Nu era dec�t un zid. Nu p�rea important. Construit din pietre nefinisate, lipite superficial cu mortar. Un adult putea cu u�urin�� s� arunce o privire de partea cealalt�, chiar �i un copil �l putea escalada. Acolo unde traversa drumul, �n loc de poart�, zidul degenera �n simpl� geometrie, o linie, ideea unui hotar. Doar c� ideea era real�. Important�. De �apte genera�ii �ncoace nu existase nimic mai important pe lume dec�t zidul cu pricina.

Ca toate zidurile, era ambiguu, cu dou� fe�e. Ceea ce se afla �n interiorul s�u, ori �n afara sa, depindea de care parte a zidului te aflai. Privit din exterior, zidul �mprejmuia un teren arid de �aizeci de acri numit "Portul Anarres". Pe teren se aflau c�teva turnuri de lansare, o platform� de aterizare, trei depozite, un garaj pentru camioane �i un c�min. C�minul avea un aspect durabil, ne�ngrijit �i jalnic; nu avea nici un fel de spa�iu verde, nu se vedea nici un copil; evident, nu locuia nimeni acolo �i nici nu p�rea c� va locui vreodat� pentru prea mult� vreme. De fapt, c�minul era un local de carantin�. Zidul �mprejmuia nu numai terenul de aterizare, dar �i navele care soseau din spa�iu, oamenii care veneau cu acestea, lumile din care proveneau �i restul universului. �mprejmuia universul l�s�nd planeta Anarres liber� �n exterior.

Privit de pe partea cealalt�, zidul �mprejmuia Anarres. �ntreaga planet� se afla �n interiorul s�u, un mare lag�r de concentrare, izolat de alte lumi �i de al�i oameni, �n carantin�.

Un grup de localnici se �ndreptau pe drum c�tre terenul de aterizare, al�ii a�teptau pe locul unde drumul str�pungea zidul.

Nu de pu�ine ori oamenii veneau de la Abbenay, ora�ul din apropiere, �n speran�a c� vor z�ri o nava spa�ial�, ori pur �i simplu pentru a vedea zidul. �n definitiv, era singurul zid de delimitare din lumea lor. Nic�ieri nu se vedea vreun anun� cu "Trecerea oprit�!" Mai ales adolescen�ii sim�eau o atrac�ie deosebit�. Se apropiau de zid. Se a�ezau pe el. Vedeau o echip� de lucr�tori desc�rc�nd baloturi de pe camioanele cu �enile �n dreptul depozitelor. Sau chiar �i o nav� de transport, pe platform�. Acestea soseau de opt ori pe an, f�r� s� �tie nimeni c�nd, cu excep�ia oficialilor care lucrau efectiv la rachetodrom, a�a c� arunci c�nd spectatorii se dovedeau destul de noroco�i s� z�reasc� vreuna, ace�tia erau mai �nt�i cum nu se poate mai emo�iona�i, dup� care r�m�neau acolo unde se aflau, iar nava pe locul ei, de partea cealalt�, un turn negru �i imobil �ntr-o �ncreng�tur� de macarale �n mi�care. Apoi o femeie se desprindea dintr-unul din grupurile de la depozite �i spunea: "Programul de ast�zi s-a terminat, fra�ilor". Purta banderola departamentului de ap�rare, o priveli�te la fel de rar� ca aceea a unei nave spa�iale. �i asta era ceva. Dar, de�i vorbea cu bl�nde�e, tonul ei era categoric. Era chiar comandanta acestei grupe, iar dac� era provocat�, avea s� fie sprijinit� de �efii ei. �i la urma urmei nu mai era nimic de v�zut. Str�inii, cei de pe alte t�r�muri, r�m�neau ascun�i �n nav�. Nu ofereau nici un spectacol. Chiar �i pentru grupa de ap�rare spectacolul era la fel de plictisitor. Uneori comandanta �i dorea ca cineva s� �ncerce s� treac� zidul, ori ca unul dintre astronau�ii str�ini s� sar� din nav�, sau vreun pu�ti din Abbenay s� �ncerce s� se furi�eze pentru a o vedea mai bine. Dar a�a ceva nu se �nt�mpla niciodat�. Niciodat� nu se �nt�mpla nimic. Iar c�nd �ntr-adev�r s-a �nt�mplat ceva, a prins-o nepreg�tit�.

��Mul�imea de colo vrea nava mea? o �ntreb� c�pitanul navei "Precautul".

Comandanta privi �i v�zu c� de fapt se adunase o adev�rat� mul�ime �n jurul por�ii, o sut� �i mai bine de oameni. St�teau acolo, f�r� s� fac� nimic, a�a cum a�teptau oamenii �n g�ri trenurile cu alimente �n timpul Foametei. Comandanta se sim�i cuprins� de spaim�.

��Nu. Ei� ��� protesteaz�, r�spunse ea, �n iotica ei greoaie, limitat�. Protesteaz� ��� �tii tu de ce. Pasagerul?

��Vrei s� spui c� �l vor pe bastardul �sta pe care urmeaz� s�-l lu�m la bord? Pe cine au de g�nd s� opreasc�, pe el sau pe noi?

Pentru ea, cuv�ntul "bastard", intraductibil �n limba pe care o vorbea, nu �nsemna nimic; poate c� era doar un termen str�in pentru poporul ei, dar nu-i pl�cuse niciodat� sonoritatea acestuia, nici tonul c�pitanului, nici m�car c�pitanul.

��Pute�i s� v� �ngriji�i singuri de voi? �ntreb� ea pe un ton t�ios.

��La dracu! Voi s� desc�rca�i repede restul de marf�. �i s� mi-l aduce�i pe bastardul �sta de pasager la bord. Doar n-o s� ne fac� nou� greut��i o gloat� de odonieni! �ncheie el, b�t�nd cu palma obiectul pe care �l purta la centur� � un obiect metalic, asem�n�tor cu un penis deformat � privind-o de sus pe femeia ne�narmat�.

Aceasta privi cu r�ceal� obiectul falic, despre care �tia c� este o arm�.

��Nava va fi desc�rcat� p�n� la ora paisprezece. �ine-�i echipajul la bord, �n siguran��. Lansarea la orele paisprezece patruzeci. Dac� ai nevoie de ajutor, las� mesaj �nregistrat la Centrul de control terestru!

Femeia ie�i cu pa�i mari �nainte ca ofi�erul s�-i poat� r�spunde. M�nia o f�cea �i mai categoric� �n fa�a propriei echipe �i a mul�imii.

��Elibera�i drumul! ordon� ea, apropiindu-se de zid. Vor trece camioane, cineva o s� fie accidentat. Face�i loc!

B�rba�ii �i femeile din mul�ime �i aduser� argumente pro �i contra, �ncepur� s� se certe �ntre ei. Continuau s� traverseze drumul, iar unii trecur� chiar �n interiorul �mprejmuirii. Cu toate acestea degajar�, mai mult sau mai pu�in, locul. Iar dac� femeia nu avea nici un fel de experien�� �n manevrarea unei mul�imi, nici ei nu se pricepeau cum s� formeze o mul�ime. Membri ai unei comunit��i, nu elemente ale unei colec-tivit��i, nu erau mi�ca�i de sentimente de mas�: c��i oameni, tot at�tea emo�ii. �i nu se a�teptau ca ordinele s� fie arbitrare, a�a c� nu aveau nici un fel de practic� �n nerespectarea lor. Lipsa lor de experien�� avea s� salveze via�a pasagerului.

Unii veniser� pentru a ucide un tr�d�tor. Al�ii, pentru a-l �mpiedica s� plece, ori s�-i strige insulte, sau doar s�-l priveasc�. �i to�i ace�tia din urm� �nchiser� calea abia croit� a asasinilor. Nici unul nu avea arme de foc, de�i c��iva purtau cu�ite. Pentru ei, lupta �nsemna lupt� corp la corp; doreau s�-l prind� pe tr�d�tor cu propriile lor m�ini. Se a�teptau ca acesta s� vin� sub paz�, �ntr-un mijloc de transport. Pe c�nd se str�duiau s� inspecteze un camion cu alimente �i se certau cu �oferul furios, omul pe care �l c�utau a venit pe jos, de-a lungul drumului, ne�nso�it. �n momentul �n care l-au recunoscut, traversase deja jum�tate din terenul rachetodromului, urmat �ndeaproape de cinci oficiali de la Ap�rare. Aceia care doreau s�-l ucid� recurser� la urm�rire (mult prea t�rziu) �i la aruncatul pietrelor (nu chiar a�a de t�rziu). Abia-l atinser� pe omul dorit, chiar �n clipa �n care ajungea la nav�, dar o piatr� de dou� livre �l izbi pe unul din gard� �n t�mpl�, omor�ndu-l pe loc.

Chepengurile navei se �nchiser�. Militarii din gard� se �ntoarser�, c�r�ndu-�i camaradul ucis. Nu f�cur� nici un efort de a-i opri pe liderii mul�imii care se apropiau �n fug� de nav�, de�i comandanta, alb� la fa�� din cauza �ocului �i de furie, �i d�du dracului c�nd ajunser� �n dreptul ei, iar ace�tia se ab�tur� din drum pentru a o evita. Ajuns� la nav�, avangarda mul�imii se risipi �i se opri nehot�r�t�. T�cerea navei, mi�c�rile abrupte ale macaralelor uria�e, cu aspect scheletic, imaginea stranie a p�m�ntului p�rjolit, absen�a oric�rui element la scar� uman� �i dezorienta. Explozia unei purj�ri de abur sau gaz, de la ceva conectat la nav�, �i f�cu pe c��iva s� tresar�; nelini�ti�i, ridicar� privirea spre motoare, imense tuneluri negre deasupra capetelor lor. Undeva, dincolo de terenul de lansare, o siren� mugi un avertisment. Mai �nt�i unul, apoi altul, se retraser� c�tre poart�. Nimeni nu-i opri. �n zece minute zona era eliberat�, mul�imea risipit� pe drumul spre Abbenay. Totul ar�ta de parc�, �n definitiv, nu se �nt�mplase nimic.

�n interiorul "Precautului" se petreceau �ns� o mul�ime de lucruri. Deoarece Controlul devansase ora lans�rii, toate manevrele de rutin� trebuiau derulate de dou� ori mai repede. C�pitanul ordonase ca pasagerul s� fie legat cu centurile �i �nchis �n salonul echipajului �mpreun� cu doctorul, pentru a nu sta �n drum. Tot acolo se afla un ecran, pe care, dac� doreau, puteau s� urm�reasc� lansarea.

Pasagerul privea ecranul. V�zu terenul rachetodromului �i zidul din jurul acestuia, iar departe, dincolo de zid, pantele �ndep�rtate ale mun�ilor Ne Theras, pres�rate cu bosche�i de holum �i � din loc �n loc � m�r�cini de lun� argintii.

�i deodat�, toate acestea se repezir� cu o vitez� uluitoare spre partea de jos a ecranului. Pasagerul �i sim�i capul ap�sat pe suportul capitonat. Era ca la o consulta�ie la dentist, capul �mpins spre spate �i maxilarul deschis cu for�a. Nu-i mai ajungea aerul, sim�ea c�-i vine r�u, sim�ea cum, de spaim�, i se golesc intestinele. �ntregul s�u trup striga �mpotriva for�elor uria�e care puseser� st�p�nire pe el. Nu acum, nu �nc�, a�tepta�i!

Dar ochii �l salvar�. Ceea ce insistau s� vad� �i s�-i transmit� �l scoaser� din autismul terorii. Asta pentru c� pe ecran vedea acum o imagine stranie, o c�mpie de piatr� �ntins�, palid�. Era de�ertul v�zut de pe mun�ii care se �n�l�au dincolo de Grand Valley. Cum de se �ntorsese la Grand Valley? �ncerca s�-�i spun� c� se afl� �ntr-o nav� aerian�. Ba nu, �ntr-o nav� spa�ial�. La marginea c�mpiei se z�rea sclipirea luminii pe ap�, lumina travers�nd o mare �ndep�rtat�. Dar nu era nici un strop de ap� �n acele de�erturi. Atunci, ce se vedea? C�mpia de piatr� nu mai era plan�, ci concav�, ca un castron imens plin de str�lucirea soarelui. Pe c�nd privea cuprins de uimire, c�mpia deveni tot mai pu�in ad�nc�, rev�rs�ndu-�i lumina. Dintr-o dat�, imaginea fu str�b�tut� de o linie abstract�, geometric�, sec�iunea perfect� a unui cerc. Dincolo de arcul acela totul era negru. Aceast� negreal� inversa �ntreaga imagine, f�c�nd-o negativ�. Partea real�, de piatr� a acesteia nu mai era concav� �i plin� de lumin�, ci convex�, reflect�nd, resping�nd lumina. Nu mai era o c�mpie, ori un bol, ci o sfer�, o bil� de piatr� alb� c�z�nd �napoi �n �ntunecime, c�z�nd �n dep�rtare. Era lumea lui.

��Nu �n�eleg, spuse el cu glas tare.

Cineva �i r�spunse. O vreme nu izbuti s� priceap� c� persoana care st�tea l�ng� scaunul s�u �i vorbea, r�spunz�ndu-i, pentru c� nu mai �n�elegea ce este acela un r�spuns.Nu era pe deplin con�tient dec�t de un singur lucru � totala sa izolare.Lumea se pr�bu�ise de sub picioarele sale �i r�m�sese singur.

�ntotdeauna �i fusese team� c� se va �nt�mpla a�a ceva, mult mai mult dec�t de moarte. A muri �nseamn� a-�i p�r�si eul �i a te al�tura celorlal�i. Iar el se p�strase pe sine �i �i pierduse pe ceilal�i.

�n cele din urm� se dovedi �n stare s� ridice privirea la b�rbatul care st�tea al�turi de el. Bine�n�eles c� era un str�in. De acum �nainte nu vor fi dec�t str�ini. Vorbea �ntr-o limb� str�in�, iotica. Cuvintele aveau sens. Toate lucrurile m�runte aveau sens, doar �ntregul nu avea nici un sens. B�rbatul spunea ceva despre curelele care �l �ineau ancorat de scaun. �ncerc� s� le desfac�. Scaunul reveni brusc �n pozi�ie vertical�, iar el aproape c� se pr�bu�i, ame�it �i f�r� a-�i putea �ine echilibrul. B�rbatul �ntreaba mereu dac� fusese cineva r�nit. Despre cine vorbea? "Este el sigur c� nu a fost r�nit?" Forma politicoas� de adresare direct� �n iotic� este la persoana a treia. Omul se referea la el, i se adresa chiar lui. Nu realiza de ce ar fi trebuit s� fie r�nit. B�rbatul tot repeta ceva despre aruncatul pietrelor. Dar piatra nu va lovi niciodat�, �i spunea el. Privi din nou ecranul, c�ut�nd roca, piatra alb� c�z�nd �napoi �n �ntunecime, dar imaginea de pe ecran disp�ruse.

��M� simt bine, spuse el �n cele din urm�, la �nt�mplare.

R�spunsul s�u nu-l impresion� pe cel�lalt.

��V� rog s� veni�i cu mine. Sunt medic.

��Dar m� simt bine.

��V� rog s� m� �nso�i�i, dr. Shevek!

��Dumneata e�ti medic, spuse Shevek dup� o pauz�. Eu nu sunt. Mi se spune Shevek.

��Ar trebui s� v� afla�i �n cabina dumneavoastr�, domnule, insist� doctorul, un b�rbat scund, blond, cu chelie, fa�a contorsion�ndu-i-se de �ngrijorare. Este pericol de infec�ie. Nu trebuie sa veni�i �n contact cu altcineva dec�t cu mine. Am petrecut dou� s�pt�m�ni la dezinfec�ie pentru nimic. Dumnezeu s�-l bat� pe c�pitanul �sta! V� rog s� m� �nso�i�i, domnule. Eu voi fi f�cut r�spunz�tor�

Shevek vedea bine c� omule�ul e �ngrijorat. Nu sim�ea nici un fel de remu�care, nici un fel de simpatie. Dar chiar �i acolo unde se afla el, �n solitudine absolut�, se aplic� legea, unica lege pe care o recunoscuse vreodat�.

��Bine! spuse el �i se ridic�.

�nc� se mai sim�ea ame�it iar um�rul drept �l durea. �tia c� nava �i continua deplasarea, dar nu avea nici o senza�ie de mi�care. Nu era dec�t t�cere, o t�cere cumplit�, terifiant� chiar �n exteriorul pere�ilor. Doctorul �l conduse prin coridoare metalice, t�cute, p�n� �ntr-o alt� �nc�pere.

Era o camer� foarte mic�, av�nd pere�ii suda�i, albi. �i amintea lui Shevek de un anumit loc de care nu dorea s�-�i aduc� aminte. Se opri �n cadrul u�ii, dar doctorul �l �ndemna �i se ruga de el, a�a c� �i continu� drumul.

Se a�ez� pe patul ca o poli��, �nc� sim�indu-se ame�it �i letargic �i �l privi pe doctor f�r� nici un fel de curiozitate. Avea senza�ia c� s-ar fi cuvenit sa fie curios; acesta era primul locuitor din Urras pe care �l v�zuse vreodat�. Dar se sim�ea mult prea obosit. Ar fi putut s� se �ntind� �i ar fi adormit imediat.

Nu dormise toat� noaptea anterioar�, pun�ndu-�i ordine �n h�rtii. Cu trei zile mai �nainte �i �nso�ise pe Takver �i pe copii p�n� la "Peace-and-Plenty", �i de atunci fusese ocupat, alerg�nd la turnul radio pentru a schimba mesaje de ultim� or� cu locuitorii din Urras, discut�nd planuri �i posibilit��i cu Bedap �i ceilal�i. �n toate acele zile agitate, de c�nd plecase Takver, avusese impresia c� nu el face toate acele lucruri, ci c� lucrurile �l fac pe el. Fusese �n m�inile altora. Propria sa voin�� nu ac�ionase. Nu fusese nevoie s� ac�ioneze. Dar propria sa voin�� era aceea care ini�iase totul, care crease acest moment �i zidurile care �l �nconjurau �n aceste clipe.

Cu c�t timp �n urm�? Ani de zile. Cu cinci ani �n urm�, �n lini�tea nop�ii, la Chakar, �n mun�i c�nd �i spusese lui Takver: "Voi merge la Abbenay �i voi demola zidurile". Chiar �i mai �nainte, cu mult �nainte, �n epoca Pulberii, �n anii de foamete �i disperare, c�nd �i promisese c� nu va mai ac�iona niciodat� dec�t dup� propria-i voin��. �i ca urmare a acelei promisiuni ajunsese aici, �n acest moment atemporal, �n acest loc f�r� un p�m�nt, �n aceast� c�m�ru��, aceast� �nchisoare.

Doctorul �i examinase um�rul zg�riat (zg�rietura �l uluia pe Shevek; fusese prea tensionat �i gr�bit pentru a-�i da seama ce se �nt�mpl� pe terenul de aterizare �i nu sim�ise piatra care-l lovise). Iar acum doctorul se apropia de el cu o sering� hipodermic� �n m�n�.

��Nu vreau a�a ceva, spuse Shevek.

Iotica pe care o vorbea era �nceat� �i, dup� cum prea bine �tia din dialogurile prin radio, cu o pronun�ie defectuoas�, dar suficient de corect� din punct de vedere gramatical. �nt�mpina mai multe dificult��i �n �n�elegere dec�t �n vorbire.

��Este un vaccin contra oreionului, explic� doctorul, profesional, f�r� a-i acorda importan��.

��Nu! f�cu Shevek.

���ti�i ce �nseamn� oreion, domnule? �ntreb� doctorul dup� un moment, fr�m�nt�ndu-�i buzele.

��Nu.

��O boal�. Contagioas�. Adesea sever� la adul�i. Nu o avea�i pe Anarres: m�suri profilactice au eliminat-o atunci c�nd a fost colonizat� planeta. Este frecvent� pe Urras. V-ar putea ucide. Acela�i lucru este valabil �i �n cazul altor infec�ii virale comune. Nu ave�i nici un fel de rezisten��. Sunte�i dreptaci, domnule?

Shevek d�du din cap ca un automat. Cu gra�ia unui prestidigitator doctorul �nfipse acul �n bra�ul s�u drept. Shevek se supuse �n t�cere la aceasta �i la alte injec�ii care �i urmar�. Nu avea dreptul la suspiciune sau protest. Se predase acestor oameni; renun�ase la dreptul s�u prin na�tere de a lua o decizie. Disp�ruse, se �ndep�rtase de el o dat� cu lumea lui, lumea F�g�duin�ei, piatra seac�.

Doctorul �i vorbi din nou, dar de data aceasta nu-l mai asculta.

Timp de ore sau zile a fiin�at �ntr-o deplin� uitare, un vid sec �i nenorocit f�r� trecut sau viitor. Pere�ii �l str�ngeau din toate p�r�ile. �n afara lor era t�cerea. Bra�ele �i fesele �l dureau de at�tea injec�ii. F�cu o febr� care nu �l duse chiar p�n� la delir, men�in�ndu-l pe o muchie �ntre ra�ional �i ira�ional, teritoriul nim�nui. Timpul nu mai exista. El era timpul; doar el. El era r�ul, s�geata, piatra. Doar c� nu se mi�ca. Piatra aruncat� �nc� mai at�rna suspendat� la mijlocul drumului. Nu exista nici zi nici noapte. Uneori doctorul aprindea ori stingea lumina. Pe perete, deasupra parului era fixat un ceas. Ar�t�torul se mi�ca f�r� sens de la una la alta din cele dou�zeci de cifre de pe cadran.

Se trezi dup� un somn lung, profund �i pentru c� era cu fa�a la ceas �l studie somnoros. Ar�t�torul trecuse pu�in de 15 ceea ce, dac� ar fi citit cadranul �ncep�nd cu miezul nop�ii, ca pe un ceas de 24 de ore din Anarres, ar fi �nsemnat c� se afl� pe la mijlocul dup�-amiezii. Dar cum poate fi dup�-amiaz� �n spa�iu, �ntre dou� lumi? Ei bine, la urma urmei nava �i �ine propriul timp. Toate aceste calcule �i d�dur� un curaj imens. Se ridic� �i nu se mai sim�i ame�it. Cobor� din pat �i �i verific� echilibrul � satisf�c�tor, de�i avea senza�ia c� t�lpile picioarelor nu stabilesc un contact prea ferm cu pardoseala. C�mpul de gravita�ie al navei trebuie sa fie destul de slab. Nu-i pl�cea �n mod deosebit aceast� senza�ie; avea nevoie de permanen��, soliditate, fermitate. �n c�utarea acestora, �ncepu s� cerceteze metodic mica �nc�pere.

Pere�ii albi erau plini de surprize, toate gata s� se dezv�luie la o atingere pe tabloul de control: lavoar, closet, oglind�, birou, scaun, dulap, poli�e. De lavoar erau conectate c�teva dispozitive electrice misterioase, iar apa nu se oprea atunci c�nd luai m�na de pe robinet ci continua s� curg� p�n� c�nd o opreai � un semn, �i spuse Shevek, fie al unei mari �ncrederi �n natura uman� fie al unor cantit��i nelimitate de ap� cald�. Presupun�nd mai degrab� a doua alternativ�, se sp�l� pe tot corpul �i � neg�sind nici un prosop � se usc� la unul din mecanismele acelea misterioase care emana un curent pl�cut, �n�ep�tor, de aer cald. Neg�sind haine noi, le �mbr�c� tot pe acelea pe care se descoperise purt�ndu-le c�nd se trezise: pantaloni largi, lega�i cu un �nur �i o tunic� f�r� nici o form�, ambele de un galben str�lucitor, cu buline albastre. Se privi �ntr-o oglind�. Consider� efectul de-a dreptul nefericit. Oare a�a se �mbrac� oamenii pe Urras? C�ut� �n zadar un piepten, se mul�umi s�-�i dea p�rul pe spate �i a�a g�tit �ncerc� s� p�r�seasc� �nc�perea.

Ceea ce se dovedi imposibil. U�a era �ncuiat�. Ne�ncrederea ini�ial� a lui Shevek se transform� �n m�nie, un anumit fel de m�nie, o dorin�� oarb� de a comite o violen��, a�a cum nu mai sim�ise p�n� atunci �n �ntreaga lui via��. R�suci furios clan�a imobil�, b�tu cu palmele �n metalul alunecos al u�ii, d�du o lovitur� butonului soneriei pe care doctorul �i spusese s�-l foloseasc� �n caz de nevoie. Nu se �nt�mpl� nimic. Pe panoul de comand� al interfonului mai erau o mul�ime de alte butoane mici, numerotate, de diferite culori. Izbi cu m�na �n toate deodat�. Difuzorul din perete �ncepu s� b�lm�jeasc�.

��Cine dracu� da, vin imediat� afar� clar� ce� de la dou�zeci �i doi�

��Deschide u�a! strig� Shevek, amu�indu-le pe toate.

U�a se deschise, doctorul arunc� o privire �n�untru. La vederea capului s�u chel, �ngrijorat, g�lbui la culoare, m�nia lui Shevek se calm�, retr�g�ndu-se �ntr-un cotlon �ntunecat, interior.

��U�a era �ncuiat�, spuse el.

��Regret, dr. Shevek� o precau�ie� contaminare� �i �inem pe ceilal�i izola�i�

��S� �nchizi �n afar�, ori s� �nchizi �n�untru, este acela�i act, r�spunse Shevek �ndrept�nd asupra doctorului o privire luminoas�, �ndep�rtat�.

��Securitatea�

��Securitate? Trebuie s� fiu �inut �ntr-o cutie?

��Salonul ofi�erilor, plus� doctorul gr�bit, pe un ton de scuz�. V� este foame, domnule? Poate c� dori�i s� v� �mbr�ca�i �i apoi vom merge �n salon.

Shevek cercet� �mbr�c�mintea doctorului: pantaloni alba�tri str�n�i pe picior, v�r��i �n cizme care ar�tau la fel de netede �i fine ca �i materialul pantalonilor, o tunic� violet� deschis� �n fa�� �i re�nchis� cu catarame de argint, iar sub aceasta, vizibil� numai la g�t �i la �ncheieturile m�inilor, o c�ma�� tricotat� de un alb str�lucitor.

��Nu sunt �mbr�cat? �ntreb� Shevek �n cele din urm�.

��O, nu v� face�i probleme, pijamaua ajunge. Nici un fel de formalit��i pe o nav� de transport.

��Pijama?

��Ceea ce purta�i �n acest moment. �mbr�c�minte pentru dormit.

��Haine pe care le por�i �n timp ce dormi?

��Exact.

��Unde sunt hainele �n care eram �mbr�cat? �ntreb� el, clipind din ochi, f�r� nici un alt comentariu.

��Hainele dumneavoastr�? Le-am dat la cur��at� la sterilizat. Sper ca nu v� deranjeaz�, domnule�

Doctorul examin� un panou din perete pe care Shevek nu-l descoperise �nc� �i scoase un pachet �nvelit �n h�rtie de culoare verde deschis. Despachet� vechiul costum al lui Shevek, care ar�ta foarte curat �i oarecum redus ca dimensiuni, mototoli h�rtia cea verde, activ� un alt panou, arunc� h�rtia �ntr-un container care se deschisese �i z�mbi nesigur.

��Acesta este, dr. Shevek.

��Ce se �nt�mpl� cu h�rtia?

��H�rtia?

��H�rtia verde.

��A, am aruncat-o la gunoi.

��Gunoi?

��Eliminare. Este ars�.

��Voi arde�i h�rtia?

��Poate c� este doar aruncat� �n spa�iu. Nu �tiu. Nu sunt medic spa�ial, dr. Shevek. Mi s-a acordat onoarea de a v� �ngriji datorit� experien�ei mele cu al�i vizitatori din alte lumi, ambasadorii de pe Terra �i Hain. Eu conduc procedurile de decontaminare �i acomodare pentru to�i str�inii care sosesc la A-Io. Bine�n�eles, nu vreau s� spun c� dumneavoastr� sunte�i un str�in �n acela�i sens, preciz� doctorul, privindu-l cu timiditate pe Shevek, care nu �n�elesese chiar toate cuvintele, dar putea s� discearn�, dincolo de cuvinte, firea sa preocupat�, rezervat�, bine inten�ionat�.

��A�a este, �l asigur� Shevek, poate c� acum dou� sute de ani am avut am�ndoi aceea�i bunic�, pe Urras.

Shevek �ncepu s� �mbrace vechile sale haine �i, �n timp ce �i tr�gea c�ma�a peste cap, �l v�zu pe doctor introduc�nd "hainele de dormit" �n containerul pentru "gunoi". Se �ntrerupse, cu c�ma�a �n dreptul nasului, apoi o scoase complet, �ngenunche �i deschise containerul. Era gol.

��Hainele sunt arse?

��A, acelea sunt pijamale ieftine, articole de consum � le por�i �i le arunci, cost� mai pu�in dec�t s� le speli.

��Cost� mai pu�in, repet� Shevek meditativ, rostind cuvintele asemenea unui paleontolog care prive�te o fosil�, fosila care dateaz� un strat �ntreg.

��Mi-e team� c� bagajul dumneavoastr� s-a pierdut �n alerg�tura aceea c�tre nav�. Sper c� nu con�inea nimic important.

��N-am adus nimic, r�spunse Shevek.

De�i costumul s�u se decolorase aproape p�n� la alb �i chiar se str�mtase pu�in, �nc� �i venea bine, iar senza�ia familiar�, aspr� a contactului cu p�nza din fibr� de holum era pl�cut�. Shevek se sim�ea din nou el �nsu�i. Se a�ez� pe pat cu fa�a spre doctor �i continu�.

��Vezi, eu �tiu c� nu vede�i lucrurile la fel ca noi. �n lumea voastr�, pe Urras, trebuie s� cumperi lucruri. Eu vin �n lumea voastr�, nu am bani, nu pot s� cump�r, deci ar trebui s� aduc. Dar c�t pot s� aduc? �mbr�c�minte? Da, a� putea aduce dou� costume. Dar m�ncare? Cum a� putea aduce suficient� m�ncare? Nu pot s� aduc. Nu pot s� cump�r. Dac� trebuie s� fiu �inut �n via��, trebuie s�-mi da�i s� m�n�nc. Eu sunt anarresian, �i fac pe urrasieni s� se poarte ca anarresienii; s� dea, nu s� v�nd�. Dac� v� place. Bine�n�eles, nu este necesar s� m� �ine�i �n via��! �n�elegi, eu sunt Cer�etorul.

��O, nu, �n nici un caz, domnule, nu, nu. Sunte�i un oaspete foarte pre�uit. V� rug�m s� nu ne judeca�i dup� echipajul acestei nave, sunt oameni cum nu se poate mai ignoran�i �i limita�i. Nici nu v� da�i seama ce bine ve�i fi primit pe Urras. �n definitiv,sunte�i un savant de renume mondial� de renume galactic! Mai mult dec�t at�t, primul nostru vizitator de pe Anarres! V� asigur, lucrurile vor fi cu totul diferite atunci c�nd vom ajunge la Rachetodrornul Peier.

��Nu am nici o �ndoial� c� vor fi diferite, r�spunse Shevek.

Drumul spre Lun� dura de obicei patru zile �i jum�tate dus �i tot at�ta �ntors, dar de data aceasta la c�l�toria de �ntoarcere fuseser� ad�ugate �nc� cinci zile de adaptare pentru pasager. Shevek �i dr. Kimoe le petrecur� �n vaccin�ri �i conversa�ii. C�pitanul "Precautului" le petrecu men�in�ndu-se pe orbit� �n jurul planetei Urras �i �njur�nd. Atunci c�nd era nevoit s� i se adreseze lui Shevek, o f�cea cu o lips� de respect �n care se citea nelini�tea. Doctorul, gata oric�nd s� explice totul, avea r�spunsul preg�tit.

��E obi�nuit s�-i considere pe to�i str�inii drept inferiori, ceva mai pu�in dec�t pe deplin umani.

��Odo �i spunea crea�ia pseudo-speciilor. A�a este. Mi-am �nchipuit c� poate pe Urras oamenii nu mai g�ndesc �n felul acesta, deoarece ave�i at�tea limbi �i na�iuni, ba chiar �i vizitatori din alte sisteme solare.

��Ace�tia sunt foarte pu�ini, deoarece zborul interstelar e at�t de costisitor �i de lent. Poate nu va fi �ntotdeauna astfel, ad�ug� dr. Kimoe, cu inten�ia vizibil� de a-l flata pe Shevek, sau de a-l face s� vorbeasc� mai mult. Dar acesta �l ignor�.

��Al Doilea Ofi�er pare a se teme de mine, continu� el.

��A, �n cazul s�u este vorba de intoleran�� religioas�. Este un epifanist fundamentalist. Recit� Principiile de baz� �n fiecare sear�. O minte total rigid�.

��Atunci pe mine cum m� consider�?

��Drept un ateu primejdios.

��Un ateu! De ce?

��Cum de ce? Pentru c� sunte�i un Odonian de pe Anarres, iar pe Annares nu exist� nici un fel de religie.

��Nici o religie? Suntem oare de piatr�, acolo pe Anarres?

��M� refer la religia institu�ionalizat�, la biserici, culte�

Kimoe se enerva cu u�urin��. �l caracteriza siguran�a de sine plin� de energie a medicului, dar Shevek i-o zdruncina �n permanen��. Toate explica�iile sale e�uau, dup� dou�-trei �ntreb�ri din partea lui Shevek, �ntr-o b�lb�ial�. Fiecare se baza pe anumite rela�ii pe care cel�lalt nu le �n�elegea. De exemplu, subiectul acesta curios al superiorit��ii, al �n�l�imii relative, era important pentru urrasieni: adesea foloseau �n scrierile lor termenul "mai �nalt" pentru "mai bun", �n vreme ce un anarresian ar fi utilizat "mai central". Dar care este leg�tura dintre a fi mai �nalt �i a fi str�in? Nu era dec�t o enigm� printre multe altele.

���n�eleg, r�spunse el, o alt� nedumerire limpezindu-i-se. Nu admite�i nici un fel de religie �n afara bisericilor, tot a�a cum nu admite�i nici un fel de moralitate �n afara legilor. �ti�i, n-am �n�eles niciodat� chestia asta, cu toate c�r�ile urrasiene citite.

��Bine, �n zilele noastre orice persoan� luminat� ar admite�

��Vocabularul complic� lucrurile, spuse Shevek, urm�rindu-�i descoperirea. �n pravic�, termenul "religie" este nefrecvent. Nu! Cum se spune? Rar. Care nu este folosit prea des. Desigur, face parte din Categorii: al Patrulea Mod. Pu�ini oameni �nva�� s� practice toate Modurile. Dar Modurile sunt alc�tuite din capacit��ile naturale ale min�ii umane. Doar nu e�ti convins c� noi nu avem capacitate religioas�! C� putem face fizic� �i �n acela�i timp s� fim rup�i de cea mai profund� rela�ie pe care omul o are cu cosmosul.

��A, nu, �n nici un caz�

���ntr-adev�r, asta ar �nsemna s� face�i din noi o pseudo-specie!

��Cu siguran�� c� oamenii educa�i ar �n�elege acest lucru. Ofi�erii ace�tia sunt ni�te ignoran�i.

��Dar oare numai bigo�ilor le este �ng�duit s� ias� �n cosmos?

Toate conversa�iile lor se desf�urau �n felul acesta, epuizante pentru doctor �i nemul�umitoare pentru Shevek �i totu�i extrem de interesante pentru am�ndoi. Reprezentau singurele mijloace pentru Shevek de a explora lumea cea nou� care �l a�tepta. Nava �ns�i �i mintea lui Kimoe reprezentau microcosmosul s�u. Nu se aflau c�r�i la bord, ofi�erii �l evitau iar membrilor echipajului le erau strict interzise contactele cu el. C�t despre mintea doctorului, de�i inteligent� �i de o siguran�� binevoitoare, nu era dec�t un amestec de artificii intelectuale chiar mai derutante dec�t toate fleacurile, dispozitivele �i instala�iile care umpleau nava. Acestea din urm� i se p�reau lui Shevek reconfortante � totul era at�t de generos, elegant �i plin de inventivitate. Dar mobilierul intelectului lui Kimoe nu i se p�rea la fel de confortabil. Ideile acestuia nu p�reau niciodat� s� se deplaseze �n linie dreapt�; trebuiau s� evite �i s� ocoleasc� ba una, ba alta, dup� care sf�r�eau prin a se izbi de un perete. �n jurul tuturor g�ndurilor sale erau �n�l�ate ziduri, iar Kimoe p�rea teribil de ignorant �n privin�a lor, de�i se ascundea permanent �n spatele acestora. Pe tot parcursul acestor zile de conversa�ie �ntre cele dou� lumi, Shevek nu le-a v�zut dec�t o singur� dat� surmontate.

�ntrebase de ce nu sunt �i femei pe nav�, iar Kimoe �i explicase c� nu e treab� de femeie s� conduci un transportor spa�ial. Cursurile de istorie �i cunoa�terea scrierilor lui Odo �i ofereau lui Shevek un context �n care s� �n�eleag� acest r�spuns tautologic, a�a c� nu a mai comentat. Dar doctorul, la r�ndul s�u, i-a pus o �ntrebare despre Anarres.

��Este adev�rat, dr. Shevek, c� �n societatea dumneavoastr� femeile sunt tratate exact ca b�rba�ii?

��Asta ar �nsemna o irosire de echipament de calitate, i-a r�spuns Shevek r�z�nd, dup� care a mai r�s o dat� pe m�sur� ce tot ridicolul ideii punea st�p�nire pe el.

Doctorul a ezitat, evident, croindu-�i drum pe l�ng� unul dintre obstacolele pe care le avea �n minte, dup� care, cu un aer �ncurcat, a continuat:

��A, nu, nu m-am referit la aspectul sexual� evident, voi� ele� M-am referit la problema statutului social al acestora.

��"Statut" este acela�i lucru cu "clas�"?

Kimoe �ncerc� s�-i explice termenul "statut", nu izbuti �i reveni la primul subiect.

��Chiar nu exist� nici o deosebire �ntre munca b�rba�ilor �i cea a femeilor?

��Ei bine, nu. Pare s� existe o baz� foarte mecanicist� pentru diviziunea muncii, nu crezi? Un om �i alege munca �n func�ie de interes, talent, for�� Ce are sexul de a face cu asta?

��B�rba�ii sunt, fizic, mai puternici, conchise doctorul cu o siguran�� profesional�.

��Da, de multe ori, �i chiar mai mari de statur�. Dar ce importan�� are asta c�nd noi avem ma�ini? Dar chiar �i atunci c�nd nu avem ma�ini, c�nd trebuie s� s�p�m cu lopata �i s� c�r�m cu spinarea, poate c� b�rba�ii muncesc mai repede � cei mari � dar femeile muncesc mai mult� De multe ori mi-am dorit s� fiu la fel de rezistent ca o femeie.

Din polite�e, Kimoe �l privi doar, cu ochii mari, �ocat.

��Bine, dar pierderea a� a tot ce este feminin� a delicate�ei, � �i pierderea respectului de sine masculin� Cu siguran�� c� nu po�i pretinde, �n munca ta, c� femeile sunt egalii t�i? �n fizic�, �n matematic�, sau ca intelect. Nu po�i pretinde c� te cobori tot timpul la nivelul lor.

Shevek s-a a�ezat pe scaunul confortabil, capitonat �i a privit �n jurul salonului pentru ofi�eri. Pe ecran, conturul str�lucitor al planetei Urras at�rna nemi�cat pe fundalul spa�iului negru, ca un opal albastru-verzui. �n ultimele zile imaginea aceea frumoas� �i salonul �i deveniser� familiare, dar �n momentul acela culorile aprinse, scaunele curbate, iluminatul ascuns, mesele de joc �i ecranele televizoarelor, toate �i p�reau la fel de str�ine ca atunci c�nd le v�zuse pentru prima dat�.

��Kimoe, nu consider c� pretind prea mult, a spus el.

��Desigur, am cunoscut femei extrem de inteligente, femei care g�ndeau exact ca un b�rbat, a r�spuns doctorul �n grab�, con�tient c� aproape striga cuvintele, c� � �i spunea Shevek � b�tuse cu pumnii �n u�a �ncuiat� �i strigase�

Shevek schimb� subiectul conversa�iei, dar nu �ncet� s� se g�ndeasc� la acesta. Problema superiorit��ii �i inferiorit��ii trebuie s� fie de o importan�� major� �n via�a social� de pe Urras. Dac� pentru a se respecta pe sine Kimoe se vedea nevoit s� considere jum�tate din rasa uman� ca fiindu-i inferioar�, cum izbuteau femeile s� se auto-respecte? �i considerau pe b�rba�i inferiori? �i cum afectau toate acestea via�a lor sexual�? �tia din scrierile lui Odo c� �n urm� cu dou� sute de ani principalele institu�ii sexuale urrasiene fuseser� "c�s�toria", un parteneriat autorizat �i sus�inut de sanc�iuni legale �i economice �i "prostitu�ia", care p�rea un termen mult mai larg, �mperechere, �n modul economic. Odo le condamnase pe am�ndou�, de�i ea �ns�i fusese "c�s�torit�". �i oricum, institu�iile trebuie s� se fi schimbat foarte mult �n dou� sute de ani. Dac� avea de g�nd s� tr�iasc� pe Urras �i cu urrasienii, ar face bine s� se l�mureasc�.

Era ciudat c� p�n� �i sexul, timp de ani de zile o surs� de u�urare, �nc�ntare �i bucurie, devenise peste noapte un teritoriu necunoscut, unde trebuie s� p�easc� atent �i s�-�i recunoasc� ignoran�a. �i totu�i, acesta era adev�rul. Era prevenit nu numai de izbucnirea ciudat� de dispre� �i m�nie a lui Kimoe, dar �i de o vag� impresie anterioar� pe care episodul respectiv o adusese �n prim plan. Atunci c�nd abia sosise pe nav�, �n ceasurile acelea lungi de febr� �i disperare, fusese derutat, uneori �nc�ntat �i alteori iritat de o senza�ie extrem de simpl�: moliciunea patului. De�i doar un pat de cazarm�, salteaua ceda sub greutatea sa cu o suple�e m�ng�ietoare. �i ceda, �i ceda at�t de insistent �nc�t era �ntotdeauna con�tient de asta c�nd adormea. At�t pl�cerea c�t �i iritarea pe care i-o produceau erau cu siguran�� erotice. Mai era �i dispozitivul acela de uscat cu aer cald: acela�i efect. O g�dilare. Iar design-ul mobilierului din salonul ofi�erilor, curbele moi de plastic �n care fusese for�at� duritatea lemnului �i o�elului, netezimea �i delicate�ea suprafe�elor �i texturilor, nu erau toate acestea la fel de insinuant �i insistent erotice? Se cuno�tea pe sine destul de bine pentru a fi sigur c� numai c�teva zile f�r� Takver, chiar �i �n condi�ii de stres puternic, nu ar fi trebuit s�-l epuizeze �ntr-o asemenea m�sur� �nc�t s� simt� o femeie �n fiecare t�blie de mas�. Doar dac� nu cumva femeia se afla chiar acolo! Oare produc�torii de mobilier urrasieni erau to�i celibatari? �n cele din urm� renun��. Va afla destul de cur�nd, chiar pe Urras.

Chiar �nainte de a-�i pune centurile �n vederea cobor�rii, doctorul �l vizit� �n cabin� pentru a controla evolu�ia diverselor imuniz�ri, dintre care ultima, o inoculare �mpotriva ciumei, �i producea lui Shevek o stare de vom� �i ame�eal�. Kimoe �i d�du �nc� o pilul�.

��Asta v� va fortifica pentru aterizare, spuse el.

Shevek o �nghi�i cu stoicism. Doctorul �i f�cu de lucru cu trusa medical� �i deodat� �ncepu s� vorbeasc� foarte repede:

��Dr. Shevek, nu cred c� mi se va �ng�dui s� v� mai �ngrijesc, de�i s-ar putea, dar dac� nu, am vrut s� v� spun c� asta� c� eu� c� pentru mine a fost o mare onoare. Nu pentru c� dar deoarece am ajuns s� respect� s� apreciez� asta pur �i simplu ca fiin�� uman�, amabilitatea dumneavoastr�, adev�rata dumneavoastr� bun�tate�

Iar cum durerea de cap a lui Shevek nu l�sa s� treac� nici un r�spuns mai potrivit, se �ntinse �i lu� m�na lui Kimoe, spun�nd: "Arunci, s� ne mai �nt�lnim, frate!". Kimoe �i str�nse m�na nervos, �n stil urrasian, dup� care p�r�si �n grab� cabina. Dup� plecarea acestuia, Shevek �i d�du seama c� �i vorbise �n pravic�, numindu-l "ammar", adic� frate, �ntr-o limb� pe care Kimoe de fapt nu o �n�elegea.

Difuzorul din perete rev�rsa ordine r�stite. Shevek asculta, cu o senza�ie de ame�eal� �i deta�are. Senza�iile reintr�rii �n atmosfer� f�ceau s�-i sporeasc� starea de ame�eal�; era con�tient de o speran�� mic�, dar profund�, c� nu va fi nevoit s� vomeze. Nu �i d�du seama c� aterizaser� p�n� la reapari�ia la fel de gr�bit� a lui Kimoe, care �l conduse repede �n salonul ofi�erilor. Ecranul pe care Urras p�ruse at�ta vreme suspendat�, �nv�luit� �n nori �i luminoas�, era acum alb. �nc�perea era plin� de lume. De unde ap�ruser� to�i ace�tia? Se sim�i surprins �i �nc�ntat de propria capacitate de a se ridica, de a face pa�i, de a str�nge m�ini. Se concentra foarte mult asupra acestor lucruri, l�s�nd sensurile s� treac� pe l�ng� el. Voci, z�mbete, m�ini, cuvinte, nume. Mereu, numele s�u: dr. Shevek, dr. Shevek� �n momentul urm�tor el �i to�i necunoscu�ii din jurul s�u coborau o ramp� acoperit�, toate glasurile erau foarte puternice, pere�ii reflect�nd cuvintele. Conversa�ia sc�zu �n intensitate. Un aer str�in �i atinse fa�a.

Ridic� privirea iar �n momentul �n care trecu de pe ramp� la nivelul solului, se �mpiedic� �i aproape c�zu. �n intervalul acela dintre �nceputul unui pas �i finalizarea sa se g�ndi la moarte, iar la sf�r�itul pasului se afla pe un nou p�m�nt.

�l �nconjura o sear� atotcuprinz�toare, cenu�ie. Lumini albastre, estompate de p�cl�, ardeau �n dep�rtare, de cealalt� parte a unui rachetodrom �nce�o�at. Aerul de pe fa�� �i m�ini, din n�ri �i g�t �i pl�m�ni era rece, umed, cu diferite parfumuri, pl�cut. Nu era str�in. Era aerul lumii din care provenise propria lui ras�, aerul de acas�.

Cineva �l prinsese de bra� atunci c�nd se �mpiedecase. �n fa�a ochilor �i fulgerau lumini. Fotoreporterii filmau scena pentru programele de actualit��i: Primul Om de pe Lun�, o siluet� �nalt�, firav�, �ntr-o aglomerare de demnitari �i profesori �i ofi�eri de securitate, capul s�u cu o claie de p�r �inut foarte drept (astfel ca fotografii s�-i poat� surprinde fiecare tr�s�tur�), de parc� ar fi �ncercat s� priveasc� pe deasupra reflectoarelor, c�tre cer, cerul acela nem�rginit de cea�� care ascundea stelele, luna, toate celelalte lumi. Ziari�tii �ncercau s� str�pung� cordoanele de poli�i�ti: "Dr. Shevek, �n acest moment de importan�� istoric�, dori�i s� face�i o declara�ie?", fiind imediat respin�i. Oamenii din jur �l �ndemnau s� avanseze. �l duser� pe sus c�tre limuzina care a�tepta, deosebit de fotogenic p�n� �n ultima clip�, cu p�rul s�u lung �i expresia aceea ciudat� de durere �i recuno�tin�� pe chip.

�ntr-o fereastr� p�trata dintr-un perete alb se vede cerul limpede, f�r� nici un nor. �n centrul cerului este soarele. Se afl� unsprezece copii �n �nc�pere, cei mai mul�i �nchi�i �n p�tu�uri de puf �ngr�dite, c�te doi sau c�te trei, preg�tindu-se de culcare cu mult� agita�ie �i elocin��. Cei doi mai mari r�m�n liberi, unul gras �i activ demont�nd un panou de tras la �int�, iar un altul mai ciol�nos st�nd �n careul de lumin� galben� de la fereastr�, urm�rind cu privirea raza de soare, cu o expresie preocupat� �i stupid�.

�n anticamer�, matroana � o femeie cu un singur ochi �i p�rul c�runt � se sf�tuie�te cu un b�rbat �nalt, cu �nf��i�are trist�, �n v�rst� de treizeci de ani.

��Mama a fost repartizat� la Abbenay, spune b�rbatul. Vrea ca el s� r�m�n� aici.

��Atunci s�-l accept�m la cre�� cu program normal, Palat?

��Da, eu m� voi muta �napoi la c�min.

��Nu-�i face griji, ne cunoa�te pe to�i cei de aici! Dar e�ti sigur c� oficiul de munc� te va trimite cur�nd dup� Rulag? Pentru c� sunte�i parteneri �i am�ndoi ingineri.

��Da, numai c� ea este� �n�elegi, Institutul Central de Inginerie are nevoie de ea. Eu nu sunt chiar at�t de bun. Rulag are de f�cut o lucrare mare.

Matroana d�du din cap �i suspin�.

��Chiar �i a�a�! exclam� ea energic, dup� care nu mai scoase nici o vorb�.

Privirea tat�lui era a�intit� asupra copilului ciol�nos, care nu-i constatase prezen�a �n anticamer�, fiind preocupat de lumin�. �n acel moment, grasul se apropia �n grab� de ciol�nos, de�i cu un mers deosebit, �chiop�tat, din cauza scutecului ud, care at�rna. Se apropie de cel�lalt din plictiseal�, ori din dorin�a de a nu fi singur, dar de �ndat� ce ajunse �n careul de lumin� descoperi c� acolo este mai cald. Se a�ez� cu greutate l�ng� ciol�nos, �mping�ndu-l la umbr�.

Extazul absorbit al acestuia se transform� dintr-o dat� �ntr-un acces de m�nie.

��Pleac�! strig� el, �mping�ndu-l pe gr�san.

��Shev, nu trebuie s�-i �mpingi pe ceilal�i, spuse matroana care ap�ruse imediat la fa�a locului, d�ndu-l la o parte pe cel gras.

B�iatul ciol�nos se ridic�. Chipul s�u str�lucea de soare �i de furie. Scutecele �i st�teau s�-i cad�.

��Al meu! spuse el pe un ton �nalt, cristalin. Soarele meu!

��Nu e al t�u, spuse femeia cu bl�nde�ea siguran�ei de nezdruncinat. Nimic nu-�i apar�ine. Totul este pentru a fi folosit. Pentru a fi �mp�r�it. Dac� nu �mpar�i, nu po�i folosi! �ncheie ea, ridic�ndu-l pe copil cu un gest bl�nd dar inexorabil �i a�ez�ndu-l al�turi, �n afara careului de lumin� solar�.

Gr�sanul r�mase pe loc, privind indiferent. Cel�lalt tremura, �ip�nd "Soarele meu!" �i izbucni �n pl�ns de sup�rare. Tat�l �l ridic�, �in�ndu-l �n bra�e.

��Gata, gata, Shev, fii cuminte! spuse el. �tii doar c� nu po�i s� posezi lucrurile. Ce se �nt�mpl� cu tine?

Glasul s�u era bl�nd �i tremura de parc� nici el nu era prea departe de a izbucni �n lacrimi. Copilul slab, lung, din bra�ele sale, pl�ngea neconsolat.

��Sunt unii care pur �i simplu nu pot s� ia via�a a�a cum este, coment� femeia cu un singur ochi, privindu-i plin� de �n�elegere.

��Acum �l iau cu mine �n vizit� la c�min. �n�elegi, mama pleac� �n seara asta.

��D�-i drumul. Sper c� am�ndoi ve�i fi repartiza�i c�t de cur�nd, spuse matroana ridic�nd copilul ca pe un sac de gr�un�e, cu chipul trist �i ochiul cel bun pe jum�tate deschis. Pa, Shev, sufle�elule. M�ine, ascult�, m�ine ne juc�m de-a camionul �i �oferul.

Copilul �nc� nu o iertase. Suspina, ag��at de g�tul tat�lui s�u, ascunz�ndu-�i chipul �n umbra soarelui pierdut.

C�nd Shevek se trezi, dup� ce dormise p�n� �n primii zori petrecu�i pe Urras, nasul �i era �nfundat, �l durea �n g�t �i tu�ea foarte mult. Crezu c� e r�cit � nici m�car higiena odonian� nu p�c�lise r�ceala comun� � dar medicul care a�tepta s�-i fac� o consulta�ie general� (un b�rbat plin de demnitate, mai �n v�rst�) afirm� c� este vorba de un caz sever de guturai, o reac�ie alergic� la prafurile �i polenurile str�ine de pe Urras. Doctorul scoase la iveal� pilule �i o injec�ie pe care Shevek le accept� r�bd�tor, precum si o tav� cu m�ncare pe care Shevek o accept� fl�m�nd. Doctorul �i ceru s� r�m�n� �n apartament �i plec�. De �ndat� ce termin� cu m�ncarea, Shevek �ncepu explorarea, camer� cu camer�.

Patul, un pat masiv, pe patru picioare, cu o saltea mult mai moale dec�t priciul de pe nava "Precautul", �i a�ternuturile complexe, unele m�t�soase, altele groase �i c�lduroase, �mpreun� cu o gr�mad� de perne ca ni�te nori cumulus ocupau o camer� separat�. Pardoseala era acoperit� cu covoare moi. Mai era un frumos scrin din lemn sculptat �i lustruit �i o debara suficient de mare pentru lenjeria unui �ntreg dormitor de zece persoane. Urma apoi camera cea mare cu c�minul, pe care o v�zuse cu o sear� �nainte, �i o a treia �nc�pere care con�inea o cad�, o chiuvet� �i un closet complicat. Evident, aceasta din urm� era pentru folosin�a sa unic�, deoarece accesul se f�cea direct din dormitor �i con�inea numai un singur exemplar din fiecare dispozitiv, de�i fiecare era de un lux senzual care dep�ea pe departe simplul erotism, �nscriindu-se, dup� opinia lui Shevek, �ntr-un fel" de apoteoz� a excrementalului. Petrecu aproape o or� �n aceast� a treia camer�, folosind pe r�nd toate dispozitivele �i devenind el �nsu�i extrem de curat �n acest proces. Alimentarea cu ap� era minunat�. Robinetele r�m�neau deschise p�n� le �nchideai, cada �inea probabil vreo �aizeci de litri, iar closetul folosea cel pu�in cinci litri la o utilizare. Dar lucrul acesta nu era chiar at�t de surprinz�tor. P�n� �i de�erturile lor erau deserturi de ghea��, la poli. Nu e nevoie s� economiseasc�, nici un fel de secet� Dar ce se �nt�mpl� cu excrementele? Shevek analiz� �ntrebarea, st�nd �n genunchi, l�ng� scaunul closetului, dup� ce �i examinase atent mecanismul. Probabil c� le elimin� din ap� la o sta�ie de epurare, pentru �ngr��minte. Pe Anarres existau comunit��i pe litoral care foloseau un astfel de sistem pentru regenerarea solului. κi propuse s� cerceteze acest aspect, dar niciodat� nu avea s� g�seasc� momentul potrivit. Erau multe �ntreb�rile pe care nu le-a pus niciodat� cu adev�rat pe Urras.

�n ciuda r�celii, se sim�ea bine �i vioi. Camerele erau at�t de calde �nc�t am�n� �mbr�catul �i se plimb� de colo p�n� colo �n pielea goal�. Se apropie de fereastra camerei celei mari �i privi �n afar�. Camera era la mare �n�l�ime. Tres�ri la �nceput �i se trase �napoi, neobi�nuit s� se afle �ntr-o cl�dire mai �nalt� de un etaj. Era ca �i cum ai privi �n jos dintr-un dirijabil: te sim�i deta�at de p�m�nt, dominator, neimplicat. Ferestrele d�deau direct peste un p�lc de copaci, c�tre o cl�dire alb� cu un turn p�trat, gra�ios. Dincolo de aceast� cl�dire terenul cobora �ntr-o vale larg�. �ntregul teren era lucrat, deoarece nenum�ratele petece verzi care �i d�deau culoare erau dreptunghiulare. Chiar �i acolo unde verdele se pierdea �n dep�rtarea albastr� se mai puteau �nc� distinge liniile mai �nchise la culoare ale c�r�rilor, gardurilor vii sau pomilor, o re�ea la fel de delicat� ca sistemul nervos dintr-un organism viu. In cele din urm� se �n�l�au dealuri, m�rginind valea, falduri albastre dup� falduri albastre, moi �i �ntunecate sub cenu�iul uniform, palid al cerului.

Era cea mai frumoas� priveli�te pe care o v�zuse Shevek vreodat�. Delicate�ea �i vitalitatea culorilor, amestecul de tipar uman dreptunghiular �i contururile naturale viguroase, prolifice, varietatea �i armonia elementelor creau impresia unei deplin�t��i complexe cum nu mai v�zuse el niciodat� dec�t, poate, reflectat� la o scar� mic�, pe anumite chipuri umane senine �i �n�elepte.

�n compara�ie cu aceasta, orice imagine pe care Anarres o putea oferi, chiar �i C�mpia Abbenay sau defileul fluviului Ne Theras, era stearp�, arid� �i incipient�. Deserturile din sud-vest aveau o deosebit� frumuse�e, dar aceasta era ostil� �i atemporal�. Chiar �i acolo unde oamenii cultivau Anarres cu cea mai mare grij�, peisajul lor era ca o schi�� simpl� trasat� cu cret� galben� �n compara�ie cu aceast� m�re�ie �mplinit� a vie�ii, bogat� �n sentimentul istoriei �i al anotimpurilor care vor veni, inepuizabil�.

Iat� cum trebuie s� arate o lume, �i spunea Shevek �n g�nd.

Undeva, afar�, �n splendoarea aceea verde �i albastr�, c�nta ceva: o voce mic�, �nalt�, oprindu-se �i �ncep�nd din nou, incredibil de melodioas�. Ce s� fie? O voce mic�, pl�cut�, s�lbatic�, �ntre cer �i p�m�nt.

Shevek ascult�, cu respira�ia �ntret�iat�.

Se auzi o b�taie �n u��. �ntorc�ndu-se de la fereastr�, gol �i cuprins de uimire, Shevek spuse:

��Intr�.

Intr� un b�rbat c�r�nd mai multe pachete, care se opri de �ndat� ce trecu pragul u�ii. Shevek travers� camera, rostindu-�i numele �n stil anarresian �i apoi urrasian, �ntinz�nd m�na.

B�rbatul, �n jur de cincizeci de ani, cu fa�a br�zdat�, istovit�, spuse ceva din care Shevek nu �n�elese nimic �i nu-i str�nse m�na. Poate c� �l �mpiedicau pachetele, dar nu f�cu nici un efort s� le mute �i s�-�i elibereze m�inile. Avea chipul extrem de grav. Poate c� se sim�ea st�njenit.

Shevek, care �i �nchipuia c� st�p�ne�te cel pu�in normele de salut urrasiene, era de-a dreptul siderat.

��Intra�i, repet� el, dup� care, deoarece urrasienii foloseau �ntotdeauna titlurile �i formulele onorifice, ad�ug�: Intra�i, domnule!

Omul se lans� �ntr-un alt discurs de ne�n�eles, apropiindu-se �ntre timp de dormitor. De data aceasta Shevek prinse c�teva cuvinte �n iotic�, dar nu pricepu nimic din celelalte. �l l�s� �n pace pe individ, pentru c� p�rea c� vrea s� mearg� �n dormitor. S� fie oare un coleg de camer�? Dar nu era dec�t un singur pat. Shevek �l l�s� �n voia lui �i se apropie din nou de fereastr�, �i c�teva minute omul se �nv�rti �i se tot foi �n dormitor. Tocmai �n momentul �n care Shevek ajunsese la concluzia c� individul trebuie s� fie vreun muncitor din schimbul de noapte care folose�te dormitorul �n timpul zilei � aranjament practicat uneori �n domiciliile temporar supraaglomerate � acesta �i f�cu din nou apari�ia. Spuse ceva � poate c�, "Pofti�i, domnule" � mi�c�nd din cap �ntr-o manier� ciudat�, de parc� ar fi crezut c� Shevek, la cinci metri dep�rtare, era pe punctul de a-l lovi peste fa��. Omul plec�. Shevek r�mase �n picioare l�ng� fereastr�, d�ndu-�i seama cu greutate c�, pentru prima dat� �n via��, cineva se �nclinase �n fa�a lui.

Intr� �n dormitor �i constat� c� patul fusese f�cut.

�ncet, ad�ncit �n g�nduri, se �mbr�c�. C�nd r�sun� o a doua b�taie �n u��, tocmai �i punea pantofii.

Intr� un grup, �ntr-o manier� cu totul diferit�, normal�, de parc�, i se p�ru lui Shevek, aveau dreptul de a se afla acolo, sau oriunde le-ar fi pl�cut s� se afle. Omul cu pachetele ezitase, aproape c� se furi�ase �n�untru. Cu toate acestea, chipul s�u �i m�inile �i �mbr�c�mintea se apropiau mai mult de no�iunea lui Shevek privitoare la aspectul unei fiin�e umane normale dec�t noii s�i vizitatori. Cel dint�i se comportase ciudat, dar ar�ta ca un anarresian. Ace�tia patru se purtau ca anarresienii dar, cu chipurile lor rase �i �mbr�c�mintea somptuoas� ar�tau ca ni�te exemplare ale unei specii necunoscute.

Shevek izbuti s� recunoasc� �ntr-unul dintre ei pe Pae �i �n ceilal�i pe b�rba�ii care petrecuser� cu el seara precedent�. Le spuse c� nu le-a re�inut numele, iar ei se prezentar� din nou, z�mbind: dr. Chifoilisk, dr. Oiie �i dr. Atro.

��O, la naiba! Atro! �nc�ntat de cuno�tin��! exclam� Shevek pun�ndu-�i m�inile pe umerii omului �i s�rut�ndu-l pe obraz �nainte de a se g�ndi c� acest salut fr��esc, destul de comun pe Anarres, s-ar putea s� nu fie acceptat �i pe Urras.

Cu toate acestea, la r�ndul s�u, Atro �l �mbr��i�� cu mult� c�ldur� �i �l privi �n fa�� cu ochi cenu�ii, �nce�o�a�i. Shevek �i d�du seama c� omul e aproape orb.

��Dragul meu Shevek, spuse el, bine ai venit la A-Io! Bine ai venit pe Urras! Bine ai venit acas�!

��De at��ia ani ne tot scriem scrisori, distrug�ndu-ne unul altuia teoriile!

��Tu ai fost dintotdeauna distrug�torul cel mai eficient. Iat�, stai pu�in, am ceva pentru tine.

B�tr�nul se scotoci prin buzunare. Sub roba universitar� de catifea purta o hain�, sub aceea o c�ma�� �i probabil �nc� un strat dedesubt. Toate aceste ve�minte, ca �i pantalonii, aveau buzunare. Shevek �l privi aproape cu fascina�ie pe Atro scotocind prin �ase ori �apte buzunare, toate con�in�nd c�te ceva, p�n� c�nd scoase la iveal� un cub mic, din metal galben, montat pe o bucat� de lemn lustruit.

��Iat�, spuse el, privindu-l. Premiul t�u. Premiul Seo Oen, �tii doar. Banii sunt �n contul t�u. Poftim. Cu nou� ani mai t�rziu, dar mai bine mai t�rziu dec�t niciodat�.

C�nd �i d�du obiectul lui Shevek, m�inile �i tremurau.

Era greu: cubul galben era din aur masiv. Shevek r�mase nemi�cat, cu trofeul �n m�n�.

��Nu �tiu ce vre�i voi, tinerii, spuse Atro, dar eu m� voi a�eza.

Se a�ezar� cu to�ii �n fotoliile moi, ad�nci pe care Shevek le examinase deja, uimit de materialul cu care erau acoperite, o chestie maronie, ne�esut�, cu aspect de piele.

��C��i ani aveai acum nou� ani, Shevek?

Atro era cel mai de seam� fizician �n via�� de pe Urras. Prezen�a sa degaja nu numai demnitatea v�rstei, dar �i siguran�a de sine nedisimulat� a aceluia obi�nuit s� fie tratat cu respect. Pentru Shevek, nu era nimic nou. Atro avea exact genul de autoritate pe care Shevek �l recuno�tea. De asemenea, �i f�cea pl�cere s� i se spun� �n sf�r�it, simplu, pe nume.

��Aveam dou�zeci �i nou� c�nd am terminat Principiile.

��Dou�zeci �i nou�? Doamne sfinte! Asta te face cel mai t�n�r laureat al Premiului Seo Oen de un secol �i mai bine. Nu s-au hot�r�t s� mi-l confere dec�t arunci c�nd aveam �aizeci �i ceva� C��i ani aveai c�nd mi-ai scris pentru prima dat�?

��Vreo dou�zeci.

��Iar eu te-am luat drept un b�rbat de patruzeci.

��Ce mai face Sabul? �ntreb� Oiie.

Oiie era chiar mai scund dec�t majoritatea urrasienilor, care, lui Shevek, i se p�reau to�i scunzi. Avea o fa�� plat�, prietenoas� �i ochi ovali, negri ca lignitul.

��A fost o perioad� de �ase sau opt ani c�nd nu ai mai scris, iar Sabul a �inut leg�tura cu noi, dar niciodat� nu a vorbit cu noi prin leg�tura ta radio. Ne-am �ntrebat care este rela�ia dintre voi doi.

��Sabul este membru deplin al Institutului de fizic� din Abbenay, r�spunse Shevek. Lucram �mpreun� cu el.

��Un vechi rival, s-a amestecat �n c�r�ile tale, a fost destul de limpede. Nu mai e nimic de explicat, Oiie, interveni cel de-al patrulea b�rbat, Chifoilisk, cu o voce r�gu�it�.

Acesta era un om de v�rst� mijlocie, oache�, solid, cu m�inile delicate ale unui func�ionar. Era singurul dintre cei prezen�i a c�rui fa�� nu era complet ras�; �i l�sase c�teva fire pe b�rbie pentru a se potrivi cu p�rul s�u scurt, gri-fer de pe cap.

��Nu e cazul s� te prefaci c� to�i fra�ii odonieni sunt plini de dragoste fr��easc�, mai spuse el. Natura omeneasc� nu se schimb�.

O serie de str�nuturi opri lipsa de reac�ie a lui Shevek din a deveni semnificativ�.

��Nu am batist�, se scuz� el �terg�ndu-�i ochii.

��Ia-o pe a mea, spuse Atro, sco��nd o batist� alb� ca z�pada dintr-unul din multele sale buzunare.

Shevek o lu� �i �n acel moment o amintire neoportun� f�cu s�-i tresalte inima. �i-o aminti pe fiica lui, Sadik, o feti�� cu ochii negri, spun�nd: "Po�i folosi batista mea". Aceast� amintire, nespus de scump� lui, era insuportabil de dureroas� �n acele momente. �ncerc�nd s� o evite, z�mbi la �nt�mplare �i continu�:

��Sunt alergic la planeta voastr�. A�a spune doctorul.

��Doamne sfinte! Doar n-o s� str�nu�i a�a tot timpul! exclam� b�tr�nul Atro privindu-l atent.

��Omul t�u n-a trecut pe-aici? �ntreb� Pae.

��Omul meu?

��Servitorul. Trebuia s�-�i aduc� unele lucruri, printre acestea �i batiste. Suficient s� te aranjezi p�n� c�nd vei putea s�-�i cumperi tu �nsu�i. Nimic deosebit. M� tem c� nu prea ai ce alege dintr-un magazin de confec�ii pentru un b�rbat de �n�l�imea ta.

C�nd Shevek pricepu �n cele din urm� � Pae avea o vorb� bl�nd� �i totu�i rapid�, care se potrivea cu tr�s�turile sale pl�cute, frumoase � Shevek continu�.

���ti�i, eu sunt Cer�etorul, i se adres� el b�tr�nului, a�a cum �i spusese doctorului Kimoe pe nav�. N-am avut cum s� aduc bani. Noi nu folosim. N-am putut aduce daruri; nu folosim nimic din ceea ce v� lipse�te vou�. A�a c� vin, ca un bun odonian, cu m�inile goale.

Atro �i Pae �l asigurar� c� este un oaspete, c� nu se pune problema pl��ii, c� pentru ei este un privilegiu.

���n afar� de aceasta, guvernul Ioti suport� nota de plat�, ad�ug� Chifoilisk cu vocea sa neprietenoas�.

Pae �i adres� o privire ironic� dar Chifoilisk, �n loc s�-i r�spund�, se uit� drept �n direc�ia lui Shevek. Pe fa�a sa oache�� se citea o expresie pe care el nu f�cea nici un efort s� o ascund� dar pe care Shevek nu o putu interpreta: aten�ionare, sau complicitate?

��Asculta�i-l pe neregeneratul Thuvian, spuse b�tr�nul Atro cu glasul s�u sfor�itor. Shevek, vrei s� spui c� n-ai adus cu rine absolut nimic? Nici un articol, nici o lucrare nou�? A�teptam cu ner�bdare o carte. O nou� revolu�ie �n fizic�. S�-i uluie�ti pe tinerii ace�tia ambi�io�i, tot a�a cum m-ai uluit pe mine cu Principiile. La ce-ai mai lucrat �n ultima vreme?

��Ei bine, am citit lucrarea lui Pae � vreau s� spun, dr. Pae � despre universul bloc, despre Paradox �i Relativitate.

��Cum nu se poate mai bine. Saio este steaua noastr� actual�, f�r� �ndoial�. Dintre to�i, cel mai pu�in �ntreg la minte, nu-i a�a, Saio? Dar ce-are asta de-a face cu pre�ul br�nzei? Unde-�i este Teoria general� temporal�?

���n minte, r�spunse Shevek cu un z�mbet larg, agreabil. Urm� o foarte scurt� pauz�.

Oiie �l �ntreb� dac� v�zuse lucrarea despre teoria relativit��ii a unui fizician str�in, din alt� lume, Ainsetain de Terra. Shevek nu o v�zuse. Pe to�i �i interesa cu intensitate, cu excep�ia lui Atro, care trecuse de pragul emo�iilor intense. Pae ie�i �n fug� din camer� pentru a-i aduce lui Shevek o copie a traducerii.

��E veche de c�teva sute de ani, dar con�ine idei noi pentru noi, explic� el.

��Poate, spuse Atro, dar nici unul, dintre str�inii ace�tia din alte lumi nu poate urm�ri fizica noastr�. Cei de pe Hain o numesc materialism, iar temenii �i spun misticism, dup� care �i unii �i al�ii renun��. Shevek, nu te l�sa influen�at de moda asta pentru tot ce este str�in. Nu au nimic pentru noi. Scormone�te singur dup� hran�, cum zicea tata, ad�ug� el, renun��nd la tonul senil �i ridic�ndu-se de pe fotoliu. Hai afar� s� dai o rait� prin dumbrav� �mpreun� cu mine. Nu e de mirare c� ai nasul �nfundat, a�a cum stai �nchis aici.

��Doctorul spune c� trebuie s� r�m�n �n camera asta trei zile. S-ar putea s� fiu� infectat? Infec�ios?

��Dragul meu, niciodat� s� nu acorzi aten�ie doctorilor.

��Totu�i, dr. Atro, poate c� �n cazul acesta�, suger� Pae cu vocea sa bl�nd�, conciliant�.

��La urma urmei, doctorul e din partea guvernului, nu? interveni Chifoilisk cu o mali�iozitate evident�.

��Sunt convins c� este cel mai bun om pe care l-au g�sit, spuse Atro f�r� s� z�mbeasc� �i �i lu� r�mas bun f�r� a-l mai �ndemna pe Shevek s�-l �nso�easc�.

Chifoilisk plec� �mpreun� cu el. Cei doi b�rba�i mai tineri r�maser� cu Shevek, discut�nd mult� vreme despre fizic�.

Cu o pl�cere imens� �i cu acela�i sentiment de profund� recuno�tin��, Shevek descoperi pentru prima dat� �n via�� conversa�ia cu egalii s�i.

Mitis, de�i o profesoar� de excep�ie, nu fusese niciodat� capabil� s�-l urm�reasc� �n noile domenii teoretice pe care, cu �ncurajarea ei, �ncepuse a le explora. Gvarab era prima persoan� pe care o cunoscuse a c�rei preg�tire �i capacitate erau comparabile cu ale sale, dar el �i Gvarab se �nt�lniser� mult prea t�rziu, chiar la sf�r�itul vie�ii ei. Din acele zile, Shevek colaborase cu o mul�ime de oameni talenta�i, dar, deoarece nu fusese niciodat� un membru cu drepturi depline al Institutului de la Abbenay, niciodat� nu avusese prilejul s�-i conduc� prea departe, ace�tia r�m�n�nd ancora�i �n probleme demodate, ca de pild� fizica secven�ial� clasic�. Nu avusese nici un egal. Aici, pe t�r�mul inechit��ii, �i �nt�lni, �n sf�r�it.

Era o revela�ie, o eliberare. Fizicieni, matematicieni, astronomi, logicieni, biologi, to�i erau aici, la universitate, veneau la el, ori se ducea el la ei �i discutau, iar din discu�iile lor se n�teau noi lumi. Este �n natura ideii s� fie comunicat�; scris�, vorbit�, aplicat�. Ideea este ca iarba. R�vne�te dup� lumin�, prosper� �n urma hibrid�rii, cre�te mai bine dac� este c�lcat� �n picioare.

Chiar �n prima sa dup� amiaz� la universitate, �mpreun� cu Oiie �i Pae, �n�elese c� descoperise ceva dup� care t�njise �nc� de c�nd, copii la nivelul copil�riei, el �i Tirin �i Bedap obi�nuiau s� discute jum�tate de noapte, tachin�ndu-se �i �ndemn�ndu-se unul pe altul �n tot mai �ndr�zne�e zboruri ale imagina�iei. κi amintea cu precizie una din acele seri. �l vedea pe Tirin, �l auzea pe Tirin spun�nd: "Dac� am �ti cum este Urras �n realitate, poate c� unii dintre noi am dori s� mergem acolo." Iar el fusese at�t de �ocat de aceast� idee �nc�t se n�pustise asupra lui Tirin, iar Tirin se retr�sese imediat. �ntotdeauna se d�duse �napoi, biet suflet condamnat, �i �ntotdeauna avusese dreptate.

Conversa�ia �ncetase. Pae �i Oiie erau t�cu�i.

���mi pare r�u, spuse el. Capul e greu.

��Cum stai cu gravita�ia? �ntreb� Pae cu z�mbetul �nc�nt�tor al unui om care, ca un copil de�tept, se bazeaz� pe farmecul s�u.

��Nu bag de seam�, r�spunse Shevek. Numai �n� Ce sunt ace�tia?

��Genunchi. Articula�iile genunchilor.

��Da, genunchi. Func�ionarea este afectat�. Dar m� voi obi�nui, continu� el, privind spre Pae �i apoi spre Oiie. Exist� o �ntrebare. Nu vreau s� aduc ofense.

��Niciodat� s� nu v� face�i probleme, domnule.

��Cred c� nici nu �ti�i cum, spuse Oiie.

Oiie nu era un individ agreabil, ca Pae. Chiar �i atunci c�nd discuta despre fizic� avea un z�mbet evaziv, care ascundea ceva. Cu toate acestea, sub aparen�a stilizat� se ascundea ceva, sim�ea Shevek, ceva demn de �ncredere, pe c�nd, �n dosul farmecului lui Pae� ce se ascundea? �n sf�r�it, nu avea importan��. Era nevoit s� aib� �ncredere �n ei �i o va face.

��Unde sunt femeile?

��Pae r�se. Oiie z�mbi �i �ntreb�:

���n ce sens?

���n toate sensurile. Asear� am cunoscut femei la recep�ie � cinci, zece � �i sute de b�rba�i. Cred c� nici una nu era om de �tiin��. Cine erau?

��So�ii. De fapt, una dintre ele era so�ia mea, r�spunse Oiie cu z�mbetul s�u secretos.

��Unde sunt celelalte femei?

��O, �n privin�a aceasta nu exist� nici un fel de probleme, interveni Pae cu promptitudine. Spune�i-ne doar preferin�ele dumneavoastr� �i nimic nu e mai simplu de asigurat.

��Mai auzi unele specula�ii pitore�ti despre obiceiurile anarresiene, dar cred c� putem face fa�� la aproape orice v� trece prin minte, complet� Oiie.

Shevek habar n-avea despre ce vorbesc. Se sc�rpin� �n cap.

��Atunci, to�i oamenii de �tiin�� de aici sunt b�rba�i?

��Oamenii de �tiin��?

��Oamenii de �tiin��, repet� Pae dreg�ndu-�i glasul. Da, desigur, to�i sunt b�rba�i. Bine�n�eles, sunt c�teva profesoare �n �colile pentru fete, dar femeile nu trec niciodat� de nivelul certificatului de absolvire.

��De ce nu?

��Nu sunt apte pentru matematic�. Nu le duce capul la g�ndirea abstract�. Nu e genul lor. �tii cum este, ceea ce femeile numesc g�ndire trece prin uter! Desigur, �ntotdeauna exist� c�teva excep�ii. Femei al naibii de mintoase cu atrofie vaginal�.

��Voi, odonienii, le �ng�dui�i femeilor s� studieze �tiin�ele exacte? �ntreb� Oiie.

��Ei bine, da, le g�si�i �n � domeniul �tiin�ei.

��Nu multe, sper.

���n sf�r�it, aproape jum�tate.

��Am afirmat �ntotdeauna c� fetele tehniciene, dirijate a�a cum trebuie, pot lua o mare parte din povara de pe umerii b�rba�ilor �n orice situa�ie de laborator. De fapt, ele sunt mai �ndem�natice �i mai iu�i dec�t b�rba�ii atunci c�nd e vorba de sarcini repetitive, mult mai docile, mult mai greu de plictisit. Am putea elibera b�rba�ii pentru munci originale mult mai u�or dac� am folosi femei.

��Dar nu �n laboratorul meu! exclam� Oiie. S� stea unde le e locul.

��Dr. Shevek, g�si�i vreo femeie capabil� de munc� intelectual� original�?

��Ei bine, mai degrab� ele m-au g�sit pe mine. Mitis a fost profesoara mea. De asemenea Gvarab, cred c� a�i auzit de ea.

��Gvarab era femeie? exclam� Pae cu o surpriz� sincer� �i r�se.

Oiie p�rea neconvins �i ofensat.

��Desigur c� nu ai cum s�-�i dai seama dup� numele voastre, spuse el cu r�ceal�. Presupun c� face�i un caz din netrasarea nici unei distinc�ii �ntre sexe.

��Odo a fost femeie, r�spunse Shevek, cu bl�nde�e.

��Asta este! concluzion� Oiie.

Nu ridic� din umeri, dar aproape c� ridic� din umeri. Pae privi respectuos �i d�du din cap, exact a�a cum f�cuse atunci c�nd Atro tr�nc�nea vrute �i nevrute.

Shevek �i d�du seama c� atinsese la ace�ti b�rba�i o animozitate impersonal� cu r�d�cini foarte ad�nci. �n aparen��, ei, ca �i mesele de pe nav�, con�ineau o femeie, una asuprit�, redus� la t�cere, bestializat�, o furie �ntr-o cu�c�. Nu cuno�teau alt� rela�ie dec�t posesiunea. Erau poseda�i.

��O femeie frumoas�, virtuoas� este pentru noi o inspira�ie, cel mai pre�ios lucru de pe p�m�nt, spuse Pae.

Shevek se sim�ea foarte jenat. Se ridic� �i se apropie de ferestre.

��Lumea voastr� este foarte frumoas�. A� vrea s� pot vedea mai mult. �n timpul acesta c�nd trebuie s� stau �n�untru, vre�i s�-mi aduce�i c�r�i?

��Bine�n�eles, domnule. Ce fel de c�r�i?

��Istorie, ilustra�ii, povestiri, orice. Poate c� ar trebui s� fie c�r�i pentru copii. Vede�i, eu �tiu foarte pu�in. �nv���m despre Urras, dar mai ales despre timpurile lui Odo. �nainte de aceea au mai existat opt mii de ani �i jum�tate! Apoi, de la Colonizarea lui Anarres a mai trecut un secol �i jum�tate. De c�nd ultima nav� a adus ultimii coloni�ti � ignoran��. Noi v� ignor�m, voi ne ignora�i. Noi suntem, poate, viitorul vostru. Vreau s� �nv��, nu s� ignorez. Aceasta este ra�iunea pentru care am venit. Nu suntem oameni primitivi. Moralitatea noastr� nu mai este tribal�, nu are cum s� fie. O astfel de ignoran�� este un r�u din care se poate na�te alt r�u. A�a c� am venit s� �nv��.

Shevek vorbi foarte aprins. Pae �l aprob� cu entuziasm.

��Exact, domnule! Suntem cu to�ii pe deplin de acord cu scopurile dumneavoastr�!

��Deci, �n esen��, a�i venit ca un emisar al societ��ii dumneavoastr�? �ntreb� Oiie, privindu-l prin ochii aceia negri, opaci, ovali.

Shevek se �ntoarse pentru a se a�eza pe scaunul de marmur� de l�ng� vatr�, pe care deja �l sim�ea ca fiind locul s�u, teritoriul s�u. Vroia un teritoriu. Sim�ea nevoia precau�iei. Dar sim�ea cel mai puternic nevoia care �l adusese peste abisul sterp din cealalt� lume, nevoia de comunicare, dorin�a de a demola zidurile.

��Vin, spuse el cu pruden��, �n calitate de membru al Sindicatului de Ini�iativ�, grupul care discut� cu Urras prin radio de doi ani �ncoace. Dar, �ti�i, eu nu sunt ambasadorul nici unei autorit��i, al nici unei institu�ii. Sper c� nu m-a�i solicitat �n aceast� calitate.

��Nu, r�spunse Oiie. V-am chemat pe dumneavoastr� � Shevek, fizicianul. Desigur, cu aprobarea guvernului nostru �i a Consiliului guvernelor mondiale. Dar aici v� afla�i ca oaspete particular al Universit��ii Ieu Eun.

��Bine.

��Dar nu suntem siguri dac� a�i venit sau nu cu aprobarea�, continu� Oiie, cu o ezitare.

��A guvernului meu? �ntreb� Shevek, z�mbind.

���tim c�, nominal, nu exist� nici un guvern pe Anarres. Cu toate acestea, evident c� exist� administra�ie. �i �n�elegem c� grupul care v-a trimis, Sindicatul dumneavoastr�, este un fel de fac�iune, poate chiar o fac�iune revolu�ionar�.

��Pe Anarres, to�i sunt revolu�ionari. Re�eaua de administra�ie �i management se nume�te CPD, Coordonarea produc�iei �i distribu�iei. Ace�tia reprezint� un sistem de coordonare pentru toate sindicatele, federa�iile �i indivizii care efectueaz� o munc� productiv�. Nu guverneaz� persoane, doar administreaz� produc�ia. Nu au nici o autoritate, nici s� m� sprijine, nici s� m� opreasc�. Nu pot dec�t s� ne comunice opinia publica despre noi � pozi�ia noastr� �n con�tiin�a public�. Asta vre�i voi s� �ti�i? Ei bine, prietenii mei �i cu mine suntem mai mult dezaproba�i. Majoritatea oamenilor de pe Anarres nu vor s� afle nimic despre Urras. Se tem de aceasta �i nu vor s� aib� nimic de-a face cu proprietarienii. M� scuza�i dac� sunt nepoliticos. �i aici este la fel, �n unele cazuri, nu? Dispre�ul, teama, tribalismul. A�adar, am venit s� �ncep s� transform toate astea.

��Ini�iativa dumneavoastr�, �n totalitate, coment� Oiie.

��Este singura ini�iativ� pe care o cunosc, spuse Shevek z�mbind, deosebit de convins.

Petrecu urm�toarele dou� zile discut�nd cu oamenii de �tiin�� veni�i s�-l vad�, citind c�r�ile pe care i le adusese Pae, uneori pur �i simplu st�nd la ferestrele cu arcade duble pentru a urm�ri venirea verii �n valea cea mare ori pentru a asculta conversa�iile scurte, duioase din aer liber. P�s�ri! Cuno�tea deja numele c�nt�re�ilor �i chiar cum ar�tau, din ilustra�iile �nt�lnite �n c�r�i, dar, atunci c�nd auzea c�ntecele ori surprindea f�lf�itul aripilor de la un pom la altul, �nc� mai tres�rea uimit, ca un copil.

Crezuse c� se va sim�i at�t de straniu, aici, pe Urras, at�t de pierdut, de str�in, de derutat � dar nu sim�ea nimic de felul acesta. Bine�n�eles, erau nenum�rate lucruri pe care nu le �n�elegea. C�te nu vedea acum, pentru prima dat�: toat� aceast� societate incredibil de complex�, cu toate popoarele, clasele, castele, cultele, obiceiurile sale �i istoria sa magnific�, atr�g�toare, interminabil�! Fiecare individ pe care �l �nt�lnea era plin de surprize, o adev�rat� enigm�. Dar ace�tia nu erau egoi�tii b�d�rani, distan�i, pe care se a�teptase s� �i �nt�lneasc�; erau la fel de complica�i �i de diferi�i ca �i cultura lor, ca �i peisajul lor, erau inteligen�i, erau buni la suflet. �l tratau ca pe un frate �i f�ceau tot ce le st�tea �n putin�� pentru ca el s� nu se simt� pierdut, str�in, ci acas�. Iar el, Shevek, �ntr-adev�r se sim�ea acas�. Nu se putea �mpotrivi senza�iei. �ntreaga lume, moliciunea aerului, c�derea razelor solare pe dealuri, chiar �i atrac�ia gravita�ional� mai mare asupra corpului s�u, �i confirmau c� se afl�, �ntr-adev�r, acas�, �n lumea proprie rasei sale �i toat� frumuse�ea acesteia era dreptul s�u din na�tere.

Noaptea se g�ndea la lini�tea, la t�cerea cumplit� de pe Anarres. Acolo nu c�nta nici o pas�re. Acolo nu erau alte glasuri �n afara celor umane. Doar t�cere �i p�m�nturi pustii.

�n a treia zi b�tr�nul Atro �i aduse un mald�r de ziare. Pae, care era un �nso�itor foarte frecvent, nu spuse nimic, dar dup� plecarea b�tr�nului zise:

��Domnule, ziarele astea nu sunt dec�t maculatur� de cea mai joas� spe��. Amuzante, poate, dar s� nu crede�i nimic scris �n ele.

Shevek ridic� ziarul de deasupra. Era tip�rit ur�t, pe h�rtie grosolan� � primul obiect confec�ionat f�r� grij�, de la aterizarea lui pe Urras. De fapt, ar�ta ca buletinele �i rapoartele regionale ale CPD, care pe Anarres serveau de ziare, dar stilul s�u era foarte diferit de al acelor publica�ii murdare, practice, faptice. Era plin de semne de exclamare �i ilustra�ii. Era o fotografie a lui Shevek �n fa�a navei spa�iale, Pae �in�ndu-l de bra� �i �ncrunt�ndu-se. PRIMUL OM DE PE LUN�! anun�a titlul uria� de deasupra fotografiei. Fascinat, Shevek citi mai departe.

"Primul s�u pas pe p�m�nt! Primul vizitator pe Urras de la colonizarea planetei Anarres acum 170 de ani, dr. Shevek a fost fotografiat ieri la sosirea sa cu transportorul lunar operat de Cosmodromul Peier. Distinsul om de �tiin��, laureat al Premiului Seo Oen pentru servicii aduse tuturor na�iunilor prin intermediul �tiin�ei, a acceptat postul de profesor la Universitatea Ieu Eun, onoare niciodat� acordat� cuiva de pe o alt� lume. �ntrebat despre sentimentele sale la prima sosire pe Urras, �naltul, distinsul fizician a declarat: �Este pentru mine o onoare deosebit� s� fiu invitat pe frumoasa dumneavoastr� planet�. Sper c� �n momentul acesta �ncepe o nou� er� a prieteniei inter-Getiene, �n care Planetele Gemene vor p�i �mpreun� �n fr��ie �i colaborare."

��Dar eu nu am spus nimic, protest� Shevek.

��Bine�n�eles c� nu. Nu am �ng�duit ca gloata aceea s� se apropie de dumneavoastr�. Doar c� asta nu �mpiedic� imagina�ia de dou� parale a unui jurnalist. Vor declara c� a�i spus ceea ce doresc ei s� fi spus, indiferent de ceea ce spune�i, ori nu, �n realitate.

��Bine, r�spunse Shevek �n cele din urm�, mu�c�ndu-�i buzele. Dac� a� fi declarat ceva, ar fi fost cam de genul acesta. Dar ce �nseamn� "inter-Cetian"?

��Temenii ne numesc "Cetieni", cred c� de la cuv�ntul din limba lor pentru soarele nostru. Presa de scandal �l tot folose�te �n ultima vreme, este un fel de mod� pentru acest cuv�nt.

��Arunci "inter-Cetian" �nseamn� Urras �i Anarres la un loc?

��A�a cred, r�spunse Pae, cu o lips� de interes evident�.

Shevek continu� parcurgerea ziarelor. Afl� despre el c� este un gigant impun�tor, c� e neb�rbierit �i posed� o "coam�" � ce-o mai fi �i asta? � de p�r �nc�run�it, c� are treizeci �i �apte de ani, sau patruzeci �i trei, sau cincizeci �i �ase; c� scrisese o carte foarte mare de fizic�, intitulat� (ortografia variind de la un ziar la altul) Principali de Simultaneitate sau Principii de Simultaneitate; c� este ambasador de bune inten�ii din partea guvernului odonian, c� e vegetarian �i, ca to�i anarresienii, nu bea. La aceast� ultim� informa�ie, Shevek nu se mai putu ab�ine �i r�se p�n� c�nd sim�i o durere �n coaste.

��La naiba, chiar c� au imagina�ie! κi �nchipuie c� tr�im cu vapori de ap�, ca mu�chiul de st�nc�?

��Vor s� spun� c� nu consuma�i b�uturi alcoolice, spuse Pae, r�z�nd �i el. Cred c� singurul lucru pe care toat� lumea �l cunoa�te despre odonieni este c� nu be�i alcool. Apropos, e adev�rat?

��Unii oameni distileaz� alcool din r�d�cin� fermentat� de holum �i �l beau. Sus�in c� acesta confer� libertate de ac�iune incon�tientului, ca �i antrenarea undelor cerebrale. Majoritatea prefer� a doua variant�, e foarte u�or de realizat �i nu cauzeaz� boal�. Aici e ceva comun?

��B�utul, da. Nu �tiu nimic despre aceast� boal�. Cum se nume�te?

��Cred c� alcoolism.

��A, �n�eleg. Dar ce fac muncitorii de pe Anarres pentru un pic de veselie, pentru a sc�pa m�car pentru o noapte de necazurile lumii?

���n sf�r�it, noi�, r�spunse Shevek, f�r� nici un fel de expresie �n privire. Nu �tiu. Oare necazurile noastre sunt inevitabile?

��Ciudat! exclam� Pae �i z�mbi dezarmant.

Shevek �i continu� lectura. Unul dintre ziare era scris �ntr-o limb� necunoscut�, iar altul �ntr-un alfabet cu totul diferit. Primul provenea din Thu, explic� Pae, iar cel de-al doilea din Benbili, o na�iune din emisfera vestic�. Ziarul din Thu era bine tip�rit �i cu un format sobru. Pae preciz� c� este vorba de o publica�ie guvernamental�.

��Vede�i dumneavoastr�, aici �n A-Io, oamenii educa�i afl� �tirile de la telefax, radio �i televiziune, precum �i din recenziile s�pt�m�nale. Aceste ziare sunt citite aproape �n exclusivitate de clasele de jos � dup� cum vede�i, sunt scrise de semidoc�i, pentru semidoc�i. �n A-Io ne bucur�m de o libertate total� a presei, ceea ce �n mod inevitabil �nseamn� o mul�ime de maculatur�. Ziarul thuvian este scris mult mai bine, dar nu prezint� dec�t acele aspecte pe care Prezidiul Central Thuvian le dore�te publicate. �n Thu cenzura este absolut�. Statul este totul �i totul este pentru stat. Un loc nu tocmai potrivit pentru un odonian, nu-i a�a, domnule?

��Iar acesta?

��Chiar c� n-am nici o idee. Benbili e o �ar� cam �napoiat�. Tot timpul fac revolu�ii.

��Un grup din Benbili ne-a trimis un mesaj pe lungimea de und� a Sindicatului, chiar �nainte de a pleca eu din Abbenay. κi spuneau odonieni. Exist� astfel de grupuri aici, �n A-Io?

��Nici unul de care s� fi auzit eu, dr. Shevek.

Zidul. Acum Shevek recuno�tea zidul c�nd se izbea de el. Zidul era �armul, polite�ea, indiferen�a acestui t�n�r.

��Cred c� �i-e team� de mine, Pae, spuse el brusc �i f�r� menajamente.

��Team� de dumneavoastr�, domnule?

��Deoarece, prin existen�a mea, infirm necesitatea statului. Dar de ce s�-�i fie fric�? N-am s�-�i fac nici un r�u, Sao Pae, �tii doar. Personal, sunt destul de inofensiv. Ascult�, nici m�car nu sunt doctor �n fizic�. Noi nu folosim titlurile. Mi se spune Shevek.

���tiu. Scuza�i-m�, domnule, dar �ti�i, �n termenii no�tri ar �nsemna lips� de respect. Pur �i simplu, nu merge! se scuz� Pae, sper�nd s� fie iertat.

��Nu m� po�i recunoa�te ca egal? �ntreb� Shevek privindu-l f�r� nici un semn de iertare ori de m�nie.

��Dar, �ntr-adev�r, domnule, �ti�i, dumneavoastr� sunte�i un om foarte important�, r�spunse Pae, dezarmat total.

��Nu are nici un sens s�-�i schimbi obiceiurile pentru mine, spuse Shevek. Nu conteaz�. Mi-am �nchipuit c� te-ai bucura s� te eliberezi de ceea ce este inutil. Asta-i tot.

Lumin�ndu-i chipul, soarele la apus �l trezi pe Shevek chiar �n clipa �n care dirijabilul, dep�ind ultima trec�toare �nalt� a mun�ilor Ne Theras, se �ndrept� spre sud. Dormise cea mai mare parte a zilei, a treia din lunga sa c�l�torie. Noaptea petrecerii de adio era la o jum�tate de lume �n spatele s�u. C�sc�, se frec� la ochi �i �i scutur� capul �ncerc�nd s�-�i alunge din urechi duduitul gros al motoarelor, dup� care se trezi complet, d�ndu-�i seama c� este aproape la cap�tul c�l�toriei, c� trebuie s� se apropie de Abbenay. κi lipi fa�a de fereastra pr�fuit� �i iat�, chiar acolo jos, �ntre dou� coline de culoare ruginie, se afla un teren mare, �mprejmuit de un zid, Portul. Privi cu aten�ie, str�duindu-se sa vad� dac� nu exist� vreo nav� pe platform�. Oric�t de vrednic� de dispre�, Urras era, totu�i, o alt� lume, iar el vroia s� vad� o nav� dintr-o alt� lume, un voiajor peste abisul uscat �i �ngrozitor, un obiect f�cut de m�ini str�ine. Dar nu se afla nici o nav� �n Port.

Navele de marf� de pe Urras nu veneau dec�t de opt ori pe an �i nu st�teau dec�t at�t c�t era nevoie s� descarce �i s� �ncarce. Acestea nu erau vizitatori bineveni�i. �ntr-adev�r, pentru unii anarresieni, ele reprezentau o umilire permanent re�nnoit�.

Aduceau uleiuri fosile �i produse petroliere, anumite piese mai delicate pentru ma�ini �i componente electronice pe care unit��ile productive anarresiene nu erau dotate pentru a le fabrica, uneori chiar un nou soi de pom fructifer ori de cereale pentru testare. Duceau �napoi pe Urras o �nc�rc�tur� complet� de mercur, cupru, aluminiu, uraniu, cositor �i aur. Pentru ei era o afacere nemaipomenit de bun�. �mp�r�irea �nc�rc�turii lor de opt ori pe an era cea mai prestigioas� func�ie a Consiliului Guvernelor Mondiale de pe Urras, principalul eveniment al bursei de m�rfuri urrasiene. De fapt, Lumea Liber� de pe Anarres era o colonie minier� a planetei Urras.

Situa�ia era iritant�. Cu fiecare genera�ie, an de an, �n cadrul dezbaterilor CPD de la Abbenay se auzeau proteste vehemente. "De ce continu�m aceste tranzac�ii �i afaceri profitabile pentru proprietarieni belico�i?" Iar min�i mai echilibrate ofereau �ntotdeauna acela�i r�spuns: "I-ar costa mai mult pe urrasieni s� sape ei �n�i�i dup� minereuri; de aceea nu ne invadeaz�. Dar dac� am �ntrerupe acordul comercial, ar folosi for�a." Cu toate acestea, era dificil pentru oameni care niciodat� nu pl�teau bani pentru nimic s� �n�eleag� psihologia costurilor, argumentul pie�ei. �apte genera�ii de pace nu aduseser� �i �ncrederea.

De aceea, institu�ia de munc� denumit� "Ap�rare" nu trebuia niciodat� s� solicite voluntari. Majoritatea activit��ilor la Ap�rare erau at�t de plictisitoare �nc�t nici nu se mai numea "munc�" �n pravic�, limb� care folosea acela�i cuv�nt pentru munc� �i joc, ci kleggich, corvoad�. Muncitorii de la Ap�rare constituiau echipajele celor dou�sprezece vechi nave interplanetare, men�in�ndu-le reparate �i pe orbit� ca o re�ea de gard�, asigurau supravegheri radar �i radiotelescopice �n locuri izolate, efectuau schimburi plictisitoare la Port. Cu toate acestea, �ntotdeauna aveau o list� de a�teptare. Oric�t de pragmatic� era moralitatea pe care o asimila un t�n�r anarresian, via�a clocotea �n el, cer�ndu-i altruism, sacrificiu de sine, motiva�ie pentru gestul absolut. Singur�tatea, starea de veghe, pericolul, navele spa�iale � toate acestea ofereau atrac�ia aventurii. Aventura pur� �l f�cea pe Shevek s�-�i turteasc� acum nasul de fereastr�, p�n� c�nd Portul pustiu r�mase undeva, �n urma dirijabilului, l�s�ndu-l dezam�git pentru c� nu z�rise nici un nenorocit de transportor de minereu pe ramp�.

C�sc� din nou, se �ntinse �i apoi privi iar�i afar�, �nainte, pentru a vedea ce era" de v�zut. Dirijabilul trecea de ultima creast�, nu prea �nalt�, a mun�ilor. �n fa�a sa, cobor�nd c�tre sud din bra�ele muntelui, str�lucitoare �n lumina soarelui la amiaz�, se vedea o imens� �ntindere de culoare verde.

Shevek o privi uimit, a�a cum o priviser� �i str�mo�ii s�i cu trei mii de ani �n urm�.

�n al Treilea Mileniu, pe Urras, preo�ii-astronomi din Serdonou �i Dhun urm�riser� cum anotimpurile modific� str�lucirea ro�cat� a Celeilalte lumi �i d�duser� nume mistice c�mpiilor �i lan�urilor de mun�i �i m�rilor care reflectau soarele. O regiune care se �nverzea �naintea tuturor celorlalte �n noul an lunar a fost numit� Ans Hos, Gr�dina Min�ii, Raiul de pe Anarres.

�n mileniile care au urmat, telescoapele au dovedit c� avuseser� dreptate. Ans Hos era, �ntr-adev�r, zona cea mai favorizat� de pe Annares, iar prima nav� cu echipaj uman trimis� pe Lun� aterizase chiar acolo, �n locul acela verde dintre mun�i �i mare.

Dar Raiul de pe Anarres s-a dovedit a fi uscat, rece �i b�tut de v�nturi, restul planetei fiind chiar mai vitreg. Via�a nu evoluase dincolo de pe�ti �i plante f�r� flori. Aerul era rarefiat, la fel ca aerul pe Urras la altitudine foarte mare. Soarele �i ardea, v�ntul �i �nghe�a, praful �i sufoca. Timp de dou� sute de ani de la prima aterizare Annares a fost explorat�, cartografiat�, investigat�, dar nu colonizat�. De ce s� te mu�i �ntr-un de�ert b�ntuit de v�nturi c�nd era destul loc �n pl�cutele v�i de pe Urras?

Dar au urmat exploat�rile miniere. Epocile autodevastatoare ale Mileniului al nou�lea �i �nceputului Mileniului urm�tor sec�tuiser� rezervele de pe Urras �i o dat� cu perfec�ionarea rachetelor devenise mai ieftin s� sapi mine pe Lun� dec�t s� extragi metalele necesare din minereuri s�race ori din apa de mare. �n anul Urrasian IX-738 s-au pus bazele unei a�ez�ri la poalele mun�ilor Ne Thera, de unde se extr�gea mercur, �n vechea regiune Ans Hos. Au denumit a�ezarea Anarres Town. Nu era ora�, nu erau femei. B�rba�ii semnau un contract pentru a lucra doi-trei ani ca mineri, apoi se �ntorceau acas�, �n lumea real�.

Luna �i minele sale intrau sub jurisdic�ia Consiliului Guvernelor Mondiale, dar pe partea cealalt�, �n emisfera estic� a Lunii, poporul Thu de�inea un mic secret: o baz� de rachete �i o a�ezare de mineri la minele de aur, cu so�iile �i copiii. Ace�tia locuiau cu adev�rat pe Lun�, dar nimeni nu cuno�tea aceasta cu excep�ia guvernului lor. Pr�bu�irea acelui guvern �n anul 771 a condus la propunerea, exprimat� �n cadrul Consiliului de Guverne Mondiale, de a da Luna Societ��ii Interna�ionale a Odonienilor � cump�r�ndu-i, deci, cu o lume nou� �nainte ca ace�tia s� submineze fatal autoritatea legii �i suveranitatea na�ional� pe Urras. Anarres Town a fost evacuat �i �n mijlocul agita�iei din Thu, dou� ultime rachete au fost expediate grabnic pentru a-i aduce pe mineri. Dar nu to�i au preferat s� se �ntoarc�. Unora le pl�cea de�ertul r�v�it de furtuni.

Mai bine de dou�zeci de ani cele dou�sprezece nave repartizate Coloni�tilor odonieni de c�tre Consiliu au circulat dus-�ntors �ntre cele dou� lumi, p�n� c�nd milionul de suflete care alesese noul mod de via�� a fost transportat peste abisul pustiu. Apoi Portul a fost �nchis imigra�iei, fiind l�sat deschis numai pentru navele de transport �n cadrul Acordului Comercial. Anarres Town num�ra deja o sut� de mii de oameni �i fusese denumit Abbenay, care �n noua limb� a noii societ��i �nsemna �n�elepciune, sau Minte.

Descentralizarea fusese un element esen�ial �n planurile lui Odo pentru societatea pe care nu a tr�it s� o vad� fondat�. Nu avea nici o inten�ie de a �ncerca o dezurbanizare a civiliza�iei. De�i sugerase c� limita natural� pentru m�rimea unei comunit��i depinde de dependen�a sa de zona imediat �nconjur�toare pentru alimenta�ia esen�ial� �i energie, inten�ia sa fusese ca toate comunit��ile s� fie conectate prin re�ele de comunica�ii �i transport astfel �nc�t bunurile �i ideile s� poat� ajunge acolo unde erau necesare, iar administrarea s� func�ioneze cu repeziciune �i u�urin�� �i nici o comunitate s� nu fie izolat� de la activit��ile de schimb �i interschimb. Dar aceast� re�ea nu avea s� fie condus� de sus �n jos. Nu avea s� existe nici un centru de control, nici o capital�, nici o organiza�ie pentru mecanismele auto�ntre�inute ale birocra�iei �i pentru tendin�a de domina�ie a indivizilor care urm�reau s� devin� c�pitani, �efi, conduc�tori de stat.

Cu toate acestea, planurile ei fuseser� bazate pe p�m�ntul generos de pe Urras. Dar pe aridul Anarres comunit��ile au trebuit s� se risipeasc� pe suprafe�e mari �n c�utarea de resurse �i doar pu�ine dintre ele se puteau auto�ntre�ine, oric�t de reduse le erau no�iunile cu privire la ceea ce este necesar pentru a se �ntre�ine. �ntr-adev�r, reduseser� drastic, p�n� la un minim sub care nu puteau trece. Nu inten�ionau s� revin� la tribalismul preurban, pretehnologic. �tiau c� anarhismul lor este produsul unei civiliza�ii foarte avansate, al unei culturi complexe �i diversificate, al unei economii stabile �i al unei tehnologii deosebit de industrializate care putea asigura o produc�ie ridicat� �i transportul rapid al bunurilor. Oric�t de mari erau distan�ele care separau a�ez�rile, acestea urm�reau idealul organicismului complex. Au construit mai �nt�i drumurile, apoi casele. Resursele speciale �i produsele fiec�rei regiuni erau continuu interschimbate cu acelea ale altora, printr-un proces minu�ios de men�inere a echilibrului, acel echilibru al diversit��ii care reprezint� caracteristica vie�ii, a ecologiei naturale �i sociale.

Dar, a�a cum spuneau ei �n maniera lor analogic�, nu po�i avea un sistem nervos f�r� cel pu�in un ganglion, �i preferabil un creier. Trebuia s� existe un centru. Computerele care coordonau administrarea lucrurilor, diviziunea muncii �i distribuirea bunurilor, precum �i federa�iile centrale ale majorit��ii sindicatelor de munc� se aflau �n Abbenay, chiar de la �nceput. �i de la bun �nceput Coloni�tii fuseser� con�tien�i c� aceast� centralizare inevitabil� este o amenin�are continu� care nu poate fi contracarat� dec�t printr-o vigilen�� continu�.

Cu un sentiment de u�urare, Shevek puse cap�t carierei sale de turist. La Ieu Eun �ncepea un nou semestru. Acum se putea stabili pentru a tr�i �i munci �n Paradis, �n loc de a-l privi, pur �i simplu, din exterior.

κi lu� dou� seminalii �i un curs deschis. Nu i se cerea s� predea, dar el �ntrebase dac� poate s-o fac�, iar administratorii �i aranjaser� seminariile. Cursul nu a fost nici ideea lui, nici a lor. A venit o delega�ie din partea studen�ilor �i l-au rugat s�-l prezinte. Shevek a consim�it imediat. A�a se organizau cursurile �n centrele de �nv��are anarresiene: la cererea studen�ilor, ori la ini�iativa profesorului, ori de c�tre studen�i �i profesori �mpreun�. C�nd a constatat c� administratorii sunt nemul�umi�i, a r�s.

��Chiar v� a�tepta�i ca studen�ii vo�tri s� nu fie anarhi�ti? a spus el. Cum altfel pot fi tinerii? C�nd te afli la nivelul de jos, trebuie s� organizezi de jos �n sus.

Nu avea nici cea mai mic� inten�ie de a se l�sa scos de la curs � mai purtase genul acesta de b�t�lie �i �nainte � iar pentru c� a transmis hot�r�rea sa studen�ilor, ace�tia au r�mas fermi pe pozi�ie. Pentru a evita o publicitate nepl�cut�, Rectorii Universit��ii au cedat, iar Shevek a �nceput cursul cu o asisten�� de dou� mii de studen�i �n prima zi. La scurt� vreme, prezen�a a �nceput s� scad�. El insista pe fizic�, niciodat� nu devia �n domeniul politic ori personal, iar fizica pe care o preda el era la un nivel destul de avansat. Dar c�teva sute de studen�i au continuat s� vin�. Unii veneau din simpl� curiozitate, s�-l vad� pe omul de pe Lun�. Al�ii se sim�eau atra�i de personalitatea lui Shevek, de omul �i libertinul pe care �l ghiceau din cuvintele sale chiar �i atunci c�nd nu �i puteau urm�ri matematica. �n sf�r�it, un num�r surprinz�tor de mare dintre ace�tia erau capabili s�-i urm�reasc� �i filozofia �i matematica.

Erau splendid preg�ti�i, studen�ii ace�tia, de o inteligen�� superioar�, ascu�it�, receptiv�. C�nd nu lucrau, se odihneau. Nu erau tracasa�i �i deranja�i de o mul�ime de alte obliga�ii. Niciodat� nu adormeau la curs pentru c� participaser� la serviciile �n rota�ie cu o zi �nainte. Societatea lor �i men�inea �ntr-o continu� lips� de nevoi, tracas�ri �i griji.

Cu toate acestea, ceea ce erau ei liberi s� fac� era o alt� problem�. Shevek avea impresia c� libertatea lor fa�� de obliga�ii era �ntr-o propor�ie direct� cu lipsa lor de ini�iativ�.

Atunci c�nd i s-a explicat sistemul de examinare, Shevek a fost uluit; nu-�i putea imagina o piedic� mai mare pentru nevoia natural� de a �nv��a dec�t acest sistem de �ngurgitare de informa�ii �i eliminarea lor la ordin. La �nceput a refuzat s� dea lucr�ri, sau note, dar asta i-a deranjat at�t de mult pe administratorii Universit��ii �nc�t, neav�nd inten�ia de a fi nepoliticos cu gazdele sale, a cedat. Le-a cerut studen�ilor s� scrie c�te o lucrare despre oricare problem� de fizic� �i interesa �i le-a spus c� le va da tuturor nota cea mai mare pentru ca birocra�ii s� aib� ceva de scris pe formularele �i listele lor. Spre surpriza sa, destul de mul�i studen�i au venit la el pentru a se pl�nge. Vroiau ca el s� stabileasc� problematica, s� formuleze �ntreb�rile corespunz�toare; nu vroiau s� se g�ndeasc� ei �n�i�i la �ntreb�ri, doar s� scrie r�spunsurile pe care le �nv��aser�. Unii dintre ei s-au opus vehement ca el s� dea tuturor aceea�i not�. Atunci cum s-ar mai putea deosebi studen�ii s�rguincio�i de cei mai del�s�tori? Ce rost mai avea s� munce�ti asiduu? Dac� nu se fac distinc�ii competitive, po�i foarte bine s� stai f�r� s� faci nimic.

��Bine, desigur, le-a r�spuns Shevek, tulburat. Dac� nu vre�i s� face�i treaba, nici nu ar trebui s-o face�i.

Au plecat nemul�umi�i, dar politico�i. Erau b�ie�i de treab�, cu o comportare brutal�, dar manierat�. Cuno�tin�ele lui Shevek de istorie urrasian� l-au condus la concluzia c� ace�tia sunt � de�i cuv�ntul era rar folosit �n aceste zile � aristocra�i. �n timpurile feudale aristocra�ia �i trimisese fiii la universitate, conferind superioritate institu�iei. �n zilele acestea este exact invers: universitatea confer� superioritate omului. �i spuneau cu m�ndrie lui Shevek c� la Ieu Eun competi�ia pentru burse este an de an tot mai str�ns�, dovedind democra�ia esen�ial� a institu�iei. "Mai pune�i un lac�t la u�� �i �l numi�i democra�ie!" le r�spundea el. �i pl�cea de studen�ii lui politico�i, inteligen�i, dar nu sim�ea nici un fel de afec�iune deosebit� pentru nici unul dintre ei. Pl�nuiau cariere ca universitari ori cercet�tori industriali �i ceea ce �nv��au de la el reprezenta pentru ei doar un mijloc pentru atingerea acelui scop, succesul �n carier�. Fie c� aveau deja totul, ori negau importan�a a orice le-ar fi putut oferi el.

Deci, se descoperi pe sine f�r� nici un fel de obliga�ii dincolo de preg�tirea acelor lec�ii; restul timpului �i apar�inea �n �ntregime. Nu se mai aflase �ntr-o situa�ie similar� de c�nd avea vreo dou�zeci �i ceva de ani, �n primii s�i ani la Institutul din Abbenay. De atunci �ncoace, via�a sa social� �i personal� devenise tot mai complicat� �i mai preten�ioas�. Fusese nu numai un fizician, dar �i partener, tat�, odonian �i �n cele din urm� reformator social. �n aceste situa�ii nu fusese protejat, nici m�car nu se a�teptase la vreo protec�ie �n fa�a oric�rei griji, ori responsabilit��i ivite. Nu fusese scutit de nimic; fusese doar liber s� fac� orice. Aici, era invers. La fel ca to�i studen�ii �i profesorii, nu avea nimic altceva de f�cut �n afar� de munca sa intelectual�, adic� nimic. Li se f�ceau paturile, le erau m�turate camerele, activit��ile de rutin� ale facult��ii erau asigurate, li se l�sa cale liber�. F�r� so�ii, f�r� familii. Nici o femeie. Studen�ii Universit��ii nu aveau voie s� se �nsoare. Profesorii c�s�tori�i locuiau � �n timpul s�pt�m�nii de �apte zile, cu cinci ore pe zi � �n c�mine pentru burlaci, �n campus, merg�nd acas� numai pentru weekend. Nimic nu �i distr�gea de la munc�. Tihn� total� pentru a lucra, toate materialele la dispozi�ie, stimulare intelectual�, argumenta�ie, conversa�ie ori de c�te ori era nevoie, nici un fel de presiuni. �ntr-adev�r, Paradis! Dar lui i se p�rea c� nu poate s� se apuce de treab�.

�i lipsea ceva � lui, personal, �i �nchipuia, nu locului. El, Shevek, nu era la �n�l�imea locului; nu era suficient de puternic pentru a primi ceea ce i se oferea cu at�ta generozitate. In aceast� oaz� minunat�, se sim�ea uscat �i sec�tuit ca o plant� din de�ert. Via�a pe Anarres �l �nchisese, �i �ncuiase sufletul; apele vie�ii ��neau pretutindeni �n jurul lui, iar el �nc� nu putea bea.

Se for�� s� lucreze, dar nici �n asta nu g�si nici un fel de certitudine. Parc� �i-ar fi pierdut flerul pe care, �n propria-i p�rere despre sine, �l considera drept principalul s�u avantaj fa�� de ceilal�i fizicieni: sim�ul acela care-i spunea unde se afl� problema cu adev�rat important�, indiciul care �l conducea spre interior, c�tre centru. Aici, p�rea s� nu mai dispun� de nici un sim�, de nici o direc�ie. Lucr� �n Laboratoarele pentru Cercetarea Luminii, citi foarte mult �i �n vara �i toamna care au urmat scrise trei lucr�ri � dup� standardele normale, o jum�tate de an productiv�. Dar �i d�dea seama c�, de fapt, nu f�cuse nimic real.

�ntr-adev�r, cu c�t tr�ia mai mult pe Urras, cu at�t mai pu�in real i se p�rea. Parc� �i aluneca din m�n�, toat� lumea aceea plin� de vitalitate, magnific�, inepuizabil� pe care o v�zuse de la ferestrele camerei sale �n prima sa zi petrecut� pe Urras. Aluneca din m�inile lui nepricepute, str�ine, evit�ndu-l, iar c�nd privea din nou �inea �n m�n� ceva cu totul diferit, ceva ce nu-�i dorise niciodat�, un fel de h�rtie mototolit�, ambalaje, gunoaie.

Pentru lucr�rile scrise primi bani. Avea deja �n contul deschis la Banca Na�ional� cele 10 000 de Unit��i Monetare Interna�ionale (UMI) ale Premiului Seo Oen �i o prim� de 5 000 UMI de la Guvernul Ioti. Suma era acum rotunjit� de salariul de profesor �i de banii pl�ti�i de Universitate pentru cele trei monografii. La �nceput, toate acestea i se p�rur� caraghioase, apoi �l nelini�tir�. Nu trebuia s� elimine, ca fiind ridicol, ceva care aici p�rea de o importan�� cov�r�itoare. �ncerc� s� parcurg� un manual elementar de economie; �l plictisi la culme, era ca �i cum ar fi ascultat pe cineva relat�nd f�r� s� se mai opreasc� un vis lung �i stupid. Nu se putea for�a s� �n�eleag� modul de func�ionare al b�ncilor �i a�a mai departe, deoarece toate legile de func�ionare ale capitalismului �i erau la fel de str�ine ca �i ritualurile unei religii primitive, la fel de barbare, de elaborate �i de inutile. �n sacrificiul uman oferit unei zeit��i ar putea exista cel pu�in o frumuse�e eronat� �i teribil�; �n ritualurile c�m�tarilor, unde l�comia, lenea �i invidia se presupune c� pun �n mi�care toate ac�iunile oamenilor, p�n� �i teribilul devenea banal. Shevek privea cu dispre� �i lips� de interes monstruoasa micime. Nu admitea, nu putea s� admit� c�, �n realitate, �l �nsp�im�nta.

�n a doua s�pt�m�n� petrecut� la A-Io, Saio Pae �l dusese la cump�r�turi. De�i nu se g�ndea s�-�i tund� p�rul � �n definitiv, p�rul era o parte din fiin�a lui � avea nevoie de un costum de haine �n stil urrasian �i o pereche de pantofi. Nu sim�ea nici o dorin�� de a p�rea mai str�in dec�t ar�ta f�r� voia lui. Simplitatea vechiului s�u costum era de-a dreptul ostentativ�, iar cizmele lui de de�ert, moi, nefinisate p�reau, �ntr-adev�r, foarte ciudate pe l�ng� �nc�l��mintea at�t de modern� a ioticienilor.

A�a c�, la cererea sa, Pae l-a condus pe Bulevardul Saemtenevia, eleganta arter� comercial� din Nio Esseia, pentru a fi pus la punct de un croitor �i un cizmar.

�ntreaga �nt�mplare s-a dovedit at�t de uimitoare pentru el, �nc�t �i-a alungat-o din minte c�t a putut de repede, dar luni de zile dup� aceea a avut vise, adev�rate co�maruri. Saemtenevia era un bulevard lung de dou� mile, o mas� compact� de oameni, trafic �i lucruri de cump�rat, lucruri de v�nzare. Haine, rochii, robe, pantaloni lungi sau scur�i, c�m�i, bluze, p�l�rii, pantofi, ciorapi, e�arfe, �aluri, veste, cape, umbrele, �mbr�c�minte de purtat �n timp ce dormi, �n timp ce �no�i, �n timp ce joci felurite jocuri; la o petrecere de dup�-amiaz�, la o petrecere seara, la o petrecere la �ar�; haine de �mbr�cat atunci c�nd c�l�tore�ti, c�nd mergi la teatru, c�nd c�l�re�ti ori sapi �n gr�din�, c�nd prime�ti oaspe�i, ori te plimbi cu barca, haine pentru cin�, haine pentru v�n�toare � toate diferite, toate �n sute de diferite croieli, culori, �es�turi, materiale. Parfumuri, ceasuri, l�mpi, statui, cosmetice, lum�n�ri, tablouri, aparate de fotografiat, jocuri, vaze, canapele, ceainice, jocuri "puzzle", perne, p�pu�i, strecur�tori, pernu�e pentru �ngenuncheat, bijuterii, covoare, scobitori, calendare, o suzet� din platin� cu m�nerul din cristal de st�nc�, o ma�in� electric� de ascu�it creioane, un ceas-br��ar� cu cifrele din diamante, felurite suveniruri �i figurine �i fleacuri �i amintiri �i zorzoane �i bibelouri, toate inutile de la bun �nceput, ori ornamentale pentru a le ascunde utilitatea; hectare �ntregi de extravagan�e, hectare de excremente. La primul bloc Shevek se oprise pentru a privi o hain� mi�oas�, cu pete, exponatul central dintr-o vitrin� sclipitoare cu haine �i bijuterii.

��Asta cost� 8 400 unit��i? a �ntrebat el ne�ncrez�tor, dup� ce citise recent �ntr-un ziar c� un "salariu de supravie�uire" era �n jur de 2 000 de unit��i pe an.

��A, da, e blan� veritabil�, destul de rar� acum, c�nd animalele sunt protejate, i-a r�spuns Pae. Frumoas�, nu? Femeile sunt �nnebunite dup� bl�nuri.

�i-au continuat drumul. Dup� �nc� un bloc, Shevek se sim�ea de-a dreptul epuizat. Nu se mai sim�ea �n stare s� priveasc�. Vroia s�-�i ascund� privirea.

Lucrul cel mai ciudat �n privin�a str�zii de co�mar era c� nici unul din acele obiecte nu se confec�iona acolo. Erau doar v�ndute acolo. Unde erau, atunci, atelierele, fabricile, unde erau fermierii, meseria�ii, minerii, �es�torii, chimi�tii, sculptorii, vopsitorii, proiectan�ii, ma�ini�tii, unde erau muncitorii, oamenii care le f�ceau? Ascun�i vederii, undeva, �n alt� parte. To�i oamenii din toate magazinele erau fie cump�r�tori, fie v�nz�tori. Nu aveau alt� rela�ie cu lucrurile dec�t aceea a posesiunii.

A aflat c�, odat� ce aveau m�surile sale, putea comanda orice avea nevoie prin telefon �i s-a decis s� nu se mai �ntoarc� niciodat� pe strada de co�mar.

Costumul de haine �i pantofii i-au fost expedia�i �ntr-o s�pt�m�n�. Le-a �mbr�cat �i s-a examinat �n oglinda cea mare din dormitor. Haina gri, lung�, croit� pe m�sur�, c�ma�a alb�, pantalonii negri, ciorapii �i pantofii lustrui�i se potriveau de minune cu silueta lui �nalt�, sub�ire �i picioarele delicate. A atins cu delicate�e suprafa�a unuia dintre pantofi Era f�cut din acela�i material care acoperea scaunele din celelalte �nc�peri, materialul acela care sem�na cu pielea; �ntrebase nu de mult ce este �i i se spusese c�, �ntr-adev�r, este piele, piele de animale. A tres�rit la atingere, s-a �ndreptat �i s-a �ndep�rtat de oglind�, dar nu �nainte de a fi obligat s� accepte c�, astfel �mbr�cat, asem�narea sa cu mama lui, Rulag, era mai evident� ca oric�nd.

C�nd Shevek a fost trimis acas� dup� o decad� petrecut� �n spital, vecinul s�u din camera 45 a venit s�-l vad�. Era matematician, foarte �nalt �i slab. Avea un defect de vedere necorectat, a�a c� niciodat� nu erai sigur dac� se uit� la tine �i/sau dac� tu te ui�i la el. El �i Shevek coexistaser� �n termeni amicali, unul l�ng� altul, la domiciliul Institutului, timp de un an, f�r� s�-�i fi adresat vreodat� o propozi�ie complet� unul altuia.

A�adar, Desar a intrat, a�intindu-�i privirea c�tre Shevek, ori undeva, l�ng� acesta.

��Ceva?

��Bine, mul�umesc.

��Ce-ar fi� m�ncarea� cantin�

���mpreun�? a �ntrebat Shevek, influen�at de stilul s�u telegrafic.

��Bine.

Desar a adus m�ncare pentru am�ndoi pe aceea�i tav� de la cantina Institutului �i au m�ncat �mpreun� �n camera lui Shevek. A f�cut acela�i lucru diminea�a �i seara timp de trei zile, p�n� c�nd Shevek a sim�it din nou nevoia s� ias� afar�. Era greu de �n�eles pentru ce f�cea Desar a�a ceva. Nu era un tip prietenos, iar speran�ele fr��iei p�reau s� �nsemne foarte pu�in pentru el. Un motiv pentru care se �inea departe de oameni era lipsa lui de onestitate; era fie incredibil de lene�, fie pur �i simplu proprietarian, deoarece camera 45 era plin� de lucruri pe care nu avea dreptul, ori motiva�ia s� le de�in�: farfurii de la cantin�, c�r�i de la biblioteci, un set de instrumente de sculptat lemnul de la un depozit de unelte, un microscop de la vreun laborator, opt p�turi diferite, un dulap plin p�n� la refuz cu haine, dintre care unele evident nu-i veneau lui Desar �i nici nu-i veniser� vreodat�, altele p�r�nd a fi articole pe care le purtase la v�rsta de opt sau zece ani. P�rea c� trece pe la depozite �i magazine de unde lua lucruri cu bra�ul, chiar dac� avea nevoie de ele, sau nu.

��Pentru ce p�strezi toate vechiturile astea? l-a �ntrebat Shevek, arunci c�nd a fost primit �n camer� pentru prima dat�.

��Pur �i simplu se adun�, a r�spuns Desar, vag, privind prin el.

Domeniul matematicii ales de Desar era at�t de ezoteric �nc�t nimeni de la Institut ori de la Federa�ia de Matematic� nu-i putea verifica progresul. De aceea �l �i alesese. Presupunea c� �i motiva�ia lui Shevek era aceea�i.

��La dracu! spunea el. Munc�? Post bun, aici. Secven��, simultaneitate� Rahat!

�n unele momente lui Shevek �i pl�cea de Desar, �n altele �l detesta pentru acelea�i calit��i. Cu toate acestea, se �inea aproape de el, con�tient, dovad� a hot�r�rii sale de a-�i schimba modul de via��.

Boala �l f�cuse s� �n�eleag� c� dac� �ncearc� s� mearg� mai departe singur, se va pr�bu�i complet. Interpreta situa�ia �n termeni morali �i se judeca f�r� mil�. Se p�strase numai pentru sine, contrar imperativului etic al fr��iei. La dou�zeci �i unu de ani, Shevek nu era tocmai un formalist, deoarece moralitatea sa era pasional� �i drastic�, pentru c� era turnat� �ntr-un tipar rigid, Odonianismul simplist predat copiilor de adul�i mediocri, o �nv���tur� moral� interiorizat�.

Gre�ise. Trebuie s� se �ndrepte. Ceea ce �i f�cu.

κi interzise fizica cinci seri din zece. Se oferi voluntar pentru a activa �ntr-un comitet din conducerea domiciliilor Institutului. Asist� la �ntruniri ale Federa�iei de Fizic� �i ale Sindicatului Membrilor Institutului. Se �nscrise �ntr-un grup care practica exerci�ii de bio-feedback �i antrenarea undelor cerebrale. La cantin� �i impuse s� se a�eze la mesele cele mari, �n loc s� stea la una mic� �i cu o carte �n fa��.

Era cu totul surprinz�tor, ca �i cum oamenii �l a�teptaser�. �l incluser�, �l primir� cu bra�ele deschise, �l invitar� ca asociat �i �nso�itor. �l duser� cu ei peste tot �i �n trei decade Shevek �nv��� despre Abbenay mai mult dec�t �nv��ase singur �n jum�tate de an. �mpreun� cu grupuri de tineri veseli ajunse la terenuri de atletism, centre de artizanat, bazine de �not, festivaluri, muzee, teatre, concerte.

Concertele s-au dovedit o revela�ie, un �oc al bucuriei.

Niciodat� nu mai fusese la un concert aici, �n Abbenay, par�ial deoarece pentru el muzica era ceva care mai degrab� se practic� dec�t se ascult�. �n copil�rie �ntotdeauna c�ntase din gur� ori la vreun instrument, �n corurile �i ansamblurile locale. �i pl�cuse foarte mult, dar nu avea cine �tie ce talent. Cam asta era tot ce �tia despre muzic�.

Centrele de �nv��are predau toate deprinderile care preg�tesc tinerii pentru practicarea artei: canto, m�sur�, dans, utilizarea pensulei, daltei, cu�itului, strungului �i a�a mai departe. Totul era at�t de pragmatic �nc�t copiii �nv��au s� vad�, s� vorbeasc�; s� aud�, s� se mi�te, s� m�nuiasc�. Nu se f�cea nici un fel de deosebire �ntre arte �i meserii; arta era considerat� c� ocup� un loc �n via��, fiind totu�i o tehnic� de baz� a vie�ii, cum ar fi vorbirea. �n felul acesta se dezvoltase arhitectura, chiar de la �nceput, f�r� nici un fel de constr�ngeri, un stil consistent, simplu �i pur, subtil prin propor�iile sale. Pictura �i sculptura serveau mai ales ca elemente ale arhitecturii �i planific�rii urbane. C�t despre arta cuvintelor, poezia �i proza tindeau a fi efemere, legate de c�ntec �i dans. Numai teatrul se distingea �n �ntregime singur, �i numai teatrul era denumit "Arta" � o form� complet� �n sine. Existau multe grupuri regionale �i trupe itinerante de actori �i dansatori, precum �i teatre permanente, adesea cu dramaturgul propriu. Ace�tia interpretau tragedii, comedii semiimprovizate, spectacole de mim�. �n ora�ele izolate din de�ert, acestea erau la fel de binevenite ca ploaia. Oriunde ajungeau, reprezentau evenimentul cel mai �nsemnat al anului. Izvor�t� din izolarea �i comunitarismul spiritului anarresian �i �ntrup�ndu-le, totodat�, dramaturgia dob�ndise o extraordinar� for�� �i str�lucire.

Cu toate acestea, Shevek nu era prea sensibil la manifest�rile teatrale. �i pl�cea splendoarea verbal�, dar �ntreaga idee a interpret�rii actorice�ti nu i se potrivea. Abia �n al doilea an petrecut la Abbenay avea s� descopere, �n sf�r�it, Arta sa, acea art� care este f�cut� din timp. Cineva l-a invitat la un concert, la Sindicatul Muzicii. �n seara urm�toare s-a dus din nou. A mers la fiecare concert, cu noile sale cuno�tin�e, atunci c�nd a fost posibil, f�r� acestea dac� nu s-a putut altfel. Muzica era o nevoie mult mai urgent�, o satisfac�ie mult mai profund� dec�t compania altora.

Eforturile sale de a se desprinde din izolarea sa esen�ial� se dovediser� un e�ec �i �tia acest lucru. Nu �i f�cu nici un prieten apropiat. Se �mpereche cu c�teva fete, dar �mperecherea nu se dovedea chiar bucuria care ar fi trebuit s� fie. Era mai mult rezolvarea unei necesit��i, ca evacuarea �i dup� aceea se sim�ea ru�inat deoarece implica �i o alt� persoan�, ca obiect. Era de preferat masturbarea, solu�ia corespunz�toare pentru un om ca el. Soarta lui era solitudinea; era prins �n capcana eredit��ii sale. Ea �i spusese: "Pe locul �nt�i vine munca." Rulag rostise cuvintele cu calm, afirmarea unui fapt, incapabil� de a-l schimba, de a ie�i din celula ei rece. La fel �i cu el. Inima lui t�njea c�tre ei, tinerele suflete iubitoare care �l numeau frate. Dar nu putea ajunge la ei, nici ei la el. Era n�scut pentru a fi singur, un afurisit intelectual f�r� suflet, un egoist.

Munca venea pe primul loc, dar nu-l ducea nic�ieri. Ca �i sexul, ar fi trebuit s� fie o pl�cere �i nu era. Se fr�m�nta asupra acelora�i probleme, f�r� a se apropia cu nici un pas de solu�ia la Paradoxul Temporal al lui To, care, cu un an �n urm�, avusese impresia c� este pe punctul de a o fi g�sit. Acea siguran�� de sine i se p�rea acum de-a dreptul incredibil�. Chiar se crezuse capabil, la v�rsta de dou�zeci de ani, s� dezvolte o teorie care s� schimbe fundamentele fizicii cosmologice? Evident, �nainte de a se �mboln�vi, o vreme nu fusese �n toate min�ile. Se �nscrise la dou� grupuri de lucru �n domeniul matematicilor filozofice, conving�ndu-se pe sine c� �i trebuie, refuz�nd s� admit� c� ar fi putut coordona el �nsu�i oricare dintre cursuri la fel de bine ca �i instructorii respectivi. �l evita pe Sabul c�t putea de mult.

Sub prima impresie a noilor sale decizii, �i propusese s� o cunoasc� mai bine pe Gvarab. Ea reac�iona cum putea mai bine, dar iarna fusese deosebit de grea pentru ea; era bolnav�, surd� �i b�tr�n�. �ncepu un curs de prim�var�, fiind apoi nevoit� s� renun�e. Era r�t�cit�, uneori abia recunosc�ndu-l pe Shevek, alteori t�r�ndu-l p�n� la domiciliul ei pentru o sear� �ntreag� de discu�ii. Undeva, Shevek dep�ise ideile lui Gvarab, iar discu�iile acestea nesf�r�ite i se p�reau dificile. Fie c� trebuia s� o lase pe Gvarab s�-l plictiseasc� ore �n �ir, repet�nd ceea ce el �tia deja, ori chiar repudiase par�ial, fie c� se vedea nevoit s� o r�neasc� �ncerc�nd s� o corecteze. Era mai presus de r�bdarea �i tactul oricui de v�rsta sa, ajung�nd p�n� la urm� s� o evite

pe Gvarab atunci c�nd era posibil �i �ntotdeauna cu con�tiin�a grea.

Nu mai era nimeni altcineva cu care s� discute probleme profesionale. Nimeni de la Institut nu �tia destul despre fizica temporal� pur� pentru a putea �ine pasul cu el. I-ar fi pl�cut s� o predea, dar �nc� nu i se asigurase o pozi�ie didactic�, ori o sal� special� la Institut; Sindicatul Membrilor pentru studen�i �i cadre didactice �i respinsese cererea. Nu doreau s� se certe cu Sabul.

Pe m�sur� ce �nainta �n an, �ncepu s� petreac� destul de mult timp compun�nd scrisori adresate lui Atro �i celorlal�i fizicieni �i matematicieni de pe Urras. Pu�ine din aceste scrisori erau expediate. Pe unele le scria �i apoi le rupea. Descoperi c� matematicianul Loai An, c�ruia �i scrisese un discurs de �ase pagini despre reversibilitatea temporal�, era mort de dou�zeci de ani; omisese s� citeasc� prefa�a biografic� la cartea acestuia intitulat� Geometriile Timpului. Alte scrisori, care presupunea c� vor fi preluate de navele de transport de pe Urras, erau oprite de �efii Portului din Abbenay. Portul era sub controlul direct al CDP, deoarece func�ionarea sa implica coordonarea mai multor sindicate iar unii dintre coordonatori trebuiau s� cunoasc� iotica. Ace�ti administratori ai Portului, cu preg�tirea lor special� �i pozi�ia important�, tindeau s� manifeste o mentalitate birocratic�; spuneau "nu" automat. Nu aveau �ncredere �n scrisorile c�tre matematicieni, care ar�tau ca ni�te coduri �i despre care nimeni nu-i putea convinge c� nu reprezentau ni�te coduri. Scrisorile c�tre fizicieni erau expediate dac� Sabul, consultantul lor, le aproba. Dar acesta nu vroia s� le aprobe pe acelea care abordau subiecte �n afara propriului s�u domeniu de fizic� secven�ial�. "Nu este de competen�a mea", morm�ia el, d�nd la o parte scrisoarea. Oricum, Shevek o trimitea conducerii Portului �i o primea �napoi marcat� "Nu se aprob� pentru export".

Supuse problema aten�iei Federa�iei de Fizic�, la ale c�rei �ntruniri Sabul rar se deranja s� participe. Nimeni de acolo nu acorda importan�� problemei comunica�iei libere cu inamicul ideologic. Unii �i repro�ar� lui Shevek faptul c� lucreaz� �ntr-un domeniu at�t de pu�in cunoscut �nc�t, dup� propriile sale afirma�ii, nu mai era nimeni pe aceast� lume capabil de a-l aborda.

��Dar nu e dec�t un domeniu nou, spuse el, f�r� rezultat.

��Dac� este nou, �mp�rt�e�te-l cu noi, nu cu proprietarienii!

��De un an de zile �ncerc s� �in un curs, �n fiecare trimestru. �ntotdeauna spune�i c� nu sunt suficiente solicit�ri. V� teme�i pentru c� este ceva nou?

�ntrebarea nu-i aduse prieteni. �i l�s� �nfuria�i.

Continu� s� scrie scrisori c�tre Urras, chiar �i arunci c�nd nu expedia nici una dintre ele. Faptul de a se adresa �n scris cuiva care ar putea �n�elege � care ar fi putut �n�elege � �i d�dea posibilitatea de a scrie, de a g�ndi. Altfel, nu era posibil.

A�a treceau decadele �i trimestrele. De dou�-trei ori pe an primea �i recompensa: o scrisoare de la Atro ori de la alt fizician din A-Io sau Thu, o scrisoare lung�, �ntr-un stil concis, cu argumente concise, numai teorie, de la �nceput p�n� la sf�r�it, numai fizic� matematico-etico-cosmologico-temporal�, intens�, abstrus�, scris� �ntr-o limb� pe care el nu o putea vorbi, de oameni pe care nu-i cuno�tea, str�duindu-se vehement s�-i combat� �i s�-i distrug� teoriile, inamici ai patriei sale, rivali, str�ini, fra�i.

Zile �ntregi de la primirea unei scrisori era irascibil, voios, lucra zi �i noapte, rev�rsa idei ca o f�nt�n�. Dup� care, �ncet, cu izbucniri �i lupte disperate, revenea pe p�m�nt, pe solul uscat �i secat.

C�nd a murit Gvarab, tocmai termina al treilea an petrecut la Institut. A cerut s� vorbeasc� la serviciul memorial �inut, dup� cum era obiceiul, �n locul unde lucrase persoana �n cauz�, �n cazul acesta una dintre s�lile de curs din cl�direa laboratorului de fizic�. A fost singurul vorbitor. Nu a asistat nici un student; Gvarab nu mai predase de doi ani. Se aflau de fa�� c��iva membri mai v�rstnici ai Institutului, precum �i fiul lui Gvarab, un chimist agricol de v�rst� mijlocie, din nord-est. Shevek a stat pe locul unde obi�nuia s� stea b�tr�na pentru a conferen�ia. Cu o voce �ngro�at� de acum obi�nuita sa r�ceal� pectoral� de iarn�, le-a spus celor prezen�i c� Gvarab pusese temelia �tiin�ei timpului, fiind cel mai mare cosmolog care lucrase vreodat� la Institut.

��Acum, �n fizic�, o avem �i noi pe Odo a noastr�, a spus el. O avem �i nu am onorat-o cum se cuvine.

Dup� ceremonie, o femeie i-a mul�umit cu lacrimi �n ochi.

��Noi �ntotdeauna ne luam a zecea zi �mpreun�, ea �i cu mine, f�c�nd curat la noi �n bloc. Ne sim�eam at�t de bine c�nd st�team de vorb�, i-a spus ea, �nfior�ndu-se de v�ntul �nghe�at, la ie�irea din cl�dire.

Chimistul agricol a murmurat expresii politicoase �i s-a gr�bit s� prind� un transport spre nord-est. �ntr-un acces de durere, ner�bdare �i inutilitate, Shevek a pornit mai departe, merg�nd la �nt�mplare prin ora�.

Se afla de trei ani aici �i ce realizase? O carte, �nsu�it� de Sabul; cinci-�ase lucr�ri nepublicate �i un discurs funebru pentru o via�� irosit�.

Nimic din ceea ce f�cea nu era �n�eles. Sau, mai bine zis, nimic din ceea ce f�cea nu avea sens. Nu �ndeplinea nici o func�ie necesar�, personal� sau social�. De fapt � �i acesta nu era un fenomen neobi�nuit �n domeniul s�u � la dou�zeci de ani arsese complet. Nu v� mai realiza nimic de acum �nainte. Ajunsese la zid pentru totdeauna.

Se opri �n fa�a auditoriului Sindicatului muzicii pentru a citi programul decadei. Ast�-sear� nu e nici un concert. Se �ntoarse din fa�a afi�ului �i se trezi fa�� �n fa�� cu Bedap.

Bedap, ve�nic defensiv �i cam miop, nu d�du nici un semn de recunoa�tere. Shevek �l prinse de m�n�.

��Shevek! La naiba, chiar tu e�ti!

Se �mbr��i�ar�, se s�rutar�, se desp�r�ir� �i se �mbr��i�ar� din nou. Shevek era cople�it de iubire. De ce? Nici m�car nu-i pl�cuse cine �tie ce de Bedap �n acel ultim an la Institutul regional. Nu-�i scriseser� niciodat� �n to�i ace�ti ani. Prietenia lor apar�inea copil�riei, trecutului. Totu�i, iubirea era acolo, izbucnind ca din c�rbunii v�ntura�i.

Merser� mai departe, discut�nd, f�r� ca vreunul s� �in� seama pe unde merg. D�deau din m�ini �i se �ntrerupeau unul pe cel�lalt. �n seara de iarn� str�zile largi din Abbenay erau lini�tite. La fiecare traversare lumina difuz� a l�mpilor delimita un spa�iu de argint �n care z�pada se �nvolbura ca bancurile de pe�ti�ori urm�rindu-�i umbrele. V�ntul rece ca ghea�a �mpingea din urm� z�pada. Buze amor�ite de frig �i din�i cl�n��nind �ncepur� s� �ntrerup� conversa�ia. Prinser� omnibuzul de ora zece, ultimul, p�n� la Institut. Domiciliul lui Bedap era departe, la marginea de est a ora�ului, un lung drum prin frig.

��Shev, tr�ie�ti ca un putred profitor urrasian, spuse el, cercet�nd camera 46 cu uimire plin� de ironie.

��Ei, hai, nu e chiar at�t de r�u. Arat�-mi tu ceva excremental.

De fapt, camera con�inea aproape tot ce avea �i atunci c�nd Shevek intrase �n ea pentru prima dat�.

��P�tura de colo, spuse Bedap, ar�t�nd cu degetul.

��Asta a fost aici c�nd am venit. Cineva a f�cut-o manual �i a l�sat-o aici c�nd s-au mutat. Pe o noapte ca asta e o p�rur� un exces?

��Cu siguran�� c� este o culoare excremental�, r�spunse Bedap. �n calitate de analist al func�iunilor, trebuie s� precizez c� nu este absolut nici o nevoie de culoarea portocalie. Portocaliul nu �ndepline�te nici o func�ie vital� �n organismul social, nici la nivel celular, nici organic �i, absolut sigur, nici la nivelul holorganismic sau la cel mai central etic, �n care caz toleran�a este o alegere mult mai bun� dec�t excre�ia. Vopse�te-o �n verde murdar, frate! Dar astea ce mai sunt?

��Noti�e.

��Codificate? �ntreb� Bedap, r�sfoind un caiet cu deta�area pe care Shevek �i amintea c� �l caracteriza.

Bedap avea �i mai pu�in sentimentul intimit��ii � al de�inerii personale � dec�t majoritatea anarresienilor. Niciodat� nu avusese un creion preferat pe care s�-l poarte pretutindeni cu el, ori o c�ma�� veche la care s� �in� �i pe care s� nu vrea s� o arunce la reciclare, iar dac� primea un cadou, �ncerca s�-l �in� la vedere din considera�ie pentru cel care i-l d�duse, dar �ntotdeauna �l pierdea. Era con�tient de aceast� tr�s�tur� a sa �i spunea c� asta demonstreaz� c� e mai pu�in primitiv dec�t majoritatea oamenilor, un exemplu timpuriu al Omului Promis, adev�ratul �i autenticul odonian. Cu toate acestea, avea �i el un anume sim� al propriet��ii, al propriei particularit��i. �ncepea de sus, de la cap, al lui ori al altuia, �i de acolo mai departe. Niciodat� nu-�i v�ra nasul unde nu era treaba lui.

����i mai aminte�ti scrisorile acelea proste�ti pe care le scriam codificat atunci c�nd participai la proiectul de �mp�durire?

��Acesta nu e nici un cod. E iotic�.

��Ai �nv��at iotica? De ce scrii �n limba asta?

��Deoarece nimeni de pe planeta asta nu pricepe ce spun, ori nu vrea s� priceap�. Singura persoan� care �n�elegea a murit acum trei zile.

��A murit Sabul?

��Nu, Gvarab. Sabul nu e mort. N-am eu norocul �la!

��Care e problema?

��Problema cu Sabul? Jum�tate e invidie, cealalt� jum�tate e incompeten��.

��Mi-am �nchipuit c� lucrarea lui despre cazualitate e de prima m�n�. Chiar tu ai afirmat a�a ceva.

��A�a am crezut �i eu, p�n� c�nd am citit sursele. Toate ideile sunt urrasiene. Nici m�car recente. De dou�zeci de ani nu i-a mai venit o idee proprie. Nici n-a mai f�cut vreo baie.

��Ce e �n mintea ta? �ntreb� Bedap pun�nd o m�n� pe caiete �i privindu-l pe Shevek pe sub spr�ncene.

Bedap avea ochii mici, cam sa�ii, o fa�� energic�, un trup bine f�cut. Obi�nuia s�-�i mu�te unghiile �i �n at��ia ani le redusese la simple dungi de-a curmezi�ul v�rfurilor groase, sensibile ale degetelor.

��N-ajut� la nimic, spuse Shevek, a�ez�ndu-se pe platforma-pat. Mi-am gre�it domeniul.

��Tu? �ntreb� Bedap z�mbind.

��Cred c� la sf�r�itul trimestrului voi cere o replasare.

��Unde?

��Nu-mi pas�. �nv���m�nt, inginerie. Trebuie s� m� rup de fizic�.

Bedap se a�ez� pe un scaun �i �i mu�c� o unghie.

��Sun� ciudat.

���mi recunosc limitele.

��N-am �tiut c� ai vreuna. Vreau s� spun, �n domeniul fizicii. �tii bine c� eu nu sunt temporalist. Dar nu e neap�rat nevoie s� �tii s� �no�i pentru a recunoa�te un pe�te, nu trebuie s� str�luce�ti pentru a fi o stea�

Shevek �i privi prietenul �i spuse, tulburat, ceea ce niciodat� nu fusese capabil s�-�i spun� singur:

��M-am g�ndit la sinucidere. Foarte mult. Anul acesta. Pare solu�ia cea mai bun�.

��Nu cred c� e chiar modul cel mai potrivit de a trece de partea cealalt� a suferin�ei.

����i mai aduci aminte? �ntreb� Shevek, z�mbind crispat.

��Cu intensitate. Pentru mine a fost o conversa�ie deosebit de important�. Cred c� �i pentru Takver �i Tirin.

��Oare?

Shevek se ridic�. Nu era dec�t o camer� de patru pa�i, dar nu putea sta lini�tit.

��Atunci, a fost important� �i pentru mine, continu� el, r�m�n�nd �n picioare, la fereastr�. Numai c�, aici, m-am schimbat. Ceva nu e cum trebuie. Nu �tiu ce.

��Eu �tiu, r�spunse Bedap. Zidul. Ai ajuns la zid.

��Zidul? tres�ri Shevek, privindu-l �nsp�im�ntat.

���n cazul t�u zidul pare a fi Sabul �i suporterii s�i din sindicatele �tiin�ifice �i CPD. �n ceea ce m� prive�te, m� aflu la Abbenay de patru decade. Patruzeci de zile. Suficient pentru a �n�elege c� �n patruzeci de ani petrecu�i aici nu voi realiza nimic din ceea ce vreau s� fac, �mbun�t��irea instruirii �tiin�ifice din centrele de �nv��are. Dac� nu cumva nu se schimb� lucrurile. Ori dac� nu trec de partea du�manilor.

��Du�mani?

��Oamenii m�run�i. Prietenii lui Sabul! Oamenii la putere.

��Despre ce vorbe�ti, Dap? Noi nu avem nici o structur� de putere.

��Nu? Atunci ce-l face pe Sabul at�t de puternic?

��Nu o structur� de putere, ori un guvern. La urma urmelor, nu ne afl�m pe Urras.

��Nu. De acord, nu avem guverne, nu avem legi. Dar dup� c�te �mi dau eu seama, ideile nu au fost niciodat� controlate de guverne, nici chiar pe Urras. Dac� ar fi fost a�a, cum �i-ar fi putut Odo formula propriile idei? Cum ar fi devenit Odonianismul o mi�care mondial�? Arhai�tii au �ncercat s� o elimine prin for�� �i nu au izbutit. Nu po�i zdrobi ideile interzic�ndu-le, refuz�nd s� g�nde�ti, refuz�nd schimbarea. Nu le po�i zdrobi dec�t ignor�ndu-le. Este exact ce face societatea noastr�! Sabul te folose�te unde poate, iar acolo unde nu poate, te opre�te s� publici, s� predai, chiar s� lucrezi. Corect? Cu alte cuvinte, de�ine puterea asupra ta. De unde o are? Nu de la o autoritate autorizat�, nici nu exist� a�a ceva. Nici m�car din la�itatea �nn�scut� a min�ii umane de valoare medie. Opinia public�! Aceasta este structura de putere c�reia �i apar�ine �i �tie prea bine cum s� profite de ea. Guvernul neadmis, inadmisibil, care coordoneaz� societatea odonian� prin �mb�csirea inteligen�ei individuale!

Shevek �i rezem� palmele pe pervazul ferestrei �i privi prin reflec�iile estompate de pe geam �n �ntunericul de afar�.

��Vorbe de om nebun, Dap, spuse el �n cele din urm�.

��Nu, frate, sunt s�n�tos. Ceea ce �nnebune�te oamenii este �ncercarea de a tr�i �n afara realit��ii. Realitatea este �ngrozitoare. Te poate ucide. Dac� �i la�i timp, te va ucide. Realitatea este durerea � chiar tu ai spus asta! Dar minciunile, evaziunile realit��ii te aduc �n pragul nebuniei. Minciunile te fac s� dore�ti s� te sinucizi.

��Dar nu po�i vorbi serios despre un guvern pe Anarres! spuse Shevek, �ntorc�ndu-se spre Bedap pentru a-l putea privi drept �n fa��.

��Defini�iile lui Tomar: "Guvern: Utilizarea legal� a puterii pentru a men�ine �i extinde puterea". �nlocuie�te "legal" cu "obi�nuit" �i �l vei afla pe Sabul �i Sindicatul Instruc�iei �i CDP-ul.

��CDP-ul!

��CDP-ul este �n momentul de fa�� esen�ialmente o birocra�ie arhaic�.

Dup� un moment de t�cere, Shevek r�se, de�i nu tocmai natural, �i spuse:

��Bine, bine Dap, e amuzant, dar �i un pic boln�vicios, nu crezi?

��Shev, te-ai g�ndit vreodat� c� tot ceea ce modul analogic nume�te "boal�" � dezafectare social�, nemul�umire, alienare � ar putea fi, tot analogic, numit "durere'? La ce te-ai referit atunci c�nd vorbeai despre durere? La suferin��? Vrei s� spui c� suferin�a, ca �i durerea, serve�te unei func�ii �n organism?

��Nu! r�spunse Shevek, violent. Eu vorbeam �n termeni personali, spirituali.

��Dar tu ai vorbit despre suferin�a fizic�, despre un om murind din cauza arsurilor. Iar eu vorbesc despre suferin�a spiritual�! Despre oameni care-�i v�d talentul, munca, via�a irosite. Despre min�i bune supun�ndu-se unora stupide. Despre for�� �i curaj strangulate de invidie, setea de putere, teama de schimbare. Schimbarea este libertate, schimbarea este via��. Exist� ceva mai esen�ial pentru g�ndirea odonian� dec�t asta? Dar nimic nu se mai schimb�! Societatea noastr� este bolnav�. O �tii prea bine. Tu suferi de aceast� boal�, de boala sinuciderii.

��Ajunge Dap. Las-o balt�.

Bedap nu mai spuse nimic �i �ncepu s�-�i mu�te unghiile, metodic �i g�nditor.

Shevek se a�ez� din nou pe platforma pat �i �i sprijini capul �n m�ini. Urm� o lung� t�cere. Ninsoarea �ncetase. Un v�nt rece, �ntunecat zg�l��ia ferestrele. Camera era rece. Nici unul nu-�i scosese haina.

��Uite ce este, frate, spuse Shevek �n cele din urm�. Nu societatea noastr� este aceea care frustreaz� creativitatea individual�. Este s�r�cia de pe Annares. Planeta aceasta nu a fost prev�zut� pentru a suporta o civiliza�ie. Dac� nu ne ajut�m unul pe altul, dac� nu renun��m la dorin�ele noastre personale pentru binele comun, atunci nimic, dar absolut nimic pe lumea asta stearp� nu ne mai poate salva. Unica noastr� resurs� este solidaritatea uman�.

��Solidaritatea, da! Chiar �i pe Urras, unde m�ncarea cade din copaci, chiar �i acolo Odo a spus c� solidaritatea uman� este unica noastr� speran��. Dar noi am tr�dat acea speran��. Am l�sat cooperarea s� devin� supunere. Pe Urras au un guvern prin minoritate. Aici avem un guvern prin majoritate. Dar este un guvern! Con�tiin�a social� nu mai este o fiin�� vie ci un mecanism, o ma�in� a puterii controlat� de birocra�i!

���i tu �i eu ne-am putea oferi ca voluntari �i �n numai c�teva decade am fi repartiza�i prin loterie la CPD. Ne-ar transforma oare �n birocra�i, �n �efi?

��Nu e vorba de indivizii repartiza�i la CPD, Shev. Cei mai mul�i dintre ei sunt la fel ca noi. Mult prea asem�n�tori cu noi. De bun� credin��, naivi. �i nu e numai CPD-ul. Se �nt�mpl� pretutindeni pe Anarres � �n centrele de �nv��are, institute, mine, o�el�rii, pesc�rii, fabrici de conserve, sta�iuni de dezvoltare �i cercetare agricol�, fabrici, comunit��i specializate � oriunde func�ia cere expertiz� �i o institu�ie stabil�. Dar acea stabilitate confer� o motiva�ie impulsului autoritarist. �n primii ani ai coloniz�rii eram con�tien�i de asta, vegheam s� nu se �nt�mple. Pe vremea aceea oamenii f�ceau o discriminare foarte atent� �ntre administrarea lucrurilor �i guvernarea oamenilor. Au f�cut-o at�t de bine �nc�t am uitat c� tendin�a de dominare este la fel de important� pentru fiin�ele umane ca �i impulsul c�tre ajutor reciproc �i trebuie antrenat� la fiecare individ �n parte, cu fiecare nou� genera�ie. Nimeni nu se na�te mai odonian dec�t se na�te civilizat! Dar am uita �i acest lucru. Noi nu facem educa�ie pentru libertate. Educa�ia, activitatea cea mai important� a organismului social a devenit rigid�, moralist�, autoritarist�! Copiii �nva�� s� repete ca papagalii cuvintele lui Odo, de parc� ar fi legi � suprema blasfemie!

Shevek ezit�. Beneficiase de prea mult� educa�ie de genul aceleia men�ionate de Bedap, �n copil�rie, chiar �i aici, la Institut, pentru a putea nega acuza�iile lui Bedap care, necru��tor, profit� de avantajul creat.

���ntotdeauna este mult mai u�or s� nu g�nde�ti pentru tine. G�se�te-�i o ierarhie pl�cut� �i sigur� �i fixeaz�-te �n ea. Nu face schimb�ri, nu risca dezaprobarea, nu-�i deranja colegii. �ntotdeauna este cel mai u�or s� te la�i guvernat.

��Dar nu este vorba de nici un guvern, Dap. Exper�ii �i b�tr�nii vor conduce orice echip�, ori sindicat; ei �tiu cel mai bine cum se face treaba. La urma urmei, treaba trebuie f�cut� de cineva! C�t despre CPD, ai dreptate, ar putea deveni o ierarhie, o structur� de putere, dac� nu ar fi organizat� pentru a preveni exact a�a ceva. Prive�te cum sunt organiza�i! Voluntari, selecta�i prin tragere la sor�i, un an de preg�tire, patru ani ca membru �i apoi, afar�. Nimeni n-ar putea c�tiga putere, �n sensul vechi, �ntr-un asemenea sistem, cu numai patru ani la dispozi�ie.

��Unii stau peste patru ani.

��Consilierii? Nu mai au drept la vot.

��Voturile nu sunt importante. Exist� oameni �n dosul scenei�

��Ei, poftim! Asta e curat� paranoia! �n dosul scenei� Cum? Care scene? Oricine poate participa la o �edin�� a CPD, iar dac� este un membru interesat, poate dezbate �i vota! �ncerci s� sugerezi c� avem aici politicieni?

Shevek era furios pe Bedap. Urechile-i proeminente deveniser� purpurii, vocea �i r�suna puternic�. Era t�rziu, nu se z�rea nici o lumin�. Desar, din camera 45, b�tu �n perete pentru a cere lini�te.

��Spun ceea ce �tiu, replic� Bedap pe un ton mult mai sc�zut. C� oameni ca Sabul conduc �n realitate CPD, an de an.

��Dac� �tii acest lucru, �l acuz� Shevek �ntr-o �oapt� r�gu�it�, atunci de ce nu l-ai spus �n public? De ce nu ai convocat o sesiune critic� a sindicatului t�u, dac� de�ii faptele? Dac� ideile tale nu rezist� la o examinare public�, nu le admit ca �oapte �n miez de noapte.

��Frate, r�spunse Bedap, ai c�rui ochi deveniser� foarte mici, ca ni�te m�rgele de o�el, e�ti virtuos cu tine �nsu�i. A�a ai fost tu �ntotdeauna. Dar m�car o dat� prive�te �i tu �n afara afurisitei aceleia de con�tiin�e pure pe care o ai! Am venit la tine �i am �optit pentru c� �tiu c� m� pot �ncrede �n tine, lua-te-ar dracu! Cu cine altul mai pot vorbi? Doar n-am de g�nd s� sf�r�esc asemenea lui Tirin!

��Ca Tirin? �ntreb� Shevek at�t de surprins �nc�t ridic� din nou glasul, iar Bedap �l aten�ion� cu un gest c�tre perete. Ce s-a �nt�mplat cu Tirin? Unde e acum?

��La azilul de pe Insula Segvina.

��La azil?

A�a cum era a�ezat, lateral, pe fotoliu, Bedap �i ridic� genunchii p�n� la b�rbie �i �i �nconjur� cu bra�ele, dup� care continu� lini�tit, dar f�r� nici o pl�cere.

��Tirin a scris o pies� �i a pus-o �n scen�, �n anul care a urmat plec�rii tale. Era amuzant�, tr�snit�, �i cuno�ti stilul, �ncepu Bedap trec�ndu-�i m�na prin p�rul aspru, de culoarea nisipului �i eliber�ndu-l din coada �n care era legat. Dac� ai fi un prost, �i s-ar putea p�rea anti-odonian�. O mul�ime de oameni sunt stupizi. S-a f�cut mare v�lv�. A fost mustrat. Mustrare public�. Nu mai v�zusem a�a ceva p�n� atunci. Toat� lumea vine la �ntrunirea sindicatului t�u �i te spune. A�a procedau atunci c�nd doreau s� readuc� la dimensiuni normale un �ef de echip�, ori conduc�tor mult prea autoritar. Acum nu mai recurg la asta dec�t ca s�-i spun� unui individ s� �nceteze a mai g�ndi pentru sine. A fost r�u de tot. Tirin n-a rezistat. Cred c� �ntr-adev�r l-a scos pu�in din min�i. Dup� aceea i se p�rea c� toat� lumea e �mpotriva lui. A �nceput s� vorbeasc� prea mult � vorbe grele. Nu lipsite de ra�iune, dar �ntotdeauna critice, ve�nic pline de am�r�ciune. Vorbea a�a cu oricine. �n sf�r�it, a terminat cu Institutul, s-a calificat ca instructor de matematic� �i a solicitat o repartizare. 1 s-a acordat. La o echip� de repararea drumurilor, �n sud-vest. A protestat, consider�nd-o o eroare, dar computerele Divlab au repetat-o. A�a c� s-a dus.

��C�t� vreme l-am cunoscut eu, Tir n-a lucrat niciodat� afar�, �l �ntrerupse Shevek. De c�nd avea zece ani. �ntotdeauna f�cea rost de munci la birou. Computerele au apreciat corect.

��Nu �tiu exact ce s-a �nt�mplat �n realitate acolo, continu� Bedap f�r� a-i acorda nici o aten�ie. Mi-a scris de c�teva ori �i de fiecare dat� fusese reamplasat. Mereu la munc� fizic�, �n mici comunit��i izolate. Mi-a scris c� �i p�r�se�te postul �i c� vine la mine, �n nord-vest, s� st�m de vorb�. Dar n-a venit. A �ncetat s�-mi mai scrie. �n final i-am dat de urm� prin Registrul for�ei de munc� de la Abbenay. Mi-au trimis o copie dup� fi�a lui, iar ultima �nsemnare era doar "Terapie. Insula Segvina." Terapie! A omor�t Tirin pe cineva? A violat pe cineva? �n afar� de asta, pentru ce e�ti trimis la Azil?

��Nu e�ti deloc trimis la Azil. Tu ceri s� fii repartizat acolo.

��Nu-mi b�ga pe g�t rahaturile astea, spuse Bedap cuprins de o m�nie brusc�. N-a cerut niciodat� s� fie trimis acolo. L-au scos din min�i �i apoi l-au expediat acolo. Eu despre Tirin vorbesc, Tirin, �i-l mai aminte�ti?

��L-am cunoscut �naintea ta. Ce crezi c� este Azilul? O �nchisoare? Este un refugiu. Iar dac� acolo se afl� uciga�i �i oameni care �i-au p�r�sit locul de munc� este pentru c� ei au cerut s� fie trimi�i acolo, unde nu exist� presiune �i sunt feri�i de pedeaps�. Dar cine sunt ace�ti oameni despre care tot vorbe�ti, ace�ti "ei"? "Ei" l-au scos din min�i �i a�a mai departe. �ncerci cumva s� spui c� �ntregul sistem social este r�u, c� de fapt "ei", cei care �l persecut� pe Tirin, du�manii t�i, suntem noi, organismul social?

��Dac� �l po�i elimina pe Tirin din con�tiin�a ta ca pe unul care a fugit de munc�, nu cred c� mai am ceva s�-�i spun, r�spunse Bedap, ghemuit pe fotoliu.

Era at�ta durere simpl� �i nedisimulat� �n vocea sa �nc�t m�nia �ndrept��it� a lui Shevek se curm� brusc. O vreme nu mai scoaser� nici o vorb�.

��Ar fi mai bine s� plec acas�, spuse Bedap, �ndrept�ndu-se cu greutate �i ridic�ndu-se �n picioare.

��E o or� de mers de aici. Nu fii t�mpit.

���n sf�r�it, m-am g�ndit c� din moment ce�

��Nu fii t�mpit.

��Bine. Unde e buda?

��La st�nga, a treia u��.

Re�ntors, Bedap propuse s� doarm� pe podea, dar �ntruc�t nu era nici un covor �i nu aveau dec�t o singur� p�tur� c�lduroas�, ideea era, a�a cum remarc� Shevek monoton, t�mpit�. Am�ndoi erau �ncrunta�i �i sup�ra�i, nec�ji�i de parc� s-ar fi b�tut cu pumnii �i nu �i-ar fi consumat toat� furia. Shevek f�cu patul �i am�ndoi se �ntinser�. La stingerea luminii, un �ntuneric argintiu �nv�lui camera, semi�ntunericul unui ora� unde p�m�ntul este acoperit cu z�pad� iar lumina este reflectat� �n sus de c�tre p�m�nt. Fiecare sim�i c�ldura trupului celuilalt ca binevenit�.

��Retrag ce am spus despre p�tur�.

��Ascult�, Dap, n-am vrut s�

��Hai s� discut�m despre asta diminea��.

��Bine.

Se apropiar� �i mai mult. Shevek se �ntoarse cu fa�a �n jos �i adormi �n dou� minute. Bedap se str�dui s� r�m�n� con�tient, alunec� �n c�ldur�, tot mai ad�nc, �n neajutorarea �i �ncrederea somnului, �i dormi. �n timpul nop�ii unul dintre ei strig� tare, �n vis. Cel�lalt �ntinse bra�ul, somnoros, murmur�nd vorbe lini�titoare, iar greutatea nev�zut�, cald� a atingerii izgoni toat� frica.

Shevek g�si o scrisoare �ntr-unul din buzunarele hainei �mbl�nite pe care o comandase pentru iarn� la magazinul din strada aceea de co�mar. Habar n-avea cum ajunsese scrisoarea acolo. Cu siguran�� c� nu fusese �n coresponden�a care i se aducea de trei ori pe zi �i care consta �n �ntregime din manuscrise si articole de la fizicieni de pe tot cuprinsul planetei, invita�ii ia. recep�ii �i mesaje nepref�cute de la copii. Aceasta era un petec de h�rtie sub�ire, �mp�turit� �i lipit� f�r� plic, nu avea nici un timbru sau �tampil� de la nici una din cele trei companii po�tale �n concuren��.

O deschise, oarecum nelini�tit �i citi: "Dac� e�ti Anarhist, de ce colaborezi cu sistemul de putere care tr�deaz� Lumea ta �i Speran�a Odonian�? Chiar te afli aici pentru a ne aduce acea Speran��? Suferind de nedreptate si oprimare, privim c�tre Lumea Sor� �n noaptea �ntunecat�. Vino al�turi de noi, fra�ii t�i!" Nu era nici o semn�tur�, nici o adres�.

Scrisoarea �l tulbur� pe Shevek at�t moral c�t �i intelectual; se sim�ea zguduit, dar nu din cauza surprizei, ci dintr-un fel de panic�. �tia c� ei exist�, dar unde? Nu �nt�lnise pe nici unul dintre ei, nici nu v�zuse vreunul, nu cunoscuse �nc� un om s�rac. �ng�duise construirea unui zid �n jurul lui �i nu b�gase de seam�. Acceptase ad�post, la fel ca un proprietarian. Fusese cooptat, exact a�a cum spusese Chifoilisk.

Dar nu �tia cum s� doboare zidul. Iar dac� reu�ea, unde s-ar fi putut duce? Panica �l cuprinse �i mai mult. C�tre cine s-ar putea �ndrepta? Era �nconjurat din toate p�r�ile de z�mbetele celor boga�i.

��A� vrea s� stau de vorb� cu tine, Efor.

��Da, domnu'. Scuza�i, domnu'. Eu fac loc. Pun astea aici.

Servitorul manevra cu �ndem�nare tava grea, ridica �ntr-o clipit� capacele vaselor, turna ciocolata amar� �n a�a fel �nc�t se ridica p�n� la marginea ce�tii f�r� s� se verse nici un strop. Evident, �i pl�cea ritualul de la micul dejun �i faptul c� Shevek �l accepta, fiind la fel de limpede c� nu dore�te nici o �ntrerupere neprev�zut� a acestuia. De cele mai multe ori vorbea �ntr-o iotic� inteligibil� dar acum, de �ndat� ce Shevek spusese c� vrea s� discute cu el, Efor trecuse la acel staccato al dialectului or�enesc. Shevek �nv��ase pu�in s�-l �n�eleag�; modificarea valorii sunetelor era consistent�, odat� ce te obi�nuiai, dar apocopele �l l�sau nedumerit. Jum�tate din cuvinte r�m�neau nerostite. Era ca un cod, �i spunea Shevek, de parc� ace�ti "Nioti" � cum se numeau ei �n�i�i � nu doreau s� fie �n�ele�i de str�ini.

Servitorul r�mase �n picioare, a�tept�nd s�-i fac� pl�cere lui Shevek. �tia � �nv��ase idiosincraziile acestuia �nc� din prima s�pt�m�n� � c� Shevek nu vrea ca el s�-i �in� scaunul, sau s�-l serveasc� �n timp ce m�n�nc�. Postura lui dreapt�, atent� era �ndeajuns pentru a �ndep�rta orice speran�� de familiaritate.

��Nu vrei s� stai jos, Efor?

��Dac� a�a dori�i, domnu', r�spunse omul mut�nd un fotoliu cu aproape doi centimetri dar f�r� a lua loc.

��Iat� despre ce vreau s� vorbim. �tii c� nu-mi place s�-�i dau dispozi�ii.

���ncerc s� fac treaba cum vrea domnu', f�r� ordine.

��A�a este. Nu m� refer la asta. �tii, �n �ara mea nimeni nu porunce�te.

��A�a se aude, domnu'.

��Ei bine, vreau s� te �tiu ca pe egalul meu, ca pe fratele meu. E�ti singurul om pe care-l cunosc aici �i care nu e bogat � nu e unul dintre proprietari. A� vrea foarte mult s� stau de vorb� cu tine, s�-�i cunosc via�a�

Se opri cuprins de disperare, observ�nd dispre�ul de pe fa�a br�zdat� a lui Efor. F�cuse toate gre�elile posibile. Efor �l lua drept un prost �nfumurat, indiscret. κi l�s� m�inile pe mas� �ntr-un gest de dezn�dejde �i continu�:

��O, la dracu! Scuz�-m�, Efor! Nu pot s� spun ce am �n minte. Te rog s� ui�i.

��Cum dori�i, domnu'! spuse Efor �i se retrase.

Acesta a fost sf�r�itul. "Clasele neavute" r�maser� la fel de departe de el ca �i atunci c�nd citise despre ele la cursul de istorie de la Institutul din nord-vest.

P�n� una alta, promisese s� petreac� o s�pt�m�n� cu familia lui Oiie, �ntre trimestrul de toamn� �i cel de prim�var�.

Oiie �l invitase la masa de sear� de mai multe ori de la prima sa vizit�, �ntotdeauna destul de crispat, de parc� avea de �ndeplinit o sarcin� de ospitalitate, ori poate un ordin guvernamental. Cu toate acestea, �n propria sa cas�, de�i niciodat� complet descoperit �n privin�a lui Shevek, era cu adev�rat prietenos. P�n� la a doua vizit� cei doi fii ai s�i hot�r�ser� c� Shevek e un vechi prieten, iar �ncrederea lor �n reac�ia lui Shevek l-a surprins �n mod evident pe tat�l lor. �i producea o stare de nelini�te cu care nu era �ntru totul de acord, dar nici nu putea spune c� e complet nejustificat�. Shevek se purta cu ei ca un vechi prieten ca un frate mai mare. �l admirau, iar copilul cel mic, Ini, ajunsese s� �in� la el deosebit de mult. Shevek era amabil, serios, onest �i spunea pove�ti foarte interesante despre Lun�. Dar era ceva mai mult dec�t asta. Pentru copil el reprezenta ceva ce Ini nu putea descrie. Chiar �i mai t�rziu, �n via��, care avea s� fie �ntr-un mod profund �i obscur influen�at� de aceast� fascina�ie din copil�rie, nu a g�sit cuvinte pentru a o descrie, numai cuvinte care con�ineau un ecou al acesteia: cuv�ntul voiajor �i cuv�ntul exil.

�n s�pt�m�na aceea a c�zut singura ninsoare serioas� a iernii. Shevek nu mai v�zuse o z�pad� mai mare de doi-trei centimetri. Extravagan�a, simpla cantitate a ninsorii �i d�deau o stare de bun� dispozi�ie. Se delecta cu excesul acesteia. Era prea alb�, prea rece, prea t�cut� �i indiferent� pentru a putea fi numit� excremental� de cel mai sincer dintre odonieni; a o privi ca pe altceva dec�t ca pe o inocent� m�re�ie ar dovedi micimea sufletului. De�ndat� ce s-a limpezit cerul, Shevek se scufund� �n z�pad� �mpreun� cu b�ie�ii care o apreciau la fel ca �i el. Alergau de jur �mprejur �n marea gr�din� din spatele casei lui Oiie, aruncau cu bulg�ri de z�pad�, construiau tuneluri, castele �i fort�re�e de z�pad�.

Sewa Oiie st�tea la fereastr� �mpreun� cu cumnata ei, Vea, privind joaca copiilor, a b�rbatului �i a micu�ei vidre. Vidra �i f�cuse p�rtie pe unul din zidurile castelului de z�pad� �i cobora ca pe tobogan, pe burt�, lu�nd-o mereu de la cap�t. Obrajii b�ie�ilor ardeau ca focul. B�rbatul, cu p�rul lung, s�rmos, de culoarea cenu�ii, str�ns la spate cu o sfoar� �i urechile ro�ii de ger, executa cu mult� energie opera�iuni de str�pungere a troienelor.

��Nu aici! Sap� acolo! Unde e lopata? Mi-a intrat ghea�� �n buzunar! se auzeau f�r� �ncetare vocile ascu�ite ale b�ie�ilor.

��Iat�-l �i pe str�inul nostru, spuse Sewa, z�mbind.

��Cel mai mare fizician �n via��, spuse �i cumnata. Ce amuzant!

C�nd intr�, puf�ind �i scutur�ndu-se de z�pad� �i eman�nd vigoarea proasp�t�, rece �i bun�starea pe care nu o au dec�t oamenii care au petrecut o vreme afar�, �n z�pad�, Sewa �l prezent� cumnatei sale. Shevek �ntinse m�na lui mare, solid� �i rece, privind-o pe Vea cu ochi prieteno�i.

��E�ti chiar sora lui Demaere? �ntreb� el. Da, semeni cu el, conchise el, iar observa�ia care, venit� din partea oricui, ar fi surprins-o pe Vea ca insipid�, �i f�cu o pl�cere imens�.

"E b�rbat, continu� ea s�-�i spun� toat� dup�-amiaza. Un adev�rat b�rbat. Ce e at�t de deosebit la el?"

O chema Vea Doem Oiie, �n modul ioti; so�ul ei, Doem, era �eful unui mare combinat industrial �i c�l�torea foarte mult, petrec�nd o jum�tate din fiecare an �n str�in�tate �n calitate de reprezentant de afaceri al guvernului. Toate acestea i-au fost explicate lui Shevek, �n timp ce el o cerceta din priviri. �n cazul ei, delicate�ea lui Demaere Oiie, tenul palid �i ochii negri, ovali ai acestuia fuseser� transmise �n frumuse�e. S�nii ei, umerii �i bra�ele erau rotunde, moi �i foarte albe. La cin�, Shevek se a�ez� al�turi de ea. Nu-�i putea lua ochii de la s�nii ei dezgoli�i, �mpin�i �n sus de corsetul apretat. Ideea de a merge astfel, pe jum�tate dezbr�cat�, �n vremea aceea geroas� era extravagant�, la fel de extravagant� ca �i z�pada, iar s�nii mici erau de un alb la fel de inocent ca �i z�pada. Linia curb� a g�tului ei se continua firesc �n curbura capului m�ndru, ras complet, delicat. "E destul de atr�g�toare", �i spunea Shevek. "E aidoma paturilor de pe aici: moale. Totu�i, cam afectat�. De ce pronun�� cuvintele at�t de afectat?" Se ag��� de glasul ei cam sub�ire �i de purtarea ei afectat� ca de o plut� pe o ap� ad�nc�, f�r� a-�i da seama, f�r� a �n�elege nici o clip� c� se �neac�. Se va �ntoarce la Nio Esseia cu trenul de dup� cin�, nu venise acolo dec�t pentru a-�i petrece ziua �i nu o va mai vedea niciodat�. Oiie era r�cit, Sewa era ocupat� cu copiii.

��Shevek, crezi c� ai putea s� o conduci pe Vea la gar�?

��Doamne, Demaere! Nu-l pune pe bietul om s� m� p�zeasc�! Doar nu-�i �nchipui c� vor fi lupi, nu? Oare Mingradienii s�lbatici se vor strecura �n ora� �i m� vor r�pi pentru haremurile lor? Voi fi g�sit� m�ine diminea�� pe treptele �efului de gar� cu o lacrim� �nghe�at� �n ochi, �in�nd str�ns �n m�inile mele delicate, rigide, un buchet de flori de c�mp ofilite? Chiar c�-mi place!

Asupra vorbelor sale rostite gr�bit, cu sonorit��i de clopo�el, r�sul izbucni ca un val � un val �ntunecat, puternic �i neted � care spal� tot, l�s�nd nisipul pustiu. Vea nu r�dea cu ea �ns�i, ci de ea, r�sul profund al trupului, �terg�nd cuvintele.

Shevek �i puse haina �n hol �i o a�tept� la u��.

Merser� �n t�cere o jum�tate de bloc. Sub picioarele lor, z�pada sc�r��ia.

��E�ti mult prea politicos pentru�

��Pentru ce??

��Pentru un anarhist, spuse ea cu glasul ei sub�ire, voit t�r�g�nat, aceea�i intona�ie pe care o foloseau Pae �i Oiie atunci c�nd se aflau la Universitate. Sunt dezam�git�. Mi-am �nchipuit c� vei fi primejdios �i grosolan.

��Chiar a�a sunt.

Vea �l privi dintr-o parte. Purta o e�arf� purpurie, legat� peste cap; ochii ei se z�reau negri �i str�lucitori �n contrast cu culoarea aprins� �i albul z�pezii din jur.

��Dar, dr. Shevek, iat�-v� conduc�ndu-m� r�bd�tor p�n� la gar�.

��Shevek, o corect� el cu bl�nde�e. F�r� "doctor".

��Acesta este numele t�u complet � �i de botez �i de familie? Shevek d�du din cap, z�mbind. Se sim�ea bine �i plin de vigoare, mul�umit de aerul curat, de c�ldura hainei bine croite pe care o purta, de dr�g�l�enia femeii de l�ng� el. Nici o grij�, nici un g�nd ap�s�tor nu �l preocupau �n acele clipe.

��E adev�rat c� v� primi�i numele de la un computer?

��Da.

��Ce groaznic, s� fii botezat de o ma�in�!

��De ce e groaznic?

��E at�t de mecanic, de impersonal.

��Dar ce este mai personal dec�t un nume pe care nu-l mai poart� nici o persoan� �n via��?

��Nimeni altcineva? E�ti singurul Shevek?

��At�ta vreme c�t sunt �n via��. Au mai fost �i al�ii, �naintea mea.

��Vrei s� spui, rude?

��Nu prea �inem noi seama de rude. �n�elegi, cu to�ii suntem rude. Nu �tiu cine au fost aceia, cu excep�ia uneia, �n primii ani ai Coloniz�rii. Aceasta a proiectat un fel de rulment utilizat la utilaje grele, care �nc� se mai nume�te "shevek", explic� el, z�mbind din nou, mai larg. Asta �nsemn� o bun� nemurire!

��Dumnezeule mare! spuse Vea, d�nd din cap. Cum deosebi�i b�rba�ii de femei?

���n sf�r�it, am descoperit noi metode�, r�spunse Shevek �i dup� un moment se auzi r�sul ei moale, greu.

��Da, poate c�, �ntr-adev�r e�ti grosolan�, spuse ea, �terg�ndu-�i ochii care l�crimau �n aerul rece. Deci, �i-au luat cu to�ii nume f�cute �i au �nv��at o limb� artificial�? Totul nou?

��Coloni�tii de pe Anarres? Da. Cred c� erau oameni romantici.

���i voi nu sunte�i?

��Nu. Suntem foarte pragmatici.

��Po�i fi �i una �i alta.

��Da, e adev�rat, r�spunse Shevek, care nu se a�teptase la nici un fel de subtilitate intelectual� din partea ei.

��Ce este mai romantic dec�t s� vii aici, de unul singur, f�r� nici un ban �n buzunar, pentru a pleda cauza poporului t�u?

���i s� fiu stricat de lux �i bog��ie �n tot acest timp.

��Lux? �n camerele universit��ii? Doamne! Bietul de tine! Nu te-au dus �n nici un loc mai ca lumea?

���n multe locuri, dar peste tot e la fel. A� vrea s� pot cunoa�te mai bine Nio Esseia. N-am v�zut dec�t suprafa�a ora�ului, ambalajul pachetului.

Folosise expresia deoarece fusese fascinat de obiceiul urrasienilor de a ambala totul �n h�rtie curat�, ornamentat�, ori �n plastic, sau carton, sau folie. Lenjeria, c�r�ile, legumele, hainele, medicamentele, totul era �nf�urat �n nenum�rate straturi de ambalaj. P�n� �i pachetele de h�rtie erau �nvelite �n mai multe straturi de h�rtie. Nimic nu trebuia s� ating� nimic altceva. �ncepuse a crede c� p�n� �i el fusese ambalat cu mult� grij�.

���tiu. Te-au f�cut s� mergi la Muzeul de Istorie, s� faci un tur al Monumentului Dobunnae si s� ascul�i un discurs �n Senat, spuse Vea iar Shevek r�se, deoarece acela fusese exact traseul uneia din zile, vara trecut�. �tiu! Sunt at�t de stupizi cu str�inii. Am eu grij� ca s� vezi adev�ratul Nio!

��Mi-ar pl�cea.

��Cunosc tot felul de oameni minuna�i. Colec�ionez oameni. Iat�-te prins �n capcan� �ntre to�i ace�ti profesori �i politicieni �mb�csi�i�

Vea continua s� p�l�vr�geasc�. Lui Shevek �i f�cea pl�cere vorbirea ei f�r� rost, ca �i soarele �i z�pada. Ajunser� la mica gar� Amoeno. Vea avea deja biletul de �napoiere. Trenul trebuia s� soseasc� dintr-o clip� �ntr-alta.

��Nu a�tepta. O s� �nghe�i.

Shevek nu r�spunse. R�mase pe loc nemi�cat, uria� �n haina lui �mbl�nit�, privind-o cu bun�voin��. Ea privi spre bordura proprie-i haine �i scutur� un fulg de z�pad� de pe broderie.

��Ai o so�ie, Shevek?

��Nu.

��Nici un fel de familie?

��Ba da, o partener�, copiii no�tri. Scuz�-m�, m� g�ndeam la altceva. �tii, c�nd spun "so�ie", eu m� g�ndesc la ceva care nu exist� dec�t pe Urras.

��Ce �nseamn� "partener"? �ntreb� ea, privindu-l cu r�utate drept �n ochi.

��Cred c� tu ai spune so�, sau so�ie.

��De ce nu a venit �i ea cu tine?

��Nu a vrut, iar copilul cel mai mic are doar un an� ba nu, doi, deja. Apoi�, �ncepu el �i se opri, nehot�r�t.

��De ce nu a vrut s� vin�?

��P�i, treaba ei e acolo, nu aici. Dac� a� fi �tiut c�t de mult i-ar fi pl�cut unele din lucrurile de aici, a� fi rugat-o s� vin�. Dar n-am f�cut-o. �tii, mai este �i problema siguran�ei.

��Siguran�� aici?

���i atunci c�nd m� voi �ntoarce acas�, spuse el p�n� la urm�, dup� o nou� ezitare.

��Ce �i se va �nt�mpla? �ntreb� Vea, cu ochii rotunji�i, pe c�nd trenul cobora dealul din afara ora�ului.

��A, probabil c� nimic. Dar sunt unii care m� consider� tr�d�tor. �n�elegi, pentru c� �ncerc s� m� �mprietenesc cu cei de pe Urras, Ar putea face probleme la �ntoarcerea mea acas�.Nu vreau a�a ceva pentru ea �i pentru copii. Am mai avut parte de asta �nainte de plecare. Ajunge.

��Vrei s� spui c� vei fi cu adev�rat �n pericol? �ntreb� Vea, iar el se aplec� spre ea pentru a o auzi, deoarece trenul tocmai intra �n gar� cu z�ng�nit de ro�i �i vagoane.

��Nu �tiu, r�spunse el z�mbind. �tii c� trenurile noastre seam�n� foarte mult cu acesta? Un proiect bun nu trebuie neap�rat s� fie modificat.

Shevek o �nso�i �ntr-un vagon de clasa �nt�i. Deoarece ea nu deschidea u�a, i-o deschise el. Shevek b�g� capul �n�untru, �n urma ei, cercet�nd compartimentul.

��Totu�i, �n�untru nu mai sunt la fel. Acesta este tot rezervat? Pentru tine?

��Da, detest clasa a doua. B�rba�ii aceia care mestec� gum� �i scuip� pe podea! Oamenii mestec� gum� pe Anarres? Nu, cu siguran�� c� nu. O, sunt at�tea lucruri pe care a� vrea s� le �tiu despre tine �i �ara ta!

���mi place s� vorbesc despre asta, dar nimeni nu mi-o cere.

��Atunci, hai s� ne mai �nt�lnim �i s� discut�m! Data viitoare c�nd mai ajungi la Nio, vrei s� m� suni? Promite.

��Promit! spuse el, politicos.

��Bine! �tiu c� nu ��i �ncalci promisiunile. �n afar� de asta nu mai �tiu nimic despre tine. Asta se vede. La revedere, Shevek.

Pe c�nd el �inea u�a,Vea �i puse, pentru o clip�,m�na �nm�nu�at� peste a lui. Locomotiva scoase un �uierat pe dou� note. Shevek �nchise u�a �i privi cum pleac� trenul, chipul ei o fulgerare de alb �i purpuriu la fereastr�.

Se �ntoarse la Oiie plin de voie bun� �i p�n� la c�derea �ntunericului se b�tu cu bulg�ri de z�pad� cu Ini.

Se aflau pe terenurile de atletism ale Parcului de nord din Abbenay. �ase cu to�ii, bucur�ndu-se de c�ldura aurie a serii. Erau to�i �ntr-o stare de pl�cut� suprasatura�ie, deoarece masa de sear� durase de fapt toat� dup�-amiaza, o s�rb�toare �i un banchet stradal, cu m�nc�ruri preparate �n aer liber. Era s�rb�toarea din miezul verii, Ziua Insurec�iei, comemor�nd prima mare r�scoal� din Nio Esseia �n anul urrasian 740, cu aproape dou� sute de ani �n urm�. �n ziua aceea buc�tarii �i lucr�torii din cantine erau onora�i ca oaspe�i ai restului comunit��ii, deoarece un sindicat al buc�tarilor �i osp�tarilor �ncepuse greva care condusese la insurec�ie. Erau multe tradi�ii �i s�rb�tori de felul acesta pe Anarres, unele instituite de coloni�ti, iar altele, cum ar fi casele recoltei �i S�rb�toarea Solsti�iului, ivite spontan din ritmurile vie�ii pe planet� �i din nevoia celor care lucreaz� �mpreun� de a s�rb�tori �mpreun�.

Discutau cu to�ii, cam la �nt�mplare, cu excep�ia lui Takver. Dansase ore �n �ir, m�ncase cantit��i uria�e de p�ine pr�jit� �i mur�turi �i se sim�ea foarte energic�.

��De ce a fost Kvigot repartizat la pesc�riile de la marea Keran, unde va trebui s� o ia de la cap�t, �n vreme ce Turib �i desf�oar� programul de cercetare aici? spunea ea, al c�rei sindicat fusese asimilat unui proiect condus direct de CPD, iar ea devenise o partizan� �nfocat� a unora dintre ideile lui Bedap. Deoarece Kvigot este un bun biolog care nu este de acord cu teoriile �nvechite ale lui Simas, iar Turib este o nulitate care �l freac� pe spate pe Simas la b�i. S� vede�i voi cine va prelua conducerea programului atunci c�nd Simas se va retrage. Ea, Turib, pariez cu voi!

��Ce �nseamn� expresia asta? �ntreb� cineva care nu se sim�ea dispus la critic� social�.

Bedap, care se cam �ngr�ase �n jurul �oldurilor �i trata cu toat� seriozitatea exerci�iile fizice, alerga cu toat� convingerea �n jurul terenului. Ceilal�i �edeau pe o banc� pr�fuit�, sub copaci, f�c�nd exerci�ii verbale.

��E un verb iotic. Un joc pe care �l joac� urrasienii cu probabilit��ile. Cel care ghice�te corect, prime�te proprietatea celuilalt, explic� Shevek, care de mult �ncetase s� mai respecte interdic�ia lui Sabul de a men�iona studiile sale de limba iotic�.

��Cum a intrat unul dintre cuvintele lor �n pravic�?

��Coloni�tii, spuse un altul. Au fost nevoi�i s� �nve�e pravica fiind adul�i. Mult� vreme trebuie s� fi g�ndit �n limbile vechi. Am citit undeva c� "blestemat" nu se g�se�te �n dic�ionarul limbii pravice � �i acesta este tot iotic. Farigv nu a introdus nici un fel de cuvinte pentru �njur�turi arunci c�nd a inventat limba, sau dac� a f�cut-o, atunci computerele lui nu au �n�eles necesitatea.

��Atunci, ce este "la dracu"? �ntreb� Takver. �ntr-o vreme credeam c� �nseamn� rezervorul de rahat din ora�ul unde am crescut. "Du-te dracului!" Cel mai r�u loc unde te-ai putea duce.

Desar, matematicianul, care acum ob�inuse o reparti�ie permanent� �n cadrul institutului �i care �nc� �i mai d�dea t�rcoale lui Shevek de�i rareori vorbea cu Takver, r�spunse �n stilul s�u criptografic:

���nseamn� Urras.

��Pe Urras, �nseamn� locul unde te duci atunci c�nd e�ti blestemat.

���nseamn� o reparti�ie �n sud-vest �n timpul verii, spuse Terrus, ecologist, un vechi prieten al lui Takver.

��Este �n modul religios, �n iotic�.

��Shev, �tiu c� trebuie s� cite�ti �n iotic�, dar trebuie s� cite�ti �i religie?

��O parte din vechea fizic� urrasian� este toat� scris� �n modul religios. Apar concepte de genul acesta. "Iad" �nseamn� locul r�ului absolut.

��Depozitul de b�legar din Round Valley, spuse Takver. �mi �nchipuiam eu.

Bedap se apropie puf�ind, albit de praf, cu d�re de sudoare si se a�ez� greoi l�ng� Shevek, respir�nd cu greutate.

��Spune ceva �n iotic�, �l rug� Richat, o student� a lui Shevek. Cum sun�?

���ti�i deja: La dracu! Blestemat s� fie!

��Dar nu m� mai �njura, zise fata, chicotind. Spune o propozi�ie �ntreag�.

��Nu �tiu exact cum se pronun��, spuse Shevek, dup� ce, amabil, recit� ceva �n iotic�. Doar presupun.

��Ce �nseamn�?

��Dac� trecerea timpului este o tr�s�tur� a con�tiin�ei umane, trecutul �i viitorul sunt func�ii ale min�ii. Dintr-un pre-secven�ialist, Keremcho.

��C�t e de ciudat c�nd te g�nde�ti la oameni care vorbesc iar tu nu-i po�i �n�elege.

��Nici m�car nu se pot �n�elege unul pe altul. Vorbesc sute de limbi diferite, to�i ace�ti arhaici nebuni de pe Lun�

��Ap�, ap�, ceru Bedap, �nc� respir�nd greoi.

��Nu exist� ap�, spuse Terrus. N-a mai plouat de optsprezece decade. Mai precis, o sut� optzeci �i trei de zile. Cea mai lung� secet� din Abbenay din ultimii patruzeci de ani.

��Dac� mai continu�, va trebui s� recicl�m urina, a�a cum am f�cut �n anul 20. Vrei un pahar de pipi, Shev?

��Nu glumi, spuse Terrus. Asta-i s�rma pe care mergem. Va ploua suficient? Culturile din sud-est sunt deja compromise. Nici un strop de ploaie de treizeci de decade.

�n�l�ar� privirile c�tre cerul auriu, �nce�o�at. Frunzele serate ale copacilor sub care st�teau, �nal�i arbori exotici din Lumea Veche, at�rnau pe ramuri, r�sucite de usc�ciune.

��Nu se va mai repeta Marea Secet�, spuse Desar. Uzine moderne de desalinizare. Previn.

��Ar putea ajuta la ameliorare, spuse Terrus.

�l trezir� clopotele din turnul capelei b�t�nd Armonia Primar� pentru serviciul religios matinal. Fiecare not� �i p�rea o lovitur� �n ceaf�. Era at�t de ame�it �i de sl�bit c� mult� vreme nu reu�i s� se ridice �n capul oaselor. P�n� la urm� izbuti s� se t�rasc� p�n� �n baie �i s� fac� o baie lung�, rece, care �i lu� durerea de cap, dar �ntreg trupul p�rea s� i se par� �n continuare foarte ciudat, oarecum r�uvoitor. C�nd �ncepu s� g�ndeasc� din nou, fragmente �i momente din noaptea trecut� �ncepur� s�-i vin� �n minte, mici scene vii, f�r� sens, de la petrecerea din apartamentul Veei. �ncerc� s� nu se g�ndeasc� la ele �i nu se putea g�ndi la nimic altceva. Totul, absolut totul deveni ordinar, m�r�av. Se a�ez� la birou �i r�mase acolo, cu privirea fix�, neclintit, vreme de o jum�tate de ceas. De multe ori trecuse prin situa�ii nepl�cute �i se sim�ise un prost. �n tinere�e suferise de senza�ia c� al�ii �l consider� ciudat, deosebit de ei. Mai t�rziu sim�ise, provoc�ndu-le cu bun� �tiin��, m�nia �i dispre�ul multora din semenii s�i de pe Anarres. Dar niciodat� nu le acceptase cu adev�rat judecata. Niciodat� nu se sim�ise ru�inat.

Habar n-avea c� aceast� paralizant� umilire nu era dec�t o urmare chimic� a be�iei, ca durerea de cap. �i chiar dac� ar fi �tiut, lucrurile nu ar fi fost mult prea diferite. Ru�inea � sentimentul de m�r��vie �i de auto�nstr�inare � era o revela�ie. Vedea cu o nou� claritate, o claritate hidoas�, mult mai departe de acele amintiri incoerente de la sf�r�itul petrecerii la Vea. Nu numai biata Vea �l tr�dase, nu numai alcoolul pe care �ncercase s�-l vomeze, ci toat� p�inea pe care o m�ncase pe Urras.

κi rezem� coatele pe birou �i �i sprijini capul �n palme, ap�s�ndu-�i t�mplele � pozi�ia chinuit� a durerii � �i �i analiz� via�a �n termenii durerii.

Pe Anarres alesese, ca o sfidare a a�tept�rilor societ��ii, s� fac� treaba pentru care sim�ea o chemare individual�. A face asta �nsemna a se revolta, a risca eul de dragul societ��ii.

Aici, pe Urras, actul de rebeliune era un lux, o �ng�duin�� fa�� de sine. A fi fizician la A-Io �nsemna a servi nu societatea, nu omenirea, nu adev�rul, ci Statul.

�n prima sear� petrecut� �n camera asta �i �ntrebase, provocator �i curios, "Ce ave�i de g�nd s� face�i cu mine?" Acum �i d�dea seama ce f�cuser� cu el. Chifoilisk �i spusese purul adev�r. �l posedau. κi �nchipuise c� se va tocmi cu ei, o foarte naiv� no�iune pentru un anarhist. Individul nu se poate tocmi cu Statul. Statul nu recunoa�te alt� moned� dec�t puterea; Statul este acela care bate moneda.

�n�elegea acum � �n detaliu, punct cu punct, de la bun �nceput � c� f�cuse o gre�eal� venind pe Urras; prima lui mare gre�eal� �i aceea care avea s�-l marcheze pentru tot restul vie�ii. Dar de �ndat� ce o �n�elese, repet�nd absolut toate dovezile pe care le eliminase �i le negase luni de zile � iar asta �i lu� mult� vreme, st�nd nemi�cat acolo, la biroul s�u � p�n� la acea ridicol� �i abominabil� ultim� scen� cu Vea, retr�ind-o �i pe aceasta, p�n� c�nd obrajii i se aprinser� iar urechile �ncepur� s�-i �iuie, se sim�i �mp�cat. Chiar �i prin v�lul de lacrimi postalcoolice nu sim�ea nici un fel de vin�. Toate �ineau de trecut, iar ceea ce trebuia g�ndit era ce trebuie s� fac� de acum �nainte. �nchiz�ndu-se el �nsu�i �n �nchisoare, cum ar ac�iona ca om liber? �n nici un caz nu va face fizic� pentru politicieni. Acest lucru �i era limpede. Dac� �nceteaz� s� mai lucreze, �i vor �ng�dui s� plece acas�? La aceast� �ntrebare, respir� ad�nc �i �n�l�� capul, privind cu ochi care nu vedeau peisajul verde, sc�ldat de soare, de dincolo de fereastr�. Pentru prima dat� �i permitea s� se g�ndeasc� la �ntoarcere ca la o posibilitate autentic�. G�ndul amenin�a s� sf�r�me por�ile �i s�-l inunde cu un dor n�praznic. S� vorbeasc� �n pravic�, s� le vad� pe Takver, pe Pilun �i pe Sadik, s� ating� pulberea din Anarres�

Nu-l vor l�sa s� plece. Nu �i pl�tise drumul. Nici el nu-�i putea permite s� plece, s� renun�e �i s� fug�.

Cum st�tea a�a, la birou, �n lumina str�lucitoare a soarelui dimine�ii, izbi cu m�inile �n dunga biroului de dou� ori, de trei ori, de bun� voie �i cu for��; chipul �i era calm �i p�rea �ng�ndurat.

��Unde m� duc? �ntreb� el, cu glas tare.

O b�taie �n u��. Intr� Efor, duc�nd tava cu micul dejun �i ziarele de diminea��.

��Venit la �ase, de obicei, dar v� g�sesc dormind, constat� el �i puse jos tava cu o admirabil� �ndem�nare.

��M-am �mb�tat asear�, explic� Shevek.

��Frumos c�t �ine. Asta s� fie tot, domnule? Foarte bine, spuse el �i se retrase cu aceea�i �ndem�nare, �nclin�ndu-se, �n drum, �n fa�a lui Pae, care intra �n acela�i timp.

��N-am inten�ionat s� dau buzna peste tine la micul dejun. M� �ntorceam de la capel� �i m-am g�ndit s� arunc o privire.

��la loc. Serve�te o cea�c� de ciocolat�.

Shevek nu se sim�ea �n stare s� m�n�nce dac� Pae nu se pref�cea, m�car, c� m�n�nc� �mpreun� cu el. Pae lu� un corn cu miere �i �l f�r�mi�� pe o farfurie. Shevek �nc� se sim�ea cam sl�bit, dar foarte fl�m�nd, a�a c� atac� micul dejun cu mult� energie. Lui Pae i se p�rea mai greu ca de obicei s� �nceap� o conversa�ie.

��Tot mai prime�ti prostiile astea? �ntreb� el �n cele din urm� pe un ton amuzant, ating�nd ziarele �mp�turite pe care Efor le pusese pe mas�.

��Efor mi le aduce. � Da?

��Eu l-am rugat, r�spunse Shevek, arunc�ndu-i lui Pae o privire cercet�toare de o frac�iune de secund�. �mi �ntregesc �n�elegerea ��rii tale. M� intereseaz� clasele voastre de jos. Majoritatea anarresienilor provin din clasele de jos.

��Da, desigur, r�spunse b�rbatul mai t�n�r, privind respectuos �i d�nd din cap, dup� care m�nc� pu�in din cornul cu miere. Cred c� p�n� la urm� a� bea o gur� de ciocolat�, ad�ug� el �i sun� din clopo�elul de pe tav�. �nc� o cea�c�, spuse el, f�r� s� se �ntoarc�, lui Efor, care ap�ruse la u��. Ei bine, domnule, am a�teptat cu ner�bdare prilejul s� v� mai scoatem afar�, acum, c�nd vremea este din nou frumoas�, s� v� ar�t�m �i mai mult din �ara noastr�. Poate chiar �i o vizit� �n str�in�tate. Dar m� tem c� afurisitul �sta de r�zboi a pus cap�t tuturor planurilor noastre.

Shevek privi titlul de pe ziarul de deasupra: CIOCNIRI IO-THU �N APROPIEREA CAPITALEI BENBILI.

��S-au primit �i �tiri mai recente dec�t asta pe telefax, spuse Pae. Am eliberat capitala. Generalul Havevert va fi reinstalat.

���nseamn� c� s-a terminat r�zboiul?

��Nu at�ta vreme c�t Thu �nc� mai de�ine cele dou� provincii de la r�s�rit.

���n�eleg. Deci, armata voastr� �i armata din Thu vor lupta �n Benbili. Dar nu �i aici?

��Nu, nu. Ar fi o mare prostie s� ne invadeze, sau ca noi s�-i invad�m pe ei. Am dep�it genul de barbarie care aducea r�zboiul �n inima civiliza�iilor superioare! Echilibrul puterii este men�inut prin astfel de ac�iuni poli�iene�ti. �n orice caz, oficial, suntem �n r�zboi. M� tem, deci, c� se vor aplica toate acele obositoare restric�ii de demult.

��Restric�ii?

��Caracterul secret al cercet�rii efectuate �n cadrul Colegiului de �tiin�e Nobile, �n primul r�nd. Nu e cine �tie ce, �ntr-adev�r, doar o �tampil� de cauciuc guvernamental�, iar uneori o oarecare �nt�rziere �n publicarea unei lucr�ri, c�nd sus-pu�ii consider� c� trebuie s� fie periculoas� pentru c� nu o �n�eleg!� M� tem c� �i dreptul la c�l�torie este pu�in limitat, pentru dumneavoastr� �i ceilal�i non-na�ionali de pe aici. Cred c� at�ta vreme c�t dureaz� starea de r�zboi, nu ave�i, de fapt, voie s� p�r�si�i campusul f�r� aprobarea Cancelarului. Dar nu �ine�i seama de asta. V� pot scoate de aici oric�nd dori�i, f�r� a trece prin toat� aceast� b�taie de cap.

��Tu ai cheile, spuse Shevek, z�mbind candid.

��O, sunt un specialist absolut la a�a ceva. �mi place s� trec peste reguli �i s� �n�el autorit��ile. Poate c� sunt un anarhist natural, nu? Unde dracu e prostul �la b�tr�n pe care l-am trimis dup� o cea�c�?

��Trebuie s� coboare la buc�t�rie ca s-o aduc�.

��Nu-i trebuie o jum�tate de zi pentru asta. �n sf�r�it, nu mai a�tept. Nu vreau s� v� r�pesc ce a mai r�mas din diminea��. Apropo, a�i v�zut ultimul num�r din Buletinul Funda�iei de Cercet�ri Spa�iale? Public� planurile lui Reumere pentru ansibil.

��Ce �nseamn� ansibil?

��Este ceea ce el nume�te un dispozitiv de comunicare instantanee. Spune c� temporali�tii � adic� dumneavoastr�, desigur � nu vor face dec�t s� conceap� ecua�iile timp-iner�ie, iar inginerii � adic� el � vor putea s� construiasc� afurisita de ma�in�rie, s� o testeze, dovedind astfel, incidental, validitatea teoriei, �n c�teva luni sau chiar s�pt�m�ni.

��Inginerii sunt ei �nsu�i dovada existen�ei reversibilit��ii cauzale. Vezi doar c� Reumere are efectul construit �nainte ca eu s� fi oferit cauza, ad�ug� el, de data aceasta mai pu�in candid, iar c�nd Pae �nchise u�a �n urma lui, Shevek se ridic� brusc de pe scaun. Mincinos profitor �i �mpu�it! spuse el �n pravic�, alb de m�nie, cu m�inile �ncle�tate pentru a nu arunca cu ceva dup� Pae.

Efor intr� cu o cea�c� �i o farfurioar�, pe o tav�. Se opri scurt, privind �n�eleg�tor.

��E-n regul�, Efor. Nu� nu avea nevoie de cea�c�. Po�i s� str�ngi totul.

��Foarte bine, domnule.

��Ascult�, o vreme n-a� vrea nici un vizitator. Po�i s�-i opre�ti s� intre?

��U�or, domnule. Cineva special?

��Da, el. Oricine. Spune-le c� lucrez.

��Se va bucura s� aud� asta, domnule, spuse Efor, ridurile lui topindu-se, o clip�, de r�utate, dup� care continu� cu o familiaritate respectuoas�. Nimeni care nu vre�i nu trece de mine, iar �n final ad�ug� cu o sobrietate formal�: Mul�umesc, domnule �i bun� diminea�a.

M�ncarea �i adrenalina risipiser� paralizia lui Shevek. �ncepu se se plimbe prin camer�, iritabil �i agitat. Dorea s� ac�ioneze. Petrecuse aproape un an f�r� s� fac� nimic, �n afar� de a se purta ca un prost. Era momentul s� fac� ceva.

Ei bine, pentru ce venise aici?

S� fac� fizic�. S� afirme, prin talentul s�u, drepturile oric�rui cet��ean, din oricare societate: dreptul de a munci, de a fi �ntre�inut �n timpul muncii �i de a �mp�r�i produsul muncii cu to�i cei care �l doreau. Drepturile unui odonian �i ale unei fiin�e umane.

E drept, gazdele sale binevoitoare �i �ng�duiser� s� lucreze, �i �l �ntre�inuser� pe timpul lucrului. Problema ap�rea pe al treilea tronson. Dar el �nc� nu ajunsese acolo. Nu-�i f�cuse treaba. Nu putea �mp�r�i ceea ce nu avea.

Se �ntoarse la birou, se a�ez� �i scoase c�teva petece de h�rtie acoperite cu un scris �nghesuit, din cel mai pu�in accesibil �i cel mai inutil buzunar al pantalonilor s�i str�m�i, la mod�. Le intinse pe mas� cu degetele �i le cercet�. �i trecu prin minte c� �ncepe s� semene cu Sabul, scriind foarte m�runt, cu abrevieri, pe fragmente de h�rtie. �n�elegea acum motiva�ia lui Sabul: era posesiv �i secretos. O psihopatie pe Anarres era comportare ra�ional� pe Urras.

Shevek r�mase din nou nemi�cat, cu capul plecat, studiind cele dou� h�rtiu�e pe care notase anumite puncte esen�iale ale Teoriei Generale Temporale, a�a cum se prezenta �n momentul acela.

Urm�toarele trei zile le petrecu la birou, cu ochii a�inti�i asupra celor dou� buc��i de h�rtie.

Din c�nd �n c�nd se ridica �i se plimba prin camer�, sau nota ceva, sau folosea computerul, ori �i cerea lui Efor ceva de m�ncare, ori se �ntindea pe pat �i adormea.

Apoi se ducea din nou la birou �i se a�eza acolo.

�n seara celei de-a treia zile �edea, pentru varia�ie, pe scaunul de marmur� de l�ng� c�min. �ezuse acolo �n prima sear� �n care intrase �n aceast� camer�, aceast� elegant� celul� de �nchisoare, �i de obicei st�tea acolo atunci c�nd avea vizitatori. �n acel moment nu avea nici un vizitator, dar se g�ndea la Saio Pae.

Ca to�i aceia care umblau dup� putere, Pae era uimitor de miop. Mintea lui avea o calitate trivial�, abortiv�; �i lipsea profunzimea, afectul, imagina�ia. Era, de fapt, un instrument primitiv. Totu�i, poten�ialitatea sa fusese real� �i, de�i era acum deformat�, nu era pierdut�. Pae era un fizician foarte de�tept. Sau, mai precis, era foarte de�tept c�nd venea vorba despre fizic�. Nu realizase nimic original, dar oportunismul s�u, sim�ul s�u de a �ti unde se afl� avantajul, �l duseser� de nenum�rate ori c�tre domeniul cel mai promi��tor. Intuia �ntotdeauna unde s� se apuce de lucru, la fel ca �i Shevek, iar Shevek �l respecta pentru aceasta a�a cum se respecta �i pe el, fiind un atribut deosebit de important la un om de �tiin��. Pae era acela care �i d�duse lui Shevek lucrarea tradus� din terran�, lucr�rile simpozionului asupra teoriilor relativit��ii, ale c�rui idei �ncepuser� s�-l preocupe din ce �n ce mai mult �n ultima vreme. E posibil s� fi venit pe Urras numai pentru a-l cunoa�te pe Saio Pae, du�manul s�u? C� venise s�-l caute, �tiind c� ar putea primi de la du�manul s�u ceea ce nu putea primi de la fra�ii �i prietenii s�i, ceea ce nici un anarresian nu-i putea oferi: cuno�tin�ele str�inilor, necunoscu�ilor, nout��ile�

�l uit� pe Pae �i se g�ndi la carte. Nu-�i putea explica limpede ce anume g�sise at�t de stimulator la ea. La urma urmei, majoritatea principiilor de fizic� pe care le con�inea erau dep�ite; metodele erau greoaie iar atitudinea str�in� p�rea, uneori, destul de dezagreabil�. Terranii fuseser� imperiali�ti intelectuali, gelo�i constructori de ziduri. P�n� �i Ainsetain, ini�iatorul teoriei, se sim�ise obligat s� atrag� aten�ia c� fizica sa nu presupune alt mod dec�t cel al fizicii �i nu trebuie considerat� c� implic� modul metafizic, filozofic, sau etic. Ceea ce, desigur, era superficial adev�rat. Cu toate acestea, Ainsetain folosise num�rul, puntea de leg�tur� dintre elementul ra�ional �i cel perceput, dintre psihic �i materie, "Indisputabilul num�r" � cum �l numiser� str�vechii fondatori ai �tiin�ei Nobile. A folosi matematica �n acest sens �nsemna s� folose�ti modul care a precedat �i a condus la celelalte moduri. Ainsetain �tiuse aceasta; cu o precau�ie plin� de afec�iune recunoscuse c� el crede c� fizica lui descrie, �ntr-adev�r, realitatea.

Ciud��enie �i familiaritate; �n fiecare moment al g�ndirii terranului Shevek descoperea aceast� combina�ie �i se sim�ea intrigat, dar �i �n�eleg�tor, pentru c� �i Ainsetain fusese �n c�utarea unei teorii unificatoare a timpului. Dup� explicarea for�ei gravita�ionale ca o func�ie a geometriei spa�iului-timp, c�utase s� extind� sinteza pentru a include for�ele electromagnetice. Nu reu�ise. Chiar �n timpul vie�ii �i la multe decade dup� moartea lui, fizicienii propriei sale lumi au �ntors spatele efortului �i nereu�itei sale, urm�rind magnificele incoeren�e ale teoriei cuantice cu aplica�iile sale tehnologice superioare, concentr�ndu-se �n final at�t de exclusiv pe modul tehnologic �nc�t au ajuns la un punct mort, un e�ec de-a dreptul catastrofal al imagina�iei. Totu�i, intui�ia lor original� fusese s�n�toas�: �n punctul �n care se aflau, progresul rezida �n nedeterminarea pe care Ainsetain refuzase s� o accepte. �n ultim� instan��, p�n� �i refuzul s�u fusese la fel de corect At�ta doar c� �i lipsiser� instrumentele cu care s�-l demonstreze � variabilele lui Saeba �i teoriile vitezei infinite �i cauzei complexe. C�mpul s�u unificat exist�, �n fizica cetian�, dar exist� numai �n termenii pe care el nu ar fi fost dornic s�-i accepte, deoarece viteza luminii ca factor limitator fusese esen�ial� pentru aceast� mare teorie. Ambele Teorii ale Relativit��ii sunt la fel de frumoase, la fel de valide �i de utile, dup� at�tea secole, ambele depinz�nd, totu�i, de o ipotez� care nu a putut fi demonstrat� ca adev�rat� �i �n anumite circumstan�e fusese dovedit� a fi chiar fals�.

Dar nu cumva o teorie �n care toate elementele sunt demonstrabil adev�rate este doar o simpl� tautologie? �n domeniul nedemonstrabilului, sau chiar al dezaprobabilului exist� singura �ans� de a penetra cercul �i de a �nainta. �n acest caz, mai are vreo importan�� cu adev�rat caracterul nedemonstrabil al ipotezei coexisten�ei reale � problema de care Shevek se izbise disperat cu capul �n aceste ultime trei zile �i chiar �n ace�ti ultimi zece ani? B�jb�ise �i �ncercase s� pun� m�na pe certitudine, ca �i cum ar fi ceva care poate fi posedat. Ceruse o asigurare, o garan�ie care nu se d�, iar chiar dac� se acord�, se transform� �n �nchisoare. Prin simpla asumare a validit��ii coexisten�ei reale era l�sat liber s� utilizeze frumoasele geometrii ale relativit��ii, iar apoi va fi posibil s� mearg� mai departe. Pasul urm�tor era deosebit de clar. Coexisten�a succesiunii ar putea fi m�nuit� printr-o serie de transform�ri Saebanice; abordat� astfel, caracterul succesiv �i prezen�a nu mai ofer� nici un fel de antitez�. Unitatea fundamental� a punctelor de vedere ale secven�ei �i simultaneit��ii se clarific�; conceptul de interval serve�te pentru a conecta aspectul static cu cel dinamic al universului. Cum a fost posibil s� priveasc� realitatea timp de zece ani de zile f�r� s-o vad�? Nu va avea nici un fel de dificultate �n a merge mai departe. �ntr-adev�r, chiar mersese mai departe. Era deja acolo. Vedea tot ce avea s� se �nt�mple �n aceast� aparent �nt�mpl�toare �ntrez�rire a metodei, conferit� de �n�elegerea unei nereu�ite �n trecutul �ndep�rtat. Zidul se pr�bu�ise. Viziunea era at�t limpede c�t �i complet�. Ceea ce vedea era simplu, mai simplu dec�t orice. Era simplitatea �n sine, con�in�nd toat� complexitatea, toate promisiunile. Era o revela�ie. Era drumul clar, drumul spre cas�, lumina.

Spiritul din el era ca un copil ie�ind �n fug� la lumina soarelui. Nu exist� sf�r�it, nu exist� sf�r�it�

Totu�i, �n aceast� total� u�urare �i fericire se sim�ea cuprins de team�; m�inile �i tremurau, iar ochii i se umpluser� de lacrimi, de parc� ar fi privit spre soare. La urma urmei, carnea nu e transparent�. �i e ciudat, deosebit de ciudat s� �tii c� visul de o via�� �i s-a �mplinit. Cu toate acestea, continua s� priveasc� �i s� mearg� mai departe, cu aceea�i bucurie copil�reasc�, p�n� c�nd dintr-o dat� nu s-a mai putut �i a trebuit s� se �ntoarc� �i,privind �n jur printre lacrimi, a v�zut camera �ntunecat� �i ferestrele �nalte pline de stele.

Clipa trecuse. O v�zuse trec�nd. Nu �ncercase s� se �in� de ea. �tia c� el e o parte a clipei �i nu invers. El e de�inutul clipei.

Dup� o vreme se ridic� �mpleticindu-se �i aprinse lampa. Se �nv�rti pu�in prin camer�, ating�nd lucrurile � leg�tura unei c�r�i, abajurul unei l�mpi � bucuros c� se afl� din nou printre aceste obiecte familiare, �napoi, �n propria sa lume, deoarece �n aceast� clip� deosebirea dintre planeta asta �i cea de colo, dintre Urras �i Anarres nu i se p�rea mai semnificativ� dec�t deosebirea dintre dou� gr�un�e de nisip de pe ��rmul m�rii. Nu mai existau nici abise, nici ziduri. Exilul nu mai exista. V�zuse funda�iile universului, iar acestea erau solide.

Intr� �n dormitor, merg�nd �ncet �i cam nesigur �i se pr�bu�i pe pat f�r� s� se dezbrace. R�mase �ntins, cu bra�ele sub cap, din c�nd �n c�nd prev�z�nd �i planific�nd un detaliu sau altul al muncii care mai trebuiau f�cute, absorbit de o solemn� �i �nc�nt�toare mul�umire care, treptat, se preschimb� �ntr-o senin� reverie �i apoi �n somn.

A dormit zece ore. S-a trezit g�ndindu-se la ecua�iile care ar exprima conceptul de interval. A mers la birou �i s-a a�ezat pentru a le calcula. �n dup�-amiaza aceea avea o or� �i a trebuit s� se duc�. A luat cina la cantina universitarilor, discut�nd cu colegii de acolo despre vreme, despre r�zboi �i orice alt subiect abordat de ei. Dac� ei observaser� vreo schimbare la el, nu-�i d�dea seama, pentru c�, �n realitate, nu era con�tient de existen�a lor. A revenit �n camera sa �i a continuat s� lucreze.

Urrasienii num�rau dou�zeci de ore �ntr-o zi. Timp de opt zile Shevek a petrecut �ntre dou�sprezece �i �aisprezece ore pe zi la masa de lucru, ori �nv�rtindu-se prin camer�, ochii s�i lumino�i �ndrepta�i adesea c�tre ferestre, dincolo de care str�lucea soarele cald al prim�verii, sau stelele �i � ro�iatic�, �n sc�dere � Luna.

C�ile ferate din sud-vest se �ntind �n cea mai mare parte pe terasamente de un metru sau chiar mai mult deasupra c�mpiei. Pe un amplasament elevat, v�ntul ridic� mai pu�in praf, oferind pasagerilor o bun� vedere asupra pustiet��ii.

Sud-vestul e singura din cele opt diviziuni administrative de pe Anarres c�reia �i lipse�te orice curs de ap� mai important. �n sudul �ndep�rtat mla�tinile s-au format �n urma topirii calotei polare pe timpul verii; c�tre ecuator nu se afl� dec�t lacuri alcaline, pu�in ad�nci, pe vaste platouri s�rate. Nu exist� mun�i; la fiecare o sut� de kilometri sau cam a�a ceva, de la nord la sud, se �ntinde c�te un lan� de dealuri sterpe, cr�pate, roase de vreme �n piscuri �i v�i abrupte, br�zdate de f�ii ro�ii �i violete, iar pe pantele abrupte mu�chiul de st�nc�, o plant� care tr�ie�te �n orice extreme de c�ldur�, frig, ariditate �i v�nt, cre�te pe verticale �ndr�zne�e de verde-gri, form�nd o �mpletitur� cu stria�iile gresiei. Nu se vede nici o alt� culoare a peisajului �n afar� de cenu�iu-cafeniu, p�lind c�tre alb acolo unde platoul de sare e doar pe jum�tate acoperit cu nisip. Nori de furtun� ocazionali colind� pe deasupra c�mpiilor, de un alb str�lucitor pe cerul purpuriu. Nu aduc ploaie; nu fac altceva dec�t umbr�. Terasamentul �i liniile sclipitoare se �ntind drept, �n urma trenului, c�t vezi cu ochii; drept, �naintea trenului, tot c�t vezi cu ochii.

��Nu se poate face nimic �n sud-vest, spuse mecanicul, dec�t s� treci mai departe.

�nso�itorul s�u nu r�spunse; adormise. Capul �i tremura de vibra�iile motorului. M�inile, muncite �i mu�cate de ger �i at�rnau pe l�ng� corp. Chipul, relaxat, era ridat �i trist. Luase trenul de la Copper Mountain �i pentru c� nu mai erau al�i pasageri, mecanicul �l invitase �n cabin� pentru a nu fi singur. Omul adormise imediat. Mecanicul �l privea, din c�nd �n c�nd, dezam�git,dar cu simpatie. �n ultimii ani v�zuse at��ia oameni epuiza�i �nc�t i se p�rea o stare normal�. T�rziu, c�tre sear�, omul se trezi.

���ntotdeauna faci cursa asta singur? �ntreb� el dup� ce privi, un timp, de�ertul din jur.

���n ultimii trei, patru ani.

��Te-ai defectat vreodat� pe aici?

��De vreo dou� ori. Am destule provizii �i ap� �n fi�et. �i-e cumva foame?

���nc� nu.

���ntr-o zi dou� trimit vagonul de depanare de la Lonesome.

��Asta e noua a�ezare?

��Da. Sunt o mie �apte sute de kilometri de la Minele Sedep la Lonesome. Cea mai mare distan�� dintre dou� ora�e de pe Anarres. O fac de unsprezece ani.

��Nu te-ai plictisit?

��Nu. �mi place s� fac treaba de unul singur.

Pasagerul d�du din cap afirmativ.

���i e permanent�. �mi plac treburile de rutin�. Po�i s� g�nde�ti. Cincisprezece zile �n curs�, cincisprezece cu partenera la New Hope. An de an; secet�, foamete, orice ar fi. Nimic nu se schimb�; aici e �ntotdeauna secet�. �mi place drumul. Vrei s� sco�i apa? R�citorul e �n spate, sub fi�et.

Traser�, fiecare, c�te o lung� �nghi�itur� din sticl�. Apa avea un gust de st�tut, s�lciu, dar era rece.

��A, ce bun� e! spuse pasagerul, recunosc�tor, dup� care puse sticla de unde o luase, reveni la locul s�u din fa�a cabinei �i se �ntinse, proptindu-�i m�inile pe tavan. Deci, ai o partener�, constat� el.

Era o anume simplitate �n felul �n care rostise cuvintele, care �i pl�cu mecanicului.

��De optsprezece ani, r�spunse el.

��E�ti doar la �nceput.

��La naiba, sunt de acord cu tine. Asta e, �i mul�i nici nu-�i dau seama. Dup� cum v�d eu, dac� te �mperechezi destul �n tinere�e, arunci te alegi cu ceva din toat� treaba asta �i ��i �i dai seama c� peste tot e cam aceea�i nenorocit� de chestie. Bun�, ce-i drept! Totu�i, ce difer� nu e �mperecherea, ci persoana cealalt�. Iar optsprezece ani nu e dec�t un �nceput, ai dreptate, atunci c�nd te g�nde�ti la deosebirea asta. Cel pu�in, dac� �ncerci s� te g�nde�ti la o femeie. O femeie nu se d� de gol c� e at�t de �ncurcat� de un b�rbat, dar poate c� se mai �i �n�eal� Oricum, �n asta const� pl�cerea. �ncurc�turile, p�c�lelile �i toate celelalte. Varietatea. Nu g�se�ti varietate doar dac� te mi�ti de colo p�n� colo. �n tinere�e am colindat peste tot, pe Anarres. Am condus �i am �nc�rcat produse �n fiecare Diviziune. Trebuie ca am cunoscut vreo sut� de fete, �n diferite ora�e. Devenea plictisitor. Am revenit aici �i fac cursa asta la fiecare trei decade, an de an, prin acela�i de�ert, unde nu po�i deosebi o dun� de nisip de alta �i e la fel pe o distan�� de trei mii de kilometri, oriunde te-ai uita, �i m� �ntorc acas� la aceea�i partener� � �i nici m�car o singur� dat� nu m-am sim�it plictisit. Nu colind�nd dintr-un loc �n altul ��i p�strezi energia. Totul e s� ��i atragi timpul de partea ta. S� lucrezi cu timpul, nu �mpotriva sa.

��Asta e, spuse pasagerul.

��Unde �i-e partenera?

���n nord-est. De patru ani.

��E prea mult. Ar fi trebuit s� fi�i repartiza�i �mpreun�.

��Nu �i unde eram eu.

��Adic�, unde?

��Elbow, iar apoi Grand Valley.

��Am auzit de Grand Valley.

Mecanicul �l privea acum pe pasager cu respectul datorat unui supravie�uitor. V�zu tenta uscat� a pielii bronzate a omului, un fel de �mb�tr�nire p�n� la os pe care o mai observase �i la al�ii care trecuser� prin anii de foamete din Pulbere.

��N-ar fi trebuit s� �inem fabricile acelea �n func�iune, continu� el.

��� Aveam nevoie de fosfa�i.

��Dar se spune c� atunci c�nd trenul de provizii a fost oprit la Portal, au �inut fabricile �n func�iune iar oamenii au murit de foame la lucru. Doar s-au dat la o parte din drum, s-au �ntins pe jos �i au murit. Chiar a�a a fost?

Omul d�du din cap. Nu scoase o vorb�. Pentru moment, mecanicul nu mai insist�, dar dup� o vreme spuse:

��M-am �ntrebat ce a� face dac� trenul meu ar fi vreodat� jefuit!

��Nu s-a �nt�mplat niciodat�?

��Nu. �tii, nu transport niciodat� alimente. Cel mult un vagon, pentru Upper Sedep. �sta e un transport de minereuri. Dar dac� a� avea un transport de provizii �i m-ar opri, ce a� face? S� dau peste ei �i s� duc m�ncarea acolo unde trebuie s� ajung�? Dar, pe dracu, asta �nseamn� s� dau peste copii �i b�tr�ni! E adev�rat c� fac ceva r�u, dar trebuie s�-i ucizi pentru asta? Nu �tiu!

�inele drepte, sclipitoare fugeau pe sub ro�i. Spre apus, norii formau uria�e miraje tremur�toare deasupra c�mpiei, umbrele viselor unor lacuri secate �n urm� cu zece mii de ani.

��Un sindicalist, un tip pe care-l �tiu de ani de zile, chiar a�a a f�cut, la nord de aici, �n '66. Au �ncercat s� pun� m�na pe un vagon de cereale din trenul s�u. A dat trenul �napoi, a omor�t c��iva dintre ei �nainte de a elibera linia. Erau ca viermii pe un pe�te putred, at�t erau de mul�i, zicea el. Opt sute de oameni a�teapt� trenul �sta, �mi spunea el, c��i vor muri dac� nu ajunge la ei? Mai mult de doi, mult mai mul�i. A�a ca se pare c� a avut dreptate. Dar, la naiba! Nu pot s� adun cifrele �n felul �sta. Nu �tiu dac� e drept s� socote�ti oamenii a�a cum socote�ti cifrele. �n cazul acesta, ce faci? Pe care-i omori mai �nt�i?

���n al doilea an al meu la Elbow, eram pontator. Sindicatul uzinei reducea ra�iile. Oamenii care lucrau �ase ore �n uzin� primeau ra�ii complete � strictul necesar pentru felul acesta de munc�. Oamenii cu jum�tate de norm� primeau trei sferturi de ra�ie. Dac� erau bolnavi, sau prea sl�bi�i ca s� munceasc�, primeau doar jum�tate. Cu jum�tate de ra�ii nu te mai po�i face bine. Nu mai po�i reveni la lucru. S-ar putea s� r�m�i �n via��. Eu trebuia s� trec oamenii la jum�tate de ra�ii, pe aceia care erau deja bolnavi. Eu munceam norm� �ntreag�, uneori opt, zece ore, a�a c� beneficiam de ra�ie �ntreag�; o c�tigam. O c�tigam �ntocmind liste cu aceia care urmau s� fl�m�nzeasc�. A�a cum ai spus, trebuia s� num�r oameni, mai spuse el, ochii s�i limpezi privind �nainte, �n lumina uscat�.

��Ai renun�at?

��Da, am renun�at. Am plecat la Grand Valley. Dar altcineva a preluat listele de la o�el�riile din Elbow. �ntotdeauna exist� c�te cineva dornic s� fac� liste.

��Asta nu e bine, spuse mecanicul, �ncrunt�ndu-se de str�lucirea prea puternic�. Nu e deloc bine. Ar fi trebuit s� �nchid� o�el�riile. Nu-i po�i pretinde unui om a�a ceva. Nu suntem, oare, odonieni? Bine, un om �i poate pierde cump�tul. Asta s-a �nt�mplat �i cu oamenii care au jefuit trenurile. Erau fl�m�nzi, pu�tii erau fl�m�nzi, le fusese prea mult foame, iat� cum trece m�ncarea �i nu e pentru tine, ��i pierzi cump�tul �i te duci s-o iei. La fel �i cu amicul meu, oamenii �tia �i decuplau trenul pe care �l avea �n grij�, �i-a pierdut calmul �i a dat �napoi. Nu i-a num�rat. Oricum, nu arunci! Poate c� mai t�rziu. Pentru c� i-a venit r�u c�nd a v�zut ce f�cuse. Dar ce te-au pus pe tine s� faci? S� spui c� acesta tr�ie�te iar acela moare. Asta nu e o treab� pe care nimeni nu are dreptul s-o fac�, ori s�-i cear� altcuiva s-o fac�.

��Au fost timpuri grele, frate! spuse pasagerul cu bl�nde�e, privind c�mpia sclipitoare unde umbrele apei tremurau �i se deplasau odat� cu v�ntul.

Rodarred, vechea capital� a Provinciei Avan, era un ora� ascu�it: o p�dure de conifere �i, deasupra v�rfurilor copacilor, o p�dure mai aerisit�, de turnuri. Str�zile erau �ntunecoase �i �nguste, acoperite de mu�chi, adesea ce�oase, pe sub bolta de pini. Numai de pe cele �apte poduri care traversau r�ul puteai ridica privirea pentru a vedea v�rfurile turnurilor. Unele erau �nalte de sute de picioare, altele erau doar simple ml�di�e, ca ni�te case obi�nuite c�zute �n paragin�. Unele erau din piatr�, altele de por�elan, mozaic, foi de sticl� colorat�, �mbr�cate �n cupru, cositor sau aur, ornamenta�iile dep�ind orice �nchipuire, delicate, sclipitoare. Pe aceste str�zi halucinante �i �nc�nt�toare �i-a avut sediul pe tot parcursul celor trei sute de ani de existen��, Consiliul Urrasian al Guvernelor Mondiale. Multe ambasade si consulate de pe l�ng� CGM �i din A-Io erau de asemenea aglomerate �n Rodarred, numai la o or� cu ma�ina din Nio Esseia �i sediul na�ional al guvernului.

Ambasada terran� pe l�ng� CGM func�iona �n River Castle, castel pitit �ntre autostrada spre Nio �i r�u, �n�l��nd c�tre cer doar un singur turn �ngr�m�dit, sumbru, cu un acoperi� p�trat �i deschideri �nguste, laterale, ca ni�te ochi �ntredeschi�i, �n loc de ferestre. Arbori �ntuneca�i m�rgineau latura dinspre c�mp, iar printre ace�tia un pod basculant se �ntindea peste un �an� de ap�rare. Podul era cobor�t iar por�ile castelului deschise. �an�ul de ap�rare, r�ul, iarba verde, zidurile negre, steagul de pe turn, toate sclipeau neclar �n razele soarelui penetr�nd cea�a de pe r�u, iar clopotele din toate turnurile din Rodarred �i �ncepur� sarcina prelungit� �i demen�ial de armonioas� de a bate ora �apte.

Un func�ionar de la recep�ia extrem de modern� din interiorul castelului era ocupat cu un c�scat imens.

��De fapt nu deschidem �nainte de ora opt, spuse el cu un glas dogit.

��Vreau s� discut cu ambasadorul.

��Ambasadorul serve�te micul dejun. Va trebui s� te �nscrii la o audien��.

Rostind acestea, func�ionarul �i �terse ochii apo�i, put�nd astfel s�-l vad� pentru prima dat� pe vizitator. Omul f�cu ochii mari, mi�c� de c�teva ori din maxilar �i �l �ntreb�:

��Cine e�ti? De unde� ? Ce vrei?

��Vreau s� stau de vorb� cu ambasadorul.

��A�teapt� pu�in, spuse func�ionarul cu cel mai pur accent iotic si �ntinse m�na dup� telefon.

O ma�in� tocmai se oprise �ntre poarta dintre podul basculant �i intrarea �n ambasad�, iar c��iva b�rba�i tocmai coborau, accesoriile de alam� ale hainelor negre str�lucind �n soare. Al�i doi b�rba�i tocmai intraser� �n foaier venind din partea principal� a cl�dirii, convers�nd, oameni cu aspect str�in, �mbr�ca�i ciudat. Shevek se apropie de ei �n grab�, aproape fugind, ocolind recep�ia.

��Ajuta�i-m�! spuse el.

Cei doi �l privir� surprin�i. Unul se trase �napoi, �ncrunt�ndu-se, cel�lalt privi dincolo de Shevek, spre grupul �n uniform� care tocmai intra �n ambasad�.

��Intr� aici, spuse el cu r�ceal� �i din doi pa�i �i un gest, ca un balerin, se �nchise �mpreun� cu Shevek �ntr-un mic birou lateral.

��Ce se �nt�mpl�? E�ti din Nio Esseia?

��Vreau s� discut cu ambasadorul.

��E�ti unul dintre grevi�ti?

��Shevek. M� cheam� Shevek. De pe Anarres.

Ochii str�ini fulgerar�, str�lucitori, inteligen�i, pe fa�a neagr� ca smoala.

��Mai-god! exclam� terrianul abia auzit, dup� care continu�, �n iotic�. Cere�i azil politic?

��Nu �tiu. Eu�

��Veni�i cu mine, dr. Shevek. Am s� v� duc �ntr-un loc unde s� v� pute�i a�eza.

Au urmat holuri, sc�ri, cu m�na omului negru pe bra�ul s�u.

Oameni necunoscu�i �ncercau s�-i scoat� haina. Shevek se �mpotrivi, de team� c� vor carnetul din buzunarul c�m�ii. Cineva i se adres� autoritar �ntr-o limb� str�in�.

��E-n regul�. �ncearc� s� afle dac� nu e�ti r�nit, �i explic� un altul. Ai haina plin� de s�nge.

��Altcineva, r�spunse Shevek. E s�ngele altcuiva.

Reu�i s� se ridice, de�i �i sim�ea capul �nv�rtindu-se. Era a�ezat pe o canapea �ntr-o camer� mare, luminat� de soare; se p�rea ca le�inase. Doi b�rba�i si o femeie st�teau �n picioare l�ng� el. Shevek �i privi f�r� s� �n�eleag�.

��V� afla�i �n Ambasada Planetei Terra, dr. Shevek. Aici v� afla�i pe p�m�nt terrian. Sunte�i �ntr-o siguran�� absolut�. Pute�i r�m�ne aici c�t de mult dori�i.

Pielea femeii era galben-maronie, ca p�m�ntul feros, cu excep�ia scalpului; neras, dar f�r� p�r. Tr�s�turile ei erau ciudate �i copil�re�ti, o gur� mic�, nasul mic, ochii cu pleoape lungi, grele, obrajii �i b�rbia rotunjite, cu pernu�e de gr�sime. �ntreaga ei figur� era rotunjit�, supl�, copil�reasc�.

��V� afla�i �n siguran�� aici, repet� ea.

Shevek �ncerc� s� vorbeasc�, dar f�r� succes. Unul dintre b�rba�i �l ap�s� u�or pe piept, spun�ndu-i s� se �ntind�.

��Vreau s�-l v�d pe ambasador, �opti el, �ntinz�ndu-se.

��Eu sunt ambasadorul. Keng este numele meu. Ne bucur�m c� a�i venit la noi. Aici v� afla�i �n siguran��. V� rog s� v� odihni�i acum, dr. Shevek. Discut�m mai t�rziu. Nu e nici o grab�.

Vocea ei avea o calitate stranie, c�ntat�, dar era r�gu�it�, ca a lui Takver.

��Takver, spuse el �n propria lui limb�, nu �tiu ce s� fac.

��Dormi, spuse ea, iar el adormi.

��Vreau s� prezint un proiect, spuse Bedap, din partea Sindicatului de Ini�iativ�. �tii c� de aproape dou�sprezece decade ne afl�m �n contact radio cu Urras�

���mpotriva recomand�rilor acestui consiliu, a Federa�iei pentru Ap�rare �i a vot�rii majoritare a Listei!

��Da, r�spunse Bedap, m�sur�ndu-l pe vorbitor din cap p�n� �n picioare, dar f�r� a protesta pentru �ntrerupere.

Nu existau nici un fel de reguli pentru procedurile parlamentare la �ntrunirile CPD. Uneori, �ntreruperile erau mult mai frecvente dec�t declara�iile. Procedura, comparat� cu o conferin�� de conducere bine condus�, era o halc� de carne crud� pus� al�turi de o schem� de conectare. Oricum, carnea crud� func�ioneaz� mai bine la locul s�u dec�t ar face-o o astfel de diagram� � �n interiorul unui animal viu.

Bedap �i cuno�tea pe to�i vechii lui oponen�i din Consiliul de Import-Export; se �mplineau trei ani de c�nd tot trecea pe acolo �i se lupta cu ei. Vorbitorul acesta era nou, un om t�n�r, probabil repartizat nu de mult, prin loterie, pe lista CPD. Bedap �l mai cercet� o dat�, binevoitor �i continu�.

��Haide�i s� nu mai relu�m vechile certuri. De acord? V� supun aten�iei ceva nou. Am recep�ionat un mesaj interesant de la un grup de pe Urras. A venit pe lungimea de und� utilizat� de contactele noastre de acolo, dar nu la ora stabilit� �i a fost un semnal slab. Se pare c� a fost trimis dintr-o �ar� numit� Benbili, nu din A-Io. Grupul se autointituleaz� "Societatea Odonian�". Se pare c� este vorba de odonieni de dup� Colonizare, exist�nd sud o anumit� form� �n golurile legisla�iei �i guvernului de pe Urras. Mesajul lor a fost adresat "fra�ilor de pe Anarres." �l pute�i citi �n buletinul Sindicatului; este interesant. Ne �ntreab� dac� li se �ng�duie s� trimit� oameni aici.

��S� trimit� oameni aici? S�-i l�s�m pe Urrasieni s� vin� aici? Ca spioni?

��Nu, �n calitate de coloni�ti.

��Vor re�nceperea Coloniz�rii. A�a este, Bedap?

��Spun c� sunt h�itui�i de guvernul lor �i sper� s�

��� re�nceap� Colonizarea! Pentru fiecare profitor care se denume�te odonian?

Relatarea integral� a unei dezbateri manageriale anarresiene ar fi dificil�; se derula foarte repede, adesea mai mul�i oameni vorbind deodat�, fiecare destul de concis, cu mult sarcasm, cu multe lucruri nerostite. Tonul era emo�ional, de multe ori deosebit de personal, se ajungea la final, dar nu se tr�gea nici o concluzie. Era ca o discu�ie contradictorie �ntre fra�i, sau �ntre g�nduri �ntr-o minte nedecis�.

��Dac� �i l�s�m pe ace�ti a�a-zi�i odonieni s� vin�, cum au de g�nd s� ajung� aici?

Se �nscrise la cuv�nt oponentul de care se temea Bedap, femeia aceea rece, inteligent� pe nume Rulag. Ea fusese cel mai inteligent adversar al lui din consiliu, �n acel an. Bedap se uit� spre Shevek, care participa la acest consiliu pentru prima dat�, pentru a-i atrage aten�ia asupra ei. Cineva �i spusese lui Bedap c� Rulag e inginer� �i descoperise la ea claritatea �i pragmatismul min�ii inginerului, plus ura mecanicistului pentru complexitate �i neregularitate. Rulag se opunea Sindicatului de Ini�iativ� �n fiecare problem�, inclusiv aceea a dreptului s�u de a exista. Argumentele ei erau fondate �i Bedap o respecta. Uneori, c�nd o auzea vorbind despre for�a planetei Urras �i despre pericolul de a negocia cu cei puternici de pe pozi�ia celor slabi, chiar o credea.

Pentru c� erau momente �n care Bedap se �ntreba, �n sinea lui, dac� nu cumva el �i cu Shevek, atunci c�nd se �nt�lniser� �n iarna lui '68 �i discutaser� mijloacele prin care un fizician frustrat poate s�-�i tip�reasc� opera �i s� comunice cu fizicienii de pe Urras, nu declan�aser� un lan� de evenimente incontrolabile. C�nd, p�n� la urm�, stabiliser� contactul radio, urrasienii se dovediser� mult mai dornici s� discute, s� schimbe informa�ii, dec�t se a�teptaser�. Iar c�nd au primit rapoarte scrise ale acestor schimburi, opozi�ia pe Anarres fusese mult mai virulent� dec�t �i �nchipuiser�. Oamenii din ambele lumi le acordau mult mai mult� aten�ie dec�t era cazul. Atunci c�nd du�manul te �mbr��i�az� entuziast, iar concet��enii t�i te resping f�r� mil�, e greu s� nu te �ntrebi dac� nu cumva e�ti, de fapt; un tr�d�tor.

��Presupun c� ar veni pe una din navele de transport, r�spunse el. Ca ni�te buni odonieni, ar veni cu o ocazie. Doar dac� guvernul lor, sau Consiliul Guvernelor Mondiale le permite. �i vor l�sa, oare? Oare arhi�tii le vor face o favoare anarhi�tilor? Asta a� vrea eu s� aflu. Dac� am invita un grup mic, �ase sau poate opt, din ace�ti oameni, ce s-ar �nt�mpla acolo?

��L�udabil� curiozitate, spuse Rulag. De acord, am cunoa�te mai bine pericolul dac� am cunoa�te mai bine ce se �nt�mpl� �n realitate pe Urras. Dar pericolul rezid� �n actul descoperirii.

Rulag se ridic� �n picioare, suger�nd prin aceasta c� dore�te s� p�streze cuv�ntul mai mult de c�teva secunde. Bedap f�cu cu ochiul �i se uit� din nou spre Shevek, care �edea al�turi. "Fere�te-te de asta!" murmur� el. Shevek nu reac�ion� �n nici un fel, dar, de obicei, era rezervat si chiar ru�inos la �ntruniri, insignifiant dac� nu era cumva mi�cat �n profunzime de ceva, �n care caz se dovedea un vorbitor surprinz�tor de bun. Dar, �n timp ce Rulag vorbea, Bedap observ� c�, de�i i se adresa lui, era cu ochii a�inti�i asupra lui Shevek.

��Sindicatul vostru de Ini�iativ�, �ncepu ea, accentu�nd pronumele, a procedat la construirea unui emi��tor, la efectuarea de transmisii c�tre Urras �i la recep�ionarea de mesaje de la ei, precum �i la publicarea comunica�iilor efectuate. A�i f�cut toate astea �mpotriva recomand�rilor majorit��ii CPD �i protestelor tot mai vehemente din partea �ntregii Confrerii. P�n� acum nu au avut loc nici un fel de represiuni �mpotriva instala�iilor �i a voastr�, �n parte, cred, pentru c� noi, odonienii ne-am dezobi�nuit de ideea c� un individ poate porni pe o cale d�un�toare celorlal�i, persist�nd pe aceasta �n ciuda tuturor sfaturilor �i protestelor. Este un eveniment rar. De fapt, voi sunte�i primii dintre noi care v� purta�i �n felul �n care criticii arhi�ti au prezis �ntotdeauna c� se vor purta oamenii �ntr-o societate f�r� legi: cu o total� lips� de responsabilitate fa�� de bun�starea societ��ii. Nu �mi propun s� m� refer din nou la r�ul pe care l-a�i f�cut deja, predarea de informa�ii �tiin�ifice unui inamic puternic, recunoa�terea sl�biciunilor noastre, reprezentat� de toate transmisiile voastre c�tre Urras. Dar acum, g�ndindu-m� c� ne-am obi�nuit cu toate astea, propune�i ceva mult mai r�u. Care e diferen�a, ve�i spune, dintre a discuta cu o m�n� de urrasieni pe unde scurte �i a vorbi cu ei aici, la Abbenay? �n ce const� deosebirea? Care este deosebirea dintre o u�� �nchis� �i o u�� deschis�? Haide�i s� deschidem u�a! Asta spune el, ammari. S� deschidem u�a, s�-i l�s�m pe urrasieni s� vin�! Sase sau opt pseudo-odonieni pe nava urm�toare. �aizeci sau optzeci de profitori pe urm�toarea, s� ne cerceteze �i s� vad� cum putem fi �mp�r�i�i ca proprietate �ntre na�iunile de pe Urras. Iar la urm�toarea curs� vor veni �ase, ori opt sute de nave de r�zboi, �narmate: tunuri, solda�i, o for�� de ocupa�ie. Sf�r�itul lui Anarres, sf�r�itul Promisiunii. Speran�a noastr� s-a aflat �i se afl�, de o sut� �aptezeci de ani, �n Termenii Coloniz�rii: Nici un urrasian nu coboar� de pe nav�, cu excep�ia Coloni�tilor, atunci �i �ntotdeauna. Nici un fel de amestec. Nici un contact. A abandona acel principiu acum �nseamn� s� le spui tiranilor pe care i-am �nfr�nt c�ndva: "Experimentul a e�uat! Veni�i pentru a ne �nrobi din nou!

���n nici un caz! interveni Bedap, prompt. Mesajul este limpede: Experimentul a reu�it, suntem, acum, suficient de puternici s� v� facem fa�� ca egali.

Discu�ia continu� ca �i mai �nainte, o enun�are rapid� de probleme. Ca de obicei, nu se supuse nimic la vot. Aproape to�i cei de fa�� sus�ineau cu t�rie respectarea cu stricte�e a Termenilor Coloniz�rii. De �ndat� ce epuizar� acest subiect, Bedap interveni din nou.

��Bine. Consider problema �ncheiat�. Nimeni nu vine pe Kuieo Fort sau pe �n�eleptul. �n problema aducerii de urrasieni pe Anarres, scopurile Sindicatului trebuie evident s� se supun� opiniei societ��ii �n �ntregul ei; v-am cerut sfatul �i �l vom urma. Dar mai r�m�ne un alt aspect al aceleia�i chestiuni. Shevek!

��Da, mai este problema trimiterii unui anarresian pe Urras. Urmar� exclama�ii �i �ntreb�ri. Shevek nu ridic� tonul, care

nu era mult mai puternic dec�t un murmurat, dar insist�.

��Nu ar face r�u nim�nui, nu ar amenin�a nici un locuitor de pe Anarres. Se pare c� este o problem� care �ine de dreptul individului; de fapt, o testare a acestui drept. Termenii Coloniz�rii nu o interzic. A o interzice acum, ar �nsemna presupunerea unei autorit��i din partea CPD, o reducere a dreptului individului odonian de a ini�ia ac�iuni inofensive pentru ceilal�i.

Rulag se aplec� �n fa��, pe scaunul ei. Z�mbea pu�in �i ochii str�lucitori priveau de la Shevek la Bedap �i �napoi.

��Oricine poate s� plece de pe Anarres. Poate pleca oric�nd dore�te, dac� transportoarele proprietarienilor vor s�-l ia. Nu se mai poate �ntoarce.

��Cine spune c� nu poate? o �ntreb� Bedap.

��Termenii �ncheierii Coloniz�rii. Nimeni nu va putea trece de pe navele de transport mai departe de limita Portului Anarres.

��Bine, sigur, asta trebuia s� se aplice urrasienilor, nu anarresienilor, interveni un b�tr�n consilier, Ferdaz, c�ruia �i pl�cea s� se amestece chiar �i atunci c�nd interven�ia lui dirija discu�ia dincolo de cursul dorit.

��Acela care vine de pe Urras este urrasian, �nt�ri Rulag.

��Legalisme, legalisme! Ce rost au toate aceste subterfugii? �ntreb� o femeie calm�, masiv�, pe nume Trepil.

��Subterfugii? strig� noul membru, t�n�rul, cu un accent din nord-est �i o voce puternic�, joas�. Dac� nu-�i plac subterfugiile, �ncearc-o pe asta. Dac� se afl� aici persoane c�rora nu le place Anarres, s� plece. �i ajut eu. �i duc eu p�n� la Port. Le trag p�n� �i un picior undeva! Dar dac� �ncearc� s� se strecoare �napoi, c��iva dintre noi vom fi acolo s�-i �nt�mpin�m. C��iva odonieni adev�ra�i! �i nu ne vor g�si z�mbind �i spun�nd, "Bun venit acas�, fra�ilor". Se vor trezi cu din�ii �nfunda�i pe g�t �i testiculele �n stomac. Pricepe�i ce spun? E suficient de clar pentru voi?

��Clar, nu. Direct, da. Direct ca un v�nt, r�spunse Bedap. Claritatea este o func�ie a g�ndirii. Ar trebui s� mai �nve�i ceva odonianism �nainte de a lua cuv�ntul aici.

��Nu meri�i s� roste�ti numele lui Odo! strig� t�n�rul. Sunte�i ni�te tr�d�tori, voi �i tot Sindicatul vostru. Pretutindeni pe Anarres sunt oameni cu ochii pe voi. Crede�i c� noi nu �tim c� Shevek a fost invitat s� mearg� pe Urras, s� mearg� �i s� v�nd� �tiin�a anarresian� profitorilor? V� �nchipui�i c� nu �tim c� voi to�i, ni�te sclifosi�i, a�i vrea s� ajunge�i acolo, s� tr�i�i �n bel�ug �i s� �i l�sa�i pe proprietarieni s� v� bat� pe spate? N-ave�i dec�t s� v� duce�i. Mare pagub�! Dar dac� ve�i �ncerca s� v� �ntoarce�i aici, ve�i avea de-a face cu justi�ia.

T�n�rul se ridicase �n picioare �i, aplecat deasupra mesei, striga drept �n fa�a lui Bedap.

��Tu nu te referi la justi�ie. Te referi la pedeaps�. Vrei s� spui c� sunt unul �i acela�i lucru? �ntreb� Bedap, ridic�nd privirea c�tre el.

��Se refer� la violen��, interveni Rulag. Iar dac� se produce violen��, voi sunte�i aceia care o ve�i fi creat. Voi �i Sindicatul vostru. Iar voi o ve�i merita.

Un b�rbat slab, mic de statur�, de l�ng� Trepil, �ncepu s� vorbeasc�, la �nceput �ncet, cu o voce �n�sprit� de rusca provocat� de praf, �nc�t prea pu�ini �l auzir�. Era un delegat din partea sindicatului minerilor din sud-vest �i nimeni nu se a�tepta c� se va referi la acest subiect.

��� ceea ce merit� oamenii, spunea el. Pentru c� fiecare dintre noi merit�m totul, orice bog��ie stivuit� �n mormintele regilor mor�i �i nici unul nu merit�m nimic, nici m�car o gur� de p�ine arunci c�nd ne e foame. N-am m�ncat noi, oare, atunci c�nd al�ii fl�m�nzeau? Ne vei pedepsi pentru asta? Ne vei r�spl�ti pentru virtutea de a fl�m�nzi �n timp ce al�ii m�ncau? Nimeni nu c�tig� pedeapsa, nici r�splata. Elibera�i-v� mintea de ideea de merit �i de ideea de c�tig �i abia atunci ve�i fi �n stare s� g�ndi�i.

Erau cuvintele lui Odo �n Scrisori din �nchisoare dar, rostite cu vocea aceea slab�, r�gu�it�, produser� un efect straniu, de parc� omul le producea el �nsu�i, cuv�nt cu cuv�nt, ca �i cum ar fi provenit din inima sa, �ncet, cu greutate, a�a cum apa se �nal�� �ncet, �ncet prin nisipul de�ertului.

Rulag asculta, cu capul �n�l�at �i fa�a �ncordat�, ca a unui om care �i ascunde durerea. De partea cealalt� a mesei, vizavi de ea, Shevek st�tea cu capul plecat. Cuvintele minerului fiind urmate de un moment de t�cere, Shevek ridic� privirea �i vorbi:

��Vede�i, ceea ce c�ut�m este sa ne reamintim nou� �n�ine c� nu am venit pe Anarres pentru a c�uta siguran��, ci pentru libertate. Dar dac� trebuie s� fim cu to�ii de acord, s� muncim �mpreun�, nu suntem cu nimic mai buni dec�t o ma�in�. Dac� un individ nu poate lucra �n solidaritate cu semenii s�i, este de datoria lui s� lucreze singur. �ndatorirea sa �i dreptul s�u. Noi am negat �i neg�m oamenilor acest drept. Am spus �i spunem, tot mai des, "Trebuie s� lucrezi �mpreun� cu al�ii, trebuie s� accep�i regula majorit��ii." Dar orice regul� �nseamn� tiranie. Datoria individului este de a nu accepta nici o regul�, s� fie ini�iatorul propriilor acte, s� fie responsabil. Numai dac� el face a�a, societatea va tr�i, se va schimba, se va adapta �i va supravie�ui. Noi nu suntem supu�ii unui Stat bazat pe lege, suntem membrii unei societ��i bazate pe revolu�ie. Revolu�ia este obliga�ia noastr�, speran�a noastr� de evolu�ie. "Revolu�ia este �n spiritul individual, sau niciunde. Este pentru to�i, sau nu reprezint� nimic. Dac� se consider� c� revolu�ia are un sf�r�it, arunci nu va �ncepe niciodat� cu adev�rat." Nu putem r�m�ne aici. Trebuie s� continu�m. Trebuie s� ne asum�m riscurile.

��Nu ai nici un drept s� ne implici pe to�i �ntr-un risc pe care e�ti obligat s� �i-l asumi din motive personale, r�spunse Rulag, la fel de calm� ca �i el, dar foarte rece.

��Nimeni, dac� nu vrea s� mearg� la fel de departe ca mine, nu are dreptul s� m� opreasc�, spuse Shevek, iar ochii lor se �nt�lnir� pentru o secund�, dup� care plecar� am�ndoi privirile.

��Riscul unei c�l�torii pe Urras nu implic� pe nimeni �n afar� de persoana care o face, interveni Bedap. Nu schimb� nimic �n Termenii Coloniz�rii �i nimic din rela�iile noastre cu Urras, except�nd, poate, aspectul moral � �i asta �n avantajul nostru. Dar nu crea c� suntem preg�ti�i, c� nici unul dintre noi nu este

fata s� decid� �n aceast� privin��. Pentru moment, �nchid subiectul, dac� sunte�i �i voi de acord.

R�spunsul fiind favorabil, Bedap �i Shevek p�r�sir� �ntrunirea.

��Trebuie s� trec pe la Institut, spuse Shevek, atunci c�nd ie�eau din cl�direa PDC. Sabul mi-a trimis una din notele acelea ale lui. Parc� ar fi t�ieturi de la unghiile de la picioare. M� �ntreb, ce-o fi �n mintea lui?

��Iar eu m� �ntreb ce-o fi �n mintea femeii aceleia, Rulag. Are ceva personal �mpotriva ta. Cred c� invidie. Nu v� mai a�ez�m unul �n fa�a altuia la aceea�i mas�, altfel nu mai ajungem niciunde. Dar nici fl�c�ul acela din nord-est nu mi-a f�cut o impresie prea bun�. Conducerea �i puterea majorit��ii �nseamn� dreptate! Reu�im noi oare s�-i facem s� priceap� mesajul nostru, Shev? Ori nu facem dec�t s� �nd�rjim opozi�ia?

��Poate c� �ntr-adev�r trebuie s� trimitem pe cineva pe Urras, s� ne demonstr�m drepturile prin acte, dac� prin cuvinte nu izbutim s-o facem.

��Poate. At�ta vreme c�t nu sunt eu acela! A� vorbi p�n� m-a� �nro�i despre dreptul de a p�r�si Anarres, dar dac� ar trebui s-o fac, pe dracu, mai degrab� mi-a� t�ia beregata.

��Trebuie s� plec, spuse Shevek, r�z�nd. Voi fi acas� �ntr-o or�, sau cam a�a ceva. Vino s� m�n�nci cu noi ast� sear�.

��Ne vedem �n camera voastr�.

Shevek porni pe strad� cu pasul s�u mare; Bedap r�mase ezit�nd �n fa�a cl�dirii CPD. Era mijlocul dup�-amiezii, o zi cu v�nt, �nsorit�, rece de prim�var�. Str�zile ora�ului erau str�lucitoare, cu aspect lustruit, frem�t�nd de lumin� �i oameni. Bedap se sim�ea tulburat �i p�r�sit totodat�. Totul, inclusiv emo�iile sale, era promi��tor �i totu�i nesatisf�c�tor. κi continu� drumul p�n� la domiciliul unde locuiau acum Shevek �i Takver. A�a cum sperase, o g�si pe Takver acas� �mpreun� cu copilul.

Takver pierduse dou� sarcini, dup� care venise Pilun, t�rziu �i pe nea�teptate, dar binevenit�. Fusese foarte mic� la na�tere iar acum, c�nd mergea pe doi ani, era �nc� mic�, cu bra�e �i picioare sub�iri. C�nd Bedap o ridica, era �ntotdeauna vag �nsp�im�ntat, av�nd chiar o senza�ie de respingere la atingerea bra�elor acelea at�t de fragile �nc�t le-ar fi putut u�or fr�nge cu o r�sucire a m�inii. �inea foarte mult la Pilun, era fascinat de ochii ei cenu�ii, �nnoura�i �i c�tigat de �ncrederea ei total�, dar ori de c�te ori o atingea, era con�tient, a�a cum nu i se mai �nt�mplase p�n� atunci, de ce �nseamn� atrac�ia cruzimii, de ce puternicii �i chinuie pe cei slabi. De aceea � de�i nici el nu-�i d�dea seama de ce � �n�elegea ceva care niciodat� nu �nsemnase mare lucru pentru el, nici m�car nu-l interesase cine �tie ce: sentimentul p�rintesc. Sim�ea o pl�cere din cele mai grozave atunci c�nd Pilun �i spunea "tadde".

Se a�ez� pe platforma-pat din dreptul ferestrei. Era o camer� bine dimensionat�, cu dou� platforme. Podeaua era mochetat�. Nu exista nici un fel de mobilier, nici scaune sau mese, doar un g�rdu� mobil care delimita un spa�iu de joac�, ori servea de paravan pentru patul feti�ei. Takver deschisese sertarul lung �i larg de sub cealalt� platform� �i sorta o mul�ime de h�rtii p�strate acolo.

��Chiar te rog s� o �ii pe Pilun, drag� Dap, spuse ea, cu z�mbetul ei larg, atunci c�nd feti�a �ncepu s� se �ndrepte c�tre el. A r�scolit h�rtiile astea de cel pu�in zece ori, de fiecare dat� c�nd vreau s� le aranjez. Termin �ntr-un minut� ba nu, �n zece minute.

��Nu te gr�bi. N-am chef de vorb�. Nu vreau dec�t s� stau aici. Haide, Pilun, mergi! Ce feti�� mare! Vino la Tadde Dap. Te-am prins!

Pilun st�tea mul�umit� pe genunchii lui, studiindu-i m�na. Lui Bedap �i era ru�ine de unghiile lui, pe care nu �i le mai rodea, dar care r�m�seser� deformate de at�ta ros. Mai �nt�i str�nse pumnul pentru a le ascunde, dup� care se ru�in� de ru�inea lui �i deschise m�na. Pilun �l b�tu bucuroas� pe m�n�.

��Frumoas� camer�, spuse el. Cu lumina dinspre nord. E �ntotdeauna at�t de lini�te aici.

��A�a e. Ssst! Num�r foile.

Dup� o vreme d�du deoparte teancurile de foi �i �nchise sertarul.

��Poftim! Scuz�-m�! I-am spus lui Shev c� voi pagina articolul acela pentru el. Ce-ar fi s� bem ceva?

Ra�ionalizarea era �nc� valabil� pentru multe alimente de baz�, de�i mult mai pu�in strict� dec�t fusese cu cinci ani �n urm�. Livezile din nord-est suferiser� mai pu�in �i �i reveniser� mai repede �n urma secetei dec�t regiunile cerealiere, iar anul trecut fructele uscate �i sucurile de fructe ie�iser� de pe lista restric�iilor. Takver avea o sticl� pe pervazul ferestrei umbrite. Turn� pentru fiecare c�te o cea�c�, �n ce�tile de p�m�nt, cam butuc�noase, pe care Sadik le confec�ionase la �coal�. Apoi se a�ez� �n fa�a lui Bedap �i �l privi, z�mbind.

��Ei bine, ce mai e nou pe la CPD?

��Ca �ntotdeauna. Ce mai e pe la laboratorul de pe�ti?

��Nu �tiu. M� g�ndesc s� plec, spuse Takver, privind �n cea�c� �i cl�tin�nd-o pentru a prinde lumina pe suprafa�a lichidului.

��De ce, Takver?

��Mai bine plec eu, dec�t s�-mi spun� ei. Problema este c� �mi place slujba �i sunt bun�. E singura de genul acesta �n Abbenay. Doar c� nu po�i fi membra unui colectiv de cercetare care a decis c� nu faci parte dintre ei.

��Se cam n�pustesc asupra ta, nu?

��Tot timpul, r�spunse ea, privind �n grab� �i f�r� s�-�i dea seama c�tre u��, ca �i cum ar fi vrut s� fie sigur� c� Shevek nu se afl� acolo, ascult�ndu-i. Unii sunt incredibili. Ei bine, doar �tii la ce m� refer. N-are rost s� continui pe tema asta.

��Nu. De aceea m� bucur c� te prind singur�. Nu �tiu exact. Eu, Shev, Skovan �i Gezach �i to�i ceilal�i care ne petrecem cea mai mare parte a timpului la imprimerie �i la turnul radio, nu avem posturi, a�a c� nu �nt�lnim prea mul�i oameni din afara Sindicatului de Ini�itiv�. Eu petrec foarte mult timp la CPD, dar asta este o situa�ie special�. M� a�tept la opozi�ie acolo, deoarece eu o creez. De ce te izbe�ti?

��De ur�, r�spunse Takver, cu vocea ei joas�, bl�nd�. Ur� real�. Directorul proiectului meu nu mai vrea s�-mi vorbeasc�. Bine, nu e cine �tie ce pierdere. Oricum, e �mpotriv�. Dar unii dintre ceilal�i, chiar c� �mi spun ce cred� Mai e o femeie, nu la laboratoarele de pe�ti, ci aici, �n sediul central. Face parte din comitetul de igienizare a blocului si a trebuit s� merg �i s�-i vorbesc despre ceva. Nu m� las� s� deschid gura. "Nu �ncerca�i s� intra�i �n camera asta, v� cunosc prea bine, nenoroci�i de trad�tori, intelectualilor, egoi�tilor", �i a�a mai departe, apoi a tr�ntit u�a. A fost de-a dreptul grotesc.

Takver r�se, f�r� umor. Pilun, v�z�nd-o r�z�nd, z�mbi din ad�ncitura bra�ului lui Bedap, apoi c�sc�.

��Dar �tii, continu� ea, a fost �nsp�im�nt�tor. Sunt o la��, Dap. Nu �mi place violen�a. Nici m�car nu-mi place dezaprobarea!

��Bine�n�eles c� nu. Singura garan�ie pe care o avem este aprobarea vecinilor no�tri. Un arhist poate �nc�lca legea �i spera sa scape nepedepsit, dar nu po�i "�nc�lca" un obicei; este cadrul vie�ii tale cu al�ii. Nu facem altceva dec�t s� �ncepem s� sim�im cum este atunci c�nd suntem revolu�ionari, a�a cum afirma Shev la �ntrunirea de ast�zi. �i nu e deloc pl�cut.

��Unii �n�eleg, spuse Takver cu un optimism hot�r�t. Femeia aceea de ieri, din omnibuz: nu �tiu unde o �nt�lnisem, presupun c� �n timpul vreunei activit��i de zece zile, c�ndva. Zice ea: "Trebuie s� fie minunat s� tr�ie�ti cu un mare savant, at�t de interesant!" Zic eu: "Da, cel pu�in e �ntotdeauna ceva despre care s� discu�i�". Pilun, nu te culca, puiule! Shevek va fi acas� �n cur�nd �i vom merge la cantin�. Leag�n-o, Dap. �n sf�r�it, �n�elegi, �tia cine e Shev, dar nu era ostil�, ori dezaprobatoare. Era foarte dr�gu��.

��Chiar c� oamenii �l cunosc, spuse Bedap. E amuzant, pentru c� nu-i �n�eleg c�r�ile mai mult dec�t mine. El crede c� sunt, totu�i, c�teva sute. Studen�ii aceia de la Institutele Divizionale, care �ncearc� s� organizeze cursuri de simultaneitate. Personal, consider c� doar c�teva zeci ar �nsemna o estimare generoas�. Cu toate acestea, oamenii au auzit de el, au aceast� senza�ie, c� reprezint� ceva cu care se pot m�ndri. Presupun c� asta a realizat sindicatul, dac� nu altceva. A tip�rit c�r�ile lui Shev. Poate c� e singurul lucru �n�elept pe care l-au f�cut.

��Hai, las�! Pesemne c� ai avut o sesiune proast� la CPD.

��A�a e. A� vrea s� te �nveselesc, Takver, dar nu pot. Sindicatul atac� groaznic de aproape de principiul societal fundamental, teama de str�ini. Era azi acolo un t�n�r care amenin�a pe fa�� cu represiuni violente. �n sf�r�it, e o opinie nenorocit�, dar va g�si al�ii gata s� o �mp�rt�easc�. Iar Rulag aceea, naiba s-o ia, e un oponent formidabil!

��Dap, �tii cine e Rulag?

��Cine e?

��Shev nu �i-a spus niciodat�? E mama lui.

��Mama lui Shev?

��A plecat c�nd el avea doi ani, r�spunse ea, d�nd din cap. Tat�l lui a r�mas cu el. Bine�n�eles, nimic neobi�nuit. Cu excep�ia sentimentelor lui Shev. Are impresia c� a pierdut ceva esen�ial � at�t el c�t �i tat�l s�u. Nu race din asta un principiu general, c� p�rin�ii trebuie �ntotdeauna s�-�i p�streze copiii, sau ceva de genul acesta. Dar cred c� importan�a pe care el o acord� loialit��ii de acolo porne�te.

��Ceea ce este neobi�nuit, spuse Bedap energic, f�r� a mai �ine seama de Pilun care adormise pe genunchii s�i, chiar ie�it din comun, sunt sentimentele ei fa�a de el. A fost evident ast�zi c� l-a a�teptat s� apar� la o �ntrunire de import-export. �tie c� el e sufletul grupului si ne ur�te din cauza lui. De ce? Din vin�? Oare societatea odonian� a putrezit �ntr-at�t �nc�t suntem motiva�i de vin�?� Tu �tii, iar acum o �tiu �i eu, c� se aseam�n�. Numai c� la ea totul a devenit extrem de dur, ca st�nca � totul a murit.

�n timp ce vorbea se deschise u�a �i intrar� Shevek �i Sadik. Sadik avea zece ani, era �nalt� pentru v�rsta ei, cu picioare lungi, supl� �i fragil�, cu o claie de p�r negru. Shevek venea �n spatele ei, iar Bedap, privindu-l �n noua �i curioasa lumin� a �nrudirii lui cu Rulag, �l v�zu a�a cum vezi uneori un foarte vechi prieten, cu o �nsufle�ire la care contribuie tot trecutul: chipul acela splendid, reticent, plin de via��, dar istovit, uzat p�n� la os. Era o fa�� intens individualizat� dar, cu toate acestea, tr�s�turile nu erau numai ale lui Rulag dar si ale multor altor anarresieni, un popor selectat de o viziune a libert��ii �i adaptat la aceast� lume arid�, o lume a dep�rt�rilor, t�cerilor, dezol�rilor.

�n camer�, �ntre timp, mult� apropiere, mi�care, comuniune: salut�ri, r�s, Pilun trec�nd de la unul la altul, spre u�oara ei nemul�umire, pentru a fi giugiulit�, sticla trec�nd de la unul la altul pentru a fi golit�, �ntreb�ri, conversa�ii. La �nceput Sadik se afl� �n centrul aten�iei, deoarece, din familie, era cea care venea cel mai rar, apoi Shevek.

��Ce-a mai vrut b�tr�nul Barb� Unsuroas�? �ntreb� Bedap.

��Ai fost la Institut? �ntreb� Takver, privindu-l cu aten�ie c�nd acesta se a�ez� l�ng� ea.

��Doar am trecut pe-acolo. Sabul mi-a l�sat un mesaj �n aceast� diminea�� la Sindicat, spuse Shevek �nghi�ind sucul de fructe �i f�c�nd o curioas� grimas�, o non-expresie. A spus c� Federa�ia de Fizic� are de completat o norm� �ntreag�. Autonom�, permanent�.

��Vrei s� spui c� pentru tine? Acolo? La Institut?

Shevek d�du din cap.

��Sabul �i-a spus?

���ncearc� s� te atrag�, spuse Bedap.

��Da, asta e �i p�rerea mea. Dac� nu po�i s�-l smulgi din r�d�cini, domestice�te-l � cum ziceam noi, �n nord-vest, spuse Shevek, r�z�nd pe nea�teptate, spontan. Amuzant, nu?

��Nu, r�spunse Takver. Nu e amuzant. E dezgust�tor. Cum de-ai putut s� stai de vorb� cu el? Dup� toate calomniile pe care le-a �mpr�tiat �n leg�tur� cu tine �i minciunile c� i s-au furat Principiile!. Dup� ce nu �i-a comunicat c� urrasienii �i-au conferit premiul acela, anul trecut, doar, i-a dezbinat �i i-a trimis de aici pe copiii care au organizat seria aceea de cursuri, datorit� influen�ei tale "cripto-autoritariene" asupra lor! Tu, un autoritar! A fost ceva sc�rbos, de neiertat. Cum po�i fi politicos cu un asemenea om?

���n sf�r�it, nu e numai Sabul, �tii bine. El e doar un purt�tor de cuv�nt.

���tiu, dar �i place s� fie purt�torul de cuv�nt. �i at�ta vreme a fost at�t de meschin! Bine, iar tu ce i-ai spus?

��Am temporizat � cum ai spune tu, r�spunse Shevek, r�z�nd din nou, iar Takver �l privi, �tiind de acum c�, �n ciuda autocontrolului, se afl� �ntr-o stare de extrem� tensiune �i emo�ie.

��Deci nu l-ai refuzat de la bun �nceput?

��I-am spus c� m-am hot�r�t cu ani �n urm� s� nu accept nici un fel de reparti�ie cu caracter permanent, at�ta vreme c�t voi putea face lucr�ri teoretice. Iar el a spus c�, deoarece este vorba de un post autonom, voi fi complet liber s� continui cercet�rile de care m-am ocupat, iar scopul pentru care mi se oferea mie postul este � stai s�-mi amintesc vorbele lui � "de a facilita accesul la instala�iile experimentale ale institutului �i la canalele normale de publicare �i difuzare". Cu alte cuvinte, presa CPD.

��Asta �nseamn� c� ai c�tigat! spuse Takver, privindu-l cu o expresie ciudat�. Ai c�tigat. Vor tip�ri ce ai scris. Asta ai vrut c�nd ne-am �ntors aici acum cinci ani. Zidurile s-au pr�bu�it.

��Exist� ziduri dincolo de ziduri, spuse Bedap.

��Am c�tigat numai dac� accept postul. Sabul se ofer� s� s� m� legalizeze. S� m� fac� oficial. Pentru a m� delimita de Sindicatul de Ini�iativ�. Nu crezi c� �sta e motivul s�u, Dap?

��Bine�n�eles, r�spunse Bedap, �ncruntat. Dezbin� pentru a sl�bi.

��Dar a-l lua pe Shev �napoi la Institut �i a tip�ri ceea ce scrie �n presa CPD �nseamn� s� acorzi o aprobare implicit� �ntregului Sindicat, nu?

��Pentru majoritatea oamenilor, asta ar putea �nsemna.

��Nu, nu-i a�a, interveni Bedap. Se vor da explica�ii. Marele fizician a fost, o vreme, indus �n eroare de un grup dezafectat. Intelectualii sunt �ntotdeauna deruta�i, deoarece ei se g�ndesc la lucruri nerelevante, ca timpul �i spa�iul �i realitatea, lucruri care nu au nici o leg�tur� cu via�a adev�rat�, a�a c� sunt cu u�urin�� prosti�i de devia�ioni�ti r�uvoitori. Dar bunii odonieni de la Institut i-au ar�tat cu bl�nde�e erorile iar el a revenit pe drumul adev�rului social-organic. L�s�nd Sindicatul de Ini�iativ� lipsit de singura sa preten�ie imaginabil� la aten�ia oric�rui locuitor de pe Anarres sau Urras.

��Eu nu p�r�sesc Sindicatul, Bedap.

��Nu. �tiu c� nu, spuse Bedap dup� un minut, ridic�nd capul.

��Bine, Hai s� mergem la mas�. �mi ghior�ie ma�ele. Pilun, auzi? Ghiorrr, ghiorrr!

��Sus! spuse Pilun, pe un ton poruncitor.

Shevek o s�lt� �i se ridic� �n picioare, arunc�nd-o pe umeri. �n spatele capului s�u �i al copilului, singurul mobil din aceast� camer� oscila u�or. Era o lucrare mare, confec�ionat� din s�rme aplatizate, �n a�a fel c� privite din profil aproape c� disp�reau, f�c�nd ca ovalurile �n care erau modelate s� sclipeasc� din c�nd �n c�nd, pierz�ndu-se, a�a cum f�ceau, �n anumite intensit��i ale luminii, cele dou� baloane de sticl� sub�iri, transparente, care se mi�cau �mpreun� cu s�rmele ovale �n orbite elipsoide complet �ntrep�trunse, �n jurul centrului comun, f�r� a se �nt�lni vreodat� cu adev�rat, f�r� a se desp�r�i. Takver o numea "Locuirea Timpului".

Au mers �mpreun� la cantina de pe strada Pekesh, trebuind s� a�tepte ca pe panoul de �nregistrare s� apar� un semnal, pentru a-l putea aduce pe Bedap cu ei ca oaspete. �nregistrarea sa acolo �l scotea din eviden�� de la cantina unde m�nca de obicei, sistemul fiind coordonat de un computer la nivelul �ntregului ora�. Era unul din "procesele homeostatice" at�t de iubite de primii Coloni�ti, care nu mai persista dec�t aici, �n Abbenay. Ca �i sistemele mai pu�in elaborate utilizate �n alte p�r�i, nu func�iona �ntotdeauna cum trebuie; ap�reau lipsuri, surplusuri sau frustr�ri, dar nesemnificative. Astfel de situa�ii la cantina Pekesh erau pu�in frecvente, deoarece buc�t�ria era cea mai cunoscut� din Abbenay, cu o tradi�ie a celor mai buni buc�tari. P�n� la urm� s-a eliberat o mas� �i au intrat. Doi tineri, pe care Bedap �i cuno�tea vag ca fiind vecinii prietenilor s�i, se a�ezar� la aceea�i mas� cu ei. Altfel, erau l�sa�i singuri � sau p�r�si�i. Care din dou�? Nu p�rea s� aib� vreo importan��. Masa a fost bun�, au conversat cu pl�cere, dar, din c�nd �n c�nd, Bedap avea senza�ia c� sunt �nconjura�i de un cerc de t�cere.

��Nu �tiu la ce se vor g�ndi urrasienii �n etapa urm�toare, spuse el �i, de�i vorbea �ncet, se surprinse, spre iritarea lui, cobor�nd vocea. Au cerut s� vin� aici �i l-au rugat pe Shevek s� mearg� acolo; care va fi urm�toarea mi�care?

��Nu �tiam c� i-au cerut cu adev�rat lui Shev s� mearg� acolo, spuse Takver pe jum�tate �ncruntat�.

��Ba da, ai �tiut, spuse Shevek. C�nd mi-au comunicat c� mi-au acordat premiul � �tii tu, Premiul Seo Oen � au �ntrebat dac� n-a� putea veni. ��i aminte�ti? S� iau banii care �nso�esc premiul!

Shevek z�mbi, senin. Dac� �n jurul s�u era un cerc de t�cere, nu-l deranja. �ntotdeauna fusese singur.

��Chiar c� nu �tiam. Doar c� n-o �nregistrasem ca pe o posibilitate real�. De c�teva decade tot �ncerci s� sugerezi CPD-ului ca cineva s� se duc� pe Urras, numai pentru a-i �oca.

��Exact asta am f�cut �n aceast� dup�-amiaz�. Dap m-a f�cut s� le spun.

��Au fost �oca�i?

��P�rul v�lvoi, ochii ie�i�i din orbite�

Takver chicoti. Pilun st�tea pe un scaun �nalt al�turi de Shevek, exers�ndu-�i din�ii �ntr-o bucat� de p�ine de holum �i vocea �ntr-un c�ntec. "O, mathery bathery", proclama ea, "Abbery abbery babber dab!" replica Shevek, versatil, pe acela�i ton. Conversa�ia adul�ilor continu� f�r� intensitate �i cu unele �ntreruperi. Pe Bedap nu-l deranja. �nv��ase de mult s� �l accepte pe Shevek cu complica�iile sale, sau deloc. Cea mai t�cut� dintre to�i era Sadik.

Bedap mai r�mase o or� �mpreun� cu ei dup� mas�, �n sala comun�, pl�cut� �i spa�ioas� a c�minului, iar c�nd se ridic� se oferi s� o �nso�easc� pe Sadik p�n� la c�minul ei, care era �n drum. �n acel moment se �nt�mpl� ceva, unul din acele evenimente sau semnale obscure pentru cei din afara familiei; tot ce �tia era c� Shevek, f�r� nici un fel de v�lv� sau discu�ii, venea cu ei. Takver trebuia s� mearg� s�-i dea de m�ncare lui Pilun,care �ipa tot mai tare. �l s�rut� pe Bedap, dup� care el �i Shevek plecar� �mpreun� cu Sadik, discut�nd. Discutau aprins �i trecur� de centrul de �nv��are. Se �ntoarser�. Sadik se oprise �n fa�a intr�rii �n c�min. St�tea acolo, nemi�cat�, dreapt� �i sub�ire, cu chipul neclintit, �n lumina slab� a felinarului. Shevek r�mase un moment la fel de lini�tit, apoi se apropie de ea.

��Ce s-a �nt�mplat, Sadik?

��Shevek, pot s� r�m�n �n camera voastr� �n noaptea asta?

��Desigur. Ce s-a �nt�mplat?

Chipul delicat, prelung al copilului tremur�, p�r�nd a se fragmenta.

��Nu le place de mine la c�min, spuse ea, vocea-i devenind ascu�it� de �ncordare, dar chiar mai �ncet dec�t �nainte.

��Nu le place de tine? Ce vrei s� spui?

�nc� nu se atinseser�. Fata �i r�spunse cu un curaj disperat.

��Pentru c� nu le place� nu le place Sindicatul� nu le place de Bedap �i� �i de tine. Sora cea mare din camer� a spus c� e�ti� c� to�i suntem tr�d�tori.

Rostind cuv�ntul, feti�a tres�ri de parc� ar fi fost �mpu�cat�, iar Shevek o prinse �n bra�e �i o sprijini. Sadik �l str�ngea cu toat� puterea ei, pl�ng�nd cu suspine ad�nci. Era prea mare, prea �nalt�, ca s-o poat� ridica. O �inu mai departe �n bra�e, m�ng�indu-i p�rul. Privi peste capul ei c�tre Bedap. Ochii lui erau plini de lacrimi.

��E-n regul�, Dap. Po�i s� pleci.

Bedap nu mai g�si nimic altceva de f�cut dec�t s�-i lase acolo, b�rbatul �i copilul; �n acea unic� intimitate c�reia nu-i putea fi p�rta�, cea mai dur� �i mai profund�, intimitatea durerii. Nu-i oferea nici un sentiment de u�urare, ori sc�pare; mai degrab�, se sim�ea inutil, diminuat. "Am acum treizeci �i nou� de ani", �i spunea el pe c�nd se �ndrepta spre domiciliu, camera de cinci persoane �n care dormea �ntr-o independen�� perfect�. "Peste c�teva decade, voi avea patruzeci. Ce am f�cut? Ce tot fac? Nimic. M� amestec. M� amestec �n vie�ile altora deoarece eu nu beneficiez de a�a ceva. Niciodat� nu mi-am rezervat timp. �i timpul va �ncepe s� se epuizeze pentru mine, dintr-o dat�, iar eu niciodat� nu voi fi avut� a�a ceva. Privi �napoi, de-a lungul str�zii t�cute, nesf�r�ite, unde l�mpile de la intersec�ii f�ceau pete moi de lumin� �n �ntunecimea b�tut� de v�nt, dar se �ndep�rtase mult prea mult pentru a-i mai vedea pe tat� �i fiic�, ori poate c� plecaser�. Iar ceea ce �n�elegea prin "a�a ceva", nu putea spune, oric�t de bun era el �n m�nuirea cuvintelor. Sim�ea,totu�i, c� le �n�elege limpede, c� �ntreaga sa speran�� st� �n aceast� �n�elegere, iar dac� vrea s� fie salvat, trebuie s�-�i schimbe via�a.

C�nd Sadik se calm� suficient pentru a putea s� mearg�, Shevek o l�s� �ez�nd pe treptele de la intrarea c�minului �i intr� pentru a o informa pe supraveghetoare c� �n noaptea aceea fata va sta cu p�rin�ii. Supraveghetoarea i se adres� cu r�ceal�. Adul�ii care lucrau la c�minele copiilor aveau o tendin�� natural� de a dezaproba vizitele peste noapte la domiciliul p�rin�ilor, consider�ndu-le disruptive. Shevek �i spuse c� probabil gre�e�te arunci c�nd �i �nchipuie c� simte ceva mai mult dec�t o astfel de dezaprobare �n cuvintele supraveghetoarei. S�lile centrului de �nv��are erau puternic luminate, r�sun�nd de zgomot, exerci�ii muzicale, glasuri de copii. Acolo erau toate sunetele de demult, mirosurile, umbrele, ecourile copil�riei pe care Shevek �i le amintea, iar spaimele erau cu el. Spaimele se uit�.

Ie�i din cl�dire �i porni spre cas� cu Sadik, �nconjur�ndu-i cu bra�ele umerii slabi. Fata era t�cut�; �nc� mai lupta cu emo�ia.

���tiu c� nu e agreabil pentru tine �i Takver s� m� �ine�i peste noapte, spuse ea, brusc, la intrar� �n domiciliul principal.

��De unde �i-a venit ideea asta?

��Pentru c� vre�i intimitate, cuplurile adulte au nevoie de intimitate.

��Mai e �i Pilun, observ� el.

��Pilun nu conteaz�.

��Nici tu.

Sadik sufl� pe nas, �ncerc�nd s� z�mbeasc�. Totu�i, c�nd ajunser� la lumina camerei, fa�a ei alb�, congestionat�, o surprinse pe Takver imediat, f�c�nd-o s� exclame, "Ce s-a mai �nt�mplat?" iar Pilun, �ntrerupt� din al�ptat, tulburat� din starea ei de fericire, �ncepu s� urle. La aceasta Sadik izbucni din nou �n pl�ns �i o vreme se p�rea c� to�i pl�ng �i se lini�tesc unul pe altul �i refuz� m�ng�ierea. Toate acestea se rezolvar� destul de brusc �n t�cere, Pilun �n poala mamei sale, Sadik pe genunchii tat�lui. Dup� ce al�pt� �i culc� copilul, Takver �ntreb� cu o voce sc�zut�, dar plin� de pasiune:

��Bine! Ce se �nt�mpl�?

Sadik era �i ea pe jum�tate adormit�, cu capul pe pieptul tat�lui ei. Shevek o sim�i cum �i adun� for�ele pentru a r�spunde. O m�ng�ie pe p�r pentru a o lini�ti �i r�spunse �n locul ei.

��Unii oameni de la centrul de �nv��are ne dezaprob�.

���i, la dracu, ce nenorocit de drept au ei ca s� ne dezaprobe?

��Ssst. Dreptul Sindicatului.

��O, exclam� Takver, sco��nd un sunet ciudat, gutural, iar c�nd �i �nchise tunica, smulse nasturele chiar din �es�tur�. R�mase cu ochii pe nasturele din palm�, apoi se uit� la Shevek �i la Sadik.

��De c�t timp se �nt�mpl�?

��De mult� vreme, r�spunse Sadik, f�r� s� ridice capul.

��Zile, decade, tot trimestrul?

��O, mai de mult. Dar acum� acum sunt �i mai r�i, la c�min. Noaptea. Terzol nu-i opre�te, spuse Sadik, vorbind ca �n somn, destul de lini�tit�, de parc� problema n-o mai privea.

��Ce fac? insist� Takver, de�i Shevek �ncerca s-o opreasc� din privire.

��Ei bine, sunt� sunt pur �i simplu r�i. M� �in deoparte la jocuri �i la altele. Tip, �ti�i, eram prietene, venea s� st�m de vorb� dup� stingere. Dar a �ncetat. Terzol este acum sora cea mare de la c�min si zice� spune c� "Shevek este�"

Shevek interveni, sim�ind cum cre�te tensiunea �n trupul copilului, umilirea �i efortul de a-�i face curaj, greu de suportat.

��Terzol spune: "Shevek e un tr�d�tor, Sadik e egoist�". Takver, tu �tii bine ce spune!

Ochii lui ardeau. Takver se apropie �i atinse o dat� obrazul fiicei Sale, destul de timid.

��Da, �tiu, spuse ea cu o voce calm�, dup� care se a�ez� pe cealalt� platform�-pat, �n fa�a lor.

Pilun, ghemuit� la perete, sfor�ia u�or. Oamenii din camera vecin� se �ntoarser� de la mas�, se tr�nti o u��, cineva de jos, din pia��, strig� "Noapte bun�!" �i i se r�spunse de la o fereastr� deschis�. Marele domiciliu, de dou� sute de camere, frem�ta lini�tit, plin de via��, �n jurul lor; a�a cum existen�a lor se interfera cu existen�a sa, tot a�a existen�a domiciliului se �ntrep�trundea cu a lor, ca parte a unui �ntreg. �n cele din urm� Sadik alunec� de pe genunchii tat�lui ei �i se a�ez� al�turi de el pe platform�, cu p�rul r�v�it �i �ncurcat �ncadr�ndu-i fa�a.

��N-am vrut s� v� spun pentru c�, �ncepu ea cu o voce sub�ire �i mic�. Dar e din ce �n ce mai r�u. Se �nr�iesc tot mai mult unul pe altul.

��Dac� e a�a, nu te mai �ntorci acolo, spuse Shevek �ncerc�nd s� o cuprind� cu bra�ul, dar Sadik rezist�, r�m�n�nd dreapt�.

��M� duc s� discut cu ei, spuse Takver.

��N-are nici un rost. Ei simt ceea ce simt.

��Dar de ce ne lovim? �ntreb� Takver, cuprins� de uimire. Shevek nu r�spunse. �inu bra�ul �n jurul fetitei, care �i ced�

�n cele din urm�, rezem�ndu-�i epuizat� capul de bra�ul s�u.

��Mai sunt �i alte centre de �nv��are, spuse el �ntr-un t�rziu, f�r� prea mult� convingere.

Takver se ridic� �n picioare. Evident, nu putea sta lini�tit� �i dorea s� fac� ceva, s� ac�ioneze �ntr-un fel. Dar nu prea avea ce face.

��Sadik, las�-m� s�-�i �mpletesc p�rul, spuse ea, cu o voce supus�.

Takver perie �i �mpleti p�rul feti�ei, apoi puser� paravanul �n mijlocul camerei �i o culcar� pe Sadik l�ng� copilul adormit. Sadik avea din nou lacrimi �n ochi atunci c�nd le spuse noapte bun�, dar �ntr-o jum�tate de or� �i d�dur� seama, dup� respira�ia ei, c� adormise. Shevek se a�ezase pe cap�tul platformei lor cu un carnet �i o plan�et� pe care o folosea pentru calcule.

��Ast�zi am paginat manuscrisul acela, �i spuse Takver.

��La c�t a ajuns?

��Patruzeci �i una de pagini. Cu supliment cu tot.

Shevek d�du din cap. Takver se ridic�, privi peste paravan la cei doi copii adormi�i, se �ntoarse �i se a�eza pe marginea platformei.

���tiam eu c� ceva nu merge cum trebuie. Dar ea n-a spus nimic. Niciodat� nu spune, e o fire stoic�. Nu m-am g�ndit c� e vorba de asta. �mi �nchipuiam c� e doar problema noastr�, nu mi-a trecut prin minte c� o vor extinde asupra copiilor. Cre�te, se complic� Oare alt� �coal� va fi altfel?

��Nu �tiu. Dac� petrece mult timp cu noi, probabil c� nu.

��Sunt sigur� c� nu sugerezi�

��Nu, �n nici un caz. Nu fac dec�t s� constat o stare de fapt. Dac� am hot�r�t s�-i oferim copilului intensitatea dragostei individuale, nu o putem cru�a de cel�lalt aspect, de riscul durerii, al suferin�ei. Durere de la noi �i prin noi.

��Nu e cinstit ca ea s� fie chinuit� pentru ceea ce facem noi. E at�t de bun� �i bl�nd�, ca o ap� limpede�

Takver se opri, sugrumat� de o criz� de pl�ns, �i �terse ochii, �i control� expresia.

��Nu c vorba de ce facem noi, spuse Shevek, l�s�nd carnetul din m�n�. E. vorba de ce fac eu. �i tu suferi pentru asta.

��Nu-mi pas� de ce cred ei.

��La serviciu?

��Pot s�-mi caut o alt� reparti�ie.

��Dar nu aici �i nu �n domeniul t�u.

��Bine, dar vrei s� plec �n alt� parte? Laboratoarele de pescuit Sorruba de la Peace-and-Plenty m-ar primi. Dar tu unde r�m�i? �ntreb� ea, privindu-l sup�rat�. Presupun c� aici!

��A� putea veni cu tine. Shovan �i ceilal�i se descurc� �n iotic� �i vor putea s� se ocupe de radio. Asta e, de fapt, principala mea func�ie practic� �n cadrul Sindicatului �n acest moment. Pot s� fac fizic� la Peace-and-Plenty la fel de bine ca �i aici. Dar dac� nu m� retrag din Sindicatul de Ini�iativ�, asta nu rezolv� problema, nu? Eu sunt problema. Eu sunt acela care aduce necazuri.

��Crezi c� se vor lega de asta �ntr-un loc mic, a�a cum e Peace-and-Plenty?

��Eu m� tem c� s-ar putea.

��Shev, de c�t� ur� din asta ai avut parte? Ai t�cut, ca Sadik?

���i ca tine. �n sf�r�it, ocazional. C�nd am fost la Concord, vara trecut�, a fost ceva mai r�u dec�t �i-am spus. S-a l�sat cu azv�rlit de pietre �i o b�taie zdrav�n�. Studen�ii care m-au invitat s� vin au trebuit s� se bat� pentru mine. Ceea ce au �i f�cut, dar am ie�it repede, pentru c� �i plineam �n pericol. �n sf�r�it, studen�ii prefer� un oarecare grad de. periculozitate. La urma urmei, noi am c�utat b�taia, noi am st�rnit �n mod deliberat mul�imea. �i sunt mul�i de partea noastr�. Dar acum� �ncep s� m� �ntreb dac� nu cumva v� pun �n pericol, pe tine �i pe copii, Tak. St�nd �mpreun� cu voi.

��Doar nu e�ti tu �nsu�i �n pericol! spuse ea, ie�indu-�i din fire.

��Eu am c�utat-o, �ns� nu mi-a trecut prin minte c� vor extinde resentimentele lor tribale asupra voastr�. Dar nu simt pericolul vostru la fel ca pe al meu.

��Altruistule!

��Poate. Dar n-am ce face. Chiar c� m� simt r�spunz�tor, Tak. F�r� mine, po�i merge oriunde, sau r�m�ne aici. Ai lucrat pentru Sindicat, dar ceea ce au �mpotriva ta este loialitatea ta fa�� de mine. Eu sunt simbolul. A�a c� nu� eu nu am unde s� m� duc.

��Mergi pe Urras, spuse Takver.

Vocea ei era at�t de aspr� �nc�t Shevek se trase �napoi de parc� l-ar fi lovit peste fa��. Takver nu-i �nt�lni privirea, dar continu� pe un ton ceva mai bl�nd.

��Du-te pe Urras� De ce nu? Cei de acolo te vor. Cei de aici nu! Poate c� arunci c�nd vei fi plecat vor �ncepe s� �n�eleag� ce au pierdut. Iar tu vrei s� mergi. Mi-am dat seama ast� sear�. Niciodat� nu m-am g�ndit la asta p�n� acum, dar c�nd am discutat despre premiu, la mas�, am v�zut cum ai r�s.

��N-am nevoie de premii �i recompense!

��Nu, dar �ntr-adev�r ai nevoie de apreciere, de discu�ii �i studen�i � f�r� nici un fel de sfori de-ale lui Sabul. Tu �i cu Dap vorbi�i tot timpul cum s�-i speria�i pe cei de la CPD cu idea trimiterii cuiva pe Urras, afirm�nd dreptul respectivului la autodeterminare. Dar dac� doar vorbi�i despre asta �i nimeni nu pleac�, nu face�i dec�t s� consolida�i partea lor � nu face�i dec�t s� demonstra�i c� obiceiul e de nezdruncinat. Acum, dup� ce a�i ridicat problema �ntr-o �edin�� a CPD, cineva trebuie neap�rat s� mearg�. S-ar cuveni ca tu s� fi acela. Pe tine te-au invitat; tu ai un motiv s� mergi. Mergi �i prime�te-�i r�splata � banii pe care �i p�streaz� pentru tine! �ncheie ea cu un r�s nea�teptat, destul de sincer.

��Takver, nu vreau s� plec pe Urras!

��Ba da, vrei. �tii c� vrei. De�i nici eu nu sunt sigur� c� �tii de ce.

��Bine, desigur c� mi-ar pl�cea s�-i cunosc pe c��iva dintre fizicieni� �i s� v�d laboratoarele de la Ieu Eun, unde fac experimente cu lumina, spuse el cu o expresie ru�inat�.

��E dreptul t�u s� o faci, spuse ea cu o hot�r�re neclintit�. Dac� face parte din munca ta, trebuie s� mergi.

��Ar men�ine Revolu�ia �n via�� � de ambele p�r�i � nu? Ce idee tr�snit�! La fel ca piesa lui Tirin, doar c� e invers. Eu sunt cel care merge s�-i converteasc� pe arhi�ti� �n sf�r�it, cel pu�in le-ar dovedi c� Anarres exist�. Discut� cu noi prin radio, dar am impresia c�, �n realitate, nu cred �n noi. �n ceea ce suntem noi.

��Dac� ar crede, poate c� s-ar �nsp�im�nta. Ar veni �i ne-ar spulbera de pe cer, dac� i-ai convinge cu adev�rat.

��Nu cred. A� putea face o mic� revolu�ie �n fizica lor, dar nu �i �n opiniile lor. Aici, �n locul acesta pot eu afecta societatea, chiar daca nu acord� nici o aten�ie fizicii mele. S� �tii c� ai dreptate; acum, c�nd am discutat despre asta, trebuie s-o ducem la bun sf�r�it, spuse el, iar dup� o scurt� pauz�, continu�: M� �ntreb ce fel de fizic� fac alte rase.

��Care alte rase?

��Str�inii. Oamenii de pe Hain �i din alte sisteme solare. Se afl� dou� ambasade str�ine pe Urras, Hain si Terra. Hainezii au inventat deplasarea interstelar� pe care o folosesc �n prezent cei de pe Urras. Presupun c� ne-ar da-o �i nou� dac� am vrea s-o solicit�m. Ar fi interesant s�

Shevek nu-�i termin� fraza. Dup� o alt� pauz� lung�, se �ntoarse c�tre ea, adres�ndu-i-se pe un ton diferit, sarcastic.

��Dar tu ce-ai face �n vreme ce eu i-a� vizita pe proprietarieni?

��M-a� duce pe ��rmul m�rii, la Sorruba, �mpreun� cu fetele si a� tr�i o via�� foarte pa�nic� �n calitate de tehnician �ntr-un laborator pentru studiul pe�tilor. Asta p�n� c�nd te-ai �ntoarce.

��S� m� �ntorc? Cine �tie dac� m-a� mai putea �ntoarce.

��Ce te-ar �mpiedica? �ntreb� ea, privindu-l drept �n ochi.

��Poate c� urrasienii. S-ar putea s� m� �in�. �tii, acolo nimeni nu e liber s� vin� �i s� plece. Poate chiar oamenii no�tri. S-ar putea s� nu-mi permit� aterizarea. Ast�zi, unii din CPD m-au amenin�at cu a�a ceva. Rulag a fost una dintre ei.

��Ea ar fi �n stare. Nu cunoa�te dec�t negarea. Cum s� negi posibilitatea de a te �ntoarce acas�?

��E destul de adev�rat. Asta explic� totul, spuse el, a�ez�ndu-se din nou �i privind-o pe Takver cu o admira�ie contemplativ�. Doar c� Rulag nu e singura, din nefericire. Pentru un mare num�r de oameni, oricine s-ar duce pe Urras �i ar �ncerca apoi s� se �ntoarc� ar fi, pur �i simplu, un tr�d�tor, un spion.

��Efectiv, ce-ar putea face?

��P�i, dac� i-ar convinge pe cei de la Ap�rare de pericol, ace�tia ar putea dobor� nava.

��Ar fi cei de la Ap�rare at�t de t�mpi�i?

��Nu cred. Dar oricine din afara Ap�r�rii ar putea face explozibile cu praf pentru explozii �i arunca nava �n aer la sol. Sau, mai degrab�, s� m� atace de �ndat� ce voi fi p�r�sit nava. Cred c� asta e o posibilitate sigur�. Ar trebui inclus� �n planul de a face o c�l�torie dus-�ntors pentru a vedea peisajele de pe Urras.

��Dar, pentru tine, ar merita riscul?

O vreme, Shevek r�mase cu privirea a�intit� �n gol, f�r� a vedea nimic.

��Da, spuse el. �ntr-un fel. Dac� a� putea finaliza teoria acolo si apoi s� le-o dau lor � nou�, lor, tuturor lumilor � asta mi-ar pl�cea. Aici, sunt �nchis. Sunt imobilizat, e greu s� lucrez, s� tes-

tez ceea ce fac, mereu f�r� instala�ii, f�r� colegi �i studen�i. Dup� care, c�nd termin treaba, nu le trebuie. Sau, dac� le trebuie, ca �n cazul lui Sabul, �mi cer s� abandonez ini�iativa �n schimbul ob�inerii aprob�rii. Vor folosi lucrarea pe care o fac dup� moartea mea, �ntotdeauna se �nt�mpl� asta. Dar de ce trebuie s� dau eu munca mea de o via�� lui Sabul, tuturor Sabulilor, indivizii m�run�i, intrigan�i, lacomi ai unei singure planete? Mie mi-ar pl�cea s� o �mpart cu al�ii. Subiectul la care lucrez este mare. Ar trebui dat altora, �mp�r�it cu al�ii. Nu se va epuiza!

��Bine, deci. Merit�.

��Merit� ce?

��Riscul. Poate, imposibilitatea de a reveni.

��Imposibilitatea de a reveni, repet� el, �ndrept�nd asupra ei o privire stranie, intens� �i totu�i absent�.

��Eu cred c� sunt mai mul�i oameni de partea noastr�, de partea Sindicatului dec�t realiz�m noi. At�ta doar c� noi, de fapt, nu arh f�cut cine �tie ce, nu am f�cut nimic pentru a-i uni, nu ne-am asumat nici un risc. Dac� tu �i-ai asuma acest risc, eu cred c� ar ie�i �n sprijinul t�u.

��Da, dar s-ar putea s� vin� to�i �i s�-mi tr�nteasc� u�a �n nas.

��Dac� fac a�a ceva, ur�t din partea lor. Sindicatul te poate proteja la aterizare. Apoi, dac� oamenii vor fi la fel de ostili �i de plini de ur�, �i d�m dracului. Ce rost mai are o societate anarhist� care se teme de anarhi�ti? Ne vom muta �n Lonesome, �n Sedepul de Sus, �n Uttermost, vom merge s� tr�im singuri �n mun�i, dac� va fi cazul. E loc destul. Vor exista oameni care s� vin� cu noi. Vom pune bazele unei noi comunit��i. Dac� societatea noastr� se antreneaz� �n politic� �i dob�ndirea puterii, arunci ne vom retrage, vom pleca s� �nfiin��m Anarres, dincolo de Anarres, un nou �nceput. Ce zici?

��Frumos, minunat, suflet drag. Dar, �tii, n-am de g�nd s� merg pe Urras.

��O, da. �i te vei �ntoarce, spuse Takver.

Ochii ei erau negri, foarte negri, de un negru estompat, culoarea p�durii, noaptea.

��� doar dac� pleci. Tu �ntotdeauna ajungi acolo unde ��i propui. �i �ntotdeauna te �ntorci.

��Nu fi proast�, Takver. Nu plec pe Urras!

��Sunt istovit�, spuse Takver, �ntinz�ndu-se �i aplec�ndu-se pentru a-�i sprijini fruntea de bra�ul lui. Hai s� ne culc�m.

�nainte de a p�r�si orbita, hublourile erau pline de turcoazul �nce�o�at al planetei Urras, imens� �i frumoas�. Dar nava �i-a modificat pozi�ia, au ie�it la vedere stelele �i printre ele Anarres, ca o piatr� rotund�, str�lucitoare, mi�c�ndu-se �i totu�i nemi�cat�, aruncat� de nu se �tie ce m�n�, descriind cercuri la nesf�r�it, cre�nd timpul.

L-au dus pe Shevek peste tot, prezent�ndu-i nava interstelar� Davenant. Era cum nu se poate mai diferit� de transportorul �n�eleptul. Din exterior avea un aspect la fel de bizar �i de fragil, ca o structur� �n sticl� �i s�rm�; nu avea deloc aspectul unei nave, al unui vehicul, nici m�car un �nceput �i un sf�r�it, pentru c� nu c�l�torea niciodat� prin nici un fel de atmosfer� mai dens� dec�t aceea a spa�iului interstelar. �n interior, era spa�ioas� �i solid� ca o cas�. �nc�perile erau mari �i personale, pere�ii cu lambriuri de lemn sau acoperi�i cu �es�turi, plafoanele �nalte. At�ta doar c� ar�ta ca o cas� cu jaluzelele trase, pentru c� doar pu�ine camere aveau hublouri, �i era foarte t�cut�. P�n� �i puntea de comand� �i sala motoarelor p�strau aceea�i t�cere, iar ma�inile �i instrumentele prezentau aceea�i tr�s�tur� simpl�, definitorie a designului pentru dot�rile unei nave de croazier�. Pentru recreere, exista chiar o gr�din�, unde iluminarea avea calitatea luminii solare, iar aerul era �ndulcit de mirosul p�m�ntului �i al frunzelor; �n timpul nop�ii de pe nav�, gr�dina r�m�nea �n �ntuneric, iar hublourile se deschideau spre stele.

De�i c�l�toriile sale interstelare nu durau dec�t c�teva ore sau zile �n timpul navei, o astfel de nav�, care se deplasa cu o vitez� aproape de viteza luminii, putea petrece luni de zile pentru explorarea unui sistem solar, sau chiar ani �ntregi, orbit�nd �n jurul unei planete unde tr�ia sau efectua explor�ri echipajul s�u. De aceea era spa�ioas�, uman�, confortabil� pentru aceia care trebuiau s� locuiasc� la bord. Stilul folosit nu avea nici opulen�a de pe Urras, nici austeritatea de pe Anarres, dar p�stra un echilibru, cu gra�ia f�r� efort a unei practici �ndelungate. ��i puteai imagina o astfel de via�� restr�ns�, f�r� a face caz de restric�ii, cu mul�umire, meditativ. Pentru c� hainezii din echipaj erau oameni meditativi, politico�i, respectuo�i, aproape sobri. Aveau foarte pu�in� spontaneitate. Cei mai tineri dintre ei p�reau mai b�tr�ni dec�t oricare dintre temenii de la bord.

Dar, �n timpul celor trei zile care �i trebuiau navei s� se deplaseze, prin propulsie chimic� �i la viteze conven�ionale, de la Urras la Anarres, Shevek era foarte rar atent la ei. Replica atunci c�nd i se vorbea, r�spundea cu pl�cere la �ntreb�ri, dar punea el �nsu�i foarte pu�ine. C�nd vorbea, cuvintele porneau dintr-o t�cere interioar�. Oamenii de pe Davenant, mai cu seam� cei mai tineri, se sim�eau atra�i de el, de parc� ar fi avut ceva ce le lipsea lor, sau era ceva ce ei ar fi vrut s� fie. Discutau despre el destul de mult, dar �n prezen�a lui erau timizi. Shevek nu b�ga de seam�. Era foarte pu�in con�tient de prezen�a lor. Era con�tient doar de Anarres, �n fa�a lui. Era con�tient de speran�a �n�elat� �i de promisiunea �inut�; de e�ec �i de resursele din interiorul spiritului s�u, �n sf�r�it desc�tu�ate, de bucurie. El era un om eliberat din �nchisoare, care se �ntorcea acas�, la familie. Tot ceea ce vede un asemenea om �n drumul s�u, vede numai ca reflec�ii ale luminii.

�n a doua zi a c�l�toriei se afla �n camera de comunica�ii, discut�nd cu Anarres prin radio, mai �nt�i pe lungimea de und� a CPD, iar acum cu Sindicatul de Ini�iativ�. St�tea aplecat, ascult�nd ori r�spunz�nd cu o rev�rsare nea�teptat� a limbii clare, expresive, care era limba lui matern�, uneori gesticul�nd cu m�na liber�, ca �i cum interlocutorul l-ar fi putut vedea, r�z�nd din c�nd �n c�nd. Primul ofi�er al navei, un hainez pe nume Ketho, care supraveghea leg�tura radio, �l privea ad�ncit �n g�nduri. Cu o sear� �nainte, dup� cin�, Ketho petrecuse o or� cu Shevek, �mpreun� cu comandantul �i al�i membri ai echipajului, iar el �i pusese, �n maniera calm�, nefor�at� a hainezilor, o mul�ime de �ntreb�ri despre Anarres.

��E-n regul�, am terminat, spuse Shevek, �ntorc�ndu-se c�tre el. Restul poate s� a�tepte p�n� ajung acas�. M�ine te vor contacta pentru a stabili procedura de intrare.

��Ai primit ve�ti bune, spuse Ketho.

��Da, a�a este. Cel pu�in c�teva, cum se spune, �tiri viabile.

�mpreun�, trebuiau s� vorbeasc� �n iotic�. Shevek era mult mai fluent �n aceast� limb� dec�t Ketho, care o vorbea foarte corect �i rigid.

��Aterizarea va fi palpitant�, continu� Shevek. Vor fi de fa�� o mul�ime de du�mani �i o mul�ime de prieteni. Vestea cea bun� sunt prietenii� Se pare c� sunt mai mul�i dec�t atunci c�nd am plecat eu.

��M� g�ndesc la pericolul de a fi atacat la aterizare, spuse Ketho. E�ti sigur c� ofi�erii de la Portul Anarres cred c�-i pot �ine sub control pe diziden�i? Nu cumva ��i spun inten�ionat s� cobori pentru a fi ucis?

��Mda, m� vor ap�ra. Dar, �n definitiv, chiar �i eu sunt un dizident. Eu am cerut s�-mi asum riscul. �tii, este privilegiul meu, �n calitate de odonian, spuse el, z�mbindu-i lui Ketho.

Hainezul nu-i �ntoarse z�mbetul. Pe chip i se citea o expresie serioas�. Era un b�rbat bine f�cut, de aproximativ treizeci de ani, �nalt �i cu pielea alb�, ca un cetian, dar aproape lipsit de p�r, ca un terrian, cu tr�s�turi foarte puternice �i totu�i delicate.

��M� bucur c� pot fi al�turi de tine, spuse el. Te voi conduce �n modulul de aterizare.

��Bine, r�spunse Shevek. Nu oricine e dispus s� accepte privilegiile noastre!

��Poate c� mai mul�i dec�t ��i �nchipui. Doar dac� le-ai permite s-o fac�.

Shevek, a c�rui minte nu urm�rea �n totalitate conversa�ia, era pe punctul de a pleca, dar replica lui Ketho �l opri. �ntoarse privirea c�tre acesta �i dup� un moment �l �ntreb�:

��Vrei s� spui c� �i-ar pl�cea s� aterizezi �mpreun� cu mine?

��Da, a� vrea, r�spunse hainezul cu egal� sinceritate.

��Dar comandantul �i-ar permite?

��Da. Ca ofi�er pe o nav� �n misiune, este de datoria mea s� explorez �i s� cercetez o lume nou� atunci c�nd este posibil. Comandantul �i cu mine am vorbit despre aceast� posibilitate. Am discutat-o �i cu ambasadorii no�tri, �nainte de a pleca. P�rerea lor a fost c� n-ar trebui f�cut� nici o solicitare formal�, deoarece politica poporului t�u este de a interzice aterizarea str�inilor.

��Hm, f�cu Shevek, neutru.

Se apropie de peretele opus �i r�mase o vreme �n fa�a unui tablou, un peisaj hainez, foarte simplu �i subtil, un r�u aproape negru curg�nd printre trestii sub un cer ap�s�tor.

��Termenii �ncheierii Coloniz�rii Planetei Anarres nu permit urrasienilor s� aterizeze niciunde, cu excep�ia suprafe�ei �ngr�dite a Portului Anarres. Ace�ti termeni mai sunt �nc� accepta�i. At�ta doar c� tu nu e�ti urrasian. C�nd a fost colonizat� Anarres, nu erau cunoscute alte rase. Implicit, termenii aceia �i includ pe to�i str�inii. A�a au decis conduc�torii no�tri, acum �aizeci de ani, c�nd oamenii vo�tri au p�truns pentru prima dat� �n acest sistem solar �i au �ncercat s� discute cu noi. Dar eu cred c� n-au avut dreptate. Nu f�ceau altceva dec�t s� construiasc� mai multe ziduri, mai spuse Shevek �ntorc�ndu-se �i privindu-l pe cel�lalt, cu m�inile la spate. De ce vrei s� aterizezi, Ketho?

��Vreau s� v�d Anarres. Chiar �nainte de a veni tu pe Urras eram curios. Totul a �nceput atunci c�nd am citit scrierile lui Odo. Am devenit foarte interesat. Am�, �ncepu el, ezit�nd, de parc� ar fi fost jenat, dar continu� �n felul s�u re�inut, con�tient de sine, � am �nv��at pu�in� pravic�. Nu cine �tie ce.

��Este propria ta voin��, deci? Propria ta ini�iativ�?

���n totalitate.

���i ��i dai seama c� s-ar putea s� fie periculos?

��Da.

��Situa�ia este pu�in� sc�pat� de sub control pe Anarres. Despre asta mi-au vorbit prin radio prietenii mei. Acesta a fost tot timpul scopul nostru � al Sindicatului, a acestei c�l�torii pe care am f�cut-o � s� zguduim lucrurile, s� facem agita�ie, s� spargem ni�te obiceiuri, s� determin�m oamenii s� pun� �ntreb�ri. S� se poarte ca ni�te anarhi�ti! Toate acestea s-au �nt�mplat �n timp ce eram plecat. A�a c�, vezi, nimeni nu e prea sigur de ce se va �nt�mpla �n etapa urm�toare. Iar dac� aterizezi �mpreun� cu mine, scandalul va fi �i mai mare. Nu pot s� for�ez prea mult. Nu te pot lua cu mine ca reprezentant oficial al unui guvern str�in. Pe Anarres, a�a ceva nu merge.

���n�eleg.

��Odat� ajuns acolo, de �ndat� ce vei trece de zid �mpreun� cu mine, a�a cum v�d eu lucrurile, vei deveni unul de-al nostru. Vom fi r�spunz�tori pentru tine, iar tu pentru noi. Vei deveni un anarresian, cu acelea�i op�iuni ca ale celorlal�i. Dar acestea nu sunt ni�te op�iuni lipsite de pericol. Libertatea nu este niciodat� foarte sigur�, spuse Shevek, privind �n jur la camera lini�tit�, ordonat�, cu consolele simple �i instrumentele delicate, tavanul �nalt �i pere�ii f�r� ferestre �i din nou spre Ketho. Te vei trezi foarte singur.

��Rasa mea este foarte veche, spuse Ketho. Suntem civiliza�i de o mie de milenii. Avem istorii despre sute din acele milenii. Am �ncercat totul, chiar �i anarhismul, al�turi de celelalte. Dar eu nu l-am �ncercat. Se spune c� nu este nimic nou sub soare. Dar dac� fiecare via�� nu este nou�, fiecare via�� individual�, atunci de ce ne mai na�tem?

��Suntem copiii timpului, spuse Shevek, �n pravic�.

T�n�rul �l privi un moment, apoi repet� cuvintele �n iotic�.

��Suntem copiii timpului.

��Bine, spuse Shevek �i r�se. Bine, ammar! Ai face mai bine s� chemi din nou Anarres prin radio, mai �nt�i Sindicatul� I-am spus lui Keng, ambasadoarei, c� nu am nimic s� ofer �n schimb pentru ceea ce oamenii ei �i ai vo�tri au f�cut pentru mine. Dar poate c� v� pot oferi ceva �n schimb. O idee, o promisiune, un risc�

��Voi discuta cu comandantul, spuse Ketho, la fel de grav ca �ntotdeauna, dar cu un u�or tremur de emo�ie, de speran�� �n glas.

Foarte t�rziu, �n urm�toarea noapte pe nav�, Shevek se afla �n gr�din�. Luminile erau stinse, acolo, dar era plin� de str�lucirea stelelor. Aerul era destul de rece. O floare care �nflore�te noaptea, din cine �tie ce lume de neimaginat, se deschisese printre frunzele negre �i �i risipea parfumul cu dulcea�a r�bd�toare, zadarnic� pentru a atrage un fluture de neimaginat de la trilioane de mile dep�rtare, �ntr-o gr�din�, pe o lume �nconjur�nd o alt� stea. Luminile sorilor difer�, dar �ntunericul nu e dec�t unul singur. Shevek st�tea �n fa�a hubloului �nalt, descoperit, privind spre partea �ntunecat� a lui Anarres, o curb� neagr� acoperind jum�tate din stele. Se �ntreba dac� Takver va fi acolo, la Port. Nu se �ntorsese �nc� �n Abbenay de la Peace-and-Plenty, atunci c�nd discutase ultima oar� cu Bedap �i l�sase �n seama lui Bedap s� vorbeasc� cu ea �i s� decid� dac� e oportun pentru ea s�-�i fac� apari�ia la Port. "Doar nu-�i �nchipui c� o voi putea opri, chiar dac� n-ar fi oportun!" �i r�spunsese Bedap. Se mai �ntreba cu ce mijloc de transport c�l�torise ea de la Sorruba, poate cu un dirijabil, dac� le-a adus �i pe fete. C�l�toria cu trenul era dificil�, cu copiii. �nc� �i mai amintea dificult��ile c�l�toriei de la Chakar la Abbenay, �n '68, c�nd Sadik avusese r�u de tren timp de trei zile nenorocite.

U�a gr�dinii se deschise, f�c�nd s� creasc� iluminarea difuz�. Comandantul navei se uit� �n�untru �i �i rosti numele; el r�spunse, iar comandantul intr� �mpreun� cu Ketho.

��Avem schema de p�trundere pentru modulul nostru de aterizare de la turnul vostru de control, spuse comandantul, un terrian scund, de culoarea fierului, cu un aer deta�at, oficial. Dac� e�ti gata de plecare, vom �ncepe procedura de lansare.

��Da.

Comandantul d�du din cap si plec�. Ketho �naint� �i se opri al�turi de Shevek l�ng� chepeng.

��Ketho, e�ti sigur c� vrei s� treci prin acest zid �mpreun� cu mine? �tii, pentru mine e u�or. Orice s-ar �nt�mpla, m� �ntorc acas�. Dar tu pleci de acas�. "Adev�rata c�l�torie este �ntoarcerea�"

��Sper s� m� �ntorc, spuse Ketho cu vocea sa calm�. Cu timpul.

��C�nd urmeaz� s� intr�m �n modulul de aterizare?

���n circa dou�zeci de minute.

��Sunt gata. Nu am nimic de �mpachetat.

Shevek r�se, r�sul unei fericiri curate, neamestecate. Cel�lalt b�rbat �l privi grav, de parc� nu era sigur ce este fericirea �i totu�i o recuno�tea, ori �i-o amintea de undeva, de departe. R�mase al�turi de Shevek, de parc� dorea s�-l �ntrebe ceva. Dar nu-l mai �ntreb�.

��Va fi diminea�a devreme la Portul Anarres, spuse el �n cele din urm� si plec� pentru a-�i lua lucrurile �i pentru a-l �nt�lni pe Shevek la baza de lansare.

R�mas singur, Shevek se �ntoarse la postul s�u de observa�ie �i z�ri curba orbitoare a r�s�ritului de soare ap�r�nd peste Temae.

���n noaptea asta m� culc pe Anarres, se g�ndi el. M� voi �ntinde l�ng� Takver. Era bine s� fi adus poza, aceea cu puiul de oaie, s� i-o dau lui Pilun.

Dar nu adusese nimic. M�inile lui erau goale, a�a cum fuseser� �ntotdeauna.

*********************************************************************