��BINE�N�ELES C� NU CRED, f�cu Golan Trevize, aflat �n capul sc�rilor largi care duceau spre Sala Seldon, de pe �n�l�imea c�rora putea privi �ntregul ora�, str�lucind �n lumina soarelui.

Terminus era o planet� binecuv�ntat�, cu un raport echilibrat �ntre uscat �i ap�. Trevize se g�ndea deseori c� introducerea climatiz�rii f�cuse ca planeta s� devin� mult mai agreabil�, dar �n acela�i timp mai lipsit� de farmec.

��Nu cred nimic din toate astea, repet� Golan cu un z�mbet care-i puse �n eviden�� din�ii albi, regula�i, str�lucitori, �i chipul tineresc.

Prietenul lui, Consilierul Munn Li Compor, care adoptase numele de mijloc ca o sfidare la adresa tradi�iei de pe Terminus, cl�tin� din cap stingherit:

��Ce nu crezi? C� am salvat capitala?

��A, nu, asta o cred. Aici nu gre�i�i. Chiar Seldon a afirmat c� o vom salva �i c� avem tot dreptul s-o facem, c�ci el avea cuno�tin�� despre asta de acum cinci sute de ani.

Vocea lui Compor sc�zu p�n� deveni o �oapt�:

��Ascult�, nu m� deranjeaz� c�-mi vorbe�ti astfel, pentru c� tot nu te iau �n serios, dar dac� o s� �ncepi s� vociferezi �n public, s-ar putea s� te aud� �i al�ii �i, cinstit s� fiu, n-a� vrea s� m� aflu prin preajm� c�nd o s� cad� tr�snetul pe capul t�u. M� tem s� nu gre�easc� �inta.

Trevize r�mase z�mbitor �i netulburat:

��Am comis un p�cat spun�nd c� ora�ul este salvat? �i c� am f�cut-o f�r� a purta un r�zboi?

��Nici n-am avut cu cine lupta, zise Compor.

Avea p�rul blond deschis, ochii alba�tri precum cerul �i rezistase tenta�iei de a modifica �ntr-un fel sau altul aceste nuan�e ce nu erau la mod�.

��N-ai auzit niciodat� despre r�zboaie civile, Compor? �ntreb� Trevize.

�nalt, cu p�rul negru, u�or ondulat, el obi�nuia s� umble �in�ndu-�i degetele mari ag��ate de centironul de care p�rea s� nu se despart� niciodat�.

��Un r�zboi civil pentru a fixa locul capitalei?

��Problema a fost at�t de acut� �nc�t a provocat o Criz� Seldon. Oricum, cariera politic� a lui Hannis a fost distrus� din aceea�i pricin�. �i tot asta ne-a slujit �i nou� �n alegerile trecute, astfel c� am putut intra am�ndoi �n Consiliu, dar problema a r�mas cam neclar� �i-�i mi�c� m�na �nainte �i �napoi ca acul indicator al unei balan�e ce-�i caut� punctul de echilibru �i nu �i-l g�se�te.

Se opri pe sc�ri o clip�, nelu�ndu-i �n seam� pe ceilal�i membri ai guvernului, pe ziari�ti, precum �i pe indivizii din �nalta societate care, prin rela�ii, �i procuraser� invita�ii pentru a fi prezen�i la re�ntoarcerea lui Seldon (sau, mai exact, la revenirea imaginii lui).

Toat� lumea cobora sc�rile vorbind, r�z�nd, f�lindu-se cu normalitatea tuturor lucrurilor ce-i �nconjurau �i radiind un aer de mul�umire pentru c� fuseser� aproba�i de Seldon.

Trevize r�mase nemi�cat �i l�s� mul�imea s� se scurg� pe l�ng� el. Compor, care era cu vreo doi pa�i �n fa�a lui, se opri de parc� un fir invizibil i-ar fi legat unul de altul.

��Hai, nu vii?

��Ce grab� avem? �ntrunirea Consiliului nu va �ncepe p�n� c�nd Primarul Branno nu va reevalua situa�ia �n stilul ei obi�nuit: moc�it �i citind totul, silab� cu silab�. N-am motive s� m� gr�besc pentru a asculta �nc� o cuv�ntare plin� de vorbe mari. Mai bine prive�te ora�ul!

���l v�d. L-am v�zut �i ieri.

��Da, dar l-ai v�zut acum cinci sute de ani, c�nd a fost �ntemeiat?

��Patru sute nou�zeci �i opt, �l corect� pe dat� Compor. Peste doi ani vom s�rb�tori jum�tate de mileniu, �i tot Primarul Branno va de�ine func�ia �i atunci dac�, sper�m noi, nu se vor petrece evenimente a c�ror probabilitate e oricum neglijabil�.

��S� sper�m, zise Trevize sec. Dar cum ar�ta acum cinci sute de ani, c�nd a fost �ntemeiat? Un singur ora� pe toat� planeta! Un or�el locuit de un grup de oameni care preg�teau o Enciclopedie nicic�nd dus� la bun sf�r�it!

��Ba a fost terminat�.

��Te referi la Enciclopedia Galactic� pe care o avem acum? Nu-i cea la care au lucrat ei. Actuala enciclopedie este stocat� �n computer �i revizuit� zilnic. Ai v�zut vreodat� originalul incomplet?

��Cel de la Muzeul Hardin?

��La Muzeul Originilor Salvor Hardin. S� folosim numele complet, te rog, dac� tot �ii at�t de mult la exactitate. L-ai v�zut?

��Nu. Trebuia?

��Nu neap�rat, nu prea ai ce vedea. Dar oricum, asta a fost situa�ia; un grup de Enciclopedi�ti care formau nucleul unui or�el aflat pe o lume lipsit� de z�c�minte metalifere, rotindu-se �n jurul unui soare izolat de restul Galaxiei, chiar la marginea Galaxiei. Iar acum, la cinci sute de ani distan��, am r�mas o lume periferic�, �ntreaga planet� a devenit un parc uria� �i avem toate metalele trebuincioase. Acum suntem centrul tuturor lucrurilor!

��Nu chiar, zise Compor. �nc� ne rotim �n jurul unui soare izolat de restul Galaxiei. Tot la marginea extrem� a Galaxiei ne afl�m.

��A, nu, vorbe�ti f�r� s� g�nde�ti. Criza Seldon tocmai de aceea a ap�rut. Nu mai suntem doar mica lume a Terminusului. Reprezent�m Funda�ia, care-�i desface tentaculele, cuprinz�nd toat� Galaxia, conduc�nd-o din locul acesta, situat exact la margine. �i putem s-o facem deoarece nu r�m�nem izola�i dec�t prin pozi�ie, iar asta nu are nici o importan��.

���n regul�. S� zicem c� a�a stau lucrurile.

Era v�dit c� pe Compor nu-l interesa turnura pe care o luase discu�ia, c�ci el cobor� �nc� o treapt�. Firul invizibil care-i lega se mai desf�ur� pu�in.

Trevize �ntinse o m�n� dup� colegul s�u de parc� ar fi �ncercat s�-l trag� pe trepte �n sus.

��Compor, chiar nu �n�elegi? S-a produs o schimbare enorm�, numai c� noi refuz�m s-o accept�m. �n ad�ncul sufletelor noastre, am dori aceea�i Funda�ie mic�, limitat� la o singur� lume, cea care a existat dintru �nceputuri, din vremea eroilor fierului �i a nobililor sfin�i. Toate astea au disp�rut pe vecie.

��Asta-i bun�!

��Vorbesc serios. Uit�-te doar la Sala Seldon. La �nceput, �n cadrul primei crize de pe vremea lui Salvor Hardin, exista numai Bolta Timpului, o sal� de �edin�e unde ap�rea imaginea holografic� a lui Seldon. At�ta tot. Acum avem un mausoleu gigantic, dar ai v�zut m�car o ramp� care s� func�ioneze pe baza unui c�mp de for��? Vreun covor rulant? Vreun lift gravitic? Nu, doar treptele acestuia, pe care le urc�m �i le cobor�m a�a cum ar fi f�cut-o �i Hardin. �n situa�ii ciudate �i nea�teptate ne ag���m speria�i de trecut. (κi zv�rli bra�ele �n l�turi �n focul perora�iei.) Exist� la vedere m�car vreo component� din metal? Nici una. Nici nu s-ar cuveni, �ntruc�t pe vremea lui Salvor Hardin nu se putea vorbi de metale pe planet�, iar pu�inul necesar se importa. Ba s-a folosit chiar material plastic atunci c�nd s-a construit mormanul acesta �i, �ntre timp, el a �mb�tr�nit �i s-a �ng�lbenit, a�a �nc�t vizitatorii de pe alte lumi se pot opri ca s� se minuneze: �Pentru numele Galaxiei! Ce plastic vechi �i dr�gu�!� Ascult�-m� pe mine, Compor: Totul e fals.

��Dar Seldon afirm� c� te �n�eli. Planul Seldon decurge a�a cum a fost stabilit.

���tiu, �tiu. Iar fiecare copil de pe Terminus este educat s� cread� c� Hari Seldon a formulat un Plan, c� a anticipat totul �nc� de acum cinci secole, c� a programat Funda�ia astfel �nc�t a putut indica anumite crize, c� imaginea lui holografic� va apare �n cursul crizelor ca s� ne comunice un minim de lucruri pe care ar trebui s� le cunoa�tem ca s� ne continu�m drumul p�n� vom ajunge la criza urm�toare, �i c� �n felul acesta, ne va conduce printr-o mie de ani de istorie, p�n� c�nd vom putea construi �n siguran�� un al Doilea Imperiu Galactic �i mai m�re� pe ruinele structurii �nvechite care se destr�mase acum cinci sute de ani �i care se dezintegrase complet acum circa dou� secole.

��De ce-mi spui toate astea, Golan?

��Pentru c� vreau s� te conving c� ne l�s�m am�gi�i. Totul e o mascarad� Sau chiar dac� la �nceput a fost vorba de ceva real, acum totul se dovede�te un fals de propor�ii. Nu suntem propriii no�tri st�p�ni. Nu noi urm�m Planul!

��Ai mai spus vorbe ca astea �i �nainte, Golan, dar �ntotdeauna am crezut c� f�ceai afirma�ii ridicole doar ca s� m� st�rne�ti. Pentru numele Galaxiei, cred c� de fapt vorbe�ti foarte serios.

��Bine�n�eles c� vorbesc serios!

��Nu se poate. Ori vrei s� faci glume greu de �n�eles pe socoteala mea, ori �i-ai pierdut min�ile.

��Nici una, nici alta, �l l�muri Trevize, mai lini�tit acum, ag���ndu-�i degetele de centiron, de parc� n-ar mai fi avut nevoie s� gesticuleze cu m�inile pentru a-�i �nt�ri spusele. Am mai chibzuit la problema asta, recunosc, dar p�n� acum a fost doar intui�ie. Farsa la care am asistat �n diminea�a aceasta mi-a limpezit toate nel�muririle �i, la r�ndul meu, inten�ionez s� comunic p�rerile mele Consiliului.

��E�ti nebun! izbucni Compor.

��A�a o fi. Vino cu mine ca s� auzi despre ce este vorba.

Cei doi cobor�r� sc�rile. R�m�seser� ultimii �i mai aveau de cobor�t c�teva trepte. Apoi, �n timp ce Trevize o luase cu pu�in �nainte, buzele lui Compor se mi�car� imperceptibil, arunc�nd o vorb� nerostit� �n direc�ia lui: �Nes�buitul!�

Primarul Harla Branno deschise �edin�a Consiliului Executiv. Privi c�tre adunare f�r� nici o urm� de interes; cu toate acestea, nimeni dintre participan�i nu se �ndoi c� ea-i observase pe to�i cei prezen�i �i-i �tia deja pe cei care �nc� nu sosiser�.

κi purta p�rul c�runt atent piept�nat �ntr-o coafur� care nu era nici feminin�, nici masculin�. Pur �i simplu a�a �i aranja p�rul, nimic mai mult. Chipul ei prozaic nu avea nimic �n comun cu frumuse�ea, dar oricum nimeni n-ar fi c�utat a�a ceva la ea.

Era cel mai capabil administrator al planetei. Nimeni nu putea, �i de fapt nici nu �ncerca, s� o asemuiasc� str�lucirii lui Salvor Hardin sau a lui Hober Mallow, al c�ror fapte �nsufle�iser� primele dou� secole ale existen�ei Funda�iei, dar nici nu se putea g�si vreo leg�tur� �ntre activitatea ei �i neroziile celor trei Indburi ereditari care conduseser� Funda�ia cu pu�in �nainte de apari�ia Cat�rului.

Cuv�nt�rile ei n-aveau darul de a �nfl�c�ra min�ile b�rba�ilor, pentru c� nu o caracterizau gesturile dramatice, �ns� era capabil� de a lua f�r� mult� zarva hot�r�ri pe care le respecta at�ta vreme c�t era convins� de corectitudinea lor. F�r� a poseda un farmec personal care s� ia ochii cuiva, avea talentul de a convinge electoratul c� hot�r�rile luate de ea vor fi drepte.

�ntruc�t potrivit doctrinei lui Seldon cursul istoriei este, �n mare m�sur�, greu de deviat (dac� nu �inem seama de elementele imprevizibile, un lucru pe care majoritatea admiratorilor lui Seldon �l ignor�, �n ciuda incidentului cutremur�tor provocat de Cat�r), Funda�ia �i-ar fi putut p�stra capitala pe Terminus �n orice condi�ii. Aceasta era, totu�i, o posibilitate. Seldon, �n cadrul apari�iei sale care tocmai se �ncheiase, apreciase calm c� probabilitatea ca Terminus s� r�m�n� capital� era de aproximativ 87,2 la sut�.

Cu toate acestea, chiar �i pentru admiratorii fanatici ai lui Seldon, acest lucru �nsemna c� existau 12,8 la sut� �anse c� mutarea s-ar fi putut face spre un loc mai apropiat de centrul Federa�iei Funda�iei, cu toate consecin�ele nepl�cute pe care le expusese Seldon. Faptul c� aceast� probabilitate de una din opt nu se materializase se datora Primarului Branno.

Sigur c� nu ar fi aprobat a�a ceva. De�i trecuse prin perioade de sc�dere considerabil� a popularit��ii, ea sus�inuse sus �i tare c� Terminus era capitala tradi�ional� a Funda�iei �i ca aici avea s� r�m�n�. Inamicii ei politici caricaturizaser� falca ei hot�r�t� (cu oarecare exactitate, trebuie s� recunoa�tem), asemuind-o cu un bloc de granit.

Iar acum, Seldon sprijinise punctul ei de vedere �i, cel pu�in pentru o vreme, acest succes avea s�-i ofere un avantaj politic cople�itor. Se spunea chiar c� afirmase cu un an mai �nainte c�, dac� �n cursul apari�iei sale Seldon avea s� o sprijine, ea va considera c�-�i dusese sarcina la bun sf�r�it. Dup� aceea, putea mai degrab� s� se retrag� din politic�, �i s� se bucure de onorurile cuvenite unui om de stat respectabil dec�t s�-�i asume �n continuare riscurile unor b�t�lii politice cu �anse �ndoielnice de izb�nda.

Nimeni nu o crezuse cu adev�rat. Se sim�ea cu mult mai sigur� pe ea �n cursul b�t�liilor politice dec�t mul�i al�i predecesori de-ai ei, iar acum, c�nd imaginea lui Seldon ap�ruse �i disp�ruse, nu d�dea nicidecum de �n�eles c� ar dori s� se retrag�.

Vorbi cu o voce de o claritate perfect�, cu un accent specific Funda�iei de care nu-i era ru�ine (�mplinise demult misiunea de ambasador pe Mandress, dar nu adoptase vechiul stil imperial de exprimare, foarte la mod� acum, �i care constituia, m�car �n parte, o atrac�ie cvasiimperial� pentru Provinciile Interioare).

��Criza Seldon a trecut �i exist� o tradi�ie, a� spune, �n�eleapt�, care ne �ndeamn� s� nu �ntreprindem m�suri de represalii � nici prin fapte, nici prin vorbe � �mpotriva acelora care au sprijinit o idee gre�it�. Mul�i oameni cinsti�i au crezut c� g�siser� motive �ntemeiate pentru a dori ceea ce Seldon nu a vrut. Nu are rost s�-i umilim p�n� �ntr-at�t �nc�t s�-i facem s�-�i recapete respectul de sine doar prin denun�area Planului Seldon. �n acela�i timp, exista un obicei bine �nr�d�cinat �i pe care l-am dori re�nviat, ca aceia care au sprijinit ideea gre�it� s� accepte e�ecul cu z�mbetul pe buze �i f�r� alte comentarii. Pentru ambele p�r�i, problema �n litigiu a r�mas undeva departe pentru totdeauna.

Se opri o clip�, privi f�r� urm� de resentiment c�tre fe�ele celor din sal�, apoi continu�:

��Jum�tate din perioada a trecut, domnilor membri ai Consiliului � jum�tate din acel mileniu care ne desparte de �mplinirea marelui Imperiu. A fost o perioad� pres�rat� cu greut��i, dar am parcurs o bun� bucat� de drum. Suntem deja un Imperiu Galactic aproape �nchegat �i nu au mai r�mas du�mani externi de care s� ne temem. Acest Interregnum ar fi �inut treizeci de mii de ani dac� nu ar fi existat Planul Seldon. Dup� treizeci de mii de ani de dec�dere se putea �nt�mpla s� nici nu mai existe putere pentru a �ntemeia un nou Imperiu. Se putea �nt�mpla s� r�m�n� doar lumi izolate �i muribunde. Dator�m lui Hari Seldon tot ce avem ast�zi �i pentru rest va trebui s� ne bizuim pe mintea lui. De azi �nainte, domnilor Consilieri, primejdia suntem noi �n�ine �i, din acest moment, nu trebuie s� mai existe �ndoieli cu privire la valoarea Planului. S� fim de acord acum, calmi �i hot�r��i, ca oficial s� nu mai apar� critici sau condamn�ri ale Planului. Trebuie s�-l sprijinim necondi�ionat. �i-a dovedit valabilitatea de-a lungul a cinci secole. Planul reprezint� siguran�� pentru umanitate �i nu trebuie s�-i punem nici un fel de piedici. Sunte�i de acord?

Se auzi un murmur discret. Primarul abia ridic� privirea pentru a se �ncredin�a cu propriii ochi c� era aprobat�. �i cuno�tea pe to�i membrii Consiliului �i �tia cum va reac�iona fiecare. Dup� recentul triumf era sigur� c� nu va �nt�mpina nici o opozi�ie. Poate �n anul urm�tor. Dar nu acum. Toate problemele trebuiau rezolvate la vremea lor.

�ntotdeauna va fi a�a, cu excep�ia�

��Prin control al g�ndirii, Primare Branno? �ntreb� Golan Trevize, apropiindu-se cu pa�i mari pe intervalul dintre scaune �i spun�ndu-�i p�rerea cu voce tare de parc� ar fi vrut s� compenseze t�cerea celorlal�i. Nu se osteni s�-�i ocupe locul care, ca proasp�t membru �n Consiliu, �i fusese rezervat �n ultimul r�nd de scaune.

Branno �nc� nu ridicase privirea spre el.

��Care este opinia dumneavoastr�, Consilier Trevize? �ntreb� ea.

��C� guvernul nu poate impune interdic�ii asupra exprim�rii libere; c� to�i cet��enii � iar asta prive�te, desigur, �i pe Consilieri, fie ei b�rba�i sau femei, care tocmai �n acest scop au fost ale�i � au dreptul s� discute problemele politice ale momentului; �i c� nici o problem� politic� nu poate fi separat� de Planul Seldon.

Branno �i �ncruci�� m�inile la piept �i ridic� ochii spre el. Chipul �i era lipsit de expresie.

��Consilier Trevize, a�i intervenit �n aceast� dezbatere f�r� a v� �nscrie la cuv�nt �i a�i tulburat astfel ordinea de zi. Cu toate acestea, eu v-am solicitat s� v� exprima�i opiniile �i de aceea v� voi r�spunde. Nu exist� piedici �n calea exprim�rii libere a opiniilor �n contextul Planului Seldon. Planul, prin natura lui, ne limiteaz� libertatea. Pot exista multe moduri de a interpreta evenimentele �nainte ca imaginea s� ia hot�r�rea final�, dar, dup� ce ea este luat�, n-o mai putem contesta �n acest Consiliu. �i nici nu va fi cazul s� o punem dinainte la �ndoial� f�c�nd afirma�ii de genul: �Dac� Hari Seldon ar sus�ine cutare lucru, ar gre�i!�

���i dac�, totu�i, cineva ar sim�i c� altul e adev�rul, Doamn� Primar?

��Atunci are libertatea s-o fac�, dac� e o persoan� particular� �i discut� problema �ntr-un cerc restr�ns.

��Deci vre�i s� m� face�i s� �n�eleg c� restric�iile asupra liberei exprim�ri pe care le propune�i ar urma s� se aplice complet �i precis oficialit��ilor guvernamentale?

��Exact. Acesta nu este un principiu nou al legilor Funda�iei. A mai fost aplicat �i �nainte, de c�tre Primari apar�in�nd altor partide. Un punct de vedere personal nu reprezint� nimic; exprimarea oficial� a unei p�reri are greutate �i poate fi periculoas�. Nu am parcurs un drum at�t de lung pentru a periclita totul acum.

��Doamn� Primar, permite�i-mi s� precizez c� acest principiu al dumneavoastr� a fost aplicat �n rare ocazii unor anumite acte ale Consiliului. El nu a avut ca obiect ceva at�t de vast �i imposibil de definit precum Planul Seldon.

��Planul Seldon are nevoie de o maxim� protec�ie pentru c� �n cazul lui, orice contestare poate s� fie extrem de primejdioas�.

��Primare Branno, nu ave�i impresia, �ncepu Trevize �i se �ntoarse adres�ndu-se membrilor Consiliului, care priveau cu r�suflarea t�iat�, de parc� ar fi a�teptat deznod�m�ntul unui duel, nu ave�i �i dumneavoastr� senza�ia, stima�i membri ai Consiliului, c� exist� motive suficiente pentru a considera c� Planul Seldon nu exist�?

��To�i am fost martori ast�zi la desf�urarea lui, zise calm Primarul Branno, �n timp ce glasul lui Trevize deveni din ce �n ce mai puternic �i mai ap�sat.

��Doamnelor �i domnilor Consilieri, tocmai pentru c� l-am v�zut ast�zi �n desf�urarea lui, ne putem da seama c� Planul Seldon, a�a cum am fost educa�i s� credem �n el, nu exist�.

��Consilier Trevize, �nc�lca�i ordinea de zi �i nu este cazul s� continua�i pe tonul acesta.

���mi exercit prerogativele pe care mi le confer� func�ia, Doamn� Primar.

��Aceste prerogative v� sunt retrase din aceast� clip�, domnule Consilier.

��Nu ave�i acest drept. Afirma�ia dumneavoastr� privind restric�iile impuse asupra liberei exprim�ri a opiniei nu poate avea prin ea �ns�i, putere de lege. Nu s-a supus �nc� la vot �n cadrul Consiliului, doamn� Primar, �i chiar dac� s-ar fi procedat astfel, tot a� fi avut dreptul de a-i contesta legalitatea.

��Retragerea prerogativelor nu are nimic de-a face cu afirma�ia mea care protejeaz� Planul Seldon, domnule Consilier.

��Atunci de ce depinde acest lucru?

��V� acuz de tr�dare, domnule Consilier. Nu doresc s� aduc atingere onoarei acestui Consiliu arest�ndu-v� �n plenul Camerei Consiliului, �ns� la u�� se afla membri ai Siguran�ei care v� vor lua �n custodie c�nd ve�i p�r�si sala. Iar acum v� rog s� v� retrage�i f�r� a provoca dezordine. Dac� ve�i comite vreun gest necugetat, atunci acesta va fi desigur interpretat drept un pericol imediat �i Siguran�a va p�trunde �n Camer�. Sunt �ncredin�at� c� nu ne ve�i sili s� recurgem la o asemenea m�sur�.

Trevize se �ncrunt�. �n sal� domnea o t�cere total�. (�n afar� de el �i de Compor, cine se mai a�tepta la un asemenea deznod�m�nt?) Privi c�tre ie�ire. Nu v�zu nimic deosebit, dar nu avea motive s� cread� ca Primarul Branno voia doar s�-l intimideze.

Se b�lb�i din cauza furiei:

��Repre� reprezint un electorat important, Primar Branno�

��F�r� �ndoial� c� electoratul va fi dezam�git de comportarea dumneavoastr�.

���n baza c�ror dovezi �mi aduce�i aceast� acuza�ie nemeritat�?

��Ea v� va fi comunicat� la momentul potrivit, dar v� asigur c� avem toate probele necesare. Sunte�i un t�n�r foarte nest�p�nit �i ar trebui s� �n�elege�i c� s-ar putea ca cineva s� v� fie prieten �i cu toate acestea s� nu doreasc� s� tr�deze al�turi de dumneavoastr�.

Trevize se r�suci pe c�lc�ie pentru a-l privi pe Conmpor drept �n ochi. Ochii alba�tri ai acestuia �l fixar� cu r�ceal�.

��V� cer tuturor s� fi�i martori, spuse calm Primarul Branno, c� atunci c�nd am f�cut ultima afirma�ie, Consilierul Trevize s-a �ntors s�-l priveasc� pe Consilierul Compor. Acum vre�i s� p�r�si�i sala, domnule Consilier, ori ne ve�i obliga s� aducem o ofens� acestei adun�ri efectu�nd o arestare �n Camer�?

Golan Trevize se �ntoarse, urc� treptele, iar �n dreptul u�ii doi b�rba�i �n uniforme �i bine �narma�i, �l �ncadrar�.

Iar Harla Branno, privind imperturbabil c�tre el, �opti printre buzele �ntredeschise: �Nes�buitul!�.

Liono Kodell fusese Director al Siguran�ei de-a lungul �ntregii administra�ii Branno. Dup� cum �i pl�cea s� afirme, nu era o slujb� istovitoare, dar bine�n�eles c� nimeni nu putea spune dac� min�ea sau nu. Nu avea aerul unui mincinos, dar asta nu �nsemna nimic.

P�rea reconfortant �i prietenos �i probabil c� aceste calit��i se potriveau de minune cu slujba. Avea o statur� mai degrab� sub media obi�nuita, o corpolen�� mai degrab� peste medie, o musta�� stufoas� (cu totul neobi�nuit� pentru un cet��ean de pe Terminus) care era acum mai mult alb� dec�t c�runt�, avea ochi c�prui �i str�lucitori, iar buzunarul de pe pieptul hainei de lucru pe care o purta era scos �n eviden�� de un petec de culoare strident�.

��Stai jos, Trevize, �ncepu el. S� p�str�m, dac� se poate, o atmosfer� amical�.

��Amical�? Cu un tr�d�tor?

Trevize �i v�r� degetele mari pe sub centiron �i r�mase �n picioare.

��Cu o persoan� acuzat� de tr�dare. N-am ajuns �nc� �n situa�ia �n care acuza�ia � chiar dac� ea vine din partea Primarului � reprezint� echivalentul condamn�rii. Sunt �ncredin�at c� nici nu vom ajunge vreodat� la asta. Treaba mea este s� clarific situa�ia dumitale, dac� voi putea. A� prefera s-o fac acum, c�nd s-au adus prejudicii doar m�ndriei dumitale, probabil, dec�t s� fiu silit a transforma totul �ntr-o chestiune care s� conduc� la un proces public. Sper c� e�ti de acord cu mine.

Trevize nu se l�s� impresionat:

��S� l�s�m deoparte �ncerc�rile de a ne intra �n gra�ii unul altuia. �ndatorirea dumitale este de a nu-mi da pace �n ideea c� sunt un tr�d�tor. Tr�d�tor nu sunt �i �mi displace c� trebuie s� fac o demonstra�ie care s� v� conving� de juste�ea afirma�iei mele. De ce n-ar trebui s� demonstra�i loialitatea dumneavoastr�, astfel �nc�t s� m� convinge�i pe mine de adev�rul spuselor dumneavoastr�?

���n principiu, n-am nici o obiec�ie. Tristul adev�r este c�, totu�i, eu am puterea de partea mea, iar dumneata nu. �i tocmai de aceea eu m� bucur de privilegiul de a pune la �ndoial�, �n timp ce dumneata nu. Fiindc� tot veni vorba, dac� asupra mea ar plana b�nuiala de neloialitate sau de tr�dare, �mi �nchipui c� a� fi destituit �i interogat de c�tre altcineva care, sper din toat� inima, nu m� va trata mai r�u dec�t inten�ionez eu s� te tratez.

���i cum inten�iona�i s� m� trata�i?

��Ca pe un amic �i egal al meu, desigur, dac� �i dumneata m� vei trata la fel.

��S� v� ofer ceva de b�ut? �ntreb� Trevize cu am�r�ciune �n glas.

��Poate alt� dat�, �ns� pentru moment lua�i loc. V� cer acest lucru �n calitate de prieten.

Trevize ezit� o clip�, apoi se a�ez�. Orice alt� sfidare i se p�ru dintr-o dat� lipsit� de sens:

���i acum? f�cu el.

��Acum, �mi permit s� v� rog s� da�i r�spunsuri complete, conforme cu realitatea �i care s� nu ocoleasc� adev�rul.

��Iar dac� nu? Ce m� a�teapt�? Sonda Psihic�?

��Sper s� nu fie cazul.,

���i eu sper. Nu e cazul s-o folosi�i asupra unui membru al Consiliului. Nu va dovedi tr�darea, iar c�nd voi fi achitat, probabil c� v� voi distruge politic at�t pe dumneavoastr�, c�t �i pe doamna Primar. Aproape ca ar merita s� v� determin s� �ncerca�i folosirea Sondei Psihice.

Kodell se �ncrunt� �i cl�tin� u�or din cap.

��A, nu. Nu. Pericolul de v�t�mare cerebral� e prea mare. Uneori vindecarea este lent� �i nici nu v-ar face cinste s-o folosim. Asta e sigur. �ti�i, c�nd se folose�te Sonda �n desperare de cauz�, uneori�

��E o amenin�are, Kodell?

��O evaluare a situa�iei, Trevize. S� nu m� �n�elegi gre�it, domnule Consilier. Dac� va trebui s� folosesc Sonda, o voi face, �i chiar dac� e�ti nevinovat nu vei avea dreptul la recurs.

��Ce vre�i s� �ti�i?

Kodell �nchise un comutator de pe birou:

��Ceea ce te �ntreb �i ceea ce vei r�spunde se va �nregistra, at�t ca sunet, c�t �i ca imagine. Nu am nevoie de declara�ii din proprie ini�iativ� �i nici de r�spunsuri selective. Cel pu�in, �n acest moment. Sunt sigur c� �n�elegi.

���n�eleg c� ve�i �nregistra numai ceea ce ve�i dori, zise Trevize dispre�uitor.

��E adev�rat, dar repet: nu m� �n�elege gre�it. Nu voi deforma nici una din declara�iile dumitale. Le voi folosi sau nu, at�ta tot. �ns� vei �ti pe care din declara�ii n-o voi folosi �i astfel nu m� vei determina s� risipesc timpul meu �i al dumitale.

��Vom vedea.

��Domnule Consilier Trevize, �i nota de formalitate din glasul lui constituia o dovad� elocvent� c� pornise �nregistrarea, avem motive s� credem c� a�i declarat �n mod deschis, cu diverse prilejuri, c� nu crede�i �n existen�a Planului Seldon.

��Dac� am f�cut astfel de afirma�ii, spuse rar Trevize, �i �nc� �n mod repetat, ce altceva v� mai trebuie?

��V� propun s� nu pierdem timpul cu ocoli�uri, domnule Consilier. �ti�i c� ceea ce doresc este o recunoa�tere sincer�, cu propria dumitale voce, care s� poarte amprenta vocal� de necontestat, �n condi�ii care s� arate limpede c� nu ai fost supus constr�ngerii.

��Deoarece presupun c� folosirea oric�rui efect hipnotic, chimic sau de alt� natur�, ar modifica amprentele vocale?

��Destul de pregnant.

���i �ine�i foarte mult s� demonstra�i c� nu a�i f�cut uz de metode ilegale �n cazul interog�rii unui Consilier? Nu v� condamn pentru asta.

��Sunt �nc�ntat c� nu m� condamni, domnule Consilier. Atunci s� continu�m. A�i afirmat �n mod deschis, �i �n mod repetat, c� nu crede�i �n existen�a Planului Seldon. Recunoa�te�i?

Trevize vorbi cump�nit, aleg�ndu-si cuvintele cu grij�:

��Nu cred c� ceea ce numim Plan Seldon are semnifica�ia ce i se atribuie.

��O declara�ie cam confuza. N-a�i vrea s� fi�i mai explicit?

��P�rerea mea este c� obi�nuitul concept, pe care l-a elaborat Hari Seldon �n urm� cu cinci sute de ani folosind �tiin�a matematic� a psihoistoriei, prin care a conceput desf�urarea evenimentelor p�n� la ultimul detaliu, �i potrivit c�ruia noi urm�m un drum menit s� ne duc� de la Primul Imperiu Galactic p�n� la cel de-al Doilea Imperiu Galactic pe o cale de maxim� probabilitate, este nativ. Nu poate fi astfel.

��Cu alte cuvinte, sus�ine�i c� Hari Seldon n-a existat?

��Nicidecum. Bine�n�eles c-a existat.

��N-a dezvoltat psihoistoria?

��Ba da, �i nici n-am afirmat contrariul. Domnule Director, a� fi l�murit totul �n fa�a Consiliului dar nu mi s-a permis, de aceea v� voi explica dumneavoastr�. Adev�rul spuselor mele este at�t de simplu�

Directorul Siguran�ei oprise calm �i ostentativ aparatul de �nregistrare�

Trevize se �ncrunt�:

��De ce-a�i f�cut asta?

���mi r�pe�ti timpul, domnule Consilier. Nu �i-am cerut o prelegere.

��Dori�i totu�i, s�-mi justific opiniile. M� �n�el, cumva?

��C�tu�i de pu�in. Eu ��i cer s� r�spunzi la �ntreb�ri � simplu, direct �i cinstit. Doar at�t �i nu ad�uga elemente de care n-am nevoie. Dac� �n�elegi asta, discu�ia noastr� nu va dura mult.

��Astfel spus, �mi cere�i declara�ii care s� vin� �n sprijinul versiunii oficiale �n leg�tur� cu ceea ce se presupune c� a� fi comis.

��Noi v� cerem doar s� face�i declara�ii �n spiritul adev�rului �i v� asigur�m c� nu le vom r�st�lm�ci. S� �ncerc�m �nc� o dat�, v� rog. Vorbeam despre Hari Seidon.

Instala�ia de �nregistrare se puse din nou �n mi�care �i Kodell repet� calm:

��N-am dezvoltat psihoistoria?

��Bine�n�eles c� a dezvoltat �tiin�a pe care o numim psihoistorie, r�spunse Trevize, nereu�ind s�-si ascund� iritarea �i gesticul�nd �nfierb�ntat �i exasperat.

���i cum a�i defini-o?

��Pentru numele Galaxiei! De obicei, este definit� drept ramur� a matematicii care studiaz� reac�iile unor mari grupuri umane la o serie de stimuli �n anumite condi�ii. Cu alte cuvinte, se presupune c� anticipeaz� schimb�rile sociale �i istorice.

��Spui �se presupune.� Pui la �ndoial� aceast� posibilitate a matematicii?

��Nu, r�spunse Trevize. Nu sunt psihoistoric. Dup� cum nu exist� psihoistorici printre membrii Guvernului Funda�iei, sau printre cet��enii de pe Terminus, sau�

Kodell ridic� o m�n� cu un aer �mp�ciuitor:

��Domnule Consilier, v� rog, �i Trevize se opri. Ave�i vreun motiv s� presupune�i c� Hari Seldon nu a analizat combina�ia cea mai eficient� de factori probabili pentru a scurta drumul care conduce de la Primul c�tre cel de-al Doilea Imperiu prin mijlocirea Funda�iei?

��N-am fost de fa��, zise Trevize sardonic. De unde s� �tiu asta?

��Dar pute�i fi sigur c� n-a f�cut-o?

��Nu.

��Prin urmare pune�i la �ndoial� faptul c� imaginea holografic� a lui Hari Seldon, care a ap�rut �n momente de criz� istoric� de-a lungul ultimilor cinci sute de ani este o reproducere f�cut� �n ultimul s�u an de via��, la scurt timp dup� �ntemeierea Funda�iei?

��Presupun c� nu pot nega.

���Presupune�i�. Spune�i-ne: aceast� imagine este o �n�el�torie, un truc ieftin, pus la cale de cineva cu un anume scop?

��Nu. Nu sus�in a�a ceva, oft� Trevize.

��Sunte�i gata s� afirma�i c� mesajele pe care Hari Seldon ni le transmite sunt manipulate, �ntr-un fel sau altul, de c�tre cineva?

��Nu. N-am nici un motiv s� cred c� ar fi posibil� sau util� o asemenea manipulare.

���n�eleg. A�i fost martor la ultima apari�ie a imaginii lui Seldon. Vi s-a p�rut c� aceast� analiz�, preg�tit� acum cinci �ute de ani, nu reflect� �ndeaproape situa�ia concret� de ast�zi?

��Dimpotriv�, zise Trevize �nveselit dintr-o dat�. S-a potrivit foarte bine.

Kodell p�ru s� nu ia �n seam� buna dispozi�ie a lui Trevize:

���i totu�i, domnule Consilier, dup� apari�ia lui Seldon sus�ine�i c� Planul Seldon nu exist�.

��Desigur. Sus�in c� nu exist� tocmai pentru c� analiza s-a dovedit prea perfect�

Kodell oprise �nregistrarea:

��Domnule Consilier, dup� apari�ia lui Seldon mai sus�ine�i c� Planul Seldon nu exist�?

��De unde �ti�i? Dup� apari�ie, nimeni n-a avut prilejul s� vorbeasc� cu prietenul meu Compor, informatorul dumneavoastr�.

��Am b�nuit, domnule Consilier. �i s� zicem c� a�i r�spuns deja: �Desigur�. Dac� ve�i spune asta �nc� o dat�, f�r� a mai ad�uga elemente de prisos, vom putea continua discu�ia.

��Desigur, f�cu Trevize ironic.

��Bun, aprob� Kodelf, voi alege acel �Desigur� care sun� mai natural. V� mul�umesc, domnule Consilier, �i opri din nou instala�ia de �nregistrare.

��Asta-i tot?

��Pentru ceea ce vreau s� demonstrez, da.

��Mi-e foarte limpede c� v� trebuie un grup de �ntreb�ri �i r�spunsuri pe care s� le pute�i prezenta Terminusului �i �ntregii Federa�ii a Funda�iei cu scopul de a dovedi c� accept pe de-a-ntregul legenda Planului Seldon. Asta �nseamn� c� dac� voi exprima public vreo �ndoial� voi fi considerat de-a dreptul scr�ntit sau nebun.

��Sau chiar tr�d�tor �n ochii unei mul�imi extaziate care consider� Planul drept esen�ial pentru siguran�a Funda�iei. Probabil c� nu va fi nevoie s� facem publice aceste afirma�ii, domnule Consilier, dac� ajungem la o �n�elegere, dar vom avea grij� ca Federa�ia s� le aud� dac� ne sili�i la m�suri extreme.

��Domnule, izbucni Trevize, cum de pute�i fi at�t de nes�buit �nc�t s� nu v� intereseze c�t de c�t ceea ce am de spus?

��Ca fiin�� uman�, m� intereseaz� foarte mult �i, dac� vom g�si momentul potrivit, v� voi asculta cu aten�ie �i cu doza cuvenit� de scepticism. Totu�i, ca Director al Siguran�ei, �n aceste clipe am exact ce-mi trebuie.

��Sper c� v� da�i seama c� nici dumneavoastr�, nici primarul nu ve�i trage vreun folos din asta.

��E foarte ciudat, dar nu �mp�rt�esc aceast� p�rere. Acum ve�i pleca. Escortat, desigur.

��Unde voi fi dus?

Kodell �l �nvrednici cu un z�mbet:

��La revedere, domnule Consilier. N-a�i cooperat perfect, dar dac� m-a� fi a�teptat la a�a ceva din partea dumneavoastr� ar fi �nsemnat s� dau dovad� de lips� de realism.

�i �ntinse m�na.

Ridic�ndu-se �n picioare, Trevize ignor� m�na �ntins�, �i �ndrept� centironul �i zise:

��Nu ve�i reu�i dec�t s� am�na�i inevitabilul. Mai devreme sau mai t�rziu vor apare �i al�ii care s� g�ndeasc� la fel ca mine. �ntemni�area sau uciderea mea n-ar crea dec�t uimire �i ar da na�tere mai cur�nd unor idei asem�n�toare. �n cele din urm�, adev�rul �i eu vom triumfa.

Kodel� �i retrase m�na �i cl�tin� �ncet din cap:

��Serios, Trevize. E�ti tare nes�buit.

Cele dou� g�rzi venir� abia la miezul nop�ii pentru a-l elibera pe Trevize din camera din sediul Siguran�ei care, trebui el s� recunoasc�, era luxoas�. Luxoas�, dar sub cheie. Oricum ar fi numit-o, tot celul� de �nchisoare r�m�nea.

Trevize avu mai bine de patru ore pentru o evaluare amar� a situa�iei �n care se afla, p�ind aproape tot timpul �ncoace �i �ncolo, incapabil s�-�i g�seasc� lini�tea.

De ce avusese �ncredere �n Compor?

De ce nu? L�sase impresia c�-l aprobase �ntru totul. Ba nu, nu era numai asta. P�ruse dispus s� se lase convins de argumente. Nu, nici acest lucru nu era adev�rat,. L�sase impresia c� e at�t de prost, at�t de u�or de dominat, �ntr-at�t de lipsit de g�ndire �i de p�reri proprii, �nc�t Trevize se bucurase de �ansa ce i se oferise de a-l folosi drept camer� de rezonan�� foarte comod�. Compor �l ajutase pe Trevize s�-�i exprime p�rerile cu voce tare �i s� �i le limpezeasc�. �i fusese de folos, �i Trevize avusese �ncredere �n el pentru simplul motiv c� �i convenise aceast� situa�ie.

Acum, �ns�, era inutil s� �ncerce s� analizeze dac� s-ar fi cuvenit s� descopere adev�ratele inten�ii ale lui Compor. Ar fi trebuit s� urmeze acel sfat simplu �i general: �S� nu te �ncrezi �n nimeni�.

Dar po�i tr�i f�r� a avea �ncredere �n cineva?

Se p�rea c� aceasta era calea de urmat.

�i cine �i-ar fi �nchipuit c� Branno va �ndr�zni s� elimine un Consilier din �edin�a de Consiliu �i c� nimeni dintre ceilal�i Consilieri nu va interveni pentru a-l ap�ra pe unul dintre ai lor? Chiar dac� �l dezaprobaser� din ad�ncul inimilor pe Trevize, chiar dac� ar fi fost gata s�-�i dea p�n� �i ultima pic�tur� de s�nge ca s� apere punctul de vedere al lui Branno, tot ar fi trebuit, m�car din principiu, s� se opun� unei viol�ri a prerogativelor lor. P�n� �i Branno cea de bronz, cum mai era numit� uneori, ac�ionase cu o rigiditate ie�it� din comun�

Doar dac� nu era �i ea constr�ns�

A, nu! Aceasta ar fi calea sigur� spre nebunie!

�i totu�i�

Mintea �i lucra febril �i precaut, iar �n momentul �n care sosir� g�rzile, g�ndurile i se �nv�lm�iser� �n minte.

��Veni�i cu noi, domnule Consilier, spuse cu gravitate cel mai �n v�rst� dintre ei.

Insigna dovedea c� era locotenent. Avea o mic� cicatrice pe obrazul drept �i p�rea obosit de parc� ar fi stat mult peste program m�cin�ndu-�i timpul �n a�teptare �i inactivitate, situa�ie aproape normal� �n cazul unui soldat al c�rui popor tr�ise pa�nic de mai bine de-un veac.

Trevize nu p�ru impresionat:

��Numele dumitale, Locotenente.

��Sunt Locotenent Evander Sopellor, domnule Consilier.

��Sper c� �n�elegi c� �nc�lci legea, Locotenent Sopellor. Nu ai dreptul s� arestezi un Consilier.

��Acesta este ordinul pe care l-am primit, domnule.

��N-are importan��. Nu �i se poate ordona s� arestezi un Consilier. Cred c�-�i dai seama c-ai putea fi deferit cur�ii mar�iale pentru aceast� ac�iune.

��Nu sunte�i �n stare de arest, domnule Consilier.

���n cazul acesta nu trebuie s� merg cu dumneata, a�a e?

��Ni s-au transmis instruc�iuni s� v� escort�m la domiciliu.

���tiu �i singur drumul.

���i s� v� protej�m.

��De ce? Sau �mpotriva cui?

��De orice mul�ime ce s-ar putea str�nge.

��La miez de noapte?

��Tocmai de aceea am a�teptat p�n� la miezul nop�ii, domnule. Iar acum, pentru binele dumneavoastr�, trebuie s� v� invit s� merge�i cu noi. Permite�i-mi s� spun � nu ca o amenin�are, ci spre informarea dumneavoastr� � c� suntem autoriza�i s� folosim for�a la nevoie.

Trevize v�zuse deja crava�ele neuronice cu care erau �narma�i cei doi. Se ridic� cu un aer care n�d�jdui c� exprima demnitate:

��Acas�, deci� Ori voi descoperi c� vre�i s� m� duce�i la �nchisoare?

��Nu ni s-a ordonat s� v� min�im, domnule, zise m�ndru locotenentul.

Trevize �i d�du seama c� se afla �n prezen�a unui profesionist care ar solicita o aprobare chiar �i pentru a min�i �i c�, �n cazul c�nd i s-ar ordona a�a ceva, expresia fe�ei �i tonul vocii l-ar da imediat de gol.

��Cer scuze, domnule Locotenent. N-am vrut s� las a se �n�elege c� m-a� �ndoi de cuv�ntul dumitale.

Afar� erau a�tepta�i de un vehicul de teren. Strada era pustie �i nu se vedea �ipenie de om. Nici vorb� de mul�imi, dar locotenentul se exprimase corect. Nu spusese c� afar� se afla sau se va aduna o mul�ime. Se referise doar la �orice mul�ime care s-ar putea str�nge�.

Locotenentul se plasase precaut �ntre Trevize �i vehicul. Trevize nu s-ar fi putut strecura pentru a-�i c�uta salvarea prin fug�. Locotenentul urc� imediat dup� el �i se a�ez� �n spate.

Vehiculul se urni din loc.

��Presupun c� de �ndat� ce voi ajunge acas� voi putea s�-mi v�d, liber �i ne�ngr�dit, de treburile mele �i c�, de exemplu, a� putea pleca dac� am chef.

��Avem ordin s� nu v� deranj�m �n nici un fel, domnule Consilier, dec�t dac� acest lucru contravine ordinului de a v� proteja.

��Contravine? Ce vrea s� �nsemne asta �n cazul de fa��?

��Am primit ordin s� v� comunic c� imediat ce ajunge�i acas� nu pute�i pleca. Str�zile nu prezint� siguran��, iar eu r�spund de integritatea dumneavoastr�.

��Vrei s� spui c� voi fi arestat la domiciliu?

��Nu sunt avocat, domnule Consilier. Nu �tiu ce �nseamn� asta.

Apoi privi drept �nainte, �ns� �i men�inu cotul �n coasta lui Trevize. Trevize n-ar fi putut s� fac� nici o mi�care, oric�t de mic�, f�r� ca locotenentul s� nu-�i dea seama.

Autovehiculul se opri �n fa�a casei micu�e din suburbia Flexner. �n prezent locuia singur � Flavella �l p�r�sise, obosit� de via�a dezordonat� pe care el era silit s� o duc� din pricina numeroaselor angajamente pe care le avea de c�nd devenise Consilier � a�a c� nu erau speran�e s�-l a�tepte cineva.

��Acum cobor? �ntreb� Trevize.

��Voi cobor� eu mai �nt�i, domnule Consilier. V� vom eseorta.

��Pentru propria-mi siguran��?

��Da, domnule.

�n cas� �l a�teptau dou� g�rzi. O lamp� de veghe arunca o lumin� palid�, iar ferestrele fuseser� date cu o pelicul� opac�, astfel c� din afar� nimeni nu putea privi �n cas�.

Pentru o clip�, sim�i o revolt� �mpotriva acestei �nc�lc�ri a intimit��ii sale, dup� care alung� sentimentul cu o u�oar� ridicare din umeri. Dac� nici m�car Consiliul n-a �ndr�znit s�-l apere �n �edin�a Camerei, atunci era sigur c� propria-i cas� nu putea deveni peste noapte un castel.

��C��i sunte�i cu totul? Un regiment?

��Nu, domnule Consilier, se auzi o voce hot�r�t� �i sigur�. O singur� persoan� �n afara celor pe care le po�i vedea �i te asigur c� te a�tept de mult� vreme.

Harla Branno, Primarul Terminusului, ap�ru �n cadrul u�ii care d�dea �n camera de zi.

��Avem timp suficient pentru a discuta, de acord?

Trevize f�cu ochii mari �i mira�i:

��Toat� tevatura asta doar ca sa�

Dar Branno spuse cu o voce �nceat�, dar autoritar�:

��Mai �ncet, domnule Consilier� Iar voi patru, pofti�i afar�. Ie�i�i! Totul va fi �n regul�.

Cele patru g�rzi salutar� �i se r�sucir� pe c�lc�ie. Trevize �i Branno r�maser� singuri.

BRANNO a�tepta de o or�, ap�sat� de g�nduri ce nu-i d�deau pace. La drept vorbind, era vinovat� de violare de domiciliu, �n plus. �nc�lc�nd chiar Constitu�ia, violase drepturile unui Consilier. Potrivit legilor severe pe care Primarii trebuiau s� le respecte �nc� de pe vremea lui Indbur al III-lea �i a Cat�rului, deci de dou� secole �ncoace, ea putea fi pus� sub acuzare.

Totu�i, �n aceast� zi, vreme de dou�zeci �i patru de ore, ea nu avea dreptul s� gre�easc�.

Totul avea s� treac�, g�ndi ea �i se foi nelini�tit�.

Primele dou� secole reprezentaser� Epoca de Aur a Funda�iei, Era Eroic� � cel pu�in din perspectiva prezentului, dac� nu a neferici�ilor care tr�iser� acele vremuri de nesiguran��. Salvor Hardin �i Hober Mallow fuseser� mari eroi, aproape zeifica�i, astfel �nc�t rivalizaser� cu incomparabilul Hari Seldon. Cei trei formau un reazem solid pe care se �esuse �ntreaga legend� a Funda�iei (�i chiar istoria ei).

Pe vremea aceea, Funda�ia fusese totu�i o lume ne�nsemnat�, exercit�nd o domina�ie anemic� asupra celor Patru Regate �i doar vag con�tient� de m�sura �n care era protejat� de Planul Seldon, reu�ind s�-�i poarte singur� de grij� chiar �mpotriva r�m�i�elor puternicului Imperiu Galactic.

�i cu c�t mai puternic� devenea Funda�ia ca entitate politic� �i comercial�, cu at�t mai ne�nsemna�i ajunseser� st�p�nitorii �i lupt�torii ei. Lathan Devers fusese uitat aproape cu totul. Dac� cineva �i mai aducea aminte de Devers, o f�cea fiindc� el sf�r�ise �n mod tragic �n minele �n care munceau sclavi, iar nu pentru c� dusese o lupt� inegal�, dar �ncununat� de succes, �mpotriva lui Bel Riose.

�n ceea ce-l privea pe Bel Riose, cel mai nobil dintre adversarii Funda�iei, era �i el aproape �ters din amintire, umbrit de statura Cat�rului, singurul adversar redutabil care �ntrerupsese Planul Seldon �i �nvinsese �i st�p�nise Funda�ia. Numai el era amintit drept Marele Du�man � cu adev�rat ultimul din Cei Mari.

Rareori se men�iona c�, �n ultim� instan��, Cat�rul fusese �nfr�nt de o femeie pe nume Bayta Darell �i c� ea izb�ndise f�r� ajutorul altcuiva, chiar nesprijinit� de Planul Seldon. Tot astfel, faptul c� fiul �i nepotul ei, Toran �i Arkady Darell, �nvinseser� cea de-a Doua Funda�ie, f�c�nd ca Prima Funda�ie s� aib� suprema�ia, aproape c� se �tersese din memoria oamenilor.

Ace�ti �nving�tori apar�in�nd istoriei recente nu mai erau figuri eroice. Timpul p�rea c� se dilatase mic�or�nd statura eroilor, transform�ndu-i �n muritori de r�nd. Poate tocmai de aceea biografia scris� de Arkady despre bunica ei nu reu�ise dec�t s� zugr�veasc� o figur� romantic�, iar nu o eroin�.

Iar de arunci �ncoace nu mai existaser� eroi � nici m�car figuri romantice. R�zboiul kalganian, ultima izbucnire de violen�� care cuprinsese Funda�ia, fusese un conflict minor Aproape dou� secole de pace!

O sut� dou�zeci de ani �n care nu se �nregistrase nici o zg�rietur� c�t de mic� la vreo nav�.

Fusese o pace binecuv�ntat� � Branno nu putea nega acest fapt � o pace profitabil�. Funda�ia nu �ntemeiase cel de-al Doilea Imperiu Galactic � potrivit Planului Seldon era abia la jum�tatea procesului dar, ca Federa�ie a Funda�iei, ea exercita o puternic� domina�ie economic� peste mai mult de o treime dintre entit��ile politice disparate �n Galaxie �i reu�ea s� influen�eze lumile pe care nu le controla. Pu�ine erau locurile �n care cel ce rostea vorbele �Sunt de pe Funda�ie� s� nu fie �nt�mpinat �i tratat cu respect. Iar �n toate milioanele de lumi locuite, nimeni nu era mai respectat dec�t Primarul de pe Terminus.

Titlul acesta d�inuise. Fusese mo�tenit de la conduc�torul unui or�el aproape neb�gat �n seam�, de pe o lume singuratic� a�ezat� la marginea civiliza�iei, cu cinci secole �n urm�, dar nimeni nu �ndr�znea s�-l schimbe sau s�-i adauge ceva pentru a-l face s� sune mai impresionant. Doar titlul de Maiestate Imperial�, de mult uitat �i acesta, ar mai fi putut s� rivalizeze cu el pentru a inspira team� �i respect.

Singura excep�ie putea fi �nt�lnit� chiar pe Terminus, unde Primarul avea puteri limitate. Amintirea Indburilor se p�strase. Nu tirania lor era greu de uitat, ci faptul c� ei pierduser� �n fa�a Cat�rului.

Iar acum, Primarul Harla Branno, cea de-a cincea femeie �n aceast� func�ie, dup� �tiin�a ei, era cea mai puternic� dintre to�i conduc�torii Funda�iei de la moartea Cat�rului �ncoace �i abia �n aceast� zi putuse s�-�i foloseasc� puterea �n mod deschis.

Luptase pentru a-�i impune versiunea proprie a ceea ce considera ea necesar �i drept �i c�tigase lupta �mpotriva opozi�iei �nd�r�tnice a celor care t�njeau dup� prestigiul conferit de st�p�nirea Interiorului Galaxiei �i dup� aura puterii imperiale.

��nc� nu e momentul�, spusese ea. �Nu �nc�! Dac� ne repezim prea cur�nd asupra Interiorului, vom pierde din cutare sau cutare motiv�. Iar Seldon ap�ruse �i o sprijinise cu argumente aproape identice cu ale ei.

Pentru o vreme asta o f�cuse s� devin�, �n ochii tuturor locuitorilor Funda�iei, la fel de �n�eleapt� ca �nsu�i Seldon. �tia, totu�i, c� acest lucru putea oric�nd s� treac� �n uitare.

Iar acest t�n�r �ndr�znea s� o provoace exact �n ziua triumfului ei.

�i mai �ndr�znea s� aib� dreptate!

Acesta era pericolul. Avea dreptate! �i, cu dreptatea de partea lui, ar putea distruge Funda�ia!

Acum era singur�, fa��-n fa�� cu el:

��N-ai fi putut veni s� discut�m �n particular? �ntreb� ea cu triste�e. Trebuia s� strigi �n gura mare �n Camera Consiliului, din dorin�a ta neroad� de a m� face pe mine de r�s? Ce-ai f�cut, b�iat f�r� minte?

Trevize sim�i c� ro�e�te �i se str�dui din r�sputeri s�-�i st�p�neasc� furia. Primarul era o femeie �n v�rst� care avea s� �mplineasc� �n cur�nd �aizeci �i trei de ani. Ezit� s� ridice tonul �n aceast� disput� cu o persoan� care avea de aproape dou� ori v�rsta lui.

Pe l�ng� acestea, ea avea experien�a confrunt�rilor politice �i �tia c� dac�-�i putea prinde de la bun �nceput adversarul pe picior gre�it, atunci lupta era pe jum�tate c�tigat�. Dar pentru ca o asemenea tactic� s� dea roade avea nevoie de public, iar acum nu beneficia de spectatori �n fa�a c�rora s�-l poat� umili. Erau doar ei doi.

Prin urmare, Trevize nu-i lu� remarca �n seam� �i se str�dui s� o m�soare cu r�ceal� din cap p�n�-n picioare. O femeie �n v�rst�, purt�nd o �mbr�c�minte unisex, care domina moda de dou� secole �ncoace. Nu o avantaja deloc. Primarul, lider al Galaxiei � dac� putea fi numit astfel � era o femeie v�rstnic� �i simpl� care putea trece cu u�urin�� drept un b�tr�n, dac� n-ar fi avut p�rul c�runt legat str�ns la spate, �n loc s�-l poarte liber, �n stilul masculin tradi�ional.

Trevize z�mbi �ncurajator. Oric�t s-ar fi str�duit un adversar �n v�rst� s� transforme �n insult� epitetul �b�iete�, acest �b�iat� avea de partea sa tinere�ea �i farmecul, fiind pe deplin con�tient de aceste avantaje.

��E adev�rat, zise el. Am treizeci �i doi de ani, a�adar sunt �ntr-un fel b�iat. Apoi sunt Consilier �i, ca urmare, considerat ex officio f�r� minte. Prima situa�ie este inevitabil�. �n ce-o prive�te pe cea de-a doua, nu pot sa spun dec�t c� regret.

��Stai jos �i nu te mai str�dui s� faci pe spiritualul. Pune-�i mintea la contribu�ie, dac� te sim�i �n stare, �i d� un r�spuns ra�ional la �ntrebarea mea: ��i dai seama ce-ai f�cut?

���tiu ce-am f�cut. Am spus adev�rul a�a cum �l v�d eu.

���i �ncerci s� m� sfidezi �ntr-o zi ca asta? Tocmai ast�zi, c�nd prestigiul meu este at�t de mare �nc�t �mi pot permite s� te alung din Consiliu �i s� te arestez f�r� ca nimeni s� �ndr�zneasc� a protesta?

��Consiliul �i va reveni din uluial� �i va protesta. S-ar putea s� protesteze chiar �n acest moment. �i cu c�t m� ve�i persecuta mai mult, cu at�t mai atent m� vor asculta pe mine.

��Nu te va asculta nimeni, pentru c� dac-a� fi sigur� c� vei persevera tot a�a cum ai �nceput, te-a� trata �n continuare ca pe un tr�d�tor, folosind �ntreaga for�� a legii.

���n acest caz, ar trebui s� fiu judecat. A� oferi un spectacol de zile mari �n tribunal.

��Nu fi sigur de asta. Chiar rar folosite, puterile Primarului sunt enorme �n cazul procedurii de urgen��. Se g�sesc motive, iar la nevoie voi inventa. M�car at�ta imagina�ie am �i eu �i nu mi-e team� s�-mi asum riscuri politice. Nu m� st�rni, tinere. Vom ajunge la o �n�elegere acum, altfel nu vei mai fi niciodat� liber. Vei sta �n temni�� tot restul zilelor, ��i garantez asta.

Ochii cenu�ii ai lui Branno �i cei c�prui ai lui Trevize se �nt�lnir� �ntr-o confruntare mut�.

��Ce fel de �n�elegere? �ntreb� �ntr-un t�rziu Trevize.

��A. Deci e�ti curios. Asta-i ceva mai bine. Atunci putem s� l�s�m confruntarea deoparte �i s� discut�m. Care e punctul t�u de vedere?

���l �ti�i foarte bine. A�i uneltit cu Consilierul Compor, e adev�rat?

��Vreau s� aud totul din gura ta � �in�nd seama de Criza Seldon pe care tocmai am traversat-o.

��Foarte bine, dac� asta-i ceea ce dori�i, doamn� Primar! (Era pe punctul de a spune �babo�.) Descrierea f�cut� de Seldon a fost prea corect�, imposibil de corect� dup� cinci sute de ani. Dac� nu m� �n�el, acum a ap�rut pentru a opta oar�. �n unele cazuri n-a fost nimeni de fa�� ca s�-l asculte. �n cel pu�in un caz, pe vremea lui Indbur al III-lea, ceea ce a avut de spus s-a dovedit a fi �n total� neconcordan�� cu realitatea, dar asta s-a �nt�mplat c�nd a ap�rut Cat�rul, a�a e? C�nd a mai fost at�t de exact ca acum? Trevize �i permise s� z�mbeasc�. Doamn� Primar, judec�nd toate �nregistr�rile pe care le avem din trecut, Seldon n-a reu�it niciodat� s� descrie situa�ia at�t de perfect p�n� la cele din urm� detalii.

��Sugerezi, a�adar, c� apari�ia lui Seldon, adic� imaginea holografic�, este falsificat�, c� �nregistr�rile lui Seldon au fost preg�tite de un contemporan ca mine, de pild�, sau c� un actor joac� rolul lui Seldon?

��Nu-i imposibil, doamn� Primar, dar nu asta voiam s� spun. Adev�rul e cu mult mai crud. Sunt convins c� ceea ce vedem este imaginea lui Seldon �i c� descrierea momentului istoric actual a fost preg�tit� acum cinei sute de ani. Exact acest lucru i l-am spus lui Kodell, omul dumneavoastr�, care mi-a pus �ntreb�ri astfel concepute �nc�t r�spunsurile mele s� par� a sus�ine supersti�iile �n care un funda�ionist crede orbe�te.

��Da, dac� va fi necesar vom folosi �nregistrarea pentru a ar�ta Funda�iei c�, de fapt, niciodat� nu te-ai situat cu adev�rat �n opozi�ie.

Trevize �n�l�� bra�ele exasperat:

��Dar sunt �n opozi�ie. Nu exist� un Plan Seldon �n �n�elesul �n care ne �nchipuim noi, �i probabil c� nici nu se poate vorbi de a�a ceva �n ultimele dou� sute de ani. De ani de zile am �ndoieli cu privire la Plan �i ceea ce am tr�it �n Bolta Timpului cu dou�sprezece ore �n urm� dovede�te c� am dreptate.

��Deoarece Seldon a fost prea exact?

��Tocmai de aceea. Nu z�mbi�i. Aceasta e dovada zdrobitoare.

��Dup� cum vezi, nu z�mbesc. Continu�.

��Cum de-a putut fi at�t de precis? Acum dou� secole analiza lui Seldon cu privire la evenimentele acelei perioade s-a dovedit complet gre�it�. Trecuser� trei sute de ani de c�nd fusese �ntemeiat� Funda�ia, iar el se �n�ela total. Cu totul!

��Consiliere, singur ai explicat asta acum c�teva minute. S-a �nt�mplat din cauza Cat�rului. Cat�rul era un mutant cu puteri extraordinare �i nu avusese cum s� anticipeze �i s� �in� seama de existen�a lui �n Plan.

��Dar iat� c�, anticipat sau nu, el a dat peste cap Planul Seldon. Cat�rul n-a domnit mult �i n-a avut succesor. Funda�ia �i-a rec�tigat independen�a �i suprema�ia, dar cum de-a putut Planul Seldon s� revin� pe drumul corect dup� ce a suferit o ruptur� at�t de brutal�?

Branno �l privi sumbru �i-�i �mpreun� str�ns m�inile b�tr�ne �i obosite:

���tii r�spunsul. Noi eram una dintre Funda�ii. Doar ai citit c�rti de istorie.

��Am citit biografia scris� de Arkady despre bunica ei � la urma urmei, era o lectur� obligatorie �n �coal� � �i am citit �i romanele ei. Am lecturat versiunea istoric� oficial� privitoare la domnia Cat�rului �i la perioada ce a urmat. Am dreptul s� le pun la �ndoial�?

���n ce sens?

��Potrivit versiunii oficiale, noi, Prima Funda�ie, trebuia s� p�str�m �tiin�ele exacte �i s� le dezvolt�m. Trebuia s� ac�ion�m �n mod deschis, dezvoltarea noastr� istoric� urm�nd Planul Seldon, fie c� eram con�tien�i de el, fie c� nu. Exista totu�i �i cea de-a Doua Funda�ie, care avea s� p�streze intacte �i s� perfec�ioneze �tiin�ele psihologice, inclusiv psihoistoria, iar existen�a acestei Funda�ii s� ne r�m�n� necunoscut�. Cea de-a Doua Funda�ie era for�a regulatoare a Planului, care ac�iona pentru a armoniza tendin�ele istoriei Galactice atunci c�nd ele deviau de la drumul schi�at de Plan.

��Atunci po�i r�spunde �i singur, spuse Primarul. Bayta Darell l-a �nfr�nt pe Cat�r probabil la inspira�ia venit� din partea celei de-a Doua Funda�ii, de�i nepoata ei sus�ine c� nu este adev�rat. F�r� �ndoial� c� cea de-a Doua Funda�ie s-a str�duit s� readuc� istoria galactic� pe f�ga�ul schi�at de Plan dup� moartea Cat�rului �i este foarte limpede c� a reu�it. Atunci la ce te referi, Consiliere?

��Doamn� Primar, dac� urm�rim relatarea lui Arkady Dare�l, vedem c� cea de-a Doua Funda�ie, prin �ncercarea de a corecta istoria galactic�, a subminat �ntregul proiect al lui Seldon, �ntruc�t �n tentativa de a �ndrepta �i-a revelat secretul propriei existen�e. Noi, Prima Funda�ie, am descoperit c� imaginea noastr� �n oglind�, adic� cea de-a Doua Funda�ie, exist�, �i nu am putut tr�i cu ideea c� suntem manipula�i. Ca urmare, ne-am chinuit s� descoperim cea de-a Doua Funda�ie �i s-o distrugem.

Branno �ncuviin�� cu o mi�care a capului:

��Iar noi am izb�ndit, potrivit relat�rii lui Arkady Darell, dar din nou este izbitor c� n-am reu�it dec�t atunci c�nd cea de-a Doua Funda�ie rea�ezase istoria galactic� ferm pe f�ga�ul corect, dup� devierea provocat� de Cat�r. �i evolueaz� �nc� pe acest f�ga�.

��Chiar pute�i crede asta? Potrivit relat�rii, a Doua Funda�ie a fost g�sit� �i locuitorii ei anihila�i. Asta s-a �nt�mplat �n 378 E.F., cu o sut� dou�zeci de ani �n urm�. Se presupune c� de cinci genera�ii ne dezvolt�m f�r� interven�ia celei de-a Doua Funda�ii �i, cu toate acestea, ne-am men�inut at�t de aproape de drumul schi�at de Plan, �nc�t dumneavoastr� �i imginea lui Seldon a�i vorbit aproape identic.

��Asta ar putea �nsemna c� am intuit foarte exact sensul dezvolt�rii istoriei.

��Ierta�i-m�. Nu am inten�ia de a pune la �ndoial� acurate�ea intui�iei dumneavoastr�, �ns� mie mi se pare c� explica�ia cea mai plauzibil� este c� cea de-a Doua Funda�ie nu a fost distrus�. Ea �nc� ne c�rmuie�te. �nc� ne manipuleaz�. �i cred c� tocmai de aceea am revenit pe f�ga�ul Planului Seldon.

Primarul nu l�s� s� se vad� pe chipul ei c� aceast� afirma�ie �i provocase un �oc.

Era ora unu noaptea �i voia cu disperare s� pun� cap�t discu�iei �i cu toate astea nu putea precipita lucrurile. T�n�rul trebuia tratat cu pruden�� pentru c� nu voia s�-l scape din m�n�. Nu dorea s� �mping� lucrurile p�n� �ntr-at�t �nc�t s� fie silit� a-l �ndep�rta, c�nd de fapt, el ar fi putut servi planurilor ei.

��Serios? f�cu ea. Zici c� povestea lui Arkady �n leg�tur� cu R�zboiul kalganian �i cu distrugerea celei de-a Doua Funda�ii a fost fals�? O inven�ie? Un joc sau o minciun�?

��Nu e obligatoriu, se ap�r� Trevize ridic�nd u�or din umeri. Asta e �n afara problemei. S� presupunem c� relatarea lui Arkady a fost adev�rat� �n totalitate, dup� �tiin�a ei. S� presupunem c� totul s-a petrecut a�a cum afirm� Arkady; c� a fost descoperit cuibul celei de-a Doua Funda�ii �i c� el a fost distrus. Cum am putea totu�i sus�ine c� am distrus locuitorii p�n� la ultimul? Cea de-a Doua Funda�ie se ocupa de �ntreaga Galaxie. Nu manipula doar istoria Terminusului sau a Funda�iei. R�spunderile lor nu includeau doar lumea noastr� sau �ntreaga Funda�ie. Era inevitabil ca unii dintre membrii celei de-a Doua Funda�ii s� se afle la mii de parseci dep�rtare. Era posibil s�-i distrugem pe to�i? Iar dac� n-am reu�it s�-i anihil�m pe to�i putem spune c� am �nvins? Ar fi putut Cat�rul s� afirme acest lucru la vremea lui? El a cucerit Terminusul �i, o dat� cu planeta, toate lumile pe care Terminus le controla �n mod direct� �ns� Lumile Comerciale Independente au r�mas libere. A cucerit Lumile Comerciale �i, cu toate astea, au r�mas trei fugari: Ebling Mis, Bayta Darell �i so�ul ei. I-a �inut sub control pe cei doi b�rba�i, dar pe Bayta � doar pe ea � a l�sat-o necontrolat�. A f�cut-o din sentimentalism, dac� e s� d�m crezare relat�rii roman�ioase a lui Arkady. Iar aceast� sc�pare a fost de-ajuns. Potrivit pove�tii lui Arkady, doar o persoan� � doar Bayta � a fost l�sat� s� fac� ce dorea �i, din cauza ac�iunilor ei, Cat�rul nu a mai putut localiza cea de-a Doua Funda�ie �i a fost astfel �nfr�nt. Doar o persoan� sc�pat� de sub control �i totul s-a n�ruit! Aceasta este importan�a pe care o are chiar �i o singur� persoan�, �n ciuda tuturor legendelor ce s-au �esut �n jurul Planului Seldon cu scopul de a demonstra c� individul nu reprezint� nimic �i c� masele �nseamn� totul! �i dac�, dup� toate probabilit��ile, nou� ne-au sc�pat, nu doar unul, ci c��iva zeci de membri ai celei de-a Doua Funda�ii, care este situa�ia? Nu s-ar fi unit din-nou, nu �i-ar fi reconstruit starea dinainte, nu �i-ar fi reluat carierele, cresc�nd numeric prin recrut�ri �i preg�tire, pentru a ne transforma din nou pe to�i �n pioni?

��Chiar crezi asta? rosti Branno cu gravitate.

��Sunt sigur.

��Atunci spune-mi ceva, Consiliere. De ce s-ar deranja? De ce ar mai continua aceast� r�m�i��, demn� de toat� mila, s� se aga�e cu disperare de o idee pe care nimeni nu o prive�te cu ochi buni? Ce-i �ndeamn� s� men�in� Galaxia pe drumul spre cel de-al Doilea Imperiu Galactic? �i dac� acest grup restr�ns insist� s�-�i �ndeplineasc� misiunea, de ce s� ne �ngrijor�m? De ce s� nu accept�m drumul trasat de Plan �i s� fim recunosc�tori c� altcineva se �ngrije�te ca noi s� n-o luam razna � sau s� nu ne r�t�cim?

Trevize duse m�na la ochi s� �i-i frece. �n ciuda tinere�ii, ar�ta mai obosit dec�t ea. Apoi privi lung c�tre Primar �i zise:

��Nu pot s� v� cred. Ave�i cumva impresia c� cea de-a Doua Funda�ie face totul de dragul nostru? C� membrii ei ar fi ideali�ti? Nu v� este clar, din c�te cunoa�te�i dumneavoastr� despre politic�, despre aspectele practice ale exerci�iului puterii �i manipul�rii, c� ei ac�ioneaz� �n propriul lor interes? Noi suntem lama care taie. Noi suntem motorul, for�a. Noi trudim, asud�m, s�nger�m �i pl�ngem. Ei doar controleaz�, ici regl�nd un amplificator, colo �nchiz�nd un contact �i f�c�nd toate astea f�r� efort �i f�r� riscuri pentru ei �n�i�i. Dup� aceea, c�nd totul va fi des�v�r�it �i c�nd, dup� o mie de ani de eforturi �i str�danii neprecupe�ite vom �ntemeia cel de-al Doilea Imperiu Galactic, oamenii celei de-a Doua Funda�ii se vor instala ca elit� st�p�nitoare.

��Deci vrei s� elimini cea de-a Doua Funda�ie? �ntreb� Branno. Dup� ce am ajuns la jum�tatea drumului c�tre a Doua Funda�ie vrei ca noi s� �ncerc�m a duce sarcina la bun sf�r�it prin for�ele proprii �i s� devenim propria noastr� elit�? A�a e?

��Desigur! Desigur! Nu dori�i �i dumneavoastr� acela�i lucru? Nici eu, nici dumneavoastr� nu vom tr�i s-o vedem �i pe asta, dar ave�i nepo�i �i �ntr-o bun� zi voi avea �i eu, iar ei vor avea la r�ndul lor nepo�i �i a�a mai departe. Vreau ca ei s� se bucure de roadele str�daniilor noastre �i a� mai dori ca ei s� ne considere sursa acestor reu�ite �i s� ne sl�veasc� pentru ceea ce-am izb�ndit. Nu vreau ca totul s� fie pus pe seama unei conspira�ii ascunse ticluit� de Seldon, care pentru mine nu este un erou. V� spun eu c� el reprezint� o amenin�are mai mare dec�t Cat�rul dac� l�s�m ca Planul s� se realizeze. Pentru numele Galaxiei, a� vrea ca existen�a Cat�rului s� fi deviat complet �i iremediabil acest Plan. Lui i-am fi supravie�uit. Era unic �n felul lui �i pe deasupra muritor de r�nd. Cea de-a Doua Funda�ie pare a fi nemuritoare.

��Dar ai vrea s� distrugi cea de-a Doua Funda�ie, adev�rat?

��Dac� a� �ti cum!

��De vreme ce nu �tii cum, nu crezi c� ar fi posibil ca ea s� te distrug�?

Trevize o privi cu un aer dispre�uitor:

��M-am g�ndit chiar c� �i dumneavoastr� v-a�i putea afla sub controlul lor. Exactitatea dumneavoastr� �n ceea ce prive�te vorbele pe care avea s� le rosteasc� imaginea lui Seldon �i modul �n care m-a�i tratat dup� aceea puteau fi inspirate de a Doua Funda�ie. A�i putea fi cutia de rezonan�� prin care ea se exprim�.

��Deci de aceea �mi vorbe�ti astfel?!

��Pentru c�, dac� v� afla�i sub controlul celei de-a Doua Funda�ii, soarta mea e oricum pecetluit� �i atunci a� putea s�-mi v�rs furia care clocote�te �n mine ca s� m� r�coresc. De fapt, �n sinea mea risc s� cred c� nu sunte�i sub controlul lor �i c� pur �i simplu nu v� da�i seama ce face�i.

���n orice caz, a meritat s� joci totul pe cartea asta, fiindc� ai c�tigat. Sunt propriul meu st�p�n �i nu m� aflu sub controlul nim�nui. �i, cu toate astea, ai putea fi sigur c� spun adev�rul?Dac� a� fi sub controlul celei de-a Doua Funda�ii a� recunoa�te asta? As �ti chiar eu c� m� aflu sub controlul ei? �ns� cu asemenea �ntreb�ri nu vom face nici un pas �nainte. Cred c� nu sunt manipulat� �i nu ai alt� ie�ire dec�t s� crezi la fel ca mine. S� analiz�m, totu�i, situa�ia. Dac� a Doua Funda�ie exist�, e sigur c� grija lor de c�petenie ar fi ca nimeni din Galaxie s� nu aib� habar de existen�a ei. Planul Seldon func�ioneaz� bine numai dac� pionii � adic� noi -, nu au cuno�tin�� de modul �n care el se desf�oar� �i cum suntem manipula�i. A Doua Funda�ie a fost distrus� pe vremea lui Arkady doar pentru c� acel Cat�r a atras aten�ia Funda�iei asupra celei de-a Doua. Ori ar trebui s� spun c� a fost aproape distrus�, Consiliere? De aici deducem dou� concluzii logice. Prima, c� suntem �ndrept��i�i s� presupunem c� interven�iile lor brutale apar extrem de rar. Putem presupune c� le-ar fi posibil s� ne cucereasc�. Chiar �i a Doua Funda�ie, dac� exist�, trebuie s� aib� puteri limitate. A lua �n st�p�nire �i a permite altora s�-�i dea seama de acest lucru ar introduce distorsiuni �n Plan. Drept urmare, ajungem la concluzia c� amestecul lor este c�t se poate de discret, indirect �i redus �i, deci, eu nu sunt controlat�. �i nici tu.

��Aceasta este o concluzie logic� �i �nclin s� o accept, sau probabil m� �nc�p���nez s� cred �n ea. Care este cealalt�?

��A doua este mai simpl� �i aproape inevitabil�. Dac� cea de-a Doua Funda�ie exist� �i dore�te s�-�i p�streze secretul existentei ei, atunci un lucru este cert. Cel care crede c� ea exist� �nc�, vorbe�te despre ea �i o anun�� strig�nd s�-l aud� toat� Galaxia trebuie s� fie ne�nt�rziat eliminat de c�tre ei, �ndep�rtat, uitat, �ters, �n mod discret. N-ai trage aceea�i concluzie?

��De aceea m-a�i luat �n custodie, Doamn� Primar? Ca s� m� proteja�i de cea de-a Doua Funda�ie?

��Par�ial adev�rat, �ntr-o anumit� m�sur�. Atenta �nregistrare f�cut� de Liono Kodell �n leg�tur� cu p�rerile tale va fi dat� publicit��ii nu at�t pentru a feri popula�ia Terminusului �i a Funda�iei de inutilele confuzii create de vorbele tale necugetate, c�t pentru a proteja Funda�ia �mpotriva altor tulbur�ri. Dac� a Doua Funda�ie exist�, nu vreau ca aten�ia ei s� se �ndrepte asupra ta.

��Ia te uit�, izbucni Trevize cu ironie amar�. Spre binele meu? De dragul ochilor mei c�prui?

Branno tres�ri �i apoi, pe nea�teptate, r�se delicat:

��Nu sunt chiar at�t de b�tr�n�, Consiliere, ca s� nu-mi dau seama c� ai ni�te ochi fermec�tori, iar cu treizeci de ani �n urma, ei ar fi putut fi motivul ac�iunilor mele. Acum, �ns�, n-a� mi�ca un deget ca s� te salvez, dac� ar fi vorba numai de ochi. Dar dac� a Doua Funda�ie exist� �i-�i �ndreapt� aten�ia asupra persoanei tale, s-ar putea s� nu se mul�umeasc� doar cu asta. Trebuie s� m� g�ndesc �i la via�a mea �i a altora cu mult mai inteligen�i �i mai valoro�i dec�t tine, precum �i la planurile pe care le-am f�cut.

��A�a, deci? Crede�i c� a Doua Funda�ie exist� de vreme ce reac�iona�i cu at�ta precau�ie fa�� de un posibil r�spuns al ei?!

Branno lovi cu pumnul �n mas�:

��Cred, bine�n�eles, �ntruchipare a neghiobiei ce e�ti! Dac� n-a� �ti c� cea de-a Doua Funda�ie exist� �i dac� nu a� lupta �mpotriva ei din r�sputeri, crezi c� a� acorda aten�ie celor spuse de tine pe tema asta? Dac� a Doua Funda�ie n-ar exista, ar avea vreo importan�� c� tu declari contrariul? De luni �ntregi voiam s�-�i pun lac�t la gur� �nainte de-a face declara�ii publice, dar mi-a lipsit puterea politic� ca s� tratez cu duritate un Consilier. Apari�ia lui Seldon mi-a consolidat imaginea �i mi-a dat puterea � fie �i temporar � �i exact �n momentul acela te-ai dat �n spectacol. Am ac�ionat pe dat�, iar acum te-a� ucide f�r� s� m� mustre con�tiin�a �i f�r� s� ezit o clip� dac� n-o s� faci exact ce �i se va cere. Discu�ia noastr� de la aceast� or� din noapte, c�nd a� prefera s� dorm, a avut scopul de a te face s� crezi cele ce-�i spun. Vreau s� �tii c� problema celei de-a Doua Funda�ii, pe care am avut grij� s� te fac s� o expui singur, m� �ndeamn� �i-mi ofer� chiar suficiente motive pentru a cere s� �i se �tearg� memoria f�r� proces �i f�r� judecat�.

Trevize d�du s� se ridice de pe scaun.

��A, te rog s� nu �ncerci ceva necugetat. Sunt o femeie �n v�rst�, cum f�r� �ndoial� crezi, dar ai muri �nainte de a m� atinge. Suntem supraveghea�i de oamenii mei, tinere nes�buit.

Trevize se a�ez�. Cu o voce u�or nesigur� spuse:

��Nu mai �n�eleg. Dac� a�i crede �n existenta celei de-a Doua Funda�ii n-a�i vorbi despre ea at�t de direct. Nu v-a�i expune primejdiilor despre care afirma�i c� m� p�ndesc.

��Recuno�ti, deci, c� am ceva mai mult bun sim� dec�t tine. Cu alte cuvinte, crezi c� a Doua Funda�ie exist�, dar cu toate astea vorbe�ti f�r� ocoli� despre ea pentru c� e�ti nes�buit. Eu cred c� exist� �i vorbesc �i eu ne�ngr�dit, �ns� numai pentru c� mi-am luat m�suri de precau�ie. �ntruc�t se pare c� ai citit cu aten�ie istoria lui Arkady s-ar putea s�-�i aminte�ti c� se refer� la tat�l ei, care a inventat ceea ce ea numea �Dispozitiv de Bruiere Mentala�. Serve�te ca un scut fa�� de tipul de putere mental� pe care o posed�a Doua Funda�ie. �nc� exist� �i a fost perfec�ionat �n condi�ii deosebite de securitate. Aceast� cas� este, pentru moment, sigur� �n fa�a oric�rei �ncerc�ri de interceptare. Dac� tot am limpezit acest aspect, d�-mi voie s�-�i spun ce ai de f�cut.

��Ce anume?

��Va trebui s� afli dac� e adev�rat ceea ce credem am�ndoi. Urmeaz� s� descoperi dac� a Doua Funda�ie mai exist� �i dac� da, s� afli unde. Asta �nseamn� c� va trebui s� p�r�se�ti Terminusul �i s� pleci, �nc� nu �tiu �ncotro � chiar dac� �n final s-ar putea s� rezulte, la fel ca pe vremea lui Arkady, c� a Doua Funda�ie exist� �n mijlocul nostru. �nseamn� c� nu te vei �ntoarce dec�t atunci c�nd vei avea ceva de comunicat; iar dac� n-ai nimic de spus, nu vei reveni niciodat�, iar popula�ia de pe Terminus va num�ra un prost mai pu�in.

Trevize se trezi c�-i tremura glasul:

��Cum, cum a� putea s�-i caut f�r� s� dau �n vileag acest lucru? Vor �nscena vreun accident iar dumneavoastr� nu ve�i �ti cu nimic mai mult dec�t �nainte.

��Atunci, nu-i c�uta, copil ne�tiutor. Caut� altceva. Iscode�te cu tot sufletul �i cu mintea �i dac�, �n aceast� c�utare, dai de ei, pentru c� ei nu te-au considerat demn de aten�ie, atunci foarte bine pentru tine! �n acest caz, po�i s� ne transmi�i informa�ia ecranat� �i codificat� prin hiperund�, �i abia atunci vei primi, ca recompens�, dreptul de a te �ntoarce.

��Presupun c� ave�i idee ce ar trebui s� caut.

��Desigur. �l cuno�ti pe Janov Pelorat?

��N-am auzit niciodat� de el.

���l vei �nt�lni m�ine. ��i va spune ce trebuie s� cau�i �i te va �nso�i �ntr-una din navele noastre cele mai perfec�ionate. Ve�i fi doar voi doi, pentru c� nu pot risca s� trimit mai multe persoane. �i dac� vei face vreodat� �ncercarea s� te �ntorci f�r� a ne aduce informa�iile de care avem nevoie, atunci nici nu vei ajunge la un parsec distan�� de Terminus �i vei fi f�cut pulbere stelar�. Asta-i tot. Conversa�ia noastr� a luat sf�r�it.

Se ridic�, �i privi m�inile �i apoi cu mi�c�ri �ncete �i trase m�nu�ile. Se �ntoarse spre u�� �i imediat ap�rur� dou� g�rzi cu armele �n m�ini. Cei doi se d�dur� �n l�turi f�c�ndu-i loc sa treac�.

C�nd ajunse �n cadrul u�ii se �ntoarse:

��Mai sunt �i alte g�rzi afar�. S� nu faci ceva necugetat ca s� le iri�i, c�ci asta ne va scuti de prezenta ta sup�r�toare.

��Iar dumneavoastr� ve�i pierde foloasele pe care vi le-a� putea aduce, remarc� Trevize, constat�nd c�, gra�ie unui mic efort, reu�ise s� spun� asta pe un ton aproape nep�s�tor.

��Vom risca �i asta, �i r�spunse Branno cu un z�mbet lipsit de umor.

Liono Kodell o a�tepta afar�.

��Am ascultat totul, doamn� Primar. A�i dovedit o r�bdare extraordinar�.

��Iar eu sunt extraordinar de obosit�. Am impresia c� ziua asta a avut �aptezeci �i dou� de ore. Acum las totul �n seama ta.

���ntocmai, dar spune�i-mi: Chiar a existat un Dispozitiv de Bruiere Mental� instalat �n junii casei?

��Of, Kodell, oft� ostenit� Branno. Ai prea mult� experien�� ca s� nu-�i dai seama de realitate. ��i imaginezi c� a Doua Funda�ie supravegheaz� totul pretutindeni �i tot timpul? Nu sunt at�t de romantic� precum Trevize; el ar fi �n stare s� cread� a�a ceva, dar eu nu. �i chiar dac� a�a ar sta lucrurile, dac� ochii �i urechile celei de-a Doua Funda�ii ar fi pretutindeni, existen�a unui asemenea dispozitiv nu ne-ar fi dat de gol pe dat�? �n acela�i timp, folosirea lui n-ar fi ar�tat celei de-a Doua Funda�ii c� posed�m un mijloc de protec�ie �mpotriva puterilor ei prin apari�ia unei regiuni opace din punct de vedere mental? �i, p�n� �n momentul �n care-l vom folosi cu maxim� eficien��, secretul existen�ei acestui dispozitiv merit� a fi protejat mai mult dec�t Trevize, sau chiar dec�t noi doi �mpreun�. �i totu�i� Acum se aflau �n vehiculul de teren, condus de Kodell.

���i totu�i�, zise Kodell.

��Totu�i ce? �ntreb� Branno. A, da. T�n�rul acesta este inteligent. L-am f�cut neghiob, prost �i cum mi-a venit la gur� de at�tea ori �n cursul discu�iei, doar ca s�-l pun la punct, dar nu mi-am g�sit omul. E t�n�r �i a citit prea multe dintre romanele lui Arkady Darell, iar ele l-au f�cut s� cread� c� Galaxia este ca �n c�r�i, �ns� are o intui�ie �i capacitatea de a �n�elege repede orice, �i ar fi mare p�cat s�-l pierdem.

��Deci sunte�i sigur� c�-l vom pierde?

��Foarte sigur�, spuse Branno cu triste�e. Cu toate astea, poate c�-i mai bine a�a. Nu avem nevoie de tineri roman�io�i care dau buzna orbe�te �i distrug �ntr-o clipit� ceea ce probabil c� ne-a luat ani de zile s� f�urim. �n plus, va servi unui scop. Cu siguran�� c� va atrage aten�ia celei de-a Doua Funda�ii, presupun�nd c� ea exist� �i c� o preocup� soarta noastr�. �i �n timp ce ei se vor ocupa de Trevize, exist� probabil �ansa ca noi s� trecem neb�ga�i �n seam�. Poate c� ni se ofer� chiar mai mult dec�t �ansa de a fi ignora�i. Exist� �i posibilitatea, �i ne punem mari speran�e �n asta, ca ei s� se dea de gol prin grija lor deosebit� de a-l urm�ri pe Trevize. �n felul acesta, vom avea �i prilejul �i timpul necesar pentru a pune la punct contram�suri.

��Prin urmare, Trevize va atrage tr�snetul.

Bazele lui Branno tres�riri:

��A, e metafora pe care am c�utat-o tot timpul. El va fi paratr�snetul nostru, care va absorbi �ocul loviturii, ap�r�ndu-ne pe noi contra r�ului.

��Iar acel Pelorat, care se va afla de asemenea �n calea tr�snetului?

��S-ar putea s� aib� �i el de suferit. Dar n-avem de ales.

Kodell aprob� cu o mi�care calm� din cap:

��P�i, �ti�i ce spunea Salvor Hardin: �Sentimentele morale nu trebuie s� te �mpiedice s� faci ceea ce este corect�.

���n aceste clipe n-am sentimente morale, murmur� Branno. Am doar o senza�ie de sf�r�eal�. �i totu�i, a� putea face o list� de oameni pe care a� prefera s�-i pierd �n locul lui Golan Trevize. E un t�n�r atr�g�tor. �i sunt sigur� c� �tie asta. Ultimele cuvinte �i r�maser� nedeslu�ite lui Kodell pentru c� ea �nchise ochii �i alunec� u�or �n somn.

JANOV PELORAT avea p�rul complet albit, iar �n momente de relaxare, chipul s�u p�rea cam lipsit de expresie. Numai c� Pelorat rareori �i oferea momente de relaxare. De statur� �i de greutate medie, obi�nuind s� se mi�te calm �i f�r� grab� �i s� vorbeasc� domol �i cump�nit, p�rea s� aib� cu mult peste cei cincizeci �i doi de ani, v�rsta lui real�.

Nu plecase niciodat� de pe Terminus, lucru cu totul neobi�nuit, mai ales pentru un om at�t de dedicat profesiei lui. Nici el �nsu�i nu era sigur dac� sedentarismul acesta era �n acord sau �n dezacord cu pasiunea lui devoratoare pentru istorie.

Pasiunea vecin� cu obsesia se n�scuse dintr-o dat� pe la v�rsta de cincisprezece ani c�nd, bolnav fiind, i se d�duse o carte cu legende ale �nceputurilor. Observase c� �n acele legende ap�rea �n mod repetat motivul unei lumi singuratice �i izolate � o lume care nici m�car nu era con�tient� de izolarea ei, �ntruc�t nu cunoscuse niciodat� o alt� stare.

Boala �i trecuse pe dat�. Dup� dou� zile citise cartea de trei ori �i se �ns�n�to�ise. �n ziua urm�toare se afla la consola computerului, c�ut�nd toate referin�ele pe care i le-ar fi putut pune la dipozi�ie Biblioteca Universit��ii Terminus despre legende asem�n�toare.

De atunci se ad�ncise �n studiul unor astfel de legende. Biblioteca Universit��ii Terminus nu de�inea un fond prea mare �n acest domeniu dar, c�nd crescu, descoperi cu bucurie posibilitatea �mprumuturilor interbiblioteci. Ajunsese s� posede copii care fuseser� recep�ionate prin hiperradia�ii p�n� �i din �ndep�rtata Ifnia.

Devenise profesor de istorie antic� �i acum, dup� treizeci �i �apte de ani de activitate, �i �ncepea primul s�u an de concediu universitar, pe care �l solicitase �n ideea de a face o c�l�torie (prima, de altfel) prin spa�iu, spre Trantor.

Pelorat �i d�dea seama c� era cu totul neobi�nuit ca o persoan� de pe Terminus s� nu fi c�l�torit prin spa�iu. Niciodat� nu avusese inten�ia de a se face remarcat �n acest fel. Numai c� de fiecare dat� c�nd era gata s� plece �n spa�iu g�sea vreo carte nou�, vreun studiu sau vreo analiz� interesant�.

�i atunci �i am�na proiectata c�l�torie p�n� c�nd citea totul din scoar�� �n scoar�� �i ad�uga, dac� era posibil, c�te-un element nou sau vreo specula�ie la muntele de detalii pe care �l poseda deja. �n cele din urm�, singurul lui regret era c� nu f�cuse aceast� c�l�torie spre Trantor.

Trantor fusese capitala Primului Imperiu Galactic �i re�edin�a �mp�ra�ilor vreme de dou�sprezece mii de ani �i, �nainte de aceasta, capitala unuia dintre cele mai importante regate pre-imperiale care, �ncet-�ncet, cucerise sau absorbise celelalte regate, �ntemeind Imperiul.

Trantor fusese un ora� ce cuprindea o �ntreag� lume, un ora� construit din metal. Pelorat citise despre el �n lucr�rile lui Gaal Dornick, iar acesta vizitase Trantorul pe vremea lui Hari Seldon. Volumul lui Dornick nu mai fusese retip�rit, iar Pelorat ar fi putut vinde exemplarul pe care-l poseda pentru o suma care f�cea c�t jum�tate din salariul s�u pe un an, dar ideea de a se desp�r�i de el l-ar fi �ngrozit pe istoric.

Bine�n�eles c� atunci c�nd se referea la Trantor, ceea ce �l interesa mai mult era Biblioteca Galactic�, fiindc� aceasta fusese cea mai mare din Galaxie pe vremurile imperiale (c�nd se numea Biblioteca Imperial�). Trantor, capitala celui mai mare �i populat Imperiu pe care-l cunoscuse vreodat� umanitatea, fusese un singur ora� mare c�t o lume, a c�rui popula�ie dep�ea cu mult patruzeci de miliarde de suflete, iar Biblioteca sa str�nsese dovezi ale �ntregii munci creatoare (sau distractive) a umanit��ii, suma complet� a cuno�tin�elor umane. �i era informatizat� �n�r-o asemenea m�sur�, �nc�t numai exper�ii puteau opera computerele.

Demn de luat �n seam� era c� Biblioteca supravie�uise. Pe Pelorat acest lucru �l uimea cel mai mult. �n urm� cu dou� secole �i jum�tate, c�nd se pr�bu�ise �i fusese devastat�, planeta Trantor suferise distrugeri �ngrozitoare, iar istoriile privind mizeria uman� �i moartea sunt de nepovestit. Cu toate acestea, Biblioteca supravie�uise, ap�rat� (se spunea) de c�tre studen�ii Universit��ii, care folosiser� arme ingenios concepute de ei �n�i�i. (Unii �mp�rt�eau p�rerea c� faptele de vitejie ale studen�ilor �n ap�rarea Universit��ii erau prezentate roman�at).

�n orice caz, Biblioteca rezistase de-a lungul �ntregii perioade �n care devast�rile se �inuser� lan�. �n aceast� bibliotec� de pe o lume �n ruine lucrase Ebling Mis c�nd aproape c� aflase locul unde se afla cea de-a Doua Funda�ie (potrivit relat�rilor �n care oamenii Funda�iei �nc� mai credeau, dar fa�� de care istoricii �i exprimaser� dintotdeauna rezervele).

La vremea lor, cele trei genera�ii de Darelli � Bayta, Toran �i Arkady � c�lcaser� pe Trantor. Cu toate acestea, �rkady nu vizitase Biblioteca, iar din epoca �n care tr�ise ea �i p�n� acum, Biblioteca nu influen�ase �n vreun fel istoria galactic�.

Nimeni de pe Funda�ie nu mai venise pe Trantor de circa o sut� dou�zeci de ani, dar nu erau motive temeinice s� se considere c� Biblioteca n-ar mai fi acolo. Cea mai sigur� dovad� era faptul c� ea nu exercitase nici o influen��. Cu siguran�� c� distrugerea ei ar fi provocat emo�ie.

Biblioteca fusese arhaic� �i demodat� �i pe vremea lui Ebiing Mis, dar acest lucru nu putea dec�t s� prezinte avantaje. Pelorat �i freca m�inile �nc�ntat c�nd se g�ndea la o asemenea Bibliotec�. Cu c�t mai veche �i demodat�, cu at�t era mai probabil s� posede ceea ce c�uta el. �n visurile sale, Pelorat intra �n Bibliotec� �i �ntreba cu o voce �optit� �i tem�toare: �Biblioteca a fost modernizat�? A�i zv�rlit vechile benzi �i computeriz�rile?� �i de fiecare dat� �i imagina r�spunsul bibliotecarilor pr�fui�i �i b�tr�ni c�t veacul: �E la fel ca �ntotdeauna, Profesore.�

Iar acum avea s� i se-mplineasc� visul. Chiar Primarul �n persoan� �i d�duse asigur�ri. Avea, �ns�, o nel�murire: cum de �tiuse ea despre lucr�rile lui, fiindc� nu reu�ise s� publice prea multe articole? De�i pu�ine, lucr�rile lui fuseser� �ndeajuns de documentate pentru a merita publicarea, dar nu f�cuse o impresie nemaipomenit�. Cu toate acestea, se spunea c� Branno cea de Bronz �tia tot ce se petrece pe Terminus �i c� avea ochi p�n� �i �n v�rful degetelor. Pelorat era �n stare s� cread� �i acest lucru, dar dac� ea �tia despre opera lui de ce nu o considerase �i p�n� acum importanta pentru a-l ajuta c�t de c�t din punct de vedere financiar?

�n mare m�sur�, se g�ndi el, st�rnind toat� am�r�ciunea pe care-o avea �n suflet, Funda�ia p�rea cu ochii a�inti�i c�tre viitor. Toat� lumea era absorbit� de ideea celui de-al Doilea Imperiu �i de destinul acestuia. Nimeni n-avea timp �i nici dorin�a de a arunca din c�nd �n c�nd c�te-o privire �nspre trecut � iar cei care-o f�ceau, deranjau.

Asta dovedea, desigur, o anumit� doz� de m�rginire, �ns� de unul singur nu putea alunga prostia. �i poate c� era mai bine a�a. κi va continua c�ut�rile dragi lui �i �ntr-o bun� zi poate c� avea s� soseasc� momentul �n care s� fie recunoscut drept marele C�ut�tor al Esen�ialului.

Bine�n�eles, asta �nsemna (iar el, ca intelectual, era prea cinstit ca sa refuze a �n�elege) c� �i el era absorbit de viitor � un viitor �n care avea s� fie aclamat �i s� fie declarat erou de talia lui Hari Seldon. De fapt, el va fi mai mare, deoarece cum se putea compara desf�urarea unui viitor trasat limpede pe durat� de numai un mileniu cu descifrarea unui trecut lung de cel pu�in dou�zeci �i cinci de milenii?

�i aceast� clip�, ziua, lui cea mare, sosise.

Primarul spusese c� marele moment va veni la o zi dup� apari�ia imaginii lui Seldon. Acesta era singurul motiv pentru care, cu multe luni �nainte, Pelorat se ar�tase interesat de Criza Seldon care acaparase g�ndurile tuturor celor de pe Terminus �i chiar din Federa�ie.

Pentru el �ns� nu prezenta nici o importan�� dac� Terminusul avea sa r�m�n� �n continuare capitala Funda�iei, ori nu. Iar acum, c�nd criza l�murise lucrurile, Pelorat nu �tia sigur cui d�duse dreptate Hari Seldon sau dac� problema �n litigiu fusese luat� m�car �n discu�ie.

�i era suficient c� Seldon ap�rase �i c� acum sosise ziua cea mare.

Era trecut de dou� dup�-amiaz� c�nd autovehiculul de teren opri pe aleea din fa�a casei lui Pelorat, situat� �ntr-o zon� destul de izolat� din afara ora�ului Terminus.

U�a din spate a ma�inii se d�du �n l�turi f�r� zgomot. Un gardian �n uniforma Unit��ii de Siguran�� a Prim�riei cobor� primul, urmat de un t�n�r �i de alte dou� g�rzi.

Pelorat r�mase impresionat f�r� s� vrea. Iat� c� Primarul nu numai c� �tia de lucr�rile lui, dar le considera �i de cea mai mare importan��. Persoanei care avea s�-i fie tovar� de c�l�torie i se d�duse o gard� de onoare, iar lui i se promisese o nav� de �nalt� clas� pe care tovar�ul lui avea s� o piloteze. Deosebit de m�gulitor! Deosebit�

Menajera lui Pelorat deschise u�a. T�n�rul intr�, iar cele dou� g�rzi se a�ezar� de o parte �i de cealalt� a u�ii. Pelorat v�zu c� cel de-al treilea gardian r�m�sese afar� �i c� tocmai sosise al doilea vehicul de teren. Paz� suplimentar�!

Uluitor!

Se �ntoarse, �l v�zu pe t�n�r �n camer� �i r�mase surprins descoperind c� figura �i era cunoscut� din holotransmisii.

��A, dumneavoastr� sunte�i Consilier. Sunte�i Trevize!

��Golan Trevize. Exact. Dumneavoastr� sunte�i Profesor Janov Pelorat?

��Da, da, r�spunse Pelorat. Iar dumneavoastr� sunte�i cel care va�

��Vom c�l�tori �mpreun�, r�spunse Trevize destul de sec. Sau cel pu�in a�a mi s-a comunicat.

��Dar nu sunte�i istoric.

��Nu, nu sunt. Dup� cum singur a�i spus, sunt Consilier, politician.

��Da� Unde mi-o fi mintea? Istoric sunt eu, prin urmare la ce-ar mai trebui al doilea? Dumneavoastr� ve�i pilota nava.

��Da, m� pricep foarte bine la treaba asta.

��Ei, p�i asta-i exact ce ne trebuie. Excelent! Tinere, regret c� n-am o viziune practic� asupra lumii, la fel ca oamenii politici, dar dac� dumneavoastr� sunte�i un om practic, vom forma o echip� reu�it�.

���n momentul de fa�� nu m� pot l�uda cu claritatea viziunii mele, dar se pare c� va trebui s� ne str�duim s� alc�tuim o echip� bun�. N-avem de ales.

��Atunci s� sper�m c�-mi voi putea �nvinge teama fa�� de c�l�toria �n spa�iu. �ti�i, domnule Consilier, n-am ie�it niciodat� �n spa�iu. Sunt legat de p�m�nt, dac� pot s� m� exprim astfel. Apropo, nu vre�i un pahar cu ceai? O voi ruga pe Kloda s� ne preg�teasc� ceva. �n�eleg c� avem, totu�i, c�teva ore p�n� la plecare. De fapt, eu sunt preg�tit �i acum. Am tot ce ne trebuie. Primarul a dovedit o bun�voin�� ie�it� din comun. M� uime�te interesul domniei sale fa�� de acest proiect.

��Deci �tia�i de acest proiect? De c�nd? se interes� Trevize.

��Primarul m-a abordat (�i, spun�nd acestea, Pelorat se �ncrunt� u�or �i p�ru s� fac� ni�te socoteli �n minte) acum dou� sau trei s�pt�m�ni. Eu am fost �nc�ntat. Iar acum, dac� m-am l�murit c�-mi trebuia un pilot �i nu un al doilea istoric, m� bucur c� dumneavoastr�, stimate prieten, ve�i fi tovar�ul meu de c�l�torie.

��Cu dou� sau poate trei s�pt�m�ni �n urm�, repet� Trevize cu o voce mirat�. Deci, se preg�tea de mult� vreme. Iar eu� Vocea i se stinse.

��Poftim?

��A, nimic, Profesore. Am uneori prostul obicei de a g�ndi cu voce tare. Dac� voiajul nostru se va prelungi, va trebui s� v� obi�nui�i cu asta.

��Da, cu siguran��, �ncuviin�� Pelorat, �ndemn�ndu-l pe Trevize cu gesturi largi c�tre masa din sufragerie unde ceaiul fusese adus cu mare fast de c�tre menajer�. �tim c�nd plec�m, dar n-avem idee c�nd ne vom �ntoarce. Primarul m-a asigurat c� putem c�l�tori c�t dorim, c� toat� Galaxia va fi a noastr� �i c� putem apela la fondurile financiare ale Funda�iei oriunde vom merge. A precizat, desigur, c� aceste cheltuieli ar trebui s� fie rezonabile. Am promis c� vom proceda �ntocmai. (Chicoti vesel �i-�i frec� m�inile.) Lua�i loc, stimate prieten, lua�i loc. Cine �tie c�nd vom mai lua masa pe Terminus.

Trevize se a�ez�.

��Ave�i familie, Profesore?

��Am un fiu, la Universitatea Santanni. Cred c�-i chimist sau ceva de genul �sta. Seam�n� cu maic�-sa. Nici ea n-a stat prea mult� vreme cu mine, a�a c� v� da�i seama c� nu port grija nim�nui; cum s-ar zice, nimic nu m� �mpiedic� s�-mi caut norocul. Sunt �ncredin�at c� nici dumneavoastr� n-ave�i pe nimeni. Dar lua�i un sandvi�, tinere domn.

��Nici pe mine nu m� re�ine mare lucra. Poate c�teva femei. Una vine, alta pleac�

��A�a-s femeile. E bine c�nd lucrurile se aranjeaz� a�a. Ba chiar e �i mai pl�cut c�nd descoperi c� rela�iile astea nu trebuie luate �n serios. N-ai copii, b�nuiesc.

��Nici unul.

��Foarte bine! �tii, sunt �ntr-o dispozi�ie de zile mari. C�nd ai venit, am r�mas pu�in surprins, recunosc. Acum, �ns�, g�sesc c� e�ti foarte reconfortant. �mi lipseau tinere�ea �i entuziasmul unei persoane care s� se simt� �n largul ei �n Galaxie. Vom porni �ntr-o c�utare, �tii. O c�utare cu totul deosebit�.

Chipul calm al lui Pelorat �i vocea lui domoal� fur� str�b�tute de o vioiciune neobi�nuit�, f�r� �ns� ca tr�s�turile fe�ei sau intona�ia s� lase s� se observe ceva.

��M� �ntreb dac� �i s-a spus despre asta.

��O c�utare cu totul deosebit�? �ntreb� Trevize �ncerc�nd s� �n�eleag�.

��Da, bine�n�eles. Printre zecile de milioane de lumi locuite ale Galaxiei exist� o perl� nepre�uit� �i nu posed�m dec�t vagi indicii care s� ne slujeasc� drept ghid. �i tocmai din pricina asta, dac� o vom g�si, vom ob�ine un trofeu inegalabil. Iar dac� vom reu�i asta �mpreun�, b�iete, o, ar trebui s�-�i spun Trevize, pentru c� n-a� vrea s� crezi c� mi-am pus �n g�nd s� te domin, atunci, numele noastre vor fi pe toate buzele oamenilor p�n� la sf�r�itul timpului.

��Trofeul despre care vorbi�i, perla aceasta nepre�uit�

��Vorbesc precum Arkady Darell � �tii, scriitoarea � c�nd se referea la cea de-a Doua Funda�ie, nu-i a�a? Nici nu-i de mirare c� pari surprins. (Pelorat l�s� capul pe spate, de parc� ar fi vrut s� izbucneasc� �n r�s, �ns� se mul�umi s� z�mbeasc�.) Nu-i ceva at�t de nebunesc �i de lipsit de importan��, te asigur.

��Dac� nu v� referi�i la cea de-a Doua Funda�ie, atunci despre ce este vorba, Profesore?

Pelorat deveni dintr-o dat� grav. chiar �mp�ciuitor:

��A, deci Primarul nu �i-a spus? E ciudat, s� �tii. Zeci de ani am dispre�uit guvernul pentru incapacitatea lui de a �n�elege cu ce m� ocupam, iar acum, dintr-o dat�, Primarul Branno a devenit extraordinar de generos.

��Da, spuse Trevize, f�r� a �ncerca s�-�i ascund� ironia �n glas, Primarul este o femeie animat� de neb�nuite sentimentefilantropice, dar mie nu mi-a spus despre ce este vorba.

��Deci n-ai nici o idee despre cercet�rile mele?

��Nu. Regret.

��Nu-i nevoie s�-�i ceri scuze. Nu-i nimic. N-am f�cut ceva ie�it din comun ca s� auzi de mine. S�-�i explic. Tu �i eu vom c�uta �i vom g�si, pentru c� mi-a venit o idee extraordinar�, da, vom descoperi P�m�ntul.

Trevize nu dormise bine �n noaptea aceea.

Se zb�tuse ne�ncetat, f�r� s� g�seasc� ie�ire din �nchisoarea pe care b�tr�na o construise �n jurul lui. Nu putea g�si o cale de sc�pare.

Era silit s� plece �n exil �i nu avea cum s� se opun�. Hot�r�rea fusese implacabil� �i rece �i Primarul nu se deranjase c�tu�i de pu�in s� ascund� neconstitu�ionalitatea �ntregii ac�iuni. El se bazase pe drepturile sale de Consilier �i de cet��ean al Federa�iei, iar ea nu dovedise nici o urm� de respect fa�� de ele.

Iar acum, acest Pelorat, acest ciudat erudit care p�rea s� tr�iasc� �ntr-o lume cu care nu avea nici cea mai vag� leg�tur�, �i spunea c� vajnica b�tr�n� f�cuse preg�tiri pentru plecarea asta cu s�pt�m�ni �nainte.

Se sim�ea �b�ie�elul� la care f�cuse ea referire.

Avea s� fie exilat �mpreun� cu un specialist �n istorie care nu-l scosese din �stimate prieten� �i care p�rea s� tr�iasc� un sentiment de bucurie t�cut� pentru c� se afla �n pragul unei c�l�torii Galactice �n c�utarea P�m�ntului!

�n numele bunicii Cat�rului, ce mai era �i P�m�ntul �sta?

�ntrebase. Era absolut normal! De cum auzise numele acesta ceruse l�muriri:

��Ierta�i-m�, Profesore. Sunt un ignorant �n specialitatea dumneavoastr� �i sper c� nu v� sup�ra�i dac� o s� v� rog s�-mi da�i o explica�ie pe �n�elesul meu. Ce este P�m�ntul?

Cu un aer grav, Pelorat �l privise lung �i spusese:

��E o planet�. Planeta originar�. Cea pe care au ap�rut pentru �nt�ia oar� fiin�ele umane, stimate prietene.

��Au ap�rut pentru �nt�ia dat�? f�cuse Trevize ochii mari de mirare. De unde?

��De niciunde. E planeta pe care umanitatea s-a dezvoltat din animale inferioare, prin procese evolutive.

Trevize se g�ndise la spusele lui Pelorat, apoi cl�tinase din cap:

��Nu �n�eleg ce vre�i s� spune�i.

Pe chipul lui Pelorat ap�nise o expresie de iritare care disp�ruse �ntr-o clip�. κi dresese glasul �i continuase:

��A fost o vreme c�nd Terminus nu avea popula�ie. Fiin�ele umane au sosit de pe alte lumi. Presupun c� �tii asta.

��Da, desigur, spusese Trevize indispus.

�l iritase tonul doctoral al celuilalt.

��Foarte bine. Acest lucru r�m�ne valabil �i pentru toate celelalte lumi. Anacreon, Santanni, Kalgan� �i multe altele. Toate au fost �ntemeiate. C�ndva, �n trecut, oamenii au sosit acolo de pe alte lumi, lucru adev�rat �i �n cazul planetei Trantor care, chiar dac� vreme de dou�zeci de mii de ani a fost o mare metropol�, �nainte de asta n-a avut locuitori.

��P�i cum a fost �nainte?

��Pustie! Adic�, lipsit� de fiin�e umane.

��Asta-i greu de crezut.

��Dar e adev�rat. O dovedesc vechile documente.

��De unde au venit oamenii care s-au stabilit la �nceput pe Trantor?

��Nimeni nu �tie sigur. Sute de planete sus�in c� au fost populate �n negurile antichit��ii �i la popoarele acestora se �nt�lnesc istorii ciudate privind sosirea primelor semin�e ale umanit��ii. Istoricii �nclin� s� ignore astfel de pove�ti �i se g�ndesc �n schimb la �Problema Originii.�

��Asta ce mai �nseamn�? N-am mai auzit de a�a ceva.

��Nici nu m� surprinde. Istoricii actuali nu prea �ndr�gesc aceast� problem�, recunosc asta. �ns� a fost o vreme, �n timpul dec�derii Imperiului, c�nd ea a st�rnit interes �n r�ndul intelectualilor. Salvor Hardin o men�ioneaz� �n trecere �n memoriile lui. Este o problem� de indentitate �i de localizare a planetei de pe care a pornit totul. Dac� privim �napoi �n timp, umanitatea se retrage de pe lumile cele mai recent colonizate spre altele mai vechi, �i de acolo spre altele �i mai vechi, p�n� c�nd totul se concentreaz� pe o singur� lume � cea originar�.

Trevize se g�ndise pe dat� la efectul evident al argumenta�iei:

��N-ar fi putut exista mai multe planete de origine?

��Bine�n�eles c� nu. Fiin�ele umane din �ntreaga Galaxie apar�in unei singure specii. O specie unic� nu poate avea originea pe mai mult de o planet�. Este imposibil.

��De unde �ti�i?

���n primul r�nd, �i Pelorat �i �mpreun� m�inile, l�s�nd impresia c� se preg�tea, ne�ndoielnic, s� �in� o lung� �i complicat� prelegere. Apoi �i l�sase m�inile, s� alunece pe l�ng� corp �i spusese pe un ton conving�tor:

��Stimate prieten, ��i dau cuv�ntul meu de onoare.

Trevize f�cuse o plec�ciune politicoas� �i zisese:

��Nici prin g�nd nu-mi trece s� pun la �ndoial� cuv�ntul dumneavoastr�, Profesor Pelorat. Presupun�nd, prin urmare, c� exist� o planet� de origine, n-ar putea apare sute care s� pretind� aceast� onoare?

��Nu numai c� ar putea, ci chiar exist�. Cu toate acestea, preten�iile sunt nejustificate. Nici una dintre sutele de planete care aspir� s� li se acorde aceast� onoare nu poate men�iona urme ale unei societ��i prehiperspa�iale, ca s� nu mai vorbim de dovezi privind evolu�ia uman� din organisme preumane.

��Atunci dumneavoastr� sus�ine�i c� exist� o planet� de origine dar c�, din anumite motive, nu emite preten�ii la acest titlu?

��Ai spus un mare adev�r.

���i ave�i de g�nd s� o c�uta�i?

��O vom c�uta �mpreun�. Aceasta este misiunea noastr�. Primarul Branno a pl�nuit torul. Tu vei pilota nava p�n� la Trantor.

��Trantor? Dar nu e planeta de origine. Chiar dumneavoastr� a�i afirmat asta acum c�teva minute.

��N-am spus a�a ceva. De P�m�nt e vorba.

��Arunci de ce nu-mi spune�i s� pilotez nava spre P�m�nt?

��Cred c� n-am fost destul de clar. P�m�ntul e un nume legendar. El s-a p�strat cu sfin�enie �n miturile antice. N-are un �n�eles de care s� fim siguri, dar e mai convenabil s� folosim cuv�ntul ca sinonim pentru �planeta de origine a speciei umane�. Nu se �tie care-i planeta din spa�iul real pe care o definim drept �P�m�nt�.

��Cei de pe Trantor �tiu?

��Eu sper s� g�sesc informa�iile acolo, bine�n�eles. Pe Trantor se afl� Biblioteca Galactic�, cea mai mare din sistem.

��Dar sunt sigur c� Biblioteca a fost cercetat� de cei care studiau �Problema Originii� pe vremea Primului Imperiu.

Pelorat d�duse g�nditor din cap:

��Da, dar probabil c� nu �ndeajuns de bine. Eu am aflat despre �Problema Originii� multe lucruri pe care cercet�torii imperiali de acum cinci secole nu le �tiau. Cu ceea ce �tiu, a� putea �n�elege mai lesne documentele vechi, �n�elegi? M-am g�ndit la acest aspect de multe ori �i am �n minte c�teva idei nemaipomenite.

���mi �nchipui c� a�i spus toate acestea Primarului Branno �i c� ea este de acord.

��De acord?! Stimate prieten, a fost �n al nou�lea cer. Mi-a spus c� Trantor este sigur locul �n care voi g�si tot ce vreau s� �tiu.

��Ne�ndoielnic, bolborosi Trevize.

Amintirea acestei discu�ii nu-i d�duse pace toat� noaptea. Primarul Branno �l trimitea �n spa�iu ca s� afle tot ce se putea despre cea de-a Doua Funda�ie. �I trimitea cu Pelorat, astfel �nc�t s�-�i poat� ascunde adev�ratul scop sub masca a�a-zisei descoperiri a P�m�ntului � o c�utare care l-ar fi purtat pretutindeni prin Galaxie. Era, de fapt, o deghizare perfect�, �i din acest punct de vedere trebuia s�-�i m�rturiseasc� admira�ia fa�� de iscusin�a min�ii ei.

Dar de ce Trantor? Ce rost avea? De �ndat� ce vor ajunge pe Trantor, Pelorat va intra �n Biblioteca Galactic� �i nu va mai ie�i �n veac. Av�nd la dispozi�ie teancuri de c�r�i, filme, documente, nenum�rate computeriz�ri �i reprezent�ri simbolice, cu siguran�� c� nu va voi s� mai plece de acolo.

Pe l�ng� acestea�

Demult, pe vremea Cat�rului, Ebling Mis mersese pe Trantor. Se spunea c� descoperise locul unde se afla a Doua Funda�ie �i c� murise �nainte de a dezv�lui secretul acesta, dar dup� aceea �i Arkady Darell reu�ise s� descopere a Doua Funda�ie chiar pe Terminus �i cuibul membrilor ei fusese distrus. Locul celei de-a Doua Funda�ii era acum �n cu totul alt� parte: prin urmare, ce elemente noi avea s� ofere Trantor? Dac� tot pleac� �n c�utare, cel mai bine ar fi s� mearg� �n oricare alt� parte, dar nu pe Trantor.

�i �n plus�

Nu avea de unde s� �tie ce mai pl�nuise Branno, dar el nu era dispus s�-i c�nte �n strun�. Branno fusese �n al nou�lea cer de fericire, nu-i a�a, la ideea unei c�l�torii spre Trantor? Ei bine, dac� Branno voia spre Trantor, nu vor merge acolo! �n oricare alt� parte, dar nu Trantor!

�i, epuizat dup� o noapte de g�nduri chinuitoare, spre diminea��, Trevize c�zu �ntr-un somn profund.

A doua zi dup� arestarea lui Trevize, Primarului Branno �i mersese totul din plin. Fusese l�udat� �i apreciat� mai mult dec�t merita �i nimeni nu adusese vorba despre incidentul din Consiliu.

Cu toate acestea, �tia foarte bine c� �n cur�nd Consiliul avea s� ias� din starea de paralizie �i c� asta va da na�tere la o serie de interpel�ri. Va trebui s� ac�ioneze repede. Prin urmare, l�s�nd deoparte o mul�ime de alte probleme, se dedic� �ntru totul situa�iei lui Trevize.

�n timp ce Trevize �i Pelorat discutau despre P�m�nt, Branno �l avea �n fa�a ei pe Consilierul Munn Li Compor �n Biroul Primarului. Perfect relaxat�, ea �l m�sura din ochi pe Compor, care st�tea �n fa�a biroului ei.

Mai m�runt �i mai firav dec�t Trevize, era doar cu doi ani mai �n v�rst� dec�t acesta. Tineri �i plini de cutezan��, am�ndoi �i c�tigaser� recent posturile de Consilieri, iar acesta p�rea singurul lucru care-i apropiase, fiindc� �n rest erau cu totul diferi�i.

Dac� Trevize str�lucea cu o intensitate orbitoare, Compor radia o �ncredere �n sine plin� de senin�tate. Asta se datora, probabil, p�rului lui blond �i ochilor alba�tri, care nu erau c�tu�i de pu�in obi�nuite printre locuitorii Funda�iei. Aceste tr�s�turi �i confereau o delicate�e aproape feminin� care (socotea Branno) �l f�ceau mai pu�in atr�g�tor pentru femei dec�t Trevize. �inea totu�i, mai mult dec�t se cuvenea, la propria-i �nf��i�are pe care �ncerca s� �i-o pun� �n evident� purt�nd p�rul destul de lung �i �ngrijindu-se s�-i fie tot timpul buclat. Purta o u�oar� tu�� de albastru sub spr�ncene, tocmai pentru a accentua culoarea ochilor. (Tu�ele de diferite nuan�e deveniser� un lucru obi�nuit pentru b�rba�i �n cursul ultimilor zece ani.).

Nu alerga dup� femei. Ducea o via�� lini�tit� al�turi de so�ia lui, �ns� nu-�i manifestase p�n� atunci inten�ia de a deveni tat� �i, dup� c�te �tia, nu avea o a doua consoart� clandestin�. �i asta �l deosebea de Trevize care-�i schimba prietenele la fel de des precum �i schimba centiroanele strident colorate, binecunoscute tuturor.

Pu�ine erau obiceiurile lui intime care s� fi sc�pat nedescoperite serviciului condus de Kodell, care acum �edea calm �ntr-un col� al �nc�perii, radiind, ca �ntotdeauna, un aer de bun� dispozi�ie.

��Consiliere Compor, �ncepu Branno, ai adus Funda�iei un serviciu deosebit dar, din nefericire pentru dumneata, nu este cazul ca el s� fie l�udat �n public sau recompensat a�a cum se obi�nuie�te.

Compor z�mbi. Avea din�i albi �i egali �i, pentru o clip�, Branno se �ntreb� f�r� s� vrea dac� to�i locuitorii Sectorului Sirius ar�tau astfel. Preten�iile lui Compor care sus�inea c� provenea din exact acea regiune cam periferic� unde se n�scuse bunica lui dinspre mam� care, la r�ndul ei, fusese blond� cu ochi alba�tri �i afirma c� �i mama ei tr�ise �n Sectorul Sirius. Dar, dup� c�te �tia Kodell, Compor nu de�inea dovezi de necontestat �n sus�inerea acestor preten�ii.

�Toate femeile sunt vanitoase�, afirmase Kodell, �iar ea sus�inuse c� avea str�mo�i pe un sistem �ndep�rtat �i exotic tocmai pentru a aduce un plus de str�lucire uimitoarei ei frumuse�i.�

�Toate femeile?� �ntrebase Branno cu o voce uscat�, iar Kodell z�mbise �i ad�ugase sp�it c� el se referise la femeile obi�nuite, bine�n�eles.

��Nu este necesar ca poporul Funda�iei s� �tie despre serviciile pe care le-am adus, zise Compor. E de ajuns c� ave�i dumneavoastr� cuno�tin�� de ele.

���tiu. �i nu voi uita, dar n-o s� te las s� crezi c� obliga�iile tale s-au �ncheiat. Te-ai angajat pe un drum �ntortocheat �i va trebui s� continui s� ne aju�i. Vrem mai multe informa�ii despre Trevize.

��V-am spus tot ce �tiu despre el.

��Poate vrei s� ne faci s� credem asta. Sau poate c� e ceea ce crezi cu adev�rat. Cu toate astea, te rog s�-mi r�spunzi. Cuno�ti un domn pe nume Pelorat?

Compor se concentr� �i pe frunte �i ap�rur� c�teva riduri, apoi chipul i se �nsenin�. Spuse apoi cu precau�ie:

��S-ar putea s�-l cunosc, dac� l-a� vedea, �ns� numele nu pare s�-mi sugereze nimic.

��E un erudit.

Buzele lui Compor se �uguiar� �ntr-un �Oho� destul de dispre�uitor, dar mut, ca �i c�nd ar fi fost surprins c� Primarul se a�tepta ca el s� cunoasc� oameni de �tiin��.

��Pelorat este o persoan� interesant� care, din motive �tiute numai de el, nutre�te ambi�ia de a vizita Trantor. Consilierul Trevize �l va �nso�i. Acum, pentru c� ai fost bun prieten cu Trevize, �i probabil c� �tii cum g�nde�te, spune-mi: crezi ca Trevize va fi de acord s� mearg� spre Trantor?

��Dac� v� �ngriji�i ca Trevize s� se �mbarce �i dac� nava se �ndreapt� spre Trantor, ce altceva ar putea face dec�t s� mearg� acolo? Doar nu vre�i s�-mi sugera�i c� se va r�scula �i va pune m�na pe nav� ca s-o deturneze?

��Nu �n�elegi. El �i Pelorat vor fi singuri pe nav�, iar Trevize va pilota.

��M� �ntreba�i dac� se va duce de bun�voie pe Trantor?

��Da, acesta-i sensul �ntreb�rii.

��Doamn�, cum ar fi posibil s� �tiu ce va face?

��Consilier Compor, ai fost prieten apropiat al lui Trevize. �tii despre credin�a lui �n existen�a celei de-a Doua Funda�ii. Nu �i-a vorbit niciodat� despre teoriile lui �n ceea ce prive�te situarea ei, sau unde ar putea fi g�sit�?

��Niciodat�, Doamn� Primar.

��Crezi c� o va g�si?

Compor chicoti:

��Cred c� a Doua Funda�ie, �n ciuda puterii ei, a fost distrus� complet pe vremea lui Arkady Darell. Dau crezare relat�rii ei.

��Serios? �n cazul acesta, de ce �i-ai tr�dat prietenul? Dac-ar fi c�utat ceva ce nu exist�, ce r�u ar fi putut provoca sus�in�ndu-�i teoriile lui bizare?

��Nu numai adev�rul poate provoca r�u, r�spunse Compor. Poate c� teoriile lui erau bizare, dar ele ar fi putut s� dezorienteze poporul de pe Terminus �i, sem�n�nd temeri �i �ndoieli cu privire la rolul Funda�iei �n marele spectacol al istoriei galactice, ar fi sl�bit for�a conduc�toare a Federa�iei �i credin�a �n visul constituirii celui de-al Doilea Imperiu dalactic. Este limpede c� �i dumneavoastr� a�i g�ndit la fel, altfel nu l-a�i fi arestat �n plenul Consiliului �i nu l-a�i fi silit s� ia acum calea exilului f�r� un proces. Permite�i-mi s� v� �ntreb: de ce a�i procedat astfel, Doamn� Primar?

��S� zicem c� am fost �ndeajuns de precaut� s�-mi pun �ntrebarea dac� nu cumva exist� o c�t de mic� posibilitate ca el s� aib� dreptate �i m-am g�ndit c� p�rerile lui ar putea constitui o primejdie dac-ar fi exprimate activ �i �n mod direct.

Compor r�mase f�r� replic�.

Branno continu�:

��Sunt de acord cu tine, �ns� r�spunderile pe care le presupune pozi�ia mea m� oblig� s� iau �n calcul aceast� posibilitate. A� vrea sa te �ntreb din nou dac� ai vreun indiciu privind p�rerea lui Trevize despre locul �n care ar putea fi a Doua Funda�ie �i despre direc�ia �n care ar putea merge.

��N-am nici o idee.

��Nu i-a sc�pat niciodat� vreo aluzie �n aceast� privin��?

��Nu, sigur nu.

��Niciodat�? Te rog s� iei �n serios �ntrebarea mea. Mai g�nde�te-te! Chiar niciodat�?

��Niciodat�.

��Nici o aluzie? Nici m�car �n glum�? N-a avut niciodat� vreo sc�pare? N-a spus uneori lucruri care acum, c�nd prive�ti �n perspectiv�, ar putea s� aib� vreo �nsemn�tate?

��Nici unul. Doamn� Primar, visurile lui privind a Doua Funda�ie sunt foarte neclare. �ti�i asta �i nu reu�i�i dec�t s� pierde�i timpul �i s� v� fr�m�nta�i mai mult dec�t s-ar cuveni.

��Nu cumva ai trecut dintr-o dat� de partea prietenului t�u �i acum �ncerci s�-l protejezi dup� ce mi l-ai dat pe m�n�?

��Nu, zise Compor. L-am tr�dat din ra�iuni care �n acel moment mi s-au p�rut justificate �i patriotice. Nu am motive s� regret ceea ce am f�cut �i nici nu am de g�nd s�-mi schimb atitudinea.

��Deci nu-mi po�i oferi nici cea mai vag� idee privind direc�ia �n care vor porni dac� ar avea o nav� la dispozi�ie?

��Dup� cum v-am mai spus deja�

���i totu�i, Consiliere, �i spun�nd acestea chipul ei lu� un aer �ntreb�tor amestecat cu regret, a� dori s� �tiu �ncotro va merge.

���n cazul acesta, cred c� ar trebui s� instala�i un hiperreleu pe nava lui.

��M-am g�ndit �i la asta, Consiliere. Trevize este, totu�i, un om b�nuitor �i presupun c�-l va descoperi, oric�t de iscusit va fi plasat. A, sigur c� s-ar putea instala un asemenea sistem �n a�a fel �nc�t s� nu-l poat� �ndep�rta f�r� s� avarieze nava �i, prin urmare, ar fi obligat s�-l lase la locul lui.

��O idee excelent�.

��Numai c�, urm� Branno, �n cazul acesta ar fi inhibat. Dac� nu se va sim�i liber �i nestingherit s-ar putea s� mearg� �n alt� parte dec�t �i-a pus �n minte. Ceea ce-a� afla nu mi-ar fi de nici un folos.

��Atunci se pare c� nu ve�i putea afla �ncotro va pleca.

��Ba a� putea, pentru c� am de g�nd s� procedez foarte primitiv. O persoan� care se a�teapt� la tot ce poate fi mai complicat �i care se p�ze�te nu se va g�ndi niciodat� la ceva extrem de simplu. M-am g�ndit s� pun pe cineva s�-l urm�reasc� pe Trevize.

��S� fie urm�rit?

��Exact. De un pilot aflat pe alt� nav�. Vezi �i singur c�t de mult te-a surprins aceast� idee? �i el ar fi la fel de uimit. S-ar putea s� nu cerceteze spa�iul �n c�utarea unei mase care �l �nso�e�te �i, �n orice caz, vom avea grij� ca nava lui s� nu fie echipat� cu cele mai sofisticate dispozitive de detectare a maselor.

��Doamn� Primar, interveni Compor, v� rog s� nu interpreta�i drept lips� de respect ceea ce v� voi spune, �ns� trebuie s� v� atrag aten�ia c� nu ave�i experien�� �n probleme de zbor �n spa�iu. Nu se practic� niciodat� urm�rirea unei nave de c�tre alta, pentru c� a�a ceva nu se poate realiza. Trevize va fi pierdut la primul salt hiperspa�ial pe care-l va face. Chiar dac� nu-�i d� seama c� e urm�rit, acel prim salt �i ofer� �ansa libert��ii. Dac� nu exist� un hiperreleu la bord, nava nu va putea fi detectat�.

���mi recunosc lipsa de experien��. Spre deosebire de tine �i de Trevize, nu am preg�tire special� �n acest domeniu. Cu toate astea, consilierii mei, care au o asemenea preg�tire, mi-au spus c� dac� o nav� este observat� cu pu�in �nainte de salt, direc�ia, viteza �i accelera�ia permit, �n general, calcularea saltului. Cu un computer perfec�ionat, cu un excelent sim� de anticipare �i cu o judecat� limpede, un urm�ritor ar putea reproduce saltul pentru a c�dea din nou pe urmele navei, mai ales dac� are un detector de mas� �n care s� se poat� �ncrede.

��Asta s-ar putea �nt�mpla o dat�, protest� energic Compor, chiar de dou� ori, dac� urm�ritorul este foarte norocos, dar cam at�t. Nu pute�i pune baz� pe asta.

��Poate c� da. Consiliere Compor, ai participat la zboruri prin hiperspa�iu c�nd erai mai t�n�r. Dup� cum observi, �tiu o sumedenie de detalii despre tine. E�ti un pilot excelent �i ai realizat lucruri uimitoare �n problema urm�ririi unui competitor �n cazul efectu�rii salturilor.

Compor r�mase cu gura c�scat�. Se foi nelini�tit pe scaun:

��Pe vremea aceea eram la colegiu. Am mai �mb�tr�nit de atunci.

��Nu e�ti chiar at�t de b�tr�n. N-ai nici m�car treizeci �i cinci de ani. Prin urmare, tu �l vei urm�ri pe Trevize, Consiliere. Oriunde va merge, vei fi pe urma lui �i-mi vei raporta mie. Vei pleca la scurt timp dup� Trevize. El va decola peste c�teva ore� Consiliere, dac� refuzi aceast� �ns�rcinare, vei fi �nchis pentru tr�dare. Dac� preiei nava pe care �i-o vom pune la dispozi�ie �i nu vei reu�i s�-l urm�re�ti, nu va fi nevoie s� te deranjezi s� te mai �ntorci. Vei fi distrus dac� vei �ncerca asta.

Compor se ridic� precipitat:

��Dar vreau s�-mi tr�iesc via�a. Am at�tea lucruri de f�cut. Am o so�ie. Nu pot abandona totul.

��Va trebui. Cei care am ales s� servim Funda�ia trebuie s� fim preg�ti�i oric�nd s� o facem, chiar �i �n condi�ii grele �i prin efort prelungit, dac� situa�ia o impune.

��So�ia mea trebuie s� m� �nso�easc�, bine�n�eles.

��M� crezi cretin�? Bine�n�eles c� va r�m�ne aici.

��Ca ostatic?

��Ostatic, dac� �ii la cuv�ntul �sta. Eu prefer s� spun c� vei avea de �nfruntat primejdii, iar inima mea plin� de bun�tate o vrea aici, unde nu va fi �n pericol. Discu�iile nu-�i mai au rostul. Te g�se�ti �n stare de arest ca �i Trevize, �i sunt �ncredin�at� c�-�i dai seama c� trebuie s� ac�ionez repede, �nainte de a se risipi euforia care a cuprins Terminusul. M� tem c� �n cur�nd steaua mea norocoas� va �ncepe s� p�leasc�.

��N-a�i fost prea bl�nd� cu el, Doamn� Primar, constat� Kodell.

��De ce-a� fi? pufni Primarul. �i-a tr�dat un prieten.

��Asta a fost �n folosul nostru.

��Da, �nt�mpl�tor a�a e. �ns� n-o va mai face a doua oar�.

��Dar de ce-ar mai trebui s-o fac�?

��Hai, Liono, f�cu Branno iritat�, las� joaca asta cu mine. Cel care este capabil s� fac� o dat� un joc dublu va fi �ntotdeauna b�nuit c� va recidiva.

��Dar dac� se va al�tura din nou lui Trevize? �mpreun� ar putea�

��Nici tu nu crezi asta. �n ciuda naivit��ii �i nes�buin�ei lui, Trevize �i va urm�ri �elul. El nu accept� tr�darea �i, oricare ar fi circumstan�ele, nu va mai avea niciodat� �ncredere �n Compor.

��Ierta�i-m�, Doamn� Primar, dar vreau s� fiu sigur c� v� �n�eleg ra�ionamentul. A�adar, �n ce m�sur� ave�i �ncredere �n Compor? De unde �ti�i c�-l va urm�ri pe Trevize �i c� ne va informa corect? V� baza�i pe teama �n ceea ce prive�te soarta so�iei lui? Pe dorin�a lui de a se �ntoarce la ea?

��Sunt factori de care trebuie s� �in seama, �ns� nu m� bazez numai pe ace�tia. Pe nava lui Compor va exista un hiperreleu. Trevize va b�nui c� este urm�rit �i-l va c�uta. Cu toate acestea, fiind urm�ritor, Compor presupun c� nu se va g�ndi c� este supravegheat �i nu va cerceta nava. Desigur, dac� va scotoci �i-l va g�si, atunci va trebui s� ne bizuim pe farmecul so�iei lui.

���i c�nd te g�nde�ti c� v-am dat lec�ii c�ndva, spuse r�z�nd Kodefl. �i care ar fi scopul urm�ririi?

��O dubl� protec�ie. Dac� Trevize va fi prins, poate Compor va continua �i ne va aduce informa�iile de care avem nevoie.

��Mai am o �ntrebare. Ce se �nt�mpl� dac�, printr-o �nt�mplare, Trevize g�se�te a Doua Funda�ie �i afl�m de existen�a ei de la el sau de la Compor sau dac� vom avea motive s� b�nuim existen�a ei, �n ciuda mor�ii am�ndurora?

��Eu sper c� a Doua Funda�ie exist� cu adev�rat, Liono, r�spunse ea. �n orice caz, Planul Seldon nu ne va mai servi mult� vreme. Marele Hari Seldon l-a �ntocmit pe vremea dec�derii Imperiului c�nd, practic, nu se mai �nregistrase nici un progres tehnic. Seldon a fost un produs al epocii sale �i oric�t de extraordinar� ar fi fost aceast� �tiin�� pe jum�tate mitic� a psihoistoriei, ea nu s-a putut smulge de contextul istoric. E sigur �ns� c� ea nu admite un progres tehnologic rapid. Funda�ia tocmai asta a realizat, mai ales �n ultima sut� de ani. Posed�m dispozitive de detectare a masei cum n-au visat nici cei mai �ndr�zne�i fizicieni, computere capabile s� r�spund� g�ndurilor �i, mai presus de toate, ecranare mental�. A Doua Funda�ie nu ne va mai controla mult� vreme, chiar dac� acum o poate face. Vreau ca �n ultimii mei ani la putere s� fiu cea care s� �ndrepte Terminus pe un drum nou.

��Dar dac�, de fapt, nu exist� a Doua Funda�ie?

��Atunci vom porni de �ndat� pe un drum nou.

Somnul agitat care-l cuprinsese pe Trevize nu dur� mult. Se trezi la a doua atingere a unei m�ini.

Trevize tres�ri �i, cu ochii lipi�i de somn �i nereu�ind s� priceap� ce c�uta �ntr-un pat str�in, d�du s� se ridice:

��Da. Ce�ce e?

���mi pare r�u, Consilier Trevize, �ncepu Pelorat �mp�ciuitor. E�ti oaspetele meu �i ar trebui s� te las s� te odihne�ti, dar a sosit Primarul. R�m�sese �n picioare l�ng� pat, �mbr�cat �n pijama �i tremur�nd u�or. Abia atunci Trevize se trezi de-a binelea, cu toate c� era �nc� obosit, �i-�i aminti unde se afla.

Primarul era �n camera de zi, av�nd �nf��i�area calm� de �ntotdeauna. Era �nso�it� de Kodell care-�i m�ng�ia musta�a alb�.

Trevize �i aranj� centironul cu mare grij� �i se �ntreb� c�t� vreme puteau sta desp�r�i�i cei doi � Branno �i Kodell.

��Consiliul �i-a revenit deja �n fire? �ntreb� ironic Trevize. Membrii lui sunt �ngrijora�i de absen�a vreunuia dintre ei?

��D� unele semne de via��, r�spunse Primarul, dar insuficiente ca s�-�i slujeasc� la ceva. Nimeni n-ar pune la �ndoial� faptul c� �nc� am puterea de a te determina s� pleci. Vei fi condus la Spa�ioportul Ultimate�

��Nu la Spatioportul Terminus, Doamn� Primar? Chiar vre�i s� m� lipsi�i de ceremonia de r�mas bun a mii de oameni �nl�crima�i?

��A, v�d c� �i-ai rec�p�tat darul de a face glume infantile, Consiliere, �i sunt �nc�ntat�. Asta domole�te ceea ce altfel ar putea deveni o lic�rire de con�tiin��. Tu �i Profesor Pelorat v� ve�i �ndrepta f�r� mult� agita�ie spre Spa�ioportul Ultimate.

���i nu ne vom �ntoarce niciodat�?

���i probabil c� nu v� ve�i �ntoarce. Bine�n�eles, �i spun�nd acestea umbra unui z�mbet trecu pe fa�a ei, dac� ve�i descoperi ceva de mare importan�� �i utilitate �nc�t s� fiu chiar �i eu �nc�ntat� s� v� rev�d, v� ve�i putea �ntoarce. Ba s-ar putea s� fi�i primi�i chiar cu onoruri.

��S-ar putea �nt�mpla �i asta, zise Trevize �i cl�tin� nep�s�tor din cap.

��Se poate �nt�mpla orice. �n orice caz, confortul nu-�i va lipsi. �i se va �ncredin�a un cruci��tor de buzunar recent construit, Far Star, numit astfel �n amintirea navei lui Hober Mallow. Poate fi manevrat de o singur� persoan� �i poate transporta trei persoane �n condi�ii bune de confort.

Trevize f�cu uitat� atitudinea de u�oar� ironie pe care �i-o construise cu deosebit� grij�:

��Complet �narmat?

��Ne�narmat, dar, �n rest, complet echipat. Ve�i r�m�ne cet��eni ai Funda�iei oriunde v-a�i duce �i ve�i g�si un consul la ajutorul c�ruia pute�i apela, a�a c� nu ve�i avea nevoie de arme. Ve�i putea recurge la fonduri �n caz de nevoie. A� ad�uga, totu�i, c� fondurile nu-s nelimitate.

��Sunte�i generoas�.

��A�a e! Consiliere, �ns� te rog s� �n�elegi, �l aju�i pe Profesor Pelorat s� caute P�m�ntul. Nu te vei g�ndi dec�t la descoperirea P�m�ntului. To�i cei pe care-i �nt�lne�ti trebuie s� �n�eleag� acest lucru. �i s� �ii minte c� Far Star nu este �narmat�.

��Sunt �n c�utarea P�m�ntului, repet� Trevize. �n�eleg perfect.

��Atunci pute�i pleca.

��Iertati-m�, dar ar mai fi de discutat unele probleme. Am pilotat nave �n tinere�e, dar nu cunosc acest cruci��tor de buzunar de ultimul tip. Dac� se �nt�mpl� s� nu-l pot pilota?

��Mi s-a comunicat c� Far Star este �n �ntregime computerizat. �i ca s� nu mai pui �ntreb�ri, nici nu e nevoie s� �tii s� lucrezi pe un computer instalat pe o nav� din ultimele genera�ii. ��i va spune singur tot ce vrei s� �tii. Mai ai nevoie de ceva?

Trevize �i contempl� cu un sentiment de mil� �i jen� propria �nf��i�are:

���mbr�c�minte de schimb.

��Vei g�si la bordul navei. Inclusiv centiroane la care �ii at�t, sau cing�tori sau cum s-or fi numind ele. �i profesorul va avea tot ce-i trebuie. Tot ce a fost considerat necesar se afl� la bord, de�i �in s� adaug c� asta nu include �i companie feminin�.

��P�cat, f�cu Trevize. Ar fi pl�cut, dar �nt�mpl�tor nici nu exist� vreo candidat� acum. Presupun, totu�i, c� se g�sesc destule �n Galaxie �i c�, odat� plecat de-aici, pot face tot ce doresc.

���n ceea ce prive�te compania? Ai toat� libertatea. Se ridic� greoi �i continu�: Nu te voi conduce la spa�ioport, c�ci o vor face al�ii �i te sf�tuiesc s� nu comi�i vreun gest �n plus fa�� de ceea ce �i s-a spus. Cred c� te vor ucide dac� vei �ncerca s� fugi. Faptul c� nu voi fi prezent� acolo va �nl�tura orice re�inere.

��Nu voi �ntreprinde nici o ac�iune neautorizat�, Doamn� Primar, dar ar mai fi ceva�

��Da?

Trevize g�ndi cu febrilitate �i �n cele din urm�, cu un z�mbet despre care n�d�jdui c� nu p�rea for�at, spuse:

��S-ar putea s� vin� vremea, Doamn� Primar, c�nd m� ve�i ruga s� fac un gest. Voi proceda atunci cum voi crede de cuviin��, dar voi �ine seama de aceste ultime dou� zile.

Primarul Branno oft�:

��Scute�te-m� de melodrama asta. Dac� voi tr�i la vremea aceea, voi vedea; acum, �ns�, nu te rog nimic.

NAVA P�REA chiar mai impresionant� dec�t se a�teptase Trevize, care �nc� �i amintea de vremea c�nd noii clase de cruci��toare i se f�cuse o reclam� asurzitoare.

Nu m�rimea impresiona, pentru c� nava era destul de mic�. Fusese prev�zut� cu motoare gravitice �i cu ultimele cuceriri �n domeniul computerelor pentru a se ob�ine maximum de manevrabilitate �i de vitez�. Nu trebuia s� fie mare � m�rimea n-ar fi slujit scopului, ci o nav� pentru un singur om, put�nd �nlocui cu succes navele mai vechi c�rora le trebuia un echipaj format din dou�sprezece persoane sau chiar mai numeros. Prin existen�a unei a doua sau a treia persoane pentru organizarea de schimburi la comand�, o asemenea nav� putea �nfrunta �i pune pe fug� o flotil� de nave mult mai mari, care nu ar fi apar�inut Funda�iei. �n plus, la nevoie, putea dep�i �n vitez� orice alt� nav� existent�.

Era �ntruchiparea zvelte�ii � nici o linie g�ndit� la �nt�mplare, nici o sinuozitate de prisos �n exterior sau �n interior. Se folosise cu extrem� eficien�� fiecare centimetru cub, astfel �nc�t, atunci c�nd te aflai �n�untru, se crea impresia de spa�iu. Nimic din ceea ce ar fi putut s�-i comunice Primarul �n leg�tur� cu importan�a misiunii nu l-ar fi impresionat mai mult pe Trevize dec�t nava cu ajutorul c�reia i se cerea s� o �ndeplineas�.

Branno cea de Bronz, se g�ndi el cu triste�e, �l �mpinsese s� accepte o misiune periculoas� de o �nsemn�tate cov�r�itoare. Poate c� n-ar fi acceptat cu at�ta u�urin�� dac� ea n-ar fi aranjat totul �n a�a fel �nc�t s� vrea el �nsu�i s�-i dovedeasc� de ce este �n stare.

C�t �l privea pe Pelorat, acesta era transfigurat de uimire.

����i vine a crede, murmur� el, ating�nd u�or cu degetele corpul navei �nainte de a p�i �n�untru, c� nici nu m-am apropiat vreodat� de o nav� spa�ial�?

��Sigur c� v� cred, Profesore, dac� spune�i dumneavoastr�, dar cum de-a�i reu�it?

��Nu-mi dau seama, ca s� fiu cinstit, stimate prie� vreau s� zic, drag� Trevize. Cred c� am fost cu totul absorbit de cercet�rile mele. C�nd ai acas� un computer excelent, capabil s� intre �n leg�tur� cu alte computere din orice col� al galaxiei, nu prea sim�i nevoia s� te agi�i de colo-colo, �n�elegi? M� a�teptam ca navele spa�iale s� fie mai mari dec�t asta.

��Acesta-i un model mic, dar chiar a�a cum arat�, e mult mai spa�ioas� �n�untru dec�t oricare alt� nav� de m�rimea ei.

��Cum se poate? ��i r�zi de ignoran�a mea.

��Nu, nu. Vorbesc serios. Aceasta este una dintre primele nave complet gravitizate.

��Ce �nseamn� asta? Nu-mi explica, te rog, dac� e nevoie de cuno�tin�e vaste de fizic�. Te cred pe cuv�nt, a�a cum tu m-ai crezut ieri �n leg�tur� cu unicitatea speciei umane �i cu singura lume de origine.

��S� �ncerc�m, Profesore Pelorat. De-a lungul miilor de ani de zbor spa�ial au existat motoare chimice, ionice �i hiper-atomice dar toate foarte greoaie �i voluminoase. Vechea Flot� Imperial� de�inea nave de cinci sute de metri lungime care nu aveau un spa�iu locuibil mai mare dec�t un apartament modest. Din fericire, pe parcursul a sute de ani de existen��, datorit� lipsei de resurse materiale, Funda�ia s-a specializat �n miniaturizare. Nava aceasta reprezint� culmea perfec�iunii. Utilizeaz� antigravita�ia �i, practic, dispozitivul care �nlesne�te acest lucru nu ocup� loc pentru c� este inclus �n corpul navei. F�r� el, �nc� am mai avea nevoie de motoare hiper�

Un membru al g�rzii de siguran�� se apropie:

��Va trebui s� urca�i, domnilor!

Cerul �ncepuse s� se lumineze de�i mai era o jum�tate de or� p�n� la r�s�ritul soarelui. Trevize privi �n jur:

��Bagajul meu a fost adus?

��Da, Consiliere, ve�i g�si nava complet echipat�.

��Cu articole de �mbr�c�minte care, presupun, nu sunt pe m�sura sau pe gustul meu.

Gardianul nu-�i putu re�ine un z�mbet �col�resc:

��Eu cred c� sunt, zise el. Primarul ne-a silit s� lucr�m peste program �n ultimele treizeci sau patruzeci de ore �i ne-am str�duit s� asort�m totul. Banii n-au fost o problem�. S� v� mai spun ceva, f�cu el �i privi cu fereal� �n jur pentru a fi sigur c� nimeni nu observ� sentimentul lui de fraternizare, ave�i mare noroc. Asta-i cea mai bun� nav� din lume. Complet echipat�, doar c� nu-i �narmat�. A�i luat caimacul.

��Dac� nu s-a t�iat laptele, i-o retez� Trevize. Ei, bine, Profesore, sunte�i gata?

��Cu asta, da, r�spunse Pelorat �i ridic� m�na �in�nd �ntre degete un mic pache�el cu latura de aproximativ dou�zeci de centimetri care era protejat de un �nveli� argintiu din plastic.

Abia acum �i d�du Trevize seama c� Pelorat �inuse pache�elul acela �nc� de c�nd plecaser� de la locuin�a lui �i-l mutase dintr-o m�n� �ntr-alta �i nu-l pusese nici o clip� jos, nici m�car atunci c�nd se opriser� pe drum ca s� ia un mic dejun frugal.

��Ce-ave�i acolo, Profesore?

��Biblioteca mea. E indexat� potrivit subiectelor �i surselor �i totul �ntr-un singur disc. Dac� tot sus�ii c� nava e o minune, ce zici de el? O �ntreag� bibliotec�! Tot ce am adunat! Minunat! Minunat!

��Ei bine, constat� Trevize, am luat tot caimacul.

Trevize r�mase uimit v�z�nd interiorul navei. Spa�iul fusese inteligent utilizat: camer� pentru depozitarea proviziilor de alimente, �mbr�c�minte, filme �i jocuri. Exista �i o mic� sal� de gimnastic�, un salon �i dou� dormitoare aproape identice.

��Acesta trebuie s� fie al dumneavoastr�, Profesore. E utilat cu un Lector FX.

��Excelent, exclam� mul�umit Pelorat. Ce n�t�ng am fost c� am evitat s� zbor �n spa�iu p�n� acum. A� putea tr�i netulburat aici, dragul meu Trevize.

��E mai spa�ios dec�t m-am a�teptat, remarc� Trevize �nc�ntat.

��Iar motoarele sunt chiar �n corpul navei, cum ai spus?

���n orice caz, instrumentele de control acolo sunt. Nu trebuie s� stoc�m combustibil. Folosim rezerva de energie fundamental� a Universului, astfel �nc�t combustibilul �i motoarele sunt� sunt afar�. F�cu un gest vag cu m�na.

��Dar, dac� nu te superi, ce facem dac� se �nt�mpl� ceva neprev�zut?

Trevize ridic� din umeri:

��N-am f�cut preg�tirea de naviga�ie spa�ial� pe nave de tipul acesta. Dac� s-ar �nt�mpla ceva cu ac�ionarea gravitic�, m� tem c� n-as �ti cum s� procedez.

��Dar po�i s� conduci nava asta? S-o pilotezi, adic�?

���i eu �mi pun aceea�i �ntrebare.

��Crezi c� e o nav� automat�? Nu s-ar putea �nt�mpla s� devenim simpli pasageri? Poate c� nu-i nevoie dec�t s� st�m pe fotoliu.

��Exist� a�a ceva �n cazul leg�turilor �ntre planete �i sta�ii spa�iale din interiorul sistemelor stelare, dar �nc� n-am auzit despre c�l�torii controlate automat prin hiperspa�iu. Cel pu�in p�n� acum.

Arunc� o privire �n jur �i fu cuprins de un fior de nelini�te. Reu�ise, oare, zgrip�uroaica de Primar s� mearg� at�t de departe cu planurile ei? Fusese Funda�ia �n stare s� automatizeze inclusiv c�l�toriile interstelare, iar acum avea s� ajung� pe Trantor �mpotriva voin�ei lui, ca o simpl� pies� de mobilier de pe nav�, f�r� s� aib� un cuv�nt de spus �n privin�a destina�iei?

Mim�nd vioiciune �i bun� dispozi�ie, i se adres� parc� cu gura altuia:

��Domnule Profesor, a�eza�i-v�. Primarul a afirmat c� nava este complet computerizat�. Dac� dumneavoastr� ave�i un Lector FX �n camer�, atunci sunt sigur c� la mine voi g�si un computer. Fce�i-v� comod �i, �ntre timp, eu voi vedea cum stau lucrurile.

Pelorat deveni dintr-o dat� nelini�tit:

��Trevize, drag� prietene� Sper c� nu vei cobor�.

��Nu mi-am pus �n minte a�a ceva, Profesore. �i chiar dac� a� �ncerca, pute�i fi sigur c� a� fi oprit. Inten�ia Primarului este s� nu m� lase s� fug. Nu vreau dec�t s� aflu cum func�ioneaz� Far Star. Z�mbi �ncurajator: N-am de g�nd s� v� p�r�sesc.

�nc� z�mbea c�nd intr� �n camera care sim�ea c�-i fusese destinat� �i, dup� ce �nchise u�a f�r� zgomot, redeveni grav. Cu siguran�� c� existau modalit��i de a lua leg�tura cu planete din vecin�tatea navei. I se p�rea imposibil de conceput o nav� izolat� �n mod deliberat de restul lumii �i, prin urmare, undeva, �ntr-un perete probabil, trebuia s� fie instalat un Comunicator. L-ar putea folosi pentru a lua leg�tura cu biroul Primarulu pentru a cere instruc�iuni.

Cercet� cu aten�ie pere�ii, cap�tul patului �i mobilierul cu linii elegante �i pl�cute. Dac� nu descoperea nimic aici, avea s� scotoceasc� restul navei.

Tocmai voia s� plece c�nd ochii �i fur� atra�i de un cerc luminos de pe suprafa�a cafenie �i neted� a biroului. Pe el scria cu litere ordonate: INSTRUC�IUNI DE UTILIZARE A COMPUTERULUI. Aha!

Inima �ncepu s�-i bat� mai iute. Existau tot felul de computere �i programe pentru a c�ror deprindere i-ar fi trebuit mult timp. Trevize nu f�cuse niciodat� gre�eala de a-�i subestima inteligen�a dar, pe de alt� parte, nu era un Maestru Des�v�r�it. Unii aveau talentul pentru a folosi computerul, iar al�ii nu, �i Trevize �tia foarte bine din ce categorie f�cea parte.

�n scurta lui carier� �n Flota Funda�iei ajunsese la gradul de locotenent �i c�nd �i c�nd �ndeplinise func�ia de ofi�er de serviciu, astfel c� avusese prilejul s� utilizeze computerul navei. Cu toate acestea, nu ac�ionase de unul singur �i nici nu avuseser� nevoie s� cunoasc� mai mult dec�t manevrele de rutin� pe care le presupunea func�ia.

Cu un sentiment de dezn�dejde, �n fa�a ochilor �i ap�rur� volumele ce con�ineau programele complete �i-�i aminti atitudinea Sergentului Tehnician Krasnet, aflat la consola computerului de pe nav�. Degetele lui jucau pe tastatura ce p�rea a fi unul dintre cele mai complexe instrumente muzicale din Galaxie �i f�cea totul cu un aer non�alant de parc� simplitatea aceea l-ar fi plictisit, totu�i trebuia �i el s� consulte volumele din c�nd �n c�nd, blestem�ndu-�i st�ng�cia.

Trevize ezit� o clip�, apoi puse degetul pe cercul luminos �i imediat lumina inund� �ntreaga t�blie a biroului. Ap�rur� contururile a dou� m�ini: st�nga �i dreapta. Cu o mi�care nea�teptat� �i �nceat�, t�blia biroului se �nclin� la patruzeci �i cinci de grade.

Trevize se a�ez� pe scaunul din fa�a biroului. Nu erau necesare cuvinte. I se sugera ce avea de f�cut.

κi puse palmele deasupra contururilor care erau astfel a�ezate �nc�t acest lucru �i reu�i f�r� nici un efort. T�blia biroului i se p�ru moale, aproape catifelat� c�nd o atinse, �i palmele i se afundar� �n ea.

κi privi m�inile cu uimire pentru c� ele nu se afundaser� de fel. Ochii �l asigurau c� r�m�seser� pe suprafa�a aceea. �i cu toate astea, sim�urile �i spuneau c� suprafa�a biroului cedase, iar ceva cald �i moale �i re�inea palmele.

Ce era asta?

Dar acum?

Privi �n jur, apoi �nchise ochii ca r�spuns la sugestia pe care o primise.

Nu auzise nici o vorb�. Nimic!

�n creierul lui se isc� un g�nd fugar venit de niciunde, p�r�nd totu�i s�-i apar�in�, care �i comunic�:

��nchide ochii, te rog. Relaxeaz�-te. Vom stabili leg�tura�.

Prin palme?

Trevize �i imaginase c� dac� omul avea s� comunice vreodat� cu un computer prin intermediul g�ndirii, acest lucru se va realiza cu ajutorul unui dispozitiv ca o glug� a�ezat pe cap �i cu electrozi fixa�i de �east� �i de ochi.

Dar m�inile?

Dar de ce nu? Trevize se sim�i plutind ca �ntr-un somn, f�r� �ns� a-�i pierde din acuitatea mental�. De ce nu m�inile?

Ochii nu erau altceva dec�t organe de sim�. Creierul nu era dec�t un pupitru central de comand�, protejat de oasele craniului �i separat de suprafa�a corpului, expus tuturor influen�elor.

M�inile reprezentau suprafa�a activ�, ele sim�eau �i manipulau Universul.

Fiin�ele umane g�ndeau cu m�inile. M�inile satisf�ceau curiozitatea, pip�iau, apucau, r�suceau, ridicau �i c�nt�reau totul. Existau animale care posedau un creier de dimensiuni apreciabile, �ns� ele nu aveau m�ini �i asta le deosebea cu totul de om.

�i, �n timp ce el �i computerul �i �mpreunaser� m�inile, g�ndirea lor deveni un singur tot �i nu mai avea importan�� dac� �inea ochii �nchi�i sau deschi�i. Dac�-i deschidea nu reu�ea nicidecum s� vad� mai limpede, iar dac�-i �nchidea viziunea nu i se �ntuneca.

Astfel st�nd lucrurile, reu�i s� vad� camera cu o claritate uimitoare, �i nu numai �n direc�ia �n care privea, ci de jur �mprejur �i chiar de sus sau de jos.

V�zu fiecare �nc�pere de pe nav� �i cuprinse �i exteriorul ei. Soarele r�s�rise �i str�lucirea lui era �ndulcit� de u�oara cea�� a dimine�ii, iar el putu s� priveasc� la astru direct, f�r� a fi orbit, �ntruc�t computerul filtra lumina �n mod automat.

Sim�i adierea, temperatura v�ntului, precum �i sunetele lumii �nconjur�toare. Detect� c�mpul magnetic al planetei �i ne�nsemnatele sarcini electrice acumulate pe pere�ii navei.

�n�elese dintr-o dat� toate comenzile navei f�r� ca m�car s� �tie �n mod am�nun�it ce reprezentau ele. �tia doar c� dac� voia ca nava s� se ridice, s� se roteasc� sau s� accelereze, sau s� utilizeze vreuna dintre �nsu�irile ei, procesul era identic aceluia prin care realiza opera�iuni analoge ale propriului s�u corp. N-avea dec�t s�-�i foloseasc� voin�a.

Cu toate astea, voin�a lui nu ac�iona absolut independent. Computerul putea lua ini�iativa, �n acel moment, de exemplu, �n minte i se n�scuse o propozi�ie, iar el �tiu exact c�nd �i cum va decola nava. �n aceast� privin�� nu exist� alternativ�. �tiu cu siguran�� c� mai t�rziu va putea hot�r� singur.

Pe m�sur� ce-�i proiecta spre exterior con�tiin�a care, gra�ie computerului, �i sporise capacitatea de cuprindere, descoperi c� putea sim�i starea p�turilor superioare ale atmosferei: c� putea vedea evolu�ia vremii; c� putea detecta alte nave ��nind spre spa�iu sau cobor�nd pe planet�. Trebuia s� �in� seama de toate acestea, iar computerul tocmai asta f�cea. Trevize �i d�du seama c� dac� acest lucru n-ar fi fost f�cut de c�tre computer, ar fi fost de ajuns s� comunice g�ndul computerului, iar dorin�a s-ar fi �ndeplinit.

C�t prive�te volumele de programare, acestea disp�ruser�. Trevize se g�ndi la Sergentul Tehnician Krasnet �i nu-�i putu re�ine un z�mbet. Citise de multe ori despre uria�a revolu�ie pe care o va aduce utilizarea foi�ei gravitice, �ns� fuziunea computerului cu mintea uman� era �nc� secret de stat. Aceasta avea s� fie o revolu�ie �i mai mare.

Deveni con�tient de scurgerea timpului. �tia cu exactitate ora local� pe Terminus �i ora dup� Standardul galactic.

Cum se separase?

�i chiar �n clipa c�nd g�ndul �i veni �n minte, mintea �i fu eliberat�, iar t�blia biroului reveni la pozi�ia lui de la �nceput, iar Trevize r�mase cu propriile-i sim�uri, lipsite de ajutorul din afar�.

Se sim�i orb �i neajutorat, de parc� fusese sus�inut �i protejat vremelnic de c�tre o suprafiin��, care acum �l abandonase. Dac� n-ar fi �tiut c� putea oric�nd relua leg�tura, cople�itoarea senza�ie de p�r�sire l-ar fi f�cut s� izbucneasc� �n lacrimi.

Dar a�a, se mul�umi s�-�i recapete capacitatea de orientare, de adaptare la propriile-i limite, dup� care se ridic� nesigur �n picioare �i ie�i din camer�.

Pelorat ridic� privirea spre el. Cum era de a�teptat, �i reglase Lectorul:

��Func�ioneaz� foarte bine. Programul de c�utare este excelent. Ai g�sit comenzile, b�iatule?

��Da, profesore. Totul e �n ordine.

��Atunci n-ar fi cazul s� ne preg�tim de decolare? M� refer la autoprotec�ie. Nu trebuie s� ne punem centuri de siguran�� sau ceva de genul �sta? Am c�utat �i eu instruc�iuni, dar n-am g�sit nimic �i asta mi-a creat o stare de nervozitate. A trebuit s� apelez la biblioteca mea ca s� m� lini�tesc. C�nd lucrez, reu�esc s�

�n acest timp Trevize �mpinse �n fa�� m�inile cu palmele desf�cute, �ncerc�nd s� mai domoleasc� torentul de vorbe. Se v�zu silit s� ridice glasul ca s� se fac� auzit:

��Nu-i nevoie de a�a ceva, Profesore. Antigravita�ia este echivalentul non-iner�iei. Nu apare senza�ia de accelera�ie c�nd viteza se modific�, �ntruc�t toate lucrurile de pe nav� sufer� schimbarea �n mod simultan.

��Vrei s� spui c� nu ne vom da seama c�nd vom p�r�si planeta �i vom intra �n spa�iu?

��Tocmai asta spuneam �i eu, pentru c�, �n timp ce noi discut�m, am decoIat. Peste c�teva minute vom ie�i din straturile superioare ale atmosferei �i dup� mai pu�in de jum�tate de or� vom fi �n spa�iu.

Auzind spusele lui Trevize, Pelorat p�ru s� se fac� mai mic. De�i �ncerc� s� r�m�n� netulburat, chipul lui p�tr��os exprima o ad�nc� nelini�te.

Ochii �ncepur� s� i se roteasc� �n toate direc�iile, �ncerc�nd s� caute un punct de sprijin.

Trevize retr�i senza�iile din timpul primei lui c�l�torii dincolo de atmosfera planetei.

��Janov, spuse Trevize str�duindu-se s� ia un ton c�t mai natural (pentru c� era prima oar� c�nd �i vorbea profesorului cu un aer de familiaritate, �i �n cazul de fa�� era vorba de cel cu experien�� care se adresa unui �ncep�tor �i se impunea ca el s� lase impresia c� e mai �n v�rst�), suntem �n siguran��. Ne afl�m �n p�ntecul unui cruci��tor apar�in�nd Flotei Funda�iei. Nu suntem �narma�i, �ns� nu exist� vreun col�i�or din Galaxie unde numele Funda�iei s� nu ne slujeasc� drept pav�z�. Chiar dac� vreo nav� ar ac�iona nebune�te �i ne-ar ataca, ne-am putea �ine departe de armele ei �ntr-o clipa. �i te asigur c� am descoperit c� pot st�p�ni perfect nava.

��Golan, m� g�ndeam doar la pustietatea cosmosului.

��Ei asta-i bun�. Terminus este �nconjurat de pustietate. Doar un strat superficial de aer la suprafa�� �i dup� aceea vid de jur �mprejur. Nu facem dec�t s� dep�im acest strat ne�nsemnat.

��O fi el ne�nsemnat, dar �l putem respira.

���i aici respir�m. Aerul de pe nav� este mai curat �i mai pur �i va r�m�ne la nesf�r�it a�a, spre deosebire de atmosfera de pe Terminus.

��Dar meteori�ii?

��Ce-i cu ei?

��Atmosfera ne ap�r� de meteori�i. �i de radia�ii, fiindc� tot veni vorba.

��Dac� nu m� �n�el, umanitatea c�l�tore�te �n spa�iu de dou�zeci de milenii.

��Dou�zeci �i dou�. Dac� lu�m �n seam� cronologia lui Hallblock, e destul de limpede c�

��De ajuns! Ai auzit despre accidente provocate de meteori�i sau de pierderi de vie�i datorit� radia�iilor? �n ultima vreme, vreau s� zic. �i mai precis, �n cazul navelor Funda�iei?

��N-am prea urm�rit ve�tile din domeniul �sta, b�iete, �ns� eu sunt istoric �i�

��Da, de-a lungul istoriei s-au �nt�mplat astfel de lucruri, dar tehnologia a progresat. Nici un meteorit periculos nu se poate apropia �nainte ca noi s� lu�m m�surile necesare de evitare a impactului. Ar trebui ca patru meteori�i s� se �ndrepte simultan spre noi din patru direc�ii care s� fie v�rfurile unui tetraedru pentru a ne putea lovi, dar f� un calcul �i vei constata c� o s� mori de b�tr�ne�e de o mie de milioane de ori p�n� vei ob�ine probabilitatea de cincizeci la sut� de a tr�i un fenomen at�t de interesant.

��Dac� te-ai afla l�ng� computer �n clipa aceea, vrei s� spui.

��Nu, r�spunse Trevize u�or dispre�uitor. Dac� a� da comenzi computerului pe baza propriilor mele sim�uri �i reac�ii am fi lovi�i �nainte de a ne da seama ce se �nt�mpl�. Computerul �nsu�i prelucreaz� datele �i d� comenzi de milioane de ori mai repede dec�t a� putea s-o facem eu sau tu. �i �ntinse m�na. Janov, vino cu mine s�-�i ar�t de ce-i capabil un computer �i ce �nseamn� spa�iul.

Pelorat holb� ochii spre el. Apoi r�se scurt:

��Golan, nu cred c� vreau s� �tiu asta.

��Bine�n�eles c� nu, Janov, pentru c� n-ai idee c�t reprezint� ceea ce a�teapt� s� fie cunoscut. Las� nesiguran�a! Hai �n camera mea!

Trevize �l apuc� de m�n� �i-l trase dup� el. �n timp ce se a�eza �n fa�a computerului zise:

��Janov, ai v�zut vreodat� Galaxia? Ai privit-o?

��Te referi la cer? �ntreb� Pelorat.

��Sigur. La ce altceva?

��L-am v�zut ca toat� lumea. E de ajuns s� ridici privirea ca s�-l vezi.

��Ai contemplat vreodat� cerul �ntr-o noapte senin�, c�nd Diamantele se aflau sub linia orizontului?

�Diamantele� erau cele c�teva stele suficient de apropiate �i de luminoase care aveau o str�lucire medie pe cerul nop�ii planetei Terminus. Formau un mic grup care se �ntindea pe o l��ime de numai dou�zeci de grade �i, �n cea mai mare parte a nop�ii, se aflau sub linia orizontului. �n afar� de acel grup, mai existau o puzderie de stele foarte slab luminoase care abia puteau fi z�rite cu ochiul liber. Nu se �ntrez�rea dec�t lic�rirea palid� a Galaxiei, singura priveli�te posibil� de pe o lame ca Terminus, situat� la marginea extrem� a spiralei celei mai �ndep�rtate a Galaxiei.

��Cred c� da, dar ce s� contemplu? E o priveli�te normal�.

��Bine�n�eles c�-i a�a, se porni Trevize. Tocmai de aceea nimeni n-o admir�. De ce s� te ui�i mai atent dac� o po�i vedea oric�nd? Acum, �ns�, o vei vedea, dar nu de pe Terminus, unde cea�a �i norii te �mpiedic� tot timpul. O vei admira cum nu �i s-a �nt�mplat niciodat� pe Terminus, indiferent c�t de mult ai f�cut-o sau c�t de limpede sau �ntunecat ar fi fost cerul. Ce mult a� vrea s� nu fi ie�it �n spa�iu p�n� acum, astfel �nc�t, la fel ca �i tine, s� pot vedea Galaxia �n frumuse�ea ei pur� pentru �nt�ia dat�.

�mpinse un scaun c�tre Pelorat:

��Stai jos, Janov. S-ar putea s� dureze pu�in. Trebuie s� m� familiarizez cu computerul. Din c�te am sim�it deja, �tiu c� imaginea e holografic� a�a c� nu vom avea nevoie de ecran. Computerul stabile�te leg�tura direct cu creierul meu, dar cred c� �l pot face s� proiecteze o imagine obiectiv� pe care s-o vezi �i tu. Stinge lumina, te rog! Ei, ce n�t�ng sunt! Voi pune computerul s� fac� asta. R�m�i pe loc.

Trevize intr� �n leg�tur� cu computerul care �i prinse m�na cu c�ldur� �i intimitate.

Lumina se stinse gradat �i Pelorat se foi nelini�tit �n �ntuneric.

��Nu te agita, Janov, �l calm� Trevize. S-ar putea s� �nt�mpin dificult��i �n controlarea computerului, dar voi proceda cu precau�ie �i de aceea te rog s� ai r�bdare. Acum vezi? Semiluna aceea.

Era suspendat� �n bezna din fa�a lor. La �nceput neclar� �i parc� �nv�luit� �n aburi u�ori, dar devenind tot mai clar� �i mai str�lucitoare.

Pelorat era at�t de cople�it �nc�t abia reu�i s� �ntrebe:

��Terminus? Suntem chiar at�t de departe de el?

��Da, pentru c� nava se deplaseaz� cu vitez� mare.

Traiectoria navei descrise o curb� �n partea �nnoptat� a Terminusului care ap�rea ca o semilun� puternic luminat�. Trevize se sim�i brusc �mboldit de ideea de a efectua un arc larg pentru ca nava s� ajung� deasupra suprafe�ei planetei unde era zi pentru a i-o ar�ta �n toat� splendoarea, dar se ab�inu.

Poate c� Pelorat ar fi v�zut ceva cu totul nou, dar frumuse�ea ar fi fost destul de comun�. Existau prea multe fotografii, har�i globuri. Orice copil �tia cum arat� Terminus din spa�iu. O planet� acoperit� de ap� �ntr-o propor�ie mai mare dec�t majoritatea planetelor. O planet� bogat� �n ap� dar s�rac� �n minerale, potrivit� agriculturii dar cu o industrie grea nu deosebit de dezvoltat�, �ns� cea mai bun� din Galaxie �n privin�a tehnologiilor avansate �i a miniaturiz�rii.

Dac� ar putea determina computerul s� foloseasc� microunde pe care s� le transforme �ntr-un model vizibil, ar vedea oricare dintre cele zece mii de insule locuite ale Terminusului �mpreun� cu singura insul� suficient de mare pentru a fi considerat� continent, unde se afla Terminus City �i�

�ntoarce-te!

Fusese doar un g�nd, un exerci�iu de voin��, �ns� imaginea se schimb� imediat. Semiluna str�lucitoare se deplas� spre periferia c�mpului vizual �i disp�ru. Vedea acum doar spa�iul �ntunecat, lipsit de stele.

Pelorat �i drese glasul �i zise:

��A� vrea s� readuci imaginea Terminusului, b�iete. Parc� a� fi orbit.

�n vocea lui se f�cu sim�it� �ncordarea.

��N-ai orbit. Prive�te!

Cr�mpeie str�vezii de cea�� le ap�rur� �n fa��. Cea�a se destr�m� �i deveni tot mai str�lucitoare p�n� c�nd �ntreaga �nc�pere p�ru s� radieze.

�ndep�rteaz�!

Un alt exerci�iu de voin�� �i Galaxia se �ndep�rt�, de parc� ar fi fost privit� printr-un ochean �ntors, a c�rui capacitate de mic�orare a imaginii cre�tea clip� de clip�. Galaxia se contract� �i deveni o structur� cu luminozitate variabil�.

Contrast!

Imaginea c�tig� �n luminozitate, f�r� a-�i schimba dimensiunea �i �ntruc�t sistemul stelar de care apar�inea Terminus era situat deasupra planului galactic, Galaxia nu se vedea exact din margini. Era o dubl� spiral� puternic scurtat� c�tre extremit��i, cu �iruri �ntunecate de nebuloase care p�r�seau marginea p�lp�itoare de pe partea �n care se afla Terminus. P�cla l�ptoas� a nucleului, �ndep�rtat� �i mic�orat� din cauza distan�ei, p�rea ne�nsemnat�.

Profund impresionat, Pelorat spuse �n �oapt�:

��Ai avut dreptate. N-am v�zut-o niciodat� astfel. Nici nu visam c� exist� at�tea detalii.

��Nici n-aveai cum. Nu po�i vedea jum�tatea exterioar� atunci c�nd atmosfera Planetei se afl� �ntre tine �i Galaxie. De pe suprafa�a Terminusului abia dac� reu�e�ti s� �ntrez�re�ti nucleul.

��Ce p�cat c� imaginea frontal� e at�t de apropiat�.

��Nu neap�rat. Computerul �i-o poate prezenta din orice unghi. Trebuie doar s�-mi exprim dorin�a asta �i nici m�car nu-i nevoie s-o fac cu voce tare.

Schimb� coordonatele!

Acest exerci�iu de voin�� nu sem�na nicidecum cu un ordin precis, totu�i imaginea Galaxiei �ncepu s� sufere o u�oar� modificare; mintea lui �ndruma computerul, iar acesta trebuia s� se supun� dorin�ei lui.

Imaginea Galaxiei se roti �ncet, astfel �nc�t acum putea fi v�zut� la unghiuri drepte fa�� de planul galactic. Se �ntindea ca un v�rtej gigantic �i str�lucitor, cu rotunjimi �nv�luite �n bezn�, cu roiuri luminoase �i cu o incandescen�� central� unde nu se putea distinge nici un detaliu.

��Cum reu�e�te computerul s� vad� Galaxia din pozi�ia asta, care trebuie ca se afl� la o dep�rtare de peste cincizeci de mii de parseci? �ntreb� Pelorat, apoi ad�ug� cu o �oapt� re�inut�: Te rog s� m� ier�i c� �ntreb. Nu �n�eleg.

���tiu la fel de pu�ine lucruri despre computerul acesta ca �i tine. Dar p�n� �i un computer simplu poate regla coordonatele pentru a prezenta Galaxia din orice unghi, �ncep�nd cu ceea ce se poate detecta dintr-o pozi�ie normal�, prezent�nd, adic�, imaginea care apare din locul unde se afl� computerul �n spa�iu. Bine�n�eles c� folose�te doar informa�iile pe care le poate detecta dintru �nceput, a�a c�, atunci c�nd ne prezint� o vedere mai larg�, vor apare anumite goluri �i neclarit��i. �n cazul acesta, totu�i�

��Da?

��Avem o imagine excelent�. B�nuiesc c� e echipat cu o hart� complet� a Galaxiei �i ne-o poate ar�ta la fel de lesne din orice unghi!

��Ce �n�elegi prin hart� complet�?

��Coordonatele spa�iale ale fiec�rei stele care trebuie s� fie �n b�ncile de memorie ale computerului.

��Ale fiec�rei stele? f�cu Pelorat v�dit impresionat.

��Ei, probabil c� nu pentru toate cele trei sute de miliarde. Cu siguran�� c� ale stelelor care lumineaz� planete populate �i probabil c� sunt incluse �i cele din clasa de spectru K, precum �i cele mai luminoase. Asta ar �nsemna aproximativ �aptezeci �i cinci de miliarde.

��Orice stea a vreunui sistem populat?

��N-a� vrea s� sus�in ceea ce nu �tiu sigur; probabil c� nu-s toate. La urma urmelor, pe vremea lui Hari Seldon erau dou�zeci �i cinci de milioane de sisteme populate, ceea ce ar p�rea mult, �ns� asta �nseamn� doar o stea din o mie dou� sute. Iar apoi, �n cele cinci secole ce au urmat, destr�marea Imperiului nu a �mpiedicat colonizarea altor sisteme. Cred mai degrab� c� situa�ia asta a �ncurajat coloniz�rile. Mai sunt �nc� o mul�ime de planete locuibile c�tre care umanitatea se poate extinde, a�a c� s-ar putea ca ele s� fi sporit la treizeci de milioane. Exist� chiar posibilitatea ca cele recent colonizate s� nu figureze �n documentele Funda�iei.

��Dar cele vechi? Acestea ar trebui s� fie incluse, f�r� nici o excep�ie.

��A�a-mi imaginez. Nu pot b�ga m�na-n foc, desigur, dar m-ar mira ca vreun sistem locuit de mult� vreme s� lipseasc� din documente. S�-�i ar�t ceva, asta dac� posibilit��ile mele de a controla computerul merg at�t de departe.

Trevize f�cu un efort s�-�i �ncordeze m�inile care p�rur� s� se cufunde �i mai mult �n str�nsoarea u�oar� a computerului. Poate c� nici n-ar fi trebuit s� fac� asta; ajungea s� g�ndeasc� simplu �i f�r� grab�: Terminus!

Nici nu se �ncheg� bine g�ndul c� �i �i ap�ru, ca r�spuns, imaginea unui diamant de un ro�u orbitor, a�ezat chiar la marginea v�rtejului.

��Uite soarele nostru, zise el mi�cat. Asta-i steaua �n jurul c�reia se rote�te Terminus.

��Aha! exclam� Pelorat cu o �oapt� nesigur�.

Un punct de un galben str�lucitor c�p�t� via�� �ntr-un grup numeros de stele din chiar inima Galaxiei, situat �ns� �ntr-o parte a incandescen�ei centrale. Era mai apropiat de marginea Galaxiei spre care se afla Terminus.

��Iar acela, zise Trevize, este soarele Trantorului.

Se auzi un nou oftat, apoi Pelorat �ndr�zni:

��Sigur? Se spune c� Trantor este situat �n centrul Galaxiei.

���ntr-un fel chiar este. Foarte aproape de centru, at�t c�t s� poat� fi locuibil. E mai apropiat dec�t orice alt sistem populat. O gaur� neagr� formeaz� adev�ratul centru al Galaxiei, iar ea are masa a circa un milion de stele, astfel c� reprezint� un loc de o violen�� deosebit�. Dup� c�te �tiu, nu exist� via�� acolo �i probabil c� nici nu poate exista. Trantor face parte din subinelul cel mai apropiat de centru al bra�elor spiralei �i crede-m� c� dac�-ai vedea cerul nop�ii de acolo ai avea impresia c� se afl� exact �n miezul Galaxiei. E �nconjurat de o aglomerare extrem de bogat� de stele.

��Golan, ai fost pe Trantor? �ntreb� Pelorat plin de invidie.

��Nu tocmai, �ns� am v�zut reprezent�ri holografice ale cerului s�u.

Trevize arunc� o privire �ntunecat� c�tre Galaxie. �n c�utarea celei de-a Doua Funda�ii, pe vremea Cat�rului toat� lumea cercetase h�r�ile Galactice �i pe aceast� tem� fuseser� scrise �i filmate nenum�rate volume.

�i toate astea pentru c� Hari Seldon afirmase, de la �nceput, c� a Doua Funda�ie va fi �ntemeiat� �la cel�lalt cap�t� al Galaxiei, numind acel loc �Cap�tul Stelei�.

La cel�lalt cap�t al Galaxiei! Exact �n clipa c�nd Trevize g�ndi asta, se ivi o linie delicat� �i albastr� care se �ntindea de la Terminus prin gaura neagr� din centrul Galaxiei, c�tre cealalt� extremitate. Trevize tres�ri f�r� s�-�i dea seama. Nu ceruse �n mod explicit linia, dar se g�ndise la ea destul de limpede �i asta �i fusese suficient computerului.

Dar bine�n�eles c� ruta �n linie dreapt� c�tre partea opus� a Galaxiei nu �nseamn� neap�rat un indiciu privind �cel�lalt cap�t� la care se referise Seldon. Doar Arkady Darell (dac� ar fi fost s� dea crezare autobiografiei ei) fusese cea care folosise expresia �un cerc nu are cap�t� pentru a ar�ta ceea ce acum toat� lumea considera drept adev�rat�

�i, cu toate c� Trevize �ncerc� s�-�i �n�bu�e g�ndul, computerul fusese mai iute dec�t el. Linia albastr� se �terse �i �n locul ei ap�ru un cerc ce aproape c� tivea cu albastru Galaxia �i trecea prin punctul ro�u aprins, adic� prin soarele Terminusului.

Un cerc nu are cap�t, iar dac� cercul �ncepe la Terminus, �i pornim �n c�utarea celuilalt cap�t, asta n-ar �nsemna altceva dec�t o revenire pe Terminus, �i exact acolo trebuia s� fi fost �ntemeiat� a Doua Funda�ie, popul�nd aceea�i lume ca �i Prima.

Dar dac� �n realitate nimeni n-o g�sise, �i a�a-zisa descoperire a celei de-a Doua Funda�ii r�m�sese o iluzie, arunci ce era de f�cut? �n aceast� situa�ie ce altceva, �n afar� de linia dreapt� �i de cerc, ar putea clarifica totul?

��Ai �nceput s� creezi iluzii? �ntreb� Pelorat. Ce-i cu cercul acela albastru?

��Testam comenzile. Ai vrea s� localiz�m P�m�ntul? Dup� c�teva clipe de t�cere, Pelorat se hot�r� s� vorbeasc�:

��Glume�ti?

��Nu. S� �ncerc�m.

�ncerc�, dar nu se-nt�mpl� nimic.

��Regret, zise Trevize.

��Nu e acolo? Nu exist� P�m�ntul?

��Presupun c� am g�ndit gre�it comanda, de�i nu mi se pare posibil. Mai degrab� cred c� P�m�ntul nu este inclus pe lista pe care o are computerul la dispozi�ie.

��Ar putea figura sub un alt nume.

Trevize prinse ideea din zbor:

��Sub ce nume, Janov?

Pelorat r�mase t�cut �i, la ad�postul �ntunericului, Trevize z�mbi. Se g�ndi c� o dat� cu trecerea vremii exista posibilitatea ca lucrurile s� se clarifice. S� mai a�tepte pu�in. S� nu for�eze lucrurile. Apoi, �n mod deliberat, schimb� subiectul:

��M� �ntreb dac� am putea manipula timpul.

��Timpul? �i cum am putea face asta?

��Galaxia se rote�te. Terminusului �i trebuie aproximativ jum�tate de miliard de ani pentru a efectua o rota�ie complet� de-a lungul circumferin�ei mari a Galaxiei. Stelele mai apropiate de centru termin� aceast� c�l�torie mult mai repede, desigur. S-ar putea ca �n computer s� existe date referitoare la mi�carea fiec�rei stele fa�� de gaura neagr� central� �i, dac� e a�a, vom comanda computerului s� multiplice fiecare mi�care de milioane de ori astfel �nc�t s� fac� vizibil efectul de rota�ie. S� �ncerc s�-i comand asta.

Comunic� instruc�iunea �i nu putu s� nu-�i simt� mu�chii �ncord�ndu-se sub efortul de voin�� pe care-l exercit�, ca �i cum ar fi cuprins Galaxia �n bra�e �i ar fi accelerat-o, r�sucind-o, oblig�nd-o s� se roteasc�, �i ar fi �nt�mpinat o rezisten�� uria�� �n aceast� teribil� �ncercare.

Galaxia se mi�c�. �ncet, maiestuos, ea se rotea �n direc�ia �n care ar fi trebuit s� se mi�te pentru ca bra�ele spiralei s� se str�ng�. Timpul se scurgea neb�nuit de repede � un timp fals, artificial � �i �n aceast� mi�care stelele devenir� lic�riri evanescente.

Ici �i colo, unele dintre cele mai mari c�p�tar� o culoare ro�u �n�his, cresc�nd �n str�lucire pe m�sur� ce redeveneau gigante ro�ii. Iar apoi, o stea dintr-o aglomerare central� explod� f�r� s� scoat� vreun sunet produc�nd o v�paie orbitoare care, pentru o frac�iune de secund�, �ntunec� restul Galaxiei �i apoi se mistui. Dup� aceea mai v�zur� o explozie �ntr-unul dintre bra�ele spiralei, apoi alta, nu departe de prima.

��Supernove, spuse Trevize cu o voce tremur�toare.

Putea computerul s� anticipeze cu precizie ce stele vor exploda �i c�nd? Ori folosea doar un model simplificat care servea pentru a arata viitorul stelelor �n termeni mai degrab� generali dec�t exac�i?

Cu o voce g�tuit� de emo�ie, Pelorat reu�i s� �ngaime:

��Galaxia seam�n� cu o vietate care se t�r�te prin spa�iu.

��A�a e, spuse Trevize, dar am obosit. Dac� nu �nv�� s� transmit instruc�iuni cu mai pu�in efort, nu voi putea continua jocul acesta prea mult� vreme.

Se desprinse. Galaxia �i �ncetini mi�carea, apoi se opri, se �nclin� p�n� reveni la pozi�ia lateral� din care o v�zuser� la �nceput.

Trevize �nchise ochii �i trase cu nesa� aer �n piept. Sim�i cum Terminus se f�cea tot mai mic �n urma lor, �n timp ce ultimele cr�mpeie de atmosfer� se r�reau. Sim�i toate navele aflate �n spa�iul din jurul Terminusului.

Nu-i trecu prin minte s� verifice dac� se putea constata ceva neobi�nuit �n leg�tur� cu vreuna dintre navele acelea. Exista oare o nav� care s� posede ac�ionare gravitic� la fel ca �i nava lui �i a c�rei traiectorie s� o copieze pe a sa mai mult dec�t ar fi admis legile probabilit��ii?

TRANTOR!

Vreme de opt mii de ani fusese capitala unei puternice entit��i politice care cuprinsese o uniune mereu cresc�nd� de sisteme planetare. Dou�sprezece mii de ani dup� aceea devenise capitala unei entit��i politice care includea �ntreaga Galaxie. Constituia centrul, inima, chintesen�a Imperiului Galactic.

Imperiul nu putea fi conceput f�r� ca mai �nt�i s� te g�nde�ti la Trantor.

Trantor nu atinsese apogeul dezvolt�rii sale dec�t atunci c�nd destr�marea Imperiului devenise ireversibil�. De fapt, nimeni nu b�gase de seam� c� Imperiul �i pierduse capacitatea de progres �i de a privi �n exterior, deoarece Trantor era �nve�m�ntat �n metal str�lucitor.

Dezvoltarea culminase prin extinderea ora�ului la dimensiunile �ntregii planete. Popula�ia se stabilise (prin lege) la patruzeci �i cinci de miliarde �i singura suprafa�� acoperit� de verdea�� r�m�sese �n jurul Palatului Imperial �i a complexului compus din Biblioteca �i Universitatea Galactic�.

Suprafa�a de uscat �i ap� era �mbr�cat� �n metal. Zonele fertile �i de�ertice fuseser� de asemenea �nghi�ite �i transformate �n aglomer�ri umane, adev�rate jungle administrative, complexit��i computerizate, vaste spa�ii de depozitare �i p�strare a alimentelor �i a pieselor de schimb. Lan�urile muntoase fuseser� retezate iar depresiunile nivelate. Nesf�r�itele coridoare ale ora�ului, s�pate sub nivelul platourilor continentale �i al oceanelor se transformaser� �n gigantice bazine subterane destinate acvaculturii � singura (�i ne�ndestul�toarea) surs� intern� de hran� �i de minerale.

Leg�turile cu Lumile Exterioare, de la care Trantor �i ob�inea resursele trebuincioase, depindeau de miile de spa�io-porturi, de zecile de mii de nave de lupt�, de sutele de mii de nave comerciale; de milioanele de nave de transport.

Nici un ora� de m�rime comparabil� nu suferise asemenea transform�ri �ntr-o perioad� de timp at�t de scurt�. Nici o planet� din Galaxie nu folosise energia solar� �ntr-o asemenea m�sur� �i nici nu f�cuse eforturi at�t de disperate pentru a evacua c�ldura rezidual�. Radiatoarele ajungeau p�n� la straturile mai rarefiate ale atmosferei �n timpul nop�ii, �i erau readuse sub carapacea de metal a ora�ului �n cursul zilei. Planeta se rotea, iar radiatoarele se ridicau tot mai sus o dat� cu c�derea nop�ii �i coborau �ncet-�ncet pe m�sur� ce lumina zilei cre�tea. A�a se f�cea c� Trantor avea o asimetrie artificial� care aproape c� devenise simbolul s�u.

Ajuns la un asemenea apogeu, Trantor conducea Imperiul!

�l conducea �n mod ineficient, �ns� nimeni �i nimic n-ar fi fost �n stare s� guverneze bine. Imperiul era prea �ntins pentru a fi condus de pe o singur� lume chiar sub domnia celui mai activ dintre �mp�ra�i. �i cum ar fi putut Trantor s� guverneze cu succes c�nd, �n cursul secolelor de destr�mare, coroana Imperial� devenise obiect de tranzac�ie �ntre politicieni �ire�i �i incompeten�i care nu vedeau mai departe de v�rful nasului, iar birocra�ia se transformase treptat �ntr-o clas� de oameni coruptibili?

Dar chiar �i �n perioadele sale cele mai sumbre, exista ceva care f�cea �ntreaga ma�in�rie s� func�ioneze �n continuare. F�r� Trantor, Imperiul Galactic n-ar fi putut merge �nainte.

Imperiul se n�ruia ne�ncetat, dar at�ta vreme c�t Trantor r�m�nea �n locul s�u, esen�a Imperiului se p�stra si-�i men�inea un aer de m�ndrie, eternitate, tradi�ie �i putere �i, de ce nu, de exaltare.

Numai atunci c�nd s-a produs ceea ce era de neconceput � c�nd Trantor s-a pr�bu�it �i a fost devastat, cet��enii s�i uci�i cu milioanele �i l�sa�i s� moar� de foame cu miliardele; c�nd impun�toarea carcas� de metal a fost sf�rtecat�, g�urit�, topit� sub atacurile flotei �barbare� � abia atunci s-a considerat c� Imperiul se pr�bu�ise. Supravie�uitorii fostei mari puteri au continuat s� distrug� ceea ce mai r�m�sese �ntreg �i, �n decursul unei genera�ii, din cea mai impun�toare planet� cunoscut� de umanitate, Trantor devenise un ne�nchipuit v�lm�ag de mine.

Asta se �nt�mplase cu aproximativ dou� secole �i jum�tate �n urm�. Pentru restul Galaxiei, Trantor r�m�sese �n amintirea tuturor a�a cum fusese odinioar�. Avea s� d�inuie pe vecie ca scen� preferat� a romanelor istorice, simbolul �i amintirea duioas� a trecutului, cuv�ntul �ndr�git �n maxime precum: �Toate drumurile stelare duc spre Trantor�, sau �Socoteala de-acas� nu se potrive�te cu cea de pe Trantor� sau �Cum frumosul �i ur�tul tot a�a Trantor �i lutul�.

Asta, pentru restul Galaxiei�

Pentru Trantor, �ns�, acest lucru nu era adev�rat. Trantor! Imaginea vechiului Trantor fusese uitat� cu totul. Metalul de la suprafa�� disp�ruse aproape complet. Trantor era acum o lume cu o popula�ie redus�, format� din fermieri care produceau pentru ei �n�i�i, un loc unde rareori ajungeau nave comerciale care, atunci c�nd soseau, nu erau primite cu mult� bucurie. �nsu�i cuv�ntul �Trantor�, �nc� folosit �n mod oficial, disp�ruse din limbajul oamenilor. Trantorienii o numeau acum �Comin�, ceea ce �n dialectul lor ar fi reprezentat �C�min� din Galactica Standard.

Quindon Shandess se g�ndea la toate acestea �i la multe altele �n timp ce st�tea lini�tit, �ntr-o binecuv�ntat� stare de semiadormire, �n care putea s�-�i lase mintea s� hoin�reasc� �n voie.

Era Prim Orator al celei de-a Doua Funda�ii de optsprezece ani �i, dac� g�ndirea lui avea s�-�i p�streze vigoarea �i abilitatea de a continua r�zboaiele politice, putea s�-�i mai p�streze pozi�ia �nc� zece sau doisprezece ani.

El era omologul, altfel spus, imaginea �n oglind� a Primarului de pe Terminus, care c�rmuia Prima Funda�ie, dar se deosebea foarte mult de acesta �n toate privin�ele. Primarul Terminusului era cunoscut �n �ntreaga Galaxie, iar, ca urmare, Prima Funda�ie reprezenta �Funda�ia� pentru toate lumile. Primul Orator al celei de-a Doua Funda�ii era cunoscut doar colaboratorilor s�i.

�i cu toate acestea, cea care de�inea adev�rata putere, sub conducerea sa �i a predecesorilor s�i, era cea de-a Doua Funda�ie. Prima Funda�ie de�inea �nt�ietatea �n domeniul puterii fizice, al tehnologiei �i al armelor. A Doua Funda�ie de�inea suprema�ia �n domeniul puterii mentale, al g�ndirii �i al capacit��ii de control. �n cazul oric�rui fel de conflict �ntre cele dou�, ce importan�� ar fi avut num�rul de nave �i de arme aflat la dispozi�ia Primei Funda�ii dac� a Doua Funda�ie controla g�ndirea celor care ac�ionau navele �i armele?

Dar c�t se va mai putea bucura aceast� putere secret�?

Ca al dou�zeci �i cincilea Prim Orator, purtase povara acestei �ndatoriri mai mult� vreme dec�t al�i predecesori. Oare nu s-ar cuveni s� renun�e la pozi�ie �i s� le fac� loc aspiran�ilor mai tineri? Unul dintre ei ar fi fost Oratorul Gendibal, cel mai dornic �i recent primit dintre membrii Mesei. Shandess era preocupat de �nt�lnirea din acea sear�. Avea s� a�tepte cu acela�i interes �i posibila preluare a func�iei �ntr-o buna zi?

R�spunsul la aceast� �ntrebare era c� Shandess nu se g�ndea serios s�-�i p�r�seasc� pozi�ia. �inea prea mult la ea.

R�m�nea pe loc pentru c�, �n ciuda v�rstei �naintate, era perfect capabil s�-�i onoreze �ndatoririle. Albise, dar p�rul �i fusese dintotdeauna mai decolorat �i-l purta foarte scurt, astfel �nc�t culoarea nu avea mare importan��. Ochii �i erau alba�tri sp�l�cit, iar �mbr�c�mintea se conforma stilului auster al fermierilor de pe Trantor.

Primul Orator putea cobor� �n mijlocul poporului Hamish, trec�nd neobservat, dar p�str�ndu-�i totu�i puterile ascunse. Dac� �i concentra mintea �i privirea putea determina oamenii s� ac�ioneze conform dorin�elor lui, f�r� ca mai t�rziu ace�tia s� p�streze vreo amintire despre ceea ce f�cuser�.

Rareori se �nt�mpla a�a ceva. Aproape niciodat�. Regula de Aur a celei de-a Doua Funda�ii suna: �S� nu �ntreprinzi nimic dec�t dac� trebuie, iar c�nd trebuie s� ac�ionezi, ezit�.�

Primul Orator l�s� s�-i scape un oftat u�or. Via�a �n vechea Universitate, �n vecin�tatea grandoarei �nc�rcat� de melancolia ruinelor Palatului Imperial, nu se putea s� nu-l �ndemne uneori s� cugete la Regula de Aur.

Pe vremea Marii Devast�ri, Regula de Aur fusese pus� la mare �i grea �ncercare. Nu se g�sise nici o cale de salvare a Trantorului f�r� a sacrifica Planul Seldon privind �ntemeierea celui de-al Doilea Imperiu. Cru�area vie�ii a patruzeci �i cinci de miliarde ar fi reprezentat o atitudine uman�, dar aceast� alternativ� �nsemna p�strarea Primului Imperiu, ceea ce n-ar fi dus dec�t la am�narea verdictului. Peste alte c�teva secole s-ar fi ajuns la o distrugere �i mai mare �i probabil c� niciodat� nu s-ar mai fi putut �ntemeia al Doilea Imperiu.

Primii Oratori de odinioar� concepuser� vreme de zeci de ani Devastarea care fusese anticipat� cu claritate, �ns� nu �ntrev�zuser� nici o solu�ie, nici o modalitate de a asigura �i salvarea Trantorului �i impecabila constituire a celui de-al Doilea Imperiu. Fusese ales r�ul cel mai mic, iar Trantor pierise!

La vremea aceea, membrii celei de-a Doua Funda�ii reu�iser� s� salveze ca prin urechile acului complexul Universitate/Bibliotec� �i trebuie spus c� �i aceast� solu�ie crease un sentiment de vinov��ie. Cu toate c� nimeni nu putuse demonstra c� p�strarea intact� a complexului contribuise la ridicarea meteoric� a Cat�rului, unii intuiau c� trebuia s� existe o leg�tur� �ntre acestea.

Asta era c�t pe ce s� n�ruiasc� toate planurile!

�i totu�i, dup� zecile de ani ale Devast�rii �i ale Cat�rului, sosise Secolul de Aur al celei de-a Doua Funda�ii.

�nainte de asta, dup� moartea lui Seldon, membrii celei de-a Doua Funda�ii se �ngropaser� �n Bibliotec� precum c�rti�ele, vreme, de peste dou� secole �i jum�tate, �n inten�ia de a se da la o parte din calea sus�in�torilor Imperiului. �ntr-o societate �ndrept�ndu-se spre ruin� �i c�reia �i p�sa din ce �n ce mai pu�in de Biblioteca Galactic�, numit� �n fel �i chip, ei slujeau ca bibliotecari, iar institu�ia c�zuse �n desuetudine, ceea ce se potrivea perfect scopurilor lor.

Duceau o via�� nedemn� �i umil�. Nu contribuiau dec�t la conservarea Planului, �n timp ce departe, la cap�tul Galaxiei, Prima Funda�ie lupta din r�sputeri s� supravie�uiasc� �mpotriva atacurilor unor du�mani mai puternici dec�t ea, f�r� a primi ajutor din partea celei de-a Doua Funda�ii �i f�r� a avea m�car cuno�tin�� de existen�a ei.

A Doua Funda�ie a fost eliberat� prin Marea Devastare � un alt motiv pentru care nimeni �i nimic n-a �mpiedicat Devastarea (t�n�rul Gendibal, care era curajos, afirmase recent c� eliberarea fusese motivul principal).

Dup� Marea Devastare, Imperiul disp�ruse �i, �n vremurile ce urmaser�, supravie�uitorii de pe Trantor nu c�lcaser� nechema�i pe teritoriul celei de-a Doua Funda�ii. Aceasta se �ngrijise ca �ntregul complex Universitate / Bibliotec�, r�mas intact dup� Devastare, s� supravie�uiasc� �i Marii Re�nnoiri. Fuseser� p�strate �i ruinele Palatului. Metalul disp�ruse de pe cea mai mare parte a lumii. Uria�ele �i nesf�r�itele coridoare fuseser� acoperite, umplute, r�sucite, distruse, uitate; toate se aflau acum sub st�nci �i sol � cu excep�ia acestui loc, unde metalul �nc� mai �nconjura cl�dirile antice.

Complexul putea fi asemuit unui impun�tor monument �nchinat m�re�iei, un mausoleu al Imperiului, �ns� pentru poporul Hamish acestea erau locuri b�ntuite de duhuri, populate de stafii care nu trebuiau tulburate. Doar membrii Funda�iei mai puneau piciorul prin coridoarele str�vechi ori atingeau pere�ii str�lucitori din titan.

�i chiar �i a�a, din cauza Cat�rului care sosise pe Trantor, totul era c�t pe ce s� se n�ruiasc�. Ce s-ar fi �nt�mplat dac� el ar fi aflat adev�rul despre lumea pe care o locuise o vreme? Armele lui fizice erau cu mult mai puternice dec�t cele aflate la dispozi�ia celei de-a Doua Funda�ii, iar armele lui mentale aproape la fel de redutabile. Necesitatea de a nu �ntreprinde nimic �n afar� de ceea ce trebuia �i �n�elegerea faptului c� orice �ans� de a c�tiga o b�t�lie imediat� putea purta �n sine germenele unui e�ec de propor�ii mai mari, ar fi �mpiedicat a Doua Funda�ie s� ac�ioneze.

�i dac� n-ar fi existat Bayta Darell �i acea ac�iune fulger�toare� C�ci �i aceea se petrecuse f�r� interven�ia sau ajutorul celei de-a Doua Funda�ii.

Iar dup� aceea, Secolul de Aur c�nd, �ntr-un fel sau altul, Primii Oratori ai vremii au g�sit mijlocul prin care au putut deveni activi, pun�nd cap�t carierei de cuceritor a Cat�rului, control�ndu-i �n cele din urm� g�ndirea, iar apoi oprind chiar Prima Funda�ie atunci c�nd ea a �nceput a fi b�nuitoare �i din cale afar� de curioas� privind natura �i identitatea celei de-a Doua Funda�ii. Preem Palver, al nou�sprezecelea �i cel mai de seam� Prim Orator, reu�ise � nu f�r� sacrificii �ngrozitoare � s� �ndep�rteze toate aceste primejdii �i salvase Planul Seldon.

De o sut� dou�zeci de ani �ncoace, a Doua Funda�ie era iar�i ceea ce fusese odinioar�, r�m�n�nd ascuns� �ntr-o regiune de pe Trantor. Nu se mai ascundea de reprezentan�ii Imperiului, ci de Prima Funda�ie, care era la fel de �ntins� ca �i fostul Imperiu Galactic �i care dispunea de o for�� tehnologic� mult mai puternic�.

�n c�ldura pl�cut�, Primul Orator �nchise ochii �i alunec� u�or �n starea aceea inexprimabil� �n care putea tr�i experien�e halucinatorii lini�titoare, c�nd nici nu visa, dar nici nu g�ndea con�tient.

Se sf�r�ise cu atmosfera sumbr� �i ap�s�toare. Totul avea s� fie bine. Trantor �nc� era capitala Galaxiei, pentru c� a Doua Funda�ie se afla aici, mai puternic� �i mai capabil� de a controla evenimentele dec�t fusese vreodat� �n stare chiar �mp�ratul.

Prima Funda�ie va fi �ncorsetat� �i dirijat� �i va ac�iona cum se cuvine. Chiar de-ar avea cele mai grozave nave �i arme, ea n-ar putea �ntreprinde nimic at�ta vreme c�t conduc�torii ei importan�i ar fi, la nevoie, controla�i pe cale mental�.

Iar al Doilea Imperiu se va na�te, dar nu va sem�na cu primul. Va fi un Imperiu Federal, �n care p�r�ilor componente li se vor �ncredin�a apreciabile puteri de autoconducere, astfel �nc�t s� nu se manifeste puterea iluzorie a unui guvern militar �i centralizat, c�ruia, �n fond, s�-i lipseasc� autoritatea. Noul Imperiu va fi mai destins, mai suplu, mai flexibil, mai capabil de a rezista tensiunilor �i va fi �ntotdeauna dirijat � dar �ntotdeauna � de c�tre oamenii ne�tiu�i ai celei de-a Doua Funda�ii. Trantor va fi �n continuare capitala, mai puternic�, datorit� celor patruzeci de mii de psihoistorici, femei �i b�rba�i, dec�t fusese vreodat� cu cele patruzeci �i cinci de miliarde de locuitori ai ei.

Primul Orator se trezi brusc. Soarele cobor�se spre asfin�it. �i sc�pase vreun murmur? Spusese ceva cu voce tare?

Dac� a Doua Funda�ie trebuie s� �tie mult �i s� vorbeasc� pu�in, atunci Oratorii c�rmuitori trebuiau s� �tie cel mai mult �i s� vorbeasc� cel mai pu�in.

Z�mbi crispat. Era at�t de tentant s� devin� patriot trantorian �i s� considere c� singurul scop al celui de-al Doilea Imperiu �intea s� aduc� hegemonia Trantorului. Seldon atr�sese aten�ia asupra primejdiei; anticipase p�n� �i aceast� posibilitate cu cinci secole �nainte ca a�a ceva s� se poat� �nt�mpla.

Primul Orator nu dormitase prea mult. �nc� nu sosise ora audien�ei lui Gendibal.

Shandess a�tepta cu interes aceast� �ntrevedere particular�. Gendibal era �ndeajuns de t�n�r ca s� vad� cu ochi mai limpezi �ntregul Plan Seldon �i suficient de inteligent ca s� �n�eleag� ceea ce al�ii n-ar fi reu�it. �i nu putea fi exclus� posibilitatea ca Shandess s� desprind� ceva nou din ceea ce avea t�n�rul de spus.

Nimeni nu va �ti vreodat� c�t de mult profitase Preem Palver � �nsu�i marele Palver � �n ziua c�nd t�n�rul Kol Benjoam, care nu �mplinise �nc� treizeci de ani, venise s� vorbeasc� cu el despre c�ile posibile de a manipula Prima Funda�ie. Benjoam, socotit mult dup� aceea drept cel mai mare teoretician dup� Seldon, nu a scos o vorb� despre acea �nt�lnire �n anii ce au urmat, �ns� a devenit cel de-al dou�zeci �i unulea Prim Orator. Unii chiar atribuiau meritele mai mult lui Benjoam dec�t lui Palver pentru marile realiz�ri din vremea administra�iei Palver.

Shandess se amuz� g�ndindu-se la ceea ce ar putea s�-i comunice Gendibal. Era o tradi�ie ca tinerii subtili s�-�i expun� �ntreaga teorie �n chiar prima faz� arunci c�nd se aflau pentru prima oar� singuri fa�� �n fa�� cu Primul Orator. Ne�ndoios c� niciodat� nu solicitau acea prim� audien�� pentru ceva lipsit de importan��, c�ci dac� Primul Orator socotea c� erau lipsi�i de argumente serioase, asta le putea distruge �ntreaga carier�.

Patru ore mai t�rziu, Gendibal se afla �n fa�a lui. T�n�rul nu p�rea st�njenit. A�tepta calm ca Shandess s� �nceap� discu�ia.

��Orator, ai solicitat audien�� �ntr-o problem� important�. N-ai vrea s� mi-o expui �n rezumat?

Iar Gendibal vorbi rar �i calm, de parc� ar fi povestit ce m�ncase la masa de pr�nz:

��Prim Orator, Planul Seldon este lipsit de sens!

Lui Stor Gendibal nu-i trebuiau dovezi din partea altora care s� �nt�reasc� sentimentul propriei valori. κi amintea c� aproape �ntotdeauna se dovedise altfel dec�t al�ii. Nu �mplinise nici zece ani c�nd un agent, care intuise capacitatea lui de g�ndire, �l recrutase pentru a Doua Funda�ie.

Dup� aceea, �n cursul anilor de studiu, ob�inuse rezultate remarcabile; fusese receptiv la psihoistorie la fel de u�or ca o nav� care r�spunde unui c�mp gravita�ional. Psihoistoria �l atr�sese, iar el se �ndreptase c�tre ea, citind textul lui Seldon referitor la problemele fundamentale, �n vreme ce al�ii de v�rsta lui f�ceau eforturi ca s� �n�eleag� �i s� foloseasc� ecua�iile diferen�iale.

La cincisprezece ani intrase la Universitatea Galactic� Trantor (dup� cum fusese rebotezat� �n mod oficial Universitatea Trantor), dup� o discu�ie �n cursul c�reia, fiind �ntrebat care-i erau ambi�iile, el r�spunsese hot�r�t: �S� devin Prim Orator �nainte de a �mplini patruzeci de ani.�

Nu �ndr�znea s� �inteasc� spre func�ia de Prim Orator f�r� preg�tirea necesar�. �ntr-un fel sau altul, dob�ndirea ei i se p�rea o certitudine, dar scopul lui era s� ajung� la aceast� �nvestitur� �n tinere�e. Chiar �i Preem Palver avusese patruzeci �i doi de ani c�nd primise rangul.

Expresia de pe chipul examinatorului se schimbase atunci c�nd Gendibal afirmase acest lucru, dar t�n�rul �i �nsu�ise deja psiholimbajul �i putuse interpreta acea tres�rire.La fel de bine �tia, de parc� examinatorul i-ar fi dat de �tire, c� �n dosarul lui va apare o scurt� men�iune, �n sensul c� va fi un student greu de controlat.

P�i bine�n�eles! Gendibal voia s� fie greu de manipulat.

Peste dou� luni avea s� �mplineasc� treizeci �i unu de ani �i f�cea deja parte din Consiliul Oratorilor. Trebuia s� mai a�tepte cel mult nou� am p�n� s� poat� deveni Prim Orator �i �tia c� va reu�i. Aceast� audien�� la actualul Prim Orator era de �nsemn�tate crucial� pentru planurile lui �i, �n str�dania de a l�sa o impresie deosebit�, nu precupe�ise nici un efort pentru a st�p�ni la perfec�ie psiholimbajul.

C�nd doi Oratori ai celei de-a Doua Funda�ii comunic�, limbajul lor nu seam�n� cu nici un altul din Galaxie. Este, �n aceea�i m�sur�, un limbaj compus at�t din gesturi evanescente �i cuvinte, precum �i din modele mentale schimb�toare, inteligibile doar lor.

Un necunosc�tor ar putea prinde fr�nturi de vorbe c�nd �i c�nd, dar multe idei se transmit pe calea g�ndului, iar aceste comunic�ri ar r�m�ne intraductibile cuiva care nu este el �nsu�i Orator.

Limbajul Oratorilor se bucura de avantajul rapidit��ii �i al infinitelor nuan��ri, dar p�c�tuia prin faptul c� f�cea aproape imposibil� ascunderea adev�ratelor p�reri.

Gendibal �i cuno�tea propria opinie despre Primul Orator. Sim�ea c� acesta trecuse de piscul puterii mentale. Dup� aprecierea lui Gendibal, Primul Orator nu anticipa �i nici nu era preg�tit s� fac� fa�� vreunei crize �i-i lipsea clarviziunea de a o dep�i dac� aceasta avea s� apar� cu adev�rat. �n ciuda bunelor inten�ii �i a amabilit��ii lui, el era pl�mada din care se �ntrupeaz� dezastrul.

Gendibal trebuia s� alunge toate acestea nu numai din cuvinte, gesturi �i expresii ale chipului, ci �i din propriile g�nduri. Nu �tia �n ce m�sur� va reu�i acest lucru, astfel ca Primul Orator s� nu surprind� vreo aluzie.

Lui Gendibal �i era deopotriv� de greu s� ignore sentimentele pe care Primul Orator le nutrea fa�� de el. Dincolo de bonomie �i de bun�voin��, vizibile �i destul de sincere, Gendibal putea detecta aerul u�or distant pe care-l creau �ng�duin�a �i sur�sul rece �i f�cu un efort de autocontrol mental pentru a nu l�sa s� se simt� vreun resentiment din aceast� pricin�, iar dac� i-ar fi sc�pat vreun gest, el s� fie c�t mai ne�nsemnat.

Primul Orator z�mbi �i se rezem� mai bine de sp�tarul jil�ului. Nu-�i pusese picioarele pe birou, dar prin acest gest reu�ise s� lase s� se �ntrevad� un amestec de siguran�� superioar� �i amici�ie �n care formalit��ile sunt de prisos, ceea ce-l f�cu pe Gendibal s� fie nesigur �n leg�tur� cu efectul afirma�iei lui.

�ntruc�t nu fusese invitat s� ia loc, Gendibal sim�i z�d�rnicia mi�c�rilor �i atitudinilor prin care-ar fi putut s�-�i mascheze sau s�-�i alunge nesiguran�a. Era imposibil ca Primul Orator s� nu �n�eleag� acest lucru.

��Planul Seldon este lipsit de sens? �ntreb� Shandess. Ce afirma�ie ie�it� din comun! Ai cercetat �nt�iul Radiant �n ultima vreme, Orator Gendibal?

���l studiez adesea, Prim Orator. E datoria mea s-o fac �i asta constituie o pl�cere pentru mine.

��Studiezi, �nt�mpl�tor, doar acele por�iuni care cad �n sarcina ta? �l cercetezi �n detaliile microscopice, adic� un sistem de ecua�ii aici, o tendin�� de reglare colo? E deosebit de important, bine�n�eles, �ns� eu l-am socotit �ntotdeauna drept un exerci�iu excelent pentru a �n�elege �ntreaga dezvoltare. Studierea �nt�iului Radiant pas cu pas e util�, �ns� observarea lui ca un continent te poate inspira. Ca s�-�i m�rturisesc un adev�r, Orator, nici eu nu l-am mai parcurs cam de mult� vreme. N-ai vrea s-o facem �mpreun�?

Gendibal nu �ndr�zni s� z�boveasc� cu r�spunsul. Trebuia s� r�spund� f�r� a se ofensa, pentru c� altfel n-ar fi reu�it deloc �n ceea ce-�i propusese:

��Ar fi o onoare �i o pl�cere, Prim Orator.

Primul Orator ap�s� pe o p�rghie aflat� pe o latur� a biroului. �n biroul oric�rui Orator exista c�te un Radiant, iar al lui Gendibal nu era cu nimic mai prejos dec�t cel pe care-l avea Primul Orator. A Doua Funda�ie devenise o societate egalitar� �n toate manifest�rile ei exterioare, mai precis, �n cele neimportante. �n realitate, singurul prerogativ oficial de care se bucura Primul Orator era acela ce rezulta din chiar titlul pe care-l purta: el vorbea �ntotdeauna primul.

Camera se cufund� �n bezn�, dar aproape instantaneu �ntunericul deveni clar-obscur �i sidefat. Pere�ii mai lungi ai camerei c�p�tar� o culoare crem care crescu �n luminozitate �i str�lucire �i �ntr-un t�rziu pe perete ap�rur� ecua�ii scrise cu caractere ordonate �i at�t de mici �nc�t abia de puteau fi citite.

��Dac� nu exist� vreo obiec�ie, �ncepu Primul Orator, l�s�nd s� se �n�eleag� de la sine c� nici nu va fi admis� vreuna, vom reduce amplificarea pentru a putea vedea c�t mai mult dintr-o singur� privire.

Scrisul ordonat se mic�or� p�n� ce caracterele devenir� sub�iri c�t firul de p�r, vagi �n�iruiri �ntunecate pe fundalul sidefat.

Primul Orator atinse tastele unei mici console ata�at� �n bra�ul jil�ului:

��Vom aduce totul �napoi, c�tre �nceputuri, pe vremea lui Hari Seldon �i vom crea o mi�care �nceat� de �naintare. Vom segmenta �uvoiul pentru a putea vedea doar c�te o decad� din dezvoltare dintr-o privire. Asta d� un sentiment minunat de scurgere a istoriei, f�r� a fi deranjat de detalii. Tare-s curios s� �tiu dac� ai f�cut asta vreodat�.

��Exact �n felul acesta n-am procedat, Prim Orator.

��Ar trebui s-o faci. E un sim��m�nt unic. Te rog s� observi c�t de r�zle�e sunt liniile negre de la �nceput. �n cursul primelor decade nu exista �ansa unor alte solu�ii. Punctele de bifurca�ie cresc totu�i exponen�ial pe m�sura trecerii timpului. Dac� n-ar fi faptul c�, imediat ce este urmat� o anumit� ramifica�ie, �n viitor ar dispare o vast� re�ea de alte ramifica�ii, toat� dezvoltarea aceasta ar deveni complet nemanevrabil�. Desigur, atunci c�nd ne ocup�m de viitor trebuie s� fim aten�i pe dispari�ia c�ror ramifica�ii ne baz�m.

���tiu asta, Prim Orator.

�n r�spunsul lui Gendibal r�zb�tu o not� de u�oar� iritare pe care nu �i-o putu �nfr�na.

Primul Orator nu acord� importan�� acestui r�spuns:

��Observ�, te rog, liniile �erpuitoare ale simbolurilor scrise cu ro�u. Alc�tuiesc un model. Dup� toate probabilit��ile, ele ar trebui s� existe aleatoriu, �ntruc�t fiecare Orator �i c�tig� locul gra�ie rafinamentelor pe care le adaug� Planului original. S-ar p�rea c�, la urma urmei, nu se poate anticipa punctul �n care poate fi ad�ugat� f�r� probleme o astfel de corec�ie ori punctul �n care un Orator anume �ncearc� s�-�i impun� propriile interese sau m�iestria, �i, cu toate astea, de mult� vreme am impresia c� amestecul de negru, apar�in�nd lui Seldon, �i ro�u, apar�in�nd Oratorilor, urmeaz� o lege sever� care depinde foarte mult de timp, dar prea pu�in de alte elemente.

Gendibal urm�ri fascinat cum scurgerea anilor �i a liniilor sub�iri scrise �n negru �i ro�u se �mpleteau �ntr-o �es�tur� aproape hipnotic�. Modelul �n sine nu �nsemna nimic. Importante erau simbolurile din care se compunea acest model.

Ici �i colo �i f�cea apari�ia c�te-un p�r�ia�, umfl�ndu-se, ramificandu-se �i devenind proeminent, apoi pr�bu�indu-se �n el �nsu�i �i disp�r�nd, acoperit de negru sau ro�u.

��Devia�ia albastr�, zise Primul Orator, �i sentimentul de dispre� pe care acesta �l st�rni �n mintea am�ndurora p�ru s�-i uneasc�. Trecem mereu prin situa�ia asta �i vom ajunge, evident, la Secolul Devia�iilor.

A�a se �i �nt�mpl�. Se putea spune cu precizie momentul �n care fenomenul distrug�tor pe care-l reprezentase Cat�rul ap�ruse �i cuprinsese �ntreaga Galaxie, pentru c� �nt�iul Radiant se �ntunec� dintr-o dat� din pricina p�r�ia�elor albastre �i ramificate, mai multe dec�t puteau fi stopate p�n� c�nd �ns�i �nc�perea p�ru s� devin� albastr� din cauza liniilor care se �ngro�au �i �nc�rcau peretele cu o poluare din ce �n ce mai str�lucitoare (poluare era singurul cuv�nt potrivit).

Totul crescu p�n� �ntr-un punct, apoi se stinse, se sub�ie �i liniile se adunar� �ntr-una singur� vreme de un secol p�n� s� dispar� cu totul. C�nd linia albastr� se f�cu nev�zut� �i c�nd Planul �i recap�t� culorile negru �i ro�u, se v�zu cu claritate interven�ia lui Preem Palver.

Tot �nainte, �nainte�

��Acesta este prezentul, remarc� Primul Orator cu o voce lipsit� de griji.

�nainte, spre viitor�

Apoi ap�ru o �ngustare �ntr-un veritabil nod constituit din linii negre str�ns �ntre�esute cu c�teva linii ro�ii.

��Iat� �ntemeierea celui de-al Doilea Imperiu, spuse Primul Orator.

Stinse �nt�iul Radiant �i camera fu inundat� de lumin� obi�uit�.

��A fost o experien�� emo�ionant�.

���ntr-adev�r, z�mbi Primul Orator, v�d c� e�ti foarte precaut nespun�nd pe nume acestei emo�ii, pe care te str�duie�ti, de altfel, s� nu o recuno�ti. Nu-i nimic. D�-mi voie s� clarific c�teva lucruri. �n primul r�nd, vei b�ga de seam� absen�a aproape total� a Devia�iei Albastre dup� epoca lui Preem Palver, cu alte cuvinte, �n ultimele dou�sprezece decenii. Vei constata, de asemenea, c� nu exist� probabilitatea apari�iei unor Devia�ii care s� dep�easc� clasa a cincea �n cursul urm�toarelor cinci secole. Vei mai observa c� noi am �nceput extinderea modific�rilor psihoistorice de detaliu p�n� dincolo de �ntemeierea celui de-al Doilea Imperiu. Dup� cum bine �tii, Hari Seldon, de�i un geniu care �i-a dep�it cu mult epoca, nu este �i nici n-ar putea fi atoate�tiutor. Noi am adus �mbun�t��iri Planului. Cunoa�tem cu mult mai mult despre psihoistorie dec�t ar fi putut el s� �tie vreodat�. Seldon �i-a �ncheiat calculele odat� cu na�terea Imperiului, iar noi am mers �i mai departe. Mi-a� permite s� spun, f�r� inten�ia de a jigni pe cineva, c� Hiper Planul, care trece dincolo de momentul �ntemeierii celui de-al Doilea Imperiu, este �n mare m�sur� opera mea �i mi-a adus func�ia pe care o am �n prezent. ��i spun acestea pentru a fi scutit de vorbe de prisos din partea ta. Dac� �ii seama de toate acestea, cum reu�e�ti s� ajungi la concluzia c� Planul Seldon este lipsit de sens? Nu are nici un punct slab. Simplul fapt c� a supravie�uit Secolului Devia�iilor, cu tot respectul pe care-l dator�m geniului lui Palver, constituie cea mai sigur� dovad� c� Planul nu are fisuri. Tinere, unde vezi sl�biciunea care te determin� s� etichetezi Planul drept lipsit de sens?

Gendibal se ridic� �n picioare �i r�mase neclintit:

��Ai dreptate, Prim Orator. Planul Seldon nu are nici un punct slab.

��Atunci, ��i retragi afirma�ia?

��Nu, Prim Orator. Sl�biciunea lui este tocmai lipsa fisurilor. Perfec�iunea lui este fatal�!

Primul Orator �l privi impasibil pe Gendibal. �nv��ase s�-�i controleze expresia chipului �i se distr� v�z�nd inabiiitatea lui Gendibal �n aceast� privin��. La fiecare replic�, t�n�rul f�cea tot ce-i st�tea �n putin�� s�-�i ascund� sentimentele, dar de fiecare dat� �i le dezv�luia complet.

Shandess �l studie cu r�ceal�. Era un t�n�r sl�bu� cu pu�in peste medie ca �n�l�ime, cu buze sub�iri �i m�ini osoase, �n ve�nic� agita�ie. Avea ochi negri, lipsi�i de umor, care acum p�reau s� ard� mocnit.

Primul Orator �tia c�-i va fi greu s�-l conving� s�-�i schimbe p�rerile:

��Te exprimi prin paradoxuri, Orator.

��Sun� ca un paradox, Prim Orator, deoarece sunt foarte multe lucruri �n Planul Seldon pe care Ie lu�m drept infailibile �i le accept�m f�r� s� le analiz�m.

��Mai exact, ce pui la �ndoial�?

���ns�i baza Planului. �tim cu to�ii c� Planul nu va func�iona dac� natura ori chiar propria lui existen�� sunt cunoscute prea multor oameni al c�ror viitor �l anticipeaz�.

��Cred c� Hari Seldon a �n�eles acest lucru. Sunt chiar convins c� a f�cut din aceasta una din axiomele fundamentale ale psihoistoriei.

��El n-a anticipat Cat�rul, Prim Orator, �i, prin urmare, nu a putut anticipa m�sura �n care a Doua Funda�ie va deveni o obsesie pentru oamenii Primei Funda�ii imediat ce Cat�rul le eviden�iase importan�a ei.

��Hari Seldon, porni s� spun� Primul Orator �i dup� un moment se cutremur� �i t�cu.

�nf��i�area fizic� a lui Hari Seldon era cunoscut� tuturor membrilor celei de-a Doua Funda�ii.

Pretutindeni erau prezente reproduceri ale lui, �n dou� sau trei dimensiuni, fotografice sau holografice, �n basorelief, �ez�nd sau st�nd �n picioare. Toate �l ar�tau �n ultimii ani de viat�. Toate �nf��i�au un b�tr�n blajin cu chipul smochinit �i purt�nd semnele �n�elepciunii v�rstei, simboliz�nd chintesen�a geniului ajuns la apogeu.

Dar Primul Orator �i aminti acum c� v�zuse o fotografie rar� care �l �nf��i�a pe Seldon t�n�r. Fotografia era ignorat� pentru c� a concepe un Seldon t�n�r �nsemna aproape o contradic�ie �n termeni. Cu toate acestea, Shandess o v�zuse �i �l str�fulger� g�ndul c� Stor Gendibal sem�na extraordinar de mult cu t�n�rul Seldon.

Ridicol! Era exact felul de supersti�ie de care sufereau to�i oamenii din c�nd �n c�nd, oric�t de ra�ionali ar fi fost ei. Se l�sase �n�elat de o asem�nare trec�toare. Dac� ar fi avut fotografia �n fa��, �i-ar fi dat seama pe dat� c� similitudinea era �n�el�toare. �i totu�i de ce �i trecuse ideea aceasta prin minte tocmai acum?

κi reveni. Fusese o tres�rire de o clip�, o r�t�cire trec�toare a g�ndurilor, prea scurt� pentru a putea fi detectat� de cineva care nu era Orator. Gendibal era liber s-o intrepreteze cum voia.

��Hari Seldon, relu� el foarte hot�r�t, �tia bine c� existau un num�r infinit de probabilit��i pe care nu le putea anticipa �i tocmai din acest motiv a �ntemeiat a Doua Funda�ie. N-a anticipat nici apari�ia Cat�rului, �ns� noi l-am recunoscut de �ndat� ce ne-a ap�rut �n cale �i l-am oprit. N-am anticipat obsesia ulterioar� a Primei Funda�ii �n ceea ce prive�te existen�a noastr�, dar am sim�it-o c�nd �i-a f�cut sim�it� prezenta �i am oprit-o. �n leg�tur� cu acestea, ce posibile sc�deri g�se�ti?

���n primul r�nd, spuse Gendibal, obsesia Primei Funda�ii �n ceea ce ne prive�te nu a �ncetat �nc�.

Se sim�ea o u�oar� lips� de respect �n vocea lui Gendibal. Observase tremurul din vocea Primului Orator (�i d�du seama Shandess) �i-l interpretase drept incertitudine. Acestei atitudini trebuia s� i se dea riposta cuvenit�.

Primul Orator interveni t�ios:

��D�-mi voie s� anticipez. Sunt oameni pe Prima Funda�ie care, compar�nd greut��ile inimaginabile ale primelor patru secole de existen�� cu calmul plat al ultimelor dou�sprezece decenii, vor trage concluzia c� aceasta nu se poate �nt�mpla dec�t dac� a Doua Funda�ie se �ngrije�te de bunul mers al Planului �i bine�n�eles c� ar fi �ndrept��i�i s� cread� asta. Vor socoti c�, la urma urmelor, a Doua Funda�ie nu a fost distrus� �i desigur vor avea dreptate s� g�ndeasc� astfel: De fapt, am primit rapoarte despre un t�n�r de pe Terminus, capitala Primei Funda�ii, un �nalt func�ionar guvernamental care este convins de toate acestea� �mi scap� numele�

��Golan Trevize, �l ajut� Gendibal. Eu am observat primul aceast� problem� �n rapoarte �i tot eu am �naintat-o c�tre biroul t�u.

��Da? f�cu Primul Orator cu o polite�e exagerat�. �i cum se face c� �i-ai concentrat aten�ia asupra lui?

��Unul dintre agen�ii no�tri de pe Terminus a trimis un raport plicticos referitor la membrii recent ale�i �n Consiliul lor � o lucrare de rutin� transmis� c�tre Oratori �i pe care to�i au ignorat-o.

��Ai recunoscut un spirit contestatar, nu-i a�a?

��C�tu�i de pu�in, r�spunse Gendibal �nfoindu-se. P�rea o persoan� nest�p�nit� c�reia �i place s� fac� tot soiul de lucruri ridicole, o descriere care mie nu mi se potrive�te. �n orice caz, am solicitat un studiu mai am�nun�it. Nu mi-a trebuit mult ca sa-mi dau seama c� ar fi putut deveni un material uman deosebit de valoros dac� ar fi fost recrutat la o v�rst� fraged�.

��Probabil, reveni Primul Orator, dar �tii c� nu facem recrut�ri pe Terminus.

���tiu bine asta. �n orice caz, chiar f�r� preg�tirea pe care-o avem noi, el dovede�te o intui�ie neobi�nuit�. Dar, desigur, extrem de nedisciplinat�. Prin urmare, n-am fost deosebit de surprins c�nd el a �n�eles c� a Doua Funda�ie �nc� exist�. Lucrul acesta mi s-a p�rut totu�i �ndeajuns de important pentru a trimite un raport c�tre biroul t�u.

��S� �n�eleg din tonul t�u c� au ap�rut elemente noi �n problema asta?

��Gra�ie capacit��ilor intuitive deosebit de dezvoltate, el a �n�eles c� noi exist�m �i a folosit aceast� descoperire �ntr-un mod tipic pentru indisciplina care-l caracterizeaz� �i, ca rezultat, a fost exilat de pe Terminus.

Primul Orator f�cu ochii mari:

��Te-ai oprit brusc. Dore�ti ca eu s� interpretez semnifica�ia. F�r� a apela la computer, d�-mi voie s� aplic o aproximare brutal� a ecua�iilor Seldon �i s� deduc de aici c� un Primar abil, capabil s� b�nuiasc� existen�a celei de-a Doua Funda�ii, prefer� s� nu �in� �n preajm� un individ indisciplinat care e gata s� strige ca s� aud� toat� Galaxia �i astfel s� avertizeze a Doua Funda�ie �n leg�tur� cu primejdia. �n�eleg c� Branno cea de Bronz a socotit c� Terminus se va sim�i �n siguran�� dac� Trevize va fi alungat de pe planet�.

��Ar fi putut s�-l �ntemni�eze pe Trevize ori s�-l asasineze f�r� mult� v�lv�.

��Dup� cum �tii, ecua�iile nu sunt sigure atunci c�nd se aplic� indivizilor. Ele au valabilitate doar �n cazul umanit��ii luat� ca mas�. Prin urmare, comportamentul individual este imprevizibil �i putem presupune c� Primarul, ca fiin�� uman�, consider� �ntemni�area, ca s� nu mai vorbim de asasinat, drept un mijloc barbar �i rudimentar.

O vreme Gendibal nu spuse nimic, p�str�nd o t�cere elocvent�, at�ta c�t s�-l fac� pe Primul Orator s�-�i piard� �ncrederea �n sine, dar s� nu declan�eze o izbucnire de furie.

Calcul� totul p�n� la frac�iuni de secund� �i apoi spuse:

��Nu aceasta este interpretarea mea. Cred c� Trevize reprezint�, �n acest moment, partea vizibil� a celei mai grave amenin��ri prin care a trecut vreodat� a Doua Funda�ie de la �ntemeierea ei, o primejdie chiar mai mare dec�t Cat�rul!

Gendibal era satisf�cut. For�a cu care-�i reprezentase punctul de vedere d�duse roade. Primul Orator nu se a�teptase la a�a ceva �i fusese luat pe nepreg�tite. Din acest moment, Gendibal avea s� fac� jocurile. Chiar dac� trecuse prin momente de cump�n�, toate �ndoielile i se risipir� la urm�toarea remarc� a lui Shandess.

��Asta are ceva �n comun cu ideea c� Planul Seldon e lipsit de sens?

Gendibal juc� totul pe cartea certitudinii absolute, continu�nd pe un ton profesoral care s� nu-i permit� Primului Orator s�-�i revin� din starea de uimire:

��Prim Orator, noi credem din ad�ncul inimii c� Preem Palver a fost cel care a rea�ezat Planul pe f�ga�ul s�u dup� cumplitele absurdit��i din Secolul Devia�iilor. Studiaz� �nt�iul Radiant �i vei constata c� Devia�iile nu au disp�rut dec�t la dou� decenii dup� moartea lui Palver �i c� de atunci �ncoace nu a mai ap�rut nici m�car una. Meritul ar putea fi atribuit Primilor Oratori de dup� Palver, dar acest lucru mi se pare improbabil.

��Improbabil? S� admitem c� nici unul dintre noi nu l-ar fi putut egala pe Palver, dar� de ce improbabil?

��Prim Orator, �mi permite�i s� demonstrez? Folosind matematica psihoistoric�, pot at�ta cu claritate c� �ansele de dispari�ie total� a Devia�iei sunt infinit de mici pentru ca acest lucru s� se fi petrecut printr-o interven�ie a celei de-a Doua Funda�ii. Po�i s� m� �ntrerupi dac� nu ai timp sau dac� nu e�ti dispus s� ascul�i o demonstra�ie care �i-ar solicita o jum�tate de or� de aten�ie �ncordat�. Ca o alternativ�, a� putea solicita o �ntrunire �n plen a Mesei Oratorilor pentru a-mi sus�ine punctul de vedere. Dar pentru mine asta ar �nsemna o pierdere de vreme �i multe controverse nepl�cute.

��Da, �i o posibil� �tirbire a prestigiului meu. Demonstreaz�-mi acum. Dar te avertizez, �i Primul Orator f�cu un efort eroic pentru a-�i rec�p�ta st�p�nirea de sine, dac� ceea ce vei sus�ine va fi lipsit de orice valoare, nu vei sc�pa u�or.

��Dac� p�rerea mea se va dovedi stupid�, spuse Gendibal, cu o m�ndrie neascuns� care o domina pe a celuilalt, vei primi demisia mea pe loc.

Totul dur�, de fapt, cu mult peste jum�tate de or�, pentru c� Primul Orator, cu o �nd�rjire aproape s�lbatic�, puse la �ndoial� ra�ionamentele matematice.

Gendibal economisi mult timp folosind cu �ndem�nare Micro-Radiantul s�u. Dispozitivul, care putea localiza holografic orice por�iune din vastul Plan, �i c�ruia nu-i trebuia nici ecran pentru protec�ie �i nici consol� pentru birou, fusese introdus �n uzul curent cu numai un deceniu �n urm�, dar Primul Orator nu deprinsese �nc� arta de a-l manevra. Gendibal cuno�tea acest lucru. Iar Primul Orator �tia c� Gendibal era �n tem�.

Gendibal ag��� dispozitivul de degetul mare al m�inii �i degetele ce-i r�m�seser� libere jucar� pe taste la fel ca pe un instrument muzical cu clape (scrisese chiar o mic� lucrare privind aceast� analogie).

Ecua�iile pe care Gendibal le extrase (�i le g�si cu o u�urin�� dezarmant�) se mi�cau �ncoace �i �ncolo �erpuind, �i �nso�ind comentariile sale. Putea ob�ine defini�ii, dac� era necesar, stabili axiome, produce diagrame at�t bi- c�t �i tridimensionale (ca s� nu mai men�ion�m proiec�ii ale rela�iilor multidimensionale).

Comentariul lui Gendibal era limpede �i precis, �i convins, Primul Orator abandon� jocul.

��Nu-mi amintesc s� fi v�zut vreo analiz� de acest fel. Cui �i apar�ine ideea?

��Mie, Prim Orator. Am publicat elementele matematice de baz� pa care le presupune.

��Foarte ingenios, Orator Gendibal. A�a ceva te va promova �n cursa pentru postul de Prim Orator, �n caz c� voi muri� sau m� voi retrage.

��Nu la asta m-am g�ndit c�nd am proiectat programul, Prim Orator, dar pentru c� nu �ntrev�d posibilitatea de a fi crezut, �mi retrag afirma�ia. M-am g�ndit la aceast� situa�ie �i sper c� voi fi Prim Orator, pentru c� cel ales pentru un asemenea post trebuie s� urmeze un procedeu pe care numai eu �l �n�eleg limpede.

��Da, reveni Primul Orator, lipsa de modestie poate fi foarte periculoas�. Ce procedeu? Probabil c� �i actualul Prim Orator l-ar putea urma. Dac� sunt prea b�tr�n pentru a face acest salt creator, cred c� nu m-am ramolit �ntr-at�t �nc�t s� nu fiu �n stare s� urmez �i s� �n�eleg instruc�iunile pe care mi le-ai da.

O capitulare elegant� �i, destul de surprins, Gendibal constat� c� nutrea un sentiment din ce �n ce mai cald fa�� de mai v�rstnicul s�u �nterlocutor pe m�sur� ce �n�elesese c� exact aceasta era inten�ia Primului Orator.

����i mul�umesc, Prim Orator, pentru c� voi avea mare nevoie de ajutorul t�u. N-a� putea s�-i conving pe membrii Mesei f�r� sus�inerea ta �n�eleapt�. (La elegan�� se r�spunde cu elegan��). Presupun, deci, c� ai �n�eles deja din demonstra�ia mea c� este imposibil ca Secolul Devia�iilor s� fi fost corectat gra�ie politicii noastre sau ca toate Devia�iile s� fi �ncetat de atunci �ncoace.

��Mi-e clar acest lucru, zise Primul Orator. Dac� aceste calcule matematice sunt corecte, atunci ar fi trebuit s� anticip�m cu un grad variabil de certitudini �i reac�iile unor grupuri mici de oameni, chiar ale unor indivizi, pentru ca Planul s� fi revenit la cursul firesc, a�a cum s-a �nt�mplat de altfel, �i pentru ca �n prezent el s� func�ioneze perfect, a�a dup� cum las� impresia.

���ntocmai. �ntruc�t matematica psihoistoriei nu permite a�a ceva, Devia�iile n-ar fi trebuit s� dispar� ba, dimpotriv�, era cazul ca ele s�-�i fac� sim�it� prezen�a. �n�elegi, a�adar, ce g�ndeam atunci c�nd am afirmat c� punctul slab al Planului Seldon este �ns�i perfec�iunea lui.

Primul Orator �ncepu s� vorbeasc� animat:

��Ori Planul Seldon posed� Devia�ii, ori e ceva �n neregul� �n rela�iile tale matematice. �ntruc�t trebuie s� recunosc c� Planul Seldon nu a pus eviden�� Devia�ii de mai bine de un secol, rezult� c� ceva nu merge �n partea de matematic�, numai c� eu n-am constatat nici erori, nici judec��i gre�ite.

��R�u faci, interveni Gendibal, c� excluzi o a treia solu�ie. Planul Seldon nu prezint� Devia�ii �i, cu toate acestea, rela�iile matematice prin care am demonstrat c� lipsa Devia�iilor este imposibil� sunt corecte.

��Nu prea �n�eleg cea de-a treia solu�ie.

��S� presupunem c� Planul Seldon este controlat cu ajutorul unei metode psihoistorice at�t de avansate �nc�t reac�iile unor grupuri umane mici � poate chiar ale unor indivizi � pot f� anticipate: o modalitate pe care noi, a Doua Funda�ie, nu o posed�m. Atunci �i numai arunci, calculele mele vor anticipa c� Planul Seldon nu va suferi defel din cauza Devia�iilor!

O vreme (potrivit standardelor de pe a Doua Funda�ie), Primul Orator ramase �ng�ndurat. Apoi spuse:

��Judec�nd dup� expresia ta, nu exist� vreo metod� psihoistoric� avansat� care s� ne fie cunoscut�. Dac� nici eu, nici tu nu avem cuno�tin�� de a�a ceva, sunt foarte pu�ine �anse ca vreun alt Orator sau grup de Oratori s� fi dezvoltat o asemenea micropsihoistorie, dac� o pot numi astfel, �i s� o fi �inut ascuns� fa�� de restul membrilor Mesei. De acord?

��Da.

��Atunci fie c� analiza ta este gre�it�, fie c� micropsihoistoria se afl� �n m�inile unui grup din afara celui de-a Doua Funda�ii.

��Exact, Prim Orator, a�a trebuie s� stea lucrurile.

��Po�i demonstra adev�rul unei asemenea afirma�ii?

���n mod formal nu pot, dar s� ne g�ndim. N-a existat deja o persoan� care s� poat� afecta Planul Seldon prin aten�ia ce s-a acordat unui individ?

��Presupun c� te referi la Cat�r.

��Da, bine�n�eles.

��Era inevitabil ca el s� produc� perturba�ii. Problema ce-o avem �n fa�� este c� Planul Seldon func�ioneaz� prea bine, cu mult mai aproape de perfec�iune dec�t rezult� din rela�iile matematice. Ar fi nevoie de un Anti-Cat�r, adic� o persoan� la fel de capabil� s� r�stoarne Planul ca �i Cat�rul, dar care s� ac�ioneze dintr-un motiv opus, introduc�nd perturba�ii, nu pentru a da Planul peste cap, ci pentru a-l face perfect.

��Exact, Prim Orator. �mi pare r�u c� nu mi-a venit mie �n minte expresia asta. Ce a fost Cat�rul? Un mutant. Dar de unde a venit? Cum de-a devenit astfel? Nimeni nu are vreo idee. Ar mai putea fi �i al�ii ca el?

��Evident c� nu. Singurul lucru care se cunoa�te cu certitudine despre Cat�r se refer� la sterilitatea lui. De aici �i numele. Sau crezi cumva c� e vorba de un mit?

��Nu m� refer la descenden�ii Cat�rului. Nu s-ar putea ca acest Cat�r s� fi fost un membru cu un comportament aberant a ceea ce este sau, mai exact, a devenit acum � grupul apreciabil de oameni posed�nd puteri similare cu ale Cat�rului �i care din motive numai de ei �tiute, nu perturbeaz� Planul Seldon ci, dimpotriv�, �l sprijin�?

��Dar, pentru numele Galaxiei, de ce l-ar sprijini?

��Dar noi de ce-o facem? �i noi pl�nuim un al Doilea Imperiu �n care noi vom lua hot�r�rile sau, mai precis, descenden�ii no�tri intelectuali. Dac� un alt grup sprijin� Planul mai eficient dec�t noi, nu se poate ca ei s� lase �n seama noastr� luarea hot�r�rilor. Ei vor hot�r�, dar care va fi �elul final? N-ar fi cazul s� �ncerc�m s� afl�m �n ce fel de Imperiu vor s� ne arunce?

���i cum �i-ai propus s� afli?

��Ei, bine, Primarul Terminusului de ce l-a exilat pe Trevize? Proced�nd astfel, ea permite unei persoane poten�ial periculoase s� se deplaseze liber prin Galaxie. Nu pot crede c� face asta din motive umanitare. Istoric vorbind, c�rmuitorii Primei Funda�ii au ac�ionat �ntotdeauna �n mod realist, ceea ce de obicei �nseamn� c� au f�cut abstrac�ie de �moralitate�. Unul dintre eroii lor, Salvor Hardin chiar d�dea sfaturi contrare moralei. Nu, nu cred c� Primarul a ac�ionat sub constr�ngerea unor agen�i ai Anti-Cat�rului, ca s� folosesc expresia ta. Cred c� Trevize a fost recrutat de ace�tia �i b�nuiasc c� reprezint� v�rful de lance al marelui pericol care ne pa�te. Un pericol de moarte.

��Pe numele lui Seldon, spuse Primul Orator, s-ar putea s� ai dreptate. Dar cum vom reu�i s�-i convingem pe membrii Mesei de existen�a acestei primejdii?

��Prim Orator, nu-�i subestima calit��ile.

TREVIZE era �nfierb�ntat �i iritat. El �i Pelorat se aflau �n mica sufragerie �i tocmai terminaser� masa de pr�nz.

��Suntem �n spa�iu doar de dou� zile, spuse Pelorat, �i m� simt �n largul meu, de�i mi-e dor de aer proasp�t �i curat, de natur� �i de multe altele. Ciudat! Nici nu b�g�m �n seam� toate acestea atunci c�nd le aveam la �ndem�n�. Bine totu�i c� am la mine o �ntreag� bibliotec� sau, mai precis, ceea ce este important. �i acum nici nu-mi mai este team� de spa�iu. Uimitor!

Trevize �i drese glasul �i f�cu un gest evaziv. G�ndurile �i erau �n cu totul alt� parte.

Pelorat continu� imperturbabil:

��Departe de mine ideea de a te sup�ra, Golan, dar am impresia c� nu m� ascul�i. N-a� putea sus�ine c� sunt un om deosebit de interesant, ci mai degrab� pis�log. Pari preocupat de cu totul alte probleme. Avem necazuri? Po�i s�-mi spui f�r� menajamente. Nu c-a� putea face mare lucru, dragul meu prieten, dar te asigur c� nu voi intra �n panic�.

��Necazuri?

Trevize p�rea s� fi l�sat deoparte g�ndurile ce-l fr�m�ntau �i se �ncrunt� u�or.

��M� refer la nav�. E un model nou, a�a c�-mi �nchipui c� s-ar fi putut �nt�mpla ceva r�u. (�i spun�nd acestea, Pelorat �i �ng�dui s� z�mbeasc� nesigur.)

Trevize scutur� hot�r�t din cap:

��Ce prostie din partea mea s� te las prad� nesiguran�ei, Janov. Nava nu are nimic. Func�ioneaz� perfect. Numai c� eram �n c�utarea unui hiperreleu.

��Aha, �n�eleg. Adic�, nu prea pricep. Ce este acela un hiperreleu?

��P�i, s�-�i explic, Janov. Eu sunt �n leg�tur� cu Terminus. Mai precis, pot lua leg�tura oric�nd cu Terminus, iar cei de acolo pot comunica cu noi. Ei cunosc situarea �n spa�iu a navei prin observarea traiectoriei ei. �i chiar dac� n-ar face asta, ne-ar putea detecta cercet�nd spa�iul apropiat �i c�ut�nd o mas� care s� indice prezen�a unei nave sau a unui meteorit. Dar ar mai detecta �i un model energetic, iar acesta i-ar ajuta s� deosebeasc� nu numai o nav� de un meteorit, ci chiar s� identifice o nav� anume, pentru c� nu toate navele utilizeaz� energia �n mod identic. �ntr-un fel, modelul nostru r�m�ne caracteristic, indiferent ce instrumente sau aparate electrice folosim sau nu. Desigur se poate �nt�mpla ca nava s� fie necunoscut�, dar dac� e vorba de o nav� al c�rui model energetic este cunoscut pe Terminus � ca �n cazul nostru � ea poate fi identificat� imediat dup� detectare.

��Golan, mi se pare c� progresul civiliza�iei nu-i altceva dec�t un exerci�iu de �ngr�dire a intimit��ii.

��S-ar putea s� ai dreptate. Totu�i, mai devreme sau mai t�rziu, va trebui s� ne mi�c�m prin hiperspa�iu, altfel vom fi condamna�i s� r�m�nem pentru tot restul vie�ii la un parsec, cel mult doi, dep�rtare de Terminus. Dac�-i a�a, nu vom putea porni �n c�l�torie interstelar�. Pe de alt� parte, �n trecerea prin hiperspa�iu, suferim o discontinuitate �n spa�iul obi�nuit. Trecem de aici p�n� dincolo � �i c�nd spun dincolo, m� refer la o distan�� de sute de parseci uneori � �ntr-o frac�iune de timp tr�it. Ne trezim deodat� la o distan�� enorm� fa�� de locul ini�ial, pornind �ntr-o direc�ie care este greu de anticipat �i, practic, nu mai putem fi detecta�i�

���n�eleg. A�a e.

��� dec�t dac� la bord este instalat un hiperreleu. Hiperreleul transmite un semnal prin hiperspa�iu � un semnal caracteristic acestei nave � iar autorit��ile de pe Terminus �tiu tot timpul unde ne afl�m. Dup� cum vezi, cu asta am r�spuns la �ntrebarea ta. N-ar exista nici un loc din Galaxie unde s� ne putem ascunde �i oric�te Salturi am face prin hiperspa�iu tot n-am sc�pat nedetecta�i.

��Golan, dar l�mure�te-m� �i pe mine, spuse Pelorat f�r� grab�, nu avem nevoie de protec�ia Funda�iei?

��Ba da, Janov, dar numai c�nd cerem noi a�a ceva. Spuneai mai devreme c� progresul civiliza�iei �nseamn� �ngr�direa intimit��ii. Ei, bine, eu nu vreau s� fiu at�t de evoluat. Vreau libertatea de a c�l�tori dup� voia mea, f�r� a fi detectat, p�n� c�nd voi avea nevoie de protec�ie. A�a c� m-a� sim�i mai bine, cu mult mai bine, dac� n-ar exista un hiperreleu la bord.

��Golan, ai g�sit a�a ceva?

��Nu, �nc� nu. Dac� l-a� g�si, poate-a� reu�i s�-l fac inoperant.

��Dac� l-ai vedea ai putea s�-l recuno�ti?

��Asta-i una din probleme. S-ar putea �nt�mpla s� nu-l recunosc. �n general, �tiu cum arat� un hiperreleu �i mai �tiu �i cum s� testez un obiect cu �nf��i�are dubioas�, numai c� nava e un model de ultim� or�, proiectat pentru misiuni speciale. S-ar putea ca hiperreleul s� fi fost �ncorporat �n proiectarea general� �n a�a fel �nc�t prezen�a lui s� nu bat� la ochi.

��Pe de alt� parte, poate c� nici nu exist� a�a ceva �i de aceea nu l-ai descoperit.

��Nu �ndr�znesc s� presupun asta �i nici nu m� �nc�nt� ideea de a efectua un Salt p�n� nu aflu.

Pelorat p�rea l�murit:

��Nu-mi explicam sentimentul c� parc� am pluti �n deriv�. Chiar m� �ntrebam de ce n-am f�cut un Salt. Am auzit despre Salturi, s� �tii. Ca s� fiu cinstit, ideea m-a cam speriat, �i-mi f�ceam g�nduri c-o s�-mi ordoni s� m� leg de scaun, s� iau vreo pastil� sau ceva de felul �sta.

Tvevize �i �ng�dui un z�mbet:

��Nu-i nevoie s� te alarmezi. Asta se f�cea odinioar�. Pe o nav� ca asta, la�i totul �n seama computerului. �i transmi�i instruc�iuni, iar el face restul. Nici nu �i-ai da seama c� se petrece ceva neobi�nuit dac� n-ai observa c� imaginea spa�iului s-ar schimba brusc. Dac� ai v�zut vreodat� o proiec�ie de diapozitive, �tii ce se �nt�mpl� c�nd un diapozitiv este proiectat �n locul altuia. Cam a�a e �i cu Saltul.

��Vai de mine! �i chiar nu sim�i nimic? Ciudat! Sunt cam dezam�git.

��Eu nu am sim�it niciodat� ceva anume, iar navele pe care m-am aflat nu erau at�t de perfec�ionate ca a noastr�. Dar nu numai din cauza hiperreleului n-am efectuat Saltul. Trebuie s� ne mai �ndep�rt�m pu�in de Terminus �i de soarele lui. Cu c�t ne af�m mai departe de orice corp ceresc cu mas� mare, cu at�t e mai u�or s� controlezi Saltul �i s� reintri �n spa�iu exact pe coordonatele pe care �i le-ai propus. �n cazuri extreme, po�i risca un Salt c�nd te afli doar la dou� sute de kilometri de suprafa�a unei planete �i s� crezi orbe�te c� vei avea norocul ca totul s� se termine cu bine. �ntruc�t �n Galaxie exist� mai mult spa�iu liber dec�t ocupat, te po�i baza pe �ans�. Iar �n limite rezonabile, cu toate astea, exist� oric�nd posibilitatea ca factorii neprev�zu�i s� provoace reintrarea la distan�� de c�teva milioane de kilometri de o stea mare sau chiar �n miezul Galaxiei, iar �n cazul acesta te faci scrum c�t ai clipi. Cu c�t e�ti mai departe de mase cere�ti, cu at�t scade probabilitatea apari�iei acestor factori �i a incidentelor nedorite.

��Dac� a�a stau lucrurile, ��i recomand s� fii prev�z�tor. Nu ne zore�te nimeni.

��Exact. Mai ales c� �in mor�i� s� descop�r hiperreleul �nainte de a face vreo manevr�. Ori m�car s� m� conving c� nu avem a�a ceva la bord.

Trevize p�ru s� se lase din nou furat de visare �i Pelorat, ridic�nd pu�in glasul pentru a-i abate g�ndurile de la problema care nu-i d�dea pace, �ntreb�:

��C�t timp mai avem?

��Poftim?

��Voiam s� spun, c�nd ai face Saltul dac� hiperreleul nu te-ar preocupa at�t de mult, dragul meu prieteni?

��La viteza actual� �i la traiectoria pe care o urm�m, a� zice c� �n a patra zi a c�l�toriei. Voi afla momentul optim cu ajutorul computerului.

��Atunci ��i mai r�m�n dou� zile pentru c�ut�ri. Pot s�-�i dau o sugestie?

��Te rog.

���n munca mea, foarte diferit� de a ta, desigur, dar putem generaliza, am descoperit c� dac� te concentrezi prea intens asupra unei anume probleme, exist� riscul de a da gre�. Mai bine o la�i deoparte �i discu�i despre cu totul altceva, iar subcon�tientul, despov�rat de �ncordare, s-ar putea s�-�i ofere solu�ia problemei.

Pentru o clip�, Trevize �l privi agasat, apoi r�se:

��Chiar, de ce nu? Spune-mi, Profesore, ce �i-a st�rnit interesul pentru P�m�nt? Cum de-ai ajuns la ideea asta bizar� a existen�ei unei planete de pe care a pornit umanitatea?

��Ehei! f�cu Pelorat �i cl�tin� din cap, auzind cuv�ntul care-i trezea at�tea amintiri. E mult de-atunci. Mai bine de treizeci de ani. �n colegiu m� b�tea g�ndul s� devin biolog. M� interesa �n mod deosebit, varia�ia speciilor pe diferite lumi. Varia�ia, dup� cum �tii, dar b�nuiesc c� n-ai de unde, a�a c� sper s� nu te superi dac�-�i spun, este foarte mic�. Toate formele de via�� din �ntreaga Galaxie � cele pe care le cunoa�tem �n prezent, mai precis � au �n comun o structur� chimic� bazat� pe ap�, proteine �i acid nucleic.

��Eu am urmat colegiul militar, unde se punea mare pre� pe nucleonic� �i gravitic�, dar nu m-am specializat �n domeniile astea. Oricum, am idee despre bazele chimice ale vie�ii. Ni s-a predat c� apa, proteinele �i acizii nucleici constituie singura baz� care permite apari�ia formelor de via��.

��Socot c� asta este o concluzie nejustificat�. E mai sigur s� afirmi c� nu s-au descoperit �nc� alte forme de via�� sau, �n orice caz, n-au fost recunoscute ca atare, �i gata. Surprinde mai ales faptul c� speciile indigene, adic� speciile g�site doar pe o anume planet� �i pe altele nu, sunt pu�ine la num�r. Majoritatea speciilor existente, inclusiv Homo sapiens, sunt distribuite pe toate sau pe majoritatea lumilor locuite ale Galaxiei �i se �nrudesc foarte mult din punct de vedere chimic, fiziologic �i morfologic. Pe de alt� parte, formele indigene sunt extraordinar de diferite, at�t fa�� de formele mai r�sp�ndite, c�t �i una fa�� de alta.

��Bine, �i ce importan�� are asta?

��Iat� concluzia la care am ajuns; o singur� lume din Galaxie, doar una, difer� de restul lumilor. Zeci de milioane de lumi din Galaxie, nimeni nu �tie cu exactitate num�rul lor, au creat forme de via��. Simpl�, s�r�c�cioas�, fragil� � nu deosebit de variat�, nu u�or de p�strat �i cu o r�sp�ndire limitat�. O lume, una singur�, a creat forme de via�� �n milioane de specii, asta-i sigur; unele dintre ele foarte specializate, �nalt dezvoltate, deosebit de capabile de �nmul�ire �i r�sp�ndire pe arii mari, care ne includ �i pe noi. Suntem �ndeajuns de inteligen�i pentru a construi o civiliza�ie, pentru a dezvolta zborul hiperspa�ial; �i pentru a coloniza Galaxia �i pentru a ne extinde �n Galaxie, am dus pretutindeni multe alte forme de via��, forme �nrudite �ntre ele �i chiar cu noi�

��Dac� m� g�ndesc mai bine, spuse Trevize cu un aer aproape nel�s�tor, cred c� e absolut normal. Mai precis, tr�im �ntr-o Galaxie uman�. Dac� presupunem c� totul a �nceput pe o singur� lume, atunci aceea lume ar trebui s� fie diferit�. �i de ce nu? Probabilitatea ca via�a s� se dezvolte �ntr-un mod at�t de divers trebuie s� fie foarte redus� � probabil de una la o sut� de milioane � a�a �nc�t s-ar putea ca totul s� fi ap�rut pe o lume capabil� de a crea via��, una dintr-o sut� de milioane. Una trebuia sa existe.

��Dar ce a f�cut ca acea lume s� fie at�t de diferit� fa�� de celelalte? �ntreb� Pelorat �nsufle�it. Care au fost condi�iile care au contribuit la unicitatea ei?�

��Probabil c� �ansa, pur �i simplu. La urma urmelor, fiin�ele umane �i formele de via�� pe care le-au luat cu ele exist� acum pe zeci de milioane de planete care pot oferi condi�ii propice vie�ii, prin urmare toate acele lumi trebuie s� fie destul de bune.

��Nu! Dup� ce specia uman� a evoluat, a dezvoltat o tehnologie �i s-a c�lit �n lupta aspr� pentru supravie�uire, ea a putut s� se adapteze la via�a de pe orice lume care prezenta condi�ii c�t de c�t prielnice vie�ii, ca Terminus, bun�oar�? Dar po�i s�-�i imaginezi via�� inteligent� dezvolt�ndu-se pe Terminus? C�nd Terminus a fost ocupat pentru prima oar� de fiin�e umane pe vremea Enciclopedi�tilor, cea mai �nalt evoluat� form� de via�� vegetal� era un soi de mu�chi fixat pe roci; cele mai evoluate forme de via�� animal� oceanic� erau de genul coralilor, iar pe uscat organisme de tipul insectelor. Noi le-am distrus aproape complet �i am populat marea �i uscatul cu pe�ti, iepuri �i capre, ierburi �i cereale �i arbori, �� a�a mai departe. N-am p�strat nimic din via�a indigen� dec�t �n gr�dini zoologice �i acvarii.

��Hmm! f�cu Trevize.

Pelorat amu�i �i r�mase cu privirea a�intit� la el, apoi oft� �i constat�:

��Nu prea te atrage subiectul, a�a-i? Nici nu m� mir�! Oricum, cu greu a� putea g�si pe cineva care s� m� asculte. Cred c� eu sunt de vin�. Nu reu�esc s�-l fac atractiv, cu toate c� pe mine m� intereseaz� at�t de mult.

��Ba e interesant, se dezvinov��i Trevize. Serios. Dar la ce bun toate astea?

��Nu te intrig� faptul c� din punct de vedere �tiin�ific ar fi interesant s� studiezi o lume care a dat na�tere singurului sistem ecologic echilibrat �i �nfloritor pe care l-a cunoscut Galaxia?

��Poate, dac� a� fi biolog. Dar nu sunt. Te rog s� m� ier�i.

��Nu face nimic, drag� prietene. Problema e c� n-am �nt�lnit biologi pe care s�-i intereseze ideea. ��i spuneam c� voiam s�-mi dau licen�a �n biologie. I-am expus problema profesorului meu �i chiar �i el a manifestat indiferen��. Ba �nc� mi-a recomandat s�-mi �ndrept aten�ia asupra unei probleme practice. Asta m-a dezgustat �ntr-at�t, �nc�t mi-am luat lucrarea de licen�� la istorie, care devenise pasiunea mea �nc� de pe vremea adolescen�ei �i-am abordat �Problema Originii� din punctul acesta de vedere.

��Asta cel pu�in �i-a dat de lucru toat� via�a, a�a c�, �ntr-un fel, trebuie s�-i fii recunosc�tor profesorului care s-a dovedit at�t de �ngust la minte.

��Da, cred c-ar fi bine s� privesc lucrurile �i �n lumina asta, mai ales c� munca m� pasioneaz� �i nu m� obose�te niciodat�. Dar tare mult a� vrea ca problema s� te preocupe �i pe tine. Am tot timpul impresia c� vorbesc la pere�i.

Trevize izbucni �ntr-un hohot s�n�tos de r�s. Chipul p�n� atunci calm al lui Pelorat se �ntunec�, semn c� se sim�ise jignit:

��De ce r�zi de mine?

��Nu r�d de tine, Janov, �l lini�ti Trevize, ci de propria mea m�rginire. �i, ca s�-�i iei o piatr� de pe inim�, ��i r�m�n profund recunosc�tor. S� �tii c-ai avut dreptate.

��Ocup�ndu-m� de originea umanit��ii?

��Nu, nu de aceea� Dar �i pentru asta� De fapt, voiam s� spun c� ai avut dreptate c�nd mi-ai sugerat s� nu m� mai preocupe at�t problema mea �i s� m� g�ndesc la altceva. Am reu�it. �n timp ce vorbeai despre modul �n care a evoluat via�a, mi-am dat seama c� �tiu cum pot g�si hiperreleul, dac� exist� a�a ceva pe nav�.

��A, despre asta era vorba?!

��Da, sigur! Asta e monomania mea acum. Am c�utat hipereleul acela de parc� m-a� fi aflat pe vechea nav�-�coal�, studiind fiecare-p�rticic� a navei din ochi, �ncerc�nd s� g�sesc ceva care s� ias� �n eviden��. Uitasem c� nava noastr� e produsul a mii de ani de evolu�ie tehnologic�. �n�elegi?

��Nu prea, Golan.

��Avem computer la bord. Cum de-am uitat?

Porni spre camera sa, f�c�ndu-i semn cu m�na lui Pelorat s�-l urmeze.

��Trebuie doar s� �ncerc s� comunic, zise el, stabilind contactul cu computerul.

N-avea dec�t s� fac� o �ncercare de a contacta Terminusul, care acum se afla la mii de kilometri distan��.

Contact! Comunic�! Avu senza�ia c� termina�iile nervoase se prelungesc, pornind spre dep�rt�ri cu o iu�eal� uimitoare � viteza luminii, bine�n�eles � pentru a stabili leg�tura.

Trevize avu impresia c� atinge � sau, mai degrab� c� simte � nu, nici asta nu era senza�ia � ci� dar, oricum, n-avea importan��, pentru c� acest sim��m�nt nu-�i g�sea echivalentul �n cuvinte.

Era con�tient de prezen�a �nv�luitoare a Terminusului �i, de�i distan�a dintre el �i planet� cre�tea cu circa dou�zeci de kilometri pe secund�, leg�tura r�mase vie de parc� planeta �i nava nu se mi�cau deloc, ci le desp�r�eau doar c��iva metri.

Nu scoase un cuv�nt. �ntrerupse contactul. Testase doar principiul comunic�rii, nu voia s� comunice �n mod activ.

La distan�� de opt parseci, adic� �n imediata apropiere, potrivit standardelor Galactice, se afl� Anacreon, cea mai apropiat� planet� mare. Pentru a transmite un mesaj prin sistemul valabil pentru Terminus �i pentru a primi un r�spuns i-ar trebui cincizeci �i doi de ani.

Contacteaz� Anacreon! G�nde�te-te la Anacreon! Imagineaz�-�i-o c�t mai limpede. �i cuno�ti pozi�ia fa�� de Treminus �i fa�� de miezul Galaxiei; i-ai studiat planetografia �i istoria; ai rezolvat probleme militare �n care era necesar s� recucere�ti Anacreonul (�n cazul, cu totul improbabil, c� ar fi fost ocupat de vreun du�man).

O, spa�iu! Doar ai fost pe Anacreon.

Imagineaz�-�i-l! Vizualizeaz�-l! Vei sim�i c� te afli acolo prin mijlocirea hiperreleului.

Nimic! Termina�iile nervoase vibrar� �i nu reu�ir� s� ajung� niciunde.

Trevize se deconect� brusc:

��N-avem hiperreleu pe Far Star. Absolut sigur nu. �i m� �ntreb c�t timp mi-ar fi trebuit s� ajung la concluzia asta dac� nu-�i urmam sfatul.

�n loc s� fie �ocat la aflarea acestei ve�ti, Pelorat radia de fericire:

��M� bucur c� �i-am fost de ajutor. Asta �nseamn� c� vom face un Salt?

��Nu, vom a�tepta �nc� dou� zile, pentru mai mult� siguran��. Trebuie s� ne �ndep�rt�m de mase mari, sau ai uitat? �n mod obi�nuit, �in�nd seama c� ne afl�m pe o nav� nou�, �nc� ne�ncercat�, �i pe care nu o cunosc �n am�nun�ime, probabil c� voi avea nevoie de dou� zile ca s� calculez exact procedura, mai precis, hiperpropulsia. Am totu�i senza�ia c� totul va fi f�cut de computer.

��Vai de noi! Am impresia c� o s� ne cam plictisim.

��S� ne plictisim? exclam� Trevize �i un z�mbet �i lumin� chipul. Nici vorb� de-a�a ceva! Janov, vom discuta despre P�m�nt.

��Serios? �ntreb� Pelorat nevenindu-i s� cread�. �ncerci s�-i faci pe plac unui b�tr�n? Frumos din partea ta. Chiar foarte frumos.

��Ei, asta-i acum! Janov, voi �ncerca s� recuperez timpul pierdut. Ai reu�it s� m� converte�ti. Ca rezultat al celor spuse de tine, am �n�eles dintr-o dat� c� P�m�ntul devine mai important, de departe cel mai interesant �i mai acaparator lucru din �ntregul Univers.

Cu siguran�� c� �n momentul �n care Pelorat �i expusese punctul de vedere �n leg�tur� cu P�m�ntul, Trevize fusese str�fulgerat de o idee. Nu reac�ionase imediat fiindc� n-avea �n minte dec�t problema hiperreleului. Iar �n clipa c�nd aflase r�spunsul la �ntrebarea care-l chinuia, �n�elesese totul.

Probabil c� cea mai cunoscut� afirma�ie a lui Seldon �n leg�tur� cu cea de-a Doua Funda�ie era cea care o plasa �la cel�lalt cap�t al Galaxiei� fa�� de Terminus. Seldon d�duse chiar �i un nume acelui loc: �Cap�tul Stelei�.

Ideea se reg�sea �i �n relatarea lui Gaal Dornick despre procesul desf�urat �n fa�a cur�ii imperiale. �Cap�tul cel�lalt al Galaxiei� � acestea fuseser� chiar cuvintele pe care Seldon i le spusese lui Dornick �i din ziua aceea ele deveniser� un subiect ce d�dea na�tere controverselor.

Dar ce lega oare un cap�t al Galaxiei de �cel�lalt cap�t�? Era vorba de o linie dreapt�, o spiral�, un cerc, sau de cu totul altceva?

Iar acum, ca �ntr-o str�fulgerare orbitoare, Trevize �n�elese limpede c� afirma�ia nu se referea la o linie sau la o curb� care trebuia sau putea fi trasat� pe harta Galaxiei. Aluzia era cu mult mai subtil�.

Rezulta cu limpezime c� Terminusul constituia un cap�t al Galaxiei. Da, se afla la marginea Galaxiei � la hotarele dinspre noi ale Galaxiei � ceea ce atribuia un �n�eles ad litteram cuv�ntul �cap�t�. Era, �n acela�i timp, cea mai nou� lume a Galaxiei pe vremea lui Seldon, o lume pe cale de �ntemeiere �i care nu fiin�ase �nc�.

�n lumina acestui adev�r, unde se afla cel�lalt cap�t al Galaxiei, adic� cel�lalt hotar al Funda�iei? Nu cumva r�spunsul ap�rea cu limpezime: cea mai veche lume a Galaxiei? �i, potrivit argumentului adus chiar de Pelorat, care nu-�i d�duse seama ce descoperire uluitoare f�cuse, aceast� lume nu putea fi alta dec�t P�m�ntul. Pe P�m�nt trebuia c�utat� cea de-a Dou� Funda�ie.

Cu toate acestea, Seldon spusese c� cel�lalt cap�t al Galaxiei se afla la �Cap�tul Stelei�. Cine putea afirma c� el nu vorbise metaforic? Ref�c�nd istoria umanit��ii, a�a cum procedase Pelorat, linia mergea �napoi dinspre fiecare sistem planetar, fiece stea care lumina o planet� nepopulat�, spre alt sistem planetar �i alt� stea de pe care sosiser� primii coloni�ti, iar apoi c�tre o alt� stea� p�n� c�nd, �n cele din urm�, toate liniile se �ndreptau spre acea planet� pe care se n�scuse umanitatea. Steaua ce-�i r�sfr�ngea lumina asupra P�m�ntului era �Cap�tul Stelei�.

Trevize z�mbi �i zise aproape rug�tor:

��Mai spune-mi ceva despre P�m�nt, Janov.

Pelorat cl�tin� din cap:

���i-am povestit tot ce �tiu. Pe Trantor vom afla mai multe.

��Nu, Janov, te �n�eli: Nu vom descoperi nimic nou acolo. �i �tii de ce? Pentru c� nu vom pleca spre Trantor. Eu controlez nava �i te asigur c� vom merge �n alt� parte.

Pelorat r�mase cu gura c�scat� de uimire. Pentru o clip�, avu impresia c�-�i pierduse �i graiul, apoi exclam� pierdut:

��Of, drag� prietene!

��Hai, vino-�i �n fire, Janov. Nu m� privi a�a. Vom descoperi P�m�ntul.

��Dar numai pe Trantor puteam�

��Nu-i adev�rat. Trantor e un loc unde po�i studia doar filme pr�fuite, gata s� se destrame �i unde chiar tu �nsu�i vei deveni ca ele.

��Zeci de ani am vi�

��Ai visat s� g�se�ti P�m�ntul.

���i, totu�i�

Trevize se ridic� �i aplec�ndu-se �l apuc� u�or de hain� pe Pelorat:

��Nu mai repeta asta, Profesore. N-are rost. C�nd mi-ai spus prima oar� c� vom c�uta P�m�ntul, �i asta a fost �nainte de a urca la bord, ai afirmat c� sigur �l vom g�si deoarece, �i-�i reamintesc propriile tale cuvinte: �Am o idee excelent�. Nici nu vreau s� mai aud cuv�ntul �Trantor�. Vreau s� �tiu care este ideea aceea.

��Dar ar trebui confirmat�. P�n� acum n-a fost dec�t un g�nd, o speran��, o posibilitate neclar�.

��Foarte bine. Spune-mi �i mie despre asta!

��Nu �n�elegi. �i nici nu vrei. E un domeniu �n care nimeni altcineva n-a �ntreprins cercet�ri. Nimic istoric, solid sau real. Oamenii vorbesc despre P�m�nt ca despre o realitate sau despre un mit. Exist� un milion de istorii care se bat cap �n cap.

��Bine, �i ce-ai ob�inut prin cercet�rile tale?

��Am fost silit s� str�ng fiece poveste sau element de a�a-zis� istorie, orice legend� sau mit obscur, ba chiar �i literatur�, adic� tot ce f�cea referire la numele de P�m�nt sau la ideea unei planete de origine. Vreme de treizeci de ani am adunat tot ce-am g�sit despre fiecare planet� din Galaxie. Dac� a� putea g�si ceva mai documentat la Biblioteca Galactic� de pe� Dar v�d c� nu m� la�i s�-i mai pronun� numele.

��Exact. S� n-aud de el. Spune mai degrab� c� unul dintre aceste elemente �i-a atras aten�ia �n mod deosebit �i expune-�i motivele care te-au determinat s� hot�r�ti de ce acela, �ntre at�tea altele, ar trebui s� fie cel esen�ial.

Pelorat cl�tin� din cap:

��Ascult�, Golan, iart�-m� c� �i-o spun, dar vorbe�ti ca un militar sau ca un politician. Nu a�a se studiaz� istoria.

Trevize �i re�inu nemul�umirea:

��Atunci spune-mi tu. Mai avem dou� zile. �nva��-m�.

��Nu te po�i bizui pe un mit �i nici m�car pe grupuri de mituri. A trebuit s� le adun pe toate, s� le analizez, s� le organizez, s� stabilesc simboluri pentru a reprezenta diferite aspecte ale con�inutului lor � povestiri despre condi�ii atmosferice deosebite, detalii astronomice ale sistemelor planetare �n compara�ie cu ceea ce exist� �n prezent, locul de origine al eroilor culturali despre care se f�ceau referiri precise c� nu sunt b�tina�i �i sute de alte categorii. Nu v�d ce rost ar avea s� le enum�r pe toate. Nu mi-ar ajunge dou� zile. Am lucrat mai bine de treizeci de ani, te asigur. Dup� aceea am conceput un program de calculator care a c�utat elemente comune �n toate aceste mituri �i am �ncercat s� g�sesc o transformare care s� elimine incompatibilit��ile reale. Cu timpul, am pus la punct un model al P�m�ntului a�a cum ar fi trebuit el s� fie. La urma urmei, dac� toate fiin�ele umane �i-au avut originea pe o singur� planet�, ea trebuie s� reprezinte unicul element comun pe care-l �mp�rt�eau toate miturile originare, toate basmele despre eroi culturali. �i-acum, ai vrea s� intru �n detalii matematice?

��Nu acum, mul�umesc, r�spunse Trevize, dar de unde �tii c� matematica nu-�i va oferi solu�ii eronate? Cunoa�tem cu certitudine c� Terminus a fost �ntemeiat acum cinci secole �i c� primele fiin�e umane au sosit ca o colonie de pe Trantor, dar se adunaser� acolo de pe zeci, dac� nu cumva de pe sute de alte lumi. Cu toate astea, cineva care n-ar fi �tiut asta putea presupune c� Hari Seldon �i Salvor Hardin, care nu s-au n�scut pe Terminus, veneau de pe P�m�nt �i c� Trantor era �n realitate un nume care-l �nlocuia pe cel al P�m�ntului.

��Bine�n�eles, dac� cineva ar porni �n c�utarea Trantorului, a�a cum ar�ta el pe vremea lui Seldon � adic�, o lume �nve�m�ntat� cu totul �i cu totul �n metal � nu l-ar putea descoperi �i atunci acesta ar fi considerat un mit imposibil (Pelorat p�rea �nc�ntat). �mi retrag remarca pe care-am f�cut-o mai devreme cu referire la militari �i politicieni, drag� prietene. Ai o intui�ie extraordinar�. A trebuit, desigur, s� institui o serie de puncte de control. Am inventat sute de falsuri bazate pe deform�ri ale unor evenimente istorice contemporane �i imit�nd mituri de tipul celor pe care le adunasem. Apoi am �ncercat �a �ncorporez �n model propriile mele inven�ii. Una din acestea avea ca origine istoria timpurie a Terminusului. Computerul le-a respins pe toate. Asta putea s� �nsemne pur �i simplu c� �mi lipsea talentul scriitoricesc pentru a �ns�ila ceva acceptabil, dar te asigur c� mi-am dat toat� str�duin�a.

��Sunt sigur c�-i a�a, Janov. �i ce �i-a dezv�luit acest model?

��O serie de lucruri cu grade variabile de certitudine. Un soi de portret-robot. Spre exemplu, aproximativ 90 la sut� din planetele locuite din Galaxie au perioade de rota�ie cuprinse �ntre dou�zeci �i dou� �i dou�zeci �i �ase de Ore Galactice Standard. �i�

��Janov, sper c� n-ai acordat aten�ie prea mare acestui aspect, �l �ntrerupse Trevize. Pentru ca o planet� s� fie locuibil�, ea nu trebuie s� se roteasc� prea repede, astfel �nc�t circula�ia aerului s� dea na�tere unor furtuni extraordinar de violente sau prea �ncet, �nc�t modelul varia�iilor de temperatur� s� prezinte extreme. Aceast� proprietate rezult� de la sine. Fiin�ele umane prefer� s� tr�iasc� cu caracteristici adecvate �i, prin urmare, c�nd toate planetele locuibile seam�n� una cu alta �n ceea ce prive�te aceste caracteristici, se g�sesc unii care afirm�: �Ce coinciden�� nemaipomenit�, c�nd, de fapt, nu-i nici nemaipomenit, nici m�car coinciden��.

���n realitate, relu� calm Pelorat, acesta-i un fenomen binecunoscut �n �tiin�ele sociale sau �n fizic�, b�nuiesc, dar cum nu-s fizician, nu pot sus�ine a�a ceva. �n orice caz, se nume�te �principiu antropic�. Observatorul influen�eaz� evenimentele la care este martor prin chiar simpla observare sau prin faptul c� se afl� �n miezul lor pentru a le vedea. Dar se na�te �ntrebarea: Unde este planeta care a servit de model? Care planet� se rote�te exact �ntr-o Zi Galactic� Standard, adic� �n dou�zeci �i patru de Ore Galactice Standard?

Trevize r�mase pe g�nduri �i-�i mu�c� buzele:

���i crezi c-ar fi P�m�ntiii? Standardul Galactic s-ar putea baza pe caracteristicile locale ale oric�rei lumi, nu-i a�a?

��Improbabil. Nu-i �n spiritul omului. Dou�sprezece mii de ani Trantor a fost capitala Galaxiei, cea mai dens populat� lume vreme de dou�zeci de mii de ani, �i totu�i n-a impus perioada proprie de rota�ie de 1,08 Zile Galactice Standard tuturor planetelor din Galaxie. Iar �n perioada de rota�ie a Terminusului este 0,91 Z.G.S. �i noi n-o introducem cu for�a tuturor planetelor pe care le domin�m. Fiecare planet� folose�te propriile calcule �n sistemul propriu de Zi Planetar� Local� �i, �n cazul problemelor de importan�� interplanetar�, transform� Ziua Planetar� Local� �n Z.G.S. �i invers cu ajutorul computerelor. Ziua Galactic� Standard trebuie s�-�i aib� originea pe P�m�nt!

��De ce neap�rat acolo?

��Pe de o parte, P�m�ntul a fost odinioar� singura lume populat�, a�a c� ��i mod normal, pe m�sur� ce se populau alte lumi, ziua �i noaptea de acolo trebuiau s� devin� �i sa r�m�n� standard din cauza iner�iei sociale. �i atunci am ob�inut modelul P�m�ntului, care se rote�te �n jurul axei sale �n exact dou�zeci �i patru de Ore Galactice Standard �i care efectueaz� o rota�ie complet� �n jurul soarelui s�u �n exact un An Galactic Standard.

��N-ar fi o coinciden��?

Pelorat izbucni �n r�s:

��Acum tu vorbe�ti de coinciden�e. Ai �ndr�zni s� pariezi c� a�a ceva �nseamn� coinciden��?

��Asta-i bun�, bolborosi Trevize.

��De fapt, mai sunt �i alte elemente. De pild�, o unitate arhaic� de m�surare a timpului numit� lun�.

��Am auzit despre ea.

��Ea aproximeaz� perioada de revolu�ie a satelitului P�m�ntului. �i totu�i�

��Da ?

��O tr�s�tur� destul de izbitoare a modelului o constituie faptul c� satelitul men�ionat este uria�, av�nd mai mult de-un sfert din diametrul P�m�ntului �nsu�i.

��N-am auzit a�a ceva. �n Galaxie nu exist� o planet� populat� care s� aib� un asemenea satelit.

��Foarte bine, exclam� Pelorat. Dac� P�m�ntul este o lume unic� prin specii at�t de diverse �i prin evolu�ia inteligen�ei, atunci are nevoie �i de unicitate din punct de vedere fizic.

��Dar satelitul mare ce-ar putea avea �n comun cu varietatea speciilor, cu inteligen�a �i cu restul?

��Ei, aici ai atins un punct nevralgic. Chiar c� nu �tiu. Dar merit� s� cercet�m, nu crezi?

Trevize se ridic� �n picioare �i-�i �ncruci�� m�inile:

��Atunci care-i problema? Consult� lista planetelor locuite �i g�se�te-o pe cea care are o perioad� de rota�ie �i de revolu�ie de exact o Zi Galactic� Standard �i respectiv de un An Galactic Standard. �i dac� mai are �i un satelit gigantic vei afla ceea ce cau�i. �in�nd seama de afirma�ia ta c� �ai o idee excelent�, presupun c� ai f�cut-o deja �i c� �tii care-i planeta.

Pelorat p�rea dezorientat:

��Nu-i chiar a�a. Am cercetat statisticile sau, mai bine zis, i-am rugat pe cei de la departamentul de astronomie s-o fac� �i, ei bine, ca s� nu mai lungim vorba, nu exist� o asemenea lume.

Dezam�git, Trevize se a�ez� din nou:

��Dar �nseamn� c� toate argumentele tale s-au n�ruit.

��Nu tocmai.

��Ce vrei s� spui cu asta? Construie�ti un model cu tot felul de descrieri detaliate �i nu po�i g�si nimic s� se potriveasc�. Atunci modelul t�u e inutil. Trebuie s-o iei de la cap�t.

��Ba nu. Asta �nseamn� doar c� statisticile care con�in planetele populate sunt incomplete. La urma urmelor, exist� zeci de milioane, unele obscure. De pild�, nu se de�in date precise �n- leg�tur� cu popula�ia a aproape jum�tate din ele, iar �n cazul a aproape �ase sute patruzeci de mii de lumi locuite n-am g�sit alte informa�ii �n afar� de nume �i, uneori, coordonate. Unii galactografi au apreciat c-ar putea fi circa zece mii de planete locuite neincluse �n liste. Se pare c� acelor lumi le convine situa�ia aceasta. Le ajuta s� evite plata impozitelor pe vremea Epocii Imperiale.

��Precum �i-n secolele ce-au urmat, remarc� Trevize. Ar fi putut servi ca baze pentru pira�i �i, �nt�mpl�tor, asta aducea venituri mai substan�iale dec�t un comer� cinstit.

��Asta n-o �tiu, zise �ng�ndurat Pelorat.

���n sf�r�it, am impresia c� P�m�ntul ar trebui s� fie primul pe lista planetelor populate, indiferent de ceea ce prefer� locuitorii s�i. Considerat� prin defini�ie drept cea mai veche, nu putea fi ignorat� �n secolele de �nceput ale civiliza�iei Galactice. �i odat� pus� pe list�, trebuia s� r�m�n� acolo. Aici sigur nu putem invoca iner�ia social�.

Pelorat avu o ezitare �i p�ru chinuit de-un g�nd:

��De fapt, exist� o� o planet� numit� P�m�nt pe lista celor populate.

��Am �n�eles eu gre�it sau ai spus adineaori c� P�m�ntul nu figureaz� pe list�? �ntreb� Trevize privindu-l �int� pe Pelorat.

��Nu sub numele de p�m�nt. Exist�, totu�i, o planet� numit� Gaia.

��Nu v�d leg�tura. Gahyah?

��Se scrie G-A-I-A. �nseamn� �P�m�nt�.

Gaia (sau Gea) � zei�� greac�, personific�nd glia fertil�, principiul n�sc�tor �i subzisten�ial al vie�ii, divinitate dual� care d�ruie�te ne�ncetat via�a �i �i ia periodic totul �napoi (n. trad.).

��Janov, de ce-ar �nsemna P�m�nt �i nu altceva? Pentru mine numele �sta n-are sens.

Pe chipul, altfel calm �i lipsit de expresie al lui Pelorat, ap�ru o str�mb�tur�:

��Nu �tiu dac� o s� m� crezi, dar potrivit modului �n care au analizat miturile, pe P�m�nt existau mai multe limbi care nu sem�nau una cu alta.

��Poftim?

��A�a cum ai auzit. La urma urmei �n Galaxie avem o mie de feluri de exprimare�

���n Galaxie exist�, desigur, varia�ii dialectale, dar ele nu difer� esen�ial. �i chiar dac� �n�elegerea unora presupune eforturi, vorbim cu to�ii limba galactic� standard.

��Asta, bine�n�eles, �n condi�iile c�l�toriei interstelare. Dar dac� o lume a r�mas izolat� mai mult� vreme?

��Noi vorbim despre P�m�nt, adic� o singur� planet�. Ce �nseamn� izolarea?

��Nu uita c� P�m�ntul e planeta de origine, unde umanitatea trebuie s� fi cunoscut o via�� primitiv� pe care nici nu ne-o putem imagina ast�zi. F�r� c�l�torii interstelare, computere, tehnologie, provenind din str�mo�i non-umani �i lupt�ndu-se s� r�zbat� spre civiliza�ie.

��Chiar c� e ridicol!

La auzul acestor vorbe, jenat, Pelorat las� capul �n jos:

��Poate c� n-are rost s� discut�m despre asta, prietene. Nici n-am �ncercat vreodat� s� conving pe cineva. Asta-i gre�eala mea, desigur.

��Janov, �mi cer scuze, spuse contrariat Trevize. Am vorbit f�r� s� g�ndesc. Nu sunt obi�nuit cu astfel de puncte de vedere. Tu �i-ai dezvoltat teoriile de-a lungul a treizeci de ani, pe c�nd eu le aflu pe toate dintr-o dat�. Se cuvine s� fii mai �ng�duitor. Uite, o s�-mi �nchipui c�-i �i v�d pe oamenii primitivi de pe P�m�nt, care vorbesc dou� limbi complet diferite�

��Probabil cinci sau �ase, zise precaut Pelorat. P�m�ntul trebuie s� fi fost separat �n c�teva mase mari de uscat �i acestea n-au comunicat una cu alta de la �nceput, iar locuitorii fiec�reia �i-au creat limba lor proprie.

��Iar pe fiecare dintre aceste por�iuni de uscat, relu� cu gravitate Trevize, de �ndat� ce au luat cuno�tin�� despre al�ii, oamenii �i-au pus �Problema Originii� �i s-au �ntrebat care dintre fiin�ele umane s-a dezvoltat primele din alte specii inferioare.

��Tot ce se poate, Golan. Mi se pare o atitudine absolut normal�.

��Iar �ntr-una dintre limbile acelea, Gaia �nseamn� P�m�nt. Chiar cuv�ntul �P�m�nt� provine din alt� limb�.

��Bine�n�eles.

���i dac� Galactica Standard a ap�rut din acea limb� �n care �P�m�nt� �nseamn� �P�m�nt�, dintr-un motiv sau altul, oamenii P�m�ntului �i numesc planeta Gaia �n alt� limb�.

��Exact. �nve�i repede, Golan.

��Dar am impresia c� nu era nevoie s� faci un mister din asta. Dac� Gaia �nseamn� de fapt P�m�nt, �n ciuda diferen�ei de nume, atunci ea, potrivit argumenta�iei tale, ar trebui s� aib� o perioad� de revolu�ie de un An Galactic �i un satelit uria� care se rote�te �n jurul ei �ntr-o lun�.

��Da, a�a e.

��P�i atunci, �ndepline�te sau nu aceste condi�ii?

��Nu pot afirma asta. �n tabele nu apar astfel de informa�ii.

��Z�u? Janov, �n cazul acesta, mergem spre Gaia ca s�-i calcul�m perioadele de revolu�ie �i s�-i vedem satelitul?

��Tare mult a� vrea, Golan, ezit� Pelorat, dar din nefericire nici coordonatele nu sunt date exact.

��Vrei s� spui c� n-ai dec�t un nume �i c� asta este excelenta ta idee?

��Tocmai de aceea vreau s� vizitez Biblioteca Galactic�!

��Ia stai pu�in. Zici c� tabelul nu d� coordonatele exacte. Alte informa�ii n-ai g�sit?

��Ba da, planeta apare inclus� �n Sectorul Sayshell �i-n dreptul ei figureaz� un semn de �ntrebare.

��Hai, Janov, nu mai fi am�r�t. Vom merge spre Sectorul Sayshell �i vom g�si noi Gaia!

STOR GENDIBAL alerga cu pa�i m�run�i pe drumul de �ar� din preajma Universit��ii. Membrii celei de-a Doua Funda�ii nu prea aveau obiceiul s� se aventureze �n lumea agricol� de pe Trantor. Nimeni nu le-o interzicea, desigur, iar c�nd o f�ceau, nu p�trundea prea ad�nc �i nici nu z�boveau mult� vreme acolo.

Gendibal constituia o excep�ie, �i uneori se �i �ntreba de ce. Mersul pe jos, f�r� o �int� precis�, �i oferea prilejui de a-�i explora g�ndurile, iar Oratorii erau chiar �ncuraja�i s� practice acest exerci�iu. Deopotriv� arm� �i scop, mintea lor trebuia men�inut� �ntr-o stare de permanent� agerime, at�t pentru atac c�t �i pentru ap�rare.

Spre propria-i satisfac�ie, Gendibal socotea c� se deosebea de ceilal�i, fiindc� venea de pe o planet� mai rece �i mai masiv� dec�t restul celor locuite. �n copil�rie, c�nd fusese adus pe Trantor (datorit� re�elei nev�zute pe care agen�ii Funda�iei o creaser� �n �ntreaga Galaxie �n c�utare de telente), se trezise, a�adar, �ntr-un c�mp gravita�ional mai slab �i un climat �nc�nt�tor �i bl�nd, a�a c� i se p�rea normal s� tr�iasc� bucuria naturii �i a spa�iilor deschise mai deplin dec�t al�ii.

�nc� de la �nceput devenise con�tient de statura lui minuscul�, subdimensionat�, �i se temea c� acceptarea confortului acestei lumi binecuv�ntate �l va mole�i, de aceea f�cea exerci�ii pentru �mbun�t��irea condi�iei fizice care, chiar dac� nu-l ajutaser� s� capete o �inut� mai impun�toare, �l men�inuser� viguros �i rezistent la efort. Plimb�rile lungi �i alergatul constituiau o parte a programului, ceea ce st�rnise murmure din partea unora dintre membrii Mesei Oratorilor, �ns� Gendibal nu b�gase �n seam� micile lor r�ut��i.

κi vedea de obiceiurile lui, �n ciuda faptului c� f�cea parte din prima genera�ie. To�i ceilal�i se considerau a doua sau a treia genera�ie, av�nd p�rin�i sau bunici ca membri ai celei de-a Doua Funda�ii. Cu to�ii erau mai �n v�rst� dec�t el. La ce altceva se putea a�tepta?

Prin tradi�ie, min�ile de la Masa Oratorilor r�m�neau neascunse (complet deschise, se presupunea, de�i rareori se �nt�mpla ca vreun Orator s� nu p�streze pentru sine m�car un col�i�or care, �n cele din urm� tot devenea cunoscut) �i Gendibal �tia c� era invidiat. �tia la fel de bine c� propria lui atitudine era de ambi�ie defensiv�, hipercompensatorie. Iar ei cuno�teau sentimentele lui.

�n plus (g�ndurile lui Gendibal reveniser� asupra motivelor care-l f�ceau s� se aventureze prin �mprejurimi), �i petrecuse copil�ria pe o lume complet� � �ntins� �i �n continu� expansiune, cu peisaje m�re�e �i diversificate � �i �ntr-o vale fertil�, �nconjurat� de lan�uri de mun�i care lui i se p�ruser� cei mai frumo�i din Galaxie. Ofereau un spectacol incredibil �n cursul iernilor cr�ncene de pe acea lume. Rememora fosta lui lume, str�lucirea �i bucuriile copil�riei, care acum �i p�reau foarte �ndep�rtate. Deseori le visa. Cum ar fi putut s� se mul�umeasc� cu c��iva zeci de kilomerti p�tra�i de arhitectur� antic�?

Alerg�nd, arunc� o privire dezaprobatoare �n jur. Trantor era o planet� agreabil�, cu clim� bl�nd�, dar nu frumoas� �i s�lbatic�. Devenise o lume agricol�, nu se bucura de fertilitate.

A�a fusese �ntotdeauna. Probabil c� aceast� caracteristic�, pe l�ng� altele, o f�cuse s� devin�, la �nceput, centrul administrativ al unei uniuni de planete, iar mai apoi al Imperiului Galactic. Nici nu �ncercase cineva s� o transforme �n altceva. Nu putea servi altui scop.

Dup� Marea Devastare, rezervele enorme de o�el au contribuit la men�inerea planetei. Devenise o min� uria�� de o�el aliat, aluminiu, titan, cupru, magneziu, toate ieftine, pentru nenum�rate lumi, �napoind �n felul acesta ceea ce adunase vreme de mii de ani; risipindu-�i resursele cu o iu�eal� de sute de ori mai mare dec�t rata ini�ial� de acumulare.

R�m�seser�, totu�i, uria�e cantit��i de metal, dar acestea erau �n subsol �i mai greu de ob�inut. Fermierii hamish (care niciodat� nu-�i spuneau �Trantorieni�, termen considerat de r�u augur �i pe care membrii celei de-a Doua Funda�ii �l p�straser� pentru ei �n�i�i) cu greu mai puteau fi convin�i s� v�nd� metal �n continuare. Din supersti�ie, ne�ndoielnic.

Dovad� de nerozie. Metalul sub p�m�nt putea s� otr�veasc� solul �i s� contribuie la sc�derea fertilit��ii lui. �i totu�i, pe de alt� parte, densitatea popula�iei era sc�zut�, iar p�m�ntul �nc� reu�ea s� asigure hran�. �i tot se mai f�ceau unele v�nz�ri de metal.

Gendibal cercet� orizontul. Din punct de vedere geologic, Trantor era o planet� vie ca mai toate celelalte, dar trecuser� cel pu�in un milion de ani de la formarea lan�urilor muntoase. Zonele �nalte se transformaser� �n dealuri lene�e, multe dintre ele nivelate c�nd �ntreaga suprafa�� a Trantorului fusese acoperit� cu metal.

Spre nord, dincolo de linia orizontului, se aflau ��rmul Golfului Capital �i, mai departe, Oceanul de Est, ambele repuse �n drepturi dup� distrugerea giganticelor bazine subterane.

Spre nord se �n�l�au tunurile Universit��ii Galactice, ascunz�nd vederii Biblioteca, relativ scund�, dar �ntins� pe o mare suprafa�� (precum �i subteran) �i r�m�i�ele Palatului Imperial ceva mai la nord.

De pe o parte �i de alta se vedeau terenurile fermelor �i, ici �i colc, c�te-o cl�dire. Trecu pe l�ng� turme de vite, capre, stoluri de p�s�ri �i alte animale domestice crescute la fermele trantoriene, netulburate de prezen�a lui.

Gendibal se g�ndi �n treac�t c-ar putea vedea astfel de animale pe orice lume din �ntinsul Galaxiei �i cu toate astea n-ar g�si dou� lumi care s� fie aidoma. κi aminti de caprinele de la planeta lui natal� �i de capra bl�nd� pe care o avusese �i pe care chiar o mulsese o dat�. Erau mult mai mari �i mai greu de st�p�nit dec�t specimenele mici cu un aer u�or �n�elept aduse pe Trantor �i aclimatizate aici dup� Marea Devastare. Pe lumile locuite ale Galaxiei tr�iau nenum�rate variet��i ale acelora�i specii de animale, dar fiecare locuitor al acestor planete era �n stare s� jure c� speciile de acolo erau cele mai bune produc�toare de carne, lapte, ou�, l�na �i c�te altele.

Ca de obicei, nu se z�rea nici un hamish. Gendibal tr�ia sentimentul c� fermierii evitau s� se lase v�zu�i de cei pe care-i botezasera ��ncrunta�i� (o deformare, probabil deliberat�, a cuv�ntului ��nv��a�i�). Din nou supersti�ia.

Gendibal arunc� o privire spre soarele Trantorului. De�i �n slava cerului, c�ldura lui nu era �n�bu�itoare. La aceast� latitudine, vremea r�m�nea pl�cut�, iar frigul nu devenea niciodat� �n�ep�tor. (Uneori, Gendibal ducea dorul mu�c�turii gerului sau cei pu�in a�a �i imagina. Nu-�i rev�zuse planeta natal�. �i asta pentru c� nu voia s� fie deziluzionat).

κi sim�ea mu�chii �ncord�ndu-se ritmic �i precis �i socoti c� alergase �ndeajuns de mult. Reveni la mers cu pas vioi respir�nd ad�nc.

Era preg�tit pentru apropiata �ntrunire a Mesei �i pentru un ultim �ndemn de a determina o schimbare a politicii, atitudine nou�, ce recuno�tea pericolul cresc�nd pe care-l reprezenta Prima Funda�ie �i nu numai ea, �i care avea s� pun� cap�t �ncrederii ne��rmurite dar fatale �n �perfec�iunea� desf�ur�rii Planului. Oare c�nd �i vor da seama c� �ns�i perfec�iunea reprezenta cel mai sigur semn de primejdie?

�tia c� dac� oricare altul ar fi avansat propunerea, ea ar fi fost acceptat� f�r� discu�ii. A�a cum st�teau lucrurile acum, ideea avea s� st�rneasc� proteste, dar cu toate astea va fi acceptat�, fiindc� b�tr�nul Shandess �l sprijinea �i o va face �n continuare. Dar nu voia s� intre �n c�r�ile de istorie ca Primul Orator sub conducerea c�ruia a Doua Funda�ie pierduse din putere.

Hamish!

Gendibal tres�ri. Percepu prelungirea unei min�i cu mult �nainte de a vedea omul. G�ndirea hamish, barbar� �i lipsit� de subtilitate, a unui fermier. Gendibal se retrase pe nesim�ite, l�s�nd un semn aproape imposibil de detectat. Politica celei de-a Doua Funda�ii era ferm� �n aceast� privin��. Fermierii deveniser� o pav�z� ne�tiutoare pentru a Doua Funda�ie. Pe c�t posibil, trebuiau l�sa�i neatin�i.

Cei care soseau pe Trantor ca turi�ti sau ca negu��tori nu vedeau altceva dec�t fermieri, plus c��iva c�rturari ne�nsemna�i care tr�iau �n trecut. Dac� fermierii ar dispare sau le-ar fi tulburat� nevinov��ia �i cur��enia de acum, savan�ii ar deveni mai u�or de observat �i asta ar produce o adev�rat� catastrof�. (Aceasta era una din demonstra�iile clasice pe care neofi�ii de la Universitate trebuiau s� o dezvolte singuri. Devia�iile care ap�reau pe �nt�iul Radiant c�nd se exercitau influen�e minore asupra min�ii fermierilor erau uria�e �i surprinz�toare.)

Gendibal �l v�zu. Fermier hamish, desigur, p�n�-n v�rful unghiilor, o namil� de om: �nalt �i lat �n spate, brunet, �mbr�cat simplu, cu bra�ele dezgolite, cu p�rul �i ochii negri, merg�nd cu pa�i mari �i ap�sa�i. Gendibal aproape c� sim�i izul de staul pe care-l r�sp�ndea. (Nu trebuie dispre�uit, se g�ndi el. Nici Preem Palver nu ezitase s� joace rolul de fermier atunci c�nd asta slujise planurilor lui. �i �nc� ce fermier � scund, gr�su� �i f�r� vlag�. O p�c�lise pe t�n�ra Arkady cu ascu�imea min�ii lui, pentru c� prin �nf��i�area fizic� n-ar fi reu�it.)

Fermierul se apropia, p�ind greoi, privindu-l f�r� team�, �i asta-l f�cu pe Gendibal s� se-ncrunte. Nici un b�rbat sau vreo femeie hamish nu-l privise vreodat� �n felul acesta. P�n� �i copiii se tr�geau de-o parte �i-l cercetau de al distan��.

Gendibal nu �ncetini pasul. Aveau loc s� treac� unul pe l�ng� altul, f�r� s� se priveasc� sau s� schimbe vreo vorb� �i a�a era cel mai bine. Hot�r� s� nu intre �n contact mental cu fermierul.

Gendibal f�cu un pas lateral, dar fermierul nu-i accept� gestul. Se opri �i se pro��pi �n mijlocul drumului, �i desf�cu bra�ele �n l�turi t�indu-i calea �i zise:

��Hei! Vei fi vreun �nv��at?

Oric�t �ncerc�, Gendibal nu putu s� nu simt� o adiere de g�lceava �n mintea celui care-i st�tea �n cale. Se opri. �i va fi imposibil s� �ncerce s� treac� pe l�ng� el f�r� s� schimbe c�teva cuvinte, iar asta are s� fie o cazn�. Obi�nuit cu jocul subtil �i rapid de sunete, expresii, g�nduri �i mesaje mentale care alc�tuiau comunicarea dintre membrii celei de-a Doua Funda�ii, a recurge numai la combina�ii de cuvinte �nsemna o trud� istovitoare. Era ca �i cum ar fi �ncercat s� disloce un bolovan folosindu-�i doar bra�ele �i umerii, ignor�nd p�rghia aflat� la �ndem�n�.

�ncet �i rar, elimin�nd cu grij� orice emo�ie, Gendibal �i r�spunse:

��Sunt �nv��at. Da.

��Na! Tu sunt �nv��at. Ce limb� ciudat� o mai fi �i asta? Crezi c� nu v�d c� tu ai fi unul �i eu sunt unul? (F�cu o plec�ciune dispre�uitoare.) �i un' mai pui c� e�ti m�run�el, uscat, g�lbejit, dar cu nasul pe sus.

��Ce dore�ti de la mine, omule? �l �ntreb� Gendibal, f�r� s� tresar�.

��Numele meu a fi Rufirant. Iar �l dinainte Karoll. Accentul hamish deveni mai ap�sat. Avea un �r� gutural care p�rea s� se rostogoleasc� precum un bolovan din g�tlejul lui.

���i ce dore�ti de la mine, Karoll Rufirant?

��Dar cum �i-a fi numele, �nv��atule?

��Ce conteaz�? Po�i s�-mi spui �n continuare ��nv��at�.

��Dac� tot te �ntreb, trebuia s� r�spunzi, �nv��at cu nasul pe sus.

��Bine, numele meu este Stor Gendibal, iar acum �mi voi vedea de treaba mea.

���i care a fi treaba ta?

Gendibal �i sim�i p�rul de pe ceaf� zburlindu-se. Mai erau prezente �i alte min�i. Nu era nevoie s� se �ntoarc� pentru a �ti c� �n spatele lui ap�raser� al�i trei hamishi. Iar undeva, la oarecare distan��, al�ii. Mirosul fermierului devenea tot mai p�trunz�tor.

��Treburile mele, Karoll Rufirant, sigur nu te privesc.

��A�a zici tu? ridic� Rufirant glasul. Prieteni, zice c� treburile lui n-ar fi �i-ale noastre.

R�sunar� r�sete �n spatele s�u, apoi se auzi o voce:

��A fi av�nd dreptate, fiindc� treaba lui a fi r�sfoitul de c�ri �i rostul coatelor, iar asta n-a fi ceva pentru b�rba�ii adev�ra�i.

��Oricare mi-ar fi treaba, vorbi Gendibal hot�r�t, o s�-mi v�d de drum.

���i cum ai s-o faci, �nv��at pipernicit? �l sfid� Rufirant.

���mi voi vedea de drumul meu.

���ndr�zne�ti? Nu �i-e team� c� bra�ul meu te va opri?

��Tu �i prietenii t�i? Sau tu singur? (apoi Gendibal se adres� �n dialect hamish): L�tura� nu �i-e team�?

De fapt, nu se cuvenea s�-i st�rneasc� �n felul acesta, dar numai a�a putea �mpiedica atacul lor unit. A�a ceva nu trebuia s� se �nt�mple, c�ci s-ar fi dat de gol.

Reu�i. Expresia de hot�r�re de pe fa�a lui Rufirant se mai �nmuie:

��B�iete cu carte, de-i vreunul din noi l�tura�, tu ai fi acela. Face�i loc, prieteni. Da�i-v�-n l�turi �i l�sa�i-l s� treac� �i vedea-vom de sunt l�tura�.

Rufirant ridic� bra�ele �i le v�ntur�. Gendibal nu se temea de calit��ile pugilistice ale fermierului, dar exista riscul de a primi o lovitur� stra�nic�.

Gendibal se apropie cu precau�ie, ac�ion�nd cu repeziciune �i fereal� asupra min�ii lui Ruf�rant. Nu mult, doar o atingere u�oar�, care s� r�m�n� imperceptibil�, dar �ndeajuns pentru a-i �ncetini pu�in reflexele. Apoi p�trunse �n min�ile celorlal�i, din ce �n ce mai numero�i, care �ncepuser� s� se str�ng� �n jurul lor! G�ndurile Oratorului Gendibal ��nir� �ncoace �i �ncolo cu mare iu�eal�, f�r� a z�bovi prea mult �n mintea vreunuia pentru a l�sa vreo urm� durabil�, ci at�t c�t s� descopere ceva ce i-ar fi putut folosi.

Se apropie atent, cu pa�i felini de fermier, u�urat la g�ndul c� nici unul dintre ceilal�i nu f�cea vreo mi�care pentru a interveni.

Rufirant slobozi o lovitur� pe nea�teptate, dar Gendibal o percepuse deja �n mintea lui, chiar �nainte ca mu�chii s� fi �nceput s� se contracte �i f�cu un pas �n l�turi. Lovitura v�j�i pe l�ng� el, c�t pe-aci s�-l ating�. Gendibal r�mase locului, neclintit. Privitorii r�maser� cu r�suflarea t�iat�.

Gendibal nu �ncercase nici s� pareze �i nici s� r�spund� loviturii. N-ar fi putut bloca lovitura f�r� s� sufere el �nsu�i, iar a lovi nu avea nici un rost, fiindc� fermierul i-ar fi rezistat f�r� probleme.

Putea doar s�-l poarte de colo-colo, ca pe un taur �nfuriat, silindu-l s� nu-�i nimereasc� �inta. Asta i-ar distruge moralul mai mult dec�t o ripost� hot�r�t�.

Pufnind �i mugind ca o fiar�, Rufirant atac�. Preg�tit, Gendibal se d�du la o parte c�t s�-l fac� pe fermier s� gre�easc� din nou. Acesta se repezi din nou, dar d�du gre�.

Gendibal sim�i propria respira�ie �uier�toare. Efortul fizic era redus, dar cel mental prin care �ncerca s� controleze, f�r� a lua cu totul �n st�p�nire mintea celuilalt, �l extenua. Nu mai putea rezista mult.

Apoi, �n timp ce testa cu delicate�e mecanismul de inhibare a sentimentului de spaim� la Rufirant, �ncerc�nd s� sporeasc� u�or teama supersti�ioas� pe care acesta o avea fa�� de �nv��a�i, spuse c�t putu de calm:

��Acum �mi voi vedea de treburile mele.

Fa�a lui Rufirant se schimonosi de furie, dar nu reac�ion� pe moment. Gendibal �i sim�i efortul de a g�ndi. Pipernicitul �nv��at disp�ruse ca prin minune. Gendibal sim�i teama cresc�nd, dar numai pentru o clip�

� C�ci imediat furia lui Rufirant r�bufni �i alung� orice re�inere:

��Prieteni! �ncruntatul a fi dansator. Mi�c� repede din picioare �i-�i bate joc de cinstitele legi ale luptei hamish. Prinde�i-l! �ine�i-l bine! Ne vom bate lovitur� pentru lovitur�. �i dau voie s� loveasc� primul. �i fac favoarea asta.

Gendibal observ� c� se putea strecura printre cei ce-l �nconjurau. Singura lui �ans� era s� creeze un coridor prin care s� treac� �i s� o ia la fug�, l�s�nd totul �n seama picioarelor, pl�m�nilor �i a abilit��ii de a �nmuia voin�a urm�ritorilor.

Pendul� �nainte �i �napoi, c�ut�nd o solu�ie.

N-avea sc�pare. Erau prea mul�i, iar el era constr�ns s� se supun� regulilor vie�ii de pe Trantor.

Se sim�i str�ns de multe bra�e. Era prizonier.

Ar fi trebuit s� influen�eze c�teva min�i. Dar a�a ceva ar fi fost inacceptabil, iar cariera lui s-ar n�rui. �i cu toate aste via�a � �ns�i via�a, �i era �n pericol.

Cum de se-nt�mplase a�a ceva?

Unul dintre membrii Mesei nu venise la �ntrunire.

N-aveau obiceiul s�-l a�tepte pe cel care �nt�rzia �i, �n orice caz, Masa nu p�rea �ntr-o dispozi�ie prea bun�, se g�ndi Shandess. Stor Gendibal era cel mai t�n�r �i �tia foarte bine acest lucru. Se comporta, �ns�, ca �i cum tinere�ea ar fi fost o virtute prin ea �ns�i �i v�rsta o sc�pare sau o lips� a celorlal�i. Ceilal�i Oratori nu-l prea iubeau pe Gendibal �i, de fapt, nici Shandess nu �inea mult la el, �ns� nu a�a se punea acum problema.

Delora Delarmi �i �ntrerupse reveria. Chipul ei rotund �i ochii mari, alba�tri, cu obi�nuitul aer de nevinov��ie �i apropiere ascundea o minte str�lucit� (pentru to�i membrii celei de-a Doua Funda�ii, mai pu�in pentru cei care ocupau aceea�i pozi�ie ca �i ea), dar �i o concentrare care p�rea feroce.

��Prim Orator, mai a�tept�m mult? �ntreb� ea z�mbind. Oficial, �edin�a nu �ncepuse, astfel c� ea putu deschide discu�ia, cu toate c� al�ii ar fi a�teptat ca Shandess s� vorbeasc� primul, potrivit dreptului acordat de titlul s�u.

Ignor�nd �nc�lcarea etichetei, Shandess �i arunc� o privire descurajatoare:

��De obicei, nu a�tept�m pe nimeni, Orator Delarmi, dar, �ntruc�t Masa se �ntrune�te tocmai pentru a-l asculta pe Orator Gendibal, se cuvine s� fim �ng�duitori.

��Dar unde z�bove�te. Prim Orator?

��Nu �tiu, Orator Delarmi.

Delarmi privi pe r�nd chipurile celorlal�i. Primul Orator �i unsprezece oratori. Doar doisprezece Oratori. Vreme de cinci secole a Doua Funda�ie �i extinsese puterile �i �ndatoririle, dar orice �ncercare de a m�ri num�rul membrilor Mesei d�duse gre�.

Doisprezece fuseser� �i dup� moartea Iui Seldon, c�nd cel de-al Doilea Prim Orator (pentru c� Seldon fusese dintotdeauna considerat cel dint�i) stabilise cifra care r�m�sese �nc� valabil�.

De ce doisprezece? Num�rul se �mp�r�ea cu u�urin�� �n grupuri de aceea�i m�rime. Era suficient de redus spre a permite consult�ri �n plen �i �ndeajuns de mare pentru lucrul �n subgrupuri. Un num�r mai mare ar fi fost neproductiv, iar unul mai mic, inflexibil.

At�t �n ceea ce privea explica�iile. De fapt, nimeni nu �tia care era motivul acestei alegeri sau de ce num�rul trebuia s� r�m�n� neschimbat. Iar �n cazul acesta, chiar �i a Doua Funda�ie r�m�sese o sclav� a tradi�iei.

Trec�nd cu privirea de la un chip la altul �i cu g�ndul de la o minte la alta, Delarmi reu�i, �ntr-o clipit�, s� r�suceasc� pe toate fe�ele situa�ia creat� de absen�a celui mai t�n�r dintre Oratori.

Se sim�ea satisf�cut� de faptul c� nimeni nu manifesta �n�elegere fa�� de Gendibal. T�n�rul acesta avea farmecul unei centipede; a�a sim�ise ea mereu, �i merita un tratament pe m�sur�. Doar talentul �i ne�ntrecuta lui pricepere �i �mpiedicaser� pe ceilal�i s� propun� �n mod deschis excluderea. (De-a lungul istoriei semicenterane a celei de-a Doua Funda�ii, doar doi Oratori fuseser� pu�i sub acuzare, �ns� nici unul condamnat).

Aceast� absen�� de la o �ntrunire era o sfidare grav� la adresa Mesei �i at�rna mai greu dec�t multe alte p�cate, iar Delarmi sim�i c�-i cre�te inima c�nd detect� la ceilal�i dorin�a de a-l supune judec��ii pe Gendibal.

��Prim Orator, rupse ea t�cerea, a� fi �nc�ntat� s� v� informez unde se afl� Orator Gendibal, �n caz c� nu �ti�i.

��Te rog, Orator.

��Cine nu �tie c� acest t�n�r (nu-i folosi titlul onorific, lucru pe care-l b�gar� de seam� cu to�ii, desigur) �i g�se�te mereu de lucru printre hamishi? Nu �ntreb cu ce scop, dar acolo se afl� acum �i preocup�rile lui fa�� de ace�ti oameni par importante dac� sunt puse mai presus de interesele Mesei.

��Eu cred c� se plimb� sau alearg� pentru a-�i men�ine forma fizic�, interveni un alt Orator.

Delarmi z�mbi din nou. G�sea o pl�cere �n asta. Doar n-o costa nimic:

��Universitatea, Biblioteca, Palatul �i �ntreaga regiune �nconjur�toare ne apar�in. Cam pu�in, �n compara�ie cu suprafa�a planetei, dar cred c� e loc suficient pentru exerci�ii fizice. Prim Orator, n-am putea �ncepe?

Primul Orator �i re�inu un suspin. De�inea puteri depline �i putea s� mai �nt�rzie �nceperea �nt�lnirii sau chiar s� o am�ne pentru o dat� la care Gendibal ar fi fost prezent.

Nici un Prim Orator nu-�i putea �ndeplini func�ia f�r� sprijinul m�car pasiv al celorlal�i Oratori c�ci, dac� i-ar fi iritat, n-ar fi dovedit �n�elepciune. Chiar �i Preem Palver se v�zuse uneori silit s� intre �n polemici pentru a-�i impune punctul de vedere dar, �n cazul de fa��, absen�a lui Gendibal era sup�r�toare. T�n�rul Orator ar trebui s� �nve�e c� nu el stabilea legile.

Iar acum, ca Prim Orator, vorbi cel dint�i:

��Vom �ncepe. Studiind datele �nt�iului Radiant, Orator Gendibal a prezentat c�teva deduc�ii uluitoare. El crede c� exist� o organiza�ie care ac�ioneaz� pentru a aplica Planul Seldon mai eficient dec�t noi �i c� face acest lucru �n propriul ei folos. Prin urmare, dup� p�rerea lui, noi ar trebui s� afl�m mai multe detalii, ca s� ne putem ap�ra. A�i fost informa�i cu to�ii, iar aceast� �ntrunire are rostul de a v� oferi posibilitatea de a-l audia pe Orator Gendibal, astfel �nc�t s� putem lua o hot�r�re �n ceea ce prive�te politica de urmat.

De fapt, era inutil s� vorbeasc� at�t de mult. �i puteau citi g�ndurile, a�a c� �tiau cu to�ii. Dar cuvintele introductive f�ceau parte din ceremonial.

Delarmi arunc� o privire c�tre ceilal�i zece care p�reau �mp�ca�i cu ideea de a-i �ng�dui s�-�i asume rolul de purt�tor de cuv�nt �mpotriva lui Gendibal:

��Gendibal (o nou� ignorare a titlului onorific) nu �tie �i nici nu poate preciza ce sau pe cine reprezint� aceast� organiza�ie.

Exprim� aceast� afirma�ie care nu admitea replic� pe un ton aproape necuviincios, ca �i cum ar fi spus: �i-am analizat g�ndurile, nu te mai deranja s� dai o explica�ie.

Primul Orator hot�r� pe dat� s� ignore lipsa de polite�e:

��Faptul c� Orator Gendibal (relu� el, evit�nd cu pedanterie s� omit� titlul �i f�r� s�-l eviden�ieze prin a-l pronun�a mai ap�sat) nu �tie �l nu ne poate spune ce este cealalt� organiza�ie, nu �nseamn� c� ea nu exist�. De-a lungul istoriei lor, oamenii Primei Funda�ii practic n-au avut idee despre noi �i de fapt nici acum nu �tiu mai nimic. Pui la �ndoial� existen�a noastr�?

��Dac� suntem necunoscu�i �i totu�i exist�m nu �nseamn� neap�rat c� orice lucru trebuie s� r�m�n� necunoscut pentru a exista, spuse Delarmi �i izbucni �n r�s.

��Adev�rat. Tocmai de aceea afirma�ia Oratorului Gendibal trebuie examinat� cu deosebit� aten�ie. Se bazeaz� pe deduc�ii matematice riguroase, pe care le-am verificat eu �nsumi �i v� �ndemn pe to�i s� v� g�ndi�i la ele. Nu e (�i c�ut� o exprimare mental� care s� redea c�t mai bine p�rerile sale) chiar neconving�toare.

���i acest Golan Trevize, prezent �n mintea ta �i despre care nu ne spui nimic? (O nou� necuviin�� �i, de data aceasta, Primul Orator ro�i imperceptibil.) Ce-i cu el?

��Orator Gendibal socote�te c� acest om, Trevize, este o unealt� � ne�tiutoare, probabil � a acestei organiza�ii �i c� nu trebuie s�-l trat�m cu indiferen��.

��Dac� aceast� organiza�ie exist�, insist� Delarmi a�ez�ndu-se mai comod pe scaun �i d�ndu-�i la o parte p�rul c�runt care-i c�dea peste ochi, �i dac� ea e at�t de periculoas� prin putere �i capacit��i mentale �i r�m�ne ascuns�, g�si�i normal ca ea s� ac�ioneze la lumina zilei prin intermediul cuiva at�t de expus precum un Consilier exilat de Prima Funda�ie?

��Nu-i de crezut, r�spunse grav Primul Orator. �i cu toate acestea, am observat ceva deosebit de alarmant. Nu reu�esc s� �n�eleg.

Aproape involuntar, l�s� g�ndul ascuns �n str�fundurile min�ii sale, ru�inat s� �i-l fac� cunoscut.

Fiecare dintre Oratori observ� stratagema mental� �i, conform etichetei foarte severe, respect� sentimentul de jen�. Delarmi se supuse �i ea, dar f�r� convingere. Potrivit formulei obi�nuite �n asemenea situa�ii, ea continu�: Te rug�m s�-�i faci cunoscute g�ndurile, �ntruc�t �n�elegem �i iert�m orice sentiment de ru�ine pe care l-ai avea.

��La fel �i voi, relu� Primul Orator, nu �n�eleg din ce motiv s-ar putea b�nui c� Trevize este o unealt� a celeilalte organiza�ii, sau ce scop ar putea servi �n caz c� b�nuiala se verific�. Orator Gendibal pare totu�i sigur de asta �i nu avem dreptul de a ignora valoarea poten�ial� a intui�iei cuiva care a �ntrunit calit��i de Orator. Prin urmare, am �ncercat s� aplic Planul la Trevize.

��La o singur� persoan�? �ntreb� �ncet unul dintre oratori, dar f�r� a-�i ascunde surprinderea, iar apoi �i exprim� pe dat� p�rerea de r�u pentru c�-si �nso�ise �ntrebarea de un g�nd care echivala cu: Ce neghiobie!

��La o singur� persoan�, �nt�ri Primul Orator, �i ai dreptate. Ce neghiob sunt! �tiu foarte bine c� Planul nu poate fi aplicat �n cazul unui individ �i nici chiar unor grupuri mici. Cu toate acestea, am fost curios. Am extrapolat Intersec�iile Interpersonale cu mult peste limitele normale, dar am procedat �n prezece moduri diferite �i am ales mai degrab� o zon� dec�t un punct. Apoi am folosit toate detaliile pe care le de�inem despre Trevize � un Consilier al Primei Funda�ii nu r�m�ne total neobservat � �i despre Primarul Funda�iei. Apoi le-am combinat la �nt�mplare. F�cu, o pauz�.

���i? f�cu Delarmi. �n�eleg c� Rezultatele au fost surprinz�toare?

��N-am ob�inut rezultate, dup� cum v� �i a�tepta�i, r�spunse Primul Orator. Nu se poate face nimic cu un singur individ �i totu�i,� totu�i �

��Da?

��Mi-am petrecut patruzeci de ani analiz�nd �i am deprins s� le simt cu claritate chiar �nainte de a ajunge la etapa final�, �i rareori m-am �n�elat. �n cazul de fa��, cu toate c� n-am ob�inut o concluzie, tr�iesc cu sentimentul c� Gendibal a avut dreptate �i c� Trevize nu trebuie ignorat.

��De ce nu, Prim Orator? �ntreb� Delarmi luat� prin surprindere de puternicul sentiment din mintea Primului Orator.

��Mi-e ru�ine pentru c� m-am l�sat am�git �i am folosit Planul �ntr-un scop nepotrivit. Iar acum m� simt jenat pentru c� sunt influen�at de ceva pur intuitiv. �i cu toate astea, trebuie, pentru c� a�a simt. Dac� Oratorul Gendibal are dreptate, dac� suntem amenin�a�i dintr-o direc�ie necunoscut�, cred c� atunci c�nd va veni momentul unei crize, Trevize va de�ine �i va juca o carte hot�r�toare.

��Pe ce se bazeaz� sentimentul acesta? �ntreb� Delarmi �ocat�.

Primul Orator Shandess privi neajutorat c�tre membrii Mesei:

��Pe nimic. Matematica psihoistoric� nu ofer� solu�ii, dar a�a am v�zut eu jocul rela�iilor, am impresia c� Trevize este cheia. Trebuie s� ne �ndrept�m aten�ia asupra acestui t�n�r.

Gendibal �tia c� nu va reu�i s� se �ntoarc� la vreme pentru a participa la �ntrunirea Mesei. Era foarte probabil s� nu se mai �ntoarc� niciodat� �ntre ai s�i.

Se sim�ea �inut de bra�e puternice �i test� cu disperare pentru a g�si o cale de a-i determina s�-l elibereze.

Rufirant se proptise triumf�tor �n fa�a lui:

��Acum vei fi fiind gata, �nv��atule? Lovitur� pentru lovitur�, pumn pentru pumn, �n felul hamish. Hai dar, e�ti mai mic, love�te tu primul.

��Te va �ine �i pe tine cineva? �ntreb� Gendibal.

��Da�i-i drumul. Noo, noo. Numa' m�inile. L�sa�i-i m�inile libere, dar �ine�i-l de picioare. Nu mai vreau dansuri.

Gendibal se sim�i fixat de p�m�nt. Bra�ele-i erau libere.

��Love�te, �nv��atule, strig� Rufirant. D�-mi un pumn.

�n acea clip�, mintea lui Gendibal le sond� g�ndurile �i descoperi ceva la care putea trezi un r�spuns � indignarea, sentimentul de dreptate �i mila. N-avea de ales, trebuia s� ri�te stimularea imediat� a acestor sim��minte �i apoi s� improvizez pe baza�

Dar au mai trebui s-o fac�. Nu sondase aceast� minte care abia ap�ruse �i, cu toate astea, ea reac�ion� exact a�a cura voia el.

Sim�i deodat� prezen�a unei siluete ne�nsemnate � scund� �i �ndesat�, cu p�rul negru �nc�lcit �i bra�ele �ntinse �n fa�� � �i o v�zu ap�r�nd �n goan�, furioas�, �mbr�ncindu-l pe fermierul hamish.

O femeie. Sumbru, Gendibal socoti c� din cauza tensiunii �i �ngrijor�rii nu sim�ise asta dintru �nceput �i c� ochii trebuiser� s�-i confirme acest adev�r.

��Karoll Rufirant! strig� ea la fermier cu o voce ascu�it�. E�ti un tic�los �i-un la�! Lovitur� pentru lovitur�, aici? Dup� obiceiul hamish? Ai fi de dou� ori c�t �nv��atul. Primejdie mai mare a fi dac� m-ai ataca pe mine. Vei fi c�tig�nd �n renume b�t�ndu-l pe neajutoratul acela? Unde-a fi ru�inea, m�-ntreb? To�i or s� te arate cu degetul �i-or zice: �Uite-l pe Rufirant, cel de se bate cu copiii.� Vei fi de r�sul tuturor, cred eu, �i nici un hamish cu scaun la cap n-o s� mai �nchine un pahar cu tine �i nici, o femeie �ntreag� la minte n-o s� te urmeze.

�n timp ce se ap�ra de loviturile ei, Rufirant �ncerc� s� potoleasc� torentul de vorbe, r�spunz�nd �mp�ciuitor:

��Stai, Sura. Termin�, Sura.

Gendibal �i d�du seama c� nu mai era �inut, c� Rufirant nu se mai holba furios la el, �i c� g�ndurile tuturor nu-i mai acordau nici o aten�ie.

Nici pe Sura n-o mai preocupa soarta lui; dezl�n�uirea ei de furie asupra lui Rufirant o f�cuse s� uite de el. Revenindu-�i din uimire, Gendibal se g�ndi c-ar trebui s� �ntreprind� ceva ca s� �mprosp�teze izbucnirea aceea de furie �i s� accentueze �n mintea lui Rufirant sentimentul de ru�ine neputincioas�, dar cu delicate�e �i pricepere, astfel �nc�t s� nu lase urme. Dar, din nou, era de prisos, c�ci femeia continu�:

��Da�i-v�-napoi cu to�ii. Asculta�i-m�! �i parc� n-a fi de-ajuns c� voinicosul Karoll arat� ca un uria� pe l�ng� costelivul acela, �i o fi nevoie de al�i cinci-�ase afla�i �i prieteni ca s�-mp�r�i�i ru�inea, ca s� v�-ntoarce�i la fermele voastre �i s� v� f�li�i c-a�i st�lcit �n b�taie un copil. �Eu l-am �inut de-o m�n�, o s� zice�i, iar uria�ul �i c�p���nosul Ruf�rant l-a f�cut �n fel �i chip c�nd n-a vrut s� loveasc�. �Iar voi o s� povesti�i: �Da eu l-am �inut de-un picior, a�a c� da�i-mi �i mie o p�rticic� din gloria asta!� Iar matahala de Rufirant a zice: �Nu l-am putut face s� stea locului, a�a c� tovar�ii mei de plug l-au �intuit, �i cu ajutorul celorlal�i �ase, l-am �nvins�.

��Sura, �ndr�zni Rufirant aproape sc�ncit, dar i-am spus �nv��atului c� poate lovi primul.

���i tare te mai temi tu de grozavele lovituri ale bra�elor lui sl�b�noage, nu-i a�a, Rufirant-g�g�u��? Hai, las�. D�-i drumul s� plece unde are treburi iar voi, restul, duce�i-v� pe furi� acas�, �i o s� afla�i de mai sunte�i bineveni�i dup� asemenea voinicie. Bine a fi s� spera�i c� marile voastre fapte de ast�zi s-or face uitate! Da' nu se va-nt�mpla asta pentru c� o s� �mpr�tii vestea pretutindeni dac� m� �nfuria�i mai tare.

Plecar� t�cu�i, cu capetele plecate f�r� a mai privi �napoi.

Gendibal �i privi cum se �ndep�rtau, apoi �i �ntoarse ochii spre femeia �mbr�cat� cu pantaloni, o bluz�, purt�nd pantofi grosolani. Avea nasul cam mare, s�ni grei (dup� c�t putea vedea Gendibal prin bluza larg�), iar bra�ele dezgolite �i erau musculoase. Asta �nsemna, deci, c� femeile hamish munceau la c�mp cot la cot cu b�rba�ii lor.

Ea-l privi p�trunz�tor, �in�ndu-�i m�inile-n �olduri:

��Hei, �nv��atule, ce-i fi z�bovind? Mergi la Palatul �nv��a�ilor? �i-a fi team�? S� te-nso�esc?

Gendibal sim�i mirosul de transpira�ie degajat de �mbr�c�mintea ei, nu tocmai proasp�t sp�lat�, dar �n situa�ia �n care se afla ar fi fost cu totul necuviincios s�-�i arate repulsia.

����i mul�umesc, domni�oar� Sura�

��Novi mi-e numele, spuse ea cu voce r�gu�it�. Sura Novi. Po�i s�-mi zici Novi. De mai mult n-a fi nevoie.

��Mul�umesc, Novi. Mi-ai fost de mare ajutor. Chiar te rog s� m� �nso�e�ti, nu fiindc� m-a� teme, ci pentru c�-mi face pl�cere tov�r�ia ta. �i spun�nd acestea, f�cu o plec�ciune elegant�, de parc� ar fi salutat vreuna dintre tinerele doamne de la Universitate.

Novi se �mbujora, ezit� o clip�, apoi �ncerc� s�-i imite gestul politicos.

��Pl�cerea a fi a mea, r�spunse ea str�duindu-se s� g�seasc� cuvintele potrivite pentru a crea impresia de bun� cre�tere �i pentru a-�i exprima, �n acela�i timp, �nc�ntarea.

Pornir� al�turi. Gendibal �tia bine c� mersul acesta �n pas domol f�cea ca �nt�rzierea lui la �ntrunirea Mesei s� devin� de neiertat, dar abia acum avea prilejul s� se g�ndeasc� la �n�elesul celor �nt�mplate mai devreme �i, cu o satisfac�ie r�ut�cioas�, hot�r� s�-i lase s� mai a�tepte.

Cl�dirile Universit��ii se z�reau �n fa�a lor c�nd Sura Novi se opri �i spuse f�r� convingere:

��Domnule �nv��at�

Gendibal �i d�dea seama c�, pe m�sur� ce se apropiau de cl�dirile c�rora ea le spunea Palatul �nv��a�ilor, Novi devenea tot mai politicoas�. O clip� se sim�i �ndemnat s-o �ntrebe: �Nu cumva te adresezi costelivului acela?� dar asta ar fi ru�inat-o peste m�sur�.

��Da, Novi?

��A fi frumos �i bogat Palatul �nv��a�ilor?

��E frumos, r�spunse Gendibal.

��Am visat �i eu odat� s� merg la Palat �i� �i s� fiu �nv��at.

Privirea ei dovedea c� nu-�i considera spusele drept o simpl� polite�e:

���tiu s� scriu. M-a �colit �nv���torul. Dac� scriu scrisoare la tine, �ncerc� ea s� par� deta�at�, cum o �nsemn ca s� ajung� la tine?

��Scrii doar, Parlamentul Oratorilor, apartament 27 �i va ajunge la mine. Acum trebuie s� plec, Novi.

F�cu o plec�ciune �i ea �ncerc� din nou s�-l imite. Plecar� fiecare �n drumul s�u, iar Gendibal �i-o scoase din minte imediat. Se g�ndea, �n schimb, la �ntrunirea Mesei, �i mai ales la Oratorul Delora Delarmi. G�ndurile nu-i erau prea blajine.

ORATORII st�teau �n jurul Mesei �mpietri�i �n izolare mental�, de parc� � printr-un acord tacit � �i-ar fi ascuns cu to�ii g�ndurile pentru a evita s�-l insulte �n mod irevocabil pe Primul Orator dup� cele afirmate �n leg�tur� cu Trevize. Privir� pe furi� c�tre Delarmi �i acest gest dezv�luia multe lucruri nespuse. �ntre to�i Oratorii, ea era binecunoscut� pentru arogan��. P�n� �i Gendibal d�dea dovad�, m�car din gur�, de mai mult respect fa�� de tradi�ii �i conven�ii.

Delarmi sim�i semnifica�ia acestor priviri �i-�i d�du seama c� n-avea altceva de f�cut dec�t s�-�i asume r�spunderea pentru situa�ia imposibil� pe care ea �ns�i o crease. De fapt, nici nu avea inten�ia de a ocoli aceast� spinoas� problem�. �n �ntreaga istorie a celei de-a Doua Funda�ii, nici un Prim Orator nu fusese pus sub acuzare pentru analize gre�ite (�i dincolo de termenul acesta, pe care chiar ea �l inventase drept paravan, era vorba despre incompeten�� nerecunoscut�). Acum, o asemenea punere sub acuzare devenea posibil�. N-avea de g�nd s� dea �napoi.

��Prim Orator! vorbi ea rar, f�r� s�-�i mi�te buzele sub�iri �i lipsite de via��, mai greu de distins acum din cauza palorii chipului. Chiar tu ai afirmat c� n-ai dovezi palpabile care s�-�i sprijine p�rerea �i c� matematica psihoistoric� nu indic� nimic. Ne ceri s� lu�m o hot�r�re crucial� pe baza unui sentiment mistic?

Primul Orator ridic� ochii �i se �ncrunt�. Era con�tient de izolarea mental� a membrilor Mesei. �tia ce �nseamn� asta �i r�spunse cu r�ceal�:

��Nu v� ascund c�-mi lipsesc dovezile. Nu v� prezint, �ns�, nici lucruri false. Ceea ce v� ofer este puternica percep�ie intuitiv� a unui Prim Orator cu decenii de experien��, care �i-a petrecut o via��-ntreag� analiz�nd �ndeaproape Planul Seldon. Privi �n jur inflexibil a�a cum n-o f�cuse niciodat� �i, una dup� alta, protec�iile mentale sl�bir� �i disp�rur�. Delarmi renun�� ultima la aceast� izolare, abia c�nd Primul Orator �ntoarse privirea spre ea.

Cu o sinceritate dezarmant� care �terse orice urm� de alte sentimente �i g�nduri, Delarmi spuse:

��Prim Orator, accept declara�ia. Cu toate acestea, socot c� poate vei vrea s� faci o reevaluare. �ntruc�t �i-ai exprimat deja sentimentul de ru�ine pentru ca ai recurs la intui�ie, ai dori s� nu includem �n documente afirma�iile pe care le-ai f�cut, asta bine�n�eles dac�, dup� p�rerea ta s-ar cuveni s�

��Care-s aceste afirma�ii ce-ar trebui �terse din documente? interveni t�ios Gendibal.

Toate privirile se �ndreptar� spre el. Dac� izolarea lor mental� n-ar fi fost deplin� �n momentele cruciale dinainte, ar fi detectat apropierea lui �nainte chiar ca el s� ajung� la u��.

��Orice comunicare cu exteriorul �ntrerupt�? Nimeni nu �i-a dat seama de intrarea mea? �ntreb� sardonic Gendibal. Ce �ntrunire obi�nuit�! Nu veghea nimeni asupra sosirii mele sau era�i absolut siguri c� nu voi mai veni?

Aceast� izbucnire venea ca o violare flagrant� a tuturor regulilor. �nt�rzierea lui Gendibal constituia o �nc�lcare serioas� a uzan�elor. Mai grav era c� intrase neanun�at. Iar a vorbi �nainte ca Primul Orator s� fi �ncuviin�at intrarea venea ca o ofens� foarte grav�.

Primul Orator se-ntoarse spre el. Toate celelalte probleme treceau acum pe planul doi. Problema disciplinei devenise de prim� importan��:

��Orator Gendibal, ai �nt�rziat. Sose�ti neanun�at. Vorbe�ti. Ne po�i prezenta un motiv �ntemeiat care s� ne �mpiedice s� te suspend�m din func�ie pe o perioad� de treizeci de zile?

��Bine�n�eles. Discutarea suspend�rii din func�ie nu trebuie s� �nceap� p�n� nu analiz�m cine a acreditat ideea c� voi �nt�rzia �i de ce-a f�cut-o, li se adres� Gendibal pe un ton st�p�nit �i glacial, dar �nv�luindu-�i g�ndurile �ntr-o perdea de furie f�r� s�-i pese c� cineva sim�ea asta.

Delarmi detecta sentimentul imediat �i zise cu convingere:

��Acest om e nebun.

��Nebun? E nebun� femeia care afirm� a�a ceva. Ori se simte vinovat�. Prim Orator, m� adresez �ie pentru a solicita un privilegiu personal, declar� Gendibal.

��Ce caracter are acest privilegiu personal, Orator?

��Prim Orator, acuz pe cineva prezent aici de tentativ� de asasinat.

Atmosfera deveni exploziv� c�nd to�i Oratorii se ridicar� �n picioare �n acela�i timp, izbucnind �ntr-o babilonie de vorbe, expresii �i g�nduri.

Primul Orator ridic� bra�ele �ncerc�nd s�-i lini�teasc� �i strig�:

��Oratorului trebuie s� i se ofere cuv�ntul pentru a-�i exprima punctul de vedere.

Se sim�i obligat s�-�i intensifice autoritatea mental� �ntr-o manier� nepotrivit� locului �n care se aflau, dar nu avea de ales.

Spiritele se potolir�.

Gendibal a�tept� neclintit p�n� c�nd t�cerea deveni profund� at�t sonor, c�t �i mental, apoi �ncepu:

��Trec�nd pe un drum hamish, afl�ndu-m� la o distan�� �i deplas�ndu-m� cu o vitez� care mi-ar fi permis s� ajung aici la vreme pentru a participa la �ntrunire, am fost oprit de c��iva fermieri �i am sc�pat neb�tut �i-n via�� ca prin urechile acului. Dar �i a�a, am fost re�inut, de aceea am sosit abia acum. De la �nceput a� dori s� precizez c�, de la Marea Devastare, nu cunosc nici un caz �n care vreun membru al celei de-a Doua Funda�ii s� fi fost tratat ireveren�ios ca s� nu spunem brutalizat � de c�tre ace�ti hamishi.

��Nici eu n-am auzit a�a ceva, �nt�ri Primul Orator.

��De obicei, membrii Funda�iei nu p�trund ne�nso�i�i pe teritoriul hamish, strig� Delarmi. Singur �i-ai c�utat-o!

��Adev�rul e c� m-am plimbat mereu pe teritoriul lor, relu� Gendibal. Am fost acolo de sute de ori. Cu toate astea, nimeni nu m-a acostat vreodat�. Al�ii nu se plimb� at�t de liberi ca mine, dar nimeni nu se rupe de lume ca s� devin� prizonier al Universit��ii. �mi aduc aminte c� Delarmi, iar apoi, ca �i cum �i-ar fi amintit titlul acesteia prea t�rziu, �l transform� �ntr-o insult� mortal�. Voiam s� spun c� �i Oratori�a Delarmi a p�truns pe teritoriul hamish �n c�teva r�nduri �i, cu toate astea, ea nu a fost acostat�.

��Astea pentru c� nu le-am vorbit niciodat� prima, spuse Delarmi fix�ndu-l cu privirea, �i am r�mas la distan�� �i pentru c� m-am purtat ca �i cum �mi datorau respect, au fost sili�i s� mi-l acorde.

��Ciudat, se mir� Gendibal, iar eu era c�t pe-aci s� spun c� asta se datoreaz� �nf��i��rii tale mai impun�toare. La urma urmei, chiar �i aici, pu�ini �ndr�znesc s� se apropie de tine. Dar spune-mi, cum se face c� au g�sit prilejul s� m� atace tocmai azi, c�nd trebuia s� particip la o �ntrunire important� a Mesei?

��Dac� nu din cauza purt�rii tale, atunci trebuie s� fi fost o �nt�mplare, afirm� Delarmi. Nici m�car matematica lui Seldon n-a eliminat cu totul rolul �nt�mpl�rii din evolu�ia Galaxiei � ca s� nu mai vorbim de evenimentele personale. Sau vorbe�ti �i tu inspirat de intui�ie? (Unul sau doi Oratori sc�par� mental c�te-un oftat imperceptibil auzind aceast� aluzie la adresa Primului Orator).

��N-a fost vorba de comportarea mea. �i nici de �nt�mplare. Totul s-a petrecut deliberat, insist� Gendibal.

��Cum am putea �ti asta? �ntreb� calm Primul Orator. Sim�ea c� trebuie s� manifeste �n�elegere fa�� de Gendibal, ca rezultat al ultimei remarci a lui Delarmi.

��Prim Orator, nu-mi ascund g�ndurile. V� voi prezenta evenimentele a�a cum mi-au r�mas �ntip�rite �n memorie.

Transferul dur� doar c�teva momente. Primul Orator nu se putu st�p�ni:

��Uimitor! Orator, te-ai comportat foarte bine �n condi�ii de tensiune extraordinar�. Sunt de acord c� hamishii s-au comportat cu totul anormal �i c� s-ar cuveni s� facem o investiga�ie. P�n� atunci, �ns�, te rog s� participi la �ntrunire�

��O clip�! interveni Delarmi! Ce certitudine avem c� relatarea Oratorului este exact�?

Gendibal pufni iritat �n fa�a acestei insulte, dar �i domoli pornirea fireasc� �ntr-o asemenea situa�ie �i zise:

��Mintea mea e deschis�.

��Am cunoscut �i min�i deschise care nu erau sincere.

��Nici nu m� �ndoiesc de asta, Orator, �i r�spunse Gendibal, �ntruc�t tu, ca �i al�ii, trebuie s�-�i controlezi g�ndirea tot timpul. C�nd mintea mi-e deschis�, a�a r�m�ne.

��S� nu con�, �ncepu Primul Orator.

��Prim Orator, cu scuzele cuvenite pentru �ntrerupeie, solicit un privilegiu personal, zise Delarmi.

��Ce fel de privilegiu, Orator?

��Oratorul Gendibal a acuzat pe unul dintre noi de tentativ� de asasinat, probabil instig�nd pe fermier s�-l atace. At�ta timp c�t nu retracteaz� aceast� acuza�ie at�t eu, c�t �i ceilal�i, inclusiv tu, Prim Orator, trebuie s� ne consider�m uciga�i poten�iali.

��Orator Gendibal, vrei s�-�i retragi acuza�ia? �ntreb� Primul Orator.

Gendibal �i ocup� fotoliul �i l�s�ndu-�i m�inile pe bra�ele lui, le str�nse cu putere, de parc� ar fi vrut s� le ia �n st�p�nire, �i spuse:

��O voi face imediat ce mi se va explica de ce un fermier hamish, c�ruia i s-au al�turat al�i c��iva, p�rea hot�r�t s� m� re�in� din drum.

��Dintr-o mie de motive, probabil, �ncerc� Primul Orator s� explice. Repet c� vom investiga acest incident. Iar acum, Orator Gendibal, ca s� ne putem continua discu�ia, n-ai vrea s�-�i retractezi acuza�ia?

��Nu pot, Prim Orator. Am �ncercat minute-n �ir, c�t de delicat mi-a stat �n putin��, s�-i cercetez mintea, c�ut�nd o modalitate de a-i influen�a comportamentul f�r� s�-i fac nici un r�u. �i am dat gre�. G�ndurilor lui le lipsea flexibilitatea pe care o a�teptam. Emo�iile lui erau orientate, fixate, parc� de o alt� g�ndire.

���i crezi c� vreunul dintre noi era g�ndirea aceea? �ntreb� Delarmi ironic. N-ar putea fi organiza�ia aceea misterioas� care ne face concuren�� �i care, dup� p�rerea ta, e mai puternic� dec�t noi?

��S-ar putea, �ncuviin�� Gendibal.

���n cazul acesta, noi, care nu apar�inem acestei organiza�ii de care ai tu cuno�tin��, nu suntem vinova�i �i ar trebui s�-�i retragi acuza�ia. Ori acuzi pe cineva c� se afl� sub controlul ei? Sau vrei s� spui c� vreunul sau vreuna dintre noi nu e ceea ce pare?

��Posibil �i a�a, �i r�spunse netulburat Gendibal, con�tient c� Delarmi �ncerca s�-i �ntind� o curs�.

��S-ar p�rea c� n�z�rirea ta, continu� Delarmi ajung�nd la cap�tul demonstra�iei �i preg�tindu-se s� trag� o concluzie, privitoare la organiza�ia secret�, necunoscut�, ascuns� �i misterioas�, e un co�mar provocat de paranoia. Seam�n� cu �nchipuirea ta vecin� cu paranoia, c� fermierii hamish sunt influen�a�i, c� Oratorii se afl� sub control. Sunt gata, totu�i, s� urmez acest ciudat mod de g�ndire. Orator, care dintre cei prezen�i aici e controlat? Eu, poate?

��Cred c� nu, Orator. Dac� ai �ncerca s� scapi de mine, nu �i-ai ar�ta ostilitatea �n mod deschis.

��O dubl� dedublare, poate? suger� Delarmi, jubil�nd. Asta ar fi o concluzie obi�nuit� �n cazul imagina�iei paranoice.

��S-ar putea. Ai mai mult� experien�� dec�t mine �n astfel de probleme.

Oratorul Lestim Gianni �l �ntrerupse iritat:

��Ascult�, Orator Gendibal, dac� o exonerezi pe Orator Delarmi, arunci acuza�ia �mpotriva noastr� r�m�ne valabil�. Ce motive ar fi avut vreunul dintre noi s� te �mpiedice s� participi Ia aceast� �ntrunire sau s� te vrea mort?

Gendibal r�spunse pe dat�, de parc� ar fi a�teptat aceast� �ntrebare:

��C�nd am intrat, subiectul �n curs de dezbatere era omiterea din documente a unor informa�ii f�cute de Primul Orator. Eu n-am avut prilejul s� le aud. A� vrea sa le aflu �i cred c� dup� aceea v� voi comunica motivul pentru care am fost re�inut.

��Pe baza intui�iei �i a utiliz�rii diferite a matematicii psiho-istorice, afirmasem c� �ntregul viitor al Planului s-ar putea bizui pe Golan Trevize, exilat de c�tre Prima Funda�ie, iar Orator Delarmi �i ceilal�i au exprimat obiec�iuni serioase, explic� Primul Orator.

���i prive�te pe Oratori ce p�rere au, interveni Gendibal. �n ceea ce m� prive�te, aprob aceast� ipotez�. Trevize este cheia. Exilarea lui foarte precipitat� mi se pare prea ciudat� pentru a fi nevinovat�.

��Orator Gendibal, vrei s� dai de �n�eles c� Trevize sau cei care l-au exilat sunt manipula�i de aceast� organiza�ie misterioas�? Oare toat� lumea este controlat�, cu excep�ia ta �i a Primului Orator?

��Nu merit� s� r�spund acestor provoc�ri. Permite�i-mi, �n schimb, s� v� �ntreb dac� vreunul dintre Oratorii prezen�i ar dori s�-�i exprime acordul fa�� de cele exprimate de Primul Orator �i de mine. B�nuiesc c� a�i citit dezvoltarea matematic� pe care v-am distribuit-o cu acordul Primului Orator.

Nimeni nu-i r�spunse.

��Repet �ntrebarea, relu� Gendibal. A citit-o cineva?

Aceea�i t�cere.

��Prim Orator, acum ai explica�ia re�inerii mele, conchise Gendibal.

��Dorim o formulare mai clar�, spuse Primul Orator.

��A�i exprimat ideea c� va trebui s� ne ocup�m de Trevize,ceea ce reprezint� o ini�iativ� important� �n politica noastr� �i dac� Oratorii au citit prezentarea mea, ei �i-au dat seama, �n linii mari, la ce face aluzie. Dac�, totu�i, ei ar fi dezaprobat �n unanimitate propunerea ta, atunci, prin blocarea puterii de decizie, n-ai fi realizat nimic. Dac� te-ar fi sprijinit m�car unul dintre Oratori, atunci ai fi putut pune �n aplicare noua politic�. Cei ce-au citit lucrarea mea �tiau c� eu eram acel mic aliat �i, prin urmare, trebuia s� fiu �mpiedicat prin orice mijloace s� particip la �ntrunirea Mesei. C�t pe-aci ca aceast� stratagem� s� reu�easc�, numai c� eu am sosit �i-l voi sus�ine pe Primul Orator. M� declar de acord cu el �i, potrivit tradi�iei, obiec�iile celorlal�i unsprezece Oratori pot fi respinse.

Deiarmi izbi cu pumnul �n mas�:

��Se sugereaz� c� cineva a �tiut dinainte ce va recomanda Primul Orator, c� Gendibal va sprijini aceast� pozi�ie �i c� restul Oratorilor se vor opune � mai precis, cineva avea cuno�tin�� de ceva ce nu fusese g�ndit sau spus. Se mai sugereaz� c� aceast� ini�iativ� nu este pe placul organiza�iei n�scocite de paranoia lui Gendibal �i c� membrii ei depun eforturi de a o bloca �i c�, prin urmare, unul sau mai mul�i Oratori se afl� sub controlul ei.

��Asta sugerez, o aprob� Gendibal. Ai f�cut o demonstra�ie perfect�.

���i pe cine acuzi? izbucni Deiarmi.

��Pe nimeni. Solicit Primului Orator s� reia subiectul. Este de net�g�duit c� cineva din interior ac�ioneaz� �mpotriva noastr�. Sugerez ca to�i cei care slujesc cea de-a Doua Funda�ie s� fie supu�i unei analize mentale am�nun�ite. Absolut to�i, inclusiv Oratorii. Chiar �i eu �i� Primul Orator.

�ntrunirea Mesei degener� �ntr-un vacarm �i o agita�ie cum nu se mai �nt�mplase vreodat�.

�n cele din urm� Primul Orator suspend� �edin�a, iar Gendibal, f�r� a spune o vorb� cuiva, se duse �n camera lui. �tia binec� n-avea prieteni printre Oratori �i c� �nsu�i Primul Orator nu se va �ncumeta s�-l ajute dec�t cu jum�tate de gur�, �n cel mai bun caz.

Nu ar fi putut spune dac� se temea pentru sine sau pentru a Doua Funda�ie. Sim�ea un gust amar la g�ndul c� probabil soarta ei era pecetluit�.

Gendibal dormi prost. G�ndurile ce-l chinuiau �n momentele de veghe �i visurile ce-i b�ntuiau somnul continuau disputa cu Delora Delarmi. �ntr-o fr�ntur� de vis, chiar o confund� pe Delarmi cu Rufirant, fermierul hamish, astfel c� Gendibal se g�si fa��-n fa�� cu o Delarmi de propor�ii �nsp�im�nt�toare care �nainta spre el amenin��tor, cu pumnii enormi �i cu un z�mbet mieros care dezvelea ni�te din�i ascu�i�i ca acele.

Se trezi mai t�rziu dec�t de obicei cu senza�ia c� nu s-a odihnit c�tu�i de pu�in �i observ� c� soneria de pe noptier� semnaliza, dar amu�ise. Se �ntoarse �i o puse �n func�iune.

��Da? Ce s-a �nt�mplat?

��Orator! strig� administratorul de etaj cu o voce mai pu�in respectuoas� dec�t se cuvenea. Un vizitator vrea s� v� vorbeasc�.

��Un vizitator? Gendibal �i control� programul de �ntrevederi �i ecranul nu-i afi�� nici o �nt�lnire �nainte de amiaz�. Ap�s� tasta de afi�are a orei; 8,32. �ntreb� prost dispus: Cine e?

��Nu vrea s�-�i dea numele, Orator. Apoi dezaprobator: Unul dintre hamishi. Venit la invita�ia ta, �ncheie el ca repro�.

��S� a�tepte �n sala de primire p�n� cobor.

Gendibal nu se gr�bi. C�t timp dur� sp�larea ritual� r�mase cufundat �n g�nduri. Faptul c� cineva-i folosea pe hamishi pentru a-i z�d�rnici planurile avea un �n�eles, dar ar fi vrut s� �tie cine era acea persoan�. Ce rost avea aceast� intruziune hamish chiar �n via�a retras� de aici? S� fi fost vreo capcan� me�te�ugit�?

Pentru numele lui Seldon, ce c�uta acest fermier hamish �n Universitate? Ce motiv putea invoca? Ce motive avea de fapt?

O clip�, Gendibal se �ntreb� dac� nu s-ar cuveni s� se �narmeze. Alung� dispre�uitor acest g�nd deoarece sim�ea c� pe terenurile Universit��ii putea s� controleze un fermier f�r� a-�i primejdui situa�ia �i f�r� a l�sa urme inacceptabile �n mintea unui hamish.

Gendibal constat� c� fusese prea afectat de incidentul din ziua precedent�. Dar apropo, venise chiar acel fermier? Nemaifiind sub influen�a cuiva, se putea ca el s� doreasc� acum s� cear� scuze lui Gendibal pentru ceea ce f�cuse, tem�ndu-se de pedeaps�. Dar cum de �tiuse Rufirant unde s� mearg� �i pe cine s� caute?

Gendibal porni hot�r�t pe coridor �i intr� �n sala de a�teptare. Se opri uimit, apoi se �ntoarse spre administratorul care se pref�cea c�-i foarte ocupat �n cubiculul lui cu pere�i de sticl�.

��Administrator, nu ai precizat c� vizitatorul e o femeie.

��Orator, am zis un hamish, r�spunse calm administratorul. N-a�i cerut alie l�muriri.

��Minimum de informa�ii, administrator? Va trebui s� �in minte c� asta te caracterizeaz�. (�i va trebui s� verifice dac� nu cumva administratorul fusese numit chiar de Delarmi. Iar de-acum �nainte �i va �ine minte pe func�ionarii din preajma sa, �Inferiorii�, pe care �i ignorase cu prea mult� u�urin�� de la �n�l�imea func�iei de Orator, recent dob�ndit�). E liber� vreuna dintre s�lile de conferin��?

��Orator, Sala Num�rul 4 este singura disponibil� pentru urm�toarele trei ore, spuse administratorul cu un aer nevinovat, arunc�nd o privire spre femeia hamish, apoi spre Gendibal.

��Administrator, vom folosi Sala Num�rul 4, �i te sf�tuiesc s�-�i st�p�ne�ti g�ndurile.

Gendibal lovi neiert�tor, iar sistemul de protec�ie al administratorului se �nchise mult prea �ncet. Gendibal �tia c� era sub demnitatea lui s� trateze cu dispre� o g�ndire inferioar�, dar o persoan� incapabil� s�-�i ascund� sentimenul de ranchiun� fa�� de un superior merita o lec�ie pe care s-o �in� minte. Administratorul avea s� sufere o u�oar� durere de cap care va �ine c�teva ore. O pedeaps� binemeritat�.

Numele ei nu-i veni pe dat� �n minte �i nici nu era �ntr-o dispozi�ie care s�-l �ndemne la un efort de memorie, iar ea �n nici un caz nu se a�tepta ca el s�-�i aminteasc�.

Spuse moroc�nos:

��E�ti�

��Novi, �nv��atule, rosti ea pe ner�suflate. Cel�lalt nume a fi Sura, dar mi se spune Novi �i at�t.

��Da. Novi. Ne-am cunoscut ieri; acum �mi aduc aminte. N-am uitat c� mi-ai s�rit �n ajutor. Nu se putea hot�r� s� foloseasc� accentul hamish chiar �n incinta Universit��ii. Cum ai ajuns aici?

��Maestre, ai spus c� pot trimite scrisoare. �i c� trebuie s� scriu: �Parlamentul Oratorilor, apartament 27�. Am adus-o personal, ca s�-�i ar�t propriul meu scris, zise ea cu m�ndrie amestecat� cu sfial�. M-au �ntrebat ai mei: �Pentru cine a fi scrisoarea?� �i-am auzit numele c�nd i-ai r�spuns mojicului cu mintea otr�vit�, Rufirant. A�a c-am zis c� a fi pentru Stor Gendibal, Maestru C�rturar.

���i te-au l�sat s� treci, Novi? N-au cerut s� vad� scrisoarea?

��Am fost tare sp�im�ntat�. M-am g�ndit c� poate vor sim�i mil� �i bun�tate. �i-am zis: �C�rturarul G mi-a promis c�-mi arat� Palatul C�rturarilor�, iar ei au z�mbit. Unul dintre cei de la poart� a r�s c�tre un altul: ��i n-o s�-i arate numai Palatul�. Apoi mi-au ar�tat pe unde s� merg sf�tuindu-m� s� n-o iau alt �ncotro, altfel or s� m� dea afar� pe dat�.

Gendibal ro�i u�or. Pentru numele lui Seldon, dac� ar sim�i nevoia s� se distreze �n compania unei femei hamish, n-ar face-o �ntr-un mod at�t de deschis �i-ar fi mai preten�ios �n alegere. Privi spre femeie cu inten�ia de a cl�tina dojenitor din cap, dar se ab�inu.

Ar�ta foarte t�n�r� �n ciuda muncilor grele care-ar fi trebuit s-o �mb�tr�neasc�. Nu putea s� aib� mai mult de dou�zeci �i cinci de ani, v�rst� la care femeile hamish erau de obicei deja m�ritate. κi purta �mpletit p�rul negru, semn c� era nec�s�torit� � de fapt, fecioar� � �i asta nu-l surprinse. Atitudinea din ziua precedent� dovedea c� avea un talent ne�ntrecut de ceart� �i Gendibal se �ndoia c� s-ar fi g�sit vreun b�rbat care s� se lase �nh�mat �i strunit de limba ei slobod� �i ascu�it�. �nf��i�area ei nu atr�gea �n mod deosebit. De�i se vedea c�-�i d�duse toat� silin�a s� arate mai prezentabil�, chipul �i era simplu �i col�uros, iar m�inile butuc�noase �i �nro�ite de munc�. �ntreaga ei f�ptur� radia mai degrab� tr�inicia dec�t gra�ia.

Sim�indu-se privit� cercet�tor, buzele �ncepur� s�-i tremure. El �i �n�elese sfiala �i teama �i i se f�cu mil� de ea. �i fusese de mare ajutor cu o zi �n urm� �i, de fapt, asta conta cel mai mult.

�ncerc�nd s� fie prietenos �i binevoitor, o �ntreb�:

���i ai venit ca s� vezi Palatul C�rturarilor?

Ea deschise larg ochii negri (foarte frumo�i, de altfel) �i-i r�spunse:

��Maestre, nu te sup�ra pe mine. dar am venit s� m� fac �i eu C�rturar.

��Vrei s� devii C�rturar? f�cu Gendibal, ca lovit de tr�snet. Femeie�

Se opri. Cum oare-s�-i explice unei femei simple, total lipsit� de subtilitate, nivelul de inteligen��, preg�tire �i activitate mental� necesare pentru a deveni ceea ce trantorienii numeau �c�rturar�?

Dar Sura Novi continu� cu ardoare:

��Eu �tiu scrie �i citi. Am citit c�r�i �ntregi din scoar�� �n scoar��. �i am dorin�a de-a fi c�rturar. Nu vreau s� devin nevast� de fermier. Nu-s f�cut� pentru munca la ferm�. N-am de g�nd s� m� m�rit c-un fermier �i nici s� am copii de la el. (Ridic�nd capul spuse cu m�ndrie.) Am fost cerut�. �i-nc� de c�te ori. �i-ntotdeauna zic: �Nu�. Cuviincios, dar totu�i �Nu�.

Gendibal �i putu da seama destul de limpede c� min�ea. N-o ceruse nimeni de so�ie, dar nu l�s� s� se �n�eleag� c� �tia adev�rul:

���i ce vei face din via�a ta dac� nu te c�s�tore�ti?

Novi �i l�s� palma grea pe mas�:

��Vreau s� fiu c�rturar. Nu femeie de fermier.

��Dar dac� nu te pot face c�rturar?

��Atunci nu-s nimic �i-o s� a�tept s� mor N-o s� fiu nimic �nvia�� dac� nu devin c�rturar.

Gendibal se sim�i �mboldit s�-i cerceteze g�ndurile pentru a afla motiva�ia acestei hot�r�ri, dar nu se cuvenea s� fac� a�a ceva. Un Orator nu se distra scotocind prin g�ndurile unor persoane neajutorate. Exista �i un cod al �tiin�ei �i al tehnicii de control mental � mentalistica � la fel ca �i �n alte profesiuni. Ori ar trebui s� existe unul. (Regret� pe dat� c�-l �nc�lcase �n cazul administratorului.)

��De ce s� nu r�m�i la ferm�, Novi?

Printr-o u�oar� interven�ie o putea face s� se mul�umeasc� cu aceast� situa�ie, iar apoi, putea determina vreun necioplit s� fie fericit s� se �nsoare cu ea � �i s� procedeze la fel �i cu ea. Asta n-ar �nsemna rea-inten�ie, ci bun�voin��, numai c� era �mpotriva legii, �i prin urmare, de neconceput.

��Nu vreau. Fermierii-s ne�tiutori ca p�m�ntul pe care muncesc �i devin ca el. Ca femeie a unui fermier, m-a� transforma �i eu �n p�m�nt. N-a� mai avea vreme s� citesc �i-a� uita tot ce-am �nv��at. Mintea mi-ar r�m�ne �n�epenit� �i-mp�clit�, zise ea duc�nd m�na la cap. Nu! Un c�rturar �nseamn� altceva. Cumin�enie! (Gendibal observ� c� prin acest ultim cuv�nt ea se referea mai degrab� la �inteligen�� dec�t la �bun� cre�tere�.) Un c�rturar, continu� ea, tr�ie�te din c�r�i �i� �i din, uit cum se mai cheam�. F�cu un gest larg cu m�inile care ar fi r�mas ne�n�eles lui Gendibal dac� nu i-ar fi detectat g�ndurile.

��Microfilme, o ajut� el. De unde �tii de microfilme?

���n c�r�i cite�ti despre multe lucruri, afirm� ea plin� de m�ndrie.

Gendibal nu-�i putu �nfr�nge dorin�a de a afla mai multe. Aceast� femeie hamish era nemaipomenit�; nu mai auzise de una ca asta. Nu se f�ceau recrut�ri dintre hamishi, dar dac� Novi ar fi fost mai t�n�r� cu vreo zece ani, de exemplu�

Ce pierdere! N-o va tulbura; n-o va deranja c�tu�i de pu�in, dar la ce bun s� fii Orator dac� nu puteai observa min�i neobi�nuite de la care s� �nve�i?

��Novi, spuse el, a� vrea s� r�m�i aici c�teva clipe. Stai lini�tit�. S� nu vorbe�ti.Nu te g�ndi s� zici ceva. G�nde�te-te c� vrei s� dormi. �n�elegi?

Femeia �i reveni �n priviri:

��De ce trebuie s� fac asta, Maestre?

��Pentru c� a� vrea s� m� g�ndesc cum ai putea deveni c�rturar.

La urma urmei, indiferent ce ar fi citit, nu era posibil ca ea s� �tie exact ce �nseamn� �c�rturar�. Prin urmare, trebuia s� afle ce credea ea despre c�rturari.

Cu mare aten�ie �i cu o infinit� delicate�e �i sond� mintea, palp�nd f�r� ca practic s� o ating� �n vreun fel, ca atunci c�nd a�ezi m�na pe o suprafa�� metalic� lustruit� f�r� a l�sa amprente. Pentru ea, un c�rturar era o persoan� care cite�te tot timpul. N-avea nici cea mai vag� idee de ce trebuie citite c�r�ile. Munca �nv��atului se confunda cu munca grea cu care era ea obi�nuit� � s� aduc�, s� care, s� g�teasc�, s� deretice, s� execute ordine, �ns� pe domeniile Universit��ii, unde se g�seau c�r�ile �i unde credea c� va avea timp s� citeasc� �i s� devin� vag �educat�. Totul se reducea la dorin�a ei de a fi servitoare, servitoarea lui.

Gendibal se �ncrunt�. O servitoare hamish, �i �nc� una ur�t�, lipsit� de gra�ie, needucat�, abia alfabetizat�. De neconceput.

Va trebui s-o fac� s�-�i schimbe g�ndul. Va trebui s� g�seasc� o cale de a-i modela dorin�ele �i de-a o face s� se mul�umeasc� cu condi�ia ei, astfel �nc�t s� nu lase urme �i nici m�car Delarmi s� nu aib� ce repro�a.

Ori fusese trimis� de Delarmi? Oare fusese pus la punct un plan complicat pentru a-l determina s� influen�eze g�ndurile unui hamish pentru a putea fi prins �i pus sub acuzare?

Ridicol. �l p�ndea pericolul de a deveni paranoic. Undeva, �n re�eaua g�ndurilor ei simple trebuia s� devieze un firicel de curent mintal. Nu era nevoie dec�t de un u�or impuls.

C�lca litera legii, dar n-avea s�-i fac� nici un r�u �i nimeni nu va b�ga de seam�.

Z�bovi o clip�.

�napoi. �napoi. �napoi.

Pentru numele Spa�iului! C�t pe-aci s�-i scape!

Era victima unei iluzii?

Ba nu! Acum, c� aten�ia �i fusese atras� de acest am�nunt, �l putu distinge cu claritate. G�sise o ramifica�ie firav� palpit�nd dezordonat � neobi�nuit de dezordonat. �i cu toate acestea era at�t de delicat�, de lipsit� de ramifica�ii.

Gendibal se retrase din mintea ei �i vorbi cu bl�nde�e:

��Novi.

Concentr�ndu-�i privirea asupra lui, ea-i r�spunse:

��Da, St�p�ne?

��Po�i lucra cu mine. Te voi face �nv��at�

Brusc u�urat� �i cu ochii arz�ndu-i, ea nu se putu st�p�ni:

��St�p�ne�

�i detect� pe dat� inten�ia. Voia s� se azv�rle la picioarele lui. �i puse m�inile pe umeri �i o str�nse u�or:

��Nu te mi�ca, Novi. R�m�i a�a. Stai!

Ca �i cum ar fi vorbit unui animal pe jum�tate �mbl�nzit. C�nd v�zu c� ordinul s�u fusese recep�ionat, �i d�du drumul de umeri. Abia acum �i d�du seama de mu�chii viguro�i ai bra�elor ei.

��Dac� vrei s� devii �nv��at trebuie s� te compor�i �ntocmai ca unul adev�rat. Asta �nseamn� c� va trebui s� fii t�cut�, s� vorbe�ti calm �i s� faci �ntotdeauna ce-�i voi spune. �i trebuie s� �ncerci sa �nve�i a te exprima la fel ca mine. De asemenea, vei cunoa�te �i al�i �nv��a�i. Te vei teme?

��Frica n-oi avea, St�p�ne, dac� vei fi cu mine.

��Voi fi cu tine. Acum, �ns�, trebuie s�-�i g�sesc o camer�, s� aranjez s� �i se atribuie o toalet�, un loc �n sala de mese �i haine. Va trebui s� por�i haine potrivite pentru un �nv��at, Novi.

��Astea-s tot ce�, se lamenta ea.

��Vom g�si altele.

F�r� �ndoial� c� va trebui s� roage o femeie s� se ocupe de �mbr�c�minte pentru Novi. Va mai avea nevoie de cineva care s-o �nve�e pe aceast� femeie hamish c�te ceva despre igiena personal�. La urma urmei, de�i hainele pe care le purta erau probabil cele de s�rb�toare �i se g�tise �n mod special, Novi �nc� mai p�stra un miros distinct, u�or nepl�cut.

Va trebui, de asemenea, s� aib� certitudinea c� rela�ia dintre ei va fi �n�eleas� cum se cuvine. Era un secret la �ndem�na oricui c� at�t b�rba�ii, ba chiar �i femeile celei de-a Doua Funda�ii �i permiteau escapade ocazionale printre hamishi pentru a-�i satisface pl�cerile trupului. At�ta timp c�t �n cursul acestor aventuri nu se produceau interven�ii �n g�ndurile hamishilor, nimeni nu g�sea c� merit� s� ridice obiec�ii. �n ceea ce-l privea, Gendibal nu-�i �ng�duise asemenea distrac�ii �i-i pl�cea s� cread� c� asta se datora faptului c� nu sim�ea nevoia unor rela�ii erotice mai vulgare �i mai piperate dec�t cele care-i erau la �ndem�n� �n interiorul Universit��ii. �n compara�ie cu femeile hamish, cele ale Funda�iei erau poate mai �terse, dar str�luceau de cur��enie �i aveau pielea mai catifelat�.

Dar chiar dac� situa�ia d�dea na�tere la interpret�ri �i se putea a�tepta la ironii �i aluzii r�ut�cioase pentru c�, nu numai c� apelase la o femeie hamish, dar �i o adusese �n preajma lui, Gendibal decise c� merit� s� rabde aceast� situa�ie jenant�. A�a cum st�teau lucrurile acum, aceast� femeie de �ar�, Sura Novi, devenea cheia victoriei lui �n inevitabilul duel pe care avea s�-l poarte cu Orator Delarmi �i cu restul membrilor Mesei.

Gendibal n-o rev�zut pe Novi dec�t dup� cin�, c�nd veni �nso�it� de femeia c�reia �i explicase �ndelung toat� situa�ia, sau cel pu�in caracterul asexual al rela�iei. Femeia �n�elesese sau, oricum, nu �ndr�znise s� dea de �n�eles c� refuz� s� priceap�, ceea ce era la fel de bine.

Acum Novi st�tea �n fa�a lui, timid�, m�ndr�, sfioas�, triumf�toare � �ntr-un amestec bizar de sentimente.

��Ar��i foarte frumos, Novi, �i spuse el.

�mbr�c�mintea pe care i-o d�duser� i se potrivea surprinz�tor de bine �i nu ar�ta nicidecum ridicol g�tit� astfel. �i str�mtaser� rochia la talie, �i ridicaser� s�nii sau nu putuse observa toate acestea c�nd ea purta haine ��r�ne�ti?

Avea fese proeminente, dar nu nepl�cute privirii. Chipul �i r�m�sese simplu, desigur, dar atunci c�nd bronzul datorat traiului �n b�taia v�ntului �i-a soarelui avea s� se �tearg�, iar ea va �nv��a s�-�i �ngrijeasc� tenul, nu va fi chiar ur�t�.

Pentru numele Vechiului Imperiu, femeia aceea �i �nchipuise c� Novi avea s� fie amanta lui. �ncercase s-o fac� frumoas� pentru el.

Dar apoi se g�ndi: La o adic�, de ce nu?

Novi va trebui s� apar� �n fa�a Mesei �i cu c�t mai atr�g�toare, cu at�t mai u�or va reu�i el s�-�i impun� punctul de vedere.

Exact c�nd se g�ndea la acestea primi �i mesajul din partea Primului Orator. Avea gradul de adecvare obi�nuit �ntr-o societate mentalist�. �ntr-un limbaj mai mult sau mai pu�in familiar, era numit �Efect de Coinciden��. Dac� te g�nde�ti vag la cineva care �n acela�i timp se g�nde�te la tine, exist� o stimulare reciproc� din ce �n ce mai pronun�at� care, �n c�teva clipe, face g�ndurile precise, hot�r�toare �i simultane, dup� toate probabilit��ile.

Chiar �i pentru cei care-l percep intelectual, procesul poate fi uimitor, mai ales dac� g�ndurile preliminare, neclare, ar apare at�t de nedeslu�ite � de o parte sau de alta (sau de ambele) � �nc�t ar trece neobservate la nivelul con�tiin�ei.

��Novi, nu pot sta cu tine ast� sear�. Am de lucru, explic� Gendibal. Te voi conduce �n camera ta. Vei g�si acolo c�teva c�r�i �i po�i face exerci�ii de lectur�. ��i voi ar�ta cum s� folose�ti semnalul dac� vei avea cumva nevoie de ajutor� �i ne vom revedea m�ine.

��Prim Orator? se adres� Gendibal politicos.

Shandess se mul�umi s� clatine din cap. Avea o �nf��i�are aspr� care �i accentua v�rsta. Ar�ta ca o persoan� care nu obi�nuia s� bea, dar nu i-ar fi stricat o �nghi�itura de alcool. �n cele din urm� �i r�spunse:

��Eu te-am �chemat��

��F�r� mesager. Din �chemarea� direct� am dedus c� era vorba de ceva important.

��A�a-i. V�natul t�u de pe Prima Funda�ie, Trevize.

��Da?

��Nu se �ndreapt� spre Trantor.

Gendibal nu p�ru surprins:

��De ce-ar face-o? Informa�iile pe care le-am primit f�ceau referire la c�l�toria �mpreun� cu un profesor de istorie antic� pornit �n c�utarea P�m�ntului.

��Da, legendara Planet� de Origine. Tocmai de aceea trebuia s� vin� pe Trantor. La urma urmei, profesorul �tie unde se afl� P�m�ntul? Tu �tii? Sau eu? Putem fi siguri c� exist� cu adev�rat sau c� a existat vreodat�? Cu siguran�� c� vor veni la Biblioteca aceasta pentru a ob�ine informa�iile necesare. P�n� �n acest moment n-am considerat c� situa�ia a atins un punct de criz� deoarece am crezut c� Trevize va veni aici �i c� prin el vom afla mai multe despre el �i despre inten�iile lui.

��Acesta ar fi sigur motivul pentru care nu i se permite s� vin� aici.

��Atunci unde merge?

���nc� n-am aflat.

��Pari destul de calm, spuse ��fnos Primul Orator.

��M� �ntreb dac� nu cumva e mai bine a�a, r�spunse Gendibal. Vrei ca el s� vin� pe Trantor pentru a-l ap�ra �i a-l folosi ca surs� de informa�ii. N-ar deveni oare un izvor de informa�ii mai importante dac� merge unde dore�te �i face ceea ce �i-a propus, cu condi�ia s� nu-l pierdem din ochi?

��Insuficient! izbucni Primul Orator. M-ai convins de existen�a acestui nou du�man �i acum nu-mi g�sesc lini�tea. Ba, mai grav, m-am autosugestionat c� trebuie s�-l protej�m pe Trevize fiindc� altfel vom pierde totul. Nu reu�esc s� alung sentimentul c� el �i numai el este cheia.

��Prim Orator, orice s-ar �nt�mpla, noi nu vom pierde, spuse Gendibal cu convingere. Asta ar fi posibil dac� ace�ti Anti-Cat�ri, ca s� folosesc propria ta exprimare, ar fi continuat s� se strecoare neobserva�i printre noi. Dar acum �tiu c� sunt acolo. Nu mai ac�ion�m orbe�te. La urm�toarea �ntrunire a Mesei, dac� vom lucra �mpreun�, vom declan�a contraatacul.

��Nu problema Trevize m-a determinat s� te chem. Subiectul a c�p�tat importan�� doar fiindc� mi-a ap�rut ca o �nfr�ngere personal�. Analizasem inexact acest aspect al situa�iei. Am gre�it pun�nd orgoliul mai presus de politica general� �i-mi cer scuze. Mai e ceva.

��Ceva mai grav, Prim Orator?

��Exact, Orator Gendibal. Primul Orator oft� �i b�tu darabana cu degetele pe birou �n timp ce Gendibal r�mase r�bd�tor �n picioare, a�tept�nd.

�ntr-un t�rziu Primul Orator vorbi cu bl�nde�e de parc� ar fi �ncercat s� u�ureze for�a loviturii:

��La o �ntrunire de urgen�� a Mesei, ini�iat� de Orator Delarmi�

��F�r� �ncuviin�area ta, Prim Orator?

��Pentru ceea ce dorea ea, n-avea nevoie dec�t de sus�inerea a trei dintre Oratori, mai pu�in eu. La �ntrunirea convocat� de urgen�� tu ai fost pus sub acuzare, Orator Gendibal. Acuzarea sus�ine c� e�ti nedemn de calitatea de Orator �i c� trebuie s� fii judecat. Pentru prima oar� �n decurs de mai bine de trei secole se �nt�mpl� ca �mpotriva unui Orator s� se emit� o punere sub acuzare.

Str�duindu-se s�-�i ascund� orice semn de furie, Gendibal spuse:

��Bine�n�eles c� nu ai votat pentru punerea mea sub acuzare.

��Nu, dar am fost singurul. Restul Mesei a votat �n unanimitate, iar rezultatul a fost de zece contra unul �n favoarea acuz�rii. Dup� cum �tii, pentru punerea sub acuzare trebuiau zece voturi, inclusiv cel al Primului Orator, sau zece f�r� vot lui.

��Dar eu n-am fost convocat.

��N-ai fi avut drept de vot.

��Dar a� fi putut lua cuv�ntul ca s� m� ap�r.

��Nu �n condi�iile astea. Exist� pu�ine precedente, dar clare. Te vei ap�ra la procesul care va avea loc c�t de cur�nd posibil.

�ng�ndurat, Gendibal l�s� capul �n pept, apoi afirm�:

��Asta nu m� �ngrijoreaz� �n mod deosebit, Prim Orator. Consider c� prima ta reac�ie a fost corect�. Problema Trevize cap�t� caracter prioritar. �mi permi�i s�-�i sugerez am�narea procesului din acest motiv?

Primul Orator ridic� m�na pentru a-l opri.

��Orator, nu e�ti de condamnat dac� nu �n�elegi situa�ia. Punerea sub acuzare se face at�t de rar, �nc�t chiar �i eu am fost obligat s� cercetez procedura legal� pe care o presupune. �n aceste momente procesul are un caracter de urgen��. Suntem sili�i s�-l derul�m imediat, l�s�nd deoparte orice alte preocup�ri.

Gendibal �i a�ez� m�inile str�nse pumn pe birou �i se �nclin� spre Primul Orator:

��Sper c� nu vorbi�i serios.

��A�a spune legea.

��Nu putem admite ca legea s� ne fac� orbi la un pericol evident.

��Orator Gendibal, pentru membrii Mesei tu reprezin�i un pericol imediat. Nu �ncerca s� m� �ntrerupi. Legea �n chestiune se bazeaz� pe convingerea c� nimic nu poate fi mai important dec�t posibilitatea de corup�ie sau de utilizare ilegal� a puterii de c�tre un Orator.

��Dar nu pot fi acuzat nici de una, nici de alta. Prim Orator, �i �tiai acest lucru. E vorba de o vendet� personal� a Oratorului Delarmi. Dac� se pune problema utiliz�rii ilegale a puterii, singurul acuzat ar trebui s� fie ea. Vina mea este c� niciodat� nu mi-am dat silin�a s� devin mai agreabil � at�ta lucru recunosc � �i c� am acordat prea pu�in� aten�ie unor b�tr�ni neghiobi �i atin�i de senilitate, dar considera�i suficient de tineri pentru a li se �ncredin�a puterea.

��Ca mine, de exemplu, Orator?

Gendibal oft�:

��Vezi, iar am gre�it. Nu m� refer la tine, Prim Orator� Foarte bine, atunci, s� organiz�m un proces �n procedura de urgen��. Chiar m�ine. Ba mai bine ast� sear�. S� termin�m o dat� cu el �i s� trecem la problema Trevize. Nu trebuie s� mai �nt�rziem.

��Orator Gendibal. spuse Primul Orator, cred c� nu �n�elegi exact care este situa�ia. Au mai fost cazuri de punere sub acuzare, nu multe, ci doar dou�. N-a fost condamnat nici unul dintre cei acuza�i, �ns� tu nu ai cum s� scapi nepedepsit! Atunci nu vei mai fi membru al Mesei �i nu vei mai avea nici un cuv�nt de spus �n probleme de politic� public�. De fapt, vei pierde dreptul de vot la �ntrunirea anual� a Adun�rii.

���i nu vrei s� ac�ionezi pentru a �mpiedica acest lucru?

��Nu pot. Vor vota �mpotriva mea, iar atunci voi fi silit s�-mi dau demisia, ceea ce i-ar �nc�nta pe Oratori.

��Iar Delarmi va deveni Prim Orator?

��Asta e aproape sigur.

��A�a ceva nu trebuie s� se �nt�mple!

��Exact! Iat� de ce va trebui ca eu s� votez �n favoarea condamn�rii tale.

Gendibal trase ad�nc aer �n piept.

��Insist asupra procedurii de urgen��.

��Trebuie s� ai timp s�-�i preg�te�ti ap�rarea.

��Care ap�rare? Nu vor s� asculte ap�rarea. Procedura de urgen��!

��Masa trebuie s�-�i instrumenteze acuza�ia.

��Nu exist� acuza�ie �i nici nu le trebuie a�a ceva. �n mintea lor sunt deja condamnat �i nu au nevoie de altceva. De fapt, cred c� prefer� s� m� vad� condamnat c�t mai cur�nd, deci le-ar sur�de ideea ca procesul s� aib� loc ast� sear�. Propune-le acest lucru.

Primul Orator se ridic�. Se privir� �n ochi, apoi Primul Orator �ntreb�:

��De ce te gr�be�ti at�t de mult?

��Problema Trevize nu suport� am�nare.

��De �ndat� ce vei fi condamnat �i autoritatea mea va scade �n fa�a unei Mese unite, ce vom realiza?

Gendibal �i r�spunse �ntr-o �oapt� �uierat�:

��S� n-ai team�! �n ciuda tuturor aparen�elor, nu voi fi condamnat.

��E�TI GATA, JANOV? �ntreb� Trevize.

Pelorat ridic� ochii din cartea pe care-o viziona:

��Pentru Salt, vrei s� spui, prietene?

��Da, pentru Saltul hiperspa�ial.

Pelorat �nghi�i �n sec:

��E�ti sigur c� nu va crea disconfort? �tiu c�-i stupid s� m� tem, dar g�ndul de-a fi redus la dimensiunea tahionilor pe care �nc� nimeni nu i-a v�zut sau detectat�

��Hai, Janov, totu-i pus perfect la punct. Pe onoarea mea! Saltul se folose�te de dou�zeci �i dou� de mii de ani, dup� cum singur explicai, iar eu n-am auzit de nici un accident �n hiperspa�iu. S-ar putea s� ie�im din hiperspa�iu �ntr-un loc nepl�cut, dar atunci accidentul s-ar petrece �n spa�iu, nu �n timp ce devenim tahioni.

��Mi se pare o slab� consolare.

��N-o s� gre�im. Ca s�-�i spun drept, m� g�ndeam s-o fac f�r� s�-�i spun, astfel �nc�t s� nici nu-�i dai seama c� totul s-a petrecut. Dar g�ndindu-m� mai bine, am decis c� nu �i-ar strica s� treci prin experien�a asta �n deplin� cuno�tin�� de cauz� �i s� consta�i c� nu se pun probleme, iar pe viitor s� nu-�i mai faci absolut nici o grij�.

��A�a e, �ncepu Pelorat nesigur, presupun c� ai dreptate, dar z�u c� nu m� gr�besc.

��Te asigur�

��Nu, prietene, nu pun la �ndoial� spusele tale. Numai c� Ai citit vreodat� Santerestil Matt?

��Bine�n�eles, doar nu-s analfabet.

��Sigur, sigur. Nu trebuia s� pun �ntrebarea asta. �ti aminte�ti de el?

��Nici uituc nu sunt.

��S-ar p�rea c� am un talent ne�ntrecut de a ofensa. Vreau s� spun c� nu-mi ies din minte imaginile �n care Santerestil �i prietenul lui, Ban, s-au �ndep�rtat de Planeta 17 �i s-au pierdut �n spa�iu. M� g�ndesc la scenele acelea absolut hipnotice petrecute �ntre stele mi�c�ndu-se lenevos �n t�cerea ad�nc� �i etern� Nu puteam crede, �n�elegi? Mi-au pl�cut �i m-au mi�cat profund, dar nu am crezut. Acum, �ns�, dup� ce m-am obi�nuit cu ideea c� m� aflu �n spa�iu �i tr�iesc aceast� experien��, �tiu c� e ridicol, dar nu vreau s� renun�. Parc-a� fi Santerestil�

��Iar eu Ban, complet� Trevize ajuns aproape la limita r�bd�rii.

���ntr-un fel, da. Stelele palide pres�rate �n dep�rt�ri stau nemi�cate, cu excep�ia soarelui nostru, pe care nu-l vedem, desigur, dar se mic�oreaz� mereu. Galaxia �i p�streaz� m�re�ia ei rece �i �ntunecat�, neschimb�toare. Spa�iul tace �i nu m� poate �mpiedica nimic�

���n afar� de mine.

���n afar� de tine. Dar �i-a�a, Golan, drag� prietene, a fost o pl�cere s�-�i vorbesc despre P�m�nt �i s� �ncerc s� te-nv�� pu�in� preistorie. N-a� vrea s� sf�r�im a�a.

��Nici eu. Ai r�bdare. Doar nu-�i �nchipui c� vom face Saltul �i vom ie�i din el pe suprafa�a unei planete. Vom r�m�ne tot �n spa�iu �i Saltul nu va dura dec�t frac�iuni de secund�. Va trece mai mult de-o s�pt�m�n� p�n� s� vedem vreo planet�, a�a c� po�i s� stai lini�tit.

��Doar nu vrei s� spui Gaia c�nd te referi la suprafa�a unei planete. S-ar putea s� nu ne apropiem de Gaia c�nd ie�im din Salt.

���tiu asta, Janov, dar dac� informa�iile tale sunt corecte, vom ajunge �n sectorul respectiv. Dac� nu, atunci�

Mohor�t, Pelorat cl�tin� din cap:

��Ce folos c� vom ajunge �n sectorul potrivit dac� nu cunoa�tem coordonatele planetei Gaia.

��Janov, s� presupunem c-ai fi pe Terminus, �ndrept�ndu-te spre ora�ul Argyropal �i n-ai �ti dec�t c� se afl� undeva, pe istm. De �ndat� ce-ai ajunge pe istm, ce-ai face?

Pelorat r�mase t�cut �i b�nuitor, �nchipuindu-�i c� Trevize a�tepta de la el un r�spuns foarte complicat. �n cele din urm�, l�s� deoparte sfiala �i spuse:

��Cred c-a� �ntreba pe cineva.

��Exact! Ce altceva s� faci? Acum e�ti gata?

��Vrei s� spui chiar acum?

Pelorat se ridic� precipitat �n picioare cu un aer aproape �ngrijorat pe chipul altfel inexpresiv:

��Ce trebuie s� fac? Stau jos? �n picioare? Ce?

��Pentru numele Spa�iului, Pelorat, nu faci nimic. Vino �n camera mea ca s� pot folosi computerul �i dup� aceea po�i s� �ezi sau s� stai �n picioare sau �n cap, dup� cum crezi c� te sim�i mai bine. Eu ��i sugerez s� stai �n fa�a ecranului �i s� prive�ti. Te asigur c� va fi interesant. Hai s� mergem!

Ie�ir� pe coridorul ce ducea c�tre camera lui Trevize, unde acesta se a�ez� �n fa�a computerului.

��N-ai vrea s� faci tu asta, Janov? �l lu� el pe nepreg�tite. Eu ��i dau cifrele �i tu va trebui doar s� te g�nde�ti la ele. Computerul va face restul.

��Nu, mul�umesc. Nu m� pricep. �tiu c� vei spune c� am nevoie de exerci�iu, dar nu cred. Cine �tie ce �i-ai pus �n minte, Golan�

��Nu fi ridicol.

��Nu, nu. Computerul �i se potrive�te doar �ie. C�nd e�ti conectat, tu �i el p�re�i a deveni un singur organism. C�nd fac eu asta, r�m�n dou� obiecte �n contact � Janov Pelorat �i un computer. Nu-i acela�i lucru.

��Asta-i bun�, spuse Trevize, de�i avu un vag sentiment de �nc�ntare auzindu-l �i m�ng�ie cu degete iubitoare locul destinat plas�rii palmelor.

��Prefer s� m� uit, �nt�ri Pelorat. Adic�, a� prefera s� nu se �nt�mple nimic, dar cum nu conteaz� ce vreau eu, nu-mi r�m�ne dec�t s� privesc. (�si fix� ochii cercet�tori la ecranul pe care se vedea Galaxia �nv�luit� �n ce�uri �i pulberea fin� a stelelor p�lp�ind slab �n fundal.) S�-mi spui c�nd are s� se petreac�. (Apoi f�cu c��iva pa�i p�n� la perete �i �ncerc� s�-�i fac� curaj.)

Trevize z�mbi. κi a�ez� palmele pe suprafa�a neted� �i sim�i contactul mental. Acesta se stabilea din ce �n ce mai u�or o dat� cu scurgerea zilelor, devenind mai profund �i, oric�t ar fi luat �n r�s spusele lui Pelorat, �l sim�ea cu adev�rat. Avu impresia c� nici nu era nevoie s� g�ndeasc� con�tient coordonatele. Computerul p�rea s� �tie ce dorea, f�r� procesul con�tient de �comunicare�. κi extr�gea singur informa�iile din creierul lui.

Dar de data aceasta Trevize �comunic� �i apoi solicit� un interval de dou� minute �nainte de efectuarea Saltului.

���n regul�, Janov. Avem dou� minute: 120-115-110. Prive�te ecranul.

Pelorat privi, av�nd buzele u�or �ncordate �i �in�ndu-�i r�suflarea.

��15-10-5-4-3-2-1-0, continu� calm Trevize.

Imaginea de pe ecran se transform� pe nesim�ite aproape. Se v�zu o �ndesire a stelelor �i Galaxia disp�ru. Pelorat tres�ri:

��Ce-a fost asta?

��Ce anume! Ai avut o tres�rire. Dar din vina ta. N-ai sim�it nimic. Hai, recunoa�te.

��Recunosc.

��Asta-i tot. Demult c�nd c�l�toria hiperspa�ial� era la �nceputuri, cel pu�in a�a scrie-n c�r�i, ap�rea o senza�ie intern� ciudat� �i unii oameni sufereau ame�eli sau gre�uri. Ceva de natur� psihogen�, probabil. �n orice caz, senza�iile acestea au disparat odat� cu acumularea de experien�� �i cu crearea unor echipamente mai bune. Cu un computer ca acesta aflat la bordul navei noastre, orice efect se afl� sub pragul perceptibil. Mie, cel pu�in, a�a mi se pare.

���i mie la fel, trebuie s� recunosc. Unde suntem, Golan?

��Doar c-un pas �nainte. �n regiunea Kalgan. Mai avem mult de mers �i �nainte de-a face o nou� mi�care trebuie s� verific�m acurate�ea Saltului.

��Ceea ce m� deranjeaz� unde-i Galaxia?

���n jurul nostru, Janov. Acum suntem �n interiorul ei. Dac� focaliz�m imaginea putem vedea p�r�ile ei mai �ndep�rtate ap�r�nd ca ni�te benzi luminoase de-a latul cerului.

��Calea Lactee! strig� Pelorat plin de �nc�ntare. Aproape fiecare lume o descrie a�a cum apare pe cerul ei, dar e ceva ce noi nu putem vedea de pe Terminus. Arat�-mi-o, prietene!

Ecranul se �nclin�, cre�nd un efect ame�itor prin mi�carea c�mpului de stele, apoi ap�ru o luminozitate intens� de culoare sidefie care umplu aproape toat� suprafa�a. Ecranul urm� c�mpul de stele care se rari, apoi se �ndesi din nou.

��Mai dens spre centrul Galaxiei, remarc� Trevize. N-are, totu�i, o densitate �i o str�lucire deplin�, datorit� norilor �ntuneca�i din bra�ele spiralei. Cam asta-i imaginea pe care o ai de pe majoritatea lumilor populate.

���i de pe P�m�nt.

��Asta nu spune nimic. Caracteristica aceasta nu ne va ajuta s�-l identific�m.

��Bine�n�eles c� nu, dar �tii� N-ai studiat istoria �tiin�ei, am dreptate?

��Nu chiar, de�i am re�inut c�te ceva, desigur. Dac� ai nel�muriri s� nu te a�tep�i s�-�i r�spund ca un expert.

��Saltul acesta mi-a adus aminte ceva ce m-a uimit dintotdeauna. Se poate face o descriere a Universului �n care c�l�toria hiperspa�ial� devine imposibil� �i unde viteza luminii, la traversarea vidului, este maxima absolut�.

��Desigur.

���n aceste condi�ii, geometria Universului face imposibil� parcurgerea acestei distan�e �n mai pu�in timp dec�t i-ar trebui unei raze de lumin�. Iar dac� am face acest drum cu viteza luminii, atunci experien�a noastr� a duratei nu va fi aceea�i cu aceea a Universului �n general. Dac� acest punct, de exemplu, se afl� la patruzeci de parseci distan�� de Terminus, atunci, �n cazul �n care am fi ajuns aici cu viteza luminii, n-am fi resim�it nici o diferen�� de timp � dar pe Terminus �i �n �ntreaga Galaxie se vor fi scurs aproximativ o sut� treizeci de ani. Acum noi am efectuat o deplasare, �ns� nu cu viteza luminii, ci de o mie de ori mai repede �i nu s-a petrecut un salt �nainte �n timp. Cel pu�in a�a sper eu.

Trevize interveni:

��S� nu te-a�tep�i s�-�i explic matematica Teoriei Hiperspa�iale a lui Olanjen. Tot ce pot s�-�i spun e c� dac� am c�l�tori cu viteza luminii prin spa�iul normal, timpul ar avansa �ntr-adev�r, �n ritmul de 3,26 ani la fiecare parsec parcurs, a�a cum ai afirmat. A�a-numitul Univers relativist, pe care umanitatea l-a �n�eles �nc� din preistorie � de�i socot c� asta-i specialitatea ta � r�m�ne, iar legile sale nu sunt abolite. �n Salturile noastre hiperspa�iale noi facem ceva �n afara condi�iilor �n care ac�ioneaz� relativitatea, �i regulile sunt diferite. Din punct de vedere hiperspa�ial, Galaxia este doar un punct ne�nsemnat, �n mod ideal, un punct lipsit de dimensiuni � astfel c� nu apar efectele probabilit��ii. De fapt, �n formul�rile matematice ale cosmologiei, exist� dou� simboluri pentru Galaxie: G^r pentru �Galaxia relativist�, unde viteza lumin� reprezint� un maxim, �i G^h pentru �Galaxia hiperspa�ial�, unde viteza nu are practic nici un �n�eles. Hiperspa�ial vorbind, valoarea oric�rei viteze este egal� cu zero �i nu ne mi�c�m; �n rela�iile cu spa�iul, viteza este infinit�. Mai bine de at�t nu-�i pot explica. A, doar c� una din frumoasele capcane din fizica teoretic� este de a strecura un simbol sau o valoare care are sens �n G^r �ntr-o ecua�ie care trateaz� G^h , sau invers, �i s� pui un student s�-�i bat� capul cu ea. Exist� toate �ansele ca studentul s� cad� �n plas� �i s� r�m�n� prins �n ea, transpir�nd �i g�f�ind pentru c� nimic nu pare s�-i ias� corect p�n� c�nd nu-l scoate din impas cineva mai experimentat. �i eu am c�zut odat� �n capcana asta.

Pelorat se g�ndi cu gravitate c�teva momente apoi exclam� nel�murit:

��Dar atunci care e adev�rata Galaxie?

��Oricare dintre ele, �n func�ie de ceea ce faci. C�nd te afli pe Terminus, po�i folosi un automobil pentru a parcurge o distan�� pe uscat sau un vapor pentru a c�l�tori pe mare. �n fiecare caz condi�iile difer�, prin urmare care e adev�ratul Terminus, uscatul sau apa?

Pelorat cl�tin� din cap:

��Analogiile-s �ntotdeauna periculoase, f�cu el, dar prefer s-o accept pe asta dec�t s�-mi periclitez s�n�tatea continu�nd s� m� g�ndesc la hiperspa�iu. Mai bine �n�eleg ce se petrece �n momentul de fa��.

��Consider� ceea ce am f�cut drept prima noastr� escal� spre P�m�nt.

�C�tre ce altceva� se g�ndi el.

��Ei, bine, am pierdut o zi, constat� Trevize.

��Serios? �ntreb� Pelorat, ridic�nd privirea din fi�ele lui. Ce vrei s� spui?

��N-am avut �ncredere �n computer, zise el gesticul�nd. M-am temut c� s-a strecurat vreo gre�eal�, a�a c� am verificat pozi�ia noastr� de acum cu pozi�ia pe care am avut-o �n vedere c�nd am efectuat Saltul. N-am putut g�si nici o diferen��. Nici o eroare detectabil�.

��Asta-i bine, nu?

��Mai mult dec�t bine. E de necrezut. N-am auzit de-a�a ceva. Am f�cut p�n� acum nenum�rate Salturi �i le-am dirijat �n toate direc�iile, folosind sumedenie de dispozitive. �mi amintesc c� la �coal� a trebuit s� calculez un Salt cu ajutorul unui computer de capacitate redus� �i dup� aceea am transmis un hiperreleu pentru a verifica rezultatele. Bine�n�eles c� n-am putut trimite o nav� adev�rat�, pentru c�, �n afar� de cheltuieli, exist� riscul de-a o plasa �n cele din urm� �n mijlocul vreunei stele. N-am f�cut niciodat� gre�eli, continu� Trevize, dar �ntotdeauna trebuie s� existe o eroare m�surabil�. �i la exper�i mai apar erori. Neap�rat, din cauza numeroaselor variabile. S�-�i explic: geometria spa�iului e prea complicat� pentru a o st�p�ni perfect �i hiperspa�iul adaug� propria sa complexitate pe care nici m�car nu putem pretinde c-o �n�elegem. Tocmai de aceea trebuie s� ne deplas�m pas cu pas, �n loc s� facem un Salt mare de aici p�n� la Sayshell. Eroarea cre�te �n func�ie de distan��.

��Dar ai afirmat c� acest computer n-a comis nici o eroare, �l calm� Pelorat.

��El a declarat c� n-a f�cut nici o eroare. I-am dat instruc�iuni s� compare pozi�ia noastr� real� cu pozi�ia precalculat� � adic� �ceea ce exista� cu �ceea ce s-a cerut�. A comunicat c� cele dou� sunt identice potrivit capacit��ii lui de m�surare �i arunci m-am g�ndit: Dac� minte?

Pelorat puse pe mas� printerul pe care �l �inuse �n m�n� p�n� �n acel moment �i �ntreb� cutremurat:

��Glume�ti? Un computer nu poate min�i. Poate vrei s� spui c� te-ai g�ndit c� s-a defectat.

��Nu, nu la asta m-am g�ndit. Of, Spa�iu� Am crezut c� minte. Computerul �sta-i at�t de perfec�ionat �nc�t nu-l pot concepe dec�t uman � sau poate supra-uman. �ndeajuns de uman ca s� aib� un dram de m�ndrie �i s� mint�. I-am dat instruc�iuni pentru a calcula un curs prin hiperspa�iu p�n� �n apropiere de planeta Sayshell, capitala Uniunii Sayshell. A facut-o �i a programat un traseu �n dou�zeci �i nou� de etape, ceea ce reprezint� o arogan�� de cel mai revolt�tor prost gust.

��De ce arogan��?

��Eroarea din primul Salt �l face pe cel de-al doilea cu mult mai nesigur, iar eroarea suplimentar� face ca cel de-al treilea Salt s� fie problematic, ba chiar periculos. �i a�a mai departe. Cum calculezi dou�zeci �i nou� de etape dintr-o dat�? Cel de-al dou�zeci �i nou�lea s-ar putea termina oriunde �n Galaxie, cu totul la �nt�mplare. Prin urmare, i-am cerut s� efectueze doar prima etap�, ca s-o putem verifica �nainte de a continua.

��O abordare prudent�, zise Pelorat �ncurajator. O aprob �ntru totul!

��Da, dar f�c�nd prima etap�, oare computerul nu s-ar sim�i jignit pentru c� n-am avut �ncredere �n el? N-ar fi atunci obligat s� aib� o tres�rire de orgoliu comunic�ndu-mi c� nu a ap�rut nici o eroare? E oare posibil s� nu-si recunoasc� gre�eala, s� nu-�i admit� propria imperfec�iune? Dac� lucrurile stau astfel, prefer s� renun� la computer.

Chipul prelung al lui Pelorat se �ntrist�:

���i ce putem face �n cazul �sta, Golan?

��Ceea ce-am f�cut deja, s� pierdem o zi. Am verificat pozi�ia c�torva dintre stelele �nconjur�toare prin metodele cele mai primitive posibile: observare prin telescop, fotografiere �i m�sur�tori manuale. Am comparat fiecare pozi�ie real� cu pozi�ia anticipat� �n cazul c� n-ar fi ap�rut erori. Munca asta mi-a r�pit o zi �i m-a extenuat.

��Da, �i ce s-a �nt�mplat?

��Am g�sit dou� erori flagrante �i le-am verificat ca s� constat �n cele din urm� c� ele proveneau din calculele mele. Eu �nsumi gre�isem. Am cercetat calculele, apoi le-am rulat prin computer, lu�nd-o de la zero � doar ca s� v�d dac� vor ajunge la acela�i rezultat. Numai c� le-a prelucrat ad�ug�nd alte c�teva zecimale, ar�t�nd c� cifrele mele erau corecte, iar ele au dovedit c� acest computer nu f�cuse nici o gre�eal�. S-ar putea s� fie o bestie arogant� �i �nc�p���nat�, dar e �ndrept��it s� se comporte astfel.

Pelorat r�sufl� u�urat:

��Asta-i o veste bun�.

���ntr-adev�r! O s�-l las s� efectueze celelalte dou�zeci �i opt de etape.

��Toate deodat�? Dar�

��Nu toate odat�. Nu te-ngrijora. N-am devenit chiar at�t de imprudent. Le va face pe r�nd, iar dup� fiecare pas va verifica pozi�ia �i dac� aceasta va corespunde �n limite tolerabile, va avea permisiunea s� treac� mai departe. C�nd va descoperi c� eroarea e prea mare, �i crede-m� c� n-am stabilit cu d�rnicie limitele, va trebui s� se opreasc� pentru a calcula etapele r�mase.

��C�nd vei face asta?

��C�nd? Chiar acum. Ascult�, tu lucrezi la indexarea Bibliotecii personale�

��Da, dac� tot mi s-a oferit prilejul. Golan, de mult voiam s-o fac, dar mereu m-a �mpiedicat c�te ceva.

��N-am nici o obiec�ie. Continu� �i nu-�i face griji. Concentreaz�-te asupra index�rii. M� ocup eu de rest.

Pelorat cl�tin� din cap �n semn de protest:

��Nu fi ridicol. Nu-mi g�sesc lini�tea p�n� nu se clarific� situa�ia. Sunt speriat de moarte.

��Atunci mai bine nu-�i spuneam, dar trebuia s� m� confensez cuiva �i cum e�ti singurul� S�-�i explic f�r� ocoli�uri. Exist� oric�nd riscul s� ajungem �ntr-un loc perfect din spa�iu dar care, �nt�mpl�tor, s� fie ocupat de un meteorit �n mi�care sau de o minigaur� neagr�, iar nava ar fi avariat� �i noi am muri. Se pot �nt�mpla astfel de lucruri, cel pu�in �n teorie, dar probabilitatea este, totu�i, foarte mic�. Janov, la urma urmei, chiar acas� la tine fiind, �n birou sau vizion�nd un film sau �n pat, s-ar putea ca un meteorit s� treac� prin atmosfera Terminusului �i s� te loveasc� exact �n cap �i atunci ar fi un om mort. Dar, din nou, probabilitatea e redus�. De fapt, �ansa ca drumul t�u s� se intersecteze cu un obiect ucig�tor, prea mic pentru a fi luat �n calcul de computer �n cursul unui Salt hiperspa�ial, e cu mult, mult mai redus� dec�t aceea de a te trezi lovit de-un metorit �n propria cas�. De-a lungul �ntregii istorii a c�l�toriiilor spa�iale nu s-a �nt�mplat ca vreo nav� s� fie distins� astfel. Orice alt fel de pericol � precum intrarea �n miezul unei stele � este �i mai redus.

��Atunci de ce-mi poveste�ti toate astea, Golan?

Trevize r�mase t�cut, l�s� capul �n jos, cufundat �n g�nduri �i, �ntr-un t�rziu, explic�:

���tiu eu�? Ba da, �tiu. Presupun c�, oric�t de mic� ar fi probabilitatea producerii unei catastrofe, ea tot trebuie s� se �nt�mple dac� un num�r suficient de mare de oameni risc�. Oric�t de �ncredin�at a� fi c� nimic nu poate sc�pa de sub control, o voce dinl�untrul meu nu-mi d� pace �Poate se va-nt�mpla de data asta�. �i m� face s� m� simt vinovat. Cred c� asta e. Janov, dac� se va petrece ceva r�u, te rog s� m� ier�i!

��Golan, prietene drag, dar dac� s-ar �nt�mpla ceva r�u, vom muri am�ndoi pe dat�. Nici eu nu voi avea timp s� te iert, nici tu ca s�-�i prime�ti iertarea.

���n�eleg, a�a c� iart�-m� de pe-acum.

Pelorat z�mbi:

��Nu-mi dau seama de ce, dar parc�-mi dau curaj vorbele tale, pentru c� au o doz� de umor. Bine�n�eles c� te iert, Golan. Am citit o sumedenie de mituri despre unele forme ale vie�ii de apoi �i dac� un asemenea loc ar exista, probabilitatea fiind mai redus� dec�t probabilitatea de a ie�i din salt �ntr-o minigaur� neagr�, presupun c� ne vom �nt�lni acolo, voi depune m�rturie c� �i-ai dat toat� silin�a �i c� nu trebuie s� fii tras la r�spundere pentru moartea mea.

��Mul�umesc! Acum m� simt u�urat. Sunt gata s� risc, dar nu m� �nc�nt� ideea ca tu s� te sim�i �n primejdie din pricina mea.

Pelorat �l prinse de m�n�:

���tii, Golan, te cunosc de mai pu�in de-o s�pt�m�n� �i nu m-a� aventurai s� emit o p�rere pripit�, dar cred c� nu gre�esc spun�nd c� e�ti un companion pe cinste. Acum, �ns�, s� ne vedem fiecare de treburile lui �i s� termin�m cu lament�rile.

��Ai dreptate! Trebuie doar s� ating contactul acela. Computerul �tie ce-are de f�cut �i-a�teapt� s�-i spun: �Start!� N-ai vrea�

��Nici s� nu te g�nde�ti! ��i apar�ine cu totul! E computerul t�u.

��Foarte bine. R�spunderea-mi apar�ine. �nc� mai �ncerc s� scap de ea, dup� cum vezi. R�m�i cu ochii la ecran!

Z�mbind cu toat� sinceritatea, �i sigur pe el, Trevize stabili contactul.

Urm� un moment de pauz�, apoi imaginea se modific�, apoi din nou �i din nou. Stelele devenir� din ce �n ce mai dese �i mai str�lucitoare.

Pelorat num�ra �n g�nd. La �15� �nregistra o oprire, ca �i cum o component� a vreunui mecanism se blocase.

Parc� tem�ndu-se c� orice zgomot ar putea deteriora �n mod fatal mecanismul, Pelorat �ntreb� �n �oapt�:

��Ce e? Ce s-a �nt�mplat?

Trevize ridic� din umeri:

���mi imaginez c� reface calculele. Probabil c� vreun obiect neinclus �n calculul preliminar, o stea pitic� necartografiat� sau o planet� hoinar� sau cine �tie ce obiect aflat �n spa�iu adaug� o devia�ie perceptibil� la forma general� a c�mpului gravita�ional total.

��Periculos?

��Dac� suntem �nc� �n via��, �nseamn� c� nu. O planet� situat� la o sut� de milioane de kilometri dep�rtare ar putea introduce o perturbare gravita�ional� �ndeajuns de mare pentru a face necesar� recalcularea. Iar la zece miliarde de kilometri, o stea pitic� ar putea�

Trevize t�cu, deoarece imaginea �ncepu din nou s� se modifice �i c�nd Pelorat ajunse �n sf�r�it la �28�, nu se mai percepu nici o mi�care.

Trevize consult� computerul �i anun��:

��Am ajuns.

Am socotit primul Salt cu �1� �i seria asta am �nceput-o cu �2� �i-am num�rat p�n� la 28. Ai spus c� vor fi dou�zeci �i nou�.

��Recalcularea de la Saltul 15 ne-a scutit probabil, de un Salt. Pot verifica �n computer, dac� dore�ti, dar sigur nu-i nevoie. Ne afl�m �n vecin�tatea Planetei Sayshell. A�a zice computerul, �i nu pun la �ndoial� asta. Dac� a� orienta ecranul, am vedea un soare frumos �i str�lucitor, dar n-are rost s� suprasolicit�m capacitatea de receptare. Planeta Sayshell este a patra din pozi�ia noastr� �i se afl� la aproximativ 3,2 milioane de kilometri, ceea ce reprezint� distan�a optim� de la sf�r�itul unui Salt. Putem ajunge acolo �n trei zile sau, dac� ne gr�bim, �n dou� zile.

Trevize inspir� ad�nc �i �ncerc� s� pun� cap�t st�rii de tensiune pe care-o tr�iser�.

���n�elegi ce-nseamn� asta, Janov? Orice nav� pe care am mai c�l�torit p�n� acum ar fi f�cut aceste Salturi cu pauze de cel pu�in o zi �ntre ele pentru a efectua calcule istovitoare �i pentru reverificare, chiar cu ajutorul computerului. C�l�toria ar fi durat aproape o lun�, sau poate dou� � trei s�pt�m�ni dac� ar fi ac�ionat �n prip�. Noi am f�cut-o �n jum�tate de or�. C�nd toate navele vor fi echipate cu asemenea computere�

��M� �ntreb de ce ne-a dat Primarul o nav� at�t de perfec�ionat�. Trebuie s� fie incredibil de scump�, �l �ntrerupse Pelorat.

��O nav� experimental�, �i r�spunse sec Trevize. Probabil c� prea-buna doamn� a dorit ca noi s-o test�m �i s� descoperim ce deficien�e ar putea s-apar�.

��Vorbe�ti serios?

��Nu te enerva. La urma urmei n-avem motive de �ngrijorare. N-am g�sit nici un minus, de�i o v�d �n stare. Dac� ni s-ar �nt�mpla ceva nu cred c� ar suferi prea mult. �n plus, nici n-a avut �ncredere s� ne dea arme ofensive �i asta a redus considerabil costurile.

�ng�ndurat, Pelorat spuse:

��M� g�ndesc tot timpul la computer. Pare a fi reglat at�t de bine pentru tine � �i nu cred c� s-ar comporta la fel cu altcineva. Cu mine doar func�ioneaz�.

��Cu at�t mai bine pentru noi.

��Da, dar asta-i pur� �nt�mplare?

��Dar ce altceva, Janov?

��E sigur c� Primarul te cunoa�te foarte bine.

��B�tr�na fregat�? Cred c� da.

��Oare n-ar fi putut s� proiecteze un computer special pentru tine?

��De ce?

��M�-ntreb dac� nu cumva mergem �ncotro vrea computerul.

Trevize �l privi fix:

��Vrei s� spui c� atunci c�nd sunt �n contact cu computerul, el ia hot�r�rile �i nu eu?

��M�-ntreb doar.

��E ridicol. O nebunie. Calmeaz�-te, Janov.

Trevize se-ntoarse c�tre computer pentru a focaliza imaginea Planetei Sayshell pe ecran �i pentru a desemna un curs prin spa�iul normal.

Ridicol!

Dar de ce �i venise o asemenea idee lui Pelorat?

TRECUSER� DOU� ZILE �i Gendibal se sim�ea nu at�t �ndurerat, c�t �nver�unat. Nu vedea motivul pentru care nu putea avea loc o audiere de urgen��. Dac� ar fi fost nepreg�tit, dac� ar fi avut nevoie de timp, atunci cu siguran�� c� ar fi precipitat audierea.

Dar �ntruc�t dup� criza provocat� de Cat�r, nimic nu p�rea s� mai amenin�e cea de-a Doua Funda�ie, se pierdea timp �i asta doar cu scopul de a-l irita pe el.

�l �nt�r�tau �i, pe numele lui Seldon, asta va face ca riposta lui s� fie �i mai �nver�unat�. Era foarte hot�r�t s� nu cedeze.

Privi �n jur. Anticamera era goal� �i a�a r�m�sese �i-n ultimele dou� zile. Un om marcant, un Orator pe care to�i �l cuno�teau, �i va pierde pozi�ia datorit� unei ma�ina�iuni f�r� precedent �n istoria de cinci secole a celei de-a Doua Funda�ii. Va fi degradat �i cobor�t p�n� la rangul de simplu membru al celei de-a Doua Funda�ii.

Era, totu�i, foarte onorant s� apar�ii Funda�iei, mai ales dac� de�ineai un titlu respectabil, a�a cum se va �nt�mpla probabil cu Gendibal dup� punerea sub acuzare, �ns� vezi lucrurile �n cu totul alt� lumin� c�nd retrogradezi din postul de Orator.

Dar asta nu se va �nt�mpla, se g�ndi furios Gendibal, chiar dac� vreme de dou� zile to�i �l evitaser�. Doar Sura Novi �l trata ca �i p�n� atunci, dar ea era prea naiv� ca s� �n�eleag� situa�ia. Tot �St�p�n� r�m�sese pentru ea.

Gendibal se sim�ea nervos tocmai pentru c� g�sea o m�ng�iere �n asta. Se ru�ina constat�nd c� prindea curaj c�nd ea-l privea plin� de adora�ie. Devenise recunosc�tor pentru daruri at�t de ne�nsemnate?

Un func�ionar ie�i din Camer� �i-i spuse c� Masa �l putea primi. Gendibal p�i �n�untru. �l cuno�tea bine pe func�ionar, iar acesta �tia, p�n� la ultimul am�nunt, gradul exact de polite�e datorat fiec�rui Orator. �n acel moment, lipsa de respect pe care-o manifesta fa�� de Gendibal era revolt�toare. P�n� �i acest func�ionar �l considera vinovat �i condamnat.

St�teau cu to�ii gravi �n jurul mesei, �mbr�ca�i �n robele negre pe care le purtau numai la procese. Primul Orator Shandess ar�ta pu�in st�njenit �n aceast� postur�, �i nu-�i �ng�dui totu�i nici un semn de amici�ie fa�� de Gendibal. Delarmi � unul dintre Oratorii femei � nici nu catadicsi s�-l priveasc�.

Primul Orator deschise �edin�a:

��Orator Stor Gendibal, ai fost pus sub acuzare pentru comportare nedemn� de un Orator. Ai acuzat Masa, �ntrunit� �n plen, de tr�dare �i �ncercare de asasinat, f�r� a avea dovezi concludente. Ai dat de �n�eles c� to�i membrii celei de-a Doua Funda�ii � inclusiv Oratorii �i Primul Orator � trebuie supu�i unei riguroase analize mentale pentru a se stabili care dintre ei nu mai merit� s� i se acorde �ncredere. O asemenea atitudine �n interiorul comunit��ii distruge coeziunea, f�r� de care a Doua Funda�ie nu poate s� controleze o Galaxie poten�ial ostil� �i s� construiasc� �n siguran�� un al Doilea Imperiu durabil. �ntruc�t am fost cu to�ii martori la aceste insulte, acuzarea nu va mai da citire rechizitoriului. Prin urmare, vom trece direct la urm�torul punct. Orator Stor Gendibal, ai ap�r�tor?

Abia acum �i permise Delarmi un z�mbet felin, dar f�r� s�-l priveasc� pe Gendibal.

��Dac� adev�rul poate fi considerat ap�rare, �ncepu Gendibal, arunci am ap�r�tor. Exist� motive pentru a suspecta o �nc�lcare a m�surilor de protec�ie. Aceast� situa�ie pare s� indice un control mental exercitat asupra unuia sau mai multor membri ai celei de-a Doua Funda�ii � cu excep�ia celor prezen�i aici � �i acest lucru a dat na�tere unei crize mortale pentru a Doua Funda�ie. Dac� gr�bi�i acest proces �nseamn� c� probabil v� da�i seama de gravitatea crizei dar, �n acest caz, de ce-a�i l�sat s� treac� dou� zile dup� ce am cerut oficial o procedur� de urgen��? Sus�in c� aceast� criz� mortal� m-a determinat s� declar ceea ce cunoa�te�i cu to�ii. Dac� nu a� fi f�cut-o putea�i considera c� atitudinea mea e nedemn� pentru un Orator.

��Nu face dec�t s� repete jignirile, Prim Orator, spuse �ncet Delarmi.

Scaunul lui Gendibal era a�ezat mai departe de mas� dec�t al celorlal�i Oratori, ceea ce demonstra deja degradarea. �l �mpinse �i mai mult �napoi, ar�t�nd c� nu-i p�sa c�tu�i de pu�in �i se ridic� spun�nd:

��Vre�i s� m� condamna�i acum, f�r� judecat�, sfid�nd legea, sau �mi permite�i s�-mi prezint �n detaliu ap�rarea?

��Aceasta nu-i o adunare ilegal�, Orator, gl�sui Primul Orator. F�r� a avea precedente care s� ne slujeasc� de �ndrumar, ��i vom acorda tot spijinul, recunosc�nd c�, dac� prea umanele noastre limite ne vor abate de la �nf�ptuirea justi�iei absolute, e mai bine s� l�s�m ca vinovatul s� r�m�n� nepedepsit dec�t s� condamn�m un nevinovat. Prin urmare, de�i cazul pe care-l judec�m este at�t de grav �nc�t nu putem permite cu inima u�oar� vinovatului s� r�m�n� nepedepsit, ��i vom �ng�dui s�-�i prezin�i ap�rarea a�a cum crezi de cuviin�� �i-�i vom acorda timpul pe care-l vei considera necesar p�n� c�nd se va hot�r�, prin vot unanim, inclusiv al meu (�i ridic� vocea spun�nd acestea) c� am ascultat �ndeajuns.

��Atunci, da�i-mi voie s� �ncep prin a spune c� Golan Trevize � membrul Primei Funda�ii, care a fost alungat de pe Terminus �i pe care eu �i Primul Orator �l consider�m drept v�rful de lance �n aceast� criz� ce ia propor�ii � se �ndreapt� �ntr-o direc�ie nea�teptat�.

��Asta da informa�ie, spuse Delarmi �ncet. De unde �tie oratorul (intona�ia dovedea limpede c� nu acordase cuv�ntului greutatea cuvenit�) toate acestea?

��Am fost informat de c�tre Primul Orator, spuse Gendibal. Confirm, �ns�, c� aveam deja cuno�tin�� de acest detaliu. �n aceste condi�ii, �in�nd seama de suspiciunile mele privind nivelul de securitate al Camerei, trebuie s� mi se permit� s� p�strez secret� sursa informa�iilor.

��Nu vom pune �n discu�ie aceast� afirma�ie care nu are leg�tur� cu cauza, interveni Primul Orator. S� continu�m f�r� divulgarea acestei informa�ii, dar dac� Masa consider� c� trebuie s� cunoasc� sursa, Orator Gendibal va fi silit s� o dezv�luie.

��Dac� Oratorul nu va pune la dispozi�ie aceast� informa�ie acum, afirm� Delarmi, sunt �ndrept��it� s� presupun c� are un agent care-i sluje�te numai lui personal �i care, de regul�, nu r�spunde �n fa�a Mesei. Nu putem fi siguri c� un asemenea agent se supune regulilor de comportament care trebuie respectate de personalul celei de-a Doua Funda�ii.

Primul Orator interveni destul de nemul�umit:

��Orator Delanni, �n�eleg toate implica�iile. Nu e nevoie s� le enumeri acum.

��Cer ca procesul verbal s� consemneze acest lucru, Prim Orator, �ntruc�t t�inuirea sursei agraveaz� delictul, iar informa�ia nu a ap�rut �n actul de acuzare, care nici nu a fost citit �n �ntregime. Solicit ca �i acest refuz s� fie trecut �n rechizitoriu.

��Grefierul are instruc�iuni s� adauge acest element, r�spunse primul Orator, iar formularea exact� va fi f�cut� la vremea potrivit�. Orator Gendibal (�n sf�r�it, cu respectul cuvenit) ap�rarea ta este neadecvat�. Continu�.

��Acest Trevize nu numai c� s-a �ndreptat �ntr-o direc�ie nea�teptat�, dar c�l�tore�te cu o vitez� nemai�nt�lnit�. Potrivit informa�iilor pe care le de�in, �i de care Primul Orator nu are cuno�tin�� �nc�, el a str�b�tut aproximativ zece mii de parseci �n mai pu�in de o or�.

���ntr-un singur Salt? �ntreb� unul dintre Oratori, nevenindu-i s� cread�.

���n mai mult de dou�zeci de Salturi, unul dup� altul, aproape f�r� pauze, spuse Gendibal, ceea ce-i mai greu de imaginat dec�t un singur Salt. Chiar dac� acum am reu�it s�-l localiz�m, ne va trebui timp ca s�-l urm�rim �i, �n cazul c� ne va detecta �i va voi s� ne scape, nu vom putea s�-l ajungem din urm�. Iar voi v� pierde�i timpul juc�ndu-v� de-a punerea sub acuzare �i l�sa�i s� treac� dou� zile ca s� savura�i umilirea mea.

Primul Orator f�cu un efort s�-�i ascund� suferin�a l�untric�:

��Orator Gendibal, spune-ne, te rog, ce crezi c-ar putea �nsemna asta?

��Prim Orator, reprezint� un indiciu al progreselor tehnologice �nregistrate de Prima Funda�ie, care e cu mult mai puternic� dec�t pe vremea lui Preem Palver. Nu le-am putea rezista dac� ne-ar descoperi �i-ar sc�pa necontrola�i mental.

Oratorul Delarmi se ridic� �n picioare �i-l �ntrerupse:

��Prim Orator, pierdem timpul cu lucruri irelevante. Nu mai suntem copii s� ne speriem ascult�nd pove�ti spuse de Bunicu�a Spa�ial�. N-are importan�� c�t de impresionant� a devenit tehnologia Primei Funda�ii c�nd, �n cazul unei crize, g�ndirea lor va fi controlat� de noi.

��Ce po�i r�spunde, Orator Gendibal? �ntreb� Primul Orator.

��Doar c� vom ajunge la problema aceasta la momentul potrivit. Deocamdat� vreau s� insist asupra puterii tehnologice superioare, �n continu� cre�tere, a Primei Funda�ii.

��Treci la urm�torul punct, Orator Gendibal, �l invit� Primul Orator. Trebuie s� afirm c� declara�iile pe care le-ai f�cut p�n� acum nu corespund capetelor de acuzare.

Membrii Mesei r�spl�tir� vorbele cu gesturi aprobatoare.

��Voi trece mai departe, spuse Gendibal. Trevize are un tovar� �n aceast� c�l�torie (se opri o clip� pentru a-�i aminti pronun�ia corect�) un anume Janov Pelorat, un erudit destul de obscur, care �i-a dedicat �ntreaga via�� descoperirii de mituri �i legende referitoare la P�m�nt.

���tii toate astea despre el? Presupun c� el e sursa ta secret�, spuse Delarmi care, cu un aer de satisfac�ie, p�rea s�-�i fi luat �n serios rolul de acuzator.

��Da, �tiu totul despre el, r�spunse Gendibal �nd�rjit. Acum c�teva luni, Primarul Terminusului, o femeie energic� �i capabil�, �i-a manifestat interesul fa�� de acest erudit din motive ce mi-au r�mas neclare, a�a c� acest lucru mi-a st�rnit curiozitatea, bine�n�eles, �ns� n-am p�strat aceste informa�ii pentru mine. Tot ce-am aflat am pus la dispozi�ia Primului Orator.

��Depun m�rturie �n acest sens, confirm� Primul Orator cu voce sc�zut�.

Un Orator �n v�rst� interveni:

��Ce e acest P�m�nt? Lumea originar� pe care o �nt�lnim �n texte? Cel care a dat na�tere unor controverse �n vechile timpuri imperiale?

Gendibal aprob� cu o mi�care a capului:

���n pove�tile Bunicii Spa�iale, cum ar zice Orator Delarmi. Presupun c� Pelorat visa s� vin� pe Trantor s� consulte Biblioteca Galactic� pentru a c�uta informa�ii pe care nu le putea ob�ine prin serviciul de schimb interbiblioteci interstelar existent pe Terminus. C�nd a plecat de pe Terminus tr�ia cu impresia c� visul avea s� i se �mplineasc�. Bine�n�eles c�-i a�teptam pe am�ndoi �i speram s� avem posibilitatea de a-i examina spre folosul nostru. Dup� cum �tim cu to�ii, nu vor mai veni aici. S-au �ndreptat c�tre o destina�ie care, din diverse motive, ne-a r�mas necunoscut�.

Cu un chip absolut angelic, Delarmi �ntreb�:

���i de ce te tulbur� asta? N-o s� le ducem lipsa, asta-i sigur. A, de vreme ce renun�� la noi cu at�ta u�urin��, putem trage concluzia c� Prima Funda�ie nu cunoa�te adev�rata natur� a Trantorului �i putem aprecia la justa ei valoare opera lui Preem Palver.

��Dac� nu vedem mai departe de v�rful nasului, remarc� Gendibal, am putea trage o astfel de concluzie comod�. Nu cumva �i-au schimbat planul, de team� c� Trantor ar putea s� �n�eleag� importan�a P�m�ntului urm�rindu-i pe ace�ti doi b�rba�i?

Membrii Mesei se agitar� nelini�ti�i. Delarmi �i p�str� s�ngele rece:

��Oricine poate n�scoci idei suprinz�toare pe care s� le prezinte �ntr-un ambalaj ademenitor. Dar au ele vreun rost c�nd inventezi astfel? Chiar �i pas� cuiva ce g�ndim noi despre P�m�nt? Doar pe istorici, antropologi, colec�ionari de basme ca Pelorat, �i intereseaz� dac� el este cu adev�rat planeta de origine sau un mit, sau dac� un asemenea loc exist�. De ce ne-ar interesa pe noi?

��Chiar, de ce? replic� Gendibal. Cum se face c� �n Bibliotec� nu exist� c�r�i referitoare la P�m�nt?

Atitudinea de ostilitate a membrilor Mesei disp�ru pentru o clipa �i Delarmi �ntreb�:

��Nu exist� a�a ceva?

Poarte calm, Gendibal �i r�spunse:

��C�nd am aflat c� Trevize �i Pelorat ar putea veni aici s� caute referin�e despre P�m�nt, am programat computerul Bibliotecii pentru a-mi alc�tui o list� a documentelor care con�in asemenea informa�ii. �n momentul c�nd computerul nu mi-a oferit nimic am devenit curios. Nici m�car lucruri minore n-am g�sit. Nimic! A�i insistat totu�i s� mai a�tept dou� zile p�n� s� aib� loc aceast� audiere �i, �n acela�i timp, curiozitatea mea a crescut �i mai mult afl�nd c� cei doi nu se �ndreapt� spre noi. Sim�eam c� trebuie s� fac ceva. A�adar, �n timp ce voi st�tea�i la taifas �i punea�i �ara la cale iar totul se pr�bu�e�te �n jurul vostru, eu am parcurs c�teva c�r�i de istorie din biblioteca personal�. Am g�sit pasaje care se refereau direct la unele dintre cercet�rile �ntreprinse la sf�r�itul epocii imperiale asupra �Problemei Originii�. Se f�ceau trimiteri la anumite documente tip�rite �i filmate, �i am �nt�lnit c�teva citate. M-am �ntors la Bibliotec� �i am verificat dac� acele documente exist�. V� asigur c� n-am g�sit absolut nimic.

��Nu trebuie s� te surprind�, chiar dac� a�a stau lucrurile. Dac� �i P�m�ntul e un mit�

��Atunci ar trebui s� g�sesc referin�e despre el la fi�ierul mitologie. Dac-ar fi o poveste istorisit� de Bunicu�a Spa�iului, a� g�si-o �ntr-o antologie de basme. Iar dac-ar fi n�lucirea unei min�i bolnave a� afla-o la fi�ierul �psihopatologie�. �n realitate, trebuie s� fi existat ceva despre P�m�nt, astfel n-a�i fi �tiut cu to�ii despre el �i nu l-a�i fi recunoscut pe dat� drept numele presupusei planete pe care-�i are originea specia uman�. Cum se face c� nic�ieri �n �ntreaga Bibliotec� nu exist� nici o referire la el?

Delarmi r�mase t�cut� o clip� �i, profit�nd de acest lucru, un alt Orator interveni �n discu�ie. Era Leonis Cheng, un b�rbat destul de scund, posesor al unor cuno�tin�e enciclopedice �n privin�a am�nuntelor insignifiante ale Planului Seldon, dar care nu �n�elegea mai deloc problemele reale ale Galaxiei. Avea obiceiul de a clipi des atunci c�nd vorbea, ceea ce se �nt�mpl� �i de ast� dat�:

��Este bine �tiut c�, la vremea dec�derii, Imperiul a �ncercat s� creeze o mistic� imperial�, temper�nd interesul fa�� de timpurile pre-imperiale.

Gendibal �l aprob� cu o mi�care din cap:

��Temperare, aceasta-i cuv�ntul potrivit, Orator Cheng. Dar asta nu echivaleaz� cu distrugerea de dovezi. Dup� cum s-ar cuveni s� �tii mai bine dec�t oricare, o alt� caracteristic� a epocii de destr�mare a Imperiului a fost interesul subit fa�� de perioada timpurie, considerat� mai bun�. M-am referit deja la interesul fa�� de �Problema Originii� de pe vremea lui Hari Seldon.

Cheng �l �ntrerupse dreg�ndu-�i zgomotos glasul:

��Tinere, �tiu foarte bine asta, �i cunosc cu mult mai multe despre problemele sociale din vremea destr�m�rii Imperiului dec�t ��i �nchipui. Procesul de �Imperializare� a dep�it cu mult stadiul de joc copil�resc �n ceeea ce prive�te P�m�ntul �i istoria lui. Sub conducerea lui Cleon al II-lea, �n perioada ultimei �ncerc�ri de revitalizare, adic� la dou� secole dup� Seldon, Imperializarea a atins apogeul �i toate specula�iile referitoare la problema P�m�ntului au �ncetat. �n timpul lui Cleon a existat chiar �i un decret �n leg�tur� cu asta, calific�nd astfel de preocup�ri (�i sper s� citez corect) drept �specula�ii sterile �i neproductive care tind s� submineze dragostea oamenilor fat� de tronul imperial�.

Gendibal z�mbi:

��Prin urmare, Orator Cheng, ai plasa distrugerea tuturor documentelor referitoare la P�m�nt �n vremea lui Ceon al II-lea?

��Eu nu trag concluzii. Am declarat exact ce-ai auzit.

��E �n�elept din partea ta c� nu tragi concluzii. Se prea poate ca Imperiul s� fi tr�it o perioad� de rena�tere sub domnia lui Cleon, dar Universitatea �i Biblioteca, cel pu�in, erau �n m�inile noastre sau, �n orice caz, ale predecesorilor no�tri. Mi se pare o imposibilitate ca o serie de materiale s� fie scoase din Bibliotec� f�r� �tiin�a Oratorilor celei de-a Doua Funda�ii. De fapt, Oratorilor li s-ar fi �ncredin�at o asemenea sarcin�, c�ci Imperiul n-avea cum s� �tie ce erau ei de fapt.

Gendibal �i �ng�dui o pauz�, dar Cheng, f�r� a da r�spuns, r�mase cu privirea goal�.

Gendibal se sim�i �ndemnat s� continue:

��Rezult� c� Biblioteca nu putea fi golit� de materiale despre P�m�nt �n vremea lui Seldon, pentru c� �Problema Originii� devenise la vremea aceea o preocupare arz�toare. Nici mai apoi nu era posibil s� se �nt�mple acest lucru, deoarece a Doua Funda�ie func�iona. �i totu�i, din Bibliotec� lipsesc acum aceste documente. Cum explica�i fenomenul?

Iritat�, Delarmi izbucni:

��Nu mai �ntoarce problema pe toate p�r�ile, Gendibal. �n�elegem. Ce solu�ie ne sugerezi? C� tu �nsu�i ai scos documentele?

��Ca-ntotdeauna, ai p�truns p�n�-n miezul problemei, Delarmi. �i Gendibal f�cu o plec�ciune ironic� (la care ea �i permise o u�oar� str�mb�tur�). O solu�ie este c� opera�iunea de cur��ire a f�cut-o un Orator al celei de-a Doua Funda�ii, cineva care �tia cum s� se slujeasc� de curatori, f�r� a l�sa amintiri �n memoria lor, �i de computere, �terg�nd astfel toate urmele.

Primul Orator Shandess ro�i!

��Ridicol, Orator Gendibal. Nu-mi pot imagina ca un Orator s� f�ptuiasc� a�a ceva. Ce motive ar avea? Chiar dac�, din anumite ra�iuni, documentele despre P�m�nt au fost eliminate, ce rost ar avea ca ele s� fie t�inuite fa�� de restul Mesei? De ce �i-ar risca cineva cariera prin aceast� interven�ie c�nd �ansele de a fi descoperit sunt at�t de mari? �n plus, cred c� nici cel mai iscusit Orator n-ar putea duce la sf�r�it o asemenea fapt� f�r� s� lase urme.

��Prim Orator, prin urmare nu sunte�i de acord cu sugestia Oratorului Delarmi c� eu a� fi autorul.

��Bine�n�eles c� nu, r�spunse Primul Orator. Uneori �i-am pus la �ndoial� judecata, dar acum m� v�d silit s� te consider de-a dreptul nebun.

��Atunci n-ar fi trebuit s� se-nt�mple, Prim Orator. S-ar cuveni ca materialele despre P�m�nt s� se g�seasc� �nc� �n Bibliotec�, pentru c� acum se pare c� am eliminat toate c�ile prin care ele puteau fi scoase, �i totu�i ele nu sunt acolo.

Cu o atitudine care voia s� dea de �n�eles c� aceast� discu�ie o obose�te, Delarmi spuse:

��Bine, bine, hai s� termin�m. Te mai �ntreb o dat�: ce solu�ie recomanzi? Sunt sigur� c� ai una.

��Orator, �i noi suntem la fel de siguri. Cred c� Biblioteca a fost epurat� de cineva din a Doua Funda�ie care se afl� sub controlul unei for�e oculte din afar�. Opera�iunea a trecut neobservat�, �ntruc�t acee�i for�� s-a �ngrijit de �tergerea urmelor.

��P�n� ai f�cut tu descoperirea, spuse Delarmi pufnind �n r�s. Tu � cel necontrolat �i necontrolabil. Dac� aceast� for�� misterioas� a existat, cum se face c� tocmai tu ai aflat despre absenta materialelor din Bibliotec�? De ce n-ai fost �i tu controlat?

��Nu g�sesc nimic de r�s, Orator, o puse Gendibal la punct. S-ar putea ca ei s�-�i dea seama, la fel ca �i noi, c� amestecul acesta trebuie redus la minimum. C�nd via�a mi-a fost pus� �n pericol acum c�teva zile, m-a preocupat mai mult ideea de a nu perturba g�ndurile mul�imii dec�t soarta mea. Acela�i lucru se �nt�mpl� �i �n cazul de fa�� � de �ndat� ce-au considerat c� situa�ia e sigur�, au sistat controlul. Acesta-i pericolul, primejdia mortal�. Faptul c� am descoperit ce s-a �nt�mplat poate s� �nsemne c� nu le mai pas� ce voi face. Iar faptul c� nu-i mai intereseaz� poate �nsemna c� simt c-au c�tigat deja. �i-n timpul �sta, noi continu�m s� ne juc�m cu soarta noastr�!

��Dar ce �intesc prin aceste ac�iuni? Care-ar fi scopul? �ntreb� Delarmi, b�t�nd din picior impacientat� �i mu�c�ndu-�i buzele. Sim�ea c� pierde din putere �i c� membrii Mesei deveneau tot mai preocupa�i �i chiar �ngrijora�i.

��S� evalu�m situa�ia. Prima Funda�ie, cu arsenalul ei enorm de putere fizic�, a pornit �n c�utarea P�m�ntului. Se prefac a exila doi oameni sper�nd c� noi vom lua asta de bun�, �ns� le-ar fi �ncredin�at nave de o perfec�iune incredibil�, capabile s� parcurg� zece mii de parseci �n mai pu�in de-o or� dac-ar fi fost ni�te izgoni�i? �n ceea ce ne prive�te, noi nu c�ut�m P�m�ntul �i evident c� au fost �ntreprinse m�suri f�r� �tirea noastr� pentru a ne z�d�rnici orice acces la informa�ii referitoare la aceast� planet�. Prima Funda�ie e acum la fel de aproape de a descoperi P�m�ntul precum suntem noi de departe de asta, a�a c�

Gendibal se opri �i Delarmi profit�:

��A�a c� ce? �nceteaz� cu pove�tile de adormit copii. �tii ceva precis sau nu?

��Orator, nu �tiu totul. N-am p�truns p�n� �n ad�ncul complotului ce se urze�te �n jurul nostru, dar �tiu c� el exist�. Nu-mi dau seama ce �nsemn�tate are descoperirea P�m�ntului, dar sunt sigur c� a Doua Funda�ie trece printr-un pericol enorm �i o dat� cu ea Planul Seldon �i viitorul �ntregii umanit��i at�rn� de un fir de p�r.

Delarmi se ridic�. Nu mai z�mbea �i se adres� celor prezen�i cu o voce �ncordat�, dar bine controlat�:

��Prostii! Prim Orator, pune cap�t acestor flec�reli! Am pus �n discu�ie comportarea acuzatului. Ceea ce ne debiteaz� el nu-i doar ridicol, ci de-a dreptul revolt�tor �i lipsit de relevan��. κi justific� purtarea construind un p�ienjeni� de teorii care-�i au �n�eles doar �n mintea lui. V� cer s� v� exprima�i p�rerea prin vot, un vot unanim, de condamnare.

��Sta�i, interveni precipitat Gendibal. Mi s-a spus c� voi avea dreptul s� m� ap�r �i mai am doar un punct � doar unul. Permite�i-mi s� vi-l prezint �i dup� aceea pute�i s� trece�i la vot, iar eu nu voi mai ridica obiec�ii.

Primul Orator se frec� la ochi, obosit!

��Po�i continua, Gendibal. Vreau s� pun �n vedere membrilor Mesei c� o condamnare a unui Orator pus sub acuzare este o chestiune delicat� �i f�r� precedent, astfel c� nu trebuie sub nici un motiv s� l�s�m impresia c� interzicem prezentarea tuturor argumentelor invocate de ap�rare. De asemenea, v� rog s� �ine�i seama de un aspect: chiar dac� verdictul ne va mul�umi pe noi, s-ar putea ca el s� nu satisfac� pe cei ce ne vor urma �i nu-mi vine a crede c� vreunui membru al celei de-a Doua Funda�ii � ca s� nu mai vorbim de Oratorii Mesei � �i este indiferent cum ne va judeca istoria. S� ac�ion�m �n a�a fel �nc�t s� fim siguri de aprobarea Oratorilor ce ne vor urma in secolele viitoare.

�nd�rjit�, Delarmi reveni:

��Prim Orator, risc�m s� devenim de r�sul posterit��ii pentru c� ignor�m aceste dovezi strig�toare la cer. Tu hot�r�ti dac� ap�rarea poate continua.

Gendibal respir� ad�nc �i spuse:

��Prim Orator, �n conformitate cu hot�r�rea ta, doresc s� chem un martor � o t�n�r� femeie pe care am cunoscut-o acum trei zile, �i f�r� ajutorul c�reia n-a� fi ajuns deloc la �ntrunirea Mesei.

��Femeia la care te referi este cunoscut� Mesei? �ntreb� Primul Orator.

��Nu, Prim Orator. Este n�scut� pe aceast� planet�.

Delarmi f�cu ochii mari de uimire:

��O femeie hamish?

��Exact!

��Ce-avem �n comun cu o asemenea fiin��? Crezi c� ar lua cineva �n seam� declara�iile unei asemenea fiin�e? Oamenii ace�tia nici nu exist�!

Gendibal schi�� un rictus care nu sem�na nicidecum a z�mbet �i replic� t�ios:

��To�i hamishii exist� din punct de vedere fizic. Sunt fiin�e umane �i au �i ei un rol de jucat �n Planul Seldon. Prin protec�ia pe care o ofer� indirect celei de-a Doua Funda�ii, ei joac� un rol crucial. Doresc s� m� disociez de atitudinea lipsit� de umanism a Oratorului Delarmi �i sper c� remarca ei va fi re�inut� �n procesul verbal �i considerat� mai t�rziu drept dovad� a incompatibilit��ii ei cu pozi�ia de Orator. Ceilal�i membri ai Mesei aprob� opinia incredibil� a Oratorului �i m� vor �mpiedica s� convoc martorul?

��Orator, cheam�-�i martorul, spuse Primul Orator.

Tr�s�turile chipului lui Gendibal se �nmuiar� �i revenir� la lipsa de expresivitate obi�nuit� pentru un Orator aflat �ntr-o stare de �ncordare. Se feri s�-�i fac� �tiute g�ndurile dar, dincolo de pav�za protectoare pe care o puse �ntre mintea lui �i a celorlal�i, sim�i c� momentul cel mai primejdios trecuse �i c� biruise.

SURA NOVI p�rea �ncordat�. Avea ochii mari �i nelini�ti�i �i buza inferioar� �i tremura imperceptibil, iar chipul ei ars de soare tres�rea c�nd �i c�nd din cauza emo�iei. P�rul �i fusese str�ns la spate �i prins �ntr-un coc. Respira precipitat �i degetele, �ntr-o fr�m�ntare continu�, �i g�siser� de lucru cu pliurile rochiei lungi �ntr-o �ncercare de a le a�eza mai bine. Cu ochii plini de spaim�, se uit� �n fug� la chipurile membrilor Mesei, trec�nd cu privirea de la un Orator la altul.

C�ut�tura Oratorilor tr�da nuan�e diferite de dispre� �i nepl�cere. Delarmi privi undeva deasupra capului lui Novi, ignor�nd-o.

Cu mult� delicate�e, Gendibal atinse zona periferic� a min�ii ei, calm�nd �i eliber�nd �ncordarea. Putea ob�ine acela�i rezultat bat�nd-o u�or peste m�n� sau m�ng�ind-o pe obraz, dar aici, �n aceste condi�ii, a�a ceva era desigur imposibil.

��Prim Orator, �ncepu el, desensibilizez percep�iile ei con�tiente, astfel c� m�rturia ei s� nu fie influen�at� de team�. V� rog s� m� urm�ri�i cu to�ii, dac� dori�i, �i s� m� asista�i pentru a constata c� nu voi ac�iona �n nici un fel asupra min�ii ei.

Novi se trase �napoi auzind spusele tui Gendibal, iar el nu se ar�t� surprins de aceast� reac�ie. �n�elese c� nu-i auzise niciodat� pe membrii de rang superior ai celei de-a Doua Funda�ii vorbind �ntre ei. Nu tr�ise acea experien�� unic�, o combina�ie ciudat� de sunete, tonuri, expresii �i g�nduri ce se succedau cu repeziciune. Cu toate acestea, dup� interven�ia lui, groaza disp�ru de pe chipul ei de parc� nici n-ar fi existat. Chipul ei lu� un aer de placiditate.

��Novi, ai un scaun �n spatele t�u, o anun�� Gendibal. Ia loc, te rog.

Novi f�cu o reveren�� st�ngace, se a�ez� �i r�mase dreapt�, �ntr-o pozi�ie c�utat� �i artificial�.

Vorbi limpede �i cu �n�eles, dar Gendibal o rug� s� repete ori de c�te ori accentul ei hamish devenea neinteligibil �i, �ntruc�t se exprima conform respectului pe care-l datora Mesei, trebui s� repete din c�nd �n c�nd �ntreb�rile pe care ea nu le �n�elegea.

Calm �i f�r� grab� Novi relat� lupta dintre el �i Rufirant.

��Novi, ai v�zut toate acestea cu ochii t�i? �ntreb� Gendibal.

��Nu, St�p�ne, c� dac� era a�a, �i puneam cap�t mai din vreme. Rufirant a fi b�iat bun, dar nu-i prea merge mintea.

��Dar ai descris totul �n am�nun�ime. Cum ai reu�it asta dac� n-ai fost de fa��?

��Rufirant mi-a zis mai t�rziu, c�nd l-am luat eu la �ntreb�ri. �i era ru�ine.

��Ru�ine? Ai cuno�tin�� de purt�ri asem�n�toare cu alte ocazii?

��Rufirant? Nu, St�p�ne. E bl�nd, cu toate c� a fi a�a de solid. Nu-i mai b�t�u� �i se teme de �nv��a�i. Mereu zicea c� ei au putere mare �i-s poseda�i de for�e.

��De ce n-a sim�it la fel c�nd m-a �nt�lnit?

��E ciudat. N-a �n�eles de ce, r�spunse ea cl�tin�nd-din cap. Nu era el �nsu�i. Eu i-am zis: �Tu, cap sec. De c�nd ��i st� �n fire s-ataci un �nv��at?�. Iar el a-ng�imat: �Nu �tiu cum de s-a-nt�mplat. Eu parc� eram deoparte �i st�team �i m� uitam la altul.�

Oratorul Cheng interveni:

��Prim Orator, la ce ne sluje�te relatarea discu�iei pe care femeia a avut-o cu acel b�rbat? Nu-l putem convoca pe el pentru a r�spunde?

��Ba da, �l l�muri Gendibal. Dac� Masa, �n completare la m�rturia acestei femei, dore�te s� aib� �i dovezi suplimentare, sunt gata s�-l convoc la bar� pe Karoll Rufirant, recentul meu adversar. Dac� nu, Masa poate trece direct la deliber�ri dup� ce voi termina de audiat acest martor.

��Foarte bine, spuse Primul Orator. Continu�.

Gendibal se adres� lui Novi:

��Iar tu? ��i st�tea �n fire s� te amesteci astfel �ntr-o �nc�ierare?

Pe moment, Novi r�mase mut�. O cut� �i ap�ru �ntre spr�ncene, apoi se lini�ti �i zise:

��Nu �tiu. Nu doresc s� li se fac� r�u �nv��a�ilor. Am fost �mpins� �i f�r� s� m� g�ndesc m-am b�gat la mijloc. Dup� o clip� de ezitare ad�ug�: Da' a� face-o din nou dac-a fi nevoie.

Gendibal rosti rar:

��Novi, acum vei dormi. Nu te vei g�ndi la nimic. Te vei odihni �i nici m�car nu vei visa.

Novi morm�i ceva, �nchise ochii �i capul �i alunec� u�or pe rezem�toarea scaunului.

Gendibal a�tept� o clip�, apoi spuse:

��Prim Orator, v� rog respectuos s� m� urma�i �n mintea acestei femei. Ve�i descoperi o simplitate �i o simetrie de ne�nchipuit, �i asta prezint� un avantaj, pentru c� altfel n-ar fi fost vizibil ceea ce ne intereseaz�. U�or� aici� aici� Observa�i? P�trunde�i �i voi, v� rog, va fi mai u�or dac� o facem to�i �n acela�i timp.

Se auzir� murmure de uimire.

��Se mai �ndoie�te cineva? �ntreb� Gendibal.

��M� �ndoiesc, pentru c� �ncepu Delarmi, dar se opri pentru c� ceea ce-i trecuse prin minte nu putea fi exprimat nici m�car de ea.

Gendibal o f�cu �n numele ei:

��Crezi c� am intervenit deliberat �n mintea ei pentru a prezenta probe false? ��i �nchipui, deci, c� pot produce o modificare at�t de precis� � deoarece avem aici o fibr� mental� evident deformat� �n timp ce nici una din jurul ei nu pare s� fi fost c�t de pu�in atins�? Dac-a� putea realiza a�a ceva, de ce ar trebui s� m� disculp �n felul acesta? De ce mi-a� l�sa demnitatea m�njit� �ntr-un asemenea proces? De ce m-a� chinui s� v� conving? Dac-a� reu�i s� fac ceea ce vede�i �n mintea acestei femei �i dac� n-a�i fi preg�ti�i dinainte, a�i fi neajutora�i �n fa�a mea. Crudul adev�r este c� nu cred pe nimeni dintre voi �n stare s� manipula�i mintea cuiva �n felul acesta. �i nici eu nu-s �n stare. �i cu toate acestea, iat� realitatea.

Se opri �i privi pe r�nd c�tre to�i Oratorii, apoi r�mase cu ochii pironi�i la Delarmi �i vorbi rar:

��Acum, dac� vi se pare necesar, �l voi convoca pe fermierul hamish, Karol Rufirant, pe care l-am examinat �i am descoperit c� s-a intervenit �i-n mintea lui �n acela�i mod.

��Nu va fi nevoie, conchise Primul Orator, care avea �ntip�rit� pe chip o expresie de groaz�. Ceea ce-am v�zut ne-a zdruncinat toate concep�iile.

���n cazul acesta, �ndr�zni Gendibal, pot trezi femeia hamish �i s� o trimit �n camera ei? Am aranjat s� fie a�teptat� afar� pentru a i se acorda �ngrijirile necesare.

Novi plec�, condus� u�or de m�n� de c�tre Gendibal care se �ntoarse �i relu�:

��Permite�i-mi s� trag c�teva scurte concluzii. Min�ile au fost �i pot fi dirijate �n moduri care dep�esc puterile noastre. �n acest fel, chiar curatorii puteau fi determina�i s� elimine din Bibliotec� materialele despre P�m�nt, f�r� �tirea noastr� �i f�r� ca ei �n�i�i s� realizezexe fac. �n�elegem, deci, cum s-a pus la cale re�inerea mea �i �nt�rzierea de la �ntrunirea Mesei. Am fost amenin�at, apoi salvat. Rezultatul ob�inut: punerea mea sub acuzare. Aceast� �nl�n�uire de evenimente aparent normale trebuia s� duc� la eliminarea mea dintr-o func�ie de decizie � negarea �i blocarea unui curs de ac�iune �n favoarea c�ruia lupt �i care �i amenin�� pe ace�ti oameni, oricare ar fi ei.

Delarmi se apropie de mas�, evident zdruncinat�:

��Dac� aceast� organiza�ie secret� este at�t de inteligent�, cum se face c-ai reu�it s� descoperi at�tea lucruri?

Gendibal �i �ng�dui acum s� z�mbeasc�:

��S� nu exager�m. Nu pretind c� a� avea o preg�tire mai temeinic� dec�t a celorlal�i Oratori sau a Primului Orator, bine�n�eles. Totu�i, ace�ti Anti-Cat�ri � cum i-a denumit foarte sugestiv Primul Orator � nu sunt infinit de inteligen�i sau de imuni �n fa�a realit��ii. Probabil c� au ales aceast� femeie �i nu pe alta drept instrument al lor deoarece ea avea nevoie doar de o transformare minor�. �n plus, �n felul ei, �inea mult la ceea ce nume�te ea ��nv��a�i� �i-i admira �n mod deosebit. Dar mai t�rziu, c�nd incidentul s-a �ncheiat, contactul ei cu mine a dat na�tere dorin�ei ei de a deveni ��nv��at�. A doua zi a venit la mine cu acest scop �n minte. Intrigat de aceast� ambi�ie de ne�n�eles, i-am studiat mintea � lucru pe care altminteri nu l-a� fi f�cut � �i, mai degrab� din �nt�mplare, dec�t din intui�ie, am descoperit acea condi�ionare �i i-am observat semnifica�ia. Daca ar fi fost aleas� o alt� femeie � una cu o simpatie pro-�nv��a�i mai pu�in pronun�at�, Anti-Cat�rii ar fi avut mai mult de furc� pentru a efectua modificarea, dar consecin�ele n-ar fi fost acelea�i, iar eu n-a� fi aflat nicic�nd de interven�ia lor. Anti-Cat�rii au calculat gre�it sau n-au l�sat loc suficient elementelor neprev�zute. Mi se pare �nduio��tor c� s-au poticnit �ntr-un asemenea detaliu.

Delarmi era �nc� nel�murit�:

��Presupun c� primul Orator �i tu numi�i aceast� organiza�ie �Anti-Cat�rii�, deoarece par a trudi pentru ca mai degrab� s� men�in� Galaxia pe drumul trasat de Seldon dec�t s� o devieze, a�a cum a procedat Cat�rul �nsu�i. Dac� fac asta, atunci de ce-i consideri periculo�i?

��Cum s� nu ac�ioneze dac� au �n vedere un anume scop? �ns� nu �tim care este el. Dac� a� fi cinic a� zice c� inten�ioneaz� s�-�i fac� sim�it� prezen�a �n viitor �i s� dirijeze toat� evolu�ia Galaxiei �ntr-o direc�ie care s� le fie lor favorabil�, nu nou�. Eu a�a simt, chiar dac� n-a� putea trece examenul la cinism. Dore�te s� sus�in� Oratorul Delarmi, din dragoste �i �ncredere ne��rmurit� care, �tim cu to�ii, at�rn� at�t de greu �n caracterul ei, c� oamenii ace�tia reprezint� �ntruchiparea altruismului cosmic �i trudesc �n locul nostru f�r� a se g�ndi la recompens�?

Se auzi r�sul re�inut al membrilor Mesei la auzul acestor cuvinte, iar Gendibal �n�elese c� �nvinsese. Iar Delarmi pricepu c� pierduse, pentru c� o und� de furie sc�p� rigurosului ei autocontrol mental, a�a cum o raz� de soare r�zbate uneori prin desi�ul frunzelor.

��C�nd am avut acel incident cu fermierul, m-am gr�bit s� trag concluzia c� la originea lui era un alt Orator. C�nd am observat modificarea din mintea femeii, mi-am dat seama c� nu gre�eam consider�nd totul o �nscenare, dar m� �n�elam �n privin�a autorului. Cer scuze pentru aceast� interpretare eronat� �i v� solicit s�-mi acorda�i circumstan�e atenuante.

��Consider c� aceast� afirma�ie poate fi luat� drept scuz� �ncepu primul Orator.

��Prim Orator, �l �ntrerupse Delarmi cu o voce de-a dreptul dulceag� �i cu o expresie prietenoas� pe chip, cu tot respectul ce-l datorez, ierta�i-m� c� v� �ntrerup� Propun s� suspend�m punerea sub acuzare. �n aceste momente n-a� putea vota �n favoarea condamn�rii �i-mi �nchipui c� nici unul dintre noi n-ar face-o. Sugerez chiar ca punerea sub acuzare s� fie scoas� cu totul din dosarul nep�tat al Oratorului. Oratorul Gendibal s-a disculpat cu succes. �l felicit pentru aceast� reu�it� �i pentru descoperirea unei crize pe care noi, ceilal�i, am fi l�sat-o s� mocneasc� la infinit, cu rezultate incalculabile. �i ofer Oratorului scuzele mele cele mai sincere pentru ostilitatea ce i-am ar�tat-o p�n� acum.

�i z�mbi deschis lui Gendibal care, �mpotriva voin�ei lui, avu un sentiment de admira�ie pentru modul �n care ea �i schimbase dintr-o dat� atitudinea pentru a salva aparen�ele. Sim�i, de asemenea, c� aceast� purtare reprezenta o etap� premerg�toare unui nou atac, �ns� din alt� direc�ie.

Cu siguran�� c� ceea ce avea s� urmeze nu va fi tocmai pl�cut.

Str�duindu-se s� fie amabil�, Orator Delora Delarmi reu�i s� domine Masa Oratorilor. Vocea �i deveni catifelat�, z�mbetul �n�eleg�tor, ochii str�lucitori �i �ntreaga ei fiin�� radia bun�tate. Nimeni nu �ndr�zni s-o �ntrerup�, c�ci a�teptau cu to�ii lovitura de tr�znet.

��Mul�umit� Oratorului Gendibal, spuse ea, cred c� acum �tim ce-avem de f�cut. Nu-i vedem pe Anti-Cat�ri; doar c� ei exist� constat�nd interven�iile lor trec�toare �n min�ile oamenilor de aici, din �ns�i citadela celei de-a Doua Funda�ii. Nu cunoa�tem ce pune la cale centrul de putere al Primei Funda�ii. Ne-am putea confrunta cu o alian�� �ntre Anti-Cat�ri �i Prima Funda�ie. Pe de alt� parte, avem cuno�tin�� c� acest Golan Trevize �i tovar�ul s�u, al c�rui nume �mi scap� acum, se �ndreapt� c�tre o destina�ie neidentificat�, �i c� Primul Orator �i Gendibal �i �nchipuie c� au g�sit solu�ia de rezolvare a acestei mari crize. Prin urmare, ce trebuie s� facem? Evident, trebuie s� afl�m tot ce se poate despre Trevize; �ncotro merge, ce g�nde�te, care-i este scopul; dac� are o destina�ie anume �i ce urm�re�te, sau dac� el n-ar putea fi, de fapt, o simpl� unealt� a unei for�e mai mari.

��E pus sub observa�ie, remarc� Gendibal.

Delarmi �i �uguie buzele �ntr-un sur�s �ng�duitor:

��De c�tre cine? De vreunul din agen�ii no�tri externi? Ne putem a�tepta ca un asemenea agent s� reziste �n fa�a celor care �i-au demonstrat puterea aici? Bine�n�eles c� nu. Pe vremea Cat�rului, �i chiar mai t�rziu, a Doua Funda�ie n-a ezitat s�-�i trimit� �i uneori s�-�i sacrifice voluntari dintre membrii cei mai buni pe care i-a avut, pentru c� altfel nu se putea. C�nd s-a impus restabilirea Planului Seldon, Preem Palver �n persoan� a cutreierat Galaxia �n postur� de negu��tor Trantorian pentru a o aduce �napoi pe fata aceea, Arkady. Nu putem s� st�m �i s� a�tept�m acum, c�nd criza poate fi mai grav� dec�t cele pe care le-am �nfruntat p�n� acum. Nu ne putem bizui pe func�ionari minori, supraveghetori �i curieri.

��Sper c� nu sugerezi ca Primul Orator s� p�r�seasc� Trantorul �n perioada ce urmeaz�? se interes� Gendibal.

��Bine�n�eles c� nu, explic� Delarmi. Avea mare nevoie de el aici. Pe de alt� parte, mai e�ti tu, Orator Gendibal, cel care a detectat �i a evaluat criza. Tu ai descoperit subtilul amestec exern petrecut �n Bibliotec� �i �n min�ile hamish. �i-ai sus�inut opiniile �n fa�a opozi�iei unite a Mesei �i ai c�tigat. Nici unul dintre cei prezen�i n-a v�zut at�t de limpede situa�ia �i cred c� nimeni nu poate aprecia la fel ca tine urmarea. Dup� p�rerea mea, tu trebuie s� mergi pentru o confruntare cu du�manul. Am asentimentul Mesei?

Oratorii �i d�dur� asentimentul f�r� a mai supune la vot propunerea ei. Fiecare Orator sim�i g�ndurile celorlal�i �i Gendibal �n�elese �ngrozit c�, dup� momentul victoriei sale �i al �nfr�ngerii ei, aceast� femeie extraordinar� reu�ea s�-l trimit� irevocabil �n exil, cu o misiune care-l va �ine ocupat o perioad� greu de precizat, �n timp ce ea va r�m�ne aici pentru a controla Masa, adic� a Doua Funda�ie, �i de fapt, Galaxia, ca s� le duc� probabil pe toate pe drumul pierzaniei.

�i dac� exilatul Gendibal va reu�i cumva s� str�ng� informa�ii care s� permit� celei de-a Doua Funda�ii s� evite criza, Delarmi se va bucura de mari onoruri pentru c� ea a avut ideea trimiterii lui �i succesul lui n-ar face dec�t s� confirme p�rerea ei. Cu c�t mai repede �i mai bine �i-ar �ndeplini misiunea, cu at�t puterea ei va cre�te.

O manevr� frumoas�, o revenire spectaculoas� �i incredibil�.

Iar acum domina at�t de evident Masa �nc�t, practic, uzurpase rolul Primului Orator. G�ndurile lui Gendibal �n aprecierea situa�iei trecur� pe plan secundar c�nd sim�i furia Primului Orator.

Se �ntoarse. Primul Orator nu f�cu nici un efort s�-�i ascund� sup�rarea � �i cur�nd se v�di c� izbucnise o nou� criz� intern�, parc� pentru a lua locul celei abia dep�ite.

Quidor Shandess, cel de-al dou�zeci �i cincilea Prim Orator, nu-�i f�cea iluzii �n leg�tur� cu propriile calii��i.

�tia c� nu era unul dintre acei pu�ini Primi Oratori dinamici care str�luciser� vreme de cinci secole de istorie a celei de-a Doua Funda�ii �i, la o adic�, nici nu trebuia. El controla Masa �ntr-o perioad� lini�tit� de prosperitate galactic� c�nd nu se impuneau m�suri dinamice �i hot�r�te. Se crease impresia c� se ajunsese la un moment �n care trebuia aplicat un joc de men�inere a situa�iei, iar el fusese omul potrivit acestui rol. Tocmai din acest motiv �l aleseser� predecesorii s�i.

��Nu e�ti un aventurier, ci un om aplecat studiului, �i spusese al dou�zeci �i patrulea Prim Orator. Tu vei p�stra Planul, �n timp ce un aventurier l-ar putea duce de r�p�. Men�ine-l! Acesta s� fie cuv�ntul de ordine al Mesei tale.

Se str�duise, dar asta �nsemnase s�-�i asume o atitudine pasiv� care uneori fusese interpretat� drept sl�biciune. Se zvonise mereu c� avea inten�ia de a se retrage �i se urziser� intrigi la lumina zilei pentru a se asigura succesiunea �ntr-o direc�ie sau alta.

Shandess nu se �ndoia de fel c� lider �n aceste lupte fusese Delarmi. Era cea mai puternic� personalitate a Mesei �i p�n� �i Gendibal, �n ciuda �nfl�c�r�rii �i impetuozit��ii tinere�ti, d�duse �napoi �n fa�a ei, a�a cum o f�cea �i acum.

Dar, pentru numele lui Seldon, pasiv sau chiar slab, exista totu�i un prerogativ al primului Orator la care nici unul din predecesorii s�i nu renun�ase, a�a dup� cum nici el n-avea de g�nd s�-l fac� uitat acum.

Se ridic� pentru a vorbi �i membrii Mesei amu�ir�. Atunci c�nd Primul Orator se ridica pentru a se adresa celorlal�i, nimeni nu avea dreptul s�-l �ntrerup�. Nici m�car Delarmi sau Gendibal nu vor �ndr�zni s� intervin�.

��Oratori! �ncepu el. Sunt de acord c� ne confrunt�m cu o criz� periculoas� �i c� trebuie s� lu�m m�suri hot�r�te. S-ar cuveni s� plec eu pentru a da fa�� cu du�manul. Orator Delarmi, cu amabilitatea ce-o caracterizeaz�, m-a scutit de aceast� misiune, declar�nd c� e nevoie de mine aici. �n realitate, �ns�, nimeni n-are nevoie de mine nici aici, nici �n alt� parte. Am �mb�tr�nit �i am obosit. A�i tot a�teptat ziua �n care m� voi retrage �i probabil c� va trebui s-o fac destul de cur�nd. M� vor retrage dup� ce criza va fi dep�it� cu succes. Dar Primul Orator se bucur� de privilegiul de a-�i alege succesorul. O voi face acum. Avem �ntre noi un Orator care a dominat mereu dezbaterile Mesei; un Orator care, prin for�a personalit��ii sale, a �ndeplinit adesea rolul de conduc�tor �n locul meu. �ti�i cu to�ii c� m� refer la Orator Delarmi. F�cu o pauz� �i continu�: Doar tu singur, Orator Gendibal, ��i exprimi dezaprobarea. Pot �ntreba de ce? (Se a�ez� pentru ca Gendibal s� aib� drept de replic�.)

��Prim Orator, nu dezaprob, r�spunse Gendibal �ncet. Unul dintre prerogativele tale e s�-�i alegi succesorul.

���i voi proceda �ntocmai. C�nd te vei �ntoarce � dup� ce vei reu�i s� ini�iezi procesul care va pune cap�t acestei crize, va veni vremea ca eu s� m� retrag. Succesorul meu va fi �mputernicit s� adopte politica necesar� pentru a desf�ura �i duce la bun sf�r�it acest proces. Ai ceva de obiectat, Orator Gendibal?

Gendibal spuse calm:

��C�nd o vei face pe Orator Delarmi succesorul t�u, sper c� vei g�si de cuviin�� s� o sf�tuie�ti s�

Primul Orator �l �ntrerupse cu asprime:

��Am vorbit despre Orator Delarmi, dar n-am numit-o succesor al meu. Ce ai de spus?

��Prim Orator, te rog s� m� ier�i. Ar fi trebuit s� spun c� presupun�nd c� o vei numi succesor pe Orator Delarmi, la �ntoarcerea mea �n misiune, o vei sf�tui s�

���n nici un caz n-o voi numi succesorul meu. De data aceasta ce ai de spus? (Primul Orator avu un sentiment de satisfac�ie f�c�nd aceast� declara�ie �i d�ndu-�i seama ce lovitur� �nsemna vestea pentru Delarmi. Mai mult nici n-o putea umili.) Hai, Orator Gendibal, ce ai de spus?

��C� sunt dezorientat.

Primul Orator se ridic� din nou:

��Orator Delarmi a dominat �i a condus, dar aceste lucruri nu sunt suficiente pentru func�ia de Prim Orator. Orator Gendibal a v�zut ceea ce noi n-am fost �n stare. A �nfruntat ostilitatea unit� a Mesei pe care a silit-o s� reconsidere problema �i a convins-o s�-l aprobe. Am unele b�nuieli cu privire la motivele pentru care Orator Delarmi arunc� toat� r�spunderea urm�ririi lui Golan Trevize pe umerii Oratorului Gendibal, dar adev�rul e c� nimeni altul nu poate purta aceast� povar�. Eu �tiu c� el va reu�i, a�a-mi spune intui�ia, �i c�nd se va �ntoarce, Orator Gendibal va fi cel de-al dou�zeci �i �aselea Prim Orator.

Se a�ez� brusc �i fiecare Orator �ncepu s�-�i limpezeasc� �i s�-�i exprime p�rerea �ntr-o babilonie de sunete, tonuri, g�nduri �i expresii. Primul Orator nu le acord� nici o aten�ie, p�str�nd o atitudine de indiferen��. Acum c� o f�cuse, �n�elesese dintr-o dat� cu surprindere ce u�urat se sim�ea lep�d�nd haina grea a r�spunderii. Trebuia s-o fac� mai demult, dar nu g�sise prilejul.

�i asta nu pentru c� nu-�i g�sise succesorul potrivit.

Apoi, f�r� s� �n�eleag� cum, mintea lui o �nt�lni pe cea a lui Delarmi �i atunci o privi �n ochi.

Pentru numele lui Seldon! Era calm� �i z�mbea. Dezam�girea, vecin� cu disperarea, nu se vedea pe chipul ei � nu renun�ase �nc�. Se �ntreb� dac� nu cumva f�cuse jocul ei. Ce mai punea oare la cale?

Delora Delarmi �i-ar fi dat fr�u liber disper�rii �i dezam�girii dac� asta s-ar fi dovedit de vreun folos.

S-ar fi sim�it deosebit de satisf�cut� s�-l loveasc� pe acest nerod senil care controla Masa, ori pe acel idiot juvenil de partea c�ruia era Norocul � dar nu satisfac�ie voia Delarmi. Ea dorea mult mai mult.

S� devin� Prim Orator.

�i dac� tot �i mai r�m�sese vreo carte de jucat, va risca.

Z�mbi cu amabilitate �i reu�i s� ridice m�na ca �i c�nd ar fi cerut �ncuviin�area pentru a vorbi �i apoi r�mase �n aceast� pozi�ie �ndeajuns de mult pentru a fi sigur� c� atunci c�nd va vorbi, atmosfera se va normaliza �i to�i o vor asculta cu calm.

��Prim Orator, vorbi ea, a�a cum a afirmat Oratorul Gendibal mai devreme, nu dezaprob hot�r�rea. Dac� v� vorbesc acum, o fac �n scopul de a-mi aduce contribu�ia, sper, la succesul misiunii Oratorului Gendibal. Pot s�-mi exprim p�rerea, Prim Orator?

��Te rog, o invit� scurt primul Orator. I se p�rea prea cuminte, prea docil�.

Delarmi �nclin� din cap cu gravitate. Nu mai z�mbea.

��Avem nave, spuse ea. Ele nu sunt at�t de perfec�ionate precum cele ale Primei Funda�ii, dar suficient de bune. Orator Gendibal �tie s� piloteze, b�nuiesc, a�a cum �tim �i noi. Avem reprezentan�i pe fiecare planet� mai important� din Galaxie �i el va fi pretutindeni bine primit. �n plus, se poate ap�ra �mpotriva acestor Anti-Cat�ri, �ntruc�t este con�tient de pericol. Chiar c�nd noi nu aveam cuno�tin�� de el, presupun c� ei au preferat s� ac�ioneze prin intermediul inferiorilor no�tri �i al fermierilor hamish. Noi vom cerceta, desigur, min�ile tuturor membrilor celei de-a Doua Funda�ii, inclusiv ale Oratorilor, dar sunt sigur� c� ele sunt neatinse. Anti-Cat�rii n-au �ndr�znit s� ne influen�eze. Cu toate acestea, nu v�d motive pentru care Orator Gendibal s� ri�te mai mult dec�t trebuie. El nu inten�ioneaz� s� �ntreprind� acte necugetate de bravur� �i ar fi mai bine dac� misiunea lui s-ar desf�ura sub o acoperire oarecare, pentru a-i lua pe ei pe nepreg�tite. Sugerez s�-�i asume rolul de negu��tor hamish. �tim cu to�ii c� Preem Palver a plecat �n Galaxie ca a�a-zis negu��tor.

Primul Orator �ncerc� s� l�mureasc� aceast� chestiune:

��Proced�nd astfel, Preem Palver a urm�rit un scop precis; lucrurile stau altfel cu Orator Gendibal. Sunt sigur c� dac� situa�ia o va cere, el va da dovad� de ingeniozitate �i-�i va g�si o acoperire.

��Prim Orator, cu respect, a� dori s� eviden�iez o acoperire foarte verosimil� �i la �ndem�na oricui. Dup� cum v� aminti�i, Preem Palver a plecat �n acea c�l�torie �ntov�r�it de so�ia sa, care cu mul�i ani �nainte �i fusese concubin�. Asta i-a indus pe to�i �n eroare �i i-a convins de caracterul nevinovat �i bine inten�ionat al lui Palver. Tot astfel au fost �ndep�rtate orice fel de suspiciuni cu privire la natura c�l�toriei.

��Eu n-am so�ie, remarc� Gendibal. Consoarte �i concubine am avut, dar nu cred c-a� g�si vreuna care s� vrea sa joace acest rol.

��Asta �tim �i noi, Orator Gendibal, spuse Delarmi, dar indiferent ce femeie te-ar �nso�i, oamenii vor crede acela�i lucru. Sepoate g�si un voluntar, iar dac� vei g�si de cuviin�� c�-�i trebuie documente doveditoare, vom aranja �i asta.

Gendibal r�mase f�r� grai. Doar nu se referea la�

Putea fi o manevr� pentru a-�i asigura o p�rticic� din succes? �intea s� ocupe, cu schimbul sau �mpreun� cu el, postul de Prim Orator?

��M� simt flatat auzind c� Orator Delarmi consider� c�

Iar Delarmi izbucni �ntr-un hohot nest�p�nit de r�s �i-l privi pe Gerfdibal aproape dr�g�stos. Gendibal c�zuse �n capcana �ntins� de ea �i se f�cuse de r�s. Masa nu va uita asta.

��Orator Gendibal, relu� ea, n-a� �ndr�zni s�-ncerc s�-�i iau din merite particip�nd la misiune. E �n exclusivitate sarcina ta, tot a�a cum �i postul de Prim Orator ��i va apar�ine. Nici nu mi-ar fi trecut prin minte c� m� vrei al�turi de tine. Orator, la v�rsta mea nu m� mai consider seduc�toare�

O parte dintre membrii Mesei z�mbir� �i p�n� �i Primul Orator schi�� un �nceput de z�mbet pe care �i-l reprim� imediat.

Gendibal sim�i �mpuns�tura �i se str�dui s�-i dea o replic� pe m�sur�, dar pe un ton u�or ironic pentru c� dac� ar fi luat un aer ofensat ar fi stricat totul:

���n cazul acesta ce-mi sugerezi? Te asigur c� nici eu nu m-am g�ndit vreo clip� c� ai dori s� m�-nso�e�ti. Masa este locul care �i se potrive�te cel mai bine, pentru c�, din c�te-mi dau eu seama, nu �i-ar prii s� te afli �n v�rtejul afacerilor galactice.

��De acord, Orator Gendibal, de acord, �i r�spunse Delarmi. Sugestia mea se refer�, totu�i, la rolul t�u de negu��tor hamish. Pentru a-l juca �n mod conving�tor, ce �nso�itoare mai bun� �i-ai putea g�si dec�t o femeie hamish?

��Hamish? (Pentru a doua oar� �n decurs de c�teva secunde Gendibal era din nou luat prin surprindere, iar Masa se distra pe socoteala lui.)

��Femeia hamish, continu� Delarmi. Cea care te-a salvat de ciom�geal�. Care te prive�te ca pe un idol. Cea a c�rei minte ai sondat-o �i care, f�r� s� vrea, te-a salvat a doua oar� de ceva care promitea s� fie mai mult dec�t o b�taie. Propun s-o iei pe ea.

Gendibal se sim�i �ndemnat s� refuze, dar �tia c� Delarmi abia a�tepta o asemenea reac�ie. Iar asta ar �nsemna alte z�mbete r�ut�cioase. Se vedea acum c� Primul Orator, din dorin�a de a o pune la punct pe Delarmi, f�cuse o gre�eal� numindu-l pe Gendibal drept succesor al s�u, sau �n orice caz, ea voia s� demonstreze p�catele acestei hot�r�ri.

Gendibal era cel mai t�n�r dintre Oratori. �i �nfuriase pe membrii Mesei, iar apoi sc�pase de pedeaps�. �n realitate, �i umilise. Nici unul nu-l putea accepta ca mo�tenitor f�r� s� aib� resentimente.

Era o antipatie greu de uitat, dar acum �i vor aminti cu to�ii c�t de u�or �l umpluse Delarmi de ridicol �i c�t de mult se distraser� pe seama lui. Ea va folosi acest avantaj pentru a-i convinge c� nu �ndeplinea condi�iile de experien�� �i de v�rst� pentru a ocupa func�ia de Prim Orator. Presiunile pe care le vor exercita �n cursul absen�ei sale �l vor obliga pe Primul Orator s�-�i schimbe hot�r�rea. Sau, dac� Primul Orator se �nc�p���na, Gendibal se va trezi instalat �ntr-o func�ie �n care va fi neputincios �n fa�a opozi�iei lor unite.

�n�elese toate acestea �ntr-o str�fulgerare �i reu�i s� r�spund� f�r� ezitare:

��Orator Delarmi, ��i admir intui�ia. M� g�ndisem s� v� iau prin surprindere. Chiar aveam inten�ia de a lua cu mine pe femeia hamish, de�i nu exact din motivele pe care le sugerezi. Voiam s� m� �nso�easc� pentru c� m-a intrigat mintea ei. A�i examinat-o cu to�ii. A�i putut constata inteligen�a dar, mai presus de asta, simplitatea; claritatea �i neprih�nirea. Nici o interven�ie din afar� nu va sc�pa nedetectat�, sunt sigur c� a�i observat asta. De aceea, m� �ntreb, Orator Delarmi, dac� te-ai g�ndit c� mi-ar putea servi ca un excelent sistem de avertizare. Cu ajutorul min�ii ei voi descoperi orice prezen�� simptomatic� de mentalism mai u�or dec�t a� putea-o face cu propria-mi minte.

To�i t�cur� uimi�i, iar el continu� pe un ton st�p�nit:

��A, nimeni n-a �ntrev�zut asta. Ei, nu-i nimic. Acum a� vrea s�-mi iau r�mas bun. Nu trebuie s� pierdem timpul.

��A�teapt�! s�ri Delarmi, sim�ind din nou c� pierde ini�iativa. Ce inten�ii ai?

Ridic�nd u�or din umeri, Gendibal �i r�spunse:

��De ce s� intr�m �n detalii? Cu c�t mai pu�in vor �ti membrii Mesei, cu at�t mai pu�in vor �ncerca Anti-Cat�rii s� intervin�. Spuse acestea ca �i cum siguran�a Mesei ar fi fost grija lui de c�petenie. L�s� ideea s�-i ocupe toate g�ndurile pe care apoi le-o oferi celorlal�i.

Asta �i va �nc�nta, ba, mai mult, satisfac�ia pe care-o vor sim�i �i va �mpiedica s� se �ntrebe dac� Gendibal �tia �ntr-adev�r ce inten�ii avea.

�n aceea�i sear�, Primul Orator purt� o discu�ie cu Gendibal.

��Ai avut dreptate, constat� el. Nu m-am putut st�p�ni �i-am p�truns �n ad�ncul min�ii tale. Am v�zut c� ai considerat numirea drept o gre�eal� �i a�a �i era. Am f�cut-o din dorin�a de a �terge z�mbetul acela etern de pe chipul ei �i pentru a-i da o replic� la modul �n care at�t de des �mi uzurp� rolul.

��Ar fi fost mai bine dac� mi-ai fi spus-o �ntre patru ochi �i ai fi a�teptat �ntoarcerea mea pentru a face urm�torul pas, spuse Gendibal.

��N-a� fi reu�it s-o lovesc unde-o doare. �tiu, e un slab argument pentru un Prim Orator.

��Prim Orator, nimic n-o poate opri. Va continua s� �eas� intrigi pentru a ocupa postul �i probabil c� are motive �ntemeiate. Sunt sigur c� unii consider� c� ar fi trebuit s� refuz numirea. Nu le-ar fi greu s� sus�in� c� Orator Delarmi este cea mai ascu�it� minte a Mesei �i c� poate deveni cel mai bun Prim Orator.

��Cea mai ascu�it� minte �n cadrul Mesei, nu �n afara ei, morm�i Shandess. �n afar� de Oratori, ea nu recunoa�te al�i du�mani. �n primul r�nd, nici nu trebuia numit� Orator. Ascult�, s�-�i interzic s-o iei pe femeia hamish? Ea te-a silit s� accep�i ideea.

��Nu, nu, motivul pe care l-am prezentat este real. Ea va fi sistemul de alarm� �i-i r�m�n �ndatorat Oratorului Delarmi c� m-a f�cut s� �n�eleg asta. Sunt convins c� femeia se va dovedi util�.

��Cum zici. Apropo, nici eu n-am min�it. Chiar sunt sigur c� vei izb�ndi �i vei pune cap�t acestei crize. Sper c� te �ncrezi �n intui�ia mea.

��Am �ncredere, pentru c� te aprob �ntru totul. ��i promit c� orice s-ar �nt�mpla, rezultatele vor fi mai bune dec�t te a�tep�i. Indiferent ce-ar face Anti-Cat�rii sau Orator Delarmi, eu tot m� voi �ntoarce pentru a deveni Prim Orator.

�n timp ce vorbea, Gendibal �i studie propria satisfac�ie. Care era sursa acestei insisten�e de a se aventura �n spa�iu? Ambi�ia, desigur. Preem Palver d�duse un exemplu c�ndva. De ce n-ar fi fost �i el capabil de-un asemenea curaj? Dup� aceea nimeni nu-i va mai smulge postul de Prim Orator. �l mai anima �i altceva dec�t ambi�ia? Ispita luptei? Dorin�a nem�rturisit� a celui care s-a n�scut �i s-a �nv��at s� se mi�te pe spa�ii largi �i care a fost silit s� tr�iasc� o via�� �ntreag� pe un petec de p�m�nt de pe o planet� �napoiat�. Nu-�i putea da un r�spuns, dar �tia c� voia cu disperare s� plece.

DUP� CE TREVIZE efectu� un �micro-Salt�, Janov Pelorat privi pentru prima oar�-n via�a lui cum str�lucitoarea stea deveni un astru ceresc. Apoi, �n r�stimpul c�torva zile, Sayshell, cea de-a patra planet� locuibil� care era �i destina�ia lor imediat�, crescu �n m�rime �i luminozitate.

Computerul executase o hart� care acum era proiectat� pe un ecran portabil pe care Pelorat �l �inea pe genunchi.

Cu siguran�a lui, care de-a lungul carierei cobor�se pe c�teva zeci de planete, Trevize spuse:

��Nu te gr�bi, Janov. Trebuie s� trecem pe la sta�ia de acces �nt�i �i s-ar putea s� fie tare plicticos.

Pelorat ridic� ochii spre el:

��Bine�n�eles c�-i doar o formalitate.

��Exact. �i totu�i plicticoas�.

��Dar tr�im �n vremuri de pace.

��Sigur. Asta �nseamn� c� ne vor l�sa s� trecem. Cu toate astea, se pune problema echilibrului ecologic. Fiecare planet� are un echilibru �i nimeni nu vrea s�-l strice. A�a c� e absolut normal s� se verifice toate navele pentru depistarea unor organisme sau infec�ii nedorite. O m�sur� �n�eleapt� de prevedere.

��Cred c� n-avem la bord a�a ceva.

��Nu, �i se vor convinge. �n acela�i timp, �ine seama c� Sayshell nu e membr� a Federa�iei Funda�iei, a�a c� sigur o s� ne re�in� pu�in pentru a-�i demonstra statutul de independen��.

O nav� mic� se apropie �i la bord sosi un func�ionar vamal de pe Sayshell pentru inspec�ie. Trevize �l salut� respectuos �i precis, amintindu-�i de vremea c�nd fusese militar.

��Far Star, de pe Terminus. Documentele navei. Ne�narmat�. Nav� particular�. Pa�aportul meu. Am un pasager. Pofti�i pa�aportul. Suntem turi�ti.

Func�ionarul vamal purta o uniform� �nzorzonat� la care predomina culoarea purpurie. Obrajii �i buza superioar� �i erau b�rbierite, �ns� avea o barb� piept�nat� �n a�a fel �nc�t smocurile ei p�reau s� ��neasc� spre st�nga �i dreapta b�rbiei.

��Nav� a Funda�iei? �ntreb� el.

Pronun�� anapoda, �ns� Trevize avu grij� s� nu-l corecteze �i s� nu-i scape un z�mbet. Dialectele limbii Galactice Standard erau la fel de numeroase ca �i planetele. Fiecare planet� avea felul ei de a vorbi, dar diferen�ele nu contau at�ta vreme c�t oamenii se puteau �n�elege unii cu al�ii.

��Da, domnule, r�spunse Trevize. Nav� a Funda�iei. Proprietate personal�.

��Foarte bine. Scrisoarea de tr�sur�, v� rog.

��Poftim?

��Scrisoarea de tr�sur�. Ce transporta�i?

��A, �nc�rc�tura. Pofti�i o list� pe articole. Bunuri personale. N-am venit pentru a face comer�. Dup� cum v-am spus, suntem simpli turi�ti.

Func�ionarul privi curios �n jur:

��Nava e cam perfec�ionat� pentru ni�te simpli turi�ti.

��Potrivit standardelor Funda�iei nu, remarc� Trevize cu o not� de bun� dispozi�ie. Sunt bogat �i-mi pot permite a�a ceva.

��Sugera�i cumva c� a� putea s� m�-mbog��esc �i eu? �ntreb� func�ionarul fulger�ndu-l cu privirea.

Trevize ezit� o clip� pentru a interpreta sensul vorbelor, apoi �i trebui �nc� un moment pentru a hot�r� ce s�-i r�spund�:

��Nu, n-am inten�ia de a v� mitui. Nici n-am motive, iar dumneavoastr� nu ar�ta�i ca unul care poate fi cump�rat, chiar dac� a� �ncerca. Dac� dori�i, pute�i verifica nava.

��Nu-i nevoie, spuse func�ionarul pun�ndu-�i mini-�nregistratorul �n buzunar. A�i fost deja examina�i pentru depistarea unor infec�ii �i nu am g�sit nimic. Nava are atribuit� o lungime de und� �i asta va servi ca fascicul de ghidaj.

Apoi plec�. Formalit��ile duraser� cincisprezece minute.

��Putea s� ne fac� greut��i? se interes� Pelorat. Chiar se a�tepta s�-l mituim?

Trevize ridic� din umeri:

��Cadorisirea func�ionarilor vamali e veche de c�nd lumea �i a� fi f�cut-o dac� �ncerca �nc� o dat�. Dar a�a� Ei, presupun c� nu vrea s� ri�te cu o nav� a Funda�iei �i, mai ales, cu una at�t de luxoas�. B�tr�nul Primar, binecuv�ntat� fie-i pielea cea t�b�cit�, a spus c� numele Funda�iei ne va ap�ra oriunde-am merge �i n-a gre�it, altfel ne re�ineau mai mult.

��De ce? Parc� a aflat tot ce voia.

��Da, dar a fost politicos �i ne-a verificat prin detector radio. Dac� voia, putea s� r�scoleasc� toat� nava cu un aparat manual �i i-ar fi trebuit ore-ntregi. Mai putea s� ne duc� la un spital �i s� ne �in�-n carantin� zile-n �ir.

��Ce? Drag� prietene!

��Nu te agita. N-a f�cut-o, dar �l vedeam �n stare. Nu s-a �nt�mplat a�a, ceea ce �nseamn� c� putem cobor� pe planet�. A� vrea s� folosesc sistemul gravitic, c�ci asta ne-ar lua cincisprezece minute, dar nu �tiu unde se afl� spa�ioporturi �i n-a� vrea s� d�m de bucluc. Va trebui s� urm�m fasciculul de ghidaj �i asta ar dura c�teva ore, c�t travers�m atmosfera �ntr-o spiral�.

Pelorat p�ru �nveselit:

��Dar asta-i nemaipomenit, Golan. Vom c�l�tori �ndeajuns de �ncet pentru a studia terenul? (Ridic� ecranul portabil pe care se vedea harta la scar� mic�.)

���ntr-un fel, da. Va trebui s� cobor�m sub plafonul de nori �i ne vom deplasa cu c��iva kilometri pe secund�. N-o s� plan�m prin atmosfer�, dar vei putea face o confruntare cu harta.

��Excelent!

G�nditor, Trevize spuse:

��M� �ntreb dac� vom r�m�ne pe Planeta Sayshell �ndeajuns de mult ca s� merite s� regl�m ceasul navei dup� ora local�.

��Depinde de ce ne propunem s� facem. Ce-ai de g�nd, Golan?

��Sarcina noastr� e s� g�sim Gaia �i nu �tiu c�t timp ne va trebui.

��Ne putem regla doar ceasurile de m�n� �i s� l�s�m ceasul navei a�a cum este.

��Bine �i-a�a. (Privi spre planeta cate se vedea din ce �n ce mai clar.) N-are rost s� mai a�tept�m. O s� regl�m computerul pe fasciculul de ghidaj �i el poate s� utilizeze for�a gravitic� pentru a mima un zbor conven�ional. Gata, Janov! S� cobor�m �i s� vedem ce ne a�teapt� acolo.

Privi din nou �ng�ndurat c�tre planet�, �n timp ce nava �ncepu s� alunece pe curba reglat� gravita�ional.

Trevize nu mai vizitase Uniunea Sayshell, �ns� �tia c� �n cursul secolului precedent ea manifestase o atitudine constant neprietenoas� fa�� de Funda�ie. Era surprins �i chiar pu�in deconcertat c� trecuser� at�t de lesne de vam�.

Nu i se p�rea normal.

Numele func�ionarului vamal era Jogoroth Sobhaddartha �i aproape jum�tate din via�� lucrase pe sta�ia orbital�.

Nu-l deranja via�a asta, pentru c�-i oferea �ansa ca o lun� din trei s�-�i vizioneze c�r�ile, s� asculte muzic� �i s� scape de grija so�iei �i a copilului s�u minor.

Sigur, �n ultimii doi ani �eful V�milor fusese un Vis�tor �i asta �l deranja. Nu exista pe lume persoan� mai nesuferit� dec�t aceea care atunci c�nd trebuie s� justifice un ordin, sus�ine c� acesta i-a ap�rut �n vis.

�n ceea ce-l privea, Sobhaddartha considera c� nu trebuie s� dea crezare unor asemenea afirma�ii, dar se ferea s-o spun� cu voce tare, pentru c� majoritatea oamenilor de la Sayshell dezaprobau pe cei care puneau la �ndoial� psihismul. Recunoa�terea c� era materialist �i putea pune �n pericol pensionarea.

κi m�ng�ie cele dou� smocuri de barb�, unul cu m�na st�ng�, cel�lalt cu dreapta, �i drese glasul cam zgomotos �i apos pe un ton neobi�nuit de normal spuse:

��Aceasta era nava, �efule?

�eful care purta un nume la fel de sayshellian, Namarath Godhisavatta, se concentrase asupra unor probleme furnizate de un computer �i �ntreb� absent:

��Ce nav�?

��Far Star. Nava Funda�iei pe care tocmai am l�sat-o sa treac�. Cea pe care am holografiat-o din toate unghiurile. Pe asta a�i visat-o?

Godhisavatta ridic� ochii din h�rtii. Era un b�rbat m�run�el cu ochi aproape negri, �nconjura�i de riduri fine care sigur nu se formaser� din pricina predispozi�iei de a z�mbi prea des. �ntreb� scurt:

��De ce �ntrebi?

Sobhaddartha se �ndrept� de spate �i spr�ncenele luxuriante aproape c� i se unir� �ntr-o expresie �ncruntat�:

��S-au declarat turi�ti, dar eu n-am v�zut niciodat� o nav� ca asta. Dup� p�rerea mea sunt agen�i ai Funda�iei.

Godhisavatta se rezem� de sp�tarul scaunului:

��Ascult� amice, oric�t m-a� str�dui, tot nu-mi amintesc s�-�i fi cerut p�rerea.

��Da, �efu', consider c�-i datoria mea patriotic� s� semnalez c�

Godhisavatta �i �ncruci�� bra�ele la piept �i-l m�sur� sever pe subordonatului care (de�i mult mai impozant prin statur� �i �inut�) se f�cu mic �i lu� o pozi�ie umil�.

��Amice, �l puse el la punct, daca vrei s�-�i fie bine, f�-�i treaba f�r� comentarii, altfel o s� m�-ngrijesc s� nu prime�ti pensie c�nd o s� te retragi din activitate, iar asta se va-nt�mpla foarte cur�nd dac� te mai aud vorbind despre probleme care nu te privesc.

Cu voce pierit�, Sobhaddartha �ng�im�:

��Am �n�eles, domnule. (Apoi, cu un aer suspect de supus, ad�ug�:) E de datoria mea, domnule, s� v� raportez c� o a doua nav� a ap�rut pe ecranele detectoarelor?

��Consider� c-ai raportat, f�cu Godhisavatta iritat, �ntorc�ndu-se la ale lui.

��Cu ni�te caracteristici foarte asem�n�toare cu ale navei c�reia i-am permis accesul mai devreme, ad�ug� el �i mai umil.

Godhisavatta puse m�inile pe birou �i se ridic� �n picioare:

��A doua?

Lui Sobhaddartha �i veni s� z�mbeasc�. Individul impulsiv, n�scut dintr-o �mpreunare ciudat� (se referea la �ef) nu visase, evident, dou� nave. �ndr�zni s� spun�:

��Evident, domnule! Acum o s� m�-ntorc la �ndatoririle mele s� a�tept ordine �i sper, domnule�

��Da?

Sobhaddartha nu se putu ab�ine, ignor�nd riscurile pension�rii premature:

���i sper, domnule, c� n-am gre�it l�s�nd-o pe cealalt� s� treac�.

Far Star se mi�ca cu vitez� pe deasupra planetei �i Pelorat p�rea fascinat. Stratul de nori era superficial �i mai dispersat dec�t pe Terminus �i, a�a cum ar�ta �i harta, suprafe�ele de uscat mai compacte �i mai �ntinse, cuprinz�nd largi zone de�ertice, judec�nd dup� culoarea ruginie a unei mari por�iuni continentale.

Nu se z�reau semne de via��. O lume cu zone de�ertice sterile, c�mpii cenu�ii, nesf�r�ite �iruri de �ncre�ituri care trebuie s� fie fost zone muntoase �i, desigur, cu un ocean �ntins.

��Pare lipsit� de via��, murmur� Pelorat.

��Doar nu-�i �nchipui c� o s� po�i vedea urme de via�� de la �n�l�imea asta, �l corect� Trevize. C�nd vom mai cobori, vei vedea uscatul devenind verde �n unele por�iuni. De fapt, �nainte de asta o s� vezi lic�riri de lumin� pe partea unde e noapte acum. Oamenii simt nevoia de a-�i lumina lumile la cobor�rea �ntunericului. N-am �nt�lnit �nc� lumea care s� fac� excep�ie. Cu alte cuvinte, primele semne de via�� nu vor fi doar umane, ci tehnologice.

R�mas pe g�nduri, Pelorat constat�:

��La urma urmei, fiin�ele umane au o natur� diurn�. Cred c� una dintre primele sarcini ce �i le asum� tehnologia ar fi transformarea nop�ii �n zi. De fapt, dac� o lume ar �ncepe s� se dezvolte tehnologic, ai putea s�-i urm�re�ti progresul dup� cre�terea nivelului de iluminare de pe fa�a scufundat� �n noapte. C�t timp crezi c� i-ar trebui unei lumi ca s� treac� de la �ntuneric uniform la lumin� constant�?

Trevize izbucni �n r�s:

��Ciudate g�nduri ��i mai trec prin minte, dar presupun c� asta �i se trage de la mitologie. Nu cred c� vreo lume va realiza o str�lucire uniform�. Lumina nocturn� va urma structura de densitate a popula�iei, astfel �nc�t continentele vor str�luci ici �i colo. Chiar �i Trantor c�nd ajunsese la apogeu, c�nd devenise o singur� structur� gigantic�, avea iluminate doar c�teva puncte izolate.

Uscatul se �nverzi, a�a cum anticipase Trevize care, �n timpul ultimei rota�ii �n jurul planetei, �i ar�t� lui Pelorat c�teva puncte despre care afirm� c� sunt ora�e:

��Nu-i o lume prea urbanizat�. N-am mai vizitat Uniunea Sayshell, dar interpret�nd informa�iile pe care ni le furnizeaz� computerul, �n�eleg c� oamenii se aga�� de trecut. Dup� p�rerea �ntregii Galaxii, Funda�ia �nseamn� tehnologie, iar acolo unde ea n-are un bun renume, apare tendin�a de a tr�i �n trecut. Exist� o singur� excep�ie peste tot: armele. Te asigur c� �i Sayshell e aproape la zi �n acest domeniu.

��Vai de mine, Golan, oare n-o s� avem nepl�ceri? Ca locuitori ai Funda�iei afla�i pe teritoriu inamic�

��Nu-i teritoriu inamic, Janov. Nu te teme, se vor purta politicos. Doar c� Funda�ia nu se bucur� de popularitate, at�ta tot. Sayshell nu apar�ine Federa�iei Funda�iei. Prin urmare, pentru c� sunt m�ndri de independen�a lor �i nu le place s� li se aminteasc� de sl�biciunea lor �n fa�a Funda�iei, r�m�n independen�i doar pentru c� noi �i l�s�m �n voia lor, iar ei �i permit luxul de a ne dispre�ui.

��Totu�i m� tem c� vom avea nepl�ceri, spuse Pelorat am�r�t.

��Deloc, �l calm� Trevize. Hai, Janov. M� refer la atitudinea oficial� a guvernului sayshellian. Oamenii planetei sunt normali, iar dac� noi o s� ne purt�m corect, �i nu ca ni�te St�p�ni ai Galaxiei, or s� aib� o atitudine binevoitoare. N-am venit pe Sayshell ca s� aducem st�p�nirea Funda�iei. Suntem simpli turi�ti, �i o s� punem �mtreb�ri despre Sayshell, a�a cum face orice turist. �i ne putem �ng�dui �i pu�in� distrac�ie dac� se ive�te ocazia. Nu facem nici un r�u st�nd aici c�teva zile �i bucur�ndu-ne de ceea ce ne poate oferi planeta. S-ar putea s� aib� o cultur� interesant�, peisaje frumoase, m�nc�ruri neobi�nuite �i, dac� d�m gre� cu astea, femei atr�g�toare. Bani de cheltuial� avem�

��Of, prietene, se �ncrunt� Pelorat.

��Hai, las�. Nu e�ti chiar a�a de b�tr�n. Nu �i se pare interesant programul pe care �i-l propun?

��Era o vreme c�nd �tiam rolul �sta pe de rost, dar n-a sosit �nc� vremea distrac�iilor. Avem o misiune. Vrem s� ajungem pe Gaia. Te rog s� nu m� �n�elegi gre�it; nu m� opun pl�cerilor, dar odat� �nceput, jocul e greu de terminat. (Cl�tin� din cap �i continu� cu seriozitate:) Cred c� �i tu te-ai temut c� s-ar putea s� m� simt prea bine la Biblioteca Galactic� de pe Trantor �i c� n-o s� reu�e�ti s� m� mai sco�i de acolo. Biblioteca e pentru mine ceea ce pentru tine e o feti�can� cu ochi frumo�i.

��Nu sunt un destr�b�lat, Janov, dar nici ascet n-am de g�nd s� devin. Foarte bine, ��i promit c-o s� continu�m c�utarea planetei Gaia, dar dac�-nt�lnesc frumuse�ea �n calea mea, nimic n-o s� m� �mpiedice s� m� port cum mi-e firea.

��Dac� pui Gaia pe primul loc�

��A�a va fi. Dar �ine minte: s� nu te lauzi tuturor c� venim de pe Funda�ie. κi vor da seama �i singuri, pentru c� avem Credite de pe Funda�ie �i vorbim cu un puternic accent terminusian. Dar dac� nu facem referiri la Funda�ie �i pot �nchipui c� suntem ni�te dezr�d�cina�i �i se vor purta prietenos. Dac� insist�m asupra originii noastre, vor fi destul de politico�i, dar nu ne vor spune nimic, nu ne vor ar�ta nimic �i ne vor ocoli.

Pelorat oft�;

��Niciodat� n-o s� �n�eleg oamenii.

��Nu-i mare greutate. Trebuie doar s� te ui�i mai atent la tine �nsu�i �i-i vei �n�elege pe to�i ceilal�i. Nici noi nu suntem din alt� pl�mad�. Seldon cum �i-ar fi putut construi Planul � �i m� refer la matematica subtil� � dac� n-ar fi �n�eles oamenii, �i cum ar fi reu�it s�-l pun� la punct dac� oamenii n-ar fi fost u�or de �n�eles? Arat�-mi unul care nu-i �n stare s�-n�eleag� lumea �i pun degetul pe unul care �i-a construit o imagine fals� despre el �nsu�i � n-am vrut s� te sup�r.

��Nu m-am sup�rat. Sunt gata s� recunosc c� n-am experien�� �i c� am tr�it o via�� izolat� �i egocentric�. Poate c� niciodat� nu m-am privit pe mine �nsumi, a�a c� o s� te las pe tine s�-mi fii ghid �i sf�tuitor �n probleme care privesc oamenii.

��Bun a�a. Atunci urmeaz�-mi sfatul �i prive�te peisajul acum. Cur�nd ateriz�m �i te asigur c� n-o s� sim�i nimic. Eu �i computerul o s� avem grij� de asta.

��Golan, nu te nec�ji. Dac� apare vreo t�n�r�

��Las-o balt�! Acum m� ocup de cobor�re.

Pelorat se �ntoarse pentru a privi lumea, acum foarte apropiat�. Era prima lume necunoscut� pe care avea s� pun� piciorul. G�ndul �l umplu de sentimente nel�murite, �n ciuda faptului c� toate milioanele de planete populate fuseser� colonizate de oameni n�scu�i �n alt� parte.

Toate �n afar� de una, se g�ndi el cu un fior de �nc�ntare �i emo�ie.

Dup� standardele Funda�iei, spa�ioportul bine �ntre�inut nu era mare. Trevize asist� la opera�iunile de transportare �i de depunere a navei sale, Far Star, �ntr-un hangar. Primi o cartel� cu un cod complicat �i Pelorat �l �ntreb� discret:

��O l�s�m aici?

Trevize d�du afirmativ din cap �i puse m�na pe um�rul lui Pelorat ca s�-l lini�teasc�.

��Nu-�i face griji, �i r�spunse �ncet.

Urcar� �ntr-un vehicul de teren pe care-l �nchiriaser� �i Trevize comut� harta ora�ului ale c�rui cl�diri �nalte se puteau vedea la orizont.

��Sayshell City, spuse el, capitala planetei. Ora�ul � planeta � steaua, toate numite la fel.

��M� �ngrijoreaz� nava, insist� Pelorat.

��Nu te mai fr�m�nta at�t, �l calm� Trevize. Ne �ntoarcem la ea, pentru c� acolo vom dormi dac� avem s� st�m aici mai mult de c�teva ore. Trebuie s�-n�elegi �i c� exist� un cod interstelar al eticii spa�ioporturilor care, din c�te �tiu, n-a fost �nc�lcat niciodat�, nici m�car la vreme de r�zboi. Navele sosite cu g�nduri pa�nice sunt inviolabile. Dac� nu s-ar �nt�mpla a�a, nimeni nu s-ar mai sim�i �n siguran�� �i comer�ul ar deveni imposibil. Pilo�ii spa�iali din Galaxie boicoteaz� lumea care �ncalc� acest cod �i te asigur c� nici o lume nu risc� a�a ceva. �n plus�

���n plus?�

���n plus, am programat computerul astfel �nc�t cel care nu arat� ca vreunul dintre noi �i nu poate fi indentificat dup� voce s� fie ucis �n caz c� �ncearc� s� urce la bord. Mi-am permis s� explic asta �i Comandantului. I-am explicat foarte politicos c� din respect fa�� de reputa�ia pe care-o are spa�ioportul �n ceea ce prive�te securitatea �i integritatea navelor, a� dori din toat� inima s� anulez comanda asta, dar nava mea e un model nou �i nu am idee cum s-o fac.

��Doar n-a crezut o asemenea minciun�!

��Bine�n�eles c� nu. Dar s-a pref�cut c�-n�elege, pentru c� altfel ar fi trebuit s� se simt� insultat. Iar a se sim�i insultat �nseamn� umilire, �i pentru c� nu voia nici una, nici alta, singura solu�ie era s� m� cread�.

���i �sta-i alt exemplu de felul �n care se comport� oamenii?

��Da. O s� �nve�i repede.

��De unde �tii c� discu�iile din vehiculul �sta nu sunt ascultate?

��M-am g�ndit �i eu la asta, a�a c� atunci c�nd mi-au oferit unul, am refuzat �i-am luat altul, la alegere. Chiar dac� toate-ar avea microfoane, ce lucruri �ngrozitoare am discutat?

Pelorat ar�ta nefericit:

��Nu �tiu cum s�-�i spun. Mi se pare nepoliticos s� m� pl�ng, dar nu-mi place cum miroase. Simt ceva� un miros.

���n vehicul?

���nc� de la �nceput, �n spa�ioport. Cred c� a�a miros spa�ioporturile, dar a intrat �i-n vehicul. N-am putea deschide geamurile?

Trevize r�se:

��Cred c-a� putea nimeri butonul pentru cobor�t geamul, dar n-are nici un rost. Planeta asta pute. E chiar a�a de nesuferit mirosul?

��Nu foarte puternic, dar perceptibil � �i destul de resping�tor. �ntreaga lume miroase la fel?

��Uit mereu c� n-ai mai fost pe alt� planet�. Fiecare lume populat� are un miros specific. La asta contribuie �n primul r�nd vegeta�ia, de�i cred c� animalele �i fiin�ele umane �i au �i ele partea lor de contribu�ie. Dup� c�te �tiu, nimeni nu agreaz� mirosul unei planete c�nd sose�te acolo pentru prima dat�. O s� te obi�nuie�ti, Janov. ��i promit c�-n c�teva zile n-o s�-l mai bagi �n seam�.

��Chiar vrei s� spui c� toate lumile miros astfel?

��Nu. Ti-am spus doar c� fiecare are mirosul ei. Dac� am acorda aten�ie sau dac� nasul nostru ar fi mai ager � ca cel al c�inilor anacreonieni � am putea spune pe ce lume ne afl�m de la prima respira�ie. C�nd am intrat �n Flot�, �n prima zi nici nu puteam m�nca pe alt� planet�; apoi am �nv��at de la pilo�ii cu experien�� stratagema: s� �in la nas, �n timpul cobor�rii, o batist� impregnat� cu mirosul planetei respective. C�nd ajungeam �n aer liber, totul �mi p�rea normal. Dup� o vreme, te deprinzi cu orice �i �nve�i s� nu-�i mai pese. Mai r�u e c�nd te-ntorci acas�.

��De ce?

����i �nchipui c� Terminus nu miroase?

��Vrei s� spui c� da?

��Bine�n�eles. Dup� ce te familiarizezi cu mirosul unei alte lumi, s� zicem, Sayshell, ai r�m�ne surprins c�nd ai constata cum pute Terminus. �ntr-o vreme, c�nd ajungea pe Terminus dup� vreun tur de serviciu mai �ndelungat �i se deschideau ecluzele, tot echipajul striga �n cor: �Iar acas� la duhoare�.

Pelorat p�rea revoltat.

Turnurile ora�ului se vedeau mai bine, dar Pelorat r�m�sese cu ochii pironi�i spre peisajul ce defila pe l�ng� ei. Vehicule de teren circulau cu vitez� pe aceea�i �osea, �i din c�nd �n c�nd c�te un vehicul zbur�tor trecea pe deasupra lor, �ns� Pelorat studia arborii.

��Via�a vegetal� pare ciudat�. Crezi c� e vreun arbore indigen printre ei?

��M�-ndoiesc, r�spunse Trevize absent. (Studia harta �i �ncerca s� programeze computerul vehiculului). Nu-s prea multe forme indigene pe planetele locuite. Coloni�tii au importat dintotdeauna planetele �i animalele � fie c�nd s-au stabilit pe planet�, fie mai t�rziu.

��Totu�i, mi se pare ciudat.

��Doar nu te-a�tep�i s� g�se�ti acelea�i variet��i pe toate lumile. Am auzit c� cei care au f�cut Enciclopedia Galactic� au alc�tuit un atlas de variet��i care ocup� optzeci �i �apte de dischete, �i care s-a dovedit incomplet �i dep�it la data c�nd a fost terminat.

Vehiculul �nghi�ea kilometrii �i cur�nd fur� �nghi�i�i de ora�. Pelorat se scutur�, nepl�cut impresionat:

��Arhitectura ora�ului nu-i grozav�.

��Fiecare cum poate, remarc� Trevize cu indiferen�a c�l�torului �nv��at �i cu binele �i cu r�ul.

��Apropo, �ncotro mergem?

��P�i, r�spunse Trevize destul de iritat, �ncerc s� conving computerul �sta s� dirijeze vehiculul spre centrul turistic. Sper c� �tie str�zile cu sens unic �i regulile de circula�ie, pentru c� mie-mi sunt str�ine.

��Ce-o s� facem acolo?

��Ca s-o lu�m de la �nceput, suntem turi�ti, a�a c�-i normal s� mergem �n primul r�nd acolo �i s� dorim s� nu atragem aten�ia �n mod deosebit. �n al doilea r�nd, tu unde-ai merge ca s� ob�ii informa�ii despre Gaia?

��La vreo universitate sau societate antropologic�. Sau la muzeu. �n nici un caz �n centrul turistic.

��Ei, bine, te-n�eli. �n centrul turistic vom trece drept intelectuali care-s dornici s� fac� rost de-o list� o universit��ilor �i a muzeelor din ora�. Dup� aceea vom hot�r� unde mergem mai �nt�i, iar acolo vom g�si oameni c�rora s� le cerem p�rerea privind istoria antic�, galactografie, mitologie sau orice-ai dori. Dar totul va �ncepe la centrul turistic.

Pelorat r�mase t�cut, iar vehiculul �i continu� drumul �ntortochiat, devenind o component� din �uvoiul traficului urban. Intrar� pe o strad� secundar� �i trecur� pe l�ng� inscrip�ii care p�reau semne de circula�ie, dar erau scrise cu caractere imposibil de citit.

Din fericire, vehiculul continua s� mearg� de parc-ar fi �tiut drumul �i, c�nd intr� �ntr-o parcare �i se opri, reu�ir� s� descifreze unul dintre indicatoare: CENTRUL SOCIAL SAYSHELL, iar dedesubt, cu litere u�or de citit �n Galactica Standard, scria: CENTRUL TURISTIC SAYSHELL.

Intrar� �n cl�dire, care se dovedi mai mic� dec�t l�sa fa�ada s� se cread�. �n�untru nu era mare anima�ie.

V�zur� un �ir de parti�ii, una dintre ele fiind ocupat� de un b�rbat care citea ve�tile ejectate printr-o fant�; �n alta, dou� femei p�reau absorbite de un joc �nc�lcit cu c�r�i de joc �i jetoane. Av�nd �n fa�� c�teva terminale de computer, care p�reau c�-i dep�esc nivelul intelectual, �i st�nd la un birou prea mare pentru el, v�zur� un func�ionar sayshellian cu �nf��i�are plictisit�, �mbr�cat �ntr-o hain� care amintea de o tabl� de �ah.

Pelorat r�mase cu ochii �int� la el �i �opti:

��Ce pestri� e �mbr�cat� lumea aici!

��Da, am observat, �l aprob� Trevize. Moda se schimb� de la o lume la alta, ba chiar �i de la o regiune la alta �n cadrul aceleia�i lumi. Se schimb� �i �n timp. Acum cincizeci de ani toat� lumea de pe Sayshell purta negru, dup� c�te �tiu. S� lu�m lucrurile a�a cum sunt.

��Presupun c� a�a e, dar eu prefer moda noastr�, spuse Pelorat. Cel pu�in la noi v�zul nu �i-e at�t de agresat.

��Pentru c� purt�m tot felul de nuan�e de cenu�iu? �i asta deranjeaz� pe unii. Am auzit spun�ndu-se c� ne �mbr�c�m �n culoarea ��r�nei. Probabil c� uniformitatea Funda�iei �i determin� pe cei de-aci s� poarte toate culorile curcubeului, tocmai pentru a-�i scoate �n eviden�� independen�a. Depinde cum te-ai obi�nuit. Hai, Janov.

Se �ndreptar� spre birou �i exact �n acela�i timp, b�rbatul din parti�ie l�s� deoparte �tirile, se ridic� �i se apropie s�-i �nt�mpine z�mbind. M�car �mbr�c�mintea lui era �n nuan�e cenu�ii.

La �nceput, Trevize nu privi �nspre el, dar c�nd o f�cu �nlemni.

Respir� ad�nc �i exclam�:

��Pentru numele Galaxiei, prietenul meu, tr�d�torul!

CONSILIERUL MUNN LI COMPOR nu p�ru prea sigur de sine c�nd �i �ntinse m�na lui Trevize.

Trevize se mul�umi s� se uite chior� la m�na �ntins�, apoi spuse ca pentru sine:

��N-am chef s� m� trezesc arestat pe-o planet� str�in� pentru tulburarea lini�tii publice, dar s-ar putea s-o fac dac� individul �sta se apropie de mine.

Compor se opri ca fulgerat, ezit� o clip� �i �n cele din urm�, dup� ce privi �ntreb�tor c�tre Pelorat, se adres� �ncet lui Trevize:

��Nu-mi dai �ansa de-a explica? Chiar nu vrei s� m-ascul�i?

Pelorat �i m�sur� pe am�ndoi cu privirea �i se �ncrunt�:

��Ce se-nt�mpl�, Golan? Nici n-am ajuns bine pe-aceast� lume �ndep�rtat� �i ai �i �nt�lnit pe cineva cunoscut?

Trevize �l �intui mohor�t pe Compor, dar se �ntoarse ca s� arate c� vorbea cu Pelorat:

��Aceast� fiin�� uman� a�a s-ar zice la prima vedere, a fost odat�, demult, un prieten de-al meu de pe Terminus. Am avut �ncredere-n el, ca �n to�i ceilal�i prieteni ai mei. I-am dest�inuit p�rerile mele, care probabil c� nu erau �mp�rt�ite de prea mult� lume. El le-a relatat autorit��ilor �n detaliu, asta-i sigur, �i nici nu s-a deranjat s�-mi spun� ce f�cuse. Din pricina asta, am c�zut frumu�el �n capcan� �i iat�-m� exilat. Iar acum, creatura asta vrea s� fie recunoscut� ca prieten.

Se �ntoarse c�tre Compor �i-�i trecu degetele prin p�rul acestuia, deranj�ndu-i buclele:

��Hei, i-ascult�. Am o-ntrebare! Ce cau�i aici? Dintre toate planetele Galaxiei, cum de �i-ai g�sit s� vii tocmai pe asta? �i de ce acum?

Compor, care r�m�sese cu m�na �ntins�, o l�s� s� cad� moale �i z�mbetul �i pieri de pe chip. Aerul de siguran�� care-l caracteriza disp�ruse �i acum p�rea mai t�n�r �i cople�it de durere:

��O s�-�i explic, dar de c�nd a-nceput!

Trevize privi �n jur:

��Aici? Chiar vrei s�-mi poveste�ti totul? �ntr-un loc public? Vrei s� te snopesc �n b�taie aici, dup� ce-o s�-mi �n�iri minciuni?

Compor ridic� m�inile rug�tor:

��E cel mai sigur loc, crede-m�. (Apoi, control�ndu-�i gesturile �i pricep�nd �n cele din urm� ce voia s� spun� Trevize, ad�ug� gr�bit:) N-are importan�� dac� n-o s� m� crezi. O s�-�i spun adev�rul. Am ajuns pe planet� la c�teva ore dup� tine �i am verificat deja. Azi e o zi deosebit� pe Sayshell. Ziua medita�iei se cheam�, nu �tiu de ce. Aproape toat� lumea st� acas�. Nu vezi ce pustiu e locul �sta? Doar nu-�i �nchipui c� a�a-i mereu.

Pelorat d�du din cap aprobator:

��Chiar m� miram de ce-o fi a�a pu�in� lume. (Se aplec� spre urechea lu� Trevize �i-i �opti): De ce nu-l la�i s� vorbeasc�, Golan? Nu vezi ce am�r�t e, s�racul, poate-�i cere scuze. Mi se pare nedrept s� nu-i acorzi o �ans�.

��Doctor Pelorat pare dornic s� te-asculte. spuse Trevize. Sunt gata s�-i fac pe plac, dar �i-a� fi recunosc�tor dac� ai termina repede. S-ar putea ca asta s� fie ziua �n care o s�-mi pierd r�bdarea. Dac� toat� lumea mediteaz�, am speran�e ca ap�r�torii legii s� nu apar�. Poate m�ine n-o s� mai am norocul �sta. De ce-a� pierde un asemenea prilej?

Compor spuse cu o voce g�tuit�:

��Ascult�, dac� vrei s� m� pocne�ti, f�-o. Nici n-o s�-ncerc s� m� ap�r, �n�elegi? Hai, d�, dar ascult�-m�!

��Poftim, spune ce-ai de spus. O s� te-ascult.

��Golan, �n primul r�nd�

��S�-mi spui Trevize, te rog. Nu mai sunt Golan cu tine.

��Trevize, �n primul r�nd, ai reu�it s� m� convingi cu p�rerile tale�

��Ce bine-ai ascuns asta! Puteam s� jur c� te distrai pe socoteala mea.

���ncercam doar s� m� ascund de mine �nsumi, pentru c� ceea ce spuneai m� speria. Ascult�, hai s� ne a�ez�m l�ng� perete. Chiar dac�-i pustiu aici, s-ar putea s� mai intre c�te cineva �i nu cred c� merit� s� batem la ochi.

Cei trei se �ndreptar� �ncet spre fundul s�lii. Compor �ncerc� un z�mbet timid dar, precaut, p�str� distan�a fa�� de Trevize.

Se a�ezar� pe fotolii care cedar� sub greutatea lor �i se mular� pe rotunjimile corpului. Pelorat p�ru surprins �i d�du s� se ridice.

��Calm, Profesore, �l lini�ti Compor. Eu m-am obi�nuit deja. Sunt mai avansa�i dec�t noi �n unele privin�e. Cei de-aici �in la confort.

Se �ntoarse spre Trevize �i rezem�ndu-�i bra�ul de sp�tarul fotoliului �ncepu s� vorbeasc� f�r� re�inere:

��M-ai zdruncinat. M-ai f�cut s� simt c� a Doua Funda�ie exist� cu adev�rat, �i lucrul acesta m-a dat peste cap. Dac� a�a stau lucrurile, g�nde�te-te la consecin�e. Nu era normal s�-�i �ndrepte aten�ia asupra ta? S� te �ndep�rteze pentru c� deveneai o amenin�are? Iar dac� din comportarea mea rezulta c�-�i �mp�rt�esc p�rerile, urma s� fiu �i eu izgonit. �n�elegi ra�ionamentul meu?

���n�eleg c� e�ti un la�.

��La ce-�i folose�te s� faci pe viteazul din poveste? spuse Compor cu compasiune. Poate cineva s� stea �n calea unei organiza�ii capabile s� st�p�neasc� min�ile �i emo�iile? Singura noastr� �ans� �n lupta cu ei ar fi s� p�str�m ascuns ceea ce �tim.

���i-a�a ai �n�eles tu s� p�strezi secretul? Spun�ndu-i totul Primarului Branno? Ai cam riscat.

��A�a e! M-am g�ndit c� merit�. Discu�iile noastre nu puteau duce dec�t la un control mental, ori la �tergerea memoriei. Pe de alt� parte, dac�-i spuneam Primarului� �tii doar c�-l cunoa�te pe tat�l meu. Noi am imigrat din Smyrno �i Primarul a avut o bunic�

��Da, da, �l �ntrerupse Trevize agasat, �i str�mo�ii t�i au tr�it �n Sectorul Sirius �i a�a mai departe. Ai povestit chestiile astea tuturor cuno�tin�elor. Treci la subiect, Compor!

���n fine, Primarul m-a ascultat cu aten�ie. Dac� puteam s-o conving de existen�a pericolului folosind argumentele tale, Federa�ia avea �ansa de a �ntreprinde ceva. Nu mai suntem nevolnici ca pe vremea Cat�rului �i, �n cel mai r�u caz, aceste cuno�tin�e periculoase se vor r�sp�ndi peste tot, iar noi nu vom mai fi singurii care s� �nfrunte primejdia.

��Adic� s� primejduim Funda�ia, dar s� sc�p�m noi, constat� sarcastic Trevize. �sta da patriotism.

��Asta �n cel mai r�u caz. Eu a�a am crezut.

Fruntea �i era �mbrobonat� de sudoare. Se zb�tea s� �nving� atitudinea constant dispre�uitoare a lui Trevize.

���i mie nu mi-ai spus nimic despre planul �sta inteligent.

��Nu, n-am f�cut-o �i-mi pare r�u, Trevize. A�a mi-a ordonat ea. A zis c� voia s� afle tot ce �tii, sus�in�nd c� �i-ai pune lac�t la gur� dac� ai prinde de veste c� p�rerile tale au ajuns la urechile ei.

��Aici a avut dreptate!

��N-am �tiut; de fapt, nici nu mi-am �nchipuit c� Nu puteam s� concep c� ea pl�nuia s� te aresteze �i s� te alunge.

��A�tepta un moment politic prielnic, c�nd statutul meu de Consilier nu mai f�cea multe parale. La asta nu te-ai g�ndit?

��Dar puteam? Nici tu n-ai anticipat asta.

��Dac-a� fi �tiut c� e la curent cu p�rerile mele, poate.

Cu o und� de insolen�� �n glas, Compor i-o retez�:

��E u�or s� vorbe�ti a�a.

��Da, �i-acum c�nd e u�or s� vorbe�ti de trecut, ce dore�ti de la mine?

��S� repar totul. S� uit�m tot r�ul ce �i l-am f�cut f�r� de voia mea.

��Asta-i bun�, constat� sec Trevize. Ce �nduio��tor! Dar nu mi-ai r�spuns la prima �ntrebare. Cum de-ai ajuns aici? Cum se face c� ai ajuns �n acela�i timp cu mine?

��Nu mi-e greu s�-�i r�spund: te-am urm�rit!

��Prin hiperspa�iu? C�nd nava mea a efectuat o serie de Salturi?

Compor cl�tin� din cap:

��Nu-i nici un mister �n asta. Am o nav� la fel ca a ta, cu un computer identic. �tii c� st�p�nesc me�te�ugul de-a ghici direc�ia �n care o alt� nav� efectueaz� Saltul. Nu ghicesc perfect de fiecare dat�, mai dau �i gre� �n dou�-trei cazuri, dar cu un coputer sunt mult mai bun. Iar tu ai cam ezitat la �nceput �i asta mi-a oferit prilejul de a aprecia direc�ia �i viteza cu care te deplasai �nainte de-a intra �n hiperspa�iu. Am introdus datele culese �i �mpreun� cu extrapol�rile mele intuitive, computerul a f�cut restul.

���i-ai ajuns de fapt �naintea mea �n ora�?

��Da. N-ai folosit for�a gravitic�, la fel ca mine. Am b�nuit c� vei veni �n capital�, a�a c� am cobor�t direct, �n timp ce tu� Compor descrise o spiral� cu degetul prin aer, suger�nd modul �n care o nav� urmeaz� un fascicul direc�ional.

��Ai riscat ignor�nd oficialit��ile din Sayshell.

��Asta e� (Chipul lui Compor se destinse �ntr-un z�mbet care-i d�dea un farmec de net�g�duit �i Trevize se sim�i pu�in atras de el.) Nu-s la� chiar �n toate ocaziile, ad�ug� el.

Trevize se �inu b��os:

���i cum de-ai c�p�tat o nav� ca a mea?

��La fel cum ai primit-o �i tu. Tot b�tr�na doamn� mi-a �ncredin�at-o.

��De ce asta?

��O s� fiu foarte sincer cu tine. Misiunea mea era s� te urm�resc. Primarul voia s� �tie �ncotro mergi �i cu ce te ocupi.

��Iar tu i-ai raportat ca un supus credincios ce e�ti, nu? Sau ai tr�dat-o �i pe ea?

��Am raportat. De fapt, nici n-aveam de ales. A instalat un hiperreleu la bord, pe care, dup� p�rerea ei, nu trebuia sa-l g�sesc.

���i?

��L-am g�sit, dar din nefericire e astfel conectat �nc�t nu-l pot scoate din uz f�r� a paraliza nava. Eu, cel pu�in, nu-s �n stare s� aflu o solu�ie pentru a-l demonta. Prin urmare, �tie unde m� aflu �i �tie c� tu e�ti �n acela�i loc.

��S� zicem c� nu m� puteai urm�ri. Atunci ea n-avea cum s� �tie unde sunt. La asta te-ai g�ndit?

��Sigur c� da. Mi-a trecut prin minte s� raportez c� �i-am pierdut urma, dar nu m-ar fi crezut, iar eu n-a� fi putut s� m�-ntorc pe Terminus cine �tie c�t� vreme. �n plus, eu nu-s ca tine, Trevize. Nu-s frunz�-n v�nt care n-are pe nimeni pe lume. So�ia mea se afl� pe Terminus �i e �ns�rcinat�, iar eu vreau s� fiu l�ng� ea. �ie-�i d� m�na s� te g�nde�ti doar la propria persoan�. Mie nu. Pe de alt� parte, am venit s� te previn. Dar, pentru numele lui Seldon, orice-a� zice s-ar p�rea c� nu vrei s� m� ascul�i. Mereu schimbi subiectul.

��Grija asta subit� a ta m� las� rece. S� m� previi? Pentru ce? Am impresia c� trebuie s� fiu prevenit �n primul r�nd �n ceea ce prive�te persoana ta. M-ai tr�dat o dat�, iar acum m-ai urm�rit ca s� m� tr�dezi din nou. Nu v�d pe altul �n stare s�-mi fac� vreun r�u.

��Las� teatrul ieftin, omule, spuse Compor febril. Trevize, tu e�ti un paratr�znet! Ai fost trimis ca s� atragi asupra ta reac�ia celei de-a Doua Funda�ii, dac� exist� a�a ceva. �mi folosesc intui�ia �i-n alte scopuri dec�t urm�rirea prin hiperspa�iu, �i-s sigur c� �sta-i planul ei. Dac� vei �ncerca s� descoperi a Doua Funda�ie, ei �i vor da seama �i vor ac�iona �mpotriva ta. Dac� o vor face, se vor da de gol. �i arunci Primarul Branno �i va ataca.

��Mare p�cat c� grozava ta intui�ie n-a func�ionat c�nd Branno punea la cale arestarea mea.

Compor ro�i �i �ng�im�:

��Doar �tii c� nu merge-ntotdeauna.

��Iar acum intui�ia ��i zice c� ea pl�nuie�te un atac �mpotriva celei de-a Doua Funda�ii?! N-o s� �ndr�zneasc�.

��Ba cred c� da, dar nu despre asta vorbeam. Problema e c� ea te folose�te ca momeal�.

���i?

���i pe toate g�urile negre din spa�iu, nu mai c�uta a Doua Funda�ie. Ei n-o s�-i pese dac� mori �n aventura asta, dar pe mine m� doare. Simt c�-s r�spunz�tor de asta.

��Sunt mi�cat, spuse cu r�ceal� Trevize, dar, �nt�mpl�tor, am alte preocup�ri acum.

��Chiar a�a?

��Eu �i Pelorat am pornit �n c�utarea P�m�ntului, planeta pe care unii o consider� drept leag�nul rasei umane. Nu-i a�a, Janov?

Pelorat �ncuviin��:

���ntocmai, e o problem� pur �tiin�ific� �i o preocupare statornic� pentru mine.

Compor r�mase f�r� grai, ne�tiind ce s� spun�, apoi �ntreb�:

��C�uta�i P�m�ntul? P�i de ce?

��Ca s�-l studiem, �l l�muri Pelorat. Fiind lumea pe care fiin�ele umane s-au dezvoltat probabil din forme inferioare de via��, P�m�ntul trebuie s� reprezinte un subiect unic de studiu fa�� de toate celelalte planete care au primit totul de-a gata.

���i-n plus, interveni Trevize, s-ar putea ca pe P�m�nt s� aflu mai multe despre a Doua Funda�ie. E o probabilitate.

��Dar P�m�ntul nu exist�, zise Compor. Nu �tia�i asta?

��Nu exist�? f�cu Pelorat pe un ton neutru, a�a cum f�cea �ntotdeauna c�nd se ag��a de o idee. Vrei s� spui c� planeta pe care s-a n�scut specia uman� n-a existat?

��A, nu. Bine�n�eles c-a existat. Nici nu se pune problema asta. Dar P�m�ntul nu mai exist� acum. Ca planet� populat�, vreau s� spun. A disp�rut!

Neconvins, Pelorat nu se d�du b�tut:

��Dar �tiu pove�ti�

��Stai pu�in, Janov, interveni Trevize. Spune-mi �i mie, Compor, de unde �tii tu asta?

��Cum adic� de unde? De la str�mo�ii mei care se trag din Sectorul Sirius, dac�-mi da�i voie s� repet asta f�r� inten�ia de-a v� plictisi. Acolo toat� lumea �tia depre P�m�nt. Exist� �n sectorul acela, ceea ce-nseamn� c� nu face parte din Funda�ie, a�a c� nimeni de pe Terminus nu-�i bate capul cu el. Dar acolo este P�m�ntul, orice a�i zice.

��E o idee, trebuie s� recunosc, spuse Pelorat. Pe vremea Imperiului s-a manifestat mare entuziasm fa�� de �Alternativa Sirius�, cum se numea ea atunci.

��Nu-i o alternativ�, st�rui vehement Compor, ci realitatea.

��Ce p�rere ai avea dac� �i-a� spune c� �tiu multe planete din Galaxie care sunt, sau mai exact, erau numite P�m�nt de c�tre oamenii care tr�iau pe planete �nvecinate? �ntreb� Pelorat.

��Dar asta-i realitatea, r�spunse Compor. Sectorul Sirius este por�iunea cu popula�iile cele mai vechi din Galaxie. Toat� lumea �tie at�ta lucru.

��A�a sus�in cei din Sirius, nu se l�s� Pelorat �nduplecat.

Compor p�rea frustrat:

��V� spun eu c�

��Spune-ne ce s-a �nt�mplat cu P�m�ntul, �l �ndemn� Trevize. Afirmi c� nu mai e populat. De ce?

��Radioactivitatea. �ntreaga suprafa�� planetar� e radioactiv� din cauz� c� reac�iile nucleare au sc�pat oric�rui control ori s-au produs explozii, nu �tiu precis; iar acum via�a nu mai e posibil� acolo.

Cei trei se uitar� unul la altul �n t�cere, iar Compor sim�i c� era cazul s� repete:

��V� spun sigur, P�m�ntul nu mai exist�. N-are rost s�-l c�uta�i.

De ast� dat� chipul lui Pelorat se �nsufle�i. �l �intui printre gene pe Compor �i, profund tulburat, �l �ntreb� de-a dreptul, f�r� menajamente:

��De unde spuneai c� �tii toate astea?

��Dar v-am spus deja, de la str�mo�ii mei.

��Nu te mai am�gi, tinere. E�ti Consilier �i asta-nseamn� c�te-ai n�scut pe una dintre lumile Federa�iei � mi se pare c-ai spus Smyrno mai adineauri.

��Exact.

��Ei, �i-atunci despre ce str�mo�i tot vorbe�ti? Vrei s� m� faci s�-n�eleg c� posezi gene de pe Sirius care-�i ofer� �i cunoa�terea nemijlocit� a miturilor referitoare la P�m�nt?

��Nu, sigur c� nu, recunoscu Compor luat din scurt.

��Atunci ce tot spui acolo?

Compor r�mase t�cut �i �ncerc� s�-�i adune g�ndurile, apoi explic�:

��Familia mea are c�r�i vechi de istorie despre Sirius, mo�tenite din alt� parte. Nu-i ceva despre care s� vorbe�ti cu mult� lume, mai ales dac� vrei s�-�i faci o carier� �n politic�. Trevize-�i �nchipuie c�-i plictisesc pe to�i cu povestea asta, dar crede-m� c-o povestesc doar prietenilor apropia�i.

Urm� cu o und� de am�r�ciune �n glas:

��Teoretic, to�i cet��enii Funda�iei sunt la fel, dar cei care provin de pe lumile mai vechi ale Federa�iei seam�n� mai mult �ntre ei dec�t nou veni�ii � iar cei care se trag din lumile din afara Federa�iei seam�n� cel mai pu�in cu restul. Dar s� l�s�m asta. �n plus, eu am �i vizitat lumile vechi. Hei, Trevize.

Trevize se �ndreptase spre un cap�t al s�lii �i acum privea afar� pe o fereastr� �n form� triunghiular�, a�ezat� pu�in deasupra capului, care �i �ng�dui s� vad� un petec de cer, dar nimic din panorama ora�ului. Trevize se ridic� pe v�rfuri ca s� priveasc� spre ora�, apoi se �ntoarse:

��Interesant cum a fost g�ndit� fereastra aceea. M-ai chemat, Consiliere?

��Da. ��i aminte�ti turul pe care l-am f�cut dup� absolvirea colegiului?

��Dup� absolvire? Mi-l amintesc perfect. Eram prieteni. Prieteni pe vecie. �ncredere ne��rmurit�. Noi �i restul lumii. Tu ai plecat �n turul acela, iar eu m-am �nrolat �n Flot�, animat de patriotism. Nu �tiu de ce, dar n-am vrut s� te �nso�esc atunci � instinctul mi-a dictat a�a. P�cat c� instinctul m-a �n�elat dup� aceea.

Compor nu r�spunse acestei provoc�ri:

��Am vizitat atunci Comporellon. Tradi�iile familiei spuneau c� str�mo�ii, cel pu�in cei din partea tatei, se tr�geau din p�r�ile acelea. F�cuser� parte din clasa conduc�toare �nainte ca Imperiul s� ne-�nghit�, �i numele meu provine de la acea lume. A�a sus�ine tradi�ia familiei. Steaua �n jurul c�reia se-nv�rtea Comporellon avea un nume vechi, poetic � Epsilon Eridani.

��Asta ce-nseamn�? �ntreb� Pelorat.

Compor cl�tin� din cap:

��Nu cred c�-nseamn� ceva. O simpl� tradi�ie. Oamenii de-acolo tr�iesc �n mijlocul tradi�iilor. E o lume veche, care posed� documente minu�ioase privind istoria P�m�ntului, dar nimeni nu vorbe�te prea mult despre el. Sunt cam supersti�io�i. Ori de c�te ori aduc vorba de P�m�nt, oamenii ridic� m�inile �i-�i �ncruci�eaz� degetul ar�t�tor cu indexul ca s� alunge nenorocirea.

��Ai povestit cuiva despre toate astea c�nd te-ai �ntors?

��Bine�n�eles c� nu. Pe cine interesa a�a ceva? �i nici nu voiam s� bat la cap pe cineva cu povestea asta. Mul�umesc, nu-i de mine! Aveam de cl�dit o carier� politic� �i originea mea str�in� era ultimul lucru pe care voiam s�-l scot �n eviden��.

��Dar satelitul lui? Poveste�te-ne despre satelitul P�m�ntului, se r�sti Pelorat.

Compor �l privi mirat:

��Nu �tiu despre ce vorbe�ti.

��Are sau n-are?

��Nu-mi amintesc s� fi citit sau s� fi auzit de el. Dar sunt sigur c� ve�i afla dac� ve�i consulta documentele comporelloniene.

��Dar tu nu �tii nimic?

��Despre satelit, nu. Nu mai �in minte.

��Uf! �i cum de-a devenit P�m�ntul radioactiv?

Compor se m�rgini s� clatine din cap.

��G�nde�te-te! Trebuie s� fi auzit ceva! �l �mboldi Pelorat.

��Asta a fost acum �apte ani, Profesore. Pe vremea aceea n-aveam cum s� �tiu c-o s� mi se pun� astfel de-ntreb�ri. Am auzit un fel de legend�, pe care unii o considerau istorie real�

��Ce spune legenda?

��C� P�m�ntul era radioactiv, ostracizat �i tratat cu brutalitate de c�tre Imperiu, c� popula�ia se mic�ora mereu �i c�-ntr-o bun� zi avea s� distrug� Imperiul.

��O lume muribund� �n stare s� distrug� �ntregul Imperiu?! repet� Trevize.

Compor �ncerc� s� se scuze:

���i-am spus c� e o legend�. Nu cunosc detalii. �tiu c� Bel Arvardan avea o leg�tur� cu ea.

���sta cine mai era? �ntreb� Trevize.

��Un personaj istoric. I-am c�utat numele prin arhive. A fost un arheolog de toat� cinstea din perioada de �nceput a Imperiului �i el a sus�inut c� P�m�ntul se afl� �n sectorul Sirius.

��Am auzit despre el, zise Pelorat.

��E un erou bine cunoscut �n Comporellon. Asculta�i-m�, dac� vre�i s� afla�i toate astea, merge�i pe Comporellon. N-are rost s� mai pierde�i vremea aici.

��Dar cum explicau c� P�m�ntul pl�nuia distrugerea Imperiului?

��Habar n-am. (�n vocea lui Compor se sim�ea o u�oar� iritare.)

��Radia�ia avea ceva de-a face cu planul?

��Nu �tiu. Se vorbea despre un stimulator cerebral creat pe P�m�nt � cred c� se numea Sinamplificator, sau cam a�a ceva.

���i asta ajuta la formarea unor min�i supradezvoltate? �ntreb� Pelorat grav �i sceptic.

��Nu cred. �nt�i de toate n-a dat rezultatele dorite. Oamenii deveneau foarte inteligen�i, dar mureau prematur.

��Un mit moralizator, probabil, conchise Trevize. Dac� ceri prea mult, pierzi �i ceea ce ai.

St�rnit, Pelorat se-ntoarse spre Trevize:

��Ce �tii tu despre miturile moralizatoare?

Ridic�nd mirat spr�ncenele, Trevize �i r�spunse:

��O fi domeniul t�u, Janov, dar asta nu-nseamn� c� eu sunt un ignorant.

��Ce altceva ��i mai aminte�ti despre a�a-numitul Sinamplificator, Consiliere Compor? insist� Pelorat.

��Nimic, �i nu sunt dispus s� m� las interogat. Uite cum stau lucrurile: v-am urm�rit din ordinul Primarului. Nu mi s-a ordonat s� v� contactez personal. Am f�cut-o numai ca s� v� previn c� sunte�i urm�ri�i �i c-a�i fost trimi�i pentru a sluji scopurilor Primarului. Nu trebuia s� discut nimic cu voi, dar m-a�i luat prin surprindere aduc�nd vorba despre P�m�nt. Ei bine, v� repet: Tot ce-a existat �n trecut � Bel Arvardan, Sinamplificatorul, sau altele � n-are nici o leg�tur� cu prezentul. Lua�i aminte: P�m�ntul este o lume moart�. V� sf�tuiesc prietene�te s� merge�i pe Comporellon, unde ve�i afla ceea ce v� intereseaz�. Numai s� p�r�si�i planeta asta.

��Iar tu, bine�n�eles, vei anun�a cu supu�enie pe Primar c� noi am plecat spre Comporellon, �i ne vei urm�ri ca s� fii sigur. Sau poate c� Primarul �tie deja. �mi �nchipui c� te-a instruit cu grij� �i te-a pus s� repe�i fiecare vorb� pe care ne-ai spus-o acum, pentru c� scopul ei e s� ne �tie pe Comporellon. Gre�esc?

Compor p�li. Se ridic� �n picioare �i aproape c� se b�lb�i, �ncerc�nd s�-�i controleze vocea:

��Am �ncercat s�-�i explic. S�-�i fiu de ajutor. Nu trebuia s-o fac. Trevize, ��i doresc s� te pr�bu�e�ti �ntr-o gaur� neagr�.

Se ridic� precipitat �n picioare, se r�suci pe c�lc�ie �i se �ndep�rt� p�ind hot�r�t, f�r� s� priveasc� �napoi.

Pelorat r�mase ca tr�snit:

��Ai fost lipsit de tact, prietene. Puteam afla mai multe de la el.

��Nu, �n nici un caz, zise cu seriozitate Trevize. Nu puteam afla mai mult dec�t voia el s� ne spun�. Janov, nu-�i dai seama ce este Compor� P�n� ast�zi nici eu n-am �tiut.

Pelorat se ferea s� se bage-n sufletul lui Trevize care₍ r�m�sese nemi�cat pe scaun, muncit de g�nduri.

�n cele din urm� �ndr�zni:

��Golan, st�m aici toat� noaptea?

Trevize tres�ri:

��Nu, ai dreptate. Ne-am sim�i mult mai bine �ntre oameni. Hai s� mergem!

Pelorat se ridic� �i �ntreb� �ncurcat:

��De unde-at�ta lume? Compor spunea c� e un fel de zi de medita�ie aici.

��A�a a spus? C�nd am venit �ncoace circulau vehicule pe drum?

��Da, c�teva.

��Destul de multe, am avut eu impresia. Iar apoi, c�nd am intrat �n ora�, str�zile erau pustii?

��Nu chiar. Cu toate astea, trebuie s� recuno�ti c� �n cl�direa asta nu era nimeni.

��A�a e. Asta mi-a s�rit �n ochi. Hai, Janov, mi s-a f�cut foame. Trebuie s� g�sim un loc unde s� m�nc�m ceva �i cred c� ne putem permite s� alegem ceva ca lumea. �n orice caz, s� g�sim un restaurant unde s� putem �ncerca vreo specialitate culinar� sayshellian� sau, dac� ne trece pofta, o s� ne mul�umim cu ni�te m�ncare galactic� standard. Hai, �i c�nd o s� ne pierdem �ntre oameni, o s�-�i spun ce cred c� s-a �nt�mplat de fapt aici.

Trevize se rezem� de sp�tarul scaunului, av�nd un pl�cut sentiment de prospe�ime. Potrivit standardelor de pe Terminus, restaurantul nu era scump, �ns� sigur avea un aspect inedit. Era �nc�lzit �n parte de focul dintr-o vatr� deschis� deasupra c�reia se preg�teau m�nc�rurile. Asezonat� cu tot felul de sosuri picante, carnea se servea �n por�ii de m�rimea unei �mbuc�turi care puteau fi luate din farfurie cu ajutorul unor frunze verzi �i lucioase care r�m�neau reci �i umede, cu un gust u�or mentolat, care protejau degetele de gr�sime �i de fierbin�eal�.

Fiecare buc��ic� de carne avea al�turi o astfel de frunz�. Chelnerul le explicase plin de solicitudine cum s� procedeze. Obi�nuit cu oaspe�i de pe alte planete, el z�mbise �ncurajator c�nd �i v�zuse pe Pelorat �i pe Trevize m�nuind aten�i carnea aburind� �i z�mbi �nc�ntat c�nd constat� c� str�inii �i d�duser� seama cu u�urare c� frunzele le r�coreau �i degetele �i carnea atunci c�nd era mestecat�.

��Delicios! spuse Trevize �i comand� �nc� o por�ie. La fel f�cu �i Pelorat.

Z�bovir� apoi la o pr�jitur� f�cut� din aluat pufos �i nu foarte dulce �i o la o cea�c� cu cafea care avea o arom� de caramel �i, nel�muri�i, cl�tinar� din cap. �i ad�ugar� sirop �i chelnerul, v�z�ndu-i, cl�tin� la r�ndul lui din cap.

��Ei, ce s-a �nt�mplat la centrul turistic? �ncepu Pelorat.

��Cu Compor, vrei s� spui?

��Parc� despre asta voiai s� discut�m.

Trevize privi �mprejur. Se aflau �ntr-un separeu destul de retras, bucur�ndu-se de oarece discre�ie, �ns� restul restaurantului era aglomerat �i rumoarea obi�nuit� a glasurilor consumatorilor constituia un fond perfect. El spuse cu glas sc�zut:

��Nu-i ciudat c� ne-a urm�rit p�n� �n Sayshell?

��A afirmat c� are calit��i intuitive.

��Da, a fost campion pe toat� durata colegiului la detectarea �n hiperspa�iu. P�n� azi problema asta nu m-a fr�m�ntat. �n�eleg eu c� s-ar putea aprecia unde urmeaz� cineva s� fac� un Salt dup� modul �n care se preg�te�te dac� ��i dezvol�i anumite aptitudini, reflexe, dar nu pricep cum po�i calcula o serie de Salturi. Doar pe primul �l preg�te�ti; computerul le face pe toate celelalte, a�a c� urm�ritorul �l poate intui pe primul, dar prin ce minune poate ghici ce se afl� �n m�runtaiele computerului?

��Dar a f�cut-o. Golan.

��Bine�n�eles c� da, r�spunse Trevize, �i nu-mi pot imagina dec�t c-a �tiut dinainte �ncotro mergeam. �tiind, nu ghicind.

Pelorat r�mase pe g�nduri:

��Aproape imposibil, b�iete. De unde s� �tie? Noi n-am hot�r�t asupra destina�iei dec�t dup� ce ne aflam la bordul lui Far Star.

���tiu. �i ce-i cu ziua asta a medita�iei?

��Compor nu ne-a min�it. C�nd am intrat aici, l-am �ntrebat pe chelner �i mi-a zis c� e ziua medita�iei.

��Da, dar a ad�ugat c� restaurantul nu-i �nchis. De fapt, a zis: �Sayshell-City nu se afl� �n p�dure. Nu se �nchide.� Cu alte cuvinte, oamenii mediteaz�, dar nu �n ora�ul �sta mare, unde lumea e emancipat� �i pietatea din micile ora�e nu-�i afl� locul. Prin urmare, oamenii �i v�d de treburi �i traficul e aglomerat, poate nu ca �n celelalte zile, dar, oricum, se circul�.

��Golan, dar n-a intrat nimeni �n centrul turistic c�t ne-am aflat noi acolo. Am constatat asta chiar atunci. Nimeni.

���i eu am observat. Ba, la un moment dat, m-am dus chiar p�n� la o fereastr� �i-am v�zut cu ochii mei c� str�zile din jurul centrului erau destul de animate, vehiculele circulau, oamenii umblau de colo-colo �i, cu toate astea, nimeni n-a intrat. Ziua medita�iei a fost o acoperire grozav�. N-am fi pus la-ndoial� nea�teptata intimitate dac� nu m-a� fi hot�r�t s� nu mai am deloc �ncredere �n tic�losul �la.

���i-atunci ce �nseamn� toate astea? deveni curios Pelorat.

��Cred c�-i clar, Janov. Omul �tie �ncotro mergem de �ndat� ce lu�m o asemenea hot�r�re, chiar dac� eu sunt �ntr-o nav�, iar el �ntr-alta �i, de asemenea, poate s� men�in� pustie o cl�dire public�, astfel �nc�t s� discute netulburat cu noi, de�i �n jurul ei sunt o mul�ime de oameni.

��Vrei s� m� faci s� cred c� e-n stare s� fac� minuni?

��Sigur. Dac� din �nt�mplare Compor este un agent al celei de-a Doua Funda�ii �i poate controla g�ndirea; dac� poate s� treac� nesemnalat pe l�ng� sta�ia V�mii; dac� poate cobor� pe planet� folosind for�a gravitic�, f�r� a st�rni reac�ia patrulelor de paza frontierei pentru c� sfideaz� fasciculul de ghidare; �i dac� poate influen�a min�ile �n a�a fel �nc�t s�-i determine s� nu intre �ntr-o cl�dire �n care are el treab�. Pe toate stelele Galaxiei, continu� Trevize cu un aer din ce �n ce mai �ngrijorat. Mi-am adus aminte de alte lucruri din vremea colegiului. Dup� absolvire, eu nu l-am �nso�it �n turul acela. �mi amintesc c� n-am vrut. Nu m-a influen�at el cumva? Trebuia s� fie singur? Unde s-o fi dus de fapt?

Pelorat �mpinse deoparte farfuriile din fa�a lui, ca �i cum ar fi vrut s� fac� loc �n jurul lui ca s� poat� g�ndi mai limpede. P�rea s� fie un gest care chema robotul debarasator, o mas� autopropulsat� care se opri l�ng� ei �i r�mase nemi�cat� p�n� puser� pe ea farfuriile �i vesela.

C�nd r�maser� din nou singuri, Pelorat spuse:

��Dar asta-i o nebuie. Tot ce s-a �nt�mplat mi s-a p�rut normal. De �ndat� ce-�i intr� �n cap c� cineva controleaz� evenimentele, po�i interpreta totul prin prizma asta �i-atunci nu mai g�se�ti nic�ieri vreo certitudine. Hai, prietene, toate-s rodul �nt�mpl�rii �i interpret�rii deformate. Nu te l�sa prad� n�lucirilor.

��Dar nici n-o s� m� las prad� autoam�girii �i indolen�ei.

��Bine, hai s� privim logic lucrurile. S� presupunem c� ar fi agent al celei de-a Doua Funda�ii. De ce-ar risca s� trezeasc� suspiciunile noastre f�c�nd lumea s� evite centrul turistic? Ce ne-a spus at�t de important �nc�t o m�n� de oameni, afla�i oricum la distan�� �i preocupa�i fiecare de treburile lui, s�-l deranjeze?

��E u�or de r�spuns, Janov. Trebuia s� ne observe cu mare aten�ie mintea �i nu voia s� fie tulburat de g�ndurile altora. F�r� parazi�i. Nici o posibilitate de receptare eronat�.

��Asta-i, din nou, interpretarea ta. Ce importan�� avea discu�ia cu noi? A�a cum a insistat el, ar avea sens s� presupunem c� ne-a c�utat ca s� explice ce-a f�cut, s�-�i cear� scuze �i s� ne previn� �n leg�tur� cu necazurile ce ni s-ar putea �nt�mpla. De ce-ar trebui s� credem altceva?

Receptacolul minuscul c�t o carte de vizit� de la cap�tul �ndep�rtat al mesei sclipi discret �i pe el ap�rur� cifrele reprezent�nd costul mesei. Trevize �i c�ut� sub centiron cartea de credit care, tip�rit� cu �nsemnele Funda�iei, era valabil� oriunde �n Galaxie sau �n orice loc �n care se putea afla un cet��ean al Funda�iei. O introduse �n fant� �i dup� clipa necesar� efectu�rii transferului, Trevize (cu precau�ia celui p��it) verific� suma �nscris� pe care-o mai avea �n cont �i o puse �napoi �n buzunar.

Apoi cercet� cu un aer nep�s�tor chipurile celor afla�i �nc� �n restaurant ca s� se asigure c� nimeni nu manifest� vreun interes deosebit fa�� de persoana lui �i zise:

��De ce s� privim dincolo de toate astea? De ce? Ne-a mai spus �i altele. A vorbit despre P�m�nt. Ne-a asigurat c�-i o planet� moart� �i ne-a �ndemnat foarte serios s� plec�m spre Comporellon. Mergem acolo?

��Chiar m� g�ndeam la asta, Golan, recunoscu Pelorat.

��Adic� s� plec�m imediat?

��Ne putem �ntoarce dup� ce facem verific�ri �n Sectorul Sirius.

��Nu �i-a trecut prin minte c� ne-a �nt�lnit special ca s� ne determine s� plec�m din Sayshell? S� ne ducem oriunde, numai s� nu r�m�nem aici?

��De ce?

��N-am idee. Ascult�. Se a�teptau s� mergem spre Trantor. Tu voiai asta �i probabil c-au crezut c� vom proceda �ntocmai. Eu am �ncurcat lucrurile, insist�nd s� venim pe Sayshell, ceea ce-i ultimul luciu pe care-l vor ei, iar acum trebuie s� ne fac� s� plec�m.

Pe chipul lui Pelorat se �ntip�ri nefericirea;

��Golan, dar la�i lucrurile neexplicate. De ce nu ne vor pe Sayshell?

��Asta n-o �tiu, Janov. Dar mi-e �ndeajuns s� �tiu c� suntem nedori�i aici. O s� r�m�n. N-am de g�nd s� plec.

��Dar� dar� Ascult�, Golan, dac� a Doua Funda�ie ar dori ca noi s� plec�m nu ne-ar influen�a g�ndurile �n sensul �sta? De ce �i-ar mai pierde vremea ca s� ne conving� cu frumosul?

��Profesore, acum, c� tot ai adus vorba despre asta, oare nu tocmai asta au f�cut �n cazul t�u? �i Trevize �l privi b�nuitor. Tu nu vrei s� pleci?

Pelorat se uit� uimit la Trevize:

��Mi se pare c�-i o idee bun�.

��Bine�n�eles c� �i se pare, daca ai fost influen�at.

��Ba n-am fost.

��Sigur c� e�ti gata s� �i juri c� nu te-a influen�at nimeni, mai ales dac�-i adev�rat.

��Dac� m�-ncol�e�ti �n felul �sta, n-am cum s� dovedesc contrariul. Ce-ai de g�nd s� faci?

��Voi r�m�ne pe Sayshell. �i-o s� stai �i tu cu mine. Nu te pricepi s� conduci nava f�r� mine, a�a c� dac� te-a influen�at, Compor are s� afle cur�nd c� a gre�it persoana.

��Foarte bine, Golan. Vom r�m�ne aici p�n� c�nd vom avea motive s� plec�m. La urma urmei, cel mai grav lucru ce ni s-ar putea �nt�mpla e s� nu ne mai �n�elegem �ntre noi. Hai, prietene, dac� a� fi fost influen�at ai putea s� m� determini s�-mi schimb p�rerea �i s� r�m�n al�turi de tine f�r� s�-�i port pic�, a�a cum am de g�nd s� fac acum?

Trevize se g�ndi o clip� apoi, cu un impuls sincer, z�mbi �i-i �ntinse m�na lui Pelorat:

��Bate palma, Janov. S� mergem la nav� �i m�ine s-o lu�m de la cap�t. Poate g�sim o solu�ie.

Munn Li Compor nu-�i mai amintea exact c�nd fusese recrutat. Pe de o parte, la vremea aceea era copil; pe de alta, agen�ii celei de-a Doua Funda�ii se �ngrijiser� �n mod deosebit s� �tearg� orice urm� a interven�iei lor.

Compor era �Observator� �i orice membru al celei de-a Doua Funda�ii �i putea recunoa�te pe dat� aceast� calitate.

Asta �nsemna c� Munn Li Compor se familiarizase cu �tiin�a mentalist� �i, p�n� la un punct, putea comunica cu membrii celei de-a Doua Funda�ii �n propriul lor limbaj, dar ocupa locul cel mai de jos �n ierarhie. Era �n stare s� �n�eleag� par�ial g�ndurile altora, dar nu le putea influen�a. Educa�ia pe care o primise nu mersese at�t de departe. Era un Observator, nu un F�uritor.

Asta-l trecea �n r�ndul celor de categoria a doua, �n cel mai ban caz, dar pe el nu-l deranja at�ta lucru. κi cuno�tea importan�a �n planul general.

�n cursul primelor secole de existen��, a Doua Funda�ie subestimase sarcina ce-i revenea. κi imaginase c� num�rul redus de membri puteau manipula �ntreaga Galaxie �i c�, pentru a men�ine Planul Seldon pe cursul s�u firesc, nu era nevoie dec�t de-o ne�nsemnat� interven�ie ici �i colo.

Cat�rul sf�iase v�lul autoam�girilor. Ap�r�nd de niciunde, el luase prin surprindere cea de-a Doua Funda�ie (�i pe Prima, desigur, de�i asta n-a schimbat prea mult lucrurile) �i o l�sase f�r� replic�! Au fost necesari cinci ani p�n� la organizarea unui contraatac, iar asta a �nsemnat multe vie�i pierdute.

Rena�terea a fost posibil� sub conducerea lui Palver, dar din nou cu un pre� de ne�nchipuit �i s-au luat, �n cele din urm�, m�surile potrivite. El a hot�r�t ca opera�iunile celei de-a Doua Funda�ii s� se extind� enorm f�r� ca �n acela�i timp posibilit��ile de detectare s� creasc� �n mod nedorit, astfel c� s-a instituit un corp de Observatori.

Compor nu �tia c��i Observatori existau �n Galaxie sau pe Terminus. Nici nu era treaba lui s� cunoasc� acest luciu. �n mod ideal, nu trebuiau s� apar� leg�turi detectabile �ntre doi Observatori, pentru ca pierderea unuia s� n-o atrag� �i pe a celuilalt. Toate leg�turile se realizau cu e�aloanele superioare de pe Trantor.

Ambi�ia lui Compor era s� ajung� pe Trantor �ntr-o bun� zi, de�i acest lucru i se p�rea cu totul improbabil. �tia c� din c�nd �n c�nd se �nt�mpla ca un Observator s� fie chemat pe Trantor pentru promovare, dar astfel de cazuri ap�reau rar. Calit��ile gra�ie c�rora cineva putea lucra ca Observator nu coincideau cu cele care-l �ndrept��eau s� devin� membru al Mesei.

Gendibal, de exemplu, era cu patru ani mai t�n�r dec�t Compor. Bine�n�eles c� �i el, asemeni lui Compor, fusese recrutat de mic, dar el fusese dus direct pe Trantor �i acum ajunsese Orator. Compor �i d�dea seama de ce se �nt�mplase a�a. �n ultima vreme intrase deseori �n contact cu Gendibal �i-i sim�ise for�a de g�ndire. Nu i-ar fi putut rezista nici m�car o clip�.

Compor nu era con�tient mereu de pozi�ia sa inferioar�. Nu i se ivise prilejul s� nutreas� astfel de g�nduri. La urma urmei, credea el, potrivit standardelor de pe Trantor func�ia nu �nsemna mare lucru. Pe propriile lor lumi, �n societ��i non-mentale, Observatorilor le venea u�or s� ocupe pozi�ii sociale importante.

Compor, de pild�, nu �nt�mpinase nici o dificultate c�nd voise s� urmeze o �coal� bun� sau s�-�i g�seasc� prieteni. Putuse s�-�i foloseasc� cuno�tin�ele mentaliste �n mod direct pentru a-�i �mbun�t��i calit��ile intuitive native (de aceea �i fusese recrutat, considera el, �i nu f�r� temei) �i de a se dovedi ne�ntrecut �n urm�rirea prin hiperspa�iu. Devenise un erou al colegiului �i asta-l ajutase s� fac� primii pa�i �n cariera politic�. Era greu de apreciat c�t de departe ar putea merge dup� ce criza aceasta avea s� se sf�r�easc�.

Dac� criza se rezolva cu succes, ceea ce p�rea de la sine �n�eles, cineva �i aminti c� el, Compor, �l descoperise pe Trevize � nu ca fiin�� uman� (pentru c� oricine ar fi fost �n stare de a�a ceva), dar ca o minte ascu�it�.

�l cunoscuse pe Trevize la colegiu �i la �nceput �l considerase doar un amic jovial �i deosebit de inteligent. Totu�i, �ntr-o diminea��, se desprinsese lenevos �i cu p�rere de r�u din somn �i �n fluxul con�tiin�ei care str�juia t�r�mul niciodat� atins al momentului dintre veghe �i somn, sim�ise c�t pierduse a Doua Funda�ie prin faptul c� nu-l recrutase pe Trevize.

Trevize nu putea fi recrutat, desigur, �ntruc�t se n�scuse pe Terminus, nu pe alt� lume, precum Compor. �i chiar trec�nd peste acest am�nunt, era prea t�rziu. Numai cei foarte tineri se dovedeau �ndeajuns de maleabili pentru a primi educa�ie �n domeniul mental; fiind mai presus de �tiin��, dureroasa implantare a acestei arte �n creierele adulte, fixate definitiv �n matricea lor, se f�cuse doar �n cazul primelor dou� genera�ii de dup� moartea lui Seldon.

Dar �i-a�a, dac� dintru �nceput Trevize nu fusese eligibil pentru recrutare �i mai apoi pierduse orice �ans�, ce anume st�rnise interesul fui Compor?

C�nd i-se mai oferise prilejul, Compor p�trunsese p�n� �n str�fundurile min�ii lui Trevize �i descoperise ceea ce-l intrigase de la bun �nceput. Mintea lui Trevize avea caracteristici care nu se potriveau cu regulile pe care le �nv��ase Compor. G�ndurile lui �i sc�pau mereu-mereu. Pe m�sur� ce-i urm�rise modul de judecat�, descoperise zone albe. Ba nu, nu puteau fi albe, zone absolut goale, ci locuri �n care modul de g�ndire al lui Trevize se deosebea prea profund pentru a fi p�truns.

Compor n-avea cum s�-�i dea seama ce �nsemna asta, dar urm�ri comportamentul lui Trevize pe baza celor descoperite �i �ncepu s� cread� c� Trevize poseda o capacitate cu totul neobi�nuit� de a ajunge la concluzii corecte pornind de la date ce p�reau insuficiente.

Oare fenomenul avea vreo leg�tur� cu existen�a acelor abisuri? Bine�n�eles c� aceast� problem� de mentalism, ce dep�ea puterea lui de �n�elegere, era de competen�a Mesei, probabil. Avea sentimentul, �i asta-i d�dea fiori, c� puterea de decizie era necunoscut� chiar lui Trevize �nsu�i, �i c� tocmai de aceea el ar putea s� fac�

Ce anume? Cuno�tin�ele lui Compor se dovedeau prea s�r�c�cioase. Aproape c� �n�elesese ce for�� reprezenta Trevize, dar nu pe deplin. Era numai o concluzie pe baza intui�iei, sau probabil o b�nuial� c� Trevize ar putea fi o persoan� de importan�� capital�.

Trebuise s�-�i asume riscul �i s� cread� c� s-ar putea s� aib� dreptate �i s� lase probabil impresia c� nu-�i merita postul. La urma urmei, dac� se dovedea c-a avut dreptate�

Acum, c�nd privea �n urm�, nu-�i mai amintea cum reu�ise s� g�seasc� at�ta �ndr�zneal� pentru a-�i continua eforturile. Nu putea trece de barierele administrative ce protejau Mas�. Aproape c� se �mp�case cu ideea c� dob�ndise un prost renume. Prin propria str�danie ajunsese la cel mai t�n�r membru al Mesei �i, �n cele din urm�, Stor Gendrbal r�spunse apelului s�u.

Gendibal �l ascultase cu r�bdare �i �n�elegere �i din acea clip� �ntre ei se stabilise o leg�tur� special�. Compor men�inuse leg�tura cu Trevize �n numele lui Gendibal �i, tot din �ndemnul acestuia, Compor preg�tise atent situa�ia care avusese ca deznod�m�nt exilul lui Trevize. �i Compor �ncepuse s� spere c� prin sprijinul lui Gendibal va reu�i s�-�i vad� �mplinit visul de a fi promovat pe Trantor.

Toate preg�tirile avuseser� ca scop trimiterea lui Trevize c�tre Trantor. Refuzul lui de a merge acolo �l luase prin surprindere pe Compor. Atitudinea lui Trevize nu fusese anticipat� nici de Gendibal (Credea Compor).

�n orice caz, acum Gendibal se �ndrepta �n grab� c�tre Sayshell �i asta �i trezea lui Compor un acut sentiment privind iminen�a crizei.

�ncepu transmiterea hipersemnalului.

Sim�indu-�i mintea atins� u�or, Gendibal se trezi din somn. Receptase apelul cu exactitate �i nu-l g�sise c�tu�i de pu�in sup�r�tor. �ntruc�t el fusese concentrat asupra centrului nervos de veghe, se trezi cu mintea clar�.

Se ridic� �n capul oaselor �n pat �i cearceaful lunec� pe torsul lui mu�chiulos �i armonios dezvoltat. Recunoscuse atingerea; pentru mentali�ti diferen�ele erau percepute cam �n acela�i fel ca �i vocile de c�tre cei care comunicau exclusiv prin sunete.

Gendibal transmise semnalul standard, �ntreb�nd dac� era posibil� o mic� �nt�rziere �i recep�iona mesajul: �Nu e nici o urgen��.�

F�r� s� se gr�beasc� �n mod inutil, Gendibal parcurse toate etapele obi�nuite ale ritualului de fiecare diminea��. Se afla �nc� �n du�ul navei c�nd relu� contactul.

��Compor?

��Da, Orator.

��Ai vorbit cu Trevize �i cu cel�lalt?

��Pelorat. Janov Pelorat. Da, Orator.

��Bine. Acord�-mi �nc� cinci minute �i vom stabili leg�tura vizual�.

�n drum spre tabloul de bord, trecu pe l�ng� Sura. Ea �l privi �ntreb�tor �i vru s� spun� ceva, dar el duse un deget la buze �i ea �n�elese pe dat�. Gendibal avea �nc� un sentiment de jen� din cauza amestecului de adora�ie �i respect din comportarea ei, dar �ncetul cu �ncetul situa�ia avea s� capete un aer de normalitate.

κi fixase un fir mental de mintea ei, iar acum ar fi fost imposibil ca g�ndurile lui s� fie influen�ate f�r� ca mintea ei s� sufere. Simplitatea g�ndirii ei (iar el sim�ea o neasemuit� pl�cere estetic� atunci c�nd �i contempla simetria lipsit� de ornamente inutile) f�cea imposibil� existen�a vreunui c�mp mental extern �n preajma lor. Sim�i un val de recuno�tin�� pentru impulsul de bun�tate pe care-l avusese �n momentul �nt�lnirii lor �n afara Universit��ii �i care-o f�cuse s� se apropie de el exact atunci c�nd avea mare nevoie de ajutorul cuiva.

��Compor?

��Da, Orator.

��Relaxeaz�-te. Trebuie s�-�i explorez mintea. Nu trebuie s� te sim�i jignit.

��Cum dore�ti, Orator. Pot afla scopul?

��Pentru a m� asigura c� e�ti neatins.

��Orator, �tiu c� ai adversari politici la Mas�, dar te asigur, nici unul n-a�

��Las� specula�iile, Compor. Relaxeaz�-te. Da, e�ti neatins. �i acum, dac� vei coopera, vom stabili contactul vizual.

Urm� ceva ce se putea numi, cu un singur cuv�nt sugestiv, o iluzie, pentru c� numai un membru al celei de-a Doua Funda�ii, ajutat de o for�� mental� bine antrenat�, ar fi reu�it s� o detecteze. Sim�urile obi�nuite sau aparatele fizice de detec�ie n-ar fi slujit la nimic.

Era pl�smuirea unui chip �i a tr�s�turilor sale din contururi mentale, �i trebuie spus c� nici cei mai buni mentali�ti nu reu�eau s� produc� dec�t o imagine aburoas� �i oarecum icert�.

Chipul lui Compor ap�ru �n aer, de parc� ar fi fost privit printr-o perdea sub�ire �i etern mi�c�toare, cu ochiuri nenum�rate, iar Gendibal �n�elese c� �i propriul lui chip ap�ruse la fel �n fa�a ochilor lui Compor.

Prin hiperund� fizic� se stabileau leg�turi vizuale at�t de precise �nc�t persoanele situate la mii de parseci dep�rtare se puteau socoti st�nd fa��-n fa��. �ns� nava lui Gendibal nu dispunea de asemenea aparatur�.

Transmiterea mental� a imaginilor prezenta, totu�i, unele avantaje. Cel mai important dintre ele era c� nu putea fi interceptat� cu nici un fel de tehnic� aflat� la dispozi�ia Primei Funda�ii. �n plus, nici un membru al celei de-a Doua Funda�ii nu putea intercepta comunicarea mental� a altuia. Jocul g�ndurilor putea fi urm�rit, dar nu �i delicatele nuan�e ale expresiilor faciale care d�deau acestui tip de comunicare un caracter cu totul aparte.

�n ceea ce privea Anti-Cat�rii, puritatea g�ndurilor lui Novi era suficient� pentru a-l avertiza asupra oric�rei �ncerc�ri de interceptare.

��Compor, repet� �ntocmai discu�ia pe care-ai avut-o cu Trevize �i cu acest Pelorat. La nivelul mental, dar cu exactitate.

��Desigur, Orator, spuse Compor,

Totul se �ncheie cur�nd. Combina�ia de sunete, expresii �i mentalism comprim� comunicarea, �n ciuda faptului c� trebuiau spuse mult mai multe lucruri la nivel mental dec�t dac� s-ar fi apelat la limbajul oral.

Gendibal urm�ri totul cu aten�ie maxim�.

�n comunicarea mental�, redundan�ele erau aproape excluse. �n cazul transmisiilor vizuale, sau chiar al hiperviziunii la distan�e de parseci, receptorii puteau percepe infinit mai mul�i bi�i de informa�ie dec�t era absolut necesar pentru a �n�elege �i, de aceea, unele pierderi nu afectau semnifica�ia mesajului.

Prin re�eaua cu ochiuri dese a mesajului vizual mental se ob�inea o protec�ie absolut�, �n schimb exista riscul de a se pierde bi�i semnificativi de informa�ie. Fiecare bit era extrem de important.

Pe Trantor circulau pove�ti de groaz�, relatate de c�tre instructori elevilor lor, istorii menite s�-i avertizeze pe tineri asupra importan�ei concentr�rii. Cea mai des repetat� p�rea a fi �i cea mai fantezist�. Ea se referea la primul raport privind mi�c�rile Cat�rului dup� ce cucerise Kalganul �i la un func�ionar ne�nsemnat care primise mesajul �i care nu r�m�sese dec�t cu imaginea unui animal sem�n�nd a cal deoarece nu percepuse sau nu �n�elesese lic�rul imperceptibil care semnifica �nume de persoan�.

Drept urmare, func�ionarul cu pricina hot�r�se c� mesajul p�rea prea lipsit de importan�� pentru a-l mai transmite mai departe Trantorului. �n momentul �n care s-a recep�ionat urm�torul mesaj, era deja prea t�rziu pentru a se mai putea lua m�suri imediate �i astfel au urmat cinci ani de cumplite �nt�mpl�ri.

Aproape sigur c� acest eveniment nu se petrecuse, dar asta n-avea nici o importan��. Ca poveste de un dramatism ie�it din comun, ea era de folos pentru a motiva ca fiecare ucenic �n arta comunic�rii mentale s� deprind� perfect rostul concentr�rii maxime. Gendibal �i aminti de vremea uceniciei lui, c�nd comisese o eroare de receptare care i se p�ruse pe c�t de nesemnificativ�, pe at�t de scuzabil�.

Profesorul lui, b�tr�nul Kendast, un tiran absolut, pufnise dispre�uitor �i se mul�umise s� �ntrebe: �Un animal aduc�nd a cal, Gendibal, puiule?�, iar asta fusese de ajuns ca s�-l fac� pe Gendibal s� vrea s� intre �n p�m�nt de ru�ine.

Compor �ncheie.

��A� vrea o apreciere proprie a reac�iei lui Trevize, te rog, zise Gendibal. �l cuno�ti mai bine dec�t mine.

��A fost destul de clar. A avut reac�ii u�or de detectat. Consider� c� ac�iunile �i vorbele mele exprim� preocuparea mea extrem� de a-l determina s� plece spre Trantor, spre Sectorul Sirius sau orice alt loc dec�t cel spre care vrea el s� se �ndrepte. Dup� p�rerea mea, asta �nseamn� c� va r�m�ne sigur acolo unde se afl� �n prezent. Pe scurt, faptul c� am insistat mult s� plece de acolo l-a sensibilizat pe Trevize la fel de mult, �i pentru c� simte c� interesele noastre sunt diametral opuse, el va ac�iona �n mod deliberat �n sens opus fa�� de ceea ce consider� c� a� dori eu.

��E�ti sigur de asta?

��Foarte sigur.

Gendibal analiz� tot ce aflase, hot�r� c� r�spunsul lui Compor era corect �i spuse:

��Sunt mul�umit. Te-ai descurcat bine. Povestea despre distrugerea P�m�ntului din cauza radioactivit��ii a fost fericit aleas� pentru a produce o reac�ie adecvat� f�r� a fi nevoie de o manipulare direct� a g�ndurilor. L�udabil!

Compor p�rea s� duc� o lupt� cu sine �nsu�i, apoi �ndr�zni:

��Orator. Nu pot orimi aceste laude. Nu am inventat povestea. Ea e real�. �n Sectorul Sirius exist� cu adev�rat o planet� numit� P�m�nt, considerat� leag�nul originar al omenirii. A fost de la �nceput, sau a devenit radioactiv� mai t�rziu, iar acest fenomen s-a agravat p�n� c�nd planeta a murit. A existat chiar �i stimulatorul cerebral, dar inven�ia n-a adus nimic bun. Toate acestea sunt socotite istorie pe planeta de ba�tin� a str�mo�ilor mei.

��Asa deci? Interesant! remarc� Gendibal nu prea convins. �i mai bine. Mare lucru s� �tii c�nd adev�rul poate face minuni, pentru c� un neadev�r nu poate fi prezentat cu aceea�i sinceritate. Palver spunea: �Minciuna-i cu at�t mai conving�toare cu c�t e mai aproape de adev�r, iar adev�rul �nsu�i, bine folosit, poate deveni cea mai sfruntat� minciun�.�

��Ar mai fi ceva de spus, spuse Compor. Urm�nd instruc�iunile de a-l re�ine pe Trevize �n Sectorul Sayshell p�n� la sosirea ta � �i de a realiza acest lucru cu orice pre� � a trebuit s� merg at�t de departe �nc�t mi-e limpede c� acum b�nuie�te c� m� aflu sub influen�a celei de-a Doua Funda�ii.

Gendibal �ncuviin�� u�or din cap:

��Cred c� �n condi�iile acestea era inevitabil. Monomania lui �n ceea ce prive�te un asemenea subiect ar fi suficient� pentru a-l face s� vad� m�na celei de-a Doua Funda�ii chiar �i acolo unde nu exist�. Va trebui s� �inem seama de asta.

��Orator, �n�eleg c� e absolut necesar ca Trevize s� r�m�n� pe loc p�n� vei putea ajunge la el, dar problema s-ar simplifica dac� a� veni s� te �nt�mpin, te-a� lua pe nava mea �i te-a� duce �napoi.Totul ar dura mai pu�in de o zi�

��Nu, Observator, �i r�spunse t�ios Gendibal. Nu vei face asta. Oamenii de pe Terminus �tiu unde te afli. Ai la bord un hiperreleu pe care nu-l po�i dezactiva, nu-i a�a?

��A�a e, Orator.

���i dac� Terminusul �tie c� ai cobor�t pe Sayshell, atunci �i ambasadorul a fost informat despre prezen�a ta acolo �i despre sosirea lui Trevize. Hiperreleul va transmite pe Terminus c� ai p�r�sit Sayshell, �ndrept�ndu-te spre un punct oarecare situat la sute de parseci dep�rtare �i c� ai revenit; iar ambasadorul �i va informa c� Trevize a r�mas, totu�i, pe loc. Ce vor crede cei de pe Terminus? Dup� aprecierile mele, Primarul Terminusului este o femeie perspicace �i n-a� dori cu nici un pre� s-o alarm�m oferindu-i spre dezlegare o �arad� ca asta. Nu vrem ca ea s� porneasc� �ncoace �n fruntea unei p�r�i din flot�. Probabilitatea ca ea s� vin� e �i-a�a alarmant de mare.

��Cu respectul cuvenit, Orator� spuse Compor. Dac� putem �ine sub control un comandant avem motive s� ne temem de o flot�?

��Ar trebui s� ne temem, chiar dac� flota nu e aici. R�m�i unde e�ti, Observator. C�nd voi ajunge la tine, voi veni pe nava ta �i apoi�

���i apoi. Orator?

��Ei bine, voi prelua comanda.

Dup� ce destram� viziunea, mental�, Gendibal r�mase nemi�cat minute �n �ir g�ndindu-se.

Pentru c� din punct de vedere tehnologic nava sa nu se putea compara cu navele perfec�ionate ale Primei Funda�ii �i c�l�toria durase foarte mult timp, Gendibal avusese r�gazul sa cerceteze �n am�nun�ime fiecare raport referitor la Trevize. Rapoartele acopereau o perioad� de circa zece ani.

Av�nd o idee de ansamblu asupra calit��ilor lui �i judec�nd �n lumina ultimelor evenimente petrecute, nu mai �nc�pea nici o �ndoial� c� Trevize ar fi devenit un ajutor nepre�uit pentru a Doua Funda�ie dac� interdic�ia de a se efectua recrut�ri �n r�ndul celor n�scu�i pe Terminus nu s-ar fi respectat �n litera ei �nc� de pe vremea lui Palver.

Era imposibil de spus c��i recru�i de cea mai aleas� calitate pierduse a Doua Funda�ie de-a lungul anilor. Nici nu exista posibilitatea de a evalua pe fiecare dintre cvadrilioanele de fiin�e umane care tr�iau �n Galaxie. Cu toate acestea, nici unul dintre ei nu ar fi putut oferi la fel de mult ca Trevize, �i bine�n�eles c� nici unul nu s-ar fi putut afla �ntr-un punct at�t de nevralgic.

Gendibal cl�tin� u�or din cap. Trevize ar fi trebuit luat �n seam�, chiar dac� se n�scuse pe Terminus. Toate laudele pentru Observator Compor c� �n�elesese acest lucru, chiar dac� trecerea anilor �l mai schimbase.

Acum Trevize nu le putea fi de nici un folos, desigur. De�i prea v�rstnic pentru a mai putea fi modelat, el avea o intui�ie �nn�scut�, o capacitate de a g�si solu�ii pe baza unor informa�ii total inadecvate �i ceva, ceva care�

B�tr�nul Shandess �n�elesese toate aceste lucruri, chiar f�r� s� coreleze toate datele �i ra�ionamentele pe care Gendibal le cercetase am�nun�it �n cursul acestei c�l�torii. Shandess socotise c� Trevize era cheia crizei.

De ce venise Trevize pe Sayshell? Ce punea la cale? Ce c�uta acolo?

�i nu putea fi atins! Trevize era sigur de asta. P�n� nu va afla exact ce rol joaca Trevize ar fi o gre�eal� de neiertat s� �ncerce a-l influen�a �ntr-un fel sau altul. �in�nd seama de existen�a Anti-Cat�rilor, orice manevr� gre�it� �n privin�a lui Trevize ar putea provoca o adev�rat� catastrof�.

Sim�i o minte s�c�indu-l �i o �ndep�rt� distrat de parc� ar fi fost una dintre numeroasele insecte sup�r�toare de pe Trantor. Detect� brusc un efluviu de durere care nu era a lui �i ridic� ochii.

�ncruntat�, Sura Novi se �inea cu o m�n� de frunte:

��Cer iertare, St�p�ne, capul mi-a fost cuprins brusc de o �nvolburare.

Gendibal se sim�i invadat de remu�c�ri.

��Iart�-m�, Novi. Nu eram atent, m� ad�ncisem �n g�nduri. Apoi, imediat, atinse cu delicate�e c�teva termina�ii nervoase.

Cu fa�a luminat� dintr-o dat�, Novi z�mbi �i spuse:

��A disp�rut ca un nimic suflat de v�nt. Sunetul bl�nd al cuvintelor tale, St�p�ne, face minuni�

��M� bucur! S-a �nt�mplat ceva? De ce ai venit aici?

Avu o re�inere s�-i p�trund� �n minte pentru a cerceta �i afla �n detaliu motivul sosirii ei. Avea o re�inere l�untric� din ce �n ce mai accentuat� atunci c�nd se sim�ea ispitit s� p�trund� �n intimitatea g�ndurilor ei.

Novi ezit�. Se �nclin� u�or �nspre el:

��Eram �ngrijorat�. Priveai �n gol �i spuneai vorbe f�r� de �n�eles, iar chipul ��i p�rea r�scolit. Am r�mas acolo ca �nghe�at�, tem�toare c� �i-e r�u �i nu �tiam ce s� fac.

��Nu s-a-nt�mplat nimic, Novi. N-ai de ce te teme. (O b�tu u�or pe m�n�.) Nu te �ngrijora. �n�elegi?

Teama � ca �i orice alt� emo�ie puternic� � tulbura �i modifica �ntr-o oarecare m�sur� simetria min�ii ei. El o prefera calm�, echilibrat� �i senin�, dar avu o str�ngere de inim� la g�ndul de a o face s� r�m�n� �n aceast� stare printr-o interven�ie a sa. Ceva mai devreme ea sim�ise acea armonizare ca fiind efectul vorbelor lui �i avu impresia c� era mai bine a�a.

��Novi, de ce nu-�i spun eu Sura?

Ea �l privi, brusc �ndurerat�:

��Vai, St�p�ne, s� nu faci asta.

��Dar Rufirant a�a �i-a spus �n ziua �n care ne-am �nt�lnit prima oar�. De-acum te cunosc destul de bine�

��Prea bine �tiu c-a�a mi-a spus. A�a vorbesc b�rba�ii cu fetele nem�ritate, care nu-s c�p�tuite. Pentru mine e mai onorabil dac� r�m�n �Novi� �i o s� fiu m�ndr� dac� o spui tu. Iar dac� acum nu am b�rbat, am �n schimb un st�p�n, �i-s mul�umit�. Sper c� �Novi� nu-�i sun� nepl�cut.

��Bine�n�eles c� nu, Novi.

�i auzind acestea, mintea ei se domoli, iar Gendibal se sim�i �nc�ntat. Prea �nc�ntat. Se cuvenea oare s� aib� acest sentiment?

Pu�in ru�inat, �i aminti de Cat�r despre care se auzise c�, spre nenorocirea lui, nutrise sentimente asem�n�toare fa�� de femeia aceea de pe Prima Funda�ie, Bayta Darell.

�n cazul lui, �ns�, lucrurile st�teau altfel. Aceast� femeie hamish reprezenta scutul s�u �mpotriva unor min�i necunoscute, iar el voia ca ea s� slujeasc� acestui scop c�t mai bine.

Nu, nu acesta era adev�rul. S-ar compromite ca Orator dac� ar �nceta s�-�i �n�eleag� propria g�ndire sau, �i mai grav, s-ar autoam�gi pentru a ocoli adev�rul. �n realitate, avea un sentiment de mul�umire c�nd ea era calm�, lini�tit� �i fericit� f�r� interven�ia lui, �i �l �nc�nta simplul fapt c� ea era mul�umit�; �i nu vedea nici un r�u �n asta (g�ndi el ca o sfidare la adresa altora care ar fi socotit altfel).

��Stai jos, Novi, spuse el.

Ea �l ascult�, a�ez�ndu-se st�ngaci pe marginea scaunului cel mai �ndep�rtat pe care-l g�si. Un sentiment de respect p�rea s�-i fi cuprins toate g�ndurile.

��Novi, c�nd m-ai v�zut sco��nd sunete, vorbeam �n limba �nv��a�ilor cu cineva din dep�rt�ri, o l�muri el.

��St�p�ne, spuse ea cu triste�e �in�nd ochii �n p�m�nt, �n�eleg eu c� sunt multe lucruri de-ale �nv��a�ilor pe care nu le �n�eleg �i nici mi mi le imaginez. Cred c�-i o art�-nalt� c�t mun�ii. Mi-a fi ru�ine s� vin la tine ca s� m� faci �nv��at. St�p�ne, oare cum de n-ai r�s de mine?

��Nu-i nici o ru�ine s� aspiri c�tre lucruri care dep�esc capacitatea ta de �n�elegere. Acum nu mai ai v�rsta ca s� ajungi �nv��at, a�a ca mine, dar e�ti �nc� destul de t�n�r� ca s� �nve�i mai mult dec�t �tii deja �i s� po�i face mai multe dec�t �n prezent. Te voi �nv��a c�te ceva despre nava asta. C�nd vom ajunge la destina�ie, o vei cunoa�te destul de bine.

Se sim�ea �nc�ntat. �i de ce nu? Respingea �n mod deliberat ideile preconcepute privitoare la hamishi. La urma urmei, ce drept avea grupul eterogen al membrilor celei de-a Doua Funda�ii de a stabili o asemenea imagine deformat�? Rareori se-nt�mpla ca vl�starele lor s� posede calit��i potrivite pentru a deveni membri �nzestra�i ai celei de-a Doua Funda�ii. Copiii Oratorilor nu se ridicau aproape niciodat� la nivelul cerut unui Orator. Cu trei secole �n urm� existaser� trei genera�ii de Oratori din familia Linguester, dar mai tot timpul planase asupra lor b�nuiala c� Oratorul din genera�ia a doua nu-�i merita func�ia. �i dac� acest lucru era adev�rat, drept cine se considerau oamenii Universit��ii de se coco�aser� singuri pe un piedestal at�t de �nalt?

Privi ochii u�or umezi de emo�ie ai lui Novi �i sim�i cresc�nd �n el sentimentul de �nc�ntare.

��M� str�duiesc s� deprind tot ce m�-nve�i, St�p�ne.

��Sunt �ncredin�at de asta, spuse el, apoi avu o ezitare.

Se g�ndi c� �n conversa�ia cu Compor nu d�duse nicicum de �n�eles c� nu era singur. Nu f�cuse nici o aluzie c� ar fi �nso�it.

Probabil c� prezen�a unei femei p�rea normal�; Compor nu se va ar�ta surprins. Dar de ce tocmai o femeie hamish?

O clip� doar, �n ciuda proaspetei convingeri, ideea preconceput� ajunse s�-l domine �i descoperi surprins o und� de fericire la g�ndul c� Munn Li Compor nu c�lcase niciodat� pe Trantor �i n-avea cum s�-�i dea seama c� Novi era o femeie hamish.

Alung� aceste g�nduri. N-avea important� dac� Observatorul �tia sau nu. Gendibal era Orator al celei de-a Doua Funda�ii �i, �n limitele stabilite de Planul Seldon, �i putea satisface orice capriciu, �i nimeni n-avea s�-l �mpiedice.

Novi �i �ntrerupse reveria:

��St�p�ne, de-ndat� ce-ajungem la destina�ie ne desp�r�im?

El o privi lung �i-i r�spunse mai r�spicat dec�t ar fi dorit:

��Nu ne vom desp�r�i, Novi.

Iar femeia hamish schi�� un z�mbet sfios care o f�cu s� arate ca orice alt� femeie din Galaxie.

Pelorat str�mb� din nas c�nd se �ntoarse pe Far Star �mpreun� cu Trevize.

Trevize ridic� nep�s�tor din umeri.

��Corpul uman este un mare produc�tor de mirosuri. Instala�ia de reciclare a aerului nu reu�e�te s� le elimine perfect �i parfumurile artificiale se suprapun, d�nd na�tere altor mirosuri nepl�cute.

���i presupun c� mirosul specific al unei nave nu seam�n� cu al alteia.

��Adev�rat, dar ai mai sim�it mirosul Planetei Sayshell dup� ce ai petrecut o or� pe ea?

��Nu, recunoscu Pelorat.

��Atunci nu vei mai sim�i nici mirosul acesteia dup� o vreme. De fapt, dac� tr�ie�ti pe o nav� o perioad� �ndelungat�, mirosul care te �nt�mpin� la �ntoarcere ��i va place, pentru c�-�i d� sentimentul c� ai ajuns acas�. �i, apropo. Janov, dac� vei mai cutreiera Galaxia, s� �ii minte c�-i o dovad� de impolite�e s� faci remarci nelalocul lor privind mirosul specific al unei nave sau al unei planete de fa�� cu cei care tr�iesc pe nava sau pe planeta aceea. Dac� discut�m, �ntre noi nu vom jigni pe nimeni.

��Golan, la drept vorbind, partea curioas� e c� m� simt ca acas� pe Far Star. Poate pentru c� a fost fabricat� de Funda�ie, spuse Pelorat �i z�mbi. �tii, niciodat� nu m-am considerat patriot. �mi place s� cred c� recunosc numai umanitatea ca na�iune c�reia �i apar�in, dar trebuie s� m�rturisesc c� de c�nd sunt departe de Funda�ie mi se umple sufletul de iubire fa�� de ea.

Trevize �i f�cea patul.

��S� �tii c� nici nu ne afl�m prea departe de Funda�ie. Uniunea Sayshell aproape c� e �nconjurat� de Teritorii ale Funda�iei. Avem aici un ambasador �i ne facem sim�it� prezen�a prin consuli �i alte persoane oficiale. Celor de pe Sayshell le place s� ni se opun� prin vorbe, dar de obicei manifest� precau�ie �i nu fac nimic pentru a strica rela�iile. Janov, hai s� punem punct aici. N-am realizat mare lucru ast�zi �i m�ine va trebui s� recuper�m timpul pierdut.

Sunetele se auzeau dintr-o camer� �n cealalt� �i c�nd nava se cufund� �n �ntuneric, nereu�ind s�-�i g�seasc� lini�tea �i �ntorc�ndu-se de pe-o parte pe alta, Pelorat �ndr�zni �ntr-un t�rziu s� sparg� t�cerea:

��Golan?

��Da.

��Nu dormi?

��Cum s� dorm dac� �i-am r�spuns?

��Totu�i am aflat ceva ast�zi. Prietenul t�u, Compor�

��Fostul meu prieten, m�r�i Trevize.

��Cum dore�ti, dar a vorbit despre P�m�nt �i ne-a spus ceva ce n-am �nt�lnit �n cursul cercet�rilor mele. Radioactivitate!

Trevize se s�lt� �ntr-un cot:

��Ascult�, Janov, dac� P�m�ntul e cu-adev�rat mort, asta nu �nseamn� c� ne vom �ntoarce acas�. Eu tot mai vreau s� g�sesc Gaia.

Pelorat scoase un �uierat u�or �i spuse:

��Desigur, dragul meu prieten. �i eu vreau. �i nu cred c� P�m�ntul e o planet� moart�. Compor a spus probabil ceea ce sim�ea ca adev�rat, dar nu cred c� exista vreun sector al Galaxiei care s� nu aib� pove�ti care s� sus�in� c� acolo s-a n�scut umanitatea. �i aproape f�r� excep�ie, to�i dau planetelor respective numele de P�m�nt sau un nume foarte apropiat. �n antropologie asta se cheam� �globocentrism�. Oamenii au �nclina�ia de a se considera mai buni dec�t vecinii lor: c� posed� o cultur� mai veche, superioar� fa�� de a altor lumi; c� ceea ce-i bun pe alte lumi a fost �mprumutat de la ei, �n vreme ce aspectele negative sunt prezentate distorsionat, r�st�lm�cite prin �mprumut sau inventate altundeva. Iar tendin�a general� este de a trage un semn de egalitate �ntre calitate �i durat�. Dac� nu pot sus�ine conving�tor c� planeta lor este P�m�ntul sau echivalentul s�u �i, respectiv, leag�nul speciei umane, atunci se str�duiesc s� plaseze P�m�ntul �n propriul lor sector, chiar dac� nu reu�esc s� precizeze coordonatele acestuia.

Trevize interveni:

��Iar tu vrei s� spui c� amicul Compor nu f�cea dec�t s� ilustreze acest obicei atunci c�nd a afirmat c� P�m�ntul exist� �n Sectorul Sirius. Cu toate astea, Sectorul Sirius chiar are o �ndelungat� istorie, a�a c� ar trebui ca fiecare lume s� fie bine cunoscut� �i, prin urmare, ne va fi u�or s� verific�m f�r� s� ne mai ducem acolo.

Pelorat chicoti:

��Chiar dac� s-ar �nt�mpla s� dovede�ti c� nici o lume din Sectorul Sirius n-are cum s� fie P�m�ntul, tot n-ai rezolva nimic. Golan, nici nu-�i dai seama c�t de bine reu�e�ti ca prin misticism s� denaturezi adev�rul ra�ional. �n Galaxie exist� cel pu�in cinci sau �ase sectoare �n care savan�i demni de tot respectul repet�, cu prilejul oric�rei solemnit��i, pove�ti locale care sus�in c� P�m�ntul sau cum doresc ei s�-i spun� � este a�ezat �n hiperspa�iu �i c� nimeni nu poate ajunge acolo dec�t cu totul �nt�mpl�tor.

���i sus�in c� a ajuns cineva acolo din �nt�mplare?

��Pove�tile coexist� cu refuzul patriotic de a le pune la �ndoial�, chiar dac� ele sunt incredibile �i nu-s luate �n serios dec�t de cei de pe lumea care le-a n�scocit.

��Janov, atunci s� nu le d�m nici noi crezare �i s� intr�m fiecare �n hiperspa�iul somnului.

��Golan, dar treaba asta cu radioactivitatea P�m�ntului mi-a trezit interesul. Pentru mine, detaliul �sta pare s� poarte amprenta adev�rului sau a unui anume adev�r.

��Ce vrei s� spui cu un anume adev�r?

��Ei bine, o lume radioactiv� e una �n care radia�iile puternice sunt prezente �n concentra�ii mai mari dec�t normale. Pe o asemenea lume, ritmul muta�iei va fi mai rapid, iar evolu�ia ar face pa�i mai gr�bi�i �i mai diver�i. Dac�-�i aminte�ti, �i-am povestit c� unul dintre elementele care apropie majoritatea pove�tilor este cel care sus�ine c� via�a de pe P�m�nt a cunoscut o diversitate uimitoare: milioane de specii �i nenum�rate forme de via��. Aceast� diversitate a vie�ii, aceast� dezvoltare exploziv�, a dus la apari�ia inteligen�ei pe P�m�nt �i la expansiunea �i zborul spre toate col�urile Galaxiei. Dac�, dintr-un motiv sau altul, P�m�ntul ar fi radioactiv, adic� mai radioactiv dec�t alte planete, asta ar explica de ce P�m�ntul este, sau a fost, unic.

Trevize r�mase t�cut c�teva clipe, apoi zise:

���n primul r�nd, n-avem motiv s� credem c� amicul Compor ne-a spus adev�rul. Poate c� ne-a min�it c�t a putut de bine ca s� ne determine s� plec�m de-aici �i s� d�m fuga ca pro�tii spre Sirius. Cred c� tocmai asta a �ncercat el. �i chiar de ne-ar fi spus adev�rul, a sus�inut c� radioactivitatea e at�t de ridicat�, �nc�t via�a acolo a devenit imposibil�.

Pelorat scoase un nou �uierat:

��Nivelul sc�zut al radioactivit��ii P�m�ntului a permis dezvoltarea vie�ii c�reia, o dat� ap�rut�, i-a fost mai u�or s� se men�in� dec�t �i fusese ca s� se dezvolte. S� admitem, deci, c� via�a a ap�rut �i a continuat s� existe pe P�m�nt. Prin urmare, nivelul radioactivit��ii n-a fost incompatibil cu via�a chiar de la �nceput �i nici nu putea s� dispar� �ntre timp. Dar nu �n�eleg ce putea s� contribuie la cre�terea acestui nivel.

��Dar exploziile nucleare? suger� Trevize.

��Ce-au ele de-a face cu nivelul de radioactivitate?

��Vreau s� zic. dac� au avut loc explozii nucleare pe P�m�nt?

��Pe suprafa�a P�m�ntului? Imposibil. Documentele privind istoria Galaxiei nu fac referire la vreo societate care s� fi fost at�t de descreierat� �nc�t s� foloseasc� exploziile nucleare ca arm�. N-am fi supravie�uit. �n timpul insurec�iei din Trigellia, c�nd cele dou� tabere au �nregistrat pierderi uria�e din pricina foametei, �i c�nd Jendippurus Khoratt, din disperare, a sugerat ini�ierea unei reac�ii de fuziune �n�

��A fost sp�nzurat de solda�ii propriei flote. �tiu istoria galactic�. Eu m� g�ndeam la un accident.

��Nu s-au �nregistrat accidente de acest fel care s� contribuie la o cre�tere semnificativ� a intensit��ii radioactivit��ii unei planete. Pelorat oft� �i continu�: Presupun c� va trebui s� mergem �n Sectorul Sirius �i s� facem cercet�ri.

���ntr-o bun� zi o s� ajungem �i acolo. Deocamdat�

��Gata, am �n�eles. O s�-mi �in gura.

T�cu, iar Trevize r�mase treaz �nc� o or�, g�ndindu-se dac� nu cumva atr�sese deja aten�ia asupra sa �i dac� n-ar ft fost mai �n�elept s� plece spre Sectorul Sirius �i apoi s� se �ntoarc� pe Gaia c�nd toat� lumea va fi preocupat� de cu totul alte probleme.

C�nd adormi �nc� nu reu�ise s� ia o hot�r�re �ntr-un sens sau altul. Avu un somn tulburat de vise.

Sosir� din nou �n ora� cu o or� sau dou� �nainte de amiaz�. De data aceasta, centrul turistic era aglomerat de-a binelea, dar reu�ir� s� afle drumul c�tre o bibliotec� renumit�, unde primir� informa�iile necesare pentru a putea folosi modelele locale ale computerelor cu fi�iere de date.

F�r� s� le scape nici un am�nunt, vizitar� muzee �i universit��i, �ncep�nd cu cele care se aflau �n imediata apropiere, �i verificar� atent toate informa�iile care se refereau la antropologi, arheologi �i speciali�ti �n istorie antic�.

��Aha! exclam� Pelorat.

��Aha? f�cu Trevize cam iritat. Ce aha?

��Numele �sta. Quintesetz. Mi se pare cunoscut.

���l cuno�ti?

��Bine�n�eles c� nu, dar probabil c-am citit lucr�ri de-ale lui. Hai p�n� la nav�, pentru c� fi�ierul meu e acolo.

��Nu ne �ntoarcem, Janov. Dac� numele �i-e cunoscut, avem un punct de plecare. Dac� n-are cum s� ne ajute, poate ne d� vreo sugestie. (Se ridic� �n picioare.) Hai s� afl�m cum putem ajunge la Universitatea Sayshell. �i pentru c� �nainte de pr�nz tot n-o s� g�sim pe nimeni acolo, hai �nt�i s� m�nc�m.

Reu�ir� s� ajung� la universitate abia spre sear�. Se descurcar� cu greu prin labirintul de s�li �i coridoare �i ajunser� �ntr-o anticamer� unde r�maser� s� a�tepte �ntoarcerea unei tinere care plecase s� se intereseze dac� Profesorul Quintesetz se afla �n Universitate sau nu �i dac�-i putea primi.

��M�-ntreb c�t trebuie s� mai a�tept�m, spuse nelini�tit Pelorat. Programul e pe sf�r�ite.

�i ca la un semn, t�n�ra doamn�, care cu o jum�tate de or� �n urm� se oferise s�-i ajute, intr� �ndrept�ndu-se gr�bit� spre ei, �nc�l�at� cu pantofi str�lucitori de culoare ro�ie�i violet� �i sco��nd sunete muzicale stridente la fiecare pas. Tonurile mai �nalte sau mai joase variau �n func�ie de viteza �i for�a cu care c�lca.

Pelorat avu un fior. B�nuia c� fiecare lume are modul ei aparte de a-i h�itui sim�urile, a�a dup� cum fiecare lume mirosea altfel. Acum, c�nd nu mai b�ga �n seam� mirosurile, se �ntreba dac� va f� �n stare s� se obi�nuiasc� �i cu torentul de sunete stridente pe care-l produceau pantofii la mod� ai tinerelor doamne.

Ea se apropie de Pelorat �i se opri �n fa�a lui:

��Profesore, vre�i s�-mi spune�i numele dumneavoastr� complet?

��Janov Pelorat, domni�oar�.

��Planeta de origine?

Trevize d�du s� ridice o m�n� ca pentru a solicita un moment de t�cere, dar Pelorat, nev�z�ndu-l sau neobserv�nd gestul, r�spunse:

��Terminus.

T�n�ra z�mbi larg ar�t�ndu-se �nc�ntat�:

��C�nd i-am spus Profesorului Quintesetz c� un oarecare Profesor Pelorat �ntreab� de el, mi-a comunicat c� v� va primi numai dac� sunte�i Janov Pelorat de pe Terminus.

Pelorat clipi descump�nit:

��Vre�i� vre�i s� zice�i c� a auzit de mine?

��A�a s-ar p�rea.

Aproape buim�cit, Pelorat reu�i s� z�mbeasc� �i se �ntoarse c�tre Trevize:

��A auzit de mine. La asta chiar c� nu m-a� fi g�ndit� adic�, am scris foarte pu�ine lucr�ri �i nu credeam c� le-a citit cineva� Cl�tin� din cap. Nu erau chiar at�t de importante.

��Hai, las�, spuse Trevize, z�mbind �i el, nu te mai subestima at�t. S� mergem. (Se �ntoarse c�tre t�n�r�.) Domni�oar�, b�nuiesc c� va trebui s� ne deplas�m p�n� acolo cu vreun mijloc de transport.

��Nu, putem merge pe jos. Nici nu va trebui s� ie�im din complexul de cl�diri �i-mi va face pl�cere s� v� conduc p�n� la el. Sunte�i am�ndoi de pe Terminus? �ntreb� ea �i o lu� �nainte.

Ei pornir� dup� ea �i Trevize, cu o u�oar� iritare �n glas �i r�spunse:

��Da, suntem. Are vreo importan��?

��A, nu, sigur c� nu. Pe Sayshell sunt unii care nu-i prea iubesc pe cei de pe Funda�ie, �ti�i, dar aici la Universitate, suntem mai cosmopoli�i. Tr�ie�te, dar las�-i �i pe al�ii s� tr�iasc�, asta-i deviza mea. �i cei de pe Funda�ie sunt oameni, �n�elege�i?

��Da, �n�eleg. �i mul�i dintre noi g�ndesc la fel.

��Asa �i trebuie. N-am fost niciodat� pe Terminus. Cu siguran�� c� e un ora� mare.

��La drept vorbind, nu e, zise nep�s�tor Trevize. Presupun c�-i mai mic dec�t Sayshell City.

��Vre�i s� r�de�i de mine, f�cu ea. Doar e capitala Federa�iei Funda�iei, nu? Vreau s� zic, alt Terminus nu mai exist�, adev�rat?

��Nu, din c�te �tiu, exist� doar un Terminus �i de acolo venim, din capitala Federa�iei Funda�iei.

��P�i atunci trebuie s� fie un ora� gigantic. �i a�i f�cut at�ta drum ca s�-l �nt�lni�i pe profesor?! S� �ti�i c� ne m�ndrim cu el. Toat� Galaxia �l consider� o autoritate demare prestigiu.

��Serios? �n ce domeniu? �ntreb� Trevize.

��Tare ghidu� mai sunte�i. �tie mai multe despre istoria antic� dec�t� dec�t �tiu eu despre familia mea. �i continu� s� p�easc� �nainte �n ritm alert �i muzical.

Dac� �i tot spui cuiva c� e glume� �i ghidu� nu se poate ca el s� nu capete o �nclina�ie real� c�tre a�a ceva. Trevize z�mbi �i o �ntreb�:

��Presupun c� profesorul �tie absolut totul despre P�m�nt.

��P�m�nt? (Se opri �n fa�a unei u�i �i �i privi pe am�ndoi f�r� s� clipeasc�.)

��Vreau s� zic, lumea pe care s-a n�scut umanitatea.

��A, v� referi�i la planeta dint�i. Cred c� da. De fapt, ar trebui s� cunoasc� totul despre ea. La urma urmei, se afl� �n Sectorul Sayshell. Toat� lumea �tie asta! Aici e biroul lui. M� duc s�-l anun�.

��Nu, �nc� nu, zise Trevize. A�tepta�i pu�in. Spune�i-mi c�te ceva despre P�m�nt.

��Practic n-am auzit pe nimeni numind-o P�m�nt. Cred c� a�a i se zice pe Funda�ie. Noi �i spunem Gaia.

Trevize arunc� o privire spre Pelorat:

��Da? �i unde este situat�?

��Nic�ieri. �n hiperspa�iu; �i nimeni nu poate ajunge acolo. C�nd eram mic�, bunica �mi povestea c�, demult, Gaia fusese �n spa�iul real, dar dezgustat� din cale-afar� din cauza�

��Crimelor �i a prostiei umane, continu� Pelorat, a p�r�sit spa�iul ru�inat� �i a refuzat s� mai aib� ceva de-a face cu fiin�ele umane pe care le z�mislise �i le trimisese �n toate col�urile Galaxiei.

��V�d c� �ti�i povestea. A�a e. O prieten� de-a mea zice c� asta-i o supersi�ie. �i ar�t eu ei. Dac� a�a cred �i profesorii de pe Funda�ie�

Pe geamul fumuriu al u�ii str�luceau c�teva cuvinte scrise cu litere str�lucitoare �n grafia greu de descifrat din Saysliell: SOTAYN QUINTESETZ ABT, iar dedesubt, cu acelea�i caractere, se putea vedea o alt� t�bli��: CATEDRA DE ISTORIE ANTIC�.

T�n�ra atinse cu degetul un cercule� neted din metal. Nu se auzi nici un sunet, dar nuan�a fumurie a geamului deveni de un alb l�ptos �i o voce calm� li se adres� pe un ton neutru: �V� rog s� v� prezenta�i�.

��Janov Pelorat de pe Terminus �i Golan Trevize de pe aceea�i lume. U�a se deschise instantaneu.

B�rbatul care se ridic� de la birou �l ocoli �i veni s�-i �nt�mpine; era �nalt �i trecut de floarea v�rstei. Avea un ten m�sliniu deschis, iar p�rul, aranjat �n bucle mici �i s�rmoase, �i era cenu�iu ca o�elul. �ntinse m�na ca s� le ureze bun venit �i li se adres� cu o voce cald� �i lini�tita:

��Eu sunt S.Q. �nc�ntat s� v� cunosc, domnilor Profesori.

��Eu n-am titlu academic. �l �nso�esc doar pe Profesor Pelorat. Pute�i s�-mi spune�i simplu Trevize, zise el �n chip de explica�ie. �nc�ntat s� v�cunosc, Profesore Abt.

Quintesetz ridic� o m�n�, vizibil st�njenit:

��Nu, nu, v� rog. Abt e un titlu caraghios �i de prisos al c�rui �n�eles r�m�ne accesibil doar celor de pe Sayshell. Ignora�i-l, v� rog, �i spune�i-mi pur �i simplu S.Q. Pe Sayshell obi�nuim s� folosim ini�ialele �n rela�iile noastre sociale. Sunt �nc�ntat s� v� cunosc pe am�ndoi, de�i nu m� a�teptam la o mic� delega�ie.

Ezit� o clip� apoi le �ntinse m�na pe r�nd dup� ce �i-o trecu pe stofa pantalonilor ca s� �i-o �tearg�.

Trevize �i str�nse m�na, pun�ndu-�i �ntrebarea care era protocolul de salut pe Sayshell.

��Lua�i loc. v� rog, spuse Quintesetz. Regret dac� scaunele astea vi se vor p�rea lipsite de confortul obi�nuit pe planeta noastr�, dar, mie unul, nu-mi place s� m� simt �mbr��i�at de ele. Asta-i moda zilei, �ns� eu prefer ca �mbr��i�area s� reprezinte cu totul altceva, nu sunte�i de aceea�i p�rere?

Trevize z�mbi �i spuse �n glum�:

��Cui nu-i place? Numele dumneavoastr�, S.Q., pare s� provin� din Lumile de la Periferie, iar nu din Sayshell. V� cer scuze dac� remarca vi se pare nelalocul ei.

��Nu m� sup�r� deloc. Majoritatea str�mo�ilor mei au tr�it pe Askone. �n urma cu cinci genera�ii, str�-str�bunicii mei au plecat de pe Askone, deoarece jugul Funda�iei devenise de nesuportat.

��Iar noi suntem de pe Funda�ie. Cerem iertare, spuse Pelorat.

Quintesetz f�cu un semn �mp�ciuitor:

��Doar n-o s� �ntre�in du�m�nia dup� cinci genera�ii, de�i am auzit de astfel de �nt�mpl�ri �i e mare p�cat. Vre�i s� m�nca�i ceva? S� v� ofer ceva de b�ut? Dori�i muzic� ambiental�?

��Dac� nu v� sup�ra�i, �ndr�zni Pelorat, a� dori s� trecem direct la subiect, dac� nu cumva obiceiurile sayshelliene sunt altele.

��Obiceiurile nu trebuie s� devin� un obstacol, v� asigur. Nici nu v� �nchipui�i c�t de binevenit� este vizita dumneavoastr�, Doctor Pelorat. Cu nici dou� s�pt�m�ni �n urm� am citit articolul dumneavoastr� despre miturile originilor �n Archaeological Review �i mi s-a p�rut o sintez� genial� � p�cat c� era cam concis.

Pelorat ro�i de pl�cere.

��Sunt deosebit de �nc�ntat c� l-a�i citit. A trebuit s�-l redactez mai condensat pentru c� revista n-ar fi publicat un studiu complet. Proiectam s� scriu un tratat pe aceast� tem�.

��Ar fi o idee foarte bun�. �i cum v� spuneam, imediat ce l-am citit am sim�it nevoia s� v� cunosc. Chiar m� g�ndeam s� fac o vizit� pe Terminus �n acest scop, de�i ar fi fost destul de greu de aranjat.

��De ce asta? �ntreb� Trevize.

Quintesetz p�rea �ncurcat:

���mi pare r�u c� trebuie s� v-o spun, dar Sayshell nu dore�te s� se al�ture Federa�iei Funda�iei �i de aceea descurajeaz� orice leg�turi cu Funda�ia. R�m�nem neutri din tradi�ie, �n�elege�i? P�n� �i Cat�rul ne-a l�sat �n pace dup� ce a ob�inut prin for�� o declara�ie solemn� de neutralitate. Din acest motiv, orice cerere pentru a efectua o vizit� pe teritoriul Funda�iei �n general � �i pe Terminus �n mod special � este privit� cu suspiciune, de�i un savant ca mine, pe care nu-l intereseaz� dec�t probleme academice, probabil c-ar ob�ine �n cele din urm� un pa�aport. Dar constat c� n-a mai fost nevoie de toate demersurile astea pentru c� a�i venit dumneavoastr� la mine. Nici nu-mi vine s� cred. Chiar m� �ntreb de ce. A�i auzit despre mine a�a cum am auzit eu despre dumneavoastr�?

��V� cunosc opera, S.Q., �i �n arhiva mea de�in rezumate ale lucr�rilor dumneavoastr�. Tocmai de aceea am venit s� v� v�d. Efectuez unele cercet�ri, at�t �n privin�a P�m�ntului, care este cunoscut ca planet� unde-�i are originea specia uman�, c�t �i �n leg�tur� cu perioada de �nceput a explor�rii �i coloniz�rii Galaxiei. Iar ca interes special, doresc s� aflu o serie de lucruri despre �ntemeierea Sayshellului.

��Judec�nd dup� subiectul lucr�rii, presupun c� v� intereseaz� miturile �i legendele, spuse Quintesetz.

��Chiar �i istoria, evenimentele reale, dac� se poate. Dac� nu, doar mituri �i legende.

Quintesetz se ridic� �n picioare �i �ncepu s� umble �ncolo �i-ncoace prin birou, se opri o clip� �i-l privi cu luare aminte pe Pelorat, apoi �i relu� plimbarea.

Ner�bd�tor, Trevize nu se putu ab�ine:

��V� ascult�m, domnule.

��Ciudat! Foarte ciudat! Nu mai departe ieri�

��Ce s-a �nt�mplat ieri? deveni curios Pelorat.

��V-am spus, Doctore Pelorat � da�i-mi voie s� v� spun J.P. Mi se pare anormal s� folosesc numele complet.

��V� rog.

��V-am spus, J.P., c� lucrarea dumneavoastr� mi s-a p�rut admirabil� �i c� voiam s� v� cunosc sau s� v� �nt�lnesc pentru c�, de�i poseda�i o colec�ie cuprinz�toare de legende privind �nceputurile lumii, pe ale noastre nu le ave�i. Cu alte cuvinte, voiam s� v� comunic exact ceea ce c�uta�i dumneavoastr�.

��Ce leg�tur� exist� �ntre aceast� coinciden�� �i ceea ce s-a �nt�mplat ieri, S.Q.? �ntreb� Trevize.

��Legende avem destule. Mai precis, o legend�. Important� pentru societate, deoarece ea a devenit misterul nostru esen�ial�

��Mister? se mir� Trevize.

��Vreau s� spun c� nu e o �arad� sau ceva asem�n�tor. Cam a�a s-ar traduce cuv�ntul �n Galactica Standard. Are un sens mai ascuns. �nseamn� �ceva secret�; ceva anume, al c�rui �n�eles �l cunosc doar c��iva adep�i: un lucru care nu trebuie cunoscut de str�ini� Iar ieri a fost ziua aceea.

��Ce zi, S.Q.? �ntreb� Trevize mim�nd o atitudine r�bd�toare.

��Ieri a fost Ziua Zborului.

��A, da, explic� Trevize, o zi a medita�iei �i lini�tei, c�nd toat� lumea ar fi trebuit s� stea �n cas�.

��Destul de exact, �n teorie, numai c� �n ora�ele mai mari �i �n regiunile mai mondene nu se prea respect� vechile obiceiuri. Dar v�d c� �ti�i despre ce e vorba.

Pelorat, pu�in �ngrijorat din cauza aerului de iritare al lui Trevize, interveni gr�bit:

��Am auzit �i noi c�te ceva ieri, c�nd am sosit aici.

��Tocmai ieri ne-am g�sit �i noi s� sosim, f�cu Trevize sarcastic. Asculta�i-m�, S.Q. Dup� cum v-am spus, eu nu-s cadru universitar, dar a� avea de pus o �ntrebare. A�i afirmat c� ar fi vorba de un mister esen�ial, ceea ce �nseamn� c� nu poate fi divulgat str�inilor. Atunci de ce ne vorbi�i despre el? Doar suntem str�ini.

��Ave�i dreptate. Dar eu nu respect ziua asta �i nu �mp�rt�esc din tot sufletul aceast� supersti�ie. Cu toate acestea, lucrarea Doctorului J.P. a f�cut s� renasc� un sentiment pe care-l aveam de foarte mult� vreme. Miturile �i legendele nu cap�t� substan�� din nimic. Nimic nu se na�te astfel. Oric�t de �nflorite ar fi legendele, dincolo de ele trebuie s� existe un s�mbure de adev�r, iar eu a� vrea s� cunosc adev�rul care se afl� la originea legendei noastre despre Ziua Zborului.

��Putem discuta �n siguran�� despre asta? �ntreb� Trevize.

Quintesetz ridic� din umeri:

��Nu sunt sigur. Elementele conservatoare ale societ��ii noastre s-ar cutremura la a�a o idee. Totu�i, nu ele controleaz� guvernul �i nici nu l-au mai controlat �n ultima sut� de ani. Ateii sunt puternici �i ar fi �i mai puternici dac� ace�ti conservatori n-ar profita de, �i v� rog s� m� scuza�i pentru asta, de atitudinea noastr� anti-Funda�ie. �i, la urma urmei, Liga Academicienilor m� va sus�ine cu hot�r�re dac� va fi nevoie, pentru c� eu discut, la urma urmei, problema din punctul de vedere al istoriei antice.

��Prin urmare, vre�i s� ne povesti�i despre acest mister esen�ial, S.Q.?

��Da, dar mai �nt�i a� vrea s� m� asigur c� nu vom fi deranja�i �i c� nimeni nu va trage cu urechea. Avem o zical�: �Dac� trebuie s� dai ochii cu taurul nu face prostia s�-l st�rne�ti�.

Ap�s� pe butonul unui instrument aflat pe biroul lui �i spuse:

��Acum nu mai suntem �n leg�tur� cu restul lumii.

��Sigur nu suntem intercepta�i? se interes� Trevize.

��Intercepta�i?

��Asculta�i! Spiona�i! Supraveghea�i prin mijloace de ascultare sau video sau chiar ambele.

Quintesetz p�rea consternat:

��Nu se �nt�mpl� a�a ceva pe Sayshell!

��Dac� spune�i dumneavoastr� f�cu Trevize ridic�nd din umeri.

��Continua�i, v� rog, interveni Pelorat.

Quintesetz �i �uguie buzele, se a�ez� mai comod pe scaunul care sc�r��i sub greutatea lui �i-�i �mpreun� v�rfurile degetelor. Se g�ndea cum s� �nceap�. �ntr-un t�rziu zise:

���ti�i ce este un robot?

��Un robot? f�cu Pelorat surprins. Nu.

Quintesetz privi spre Trevize care cl�tin� �ncet din cap.

���i totu�i �ti�i ce e un computer.

��Bine�n�eles, spuse Trevize impacientat.

��A�adar, o unealt� mobil� computerizat�

��E o unealt� mobil� computerizat�, �l �ng�n� Trevize din ce �n ce mai iritat. Exist� nenum�rate tipuri �i nu cunosc alt� expresie generalizat� �n afar� de asta: unealt� mobil� computerizat�.

���Care arat� exact ca o fiin�� uman� se nume�te robot, termin� defini�ia S.Q. f�r� s� dea semne de sup�rare. Ceea ce distinge un robot este forma lui uman�.

��De ce form� uman�? �ntreb� Pelorat sincer surprins.

��Nu �tiu exact de ce. Reprezint� o form� total ineficient� pentru o unealt�, v� asigur, dar nu fac dec�t s� repet legenda. �Robot� e un cuv�nt vechi dintr-o limb� necunoscut� acum, de�i savan�ii sus�in c� are �n�elesul de �munc�.

��Nu cunosc vreun cuv�nt, �i exprim� Trevize scepticismul, care s� sune c�t de c�t ca �robot� �i care s� aib� leg�tur� cu �munc�.

��Nici eu n-am auzit, asta-i sigur, �l aprob� Quintesetz, dar a�a sus�in ei.

��S-ar putea s� aib� o etimologie invers�, spuse Pelorat. Obiectele acestea erau folosite �n munc�, �i s-a spus c� cuv�ntul �nseamn� �munc�. Bine, bine, dar de ce ne spune�i toate astea?

��Pentru c� pe Sayshell s-a dezvoltat o tradi�ie potrivit c�reia robo�ii au fost inventa�i �i construi�i atunci c�nd P�m�ntul era singura lume �i �ntreaga Galaxie nepopulat� i se deschidea �n fa��. Au coexistat la vremea aceea dou� tipuri de fiin�e umane: unele naturale �i altele inventate, unele din carne �i oase, iar altele din metal, unele biologice, celelalte mecanice, unele complexe, celelalte simple. Quintesetz se opri s�-�i trag� sufletul �i apoi ad�ug� r�z�nd amar: Ierta�i-m�. Mi-e imposibil s� v� vorbesc despre robo�i f�r� a cita din Cartea Zborului. Robo�ii au fost inventa�i de c�tre oamenii P�m�ntului, mai mult nu-i nevoie s� spun. Asta-i limpede ca lumina zilei.

��Dar de ce-au construit robo�i? �ntreb� Trevize.

Quintesetz ridic� din umeri:

��Cine mai �tie dup� at�ta amar de vreme? Probabil c� erau �n num�r redus �i aveau nevoie de ajutor, cu deosebire �n uria�ul efort de a explora �i popula Galaxia.

��Ideea mi se pare acceptabil�, spuse Trevize. De �ndat� ce Galaxia a fost colonizat� nu le-au mai trebuit robo�i. Am certitudinea c� ast�zi nu mai exist� unelte mobile computerizate cu form� umanoida �n Galaxie.

���n orice caz, relu� Quintesetz, dac� o simplific�m considerabil �i l�s�m deoparte nenum�ratele zorzoane poetice pe care, cinstit s� fiu, nu le prea accept, de�i lumea, �n general, pretinde c� au farmecul lor, povestea urmeaz� cam a�a: �n jurul P�m�ntului s-au dezvoltat lumi-colonii care se roteau �n jurul stelelor �i aceste colonii erau mult mai bogate �n robo�i chiar dec�t P�m�ntul. Pe lumile noi, nemodelate, robo�ii se utilizau pe scar� mai mare. De fapt. P�m�ntul s-a retras, n-a mai dorit robo�i �i s-a r�sculat �mpotriva lor.

���i ce s-a �nt�mplat? �ntreb� Pelorat.

��Lumile Exterioare erau mai puternice. Cu ajutorul robo�ilor lor, copiii au �nfr�nt �i controlat P�m�ntul-Mam�. Ierta�i-m�, dar mi-e imposibil s� nu strecor citate. Dar mai erau �i alte grupuri de pe P�m�nt, care fugiser� pe lumile lor, cu ajutorul unor nave mai perfec�ionate, capabile de c�l�torii hiperspa�iale. Ei s-au �ndreptat spre stele �i lumi �ndep�rtate, cu mult mai departe de lumile colonizate la �nceput. Au fost �ntemeiate noi colonii � de ast� dat� f�r� robo�i � unde fiin�ele umane puteau tr�i dup� pofta inimii. Acestea au fost a�a-numitele Vremuri ale Zborului, iar ziua �n care primii p�m�nteni au ajuns �n Sectorul Sayshell � adic� exact aceast� planet� � este Ziua Zborului, s�rb�torit� cu regularitate de mii de ani.

��Dragul meu prieten, se lumin� Pelorat, din ceea ce spune�i �n�eleg c� Sayshell a fost �ntemeiat chiar de oameni de pe P�m�nt.

Quintesetz se g�ndi �i avu o ezitare �nainte de a r�spunde:

��Aceasta este credin�a oficial acceptat�.

��Dar evident, remarc� Trevize, dumneavoastr� n-o accepta�i.

��Mi se pare c� �ncepu Quintesetz apoi izbucni: Of, pe toate stelele �i planetele, nu! E cu totul improbabil�, dar reprezint� dogma oficial� �i oric�t de ateu ar deveni guvernul, credin�a trebuie respectat� m�car de form�. �i, ca s� revenim la subiectul nostru, J.P., din articolul dumneavoastr� nu rezult� c� a�i cunoa�te aceast� legend� despre robo�i �i despre dou� valuri de coloniz�ri, unul cu robo�i, cel�lalt, mai mare, f�r� ei.

��N-am �tiut-o, bine�n�eles, recunoscu Pelorat. Acum am auzit-o pentru prima oar� �i, drag� S.Q., v� r�m�n etern �ndatorat c� mi-a�i spus-o. Sunt chiar uimit c� n-am g�sit nici m�car o aluzie �n vreuna dintre lucr�rile pe care le-am consultat.

��Asta dovede�te, �nt�ri Quintesetz, c�t de eficient este sistemul nostru social. E marele secret sayshellian � marele nostru mister.

��Tot ce se poate, rezum� Trevize sec. Cu toate astea, al doilea val de coloniz�ri, cel f�r� robo�i, trebuie s� se fi �ndreptat �n toate direc�iile. Cum se explic� faptul c� numai pe Sayshell se p�streaz� acest secret?

��Secretul ar putea exista �i-n alte lumi unde este la fel de bine p�zit, spuse Quintesetz. Conservatorii no�tri cred cu t�rie c� numai Sayshell a fost colonizat cu oamenii veni�i de pe P�m�nt �i c� restul Galaxiei s-a format av�nd ca plecare Sayshell. Probabil c� asta este o vorb� goal�.

��Cu timpul, aceste necunoscute secundare pot fi descifrate, socoti Pelorat. Acum, dac� avem acest punct de plecare, pot c�uta informa�ii similare pe alte lumi. Important mi se pare c� am descoperit ce �ntreb�ri trebuie s� punem, iar o �ntrebare bine formulat� este, desigur, cheia cu ajutorul c�reia putem ob�ine r�spunsul la dilema noastr�. Ce �nt�mplare fericit� c�

��Da, Janov, interveni Trevize, dar amabilul domn S.Q. nu ne-a spus toat� povestea. Ce s-a �nt�mplat cu coloniile mai vechi �i cu robo�ii lor? Tradi�iile dumneavoastr� men�ioneaz� asemenea lucruri?

��Nu �n detaliu, ci �n esen��. Oamenii �i formele umanoide nu pot tr�i �mpreun�, asta-i limpede. Lumile cu robo�i au murit. Nu erau viabile.

��Iar P�m�ntul?

��Oamenii au plecat �i s-au stabilit aici, dar probabil �i pe alte planete, de�i conservatorii n-ar agrea o asemenea p�rere.

��Dar e sigur c� nu toate fiin�ele umane au p�r�sit P�m�ntul. Doar n-o fi r�mas pustiu.

��Probabil c� nu. Nu �tiu.

��A r�mas radioactiv? �ntreb� Trevize pe nea�teptate.

��Radioactiv? f�cu Quintesetz v�dit surprins.

��Exact asta v-am �ntrebat.

��Dup� c�te �tiu eu, nu. N-am cuno�tin�� de-a�a ceva.

Trevize duse o m�n� Ia gur� �i se g�ndi o clip�, dup� care spuse:

��S.Q., s-a f�cut t�rziu, iar noi probabil c� v-am r�pit destul timp. (Pelorat f�cu un gest care ar�ta c� avea de g�nd s� protesteze, dar Trevize �i l�s� m�na pe genunchiul lui �i-l str�nse u�or, a�a c� Pelorat �n�elese �i se st�p�ni.)

��M� bucur c� v-am putut fi de folos, �i r�spunse Quintesetz.

��Chiar ne-a�i ajutat �i dac� putem face ceva pentru dumneavoastr�, v� rog s� nu v� sfii�i.

Quintesetz r�se cu amabilitate:

��Dac� �n bun�tatea sa, J.P. se va ab�ine s� men�ioneze numele meu �n leg�tur� cu misterul nostru �n vreo lucrare viitoare, m� voi considera pe deplin recompensat.

Pelorat se pomi �ndatoritor:

��V� ve�i bucura de toate onorurile pe care le merita�i �i probabil c� ve�i fi mai apreciat dac� vi s-ar permite s� efectua�i o vizit� pe Terminus �i s� r�m�ne�i poate ca profesor invitat de universitatea noastr� pe o perioad� mai �ndelungat�. Ne-am putea ocupa noi de asta. Poate c� Sayshell nu agreaz� Federa�ia, dar nu cred c-ar refuza o solicitare direct� pentru a v� permite s� veni�i pe Terminus pentru a participa, de exemplu, la un colocviu pe o tem� de istorie antic�.

Quintesetz d�du s� se ridice de pe scaun:

��Vre�i s� spune�i c� pute�i trage sfori pentru a aranja a�a ceva?

��Nici nu m� g�ndisem la asta, dar J.P. are perfect� dreptate, aprob� Trevize. Dac� ne d�m silin�a s-ar putea aranja. �i bine�n�eles, cu c�t mai satisf�cu�i ne vom declara noi de �nt�lnirea noastr�, cu at�t mai mult ne vom str�dui.

Quintesetz r�mase t�cut, apoi se �ncrunt�:

��Ce vre�i s� spune�i, domnule?

��C� ar trebui s� ne povesti�i despre Gaia, S.Q., �l l�muri Trevize.

Instantaneu, buna dispozi�ie de pe chipul lui Quintesetz se stinse.

Quintesetz r�mase ab�tut, cu privirea fixat� la obiectele de pe birou. κi trecu absent m�na prin p�rul scurt �i c�rlion�at, apoi se uit� la Trevize �i str�nse din buze, d�nd de �n�eles c� era hot�r�t s� nu spun� o vorb�.

Trevize deschise ochii mari, a�tept�nd, �i, �ntr-un t�rziu, Quintesetz spuse cu o voce chinuit�:

��Chear c� s-a f�cut t�rziu � s-a �ntunerecit.

P�n� �n momentul acela vorbise �ntr-o Galactic� impecabil�, �ns� acum cuvintele c�p�tar� forme ciudate de parc� felul sayshellian de a vorbi �mpingea �n planul doi ecua�ia lui clasic�.

���ntunericit, S.Q.?

��E aproape noapte.

Trevize �ncuviin�� cu o u�oar� �nclinare a capului:

��Am pierdut no�iunea timpului. �i acum mi s-a f�cut �i foame. Nu vre�i s� lua�i masa de sear� cu noi, S.Q.? Sunte�i invitatul nostru. Am putea, eventual, s� continu�m discu�ia noastr� despre� Gaia.

Quintesetz se ridic� nehot�r�t �n picioare. Era mai �nalt dec�t ei, dar mai �n v�rst� �i mai corpolent, astfel c� �n�l�imea nu crea impresia de for��. P�rea mai ostenit dec�t �l v�zuser� la sosire.

Clipi nervos �i spuse:

��Am uitat ce-nseamn� ospitalitatea. Sunte�i str�ini de aceast� lume �i nu se cade s� accept invita�ia dumneavoastr�. Veni�i la mine acas�, adic� �n centrul universitar. Nu-i departe �i, dac� dori�i s� ne continu�m discu�ia, o putem face sim�indu-ne mai �n largul nostru acolo dec�t aici. Singura mea p�rere de r�u este (�i p�ru pu�in st�njenit) c� nu v� pot oferi dec�t o mas� modest�. Eu �i so�ia mea suntem vegetarieni, iar dac� dumneavoastr� obi�nui�i s� consuma�i carne, nu-mi r�m�ne dec�t s� v� prezint scuze, dar asta e situa�ia.

��Mie �i lui J.P. chiar ne-ar prinde bine s� mai uit�m de obiceiurile noastre alimentare m�car o dat� pe zi. Sper c� farmecul conversa�iei cu dumneavoastr� va compensa din plin acest mic neajuns.

��V� promit un meniu interesant, indiferent cum va decurge discu�ia, spuse Quintesetz, dac� aromele �i condimentele tipice pentru Sayshell sunt pe gustul dumneavoastr�. Eu �i so�ia mea am studiat �n detaliu specificul local.

��A�tept cu ner�bdare felurile exotice pe care ni le ve�i oferi, S.Q., spuse Trevize f�r� entuziasm, de�i Pelorat p�rea pu�in �ngrijorat de aceast� perspectiv�.

Quintesetz �i conduse. Ie�ir� din birou �i merser� pe un coridor ce li se p�ru c� nu se mai sf�r�ea, pe l�ng� grupuri de studen�i �i colegi care-l salutar� pe S.Q., dar acesta nu-�i manifest� dorin�a de a-i prezenta pe �nso�itorii lui. Trevize �i d�du seama cu nepl�cere c� ceilal�i se holbau curio�i la pieptarul �i la centironul lui, care din �nt�mplare erau de culoare cenu�ie. Culorile lipsite de str�lucire �n materie de �mbr�c�minte nu erau de rigueur �n centrul universitar.

�n cele din urm� ie�ir� din cl�dire �i ajunser� �n aer liber. Era �ntr-adev�r �ntuneric �i destul de rece. De-o parte �i de alta a aleii luminate de l�mpi discrete, se profilau siluetele cenu�ii ale arborilor.

Pelorat se opri deodat� cu spatele la lumina ce se rev�rsa prin ferestrele Universit��ii �i privi spre cer.

��Minunat, spuse el. �ntr-o poezie a unuia dintre marii no�tri poe�i e un vers care vorbe�te de �str�lucirea nestematelor din 'naltul cerului Sayshell�.

Trevize contempl� �i el cerul �i spuse cu voce re�inut�:

��S.Q., suntem de pe Terminus, �i prietenul meu, cel pu�in, n-a v�zut cerul de pe alte planete. De pe Terminus se vede doar cea�a palid� �i ne�ntrerupt� a Galaxiei �i c�teva stele mai r�s�rite. A�i avea cuvinte de laud� pentru cerul de aici dac� a�i tr�i pe planeta noastr�.

���l apreciem cum se cuvine, v� asigur, �i r�spunse Quintesetz cu gravitate. Nu numai c� ne afl�m �ntr-o zon� mai pu�in aglomerat� a Galaxiei, dar �i distribu�ia stelelor era remarcabil de uniform�. Cred c� nu ve�i g�si nic�ieri �n Galaxie stele de prim� magnitudine dispuse at�t de perfect. �i nici nu sunt prea multe. Am v�zut cerul unor lumi situate �n interiorul aglomer�rii globulare �i acolo exist� prea multe stele cu str�lucire puternic�. Fur� din profunzimea cerului nop�ii �i mic�oreaz� considerabil din splendoarea lui.

��Sunt de acord cu dumneavoastr�, �l flata Trevize.

��M�-ntreb, relu� Quintesetz, dac� pute�i vedea pentagonul acela aproape regulat format din stele de str�lucire aproximativ egal�. Le numim Cele Cinci Surori. �n direc�ia aceea, pu�in deasupra �irului de arbori. Vede�i?

��V�d, spuse Trevize. Extraordinar.

���ntr-adev�r. Se spune c� simbolizeaz� succesul �n dragoste �i nu exist� scrisoare de dragoste care s� nu se termine cu un pentagon format din puncte pentru a indica dorin�a de a face dragoste. Fiecare dintre cele cinci stele reprezint� un pas �n dragoste �i avem poeme renumite care se �ntrec �n a scrie c�t mai am�nun�it fiecare etap� a erotismului. C�nd eram t�n�r, am �ncercat �i eu s� pun �n versuri acest subiect �i nici nu-mi �nchipuiam atunci c� voi ajunge s� nu m� mai intereseze Cele Cinci Surori, de�i presupun c� asta ne-a�teapt� pe to�i. Vede�i steaua mai palid� situat� aproape �n centrul celor Cinci Surori?

��Da.

��Se spune c� aceea reprezint� dragostea ne�mp�rt�it�. Exist� �i o legend� potrivit c�reia steaua a avut o str�lucire la fel de puternic� precum celelalte, dar s-a stins de durere, explic� S.Q. �i iu�i pasul.

Trevize trebui s� recunoasc� �n sinea lui c� masa se dovedise delicioas�. Se delectar� cu o nesf�r�it� varietate de arome �i condimente, cu garnituri av�nd gusturi subtile �i nea�teptate.

��Apropo, toate legumele astea care au o savoare deosebit� fac parte din regimul alimentar al �ntregii Galaxii, nu-i a�a?

��Da, bine�n�eles.

��Presupun, totu�i, c� exist� �i forme indigene de via��.

��Sigur. Planeta Sayshell avea o atmosfer� bogat� �n oxigen c�nd au sosit primii coloni�ti, deci trebuie s� fi avut forme de via��. Iar noi am p�strat unele forme indigene. Avem rezerva�ii naturale pe suprafe�e mari, unde s-au p�strat at�t flora c�t �i fauna Vechiului Sayshell.

Pelorat se �ntrista:

���n privin�� aceasta ne-a�i luat-o �nainte, S.Q. Pe Terminus, suprafa�a de uscat era redus� �i, cu regret trebuie s-o spun, mult� vreme nu s-a f�cut nici cel mai ne�nsemnat efort pentru a se conserva formele de via�� marin�, adic� cele produc�toare de oxigen. F�r� ele n-ar fi fost posibil� colonizarea. �n prezent, Terminus are o ecologie de provenien�� pur galactic�.

��Pe Sayshell, spuse Quintesetz cu m�ndrie re�inut�, via�a este conservat� cu mult� dragoste, iar aceasta constituie o tradi�ie durabil�.

Iar Trevize g�si acum prilejul pentru a relua subiectul:

��S.Q., la plecarea din biroul dumneavoastr�, mi s-a p�rut c� dorea�i s� ne oferi�i o cin� �i s� ne povesti�i despre Gaia.

So�ia lui Quintesetz, o femeie brunet�, durdulie, prietenoas�, dar destul de re�inut� �i care vorbise foarte pu�in �n timpul mesei, privi cu uimire pe cei prezen�i, se ridic� �i plec� din camer� f�r� s� scoat� un cuv�nt.

���mi pare r�u, dar so�ia mea este foarte conservatoare, �i l�muri Quintesetz �i o nelini�te�te p�n� �i cea mai nevinovat� aluzie la� la lumea asta. V� rog s-o scuza�i. Dar de ce v� intereseaz�?

��Pentru c�-i important� pentru lucrarea lui J.P.

��Dar de ce m� �ntreba�i pe mine? Discut�m despre robo�i, despre �ntemeierea Sayshellului. Ce are asta �n comun cu Gaia?

��Poate c� n-are, �i totu�i apar multe ciud��enii �n leg�tur� cu acest subiect. De ce e tulburat� so�ia dumneavoastr� c�nd aude de Gaia? De ce v� deranjeaz� pe dumneavoastr�? Unii vorbesc despre ea f�r� s�-�i fac� griji. Nu mai departe �i ast�zi ni s-a spus c� Gaia este chiar P�m�ntul �i c� a disp�rut �n hiperspa�iu din pricina r�ut��ii oamenilor.

Pe chipul lui Quintesetz trecu o umbr� de durere:

��Cine v-a spus neghiobia asta?

��O persoan� pe care-am cunoscut-o la universitate.

��Asta-i o simpl� supersti�ie.

��Deci nu face parte din dogma esen�ial� a legendelor privind Zborul?

��Nu, sigur nu. E doar o n�scocire a oamenilor obi�nui�i, lipsi�i de educa�ie.

��Sunte�i sigur? �ntreb� Trevize cu r�ceal�.

Quintesetz se rezem� �i privi absent la resturile din propria farfurie:

��Veni�i �n camera de zi. So�ia mea nu va putea s� str�ng� masa �i s� fac� ordine dac� r�m�nem s� discut�m aici despre problema asta.

��Sunte�i sigur c�-i o n�scocire? repet� Trevize dup� ce se a�ezar� �n fa�a unei ferestre care l�sa s� se vad� splendoarea cerului.

Stinser� c�teva din luminile din camer� pentru a putea contempla cerul mai �n voie. Silueta �ntunecat� a lui Quintesetz se deta�a vag �n semiobscuritate.

��Dumneavoastr� nu sunte�i siguri? �ntreb� Quintesetz. Crede�i c� orice lume se poate dizolva �n hiperspa�iu? Trebuie s� �n�elege�i c� oamenii obi�nui�i n-au dec�t o idee foarte confuz� despre ceea ce �nseamn� hiperspa�iul.

��Adev�rul e c� nici eu nu ��iu prea bine ce este hiperspa�iul, �l aprob� Trevize, cu toate c� am trecut prin el de sute de ori.

��Arunci s� m� refer la realit��i. V� asigur c� P�m�ntul, oriunde s-ar afla, nu e situat �n apropierea grani�elor Uniunii Sayshell �i c� lumea la care face�i aluzie nu e P�m�ntul.

��S.Q., dar chiar dac� nu �ti�i unde e P�m�ntul, ar trebui s� ave�i idee unde putem g�si lumea despre care vorbim. Ea se afl� sigur �n interiorul grani�elor Uniunii Sayshell. M�car at�ta lucru �tim �i noi, nu-i a�a Pelorat?

Pelorat, care ascultase cu aten�ie, tres�ri c�nd �i auzi numele �i zise:

��Golan, dac� despre asta-i vorba, �tiu unde se afl�.

Trevize se �njtoarse spre el:

��De c�nd �tii, Janov?

��Din seara asta, dragul meu. S.Q., �n drum spre locuin�a ta ne-ai ar�tat Cele Cinci Surori. Ne-ai indicat o stea mai pu�in luminoas� din centrul pentagonului. Bag m�na-n foc c� aceea este Gaia.

Quintesetz �ov�i, iar la ad�postul semiobscurit��ii, tr�s�turile chipului s�u nu l�sar� s� i se ghiceasc� sentimentele. �n cele din urm�, spuse:

��Ei bine, a�a afirm� astronomii no�tri, dar nu �n public. �n jurul acelei stele se rote�te o planet�.

Trevize se uit� admirativ la Pelorat, dar expresia de pe chipul profesorului era impenetrabil�. Trevize i se adres� lui Quintesetz:

��Atunci spune�i-ne ceva despre steaua aceea. �i �ti�i coordonatele?

��Eu? Nu, neg� el aproape violent. N-am de unde s� vi le dau. Le pute�i ob�ine de la Catedra de astronomie, de�i �mi imaginez c� nu tocmai u�or. Nu sunt permise c�l�torii spre acea stea.

��De ce nu? Doar e �n teritoriul dumneavoastr�?!

��Din punct de vedere teritorial, da. Politic, nu.

Trevize a�tept�, sper�nd ca S.Q. s� continue. C�nd se l�muri c� nu mai avea rost s� st�ruie, se ridic�:

��Profesore Quintesetz, nu sunt nici poli�ist, nici soldat, nici diplomat, nici r�uf�c�tor. N-am venit s� v� smulg informa�ii cu for�a. M� voi duce �n schimb la ambasadorul nostru, de�i o fac �mpotriva voin�ei mele. Sunt sigur c� �n�elege�i c� nu va solicit aceste informa�ii �n interes personal. Sunt �n joc interesele Funda�iei �i n-a� vrea s� provoc un incident interstelar. Cred c� nici Uniunea Sayshell nu dore�te a�a ceva.

���i ce interese are Funda�ia? �ntreb� Quintesetz tem�tor.

��Nu pot discuta acest aspect cu dumneavoastr�. Dac� nu vre�i s� vorbi�i cu mine despre Gaia, atunci vom aborda problema la nivel guvernamental �i �n aceste condi�ii, situa�ia se agraveaz� pentru Sayshell. Sayshell �i-a p�strat independen�a fa�� de Federa�ie, iar eu nu am nimic de obiectat �n aceast� privin��. N-am motive s� doresc r�ul pentru Sayshell �i nu a� vrea s� �ntreprind demersuri pe l�ng� ambasadorul nostru. De fapt, dac� a� recurge la solu�ia asta mi-a� periclita cariera, pentru c� am ordine precise s� ob�in informa�iile f�r� a transforma totul �ntr-o problem� oficial�. Prin urmare, spune�i-mi, v� rog, dac� exist� vreun motiv serios care v� interzice s� discuta�i despre Gaia. Dac� ve�i vorbi, ve�i fi arestat sau pedepsit �n alt mod? Vre�i s�-mi spune�i de-a dreptul c� n-am de ales �i c� trebuie s� m� adresez ambasadorului?

��Nu, nu, protest� slab Quintesetz, care p�rea total dezorientat. Nu m� pricep la probleme guvernamentale. Pur �i simplu nu discut�m despre lumea aceea.

��Din supersti�ie?

��Ei bine, da. Din supersti�ie! O, Cerule, cu ce sunt eu mai breaz dec�t neghiobul care v-a povestit despre Gaia c� se afl� �n hiperspa�iu, sau dec�t so�ia mea, care nici m�car nu r�m�ne �n camera unde se men�ioneaz� numele Gaiei �i care s-ar putea s� fi plecat de-acas� de team� s� nu ne loveasc�

��Tr�snetul?

��Ceva din dep�rt�ri. Iar eu, p�n� �i eu �ov�i c�nd e s�-i pronun� numele. Gaia! Gaia! Silabele nu dor! �i nu mi s-a �nt�mplat nimic. �i cu toate astea ezit. Dar crede�i-m�, v� rog, atunci c�nd v� declar pe cuv�nt de onoare c� nu cunosc coordonatele stelei din apropierea planetei Gaia. A� putea �ncerca s� le ob�in pentru dumneavoastr�, dac� v� va fi de folos, dar vreau s� v� spun c� noi nu discut�m despre lumea asta. Alung�m ideea asta din minte. V� pot spune cele c�teva lucruri pe care le �tiu ca adev�rate, �i nu simple supozi�ii, dar m� �ndoiesc c� ve�i afla altceva �n plus de la cineva de pe lumile Uniunii. �tim c� Gaia e o lume foarte veche, iar unii cred c� e cea mai veche din acest sector al Galaxiei, dar nimeni nu are certitudinea. Patriotismul ne dicteaz� s� credem c� Planeta Sayshell e cea mai veche; teama ne �ndeamn� s� credem c� e Gaia. Singura cale de a pune de acord cele dou� p�reri �nseamn� s� presupunem c� Gaia e P�m�ntul, �ntruc�t se �tie c� p�m�ntenii au �ntemeiat Sayshell. Majoritatea istoricilor consider�, dar �n sinea lor �i �n cerc restr�ns, c� Planeta Gaia a fost �ntemeiat� �n mod independent. Ei �mp�rt�esc p�rerea c� ea nu e colonia nici uneia dintre lumile Uniunii �i c� Uniunea n-a fost colonizat� de Gaia. N-am auzit s� existe consens �n ceea ce prive�te v�rsta lor, a�a c� nu se �tie care dintre ele a fost colonizat� mai �nt�i.

��P�n� aici, ceea ce �ti�i nu aduce nici un element nou, remarc� Trevize, �ntruc�t fiecare dintre p�reri are sus�in�torii proprii.

Am�r�t, Quintesetz �ncuviin�� din cap:

��A�a se pare. Abia t�rziu ne-am dat seama de existenta Gaiei. La �nceput ne-a preocupat formarea Uniunii, apoi lupta �i respingerea Imperiului Galactic, iar mai t�rziu dorin�a de a ne g�si rostul ca provincie imperial� �i de a limita puterile Viceregilor. Abia c�nd Imperiul a ajuns �ntr-o stare avansat� de dec�dere, unul dintre Viceregi, asupra c�ruia Imperiul exercita un control foarte slab, �i-a dat seama c� Gaia exista �i p�rea s�-�i p�streze independen�a at�t fa�� de provincia Sayshell, c�t �i fa�� de Imperiu. R�m�sese pur �i simplu izolat� �i tainic�, astfel c�, de fapt, nu se �tia cu nimic mai mult atunci dec�t acum. Viceregele a hot�r�t s-o cucereasc�. Nu de�inem am�nunte despre cele �nt�mplate, dar expedi�ia lui a fost zdrobit� �i s-au �ntors doar c�teva nave. Desigur, pe vremea aceea navele nu erau �ntr-o stare perfect� �i nici bine conduse. �ntreaga popula�ie de pe Sayshell a jubilat c�nd a aflat de �nfr�ngerea pe care-o suferise Viceregele, considerat opresor imperial, �i dezastrul lui a dus aproape direct la restabilirea independen�ei noastre. Uniunea Sayshell a rupt orice leg�turi cu Imperiul �i s�rb�torim �i acum aniversarea acelui eveniment de Ziua Uniunii. Aproape recunosc�tori, am dat pace Gaiei timp de-aproape un secol, dar apoi a venit vremea c�nd am devenit �ndeajuns de puternici pentru a nutri g�nduri de expansiune. De ce s� nu cucerim Gaia? Sau de ce s� nu �ntemeiem m�car o Uniune Vamal�? Am trimis flota �ntr-acolo �i a fost �i ea zdrobit�. Dup� aceea ne-am limitat la �ncerc�ri timide de a stabili rela�ii comerciale � �ncerc�ri sortite e�ecului. Gaia r�m�nea �n izolarea ei semea�� �i, dup� c�te �tiu, n-a f�cut niciodat� nici cea mai ne�nsemnat� �ncercare de a se ocupa de comer� sau de a lua leg�tura cu vreo alt� lume. Bine�n�eles c� nici n-a �ntreprins ac�iuni ostile �mpotriva nim�nui. �i apoi�

Quintesetz aprinse lumina ating�nd un buton aflat pe bra�ul fotoliului s�u.

Lui Trevize �i lui Janov nu le sc�p� expresia sardonic� de pe chipul lui c�nd relu�:

��Pentru c� sunte�i cet��eni ai Funda�iei v� aminti�i probabil de Cat�r.

Trevize ro�i u�or. �n cinci secole de existen��, Funda�ia fusese cucerit� doar o dat�. Ocupa�ia durase pu�in �i nu fr�nase ascensiunea ei spre �ntemeierea ceiui de-al Doilea Imperiu, dar bine�n�eles c� nimeni nu ezita s� aduc� vorba de Cat�r, singurul ei ocupant, atunci c�nd avea resentimente fat� de Funda�ie �i voia s�-i r�neasc� orgoliul. �i probabil c� Quintesetz aprinsese lumina (se g�ndi Trevize) pentru a putea vedea sentimentul lor de st�njeneal�.

��Da, to�i ne amintim despre Cat�r, recunoscu Trevize.

��Cat�rul, urm� Quintesetz, a domnit o vreme �ntr-un Imperiu care era la fel de mare ca Federa�ia controlat� acum de Funda�ie. Cu toate astea, nu �i-a extins st�p�nirea asupra noastr�. Ne-a dat pace. A trecut prin Sayshell o singur� dat�. A semnat un tratat de neutralitate �i o declara�ie de prietenie. Nu ne-a cerut mai mult. Eram singurii de la care n-a vrut mai mult �n zilele de dinaintea bolii care l-a silit s�-�i a�tepte sf�r�itul �i s� pun� cap�t cuceririlor. S� �ti�i c� n-a fost un om lipsit de �n�elepciune. N-a folosit for�a �n mod nes�buit, nici s�ngeros n-a fost �i, c�t a domnit, a dovedit omenie.

��Doar c-a avut inten�ii de cucerire, zise Trevize sarcastic.

��Ca �i Funda�ia, �l puse la punct Quintesetz.

Luat pe nepreg�tite, Trevize �ntreb� iritat:

��Mai pute�i s� ne spune�i ceva despre Gaia?

��Numai despre declara�ia pe care a semnat-o Cat�rul. Potrivit relat�rilor, la �nt�lnirea dintre Cat�r �i Pre�edintele Uniunii, Kallo, dup� ce �i-a semnat numele cu o �nfloritur�. Cat�rul ar fi afirmat: �Din fericire pentru voi, acest document stabile�te neutralitatea voastr� fa�� de Gaia. Nici m�car eu nu m� voi atinge de ea�.

Trevize cl�tin� din cap:

��De ce-ar fi f�cut-o? Sayshell abia a�tepta s� dob�ndeasc� statut de neutralitate, iar despre Gaia se �tia c� nu tulburase niciodat� lini�tea �i pacea vreunei lumi. La vremea respectiv�, Cat�rul pl�nuia cucerirea �ntregii Galaxii, prin urmare, ce rost avea s� z�boveasc� pentru nimicuri? Avea timp berechet s� se abat� �i asupra Sayshellului �i a Gaiei dup� ce-�i realiza planul.

��Probabil, spuse Quintesetz, dar potrivit unui martor de atunci, o persoan� demn� de �ncredere, Cat�rul a a�ezat stiloul pe mas� �i a declarat: �Nici chiar eu nu m� voi atinge de Gaia�. Vocea lui sc�zuse �i, �ntr-o �oapt� pe care n-ar fi vrut s-o aud� cineva, a ad�ugat: �din nou�.

��Zice�i c� nu era pentru urechile altora. Atunci cum de se �tie asta?

��Pentru c� stiloul s-a rostogolit �i a c�zut de pe mas� �i un sayshellian s-a apropiat �i s-a aplecat s�-l ridice, cum era normal. Urechea lui se afla l�ng� gura Cat�rului c�nd a fost pronun�at cuv�ntul �i el l-a auzit. N-a povestit nim�nui acest incident dec�t dup� moartea Cat�rului.

���i cum pute�i dovedi c� nu-i o simpl� n�scocire?

��Omul acela a avut o via�� f�r� de pat� �i nu s-ar fi cobor�t s� n�scoceasc� a�a ceva. Relatarea lui este acceptat�.

���i ce dac�?

��Cat�rul n-a venit �n Uniunea Sayshell dec�t cu acel prilej, �i nici nu s-a mai apropiat vreodat� de ea. Iar dac� pusese piciorul c�ndva pe Gaia, asta trebuie c� se �nt�mplase �nainte de apari�ia sa �n istoria Galaxiei.

��Ei bine, �i ce-i cu asta?

��Ei, bine, unde s-a n�scut Cat�rul?

��Nu cred c� �tie cineva asta, zise Trevize.

���n Uniunea Sayshell, mul�i sus�in cu t�rie c� s-ar fi n�scut pe Gaia.

��Judec�nd dup� acel cuv�nt?

��Par�ial adev�rat. Cat�rul n-a putut fi �nfr�nt, deoarece poseda calit��i mentale deosebite. Nici Gaia nu poate fi �nfr�nt�.

��Asta deocamdat�. Asta nu dovede�te c� n-ar putea fi �nfr�nt�.

��Nici m�car Cat�rul nu voia s� se apropie de ea. Cerceta�i documentele din vremea domniei lui. Descoperi�i dac� a mai fost tratat� at�t de bl�nd vreo alt� regiune precum Uniunea Sayshell. �i s� �ti�i c� nu s-a mai �ntors nici unul dintre cei care-au plecat spre Gaia cu g�ndul pa�nic de a face comer�. De ce crede�i c� �tim at�t de pu�ine lucruri despre ea?

��Atitudinea dumneavoastr� e vecin� cu supersti�ia, spuse Trevize.

��Numi�i-o cum vre�i. �nc� de pe vremea Cat�rului noi am �ters Gaia din min�ile noastre. Nu vrem ca ea s� se g�ndeasc� la noi. Ne sim�im �n siguran�� dac� socotim c� pur �i simplu ea nu exist�. S-ar putea ca guvernul s� fi ini�iat �i �ncurajat �n secret legenda potrivit c�reia Gaia a disp�rut �n hiperspa�iu cu speran�a c� oamenii vor uita c� mai exist� o stea cu numele acesta.

��Crezi c� Gaia e o lume a Cat�rilor?

��Probabil. Spre binele dumneavoastr�, v� sf�tuiesc s� nu v� duce�i acolo. Dac� o ve�i face, n-o s� v� mai �ntoarce�i. Dac� Funda�ia va �ncerca s�-�i fac� sim�it� prezen�a acolo, va dovedi mai pu�in� �n�elepciune dec�t Cat�rul. Pute�i s� comunica�i asta ambasadorului dumneavoastr�.

��Da�i-mi coordonatele, insist� Trevize, �i voi p�r�si pe dat� lumea dumneavoastr�. Voi ajunge pe Gaia �i m� voi �ntoarce.

��Le voi ob�ine, �ncuviin�� Quintesetz. Catedra de astronomie lucreaz� noaptea, desigur, �i le voi avea chiar acum, dac� voi putea. Dar vreau s� v� spun �nc� o dat� s� nu �ncerca�i s� ajunge�i pe Gaia.

��Eu vreau s� fac �ncercarea asta, �i r�spunse Trevize.

��Asta �nseamn� sinucidere, spuse Quintesetz sumbru.

JENOV PELORAT privi peisajul sc�ldat �n lumina difuz� �i cenu�ie a zorilor cu un amestec de regret �i nehot�r�re:

��Am stat cam pu�in, Golan. Lumea asta mi s-a p�rut interesant� �i agreabil�. A� fi vrut s-o cunosc mai bine.

Trevize, aflat �n fa�a computerului, ridic� ochii spre el �i z�mbi str�mb:

��Crezi c� eu n-a� vrea s� mai r�m�nem? Aici am luat trei mese excelente, de�i at�t de diferite una de alta. �i singurele femei pe care le-am v�zut abia le-am privit �n fug�, iar unele dintre ele ar�tau grozav; ei bine, exact pe gustul meu.

Pelorat str�mb� din nas:

��Of, prietene, prietene. Cu t�l�ngile acelea la pantofi �i �nve�m�ntate �n culori stridente �i neasortate �i cu genele facute-n fel �i chip. Ai b�gat de seam� cum �i picteaz� pleoapele?

���nchipuie-�i c� nu mi-a sc�pat nici un am�nunt, Janov. Te deranjeaz� chestii de suprafa��. Nu-i greu s� le faci s� se spele pe fa�� �i chiar s�-�i lepede pantofii �i straiele colorate, dac� insi�ti pu�in.

��Bine, Golan, te cred pe cuv�nt, spuse Pelorat. Eu m� g�ndeam cum s� facem ca s� ne continu�m cercet�rile privind P�m�ntul. Ceea ce ni s-a spus p�n� acum nu m� satisface; toate se bat cap �n cap � ba radia�ii, ba robo�i.

��Ba moarte, aici to�i spun acela�i lucru.

��Adev�rat, recunoscu Pelorat cu greu, dar n-avem cum s� �tim cine are dreptate. Serios, c�nd auzi tot felul de istorisiri care arunc� o p�cl� din ce �n ce mai groas� �i �n�el�toare asupra realit��ii, bine�n�eles c� te sim�i �mboldit s� explorezi �i s� descoperi ce se afl� dincolo de toate astea.

��A�a e, �l aprob� Golan. Pe toate stelele pitice din Galaxie, ai dreptate. Problema num�rul unu este, totu�i, Gaia. Dup� ce rezolv�m asta putem s� mergem pe P�m�nt sau s� ne-ntoarcem pe Sayshell pentru a sta mai mult. Dar �nt�i �i-nt�i Gaia.

Pelorat cl�tin� aprobator din cap:

��Problema prioritar�! Dac� lu�m de bun� povestea pe care ne-a spus-o Quintesetz, pe Gaia ne-a�teapt� moartea. S� mergem acolo?

���i eu stau la-ndoial�. �i-e fric�?

Pelorat ezit�, �ncerc�nd s�-�i defineasc� sentimentele. Apoi spuse simplu �i direct:

��Da. Grozav.

Trevize se roti cu scaun cu tot spre Pelorat �i vorbi rar �i ap�sat:

��Janov, n-ai nici un motiv s� participi la aventura asta. Doar s� spui o vorb� �i te debarc pe Sayshell cu bagajele personale �i jum�tate din credite. La �ntoarcere o s� te iau �i vom merge c�tre Sectorul Sirius, dac� �ii at�t de mult, �i spre P�m�nt sau unde mai vrei. Dac� n-o s� m� mai �ntorc, oamenii no�tri de pe Sayshell se vor �ngriji ca s� ajungi teaf�r pe Terminus. Nu-i nici o sup�rare dac� r�m�i aici, prietene.

Pelorat clipi m�runt din ochi �i r�mase t�cut c�tva timp. Apoi control�ndu-�i cu greu vocea, �ntreb�:

��Prietene. De c�nd ne cunoa�tem? De-o s�pt�m�n�? Nu-i ciudat c� refuz s� p�r�sesc nava? Mi-e fric�, dar vreau s� r�m�n cu tine.

Trevize f�cu un gest de nehot�r�re:

��Dar de ce? Serios, nu-�i cer s� m�-nso�e�ti.

��Nu �tiu de ce, tocmai asta m� fr�m�nt�. Poate pentru c� eu� Golan, am �ncredere �n tine. Simt c� �tii �ntotdeauna ce vrei. Voiam s� merg pe Trantor, unde probabil c� nu s-ar fi-nt�mplat nimic. Acum m-am l�murit. Tu ai insistat s� c�ut�m Gaia care sigur e un punct sensibil �n Galaxie. Tot ce se �nt�mpl� pare s� aib� leg�tur� cu Gaia. �i dac� ce �i-am spus nu te-a convins, te-am studiat c�nd l-ai obligat pe Quintesetz s�-�i dea informa�ii despre Gaia. Stra�nic l-ai mai dus de nas. Eram topit de admira�ie.

��Deci ai �ncredere-n mine.

��Da, sigur.

Mi�cat, Trevize �l str�nse u�or de bra� pe Pelorat, p�ru pu�in �ncurcat, apoi spuse:

��Janov, te rog de pe-acum s� m� ier�i dac� o s� gre�esc �i dac� o s� te trag dup� mine �n cine �tie ce necazuri.

��Vai, dragul meu prieten, ce tot vorbe�ti?! Singur am luat hot�r�rea asta, din motive personale. �i te rog s� plec�m de�ndat�. Mi-e team� ca nu cumva s� m� las cuprins de vreun acces de la�itate de care s�-mi fie ru�ine mai t�rziu.

��Cum zici tu, Janov, �i r�spunse Trevize. Plec�m c�t de cur�nd posibil, numai s� consult computerul. De data asta ne vom deplasa gravitic � direct spre spa�iu � imediat ce m� asigur c� nu exist� vreo nav� deasupra noastr�. �i pe m�sur� ce atmosfera se va rarefia, vom accelera. �n mai pu�in de-o or� vom fi �n spa�iu.

��Bine, r�sufl� u�urat Pelorat �i rupse sigiliul unui container cu cafea. Pe orificiul proasp�t deschis �ncepu s� ias� un abur aromat. Pelorat duse containerul la buze �i sorbi u�or ca s� nu se frig�.

Trevize z�mbi larg:

��Ce bine-ai �nv��at s� folose�ti inven�iile astea! Ai ajuns deja un veteran al spa�iului, Janov.

Pelorat privi atent containerul de plastic �i �ntreb�:

��Dac� acum avem nave cu c�mp gravita�ional propriu ce poate fi reglat dup� dorin��, putem folosi �i containere obi�nuite, nu?

��Fire�te, dar n-o s� reu�e�ti s�-i faci pe oameni s� renun�e la dot�rile tipice pentru o nava spa�ial�. Cum s� dovedeasc� un veteran uns cu toate alifiile c� n-are nici �n clin, nici �n m�nec� cu oamenii care n-au c�lcat �n via�a lor pe o nav� dac� bea dintr-o can� obi�nuit�? Vezi inelele acelea de pe pere�i �i de pe tavane? Vreme de mai bine de dou�zeci de mii de ani ele au reprezentat o tradi�ie, dar pe o nav� cu ac�ionare gravitic� sunt absolut inutile. �i cu toate astea, ele exist� �i pun la b�taie nava contra unei ce�ti de cafea c� veteranul va sus�ine c� se sufoc� la pornire �i se va leg�na �ncoace �i �ncolo, ag��at de inelele acelea, de parc� s-ar afla la gravita�ie zero c�nd de fapt ea este normal�, adic� unu.

��Glume�ti.

��Da, �i poate exagerez pu�in, dar iner�ia social� este prezent� peste tot, chiar �i �n progresul tehnologic. Ca dovad� inelele de pe pere�i �i containerele cu tetin�.

Pelorat �ncuviin�� cu o mi�care u�oar� din cap �i continu� s� soarb� tacticos din cafea.

���i c�nd plec�m? �ntreb� el.

Trevize �i r�spunse printre hohote de r�s:

��Te-am p�c�lit. Te-am �inut de vorb� �i nici n-ai b�gat de seam� c� am pornit. Suntem deja la o mil� deasupra planetei.

��Nu vorbe�ti serios.

��Prive�te afar� dac� nu crezi.

Pelorat f�cu �ntocmai �i exclam�:

��Dar n-am sim�it nimic.

��Nici nu trebuia.

��Nu �nc�lc�m legile? Nu trebuia s� urm�m fasciculul radio �i s� ne ridic�m �n spiral� a�a cum am f�cut-o la sosire?

��Acum nu mai avem de ce, Janov. N-o s� ne �mpiedice nimeni. Absolut nimeni.

��Dar c�nd am cobor�t spuneai c�

��Atunci era altceva. Nu s-au prea bucurat s� ne vad� venind, a�a c� vor fi �n al nou�lea cer de fericire c� plec�m.

��De ce vorbe�ti a�a, Golan? Singura persoan� care ne-a spus c�te ceva despre Gaia a fost Quintesetz, iar el ne-a implorat s� nu plec�m acolo.

��Nu te l�sa �n�elat, Janov. A f�cut-o de form�. A vrut s� fie sigur c� vom pleca spre Gaia. Janov, �i-ai exprimat admira�ia pentru felul �n care l-am convins pe Quintesetz s� ne dea informa�ii. Regret, dar nu merit at�tea laude. Chiar dac� a� fi stat ca de lemn �i tot mi-ar fi oferit informa�iile. �i, dac-a� fi �ncercat s�-mi astup urechile, ar fi �ipat ca s�-l aud.

��Golan, de ce spui asta? E-o nebunie.

��Paranoia? Da, recunosc, spuse Trevize �i se �ntoarse c�tre computer �i se concentra intens. Nu ne opre�te nimeni. Nici o nav� prin preajm� �i nici semnale de avertizare.

Se roti cu scaunul �i-l privi pe Pe�drat:

��Spune-mi te rog, Janov, tu cum ai aflat despre Gaia? �tiai despre ea �nc� de c�nd ne aflam pe Terminus. �tiai c�-i �n Sectorul Sayshell �i c� �ntr-un anume fel se numea tot P�m�nt. De unde ai auzit asta?

Pelorat se crispa:

��Dac-a� fi �n biroul meu de pe Terminus mi-a� putea consulta dosarele. N-am luat chiar totul cu mine �i sigur n-am aici fi�ele �n care am dat peste informa�ia asta.

��Mai g�nde�te-te, spuse Trevize moroc�nos. �ine seama c� �n�i�i sayshellienii nu vorbesc de bun�voie despre problema asta! �ov�ie at�t de mult c�nd cineva aduce vorba despre Gaia �nc�t e aproape sigur c�, �n realitate, ei �ncurajeaz� supersti�ia care-i face pe oameni s� cread� c� nu exist� o asemenea planet� �n spa�iul normal. De fapt, �i-a� putea spune �i altceva. Ia prive�te!

Trevize se �ntoarse c�tre computer �i-�i plimb� degetele peste senzori cu u�urin�a �i gra�ia c�p�tat� prin exerci�iu. C�nd �i plas� palmele la locul lor pe computer, sim�i pl�cuta �nv�luire ce-l cuprindea mereu la stabilirea contactului. Avu senza�ia de-acum familiar� c� o parte din voin�a lui se transmite computerului.

��Aceasta-i harta galactic�, a�a cum ar�ta ea �n memoria computerului �nainte de a ajunge pe Sayshell. O s�-�i expun por�iunea care reprezint� cerul nop�ii pe Sayshell, a�a cum l-am v�zut noi seara trecut�.

Camera se cufund� �n �ntuneric �i pe ecran ap�ru o reprezentare a cerului nop�ii.

Pelorat nu-�i putu re�ine o exclama�ie:

��La fel de frumoas� cum am v�zut-o de pe Sayshell.

��Chiar mai frumoas�, zise Trevize gr�bit. Nu apare nici o neclaritate datorat� atmosferei, norilor sau fenomenului de absorb�ie de la orizont. Acum stai pu�in s� fac o reglare.

Imaginea se mi�c� cu repeziciune d�ndu-le am�ndurora impresia, nu prea pl�cut�, c� se deplasau �i ei. Instinctiv, Pelorat se apuc� de bra�ele fotoliului ca s�-�i recapete echilibrul.

��Uite! f�cu Trevize. Recuno�ti imaginea?

��Fire�te. Acelea sunt cele Cinci Surori � pentagonul de stele pe care ni l-a ar�tat Quintesetz. Sunt inconfundabile.

���ntr-adev�r. Dar unde-i Gaia?

Pelorat clipi mirat. �n mijlocul pentagonului nu se vedea steaua mai pu�in luminoas�.

��Nu-i acolo, recunoscu el.

��Exact. Nu-i acolo. �i asta pentru c� banca de date din computer nu con�ine coordonatele ei. �i pentru c� mi se pare dincolo de orice �nchipuire ca datele s� fi fost descompletate �n sensul �sta numai pentru noi, trag concluzia c� galactografii Funda�iei care au proiectat fi�ierele computerului � �i care de altfel con�in cantit��i uria�e de informa�ii � nu �tiu de existen�a Gaiei.

��Crezi c� dac� am fi mers pe Trantor� �ndr�zni Pelorat.

��Presupun c� n-am fi aflat nimic despre Gaia. Existen�a ei este p�strat� �n cel mai ad�nc secret de c�tre sayshellieni, ba mai mult, chiar de c�tre cei de pe Gaia. Ai spus �i singur acum c�teva zile c� nu era ie�it din comun ca unele lumi s�-�i p�streze �n mod deliberat anonimatul pentru a sc�pa de plata taxelor �i de amestecul din afar�.

��De obicei, atunci c�nd cartografii �i statisticienii �nt�lnesc o asemenea lume, ea se afl� �n sectoare pu�in populate ale Galaxiei. Izolarea le permite s� r�m�n� ascunse. Gaia nu-i izolat�.

��Adev�rat. �i acesta-i un detaliu care m� face curios. S� l�s�m totu�i harta pe ecran ca s� ne minun�m de ignoran�a galactografilor no�tri, dar vreau s� te mai �ntreb o dat�: av�nd �n vedere ignoran�a dovedit� de oamenii care-ar fi trebuit s� �tie aproape totul, cum de-ai reu�it tu s� afli despre Gaia?

��Golan drag�, vreme de mai bine de treizeci de ani am str�ns mituri, legende �i istorisiri despre P�m�nt. F�r� s� am toate fi�ele �i dosarele cum crezi c-a� putea�?

��Putem �ncepe de undeva, Janov. Ai �nt�lnit referiri la Gaia �n primii cincisprezece ani de cercetare sau �n ultimii cincisprezece?

��A, dac� ne referim la perioade at�t de lungi, e vorba de ultimii cincisprezece ani.

��Mai f� un efort. S� presupunem c� �i-a� sugera c� ai aflat despre Gaia abia �n ultimii ani.

Trevize privi spre Pelorat, dar d�ndu-�i seama c� pe �ntuneric nu putea surprinde expresia de pe chipul acestuia, ridic� nivelul de iluminare al camerei. Str�lucirea cerului de noapte de pe ecran p�li considerabil. Pelorat avea o expresie �mpietrit� �i impenetrabil�.

��Ei, bine? facu Trevize.

��M� g�ndesc, r�spunse Pelorat calm. S-ar putea s� ai dreptate. N-a� b�ga m�na-n foc, dar c�nd i-am scris lui Jimbor de la Universitatea Ledbet, nu am f�cut nici o men�iune despre Gaia, de�i ar fi trebuit, �i asta s-a �nt�mplat �n� s� vedem� �n 95, adic� acum trei ani. Cred c� ai dreptate, Golan.

���i cum ai dat de informa�ia asta? �ntreb� Trevize. �ntr-o comunicare �tiin�ific�? Vreo carte? Vreo lucrare? Vreun c�ntec vechi? Cum? Hai, g�nde�te-te!

Pelorat se a�ez� mai comod �i �ncruci�a bra�ele la piept. Se ad�nci �n g�nduri �i r�mase nemi�cat. Trevize a�tepta �n t�cere.

�ntr-un t�rziu, Pelorat spuse:

���ntr-o comunicare personal�. Dar n-are rost s� m�-ntrebi de la cine era, dragul meu prieten. Nu-mi amintesc.

Trevize �i trecu m�inile peste centiron. �i le sim�ea u�or transpirate �i lipicioase din cauza acestui efort continuu de a afla ce-l interesa f�r� a-i sugera lui Pelorat ce s� spun�:

��De la un istoric? Un expert �n mitologie? Galactograf?

��Degeaba. Nu reu�esc s� fac leg�tura �ntre comunicare �i un nume.

��Poate c� nici nu exist� vreun nume.

��A, nu. Nu se poate.

��De ce? Ai fi aruncat la co� o comunicare nesemnat�?

��Cred c� nu.

��Ai primit �i a�a ceva?

��C�nd �i c�nd. �n anii din urm�, devenisem binecunoscut �n unele cercuri academice pentru pasiunea mea de colec�ionar de mituri �i legende pe o anumit� tem�, a�a c� unii dintre coresponden�ii mei erau foarte amabili �i-mi trimiteau materiale culese din surse neacademice. Uneori ele nu pot fi atribuite cuiva anume.

��Bine, dar ai primit vreodat� direct informa�ii nesemnate, trimise de cineva din afara lumii academice?

��S-a �nt�mplat �i-a�a ceva, dar foarte rar.

���i po�i fi sigur c� nu e cazul informa�iei referitoare la Gaia?

��Comunic�rile anonime ap�reau at�t de rar, �nc�t cred c� ar trebui s�-mi amintesc dac� a�a s-a �nt�mplat �n cazul �sta. Cu toate astea, nu pot sus�ine cu t�rie c� informa�ia nu a avut o surs� misterioas�. Aten�ie, �ns�, asta nu �nseamn� c� am primit-o de la un corespondent anonim.

���n�eleg. Dar r�m�ne ca posibilitate, nu?

��Cred c� da, r�spunse Pelorat f�r� chef. Dar ce importan�� are?

��Stai c� n-am terminat, spuse Trevize f�r� drept de replic�. De unde ai primit informa�ia asta, anonim� sau nu? Din ce lume?

Pelorat ridic� din umeri:

��Asta-i bun�. Crede-m� c� n-am nici cea mai vag� idee.

��Putea s� fie din Sayshell?

��Dar �i-am spus c� nu �tiu.

��Eu sugerez c� ai primit-o exact de pe Sayshell.

��Po�i s� sugerezi ce pofte�ti, dar asta nu-nseamn� c�-i adev�rat.

��Z�u? C�nd Quintesetz ne-a ar�tat steaua mai palid� din centrul celor Cinci Surori ai �tiut pe dat� c� era Gaia. Chiar tu i-ai spus asta mai t�rziu lui Quintesetz, identific�nd-o �naintea lui. ��i aminte�ti?

��Da, sigur.

��Cum de-a fost posibil? Cum de-ai recunoscut imediat c� stelu�a aceea era Gaia?

��Pentru c� �n materialul pe care l-am primit despre Gaia, ea era foarte rar numit� astfel. Se foloseau eufemisme. Unul dintre ele, care se repeta de c�teva ori, suna: �Fr��iorul celor Cinci Surori�, iar altul era �Centrul Pentagonului�. Stelei i se spunea chiar �Pentagonul 0�. C�nd Quintesetz ne-a ar�tat cele Cinci Surori �i steaua central�, mi-am amintit instantaneu de aluziile acelea.

��Mie nu mi-ai povestit despre ele.

��Nu �tiam ce �nseamn� �i nu credeam c-ar fi at�t de importante ca sa le discut cu tine, care erai� �i Pelorat avu o ezitare.

��Un nespecialist?

��Da.

��Sper c�-�i dai seama c� pentagonul celor Cinci Surori e o form� cu torul relativ�?

��Ce vrei s� spui?

Trevize r�se �n�eleg�tor:

��Of, ne�tiutor mai e�ti! Crezi c� cerul are o form� obiectiv� proprie? C� stelele sunt b�tute-n cuie? Pentagonul are forma aceasta c�nd �l prive�ti de pe lumile sistemului planetar din care apar�ine, dar numai de aici. De pe o planet� care se rote�te �n jurul altei stele, cele Cinci Surori apar altfel. Pe de o parte, le vezi dintr-un alt unghi. Pe de alt� parte, cele cinci stele ale pentagonului se afl� la distan�e diferite fa�� de Sayshell �i, v�zute din alt unghi, nu po�i detecta nici o rela�ie �ntre ele. Una sau dou� dintre stele s-ar putea situa �ntr-o jum�tate a cerului, restul �n cealalt� jum�tate. Prive�te aici.

Trevize f�cu din nou �ntuneric �n camer� �i se aplec� deasupra computerului:

��Uniunea Sayshell se compune din optzeci �i �ase de sisteme planetare populate. S� p�str�m pe loc Gaia sau, mai bine zis, punctul �n care-ar trebui s� se afle ea (�i �n timp ce spuse asta ap�ru un cerc mic �i ro�u �n centrul pentagonului format de cele Cinci Surori) �i s� ne mi�c�m ca �i c�nd am privi la �nt�mplare de pe unele dintre cele optzeci �i �ase de lumi.

Cerul avu o mi�care de transla�ie �i Pelorat clipi nelini�tit. Cercule�ul ro�u r�mase �n centrul ecranului, dar cele Cinci Surori disp�rur�. Stelele str�lucitoare din apropiere se vedeau, dar nu �n forma�ie pentagonal�. Cerul defila din nou prin fa�a ochilor lor �ntr-o mi�care continu�. Cercul ro�u r�m�nea mereu la locul lui, dar micul pentagon format din stele de aceea�i � luminozitate nu mai ap�ru. Se z�ri �nt�mpl�tor un pentagon neregulat alc�tuit din stele de str�lucire diferit�, �ns� acesta nu sem�na �n frumuse�e cu cel pe care li-l ar�tase Quintesetz.

��Te-am convins? �ntreb� Trevize. Te asigur c� nici o alt� lume �n afar� de Sistemul planetar Sayshell nu poate vedea Cele Cinci Surori grupate �ntr-un pentagon perfect.

��Poate c� imaginea v�zut� pe Sayshell a intrat �n tradi�ia celorlalte planete. �n epoca imperial� existau multe proverbe dintre care unele mai d�inuie �i toate provin din Trantor.

��C�nd Sayshell vegheaz� at�t de aprig secretul Gaiei? �i de ce ar prezenta at�ta interes pentru lumile din afara Uniunii Sayshell? De ce le-ar p�sa lor de �Fr��iorul celor Cinci Surori� dac� pe cerul lor n-ar putea vedea a�a ceva?

��Poate c� ai dreptate.

��Atunci �n�elegi c� informa�ia original� provine sigur chiar din Sayshell? �i nu de undeva din Uniune, ci precis din Sistemul planetar din care face parte planeta-capital� a Uniunii.

Pelorat protest� cl�tin�nd din cap:

��Ai demonstrat foarte conving�tor, dar nu mai �in minte am�nuntul �sta. Pur �i simplu nu-mi amintesc.

��Cu toate astea, e�ti convins c� am dreptate, nu-i a�a?

��Da.

��Mai departe� C�nd crezi c� se putea na�te legenda?

��Oric�nd. Presupun c� �n Epoca Imperial�. Are-n ea ceva antic.

��Te-n�eli, Janov. Cele Cinci Surori sunt destul de aproape de Planeta Sayshell, de aceea str�lucesc at�t de puternic. Patru dintre ele au mi�c�ri proprii mari �i nici m�car nu fac parte din aceea�i familie, astfel c� fiecare posed� propria direc�ie de deplasare. Uite ce se �nt�mpl� dac� fac harta s� defileze �napoi �n timp cu vitez� redus�.

Cercul ro�u care marca locul Gaiei r�mase din nou nemi�cat, dar pentagonul se desf�cu �ncet c�nd patru dintre stele alunecar� fiecare �ntr-o direc�ie, iar a cincea se deplas� doar pu�in.

��Prive�te, Janov, �l invit� Trevize. Ai mai zice c� a fost un pentagon regulat?

��E total deformat, recunoscu Pelorat.

��Mai vezi Gaia �n centru?

��Nu, e �ntr-o parte.

��Foarte bine. A�a ar�tau stelele �n urm� cu o sut� cincizeci de ani. Acum un secol �i jum�tate. Materialul pe care l-ai primit �n leg�tur� cu �Centrul Pentagonului� n-are sens pentru nici un sistem, nici m�car pentru Sayshell, dec�t �n contextul secolului pe care �l tr�im. Cu siguran�� c� el �i-a fost trimis din Sayshell �i asta relativ recent, probabil, �n cursul ultimilor zece ani. �i l-ai primit, cu toate c� Sayshell pare s� p�streze at�t de bine secretul.

Trevize aprinse lumina, opri computerul, astfel c� harta disp�ru, apoi se �ntoarse spre Pelorat pe care-l fix� cu o privire �ntreb�toare.

��Nu mai �n�eleg nimic, spuse Pelorat. Ce-nseamn� toate astea?

��Mai bine mi-ai spune tu. Ia ascult�! Nu �tiu cum mi-a venit ideea asta c� cea de-a Doua Funda�ie �nc� ar exista. �ineam un discurs �n timpul campaniei mele electorale. Am �ncercat s� st�rnesc interesul auditoriului, �ndep�rt�ndu-m� de la subiect cu scopul de a mai stoarce c�teva voturi de la cei indeci�i �i am spus pe un ton dramatic: �Dac� cea de-a Doua Funda�ie ar mai exista�� �i tot �n ziua aceea m-am g�ndit: Dar dac� exist� cu adev�rat? Am �nceput s� citesc c�r�i de istorie �i �n mai pu�in de-o s�pt�m�n� �mi formasem o convingere. N-am g�sit nici urm� de dovezi, dar dintotdeauna un sim� special m-a ajutat s� ajung la o concluzie corect� av�nd la dispozi�ie un v�lm�ag de specula�ii care se b�teau cap �n cap. De data asta, totu�i�

Trevize r�mase pu�in pe g�nduri, apoi urm�:

���i uite ce s-a-nt�mplat de-atunci �ncoace. Din c��i prieteni aveam, l-am ales tocmai pe Compor pentru a m� dest�inui, iar el m-a tr�dat. Dup� aceea Primarul Branno a dat ordin s� fiu arestat �i trimis �n exil. De ce �n exil c�nd putea s� m� �ntemni�eze sau s� �ncerce s� m� reduc� la t�cere prin amenin��ri? De ce mi-a dat tocmai mie o nav� de ultimul tip care s�-mi permit� s� fac o asemenea c�l�torie prin Galaxie? �i, colac peste pup�z�, de ce a insistat s� te iau pe tine la bord, suger�ndu-mi s� te ajut s� descoperi P�m�ntul?

Dar de ce am fost eu at�t de sigur c� nu trebuie s� mergem pe Trantor? Eram convins c� tu �tiai mai bine de unde s� �ncepem cercet�rile �i tu, pe nepus� mas�, apari cu lumea asta misterioas� a Gaiei despre care se dovede�te c� ai primit informa�ii �n condi�ii foarte neclare. Apoi am mers pe Sayshell, prima noastr� escal� �i, nici una nici dou�, ne-am �nt�lnit cu Compor care ne-a servit o poveste despre P�m�nt �i despre moartea acestuia. Tot el ne-a asigurat c� el se afl� �nSectorul Sirius �i ne-a �ndemnat s� mergem degrab� �ntr-acolo.

��Uite ce e, interveni Pelorat. Vrei s� sugerezi c� toate �nt�mpl�rile astea ne oblig� s� ne �ndrept�m spre Gaia, dar a�a cum singur ai spus, Compor a-ncercat s� ne conving� s� mergem �n alt� parte.

��Ca r�spuns, eu eram hot�r�t s� continu�m ceea ce ne propusesem de la �nceput �i asta din cauz� c� nu am deloc �ncredere �n omul �sta. Nu crezi c� tocmai pe asta s-a bazat el? Poate c� �n mod deliberat ne-a spus s� mergem �n alt� parte, �tiind c� n-o s� facem ceea ce ne-a sf�tuit el.

��Asta-i o simpl� impresie, bolborosi Pelorat.

��Chiar a�a? Arunci s� continu�m. Am luat leg�tura cu Quintesetz pur �i simplu pentru c� era singurul disponibil�

��Nu-i adev�rat, spuse Pelorat. Eu am recunoscut numele.

���i s-a p�rut cunoscut. N-ai citit nici o lucrare de-a lui demn� de a fi men�ionat�. De ce-�i suna familiar numele?� �n fine, a rezultat c� el citise o lucrare de-a ta �i fusese cople�it� dar c�t de adev�rat� era afirma�ia asta? Tu �nsu�i ai recunoscut c� lucr�rile tale nu-s chiar celebre. Pe l�ng� asta, t�n�ra care ne-a condus la el a adus vorba despre Gaia f�r� s-o �ntrebe nimeni, insist�nd c� se afl� �n hiperspa�iu, de parc� voia s� fie sigur� c� n-o s� uit�m. C�nd l-am �ntrebat pe Quintesetz despre Gaia, omul s-a comportat ca �i cum n-ar fi dorit s� dicut�m un asemenea subiect, dar nu ne-a dat afar�, cum era de a�teptat, de�i i-am vorbit cam nepoliticos. �n schimb, ne-a dus la el acas� �i, pe drum, s-a deranjat s� ne arate cele Cinci Surori. Ba chiar a insistat asupra stelei mai slab luminoase din centru. De ce? Nu reprezint� toate astea o extraordinar� �nl�n�uire de coinciden�e?

��Dac� le prezin�i a�a� �ndr�zni Pelorat.

��Oricum le-a� prezenta, totuna e. Nu cred �ntr-un asemenea lan� de coinciden�e.

��Atunci cum interpretezi toate astea? C� suntem manevra�i s� plec�m spre Gaia?

��Da.

��De c�tre cine?

��Nu-ncape nici o �ndoial� c� suntem manipula�i, �nt�ri Trevize. Cine poate s� influen�eze g�ndurile, s� te-mping� u�urel �ntr-o direc�ie sau alta, �i s� �ndrepte evenimentele �ntr-un sens sau altul?

��Vrei s� spui c� te referi la a Doua Funda�ie?

��Ei, ce ni s-a spus despre Gaia? C�-i de neatins. C� flotele ce pornesc �mpotriv�-i sunt spulberate. C� oamenii care-ajung acolo nu se mai �ntorc. Nici m�car Cat�rul n-a �ndr�znit s-o atace, iar Cat�rul probabil c� s-a n�scut acolo. Totul pare s� ne-arate c� Gaia este a Doua Funda�ie �i mi-am pus �n minte s� aflu dac�-i adev�rat.

Pelorat cl�tin� sceptic din cap:

��Dar dup� unii istorici, a Doua Funda�ie a oprit ascensiunea Cat�rului. Cum putea s� fie unul dintre membrii ei?

�ncrunt�ndu-se, Trevize r�mase cu privirea pierdut� �n gol, �ncerc�nd s� se l�mureasc�:

��S� ne mai g�ndim. A Doua Funda�ie �ntotdeauna a considerat c�-i important ca Galaxia s� �tie c�t mai pu�in despre ea, dorind chiar ca propria-i existen�� s� r�m�n� necunoscut�. M�car de asta suntem siguri. Vreme de o sut� dou�zeci de ani s-a apreciat c� a Doua Funda�ie disp�ruse �i asta le-a convenit de minune membrilor s�i. Totu�i, atunci c�nd am �nceput s� b�nuiesc c� ea exist� cu adev�rat, nu s-a �ntreprins nici o ac�iune. Compor �tia. A Doua Funda�ie l-ar fi putut folosi ca s� m� determine ca, �ntr-un fel sau altul, s�-mi �in gura, chiar ucig�ndu-m�. Dar n-au f�cut nimic.

��Au contribuit la arestarea ta, interveni Pelorat, dac� �ii neap�rat s� pui ceva �n seama celei de-a Doua Funda�ii. Dup� cum mi-ai spus, prin ac�iunea asta, poporul de pe Terminus nu �i-a aflat p�rerile. Cei de pe a Doua Funda�ie �i-au atins scopul f�r� violen�� �i, din punctul �sta de vedere, s-ar p�rea c� sunt urma�ii direc�i ai lui Salvor Hardin, care obi�nuia s� spun�: �Violen�a este ultimul refugiu al incompeten�ilor�.

��Dar p�str�nd secretul fa�� de popula�ia de pe Terminus n-au ob�inut mai nimic. Primarul Branno �mi �tie p�rerea �i, �n cel mai r�u caz se-ntreab� dac� nu cumva am dreptate. A�a c� acum, precum vezi, e prea t�rziu ca s� ne mai fac� vreun r�u. Pe de o parte, dac� ar fi �ncercat s� m� lichideze s-ar fi dat de gol. Pe de alta, dac� m-ar fi l�sat �n pace, tot s-ar fi dat �n vileag, pentru c� ar fi trebuit s� controleze tot Terminusul �i s� fac� pe toat� lumea s� cread� c� sunt excentric sau de-a dreptul nebun. Distrugerea carierei mele politice m-ar fi redus la t�cere de �ndat� ce-a� fi �n�eles ce �nsemna s�-mi tr�mbi�ez p�rerile peste tot. Iar acum e prea t�rziu ca s� mai �ntreprind� ceva. Primarul Branno �i-a dat seama c�-i ceva necurat la mijloc �i l-a trimis pe Compor s� m� urm�reasc� dar, neav�nd �ncredere nici �n el, s-a dovedit cea mai �ireat� dintre to�i, fiindc� a instalat un hiperreleu pe nava lui.

�n concluzie, ea �tia c� ne afl�m pe Sayshell. A�a c� noaptea trecut�, �n timp ce tu dormeai, eu am pus computerul s� transmit� un mesaj direct c�tre computerul ambasadorului Funda�iei, explic�ndu-i c� noi plec�m spre Gaia. M-am deranjat p�n�-ntr-at�t �nc�t i-am comunicat �i coordonatele. Sunt sigur c� Branno va cere o investiga�ie dac� ni se va �nt�mpla ceva r�u, iar cea de-a Doua Funda�ie nu dore�te s� atrag� aten�ia asupra ei.

��Dac� ar fi at�t de puternici �i-ar mai face griji c� atrag aten�ia Funda�iei asupra lor?

��Da, spuse Trevize ap�sat. Stau ascun�i pentru c�-�i simt sl�biciunea �i pentru c� Funda�ia a progresat din punct de vedere tehnologic mai mult dec�t ar f� putut anticipa Seldon �nsu�i. Modul discret, chiar perfid, �n care �ncearc� s� ne determine s� mergem pe lumea lor pare s� demonstreze dorin�a lor nest�p�nit� de a nu �ntreprinde nimic prin care s� atrag� aten�ia. �i dac� a�a stau lucrurile, �nseamn� c� deja au pierdut, cel pu�in par�ial, b�t�lia, pentru c� s-au deconspirat �i m� �ndoiesc c� mai pot face ceva pentru a �ndrepta situa�ia.

��Dar de ce ar proceda astfel? �ntreb� Pelorat. Dac� analiza ta este corect�, de ce ar risca �ncerc�nd s� ne atrag�? Ce vor de la noi?

Trevize �l fulger� cu privirea pe Pelorat �i se �mbujor�:

��Janov. Am un presentiment. Natura m-a �nzestrat cu darul de a ajunge la concluzii corecte chiar c�nd nu mi se ofer� multe detalii. Simt cum cre�te �n mine un fel de certitudine care-mi spune c�nd am dreptate �i asta-i ceea ce mi se-nt�mpl� acum. Ei vor ceva ce se afl� �n posesia mea � �i-l vor cu at�ta ardoare, �nc�t sunt gata s�-�i primejduiasc� propria existeri��. Nu �tiu despre ce este vorba, dar trebuie s� aflu, pentru c� dac� lucrurilestau a�a �i prezint� importan��, atunci vreau s� folosesc atuul �sta pentru a ob�ine ceea ce simt eu c� merit�. (Ridic� u�or din umeri.) Prietene, acum c�nd te-ai convins c�t de nes�buit sunt, mai vrei s� mergi cu mine?

���i-am spus c� am �ncredere �n tine. Nu mi-am schimbat p�rerea, �i r�spunse Pelorat.

Complet u�urat, Trevize izbucni �ntr-un r�s eliberator:

��Minunat! �i asta pentru c� simt c� �i tu e�ti, din motive care-mi scap�, de ne�nlocuit �n toat� �ncurc�tura asta. Janov, �n concluzie vom porni spre Gaia, cu vitez� maxim�. �nainte!

Primarul Harla Branno ar�ta cu mult peste v�rsta ei real�. Nu p�rea �ntotdeauna at�t de b�tr�n� ca acum. O fr�m�ntau at�tea g�nduri �nc�t uitase cu totul s� se priveasc� �n oglind�, iar acum, �n drum spre sala h�r�ilor, �i z�rise �nt�mpl�tor chipul reflectat de o fereastr�. Abia a�a �n�elese pe deplin c�t de r�v�it� �i era �nf��i�area.

Oft�. Se sim�ea sleit� de puteri. De�inea func�ia de Primar de cinci ani �i vreme de doisprezece ani �nainte de asta fusese adev�ratul creier care condusese Funda�ia din umbra liderilor oficiali. Totul se petrecuse �ntr-o atmosfer� calm�, pres�rat� de succese, dar ea avea un sentiment de sf�r�eal�. Se �ntreb� cum ar fi fost via�a ei dac� ar fi avut parte doar de �ncordare, e�ecuri �i dezastre.

Din punct de vedere personal nu-i mersese chiar r�u, hot�r� ca. Pu�in� ac�iune ar mai fi �nviorat-o. Sentimentul acut c� nu putea �ntreprinde nimic �i c� trebuia s� a�tepte o obosea cel mai mult.

De asemenea, o rodea ideea c� Planul Seldon func�iona perfect �i c� de aceasta se ocupa a Doua Funda�ie. De�i de�inea cu autoritate fr�iele puterii pe Funda�ie (de fapt Prima Funda�ie, dar nimeni nu mai f�cea efortul de a ad�uga adjectivul acesta) ea era doar purtat� de val.

Istoria nu va consemna prea multe despre ea. Se afla �n cabina de comand� a unei nave spa�iale care era manevrat� din exterior.

P�n� �i Indbur al III-lea, care administrase Funda�ia p�n� la catastrofala ei capitulare �n fa�a Cat�rului, f�cuse ceva. El m�car se pr�bu�ise.

Dar Primarul Branno n-avea nici o �ans� s� �ntreprind� ceva care s� intre �n istorie dac� Golan Trevize, acest Consilier nesocotit, acest paratr�snet, nu-�i va duce misiunea la bun sf�r�it.

�nc� ad�ncit� �n g�nduri sumbre, privi harta care nu era o structur� oferit� de un computer modern, ci o aglomerare de lumini care �nf��i�au o imagine holografic� a Galaxiei. De�i nu putea fi f�cut� s� se mi�te, s� se roteasc�, s� se dilate sau s� se contracteze, privitorul avea posibilitatea s� se deplaseze �n jurul ei pentru a o cerceta din orice unghi.

O mare sec�iune a Galaxiei, probabil o treime (cu excep�ia miezului, care era �t�r�mul nim�nui�) se lumin� �n ro�u c�nd atinse un contact. Aceasta era Federa�ia Funda�iei, adic� cele peste �apte milioane de lumi locuite aflate sub conducerea ei �i a Consiliului � cele �apte milioane de lumi cu drept de vot �i reprezentate �n Parlamentul Lumilor, care dezb�tea probleme de importan�� minor�, apoi vota �i niciodat�, nici m�car �nt�mpl�tor, nu se ocupa de lucruri capitale.

Mai ap�s� un contact �i, ici �i colo, marginile Federa�iei c�p�tar� o culoare roz deschis. Sferele de influen��! Acestea nu erau teritorii ale Funda�iei, ci regiuni care, de�i independente cu numele, n-ar fi �ndr�znit s� se opun� vreunei ac�iuni a Funda�iei.

Branno considera c� nici nu se punea problema ca vreo for�� din Galaxie � fie chiar a Doua Funda�ie, s� se �mpotriveasc� Funda�iei, fiind sigur� c� dac� dorea, Funda�ia putea s�-�i mobilizeze �ntreaga flot� compus� din nave ultramoderne �i s� �ntemeieze al Doilea Imperiu.

Trecuser� �ns� doar cinci secole de la conceperea Planului care stabilise c� vor fi necesare zece secole p�n� la constituirea celui de-al Doilea Imperiu �i a Doua Funda�ie se �ngrijea de respectarea Planului. Primarul cl�tin� cu triste�e din cap. Dac� Funda�ia ar �ncerca vreo ac�iune, ea ar fi sortit� e�ecului. Cu toate navele ei irezistibile, orice ac�iune ar da gre�.

Asta dac� Trevize, paratr�snetul Funda�iei, nu atr�gea asupra sa fulgerul celei de-a Doua Funda�ii �i astfel s� se poat� ajunge la sursa lui.

κi roti privirea. Unde era Kodell? Nu alesese bine momentul pentru a �nt�rzia.

Kodell intr� cu pa�i vioi, z�mbitor, de parc� i-ar fi auzit g�ndul. Cu musta�a lui sur� �i cu tenul bronzat ar�ta ca un bunicu�. Un bunicu� sf�tos, care nu p�rea b�tr�n. La urma urmei, era cu zece ani mai t�n�r dec�t Branno.

Cum de nu se z�reau pe fa�a lui urmele �ncord�rii? Cei cincisprezece ani ca Director al Siguran�ei nu l�saser� urme de ne�ters pe chipul lui?

Kodell �i aplec� capul u�or �n fa�� �n semn de salut obligatoriu �nainte de a �ncepe discu�ia cu Primarul. Acest ceremonial era o tradi�ie ce d�inuia de pe vremea nefericit� a Indburilor. Aproape toate se schimbaser�, �ns� eticheta r�m�sese aceea�i.

��Regret �nt�rzierea, Primare, dar ecourile arest�rii lui Trevize au �nceput s�-�i croiasc� loc prin min�ile anesteziate ale Consilierilor.

��Da? f�cu Primarul cu nep�sare. Anticipezi cumva o revolu�ie de palat?

��Nici vorb� de-a�a ceva. Control�m situa�ia. Dar va ie�i cu t�r�boi.

��Las�-i s� fac� t�r�boi. A�a se vor sim�i mai bine, iar eu� eu o s� stau deoparte. Presupun c� opinia public� va fi, �n general, de partea mea.

��Cred c� da. Mai ales pe Terminus. Nu cred c� celor din afara Terminusului le pas� ce i se �nt�mpl� unui Consilier care a luat-o pu�in razna.

��Mie-mi pas�.

��Aha. Ve�ti noi?

��Liono, spuse Primarul. Spune-mi tot ce �tii despre Sayshell.

��Nu-s carte ambulant� de istorie, �i r�spunse Liono Kodell z�mbind.

��Nu vreau istorie. Adev�rul. De ce este Sayshell independent? Uite-aici. (Ar�t� spre por�iunea ro�ie de pe harta holografic� �i undeva, �n interiorul spiralelor, se vedea o zon� alb�. �nconjurat� din toate p�r�ile, aproape �nghi�it�, �i cu toate astea, reprezentat� prin alb.) Harta nici n-arat� m�car ro�ul care semnific� un aliat loial.

Kodell ridic� neputincios din umeri:

��Oficial nu ne e aliat �i problema loialit��ii nu se pune, �ns� nu ne-a creat niciodat� probleme. Are o pozi�ie de neutralitate.

���n regul�. Atunci prive�te aici. (�i Branno atinge un buton. Culoarea ro�ie cuprinse �i alte regiuni, acoperind practic jum�tate din Galaxie.) Acesta era teritoriul cucerit de Cat�r la vremea mor�ii lui. Dac� te ui�i mai atent, vei vedea Uniunea Sayshell. Complet �nconjurat�. E singura enclav� pe care Cat�rul a l�sat-o liber�.

��Era neutr� �i pe vremea aceea.

��Cat�rul nu prea respecta neutralitatea.

��Se pare c� a f�cut-o �n cazul de fa��.

��Se pare. Dar ce reprezint� Sayshell?

��Nimic! spuse Kodell. Crede-m�, Primare, va fi a noastr� c�nd vom dori.

��Sigur? �i totu�i nu-i a noastr�.

��Nici nu sim�im nevoia ei.

Branno se a�ez� greoi pe un scaun �i, trec�ndu-�i m�na peste butoane, stinse reprezentarea Galaxiei.

��Cred c� acum vrem s� fie a noastr�.

��N-am �n�eles.

��Liono, l-am trimis pe Consilierul acela neghiob pe post de paratr�snet. Am sim�it c� a Doua Funda�ie �l va considera un pericol mai mare dec�t e de fapt �i va ignora Funda�ia o vreme. Socoteam c� tr�snetul �l va lovi pe el �i astfel vom vedea de unde pleac�).

��Da, Primare!

��Inten�ia mea era ca el s� mearg� pe Trantor s� cotrob�ie prin ceea ce a mai r�mas �ntreg din Bibliotec� �i s� caute dovezi despre existen�a P�m�ntului. Dac�-�i aminte�ti, unii mistici sus�in c� asta-i lumea pe care-�i are originea umanitatea, ca �i cum, dac� ar fi adev�rat, ar mai prezenta vrea importan��. Nu se poate ca cea de-a Doua Funda�ie s� nu-�i fi dat seama ce caut� el �n realitate �i sigur �l urm�re�te.

��Dar nu s-a dus pe Trantor.

��Nu. Cu totul surprinz�tor, a ajuns pe Sayshell. De ce?

��Nu �tiu. Dar te rog s�-l ier�i pe copoiul b�tr�n a c�rui �ndatorire este s� pun� totul la �ndoial� �i spune-mi cum de-ai aflat c� el �i Pelorat au ajuns pe Sayshell. �tiu c�-�i raporteaz� Compor orice mi�care a lui Trevize, dar c�t de mult ne putem �ncrede �n Compor?

��Hiperreleul ne confirm� c� nava lui Compor a cobor�t pe Planeta Sayshell.

��Ne�ndoielnic, dar e�ti sigur� c� Trevize �i Pelorat se afl� tot acolo? Poate c� Munn Compor s-a dus pe Sayshell m�nat de interese personale �i nu �tie sau nici nu-i pas� unde-s ceilal�i.

��Dac� vrei s� �tii, ambasadorul nostru de pe Sayshell ne-a informat despre sosirea navei pe care se aflau Trevize �i Pelorat. Nu pot crede c� nava a ajuns acolo f�r� ei. �n plus, Compor raporteaz� c� a discutat cu ei �i, dac� punem la �ndoial� afirma�ia lui, am primit alte rapoarte care semnaleaz� prezen�a lor la Universitatea Sayshell, unde s-au consultat cu un istoric ne�nsemnat.

��La mine n-a ajuns nici una din informa�iile astea, spuse Kodell calm.

Branno pufni u�or:

��Nu-i cazul s� te sim�i ofensat. M� ocup personal de problema asta, iar acum e�ti �n posesia acestor informa�ii f�r� �nt�rziere prea mare. Ultimele ve�ti le-am primit de la ambasador. Paratr�snetul nostru �si continu� drumul. A stat pe Sayshell dou� zile, apoi a plecat. Se �ndreapt� spre alt sistem planetar, situat la aproximativ zece parseci dep�rtare. A dat numele �i coordonatele galactice ale destina�iei lui, iar ambasadorul ni le-a transmis cu promptitudine.

��Avem raportul de la Compor care s� confirme aceste informa�ii?

��Compor a raportat �naintea ambasadorului c� Trevize �i Pelorat au plecat de pe Sayshell. Compor nu a descoperit �nc� destina�ia lui Trevize. E de presupus c�-l va urm�ri.

��Ne scap� motivele acestei plec�ri, spuse Kodell. (κi v�r� o pastil� �n gur� �i, g�nditor, �ncepu s-o sug�:)

��Ce-a c�utat Trevize pe Sayshell? De ce-a plecat de-acolo?

���ntrebarea care m� fr�m�nt� cel mai mult este: Unde? Unde a plecat?

��Primare, ai afirmat c� a comunicat ambasadorul numele �i coordonatele destina�iei. Vrei s� zici c� l-a min�it pe ambasador? Sau c� ambasadorul ne minte?

��Chiar dac� am presupune ca toat� lumea spune adev�rul �i nimeni n-a �n�eles gre�it, a ap�rut un nume care m� intereseaz�. Trevize l-a anun�at pe ambasador c� pleac� spre Gaia. Asta se scrie G-A-I-A. Trevize l-a scris cu mare grij�.

��Gaia? se mir� Kodell. N-am auzit de ea.

��Serios? Nu m� mir deloc, spuse Branno �i ar�t� spre locul �n care p�n� nu demult se aflase harta. Pot localiza �ntr-o clip� orice stea �n jurul c�reia se rote�te o lume locuit�, precum �i multe stele importante cu sisteme nepopulate. Dac� manevrez comenzile cum se cuvine, pot eviden�ia peste treizeci de milioane de stele: una c�te una, �n pereche sau �n aglomer�ri. Exist� posibilitatea de a le face s� apar� �n cinci culori diferite, c�te una sau toate-odat�. Dar pe harta asta nu pot localiza Gaia. Potrivit acestei h�r�i, Gaia nu exist�.

��Pentru fiecare stea prezentat�, exist� alte zece mii pe care harta nu le arat�, o l�muri Kodell.

��De acord, dar stelele pe care nu le arat� nu au planete locuite �i de ce-ar dori Trevize s� ajung� pe o planet� nelocuit�?

��Ai �ncercat prin Computerul Central? Are listate toate cele trei sute de miliarde de stele galactice.

��A�a mi s-a spus �i mie, dar crezi c� le are? Am�ndoi �tim foarte bine c� sunt sute de planete nelocuite care-au sc�pat inventarierii pe toate h�r�ile noastre, �ncep�nd cu cea de-aici �i termin�nd cu cea din Computerul Central. Gaia e ne�ndoielnic una dintre acestea.

Vocea lui Kodell r�mase calm�, chiar consolatoare:

��Primare, probabil c� n-ai de ce s� te nelini�te�ti. Presupun c� Trevize a pornit �n c�utarea zilei de ieri sau ne minte �i c�, de fapt, nici nu exist� vreo stea cu numele de Gaia, sau cu coordonatele pe care ni le-a transmis. �ncearc� s� ne pun� pe o pist� gre�it�, mai ales c� s-a �nt�lnit cu Compor �i �i-a dat seama c� l-am pus sub urm�rire.

��Cum s� ne pun� pe-o pist� gre�it�? Compor tot �l va urm�ri. Nu, Liono, m� g�ndesc la altceva, care poate da na�tere unor necazuri de ne�nchipuit. Ascult� (F�cu o pauz�, apoi continu�:) Camera aceasta este ecranat�, Liono. Te rog s� �n�elegi asta. Nimeni nu poate trage cu urechea, a�a c� spune tot ce-ai de spus. Voi vorbi �i eu f�r� ocoli�uri. Dac� accept�m informa�ia, aceast� planet� numit� Gaia este situat� la zece parseci distan�� de Planeta Sayshell �i, prin urmare, face parte din Uniunea Sayshell. Uniunea este o por�iune explorat� a Galaxiei. Toate sistemele ei stelare, locuite sau nu, se reg�sesc �n documente, iar cele locuite sunt cunoscute �n detaliu, �n afar� de Gaia. Nimeni n-a auzit de ea, pentru c� nu apare pe nici o hart�. Adaug� la asta faptul c� Uniunea Sayshell �i men�ine un ciudat statut de independen�� fa�� de Federa�ia Funda�iei �i c� s-a bucurat de acela�i privilegiu �i fa�� de fostul regat al Cat�rului. E independent� �nc� de la pr�bu�irea Imperiului Galactic.

���i ce-nseamn� asta? �ntreb� Kodell prudent.

��Cele dou� aspecte pe care le-am enumerat sunt sigur legate unul de altul. Sayshell �ncorporeaz� un sistem planetar total necunoscut �i nu poate fi atins. �ntre ele exist� o leg�tur�. E clar c� Gaia se ap�r� singur�. Are grij� ca nimeni s� nu �tie de existen�a ei. �n afar� de vecinii din imediata apropiere pe care-i protejeaz�, astfel �nc�t ei s� nu poat� fi cuceri�i de puteri din afar�.

��Primare, vrei s� insinuezi c� Gaia este b�rlogul celei de-a Doua Funda�ii?

��Insinuez c� s-ar cuveni s� investig�m Gaia.

���mi dai voie s� m� refer la un am�nunt ciudat care cu greu ar putea fi explicat prin aseast� teorie?

��Te rog.

��Dac� Gaia este, de fapt, a Doua Funda�ie �i dac� vreme de-at�tea secole s-a ap�rat �mpotriva intru�ilor protej�nd Uniunea Sayshell care-a devenit un scut �i o pav�z� pentru ea, �i dac� a �mpiedicat p�n� �i r�sp�ndirea ve�tilor despre propria existen��, de ce s-a ridicat dintr-o dat� valul acesta care-o �nv�luia �n mister? Trevize �i Pelorat au plecat de pe Terminus �i, cu toate c� i-ai �ndemnat s� se duc� spre Trantor, s-au �ndreptat imediat spre Sayshell, iar acum spre Gaia. Pe l�ng� asta, acum po�i s� te g�nde�ti la Gaia �i s� apreciezi situa�ia. De ce nu te �mpiedic� nimeni s� faci asta?

Primarul Branno l�s� capul �n jos �i r�mase t�cut� mult timp. �ntr-un t�rziu, spuse:

��Nu-mi dau seama cum, dar Consilierul Trevize a r�scolit totul. A �ntreprins sau �ntreprinde ceva care va pune �n pericol Planul Seldon.

��Imposibil, Primare.

��Cred c� po�i g�si lipsuri oriunde. Nici m�car Hari Seldon n-a fost perfect. Planul are undeva o fisur� �i Trevize a descoperit-o din �nt�mplare, �i nici m�car nu �tie asta. Trebuie s� afl�m ce se �nt�mpl�. De aceea ne vom deplasa la fa�a locului.

De data aceasta Kodell lu� o �nf��i�are serioas� �i grav�:

��Nu lua hot�r�ri de una singur�. Nu trebuie s� facem vreo mi�care f�r� a o justifica perfect.

��M� crezi nebun�, Liono? N-am de g�nd s� declan�ez un r�zboi. Nu voi trimite o for�� expedi�ionar� care s� ocupe Gaia. Vreau numai s� m� aflu la fa�a locului sau �n apropiere. �n�elegi? Liono, mi-e lehamite s� discut cu cei de la Ministerul Ap�r�rii, pe care-i consider total anchiloza�i �i ridicoli dup� o sut� dou�zeci de ani de pace, dar cred c� pe tine nu te deranjeaz� prea tare asta. Te rog s� afli doar c�te nave de lupt� se afl� �n apropiere de Sayshell. A, �i dac� putem s� facem ca manevrele lor s� nu arate a mobilizare, ci s� par� absolut normale.

��La aceste vremi de pace sigur nu sunt multe nave �n zon�, dar o s� m� interesez.

��Ar fi suficiente chiar dou� sau trei nave, mai ales dac� una e din clasa Supernova.

��Ce dore�ti s� faci cu ele?

��A� vrea ca ele s� se apropie c�t pot de mult de Sayshell, bine�n�eles, f�r� s� provoace vreun incident �i le-a� mai vrea aproape una de alta pentru a-�i oferi sprijin reciproc.

���i ce rost au manevrele astea?

��Flexibilitate, adic� s� poat� ataca �i lovi oric�nd �n caz de nevoie.

��S� loveasc� a Doua Funda�ie? Dac� Gaia a reu�it s� r�m�n� izolat� �i neatins� pe vremea Cat�rului, sigur va rezista �i acum �n fa�a c�torva nave.

Cu ochii dintr-o dat� foarte vii, �n care p�reau c� se reflect� str�fulger�ri de b�t�lii cosmice, Branno spuse:

��Prietene, �i-am spus c� nimeni �i nimic nu-i infailibil. Nici m�car Hari Seldon. C�nd a perfec�ionat Planul nu putea s� nu r�m�n� un om al timpului s�u. A fost matematician pe vremea pr�bu�irii Imperiului, c�nd tehnologia tr�gea s� moar�. Prin urmare, nu putea atribui un rol foarte �nsemnat progresului tehnologic. Gravitica, de exemplu, reprezint� o direc�ie cu totul nou� pe care a luat-o progresul �i el n-ar fi putut s� anticipeze a�a ceva. �i mai sunt �i altele.

��Poate c� �i Gaia a progresat.

���n starea ei de izolare? S� fim serio�i. �n cadrul Federa�iei Funda�iei exist� zece cvadrilioane de fiin�e umane, dar pu�ine dintre ele se pot considera creatoare de progres tehnologic. O lume singur�, izolat�, nu poate realiza lucruri mari. Navele noastre vor avansa, iar eu voi fi cu ele.

��Poftim? Primare, ce vrea s�-nsemne asta?

��O s� merg eu �ns�mi cu navele care se vor grupa la grani�a cu Sayshell. Vreau s� controlez situa�ia.

Kodell r�mase o clip� cu gura c�scat�. �nghi�i cu greu �i icni �ncerc�nd s�-�i revin� din surpriz�:

��Primare, nu� nu-i o hot�r�re �n�eleapt�.

Nim�nui �n afar� de Kodell nu i-ar fi sc�pat o remarc� at�t de t�ioas�.

���n�eleapt� ori nu, se enerv� Branno, a�a o s� fac. M-am s�turat de Terminus �i de ne�ncetatele b�t�lii politice, de luptele intestine, de alian�ele care se fac �i se desfac mereu, de tr�d�ri �i de vicle�uguri. Am tr�it �aptesprezece ani �n mijlocul lor �i acum vreau s� mai fac �i altceva � orice altceva. Acolo, departe, �i spun�nd aceasta flutur� m�na spre cer, se poate schimba �ntreaga istorie a Galaxiei �i vreau s� joc �i eu un rol important.

��Primare, dar nu te pricepi defel la astfel de lucruri.

��Dar cine se pricepe? (Se ridic� greoaie de pe scaun.) Dup� ce-mi vei aduce informa�iile despre nave �i de �ndat� ce punem la punct mersul �nainte al neroadelor afaceri interne, voi pleca. �i �nc� ceva, Liono. S� nu cumva s�-ncerci vreo manevr� ca s� m�-mpiedici s�-mi duc hot�r�rea p�n� la cap�t, pentru c� fac uitat� prietenia care ne leag� �i te distrug. �nc� mai pot face at�ta lucru.

Kodell d�du din cap aprobator:

���tiu c� po�i, Primare, dar �nainte de a lua hot�r�rea asta, �ndr�znesc s� te rog s� te mai g�nde�ti la for�a Planului Seldon. Ceea ce vrei s� faci poate �nsemna sinucidere.

��Nu-mi fac eu griji din pricina asta, Liono. Planul a gre�it �n ceea ce-l privea pe Cat�r, pe care nu l-a putut anticipa, �i un asemenea prim e�ec nu-l exclude pe al doilea.

��Bine-atunci, oft� Kodell, dac� e�ti chiar at�t de pornit�, ��i voi oferi loialitatea �i tot sprijinul meu.

��Foarte faimos. A� dori �ns� ca aceast� ultim� remarc� s� vin� din ad�ncul inimii tale, altfel� �i dac� o s� �ii minte vorbele astea, pot pleca lini�tit� spre Gaia. �nainte!

SURA NOVI p�i �n camera de comand� a navei mici �i destul de demodat� pe care Stor Gendibal o conducea str�b�t�nd parsec dup� parsec, efectu�nd din c�nd �n c�nd c�te un Salt.

Novi ie�ise de cur�nd din camera de baie, unde uleiurile aromate, aerul fierbinte �i apa, de�i dr�muit� cu zg�rcenie, �i �mprosp�taser� trupul. Era �nf�urat� �ntr-un halat pe care �i-l �inea str�ns cu o pudicitate exagerat�. P�rul �i era uscat, �ns� nepiept�nat. Cu o voce sc�zut� zise:

��St�p�ne?

Gendibal ridic� ochii de pe harta afi�at� de computer:

��Da, Novi?

��Eu a fi �nc�rcat� de triste�e� (Se opri �i apoi spuse rar:) Iart�-m� c� te deranjez, St�p�ne (apoi alunec� din nou �n dialectul hamish), dar eu a fi pierdut hainele.

���mbr�c�mintea? (Gendibal o privi o clip� ne�n�eleg�nd despre ce era vorba, apoi avu mustr�ri de con�tiin�� �i se ridic� �n picioare).

��Novi, mi-a ie�it din minte. Trebuiau sp�late �i le-am pus �n ma�ina de cur��at. Sunt acolo, curate, uscate, �mp�turite �i te a�teapt�. Trebuia s� le scot �i s� le las la vedere. Am uitat cu totul de ele.

��N-am vrut s� s� te sup�r.

��N-ai sup�rat pe nimeni, �i r�spunse Gendibal u�or amuzat. Uite, c�nd termin�m, m� voi �ngriji s� ai multe haine � toate noi �i �n pas cu moda. Am plecat �n mare grab� �i nu m-am g�ndit s� mai iau �i alte ve�minte, dar nu-i nimic, Novi. Suntem numai noi doi �i vom mai r�m�ne o vreme �mpreun� �n spa�iul �sta str�mt. Nu-i nevoie s� fii� s� fii at�t de preocupat� de treaba asta� F�cu un gest imprecis cu m�na dar observ� brusc privirea ei �ngrozit� �i se g�ndi: La urma urmei e o fat� de la �ar� cu obiceiuri ad�nc �nr�d�cinate; probabil c�-i obi�nuit� s� aud� tot felul de vorbe � dar s� fie �mbr�cat�.

Apoi se ru�in� de cele g�ndite �i se bucur� c� ea nu era �nc� ��nv��at� ca s�-i poat� descifra g�ndurile.

��S� �i le-aduc?

��O, nu, St�p�ne. Asta n-a fi treaba pentru tine. �tiu unde s� le g�sesc.

Mai t�rziu o v�zu �mbr�cat� �i cu p�rul piept�nat. Avea un aer de sfiiciune �i modestie.

��Mi-e ru�ine, St�p�ne, c� m-am purtat necuviincios. Trebuia s� le caut singur�.

��Las� asta, �ncerc� Gendibal s� fac� uitat� �nt�mplarea. Faci progrese la limba galactic�, Novi. Prinzi foarte repede limbajul �nv��a�ilor.

Novi nu-�i putu re�ine un z�mbet. N-avea din�ii perfect regula�i �ns� acest mic defect nu r�pea din dr�g�l�enia �i iluminarea chipului atunci c�nd se auzea l�udat�, socoti Gendibal. κi zise c� asta se datora faptului c� �i pl�cea s� fie �ncurajat� �i apreciat�.

��Hamishii se vor distra pe socoteala mea c�nd o s� m�-ntorc acas�, spuse ea. Or s� spun� c� eu a fi� suntcioplitoare de cuvinte. A�a le zic ei celor care vorbesc ciudat. Nu le prea place.

��Novi, m�-ndoiesc c� te vei �ntoarce printre hamishi. Sunt sigur c� ��i vei g�si locul �n complex � �ntre �nv��a�i, vreau s� spun, dup� ce ispr�vim.

��A� vrea s� se-nt�mple asta, St�p�ne�

��Cred c� nu te superi dac� te rog s� mi te adresezi cu �Orator Gendibal�: sau simplu� A, nu �ndr�zne�ti, f�cu el, ca r�spuns la atitudinea ei de protest. Bine, cum vei.

��Nu se cade, St�p�ne. Dar a� vrea s� te-ntreb c�nd voi�i termina.

Gendibal cl�tin� nesigur din cap:

��Cine �tie? Acum, de exemplu, trebuie s� ajung undeva c�t de repede se poate. Nava asta, care e foarte, bun� pentru clasa ei, n-are vitez� prea mare �i acest �c�t de repede se poate� nu-i at�t c�t a� vrea eu. Vezi tu (�i f�cu un gest c�tre computer �i c�tre h�r�ile risipite pe mas�), trebuie s� calculez rute pentru a traversa spa�ii uria�e, dar computerul are puteri limitate �i nici eu nu m� pricep perfect s� fac calcule.

��Trebuie s-ajungi acolo repede pentru c� suntem �n pericol?

��Ce te face s� crezi c� suntem �n pericol?

��Pentru c� te privesc uneori c�nd cred c� nu m� bagi �n seam� �i chipul t�u pare� nu �tiu cum s� spun. Nu tem�tor, sau �nsp�im�ntat, dar nici a�tept�ndu-te la lucruri bune.

��Preocupat, o ajut� Gendibal.

��Pari� �ngrijorat. Asta e cuv�ntul?

��Depinde. Ce �n�elegi prin �ngrijorare, Novi?

��Ar��i de parc� �i-ai spune mereu: �Care este urm�torul pas �n problema asta complicat�?�

Gendibal r�mase �nm�rmurit:

��Asta �nseamn� ��ngrijorat�, dar po�i s� cite�ti asta pe fa�a mea, Novi. La Palatul �nv��a�ilor am mare grij� s� nu le ofer celorlal�i prilejul de a-mi citi pe chip sentimentele, dar cred c� acum, de c�nd sunt singur � cu tine vreau s� spun � pot s� m� relaxez �i s� m� port normal. �mi pare r�u dac� asta te-a f�cut s� suferi �n vreun fel. O s� �ncerc s� m� controlez mai bine dac� e�ti at�t de sim�itoare. Din c�nd �n c�nd trebuie s�-mi reamintesc c� �i nementali�tii pot s� ghiceasc� sentimentele.

Novi p�rea nel�murit�:

��St�p�ne, nu �n�eleg�

��Vorbeam mai mult pentru mine. Nu te-ngrijora. Vezi, iar cuv�ntul �sta.

��Dar suntem �n pericol?

��Nu tocmai, Novi. Nu �tiu ce-o s� aflu c�nd voi ajunge pe Sayshell � �ntr-acolo mergem noi acum. S-ar putea s� m� confrunt cu o situa�ie extrem de dificil�.

���i asta nu �nseamn� primejdie?

��Nu, c�ci voi putea g�si o solu�ie.

���i cum �tii asta de pe-acum?

��Nu uita c�-s �nv��at. Cel mai bun dintre ei. Nu exist� vreo situa�ie c�reia s� nu-i g�sesc rezolvarea.

��St�p�ne, �i tr�s�turile ei tr�dar� o ad�nc� tulburare, nu vreau s� te sim�i jignit, adic� s� te sup�r �i s� te enervez. Te-am v�zut d�nd piept cu bruta aceea de Rufirant �i erai �i-atunci �n primejdie, iar el nu era dec�t un biet fermier hamish. Acum n-am habar ce te-a�teapt� �i� �i nici tu nu �tii.

Gendibal se sim�i �ndurerat:

���i-e team�, Novi?

��Nu pentru mine, St�p�ne. Mi-e team� am temeri� pentru tine.

��Po�i s� spui f�r� grij� �mi-e team�, murmur� Gendibal. �i asta-i �n galactic�.

R�mase ad�ncit �n g�nduri c�teva clipe. Apoi ridic� privirea, lu� m�inile aspre ale Surei Novi �ntre ale sale �i spuse:

��Novi, nu vreau s�-�i fie team� de nimic. S�-�i explic. �tiu c� �i-ai dat seama c� eram sau c� vom fi �n primejdie dup� tr�s�turile chipului meu � ca �i c�nd mi-ai putea citi g�ndurile.

��Da.

��Eu pot citi g�ndurile mai bine dec�t tine. Asta-i deprinderea �nv��a�ilor �i eu sunt un �nv��at foarte bun.

Novi f�cu ochii mari de uimire �i-�i trase m�inile. P�rea s� fi r�mas f�r� glas, dar reu�i s�-l �ntrebe:

��Po�i s�-mi cite�ti g�ndurile?

Gendibal ridic� degrab� un deget �n sus:

��Nu, Novi. Nu-�i citesc g�ndurile dec�t atunci c�nd trebuie. Nu citesc g�ndurile tale.

(�tia c� �n esen�� min�ea. �i era imposibil s� se afle cu Sura Novi �i s� nu �n�eleag� sensul general al unora dintre g�ndurile ei. Nici nu prea era nevoie s� apar�ii celei de-a Doua Funda�ii pentru asta. Gendibal sim�i c� e c�t pe ce s� ro�easc�. Chiar dac� o asemenea atitudine venea din partea unei femei hamish nu putea s� nu se simt� m�gulit. Trebuia s�-i insufle �ncredere�)

��Pot chiar influen�a modul de g�ndire al oamenilor. Am puterea de a-i face s� le pac� r�u. �i mai pot�

Dar Novi cl�tin� din cap:

��Cum po�i face toate astea, St�p�ne? Arunci, cu Rufirant�

��Las�-l pe Rufirant, spuse Gendibal iritat. �l puteam opri �ntr-o clip�. Sau puteam s�-l fac s� cad� la p�m�nt. Puteam s�-i influen�ez pe to�i� (Se opri brusc, cuprins de remu�care pentru c� �ncepuse s� se laude, �i s� �ncerce s-o impresioneze pe aceast� femeie simpl�. Iar ea continua s� clatine din cap:)

��St�p�ne, �ncerci s�-mi alungi teama, dar eu m� tem doar pentru tine. �tiu c� e�ti mare �nv��at �i po�i face nava asta s� zboare prin spa�iu c�nd al�ii �n locul t�u s-ar pierde cu totul. �i mai folose�ti ma�ini pe care nici eu, nici alt hamish nu le-ar putea �n�elege. Dar nu-i nevoie s�-mi vorbe�ti despre puterile min�ii, care sigur nu pot fi at�t de mari, pentru c�, din tot ce-ai spus c�-i puteai face lui Rufnant, n-ai f�cut nimic, de�i erai �n primejdie.

Gendibal str�nse din buze ca s� nu izbucneasc�. �Las� lucrurile a�a cum sunt�, g�ndi el. �Dac� femeia consider� c� nu se teme pentru sine, a�a s� fie�. Nu voia, totu�i, ca ea s�-l cread� un nevolnic �i un l�ud�ros. Nu �i nu.

��Nu i-am f�cut nimic din toate astea lui Rufirant pentru c� n-am vrut. Noi, �nv��a�ii nu trebuie s� le facem vreun r�u fermierilor hamish. Suntem oaspe�i pe lumea lor. �n�elegi?

��Sunte�i st�p�nii no�tri. A�a zicem noi �ntotdeauna.

Gendibal r�mase mirat:

��Cum explici atunci c� acest Rufirant m-a atacat?

��Nu �tiu, r�spunse ea simplu. Cred c� nici el nu �tie. Trebuie s� fi fost cu mintea pe coclauri� adic� nebun.

Gendibal pufni nemul�umit:

���n orice caz, noi nu facem r�u hamishilor. Dac� a� fi fost obligat s�-l opresc, f�c�ndu-i vreun r�u, probabil c� ceilal�i �nv��a�i m-ar fi desconsiderat total �i mi-a� fi pierdut pozi�ia. Dar ca s� scap f�r� a fi eu �nsumi v�t�mat grav aveam dreptul s�-l influen�ez foarte pu�in � doar o idee.

Novi se �ntrista dintr-o dat�:

��Atunci nu era nevoie s� dau buzna ca o neroad�.

��Ai f�cut exact ce trebuia, o consol� Gendibal. Am spus, doar c� n-ar fi fost bine dac�-l v�t�mam �n vreun fel. M-ai scutit de a face ceva r�u. Tu l-ai oprit �i acesta a fost norocul meu. ��i r�m�n �ndatorat.

Ea z�mbi din nou fericit�:

��Acum �n�eleg de ce-ai fost at�t de bun cu mine.

��Recunosc�tor, o corect� Gendibal pu�in �ncurcat, dar trebuie s� �n�elegi c� nu suntem �n primejdie. Pot face fa�� unei armate de oameni obi�nui�i. Orice �nv��at poate asta � mai ales cei importan�i � �i �i-am spus c�-s cel mai bun dintre ei. Nimeni din Galaxie nu-mi poate rezista.

��St�p�ne, dac� a�a spui tu, sunt sigur�.

��A�a spun. Acum te mai temi de mine?

��Nu, St�p�ne, numai c� doar �nv��a�ii no�tri pot citi g�ndurile �i�? Nu mai sunt �i al�i �nv��a�i, diii alte p�r�i, care �i se pot opune?

Pentru o clip� Gendibal r�mase ca lovit de tr�snet. Femeia avea un uimitor dar de a p�trunde p�n� �n esen�a lucrurilor.

Trebui s� mint�:

��Nu mai exist� al�ii.

��Dar sunt at�t de multe stele pe cer. Am �ncercat odat� s� le num�r �i n-am fost �n stare. Dac� exist� tot at�tea lumi cu oameni c�te stele, n-ar putea unii dintre ei s� fie �nv��a�i? �n afar� de �nv��a�ii de pe lumea noastr�, vreau s� zic.

��Nu.

��Dar dac� sunt?

��N-ar fi la fel de puternici.

��Dar dac� sar la tine pe nea�teptate?

��Nu pot face asta. Dac� vreun �nv��at necunoscut s-ar apropia de mine, a� �ti pe dat�. A� �ti cu mult �nainte de-a putea s�-mi fac� vreun r�u!

��Ai putea fugi ca s� te salvezi?

��N-ar trebui. Dar (anticip�nd obiec�iile ei), dac� a� fi silit a� face-o cu o nav� nou�, mai bun� dec�t oricare alta din Galaxie. Nu m-ar prinde.

��N-ar putea s�-�i schimbe g�ndul �i s� te fac� s� r�m�i pe loc?

��Nu.

��Dar s-ar putea ca ei s� fie mai mul�i. Tu nu e�ti dec�t unul.

��Imediat ce i-a� sim�i, �i cu mult �nainte ca ei s�-�i imagineze c� m-ar putea prinde, eu a� �ti ce vor �i a� pleca. Atunci �ntreaga noastr� lume ar porni �mpotriva lor �i n-ar putea rezista. Iar ei ar �ti asta, a�a c� n-ar �ndr�zni s� m� atace. De fapt, ei nici nu vor ca eu s� �tiu de existen�a lor � dar eu vreau.

��Pentru c� e�ti cu mult mai bun dec�t ei? �ntreb� Novi nesigur�, dar cu chipul str�lucind de m�ndrie.

Gendibal nu putu rezista. Inteligen�a ei �nn�scut�, capacitatea de a �n�elege repede orice, �l umpleau de bucurie c� o avea al�turi de ei. Orator Delora Delarmi, acel monstru cu vorba mieroas�, �i f�cuse o mare favoare c�nd �l obligase s-o ia pe aceasta femeie �n c�l�torie.

��Nu, Novi, spuse el, nu pentru c�-s mai bun dec�t ei, de�i asta-i realitatea, ci pentru c� te am pe tine cu mine.

��Pe mine?

��Exact, Novi. Ai b�nuit asta?

��Nu, St�p�ne, r�spunse ea mirat�. �i eu ce-a� putea face?

��M� refer la mintea ta. (Ridic� m�na ca s-o lini�teasc�.) Nu-�i citesc g�ndurile. V�d doar conturul min�ii tale �i trebuie s� m�rturisesc c� el este neobi�nuit de simplu, f�r� asperit��i.

Ea duse m�na la frunte:

��St�p�ne, fiindc� sunt needucat�? Fiindc� sunt at�t de proast�?

��Nu, draga mea. (Nici nu-�i d�du seama de modul �n care i se adresase.) Pentru c� e�ti cinstit� �i neprih�nit�; pentru c� e�ti deschis� �i spui tot ce-ai pe suflet; pentru c� ai o inim� cald� �i� �i altele. Dac� al�i �nv��a�i ar vrea s� ne influen�eze g�ndurile � mie �i �ie � interven�ia lor ar fi instantaneu detectabil� �n mintea ta.Voi sim�i cu mult mai u�or orice schimbare �n mintea ta dec�t �n a mea � �i atunci voi avea timp s� adopt o strategie pentru a contracara acest amestec �i a-l �ndep�rta.

Dup� aceasta r�maser� mult� vreme t�cu�i. Gendibal observ� c� ochii lui Novi str�luceau nu doar de fericire, ci �i de �nc�ntare �i m�ndrie. Novi �ntreb� �ncet:

��Din pricina asta m-ai luat cu tine?

Gendibal �ncuviin�� cu o mi�care domoal� din cap:

��Da. Acesta a fost un motiv important.

Vocea ei sc�zu p�n� ajunse o �oapt�:

���i cum �i-a� putea sluji mai cu folos, St�p�ne?

��P�str�ndu-�i calmul. Nu te teme. S� r�m�i a�a cum e�ti.

��O s� r�m�n. �i m� voi a�eza �ntre tine �i primejdie, a�a cum am facut atunci cu Rufirant.

Ie�i din camer� �i Gendibal privi lung dup� ea.

Uimitoare fiin��. Cum de putea o femeie at�t de simpl� s� posede o asemenea complexitate? Simplitatea structurii min�ii ei ascundea o inteligen�� extraordinar�, o �n�elegere �i un curaj neb�nuit. Ce altceva �i-ar mai fi dorit?

Reu�i s� surprind�, nici el nu �n�elese cum, o imagine a Surei Novi, care nu era Orator, nici m�car membr� a celei de-a Doua Funda�ii �i nici educat� � mohor�t� al�turi de el, juc�nd un rol auxiliar deosebit de important �n drama care avea s� se petreac�.

�nc� nu reu�ea s� perceap� limpede toate detaliile. Nu putea s� vad� cu precizie ce-i a�tepta.

��Un singur salt, murmur� Trevize, �i-am ajuns.

��Gaia? �ntreb� Pelorat privind la ecran peste um�rul lui Trevize.

��Soarele Gaiei. Nume�te-l Gaia-S, dac� vrei, ca s� nu le confunzi. A�a procedeaz� galactografii.

���i-atunci unde-i Gaia? Sau o numim Gaia-P, de la planet�?

��Pentru planet� va fi suficient Gaia. �nc� n-o putem vedea. Planetele se v�d mai greu dec�t stelele �i suntem oricum la o sut� de microparseci dep�rtare de Gaia-S. Observ�, te rog, c�-i o stea simpl�, de�i foarte str�lucitoare. Nici n-am ajuns la o distan�� de la care s-o vedem ca pe un disc. Janov, s� n-o prive�ti direct. E suficient de str�lucitoare ca s�-�i ard� retina. Imediat ce-mi voi termina observa�iile voi pune un filtru. Abia dup� aceea po�i s-o prive�ti pe s�turate.

��Golan, c�t reprezint� o sut� de microparseci �n unit��i de m�sur� pe care s� le poat� �n�elege �i un istoric?

��Trei miliarde de kilometri; de aproximativ dou�zeci de ori distan�a de la Terminus p�n� la propriul lui Soare. L�murirea asta te ajut�?

��Grozav. Dar n-ar trebui s� ne apropiem mai mult?

��Nu! spuse Trevize �i-l privi surprins pe Pelorat. Nu imediat. Dup� ce-am auzit at�tea despre Gaia, de ce s� ne gr�bim? Una e s� ai curaj, dar alta e s� dai buzna orbe�te. Mai �nt�i s� cercet�m atent.

��Ce, Golan? Ai spus c� �nc� nu putem vedea Gaia.

���n nici un caz cu ochiul liber. Avem �ns� telescop �i un computer excelent pentru a face rapid o analiz�. Pentru �nceput, am putea s� studiem Gaia-S, �i s� efectu�m �i alte c�teva observa�ii. Calm, Janov. (�ntinse m�na �i-l b�tu prietene�te pe um�r, dup� care continu�:) Gaia-S e o stea unic� sau, dac� are pereche, ea e situat� mult mai departe dec�t suntem noi de ea �n acest moment �i, �n cel mai bun caz, ar putea fi o pitic� ro�ie, ceea ce �nseamn� c� nu prezint� importan�� pentru noi. Gaia-S este o stea de clasa G4, deci ar putea s� aib� o planet� locuibil�, �i asta-i bine. Dac� ar fi din clasa A sau M, ar trebui s� facem cale-ntoars� imediat.

��M-oi pricepe eu doar la mitologie, dar c�nd ne aflam pe Sayshell nu puteam determina clasa spectral� a Gaiei-S?

��Puteam �i am �i f�cut-o, Janov, dar nu stric� niciodat� s� verifici la fa�a locului. Gaia-S are un sistem planetar, dar asta nu m� surprinde. Se v�d dou� gigante gazoase �i una dintre ele este mare �i frumoas� � dac� aprecierea f�cut� de computer de la distan�a asta se dovede�te exact�. Ar putea s� existe �nc� una mai greu de detectat de partea cealalt� a stelei, pentru c�, din �nt�mplare, suntem destul de aproape de planul planetar. Nu detectez nimic �n regiunile interioare, �i nici asta nu m� surprinde.

��Asta-i r�u?

��Nu chiar. Era de a�teptat. Planetele locuibile se compun din roci �i metale, sunt mai mici dec�t gigantele gazoase �i mult mai apropiate de stea ca sa fie suficient de calde � �i din aceste motive nu s-ar vedea cu u�urin�� tocmai de la o asemenea distan��. Rezult� c� mai avem de a�teptat p�n� s� ajungem la circa patru microparseci de Gaia-S pentru a cerceta zona.

��Eu sunt gata.

��Eu nu. L�s�m Saltul pe m�ine.

��De ce m�ine?

��De ce nu? S� le l�s�m o zi ca s� �ncerce s� ne captureze sau eventual s� ne �ndep�rt�m dac�-i sim�im venind �i nu ne place ce �ntors�tur� iau lucrurile.

κi continuar� c�l�toria �ncet �i cu precau�ie. Trevize �i dedic� mai toat� ziua efectu�nd cu ajutorul computerului o serie de calcule privind diferite rute �i �ncerc�nd s� o aleag� pe cea mai bun�. Neav�nd date verificate la dispozi�ie, nu se putea bizui dec�t pe intui�ie care, din nefericire, nu-l ajuta c�tu�i de pu�in. �i lipsea acel sentiment de �siguran�� care-l �ndruma uneori.

Stabili �n cele din urm� direc�ii pentru un Salt care l-ar fi adus departe de planul planetar.

��Asta ne va oferi o imagine mai bun� a zonei �n �ntregul ei, spuse Trevize, pentru c� numai a�a vom putea vedea planetele pe orbitele lor la distan�� maxim� de soare. Iar ei, oricine ar fi, poate nu supravegheaz� at�t de atent regiunile din afara planului. A�a sper eu.

Erau acum la aceea�i distan�� de Gaia-S ca �i cea mai apropiat� �i cea mai mare dintre uria�ele gazoase. �i desp�r�eau aproape jum�tate de miliard de kilometri de planet�. Trevize m�ri imaginea de pe ecran pentru ca Pelorat s-o poat� vedea. Oferea o priveli�te impresionant�, chiar dac� ignora cele trei inele �nguste �i rarefiate alc�tuite din praf cosmic, roci �i resturi de meteori�i.

��Posed� num�rul obi�nuit de sateli�i, dar a�ezat� la distan�a asta fa�� de Gaia-S �tiu c� nici una dintre ele nu poate fi locuit�. Nici una n-a fost colonizat� de fiin�e umane care oricum n-ar putea supravie�ui dec�t sub un dom de sticl� sau �n alte condi�ii, strict artificiale.

��De unde �tii asta?

���n banda radio nu detectez zgomote pe care s� le pot califica drept semnale de natur� inteligent�. Desigur, ad�ug� el, explic�ndu-�i afirma�ia, se poate concepe c� un avanpost uman ar lua toate m�surile necesare pentru a-�i ecrana semnalele radio, iar uria�a gazoas� emite parazi�i radio capabili s� acopere undele pe care le caut eu. �i totu�i, receptorul nostru radio este deosebit de sensibil, iar computerul posed� calit��i extraordinare, �ndr�znesc s� spun c� probabilitatea ca sateli�ii aceia s� fie popula�i este foarte redus�.

��Asta-nseamn� c� nu exist� Gaia?

��Nicidecum. Dar �nseamn� c� dac� ea exist�, nu s-a deranjat s� colonizeze acei sateli�i. Probabil c� nu are capacitatea sau interesul s-o fac�.

��Bine, bine, dar exist� Gaia?

��Ai r�bdare, Janov.

Trevize cercet� cerul cu o r�bdare ie�it� din comun. La un moment dat, se opri �i constat�:

��Serios, faptul c� n-au ie�it �n spa�iu ca s� ne loveasc� m� cam descurajeaz� �ntr-un fel. A, dac-ar avea puterea despre care se tot vorbe�te, p�n� acum ar fi dat vreun semn.

��Poate c� totul este rodul imagina�iei unora, �i d�du Pelorat cu p�rerea.

��S�-i spunem mit, Janov, f�cu Trevize �i z�mbi cam f�r� chef, �i-atunci intr�m �n domeniul t�u. Exist�, totu�i, o planet� care se mi�c� prin ecosfer�, ceea ce �nseamn� c-ar putea fi locuibil�. Vreau s-o mai studiez cel pu�in o zi.

��De ce asta?

���n primul r�nd ca s� m� asigur c� e locuibil�.

��Golan, tocmai ai afirmat c� se afl� �n ecosfer�.

��Da, �n momentul �sta, dar orbita ei ar putea fi foarte excentric� �i asta ar duce-o la mai pu�in de un microparsec de stea sau la o dep�rtare de cincisprezece microparseci. Ambele situa�ii sunt posibile. Va trebui s� determin�m �i s� compar�m distan�a de la planet� la Gaia-S cu viteza ei orbital� �i asta ne va ajuta s� observ�rii direc�ia ei de mi�care.

�nc� o zi.

��Are o orbit� aproape circular�, spuse Trevize �ntr-un t�rziu, ceea ce �nseamn� c� nu ne �n�el�m deloc dac� afirm�m c� e locuibil�. Cu toate astea, nici m�car acum nu se apropie nimeni de noi. Va trebui s-o facem noi.

��De ce ne trebuie at�t de mult pentru a calcula un Salt? Mai bine f� mai multe Salturi mici.

��I-auzi la el. Salturile mici sunt mai greu de controlat dec�t cele mari. Ce-i mai u�or s� apuci �ntre degete: o piatr� sau un fir de nisip? �n plus, Gaia-S se afl� �n apropiere �i spa�iul prezint� o curbur� accentuat�. Calculele devin complicate chiar �i pentru computer. P�n� �i un specialist �n mitologie ar trebui s� �n�eleag� asta.

Pelorat morm�i nemul�umit.

��Acum po�i vedea planeta cu ochiul liber, �l anun�� Trevize. Uite, acolo. O vezi? Perioada de rota�ie e de aproximativ dou�zeci �i dou� de ore Galactice �i �nclinarea ei de circa dou�sprezece grade. Practic, e un exemplu tipic de planet� locuibil� care prezint� urme de via��.

��Asta de unde-ai mai scos-o?

���n atmosfer� exist� cantit��i mari de oxigen liber care nu apare dec�t �n prezen�a unei vegeta�ii abundente.

��Asta �nseamn� �i via�� inteligent�?

��Depinde de analiza radia�iei de unde radio. Desigur, poate exista via�� inteligent� care a renun�at la tehnologie, dar presupun c� e foarte imposibil ea a�a ceva s� se �nt�mple.

��Au mai fost cazuri, spuse Pelorat.

��Te cred pe cuv�nt. Doar e domeniul t�u. Cu toate astea nu mi se pare plauzibil s� existe doar o via�� pastoral� pe o planet� care l-a �inut la respect pe Cat�r.

��Are vreun satelit?

��Da, are, r�spunse Trevize calm.

��C�t de mare? �ntreb� Pelorat cu o voce g�tuit� de emo�ie.

��Nu pot spune sigur. Probabil cu diametrul de vreo sut� de kilometri.

��Ce p�cat, f�cu Pelorat cu o privire plin� de regret. A� vrea s� am la �ndem�n� �i alte cuvinte care s� exprime ceea ce simt, dar asta e, drag� prietene.

��Vrei s� spui c� dac� avea un satelit uria� putea fi chiar P�m�ntul?

��Da, dar sigur nu e.

��P�i dac�-l credem pe Compor, P�m�ntul nu se afl� �n aceast� regiune galactic�, ci departe, spre Sirius. Regret nespus. Janov.

��Ce s�-i faci�

��Ei bine, vom mai a�tepta �i vom risca �nc� un mic Salt. Dac� n-o s� descoperim urme de via�� inteligent�, atunci putem s� cobor�m �n siguran��, de�i �n cazul �sta n-ar mai avea rost s-o facem, nu?

Dup� urm�torul Salt, Trevize exclam� uimit.

��Am reu�ii, Janov. Uite Gaia. Bine c� posed� o civiliza�ie tehnologic�.

���i-ai dat seama dup� undele radio?

��Nu numai dup� asta. Exist� �i o sta�ie spa�ial� care orbiteaz� �n jurul planetei. O vezi?

Pe ecran se vedea un obiect. Pentru Pelorat care n-avea ochiul format, ea nu p�rea cu totul ie�it� din comun, dar Trevize explic�:

��Artificial�, metalic� �i surs� radio. �i-acum ce facem?

��Pentru moment, nimic. La un asemenea nivel tehnologic e imposibil s� nu ne detecteze. Mai a�tept�m pu�in �i dac� nu dau nici un semn de via�� o s� transmit un mesaj radio. Dac� nici a�a nu reac�ioneaz�, ne vom apropia cu precau�ie?

���i dac� reac�ioneaz�?

��Depinde cum. Dac� n-o s�-mi plac�, atunci va trebui s� profit de faptul c� ei n-au ajuns la o tehnologie care s� le permit� s� fac� un Salt ca nava noastr�.

��Vrei s� spui c� vom pleca?

��Cu viteza unui proiectil spa�ial.

��Dar asta �nseamn� c� ne-ntoarcem la fel de ne�tiutori cum am venit.

��Nu-i deloc a�a. Vom �ti cel pu�in c� Gaia exist�, c� posed� o tehnologie bine pus� la punct �i c� a �ntreprins ceva care s� bage groaza-n noi.

��Golan, s� nu ne l�s�m �nsp�im�nta�i.

��De acord. Janov, �tiu c� n-ai dorin�� mai mare pe lumea asta dec�t s� afli c�t mai multe despre P�m�nt �i c� e�ti �n stare de orice pentru asta, dar te rog s� �ii minte c� eu nu suf�r de-o asemenea monomanie. Ne afl�m pe o nav� ne�narmat�, iar oamenii aceia au r�mas izola�i vreme de secole �ntregi. S� presupunem c� n-au auzit niciodat� de Funda�ie �i c� n-au ajuns s� o respecte. Sau s� spunem c� acolo este a Doua Funda�ie �i c� de �ndat� ce-am fi prin�i �n str�nsoarea lor s-ar putea s� nu mai r�m�nem a�a cum suntem acum. Asta �n cazul c� au ceva �mpotriva noastr�. Vrei s�-�i �tearg� cu totul memoria �i s� te treze�ti c� nu mai �tii deloc mituri �i legende?

Pelorat deveni sumbru:

��Dac� a�a vezi tu lucrurile� Dar ce-o s� facem dup� ce plec�m?

��Nimic deosebit. Ne �ntoarcem pe Terminus cu vestea asta, sau ne apropiem at�t c�t ne va permite b�tr�na. Apoi ne putem �ntoarce spre Gaia, ceva mai repede de data asta, f�r� a mai pierde at�ta timp, dar cu o nav� �narmat� sau cu o flot� �ntreag�. Situa�ia ar fi cu totul alta.

A�teptar�. Se obi�nuir� cur�nd cu asta. R�maser� �n preajma Gaiei mai mult timp dec�t le trebuise pentru a str�bate distan�a de la Terminus p�n� la Sayshell.

Trevize program� computerul pentru declan�area automat� a alarmei �i-�i permise s� mo��ie cu nep�sare pe un scaun capitonat.

Tocmai de aceea se trezi speriat c�nd alarma �ncepu s� sune. Pelorat intr� �n camera lui Trevize, ar�t�nd Ia fel de zdruncinat Alarma �l prinsese �n timp ce se b�rbierea.

��Ai primit vreun mesaj? �ntreb� el.

��Nu, �i r�spunse Trevize agitat. Ne deplas�m.

��Ne deplas�m? �ncotro?

��C�tre sta�ia spa�ial�.

��Cum a�a?

��Nu �tiu. Motoarele au pornit, iar computerul nu vrea s�-mi r�spund� la comenzi� dar ne deplas�m. Janov, am fost captura�i. Ne-am apropiat prea mult de Gaia.

�NTR-UN T�RZIU, c�nd reu�i s� identifice pe ecran nava lui Compor, Stor Gendibal avu senza�ia c� ajunsese la cap�tul unei c�l�torii incredibil de lungi. Dar bine�n�eles c� nu era sf�r�itul, ci doar �nceputul. Drumul parcurs de la Trantor p�n� la Sayshell reprezentase numai un prolog.

Novi privi uimit�:

��St�p�ne, aceea e o nav� a spa�iului?

��O nav� spa�ial�, Novi. Cea pe care trebuia s-o �nt�lnim. E mai mare dec�t a noastr� �i mult mai perfec�ionat�. Se poate deplasa prin spa�iu at�t de iute, �nc�t, dac� ar fugi de noi, n-am putea nici s-o ajungem din urm� �i nici s-o urm�rim.

��Mai iute dec�t o nav� a �nv��a�ilor? (Sura Novi p�rea revoltat� de o asemenea sfidare.)

Gendibal f�cu un semn nep�s�tor:

��Dup� cum sus�ii, sunt �nv��at �i st�p�n, dar nu le pot st�p�ni chiar pe toate. Noi, �nv��a�ii, nu avem nave ca aceea �i nici alte lucruri materiale.

��Dar cum se poate ca �nv��a�ii s� nu aib� a�a ceva, St�p�ne?

��Pentru c� noi suntem st�p�ni peste ceea ce este important. Progresele lor materiale sunt mofturi.

Novi spuse g�nditoare:

��Mie nu mi se pare c�-i un moft ca unii s� zboare at�t de repede iar un �nv��at s� nu poat�. Cine sunt oamenii ace�tia care au a�a lucruri de minune, perfec�ionate, vreau s� zic?

Gendibal se binedispuse:

��Se numesc Funda�ia. Ai auzit vreodat� de Funda�ie?

(Se �ntreb� ce �tiau �i ce nu �tiau hamishii despre Galaxie �i de ce pe Oratori nu-i preocupase problema asta p�n� atunci. Oare el era singurul care nu-�i pusese astfel de �ntreb�ri �i considera c� hamishii nu erau buni dec�t s� trudeasc� pe p�m�nturile lor?)

Novi �i �nso�i r�spunsul de o mi�care a capului:

��N-am auzit niciodat� despre ea, St�p�ne. C�nd m-a �nv��at �tiin�a literelor, cititul adic�, pedagogul mi-a explicat c� exist� multe alte lumi �i mi-a �i spus numele c�torva. Tot el mi-a povestit c� lumea hamish se nume�te de fapt Trantor �i c�, demult, ea a domnit peste toate celelate. Zicea c� Trantor fusese acoperit cu metal str�lucitor �i c� avusese un �mp�rat atotputernic. (Z�mbi sfioas� �i ridic� ochii spre Gendibal.) Nu puteam s� cred toate astea. �n nop�ile de iarn� se povestesc multe istorii. C�nd eram mic�, credeam tot ce auzeam, dar c�nd am mai crescut, am descoperit c� multe nu erau adev�rate. Acum nu �tiu dac� mai cred vreuna dintre pove�tile pe care le-am auzit. P�n� �i pedagogii spun uneori lucruri de mirare.

��Cu toate astea, istoria pe care �i-a spus-o �nv���torul acela a fost adev�rat�, dar demult. Trantor era acoperit cu metal �i avea un �mp�rat care domnea peste �ntreaga Galaxie. Acum pe Trantor tr�iesc oamenii Funda�iei care �ntr-o bun� zi vor conduce toate lumile. Ei sunt din ce �n ce mai puternici.

��Vor c�rmui peste, toate. St�p�ne?

��Nu imediat. Peste cinci sute de ani.

���i-i vor st�p�ni pe st�p�ni?

��A, nu. Vor conduce lumile. Noi le vom c�rmui spre binele fiec�reia �n parte �i spre binele tuturor.

Novi se �ncrunt�:

��St�p�ne, oamenii Funda�iei au multe nave grozave ca aceea?

���mi �nchipui c� da.

���i alte lucruri foarte uimitoare?

��Au arme puternice de tot felul.

���i ei nu pot sa cucereasc� toate lumile acum?

��Nu, nu pot. �nc� n-a sosit vremea.

��De ce nu pot? I-ar opri �nv��a�ii?

��Nu va fi nevoie, Novi. Chiar dac� noi nu ne-am opune, tot n-ar putea cuceri toate lumile.

��Dar ce i-ar �mpiedica?

��Vezi tu, �ncepu Gendibal, exist� un plan pe care l-a conceput c�ndva un om �n�elept. (F�cu o pauz�, z�mbi imperceptibil �i cl�tin� din cap:) Novi, e greu s�-�i explic acum. Poate alt� dat�. De fapt, dac� vei fi atent� la ceea ce se va �nt�mpla p�n� ne vom �ntoarce pe Trantor, s-ar putea s� �n�elegi �i singur�.

��Ce se va-nt�mpla, St�p�ne?

��Nu �tiu sigur. Dar totul se va termina cu bine.

�i �ntoarse spatele �i se preg�ti s� intre �n contact cu Compor. �n acela�i timp, nu-si putut re�ine un g�nd care suna: Cel pu�in sper c� totul se va sf�r�i cu bine.

Se sup�r� imediat pe el �nsu�i, pentru c�-�i d�du seama care era sursa acelui g�nd r�t�cit �i prostesc: o imagine a puterii enorme �i a progresului Funda�iei pe care o reprezenta nava lui Compor, �i propria lui p�rere de r�u pentru admira�ia neascuns� a lui Novi fot� de aceast� nav�.

E o prostie! Cum de-�i permite s� compare for�a �i puterea cu capacitatea de a dirija evenimentele? Asta era ceea ce genera�ii de Oratori numiser�: �Neputin�a bra�ului care vrea s� ucid�.�

�i c�nd te g�nde�ti c� �nc� nu era imun �n fa�a acestei ispite.

Munn Li Compor nu �tia prea bine cum s� se comporte. κi imaginase mai tot timpul c� atotputernicii Oratori existau dincolo de t�r�mul experien�ei lui zilnice. Intrase rareori �n leg�tur� cu Oratorii care prinseser� �ntreaga umanitate �n str�nsoarea lor misterioas�.

�n ultimii ani fusese �ndrumat de Oratorul Stor Gendibal. De cele mai multe ori nu comunicase cu o voce, ci cu o simpl� prezen�� mental� purt�nd o conversa�ie f�r� ajutorul unui hiperreleu.

A Doua Funda�ie dep�ise cu mult Funda�ia �n aceast� privin��. �n absen�a oric�ror mijloace materiale, aceste comunic�ri care nu puteau fi interceptate sau deviate str�b�teau distan�e uria�e numai �i numai prin for�a �i puterea min�ii educate �i evoluate. Ele formau o re�ea invizibil� �i nedetectabil� care �nv�luia str�ns toate lumile prin intermediul unui num�r restr�ns de indivizi �nzestra�i.

Toate firele mergeau spre Oratori, ca acest Gendibal, bun�oar�, despre care Compor credea c� �ntr-o bun� zi va deveni urm�torul Prim Orator, cu alte cuvinte, mai puternic dec�t un �mp�rat al necuprinsului Imperiu.

Gendibal era acum aici, pe o nav� de pe Trantor, �i Compor f�cu un efort ca s�-�i ascund� dezam�girea c� aceast� �nt�lnire nu avea loc chiar pe Trantor.

S� fie aceea o nav� de pe Trantor? P�n� �i Negu��torii de-acum c�teva secole care cutreieraser� printr-o Galaxie ostil� �n c�utare de cump�r�tori pentru m�rfurile produse de Funda�ie avuseser� nave mai bune dec�t asta. Nici nu era de mirare c� Oratorului �i trebuise at�ta timp pentru a parcurge distan�a dintre Trantor �i Sayshell.

Nici m�car nu era echipat� cu mecanism de cuplare care s� permit� unirea cu alt� nav� atunci c�nd ar fi fost necesar vreun transfer de personal de pe o nav� pe alta. Navele Flotei sayshelliene, a�a demodate �i demne de tot dispre�ul cum erau, tot aveau asemenea facilit��i. Oratorul trebui s� analizeze nava, s� o fac� s� se deplaseze cu aceea�i vitez� �i s� arunce un cablu de-a lungul c�ruia s� porneasc� p�n� la bordul navei lui Compor. Exact ca pe vremea Imperiului.

Asta e situa�ia, g�ndi Compor sumbru, nereu�ind s�-�i �n�bu�e sentimentul de neputin��. Nu era dec�t o nav� imperial� demodat�, de dimensiuni mai mult dec�t modeste.

De-a lungul cablului se mi�cau dou� siluete, una dintre ele at�t de st�ngace �i de caraghioas� �nc�t nu �nc�pea nici o �ndoial� c� persoana respectiv� nu mai ie�ise p�n� atunci �n spa�iu.

Ajunser� �n cele din urm� la bordul navei lui Compor �i-�i scoaser� costumele spa�iale. Oratorul Stor Gendibal, de statur� medie, nu-i l�s� o impresie deosebit�: nici nu ar�ta impun�tor �i robust, nici nu radia un aer de distinc�ie �i erudi�ie. Doar �n ochii negri �i ad�nci�i �n orbite se putea citi �n�elepciunea. Numai c� acum Oratorul privi �n jur cu o expresie care ar�ta f�r� doar �i poate c�t de cople�it se sim�ea el �nsu�i. Era �nso�it de o femeie cu �nf��i�are simpl�, cam de aceea�i statur�. Uimit� de ceea ce vedea, femeia r�m�sese cu gura c�scat�.

Pentru Gendibal, deplasarea de-a lungul cablului �ntins �ntre cele dou� nave nu fusese o experien�� cu totul dezagreabil�. Ca oricare alt membru al celei de-a Doua Funda�ii, el nu devenise un expert �n zboruri spa�iale, dar nici nu r�m�sese complet ne�tiutor, pentru c� nim�nui nu-i era �ng�duit a�a ceva. La urma urmei, c�l�toria spa�ial� putea deveni o necesitate pentru fiecare dintre ei, de�i to�i sperau ca aceast� obliga�ie s� apar� c�t mai rar posibil. (Preem Palver, care c�l�torise at�t de mult �nc�t intrase �n legend�, spusese odat� �n glum� c� succesul unui Orator putea fi m�surat prin num�rul mic de c�l�torii efectuate cu scopul de a asigura desf�urarea normal� �i reu�ita Planului.)

P�n� acum, Gendibal trebuise s� foloseasc� deplasarea pe cablu de trei ori. Asta era a patra oara, �i chiar dac� ideea de a se mi�ca astfel �i d�dea o stare nepl�cut�, ea disp�ru c�nd se g�ndi �ngrijorat cum avea s� se comporte Sura Novi. N-avea nevoie s� fac� un sondaj mental pentru a-�i da seama c� acel pas �n gol o �nsp�im�nta de moarte.

��Mi-e fric�, St�p�ne, spuse ea, dup� ce el �i explic� ce vor trebui s� fac�. A fi s� p�esc �n gol. Numai �i rec�derea �n dialectul hamish tr�da starea ei de �ncordare �i spaim�.

Gendibal �i spuse cu bl�nde�e:

��Novi, nu te pot l�sa la bord, pentru c� eu voi merge pe cealalt� nav� �i trebuie s� te am al�turi. Nu e nici un pericol, deoarece costumul spa�ial te va proteja �i n-ai unde s� cazi. Chiar dac� pierzi contactul cu cablul, s� r�m�i �n apropiere f�r� s� faci mi�c�ri inutile, iar eu voi �ntinde m�na ca s� te ajut. Hai, Novi, dovede�te-mi c� e�ti curajoas� �i inteligent�, demn� de a deveni �nv��at.

Ea nu mai scoase nici un murmur, iar Gendibal, de�i nu voia s� intervin� pentru a tulbura starea de moliciune �i netezime a min�ii ei, reu�i s�-i transmit� o und� u�oar� �i lini�titoare.

��Po�i s�-mi vorbe�ti, �i explic� el, dup� ce �mbr�car� costumele etan�e. Dac� g�nde�ti intens, voi �n�elege. S� g�nde�ti cuvintele limpede, unul c�ta unul. Acum m� auzi, da.

��Da, St�p�ne, �i r�spunse ea.

Reu�i s�-i vad� buzele mi�c�ndu-se �i o rug�:

��S� spui totul f�r� s� folose�ti buzele, Novi. Costumele �nv��a�ilor nu au instala�ii radio. Totul se face prin g�nduri.

Buzele �i r�maser� nemi�cate �i chipul ei deveni �ngrijorat: Po�i s� m-auzi, St�p�ne?

Perfect, g�ndi Gendibal, f�r� s� tresar�. Dar tu m� auzi?

Da, St�p�ne,

Atunci vino cu mine �i te rog s� faci ceea ce fac eu.

Pornir�. Gendibal cuno�tea teoria, chiar dac� �n practic� mai dovedea st�ng�cii. Secretul consta �n men�inerea picioarelor perfect drepte �i �mpreunate �i mi�carea lor doar din coaps�. �n felul acesta, centrul de greutate se deplasa �n linie dreapt�, �n timp ce m�inile se mi�cau alternativ de-a lungul cablului. �i explicase toate acestea Surei Novi �i, f�r� s� se �ntoarc� pentru a vedea cum se descurca, �i afl� �inuta corpului cercet�ndu-i zonele motorii din creier.

Pentru o �ncep�toare, reu�ea s� se mi�te foare bine, aproape la fel de bine ca �i el. Ea �i domolise �ncordarea �i respecta �ntocmai sfaturile primite. O dat� �n plus, Gendibal era mul�umit de ea.

Apoi, la fel ca �i Gendibal, se bucur� sincer c�nd ajunser� la bordul celeilalte nave. Gendibal privi �n jur �n timp ce-�i scotea costumul spa�ial �i r�mase mut de uimire v�z�nd luxul �i aspectul aparaturii. Nu recunoa�tea aproape nici unul dintre aparate �i se �ntrist� dintr-o dat� la g�ndul c� va avea prea pu�in timp la dispozi�ie pentru a deprinde folosirea lor. Putea s� transfere cuno�tin�ele �i experien�a �n mod direct de la Compor, dar acest lucru nu d�dea niciodat� satisfac�ia adev�ratei �nv���ri.

Dup� aceea se concentr� asupra lui Compor. Compor era �nalt �i zvelt, cu c��iva ani mai �n v�rst�, foarte atr�g�tor, �ns� cu unele tr�s�turi u�or efeminate, poate din cauza p�rului c�rlion�at de un uimitor blond deschis ce amintea de culoarea untului.

Gendibal �n�elese dintr-o privire c� aceast� persoan� era dezam�git� de Oratorul pe care-l �nt�lnea acum pentru prima oar� �i pe care chiar �l dispre�uia. �n plus, nici nu reu�ea prea bine s�-�i ascund� aceste sentimente.

�n general, pe Gendibal nu-l deranjau toate acestea. Compor nu era trantorian � nici m�car membru deplin al celei de-a Doua Funda�ii �i bine�n�eles c�-�i f�cuse iluzii. O cercetare superficial� a min�ii lui ar�ta limpede ce sentimente nutrea Compor. El �i �nchipuia c� adev�rata putere era �n mod necesar legat� de aparen�a puterii. At�ta vreme c�t iluziile nu d�unau planurilor lui Gendibal, ele puteau fi p�strate, dar �n acel moment ceea ce sim�ea Compor era foarte sup�r�tor.

Gendibal �i transmise pe calea g�ndului echivalentul unui pocnet din degete. Compor se dezechilibr� u�or la receptarea unei dureri intense, dar trec�toare. G�ndirea lui purta acum pecetea concentr�rii maxime, c�ci �n�elesese dintr-o dat� puterea �nfrico��toare pe care o avea un Orator �i pe care o �i putea folosi oric�nd.

Compor c�p�t� un respect ne��rmurit fa�� de Gendibal care-i vorbi binevoitor:

��Prietene Compor, n-am f�cut dec�t s�-�i atrag pu�in aten�ia. Te rog s�-mi comunici unde se afl� amicul t�u, Golan Trevize �i cel�lalt, Janov Pelorat.

Nehot�r�t, Compor �ntreb�:

��Pot vorbi �n prezen�a femeii, Orator?

��Compor, femeia reprezint� o prelungire a mea. Nu v�d motivele care te-ar �mpiedica s� vorbe�ti f�r� ezitare.

��Cum dore�ti, Orator. �n aceste momente, Trevize �i Pelorat se apropie de o planet� cunoscut� sub numele de Gaia.

��Mi-ai comunicat acela�i lucru acum c�teva zile. Trebuie s� fi cobor�t deja pe Gaia �i probabil c� au plecat de acolo. N-au stat mult nici pe Planeta Sayshell.

��Orator, �nc� nu cobor�ser� c�nd am plecat eu de acolo. Se apropiau cu mult� precau�ie de planet�, oprindu-se �ndelung �ntre micro-Salturi. Mi-e clar c� nu de�in nici o informa�ie despre planet� �i acesta-i motivul ezit�rilor.

��Dar tu de�ii informa�ii despre ea?

��Absolut nimic, Orator. Computerul navei nu de�ine date despre planet�.

��Computerul acesta? (Gendibal cercet� din ochi tabloul de control �i �ntreb� plin de speran��:) Te ajut� cu ceva la conducerea navei?

��Poate s� controleze nava �i s-o conduc� singur, Orator. Nu trebuie dec�t s�-i comunici g�ndurile tale.

Gendibal deveni dintr-o dat� �ngrijorat:

��At�t de departe a ajuns Funda�ia?

��Da, dar cu st�ng�cii. Computerul nu func�ioneaz� perfect. Trebuie s�-mi repet g�ndurile de c�teva ori �i nici a�a nu ob�in dec�t informa�ii minime.

��S-ar putea ca eu s� m� descurc, mai bine dec�t tine, spuse Gendibal.

��Sunt sigur de asta, Orator, confirm� Compor respectuos.

��Dar pentru moment s� l�s�m asta. De ce nu de�ine nici o informa�ie despre Gaia?

��Nu �tiu, Orator. Pretinde c� de�ine informa�ii despre toate planetele locuite din Galaxie, dac� se poate spune c� un computer are dreptul s� emit� asemenea preten�ii.

��Nu poate de�ine alte informa�ii dec�t cele ce i-au fost introduse �n memorie, iar dac� cei care l-au programat �i-au �nchipuit c� au date despre toate planetele, �i de fapt s-au �n�elat amarnic, atunci �i computerul lucreaz� cu aceast� fals� impresie despre sine. Am dreptate?

��Fire�te, Orator.

��Ai f�cut cercet�ri pe Sayshell?

��Orator, r�spunse Compor tulburat, pe Sayshell se vorbe�te despre Gaia, dar ceea ce am aflat n-are nici o valoare. Pure supersti�ii. Se poveste�te c� Gaia e o lume puternic� �i c� l-a respins p�n� �i pe Cat�r.

��Chiar a�a se spune? �ntreb� Gendibal, control�ndu-�i emo�ia �i tulburarea. �i �ncredin�at c� asta era o supersti�ie n-ai mai cerut �i alte detalii?

��Ba da. Am pus o sumedenie de �ntreb�ri, dar ceea ce �i-am spus e tot ce-am putut afla. Oamenii vorbesc vrute �i nevrute despre planeta asta, dar totul se rezum� la ceea ce �i-am spus deja.

��Atunci e limpede c� �i Trevize a auzit cam acelea�i lucruri �i a plecat spre Gaia ca s� afle mai multe, sau ca s� intre �n leg�tur� cu aceast� putere. �i procedeaz� cu at�ta fereal� pentru c� probabil se teme de for�a ei.

��Tot ce se poate, Orator.

���i cu toate astea, nu l-ai urm�rit?

��Ba da, Orator, dar at�t c�t s� fiu sigur c� se �ndreapt� cu adev�rat spre Gaia. Dup� aceea m-am �ntors aici, la marginea sistemului Gaia.

��De ce asta?

��Din trei motive, Orator. �n primul r�nd, trebuia s� sose�ti �i voiam s� te �nt�mpin �i s� te invit la bordul navei mele c�t mai cur�nd posibil, a�a cum ai transmis instruc�iuni. �ntruc�t nava mea are un hiperreleu la bord, nu puteam s� m� �ndep�rtez prea mult de Trevize �i Pelorat f�r� a st�rni suspiciuni pe Terminus, dar am socotit c� nu era nici o primejdie dac� m� deplasez pu�in �n zon�. �n al doilea r�nd, c�nd am �n�eles c� Trevize se apropie foarte �ncet de Planeta Gaia, am considerat c� am timp suficient ca s� m� �ndrept spre tine ca s� gr�bim �nt�lnirea, f�r� a m� l�sa dep�it de evenimente, mai ales c� tu vei fi mai potrivit �i mai competent dec�t mine s�-l urm�re�ti chiar p�n� pe planet� �i ca s� solu�ionezi orice problem� care ar putea s� apar�.

��P�n� aici foarte adev�rat. �i care-i cel de-al treilea motiv?

��Orator, de la ultimul contact pe care l-am avut, s-a �nt�mplat ceva nea�teptat �i de ne�n�eles. De aceea am considerat c� ar fi bine s� ne �nt�lnim c�t mai cur�nd posibil.

���i care-i evenimentul la care te referi?

��Nave ale flotei Funda�iei se apropie de frontiera sayshellian�. Computerul a recep�ionat aceast� informa�ie din buletinele de �tiri transmise pe Sayshell. Flotila e format� din cel pu�in cinci nave foarte perfec�ionate, care au destul� for�� de foc pentru a ob�ine o victorie asupra Sayshellului.

Gendibal nu r�spunse imediat, pentru c� nu se cuvenea s� arate c� nu s-ar fi a�teptat la o asemenea �ntors�tur� a evenimentelor sau c� n-ar fi �n�eles-o. Prin urmare, dup� c�teva momente de t�cere, spuse nep�s�tor:

��Crezi c� asta are vreo leg�tur� cu deplasarea lui Trevize spre Gaia?

��Asta s-a �nt�mplat imediat dup� aceea � �i dac� B urmeaz� lui A, atunci exist� posibilitatea, chiar minim�, ca evenimentul A s� fi provocat evenimentul B, r�spunse Compor.

��Ei bine, �n cazul acesta se pare c� ne �ndrept�m cu to�ii spre Gaia: Trevize, eu �i Prima Funda�ie. Ai ac�ionat bine, Compor, spuse Gendibal. Uite cum vom proceda acum. �n primul r�nd s�-mi ar��i cum func�ioneaz� computerul �i cum poate fi manevrat� nava. Sunt sigur ca n-o s� ne ia mult timp. Dup� aceea, vei merge pe nava mea, pentru c� ��i voi �ntip�ri �n minte cum s-o conduci. Nu vei avea probleme deosebite, de�i trebuie s�-�i m�rturisesc c� e cam primitiv�. Cred c� �i-ai dat seama �i singur de asta dup� �nf��i�area ei. De �ndat� ce vei prelua controlul asupra navei, o vei men�ine �n acest punct �i m� vei a�tepta.

��C�t timp, Orator?

��P�n� m� voi �ntoarce. Nu cred c� voi sta at�t c�t s� ri�ti s� r�m�i f�r� provizii, dar dac� voi �nt�rzia nepermis de mult, po�i s� te �ndrep�i spre vreuna dintre planetele locuite ale Uniunii Sayshell �i m� vei a�tepta acolo. Te voi g�si oriunde te-ai afla.

��Cum spui tu, Orator.

���i s� nu te alarmezi. Dac� va fi nevoie, m� pot ocupa at�t de aceast� misterioas� Gaia, c�t �i de cele cinci nave ale Funda�iei.

Littoral Thoobing ocupa func�ia de Ambasador al Funda�iei pe Sayshell de �apte ani. �i pl�cea tare mult aceast� pozi�ie.

�nalt �i destul de corpolent, Thoobing purta o musta�� stufoas�, de�i at�t pe Funda�ie c�t �i pe Sayshell b�rba�ii se b�rbiereau cu mare grij�, iar moda c�zuse �n desuetudine. Chipul �i era ad�nc br�zdat de riduri la numai cincizeci �i patru de ani �i �ntreaga lui atitudine tr�da o nep�sare studiat� care nu l�sa s� se �n�eleag� adev�rata p�rere pe care o avea despre munca �i despre �ndatoririle de ambasador.

Pre�uia aceast� func�ie, c�ci ea �l �inea departe de v�rtejul politic de pe Terminus �i era profund recunosc�tor pentru asta. �n plus, slujba �i d�dea �ansa de a tr�i ca un favorizat al soartei �i de a oferi so�iei �i fiicei lui confortul �i luxul care de-acum ajunseser� s� li se par� absolut normale �i meritate. Cu nici un chip n-ar fi vrut ca aceast� tihn� s�-i fie tulburat�.

Pe de alt� parte, nu-l avea la inim� pe Liono Kodell, poate pentru c� �i acesta arbora o musta�� impun�toare, cu toate c� a lui era mai mic�, mai scurt� �i sur�. Pe vremuri, am�ndoi fuseser� singurele personalit��i ale vie�ii publice care purtaser� musta�� �i asta declan�ase �ntre ei o competi�ie nem�rturisit�. �Acum�, se g�ndea Thoobing, �competi�ia disp�ruse�; musta�a Iui Kodell ar�ta jalnic.

Kodell fusese Director al Siguran�ei de pe vremea c�nd Thoobing se mai afla �nc� pe Terminus, vis�nd s� intre �n curs� pentru func�ia de Primar �mpotriva Harlei Branno, dar se l�sase cump�rat �i acceptase postul de ambasador. Branno i-l oferise din motive lesne de �n�eles, dar el sf�r�ise prin a-i fi recunosc�tor perftru acest gest.

Dar lui Kodell n-avea de ce s�-i fie recunosc�tor. �i asta din cauza senin�t��ii pe care �i-o impunea Kodell �i aerului �ntotdeauna at�t de prietenos, chiar dac� tot el hot�r�se cu c�teva clipe �nainte cum s� i se taie capul celui c�ruia �i era adresat� amabilitatea.

Acum ap�ruse �ntr-o imagine hiperspa�ial�, radiind bonomie �i bun� dispozi�ie ca �ntotdeauna. Era bine c� trupul lui Kodell se afla pe Terminus pentru c� asta-l scutea pe Thoobing s�-i ofere vreun semn palpabil de ospitalitate.

��Kodell, �ncepu el, solicit retragerea navelor.

Kodell �i z�mbi larg:

��P�i �i eu vreau acela�i lucru, dar b�tr�na doamn� a hot�r�t altfel.

��Parc� te �tiam mai conving�tor.

���n alte cazuri, poate. C�nd a vrut s� se lase convins�. De data asta n-a mai vrut� Thoobing, f�-�i datoria �i calmeaz� spiritele �n Sayshell.

��Kodell, acum nu m� g�ndesc la Sayshell, ci la Funda�ie.

��Nu e�ti singurul.

��Kodell, nu te ascunde dup� deget. Te rog s� m� ascul�i cu aten�ie.

���ntru totul de acord, dar tr�im vremuri tulburi pe Terminus �i n-am de g�nd s� te-ascult o ve�nicie.

��Voi fi c�t se poate de scurt, mai ales c�-i vorba de posibilitatea unui e�ec pentru Funda�ie. Dac� aceast� linie hiperspa�ial� nu e interceptat� voi vorbi f�r� nici o re�inere.

��Nu poate fi interceptat�.

��Atunci uite ce-am de spus. Am primit acum c�teva zile un mesaj de la un anume Golan Trevize. Eu �mi amintesc de un Trevize de pe vremea c�nd eram �i eu �n politic�, un Ministru al Transporturilor.

��Unchiul t�n�rului, �l ajut� Kodell.

��Aha, atunci �l cuno�ti pe acest Trevize care mi-a transmis mesajul. Potrivit informa�iilor pe care le-am primit p�n� acum, el a fost Consilier, �ns� dup� rezolvarea cu succes a unei Crize Seldon a fost arestat �i trimis �n exil.

��Exact.

��Nu-mi vine a crede.

��Ce nu-�i vine a crede?

��C� a fost exilat.

���i de ce nu?

��C�nd s-a mai �nt�mplat ca vreun cet��ean al Funda�iei s� fie exilat? �ntreb� Thoobing. El e arestat sau nu. Dac�-i arestat, e judecat sau nu. Dac�-i judecat, e condamnat ori nu. Dac�-i condamnat, e amendat, destituit, i se ridic� o serie de drepturi, e �nchis ori executat. Nimeni nu e trimis �n exil.

��Toate au un �nceput.

��Vorbe goale. Cu o nav� ultraperfec�ionat�? Orice cretin �i poate da seama c� b�tr�na l-a trimis �ntr-o misiune special�. Pe cine �i �nchipuie ea c� o s� p�c�leasc�?

���i dup� tine, care ar putea fi misiunea asta?

��S� zicem descoperirea planetei Gaia.

Kodell �ncepu s�-�i mai piard� din buna dispozi�ie pe care o avusese p�n� �n acel moment. �n ochi �i f�cu loc o c�ut�tur� m�nioas�.

���tiu c� nu te sim�i �ndemnat s� iei �n serios afirma�iile mele, Domnule Ambasador. Dar �n acest caz ��i solicit �n mod special s� m� crezi. Nici Primarul �i nici eu nu auzisem despre Gaia atunci c�nd Trevize a fost trimis �n exil. Abia zilele trecute am aflat �i noi despe Gaia. Dac� m� crezi, putem continua djjscu�ia.

��O s� renun� la atitudinea mea de scepticism o vreme ca s� accept ideea asta, Directore, de�i mi-e foarte greu s-o fac.

��Domnule Ambasador, este foarte adev�rat, �i dac� am adoptat dintr-o dat� o atitudine oficial� �n ceea ce afirm, o fac pentru c� dup� ce vom termina discu�ia, vei descoperi c� va trebui s� r�spunzi la unele �ntreb�ri de-a dreptul st�njenitoare. Te referi la Gaia de parc� �i-ar fi o lume familiar�. Cum se face c� �tii ceva ce noi, cei de pe Terminus nu �tim? Nu intr� �n �ndatoririle tale s� ne informezi despre tot ce afli despre entitatea politic� pe care ai fost numit?

Thoobing spuse moale:

��Gaia nu face parte din Uniunea Sayshel�. Probabil c� nici nu exist� cu adev�rat. Trebuia s� transmit pe Terminus toate basmele pe care indivizii ne�coli�i �i supersti�io�i din Sayshell le povestesc despre Gaia? Unii dintre ei sus�in ca Gaia e situat� �n hiperspa�iu. Dup� al�ii, ar fi o lume care ap�r� Sayshellul prin for�e supranaturale. Ba mai sunt unii care afirm� c� Gaia a trimis Cat�rul pentru a pune m�na pe Galaxie. Dac� �i-ai pus �n minte s� comunici guvernului sayshellian c� Trevize a fost trimis pentru a g�si Gaia �i c� cele cinci nave ale Funda�iei s-au deplasat p�n� aici pentru a-l sprijini �n cercet�rile lui, nimeni nu te va crede. Poate c� oamenii cred �n basmele despre Gaia, dar guvernul �n nici un caz, �i nu se vor l�sa convin�i c� Funda�ia �i �nchipuie a�a ceva. Vor considera c� inten�iona�i s� for�a�i Sayshellul s� intre �n Federa�ia Funda�iei.

���i dac� pl�nuim �i asta?

��Ar fi fatal. Hai s� fim serio�i, Kodell, �n cinci secole de istorie a Funda�iei, c�nd s-a pomenit s� purt�m un r�zboi de cucerire? Am avut r�zboaie ca s� respingem �ncerc�rile altora de a ne cuceri � �i o dat� am �i dat gre� � dar nici un r�zboi nu s-a terminat prin expansiunea noastr� teritorial�. Afilierea la Federa�ie s-a f�cut prin acorduri pa�nice. Ni s-au al�turat cei care au �ntrev�zut avantajele care le ofer� aceast� uniune.

��N-ar fi posibil ca �i Sayshell s� vad� avantajele acestei afilieri?

��Asta nu se va �nt�mpla at�ta vreme c�t navele noastre r�m�n la grani�a lor. Retragele.

��Nu se poate.

��Kodell, situa�ia actual� reprezint� un prilej minunat pentru a demonstra bun�voin�a Federa�iei Funda�iei. Aproape �nconjurat de teritoriul nostru, Sayshell se afl� �ntr-o pozi�ie deosebit de vulnerabil� �i totu�i a tr�it �n siguran�� p�n� acum, �i-a ales singur calea de dezvoltare, a putut chiar s�-�i men�in� o politic� extern� anti-Funda�ie f�r� a se sim�i primejduit. Cum altfel putem ar�ta �ntregii Galaxii c� nu for��m pe nimeni, c� venim c�tre to�i cu g�nduri amicale? Dac� vom cuceri Sayshell, vom poseda ceea ce, �n esen��, posed�m deja. La urma urmei, o domin�m din punct de vedere economic, chiar dac-o facem discret. Dar dac� o cucerim prin for�a armelor, ne facem reclam� �n Galaxie c� am devenit expansioni�ti.

���i dac�-�i voi spune c� de fapt ne intereseaz� Gaia?

��Atunci n-o s� cred asta nici c�t v� crede Uniunea Sayshell. Omul �sta, Trevize, mi-a transmis c� e �n drum spre Gaia �i mi-a cerut s� �naintez mesajul c�tre Funda�ie. Cu ad�nc� p�rere de r�u, am f�cut-o pentru c� asta mi-e datoria, �i nici nu s-a r�cit bine linia de comunica�ie cu voi, c� Flota Funda�iei s-a �i pus �n mi�care. Cum ve�i ajunge la Gaia f�r� a viola spa�iul sayshellian?

��Dragul meu Thoobing, cred c� nu �tii ce vorbe�ti. N-ai spus adineauri c� Gaia, dac� ea exist� cumva, nu face parte din Uniunea Sayshell? �i presupun c� �tii c� hiperspa�iul e al tuturor �i c� nu apar�ine nici unei lumi. Atunci cum ar putea protesta Sayshell dac� noi ne deplas�m din teritoriul Funda�iei (unde se afl� acum navele noastre) prin hiperspa�iu, c�tre teritoriul Gaiei, iar �n aceast� c�l�torie nu ocup�m nici un centimetru cub din spa�iul sayshellian?

��Sayshell nu va interpreta evenimentele �n felul acesta, Kodell. �n caz c� exist�, Gaia este �nconjurat� total de Uniunea Sayshell, chiar dac� nu-i apar�ine din punct de vedere politic, �i cunosc precedente care calific� enclavele de acest fel drept por�iuni din teritoriul �nconjur�tor atunci c�nd vine vorba de nave de lupt� du�mane.

��Navele noastre n-au inten�ii du�m�noase. Suntem �n rela�ii pa�nice cu Sayshell.

��V� anun� c� s-ar putea ca Sayshell s� declare r�zboi. Nici nu s-ar a�tepta s�-l c�tige prin superioritate militar�, dar adev�rul e c� un conflict armat �n aceast� zon� ar declan�a un val de reac�ii anti-Funda�ie �n �ntreaga Galaxie. Noua politic� expansionist� a Funda�iei va �ncuraja constituirea de alian�e �mpotriva noastr�. Unele dintre lumile membre ale Federa�iei vor �ncepe s�-�i reconsidere leg�turile cu noi. S-ar putea s� pierdem r�zoiul din cauza tulbur�rilor interne �i atunci sigur vom da �napoi procesul de cre�tere care i-a slujit at�t de bine Funda�iei �n aceste cinci sute de ani.

��Hai, las�, Thoobing, spuse Kodell cu nep�sare. Vorbe�ti de parc� cinci sute de ani n-au �nsemnat nimic, �i am fi r�mas aceea�i Funda�ie de pe vremea lui Salvor Hardin, c�nd ne luptam cu Anacreon, regatul acela pr�p�dit. Acum suntem cu mult mai puternici dec�t a fost vreodat� Imperiul Galactic la apogeul lui. O escadril� de nave de-ale noastre ar putea �nfr�nge �ntreaga Flot� Galactic� sau ar putea ocupa orice sector f�r� ca m�car s�-�i dea seama c� a participai la un r�zboi.

��Nu lupt�m �mpotriva Imperiului Galactic, ci �mpotriva planetelor �i sectoarelor existente �n prezent.

��Care n-au progresat la fel ca noi. Acum putem cuprinde toat� Galaxia.

��Potrivit Planului Seldon nu putem face asta vreme de �nc� cinci sute de �ni.

��Planul Seldon subestimeaz� ritmul de dezvoltare tehnologic�. St� �n puterea noastr� s-o facem acum! Te rog s� m�-n�elegi, nu spun c� o vom face sau c� ar trebui s-o facem imediat. Spun doar c� putem realiza asta foarte cur�nd.

��Kodell, ai tr�it toat� via�a pe Terminus. Nu cuno�ti Galaxia. Flota �i tehnologia noastr� pot �nfr�nge For�ele Armate ale altor lumi dar n-am reu�i s� guvern�m o Galaxie rebel� �i �nc�rcat� de ur�, c�ci la asta s-ar ajunge dac� o cucerim prin for�a armelor. Retrage navele!

��Nu se poate, Thoobing. Ia g�nde�te-te. Dac� Gaia nu-i un simplu mit?

Thoobing r�mase t�cut, cercet�nd chipul lui Kodell, vr�nd parc� s�-i citeasc� g�ndurile:

��O lume �n hiperspa�iu nu-i un mit?

��O lume �n hiperspa�iu e o supersti�ie, dar p�n� �i supersti�iile se nasc dintr-un s�mbure de adev�r. Omul �sta care a fost exilat, Trevize, vorbe�te despre ea de parc-ar fi o lume real� �n spa�iu real. Dac� are dreptate?

��Prostii. Nu cred a�a ceva.

��Nu? �ncearc�, m�car pentru o clip�. O lume real�, care i-a asigurat Sayshellului imunitatea �mpotriva Cat�rului �i �mpotriva Funda�iei!

��Dar te contrazici singur. Cum �i ap�r� Gaia pe sayshellieni �mpotriva Funda�iei? Nu trimitem nave contra ei?

��Nu contra ei, ci contra Gaiei, care-i at�t de misterioas� �i de pu�in cunoscut� �i care are at�ta grij� s� r�m�n� ascuns� �nc�t, de�i se afl� �n spa�iul real, convinge lumile vecine c� este situat� �n hiperspa�iu �i reu�e�te chiar s� fie trecut� cu vederea c�nd se alc�tuiesc h�r�ile computerizate complete ale Galaxiei.

��Atunci e sigur o lume cu totul neobi�nuit�, pentru c� reu�e�te s� manipuleze con�tiin�ele oamenilor.

���i n-ai spus chiar tu acum c�teva clipe c� un basm sayshellian sus�ine c� Gaia a trimis pe Cat�r pentru a cuceri Galaxia? Cat�rul nu manipula min�ile?

���i-atunci Gaia e o lume a Cat�rilor?

��Dar n-ar putea s� fie?

��Atunci de ce n-ar fi lumea ren�scut� a celei de-a Doua Funda�ii?

��Chiar. De ce nu? Nu trebuie s-o cercet�m?

Thoobing deveni serios. Z�mbise pu�in dispre�uitor �n timpul ultimelor schimburi de replici, dar acum l�s� capul �n jos �i privi pe sub spr�ncene:

��Dac� vorbe�ti serios, o asemenea investiga�ie nu e periculoas�?

��Chiar a�a?

���mi r�spunzi la �ntreb�ri prin alte �ntreb�ri pentru c� nu po�i g�si ni�te r�spunsuri mul�umitoare. La ce ne-ar folosi navele �mpotriva Cat�rilor sau a membrilor celei de-a Doua Funda�ii? Nu �i se pare plauzibil c�, dac� ei exist�, �ncearc� s� ne ademeneasc� pentru a ne distruge? Ascult�, spuneai c� Funda�ia poate �ntemeia Imperiul acum, chiar dac� Planul Seldon s-a desf�urat doar pe jum�tate, iar eu te-am avertizat c� te-ai aventurat cam mult �i c� i�ele Planului te vor trage cu for�a �napoi. Dac� Gaia exist� �i e ceea ce sus�ii tu, atunci probabil c� ea ac�ioneaz� ca un mecanism care va produce acea fr�nare. F� din proprie ini�iativ� ceea ce �n cur�nd vei fi silit s� faci din constr�ngere. F� �n mod pa�nic �i f�r� v�rs�ri de s�nge ceea ce s-ar putea s� fii silit s� faci prin nenorociri �i dezastru. Retrage navele.

��Nu se poate. Thoobing, de fapt Primarul Branno �n persoan� inten�ioneaz� s� conduc� flota �i c�teva nave de cercetare au trecut deja prin hiperspa�iu c�tre presupusul teritoriu gaian.

Thoobing bulbuc� ochii:

��Cu siguran�� c� va izbucni r�zboi, a�a zic eu.

��Tu e�ti ambasadorul nostru. F� demersurile necesare pentru a �mpiedica asta, D�-le sayshellienilor toate asigur�rile pe care le solicit�. Respinge orice acuza�ie de rea credin��. Dac� va trebui, spune-le c� nu vor avea dec�t de c�tigat dac� r�m�n lini�ti�i �i a�teapt� ca Gaia s� ne distrug�. Spune-le tot ce dore�ti, dar lini�le�te-i.

Kodell f�cu o pauz�, studie expresia �mpietrit� de pe chipul lui Thoobing �i relu�:

��Serios, asta-i tot. Dup� c�te �tiu, nici o nav� a Funda�iei nu va cobor� pe vreo lume din Uniunea Sayshell �i nici nu va p�trunde �n vreun punct din spa�iul real care apar�ine Uniunii. Cu toate acestea, orice nav� sayshellian� care va �ncerca s� ne provoace �n afara teritoriului Uniunii, adic� pe teritoriul Funda�iei, va fi ne�nt�rziat distrus�. Explic�-le asta foarte r�spicat �i lini�te�te-i pe sayshellieni. Dac� dai gre�, vei r�spunde direct. Thoobing, p�n� acum ai avut o misiune u�oar�, dar te-a�teapt� vremuri grele �i urm�toarele s�pt�m�ni ��i vor hot�r� soarta. Dac� ne vei �n�ela a�tept�rile, n-o s� g�se�ti nici un col�i�or din Galaxie �n care s� te ascunzi.

Chipul lui Kodell nu mai era nici bine dispus �i nici prietenos c�nd contactul se �ntrerupse �i imaginea lui disp�ru.

Thoobing r�mase cu ochii holba�i �i cu gura c�scat� c�tre locul din care imaginea tocmai se mistuise.

Golan Trevize se tr�gea de p�r de parc� ar fi �ncercat s�-�i aprecieze stare g�ndurilor prin intermediul sim�urilor. Apoi �l lu� pe nea�teptate pe Pelorat:

��Care-i starea ta de spirit?

��Starea de spirit? repet� absent Pelorat.

��Da. Uite �n ce situa�ie am ajuns, prin�i, f�r� nici un control asupra navei �i atra�i �n mod inexorabil c�tre o lume despre care nu �tim nimic. N-ai un sentiment de panic�?

Pe fa�a lung� a lui Pelorat trecu o umbr� de melancolie:

��Nu. Sunt cam ab�tut. M� simt pu�in �ngrijorat, dar n-am intrat �n panic�.

��Nici eu. Nu-i ciudat? De ce nu ne agit�m mai mult?

��Ne a�teptam la asta, Golan, sau la ceva asem�n�tor.

Trevize se �ntoarse c�tre ecran. Pe el r�m�sese fixat� imaginea sta�iei spa�iale. Acum era mai mare, ceea ce �nsemna c� se apropiaser� mai mult de ea.

Ca �nf��i�are, sta�ia nu i se p�rea impresionant�. Nu prezenta nici un elemnt care s� sugereze super�tiin�a. De fapt, ar�ta cam primitiv. �i cu toate acestea, �inea nava �n str�nsoare.

��Janov, �ncerc s� analizez situa�ia la rece. A� vrea s� cred c� nu-s la� �i c� m� pot comporta bine �n condi�ii de criz�, dar probabil c� m� supraapreciez. To�i p�c�tuim prin asta. Ar trebui s� m� agit nebune�te de colo-colo �i s� m� treac� toate r�corile. Poate c� ne-am a�teptat la ceva, dar nu s� fim redu�i la neputin�� �i eventual uci�i.

��Nu cred, Golan. Dac� cei de pe Gaia au putut prelua controlul asupra navei de la o asemenea distan��, nu ne puteau ucide deja? De vreme ce suntem �nc� �n via��

��Dar nu mai suntem noi �n�ine. Prea a�tept�m cu calm. Cred c� ne-au tranchilizat.

��De ce?

��Ca s� ne p�streze �ntregi la minte. A�a cred. Poate vor s� ne interogheze, iar dup� aceea s� ne ucid�.

��Dac� sunt at�t de ra�ionali �nc�t vor s� ne interogheze, s-ar putea s�-�i p�streze un dram de minte �i s� nu ne ucid� f�r� un motiv �ntemeiat.

Trevize se l�s� cu spatele pe sp�tarul scaunului �i-�i puse picioarele pe pupitrul unde de obicei �i plasa m�inile pentru a intra �n leg�tur� cu computerul.

��Ingenio�i cum sunt, s-ar putea s� g�seasc� vreun motiv care s� par� �ntemeiat. Dac� ne-au perturbat g�ndurile, n-au lucrat prea brutal. Cat�rul, de exemplu, ne-ar fi f�cut s� tres�lt�m �i s� vibr�m din fiecare fibr� a fiin�ei noastre din dorin�a de a ajunge mai repede acolo, spuse Trevize �i ar�t� cu degetul spre sta�ia spa�ial�. N-ai acela�i sentiment, Janov?

��Nu. Sigur nu.

��Sper c� bagi de seam� c� am o stare de spirit �n care �nc� mai pot s� analizez totul la rece. Din cale-afar� de ciudat! Ori simt altceva? Sunt panicat, incoerent, nebun �i doar am impresia c� ra�ionez?

��Pari �ntreg la minte, spuse Pelorat ridic�nd din umeri. Probabil c� eu sunt la fel de bolnav la minte ca �i tine �i tr�iesc cu aceea�i iluzie, dar discu�ia asta nu ne-ajut� s� rezolv�m situa�ia. S-ar putea ca toat� umanitatea s� sufere de aceea�i boal� �i s� se �mbete cu acelea�i iluzii �n timp ce tr�ie�te �ntr-un haos comun. Nu ai cum s� dovede�ti contrariul, �i pentru c� tot n-o s� g�sim alt� cale, trebuie s� ne l�s�m �n voia sim�urilor. (Apoi, brusc �nviorat, ad�ug�:) De fapt, m-am g�ndit �i eu la ceva.

��Da?

��Ei bine, am ajuns s� consider�m Gaia fie o lume a Cat�rilor, fie o a Doua Funda�ie ren�scut�. Nu te-ai g�ndit c-ar putea exista �i o a treia explica�ie, mai plauzibil�?

���i care-ar fi asta?

�n ochii lui Pelorat ap�ru o expresie de concentrare. Nu-l privi pe Trevize, iar vocea �i deveni ad�nc� �i st�p�nit�:

��Din vremuri imemoriale, lumea asta, Gaia, a f�cut tot ce i-a stat �n putin�� ca s� r�m�n� �ntr-o strict� izolare. N-a �ncercat deloc s� intre �n leg�tur� cu alte lumi, nici m�car cu vecinii s�i apropia�i din Uniunea Sayshell. Are o �tiin�� dezvoltat� �n unele domenii, dac� d�m crezare pove�tilor despre distrugerea unor flote �i sigur pot controla oamenii, dar cu toate acestea n-au f�cut nici o tentativ� de a-�i extinde puterea. Nu cere dec�t s� fie l�sat� �n pace.

���i?

��Mi se pare inuman. Cei peste dou�zeci de mii de ani de istorie uman� reprezint� un proces ne�ntrerupt de expansiune �i de �ncerc�ri e�uate de extindere a teritoriului. Aproape toate lumile care pot fi populate sunt populate. De-a lungul timpului, aproape fiecare dintre lumi a avut o ne�n�elegere cu un vecin sau altul. Dac� Gaia se deosebe�te at�t de mult de celelalte lumi �n privin�a asta, atunci �nseamn� c� e inuman�.

Trevize cl�tin� din cap cu hot�r�re:

��Imposibil.

��De ce imposibil? �ntreb� Pelorat �mp�timit. �i-am spus doar c� rasa uman� reprezint� o enigm� tocmai pentru c� este singura forma inteligent� �i evoluat� din Galaxie. �i ce dac� Gaia nu-i uman�? N-ar putea exista pe vreo planet� o alt� form� de via�� c�reia s�-i lipseasc� tendin�a de expansiune tipic uman�? De fapt, spuse Pelorat din ce �n ce mai convins, ce dac� exist� un milion de inteligen�e �n Galaxie �i doar una este expansionist�? Noi �n�ine. Celelalte ar r�m�ne acolo unde se afl� �i acum, discrete, ascunse�

��Ridicol! protest� Trevize. Le-am �nt�lni. Am cobor� pe lumile lor. Ar apare �n toate ipostazele �i tipurile de evolu�ie tehnologic� �i pu�ine ni s-ar putea opune. Dar nu le-am �nt�lnit niciodat�. Pentru numele Spa�iului! Nu am descoperit nici ruine, nici relicve ale vreunei civiliza�ii neumane. Tu e�ti istoric, a�a c� ar trebui s� �tii mai bine. Am �nt�lnit a�a ceva?

Pelorat cl�tin� din cap:

��Nu, Golan, dar ar putea exista una! Lumea asta!

��Nu cred: Zici c� se nume�te Gaia, ceea ce �nseamn� �P�m�nt� �ntr-un dialect antic. Cum ar putea fi non-uman?

��Fiin�ele umane i-au dat numele de �Gaia�, dar cine �tie din ce motive? Asem�narea cu vreo lume antic� ar putea fi o simpl� coinciden��. G�nde�te-te numai. A�a cum explicai tu cu c�tva timp �n urm�, simplul fapt c� am fost ademeni�i spre Gaia �i acum suntem atra�i spre ea �mpotriva voin�ei noastre se prezint� ca argumente �n favoarea ideii non-umanit��ii celor de pe Gaia.

��De ce? Ce are asta cu non-umanitatea?

��Vor s� �tie despre noi, oamenii.

��Janov, ai luat-o razna, spuse Trevize. Tr�iesc �n Galaxie, �nconjura�i de oameni, de mii de ani. De ce ar fi devenit curio�i exact acum? �i dac� doresc s�-�i satisfac� aceast� curiozitate, de ce ne-au ales tocmai pe noi? Dac-ar vrea s� studieze fiin�ele umane �i cultura lor, de ce n-ar �ncepe cu lumile Sayshellulu�? De ce ne-ar alege neap�rat pe noi, de pe Terminus?

��Poate c�-i intereseaz� Funda�ia.

��Prostii, izbucni Trevize cu o violen�� nea�teptat�. Janov, tu vrei o inteligen�� non-uman� �i o vei avea. Eu cred c� dac� te-ai g�ndit c� vei �nt�lni non-umani, nu te-ar mai �ngrijora ideea c� e�ti capturat, neajutorat sau c� vei fi chiar ucis, dar numai s�-�i ofere pu�in r�gaz ca s�-�i satisfaci curiozitatea.

Pelorat �ncerc� s� protesteze, dar �ncepu s� se b�lb�ie, de aceea se opri, trase ad�nc aer �n piept �i zise �n cele din urm�:

��Bine, s-ar putea s� ai dreptate, Golan, dar o s� r�m�n la p�rerea mea. Nu cred c� va trebui s� a�tept�m prea mult ca s� vedem cine are dreptate� Prive�te!

Ar�t� c�tre ecran. Trevize, care �n �nfl�c�rarea lui uitase s� mai priveasc� la ecran, �i arunc� ochii �nspre el:

��Ce s-a �nt�mplat?

��Aceea care p�r�se�te sta�ia nu-i cumva o nav�?

��Da, e ceva, recunoscu Trevize, nevenindu-i s� cread�. �nc� nu percep detaliile �i nu pot s� m�resc imaginea mai mult. �i a�a e la maximum. Dup� ce privi mai atent spuse: Pare s� se apropie �i cred c�-i o nav�. Facem un pariu?

��Ce fel de pariu?

��Dac� ne-om mai �ntoarce vreodat� pe Terminus, s� d�m o mas� la care fiecare dintre noi s� invite pe cine pofte�te, dar maximum patru persoane, �i pl�tesc eu totul dac� pe nava care se apropie acum de noi sunt non-umani, iar dac� sunt oameni pl�te�ti tu.

��M� prind, spuse Pelorat.

��S-a f�cut, �ncuviin�� Trevize �i privi spre ecran, �ncerc�nd s� disting� detaliile navei �i �ntreb�ndu-se dac� acestea puteau s�-i dezv�luie mai presus de orice �ndoial� umanitatea sau non-umanitatea ocupan�ilor ei.

Judec�nd dup� piept�n�tura �ngrijit� �i atent� �i dup� vioiciunea tinereasc� a chipului, puteai jura c� Branno se afla �nc� �n Palatul Prim�riei. Nimic din comportarea ei nu l�sa s� se �n�eleag� c� se afla �n spa�iu doar pentru a doua oar�. (Prima ei ie�ire �n spa�iu, c�nd fusese �nso�it� de p�rin�i �ntr-o vacan�� pe Kalgan, nici nu se putea considera cu adev�rat o c�l�torie spa�ial�. La vremea aceea avea doar trei ani.)

��La urma urmei, se adres� ea lui Kodell cu o voce stins�, treaba lui Thoobing e s�-�i exprime p�rerea �i s� m� avertizeze. Nu-i port ranchiun� pentru asta.

Kodell, care se �mbarcase pe nava Primarului pentru a-i putea vorbi ne�ngr�dit de bariera psihologic� pe care o creau distan�a �i imaginea nefireasc�, �i r�spunse:

��Se afl� la post de prea mult� vreme. A �nceput s� g�ndeasc� la fel ca �i sayshellienii.

���sta-i riscul meseriei de ambasador, Liono. S� a�tept�m p�n� se va ispr�vi totul �i dup� aceea o s�-i d�m o vacan�� mai lung� �i o s�-l trimitem la post �n alt� parte. E un tip capabil. La drept vorbind, a avut curajul �i �n�elepciunea de a ne transmite ne�nt�rziat mesajul lui Trevize.

Pe fa�a lui Kodell lic�ri un z�mbet:

��Da, mi-a spus c� a f�cut-o �mpotriva voin�ei lui. �Am f�cut-o pentru c� trebuia�, cam astea au fost cuvintele lui. Vezi, Doamn� Primar, trebuia s� ne anun�e chiar dac� nu era de acord, pentru c� imediat ce Trevize a intrat �n spa�iul Uniunii Sayshell, eu l-am informat pe Ambasadorul Thoobing s� �nainteze orice date referitoare la el.

��Da? f�cu Primarul Branno �i se �ntoarse �n scaun pentru a-l privi mai bine pe Kodell. �i ce te-a determinat s� procedezi astfel?

��Considera�ii elementare. Trevize avea la dispozi�ie o nav� de ultimul tip, apar�in�nd Funda�iei �i era normal ca sayshellienii s� observe asta. De asemenea, comportarea lui lipsit� de tact �i de diploma�ie nu putea s� le scape. Prin urmare, putea s� dea de bucluc �i orice cet��ean al Funda�iei �tie c� trebuie s� dea fuga s� se pl�ng� celui mai apropiat reprezentant al Funda�iei. Personal nu mi-ar displace s�-l �tiu pe Trevize prins la-nghesuial�, c�ci asta l-ar mai ajuta s�-�i v�re min�ile �n cap, dar l-ai trimis pe post de paratr�snet �i voiam s� po�i aprecia cum se cuvine ceea ce ar lovi, a�a c� m-am �ngrijit ca reprezentantul cel mai autorizat al Funda�iei s�-l supravegheze.

���n�eleg! Abia acum pricep de ce Thoobing a reac�ionat at�t de energic. �i eu �i transmisesem un avertisment similar. �ntruc�t a primit separat ordine de la noi, nici nu-i de acuzat dac�-�i �nchipuie c� manevrele c�torva nave ale Funda�iei ar putea �nsemna mai mult dec�t pare la prima vedere. Liono, cum se face c� nu m-ai consultat �nainte de a transmite acest mesaj?

Kodell r�spunse cu r�ceal�:

��Dac� te-a� implica �n toate activit��ile mele, n-ai mai avea timp s� fii cu adev�rat Primar. Dar tu de ce nu m-ai informat de inten�iile tale?

��Dac� te-a� �ine la curent cu toate inten�iile mele, ai �ti prea multe, �i r�spunse Branno f�r� chef. Asta e o problem� minor�, care nu justific� �ngrijorarea Iui Thoobing. Iar reac�iile de protest ale Sayehellului nu m� ating. Pe mine m� intereseaz� Trevize.

��Navele noastre de cercetare l-au reperat pe Compor. �l urm�re�te pe Trevize �i am�ndou� �nainteaz� cu precau�ie c�tre Gaia.

��Am primit rapoartele acelor nave, Liono. E clar c� at�t Trevize c�t �i Compor au luat �n serios problema Gaiei.

��Doamn� Primar, toat� lumea z�mbe�te ironic auzind de supersti�ia numit� Gaia, dar, �n acela�i timp, to�i g�ndim: �Dac� totu�i�� Chiar �i Ambasadorul Thoobing pare cam �ngrijorat de situa�ia creat�. Ar putea fi o politic� foarte �ireat� din partea sayshellienitor. Ca un fel de culoare protectoare. Dac� r�sp�nde�ti zvonuri despre o lume misterioas� �i invincibil�, oamenii se vor feri nu numai de lumea respectiv�, dar �i de lumile vecine, precum cele care compun Uniunea Sayshell.

��Crezi c� de aceea s-a ferit Cat�rul s�-i supere pe cei de pe Sayshell?

��Probabil.

��Crezi c� Funda�ia nu s-a atins de Sayshell din cauza Gaiei? �tii bine c� nu aveam cuno�tin�� de existen�a acestei lumi.

��Recunosc c� nu exist� nici o men�iune despre Gaia prin arhivele noastre, dar nu putem g�si o explica�ie plauzibil� pentru atitudinea noastr� tolerant� fa�� de Uniunea Sayshell.

��S� sper�m c�, �n ciuda p�rerii lui Thoobing, guvernul sayshellian s-a convins m�car �n parte de puterea Gaiei �i de pericolul pe care-l reprezint�.

��De ce asta?

��Pentru c�-n acest caz, Uniunea Sayshell nu va condamna inten�ia noastr� de a ne �ndrepta spre Gaia. Cu c�t mai vehement vor respinge planul nostru, cu at�t mai grabnic se vor convinge singuri c� ac�iunea noastr� trebuie aprobat�, astfel �nc�t Gaia s� ne �nghit�. κi vor imagina c� lec�ia pe care-o vom primi va fi binevenit� �i va sluji de exemplu pentru al�i poten�iali invadatori.

��Dac�, totu�i, au motive �ntemeiate s� cread� asta, Primare? Dac� Gaia este cu adev�rat primejdioas�?

Branno z�mbi:

��Mereu pui pe �Dac� totu�i� �n fa��, Liono.

��Trebuie s� c�nt�resc toate posibilit��ile, Primare. Asta mi-e meseria.

��Dac� Gaia e primejdioas�, atunci �l va captura pe Treyize. Asta e menirea lui, ca paratr�snet al meu. �i sper ca �i Compor �i p��easc� la fel.

��Speri asta? De ce?

��Pentru c� asta �i va face s� se �ncread� prea mult �n propriile for�e �i ne vom sluji de aceast� sl�biciune. Ne vor subestima puterea �i ne vor u�ura astfel sarcina.

��Dar dac� cei care se supraapreciaz� suntem noi?.

��Nu vom fi noi, i-o retez� sec Branno.

��Dar nu avem nici cea mai vag� informa�ie despre Gaia �i nu putem aprecia poten�ialul ei. Primare, nu mi-o lua �n nume de r�u, dar ar trebui luat� �n calcul �i posibilitatea asta.

��Serios? De unde-ai mai scos-o �i pe asta, Liono?

���i tu crezi c�, �n cel mai r�u caz, Gaia ar putea fi cea de-a Doua Funda�ie. Sayshell are o istorie interesant� �nc� de pe vremea Imperiului. Numai Sayshell a fost l�sat� s� se autoguverneze. Tot Sayshell a beneficiat de scutiri de taxe �n timpul domniei a�a-numi�ilor ��mp�ra�i Necru��tori�. Pe scurt, Sayshell pare s� fi beneficiat de protec�ia Gaiei chiar �n perioada imperial�.

���i-atunci?

��A Doua Funda�ie a fost �ntemeiat� de Hari Seldon �n acela�i timp cu Funda�ia noastr�. A Doua Funda�ie nu exista �n vremurile imperiale, dar Gaia exista. Prin urmare, Gaia nu este a Doua Funda�ie, ci altceva. Probabil ceva mai periculos.

��Nu mi-am propus s� m� las intimidat� de ceea ce nu cunosc, Liono. Exist� doar dou� surse poten�iale de pericol � arme fizice �i arme mentale � iar noi suntem preg�ti�i s� rezist�m oric�reia dintre ele. Mergi �napoi pe nava ta �i men�ine toate navele �n alert� la grani�a cu Sayshell. Numai nava mea se va �ndrepta spre Gaia, dar va r�m�ne, tot timpul �n leg�tur� cu tine �i te vom a�tepta s� ne urmezi printr-un singur salt, dac� va fi nevoie� Mergi, Liono, �i alung� expresia asta de tulburare de pe fa�a ta.

���mi dai voie s�-�i mai pun o �ntrebare? �tii sigur �n ce te bagi?

��Sigur, r�spunse ea sumbru. �i eu am studiat istoria Sayshellului �i am �n�eles c� Gaia nu poate fi a Doua Funda�ie dar, a�a cum �i-am mai spus, am primit raportul complet al navelor de cercetare �i din ele am�

��Da?

��Ei bine, Liono, acum �tiu unde se afl� a Doua Funda�ie, a�a c� ne vom ocupa de am�ndou�. �nt�i Gaia �i dup� aceea Trantorul.

NAVA PORNITA de pe sta�ia spa�ial� ajunse �n apropiere de Far Star dup� patru ore care i se p�rur� ani lui Trevize.

�n condi�ii normale, Trevize ar fi �ncercat s� semnalizeze �i s-ar fi a�teptat la un r�spuns. Iar dac� n-ar fi primit r�spuns ar fi luat hot�r�rea s� se �ndep�rteze.

Dar �ntruc�t nava nu era �narmat� �i oricum nu r�spundea la comenzi, nu putea dec�t s� a�tepte. Computerul nu primea alte instruc�iuni dec�t cele care priveau interiorul navei.

�n rest, totul func�iona normal. Sistemele de ventila�ie �i de �nc�lzire erau perfecte; astfel c� el �i Pelorat nu sim�eau nici un inconvenient fizic. Dar asta nu slujea la nimic. Minutele se scurgeau greu �i Trevize era ap�sat de nesiguran�� cu privire la soarta ce li se rezervase. Observ� contrariat c� Pelorat p�rea calm. �i, ca s� pun� cap�t la toate, �n timp ce el n-avea poft� de m�ncare, Pelorat desf�cuse un mic container cu carne de pui care se �nc�lzise imediat dup� deschidere �i acum �mpr�tia un miros �mbietor. Iar acum, nep�s�tor �i metodic, Pelorat m�nca.

Enervat, Trevize nu se mai putu st�p�ni:

��Pentru numele Spa�iului, Janov! Pute!

Pelorat se uit� mirat �i mirosi containerul.

��Mie nu-mi miroase ur�t, Golan.

Trevize cl�tin� din cap:

��Nu m� lua �n serios. Sunt nervos. Dar m�car folose�te o furculi��. O s�-�i miroas� degetele toat� ziua.

Pelorat �i privi uimit degetele:

��Scuze! Nici n-am b�gat de seam�. M� g�ndeam la altceva.

Trevize �l �ntreb� sarcastic:

��Te g�ndeai probabil �n ce categorie s� �ncadrezi creaturile non-umane care se apropie de noi? (Se sim�ea umilit pentru c� Pelorat se dovedea mai calm dec�t el.) El, un veteran al Flotei (de�i nu participase la nici o b�t�lie) se temea, �n timp ce Pelorat, un simplu istoric, p�rea netulburat.

��Ar fi imposibil de imaginat cum ar evolua formele de via�� �n condi�ii diferite de cele ale P�m�ntului. De�i destul de mari, diferen�ele n-ar putea fi infinite. Cu toate astea, presimt c� fiin�ele astea nu se vor manifesta extrem de violent �i c� vom beneficia de un tratament civilizat. Dac� era altfel, ne ucideau de mult.

��Bine c� m�car tu �i-ai p�strat cump�tul, prietene. Eu sunt nelini�tit �i nervos de parc� a� vrea s� ies din starea de tranchilizare pe care ne-au indus-o. Simt c� nu pot sta locului. De ce nu mai ajunge odat� nava aia blestemat�?

��M-am �nv��at s� fiu pasiv, Golan. Mi-am petrecut jum�tate din via�� aplecat asupra documentelor, a�tept�nd mereu altele �i altele. Tu e�ti un om de ac�iune �i suferi c�nd nu te po�i mi�ca.

Trevize se sim�i mai u�urat �i morm�i:

��Pelorat, nu �i-am apreciat bunul sim� la adev�rata lui valoare.

��Te �n�eli, r�spunse Pelorat placid, dar p�n� �i un profesor, cu capul �n nori ajunge uneori s� �n�eleag� rostul vie�ii.

���i p�n� �i un politician abil se poate �n�ela.

��N-am afirmat a�a ceva. Golan.

��Nu, dar o spuneu. A�a c� las�-m� s� fac ceva. M�car s� observ. V�zut� mai de-aproape, nava asta pare primitiv�.

��Pare?

��Dac� e produsul unor min�i �i bra�e non-umane, ceea ce nou� ne pare primitiv ar putea fi de fapt doar non-uman.

��Crezi c-ar putea fi un artefact non-uman? �ntreb� Pelorat ro�ind u�or,

��Nu-mi dau seama. B�nuiesc c� oric�t de mult ar diferi de la cultur� la alta, artefactele nu-s la fel de expresive ca produsele ce poart� amprenta deosebirilor genetice.

��Asta-i doar o b�nuial�. Noi n-am �nt�lnit dec�t culturi diferite. Nu cunoa�tem multe specii inteligente �i, prin urmare, nu avem unitatea de m�sur� cu ajutorul c�reia s� apreciem c�t de mult poate s� se deosebeasc� un artefact de altul.

��Pe�tii, delfinii, pinguinii, calmarii, ba chiar �i ambiflexii, care nu sunt de origine p�m�ntean�, presupun�nd c� restul sunt, rezolv� problema mi�c�rii printr-un mediu lichid prin unduire, iar �nf��i�area lor nu difer� at�t de mult pe c�t te-ar face s� crezi structura lor genetic� Probabil c� situa�ia se repet� �n cazul artefactelor.

���n orice caz, spuse Trevize, m� simt mai bine acum. Tot sporov�ind cu tine m-am mai calmat. �i cred c� foarte cur�nd vom afla �n ce ne-am v�r�t. Nava aceea nu va putea s� se lipseasc� de-a noastr� pentru c� n-are ecluz� �i fie c� vom merge noi la ei folosind cablul, fie c� vor veni ei �n acela�i fel, dac� nu cumva vor folosi un alt sistem.

��C�t de mare-i nava?

��Dac� n-am cum s� folosesc computerul navei pentru a calcula la ce distan�� se afl� nu pot s�-mi dau seama de m�rimea ei.

Un cablu se �ndrept� �erpuind spre Far Star.

��Umani sau non-umani, tot cablu vor folosi. Se pare c� nu exist� alt� solu�ie.

��Ar putea folosi un tub sau o scar�, suger� Pelorat.

��Sunt rigide. Ar fi prea complicat s� realizezi leg�tura �n felul �sta. Trebuie ceva care s� combine flexibilitatea cu rezisten�a.

C�nd cablul atinse peretele exterior al navei, se auzi un zgomot surd care f�cu aerul din interior s� vibreze. Cablul se mai �ntinse pu�in. �n timp ce nava cealalt� reduse viteza pentru a o egala pe aceea a navei lui Trevize. Acum cablul nu mai vibra.

�n peretele navei str�ine ap�ru un punct negru care se dilat� ca pupila unui ochi.

��Ia te uit�, exclam� Trevize. �n loc de u�� glisant� are o diafragm� care se deschide.

��Non-uman?

��Nu neap�rat, dar oricum interesant.

�n deschiz�tur� ap�ru o siluet�.

Pelorat o privi �ncordat �i str�nse din buze, apoi zise dezam�git.

��P�cat. Uman�.

��Nu se �tie, f�cu Trevize calm. Distingem cinci extremit��i. Astea ar putea fi capul, dou� bra�e, dou� picioare, dar� Stai a�a�

��Ce s-a �nt�mplat?

��Silueta se mi�c� mai repede �i mai u�or dec�t m-a�teptam. Aha!

��Ce mai e?

��Are un fel de propulsie. Dup� c�te-mi dau seama, n-are propulsie-rachet� �i nici nu-�i folose�te bra�ele. Totu�i, deplasarea nu-i �n mod necesar tipic uman�.

�n ciuda rapidit��ii cu care silueta se mi�ca de-a lungul cablului, a�teptarea li se p�ru nesf�r�it�, dar �n cele din urm� se auzi un zgomot.

��Nu �tiu ce-o fi, dar acum intr�. Cred c-am s-o tr�ntesc la podea imediat ce apare, spuse Trevize �i-�i �ncle�t� pumnii.

��Cred c-ar fi mai bine s� ne calm�m, �l sf�tui Pelorat. Ar putea fi mai puternic� dec�t tine, iar pe nava aceea trebuie s� mai fie �i alte creaturi. A�tept�m p�n� ne l�murim.

��Devii din ce �n ce mai �n�elept, Janov, constat� Trevize, �n timp ce eu �mi pierd capul.

Auzir� zgomotul produs de deschiderea ecluzei �i �n cele din urm� silueta ap�ru �n�untrul navei.

��Are o statur� aproape normal�, bolborosi �n barb� Pelorat, �n costumul acela spa�ial �ncepe o fiin�� uman�.

��N-am mai v�zut asemenea model, dar dup� cum arat� pare f�cut de oameni. V�d c� nu scoate nici un sunet.

Silueta �n costum spa�ial se opri �n fa�a lor �i-�i mi�c� un bra� c�tre casca rotund� care, chiar dac� p�rea din sticl�, nu era transparent�. Nu putur� vedea nimic prin ea.

Bra�ul atinse ceva cu o mi�care rapid� pe care Trevize nu reu�i s-o urm�reasc�, �i casca se deta�� de restul costumului. Se ridic�.

V�zur� chipul unei femei tinere �i atr�g�toare.

Pe chipul de obicei lipsit de expresie al lui Pelorat ap�ru o expresie de stupefac�ie. �ntreb� nesigur:

��E�ti uman�?

Femeia deschise ochii mari, arcuindu-�i spr�ncenele �i str�mb� din buze. Din gestul acesta nu se putea deduce dac� auzea o limb� necunoscut� �i ne�n�eleas�, sau dac� �n�elegea limbajul, dar �ntrebarea o punea pe g�nduri.

Ea duse m�na spre partea st�ng� a costumului, care se desf�cu de parc� ar fi avut balamale. P�i afar� din costum �i acesta r�mase o clip� �n pozi�ie vertical� apoi, cu un sunet ce aducea cu un oftat, se pr�bu�i la podea.

Acum, dup� ce ie�ise din costumul spa�ial, femeia p�rea �i mai t�n�r�. �mbr�c�mintea �i era larg� �i translucid�, iar pu�inele articole intime se vedeau ca ni�te umbre. Roba de deasupra �i venea p�n� la genunchi.

Avea s�nii mici �i talia sub�ire, cu �olduri pline �i rotunde. Picioarele bine f�cute aveau gleznele fine �i gra�ioase. P�rul negru �i bogat �i c�dea pe umeri, buzele pline p�reau u�or asimetrice, iar ochii mari �i c�prui privir� �n jur, apoi spre picioare �i rezolv� dilema, ar�t�nd c� pricepea limbajul lor:

��Nu ar�t uman�?

Vorbea Galactica Standard cu o ezitare abia detectabil�, p�r�nd c� face un mic efort pentru a pronun�a foarte corect.

Pelorat �ncuviin�� cu o mi�care a capului, �nso�it� de un z�mbet:

��N-a� putea nega asta. Foarte uman�. �nc�nt�tor de uman�.

T�n�ra �i desf�cu bra�ele larg de parc� i-ar fi invitat s� o priveasc� mai de aproape.

��A�a sper �i eu, domnilor. Mul�i b�rba�i ar muri dup� corpul acesta.

��A� prefera s� tr�iesc pentru el, gl�sui Pelorat, cu un aer galant care-l lu� �i pe el prin surprindere.

��Bun� alegere, spuse femeia cu solemnitate. Corpul acesta na�te �oapte �i extaz.

R�se, iar Pelorat porni �i el s� r�d�.

Trevize, care r�m�sese �ncruntat �i t�cut �n timpul acestui schimb de vorbe galante, g�si momentul s� �ntrebe:

��Ce v�rst� ai?

Femeia �ncet� s� r�d� �i r�spunse cu seriozitate:

��Dou�zeci �i trei, domnilor.

��De ce-ai venit? Cu ce scop ne vizitezi?

��Am venit s� v�-so�esc pe Gaia, r�spunse ea, rotunjind u�or vocalele �n diftongi, semn c� nu st�p�nea la perfec�ie Galactica Standard.

��S� ne-nso�easc� o fat�?

Ea deveni dintr-o dat� mai b��oas�, vr�nd s� le dovedeasc� lui Trevize �i lui Pelorat c� era st�p�n� pe situa�ie:

��Eu reprezint Gaia la fel de bine ca oricare altul. Dac� s-a �nt�mplat s� fiu eu de tur� pe sta�ie�

��Tura ta? Erai singur� la bordul sta�iei?

��Nici nu trebuie mai multe persoane, r�spunse ea semea��.

���i acum nu-i nimeni pe ea?

��Sta�ia nu e p�r�sit� dac� eu lipsesc de acolo. Ea r�m�ne.

��Ea? La ce te referi?

��La sta�ie. Ea este Gaia. N-are nevoie de mine c�t� vreme v� re�ine nava.

��Atunci tu ce faci pe sta�ie?

��Datoria.

Pelorat �l apucase de m�nec� pe Trevize �i-l tr�sese u�or. Repet� gestul �i-i spuse �n �oapt�:

��Golan, nu mai �ipa la ea. Nu vezi ce t�n�r� e? Las�-m� pe mine s� vorbesc cu ea.

Trevize se smuci furios, dar Pelorat i-o lu� �nainte �i �ntreb�:

��Domni�oar�, cum te nume�ti?

Chipul ei se lumin� �ntr-un z�mbet larg, ca reac�ie la tonul mai bl�nd, �i r�spunse:

��Bliss.

��Bliss? repet� Pelorat. Ce nume frumos. Dar nu e singurul, nu-i-a�a?

��Fire�te. Era caraghios c� am un nume format dintr-o silab�. S-ar putea repeta pe fiecare sec�iune �i nu ne-am mai putea deosebi, iar b�rba�ii ar muri lu�nd un trup drept altul. Numele meu complot e Blissenobiarella.

���i se umple gura pronun��ndu-l.

��Poftim? Cu numai �apte silabe? Nu-i lung deloc. Am prieteni cu nume din cincisprezece silabe �i nu mai prididesc �ncerc�nd tot felul de combina�ii pentru a-�i g�si un apelativ mai scurt. Eu am r�mas la Bliss de c�nd am �mplinit cincisprezece ani. Mama �mi spunea �Nobby�, dac� v� vine-a crede.

���n Galactica Standard �bliss� �nseamn� �extaz� sau �bucurie nem�rginit� spuse Pelorat.

��Tot a�a �i-n limba gaian�. Nu se deosebe�te foarte mult de Standard, �i vreau s�-mi �i justific numele.

��Numele meu e Janov Pelorat.

���i cel�lalt domn, cel care strig�, este Golan Tievize. Am primit mesajul din Sayshell.

��Cum adic� a�i primit mesaj? �ntreb� Trevize b�nuitor.

Bliss se-ntoarse c�tre el �i r�spunse calm.

��Nu l-am primit eu personal, ci Gaia.

��Domni�oar� Bliss, ne dai voie s� discut�m ceva �ntre patru ochi? vorbi Pelorat.

��N-am nimic �mpotriv�, dar s� �ti�i c� suntem a�tepta�i.

��Nu dureaz� mult. (�l trase de bra� pe Trevize care-l urm� f�r� chef �n cealalt� camer�).

��Ce-nseamn� toate astea? spuse Trevize �n �oapt�. Sunt sigur c� ne aude �i de-aici. Probabil c� ne cite�te �i g�ndurile, creatur� perfid�.

��N-are importan�� dac� ni le cite�te sau nu. Pu�in� izolare psihologic� nu ne stric�. Ascult�, prietene, las-o �n pace. Nu putem face nimic �i n-are rost s� te r�ste�ti la ea ca s�-�i ver�i n�duful. Probabil c� nici ea nu ne poate ajuta. Nu-i dec�t un emisar. De fapt, c�t� vreme se afl� la bord, suntem �n siguran��; n-ar l�sa-o aici dac� ar inten�iona s� distrug� nava. Dac� te por�i ca un b�d�ran or s� ne spulbere dup� ce o recheam�.

Nu suport s� m� simt neajutorat, �i explic� Trevize �mbufnat.

��Cui �i place? Dar nervozitatea te face �i mai neajutorat. Devii un revoltat f�r� cauz�. Dragul meu prieten, nu vreau s� te s�c�i �i eu �i s� nu mi-o iei �n nume de r�u c� te critic at�t de aspru, dar fata n-are nici o vin�.

��Janov, e at�t de t�n�r� c� �i-ar putea fi fiic�.

Pelorat lu� o pozi�ie b�t�ioas�:

��Cu at�t mai mult va trebui s� ne purt�m delicat cu ea, de�i nu prea-mi dau seama ce vrei s� spui cu asta.

Trevize se g�ndi o clip�, apoi chipul i se lumin�:

��Foarte bine. Ai dreptate, am gre�it. Totu�i e sup�r�tor c� au trimis o fat�. Puteau s� �ns�rcinezeun ofi�er, de exemplu, �i s� ne arate c� ne pre�uiesc c�t de c�t. Dar o fat�, care una-dou� arunc� toat� r�spunderea pe Gaia?

��Se refer� probabil la un c�rmuitor care prime�te numele planetei ca titlu onorific, ori are �n vedere consiliul planetar. O s� afl�m �i asta, dar nu �ntreb�nd de-a dreptul.

��Mor b�rba�ii dup� ea! pufni Trevize. Asta-i bun�! E cam plinu�� la �olduri!

��Nu �i-a cerut nimeni s�-�i dai via�a pentru ea, Golan, spuse Pelorat domol. Vino! Ce, nu-i dai voie s� se autoironizeze? Mi se pare amuzant� �i lipsit� de prejudec��i.

O g�sir� pe Bliss a�ezat� �n fa�a computerului, aplecat� asupra lui �i privind cu ochi mira�i la componentele acestuia, �in�ndu-�i m�inile la spate de parc� s-ar fi temut s�-l ating�.

C�nd ei intrar�, aplec�ndu-�i capetele ca s� nu se loveasc� de tocul u�ii, ea ridic� ochii �i rosti:

��Uimitoare nav�. Nu �n�eleg nici jum�tate din ceea ce v�d, dar dac-a�i vrea s�-mi face�i un cadou de bun venit, mi-a� dori nava. E minunat�. A mea arat� groaznic.

Pe chip �i ap�ru o expresie de curiozitate nepotolit�:

��Chiar veni�i de pe Funda�ie?

��De unde �tii despre Funda�ie? �ntreb� Pelorat.

���nv���m la �coal� despre ea. Mai ales din pricina Cat�rului.

��De ce din cauza lui, Bliss?

��E unul dintre noi, dom� Ce silab� din numele voastre pot folosi, domnilor?

Pelorat reac�iona primul:

��Jan sau Pel. Pe care-l preferi?

��Pel. A plecat dintre noi, Pel, relu� Bliss cu un z�mbet complice. S-a n�scut pe Gaia, dar se pare c� nimeni nu �tie cu exactitate unde.

��Bliss, s�-n�eleg c� e un erou al Gaiei? (Trevize se hot�r�se s� adopte o atitudine aproape agresiv de prietenoas� �i arunc� o privire r�ut�cioas� �i ucig�toare �n direc�ia lui Pelorat.) Po�i s�-mi spui Trev, ad�ug� el.

��A, nu, spuse ea pe ner�suflate. A plecat de pe Gaia f�r� s� i se permit� acest lucru, �i nimeni nu trebuie s� fac� asta. Nimeni nu �tie cuma reu�it. Dar a plecat �i tocmai de-aceea cred c-a avut un sf�r�it nefericit. Funda�ia l-a �nfr�nt �n cele din urm�.

��A Doua Funda�ie? �ntreb� Trevize.

��Mai exist� una? Cred c� mi-a� aminti dac� a� face un efort, dar nu m-a interesat istoria. Dac� m� g�ndesc mai bine, ceea ce socote�te Gaia c�-i mai bun m� intereseaz� �i pe mine. Dac� istoria nu s-a lipit de mine, �nseamn� c� sunt destui istorici sau c� nu m-a atras prea mult obiectul acesta de studiu. Probabil c� de aceea am devenit tehnician spa�ial. Primesc mereu �ns�rcin�ri pe sta�ie �i-mi place ceea ce fac, a�a c� se-n�elege de la sine c�

�ncepuse s� vorbeasc� repede, pe ner�suflate aproape, �i Tevize trebui s� p�ndeasc� un moment de pauz� ca s-o �ntrebe:

��Cine-i Gaia?

Bliss �l privi nedumerit�

��Gaia. Pel �i Trev, hai s� trecem la treab�. Trebuie sa ajungem pe planet�.

��Deci �ntr-acolo mergem, nu-i a�a?

��Da, dar �ncet. Gaia simte c� v� pute�i deplasa mult mai repede dac� folosi�i for�a navei. Vre�i s�-ncerca�i?

��Vrem, r�spunse Trevize moroc�nos. Dar dac� ni se va reda controlul asupra navei, nu v� teme�i c-a� putea ��ni �nspre spa�iu?

��Ce caraghios e�ti, ispuse Bliss printre hohote de r�s. Bine�n�eles c� Gaia n-o s� te lase s� mergi �n alt� direc�ie. Dar po�i zbura mai repede �n direc�ia �n care vrea Gaia. Pricepi?

��Pricep, �ncuviin�� Trevize, �i-o s� �ncerc s�-mi mai temperez sim�ul umorului. Unde cobor?

��N-are importan��. Zboar� spre suprafa�a planetei �i vei cobor� �n locul potrivit. Se va �ngriji Gaia de asta.

Pelorat nu-�i putu st�p�ni curiozitatea:

���i tu vei r�m�ne cu noi ca s� fii sigur� c� ne vor trata cum se cuvine?

��A� putea s-o fac �i pe asta. S� vedem, onorariul obi�nuit pentru serviciile mele � vreau s� zic tipul acesta de servicii � se poate v�rsa direct �n contul meu.

���i pentru altfel de servicii�?

Bliss chicoti:

��Ce b�tr�nel simpatic e�ti.

Pelorat primi lovitura �n plin.

Bliss r�mase pu�in uimit� c�nd nava descrise o curb� rapid� spre Gaia:

��Nu se simte deloc efectul accelera�iei,

��Ac�ionare gravitic�, o l�muri Peiorat. Accelera�ia antreneaz� totul de pe nav�, inclusiv ocupan�ii, a�a c� nu avem de suferit.

��Pel, dar cum func�ioneaz�?

Pelorat ridic� din umeri: ,

��Cred c� Trev �tie mai bine, dar e cam indispus �i nu pare s� aib� chef de vorb�.

Trevize dirij� nava cu destul� brutalitate spre suprafa�a planetei. Nava r�spundea par�ial la comenzile lui, a�a cum de altfel �l avertizase Bliss. I se accept� �ncercarea de a traversa oblic liniile de for�� gravitic�, dar numai dup� o scurt� ezitare O u�oar� tentativ� de ridicare a navei spre �nalt r�mase f�r� r�spuns. Nava nu-i mai apar�inea cu totul.

Pelorat �ntreb� blajin:

��Golan, nu zbur�m cu vitez� prea mare?

Str�duindu-se s� r�m�n� calm �i netulburat. Trevize spuse cu o voce egal� �i f�r� nici o inflexiune:

��T�n�ra doamn� sus�ine c� Gaia va avea grij� de noi.

��Bine�n�eles, Pel, interveni Bliss, Gaia n-ar permite navei s� ne pun� via�a �n pericol. Ave�i ceva de m�ncare la bord?

��Desigur, r�spunse �ndatoritor Peiorat. Ce �i-ai dori?

��Ceva f�r� carne, Pel, �i r�spunse Bliss aproape nep�s�toare, dar poate s� fie �i pe�te sau legume.

��Bliss, o parte dintre proviziile noastre provin de pe Sayshell, explic� Pelorat. Nu �tiu prea bine ce-i �n cutii, dar s-ar putea s�-�i plac�.

���nt�i s� gust �i vom vedea, f�cu ea vis�toare.

��Oamenii de pe Gaia sunt vegetarieni? vru s� �tie Peiorat.

��Mul�i da, r�spunse ea d�nd vioi din cap. Depinde ce substan�e nutritive �i trebuie organismului �n anumite momente. �n ultima vreme carnea nu m-a prea tentat, a�a c� nici acum nu vreau. �i nici dup� dulciuri n-am t�njit. Br�nzeturile �i creve�ii �mi plac pentru c� au un gust pl�cut. �n fine, cred c-ar trebui s� mai sl�besc. �i spun�nd acestea, se b�tu cu palma peste fund, De-aici trebuie s� dau jos c�teva kilograme.

��Nu v�d ce motiv ai avea, o lini�ti Pelorat. Abia ai pe ce s� �ezi mai confortabil.

Bliss �ntoarse capul ca s� se admire:

���n fine, n-are importan��. C�nd pierzi �n greutate, c�nd c�tigi. Nu-mi fac eu probleme dintr-at�t.

Trevize t�cea, pentru c� se lupta cu Far Star. Ezitase cam mult c�ut�nd o orbit� convenabil�, iar acum treceau v�j�ind prin limitele inferioare ale ecosferei planetare. �ncetul cu �ncetul, nava �ncepu s� scape controlului lui ca �i c�nd o alt� for�� �nv��ase deja s� dea comenzi motoarelor gravitice. Far Stor, conduc�ndu-se aproape singur�, intr� �n atmosfera rarefiat� �i �ncetini rapid. Apoi se deplas� �ntr-o curb� lin�.

Bliss r�mase impasibil� la �uieratul ascu�it produs de aerul care opunea rezisten�� la �naintarea navei �i mirosi cu delicate�e aburul ce se �n�l�a din container:

��Trebuie s� fie delicios, Pel, altfel n-ar avea mirosul �sta pl�cut �i apetisant. (B�g� degetul �n sos �i apoi �i-l linse.) Ai avut dreptate. Pel. Par creve�i. Excelen�i.

Cu un gest de nemul�umire, Trevize p�r�si computerul.

��Doamn�, exclam� el, de parc� arunci ar fi v�zut-o pentru prima oar�.

��Numele meu e Bliss, �i r�spunse ea ferm.

��Bliss, fie! �tiai cum ne numim.

��Da, Trev.

��De unde ai aflat numele noastre?

��Trebuia s� le �tiu ca s�-mi pot face datoria.

���tii cine a Munn Li Compor?

��Dac� ar prezenta importan�� pentru munca mea a� �ti. N-am idee cine e, dar Compor nu vine aici. �i, ca s� fiu mai exact�, spuse ea �i f�cu o mic� pauz�, �n afar� de voi doi nu mai vine nimeni.

��Vom vedea.

Privi �n jos �i v�zu nori. Nu erau �n strat compact �i continuu, ci �n mai multe straturi succesive, care nu ofereau o priveli�te clar� a suprafe�ei planetei.

Comut� pe micround� �i radarul se ilumin�. Suprafa�a p�rea o copie aproape fidel� a cerului. Ar�ta ca o lume compus� din insule � foarte asem�n�toare cu Terminus, numai c� aici erau mai numeroase, nici una prea mare sau izolat� de restul lor. Aminteau de un arhipelag planetar. Nava se �nscrise pe o orbit� cu �nclina�ie mare fa�� de planul ecuatorial, dar nu se z�ri nici una dintre calotele polare.

Trevize nu reu�i s� vad� nici semnele ne�ndoielnice ale distribu�iei inegale a popula�iei, cum era de a�teptat, dup� luminarea din zona cufundat� �n noapte.

��Vom cobor� l�ng� capital�, Bliss? �ntreb� Trevize.

��Gaia te va ajuta s� ajungi �ntr-un loc convenabil, r�spunse ea cu un aer indiferent.

��A� prefera un ora� mare.

��Vrei s� zici o grupare mare de oameni?

��Da.

��Gaia va hot�r�.

Nava continu� s� coboare �i Trevize �i g�si o distrac�ie �ncerc�nd s� ghiceasc� pe care insul� se va a�eza.

Nava cobor� u�or ca un fulg, �i se a�ez� pe sol f�r� zdruncin�turi sau efecte gravita�ionale nepl�cute. Cobor�r� unul dup� altul: �nt�i Bliss, apoi Pelorat �i �n cele din urm� Trevize.

Vremea aducea cu prim�vara timpurie din Terminus City. Adia o briz� u�oar�, iar soarele dimine�ii str�lucea puternic pe cerul pres�rat cu nori rari. Solul era acoperit de verdea�� �i la o oarecare distan�� se afla o livad� cu copacii alinia�i �n �iruri lungi, iar �n partea opus� se z�rea linia ��rmului.

Printre ierburi forfoteau insecte, o pas�re s�geta cerul �i, de undeva, din apropiere, se auzir� zgomotele �nfundate f�cute de cineva care folosea vreo unealt� agricol�.

Pelorat rupse t�cerea dup� ce trase ad�nc aer �n piept:

��O, miroase pl�cut, a suc de mere.

��P�i de la livada de colo. Probabil c� la ferm� face cineva suc de mere, spuse Trevize.

��Fiindc� tot veni vorba, nava voastr� are un miros� greu de suportat, interveni Bliss.

��Atunci de ce n-ai spus nimic? m�r�i Trevize.

��Din polite�e. Doar eram oaspete.

���i-acum ai uitat de polite�e?

��Acum sunt pe lumea mea. Tu e�ti oaspete, a�a c� te rog s� fii politicos.

��Are probabil dreptate, Golan. Avem cum s� aerisim nava? se b�g� �n vorb� Pelorat.

��Da, i-o retez� Trevize, sigur, dac� aceast� mic� domni�oar� ne asigur� c� nu se va atinge nimeni de nav�. Ne-a dovedit deja c� are puteri neobi�nuite asupra ei.

Bliss �i arcui trupul �i nu se l�s� mai prejos:

��Nu sunt chiar mic� �i dac�-�i �nchipui c� se aerise�te dac� o las �n pace, atunci a�a o sa fac.

��Bine, �i-acum ne duci la omul c�ruia �i spune�i Gaia?

Bliss p�rea amuzat�:

��Trev, nu �tiu dac� o s� m� crezi. Eu sunt Gaia.

Trevize �nm�rmuri. Auzise de nenum�rate ori fraza: �a-�i aduna min�ile� folosit� metaforic, �ns� abia acum sim�i pe propria-i piele adev�rul pe care-l exprima ea. Reu�i s� �ngaime:

��Tu?

��Da. �i p�m�ntul. �i pomii aceia. �i iepurele acela, ascuns �ntre ierburi. �i b�rbatul pe care-l vezi umbl�nd prin livad�. �ntreaga planet� �i tot ce vie�uie�te pe ea �nseamn� Gaia. Suntem indivizi � organisme separate � dar cu to�ii �mp�rt�im o con�tiin�� comun�. Planeta are o parte infim� din aceast� con�tiin��, diferitele forme de via�� �i au �i ele partea lor mai mare sau mai mic�, iar fiin�ele umane, cea mai mare parte.

��Trevize, cred c� vrea s� spun� c� Gaia e un fel de con�tiin�� de grup, explic� Pelorat.

Trevize aprob� d�nd din cap:

��Asta am �n�eles �i eu. Bliss, �n cazul acesta, cine conduce lumea?

��Se conduce singur�. Copacii aceia cresc �n �iruri drepte �i ordonate din propria lor voin��. Se �nmul�esc doar �n m�sura �n care e nevoie pentru a-i �nlocui pe cei care mor. Fiin�ele umane recolteaz� merele de care au nevoie; celelalte animale, inclusiv insectele, consum� partea ce li se cuvine, dar nimic mai mult.

���i zici c� insectele �tiu ce li se cuvine? �ntreb� ironic Trevize.

���ntr-un fel, da. Plou� c�nd trebuie �i uneori plou� toren�ial c�nd este necesar, �i uneori se-nt�mpl� �i c�te-o perioad� de secet� pentru c� �i asta este necesar�.

���i ploaia �tie �i ea c�nd s� cad�?

��Da, r�spunse Bliss cu seriozitate. Nu se-nt�mpl� la fel �i-n organismul t�u? Celulele �tiu ce s� fac�. �tiu c�nd s� produc� anumite substan�e �i c�nd s� inhibe acest proces, iar c�nd produc respectiva substan��, ele �tiu ce cantit��i sunt necesare, �i nu secret� nici mai mult, nici mai pu�in. Fiecare dintre celule este, �ntr-o anumit� m�sur�, o uzin� chimic� independent�, dar toate �i extrag materia prim� dintr-o surs� comun�, adus� de un sistem de transport ce le apar�ine deopotriv� �i toate �i elimin� reziduurile �ntr-o serie de canale comune. Toate acestea contribuie la formarea unei con�tiin�e de grup.

Entuziasmat, Pelorat exclam�:

��Extraordinar. Vrei s� spui c� planeta e un superorganism �i c� tu e�ti o celul� a lui.

��Am �ncercat o analogie, n-am spus c� totul merge p�n� la identificare. Suntem analogii celulelor, dar nu ne identific�m cu ele, �n�elegi?

��P�i, �n ce fel nu sunte�i celule? �ncerc� Trevize s-o �ncurce.

���i noi �n�ine suntem construi�i din celule �i avem o con�tiin�� de grup, dac� vorbim din punctul acesta de vedere. Aceast� con�tiin�� a organismului individual, a unei fiin�e, umane, �n cazul meu�

��Cu un organism dup� care mor b�rba�ii�

��Exact. Con�tiin�a mea e mult mai avansat� dec�t cea a unei celule individuale. Faptul c� noi, la r�ndul nostru, suntem o p�rticic� dintr-o con�tiin�� de grup mai cuprinz�toare, situat� la un nivel superior, nu ne reduce la nivelul celulelor. Eu r�m�n o fiin�� uman� � dar deasupra noastr� se afl� o con�tiin�� de grup pe care n-o pot cuprinde, a�a cum o celul� din structura mu�chiului biceps nu poate cuprinde con�tiin�a mea de sine.

��Cineva a ordonat sechestrarea navei noastre. Cine? �ntreb� Trevize.

���n nici un caz cineva anume. Gaia a ordonat. Noi to�i am vrut asta.

���i copacii �i p�m�ntul, Bliss?

��Au avut o contribu�ie foarte mic�, dar sigur�. Ascult�, dac� un muzician ar scrie o simfonie, �ntrebi care celul� din corpul lui a ordonat compozi�ia �i care celul� a supravegheat arhitectura ei?

���i, dup� c�te �n�eleg, g�ndirea comun�, ca s� zicem a�a, a con�tiin�ei de grup este mult mai puternic� dec�t g�ndirea unui individ, spuse Pelorat, a�a cum un mu�chi e mai puternic dec�t o celul� individual� din acel mu�chi. Prin urmare, Gaia a capturat nava noastr� de la distan��, control�nd computerul, chiar dac� individual, nici o minte de pe planet� n-ar fi putut s-o fac�.

��Ai �n�eles perfect, Pel, �l �ncuraja Bliss.

��Tot a�a am priceput �i eu, zise Trevize. Nu-i chiar a�a de complicat. Dar ce vre�i de la noi? N-am venit cu inten�ii du�m�noase. Voiam s� afl�m anumite lucruri. De ce ne-a�i capturat?

��Ca s� discut�m cu voi?

��Puteam s� r�m�nem pe nava noastr� dac� dorea�i numai at�t.

��Nu cu mine ve�i vorbi, spuse Bliss cu gravitate.

��Dar nu faci parte din con�tiin�a de grup?

��Da, dar nu pot zbura ca pas�rea, b�z�i ca o insect� sau cre�te �nait� ca un copac. Fac ceea ce m� pricep �i nu trebuie s� v� informez eu, de�i mi s-ar putea �ncredin�a informa�iile care v� intereseaz�.

��Cine-a hot�r�t asta?

��Noi to�i.

���i cine ne va spune ceea ce dorim s� �tim?

��Dom.

��Cine-i Dom?

��Numele lui complet este Endomandiovizamarondayaso �i a�a mai departe, spuse Bliss. Fiecare i se adreseaz� folosind silaba pe care-o consider� potrivit�, dar �l �tiu ca Dom, �i cred c-ar fi bine s�-i spune�i la fel. Probabil c� apar�ine Gaiei mai mult dec�t oricare altul dintre noi �i locuie�te pe insula asta. El a cerut s� v� vad� �i i s-a aprobat.

��Cine a aprobat? �ntreb� Trevize, dar g�si r�spunsul aproape imediat: A. da, �tiu cum; voi to�i.

Bliss �l aprob�.

���i c�nd �l vom �nt�lni pe Dom? se interes� Pelorat.

��Imediat. Dac� m� urma�i, o s� v� duc la el chiar acum, Pel. �i tu e�ti a�teptat, Trev.

���i dup� aceea vei pleca? �ntreb� Pelorat.

��Vrei s� r�m�n, Pel?

��Ca s� fiu sincer, da.

��A�a se �nt�mpl� mereu, spuse Bliss, p�ind �naintea lor pe un drum bine pietruit care ocolea livada. C�t ai zice pe�te le �i cad cu tronc b�rba�ilor. Chiar �i cei v�rstnici se las� cuprin�i de ardoare tinereasc�.

Pelorat izbucni �n r�s:

��Ardoarea tinereasc� s-a cam stins, Bliss, dar cred c� s-ar aprinde din nou, �i n-ar fi numai din pricina ta.

��Nu te nelini�ti, ea �nc� exist�. Pot s� fac minuni, �i spuse Bliss.

��Trevize �ntreb� ner�bd�tor:

��Dup� ce ajungem unde trebuie, c�t vom avea de a�teptat p�n� vine acest Dom?

��El v� a�teapt� pe voi. De altfel, Dom-prin-Gaia a trudit ani de zile ca s� v� aduc� aici.

Trevize r�mase cu un picior �n aer, uit�nd s� mai p�easc�, �i privi pe furi� spre Pelorat care-i spuse pe mute�te: Ai avut dreptate.

F�r� a privi spre ei, Bliss rosti calm:

��Trev, �tiu c� ai b�nuit c� Eu/noi/Gaia ne interes�m de voi,

��Eu/noi/Gaia? �ng�n� Pelorat cu jum�tate de gur�.

Ea se �ntoarse spre el �i-i z�mbi:

��Avem al�turi de diferite pronume pentru a exprima nuan�ele de individualitate existente pe Gaia. Vi le-a� putea explica dar, p�n� una-alta, de�i �Eu/noi/Gaia� pare cam st�ngaci, sugereaz� destul de exact ce vreau s� comunic. Hai, ce-ai r�mas a�a, Trev? Dom ne a�teapt� �i n-a� vrea s� te fac s� mergi �mpotriva voin�ei tale. ��i d� un sentiment nepl�cut dac� nu e�ti ob�nuit cu a�a ceva.

Trevize porni. Privirea pe care i-o arunc� lui Bliss tr�da o ad�nc� ne�ncredere.

B�tr�nul Dom recit� cele dou� sute cincizeci �i trei de silabe ale numelui s�u �ntr-o frazare muzical� curg�toare �i unduitoare.

���ntr-un fel, spuse el, numele meu reprezint� o scurt� biografie. El comunic� celui ce-l aude, �l cite�te sau �l percepe, cine sunt, ce rol am jucat �n �ntreg �i ce-am �mplinit. De mai bine de cincizeci de ani m� mul�umesc s� mi se spun� Dom. C�nd se aduce vorba �i de al�ii cu acela�i nume, sunt numit Domandio, iar �n numeroasele mele leg�turi profesionale se folosesc �i alte variante. O dat� pe an, de ziua mea, numele meu complet este recitat-�n-minte, a�a cum am f�cut-o eu acum cu voce tare pentru voi. Impresioneaz�, dar personal, m� simt st�njenit.

B�tr�nul Dom era �nalt �i slab, aproape staf�dit. Ochii ad�nci�i �n orbite aveau o str�lucire neobi�nuit de tinereasc�, de�i mi�c�rile �i erau domoale. Nasul ascu�it �i sub�ire avea n�rile larg dep�rtate una de alta. M�inile, cu vene proeminente, nu p�reau s� sufere de artrit�. Purta o rob� lung�, de culoare cenu�ie, care �i c�dea p�n� peste glezne, iar �n picioare, sandale decupate la v�rf care-i l�sau libere degetele.

��Ce v�rst� ave�i, domnule? �ntreb� Trevize.

��Trev, te rog s� mi te adresezi cu Dom. Folosirea altor formule de adresare ar impune o polite�e rece care-ar �mpiedica schimbul liber de idei �ntre noi. �n Ani Galactici Standard, am trecut de nou�zeci �i trei de ani, dar adev�rata mea aniversare va fi peste c�teva luni, c�nd voi �mplini nou�zeci de ani dup� standardul Gaiei,

��Eram sigur c� n-ai mai mult de �aptezeci �i cinci, do�, Dom spuse Trevize.

��Potrivit standardelor gaiene nu-i o performan��, nici ca v�rst�, nici ca �nf��i�are, Trev. Dar s� l�s�m asta.

Pelorat privi spre farfuria lui, pe care erau c�teva resturi dintr-un fel de m�ncare deosebit de simplu, apoi se adres� lui Dom cu oarecare re�inere:

��Dom, pot s�-�i pun o �ntrebare st�njenitoare? Bine�n�eles, dac� te deranjeaz�, te rog s�-mi spui �i o facem uitat�.

��Nu te jena, �l invit� Dom cu un z�mbet. Chiar doresc s�-�i satisfac orice curiozitate �n leg�tur� cu Gaia,

��De ce? reac�ion� pe dat� Trevize.

��Pentru c� sunte�i ni�te oameni de vaz�. S� �ncepem cu �ntrebarea lui Pel.

��Pentru c� toate lucrurile de pe Gaia particip� la con�tiin�a de grup, cum se face c� tu, ca element al grupului, ai putut m�nca ceea ce a fost ne�ndoielnic un alt element?

��Adev�rat! Dar toate lucrurile sunt recirculate. Trebuie s� m�nc�m ca s� tr�im �i, �n acela�i timp, toate, adic� at�t hrana de origine vegetal� c�t �i de origine animal�, ba chiar �i ingredientele, sunt o p�rticic� din Gaia. Dar vede�i voi, nimic nu-i ucis din pl�cere sau din distrac�ie �i moartea nu �nseamn� durere inutil�. �mi pare r�u, dar nu voi �ncerca s� laud preparatele noastre culinare, pentru c� nici un gaian nu m�n�nc� dec�t din necesitate. Nu �i-a pl�cut prea mult masa, nu-i a�a, Pel? M�ncarea nu trebuie s� fie o pl�cere. �n alt� ordine de idei, ceea ce se m�n�nc� r�m�ne, la urma urmei o parte din con�tiin�a planetar�. �n m�sura �n care por�iuni din ea sunt �ncorporate �n organismul meu, el va participa mai din plin la con�tiin�a total�. C�nd voi muri, �i eu voi deveni hran�, chiar dac� pentru bacterii de descompunere, �i voi participa �ntr-un grad mult mai redus. Dar �ntr-o bun� zi, p�r�i din mine vor intra �n compozi�ia altor fiin�e umane.

��Un fel de transmigra�ie a sufletelor, �ncerc� s� explice, Pelorat.

��A cui, Pel?

��M� refeream la un mit vechi, cunoscut pe alte lumi.

��A, nu-l �tiu. S� mi-l poveste�ti �i mie cu alt� ocazie.

��Dar con�tiin�a voastr� individual�, interveni Trevize, adic� ceea ce reprezin�i tu, Dom, nu se va mai alc�tui complet.

��Nu, sigur c� nu. Dar ce importan�� are? Voi r�m�ne o p�rticic� din Gaia, �i asta conteaz�. Printre noi sunt unii mistici care se �ntreab� dac� n-ar trebui s� lu�m m�suri pentru a crea memorii de grup ale unor existen�e trecute, dar nu po�i ajunge s� percepi Gaia �n mod practic, iar asta oricum n-ar servi la nimic. N-ar face dec�t s� �ntunece actuala con�tiin��. Desigur, pe m�sur� ce condi�iile se vor schimba �i Gaia va fi perceput� altfel, dar eu nu cred c� schimb�rile se vor petrece prea cur�nd.

��De ce trebuie s� mori, Dom? �ntreb� Trevize. Ai ajuns la nou�zeci de ani. Con�tiin�a de grup n-ar putea s�

��Niciodat�, �l �ntrerupse Dom, care se �i �ncrunt�. M�car cu at�t s� contribui �i eu. Fiecare nou individ reprezint� o rearanjare a moleculelor �i genelor �ntr-o fiin�� nou�. Noi talente, noi inteligen�e, alte contribu�ii la dezvoltarea Gaiei. Avem nevoie de ele, �i singura solu�ie este s� le facem loc. Am realizat mai multe dec�t al�ii, dar �i eu am o limit� pe care am atins-o deja. Nu exist� dorin�� de a tr�i mai mult dec�t �i-e dat, �i nici dorin�� de a muri �nainte de vreme.

Apoi, d�ndu-�i seama c� ad�ugase un aer de triste�e serii, se ridic� �i-�i �ntinse m�inile c�tre cei doi. )

��Haide�i, Trev �i Pel, s� mergem �n biroul meu, unde-a� vrea s� v� ar�t c�teva dintre obiectele de art� la care �in. Sper c� n-o s� lua�i �n nume de r�u mica vanitate a unui om b�tr�n.

�i conduse �n alt� camer� unde, pe o mas�, se aflau c�teva lentile fumurii legate dou� c�te dou�.

��Acestea sunt Particip�ri pe care le-am f�cut eu, spuse Dom. Nu-s chiar expert, dar m-am specializat �n obiecte lipsite de via�� cu care marii mae�tri nu-�i bat capul.

��Pot s� pun m�na? Nu-s fragile? �ntreb� Pelorat.

��Nu, nu. Po�i s� dai cu ele de podea, dac� vrei, dar ar fi mai bine s� n-o faci. �ocurile ar putea afecta contrastul imaginii.

��Cum se folosesc, Dom?

��Le pui la ochi �i se vor fixa acolo singure. Nu transmit lumina, ci dimpotriv�, mai �ntunec� din str�lucirea care altfel �i-ar distrage aten�ia, de�i senza�iile ajung oricum la creier prin nervul optic. �n esen��, con�tiin�a devine mai precis� �i poate participa la alte aspecte ale vie�ii de pe Gaia. Cu alte cuvinte, dac� vei privi peretele acela, �l vei percepe a�a cum se percepe el �nsu�i.

��Fascinant, bolborosi Pelorat. Pot s�-ncerc cu �sta?

��Fire�te, Pel. Ia unul la �nt�mplare. Fiecare e construit �n felul lui. Privind prin el un perete sau oricare alt obiect vei percepe diferite aspecte ale con�tiin�ei obiectului.

Pelorat �i puse o pereche la ochi �i aceasta se fix� instantaneu. Avu o tres�rire u�oar�, apoi r�mase nemi�cat c�tva timp.

��C�nd nu mai vrei s� prive�ti, s� pui palmele pe fiecare parte a Particip�rii �i s� ape�i u�or. Se va desprinde imediat.

Pelorat f�cu �ntocmai cum i se spusese �i apoi �ncepu s� clipeasc� m�runt �i s� se frece la ochi.

��Ce-ai sim�it? �l �ntreb� Dom.

��Greu de explicat sau de exprimat �n cuvinte. Zidul p�rea s� sclipeasc� �i s� radieze o lumin�, iar din c�nd �n c�nd p�rea s� devin� fluid, av�nd simetrii schimb�toare. �mi pare r�u, Dom, dar nu-l g�sesc prea atr�g�tor.

Dom oft�:

��Nu participi la con�tiin�a Gaiei, a�a c� nu po�i vedea ceea ce v�d eu. M� temusem de asta. P�cat! V� asigur c�, de�i Particip�rile acestea sunt apreciate �n primul r�nd pentru valoarea lor estetic�, ele au �i utiliz�ri practice. Un zid fericit este durabil, practic, util.

��Un zid fericit? f�cu Trevize, z�mbind vag.

��Zidul tr�ie�te o senza�ie neclar�, analog� �fericirii� noastre. Un zid se simte fericit atunci c�nd e bine proiectat, c�nd se reazem� ferm pe funda�ie, c�nd simetria lui echilibreaz� p�r�ile componente �i nu sufer� deform�ri sup�r�toare. O bun� proiectare se poate realiza pe baza principiilor matematice ale mecanicii, dar folosirea unei Particip�ri potrivite contribuie la o reglare de fine�e p�n� la nivel atomic. Nici un sculptor nu poate produce o oper� de art� pe Gaia f�r� o Participare bine f�cut�, �i cele pe care le fac eu sunt considerate excelente, v� rog s� m� crede�i. Particip�rile vii, care nu intr� �n preocup�rile mele, continu� Dom cu entuziasmul celui care se a�teapt� ca ascult�torii s�i s� aib� acelea�i pasiuni, ne dau, prin analogie, o tr�ire direct� a echilibrului ecologic. El este destul de simplu pe Gaia, ca �i pe toate celelalte lumi, dar cel pu�in aici nutrim speran�a s�-l putem face mai complex, �mbog��ind astfel con�tiin�a total�.

Trevize ridic� o m�n� ca s� i-o ia �nainte lui Pelorat �i-i f�cu semn s� tac�:

��De unde �tii c� o planet� ar putea avea un echilibru ecologic mai complex dac� toate celelalte au unul mai simplu?

��Aha, f�cu Dom cu o lic�rire �ireat� �n ochi, vrei s�-l pui la �ncercare pe b�tr�nul Dom. �tii la fel de bine ca �i mine c� leag�nul originar al umanit��ii, P�m�ntul, avea un echilibru ecologic extraordinar de complex. Doar lumile secundare, adic� cele derivate, sunt simple din punct de vedere ecologic.

Pelorat nu se putu ab�ine:

��Mi-am dedicat �ntreaga via�� acestei probleme. De ce numai P�m�ntul a avut un sistem ecologic complex? Ce l-a deosebit de alte lumi? De ce milioane de alte lumi din Galaxie, capabile de a sus�ine via�a, au creat doar o vegeta�ie s�rac� �i forme de via�� animal� de dimensiuni reduse �i cu o inteligen�� embrionar�?

��Noi avem o poveste despre asta, r�spunse Dom, sau mai degrab� o fabul�. Nu pot garanta autenticitatea ei. De fapt, cinstit vorbind, sun� ca o n�scocire.

Bliss, care nu luase masa �mpreun� cu ei, intr� �n camer� �n acest moment al discu�iei, �i-i z�mbi lui Pelorat. Purta o bluz� argintie, foarte sub�ire �i str�vezie.

Pelorat se ridic�:

��Credeam c-ai plecat.

��Nici vorb�. Trebuia s� rezolv ni�te rapoarte �t alte treburi. Dom, pot r�m�ne �i eu?

Dom se ridicase �i el (de�i Trevize r�m�sese a�ezat):

��E�ti binevenit�. Prezen�a ta umple de bucurie ochii b�tr�nului Dom.

��Tocmai de aceea am �mbr�cat bluza asta. Pel a ajuns la v�rsta c�nd astfel de lucruri nu-l mai intereseaz�, iar Trevize le ignor�.

��Bliss, dac�-�i �nchipui a�a ceva, s-ar putea s�-�i fac o surpriz� �ntr-o bun� zi, �i replic� Pelorat.

��Ar fi o pl�cere deosebit�, spuse Bliss �i se a�ez�, urmat� de ceilal�i doi b�rba�i. Dar n-a� vrea s� v� �ntrerup.

��Tocmai m� preg�team s�le spun oaspe�ilor no�tri povestea Eternit��ii, �i explic� Dom. Pentru a o �n�elege, trebuie mai �nt�i s� pricepe�i c� exist� multe Universuri � virtual, un num�r infinit. Orice eveniment individual poate s� se petreac� sau nu, sau poate avea loc �ntr-un mod sau altul, �i fiecare dintre nenum�ratele posibilit��i va contribui la desf�urarea viitoare a evenimentelor, iar deosebirile dintre ele ar fi considerabile. De exemplu, se putea ca Bliss s� nu intre exact acum, sau putea s� fi sosit mai devreme, sau cu mult timp �n urm�, sau venind abia acum, putea s� aib� alt� bluz� sau, chiar dac� ar fi avut-o pe ea, exista posibilitatea ca ea s� nu z�mbeasc� at�t de �treng�re�te unor b�tr�ni. �n oricare dintre aceste cazuri, sau �n fiecare dintre nenum�ratele posibilit��i ale aceluia�i eveniment, Universul ar fi luat alt curs. �i a�a mai departe, pentru fiecare varia�ie a fiec�rui eveniment, oric�t de ne�nsemnat ar p�rea el.

Trevize se foi pe scaun:

��Consider c� asta e de fapt o specula�ie obi�nuit� �i bine cunoscut� �n mecanica cuantic�.

��Deci ai mai auzit de ea. Dar s� continu�m. S� ne imagin�m c� ar fi posibil ca fiin�ele umane s� �nghe�e num�rul infinit de Universuri �i s� p�easc� de pe unul pe altul dup� dorin�� �i s�-l aleag� pe acela care-ar trebui s� devin� �real�, �n contextul de care vorbim.

��Te ascult �i-mi imaginez chiar conceptul pe care-l descrii, dar nu reu�esc s� m� conving c� a�a ceva s-ar putea �nt�mpla, remarc� Trevize.

��Nici eu nu pot percepe �ntregul, �l aprob� Dom, �i de aceea afirm c� totul ar p�rea un basm. Cu toate acestea, basmul zice c� au existat unii oamenj care puteau p�i �n afara timpului ca s� examineze nesf�r�itele cr�mpeie poten�iale de realitate. Ace�tia se numeau Eterni �i atunci c�nd ie�eau din timp se spunea c� ajung �n Eternitate. Sarcina lor era s� aleag� o Realitate care s� convin� umanit��ii. Tot timpul aduceau modific�ri, �i povestea intr� �n detalii, pentru c� trebuie s�-�i m�rturisesc c� ea a fost scris� �n form� epic� de dimensiuni apreciabile. Bine�n�eles c� au g�sit (sau cel pu�in a�a se spune) un Univers �n care P�m�ntul era singura planet� din �ntreaga Galaxie care poseda un sistem ecologic complex, �mpreun� cu specii inteligente capabile s� dezvolte o tehnologie superioar�. Asta era situa�ia �n care umanitatea putea s� supravie�uiasc� �n perfect� siguran��, au considerat ei. Au �nghe�at acel �ir de evenimente drept Realitate �i apoi au �ncetat opera�iunile. Acum tr�im �ntr-o Galaxie care a fost colonizat� numai cu fiin�e umane �i, �ntr-o mare m�sur�, cu plante, animale �i forme microscopice de via�� duse de oameni � din proprie ini�iativ� sau din �nt�mplare � de la o planet� la alta, cople�ind �i �nving�nd formele indigene de via��. Undeva, �n ce�urile �ntunecate ale probabilit��ii, exist� alte Realit��i �n care Galaxia g�zduie�te multe alte inteligen�e, dar ele sunt intangibile. Suntem singuri �n Realitatea noastr�. Din fiecare eveniment al Realit��ii pornesc noi ramuri, dintre care doar una este o continuare a Realit��ii, astfel �nc�t exist� un num�r nem�rginit de Universuri poten�iale care se nasc din Universul nostru, dar toate sunt probabil asem�n�toare, deoarece con�in Galaxia cu o singur� inteligen��. Sau probabil c-ar trebui s� spun c� toate, �n afara unui procentaj din ce �n ce mai mic, sunt asem�n�toare �n acest fel, pentru c� �n cazul �n care posibilit��ile devin aproape infinite ca num�r, este primejdios s� elimini ceva.

F�cu o pauz�, ridic� li�or din umeri, �i ad�ug�:

��A�a spune povestea. Dateaz� dinaintea �ntemeierii Gaiei. Nu �tiu c�t de adev�rat� este.

Ceilal�i �l ascultaser� foarte concentra�i. Bliss cl�tin� din cap, ca �i cum ar fi cunoscut povestea �i aproba exactitatea relat�rii. Pelorat r�mase t�cut, cu un aer solemn, apoi �i l�s� greu m�na pe bra�ul scaunului.

��Nu, spuse el cu o voce sugrumat�, asta nu schimb� cu nimic lucrurile. Nu se poate demonstra adev�rul pove�tii prin mijloace ra�ionale, a�a c� ea r�m�ne doar un produs al g�ndirii, �ns� �n afar� de asta� Dar s� presupunem c�-i adev�rat�! Universul �n care tr�im este �nc� acela �n care doar P�m�ntul a dezvoltat o via�� bogat� �i specii inteligente astfel �nc�t, �n acest Univers, fie c� el reprezint� totalitatea sau doar una dintre nenum�ratele posibilit��i � trebuie s� existe ceva unic �n natura planetei P�m�nt. Moi vrem totu�i s� cunoa�tem �n ce const� aceast� unicitate.

�n t�cerea care urm�, doar Trevize cl�tin� din cap �i �ncerc� s� continue argumenta�ia:

��Nu, Janov, nu merge a�a. S� zicem c� probabilitatea este de una la un miliard de trilioane, adic� de una din 10^2l, ca din miliardul de planete locuibile din Galaxie doar P�m�ntul, prin jocul �nt�mpl�rii, s� poat� dezvolta un sistem ecologic bogat �i, bine�n�eles, inteligen��. Dac� acest lucru este adev�rat, atunci numai una dintre cele 10^2l de cr�mpeie de Realit��i posibile ar reprezenta o asemenea Galaxie �i Eternii au ales-o exact pe asta. Prin urmare, tr�im �ntr-un Univers �n care P�m�ntul este singura planet� care a dezvoltat o ecologie complex�, o specie inteligent�, o tehnologie avansat�, nu pentru c� el reprezint� un caz special, ci pentru c�, pur �i simplu din �nt�mplare, toate acestea au ap�rut pe P�m�nt �i nu �n alt� parte. De fapt, presupun c� exist� por�iuni de Realitate �n care doar Gaia a dezvoltat o specie inteligent�, ori numai Sayshell ori Terminus, ori alt� planet� care �n aceast� Realitate se-nt�mpl� s� nu aib� deloc via��. �i toate aceste cazuri foarte speciale reprezint� un procentaj din ce �n ce mai redus din num�rul tolal de Realit��i �n care exist� mai mult de o specie inteligent� �n Galaxie. Presupun c� dac� Eternii ar fi c�utat mai atent, ar fi descoperit o por�iune de Realitate �n care orice planet� locuibil� putea s� fi dezvoltat o specie inteligent�.

Pelorat relu� ideca:

��Dar n-ai putea, de asemenea, s� sus�ii c� s-a descoperit o Realitate �n care P�m�ntul infera la fel ca �n alte por�iuni, dar special �nzestrat �ntr-un anume mod pentru a dezvolta inteligen��? De fapt, putem merge chiar mai departe, �i vom spune c� s-a g�sit o Realitate �n care �ntreaga Galaxie era diferit� de alte por�iuni, �n sensul c� ea se afla �ntr-o asemenea etap� de dezvoltare, �nc�t numai P�m�ntul putea produce inteligen��.

��Se poate argumenta �i a�a, nu se l�s� Trevize mai prejos, dar presupun c� versiunea mea este mai inteligibil�.

��Asta-i o p�rere pur subiectiv�, desigur, �ncepu Pelorat �nfocat, dar Dom �i potoli.

��A�i �nceput s� despica�i firul �n patru. Haide�i s� nu stric�m aceast� sear� pl�cut� �i tihnit� cu astfel de controverse.

Pelorat se str�dui s� se calmeze. �n cele din urm� z�mbi �i �ncuviin��:

��Cum spui tu. Dom.

Dup� ce aruncase ocheade �nspre Bliss, care st�tea cu m�inile pe genunchi, �ntr-o atitudine ironic pudic�, interveni:

���i cum a ap�rut aceast� lume, Dom? M� refer la Gaia �i la con�tiin�a ei de grup.

Dom �i l�s� capul u�or pe spate �i �ncepu s� r�d� pe un ton pi�ig�iat. Apoi spuse:

��Iar�i pove�ti? Uneori, c�nd citesc documentele pe care le avem despre istoria uman�, m� g�ndesc la asta. Indiferent c�t de atent ar fi p�strate, fi�ate �i computerizate, documentele devin neclare o dat� cu trecerea timpului. Pove�tile se dezvolt� prin sedimentare. Ele se adun� precum� praful. Cu c�t e mai �ndep�rtat� perioada de timp, cu at�t e mai pr�fuit� istoria, p�n� c�nd ea degenereaz� �n poveste.

��Dom, noi, istoricii, cunoa�tem �ndeaproape fenomenul. Exist� o anumit� preferin�� pentru pove�ti. �n urm� cu circa cincisprezece secole, Liebel Gennerat a afirmat: �Falsul dramatism compenseaz� abunden�a de elemente plicticoase.� Acum afirma�ia asta se nume�te Legea lui Gennerat.

��Adev�rat? f�cu Dom. �i eu care credeam c�-i un comentariu cinic din partea mea. Ei bine. Legea lui Gennerat confer� farmec �i imprecizie istoriei noastre trecute. �tii ce-i acela un robot?

��Am aflat pe Sayshell, r�spunse sec Trevize.

��A�i v�zut vreunul?

��Nu, am fost �ntreba�i �i dac-am spus c� n-am v�zut, ni s-a explicat.

���n�eleg. Umanitatea a tr�it demult cu robo�i, dar asta n-a dat rezultate bune.

��A�a am auzit �i noi.

��Robo�ii erau �ndoctrina�i s� respecte cele trei Legi ale fepboticii, a c�ror origine se pierde �n negura istoriei. Exist� mai multe versiuni ale celor Trei Legi. Cea mai cunoscut� dintre ele sun� cam a�a: �1) Un robot nu are voie s� fac� vreun r�u unei fiin�e umane sau, prin inac�iune, s� permit� ca o fiin�� uman� s� sufere v�t�m�ri; 2) Un robot trebuie s� execute ordinele primite de la o fiin�� uman� numai �n m�sura �n care aceste ordine nu contravin Primei Legi; 3) Un robot trebuie s�-�i protejeze propria existen�� at�ta vreme c�t aceast� protec�ie nu contravine Primei sau celei de-a Doua Legi.� Pe m�sur� ce au devenit tot mai inteligen�i �i mai diversifica�i, robo�ii au �nceput s� interpreteze aceste Legi din ce �n ce mai larg �i mai divers, �n special atotputernica Prim� Lege, �i �i-au asumat �ntr-o m�sur� din ce �n ce mai mare rolul de protectori ai umanit��ii. Protec�ia aceasta r�pea oamenilor libertatea �i ini�iativa, �i situa�ia devenise de nesuportat. Robo�ii erau cu totul pa�nici. Munca desf�urat� de ei era tipic uman� �i menit� a aduce foloase tuturor, ceea ce i-a f�cut cu at�t mai nesuferi�i. Orice perfec�ionare adus� robo�ilor �nr�ut��ea starea de lucruri. Se creaser� robo�i cu capacitate telepatic�, dar asta �nsemna c� p�n� �i g�ndirea uman� putea fi controlat�, astfel �nc�t comportamentul uman devenise tot mai dependent de supravegherea robo�ilor. Mai trebuie spus c� exista tendin�a ca robo�ii s� semene cu oamenii, dar prin comportament tot robo�i r�m�neau, iar forma lor humanoid� �i f�cea cu at�t mai resping�tori. Prin urmare, bine�n�eles c� trebuia s� se pun� cap�t acestei situa�ii.

��De ce �bine�n�eles�? �ntreb� Pelorat, care ascultase foarte atent.

��Pentru c� logica trebuie urmat� p�n� la concluzia final�, oric�t de amar� ar fi ea, �l l�muri Dom. �n mod inexorabil, robo�ii au ajuns at�t de perfec�iona�i, �nc�t au c�p�tat calit��i aproape umane care le-au permis s� aprecieze de ce fiin�ele umane trebuiau, spre binele lor, s� resping� ideea de a fi lipsite de tot ce era uman. �n cele din urm�, robo�ii au fost obliga�i s� ajung� la concluzia c� umanitatea ar fi mai fericit� dac� �i-ar purta singur� de grij�, chiar dac� ar mai apare cazuri de ineficient� sau neglijen��. �n concluzie, se spune c� robo�ii au creat Eternitatea, nimeni nu �tie cum, �i au devenit Eterni: Ei au descoperit Realitatea �n care considerau c� fiin�ele umane puteau tr�i �n siguran�� maxim�, dar singure �n Galaxie. Apoi, dup� ce-au f�cut tot ce-au putut pentru a ne ap�ra, respect�nd astfel cu stricte�e Prima Lege, robo�ii au hot�r�t s� dispar� din viata oamenilor �i de atunci am r�mas numai noi, fiin�ele umane, pentru a progresa singure, cum ne vom pricepe mai bine.

Dom t�cu. κi mut� privirea de la Trevize la Pelorat, apoi �ntreb�:

��Ei, crede�i povestea asta?

Trevize d�du din cap ca s�-�i limpezeasc� g�ndurile:

��Nu. Nici un document istoric nu men�ioneaz� a�a ceva. �n orice caz, eu n-am auzit o asemenea poveste. Dar, tu, Janov?

��Exist� mituri similare �n unele aspecte, r�spunse Pelorat.

��Janov, sunt mituri care s-ar asem�na cu orice am �ns�ila noi, dac� d�m dovad� de inventivitate. Eu vorbesc despre istorie, despre documente �n care s� putem avea �ncredere.

��A. �n sensul �sta nu exist� documente, din c�te cunosc eu.

��Nu-i de mirare, constat� Dom. �nainte de retragerea robo�ilor, multe grupuri mari de oameni au plecat pentru a coloniza lumi din ad�ncul spa�iului, unde nu existau robo�i, dorind s� tr�iasc� liberi �i ne�ngr�di�i. Proveneau �n special de pe P�m�ntul suprapopulat, unde rezisten�a fa�� de dezvoltarea robo�ilor �i avea o istorie �ndelungat�. Noile lumi pe care se stabiliser� porneau aproape de la zero �i oamenii nici m�car nu voiau s�-�i mai aminteasc� de amarele suferin�e pe care le �nduraser� sub obl�duirea matern� a robo�ilor. N-au �inut documente �i cur�nd au uitat.

��E cu totul improbabil, spuse Trevize.

Pelorat se �ntoarse spre el:

��Nu, Golan. Nu-i deloc improbabil. Societ��ile �i urmeaz� propria lor istorie �i au tendin�a de a �terge cu totul �nceputurile lipsite de m�re�ie, fie uit�ndu-le, fie apel�nd la tot felul de fic�iuni salvatoare. Guvernul imperial a �ncercat s� distrug� cuno�tin�ele despre trecutul pre-Imperial pentru a �nt�ri aura mistic� a domniei eterne. De asemenea, nu exist� aproape nici o m�rturie despre vremurile de dinaintea zborurilor hiperspa�iale �i �tii bine c� �ns�i existen�a P�m�ntului a r�mas necunoscut� pentru majoritatea oamenilor care tr�iesc �n prezent.

��Nu le po�i �mp�ca pe toate, Janov, �l corect� Trevize. Dac� Galaxia a uitat de robo�i, cum explici c� Gaia �nc�-�i aminte�te?

Bliss interveni cu un hohot cristalin de r�s:

��Noi suntem altfel.

��Da? �n ce fel?

Dom �ncerc� s� calmeze spiritele:

��Bliss, las� asta �n seama mea. Noi suntem diferi�i, domnilor de pe Terminus. Dintre toate grupurile de refugia�i care �i-au c�utat sc�parea de sub tirania robo�ilor, cei care au ajuns pe Gaia (urm�nd altor grupuri care au ajuns pe Sayshell), am fost singurii care am �nv��at de la robo�i arta telepatiei. E o art�, s� �ti�i, care apar�ine �n mod firesc min�ii umane, dar ea trebuie dezvoltat�, �i acest lucru pretinde subtilitate �i �nl�turarea unorobstacole. Sunt necesare multe genera�ii pentru ca ea s� ajung� la un poten�ial deplin, dar dup� aceea se dezvolt� de la sine. Posed�m arta asta de peste dou�zeci de mii de ani �i perceperea Gaiei ne arat� c� n-am atins capacitatea maxim� nici m�car acum. Dezvoltarea pe care-a c�p�tat-o telepatia ne-a f�cut s� �n�elegem con�tiin�a de grup, la �nceput a fiin�elor umane, apoi a animalelor, a plantelor �i, �n cele din urm�, acum c�teva secole, a structurii ne�nsufle�ite a planetei. Noi nu i-am uitat pe robo�i pentru c� de la ei am �nv��at telepatia. Noi i-am considerat profesori, iar nu mame excesiv de iubitoare. Am apreciat c� ei ne-au f�cut sensibili la unele lucruri pe care acum n-am mai vrea s� le pierdem. Ne amintim de ei cu recuno�tin��.

��Dar a�a cum a�i fost odat� copii neajutora�i pentru robo�i, tot a�a a�i devenit acum vl�stare ale con�tiin�ei de grup, remarc� Trevize. Nu v-a�i pierdut �i acum din umanitate, cum s-a �nt�mplat pe vremea robo�ilor?

��Nu-i acela�i lucru, Trev. Ceea ce facem acum reprezint� propria noastr� op�iune. Asta conteaz�. Nimeni nu ne-o impune, ba dimpotriv�, ea cre�te din noi �n�ine. �i ne deosebim �i din alt punct de vedere. Suntem unici in Galaxie. Nici o lume nu seam�n� cu Gaia.

���i cum de sunte�i a�a de siguri?

��Dac� n-ar fi a�a, am �ti. Am detecta o con�tiin�� planetar� ca a noastr� chiar �i la cel�lalt cap�t al Galaxiei. Putem identifica �nceputurile unei asemenea con�tiin�e la cea de-a Doua Funda�ie, de exemplu, iar ea nu exista p�n� acum dou� secole.

��Pe vremea Cat�rului?

��Da. Cat�rul a plecat dintre noi. Era o personalitate aberant� �i ne-a p�r�sit. �n naivitatea noastr�, am crezut c� un asemenea lucru nu se putea �nt�mpla, a�a c� n-am ac�ionat la vreme pentru a-l opri. Apoi, c�nd ne-am �ndreptat aten�ia c�tre Lumile Exterioare, am devenit con�tien�i de existen�a a ceea ce voi numi�i a Doua Funda�ie �i l-am l�sat pe Cat�r �n seama ei.

Trevize r�mase cu privirea fixat� �n gol c�teva momente, apoi murmur�:

��C�r�ile de istorie nu mai valoreaz� nimic. (Cl�tin� din cap �i se adres� lui Dom cu voce tare:) A fost o dovad� de la�itate din partea Gaiei, nu crezi? Nu v-a�i asumat responsabilitatea.

��Ai dreptate. Dar de-ndat� ce ne-am �ndreptat ochii spre Galaxie, am constatat c� p�n� atunci fuseser�m orbi, astfel c� tragedia provocat� de Cat�r s-a dovedit salvatoare pentru noi. Numai a�a am identificat criza care sigur se va abate asupra noastr�.

��Ce fel de criz�?

��Una care ne amenin�� cu distrugerea.

��Nu pot crede. A�i rezistat Imperiului. Cat�rului �i Sayshellului. Ave�i o con�tiin�� de grup care poate atrage o nav� de la o dep�rtare de milioane de kilometri. Cum s� v� teme�i? Uit�-te la Bliss. Ea nu pare tulburat� deloc. Ea nu crede c� va avea loc o criz�.

Bliss �i a�ezase un picior pe bra�ul scaunului �i-�i mi�c� degetele spre el:

��Ba sunt �i eu �ngrijorat�, Trev. Tu vei rezolva criza.

Trevize nu se putu st�p�ni.

��Eu?

��Gaia te-a adus aici printr-o mie de manevre, �i spuse Dom. Tu trebuie s� �nfrun�i criza noastr�.

Trevize holb� ochii la Dom �i expresia de stupefac�ie de pe chipul lui se transform� �n revolt� �i furie:

��Eu? Pentru numele Spa�iului, de ce tocmai eu? N-am nimic de-a face cu criza asta.

��Cu toate acestea, spuse Dom cu o voce calm� �i aproape hipnotic�, tu vei fi acela, Trev. Doar tu. Din tot spa�iul, numai tu.

STOR GENDlBAL se �ndrepta spre Gaia la fel de b�nuitor �i de precaut ca �i Trevize, iar acum, c�nd steaua planetei se vedea ca un disc �i nu maj putea fi privit� dec�t prin filtre puternice, avu prilejul s� apreciem situa�ia.

Sura Novi st�tea al�turi, ridic�nd din c�nd �n c�nd ochii tem�tori spre el.

��St�p�ne?! rosti ea �ncet.

��Ce s-a �nt�mplat, Novi? �ntreb� el pe jum�tate absent.

��E�ti nefericit?

O privi scurt:

��Nu. �ngrijorat. ��i aminte�ti cuv�ntul acesta? �ncerc s� decid dac� e cazul s� m� gr�besc sau s� mai a�tept o vreme. S� fiu foarte curajos, Novi?

��Eu cred c� e�ti curajos �n toate ocaziile, St�p�ne.

��Curajul �n toate ocaziile e vecin cu nes�buin�a.

��Cum ar putea s� fie nes�buit un �nv��at? spuse Novi z�mbind. Acela e un soare, nu-i a�a, St�p�ne? �ntreb� ea ar�t�nd spre ecran.

Gendibal d�du afirmativ din cap.

Dup� o scurt� ezitare, Novi �ntreb� din nou:

��E soarele care lumineaz� Trantorul? Soarele hamish?

��Nu, Novi. E un soare total diferit. Exist� mul�i sori, miliarde.

��Aha! Asta �tiam �i eu cu mintea mea, dar nu-mi venea s� cred. St�p�ne, cum ��i explici c� se poate �nt�mpla s� �tii ceva �i totu�i s� nu crezi?

Pe chipul lui Gendibal ap�ru un z�mbet fugar:

���n mintea ta, Novi,� �ncepu el �i de �ndat� ce spuse aceste vorbe �i p�trunse aproape mecanic �n minte. (O m�ng�ie u�or, a�a cum f�cuse �ntotdeauna c�nd se afla acolo, doar o atingere delicat� a prelungirilor nervoase, pentru a o men�ine calm� �i senin�, �i ar fi ie�it imediat dac� aten�ia nu i-ar fi fost atras� de ceva.)

Ceea ce sim�i nu putea fi redat exact nici m�car �n termeni mentali, dar metaforic spus, creierul lui Novi str�lucea slab. Abia perceptibil, dar str�lucea.

Aceast� lic�rire nu ar fi ap�rut dec�t dac� exista un c�mp mental impus din afar� � un c�mp de o intensitate at�t de sc�zut� �nc�t mintea lui Gendibal, foarte fin� �i bine antrenat� pentru a recepta orice semnal, abia �l detecta pe acesta, cu toate c� structura mental� a lui Novi era absolut neted�.

O �ntreb� pe nea�teptate:

��Novi, cum te sim�i?

Ea deschise larg ochii:

��M� simt bine, St�p�ne.

��Nu e�ti ame�it�, confuz�? �nchide ochii �i r�m�i nemi�cat� p�n� ��i voi spune: �Acum!�

Ascult�toare, ea �nchise ochii. Cu mare precau�ie, Gendibal �ndep�rt� din mintea ei toate senza�iile de provenien�� str�in�, �i potoli g�ndurile, �i lini�ti emo�iile, atinse, m�ng�ie� Nu l�s� nimic �n afar� de str�lucirea aceea at�t de slab�, �nc�t cu greu se putea convinge pe sine c� exista.

��Acum! spuse el �i Novi deschise ochii. Cum te sim�i?

��Foarte calm�, St�p�ne. Odihnit�.

Influen�a extern� era prea slab� pentru a avea vreun efect asupra ei.

Se �ntoarse la computerul care-i d�dea de furc�. Trebuia s� admit� c� nu reu�ea s� devin� una cu el. Asta se datora probabil faptului c� se obi�nuise s�-�i foloseasc� mintea �n mod direct, iar acum nu era �n stare s� lucreze printr-un intermediar. Dar c�uta o nav�, nu o minte, �i cercet�rile preliminare nu puteau fi realizate eficient dec�t cu ajutorul computerului.

�i la dep�rtare de jum�tate de milion de kilometri descoperi tipul de nav� pe care-l b�nuia. Era foarte asem�n�toare cu a lui, dar mult mai mare �i mai perfec�ionat�.

De �ndat� ce-o detecta cu ajutorul computerului, Gendibal �ng�dui min�ii lui s� preia sarcina. κi proiect� g�ndurile �n exterior, ca pe un fascicul �ngust, cu ajutorul c�ruia pip�i (cam acesta era echivalentul mental al ac�iunii lui) nava pe din�untru �i ne dinafar�.

Apoi �i lans� g�ndurile spre planeta Gaia, p�n� la c�teva milioane de kilometri �i, �i le retrase. Nici una dintre aceste �ncerc�ri nu era suficient� ca s�-i confirme f�r� nici o umbr� de �ndoial� sursa c�mpului mental.

��Novi, a� vrea s� stai l�ng� mine pentru a mai �ncerca ceva.

��St�p�ne, suntem �n primejdie?

��Pe tine nu trebuie s� te preocupe nimic altceva acum, Novi. M� voi �ngriji eu s� r�m�i teafar� �i nev�t�mat�.

��St�p�ne, pe mine nu m� preocup� siguran�a mea. Dac� suntem �n pericol, a� vrea s� te pot ajuta.

Gendibal se �nmuie:

��Novi, m-ai ajutat deja. Datorit� �ie am devenit con�tient de ceva foarte important. F�r� tine a� fi orbec�it �i a� fi nimerit �ntr-o �ncurc�tur� din care n-a� fi reu�it s� ies dec�t cu mari sfor��ri.

��St�p�ne, am f�cut asta cu mintea mea, a�a cum mi-ai explicat mai demult? �ntreb� Novi cutremurat�.

��Exact, Novi. Nici un instrument nu s-ar fi dovedit at�t de sensibil. �i nici mintea mea nu m� putea sluji, pentru c� e prea complex�.

Pe chipul lui Novi ap�ru o expresie de �nc�ntare:

��Sunt at�t de recunosc�toare c� pot s�-�i fiu de folos�

Gendibal z�mbi �i cl�tin� din cap, apoi se l�s� cuprins de g�nduri sumbre, pentru c� mai avea nevoie de ajutor �i din alt� parte. Sim�i protestul unui g�nd aproape copil�resc. Era misiunea lui, numai a lui.

�i totu�i n-o putea duce la �ndeplinire de unul singur. Miza cre�tea�

Pe Trantor, Quindon Shandess sim�ea povara sufocant� a func�iei de Prim Orator. De c�nd nava lui Gendibal disp�ruse �n bezna de dincolo de atmosfera planetei, nu mai convocase nici o �ntrunire a Mesei. Se l�sase furat de propriile g�nduri.

Fusese oare o dovad� de �n�elepciune s�-l lase pe Gendibal s� plece singur? Gendibal avea o minte deosebit�, dar nu chiar at�t de str�lucit� �nc�t s� fie uneori umbrit� de o �ncredere nejustificat� �n propriile for�e. Marea sl�biciune a lui Gendibal era arogan�a, dup� cum punctul vulnerabil al lui Shandess (cuget� el cu am�r�ciune) era oboseala datorat� v�rstei.

Mereu �i amintea c� Preem Palver stabilise un precedent periculos atunci c�nd c�l�torise prin Galaxie pentru a pune lucrurile �n ordine. Mai putea cineva s� procedeze la fel ca Preem Palver? Avea s� reu�easc� Gendibal? M�car Palver o avusese al�turi pe so�ia lui.

Desigur, Gendibal era �nso�it de aceast� femeie hamish, dar ea u-l putea ajuta prea mult. So�ia lui Palver fusese Orator cu drepturi depline.

Tot a�tept�nd ve�ti de la Gendibal, Shandess sim�ea c� �mb�tr�ne�te �i c� starea de �ncordare cre�tea zi dup� zi.

Trebuia trimis� o flot� sau m�car o flotil�

Ba nu. Masa n-ar fi acceptat.

�i totu�i�

C�nd, �n cele din urm�, sosi �i mesajul, epuizat de a�teptare Shandess fusese cuprins de un somn agitat care nu putea s�-i aduc� lini�tea. Adormise foarte greu din cauza v�ntului care b�tuse cu furie �i avusese la un moment dat impresia c� v�ntul aducea un zvon de glasuri.

�nc� �nainte de-a se scufunda �n somn, g�ndurile �i deveniser� un v�rtej ame�itor de �ntreb�ri �i n�luciri, n�scute din neputin�� �i resemnare. �n care dorin�a de a �ntreprinde ceva se lovea de sentimentul c� nu putea face nimic �i c� Delarmi avea s�-i succead� la conducerea Mesei.

Apelul �i �ntrerupse co�marul. Se ridic� �n capul oaselor, perfect treaz, �i �ntreb�:

��E totul bine?

��Perfect, Prim Orator, �l lini�ti Gendibal. Stabilim leg�tura vizual� pentru o comunicare mai intim�?

��Poate mai t�rziu. Mai �nt�i spune-mi care este situa�ia.

Gendibal vorbi cu deosebit� aten�ie, con�tient de brusca ie�ire din somn �i de starea de oboseal� a lui Shandess.

��M� aflu �n apropierea unei planete locuite numit� Gaia, despre a c�rei existen�� n-am g�sit nici m�car o aluzie �n analele galactice.

��Lumea celor care au ac�ionat pentru a perfec�iona Planul? Anti-Cat�rii?

��Tot ce se poate, Prim Orator. Am motive s� cred c� da. �n primul r�nd, nava pe care erau Trevize �i Pelorat s-a deplasat spre Gaia �i probabil c� a ajuns deja pe planet�. �n al doilea r�nd, la distan�� de aproximativ jum�tate de milion de kilometri de mine am detectat o nav� de lupt� a Funda�iei.

��E imposibil ca ei s� manifeste at�ta interes f�r� s� aib� motive �ntemeiate.

��Prim Orator, probabil c� interesul lor e justificat.Eu m� aflu aici doar pentru c�-l urm�resc pe Trevize, iar nava de lupt� ar putea s� aib� acela�i scop. R�m�ne de l�murit motivul care l-a �ndemnat pe Trevize s� se aventureze p�n� aici.

��Orator, inten�ionezi sa-l urm�re�ti pe Trevize p�n� pe planet�?

��Am luat �n calcul aceast� posibilitate, dar �ntre timp s-a �nt�mplat ceva nea�teptat. Acum sunt la o sut� de milioane de kilometri de Gaia �i simt un c�mp mental foarte slab dar omogen �n spa�iul �nconjur�tor. Nici nu mi-a� fi dat seama de existen�a lui dac� n-ar fi avut un efect de focalizare asupra min�ii femeii hamish. O minte cu totul neobi�nuit�; tocmai din aceast� cauz� am �ncuviin�at s-o iau cu mine.

��Deci b�nuielile tale s-au adeverit� Crezi c� Orator Dalarmi �tia c�-�i va fi de folos?

��C�nd m-a �ndemnat s� iau femeia cu mine? Nu cred c� s-a g�ndit, dar mie mi-a folosit enorm, Prim Orator.

��M� bucur, Orator Gendibal. Dup� p�rerea ta planeta aceea este sursa c�mpului?

��Pentru a afirma cu certitudine, ar trebui s� efectuez m�sur�tori din puncte diferite, situate la mare distan�� unele de altele, �i s� v�d dac� acest c�mp are o form� simetric� �i sferic�. Sondajul mental unilateral �mi indic� planeta ca surs� probabil�. Totu�i nu cred c-ar fi �n�elept s� fac alte cercet�ri �n prezen�a navei de lupt� a Primei Funda�ii.

��Constituie o amenin�are direct�?

��Probabil. Prim Orator, nu sunt sigur, dar �i nava ar putea emite c�mpul.

��Dar ea�

��Prim Orator, cu respectul datorat, permite-mi s� te �ntrerup. Nu �tiu ce progrese tehnologice a mai f�cut Prima Funda�ie. Nava evolueaz� cu o dezinvoltur� ciudat� �i s-ar putea s� ne rezerve surprize nepl�cute. Trebuie s� stabilim dac� au �nv��at s� foloseasc� mijloacele mentale. Pe scurt, Prim Orator, m� voi confrunta fie cu o nav� de lupt� av�nd la bord capacit��i mentale, fie cu o planet� populat� de mentali�ti. Dac� mentali�tii se afl� pe nav�, �nseamn� c� sunt mult prea slabi ca s� m� imobilizeze, dar ar putea s� m� fac� s� pierd timp, iar armele pe care le au sunt suficiente pentru a m� distruge. Pe de alt� parte, dac� sursa se afl� pe planet�, atunci prezen�a c�mpului la o asemenea distan�� dovede�te c� la nivelul suprafe�ei intensitatea este enorm� �i n-a� putea s�-i fac fa��. �n orice caz, va fi necesar� crearea unei re�ele totale, �i solicit s� mi se pun� la dispozi�ie resursele complete ale Trantorului.

Primul Orator ezit�:

��O re�ea total�?! Procedeul nu s-a folosit niciodat� �i nu a fost sugerat dec�t pe vremea Cat�rului.

��Prim Orator, aceast� criz� ar putea fi mai grav� dec�t aceea.

��Nu cred c� Masa va aproba.

��Nu-i nevoie s�-i rogi, Prim Orator. Trebuie s� declari stare de urgen��.

���i ce motiv s� invoc?

��Spune-le c� a�a am cerut eu, Prim Orator.

��Orator Delarmi va declara c� e�ti la� �i incompetent, cuprins de nebunie datorat� spaimei.

Gendibal �nt�rzie cu r�spunsul:

��Aproape sigur va face asemenea afirma�ii, Prim Orator, dar las-o s� spun� despre mine tot ce dore�te, c� n-o s� mor eu din at�ta lucru. Acum nu se afl� �n joc m�ndria sau orgoliul meu, ci �ns�i existen�a celei de-a Doua Funda�ii.

Harla Branno z�mbi amar, �i asta �i scoase �n eviden�� ridurile ad�nci ce-i br�zdau chipul.

��Cred c� putem ac�iona, spuse ea. Eu sunt preg�tit�.

��E�ti sigur� c� �tii ce ai de f�cut? �ntreb� Kodell.

��Liono, dac-a� fi nebun�, a�a cum m� consideri tu, ai mai fi insistat s� r�m�i pe aceea�i nav� cu mine?

��Probabil c� da, r�spunse Kodell ridic�nd din umeri. M-a� afla aici cu speran�a c� te-a� putea opri sau m�car potoli �nainte de a face ceva ireparabil. Desigur, dac� nu e�ti nebun�

��Da?

��Atunci n-a� vrea ca istoricii s� acorde aten�ie numai persoanei tale. A� dori s� se poat� men�iona c� �i eu am fost al�turi de tine �i chiar s� se �ntrebe care dintre noi merit� laudele. Ce zici de asta, Primare?

��Inteligent, Liono, dar inutil. Vreme de prea multe �nvestituri am fost adev�rata putere din spatele Primarului pentru a permite ca o asemenea anomalie s� se petreac� tocmai �n timpul mandatului meu.

��Vom vedea.

��Te �n�eli, pentru c� istoria ne va judeca dup� moarte. Dar n-am de ce s� m� tem. Nici pentru locul meu �n istorie, nici pentru aceea, �i ar�t� un punct pe ecran.

��Nava lui Compor, constat� Kodell.

��Da, nava lui Compor, remarc� Branno. Numai c� el nu se afl� la bord. Una dintre navele noastre de cercetare a observat schimbul. Nava lui a fost oprit� de o alta. Dou� persoane au trecut pe nava lui Compor, iar el s-a transferat pe-a lor. (κi frec� m�inile satisf�cut�:) Trevize �i-a jucat perfect rolul. L-am azv�rlit �n spa�iu ca s� serveasc� drept paratr�snet, iar el a atras fulgerul. Nava care l-a oprit apar�ine celei de-a Doua Funda�ii.

��M�-ntreb cum de po�i fi at�t de sigur�, spuse Kodell sco��ndu-�i pipa �i �ncep�nd s-o umple tacticos cu tutun.

��Dintotdeauna l-am b�nuit pe Compor c� s-ar putea afla sub controlul celei de-a Doua Funda�ii. Via�a lui era prea cuminte. Toate �i ie�eau perfect �i, �n plus, era expert �n detec�ie hiperspa�ial�. Denun�area lui Trevize putea s� treac� drept o simpl� manevr� politic� a unui om ros de ambi�ii dac� n-ar fi fost f�cut� cu at�ta con�tiinciozitate.

��Astea-s doar b�nuieli, Primare!

��B�nuielile astea s-au confirmat c�nd l-a urm�rit pe Trevize cu at�ta u�urin�a de-a lungul at�tor Salturi de parc� ar fi fost vorba doar de unul.

��S-a folosit de computer, Primare.

Branno se a�ez� mai confortabil �i pufni �n r�s:

��Dragul meu Liono, e�ti at�t de ocupat s� pui la cale tot felul de stratageme complicate, �nc�t ui�i de eficacitatea unor solu�ii directe. Nu l-am trimis pe Compor pe post de urm�ritor ca s� �tiu ce face Trevize. N-aveam nevoie, pentru c� oric�t de discret s-ar fi deplasat de colo-colo, Trevize n-ar fi f�cut dec�t s� atrag� aten�ia oric�rei planete care nu apar�ine Federa�iei Funda�iei. O nav� at�t de perfec�ionat� de pe Funda�ie, accentul evident, credite ale Funda�iei, aveau s�-i confere o aur� de notorietate. Iar dac� d�dea de bucluc, trebuia s� apeleze obligatoriu la reprezentan�ii Funda�iei, a�a cum s-a �nt�mplat pe Sayshell, de unde am aflat totul, f�r� ajutoail lui Compor. Nu, continu� ea �ng�ndurat�, Compor a fost trimis pentru a se da de gol. �i stratagema asta a dat roade, pentru c� dinadins i-am instalat la bord un computer cu unele minusuri, care s�-i permit� efectuarea �n siguran�� a unor manevre ale navei, dar care s� nu fie at�t de perfect �n urm�rirea prin Salturi multiple. Cu toate acestea, Compor s-a descurcat admirabil.

��Primare, constat c� sunt multe lucruri pe care nu mi le comunici dec�t atunci c�nd e limpede c� nu le mai po�i t�inui.

��Liono, nu te sim�i jignit, dar �in secrete numai acele ac�iuni care nu te privesc �n mod direct. Te admir, �i-mi e�ti de mare folos, dar uneori n-am �ncredere dec�t �n mine �ns�mi. Nici tu nu-mi dest�inui unele secrete, �i te rog s� nu te ostene�ti s� negi asta.

��Nici n-am s-o fac, spuse Kodell, iar �ntr-o bun� zi o s�-mi iau libertatea de a v� reaminti acest am�nunt. P�n� una-alta, mai e ceva ce-ar trebui s� �tiu? De exemplu, cui apar�inea nava care i-a oprit? Fiind vorba de Compor, cred c� e vorba de o nav� a celei de-a Doua Funda�ii.

��Conversa�ia cu tine e-ntotdeauna o pl�cere, pentru c� intri foarte repede �n subiect. Dup� cum consta�i, a Doua Funda�ie nu mai face nici un efort ca s� se ascund�. Consider� c� poate �terge orice urm� pe care-ar l�sa-o. Nici nu i-ar trece prin minte vreunui membru al celei de-a Doua Funda�ii s� c�l�toreasc� pe o nav� de provenien�� str�in�, chiar dac� �tie c�t de exact putem s� identific�m originea ei dup� modelul de utilizare a energiei. Ar putea �terge din memoria oricui faptul c� a v�zut nava, a�a c� la ce bun s�-�i mai bat� capul ca s� se ascund�? �i uite-a�a, la c�teva clipe dup� ce-au detectat-o, cerceta�ii no�tri au putut preciza originea navei care l-a oprit pe Compor.

��Iar acum presupun c� a Doua Funda�ie va �terge din memoria noastr� acest am�nunt.

��Dac� vor putea, �i r�spunse Branno, pentru c� vor constata c� lucrurile s-au cam schimbat.

��Ai spus mai devreme c� �tii unde se afl� a Doua Funda�ie, �nseamn� c� �nt�i te vei ocupa de Gaia �i dup� aceea de Trantor. Am dedus c� cealalt� nav� apar�ine Trantorului.

��Exact. �i asta te surprinde?

Kodell cl�tin� �ncet din cap:

��Privind lucrurile �n perspectiv� istoric�, nu m� surprinde. Ebling Mis, Toran Darell, �i Bayta Darell s-au aflat pe Trantor �n perioada �nfr�ngerii Cat�rului. Arkady Darell, nepoata Baytei, s-a n�scut pe Trantor �i a vizitat din nou planeta c�nd s-a considerat c� ascensiunea celei de-a Doua Funda�ii a fost oprit�. �n relatarea ei apare im anume Preem Palver care a jucat un rol-cheie, ap�r�nd �n momentele cruciale ca negu��tor trantorian. Rezult� f�r� putin�� de t�gad� c� a Doua Funda�ie era pe Trantor unde, �nt�mpl�tor, a tr�it �i Hari Seldon atunci c�nd a �ntemeiat ambele Funda�ii.

��Evident, numai c� nimeni n-a sugerat vreodat� aceast� posibilitate. A Doua Funda�ie s-a �ngrijit s� p�streze secretul propriei existente. Asta voiam s� spun c�nd am afirmat c� nu trebuia s�-�i ascund� prezen�a. Puteau lesne s� aranjeze ca nimeni s� nu-i caute sau chiar s� �tearg� din minte orice amintire care s�-i dea de gol.

���n cazul acesta, continu� Kodell, s� nu ne l�s�m p�c�li�i �i s� privim �n alt� direc�ie dec�t cea pe care ne-o sugereaz� ei. Cum de-a putut Trevize s� ajung� la concluzia c� cea de-a Doua Funda�ie exist�? De ce nu l-a �mpiedicat ea?

Branno ridic� m�na �i �ncepu s� numere pe degete:

���n primul r�nd, Trevize e un individ cu totul imprevizibil care, �n ciuda capacit��ii lui de a fi precaut, are ni�te calit��i pe care nici eu n-am reu�it s� le �n�eleg pe deplin. S-ar putea s� fie un caz special. �n al doilea r�nd, a Doua Funda�ie n-a fost ca totul ignorant�. Compor l-a urm�rit �ndeaproape pe Trevize �i mi-a raportat de �ndat� p�rerile lui. Ideea era ca eu s�-l reduc la t�cere pe Trevize f�r� ca a Doua Funda�ie s� ri�te un amestec direct. �n al treilea r�nd, c�nd n-am reac�ionat a�a cum se anticipa, adic� n-a urmat nici execu�ie, nici �nchisoare, nici �tergerea memoriei �i nici utilizarea Sondei Psihice, c�nd m-am mul�umit s�-l trimit �n spa�iu, a Doua Funda�ie a mers mai departe. A decis s� trimit� una dintre navele sale �n urm�rire. Apoi Branno ad�ug� �nc�ntat� de sine: Excelent paratr�snet.

���i care va fi urm�toarea noastr� mi�care? �ntreb� Kodell.

���l vom provoca direct pe membrul celei de-a Doua Funda�ii. Mai precis, �n momentul de fa��, ne �ndrept�m spre el.

Gendibal �i Novi st�teau al�turi, privind cu aten�ie �ncordat� la ecran.

Novi era �nsp�im�ntat�. Gendibal sim�ea cu acuitate zbaterea ei disperat� de a sc�pa din ghearele fricii, dar nu putea face nimic pentru a o ajuta, �ntruc�t considera c� nu-i �n�elept s� aduc� vreo atingere min�ii ei �n aceste clipe. Nu voia ca interven�ia lui s� influen�eze �n nici un fel reac�ia pe care o avea ea fa�� de c�mpul mental slab care-i �nconjura.

Nava de lupt� a Funda�iei se apropia �ncet, dar sigur. Avea un echipaj format probabil din �ase persoane, judec�nd dup� m�rimea ei. Gendibal era sigur c� armele de la bord puteau pune stavil� �i, la nevoie, zdrobi o flot� compus� din toate navele aflate �n posesia celei de-a Doua Funda�ii, asta �n cazul c� acestea s-ar baza doar pe for�a fizic�.

A�a cum st�teau lucrurile acum, apropierea navei de lupt� de cea pilotat� doar de un membru al celei de-a Doua Funda�ii d�dea na�tere c�torva concluzii. Chiar dac� nava poseda capacit��i mentale, nu era normal ca ea s� se arunce orbe�te �n col�ii celei de-a Doua Funda�ii. Mai plauzibil era c� ignoran�a c�pitanului �i a echipajului o �mpingea �nainte.

Asta �nsemna c� acel c�pitan nu-�i d�duse seama c� cineva �l �nlocuise pe Compor sau, dac� prinsese de veste, nu �tia c� cel care-l �nlocuise apar�inea celei de-a Doua Funda�ii, ori n-avea habar de for�a ei.

Dar dac� nava poseda for�� mental� (c�ci Gendibal lu� �n calcul �i aceast� posibilitate) �i tocmai de aceea �nainta f�r� re�inere sau team�? Asta �nsemna c� era condus� de o persoan� megaloman� sau avea la dispozi�ie for�e care dep�eau orice �nchipuire.

Dar ceea ce considera el posibil nu reprezenta ultima concluzie.

Cercet� atent mintea lui Novi. Ea nu era con�tient� de c�mpul mental dar, �n acela�i timp, mintea lui Gendibal nu putea percepe un c�mp at�t de slab. Acesta era un paradox care merita s� fie studiat �n viitor �i, �n cele din urm�, roadele unei asemenea munci puteau s� se dovedeasc� mai importante dec�t rezolvarea problemei de interes imediat pe care o ridica apropierea navei de lupt�.

Gendibal �ntrev�zuse intuitiv aceast� chestiune atunci c�nd detectase pentru prima oar� netezimea �i simetria din mintea lui Novi �i avusese un sentiment de m�ndrie amestecat� cu am�r�ciune g�ndindu-se la propriile lui calit��i. Oratorii se f�liser� dintotdeauna cu puterea lor intuitiv�, dar �n ce m�sur� era ea rezultatul incapacit��ii de a aprecia c�mpurile prin metode fizice directe �i, prin urmare, a imposibilit��ii lor de a �n�elege exact ceea ce puteau s� realizeze? P�rea lesne s� define�ti ne�tiin�a printr-un cuv�nt cu rezonan�� mistic�: �intui�ie�. �i c�t din aceast� ne�tiin�� �i avea sursa �n subestimarea importan�ei fizicii �n compara�ie cu mentalica?

�i c�t din aceasta era m�ndrie oarb�? Gendibal se g�ndi c� situa�ia se va schimba imediat ce va deveni Prim Orator. Pr�pastia fizic� dintre cele dou� Funda�ii va trebui mic�orat�. Cea de-a Doua Funda�ie nu se putea �mp�ca cu ideea de a fi distrus� �ntr-un moment �n care monopolul asupra puterii mentale ar fi pierdut.

Monopolul p�rea s� nu func�ioneze �n aceste momente. Probabil c� Prima Funda�ie f�cuse progrese remarcabile sau �ncheiase o alian�� cu Anti-Cat�rii. (Acest g�nd, care-l str�fulgerase acum pentru prima oar�, �i d�du fiori.)

G�ndurile legate de acest subiect se derular� prin mintea lui cu o repeziciune obi�nuit� pentru un Orator �i, �n timp ce evalua situa�ia, r�mase con�tient de str�lucirea din mintea lui Novi, de reac�ia creierului ei la p�trunz�torul c�mp mental ce-i �nconjura. El nu devenea mai puternic pe m�sur� ce nava Funda�iei se apropia.

�n sine, acest lucru nu constituia un indiciu absolut sigur c� nava nu era echipat� cu instrumente mentale. Se �tia bine c� un c�mp mental nu respect� legea inversului p�tratului. El nu devenea mai puternic exact ca p�trat al distan�ei cu care se reducea dep�rtarea dintre emi��tor �i receptor. Din punctul acesta de vedere, c�mpul mental se deosebea net de cel electromagnetic sau cel gravita�ional. Totu�i, �n compara�ie cu diferite alte c�mpuri, cel mental variaz� mai pu�in �n func�ie de distan�� �i nu r�m�ne cu totul neinfluen�at de ea. Reac�ia din mintea lui Novi ar trebui s� indice o cre�tere detectabil� la apropierea navei de lupt�.

(Cum se �nt�mplase c� vreme de cinci secole nici un membru al celei de-a Doua Funda�iinu se g�ndise s� dezvolte o rela�ie matematic� �ntre intensitatea c�mpului mental �i distan��? Trebuie s� se pun� cap�t acestei atitudini de nesocotire a fizicii, �i jur� �n g�nd Gendibal.)

Dac� cei de pe nav� posedau for�e mentale �i dac� erau siguri c� se apropie de un membru al celei de-a Doua Funda�ii n-ar m�ri la maximum intensitatea c�mpului? �i �n acest caz, mintea lui Novi ar eviden�ia sigur o reac�ie crescut� la acest c�mp. Cu toate acestea, mintea ei nu ar�ta nimic! Pe deplin �ncredin�at de acest lucru, Gendibal alung� temerea c� nava de lupt� avea capacit��i mentale. �nainta, condus� de ignoran�i �i periculozitatea ei putea fi trecut� cu vederea.

C�mpul mental �nc� exista, desigur, dar el provenea de pe Gaia. Asta �l tulbura �ndeajuns pe Gendibal, dar trebuia s� acorde prioritate navei. Dup� eliminarea acesteia putea s�-�i �ndrepte aten�ia asupra lumii Anti-Cat�rilor.

A�tept�. Nava de lupt� va face o mi�care sau se va apropia �ndeajuns pentru ca el s� se �ncredin�eze c� putea trece la ofensiv� deschis�.

Nava continua s� se apropie destul de repede acum �i totu�i nu se �nt�mpla nimic. �n cele din urm�, Gendibal socoti c� for�a interven�iei sale va fi suficient�. Cei de pe nav� nu vor sim�i nici o durere, nici un disconfort, dar vor descoperi c� mu�chii bra�elor �i spatelui vor r�spunde cu �nt�rziere la comenzi.

Gendibal �ngust� c�mpul mental controlat de mintea lui. Acesta deveni intens �i se n�pusti cu viteza luminii peste abisul ce desp�r�ea cele dou� nave. (Ele erau suficient de aproape una de alta astfel �nc�t contactul hiperspa�ial devenise inutil).

�i Gendibal f�cu un pas �napoi, mut de uimire.

Nava Funda�iei poseda un scut mental care cre�tea �n densitate pe m�sur� ce c�mpul emis de Gendibal devenea mai intens. Se dovedea c� nava nu era nepreg�tit� �i c� avea o nea�teptat� arm� defensiv�.

��Aha, f�cu Branno. A �ncercat un atac, Liono. Prive�te!

Acul psihometrului se mi�c� �i vibra �n urcarea lui.

Crearea c�mpului mental �i preocupase pe oamenii de �tiin�� de pe Funda�ie vreme de o sut� dou�zeci de ani �n cadrul unui program �tiin�ific desf�urat �ntr-o discre�ie egalat� doar de cercet�rile lui Seldon �n domeniul analizei psihoistorice. Cinci genera�ii de savan�i trudiser� s� �mbun�t��easc� �ncetul cu �ncetul un sistem care nu se sprijinea pe o teorie satisf�c�toare.

Dar acest salt n-ar fi fost posibil f�r� psihometru, inven�ie care ac�iona ca un indicator al progresului �nregistrat �n fiecare etap�. Nimeni nu putea explica modul lui de func�ionare, dar existau indicii c� era capabil s� m�soare nem�surabilul �i s� atribuie numere indescriptibilului. Branno nutrea sentimentul (�mp�rt�it, de altfel, �i de unii dintre savan�i) c� dac� Funda�ia ar reu�i vreodat� s� explice modul de func�ionare al psihometrului, ea va ajunge egalul celei de-a Doua Funda�ii �n ceea ce privea controlul �i manipularea mental�.

Dar asta c�dea �n sarcina viitorului. �n aceste momente, scutul trebuia s� fie rezistent, sprijinit de suprema�ia armelor fizice.

Branno transmise mesajul pronun�at cu o voce masculin�, din care fuseser� eliminate toate inflexiunile emo�ionale p�n� ce frazele deveniser� plate, reci �i mortale:

��Apel c�tre nava Bright Star �i c�tre persoanele de la bord. A�i ocupat o nav� din Flota Federa�iei Funda�iei printr-un act pirateresc. V� som�m s� v� preda�i imediat, altfel ve�i fi ataca�i.

R�spunsul sosi rostit cu voce normal�:

��Primar Branno de pe Terminus, �tiu c� te afli pe nav�. N-am ocupat Bright Star prin piraterie. Am fost invitat la bord de c�tre c�pitanul ei legal, Munn Li Compor. Solicit o perioad� de armisti�iu, astfel �nc�t s� putem discuta probleme importante care ne privesc pe am�ndoi.

Kodell �i �opti lui Branno:

��Primare, las�-m� pe mine s� vorbesc.

Ea ridic� m�na cu un gest dispre�uitor:

��E r�spunderea mea, Liono.

Dup� ce regl� emi��torul, Branno folosi acela�i ton rece �i lipsit de emo�ie:

��Omule de pe a Doua Funda�ie, sper c� �n�elegi situa�ia �n care te afli. Dac� nu te predai ne�nt�rziat, ��i vom spulbera nava �ntr-o frac�iune de secund� �i te asigur c� suntem preg�ti�i s-o facem. Nu avem ce pierde prin dispari�ia ta, c�ci nu de�ii secrete care s� ne determine s�-�i cru��m via�a. �tim c� vii de pe Trantor �i dup� ce ne vom ocupa de tine vom fi gata s� facem acela�i lucru �i cu planeta ta. Suntem dispu�i s�-�i acord�m o am�nare ca s� ai �i tu un cuv�nt de spus dar, pentru c� nu ne po�i oferi mare lucru, te rug�m s� nu abuzezi de r�bdarea noastr�.

���n cazul acesta, r�spunse Gendibal, voi vorbi scurt �i la obiect. Scutul vostru nu-i perfect �i nici n-ar putea fi. L-a�i supraevaluat �i mi-a�i subestimat puterea. �nc� pot manevra �i controla g�ndurile voastre. Ceva mai greu, din cauza scutului, dar pot. �n chiar clipa c�nd ve�i �ncerca s� folosi�i o arm� �mpotriva mea, v� voi lovi � �i v� rog s� �n�elege�i un lucru: F�r� scut v� pot manipula f�r� a v� provoca vreun r�u. Dat� fiind prezen�a scutului, va trebui s� lovesc �i s� penetrez, lucru pe care pot s�-l realizez, �ns� interven�ia va fi brutal� �i direct�. Min�ile voastre vor fi sf�rtecate la fel ca �i scutul, iar efectul ireversibil. Cu alte cuvinte, nu m� pute�i opri �i, pe de alt� parte, dac� m� obliga�i, v� pot face un r�u mai mare dec�t moartea. Ve�i r�m�ne ni�te epave f�r� minte. Vre�i s� risca�i a�a ceva?

���tii c� nu-�i po�i pune �n aplicare amenin��rile.

��Deci vre�i s� v� expune�i riscului de a suporta consecin�ele pe care le-am descris? �ntreb� Gendibal cu un aer rece �i indiferent.

Kodell se aplec� spre urechea ei �i �opti:

��Primare, pentru numele lui Seldon�

Gendibal continu� (nu instantaneu, pentru c� p�n� �i luminii �i trebuia mai bine de-o secund� pentru a parcurge distan�a de la o nav� la alta):

����i urm�resc g�ndurile, Kodell. Nu-i nevoie s� vorbe�ti �n �oapt�. �tiu �i ce g�nde�te Primarul. Ea e nehot�r�t�, a�a c� nu trebuie s� intri �n panic�. �i simplul fapt c� �tiu aceste detalii dovede�te f�r� putin�� de t�gad� c� scutul vostru are fisuri.

��Poate fi intensificat, �l sfid� Primarul.

��La fel �i for�a mea mental�, spuse Gendibal.

��Dar eu stau lini�tit� aici, consum�nd doar energie fizic� pentru a men�ine scutul �i pot rezista mult� vreme. Tu trebuie s� folose�ti energie mental� pentru a str�punge scutul �i cur�nd vei obosi.

��Nu sunt obosit, o contrazise Gendibal. �n aceste clipe, nici unul dintre voi nu poate s� dea ordine echipajului sau altor nave. Reu�esc asta f�r� s� v� provoc nici un r�u, dar s� nu face�i vreun gest pentru a sc�pa de sub control, c�ci voi spori �i eu for�a c�mpului �i ve�i suferi �n mod iremediabil, a�a cum v-am avertizat.

��Voi a�tepta, i-o retez� Brartno, a�ez�ndu-se cu bra�ele �ncruci�ate, vr�nd s� arate c� are o r�bdare inepuizabil�. Vei obosi, �i atunci nu te voi distruge, pentru c� vei fi neputincios, ci voi da ordin ca marea Flot� a Funda�iei s� porneasc� �mpotriva Trantorului. Dac� vrei s�-�i salvezi lumea, pred�-te. Organiza�ia ta nu va mai supravie�ui acestei orgii distructive, a�a cum s-a �nt�mplat pe vremea Marii Devast�ri.

��Primare, nu �n�elegi c� dac� voi sim�i c� obosesc �mi pot salva lumea pur �i simplu distrug�ndu-v� �nainte de a-mi pierde puterea?

��N-o vei face. Sarcina ta de c�petenie este de a men�ine Planul Seldon. Dac� vei distruge pe Primarul de pe Terminus �i vei da o lovitur� mortal� prestigiului �i �ncrederii de care se bucur� Prima Funda�ie, vei provoca pr�bu�irea ei ca putere �i vei �ncuraja pe du�manii ei de pretutindeni, iar asta va duce la o asemenea perturbare a Planului, �nc�t va fi sinonim� cu distrugerea Trantorului. Mai bine te predai.

���i e�ti gata s� joci totul pe cartea pe care-o reprezint� ezitarea mea de a te distruge?

Branno trase ad�nc aer �n piept, expir� �ncet, apoi spuse cu hot�r�re:

��Da!

Kodell, care �edea al�turi de ea, se f�cu alb ca varul.

Gendibal privea fix spre silueta Iui Branno, proiectat� �n spa�iul liber din fa�a unui perete. Imaginea era pu�in �nce�o�at� �i p�lp�itoare din cauza interferen�ei provocate de scut. Tr�s�turile b�rbatului de l�ng� ea r�m�seser� de nedeslu�it pentru c� Gendibal nu voise s�-�i risipeasc� energia �i pentru el. Trebuia s�-�i �ndrepte toat� aten�ia asupra lui Branno.

Bine�n�eles c� Branno nu avea imaginea lui Gendibal �n fa�a ochilor, a�a c� nu putea �ti c� �i el era �nso�it de cineva. Nev�z�nd expresia chipului, sau mi�c�rile corpului, care constituie prin ele �nsele un limbaj special, ea nu putea aprecia situa�ia corect. Din aceasta cauz� era dezavantajat�.

Tot ce spusese Gendibal era adev�rat. Putea s� o loveasc� cu pre�ul unui consum mental enorm �i, proced�nd astfel, i-ar fi provocat suferin�e mentale aproape ireparabile.

�n acela�i timp �ns�, �i ceea ce afirmase Branno era perfect adev�rat. Dac� el ar distruge-o, ar perturba Planul. Noua deviere ar putea fi �i mai grav� dec�t cea provocat� de Cat�r, pentru c� acum Planul se afla �n plin� desf�urare �i nimeni din Galaxie n-ar mai fi avut la dispozi�ie timpul sau for�a de a repara o eroare at�t de grav�.

�i pericolul cel mare era Gaia, care reprezenta �nc� un element necunoscut �n aceast� ecua�ie, cu un c�mp mental slab dar constant, ce putea fi detectat doar cu eforturi chinuitoare.

Vreme de c�teva clipe atinse mintea lui Novi pentru a se convinge c� fluxul �nc� mai exista. Era �n continuare prezent �i neschimbat.

Ea n-ar fi putut s�-i simt� atingerea, dar se �ntoarse spre el �i cu expresie de groaz� �ntip�rit� pe chip, �i �opti:

��St�p�ne, v�d un abur u�or l�ng� perete. Lui �i vorbe�ti?

Detectase probabil cea�a atunci c�nd se stabilise contactul �ntre min�ile lor. Gendibal duse un deget la buze:

��Nu te teme. Novi. �nchide ochii �i lini�te�te-te.

Apoi ridic� vocea:

��Primare Branno. �ntr-un fel, merit� s� joci totul pe aceast� carte. Nu doresc-s� te �nl�tur imediat pentru c� socot c� dac� �i-a� da c�teva explica�ii vei asculta de glasul ra�iunii �i nu va fi nevoie s� provoc�m distrugeri. Primare, s� presupunem c� tu vei c�tiga �i c� eu m� voi preda. Ce se va �nt�mpla dup� aceea? �ntr-o dezl�n�uire de �ncredere nes�buit� �n scutul t�u mental, tu �i urma�ii t�i ve�i �ncerca s� v� extinde�i puterea asupra Galaxiei, gr�bindu-v� �n mod p�gubitor. Proced�nd �n felul acesta, nu ve�i reu�i dec�t s� am�na�i constituirea celui de-al Doilea Imperiu, pentru c�, �n acela�i timp, ve�i distrage �i Planul Seldon.

��Dorin�a ta m� surprinde �i cred c� dac� vei mai analiza situa�ia, vei ajunge s� �n�elegi c� nici nu �ndr�zne�ti s� m� distrugi, spuse Branno.

��Nu te am�gi cu vise de�arte. Asculta-m� bine. Majoritatea Galaxiei a r�mas �nc� �n afara Funda�iei �i, �ntr-o m�sur� considerabil�, manifest� o atitudine anti-Funda�ie. Exist� chiar p�r�i componente ale Federa�iei Funda�iei care n-au uitat vremea independen�ei lor. Dac� Funda�ia �ntreprinde ac�iuni necugetate �i pripite dup� ce a� ceda eu, ea va lecui restul Galaxiei de bolile care-o macin� �n prezent: dezbinarea �i nehot�r�rea. Teama le va sili s� se uneasc� �i tot tu vei alimenta tendin�ele de revolt� din interior.

��Cu pove�tile astea n-ai putea speria nici un copil, i-o t�ie scurt Branno. Avem puterea necesar� pentru a �nfr�nge cu u�urin�� orice du�man, chiar dac� toate lumile ce nu apar�in Funda�iei �i-ar uni for�ele �mpotriva noastr� �i chiar dac� acestea ar fi ajutate de o rebeliune izbucnit� �n jum�tate din Federa�ie. Asta n-ar fi o problem�.

��N-ar fi o problem� de interes imediat. Nu face gre�eala de a vedea numai rezultatele care apar pe loc. Po�i �ntemeia al Doilea Imperiu doar proclam�ndu-l, dar nu vei putea s�-l men�ii. Va trebui s�-l recucere�ti din zece �n zece ani.

��Atunci vom face asta p�n� c�nd toate lumile vor obosi, a�a cum se va �nt�mpla �i cu tine cur�nd.

��Nu vor ceda, a�a cum nici eu nu m� voi da b�tut. �i procesul acesta nu va �ine o ve�nicie, pentru c� exist� alt pericol, cu mult mai mare, pentru acest pseudo-Imperiu pe care vrei s�-l proclami. �ntruc�t el poate fi men�inut doar printr-o for�� militar� �n permanent� cre�tere, care trebuie �inut� �ntr-o alert� continu�, generalii Funda�iei vor deveni, la �nceput, mai importan�i �i mai puternici dec�t autorit��ile civile. Apoi pseudo-Imperiul se va fragmenta �n regiuni militare �n cadrul c�rora comandan�ii vor deveni autorit��i supreme. Va apare o stare de anarhie �i o alunecare �napoi, �n barbarie, care ar putea dura mai mult dec�t cei treizeci de mii de ani calcula�i de Seldon �nainte ca Planul s� fi fost pus �n aplicare.

��Amenin��ri puerile. Chiar dac� matematica Planului Seldon ar face asemenea predic�ii, ele privesc numai probabilit��ile, nu situa�iile inevitabile.

��Primare Branno, relu� Gendibal cu hot�r�re. Las� Planul Seldon. Nu-i �n�elegi matematica �i nu po�i vizualiza modelul general. Dar probabil c� nici nu trebuie. E�ti un politician trecut prin multe �ncerc�ri, cu reu�ite notabile, dac� judec�m dup� pozi�ia pe care o ai; ba mai mult, dai dovad� de mare curaj dac� punem la socoteal� jocul pe care-l faci acum. Prin urmare, ��i sugerez s�-�i folose�ti �n�elepciunea politic�. Examineaz� �ntreaga istorie politic� �i militar� a umanit��ii �i apreciaz-o �n lumina cuno�tin�elor pe care le ai despre natura uman� � despre modul �n care oamenii, politicienii �i militarii superiori ac�ioneaz�, reac�ioneaz� �i interac�ioneaz� � �i vei constata c� nu gre�esc c�tu�i de pu�in.

��Chiar dac� ai avea dreptate, este un risc pe care trebuie s� ni-l asum�m. Cu o conducere competent� �i cu o dezvoltare continu� a tehnologiei, precum �i a mentalicii �i fizicii, putem �nvinge. Hari Seldon n-a luat �n calcul asemenea progrese. Nici nu putea. Se reg�se�te �n Planul lui crearea unui scut mental de c�tre Prima Funda�ie? �i, la urma urmei, de ce-am �ine at�t de mult s� respect�m Planul? Vom risca s� �ntemeiem un nou Imperiu f�r� el. E�ecul prin nerespectarea Planului ar fi mai de dorit dec�t succesul ob�inut cu ajutorul lui. Nu vrem un Imperiu �n care s� devenim marionete manipulate din umbr� de c�tre a Doua Funda�ie.

��Vorbe�ti astfel doar pentru c� refuzi s� �n�elegi ce semnifica�ie ar avea pentru oamenii Galaxiei un e�ec al vostru.

��Tot ce se poate! spuse Branno cu glas ca de ghea��. Ai �nceput s� obose�ti?

��Nu-�i pune speran�e �n asta. D�-mi voie s�-�i propun o ac�iune alternativ� pe care n-ai c�nt�rit-o p�n� acum, una �n care nici unul dintre noi nu se va considera �nfr�nt. Ne afl�m �n vecin�tatea unei planete numit� Gaia.

��Nu mi-a sc�pat acest am�nunt.

��Te-ai g�ndit vreodat� c� s-ar putea ca pe planeta aceasta s� se fi n�scut Cat�rul?

��Vreau mai multe dovezi care s� sus�in� o asemenea afirma�ie.

��Planeta este �nconjurat� de un c�mp mental. Pe ea tr�iesc mul�i Cat�ri. Dac�-�i vei �mplini visul de a distruge a Doua Funda�ie ve�i deveni cu to�ii sclavii acestei planete de Cat�ri. Ce r�u v-au f�cut p�n� acum membrii celei de-a Doua Funda�ii? Dar s�-mi r�spunzi precis, f�r� s� fabulezi sau s� teoretizezi. �i dup� aceea g�nde�te-te c�t r�u a putut s� v� fac� un singur Cat�r.

��Nu pot da crezare unor afirma�ii f�r� acoperire.

��At�ta vreme c�t r�m�nem �n acest loc, nu-�i pot oferi alte detalii. Prin urmare, ��i propun un armisti�iu. Dac� n-ai �ncredere, men�ine activ scutul, dar fii preg�tit� s� conlucrezi cu mine. S� ne apropiem �mpreun� de aceast� planet� �i c�nd te vei convinge ce pericol reprezint�, atunci eu voi anula c�mpul ei mental �i tu vei ordona navelor tale s� o ia �n st�p�nire.

���i dup� aceea?

��Dup� aceea, cele dou� Funda�ii vor r�m�ne s� continue cursa pentru suprema�ie f�r� alte forte exterioare care s� le stea �n cale. Atunci lupta se va da pe un teren deschis pentru c�, dup� cum consta�i, acum nu �ndr�znim o confruntare direct�, deoarece existen�a ambelor Funda�ii se afl� �n grea cump�n�.

��De ce nu mi-ai spus asta p�n� acum?

��Am crezut c� te-a� putea convinge c� nu suntem du�mani, astfel �nc�t s� cooper�m. Pentru c� mi-e limpede c� am dat gre� cu asta sugerez oricum s� ne sprijinim reciproc.

Branno r�mase t�cut� �i c�zu pe g�nduri. Dup� c�teva momente spuse:

���ncerci s�-mi adormi vigilen�a cu c�ntece de leag�n. Cum vei putea, singur, s� anulezi c�mpul mental al unei �ntregi planete de Cat�ri? Ideea este at�t de ridicol� �nc�t nu pot avea �ncredere �n propunerea ta.

��Nu sunt singur, explic� Gendibal. �n spatele meu se afl� �ntreaga for�� a celei de-a Doua Funda�ii, �i aceast� for��, canalizat� prin mine, va fi �ndreptat� spre Gaia. �n plus, ea ar putea oric�nd s� �ndep�rteze scutul t�u ca pe o p�nz� sub�ire de cea��.

��Dac� a�a stau lucrurile, de ce-ai avea nevoie de ajutorul meu?

���n primul r�nd pentru c� anularea c�mpului nu ajunge. Cea de-a Doua Funda�ie nu-�i poate dedica �ntreaga existen�� acestei sarcini, tot a�a cum nici eu nu pot s�-mi petrec tot restul vie�ii particip�nd la acest balet verbal cu tine. Avem nevoie de for�a navelor voastre. �i, �n al doilea r�nd, dac� prin argumente ra�ionale nu reu�esc s� te conving c� cele dou� Funda�ii trebuie s� se considere aliate, poate c� voi avea succes prin cooperarea �n aceast� �ncercare grea. Dac� vorbele ne dezbin� poate faptele ne vor uni.

Branno r�mase din nou t�cut�, apoi �ncuviin��:

��Sunt dispus� s� ne apropiem de Gaia, dar o vom face �mpreun�. Mai mult nu-�i pot promite.

��Mi-e de ajuns �i at�t, spuse Gendibal aplec�ndu-se asupra computerului.

��Nu, St�p�ne, p�n� �n acest moment poate nu avea importan��, dar acum te rog s� nu �ntreprinzi nimic. Trebuie s�-l a�tept�m pe Consilierul Trevize din Terminus, rosti Novi ap�sat.

��SERIOS, GOLAN, f�cu Pelorat cu o umbr� de iritare �n glas, nimeni nu las� impresia c� i-ar p�sa c�t de c�t c� �ntr-o via�� destul de lung� � nu excesiv de lung�, Bliss, te asigur � asta-i prima dat� c�nd c�l�toresc prin Galaxie. �i cu toate astea, nici n-apuc bine s� pun piciorul pe o lume, c� imediat trebuie s-o p�r�sesc �i s� plec din nou �n spa�iu f�r� ca m�car s� mi se ofere o �ans� c�t de mic� de a o studia. P�n� acum am p��it asta de dou� ori.

��Adev�rat, �l consol� Bliss, dar dac� nu plecai de pe Sayshell at�t de precipitat nu aveai norocul s� m� �nt�lne�ti dec�t cine �tie c�nd. Cred c� asta compenseaz� pierderea pe care ai suferit-o.

��Sigur. Pe cuv�ntul meu, draga mea, a�a e.

���i, Pel, chiar dac� ai p�r�sit planeta �i de data asta, m� ai pe mine, iar eu reprezint Gaia �i tot ce �nseamn� ea.

Trevize, care ascultase �ncruntat acest schimb de amabilit��i, nu se mai putu ab�ine:

��E dezgust�tor. De ce n-a venit Dom cu noi? Pentru numele Spa�iului, n-o s� m� obi�nuiesc niciodat� cu monosilabele astea. Auzi, s� ai un nume format din dou� sute cincizeci de silabe �i s� nu folose�ti dec�t una. De ce nu ne �nso�e�te el, cu toate silabele lui? Dac� treaba e-at�t de important�, dac� �ns�i existen�a Gaiei depinde de aventura asta, de ce nu-i cu noi ca s� ne sf�tuiasc�?

��Sunt eu aici, Trev, spuse Bliss, iar eu reprezint Gaia la fel de mult ca �i el. Apoi, privindu-l cercet�tor cu ochii ei negri: Te sup�r� c�-�i spun �Trev�?

��Da. �i eu, am dreptul la obiceiuri. Numele meu e Trevize. Trei silabe Tre-vi-ze.

��Foarte bine. Nu vreau s� te-nfurii, Trevize.

��Nu sunt furios. Doar iritat. (Se ridic� brusc, se plimb� dintr-un cap�t �n cel�lalt al camerei, p�ind peste picioarele �ntinse �n fa�� ale lui Pelorat, care �i le trase repede �napoi, �i f�cu drumul �ntors. Se opri �i, �ntorc�ndu-se, o privi pe Bliss drept �n ochi:)

��Ascult�! �ncepu el, ar�t�nd cu degetul spre ea. Nu mai sunt propriul meu st�p�n! Am fost manevrat de pe Terminus p�n� pe Gaia �i chiar c�nd �ncepusem s� b�nuiesc asta, nu am g�sit calea de a m� smulge din str�nsoare. Iar acum, c�nd am ajuns pe Gaia, mi se spune c� scopul manipul�rii a fost ca eu s� salvez Gaia. De ce? �i cum? Ce reprezint� Gaia pentru mine sau, mai bine zis, ce reprezint eu pentru ea ca s� trebuiasc� s-o salvez? �ntre at�tea cvintilioane de fiin�e umane din Galaxie n-a�i g�sit pe altul s� fac� asta?

��Te rog, Trevize, i se adres� Bliss cu gravitate �i cu o atitudine din care aerul �treng�resc disp�ruse dintr-o dat�. Nu te �nfuria. Vezi, folosesc numele t�u �ntreg �i o fac cu toat� seriozitatea. �i Dom te-a rugat s� ai r�bdare.

��Pentru numele tuturor planetelor din Galaxie, locuibile sau nu, nu vreau s� mai am r�bdare. Dac�-i at�t de important nu merit s� mi se dea o explica�ie? �nt�i �i-nt�� s�-mi spui de ce n-a venit Dom cu noi. Nu-i destul de important� sarcina asta ca s� fie �i el pe Far Star?

��Dar este aici, Trevize, spuse Bliss. Dac�-s eu aici, �nseamn� c� e �i el, dup� cum fiecare om de pe Gaia, fiecare fiin�� �i fiecare p�rticic� din planet� se afl� al�turi de noi.

��Poate c� tu e�ti convins� c�-i adev�rat, dar eu nu socot a�a. Doar nu pot s� iau toat� planeta pe nav�. Abia dac� mai �ncape o persoan�. Te avem pe tine �i Dom e o parte din tine� Foarte bine. De ce n-a mers Dom, iar tu s� r�m�i o parte din el?

���n primul r�nd, �l l�muri Bliss, Pel, vreau s� spun c� Pe-lo-rat a cerut ca eu s� vin cu voi. Deci eu, nu Dom.

��A fost galant. Trebuia s�-l lua�i �n seam�?

��Of, drag� prietene, asta-i bun�, izbucni Pelorat, ridic�ndu-se �n picioare, ro�u �n obraji. Am vorbit serios. Nu vreau s� fiu ignorat �n felul �sta. Recunosc c� n-are importan�� ce parte din Gaia se afl� pe nava noastr�. �ns� e mai pl�cut pentru mine c� ne �nso�e�te Bliss, iar tu ar trebui s� sim�i la fel. Hai, Golan, te por�i ca un copil r�sf��at.

��Da? Chiar a�a? protest� Trevize �ncrunt�ndu-se. Bine, a�a o fi. Cu toate astea, amenin�� el, �mpung�nd din nou cu degetul spre Bliss, v� asigur c� n-o s� fac ce vre�i voi dac� nu sunt tratat omene�te. �nt�i de toate am de �ntrebat dou� lucruri: Ce trebuie s� fac? �i de ce tocmai eu?

Bliss r�mase cu ochii holba�i �i se d�du u�or �napoi:

��Iart�-m�, dar nu pot s�-�i spun acum. Nici Gaia, �n �ntregul ei, nu-�i poate spune. Trebuie �n primul r�nd s� ajungi acolo f�r� a �ti nimic. Apoi va trebui s� faci ceea ce crezi c� trebuie f�cut, calm �i f�r� s� te Ia�i purtat de emo�ii. Dac� vei r�m�ne �n starea de acum, totul va fi zadarnic �i, �ntr-un fel sau altul, Gaia �i va g�si sf�r�itul. Trebuie s�-�i revizuie�ti atitudinea �i nu �tiu cum s� te ajut.

��Dom ar �ti dac-ar fi aici? �ntreb� cu �nd�r�tnicie Trevize.

��Dom se afl� aici. El/eu/noi nu �tim cum s� proced�m ca s� te lini�te�ti. Nu �n�elegem fiin�ele umane care nu pot s� simt� care-i locul lor �n planul general, care nu simt c� sunt o parte dintr-un �ntreg.

��Nu-i adev�rat. A�i putut captura nava mea de la o distan�� mai mare de un milion de kilometri �i ne-a�i f�cut s� fim calmi, de�i sentimentul nostru dominant era de disperare. Calma�i-m� �i acum. S� nu-mi spune�i c� nu pute�i.

��Dar nu trebuie. Nu �n aceste clipe. Dac� �i-am schimba starea sau te-am condi�iona �ntr-un fel sau altul n-ai valora mai mult dec�t un om obi�nuit �i nu ne-ai fi de nici un folos. Dac� te influen��m �n momentul acesta, am fi pierdu�i. Te rog. Trebuie s� te calmezi prin propriile tale forte.

��Nici o �ans�, domni�oar�, dac� nu-mi spui m�car o parte din ceea ce vreau s� �tiu.

��Bliss, las�-m� pe mine s�-ncerc, se rug� Pelorat. Du-te rogu-te �n cealalt� camer�.

��Bliss se retrase �ncet cu spatele. Pelorat �nchise u�a �n urma ei.

��Poale s� aud�, s� vad� �i s� simt� totul, spuse Trevize. Ce importan�� are dac� r�m�nem singuri sau nu?

��Pentru mine are. Vreau s� fiu numai cu tine, chiar dac� izolarea nu-i dec�t o iluzie. Golan, dac� te temi�

��Nu fi caraghios.

��Ba �i-e team�. Nu �tii �ncotro mergi, ce te a�teapt�, ce ar trebui s� faci. Ai tot dreptul s� te sim�i nelini�tit.

��Darjm sunt.

��Ba da. Probabil c� nu te temi, ca mine, de pericolele fizice. Mie mi-a fost groaz� s� m� aventurez �n spa�iu, m-am temut de fiecare nou� lume pe care aveam s-o v�d, �i m-a �nfiorat orice lucru pe care nu-l mai v�zusem p�n� atunci. La urma urmei, mi-am petrecut jum�tate de secol �n izolare, �n renun��ri de tot felul, �n timp ce tu ai f�cut parte din Flot� �i te-ai azv�rlit �n v�rtejul politicii, �ntr-un cuv�nt, te-ai �nv��at �i cu binele �i cu r�ul de acas� sau din spa�iu. Eu am �ncercat s� fiu mai curajos �i tu m-ai ajutat. De c�nd suntem �mpreun� ai avut r�bdare cu mine, ai fost bun �i �n�eleg�tor �i, datorit� �ie, am �nv��at s�-mi st�p�nesc teama �i s� m� port b�rb�te�te. D�-mi voie �i mie s�-�i �ntorc serviciul pe care mi l-ai f�cut �i s� te ajut �n clipele astea.

��Dar �i-ain spus c� nu m� tem.

��Ba te temi. Dac� nu de altceva, te temi din cauza r�spunderii ce te apas�. �i-e limpede c� o lume �ntreag� depinde de tine �i c� prin urmare va trebui s� tr�ie�ti cu sentimentul c� distragerea ei s-a datorat nereu�itei tale. De ce s� por�i r�spunderea pentru o lume care nu �nseamn� nimic pentru tine? Ce drept au ei s�-�i pun� �n spate o asemenea sarcin�? Nu te temi numai de e�ec, a�a cum i s-ar �nt�mpla oricui �n situa�ia asta, dar te �nfurie c� ei te-au pus �n postura de a-�i fi fric�.

��Te-n�eli amarnic.

��Nu cred, a�a c� te rog s� m� la�i s-o fac eu �n locul t�u. M� ofer s� ac�ionez eu, indiferent despre ce-ar fi vorba. Presupun c� nu-i un lucru care s�-�i cear� for�� fizic� sau vitalitate, pentru c� atunci un simplu mecanism te-ar �nlocui cu acela�i rezultat. B�nuiesc c� nu e nici ceva care s� necesite aptitudini mentale, pentru c� asta e specialitatea lor. S-ar putea s�, ei bine, nu �tiu, dar dac� nu-�i trebuie nici mu�chi, nici inteligen��, atunci �ntrunesc �i eu calit��ile necesare �i sunt gata s�-mi asum r�spunderea.

��De ce e�ti a�a de dornic s� preiei povara asta? �l �ntreb� t�ios Trevize.

Pelorat privi �n p�m�nt, parc� tem�ndu-se s�-l priveasc� drept �n ochi:

��Am avut o so�ie. Am cunoscut femeile, totu�i ele n-au devenit importante �n via�a mea. �ntotdeauna interesante, pl�cute, dar niciodat� foarte importante. �i deodat�, femeia asta�

��Cine? Bliss?

��Pentru mine �nseamn� ceva.

��Pentru numele Terminusului, Janov, ea �tie fiecare vorb� de-a ta.

��Asta nu schimb� situa�ia. �tie oricum. Vreau s�-i fac pe plac. Voi prelua eu sarcina asta, oricare ar fi ea; voi risca oric�t, cu speran�a foarte �ndep�rtat� c� ea m� va aprecia.

��Janov, e-un copil.

��Nu-i copil, �i ceea ce crezi tu despre ea nu are nici o importan�� pentru mine.

��Nu-�i dai seama cum apari �n fa�a ei?

��Un b�tr�n? �i ce dac�? Ea e o parte dintr-un �ntreg, iar eu nu sunt, �i fie �i numai asta ridic� un zid de netrecut �ntre noi. Crezi c� nu-mi dau seama? Dar nu-i cer nimic altceva dec�t s�

��S� aib� o p�rere bun� despre tine?

��Da, sau orice alt sim��m�nt ce l-ar putea nutri.

���i pentru at�ta lucru vrei s� faci totul �n locul meu? Janov, poate n-ai ascultat cu aten�ie. Nu te vor pe tine, ci pe mine dintr-un motiv blestemat pe care nu-l pricep nici �n ruptul capului.

��Dac� tu nu vrei �i cineva trebuie oricum s-o fac�, mai bine eu dec�t altul, asta-i clar.

Trevize cl�tin� din cap:

��Nu-mi vine a crede c� se poate �nt�mpla a�a ceva. B�tr�ne�ea ��i bate la u��, iar tu descoperi dintr-o dat� tinere�ea. Janov, �ncerci tu s-o faci pe eroul ca s� po�i muri �i tu pentru trupul acela.

��Nu mai vorbi a�a. Nu-mi arde de glume.

Trevize vru s� r�d�, dar v�z�nd chipul grav al lui Pelorat �i drese glasul �i spuse;

��Ai dreptate. �mi cer scuze. Cheam-o �napoi, Janov. Cheam-o, te rog.

Bliss intr�, u�or m�hnit� �i vorbi cu glas slab:

��Regret, Pel. Nu-i po�i lua locul. Trebuie s� fie Trevize sau nimeni altcineva.

��Foarte bine, �ncuviin�a Trevize. O s� m� calmez. Orice ar fi, o s� m� str�duiesc s� nu dau gre�. Sunt �n stare de orice ca s�-l scutesc pe Janov s-o fac� pe eroul romantic la v�rsta lui.

���mi cunosc v�rsta, bolborosi Pelorat.

Bliss se apropie �ncet de Pelorat �i-i puse m�na pe um�r:

��Pel, eu � am o p�rere bun� despre tine.

����i mul�umesc, Bliss, spuse �ncet Pelorat cu privirea pierdut� �n gol. Nu-i nevoie s� fii at�t de amabil�.

��Dar nu-i vorba de amabilitate, Pel. Te apreciez foarte mult.

La �nceput confuz, apoi din ce �n ce mai limpede, Sura Novi �n�elese c� se numea Suranoviremblastiran �i c� atunci c�nd era mic� p�rin�ii �i spuneau Su, iar prietenii Vi.

Bine�n�eles c� nu uitase cu totul, dar aceste am�nunte r�m�seser� ad�nc �ntip�rite �i necunoscute celorlal�i. �i niciodat� nu fuseser� mai t�inuite dec�t �n aceast� ultim� lun�, pentru c� p�n� acum nu se aflase vreme �ndelungat� �n preajma unei min�i at�t de puternice.

Dar acum era momentul. Nu din propria ei vrere se �nt�mpla. Aproape tot ce �nsemna ea �i croia drum c�tre suprafa�� dintr-o necesitate fireasc� �i global�.

Procesul era �nso�it de o stare ciudat� ca un fel de dorin�� arz�toare care se topea iute �ntr-un sentiment pl�cut de revelare a sinelui. De ani de zile nu fusese at�t de aproape de globul Gaiei.

κi aminti de una dintre formele de via�� pe care le iubise pe Gaia atunci c�nd era copil�, �n�eleg�nd la vremea aceea sim��mintele acelei fiin�e drept o p�rticic� din ea �ns�i, acum retr�i mai acut, la nivelul propriei existen�e sentimentele acelea confuze. Se sim�ea ca un fluture care iese din gogoa��.

Stor Gendibal o privi sever �i p�trunz�tor pe Novi �i din cauza surprizei provocate de vorbele ei, era c�t pe ce s� piard� controlul asupra lui Branno. Iar asta se �nt�mpla, probabil, datorit� unui sprijin din afar�, �i pe care, vreme de o clip�, �l ignorase.

��Novi, ce �tii despre Consilierul Trevize? (Iar apoi, brusc, con�tient de complexitatea din ce �n ce mai vast� a min�ii ei, strig�:) �Ce e�ti tu?�.

�ncerc� s�-i p�trund� �n minte �i s� i-o st�p�neasc�, dar descoperi c� devenise impenetrabil�. �i instantaneu, recunoscu uimit c� str�nsoarea �n care o �inea pe Branno era sus�inut� de o for�� mai puternic� dec�t a sa. Repet�:

��Ce e�ti tu?

��St�p�ne, spune ea cu o expresie u�or dramatic�, Orator Gendibal. Numele meu adev�rat este Suranoviremblastiran �i reprezint Gaia.

Spuse doar at�t, iar Gendibal, �nfuriat dintr-o dat�, �i intensific� aura mental�, �i cu mare abilitate sc�p� blocajului din ce �n ce mai puternic �i o cuprinse pe Branno �ntr-o str�nsoare aprig� �n timp ce �ncepu o lupt� surd� �i �ncordat� cu mintea lui Novi.

Ea �l �ndep�rt� cu o pricepere care o egala pe a lui, �ns� nu-�i putu p�stra g�ndurile ascunse sau nici nu voi acest lucru.

Gendibal �i vorbi ca oric�rui alt Orator:

��Ai jucat un rol, m-ai �n�elat, m-ai atras aici �i apar�ii neamului din care a provenit Cat�rul.

��Cat�rul a fost o monstruozitate, Orator. Eu/noi nu suntem Cat�ri. Eu/noi suntem Gaia.

�ntreaga esen�� a Gaiei i se descrise prin acea comunicare complex� cu mult mai precis dec�t prin cuvinte.

��O �ntreag� planet� vie, �n�elese Gendibal.

���i cu un c�mp mental mult mai puternic dec�t al unui individ ca tine. Te rog s� nu te opui cu at�ta disperare. M� tem c� �i-ar putea d�una �i nu vreau s� se-nt�mple asta.

��Chiar ca planet� vie, nu sunte�i mai puternici dec�t cei de pe Trantor la un loc. �i noi constituim, �ntr-un fel, o planet� vie.

��Doar c�teva mii de oameni �ntr-o cooperare mental�, Orator, iar �n momentul de fa�� nici nu te po�i bizui pe sprijinul lor, pentru c� �i-am blocat orice posibilitate de a intra �n leg�tur� cu ei. �ncearc� �i te vei convinge.

���i ce pl�nuie�ti, Gaia?

��Orator, sper c� vei continua s�-mi spui Novi. Acum ac�ionez �n numele Gaiei, dar �n acela�i timp sunt �i Novi, �i tot astfel vreau s� r�m�n pentru tine.

��Gaia, ce vrei s� faci?

Gendibal percepu echivalentul mental al unui oftat, apoi Novi rosti:

��Vom r�m�ne �ntr-un triplu impas. O vei �intui pe Primarul Branno prin scutul ei �i eu te voi ajuta, astfel c� nu vom obosi. Presupun c� tu ��i vei men�ine str�nsoarea asupra mea, iar eu mi-o voi p�stra pe a mea asupra ta, �i nici unul dintre noi nu va osteni. �i vom r�m�ne �ncle�ta�i astfel.

���n ce scop.

��Dup� cum �i-am spus, �l a�tept�m pe Consilierul Trevize, care ne va scoate din impas, dar a�a cum va dori el.

Computerul de la bordul navei Far Star localiz� cele dou� nave �i Golan Trevize proiect� imaginea fiec�reia pe c�te o jum�tate de ecran.

Ambele apar�ineau Funda�iei. Una era exact ca Far Star �i apar�inea ne�ndoielnic lui Compor. Cealalt� p�rea mai mare �i mult mai puternic�.

Se �ntoarse c�tre Bliss �i-o �ntreb�:

��A�a, �tii ce se-nt�mpl� acum? Po�i s�-mi dai vreo sugestie?

��Da! Dar nu te alarma. Nu-�i vor face nici un r�u.

��De ce-i toat� lumea convins� c� tremur de fric�? �ntreb� Trevize cert�re�.

��Las-o s� vorbeasc�, Golan. Nu te r�sti la ea, �l �ndemn� gr�bit Pelorat.

Trevize ridic� bra�ele �mp�ciuitor:

��Nu m� r�stesc. Vorbe�te, doamn�.

��Pe nava mare se afl� c�rmuitorul Funda�iei voastre. Cu ea�

Trevize nu-�i putu re�ine uimirea:

��C�rmuitorul? Te referi la B�tr�na Doamn� Branno?

��Nu acesta-i e titlul, r�spunse Bliss, u�or amuzat�. Dar la ea m-am referit. (F�cu o pauz� ca �i cum ar fi ascultat cu aten�ie glasul organismului din care f�cea, parte.) O cheam� Harlabranno. Mi se pare ciudat c� are doar patru silabe c�nd ocup� o asemenea func�ie pe lumea ei, dar presupun c� a�a se obi�nuie�te acolo.

��A�a cred �i eu, r�spunse posomor�t Trevize. B�nuiesc c� o s�-i spui Brann. Dar ce caut� aici? De ce nu se afl� pe� a, �n�eleg. Gaia a atras-o �i pe ea. De ce?

Bliss ignor� �ntrebarea �i spuse:

��Al�turi de ea se afl� Lionokodell, cinci silabe, de�i �i e subordonat. Mi se pare o lips� de respect, cu toate c� ocup� o func�ie oficial� suspus� �n lumea ta. Mai sunt al�i patru care se ocup� de armele navei. Vrei s� �tii cum �i cheam�?

��Nu. �n�eleg c� pe cealalt� nav� e un b�rbat, Munn Li Compor, care reprezint� a Doua Funda�ie. A�i pus fa��-n fa�� cele dou� Funda�ii. De ce?

��Nu tocmai, Trev, vreau s� zic Trevize�

��Hai, las�, spune-mi cum vrei. Nu-mi mai pas�.

��Bine, Trev. Compor a p�r�sit nava �i a fost �nlocuit de dou� persoane. Una este Storgendibal, o for�� a celei de-a Doua Funda�ii, supranumit Orator.

��O persoan� cu func�ie important�? �mi imaginez c� are puteri mentale, a�a-i?

��Desigur. Considerabile.

��Po�i s�-i rezi�ti?

��Fire�te. A doua persoan� de pe nava lui este Gaia.

��Unul dintre oamenii vo�tri?

��Da. Se nume�te Suranoviremblastiran. Ar trebui s� aib� un nume mai lung, dar a stat mult timp departe de mine/noi/restul.

���i poate s� �in� sub control un personaj at�t de puternic de pe a Doua Funda�ie?

��Nu ea, ci Gaia �l �ine �n str�nsoare. Ea/eu/noi/to�i putem s�-l strivim.

���i vrea Gaia s� fac� a�a ceva? S�-i �nfr�ng� pe el �i pe Branno? Ce-nseamn� asta? Gaia vrea s� distrug� Funda�iile �i s� �ntemeieze propriul ei Imperiu Galactic? Iar�i Cat�rul? Unul �i mai puternic?

��Nu, nu Trev. Nu te fr�m�nta. Nu trebuie. To�i trei sunt �n impas �i a�teapt�.

��Ce?

��Hot�r�rea ta.

��Iar o luam de la �nceput. Ce hot�r�re? De ce tocmai eu?

��Te rog, Trev, zisg Bliss. �i se va explica �n cur�nd. Eu/noi/ea am spus tot ce am putut.

��E limpede c-am f�cut o gre�eal�, Liono, probabil fatal�, constat� Branno cu o voce marcat� de b�tr�ne�e �i oboseal�.

��Trebuie s� facem m�rturisiri complete? bolborosi Kodell printre buze.

��Ei �tiu ce g�ndesc eu. Acum nu mai conteaz� c� �i-o spun. S� nu-�i �nchipui c� ei nu-�i cunosc g�ndurile, chiar dac� vorbe�ti f�r� s�-�i mi�ti buzele. Trebuia s� a�tept p�n� duceam la perfec�iune scutul.

��De unde-aveai s� �tii, Primare? Dac� am fi a�teptat ca s� fim de o mie de ori mai siguri de scut ne-ar fi trebuit �nc� o via��. A, sigur c� era mai bine dac� nu veneam noi �n�ine. Mai bine-i puneam pe al�ii s� treac� prin chinurile astea, pe Trevize de exemplu.

Branno oft� ad�nc:

��Voiam s�-i iau pe nepreg�tite, Liono, �ns� ai pus degetul pe ran�. Puteam s� mai am r�bdare p�n� scutul era impenetrabil, sau aproape de netrecut. �tiam c� exist� fisuri, dar n-am mai suportat s� a�tept. P�n� se rezolva problema fisurilor mi-ar fi expirat mandatul �i voiam s� tran��m confruntarea c�t mai eram Primar �i s� m� aflu �n miezul ac�iunii. �n orbirea mea neghioab�, m-am silit s� cred c� scutul era perfect. N-am voit s� aplec urechea la sfaturile ce m� invitau la pruden�� �i nici n-am vrut s� dau crezare �ndoielilor tale.

���nc� mai putem c�tiga dac� avem r�bdare.

��Po�i s� ordoni deschiderea focului asupra celeilafte nave?

��Nu pot, Primare, �i nu reu�esc s� m� �mpac cu g�ndul acesta.

��Nici eu. Iar dac� eu sau tu am reu�i s� d�m acest ordin, sunt sigur� c� oamenii no�tri nu l-ar respecta, pentru c� n-ar puteas� fac� nici o mi�care.

���n condi�iile astea nu, dar ele s-ar putea schimba, Primare. De fapt, pe scen� apare un nou personaj.

Ar�t� spre ecran. Computerul navei �mp�r�ise automat ecranul de �ndat� ce detectase prezen�a unei alte nave �n raza lui de ac�iune. Ea ap�ru �njum�t��ea din dreapta a ecranului.

��Liono, po�i m�ri imaginea.

��F�r� probleme. E dibaci acest membru al celei de-a Doua Funda�ii. Ne las� s� facem orice manevr� care nu-l st�njene�te pe el.

��Hei, exclam� Branno, dup� ce studie imaginea, dar asta-i Far Star. �i-mi �nchipui c� la bord se afl� Trevize �i Pelorat. (Apoi continu� cu glas amar:) Dac� nu cumva au fost �i ei �nlocui�i de membri ai celei de-a Doua Funda�ii. Paratr�snetul meu s-a dovedit inutil. M�car de-am fi avut un scut mai rezistent.

��R�bdare, ceru Kodell.

�n camera de comand� a navei r�sun� o voce �i, f�r� s� �tie cum, Branno�i d�du seama c� nu era vorba de unde sonore. Auzi totul direct �n minte �i arunc�nd o privire spre Kodell �n�elese c� �i el o auzise.

Vocea li se adres�:

��Primare Branno, m� auzi? Dac� da, nu este nevoie s�-mi r�spunzi, Ajunge s� g�nde�ti asta.

��Ce e�ti tu? �ntreb� calm Braanno.

��Eu sunt Gaia.

Raportate una la cealalt�, cele trei nave se aflau �n stare de repaos. toate rotindu-se �ncet �n jurul planetei Gaia, ca un satelit format din trei p�r�i distincte, �nso�ind planeta �n nesf�r�ita ei c�l�torie.

A�ezat pe un scaun, Trevize privea la ecran, s�tul s� tot �ncerce a ghici ce rol avea de jucat dup� ce parcursese o mie de parseci p�n� aici.

Nu tres�ri c�nd mesajul �i r�sun� �n minte. Se putea spune c�-l a�tepta de mult. �i comunica:

��Golan Trevize, m� auzi? Dac� da, nu este nevoie s�-mi r�spunzi. Ajunge s� g�nde�ti asta.

Trevize privi �n jur. Luat prin surprindere, Pelorat �i arunc� ochii �n toate p�r�ile de parc� ar fi �ncercat s� descopere sursa Sunetului. Bliss st�tea lini�tit�, cu m�inile l�sate pe genunchi. Trevize era absolut convins c� �i ea percepuse sunetul.

Trevize ignor� ordinul de a folosi calea g�ndului �i vorbi limpede �i ap�sat:

��Dac� nu aflu despre ce este vorba, nu voi face nimic din ceea ce mi se cere.

Iar vocea �i r�spunse:

��Vei afla cur�nd.

��M� ve�i auzi doar �n minte, anun�� Novi. Ave�i libertatea de a r�spunde tot astfel. Voi aranja �n a�a fel �nc�t s� v� pute�i auzi cu to�ii �ntre voi. �i, dup� cum v� da�i �i singuri seama, ne afl�m la distan�� relativ mic� unii fa�� de al�ii, iar mesajele vor fi transmise f�r� �nt�rzieri sup�r�toare pentru c� �n cadrul c�mpului mental ele c�l�toresc cu viteza luminii. V� anun� dintru �nceput c� ne afl�m aici datorit� unui aranjament.

���n ce sens? se auzi vocea lui Branno.

��Nu prin interven�ii mentale, explic� Novi. Gaia nu a perturbat g�ndurile nim�nui. Noi nu ac�ion�m astfel. Am profitat doar de ambi�iile fiec�ruia. Primarul Branno voia s� �ntemeieze imediat cel de-al Doilea Imperiu; Orator Gendibal voia s� devin� Prim Orator. Era de ajuns s� �ncuraj�m aceste dorin�e �i s� l�s�m lucrurile s� se desf�oare de la sine �n mod selectiv �i judicios.

���tiu cum am fost adus aici, spuse Gendibal cu emfaz�. �i chiar �tia de ce se ar�tase at�t de dornic s� plece �n spa�iu, s�-l urm�reasc� pe Trevize �i de ce fusese at�t de sigur c� va reu�i s� rezolve toate problemele.

Novi era cauza. Da, Novi!

��Orator Gendibal, tu constitui un caz special. Ambi�ia ta era devoratoare, dar aveai unele puncte slabe care ne-au f�cut sarcina mai u�oar�. Ai manifestat bun�tate fa�� de persoane pe care, prin natura educa�iei pe care ai primit-o, trebuia s� le socote�ti inferioare �ie din toate punctele de vedere. Am folosit aceast� tr�s�tur� �i-am �ndreptat-o �mpotriva ta. Eu/noi m�/ne ru�in�m din aceast� cauz�. Situa�ia grav� prin care trece Galaxia justific� �i scuz� ac�iunea noastr�.

Novi f�cu o pauz�, iar vocea (de�i nu vorbea folosindu-�i coardele vocale) �i deveni mai serioas� �i grav�, asemeni chipului ei.

��Acum era momentul. Gaia nu mai putea sta �n a�teptare.Vreme de mai bine de-un secol, oamenii de �tiin�� de pe Terminus au lucrat s� perfec�ioneze un c�mp mental. Netulbura�i timp de �nc� o genera�ie, ei ar fi devenit impenetrabili chiar �i pentru Gaia �i ar fi putut s� foloseasc� nestingheri�i armele lor fizice. Galaxia nu ar fi putut s� se opun�, �i s-ar fi �ntemeiat un al doilea Imperiu Galactic dup� modelul impus de Terminus, �n pofida Planului Seldon, a oamenilor de pe Trantor �i a Gaiei. Trebuia ca Primarul Branno s� fie manipulat� pentru a �ntreprinde o ac�iune at�ta timp c�t scutul avea unele imperfec�iuni. C�teva cuvinte despre Trantor. Planul Seldon func�iona perfect, pentru c� Gaia s-a str�duit s� dirijeze precis evenimentele pe f�ga�ul lor firesc. Mai mult de-un secol au existat Primi Oratori inactivi, astfel c� Trantor a vegetat. Acum �ns�, Stor Gendibal era �ntr-o rapid� ascensiune. Urma s� devin� sigur Prim Orator �i, sub conducerea lui, Trantorul avea s�-�i asume un rol activ. Existau indicii c� se va concentra asupra for�ei fizice, va recunoa�te pericolul pe care-l reprezenta Terminus �i va desf�ura ac�iuni �mpotriva lui. Dac� putea ac�iona �mpotriva Terminusului �nainte de perfec�ionarea scutului, atunci Planul Seldon se sf�r�ea printr-un al Doilea Imperiu Galactic dup� modelul g�ndit de Trantor, nesocotind dorin�ele Terminusului �i ale Gaiei. �n concluzie, Gendibal trebuia manipulat �ntr-un fel sau altul pentru a ac�iona �nainte de a deveni Prim Orator. Din fericire, �i asta �ntruc�t Gaia a ac�ionat cu luare aminte vreme de zeci de ani, am reu�it s� aducem cele dou� Funda�ii la locul ales �ntr-un moment potrivit. Repet toate acestea pentru ca Golan Trevize, Consilier pe Terminus, s� poat� �n�elege situa�ia.

Trevize interveni imediat �i din nou nesocoti invita�ia de a comunica prin g�nduri. Vorbi cu hot�r�re:

��Nu �n�eleg. Prin ce sufer� fiecare dintre versiunile celui de-al Doilea Imperiu Galactic?

��Dup� modelul Terminusului, al Doilea Imperiu Galactic va avea un caracter militar, �ntemeiat pe cale militar�, men�inut prin for�� �i va fi sigur distrus prin violen��. N-ar �nsemna dec�t rena�terea primului Imperiu Galactic. Asta este p�rerea Gaiei.

Dup� modelul construit de Trantor, al Doilea Imperiu Galactic va fi o �ntruchipare paternalist�, �ntemeiat prin calcule, men�inut prin calcule �i tr�ind tot timpul �ntre via�� �i moarte datorit� nesf�r�itelor calcule. �nseamn� un permanent impas. A�a socote�te Gaia.

���i ce solu�ie propune Gaia? �ntreb� Trevize.

��O Gaie cu mult mai cuprinz�toare. Galaxia! Cu fiecare planet� locuit� la fel de vie ca �i ea. �i fiece planet� vie particip�nd la o via�� hiperspa�ial� �i mai bogat�, �n care s� fie incluse �i planetele nepopulate. Cu toate stelele. Cu fiecare f�r�m� de gaz interstelar. �nglob�nd chiar �i uria�a gaur� neagr� din centrul galaxiei. O galaxie vie care s� devin� prielnic� dezvolt�rii vie�ii �n forme pe care �nc� nu le putem prezice. Un mod de via�� diferit de ceea ce a existat p�n� �n prezent, �n care s� nu se mai repete nici una din gre�elile de p�n� acum.

��S� dea na�tere unor gre�eli originale, bolborosi sarcastic Gendibal.

��Am avut la dispozi�ie mii de ani pe Gaia ca s� elimin�m toate gre�elile posibile.

��Dar nu la scar� galactic�.

Nelu�nd �n seam� acest duel verbal, Trevize merse direct la �int�:

���i care este rolul meu �n aceast� disput�?

Transmis� prin mintea lui Novi, vocea Gaiei bubui: Alege! care e solu�ia cea mai bun�?

Se l�s� o t�cere ad�nc� �i atotcuprinz�toare. �ntr-un t�rziu, �n lini�tea aceea se auzi vocea lui Trevize, mental� �n cele din urm�, pentru c� el era surprins pentru a mai vorbi. Suna slab dar sfid�tor:

��De ce eu?

Novi spuse:

��Pentru c� nu am putut ac�iona noi �n�ine, de�i ne-am dat seama c�, la un moment dat, Terminus sau Trantor vor deveni prea puternice ca s� mai fie oprite sau, �i mai grav, am�ndou� vor dob�ndi o asemenea for�� �nc�t �ntreaga Galaxie va intra �ntr-un impas mortal �i pustiitor. Pentru a atinge scopul pe care ni-l propusesem aveam nevoie de o anumit� persoan� capabil� s� deosebeasc� adev�rul de neadev�r. Te-am g�sit pe tine, Consiliere. Nu, nu e numai meritul nostru. Oamenii de pe Trantor te-au descoperit prin Compor, de�i nici ei nu �tiau ce �ans� nesperat� avuseser�. Golan, faptul c� ei te-au ales a atras aten�ia noastr� asupra persoanei tale. Golan Trevize, tu posezi darul de a alege �ntotdeauna drumul cel drept.

��Resping aceast� afirma�ie, protest� Trevize.

��Tu e�ti mai �ntotdeauna sigur. �i vrem ca de data asta s� fii sigur �n numele Galaxiei. Probabil c� nu vrei s�-�i asumi r�spunderea. Ai face orice ca s� nu fi silit s� alegi. Cu toate astea, vei �n�elege c� se cuvine s� hot�r�ti. Vei fi sigur! �i dup� aceea vei alege. De �ndat� ce te-am descoperit, am �tiut c� toate c�ut�rile noastre se sf�r�iser� �i apoi ani �ntregi am trudit pentru a determina desf�urarea evenimentelor astfel �nc�t, f�r� amestec mental, s� v� afla�i to�i trei: Primarul Branno, Oratorul Gendibal �i Consilierul Tvevize, �n vecin�tatea Gaiei �n acela�i moment. Am reu�it!

���n aceast� clip� �i �n actualele condi�ii, nu e adev�rat c� tu, Gaia, dac� preferi s�-�i spun a�a, ii po�i �nfr�nge, at�t pe Primar c�t �i pe Orator? Nu-i adev�rat c� po�i �ntemeia aceast� Galaxie vie despre care vorbe�ti �i f�r� ajutorul meu⁷ De ce n-o faci?

Novi �i r�spunse:

��Nu cred c�-�i pot oferi o explica�ie care s� te mul�umeasc�. Gaia s-a format cu mii de ani �n urm� cu ajutorul robo�ilor care, pentru o scurt� perioad� de timp, au slujit speciei umane, dar acum n-o mai fac. Ei ne-au demonstrat cu limpezime c� nu vom putea supravie�ui dec�t dac� respect�m strict cele Trei Legi ale Roboticii aplicate la via�� �n general. �n formularea lor, Prima lege suna astfel: �Gaia nu are voie s� fac� r�u vie�ii sau, prin inac�iune, s� permit� ca via�a s� fie v�t�mat�.� Am urmat aceast� regul� de-a lungul �ntregii noastre istorii �i nu putem proceda altfel. Prin urmare, acum suntem neajutora�i. Nu putem impune viziunea noastr� despre o Galaxie vie cvintilionului de fiin�e umane �i nenum�ratelor forme de via�� �i nici nu avem dreptul s� facem r�u altora. Pe de alt� parte, nu putem s� st�m cu m�inile �ncruci�ate �i s� asist�m cum se autodistruge �ntreaga Galaxie �ntr-o zbatere pe care avem posibilitatea s-o �mpiedic�m. Nu �tiu dac� ac�iunea sau inac�iunea vor ap�sa Galaxia mai mult sau mai pu�in. �n caz c� alegem calea ac�iunii, nu avem cum s� apreciem dac� ajutorul pe care va trebui s�-l acord�m Terminusului sau Trantorului va �nsemna un r�u mai mic pentru Galaxie. Consilierul Trevize s� hot�rasc� �i Gaia va face a�a cum va spune el.

���i cum a� putea s� hot�r�sc eu? Ce s� fac?

��Ai computerul, �l sf�tui Novi. C�nd l-au conceput, oamenii Terminusului n-au �tiut c� performan�ele lui vor dep�i orice �nchipuire. Computerul de la bordul navei tale �ncorporeaz� ceva din Gaia. A�eaz�-�i palmele pe terminal �i g�nde�te-te. De exemplu, poate crezi c� scutul Primarului Branno este impenetrabil. Dac�-i a�a, s-ar putea ca ea s� foloseasc� imediat armele de care dispune pentru a distruge sau deteriora celelalte dou� nave �i pentru a pune st�p�nire �nt�i pe Gaia, iar apoi pe Trantor.

���i nu ve�i face nimic ca s-o �mpiedica�i? �ntreb� Trevize �mpietrit.

��Absolut nimic. Dac� tu e�ti sigur c� domina�ia Terminusului va provoca Galaxiei mai pu�in r�u dec�t orice alt� solu�ie, noi vom sus�ine bucuro�i aceast� domina�ie, chiar dac� asta ar �nsemna propria pieire. Pe de alt� parte, po�i descoperi c�mpul mental al Oratorului Gendibal �i atunci ai posibilitatea de a-i oferi sprijinul t�u amplificat de computer. �n cazul acesta, el ar sc�pa din str�nsoarea min�ii mele �i m-ar respinge. Apoi el ar putea s� influen�eze g�ndurile Primarului, �i folosind navele ei, ar reu�i s� impun� o domina�ie fizic� asupra Gaiei �i ar asigura suprema�ia Planului Seldon. Gaia nu va �ntreprinde nimic pentru a �mpiedica acest curs al evenimentelor.

Ca o alternativ�, po�i descoperi c�mpul meu mental �i m� po�i sprijini, iar atunci Galaxia vie va fi pus� �n mi�care pentru a ajunge la apogeu, nu imediat sau �n cursul urm�toarei genera�ii, ci dup� secole de str�danii �i eforturi, urm�nd Planul Seldon. Tu trebuie s� alegi.

Primarul Branno interveni:

��A�teapt�! S� nu iei hot�r�rea acum. Pot s� spun �i eu ceva?

��Ai toat� libertatea, o invit� Novi. La fel �i Oratorul Gendibal.

��Consilier Trevize, �ncepu Branno, c�nd ne-am �nt�lnit ultima oar� pe Terminus ai afirmat: �Doamn� Primar, s-ar putea s� vin� clipa c�nd m� vei ruga s� fac un efort �i arunci voi proceda cum voi crede de cuviin��, dar �ine seama de ceea ce mi s-a �nt�mplat �n ultimele dou� zile.� Nu �tiu dac� ai anticipat situa�ia asta, dac� ai intuit cum vor evolua lucrurile sau pur �i simplu ai avut talentul de a g�si calea cea mai bun�, a�a cum sus�ine femeia asta care vorbe�te despre o Galaxie vie. �n orice caz, ai avut dreptate. ��i cer ca acum, �n numele Federa�iei, s� faci un efort. Presupun c� ai dori s� mi-o pl�te�ti pentru c� te-am arestat �i exilat. Te rog s� m� �ii minte c� am procedat astfel spre binele Federa�iei Funda�iei. Chiar dac� am gre�it sau am ac�ionat m�nat� de interese �nguste, s� �tii c� eu am hot�r�t, nu Funda�ia. S� nu distrugi �ntreaga Funda�ie din dorin�a de a-mi pl�ti cu aceea�i moned� pentru ce �i-am f�cut. Aminte�te-�i c� e�ti funda�ionist �i fiin�� uman�, c� nu vrei s� devii o simpl� cifr� �n planurile matematicienilor trantorieni lipsite de orice sentiment, sau, �i mai pu�in de at�t �n acest talme�-balme� galactic de via�� �i non-via�� pe care �l propune Gaia. Vrei ca tu �nsu�i, urma�ii t�i, precum �i restul oamenilor s� r�m�ne�i fiin�e independente, �nzestrate cu voin�� ne�nc�tu�at�. Nimic altceva nu trebuie s� influen�eze hot�r�rea ta. S-ar putea ca ceilal�i s�-�i spun� c� Imperiul nostru va duce la v�rs�ri de s�nge �i la nenorociri, dar nu e obligatoriu s� se �nt�mple astfel. Totul depinde de voin�a noastr�. Putem alege �i alt� cale. �i, �n orice caz, e mai bine s� pleci la lupt� din propria-�i voin�� �i sa pierzi, dec�t s� tr�ie�ti cu certitudinea neroad� c� e�ti ca o roti�� �ntr-un mecanism uria�. Te rog s� �ii seama c� acum �i se cere s� iei o hot�r�re �n calitate de fiin�� uman�. �nzestrat� cu voin�� proprie. Cei de pe Gaia, incapabili s� decid� din cauz� c� ma�in�ria pe care au pus-o la punct nu le d� libertatea de mi�care, se bazeaz� pe tine. �i dac� tu le-o vei cere, se vor autodistruge. Asta e ceea ce dore�ti s� se �nt�mple �n �ntreaga Galaxie?

��Primare, nu �tiu ce �nseamn� voin�� liber�, r�spunse Trevize. Probabil c� g�ndurile mi-au fost perturbate pentru a da r�spunsul pe care Gaia �l a�teapt�

��Mintea nu �i-a fost perturbat� �n nici un fel, �l asigur� Novi. Dac� puteam s�-�i influen��m g�ndurile pentru a sluji scopurilor noastre, nu mai organizam aceast� �nt�lnire. Dac� am fi at�t de lipsi�i de principii, am adopta calea care ne-ar conveni nou�, far� s� ne mai preocupe problemele mari �i binele umanit��i.

Gendibal o �ntrerupse:

��Cred c� ar fi timpul s�-mi permite�i �i mie s�-mi spun p�rerea. Consilier Trevize, nu te las� m�nat de o concep�ie partizan� �i meschin�. Faptul c� te-ai n�scut pe Terminus nu trebuie s� te fac� s� crezi c� Terminusul are prioritate �n fa�a Galaxiei. De cinci secole Galaxia se dezvolt� conform Planului Seldon. Procesul s-a desf�urat �i �n�untrul �i �n afara Federa�iei Funda�iei. E�ti �i ai fost o parte din Planul Seldon, dincolo de locul pe care-l ocupi ca membru al Primei Funda�ii. S� nu �ntreprinzi ceva care s� devieze Planul �n numele unei �n�elegeri m�runte a patriotismului sau din goana romantic� dup� o experien�� nou� �i ne�ncercat� �nc�. A Doua Funda�ie nu va �mpiedica exprimarea liber� a voin�ei umanit��ii. Suntem �ndrum�tori, nu despo�i. V� oferim un al Doilea Imperiu Galactic fundamental diferit de Primul. De-a lungul �ntregii istorii umane, �n zecile de mii de ani de c�nd se cunoa�te c�l�toria prin hiperspa�iu. n-au existat nici m�car perioade de zece ani �n care s� nu se �nregistreze v�rs�ri de s�nge �i violen�e �n Galaxie. Chiar �i pe vremea c�nd Funda�ia era pa�nic� s-au petrecut fapte s�ngeroase. Dac� o vei alege pe Primarul Branno, aceste groz�vii vor continua la nesf�r�it. Vom tr�i din nou acelea�i orori. Planul Seldon ofer� �ansa de a le evita, dar nu devenind atomi �ntr-o Galaxie compus� din atomi, ca egali ai ierburilor, bacteriilor sau firelor de praf.

��Aprob p�rerea Oratorului Gendibal despre modul �n care Prima Funda�ie concepe cel de-al Doilea Imperiu, spuse Novi. Nu aprob felul in care prezint� planurile celei de-a Doua Funda�ii. La urma urmei, Oratorii Trantorului sunt fiin�e umane independente, cu voin�� proprie, a�a cum au fost dintotdeauna. Nu-i anim� dorin�e distructive, nu-i atrag politica �i c���rarea �n posturi �nalte cu orice pre�? Nu exist� certuri, ba chiar �i dezl�n�uiri de ur� la Masa Oratorilor? Pot s� r�m�n� educatori pe care omenirea s�-i urmeze f�r� nici o re�inere? Onoreaz�-l pe Orator Gendibal cu o astfel de �ntrebare.

��Nu-i nevoie, se oferi Gendibal. Recunosc deschis c� la Masa Oratorilor se manifest� ura, competi�ia neloial� �i tr�darea. Dar c�nd se ia o hot�r�re, ea este respectat� de c�tre to�i. Nu cunosc excep�ii de la aceast� regul�.

���i dac� nu aleg ce se va �nt�mpla?

��Trebuie, �i spuse Novi. Vei �n�elege c� a�a se cuvine �i p�n� la urm� vei alege.

��Dar dac� �ncerc s� aleg �i nu pot?

��Trebuie s� po�i.

��C�t timp am la dispozi�ie?

��P�n� vei fi sigur, oric�t ar dura.

Trevize nu scoase nici o vorb�.

Ceilal�i a�teptar� �n t�cere �i Trevize avu impresia c�-�i aude s�ngele puls�nd prin vene.

Apoi auzi vocea hot�r�t� a Primarului Branno:

��Voin�� ne�ngr�dit�!

Vocea lui Gendibal r�sun� puternic, parc� neadmi��nd replic�:

���ndrumare �i pace!

�i �n cele din urm� se auzi vocea trist� �i melancolic� a lut Novi:

��Via��.

Trevize �ntoarse capul �i constat� c� Pelorat �l privea �ntreb�tor.

��Ai auzit, Janov? f�cu Trevize.

��Da, Golan, totul.

���i cum �i se pare?

��Nu eu trebuie s� hot�r�sc.

���tiu asta. Dar ce p�rere ai?

��Nici una. M� sperie fiecare dintre cele trei solu�ii. �i totu�i mi-a venit o idee ciudat�

��Da?

��C�nd am ie�it pentru prima dat� �n spa�iu mi-ai ar�tat Galaxia. ��i aminte�ti?

��Fire�te.

��Ai f�cut timpul s� se scurg� mai repede �i Galaxia p�rea c� se rote�te. �i, ca �i cum a� fi anticipat momentul acesta, eu am exclamat: �Galaxia seam�n� cu un organism viu care se t�r�te prin spa�iu.� Nu �i se pare c�, �ntr-un fel, e deja vie?

Iar Trevize, amintindu-�i acele clipe, se sim�i sigur pe sine; Sim�i c� �i Pelorat va avea un rol important de jucat. Se r�suci precipitat, din dorin�a de a nu mai avea timp s� se g�ndeasc�, s� se-ndoiasc�, s� se lase cuprins de nesiguran��. Puse palmele pe terminalul computerului �i se g�ndi cu o �ncordare �i o intensitate pe care nu le mai cunoscuse p�n� atunci.

Luase hot�r�rea de care at�rna soarta �ntregii Galaxii.

PRIMARUL HARLA BRANNO avea toate motivele s� se simt� satisf�cut�. Vizita de stat nu �inuse mult, �ns� fusese rodnic� din toate punctele de vedere.

��Dar bine�n�eles c� nu putem avea deplin� �ncredere �n ei, remarc� ea, �ncerc�nd s� nu par� insolent�.

Privea la ecran. Navele Flotei intrau una dup� alta �n hiperspa�iu, revenind pe pozi�iile lor.

Nici nu �nc�pea vreo �ndoial� c� oficialit��ile din Sayshell se ar�taser� deosebit de pl�cut impresionate de prezen�a celor doi, dar era limpede c� nu le sc�paser� dou� am�nunte: navele r�m�seser� tot timpul �n spa�iul Funda�iei �i plecaser� �n grab� de �ndat� ce Branno promisese acest lucru.

Pe de alt� parte, Sayshell nu avea s� uite c� navele puteau fi rechemate la grani�� �n cel mult o zi. Era o manevr� care demonstrase at�t for��, c�t �i bun�voin��.

��Ai dreptate, o aprob� Kodell, nu ne putem �ncrede orbe�te �n ei, dar �i Sayshell are interesul s� respecte clauzele acordului. Am fost genero�i cu ei.

��Multe depind de punerea la punct a detaliilor �i anticipez c� asta o s� dureze luni de zile. Liniile generale ale acordului pot fi acceptate imediat, dar mai r�m�n lucrurile de fine�e: stabilirea perioadei de carantin� pentru importuri �i exporturi, calcularea echivalent� a valorii cerealelor �i vitelor �i c�te altele, spuse Branno.

���tiu, dar asta-i doar o chestiune de timp. Totul se va aranja, iar meritele ��i apar�in �n �ntregime, doamn� Primar. A fost un act �ndr�zne� de a c�rui �n�elepciune recunosc sincer c� m-am �ndoit la �nceput.

��Las�, Liono. Vizita reprezentan�ilor Funda�iei a constituit o recunoa�tere a m�ndriei sayshelliene. �i-au p�strat o anumit� independen�� �nc� de pe vremea Imperiului. Acesta-i un lucru demn de toat� lauda �i admira�ia.

��Da, mai ales c� de-acum �ncolo n-o s� ne mai deranjeze.

��Exact, a�a c� trebuie s� l�s�m deoparte propria noastr� m�ndrie �i s� facem un gest de bun�voin��. Ca Primar al puternicei Federa�ii, la �nceput mi-a venit greu s� m� decid s� onorez cu o vizit� grupul acesta de stele, dar acum, dup� ce am facut-o, mi se pare c-a meritat efortul: le-am dat un prilej de satisfac�ie. Trebuia s� ne d�m seama c� vor accepta vizita, mai ales dup� sosirea navelor noastre la grani��.

Kodell o aprob�:

��Am renun�at la etalarea for�ei p�str�nd �ns� esen�a acesteia.

��Exact. Cine a spus prima oar� vorbele astea?

��Cred c� un personaj dintr-o pies� de Eriden, dar n-a� b�ga m�na-n foc. Poate �ntreb�m pe vreunul dintre criticii literari c�nd ajungem pe Terminus.

��Dac� o s� mai �in minte. Trebuie s� urgent�m vizita de r�spuns a sayshellienilor �i s� ne ocup�m ca ei s� fie trata�i ca egali ai no�tri. Dar m� tem c� se impune s� iei m�suri stricte de securitate, Liono. Unele capete mai �nfierb�ntate de la noi ar putea organiza demonstra�ii de protest �i n-ar fi deloc �n�elept s�-i supunem pe oaspe�ii no�tri unor umilin�e inutile.

��Bine�n�eles, spuse Kodell. �i apropo, trimiterea lui Trevize a fost o manevr� inteligent�.

��A, paratr�snetul meu? Ca s� fiu cinstit�, a realizat mai multe dec�t mi-a� fi imaginat. A sosit �n Sayshell cu mult� tevatur� �i a atras aten�ia �i protestele lor cu o iu�eal� incredibil�. Pentru numele Spa�iului, asta a constituit o excelent� motivare pentru vizita mea. �n primul r�nd, am dovedit c� m� preocup constant ca nici un cet��ean al Funda�iei s� nu tulbure obiceiurile altei lumi, iar �n al doilea r�nd mi-am exprimat recuno�tin�a pentru r�bdarea �i �n�elegerea pe care le-au ar�tat fa�� de situa�ia creat� de Trevize.

��Subtil! Dar nu crezi c� era mai bine dac�-l luam pe Trevize cu noi la plecare?

��Nu. La drept vorbind, �l prefer oriunde, numai acas� nu. Pe Terminus ar deveni un factor destabilizator. Prostiile pe care le debita despre a Doua Funda�ie au servit ca pretext ideal pentru a-l izgoni �i eram sigur� c� Pelorat �l va convinge s� mearg� spre Sayshell. Dar n-a� vrea ca el s� se-ntoarc� �i s� vorbeasc� din nou vrute �i nevrute. Nu se �tie ce necazuri ne-ar mai putea crea.

Kodell chicoti:

��Nu cred c� s-ar putea g�si palavragii mai des�v�r�i�i dec�t intelectualii cu preten�ii academice. M�-ntreb c�te-ar mai fi �nghi�it Pelorat dac� l-am fi �ncurajat.

��Credin�a lui �n existen�a Gaiei mitice ne-a slujit de minune. Dar s� l�s�m asta. La �ntoarcere va trebui s� d�m piept cu Consiliul, c�ci avem nevoie de voturile lor pentru aprobarea tratatului cu Sayshell. Din fericire, avem declara�ia lui Trevize, cu amprenta lui vocal� �i tot ce ne mai trebuie ca s� convingem pe oricine c� a plecat de bun�voie de pe Terminus. Voi prezenta �n mod oficial scuze pentru re�inerea lui temporar� �i cred c� vom da satisfac�ie Consiliului.

��Sunt �ncredin�at ea vei reu�i s�-i ame�e�ti cu vorba, Primare, spuse sec Kodell. Dar te-ai g�ndit c� Trevize ar putea totu�i s� caute �n continuare cea de-a Doua Funda�ie?

��S-o caute, zise Branno ridic�nd nep�s�toare din umeri, numai s� nu se-ntoarc� pe Terminus. Asta-i va da iluzia c� face ceva, cu toate c� n-o s� ajung� la nici un rezultat. Existen�a celei de-a Doua Funda�ii devine mitul secolului, a�a cum Gaia e mitul Sayshellului.

Cu un aer mul�umit, se a�ez� mai lejer pe scaun �i continu�:

��Iar acum avem �i Sayshellul �n m�n� �i c�nd or s�-�i dea seama de asta are s� fie prea t�rziu ca s� mai scape. Funda�ia va continua s� se dezvolte �ncet, dar sigur.

��Toate meritele ��i apar�in, primare.

���tiam �i singur� asta, �i r�spunse Branno.

Nava intr� �n hiperspa�iu �i reap�ru �n apropierea Terminusului.

Aflat din nou pe propria-i nav�, Gendibal avea toate motivele s� fie mul�umit. De�i scurt�, �nt�lnirea cu Prima Funda�ie fusese foarte rodnic�.

Transmisese deja un mesaj �n care �i exprimase cu discre�ie triumful. Deocamdat� trebuia ca Primul Orator s� �tie c� totul a decurs bine (lucru ce se putea deduce �i din simplul fapt c� nu fusese obligat s� apeleze la for�a total� a celei de-a Doua Funda�ii.). Detaliile aveau s� fie dezv�luite mai t�rziu.

Va povesti cum o interven�ie atent� �i minor� asupra min�ii Primarului Branno a f�cut-o s� renun�e la fantasmagoriile ei imperiale �i s� revin� pe t�r�mul mai practic al tratatelor comerciale; cum o interven�ie precaut�, f�cut� de la mare distan��, asupra min�ii conduc�torului Uniunii Sayshell avusese ca rezultat o invita�ie adresat� Primarului pentru efectuarea unei vizite de stat �i cum, mai t�rziu, s-a ajuns la o apropiere a pozi�iilor f�r� alte interven�ii �i Compor s-a putut �ntoarce pe Terminus pe propria lui nav� pentru a supraveghea respectarea acordului. Gendibal se g�ndi c� totul fusese un exemplu aproape clasic privind rezultatele ce se pot ob�ine prin folosirea expert� a mentalicii.

Sigur c� toate astea o vor reduce la t�cere pe Orator Delarmi, �i vor duce la numirea sa ca Prim Orator foarte cur�nd dup� prezentarea detaliilor �n cadrul �ntrunirii formale a Mesei. �n ceea ce-l privea, Gendibal nu putea s� minimalizeze importan�a prezen�ei Surei Novi, de�i acest aspect nu trebuia eviden�iat �n mod deosebit �n fa�a Oratorilor. Ea nu numai c�-�i adusese o contribu�ie esen�ial� la victoria lui, dar �i oferise �i scuza de care avea acum nevoie pentru a-�i savura bucuria aproape copil�reasc� (�i foarte uman�, pentru c� �i Oratorii sunt oameni) la g�ndul c� va deveni obiectul aten�iei �i admira�iei tuturor.

Gendibal �tia c� ea nu �n�elegea numic din ceea ce se �nt�mplase, fiind doar con�tient� c� lucrurile se aranjaser� dup� placul lui, iar acum nu-�i mai �nc�pea �n piele m�ndrindu-se cu succesul lui. El m�ng�ie perfecta netezime a min�ii ei, sim�i c�ldura acestui sentiment, �i spuse:

��Novi, f�r� tine n-a� fi reu�it. Cu ajutorul t�u am putut spune Primei Funda�ii, adic� oamenilor de pe nava aceea mare�

��Da, St�p�ne, �tiu despre cine-i vorba.

��Tu m-ai ajutat s�-mi dau seama c� aveau un scut mental �i c� emiteau un c�mp mental slab. Din efectul reflectat de mintea ta am �n�eles perfect caracteristicile am�ndurora. Astfel am reu�it s� penetrez scutul �i s� deviez c�mpul.

��St�p�ne, nu �n�eleg exact despre ce vorbe�ti, spuse Novi. Dar dac-a� fi putut, f�ceam chiar mai mult ca s� te ajut.

���tiu asta, Novi, dar mi-ai fost de mare ajutor. Am r�mas uimit c�t de periculo�i pot s� fie, �ns� prin�i acum, �nainte de a-�i perfec�iona scutul �i c�mpul mental, ar putea fi opri�i. Primarul se �ntoarce acas� uit�nd �i de scut �i de c�mp, mul�umit� c� a ob�inut un tratat comercial cu Sayshell, care va deveni astfel o parte constitutiv� a federa�iei. Nu neg c� mai sunt multe de f�cut pentru a dezafecta armele lor, pentru c� p�n� acum am cam ignorat acest aspect. R�mase t�cut �i g�nditor c�teva clipe, apoi continu� cu voce sc�zut�: Ne-am �n�elat asupra posibilit��ilor reale ale Primei Funda�ii. Trebuie s� instituim o supraveghere foarte atent�. Acum e momentul s� ac�ion�m pentru a uni Galaxia. Va trebui s� folosim mai intens mentalica pentru a realiza o cooperare str�ns� �ntre con�tiin�e, c�ci asta ar sluji Planului. Ad�nc convins de aceste adev�ruri, m� voi str�dui s� le aplic �ntocmai.

��St�p�ne?! spuse Novi �ngrijorat�.

Gendibal nu-�i putu re�ine un z�mbet:

��Iart�-m�. G�ndeam cu voce tare� Novi, ��i mai aminte�ti de Rufirant?

��Fermierul acela tare de cap care te-a atacat? Eu zic c� da.

��Sunt convins c� agen�i ai Primei Funda�ii, �narma�i cu scuturi mentale personale, au pus la cale acea �nt�mplare, precum �i altele care ne-au f�cut via�a amar�. �i c�nd te g�nde�ti c� am fost orbi la asemenea anomalii. Pe vremea aceea, uitasem cu totul de Prima Funda�ie, absorbit cu totul de mitul acestei lumi misterioase, mai precis, de supersti�ia sayshellian� referitoare la Gaia. �i �n problema asta mintea mi-a fost de folos. M-a ajutat s� stabilesc cu precizie c� sursa c�mpului mental se afl� pe nava de lupt�, iar nu �n alt� parte.

κi frec� m�inile satisf�cut.

��St�p�ne?! �ntreb� timid Novi.

��Da, Novi?

��Vei fi recompensat pentru ceea ce-ai realizat?

��Ba bine c� nu. Shandess se va retrage, iar eu voi deveni Prim Orator �i astfel voi avea prilejul s� fac din a Doua Funda�ie un factor activ �n dezvoltarea Galaxiei pe un nou f�ga�.

��Prim Orator?

��Da, Novi. Voi fi cel mai important �i mai puternic �nv��at.

��Cel mai important? �l privi cu ad�nc� triste�e.

��De ce te-ai sup�rat, Novi? N-ai vrea s� fiu recompensat?

��Ba da, St�p�ne, a� vrea. Dar dac� vei fi cel mai important dintre �nv��a�i n-o s� mai dore�ti s� ai �n preajma ta o femeie hamish. Nu �i-ar face cinste.

��A�a crezi? Cine m� poate-mpiedica? spuse el �i se sim�i cuprins de un val de afec�iune. Novi, o s� r�m�i l�ng� mine oriunde a� merge �i orice a� face. ��i �nchipui c� vreau s� mai risc s� lucrez �mpreun� cu unele dintre fiarele care alc�tuiesc Masa f�r� mintea ta, care-mi poate ar�ta oric�nd, f�r� ca tu s�-�i dai seama �i �nainte ca ei s� �tie, care le sunt emo�iile? Pe l�ng� acestea�, continu� el �i p�ru str�fulgerat de o revela�ie. �n plus, eu� �mi place s� te am al�turi �i doresc s� te p�strez l�ng� mine. Dar numai dac� vrei �i tu acela�i lucru.

��Of, St�p�ne, �opti Novi �i-�i l�s� capul pe um�rul lui, �n timp ce el o cuprinse de talie.

�n straturile cele mai profunde, acolo unde nici mintea lui Novi nu putea p�trunde �i �n�elege, esen�a Gaiei r�m�sese vie �i dirija cursul evenimentelor, iar acea masc� impenetrabil� f�cea posibil� continuarea m�re�ei misiuni.

Iar masca � apar�in�nd femeii hamish � se sim�ea �ntru totul fericit�. At�t de fericit�, �nc�t Novi se consolase cu distan�a ap�rut� �ntre ea �i ea/ei/to�i, mul�umit� s� r�m�n� �i pe viitor ceea ce p�rea a fi.

Frec�ndu-�i �nc�ntat m�inile �i �ncerc�nd s�-�i domoleasc� entuziasmul, Pelorat exclam�:

��Ce fericit sunt c� ne-am �ntors pe Gaia.

��Hmm, f�cu Trevize g�ndindu-se la ale lui.

���tii ce mi-a spus Bliss? Primarul se �ntoarce pe Terminus cu un tratat comercial �ncheiat cu Sayshell. Oratorul celei de-a Doua Funda�ii revine pe Trantor convins c� el a rezolvat criza �i femeia aceea Novi, �l �nso�e�te ca s� fie sigur� c� se vor ini�ia schimb�rile care s� fac� posibil� rena�terea Galaxiei. �i c� nici una dintre Funda�ii n-are habar c� Gaia exist�. E uimitor.

��Da, r�spunse Trevize. Mi s-a comunicat �i mie. Dar noi �tim c� Gaia exist� �i putem vorbi despre ea f�r�grij�.

��Bliss nu-i de aceea�i p�rere. Zice c� n-o s� ne cread� nimeni �i c� ar trebui s� fim con�tien�i de asta. �n plus, eu unul nu inten�ionez s� mai plec de pe Gaia.

Vorbele acestea �l trezir� pe Trevize din starea de visare �n care c�zuse. Ridic� ochii surprins:

��Poftim?

��Vreau s� r�m�n aici. Nici nu-mi vine s� cred. P�n� acum c�teva s�pt�m�ni duceam o via�� solitar� pe Terminus, a�a cum am tr�it zeci de ani, absorbit de documente, �i de propriile mele g�nduri, fericit �n felul meu, dar veget�nd. Apoi peste noapte am devenit c�l�tor prin spa�iu, m-am trezit �n mijlocul unei crize de propor�ii galactice �i� s� nu r�zi, Golan, am g�sit-o pe Bliss.

��Nu r�d, Janov, �l asigur� Trevize, dar crezi c� e bine ce faci?

��Fire�te. Problema asta, a P�m�ntului, nu m� mai preocup� at�t de mult. S-a explicat mul�umitor de bine c� a fost prima lume cu un sistem ecologic dezvoltat �i echilibrat �i cu o via�� inteligent�. Eternii, �i aminte�ti?

��Da, sigur. �i ai de g�nd s� stai pe Gaia?

��Bine�n�eles. P�m�ntul apar�ine trecutului, iar eu sunt s�tul de istorie. Gaia reprezint� viitorul.

��Nu e�ti o parte a Gaiei, Janov. Crezi c� vei putea deveni o parte a ei?

��Bliss spune c� din punct de vedere intelectual, dac� nu biologic, a� putea. Are s� m� ajute, �n�elegi?

��Dar dac� ea este parte component� a Gaiei, cum ve�i putea s� tr�i�i al�turi, s� ave�i un punct de vedere comun �i interese�

Se aflau undeva �n aer liber �i Trevize contempl� grav insula rodnic� �i lini�tit�, marea �i, la orizont, o alt� insul� ce p�rea �mpurpurat� din cauza distan�ei� toate radiind calm, via��, civiliza�ie �i unitate.

��Janov, rosti el, ea e o lume; tu doar un minuscul individ. Dac� se va plictisi de tine? E t�n�r�

��M-am g�ndit, Golan. Numai la asta mi-a fost g�ndul �n ultimele zile. Nu sunt chiar un prost�nac romantic. S-ar putea s� se plictiseasc� de mine, dar m� voi mul�umi cu ceea ce-mi va oferi p�n� la desp�r�ire. Mi-a oferit deja destule. Am primit mai mult dec�t am visat toat� via�a. Chiar dac� din clipa asta n-a� mai vedea-o, tot m� consider c�tig�tor.

��Nu te cred, spuse Trevize cu bl�nde�e. Socot c� e�ti un prost�nac romantic �i, pe cuv�ntul meu, nici nu te-a� vrea altfel. Janov, de�i nu ne cunoa�tem de mult� vreme, am trecut �mpreun� prin at�tea �n ultimele s�pt�m�ni� Iart�-m� dac�-�i par ridicol, dar �in foarte mult la tine.

���i eu te pre�uiesc, Golan, �l asigur� Pelorat.

��N-a� vrea s� suferi. Ar trebui s� m� la�i s� vorbesc cu Bliss.

��Nu, nu. Te rog s� n-o faci. O s�-i �ii o predic�.

��N-o s�-i �in nici o predic�. Vreau s� vorbesc cu ea �ntre patru ochi, dar nu neap�rat �n leg�tur� cu tine. Te rog, Janov,n-am inten�ia de a face asta f�r� asentimentul t�u, a�a c� las�-m� s� am o discu�ie cu ea pentru a clarifica o serie de lucruri. Dac� o s� fiu mul�umit, a s�-�i adresez cele mai sincere felicit�ri �i o s� r�m�n �i eu cu cugetul �mp�cat, orice s-ar �nt�mpla dup� aceea.

��O s� strici totul, spuse Pelorat cl�tin�nd ne�ncrez�tor din cap.

����i promit c� nu. Te implor.

��Bine, dar s� fii atent, drag� prietene�

��Ai cuv�ntul meu de onoare.

��Mi-a zis Pel c� voiai s�-mi vorbe�ti.

��Da, r�spunse Trevize.

��Bliss se afla �n micul apartament ce-i fusese rezervat lui Trevize.

Se a�ez� cu elegan��, �i puse picior peste picior. Ochii ei frumo�i �i limpezi �l privir� cercet�tori. P�rul lung �i negru avea reflexe aib�strui.

��Nu-�i prea sunt pe plac, a�a-i? M-ai privit dezaprobator �nc� de la �nceput.

R�mas �n picioare, Trevize �i spuse:

����i dai seama ce-i �n mintea altora. �tii ce cred despre tine �i cuno�ti motivul.

Cu o u�oar� mi�care din cap Bliss neg�:

��Mintea ta nu e �nc�tu�at� de Gaia. �tii asta �i singur. Am avut nevoie de alegerea ta, c�ci trebuia f�cut� de o minte limpede �i neinfluen�at� din afara. C�nd v-am capturat nava, tu �i Pelorat v-a�i aflat sub �nr�urirea unui c�mp calmant, dar acest lucru era esen�ial. Din cauza panicii sau fricii se putea �nt�mpla ceva grav cu mintea ta, c�ci ar fi putut s�-�i piard� calit��ile �i s� nu ne foloseasc� la nimic �n momentele cruciale care au urmat. At�t �i nimic mai mult. N-am trecut dincolo de acest prag �i nici n-am f�cut-o de atunci �ncoace, a�a c� nu �tiu la ce te referi.

��Am f�cut alegerea de care avea�i nevoie. Am hot�r�t �n favoarea Gaiei �i a Galaxiei. Atunci de ce mai vorbim despre faptul c� mintea mea a r�mas limpede �i neinfluen�at�? A�i ob�inut ceea ce dorea�i �i acum pute�i face ce vre�i din mine.

��Te �n�eli profund, Trev. S-ar putea ca �n viitor s� mai fie nevoie de luat hot�r�ri importante. Tu r�m�i ceea ce e�ti �i, c�t vei tr�i, te vom considera o resurs� natural� rar� a Galaxiei. F�r� �ndoial� c� s-ar putea s� existe sau s� mai apar� �i al�ii ca tine �n Galaxie, dar deocamdat� nu cunoa�tem altul. �nc� nu-�i putem aduce nici o atingere.

Trevize r�mase pe g�nduri.

��Tu e�ti Gaia, dar eu nu doresc s� vorbesc cu ea. Eu vreau s�-�i voebesc �ie, ca individ, dac� a�a ceva e posibil.

��Se poate. Suntem departe de a duce o existen�� comun�. Pot bloca existen�a Gaiei pentru un timp.

��Da, spuse Trevize, cred c� po�i. Ai f�cut-o �n clipa asta?

��Da.

��Atunci d�-mi voie s�-�i spun c� n-ai jucat cinstit. Probabil c� n-ai p�truns �n mintea mea pentru a-mi influen�a hot�r�rea, dar sigur ai �nfluen�at-o pe a lui Pelorat, a�a-i?

��A�a �i s-a p�rut?

��Exact. �n momentul crucial, Pelorat mi-a amintit de viziunea pe care o avea el despre o Galaxie vie �i g�ndul lui m-a determinat s� fac alegerea din acea clip�. S-ar putea ca g�ndul s� fi fost al lui, dar mintea care-l inspirase era a ta, nu-i a�a?

��G�ndul acesta, ca �i altele, existau �n mintea lui. Am netezit calea �i activat ideea de Galaxie vie, dar nu �n dauna altui g�nd. Prin urmare, el a lunecat cu u�urin�� din con�tiin�� ajung�nd s� fie exprimat �n cuvinte. Te rog s� m� crezi, nu eu l-am creat. El se afla acolo.

��Acest lucru poate fi totu�i considerat un amestec direct �n libertatea total� pe care o aveam pentru a lua o hot�r�re, nu?

��Gaia a socotit c� e necesar.

��A socotit? Atunci, �n speran�a c� asta te-ar putea face s� te sim�i mai bine sau mai nobil�, vreau s� �tii c� de�i remarca lui Janov m-a convins s� iau hot�r�rea �n acel moment, eu a� fi f�cut aceea�i alegere chiar dac� n-ar fi scos o vorb� sau dac� ar fi �ncetat s� m� determine s� aleg �n alt fel. �in foarte mult s� cuno�ti acest fapt.

��M� simt u�urat�, �i r�spunse Bliss cu r�ceal�. Asta e tot ce voiai s�-mi comunici c�nd �i-ai exprimat dorin�a de a m� vedea?

��Nu.

��Mai e ceva?

Trevize se a�ez� pe un scaun pe care-l pusese �n fa�a ei, astfel c� genunchiili se atinser�. Se aplec� spre ea �i spuse:

��C�nd ne-am apropiat de Gaia, tu erai de serviciu pe sta�ia spa�ial�. Tu ne-ai capturat; tu ai venit s� ne iei �i de atunci ai r�mas tot timpul cu noi, cu excep�ia mesei pe care am luat-o cu Dom, c�nd n-ai fost de fa��. �i �nc� ceva. Tot tu te-ai aflat pe Far Star cu noi c�nd am luat hot�r�rea. Mereu tu.

��Eu sunt Gaia.

��Explica�ia nu m� satisface. Un iepure �nseamn� Gaia. Chiar �i o pietricic� �nseamn� Gaia, dar nu toate reprezint� Gaia �n aceea�i m�sur�. Unele sunt mai importante. Dar de ce tocmai tu?

��Tu ce crezi?

Trevize las� deoparte orice re�inere:

��Eu cred c� tu nu e�ti Gaia. Reprezin�i mai mult de-at�t.

Bliss �i �uguie buzele �i scoase un sunet dispre�uitor. Trevize nu se d�du b�tut:

���n momentele c�nd trebuia s� iau hot�r�rea, femeia care se afla �mpreun� cu Oratorul�

��El �i spunea Novi.

��A�a, aceast� Novi a afirmat c� robo�ii, care acum nu mai exist�, au �ndrumat Gaia pe drumul acesta �i au educat-o s� urmeze o versiune a celor trei Legi ale Roboticii.

��Foarte adev�rat.

���i robo�ii nu mai exist�?

��A�a a spus Novi.

��Novi nu a spus a�a ceva. �mi amintesc exact cuvintele ei: �Gaia s-a format cu mii de ani �n urm� cu ajutorul robo�ilor care, pentru o scurt� perioad�, au slujit speciei umane, dar acum n-o mai fac.�

��Trev, �i asta �nseamn� c� ei mai exist�?

��Nu, �nseamn� c� nu mai slujesc omenirii. Dar n-ar putea c�rmui?

��Ridicol� idee!

��Sau supraveghea? De ce te aflai acolo �n momentul hot�r�rii? Nu p�reai at�t de important�. Novi a condus tratativele �i ea reprezenta Gaia. Ce nevoie era de tine? Doar dac� nu cumva�

��Ei bine? Doar dac� ce?

��Doar dac� nu cumva tu e�ti supraveghetorul care are rolul de a aprecia dac� Gaia respect� sau nu cele Trei Legi. Doar dac� tu nu e�ti cumva un robot at�t de iscusit construit �nc�t nimeni nu te poate deosebi de o fiin�� uman�.

��Dac� nimeni nu poate, cum se face c� tu e�ti �n stare? �ntreb� Bliss cu o und� de sarcasm.

Trevize se rezem� de sp�tarul scaunului:

��Nu v� �ntrece�i cu to�ii s�-mi spune�i c� posed capacitatea de a fi sigur? de a lua hot�r�ri? de a vedea solu�ii �i de a ajunge la concluzii corecte? Eu n-am o asemenea preten�ie; voi sus�ine asta. D�-mi voie s�-�i spun c� din momentul c�nd te-am v�zut pentru prima oar� m-am sim�it nelalocul meu. Cu tine mi se-nt�mpl� ceva ciudat. Sunt la fel de sensibil la gra�ia feminin� ca �i Pelorat, ba chiar mai sensibil, �i tu ai o �nf��i�are pl�cut�. Cu toate astea, n-am sim�it nici o clip� vreo atrac�ie fa�� de tine.

��M� simt distrus� din pricina asta.

Trevize ignor� remarca �i continu� netulburat:

��C�nd ai ap�rut pe nava noastr�, noi tocmai discutam despre posibilitatea existen�ei unei civliza�ii non-umane pe Gaia, �i c�nd Janov te-a v�zut, �n nevinov��ia lui, te-a �i �ntrebai: �E�ti uman�?� Probabil c� un robot trebuie s� spun� �ntotdeauna adev�rul, dar presupun c� poate r�spunde �i evaziv. Tu te-ai mul�umit s� spui: �Nu ar�t uman�?� Da, pari uman�, Bliss, dar vreau s� te mai �ntreb o dat�: �E�ti uman�?�

Bliss nu-i r�spunse �i Trevize urm�:

��Cred c� din acel prim moment am sim�it c� nu e�ti femeie. E�ti robot �i nu �tiu cum se face, dar mi-am dat seama de asta. �i din cauza acestui sentiment, toate evenimentele care s-au petrecut dup� aceea au avut pentru mine o anumit� semnifica�ie � �n special absen�a ta de la mas�.

��Trev, crezi c� nu pot m�nca? �ntreb� Bliss. Ai uitat c� am luat c�teva �mbuc�turi din creve�i pe nava ta? Te asigur c� pot m�nca �i �ndeplini toate celelalte func�ii biologice umane. Inclusiv sexuale, ca s� te scutesc s� m� mai �ntrebi. �i te �ncredin�ez c� nici asta nu dovede�te c� nu sunt robot. Robo�ii atinseser� culmea perfec�iunii chiar cu mii de ani �n urm�, c�nd doar creierul �i deosebea de fiin�ele umane �i atunci diferen�a era detectabil� doar pentru cei capabili s� utilizeze c�mpurile mentale. Orator Gendibal ar fi putut s� spun� dac� sunt robot sau om, asta �n cazul c� s-ar fi deranjat s� m� studieze. Dar bine�n�eles c� n-a f�cut-o.

��Foarte bine, dar de�i eu nu am acces la mentalic�, sunt convins c� e�ti robot.

���i dac� a� fi? �ntreb� Bliss. Nu recunosc nimic, dar m-ai f�cut curioas�. Dac� sunt?

��Nu-i nevoie s� recuno�ti nimic. �tiu c� e�ti robot. Dac� mi-ar trebui o dovad� c�t de mic�, m-a� folosi de afirma�ia ta de adineauri, c�nd ai sus�inut c� po�i bloca influen�a Gaiei pentru a-mi vorbi ca un simplu individ. Nu cred c-ai putea face asta dac� ai fi o parte din Gaia, numai c� tu nu apartii planetei. Tu e�ti un robot supraveghetor �i, prin urmare, vii din afara Gaiei. �i pentru c� am adus vorba despre asta, de c��i robo�i supraveghetori are nevoie Gaia �i c��i posed� ea?

����i repet: nu recunosc nimic, dar m-ai f�cut curioas�. Dar dac� sunt robot?

���n cazul acesta, a� vrea s� �tiu un singur lucru: Ce vrei de la Janov Pelorat? Mi-e prieten �i, �n felul lui, a r�mas un copil. El �i �nchipuie c� te iube�te. Crede c� vrea doar ceea ce e�ti tu dispus� s�-i oferi, socotind c� i-ai dat deja destul. El nu cunoa�te �i nici nu-i �n stare s�-�i imagineze ce �nseamn� dezam�gire �n dragoste sau, �n cazul de fa��, agonia de a afla nu e�ti uman�

��Dar tu �tii ce-nseamn� durerea pricinuit� de dragostea ne�mp�rt�it�?

��Am trecut prin asemenea momente. Eu n-am dus o via�� retras� ca Janov. Nu mi-am consumat inutil existen�a �i nici nu am uitat de mine l�s�ndu-m� antrenat �ntr-o goan� intelectual� care s� �nghit� cu totul celelalte laturi ale vie�ii, cum ar fi so�ia �i copilul, a�a cum a f�cut el. Acum, dintr-o dat�, renun�� la toate de dragul t�u. N-a� vrea ca el s� sufere. Nu accept asta. Dac� am adus un serviciu Gaiei, cred c� merit o recompens�, iar aceasta e asigurarea c� Janov Pelorat nu va regreta alegerea f�cut�.

��S� declar c�-s robot �i s�-�i dau un r�spuns acum?

��Da. Chiar acum, spuse Trevize.

��Foarte bine. Atunci s� presupunem c-a� fi robot �i c� am func�ia de supraveghetor. S� mai admitem ca exist� �i al�ii ca mine, pu�ini la num�r, care au acela�i rol. S� zicem c� ceea ce ne une�te este dorin�a de a ne �ngriji de fiin�ele umane �n ideea c� pe Gaia nu exist� fiin�e umane �n adev�ratul �n�eles al cuv�ntului, deoarece toate formeaz� o fiin�� planetar� atotcuprinz�toare. S� presupunem de asemenea c� purt�nd de grij� Gaiei sim�im c� ne �ndeplinim menirea. S� mai presupunem c� �n noi subzist� ceva primar, care t�nje�te dup� fiin�a uman� �n sensul ce i se d�dea pe vremea c�nd abia ap�ruser� primii robo�i. S� nu m� �n�elegi gre�it; eu nu sus�in c� sunt b�tr�n� (presupun�nd c� sunt robot). Am aceea�i v�rst� ca �i tine, a�a cum �i-am spus ori, cel pu�in, asta e durata existen�ei mele. Presupun�nd c�-s robot, structura mea robotic� va r�m�ne �ntotdeauna la fel, �i grija pe care-o acord fiin�elor umane se va p�stra constant�. Pel este o astfel de fiin��. Nu apar�ine Gaiei �i a dep�it v�rsta pentru a mai deveni cu adev�rat o parte a ei. El vrea s� r�m�n� cu mine pe Gaia pentru c� fa�� de persoana mea are cu totul alte sentimente dec�t tine. El nu socote�te c� eu a� fi robot. �n sf�r�it, �i eu vreau ca el s� r�m�n� aici. Dac� sus�ii c� eu sunt robot, nu-i greu s� te convingi de adev�rul spuselor mele. Sunt capabil� de orice reac�ie uman� �i-l voi iubi. Insi�ti asupra ideii c� sunt robot �i consideri, probabil, c� nu-s �n stare s� iubesc �n �n�eles uman �i mistic, dar tu n-ai reu�it s� deosebe�ti reac�iile mele de cele pe care tu le asociezi cu dragoste, a�a c� te rog s�-mi spui care ar fi diferen�a.

R�mase t�cut� �i-l privi sfid�tor pe Trevize.

��Vrei s� spui c� nu-l vei p�r�si? �ntreb� Trevize.

��Dac� tu presupui c� sunt robot, atunci po�i �n�elege �i singur c�, potrivit Primei Legi, nu l-a� putea p�r�si niciodat� dec�t dac� el mi-ar ordona acest lucru �i, �n plus, a� fi �i eu convins� c� vorbe�te serios �i c� i-a� provoca mai mult r�u r�m�n�nd l�ng� el dec�t p�r�sindu-l.

��Dar un b�rbat mai t�n�r n-ar�?

��Care b�rbat mai t�n�r? Tu ai fi acela, dar nu-mi �nchipui c� ai avea nevoie de mine la fel de mult ca Pel �i, de fapt, nici nu m� vrei, a�a c� Prima Lege mi-ar interzice s� �ncerc s�-mi leg via�a de a ta.

���i dac� nu e�ti robot? �ntreb� Trevize cu vocea st�p�nit� �i calm�.

��Hot�r�te-te, �l invit� Bliss.

��Am spus: Dac� nu e�ti robot?

��Atunci n-ai nici un drept s� mai �tii ceva �i-ar r�m�ne ca numai eu �i Pelorat s� decidem.

���n cazul acesta, revin la prima mea idee, rosti Trevize. �mi cer recompensa, iar prin ea �n�eleg ca tu s�-l tratezi cu tot respectul pe Janov. Nu mai insist s� aflu ce e�ti. Vreau garan�ia c� te vei purta frumos cu el.

��O s� m� port frumos cu el, spuse Bliss �ncet, nu pentru a te recompensa pe tine. ci pentru c� a�a vreau. Asta e dorin�a mea cea mai fierbinte. ��i promit c� o s� m� �in de cuv�nt. Apoi strig�: �Pel! Pel!�

��Da, Bilss, �i r�spunse Pelorat intr�nd �n camer�.

Bliss �i �ntinse o m�n�:

��Cred c� Trev vrea s�-�i spun� ceva.

Pelorat �i str�nse m�na, apoi Trevize, lu�nd m�inile lor �mpreunate �ntre ale lui, spuse:

��Janov, m� bucur din inim� pentru voi am�ndoi.

��Of, prieten drag, se f�st�ci Pelorat.

��Probabil c� eu voi p�r�si Gaia, �i anun�� Trevize. Plec chiar acum s� vorbesc cu Dom despre problema asta. Nu �tiu dac� ne vom mai revedea, dar �n orice caz, Janov, ne-am �n�eles bine �mpreun�.

��Ai dreptate. �nt�ri Pelorat z�mbind.

��La revedere, Bliss, �i-�i mul�umesc anticipat.

��La revedere, Trev.

Iar Trevize, flutur�nd u�or o m�n�, ie�i din cas�.

��Ai reu�it. Trev� Dar, la urma urmei, ai procedat a�a cum m� a�teptam.

Erau din nou la mas�. Trevize manc� f�r� poft�, la fel ca �i prima oar�, numai c� de data aceasta nu-i mai p�sa. Probabil c� nu avea s� mai m�n�nce vreodat� pe Gaia.

��Am procedat a�a cum te a�teptai, dar probabil c� nu din motivele pe care �i le �nchipui, r�spunse Trevize.

��Bine�n�eles c-ai fost sigur de corectitudinea hot�r�rii tale.

��Da, dar nu din cauza darului meu �nn�scut de a surprinde esen�a adev�rului. Dac� am ales Galaxia, am f�cut-o potrivit unui ra�ionament obi�nuit, la care ar fi apelat oricare altul pus �ntr-o asemenea situa�ie. Te superi dac�-�i explic?

��Deloc. Te tog, Trev.

��A� fi putut face trei lucruri: fie s� m� al�tur Primei Funda�ii, fie celei de-a Doua, fie Gaiei. Dac� treceam de partea Primei Funda�ii, Primarul Branno ar fi luat imediat m�suri pentru a-�i asigura domina�ia asupra celei de-a Doua Funda�ii �i a Gaiei. Dac� m� al�turam celei de-a Doua Funda�ii, Oratorul Gendibal ar fi trecut de �ndat� la ac�iune pentru a domina Prima Funda�ie �i Gaia. �n oricare dintre aceste cazuri s-ar fi petrecut ceva ireversibil �i dac� vreuna dintre solu�ii ar fi fost gre�it�, ar fi rezultat o catastrof�. Totu�i, dac� m� al�turam Gaiei, atunci at�t Prima c�t �i cea de-a Doua Funda�ie ar fi plecat cu convingerea c� fiecare a ob�inut o victorie minor� �mpotriva celeilalte. Totul ar fi continuat ca �i p�n� acum, deoarece, dup� cum mi s-a spus, constituirea Galaxiei va dura genera�ii, chiar secole. Alegerea mea s-a oprit asupra Gaiei �n ideea de a mai ob�ine o am�nare �i de a fi siguri c� vom avea suficient timp la dispozi�ie pentru a modifica anumite lucruri sau chiar pentru a schimba total planul dac� am gre�it acum.

Dom �i arcui spr�ncenele. �n rest, chipul lui aproape cadaveric, r�mase inexpresiv. Cu o voce pi�ig�iat� �i melodioas� spuse:

���i p�rerea ta este c� alegerea ar putea fi gre�it�?

Trevize ridic� din umeri:

��Nu cred, dar ca s� �tiu sigur ar mai trebui s� fac ceva. Inten�ionez s� vizitez P�m�ntul, �n caz c� voi reu�i s�-l g�sesc.

��Trev, noi nu te vom �mpiedica s� pleci dac� a�a �i-e voia.

��Nu m� potrivesc lumii voastre.

��Nici Pel, dar dac� totu�i vrei s� r�m�i vei fi bine primit, la fel ca �i el. Noi nu te vom re�ine cu for�a� dar spune-mi, de ce dore�ti s� vizitezi P�m�ntul?

��Cred c� �n�elegi foarte bine de ce, afirm� Trevize.

��Te �n�eli.

��Dom, mi-ai ascuns unele lucruri pe care le �tiai. Probabil c� ai avut motive serioase, dar eu a� fi preferat ca lucrurile s� stea altfel.

��Stai pu�in. Nu �n�eleg, spuse Dom.

��Ascult�, Dom, c�nd am luat hot�r�rea, am folosit computerul �i, pentru scurt� vreme, m-am aflat �n contact cu min�ile celor din jurul meu: Primarul Branno, Oratorul Gendibal, Novi. �n acele momente mi-au trecut prin minte tot felul de viziuni, care, luate izolat, nu aveau prea mare �nsemn�tate pentru mine. �ntre care, de exemplu, efectul pe care Gaia, prin mijlocirea lui Novi, �l produsese asupra Trantorului. �n scopul de a-l determina pe Orator s� mearg� spre Gaia.

��Da?

��Da, �i unul dintre acestea era �i epurarea bibliotecii de pe Trantor de orice men�iuni referitoare la P�m�nt.

��Retragerea tuturor men�iunilor despre P�m�nt?

��Exact. Am tras concluzia c� P�m�ntul este important �i c� secretul asupra existen�ei lui trebuie p�strat at�t fa�� de cea de-a Doua Funda�ie, c�t �i fa�� de mine. Iar dac� eu trebuie s� port r�spunderea pentru direc�ia �n care se va dezvolta Galaxia, nu accept s� r�m�n ignorant. N-ai vrea s�-mi spui de ce e at�t de important s� mi se ascund� orice cuno�tin�e despre P�m�nt?

��Trev, spuse Dom cu gravitate. Gaia nu are cuno�tin�� despre aceast� opera�iune. Absolut nimic!

Trevize se g�ndi c�teva clipe �i-�i plimb� v�rful limbii peste buze:

��Atunci cine a f�cut-o?

��Nu �tiu. �i nici nu v�d rostul unei asemenea ac�iuni.

Cei doi se privir� cu �ncordare, apoi Dom ad�ug�:

��Ai dreptate. Aveam impresia c� am ajuns la un epilog fericit, dar �ntruc�t aceast� problem� r�m�ne confuz�, nu ne putem �ng�dui s� ne odihnim. R�m�i o vreme cu noi ca s� vedem ce concluzie putem trage �mpreun�. Apoi vei fi liber s� pleci �i-�i vom acorda tot sprijinul de care vei avea nevoie.

��Mul�umesc, spuse simplu Trevize.