Sursa: Arhivele Hain. Transcrierea mesajului ansiblu 01-01101-934-2- Gethen: C�tre Stabilul de pe Ollul. Sursa: Genly Ai, Prim Mobil pe Gethen/Iarn�, ciclul hainish 93, anul ecumenic 1490-1497.

RAPORTUL ACESTA va avea forma unei istorisiri, deoarece pe planeta mea natal� am fost �nv��at, �nc� din copil�rie, c� Adev�rul este un produs al imagina�iei. Un fapt incontestabil poate fi acceptat sau respins dup� felul �n care este relatat, aidoma acelei neasemuite bijuterii organice din m�rile noastre, care str�luce�te pe pieptul unei femei, dar, purtat� de o alta, p�le�te �i se preschimb� �n colb. Faptele nu sunt mai solide, mai coerente �i mai reale dec�t perlele. Dar sunt la fel de sensibile.

Povestea nu este doar a mea �i n-o voi relata singur. De fapt, nici nu �tiu cui apar�ine. Cititorul o s� judece mai bine. Formeaz� �ns� un �ntreg �i dac�, pe alocuri, faptele par s� se modifice o dat� cu naratorul, atunci pute�i alege ceea ce v� place mai mult. Cu toate acestea, nimic nu este fals �i totul alc�tuie�te o singur� istorie.

Ea �ncepe �n a 44-a diurn� a anului 1491. Pe planeta Iarn�, �n statul Karhide, se nume�te Odharhahad Tuwa �i este a dou�zeci �i doua zi din a treia lun� de prim�var� a Anului Unu. Aici este �ntotdeauna Anul Unu. Doar datarea anilor trecu�i �i a celor viitori se schimb� la fiecare �nceput de an, dup� cum numeri �napoi sau �nainte de la unitatea din prezent. Era deci prim�vara Anului Unu �n Erhenrang, capitala Karhidei, iar eu m� g�seam �n pericol de moarte �i n-o �tiam.

Participam la o parad�. Mergeam chiar �napoia gossiworilor �i �n fa�a regelui. Ploua.

Norii de ploaie acoper� turnurile �ntunecate �i potopul biciuie str�zile abrupte. Prin ora�ul de piatr� neagr� izbit de furtun� �erpuie�te �ncet un firicel auriu. Primii vin negustorii, potenta�ii �i me�te�ugarii din Erhenrang, r�nd dup� r�nd, bogat �nve�m�nta�i, �naint�nd prin ploaie cu mul�umirea pe�telui care �noat� �n mare. Chipurile lor sunt relaxate. Nu p�esc �n caden��. Aceasta nu este o parad� militar�.

Urmeaz� apoi Lorzii, primarii �i reprezentan�ii�� c�te unul, cinci, patruzeci �i cinci sau patru sute din fiecare Domeniu �i Co-Domeniu al karhidei o vast� �i str�lucitoare procesiune care avanseaz� �n sunetele cornilor metalici, ale instrumentelor de percu�ie din lemn �i os, sau �n ritmurile seci ale melodioaselor flaute electrice. Lovite de ploaie, stindardele marilor Domenii se �nv�lm�esc �ntr-o confuzie multicolor� cu flamurile galbene ce �mpodobesc traseul, iar melopeele fanfarelor �i �ntrep�trund sonorit��ile, r�sun�nd �ntre zidurile �nalte din piatr� ce m�rginesc str�zile.

Dup� ei vine un grup de jongleri cu sfere lustruite din aur, pe care le arunc� sus, �ntr-un zbor sclipitor, le prind �i le azv�rl din nou, produc�nd f�nt�ni arteziene sc�nteietoare. Deodat�, parc� prinz�nd cu adev�rat lumina, sferele lucesc orbitor, ca sticla, soarele r�zbate printre nori.

�i urmeaz� patruzeci de b�rba�i cu straie galbene, c�nt�re�ii din gossiwor. Instrumentul, care se folose�te numai �n prezen�a regelui, emite un �ip�t prelung, t�nguitor. Patruzeci de gossiwori ��i cutremur� mintea, cutremur� turlele Erhenrangului, cutremur� ultimele pic�turi de ploaie din norii m�na�i de v�nt. Dac� aceasta este muzica regal�, nu-i de mirare c� to�i regii Karhidei sunt nebuni.

�napoia lor, apare alaiul suveranului: g�rzi, func�ionari �i demnitari ai ora�ului �i ai Cur�ii, deputa�i, senatori, cancelari, ambasadori �i Lorzi ai Regatului, nu se �ine seama de rang, dar to�i p�esc demni �i impun�tori. �n mijlocul lor merge regele Argaven al XV-lea, �n tunic� alb�, c�ma�� �i pantaloni scur�i, bufan�i, cu jambiere din piele de culoarea �ofranului �i caschet� galben�, cu cozoroc. Un inel de aur constituie singura lui podoab� �i �nsemnul rangului. Dup� el, opt b�rba�i voinici poart� litiera regal�.

�ncrustat� cu safire limonii, de sute de ani, nici un rege n-a mai suit �n ea. Este o relicv� ceremonial� din �Foarte-De-Demult". O �nso�esc opt g�rzi �narmate cu arme de foc, de asemenea vestigii ale unui trecut barbar, �ns� �n perfect� stare de func�ionare, �nc�rcate cu gloan�e din fier moale. Moartea umbl� �napoia regelui. �n spatele mor�ii vin studen�ii �colilor de Me�te�ugari, ai Colegiilor, ai Comercialelor �i Vetrelor regale, lungi �iruri de copii �i tineri �nve�m�nta�i �n alb, ro�u, auriu �i verde. Parada e �ncheiat� de mai multe ma�ini negre, rul�nd lent �i silen�ios.

Alaiul regelui, din care fac parte �i eu, se adun� pe o platform� din bu�teni proasp�t reteza�i, l�ng� arcul neterminat al Por�ii R�ului. Ceremonia este pricinuit� tocmai de terminarea arcului �i de inaugurarea noului drum �i a portului fluvial din Erhenrang, un vast proiect edilitar ce a durat cinci ani �i care va sl�vi domnia lui Argaven al XV-lea �n cronicile Karhidei. St�m destul de �nghesui�i pe platform�, �n straiele noastre voluminoase, acum jilave. Ploaia a �ncetat �i str�luce�te soarele, splendidul, sclipitorul, tr�d�torul soare al Iernii. M� adresez persoanei din st�nga mea:

��E cald. E aproape z�pu�eal�.

��A�a-i, �mi r�spunde un karhidean voinic, smead, cu p�rul des �i lins, purt�nd o tunic� grea din piele verde, �ncrustat� cu aur, o c�ma�� alb�, groas�, pantaloni bufan�i, iar la g�t un lan� din zale masive de argint, lat de o palm�.

A�a cum st�m, �nghesui�i pe platform�, fe�ele or�enilor ne �nconjur� precum nenum�ratele pietricele cafenii, rotunde, sclipind ca mica din miile de ochi aten�i.

Regele urc� o pasarel� din bu�teni negelui�i, care duce p�n� �n v�rful arcului ce se �nalt� mult deasupra mul�imii, a cheiului �i r�ului. �n acest timp, mul�imea se foie�te �i r�sun� un murmur unanim: �Argaven!" Suveranul nu r�spunde. Nimeni nu se a�teapt� s-o fac�. Gossiworii emit o rafal� asurzitoare, discordant�, �i amu�esc. T�cere. Soarele str�luce�te deasupra ora�ului, a r�ului, a mul�imii �i a regelui. Dedesubt, pietrarii instalaser� deja un scripete electric �i, pe m�sur� ce Argaven urc�, cheia de bolt� a arcului, un bloc de aproape o ton�, trece pe l�ng� el �ntr-o ben�, este ridicat, potrivit �i a�ezat aproape f�r� zgomot �n intersti�iul dintre piloni, transform�ndu-i �ntr-un tot, o arcad�. Sus pe schel�, un zidar cu mistrie �i cancioc �l a�teapt� pe rege. To�i ceilal�i muncitori coboar� pe sc�ri de fr�nghie aidoma unor furnici. Regele �i zidarul �ngenuncheaz� sus, �ntre r�u �i soare, pe podi�ca micu��. Lu�nd mistria, Argaven �ncepe s� cimenteze lungile �mbin�ri ale cheii de bolt�. Nu pune doar primul strat, l�s�ndu-l pe pietrar se termine, ci lucreaz� metodic. Folose�te un mortar trandafiriu, diferit de cel�lalt. Dup� cinci sau zece minute, �l �ntreb pe tovar�ul din st�nga:

���ntotdeauna cheia de bolt� se fixeaz� cu ciment ro�u?

Aceea�i culoare este vizibil� �n fiecare arc al Podului Vechi, care se av�nt� elegant �n amonte.

�terg�ndu-�i sudoarea de pe fruntea �ntunecat�, b�rbatul�� b�rbat trebuie s�-i spun, deoarece l-am numit el�� �mi r�spunde:

��Foarte-De-Demult, cheile de bolt� erau �mbinate cu un ciment preparat din f�in� de oase amestecat� cu s�nge. Oase omene�ti, s�nge omenesc� F�r� leg�tura s�ngelui, bolta s-ar pr�bu�i, �n�elegi? �n ziua de azi, folosim s�nge de animale.

Vorbe�te adesea a�a, deschis, totu�i precaut, ironic, parc� mereu con�tient c� eu v�d �i judec ca un str�in: o tr�s�tur� rar� la un popor at�t de izolat �i la un rang a�a important. El este unul dintre cei mai puternici b�rba�i ai Regatului. Nu �tiu exact care ar putea fi echivalentul istoric al pozi�iei sale, vizir, prim-ministru sau cancelar. Termenul karhidish care o denume�te �nseamn� Urechea Regelui. Este Lordul unui Domeniu �i Lord Al Regatului, unul dintre cei care �mping istoria �nainte. Se nume�te Therem Harth rem ir Estraven.

Regele pare s� fi terminat munca �i m� bucur, trec�nd pe sub arc, pe p�ienjeni�ul de schele, continu� �ns� de cealalt� parte a cheii de bolt�. �n Karhide, graba este inutil�. Oamenii de aici nu sunt flegmatici, ci, mai degrab�, �nc�p���na�i. Un lucru �nceput trebuie dus la bun sf�r�it. Mul�imea de pe digul Sess e mul�umit� s�-�i priveasc� suveranul lucr�nd, dar eu am transpirat �i m� plictisesc. Niciodat� nu mi-a fost at�t de cald pe Iarn� �i nici nu-mi va mai fi vreodat�, totu�i, nu sesizez unicitatea evenimentului. Sunt �mbr�cat pentru o er� glaciar�: mai multe r�nduri de haine, �es�turi din fibre vegetale, din fibre artificiale, bl�nuri �i piele�� o armur� masiv� �mpotriva frigului, �n interiorul c�reia m� ve�tejesc precum frunza unei legume. Ca s�-mi alung plictiseala, �i cercetez pe ceilal�i participan�i la parad�, �nghesui�i �n jurul platformei, cu drapelele Domeniilor �i Clanurilor at�rn�nd nemi�cate �i str�lucitoare �n lumina soarelui, �i, �ntr-o doar�, �l �ntreb pe Estraven despre diverse �nsemne. El le cunoa�te pe toate, de�i sunt sute, unele din Domenii �ndep�rtate, Vetre �i grup�ri de triburi din Pering Storm sau din �inutul Kerm.

��Eu �nsumi sunt din Kerm, �mi spune c�nd �i admir �tiin�a. Oricum, este de datoria mea s� cunosc Domeniile. Ele formeaz� statul Karhide. A guverna �ara asta �nseamn� a-i guverna pe Lorzii ei. Ceea ce nu s-a reu�it niciodat�. Cuno�ti proverbul: �Karhide nu-i o na�iune, ci o ceart� �n familie"?

Nu-l cunosc �i b�nuiesc c� l-a inventat Estraven. Poart� pecetea lui.

�n aceea�i clip�, un alt membru al Kyorremyei�� parlamentul condus de Estraven�� �i croie�te drum p�n� la el �i �ncepe s�-i vorbeasc�. Este v�rul regelui, Pemmer Harge rem ir Tibe. Vorbe�te �ncet, cu o atitudine adesea insolent�, �i z�mbe�te des. Acoperit de �iroaie de ap�, aidoma ghe�ii sub soare, Estraven r�m�ne nemi�cat �i indiferent ca ghea�a, r�spunz�nd �oaptelor lui Tibe cu glas tare, pe un ton a c�rui polite�e indiferent� �l pune pe cel�lalt �ntr-o postur� oarecum ridicol�. �l ascult, continu�nd s� privesc truda regelui. Nu �n�eleg nimic, dar simt animozitatea dintre Tibe �i Estraven. �n orice caz, nu se refer� la persoana mea. Pe mine m� intereseaz� doar comportarea acestor indivizi care conduc o na�iune�� �n sensul vechi al cuv�ntului�� care guverneaz� destinele a dou�zeci de milioane de fiin�e. �n evolu�ia Ecumenului, puterea a devenit ceva at�t de subtil �i complex, �nc�t doar o minte p�trunz�toare o poate vedea la lucru: aici este �nc� primitiv�, vizibil�. La Estraven, de pild�, se simte ca o amplificare a personalit��ii sale. El nu poate face un gest lipsit de sens, nu poate rosti o vorb� care s� nu fie interpretat�. �tie lucrul acesta �i �tiin�a �i confer� mai mult� materialitate dec�t altora: o substan�ialitate, o grandoare uman�. Nimic nu izb�nde�te mai bine ca succesul. Nu m� �ncred �n Estraven, ale c�rui motiva�ii �mi r�m�n pe veci obscure. Nu-l plac, totu�i �n prezen�a autorit��ii lui simt �i reac�ionez ca �naintea c�ldurii soarelui.

Chiar �n vreme ce g�ndesc a�a, soarele p�le�te �ntre norii ce se str�ng din nou �i, �n scurt timp, o rafal� de ploaie biciuie r�zlea�� din amonte, risipind mul�imea de pe dig �i �nnegur�nd cerul. C�nd regele coboar� pasarela, lumina r�zbate pentru ultima oar�, iar silueta lui alb� �i arcul uria� se decupeaz� o clip�, distincte �i magnifice, pe fundalul orizontului �ntunecat de furtun�. Norii se contopesc. Un v�nt rece m�tur� strada Port-Palace, r�ul devine cenu�iu, copacii de pe dig se �ncovoaie�

Parada s-a terminat. Peste o jum�tate de or� ningea.

�n vreme ce ma�ina regelui porni pe strada Port-Palace, iar mul�imea �ncepu s� se mi�te aidoma nisipului rostogolit de maree, Estraven se r�suci spre mine �i rosti:

���mi faci cinstea de-a cina cu mine �n seara asta, domnule Ai?

Am acceptat, mai degrab� surprins dec�t �nc�ntat. �n ultimele �apte-opt luni, Estraven f�cuse multe pentru mine, dar nu m� a�teptasem �i nici nu dorisem o favoare de genul acestei invita�ii. Harge rem ir Tibe r�m�sese l�ng� noi �i am avut impresia c� se inten�ionase ca el s� aud� totul. Deranjat de atmosfera aceea de intrig� femeiasc�, am cobor�t de pe platform� �i m-am pierdut �n gloat�, g�rbovindu-m� pu�in ca s-o pot face. Nu sunt mult mai �nalt dec�t majoritatea gethenienilor, dar �n mijlocul mul�imii diferen�a e vizibil�. �El e, uite-l, el e Trimisul!" Bine�n�eles, asta f�cea parte din misiunea mea, dar cu timpul situa�ia devenea penibil�. T�njeam tot mai des dup� anonimat. Doream s� fiu asemenea celor din jur.

Am pornit pe strada Ber�riilor �i, la a doua strad� pe dreapta, am cotit spre locuin�a mea. Pe nea�teptate, aici, unde mul�imea se r�rise, am remarcat c� Tibe mergea al�turi de mine.

��O parad� des�v�r�it�, rosti v�rul regelui, z�mbindu-mi. Din�ii lui lungi, cura�i �i g�lbui ap�rur� �i disp�rur� �ntr-o fa�� spelb�, acoperit� complet cu riduri fine, de�i nu era b�tr�n.

��Un semn bun pentru succesul noului port, am r�spuns.

��Da, chiar a�a.

�si ar�t� iar�i din�ii.

��Ceremonia cheii de bolt�,mi se pare impresionant�

��E-adev�rat. Ceremonia se transmite din Foarte-De-Demult. F�r� �ndoial� �ns� c� Lordul Estraven �i-a explicat totul.

��Lordul Estraven este extrem de amabil.

M� str�duiam s� vorbesc sec, cu toate c� orice �i spuneam lui Tibe p�rea s� aib� dou� �n�elesuri.

��Da, chiar a�a, extrem de amabil. Se �tie c� Lordul Estraven e vestit pentru bun�voin�a lui fa�� de str�ini.

Sur�se iar�i, �i fiecare dinte p�ru s� aib� unul, dou�, mai multe, treizeci �i dou� de �n�elesuri diferite.

��Pu�ini str�ini sunt la fel de str�ini ca mine, Lord Tibe. Nu pot dec�t s� le fiu recunosc�tor celor binevoitori.

��Da, da, chiar a�a! Iar recuno�tin�a este un sentiment nobil �i rar, mult-sl�vit de poe�i. Foarte rar aici, �n Erhenrang, fiind un lux pe care nu �i-l po�i permite. Tr�im vremuri grele, lipsite de recuno�tin��. Lucrurile nu mai sunt ca pe vremea bunicilor, a�a-i?

��Nu m� pot pronun�a, �ns� am auzit aceea�i pl�ngere �i pe alte planete.

Tibe m� privi c�teva clipe, parc� diagnostic�ndu-mi nebunia. Apoi �i dezveli din�ii lungi �i galbeni.

��Ah, da! Da, chiar a�a! Uit mereu c� vii de pe alt� planet�. Cu siguran�� c� nu-i o problem� pe care s-o po�i uita vreodat�. De�i, dac� ai putea s-o ui�i, via�a �n Erhenrang ar fi mult mai s�n�toas�, mai simpl� �i mai sigur�, nu crezi? Da, da, chiar a�a! Uite �i ma�ina mea, am l�sat-o aici, departe de aglomera�ie. Mi-ar face pl�cere s� te duc �n insula dumitale, dar trebuie s� renun� la acest privilegiu, �ntruc�t sunt invitat la Palat, �i rudele s�race trebuie s� fie punctuale, cum spune proverbul, nu? Da, da, chiar a�a!

Cu aceste cuvinte, urc� �n micul. lui automobil electric, r�njindu-mi peste um�r, cu ochii afunda�i �n re�eaua de riduri.

M-am �ndreptat pe jos spre insula₁ mea. Gr�dina din fa�� era vizibil� acum, c�nd ultima ninsoare se topise �i u�ile-iernii, aflate la trei metri deasupra solului, erau sigilate pentru c�teva luni, p�n� la revenirea toamnei �i a z�pezilor abundente.

Dup� un col� al cl�dirii, �n noroi �i zloat�, printre ml�di�ele prim�v�ratice ale gr�dinii, st�teau de vorb� doi tineri, �in�ndu-se str�ns de m�n�. Se aflau �n prima faz� de kemmer. Fulgi mari �i moi dansau �n jurul lor, a�a cum st�teau descul�i, �n noroiul �nghe�at, str�ng�ndu-�i m�inile, devor�ndu-se din priviri. Era prim�var� pe Iarn�.

Am pr�nzit �n insula mea �i c�nd gongurile turnului Remny au b�tut ora patru, eram la Palat, gata de cin�. Karhidenii au patru mese principale: micul dejun, dejunul, pr�nzul �i cina, �ntre care exist� o mul�ime de gust�ri ocazionale. Pe Iarn� nu exista mamifere mari care s� fie crescute pentru carne, lapte, unt sau br�nz�. Singurele alimente cu con�inut ridicat de proteine �i carbohidra�i sunt diferitele sortimente de ou�, pe�te mic �i cerealele hainish. O diet� s�r�c�cioas� pentru un climat aspru, �i de aceea trebuie s� te alimentezi des. Mie cel pu�in mi se p�rea c� m�n�nc aproape �ncontinuu. Abia mai t�rziu, �n acela�i an, aveam s� descop�r c� gethenienii perfec�ionaser� nu numai tehnica hr�nirii permanente, ci �i suportarea �ndelungat� a foametei.

Continua s� ning�, o ninsoare u�oar� de prim�var�, mult mai pl�cut� dec�t ploaia ne�ncetat� a Dezghe�ului abia terminat. Am mers prin Palatul �nconjurat de perdeaua alb� �i t�cut� a fulgilor, r�t�cindu-m� o singur� dat�. Palatul din Erhenrang e o citadel� interioar㠗 un amalgam de cl�diri, turle, gr�dini, cur�i, ganguri, pasaje acoperite, coridoare f�r� platforme, tufi�uri �i temni�e�� produsul nenum�ratelor secole de paranoia. Deasupra tuturora se �nal�� zidurile sumbre, stacojii �i baroce ale Casei Regal 2, care, de�i permanent populat�, nu este locuit� dec�t de rege. To�i ceilal�i�� slugi, curteni, Lorzi, mini�tri, parlamentari sau g�rzi�� dorm �n alte cl�diri ale Palatului. Drept semn al deosebitei pre�uiri regale, Estraven locuia �n pavilionul Col�ului Ro�u, construit cu patru sute patruzeci de ani �n urm� pentru Harmes, iubitul lui Emran al III-lea, a c�rui frumuse�e este �nc� sl�vit�, care a fost r�pit, mutilat �i torturat de c�tre asasini pl�ti�i de Fac�iunea Interioar�. Emran al III-lea a murit dup� patruzeci de ani, r�zbun�ndu-se permanent pe s�rmana lui �ar�, ce l-a poreclit Nefericitul. Tragedia este at�t de veche �nc�t, chiar dac� oroarea ei s-a �ters, umbrele �i zidurile cl�dirii par s� r�sp�ndeasc� o atmosfer� de tr�dare �i melancolie. Gr�dina era mic� �i �mprejmuit�. Arbori serem se plecau deasupra unui iaz st�ncos. �n lumina slab� ce r�zb�tea dinspre ferestre, vedeam fulgii �i sporii albi, a�o�i ai copacilor cobor�nd laolalt�, lent, pe apa neagr�. Estraven m� a�tepta, cu capul descoperit �i f�r� hain�, �n ger, privind �n noapte c�derea aceea tainic� �i continu� de z�pad� �i semin�e. M� salut� cu glas sc�zut �i m� conduse �n�untru! Nu avea al�i musafiri.

Am�nuntul acesta m-a surprins, dar ne-am a�ezat imediat s� cin�m, iar afacerile nu se discut� la mas�. �n plus, eram de-a dreptul fascinat de delicioasele feluri servite, chiar �i de nelipsitele mere-de-p�ine, g�tite de un buc�tar a c�rui art� am l�udat-o din toat� inima. Dup� cin�, am trecut l�ng� foc, s� bem o bere fierbinte. Pe o planet� pe care unul dintre tac�murile obi�nuite este un mic instrument cu ajutorul c�ruia se sparge ghea�a format� pe suprafa�a b�uturilor, berea fierbinte reprezint� un lux demn de apreciat.

La mas�, Estraven flec�rise prietenos. Acum st�tea vizavi de mine, de cealalt� parte a �emineului, �i t�cea. De�i tr�iam de aproape doi ani pe Iarn�, �nc� nu izbutisem s�-i v�d pe locuitorii planetei prin propriii lor ochi. �ncercasem, dar, cu toate str�daniile mele, �mi d�deam seama c�-i percepeam pe gethenieni mai �nt�i ca b�rba�i, apoi ca femei, limit�ndu-i la acele categorii at�t de lipsite de important� pentru natura lor, dar at�t de esen�iale pentru a mea. Astfel, sorbindu-mi berea acidulat� �i aburind�, m� g�ndeam c� �n timpul mesei comportamentul lui Estraven fusese feminin: fermec�tor �i plin de tact, totu�i lipsit de substan��, am�gitor �i iscusit. Oare tocmai aceast� feminitate supl� �i catifelat� nu-mi pl�cea la el, f�c�ndu-m� s� nu-i acord �ncredere? Era imposibil s-o consider femeie pe fiin�a aceasta smead�, ironic� �i cu o puternic� personalitate, aflat� l�ng� mine, �n penumbra luminat� de v�p�ile focului. Cu toate astea, de c�te ori m� g�ndeam la Estraven ca la un b�rbat, aveam impresia unui fals, a unei imposturi. Vina �i apar�inea lui sau �inea de prejudec��ile mele? Glasul �i era bl�nd �i oarecum sonor, �ns� nu profund. Nu putea fi considerat glas de b�rbat, dar nici de femeie�

��Iart�-m�, spunea el, c� a trebuit s� am�n at�t de mult pl�cerea de-a te primi �n casa mea. M� bucur cel pu�in c� �ntre noi nu mai exist� problema protej�rii.

Surprins, am t�cut o vreme. �ntr-adev�r, p�n� acum el fusese protectorul meu neoficial. Voise oare s� spun� c� audien�a pe care mi-o aranjase m�ine la rege m� aducea pe acela�i plan cu el?

��Nu cred c� �n�eleg, i-am r�spuns.

T�cu �i el, evident uimit.

��P�i, zise �n cele din urm�, venind aici� e clar c� nu mai ac�ionez �n numele dumitale pe l�ng� rege.

Vorbea parc� st�njenit de mine, nu de el. �n mod clar, invita�ia lui �i acordul meu aveau o semnifica�ie care-mi sc�pase. �ns� gafa mea �inea de maniere, pe c�nd a lui de moralitate. La �nceput m-am g�ndit c� avusesem dreptate s� nu m� mai �ncred �n Estraven. Nu era doar iscusit �i puternic, ci �i lipsit de onestitate. �n tot timpul petrecut �n Erhenrang m� ascultase, r�spunsese �ntreb�rilor mele, trimisese medici �i ingineri s� cerceteze c�t de str�ine erau trupul meu �i nava mea, m� prezentase unor persoane pe care trebuia s� le cunosc �i, treptat, m� ridicase din pozi�ia avut� �n primul an�� aceea de monstru straniu�� la recunoa�terea actual�, de Trimis misterios, care urma s� fie primit de rege. Acum, dup� ce m� adusese la �n�l�imea aceea primejdioas�, �n mod brusc �i distant anun�a c�-�i retrage sprijinul.

��M-ai l�sat s� m� bizui pe dumneata�

��N-am f�cut bine.

��Vrei s� spui c� dup� ce ai ob�inut audien�a, nu vei interveni pe l�ng� rege �n favoarea misiunii mele, a�a cum ai� Am avut prezen�a de spirit s� m� opresc �nainte de �promis".

��Nu pot.

Eram foarte furios, dar nu vedeam la el nici iritare, nici p�rere de r�u.

��Po�i s�-mi spui motivul?

��Da, �ncuviin�� dup� c�teva clipe, apoi t�cu iar�i.

�n momentele acelea, am �nceput s� m� g�ndesc c� un str�in neputincios �i neprotejat n-ar trebui s� solicite explica�ii de la primul ministru al unui regat, mai ales atunci c�nd nu �n�elege, �i probabil c� nu va �n�elege niciodat�, bazele puterii �i ac�iunile guvernului din regatul respectiv. F�r� �ndoial�, era vorba de o chestiune de shifgrethor�� prestigiu, reputa�ie, pozi�ie, orgoliu�� principiu intraductibil �i atotputernic al autorit��ii sociale �n Karhide �i �n toate civiliza�iile getheniene. Iar �n acest caz, eu nu puteam �n�elege.

��Ai auzit ce mi-a spus regele ast�zi, la ceremonie?

��Nu.

Estraven se aplec� prin fa�a c�minului, ridic� recipientul cu bere din�untru �i-mi umplu halba. Nu mai spuse nimic, a�a �nc�t am continuat:

��Nu l-am auzit pe rege s�-�i vorbeasc�.

��Nici eu, �mi r�spunse.

Am priceput c� sc�pasem un alt semnal. Blestem�ndu-i ocoli�urile femeie�ti, am rostit:

��Lord Estraven, �ncerci s�-mi spui c� nu mai e�ti �n gra�ia regelui?

B�nuiesc c� s-a �nfuriat, dar nu s-a tr�dat cu nimic, zic�nd doar:

��Nu �ncerc s�-�i spun nimic, domnule Ai.

��La naiba, a� fi preferat s-o faci!

M� privi ciudat.

��Ei bine, atunci, s� zicem a�a� Exist� la Curte unele persoane care, dup� expresia dumitale, sunt �n gra�ia regelui, dar nu-�i agreeaz� prezen�a sau misiunea de-aici.

�Iar tu te gr�be�ti s� te dai de partea lor, v�nz�ndu-m� ca s�-�i salvezi pielea", am g�ndit, �ns� era inutil s-o spun. Estraven era un politician, iar eu gre�isem �ncrez�ndu-m� �n el. Chiar �i �ntr-o societate bisexual�, politicianul este rareori un om integru. Invita�ia la cin� dovedea c� se g�ndise c� aveam s�-i accept tr�darea tot at�t de u�or pe c�t o comisese el. �n mod limpede, salvarea aparen�elor era cu mult mai important� dec�t cinstea. De aceea m-am str�duit s� replic:

���mi pare r�u c� bun�voin�a fa�� de mine �i-a pricinuit nepl�ceri.

Pusesem paie pe foc. M-am bucurat de un sentiment trec�tor de superioritate moral�, �ns� nu pentru mult timp. El era prea imprevizibil.

Se l�s� pe spate, a�a �nc�t lumina ro�iatic� a fl�c�rilor �i atingea genunchii, m�inile delicate �i mici, dar puternice, �i halba din argint, �ns� chipul �i r�mase �n umbr�: o fa�� smead�, �ntotdeauna adumbrit� de p�rul des �i lung, de spr�ncenele groase, de gene �i de inexpresivitatea posac�. Poate cineva s� descifreze chipul unei pisici, al unei foci, al unei vidre? Mi se p�rea c� unii gethenieni aduceau cu asemenea animale, cu ochi ad�nci, str�lucitori, ce nu-�i schimb� expresia c�nd le vorbe�ti.

��Nepl�cerile mi le-am pricinuit singur, �mi r�spunse, printr-o ac�iune ce n-are nici o leg�tur� cu dumneata, domnule Ai. �tii c� �ntre Karhide �i Orgoreyn exist� un conflict cauzat de o por�iune dintre hotarul nostru �i Cataracta Nordic�, l�ng� Sassinoth. Bunicul lui Argaven a revendicat Valea Sinoth pentru Karhide, dar Comensualii n-au recunoscut niciodat� preten�ia respectiv�. Pentru un strat gros de z�pad� ajunge, un singur nor. Ajutasem c��iva fermieri karhidish din vale s� se mute �napoi �n est, dincolo de vechiul hotar, g�ndindu-m� c� acest conflict s-ar putea stinge de la sine dac� valea era pur �i simplu l�sat� la orgota�� care tr�iesc acolo de c�teva milenii. Cu c��iva ani �n urm�, am f�cut parte din Administra�ia Cataractei Nordice �i i-am cunoscut pe fermierii aceia. �mi repugn� ca ei s� fie uci�i �n urma unei invazii sau s� fie trimi�i la Fermele de Voluntari din Orgoreyn. De ce s� nu elimin �nsu�i subiectul disputei�? Ideea aceasta nu este �ns� patriotic�. Dimpotriv�, este o tr�dare �i pune la �ndoial� �nsu�i shifgrethorul regelui.

Ironiile lui �i aceste referiri la o disput� cu Orgoreynul pe teme de frontier� nu m� interesau. Am revenit la chestiunea care ne privea pe noi doi. Indiferent dac� m� �ncredeam sau nu �n el, �mi putea fi �nc� util.

��Scuz�-m�, i-am spus, dar sunt dezolat c� problema c�torva fermieri poate periclita �ansele misiunii mele pe l�ng� rege. Miza e mult mai important� dec�t c��iva kilometri de frontier�.

��Da. Mult mai important�. Dar poate c� Ecumenul, care se �ntinde pe o sut� de ani-lumin�, va fi r�bd�tor cu noi �nc� o vreme.

��Stabilii Ecumenului sunt oameni foarte r�bd�tori. Ei vor a�tepta o sut�, chiar cinci sute de ani, pentru ca ��rile de pe Grethen s� delibereze �i s� analizeze dac� se vor al�tura sau nu restului omenirii. Eu vorbesc motivat de o speran�� personal�. �i de o dezam�gire personal�. M�rturisesc, crezusem c�, beneficiind de ajutorul dumitale�

���i eu crezusem. Oricum, ghe�arii nu s-au format peste noapte�

Proverbul �i venise automat pe buze, dar mintea �i era �n alt� parte. C�zu pe g�nduri. Mi l-am �nchipuit deplas�ndu-m� de colo-colo, cu ceilal�i pioni, �n jocul puterii sale.

��Ai venit �n �ara mea, rosti �n cele din urm�, �ntr-un moment aparte. Lucrurile se schimb�. Pornim pe un drum nou. De�i se pare c�, mai degrab�, vom continua pe calea pe care am apucat-o. Sperasem c� prezen�a �i misiunea dumitale ne-ar putea oferi o cu totul alt� op�iune. Dar la momentul potrivit� �i �n locul potrivit. Totul este extraordinar de riscant, domnule Ai.

Nemul�umit de generalit��ile lui, am spus:

��Insinuezi c� nu e momentul potrivit. M� sf�tuie�ti s� anulez audien�a?

Gafa mea suna �i mai r�u �n karhidish, dar Estraven nu reac�ion� �n nici un fel.

��M� tem c� numai regele are acest privilegiu, r�spunse el �ncet.

��Oh, Doamne, da. N-am vrut s� spun asta!

Mi-am l�sat fruntea �n palme pentru un moment. Crescut �n societatea deschis�, neconformist� a Terrei, n-aveam s�-mi �nsu�esc niciodat� protocolul �i impasibilitatea at�t de apreciate de karhideni. �tiam ce sunt regii, istoria Terrei e plin� de ei, dar nu aveam o intui�ie, bazat� pe experien��, a privilegiului� n-aveam tact. Mi-am ridicat halba �i am sorbit o �nghi�itur� prelung� �i fierbinte.

��Ei bine, �i voi spune regelui mai pu�ine dec�t a� fi inten�ionat s-o fac dac� puteam conta pe dumneata.

��Foarte bine.

��De ce? am �ntrebat.

��Domnule Ai, dumneata nu e�ti nebun. Eu nu sunt nebun. Dar nici unul dintre noi nu este rege, �n�elegi�? B�nuiesc c� inten�ionai s�-i spui lui Argaven, �n mod ra�ional, c� misiunea dumitale aici este de-a �ncerca s� �nf�ptuie�ti o alian�� �ntre Gethen �i Ecumen. �i, tot �n mod ra�ional, el cunoa�te deja acest lucru, pentru c�, dup� cum �tii, l-am informat eu. Am sus�inut cazul dumitale �i am �ncercat s�-i trezesc interesul. N-am procedat bine, �i nici momentul n-a fost prielnic. Fiind prea interesat eu �nsumi, am uitat c� el e rege �i nu vede lucrurile �n mod ra�ional, ci ca un rege. Tot ceea ce i-am spus nu �nseamn� pentru el nimic altceva dec�t c� puterea �i este amenin�at�, c� regatul s�u nu-i dec�t un simplu fir de praf �n spa�iu, iar calitatea lui de suveran nu reprezint� mare lucru pentru aceia care conduc o sut� de planete.

��Nu, Ecumenul nu conduce, ci coordoneaz�. Puterea lui este puterea membrilor s�i�� state �i planete. �n urma alian�ei cu Ecumenul, Karhide va fi infinit mai pu�in amenin�at� �i mult mai important� dec�t a fost vreodat�.

O vreme, Estraven nu r�spunse. R�m�sese privind focul, ale c�rui fl�c�ri p�lp�iau, reflectate de halba lui �i de lan�ul lat de argint str�lucitor, purtat pe umeri ca �nsemn al func�iei. �n jurul nostru, cl�direa cea veche era t�cut�. Cina fusese adus� de un servitor, �ns� karhidenii, care nu au vasali sau servi, angajeaz� servicii, nu persoane, �i de acum servitorii plecaser� la casele lor. O personalitate ca Estraven trebuia s� aib� g�rzi personale, deoarece asasinatele reprezint� o practic� uzual� �n Karhide, dar, nu v�zusem �i nici nu auzisem garda. R�m�seser�m doar noi doi.

R�m�sesem cu un str�in �ntre zidurile unui palat �ntunecat, �ntr-un ora� ciudat�� schimbat datorit� om�tului�� �n inima erei glaciare a unei planete str�ine.

Brusc, tot ceea ce spusesem �n seara asta �i de c�nd venisem pe Iarn� mi se p�ru totodat� prostesc �i incredibil. Cum m� putusem a�tepta ca acest om, sau oricare altul, s� cread� istoriile mele despre alte planete �i alte ��ri, despre un nebulos guvern aflat undeva, h�t �n spa�iu? Era o absurditate. Ap�rusem �n Karhide �ntr-o nav� stranie �i, �n anumite privin�e, m� deosebeam fizic de gethenieni. Aspectele acestea trebuiau explicate. �ns� propriile mele explica�ii erau absurde. �n momentul acela, nici eu nu eram convins de adev�rul lor.

��Eu ��i dau crezare, rosti str�inul care r�m�sese singur cu mine, �i at�t de puternic fusese sentimentul meu de auto�nstr�inare �nc�t am ridicat privirea surprins. M� tem c� �i Argaven o face� Dar el nu e sigur de dumneata. Pe de o parte, pentru c� nu mai are �ncredere �n mine. Am comis unele gre�eli, am fost neglijent� Pe de alt� parte, deoarece te-am pus �n pericol, nu-�i mai pot cere s� te bizui pe mine. Am uitat c� este un rege, am uitat c� el se consider� totuna cu �ara, am uitat ce �nseamn� patriotismul �i c� regele este �n mod necesar patriotul perfect. A� dori s� te �ntreb, domnule Ai, dac� �tii din proprie experien�� ce este patriotismul?

��Nu, am r�spuns, zguduit de for�a cu care �i �ntorsese asupra mea personalitatea lui puternic�. Nu cred c� �tiu. Probabil, prin patriotism �n�elegi �i altceva dec�t dragostea pentru p�m�ntul natal, nu?

��Nu. C�nd spun patriotism, nu m� refer la dragoste, ci la fric�. Frica de cel�lalt. Un sentiment ale c�rui manifest�ri sunt politice, nu poetice: ur�, rivalitate, agresiune. Frica aceea cre�te �n noi an de an. Ne-am urmat calea prea departe. Iar dumneata vii de pe o planet� de pe care na�iunile au disp�rut cu veacuri �n urm� �i de-abia �n�elegi despre ce vorbesc. Ne ar��i noul drum�

Se �ntrerupse. Dup� o vreme, continu�, reg�sindu-�i controlul, distant �i politicos:

��Din cauza acestei frici, refuz s� insist pe l�ng� rege cu problema dumitale. Nu m� tem �ns� pentru mine, domnule Ai. Nu m� comport patriotic. La urma urmei, exist� �i alte na�iuni pe Gethen.

Nu �tiam la ce f�cea aluzie, de�i eram sigur c� vorbele sale aveau cu totul alt �n�eles. Dintre multele suflete ciudate �i enigmatice pe care le �nt�lnisem �n ora�ul acesta mohor�t, al lui era cel mai ascuns. Nu inten�ionam s� m� pierd �n meandrele acelea. Nu i-am r�spuns. Dup� o vreme, a continuat destul de precaut:

��Dac� te-am �n�eles bine, Ecumenul vostru este devotat �n esen�� interesului general al omenirii. Actualmente, orgota posed� o anumit� experien�� �n direc�ia aceasta: subordonarea intereselor personale binelui general, �n vreme ce Karhide nu are nimic. Iar Comensualii din Orgoreyn sunt �n majoritate oameni cu capul pe umeri, chiar dac� lipsi�i de inteligen��, pe c�nd regele Karhidei nu este doar nebun, ci aproape idiot.

Se vedea clar c� Estraven nu era deloc loial. U�or dezgustat, am rostit:

��Dac�-i a�a, trebuie s� fie destul de greu s�-l sluje�ti.

��Nu sunt sigur c� l-am slujit pe rege vreodat�, spuse primul ministru. Sau c� am inten�ionat s-o fac. Nu sunt sluga nim�nui. Fiecare om trebuie s� aib� propria-i umbr�

Gongurile din turnul Remny b�teau ora �ase, miezul nop�ii, �i le-am folosit drept justificare ca s� m� retrag. Pe c�nd m� �mbr�cam �n hol, Estraven spuse:

��Deocamdat� am pierdut ocazia, fiindc� b�nuiesc c� vei pleca din Erhenrang (de ce b�nuia a�a ceva?), dar sunt sigur c� �ntr-o zi voi putea continua cu �ntreb�rile. A� dori s� cunosc multe lucruri, �n special despre graiul vostru mental. Abia ai �nceput s� �ncerci s� mi-l explici.

Curiozitatea lui nu p�rea deloc pref�cut�. Avea insolen�a celor puternici, iar promisiunile sale de-a m� ajuta puteau fi adev�rate. Am spus da, desigur, oric�nd dorea, �i vizita a luat sf�r�it. M-a condus prin gr�din�, unde neaua se a�ternuse fin� sub lumina lunii ro�cat-�ntunecate. Temperatura era cu mult sub zero grade �i m-am �nfiorat, iar el a constatat cu o surprindere politicoas�:

���i-e frig?

�ntr-adev�r, pentru ei era o sear� pl�cut� de prim�var�.

M� sim�eam obosit �i deprimat. I-am r�spuns:

��Mi-a fost frig de c�nd am sosit pe planeta asta.

��Voi cum numi�i planeta?

��Gethen.

��Nu i-a�i pus �i un nume de-al vostru?

��Ba da, primii Investigatori i-au zis Iarn�.

Ne opriser�m la poarta gr�dinii. Afar�, parcurile Palatului �i acoperi�urile se ridicau �ntr-un conglomerat �ntunecat �i �nz�pezit, luminat ici-colo, la diferite nivele, de fantele aurii ale ferestrelor. St�nd sub arcada �ngust�, am �n�l�at privirea, �ntreb�ndu-m� dac� �i cheia aceasta de bolt� fusese zidit� cu oase �i s�nge. Estraven �i lu� r�mas bun �i se �ntoarse. Niciodat� nu exagera cu formulele protocolare. Am traversat pia�etele �i aleile t�cute ale Palatului cu cizmele sc�r��ind pe om�tul sub�ire, luminat de lun�, �ndrept�ndu-m� spre cas� prin str�zile m�rginite de ziduri seme�e. M� sim�eam �nfrigurat, ne�ncrez�tor, obsedat de perfidie, singur�tate �i fric�.

Document anonim, dat�nd din timpul domniei lui Argaven al VIII-lea �i f�c�nd parte dintr-o culegere de �povestiri de Vatr�" din nordul Karhidei, aflat� �n arhivele Colegiului de Istorici din Erhenrang. �nregistrare audio.

ACUM DOU� SUTE DE ANI, �n Vatra Shath, de la hotarul Pering Storm, tr�iau doi fra�i care �i-au jurat kemmering unul celuilalt. Pe vremea aceea, ca �i acum, fra�ii aveau voie s� p�streze kemmerul p�n� ce unul dintre ei trebuia s� nasc�, dar apoi erau obliga�i s� se separeu, de aceea nu li s-a permis s�-�i jure kemmering pe viata. Cu toate acestea, ei au f�cut-o. Dup� ce a fost conceput un copil, Lordul de Shath le-a poruncit s� rup� jur�m�ntul �i s� nu se mai �nt�lneasc� niciodat� �n kemmer. Auzind porunca, unul dintre ei, cel care purta copilul, a fost cuprins de disperare, n-a mai vrut s� asculte nici un sfat sau �mb�rb�tare �i, f�c�nd rost de otrav�, s-a sinucis. Atunci, oamenii din Vatr� s-au ridicat cu to�ii �mpotriva celuilalt frate �i l-au alungat din Vatr� �i de pe Domeniu, arunc�nd asupra lui ru�inea sinuciderii. Iar pentru c� propriul s�u Lord �l exilase �i istoria sa c�l�torise mai repede dec�t el, nimeni n-a voit s�-l primeasc� �i, dup� cele trei zile de ospe�ie, �l alungau ca pe un proscris. A�a a r�t�cit dintr-un loc �n altul, p�n� ce a �n�eles c� �n �ara lui nu-i mai r�m�sese �ndurare, iar crima n-avea s�-i fie iertat�₂. P�n� atunci nu putuse crede a�a ceva, fiind t�n�r �i lipsit de experien��. C�nd �ns� �n�elese adev�rul, se �ntoarse �n Shath �i r�mase �n pragul Vetrei Dinafar�, ca un exilat. Apoi le spusese celor de acolo: �Sunt f�r� chip printre oameni. Nu sunt v�zut. Vorbesc �i nu sunt auzit. Vin �i nu sunt primit. Pentru mine nu exist� un loc l�ng� jar, pentru mine nu exist� m�ncare pe mas�, pentru mine nu se preg�te�te un culcu� �n care s� m� odihnesc. Mi-a mai r�mas doar numele: Getheren m� numesc. Numele acesta �l las pe Vatra voastr� ca un blestem �i, o dat� cu el, las �i ru�inea mea. P�stra�i-le pentru mine. Acum, f�r� nume, �mi voi c�uta moartea." La auzul acelor vorbe, unii dintre oameni au s�rit asupra lui cu strig�te �i m�nie, gata s�-l ucid�, c�ci pentru o Vatr� omorul este o umbr� mai palid� dec�t sinuciderea. El a sc�pat �i a fugit spre miaz�noapte, c�tre Ghea��, f�r� s� fie ajuns. Urm�ritorii s-au �ntors �n Shath cu m�inile goale, �ns� Getheren a mers mai departe �i dup� dou� zile a ajuns la Ghea�a Pering₃.

Timp de dou� zile a umblat pe Ghea��, merg�nd mereu spre miaz�noapte. Nu avea hran�, nu avea cu ce-�i ridica un ad�post, ci avea doar hainele de pe el. Ghea�a este stearp� �i nici fiarele nu se �ncumet� acolo. Era luna Susmy, �i ninsorile cele mari nu conteneau zi �i noapte. Getheren mergea singur, prin viscol. �n cea de-a doua zi, �i-a dat seama c� puterile �i sl�beau. �n cea de-a doua noapte, trebui s� se opreasc� �i s� doarm�. �n cea de-a treia diminea��, de�tept�ndu-se, �i-a aflat m�inile degerate �i a descoperit c� �i picioarele �i �nghe�aser�, de�i n-a putut s�-�i dezlege �nc�l��rile s� se conving�, pentru c� degetele nu-l m�i ascultau. A �nceput s� se t�rasc� mai departe, pe coate �i pe genunchi. Nu avea nici un motiv s-o fac�, deoarece era lipsit de importan�� �n care loc de pe Ghea�� avea s� moar�, dar sim�ea c� trebuie s� continue c�tre miaz�noapte.

Dup� mult timp, ninsoarea n-a mai c�zut �n jurul lui �i nici v�ntul n-a mai suflat. A ap�rut un soare str�lucitor. T�r�ndu-se, Getheren nu putea vedea �n dep�rtare, pentru c� blana glugii �i acoperea ochii. F�r� s� mai simt� r�ceala din picioare, din bra�e �i de pe fa��, a crezut c� gerul i le amor�ise. Z�pada i se p�rea ciudat�. Sem�na cu o paji�te alb�, cresc�nd din ghea��. Se apleca sub atingerea lui �i revenea precum firele de iarb�.

Atunci s-a oprit �i s-a ridicat, d�ndu-�i gluga pe spate s� poat� vedea �n jur. C�t z�rea cu ochii, se �ntindea un c�mp de iarb�-z�pad�, alb� �i sc�nteietoare. V�zu p�lcuri de arbu�ti argintii, cu frunze lucitoare. Soarele str�lucea, v�ntul nu mai sufla �i totul era alb.

Getheren �i-a scos m�nu�ile, privindu-�i m�inile. Aveau culoarea om�tului, dar deger�turile disp�ruser�. Deci se putea folosi de m�ini �i de picioare. Nu sim�ea durere, nu sim�ea frig �i nu sim�ea foame.

Z�ri h�t departe, spre miaz�noapte, un turn alb, aidoma turnului unui Domeniu, din care cineva pornise c�tre el. Dup� o vreme, Getheren a v�zut c� era un b�rbat gol, cu pielea �i p�rul albe. S-a apropiat mai mult �i Getheren l-a �ntrebat: �Cine e�ti?"

B�rbatul cel alb i-a r�spuns: �Eu sunt fratele �i kemmeringul t�u, Hode."

Hode era numele fratelui s�u care se sinucisese, �i Getheren a v�zut c� b�rbatul sem�na leit cu fratele s�u. �ns� trupul lui nu mai avea via��, iar glasul �i suna ca trosnetul ghe�ii.

A �ntrebat atunci: �Ce loc e acesta?"

Hode a r�spuns: �Locul dintre zidurile viscolului. Aici tr�iesc sinuciga�ii. Aici, tu �i cu mine ne vom �ine jur�m�ntul."

Getheren s-a temut �i a spus: �Eu nu voi r�m�ne aici. Dac� m-ai fi �nso�it spre miaz�zi, p�r�sindu-ne Vatra, am fi putut r�m�ne laolalt� �i ne-am fi �inut jur�m�ntul pe via��, c�ci nimeni nu ne-ar fi �tiut vina. Dar tu ai c�lcat jur�m�ntul, azv�rlindu-l �mpreun� cu via�a ta. Iar acum nu-mi po�i rosti numele."

A�a a fost. Hode �i-a mi�cat buzele albe, dar nu a putut rosti numele fratelui s�u.

A venit iute spre Getheren, �ntinz�nd bra�ele ca s�-l prind�, �i l-a apucat de m�na st�ng�. Getheren s-a smuls �i a fugit de l�ng� el. A pornit spre miaz�zi, alerg�nd, �i a z�rit ridic�ndu-se �naintea lui un zid alb de z�pad�, iar c�nd a p�truns �n acesta a c�zut iar�i �n genunchi �i n-a mai putut fugi, ci s-a t�r�t.

La nou� zile dup� ce pornise pe Ghea��, a fost g�sit de oamenii din Vatra Orhoch, care se afl� la nord-est de Shath. Ace�tia n-au �tiut cine era �i nici de unde venea, c�ci l-au g�sit t�r�ndu-se prin z�pad�, lihnit de foame, orbit de sclipirea ghe�ii, cu chipul �nnegrit de soare �i ger, iar la �nceput nu putuse vorbi. Cu toate acestea, a supravie�uit �i doar m�na st�ng�, care degerase, a trebuit s�-i fie amputat�. Unii oameni au spus c� el era Getheren din Shath, despre care auziser�. Al�ii au zis c� nu poate fi adev�rat, pentru c� acela urcase pe Ghea�� �n primul viscol al toamnei �i cu siguran�� murise. El �nsu�i nega c� s-ar fi numit Getheren. Dup� ce s-a �ns�n�to�it, a plecat din Orhoch �i a cobor�t spre miaz�zi, spun�ndu-�i Ennoch.

C�nd Ennoch era b�tr�n �i tr�ia pe c�mpiile Rerului, a �nt�lnit un om din locul lui de ba�tin� �i l-a �ntrebat: � Cum mai merge Domeniul Shath?" Cel�lalt i-a r�spuns c� Shath o ducea r�u. Nimic nu mai rodea �n vatr� sau pe ogor, totul fiind atins de boal�. Culturile de prim�var� degerau �n sol, iar recoltele coapte putrezeau, �i asta se �nt�mpla de mul�i ani. Atunci, Ennoch i-a spus: �Eu sunt Getheren din Shath", �i i-a povestit cum urcase pe Ghea�� �i ce �nt�lnise acolo. La sf�r�it, i-a zis: �Spune-le celor din Shath c�-mi iau �napoi numele �i umbra". La pu�in timp dup� aceea, Getheren s-a �mboln�vit �i a murit. C�l�torul i-a purtat vorbele �napoi �n Shath, �i se spune c�, de atunci, Domeniul a �nflorit iar�i �i totul a fost a�a cum se cuvine pe ogor, �n cas� �i �n vatr�.

A DOUA ZI am dormit p�n� t�rziu �i am petrecut restul dimine�ii r�sfoind �nsemn�rile referitoare la protocolul din Palat, precum �i observa�iile asupra psihologiei �i manierelor gethenienilor, redactate de predecesorii mei, Investigatorii. N-am re�inut nimic din ceea ce am parcurs, dar n-avea importan�a, deoarece cuno�team perfect subiectele respective �i citeam pentru a �n�bu�i o voce interioar� care-mi repeta �ntruna: Lucrurile merg prost. C�nd nu voia s� amu�easc�, m� certam cu ea, afirm�nd c� puteam continua �i f�r� Estraven�� poate chiar mai bine dec�t cu el. La urma urmei, misiunea mea era o treab� pentru o singur� persoan�. Nu exista dec�t un Prim Mobil. Pe orice planet�, cele dint�i ve�ti despre Ecumen sunt rostite de un glas unic, un individ prezent �n carne �i oase, care ac�ioneaz� pe cont propriu. El poate fi ucis, cum s-a �nt�mplat cu Pellegle pe Delta-Taurus, sau �nchis printre nebuni, ca primii Trei Mobili pe Gao, unul dup� cel�lalt, totu�i, practica se men�ine, deoarece d� roade. Un glas care spune adev�rul reprezint� o for�� mai mare dec�t numeroase flote �i armate, dac� dispune de timp suficient, iar Ecumenul nu se pl�nge de lipsa timpului. Tu �ns� n-ai timp, rostea vocea interioar�, dar am convins-o s� tac� �i am sosit la Palat pentru audien�� la ora dou�, calm �i decis. Totul s-a spulberat �n anticamer�, �nainte chiar de a-l vedea pe suveran.

G�rzile m� conduseser� acolo, prin s�lile lungi �i coridoarele Casei Regale. Un aghiotant mi-a cerut s� a�tept �i m-a l�sat singur �n odaia �nalt�, f�r� ferestre. Am r�mas locului, �nzorzonat dup� cum o cerea eticheta. �mi v�ndusem al patrulea rubin (Investigatorii raportaser� c� gethenienii pre�uiesc nestematele la fel ca ferrienii, �i venisem pe Iarn� cu buzunarele doldora de pietre pre�ioase pentru a-mi deschide u�ile) �i cheltuisem o treime din suma �ncasat� pe ve�mintele de parad� �i pe cele cu care eram �mbr�cat. Erau noi �i bine f�cute, a�a cum se fac straiele �n Karhide: o c�ma�� alb� din blan� �mpletit�, pantaloni bufan�i cenu�ii, tunic� lung�, aidoma unei livrele, hieb, din piele verde-alb�struie, caschet� nou�, m�nu�i introduse sub unghiul corect �n centura larg� a hiebului, �nc�l��ri noi� Siguran�a de-a fi bine �mbr�cat �mi sporea calmul �i hot�r�rea. Cu aceste sentimente, am privit de jur-�mprejur.

Ca toate s�lile Palatului, �nc�perea era �nalt�, ro�ie, veche �i goal�, aerul era rece �i muceg�it, de parc� ventila�ia se f�cea din alte veacuri. �n �emineu, focul duduia zadarnic. �n Karhide, focurile au scopul de-a �nc�lzi sufletul, nu trupul. Revolu�ia lor industrial�, Epoca Inven�iilor, dureaz� de cel pu�in trei mii de ani, iar pe parcursul acestor treizeci de secole s-au inventat mijloace de �nc�lzire central� excelente �i economice, utiliz�nd aburul, electricitatea �i alte principii, dar n-au fost instalate �n locuin�e. Poate c� dac� ar fi f�cut-o �i-ar fi pierdut imunitatea natural� fa�� de clim�, a�a cum p�s�rilor arctice care au fost �inute �n corturi �nc�lzite le deger� picioru�ele c�nd sunt eliberate. Mie �ns�, fiind o pas�re tropical�, �mi era frig. Sim�eam �ntr-un anume fel frigul de afar� �i altfel pe cel din�untru, cu toate c� era una dintre senza�iile permanente. M-am plimbat �nainte �i �napoi s� m� �nc�lzesc. Cu excep�ia �emineului, anticamera prelung� con�inea pu�ine mobile: un scaun f�r� speteaz� �i o mas�, pe care se aflau un vas din belemnit �i un aparat de radio vechi, din lemn sculptat, �ncrustat cu argint �i os�� o minunat� pies� de art�. Se auzea murmur�nd �i am m�rit pu�in volumul, ascult�nd Buletinul Palatului care lu� locul psalmodierii monotone de p�n� atunci. �n general, karhidenii nu citesc mult �i prefer� oralitatea at�t �n privin�a �tirilor c�t �i a literaturii. C�r�ile �i televizoarele sunt mai pu�in obi�nuite dec�t radiourile �i nu exist� ziare. Plecasem de acas� �naintea difuz�rii Buletinului matinal, iar acum eram doar pe jum�tate atent, pierdut �n g�nduri, p�n� ce repetarea unui nume mi-a atras �n sf�r�it aten�ia �i m-a oprit din plimbare. Ce era cu Estraven? Se repeta un comunicat:

�Prin prezentul decret, hot�r�m ca Therem Harth rem ir Estraven, Lord de Estre in Kerm, s� fie deposedat de titlul Regatului �i de locul din Adun�rile Regatului �i s� fie izgonit din Regat �i din toate Domeniile Karhidei. Dac� nu va p�r�si Regatul �i Domeniile �n trei zile, sau dac� �n decursul vie�ii sale va mai reveni �n Regat, oricine are dreptul s�-l ucid� f�r� judecat�. Orice locuitor din Karhide care �i va permite lui Harth rem ir Estraven s�-i vorbeasc�, sau s� locuiasc� �n casa lui sau pe p�m�nturile sale, este pasibil de temni��, iar orice locuitor din Karhide care �i va da sau �mprumuta bani sau bunuri, ori �i va pl�ti datoriile fa�� de el, va fi pasibil de temni�� �i de amend�. S� afle tot poporul din Karhide �i s� spun� c� Harth rem ir Estraven este exilat pentru crima de Tr�dare. Sub pretextul de slujire loial� a regelui, a declarat �n intimitate �i �n public, �n Adunare �i la Palat c� Na�iunea Domenii Karhide �i abandoneaz� suveranitatea �i puterea pentru a deveni o na�iune inferioar�, supus� �ntr-o a�a-zis� Uniune a Popoarelor, dar s� afle to�i �i s� spun� c� nu exist� o asemenea Uniune, ea fiind o n�scocire lipsit� de temei a unor tr�d�tori �i conspiratori, care caut� s� �ubrezeasc� autoritatea Regelui �n profitul adev�ra�ilor du�mani ai ��rii. Odguyrny Tuwa, ora opt, �n Palatul din Erhenrang: ARGAVEN HARGE."

Comunicatul era tip�rit �i afi�at pe c�teva por�i �i panouri din ora�, iar textul de mai sus e transcris dup� un asemenea afi�.

Prima mea reac�ie a fost simpl�. Am �nchis radioul, parc� oprindu-l s� mai aduc� dovezi �mpotriva mea, �i m-am gr�bit spre u��. Acolo, bine�n�eles, m-am oprit. Am revenit l�ng� masa din fa�a �emineului. Nu mai eram nici calm, nici hot�r�t. Voiam s�-mi deschid servieta, s� scot ansiblul �i s� emit un �Urgent/�n�tiin�are" spre Hain. Mi-am �nfr�nat �i aceast� pornire, deoarece era �i mai prosteasc� dec�t prima. Din fericire, n-am mai avut vreme de alte idei. U�a dubl� din cap�tul opus al anticamerei s-a deschis �i aghiotantul s-a retras un pas, f�c�ndu-mi loc s� trec �i anun��ndu-m�:

��Genry Ai!

M� numesc Genly, dar karhidenii nu pot pronun�a litera �l"� Apoi am r�mas �n Sala Ro�ie, cu regele Argaven al XV-lea.

Sala Ro�ie din Casa Regal� era o �nc�pere imens�. P�n� la �emineuri puteau fi mai mult de cinci sute de metri �i tot at��ia p�n� la grinzile tavanului, de care sp�nzurau steaguri �i stindarde purpurii, pr�fuite �i zdren�uite de timp. Ferestrele erau simple fante verticale �n pere�ii gro�i, luminile fiind pu�ine, palide �i situate foarte sus. Cizmele mele noi tic�iau pe pardoseal�, pe c�nd str�b�team sala spre rege, un drum de �ase luni.

Argaven st�tea pe o estrad� larg�, �n penumbra ro�iatic� din fa�a �emineului central, cel mai mare dintre cele trei. Un ins scund, destul de p�ntecos, cu �inuta rigid�, se contura ca o siluet� neclar� �i �ntunecat�, except�nd sclipirea inelului cu sigiliu de pe degetul mare.

M-am oprit la marginea podiumului �i, a�a cum fusesem instruit, am r�mas nemi�cat, f�r� s� vorbesc.

��Urc�, domnule Ai. Ia loc.

L-am ascultat, a�ez�ndu-m� pe scaunul din dreapta lui. P�n� aici, protocolul �mi fusese explicat de numeroase ori. Argaven nu se a�ez�. St�tea la trei metri de mine, cu fl�c�rile vuind sc�p�r�toare �nd�r�tul s�u. Brusc rosti:

��Spune-mi ce ai de spus, domnule Ai. Se zice c� e�ti purt�torul unui mesaj.

Chipul pe care �l �ntorsese spre mine, �mpurpurat �i p�tat de umbrele v�p�ilor, era l�t�re� �i sinistru, ca luna ro�cat� �i sumbr� a Iernii. V�zut de aproape, Argaven avea mai pu�ina prestan��, era mai pu�in impun�tor dec�t p�rea din dep�rtare, printre curteni. Vorbea pi�ig�iat �i-�i �nclina capul fioros �i lunatic, �ntr-o pozi�ie de arogan�� ciudat�.

��Sire, mi-am pierdut �irul vorbelor� Tocmai am aflat de dizgra�ia Lordului Estraven.

Argaven r�nji larg, dement. R�se ascu�it ca o femeie m�nioas�, pref�c�ndu-se amuzat.

��Blestematul, f�cu el, tr�d�torul cel sfid�tor, sperjur �i sigur de el! A�i cinat �mpreun� asear�, nu? �i �i-a spus c�t de puternic este, cum �l manipuleaz� pe rege �i ce u�or va fi s� discu�i cu mine, fiindc� el mi-a explicat totul� nu? A�a �i-a zis, domnule Ai?

Am ezitat.

��Ascult� ce mi-a zis mie despre tine, dac� te intereseaz�. M-a sf�tuit s�-�i refuz audien�a, s� te �in �n nesiguran�a a�tept�rii, poate chiar s� te izgonesc �n Orgoreyn sau �n Insule. Asta-mi zice de-o jum�tate de lun�, blestematul! �ns� el a fost cel izgonit �n Orgoreyn, ha-ha-ha�!

Din nou r�sul ascu�it �i fals, �i, �n timp ce r�dea, b�tu din palme. Dinapoia draperiilor de la cap�tul podiumului ap�ru un str�jer t�cut� Argaven r�nji spre el, �i osta�ul disp�ru. Continu�nd s� hohoteasc� �i s� m�r�ie, regele se apropie �i m� fix� cu privirea. Irisurile �ntunecate ale ochilor s�i str�luceau parc� portocalii. M� �nsp�im�nta mai mult dec�t m� a�teptasem.

Fa�� de incoeren�a lui, onestitatea mi se p�rea singura cale abordabil�.

��Sire, pot �ntreba dac� se consider� c� a� fi implicat �n m�r��viile lui Estraven?

��Tu? Nu! Continu� s� m� priveasc�, apropiindu-se �i mai mult: Nu �tiu ce dracu' e�ti, domnule Ai, un deformat sexual, un monstru artificial sau un vizitator din Domeniile Neantului, dar nu e�ti un tr�d�tor, ci ai fost doar unealta unuia. Eu nu pedepsesc uneltele. Ele fac r�u numai �n m�inile unui lucr�tor nepriceput. O s�-�i dau un sfat!

Argaven vorbea cu o emfaz� �i o satisfac�ie ciudate, �i abia atunci mi-am dat seama c� de doi ani nimeni nu-mi oferise vreun sfat. Mi se r�spundea la �ntreb�ri, dar nu mi se d�deau sfaturi �n mod deschis. Nici chiar Estraven n-o f�cuse �n momentele lui cele mai amabile. Era probabil ceva legat de shifgrethor.

��S� nu la�i pe nimeni s� te foloseasc�, domnule Ai, continu� regele. �ine-te departe de fac�iuni. Spune-�i propriile minciuni �i ac�ioneaz� pe cont propriu. Nu te-ncrede �n nimeni. O �tiai pe asta? Nu te-ncrede �n nimeni! Blestemat fie mincinosul de tr�d�tor cu s�nge rece. M� bizuiam pe el. Am pus lan�ul de argint �n jurul g�tului s�u blestemat. Mi-ar pl�cea s�-l sugrum! De fapt, niciodat� nu m-am �ncrezut �n el. Niciodat�! Nu te-ncrede �n nimeni. S� crape de foame-n haznalele din Mishnory, s� caute-n gunoaie, putrezi-i-ar m�runtaiele! Niciodat�

Se cutremur�, se �nec�, �i trase r�suflarea cu un g�lg�it obscen �i se r�suci cu spatele la mine. Izbi cu piciorul �n bu�tenii din c�min p�n� ce sc�nteile se ridicar� �n v�rtej, ating�ndu-i fa�a, p�rul �i tunica neagr�, iar el le lovi cu palmele. F�r� s� se �ntoarc�, vorbi cu glas ascu�it, chinuit:

��Spune ce ai de spus, domnule Ai.

��Sire, pot s� v� pun o �ntrebare?

��Da.

Se leg�na de pe un picior pe cel�lalt, privind focul. A trebuit s� m� adresez spatelui s�u:

��Crede�i c� sunt ceea ce afirm c� sunt?

��Estraven i-a pus pe doctori s�-mi trimit� o gr�mad� de benzi despre tine. La fel au f�cut �i inginerii din Ateliere, care �i-au cercetat vehiculul. Ei zic c� nu e�ti om, �i n-ar min�i chiar to�i. Atunci?

��Atunci, Sire, exist� �i al�ii ca mine. Mai exact, sunt un reprezentant�

��Al acestei Uniuni�� aceast� Autoritate. Da, foarte, bine. Vrei s� te-ntreb de ce te-au trimis aici?

De�i era posibil ca Argaven s� nu fie nici �ntreg la minte, nici viclean, avea destul� experien�� �n evit�rile, provoc�rile �i subtilit��ile retorice folosite �n conversa�ie de cei a c�ror principal� �int� �n via�� o constituia dob�ndirea �i men�inerea unui nivel �nalt de shifgrethor. Continuau s�-mi fie necunoscute capitole �ntregi din �tiin�a aceasta, totu�i cuno�team c�te ceva despre aspectul competitiv, de dob�ndire a prestigiului �i despre permanentul duel verbal ce putea rezulta de aici. Faptul c� eu nu m� �nfruntam cu Argaven, ci �ncercam doar s� comunic cu el, era, �n sine ceva incomunicabil.

��Nu este un secret, Sire. Ecumenul dore�te o alian�� cu na�iunile de pe Gethen.

���n ce scop?

��Profitul material. Sporirea cuno�tin�elor. Dezvoltarea complexit��ii �i intensificarea vie�ii inteligente. �mbog��irea armoniei spirituale �ntru gloria Domnului. Curiozitatea� Aventura� �nc�ntarea�

Nu vorbeam �n graiul celor care conduc oamenii: regii, cuceritorii, dictatorii, generalii. �n graiul acela nu exista un r�spuns la �ntrebarea lui. Posac �i indiferent, Argaven fixa focul, mut�ndu-se de pe un picior pe altul.

��C�t de mare e acest Regat de Nic�ieri, acest Ecumen?

��Domeniul ecumenic con�ine optzeci �i trei de planete locuibile, pe care tr�iesc aproximativ trei mii de popoare sau grupuri antropologice�

��Trei mii? Aha! Spune-mi atunci ce ar c�tiga poporul meu, unul fa�� de trei mii, dac� ne amestec�m cu toate na�iunile acestea de mon�tri care tr�iesc �n Neant? Se �ntoarse s� m� priveasc�. Era �n plin duel oratoric, pun�nd o �ntrebare retoric�, aproape o glum�. Gluma �ns� era mai degrab� for�at�. A�a cum m� avertizase Estraven, regele era nelini�tit, alarmat.

��Trei mii de na�iuni pe optzeci �i trei de planete, Sire, �ns� cea mai apropiat� de Gethen se afl� la �aptesprezece ani de drum cu nave ce merg aproape cu viteza luminii. Dac� a�i crezut c� Gethen poate fi atacat� �i pr�dat� de planetele vecine, g�ndi�i-v� la dep�rtarea care v� desparte. �n imensitatea spa�iului cosmic, asemenea incursiuni de jaf nu-�i g�sesc rostul. (Nu foloseam cuv�ntul �r�zboi" din simplul motiv c� �n karhidish nu exist� un termen pentru el.) Comer�ul �ns� e profitabil, am continuat. Schimbul de informa�ii, transmise prin ansiblu, de bunuri �i artefacte, expediate prin nave automate sau cu echipaj uman. Ambasadori, savan�i �i negustori� unii dintre ei ar putea veni aici, iar reprezentan�ii vo�tri ar putea pleca pe alte planete. Ecumenul nu este un regat, ci un coordonator, un oficiu de cliring pentru comer� �i �tiin��. F�r� el, comunica�iile �ntre lumile oamenilor ar fi supuse hazardului, iar comer�ul ar deveni extrem de riscant. Vie�ile oamenilor sunt prea scurte pentru distan�ele interplanetare, dac� nu exist� un control �i un principiu de continuitate. De aceea, se ader� la Ecumen� Cu to�ii suntem oameni, Sire. Cu to�ii. Toate lumile oamenilor au fost populate, cu eoni �n urm�, pornind din acela�i loc: planeta Hain. Ne deosebim, dar cu to�ii suntem fii ai aceleia�i Vetre�

Nimic din discursul meu nu atrase curiozitatea regelui �i nici nu-l lini�ti. Am mai continuat pu�in, �ncerc�nd s� sugerez c� prezen�a Ecumenului putea spori, �i nicidecum amenin�a, shifgrethorul lui �i al Karhidei, �ns� zadarnic. Argaven r�m�nea posomor�t ca o vidr� b�tr�n� �n cu�c�, leg�n�ndu-se �nainte �i �napoi, de pe un picior pe cel�lalt, �nainte �i �napoi, dezgolindu-�i din�ii �ntr-o grimas� de durere. M-am oprit.

��To�i sunt a�a negri ca tine?

�n general, gethenienii sunt galbeni-cafenii sau ro�ii-cafenii, dar v�zusem destui cu pielea la fel de oache�� ca a mea.

��Unii sunt mai negri, am r�spuns, avem diferite culori. Am deschis servieta (controlat� de g�rzile Palatului de patru ori p�n� la Sala Ro�ie) �n care aveam ansiblul �i mai multe documente. Acestea�� filme, fotografii, tablouri, figurine animate �i c�teva cuburi�� alc�tuiau o microgalerie a Omului: chipuri de pe Hain, Chiffewar �i Cetis, de pe S, Terra �i Alterra, din Extremit��i, Kapteyn, Ollul, Delta-Taurus, Rokanan, Ensbo, Cime, Gde �i Sheashel Haven� Regele privi vreo dou�, f�r� interes.

��Asta ce-i?

��O persoan� de pe Cime, o femel�. Trebuia s� folosesc termenul cu care gethenienii denumeau doar persoanele �n faza culminant� de kemmer, alternativa fiind cuv�ntul lor pentru o femel�-animal.

��Permanent?

��Da.

L�s� cubul holografic �i continu� s� se legene, privindu-m�, sau privind pe l�ng� mine cu luminile fl�c�rilor dans�ndu-i pe chip.

��To�i sunt a�a� ca tine?

Acesta era obstacolul pe care nu-l puteam �ndep�rta din fa�a lor. �n cele din urm�, trebuiau s� �nve�e s�-l dep�easc�.

��Da. Din c�te �tim, fiziologia sexual� gethenian� constituie un unicat printre oameni.

��Deci, acolo, pe celelalte planete, to�i sunt �n kemmer permanent? O societate de perver�i sexuali? A�a a spus Lordul Tibe. Credeam c� glume�te. Poate c� e adev�rat, dar ideea m� dezgust�, domnule Ai, �i nu v�d de ce oamenii de pe Gethen ar dori sau ar tolera orice rela�ie cu fiin�e at�t de monstruos diferite. Dar poate c� te afli aici s�-mi spui c� n-am de ales.

���n privin�a Karhidei, alegerea v� apar�ine, Sire.

���i dac� te izgonesc �i pe tine?

��A� pleca, bine�n�eles. A� putea �ncerca iar�i cu genera�ia urm�toare�

Lovitura �l atinse.

��E�ti nemuritor? se r�sti.

��Nu, Sire, nici vorb�. Dar salturile temporale au foloasele lor. Dac� a� pleca acum de pe Gethen spre planeta cea mai apropiat�, Ollul, a� avea nevoie de �aptesprezece ani de timp planetar s� ajung acolo. Salturile temporale sunt o modalitate de c�l�torie aproape la fel de rapid� ca lumina. Dac� m-a� �ntoarce imediat, eu a� petrece c�teva ore pe nav�, dar aici vor trece treizeci �i patru de ani. �i a� putea s� re�ncep totul.

Ideea salturilor temporale, care cu aluzia ei la nemurire �i fascinase pe to�i interlocutorii mei, de la pescarul de pe insula Horden �i p�n� la primul ministru, �l l�s� indiferent.

��Ce-i asta? rosti el cu glas ascu�it �i aspru, ar�t�nd ansiblul.

��Comunicatorul ansiblu, Sire.

��Un radio?

��Nu folose�te undele radio �i nici vreo energie cunoscut�. Principiul lui de func�ionare�� constanta simultaneit��ii�� este oarecum analog gravita�iei� (Uitasem iar�i c� nu-i vorbeam lui Estraven, care citise toate rapoartele despre mine �i-mi asculta explica�iile cu aten�ie �i inteligen��, ci unui rege plictisit.) El produce, Sire, acela�i mesaj simultan �n dou� locuri, oricare ar fi ele. Unul dintre aceste locuri trebuie s� fie stabil, pe o planet� de o anumit� mas�, iar cel�lalt cap�t mobil. Ansiblul meu este cap�tul mobil. Am reglat coordonatele pentru planeta-mam�, Hain. O nav� NAFAL are nevoie de �aizeci �i �apte de ani pentru drumul Gethen-Hain, dar un mesaj b�tut pe aceste taste va ajunge instantaneu pe Hain. Dori�i s� le transmite�i ceva Stabililor de pe Hain, Sire?

��Nu vorbesc graiul lor, rosti regele r�njind mali�ios.

��I-am prevenit �i vor avea un translator care cunoa�te karhidish.

��Ce vrei s� zici? Cum adic�?

��Sire, dup� cum se �tie, eu nu sunt primul str�in venit pe Gethen. �naintea mea a fost o echip� de Investigatori care nu �i-au anun�at prezen�a, ci s-au travestit pe c�t au putut de bine �n gethenieni �i, vreme de un an, au c�l�torit prin Karhide, Orgoreyn �i Arhipelag. Apoi au plecat �i au raportat consiliilor ecumenice, acum patruzeci de ani, pe vremea domniei bunicului dumneavoastr�. Raportul lor a fost extrem de favorabil, �nainte de a veni, am studiat informa�iile adunate de ei �i graiurile pe care le �nregistraser�. Dori�i s� vede�i aparatul func�ion�nd?

��Nu-mi plac �iretlicurile, domnule Ai.

��Sire, nu este un �iretlic. O parte din savan�i l-au examinat�

��Eu nu sunt savant.

��Sire, sunte�i un suveran. Egalii dumneavoastr� de pe planeta-mam� a Ecumenului v� a�teapt� cuvintele.

M� privi fioros. �ncerc�nd s�-l flatez �i s�-i c�tig interesul, �l �ncol�isem �n fund�tura prestigiului. Nimic nu mergea bine.

��Perfect. �ntreab�-�i ma�ina de ce sunt oamenii tr�d�tori.

Am b�tut f�r� grab� pe tastele cu caractere karhidish:

�Regele Argaven din Karhide �ntreab� Stabilii de pe Hain de ce sunt oamenii tr�d�tori." Literele au sc�nteiat pe ecranul micu�, apoi au disp�rut. Argaven privea, oprindu-se un minut din permanenta lui foiala.

Urm� o pauz� lung�. F�r� �ndoial�, la �aptezeci �i doi de ani-lumin� dep�rtare, cineva consulta gr�bit calculatorul lingvistic pentru karhidish, dac� nu chiar un calculator cu banc� de date filozofice. �n sf�r�it, literele luminoase ap�rur� pe ecran, r�maser� o vreme �i se �terser� �ncet: �Regelui Argaven din Karhide, de pe Gethen, salut�ri! Nu �tiu de ce sunt oamenii tr�d�tori. Nici un om nu se consider� tr�d�tor, de aceea este dificil de aflat. Cu respect, Spimolle G.F., �n numele Stabililor din Saire, de pe Hain. 93/1491/45."

C�nd banda s-a �nregistrat, am scos-o �i i-am �ntins-o lui Argaven. El a aruncat-o pe mas�, s-a apropiat iar�i de �emineul central, a lovit cu piciorul bu�tenii din foc �i a alungat sc�nteile cu m�inile.

��Un r�spuns tot at�t de folositor c�t �i al unui Prezic�tor. R�spunsurile nu-s suficiente, domnule Ai. Nici cutiu�a ta, ma�in�ria de-acolo. Nici vehiculul t�u, nava. O geant� cu �iretlicuri �i un scamator. Dore�ti s� te cred, s� cred pove�tile �i mesajele tale. Dar de ce-ar trebui s� te cred sau s� te ascult? �i dac� printre stele exist� optzeci de mii de lumi pline de mon�tri? Noi nu vrem nimic de la ei. Ne-am ales un mod de via�� �i-l urm�m de mult� vreme. Karhide se afl� �n pragul unei noi �i m�re�e epoci. Noi ne vom urma drumul! Ezit�, de parc� pierduse firul argumenta�iei�� de�i poate c� nici nu erau argumentele lui. Cu siguran�� exista o alt� Ureche a Regelui, �n locul lui Estraven. Iar dac� ecumenii �tia, urm� el, ar fi vrut ceva de la noi, nu te-ar fi trimis singur. E o glum�, o fars�. Str�inii ar veni aici cu miile.

��Sire, nu este nevoie de o mie de oameni ca s� deschizi o u��.

��Dar s-ar putea s� fie nevoie de ei s-o �in� deschis�.

��Ecumenul va a�tepta p�n� ce o ve�i deschide. Nu v� va sili cu nimic. Am fost trimis singur �i voi r�m�ne singur aici, tocmai pentru a nu v� teme de mine.

��S� m� tem de tine? repet� strident regele �i, �ntorc�ndu-�i chipul br�zdat de umbre, r�nji. Ba m� tem de tine, Trimisule! M� tem de cei care te-au trimis. M� tem de mincino�i �i de scamatori, �i, mai r�u, m� tem de cruzimea adev�rului. De aceea �mi c�rmuiesc bine �ara. Pentru c� doar teama �i conduce pe oameni. Nimic altceva nu izbute�te. Nimic altceva nu dureaz� �ndeajuns. Tu e�ti ceea ce spui c� e�ti, dar �n realitate e�ti o glum�, o fars�. �ntre stele nu exist� nimic altceva dec�t neant, spaim� �i bezn�, iar tu vii de-acolo singur, �ncerc�nd s� m� sperii. Dar sunt deja speriat, iar eu sunt regele. Teama este regele! Acum, ia-�i scamatoriile �i vicle�ugurile �i pleac�, at�t ��i spun! Am poruncit s� fii l�sat liber prin Karhide.

A�a �nc�t m-am �ndep�rtat de prezen�a regal�, tic�ind pe pardoseala lung� �i ro�ie, �n lumina stacojie a s�lii, p�n� ce u�ile duble s-au �nchis dup� mine.

D�dusem gre�. E�uasem �n toate privin�ele. P�r�sind Casa Regal� �i travers�nd terenurile Palatului, m� �ngrijora �ns� nu at�t e�ecul meu, c�t rolul jucat de Estraven. De ce �l exilase Argaven pentru sus�inerea cauzei Ecumenului (cum se deducea din proclama�ie), dac� (conform chiar spuselor regelui) el f�cuse contrariul? C�nd �ncepuse s�-l sf�tuiasc� pe rege s� se fereasc� de mine, �i de ce? De ce el fusese exilat, iar eu l�sat �n libertate? Care dintre ei min�ise mai mult, �i de ce o f�cuse?

Estraven ca s�-�i salveze pielea, iar regele ca s�-�i salveze prestigiul, am decis. Explica�ia era clar�. Dar, de fapt, m� min�ise vreodat� Estraven? Mi-am dat seama c� nu �tiam.

Treceam pe l�ng� Col�ul Ro�u. Por�ile gr�dinii erau deschise. Am privit �n�untru, la arborii serem, plec�ndu-se albi deasupra iazului �ntunecat, �i la aleile din c�r�mizi roz, pierz�ndu-se pustii sub lumina cenu�ie �i domoal� a dup�-amiezii. L�ng� iaz, �n umbra bolovanilor, mai d�inuia un petic de z�pad�. Mi l-am amintit pe Estraven, a�tept�ndu-m� acolo, sub ninsoare, cu o sear� �n urm�, �i am �ncercat un fior de mil� adev�rat� pentru omul pe care-l v�zusem asudat �n decursul festivit��ii de ieri, dar �i superb, �mpov�rat de faim� �i putere, un b�rbat la apogeul carierei, viguros �i m�re�, acum exilat, n�ruit, distrus, gonind spre grani��, cu moartea la trei zile �napoia lui, �i �nconjurat de un zid de t�cere. Pedeapsa capital� este rar� �n Karhide. Via�a pe Iarn� este grea, �i �n general oamenii las� moartea pe seama naturii sau a furiei, nu a legii. M-am �ntrebat cum avea s� plece Estraven, m�nat de sentin�a aceea. Nu cu un automobil, deoarece toate erau proprietatea Palatului. Oare avea s�-l transporte o corabie sau o luntre de uscat? Sau pornise pe jos, purt�nd asupra lui at�t c�t putea duce? �n cea mai mare parte, karhidenii merg pe jos, nu au animale de povar� �i nici vehicule aeriene. Aproape tot timpul anului, vremea �mpiedic� circula�ia vehiculelor mecanice, iar ei nu sunt un popor gr�bit. Mi l-am �nchipuit pe b�rbatul cel m�ndru pornind �n exil pe jos, o siluet� micu��, tr�g�ndu-�i picioarele pe lungul drum vestic spre Golf. Toate acestea mi-au fulgerat prin minte, trec�nd pe l�ng� poarta Col�ului Ro�u. Odat� cu ele au disp�rut specula�iile mele confuze privind ac�iunile, motivele lui Estraven �i ale regelui. Terminasem cu ele. D�dusem gre�. Ce urma s� fac �n continuare?

Ar fi trebuit s� plec �n Orgoreyn, vecina �i rivala Karhidei. �ns� odat� ajuns acolo, s-ar fi putut s� fie greu s� mai revin �n Karhide, unde nu-mi terminasem toate treburile. �tiam prea bine c� n-ar fi fost deloc imposibil ca �ntreaga mea via�� s� fie consacrat� �ndeplinirii misiunii pentru Ecumen. F�r� prip�! Nu trebuia s� m� gr�besc spre Orgoreyn �nainte de-a afla mai multe despre Karhide, �i �n special despre Cet��ui. Vreme de doi ani r�spunsesem la �ntreb�ri, acum urma s� �ntreb eu. Dar nu �n Erhenrang. �n�elesesem �n sf�r�it c� Estraven m� prevenise, �i de�i puteam sa nu m� �ncred �n avertismentul lui, nu-l puteam neglija. Spusese, desigur indirect, c� trebuia s� m� �ndep�rtez de ora� �i de Curtea Regal�. Dintr-un motiv sau altul, mi-am amintit de din�ii Lordului Tibe� Regele �mi acordase libertatea de-a umbla prin �ar�, �i aveam s� m� folosesc de ea. Dup� cum se �nva�� �n �coala ecumenic�: atunci c�nd ac�iunea e lipsit� de utilitate, str�nge informa�ii, c�nd informa�iile nu sunt utile, culc�-te. Deocamdat� nu-mi era somn. Aveam s� plec �n r�s�rit, spre Cet��ui, �i poate s� adun informa�ii de la Prezic�tori.

Legend� din estul Karhidei, povestit� de Tobord Chorhawa, din Vatra Gorinhering, �i �nregistrat� de G.A., 93/1492.

LORDUL BEROSTY rem ir Ipe a sosit �n Cet��uia Thangering, a oferit patruzeci de beriluri �i jum�tate din recolta livezilor sale pentru o Prezicere, �i pre�ul a fost acceptat. Atunci l-a �ntrebat pe Urzitorul Odren: �n ce zi voi muri?

Prezic�torii s-au str�ns �i �mpreun� au intrat �n �ntuneric. La sf�r�itul �ntunericului, Odren a dat r�spunsul: Vei muri �n Odstreth (a 19-a zi din orice lun�).

��n ce lun�? Peste c��i ani?" a r�cnit Berosty, dar leg�tura se �ntrerupsese �i nu i-a r�spuns nimeni.

Atunci a intrat �n cerc, l-a �n�f�cat pe Urzitorul Odren de beregat� �i i-a strigat c� dac� nu cap�t� �i alt r�spuns are s�-i fr�ng� g�tul. Ceilal�i l-au �ndep�rtat �i l-au �inut locului, de�i era un om puternic. El s-a zb�tut �n m�inile lor �i l-a implorat: �R�spunde-mi!"

Odren i-a spus: �R�spunsul a fost dat �i pre�ul pl�tit. Pleac�!"

Turbat, Berosty rem ir Ipe s-a �ntors �n Oharuthe, al treilea Domeniu al familiei sale, un �inut s�rac �n Osnorinerul nordic, pe care-l s�r�cise �i mai mult, str�ng�nd pre�ul unei Preziceri. S-a �nchis singur �n od�ile cele mai de sus ale turnului Vetrei �i n-a mai vrut s� ias� nici pentru prieten sau du�man, nici pentru sem�nat sau recoltat, nici pentru kemmer sau pr�d�ciuni, nici �n luna aceea, nici �n urm�toarea �i nici �n urm�toarea� Au trecut �ase luni �i au trecut zece luni, iar el continua s� r�m�n� ca un prizonier �n odaia lui, a�tept�nd. �n Onnetherhad �i Odstreth (a 18-a �i a 19-a zi din luna) nu m�nca nimic, nici nu bea �i nici nu dormea.

Kemmeringul s�u de iubire �i credin�� era Herbor din clanul Geganner. �n luna Grende, el a venit �n Cet��uia Thangering �i i-a spus Urzitorului:

��Doresc o Prezicere.

��Cu ce pl�te�ti? �ntreb� Odren, deoarece v�zuse c� omul era �mbr�cat �i �nc�l�at s�r�c�cios, iar sania �i era veche �i tot ceea ce-l �nconjura era ponosit.

��V� dau via�a mea, r�spunse Herbor.

��Nu ai altceva, Lordul meu? �ntreb� Odren, vorbindu-i acum ca unui nobil. Nu po�i oferi nimic altceva?

��Nu. Nu �tiu �ns� dac� via�a mea are vreo valoare pentru voi.

��Nu, �ncuviin�� Odren, pentru noi n-are nici o valoare.

Atunci Herbor c�zu �n genunchi, cople�it de ru�ine �i iubire, �i strig�:

��V� implor s�-mi r�spunde�i la �ntrebare. Nu-i pentru mine!

��Pentru cine, atunci? �ntreb� Urzitorul.

��Pentru Lordul �i kemmeringul meu, Ashe Berosty, zise b�rbatul �i pl�nse. De c�nd a venit aici �i a c�p�tat r�spunsul acela, care nu era un r�spuns, el nu mai cunoa�te nici iubirea, nici veselia, nici puterea. Va muri din aceast� cauz�.

��A�a va fi. De ce oare moare un om dac� nu de propria-i moarte? vorbi Odren. Totu�i, �nfl�c�rarea lui Herbor �l mi�c� �i �n cele din urm� ad�ug�: Voi c�uta r�spunsul �ntreb�rii pe care ai pus-o, Herbor, �i nu voi cere nimic �n schimb. Dar �ine minte. �ntotdeauna exist� un pre�. Cel care pune �ntrebarea pl�te�te ceea ce trebuie s� pl�teasc�.

Atunci, Herbor a�ez� palmele lui Odren pe propriii ochi, �n semn de recuno�tin��, �i Prezicerea �ncepu. Prezic�torii se adunar� �i intrar� �n �ntuneric. Herbor merse cu ei �i le puse �ntrebarea, iar aceasta a fost: C�t va tr�i Ashe Beresty rem ir Ipe? Herbor se g�ndise c� �n felul acesta va afla num�rul de zile sau de ani �i va readuce pacea iubitului s�u. Apoi Prezic�torii s-au mi�cat �n �ntuneric �i, �n cele din urm�, Odren a r�cnit �ndurerat, parca ars �n foc: Mai mult dec�t Herbor de Geganner!

Nu era r�spunsul la care sperase Herbor, dar asta a fost tot ce a c�p�tat �i, fiind o fire plin� de r�bdare, s-a �ntors acas�, �n Charuthe, prin z�pezile lui Grende. A intrat �n Domeniu, s-a suit �n turnul cet��ii �i acolo �i-a g�sit kemmeringul, pe Berosty, st�nd mohor�t �i cu privirea pierdut� l�ng� un foc mocnit, cu bra�ele pe o mas� din piatr� ro�ie �i cu capul afundat �ntre umeri.

��Ashe, vorbi Herbor, am fost �n Cet��uia Thangering �i Prezic�torii mi-au r�spuns. I-am �ntrebat c�t de mult vei tr�i, iar r�spunsul lor a fost: Berosty va tr�i mai mult dec�t Herbor.

Berosty ridic� privirea spre el, at�t de �ncet �nc�t parc� �i �n�epenise g�tul, �i i se adres�:

��A�adar, i-ai �ntrebat c�nd voi muri?

��Nu� c�t de mult vei tr�i.

��C�t de mult!? Prostule! Ai fost acceptat de Prezic�tori �i nu ai vrut s� afli c�nd voi muri, ziua, luna, anul, c�te zile mi-au mai r�mas� ai �ntrebat c�t de mult? Oh, prostule, prost f�r� de seam�n! Mai mult dec�t tine? Da, mai mult dec�t tine!

R�cnind, apuc� masa din piatr� ro�ie, ca �i cum n-ar fi fost dec�t o foaie de aram�, �i o azv�rli �n capul lui Herbor. Acesta c�zu, cu masa peste el. O vreme, Berosty r�mase paralizat. Apoi ridic� piatra �i v�zu c�-i zdrobise �easta. A�ez� t�blia �napoi pe piedestalul ei, se �ntinse l�ng� mort �i-l cuprinse cu bra�ele, de parc� erau �n kemmer �i totul era bine. A�a i-au g�sit locuitorii din Charuthe, c�nd �n cele din urm� au p�truns �n turn. Berosty �nnebunise �i a trebuit s� fie �nchis, deoarece voia s� plece ca s�-l caute pe Herbor, despre care credea c� se afla undeva prin Domeniu. A mai tr�it a�a o lun�, dup� care s-a sp�nzurat, �n Odstreth, cea de-a 19-a zi a lunii Thern.

C�L�TORIA �N EST mi-a fost aranjat� de gazda mea, o persoan� extrem de volubil�.

��Dac� vrei s� vizitezi Cet��uile, trebuie s� traversezi Kargavul. Treci mun�ii �i intri �n Vechiul Karhide, merg�nd spre Rer, str�vechea capital� regal�. Unul dintre tovar�ii mei de Vatr� conduce o caravan� cu luntre de uscat prin trec�toarea Eskar �i ieri, la o cea�c� de orsh, mi-a spus c� vor face primul drum din aceast� var� �n Getheny Osme. Prim�vara este cald� �i drumul deja accesibil p�n� �n Engohar, iar �n c�teva zile plugurile vor cur��a trec�toarea. Eu unul n-o s� traversez niciodat� Kargavul. Mi-ajunge Erhenrangul �i un acoperi� deasupra capului. Sunt �ns� un yomeshta, slav� celor nou� sute de purt�tori ai Tronului �i binecuv�ntat fie Laptele lui Meshe, iar yomeshta po�i fi oriunde. Noi suntem un soi de nou-veni�i, �n�elegi, pentru c� Lordul meu Meshe s-a n�scut acum dou� mii dou� sute doi ani, �n vreme ce Calea Veche a Handdarei se �ntinde �n trecut cu �nc� zece mii de ani. Dac� e�ti �n c�utarea ei, trebuie s� te duci �n vechile �inuturi. Domnule Ai, ��i voi p�stra permanent o camer� pe insula aceasta, de�i cred c� e�ti �n�elept �i vei p�r�si Erhenrangul o vreme, pentru c� to�i �tiu c� Tr�d�torul a f�cut mare caz de prietenia cu tine. Acum, cu b�tr�nul Tibe ca Ureche a Regelui, lucrurile vor reveni la normal. Dac� vei cobor� �n Portul Nou, �l vei g�si acolo pe tovar�ul meu de Vatr� �i dac�-i vei spune c� vii din partea mea�

Vorbea a�a �ntruna. Descoperind c� n-am nici un shifgrethor, nu pierdea nici o ocazie s�-mi dea sfaturi, de�i le �nv�luia cu �dac�" �i �de parc�". Era �eful insulei mele. Eu mi-l imaginam ca pe o propriet�reas�, deoarece avea fese durdulii, ce se leg�nau c�nd umbla, un chip rotofei, cu moliciuni, iar firea �i era curioas�, iscoditoare, umil� �i amabil�. Era binevoitor cu mine �i pentru o sum� modest� organiza vizitarea camerei mele, atunci c�nd eram plecat. �Privi�i odaia Misteriosului Trimis!" Era at�t de feminin ca aspect �i purtare, �nc�t odat� �l �ntrebasem c��i copii n�scuse. Se posomor�se. Nu n�scuse niciodat�. Ca tat� �ns�, procrease patru. Fusese unul dintre multele bob�rnace pe care le c�p�t�m mereu. �ocul cultural nu reprezenta nimic pe l�ng� �ocul biologic, pe care-l suportam ca mascul printre fiin�e care, cinci �esimi din timp, erau hermafrodi�i asexua�i.

Buletinele radiofonice relatau pe larg ac�iunile noului prim-ministru, Pemmer Harge rem ir Tibe. Majoritatea �tirilor se refereau la evenimente din. nordul V�ii Sinoth. �n mod limpede, Tibe inten�iona s� reia revendic�rile Karhidei pentru regiunea aceea. Exact genul de ac�iuni care, pe oricare alt� planet� �n aceast� etap� a civiliza�iei, ar fi declan�at un r�zboi. Dar pe Gethen nimic nu declan�a un r�zboi. Dispute, asasinate, r�zbun�ri, expedi�ii de prad�, vendete, crime, torturi �i m�r��vii�� toate acestea se num�rau printre faptele oamenilor, �ns� nu duceau la r�zboi. Se p�rea c� le lipsea capacitatea de mobilizare. �n aceast� privin�� se comportau ca animalele sau ca femeile. Nu aveau comportamentul b�rba�ilor sau al furnicilor. Oricum, deocamdat� nu f�cuser� a�a ceva. Cuno�tin�ele mele despre Orgoreyn indicau c� �n ultimele cinci-�ase secole devenise o societate tot mai mobilizat�, un adev�rat stat na�ional. Goana dup� prestigiu, mai ales �n domeniul economic, o putea sili pe Karhide s� caute s�-�i �ntreac� vecina, s� devin� o na�iune, �i nu o ceart� �ntre familii, a�a cum afirmase Estraven, s� devin�, cum tot el spusese, patriotard�. Dac� s-ar fi petrecut a�a ceva, s-ar fi putut ca gethenienii s� aib� o excelent� ocazie de a dob�ndi condi�iile favorabile r�zboiului.

Doream s� merg �n Orgoreyn pentru a vedea dac� b�nuielile mele �n aceast� privin�� erau corecte, dar mai �nt�i voiam s� termin cu Karhide. De aceea, am v�ndut �nc� un rubin bijutierului cu chip br�zdat de cicatrice de pe strada Eng �i, f�r� alte bagaje dec�t ansiblul, c�teva instrumente, banii �i un r�nd de ve�minte, am pornit cu o caravan� comercial� �n cea dint�i zi a primei luni de var�.

Luntrile au plecat �n zori din docurile m�turate de v�nturi ale Portului Nou. Au trecut pe sub Arc �i au pornit spre r�s�rit. Dou�zeci de vehicule asem�n�toare unor barje uria�e, dar silen�ioase, �naint�nd una c�te una pe �enile, pe str�zile afundate ale Erhenrangului, prin negurile dimine�ii. Purtau containere, cu lentile, role de benzi audio, bobine de s�rm� din cupru �i platin�, cupoane de stofe din fibre vegetale, prelucrate �i �esute �n Cataracta Vestic�, l�zi cu solzi usca�i de pe�ti din Golf, cutii cu rulmen�i �i alte piese m�runte, �i zece vagoane de gr�un�e kardik orgota, destinate provinciei de grani�� Pering Storm, col�ul nord-estic al uscatului.

Pe Marele Continent, toate transporturile se fac cu aceste platforme ac�ionate electric, care, ajunse pe r�uri �i canale, se transform� �n �lepuri. �n lunile cu z�pezi mari, lentele tractoare-plug, s�niile motorizate �i cor�biile din sloiuri de pe r�urile �nghe�ate sunt singurele mijloace de transport, al�turi de schiuri �i s�niile trase de oameni. Pe durata Dezghe�ului, nici o form� de transport nu este sigur�, drept care, p�n� �n var�, traficul de m�rfuri se �ntrerupe. Vara, drumurile sunt ticsite de caravane. Circula�ia este controlat�. Fiecare vehicul sau caravan� este obligat s� p�streze �n permanen�� leg�tura radio cu sta�iile de verificare de pe drumuri. �n ciuda aglomera�iei, viteza traficului se men�ine aproape constant� la patruzeci de kilometri pe or� (terriana). Gethenienii ar putea ob�ine �i viteze mai mari, dar nu o fac. Dac� sunt �ntreba�i de ce nu se gr�besc, ei r�spund: �De ce s� gonim?" Similar cu replica terrienilor c�nd �i �ntrebi de ce vehiculele lor trebuie s� mearg� at�t de repede: �De ce nu?" Gusturile nu se discut�. Terrienii simt c� trebuie s� ajung� c�t mai departe, s� fac� progrese. Locuitorii de pe Iarn�, care tr�iesc permanent �n Anul Unu, consider� c� progresul e mai pu�in important dec�t Prezenta.

Gusturile mele erau terriene �i, p�r�sind Erhenrangul, m� irita ritmul caravanei. A� fi dorit s� cobor �i s� alerg. Eram fericit c� sc�pam de lungile str�zi pietruite, deasupra c�rora at�rnau acoperi�uri negre, abrupte �i nenum�rate turle, de ora�ul f�r� soare, �n care toate �ansele mele se preschimbaser� �n spaim� �i tr�dare.

Urc�nd dealurile de la poalele Kargavului, caravana f�cea popasuri dese, dar scurte, pentru ca s� m�nc�m la hanurile de pe drum. Tocmai dup�-amiaz� am ajuns pe culmea unei coline de unde puteam z�ri �ntregul lan� muntos. Am v�zut Kostorul, care are �ase kilometri �n�l�ime, gigantica pant� a versantului s�u vestic ascundea piscurile aflate �n nordul lui, dintre care unele ajungeau la zece mii de metri. �n sudul Kostorului, crestele se distingeau albe pe fundalul unui cer incolor. Am num�rat treisprezece, ultima o sc�nteiere neclar� �n p�cla dep�rt�rii din miaz�zi. �oferul mi le-a numit pe toate �i, �ntr-un efort prietenesc de-a m� �nfrico�a, mi-a povestit despre avalan�e, luntre azv�rlite �n pr�pastie de v�nturi, echipaje izolate s�pt�m�ni de zile pe �n�l�imi inaccesibile �i multe altele. Mi-a descris �n am�nunt cum v�zuse cu ochii lui un vehicul derap�nd �i pr�bu�indu-se �ntr-o crevas� ad�nc� de cinci sute de metri. Remarcabil�, spunea el, fusese �ncetineala cu care c�zuse. P�ruse c� plutise �n abis toat� dup�-amiaza �i se sim�ise nespus de fericit s�-l vad�, �n sf�r�it, disp�r�nd f�r� zgomot �n stratul de z�pad� gros de cincisprezece metri de pe fund.

La ora trei ne-am oprit s� pr�nzim la un han mare, o cl�dire impun�toare, cu vetre gigantice vuind �i s�li uria�e, cu tavanele din grinzi, pline de mese �nc�rcate cu m�ncare bun�, �ns� nu am r�mas peste noapte. Caravana mergea non-stop, gr�bindu-se (�n stilul ei karhidish) s� ajung� �nainte de deschiderea sezonului �n Pering Storm �i s� ia crema pie�ii pentru �ntreprinz�torii ei negustori. Acumulatorii au fost �nc�rca�i, �oferii s-au schimbat �i am pornit mai departe. Unul din vehicule slujea drept dormitor, numai pentru �oferi. Nu existau paturi pentru pasageri. Mi-am petrecut nop�ile �n cabina rece, pe scaunul tare, cu o pauz� aproape de miezul nop�ii, ca s� cin�m la un mic han aflat pe �n�l�imile dealurilor. Karhide nu era o �ar� a confortului. La rev�rsatul zorilor eram treaz �i am v�zut c� l�sasem totul �n urm�, �n afar� de st�nci, ghea��, lumin� �i de drumul �ngust ce urca mereu sub �enilele noastre. Tremur�nd, m-am g�ndit c�, except�nd b�tr�nele �i pisicile, oricine putea g�si ceva care s� transcead� confortul.

Pe pov�rni�urile acestea teribile, din granit �i z�pad�, nu mai existau hanuri. La orele de mas�, luntrile se opreau t�cute, una dup� cealalt�, pe o pant� de treizeci de grade, acoperit� de nea, �i to�i oamenii coborau din cabine �i se str�ngeau �n jurul dormitorului, unde se serveau castroane cu sup� fierbinte, felii de mere-de-p�ine uscate �i c�ni cu bere acidulat�. Trop�iam �n om�t, �nghi�ind totul pe nemestecate, cu spin�rile spre v�ntul mu�c�tor, ce purta o pulbere sc�nteietoare de z�pad� uscat�. Dup� aceea, reveneam �n luntre �i continuam urcu�ul. La amiaz�, �n trec�torile din Wehoth, la aproape patru mii cinci sute de metri altitudine, erau 28�C la soare �i -10�C la umbr�. Motoarele electrice erau at�t de silen�ioase �nc�t puteai auzi avalan�ele vuind pe versan�ii alb�strui de cealalt� parte a v�ilor, la treizeci de kilometri dep�rtare.

Spre sf�r�itul dup�-amiezii am dep�it v�rful, la Eskar, la patru mii �ase sute de metri altitudine. Privind fa�a sudic� a Kostorului, pe care ne t�r�sem toat� ziua, am z�rit o forma�iune st�ncoas� stranie, cam la patru sute de metri deasupra drumului, asem�n�toare unui castel.

��Vezi Cet��uia de sus? �ntreb� �oferul.

��E o cl�dire?

��Este Cet��uia Ariskostor.

��Dar nimeni n-ar putea tr�i acolo.

��Oho, B�tr�nii puteau! C�ndva am lucrat cu o caravan� care le aducea alimente din Erhenrang, la sf�r�itul verii. E adev�rat, zece-unsprezece luni pe an nu pot cobor� de acolo, dar nu le pas�. Sunt vreo �ase sau opt pustnici.

Am privit meterezele de piatr� grosolan�, solitare �n imensa singur�tate a �n�l�imilor, �i nu i-am dat crezare �oferului, dar n-am comentat �n nici un fel. Dac� exista cineva care s� poat� supravie�ui �ntr-un asemenea cuib de vulturi, acesta putea fi numai un karhidean.

Cobor�nd, drumul cotea larg c�tre nord, apoi spre sud, strecur�ndu-se pe marginea pr�p�stiilor, deoarece fa�a estic� a Kargavului este mai abrupt� dec�t cea vestic�, pr�bu�indu-se c�tre �es �n trepte gigantice, terase muntoase de origine tectonic�. �nainte de apusul soarelui, am v�zut un �irag mititel de puncte, deplas�ndu-se imperceptibil printr-o uria�� umbr� alb�, la dou� mii de metri mai jos, o caravan� ce plecase din Erhenrang cu o zi �naintea noastr�. A doua zi am trecut �i noi pe acolo �i ne-am t�r�t pe aceea�i pant� acoperit� de z�pad�, extrem de �ncet, f�r� zgomote care s� declan�eze o avalan��. Din locul acela am putut distinge o vreme, h�t dedesubt �i spre est, �inuturi �ntinse, neclare datorit� norilor �i umbrelor de nori, br�zdate de argintul r�urilor. Era c�mpia Rerului.

Am ajuns �n Rer dup� patru zile de drum. Cele dou� ora�e sunt desp�r�ite de o mie opt sute de kilometri, un zid �nalt de c��iva kilometri �i dou�-trei mii de ani. Caravana s-a oprit �n afara Por�ii Vestice, unde urma s� fie transbordat� pe �lepuri. �n Rer nu puteau intra luntrile de uscat sau ma�inile. Ora�ul fusese construit �nainte ca vehiculele motorizate s� fie folosite de karhideni, iar ace�tia le utilizau de peste dou�zeci de veacuri.

Ora�ul nu are str�zi, ci doar pasaje acoperite, asem�n�toare unor tunele, iar vara se merge at�t prin ele, c�t �i pe deasupra lor, dup� dorin��. Casele, insulele �i Vetrele sunt dispuse �n fel �i chip, haotic, �ntr-o dezordine incredibil�, care culmineaz� brusc (a�a cum va face anarhia �n Karhide) prin splendoare: m�re�ele turnuri, ro�ii ca s�ngele, �i f�r� ferestre, ale fostului Palat. Cl�dite cu �aptesprezece secole �n urm�, turnurile acelea �i ad�postiser� vreme de o mie de ani pe regii Karhidei, p�n� c�nd Argaven Harge, primul din dinastia lui, a traversat Kargavul �i s-a stabilit �n marea vale a Cataractei Vestice.

Toate cl�dirile din Rer sunt extrem de masive, cu funda�ii trainice, izolate �mpotriva frigului �i a precipita�iilor. �n timpul iernii, v�ntul de pe c�mpii poate spulbera z�pada din ora�, �ns� atunci c�nd viscole�te �i troiene�te om�tul, locuitorii nu cur��� str�zile, deoarece nu au a�a ceva. Se folosesc de tunelele de piatr� sau le las� pe cele temporare s� fie �ngropate de nea. Doar acoperi�urile caselor se ridic� deasupra z�pezii, iar u�ile-iernii pot fi prev�zute sub stre�ini sau chiar �n acoperi�uri cu ni�te lucarne. Dezghe�ul este anotimpul cel mai prost pe c�mpiile acelea cu multe r�uri. Atunci, tunelele se transform� �ntr-o re�ea de canalizare, iar spatiile dintre cl�diri devin lacuri sau canale, pe care locuitorii Rerului se deplaseaz� cu b�rci, �mping�nd cu v�slele micile sloiuri plutitoare. �i, �ntotdeauna, peste praful verii, peste v�lm�agul de acoperi�uri �nz�pezite ale iernii sau peste inunda�iile prim�verii vegheaz� turnurile ro�ii, inima pustie �i indestructibil� a ora�ului.

Am tras la un han teribil de scump, ad�postit la baza turnurilor. M-am de�teptat �n zori, dup� multe co�maruri, am pl�tit un pre� exorbitant pentru pat, dejun �i cele c�teva indica�ii gre�ite asupra traseului pe care trebuia s�-l urmez, �i am pornit pe jos s� g�sesc Otherhordul, o Cet��uie str�veche, nu departe de Rer. Dup� nici cincizeci de metri de la han, m-am r�t�cit. Men�in�nd turnurile �napoia mea �i uria�ul contur alb al Kargavului �n dreapta, am p�r�sit ora�ul prin sud, iar un copil de fermier �nt�lnit pe drum mi-a spus unde anume s� cotesc spre Otherhord.

Am ajuns acolo la amiaz�. De fapt, la amiaz� am ajuns undeva, �ns� nu eram sigur unde anume. Era un codru sau o p�dure deas�, totu�i, p�durile erau chiar mai �ngrijite dec�t v�zusem p�n� atunci �n �ara aceasta de p�durari harnici, iar poteca urca pe coasta dealului, pierz�ndu-se printre copaci. Dup� un timp, am observat la o mic� distan�� �n dreapta ei o colib� din lemn �i apoi o cl�dire mai mare, construit� din bu�teni, pu�in mai departe, �n st�nga. De undeva dintr-acolo venea o arom� delicioas� de pe�te fript.

Am pornit �ncet pe c�rare, oarecum nesigur. Nu �tiam cum reac�ioneaz� handdarata fa�� de turi�ti. De fapt, cuno�team foarte pu�ine lucruri despre ei. Handdara este o religie lipsit� de institu�ii, de preo�i, de ierarhie, f�r� leg�minte �i f�r� crez. Nici acum nu pot spune dac� are sau nu un Dumnezeu. Nu poate fi definit� exact �i nici �ncadrat� undeva. Singura ei manifestare permanent� o g�se�ti �n Cet��ui, refugii, unde oamenii pot petrece o noapte sau toat� via�a. Nu a� fi vizitat locurile tainice ale acestui cult straniu �i intangibil dac� n-a� fi dorit s� r�spund �ntreb�rii l�sate nerezolvate de Investigatori: ce sunt Prezic�torii �i cu ce se ocup� ei?

De fapt, petrecusem mai mult� vreme �n Karhide dec�t Investigatorii, �i m� �ndoiam c� exista vreun adev�r �n pove�tile despre Prezic�tori �i profe�iile lor. Legendele despre oracole reprezint� un loc comun la toate rasele Omului. Prezic at�t zeii c�t �i spiritele, �i calculatoarele. Ambiguitatea oracolului sau probabilitatea statistic� ofer� porti�e de sc�pare, iar contradic�iile sunt �nl�turate de credin��. Cu toate acestea, legendele merit� cercetate. Nu convinsesem �nc� nici un karhidean de existen�a telepatiei, nu aveau s� cread� �n ea p�n� n-o �vedeau"�� exact pozi�ia mea �n privin�a Prezic�torilor Handdarei.

Continu�nd pe potec�, mi-am dat seama c� �n negurile acelei p�duri se �ntindea un sat, poate chiar un ora�, tot at�t de haotic ca Rerul, dar rezervat, pa�nic, rural. Deasupra acoperi�urilor �i c�r�rilor at�rnau crengi de hemmen, copacul cel mai r�sp�ndit pe Iarn�, un conifer rezistent, cu cetin� groas�, stacojiu-palid�. Conurile lui acopereau potecile �ntret�iate, v�zduhul era �nmiresmat cu polen de hemmen �i toate casele erau construite din lemnul s�u �nchis la culoare. M� oprisem dup� un timp, �ntreb�ndu-m� la ce u�� s� cioc�nesc, c�nd dintr-un desi� a ap�rut un individ care m-a salutat politicos.

��C�uta�i o locuin��? s-a interesat el.

��Am venit cu o �ntrebare pentru Prezic�tori.

Hot�r�sem s�-i las s� cread�, cel pu�in la prima impresie, c� eram karhidean. Aidoma Investigatorilor nu avusesem vreo dificultate �n a m� confunda cu localnicii. Printre at�tea dialecte karhidish, accentul meu trecea neobservat iar anomaliile mele sexuale erau ascunse de straiele groase. �mi lipseau coama deas� de p�r fin �i ochii piezi�i ai gethenianului tipic �i eram mai oache� �i mai �nalt dec�t cei mai mul�i, totu�i nu dep�eam zona varia�iilor normale. Barba �mi fusese epilat� permanent �nainte de a pleca din Ollul (pe atunci nu aflasem despre triburile ��mbl�nite" din Perunter, care nu au doar b�rbi, ci �i p�r pe tot corpul, ca terienii albi). Uneori eram �ntrebat cum �mi sp�rsesem nasul. Eu �l am turtit, nasul gethenianului e proeminent �i �ngust, cu n�ri str�mte, adaptate respir�rii aerului �nghe�at. Persoana de pe c�rarea din Otherhord �mi privi u�or curioas� nasul �i r�spunse:

��Atunci poate c� dori�i s� vorbi�i cu Urzitorul? Dac� n-a plecat cu sania de lemne, ar trebui s� fie �n lumini�. Sau prefera�i s� discuta�i mai �nt�i cu un Celibatar?

��Nu �tiu exact. Sunt total ignorant.

T�n�rul r�se �i f�cu o plec�ciune:

��M� simt onorat! rosti el. Tr�iesc aici de trei ani, dar �nc� n-am dob�ndit destul� ignoran�� ca s� merite s-o amintesc.

Era extrem de amuzat, totu�i se purta cu bl�nde�e, �i am reu�it s�-mi amintesc suficiente fragmente din �tiin�a Handdara ca s�-mi dau seama c� m� l�udasem, ca �i cum a� fi venit la el �i i-a� fi zis: �Sunt foarte ar�tos�"

��Voiam s� spun c� nu �tiu nimic despre Prezic�tori�

��Demn de invidiat! coment� t�n�rul. Vai, trebuie s� p�ng�rim z�pada imaculat� cu pa�ii no�tri, pentru a ajunge undeva. V� pot ar�ta drumul spre lumini�? M� numesc Goss.

Era un prenume.

��Genry, am spus, abandon�nd �l"-ul. L-am urmat �n penumbra friguroas� a p�durii. C�rarea �ngust� cotea deseori �erpuind pe pantele dealului. Pe alocuri, �n preajma ei sau mai departe, printre tulpinile masive de hemmeni, se ridicau c�su�ele de culoarea copacilor. Totul era ro�u �i castaniu, rece �i umed, nemi�cat, �nmiresmat, mohor�t. Dinspre o locuin�� r�zb�tea slab �uierul dulce al unui flaut karhidish. Goss mergea la c��iva metri �n fa�a mea, sprinten �i u�or, cu gra�ia unei fete.

Deodat� c�ma�a lui alb� sclipi orbitor. Am ie�it din umbr� �n b�taia razelor de soare, pe o paji�te larg� �i verde.

La c��iva metri de noi o siluet� dreapt� �i nemi�cat� se profila pe fundalul ierbii �nalte. Hiebul stacojiu �i c�ma�a alb� �i confereau aspectul unei �ncrusta�ii din email str�lucitor. La o sut� de metri mai departe se z�rea un alt personaj, �n albastru �i alb. Acesta nu se clinti �i nici nu privi �n direc�ia noastr� tot timpul c�t am vorbit cu primul. Cei doi practicau Prezen�a, una din disciplinele Handdarei, similar� unei transe. Atra�i de negative, handdarata o denumesc �ne-trans�"�� care duce la diminuarea eu-lui (sau la cre�terea lui?) prin receptivitate �i con�tientizare senzitiv� extrem�. De�i tehnica respectiv� este opus� majorit��ii celor mistice, ea r�m�ne probabil o disciplin� mistic�, n�zuind spre experien�a Universalului. M� tem c� nu pot defini cu precizie nici una dintre practicile handdarata.

Goss se adres� persoanei �n stacojiu. �ntrerup�ndu-�i nemi�carea, aceasta ne privi. C�nd porni spre noi, m-am sim�it cople�it. Cu tot soarele amiezii, radia o aur� personal�.

Era la fel de �nalt ca mine, zvelt, cu o fa�� luminoas�, deschis� �i frumoas�. C�nd privirile ni s-au �nt�lnit, am sim�it brusc impulsul de a-i atrage aten�ia, de a �ncerca s�-i vorbesc telepatic, ceva ce nu f�cusem niciodat� de la sosirea pe Iarn�, �i nici nu aveam s� fac deocamdat�. Impulsul era mai puternic dec�t re�inerea. I-am vorbit �n minte. Nici un r�spuns. Nu se realizase un contact. Continua s� m� priveasc� atent. Dup� �nc� o clip�, z�mbi �i rosti cu un glas bl�nd, pu�in ascu�it:

��E�ti Trimisul, nu-i a�a?

M-am b�lb�it �i am r�spuns:

��Da.

��Eu m� numesc Faxe. Suntem onora�i s� te primim. Vei r�m�ne cu noi �n Otherhord, o vreme?

��Cu pl�cere. A� dori s� aflu mai multe despre obiceiul vostru de a Prezice. �n schimb, v-a� putea spune c�te ceva despre ceea ce sunt sau de unde vin�

��Orice dore�ti, z�mbi Faxe. Sunt m�gulit s� �tiu c� ai traversat Oceanul Spa�iului, ad�ug�nd apoi c�l�toriei tale o mie patru sute de kilometri �i traversarea Kargavului pentru a ajunge la noi.

��Otherhordul m-a atras datorit� faimei oracolelor sale.

��Atunci poate c� dore�ti s� ne urm�re�ti prezic�nd? Sau ai o �ntrebare personal�?

Ochii s�i limpezi impuneau adev�rul.

��Nu �tiu, am r�spuns.

��Nusuth, zise el, nu conteaz�. Poate c� dac� vei r�m�ne o vreme, vei afla dac� ai sau nu o �ntrebare� �tii probabil c� Prezic�torii sunt capabili s� se �nt�lneasc� cu to�ii numai �n anumite momente, deci oricum vei locui cu noi c�teva zile.

A�a am f�cut, �i au fost zile pl�cute. Nu exista un program fix, except�nd lucrul �n comun, munca la c�mp, gr�din�ritul, t�iatul lemnelor sau �ntre�inerea, la care oaspe�ii ocazionali, cum eram eu, puteau fi solicita�i de oricine avea nevoie de ajutor. Trecea �i o zi �ntreag� f�r� s� vorbesc dec�t despre chestiuni de munc�. Discutam mai des cu t�n�rul Goss �i cu Faxe Urzitorul, a c�rui personalitate extraordinar�, limpede, dar foarte profund�, ca o f�nt�n� de ap� curat�, reprezenta o chintesen�� a caracterului locului. Uneori, serile, aveau loc reuniuni �ntr-una sau alta din casele scunde, �nconjurate de arbori. Se discuta, se bea bere �i c�teodat� se c�nta muzica viguroas� din Karhide, simpl� ca melodie, dar cu ritmuri complexe, �ntotdeauna improvizat�. �ntr-o sear�, dansar� doi localnici, oameni b�tr�ni, cu p�rul alb �i membrele usc��ive, ale c�ror cute pornind din col�urile exterioare ale pleoapelor le ascundeau pe jum�tate ochii negri. Dansul lor era lent, precis �i controlat. Fascina ochiul �i mintea. �ncepur� s� danseze cam pe la ora trei, dup� cin�. Muzican�ii nu-i acompaniau tot timpul, cu excep�ia tobo�arului care nu se opri nici o clip� din ritmul lui cu schimb�ri subtile. Cei doi b�tr�ni continuau s� danseze �i la ora �ase, miezul nop�ii, dup� cinci ore terriene. Era prima dat� c�nd asistam la fenomenul dothe - folosirea voluntar�, sub control, a �energiei nervoase" cum o numim noi�� iar dup� aceea am fost mai preg�tit s� cred istoriile despre B�tr�nii Handdara.

Via�a lor era introvertit�, autonom�, imuabil�, saturat� de acea �ignoran��" unic�, pre�uit� de handdarata, �i respect�nd regula inactivit��ii sau a neamestecului. Regula aceea (exprimat� �n cuv�ntul nusuth, pe care trebuie s�-l traduc drept �nu conteaz�") este inima cultului �i nu pretind c� am priceput-o. Totu�i, dup� o jum�tate de lun� petrecut� �n Otherhord, am �nceput s� �n�eleg mai bine Karhide. Dedesubtul politicii, al festivit��ilor �i pasiunilor acelei na�iuni se g�sea un �ntuneric str�vechi, pasiv, anarhic �i t�cut, �ntunericul fecund al Handdarei.

Iar din t�cerea aceea se �n�l�a, �n mod inexplicabil, vocea Prezic�torului.

T�n�rul Goss, care era fericit s�-mi fie c�l�uz�, �mi spusese c� eventuala mea �ntrebare putea s� aib� orice subiect �i orice form� de exprimare.

��Cu c�t e mai restrictiv�, cu at�t r�spunsul e mai exact, zisese el. Imprecizia na�te imprecizie. �i, desigur, unele �ntreb�ri nu au r�spunsuri.

��Ce se �nt�mpl� dac� pun tocmai o astfel de �ntrebare? m� interesasem.

Era o replic� aparent sofisticat�, totu�i nu surprinz�toare. M-a intrigat �ns� r�spunsul lui.

��Urzitorul o va refuza. Astfel de �ntreb�ri au distrus unele grupuri Prezic�toare.

��Le-au distrus?

��Nu cunoa�te�i istoria Lordului de Shorth, care i-a silit pe Prezic�torii din Cet��uia Asen s� r�spund� �ntreb�rii: Care este scopul vie�ii? Ei bine, s-a petrecut acum vreo dou� mii de ani. Prezic�torii au stat �n �ntuneric �ase zile �i �ase nop�i. �n cele din urm�, to�i Celibatarii au r�mas �n stare cataleptic�. Nebunii au murit, Perversul l-a ucis pe Lordul de Shorth, zdrobindu-i capul cu o piatr�, iar Urzitorul� Era un om numit Meshe.

���ntemeietorul cultului Yomesh?

��Da, �ncuviin�ase Goss �i chicotise de parc� istoria fusese foarte amuzant�, dar nu �tiam dac� r�sese de yomeshta sau de mine.

Hot�r�sem s� pun o �ntrebare al c�rei r�spuns putea fi �da" sau �nu" ca s� eviden�iez m�car extinderea lui �i tipul de ambiguitate. Faxe �mi confirmase spusele lui Goss. Subiectul putea fi complet necunoscut Prezic�torilor. Puteam �ntreba dac� recoltele de hoolm aveau s� fie bogate anul acesta �n emisfera nordic� a lui S, iar ei r�spundeau, f�r� s� fi �tiut m�car de existen�a planetei S. Aceasta p�rea s� treac� fenomenul �n categoria prorocirilor de pur� �ans�, al�turi de ghicitul �n bobi �i de azv�rlitul monedei. �Nici vorb�, r�spunsese Faxe, c�tu�i de pu�in. �ansa nu-i deloc implicat�. Dimpotriv�, �ntregul proces este exact opusul aleatoriului."

��Atunci, e vorba de citirea g�ndurilor.

��Nu, replicase Faxe, sur�z�nd senin �i candid.

��Poate c� o face�i �n mod incon�tient.

��La ce bun? Dac� cel care punea �ntrebarea cuno�tea r�spunsul, n-ar fi pl�tit pre�ul pe care-l ceream.

Am ales o �ntrebare al c�rei r�spuns cu siguran�� nu-l cuno�team. Doar scurgerea timpului putea dovedi dac� Prezicerea fusese sau nu corect�, doar dac� nu avea s� fie, a�a cum m� a�teptam, una dintre acele admirabile prorociri profesionale, aplicabile oric�rui rezultat. Subiectul nu era banal. C�nd aflasem c� ac�iunea putea fi periculoas� pentru cei nou� Prezic�tori din Otherhord, renun�asem la ideea de a-i �ntreba c�nd avea s� plou� sau alt fleac de genul �sta. Pre�ul era mare pentru cel care �ntreba�� dou� dintre rubinele mele intrar� �n visteria Cet��uii�� dar �i mai mare pentru cei care r�spundeau �i, pe m�sur� ce am ajuns s�-l cunosc pe Faxe, �mi venea tot mai greu s� cred c� era un �arlatan profesionist sau, mai r�u, un �arlatan cinstit, care se auto�n�ela. Inteligen�a lui era la fel de dur�, limpede �i cizelat� ca �i rubinele mele. N-am �ndr�znit s�-i �ntind o curs�. L-am �ntrebat ceea ce doream cel mai mult s� aflu.

�n Onnetherhad�� a 18-a zi a lunii�� cei nou� s-au reunit �ntr-o cl�dire mare, descuiat� numai cu aceste ocazii: o sal� �nalt�, cu pardoseala din piatr� rece, slab luminat� de dou� ferestre �nguste �i de focul din vatra ad�nc� din cap�t. Ei st�teau �n cerc, cu mantii �i glugi, siluete nemi�cate, aidoma unor dolmene �n sclipirea slab� a fl�c�rilor aflate la c��iva metri. C�nd am traversat sala �i am p�truns �n cerc, Goss �mpreun� cu al�i doi tineri localnici �i cu un medic din Domeniul cel mai apropiat priveau t�cu�i din scaunele de l�ng� c�min. Totul era foarte neprotocolar, totu�i tensionat. Una din glugi se �n�l�� c�nd am p�truns printre ele, �i am z�rit o fa�� stranie, masiv�, cu tr�s�turi aspre, examin�ndu-m� cu ochi insolen�i.

Faxe st�tea cu picioarele �ncruci�ate, nemi�cat, dar �ncordat cu o energie ce se acumula �n el �i care f�cea ca glasul lui bl�nd �i moale s� detune aidoma unui tr�snet.

���ntreab�, rosti el.

Am p�it �n interiorul cercului �i am pus �ntrebarea:

��Peste cinci ani de acum, va fi planeta Gethen membr� a Ecumenului Lumilor Cunoscute?

T�cere. Am r�mas locului, nemi�cat, �n centrul unei plase de p�ianjen �esut� din t�cere.

��Se poate r�spunde, �opti Urzitorul.

Urm� o destindere. Monoli�ii cu glugi p�rur� c� se �nmoaie �i se mi�car�. Cel care m� privise at�t de ciudat �ncepu s�-i �opteasc� ceva vecinului. Am p�r�sit cercul �i m-am al�turat celor de l�ng� �emineu.

Doi Prezic�tori r�m�seser� retra�i, t�cu�i. Unul dintre ei �n�l�a din c�nd �n c�nd m�na st�ng� �i lovea pardoseala u�or �i rapid, de zece-dou�zeci de ori, apoi redevenea nemi�cat. P�n� atunci nu-i mai v�zusem. Ei erau Nebunii, �mi explicase Goss. Erau bolnavi mintal. Goss �i numise ��mp�r�itorii timpului",, ceea ce ar fi putut �nsemna schizofrenici. Psihologii karhidish, de�i lipsi�i de avantajele telepatiei, fiind astfel asem�n�tori unor chirurgi orbi, utilizau cu iscusin�� drogurile, hipnoza, �ocurile locale, criogenia �i diverse terapii mentale. Am �ntrebat dac� cei doi psihopa�i nu puteau fi vindeca�i.

��Vindeca�i! exclamase Goss. L-a�i vindeca pe un c�nt�re� de vocea lui?

Al�i cinci membri ai cercului erau localnici, din Otherhord, adep�i ai disciplinelor Prezen�ei Handdara �i, de asemenea, mi-a explicat Goss, Celibatari�� neaccept�nd o pereche �n decursul perioadelor lor de poten�� sexual�. Unul din Celibatari trebuia s� fie �n kemmer �n timpul Prezicerii. L-am putut distinge, deoarece �nv��asem s� deslu�esc subtila aur� sexual�, o anume str�lucire care semnala prima faz� a kemmerului.

L�ng� el st�tea Perversul.

��A venit din Spreve cu doctorul, mi-a spus Goss. Unele grupuri Prezic�toare determin� �n mod artificial perversiunea �ntr-o persoan� normal�, inject�nd hormoni feminini sau masculini �n zilele dinaintea unei �edin�e. Este mai bine s� ai un pervers natural. El e dornic s� vin�. �i place faima.

Goss folosise pronumele care desemneaz� un mascul-animal, nu pe acela pentru o fiin�� omeneasc� aflat� �n rolul masculin al kemmerului. P�rea u�or st�njenit. Karhidenii discut� �n mod liber problemele sexuale �i vorbesc despre kemmer at�t cu respect c�t �i cu pl�cere, dar sunt reticen�i �n privin�a perversiunilor�� cel pu�in fa�� de mine. Prelungirea excesiv� a perioadei kemmerului, cu un dezechilibru hormonal permanent spre mascul sau femel�, determin� ceea ce ei denumesc perversiune. Nu este o raritate. Din punct de vedere fiziologic, trei sau patru la sut� dintre adul�i pot fi perver�i sau anormali� adic� normali, dup� standardele noastre. Ei nu sunt exclu�i din societate, dar sunt tolera�i cu oarecare dispre�, a�a cum se �nt�mpl� cu homosexualii �n multe societ��i bisexuale. �n argoul karhidish sunt numi�i jum�tate-mor�i. Sunt sterpi.

Dup� acea prim�, lung� �i stranie privire spre mine, Perversul nu-l mai b�g� �n seam� dec�t pe cel de l�ng� el, kemmererul, a c�rui sexualitate tot mai activ� avea s� fie �n continuare st�rnit� �i, �n cele din urm�, stimulat� la completa capacitate sexual� feminin� de c�tre masculinitatea lui insistent� �i exagerat�. �u�otea �ntruna, aplec�ndu-se c�tre kemmerer, care r�spundea scurt �i p�rea c� tresare. Nici unul dintre ceilal�i nu vorbise de mult timp �i nu se auzea dec�t murmurul Perversului. Faxe �l privea nemi�cat pe unul din Nebuni. Perversul �i l�s� palma, iute �i u�or, pe m�na kemmererului. Acesta se feri brusc, cu team� sau dezgust, �i se uit� spre Faxe, parc� cer�nd ajutor. Urzitorul nu se clinti. Kemmererul r�mase locului �i nu f�cu nici o mi�care c�nd Perversul �l atinse din nou. Unul dintre Nebuni �nal�� capul �i hohoti prelung, fals �i r�gu�it:

��A-ha-ha-ha�

Faxe �n�l�� bra�ul. Imediat toate fe�ele din cerc se r�sucir� c�tre el, de parc� le str�nsese privirile �ntr-un m�nunchi.

Era dup�-amiaz� c�nd intrasem �n sal� �i �ncepuse s� plou�. Lumina cenu�ie pierise repede din fantele ferestrelor de sub stre�ini. Acum, dungi albe se �ntindeau ca ni�te spectrale vele oblice peste fe�ele celor nou�, raze ce�oase dinspre luna care r�s�rea peste p�dure. Focul se stinsese de mult �i nu exista alt� lumin� dec�t d�rele acelea estompate, t�r�ndu-se peste cerc, dezv�luind un chip, o m�n�, o spinare neclintit�. O vreme am z�rit profilul lui Faxe, rigid ca o piatr� albicioas� �n pulberea difuz� de raze lunare. Acestea continuau s� se deplaseze �i ajunser� la o mog�ldea�� �ntunecat�, kemmererul, cu capul plecat pe genunchi, cu m�inile �ncle�tate pe pardoseal�, cu trupul zg�l��it de un tremur dublat de r�p�itul palmelor Nebunului pe piatr�, �n bezn�, de cealalt� parte a cercului. Erau conecta�i cu to�ii, aidoma punctelor de sus�inere ale unei p�nze de p�ianjen. Fie c� o doream sau nu, sim�eam leg�tura aceea, comunica�iile care goneau f�r� cuvinte, mute, prin Faxe, �i pe care acesta �ncerca s� le ordoneze, s� le controleze, pentru c� el era centrul, Urzitorul. Lumina slab� se fragment� �i disp�ru, t�r�ndu-se pe zidul estic.

Am �ncercat s� evit contactul cu min�ile Prezic�torilor. M� tulbura mult tensiunea electric� �i t�cut�, senza�ia de atragere spre �n�untru, de transformare �ntr-un nod a structurii, a re�elei. A fost �i mai r�u c�nd am �ncercat s� ridic o barier�. M-am sim�it izolat �i m-am ghemuit �n interiorul propriei mele min�i, obsedat de halucina�iile vederii �i pip�itului, un v�lm�ag de imagini �i idei nebune�ti, viziuni �i senza�ii nea�teptate, toate �nc�rcate de sexualitate �i violent grote�ti, un clocot ro�u-negru de furie erotic�. Eram �nconjurat de h�uri c�sc�ndu-se uria�e, cu margini zdren�uite, vaginuri, r�ni, guri ale iadului, mi-am pierdut echilibrul, c�deam� Dac� nu puteam alunga acest haos, urma s� m� pr�bu�esc cu adev�rat, s� �nnebunesc �i s� nu-l mai pot goni niciodat�. Ac�ionau for�ele empatice �i paraverbale, extrem de puternice �i nedeslu�ite, �n�l��ndu-se din perversiune �i frustrare sexual�, dintr-o nebunie care distorsioneaz� timpul, �i dintr-o disciplin� teribil� a totalei concentr�ri �i a temerii de realitatea imediat�, aflat� cu mult dincolo de puterile sau controlul meu. �i totu�i erau controlate. Centrul continua s� fie Faxe. Trecur� ore �i secunde, razele lunii sclipeau pe alt perete, nu mai exista lumin�, doar �ntuneric, iar �n mijlocul lui era Faxe, Urzitorul, o femeie �nve�m�ntat� �n lumin�.

Lumina era argint, argintul era armur�, o femeie �n armur�, cu o spad�. Lumina izbucni brusc, insuportabil�, �nsp�im�ntat� �i �ndurerat�

��Da, da, da!

��Ha-ha-ha-ha, �ncepu r�sul r�gu�it al Nebunului, cresc�nd mereu, tot mereu, �ntr-un zbieret tremur�tor, care continu� �ntruna, mai mult dec�t ar fi putut �ipa orice glas, str�b�t�nd timpul. �n �ntuneric se distingeau mi�c�ri, se auzeau f��ituri �i fo�nete. P�rea o rea�ezare a epocilor str�vechi, o retragere din fa�a semnelor prevestitoare.

��Lumin�, lumin�, bubui o voce, �n silabe vaste, o dat� sau de nenum�rate ori. Lumin�! Bu�tean pe foc, acolo! Lumin�!

Era doctorul din Spreve. P�trunsese �n cercul destr�mat �i �ngenunchease l�ng� Nebuni. Fiind cei mai fragili, aveau rolul unor siguran�e electrice. Am�ndoi z�ceau ghemui�i pe pardoseal�. Kemmererul st�tea cu capul pe genunchii lui Faxe, r�sufl�nd spasmodic, continu�nd s� tremure. Indiferent, Urzitorul �i m�ng�ia p�rul cu bl�nde�e. Perversul se afla singur �ntr-un col�, posomor�t �i ab�tut. �edin�a luase sf�r�it, timpul se scurgea ca de obicei, re�eaua de putere se destr�mase �n umilin�� �i oboseal�. Unde era r�spunsul meu, oracolul, profe�ia ambigu�?

Am �ngenuncheat l�ng� Faxe. M� privi cu ochii s�i limpezi �i �n clipa aceea l-am v�zut a�a cum �l z�risem �n �ntuneric. O femeie cu plato�� de lumin� �i arz�nd �ntr-un foc, strig�nd:

Glasul lui bl�nd �ntrerupse viziunea.

���i-ai primit r�spunsul?

��l-am primit, Urzitorule.

�ntr-adev�r, �l primisem. Da, peste cinci ani, Gethen urma s� fie membr� a Ecumenului. F�r� ghicitori, f�r� echivocuri. Chiar atunci am fost con�tient de nuan�a r�spunsului. Nu fusese o profe�ie, ci o constatare. Nu-mi puteam ocoli propria siguran��: r�spunsul era corect. De�inea limpezimea esen�ial� a unei intui�ii.

Aveam nave NAFAL, transmisie instantanee �i comunicare telepatic�, dar �nc� nu �mbl�nzisem intui�iile pentru a fi valorificate. Pentru a�a ceva trebuia s� venim pe Gethen.

��Eu am rolul unui filament, mi-a spus Faxe la o zi sau dou� dup� Prezicere. Energia cre�te, creste mereu �n noi, trimis� iar�i �i iar�i �napoi, redubl�nd de fiecare dat� impulsul, p�n� ce str�punge, �i lumina este �n mine, �n jurul meu, eu sunt lumina� C�ndva, B�tr�nul din Cet��uia Arbin a spus c� dac� Urzitorul ar putea fi pus �n vid �n momentul r�spunsului, el ar continua s� ard� ani de zile. Asta cred yomeshta despre Meshe: c� a v�zut limpede trecutul �i viitorul, nu doar �n clipa aceea, ci toat� viata lui de dup� �ntrebarea lui Shorth. Este greu de crezut. M� �ndoiesc c� un om ar fi putut s-o �ndure. Dar nu conteaz�

Nusuth, negativul omniprezent �i ambiguu al Handdarei.

Ne plimbam �mpreun�, �i Faxe m� privi. Fa�a lui, una dintre cele mai frumoase fe�e omene�ti pe care le v�zusem vreodat�, p�rea dur� �i delicat�, ca piatra cioplit�.

���n �ntuneric, a spus el, am fost zece, nu nou�. L�ng� noi a ap�rut un str�in.

��Da, eu am fost. Nu ne-am putut ap�ra �mpotriva ta. E�ti un ascult�tor, Faxe, un empat �nn�scut �i probabil un puternic telepat natural. Din acest motiv e�ti Urzitorul, cel care poate prelua tensiunile �i r�spunsurile grupului, canaliz�ndu-le �ntr-o structur� care se autodezvolt�, p�n� ce �ncordarea o sfarm� �i-�i po�i lua r�spunsul.

M� asculta, interesat �i serios.

��E ciudat s� aflu tainele ordinului meu din exterior, prin ochii t�i. Le-am privit numai din�untru, ca discipol.

��Dac� �mi permi�i� dac� vrei, Faxe, a� dori s� comunic cu tine prin graiul min�ii.

Acum, aveam certitudinea c� era un telepat natural, acceptul lui �i pu�in� practic� puteau duce la cobor�rea barierei sale instinctive.

��C�nd vei face asta, voi auzi ce g�ndesc al�ii?

��Nu, nu. �n nici un caz mai mult dec�t o faci deja, ca empat. Graiul min�ii este o comunicare emis� �i receptat� �n mod voluntar.

��Atunci de ce nu vorbi�i cu glas tare?

��Vorbind, po�i ascunde adev�rul.

���i cu graiul min�ii nu se poate?

��Nu �n mod inten�ionat.

Faxe reflect� o vreme.

��Pare o disciplin� care trebuie s� trezeasc� interesul regilor, al politicienilor, al oamenilor de afaceri�

��Oamenii de afaceri au luptat �mpotriva utiliz�rii telepatiei, atunci c�nd s-a descoperit c� este un talent ce poate fi deprins. Au interzis-o decenii �ntregi.

���i regii? z�mbi Faxe.

��Noi nu mai avem regi.

��Da. �n�eleg� ��i mul�umesc, Genry. Totu�i meseria mea nu este �nv��area, ci ne-�nv��area. �i a� prefera s� nu deprind �nc� o art� ce poate transforma complet lumea.

��Conform prezicerii tale, planeta aceasta se va schimba �n cel mult cinci ani.

��Iar eu m� voi schimba o dat� cu ea, Genry. De�i nu doresc asta.

Ploua. Burni�a statornic� a verii getheniene. Mergeam pe sub arborii hernmen, pe, coastele de deasupra Cet��uii, unde nu existau poteci. Lumina p�trundea cenu�ie printre ramuri negre �i stropi limpezi picurau din cetina stacojie. Aerul era rece, totu�i pl�cut �i plin de sunetele ploii.

��Faxe, spune-mi ceva. Voi, handdarata, ave�i un dar dup� care r�vnesc oameni de pe toate planetele. Pute�i prezice viitorul. Cu toate acestea, tr�i�i ca �i noi� se pare c� n-ar conta�

��Ce s� conteze, Genry?

��Uite ce� De pild�, rivalitatea aceasta dintre Karhide �i Orgoreyn, disputa legat� de Valea Sinoth� �n�eleg c�, �n ultimele s�pt�m�ni, prestigiul Karhidei a fost �tirbit. De ce regele Argaven nu-�i consult� Prezic�torii, �ntreb�ndu-i cum s� procedeze sau pe care membru al Kyorremyei s�-l numeasc� prim-ministru� sau a�a ceva?

���ntreb�rile sunt greu de pus.

��Nu �n�eleg de ce. Ar putea �ntreba pur �i simplu: �Cine m� va sluji mai bine ca prim-ministru?"

��Este adev�rat. �ns� el nu �tie ce �nseamn� a-l sluji mai bine. Poate �nsemna c� alesul va ceda valea Orgoreynului sau va pleca �n exil, sau �l va asasina pe rege. Ar putea �nsemna multe lucruri la care nu s-ar a�tepta sau pe care nu le-ar accepta.

��Va trebui s�-�i formuleze �ntrebarea foarte precis.

��Da. Apoi, vezi tu, vor fi multe �ntreb�ri. P�n� �i regele trebuie s� pl�teasc� pre�ul.

��I-a�i cere mult?

��Foarte mult, r�spunse senin Faxe. Dup� cum �tii, pre�ul e propor�ional cu ceea ce �i permite solicitantul. De fapt, regii au venit la Prezic�tori, dar nu foarte des�

���i dac� unul dintre Prezic�tori este el �nsu�i un om puternic?

��Locuitorii Cet��uii n-au ranguri sau pozi�ii sociale. Eu pot fi trimis �n Erhenrang, la Kyorremy. Ei bine, dac� m� duc, �mi recap�t pozi�ia �i umbra, dar nu voi mai prezice. Dac� a� avea o �ntrebare pe c�nd a� fi �n Kyorremy, a� merge �n Cet��uia Orgny de-acolo, a� pl�ti pre�ul cuvenit �i a� ob�ine r�spunsul. Dar noi, handdarata, nu vrem r�spunsuri. Sunt greu de ocolit, totu�i �ncerc�m s-o facem.

��Nu cred c� pricep.

��Noi venim aici, �n Cet��ui, mai ales pentru a afla ce �ntreb�ri s� nu punem.

��Dar rolul vostru este de a r�spunde!

��Genry, n-ai �n�eles �nc� de ce am perfec�ionat �i de ce practic�m Prezicerea?

��Nu�

��Pentru a demonstra c� este perfect inutil s� cuno�ti r�spunsul la o �ntrebare gre�it�.

Am reflectat la cuvintele lui �n timp ce ne plimbam �mpreun� prin ploaie, sub ramurile �ntunecate ale p�durii Otherhord. Sub gluga alb�, fa�a lui Faxe era obosit� �i lini�tit�, lipsit� de lumin�. Totu�i continua s� m� impresioneze. C�nd se uita la mine cu ochii s�i limpezi, bl�nzi �i candizi, sosea dintr-o tradi�ie veche de treisprezece mii de ani, dintr-un mod de a g�ndi �i a tr�i at�t de str�vechi, at�t de bine stabilit, integral �i coerent, �nc�t oferea unei fiin�e umane siguran�a infailibil� �i perfec�iunea unui animal s�lbatic. P�rea o creatur� stranie, care m� privea din eternul ei prezent.

��Necunoscutul, rosti vocea lui bl�nd�, neprev�zutul, nedoveditul�� pe ele se bazeaz� via�a. Ignoran�a este fundamentul g�ndirii. Absen�a dovezii e fundamentul ac�iunii. Dac� s-ar dovedi c� nu exist� Dumnezeu, n-ar exista religie. Nici Handdara, nici Yomesh, nici Zeii Vetrei, nimic. De�i, chiar dac� s-ar dovedi c� Dumnezeu exist�, religia tot n-ar fi� Spune-mi, Genry, ce se cunoa�te? Ce este sigur, previzibil, inevitabil� unicul lucru cert pe care-l �tii din viitorul t�u �i al meu?

��C� vom muri.

��Exact. Nu exist� dec�t o singur� �ntrebare la care se poate r�spunde, iar noi cunoa�tem deja r�spunsul� Unicul lucru care face via�a posibil� este nesiguran�a permanent� �i intolerabil�, �n nici un caz cunoa�terea viitorului.

M-A DE�TEPTAT BUC�TARUL, care venea �ntotdeauna foarte devreme. Am un somn s�n�tos �i a trebuit s� m� zg�l��ie �i s�-mi strige �n ureche: �Trezi�i-v�, trezi�i-v�, Lord Estraven, a venit un mesager de la Casa Regal�!" �n cele din urm�, l-am �n�eles �i, cu ochii lipi�i de somn, m-am sculat �i am deschis u�a camerei �n care a�tepta mesagerul. A�a mi-am �nceput exilul, gol-golu� �i ne�tiutor, ca un prunc abia n�scut.

Citind �n�tiin�area adus� de sol, m-am g�ndit c� m� a�teptasem la ea, de�i nu at�t de repede. Cu toate acestea, c�nd l-am privit �intuind h�rtia blestemat� pe u�a casei, am sim�it c� ar fi putut la fel de bine s�-mi bat� cuiele �n ochi �i i-am �ntors spatele, r�m�n�nd nemi�cat �i cople�it, sf�iat de o durere pe care n-o dorisem.

Dup� ce criza mi-a trecut, am f�cut ceea ce trebuia, iar c�nd gongurile au b�tut ora nou�, p�r�sisem deja Palatul. Nu aveam nici o obliga�ie care s� m� �nt�rzie. Am luat doar c�t puteam purta. �n privin�a propriet��ilor �i a banilor afla�i �n banc�, nu puteam ob�ine nimic f�r� s�-i pun �n primejdie pe cei cu care tratam, �i cu c�t �mi erau prieteni mai buni cu at�t pericolul era mai mare. I-am scris vechiului meu kemmering, Ashe, explic�ndu-i cum putea ob�ine anumite obiecte de valoare pe care s� le p�streze pentru fiii no�tri, dar i-am transmis s� nu �ncerce s�-mi trimit� bani, deoarece Tibe avea s� supravegheze grani�a. N-am semnat scrisoarea. A telefona cuiva �nsemna s�-l condamn la temni�� �i m-am g�ndit s� plec �nainte ca vreun prieten ne�tiutor s� m� viziteze �i, drept r�splat� a cordialit��ii sale, s�-�i piard� averea �i libertatea.

Am pornit c�tre vest prin ora�. M-am oprit la o intersec�ie �i m-am g�ndit. De ce s� nu merg spre est, peste mun�i �i c�mpii, p�n� �n �inutul Kerm? De ce s� nu revin ca un biet c�l�tor ce eram �n Estre, unde m� n�scusem �i s� caut casa aceea din piatr� pe panta abrupt� a muntelui? De ce s� nu merg acas�? M-am oprit a�a de trei-patru ori �i am privit �napoi. De fiecare dat� am z�rit printre chipurile nep�s�toare de pe strad� unul care putea fi spionul pus s� m� urm�reasc� p�r�sind Erhenrangul, �i de fiecare dat� m-am g�ndit la nebunia de a �ncerca s� merg acas�. La fel de bine, m� puteam sinucide. Se p�rea c� m� n�scusem pentru a tr�i �n exil, �i singura mea cale spre cas� era moartea. De aceea mi-am continuat drumul c�tre apus, f�r� s� mai privesc �napoi.

Dac� nu aveam vreun accident, �n cele trei zile de care dispuneam, puteam parcurge cel mult o sut� patruzeci de kilometri, p�n� la Kuseben, �n golf. Cei mai mul�i dintre exila�i primeau �n�tiin�area cu o zi �nainte de anun�area public� a decretului de surghiun �i astfel se puteau �mbarca pe o corabie �n avalul r�ului Sess, �nainte ca pedeapsa pentru complicitate s�-i amenin�e pe c�pitanii navelor. Asemenea bun�voin�� nu-i st�tea �n fire lui Tibe. Acum nici un c�pitan n-ar fi cutezat s� m� ia la bord. Toat� lumea m� cuno�tea �n port deoarece eu �l construisem pentru Argaven. Nici o luntre de uscat n-avea s� m� accepte, iar din Erhenrang p�n� la grani�a cu Orgoreynul sunt �ase sute cincizeci de kilometri. Nu-mi r�m�nea dec�t s� pornesc pe jos spre Kuseben.

Buc�tarul intuise acest lucru. �l expediasem imediat din cas�, dar �nainte de a pleca, �mi preg�tise �ntr-un pachet toat� hrana pe care o putuse g�si, drept combustibil pentru cursa mea de trei zile. Bun�tatea lui m-a salvat �i mi-a redat curajul, deoarece, ori de c�te ori m�ncam din fructe sau din merele-de-p�ine, m� g�ndeam: �Exist� un om care nu m� consider� tr�d�tor. El mi-a dat toate acestea."

Am constatat c�t de greu e s� por�i numele de tr�d�tor. Ciudat, dac� socote�ti c�t de u�or �l po�i atribui cuiva. Este un nume care se lipe�te de tine, care se muleaz� pe tine, care convinge. Eu �nsumi eram pe jum�tate convins.

Am ajuns �n Kuseben �n amurgul celei de-a treia zile, cu sufletul greu. Picioarele m� dureau teribil, pentru c� �n decursul ultimilor ani petrecu�i �n Erhenrang m� dedasem hranei �mbel�ugate �i luxului �i-mi pierdusem forma fizic�. �n fa�a por�ii or�elului m� a�tepta Ashe.

Fuseser�m kemmering vreme de �apte ani �i aveam doi fii. Fiind n�scu�i de el, �i purtau numele, Foreth rem ir Osboth, �i crescuser� �n Vatra clanului s�u. Cu trei ani �n urm�, el plecase �n Cet��uia Orgny �i de�inea acum lan�ul de aur al unui Celibatar al Prezic�torilor. De�i nu ne mai v�zuser�m �n acei trei ani, totu�i, z�rindu-i chipul �n amurg, sub arcada din piatr�, am sim�it vechiul fior al iubirii noastre, de parc� ne desp�r�iser�m abia ieri, �i i-am recunoscut loialitatea care-l trimisese s� �mpart� cu mine dezastrul. M-am �nfuriat �ns�, sim�ind leg�tura aceea inutil� str�ng�ndu-se iar�i �n jurul meu, pentru c� dragostea lui Ashe m� silise �ntotdeauna s� ac�ionez �mpotriva a ceea ce-mi dictase inima.

Am trecut pe l�ng� el f�r� s� m� opresc. Dac� trebuia s� fiu nemilos, nu era nevoie s-o ascund, pref�c�ndu-m� bun.

��Therem, a strigat dup� mine �i m-a urmat.

Mergeam gr�bit pe str�zile abrupte ale Kusebenului, spre chei. Dinspre mare sufla v�ntul de miaz�zi, cl�tin�nd copacii negri ai gr�dinilor, �i �n amurgul acela de var�, cald �i prevestitor de furtun�, fugeam de Ashe ca de un asasin. M-a ajuns �ns�, c�ci picioarele m� dureau prea tare pentru a men�ine pasul.

��Therem, mi-a spus, vin cu tine.

Nu i-am r�spuns.

��Acum zece ani, chiar �n luna aceasta, Tuwa, am jurat�

��Iar acum trei ani ai rupt jur�m�ntul, p�r�sindu-m�, ceea ce a reprezentat o alegere �n�eleapt�.

��Eu n-am rupt niciodat� jur�m�ntul nostru, Therem.

��Adev�rat. Nici nu aveai ce rupe. A fost un jur�m�nt fals, un al doilea leg�m�nt. O �tii, a�a cum o �tiai �i atunci. Singurul leg�m�nt adev�rat pe care l-am f�cut vreodat� n-a fost rostit �i nici nu putea fi rostit, iar cel c�ruia i l-am f�cut a decedat �i f�g�duiala nu mai e valabil� de mult� vreme. Nu-mi datorezi nimic, �i nici eu �ie. Las�-m� s� plec.

Pe c�nd vorbeam, furia �i am�r�ciunea mea nu mai erau �ndreptate asupra lui Ashe, ci se rev�rsau asupra propriei mele vie�i, care r�m�sese �n urm� ca o promisiune �nc�lcat�. �ns� Ashe nu �tia lucrul acesta �i lacrimile i-au �nce�o�at ochii.

��Vrei s� iei asta, Therem? a zis el. Nu-�i datorez nimic, dar te iubesc mult. Mi-a �ntins un pache�el.

��Nu. Am bani, Ashe. Las�-m� s� plec. Trebuie s� fiu singur.

Am pornit, iar el a r�mas locului. Dar umbra fratelui meu m-a urmat. F�cusem r�u c� vorbisem despre el. F�cusem r�u �n toate privin�ele.

�n port, norocul m-a ocolit. Nu se afla nici o corabie din Orgoreyn la bordul c�reia a� fi putut urca, p�r�sind p�m�ntul Karhidei p�n� la miezul nop�ii, a�a cum suna decretul. Pu�inii oameni de pe chei se gr�beau spre cas�. Cel c�ruia m-am adresat, un pescar care �i repara motorul b�rcii, m-a privit o dat�, apoi mi-a �ntors spatele, f�r� nici un cuv�nt. �n clipa aceea m-am temut. Omul m� cuno�tea. Neavertizat, n-ar fi �tiut. Tibe �i trimisese oamenii pentru a-mi pune piedici �i a m� �ine �n Karhide p�n� la expirarea termenului. P�n� acum fusesem cople�it de durere �i m�nie, dar nu de spaim�, nu m� g�ndisem c� ordinul de exilare putea fi un pretext pentru execu�ia mea. Din clipa �n care b�tea ora �ase, eram un simplu v�nat pentru slugile lui Tibe �i nimeni nu putea striga �Crim�!", ci doar �Legea a fost respectat�!"

M-am a�ezat pe un sac cu nisip, acolo, �n v�ntul �i bezna portului. Valurile m�rii loveau �n pilonii danelor, lotcile s�ltau, tr�g�nd de par�mele cu care erau amarate, iar �n cap�tul cheiului ardea un felinar. Am r�mas locului, privind lumina lui �i �ntunecimea apei. Exist� oameni care reac�ioneaz� prompt �n fa�a pericolului. Nu sunt unul dintre ace�tia. Eu pot anticipa. O amenin�are imediat� m� n�ucea. St�team pe un sac cu nisip, �ntreb�ndu-m� dac� se putea �nota p�n� �n Orgoreyn. De o lun� sau dou�, ghea�a disp�ruse din golful Charisune �i puteam rezista un timp �n ap�. P�n� la ��rmul orgota erau dou� sute patruzeci de kilometri, dar eu nu �tiam s� �not. C�nd mi-am �ntors privirea spre str�zile Kusebenului, mi-am dat seama c� m� uitam dup� Ashe, cu speran�a c� m� urmase. Ru�inea de a m� �njosi �ntr-at�t mi-a scuturat amor�eala �i am reu�it s� g�ndesc.

Dac� �l abordam pe pescarul care continua s� me�tereasc� la barca lui, aveam de ales �ntre a-l mitui �i a recurge la violen��. Pe de alt� parte era riscant s� m� bizui pe un motor cu probleme. Singura solu�ie r�m�nea furtul, �ns� motoarele b�rcilor de pescuit sunt asigurate �mpotriva eventualilor ho�i. For�area dispozitivului antifurt, pornirea motorului �i plecarea spre Orgoreyn la lumina felinarului de pe chei, de�i nu condusesem �n via�a mea o barc� cu motor, p�reau ac�iuni de o disperare prosteasc�. Nu m� pricepeam la motoare, dar tr�sesem la rame pe lacul Piciorul-Ghe�ii, �n Kerm, iar �n docul exterior, �ntre dou� �alupe, era amarat� o barc� cu v�sle. N-am mai stat pe g�nduri. Am alergat pe chei, sub razele felinarului, am s�rit �n barc�, am dezlegat barbeta, am pus v�slele �i am ie�it pe apele agitate ale portului, unde luminile lunecau �i sc�nteiau pe valuri negre. C�nd m� dep�rtasem suficient, m-am oprit din v�slit ca s� potrivesc furchetul unei rame, deoarece func�iona greu �i m� a�tepta destul� trud�, de�i speram s� fiu cules a doua zi de o patrul� orgota sau de pescari. Aplec�ndu-m� deasupra lui, mi-am sim�it �ntregul trup cuprins de sl�biciune. Am crezut c� aveam s� le�in �i m-am chircit pe b�ncu��. M� dobor�se criza de la�itate? Nu �tiusem �ns� c� la�itatea mea �mi at�rn� at�t de greu �n stomac. Ridic�nd ochii, am z�ri �n cap�tul cheiului dou� siluete ca dou� crengu�e negre sub �ndep�rtata str�lucire electric� �i atunci am �n�eles c� ame�eala mea nu era provocat� de spaima, ci de o raz� paralizant�.

Una dintre siluete �inea o arm� de foc �i b�nuiam c�, dac� ar fi fost trecut de miezul nop�ii, ar fi tras �i m-ar fi ucis, dar acum detun�tura ei sonor� ar fi creat probleme. De aceea folosiser� o arm� sonic�. Reglat� pentru paralizie, putea s�-�i extind� c�mpul de rezonant� doar la vreo treizeci de metri. Nu �tiam p�n� la ce distan�a era mortal�, dar eu fusesem la limit�, deoarece eram �ncovoiat ca un prunc cu colici. C�mpul m� lovise �n piept �i abia mai r�sufl�m. Probabil c� foarte repede aveau s� trimit� o �alup� dup� mine s� m� termine, a�a �nc�t nu mai puteam pierde vremea g�f�ind, aplecat peste v�sle. �ntunericul se �ntindea �napoia �i �n fa�a mea, �i trebuia s� �naintez �n bezn�. Am f�cut-o cu bra�ele sl�bite, privindu-mi palmele pentru a m� asigura c� �ineam ramele. Era imposibil s� simt ceva. Astfel, pe �ntuneric, am ie�it �n largul m�rii. Acolo a trebuit s� m� opresc. Fiecare lovitur� de v�sl� �mi sporea amor�eala din bra�e. Aveam palpita�ii, iar pl�m�nii uitaser� s� mai respire. M-am str�duit s� v�slesc, dar nu eram sigur dac� bra�ele mi se mi�cau. Apoi am �ncercat s� trag ramele �n barc�, �ns� n-am izbutit. C�nd reflectorul unei �alupe de patrulare portuare m� descoperi �n noapte, aidoma unui fulg de nea pe funingine, n-am fost capabil nici m�car s�-mi feresc ochii de raza lui.

Mi-au descle�tat degetele de pe v�sle, m-au tras afar� din barc� �i m-au �ntins ca pe un pe�te negru pe puntea �alupei. �i sim�eam privindu-m�, dar nu le puteam �n�elege vorbele, cu excep�ia unei persoane care, dup� ton, b�nuiam c� era c�pitanul.

���nc� nu-i ora �ase, rosti el. Apoi urm�: Ce m� prive�te asta pe mine? Regele l-a exilat, iar eu m� supun poruncilor regelui, �i nu celor ale unui slujitor.

�n felul acesta, �n ciuda ordinelor radiofonice primite de la oamenii lui Tibe de pe ��rm �i �n ciuda argumentelor tovar�ului s�u, care se temea de represalii, un comandant al patrulei Kuseben m-a traversat golful Charisune �i m-a debarcat �n siguran�� �n portul Shelt din Orgoreyn. Nu �tiu dac� a f�cut-o opun�ndu-�i shifgrethorul oamenilor lui Tibe, care ar fi ucis un ins f�r� ap�rare, sau pentru ca avea suflet bun. Nusuth. �Minunile sunt inexplicabile."

M-am sculat �n picioare c�nd coasta orgota s-a desprins cenu�ie din negurile dimine�ii, mi-am silit picioarele s� se mi�te �i am cobor�t de pe nav� pe str�zile Sheltului, dar dup� c��iva pa�i m-am pr�bu�it din nou. C�nd m-am de�teptat, m� g�seam �n spitalul Comensual din Zona Patru a coastei Charisune, Comensualitatea 24, Sennethny. Am aflat toate acestea pentru c� erau gravate, sau brodate, �n graiul orgota pe t�blia de la cap�tul patului, pe suportul veiozei, pe cana metalic�, pe noptier�, pe hieburile infirmierelor, pe a�ternuturi �i pe pijamaua de pe mine. Un medic a intrat �i mi s-a adresat:

��De ce te-ai �mpotrivit la dothe?

��Nu eram �n dothe, am r�spuns eu, am fost �ntr-un c�mp sonic.

��Simptomele tale erau ale unei persoane care s-a �mpotrivit fazei de relaxare post-dothe.

Era un doctor b�tr�n, autoritar, �i �n cele din urm� m-a f�cut s� recunosc c� s-ar putea s� fi folosit puterea-dothe pentru a �nvinge paralizia �n timp ce v�sleam, f�r� s� fiu con�tient c� o f�cusem. Apoi, diminea�a, �n decursul fazei thangen, c�nd trebuia s� stai nemi�cat, m� sculasem �i umblasem, aproape gata s�-mi pierd via�a. C�nd toate astea au fost stabilite, spre mul�umirea lui, mi-a spus c� puteam pleca peste vreo dou� zile �i a trecut la patul vecin. �n urma lui a venit Inspectorul.

�n Orgoreyn, �n urma fiec�rui om vine un Inspector.

��Numele?

Nu l-am �ntrebat acela�i lucru. Trebuia s� �nv�� s� tr�iesc f�r� umbre, a�a cum se f�cea �n Orgoreyn, s� nu m� simt jignit �i s� nu jignesc �n mod inutil. Nu i-am spus �ns� numele meu de �inut, pentru c� �n Orgoreyn nu era utilizat.

��Therem Harth? Nu-i un nume orgota. Ce Comensualitate?

��Karhide.

��Nu este o Comensualitate Orgoreyn. Unde-�i sunt actele de imigrare �i de identitate?

Unde �mi erau actele?

�n mod evident, fusesem jefuit �nainte de a fi adus la spital, unde ajunsesem f�r� documente, haine, �nc�l��minte sau bani. C�nd am auzit toate astea m�nia mi s-a risipit �i am �nceput s� r�d. Pe fundul pr�pastiei nu exist� m�nie. Inspectorul a fost ofensat de hohotele mele.

��E�ti un vagabond f�r� identitate! Cum inten�ionezi s� te �ntorci �n Karhide?

���ntr-un sicriu.

��Nu r�spunde insolent la �ntreb�rile autorit��ilor! Dac� nu dore�ti s� te �ntorci �n �ara ta, vei fi trimis la Ferma de Voluntari, unde sunt destule locuri pentru criminali, vagabonzi, str�ini �i persoane suspecte. �n Orgoreyn n-au ce c�uta haimanalele �i elementele subversive. Te sf�tuiesc s�-�i declari inten�ia de a reveni �n Karhide �n cel mult trei zile, altfel sunt nevoit s�

��Sunt exilat din Karhide.

Doctorul, care tres�rise la auzul numelui meu, l-a tras pe Inspector deoparte �i i-a vorbit �n �oapt�. Chipul Inspectorului �ncepu s� se acreasc� precum berea proast�, iar c�nd reveni l�ng� mine, mi se adres� t�r�g�nat �i posac:

���n�eleg deci c�-mi ve�i declara inten�ia de a face o cerere pentru a ob�ine reziden�� permanent� �n Marea Comensualitate Orgoreyn, urm�nd ca pe durata deliber�rii, ca �i dup� aceea, s� ocupa�i o func�ie util� ca unitate a unei Comensualit��i sau Municipalit��i?

��Da, am r�spuns. O dat� cu acel cuv�nt �permanent�", un adev�rat termen-cheie, �mi pierise orice chef de glum�.

Dup� cinci zile mi s-a acordat reziden�a, fiind �nregistrat ca unitate �n Municipalitatea Mishnory (pe care o solicitasem), �i am primit adeverin�e temporare de identitate pentru c�l�toria �ntr-acolo. Probabil c� a� fi fl�m�nzit �n acele cinci zile dac� b�tr�nul medic nu m-ar fi �inut �n spital. Era �nc�ntat s� aib� un prim-ministru al Karhidei �n salonul lui, iar primul ministru �i era recunosc�tor.

Am pornit spre Mishnory ca hamal pe o luntre de uscat, �ntr-o caravan� cu pe�te proasp�t din Shelt. O c�l�torie rapid� �i mirositoare, �ncheiata �n cartierele sudice ale lui Mishnory, unde am g�sit repede un loc de munc� �n antrepozitele frigorifice. Vara se g�se�te permanent de lucru �n asemenea locuri, la desc�rcarea, ambalarea, depozitarea �i expedierea produselor perisabile. Eu am fost repartizat �n sectorul pesc�rie �i locuiam �ntr-o insul� de l�ng� pie�e cu tovar�ii mei de la antrepozite. Era denumit� Insula Pe�tilor �i tr�snea de duhoarea noastr�. Munca �mi pl�cea �ns� pentru c� st�team aproape toat� ziua �n camerele frigorifice.

Vara, Mishnory este o etuv�. Aerul nu p�trunde �ntre dealuri, r�ul fierbe, oamenii asud�. �n luna Ockre au fost zece zile �i nop�i c�nd temperatura n-a cobor�t niciodat� sub cincisprezece grade, iar �ntr-o zi a crescut p�n� la treizeci �i unu de grade. La sf�r�itul zilei, c�nd eram alungat din refugiul rece al pesc�riilor �n infernul de afar�, mergeam vreo trei kilometri p�n� la st�vilarul Kunderer, unde existau copaci �i se �ntrez�rea fluviul cel mare, de�i nu se putea cobor� la el. Hoin�ream pe acolo p�n� t�rziu �i reveneam, �n cele din urm�, la Insula Pe�tilor, �n noaptea �n�bu�itor de fierbinte. �n cartierul meu, felinarele erau deseori sparte, pentru ca bezna s� ad�posteasc� unele fapte. �ns� automobilele Inspectorilor patrulau permanent, lumin�nd cu farurile lor str�zile �ntunecoase �i r�pindu-le s�rmanilor unica intimitate: noaptea.

Noua Lege a Eviden�ei Str�inilor, promulgat� �n luna Kus, �n cadrul r�zboiului t�cut cu Karhide, mi-a anulat cererea �i m-a f�cut s�-mi pierd slujba. Am petrecut o jum�tate de lun� a�tept�nd �n anticamerele nenum�ra�ilor Inspectori. Fo�tii mei tovar�i de munc� �mi �mprumutau bani �i furau pe�te pentru mine, astfel �nc�t am c�p�tat reziden�a �nainte de a muri de foame, dar �nv��asem lec�ia. �mi pl�ceau oamenii aceia duri �i loiali, �ns� ei tr�iau �ntr-o capcan� din care nu se putea evada, iar eu munceam printre indivizi care-mi pl�ceau �i mai pu�in. Am dat telefoanele pe care le am�nasem timp de trei luni.

A doua zi, �mi cl�team c�ma�a �n sp�l�toria din curtea Insulei Pe�tilor, �mpreun� cu al�i lucr�tori, goi sau pe jum�tate goi. Deodat�, prin aburi, prin mirosul de murd�rie �i de pe�te �i prin zgomotul apei, am auzit pe cineva strig�ndu-m� cu numele meu de �inut, dup� care a ap�rut Comensualul Yegey. Ar�ta ca la recep�ia ambasadorului Arhipelagului, din sala de ceremonii a Palatului din Erhenrang, cu �apte luni �n urm�.

��Hai, ie�i de-acolo, Estraven, rosti el cu glasul ascu�it, r�sun�tor �i nazal al bog�ta�ilor din Mishnory. Las� nenorocita aia de c�ma��!

��N-am alta.

��Atunci scoate-o din ciorba aia �i haide! E �n�bu�itor aici.

Ceilal�i l-au privit cu o curiozitate f��i��, d�ndu-�i seama c� era un om bogat, dar ne�tiind c� era Comensual. Prezen�a lui m� irita, ar fi trebuit s� trimit� pe cineva dup� mine. Foarte pu�ini orgota �n�eleg polite�ea. Voiam s� ie�im de-acolo. C�ma�a ud� nu-mi era de nici un folos �i i-am spus unui pu�ti orfan de Vatr� s-o poarte pentru mine p�n� m� �ntorceam, datoriile �i chiria �mi erau achitate, iar actele le �ineam �n buzunarul hiebului. Am p�r�sit insula f�r� c�ma�� �i am plecat cu Yegey �napoi �n lumea celor puternici.

Am fost �nregistrat �n eviden�ele orgota ca �secretarul" lui Yegey. Nu mai eram o �unitate", ci un �dependent". �n Orgoreyn, un nume nu este suficient, mai trebuie �i o etichet�, care e mai important� dec�t numele. Iar acum eticheta se potrivea, eram dependent �i, �n cur�nd, am ajuns s� blestem �elul care m� adusese aici s� tr�iesc ca un parazit. Trecu �nc� o lun�, �i tot nu c�p�tasem vreun semn c� m� apropiasem de �elul acela mai mult dec�t �n Insula Pe�tilor.

�n seara ploioas� a ultimei zile de var�, Yegey m-a chemat �n cabinetul s�u, unde l-am g�sit discut�nd cu Comensualul Districtului Sekeve, un individ pe nume Obsle, pe care-l cunoscusem c�nd conducea Comisia orgota de Comer� Naval din Erhenrang. Scund �i adus de spate, cu ochi mici, triunghiulari pe o fa�� plat� �i gr�sun�, nu se potrivea cu Yegey, care era delicat �i foarte slab. Erau doi din Cei Treizeci-�i-Trei care conduceau Orgoreynul, �i asta le conferea privilegii suplimentare.

Dup� ce am schimbat polite�uri �i s-au b�ut c�teva p�h�rele de apa-vie�ii sithish, Obsle a oftat �i mi-a vorbit:

��Estraven, spune-mi acum de ce ai f�cut ceea ce ai f�cut �n Sassinoth? Dac� a existat vreodat� un ins pe care s�-l consider incapabil de a gre�i asupra momentului unei ac�iuni sau a aprecierii unui shifgrethor, insul acela e�ti tu.

��Teama mi-a �nvins pruden�a, Comensualule.

��Teama de ce dracu'?! De ce �i-e fric�, Estraven?

��De ceea ce se �nt�mpl� acum: continuarea �ncle�t�rii pentru prestigiu din Valea Sinoth, umilirea Karhidei �i furia ce se �nal�� din umilire, folosirea acestei furii de c�tre guvernul karhidish.

��Folosirea? �n ce scop?

Obsle nu avea maniere. Yegey interveni delicat, totu�i �n�ep�tor:

��Comensualule, Lordul Estraven este oaspetele meu �i nu-i obligat s� r�spund�.

��Lordul Estraven va r�spunde �ntreb�rilor c�nd �i cum va considera de cuviin��, a�a cum a f�cut dintotdeauna, sur�se Obsle, �n�ep�nd ca un ac ascuns �ntr-un mald�r de gr�sime. �tie c� aici se afl� printre prieteni.

���mi iau prietenii de acolo de unde-i g�sesc, Comensualule, dar nu mai inten�ionez s�-i p�strez mult timp.

���mi dau seama. Totu�i putem trage o sanie �mpreun� f�r� s� fim kemmering, cum spunem noi �n Sekeve� nu? Ce dracu', �tiu pentru ce-ai fost exilat, dragul meu: pentru c� ai iubit karhide mai mult dec�t pe regele ei.

��Poate mai degrab� fiindc� l-am pl�cut pe rege mai mult dec�t pe v�rul lui.

��Sau pentru c� �i-a pl�cut Karhide mai mult dec�t Orgoreynul, spuse Yegey. Gre�esc, Lord Estraven?

��Nu, Comensualule.

��Crezi, atunci, vorbi Obsle, c� Tibe dore�te s� conduc� Karhide a�a cum conducem noi Orgoreynul� eficient?

��Da. Cred c� Tibe va profita de situa�ia din Valea Sinoth. Exploat�nd-o dup� nevoi, poate determina �n numai un an o transformare a Karhidei mai profund� dec�t orice s-a petrecut �n ultimii o mie de ani. El are un model pe baza c�ruia s� lucreze: Sarful. �i �tie cum s� se foloseasc� de temerile lui Argaven. E mai simplu dec�t s� �ncerci s�-i treze�ti curajul, a�a cum am f�cut eu. Dac� Tibe reu�e�te, domnilor, v� ve�i confrunta cu un inamic pe m�sura voastr�.

Obsle �ncuviin�� din cap.

��Renun� la shifgrethor, rosti Yegey. Ce vrei s� spui, Estraven?

��O simpl� �ntrebare: Crede�i c� pe Marele Continent pot exista dou� Orgoreyn?

��Da, da, da, murmur� Obsle, aceea�i idee mi-ai plantat-o �n minte cu mult timp �n urm�, Estraven, �i n-am putut-o dezr�d�cina niciodat�. Umbra noastr� cre�te prea lung�. Va acoperi �i Karhide. O vrajb� �ntre dou� clanuri nu-i ceva nou, o ciond�neal� �ntre dou� ora�e, nici ea, o disput� la hotare cu c�teva crime �i case incendiate, la fel, dar o du�m�nie �ntre dou� na�iuni? O �ncle�tare implic�nd cincizeci de milioane de suflete? Pe dulcele lapte al lui Meshe, g�ndul acesta m� treze�te sc�ldat �n sudoare �n unele nop�i� Nu suntem �n siguran��, nu suntem deloc �n siguran��. O �tii �i tu, Yegey. �n felul t�u, ai spus-o de multe ori.

��P�n� acum am votat de treisprezece ori �mpotriva unei politici agresive �n Valea Sinoth. Dar la ce bun? Hegemoni�tii au oric�nd dou�zeci de voturi la dispozi�ie, iar fiecare ac�iune a lui Tibe �nt�re�te controlul Sarfului asupra celor dou�zeci. A ridicat de-a curmezi�ul v�ii un baraj de s�rm� ghimpat�, p�zit de santinele �narmate cu arme de foc! Credeam c� a�a ceva exist� numai �n muzee. Ofer� Hegemoni�tilor pretexte de provocare ori de c�te ori e nevoie de a�a ceva.

���i astfel �nt�re�te Orgoreynul. Dar �i Karhide. Fiecare r�spuns dat de voi acestor provoc�ri, fiecare umilire �ndreptat� �mpotriva Karhidei, fiecare c�tig al prestigiului vostru slujesc la �nt�rirea Karhidei, p�n� va deveni egala voastr㠗 controlat� �n �ntregime dintr-un singur loc, precum Orgoreynul. Iar �n Karhide, armele de foc nu se p�streaz� �n muzee. Sunt �n dotarea G�rzii Regale.

Yegey turn� alt r�nd de apa-vie�ii. Bog�ta�ii orgota beau ca pe bere focul acesta pre�ios, adus de la opt mii de kilometri dep�rtare, peste m�rile ce�oase din Sith. Obsle �i �terse buzele �i clipi.

��Bine, f�cu el, toate sunt cam a�a cum g�ndisem �i cum g�ndesc. �i cred c� ne putem �nh�ma la aceea�i sanie. Totu�i, �nainte de-a o face, vreau s�-�i pun o �ntrebare, Estraven. Mi-ai tras gluga peste ochi. Spune-mi acum, ce-i cu povestea asta misterioas�, vag� �i cam fantezist� despre un Trimis, venit de pe fa�a nev�zut� a lunii?

Deci Genly Ai solicitase permisiunea de a intra �n Orgoreyn.

��Trimisul? Este ceea ce spune el c� este.

���i anume�

��Un sol de pe alt� lume.

��Termin� cu blestematele tale de metafore karhidish! Abandonez shifgrethorul, renun� la el. Vrei s�-mi r�spunzi?

��Am f�cut-o deja.

��Este un str�in? �ntreb� Obsle.

Yegey rosti �n acela�i moment:

��A fost primit �n audien�� de Argaven?

Am r�spuns afirmativ la ambele �ntreb�ri. Au t�cut un minut, apoi au �nceput s� vorbeasc� simultan, f�r� s�-�i ascund� interesul. Yegey era adeptul digresiunilor, pe c�nd Obsle ataca direct.

��Ce a reprezentat el �n planurile tale? Se pare c� ai mizat pe el �i ai dat gre�. De ce?

��Pentru c� m-a r�sturnat Tibe. Priveam stelele �i n-am observat noroiul �n care am c�lcat.

��Te-ai apucat de astronomie, dragul meu?

��Ar fi bine s� ne apuc�m cu to�ii de astronomie, Obsle.

��Trimisul acesta poate reprezenta o amenin�are pentru noi?

��Nu cred. El aduce din partea poporului s�u propuneri pentru comunica�ii, comer�, tratate �i alian�e, nimic altceva. A venit singur, f�r� arme, doar cu un aparat de comunica�ie �i cu nava lui, pe care ne-a permis s-o examin�m complet. Cred c� nu-i periculos. Totu�i, el poart� �n m�inile lui goale sf�r�itul Regatului �i al Comensualit��ilor.

��De ce?

��Cum s�-i trat�m pe str�ini altfel dec�t pe fra�ii no�tri? Cum va trata Gethenul o uniune din optzeci de lumi altfel dec�t ca o lume?

��Optzeci de lumi? repet� Yegey �i r�se nesigur.

Obsle m� privi piezi� �i spuse:

��A� prefera s� cred c� ai stat prea mult al�turi de Nebun �n palatul lui �i ai �nnebunit �i tu� Pentru numele lui Meshe! Ce-i aiureala asta despre alian�e cu stelele �i tratate cu luna? Cum a ajuns individul aici? C�lare pe o comet� sau purtat de un meteor? O nav㠗 ce fel de nav� plute�te prin v�zduh? Dar prin vidul lipsit de substan��? Totu�i nu e�ti mai nebun dec�t ai fost vreodat�, Estraven, ceea ce �nseamn� nebun de viclean, nebun de �n�elept. To�i karhidenii sunt nebuni. D�-i drumul, Lordul meu, te �nso�esc. Porne�te!

��Nu merg nic�ieri, Obsle. Unde s� m� duc? Voi �ns� pute�i ajunge undeva. Dac� l-a�i urma doar pu�in pe Trimis, v-ar putea ar�ta o cale de ie�ire din Valea Sinoth, de ie�ire de pe drumul r�u pe care a�i pornit.

��Perfect! O s� m� apuc de astronomie la v�rsta mea. Unde m� va duce?

��Spre m�re�ie, dac� vei fi mai �n�elept dec�t am fost eu. Domnilor, eu am �nso�it Trimisul. I-am v�zut nava cu care a str�b�tut Neantul �i �tiu c�, �ntr-adev�r, nu este de pe acest p�m�nt. �n privin�a onestit��ii mesajului s�u �i a adev�rului asupra locurilor de unde vine, nu exist� cunoa�tere. �l po�i doar judeca a�a cum ai face cu orice om. Dac� ar fi unul dintre noi, a� spune c� e cinstit. Poate c� cinstea asta o ve�i aprecia �i singuri. Ceva este �ns� cert �n prezen�a lui, liniile trase pe p�m�nt nu sunt grani�e �i nu constituie o ap�rare. Asta e o problem� mai important� dec�t prezen�a Karhidei �n coasta Orgoreynului. Cei care o vor rezolva, cei care vor deschide primii por�ile p�m�ntului�� ei vor fi conduc�torii no�tri, ai tuturora. Ai celor Trei Continente �i ai �ntregului p�m�nt. Acum, hotarul nostru nu mai este o linie �ntre dou� dealuri, ci linia descris� de planeta noastr� �n jurul soarelui. �n acest moment, e pur �i simplu stupid s�-�i mizezi shifgrethorul pe ceva mai m�runt.

�l convinsesem pe Yegey, dar Obsle st�tea afundat �n propria-i os�nz�, privindu-m� atent.

���i-ar trebui o lun� s� m� convingi, spuse el. Dac� n-ai fi zis-o tu, Estraven, a� fi considerat-o o simpl� fars�, un n�vod pentru m�ndria noastr� �esut din sc�ntei de stele. Tu �ns� ai o coloan� mult prea dreapt� ca s� accep�i o presupus� dizgra�ie doar pentru a ne p�c�li pe noi. Nu pot crede c� sus�ii adev�rul, totu�i �tiu c� o minciun� �i s-ar opri pe buze� Bine, bine! Va fi dispus s� discute cu noi, a�a cum se pare c� a discutat cu �ine?

��Asta �i caut�, s� discute, s� fie auzit. Acolo sau aici. Tibe �l va reduce la t�cere dac� va �ncerca s� mai vorbeasc� �n Karhide. M� tem pentru el. Am impresia c� nu �n�elege �n ce pericol se afl�.

��Ne vei spune ceea ce �tii?

��Da. Exist� cumva vreun motiv pentru care el n-ar putea veni aici, s� v� explice cu propriile-i cuvinte?

��Cred c� nu, r�spunse Yegey, mu�c�ndu-�i o unghie cu delicate�e. A solicitat permisiunea de a intra �n Comensualitate. Karhide nu obiecteaz�. Cererea lui se analizeaz�

�nsemn�ri f�cute de Ong Tot Oppong, Investigator. Prima expedi�ie ecumenic� pe Gethen/Iarn�, Ciclul 93 a.e. 1448

1448, ZIUA 81. Pare foarte probabil c� au reprezentat un experiment. Ipoteza este nepl�cut�, dar posibilitatea nu poate fi ignorat�. Acum exist� dovezi c� aceast� colonie terestr� a fost o �ncercare de implantare a unui grup de hainishi normali pe o planet� cu propriii ei autohtoni proto-hominizi. Cu siguran��, manipularea genetic� uman� era practicat� de coloni�ti. E singura explica�ie a existentei hilfilor de pe S sau a degenera�ilor hominizi �naripa�i de pe kokanan. Ar putea altceva s� justifice fiziologia sexuala gethenian�? Poate hazardul, dar �n nici un caz selec�ia natural�. Valoarea de adaptare a bisexualit��ii lor este nul� sau foarte redus�.

Nu exist� un r�spuns la �ntrebarea: �De ce s-a ales o planet� at�t de neospitalier�?" Tinibossol consider� c� �nceputul coloniz�rii s-a petrecut �n decursul unei interglacia�ii. Pe durata primilor patruzeci-cincizeci de mii de ani, condi�iile puteau fi destul de bl�nde. �nainte ca ghe�arii s�-�i re�nceap� avansarea, hainishii s-au retras complet �i coloni�tii au r�mas pe cont propriu: un experiment abandonat.

Desigur, toate acestea sunt simple teorii. Nu se cunosc multe lucruri despre originea fiziologiei sexuale getheniene. Raportul lui Otie Nim f�cut �n regiunea Orgoreyn a clarificat unele dintre erorile mele ini�iale. �nt�i voi rezuma ceea ce cunosc, apoi �mi voi prezenta teoriile, faptele primeaz�.

�n medie, ciclul sexual dureaz� �ntre 26 �i 28 de zile (c�nd vorbesc despre el, b�tina�ii obi�nuiesc s�-l considere de 26 de zile, aproxim�ndu-l ciclului lunii). Timp de 21-22 de zile, individul este �n somer, inactiv sexual, latent. �ncep�nd cu a 18-a zi, controlul pituitar ini�iaz� modific�ri hormonale, iar din a 22-a sau a 23-a zi, individul intr� �n kemmer, echivalentul rutului la animale. �n aceast� prim� faz� de kemmer (secher �n Karh.), el r�m�ne complet hermafrodit. Sexul �i poten�a nu se pot ob�ine �n stare de izolare. Dac� unul este singur sau cu gethenieni care nu sunt �n kemmer, nu e capabil de acuplare �n secher. Totu�i �n aceast� etap�, impulsul sexual devine extrem de puternic, control�nd �ntreaga personalitate �i sacrific�nd totul cerin�ei sale. C�nd individul g�se�te un partener �n kemmer, secre�ia hormonal� este stimulat� suplimentar (prin atingere? secre�ii? mirosuri?) p�n� ce �ntr-unul dintre parteneri se stabile�te o dominant� hormonal�, fie masculin�, fie feminin�. �n func�ie de aceasta, aparatul genital se m�re�te sau se atrofiaz� corespunz�tor, preludiile sexuale se intensific� �i partenerul, impulsionat de transformare, adopt� cel�lalt rol sexual. F�r� excep�ie? Dac� exist� excep�ii, rezult�nd �n parteneri de acela�i sex, ele sunt at�t de rare �nc�t pot fi ignorate. Aceast� faz� secundar� de kemmer (thorharmen �n Karh.), procesul mutual de stabilire a sexului �i poten�ei apare �ntr-un interval cuprins �ntre dou� �i dou�zeci de ore. Dac� unul dintre parteneri se afl� deja �n kemmer complet, transformarea celuilalt dureaz� destul de pu�in. Dac� cei doi intr� simultan �n kemmer, este posibil s� dureze mai mult. Indivizii normali nu au o predispozi�ie pentru un anume rol sexual �n kemmer. Ei nu �tiu dac� vor fi mascul sau femel� �i nici nu au de ales �n aceast� privin��. (Otie Nim a constatat ca �n Orgoreyn este destul de uzual� folosirea deriva�ilor hormonali pentru a stabili o sexualitate preferat�. N-am �nt�lnit �nc� a�a ceva �n satele Karhidei.) O dat� ce a fost determinat, sexul nu se mai poate modifica �n decursul perioadei de kemmer. Faza culminant� a acestuia (thokemmer �n Karh.) dureaz� de la dou� la cinci zile, iar pornirile �i capacitatea sexual� sunt maxime. Ea se �ncheie destul de brusc �i, dac� n-a avut loc concep�ia, individul revine la faza somer dup� c�teva ore (obs.: Otie Nim consider� c� �a patra faz�" este echivalent� ciclului menstrual), �i ciclul re�ncepe. Dac� individul aflat �n rolul femelei a fost fecundat, activitatea hormonal� continu� �i el r�m�ne femel� at�t �n perioada de gesta�ie, de 4-8 luni, c�t �i �n cea de al�ptat, cuprins� �ntre 6 �i 8 luni. Organele sexuale masculine sunt atrofiate (ca �n somer), s�nii cresc, iar centura pelvian� se l�rge�te. O dat� cu �ncetarea al�pt�rii, femela revine �n somer �i devine iar�i un hermafrodit perfect. Nu se stabile�te o deprindere fiziologic�. Mama unor copii poate fi tat�l altora.

Observa�ii sociale (deocamdat� superficiale, deoarece am umblat prea mult �i timpul nu mi-a permis s� le grupez �ntr-un ansamblu coerent):

Nu �ntotdeauna kemmerul este efectuat de un cuplu. �mperecherea pare s� fie obiceiul cel mai r�sp�ndit, dar �n casele-kemmer publice se pot forma �i grupuri, ai c�ror membri, masculi �i femele, s� practice rela�ii sexuale promiscue. Opusul extrem al acestei practici este jur�m�ntul kemmering (oskyommer �n Karh.), o c�s�torie monogam� at�t ca inten�ii c�t �i ca scopuri. Nu are un statut legal, dar din punct de vedere social �i etic reprezint� o institu�ie str�veche �i puternic�. F�r� �ndoial�, �ntreaga structur� a Vetrelor de clan �i a Domeniilor karhidish se bazeaz� pe institu�ia c�s�toriei monogame. Nu sunt sigur asupra divor�ului. Aici, �n Osnoriner, el exist�, dar exclude rec�s�torirea ulterioar� sau dup� decesul partenerului. Kemme-ringul se jur� o singur� dat�.

Bine�n�eles, pe �ntregul Gethen, descenden�a este matern�, adic� dinspre �p�rintele trupesc" (amha, �n Karh.).

Incestul este acceptat, cu diverse restric�ii, �ntre copii ai acelora�i p�rin�i, chiar �i �ntre cei provenind dintr-o pereche legat� kemmering. Fra�ilor nu li se permite totu�i s� jure kemmering, nici s� p�streze kemmeringul dup� na�terea unui copil apar�in�nd unui membru al perechii. Incestul �ntre genera�ii e strict interzis �n Karhide �i Orgoreyn, dar se spune c� e permis �ntre membrii triburilor din Perunter, Continentul Antarctic. (S-ar putea s� fie o simpl� calomnie.)

Ce alte lucruri sigure mai cunosc? Se pare c� asta ar fi totul.

Aceast� situa�ie anormal� prezint� o tr�s�tur� ce ar putea avea valoare adaptativ�. Deoarece acuplarea sexual� se petrece numai �n timpul perioadei de fertilitate, �ansa concep�iei este mare, ca la toate mamiferele cu ciclu de rut. �n condi�ii dificile, cu mortalitate infantil� ridicat�, �ansele de supravie�uire a rasei pot fi �mbun�t��ite. �n prezent, nici mortalitatea infantil�, nici natalitatea nu ating valori �nsemnate �n regiunile civilizate ale Gethenului. (Tinibossol estimeaz� popula�ia la maximum o sut� de milioane pe cele trei continente �i o consider� stabil� de cel pu�in un mileniu. Abstinenta ritual� �i etic�, precum �i utilizarea anticoncep�ionalelor au jucat probabil principalul rol �n men�inerea acestei stabilit��i.).

Exist� aspecte ale bisexualit��ii pe care noi abia le-am �ntrev�zut sau b�nuit, �i pe care s-ar putea s� nu le �n�elegem niciodat� complet. Desigur, fenomenul kemmer ne fascineaz� pe noi, Investigatorii, �ns� pe gethenieni �i conduce, �i domin�. Structurile lor sociale, organizarea industriei, a agriculturii, a comer�ului, m�rimea a�ez�rilor, temele legendelor�� totul este de a�a natur� �nc�t s� se potriveasc� ciclului somer-kemmer. Fiecare are vacan�a lui. Lunar, nimeni, indiferent de func�ie, nu este obligat sau silit s� munceasc� atunci c�nd e �n kemmer. Nim�nui, fie el s�rac sau str�in, nu i se interzice accesul �n casele-kemmer. Periodic, totul cedeaz� �n fa�a supliciilor �i extazurilor pasionale. A�a ceva e u�or de �n�eles pentru noi. Mai greu este s� accept�m c� patru cincimi din timp, ace�ti indivizi nu sunt c�tu�i de pu�in motiva�i sexual. Exist� preocupare pentru sexualitate, chiar suficient�, dar este o preocupare aparte. �n func�ionarea �i continuitatea ei zilnic�, societatea de pe Gethen e lipsit� de sex.

De re�inut: Oricine poate �ncerca orice. Pare foarte simplu, �ns� efectele psihologice sunt incalculabile. Faptul c� orice persoan� �ntre �aptesprezece �i treizeci �i cinci de ani, sau cam a�a ceva, este (dup� expresia lui Nim) �pasibil� de a-�i asuma o na�tere" sub�n�elege c� aici nimeni nu-i chiar at�t de strict �legat" ca femelele din alte p�r�i�� psihologic sau fizic. Datoriile �i privilegiile se �mpart aproape egal. To�i �i asum� acela�i risc sau au de f�cut aceea�i alegere. Din acest motiv, nimeni dintre cei de aici nu-i chiar at�t de liber cum ar fi oriunde altundeva un mascul independent.

De re�inut: Un copil nu are nici o rela�ie psihosexual� cu mama �i cu tat�l lui. Pe Iarn� nu exist� mitul lui Oedip.

De re�inut: Nu exist� acte sexuale neconsim�ite, nici violuri. Ca la majoritatea mamiferelor, cu excep�ia omului, acuplarea se poate face doar prin invita�ie �i consens mutual, altfel este imposibil�. Desigur, exist� seducere, �ns� trebuie s� fie extrem de precis programat�.

De re�inut: Nu exist� o �mp�r�ire a indivizilor �n jum�tatea puternic� �i cea slab�, �n protectori / proteja�i, dominatori / supu�i, st�p�ni / sclavi, activi / pasivi. De fapt, pe Iarn�, �ntreaga tendin�� spre dualism ce predomin� �n g�ndirea omeneasc� este atenuat� ori schimbat�.

De introdus �n recomand�rile finale: C�nd �nt�lne�ti un gethenian, nu po�i �i nu trebuie s� procedezi ca un bisexual: s�-i atribui rolul B�rbatului sau al Femeii �i s� adop�i fa�� de el pozi�ia corespunz�toare (conform� cu opiniile personale despre interac�iunile tipice sau posibile �ntre persoane de acela�i sex sau de sexe diferite). �ntregul nostru �ablon de interac�iuni socio-sexuale este inexistent aici. Ei nu cunosc jocul acesta. Nu se v�d unul pe cel�lalt ca b�rbat sau femeie. Pentru imagina�ia noastr�, a�a ceva e aproape imposibil de acceptat. Care este primul lucru pe care �l �ntreb�m despre un nou-n�scut?

Totu�i, gethenienii nu pot fi considera�i ca fiind de gen �neutru�. Ei nu sunt fiin�e neutre, ci integrale sau poten�iale. Lipsindu-mi �pronumele uman" karhidish utilizat pentru persoanele �n somer, trebuie s� spun �el", din acelea�i motive pentru care folosim prenumele masculin c�nd ne referim la un zeu transcendent. Este mai pu�in definit, mai pu�in specific dec�t neutrul sau femininul. Dar chiar utilizarea pronumelui �n g�ndurile mele m� face s� uit c� acest karhidean l�ng� care stau nu este un b�rbat, ci un b�rbat-femeie.

Primul Mobil, dac� va fi trimis, trebuie avertizat c� orgoliul �i va fi serios afectat, dac� nu este foarte st�p�n pe sine sau senil. Un b�rbat dore�te s� i se accepte virilitatea, o femeie vrea s�-i fie recunoscut� frumuse�ea, indiferent c�t de subtile �i indirecte ar fi dovezile de apreciere �i recunoa�tere. Pe Iarn�, ele nu vor exista. E�ti respectat �i judecat doar ca fiin�� omeneasc�. Este o experien�� teribil�.

Revin la teoria mea. Analiz�nd motivele unui asemenea experiment, dac� a existat cu adev�rat, �i �ncerc�nd poate s�-i absolv pe str�mo�ii no�tri hainishi de crima barbar� de a trata fiin�ele umane ca pe cobai, am emis c�teva ipoteze referitoare la scopurile lor.

Ciclul somer-kemmer �ocheaz� ca fiind degradant, o �ntoarcere la ciclul astral al mamiferelor inferioare, o subjugare a fiin�elor umane fa�� de mecanismul tiranic al perioadelor de �mperechere. Poate c� cercet�torii au dorit s� vad� dac� fiin�ele umane lipsite de poten�ial sexual permanent pot r�m�ne inteligente �i capabile de cultur�.

Pe de alt� parte, limitarea impulsurilor sexuale la un segment temporal discontinuu �i �egalarea" lor prin hermafroditism trebuie s� previn�, �n mare m�sur�, at�t exploatarea c�t �i frustrarea dorin�elor. Frustrarea sexual� exist�, de�i societatea i se �mpotrive�te (at�t timp c�t colectivitatea e �ndeajuns de mare pentru ca mai mult de o singur� persoan� s� fie �n kemmer la un moment dat, satisfac�ia sexual� este aproape sigur�), dar cel pu�in nu se poate acumula, ia sf�r�it o dat� cu kemmerul. �n felul acesta se evit� trauma psihic� �i uzura mental�, dar ce mai r�m�ne �n somer? Ce se poate sublima? Ce ar putea realiza o societate de eunuci�? Bine�n�eles, �n somer gethenienii nu sunt eunuci, ci pot fi mai degrab� compara�i cu preadolescen�ii: necastra�i, dar laten�i.

Alt� teorie asupra scopului ipoteticului experiment: eliminarea r�zboiului. N-au postulat oare vechii hainishi c� permanenta capacitate sexual� �i agresiunea social� organizat� (ambele fiind atributele unui singur mamifer-omul) sunt cauz� �i efect? Sau, ca Tumass Song Angot, ei au considerat r�zboiul o activitate de substitu�ie pur masculin�, un uria� Viol. Dar, �n experimentul lor, au eliminat ei astfel masculinitatea care violeaz� �i feminitatea care este violat�? Dumnezeu �tie� Realitatea este c� gethenienii, de�i extrem de competitivi (fapt dovedit prin complicatele filiere sociale existente pentru competi�ie, prestigiu etc.), nu sunt foarte agresivi �i, cel pu�in aparent, nu cunosc �nc� r�zboiul. Se ucid cu u�urin�� �ntre ei, c�te unul sau c�te doi, rareori cu zecile �i niciodat� cu sutele sau miile. De ce?

�n cele din urm�, s-ar putea descoperi c� nu exist� nici o leg�tur� cu psihologia lor hermafrodit�, c�ci nu sunt foarte mul�i. Se mai pune �i problema climatului. Pe Iarn�, vremea este at�t de aspr�, at�t de apropiat� de limita suportabilului chiar �i pentru ei, cu toat� adaptarea la frig, �nc�t poate c�-�i consum� combativitatea lupt�ndu-se cu gerul. Popoarele mici, cele care de abia supravie�uiesc, sunt rareori r�zboinice. De fapt, factorul dominant al vie�ii gethenienilor nu este sexul sau alt� caracteristic� uman�, ci mediul lor, planeta cea rece. Aici, omul �nt�lne�te un du�man mai nemilos chiar dec�t el.

Eu sunt o femeie de pe pa�nica Chiffewar, prea pu�in expert� �n tenta�iile violen�ei sau �n natura r�zboiului. Altcineva va trebui s� se g�ndeasc� la toate acestea. Nu �tiu �ns� cum te-ar mai bucura victoria sau gloria dup� ce ai petrecut o iarn� pe Gethen �i ai v�zut Chipul Ghe�ii.

MI-AM PETRECUT VARA mai mult ca Investigator dec�t ca Mobil, cutreier�nd Karhide, din ora� �n ora�, din Domeniu �n Domeniu, privind �i ascult�nd�� lucruri pe care un Mobil nu le poate face la �nceput, c�t timp este �nc� o minune �i o monstruozitate, �i trebuie s� fie ve�nic �n avanscen�, gata de spectacol. �n Vetre �i �n sate le dezv�luiam gazdelor identitatea mea. Majoritatea auziser� c�te ceva la radio �i aveau o vag� idee despre mine. Erau curio�i, �ntr-o m�sur� mai mare sau mai mic�. Doar c��iva se �nfrico�aser� de mine personal sau dovediser� o repulsie xenofob�. �n Karhide, inamic nu este str�inul, invadatorul. Str�inul �i necunoscutul sunt oaspe�i, adev�ratul du�man e vecinul.

�n decursul lunii Kus, am locuit pe coasta r�s�ritean�, �ntr-o Vatr� de clan, numit� Gorinhering, un ora�-fort-ferm� ce se �n�l�a pe o colin� deasupra ce�urilor ve�nice ale oceanului Hodomin. Avea cam cinci sute de locuitori. Cu patru mii de ani �n urm�, i-a� fi putut g�si pe str�mo�ii lor locuind tot aici, �n acela�i tip de case. �n patru milenii, se inventaser� motorul electric �i radiourile �i �ncepuser� s� fie utilizate automobilele cu acumulatori, utilajele agricole �i toate celelalte. Treptat se instaurase o Epoc� Ma�inist�, f�r� o revolu�ie industrial�, de fapt f�r� nici un fel de revolu�ie. Planeta nu dob�ndise �n treizeci de secole ceea ce Terra ob�inuse, c�ndva, �n treizeci de decenii. Dar nici nu pl�tise vreodat� pre�ul pl�tit de Terra.

Iarn� este o planet� ostil�. Orice gre�eal� aduce dup� sine pedeapsa prompt� �i cunoscut�: moartea prin frig sau prin inani�ie. F�r� am�n�ri, f�r� gra�ieri. Un individ se poate �ncrede �n norocul s�u, dar o societate nu, iar o revolu�ie cultural�, aidoma muta�iei aleatorii, poate face lucrurile �i mai haotice. De aceea, progresul a fost foarte lent. �n orice punct al istoriei getheniene, un observator pripit ar fi spus c� dezvoltarea tehnologic� a �ncetat complet. �n realitate nu s-a �nt�mplat a�a ceva. Compara�i un torent cu un ghe�ar. Am�ndou� ajung la destina�ia spre care au pornit.

Am discutat mult cu b�tr�nii din Gorinhering, dar �i cu copiii. A fost prima mea ocazie de a-i studia pe �ndelete pe copiii gethenieni, deoarece �n Erhenrang ei st�teau mai mult �n Vetrele �i �colile particulare sau publice. Un sfert p�n� la o treime din popula�ia urban� adult� era implicat� permanent �n cre�terea �i educarea copiilor. Aici, clanul avea grij� de ai lui, responsabilitatea fiind general�. Erau ni�te pu�ti zv�p�ia�i, care se fug�reau-peste colinele �i plajele ascunse �n ce�uri. Reu�isem s�-l am�gesc pe c�te unul at�t c�t s�-i vorbesc, �i constatasem c� erau timizi, m�ndri �i extrem de �ncrez�tori.

Pe Gethen, instinctul p�rintesc difer� de la o persoan� la alta, ca �i �n alte p�r�i. Nu po�i generaliza. N-am v�zut nici un karhidean lovind un copil, �i o singur� dat� unul se r�stise la un pici. Bl�nde�ea fa�� de copiii lor m-a �ocat ca fiind profund�, efectiv� �i aproape complet altruist�. Poate c� numai prin acest altruism se deosebesc de ceea ce noi numim instinct �matern". B�nuiesc c� distinc�ia dintre instinctul matern �i cel patern este neglijabil�. Instinctul p�rintesc, dorin�a de a proteja, de a �ncuraja, nu este o tr�s�tur� legat� de sex�

La �nceputul lunii Hakanna, am auzit un Buletin al Palatului: regele Argaven anun�ase c� a�tepta un mo�tenitor. Nu un alt fiu-kemmering, din care avea deja �apte, ci un urma� al trupului, un os domnesc. Suveranul era �ns�rcinat.

Mi s-a p�rut amuzant, iar membrii clanului din Gorinhering au considerat la fel, dar din alte motive. Ei apreciau c� era prea b�tr�n ca s� �in� sarcina �i comentau ironic �i obscen. B�tr�nii au continuat s� chicoteasc� zile �ntregi. R�deau de rege, �ns� altfel persoana lui nu-i interesa. �Karhide �nseamn� Domeniile", spusese Estraven, �i, pe m�sur� ce aflam mai multe, �mi aminteam aceast� remarc� �i altele asem�n�toare. Pretinsa na�iune, verificat� de secole, era un mozaic de principate necoordonate�� ora�e, t�rguri, �unit��i economice tribale pseudofeudale"�� o extindere �i �mpr�tiere a unor indivizi competen�i �i ar��go�i, deasupra c�rora fusese aplicat� re�eaua fragil� a unei autorit��i nesigure. M-am g�ndit c� nimic n-ar fi putut vreodat� s� uneasc� Karhide �ntr-o na�iune. N-o f�cuse nici m�car r�sp�ndirea general� a mijloacelor de comunicare rapid�, despre care se presupune c� determin� aproape inevitabil na�ionalismul. Ecumenul nu i se putea adresa ca unei unit��i sociale, ca unei entit��i mobilizabile. Mai degrab� trebuia s� apeleze la puternicul, de�i �nc� nedezvoltatul sim� al umanismului, vorbind despre unitatea uman�. G�ndindu-m� la asta, m-am sim�it oarecum tulburat. Mai mult ca sigur, gre�eam, dar aflasem despre gethenieni c�teva lucruri ce puteau fi utile �n perspectiv�.

Dac� nu doream s�-mi petrec tot anul �n Vechiul Karhide, trebuia s� revin la Cataracta Vestic� �nainte de a se �nchide trec�torile Kargavului. Chiar �i aici, pe coast�, �n ultima lun� a verii c�zuser� dou� ninsori slabe. F�r� tragere de inim�, am pornit din nou spre apus �i am ajuns �n Erhenrang la �nceputul lui Gor, prima lun� a toamnei. Argaven �i mutase re�edin�a �n palatul de var� din Warrever �i, pe durata absen�ei sale, �l numise drept regent pe Pemmer Harge rem ir Tibe. Acesta �i utiliza deja la maximum atribu�iile func�iei. La c�teva ore dup� ce sosisem, mi-am dat seama c� analiza mea asupra Karhidei era de acum dep�it�, �n plus, �ncepusem s� m� simt stingher, chiar nesigur, �n Erhenrang.

Argaven nu era �ntreg la minte �i sinistra incoeren�� a g�ndirii lui �nnegura atmosfera capitalei. Era un individ care se hr�nea din fric�. Toate lucrurile bune ale domniei sale fuseser� realizate de mini�tri �i Kyorremy, de�i el nu f�cuse mult r�u. Lupta cu propriile-i co�maruri nu afectase Regatul. V�rul s�u, Tibe, era cu totul alt individ. Nebunia lui �inea de o anumit� logic�. �tia c�nd �i cum s� ac�ioneze, dar habar nu avea c�nd s� se opreasc�.

Tibe se adresa frecvent poporului prin radio. C�nd fusese la putere, Estraven n-o f�cuse niciodat� �i nici nu era �n stilul karhidish. �n mod normal, guvernarea nu constituia un spectacol public, era ascuns� �i indirect�. Tibe �ns� �inea discursuri fulminante. Auzindu-i glasul, revedeam z�mbetul cu din�i lungi �i chipul acoperit cu o re�ea de riduri fine. Cuv�nt�rile lui erau interminabile �i zgomotoase: elogieri ale Karhidei, def�im�ri ale Orgoreynului, discredit�ri ale �fac�iunilor neloiale", analize asupra �integrit��ii hotarelor Regatului", predici despre istorie, etic� �i economie, totul pe un ton bombastic, f��arnic �i emo�ionant, care devenea isteric, cu acuza�ii sau apologii. Vorbea mult despre m�ndria ��rii �i iubirea p�m�ntului natal, �ns� pu�in despre shifgrethor, m�ndrie personal� sau prestigiu. Pierduse Karhide chiar at�t de mult prestigiu �n afacerea V�ii Sinoth, �nc�t subiectul nu mai putea fi abordat? Nu, pentru c� pomenea adesea de Valea Sinoth. Am decis c� evita �n mod deliberat s� aminteasc� de shifgrethor deoarece inten�iona s� st�rneasc� sentimente de un tip mult mai primar, mai pu�in controlabil. Voia s� trezeasc� for�e primitive pentru care shifgrethorul reprezenta doar des�v�r�irea, sublimatul. Voia ca ascult�torii lui s� fie �nsp�im�nta�i �i m�nio�i. Temele sale nu erau c�tu�i de pu�in m�ndria �i iubirea, de�i utiliza permanent ace�ti termeni, a�a cum �i folosea el �nsemnau laud� de sine �i ur�. De asemenea, vorbea frecvent despre Adev�r, pentru c� acesta �p�trundea sub poleiala civiliza�iei".

Metafora aceea despre poleiala (sau vopsea, sau pliofilm, nu conteaz�) care t�inuie�te realitatea mai nobil� de dedesubt se dovede�te trainic�, universal� �i �n�el�toare. Poate ascunde o duzin� de erori. Una dintre cele mai primejdioase este implica�ia c�, fiind artificial�, civiliza�ia devine anormal�, nefireasc�: se opune valorilor primitive� Desigur, nu exist� nici o poleial�, ci doar un proces de maturizare, iar primitivismul �i civiliza�ia nu reprezint� dec�t etape ale dezvolt�rii. Unicul adev�r al civiliza�iei �l constituie r�zboiul. Cele dou� se exclud reciproc. Ascult�nd discursurile �nver�unate ale lui Tibe, mi se p�rea c�, prin spaim� �i convingere, el c�uta s�-i oblige pe karhideni s� schimbe o alegere pe care o f�cuser� �nainte de �nceputul istoriei lor: alegerea �ntre cele dou� contrarii.

Poate c� sosise momentul respectiv. Lent, a�a cum fusese progresul lor material �i tehnologic, oric�t de pu�in apreciau �progresul" �n sine, reu�iser� totu�i, �n ultimele cinci, zece. sau cincisprezece secole, s� o ia �naintea Naturii. Nu mai erau �n mod absolut la mila ne�ndur�torului lor climat, o recolt� slab� nu mai �nfometa o �ntreag� provincie, �i nici o iarn� grea nu izola toate a�ez�rile. Pe aceast� baz� a stabilit��ii materiale, Orgoreynul construise treptat un stat unificat, centralizat �i tot mai eficient. Acum, Karhide �ncerca s� fac� acela�i lucru, dar nu prin stimularea m�ndriei na�ionale, prin sporirea comer�ului ori prin �mbun�t��irea �oselelor, a fermelor �i colegiilor. Toate acestea �nsemnau civiliza�ie, poleial�, iar Tibe le respingea cu dispre�. El urm�rea ceva mai sigur, modul infailibil, rapid �i trainic de transformare a unui popor �ntr-o na�iune: r�zboiul. �n aceast� privin��, ideile lui nu erau foarte precise, �ns� p�reau destul de temeinice. Cealalt� cale de mobilizare rapid� �i total� a oamenilor, �nrolarea sub stindardul unei noi religii, nu-i era la �ndem�n�, a�a �nc�t urma s� se descurce cu r�zboiul.

Am expediat regentului o scrisoare �n care i-am reprodus �ntrebarea pus� Prezic�torilor din Otherhord �i r�spunsul primit. Tibe nu mi-a trimis nici m�car o confirmare. Atunci m-am dus la ambasada orgota �i am solicitat permisiunea de a intra �n Orgoreyn.

Birourile Stabililor Ecumenului de pe Hain au mai pu�ini func�ionari dec�t avea ambasada aceea a unei ��ri destul de mici, �i to�i umblau �narma�i cu kilometri de benzi magnetice. Erau len�i �i meticulo�i, nu aveau nimic din arogan�a impetuoas� �i eschiv�rile bru�te ce caracterizau oficialit��ile karhidish. Am a�teptat s�-mi completeze formularele. A�teptarea a devenit destul de nepl�cut�. Cu fiecare zi, num�rul g�rzilor Palatului �i al poli�i�tilor de pe str�zile din Erhenrang p�rea c� spore�te. Pe l�ng� arme, �ncepuser� s� poarte �i un soi de uniform�. �n ora�, atmosfera devenise sumbr�, de�i afacerile prosperau, bun�starea era general� �i vremea �nsorit�. Nimeni nu voia s� se compromit� cu mine. �Propriet�reasa" mea nu mai aducea curio�i s�-mi viziteze odaia, ci mai degrab� se pl�ngea de �icanele �indivizilor de la Palat". Pentru ea nu mai reprezentam o atrac�ie aduc�toare de c�tig, ci un suspect politic. Tibe inform� popula�ia despre un raid �n Valea Sinoth: �Bravi fermieri karhidish, adev�ra�i patrio�i" se n�pustiser� peste grani�a sudic� a Sassinothului, atacaser� un sat orgota, �l incendiaser� �i uciseser� nou� localnici. Le�urile fuseser� azv�rlite �n r�ul Ey care, proclamase regentul, �va fi morm�ntul tuturor du�manilor na�iunii noastre!" Am auzit cuv�ntarea aceasta �n sala de mese a insulei. Ascult�nd-o, unii oameni p�reau �ncrunta�i, al�ii indiferen�i, al�ii mul�umi�i, totu�i �n aceste expresii diverse existau elemente comune, ticuri m�runte ori spasme faciale, care nu ap�ruser� p�n� atunci, al�turi de priviri nelini�tite.

�n seara aceea, �n camera mea a intrat un necunoscut, primul vizitator de c�nd revenisem �n Erhenrang. Era sl�bu�, cu pielea delicat�, sfios, �i purta lan�ul de aur al unui Celibatar.

��Sunt prietenul unei persoane care v-a protejat, vorbi el cu brusche�ea timidului. Am venit s� v� solicit o favoare, �n numele lui.

��V� referi�i la Faxe�?

��Nu. La Estraven.

Probabil c� expresia mea se schimbase. Urm� o pauz�, apoi str�inul ad�ug�:

��Estraven Tr�d�torul. Poate vi-l mai aminti�i�

M�nia luase locul timidit��ii �i inten�iona s� ne confrunt�m �n shifgrethor. Dac� doream sa intru �n joc, trebuia s� spun ceva de genul: �Nu sunt sigur. Spune�i-mi ceva despre el." Dar n-o doream �i de acum m� obi�nuisem cu vulcanicele temperamente karhidish. I-am privit dezaprobator furia �i am r�spuns:

��Bine�n�eles.

��Dar nu cu prietenie. Ochii lui �ntuneco�i �i piezi�i erau direc�i.

��Da, mai degrab� cu recuno�tin�� �i dezam�gire. El v-a trimis la mine?

��Nu.

Am a�teptat s�-mi explice.

��Scuza�i-m�, a rostit. Am fost prea cutez�tor. Accept ceea ce mi-a adus cutezan�a.

L-am oprit pe individul micu� �i b��os, care se �ndrepta spre u��.

��V� rog, nu �tiu cine sunte�i sau ce dori�i. Nu v-am refuzat, pur �i simplu am avut o re�inere. Trebuie s�-mi accepta�i dreptul la o prudent� rezonabil�. Estraven a fost exilat deoarece mi-a sus�inut misiunea aici�

��Pentru aceasta, v� considera�i �ndatorat lui?

���ntr-un fel. De�i misiunea mea este mai presus de toate obliga�iile �i devotamentele personale.

��Atunci, spuse str�inul cu un ton brutal �i categoric, este o misiune imoral�.

Replica lui m-a amu�it. Mi se p�ruse un partizan al Ecumenului �i n-aveam ce s�-i r�spund.

��Nu sunt de aceea�i p�rere, am rostit �n cele din urm�. Vinovat este mesagerul, nu mesajul. Spune�i-mi, v� rog, cu ce v-a� putea fi de folos.

��Am reu�it s� salvez o parte din averea prietenului meu: bani-ghea�� provenind din ac�iuni, rente �i datorii. Afl�nd c� ve�i pleca �n Orgoreyn, m-am g�ndit s� v� rog s�-i duce�i banii, dac� �l g�si�i. Dup� c�te �ti�i, constituie o infrac�iune care se pedepse�te penal �i, �n plus, s-ar putea s� fie ceva inutil. El poate fi �n Mishnory, �ntr-una din blestematelor lor de Ferme, sau chiar mort. N-am cum s� aflu. N-am prieteni �n Orgoreyn, iar aici nu �ndr�znesc s� �ntreb pe nimeni. M-am g�ndit la dumneavoastr�, deoarece nu sunte�i implicat �n politic� �i ave�i libertate de mi�care. Nu mi-am dat seama c� ave�i, desigur, propriile convingeri. �mi cer scuze pentru stupiditate.

��Bine, o s�-i duc banii. Dar dac� e mort, sau nu poate fi g�sit, cui �i vor �napoia?

M� privi fix. Chipul i se crisp� �i-�i schimb� expresia. Suspin� ad�nc. Cei mai mul�i karhideni pl�ng cu u�urin��, f�r� s� se ru�ineze de lacrimi, a�a cum nici noi nu ne ru�in�m s� r�dem �n public.

��Mul�umesc, zise. M� numesc Foreth. Sunt locuitor al Cet��uii Orgny.

��Face�i parte din clanul lui Estraven?

��Nu, sunt Foreth rem ir Osboth. Am fost kemmeringul lui. Estraven nu avusese nici un kemmering c�nd �l cunoscusem, totu�i individul acesta nu-mi putea trezi suspiciuni. Poate c�, incon�tient, servea scopul altcuiva, dar el era inocent. �mi d�duse o lec�ie: shifgrethorul putea fi jucat pe plan moral, iar cel mai bun c�tiga. M� �ncol�ise din numai dou� mi�c�ri� Avea banii cu ei �i mi i-a dat: o sum� important� �n h�rtii de credit ale B�ncii Comerciale Regale karhidish. Nimic care s� m� incrimineze �i deci s� m� opreasc�, pur �i simplu, s� mi-i �nsu�esc.

��Dac�-l g�si�i�

��S�-i transmit vreun mesaj?

��Nu. Doar dac� a� �ti�

��Dac� �l voi g�si, o s� �ncerc s� v� trimit ve�ti.

��Mul�umesc, spuse, �i-mi �ntinse bra�ele, un gest de prietenie care �n Karhide nu se face cu u�urin��. V� doresc succes �n �ndeplinirea misiunii, domnule Ai. Estraven era convins c� a�i venit aici s� face�i bine, �tiu asta. O credea din tot sufletul.

Pentru omul acesta, pe lume nu exista nimic �n afar� de Estraven. Era unul dintre cei blestema�i s� iubeasc� o singur� dat�. L-am �ntrebat din nou:

��Nu dori�i s�-i transmit nimic?

��Spune�i-i at�t: copiii sunt s�n�to�i. Apoi ezit� �i �opti: Nusuth, nu conteaz�, �i plec�.

Peste dou� zile am p�r�sit Erhenrangul, de data asta pe drumul de nord-vest, pe jos. Permisiunea de a intra �n Orgoreyn sosise mai repede dec�t m� l�saser� s� cred func�ionarii �i oficialit��ile ambasadei orgota, ori poate chiar dec�t se a�teptaser� ei. C�nd m-am prezentat s�-mi iau actele, m-au tratat cu un fel de respect nesatisf�cut, irita�i de faptul c� prin interven�ia unui superior protocolul �i regulile fuseser� �nc�lcate pentru mine. Deoarece �n Karhide nu existau nici un fel de legi �n privin�a p�r�sirii ��rii, am plecat imediat. �n decursul verii, apreciasem peisajele de care se puteau bucura c�l�torii. Drumurile �i hanurile erau deschise at�t pietonilor c�t �i vehiculelor �i se putea conta �ntotdeauna pe codul ospitalit��ii. Locuitorii Co-Domeniilor, s�tenii, ��ranii sau Lorzii ofereau c�l�torului hran� �i ad�post vreme de trei zile, conform tradi�iei, dar de fapt mult mai mult timp. Era minunat c� �ntotdeauna te primeau f�r� ceremonie, de parc� te-ar fi a�teptat.

Am hoin�rit de-a curmezi�ul superbului �inut dintre Sess �i Ey, f�r� s� m� gr�besc, �nt�rziind c�teva dimine�i pe �esurile marilor Domenii, unde �ncepuse recoltatul. Toate bra�ele, uneltele �i ma�inile munceau s� secere lanurile aurii �nainte ca vremea sa se schimbe. A fost o s�pt�m�n� bl�nd� �i de neuitat, iar seara, �nainte de culcare, ie�eam din ferma �ntunecat� ori din sala Vetrei unde fusesem g�zduit �i m� plimbam peste miri�tea uscat� ca s� privesc stelele, sclipind ca ni�te ora�e �ndep�rtate �n bezna v�ntoas� a toamnei.

De fapt nu m� tr�gea inima s� p�r�sesc aceast� �ar�, pe care o descoperisem at�t de binevoitoare fa�� de str�ini, de�i indiferent� fa�� de Trimis. M� �ngrozea s� iau totul de la �nceput, repet�ndu-mi mesajul altor ascult�tori, �n alt grai �i �nregistr�nd poate un alt e�ec. M� ab�tusem mai mult spre nord dec�t spre vest, justific�ndu-mi traseul prin dorin�a de a vedea regiunea V�ii Sinoth, scena rivalit��ii dintre Karhide �i Orgoreyn. De�i vremea se men�inea frumoas�, �ncepuse s� se r�ceasc� �i, �n cele din urm�, am cotit c�tre vest �nainte de-a ajunge la Sassinoth, amintindu-mi c� zona era barat� cu s�rm� ghimpat� �i de-acolo putea s�-mi fie mai greu s� p�r�sesc Karhide. Aici frontiera era Ey, un r�ule� �ngust, dar n�valnic, izvor�nd din ghe�ari ca toate r�urile Marelui Continent. M-am �ntors c��iva kilometri spre sud ca s� g�sesc o trecere peste el �i am ajuns la un pod ce lega dou� s�tucuri, Passerer din Karhide �i Siuwensin din Orgoreyn, privindu-se somnoroase peste zgomotosul Ey.

Podarul karhidish m-a �ntrebat doar dac� inten�ionam s� m� �ntorc �n aceea�i sear� �i mi-a f�cut semn s� trec. De partea orgota, a fost chemat un Inspector s�-mi cerceteze pa�aportul �i documentele, ac�iune care a durat aproape o or�. Mi-a re�inut pa�aportul, spun�ndu-mi c�-l voi primi �n diminea�a urm�toare, �i �n schimbul lui mi-a dat un permis pentru hran� �i ad�post la tranzitul Comensual din Siuwensin. Am petrecut �nc� o or� �n biroul �efului Tranzitului, p�n� ce mi-a examinat actele �i a verificat autenticitatea permisului, telefon�nd Inspectorului de la postul de frontier�.

Nu pot defini exact cuv�ntul orgota, care aici se traduce prin �comensual", �comensualitate". R�d�cina lui este un cuv�nt care �nseamn� �a m�nca laolalt�". Utilizarea sa include toate institu�iile na�ionale guvernamentale din Orgoreyn, �ncep�nd de la Stat ca un tot, cele treizeci �i trei de substate sau Districte componente, �i p�n� la sub-sub-state, ora�e, ferme colective, mine, fabrici �i altele care le alc�tuiesc. Ca adjectiv se aplic� tuturor celor de mai sus, sub forma �comensualii" �nseamn� de obicei cei treizeci �i trei de �efi de Districte care formeaz� organul guvernamental, executivul �i legislativul Marii Comensualit��i a Orgoreynului, �ns� poate �nsemna �i cet��enii, poporul. �n aceast� ciudat� lips� de distinc�ie �ntre aplica�iile generale �i cele particulare ale termenului, �n utilizarea lui at�t pentru �ntreg c�t �i pentru parte, stat �i individ, �n aceast� imprecizie const� sensul s�u cel mai precis.

�n cele din urm�, actele �i prezen�a mi-au fost aprobate �i, pe la ora patru, am luat prima mas� dup� micul dejun matinal: o cin� compus� din fiertur� de kadik �i felii de mere-de-p�ine reci. �n ciuda numero�ilor func�ionari, Siuwensin era o a�ezare micu�� �i modest�, cufundat� �ntr-o mole�eal� rural�. Tranzitul Comensual p�rea o cl�dire mai pu�in pompoas� dec�t o ar�ta numele. Salonul ne�nc�lzit avea doar o mas� �i cinci scaune �i m�ncarea se aducea de la cantin�. Cealalt� odaie slujea drept dormitor: �ase paturi, mult praf �i urme de mucegai. Eram singurul client. �ntruc�t se p�rea c� �n Siuwensin toat� lumea mergea la culcare imediat dup� cin�, am f�cut la fel. Am adormit �n acea lini�te absolut� a satului care face s�-�i �iuie urechile. Dup� o or�, m-am trezit �n mijlocul unui co�mar plin de explozii, invazii, mor�i �i r�zboi, un co�mar teribil, dintre acelea �n care alergi prin bezn� pe o strad� necunoscut�, printre oameni f�r� chip, �n timp ce �napoia ta casele explodeaz� �n fl�c�ri, iar copiii �ip�.

M-am pomenit �n c�mp deschis, pe o miri�te �epoas�, l�ng� un gard viu. Printre norii de deasupra se �ntrevedeau c�teva stele �i o semilun� ro�cat�. V�ntul sufla t�ios. �n apropiere se ridica �n bezn� silueta unui hambar, iar dincolo de el, �n dep�rtare, se z�reau jerbe de sc�ntei �n�l��ndu-se �n v�nt.

R�m�sesem descul� �i f�r� pantaloni, doar �n c�ma��, f�r� hieb sau hain�, dar aveam rani�a. Pe toat� durata c�l�toriei, dormisem cu ea drept pern�, deoarece con�inea nu numai hainele de schimb, ci �i rubinele, banii, actele, �nsemn�rile mele �i ansiblul. Evident, o p�strasem l�ng� mine chiar �i �n co�maruri. Mi-am scos �nc�l��rile, pantalonii �i hiebul �mbl�nit de iarn� �i m-am �mbr�cat acolo, �n bezna rece �i t�cut�, �n vreme ce Siuwensin fumega la vreun kilometru �nd�r�tul meu. Apoi am pornit s� caut un drum. �n cur�nd am g�sit unul, pe care mergeau al�i oameni, refugia�i ca �i mine, dar care �tiau �ncotro se �ndreptau. I-am urmat, neav�nd o destina�ie precis�, ci doar pentru a m� �ndep�rta de Siuwensin, care, dup� cum aflasem �n timpul drumului, fusese atacat de un grup din Passerer.

Atacatorii trecuser� podul, incendiaser� �i se retr�seser�. Nu avusese loc o lupt� propriu-zis�. Brusc, lumina unor faruri se n�pusti asupra noastr�, �mpr�tiindu-ne spre marginile drumului. Era o caravan� format� din dou�zeci de luntre de uscat, �ndrept�ndu-se c�tre Siuwensin dinspre vest �i trec�nd pe l�ng� noi cu fulgere de lumin� �i �uierat de cauciucuri, repetate de dou�zeci de ori, dup� aceea, t�cere �i iar�i �ntuneric.

Am ajuns �n cur�nd la un centru agricol comunal, unde am fost opri�i �i interoga�i. Am �ncercat s� m� ata�ez de grupul pe care-l urmasem, �ns� n-am avut noroc. Acela�i lucru l-au p��it �i cei care n-aveau asupra lor actele de identitate. Ei �i cu mine, un str�in f�r� pa�aport, am fost separa�i de restul �i z�vor��i peste noapte �ntr-un uria� depozit-hambar, din piatr�, f�r� ferestre. La r�stimpuri, u�a se descuia �i un nou refugiat era �mbr�ncit �n�untru de c�tre un poli�ist al fermei, �narmat cu pistolul sonic gethenian. C�nd u�a se �nchidea, se f�cea o bezn� total�. �n absen�a oric�rei raze de lumin�, ochii ��i jucau feste, proiect�nd explozii stelare �i sc�ntei orbitoare, care se roteau prin �ntuneric. �n aerul rece se sim�ea miros de praf �i de gr�ne. Nimeni nu avea vreo lantern�. Aidoma mie, to�i fugiser� direct din paturile lor. Vreo doi erau realmente goi-pu�c� �i pe drum primiser� p�turi �n care s� se �nveleasc�. Nu apucaser� s� ia nimic din case. Bine�n�eles c�, dac� ar fi putut, ar fi preferat s�-�i fi luat actele. �n Orgoreyn e preferabil s� fii gol dec�t s� n-ai acte.

Se risipiser� prin hala uria��, pr�fuit� �i �ntunecat�. Uneori discutau c�te doi, cu glas sc�zut. Faptul c� eram cu to�ii prizonieri nu trezea un sentiment de solidaritate. Nu se auzea nici o pl�ngere.

Am auzit o �oapt� �n st�nga:

��L-am v�zut pe strad�, l�ng� u�a mea. Parc�-i explodase capul.

��Aveau arme din alea care trag cu buc��i de metal. Arme de foc.

��Tiena zicea c� nu erau din Passerer, ci din Domeniul Ovord, c-au venit cu camioane.

��Dar n-avem nimic de-mp�r�it cu Ovord�

Nu �n�elegeau, nu se pl�ngeau. Nu protestau pentru c� fuseser� �ncuia�i �ntr-o pivni�� de c�tre compatrio�ii lor, dup� ce se tr�sese �n ei �i li se incendiaser� casele. Nu c�utau motive pentru cele �nt�mplate. �u�oteau �n melodiosul grai orgota, pe l�ng� care cel karhidish p�rea un z�ng�nit de pietroaie �ntr-o g�leat�. Treptat, murmurele lor se stinser�. Oamenii adormir�. Un prunc sc�nci o vreme, departe �n �ntuneric, speriat de ecoul propriilor �ipete.

U�a sc�r��i, deschiz�ndu-se. Era �n toiul zilei �i razele soarelui ne p�trunser� �n ochi ca un cu�it, puternice �i �nsp�im�nt�toare. �mpleticindu-m�, am ie�it dup� ceilal�i. �i urmam �n mod mecanic, c�nd mi-am auzit numele. Nu-l recunoscusem, �n primul r�nd pentru c� orgota �l puteau pronun�a pe �l". Cineva m� strigase repetat din momentul descuierii u�ii.

��Pe aici, v� rog, domnule Ai, rosti un individ �mbr�cat �n ro�u. �i n-am mai fost un refugiat, am fost desp�r�it de necunoscu�ii al�turi de care alergasem pe un drum �ntunecat, �mp�r�ind apoi cu ei lipsa de identitate toat� noaptea �ntr-o sal� cufundat� �n bezn�. Eram numit, �tiut, recunoscut. Existam. A fost o u�urare profund�. Mi-am urmat fericit salvatorul.

Biroul centrului agricol era �n plin� agita�ie, dar �i-au f�cut timp s�-mi cerceteze situa�ia �i s-au scuzat pentru nepl�cerile nop�ii trecute.

��Dac� a�i fi intrat prin alt� parte dec�t prin Siuwensin�! se lament� un Inspector rotofei. Dac� a�i fi ales una din c�ile obi�nuite�!

Nu �tiau cine sunt sau de ce trebuia s� mi se acorde o aten�ie special�. Ignoran�a le era v�dit�, dar asta nu conta c�tu�i de pu�in. Genly Ai, Trimisul, trebuia tratat ca o persoan� important�. A�a �i era. Pe la amiaz� m� �ndreptam spre Mishnory �ntr-o ma�in� pus� la dispozi�ia mea de c�tre Centrul Agricol Comensual din Homsvashom Est, Districtul Opt. Aveam un pa�aport nou, un permis gratuit pentru toate tranzitele de pe drum �i o telegram� ce m� invita la reziden�a din Mishnory a domnului Uth Shusgis, Prim-Comisar de District Comensual al Punctelor de Acces �n Orgoreyn.

Radioul ma�inu�ei func�iona at�t timp c�t mergea motorul, a�a �nc�t am ascultat emisiunile toat� dup�-amiaza. Traversam uria�ele �esuri gr�nare din estul Orgoreynului, lipsite de orice �ngr�dituri (deoarece nu existau turme de animale) �i str�b�tute de multe p�r�ia�e. Radioul m-a informat despre starea vremii, recolte �i starea �oselelor, m-a prevenit s� conduc prudent, mi-a oferit �tiri din toate cele treizeci �i trei de Districte, precum �i informa�ii navale din porturi maritime �i fluviale. Am ascultat c�ntece Yomesh, apoi a re�nceput cu buletinul meteo. Totul era extrem de pl�cut dup� fanfaronada postului din Erhenrang. Nu s-a f�cut nici o men�iune despre raidul asupra Siuwensinului. �n mod evident, guvernul orgota inten�iona s� previn� tulbur�rile, �i nu s� le a���e. Un scurt comunicat oficial, repetat la r�stimpuri, spunea doar c� de-a lungul grani�ei r�s�ritene situa�ia era calm� �i avea s� fie men�inut� ca atare! Mi-a pl�cut, era lini�titor, evita orice provoc�ri �i de�inea for�a t�cut� pe care o admirasem dintotdeauna la gethenieni. Ordinea avea s� fie men�inut� M� bucuram acum c� plecasem din Karhide, o �ar� incoerent�, �mpins� spre violen�� de un rege paranoic �i �ns�rcinat, �i de un regent egocentric. Eram fericit c� �ofam calm, cu patruzeci de kilometri la or�, printre imensele lanuri br�zdate rectiliniu, sub un cer cenu�iu, uniform, spre o capital� al c�rei guvern credea �n Ordine.

Drumul avea multe indicatoare (spre deosebite de �oselele karhidish, unde trebuia s� �ntrebi sau s� ghice�ti direc�ia), care anun�au opririle la diversele Posturi de Inspec�ie ale nu-�tiu-c�rei Zone sau Regiuni Comensuale. La aceste puncte de control, prezentai actele �i �i se consemna trecerea. Documentele mele au fost acceptate la toate examin�rile �i, dup� o minim� �nt�rziere, am fost l�sat s� plec, explic�ndu-mi-se politicos c�t mai aveam p�n� la urm�torul Tranzit, dac� doream s� m�n�nc ori s� dorm. Cu patruzeci de kilometri pe or�, drumul de la Cataracta Nordic� p�n� la Mishnory dura destul �i am petrecut dou� nop�i pe drum. �n Tranzite, m�ncarea abunda, de�i calitatea ei l�sa de dorit, iar cazarea era decent�. Reticen�a celorlal�i c�l�tori suplinea �ntr-o oarecare m�sur� absen�a unei intimit��i. La nici unul dintre popasuri n-am izbutit s� �nfirip o leg�tur� �i nici m�car o conversa�ie, de�i am �ncercat �n c�teva r�nduri. Orgota nu p�rea un popor neprietenos, ci mai degrab� indiferent, lipsi�i de excentricit��i, erau cumin�i �i bl�nzi. �mi pl�ceau. �n Karnide, tr�isem doi ani de scandaluri, isterie �i pasiuni. O schimbare era bine venit�.

Urm�nd malul estic al marelui fluviu Kunderer, dup� trei zile de la intrarea �n Orgoreyn, am ajuns �n Mishnory, cel mai mare ora� de pe planet�.

�n lumina palid� a soarelui care r�zb�tea printre aversele autumnale, p�rea un ora� straniu cu cl�dirile lui din piatr� simpl�, av�nd c�teva ferestre �nguste, a�ezate foarte sus, cu str�zile vaste ce transformau pietonii �n pigmei, cu felinarele coco�ate pe st�lpi ridicol de �nal�i �i acoperi�urile at�t de ascu�ite �nc�t sem�nau cu o pereche de palme �mpreunate pentru rug�ciune, cu stre�inile desprinz�ndu-se din pere�i la �ase metri deasupra solului, aidoma unor gigantice �i inutile rafturi�� un ora� cu propor�iile gre�ite, grotesc sub razele soarelui. Nu era construit pentru soare, ci pentru iarn�. Iarna, c�nd str�zile erau acoperite de trei metri de z�pad� b�t�torit�, c�nd acoperi�urile se �mpodobeau cu �ur�uri, s�niile se ad�posteau sub stre�ini �i ferestrele �nguste luminau g�lbui prin lapovi��, puteai �n�elege rostul ora�ului, organizarea �i frumuse�ea lui.

Mishnory este mai curat, mai mare �i mai luminos dec�t Erhenrang. Aerisit �i impun�tor, el este dominat de cl�diri masive din piatr� alb-g�lbuie, simple paralelipipede maiestuoase, identice, ad�postind birourile �i serviciile Guvernului Comensual �i, de asemenea, principalele temple ale cultului Yomesh, care este religia oficial�. Nu exist� aglomer�ri �i ocoli�uri, nu exist�, ca �n Erhenrang, senza�ia permanent� de a fi sub umbra unui organism superior. Totul e simplu, m�re� conceput �i sistematizat. Aveam impresia c� ie�isem dintr-o epoc� �ntunecat� �i regretam c�-mi irosisem doi ani �n Karhide. M� aflam �n sf�r�it �ntr-o �ar� care mi se p�rea preg�tit� s� intre �n Epoca Ecumenic�.

Am str�b�tut o vreme ora�ul, apoi am predat ma�ina la cuvenitul Birou Regional �i am pornit pe jos spre locuin�a Primului Comisar de District Comensual al Punctelor de Acces �n Orgoreyn. Nu eram deloc sigur dac� invita�ia constituia o solicitare sau un ordin politicos. Nusuth. M� aflam �n Orgoreyn ca s� sus�in cauza Ecumenului �i puteam �ncepe de oriunde doream.

No�iunile mele despre rezerva �i indiferen�a orgota au fost spulberate de comisarul Shusgis, care a �naintat spre mine, z�mbind �i exclam�nd, mi-a prins m�inile cu gestul pe care karhidenii �l rezerv� momentelor de intens� tr�ire emo�ional�, mi-a scuturat bra�ele �n sus �i-n jos, parc� �ncerc�nd s� pun� un motor �n func�iune, �i a r�cnit un salut c�tre ambasadorul Ecumenului Lumilor cunoscute pe Gemen.

Am fost surprins, deoarece nici unul dintre cei doisprezece-treisprezece Inspectori care �mi cercetaser� actele nu dovedise, prin vreun semn, c�-mi recunoscuse numele sau cuvintele Trimis �i Ecumen�� termeni vag familiari karhidenilor pe care-i �nt�lnisem. Ajunsesem la concluzia c� cei din Karhide nu permiseser� posturilor orgota s� preia emisiunea despre mine, �ncerc�nd s� m� p�streze ca pe un secret na�ional.

��Nu ambasador, domnule Shusgis. Un simplu mesager.

��Atunci, viitor ambasador. Da, pe Meshe! Shusgis, un tip solid, radios, m� privi din cap p�n� �n picioare �i hohoti din nou: Nu e�ti deloc cum �mi �nchipuisem, domnule Ai! Absolut deloc. �nalt c�t un felinar�� a�a ziceau�� sl�b�nog ca un alerg�tor de sanie, negru ca t�ciunele �i cu ochii piezi�i. M� a�teptasem la un c�pc�un al ghe�urilor, un monstru! Nici vorb� de a�a ceva. E�ti doar mai oache� dec�t cei mai mul�i dintre noi.

��Culoarea P�m�ntului, am rostit.

���i ai fost �n Siuwens �n noaptea atacului? Pe s�nii lui Meshe, �n ce lume tr�im! Puteai s� fii ucis travers�nd podul peste Ey, dup� ce ai traversat at�ta spa�iu ca s� ajungi aici. Ei bine, iat�! E�ti aici! Mul�i doresc s� te vad�, s� te aud� �i s�-�i ureze, �n sf�r�it, bun sosit �n Orgoreyn.

M� instal� imediat �ntr-un apartament al casei sale. Stilul de via�� al acestui om bogat �i cu func�ie �nsemnat� nu-�i g�sea echivalent �n Karhide, nici printre Lorzii marilor Domenii. Casa lui Shusgis era o �ntreag� insul�, ad�postind peste o sut� de angaja�i, servitori, func�ionari, consilieri �i al�ii, dar nici o rud�, nimeni din neamul s�u. De�i �nc� vizibil �n structura Comensual�, sistemul clanurilor de familie extinse, al Vetrelor �i Domeniilor, fusese �na�ionalizat" �n Orgoreyn cu c�teva sute de ani �n urm�. Dup� ce �mplinesc un an, copiii sunt lua�i de l�ng� p�rintele sau p�rin�ii s�i. To�i sunt crescu�i �ntr-o Vatr� Comensual�. Nu exist� rang ereditar. Testamentele nu sunt legale: murind, ��i la�i averea statului. To�i pornesc de pe aceea�i pozi�ie. Evident �ns�, nu continu� a�a. Shusgis era bogat �i generos cu bog��iile sale. �n apartamentul meu se g�seau bunuri despre care nu �tiusem c� se g�sesc pe Iarn㠗 de pild�, un du�. Aveam un radiator electric, al�turi de �emineul �n care duduia focul. Shusgis r�sese:

��Mi-au zis: F�-i cald Trimisului. Vine de pe o planet� fierbinte, un adev�rat cuptor, �i nu suport� frigul nostru. Poart�-te cu el ca �i c�nd ar fi �ns�rcinat, pune-i bl�nuri pe pat �i radiatoare �n odaie, �nc�lze�te-i apa de sp�lat �i �ine ferestrele �nchise! E bine? E confortabil? Te rog s�-mi spui ce altceva ��i dore�ti.

Confortabil! �n Karhide nu m� �ntrebase nimeni, indiferent de situa�ie, dac� m� sim�eam confortabil.

��Domnule Shusgis, i-am spus emo�ionat, m� simt ca acas�.

Nu s-a declarat mul�umit p�n� ce n-a adus �nc� o p�tur� din blan� pesthry �i a mai pus lemne pe foc.

���tiu cum e, zise el. C�nd am fost �ns�rcinat, mi-era frig tot timpul�� aveam picioarele ca de ghea��. Toat� iarna am stat l�ng� foc. E mult de atunci, sigur c� da, �ns� �mi amintesc!

Gethenienii obi�nuiesc s� nasc� la tinere�e. Dup� dou�zeci �i patru de ani, majoritatea folosesc anticoncep�ionale, iar pe la patruzeci �nceteaz� �i fertilitatea �n faza de femel�. Shusgis avea �n jur de cincizeci de ani, de aceea spusese �e mult de atunci", �i cu siguran�� era dificil de imaginat �n postura de mam� t�n�ra. Era un politician dur, viclean �i jovial, ale c�rui acte de bun�tate �i serveau interesul �i al c�rui interes era �ns�i persoana lui. Un tip de om universal. �l �nt�lnisem pe P�m�nt, pe Hain �i pe Ollul. M� a�tept s�-l �nt�lnesc �i �n Iad.

��E�ti bine informat �n privin�a gusturilor mele, domnule Shusgis. Sunt m�gulit. Nu crezusem c� faima mi-a luat-o �nainte.

��Nu, mi-a r�spuns �n�eleg�ndu-m� perfect, cei din Erhenrang ar fi preferat s� te �in� �nghe�at sub un troian, nu-i a�a? Dar te-au l�sat s� pleci �i atunci ne-am dat seama c� nu e�ti pur �i simplu un nebun karhidish, ci o realitate.

��Nu �n�eleg�

��P�i, Argaven �i oamenii lui se temeau de dumneata, domnule Ai� Din acest motiv s-au �i bucurat s� te vad� plecat. Se temeau c� dac� te desconsiderau sau te reduceau la t�cere puteau urma represalii. Un atac din spa�iu, eh?! De aceea n-au �ndr�znit s� te ating� �i au �ncercat s�-�i astupe gura. Pentru c� le e fric� de dumneata �i de ceea ce aduci pe Gethen!

Exagera. �tirile karhidish nu trecuser� sub t�cere prezen�a mea, cel pu�in at�ta vreme c�t Estraven fusese la putere. Avusesem totu�i impresia c�, din cine �tie ce pricin�, ve�tile despre mine nu ajunseser� �n Orgoreyn, iar Shusgis �mi confirma b�nuielile.

��Atunci, dumitale nu �i-e fric� de ceea ce aduc �n Gethen?

��Nu, domnule, nici vorb�!

��Mie �mi este, uneori.

Prefer� s�-mi r�spund� printr-un r�s jovial. Nu-mi preg�tisem cuvintele. Nu sunt un comerciant ambulant, nu v�nd �progresul" b�tina�ilor. �nainte ca misiunea mea s� poat� �ncepe cu adev�rat, trebuia s� trat�m de la egal la egal, cu �n�elegere �i sinceritate reciproc�.

��Domnule Ai, mul�i oameni a�teapt� s� te �nt�lneasc�, oameni importan�i �i mai pu�in importan�i. Cu unii dintre ei ai fi dorit s� discu�i aici, cu aceia care conduc lucrurile. Am solicitat onoarea de a te g�zdui, deoarece am o cas� mare �i sunt recunoscut ca o persoan� mai degrab� neutr�, �i nu ca un Hegemonist sau un Comerciant Liber, ci ca un simplu Comisar, care �i face meseria �i care nu te va arunca �n gura lumii pentru faptele dumitale. (R�se). Dar asta �nseamn� c� vei participa la multe mese, dac� n-ai nimic �mpotriv�.

����i stau la dispozi�ie, domnule Shusgis.

��Atunci, disear� vom cina la Vanake Slose.

��Comisarul din Kuwera� Districtul Trei, nu?

Bine�n�eles c� f�cusem unele investiga�ii �nainte de a veni aici. Shusgis se ar�t� extrem de m�gulit de amabilitatea mea de a catadicsi s� �nv�� ceva despre �ara lui. �n mod limpede, manierele de aici difereau de cele din Karhide. Acolo reac�ia lui i-ar fi cobor�t shifgrethorul sau l-ar fi �njosit pe al meu. Nu �tiam exact, dar ceva s-ar fi �nt�mplat�� practic, orice ac�iune sau discu�ie ducea la asemenea rezultate.

Aveam nevoie de haine adecvate unei cine oficiale, deoarece costumul meu din Erhenrang se pierduse �n noaptea atacului din Siuwensin. Dup�-amiaz� am luat un taxi guvernamental p�n� �n centrul ora�ului �i mi-am cump�rat straie orgota. Hiebul �i c�ma�a sem�nau cu cele din Karhide, �ns� �n locul pantalonilor bufan�i de var�, aici se purtau tot timpul anului jambiere �nalte p�n� la coaps�, largi �i groase, se folosea mult ro�ul sau albastrul �ip�tor, iar materialul �i croiala p�reau grosolane. Toate erau de gata. Hainele mi-au ar�tat ce anume �i lipsea acestui ora� impresionant: elegan�a. Era �ns� un pre� mic pentru atmosfera senin� �i-l pl�team bucuros. Am revenit la casa lui Shusgis �i m-am desf�tat sub du�ul fierbinte, care ��nea simultan din toate p�r�ile, aidoma unei ce�i pi�c�toare. M-am g�ndit la c�zile de aram� rece din estul Karhidei, �n care cl�n��nisem �i d�rd�isem vara trecut�, �i la bazinul tivit cu ghea�� din odaia mea din Erhenrang. Aceea s� fi reprezentat oare elegan�a? Tr�iasc� confortul! Mi-am �mbr�cat zorzoanele ro�ii, �ip�toare, �i am plecat �mpreun� cu Shusgis �n ma�ina lui personal� cu �ofer.

�n Orgoreyn exist� mai multe servicii �i mai mul�i servitori dec�t �n Karhide, deoarece to�i orgota sunt angaja�ii statului. Statul le asigur� locuri de munc� tuturor cet��enilor. Cel pu�in asta e explica�ia oficial�, de�i asemenea celor mai multe justific�ri de natur� economic�, se pare c�, privit� dintr-un anumit unghi, omite un am�nunt esen�ial.

�n sala de recep�ii a Comensualului Slose, �nalt�, alb� �i orbitor luminat�, se aflau dou�zeci-treizeci de oaspe�i, dintre care trei Comisari, to�i fiind �n mod clar persoane �nsemnate. Reprezentau mai mult dec�t un grup de orgota curio�i s� vad� �str�inul". Nu mai eram o bizarerie, a�a cum fusesem un an �ntreg �n Karhide, nici un monstru sau un mister. Eram, se p�rea, o cheie.

Ce u�� urma s� descui? Unii dintre ace�ti oameni de stat �i oficiali care m� �nt�mpinaser� c�lduros �tiau ceva, dar eu nu aveam habar.

N-am putut afla prea repede. Pe Iarn�, chiar �i �n �nghe�ata �i barbara Perunter, discutarea afacerilor �n timpul mesei constituia o culme a vulgarit��ii. Cina a fost servit� prompt, a�a �nc�t mi-am am�nat �ntreb�rile �i mi-am �mp�r�it aten�ia �ntre supa de pe�te, gazd� �i ceilal�i invita�i. Slose era un t�n�r fragil, cu ochi neobi�nuit de deschi�i �i lumino�i, cu glas re�inut, dar intens, p�rea un idealist, un suflet delicat. �mi pl�cea comportamentul s�u, de�i m� �ntrebam care �i era idealul. �n st�nga mea st�tea un alt Comensual, un ins cu o fa�� rotund�, pe nume Obsle. Vulgar, jovial �i indiscret. Pe la a treia lingur� de sup�, m� �ntreba ce dracu, chiar m� n�scusem pe alt� planet� �i cum era acolo� to�i ziceau c� mai cald dec�t pe Gethen� c�t de cald?

��P�i, la aceea�i latitudine, pe Terra nu ninge niciodat�.

��Nu ninge niciodat�. Nu ninge niciodat�? Hohoti, realmente �nveselit, a�a cum r�de un copil la o minciun� amuzant�, �ncuraj�nd �i alte n�zdr�v�nii.

��Regiunile noastre subarctice seam�n� cu zonele voastre locuibile. �n compara�ie cu voi, suntem mai �ndep�rta�i de ultima noastr� er� glaciar�. �n esen��, Terra �i Gethen se aseam�n� foarte mult. De fapt, e o remarc� valabil� pentru toate planetele locuite. Oamenii pot vie�ui doar �ntr-un anumit ambient, destul de limitat �n privin�a condi�iilor naturale. Gethen se g�se�te la una din extreme�

��Deci exist� �i planete mai fierbin�i dec�t a voastr�?

��Majoritatea au temperaturile medii mai ridicate. Unele sunt fierbin�i: de pild�, Gde, care �n cea mai mare parte e acoperit� de nisip �i de�ert st�ncos. A fost cald� de la bun �nceput, iar o civiliza�ie nes�buit� i-a distrus echilibrul natural acum cincizeci-�aizeci de mii de ani. Mai exact a t�iat toate p�durile �i le-a folosit ca lemn de foc. Planeta continu� s� fie populat� �i, dac� am �n�eles bine textele sacre, seam�n� cu ideea Yomesh despre locui �n care ajung ho�ii dup� moarte.

Compara�ia �i smulse lui Obsle un r�njet t�cut �i aprobator, care m-a f�cut brusc s�-mi schimb p�rerea despre el.

��Unii devia�ioni�ti afirm� c� Interimatele Postmortem exist� �n mod fizic pe alte lumi, pe alte planete din universul real. Cuno�ti aceast� teorie, domnule Ai?

��Nu. Am fost descris �n multe feluri, dar nimeni nu m-a categorisit drept o fantom�.

Vorbind, am privit �nt�mpl�tor �n dreapta �i, la cuv�ntul �fantom�", am z�rit una. �ntunecat�, �n vesminte negre, nemi�cat� �i adumbrit�, st�tea l�ng� mine�� fantoma de la banchet.

Aten�ia lui Obsle se �ndreptase asupra celuilalt vecin, iar cei mai mul�i comeseni �l ascultau pe Slose, aflat �n capul mesei. Am rostit cu glas sc�zut:

��Nu m� a�teptam s� te �nt�lnesc aici, Lord Estraven.

��Surprizele fac via�a posibil�, mi-a r�spuns.

��Port un mesaj pentru dumneata.

M� privi �ntreb�tor.

��E vorba de ni�te bani care ��i apar�in. �i-i trimite Foreth rem ir Osboth. �n momentul de fa�� se afl� �n casa domnului Shusgis. M� voi �ngriji s�-�i parvin�.

��E�ti foarte amabil, domnule Ai.

Era potolit, supus, la str�mtoare�� un surghiunit tr�ind �ntr-o �ar� str�in�. Nu p�rea dornic s� discute cu mine �i nici eu n-aveam chef s� vorbesc cu el. Totu�i, pe durata acelei �ndelungate, �mbel�ugate �i g�l�gioase petreceri�� de�i �ntreaga aten�ie �mi era �ndreptat� c�tre puternicii orgota, care inten�ionau s� m� ajute sau s� m� foloseasc㠗 am fost extrem de con�tient de prezenta lui, de t�cerea lui, de chipul lui smead, �ntors �n alta parte. �i mi-am spus, alung�ndu-mi �ns� g�ndul ca ne�ntemeiat, c� nu venisem �n Mishnory s� m�n�nc pe�te pr�jit cu Comensualii din proprie ini�iativ� �i c� nu ei m� aduseser� aici, ci el.

Legend� din estul Karhidei, istorisit� �n Gorinhering de Tobord Chorhawa �i �nregistrat� de G.A. Este binecunoscut� �n diferite versiuni, iar o pies� �habben", bazat� pe ea, face parte din repertoriul actorilor ambulan�i din estul Kargavului.

CU MULT TIMP �N URM�, �nainte de domnia lui Argaven I, care a f�cut din Karhide un singur regat, exista o du�m�nie de moarte �ntre Domeniul Stok �i Domeniul Estre din �inutul Kerm. Cele dou� Domenii s-au h�r�uit vreme de trei genera�ii, dar vrajba nu se putea sf�r�i �ntruc�t era cauzat� de p�m�nt. �n Kerm, p�m�ntul m�nos era pu�in �i m�ndria unui Domeniu o constituia lungimea hotarelor sale, iar Lorzii din �inutul Kerm sunt oameni m�ndri �i iu�i la m�nie, cu umbre �ntunecate.

�n luna Irrem, mo�tenitorul Lordului de Estre, schiind peste lacul Piciorul-Ghe�ii ca s� v�neze pesthry, a ajuns pe o ghea�� sub�ire �i a c�zut �n ap�. Ajut�ndu-se cu be�ele schiurilor, a izbutit sa ias� din lac, dar era �ntr-o situa�ie grea, deoarece era ud leoarc�, vremea era kurem₄ �i se apropia noaptea. D�ndu-�i seama c� nu avea nici o �ans� de a ajunge �n Estre, aflat la doisprezece kilometri la deal, porni spre satul Ebos, de pe ��rmul nordic al lacului. Se l�s� noaptea, iar cea�a cobor� de pe ghe�ar �i se r�sp�ndi peste lac, a�a �nc�t nu mai putea deslu�i drumul. Mergea prudent, tem�ndu-se de ghea�a sub�ire, totu�i gr�bit, deoarece frigul �i intrase �n oase �i �n cur�nd n-avea s� se mai poat� mi�ca. �n cele din urm�, v�zu o lumin� �naintea lui. κi zv�rli schiurile, pentru c� malul lacului era pe alocuri lipsit de z�pad�. Picioarele nu-l mai ascultau �i se t�r� cu greu c�tre lumin�. Se ab�tuse mult de la drumul spre Ebos. C�su�a din care r�zb�tea lumina se g�sea �ntr-un desi� de copaci thore, singurii arbori din �inutul Kerm, care nu erau mai �nal�i dec�t acoperi�ul. Estraven lovi cu pumnii �n u�� �i strig�. Cineva �i deschise �i-l aduse l�ng� foc.

Omul care �i deschisese era singurul locuitor al c�su�ei. �l dezbr�c� pe Estraven, ale c�rui haine �nghe�aser� �i p�reau turnate din fier, �i-l a�ez�, gol-pu�c�, �ntre bl�nuri. Cu c�ldura propriului s�u trup �i alung� deger�turile picioarelor, m�inilor �i fe�ei, apoi �i d�du s� bea bere fierbinte. �n cele din urm�, t�n�rul �i reveni �i d�du cu ochii de salvatorul s�u.

Era un necunoscut, la fel de t�n�r ca el. Cei doi se privir�. Am�ndoi erau ar�to�i, cu trupuri puternice �i tr�s�turi regulate, �nal�i �i oache�i. Estraven z�ri focul kemmerului pe chipul celuilalt.

��Sunt Arek din Estre, spuse el.

Cel�lalt r�spunse:

��Sunt Therem din Stok.

Atunci Estraven r�se �i �ntreb�:

��M-ai �nc�lzit �i m-ai readus la via�� ca s� m� ucizi, Stokven?

��Nu, r�spunse gazda sa.

�i atinse bra�ul cu m�na, parc� verific�nd dac� izgonise gerul. Sub atingere, Estraven sim�i v�paia trezindu-se �n el, de�i mai avea vreo dou� zile p�n� la kemmer. A�a c�, o vreme, am�ndoi r�maser� nemi�ca�i, doar m�inile ating�ndu-li-se.

��Sunt la fel, rosti Stokven, l�s�ndu-�i palma peste cea a lui Estraven. (M�inile lor aveau aceea�i lungime �i form�, deget cu deget, potrivindu-se ca palmele lipite ale aceluia�i individ.) Nu te-am v�zut p�n� acum, continu� el. Noi suntem du�mani de moarte.

Se ridic� �i �nte�i focul din c�min, apoi reveni l�ng� Estraven.

��Suntem du�mani de moarte, �ncuviin�� Estraven. A� dori s�-�i jur kemmering.

���i eu �ie, zise cel�lalt.

�i-au jurat kemmering unul celuilalt, iar �n �inutul Kerm, atunci ca �i acum, jur�m�ntul de credin�� nu poate fi rupt �i nici �nlocuit. Noaptea aceea, a doua zi �i noaptea urm�toare le-au petrecut �n coliba din p�dure, de l�ng� lacul �nghe�at. Diminea�a, la colib� a sosit un grup de oameni din Stok. Unul dintre ei �l cuno�tea din vedere pe Estraven. N-a rostit nici un cuv�nt, ci �i-a scos cu�itul �i acolo, sub ochii lui Stokven, l-a �njunghiat pe Estraven �n g�t �i �n piept, iar t�n�rul s-a pr�bu�it mort peste vatra rece.

��Era mo�tenitorul Estrei, a spus uciga�ul.

Stokven a rostit:

��Pune-l pe sania ta �i du-l �n Estre, pentru �nmorm�ntare.

Apoi s-a �ntors �n Stok. Oamenii au plecat cu trupul lui Estraven pe sanie, dar l-au l�sat prad� fiarelor, �n p�durea de thore, �i au revenit �n Stok �n aceea�i sear�. Therem s-a ridicat �naintea p�rintelui s�u trupesc, Lordul Harish rem ir Stokven, �i i-a �ntrebat:

��A�i f�cut dup� cum v-am cerut?

Ei au r�spuns:

��Da.

��Min�i�i, le-a spus Stokven, c�ci nu v-a�i mai fi �ntors vii din Estre. Ace�ti oameni mi-au nesocotit porunca �i au min�it pentru a-�i t�inui nesupunerea. Cer s� fie alunga�i.

Lordul Harish a �ncuviin�at, �i ei au fost izgoni�i din Vatr� �i din lege.

Cur�nd dup� aceea, Therem �i-a p�r�sit Domeniul, spun�nd c� dorea s� locuiasc� pentru o vreme �n Cet��uia Rotherer, �i n-a mai revenit �n Stok dec�t dup� un an.

�n timpul acesta, cei din Domeniul Estre l-au c�utat pe Arek prin mun�i �i c�mpii �i l-au jelit. Amarnic l-au pl�ns toat� vara �i toat� iarna, c�ci fusese singurul copil trupesc al Lordului lor. La sf�r�itul lunii Thern, c�nd z�pada troiene�te pe p�m�nt, un schior a suit muntele �i i-a �ntins paznicului de la poarta Estrei o boccelu�� �nvelit� �n bl�nuri, spun�nd:

��Acesta este Therem, fiul fiului Estrei.

Apoi a cobor�t muntele, gonind ca o piatr� azv�rlit� peste suprafa�a unei ape, �i a disp�rut �nainte de a fi g�ndit cineva s�-l opreasc�.

�n bl�nuri se afla un prunc, sc�ncind. I-au dus copilul Lordului Sorve �i i-au relatat cuvintele str�inului, iar b�tr�nul �ndurerat a v�zut �n micu� pe fiul s�u pierdut, Arek. A poruncit ca pruncul s� fie crescut ca fiu al Vetrei Din�untru �i s� fie numit Therem, de�i numele nu fusese niciodat� folosit de clanul Estre.

Copilul a crescut �nalt, frumos �i puternic. Era oache� �i t�cut, �i mul�i vedeau �n el o oarecare asem�nare cu disp�rutul Arek. C�nd s-a f�cut mare, Lordul Sorve l-a numit mo�tenitorul Estrei. Multe au fost inimile care au clocotit printre fiii-kemmering ai lui Sorve: b�rba�i puternici, �n floarea v�rstei, care a�teptau de mult s� devin� Lorzi. Ei l-au atacat pe t�n�rul Therem, c�nd acesta plecase singur la v�n�toare de pesthry, �n luna Irrem. Era �ns� �narmat, �i n-a fost luat pe nepreg�tite. A �mpu�cat doi dintre fra�ii-de-Vatr� �n cea�a groas� de pe Piciorul-Ghe�ii, iar cu un al treilea s-a luptat cu pumnalul �i l-a ucis, �n cele din urm�, de�i el �nsu�i a fost r�nit ad�nc la piept �i la g�t. Apoi r�mase deasupra trupului fratelui s�u �i v�zu c� se �nnopta. Pe m�sur� ce s�ngele i se scurgea prin r�ni, se sim�ea tot mai sl�bit �i se g�ndi s� mearg� �n Ebos s� cear� ajutor, clar se r�t�ci prin bezn� �i ajunse la p�durea de pe ��rmul r�s�ritean al lacului. Acolo, z�rind o colib� abandonat�, intr�. Prea istovit ca s� aprind� un foc, c�zu pe pietrele reci ale pardoselii �i r�mase a�a, cu r�nile s�nger�nd.

�n timpul nop�ii, �n colib� p�trunse un b�rbat. Se opri �n prag �i �ncremeni, privindu-l pe cel care z�cea �n s�nge. Apoi f�cu un culcu� din bl�nurile pe care le luase dintr-un cuf�r vechi, aprinse focul, sp�l� r�nile lui Therem �i le pansa. C�nd v�zu c� t�n�rul deschide ochii, �i spuse:

��Sunt Therem din Stok.

��Eu sunt Therem din Estre.

O vreme, �ntre ei se a�ternu t�cerea. Dup� aceea, t�n�rul z�mbi �i zise:

��Mi-ai oblojit r�nile ca s� m� ucizi, Stokven?

��Nu, r�spunse cel�lalt.

��Cum se face, �ntreb� Estraven, c� tu, Lordul de Stoke, te afli singur �n �inutul acesta pe care ni-l disput�m?

��Vin deseori aici, replic� Stokven.

Control� pulsul t�n�rului, apoi �i atinse m�na, ca s�-i ia temperatura, �i pentru o clip� �i lipi palma de cea a lui Estraven. Cele dou� palme se potriveau, deget cu deget, ca m�inile aceluia�i om.

��Suntem du�mani de moarte, spuse Stokven.

��Suntem du�mani de moarte, �ncuviin�� Estraven. Totu�i nu te-am v�zut niciodat� p�n� acum.

Stokven �i feri obrazul.

��Eu te-am v�zut odat�, cu mult timp �n urm�. A� dori s� poat� fi pace �ntre casele noastre.

���i eu jur c� a�a va fi, zise Estraven.

Dup� ce �i-au jurat reciproc, n-au mai vorbit, iar r�nitul a adormit. Diminea�a, Stokven nu mai era, dar din Ebos au venit oameni care l-au purtat pe Estraven acas�, �n Estre. Acolo, nimeni n-a mai �ndr�znit s� se �mpotriveasc� voin�ei b�tr�nului Lord, a c�rui dreptate era scris� cu s�ngele a trei oameni pe ghea�a lacului, iar dup� moartea lui Sorve, Therem a devenit Lord de Estre. �n acela�i an, el a pus cap�t vechii vrajbe, oferind jum�tate din p�m�nturile disputate Domeniului Stok. Pentru aceasta �i pentru uciderea fra�ilor-de-Vatr�, a fost numit Estraven Tr�d�torul. Totu�i numele s�u, Therem, continu� s� fie dat copiilor din acel Domeniu.

�N DIMINEA�A URM�TOARE, telefonul a b�z�it pe c�nd terminam un mic dejun t�rziu �n apartamentul meu din re�edin�a Shusgis. Am ridicat receptorul �i am auzit un glas vorbind �n karhidish:

��Sunt Therem Harth. Pot urca?

��Te rog.

Doream s� termin c�t mai repede povestea asta. Era clar c� �ntre noi doi nu putea exista o rela�ie acceptabil�. Chiar dac� dizgra�ia �i exilul lui Estraven se datorau, cel pu�in teoretic, persoanei mele, nu-mi puteam asuma vreo responsabilitate �i nici nu �ncercam un sentiment ra�ional de vinov��ie. �n Erhenrang, nu-mi explicase nici ac�iunile, nici motiva�iile sale �i nu m� puteam �ncrede �n el. A� fi preferat s� nu fie amestecat cu ace�ti orgota care, dup� cum se vedea, m� adoptaser�. Prezen�a lui complica �i st�njenea situa�ia.

A ap�rut, condus de un servitor. L-am poftit �ntr-unui din scaunele largi �i capitonate �i i-am oferit bere. A refuzat. Nu p�rea st�njenit�� abandonase de mult timiditatea, dac� avusese vreodat� a�a ceva�� dar era re�inut, rezervat.

��Prima z�pad� adev�rata, rosti �i, privind spre draperiile groase ce acopereau fereastra, �ntreb�: Nu te-ai uitat afar�?

Am f�cut-o �i am z�rit z�pada �nvolbur�ndu-se deas�, purtat� de v�nt pe strad�, peste acoperi�urile albe. �n timpul nop�ii se depuseser� sase-�apte centimetri. Era Odarhad Gor, a 17-a zi din prima luna de toamn�.

��E devreme, am spus fascinat pentru o clip� de vraja fulgilor.

��Anul �sta se prevede o iarn� grea.

Am tras ambele draperii. Lumina palid� de afar� c�dea pe chipul lui smead. P�rea �mb�tr�nit. Cunoscuse clipe grele de c�nd �l v�zusem ultima dat� �n Col�ul Ro�u al Palatului din Erhenrang, l�ng� �emineul s�u.

��Acesta e obiectul pe care am fost rugat s� ti-l aduc, am vorbit �i i-am �ntins pachetul �nvelit �n piele sub�ire, pe care-l preg�tisem pe o m�su��, dup� ce telefonase. L-a luat �i mi-a mul�umit cu gravitate. Eu nu m� a�ezasem. Dup� o clip�, continu�nd s� �in� pachetul, s-a sculat �n picioare.

Con�tiin�a m� s�c�ia pu�in, dar n-am �ncercat s-o domolesc. Voiam s�-l l�muresc s� nu m� mai caute. Faptul c� aceasta implica �i umilirea lui era regretabil.

M� fix� cu privirea. Avea picioarele scurte �i era �ndesat, nu atingea nici m�car �n�l�imea mijlocie a femeilor din rasa mea. Totu�i, c�nd se uita la mine, nu p�rea c� o face de jos. I-am evitat ochii. Am examinat radioul de pe mas� cu un interes demonstrativ �i deta�at.

���n �ara asta nu trebuie crezut tot ce se aude la radio, rosti el curtenitor. Cred �ns� c� vei avea nevoie de informa�ii �i de sfaturi, aici, �n Mishnory.

��Se pare c� sunt destui gata s� le ofere.

���i num�rul lor te asigur�, a�a-i? Zece sunt mai demni de crezare dec�t unul. Scuz�-m�, n-ar trebui s� vorbesc �n karhidish, am uitat� Continu� �n orgota: Exila�ii n-ar mai trebui s� vorbeasc� niciodat� graiul natal, sun� amar �n gurile lor. Iar limba asta cred c� este mai potrivit� unui tr�d�tor. Se prelinge ca un sirop dulce. Domnule Ai, am dreptul s�-�i mul�umesc. Ne-ai f�cut un serviciu, mie �i vechiului meu prieten �i kemmering Ashe Foreth, �i �n numele lui �i al meu, pretind acest drept. Mul�umirile mele iau forma unui sfat.

Se opri. N-am spus nimic. Nu-l auzisem niciodat� folosind genul acesta de polite�e grav� �i complicat�, �i n-aveam idee ce �nsemna. A continuat:

���n Mishnory e�ti ceea ce n-ai fost �n Erhenrang. Acolo �i-au spus c� exi�ti, aici vor afirma contrariul. E�ti unealta unei fac�iuni. Te sf�tuiesc s� fii atent cum �i la�i s� te foloseasc�. Te sf�tuiesc s� afli cine sunt cei care fac parte din aceast� grupare �i s� nu accep�i niciodat� s� te foloseasc�, deoarece n-o vor face bine.

Se opri din nou. Voiam s�-i cer s� fie mai explicit, �ns� el rosti:

��La revedere, domnule Ai. Se �ntoarse �i plec�.

Am r�mas stupefiat. Fusese ca un �oc electric�� nu �tiam ce m� lovise �i nici unde avea s� m� doar�.

�n orice caz, �mi anulase starea de euforie tihnit� din timpul dejunului. M-am apropiat de fereastra �ngust� �i am privit afar�. Ninsoarea se mai potolise. Era minunat, z�pada plutea �n ghemotoace �i nori�ori, ca petalele de cire� �n livezi, c�nd v�ntul de prim�var� sufl� pe pantele verzi din Borlandul meu natal, pe P�m�nt, caldul P�m�nt, unde pomii �nfloresc prim�vara. Brusc m-am sim�it descurajat �i nostalgic. Petrecusem doi ani pe aceast� planeta blestemat�, iar a treia iarn� �ncepuse �nainte de sf�r�itul toamnei�� luni �i luni de frig neiert�tor, lapovi��, ghea��, ploaie, v�nt, z�pad� �i frig. Frig �n�untru, frig afar�, frig p�n� �n oase �i �n m�duva oaselor. �i �n tot acest timp, de unul singur, str�in �i izolat, f�r� cineva �n care s� m� �ncred. S�rmane Genly, s� pl�ngem? L-am v�zut pe Estraven ie�ind din cas�, pe strad�, o siluet� micu��, �ntunecat�, prin alb-cenu�iul confuz, uniform al om�tului. Se uit� �n jur �i �i potrivi centura larg� a hiebului�� nu purta hain�. Porni de-a lungul str�zii, merg�nd gra�ios, hot�r�t �i gr�bit, cu o vitalitate ce-l f�cea s� par� �n clipa aceea singura fiin�� vie din Mishnory.

Am revenit �n odaia cald�. Prin contrast, mi se p�rea de un confort vulgar, cu radiatoarele ei, cu scaunele capitonate, cu patul �nc�rcat de bl�nuri, covoarele, draperiile �i husele�� totul pentru a men�ine c�ldura.

Mi-am �mbr�cat haina de iarn� �i am ie�it s� m� plimb, deprimat pe o planet� deprimant�. Trebuia s� pr�nzesc cu Comensualii Obsle �i Yegey, �i cu al�ii pe care �i �nt�lnisem �n seara trecut�, pentru a face noi cuno�tin�e.

De obicei, pr�nzul se serve�te sub form� de bufet �i se consum� �n picioare, poate ca s� te fac� s� ui�i c� �i-ai petrecut toat� ziua a�ezat la mas�. Acum �ns�, fiind un pr�nz oficial, se puseser� scaune �n jurul mesei, iar bufetul era enorm: vreo dou�zeci de feluri de m�ncare, fierbin�i �i reci, cele mai multe pe baz� de ou�-de-sube �i mere-de-p�ine. �n fa�a platourilor, �nainte de a se aplica restric�iile referitoare la conversa�ie, Obsle mi-a vorbit �n vreme ce-�i �nc�rca farfuria cu omlet�.

���tii, tipul numit Mersen este spion din Erhenrang, iar Gaum, cel de colo, este unul din agen�ii cunoscu�i ai Sarfului.

Vorbise natural, apoi r�sese de parc� i-a� fi replicat ceva amuzant �i se �ndrept� spre pe�tele marinat.

Habar n-aveam ce era �Sarful".

C�nd �ncepusem s� ne a�ez�m, a intrat un t�n�r care i-a �optit ceva lui Yegey, gazda, iar acesta s-a �ntors spre noi:

��Ve�ti din Karhide, rosti el. Argaven a n�scut azi-diminea��, dar copilul n-a tr�it dec�t o or�.

Se f�cu lini�te, urmat� de rumoare, apoi chipe�ul Gaum hohoti �i ridic� halba.

��Fie ca to�i regii Karhidei s� tr�iasc� la fel de mult! strig� el.

Unii b�ur� �n cinstea acestui toast, dar cei mai mul�i n-o f�cur�.

��Pentru numele lui Meshe, s� r�zi la moartea unui copil! pufni un b�tr�n gras, �nve�m�ntat �n purpuriu, a�ez�ndu-se greoi al�turi de mine, cu jambierele ridicate �n jurul coapselor, aidoma unei fuste, �i str�mb�ndu-se dezgustat.

�ncepur� discu�ii despre posibilul mo�tenitor al lui Argaven. Fiind cu mult trecut de patruzeci de ani, regele n-avea s� mai poat� na�te �i succesorul s�u avea s� fie desemnat dintre fiii-kemmering. Se f�ceau, de asemenea, specula�ii despre durata regen�ei lui Tibe. Unii considerau c� urma s� se �ncheie imediat, dar mul�i erau mai rezerva�i.

��Dumneata ce crezi, domnule Ai? �ntreb� individul numit Mersen, pe care Obsle �l identificase drept agent karhidish �i, probabil, unul dintre oamenii lui Tibe. Ai venit recent din Erhenrang. Ce se vorbe�te acolo despre aceste zvonuri potrivit c�rora Argaven a abdicat, f�r� s� anun�e, �n favoarea v�rului s�u?

���ntr-adev�r, circul� unele zvonuri.

��Crezi c� au vreun fundament?

��Habar n-am, am r�spuns �i �n momentul acela gazda a intervenit cu o remarc� despre vreme, deoarece oaspe�ii �ncepuser� s� m�n�nce.

Dup� ce servitorii au luat farfuriile �i muntele de resturi fripte sau marinate ale bufetului, ne-am a�ezat cu to�ii �n jurul mesei lungi, s� bem din ce�cu�ele cu lichior tare, apa-vie�ii, cum �i spuneau. Atunci au �nceput s�-mi pun� �ntreb�ri.

Dup� examinarea mea de c�tre medicii �i savan�ii din Erhenrang, nu mai st�tusem �n fa�a unui grup de oameni dornici s� le r�spund la �ntreb�ri. Pu�ini erau karhidenii, chiar printre pescarii �i fermierii cu care �mi petrecusem primele luni, care doriser� s�-�i satisfac� curiozitatea�� adesea extrem de puternic㠗 �ntreb�nd �n mod direct. Erau teribil de complica�i, introverti�i �i indirec�i. Nu le pl�ceau �ntreb�rile �i r�spunsurile. M-am g�ndit la ceea ce-mi spusese Faxe despre r�spunsuri �n Cet��uia Otherhord� P�n� �i speciali�tii �i limitaser� �ntreb�rile la subiecte strict fiziologice, ca func�iile glandulare �i circulatorii �n privin�a c�rora ne deosebeam cel mai mult de gethenieni. Nu se interesaser� niciodat�, de pild�, ce influen�� avea sexualitatea permanent� a rasei mele asupra institu�iilor sociale �i cum ne controlam kemmerul nostru �permanent". �mi ascultaser� explica�iile, a�a cum �i psihologii m� ascultaser� c�nd le povestisem despre limbajul telepatic. Dar nici unul, except�ndu-l poate pe Estraven, nu reu�ise s� �ndr�zneasc� s� pun� suficiente �ntreb�ri pentru a ob�ine imaginea exact� a societ��ii terriene sau ecumenice.

�n Orgoreyn erau mai pu�in obseda�i de prestigiul �i de m�ndria individual�, �i de aceea �ntreb�rile nu-l insultau nici pe cel care le punea �i nici pe cel care r�spundea. Am priceput totu�i repede c� unii dintre ei doreau s� m� prind� pe picior gre�it �i s� dovedeasc� faptul c� eram un escroc. O clip�, lucrul acesta m� descump�ni. Desigur, �n Karhide �nt�lnisem ne�ncrederea, �ns� rareori dorin�a de a fi ne�ncrez�tor. �n ziua paradei din Erhenrang, Tibe jucase spectacolul rafinat al complicelui la fars�, dar acum �tiam c� o f�cuse cu scopul de a-l discredita pe Estraven �i b�nuiam c�, de fapt, Tibe m� crezuse. La urma urmei, �mi v�zuse landerul mic cu care cobor�sem pe planet�, putuse consulta, ca orice doritor, rapoartele inginerilor asupra navei �i ansiblului. �ns� nici unul dintre ace�ti orgota nu v�zuse nava. Le-a� fi putut ar�ta ansiblul, dar nu era un �artefact extra-gethenian" prea conving�tor. Datorit� complexit��ii lui, putea fi considerat at�t fars� c�t �i adev�r. Vechea Lege a Embargoului Cultural se opunea �n aceast� faz� importului de artefacte ce puteau fi analizate �i reproduse, �i de aceea nu m� �nso�iser� dec�t nava �i ansiblul, caseta cu fotografii, ciud��enia evident� a trupului meu �i singularitatea imposibil de dovedit a min�ii. Fotografiile au circulat �n jurul mesei �i au fost examinate cu expresia indiferent� ce se poate observa pe chipurile oamenilor care privesc poze de familie apar�in�nd altora. �ntreb�rile au continuat. �Ce este Ecumenul?" �ntrebase Obsle. �O planet�, o uniune,de planete, un loc, un guvern?"

��Ei bine, toate �i nici una. �Ecumen" e cuv�ntul nostru terrian. �n graiul comun se nume�te �Familia", �n karhidish ar fi �Vatra", �n orgota nu sunt sigur, c�ci nu cunosc �nc� destul de bine limba. Cred c� �n nici un caz �Comensualitate", de�i exist� similitudini incontestabile �ntre Guvernul Comensual �i Ecumen. �n orice caz, Ecumenul nu este c�tu�i de pu�in un guvern, ci o �ncercare de a reunifica misticul �i politicul, iar �n privin�a asta e mai degrab� un e�ec. Dar p�n� acum e�ecul lui a f�cut mai mult bine umanit��ii dec�t succesele predecesorilor s�i. Este o societate �i are, cel pu�in poten�ial, o cultur�. E o form� de educa�ie. Dintr-un punct de vedere, e un fel de �coal� foarte vast㠗 de-a dreptul uria��. Esen�a lui o reprezint� comunica�iile �i cooperarea, �i de aceea, din alt punct de vedere, este o Lig� sau o uniune de planete, av�nd un anumit grad de organizare conven�ional� centralizat�. Eu reprezint tocmai acest aspect, cel al Ligii. Ca entitate politic�, Ecumenul func�ioneaz� prin coordonare, nu prin decrete. Nu-�i impune legile, deciziile sunt luate prin consilii �i consim��m�nt, nu prin consens sau comand�. Ca entitate economic�, este extrem de activ, �ngrijindu-se de comunica�iile interplanetare �i men�in�nd balan�a comercial� �ntre cele Optzeci de Lumi. Mai exact, optzeci �i patru, dac� Gethen intr� �n Ecumen�

��Ce vrei s� spui prin �nu-�i impune legile"? �ntreb� Slose.

��Nu are o legisla�ie. Statele membre �i urmeaz� legile proprii. Atunci c�nd apar conflicte, Ecumenul mediaz�, �ncearc� s� fac� o corec�ie legislativ� sau etic�, o colaborare sau o op�iune. Dac� Ecumenul, privit ca o entitate supraorganic�, d� gre� �n cele din urm�, el va trebui s� devin� o for�� p�str�toare de pace, s� formeze o poli�ie �i a�a mai departe. Dar actualmente nu este nevoie� Toate planetele centrale trec printr-o faz� de revenire din epoca dezastruoas� de acum dou� secole, re�nviind tehnici �i idei pierdute, re�nv���nd s� vorbeasc�.

Cum oare puteam explica Epoca Du�manului �i consecin�ele unui popor care nu avea termen pentru �r�zboi"?

��Este absolut fascinant, domnule Ai, interveni gazda, Comensualul Yegey, un individ delicat �i spilcuit, cu vorba t�r�g�nat� �i ochii p�trunz�tori. Totu�i nu-mi dau seama ce doresc ei de la noi. Vreau s� spun: la ce le-ar sluji a optzeci �i patra lume? Nu este nici m�car teribil de inteligent�. Noi n-avem navele stelare �i celelalte minun��ii pe care le au alte planete.

��P�n� la sosirea hainishilor �i cetienilor, nu le avea nimeni. Iar unele planete le-au c�p�tat la c�teva secole dup� ce Ecumenul a reglementat ceea ce mi se pare c� voi numi�i �Comer� Liber". (To�i izbucnir� �n r�s, deoarece era numele partidului lui Yegey, a fac�iunii sale din cadrul Comensualit��ii.) Comer�ul Liber, am continuat, este adev�ratul motiv pentru care m� aflu pe Getnen. El nu se limiteaz� la schimbul de bunuri, ci se extinde �i �n domeniile cunoa�terii, tehnologiilor, ideilor, filosofiilor, artei, medicinei, �tiin�ei, teoriei� M� �ndoiesc c� Gethen va avea multe leg�turi fizice cu celelalte planete. Ne g�sim aici la �aptesprezece ani-lumin� de cea mai apropiat� lume ecumenica, Ollul, o planet� a stelei pe care voi o numi�i Asyomse. Cea mai �ndep�rtat� se afl� la dou� sute cincizeci de ani-lumin� �i nu pute�i z�ri nici m�car steaua ei. �ns� cu un ansiblu, a�i putea vorbi cu lumea aceea la fel de u�or cum discuta�i acum prin radio cu un or�el vecin. Nu cred totu�i c� v� ve�i �nt�lni vreodat� cu locuitorii ei� Genul de schimburi la care m� refer poate fi extrem de profitabil, mai cu seam� pe linia comunica�iilor, nu a comer�ului. �n esen��, scopul meu aici este de a afla dac� dori�i s� comunica�i cu restul omenirii.

���Dac� dori�i", repet� Slose, aplec�ndu-se �n fa�� cu o privire intens�. �sta �nseamn� Orgoreynul, sau Gemenul ca un �ntreg?

Am �ov�it o clip�, fiindc� nu era �ntrebarea pe care o a�teptasem.

���n clipa asta vorbesc despre Orgoreyn, dar contractul nu poate fi exclusiv. Dac� Sith, Popoarele Insulelor sau Karhide decid s� intre �n Ecumen, ele o pot face. �n toate cazurile, op�iunea revine numai ��rii respective. De obicei, pe o planet� cu un nivel de dezvoltare ca al Gethenului are loc urm�toarea situa�ie: diferitele rase omene�ti, regiuni sau na�iuni sf�r�esc prin a stabili un grup de reprezentan�i care coordoneaz� opera�iunile de pe planet� �i asigur� leg�turile cu celelalte lumi�� o Stabilitate local�, cum �i spunem noi. �ncep�nd astfel, economisi�i at�t timp c�t �i bani, cheltuielile fiind comune. Dac� decide�i, de pild�, s� v� construi�i o nav� stelar� proprie�

��Pe laptele lui Meshe! exclam� gr�sanul Humery de l�ng� mine. Vre�i ca noi s� pornim prin Neant? Brr! Pufni precum acutele unui acordeon, dezgustat �i amuzat.

��Unde este nava dumitale, domnule Ai?

Gaum �ntrebase �nceti�or, pe jum�tate z�mbind, de parc� ar fi fost ceva extrem de subtil �i dorea s� atrag� aten�ia asupra rafinamentului s�u. Era o fiin�� omeneasc� foarte frumoas�, conform oric�ror norme �i indiferent de sex, �i nu-mi puteam dezlipi privirea de la el. i-am r�spuns �i, �n acela�i timp, m-am �ntrebat din nou ce anume era Sarful.

��Nu-i nici un secret. Postul de radio karhidish s-a referit pe larg la problema asta. Racheta care m-a cobor�t pe insula Horden se afl� acum �n Armur�ria Regal� din �coala de Me�te�ugari. Oricum, nu mai este �ntreag�, fiindc� mul�i exper�i au plecat cu diverse fragmente din ea, dup� ce au cercetat-o.

��Rachet�? �ntreb� Humery, deoarece folosisem cuv�ntul orgota care �nsemna �artificii".

��Este descrierea simplificat� a metodei de propulsie a navei de cobor�re.

Humery pufni iar�i. Gaum se mul�umi s� z�mbeasc� �i rosti:

���n acest caz, nu mai ai cum reveni �n� m� rog, locul de unde ai venit?

��Oh, ba da. A� putea vorbi prin ansiblu cu Ollul �i le-a� cere s�-mi trimit� o nav� NAFAL, care s� m� recupereze. Ar ajunge aici peste �aptesprezece ani. Sau a� putea expedia un mesaj prin radio navei ce m-a adus �n sistemul vostru solar. Acum, ea se g�se�te pe orbit� �n jurul soarelui. Poate ajunge aici �n c�teva zile.

Senza�ia provocat� de cuvintele mele a fost vizibil� �i audibil�, �i nici chiar Gaum nu �i-a putut ascunde surpriza. Faptul era oarecum contradictoriu. Dezv�luisem singurul lucru important pe care-l t�inuisem �n Karhide, chiar �i fa�� de Estraven. Dac�, dup� cum mi se d�duse de �n�eles, orgota �tiau despre mine doar ceea ce hot�r�se Karhide sa le spun�, atunci aceasta ar fi trebuit s� fie doar una dintre multele surprize. �ns� nu era a�a. Era de-a dreptul o bomb�.

��Unde se afl� aceast� nav�, domnule Ai? �ntreb� Yegey.

��Pe o orbit� �n jurul soarelui, undeva �ntre Gethen �i Kuhurn.

���i cum ai ajuns de la ea p�n� aici?

��Cu artificiile, r�spunse Humery.

��Exact. Noi nu cobor�m navele interstelare pe o planet� populat� p�n� ce nu stabilim o comunica�ie direct� sau o alian��. De aceea am venit cu o rachet� micu�� �i am cobor�t pe insula Horden.

���i po�i intra �n leg�tur� cu� cu nava mare printr-un aparat radio obi�nuit?

��Da. (Evitam deocamdat� s� pomenesc de micul satelit-releu, lansat pe orbit�. Nu voiam s� dau impresia c� cerul le era �mp�nzit de instrumentele mele.) A� avea nevoie de un transmi��tor destul de puternic, am continuat, iar Orgoreynul nu duce lips� de a�a ceva.

��Deci �i noi putem contacta nava?

��Da, cu condi�ia s� cunoa�te�i semnalul corespunz�tor. Echipajul de la bordul ei se g�se�te �ntr-o condi�ie pe care noi o numim �staz�", iar voi to�i i-a�i putea spune �hibernare", pentru ca membrii acestuia s� nu piard� c��iva ani din via��, a�tept�nd s�-mi termin misiunea pe planet�. Semnalul corespunz�tor, pe lungimea de und� corespunz�toare, va pune �n func�iune ma�in�riile care s�-i scoat� din staz�. Dup� aceea se vor consulta cu mine prin radio sau prin ansiblu, folosind Ollul drept releu.

Cineva �ntreb� nelini�tit:

��C��i sunt?

��Unsprezece.

R�spunsul declan�a murmure de u�urare �i r�sete. Tensiunea se mai destinse.

���i dac� nu vei da niciodat� semnalul? �ntreb� Obsle.

��Dup� vreo patru ani, vor ie�i �n mod automat din staz�.

���i vor cobor� aici, s� te caute?

��Nu, dec�t dac� au discutat �n prealabil cu mine. Se vor consulta prin ansiblu cu Stabilii de pe Ollul �i Hain. Cel mai probabil, vor hot�r� s� �ncerce din nou s� aduc� alt Trimis. De obicei, lucrurile sunt mai u�oare pentru al doilea. Are mai pu�ine de explicat, �i oamenii sunt mai dispu�i s�-l cread�

Obsle sur�se. Majoritatea celorlal�i continuau s� fie �ng�ndura�i �i re�inu�i. Gaum �ncuviin�� u�or din cap spre mine, parc� aplaud�ndu-mi promptitudinea: gestul unui conspirator. Slose privea �n gol, �ncordat �i cu ochi str�lucitori, absorbit de o viziune interioar�. Brusc se �ntoarse c�tre mine:

��Domnule Trimis, �ntreb� el, de ce �n decursul celor doi ani petrecu�i �n Karhide n-ai pomenit niciodat� de a doua nav�?

��De unde �tim c� n-a f�cut-o? z�mbi Gaum.

���tim precis c� n-a f�cut-o, domnule Gaum, replic� Yegey sur�z�nd.

��A�a este, am �ncuviin�at, �i iat� motivul: Ideea unei nave care a�teapt� pe orbit� poate p�rea amenin��toare. Cred c� unii dintre voi a�a o g�sesc. �n Karhide, n-am ajuns cu nimeni la un asemenea grad de confiden�� �nc�t s�-mi permit riscul de a vorbi despre nav�. Aici a�i avut mai mult timp s� v� familiariza�i cu ideea unui Trimis. Dori�i s� m� asculta�i �n public �i nu sunte�i st�p�ni�i de fric�. Am riscat, deoarece cred c� a sosit momentul deciziei �i c� Orgoreynul este locul cel mai nimerit.

��Ai dreptate, domnule, ai dreptate! izbucni violent Slose. �ntr-o lun� de zile vei trimite dup� nava aceea, �i ea va fi salutat� �n Ofgoreyn drept dovad� �i pecete a noii epoci. Se vor deschide �i ochii celor care nu v�d acum!

A continuat a�a p�n� la cin�, care ni s-a servit chiar acolo. Am m�ncat, am b�ut �i am plecat acas�. Eram epuizat dar �n general mul�umit de felul �n care se desf�uraser� lucrurile. Desigur, existaser� avertismente �i neclarit��i. Slose dorea s� m� transforme �ntr-un obiect de cult. Gaum voia s� m� dema�te. Mersen p�rea c� vrea s� demonstreze c� nu era un agent karhidish, dovedind c� eu eram. �ns� Obsle, Yegey �i al�i c��iva ac�ionau la un nivel superior. Ei inten�ionau s� comunice cu Stabilii �i s� aduc� nava NAFAL pe p�m�nt orgota, pentru a convinge sau a sili Comensualitatea din Orgoreyn s� se alieze Ecumenului. Considerau c� astfel Orgoreynul avea s� ob�in� o victorie de prestigiu, str�lucitoare �i durabil�, asupra Karhidei, iar Comensualii care orchestraser� aceast� izb�nd� urmau s� c�tige respect �i autoritate �n s�nul guvernului. Fac�iunea Comer�ului Liber, o minoritate �n cadrul Celor Treizeci-�i-Trei, se opunea continu�rii conflictului din Valea Sinoth, �i �n general sus�inea o politic� conservatoare, nonagresiv� �i anti�ovin�. Nu mai fuseser� de mult la putere �i apreciau c�, �n limita anumitor riscuri, drumul indicat de mine putea sta la baza succesului lor. Nu vedeau mai departe, iar misiunea mea reprezenta pentru ei un mijloc, �i nu un scop, dar asta nu era un r�u prea mare. Odat� porni�i pe calea aceea, puteau �ncepe s� priceap� unde i-ar fi putut duce. �ntre timp, chiar dac� erau miopi, erau cel pu�in cu picioarele pe p�m�nt.

Obsle �ncercase s�-i conving� pe ceilal�i:

��Exist� dou� posibilit��i. Prima: Karhide s� se team� de puterea pe care ne-o va oferi aceast� alian�㠗 nu uita�i, e o �ar� care s-a temut �ntotdeauna de ideile �i de c�ile noi�� �i astfel s� nu ne urmeze, r�m�n�nd �napoiat�. A doua: guvernul din Erhenrang s�-�i adune curajul �i s� solicite aderarea la Ecumen, dar dup� noi, pe locul al doilea. �n ambele cazuri, shifgrethorul Karhidei va fi mic�orat, �i, �n ambele cazuri, noi vom conduce sania. Dac� suntem �ndeajuns de inteligen�i, acest avantaj va reprezenta pentru noi un beneficiu permanent �i absolut sigur! Apoi, �ntorc�ndu-se c�tre mine: Dar trebuie ca Ecumenul s� fie gata s� ne ajute, domnule Ai. Va fi nevoie s�-i ar�t�m poporului nostru ceva mai mult dec�t pe dumneata, un om deja cunoscut �n Erhenrang.

���n�eleg, Comensualule. Dore�ti o dovad� solid�, incontestabila, �i mi-ar pl�cea s� �i-o ofer. Nu pot totu�i s� chem nava p�n� ce securitatea ei �i integritatea voastr� nu sunt asigurate �n mod corespunz�tor. Am nevoie de aprobarea �i garan�ia guvernului vostru, altfel spus, ale �ntregului consiliu de Comensuali� anun�ate �n mod public.

Obsle privi �ncruntat, dar �ncuviin��:

��Mi se pare corect.

Revenind spre cas� �nso�it de Shusgis, care nu contribuise dec�t prin r�sul s�u jovial la atmosfera dup�-amiezii, l-am �ntrebat:

��Ce este Sarful?

��Unul dintre birourile permanente ale Afacerilor Interne. Se ocup� de acte false, de c�l�torii neautorizate, de substituiri de slujbe, genul �sta de lucruri�� mizeriile, gunoaiele. �n argoul orgota, sarf �nseamn� �gunoi"�� e o porecl�.

��Deci Inspectorii sunt agen�i ai Sarfului?

��Mda, unii sunt.

��B�nuiesc c� �i poli�ia se afl� �ntr-o anumit� m�sur� sub autoritatea lui, nu?

Am formulat �ntrebarea cu precau�ie �i mi s-a r�spuns la fel:

��Cred c� da. Eu �ns� lucrez �n cadrul Afacerilor Externe �i nu cunosc chiar toate rela�iile din Interne.

���ntr-adev�r, sunt destul de derutante. De pild�, cu ce se ocup� Oficiul Apelor?

Schimbasem astfel c�t putusem mai bine subiectul. Ceea ce Shusgis nu spusese despre Sarf putea fi absolut de ne�n�eles pentru cineva de pe Hain, s� zicem, ori de pe norocosul Chiffewar, dar eu m� n�scusem pe Terra. Uneori nu-i chiar r�u s� ai str�mo�i criminali. Un bunic piroman ��i poate l�sa ca mo�tenire o sensibilitate aparte �n depistarea fumului.

Mi se p�ruse pl�cut �i fascinant s� descop�r pe Gethen guverne at�t de asem�n�toare celor din trecutul Terrei: o monarhie �i un stat birocratic autentic, complet dezvoltat, la fel de fascinant ca monarhia, dar mai pu�in pl�cut. Era curios c� din dou� societ��i, aspectele sinistre se �nt�lneau �n cea mai pu�in primitiv�.

Deci Gaum, care dorea s� m� dema�te ca mincinos, era agent al Poli�iei Secrete din Orgoreyn. �tia el c� Obsle �i cuno�tea rolul? F�r� �ndoial�. Era atunci un agent provocator? Lucra cu fac�iunea lui Obsle sau �mpotriva ei? Care grupare politic� din guvernul Celor Treizeci-�i-Trei controla Sarful sau era controlat� de el? Ar fi fost bine s� l�muresc toate chestiunile acestea, de�i s-ar fi putut s� nu fie deloc u�or. Drumul meu, care pentru o vreme p�ruse clar �i d�t�tor de speran�e, �ncepuse s� devin� tot at�t de �ntortocheat �i �mp�nzit de secrete pe c�t fusese �n Erhenrang. M-am g�ndit c� totul se desf�urase perfect p�n� �n seara trecut�, c�nd Estraven ap�ruse ca o umbr� l�ng� mine.

��Care este pozi�ia Lordului Estraven �n Mishnory? l-am �ntrebat pe Shusgis, care se tol�nise, pe jum�tate adormit, �n col�ul vehiculului ce gonea lin.

��Estraven? Aici i se spune Harth. �n Orgoreyn nu avem titluri, le-am abandonat pe toate o dat� cu Noua Epoc�. P�i, mi se pare c� este angajatul Comensualului Yegey.

��Locuie�te acolo?

��A�a cred.

Voiam s� remarc c� mi se p�ruse straniu c� asear� venise la Slose, iar azi nu ap�ruse la Yegey, c�nd mi-am amintit de scurta noastr� convorbire matinal�. �n lumina ei, faptele nu erau chiar foarte ciudate. Totu�i m� tulbura ideea c� m� evita �n mod deliberat.

��L-au g�sit �n sud, �ncepu Shusgis, foindu-se pe bancheta capitonat�, �ntr-o fabric� de clei sau o pesc�rie, sau a�a ceva, �i i-au �ntins o m�n� s�-l scoat� din mizerie. M� refer la unii membri �i Comer�ului Liber. �i el i-a ajutat pe vremea c�nd era �n Kyorremy, �i prim-ministru, a�a �nc�t �i achit� o datorie de onoare. Cred totu�i c� o fac �n mod inten�ionat, ca s�-l enerveze pe Mersen. Ha, ha! Mersen e spionul lui Tibe �i crede c� nimeni n-are habar, dar to�i o �tiu, iar el nu suport� nici m�car s�-l vad� pe Harth�� crede c�-i tr�d�tor ori agent dublu, nu �tie exact �i nici nu-�i poate risca shifgrethorul ca s� afle. Ha, ha!

��Dumneata ce crezi, domnule Shusgis?

��Cred c�-i pur �i simplu un tr�d�tor. A renun�at la revendic�rile ��rii sale �n Valea Sinoth pentru a opri ascensiunea lui Tibe la putere, dar n-a fost destul de inteligent. Aici ar fi c�p�tat o pedeaps� mai aspr� dec�t exilul. Pe s�nii lui Meshe! Cine joac� �mpotriva ��rii lui merit� s� piard�. Asta nu �n�eleg indivizii lipsi�i de patriotism, egocentrici. De altfel, cred ca lui Harth nu-i pas� mult unde anume se afl�, at�ta vreme c�t poate continua s� se t�rasc� spre un gen de putere. Dup� c�te po�i vedea, nu s-a descurcat prea r�u aici, �n cinci luni.

��Nu prea r�u�

��Nici dumneata nu te �ncrezi �n el, a�a-i?

��Nu.

��M� bucur s-o aud, domnule Ai. Nu �n�eleg de ce Yegey �i Obsle �l sus�in �ntr-at�t. Este un tr�d�tor dovedit, urm�rind numai profitul personal, care �ncearc� s� se agate de sania dumitale p�n� c�nd �i va reveni. A�a v�d eu lucrurile. Ei bine, nu �tiu dac� i-a� oferi o c�l�torie gratuit�, �n situa�ia �n care mi-ar solicita-o!

Pufni sonor �i �ncuviin�� hot�r�t din cap, subliniindu-�i propria opinie, apoi �mi z�mbi�� sur�sul unui om virtuos spre altul asemenea lui. Ma�ina str�b�tea lin str�zile largi, puternic luminate. Z�pada dimine�ii se topise, cu excep�ia unor mormane murdare de-a lungul rigolelor. Acum ploua, o ploaie m�runt� �i rece.

Principalele cl�diri din centrul lui Mishnory, birourile guvernamentale, �colile, templele Yomesh erau at�t de �nce�o�ate de ploaie sub str�lucirea felinarelor �nalte, �nc�t p�reau ca se topesc. Muchiile le erau neclare, iar fa�adele �iroiau, p�tate. Exista ceva fluid, f�r� substan��, �n chiar masivitatea acestui ora� construit din monoli�i, �n acest stat monolitic, care denumea partea �i �ntregul cu acela�i termen. P�n� �i Shusgis, joviala mea gazd�, un b�rbat voinic, cu un mers ap�sat, nu avea contururi precise. Era, cumva, la limita realit��ii.

De c�nd pornisem printre vastele ogoare aurii din Orgoreyn, cu patru zile �n urm�, �ncep�ndu-mi drumul �ncununat de succes c�tre sanctuarele interioare din Mishnory, �mi sc�pase ceva. Dar ce anume? �ncercam o senza�ie de izolare. �n ultima vreme, nu sim�isem frigul, fiindc� od�ile erau bine �nc�lzite �n aceast� �ar�! Totu�i nu m�ncasem cu pl�cere. Buc�t�ria orgota era searb�d�. Desigur, asta nu �nsemna mare lucru. Atunci, oare de ce �i oamenii pe care �i �nt�lnisem, fie ei amabili sau re�inu�i fa�� de mine, mi se p�ruser� la fel de insipizi? Printre ei existau personalit��i puternice�� Oblse, Slose, chipe�ul �i detestabilul Gaum�� �ns� fiec�ruia �i lipsea o anumit� calitate, o dimensiune a existen�ei. Nu reu�eau s� fie conving�tori. P�reau lipsi�i de materialitate.

De parc� nu aveau umbr�.

Genul acesta de specula�ii preten�ioase reprezint� o parte esen�ial� a muncii mele. Dac� n-a� fi avut o anumit� �nclina�ie spre ele, n-a� fi putut s� devin Mobil, ba chiar primisem o educa�ie �n aceast� privin��, pe Hain, unde este �nnobilat� cu titlul de telegnoz�. Poate fi descris� drept perceperea intuitiv� a unui ansamblu moral, �i astfel tinde s� se exprime nu prin simboluri ra�ionale, ci prin metafore. N-am fost niciodat� un telegnostic de marc�, iar �n seara aceasta m� �ndoiam de propriile-mi intui�ii, fiind foarte obosit. C�nd am revenit �n apartamentul meu, m-am refugiat sub un du� cald. �ns� chiar �i acolo sim�eam o vag� nelini�te, de parc� apa fierbinte nu era tocmai real� �i demn� de �ncredere, �i nu te puteai bizui pe ea.

MISHNORY. STRETH SUSMY. Nu sunt �ncrez�tor, de�i tot ceea ce s-a petrecut p�n� acum ofer� motive de optimism. Obsle se tocme�te �i se t�rguie�te cu tovar�ii s�i Comensuali, Yegey folose�te lingu�elile, Slose caut� prozeli�i, �i puterea grupului lor spore�te. Sunt b�rba�i ageri, care-�i conduc fac�iunea cu m�n� sigur�. Numai �apte din Cei Treizeci-�i-Trei sunt Comercian�i Liberi de n�dejde. Din restul, Obsle crede c� zece �l vor sprijini cu siguran��, ob�in�nd o minim� majoritate.

Unul dintre ace�tia pare s� se intereseze �n mod serios de Trimis: Csl. Ithepen din Districtul Eynyen. Curiozitatea lui fa�� de misiunea extragethenian� dateaz� de pe vremea �n care, lucr�nd pentru Sarf, r�spundea de cenzurarea programelor emise de noi din Erhenrang. L�sa impresia c� povara acelor ac�iuni �i apas� con�tiin�a. I-a propus lui Obsle ca Treizeci-�i-Treii s� anun�e invita�ia lor c�tre Nava Stelar� nu numai cet��enilor de aici, ci �i celor din Karhide, solicit�ndu-l pe Argaven s� li se al�ture. Un plan nobil, dar care nu va fi urmat. Nu vor cere karhidenilor nici un fel de cooperare.

Bine�n�eles, printre Cei Treizeci-�i-Trei, oamenii Sarfului se opun absolut oric�ror discu�ii referitoare la prezen�a �i misiunea Trimisului. Iar �n privin�a independen�ilor modera�i, pe care Obsle sper� s�-i converteasc�, cred c� ace�tia se tem de Trimis la fel de mult ca Argaven �i majoritatea Cur�ii. Cu singura diferen�� c� regele �l consider� nebun ca pe sine �nsu�i, �n vreme ce ei �l cred un mincinos, asemenea lor. Se tem s� nu se fac� de r�s �n public, accept�nd o mistificare de propor�ii, o mistificare refuzat� deja de Karhide, poate inventat� chiar acolo. Dac� vor face o invita�ie public�, ce se va �nt�mpla cu shifgrethorul lor atunci c�nd nu va ap�rea nici o Nav� Stelar�?

�ntr-adev�r, Genly Ai ne cere o �ncredere nem�surat�.

Evident, pentru el nu-i nem�surat�.

Obsle �i Yegey consider� c� majoritatea Celor Treizeci-�i-Trei vor fi convin�i s� se �ncread� �n el. Nu �tiu de ce, dar sunt mai pu�in optimist. Poate c� de fapt nu doresc ca Orgoreynul s� se dovedeasc� mai luminat dec�t Karhide, s�-�i asume riscul, s� ob�in� gloria �i s-o lase pe Karhide �n umbr�. Dac� aceast� invidie este patriotic�, ea vine prea t�rziu. De �ndat� ce sim�isem c� Tibe m� va izgoni, am f�cut tot ce am putut s� m� asigur c� Trimisul va veni �n Orgoreyn �i, exilat aici, m-am str�duit s�-i c�tig pe orgota de partea lui.

Mul�umit� banilor de la Ashe, acum pot tr�i din nou ca o �unitate", nu ca un �dependent". Nu mai particip la banchete, nu m� afi�ez �n public cu Obsle sau cu al�i partizani ai Trimisului, �i nici chiar pe el nu l-am v�zut de peste o jum�tate de lun㠗 de a doua zi dup� sosirea �n Mishnory.

Mi-a �nm�nat banii lui Ashe a�a cum �i pl�te�ti onorariul unui asasin. Rareori am fost at�t de m�nios �i l-am jignit �n mod deliberat. A �n�eles c� sunt furios, dar nu cred c� a priceput insulta. P�rea c� accept� sfatul meu �n ciuda modului �n care fusese oferit. C�nd m-am calmat �i mi-am dat seama de acest lucru, m-am temut. E posibil ca �n Erhenrang el s�-mi fi c�utat permanent pova�a, f�r� s� �tie cum s� m� fac� s� pricep. �n acest caz, a �n�eles gre�it cel pu�in jum�tate din spusele mele, �n noaptea �n care am cinat �mpreun�, dup� ceremonia cheii de bolt�. Probabil c� shifgrethorul lui exist�, c� este definit �i solid, dar cu totul diferit de al nostru, �i, de aceea, c�nd m� credeam mai direct �i deschis, el m� considera ambiguu �i neclar.

M�rginirea �i trufia lui se datoreaz� ignoran�ei. El nu ne cunoa�te, nici noi pe el. Ne este infinit de str�in, iar eu sunt nebun l�s�ndu-mi umbra s� acopere lumina speran�ei pe care ne-o aduce. �mi �n�bu� trufia de muritor. M� feresc din calea lui, deoarece e limpede c� asta dore�te. Are dreptate. Un tr�d�tor karhidish exilat nu poate sluji cauzei sale.

Conform�ndu-m� legii orgota dup� care fiecare �unitate" trebuie s� fie angajat�, lucrez de la ora opt p�n� la amiaz� �ntr-o uzin� de mase plastice. O treab� u�oar�: folosesc o ma�in� care asambleaz� piese din plastic, sud�ndu-le termic, pentru a ob�ine cutii. Nu �tiu la ce sunt folosite.

Dup�-amiezile, plictisindu-m�, am reluat vechile discipline �nv��ate �n Rotherer. M-am bucurat s� constat c� n-am pierdut nimic din arta concentr�rii for�ei dothe sau din intrarea �n ne-trans�. Totu�i n-am ob�inut mare lucru din ea, iar �n privin�a tehnicilor nemi�c�rii �i iu�elii, parc� nu le-a� fi �nv��at niciodat�. Am fost nevoit s� reiau totul, aidoma unui copil. Am postit o singur� zi �i stomacul meu protesteaz�: �O s�pt�m�n�! O lun�!"

Nop�ile au �nceput s� fie geroase. �n seara asta, un v�nt t�ios a adus lapovi��. Toat� seara m-am g�ndit numai la Estre, iar vaietul de afar� p�rea chiar v�ntul de acolo. I-am scris fiului meu o scrisoare lung�. �n vreme ce scriam, am avut permanent impresia c� Arek era aici, c� dac� m-a� �ntoarce l-a� putea z�ri.

De ce fac �nsemn�rile acestea? S� le citeasc� fiul meu? Nu l-ar ajuta prea mult. Poate c� o fac doar pentru ca s� scriu �n propria mea limb�.

Harhahad Susmy. Nici acum postul de radio nu sufl� un cuv�nt despre Trimis. M� �ntreb dac� Genly Ai �i d� seama c� �n Orgoreyn, �n ciuda uria�ului �i vizibilului aparat guvernamental, nimic nu se face la vedere, nimic nu este rostit cu glas tare. Ma�ina ascunde ma�ina�iunile.

Tibe dore�te s�-i �nve�e pe karhideni s� mint�. Ia lec�ii de la orgota, o �coal� bun�. Cred �ns� c� vom avea necazuri �nv���nd cum s� min�im, dup� ce am practicat de at�ta vreme arta de-a ocoli �ntruna adev�rul, f�r� a min�i, dar f�r� a spune lucrurilor pe nume.

Ieri a avut toc o ac�iune de propor�ii �n Valea Ey. R�ul a fost trecut �i s-au incendiat hambarele din Tekember. Exact ceea ce doresc Sarful �i Tibe. Oare unde se vor opri lucrurile?

Slose, care analizeaz� declara�iile Trimisului folosind misticismul Yomesh, interpreteaz� venirea Ecumenului pe p�m�nt ca �nceputul domniei lui Meshe printre oameni �i pierde din vedere realitatea. �Trebuie s� punem cap�t acestei rivalit��i cu Karhide �nainte de venirea Noilor Oameni", spune el. �Trebuie s� ne cur���m sufletele. Trebuie s� ne sacrific�m shifgrethorul, s� interzicem orice fel de r�zbun�ri �i s� ne unim laolalt�, f�r� invidii, ca fra�i ai unei singure Vetre.

Dar cum putem face asta �nainte de venirea Navei Stelare? Cum putem ie�i din acest cerc vicios?

Guyrny Susmy. Slose e pre�edintele unui comitet care-�i propune s� suspende piesele obscene jucate �n casele-kemmer, similare probabil cu huhuth din Karhide. Le consider� triviale, obscene �i blasfemiatoare.

A te opune unui lucru �nseamn� a-l sus�ine.

Aici se spune: �Toate drumurile duc la Mishnory." La urma urmei, dac� �ntorci spatele spre Mishnory �i te �ndep�rtezi de ora�, te afli tot pe drumul lui. A te opune vulgarit��ii �nseamn�, inevitabil, s� fii vulgar. Trebuie s� mergi altundeva. Trebuie s� ai un alt �el. Atunci parcurgi un drum diferit.

Azi, �n Consiliul Celor Treizeci-�i-Trei, Yegey a declarat: �Sunt cu totul �mpotriva unei blocade a exportului de cereale spre Karhide �i a spiritului de competi�ie ce o motiveaz�."

Are dreptate, �ns� nu �n acest fel va p�r�si drumul Mishnory. Trebuie s� ofere o alternativ�. At�t Orgoreynul c�t �i Karhide trebuie s� abandoneze calea pe care se afl�, indiferent care ar fi fost direc�ia lor, trebuie s� mearg� altundeva, s� ias� din cerc. Cred c� Yegey ar trebui s� vorbeasc� numai despre Trimis, �i despre nimic altceva.

A fi ateu �nseamn� a sus�ine implicit ideea de Dumnezeu. Pe planul dovezilor, existen�a sau non-existen�a lui ocup� aproape aceea�i pozi�ie. De aceea, dovad� este un cuv�nt rar folosit printre handdarata, care au ales s� nu-l trateze pe Dumnezeu ca pe ceva ce poate fi pus la �ndoial� sau adulat. Ei au spart cercul �i-au devenit liberi.

A �ti care sunt �ntreb�rile la care nu se poate r�spunde �i a nu r�spunde la ele. Aceast� �tiin�� este extrem de util� �n vremi de urgie �i �ntuneric.

Tormenbod Susmy. Tulburarea mea spore�te. �n continuare, nici un cuv�nt despre Trimis din partea postului de radio central. �n Orgoreyn n-a fost autorizat� nici una dintre emisiunile realizate �n Erhenrang despre Genly Ai, iar zvonurile st�rnite de intercept�rile neautorizate ale emisiunilor sau de istorisirile comercian�ilor �i c�l�torilor nu s-au r�sp�ndit prea mult. Controlul Sarfului asupra comunica�iilor este mult mai complet dec�t �tiusem sau b�nuisem. Posibilit��ile sunt uluitoare. �n Karhide, puterea regelui �i a Kyorremyei e de a�a natur� �nc�t oamenii nu pot face tot ce doresc, �ns� sunt liberi s� asculte destule, iar de vorbit o pot face dup� pofta inimii. Aici guvernul poate verifica nu doar fapta, ci �i g�ndul. �n mod clar, nici un om nu trebuie s� aib� o asemenea putere asupra altora.

Shusgis �i al�ii �l �nso�esc �n mod public pe Genly Ai prin ora�. M� �ntreb dac� Trimisul �i d� seama c� aceast� franche�e ascunde propria-i t�inuire. Nimeni nu �tie c� e aici. I-am �ntrebat pe tovar�ii de munc� de la fabrica, dar ei nu �tiu nimic �i cred c� e vorba de vreun sectant Yomesh. Nici o informa�ie, nimic care s� trezeasc� interesul, nimic care s� poat� sus�ine cauza lui Ai sau care s�-i protejeze via�a.

P�cat c� este at�t de asem�n�tor nou�. Deseori, �n Erhenrang, oamenii �l recuno�teau pe strad�, deoarece �tiau c�te ceva, adev�r sau zvon, �i mai �tiau c� el era acolo. Aici, unde prezen�a lui e �inuta �n secret, nu este remarcat. F�r� �ndoial�, lumea �l vede a�a cum l-am v�zut �i eu prima dat�: un t�n�r neobi�nuit de �nalt, voinic �i brunet, pe punctul de a intra �n kemmer. Anul trecut am studiat rapoartele medicilor despre fiziologia lui. Diferen�ele dintre noi sunt �nsemnate, nu superficiale. Trebuie s�-l cuno�ti, ca s� �tii c� e str�in de planet�.

Atunci, de ce-l ascund? De ce nici un Comensual nu for�eaz� lucrurile, vorbind despre el la radio, �n direct? De ce tace chiar �i Obsle? De fric�.

Regele meu se temea de Trimis, cei de aici se tem unul de cel�lalt.

Fiind str�in de Orgoreyn, sunt singurul �n care se �ncrede Obsle. E �nc�ntat de tov�r�ia mea (un sentiment reciproc) �i de c�teva ori �i-a abandonat shifgrethorul �i mi-a cerut �n mod deschis sfatul. Totu�i, c�nd �l �ndemn sa dea o declara�ie, s� foloseasc� interesul public ca ap�rare �mpotriva intrigilor politice, nu m� aude. �Dac� toat� Comensualitatea ar fi cu ochii pe Trimis, Sarful n-ar cuteza s�-l ating�, �i spun, �i n-ar �ndr�zni s�-�i fac� vreun r�u."

�A�a-i, ofteaz� Obsle, dar n-o putem face, Estraven. Radioul, presa scris�, revistele de �tiin��, toate sunt �n m�inile Sarfului. Ce s� fac, s� �in discursuri la col�urile str�zilor, ca un preot fanatic?" �Ai putea discuta cu oamenii �i ai putea r�sp�ndi zvonuri. Anul trecut, eu am fost nevoit sa fac a�a ceva �n Erhenrang. I-am st�rnit pe oameni s� pun� �ntreb�ri la care aveam r�spunsul, adic� �l aveam pe Trimis." �M�car dac� �i-ar fi cobor�t blestemata de nav� aici, ca s� avem ce ar�ta mul�imii! Dar a�a�" �N-o va cobor� p�n� nu �tie c� e�ti de bun� credin��." ��i nu sunt? strig� Obsle, umfl�ndu-e ca un uria� pe�te-lun�. Toat� luna trecut� ce-am f�cut?! Bun� credin��! El se a�teapt� s� credem orice ne spune, dar la r�ndul lui n-are �ncredere �n noi!" �De ce ar avea?" Obsle pufne�te �i nu r�spunde. Dintre toate oficialit��ile orgota pe care le cunosc, el se apropie cel mai mult de onestitate.

Odgetheny Susmy. Se pare c� pentru a face parte din Sarf, trebuie s� de�ii o anumit� form� complex� de stupiditate. Gaum o exemplific� cel mai bine. El vede �n mine un agent karhidish care �ncearc� s�-i �mping� pe orgota �ntr-o catastrofal� pierdere de prestigiu, conving�ndu-i s� cread� minciuna Trimisului ecumenic. B�nuie�te c� am preg�tit toat� �nscenarea pe timpul c�nd eram prim-ministru. Dumnezeule, am lucruri mai bune de f�cut dec�t s�-mi opun shifgrethorul unor oameni de nimic! El �ns� nu are capacitatea de a pricepe un lucru a�a simplu. Acum, c�nd se pare c� Yegey m-a alungat, Gaum crede c� pot fi cump�rat �i se preg�te�te s-o fac� �n felul lui personal. M-a urm�rit ori a pus s� fiu urm�rit �ndeajuns de aproape ca s� �tie c� �n Posthe sau �n Tormenbod trebuie s� intru �n kemmer, iar asear� a ap�rut �n plin kemmer, f�r� �ndoial� indus hormonal, gata s� m� seduc�. O �nt�lnire ��nt�mpl�toare" pe strada Pyenefen. �Harth! Nu te-am mai v�zut de-o jum�tate de lun�. Pe unde te-ai ascuns �n ultimul timp? Hai s� bem o bere!"

A ales o ber�rie l�ng� una dintre casele-kemmer ale Comensualilor. N-a comandat �ns� bere, ci apa-vie�ii. Nu voia s� piard� timpul. Dup� un pahar, �i-a l�sat m�na peste a mea �i, apropiindu-se, a �optit: �Nu ne-am �nt�lnit �nt�mpl�tor, te-am a�teptat. Te doresc pentru kemmering la noapte."

Mi-a rostit prenumele. Nu i-am t�iat limba, deoarece, de c�nd plecasem din Estre, nu mai purtam cu�it. I-am spus c� inten�ionam s� fiu abstinent pe durata exilului. A �ncuviin�at, murmur�nd, dar nu mi-a eliberat m�na. Atinsese rapid faza integral� de femeie. Gaum este foarte frumos �n kemmer �i contase pe frumuse�ea �i pe insisten�ele sale. Mai �tia c� eu eram din Handdara, care se opune folosirii medicamentelor pentru anularea kemmerului, singurul lucru ce putea reprezenta cu adev�rat un motiv nea�teptat de abstinen��. Uitase c� antipatia are acela�i efect ca orice inhibitor. I-am oprit pip�ielile, care desigur m� a���au, �i l-am p�r�sit, suger�ndu-i s� �ncerce casa-kemmer de al�turi. M-a privit atunci cu o ur� jalnic�, fiindc�, oric�t de false i-ar fi fost inten�iile, intrase totu�i �n kemmer �i era puternic excitat.

Chiar crezuse c� aveam s� m� v�nd pentru un pre� at�t de meschin? Probabil c� m� considera extrem de stingheritor, ceea ce, cu adev�rat, m� f�cea s� m� simt st�njenit.

Blestema�i s� fie ace�ti b�rba�i impuri! Nu exist� nici unul curat printre ei.

Odsordny Susmy. Azi dup�-amiaz�, Genly Ai a vorbit �n fa�a Celor Treizeci-�i-Trei. Accesul public n-a fost permis, �i nu s-a f�cut nici o transmisiune, dar dup� aceea Obsle m-a chemat s� ascult �nregistrarea f�cut� de el. Trimisul a vorbit bine, cu o candoare emo�ionant� �i cu patos. Exist� �n el o inocen�� care mi se pare stupid� �i str�in� mentalit��ii noastre. Totu�i, �n unele momente, aceast� aparent� inocen�� dezv�luie o disciplin� a cunoa�terii �i o profunzime a scopului care m� uluiesc. Prin el se face auzit un popor �n�elept �i darnic, un popor care a contopit laolalt� experien�e de via�� profunde, str�vechi �i incredibil de diverse, rezult�nd o �n�elepciune absolut unic�. Trimisul �ns� este �nc� t�n�r, ner�bd�tor �i lipsit de experien��. Se ridic� deasupra noastr� �i vede mai departe, f�r� ca el �nsu�i s� fie mai �nalt de un stat de om.

Acum vorbe�te mai bine dec�t o f�cea �n Erhenrang, mai simplu �i totu�i mai rafinat. Aidoma nou�, a �nv��at subtilit��ile meseriei sale pe m�sur� ce a practicat-o.

Discursul i-a fost adesea �ntrerupt de membri ai Fac�iunii Hegemoniste, cer�ndu-i pre�edintelui s�-l opreasc� pe acest nebun, s�-l �ndep�rteze �i s� se continue cu ordinea de zi. Csl. Yemenbey a fost cel mai g�l�gios �i probabil sincer. ��nghi�i tot gichy-michy �sta?" r�cnea mereu spre Obsle.

Multe din �ntreruperile care �ngreunau urm�rirea �nregistr�rii �i apar�inuser�, dup� spusele lui Obsle, lui Kaharosile. Reproduc din memorie:

"Alshel (pre�edintele): Domnule Trimis, apreciem aceste informa�ii, ca �i propunerile domnilor Obsle, Slose, Ithepen, Yegey �i al�ii, extrem de interesante� de stimulatoare. Totu�i, ca s� putem continua, ne trebuie ceva mai substan�ial. (R�sete.) Deoarece regele Karhidei v-a confiscat� vehiculul cu care a�i venit, �in�ndu-l �ntr-un loc inaccesibil nou�, n-ar fi posibil, cum de altfel s-a mai sugerat, s� v� cobor��i� Nava Stelar�? Cum o numi�i?

Ai: Nava Stelar� este un nume potrivit.

Alshel: Da? De fapt cum o numi�i?

Ai: Conform documenta�iei tehnice, este un NAFAL-20 interstelar pentru pasageri, proiectat de cetieni.

Un glas: E�ti sigur c� nu-i sania lui Sf. Pethethe?

(R�sete.)

Alshel: V� rog! Da� Bine, dac� a�i putea cobor� aceast� nav� pe sol�� pe un teren solid, s� spun a�a�� atunci am putea avea ni�te dovezi substan�iale�

Un glas: Substan�iale, pe dracu'!

Ai: Doresc foarte mult s� cobor nava respectiv�, domnule Alshel, ca dovad� �i m�rturie a �ncrederii noastre reciproce. A�tept doar din partea dumneavoastr� anun�area public� a evenimentului.

Kaharosile: Domnilor Comensuali, nu-n�elege�i despre ce-i vorba? Nu-i doar o glum� proast�. Se inten�ioneaz� batjocorirea public� a credulit��ii noastre, a naivit��ii noastre, a prostiei noastre, pus� la cale, cu o incredibil� neru�inare, de acest individ. �ti�i c� vine din Karhide. �ti�i c� este un agent karhidish. Vizibila lui abera�ie sexual� este specific� unei categorii care �n Karhide, datorit� influen�ei Cultului Negru, nu este vindecat�, ba uneori este creat� �n mod artificial pentru orgiile Prezic�torilor. Cu toate acestea, c�nd el zice: �Sunt de pe alt� planet�, unii dintre dumneavoastr� �nchid pur �i simplu ochii, �i umilesc inteligen�a �i cred! Niciodat� n-a� fi considerat posibil a�a ceva etc, etc."

Judec�nd dup� band�, Ai rezistase r�bd�tor batjocurilor �i atacurilor. Obsle spunea c� s-a descurcat bine. Eu m� �nv�rteam pe l�ng� sala de consiliu, pentru a-i vedea c�nd ies dup� �ntrunire. Ai avea o privire �ncruntat�, g�nditoare. Era firesc.

Neputin�a mea este intolerabil�. Eu am pus �n mi�care aceast� ma�in�rie �i nu-i mai pot controla evolu�ia. M� furi�ez pe str�zi, cu gluga tras� pe ochi, pentru a-l z�ri pe Trimis. Pentru ca s� duc genul acesta de existent�, am renun�at la putere, la bani �i la prieteni. Ce imbecil e�ti, Therem!

De ce �ntotdeauna m� entuziasmez doar �n fa�a himerelor?

Odeps Susmy. Transmi��torul pe care Genly Ai l-a �nm�nat Celor Treizeci-�i-Trei, l�s�ndu-l �n grija lui Obsle, nu va schimba prea multe opinii. F�r� �ndoial� c� func�ioneaz� impecabil, dar dac� Matematicianul Regal Shorts a spus doar: �Nu �n�eleg principiul", atunci nici un inginer sau matematician orgota nu va �ncerca altceva, �i nimic nu va fi dovedit sau infirmat. Ar fi fost perfect dac� aceast� planet� nu era dec�t o unic� Cet��uie Handdara, dar, vai! Trebuie s� p�im mai departe, �ntin�nd neaua proasp�t�, dovedind �i infirm�nd, �ntreb�nd �i r�spunz�nd.

I-am reamintit lui Obsle posibilitatea ca Ai s� vorbeasc� prin radio cu Nava Stelar�, s� trezeasc� echipajul ei �i s�-i cear� s� discute cu Cei Treizeci-�i-Trei prin intermediul transmi��torului. De data asta, Obsle avea preg�tit� o obiec�ie: �Drag� Estraven, ar trebui s� �tii deja c� Sarful controleaz� toate transmisiunile radio. Nici chiar eu n-am habar care dintre indivizii de la Comunica�ii sunt oameni lui. F�r� �ndoial�, cei mai mul�i, deoarece �tiu precis c� ei opereaz� emi��toarele �i receptoarele la toate nivelurile, p�n� la tehnicieni �i muncitori. Ar putea, f�r� ezit�ri, s� bruieze sau s� falsifice orice transmisiune am recep�iona, dac� �ntr-adev�r am recep�iona ceva! ��i po�i imagina o asemenea scen� �n sala de consiliu? Noi, Extraplanetarii, victimele propriei noastre farse, ascult�nd cu r�suflarea oprit� un val de parazi�i, �i nimic altceva�� nici un r�spuns, nici un Mesaj". ��i nu pute�i angaja ni�te oameni credincio�i sau s�-i cump�ra�i pe unii din Sarf?" l-am �ntrebat, dar �n zadar. Se teme pentru propriul s�u prestigiu. Deja comportarea lui fa�� de mine s-a schimbat. Dac� contramandeaz� recep�ia de disear�, �n cinstea Trimisului, situa�ia este grav�.

Odarhad Susmy. A contramandat recep�ia.

De diminea��, l-am contactat pe Trimis �n stilul orgota. Nu �n mod deschis, �n casa lui Shusgis, unde personalul este probabil �mp�nzit de agen�ii Sarfului, �nsu�i Shusgis fiind unul dintre ei, ci pe strad�, �nt�mpl�tor, precum Gaum, furi�at �i tiptil.

��Domnule Ai, putem discuta c�teva clipe?

A �ntors capul surprins, apoi, recunosc�ndu-m�, s-a alarmat. Dup� un moment, a izbucnit:

��La ce bun, domnule Harth? �tii c� nu m� pot bizui pe ce spui� �nc� din Erhenrang�

Era o declara�ie sincer�, de�i lipsit� de perspicacitate, cu toate c� el era perspicace. �tia ca doream s�-l sf�tuiesc, nu s�-i solicit ceva, �i vorbise �n felul acela ca s�-mi cru�e m�ndria.

��Aici te afli �n Mishnory, am rostit, nu �n Erhenrang, �ns� pericolul este acela�i. Dac� nu-i po�i convinge pe Obsle sau pe Yegey s� te lase s� iei leg�tura prin radio cu nava ta, pentru ca echipajul s�-�i poat� sus�ine afirma�iile, r�m�n�nd totu�i �n siguran��, atunci sunt de p�rere c� ar trebui s�-�i folose�ti propriul aparat, ansiblul, �i s� solici�i ne�nt�rziat asolizarea navei. A�a, ri�ti mult mai pu�in dec�t dac� ai ac�iona pe cont propriu.

��Dezbaterile Comensualilor privind mesajele mele au fost secrete. Cum de cuno�ti �afirma�iile" mele, domnule Harth?

��Pentru c� meseria mea de-o via�� a fost s� aflu�

��Nu �i aici, domnule. Aici a devenit problema Comensualilor din drgoreyn.

��Domnule Ai, ��i repet c� te g�se�ti �n pericol de moarte, i-am zis. Nu mi-a r�spuns �i l-am p�r�sit.

Ar fi trebuit s�-i vorbesc cu zile �n urm�. E prea t�rziu. Din nou, teama distruge misiunea lui �i speran�ele mele. Nu teama de un str�in de planet�, aici nu e vorba de a�a ceva. Orgota n-au nici inteligen�a, nici dezvoltarea spiritual� ca s� se �nfrico�eze de ceva cu adev�rat straniu, ba chiar cople�itor de straniu. De fapt, ei nici nu pot distinge adev�rul. Examineaz� un om de pe o alt� lume �i ce v�d? Un spion din Karhide, un pervers, un agent, o jalnic� �i infim� unitate politic� dup� chipul �i asem�narea lor.

Dac� nu va anun�a imediat nava, va fi prea t�rziu. S-ar putea s� fie deja prea t�rziu.

Vina �mi apar�ine numai mie. N-am f�cut nimic a�a cum trebuie.

Extras din �Pove�ele lui Tuhulme, Marele Preot", �ndreptar al Canonului Yomesh, scris �n Orgoreynul de Nord, cu aproximativ nou� sute de ani �n urm�.

MESHE este Miezul Timpului. Clipa vie�ii �n care a v�zut totul limpede a venit dup� ce tr�ise treizeci de ani pe p�m�nt, iar dup� aceea a tr�it al�i treizeci de ani, astfel �nc�t Viziunea a avut loc �n mijlocul vie�ii sale. Iar toate v�rstele p�n� la Viziune au fost tot at�t de lungi ca v�rstele de dup� Viziune, �i aceasta s-a �nt�mplat �n Miezul Timpului. C�ci acolo nu exista trecut �i viitor. Trecut este oric�nd, viitor este oric�nd. Nu a fost �i �nc� nu va fi. Este. Este totul.

Nimic nu e ne-v�zut.

Un s�rman din Sheney a venit la Meshe, pl�ng�ndu-se c� nu avea m�ncare s�-i dea copilului s�u, nici gr�ne s� �ns�m�n�eze, c�ci ploile putreziser� s�m�n�a din ogor �i to�i cei din Vatra lui fl�m�nzeau. Meshe i-a spus: �Sap� �n c�mpia de piatr� a lui Tuerresh. Acolo vei g�si o comoar� de argint �i nestemate, c�ci v�d un rege �ngrop�nd-o acum zece mii de ani, c�nd regele vecin l-a c�lcat cu r�zboi."

S�rmanul din Sheney a s�pat �n morenele din Tuerresh �i a dezgropat, din locul pe care i-l ar�tase Meshe, o comoar� uria�� de giuvaeruri str�vechi. Z�rindu-le, a r�cnit de bucurie, dar Meshe a l�crimat �i a spus: �V�d un om ucig�ndu-�i fratele-de-Vatr� pentru una dintre aceste pietre. Asta se va petrece peste zece mii de ani �i oasele celui ucis vor z�cea �n acest morm�nt, �n care se afla �i comoara. Omule din Sheney, eu �tiu �i unde se g�se�te l�ca�ul t�u de veci. Te z�resc �ntins �n�untru."

Via�a fiec�rui om se afl� �n Miezul Timpului, c�ci to�i au fost z�ri�i �n Viziunea lui Meshe �i sunt �n Ochiul s�u. Noi suntem pupilele Ochiului s�u. Fapta noastr� este Viziunea lui, existen�a noastr� e Cunoa�terea lui.

Ad�nc �n inima p�durii Ornen, lung� de o sut� de mile �i tot at�t de lat�, cre�tea un copac hemmen, b�tr�n �i uria�, cu o sut� de ramuri, iar pe fiecare ramur� o mie de crengu�e, �i pe fiecare crengu�� o sut� de frunze. �n fiin�a lui �nr�d�cinat�, copacul spunea: �Toate frunzele mele se pot vedea, �n afar� de una, care este ascuns� la umbra celorlalte. Aceast� frunz� o p�strez, t�inuit� numai pentru mine. Cine o va z�ri �n �ntuneric? �i cine le va num�ra pe toate?"

�n perind�rile sale, Meshe trecu prin p�durea Ornen �i din copacul acela rupse tocmai frunza cu pricina.

Pic�turile de ploaie ce cad �n furtunile toamnelor nu se repet� niciodat�, iar ploile au c�zut, �i cad, �i vor c�dea �n toate toamnele anilor. Meshe a v�zut fiecare strop, unde a c�zut, �i cade, �i va c�dea.

�n Ochiul lui Meshe sunt toate stelele �i �ntunericul dintre stele, �i toate str�lucesc.

R�spunz�nd la �ntrebarea Lordului de Shorth, �n clipa Viziunii, Meshe a v�zut �ntregul cer ca pe un singur soare. Deasupra p�m�ntului �i sub p�m�nt, sfera cerului sc�nteia precum razele soarelui �i nu exista bezn�. C�ci el nu a v�zut ceea ce a fost, nici ceea ce va fi, ci ceea ce este. Stelele care dispar, lu�ndu-�i cu ele lumina, erau toate �n Ochiul s�u �i lumina lor sclipea ne�ncetat₅.

�ntunericul exist� doar �n ochiul muritor, care crede c� vede, dar nu-i adev�rat. �n Viziunea lui Meshe nu exist� bezn�.

De aceea, cei care sl�vesc �ntunericul sunt dispre�ui�i �i scuipa�i din gura lui Meshe, deoarece ei numesc ceea ce nu exist� Izvor �i Sf�r�it.

Nu exista nici izvor, nici sf�r�it, pentru c� totul se g�se�te �n Miezul Timpului. A�a cum toate stelele pot fi oglindite �ntr-o pic�tur� de ploaie care cade �n noapte, tot a�a �i ele oglindesc pic�tura. Nu exist� nici �ntuneric, nici moarte, pentru c� toate lucrurile exist� �n lumina Momentului, iar sf�r�itul �i �nceputul lor sunt totuna.

Un miez, o Viziune, o lege, o lumin�. Acum privi�i �n Ochiul lui Meshe!

ALARMAT de apari�ia nea�teptat� a lui Estraven, de faptul c� era la curent cu afacerile mele �i de frenezia avertismentelor sale, am oprit un taxi �i m-am dus direct la insula lui Obsle. Inten�ionam s�-l �ntreb de unde �tia at�tea Estraven �i de ce ap�ruse brusc din neant, zorindu-m� s� fac exact contrariul a ceea ce m� sf�tuise Obsle cu o zi �nainte. Comensualul nu era acas�. Portarul nu �tia unde plecase sau c�nd urma s� se �ntoarc�. Am plecat spre locuin�a lui Yegey, dar n-am avut mai mult noroc. Ningea abundent�� cea mai masiv� c�dere de z�pad� din toamna aceea�� �i �oferul a refuzat s� m� duc� mai departe de casa lui Shusgis, deoarece nu avea lan�uri pe ro�i. N-am reu�it s�-i g�sesc nici la telefon pe Obsle, Yegey sau Slose.

La pr�nz, Shusgis mi-a explicat: �ncepuse o ceremonie Yomesh, S�rb�toarea Sfin�ilor �i Purt�torilor Tronului, �i oficialii Comensualit��ii trebuiau s� fie la temple. �mi f�cu o analiz� destul de p�trunz�toare a comport�rii lui Estraven: un individ c�ndva puternic, acum c�zut �n dizgra�ie, care se aga�� de orice ocazie de a influen�a persoane sau evenimente, tot mai pu�in logic, tot mai disperat, pe m�sur� ce timpul trece �i el �i d� seama c� se afund� �n anonimatul celor nevolnici. Am fost de acord c� a�a s-ar fi putut explica maniera ciudat�, aproape agitat� a lui Estraven. Tulburarea lui m� molipsise �i pe mine. M-am sim�it oarecum nelini�tit pe toat� durata mesei lungi �i �mbel�ugate. Shusgis vorbea �ntruna, cu mine ori cu numero�ii servitori, consilieri �i lingu�itori care veneau la masa lui. Niciodat� nu-l cunoscusem at�t de guraliv �i jovial. C�nd pr�nzul lu� sf�r�it, era prea t�rziu ca s� mai plec undeva, iar dup� spusele lui Shusgis, S�rb�toarea avea s�-i re�in� pe Comensuali p�n� dup� miezul nop�ii. Am decis s� renun� la cin� �i m-am culcat devreme. C�ndva �ntre miezul nop�ii �i zori, am fost trezit de necunoscu�i, care m-au �n�tiin�at c� sunt arestat �i dus sub paz� armat� la �nchisoarea Kundershaden.

Kundershaden era una dintre pu�inele cl�diri foarte vechi r�mase �n Mishnory. O remarcasem de fiecare dat� c�nd trecusem prin ora�: o construc�ie lung� �i sumbr�, cu multe turnuri, disting�ndu-se printre edificiile Comensuale, masive �i sidefii. Ar�ta exact ca o �nchisoare. Nu constituia doar o fa�ad�, care ascundea altceva, �i nici o porecl�, ci o realitate extrem de concret� a ceea ce semnifica cuv�ntul ��nchisoare".

Paznicii voinici m-au �mbr�ncit pe coridoare-�i m-au l�sat singur �ntr-o od�i�� foarte murdar�, puternic luminat�. Dup� c�teva minute, au ap�rut al�i temniceri, escort�nd un b�rbat tras la fa��, cu un aer autoritar. El le-a f�cut semn s� plece, oprind numai doi. L-am �ntrebat dac� avea s� mi se permit� s� comunic cu Comensualul Obsle.

��Comensualul �tie c� ai fost arestat.

���tie? am repetat proste�te.

��Evident, superiorii mei ac�ioneaz� pe baza ordinelor primite de la Cei Treizeci-�i-Trei� Acum vom �ncepe interogatoriul.

Gardienii mi-au prins bra�ele. M-am zb�tut, protest�nd:

��Sunt de acord s� r�spund la orice �ntrebare, nu-i nevoie de violen��!

B�rbatul tras la fa�� nu m� b�g� �n seam� �i chem� �nc� un paznic. Cei trei m-au legat pe o mas� rabatabila, m-au dezbr�cat �i m-au injectat, probabil cu un ser al Adev�rului.

Nu �tiu c�t a durat interogatoriul sau la ce s-a referit, deoarece, fiind permanent drogat, nu mi-a r�mas nici un fel de amintire. C�nd am redevenit con�tient, nu �tiam c�t timp fusesem �inut �n Kundershaden. Patru sau cinci zile, judec�nd dup� starea mea fizic�, dar nu eram sigur. O vreme n-am �tiut ce zi era, nici m�car ce lun�, �i abia treptat am reu�it s� �n�eleg ce se g�sea �n jurul meu.

M� aflam �ntr-o luntre de uscat asem�n�toare celei care m� purtase peste Kargav, �n Rer, �ns� acum nu mai st�team �n cabin�, ci �n furgon, �mpreun� cu al�i dou�zeci-treizeci de oameni. Era greu de spus, pentru c� nu existau ferestre �i lumina p�trundea doar printr-o fant� din u��, acoperit� cu patru r�nduri de plas� metalic�. Atunci c�nd mi-am rec�p�tat cuno�tin�a, c�l�toream de mult� vreme, deoarece locul fiec�rui pasager era oarecum stabilit, iar mirosul de fecale, vom� �i sudoare atinsese punctul de satura�ie. Nimeni nu p�rea s� cunoasc� pe altcineva. Nimeni nu �tia unde eram du�i. Se discuta pu�in. Pentru a doua oar� eram �nchis �n bezn� cu orgota, t�cu�i �i lipsi�i de speran�e, �n�elegeam acum avertismentul primit �n prima mea noapte �n aceast� �ar�. Ignorasem beciul cel negru �i pornisem s� caut realitatea Orgoreynului deasupra solului, la lumina zilei. Nu era de mirare c� nimic nu mi se p�ruse real.

Aveam senza�ia c� ne �ndrept�m spre est �i n-am putut sc�pa de impresia aceea nici c�nd a devenit clar c� direc�ia noastr� era vestul, p�trunz�nd tot mai ad�nc �n Orgoreyn.

Orientarea magnetic� �i celelalte sim�uri direc�ionale interne sunt complet date peste cap pe alte planete. C�nd intelectul nu dore�te sau nu poate compensa aceste erori, rezultatul este o dezorientare general�, senza�ia c� totul, literal vorbind, se dezagreg�.

�n noaptea aceea, unul dintre de�inu�i muri. Fusese lovit �n abdomen cu o b�t� sau cu picioarele, �i a murit, s�nger�nd pe anus �i pe gur�. Nimeni nu i-a s�rit �n ajutor. Nu aveau ce-i face. Cu c�teva ore �n urm�, ni se adusese un recipient de plastic plin cu ap�, care se terminase de mult. Din �nt�mplare, mortul st�tuse chiar �n dreapta mea �i i-am luat capul pe genunchi pentru a-l ajuta s� respire. A�a a �i murit. Eram goi cu to�ii, dar dup� aceea i-am purtat s�ngele drept acoper�m�nt pe picioare, pe coapse �i pe m�ini, un ve�m�nt uscat, scor�os �i stacojiu care nu ne �inea de cald.

Noaptea se f�cu frig �i trebui s� ne str�ngem laolalt�, ca s� ne �nc�lzim. Pentru c� nu ne putea oferi c�ldur�, cadavrul a fost �mpins �n afara grupului�� exclus. Restul ne-am �nghesuit unul �ntr-altul, cl�tin�ndu-ne �i leg�n�ndu-ne �ntr-o singur� mi�care, toat� noaptea. Bezna era absolut� �n cutia noastr� metalic�. Ne aflam pe un drum de �ar� �i nu ne urma nici un alt vehicul. Chiar lipindu-mi chipul de plasa din s�rm�, nu puteam z�ri afar� dec�t �ntuneric �i forme vagi acoperite de ninsoare.

Ninsoare; z�pad� proasp�t nins�; z�pad� nins� de mult; z�pad� �nmuiat� de ploaie; z�pad� �nghe�at� Orgota �i karhidish au c�te un cuv�nt pentru fiecare. �n karhidish (pe care o cunosc mai bine), am num�rat �aizeci �i doi de termeni pentru diversele tipuri, st�ri, vechimi �i calit��i ale z�pezii. Exist� o serie de cuvinte pentru variet��ile de ninsoare �i o alta pentru ghea��, vreo dou�zeci de cuvinte definesc domeniul temperaturilor, intensitatea v�ntului �i tipul de precipita�ii, toate laolalt�. �n noaptea aceea, am �ncercat mental s� alc�tuiesc liste ale acestor termeni. De fiecare dat� c�nd �mi aminteam unul, repetam literele introduc�ndu-l pe cel nou la locul lui, �n ordine alfabetic�.

Luntrea s-a oprit dup� rev�rsatul zorilor. Prin fanta u�ii, oamenii au �nceput s� strige c� murise cineva �i trebuia scos cadavrul. R�nd pe r�nd, am r�cnit cu to�ii. Am izbit cu pumnii �n pere�i �i �n u��, st�rnind un vacarm at�t de �ngrozitor �n duba metalica, �nc�t noi �n�ine nu-l puteam suporta. N-a ap�rut nimeni. Vehiculul a r�mas nemi�cat c�teva ore. �n cele din urm�, s-au auzit voci, luntrea s-a �nclinat, derap�nd pe un petic de ghea��, �i a pornit iar�i. Privind afar�, am v�zut c� era o diminea�� �nsorit� �i treceam printre dealuri �mp�durite.

Am continuat a�a trei zile �i patru nop�i�� socotind-o �i pe aceea �n care m� trezisem. Nu ne-am oprit la punctele de control �i cred c� n-am traversat nici un fel de a�ezare. Ruta era neregulat�, de parc� ne furi�am. Poposeam pentru schimbarea �oferilor �i �nc�rcarea acumulatorilor. Existau �ns� �i alte sta�ion�ri, �ndelungate, din motive ce nu puteau fi deslu�ite din�untru. Dou� zile am r�mas locului, de la amiaz� p�n� la c�derea �ntunericului, ca un camion abandonat, pornind doar c�nd era noapte deplin�. O dat� pe zi, �n jurul amiezii, printr-o trap� din u�� primeam un recipient mare cu ap�.

Num�r�nd �i cadavrul, eram dou�zeci �i �ase, de dou� ori treisprezece. Gethenienii folosesc adesea numerele treisprezece, dou�zeci �i sase, cincizeci �i doi, f�r� �ndoial� datorit� ciclului lunar de 26 de zile ce formeaz� luna lor invariabil� �i le aproximeaz� ciclul sexual. Mortul fusese rezemat de u�ile metalice care alc�tuiau peretele din spate al cutiei noastre, unde era cel mai rece. Ceilal�i st�team �n picioare, a�eza�i sau �ntin�i, fiecare la locul s�u, �n teritoriul s�u, �n Domeniul s�u, p�n� se �nnopta. Atunci, gerul era at�t de cumplit �nc�t, �ncetul cu �ncetul, ne str�ngeam laolalt� �i ne contopeam �ntr-o unic� entitate care ocupa un singur spa�iu, cald� �n mijloc �i rece pe margini.

Exista �ns� bun�tate. Eu �i al�i c��iva, un b�tr�n �i un individ care tu�ea r�u, am fost identifica�i ca fiind cei mai pu�in rezisten�i la frig �i, �n fiecare noapte, noi constituiam mijlocul grupului, entitatea de dou�zeci �i cinci, unde era cald. Nu luptasem pentru locul cel c�ldu�, pur �i simplu ne reg�seam acolo, noapte de noapte.

Mi se pare tulbur�toare bun�tatea aceasta pe care fiin�ele omene�ti n-o pierd. Tulbur�toare, pentru c� este tot ce mai r�m�ne c�nd ne pomenim goi, �n �ntuneric �i frig. Noi, care suntem at�t de boga�i, at�t de plini de for��, sf�r�im prin a nu mai avea altceva de oferit.

�n ciuda apropierii din timpul nop�ilor, r�m�neam distan�i �ntre noi. Unii erau ame�i�i de sedative, al�ii erau pur �i simplu �napoia�i mental sau prezentau probleme de adaptabilitate. To�i fuseser� maltrata�i �i acum erau speria�i. P�rea totu�i ciudat c� din cei dou�zeci �i cinci, nici unul nu se adresase celorlal�i din grup, nici m�car pentru a-i blestema. Exista bun�tate �i r�bdare, dar �n t�cere, �ntotdeauna �n t�cere. Str�n�i laolalt� �n bezna st�tut� a fragilit��ii noastre comune, ne atingeam mereu, ne hurduc�iam laolalt�, c�deam unul peste altul, ne respiram r�sufl�rile contopite, a���am c�ldura trupurilor noastre a�a cum se a���� focul�� �ns� r�m�neam str�ini. N-am aflat niciodat� numele vreunui om din dub�.

�ntr-o zi, cred c� a treia, c�nd ne-am oprit mai multe ore �i m-am �ntrebat dac� nu cumva fusesem abandona�i s� putrezim �ntr-un pustiu, unul dintre ei a �nceput s�-mi vorbeasc�. Era o istorie lung� despre o moar� din sudul Orgoreynului, unde muncise �i avusese necazuri cu un supraveghetor. Vorbea �ntruna, cu un glas bl�nd �i sc�zut, �i-mi atingea des m�na, parc� pentru a se asigura c� eram atent. Soarele cobora �n vest �i, pe c�nd st�team nemi�ca�i �n drum, o raz� a p�truns prin fanta u�ii. Brusc, am putut vedea p�n� �n fundul dubei. Am z�rit o fa�� murdar�, dr�gu��, prostu�� �i obosit�, care m� privea �n timp ce vorbea, z�mbind cu timiditate �i c�ut�nd o consolare. T�n�rul orgota era �n kemmer �i fusese atras de mine. Singura dat� c�nd vreunul dintre ei �mi ceruse ceva, iar eu nu-i puteam oferi ceea ce dorea. M-am sculat �i m-am apropiat de ferestruic�, pref�c�ndu-m� c� voiam o gur� de aer proasp�t �i c� privesc afar�. N-am revenit la locul meu dec�t dup� mult� vreme.

�n noaptea aceea, furgonul urc� pante lungi, apoi cobor� �i urc� iar�i. La r�stimpuri, se oprea �n mod inexplicabil. La fiecare oprire, o t�cere �nghe�at�, ne�tirbit� se �ntindea dincolo de pere�ii metalici ai temni�ei noastre, t�cerea pustiurilor uria�e, a �n�l�imilor. Noul meu tovar� r�m�sese l�ng� mine �i continua s� �ncerce s� m� ating�. M-am ridicat din nou �i mi-am ap�sat fa�a de plasa ferestruicii, respir�nd aerul curat ce-mi t�ia g�tlejul �i pl�m�nii ca o lam�. �n scurt timp, m�inile lipite de u�a metalic� �mi amor�iser�. �n cele din urm�, mi-am dat seama c� erau, sau aveau s� fie �n cur�nd, degradate. R�suflarea mea crease o pante de ghea�� �ntre buze �i plas�. A trebuit s-o rup cu degetele, �nainte de a m� putea desprinde. C�nd m-am ghemuit printre ceilal�i, am �nceput s� d�rd�i de frig a�a cum n-o f�cusem niciodat�, scutur�ndu-m� �n spasme sf�ietoare, aidoma unor convulsii provocate de febr�. Duba porni. Zgomotul �i mi�carea creau o iluzie de c�ldur�, destr�m�nd lini�tea aceea absolut�, glacial�, totu�i �mi era prea frig ca s� mai pot adormi peste noapte. B�nuiam c� ne aflam la o altitudine destul de ridicat�, dar era greu de spus. R�suflarea, b�t�ile inimii �i nivelul de energie nu sunt indicatori pe care s� te po�i bizui, mai cu seam� �n circumstan�ele respective.

Dup� cum am aflat ulterior, �n noaptea aceea traversaser�m Sembensyenii, ale c�ror trec�tori sunt la peste trei mii de metri �n�l�ime.

Foamea nu m� chinuia prea tare. Ultima mas� pe care mi-o aminteam era pr�nzul lung �i s��ios din casa lui Shusgis. Pesemne c� m� hr�niser� �n Kundershaden, �ns� nu �ineam minte nimic. Existen�a �n aceast� cutie metalic� p�rea s� exclud� problema m�ncatului, �i nu m� g�ndeam des la hran�. Pe de alt� parte, setea constituia una dintre condi�iile permanente ale vie�ii. O dat� pe zi, trapa u�ii din spate, special prev�zut� pentru a�a ceva, era deblocat�, unul dintre noi scotea recipientul, care revenea plin �n�untru, �nso�it de o pal� scurt� de aer �nghe�at. Nu exista nici o modalitate de �mp�r�ire a apei. Recipientul trecea din m�n� �n m�n� �i fiecare apuca s� soarb� trei-patru �nghi�ituri, �nainte de a-i fi luat din fa��. Nici unul dintre noi nu �ncercase s� distribuie apa �n mod egal sau s� asigure disciplina. Nici unul nu intervenise s� opreasc� ap� pentru cel care tu�ea �i care acum avea febr�. Eu propusesem o dat�, cei din jurul meu �ncuviin�aser� din cap, dar nu se f�cuse nimic. Apa se �mp�r�ea aproximativ egal�� nimeni nu �ncerca s� bea mai mult dec�t �i era por�ia�� �i disp�rea �n c�teva minute. O dat�, ultimii trei, rezema�i de peretele dinspre cabin�, nu c�p�tar� nimic, recipientul golindu-se mai devreme. �n ziua urm�toare, doi dintre ei au solicitat s� fie primii �i au fost l�sa�i. Al treilea z�cea ghemuit �n col�ul lui, f�r� s� se clinteasc�, �i nimeni nu se preocup� s�-i dea ra�ia. De ce n-am �ncercat s-o fac eu? Nu �tiu. Era a patra zi �n dub�. Dac� mi-ar fi trecut r�ndul, nu sunt sigur c� m-a� fi str�duit s�-mi ob�in tainul. Eram con�tient de setea �i suferin�a fiec�ruia, ale bolnavului �i ale celorlal�i, tot a�a cum le sim�eam �i pe ale mele. Nu puteam face nimic pentru a curma aceste chinuri �i de aceea le acceptam ca toat� lumea, netulburat.

�tiu c� oamenii se pot comporta extrem de diferit �n acelea�i circumstan�e. Ace�tia erau orgota, un popor educat de la na�tere �n disciplina oarb� a cooper�rii, docilit��ii �i supunerii fa�a de scopul colectiv, decis la un nivel superior. Atributele independen�ei �i deciziei le fuseser� atenuate. F�r� vreo predispozi�ie la m�nie, alc�tuiau un �ntreg din care f�ceam �i eu parte, to�i o sim�eam �i reprezenta un refugiu �i o real� alinare �n noapte�� acea unitate a grupului str�ns laolalt�, fiecare tr�g�nd via�� de la ceilal�i. Cu toate acestea, �ntregul nu avea un purt�tor de cuv�nt, era pasiv �i lipsit de conduc�tor.

Oamenii cu voin�a mai c�lit� s-ar fi descurcat mult mai bine, ar fi discutat �ntre ei, ar fi �mp�r�it apa �n mod echitabil, l-ar fi ajutat pe bolnav �i ar fi fost mai curajo�i. Nu �tiu� �tiu doar ce se �nt�mpla �n�untrul dubei.

�n a cincea diminea��, dac� num�rasem corect, la scurt timp dup� ce m� trezisem, luntrea s-a oprit. De afar� am auzit glasuri �i strig�te �ndep�rtate. U�ile dubei au fost descuiate �i deschise larg.

Ne-am t�r�t pe r�nd p�n� la cap�tul deschis al cutiei metalice, unii �n patru labe, �i am s�rit sau ne-am pr�bu�it pe sol. Mai exact, dou�zeci �i patru dintre noi. Doi mor�i, cadavrul cel vechi �i unul nou, cel care de dou� zile nu-�i b�use por�ia de ap�, au fost tra�i afar�.

Era frig, at�t de frig �i at�t de orbitor din cauza reflexiei soarelui pe neaua imaculat�, �nc�t ne venea foarte greu s� p�r�sim ad�postul fetid al furgonului, �i unii dintre noi am izbucnit �n lacrimi. Am r�mas laolalt� l�ng� luntre, goi �i mirosind ur�t�� micu�a noastr� entitate nocturn� expus� luminii dureroase a zilei. Ne-au �ncolonat �i ne-au condus c�tre o cl�dire aflat� la c�teva sute de metri. Pere�ii din metal �i acoperi�ul troienit, �ntinderea de om�t din jur, uria�ul lan� muntos de sub soarele care urca pe bolt�, cerul imens�� toate p�reau c� vibreaz� �i sc�nteiaz� datorit� excesului de lumin�.

Ne-am aliniat pentru a ne sp�la �ntr-un jgheab mare dintr-o barac� improvizat�. Primul lucru a fost s� bem apa de sp�lat. Dup� aceea, am fost du�i �n cl�direa principal�, unde ni s-au distribuit maieuri, c�m�i gri de flanel�, izmene, jambiere �i p�slari. Un paznic ne-a bifat numele pe o list� �i am intrat �n sala de mese. Acolo, �mpreun� cu vreo sut� de indivizi, �mbr�ca�i tot �n cenu�iu, ne-am a�ezat la mesele �intuite �n podea �i am c�p�tat dejunul: terci de cereale �i bere. Apoi, at�t de�inu�ii noi c�t �i cei vechi au fost �mp�r�i�i �n grupuri de c�te doisprezece. Echipa mea a fost dus� la un joag�r, aflat la c�teva sute de metri �napoia cl�dirii principale, �n apropierea gardului. Dincolo de acesta, nu departe, �ncepea o p�dure ce acoperea dealurile care ondulau spre nord c�t vedeai cu ochii. Sub conducerea unui gardian, luam sc�ndurile de la joag�r �i le stivuiam �ntr-o magazie uria��, unde erau depozitate iarna.

Dup� zilele petrecute �n dub�, nu ne era u�or s� umbl�m, s� ne aplec�m �i s� ridic�m greut��i. Nu ni se permitea s� st�m degeaba, dar nici nu ne zoreau. La mijlocul zilei, ni s-a adus c�te o can� de orsh, o fiertur� nefermentat�. �nainte de apus, am revenit �n bar�ci �i am c�p�tat cina: p�sat de legume �i bere. Seara am fost z�vor��i �n dormitor, care era iluminat toat� noaptea. Am dormit pe priciuri late de un metru �i jum�tate, or�nduite pe dou� nivele de-a lungul pere�ilor. De�inu�ii mai vechi s-au repezit la cele de sus, locurile cele mai bune, datorit� aerului cald care se ridica. Fiecare dintre noi c�p�tasem un sac de dormit gros �i grosolan, mirosind a sudoarea trupurilor trecute prin el, dar bine izolat �i c�lduros. Nepl�cut� pentru mine era lungimea lui. Pe un gethenian mijlociu �l acoperea p�n� peste cap, dar nu �i pe mine. �i nici pe prici nu m� puteam �ntinde complet.

Locul se numea Ferma Trei pentru Voluntari �i Reabilitare, a Comensualit��ii Pulefen, Districtul Treizeci, care se situa �n nord-vestul extrem al zonei locuibile din Orgoreyn, m�rginit� de mun�ii Sembensyen, de r�ul Esagel �i de coast�. �n regiune nu existau a�ez�ri mari �i popula�ia era risipit�. Ora�ul cel mai apropiat de noi se numea Turuf �i se afla la c��iva kilometri spre sud-vest, dar nu l-am v�zut niciodat�. Ferma se �ntindea la marginea unui vast �inut �mp�durit: Tarrenpeth. Prea nordic� pentru copacii mari�� hemmen, serem, sau vate negru�� p�durea se compunea dintr-un singur soi de arbori, un conifer scund �i noduros, nu mai �nalt de patru metri, cu cetina sur�, denumit thore. De�i pe Iarn� num�rul speciilor b�tina�e, plante sau animale, este neobi�nuit de mic, indivizii unei specii sunt foarte mul�i. Exist� mii de kilometri p�tra�i acoperi�i numai de thore. Pe aceast� planet�, p�n� �i cele mai s�lbatice locuri sunt atent �ngrijite �i, cu toate c� p�durea era exploatat� de secole, �n ea nu existau locuri pustii, pante erodate sau lumini�uri pres�rate de cioturi. Se p�rea c� to�i copacii erau inventaria�i, iar de la joag�rul nostru nu se risipea nici m�car un fir de rumegu�. Ferma avea �i o f�bricu��, iar c�nd vremea nu le permitea t�ietorilor s� plece la lucru, munceam acolo, prelucr�nd a�chii, scoar�� �i talas, trat�ndu-le �i comprim�ndu-le �n diferite forme �i extr�g�nd din cetina uscat� o r�in� utilizat� la materialele plastice.

Se muncea serios, f�r� s� fim exploata�i. Dac� ne-ar fi dat ceva mai mult� m�ncare �i haine mai bune, ar fi fost aproape pl�cut, �ns� foamea �i frigul continue nu ne mai permiteau s� avem satisfac�ii. Paznicii nu d�deau dovad� dec�t rareori de severitate �i niciodat� de cruzime. �n general erau indiferen�i, �leamp��i, greoi �i, pentru mine cel pu�in, efemina�i�� dar nu �n sensul delicate�ii. sau al altor atribute feminine, ci dimpotriv�, aveau o corpolen�� inert� �i nep�s�toare, un soi de bovinitate. �ntre tovar�ii mei de dormitor, �ncercam, pentru prima dat� pe Iarn�, senza�ia de a fi un b�rbat printre femei sau printre eunuci. De�inu�ii aveau aceea�i trupe�enie �i indolen��. �mi venea greu s�-i deosebesc �ntre ei. Nivelul emo�ional p�rea �ntotdeauna cobor�t, iar discu�iile banale. La �nceput, am considerat c� apatia �i nivelarea se datorau lipsei de hran�, c�ldur� �i libertate, dar �n cur�nd am descoperit c� motivul era mult mai simplu: drogurile ce li se d�deau pentru a nu intra �n kemmer.

�tiusem c� existau medicamente care puteau reduce sau elimina practic faza potent� a ciclului sexual gethenian. Se utilizau c�nd anumite condi�ii, s�n�tatea sau moralitatea dictau abstinenta. �n felul acesta, una sau mai multe perioade kemmer puteau fi omise f�r� efecte negative. Folosirea voluntar� a unor asemenea droguri era obi�nuit� �i acceptat�. Nu m� g�ndisem c� puteau fi administrate unor persoane care n-o doreau.

Existau motive �ntemeiate. Un de�inut �n kemmer constituia un element perturbator �n echipa lui de lucru. Dac� ar fi fost scutit de munc�, ce s-ar fi putut face cu el�� mai ales dac� nici un altul nu intra �n kemmer �n aceea�i perioad�? Situa�ie posibil� la un num�r de o sut� cincizeci de de�inu�i. Pentru un gethenian �n kemmer e destul de greu s� nu aib� un partener. Atunci poate c�-i mai bine s� �nl�turi chinurile �i timpul irosit, elimin�nd complet cauza. Asta �i f�ceau.

De�inu�ii care se aflau aici de c��iva ani se adaptaser� psihologic, �i cred c� �i fizic, �ntr-o anumit� m�sur�, la aceast� castrare chimic�. Erau la fel de asexua�i ca �i claponii. Aidoma �ngerilor, nu cuno�teau nici ru�inea, nici dorin�a. Totu�i, absen�a unor sentimente at�t de complexe nu mi se pare o tr�s�tur� specific omeneasc�.

Fiind strict definit� �i limitat� prin natur�, nevoia sexual� a gethenienilor nu sufer� influen�e majore din partea societ��ii. Pornirile sexuale sunt mai �ncifrate, canalizate �i reprimate dec�t �n orice societate bisexual� pe care o cunosc. Abstinen�a reprezint� o op�iune personal� �i pl�cerile se tolereaz� �ntotdeauna. Teama �i frustrarea sexuala sunt extrem de rare. �nt�lneam pentru prima dat� un caz de finalitate social� opus� pornirii sexuale. Fiind o suprimare, nu o simpl� �n�bu�ire, produsese nu frustrare, ci ceva mult mai nelini�titor pe termen lung: pasivitate.

Pe Iarn� nu exist� colectivit��i de insecte. Din acest motiv, gethenienii nu se pot compara, a�a cum fac terrienii, cu nenum�ratele ora�e de minusculi muncitori asexua�i, care nu posed� alt instinct dec�t pe cel al supunerii fa�� de grup. Dac� pe Iarn� ar fi existat furnici, poate c� gethenienii ar fi �ncercat s� le imite cu mult timp �n urm�. Fermele de Voluntari sunt relativ recente, exist�nd �ntr-o singur� �ar� �i fiind practic necunoscute �n alte p�r�i. Este �ns� un semn de r�u augur al direc�iei �n care poate evolua o societate de indivizi at�t de vulnerabili din punct de vedere al controlului sexual.

Dup� cum am mai spus, nu primeam suficient� hran� pentru munca pe care o f�ceam, iar hainele noastre, dar mai ales �nc�l��rile erau complet inadecvate iernii. Nici paznicii, cei mai mul�i dintre ei fiind de�inu�i care beneficiau de reduceri ale pedepsei, n-o duceau mai bine. Ferma nu era un lag�r de exterminare. Regimul strict punitiv de aici putea fi suportabil, dac� n-ar fi existat drogurile �i interogatoriile.

Unii de�inu�i participau la interogatorii �n grupuri de c�te doisprezece. Pur �i simplu recitau un fel de spovedanie, c�p�tau injec�ia anti-kemmer �i se �ntorceau la munc�. Al�ii, de�inu�ii politici, erau ancheta�i la fiecare cinci zile, dup� ce �n prealabil fuseser� droga�i�

Nu �tiu ce anume substan�e foloseau �i nici scopul interogatoriilor. Habar n-am ce �ntreb�ri �mi puneau. M� trezeam �n dormitor, dup� c�teva ore, �ntins pe prici al�turi de al�i �ase-�apte indivizi, unii de�tept�ndu-se ca mine, al�ii �nc� iner�i, afecta�i de droguri. C�nd ne reveneam cu to�ii, paznicii ne duceau la fabric�. Totu�i, dup� a treia sau a patra anchet�, n-am mai putut s� m� ridic. M-au l�sat �n pace �i �n ziua urm�toare mi-am putut �nso�i echipa, de�i m� sim�eam sl�bit. Dup� �nc� un interogatoriu, am z�cut doua zile. Probabil c� hormonii anti-kemmer �i serul Adev�rului aveau un efect toxic asupra sistemului meu nervos non-gethenian, efect ce era cumulativ.

�mi amintesc cum m� g�ndeam s� pledez �n fa�a Inspectorului la urm�torul interogatoriu. Aveam s� �ncep, promi��ndu-i un r�spuns cinstit la orice �ntrebare f�r� s� fie nevoie de droguri, iar mai t�rziu, urma s�-i spun: �Domnule, nu vede�i c�t de inutil este s� cuno�ti r�spunsul la o �ntrebare gre�it�?" Atunci Inspectorul avea s� se preschimbe �n Faxe, cu lan�ul de aur al Prezic�torului �n jurul g�tului, iar eu aveam s� port cu el conversa�ii �ndelungate �i pl�cute, �n vreme ce controlam dozarea acidului dintr-un picur�tor �n bazinul cu tala�. Dar c�nd am intrat �n od�i�a �n care ne interogau, asistentul Inspectorului mi-a dezgolit g�tul �i m-a injectat �nainte de-a izbuti s� rostesc ceva, �i tot ce-mi amintesc din �edin�a aceea, de�i poate c� amintirea este mai veche, e Inspectorul: un t�n�r orgota cu chip obosit, cu unghiile murdare, rostind plictisit: �Trebuie s�-mi r�spunzi la �ntreb�ri �n orgota, �i nu �n alt� limb�. S� vorbe�ti �n orgota."

Nu exista o infirmerie. Principiul Fermei era: �Munce�te sau mori". Dar �n practic�, gardienii manifestau �n�elegere, asigur�nd r�gazuri �ntre munc� �i moarte. Dup� cum am mai spus, nu erau cruzi, nici bl�nzi, ci �leamp��i �i nep�s�tori, c�t� vreme ei �n�i�i nu aveau necazuri. C�nd deveni limpede c� eu �i un alt de�inut nu mai puteam sta �n picioare, ne l�sar� s� r�m�nem �n dormitor, �n sacii de dormit, ca �i cum nu ne-ar fi v�zut. Dup� ultima anchet�, eu m� sim�eam extrem de r�u. Cel�lalt era un ins de v�rst� mijlocie, care se stingea din via�� din cauza unei disfunc�ii renale. Deoarece nu putea muri mai repede, i se permitea s� se chinuiasc� pe prici.

Mi-l amintesc mult mai clar dec�t pe oricare altul din Ferma Pulefen. Din punct de vedere fizic, apar�inea raselor care tr�iau pe Marele Continent, fiind masiv �i cu membre scurte, acoperit cu un strat gros de gr�sime subcutanat�, care �n ciuda bolii �i conferea un aspect prosper. T�lpile �i palmele �i erau mici, �oldurile destul de late, iar pieptul bine dezvoltat, cu s�nii mai proeminen�i dec�t ai unui mascul din rasa mea. Avea pielea ro�cat-cafenie, �nchis� la culoare, p�rul negru, fin, cu aspect de blan� �i fa�a l�t�rea��, cu tr�s�turi puternice �i pome�i proeminen�i. Genotipul este asem�n�tor cu al unor grupuri terriene izolate care tr�iesc la altitudini foarte mari sau �n regiunile arctice. Se numea Asra; fusese dulgher.

Am stat de vorb�.

Cred c� Asra era dispus s� moar�, dar se temea de moarte. �ncerca orice ca s� uite frica.

Aveam pu�ine lucruri �n comun, �n afara vecin�t��ii mor�ii, despre care nu doream s� discut�m. De aceea, �n cea mai mare parte a timpului, ne-a fost greu s� ne �n�elegem. Pentru el nu conta. Mie, �ns�, mai t�n�r �i mai sceptic, mi-ar fi pl�cut s� �n�eleg, s� p�trund, s� primesc explica�ii. Dar n-am c�p�tat nici una. Am stat doar de vorb�.

Noaptea, dormitorul era puternic luminat, ticsit �i g�l�gios, �n timpul zilei, luminile nu se aprindeau �i �nc�perea devenea �ntunecoas�, pustie �i t�cut�. Z�ceam unul l�ng� cel�lalt pe prici �i discutam �n �oapt�. Lui Asra �i pl�cea sa povesteasc� pe �ndelete despre tinere�ea sa, petrecut� la o ferm� Comensual� din Valea Kunderer, �esul �ntins �i superb pe care-l str�b�tusem, merg�nd de la grani�� spre Mishnory. Avea un accent pronun�at �i folosea multe nume de oameni, locuri, datini �i unelte al c�ror �n�eles nu-l cuno�team, a�a �nc�t rareori pricepeam altceva dec�t tonul amintirilor lui. C�nd se sim�ea mai bine, de obicei pe la amiaz�, �i ceream s�-mi spun� o legend� sau un mit. Majoritatea gethenienilor cunosc o mul�ime. Literatura lor, de�i exist� sub form� scris�, constituie o tradi�ie oral�, �i din acest punct de vedere cu to�ii sunt competen�i. Asra cuno�tea crea�iile orgota, Pildele lui Meshe, istoria lui Parsid, fragmente din marile epopei �i saga epic� a Negu��torilor Marini. Toate acestea, precum �i diferite cr�mpeie de folclor local pe care �i le amintea din copil�rie, mi le povestea �n dialectul lui u�or graseiat, apoi, c�nd obosea, �mi cerea s�-i spun �i eu ceva.

��Ce se mai aude prin Karhide? m� �ntreba, frec�ndu-�i picioarele, care-l str�fulgerau cu dureri chinuitoare, �i �ntorc�ndu-�i c�tre mine chipul luminat de un sur�s sfios, r�bd�tor �i ironic.

Odat� i-am spus:

���tiu o poveste despre oameni care tr�iesc pe alt� lume.

���i cum e lumea aia?

��Destul de asem�n�toare cu asta, dar nu se �nv�rte�te �n jurul soarelui, ci �n jurul stelei c�reia voi �i zice�i Selemy. Este o stea galben� ca soarele, �i pe lumea aceea, sub soarele Selemy, tr�iesc al�i oameni.

��Asta-i ca �n �nv���turile Sanovy, cu povestea despre alte lumi. C�nd eram mic, �n Vatra mea venea un b�tr�n preot Sanovy, nebun, �i le povestea copiilor totul despre locul �n care se duc mincino�ii c�nd mor, �i sinuciga�ii, �i ho�ii� acolo o s� mergem �i noi doi, nu? �ntr-unul din locurile alea.

��Nu, ceea ce-�i spun acum nu-i o lume a spiritelor, ci una adev�rat�. Oamenii care tr�iesc acolo sunt oameni reali, vii, ca aici. Dar, cu foarte mult timp �n urm�, ei au �nv��at s� zboare.

Asra a r�njit ne�ncrez�tor.

��Dar nu flutur�nd din bra�e! Ei zboar� �ntr-un fel de ma�ini.

Era greu de explicat �n orgota, care n-are un cuv�nt exact pentru �a zbura". Cel mai apropiat termen �nseamn�, mai degrab�, �a aluneca".

���nv��aser� s� construiasc� ma�ini care se mi�cau prin aer a�a cum o sanie trece peste z�pad�. Iar dup� o vreme au �nv��at cum s� le fac� s� mearg� mai departe �i mai iute, p�n� ce zburau ca piatra plecat� din pra�tie, dincolo de p�m�nt �i de nori, �n afara v�zduhului, p�n� la alt� lume, care se rotea �n jurul altui soare. �i c�nd au ajuns pe lumea aceea, au g�sit tot oameni�

��Lunec�nd prin v�zduh?

��Poate c� da, poate c� nu� C�nd au ajuns la lumea mea, noi �tiam deja cum s� ne ridic�m �n aer. �ns� ei ne-au �nv��at s� trecem de la o lume la alta, de�i �nc� nu aveam ma�in�rii pentru a�a ceva.

Asra era derutat de prezen�a naratorului �n poveste. Eu aveam febr�, m� iritau abcesele provocate de droguri pe bra�e �i pe piept, �i nu mai �ineam minte cum inten�ionasem s� pl�smuiesc istoria.

��Zi mai departe, mi-a spus el, �ncerc�nd s� priceap�. Ce mai fac �n afar� de a umbla prin v�zduh?

��Ah, p�i cam ce fac �i cei de aici. Numai c� ei sunt tot timpul �n kemmer.

El chicoti. Desigur, traiul �n comun nu permitea existen�a unei taine �i, inevitabil, porecla care mi-o d�duser� at�t de�inu�ii c�t �i paznicii fusese �Perversul". Totu�i, acolo unde nu exist� nici dorin��, nici ru�ine, nimeni, oric�t de anormal ar fi, nu-i scos �n eviden��. �i cred c� Asra n-a f�cut nici o leg�tur� �ntre infirmitatea mea �i ipoteza unui kemmer permanent. O vedea doar ca pe o varia�ie a unei teme str�vechi, a�a �nc�t a chicotit u�or �i a spus:

��Tot timpul �n kemmer� Exist� deci un loc al r�splatei? Sau al pedepsei?

��Nu �tiu, Asra. Lumea aceasta ce este?

��Nici una, copile. Este pur �i simplu lumea, a�a cum e ea. Te na�ti pe ea �i� totul e a�a cum e�

��Eu nu m-am n�scut pe ea. Eu am venit aici. Am ales-o.

T�cerea �i umbrele se lungeau �n jurul nostru. Afar�, �n lini�tea �inutului de dincolo de pere�i, se auzea doar umbra unui sunet, �iuitul unui fer�str�u, nimic altceva.

��Aha, bun� Aha, bun, morm�i Asra �i suspin�, frec�ndu-�i picioarele �i sco��nd un oftat stins de care nu era con�tient. Nici unul dintre noi n-a ales, ad�ug� el.

La o zi sau dou� dup� aceea, a intrat �n com� �i a murit repede. Nu aflasem de ce fusese trimis la Ferma de Voluntari, pentru ce crim�, sau gre�eal�, sau neregul� �n acte. �tiam doar c� se afla aici de mai pu�in de un an.

A doua zi dup� moartea lui Asra, m-au chemat la interogatoriu. De data asta au trebuit s� m� poarte pe sus �i mai departe nu-mi pot aminti nimic.

C�ND OBSLE �i Yegey au p�r�sit ora�ul, iar portarul lui Slose mi-a refuzat accesul, am �n�eles c� sosise momentul s� apelez la du�mani, fiindc� de la prieteni nu mai aveam ce a�tepta. M-am dus la Comisarul Shusgis �i l-am �antajat. Neav�nd suficien�i bani ca s�-l pot cump�ra, am fost nevoit s�-mi irosesc reputa�ia. Printre perfizi, numele tr�d�torului este un capital �n sine. I-am spus c� m� aflam �n Orgoreyn ca agent al Fac�iunii Nobililor din Karhide, care pl�nuia asasinarea lui Tibe, iar el �mi fusese desemnat drept contactul Sarf. Dac� refuza s�-mi dea informa�ia necesar�, aveam s� le transmit prietenilor din Erhenrang c� era agent dublu, �n serviciul Fac�iunii Comer�ului Liber, iar vestea aceea urma s� ajung�, cu siguran��, la urechile Sarfului. Prostovanul m-a crezut. Mi-a spus destul de repede tot ce voiam s� aflu, ba chiar m-a �ntrebat dac� se procedase bine.

Nu m� g�seam �n pericol imediat din partea prietenilor mei, Obsle, Yegey �i ceilal�i. Ei �i cump�raser� lini�tea, sacrific�ndu-l pe Trimis, �i se bizuiser� pe faptul c� nu le-a� fi f�cut necazuri. P�n� nu m� dusesem la Shusgis, nimeni din Sarf, cu excep�ia lui Gaum, nu m� considerase demn de luat �n seam�, dar acum aveau s� m� urm�reasc� �ndeaproape. Trebuia s�-mi �nchei afacerile �i s� dispar. Deoarece nu puteam s� expediez un mesaj �n Karhide, scrisorile fiind controlate, iar telefoanele �i comunica�iile radio interceptate, m-am dus pentru prima oar� la Ambasada Regal�. Acolo lucra Sardon rem ir Chenewich, pe care-l cunoscusem destul de bine la Curte. A acceptat imediat s�-i trimit� lui Argaven un mesaj �n care s� explice ce se �nt�mplase cu Trimisul �i unde avea s� fie �ntemni�at. Eram convins c� Chenewich, o persoan� inteligent� �i cinstit�, va transmite mesajul f�r� s� fie interceptat, dar nu puteam �ti ce va �n�elege sau ce va face regele. Voiam ca el s� capete informa�ia respectiv�, �n cazul �n care Nava Stelar� a lui Ai ap�rea pe nea�teptate dintre nori. Pe atunci �nc� mai speram c� luase leg�tura cu echipajul ei �nainte de a fi arestat de Sarf.

De data asta eram �n pericol, iar dac� fusesem observat intr�nd �n ambasad�, pericolul se dubla. De acolo am plecat direct la portul de caravane din Southside �i, �nainte de amiaza aceleia�i zile, Odstreth Susmy, am p�r�sit Mishnory tot a�a cum venisem, ca hamal pe o luntre. De�ineam asupra mea permisele vechi, pu�in modificate ca s� se potriveasc� meseriei. �n Orgoreyn e riscant s� falsifici actele, �ntruc�t ele sunt inspectate de cincizeci �i dou� de ori pe zi, dar asumarea riscurilor nu reprezint� o raritate �i vechii mei camarazi din Insula Pe�tilor �mi ar�taser� c�teva trucuri. De�i m� chinuia faptul c� purtam un nume fals, nimic altceva nu m-ar fi putut salva sau transporta peste Orgoreyn p�n� la coasta M�rii Vestice.

Pe c�nd caravana hurduc�ia peste podul Kunderer �i ie�ea din Mishnory, g�ndurile mele se �ndreptau c�tre vest, toamna preda �tafeta iernii �i trebuia s� ajung la destina�ie c�t a� mai fi putut face ceva, �nainte ca drumurile s� fie �nchise circula�iei rapide. V�zusem o Ferm� de Voluntari �n Komsvashom c�nd lucrasem �n Administra�ia V�ii �i discutasem cu fo�tii de�inu�i. Acum, cele v�zute �i auzite m� obsedau. Trimisul, at�t de vulnerabil �n fa�a frigului �nc�t purta o hain� la temperaturi sub zero grade, n-avea s� supravie�uiasc� iernii din Pulefen. Trebuia s� m� gr�besc, dar caravana m� purta lent, trec�nd de la o a�ezare la alta, pendul�nd de la nord la sud, �nc�rc�nd �i desc�rc�nd, astfel c� abia dup� o jum�tate de lun� am ajuns �n Ethwen, la gura r�ului Esagel.

�n Ethwen am avut noroc. Discut�nd cu ni�te oameni din Tranzit, am aflat despre v�n�torii de bl�nuri autoriza�i, care colindau pe r�u din amonte �n aval, cu s�nii ori b�rci cu t�lpice, travers�nd p�durea Tarrenpeth, p�n� aproape de Ghea��. Din discu�iile lor despre capcane, s-a n�scut �i planul meu. �n �inutul Kerm, ca �i �n zona de frontier� Gobrin, exist� pesthry cu blan� alb�. Ele �ndr�gesc aerul rece din preajma ghe�arilor.

Le v�nasem c�nd eram t�n�r, �n p�durile de thore din Kerm. De ce s� n-o fac �i acum prin codrii Pulefenului?

�n nordul �i vestul �ndep�rtat al Orgoreynului, �n �ntinsele regiuni s�lbatice situate la apus de Sembensyen, oamenii vin �i pleac� dup� voie, deoarece nu exist� destui Inspectori care s� le �ngr�deasc� mi�c�rile. �n locurile acelea, vechea libertate sfideaz� �nc� Noua Epoc�. Ethwen este un port cenu�iu, construit pe st�ncile sure ale golfului Esagel. O briz� ploioas� sufl� pe str�zi, iar locuitorii sunt marinari �ncrunta�i, care ��i vorbesc pe �leau. �mi amintesc cu respect de Ethwen, locul �n care norocul meu a c�p�tat alt� turnur�.

Am cump�rat schiuri, rachete, capcane �i provizii. De la Biroul Comensual, mi-am f�cut rost de permisul de v�n�toare �i de celelalte acte necesare, �i am pornit pe Esagel �n sus cu un grup de v�n�tori condus de un b�tr�n, pe nume Mavriva. R�ul nu �nghe�ase �nc� �i pe drumuri se mai putea circula cu vehiculele cu ro�i, deoarece pe coast�, chiar �n aceast� ultim� lun� a anului, ploile erau mai frecvente dec�t ninsorile. Cei mai mul�i v�n�tori a�teptau ca iarna s� �nceap� cu adev�rat, iar �n luna Thern porneau pe Esagel �n b�rci cu t�lpice, dar Mavriva inten�iona s� ajung� devreme �n nord �i s� prind� pesthry imediat ce �ncepeau migra�ia. Cuno�tea zonele de frontier�, Sembensyenul de nord �i Dealurile de Foc a�a cum pu�ini le cuno�teau �i, �n decursul acelei c�l�torii, am �nv��at de la el multe lucruri care mi-au folosit mai t�rziu.

Ajun�i �n Turuf, m-am desp�r�it de grup, pref�c�ndu-m� bolnav. Ei au continuat spre nord, �n vreme ce eu am pornit de unul singur c�tre nord-est, urc�nd poalele Sembensyenilor. Am petrecut c�teva zile cercet�nd �inutul, apoi am ascuns aproape toate bagajele �ntr-o vale ferit�, la vreo dou�zeci de kilometri de Turuf. Am revenit �n ora� tot dinspre sud, dar de data asta am tras la Tranzit. Pref�c�ndu-m� c� preg�tesc o expedi�ie de v�n�toare, am cump�rat �nc� un r�nd de schiuri, rachete �i provizii, un sac de dormit �i haine groase, plus o sob� Chabe, un cort din polipiele �i o sanie u�oar� pe care s� �ncarc totul. Apoi nu mi-a mai r�mas dec�t s� a�tept ca ploaia s� se preschimbe �n ninsoare �i noroiul �n ghea��. N-am z�bovit prea mult, �ntruc�t petrecusem mai bine de o lun� pe drumul dintre Mishnory �i Turuf. �n Arhad Thern d�du �nghe�ul �i �ncepu ninsoarea pe care o dorisem.

Am dep�it gardul de s�rm� electrificat� al fermei Pulefen imediat dup� amiaz�. Neaua mi-a acoperit urmele instantaneu. Am l�sat sania �n v�lceaua unui p�r�u, ad�nc �n p�dure, la r�s�rit de Ferm�, �i, purt�nd doar o rani��, am revenit pe drum. Am mers p�n� am ajuns la poarta principal� a Fermei. Acolo am prezentat actele pe care le falsificasem din nou �n Turuf. Acum erau �autentificate" pe numele Thener Benth, de�inut eliberat pe cuv�nt de onoare, �i erau �nso�ite de ordinul de a m� prezenta, cel t�rziu p�n� la Eps Thern, la Ferma Trei pentru Voluntari a Comensualit��ii Pulefen, pentru a servi ca paznic timp de doi ani. Un Inspector cu ochi ageri ar fi intrat la b�nuieli �n fa�a acelor h�rtii mototolite, dar aici existau pu�ini ochi ageri.

Nimic mai simplu dec�t s� intri la �nchisoare. M-am lini�tit oarecum �n privin�a ie�irii.

�eful schimbului de gard� m-a mustrat pentru c� �nt�rziasem o zi �i m-a trimis la bar�ci. Masa se terminase �i, din fericire, se f�cuse prea t�rziu s� mai primesc uniform� �i bocanci �i s� mi se confi�te hainele civile. Nu mi-au dat arma, dar am g�sit una pe c�nd m� �nv�rteam prin buc�t�rie, �ncerc�nd s� cap�t ceva de m�ncare. Buc�tarul �i �inea arma at�rnat� �ntr-un cui, �napoia cazanelor. Am furat-o. Nu se putea regla pentru intensitate mortal�. Poate c� a�a erau toate armele lor. �n Ferme nu omorau oamenii, ci l�sau foamea, iarna �i disperarea s-o fac� �n locul lor.

Erau vreo treizeci-patruzeci de paznici �i o sut� cincizeci sau �aizeci de prizonieri. Nici unul n-o ducea prea bine �i cei mai mul�i dormeau, de�i abia trecuse de ora patru. L-am rugat pe un gardian t�n�r s�-mi arate locurile �i de�inu�ii adormi�i. I-am z�rit �n lumina puternic� a dormitorului �i aproape c� am renun�at la speran�a de-a ac�iona din prima sear�, �nainte s� atrag b�nuieli asupra mea. �ntin�i pe priciuri, captivii erau ascun�i �n sacii de dormit ca pruncii �n p�ntec, invizibili, imposibil de identificat� To�i, �n afara unuia, prea �nalt ca s�-�i poat� ascunde capul, chipul oache� �i desc�rnat, ca al unui schelet, ochii �nchi�i �i afunda�i, p�rul lung, �n �uvi�e slinoase.

Roata norocului, care se �nv�rtise �n favoarea mea �n Ethwen, a�tepta acum supus�. Dintotdeauna, doar un singur har: s� intuiesc clipa �n care roata se poate mi�ca la o simpl� atingere, s-o cunosc �i s� ac�ionez. Anul trecut, �n Erhenrang, crezusem c�-mi pierdusem harul acesta �i c� n-aveam s�-l mai reg�sesc niciodat�. Acum m� cople�ea imensa fericire de a sim�i iar�i siguran�a aceea, de a �ti ca-mi pot c�rmi destinul �i �ansele lumii ca pe o sanie pe panta periculoas� a urm�toarei ore.

�ntruc�t continuam s� colind �i s�-mi bag nasul peste tot, juc�ndu-mi rolul de individ curios �i prost�nac, m-au pus �n ultimul planton. La miezul nop�ii, to�i cei din�untru dormeau, cu excep�ia mea �i a altui paznic. Mi-am efectuat plimb�rile de colo-colo, trec�nd la r�stimpuri pe l�ng� priciuri. Mi-am definitivat planul �i am �nceput s�-mi preg�tesc voin�a �i trupul s� intre �n dothe, deoarece for�a mea nu reu�ea f�r� ajutorul puterii ie�ite din �ntuneric. �naintea zorilor, am intrat din nou �n dormitor �i, cu arma buc�tarului, i-am administrat lui Genly Ai un �oc paralizant de numai o sutime de secund�, apoi l-am luat cu sac cu tot pe um�r �n corpul de gard�.

��Ce faci? a �ntrebat pe jum�tate adormit cel�lalt paznic.

��E mort.

���nc� un mort? Pe m�runtaiele lui Meshe, �i nici n-a �nceput �nc� iarna! �i-a plecat capul �ntr-o parte, s� priveasc� fa�a Trimisului care-mi at�rna pe umeri: A, e Perversul! Pe Ochi, nu crezusem tot ce se spunea despre karhideni p�n� c�nd nu l-am v�zut. Ur�t mai e! Z�cea de-o s�pt�m�n�, gem�nd, dar nu credeam c-o s� moar� a�a de repede. Bine, du-te �i las�-l afar� p�n� diminea�a. Nu sta a�a, de parc-ai fi un hamal c-un sac �n spate�

Merg�nd pe coridor, m-am oprit l�ng� biroul Inspectorului. Fiind paznic, nimeni nu m-a oprit s� intru. Am c�utat panoul de control al alarmei. Butoanele nu erau etichetate, �ns� paznicii zg�riaser� litere l�ng� ele, s� le fie de ajutor �n caz de urgen��. Am hot�r�t c� �g.F" �nseamn� �garduri" �i am r�sucit comutatorul respectiv ca s� �ntrerup curentul prin s�rmele electrice din jurul fermei, apoi am ie�it �i am continuat tr�g�ndu-l pe Ai de subsuori. Am ajuns la paznicul de la u�a cl�dirii. M-am pref�cut c� m� chinuiesc s� ridic greutatea le�ului, fiindc� for�a-dote era pe deplin declan�at� �i nu doream s� se vad� c�t de u�or puteam manevra un ins mai greu dec�t mine.

��Un de�inut mort, am rostit. Mi-au spus s�-l scot din dormitor. Unde s�-l duc?

��Nu �tiu. Pune-l afar�. Bag�-l sub o strea�in� s� nu-l acopere z�pada �i s� putrezeasc� la prim�var�. Ninge peditia.

Se referea la ceea ce noi numim z�pada-sove, ninsoarea cu fulgi mari �i �nc�rca�i de ap�, o veste minunat� pentru mine.

��Bine, bine, am �ncuviin�at �i mi-am t�r�t povara afar�, dup� col�ul cl�dirii, ie�ind din raza lui vizual�. Acolo, l-am suit pe Ai pe umeri, am mers c�teva sute de metri spre nord-est, am escaladat gardul deconectat, am s�rit jos �i m-am gr�bit c�t am putut c�tre r�u. Nu m� �ndep�rtasem prea mult, c�nd s-a auzit un fluier �i s-au aprins reflectoarele. Ningea destul de v�rtos ca s� m� pot ascunde, �i totu�i urmele mele n-aveau s� dispar� �n c�teva minute. Cu toate acestea, c�nd am ajuns la r�u �nc� nu descoperiser� nimic. Am pornit spre nord, pe p�m�ntul curat de sub copaci, sau prin ap� c�nd solul era acoperit cu om�t. P�r�ul, un afluent mic �i repede al lui Esagel, nu �nghe�ase �nc�. Lucrurile se deslu�eau mai bine �n zori �i am �naintat rapid. �n dothe complet, am constat c� Trimisul nu era deloc greu, de�i lungimea lui m� st�njenea. Urm�nd cursul apei, am ajuns �n v�lceaua �n care l�sasem sania, l-am legat pe Ai de ea, a�ez�ndu-mi bagajele �n jurul �i deasupra lui, p�n� ce a fost bine ascuns, �i am aruncat deasupra o prelat� impermeabil�. Dup� aceea mi-am schimbat hainele �i am m�ncat ceva, deoarece foamea permanent� �i de lung� durat� pe care o �ncerci �n dothe �mi rodea deja m�runtaiele. Apoi am pornit spre nord, pe principalul drum forestier. Nu dup� mult� vreme, m-au ajuns din urm� doi schiori.

Acum eram �mbr�cat �i echipat ca un v�n�tor, �i le-am spus c� �ncercam s� ajung din urm� grupul lui Mavriva, care pornise spre nord �n ultimele zile din Grende. �l cuno�teau pe Mavriva �i m-au crezut, dup� ce le-am ar�tat autoriza�ia de v�n�tor. Nu se a�teptau ca evada�ii s� se �ndrepte spre miaz�noapte, pentru c� �ntr-acolo nu exista dec�t p�dure p�n� la Ghea��. Poate c� de fapt nici nu erau prea interesa�i s�-i prind� pe fugari. De ce ar fi fost? Au plecat mai departe, iar peste o or� au trecut iar�i pe l�ng� mine, revenind la Ferm�. Unul dintre ei era chiar tovar�ul meu de planton. Nu-mi v�zuse nici o clip� fa�a, de�i jum�tate din noapte st�tusem �n preajma lui.

C�nd am fost sigur c� n-aveau s� revin�, am p�r�sit drumul �i toat� ziua aceea am descris un semicerc larg, prin p�dure �i pe dealurile din estul Fermei, ie�ind �n cele din urm� �n v�iuga ferit� din vecin�tatea lui Turuf, unde ascunsesem al doilea r�nd de echipament. Era dificil de mers cu sania prin �inutul acela v�luros, tr�g�nd o greutate de dou� ori mai mare dec�t a mea, �ns� stratul de z�pad� era deja compact, iar eu eram �n dothe. Trebuia s�-mi men�in condi�ia, �ntruc�t dac� l�sai s� te p�r�seasc� puterea dothe, nu mai erai bun de nimic. P�n� atunci n-o men�inusem mai mult de o or�, dar �tiam c� unii B�tr�ni o puteau �ine la nivel maxim o zi �i o noapte, sau chiar mai mult, iar antrenamentului meu i se ad�uga acum �nfrigurarea. �n dothe, nu-�i f�ceai multe griji, �i singura mea preocupare o constituia Trimisul, care ar fi trebuit s�-�i revin� destul de repede dup� doza minim� de sonice pe care i-o administrasem. Nu se clintise deloc �i nu aveam timp s�-i acord �ngrijiri. S� fi fost trupul s�u at�t de diferit, �nc�t ceea ce pentru noi e doar o simpl� paralizare s� �nsemne moarte pentru el? C�nd roata �i se �nv�rte�te sub m�n�, trebuie s� fii prudent cu vorbele, iar eu �l numisem �mort" de dou� ori �i-l purtasem a�a cum sunt purta�i mor�ii. Uneori m� g�ndeam c� nu era dec�t un le� pe care-l tr�geam peste dealuri, iar norocul meu �i via�a lui se irosiser� zadarnic. Atunci, blestemam �i asudam, iar for�a dothe p�rea c� se scurge din mine ca apa dintr-un ulcior spart. Dar am continuat �i puterea nu m-a p�r�sit p�n� n-am ajuns la ascunz�toare, unde am instalat cortul. Am deschis o cutie cu hran� concentrat�, pe care am �nfulecat-o aproape �n �ntregime, iar din c�teva comprimate alimentare am f�cut o sup� �i l-am silit pe Ai s-o �nghit�, pentru c� p�rea lihnit. Pe bra�e �i pe piept avea ulcera�ii, ce nu se putuser� vindeca din cauza ros�turilor provocate de sacul murdar �n care dormise. Dup� ce i le-am dezinfectat �i l-am a�ezat �n c�ldura sacului din blan�, pitit at�t c�t �l puteau ascunde iarna �i s�lb�ticia, n-am mai avut ce face. Se l�sase noaptea, iar �ntunericul cel ad�nc, pre�ul solicit�rii voluntare a tuturor for�elor trupului, se n�pustea asupra mea. De acum trebuia s� ne l�sam �n voia lui.

Am dormit am�ndoi. Continua s� ning� �i a nins toat� noaptea, ziua �i noaptea urm�toare, c�t a durat somnul meu thangen. Nu viscolea, ci era prima ninsoare adev�rat� a iernii. C�nd �n cele din urm�, m-am sculat �i am privit afar�, cortul era pe jum�tate �ngropat. Razele soarelui �i umbre alb�strui str�luceau puternic pe om�t. Sus de tot �i h�t departe c�tre r�s�rit, un nor cenu�iu �nce�o�a azurul cerului: fumul lui Udenushreke, cel mai apropiat Deal de Foc. �n jurul v�rfului mititel al cortului se �ntindea neaua, coline, v�ioage, forme unduind, totul alb, virgin.

Fiind �nc� �n perioada de recuperare, eram foarte sl�bit �i mole�it, dar c�nd am reu�it s� m� ridic i-am dat pu�in� sup� lui Ai. �n seara aceleia�i zile, el �i-a revenit, f�r� �ns� s�-�i recapete cuno�tin�a. S-a sculat �n capul oaselor, r�cnind �nsp�im�ntat. C�nd am �ngenuncheat l�ng� el, s-a zb�tut, �ncerc�nd s� se �ndep�rteze, dar efortul fiind prea mare pentru el, a le�inat. �n noaptea aceea a vorbit mult, �ntr-un grai necunoscut. �n nemi�carea �ntunecat� a s�lb�ticiei, era straniu s�-l auzi bolborosind cuvinte dintr-o limb� pe care o �nv��ase pe alt� lume. Ziua urm�toare a fost grea, pentru c� de c�te ori �ncercam s�-l �ngrijesc, m� confunda, b�nuiesc, cu gardienii de la Ferm� �i era terorizat c� aveam s�-i dau vreun drog. Amesteca �n mod jalnic orgota �i karhidish, m� implora cu �nu" �i se lupta cu for�a ce �i-o da spaima. Asta se �nt�mpl� de mai multe ori �i, deoarece eram �nc� �n thangen, cu trupul �i voin�a sl�bite, se p�rea c� nu-l voi putea �ngriji. �n ziua aceea, m-am g�ndit c� drogurile �i afectaser� mintea �i devenise nebun ori imbecil. Apoi mi-am spus c� era mai bine s� fi murit pe sanie, �n p�durea de thore, sau s� nu fi avut noroc �i s� fi fost arestat c�nd plecasem din Mishnory �i trimis la vreo Ferm�, unde s�-mi isp�esc propriul blestem.

M-am trezit din somn �i el m� privea.

��Estraven? a �optit uluit.

Atunci mi-a crescut inima. I-am vorbit �i s-a l�sat �n voia mea. �n noaptea aceea, am�ndoi am dormit bine.

A doua zi se sim�i mult mai �ntremat �i se scul� �n capul oaselor s� m�n�nce. Ulcera�iile de pe corp se �nchideau. L-am �ntrebat cum le c�p�tase.

��Nu �tiu. Cred c� le-au provocat drogurile. M� injectau �ntruna�

���mpotriva kemmerului? Auzisem relat�ri similare de la persoane evadate sau eliberate din Fermele de Voluntari.

��Da. �i altele, nu �tiu ce erau, un fel de seruri ale Adev�rului. �mi f�ceau r�u, dar continuau cu ele. Ce �ncercau s� afle, ce le puteam spune?

��Poate c� nu era un interogatoriu, ci o domesticire.

��Domesticire?

��Ob�ineau docilitatea, oblig�ndu-te s� devii dependent de un derivat al orgrevy. Procedeul e cunoscut �i �n Karhide. Sau poate c� f�ceau un experiment �n mas�. Circul� zvonuri c� pe de�inu�ii din Ferme se testeaz� droguri �i tehnici de modificare a personalit��ii. Nu le d�dusem crezare, dar acum �ncep s�-mi schimb p�rerea.

���n Karhide ave�i asemenea Ferme?

���n Karhide? Nu.

κi frec� posac fruntea.

��Presupun c� �n Mishnory mi-ar zice c� �n Orgoreyn nu exist� a�a ceva.

��Dimpotriv�. S-ar l�uda cu ele �i �i-ar ar�ta filme �i benzi �nregistrate �n Fermele de Voluntari, unde sunt reabilita�i devia�ioni�tii �i unde se acord� refugiu ultimelor grupuri tribale. S-ar putea chiar s� te duc� la Ferma Districtual� Unu pentru Voluntari, aflat� l�ng� Mishnory, care este chiar un fel de atrac�ie turistic�. Dac� ��i imaginezi c� avem Ferme �n Karhide, ne supraestimezi �n mod serios. Nu suntem un popor at�t de sofisticat.

T�cu mult� vreme, privind str�lucirea sobei Chabe, c�reia �i m�risem dozarea �i d�dea o c�ldur� sufocant�. Apoi ridic� ochii.

���tiu c� mi-ai vorbit �i azi diminea��, dar cred c� nu g�ndeam clar. Unde suntem �i cum am ajuns aici?

l-am povestit.

��Pur �i simplu� ai ie�it �mpreun� cu mine?

��Domnule Ai, oricare prizonier sau chiar to�i a�i fi putut ie�i de acolo �n orice noapte. Dac� n-a�i fi fost fl�m�nzi, epuiza�i fizic, demoraliza�i �i droga�i. Dac� a�i fi avut haine de iarn� �i dac� a�i fi avut unde s� v� duce�i� Asta-i principalul. Unde s� te duci? �ntr-un ora�? N-aveai acte �i ai fi fost g�sit imediat. �n s�lb�ticie? N-aveai un ad�post �i n-ai fi rezistat. Cred c� vara aduc mai mul�i gardieni la Ferm�, dar acum paznicul num�rul unu e chiar iarna.

De abia m� ascultase.

��Estraven, nu m-ai fi putut purta nici treizeci de metri. Cu at�t mai pu�in s� alergi cu mine �n c�rc�, cale de kilometri �ntregi prin �inut accidentat, noaptea�

��Eram �n dothe.

A �ov�it.

��Indus �n mod deliberat?

��Da.

��E�ti un� un handdarata?

��Am fost educat �n Handdara �i am locuit doi ani �n Cet��uia Rotherer. �n �inutul Kerm, cei mai mul�i locuitori ai Vetrelor Din�untru sunt handdarata.

��Crezusem c� dup� perioada dothe, consumul masiv de energie duce la un fel de colaps�

��Da, se nume�te thangen�� somnul �ntunecat. Dureaz� mai mult dec�t perioada dothe, iar �n momentul �n care intri �n aceast� refacere e foarte periculos s� �ncerci s� i te opui. Am dormit bu�tean dou� nop�i, dar m� aflu �nc� �n thangen. N-a� putea urca dealul din fa�a, iar foamea este un alt factor: am m�ncat aproape toate proviziile prev�zute pentru o s�pt�m�n�.

��Bine, �ncuviin�� el f�r� chef. Am priceput, te cred� altceva nu pot face. Suntem am�ndoi aici� Totu�i nu �n�eleg� nu �n�eleg pentru ce ai f�cut toate astea.

Atunci m-am �nfuriat. Aveam �n m�n� un cosor-de-ghea�� �i l-am privit cu aten�ie, f�r� s�-i r�spund p�n� nu m� lini�team. Din fericire nu eram pripit �i nici nu m� �nfierb�ntam u�or. Mi-am spus deci c� el era un ignorant, un str�in torturat �i �nsp�im�ntat. A�a m-am calmat �i, �n cele din urm�, am vorbit:

��Cred c� eu sunt principalul vinovat c� ai venit �n Orgoreyn �i astfel ai ajuns la Ferma Pulefen. �ncerc s�-mi repar gre�eala.

��Nu ai nici un rol �n venirea mea la Orgoreyn.

��Domnule Ai, noi am v�zut acelea�i evenimente cu ochi diferi�i. Eu am considerat �n mod gre�it c� le vom interpreta identic. S� ne �ntoarcem pu�in la prim�vara trecut�. Cam cu o jum�tate de lun� �naintea ceremoniei cheii de bolt�, �ncepusem s�-l sf�tuiesc pe Argaven s� nu ia nici o hot�r�re �n privin�a dumitale sau a misiunii dumitale. Audien�a era deja stabilit� �i am apreciat c� ar fi bine s� aib� loc, de�i nu m� a�teptam s� aduc� vreun rezultat. Crezusem c� ai �n�eles toate acestea �i aici am gre�it. Am considerat prea multe lucruri �n�elese de la sine. N-am dorit s� te ofensez, sf�tuindu-te. B�nuisem c� ai sesizat pericolul ascensiunii rapide a lui Pemmer Harge rem ir Tibe �n Kyorremy. Dac� Tibe ar fi avut un motiv serios s� se team� de dumneata, te-ar fi acuzat c� faci jocul vreunei fac�iuni, �i Argaven, pe care frica �l mobilizeaz� foarte u�or, ar fi decis probabil s� fii asasinat. Eu te doream pe o pozi�ie secundar�, mai ferit�, c�t� vreme Tibe era sus �i puternic. �nt�mpl�tor, m-am pr�bu�it o dat� cu dumneata. Eram sortit s� cad, de�i nu �tiam c� avea s� fie chiar �n seara �n care am cinat �mpreun�. Nimeni nu r�m�ne �ns� mult timp prim-ministrul lui Argaven. Dup� ce am primit ordinul de exil, era imposibil s� comunic cu dumneata, deoarece te-a� fi contaminat cu dizgra�ia mea, sporind primejdia �n care te aflai. Am venit �n Orgoreyn �i am �ncercat s�-�i sugerez s� vii aici. I-am �ndemnat pe acei membri ai Celor Treizeci-�i-Trei fa�� de care aveam mai pu�ine re�ineri s�-�i aprobe intrarea. F�r� interven�ia lor, n-ai fi reu�it. Ei vedeau �n dumneata�� �i eu i-am �ncurajat �n ideea aceasta�� o cale spre putere, o cale de ie�ire din rivalitatea mereu sporit� cu Karhide �i de restaurare a Comer�ului Liber, poate chiar o �ans� de sf�r�mare a cle�telui Sarfului. Sunt �ns� ni�te oameni extrem de pruden�i, care se tem s� ac�ioneze. �n loc s� te fac� cunoscut, ei te-au ascuns �i astfel au ratat ocazia, apoi te-au v�ndut Sarfului ca s�-�i salveze pielea. M-am bizuit prea mult pe ei, �i de aceea vina �mi apar�ine.

��Totu�i, ce rol au avut toate intrigile acestea, t�inuirile, goana dup� putere �i comploturile? Ce voiai s� ob�ii?

��Exact ceea ce vrei �i dumneata: alian�a dintre lumea mea �i lumile voastre. Ce b�nuiai?

Ne priveam nemi�ca�i, aidoma unor statuete din por�elan, pe deasupra sobei dogoritoare.

��Vrei s� zici, chiar dac� Orgoreyn ar fi �ncheiat aceast� alian��?

��Da. Karhide ar fi urmat-o destul de repede. Consideri c� m-ar fi interesat shifgrethorul c�nd este �n joc o asemenea miz� pentru noi to�i, pentru to�i fra�ii mei oameni? Ce conteaz� care �ar� se treze�te prima, at�ta vreme c�t ne trezim cu to�ii?

��Cum dracu' pot crede orice mi-ai spune?! a izbucnit el. Sl�biciunea trupului f�cea ca indignarea s� sune �ndurerat� �i t�nguitoare: Dac� toate acestea sunt adev�rate, mi-ai fi putut da unele explica�ii prim�vara trecut�, scutindu-ne pe am�ndoi de un drum la Pulefen. Eforturile dumitale �n folosul meu�

��Au e�uat. �i �i-au adus durere, ru�ine �i primejdii. �tiu. Dar dac� a� fi �ncercat s� lupt cu Tibe pentru binele dumitale, acum n-ai mai fi aici, ci �ntr-un morm�nt �n Erhenrang. Iar �n Karhide �i �n Orgoreyn exist� deja c��iva oameni care sunt convin�i de spusele dumitale pentru c� m-au ascultat pe mine. S-ar putea chiar s�-�i fie de folos. A�a cum ai zis, marea mea gre�eal� a fost c� nu �i-am explicat limpede. Nu sunt obi�nuit s-o fac. Nu sunt obi�nuit s� ofer �i nici s� accept sfaturi sau repro�uri.

��Nu inten�ionez s� fiu nedrept, Estraven�

���i totu�i e�ti. Ciudat! Sunt singurul om de pe Gethen care te-a �nvestit cu �ncredere total� �i, cu toate acestea, sunt singurul �n care ai refuzat s� te �ncrezi.

�i-a l�sat capul �n m�ini. �n cele din urm� a rostit:

��Iart�-m�, Estraven. Era at�t o scuz� c�t �i o recunoa�tere.

��Realitatea este, am spus, c� nu po�i sau nu vrei s� �n�elegi c�-mi pun n�dejdea �n dumneata. M-am ridicat, fiindc� �mi amor�iser� picioarele, �i am constatat c� tremuram de m�nie �i de oboseal�: �nva��-m� graiul mintal, graiul vostru �n care nu se poate min�i. �nva��-m� �i apoi �ntreab�-m� de ce am f�cut ceea ce am f�cut.

��Mi-ar pl�cea s-o pot face, Estraven.

M-AM DE�TEPTAT. P�n� atunci fusese straniu, ireal s� m� trezesc �n interiorul unui con �ntunecos de c�ldur� �i s�-mi aud ra�iunea spun�ndu-mi c� era un cort, c� z�ceam �n el viu, c� nu mai eram �n Ferma Pulefen. De data asta, trezirea mea n-a mai fost stranie, ci �nso�it� de un sentiment recunosc�tor de pace. Ridic�ndu-m�, am c�scat �i am �ncercat s�-mi piept�n cu degetele p�rul �nc�lcit. L-am privit pe Estraven, care dormea profund pe sacul lui de dormit, la un metru de mine. Nu purta dec�t izmenele. �i era cald. Chipul s�u oache� �i misterios era expus direct luminii �i privirii mele. Adormit, p�rea cam prost�nac, a�a cum par to�i oamenii �n somn. Avea o fa�� rotund�, puternic� �i relaxat�, cu pic�turi mici de transpira�ie pe buza superioar� �i deasupra spr�ncenelor dese. Mi l-am amintit asud�nd �n tribuna paradei din Erhenrang, �n mijlocul fastului �i str�lucirii. �l vedeam acum neajutorat �i pe jum�tate gol, sub o lumin� mai rece, �i pentru prima oar� l-am v�zut a�a cum era.

Se trezi t�rziu �i o f�cu �ncet. �n cele din urm�, se ridic� nesigur, c�sc�nd, �i puse c�ma�a, scoase capul din cort ca s� verifice vremea, apoi m� �ntreba dac� voiam o cea�c� de orsh. Fiersesem deja un ibric cu apa rezultat� din ghea�a pe care o l�sase seara �ntr-o crati�� pe sob�. Accept� o cea�c�, �mi mul�umi sec �i se a�ez� s-o bea.

��De aici, �ncotro pornim, Estraven?

��Depinde unde vrei s� mergi, domnule Ai. �i ce fel de c�l�torie po�i suporta.

��Care-i calea cea mai scurt� de a ie�i din Orgoreyn?

��Spre vest. C�tre coast�. Vreo cincizeci de kilometri.

���i de acolo?

��Porturile vor �nghe�a, dac� n-au f�cut-o deja. Oricum, iarna, cor�biile nu se �ndep�rteaz� de coast�. Ar trebui s� ne ascundem undeva �i s� a�tept�m p�n� la prim�var�, c�nd v�n�torii pornesc spre Sith �i Perunter. Dac� embargoul comercial continu�, nimeni nu se va mai �ndrepta spre Karhide. Ne-am putea �mbarca pe o nav� comercial�. Din nefericire, nu prea am bani.

��Exist� o alternativ�

��S� ajungem �n Karhide pe uscat.

��C�t de departe este� o mie cinci sute de kilometri?

��Pe �osele, da. �ns� nu putem merge pe ele. N-am trece de primul punct de control. Singura cale ar fi spre nord, prin mun�i, apoi spre est, peste Gobrin, �i �n jos, c�tre grani�a de la golful Guthen.

��Peste Gobrin� adic� peste calota glaciar�?

�ncuviin�� din cap.

��Este posibil �n cursul iernii?

��A�a cred. Cu noroc, ca �n orice c�l�torie f�cut� iarna. Dintr-un anumit punct de vedere, traversarea unui ghe�ar e preferabil� �n anotimpul �sta. Vremea bun� are tendin�a de a se stabiliza deasupra calotelor glaciare, unde ghea�a reflect� c�ldura soarelui �i furtunile sunt �mpinse c�tre periferie. De aici �i legendele despre Locul-dintre-zidurile-viscolului. �sta ar putea fi avantajul nostru�� de altfel, singurul.

��Deci crezi �n mod serios c�

��N-ar fi avut sens s� te iau din Ferma Pulefen, dac� n-a� fi crezut�

Era �nc� rigid, suferind, �ncruntat. Conversa�ia de asear� ne marcase pe am�ndoi.

��Deci consideri traversarea ghe�arului mai pu�in riscant� dec�t a�teptarea p�n� la prim�var�, c�nd putem trece marea?

�ncuviin�� din nou �i rosti scurt:

��Pustietate.

O vreme am c�zut pe g�nduri.

��Sper c� ai luat �n calcul �i lipsurile mele. Nu sunt la fel de rezistent la ger ca dumneata, nici m�car pe departe. Nu sunt expert �n schiat. Nu sunt �n form� prea bun㠗 de�i mi-am revenit fa�� de acum c�teva zile.

��Cred c� putem reu�i, spuse el cu acea simplitate absolut�, pe care �ntotdeauna o considerasem ironie.

��Perfect.

M� privi, apoi �i goli cea�ca de ceai�� nume destul de potrivit�� preg�tit din gr�un�e pr�jite de perm, orsh, o b�utur� cafenie, dulce-acri�oar�, bogat� �n zah�r �i vitaminele A �i C, fiind un stimulent pl�cut, similar lobelinei. Pe Iarn�, acolo unde nu-i bere, g�se�ti orsh, unde nu exist� nici bere, nici orsh, nu tr�iesc oameni.

��Va fi greu, rosti Estraven l�s�nd jos cea�ca. Foarte greu. F�r� noroc, nu vom reu�i.

��Prefer s� mor pe ghe�ar dec�t �n cloaca aia din care m-ai scos.

T�ie o bucat� de mere-de-p�ine uscate, �mi oferi o felie �i r�mase g�nditor, mestec�nd.

��Ne va trebui mai mult� m�ncare, vorbi dup� un timp.

��Ce se va �nt�mpla dac� reu�im s� ajungem �n Karhide� adic�, m� g�ndesc la dumneata. E�ti �nc� proscris.

M� cercet� cu ochii lui negri de vidr�.

��Da. Cred c-o s� r�m�n de cealalt� parte.

���i c�nd vor afla c� l-ai ajutat pe prizonierul lor s� evadeze�?

��Nu-i obligatoriu s� afle. Sur�se posac �i ad�ug�: Mai �nt�i trebuie s� travers�m Ghea�a.

��Uite ce-i, Estraven, am izbucnit, m� po�i ierta pentru ce-am zis ieri?

��Nusuth.

Se ridic�, �nc� mestec�nd, �i puse hiebul, haina �i �nc�l��rile �i se t�r� prin u�a care se str�nse automat dup� el. De afar�, b�g� capul �n�untru �i zise:

��S-ar putea s� �nt�rzii sau s� lipsesc toat� noaptea. Te po�i descurca?

��Da.

��Bine.

Apoi disp�ru. Nu mai cunoscusem vreodat� o persoan� ca Estraven, care s� se adapteze at�t de perfect �i rapid unei situa�ii noi. Eram �n refacere �i doream s� pornesc, iar el ie�ise din thangen. �n clipa �n care toate astea fuseser� clare, ac�ionase imediat. Niciodat� nu era pripit sau gr�bit, dar era permanent preg�tit. F�r� �ndoial� c� acesta constituia secretul extraordinarei cariere politice la care renun�ase de dragul meu, ca �i al �ncrederii sale �n mine �i al devotamentului fa�� de misiunea mea. C�nd ap�rusem, el singur dintre to�i locuitorii Iernii fusese gata de ac�iune.

Cu toate acestea, se considera un individ lent, f�r� vitez� de reac�ie �n caz de pericol.

Odat� �mi spusese c�, fiind at�t de �ncet �n g�ndire, trebuia s� ac�ioneze dup� o intui�ie general� a direc�iei �n care se �ndrepta norocul s�u �i c� aceast� intui�ie �l �n�ela rareori. O spusese foarte serios. Poate c� era adev�rat. Prezic�torii din Cet��ui nu sunt singurii oameni de pe Iarn� care pot vedea �n viitor. Gethenienii �i-au dezvoltat presentimentele, dar precizia acestora r�m�ne la acela�i nivel. Yomeshta au �i o explica�ie �n privin�a asta: capacitatea respectiv� nu este pur �i simplu numai prezicere, ci reprezint� mai degrab� puterea de a vedea (chiar dac� numai pentru o frac�iune de secund�) totul deodat�: de a z�ri �ntregul.

Pe durata absen�ei lui Estraven, am men�inut soba la puterea maxim� �i astfel am putut s� simt c�ldur� pentru prima dat� dup� oare dup� c�t timp? B�nuiam c� de acum era Thern, prima lun� de iarn� �i prima lun� a unui Nou An Unu, �ns� �n Pulefen pierdusem socoteala timpului.

Soba era unul dintre acele aparate excelente �i economice, perfec�ionate de gethenieni �n efortul lor multimilenar de-a �nvinge frigul. Numai utilizarea unui acumulator de fuziune ar fi putut-o �mbun�t��i. Bateria bionic� func�iona ne�ntrerupt vreme de paisprezece luni �i c�ldura degajat� era puternic�. Nu c�nt�rea mai mult de dou� kilograme �i era simultan re�ou, radiator �i lantern�. F�r� ea n-am fi parcurs nici o sut� de kilometri. Probabil c�-l costase mul�i bani pe Estraven; banii aceia pe care �i �nm�nasem cu m�re�ie �n Mishnory. Cortul era f�cut dintr-un material plastic special, care era izolant termic �i �nl�tura, cel pu�in par�ial, condensarea vaporilor�� principalul neajuns al corturilor iarna. Sacii de dormit din blan� pesthry, hainele, schiurile, sania, proviziile erau de cea mai bun� calitate, u�oare, durabile �i scumpe. Dac� plecase dup� alimente, cu ce urma s� le cumpere?

Reveni �n seara urm�toare. Ie�isem de c�teva ori, �nc�l�at cu rachete, rec�p�t�ndu-mi puterile �i obi�nuindu-m� cu mersul pe pantele �nz�pezite ale v�ii. �tiam s� schiez, �ns� nu m� descurcam cu rachetele. Nu �ndr�znisem s� dep�esc colinele, de team� s� nu m� r�t�cesc. Era o regiune s�lbatic�, accidentat�, plin� de v�ioage �i p�raie, �n�l��ndu-se abrupt c�tre mun�ii �nnoura�i din est. Am avut timp s� m� �ntreb ce trebuia s� fac �n locul acesta uitat de lume, dac� nu se �ntorcea Estraven.

Ap�ru �n tromb� de pe v�rful dealului �ntunecat�� era un schior de clas㠗 �i se opri l�ng� mine, murdar, obosit �i �mpov�rat. Purta �n spate un sac uria�, slinos �i plin cu pachete, ca un Mo� Cr�ciun ivit din hornurile b�tr�nului P�m�nt. Pachetele con�ineau gr�un�e kadik, mere-de-p�ine uscate, ceai �i buc��i din zah�rul ro�u, tare �i cu gust de p�m�nt pe care gethenienii �l rafineaz� dintr-un tubercul local.

��De unde ai f�cut rost de toate astea?

��Le-am furat din Turuf. Foarte riscant, spuse fostul prim-ministru al Karhidei, �in�ndu-�i palmele deasupra sobei, c�reia nu-i redusese �nc� intensitatea. Chiar �i lui �i era frig.

Asta a fost tot ce am aflat. Nu era m�ndru de isprava lui �i nici capabil s� fac� haz de ea. Ho�ia e un p�cat teribil pe Iarna. Singurul om mai dispre�uit dec�t ho�ul este sinuciga�ul.

��Mai �nt�i o s� le termin�m pe astea, rosti el, c�nd am pus z�pad� la topit pe sob�. Sunt grele.

P�n� atunci m�ncasem ra�ii de �concentrate", un amestec fortificant, deshidratat �i comprimat sub form� de cuburi din alimente cu bogat con�inut energetic�� numele orgota este�� gichy-michy �i a�a �i spuneam �i noi, de�i, desigur, vorbeam �n karhidish. Ne erau suficiente �aizeci de zile la ra�ia standard minim�: o jum�tate de kilogram pe zi pentru fiecare. Dup� ce s-a sp�lat �i a m�ncat, Estraven a r�mas mult timp l�ng� sob�, �n noaptea aceea, inventariind proviziile �i hot�r�nd cum �i c�nd trebuia s� le utiliz�m. Nu aveam c�ntar �i era nevoit s� aproximeze, folosind ca m�sur� o cutie de o jum�tate de kilogram de gichy-michy. Ca majoritatea gethenienilor, �tia valorile calorice �i nutritive ale fiec�rui aliment, �i cuno�tea propriile necesit��i �n felurite condi�ii �i le estim� cu destul� precizie pe ale mele. �tiin�a aceasta are o important� valoare de supravie�uire pe Iarn�!

Dup� ce a planificat proviziile, s-a b�gat �n sac �i s-a culcat. �n timpul nop�ii, l-am auzit vorbind prin somn: cifre care �nsemnau greut��i, zile, distan�e�

Aveam de str�b�tut aproximativ o mie trei sute de kilometri. Primii o sut� cincizeci urmau s� fie spre nord sau nord-est, prin p�dure �i peste pintenii cei mai nordici ai lan�ului Sembensyen p�n� la ghe�arul cel mare, calota glaciar� care acoper� cei doi lobi ai Marelui Continent la nordul paralelei 45� �i care, pe alocuri, coboar� p�n� aproape de 35�. Una dintre aceste prelungiri sudice se situa �n regiunea Dealurilor de Foc, ultimele piscuri ale Sembensyenilor, �i ea constituia prima noastr� �int�. Acolo, printre mun�i, aprecia Estraven, trebuia s� putem intra pe suprafa�a ghe�ii, fie cobor�nd de pe un versant muntos, fie urc�nd de pe panta unui ghe�ar afluent. Dup� aceea, urma s� mergem chiar pe Ghea��, spre est, cale de vreo mie de kilometri, �n apropierea golfului Guthen, unde marginea ghe�arului revenea spre nord, urma s�-l p�r�sim �i s� cotim c�tre sud-est. P�n� la frontiera karhidish mai erau cam o sut� dou�zeci de kilometri, peste mla�tinile Shenshey, probabil acoperite cu un strat de z�pad� de cei pu�in cinci-�ase metri.

Ruta respectiv� ocolea toate regiunile locuite sau locuibile. Nu puteam �nt�lni nici un punct de control �i asta era extrem de important. Eu nu aveam acte de identitate, iar Estraven nu credea c� ale sale mai puteau fi falsificate �nc� o dat�. De�i la o privire superficial� a� fi trecut drept gethenian, nu m� puteam feri dinaintea unor ochi care m� c�utau. �n aceast� privin��, ruta propus� de Estraven era practic�.

Din toate celelalte puncte de vedere, p�rea curat� nebunie.

Mi-am p�strat p�rerea pentru mine, deoarece credeam cu adev�rat ceea ce spusesem: dac� ar fi fost s� mor, a� fi preferat s-o fac �n libertate. Estraven �ns� continua s� exploreze alternative. �n ziua urm�toare, pe care am petrecut-o �nc�rc�nd bagajele pe sanie, mi-a spus:

��Dac� ai chema Nava Stelar�, �n c�t timp ar putea ajunge?

���ntre opt zile �i o jum�tate de lun�, depinz�nd de pozi�ia ocupat� pe orbita solar� fa�� de Gethen. E posibil s� se g�seasc� de partea cealalt� a soarelui.

��Nu mai devreme?

��Nu. �n interiorul unui sistem solar, NAFAL-ul nu poate fi utilizat, ci numai propulsia reactoarelor. Asta �nseamn� cel pu�in opt zile. De ce �ntrebi?

�ntinse o coard� �i o �nnod� �nainte de a r�spunde:

��M� g�ndeam dac� n-ar fi mai �n�elept s� cerem ajutor lumii dumitale. �n Turuf exist� un emi��tor radio.

��C�t de puternic?

��Mediu. Un transmi��tor cu adev�rat puternic se g�se�te �n Kuhumey, la vreo �ase sute de kilometri spre sud.

��Kuhumey este un ora� mare, nu?

��Dou� sute cincizeci de mii de locuitori.

��Ar trebui s� avem acces la el, apoi s� ne ascundem cel pu�in opt zile, cu Sarful pe urmele noastre� N-am avea mari �anse.

El �ncuviin�� din cap.

Am scos din cort ultimul sac cu gr�un�e kadik, l-am potrivit la locul s�u pe sanie �i am rostit:

��Dac� a� fi chemat nava, atunci �n Mishnory�� �n seara �n care mi-ai spus�� c�nd am fost arestat� Acum �ns� ansiblul meu e la Obsle. Presupun c�-l mai are.

��L-ar putea folosi?

��Nu. Nici m�car din gre�eal�, ap�s�nd �nt�mpl�tor pe taste. Regl�rile coordonatelor sunt extrem de complexe. Dar dac� le-a� fi folosit eu�!

��Sau dac� eu a� fi �tiut c� jocul se terminase deja, �n ziua aceea, sur�se el. Nu era o persoan� care s� se piard� �n regrete.

��Cred c� �tiai, dar nu te-am crezut.

Dup� ce am terminat de �nc�rcat sania, a insistat s� petrecem restul zilei odihnindu-ne �i acumul�nd energie. El se �ntinse �n cort �i �ncepu s� scrie. Acoperea rapid paginile unui carne�el cu litere karhidish micu�e �i verticale, relat�nd con�inutul capitolului anterior. Nu reu�ise s�-�i completeze jurnalul �n ultima lun� �i asta �l nemul�umea, fiindc� era foarte meticulos. B�nuiesc c� jurnalul era at�t o obliga�ie c�t �i o leg�tur� cu familia lui, Vatra de Estre. Toate acestea le-am aflat abia mai t�rziu. Atunci nu �tiam ce scria �i ceruiam schiurile sau pur �i simplu m� odihneam. Am �nceput s� fluier o melodie vesel�, dar m-am oprit la jum�tatea ei. Urma s� convie�uim �n acela�i cort �i se cerea �n mod evident o anumit� autore�inere, o polite�e reciproc� �ntr-adev�r, Estraven �n�l�ase ochii la auzul fluieratului meu, de�i nu iritat. M� privi oarecum vis�tor �i spuse:

��P�cat c� anul trecut nu �tiam de nava dumitale� De ce te-au l�sat aici singur?

��Primul Trimis pe o planet� vine �ntotdeauna singur. Un str�in reprezint� o curiozitate, pe c�nd doi constituie o invazie.

��Via�a Trimisului e considerat� ne�nsemnat�.

��Nu, pentru Ecumen nici o via�� nu-i ne�nsemnat�. Tocmai de aceea, mai degrab� risc� o singur� via�� dec�t dou� sau dou�zeci. �n plus, deplasarea oamenilor prin spa�iu cost� timp �i bani. Oricum, eu m-am oferit voluntar.

���Onoare celui care �nfrunt� primejdia", cit� el un proverb �i coment� cu glas sc�zut: Vom fi extrem de onora�i c�nd o s� ajungem �n Karhide�

Atunci c�nd vorbi, am crezut cu adev�rat c� vom reu�i s� ajungem �n Karhide, parcurg�nd o mie trei sute de kilometri de mun�i, r�pe, crevase, vulcani, ghe�ari, mla�tini sau golfuri �nghe�ate, o imens� pustietate lipsit� de via�� �n furtunile miezului de iarn� din toiul unei ere glaciare. St�tea, scriindu-�i jurnalul cu aceea�i minu�iozitate r�bd�toare �i �nc�p���nat� pe care o v�zusem la un rege nebun, coco�at pe o schel� �i zidind o bolt�. �C�nd o s� ajungem �n Karhide�", spusese el.

Acel c�nd nu era o simpl� speran�� atemporal�. Inten�iona s� ajungem �n Karhide �n a patra zi din cea de-a patra lun� de iarn�, Arhad Anner. Urma s� pornim m�ine, a treisprezecea zi a primei luni, Tormenbod Thern. Conform calculelor sale, ra�iile ne puteau ajunge cel mult trei luni getheniene, adic� �aptezeci �i opt de zile. De aceea trebuia s� parcurgem zilnic dou�zeci de kilometri, vreme de �aptezeci de zile, �i s� ajungem �n Karhide pe Arhad Anner. Asta se hot�r�se. Acum nu ne mai r�m�nea dec�t s� dormim.

Am plecat �n zori, �nc�l�a�i cu rachete, sub o ninsoare slab� �i lini�tit�. Z�pada de pe dealuri, bessa, moale �i �nc� af�nat�, constituia genul de z�pad� detestat� de schiorii terrieni. Sania era �nc�rcat� cu v�rf �i Estraven aprecia c� greutatea ei dep�ea o sut� cincizeci de kilograme. �nainta cu dificultate prin n�me�ii pufo�i, de�i se m�nuia la fel de u�or ca o b�rcu�� bine construit�. T�lpicile erau ni�te minun��ii, acoperite cu un polimer ce reducea frecarea aproape la zero, dar desigur asta nu ajuta la nimic c�nd te �mpotmoleai �ntr-un troian. Pe un asemenea teren, cobor�nd �i suind pante �i r�pe, am constatat c� cel mai bine era ca unul sa trag� la ham, iar cel�lalt s� �mping� sania dinapoi. Ninsoarea continu� toat� ziua, m�runt� �i lin�. �n dou� r�nduri am poposit s� m�nc�m. Am continuat s� mergem �i deodat� s-a f�cut noapte. Ne-am oprit �ntr-o vale asem�n�toare celei pe care o p�r�sisem diminea�a, o depresiune printre coline �nz�pezite. M� sim�eam at�t de obosit �nc�t m� �mpleticeam, �i totu�i nu-mi venea sa cred c� ziua se terminase. Kilometrajul saniei ar�ta c� parcurseser�m aproape dou�zeci �i cinci de kilometri.

Dac� puteam merge at�t de repede prin z�pada moale, cu sania �nc�rcat� la maximum, printr-o regiune accidentat�, pres�rat� de v�i �i dealuri perpendiculare pe drumul nostru, atunci cu siguran�� ne puteam descurca �i mai bine pe ghe�ar, unde z�pada era tare, suprafa�a neted�, iar sania tot mai u�oar�, �ncrederea mea �n Estraven fusese mai degrab� autoimpus� dec�t spontan�. Acum �mi puneam n�dejdea �n el. Peste �aptezeci de zile trebuia s� fim �n Karhide.

��Ai mai c�l�torit a�a? l-am �ntrebat.

���nh�mat la sanie? Deseori.

��Pe distan�e lungi?

���ntr-o toamn�, cu ani �n urm�, am mers vreo trei sute de kilometri pe Ghea�a Kerm.

Extremitatea inferioar� a �inutului Kerm, peninsula muntoas� din sudul semicontinentului Karhide este acoperit� de ghea�� ca �i nordul ��rii. Pe Marele Continent de pe Gethen, oamenii populeaz� o f�ie de p�m�nt �ntre dou� ziduri albe. S-a calculat c� o reducere de numai 8% a radia�iei solare ar duce la contopirea acestor ziduri. Atunci n-ar mai exista oameni �i nici p�m�nt�� doar ghea��.

��De ce?

��Din curiozitate, de dragul aventurii� �ov�i, apoi z�mbi u�or: �Amplificarea complexit��ii �i intensit��ii c�mpului de via�� inteligent�", reproduse el unul din citatele mele ecumenice.

��Aha, deci �n mod deliberat extindeai inerenta tendin�� evolu�ionist� a Fiin�ei�� una dintre manifest�rile acesteia fiind explorarea.

Am�ndoi eram foarte �nc�nta�i de noi �n�ine, a�a cum st�team �n cortul cald, b�nd ceai fierbinte �i a�tept�nd sa fiarb� gr�un�ele kadik.

��Da, continu� el, eram �ase. To�i foarte tineri. Eu �i fratele meu din Estre, patru dintre prietenii no�tri din Stok. Nu aveam o destina�ie anume. Am fi vrut s� vedem Teremanderul, un munte ce se �nal�� din Ghea��. Pu�ini oameni l-au v�zut de pe uscat.

P�satul era gata, cu totul altceva dec�t terciul de t�r�te de la Ferma Pulefen. Avea gustul castanelor coapte de pe Terra �i pi�c� �n mod pl�cut cerul gurii. �nc�lzit �i binevoitor, am rostit:

��Pe Gethen am m�ncat �ntotdeauna lucruri delicioase �n compania dumitale, Estraven.

��Nu �i la banchetul din Mishnory.

��Nu, ai dreptate� Nu-�i place Orgoreynul, a�a-i?

��Pu�ini orgota �tiu s� g�teasc�. Dac� ur�sc Orgoreynul? Nu, de ce-a� face-o? Cum po�i s� ur�ti o �ar� sau s� iube�ti alta? Tibe vorbe�te despre asemenea lucruri, eu n-am abilitatea lui. Eu cunosc oameni, ora�e, ferme, dealuri, r�uri �i st�nci. �tiu cum toamna, razele amurgului scald� un lumini� pe o colin�. Dar ce rost are s� �nconjuri toate aceste lucruri cu o grani��, s� le dai un nume �i s� te opre�ti cu iubirea acolo unde numele �nceteaz�? Dac� ��i iube�ti �ara �nseamn� s� ur�ti ne-�ara? Atunci nu-i bine. E o simpl� iubire de sine? Asta-i bine, dar nu trebuie s� faci din ea o virtute sau o profesiune� A�a cum iubesc via�a, iubesc �i dealurile Domeniului Estre, �ns� genul acesta de iubire nu are o frontier� a urii. Iar dincolo de a�a ceva sunt ignorant, sper�

Ignorant, �n sensul Handdara: a ignora abstractul, a fi str�ns legat de concret. Atitudinea respectiv� avea �n ea ceva feminin: refuzarea abstractului, a idealului, o supunere fa�� de realitate, care nu m� �nc�nt�.

Cu toate acestea, el continu�:

��Cel care nu ur�te un guvern r�u e un prost. �i dac� pe p�m�nt ar exista un guvern bun, ar fi o mare mul�umire s�-l sluje�ti.

Aici ne �n�elegeam.

��Cunosc c�te ceva din mul�umirea aceea, am zis.

��Da, mi-am �nchipuit.

Am sp�lat castrona�ele cu ap� fierbinte �i le-am de�ertat afar�. Era �ntuneric bezn�, ninsoarea continua m�runt� �i rar�, de abia vizibil� �n raza oval� de lumin� ce r�zb�tea prin valva cortului. Dup� ce am etan�at-o, ne-am desf�cut sacii �n c�ldura pl�cut� din�untru. Estraven �mi spuse ceva de genul:

��D�-mi castrona�ele, domnule Ai.

��O s-o �ii cu �domnule" tot drumul? i-am replicat.

El ridic� privirea �i izbucni �n r�s:

��Nu �tiu cum s�-�i spun.

��M� numesc Genly Ai.

���tiu. Dumneata folose�ti numele meu de �inut.

��Nici eu nu �tiu cum s�-�i spun.

��Harth.

��Atunci, mie spune-mi Ai� Cine folose�te prenumele?

��Fra�ii-de-Vatr� sau prietenii, �mi r�spunse �i cuvintele lui sunar� �ndep�rtate, imposibil de atins, la un metru de mine �ntr-un cort de numai doi metri �i jum�tate.

N-aveam ce s�-i r�spund. Ce poate fi mai arogant dec�t onestitatea? Cu entuziasmul pierit, m-am strecurat �n sac.

��Noapte bun�, Ai, spuse str�inul.

Iar cel�lalt str�in zise:

��Noapte bun�, Harth.

Un prieten� Ce �nsemna prietenul �ntr-o lume �n care orice prieten putea fi un amant la o nou� faz� a lunii? Z�vor�t �n virilitatea mea, eu nu puteam fi prietenul lui Therem Harth sau al oric�ruia din neamul s�u. Ei nu erau nici b�rba�i, nici femei, ci ambele sexe �ngem�nate, ciclic, lunar, metamorfoz�ndu-se sub atingerea m�inii, prunci modifica�i �n leag�nul umanit��ii. Nu erau din aceea�i carne cu mine. �i nici prietenii mei. �ntre noi nu exista dragoste.

Am dormit. M-am trezit o dat� �i am auzit ninsoarea a�tern�ndu-se, moale �i groas�, pe cort.

Estraven s-a de�teptat �n zori �i a preg�tit micul dejun. Ziua era luminoas�. Am str�ns totul �i am pornit c�nd soarele poleia v�rfurile desi�urilor pitice care tiveau v�lceaua. Estraven tr�gea la ham, iar eu �mpingeam dinapoi �i c�rmeam. Deasupra z�pezii se formase o crust� �nghe�at�. Pe pantele lipsite de obstacole, coboram �n goan�, ca un atelaj de c�ini. �n ziua aceea am intrat �n p�durea ce m�rgine�te Ferma Pulefen: o �ntindere de copaci thore, pitici, gro�i, cu ramuri noduroase �i b�rbi de ghea��. Nu �ndr�zneam s� urm�m drumul principal c�tre nord �i o vreme am mers pe potecile forestiere. �naintam rapid c�nd nu �nt�lneam arbori pr�bu�i�i �i h��i�uri. Odat� ajun�i �n Tarrenpeth, erau mai pu�ine r�pe sau pante abrupte. Seara, kilometrajul s�niei �nregistra treizeci de kilometri parcur�i �i ne sim�eam mai pu�in obosi�i dec�t �n seara trecut�.

Pe Gethen, zilele de iarn� sunt luminoase, ceea ce mai diminueaz� asprimea lor. Axa planetei are o �nclinare de numai c�teva grade fa�� de planul eclipticii, insuficient ca s� apar� diferen�e vizibile �ntre anotimpuri la latitudinile mici. Anotimpurile nu sunt cauzate de �nclinarea eclipticii, ci de orbita elipsoidal�. La cap�tul �ndep�rtat al orbitei, apropiindu-se lent �i dep�rt�ndu-se de afeliu, exist� suficient� pierdere de radia�ie solar� ca s� perturbe tiparele meteorologice deja instabile, �nghe��nd ceea ce era de acum rece �i transform�nd vara cenu�ie �i umed� �ntr-o iarn� alb� �i aspr�. Mai uscat� dec�t restul anului, iarna ar putea fi pl�cut� dac� n-ar exista gerul. Atunci c�nd poate fi z�rit, soarele str�luce�te �n �n�l�imi. Nu este o lent� infiltrare a luminii �n bezn�, a�a cum se �nt�mpl� pe pantele polare ale Terrei, unde frigul �i noaptea sunt nedesp�r�ite. Gethen are o iarn� alb�, aspr�, teribil� �i str�lucitoare.

Str�baterea p�durii Tarrenpeth a durat trei zile. �n ultima zi, Estraven a instalat tab�ra mai devreme, ca s� pun� capcane. Voia s� prind� ni�te pesthry. Acestea sunt printre cele mai mari animale de pe Iarn�, cam de m�rimea unor vulpi, ierbivore �i ovipare, cu o superb� blan� gri sau alb�. El �ns� le voia carnea, care este comestibil�. Pesthry migreaz� spre sud �n num�r mare, nu se asociaz� �n grupuri �i se furi�eaz� at�t de u�or �nc�t n-am v�zut dec�t dou� sau trei �n toat� p�durea, dar z�pada din lumini�uri era pres�rat� cu nenum�rate urme de labe, toate �ndreptate spre sud. Capcanele lui Estraven se umplur� �n mai pu�in de dou� ore. El jupui �i cur��� cele �ase animale, l�s� la �nghe�at o parte din carne, iar din restul preg�ti cina. Gethenienii nu sunt un popor de v�n�tori, deoarece nu prea au ce s� v�neze, nu exist� ierbivore mari, deci nici carnivore mari, except�nd m�rile cu fauna bogat�. Ei pescuiesc �i lucreaz� p�m�ntul. P�n� atunci nu mai v�zusem un b�tina� cu s�nge pe m�ini.

Estraven privi bl�nurile albe.

��Cu ce este aici, un v�n�tor �i poate asigura mas� �i cas� pentru o s�pt�m�n�, rosti el. Pierdute pentru totdeauna�

�mi �ntinse una, s-o ating. Era at�t de moale �i deas�, �nc�t nu puteai fi sigur c�nd anume �ncepeai s-o sim�i sub degete. Sacii no�tri de dormit, hainele �i glugile erau c�ptu�ite cu aceea�i blan�, un izolator termic excep�ional �i nespus de frumos.

��Pentru o simpl� tocan�, am comentat eu.

Estraven m� privi scurt, �n felul lui caracteristic, �i spuse ap�sat:

��Avem nevoie de proteine.

Dup� aceea azv�rli pieile. Peste noapte, russy, micii �obolani-�erpi, aveau s� devoreze totul�� blan�, m�runtaie �i oase�� ling�nd p�n� �i s�ngele de pe z�pad�.

Ca �ntotdeauna, Estraven avu dreptate. Un pesthry avea aproape un kilogram de carne comestibil�. �n seara aceea mi-am m�ncat por�ia de tocan� �i a� fi putut s-o �nghit �i pe a lui f�r� s�-mi dau seama. �n diminea�a urm�toare, c�nd am pornit pe munte, �mpingeam parc� cu puteri duble.

Am urcat toat� ziua. Ninsoarea slab� �i vremea kroxet - f�r� v�nt, cu temperaturi �ntre -17�C �i -7�C�� de care beneficiasem prin Tarrenpeth, ajut�ndu-ne s� ie�im din raza probabilei urm�riri, se transformaser� �ntr-o ploaie mizerabil� �i temperaturi peste zero grade. Acum �ncepeam s� �n�eleg de ce gethenienii sunt nemul�umi�i c�nd temperatura cre�te iarna �i se bucur� c�nd coboar�. �n ora�, ploaia e nepl�cut�, iar pentru un c�l�tor poate fi o catastrof�. Toat� diminea�a ne-am chinuit cu sania pe pantele Sembensyenilor, sub o lapovi�� deas�, altern�nd cu rafale de ploaie rece. P�n� dup�-amiaz�, om�tul se topise aproape complet pe coastele abrupte, transform�nd versan�ii �n kilometri de noroi �i grohoti�. Am protejat t�lpicile, am montat ro�ile la sanie �i am continuat mai departe. �n noua form�, sania era un adev�rat chin, poticnindu-se, gata s� se r�stoarne �n orice clip�. �ntunericul c�zu �nainte de-a g�si vreun refugiu�� st�nc� sau pe�ter㠗 unde s� ridic�m cortul �i, �n ciuda precau�iilor luate, toate lucrurile se udaser�. Estraven spusese c� un cort ca al nostru avea s� ne ad�posteasc� destul de confortabil pe orice fel de vreme, at�t timp c�t �l �ineam uscat pe din�untru.

��Dac� nu po�i usca sacii, pierzi prea mult� c�ldur� corporal� peste noapte �i nu dormi bine. Ra�iile noastre sunt prea s�race s� ne permitem a�a ceva. Nu ne putem bizui pe razele soarelui ca s� ne uscam lucrurile, a�a �nc�t trebuie s� le ferim.

�l ascultasem �i fusesem la fel de scrupulos ca �i el �n a �ndep�rta z�pada �i umezeala din cort. R�m�nea s� se evapore numai inevitabila umiditate cauzat� de g�tit, de respira�ie �i de transpira�ia noastr�. �ns� �n noaptea aceasta totul era �mbibat de ploaie �nc� �nainte de-a instala cortul. Ne-am �nghesuit deasupra sobei �i am g�tit repede o tocan� din carne de pesthry, fierbinte �i aproape destul de bun� pentru a compensa totul. Ignor�nd eforturile noastre sus�inute pe pov�rni�uri, kilometrajul s�niei ar�ta c� parcurseser�m doar cincisprezece kilometri.

��Prima zi c�nd am f�cut sub norm�, am spus.

Estraven �ncuviin�� �i f�r�m� un os, s�-i sug� m�duva. κi scosese hainele ude �i r�m�sese �n c�ma�� �i indispensabili, descul� �i descheiat la g�t. Mie �mi era �nc� prea frig ca s�-mi scot haina, hiebul �i cizmele. Estraven sf�r�ma oasele, sigur pe el, calm �i neclintit. P�rul lui lins, asem�n�tor unei bl�ni, oprea apa precum penele p�s�rilor, pe umeri �i c�deau pic�turi, tot a�a cum picur� de pe strea�in� unei case, dar nu le b�ga �n seam�. Nu era descurajat. El apar�inea acestor locuri.

Prima por�ie de carne �mi provocase crampe intestinale, �i �n noaptea aceea s-au �nte�it. Am r�mas treaz �n bezna umed�, �n zgomotul ploii.

La dejun, Estraven �mi spuse:

��Ai avut o noapte grea.

��De unde �tii?

Dormise foarte profund, de abia clintindu-se, chiar atunci c�nd ie�isem din cort. M� privi din nou:

��Ce s-a �nt�mplat?

��Am diaree.

Se �ncrunt� �i rosti imediat:

��Carnea e de vin�.

��A�a m-am g�ndit �i eu.

��E vina mea. Ar fi trebuit�

��Nu-i nimic.

��Po�i continua?

��Da.

Ploua �ntruna. V�ntul vestic, dinspre mare, men�inea temperatura peste zero grade chiar �i aici, la o mie cinci sute de metri altitudine. Prin p�cla sur� �i perdelele de ploaie nu puteam vedea mai departe de c�teva sute de metri. Niciodat� nu ridicam privirea spre pantele de deasupra. Nu se z�rea dec�t ploaia. Ne orientam dup� busol�, p�str�nd direc�ia nord pe c�t ne-o permiteau ocolurile largi ale coastelor mun�ilor.

�n sutele de mii de ani �n care sf�r�mase �nainte �i �napoi nordul planetei, ghe�arul trecuse �i peste ace�ti versan�i. De-a curmezi�ul pov�rni�urilor din granit se vedeau dungi s�pate ad�nc, lungi �i drepte, parc� zg�riate cu uria�e d�l�i paralele. Uneori puteam trage sania de-a lungul lor ca pe un drum.

Preferam s� trag. M� puteam opinti �n hamuri �i munca m� �nc�lzea. C�nd ne-am oprit s� m�nc�m, la amiaz�, m-am sim�it ame�it �i �nfrigurat, �i n-am putut m�nca. Am continuat urcu�ul. Ploaia c�dea �ntruna! Cam pe la mijlocul dup�-amiezii, Estraven f�cu popas sub o strea�in� uria�� de st�nc� neagr�. Instal� cortul aproape �nainte de a m� desprinde eu din hamuri. �mi porunci s� intru �i s� m� �ntind.

��N-am nimic, i-am zis.

��Nu-i adev�rat, a replicat. Intr�!

L-am ascultat, de�i nu-mi pl�cuse tonul. C�nd intr� �i el, m-am sculat s� g�tesc, fiind r�ndul meu. �n aceea�i manier� categoric�, mi-a ordonat s� stau nemi�cat.

��Nu trebuie s�-mi porunce�ti, i-am spus.

��Iart�-m�, a zis el cu acela�i ton, r�m�n�nd cu spatele la mine.

��S� �tii c� nu-s bolnav.

��N-am de unde s� �tiu. Dac� nu-mi spui cinstit, trebuie s� ghicesc dup� felul �n care ar��i. Nu �i-ai rec�p�tat puterile �i drumul a fost greu. Nu-�i cunosc limitele.

��O s� te anun� c�nd ajung la ele.

M� irita stilul acela de superioritate. Era cu un cap mai scund dec�t mine �i avea un fizic mai degrab� feminin, cu gr�sime subcutanata �n loc de mu�chi. C�nd tr�geam um�r la um�r, trebuia s�-mi reduc pasul dup� al lui �i s� nu-mi folosesc �ntreaga putere ca s� nu-l dezechilibrez. Un arm�sar �nh�mat al�turi de un asin�

��Deci nu mai e�ti bolnav?

��Nu, bine�n�eles, sunt obosit. Cum e�ti �i tu�

��Da, sunt, a �ncuviin�at. �mi f�ceam griji despre tine. Avem mult de mers.

Nu inten�ionase s�-�i demonstreze superioritatea. M� crezuse bolnav, �i oamenii bolnavi trebuie s� fie supu�i. Era deschis �i accepta o onestitate reciproc�, pe care era posibil s� nu i-o pot oferi. La urma urmei, el nu avea standarde de b�rb��ie, de virilitate, care s�-i complice susceptibilitatea.

Pe de alt� parte, dac� �i-ar fi putut cobor� �tacheta shifgrethorului, a�a cum �mi d�dusem seama c� f�cuse cu mine, poate c� a� fi renun�at la elementele mai agresive ale m�ndriei mele masculine, pe care, cu siguran��, Estraven o �n�elegea tot at�t de pu�in pe c�t �n�elegeam eu shifgrethorul.

��C�t am mers azi?

M� privi �i sur�se u�or:

��Zece kilometri.

Ziua urm�toare am f�cut doisprezece kilometri, peste �nc� o zi nou�sprezece, �i dup� alt� zi am p�r�sit ploaia, norii �i regiunile oamenilor. Era ce-a de-a noua zi a c�l�toriei noastre. Ajunseser�m la aproape dou� mii de metri deasupra nivelului m�rii, pe un platou pres�rat cu m�rturii ale mi�c�rilor tectonice �i vulcanismului, Dealurile de Foc ale lan�ului Sembensyen. Platoul se �ngusta treptat spre o vale, care se transforma �ntr-un defileu printre culmi prelungi. Pe m�sur� ce ne apropiam de cap�tul trec�torii, norii de ploaie se destr�mau. V�ntul rece dinspre nord �i spulbera complet, dezgolind piscurile de deasupra coamelor din dreapta �i din st�nga. Bazalt �i nea, o �mpestri�are de negru �i alb str�lucitor sub soarele ap�rut brusc pe un cer azuriu. �n fa�a noastr�, la sute de metri mai jos, acelea�i rafale violente de v�nt dezv�luiau v�i �ntortocheate, pline cu z�pad� �i bolovani, de-a curmezi�ul c�rora se ridica un perete uria� din ghea��. �n�l��nd privirea tot mai sus, p�n� la v�rful s�u, am z�rit �ns�i Ghea�a�� ghe�arul Gobrin, orbitor �i nem�rginit, pierz�ndu-se �n nord, un alb pe care ochii nu-l puteau suporta.

Ici �i colo, din v�ile pline de sf�r�m�turi, dintre st�nci, meandre �i petice de ghea�� se �n�l�au proeminen�e �ntunecate. O form� uria�� se ridica de pe platou p�n� la altitudinea piscurilor �ntre care ne aflam, iar de pe o latur� a ei se desprindea, plutind, un fuior de fum lung de peste un kilometru. H�t departe, se �ntrevedeau pe ghe�ar �i alte forme: steiuri, tancuri �i conuri negre de cenu��. Fumul n�v�lea din guri fierbin�i, care se c�scau la tot pasul.

Estraven r�mase �nh�mat al�turi de mine, privind m�re�ia pustiet��ii cufundate �n t�cere.

��M� bucur c� am ajuns s� v�d a�a ceva, rosti el.

�ncercam acela�i sentiment. E minunat s� ai o destina�ie spre care s� c�l�tore�ti, dar, �n cele din urm�, cu adev�rat important� este c�l�toria �n sine.

Aici, pe versan�ii nordici, nu plouase. Z�pada se �ntindea prin defileu p�n� �n v�ile cu morene. Am demontat ro�ile, am scos protec�iile t�lpicilor, ne-am pus schiurile �i am pornit� �n jos, spre nord, �nainte, �n imensitatea cea t�cut� de foc �i ghea��, care avertiza cu majuscule alb-negre de-a curmezi�ul continentului: MOARTE, MOARTE, MOARTE. Sania aluneca precum un fulg, iar noi r�deam ferici�i.

ODYRNY THERN. Din sacul lui de dormit, Ai �ntreab�:

��Ce scrii, Harth?

��O m�rturie.

El chicote�te.

��Ar fi trebuit s� �in un jurnal pentru arhivele ecumenice, dar niciodat� nu m-am putut descurca f�r� un dictafon.

�i explic c� �nsemn�rile mele sunt pentru cei din Estre, care le vor include, a�a cum li se pare mai potrivit, �n Analele Domeniului. Vorbind, �mi amintesc de Vatra mea �i de fiul meu. �ncerc s�-mi alung amintirile �i �ntreb:

��P�rintele t�u� adic� p�rin�ii t�i� mai tr�iesc?

��Nu, r�spunde Ai. Au murit acum �aptezeci de ani.

Am c�zut pe g�nduri. Ai nu avea treizeci de ani.

��E vorba de ani cu alt� lungime dec�t ai no�tri?

��Nu� Aha, am �n�eles! Eu am s�rit �n timp. Dou�zeci de ani de la P�m�nt la Hain-Davenant, de acolo cincizeci p�n� la Ollul, de la Ollul p�n� aici �nc� �aptesprezece. Am tr�it �n afara P�m�ntului doar �apte ani, �ns� m-am n�scut acolo cu o sut� dou�zeci de ani �n urm�.

De mult, �n Erhenrang, �mi explicase c� timpul se scurteaz� �n�untrul navelor care merg aproape cu viteza luminii stelelor prin ceruri, totu�i nu f�cusem leg�tura cu durata vie�ii unui om sau cu vie�ile pe care le l�sa �napoia lui, pe planeta natal�. �n timp ce tr�ia numai c�teva ore �ntr-una din navele acelea de ne�nchipuit, merg�nd de la o planet� la alta, to�i cei pe care �i l�sase acas� �mb�tr�niser� �i muriser�, ba chiar �i copiii lor �mb�tr�niser� �n cele din urm� am rostit:

���i eu care m� crezusem un exilat�

��Tu mi-ai vrut binele mie� iar eu vou�, a replicat �i a r�s iar�i�� un sunet vesel �n t�cerea sumbr�.

�n cele trei zile de c�nd p�r�siser�m defileul, ne c�zniser�m din greu, dar progresaser�m pu�in. Totu�i, Ai nu mai era nici posac, nici exagerat de optimist �i avea mai mult� r�bdare cu mine. Poate c� organismul lui eliminase toxinele. Poate c� am �nv��at s� tragem �mpreun� la aceea�i sanie.

Am petrecut toat� ziua cobor�nd pintenul de bazalt pe care l-am escaladat ieri. Din vale, p�rea o cale accesibil� spre Ghea��, dar cu c�t urcam, cu at�t �nt�lneam mai mult grohoti� �i pante alunecoase, tot mai abrupte, p�n� c�nd nu le-am mai fi putut sui nici f�r� poveri. �n seara asta, vom fi �napoi la poalele pintenului, �n valea cu morene. Aici nu cre�te nimic, exist� doar pietre, grohoti�, bolovani, lut �i noroi. �n ultimul secol, un bra� al ghe�arului s-a retras de pe versantul acesta, �nl�tur�nd carnea solului �i a ierbii �i dezgolind scheletul planetei. Ici-colo, fumarolele r�sp�ndesc o cea�� g�lbuie �i dens�. Aerul miroase a sulf. Sunt -11�C, cerul este �nnorat �i v�zduhul nemi�cat. Sper c� nu va �ncepe o ninsoare abundent� p�n� nu dep�im por�iunea dificil� care ne desparte de bra�ul ghe�arului aflat la c��iva kilometri �n vestul crestei. Seam�n� cu un fluviu lat de ghea��, cobor�nd de pe platou printre doi vulcani �ncununa�i de fum �i vapori. Versan�ii unuia dintre ei ar putea constitui o cale de acces pe calot�. �n est, un ghe�ar mai mic coboar� p�n� la un lac �nghe�at, dar are un traseu curbat �i crevasele uria�e pot fi z�rite chiar de aici. Ne este inaccesibil cu echipamentul pe care-l avem. Am fost de acord s� �ncerc�m traseul printre vulcani, de�i ocolind spre vest, pierdem cel pu�in dou� zile.

Opposihe Thern. Neserem₆. Nu se poate merge. Am�ndoi am dormit toat� ziua. Am tras la ham aproape o jum�tate de lun�. Somnul ne face bine.

Ottormenbod Thern. Neserem. Am dormit destul. Ai m-a �nv��at un joc terrian, numit go, care se joac� cu pietre pe o tabl� cu p�tr��ele. Este pasionant �i dificil. Dup� cum a observat, aici exist� suficiente pietricele cu care s� joci go.

Ai �ndur� frigul destul de bine. Dac� totul s-ar limita la curaj, ar suporta gerul ca un vierme-de-z�pad�. Mi se pare ciudat s�-l v�d �ncoto�m�nat �n hieb �i hain�, cu gluga ridicat�, la temperatura asta, de�i c�nd mergem, dac� soarele este pe cer sau v�ntul nu-i prea t�ios, �i scoate haina �i transpir� ca unul dintre noi. �n privin�a temperaturii din cort, trebuie s� c�dem la un compromis. El ar dori mai cald, eu mai r�coare, �i confortul unuia �nseamn� pneumonia celuilalt. Am reglat soba la puterea medie �i el tremur� c�nd iese din sac, iar eu n�du�esc �n�untru, dar, consider�nd de la ce dep�rt�ri a venit pentru a �mp�r�i acest cort cu mine, ne descurc�m bini�or.

Getheny Thanern. Senin dup� viscol, v�nt slab, temperatura de -10�C toat� ziua. Am instalat tab�ra la poalele versantului vestic al celui mai apropiat vulcan care pe harta mea poart� numele Dremegole. Tovar�ul lui de pe cealalt� parte a r�ului de ghea�� se nume�te Drumner. Harta nu este prea exact�. Spre apus pot z�ri un v�rf masiv care nu figureaz� pe ea, iar propor�iile generale sunt gre�ite. Este evident c� orgota nu vin des pe Dealurile de Foc. De fapt, except�nd m�re�ia peisajului, nu exist� nici un punct de atrac�ie. Azi am parcurs optsprezece kilometri dificili, numai printre st�nci. Ai a adormit deja. Mi-am zdrelit tendonul c�lc�iului, smucindu-mi proste�te piciorul prins �ntre dou� pietre, �i am �chiop�tat toat� dup�-amiaza. Odihna de peste noapte ar trebui sa-l refac�. M�ine cobor�m pe Ghea��.

Proviziile par s� se fi redus �ngrijor�tor, �ns� motivul este c� am consumat alimentele cu volum mare. Au fost aproape cincizeci de kilograme de alimente, dintre care cam jum�tate erau cele furate �n Turuf. Treizeci de kilograme s-au consumat �n cincisprezece zile de drum. Am �nceput cu gichy-michy, c�te o jum�tate de kilogram zilnic, p�str�nd doi saci cu gr�un�e kadik, ni�te zah�r �i o lad� cu pesme�i din pe�te pentru mai t�rziu, ca s� variem regimul. M� bucur c� am sc�pat de greutatea aceea. Sania este mai u�oar�.

Sordny Thanern. -6�C. Ploaie �nghe�at�, iar v�ntul sufl� ca �ntr-un tunel aerodinamic. Am ridicat tab�ra la cinci sute de metri de marginea r�ului de ghea��, pe o f�ie lung� �i neted� de z�pad� granulat�. Cobor�rea de pe Dremegole a fost grea, pe st�nci �i grohoti�, marginea calotei este br�zdat� de crevase �i at�t de acoperit� cu pietre �i nisip �ncastrate �n ghea��, �nc�t am montat rotile la sanie. N-am parcurs nici o sut� de metri �i o roat� s-a �n�epenit, iar osia s-a �ndoit. De acum �ncolo, vom folosi doar t�lpicile. Azi n-am parcurs dec�t �ase kilometri, dar �nc� nu mergem �n direc�ia cea bun�. Ghe�arul afluent pare s� urmeze o curb� lung� spre vest, p�n� la platoul Gobrin. Aici, �ntre vulcani, are o l��ime de vreo �ase kilometri �i n-ar trebui s� ne �ngreuneze �naintarea, de�i sunt mai multe crevase dec�t credeam, iar podurile de z�pad� sunt �ubrede.

Drumner erupe. Zloata are gust de sulf �i cenu��. �nspre vest, s-a men�inut toat� ziua o p�cl� �ntunecat�, chiar sub norii de ploaie. Din c�nd �n c�nd, totul din jur�� norii, lapovi�a, ghea�a �i v�zduhul�� se coloreaz� �ntr-un ro�u mohor�t, care se transform� treptat �n cenu�iu. Ghe�arul vibreaz� u�or sub t�lpile noastre.

Eskichwe rem ir Her a emis ipoteza c� activitatea vulcanic� din nord-vestul Orgoreynului �i din Arhipelag a sporit �n ultimele dou�zeci de milenii, prevestind sf�r�itul Ghe�ii, sau cel pu�in o retragere a ei, �i o epoc� interglaciar�. Bioxidul de carbon eliberat de vulcani �n atmosfer� va juca rolul unei bariere, re�in�nd energia caloric� reflectat� de sol �i permi��nd p�trunderea integral� a c�ldurii solare. Media temperaturii planetare, afirm� el, va cre�te cam cu �aisprezece grade, p�n� va ajunge la 22�C. M� bucur c� atunci nu voi mai fi �n via��. Ai mi-a spus c� teorii similare au fost propuse �i de savan�ii temeni, pentru a explica sf�r�itul prematur al ultimei lor ere glaciare. Aceste teorii r�m�n �n general imposibil de contestat, dar �i de dovedit. Nimeni nu �tie cu exactitate de ce avanseaz� sau de ce se retrag ghe�arii. Z�pada Ignoran�ei r�m�ne virgin�.

Deasupra lui Drumner, �nv�luit acum de �ntuneric, mocne�te o mas� uria�� de foc.

Eps Thanern. Kilometrajul arat� c� ast�zi am parcurs dou�zeci �i cinci de kilometri. �n realitate, ne g�sim de abia la vreo treisprezece kilometri �n linie dreapt� de locul ultimului popas. Ne afl�m tot �n trec�toarea de ghea�� dintre cei doi Vulcani. Drumner erupe. Pe versan�ii lui �ntuneca�i �erpuiesc d�re de foc, care se �ntrev�d atunci c�nd rafalele de v�nt �mpr�tie norii de cenu��, fum �i aburi albicio�i. Permanent, un �uier umple v�zduhul, un sunet at�t de acut �i de continuu �nc�t nu-l po�i auzi c�nd te opre�ti s� ascul�i, dar care ��i p�trunde �n to�i porii. Ghe�arul vibreaz� �ntruna, trosne�te �i p�r�ie, zg�l��indu-se sub picioarele noastre. Toate podurile de z�pad� a�ternute de viscole peste pr�p�stii s-au pr�bu�it destr�mate, sf�r�mate de vibra�iile ghe�ii �i ale p�m�ntului de sub ghea��.

Umbl�m �nainte �i �napoi, c�ut�nd cap�tul unei crevase care ar putea �nghi�i sania cu totul, apoi c�ut�nd cap�tul urm�toarei cr�p�turi, �ncerc�nd s� mergem c�tre nord, dar sili�i permanent s� cotim c�tre est ori vest. Deasupra noastr�, Dremegole se al�tur� lui Drumner, morm�ind �i scuip�nd un fum otr�vitor.

Azi diminea��, lui Ai i-a degerat fa�a. Privindu-l �nt�mpl�tor, am v�zut c� nasul, urechile �i b�rbia lui c�p�taser� o culoare cadaveric�. Le-am masat, readuc�ndu-le la via�� f�r� s� p��easc� nimic grav, dar pe viitor trebuie s� fim mai aten�i. V�ntul care sufl� pe Ghea�� e cu adev�rat uciga� �i ne love�te �n plin� fa��.

O sa fiu foarte fericit c�nd o s� ie�im de pe bra�ul acesta, dintre doi mon�tri care morm�ie. Mun�ii trebuie v�zu�i, nu auzi�i.

Arhad Thanern. Ninsoare-sove, �ntre -10� �i -6�C. Azi am str�b�tut dou�zeci de kilometri, dintre care numai opt �n direc�ia cea bun�, �i marginea lui Gobrin se �ntrevede mai aproape, domin�ndu-ne. R�ul de ghea�� are o l��ime de c��iva kilometri, �bra�ul" dintre Drumner �i Dremegole nu este dec�t un deget �i acum am ajuns pe dosul m�inii. Dac� privim �napoi �i �n jos, putem vedea ghe�arul desf�c�ndu-se, sf�iat pe alocuri de piscuri negre �i fumeg�nde. Mai departe, se l�rge�te, ridic�ndu-se �i arcuindu-se lent, domin�nd crestele �ntunecate de st�nc� �i �nt�lnind peretele din ghea�� h�t deasupra v�lurilor de nori�� fum �i nea. Acum ninsoarea este �nso�it� de cenu�� �i funingine, iar ghea�a e acoperit� de t�ciuni afunda�i ad�nc. Se poate merge destul de bine pe aceast� suprafa��, dar sania alunec� greu, iar stratul protector al t�lpicilor ar trebui ref�cut. �n dou�-trei r�nduri, proiectilele vulcanice au c�zut destul de aproape de noi. Sf�r�ie puternic c�nd ating gheata �i se �ngroap� �n ea, topind-o. Cenu�a �nso�e�te ninsoarea. �naint�m �ncet spre nord, prin haosul imund al unei lumi aflate �n procesul de formare.

Binecuv�ntat� fii, Crea�ie neterminat�!

Netherhad Thanern. �ncep�nd de diminea��, n-a mai nins. E �nnorat �i v�nt, cu temperatura �n jur de -10 C. Uria�ul ghe�ar ramificat pe care ne afl�m coboar� la vale dinspre vest, iar noi ne g�sim pe marginea lui cea mai estic�. Dremegole �i Drumner au r�mas �n urm�, de�i o creast� ascu�it� a lui Dremegole se �nal�� �nc� �n estul nostru, aproape la nivelul ochilor. Am continuat, avans�nd p�n� �ntr-un punct �n care fie urm�m lunga meandr� spre vest a ghe�arului, urc�nd astfel lent pe calota glaciar�, fie escalad�m st�ncile de ghea�� aflate la vreo doi kilometri �n nordul nostru, c�tig�nd aproape cincizeci de kilometri, dar asum�ndu-ne riscurile respective.

Ai consider� c� trebuie s� risc�m.

Persoana lui are un aer de fragilitate. E complet neprotejat, expus, vulnerabil, chiar �i �n privin�a organului sexual pe care trebuie s�-l �in� permanent �n exteriorul corpului, dar de�ine o putere de-a dreptul incredibil�. Nu cred c� poate trage la sanie mai mult timp dec�t mine, �ns� for�a �i viteza lui sunt de dou� ori mai mari dec�t ale mele. Poate s�lta unul din capetele s�niei, ca s� treac� peste obstacole. Eu n-a� izbuti a�a ceva dec�t dac� a� fi �n dothe. Tot a�a cum puterea trupului compenseaz� fragilitatea acestuia, capacitatea de incitare a spiritului s�u contrabalanseaz� u�urin�a cu care se demoralizeaz�: un curaj n�valnic �i ner�bd�tor. Munca aceasta lent�, grea �i monoton� pe care o facem zi de zi �i uzeaz� trupul �i voin�a. Dac� ar apar�ine rasei mele, a� spune c�-i un la�, dar nici nu poate fi vorba de a�a ceva, ci de o bravur� cum n-am mai v�zut. Gata oric�nd, dornic �i decis s�-�i ri�te via�a �n testul dur �i rapid al pr�pastiei.

�Focul �i teama sunt slujitori buni, dar st�p�ni pro�ti." Ai oblig� teama s�-l slujeasc�. Eu m-a� fi l�sat convins de ea s� pornesc pe drumul cel lung. Curajul �i ra�iunea sunt �ns� cu el. Ce rost are s� cau�i rutele sigure �ntr-o asemenea c�l�torie? Exist� �i trasee nebune�ti, pe care nu le voi accepta, dar nici unul nu este lipsit de riscuri.

Streth Thanern. N-am avut noroc. N-am putut urca sania, de�i am pierdut toat� ziua �ncerc�nd.

Z�pad�-sove �n rafale, amestecat� cu cenu��. Ziua a fost �ntunecat�, deoarece v�ntul dinspre vest a �mpins peste noi norii de fum ai lui Drumner. Aici sus, ghea�a se zguduia mai pu�in, �ns� un cutremur puternic a avut loc chiar c�nd c�utam s� escalad�m o buz� st�ncoas�. Sania s-a desprins din locul �n care o fixasem �i am fost t�r�t �n jos vreo doi metri, lovindu-m�, dar Ai era bine ancorat �i puterea lui ne-a salvat s� ne pr�bu�im vreo �apte metri, p�n� la baza st�ncii. Dac� ne rupeam o man� sau un picior prin locurile acestea, ar fi fost ca �i cum ne-am fi semnat condamnarea la moarte. De fapt, acesta era riscul, destul de mare c�nd �l priveam mai de aproape. Sub noi, aburii albi, produ�i de contactul lavei cu ghea�a, acopereau ghe�arii.

Categoric, nu ne mai puteam �ntoarce. M�ine vom �ncerca escalada ceva mai departe, spre apus.

Beren Thanern. N-am avut noroc. Suntem nevoi�i s� �naint�m �i mai mult c�tre vest. Toat� ziua, intensitatea luminii n-a dep�it-o pe cea a amurgului. Pl�m�nii ne sunt irita�i, nu datorit� frigului (v�ntul men�ine temperatura deasupra valorii de -15�C, chiar �i noaptea), ci a funinginii �i gazelor provenite din erup�ii. Au trecut dou� zile de eforturi zadarnice, �n care am trudit, t�r�ndu-ne peste pl�ci de presiune �i tancuri de ghea��, dar oprindu-ne de fiecare dat� �n fa�a unui perete perfect vertical sau a unei stre�ini, pentru ca apoi s� �ncerc�m mai departe, f�r� succes. Ai era epuizat �i exasperat. P�rea gata s� izbucneasc� �n pl�ns, dar n-o f�cea. Cred c� consider� pl�nsul un act josnic, ru�inos. Chiar �i atunci c�nd era foarte bolnav �i sl�bit, �n primele zile ale evad�rii noastre, �i ferea chipul de mine c�nd l�crima. M� �ntreb ce anume �l opre�te s� pl�ng�? Motive personale, rasiale, sociale sau sexuale? De�i, �nsu�i numele lui e un �ip�t de durere. De aceea m-am �i ata�at de el �n Erhenrang, cu foarte mult timp �n urm㠗 a�a mi se pare acum. Auzisem despre un �str�in de planet�". Am �ntrebat cum se numea �i r�spunsul a fost un �ip�t de durere dintr-un g�tlej omenesc, str�b�t�nd �ntunericul. Acum doarme. Bra�ele �i tremur� �i-i zv�cnesc. Sunt contrac�ii musculare datorate oboselii. Lumea din jurul nostru, ghea�� �i piatr�, cenu�� �i om�t, foc �i �ntuneric, vibreaz�, zv�cne�te �i vuie�te. Cu un minut �n urma, privind afar�, am z�rit lumina vulcanului �nflorind stacojie pe norii uria�i care at�rn� �n noapte.

Orny Thanern. N-am avut noroc. Este a dou�zeci �i doua zi a c�l�toriei �i de dou�sprezece zile n-am mai �naintat deloc spre est, ba chiar am deviat vreo patruzeci de kilometri �n direc�ie opus�. De patru zile n-am f�cut absolut nici un progres �i puteam la fel de bine s� poposim. Dac� vom ajunge vreodat� pe Ghea��, vom avea suficiente alimente s� termin�m traversarea? G�ndul acesta ne obsedeaz�. P�cla �i fumul erup�iilor reduc mult vizibilitatea, a�a �nc�t ne alegem drumul orbe�te. Ai vrea s� �ncerc�m fiecare pant� promi��toare, oric�t ar fi de abrupt�. Pruden�a mea �l nemul�ume�te. Trebuie s� ne st�p�nim nervii. Peste o zi sau dou�, voi fi �n kemmer �i tensiunile vor spori. P�n� atunci ne chinuim pe pov�rni�uri din ghea��, �n lumina slab�, prin aerul rece �i �mb�csit de funingine. Dac� a� scrie un nou canon Yomesh, aici i-a� trimite pe ho�i dup� moarte. Ho�ii care fur� saci de alimente, noaptea, �n Turuf. Ho�ii care-i fur� omului Vatra �i numele, �i-l alung�, ru�inat �i proscris. Mi-e capul greu, mai t�rziu, va trebui s� rev�d ce am scris, acum sunt prea obosit s-o fac.

Harhahad Thanern. Pe Gobrin. A dou�zeci �i treia zi de c�l�torie. Suntem pe ghe�arul Gobrin. De �ndat� ce am pornit azi diminea��, am v�zut, la numai c�teva sute de metri de locul ultimei tabere, o potec� p�n� sus pe Ghea��: larg� �i �erpuitoare, pavat� cu t�ciuni, de la grohoti�urile �i crevasele ghe�arului p�n� sus, printre morene. Am urcat de parc� ne-am fi plimbat pe digul Sess.

Suntem pe Ghea��. Ne �ndrept�m iar�i spre est, spre cas�.

�nc�ntarea lui Ai pricinuit� de reu�ita noastr� m-a molipsit �i pe mine. �n realitate, aici sus este la fel de r�u. Ne afl�m pe marginea platoului. Spre centru, adic� spre nord, se �ntind crevase�� unele at�t de largi �nc�t pot �nghi�i cu totul sate �ntregi�� ale c�ror capete nu se pot z�ri. Cele mai multe ne br�zdeaz� calea �i de aceea trebuie s� mergem c�tre nord, nu c�tre est. Suprafa�a e dificil�. T�r�m sania printre sloiuri uria�e, resturi gigantice create de presiunea imensei calote glaciare asupra Dealurilor de Foc. Pe alocuri iau forme stranii: turnuri r�sturnate, gigan�i ghemui�i, catapulte. Aici, Ghea�a este groas� de cel pu�in un kilometru �i jum�tate, urc� mereu, �ncerc�nd s� se reverse peste mun�i �i sa reduc� la t�cere gurile lor de foc. La c��iva kilometri spre nord, un pisc se �nal�� din ghe�ar. Conul ascu�it, gra�ios �i gola� al unui vulcan t�n�r: mai t�n�r cu mii de ani dec�t calota ce f�r�m� �i pustie�te �n cale, azv�rlind �i �mping�nd totul �n pr�p�stii sau ridic�nd blocuri uria�e �i pl�ci peste cele dou� mii de metri ale poalelor dincolo de care nu putem vedea.

�n timpul zilei, f�c�nd un ocol, am z�rit fumurile erup�iei lui Drumner at�rn�nd �napoia noastr� ca o prelungire sur-maronie a suprafe�ei Ghe�ii. V�ntul sufl� permanent dinspre nord-est, la nivelul solului, cur��ind aerul de funinginea �i duhoarea din m�runtaiele planetei pe care le-am inhalat zile �ntregi �i turtind norii de fum dind�r�t. Aidoma unui capac, norii acoper� ghe�arii, dealurile de la poale, v�ile cu morene, restul p�m�ntului. Ghea�a spune: Nu exist� nimic altceva dec�t Ghea�a� �ns� vulcanul cel t�n�r din nord are alt� p�rere.

Nu mai ninge. Plafonul norilor este �nalt �i rarefiat. La amurg, pe platou sunt -20�C. Ghea�a veche e acoperit� cu un strat de z�pad� granulat�. Cea nou� este viclean�, alb�struie �i lunecoas�, ascuns� sub o crust� alb�. Am�ndoi am c�zut de multe ori. Pe o asemenea por�iune, eu am alunecat vreo cinci metri pe burt�. �n ham, Ai se �ncovoiase de r�s. �i-a cerut scuze �i mi-a explicat c� se crezuse singura persoan� de pe Gethen care a alunecat vreodat� pe ghea��.

Dou�zeci �i unu de kilometri parcur�i ast�zi, dar dac� vom �ncerca s� men�inem ritmul acesta printre sloiurile fr�nte, �ngr�m�dite sau fisurate, fie ne vom epuiza resursele fizice, fie vom p��i lucruri mai rele dec�t alunec�rile pe burt�.

Luna at�rn� jos, �ntunecat� ca s�ngele uscat, �nconjurat� de un halo uria�, cafeniu, irizat.

Guyrny fhanern. Ninsoare, v�nt �nte�indu-se �i temperaturi mai sc�zute. Am str�b�tut tot dou�zeci �i unu de kilometri, ceea ce face ca distan�a total� acoperit� p�n� acum s� fie de patru sute �ase kilometri. �n medie, am parcurs zilnic cam �aptesprezece kilometri. Optsprezece �i jum�tate, dac� elimin�m cele dou� zile �n care am a�teptat s� �nceteze viscolul. Aproape o sut� cincizeci de kilometri de mers �n condi�ii dificile au reprezentat ocoli�uri. Fa�� de Karhide, nu suntem cu mult mai aproape dec�t eram la �nceputul c�l�toriei. Dar cred c� �ansele de a ajunge acolo ne-au sporit considerabil.

De c�nd am ie�it din p�cla vulcanilor, moralul nu ne mai este afectat de truda �i griji. Dup� cin�, t�if�suim �n cort.

�ntruc�t sunt �n kemmer, ar fi mai bine s� ignor prezenta lui Ai, dar este imposibil �ntr-un cort de dou� persoane, bine�n�eles, necazul este c� �i el se afl�, �n felul s�u aparte, �n kemmer. E permanent �n kemmer. S� fii a�a �n toate zilele anului, f�r� s� �tii ce �nseamn� s� alegi un sex, mi se pare o form� ciudat� �i inferioar� de pasiune, dar asta-i caracteristica rasei lui, diferit� de a mea. �n seara asta, mi-a fost greu s� ignor puternica lui prezen�� fizic� �i eram prea obosit s� �ncerc s-o abat �n ne-trans� sau pe alt f�ga� al Disciplinei. �n cele din urm�, m-a �ntrebat dac� m� ofensase cu ceva. Destul de st�njenit, i-am explicat motivul. M� temeam c� avea s� r�d� pe seama mea. La urma urmei, el nu e mai aberant sexual dec�t mine. Aici sus, pe Ghea��, fiecare dintre noi este aparte, izolat, ca �i el, �i eu sunt retezat de cei asemenea mie, de societatea mea �i de legile ei. Aici nu exist� o lume populat� de gethenieni, care s�-mi explice �i s�-mi sus�in� existen�a. Suntem �n sf�r�it egali. Egali, str�ini, singuri. Bine�n�eles, n-a r�s. Dimpotriv�, mi-a vorbit cu o bl�nde�e pe care nu i-o cuno�team. Dup� o vreme, a ajuns �i el s� se refere la izolare �i singur�tate.

��Pe Gethen, rasa voastr� este teribil de singur�. Nu exist� nici o alt� specie de mamifere. Nici o alt� specie bisexual�. Nici un animal suficient de inteligent ca s� fie domesticit �i �inut l�ng� cas�. Unicitatea aceasta trebuie s� dea o anumit� nuan�� g�ndirii voastre. Nu m� refer doar la g�ndirea �tiin�ific�, de�i sunte�i ni�te teoreticieni extraordinari. Mi se pare nemaipomenit c� a�i ajuns la un concept de evolu�ie, cu toate c� v� confrunta�i cu absen�a oric�rei verigi �ntre voi �i animalele inferioare. Totu�i, unicitatea pe o planet� at�t de ostil� trebuie s� v� influen�eze, filosofic �i emo�ional, �ntreaga perspectiv�.

��Yomeshta ar spune c� unicitatea omului �i confer� divinitate.

��St�p�n al Universului, da� �i alte religii de pe alte planete au ajuns la aceea�i concluzie. Ele sunt specifice unor societ��i dinamice, agresive, care distrug ecologia. �ntr-un anume fel, Orgoreynul face parte din acela�i �ablon. Cel pu�in orgota par deci�i s� schimbe lucrurile. Handdarata ce spun?

��De fapt �n Handdara� �tii, nu exist� o teorie sau o dogm� Poate c� ei sunt mai pu�in con�tien�i de pr�pastia dintre oameni �i animale, fiind mai preocupa�i de similitudini, de leg�turi, de �ntregul din care fiin�ele vii nu reprezint� dec�t o parte.

M� g�ndisem toat� ziua la balada lui Tormer �i am recitat:

Glasul mi-a tremurat c�nd am spus versurile, c�ci mi-am amintit c� le citisem �n scrisoarea primit� de la fratele meu �nainte de-a muri.

Ai c�zu pe g�nduri �i dup� o vreme spuse:

��Sunte�i izola�i �i uni�i, poate obseda�i de monism, a�a cum pe noi ne obsedeaz� dualismul.

���i noi suntem duali�ti. Dualismul e ceva esen�ial, nu? C�t� vreme exist� eu �i cel�lalt.

��Eu �i tu, zise Ai. Adev�rat, e ceva mai mult dec�t o simpl� diferen�iere sexual�.

��Spune-mi, cum difer� de tine cel�lalt sex al rasei voastre?

M� privi surprins �i am r�mas �i eu uimit de propria mea �ntrebare. Kemmerul obi�nuie�te s� provoace asemenea spontaneit��i. Am�ndoi ne sim�eam u�or st�njeni�i.

��Nu m-am g�ndit niciodat� la asta, spuse el. N-ai v�zut p�n� acum o femeie�

Folosi cuv�ntul terrian, pe care �l cuno�team.

��Am v�zut fotografiile tale. Femeile seam�n� cu gethenienii �ns�rcina�i, dar au s�nii mai mari. �n privin�a psihologiei, difer� mult de sexul t�u? Sunt ca o alt� specie?

��Nu. Da! Nu, sigur c� nu, nu tocmai� �ns� diferen�a devine esen�ial�. B�nuiesc c� singurul lucru important, care joac� un rol hot�r�tor �n via�a cuiva, este dac� s-a n�scut b�rbat sau femeie. �n majoritatea societ��ilor, el determin� scopurile unei persoane, activit��ile, aspectul exterior, etica, manierele�� aproape totul. Vocabularul� Nuan�ele semiotice� Hainele� P�n� �i m�ncarea. Femeile� femeile au tendin�a de a m�nca mai pu�in� Foarte greu se mai separ� particularit��ile �nn�scute de cele deprinse ulterior. Chiar �i acolo unde femeile particip� la via�a societ��ii de pe pozi�ii de egalitate cu b�rba�ii, ele poart� pruncul �i-i �ncep educa�ia�

��Deci egalitatea nu constituie o regul� general�? Femeile au o capacitate intelectual� inferioar�?

��Nu �tiu. Rareori ajung matematicieni, compozitori, inventatori sau g�nditori abstrac�i. Dar nu se poate spune c� sunt m�rginite. De�i mai pu�in puternice dec�t b�rba�ii din punct de vedere fizic, �i �ntrec pe ace�tia �n privin�a rezisten�ei. Psihologic�

Dup� ce privi �ndelung str�lucirea sobei, cl�tin� din cap.

��Harth, continu� el, nu-�i pot spune cum sunt femeile. �tii, nu m-am g�ndit prea mult la aspectul �sta �i�� Dumnezeule!�� practic am �i uitat. Tr�iesc printre voi de doi ani� Tu nu �tii� �ntr-un fel, femeile �mi sunt mai str�ine dec�t �mi e�ti tu. M�car cu tine am un sex comun, nu?

�si feri privirea �i r�se st�njenit �i amar. Propriile-mi sentimente erau complexe �i am schimbat vorba.

Yrny Thanern. Dou�zeci �i nou� de kilometri parcur�i pe schiuri spre est-nord-est. Dup� prima or� de tras sania am dep�it pl�cile de presiune �i crevasele. Am�ndoi ne-am �nh�mat, ini�ial eu �n fa��, cu sonda, dar nu mai era nevoie s� test�m terenul. Om�tul e gros de o jum�tate de metru peste ghea�a solid�, iar deasupra s-au a�ternut c��iva centimetri de z�pad� nou� de la ultima ninsoare, asigur�nd o suprafa�� bun�. Nici noi �i nici sania nu ne ad�nceam �n ea, �i tr�geam cu at�ta u�urin�� �nc�t era greu de crezut c� fiec�ruia �i reveneau c�te cincizeci de kilograme. Dup�-amiaz� am tras cu r�ndul, fiind mai lesne pe z�pada asta splendid�. P�cat c� toat� truda noastr� pe pante �i peste st�nci a fost cu �nc�rc�tura maxim�. Acum mergem u�or. Prea u�or. M� pomenesc g�ndindu-m� mereu la m�ncare. Ne hr�nim eteric, cum spune Ai. Gonim toat� ziua peste �esul neted de ghea��, complet alb sub cerul sur-alb�strui. �ntinderea este imaculat�, cu excep�ia c�torva piscuri negre de st�nc� r�mase h�t, �n urma noastr�, deasupra c�rora se z�re�te o pat� fumurie: r�suflarea lui Drumner. Nimic altceva. Soarele ascuns �napoia unui v�l �i ghea��.

Mit orgota preistoric, cunoscut �n mai multe variante. Versiunea de fa�� este una dintre cele mai vechi, provine dintr-un text pre-Yomesh, g�sit �n Pe�tera Sacr� Isenpeth, zona de frontier� Gobrin.

LA �NCEPUT n-au fost dec�t ghea�a �i soarele.

Dup� mul�i ani, str�lucirea soarelui a topit o pr�pastie uria��. Pr�pastia nu avea fund, iar �n pere�ii ei se vedeau forme mari de ghea��. Din ele se desprindeau pic�turi de ap� �i c�deau �n ad�ncuri.

��S�ngerez, rosti una dintre forme.

��Pl�ng, spuse alta.

��Transpir, zise a treia.

Formele de ghea�� ie�ir� din pere�i �i se oprir� pe c�mpie. Cea care spusese: �S�ngerez" se �ntinse p�n� la cer, lu� c��iva pumni de fecale din m�runtaiele soarelui �i din ele f�cu dealurile �i v�ile p�m�ntului. Cea care spusese: �Pl�ng" sufl� peste ghea�� �i, topind-o, f�cu m�rile �i r�urile. Cea care spusese: �Transpir" lu� ��r�n� �i ap�, �i din ele f�cu copacii, plantele, ierburile, gr�nele c�mpului, animalele �i oamenii. Plantele cre�teau pe sol �i �n ap�, animalele alergau pe p�m�nt �i �notau �n m�ri, dar oamenii nu se treziser�. Erau treizeci �i nou�. Dormeau pe ghea�� �i nu se clinteau.

Atunci, cele trei forme de ghea�� se a�ezar� �i l�sar� soarele s� le topeasc�. Se preschimbar� �n lapte, iar laptele curse �n gurile oamenilor adormi�i �i ei se trezir�. Laptele acela e b�ut numai de copiii oamenilor �i f�r� el nu se vor trezi la via��.

Primul care s-a trezit a fost Edondurath. Era at�t de �nalt �nc�t atunci c�nd se scul�, capul lui sf�r�m� cerul �i z�pada c�zu jos. �i v�zu pe ceilal�i foindu-se �i de�tept�ndu-se, �i se temu de ei, a�a �nc�t �i omor� pe r�nd, cu c�te o lovitura de pumn. Ucise a�a treizeci �i �ase. Dar unul dintre ei, penultimul, fugi. Numele lui era Haharath. Alerg� departe peste c�mpia de ghea�� �i peste �ntinderile de p�m�nt. Edondurath alerg� dup� el �i �n cele din urm� �l prinse �i-l dobor�. Haharath muri. Apoi Edondurath se �ntoarse pe ghea�a natal�, pe Gobrin, unde se g�seau trupurile celorlal�i, �ns� ultimul disp�ruse. Fugise c�nd Edondurath �l urm�rea pe Haharath.

Din trupurile �nghe�ate ale fra�ilor s�i, Edondurath a construit o cas� �i a a�teptat �n�untrul ei �ntoarcerea fugarului. �n fiecare zi, unul dintre le�uri �ntreba: �Arde? Arde?", iar celelalte r�spundeau cu limbi �nghe�ate: �Nu! Nu!". Apoi Edondurath intr� �n kemmer �n timpul somnului �i se foi �n vise �i vorbi cu glas tare, iar c�nd se trezi, toate st�rvurile strigau: �Arde! Arde!". Ultimul frate, cel mai t�n�r, le auzi �i intr� �n casa de trupuri, �i acolo se �mpreun� cu Edondurath. Din ei s-au n�scut popoarele, din carnea lui Edondurath, din p�ntecul s�u. Numele celuilalt, fratele mai t�n�r, tat�l, nu este cunoscut.

Oriunde ar fi mers �n timpul zilei, copiii lor erau urma�i totdeauna de o pat� de umbr�. Edondurath �ntreb�:

��De ce sunt fii mei urm�ri�i de �ntuneric?

Kemmeringul s�u spuse:

��Ei s-au n�scut �n casa de trupuri �i de aceea moartea �i urm�re�te �ndeaproape. Ei sunt �n mijlocul timpului. La �nceput au fost soarele �i ghea�a, �i nu exista nici o umbr�. C�nd va veni sf�r�itul, soarele se va autodevora, umbra va �nghi�i lumina �i nu vor mai r�m�ne dec�t ghea�a �i �ntunericul.

UNEORI, c�nd adorm �ntr-o odaie �ntunecat� �i t�cut�, �ncerc pentru o clip� iluzia minunat� a reg�sirii trecutului. P�nza unui cort se afl� deasupra fe�ei mele. N-o z�resc, dar o pot auzi: e un plan �nclinat pe care fo�ne�te z�pada suflat� de v�nt. Nu pot vedea nimic. Lumina sobei Chabe a fost oprit� �i ea r�m�ne-doar ca o sfer� dogoritoare, o inim� de c�ldur�. Simt umezeala �i spa�iul str�mt al sacului de dormit, aud ninsoarea �i r�suflarea imperceptibil� a lui Estraven, care doarme. Nimic altceva dec�t �ntunericul. Noi doi suntem �n�untru, odihnindu-ne la ad�post, �n miezul tuturor lucrurilor. Afar�, ca �ntotdeauna, se �ntinde noaptea uria��, singur�tatea geroas� a mor�ii.

�n asemenea momente privilegiate, alunec�nd �n somn, �tiu f�r� cea mai mic� umbr� de �ndoial� care este adev�ratul centru al vie�ii mele, un timp care a trecut �i e pierdut, dar totu�i permanent, un moment durabil ca o inim� de c�ldur�.

Nu pretind c� am fost fericit �n s�pt�m�nile acelea de tras sania peste un ghe�ar �n toiul iernii. M� sim�eam fl�m�nd, obosit, adesea nelini�tit, �i totul se �nr�ut��ea o dat� cu trecerea zilelor. �n mod sigur, nu am fost fericit. Fericirea e o problem� de ra�iune, �i doar aceasta o poate dob�ndi. C�p�tasem �ns� ceva ce nu po�i ob�ine �i nici nu po�i p�stra, iar adesea nici m�car n-o po�i recunoa�te�� m� refer la bucurie.

�ntotdeauna m� trezeam primul, de obicei, �nainte s� se lumineze de ziu�. Ritmul meu metabolic dep�e�te cu pu�in media gethenian�, la fel ca �n�l�imea �i greutatea mea. �n felul s�u scrupulos, din considerente gospod�re�ti sau �tiin�ifice, Estraven luase �n seam� toate aceste diferen�e �i, de la �nceput, beneficiasem de o ra�ie zilnic� mai mare cu cincizeci de grame dec�t a lui. Protestele mele amu�iser� �naintea echit��ii evidente a acestei �mp�r�iri. Oricum ar fi fost distribuite, ra�iile erau mici. Mi-era foame, mi-era permanent foame, mi-era tot mai foame pe zi ce trecea. M� de�teptam din cauza foamei.

Dac� era �nc� �ntuneric, aprindeam lumina sobei �i puneam la fiert apa ob�inut� din ghea�a l�sat� s� se topeasc� peste noapte. �ntre timp, Estraven �ncepea obi�nuita sa lupt� aprig� �i t�cut� cu somnul, de parc� ar fi �nfruntat un �nger. �nving�nd, se ridica, m� privea cu ochii �mp�ienjeni�i, scutura din cap �i se trezea. P�n� ne �mbr�cam, ne �nc�l�am �i str�ngeam sacii, micul dejun era gata: o can� de orsh clocotit �i un cub de gichy-michy, pe care apa fierbinte �l transformase �ntr-un fel de chifl� mic� �i �ndesat�. Mestecam �ncet, solemni, culeg�nd orice firimitur� c�zut� pe jos. �n vreme ce m�neam, soba se r�cea. O �mpachetam laolalt� cu crati�a �i c�nile, �mbr�cam hainele cu glug� �i m�nu�ile, �i ne t�r�m afar�. �n fiecare diminea��, resim�eam acela�i �oc: contactul cu gerul incredibil din exterior. Dac� ie�isem deja s� m� u�urez, situa�ia nu se ameliora cu nimic.

Uneori ningea, alteori lumina zorilor str�lucea minunat�, auriu-alb�struie, peste kilometri de ghea��, de cele mai multe ori era cenu�ie.

Noaptea, luam termometrul cu noi �n cort, iar c�nd �l scoteam afar�, era fascinant s� vezi acul mi�c�ndu-se spre dreapta (cadranele getheniene se citesc invers dec�t cele terriene) at�t de rapid �nc�t nu putea fi urm�rit, �nregistr�nd c�deri de zece, treizeci, patruzeci de grade, p�n� se oprea undeva �ntre -17� �i -50�C.

Unul dintre noi demonta �i plia cortul, iar cel�lalt �nc�rca soba, sacii �i restul bagajelor pe sanie, cortul era prins deasupra �i ne puteam fixa schiurile �i hamurile. Curelele nu aveau piese metalice, �ns� cataramele harna�amentului erau din aliaj de aluminiu, prea mici ca s� poat� fi �nchise cu m�nu�ile, �i din cauza gerului frigeau ca �ncinse �n foc. La temperaturi sub minus treizeci de grade, trebuia s� fiu foarte atent �n privin�a m�inilor, mai cu seam� dac� sufla v�ntul, pentru c� puteam degera extrem de repede. N-am avut niciodat� necazuri cu picioarele�� �i acesta e un lucru important �ntr-o expedi�ie de iarn�, c�nd �ntr-o singur� or� te po�i nenoroci pentru o s�pt�m�n� sau pe via��. Estraven nu-mi �tiuse m�surile, �i �nc�l��rile pe care mi le cump�rase erau cam mari, dar o pereche suplimentar� de ciorapi rezolvase problema. Ne puneam schiurile, ne �nh�mam c�t mai repede cu putin��, ne �ncordam �i tr�geam, smucind dac� t�lpicile �nghe�aser� �n z�pad�, �i porneam.

Dac� noaptea ninsese abundent, petreceam o bun� parte a dimine�ii dezgrop�nd cortul �i sania. Om�tul proasp�t nu era greu de �ndep�rtat, de�i forma troiene impresionante �n jurul nostru, singurele obstacole pe o raz� de sute de kilometri, singurele forme �n�l��ndu-se deasupra ghe�ii.

Mergeam mereu c�tre est, orient�ndu-ne dup� busol�. V�ntul sufla de obicei pe direc�ia nord-sud, izbindu-ne permanent din st�nga. Gluga nu reprezenta o protec�ie suficient� �i purtam un soi de obr�zar, ca s�-mi protejez nasul �i obrazul st�ng. Cu toate acestea, �ntr-o zi ochiul st�ng mi-a �nghe�at, lipindu-se, �i am crezut c� o s�-l pierd, chiar dup� ce Estraven l-a dezghe�at cu r�suflarea �i cu limba, o vreme n-am mai v�zut cu el, a�a �nc�t probabil nu-mi �nghe�aser� doar genele. C�nd era soare, am�ndoi purtam ecranele protectoare getheniene, prev�zute cu fante pentru ochi, �i n-am suferit nici unul de orbire cauzat� de str�lucirea z�pezii. Nici n-am prea avut ocazia. Dup� cum �mi explicase Estraven, Ghea�a tindea s� men�in� o zon� de presiune ridicat� deasupra centrului ei, unde mii de kilometri p�tra�i reflect� razele soarelui. Noi �ns� nu ne aflam �n sectorul acela, ci la periferia lui, undeva l�ng� regiunea furtunilor turbulente, �nc�rcate cu precipita�ii, care b�ntuiau �ncontinuu �inuturile �nconjur�toare. V�ntul aducea vreme senin� �i uscat�, pe c�nd cel nord-estic ori nord-vestic purta z�pad� sau spulbera troienele �n nori orbitori, �n�ep�tori, aidoma unor furtuni de praf sau nisip. Alteori sufla la rasul ghe�ii, �erpuind deasupra ei �i transform�nd totul �n alb. Sus �i jos erau totuna, nu mai exista soare sau umbre �i �ns�i Ghea�a disp�rea de sub t�lpile noastre.

Pe la amiaz� ne opream �i t�iam c�teva blocuri de ghea�� pentru a ne ad�posti de viscol. �nc�lzeam ap�, ca s� dizolv�m un cub de gichy-michy, �i beam supa fierbinte, ad�ug�ndu-i uneori zah�r, ne �nh�mam iar�i �i porneam mai departe.

Evitam s� vorbim �n timpul mersului sau al mesei, deoarece buzele ne amor�iser�, iar c�nd deschideam gura, gerul p�trundea �n�untru �i ne izbea din�ii, g�tlejul �i pl�m�nii. Trebuia s� �inem gura �nchis� �i s� respir�m pe nas, cel pu�in c�nd temperatura se situa �n jur de patruzeci de grade sub zero. C�nd cobora mai mult, �ntregul proces respiratoriu se complica, fiindc� expira�ia �nghe�a rapid. La orice neaten�ie, ni se puteau lipi n�rile, �i ca s� nu ne sufoc�m trebuia s� inhal�m pe gur� aerul care t�ia ca o lam�.

�n anumite condi�ii, congelarea instantanee a expira�iei producea ni�te trosnituri slabe, ca pocnetele unor artificii �ndep�rtate, �nso�ite de un nori�or de cristale. Fiecare r�suflare era un viscol �n miniatur�.

Mergeam p�n� c�nd oboseam sau p�n� c�nd �ncepea s� se �ntunece, ne opream, instalam cortul, ancoram sania, dac� intensitatea v�ntului era periculoas�, �i ne preg�team de �nnoptat. �ntr-o zi normal�, mergeam unsprezece-dou�sprezece ore �i parcurgeam �ntre dou�zeci �i treizeci de kilometri.

Nu �nregistram o vitez� prea grozav�, dar nici condi�iile nu erau prielnice. Rareori �nt�lneam z�pad�, bun� at�t pentru schiuri c�t �i pentru t�lpicile saniei. C�nd forma o crust� sub�ire �i proasp�ta, sania trecea prin ea; c�nd era par�ial �nt�rit�, treceau numai schiurile, dar sania se �mpotmolea �i ne smucea permanent �nd�r�t; c�nd se �nt�rea, v�ntul o aduna �n dune prelungi, sastrugi, care pe alocuri aveau un metru �i jum�tate �n�l�ime. Eram nevoi�i s� t�r�m sania peste troienele cu creste ascu�ite ca lama, sau r�sfr�nte ca ni�te corni�e, apoi s-o cobor�m �ncet �i s� repet�m opera�iunea, deoarece se p�rea c� dunele nu erau niciodat� paralele cu ruta noastr�. �mi imaginasem ghe�arul Gobrin ca pe o plac� unic�, aidoma suprafe�ei unui lac �nghe�at, dar pe sute de kilometri p�rea mai degrab� o mare agitata care se solidificase �n mod brusc.

Instalarea cortului, asigurarea tuturor obiectelor, cur��irea hainelor de z�pad� �i celelalte opera�iuni de rutin� ne puneau nervii la �ncercare. Uneori p�reau inutile. Era t�rziu �i frig, ne sim�eam obosi�i �i ar fi fost mult mai simplu s� nu mai pierdem timpul cu cortul. �mi amintesc c�t de limpede �mi p�rea aceast� solu�ie �n unele seri �i c�t de mult m� enerva insisten�a metodic� a tovar�ului meu de a face totul corect �i meticulos. �n asemenea momente �l uram cu o r�utate ce se �n�l�a din moartea ascuns� �n sufletul meu. Uram exigen�ele lui, tiranice �i �nc�p���nate, pe care m� silea s� le execut �n numele vie�ii.

Dup� ce terminam, puteam intra �n cort �i aproape imediat reg�seam o ambian�� minunat�: c�ldura �nv�luitoare �i protectoare. Moartea �i frigul erau altundeva, afar�.

Ura r�m�nea tot afar�. M�ncam �i beam, apoi st�team de vorb�. C�nd gerul era n�prasnic, nici izola�ia excelent� a cortului nu mai putea face fa�� �i atunci nu mai p�r�seam sacii de dormit, pe care �i apropiam c�t mai mult de sob�. Pe suprafa�a interioar� a p�nzei cortului se forma un strat sub�ire de chiciur�. Dac� �ntredeschideam u�a etan��, valul de frig care intra se condensa instantaneu, umpl�nd cortul cu o volbur� de fulgi minusculi. C�nd era viscol, ace de aer �nghe�at p�trundeau prin ventila�ii, �n ciuda protec�iilor cu care erau prev�zute, �i o pulbere fina de nea �nce�o�a aerul. �n asemenea nop�i, vuietul viscolului era asurzitor �i nu puteam conversa dec�t lipind capetele laolalt� �i strig�nd. �n alte nop�i era lini�te, o t�cere at�t de ad�nc� cum �mi imaginez c� a existat �nainte de formarea stelelor, sau cum va domni dup� ce va pieri totul.

La o or� dup� cin�, Estraven reducea puterea sobei, dac� condi�iile erau suportabile, �i stingea lumina. �n acela�i timp, murmura o minunat� rug�ciune de invocare, singurele cuvinte ritualice din Handdara pe care le-am �nv��at. �L�udate fie �ntunericul �i Crea�ia neterminat�", spunea el, apoi se f�cea bezn�. Dormeam. Diminea�a o luam de la cap�t.

Am luat-o de la cap�t de cincizeci de ori.

Estraven �i continua jurnalul, de�i de c�nd ajunseser�m pe Ghea�� consemna numai datele meteo �i distan�a parcurs�. Ocazional, men�iona propriile-i g�nduri sau fragmente din conversa�iile noastre, nimic �ns� din discu�iile mai profunde, care umpluser� perioada dintre cin� �i somn �n multe dintre serile primei luni pe Ghea��, c�nd aveam �nc� suficient� energie s� vorbim, sau din zilele �n care viscolul ne obligase s� r�m�nem �n cort. �i spusesem c� nu eram oprit, dar nici �ncurajat s� folosesc limbajul paraverbal pe o planet� care nu f�cea parte din Alian��, �i-l rugasem s� nu dest�inuie ce �nv��ase, cel pu�in p�n� urma s� prezint situa�ia colegilor mei de pe nav�. El �ncuviin�ase �i se �inuse de cuv�nt. N-a spus �i nici n-a scris nimic despre conversa�iile noastre t�cute.

Graiul telepatic era singurul lucru pe care i-l puteam oferi lui Estraven din toat� civiliza�ia mea, din lumea aceea str�in� care-l interesa at�t de mult. I-o puteam descrie, puteam vorbi oric�t despre ea, dar altceva n-aveam ce s�-i dau. La urma urmei, era posibil ca telepatia s� fie singurul lucru important pe care s�-l aducem pe Iarn�. Nu pot afirma totu�i c� recuno�tin�a constituia motivul pentru care �nc�lc�m Legea Embargoului Cultural.

Nu-mi achitam datoria fa�� de Estraven. Astfel de datorii r�m�n deschise. Pur �i simplu, noi doi ajunseser�m �n punctul �n care �mp�r�eam tot ceea ce merita �mp�r�it.

Cred c� se va demonstra posibilitatea contactului sexual �ntre gethenienii bisexua�i �i hainishii unisexua�i, de�i un asemenea contact ar fi, inevitabil, steril. R�m�ne de v�zut� Estraven �i cu mine am dovedit un aspect poate ceva mai subtil. Momentul critic al problemelor noastre sexuale a avut loc la �nceputul c�l�toriei, �n a doua noapte pe Ghea��. Trudisem toat� ziua, �naint�nd cu greu �i ocolind deseori, �n regiunea accidentat� �i pres�rat� cu crevase din estul Dealurilor de Foc. Seara eram extenua�i, dar mul�umi�i, convin�i c� �n cur�nd �n fa�a noastr� se va deschide un drum bun. Dar dup� cin�, Estraven devenise t�cut, retez�ndu-mi orice �ncercare de dialog. �n cele din urm�, dup� un astfel de refuz am rostit:

��Harth, dac� am spus iar�i ceva gre�it, te rog s� m� corectezi.

El r�m�sese t�cut.

��Probabil am f�cut o gre�eal� de shifgrethor. Iart�-m�, nu pot �nv��a. Niciodat� n-am priceput cu adev�rat �n�elesul cuv�ntului.

��Shifgrethor? Vine de la o denumire veche pentru umbr�. Am t�cut am�ndoi o vreme, apoi el m� privise direct, cu ochi bl�nzi. �n lumina ro�iatic�, fa�a lui era la fel de ginga��, vulnerabil� �i distant� ca a unei femei care te prive�te pierdut� �n g�nduri, f�r� s� vorbeasc�.

Atunci am v�zut iar�i, �i pentru totdeauna, ceea ce m� temusem s� accept �i m� pref�cusem c� nu v�d la el. Era �n aceea�i m�sur� femeie �i b�rbat. Orice nevoie de a explica motivele acestei nelini�ti disp�rur� o dat� cu �ns�i nelini�tea. �n cele din urm�, nu-mi r�m�sese dec�t s�-l accept ca atare. P�n� atunci �l respinsesem, �i refuzasem propria realitate. Fusese �ndrept��it s� spun� c� el, singura persoan� de pe Gethen care credea �n mine, era unicul gethenian �n care nu m� �ncredeam. Deoarece numai el m� acceptase pe de-a �ntregul drept fiin�� omeneasc� �i-mi acordase prietenia �i totala loialitate, cer�ndu-mi �n schimb o recunoa�tere egal�. Eu i-o refuzasem. M� temusem. Nu voisem s�-mi ofer �ncrederea �i prietenia unui b�rbat care era �n acela�i timp femeie.

�mi explicase, rigid �i concis, c� se afla �n kemmer �i �ncercase s� m� evite, �n m�sura �n care unul dintre noi �l putea evita pe cel�lalt.

��Nu trebuie s� te ating, rostise cu glas �n�bu�it, ferindu-�i privirea.

���n�eleg, i-am spus. Sunt cu totul de acord.

Mi se p�rea, �i cred c� �i el g�ndea la fel, c� din tensiunea sexual� existent� �ntre noi, identificat� acum �i �n�eleas�, cre�tea brusc uria�a �ncredere �n prietenia noastr㠗 o prietenie de care aveam nevoie am�ndoi �n surghiunul dublu �i care, deja dovedit� �n zilele �i nop�ile c�l�toriei, putea fi numit�, acum �i mai t�rziu, dragoste. O dragoste provenit� �ns� din diferen�ele dintre noi, nu din afinit��i �i asem�n�ri, care constituia singura punte peste ceea ce ne desp�r�ea. Pentru noi, un contact sexual ar fi �nsemnat o alt� �nt�lnire �ntre doi str�ini. Ne atinseser�m �n unicul mod �n care ne puteam atinge. Nu merseser�m mai departe. Nu �tiu dac� f�cuser�m bine.

Am continuat s� vorbim �n noaptea aceea �i-mi amintesc c� nu-mi fusese u�or s�-i r�spund coerent atunci c�nd m� �ntrebase cum sunt femeile. C�teva zile, am�ndoi am fost oarecum distan�i �i precau�i unul fa�� de cel�lalt. La urma urmei, o dragoste profund� �ntre dou� persoane implic� puterea �i posibilitatea de a r�ni ad�nc. P�n� �n seara aceea, nu m� g�ndisem niciodat� c� l-a� putea r�ni pe Estraven.

Acum c�nd barierele erau �nl�turate, limitarea rela�iei �i �n�elegerii noastre mi se p�rea intolerabil�. Peste vreo trei zile, dup� cin㠗 un meniu special, p�sat de kadik cu zah�r, pentru celebrarea unei etape de treizeci �i doi de kilometri�� i-am spus lui Estraven:

��Ast�-prim�var�, c�nd am cinat �mpreun� �n Col�ul Ro�u, te-ai ar�tat interesat s� afli mai multe despre limbajul paraverbal.

��Da, a�a a fost.

��Dore�ti s� �ncerci s�-l �nve�i?

��"Vrei s� m� prinzi c�nd mint, a izbucnit el �n r�s.

��Dac� m-ai min�it vreodat�, asta s-a �nt�mplat demult, �i �n alt� �ar�.

Era o persoan� onest�, dar arareori direct�. Cuvintele mele l-au mi�cat �i-a r�spuns:

��S-ar putea ca �n alt� �ar� s�-�i fi spus alte minciuni. Crezusem �ns� c� n-ai voie s�-i �nve�i �tiin�ele min�ii pe� b�tina�i p�n� ce nu se al�tur� Ecumenului.

��Nu-i o interdic�ie. Pur �i simplu, nu se obi�nuie�te. Eu o voi face �ns�, dac� dore�ti. �i dac� pot. Nu sunt un Educator.

��Exist� deci profesori speciali?

��Da. Nu �i pe Alterra, unde sensibilitatea �nn�scut� e foarte frecvent� �i se spune c� mamele comunic� cu f�tul din p�ntec. Nu �tiu ce r�spunde pruncul. Totu�i, cei mai mul�i dintre noi am fost �nv��a�i, a�a cum se procedeaz� cu o limb� str�in�. Sau cu limba matern�, dar �nsu�it� foarte t�rziu.

Cred c� Estraven a �n�eles motivul pentru care m� ofeream s�-l �nv�� �i dorea foarte mult s� reu�easc�. Am f�cut o �ncercare. M-am str�duit s�-mi amintesc cum anume fusesem educat, la doisprezece ani. I-am spus s�-�i goleasc� mintea de orice g�nd. A f�cut-o f�r� dificultate, mult mai rapid �i mai bine dec�t reu�isem eu vreodat�, la urma urmei, era un adept Handdara. Apoi i-am transmis un mesaj, c�t am putut mai limpede. Nici un rezultat. Am �ncercat din nou. Deoarece nu po�i vorbi cu mintea p�n� nu �i s-a vorbit �n acela�i mod �i poten�ialul telepatic n-a fost sensibilizat printr-o reac�ie clara, eu trebuia s� ajung primul la el. M-am str�duit o jum�tate de or�, p�n� c�nd mi-am sim�it creierul obosit. Estraven p�rea deprimat.

��Crezusem c�-mi va fi u�or, mi-a m�rturisit.

Eram am�ndoi istovi�i �i n-am mai �ncercat �n seara aceea.

Urm�toarele str�danii n-au avut mai mult succes. Am c�utat s�-i vorbesc cu mintea �n timpul somnului, amintindu-mi ce-mi spusese Educatorul despre apari�ia �visurilor-mesaje" la popoarele pretelepate, dar n-am reu�it.

��Poate c� rasa mea n-are capacitatea asta, mi-a zis. Exist� destule zvonuri �i aluzii care s� dea speran�e, totu�i eu nu cunosc nici un caz de telepatie dovedit� �n r�ndul nostru.

��Acela�i lucru s-a petrecut �i cu terrienii, vreme de mii de ani. Existau c��iva Senzitivi �nn�scu�i, �ns� ei nu-�i �n�elegeau harul �i nu aveau cu cine comunica. Restul de�ineau aptitudini latente, �n cel mai fericit caz. Except�ndu-i pe cei �nzestra�i din n�scare, capacitatea respectiv�, de�i are un fundament fiziologic, e de natur� psihologic�, fiind un produs al culturii, un efect secundar al utiliz�rii min�ii. Copiii, handicapa�ii, membrii unor societ��i neevoluate sau �n declin n-o pot folosi. �n primul r�nd este necesar un anumit nivel de complexitate mental�. Nu po�i ob�ine aminoacizi din atomi de hidrogen. Mai �nt�i au loc multe alte reac�ii complexe. Este o situa�ie similar�. G�ndirea abstract�, diversele interac�iuni sociale, adapt�rile culturale, perceperea etic� �i estetic㠗 toate acestea trebuie s� ajung� la un anumit nivel �nainte s� se poat� face conexiunile, �nainte s� poat� fi m�car atins poten�ialul.

��Poate c� noi, gethenienii, n-am ajuns �nc� la nivelul acela.

��L-a�i dep�it de mult. Mai intervine �ns� �i �ansa. Ca �i �n producerea aminoacizilor� sau, ca s� trecem cu analogiile �n plan cultural�� nu sunt altceva dec�t paralelisme, dar pot fi revelatoare�� utilizarea tehnicilor experimentale, concrete, �n �tiin��. �n Ecumen exist� popoare cu o cultur� �nalt�, care au o societate complex�, cu realiz�ri de v�rf �n domeniile filosofiei, artei �i eticii, dar care n-au �nv��at niciodat� s� determine cu precizie greutatea unei pietre. Desigur, pot �nv��a, doar c� n-au f�cut-o vreme de o jum�tate de milion de ani� Exist� rase care nu cunosc absolut deloc matematicile superioare, care n-au dep�it cele patru opera�ii aritmetice. Ele sunt perfect capabile s� �n�eleag� analiza matematic�, �ns� n-o fac �i nici n-au f�cut-o. De fapt, propriul meu neam�� terrienii�� a �nv��at abia acum vreo trei mii de ani s�-l utilizeze pe zero. (Am�nuntul acesta �l f�cu pe Estraven s� clipeasc�.) Iar �n privin�a gethenienilor, am continuat, sunt curios dac� noi, ceilal�i membri ai Ecumenului, ne vom descoperi talentul Prezicerii�� consider�nd c� el reprezint� o p�rticic� din evolu�ia min�ii�� �n cazul �n care ne ve�i �nv��a tehnicile respective.

��O consideri o �tiin�� util�?

��Prevestirea viitorului? Bine�n�eles!

��Ca s-o po�i practica, trebuie mai �nt�i s� te convingi de inutilitatea ei.

��Handdara ta m� fascineaz�, Harth, totu�i din c�nd �n c�nd m� �ntreb dac� nu-i pur �i simplu paradoxul ridicat la stil de via��

Am �ncercat din nou graiul mintal. Niciodat� p�n� atunci nu mai emisesem �n mod repetat spre un non-receptor. Experien�a nu era pl�cut�. M� sim�eam ca un ateu care se roag�. �n cele din urm�, Estraven c�sc� �i spuse:

��Sunt surd, surd ca o piatr�. Mai bine ne-am culca.

Am �ncuviin�at. Estraven a stins lumina, murmur�nd scurta lui rug� la adresa �ntunericului, ne-am afundat �n saci �i, �ntr-un minut sau dou�, el alunec� �n somn tot a�a cum un �not�tor alunec� �n apa neagr�. �i sim�eam somnul de parc� ar fi fost al meu. Leg�tura empatic� exista �i i-am vorbit din nou �n minte, somnoros, rostindu-i numele: Therem!

Se scul� brusc �n capul oaselor, �i glasul lui r�sun� puternic �n bezn�:

��Arek! Tu e�ti?

Nu. Sunt Genly Ai. ��i vorbesc cu mintea.

R�suflarea i se opri. T�cere. B�jb�i pe l�ng� sob�, aprinse lumina �i m� privi cu ochii s�i negri plini de spaim�.

��Am visat, �mi spuse. Mi se p�rea c� sunt acas�

��M-ai auzit vorbindu-�i �n minte.

��Mi-ai spus� Era fratele meu. Vocea lui am auzit-o. El e mort. Mi-ai spus� mi-ai spus Therem? Eu� Este mai teribil dec�t crezusem.

Scutur� din cap, a�a cum face cineva ca s�-�i ajunge un co�mar, apoi �i �ngrop� fa�a �n palme.

��Harth, iart�-m�

��Nu. Spune-mi pe nume. Dac�-mi po�i vorbi �n minte cu glasul unui mort, atunci �mi po�i spune pe nume! Oare el mi-ar fi zis �Harth"? Acum �n�eleg de ce graiul acesta al min�ii nu poate t�inui minciuna. E ceva teribil� Bine! Bine, vorbe�te-mi din nou.

��A�teapt�.

��Nu. D�-i drumul!

�intuit de privirea lui aprig� �i �nsp�im�ntat�, i-am spus:

Therem, prietene, �ntre noi nu exist� nimic care s� aduc� teama.

Continua s� m� fixeze, a�a �nc�t am crezut c� nu �n�elesese, dar apoi rosti:

��Ba da. Dup� o vreme, control�ndu-se, ad�ug� calm: Ai vorbit �n karhidish.

��A�a fac tot timpul.

���tiu, ai spus c� vor fi cuvinte� Totu�i �mi imaginasem� un fel de �n�elegere intuitiv�

��Empatia este altceva, de�i exist� unele conexiuni. �n seara asta, ea ne-a f�cut leg�tura. Dar �n telepatie, centrii vorbirii din creier sunt activa�i, ca �i�

��Nu, nu, nu! Explica�iile, mai t�rziu. De ce vorbe�ti cu vocea fratelui meu?

Glasul �i era �ncordat.

��Nu-�i pot r�spunde, pentru c� nu �tiu. Poveste�te-mi despre el.

��Nusuth� Fratele meu bun, Arek Harth rem ir Estraven, era cu un an mai mare ca mine. Ar fi fost Lord de Estre. Noi� Eu am plecat de-acas� pentru binele lui. A murit acum paisprezece ani.

O vreme, am�ndoi am r�mas t�cu�i. Nu puteam �ti, nici �ntreba ce se afla �napoia cuvintelor lui. �l costase prea mult s� le spun� �i pe acelea.

�ntr-un t�rziu, am rostit:

��Vorbe�te-mi cu mintea, Therem. Spune-mi pe nume.

�tiam c-o putea face, leg�tura exista�� cum spuneau exper�ii, eram �n consonan�㠗 �i el nu cuno�tea deocamdat� cum s� ridice bariere �n mod voluntar. Dac� a� fi fost un Ascult�tor, l-a� fi putut auzi g�ndind.

��Nu, �mi r�spunse. Niciodat�. Nu �nc�

Totu�i nici un fel de �oc, uimire sau teroare nu puteau �nfr�na spiritul acela �nsetat, iscoditor. Dup� ce stinsese din nou lumina, l-am auzit deodat� b�lb�indu-se �n mintea mea: �Genry�

Nici �n limbajul paraverbal nu-l putea pronun�a pe �l".

I-am r�spuns imediat. �n �ntuneric, a scos un sunet nearticulat, de team� amestecat� cu o und� de satisfac�ie.

��Gata, gata, spuse cu glas tare. Dup� o vreme, am adormit am�ndoi.

Nu i-a fost niciodat� u�or. De�inea aptitudinea respectiv� �i o putea dezvolta, �ns� �l tulbura �n mod profund �i n-o putea accepta ca atare. �nv��� rapid s� �nal�e bariere, dar sunt sigur c� nu avea �ncredere �n ele. Poate c� to�i am fost a�a atunci c�nd primii Educatori s-au �ntors de pe Lumea lui Rokanon, cu secole �n urm�, �nv���ndu-ne ��tiin�a Suprem�". Poate c� gethenienii, fiind comple�i �n sine, simt limbajul telepatic ca pe o violare a �ntregului, o �nc�lcare a integrit��ii greu de tolerat de c�tre ei. Poate c� aici juca un rol chiar caracterul lui Estraven, sincer, dar �i rezervat, fiecare cuv�nt al s�u provenea dintr-o t�cere tot mai ad�nc�. �mi auzea glasul min�ii vorbindu-i precum cel al unui mort, fratele s�u. Nu �tiam ce rela�ii�� �n afara dragostei �i a mor�ii�� existaser� �ntre ei, dar �tiam c� oric�nd �i vorbeam cu g�ndul, ceva din el se �nfiora de parc� atingeam o ran�. Apropierea mental� stabilit� �ntre noi era cu adev�rat o leg�tura, �ns� una grav� �i neclar�, care, f�r� s� admit� mai mult� lumin� (a�a cum m� a�teptasem), ar�ta mai degrab� o extindere a �ntunericului.

Zile �n �ir, am continuat s� �naint�m spre est, peste c�mpia de ghea��. Jum�tatea timpului planificat �nainte de plecare, a treizeci �i cincea zi, Odorny Anner, ne-a g�sit �nc� departe de jum�tatea distan�ei. Kilometrajul s�niei ar�ta c� parcurseser�m �ase sute patruzeci de kilometri, �ns� probabil numai trei sferturi din ace�tia reprezentau un progres real �i puteam doar estima c�t mai r�m�sese. Irosiser�m timp, efort �i provizii �n �ndelungata str�danie de a urca pe Ghea��. Estraven nu era la fel de �ngrijorat ca mine de sutele de kilometri ce ne a�teptau.

��Sania s-a u�urat, spunea el. C�tre sf�r�it, va fi �i mai u�oar�. �i dac� va fi nevoie vom putea reduce ra�iile. S� �tii c� p�n� acum am m�ncat foarte bine.

Crezusem c� era ironic, dar nu-l cuno�team �ndeajuns.

�n ziua a patruzecea �i �n cele dou� care i-au urmat, am fost opri�i de viscol. �n lungile ore �n care am z�cut �n cort ca doi be�ivi, Estraven a dormit aproape permanent �i n-a m�ncat nimic, de�i a b�ut orsh sau ap� �ndulcit� cu zah�r la ora meselor. Insista ca eu s� m�n�nc, dar numai jum�t��i de ra�ii.

��N-ai experien�a fl�m�nzirii, mi-a spus.

M-am sim�it umilit.

���i o ai tu� Lord de Domeniu �i prim-ministru�?

��Genry, noi practic�m fl�m�nzirea p�n� devenim exper�i. Am fost �nv��at cum s� suport foamea, at�t �n copil�rie, �n c�minul din Estre, c�t �i �n Cet��uia Rotherer de c�tre Handdara. E drept c� �n Erhenrang mi-am cam pierdut antrenamentul, dar am exersat �n Mishnory� Te rog, ascult�-m�, prietene, �tiu ce fac.

L-am ascultat.

Am continuat s� mergem alte patru zile foarte geroase, niciodat� cu temperaturi peste -30�C, apoi viscolul a re�nceput, biciuindu-ne fe�ele dinspre est. Dup� dou� minute, z�pada spulberat� era at�t de deas� �nc�t nu-l puteam z�ri pe Estraven, aflat la doi metri de mine. M� �ntorsesem cu spatele la el, �ncerc�nd s�-mi recap�t r�suflarea �naintea criv��ului care m� orbea �i m� sufoca, iar peste un minut, c�nd am privit, disp�ruser� �i el, �i sania. Nu mai exista nimic. Am f�cut c��iva pa�i spre locul �n care se aflaser�, b�jb�ind orbe�te cu m�inile. Eram surd �i singur �ntr-un univers unde v�zduhul era o materie solid�, alc�tuit� din gr�unte �n�ep�toare. M-am speriat �i m-am �mpleticit �nainte, r�cnind disperat �n minte: Therem!

Mi-a r�spuns imediat, �ngenuncheat chiar l�ng� mine:

��Vino s� m� aju�i la cort.

L-am ajutat, f�r� s�-i povestesc despre clipa aceea de panic�. Nu era nevoie. Viscolul a durat dou� zile. Deja pierduser�m cinci zile �i n-aveau s� fie ultimele. Nimmer �i Anner sunt lunile marilor viforni�e.

��Le mic�or�m tot mai mult, nu-i a�a? am comentat �ntr-o sear�, pe c�nd m�sur�m ra�ia de gichy-michy, ca s-o pun la fiert.

Estraven m-a privit. Pe chipul s�u l�t�re�, cu tr�s�turi ferme, umbrele ad�nci de sub pome�i ar�tau c�t de mult sl�bise, ochii �i erau afunda�i �n orbite, iar buzele arse de v�nt �i cr�pate. Dumnezeu �tie cum ar�tam eu, dac� el era a�a. �mi z�mbi.

��Cu noroc vom reu�i, f�r� noroc nu.

A�a spusese de la �nceput. �n ciuda temerilor mele, �n ciuda senza�iei c� m� av�ntasem �ntr-o �ncercare disperat�, eu nu fusesem destul de realist ca s�-l cred. Chiar �i acum m� g�ndeam: �Totu�i am tras at�t de tare�"

�ns� Ghea�a nu �tia asta. De ce ar fi �tiut-o? Propor�iile trebuie respectate.

��Cum stai cu norocul, Therem? am �ntrebat �n cele din urm�.

Nu a z�mbit. Nici n-a r�spuns. Abia mai t�rziu a vorbit:

��M-am g�ndit la toate astea, acolo jos.

Pentru noi, acolo jos �nsemna sudul, lumea de sub nivelul calotei glaciare, regiunea p�m�ntului oamenilor, drumurilor, ora�elor, a tot ceea ce devenise greu de imaginat c� ar exista cu adev�rat.

���n ziua �n care am plecat din Mishnory, continu� el, i-am scris regelui despre tine. I-am comunicat ce aflasem de la Shusgis: c� urma s� fii trimis la Ferma Pulefen. �n momentul acela, nu eram sigur asupra inten�iilor mele, ac�ionasem intuitiv. De atunci, am tot analizat posibilele urm�ri. S-ar putea �nt�mpla ca regele s� �ntrevad� o ocazie de a-�i spori shifgrethorul. Tibe �l va sf�tui s� n-o fac�, dar Argaven va fi deja plictisit de el �i ar fi posibil s�-i ignore sfatul. Va �ntreba: �Unde e Trimisul, oaspetele Karhidei?". Mishnory va min�i: �Din nefericire a murit ast� toamn�, de friguri galbene." �Atunci de ce ne-a informat ambasada noastr� c� se afl� la Ferma Pulefen?" �Nu este acolo, pute�i verifica." �Nu, nu, nici nu poate fi vorba, �i credem pe cuv�nt pe Comensualii din Orgoreyn�" Iar la c�teva s�pt�m�ni dup� acest dialog, Trimisul apare �n nordul Karhidei, evadat din Ferma Pulefen. Consternare �n Mishnory, indignare �n Erhenrang. �tirbirea prestigiului Comensualilor, prin�i cu minciuna. Tu, Genry, vei fi o comoar�, fratele-de-Vatr� disp�rut al regelui, pentru o vreme� Va trebui s�-�i chemi Nava Stelar� imediat ce �i se ofer� ocazia. Adu-�i tovar�ii �n Karhide �i �ndepline�te-�i misiunea, �nainte ca Argaven s�-�i dea seama c� e�ti un inamic poten�ial, �nainte ca Tibe sau alt consilier s�-l sperie din nou, exploat�ndu-i nebunia. Dac� face un t�rg cu tine, �l va respecta. A-l �nc�lca �nseamn� s�-�i �ncalce propriul shifgrethor. Regii Harge �i �in cuv�ntul. Dar trebuie s� ac�ionezi rapid �i s� cobori nava c�t mai iute.

��A� face-o, dac� a� primi cel mai m�runt semn de acceptare.

��Nu, iart�-m� c�-�i dau sfaturi, dar nu trebuie s� a�tep�i a�a ceva. Cred c� at�t tu c�t �i nava ve�i fi primi�i cu bra�ele deschise. Karhide a fost extrem de umilit� �n ultima jum�tate de an. �i vei oferi lui Argaven posibilitatea de-a r�sturna situa�ia.

��Bine. Dar tu, �ntre timp�

��Eu sunt Estraven Tr�d�torul. N-am absolut nimic de-a face cu tine.

��La �nceput.

��La �nceput, �ncuviin�� el.

��Vei putea s� te ascunzi dac�, la �nceput, vor exista pericole?

��Ah, da, cu siguran��.

Am cinat. M�ncatul reprezenta o ac�iune important� �i ne absorbea at�t de mult �nc�t nu vorbeam niciodat� �n timpul meselor. Regula se aplica acum �n forma ei cea mai draconic�, poate chiar cea original�, �n care nu se rostea nici un cuv�nt p�n� nu disp�rea �i ultima firimitur�. Dup� aceea, Estraven spuse:

��Sper c� am intuit bine� O s� o s� m� ier�i�?

��Pentru c� mi-ai oferit un sfat �n mod direct? am �ntrebat, c�ci �ncepusem �n sf�r�it s� �n�eleg anumite lucruri. Bine�n�eles c� te iert, Therem. Cum te po�i �ndoi de a�a ceva? Nu �tii c� eu n-am un shifgrethor pe care s�-l ap�r?

Ultimele cuvinte �l amuzar�, de�i continua s� fie �ng�ndurat. �n cele din urm�, vorbi:

��De ce ai venit singur� de ce ai fost trimis singur? Totul continu� s� depind� de cobor�rea acelei nave. De ce s-a ales o variant� at�t de dificil� pentru noi to�i?

��Acesta e obiceiul Ecumenului, care se bazeaz� pe motive bine �ntemeiate. De�i �ncep s� m� �ntreb dac� le-am �n�eles vreodat� cu adev�rat. Crezusem c� am venit singur pentru binele vostru, c� sunt �n mod deliberat vulnerabil, pentru ca s� nu pot constitui o amenin�are, s� nu pot modifica un echilibru. Nu e o invazie, ci doar un mesaj. Dar nu numai at�t. Singur, nu pot schimba lumea voastr�, dar pot fi schimbat de c�tre ea. Singur, trebuie s� ascult, nu doar s� vorbesc. Singur, rela�ia pe care o voi stabili �n cele din urm�, dac� o voi stabili, nu este impersonal� �i strict politic�, ci individual�, personal� �i, �n acela�i timp, mai complex� dec�t una politic�. Nu este de genul Noi �i Ei, nici Eu �i El/Ea, ci Eu �i Tu. Nu-i o rela�ie politic�, nici pragmatic�, ci mistic�. �ntr-un anumit fel, Ecumenul nu reprezint� o grupare politic�, ci una mistic�. Consider� c� �n orice ac�iune, �nceputul �i scopul final sunt cele mai importante. Doctrina ecumenic� este reversul celei care afirm� c� scopul scuz� mijloacele. De aceea, folose�te c�i subtile, lente �i aparent stranii, riscante, tot a�a cum procedeaz� �i evolu�ia, care p�n� la un anumit punct a constituit modelul� Atunci, pentru binele vostru sunt singur aici? Ori pentru binele meu? Nu �tiu. Da, situa�ia e dificil�. Te-a� �ntreba �ns� de ce gethenienii nu s-au g�ndit niciodat� s� inventeze vehicule aeriene? Un avion mic ne-ar fi scutit pe am�ndoi de multe necazuri!

��Cum ar g�ndi vreodat� un om �ntreg la minte c� ar putea zbura? replic� Estraven. Un r�spuns corect pe o planet� unde nu exist� creaturi �naripate, unde nici chiar �ngerii Sfintei Ierarhii Yomesh nu zboar�, ci doar plutesc, f�r� de aripi, cobor�nd spre p�m�nt ca o ninsoare lin� sau ca semin�ele purtate de v�nt pe aceast� lume �n care nu cresc florile.

Spre mijlocul lui Nimmer, dup� viscole �i geruri n�prasnice, am p�truns �ntr-o regiune de calm. Zona de furtuni r�m�sese acolo jos, h�t �n sudul nostru, iar noi, ��ntre zidurile viscolului", nu vedeam dec�t un cer �nnorat, imobil. La �nceput, stratul de nori fusese sub�ire, difuz�nd o lumin� egal� ca intensitate �i f�r� nici o surs�, reflectat� at�t de nori c�t �i de z�pad�, de jos �i de sus. Peste noapte, vremea se schimbase. Str�lucirea disp�ruse f�r� a l�sa ceva �n loc. Am ie�it din cort, p�ind �n Neant. Sania �i cortul erau acolo, Estraven st�tea l�ng� mine, dar nici el �i nici eu nu proiectam vreo umbr�. Peste tot, de jur-�mprejur, era o lumin� mat�. C�nd am c�lcat pe neaua care a trosnit, nici o umbr� n-a dezv�luit urma pa�ilor. �napoia noastr� nu r�m�nea nimic. Sania, cortul, el, eu�� at�t. Nici soare, nici cer, nici orizont, nici lume. Un vid alb-cenu�iu, �n care parc� pluteam. Iluzia era at�t de puternic� �nc�t am avut probleme s�-mi men�in echilibrul. Urechea mea intern� era obi�nuit� s� aib� o confirmare vizual� �n privin�a pozi�iei ocupate, acum �ns� nu recep�iona absolut nimic. La fel de bine puteam s� fiu orb. Am �nc�rcat sania f�r� probleme, dar c�nd am �nceput s� tragem n-am avut nimic �n fa��, nimic la care s� privim, nimic s� ating� ochiul, �i treptat senza�ia de nepl�cere de la �nceput deveni obositoare. Schiam pe o suprafa�� bun� de z�pad�, f�r� sastrugi �i solid㠗 asta era sigur�� pe o grosime de dou� mii de metri. Ar fi trebuit s� batem recordul de distan��. Dar �ncetineam �ntruna, b�jb�ind pe un �es complet neted, �i trebuia s� facem un puternic efort de voin�� ca s� men�inem pasul normal. Cea mai mic� neregularitate a terenului o resim�eam ca pe o zguduitur�, a�a cum se �nt�mpl� pe sc�ri, atunci c�nd urci o treapt� nea�teptat� sau c�nd te preg�te�ti s� cobori o treapt� de fapt inexistent�, c�ci n-o puteam z�ri din timp. Nu existau umbre care s� ne-o arate. Schiam orbe�te, cu ochii larg deschi�i. Am mers a�a zile �ntregi �i am �nceput s� scurt�m etapele, deoarece dup�-amiezile eram am�ndoi asuda�i �i tremuram de �ncordare �i oboseal�. �n mod incredibil, duceam dorul ninsorii �i al viscolului, �ns� �n fiecare diminea��, ie�eam din cort �n Neant�� starea alb� pe care Estraven o numea �ne-umbr�".

La amiaza unei zile, Odorny Nimmer, a �aizeci �i una zi a c�l�toriei, albea�a mat� din jurul nostru a �nceput s� vibreze �i s� se destrame. Am crezut c� ochii �mi jucau vreo fest�, a�a cum p��isem de c�teva ori, �i n-am acordat prea mare aten�ie mi�c�rilor vagi �i lipsite de noim� ale v�zduhului, p�n� ce, pe nea�teptate, am �ntrev�zut chiar deasupra capului un soare micu�, palid, spectral. Cobor�nd privirea, am z�rit drept �n fa�� o form� uria��, �ntunecat�, ap�r�nd din Neant �i n�pustindu-se spre noi. Tentacule negre se zv�rcoleau �n sus, pip�ind prin v�zduh. M-am oprit brusc, f�c�ndu-l pe Estraven s� derapeze, deoarece eram �nh�ma�i um�r la um�r.

��Ce-i asta?

El privi silueta �ntunecat� �i monstruoas�, ascuns� �n ce�uri, �i �n cele din urm� spuse:

��Tancurile� Trebuie s� fie Tancurile Esherhoth.

Apoi a pornit mai departe. Ne g�seam la mul�i kilometri dep�rtare de formele acelea, despre care crezusem c� sunt la o arunc�tur� de b��. �Vremea alb�" s-a transformat �ntr-o p�cl� deas� �i joas�, care apoi a disp�rut, �i cu pu�in �naintea apusului am putut vedea limpede: nunatakuri�� piscuri gigantice de st�nc�, erodate �i ciupite�� ridic�ndu-se de sub ghea��, ar�t�ndu-se a�a cum aisbergurile se arat� deasupra m�rii, mun�i �neca�i �i �nghe�a�i, mor�i de o eternitate.

Dac� ne puteam baza pe harta prost desenat�, singura noastr� c�l�uz�, ne aflam �n nordul rutei celei mai scurte. A doua zi, pentru prima dat�, am cotit pu�in c�tre sud.

PE O VREME �NTUNECAT� �i v�ntoas�, ne-am continuat drumul, �ncerc�nd s� g�sim o �ncurajare �n vederea Tancurilor Esherhoth, dup� �apte s�pt�m�ni �n care nu z�riser�m dec�t ghea��, z�pad� �i cer. Pe hart� figurau nu departe de mla�tinile Shenshey, aflate �n sud-vestul golfului Guthen. Nu era totu�i o hart� �n care puteam avea deplin� �ncredere. �i eram din ce �n ce mai obosi�i.

Ne apropiaser�m de marginea sudic� a ghe�arului Gobrin mai mult dec�t indica harta, fiindc� a doua zi dup� ce cotiser�m spre sud, am �nceput s� �nt�lnim crevase �i cute de presiune. Ghea�a nu era la fel de accidentat� ca �n regiunea Dealurilor de Foc, dar era sf�r�micioas�. Pe hectare �ntregi se �ntindeau cratere ad�nci, care probabil vara se transformau �n lacuri, poduri false de z�pad�, ce se puteau pr�bu�i, vuind, �n punga de aer �nalt� de numai o jum�tate de metru aflat� sub ele, zone br�zdate �i ciuruite de cr�p�turi �i g�uri. Din ce �n ce mai des, ap�reau fisuri mari, canioane str�vechi, unele de l�rgimea unor defilee, altele late de numai un metru, �ns� toate ad�nci. �n ziua Odyrny Nimmer (dup� jurnalul lui Estraven, deoarece eu nu f�ceam nici o �nsemnare), soarele str�lucea limpede, cu v�nt puternic din nord. Tr�g�nd sania peste podurile de z�pad�, priveam la st�nga �i la dreapta, �n h�uri alb�strui �i abisuri, �n care buc��elele de ghea�� dislocate de t�lpici c�deau cu o muzic� m�rea��, �ndep�rtat� �i delicat�, de parc� ni�te s�rmuli�e de argint loveau aceste suprafe�e cristaline �i fragile. �mi amintesc pl�cerea mirific�, aproape ame�itoare, a trudei de diminea�� peste pr�p�stii, sub razele soarelui. Deodat�, cerul a �nceput s� se �n�lbeasc� �i azurul disp�ru de pe bolt� �i de pe om�t. Nu �tiam c�t de periculoas� putea fi vremea alb� pe o asemenea suprafa��. �ntruc�t gheata era puternic striat�, eu �mpingeam, iar Estraven tr�gea. �mi pironisem ochii pe sanie �i nu m� mai g�ndeam la nimic altceva dec�t la efort, c�nd, brusc, m�nerul mi-a fost aproape smuls din m�ini, sania pr�bu�indu-se �n fa��. L-am prins instinctiv �i am r�cnit spre Estraven s� �ncetineasc�, crez�nd c� a iu�it pasul pe o por�iune mai neted�. Sania �ns� se opri, cu botul aplecat �n jos, iar Estraven nu era nic�ieri.

Am fost gata s� las m�nerele �i s� plec �n c�utarea lui. Printr-un noroc extraordinar, n-am f�cut-o. Am continuat s� m� �in, privind proste�te �n jur, �i atunci am v�zut buza pr�pastiei, care devenise vizibil� prin pr�bu�irea altei pun�i de z�pad�. Estraven c�zuse cu picioarele �nainte �i numai greutatea mea oprea sania s� nu porneasc� dup� el, doar ultima treime a t�lpicilor se mai g�sea pe ghea��. Se leg�na u�or cu botul �n jos, a�intit� dup� Estraven, care at�rna �n hamuri deasupra abisului.

Am ap�sat cu toat� puterea pe m�ner, am smucit, am balansat, �i iar am tras, ca s� urnesc sania. De abia se clintea. M-am l�sat cu toat� greutatea corpului pe bar� �i am tras, p�n� ce am sim�it c� se mi�c� lent, apoi alunec� brusc spre �napoi. Estraven se prinsese cu m�inile de muchia ghe�ii �i greutatea lui �mi venea �n ajutor. �n patru labe, t�r�t de harna�ament, trecu peste buza pr�pastiei �i se pr�v�li cu fa�a �n jos pe z�pad�.

Am �ngenuncheat l�ng� el, �ncerc�nd s�-i desfac cataramele hamurilor, alarmat de felul �n care r�m�sese r�stignit, f�r� s� se clinteasc�, doar g�f�ind �ntret�iat. Buzele �i erau cianozate, iar jum�tate din fa�� era julit� �i �nvine�it�.

Se scul� nesigur �i �opti �uierat:

��Albastru� numai albastru� Turnuri�

��Ce?

���n pr�pastie. Complet albastre� pline de lumin�.

��Ai p��it ceva?

�ncepu s�-�i �ncheie hamurile la loc.

��Ia-o-nainte� cu funia� �i cu sonda, icni el. Caut� drumul.

Ore �ntregi, unul din noi a tras, iar cel�lalt l-a c�l�uzit, �naint�nd ca o pisic� pe coji de ou�, pip�ind fiecare pas cu sonda. �n vremea alb�, nu puteai z�ri o pr�pastie dec�t �n clipa �n care priveai �n jos, direct �n ea�� pu�in cam t�rziu, deoarece stre�inile se �ntindeau deasupra crevaselor �i nu erau �ntotdeauna solide. Fiecare pas constituia o surpriz�, o poticneal� sau o dezechilibrare. Nu existau umbre, doar o sfer� alb�, egal� �i t�cut�. Ne deplasam printr-un uria� glob din cristal �nghe�at, nu exista nimic �n interior �i nici �n exterior. Totu�i cristalul era cr�pat pe alocuri. Pip�iam, apoi f�ceam un pas, pip�iam, f�ceam un pas. B�jb�ind, �ncercam s� g�sim cr�p�turile invizibile prin care ne puteam pr�bu�i din sfera de cristal alb, c�z�nd la nesf�r�it� �ncetul cu �ncetul, o tensiune care nu putea fi alungat� �mi cuprinse to�i mu�chii. Pentru fiecare pas m� chinuiam din r�sputeri.

��Ce s-a �nt�mplat, Genry?

Am r�mas locului, �n mijlocul Neantului. Lacrimile ��nir� �i �nghe�ar�, lipindu-mi pleoapele.

��Mi-e fric� s� nu cad, am �optit.

��E�ti legat de fr�nghie, mi-a spus. Apoi, apropiindu-se �i v�z�nd c� nic�ieri nu se z�rea nici o pr�pastie, �n�elese ce se �nt�mpla �i zise: Facem tab�r�.

���nc� nu-i momentul, ar trebui s� mai mergem.

Estraven desf�cea deja cortul.

Mai t�rziu, dup� ce m�ncaser�m, spuse:

��Era timpul s� ne oprim. Nu cred c� puteam continua a�a. Altitudinea scade permanent �i ghea�a va fi tot mai pres�rat� de capcane. Dac� am putea distinge ceva �n fa��, am reu�i, dar �n ne-umbr� este imposibil.

���i atunci cum ajungem la mla�tinile Shenshey?

��Dac� am porni spre est, �n loc s� �inem sudul, am merge pe ghea�� bun� p�n� la golful Guthen. �ntr-o var�, am f�cut o croazier� acolo �i am v�zut c� Ghea�a trimite ni�te bra�e printre Dealurile Ro�ii p�n� la golf. Merg�nd pe unul din ghe�arii aceia, am putea traversa marea �nghe�at� �i am intra �n Karnide nu dinspre uscat, ci dinspre mare, ceea ce ar fi mai bine. Asta �nseamn� �ns� un drum mai lung cu optzeci de kilometri. Tu ce spui, Genry?

��Spun c� n-a� mai putea merge nici cinci metri, dac� dureaz� vremea alb�.

��Dar dac� ie�im din zona cu crevase�

��Oho, atunci ar fi minunat! �i dac� ar ap�rea �i soarele, te-a� pune pe sanie �i te-a� duce p�n�-n Karhide f�r� s�-�i cer nici un ban.

Era genul nostru de glume �n aceast� etap� a c�l�toriei, de-a dreptul stupide, dar uneori �l f�ceau pe cel�lalt s� z�mbeasc�.

��S� �tii c� m� simt perfect, am ad�ugat. At�t c� am o spaim� cronic� acut�.

��Spaima e util�. Ca �ntunericul, ca umbrele.

Z�mbetul lui Estraven era o fisur� hidoas� �ntr-o masc� de piele brun�, jupuit� �i cr�pat�, tivit� cu blan� �ntunecat� �i �ncrustat� cu dou� cioburi de roc� neagr�.

��E straniu c� lumina zilei nu-i suficient�. Ca s� putem merge, avem nevoie de umbre.

��D�-mi pu�in carne�elul t�u.

�nsemnase distan�a parcurs� azi �i f�cuse ni�te calcule de kilometri �i ra�ii. �mi �ntinse carne�elul �i creionul de c�rbune. Pe foaia alb� lipit� pe interiorul copertei din spate, am desenat cercul �i curba dubl� din interior, am �nnegrit jum�tatea �yin" a simbolului, apoi i l-am ar�tat.

��Cuno�ti semnul?

�l studie �ndelung, cu o privire ciudat�.

��Nu.

��Exist� pe P�m�nt �i pe Hain-Davenant, �i pe Chiffewar. Se nume�te �yin" �i �yang". Lumina este m�na st�ng� a �ntunericului� cum era mai departe? Lumin�-�ntuneric. Fric�-curaj. Frig-cald. Femeie-b�rbat. E�ti chiar tu, Therem. Dou� lucruri �ntr-unui singur. O umbr� pe z�pad�.

UNDEVA �n �nsemn�rile f�cute pe durata c�l�toriei noastre peste ghe�arul Gobrin, Estraven se �ntreba de ce tovar�ul s�u se ru�ina s� pl�ng�. I-a� fi putut r�spunde, chiar �i atunci, c� nu era vorba de ru�ine, ci mai degrab� de fric�. Acum str�b�tusem Valea Sinoth�� �n seara mor�ii sale�� �i ajunsesem �n �inutul rece care se �ntinde dincolo de fric�. Acolo am aflat c� po�i pl�nge c�t dore�ti, dar c� este zadarnic.

Am fost dus �n Sassinoth �i �ntemni�at, pentru c� �ntov�r�isem un proscris �i probabil pentru c� nu �tiau ce altceva puteau face cu mine. M-au tratat bine de la �nceput, chiar �nainte de a primi ordine oficiale din Erhenrang. M-au �nchis �ntr-o camer� mobilat� din Turnul Lorzilor Ale�i din Sassinoth, aveam un �emineu, un radio �i c�p�t�m cinci mese zilnic. Confortul lipsea cu des�v�r�ire. Patul era tare, p�turile sub�iri, podeaua goal� �i aerul rece�� o �nc�pere ca oricare alta din Karhide. �mi trimiser� �ns� un medic, ale c�rui m�ini �i glas constituiau un confort mai de durat� �i mai profitabil dec�t orice �nt�lnisem vreodat� �n Orgoreyn. Dup� vizita lui, u�a n-a mai fost �ncuiat�. �mi amintesc c� st�tea deschis�, iar eu �mi doream s� fie �nchis�, pentru c� de pe coridor venea un curent de aer rece. Nu aveam �ns� puterea, nici curajul de a cobor� din pat s� �nchid u�a temni�ei mele.

Medicul, un t�n�r grav, cu un aer matern, mi s-a adresat cu bl�nde�e, dar autoritar:

��Suporta�i acum efectele a cinci-�ase luni de subnutri�ie �i tracasare. V-a�i epuizat toate rezervele fizice �i psihice. Sta�i �ntins �i odihni�i-v�. R�m�ne�i nemi�cat ca r�urile care iarna �nghea�� �n albiile lor. Nu v� agita�i. Odihni�i-v�.

Dar c�nd adormeam, reveneam mereu �n dub�, str�ng�ndu-m� laolalt� cu ceilal�i, duhnind, tremur�nd, goi, to�i �nghesui�i, c�ut�nd c�ldura, to�i, mai pu�in unul. Unul z�cea singur, lipit de u��, rece, cu gura plin� de s�nge �nchegat. El era Tr�d�torul. El alesese singur�tatea, p�r�sindu-ne� p�r�sindu-m�. M� de�teptam cople�it de m�nie, o m�nie neputincioas�, care se transforma �n lacrimi neputincioase.

Eram probabil destul de bolnav, fiindc� �mi amintesc unele efecte ale febrei, iar �ntr-o noapte, sau poate �n mai multe, doctorul r�mase cu mine. Nu-mi pot aminti nop�ile acelea, doar c� vorbeam cu el �i-mi auzeam glasul sc�ncind ascu�it:

��S-ar fi putut opri. A v�zut gr�nicerii. S-a n�pustit drept �n arme.

O vreme, t�n�rul medic n-a rostit nimic.

��Doar nu vre�i s� spune�i c� s-a sinucis?

��Poate�

��Dureroas� afirma�ie din partea unui prieten. Dar despre Harth rem ir Estraven nu cred a�a ceva.

C�nd vorbisem, nu m� g�ndisem la dispre�ul cu care privesc gethenienii sinuciderea. Pentru ei nu reprezint� o op�iune, ca �n cazul nostru, ci renun�area la op�iune, un act de tr�dare �n sine. Pentru un karhidean care nu cite�te c�r�ile sfinte, crima lui Iuda nu este tr�darea lui Hristos, ci sinuciderea, disperarea prin care a anulat �ansa iert�rii, a schimb�rii �i a vie�ii.

��Atunci nu-i spui Estraven Tr�d�torul?

��Nici n-am f�cut-o vreodat�. Sunt mul�i cei care n-au crezut niciodat� acuza�iile ce i s-au adus, domnule Ai.

Eu nu puteam �ns� g�si nici o alinare �n asta �i am �ntrebat:

��Atunci de ce l-au �mpu�cat? De ce e mort?

Nu mi-a r�spuns nimic, deoarece nu avea ce s�-mi r�spund�.

N-am fost supus unui interogatoriu oficial. M-au �ntrebat cum am evadat din Ferma Pulefen, cum am ajuns �n Karhide �i care fuseser� destina�ia �i inten�ia mesajului codificat pe care-l transmisesem prin radio. Le-am spus totul. Informa�iile respective au mers direct �n Erhenrang, la rege. Se p�rea c� existen�a navei mele era t�inuit�, dar vestea evad�rii dintr-o �nchisoare orgota, drumul peste ghe�ar �n timpul iernii �i apari�ia mea �n Sassinoth erau cunoscute �i comentate peste tot. Emisiunile radiofonice n-au men�ionat rolul lui Estraven �i nici moartea lui.

Cu toate acestea, se aflaser�. �n Karhide, secretele reprezint� �n mare m�sur� o problem� de discre�ie, o t�cere acceptat� �i �n�eleas㠗 �ntreb�rile sunt omise, dar nu �i r�spunsurile. Buletinele informative pomeneau doar de Trimis, domnul Ai, �ns� toat� lumea �tia c� Harth rem ir Estraven m� sc�pase din m�inile orgota �i m� �nso�ise peste Ghea��, p�n� �n Karhide, demasc�nd minciuna Comensualilor despre moartea mea subit�, cauzat� de friguri galbene, �n Mishnory, toamna trecut� Estraven apreciase destul de exact efectele �ntoarcerii mele, gre�ise doar prin faptul c� le subestimase. Datorit� str�inului de planet� care z�cea bolnav, inert �i indiferent �ntr-o odaie din Sassinoth, �n zece zile c�zur� dou� guverne.

Desigur, c�derea unui guvern orgota �nseamn� doar c� un grup de Comensuali �nlocuie�te alt grup de Comensuali la conducerea Celor Treizeci-�i-Trei. Unele umbre se scurteaz� �i altele se lungesc, cum se spune �n Karhide. �n ciuda umilin�ei, nu lipsit� de precedente, cauzat� de demascarea minciunii lor, sus�in�torii Sarfului, cei care m� trimiseser� �n Pulefen, s-au men�inut la putere p�n� �n clipa �n care Argaven a f�cut public� sosirea iminent� a navei stelare �n Karhide. �n ziua aceea, partidul lui Obsle, Fac�iunea Comer�ului Liber, a preluat �efia Celor Treizeci-�i-Trei. Deci, la urma urmei, �i ajutasem cu ceva.

�n Karhide, c�derea unui guvern �nseamn� de obicei dizgra�ia �i �nlocuirea primului ministru, �nso�it� de o remaniere a Kyorremyei, de�i asasinatul, abdicarea �i insurec�ia reprezint� variante la fel de frecvente. Tibe n-a f�cut nici un efort de a se men�ine �n func�ie. Actuala mea valoare �n jocul shifgrethorului interna�ional, plus reabilitarea lui Estraven (�n mod indirect, datorit� mie) �mi conferiser� un prestigiu at�t de impresionant �nc�t, dup� cum am aflat ulterior, Tibe demisionase chiar �nainte de a afla guvernul din Erhenrang de mesajul c�tre nava mea. Ac�ionase �n urma denun�ului lui Thessicher, a�teptase p�n� ce primise vestea mor�ii lui Estraven, apoi demisionase. �n acela�i moment, cunoscuse r�zbunarea �i �nfr�ngerea.

C�nd Argaven a fost complet informat, mi-a trimis un mesager, solicit�ndu-m� s� m� prezint de �ndat� �n Erhenrang �i mi-a expediat o sum� confortabil� pentru eventualele cheltuieli. Cu aceea�i m�rinimie, Sassinoth �l deleg� pe medicul cel t�n�r s� m� �nso�easc�, �ntruc�t nu-mi revenisem �nc� pe deplin. Am c�l�torit �n s�nii cu motor. Drumul a fost lin �i f�r� grab�, cu sta�ion�ri �ndelungate, a�tept�nd ca ma�inile de b�t�torit z�pada s� cure�e �oseaua, �i cu nop�i petrecute �n hanuri. Nu putuse dura mai mult de dou�-trei zile, de�i mi s-a p�rut lung �i nu �in minte multe am�nunte, p�n� c�nd, prin Poarta Nordic� a capitalei, am p�truns pe str�zile ad�nci, acoperite cu om�t �i umbre.

Am sim�it atunci c� inima mi s-a �nt�rit cumva �i mintea mi s-a limpezit. Fusesem sf�r�mat, f�cut buc��i, dar acum, de�i c�l�toria m� obosise, sim�eam o putere ce r�m�sese �ntreag� �n mine. Probabil, cauza o constituia revederea locurilor cunoscute, c�ci acesta era �n sf�r�it un loc cunoscut, un ora� �n care tr�isem �i muncisem mai mult de un an. �tiam str�zile, turnurile, cur�ile sumbre, drumurile �i fa�adele Palatului. Aici �tiam ce aveam de f�cut. Pentru prima oar� �n�elesesem limpede c�, �ntruc�t prietenul meu se stinsese, trebuia s� termin eu lucrul pentru care el murise. Trebuia s� a�ez cheia de bolt�.

La por�ile Palatului m� a�tepta ordinul de prezentare la o cas� de oaspe�i din incint�. Era Rotonda, ceea ce indica un grad superior de shifgrethor, nu at�t o favoare din partea regelui, c�t recunoa�terea unei pozi�ii. De obicei, acolo erau g�zdui�i ambasadorii ��rilor prietene. Era un semn bun. Pentru a ajunge �ns� la Rotond�, trebuia s� trecem pe l�ng� Col�ul Ro�u �i am privit prin poarta �ngust�, arcuit�, spre copacul desfrunzit de l�ng� iazul acoperit cu ghea�� sur� �i spre pavilionul ce r�m�sese pustiu.

La u�a viitoarei mele re�edin�e, m� a�tepta o persoan� �n hieb alb �i c�ma�� purpurie, cu un lan� de argint peste umeri: Faxe, Prezic�torul Cet��uii Otherhord. La vederea chipului s�u bl�nd �i frumos, primul chip cunoscut pe care-l vedeam dup� multe zile, o und� de u�urare mi-a �nv�luit hot�r�rea �nd�rjit�. C�nd Faxe mi-a luat m�inile cu acel rar salut karhidish de prietenie, am putut r�spunde c�ldurii sale.

La �nceputul toamnei, fusese numit �n Kyorremy din districtul s�u, Rer de Sud. Alegerea unor membri ai consiliului din r�ndul locuitorilor Cet��uilor Handdara nu reprezint� ceva ie�it din comun. Mai neobi�nuit e ca un Urzitor s� accepte func�ia, �i cred c� Faxe ar fi refuzat-o, dac� n-ar fi fost �ngrijorat de guvernarea lui Tibe �i de direc�ia �n care �mpingea �ara. De aceea �i scosese lan�ul de aur al Urzitorului �i-l pusese pe cel de argint al consilierului. Nu trecuse mult p�n� s� se impun�, deoarece fusese �nc� din Thern membru al Hes-Kyorremyei, Consiliul Intern, care joac� rolul de contragreutate a primului ministru, �i �nsu�i regele �l numise �n func�ia aceea. Poate c� se �ndrepta spre pozi�ia de eminen�� cenu�ie de pe care se pr�bu�ise Estraven cu un an �n urm�. �n Karhide, carierele politice sunt nea�teptate, bru�te.

�n Rotond㠗 o c�su�� rece �i pompoas㠗 Faxe �i cu mine am vorbit mult �nainte de a m� �nt�lni cu altcineva, de a face vreo declara�ie sau de a avea vreo apari�ie oficial�. Privindu-m� cu ochii lui limpezi, m-a �ntrebat:

��Deci pe p�m�nt va cobor� o nav�, o nav� mai mare dec�t cea cu care ai sosit pe insula Horden, acum trei ani. A�a este?

��Da. Mai exact, am trimis un mesaj care ar trebui s-o preg�teasc� s� vin�.

��C�nd va ajunge aici?

Atunci mi-am dat seama c� nu �tiam nici m�car �n ce zi ne aflam �i am �nceput s� �n�eleg cu adev�rat c�t de r�u m� sim�isem �n ultima vreme. Am fost nevoit s� num�r �napoi p�n� la ziua dinaintea mor�ii lui Estraven. C�nd am aflat c� nava, dac� fusese la dep�rtarea minim�, era deja pe orbit� �n jurul planetei, a�tept�ndu-mi ordinele, am avut �nc� un �oc.

��E absolut necesar s� vorbesc cu echipajul. Are nevoie de instruc�iuni. Ce loc a ales regele pentru cobor�re? Ar trebui s� fie o zon� nelocuit�, destul de �ntins�. Trebuie s-ajung la un emi��tor.

Totul a fost aranjat rapid �i u�or. Interminabilele meandre �i frustr�ri ale discu�iilor mele anterioare cu guvernul din Erhenrang s-au topit ca sloiurile �ntr-un fluviu n�valnic. Roata se �ntorcea� A doua zi urma s� fiu primit de rege.

Estraven avusese nevoie de �ase luni s�-mi ob�in� prima audien��. Pentru a doua, avusese nevoie de tot restul vie�ii.

De data asta eram prea obosit s� m� mai tem �i m� preocupau lucruri ce dep�eau con�tiin�a de sine. Am parcurs holul lung �i ro�u, trec�nd pe sub stindardele pr�fuite, �i m-am oprit �naintea estradei cu cele trei �emineuri mari, �n care focurile pocneau �i trosneau. Regele st�tea l�ng� cel din mijloc, ghemuit pe un jil� cu �ncrusta�ii.

��Ia loc, domnule Ai.

M-am a�ezat �n fa�a c�minului �i am v�zut chipul lui Argaveh �n lumina fl�c�rilor. P�rea bolnav �i b�tr�n. Sem�na cu o femeie care �i-a pierdut pruncul, cu un tat� care �i-a pierdut fiul.

��Deci, domnule Ai, nava dumitale va cobor�?

���n zona mla�tinilor Athten, a�a cum a�i cerut, Sire. Ar trebui s� asolizeze disear�, la ora trei.

���i dac� gre�e�te? Va arde totul sub ea?

��E ghidat� de o radiobaliz�. Totul s-a aranjat, nu va gre�i.

��C��i sunt �n�untru? Unsprezece, da?

��Da. Nu at�t de mul�i ca s� v� teme�i, Sire.

M�inile lui Argaven zv�cnir� cu un gest neterminat.

��Nu m� mai tem de dumneata, domnule Ai.

��M� bucur.

��M-ai servit bine.

��Dar nu sunt servitorul dumneavoastr�.

���tiu, r�spunse el indiferent. Privea focul, mestec�ndu-�i partea din�untru a buzei.

��Ansiblul meu se g�se�te probabil �n m�inile Sarfului din Mishnory. Totu�i, nava care va asoliza are un ansiblu la bord. �n felul acesta, voi c�p�ta, dac� sunte�i de acord, pozi�ia de Ambasador Plenipoten�iar al Ecumenului �i voi fi �mputernicit s� discut �i s� semnez un tratat de alian�� cu Karhide. Toate acestea pot fi confirmate de Hain �i de diverse Stabilit��i prin ansiblu.

��Foarte bine.

N-am mai ad�ugat nimic, deoarece nu-mi acorda �ntreaga aten�ie. Cu v�rful cizmei, �mpinse un bu�tean din foc �i c�teva sc�ntei ro�ietice se �n�l�ar� gr�bite.

��De ce dracu' ma-n�elat? izbucni cu glasul lui pi�ig�iat �i strident, �i pentru prima dat� m� privi direct.

��Cine? am �ntrebat, �ntorc�ndu-i c�ut�tura.

��Estraven.

��A avut grij� s� nu v� �n�ela�i singur. M-a ascuns atunci c�nd a�i �nceput s� favoriza�i o fac�iune potrivnic� mie. M-a adus �napoi c�nd �ntoarcerea mea constituia �n sine un motiv de a v� convinge s� primi�i misiunea ecumenic�, acord�ndu-v� �i onoarea cuvenit�.

��De ce nu mi-a spus niciodat� nimic despre nava asta mai mare?

��Pentru c� nu �tia de ea. P�n� n-am ajuns �n Orgoreyn, n-am pomenit nim�nui despre existen�a ei.

���i v-a�i �i g�sit, voi doi, cui s� spune�i toate astea! El a �ncercat s�-i conving� pe orgota s�-�i primeasc� misiunea. A lucrat tot timpul m�n�-n m�n� cu Comercian�ii Liberi. Vrei s� zici c� asta n-a fost tr�dare?

��Nu a fost. Estraven �tia c� indiferent care na�iune avea s� se alieze prima cu Ecumenul, cealalt� avea s-o urmeze �n scurt timp. A�a va fi. Sith, Perunter �i Arhipelagul vor urma �i ele, p�n� ce ve�i descoperi unitatea. �i-a iubit mult �ara, Sire, dar n-a slujit-o nici pe ea, nu v-a slujit nici pe dumneavoastr�. A slujit acela�i st�p�n ca �i mine.

��Ecumenul? tres�ri Argaven.

��Nu. Omenirea.

Nu �tiam dac� ceea ce spusesem reprezenta adev�rul sau numai o fa�et� a lui. Tot at�t de adev�rat� era afirma�ia c� ac�iunile lui Estraven fuseser� dictate exclusiv de loialitatea personal�, de sentimentul responsabilit��ii �i prieteniei fa�� de o singur� fiin�� omeneasc㠗 fa�� de mine. Dar nici aceasta n-ar fi reprezentat �ntregul adev�r.

Regele nu r�spunse. Fa�a lui zb�rcit�, posac�, �mbl�nit� revenise iar�i spre foc.

��De ce �i-ai chemat nava �nainte de a m� anun�a c� te-ai �ntors �n Karhide?

��Ca s� v� for�ez m�na, Sire. Un mesaj adresat dumneavoastr� ar fi ajuns inevitabil la Lordul Tibe, care m-ar fi putut preda la orgota. Sau m-ar fi �mpu�cat, a�a cum mi-a �mpu�cat prietenul.

Regele t�cu.

��Propria-mi supravie�uire nu conteaz� at�t de mult, dar am, �i am avut �i atunci, o obliga�ie fa�� de Gethen �i Ecumen, o sarcin� de �ndeplinit. Am anun�at mai �nt�i nava, ca s�-mi asigur o �ans� de realizare a misiunii. A�a m-a sf�tuit Estraven, �i a avut dreptate.

��Mda, n-a gre�it. Oricum, vor cobor� aici. Noi o s� fim primii� �i to�i sunt ca dumneata, da? To�i perver�i, mereu �n kemmer? Iar noi ne lupt�m pentru onoarea de-a primi aceast� adun�tur� Spune-i Lordului Gorchern, �ambelanul, cum trebuie primi�i. S� aib� grij� s� fie respectat� eticheta. O s� fie g�zdui�i �n Palat, unde crezi de cuviin��. Doresc s�-i onorez. Mi-ai adus servicii importante, domnule Ai. I-ai demascat pe Comensuali ca fiind mincino�i �i apoi pro�ti.

���i �n cur�nd alia�i, Sire.

���tiu! replic� el cu glas strident. Dar mai �nt�i, Karhide, mai �nt�i, Karhide!

Am �ncuviin�at din cap.

Dup� o t�cere, a continuat:

��Cum a fost drumul peste Ghea��?

��N-a fost u�or.

��Estraven trebuie s� fi fost un bun tovar� de ham, �ntr-o asemenea expedi�ie nebun�. Era tare ca fierul. �i niciodat� nu-�i ie�ea din s�rite. �mi pare r�u c-a murit.

N-am g�sit nimic s�-i r�spund.

��O s�-�i primesc� cona�ionalii �n audien�� m�ine dup�-amiaz�, la ora dou�. Mai dore�ti s�-mi spui ceva?

��Sire, ve�i revoca ordinul exilului lui Estraven, pentru a-i reabilita numele?

��Nu �nc�, domnule Ai. Nu gr�bi lucrurile. Altceva?

��Nimic altceva.

��Atunci po�i pleca.

P�n� �i eu �l tr�dasem. Spusesem c� nava n-o s� coboare p�n� ce nu era reabilitat. Nu puteam �ns� periclita visul pentru care murise el, insist�nd asupra acelei condi�ii. Oricum nu l-ar fi ajutat cu nimic.

Restul zilei a trecut cu preg�tirile f�cute �mpreun� cu Lordul Gorchern �i al�ii pentru primirea �i g�zduirea echipajului navei. La ora dou�, am pornit cu s�nii cu motor spre mla�tinile Athten, aflate cam la cincizeci de kilometri �n nord-estul lui Erhenrang. Locul de asolizare era la marginea unei regiuni pustii, o turb�rie prea p�c�toas� ca s� fie cultivat� sau locuit�. Acum, �n toiul lui Irrem, era o suprafa�� �nghe�at�, acoperit� de c��iva metri de z�pad�. Radiobaliza func�ionase toat� ziua �i se primiser� mesaje de confirmare din partea navei.

Apropiindu-se, echipajul trebuie s� fi v�zut pe ecrane terminatorul, br�zd�nd Marele Continent de-a lungul frontierei, din golful Guthen p�n� �n golful Charisune, �i piscurile Kargavului str�lucind �nc� �n b�taia soarelui ca un �irag de stele. Se �nsera c�nd, privind �n sus, am v�zut meteorul pr�v�lindu-se.

Cobor� �n vuiet �i m�re�ie, iar vaporii r�bufnir� albi �n sus c�nd stabilizatoarele se afundar� �n lacul uria� de ap� �i noroi creat de duze. Jos, sub mla�tin�, solul era �nghe�at, tare ca granitul, �i nava se opri, r�m�n�nd perfect echilibrat�, s� se r�ceasc� deasupra lacului ce �nghe�a rapid: un pe�te gigantic �i delicat, care st�tea pe coada sa, argint �ntunecat �n �nserarea Iernii.

L�ng� mine, Faxe de Otherhord vorbi pentru prima dat� de c�nd �ncepuse splendoarea �i m�re�ia asoliz�rii:

��M� bucur c� am tr�it sa v�d a�a ceva, rosti el.

A�a spusese �i Estraven c�nd privise Ghea�a, moartea, a�a ar fi trebuit s� spun� �i �n seara aceasta. Ca s� scap de regretul amar ce m� cuprinsese, am pornit peste z�pad�, spre nav�. Fuzelajul se r�cise deja, iar c�nd m-am apropiat, ecluza cea mare s-a deschis �i rampa a fost �ntins� ca o curb� gra�ioas� spre ghea��. Prima a cobor�t Lang Heo Hew, neschimbat�, bine�n�eles, exact a�a cum o v�zusem ultima oar�, acum trei ani din via�a mea �i numai dou� s�pt�m�ni din a ei. S-a uitat la mine, la Faxe �i la ceilal�i membri ai escortei, care se opriser� la piciorul rampei, apoi a rostit solemn �n karhidish:

��Venim ca prieteni!

Pentru ochii ei, to�i eram str�ini. L-am l�sat pe Faxe s�-i r�spund�.

El a f�cut semn c�tre mine, �i Heo s-a apropiat, �ntinz�ndu-mi m�na dreapt� dup� obiceiul neamului meu, privindu-m� �n ochi.

��Oh, Genly, a exclamat atunci, nu te-am recunoscut!

Dup� at�ta vreme, era ciudat s� aud glasul unei femei. La sfatul meu, ie�ir� din nav� �i ceilal�i. �n momentul acesta, dovada unei ne�ncrederi ar fi umilit escorta karhidish, afect�ndu-le shifgrethorul. Ie�ir� �i-i salutar� pe karhideni cu deosebit� polite�e. De�i �i cuno�team at�t de bine, to�i �mi p�reau str�ini�� at�t b�rba�ii c�t �i femeile. Vocile lor sunau altfel: prea groase sau prea sub�iri. P�reau un grup de animale mari, din dou� specii diferite: maimu�e uria�e cu ochi inteligen�i, toate �n rut, �n kemmer� �mi luar� m�na, m� atinser�, m� �mbr��i�ar�.

Am reu�it s�-mi p�strez controlul �i, pe drumul de �napoiere �n Erhenrang, le-am relatat lui Heo Hew �i lui Tulier principalele aspecte ale situa�iei �n care nimeriser�. Cu toate acestea, c�nd am ajuns la Palat, a trebuit s� m� refugiez de �ndat� �n odaia mea.

Medicul din Sassinoth intr� imediat dup� mine. Glasul lui bl�nd �i chipul s�u t�n�r �i serios�� nu al unui b�rbat sau al unei femei, ci pur �i simplu un chip uman�� constituiau o alinare pentru mine, ni�te repere familiare� Dup� ce-mi porunci s� m� �ntind pe pat �i-mi inject� un calmant, �mi spuse:

��V-am z�rit tovar�ii� Venirea unor oameni din stele mi se pare ceva minunat. �i s-o v�d chiar cu ochii mei�!

Auzeam din nou �nc�ntarea �i curajul, cele mai admirabile tr�s�turi ale sufletului karhidish�� �i ale celui omenesc. De�i nu-i puteam �mp�rt�i entuziasmul, a-l respinge ar fi fost un act detestabil. Am rostit f�r� sinceritate, dar cu o siguran�� absolut�:

���i pentru ei este ceva minunat s� vin� pe o planet� nou�, �n mijlocul unui nou popor.

Anul. Perioada de revolu�ie a lui Gethen este de 8401 Ore Terriene Standard sau de 0,96 din Anul Terrian Standard.

Perioada de rota�ie este 23,08 Ore Terriene Standard. Anul gethenian are 364 de zile.

�n Karhide/Orgoreyn, anii nu sunt numerota�i consecutiv, pornind de la un an ini�ial p�n� �n prezent. Anul de baz� este cel curent. �n fiecare zi de An Nou (Getheny Thern), anul abia �ncheiat devine �acum un an" �i fiecare dat� anterioar� cre�te cu o unitate. Similar se procedeaz� �n privin�a viitorului, anul urm�tor fiind �peste un an" p�n� ce, la r�ndul s�u, devine Anul Unu.

Inconvenientele acestui sistem �n ceea ce prive�te cronologia sunt atenuate prin diverse procedee, de pild� referiri la evenimente binecunoscute, domnii de regi, dinastii, Lorzi locali etc. Yomeshta num�r� �n cicluri de 144 de ani, de la Na�terea lui Meshe (acum 2202 ani, �n anul ecumenic 1492), cu ritualuri la fiecare 12 ani, dar acest calendar e specific numai cultului, �i nu e aplicat �n mod oficial nici chiar de guvernul din Orgoreyn, care sus�ine religia Yomesh.