Orson Scott CardVorbitor �n numele Mor�ilor

Capitolul 1PIPO

�ntruc�t nu ne �mp�c�m �nc� pe deplin cu ideea c� locuitorii din a�ezarea �nvecinat� sunt la fel de umani ca �i noi, am fi ni�te pref�cu�i f�r� pereche dac� privind fiin�ele prietenoase, creatoare de unelte, ap�rute pe alte c�i evolutive, le-am considera fra�i �i nu fiare, tovar�i de pelerinaj care c�l�toresc spre sanctuarul inteligen�ei �i nu rivali.

�i totu�i, asta e ceea ce v�d sau t�njesc s� v�d. Diferen�a dintre roman �i varelse exist� pentru creatura care judec�, nu pentru cea care este judecat�. C�nd afirm�m c� o specie extraterestr� este ramen, nu �nseamn� c� ea a trecut pragul maturit��ii morale. �nseamn� c� l-am trecut noi �n�ine.

Demostene, Scrisoare pentru framlingi

R�d�cin� era cel mai dificil �i, �n acela�i timp, cel mai �ndatoritor dintre pequeninos. Ori de c�te ori Pipo vizita lumini�ul lor, el se afla acolo �i �i d�dea toat� osteneala s� r�spund� la �ntreb�rile pe care, prin lege, Pipo nu avea voie s� le pun� �n mod direct. Pipo se baza pe el � prea mult, probabil � �i, cu toate c� R�d�cin� se juca �i f�cea tot felul de zburd�lnicii ca un copilandru lipsit de r�spundere, ceea ce de fapt era, nu sc�pa nici un prilej de a observa, sonda sau pune la �ncercare. Pipo trebuia s� se p�zeasc� tot timpul de capcanele pe care R�d�cin� i le �ntindea.

Cu o clip� �n urm�, R�d�cin� se c��rase �ntr-un copac, ag��ndu-se de coaj� doar cu pernu�ele cornoase de la �ncheieturile membrelor �i de pe partea interioar� a coapselor. �inea dou� be�e �n m�ini � Be�e-Tat�, a�a se numeau � cu care lovea trunchiul �n ropote neritmate, irezistibile, �n timp ce se c��ra.

Zgomotul �l f�cu pe Mandachuva s� ias� din casa construit� din bu�teni. Strig� spre R�d�cin� �n limba masculilor, iar apoi �n portughez�:

��P�ra baixo, bicho!

Auzind jocul de cuvinte �n portughez�, c��iva purcelu�i afla�i �n apropiere �i exprimar� aprecierea frec�ndu-�i brusc pulpele una de alta. Rezult� un sunet ca un s�s�it, iar Mandachuva, �nc�ntat de aplauzele lor, f�cu un mic salt prin aer.

�n acela�i timp, R�d�cin� se aplec� pe spate p�n� p�ru aproape sigur c� se va pr�bu�i la p�m�nt. Apoi �i azv�rli m�inile �napoi, f�cu o tumb� prin aer �i ateriz� pe picioare; �op�i de c�teva ori, dar nu se dezechilibr�.

��Deci ai devenit acum �i acrobat, spuse Pipo.

R�d�cin� p�i leg�nat spre el. Era modul lui de a-i imita pe oameni. Aceasta f�cea ca ridiculizarea s� fie mai evident�, �ntruc�t botul lui turtit, �n�l�at �n v�nt, ar�ta c�t se poate de porcin. Nici nu era de mirare c� cei de pe alte lumi �i numeau �purcelu�i�. A�a apucaser� s�-i boteze primii vizitatori ai acestei planete, care transmiseser� rapoartele �n �86 �i, din 1925, momentul �ntemeierii Coloniei Lusitania, fusese imposibil s� li se mai schimbe numele. Xenologii r�sp�ndi�i pe cele O Sut� de Lumi se refereau la �aborigenii Lusitaniei�, de�i Pipo �tia foarte bine c� era doar o chestiune de demnitate profesional�; f�r� �ndoial� c� atunci c�nd nu-i men�ionau �n vreo lucrare savant�, xenologii �i numeau tot purcelu�i. �n ceea ce-l privea pe Pipo, el li se adresa de obicei cu pequeninos, iar ei nu p�reau s� aib� ceva �mpotriv�, pentru c� de-acum �ncepuser� �i ei s�-�i spun� �micu�i�. La urma-urmei, demnitate sau nu, �i era peste putin�� s� nege realitatea. �n asemenea momente, R�d�cin� sem�na cu un porc ridicat pe dou� picioare.

��Acrobat, spuse R�d�cin�, c�nt�rind noul cuv�nt. Ce-am f�cut eu? Ave�i o vorb� pentru oamenii care fac a�a ceva? Exist� oameni pentru care asta �nseamn� munc�?

Pipo oft� �n t�cere, iar z�mbetul �i �nghe�� pe chip. Legea �i interzicea cu stricte�e s� dea informa�ii despre societatea uman�, pentru ca nu cumva s� influen�eze cultura purcelu�ilor. Dar R�d�cin� �i f�cuse un obicei din a exploata p�n� �i cea mai ne�nsemnat� aluzie din orice remarc� a lui Pipo. De data aceasta nu era �ns� dec�t vina lui Pipo, care l�sase s�-i scape o afirma�ie ce deschidea o fereastr� nedorit� spre modul uman de via��. Uneori se sim�ea at�t de relaxat printre pequeninos �nc�t vorbea f�r� s� se mai controleze. Pericolul acesta �l p�ndea mereu! �Nu m� pricep la jocul ne�ncetat de a stoarce informa�ii �i de a �ncerca �n acela�i timp s� nu ofer nimic �n schimb. Libo, taciturnul meu fiu, a deprins deja arta discre�iei mai bine dec�t mine �i nu mi-e ucenic dec�t de� c�t o fi trecut de c�nd a �mplinit treisprezece ani?� patru luni.�

��i eu a� vrea s� am la picioare perni�e ca tine, spuse Pipo. Coaja copacului mi-ar face pielea ferfeni��.

��A�a ceva ne-ar face pe to�i s� ne fie ru�ine. R�d�cin� r�mase nemi�cat, �n acea atitudine de a�teptare despre care Pipo credea c� arata o u�oar� �ngrijorare ori un avertisment mut c�tre al�i pequeninos de a manifesta pruden��. Putea fi �i un semn de spaim� extrem�, dar, dac� nu se �n�ela, p�n� acum nu v�zuse vreun pequeninos extraordinar de �nsp�im�ntat.

�n orice caz, Pipo se gr�bi s�-l calmeze:

��Nu te �ngrijora, eu sunt prea b�tr�n ca s� m� ca��r �n copaci a�a cum o face�i voi. Las asta �n seama vl�starelor voastre.

�i replica d�du roade; trupul lui R�d�cin� deveni mobil.

��mi place s� m� urc �n copac. Pot vedea totul. R�d�cin� se ghemui �n fa�a lui �i-l privi de aproape. Vei aduce animalul care alearg� pe deasupra ierbii f�r� s� ating� p�m�ntul? Ceilal�i nu m-au crezut c�nd le-am spus c� am v�zut a�a ceva.

O nou� capcan�. �Cum, xenolog Pipo, �l vei umili pe acest membru al comunit��ii pe care o studiezi? Sau, �n cazul �nt�lnirii de azi, vei respecta legea inflexibil� stabilit� de Congresul Stelar?� Existau doar c�teva precedente. Singurul contact cu fiin�e extraterestre inteligente avusese loc acum trei mii de ani, iar el se �ncheiase cu moartea tuturor G�ndacilor. De data asta Congresul Stelar voia s� se asigure c� dac� umanitatea gre�ea, eroarea avea s� fie de semn opus. Informa�ii minime, contact minim.

R�d�cin� detect� ezitarea lui Pipo, t�cerea lui determinat� de precau�ie.

��Niciodat� nu ne spui nimic, �ncepu R�d�cin�. Ne urm�re�ti �i ne studiezi, dar niciodat� nu ne �ng�dui s� trecem peste gard, s� intram �n a�ezarea voastr�, s� v� urm�rim �i s� v� studiem �i noi.

Pipo �i r�spunse c�t de cinstit se pricepu, de�i precau�ia era mai important� dec�t onestitatea.

��Dac� e adev�rat c� voi �nv��a�i at�t de pu�ine �i noi at�t de multe, cum se face c� vorbi�i �i Esen�iala �i portugheza, �n timp ce eu �nc� m� chinui s� deprind limba voastr�?

��Noi suntem mai iste�i. Apoi R�d�cin� se l�s� pe spate �i se r�suci pe �ezut, astfel �nc�t r�mase cu spatele la Pipo. �ntoarce-te dincolo de gardul t�u.

Pipo se ridic� imediat �n picioare. Nu departe de el, Libo era cu trei pequeninos, �ncerc�nd s� afle cum �mpleteau ace�tia vi�ele de merdona pentru a face acoperi�uri. Libo �l v�zu pe Pipo �i i se al�tur�, gata de plecare. Pipo �l �nso�i f�r� s� scoat� o vorb�; �in�nd seama c� pequeninos st�p�neau at�t de fluent limbile oamenilor, niciodat� nu discutau despre ce aflaser� dec�t dup� ce treceau de poart�.

Le trebui o jum�tate de or� ca s� ajung� acas�, iar c�nd trecur� de poart� �i o luar� de-a lungul dealului c�tre Sta�iunea zenadorilor, �ncepu s� plou� toren�ial. Zenador? Privind placa mic� de deasupra u�ii, Pipo se g�ndi la �n�elesul inscrip�iei. Cuv�ntul XENOLOG era scris �n Esen�ial�. Asta sunt eu, cel pu�in pentru cei de pe alte lumi. Dar titlul de zenador era at�t de u�or de pronun�at �n portughez�, �nc�t aproape nimeni de pe Lusitania nu-l mai folosea pe cel de xenolog, nici m�car c�nd vorbea �n Esen�ial�. �A�a se schimb� limbile�, medit� Pipo. �Dac� n-ar exista ansiblul, care asigur� o comunicare instantanee �n toate cele O Sut� de Lumi, nu ne-am mai putea p�stra o limb� comun�. C�l�toriile interstelare sunt prea lente �i se desf�oar� foarte rar. Esen�iala se va pulveriza �n zece mii de dialecte �n cel mult un secol. Poate c� ar fi interesant s� rulez pe computer o proiec�ie a modific�rilor lingvistice de pe Lusitania ca s� aflu dac� Esen�iala va ajunge s� se degradeze �i s� absoarb� portugheza, sau se va �nt�mpla invers.�

��Tat�, �l �ntrerupse Libo.

Abia atunci �i d�du seama c� se oprise la zece metri de sta�iune. �Tangente. Cele mai bune por�iuni ale vie�ii mele intelectuale sunt tangen�iale, situate �n domenii din afara preg�tirii mele. Presupun c� regulile care ni s-au impus �n profesiune m� �mpiedic� s� cunosc sau s� �n�eleg ceva. �tiin�a xenologiei tinde s� respecte mai multe mistere dec�t Biserica-Mam�.�

Amprenta palmar� era suficient� pentru deschiderea u�ii. Imediat ce trecu pragul, �tiu cum �i va petrece seara. Le vor trebui c�teva ore de munc� la terminale pentru a �ntocmi rapoarte separate despre ceea ce f�cuser� �n cursul �nt�lnirii de azi. Pipo va citi apoi noti�ele lui Libo, iar Libo pe ale lui Pipo �i dup� ce vor fi mul�umi�i, Pipo va redacta un rezumat �i va permite computerelor s� continue lucrul, introduc�nd noti�ele �n fi�iere �i transmi��ndu-le instantaneu prin ansiblu c�tre xenologii din restul celor O Sut� de Lumi. �Sunt mai mult de o mie de oameni de �tiin�� a c�ror carier� �nseamn� studierea singurei specii extraterestre pe care o cunoa�tem �i, �n afar� de ceea ce pot descoperi sateli�ii despre aceast� specie arboricol�, toate informa�iile pe care le au ei provin din ceea ce le transmitem noi doi. Asta �nseamn� interven�ie minim�. �

Dar imediat ce intr� �n sta�iune Pipo �n�elese c� nu avea s� fie o sear� de munc� ne�ntrerupt� �i odihnitoare. �n�untru �i a�tepta Dona Cristã, �mbr�cat� �n straie monahale. Oare era vorba de vreo boac�n� f�cut� la �coal� de unul din copiii mai mici?

��Nu, nici vorb�, �l lini�ti Dona Cristã. To�i copiii t�i �i fac datoria, �n afar� de cel de aici care, dup� p�rerea mea, e prea t�n�r ca s�-o rup� cu �coala �i s� lucreze, chiar dac� e ucenic.

Libo nu-i r�spunse. �O hot�r�re cuminte�, socoti Pipo. Dona Cristã era o femeie �n�eleapt� �i atr�g�toare, probabil chiar frumoas�, dar �nt�i de toate era c�lug�ri�� a ordinului Filhos da Mente do Cristo, Copiii Min�ii lui Cristos, �i-�i pierdea din frumuse�e c�nd o vedea cum se �nfuria �n fa�a ignoran�ei �i a prostiei. Era uimitor num�rul celor foarte inteligen�i a c�ror ignoran�� i prostie se topise sub focul dispre�ului ei. �Libo, t�cerea e solu�ia care ��i va prinde bine �n situa�ia asta.�

��N-am venit aici �n leg�tur� cu vreunul dintre copiii t�i, explic� Dona Cristã. E vorba de Novinha.

Nu era nevoie s� pronun�e numele de familie. Toat� lumea o �tia pe Novinha. �ngrozitoarea Descolada se sf�r�ise doar cu opt ani �n urm�. Boala amenin�ase s� distrug� �ntreaga colonie chiar �nainte ca ea s� se poat� �nfiripa. Modul de vindecare fusese descoperit de mama �i tat�l Novinhei, xenobiologii Gusto �i Cida. Printr-o ironie tragic�, g�siser� cauza bolii �i tratamentul prea t�rziu pentru a se salva pe ei �n�i�i. Ei fuseser� ultimele victime ale Descoladei.

Pipo �i aminti cu claritate de feti�a Novinha, care st�tea ag��at� de m�na primarului Bosquinha �n timp ce episcopul Peregrino �n persoan� �inea slujba de �ngrop�ciune. Ba nu, nu se ag��ase de m�na primarului. Imaginile �i revenir� �n minte �i, odat� cu ele, �i sentimentele de atunci. κi aduse aminte c� se �ntrebase: �Ce �n�elege ea din toate astea? E �nmorm�ntarea p�rin�ilor ei; a r�mas singura supravie�uitoare din familie �i de jur �mprejurul ei poate sim�i u�urarea oamenilor acestei colonii. A�a necoapt� cum e, oare pricepe c� bucuria noastr� e cea mai aleas� recuno�tin�� pe care o ar�t�m p�rin�ilor ei? Au luptat �i au izb�ndit, g�sind calea salv�rii pentru noi �n zilele de suferin�� de dinaintea mor�ii lor; ne afl�m aici ca s� s�rb�torim nepre�uitul dar pe care ni l-au f�cut. Pentru tine �ns�, Novinha, asta �nseamn� doar moartea p�rin�ilor t�i, ca �i a fra�ilor care au murit �nainte. Cinci sute de mor�i �i mai bine de o sut� de slujbe pentru disp�ru�ii acestei colonii �n ultimele �ase luni, �i to�i fuseser� st�p�ni�i de spaim�, triste�e �i disperare. Acum, c�nd ��i mor p�rin�ii, teama, triste�ea �i disperarea ta nu sunt cu nimic mai mici dec�t �nainte, dar nimeni altcineva nu trece prin aceea�i suferin��. Ceea ce precump�ne�te acum �n mintea noastr� e sim��m�ntul c� ne-am eliberat de durere�.

Privind-o, �ncerc�nd s�-�i imagineze sentimentele ei, Pipo nu f�cu dec�t s�-�i rede�tepte m�hnirea pentru pierderea Mariei, fiica lui de �apte ani, smuls� de v�rtejul mor�ii care-i acoperise trupul cu excrescen�e canceroase �i ciuperci n�valnice, f�c�ndu-i carnea s� se umfle �i s� se descompun�; un nou membru, nici bra�, nici picior, �i crescuse din coaps�, �n timp ce carnea i se desprindea de pe picioare �i cap, dezgolindu-i oasele; corpul ei scump �i frumos se degradase sub ochii lui, �n vreme ce mintea sc�nteietoare �i r�m�sese �nfior�tor de vie, capabil� s� �n�eleag� tot ce se petrecea cu ea, pentru ca, t�rziu, s� strige c�tre Dumnezeu s-o lase s� moar�. Pipo �i aminti asta, apoi se g�ndi la slujba de recviem, �mp�r�it� cu alte cinci victime. A�a cum st�tuse �n picioare sau �n genunchi, al�turi de so�ie �i de restul copiilor, sim�ise perfecta unitate a oamenilor din Catedral�. �tia c� durerea lui era a tuturor, c� pierz�ndu-�i fiica cea mare era legat inseparabil de comunitate prin durere �i asta constituia o m�ng�iere, ceva de care se putea ag��a. A�a se cuvenea s� fie o asemenea m�hnire, un doliu public.

Micu�a Novinha nu avusese parte de a�a ceva. Ea trecuse printr-o �ncercare cu mult mai grea dec�t Pipo � el cel pu�in nu r�m�sese f�r� familie �i era adult, nu un copil �ngrozit de pierderea brusc� a oric�rui reazem din via�a lui. Prin aceast� durere nu se legase mai str�ns de comunitate, ci era mai cur�nd exclus� din ea. Ast�zi, cu excep�ia ei, toat� lumea se bucura. Ast�zi, to�i �i l�udau p�rin�ii; numai ea le sim�ea lipsa, prefer�nd ca ei s� nu fi g�sit leacul pentru al�ii, dar s� fi r�mas �n via��.

Izolarea ei era at�t de v�dit� �nc�t, din locul �n care se afla, Pipo reu�ise s-o simt� dureros. Novinha �i smulsese c�t putuse de repede m�na din cea a primarului. Lacrimile i se uscaser� pe m�sur� ce slujba se desf�ura; c�nd ea se sf�r�ise, r�m�sese t�cut� ca un prizonier care refuz� colaborarea cu cei care l-au capturat. Lui Pipo i se sf�ia inima pentru ea. �i totu�i �i d�dea seama c�, dac� ar fi �ncercat, n-ar fi fost �n stare s�-�i ascund� fericirea l�untric� pentru �nfr�ngerea Descoladei, bucuria c� nu-i va mai fi r�pit nici un alt copil. κi d�dea seama c� �ncercarea lui de a o m�ng�ia ar fi fost o batjocur� �i ar fi �nstr�inat-o �i mai mult. Dup� slujb�, �ntr-o amar� singur�tate, Novinha a p�it printre grupurile de oameni care i-au spus, bine inten�iona�i, c� p�rin�ii ei vor deveni sigur sfin�i �i vor fi a�eza�i de-a dreapta Tat�lui. Ce alinare poate fi asta pentru un copil? Pipo �i �optise so�iei destul de tare:

��N-o s� ne ierte niciodat� pentru ziua de azi.

��S� ierte? Concei�ão nu era una dintre acele so�ii care s� priceap� g�ndurile so�ilor lor. Doar nu i-am ucis noi p�rin�ii�

��Dar noi ne bucur�m azi cu to�ii, nu? N-o s� ne ierte niciodat� pentru asta.

��Asta-i o copil�rie. Oricum nu �n�elege; e prea mica.

�Ba �n�elege�, se g�ndi Pipo. �Nu �n�elegea �i Maria multe lucruri c�nd era chiar mai mic� dec�t Novinha?�

De-a lungul anilor � �i trecuser� de acum nou� � o v�zuse de c�teva ori. Avea v�rsta fiului s�u, Libo, iar asta �nsemna c� fusese coleg� de clas� cu Libo p�n� c�nd acesta �mplinise treisprezece ani. O auzise uneori �in�nd prelegeri sau cuv�nt�ri al�turi de al�i copii. �l atr�gea modul ei elegant de g�ndire, �nfl�c�rarea ce-o dovedea �n examinarea ideilor. �n acela�i timp, ea p�rea rece ca ghea�a, complet izolat� de to�i ceilal�i. �i Libo, fiul lui, era timid, dar p�n� �i el avea c��iva prieteni �i-�i c�tigase afec�iunea profesorilor. Novinha �ns� nu-�i f�cuse nici un prieten, n-avea pe nimeni a c�rui privire s-o caute dup� un moment de triumf. Pentru c� refuza s� �mp�rt�easc� acela�i sentiment, s� r�spund�, nici unul dintre profesori nu �inea sincer la ea.

��E paralizat� din punct de vedere emo�ional, spusese Dona Cristã odat�, c�nd Pipo se interesase de ea. Nimic n-o poate atinge. Jur� c� e fericit� �i c� nu simte nevoia vreunei schimb�ri.

Iar acum Dona Cristã venise la Sta�iunea zenadorilor pentru a discuta cu Pipo despre Novinha. De ce tocmai cu Pipo? Nu �ntrez�rea dec�t un motiv pentru vizita directoarei �colii �n leg�tur� cu aceast� orfan�.

��S� cred c� �n to�i anii �n care ai avut-o pe Novinha �n �coal� am fost singura persoan� care s-a interesat de ea?

��Nu singura, r�spunse ea. Cu c��iva ani �n urm� i s-a dat importan��, mai ales c�nd Papa i-a canonizat pe p�rin�ii ei. Toat� lumea a �ntrebat atunci dac� �i fiica Cidei �i a lui Gusto a observat vreodat� evenimente miraculoase �n leg�tur� cu p�rin�ii ei, a�a cum li se �nt�mplase altora.

��Chiar i-au pus asemenea �ntreb�ri?

��Erau zvonuri, iar episcopul Peregrino a trebuit s� fac� cercet�ri. C�nd se referea la t�n�rul conduc�tor spiritual al Coloniei Lusitania, Dona Cristã devenea mai zg�rcit� la vorb�. Dar �i a�a se spunea c� ierarhia nu se �n�elegea de minune cu ordinul Filhos da Mente do Cristo. R�spunsul ei a fost plin de �nv��minte.

��mi imaginez.

��n esen��, a spus c� dac� p�rin�ii ei i-ar asculta rugile �i ar avea putin�a s� i le �mplineasc�, atunci de ce nu au r�spuns rug�ciunilor ei �i nu s-au �ntors �ntre cei vii? Acesta ar fi un miracol folositor, a zis ea, c�ci exist� �i precedente. Dac� Os Venerados pot s� realizeze miracole dar nu r�spund rugilor ei, �nseamn� c� n-o iubesc �ndeajuns. De aceea prefer� s� cread� c� p�rin�ii ei �nc� o iubesc, dar pur �i simplu nu au puterea de a face minuni.

��O sofist� �nn�scut�, remarc� Pipo.

��Sofist�, dar �i expert� �n vinov��ie: i-a spus episcopului c� dac� Papa i-a declarat pe p�rin�ii ei sfin�i, este ca �i cum Biserica ar afirma c� ace�tia o ur�sc. Cererea ca p�rin�ii ei s� fie canoniza�i era o dovad� c� Lusitania o dispre�uia; dac� se aproba, �nsemna c� �ns�i Biserica era vrednic� de dispre�. Episcopul Peregrino devenise livid.

��Bag� de seam� c� el a trimis totu�i cererea.

��Pentru binele comunit��ii. �i au mai fost �i miracolele acelea.

��Cineva atinge morm�ntul sf�nt �i durerile de cap dispar �i apoi strig�: �Milagre! Os Santos me aben�oaram! Miracol! Sfin�ii m-au binecuv�ntat!�

��tii bine c� Sf�nta Rom� vrea miracole mai conving�toare dec�t acestea. Dar n-are importan��. Papa ne-a �ng�duit s� numim or�elul nostru Milagre, �i acum �mi �nchipui c� de fiecare dat� c�nd cineva pronun�� numele �sta Novinha se �nfierb�nt� �i arde de furie ascuns�.

��Ori devine mai rece. Nimeni nu poate �ti care-i sunt adev�ratele sentimente.

��n fine, Pipo, nu e�ti singurul care a �ntrebat de ea. �n schimb, e�ti unicul care s-a interesat de ea ca persoan�, nu de dragul Binecuv�nta�ilor ei p�rin�i.

�l �ntrist� c� �n afar� de Filhos, care se ocupau de �colile de pe Lusitania, nimeni nu se ar�tase preocupat de soarta fetei; de-a lungul anilor doar Pipo �i acordase slabe fr�nturi de interes.

��Are un prieten, spuse Libo.

Pipo uitase c� fiul s�u se afla de fa�� Libo era at�t de t�cut �nc�t era u�or s� uite de el. �i Dona Crist� p�ru s� tresari.

��Libo, spuse ea, cred c-am comis o nedelicate�e vorbind astfel despre una din colegele tale.

��Acum sunt ucenic de Xenador, �i reaminti Libo. Asta �nsemna c� nu mai mergea la �coal�.

��Cine e prietenul ei? �ntreb� Pipo.

��Marcão.

��Marcos Ribeira, explic� Dona Cristã. B�iatul acela �nalt�

��A, da, cel care-i alc�tuit ca o cabra.

��E �ntr-adev�r puternic, �nt�ri Dona Cristã. Dar eu nu am observat niciodat� vreun semn de prietenie �ntre ei.

��Odat�, c�nd Marcão a fost acuzat de ceva �i s-a �nt�mplat ca ea s� vad� totul, a m�rturisit �n favoarea lui.

��Libo, dai o interpretare cam generoas� incidentului, zise Dona Cristã. Cred c-ar fi mai aproape de adev�r s� spui c� a m�rturisit �mpotriva b�ie�ilor care f�cuser� fapta �i au �ncercat s� arunce vina pe umerii lui.

��Marcão nu vede lucrurile �n aceea�i lumin�, spuse Libo. Am observat �n c�teva r�nduri cum o urm�re�te cu privirea. Nu �nseamn� prea mult, dar exist� cineva care o place.

��Dar tu, tu o placi? �l �ntreb� Pipo.

Libo r�mase t�cut c�teva clipe. Pipo �tia �n�elesul acestei pauze. Libo se autoexamina pentru a g�si r�spunsul. Nu acel r�spuns care i se p�rea c� se va bucura de aprobarea adul�ilor �i nici acela care ar putea s� provoace m�nia lor � cele dou� tipuri de �n�el�ciuni care f�ceau deliciul copiilor de v�rsta lui. Se cerceta pe sine pentru a descoperi adev�rul.

��Dac� am �n�eles eu bine, spuse Libo, nici nu vrea ca cineva s� o plac�. Seam�n� cu un oaspete care a�teapt� s� se �ntoarc� acas� din clip� �n clip�.

Dona Cristã �ncuviin�� cu aer grav.

��Da, �ntocmai, exact impresia asta o las�. Dar acum, Libo, trebuie s� punem cap�t indiscre�iei noastre rug�ndu-te sa ne la�i pu�in singuri ca s�

Cl�tin�nd scurt din cap �i cu un z�mbet care p�rea s� spun�: �Da, �n�eleg��, Libo plec� �nainte ca ea s� fi terminat fraza, graba pa�ilor lui f�c�nd ca ie�irea din scen� s� fie o prob� mai elocvent� de discre�ie dec�t dac� ar fi insistat s� r�m�n�. Din aceste detalii, Pipo �n�elese c� Libo se sup�rase pentru c� fusese rugat s� plece; �tia s�-i fac� pe adul�i s� se simt� oarecum imaturi �n compara�ie cu el.

��Pipo, �ncepu directoarea, a f�cut cerere pentru a da examen de xenobiolog �nainte de termen. Ca s� ia locul p�rin�ilor ei.

Pipo ridic� din spr�ncene.

��Pretinde c� se preg�te�te intens �n acest domeniu �nc� de c�nd era mic�. �i c� e gata s� �nceap� munca imediat, f�r� ucenicie.

��Are treisprezece ani, adev�rat?

��Precedente exist�. Mul�i au trecut asemenea teste foarte de timpuriu. E cineva care le-a luat la o v�rst� �i mai fraged� dec�t ea. Asta s-a �nt�mplat acum dou� mii de ani, dar i s-a permis. Episcopul Peregrino se opune, desigur, dar primarul Bosquinha, fie-i binecuv�ntat� inima sim�itoare �i practic�, a sus�inut c� Lusitania are neap�rat nevoie de un xenobiolog � trebuie s� ne apuc�m s� dezvolt�m noi soiuri de plante ca s� ne asigur�m o varietate mai mare �n alimenta�ie �i s� ob�inem recolte mai bogate din solul Lusitaniei. �Nu-mi pas�; chiar dac� ar fi vorba de un sugar, avem nevoie de un xenobiolog. � Astea sunt chiar cuvintele ei.

��i vrei s� m� ocup eu de examinarea ei?

��Dac� ai fi at�t de amabil.

��Mi-ar face chiar pl�cere.

��Eram sigur� c� vei fi de acord.

��M�rturisesc acum c� �i datorez asta.

��Cum a�a?

��Ar fi trebuit s� fac mai mult pentru fata asta. A� vrea s� v�d dac� nu-i prea t�rziu s� �ncep acum.

Dona Cristã r�se delicat.

��Oh, Pipo, tare m-a� bucura s� �ncerci. Dar crede-m�, prietene, cel ce-i ajunge �n suflet simte fiorul ghe�ii.

��Cred c�-i a�a. �mi imaginez ce �nseamn� pentru cel ce �ncearc� s� simt� fiorul ghe�ii. Dar ce-ar sim�i ea? Chiar a�a rece cum e, sigur c� arde ca un foc.

��Ce poet e�ti, spuse Dona Crist�. Nu era nici o und� de ironie �n vocea ei; credea tot ce spunea. Purcelu�ii au �n�eles c� i-am trimis ca ambasadori pe cei mai buni dintre noi?

��M� str�duiesc s� le-o spun, dar ei sunt sceptici.

��O trimit m�ine la tine. Dar te previn: vrea s� dea examenul la modul cel mai serios �i se opune oric�rei �ncerc�ri de preexaminare.

Pipo z�mbi.

��Mai mult m� �ngrijoreaz� ce se va �nt�mpla dup� ce d� examenul. Dac� nu-l ia, va trece prin chinuri mari. �i dac�-l ia, �nseamn� c� eu voi fi acela care va �ncepe s� aib� probleme.

��Libo nu-mi va da pace p�n� nu va sus�ine �i el examenul de zenador �nainte de termen. Iar dac� se va �nt�mpla a�a, atunci nu �mi r�m�ne dec�t s� merg acas�, s� m� a�ez �n pat �i s� mor.

��Ce z�natec plin de romantism e�ti, Pipo. Dintre to�i b�rba�ii din Milagre doar tu ai fi �n stare s�-l accep�i pe fiul t�u ca egal.

Dup� plecarea ei, Pipo �i Libo lucrar� �mpreun� ca de obicei, not�nd �nt�mpl�rile zilei petrecute cu pequeninos. Pipo compar� concluziile lui Libo, modul lui de g�ndire, intui�iile, atitudinile lui cu cele ale absolven�ilor pe care-i cunoscuse �n universitate �nainte de a deveni membru al Coloniei Lusitania. Chiar dac� era t�n�r �i trebuia s� mai acumuleze multe cuno�tin�e teoretice �i practice, prin metod� Libo devenise un adev�rat om de �tiin�� i prin sim�ire un umanist. P�n� s�-�i termine activitatea din seara aceea �i s� plece spre cas� �mpreun� �n lumina lunii mari a Lusitaniei, Pipo ajunsese la concluzia c�, indiferent dac�-�i d�dea examenul sau nu, Libo merita s� fie tratat ca un coleg. Testele nu puteau s� dea o m�sur� exact� a lucrurilor care contau.

�i chiar dac� Novinhei nu i-ar fi convenit, Pipo voia s� descopere dac� ea poseda calit��i incontestabile de om de �tiin��; dac� nu le avea, atunci va face �n a�a fel �nc�t s� nu treac� examenul, indiferent de volumul de cuno�tin�e memorate.

Pipo p�rea decis s�-i fac� greut��i. Novinha �tia cum procedau adul�ii c�nd �i puneau �n g�nd s� nu-i dea satisfac�ie, �ns� nici nu voiau s� se certe sau s� dea dovad� de r�utate. �Sigur, sigur c� po�i da testul. Dar nu ai motive s� te pripe�ti, s� nu ne gr�bim, d�-mi voie s� m� conving c�-l vei lua de la prima �ncercare.�

Novinha nu voia s� a�tepte. Era preg�tit�.

��Sunt gata s� dau orice probe dore�ti, spuse ea.

Tr�s�turile chipului lui devenir� reci. A�a se �nt�mpla mereu cu adul�ii. Asta n-o deranja, r�ceala �i convenea, �i putea �nghe�a de moarte pe to�i.

��N-a� vrea s� dai chiar orice probe, �i explic� el.

��Nu-�i cer dec�t s� le �n�irui pe toate ca s� trec prin ele c�t mai repede. Nu vreau s� a�tept zile �ntregi.

El r�mase o clip� pe g�nduri.

��Ce gr�bit� e�ti?!

��Sunt preg�tit�. Codul Stelar �mi permite s� solicit testarea c�nd doresc. E o rela�ie �ntre mine �i Congresul Stelar �i eu n-am g�sit nic�ieri scris c� un xenolog are dreptul s� pun� la �ndoial� hot�r�rea Comisiei Interplanetare de examin�ri.

��Atunci n-ai citit cu aten�ie.

��Singurul lucru de care am nevoie pentru a da testul �nainte de �mplinirea v�rstei de �aisprezece ani este aprobarea sus�in�torului meu legal. Eu nu am un sus�in�tor legal.

��Ba dimpotriv�, spuse Pipo. Primarul Bosquinha a fost sus�in�torul t�u legal din ziua �n care �i-au murit p�rin�ii.

��Iar el a fost de acord s� dau testul.

��Cu condi�ia s� vii la mine.

Novinhei nu-i sc�p� privirea sfredelitoare. Nu-l cuno�tea pe Pipo, a�a c� avu impresia c� era privirea pe care o v�zuse �n mul�i al�i ochi, dorin�a de a o domina, de a o st�p�ni, inten�ia de a-i �nfr�nge hot�r�rea �i de a-i strivi independen�a, dorin�a de a o face s� cedeze.

Trecerea de la r�ceala glacial� la flac�r� se produse instantaneu.

��Ce �tii tu despre xenobiologie? Nu faci dec�t s� treci dincolo pentru a discuta cu purcelu�ii, n-ai cum s� �n�elegi modul de func�ionare al genelor! Cine te crezi ca s� m� judeci? De opt ani Lusitania nu are xenobiolog �i-i trebuie neap�rat unul, iar tu vrei s�-i faci pe oameni s� mai a�tepte doar ca s�-i �ii sub control.

Spre uimirea ei, Pipo nu se pierdu �i nici nu d�du �napoi. Nici m�car nu se �nfurie la vorbele ei. Se purt� ca �i cum ea n-ar fi spus nimic.

��n�eleg, spuse el �ncet, vrei s� devii xenolog din prea mult� dragoste fa�� de oamenii de pe Lusitania. �i-ai dat seama de nevoile comunit��ii �i, sacrific�ndu-te, te-ai preg�tit pentru a o sluji �n mod altruist de la o v�rst� fraged�.

I se p�rea absurd s�-l aud� vorbind astfel. Dar sim�i �n cuvintele lui ceva mai mult dec�t at�t.

��i acesta nu-i un motiv suficient?

��Dac� ar fi adev�rat, ar fi destul de bun.

��Vrei s� spui c� sunt o mincinoas�?

��Propriile tale vorbe te-au f�cut s� pari mincinoas�. Spuneai c�t de mult au ei, oamenii de pe Lusitania, nevoie de tine. Dar �i tu tr�ie�ti printre noi. �i-ai petrecut �ntreaga via�� aici. E�ti gata s� te sacrifici pentru noi, �i totu�i nu sim�i c� faci parte din aceast� comunitate.

Deci Pipo nu era ca restul adul�ilor care �i credeau �i acceptau minciunile doar pentru c� ele o f�ceau s� par� �nc� un copil; el dorea s-o considere altfel.

��De ce s� m� simt ca o p�rticic� din comunitate? Nu sunt parte din ea.

El cl�tin� din cap cu gravitate, ca �i c�nd ar fi c�nt�rit r�spunsul ei.

��Atunci din ce comunitate faci parte?

��Cealalt� comunitate de pe Lusitania este a purcelu�ilor, �i pe mine nu m-ai v�zut printre cei care venereaz� copacii.

��Pe Lusitania sunt �i alte comunit��i. Tu, de pild�, e�ti student� � exist� o comunitate a studen�ilor.

��Nu-i de mine.

��tiu. Prieteni nu ai, nici cuno�tin�e apropiate, mergi la slujb�, dar niciodat� la spovedanie, te izolezi complet, pentru ca, at�t c�t ��i st� �n puteri, s� evi�i apropierea de via�a acestei colonii �i contactul cu specia uman�. Toate astea dovedesc limpede c� tr�ie�ti �ntr-o izolare deplin�.

Novinha nu era preg�tit� pentru a�a ceva. El d�dea glas unei dureri ascunse �i nu se g�ndise la o strategie ca s� fac� fa�� acestei �ncerc�ri.

��Dac�-i adev�rat, nu e vina mea.

��Sunt l�murit. �tiu c�nd a �nceput �i mai �tiu �i a cui e vina c� situa�ia a continuat p�n� �n ziua de azi.

��A mea?

��A mea. �i a tuturor. Dar �n primul r�nd a mea, pentru c� mi-am dat seama ce se �nt�mpl� cu tine �i n-am intervenit deloc. P�n� ast�zi.

��Iar ast�zi vrei s� m� �ii departe de singurul lucru care are importan�� pentru mine �i pentru via�a mea! ��i mul�umesc mult pentru compasiune.

El d�du solemn din cap, ca �i cum ar fi acceptat �i aprobat recuno�tin�a exprimat� ironic.

��Novinha, �ntr-un fel, nici nu conteaz� c� vina nu-�i apar�ine. Milagre este o comunitate, �i fie c� te-a tratat nedrept, fie c� nu, ea trebuie s� ac�ioneze totu�i la fel ca oricare alta �i s� asigure fericirea pentru to�i membrii ei.

��Asta �nsemn�nd toat� lumea de pe Lusitania �n afar� de mine � eu �i purcelu�ii.

��Xenobiologul este foarte important pentru o colonie, �ndeosebi pentru una ca a noastr�, �nconjurat� de o barier� care ne limiteaz� pentru totdeauna dezvoltarea. Xenobiologul nostru trebuie s� g�seasc� modalit��i de a ob�ine mai multe proteine �i carbohidra�i la hectar, ceea ce �nseamn� adaptarea gr�ului �i porumbului creat pe P�m�nt pentru a utiliza�

��Pentru a utiliza la maximum substan�ele nutritive existente �n mediul lusitan. Crezi c� mi-am pus �n minte s� sus�in examenul f�r� s� �tiu care va fi scopul muncii mele de o via��?

��Munca ta de o via�� va fi s� te d�ruie�ti ideii de a �mbun�t��i traiul oamenilor pe care-i dispre�uie�ti.

Abia acum �n�elese Novinha capcana pe care i-o �ntinsese Pipo. Prea t�rziu, arcul fusese eliberat.

��Deci crezi c� un xenobiolog nu-�i poate desf�ura munca dec�t dac�-i iube�te pe oamenii care folosesc roadele activit��ii lui.

��Nu-mi pas� dac� ne iube�ti ori nu. Eu trebuie s� �tiu ce vrei cu adev�rat. De ce pui at�ta pasiune �n hot�r�rea ta.

��Chestiune de psihologie. P�rin�ii mei au murit f�c�nd munca asta, a�a c� eu �ncerc s� preiau rolurile lor.

��Poate c� da, �ncuviin�� Pipo. Sau poate c� nu. Ceea ce vreau eu s� �tiu, Novinha, ceea ce trebuie s� aflu �nainte de a-�i permite s� dai testul, e comunitatea din care faci parte.

��Singur ai spus-o! Nu apar�in nici uneia.

��Imposibil. Orice persoan� este definit� de comunit��i c�rora le apar�ine precum �i de cele la care nu ader�. Eu sunt asta �i asta, dar �n mod sigur nu sunt aceea sau cealalt�. Toate defini�iile tale au o conota�ie negativ�. A� putea face o list� nesf�r�it� cu ceea ce nu e�ti. �ns� o persoan� care crede cu adev�rat c� nu apar�ine nici unei comunit��i ajunge �n mod invariabil s� se ucid� pe sine, fie trupe�te, fie abandon�ndu-�i identitatea �i pierz�ndu-�i min�ile.

��A�a sunt eu, nebun� p�n� �n str�funduri.

��Nu-i vorba de asta. E�ti animat� de un sentiment �nfrico��tor al motiva�iei. Dac� dai testul, sigur �l vei lua. Dar �nainte de a te l�sa s�-l dai, trebuie s� �tiu: cine vei deveni dup� ce-l iei? �n ce crezi, unde �i-e locul, la ce �ii, ce iube�ti?

��Nimic pe lumea asta sau pe cealalt�.

��Nu te cred.

��n lumea asta n-am �nt�lnit niciodat� pe cineva bun, b�rbat sau femeie, �n afar� de p�rin�ii mei, iar ei sunt mor�i! �i nici m�car ei � nimeni nu �n�elege nimic.

��Doar tu.

��Sunt parte din tot �i din nimic, nu-i a�a? Dar nimeni nu-i �n�elege pe ceilal�i, nici m�car tu, care pretinzi c� e�ti at�t de �n�elept �i plin de compasiune, dar nu reu�e�ti dec�t s� m� faci s� pl�ng, pentru c� ai puterea de a m� �mpiedica s� fac ce vreau.

��Adic� xenobiologie.

��Exact! Asta nu-i dec�t o parte.

��i care-i restul?

��Ceea ce e�ti, ceea ce faci. Numai c� tu faci totul anapoda, procedezi �n mod stupid.

��Xenobiolog �i xenolog.

��S-a comis o gre�eal� stupid� c�nd s-a creat o nou� �tiin�� pentru studierea purcelu�ilor. O adun�tur� de antropologi b�tr�ni �i plictisi�i care �i-au pus p�l�rii noi �i s-au autointitulat xenologi. Dar nu-i po�i �n�elege pe purcelu�i doar urm�rind comportamentul lor! Sunt rezultatul unei evolu�ii diferite. Trebuie s� le �n�elegi genele, ce se petrece �n�untrul celulelor. �i celulele celorlalte animale, pentru c� ei nu pot fi studia�i separat, nimic nu tr�ie�te izolat de restul�

�Nu-mi �ine o prelegere�, se g�ndi Pipo. �Spune-mi ce sim�i.� �i pentru a-i provoca o emo�ie, �opti:

��n afar� de tine.

Reu�i. Din rece �i dispre�uitoare, Novinha deveni �nfocat� �i defensiv�.

��Niciodat� nu-i vei �n�elege! �ns� eu da!

��Ce-�i pas� �ie de ei? Ce �nseamn� purcelu�ii pentru tine?

��N-o s� pricepi nicic�nd. E�ti un bun catolic. Rosti cuv�ntul cu dispre�. E vorba de o carte care se afl� la index.

Chipul lui Pipo se lumin� brusc.

��Matca �i Hegemonul.

��Oricare ar fi fost el, cel care �i-a spus Vorbitor �n numele Mor�ilor a tr�it acum trei mii de ani. Dar i-a �n�eles pe G�ndaci! I-am exterminat, singura specie extraterestr� pe care am �nt�lnit-o, i-am ucis pe to�i, �ns� el a �n�eles.

��Iar tu ai vrea s� scrii o istorie despre pequeninos, a�a cum el a scris una despre G�ndaci.

��Dup� cum vorbe�ti, vrei s� m� convingi c�-i la fel de u�or ca atunci c�nd redactezi o lucrare savant�. Nu �tii ce a �nsemnat s� scrie �Matca �i Hegemonul�. Ce tortur� pentru el � s� se imagineze tr�ind �n mintea unei fiin�e extraterestre � �i s� revin� cu sufletul plin de dragoste pentru marea crea�ie pe care a distrus-o. A tr�it �n aceea�i perioad� cu cea mai cumplit� fiin�� uman� care a existat vreodat�, S�v�r�itorul Xenocidului, cel care a nimicit G�ndacii; �i a f�cut tot ce i-a stat �n putin�� s� repare fapta S�v�r�itorului. Vorbind �n numele Mor�ilor, a �ncercat s� �nvie mor�ii�

��Dar n-a reu�it.

��Ba da! I-a f�cut s� tr�iasc� din nou � ai �ti dac� ai fi citit cartea! Despre Isus nu �tiu, �l ascult pe episcopul Peregrino �i nu cred c� preo�imea are m�car puterea de a transforma anafura �n carne sau de a ob�ine iertare pentru vreun p�cat infim. Dar el a reu�it s� readuc� Matca la via��.

��i atunci unde e?

��Aici! �n mine!

El d�du aprobator din cap.

��i mai s�l�luie�te cineva �n tine. M�rturisitorul pentru Mor�i. Asta vrei s� devii de fapt.

��E unica poveste adev�rat� pe care am auzit-o vreodat�, spuse ea. Singura la care �in. Asta voiai s� auzi? C� sunt o eretic�? �i c� munca mea de o via�� va �nsemna s� adaug la Indexul de adev�ruri o alt� carte care le va fi interzis� bunilor catolici?

��A� fi vrut s� aflu ce e�ti �n loc s� nume�ti ce nu e�ti. E�ti Matca. E�ti Vorbitor �n numele Mor�ilor. Asta reprezint� o comunitate foarte redus� la num�r, dar cu suflet mare. Prin urmare, ai ales s� nu faci parte dintre copiii care formeaz� grupuri cu singurul g�nd de a-i exclude pe ceilal�i, iar oamenii te privesc �i-�i spun: �S�rmana copil�, e at�t de izolat�, dar tu cuno�ti un anume secret, �tii precis cine e�ti. Tu e�ti singura fiin�� uman� capabil� s� �n�eleag� o minte extraterestr�, fiindc� tu e�ti acea minte; �tii ce �nseamn� a fi uman pentru c� n-ai g�sit nici un grup uman care s�-�i ofere acreditarea de homo sapiens �n care se poate �ncrede cineva.

��Acum spui c� nici m�car nu-s uman�? M-ai f�cut s� pl�ng pentru c� nu vrei s� m� la�i s� dau examenul; m-ai silit s� m� umilesc, iar acum afirmi c�-s inuman�?

��Po�i da testul.

Cuvintele r�maser� parc� suspendate �n aer.

��C�nd? �ntreb� ea �n �oapt�.

��n seara asta. M�ine. �ncepi c�nd vrei. O s� m� opresc din lucru pentru a te examina c�t de cur�nd dore�ti.

��Mul�umesc! ��i mul�umesc, eu�

��S� devii Vorbitor �n numele Mor�ilor. O s�-�i dau tot ajutorul. Legea �mi interzice s� mai iau cu mine pe altcineva �n afar� de un ucenic, fiul meu Libo, pentru a merge la pequeninos. Dar ��i vom oferi noti�ele noastre. ��i vom pune la dispozi�ie tot ce afl�m. Toate b�nuielile �i specula�iile noastre. �n schimb, �i tu ne vei ar�ta rezultatele muncii tale, tot ce descoperi privind modelele genetice ale acestei lumi, ca s� ne aju�i s�-i �n�elegem pe pequeninos. �i dup� ce, �mpreun�, vom fi aflat destule, po�i s�-�i scrii cartea, po�i vorbi �n numele lor. Dar de ast� dat� nu al Mor�ilor. Pequeninos nu sunt mor�i.

Ea z�mbi f�r� s� vrea.

��Vorbitor pentru Cei Vii.

��i eu am citit �Matca �i Hegemonul�, spuse el. Nici nu m-a� putea g�ndi la o alta surs� mai bun� pentru a-�i g�si un nume.

�nc� nu avea �ncredere �n el �i nici nu credea ce p�rea s�-i promit�.

��O s� vreau s� vin des pe aici. Tot timpul.

��ncuiem numai c�nd mergem s� dormim.

��M� refer la restul timpului. O s� v� s�tura�i de mine. O s� ajunge�i s� m� goni�i. �mi ve�i ascunde secretele voastre. O s�-mi spune�i s� tac �i s� nu-mi exprim p�rerile.

��Abia ne-am �mprietenit �i ai �i �nceput s� crezi c� sunt mincinos �i la�, un prost�nac lipsit de r�bdare.

��Dar a�a mi se �nt�mpl� cu fiecare. To�i vor s� m� �ndep�rteze�

Pipo ridic� din umeri.

��i? Din c�nd �n c�nd i se �nt�mpl� fiec�ruia s� vrea s� r�m�n� singur, cu g�ndurile lui. S-ar putea s� vreau �i eu s� nu te v�d. Chiar dac�-�i voi spune s� pleci, nu trebuie s-o �i faci.

Acesta era cel mai surprinz�tor lucru pe care-l spusese vreodat� cuiva.

��Asta-i o absurditate.

��Un singur lucru te rog. Promite-mi c� nu vei �ncerca niciodat� s� mergi la pequeninos. Nu te pot l�sa, �i dac� s-ar �nt�mpla s-o faci, Congresul Stelar ar pune cap�t muncii noastre de aici �i ar interzice orice contact cu ei. �mi promi�i? Altfel totul � munca mea, munca ta se vor n�rui.

��Promit.

��C�nd dai testul?

��Acum! Putem �ncepe imediat?

El r�se calm, apoi �ntinse o m�n� �i, f�r� s� se uite, atinse terminalul. Acesta c�p�t� via�� i primele modele genetice ap�rur� �n aer, deasupra lui.

��Preg�tise�i deja examinarea, exclam� ea. Era gata cu totul. �tiai de la �nceput c� o s� m� la�i s� o dau!

Pipo cl�tin� din cap.

��Speram. Am crezut �n tine. Am vrut s� te ajut s� ob�ii ceea ce visai. Numai s� dore�ti s� faci ceva bun.

Novinha nu �i-ar fi meritat numele dac� n-ar mai fi g�sit ceva mu�c�tor de zis:

��n�eleg. Ai devenit judec�tor de vise.

Probabil nu-�i d�du seama c� asta era o insult�. Se mul�umi s� z�mbeasc� �i spuse:

��Credin��, speran�� i iubire � acestea trei. Dar iubirea este cel mai puternic judec�tor dintre toate.

��Nu m� iube�ti.

��Aha, f�cu el. Eu sunt judec�torul viselor, iar tu al dragostei. Ei bine, te g�sesc vinovat� c� ai vise frumoase �i te condamn la munc� �i suferin�� pe via�� de dragul viselor tale. Sper �ns� c� n-o s� m� declari �ntr-o bun� zi nevinovat de delictul de a te fi iubit. C�zu pe g�nduri c�teva clipe. Am pierdut o fiic� �n fa�a Descoladei. Maria. Ar fi fost cu doar c��iva ani mai �n v�rst� dec�t tine.

��i ��i aduc aminte de ea?

��M� g�ndeam c� n-ar fi sem�nat deloc cu tine.

Novinha �ncepu s� dea testul. �i trebuir� trei zile. �l lu� cu un rezultat mai bun dec�t mul�i al�i absolven�i. C�nd va privi �n perspectiv� nu-�i va aminti totu�i de test fiindc� el �nsemna �nceputul carierei, sf�r�itul copil�riei, confirmarea voca�iei pentru munca de o via��. Avea s�-�i aminteasc� de el deoarece reprezenta �nceputul activit��ii ei �n Sta�iunea lui Pipo, unde Pipo �i Libo �i Novinha formau �mpreun� prima comunitate c�reia �i apar�inea �nc� de c�nd p�rin�ii ei fuseser� �nmorm�nta�i.

Nu-i veni u�or, mai ales la �nceput. Novinha nu se putea dezb�ra imediat de atitudinea de opozi�ie glacial�. Pipo �n�elegea asta, era preg�tit s� primeasc� loviturile ei verbale f�r� a riposta. Lui Libo �i era cu mult mai greu. Sta�iunea zenadorilor fusese locul �n care el �i tat�l s�u puteau s� se simt� �mpreun�. Iar acum, f�r� ca cineva s�-i cear� consim��m�ntul, se mai al�turase o a treia persoan�, care-i vorbea de parc� ar fi fost un copil, chiar dac� am�ndoi aveau aceea�i v�rst�. �l umplea de am�r�ciune faptul c� ea era xenobiolog cu drepturi depline, cu un statut de adult �i tot ce �nsemna aceasta, �n timp ce el nu dep�ise etapa de ucenic.

�ns� �ncerca s� suporte totul cu r�bdare. Avea o natur� calm� �i st�p�nit� �i t�cerea f�cea cas� bun� cu temperamentul lui. Nu exista riscul ca el s� devin� ranchiunos pe fa��. Dar Pipo �i cuno�tea fiul �i �l vedea cum fierbe. Dup� o vreme, p�n� �i Novinha, a�a insensibil� cum se voia, �i d�du seama c�-l st�rnea pe Libo, dep�ind limite pe care nici un alt t�n�r nu le-ar fi r�bdat. Dar �n loc s�-i dea pace, �ncepu s� considere totul drept o provocare. Cum putea smulge un r�spuns din partea acestui b�iat atr�g�tor, cu spirit frumos �i inuman de calm?

��Vrei s� spui c� a�i lucrat at��ia ani �i nici m�car nu a�i aflat cum se reproduc purcelu�ii? �ntreb� ea �ntr-o bun� zi. De unde �ti�i c� sunt cu to�ii masculi?

Libo r�spunse calm:

��n timp ce �nv��au limbile noastre le-am explicat ce �nseamn� mascul �i femel�. Ei au preferat s�-�i spun� masculi. S-au referit la exemplarele celelalte, pe care nu le-am v�zut niciodat�, ca fiind femele.

��Dar din c�te �ti�i, se reproduc prin muguri! Sau prin mitoz�!

Tonul vocii ei devenise dispre�uitor, iar Libo nu-i r�spunse imediat Lui Pipo i se p�ru c� aude g�ndurile fiului s�u, care-�i reformula atent r�spunsul, senin �i lini�titor.

��i eu a� dori ca munca noastr� s� se apropie mai mult de antropologia propriu-zis�, spuse el. A�a am fi mai bine preg�ti�i pentru a aplica rezultatele cercet�rilor tale referitoare la modelele de via�� subcelular� de pe Lusitania la ceea ce descoperim noi despre pequeninos.

Novinha �l privi �ngrozit�.

��Vrei s� spui c� nici m�car nu lua�i mostre de �esut?

Libo ro�i u�or, dar vocea �i r�mase totu�i st�p�nit�. �Chiar dac� ar fi anchetat de Inchizi�ie, b�iatul acesta tot la fel ar r�spunde�, se g�ndi Pipo.

��Cred c� e o gre�eal�, spuse Libo, dar ne temem c� pequeninos s-ar �ntreba de ce lu�m buc��i din trupurile lor. Dac� s-ar �nt�mpla ca vreunul dintre ei s� se �mboln�veasc� ulterior, n-ar crede c� noi i-am provocat boala?

��Dar dac� a�i lua ceea ce ei leap�d� �n mod normal? Se pot afla multe �i din studierea unui fir de p�r.

Libo d�du aprobator din cap; Pipo, care-i urm�rea a�ezat la terminalul situat de partea cealalt� a camerei, recunoscu gestul � Libo �l �nv��ase de la tat�l s�u.

��Multe triburi primitive de pe P�m�nt considerau c� ceea ce se desprindea din trupul cuiva con�ine o parte din via�a �i for�a lui. Dac� purcelu�ii �i-ar �nchipui c� facem farmece �mpotriva lor?

��Nu le cuno�ti limba? Aveam impresia c� unii dintre ei vorbesc �i Esen�iala. Nu f�cu nici un efort s�-�i ascund� dezaprobarea. Nu le pute�i explica la ce slujesc mostrele?

��Ai dreptate, r�spunse el netulburat. Dar dac� le-am spune la ce folosim mostrele de �esut, s-ar putea s�-i �nv��m din gre�eal� anumite concepte ale biologiei cu o mie de ani �nainte ca ei s� ajung� �n stadiul de evolu�ie �n care le-ar descoperi ei singuri. Tocmai de aceea legea ne interzice s� le explic�m asemenea lucruri.

�n cele din urm�, ru�inat�, Novinha b�tu �n retragere.

��Nu �tiam c�t de tare v� �ncorseteaz� doctrina interven�iei minime.

Pipo se bucur� auzindu-i vorbele din care arogan�a se mai risipise, �ns� aceasta era de preferat smereniei. Copila era at�t de lipsit� de leg�turi umane �nc�t se exprima excesiv de formal, �ntocmai ca o carte �tiin�ific�. Pipo se �ntreb� dac� nu cumva era prea t�rziu pentru a o �nv��a s� se poarte ca o fiin�� uman�.

Nu era timpul pierdut. Dup� ce �n�elese c� ei am�ndoi erau des�v�r�i�i cunosc�tori ai �tiin�ei pe care o practicau iar ea nu �tia aproape nimic din domeniul lor, f�cu uitat� atitudinea agresiv� �i aproape c� trecu la extrema cealalt�. �n s�pt�m�nile ce urmar�, vorbi foarte rar cu Pipo �i Libo. �n schimb, studie rapoartele lor, �ncerc�nd s� priceap� rostul activit��ii pe care o desf�urau. Din c�nd �n c�nd avea c�te o nel�murire �i punea �ntreb�ri; ei �i r�spundeau politicos �i cu r�bdare.

Polite�ea f�cu loc �ncet-�ncet familiarit��ii. Pipo �i Libo �ncepur� s� discute ne�ngr�dit �n fa�a ei, �ncerc�nd s� l�mureasc� de ce pequeninos �i creaser� o serie de comportamente ciudate, care era �n�elesul ascuns al unora dintre afirma�iile lor bizare, de ce r�m�neau exasperant de impenetrabili. �i �ntruc�t studierea lor era o ramur� foarte nou� a �tiin�ei, Novinhei nu-i trebui mult ca s� ajung� suficient de informat�, chiar dac� la m�na a doua, pentru a emite c�teva ipoteze.

��La urma urmei, �i spuse Pipo pe un ton �ncurajator, suntem cu to�ii orbi, dar �mpreun�.

Pipo anticipase ceea ce avea s� se �nt�mple. R�bdarea atent cultivat� �l f�cuse pe Libo s� par� rece �i rezervat fa�� de cei de v�rsta lui, c�nd influen�a lui Pipo sufoca orice �ncercare a lui de a stabili �i alte rela�ii; izolarea Novinhei era �i mai b�t�toare la ochi, dar la fel de deplin�. Acum �ns�, interesul lor comun fa�� de pequeninos �i apropia � cu cine al�ii mai puteau discuta c�nd nimeni �n afar� de Pipo nu le putea �n�elege subiectele de conversa�ie?

Se relaxau �mpreun�, r�deau p�n� le d�deau lacrimile la glume care nu ar fi reu�it s� distreze pe nici un alt lusitan. A�a cum purcelu�ii p�reau s� fi dat nume fiec�rui copac din p�dure, Libo botez� �n joac� toate piesele de mobilier din Sta�iunea zenadorilor �i anun�a la diferite intervale c� unele din ele erau prost dispuse �i nu trebuiau tulburate:

��Nu sta pe Sofa! Iar e sub influen�a lunii.

Nu v�zuser� niciodat� o femel� de pequeninos, iar masculii se refereau la ele cu un respect aproape religios; Novinha scrise o serie de a�a-zise rapoarte despre o femel� pequenino imaginar� pe care o numi Maica Reverend �i care era hilar de rea de gur� �i de preten�ioas�.

Dar nu tot ce f�ceau st�rnea r�sul. Ap�reau �i probleme, griji, ba o dat� trecur� chiar prin momente de spaim� c� f�cuser� exact ceea ce Congresul Stelar �ncercase cu at�tea eforturi s� �mpiedice � introducerea de schimb�ri radicale �n societatea pequenino. Totul �ncepu cu R�d�cin�, desigur. R�d�cin�, care st�ruia s� pun� �ntreb�ri provocatoare, imposibile, ca de exemplu: �Dac� nu ave�i un alt ora� de oameni, cum s� pute�i porni r�zboi? Nu dob�ndi�i onoare ucig�nd Micu�i�. Pipo b�igui ceva care voia s� �nsemne c� oamenii nu vor ucide niciodat� pequeninos, adic� Micu�i; dar �tia c� nu la asta se referise R�d�cin�.

Pipo �tia de ani de zile c� pequeninos cuno�teau conceptul de r�zboi, dar dup� aceea Libo �i Novinha dezb�tuser� zile �ntregi dac� �ntrebarea lui R�d�cin� dovedea sau nu c� purcelu�ii considerau r�zboiul drept recomandabil, sau doar inevitabil. Mai prinseser� de la R�d�cin� �i alte fr�nturi de informa�ii, unele importante, unele nu � �i multe altele a c�ror importan�� era imposibil de apreciat. �ntr-un fel, chiar prin rela�ia cu R�d�cin�, interdic�ia potrivit c�reia xenologilor le era interzis s� pun� �ntreb�ri care s� dezv�luie inten�iile �i, prin urmare, practicile umane, se dovedi �n�eleapt�. �ntreb�rile lui R�d�cin� le furnizau mai multe r�spunsuri dec�t reu�eau s� ob�in� din r�spunsurile lui la nel�muririle lor.

Ultima informa�ie pe care le-o d�du R�d�cin� nu ap�ru totu�i sub forma unei �ntreb�ri. Era o b�nuial�, exprimat� �n particular c�tre Libo, �n momentul c�nd Pipo se �ndep�rtase cu al�i pequeninos pentru a cerceta modul �n care ei �i construiau case din bu�teni.

��tiu, �tiu, spuse R�d�cin�, acum �tiu de ce e �nc� �n via��. Femeile voastre sunt prea proaste ca s�-�i dea seama c� el este �n�elept.

Libo se chinui s� priceap� �n�elesul acestor vorbe f�r� leg�tur� direct� cu discu�ia lor. De ce credea R�d�cin� c� femeile, dac� ar fi mai inteligente, l-ar ucide pe Pipo? Discu�ia despre moarte �l tulburase � evident c� aceasta era o problem� important� �i Libo nu �tia cum s� o rezolve singur. �i totu�i nu putea s�-l cheme pe Pipo �n ajutor, �ntruc�t era dincolo de orice �ndoial� c� R�d�cin� voia s� discute c�t Pipo nu avea cum s� asculte.

Pentru c� Libo nu-i r�spunse, R�d�cin� insist�:

��Femeile voastre sunt slabe �i proaste. Le-am spus asta �i celorlal�i, iar ei mi-au zis c� pot s� te �ntreb pe tine. Femeile voastre nu �n�eleg �n�elepciunea lui Pipo. E adev�rat?

R�d�cin� p�rea tare agitat; respira cu greutate �i-�i smulgea fire de p�r, c�te patru-cinci odat�, de pe bra�e. �ntr-un fel sau altul, Libo se v�zu silit s� r�spund�.

��Majoritatea femeilor nu-l cunosc, spuse el.

��Atunci cum vor �ti dac� trebuie s� moar�? �ntreb� R�d�cin�. Apoi, brusc, r�mase ca �mpietrit �i rosti foarte tare: Sunte�i cabras!

Abia acum ap�ru �i Pipo, �ntreb�ndu-se ce rost avea strig�tul acela. V�zu pe dat� c� Libo era peste m�sur� de tulburat. Dar Pipo nu �tia absolut nimic despre subiectul discu�iei, ce ajutor putea s� ofere? Nu �tia dec�t c� R�d�cin� spusese c� oamenii � sau doar Pipo �i Libo � erau totuna cu turmele de animale mari care p�teau �n preerie. Pipo nu-�i putea da seama dac� R�d�cin� era furios sau fericit.

��Sunte�i cabras! Voi hot�r��i! Ar�t� c�tre Libo, apoi c�tre Pipo. Femeile nu aleg onoarea pentru voi, voi o alege�i! Ca �ntr-o b�t�lie, �ns� tot timpul!

Pipo nu pricepea despre ce vorbea R�d�cin�, dar v�zu c� to�i pequeninos r�m�seser� nemi�ca�i ca ni�te cioturi de copaci �i a�teptau un r�spuns, de la el sau de la Libo. Se vedea limpede c� Libo era prea �nsp�im�ntat de comportamentul ciudat al lui R�d�cin� ca s� �ndr�zneasc� s� r�spund� ceva. �n situa�ia asta, �n�elese c� n-avea alt� ie�ire dec�t s� spun� adev�rul; la urma-urmelor, era o informa�ie aproape incontestabil� �i lipsit� de importan�� privind societatea uman�. �nc�lca regulile stabilite de Congresul Stelar dar, dac� s-ar eschiva s� r�spund�, r�ul ar fi �i mai mare, a�a c� Pipo alese:

��Femeile �i b�rba�ii hot�r�sc �mpreun� sau hot�r�sc fiecare pentru sine. Nimeni nu decide pentru altul.

Era de net�g�duit c� to�i purcelu�ii a�teptaser� r�spunsul.

��Cabras, spuser� ei, apoi repetar� cuv�ntul de mai multe ori; alergar� c�tre R�d�cin�, hohotind �i �uier�nd. �l luar� pe sus �i se gr�bir� cu el spre inima p�durii. Pipo �ncerc� s�-i urmeze, dar doi dintre purcelu�i i se puser� �n cale �i cl�tinar� din cap. Acesta era un gest uman pe care-l deprinseser� de mult, dar pentru pequeninos el avea un �n�eles mai grav. Lui Pipo �i era cu des�v�r�ire interzis s� porneasc� pe urmele lor. Mergeau la femeile lor, iar pequeninos spuseser� c� acesta era singurul loc �n care nu aveau voie s� calce.

�n drum spre cas�, Libo �i explic� lui Pipo cum ap�ruse nepl�cuta situa�ie:

��tii ce-a spus R�d�cin�? C� femeile noastre sunt slabe �i proaste.

��Vorbe�te a�a pentru c� n-a cunoscut-o pe Bosquinha sau pe mama ta, de exemplu.

Libo r�se, pentru c� mama lui, Concei�ão, domnea peste arhive de parc� acestea ar fi fost un esta�ão din vechiul Mato Grosso � cel ce p�ea pe t�r�mul ei trebuia s� se supun� f�r� cr�cnire legii f�cute de ea. Tot r�z�nd, sim�i c� ceva �i scap�, o idee care era important� � despre ce vorbeau? Discu�ia continu�. Libo uitase �i cur�nd ajunse chiar s� uite c� uitase.

�n noaptea aceea auzir� r�p�itul ca de tob� despre care Libo �i Pipo credeau c� face parte dintr-un fel de s�rb�torire. Acest sunet, ca b�taia unor be�e grele �n tobe mari, nu ap�rea prea des. �ns� de data asta petrecerea p�rea s� nu se mai sf�r�easc�. Pipo �i Libo socotir� c� modelul uman de egalitate sexual� le d�duse probabil masculilor pequeninos o speran�� de libertate.

��Cred c� acest lucru ar putea fi interpretat drept o modificare grav� �n comportamentul pequenino, spuse Pipo preocupat. Dac� descoperim c� am provocat �ntr-adev�r o schimbare, va trebui s� o raportez, iar Congresul va hot�r� aproape sigur �ntreruperea oric�ror contacte dintre oameni �i pequeninos pentru o perioad�. Ani �n �ir, probabil.

�l �ntrista g�ndul c�, �ndeplinindu-�i con�tiincios datoria, ar putea determina hot�r�rea Congresului Stelar de a le interzice cu des�v�r�ire s�-�i continue munca.

�n diminea�a urm�toare, Novinha merse cu ei p�n� la poarta t�iat� �n gardul �nalt care separa ora�ul uman de pantele ce duceau spre dealurile �mp�durite unde locuiau purcelu�ii. Cum Pipo �i Libo �nc� �ncercau s� se asigure unul pe altul c� oricare din ei ar fi procedat la fel, Novinha o luase �naintea lor �i ajunsese prima l�ng� poart�. C�nd se apropiar� �i ei, ea le ar�t� un petic de p�m�nt ro�iatic recent dezgolit, situat la mai pu�in de zece metri de poart�.

��E proasp�t, spuse ea. �i v�d ceva acolo.

Pipo deschise poarta �i, fiind mai t�n�r, Libo alerg� �nainte, s� cerceteze. Se opri la marginea por�iunii cur��ate �i r�mase ca o stan� de piatr�, cu capul plecat spre ceea ce z�cea acolo. V�z�ndu-l at�t de nemi�cat, Pipo se opri �i el, iar Novinha, brusc �nsp�im�ntat� pentru soarta lui Libo, ignor� legea �i trecu �n goan� de poart�. Libo �i l�s� capul pe spate �i c�zu �n genunchi; se apuc� de p�rul cu bucle m�runte �i scoase un strig�t de remu�care.

R�d�cin� z�cea �n ��r�n�, cu bra�ele �n l�turi. Fusese eviscerat, �i nu �n mod neglijent: fiecare organ fusese separat cu grij�, iar f�ii �i filamente din membrele lui fuseser� scoase �i �ntinse pe solul uscat, �ntr-un model simetric. Toate p�r�ile �nc� aveau leg�turi cu trupul � nimic nu era complet desprins.

Strig�tul �ndurerat al lui Libo era aproape disperat. Novinha �ngenunche l�ng� el, �l �mbr��i��, �l leg�n�, �ncerc� s�-l m�ng�ie. Pipo �i scoase minusculul aparat foto �i, metodic, f�cu fotografii din toate unghiurile, astfel �nc�t s� le poat� analiza �n detaliu pe computer mai t�rziu.

��Era �nc� �n via�� c�nd au f�cut asta, spuse Libo dup� ce se calm� �ndeajuns ca s� poat� vorbi. Dar chiar �i a�a, trebui s� pronun�e cuvintele �ncet, cu aten�ie, de parc� ar fi fost un str�in care tocmai deprindea limba. E at�ta s�nge pe p�m�nt �i-i �mpr�tiat p�n� departe� inima lui sigur mai b�tea c�nd l-au desf�cut.

��Discut�m despre asta mai t�rziu, suger� Pipo.

Iar acum, acel ceva de care Libo uitase cu o zi �n urm� �i reveni �n minte cu o limpezime nemiloas�.

��E �n leg�tur� cu ce a zis R�d�cin� despre femei. Ele decid c�nd trebuie s� moar� b�rba�ii. El mi-a spus asta, iar eu�

R�mase locului. Bine�n�eles c� nu f�cu nimic. Legea �i cerea s� nu �ntreprind� nimic. �i �n chiar clipa aceea se g�ndi c� ur�te legea. Dac� legea �nsemna s� permit� ca R�d�cin� s� p��easc� a�a ceva, atunci ea nu avea �n�eles. R�d�cin� era o persoan�. �i faptul c� doar studiezi o persoan� nu trebuie s� te fac� s� r�m�i deoparte �i s� �ng�dui ca aceasta s� fie ucis�.

��Nu l-au dezonorat, spuse Novinha. M�car de at�ta lucru putem fi siguri: e vorba de dragostea ce o au pentru copaci. Vede�i? Din centrul cavit��ii pieptului, care acum era golit� complet, r�s�rea un puiet foarte mic. Au plantat un copac pentru a-i �nsemna locul de �ngrop�ciune.

��Acum �tiu de ce-�i numesc to�i copacii, spuse Libo cu am�r�ciune �n glas. I-au plantat drept semne de morm�nt pentru purcelu�ii pe care i-au torturat p�n� au murit.

��P�durea asta e foarte mare, spuse calm Pipo. Limita�i-v� ipotezele la cea mai plauzibil� posibilitate.

Vocea lui cump�tat� �i domoal�, dorin�a lui insistent� ca p�n� �i �n asemenea momente s� se comporte ca oamenii de �tiin�� i calm� pe am�ndoi.

��Ce trebuie s� facem? �ntreb� Novinha.

��Trebuie s� te ducem imediat �n perimetrul nostru, spuse Pipo. ��i este interzis s� intri aici.

��Voiam s� spun� cu trupul� cu el ce facem?

��Nimic, �i r�spunse Pipo. Pequeninos au f�cut a�a cum le st� �n obicei, din motive care �i privesc numai pe ei. �l ajut� pe Libo s� se ridice.

Libo abia se putea �ine pe picioare; la �nceput trebui s� se opreasc� dup� fiecare pas.

��Ce-am spus? �opti el. Nici m�car nu �tiu ce vorb� de-a mea i-a adus moartea.

��Nu-i din pricina ta, spuse Pipo. E vina mea.

��Dar ce, ��i �nchipui c�-i posezi? �ntreb� Novinha. Crezi c� lumea lor se rote�te �n jurul t�u? Dup� cum singur ai spus-o, purcelu�ii au f�cut-o din pricini de ei �tiute. E destul de limpede c� nu s-a �nt�mplat acum pentru prima oar�: vivisec�ia dovede�te prea mult� �ndem�nare ca s� fi fost f�cut� de ni�te �ncep�tori.

Pipo recepta vorbele ei cu umor negru.

��Ne pierdem min�ile, Libo. Novinha n-ar trebui s� �tie nimic despre xenologie.

��Ai dreptate, aprob� Libo. Oricare ar fi motivul care a determinat vivisec�ia, e clar c� au mai practicat-o �i �nainte. Vreun obicei. Se str�dui s�-�i p�streze vocea c�t mai calm�.

��Dar asta e �i mai grav, nu? spuse Novinha. �nseamn� c� obi�nuiesc s� se eviscereze unii pe al�ii de vii. Privi c�tre ceilal�i copaci ai p�durii care �ncepea din v�rful dealului �i se �ntreb� c��i dintre ei �i aveau r�d�cinile sc�ldate �n s�nge.

Pipo transmise raportul prin ansiblu, iar computerul nu-i f�cu greut��i �n stabilirea nivelului de prioritate. L�s� la latitudinea comitetului de supraveghere s� hot�rasc� dac� trebuie sau nu s� �ntrerup� contactul cu purcelu�ii. Comitetul nu avea cum s� identifice vreo eroare fatal�. �Este imposibil s� ascundem rela�iile dintre sexele umane, pentru c� s-ar putea ca �ntr-o bun� zi postul de xenolog s� fie ocupat de o femeie�, scria �n raport, ��i nu putem detecta nici un moment �n care nu a�i ac�ionat ra�ional �i prudent. Concluzia noastr� provizorie este c� a�i devenit, f�r� voia voastr�, martori la o lupt� pentru putere care s-a �ncheiat cu �nfr�ngerea lui R�d�cin� �i ar trebui s� relua�i contactele cu toat� pruden�a ce se impune.�

Asta �l dezvinov��ea cu totul, dar nu-i era u�or s� fac� uitat� am�r�ciunea. Libo crescuse cunosc�ndu-i pe purcelu�i ori m�car auzindu-l pe tat�l s�u vorbind despre ei. Pe R�d�cin� �l cuno�tea mai bine dec�t pe oricare dintre semenii s�i umani, cu excep�ia familiei �i a Novinhei. Trecur� zile �n �ir p�n� c�nd Libo se �ntoarse la Sta�iunea zenadorilor, s�pt�m�ni �ntregi p�n� s� intre din nou �n p�dure. Purcelu�ii nu d�dur� de �n�eles c� pentru ei se schimbase ceva; ba dimpotriv�, erau chiar mai deschi�i �i mai prieteno�i dec�t �nainte. Nici unul nu aduse vorba despre R�d�cin�, cu at�t mai pu�in Pipo �i Libo. Se produser� �ns� schimb�ri �n purtarea oamenilor. Pipo �i Libo nu se mai �ndep�rtau la mai mult de c��iva pa�i unul de altul atunci c�nd se aflau printre pequeninos.

Sentimentele de suferin�� i de remu�care tr�ite �n acea zi �i f�cur� pe Libo �i pe Novinha s� depind� �i mai mult unul de cel�lalt, ca �i cum �ntunericul �i lega mai str�ns dec�t lumina. Purcelu�ii li se p�reau acum primejdio�i �i nesiguri, exact a�a cum fusese dintotdeauna tov�r�ia oamenilor �i, oric�t de des �ncercau s� se asigure unul pe altul, �ntre Pipo �i Libo r�mase f�r� r�spuns �ntrebarea dac� vreunul dintre ei era vinovat cu ceva. Prin urmare, singurul reazem sigur �i de neclintit din via�a lui Libo deveni Novinha, iar el deveni acela�i lucru pentru ea.

Chiar dac� Libo avea mam� �i fra�i iar Pipo �i Libo mergeau �ntotdeauna acas� la restul familiei lor, Novinha �i Libo se purtau de parc� Sta�iunea zenadorilor ar fi fost o insul� unde Pipo r�m�nea un Prospero iubitor, dar mereu �ndep�rtat Pipo se �ntreba: �Pequeninos sunt precum Ariel care-i conduce spre fericire pe tinerii care se iubesc, sau sunt ni�te mici Calibani greu de st�p�nit �i arz�nd de ner�bdare s� ucid�?�

Dup� c�teva luni, moartea lui R�d�cin� se topi �n amintire �i r�sul le reveni pe chipuri, de�i probabil c� nu mai era la fel de senin ca �nainte. C�nd �mplinir� �aptesprezece ani, Libo �i Novinha erau at�t de siguri unul de cel�lalt �nc�t se obi�nuiser� s� discute despre ce vor face �mpreun� peste cinci, zece sau dou�zeci de ani. Pipo nu f�cu niciodat� efortul de a se interesa de planurile lor de c�s�torie. ��n fond�, se g�ndi el, �studiaz� biologie de diminea�a p�n� seara. P�n� la urm� vor apela la strategii de reproducere stabile �i acceptabile din punct de vedere social.� P�n� atunci �ns� �i era suficient s� vad� c� am�ndoi se �ntrebau ne�ncetat c�nd �i cum se �mperecheau pequeninos, �in�nd seama de faptul c� masculii nu aveau nici un organ reproductiv vizibil. Specula�iile lor �n leg�tur� cu modul �n care pequeninos �i amestecau materialele genetice se terminau invariabil cu glume at�t de sc�rboase �nc�t Pipo trebuia s� dea dovad� de o st�p�nire de sine ie�it� din comun ca s� pretind� c� le g�sea amuzante.

A�a se face c� �n cursul celor c��iva ani, parc� prea scur�i, Sta�iunea zenadorilor deveni locul unei apropieri sincere dintre doi tineri sclipitori care altfel ar fi fost condamna�i s� tr�iasc� �ntr-o singur�tate rece. Nici unul dintre ei nu b�nuia c� idila lor va sf�r�i brusc �i pentru totdeauna, �n �mprejur�ri care aveau s� zguduie toate cele O Sut� de Lumi.

Totul se petrecu simplu, pe nea�teptate. Novinha analiza structura genetic� a trestiei infestate de mu�te pe care o recoltase de pe malul r�ului �i constat� c� acela�i corpuscul subcelular care d�duse na�tere Descoladei era prezent �i �n celulele trestiei. Proiect� alte c�teva structuri celulare �n aer, deasupra terminalului de computer, �i le roti. Toate con�ineau agent Descolada.

�l strig� pe Pipo, care corecta transcrieri ale vizitei pe care o f�cuser� la pequeninos �n ziua precedent�. Computerul rul� compara�iile fiec�reia dintre celulele din care avea mostre. Indiferent de func�iile ei, indiferent de specia de la care era prelevat�, fiecare celul� extraterestr� con�inea corpusculul Descoladei, iar computerul stabili c� ele erau absolut identice �n ceea ce privea propor�iile chimice.

Novinha se a�tepta ca Pipo s� dea aprobator din cap, s�-i spun� c� i se p�rea interesant �i poate s� emit� chiar o ipotez�. Dar el se a�ez� pe scaun �i rul� acela�i test �nc� o dat�, �ntreb�nd-o cum func�iona compara�ia f�cut� de computer �i apoi ce producea corpusculul Descolada.

��Mama �i tata n-au reu�it s� descopere ce declan�a procesul acesta, dar corpusculul Descolada elibereaz� aceast� protein� ne�nsemnat� � presupun c�-i o pseudo-protein� de fapt � care atac� moleculele genetice, �ncep�nd de la un cap�t �i desf�c�nd cele dou� �iruri de molecule exact pe mijloc. De aceea au �i numit-o Descolada � descolador � ea desface ADN-ul din celula uman�.

��Arat�-mi cum func�ioneaz� �n celulele extraterestre.

Novinha puse �n mi�care simularea.

��Nu, nu numai molecula genetic� � �ntregul mediu al celulei.

��E doar �n nucleu, spuse ea.

L�rgi c�mpul pentru a include mai multe variabile. Computerul lucra mai �ncet, �ntruc�t cerceta �n fiecare secund� milioane de aranjamente aleatorii ale materialelor nucleare. C�nd molecula genetic� a trestiei se desf�cu, ap�rur� c�teva proteine mari din mediul ambient, care se legar� de �irurile r�mase deschise. La oameni, ADN-ul �ncearc� s� se recombine, dar proteinele se fixeaz� �i ele �n mod aleatoriu, �i atunci celulele parc� �nnebunesc una dup� alta. Uneori trec �n mitoz�, ca �n cazul cancerului, alteori mor. Mai important e c� �n cazul omului corpusculii Descolada se reproduc nebune�te �i trec de la o celul� la alta. Bine�n�eles c� organismele extraterestre le posed� deja.

Dar pe Pipo nu-l interesau vorbele ei. C�nd descolador-ul terminase cu moleculele genetice ale trestiei, privi celulele una c�te una.

��Nu numai c�-i semnificativ, e la fel, constat� el. E acela�i lucru!

Novinha nu-�i d�du seama imediat ce observase Pipo. Ce era la fel cu ce? �i nici nu mai avu timp s� �ntrebe. Pipo se ridicase deja de pe scaun, �i luase gr�bit haina �i pornise spre u�i. Afar� era lapovi��. Pipo se oprise doar ca s� strige peste um�r:

��Spune-i lui Libo s� nu se deranjeze s� vin� dup� mine. P�n� m� �ntorc, arat�-i doar simularea aceea ca s� vezi dac� �i el �i d� seama despre ce este vorba. O s� priceap�, e r�spunsul la marea �ntrebare. R�spunsul care explic� totul.

��Spune-mi-l!

El se mul�umi s� r�d�.

��S� nu tri�ezi. Dac� nu �n�elegi, are s�-�i spun� Libo.

��Unde pleci?

��S�-i �ntreb pe purcelu�i dac� am dreptate, unde crezi? Dar �tiu c� am, chiar dac� vor �ncerca s� m� mint�. Dac� nu m� �ntorc peste o or�, �nseamn� c� am alunecat �i mi-am rupt piciorul.

Libo n-a mai apucat s� vad� simul�rile. �ntrunirea comitetului de planificare la care participa se prelungise nea�teptat de mult din cauza unei discu�ii �n contradictoriu privind extinderea p�unii pentru vite �i dup� aceea Libo trebuise s� ridice alimentele pentru s�pt�m�na urm�toare. C�nd se �ntoarse, Pipo lipsea deja de patru ore, �ntunericul se �ndesea �i lapovi�a se transformase �n z�pad�. Plecar� imediat �n c�utarea lui, tem�ndu-se c� le vor trebui ore �ntregi ca s�-l g�seasc� �n p�dure.

�l g�sir� foarte cur�nd. Trupul lui se r�cea deja �n z�pad�. Purcelu�ii nici m�car nu plantaser� un copac �n el.

Capitolul 2TRONDHEIM

Regret profund c� nu-�i pot satisface dorin�a de a cunoa�te mal multe detalii privind ritualurile amoroase �i obiceiurile de c�s�torie ale aborigenilor lusitani. Cred c� asta ��i provoac� o dezam�gire de nedescris, altfel nu ai fi solicitat Societ��ii de Xenologie s� m� critice pentru incapacitatea de a coopera la cercet�rile tale.

De fiecare dat� c�nd presupu�ii xenologi se pl�ng c� nu ob�in datele trebuincioase din observa�iile mele asupra speciei pequeninos, �i �ndemn s� reciteasc� �ngr�dirile pe care mi le impune legea. Nu mi se permite s� fiu �nso�it dec�t de un asistent �n cercet�rile de teren; nu am dreptul s� pun �ntreb�ri care ar putea dezv�lui inten�iile umane pentru ca pequeninos s� nu �ncerce s� ne imite; nu am voie s� le ofer informa�ii din proprie ini�iativ� cu scopul de a determina o reac�ie similar�; nu am dreptul s� stau printre ei mai mult de patru ore �n cursul unei vizite; cu excep�ia hainelor de pe mine, �n prezen�a lor nu mi se permite s� utilizez nici un alt produs al tehnologiei noastre, adic� aparate foto, de �nregistrare audio, computere �i nici m�car obiecte de scris sau h�rtie; mi-e interzis chiar �i s�-i observ pe ascuns.

Pe scurt: nu-�i pot spune cum se reproduc pequeninos pentru c� ei prefer� s� o fac� �n alt� parte dec�t �n fa�a ochilor mei.

Sunt de acord c� lucr�rile tale r�m�n incomplete! Desigur, concluziile noastre �n leg�tur� cu pequeninos sunt absurde! Dac� ar trebui s� studiem universitatea voastr� �i ni s-ar impune acelea�i restric�ii ca �n cazul studierii aborigenilor lusitani, f�r� �ndoial� c� am trage concluzia c� oamenii nu se reproduc, nu formeaz� grupuri pe criterii de �nrudire �i c�-�i dedic� �ntregul ciclu de via�� pentru metamorfozarea studentului-larv� �n profesor-adult. Ba chiar am putea presupune c� profesorii exercit� o �nr�urire extraordinar� asupra societ��ii umane. O cercetare competent� ar eviden�ia imediat inexactitatea unei asemenea concluzii, dar �n cazul speciei pequenino nu este permis� �i nici m�car recomandat� desf�urarea unei investiga�ii serioase.

Antropologia nu este niciodat� o �tiin�� exact�: observatorul �i obiectul studiului nu �mp�rt�esc aceea�i cultur�. Dar acestea sunt delimit�ri normale, inerente �tiin�ei. Delimit�rile artificiale sunt cele care ne �in pe noi �n loc�� i, prin urmare, pe voi. �in�nd seama de ritmul actual al cercet�rilor, am putea �nregistra un progres similar dac� le-am trimite chestionare prin po�t� �i am a�tepta ca ei s� ne r�spund� prin lucr�ri savant redactate, remise pe aceea�i cale.

João Figueira Alvarez, mesaj de r�spuns adresat lui Pietro Guataninni de la Universitatea din Sicilia, Milano Campus, Etruria,

publicat postum �n Studii Xenologice, 22-4-49-193

Vestea mor�ii lui Pipo nu avea o importan�� limitat� �i local�. Ea se transmise instantaneu prin ansiblu c�tre toate cele O Sut� de Lumi. Primele fiin�e extraterestre descoperite de la Xenocidul S�v�r�itorului �ncoace uciseser� prin tortur� pe acea fiin�� uman� numit� s� le observe. �n interval de c�teva ore, savan�i, oameni de �tiin��, politicieni �i ziari�ti �ncepur� s� ia atitudine.

Cur�nd se form� un consens: �Un singur incident, petrecut �n �mprejur�ri neelucidate, nu dovede�te e�ecul politicii duse de Consiliul Stelar �n problema purcelu�ilor. Dimpotriv�, faptul c� nu a murit dec�t un om pare s� eviden�ieze �n�elepciunea actualei politici de semi-pasivitate. Prin urmare, nu trebuie s� facem nimic altceva dec�t s� observ�m �ntr-un ritm mai pu�in intens�. Succesorul lui Pipo primi instruc�iuni s�-i viziteze pe purcelu�i doar o dat� la c�teva zile �i s� nu stea niciodat� mai mult de o or�. Nu trebuia s�-i determine pe purcelu�i s� r�spund� la �ntreb�ri referitoare la modul �n care �l trataser� pe Pipo. Aceasta era o reafirmare a binecunoscutei politici de pasivitate.

Consiliul dovedi de asemenea o deosebit� preocupare pentru moralul oamenilor de pe Lusitania. �n pofida costurilor ridicate, coloni�tilor li se trimiser� prin ansiblu numeroase programe noi de divertisment pentru a-i ajuta s�-�i �tearg� din minte �nfior�toarea crim�.

Iar apoi, dup� ce framlingii i-au ajutat cum s-au priceput mai bine pe locuitorii Lusitaniei, care, la urma urmelor, se aflau la ani-lumin� dep�rtare, oamenii celor O Sut� de Lumi s-au �ntors la grijile lor.

Din jum�tate de trilion de fiin�e umane de pe cele O Sut� de Lumi, doar una singur� sim�i moartea lui João Figueira Alvarez, numit �i Pipo, ca pe o mare schimbare �n desf�urarea propriei sale vie�i. Andrew Wiggin era Vorbitor �n numele Mor�ilor �n ora�ul universitar Reykjavik, renumit ca p�str�tor al culturii nordice, a�ezat precar pe pantele abrupte ale unui fiord de forma unui cu�it care p�trundea �n granitul lumii �nghe�ate de pe Trondheim, exact la ecuator. Venise prim�vara, a�a c� z�pada b�tea �n retragere, iar ierburile �i florile fragile se �n�l�au spre soarele sclipitor pentru a c�p�ta t�rie. Andrew �edea pe coama unui deal �nsorit, �nconjurat de vreo zece-doisprezece studen�i care �nv��au deja despre istoria coloniz�rii interstelare. Pe jum�tate absorbit de alte g�nduri, Andrew �i asculta pe studen�i dezb�t�nd �nfierb�nta�i �ntrebarea dac� victoria deplin� a oamenilor �n R�zboaiele cu G�ndacii fusese un preludiu necesar la expansiunea uman�. Astfel de dispute degenerau �ntotdeauna pe neg�ndite �n def�imarea monstrului uman, S�v�r�itorul, pe vremea aceea comandant al flotei interplanetare care comisese Xenocidul G�ndacilor. Andrew se sim�i �ndemnat s�-�i lase mintea s� mai r�t�ceasc�; nu putea spune c� subiectul �l plictisea, �ns� prefera ca el s� nu-i acapareze �ntreaga aten�ie.

Apoi, micul implant de computer pe care-l purta ca pe o nestemat� �n ureche �l anun�� de moartea crud� a lui Pipo, xenologul de pe Lusitania �i atunci se trezi brusc din visare. �i �ntrerupse pe studen�i:

��Ce �ti�i despre purcelu�i? �ntreb� el.

��Sunt singura noastr� speran�� de m�ntuire, spuse unul dintre studen�i, care �l lua mult mai �n serios pe Calvin dec�t pe Luther.

Andrew se uit� imediat la studenta Plikt, despre care �tia c� nu va putea suporta un asemenea misticism.

��Ei nu exist� pentru a servi vreunui scop uman, nici m�car pentru a fi obiect de m�ntuire, spuse Plikt cu un dispre� distrug�tor. Sunt adev�ra�i ramen, la fel ca �i G�ndacii.

Andrew cl�tin� din cap, dar se �ncrunt�.

��Folose�ti un cuv�nt care nu este �n vocabularul tuturor.

��S-ar cuveni s� fie, spuse Plikt. Toat� lumea de pe Trondheim, fiecare Nordic din cele O Sut� de Lumi trebuia s� fi citit deja Istoria lui Wutan din Trondheim de Demostene.

��Trebuia, dar n-am citit-o, oft� un student.

��Da�i-o jos de pe catalige, spuse altul. Plikt e singura femeie pe care o cunosc �n stare s� mearg� pe catalige �i s� stea jos �n acela�i timp.

Plikt �nchise ochii.

��Limba Nordic� are patru cuvinte pentru a denumi gradele de straneitate. Primul este din-alt-�inut sau utl�ning, str�inul pe care-l recunoa�tem ca fiind fiin�� uman� a lumii noastre, dar din alt ora� sau alta �ari Al doilea este framling � Demostene renun�� la accentul din cuv�ntul nordic framling. Acesta e str�inul pe care-l recunoa�te ca uman, dar venit din alt� lume. Al treilea este ramen, str�inul pe care-l recunoa�tem ca uman, dar apar�in�nd altei specii. Al patrulea se refer� la adev�ra�ii extratere�tri, varelse, �ntre care includem �i animalele, pentru c� dialogul cu ele este imposibil. Tr�iesc, dar n-am putea b�nui ce scopuri sau cauze le fac s� ac�ioneze. S-ar putea ca aceste creaturi s� fie inteligente, con�tiente de propria existen��, dar nu avem cum s� afl�m asta.

Andrew observ� c� o parte dintre studen�i erau contraria�i. Le atrase aten�ia:

��Considera�i c� v� descump�ne�te arogan�a lui Plikt, dar nu a�a stau lucrurile. Plikt nu e arogant�, ci doar exact�. Adev�rul e c� v� sim�i�i st�njeni�i pentru c� �nc� nu a�i citit istoria propriului vostru popor scris� de Demostene �i ru�inea s-a transformat �n iritare pentru c� Plikt nu poart� vina p�catului vostru.

��Aveam impresia c� Vorbitorii nu cred �n p�cat, spuse �mbufnat unul dintre b�ie�i.

Andrew z�mbi.

��Styrka, tu crezi �n p�cat �i faci multe lucruri datorit� acestei credin�e. Deci p�catul e real pentru tine �i, �ntruc�t te cunoa�te, acest Vorbitor trebuie s� cread� �n p�cat.

Styrka refuz� s� se dea b�tut.

��Ce leg�tur� are discu�ia asta despre utlaningi, framlingi, ramen �i varelse cu Xenocidul comis de S�v�r�itorul Ender?

Andrew se �ntoarse c�tre Plikt. Ea r�mase pe g�nduri o clip�.

��Are relevan�� pentru ciorov�iala noastr� ridicol�. �in�nd seama de aceste grade de straneitate din limba nordic�, putem constata c� Ender nu a comis un adev�rat genocid, pentru c�, atunci c�nd i-a distrus pe G�ndaci, noi �i cuno�team doar ca varelse; umanitatea a �n�eles mult mai t�rziu, adic� atunci c�nd originalul Vorbitor �n numele Mor�ilor a scris �Matca �i Hegemonul�, c� G�ndacii nu erau c�tu�i de pu�in varelse, ci ramen; p�n� �n acel moment, oamenii �i G�ndacii nu g�siser� mijlocul de a comunica.

��Xenocidul tot xenocid r�m�ne, sus�inu Styrka. Faptul c� S�v�r�itorul nu a �tiut c� sunt ramen nu-i readuce la via��.

Andrew oft� v�z�nd privirea ne�nduplecat� a lui Styrka. Era lucru obi�nuit pentru calvini�tii din Reykjavik ca atunci c�nd judecau binele sau r�ul unei ac�iuni s� nege importan�a motiva�iei ei; �i �ntruc�t Vorbitorii afirmau prin doctrina lor c� binele �i r�ul exist� numai �n motiva�ia uman� �i nicidecum �n ac�iune, studen�i ca Styrka �i manifestau ostilitatea fa�� de Andrew. Din fericire, Andrew nu se sim�ea jignit � �n�elegea temeiurile acestei atitudini.

��Styrka �i Plikt, �ng�dui�i-mi s� v� dau un alt caz. S� lu�m purcelu�ii, care au �nv��at s� vorbeasc� Esen�iala �i a c�ror limb� a fost deprins� de unii oameni, �i s� presupunem c� am aflat c�, pe nea�teptate, f�r� nici o provocare sau explica�ie, ei l-au ucis prin tortur� pe xenologul trimis s�-i studieze.

Plikt prinse din zbor �ntrebarea:

��Cum putem �ti c� n-au fost provoca�i? Ceea ce nou� ni se pare nevinovat ar putea fi de nesuportat pentru ei.

Andrew z�mbi din nou.

��S� zicem c�-i a�a. Dar xenologul nu le-a f�cut nici un r�u, a vorbit foarte pu�in, nu le-a provocat daune � oricum am socoti, nu merita s� moar� �n chinuri. Simplul fapt c� au comis aceast� crim� de ne�n�eles nu-i face cumva pe purcelu�i s� fie varelse �n loc de ramen?

De ast� dat� Styrka interveni precipitat:

��Crima e crim�. Discu�ia asta despre varelse �i ramen nu-�i are rostul. Dac� purcelu�ii au ucis, atunci sunt r�i, la fel cum au fost �i G�ndacii. Dac� fapta este rea, atunci �i f�ptuitorul este r�u.

��Asta e dilema noastr�, spuse Andrew d�nd aprobator din cap. Asta e problema. Fapta a fost rea sau, �n accep�iunea purcelu�ilor cel pu�in, bun�. Purcelu�ii sunt ramen sau varelse? Styrka, deocamdat� �ine-�i gura. �tiu toate argumentele pe care le aduce calvinismul at�t de drag �ie, dar p�n� �i Calvin ar sus�ine c� doctrina ta e stupid�.

��De unde �ti�i ce-ar spune Calvin?

��Pentru c� e mort, bubui Andrew, �i deci am dreptul s� vorbesc �n numele lui!

Studen�ii izbucnir� �n r�s �i Styrka se refugie �ntr-o t�cere �nd�r�tnic�. Andrew �tia c� b�iatul era sclipitor; calvinismul lui nu va supravie�ui educa�iei academice, dar extirparea va fi �ndelungat� �i dureroas�.

��Talman, Vorbitorule, spuse Plikt. Ai vorbit ca �i cum situa�ia ipotetic� pe care ne-ai prezentat-o ar fi real� �i purcelu�ii chiar l-ar fi ucis pe xenolog.

Andrew cl�tin� din cap.

��Da, este real�.

Asta �i tulbur� pe to�i; vorbele treziser� ecouri ale vechiului conflict dintre G�ndaci �i oameni.

��Privi�i-v� pe voi �n�iv� �n aceast� clipa �i �ndemn� Andrew. Ve�i descoperi c� dincolo de ura fa�� de S�v�r�itorul Xenocidului �i de durerea voastr� pentru moartea G�ndacilor, sim�i�i �i ceva mult mai teribil: v� teme�i de necunoscut, fie el utlaning sau framling. C�nd v� g�ndi�i c� el a ucis un om pe care �l cuno�tea�i �i apreciat, nu are importan�� nf��i�area pe care o are. �n cazul acesta devine varelse sau, �i mai r�u, djur, fiara cumplit� care apare la miez de noapte cu f�lcile �mb�lo�ate. Dac� a�i fi singurii posesori de arm� din sat �i fiara care a sf�rtecat pe unul dintre ai vo�tri ar veni din nou, a�i mai sta s� v� �ntreba�i dac� nu cumva are �i ea dreptul s� tr�iasc�, sau a�i ac�iona pentru a salva satul, oamenii pe care-i cunoa�te�i, oamenii care ar depinde de voi?

��Potrivit acestei argumenta�ii, ar trebui s�-i ucidem ne�nt�rziat pe purcelu�i, chiar dac� sunt primitivi �i neajutora�i! strig� Styrka.

��Argumenta�ia mea? Eu doar am pus o �ntrebare. O �ntrebare nu-i totuna cu o argumenta�ie dec�t dac�-�i �nchipui c�-mi cuno�ti r�spunsul, �i te asigur c� te �n�eli, Styrka. G�nde�te-te la problema asta. Sunte�i liberi.

��Vom mai discuta �i m�ine despre asta? �ntrebar� studen�ii.

��Dac� dori�i, spuse Andrew. Dar �tia c� dac� vor discuta, o vor face f�r� participarea lui. Pentru ei, S�v�r�itorul Xenocidului era un simplu subiect filosofic. �n fond, R�zboaiele cu G�ndacii avuseser� loc �n urm� cu trei mii de ani; acum se aflau �n 1948 C.S., num�r�toarea �ncep�nd cu anul �n care fusese stabilit Codul Stelar, iar S�v�r�itorul nimicise G�ndacii �n anul 1180 �.C.S. Dar pentru Andrew evenimentele nu erau chiar at�t de �ndep�rtate. F�cuse mult mai multe c�l�torii interstelare dec�t �i-ar fi putut �nchipui vreunul dintre studen�ii lui; de la v�rsta de dou�zeci �i cinci de ani, except�nd �ederea pe Trondheim, nu r�m�sese niciodat� mai mult de �ase luni pe vreo planet�. Deplasarea de la o lume la alta cu viteza luminii �i �ng�duise s� ating� suprafa�a timpului, la fel ca �i o piatr� aruncat� cu putere pe deasupra apei. Studen�ii nu b�nuiau c� Vorbitorul lor, care sigur nu p�rea s� aib� mai mult de 35 de ani, avea amintiri foarte clare privind evenimente petrecute cu 3000 de ani �n urm� �i c�, de fapt, avea impresia c� acele �nt�mpl�ri avuseser� loc cu nici dou�zeci de ani �n urm�, abia jum�tate din v�rsta lui. Nu aveau cum s� �tie c�t de ad�nc mocnea �n el vina S�v�r�itorului �i cum d�duse r�spuns la aceast� �ntrebare �n nenum�rate feluri, dar niciodat� �n mod mul�umitor. �l cuno�teau pe profesorul lor doar ca Vorbitor �n numele Mor�ilor; nu �tiau c� atunci c�nd era foarte mic, sora lui mai mare, Valentine, nu-i putea pronun�a numele, Andrew, �i de aceea �i spunea Ender, S�v�r�itorul, nume pe care el �l f�cuse de ru�ine �nainte de a fi �mplinit cincisprezece ani. Prin urmare, �i l�s� pe ne�nduplecatul Styrka �i pe analitica Plikt s� se zbat� pentru a g�si r�spuns la �ntrebarea dac� S�v�r�itorul era vinovat sau nu; pentru Andrew Wiggin, Vorbitor �n numele Mor�ilor, �ntrebarea nu era pur retoric�.

Iar acum, merg�nd pe panta cu ierburi umede a dealului �i respir�nd aerul r�coros, S�v�r�itorul-Andrew, Vorbitor � nu se g�ndea dec�t la purcelu�ii care comiteau deja crime inexplicabile, la fel cum f�cuser�, din nep�sare, �i G�ndacii atunci c�nd vizitaser� umanitatea pentru �nt�ia oar�. Era oare inevitabil ca �nt�lnirea dintre str�ini s� fie p�tat� de s�nge? G�ndacii uciseser� cu senin�tate fiin�e umane, nu doar pentru c� aveau o g�ndire caracteristic� stupului; pentru ei, via�a individual� nu valora mai mult dec�t un fir de p�r care cade, iar uciderea unui om-doi reprezenta doar modul lor de a da de �tire c� se aflau �n preajm�. Purcelu�ii �i puteau motiva la fel crima?

Dar vocea din ureche vorbea despre tortur�, despre o crim� ritual� similar� cu execu�ia unui membru al propriei lor comunit��i. Purcelu�ii nu aveau o g�ndire de stup, ei nu erau G�ndaci, iar S�v�r�itorul Wiggin trebuia s� afle de ce procedaser� astfel.

��C�nd a�i aflat de moartea xenologului?

S�v�r�itorul se �ntoarse. Era Plikt. �l urm�rise �n loc s� se �ntoarc� la Pivni�e, locul �n care locuiau studen�ii.

��Chiar �n timp ce discutam. Duse m�na la ureche; terminalele implantate costau o avere, dar nu erau chiar o raritate.

��Am ascultat �tirile chiar �nainte de �nceperea orei. �nc� nu se anun�ase nimic. Dac� ar fi sosit prin ansiblu vreo veste important�, lumea s-ar fi agitat. Doar dac� nu cumva primi�i �tirile direct de la ansiblu.

Evident c� Plikt se g�ndea c� i se oferise vreun nou mister spre dezlegare. De fapt, avea dreptate.

��Vorbitorii beneficiaz� de acces absolut prioritar la informa�iile destinate publicului, explic� el.

��V-a cerut cineva s� m�rturisi�i moartea xenologului?

El scutur� din cap.

��Lusitania e sub jurisdic�ie catolic�.

��Asta voiam s� zic �i eu. Nu au Vorbitor propriu acolo. Dac� �ns� cineva solicit� unul, vor trebui s�-i permit� sosirea. Iar Trondheim este cea mai apropiat� lume de Lusitania.

��N-a cerut nimeni un Vorbitor.

Plikt �l trase de m�nec�.

��De ce te afli aici?

��Doar �tii de ce am venit. Am m�rturisit moartea lui Wutan.

��tiu c� ai venit aici �mpreun� cu sora ta, Valentine. Ca profesor, e mai iubit� dec�t tine � la �ntreb�ri d� r�spunsuri, tu doar r�spunzi cu alte �ntreb�ri.

��Asta pentru c� ea �tie unele r�spunsuri.

��Vorbitor, mie trebuie s�-mi spui. Am fost curioas� �i am �ncercat s� aflu mai multe despre tine. Numele t�u, de pild�, dincotro vii� Totul e strict secret. At�t de secret �nc�t nu am reu�it s� aflu nici nivelul de acces. Nici m�car Dumnezeu nu ar putea avea acces la biografia ta.

S�v�r�itorul o lu� de umeri �i o privi �n ochi.

��Nu te amesteca; acesta e nivelul de acces.

��E�ti mai important dec�t se poate b�nui, Vorbitorule, spuse ea. Ansiblul ��i parvine �ie chiar �nainte de a ajunge la oricare altul, nu-i a�a? �i nimeni nu poate ob�ine informa�ii despre tine.

��Nimeni n-a �ncercat p�n� acum. De ce tocmai tu?

��Vreau s� devin Vorbitor, spuse ea.

��Atunci continu�. Te va instrui computerul. Nu seam�n� cu nici o religie � nu trebuie s� memorezi vreun catehism. Acum las�-m� singur. �i d�du drumul �i o �mpinse u�or. Ea f�cu c��iva pa�i nesiguri �napoi, iar el se �ndep�rt�.

��Vreau s� m�rturisesc pentru tine, strig� ea.

��nc� n-am murit! ridic� el glasul.

��tiu c� vei pleca spre Lusitania! �tiu!

��n cazul �sta �tii mai multe dec�t mine�, �i spuse S�v�r�itorul. Continu� s� p�easc� st�p�nit de un tremur u�or, cu toate c� soarele str�lucea �i purta trei pulovere ca s� nu-i fie frig. Nu b�nuise c� Plikt era at�t de sensibil�. F�r� �ndoial� c� ajunsese s� se identifice cu el. �l �nsp�im�nta c� fata asta avea nevoie cu at�ta disperare de ceva din partea lui. Tr�ise ani �ntregi f�r� a avea leg�turi apropiate cu altcineva �n afar� de sora lui, Valentine � ea �i, desigur, mor�ii pe care-i m�rturisea. To�i ceilal�i care �nsemnaser� ceva pentru el muriser�. �i el �i Valentine erau la secole, chiar lumi dep�rtare de ace�tia.

Ideea de a prinde r�d�cini �n solul �nghe�at de pe Trondheim �l �ngrozea. Ce voia Plikt de la el? N-avea importan��; oricum nu-i va oferi nimic. Cum de �ndr�znea s�-i cear� anumite lucruri de parc� el i-ar fi apar�inut? Ender Wiggin nu era proprietatea nim�nui. Dac� ar �ti cine este �n realitate, l-ar ur� ca f�ptuitor de Xenocid; ori l-ar venera ca pe un salvator al omenirii � S�v�r�itorul �i aminti cum se sim�ea c�nd oamenii �l trataser� astfel, �i nu-i pl�cuse deloc. Chiar �i acum lumea nu-i �tia dec�t rolul, numele de Vorbitor, talman, falante, spieler, �n func�ie de modul �n care numiser� Vorbitorul �n numele Mor�ilor �n limba ora�ului, na�iunii sau lumii lor.

Nu voia ca oamenii s�-l cunoasc�. El nu le apar�inea lor �i nici speciei umane. Avea alt� menire, apar�inea altcuiva. Nu fiin�elor umane. �i nici s�ngero�ilor purcelu�i. Sau cel pu�in a�a credea.

Capitolul 3LIBO

Regim Alimentar Observat: �n principal macios, viermii lucio�i care tr�iesc printre vi�ele de merdona de pe coaja copacilor.Uneori au fost v�zu�i mestec�nd fire de capim. Alteori � oare accidental? � ingereaz� frunze de merdona �mpreun� cu macios.

Nu i-am v�zut niciodat� m�nc�nd altceva. Novinha a analizat cele trei alimente � macios, firele de capim �i frunzele de merdona � iar rezultatele au fost surprinz�toare. Fie c� nu au nevoie de multe proteine, fie c� sunt tot timpul fl�m�nzi. Alimenta�ia lor are grave caren�e �n ceea ce prive�te elementele fundamentale, iar consumul de calciu este at�t de sc�zut �nc�t ne �ntreb�m dac� oasele lor utilizeaz� calciul la fel ca ale omului.

Pur� specula�ie: �ntruc�t nu putem lua mostre de �esut, singurele noastre cuno�tin�e privind anatomia �i fiziologia purcelu�ilor se limiteaz� la ceea ce am putut depista din fotografiile pe care le-am f�cut cadavrului vivisec�ionat al purcelu�ului numit R�d�cin�. Exist� totu�i numeroase anomalii evidente. Limbile purcelu�ilor, care sunt fantastic de mobile, �nc�t ajut� la producerea oric�rui sunet pe care �l scoatem noi �i al multor altele pe care noi nu le putem articula, trebuie s� fi evoluat astfel �ntr-un anumit scop. Probabil pentru a c�uta insectele �n coaja copacilor sau �n cuiburile din sol. Chiar dac� vreunul dintre str�mo�ii lor ancestrali o folosea �n acest sens, �n prezent cu certitudine nu mai este cazul. Iar perni�ele cornoase de pe picioare �i de pe partea interioar� a genunchilor le permit s� se urce �n copaci �i s� stea ag��a�i f�r� ajutorul m�inilor. Care sunt motivele acestei evolu�ii? Pentru a se salva din fa�a vreunui animal de prad�? Pe Lusitania nu exist� nici un pr�d�tor �ndeajuns de mare pentru a le pune via�a �n pericol. Pentru a se ag��a de copaci �n timp ce caut� insecte sub coaj�? Asta ar explica dimensiunile limbii, dar unde sunt insectele? Singurele sunt mu�tele sug�toare �i Pulador-ele, dar ele nu intr� sub coaj� �i, oricum, purcelu�ii nu le consum�. Macios sunt mari, tr�iesc la suprafa�a scoar�ei �i pot fi recolta�i u�or prin aplecarea vi�elor de merdona; purcelu�ii nici nu trebuie s� se ca�ere �n copaci.

Aprecierile lui Libo: limba �i c��ratul �n copaci sunt dovezi ale evolu�iei �ntr-un alt mediu, cu o diet� mai abundent�, inclusiv �n materie de insecte. Dar ceva�� o glacia�iune? migra�ia? o boal�?�� a f�cut ca mediul s� se modifice. Nu au mai existat insecte sub scoar��, etc. Probabil c� tot atunci au disp�rut �i to�i pr�d�torii mari. Asta ar explica de ce, �n ciuda condi�iilor extrem de favorabile, pe Lusitania exist� at�t de pu�ine specii. Cataclismul s-ar fi putut �nt�mpla recent � acum o jum�tate de milion de ani? � astfel c� evolu�ia nu a avut timp s� se diferen�ieze prea mult.

Ipoteza este atr�g�toare, �ntruc�t �n mediul actual sunt prezente condi�ii care nu explic� �n nici un fel apari�ia �i evolu�ia purcelu�ilor. Pentru ei nu exist� competi�ie. Treapta ecologic� pe care o ocup� ar putea fi luat� de oposum. De ce ar fi inteligent� o tr�s�tur� adaptiv�? Dar a inventa cataclisme pentru a explica de ce au purcelu�ii o alimenta�ie nenutritiv� �i redus� �nseamn� probabil s� mergem prea departe. Lama lui Ockham face ca presupunerile s� fie inutile.

João Figueira Alvarez, Note de lucru 14/4/1948 C. S.

publicat postum �n R�d�cinile Filozofice ale Secesiunii Lusitane, 2010-33-4-1090:40

Imediat dup� sosirea primarului Bosquinha, Libo �i Novinha sc�par� din m�n� mersul evenimentelor. Ea era �nv��at� s� comande �i atitudinea ei nu prea l�sa loc protestelor �i nici m�car p�rerilor.

��Tu r�m�i aici, �i ordon� ea lui Libo la scurt� vreme dup� ce pricepuse ce se �nt�mplase. Cum am primit vestea de la tine, l-am trimis pe judec�tor s� o anun�e pe mama ta.

��Trebuie s� aducem cadavrul de acolo, �ndr�zni Libo.

��Am chemat c��iva dintre oamenii care locuiesc �n apropiere s� rezolve �i problema asta, spuse ea. �i episcopul Peregrino preg�te�te un loc pentru el �n cimitirul Catedralei.

��Vreau s� merg acolo, insist� Libo.

��Libo, sper c� �n�elegi c� trebuie s� facem fotografii �n detaliu.

��Eu v-am spus c� trebuie s-o facem, pentru raportul c�tre Comitetul Stelar.

��Dar nu e necesar� prezen�a ta, Libo. Vocea Bosquinhei era autoritar�. �n plus, trebuie s� primim raportul t�u. Suntem obliga�i s� inform�m Congresul c�t mai cur�nd posibil. Te sim�i �n stare s�-l scrii acum, c�t lucrurile sunt proaspete �n minte?

Bine�n�eles c� avea dreptate. Doar Libo �i Novinha puteau �ntocmi rapoarte autentice, �i cu c�t le scriau mai cur�nd, cu at�t mai bine.

��Pot s� scriu, spuse Libo.

��i tu, Novinha, vreau �i observa�iile tale. V� scrie�i rapoartele separat, f�r� s� v� consulta�i. Cele O Sut� de Lumi a�teapt�.

Computerul fusese deja preg�tit �i rapoartele lor plecar� prin ansiblu, chiar pe m�sur� ce le scriau, cu gre�eli �i corecturi cu tot. Pe toate cele O Sut� de Lumi oamenii care aveau vreo leg�tur� cu xenologia citeau cuv�nt cu cuv�nt �n timp ce Libo sau Novinha scriau. Altora li se transmiser� rezumate procesate pe loc de c�tre computer privind cele �nt�mplate. Aflat la dou�zeci �i doi de ani-lumin� dep�rtare, Andrew Wiggin afl� c� xenologul João Figueira �Pipo� Alvarez fusese ucis de purcelu�i �i le comunic� studen�ilor s�i despre eveniment chiar �nainte ca oamenii s� aduc� trupul lui Pipo �n Milagre.

Dup� ce-�i termin� raportul, Libo se trezi �nconjurat de autorit��i. Novinha privea cu �ntristare cresc�nd� cum incapacitatea conduc�torilor Lusitaniei nu f�cea dec�t s� ad�nceasc� durerea lui Libo. Episcopul Peregrino era cel mai amabil dintre to�i; �n �ncercarea lui de a-i oferi o alinare lui Libo, afirm� c�, dup� toate probabilit��ile, purcelu�ii erau animale f�r� suflet �i c� tat�l lui nu fusese ucis, ci t�iat �n buc��i de fiare. Novinha vru s� strige la el: ��nseamn� c� munca de o via�� a lui Pipo n-a fost altceva dec�t studierea unor fiare? �i c� moartea lui, �n loc s� fie crim�, e un act al lui Dumnezeu?�

Dar, de dragul lui Libo, se st�p�ni; el se a�ez� �n prezen�a episcopului, �ncuviin�� din cap �i, prin r�bdare, sc�p� de prelat mult mai repede dec�t ar fi reu�it Novinha prin proteste �i discu�ii.

Dom Cristão se dovedi mai util, pentru c� puse �ntreb�ri cu miez privind evenimentele de peste zi, ceea ce le permise lui Libo �i Novinhei s� fie mai analitici �i mai pu�in marca�i de sentimente �n r�spunsuri. Cu toate acestea, Novinha se retrase �n mu�enie, nevoind s� r�spund� �n continuare. Majoritatea oamenilor se �ntrebau de ce f�cuser� purcelu�ii o asemenea fapt�. Dom Cristão voia s� �tie ce ar fi putut face Pipo �n ultima vreme pentru a declan�a uciderea sa. Novinha �tia foarte bine ce f�cuse Pipo � le spusese purcelu�ilor secretul pe care-l descoperise �n simularea ei. Dar nu vorbi despre asta, iar Libo p�rea s� fi uitat ce-i spusese Novinha cu c�teva ore �n urm�, c�nd plecaser� pe fug� s�-l caute pe Pipo. Nici m�car nu aruncase o privire spre simulare. Novinha era mul�umit� de situa�ia asta. Grija ei cea mai mare era ca el s� nu-�i aduc� aminte.

Dom Cristão �i �ntrerupse �irul �ntreb�rilor c�nd primarul se �ntoarse cu c��iva dintre cei care ajutaser� la aducerea cadavrului. �n ciuda pelerinelor, erau uzi p�n� la piele �i stropi�i de noroi; din fericire, nu se m�njiser� de s�nge, pentru c� acesta fusese sp�lat de ploaie. Cu to�ii p�reau s�-�i cear� scuze pentru vini de ei �tiute �i aveau chiar un aer evlavios, cl�tin�nd din cap �i ajung�nd s� fac� plec�ciuni c�tre Libo. Novinhei i se p�ru c� respectul lor �ndurerat nu era cuviin�a obi�nuit�, plin� de sfial�, pe care oamenii o arat� celor atin�i de aripa mor�ii.

Unul dintre b�rba�i �i spuse lui Libo:

��Acum e�ti zenador, nu? Iar �ntrebarea explica multe. Zenadorul nu avea autoritate oficial� �n Milagre �ns� se bucura de respect � munca lui era ra�iunea existen�ei coloniei, nu? Libo nu mai era b�iat; trebuia s� ia hot�r�ri, avea prestigiu, p�ise de la periferia vie�ii coloniei �n �nsu�i centrul ei.

Novinha sim�ea c� singurul reazem al vie�ii ei se n�ruia. Nu a�a trebuia s� se �nt�mple. �Trebuia s�-mi continui via�a aici, ani �i ani, �nv��nd de la Pipo, av�ndu-l pe Libo ca tovar� de studiu; acesta este cursul vie�ii.� �ntruc�t era Xenobiologul coloniei, avea �i ea de ocupat locul de onoare destinat unui adult. Nu era geloas� pe Libo, voia doar s� mai r�m�n� c�tva timp copil al�turi de el; de fapt, pentru totdeauna.

Dar Libo nu putea s�-i r�m�n� tovar� de studiu, nu putea s�-i r�m�n� tovar� de nimic. V�zu dintr-o dat� cu claritate cum lumea din camer� a�tepta totul de la Libo, ceea ce spunea, cum se sim�ea, ce planuri avea pentru viitor.

��Nu le vom face nici un r�u purcelu�ilor, spuse el, �i nici nu vom numi crim� ce au comis. Nu �tiu ce a f�cut tata pentru a-i provoca, voi �ncerca s� �n�eleg asta mai t�rziu; ceea ce intereseaz� acum e c� orice ar fi f�cut, f�r� �ndoial� c� lor li se pare �ndrept��it. Suntem str�ini aici, trebuie s� fi �nc�lcat ceva, vreun tabu, o lege, dar tata era tot timpul preg�tit pentru a�a ceva, a �tiut dintotdeauna c� se putea �nt�mpla asta. Spune�i-le tuturor c� tata a murit demn, ca un soldat pe c�mpul de lupt�, ca un pilot pe nava lui, a murit f�c�ndu-�i datoria.

�Of, Libo, b�iat t�cut, ai g�sit o asemenea elocven�� n aceste momente �nc�t nu mai po�i r�m�ne cu nici un pre� acela�i.� Novinha sim�i cum chinurile ei se �nzecesc. Trebuia s�-�i dezlipeasc� ochii de la Libo, s� priveasc� altundeva�

�i privi �n ochii singurului b�rbat din camer� care nu-l urm�rea pe Libo. Era foarte �nalt, dar foarte t�n�r � mai t�n�r dec�t ea, �i d�du seama, pentru c�-l cuno�tea: fusese elev �n clasa celor cu un an mai mici. Mersese odat� la Dona Cristã pentru a-l ap�ra. Marcos Ribeira, a�a se numea, dar i se spunea mereu Marcão pentru c� era foarte solid. Mare �i prost, spuneau copiii, care-l strigau pur �i simplu Cão, iar cuv�ntul �nsemna c�ine. Demult v�zuse o expresie �nd�rjit� �n ochii lui; iar odat� �l urm�rise cum, s�c�it peste m�sur�, se dezl�n�uise �i, cu o lovitur�, �l tr�ntise la p�m�nt pe unul dintre cei care �l chinuiau. Victima st�tuse cu um�rul �n ghips aproape un an �ntreg.

Bine�n�eles c� Marcão fusese acuzat c� lovise f�r� a fi provocat: a�a procedeaz� to�i tor�ionarii din orice epoc�, d�nd vina pe victim�, �ndeosebi c�nd aceasta riposteaz�. Dar Novinha nu apar�inea grupului de copii � era la fel de izolat� ca �i Marcão, de�i nu la fel de neajutorat� � �i loialitatea n-o �mpiedica s� spun� adev�rul. F�cea parte din preg�tirea ei s� vorbeasc� �n numele purcelu�ilor, se g�ndi. Marcão nu �nsemna nimic pentru ea. Nu-i trecuse prin minte c� incidentul ar fi avut vreo importan�� pentru el, c� poate �i amintise de ea ca fiind singura persoan� care se ridicase s�-l apere �n r�zboiul lui ne�ncetat cu ceilal�i copii. Nu-l rev�zuse �i nici nu se g�ndise la el. De ani de zile, de c�nd devenise xenobiolog.

Acum �ns� era aici, m�njit de noroiul din preajma locului unde �l g�siser� pe Pipo, iar chipul �i p�rea mai h�ituit �i mai bestial ca niciodat� din pricin� c� p�rul �i era lipit de �east� �i transpira�ia �i curgea pe fa��. �i la ce se uita el? N-avea ochi dec�t pentru ea, cu toate c� ea �i r�spunsese cu o privire sincer mirat� �i �ntreb�toare: �De ce m� urm�re�ti cu privirea?� �ntreb� ea �n g�nd. �Pentru c� sunt h�mesit�, r�spundeau ochii lui animalici. Dar nu, nu asta era spaima ei, imaginea pe care �i-o formase despre s�ngero�ii purcelu�i. �Marcão nu reprezint� nimic pentru mine, �i orice ar g�ndi, nici eu nu reprezint nimic pentru el.�

�i totu�i, �ntr-o frac�iune de secund�, Novinha avu o iluminare. Ac�iunea prin care �l ap�rase avea o semnifica�ie pentru el �i o cu totul alta pentru ea; se deosebeau at�t de mult �nc�t nici nu mai erau reprezent�ri ale aceluia�i eveniment. Ea f�cu leg�tura �ntre asta �i uciderea lui Pipo �i i se p�ru foarte important, aproape de punctul �n care putea g�si explica�ia pentru ceea ce se �nt�mplase, dar apoi g�ndul se pierdu �n v�lm�agul de vorbe �i de mi�care izbucnit c�nd episcopul porni �n fruntea b�rba�ilor, �ndrept�ndu-se spre cimitir. Aici nu se foloseau sicrie pentru �ngrop�ciune, c�ci, de dragul purcelu�ilor, t�ierea copacilor era interzis�. Prin urmare, trupul lui Pipo urma s� fie �ngropat de �ndat�, iar slujba la morm�nt nu avea s� se �in� dec�t �n ziua urm�toare sau probabil �i mai t�rziu; cu siguran�� c� la recviemul lui Pipo vor dori s� participe mul�i oameni. Marcão �i ceilal�i b�rba�i ie�ir� afar�, �n furtun�, l�s�ndu-i pe Novinha �i pe Libo s� discute cu to�i cei care credeau c� au treburi urgente de rezolvat dup� nedorita moarte a lui Pipo. Sosir� �i plecar� necunoscu�i care-�i d�deau aere �i luau hot�r�ri pe care Novinha nu le pricepea, iar pe Libo p�reau s�-l lase rece.

Judec�torul r�mase la urm� �i, apropiindu-se de Libo, puse m�na pe um�rul b�iatului.

��Tu vei sta cu noi, desigur, spuse judec�torul, m�car �n noaptea asta. �De ce acas� la tine, judec�toriile?� g�ndi Novinha. �Nu e�ti nimic pentru noi, n-am venit cu nici un caz la tine, cine e�ti ca s� hot�r�ti astfel? Moartea lui Pipo �nseamn� cumva c� am redevenit dintr-o dat� copii mici care nu pot lua nici o hot�r�re?�

��O s� r�m�n cu mama, spuse Libo.

Judec�torul �l privi surprins. Ideea simpl� c� un copil se putea opune dorin�ei lui p�rea s�-i fie complet necunoscut� �i str�in�. Novinha �tia, desigur, c� nu a�a st�teau lucrurile. Fiica lui, Cleopatra, cu c��iva ani mai mic� dec�t Novinha, �i merita pe deplin porecla de Bruxinha � micu�a vr�jitoare. Deci, cum putea s� nu �tie c� �i copiii g�ndesc �i c� nu se las� dresa�i?

Dar �n ciuda b�nuielilor Novinhei, surpriza era alta.

��Credeam c� �tii c� �i mama ta va sta o vreme cu familia mea, spuse judec�torul. �nt�mpl�rile astea au tulburat-o, bine�n�eles, �i nu s-ar cuveni ca �n asemenea clipe s� o preocupe treburile casnice sau s� locuiasc� �ntr-o cas� care s�-i aminteasc� de cel care nu mai e al�turi de ea. E la noi, �mpreun� cu fra�ii �i surorile care au nevoie de prezen�a ta. �i fratele t�u mai mare e cu ei, desigur, dar el are o so�ie �i un copil acum, deci tu e�ti acela care r�m�ne �i pe care se bizuie to�i.

Libo �ncuviin�� cu un aer grav. Judec�torul nu-l lua sub protec�ia lui, �i cerea lui Libo s� devin� protector.

Judec�torul se �ntoarse c�tre Novinha.

��i cred c� tu ar trebui s� mergi acas�, spuse el.

Abia atunci �n�elese Novinha c� invita�ia lui nu o privea �i pe ea. La o adic�, de ce ar fi inclus-o? Pipo nu fusese tat�l ei. Era doar o prieten� care se aflase �nt�mpl�tor cu Libo c�nd se descoperise cadavrul. Prin ce durere ar fi putut trece ea?

Acas�! Care era casa ei, dac� nu locul acesta? Trebuia s� plece acum la sta�iunea biologilor, unde nu mai folosise patul de mai bine de un an, cu excep�ia c�te unui pui de somn �n timpul lucr�rilor de laborator? S� considere c� aceea era casa ei? O p�r�sise pentru c� era dureros de pustie f�r� prezen�a p�rin�ilor ei; acum �i Sta�iunea zenadorilor r�m�sese pustie: Pipo murise, iar Libo devenise un adult pe care �ndatoririle �l vor smulge de l�ng� ea. Locul acesta nu mai era casa, c�minul, pe care �ns� nu le putea g�si nici �n alt� parte.

Judec�torul plec� �mpreun� cu Libo. Mama lui, Concei�ão, �l a�tepta �n casa judec�torului. Despre aceast� femeie �tia doar c� era bibliotecar� �i c� se ocupa de arhiva Lusitaniei. Novinha nu-�i petrecuse nici o clip� cu so�ia lui Pipo sau cu al�i copii, nici nu-i p�sase c� ace�tia existau; doar munca �i via�a de aici fuseser� reale. C�nd se apropie de u��, Libo p�ru s� se mic�oreze, de parc� ar fi fost la o dep�rtare mult mai mare, de parc� ar fi fost ridicat �i purtat de v�nt, transform�ndu-se �ntr-o pat� de culoare pe cer, ca un zmeu de h�rtie; u�a se �nchise �n urma lui.

Abia acum sim�i dimensiunile pierderii. Cadavrul mutilat de pe panta dealului nu reprezenta moartea lui Pipo, ci doar semnul material al mor�ii lui. Moartea �ns�i era locul r�mas gol �n via�a ei. Pipo fusese o st�nc� de care se putea ag��a �n furtun�, at�t de puternic� �i de solid� �nc�t ea �i Libo, ascun�i �mpreun� la ad�postul lui, nici m�car nu �tiuser� c� furtuna exista. Acum el disp�ruse, iar ei r�m�seser� prad� furtunii care-i va duce pe fiecare �ncotro. �Pipo�, strig� ea f�r� glas, �nu pleca! Nu ne p�r�si!� Dar bine�n�eles c� el plecase dintre cei vii, la fel de surd �n fa�a rug�min�ilor ca �i p�rin�ii ei.

�n Sta�iunea zenadorilor �nc� mai era activitate. Primarul Bosquinha �n persoan� folosea un terminal pentru ca toate datele culese de Pipo s� fie trimise prin ansiblu c�tre cele O Sut� de Lumi, unde exper�ii f�ceau �ncerc�ri disperate pentru a l�muri cauzele mor�ii lui.

Dar Novinha �tia c� nu �n fi�ierele lui Pipo putea fi g�sit� cheia mor�ii. �ntr-un anumit fel, datele ei �l uciseser�. Imaginile holografice ale moleculelor genetice din nucleele celulelor recoltate de la purcelu�i �nc� mai pluteau acolo, �n aerul de deasupra terminalului. Nu voise ca Libo s� le studieze, dar acum le privea insistent, �ncerc�nd s� descopere ce v�zuse Pipo, str�duindu-se s� priceap� ce anume din imaginile acelea �l f�cuse s� alerge �ntr-un suflet la purcelu�i pentru a spune sau face ceva care �i determinase s�-l ucid�. Novinha descoperise din �nt�mplare un secret pentru p�strarea c�ruia purcelu�ii erau �n stare de crime, dar care era acela?

Cu c�t studia hologramele mai mult, cu at�t mai pu�in �n�elegea, �i dup� o vreme, pl�ng�nd t�cut, nici nu le mai v�zu dec�t ca un abur printre lacrimile care �i umpleau ochii. Ea �l ucisese, pentru c�, f�r� s� vrea, aflase secretul purcelu�ilor. �Pipo, dac� n-a� fi venit niciodat� aici, dac� n-a� fi visat s� vorbesc �n numele purcelu�ilor, ai mai fi �n via��. Libo l-ar avea al�turi pe tat�l lui �i ar fi fericit; iar locul acesta ar fi r�mas c�min. Port semin�ele mor�ii �n mine �i le s�desc oriunde z�bovesc at�t c�t s� iubesc. P�rin�ii mei au murit pentru ca al�ii s� poat� tr�i; acum tr�iesc eu, astfel c� al�ii trebuie s� moar�.�

Bosquinha observ� prima respira�ia precipitat� �i suspinele Novinhei �i, cuprins� brusc de compasiune, �n�elese c� fata era zdruncinat� �i �ndurerat�. Bosquinha �i l�s� pe ceilal�i s� se ocupe de transmiterea rapoartelor prin ansiblu �i o conduse pe Novinha afar� din Sta�iunea zenadorilor.

��Iart�-m�, copila mea, spuse primarul, �tiam c� vii des pe aici, trebuia s�-mi dau seama c� �i-a fost ca un tat�; iar noi te-am tratat ca pe un martor oarecare �i asta nu-i deloc drept sau cinstit din partea mea; vino acas� cu mine�

��Nu, rosti Novinha. P�ind prin aerul rece �i umed al nop�ii, durerea se mai risipise; g�ndurile �i rec�p�taser� claritatea. Nu, v� rog, vreau s� r�m�n singur�. (Unde?) �n propria mea Sta�iune.

��N-ar trebui s� r�m�i singur�, mai ales �n noaptea asta, spuse Bosquinha.

Dar pe Novinha o �ngrozea perspectiva apropierii de oameni amabili care s� �ncerce s� o consoleze. �Eu l-am ucis, nu �n�elege�i? Nu merit m�ng�ieri. Vreau s� �nfrunt durerea, oric�t de crunt� ar fi ea. Asta e peniten�a mea, pedeapsa pe care o merit �i, dac� e posibil, dezlegarea de vin�; �n ce alt mod mi-a� putea cur��a petele de s�nge de pe m�ini?�

Dar nu avu t�ria de a se opune, nici m�car de a spune ceva. Vehiculul primarului pluti pe deasupra drumurilor acoperite cu iarb� �i �n zece minute ajunser�.

��Am ajuns acas�, spuse primarul. Nu am copii chiar de v�rsta ta, dar sper c� o s� te sim�i destul de bine. Nu te speria, nimeni n-o s� te s�c�ie, dar nu e bine s� stai singur�.

��Eu a�a a� vrea. Novinha ar fi dorit ca vocea ei s� aib� for��, �ns� vorbele sunar� slab �i palid.

��Te rog, insist� Bosquinha. Nu pari a fi tu �ns��i.

�A� dori s� nici nu fiu.�

Nu avu poft� de m�ncare, cu toate c� so�ul Bosquinhei le f�cu am�ndorura o cafezinho. Era t�rziu, mai r�m�seser� c�teva ore p�n� la sosirea zorilor, �i se l�s� condus� la culcare. Apoi, c�nd se f�cu lini�te �n toat� casa, se scul�, se �mbr�c� �i merse la parter, unde se afla terminalul primarului. D�du instruc�iuni computerului s� anuleze afi�ajul care se afla �nc� deasupra terminalului de la Sta�iunea zenadorilor. Chiar dac� ea nu reu�ise s� descifreze secretul pe care-l descoperise Pipo, se putea �nt�mpla ca altcineva s� fie �n stare s� o fac�, iar ea nu voia s� mai aib� pe con�tiin�� o alt� moarte.

Apoi p�r�si casa �i merse prin Centro, pe l�ng� cotul r�ului, pe Vila das Aguas p�n� la Sta�iunea Biologista. C�minul ei.

�n partea locuit� era frig �i umed; nu dormise acolo de at�ta timp, astfel c� pe cearceafuri se depusese un strat de praf. Dar bine�n�eles c� �n laboratorul des folosit era cald � munca ei nu l�sase de dorit �n ciuda ata�amentului fa�� de Pipo �i Libo. Mai bine ar fi neglijat-o.

Proced� foarte sistematic. Arunc� toate mostrele, toate lamelele �i culturile pe care le folosise pentru a face descoperirile care contribuiser� la moartea lui Pipo, sp�l� totul am�nun�it �i nu l�s� nici un semn care s� tr�deze munca pe care o desf�urase. Voia nu numai s� fac� s� dispar� totul, ci s� �tearg� p�n� �i urmele distrugerii.

Apoi se �ntoarse la terminalul ei. κi va distruge lucr�rile efectuate �n domeniu, toate cercet�rile p�rin�ilor ei, �ndeosebi cele care conduseser� la propriile ei descoperiri. Vor dispare. De�i munca aceasta fusese punctul central al vie�ii ei, de�i vreme de at��ia ani activitatea �i d�duse o identitate, va distruge totul a�a cum �i ea �ns�i trebuia s� fie pedepsit�, nimicit�, �tears� p�n� la uitare.

Computerul o �mpiedic�.

�Noti�ele de lucru privind cercet�rile xenobiologice nu pot fi distruse�, anun�� el. Probabil c� nici n-ar fi reu�it. De la p�rin�i, din fi�ierele lor care, dup� ce le studiase ca pe Scriptur�, deveniser� un �ndrumar interior, aflase c� nimic nu trebuie distrus, nimic nu trebuie uitat. Ideea de sfin�enie a cunoa�terii era mai ad�nc gravat� �n sufletul ei dec�t orice catehism. Se g�sea prins� �n capcana unui paradox. Cunoa�terea �l ucisese pe Pipo; dac� �tergea toate acele cuno�tin�e, �nsemna s�-�i ucid� p�rin�ii a doua oar�, s� ucid� ceea ce l�saser� pentru ea. Nu putea nici s� p�streze, nici s� distrug� acele cuno�tin�e. Sim�ea ziduri pretutindeni, ziduri prea �nalte pentru a fi escaladate, str�ng�nd-o �i strivind-o.

Novinha f�cu singurul lucru permis: plas� diferite coduri de protec�ie �i folosi toate metodele �tiute de blocare a accesului la fi�iere. At�t c�t va tr�i, �n afar� de ea nimeni nu le va putea consulta. Doar c�nd va muri, cel care-i va urma ca xenobiolog va putea vedea ce ascunsese ea acolo.

Cu o excep�ie: c�nd se va c�s�tori, �i so�ul ei va avea acces �n cazul c� �i-ar exprima dorin�a de a �ti. Ei, atunci nu se va c�s�tori. Era foarte simplu.

κi imagin� viitorul: cenu�iu, insuportabil �i inevitabil. S� moar� nu �ndr�znea, �i totu�i via�a �i va fi �njum�t��it�, neput�nd s� se c�s�toreasc�, interzic�ndu-�i chiar s� se mai g�ndeasc� la aceast� problem� pentru ca nu cumva s� descopere secretul mortal �i s�-l divulge f�r� s� vrea; mereu singur�, mereu �mpov�rat�, �n veci vinovat�, dorindu-�i moartea, dar fiindu-i interzis s� �i-o g�seasc�. Va avea totu�i o m�ng�iere: nimeni nu va mai muri din pricina ei. Nu o va mai ap�sa vina de acum.

�n acele momente de disperare �ntunecat� �i ascuns� �i aminti de Matc� �i Hegemon, �i aduse aminte de Vorbitorul �n numele Mor�ilor. Cu toate c� scriitorul original, adev�ratul Vorbitor se afla de mii de ani �n morm�nt, pe multe lumi existau oameni care slujeau ca preo�i pentru cei care nu recuno�teau nici un zeu, dar credeau totu�i �n valoarea fiin�elor umane. Vorbitori a c�ror treab� era s� descopere adev�ratele cauze �i motive ale ac�iunilor f�ptuite de oameni �i s� stabileasc� adev�rul vie�ii lor dup� ce ace�tia mureau. �n aceast� colonie brazilian� erau preo�i �n loc de Vorbitori, dar preo�ii nu g�seau cuvinte care s-o m�ng�ie; va chema un Vorbitor.

Chiar dac� p�n� acum nu-�i d�duse seama, toat� via�a voise s� fac� asta, mai ales de c�nd citise �i se l�sase fascinat� de Matc� �i Hegemon. Ideea o interesase, astfel c� studiase legea. Lusitania era o colonie catolic�, dar Codul Stelar permitea oric�rui cet��ean s� cheme un preot apar�in�nd altei credin�e, iar Vorbitorii erau considera�i preo�i. Putea chema unul, iar dac� acesta accepta s� vin�, colonia nu avea motive s�-l �mpiedice.

Probabil c� nu se va g�si nici un Vorbitor dornic s� vin�. Poate c� nici nu exist� vreunul destul de aproape ca s� soseasc� �nainte de moartea ei. Dar poate c� se afla un m�rturisitor relativ aproape, astfel �nc�t peste dou�zeci, treizeci sau patruzeci de ani, acesta va veni de la spa�ioport �i va �ncepe s� dezv�luie adev�rul vie�ii �i mor�ii lui Pipo. �i dup� ce va fi descoperit adev�rul �i va vorbi cu vocea limpede care-i pl�cea at�t de mult la Matc� �i Hegemon, probabil c� va fi �i ea eliberat� de vina care o ardea p�n� �n str�fundurile inimii.

Apelul ei intr� �n computer; prin ansiblu, acesta va anun�a pe to�i Vorbitorii de pe lumile cele mai apropiate. �Accept� s� vii�, se adres� ea �n g�nd c�tre necunoscutul destinatar al chem�rii ei. �Chiar dac� va trebui s� dezv�lui �n fa�a tuturor adev�rul despre vinov��ia mea. Chiar �i a�a, dar vino.�

Se trezi cu o durere surd� �n spate �i cu o senza�ie de ap�sare pe chip. Obrazul �i era lipit de t�blia goal� a mesei unde se afla terminalul care se deconectase singur pentru a o proteja de radia�iile nocive. Dar nu durerea o trezise, ci o atingere u�oar� pe um�r. Crezu pentru o clip� c� era m�na celui sosit deja ca r�spuns la chemarea ei.

��Novinha, �opti b�rbatul. Nu Falante pelos Muertos, ci altcineva. Cel despre care credea c� se pierduse �n furtuna din noaptea trecut�.

��Libo, murmur� ea. Atunci d�du s� se ridice. Prea gr�bit� �ns�, spinarea �i era �n�epenit� �i avea ame�eli. Scoase un �ip�t slab; el o sus�inu de umeri ca s� nu cad�.

��i-ai revenit?

Ea �i sim�i respira�ia ca aburul unei gr�dini �ndr�gite �i avu senza�ia de siguran�� deplin�. Se sim�i acas�.

��M-ai c�utat.

��Novinha, am venit c�t am putut de repede. Mama a adormit �ntr-un t�rziu. Pipinho, fratele meu mai mare, e acum cu ea, iar judec�torul se ocup� de toate, a�a c� eu�

��Trebuia s� �tii c�-mi pot purta singur� de grij�, spuse ea.

Dup� un moment de t�cere, vocea lui se auzi din nou, de ast� dat� furioas�, disperat� �i obosit� ca �i b�tr�ne�ea, entropia �i moartea stelelor.

��Dumnezeu mi-e martor, Ivanova, c� n-am venit s�-�i port �ie de grij�.

O raz� de lumin� se stinse; nu b�gase �n seam� speran�a pe care o sim�ise dec�t dup� ce disp�ruse.

��Mi-ai spus c� tata a descoperit ceva �ntr-o simulare de-a ta �i c� era sigur c� voi reu�i s�-mi dau seama �i singur. M-am g�ndit c� ai l�sat simularea pe terminal, dar disp�ruse c�nd m-am �ntors la Sta�iune.

��Da?

��De ce te miri, Nova, doar tu puteai s� anulezi programul! Trebuie s-o v�d.

��De ce?

O privi ne�ncrez�tor.

��Novinha, �tiu c� �i-e somn, dar sunt sigur c� �n�elegi c� purcelu�ii l-au ucis pe tata pentru ce-a descoperit �n simularea ta.

Ea se uit� fix la el, f�r� a spune o vorb�. Libo mai v�zuse hot�r�rea rece din ochii Novinhei.

��De ce nu vrei s�-mi ar��i? De azi �ncolo, eu sunt zenador, �i am dreptul s� cunosc.

��Ai acces nestingherit la toate fi�ierele �ntocmite de tat�l t�u. Ai dreptul s� consul�i tot ce am pus eu la dispozi�ia publicului.

��Atunci f� public� �i holograma asta.

Ea t�cu.

��Cum i-am putea �n�elege pe purcelu�i dac� nu �tim ce-a descoperit tata despre ei? Ea nu r�spunse, astfel c� Libo continu�: E�ti datoare fa�� de cele O Sut� de Lumi, fa�� de str�dania noastr� de a �n�elege singura specie de fiin�e extraterestre existent�. Cum de po�i sta a�a �i� ce s-a �nt�mplat, vrei s� descoperi singur�? Vrei s� fii prima? Bine, fie cum dore�ti, o s�-�i atribui totul �ie, Ivanova Santa Catarina von Hesse�

��Nu de numele meu �mi pas�.

��i eu a� putea s� procedez la fel. Nici tu n-ai descoperi adev�rul f�r� ceea ce �tiu eu. O s�-�i interzic accesul la fi�ierele mele. Nu m� intereseaz� fi�ierele tale.

Asta era prea de tot.

��Ce te intereseaz� atunci? Ce �ncerci s� faci? O apuc� de umeri, o ridic� de pe scaun, o zg�l��i �i-i strig� �n fa��: Tat�l meu a fost ucis acolo �i tu �tii de ce au f�cut-o, pentru c� ai �n�eles simularea aceea. Spune-mi, arat�-mi-o!

��Niciodat�, �opti ea.

Chipul lui era contorsionat de disperare.

��De ce nu? strig� el.

��Pentru c� nu vreau s� mori.

V�zu cum �n ochii lui apare un lic�r de �n�elegere. �Da, a�a e, Libo, asta pentru c� te iubesc, pentru c�, dac� vei �ti secretul, te vor ucide �i pe tine. Nu-mi pas� de �tiin��, nu-mi pas� de cele O Sut� de Lumi sau de rela�iile dintre umanitate �i o specie extraterestr�, nu-mi pas� de nimic at�ta vreme c�t e�ti �n via��.�

Lacrimile izbucnir� brusc �n ochii lui �i se rostogolir� pe obraji.

��Vreau s� mor, spuse el.

��Tu aduci m�ng�iere tuturor, �opti ea. Pe tine cine te m�ng�ie?

��Trebuie s�-mi spui ca s� pot muri.

�i, dintr-o dat�, nu mai era el cel care o sus�inea; acum se ag��a el de ea, c�ut�nd un sprijin.

��E�ti obosit, spuse ea moale, dar te po�i odihni.

��Nu vreau s� m� odihnesc, murmur� el. Cu toate astea, se l�s� purtat, dus de l�ng� terminal.

�l conduse �n dormitorul ei, d�du a�ternuturile deoparte, nelu�nd �n seam� praful st�rnit.

��Hai, e�ti obosit, odihne�te-te acum. De aceea ai venit la mine, Libo. S�-�i g�se�ti lini�tea, consolarea. El �i acoperi fa�a cu m�inile, cl�tin�ndu-�i capul �ntr-o parte �i �ntr-alta ca un b�iat care pl�nge dup� tat�l lui, pl�nge pierderea a tot ce-a �nsemnat el, la fel cum pl�nsese �i ea. Novinha �i scoase ghetele, pantalonii, b�g� m�na sub c�ma�� pentru a i-o scoate peste cap. El respira ad�nc pentru a pune cap�t suspinelor �i ridic� bra�ele ca s-o ajute s�-i dezbrace c�ma�a.

�i �ntinse hainele pe scaun, apoi se aplec� deasupra lui ca s�-l �nveleasc�. Dar el o prinse de �ncheietur� �i, cu lacrimi �n ochi, o privi rug�tor.

��Nu m� l�sa singur, �opti el. Disperarea i se strecurase �n voce. R�m�i cu mine.

Iar ea se l�s� �n voia lui pe pat, unde se ag�� str�ns de ea p�n� c�nd, dup� doar c�teva clipe, adormi �i m�inile �i c�zur� �ncet, moale. �ns� ea r�mase treaz�. M�inile ei lunecar� bl�nd de-a lungul umerilor, pieptului, taliei lui. �Of, Libo, credeam c� te-am pierdut ca �i pe Pipo.� Dar el nu mai auzea �oaptele ei. �Dar tu vei reveni mereu la mine.� Ca �i Eva, din pricina p�catului f�ptuit din ne�tiin��, putea fi alungat� din gr�din�. Dar, ca �i Eva, era �n stare s� �ndure asta, deoarece �nc� �l mai avea pe Libo, Adam al ei.

�l avea? Oare �l avea? M�na �i tremur� pe trupul lui. Nu-l va putea avea niciodat�. C�s�toria era singura cale pentru ca ea �i Libo s� poat� r�m�ne �mpreun� mult� vreme � legile erau stricte pe orice lume colonizat�, �i inflexibile �ntr-o comunitate catolic�. �n noaptea asta putea s�-�i �nchipuie c� el va dori s� o ia de so�ie, c�nd va veni vremea. Dar Libo era singura persoan� cu care nu se putea c�s�tori.

Pentru c� �n acest caz, el ar avea automat acces la orice fi�ier de-al ei, conving�nd computerul c� trebuie s�-l consulte � iar asta ar include, bine�n�eles, toate fi�ierele de lucru, indiferent c�te protec�ii ar stabili ea. A�a se hot�r�se prin Codul Stelar. �n fa�a legii, so�ii deveneau practic una �i aceea�i persoan�.

Nu-i putea �ng�dui s� studieze acele fi�iere, pentru c� ar descoperi ceea ce �tiuse tat�l lui, �i atunci ea va fi cea care va g�si cadavrul lui pe o pant�, �i tot ea va trebui s� retr�iasc� �n fiecare noapte suferin�ele prin care trecuse el sub tortura purcelu�ilor. Nu-i era deja peste puteri s� poarte vina pentru moartea lui Pipo? C�s�toria cu Libo ar �nsemna condamnarea lui la moarte. �i totu�i, nec�s�torindu-se cu el �nsemna s� se sinucid� pentru c�, nefiind al�turi de el, nu-�i putea imagina cine altul i-ar putea lua locul.

�C�t de inteligent� sunt. Am g�sit o asemenea cale spre iad �nc�t n-a� mai reu�i s� ies vreodat� de acolo.�

κi ap�s� fa�a de um�rul lui Libo, iar lacrimile �erpuir� pe pieptul lui.

Capitolul 4ENDER

Am identificat patru limbaje pequeninos. �Limba masculilor� e aceea pe care am auzit-o �n mod constant. Am surprins �i fr�nturi din �limba so�iilor�, pe care purcelu�ii o folosesc pentru a discuta cu femelele (iat� o diferen�iere sexual�!) �i �limba copacilor�, un dialect ritual pe care, dup� spusele lor, �l folosesc pentru a adresa rugi copacilor totemici ancestrali. Au adus vorba �i despre un al patrulea limbaj, numit �limba p�rinteasc�, aceasta const�nd din lovirea ritmic� a unor be�e �ntre ele. Ei sus�in c� aceasta este o limb� adev�rat�, deosebindu-se de celelalte la fel ca portugheza de englez�. O numesc �limba p�rinteasc� pentru c� se exprim� cu ajutorul unor be�e din lemn ce provin din copacii care, potrivit credin�ei lor, �ntruchipeaz� spiritele str�mo�ilor.

Pequeninos au �nv��at limbile umane cu o minunat� rapiditate, descurc�ndu-se mult mai bine dec�t am reu�it noi cu limbajele lor. �n anii din urm� au ajuns s� vorbeasc� �ntre ei fie Esen�iala, fie portugheza mai tot timpul c�t suntem �n mijlocul lor. Probabil c� revin la propriile limbaje atunci c�nd nu suntem prezen�i. S-ar putea chiar s� fi adoptat limbile umane ca fiind ale lor, ori poate c� le plac at�t de mult �nc�t le folosesc �n mod constant, ca pe un joc. Contaminarea lingvistic� e regretabil�, �ns� inevitabil� dac� dorim s� comunic�m c�t de c�t cu ei.

Doctor Swingler a �ntrebat dac� �n numele �i modurile de adresare transpar anumite elemente ale culturii lor. R�spunsul e sigur da, cu toate c� nu �mi este deloc clar ce anume eviden�iaz� ele. Important este c� noi n-am numit nici unul dintre ele. �n schimb, pe m�sur� ce au �nv��at Esen�iala �i portugheza, pequeninos ne-au �ntrebat de sensurile unor cuvinte �i dup� aceea ne-au anun�at numele pe care le aleseser� pentru ei �n�i�i (sau pentru ceilal�i). Nume ca �R�d�cin� sau Chupaceu (Sug�tor-de-Cer) ar putea fi traduceri ale numelor din limba masculilor sau pur �i simplu porecle pe care �i le-au ales ca s� le putem folosi noi.

Unii c�tre al�ii �i spun fra�i. Femelele sunt numite so�ii, niciodat� surori sau mame. Uneori se refer� la ta�i, dar acest termen este folosit �n mod inevitabil pentru a desemna copacii totemici ancestrali. Pentru a ne denumi pe noi, folosesc bine�n�eles termenul Uman, dar au �nceput s� foloseasc� noua Ierarhie a Excluderii, stabilit� de Demostene. Pe umani �i asociaz� cu framlingii, iar pe pequeninos din alte triburi cu utlaningii. E ciudat totu�i c� se consider� pe ei �n�i�i ramen, ceea ce arat� c� �n�eleg gre�it ierarhia, ori se v�d din perspectiv� uman�! �i � o r�sturnare destul de surprinz�toare � referindu-se la femelele lor, �n c�teva r�nduri le-au numit varelse!

João Figueira Alvarez,

��nsemn�ri privind Limba �i Nomenclatura Pequenino�

�n Semantica, 9/1948/15

Locuin�ele din Reykjavik erau s�pate �n pere�ii de granit ai fiordului. Cea a lui Ender se afla sus, pe st�nc�, unde putea ajunge dup� un urcu� lung �i obositor pe sc�ri. Dar avea o fereastr�. κi petrecuse aproape toat� copil�ria �nchis �ntre ziduri de o�el. Acum, c�nd i se oferea prilejul, �i alegea locuin�a astfel �nc�t s� simt� anotimpurile planetei pe care se stabilea.

�n camera lui era foarte cald �i razele str�lucitoare ale soarelui �l orbir� c�nd intr� dup� ce mersese prin semiobscuritatea r�coroas� a coridoarelor de piatr�. Jane nu-i l�s� r�gazul s�-�i adapteze ochii la lumina puternici.

��i-am preg�tit o surpriz� pe terminal, spuse ea. Vocea era doar o �oapt� venit� de la nestemata din ureche.

�n aerul de deasupra terminalului se vedea un purcelu�. F�cu o mi�care �i se sc�rpin�; apoi �ntinse m�na dup� ceva. M�na reveni str�ng�nd �ntre degete un vierme str�lucitor �i umed. Purcelu�ul mu�c� din el �i zeama �i curse din gur�, �iroindu-i pe piept.

��Evident c�-i vorba de o civiliza�ie avansat�, spuse Jane.

S�v�r�itorul se sup�r�.

��tiu mul�i imbecili morali ale c�ror obiceiuri la mas� sunt impecabile, Jane.

Purcelu�ul se �ntoarse �i vorbi:

��Vrei s� vezi cum l-am ucis?

��Jane, ce faci?

Purcelu�ul disp�ru. �n locul lui ap�ru o hologram� a cadavrului lui Pipo z�c�nd �n ploaie pe panta dealului.

��Am preg�tit o simulare a modalit��ii de vivisec�ie folosit� de pequeninos, la care am folosit informa�iile culese prin scanarea cadavrului �nainte de �nmorm�ntare. Vrei s� vezi?

S�v�r�itorul se a�ez� pe singurul scaun existent �n camer�.

Pe terminal ap�ru panta dealului �i Pipo, �nc� �n via��, �ntins pe spate, cu m�inile �i picioarele legate de ni�te pari de lemn. �n jurul lui erau str�n�i vreo doisprezece purcelu�i, iar unul dintre ei �inea un cu�it din os �ntr-o m�n�. Din nestemata aflat� �n ureche se auzi din nou vocea lui Jane:

��Nu suntem siguri dac� s-a �nt�mplat exact a�a. (Cu excep�ia purcelu�ului cu cu�itul, ceilal�i disp�rur�. ) Sau a�a.

��Xenologul era con�tient?

��Probabil. Nu s-au g�sit urme de droguri sau de lovituri.

��Continu�.

Neiert�toare, Jane ar�t� cum se operase deschiderea cavit��ii toracice, extragerea ritual� a organelor �i a�ezarea lor pe p�m�nt Ender se sili s� urm�reasc� scena, �ncerc�nd �n acela�i timp s� priceap� ce sens putea s� aib� aceast� vivisec�ie pentru pequeninos. La un moment dat, Jane �opti:

��n clipa asta a murit.

Ender se sim�i u�urat; abia �i d�du seama c�t de �ncorda�i �i fuseser� to�i mu�chii, parc� �n empatie cu suferin�ele �ndurate de Pipo.

C�nd totul se termin�, Ender se �ndrept� spre pat, se �ntinse, r�m�n�nd cu privirea fixat� �n tavan.

��Am ar�tat deja simularea oamenilor de �tiin�� de pe cel pu�in �ase lumi, spuse Jane. Nu va trece mult p�n� pune �i presa m�na pe ea.

�E mai �nfrico��tor dec�t ceea ce s-a �nt�mplat cu G�ndacii,� constat� Ender. �Toate imaginile video cu luptele dintre G�ndaci �i oameni v�zute c�nd eram mic erau bl�nde �n compara�ie cu cele de acum.�

Dinspre terminal se auzi un hohot r�ut�cios de r�s. Ender ridic� privirea pentru a vedea ce f�cea Jane. Privi un purcelu� �n m�rime natural�, r�z�nd grotesc �i, �n timp ce hohotea, Jane �l transform�. Schimbarea era ingenioas� �i rafinat�: o u�oar� exagerare a lungimii din�ilor, o alungire a ochilor, o �mb�lo�are la col�urile gurii, o idee de ro�u �n ochi, limba ap�r�nd �i disp�r�nd printre din�i. Fiara care se ive�te �n co�marul oric�rui copil.

��Bun� treab�, Jane. Metamorfoza de la ramen la varelse.

��Dup� o asemenea prezentare, c�t de cur�nd vor fi accepta�i pequeninos ca egali ai umanit��ii?

��Au fost �ntrerupte toate contactele cu ei?

��Consiliul Stelar a recomandat noului xenolog s�-�i limiteze vizitele la o or� �i nu mai des dec�t o dat� la c�teva zile. �i este interzis s�-i �ntrebe pe pequeninos de ce au comis fapta.

��Dar f�r� carantin�.

��Nici m�car nu s-a f�cut propunerea asta.

��Dar va fi f�cut�, Jane. �nc� un incident similar �i se va cere introducerea carantinei. �i transformarea ora�ului Milagre �ntr-o garnizoan� militar� al c�rui unic scop ar fi s�-i �mpiedice pe purcelu�i s� ating� nivelul tehnologic necesar pentru a p�r�si planeta.

��Purcelu�ii �i-au creat singuri o problem� de rela�ii publice, spuse Jane. Iar noul xenolog e doar un copil. Fiul lui Pipo. �l cheam� Libo. Prescurtare de la Liberdade Gracas a Deus Figueira de Medici.

��Liberdade? Libertate?

��Nu �tiam c� ai cuno�tin�e de portughez�.

��E la fel ca spaniola. Am m�rturisit moartea lui Zacatecas �i a lui San Angelo, sau ai uitat?

��Pe planeta Moctezuma. Asta a fost acum dou� mii de ani.

��Pentru mine nu.

��Subiectiv vorbind, pentru tine �nseamn� acum opt ani. �n urm� cu cincisprezece luni. Vezi ce minunat� e relativitatea? Te men�ine t�n�r.

��C�l�toresc prea mult, spuse S�v�r�itorul. Valentine s-a c�s�torit, a�teapt� un copil. Eu am refuzat deja dou� solicit�ri pentru a fi Vorbitor. C�nd o s� �ncerci s�-mi pui din nou ispita �n cale?

Purcelu�ul de la terminal r�se fioros.

��Crezi c� asta �nseamn� ispit�? Prive�te, pot transforma piatra �n p�ine! Purcelu�ul duse c�teva pietre col�uroase la gur� �i �ncepu s� le mestece. Nu vrei o �mbuc�tur�?

��Ai un umor pervers, Jane.

��Toate regatele de pe toate lumile. Purcelu�ul �i desf�cu palmele �i sistemele stelare i se scurser� printre degete, planetele pornind s� goneasc� pe orbite exagerat de rapide, alc�tuind cele O Sut� de Lumi. � �i le pot oferi. Pe toate.

��Nu m� intereseaz�.

��Terenuri, terenuri, cele mai bune investi�ii. �tiu, �tiu c� e�ti deja bogat Dup� trei mii de ani de acumulare a dob�nzilor ��i po�i permite s�-�i construie�ti propria ta planet�. Dar ce spui de asta? Numele de S�v�r�itor Wiggin, cunoscut pretutindeni �n cele O Sut� de Lumi�

��Dar e deja�

�� pentru iubire, onoare �i ata�ament Purcelu�ul disp�ru. Jane re�nvie �n locul lui o imagine video de pe vremea copil�riei lui Ender �i o transform� �ntr-o hologram�. O mul�ime care striga, urla: �S�v�r�itor! S�v�r�itor! S�v�r�itor!� �i dup� aceea, un t�n�r st�nd pe un podium, ridic�nd m�na �i flutur�nd-o spre oameni. Mul�imea r�spunse cu un entuziasm s�lbatic.

��Nu s-a �nt�mplat a�a ceva, spuse Ender. Peter nu mi-a permis s� m� mai �ntorc pe P�m�nt.

��Consider� asta drept o profe�ie. Hai, Ender, at�ta lucru ��i pot oferi. S�-�i recape�i bunul renume.

��Nu-mi pas�, spuse Ender. Acum am c�teva nume. Vorbitor �n numele Mor�ilor � �i acesta presupune respect. Imaginea purcelu�ului ap�ru din nou, de ast� dat� sub �nf��i�area lui normal�, nu cea diavoleasc� pe care o crease Jane.

��Vino, spuse pequenino �ncet.

��Poate c� sunt cu adev�rat mon�tri. La asta te-ai g�ndit? �ntreb� Ender.

��Oricare altul ar g�ndi a�a. Dar nu tu.

�A�a e. Eu nu.�

��Dar de ce te intereseaz�, Jane? De ce �ncerci s� m� convingi?

Pequenino disp�ru. Iar acum ap�ru chiar Jane, sau mai precis chipul sub care obi�nuia s� i se �nf��i�eze lui Ender �nc� de c�nd i se ar�tase prima dat�, adic� atunci c�nd el era un copil sfios �i �nsp�im�ntat care s�l�uia �n uria�a memorie a re�elei interstelare de computere. Apari�ia chipului ei �i reaminti S�v�r�itorului de acel prim moment c�nd ea i-l ar�tase. �M-am g�ndit s�-mi dau alt chip�, spusese ea. ��i place?�

Da, i-a pl�cut. A pl�cut-o. T�n�r�, cu tr�s�turi luminoase, curate, dulci, un copil care nu va �mb�tr�ni niciodat�, cu un z�mbet delicat �i cuceritor. Din c�te �i d�deau seama �i unul �i cel�lalt, ansiblul �i d�duse na�tere. Nici m�car re�elele de computere ale unei lumi nu dep�eau viteza luminii �n prelucrarea datelor, iar temperatura ridicat� limita capacitatea memoriei �i viteza de lucru. Ansiblul era �ns� instantaneu �i indisolubil conectat cu orice computer de pe fiecare lume. Jane se n�scuse �ntre stele, iar g�ndurile ei jucau printre vibra�iile f�iilor filotice ale re�elei ansiblului.

Pentru ea, computerele celor O Sut� de Lumi erau m�ini �i picioare, ochi �i urechi. Vorbea orice limb� ce fusese �ncredin�at� computerelor �i citea fiecare carte din bibliotecile tuturor lumilor. Afl� c� fiin�ele umane se temeau de mult� vreme de existen�a cuiva asemeni ei; era detestat� �n toate istorisirile, �i sosirea ei �nsemna fie moarte sigur�, fie distrugerea umanit��ii. Fiin�ele umane �i-o imaginaser� cu mult �nainte de a se na�te �i, �nchipuindu-�i-o, o uciseser� de mii de ori.

De aceea nici nu d�dea cuiva vreun semn c� ar exista. Asta p�n� descoperi, la fel ca toat� lumea, �Matca �i Hegemonul�, �i �n�elese c� autorul acelei c�r�i era un om c�ruia i se putea �nf��i�a. �i veni u�or s� urm�reasc� istoria c�r�ii p�n� la prima ei edi�ie �i s�-i g�seasc� sursa. N-o adusese ansiblul de pe lumea unde S�v�r�itorul, care abia dac� �mplinise dou�zeci de ani, era guvernatorul primei colonii umane? �i cine altul ar fi putut s-o scrie dac� nu el? De aceea i se adresase, iar el r�spunsese cu amabilitate; ea �i ar�tase chipul pe care �i-l imaginase, iar el o �ndr�gise; acum senzorii ei se aflau �n nestemata din urechea lui, astfel c� erau mereu �mpreun�. Nu-i ascundea nici un secret, iar el nu-i t�inuia nimic.

��S�v�r�itorule, susur� ea, mi-ai spus dintru �nceput c� vrei s� cau�i o planet� unde s� po�i oferi ap� �i soare gogo�ii care, deschiz�ndu-se, s� elibereze matca �i cele zece mii de ou� fertile ale ei.

��Speram c� se va putea aici, spuse S�v�r�itorul. Dar, cu excep�ia zonei ecuatoriale, e un t�r�m neprimitor, pustiit, �n permanen�� subpopulat. �i ea e dornic� s� �ncerce.

��Dar tu?

��G�ndacii n-ar putea supravie�ui iernilor de aici. Le-ar trebui o surs� de energie, iar asta cred c� ar alerta guvernul. Nu se poate.

��Nu se va putea nicic�nd, S�v�r�itorule. Acum ��i dai seama de asta, nu? Ai tr�it pe dou�zeci �i patru dintre cele O Sut� de Lumi, �i nu exist� nici una unde s� po�i g�si m�car un col�i�or sigur �n care G�ndacii s� poat� rena�te.

Bine�n�eles c� �n�elese ce-i sugera Jane. Lusitania era singura excep�ie. Datorit� purcelu�ilor, �n afara unei suprafe�e minuscule, �ntreaga lume era inaccesibil�, de neatins. Iar lumea p�rea locuibil� �i, de fapt, mai convenabil� G�ndacilor dec�t fiin�elor umane.

��Singurul obstacol sunt pequeninos, constat� S�v�r�itorul. S-ar putea s� se opun� hot�r�rii mele ca lumea lor s� fie oferit� G�ndacilor. Dac� un contact direct cu civiliza�ia uman� �i poate tulbura pe pequeninos, g�nde�te-te ce s-ar �nt�mpla dac� apar �i G�ndacii printre ei.

��Dar G�ndacii au �n�eles, a�a spuneai, �i nu vor mai face r�u.

��n mod deliberat, nu. Dar a fost o �nt�mplare norocoas� c� i-am �nfr�nt, �tii �i tu asta, Jane.

��A fost geniul t�u.

��Sunt chiar mai avansa�i dec�t noi. Cum vor face fa�� purcelu�ii acestei situa�ii? Se vor speria de G�ndaci la fel ca �i noi �i nu vor putea s�-�i �nfr�ng� teama.

��De unde �tii? �ntreb� Jane. Cum ai putea tu sau altul s� spune�i cum vor reac�iona pequeninos �nainte de a merge acolo �i de a afla cine sunt? S�v�r�itorule, dac� sunt varelse, atunci s�-i l�s�m pe G�ndaci s� foloseasc� mediul lor, �i pentru tine asta va c�nt�ri mai mult dec�t dislocarea unor mu�uroaie de furnici sau turme de vite pentru a face loc ora�elor.

��Sunt ramen, spuse Ender.

��nc� nu �tii asta.

��Ba da. Simularea aceea a ta nu a fost tortur�.

��Da? Jane ar�t� din nou simularea corpului cu exact o clip� �nainte ca Pipo s� moar�. Atunci �nseamn� c� nu �n�eleg eu cuv�ntul.

��S-ar putea ca Pipo s� fi sim�it totul ca pe-o tortur� dar, Jane, dac� simularea ta este precis� � �i �tiu c� e � atunci purcelu�ii n-au urm�rit s� produc� durere.

��Dup� c�te �n�eleg eu natura uman�, chiar �i ritualurile religioase au durerea ca pilon principal.

��N-a fost ceva religios sau oricum, nu �ntru totul. Dac� a fost un simplu sacrificiu, ceva nu s-a potrivit.

��De unde �tii? Acum terminalul �nf��i�� chipul dispre�uitor al unui profesor, prototipul perfect al snobismului academic. Educa�ia ta este exclusiv militar� �i, �n afar� de asta, singura ta �nzestrare prive�te m�iestria de a folosi cuvinte. Ai scris o carte de succes care a z�mislit o religie umanist�; asta ��i d� dreptul s� pretinzi c�-i �n�elegi pe pequeninos?

S�v�r�itorul �nchise ochii.

��Poate c� m� �n�el.

��Dar crezi c� ai dreptate?

Din tonul vocii �i d�du seama c� ea �i rec�p�tase �nf��i�area cunoscut�. Deschise ochii.

��Nu m� pot �ncrede dec�t �n intui�ie, Jane, aprecierea pe care o sim�i f�r� a analiza. Nu �tiu ce f�ceau pequeninos, dar sunt convins c� aveau un scop. �n nici un caz cruzime sau r�utate. Ca doctorii care se str�duiesc s� salveze via�a unui pacient, nicidecum ni�te schingiuitori care �ncearc� s-o distrug�.

��Te-am �n�eles, �opti Jane. Am priceput toate nuan�ele. Sim�i c� trebuie s� pleci, s� te convingi c� matca poate tr�i acolo, la ad�postul oferit de carantina par�iala impus� deja planetei. Vrei s� mergi acolo ca s� vezi dac� po�i �n�elege cine sunt purcelu�ii.

��Jane, chiar dac� ai avea dreptate, eu nu pot merge pe Lusitania, spuse Ender. Imigrarea este sever limitat� �i, �n plus, nu sunt catolic.

Jane �i d�du ochii peste cap.

��A� fi �mpins lucrurile at�t de departe dac� n-a� fi g�sit calea de a te trimite acolo?

Deasupra terminalului ap�ru un alt chip. O adolescent�, care nu era nici pe departe la fel de frumoas� �i de nevinovat� ca Jane. Avea o fa�� cu linii severe �i reci, ochii str�lucitori �i p�trunz�tori, �i-�i �inea buzele str�nse �ntr-o grimas� care amintea de tr�s�turile cuiva care s-a deprins s� tr�iasc� �ntr-o permanent� durere. Era t�n�r�, dar expresia chipului ei o f�cea s� par� surprinz�tor de matur�.

��Xenobiologul de pe Lusitania. Ivanova Santa Catarina von Hesse. I se spune Nova sau Novinha. Ea a cerut un Vorbitor �n numele Mor�ilor.

��De ce arat� a�a? �ntreb� S�v�r�itorul. Ce i s-a �nt�mplat?

��P�rin�ii ei au murit c�nd era mic�. Dar �n anii din urm� a ajuns s� iubeasc� un b�rbat pe care-l sim�ea ca p�rinte. Cel care a fost ucis de purcelu�i. Vrea s� m�rturise�ti moartea lui.

V�z�ndu-i chipul, S�v�r�itorul d�du uit�rii grijile legate de matc�, de pequeninos. Pe fa�a aceea de copil recunoscuse expresia de dezn�dejde tipic� adul�ilor. O mai v�zuse �n ultimele s�pt�m�ni ale R�zboiului cu G�ndacii, atunci c�nd, silindu-se s� dep�easc� starea de epuizare, condusese o b�t�lie dup� alta �ntr-un joc ce, de fapt, nu era joc. La sf�r�itul r�zboiului o v�zuse din nou, atunci c�nd descoperise c� �edin�ele de antrenament nu urm�reau nicidecum preg�tirea lui, c� toate simul�rile erau de fapt realitatea netrucat� �i c� el comandase flotele umane, prin ansiblu. Atunci, �n clipa �n care a �n�eles c� ucisese G�ndacii p�n� la ultimul �i �i d�duse seama de Xenocidul comis, privindu-�i chipul �n oglind� descoperise aceea�i expresie de vinov��ie, prea mare pentru a fi suportat�.

Ce f�cuse fata asta, Novinha, de sim�ea o asemenea durere?

De aceea o ascult� pe Jane care �n�irui evenimentele esen�iale ale vie�ii ei. Jane �i oferea doar simple elemente statistice, dar S�v�r�itorul era Vorbitor �n numele Mor�ilor; geniul lui � sau blestemul � se exprima prin ingeniozitatea de a concepe �nt�mpl�rile a�a cum le vedeau al�ii. Aceast� virtuozitate f�cea din el un str�lucit comandant militar, at�t �n dirijarea propriilor for�e � �n realitate b�ie�i � c�t �i �n anticiparea �i dejucarea manevrelor du�manului. Asta mai �nsemna c� din relatarea impersonal� a �nt�mpl�rilor din via�a Novinhei, el reu�ea s� intuiasc� � ba mai mult, s� �tie � cum pierderea p�rin�ilor �i sanctificarea lor o izolaser� pe Novinha, cum �i ad�ncise dinadins �nsingurarea atunci c�nd st�ruise cu at�ta �nc�p��nare s� continue munca lor. �tia ce ascundea performan�a ei uimitoare de a ob�ine statutul de xenobiolog cu mul�i ani �nainte de a atinge v�rsta majoratului. Intui de asemenea c�t de mult c�nt�rise pentru ea sentimentul discret de dragoste �i acceptare din partea lui Pipo �i c�t de profund t�njea ea dup� prietenia acestuia. Pe Lusitania nimeni n-o cuno�tea cu adev�rat pe Novinha. Dar, aflat �n grota lui din Reykjavik, de pe lumea �nghe�at� care se numea Trondheim, S�v�r�itorul Wiggin o cuno�tea pe Novinha �i o iubea, de aceea i se umplur� ochii de lacrimi pentru ea.

��Deci vei pleca, �opti Jane.

S�v�r�itorul nu reu�i s�-i r�spund� prin cuvinte. Jane avusese dreptate. Ar fi plecat oricum, chiar ca S�v�r�itor al Xenocidului, �n speran�a c� Lusitania, prin statutul ei aparte, ar putea deveni locul �n care, eliber�nd matca din captivitatea �n care o �inuse vreme de trei mii de ani, s� r�scumpere crima �ngrozitoare f�ptuit� �n copil�rie. Ar fi plecat �i ca Vorbitor �n numele Mor�ilor, ca s�-i �n�eleag� pe purcelu�i �i s�-i deslu�easc� omenirii astfel ca ei sa fie accepta�i, �n cazul �n care erau cu adev�rat ramen, iar nu detesta�i �i temu�i ca varelse.

Acum �ns� plecarea lui va avea un alt motiv, mai ad�nc. Va merge s-o ocroteasc� pe copila Novinha, fiindc� �n inteligen�a sclipitoare, �n izolarea, durerea �i vinov��ia ei �i recuno�tea propria copil�rie furat� �i gr�untele de suferin�� pe care �nc� �l purta �n suflet. Lusitania se afla la dou�zeci �i doi de ani-lumin� dep�rtare. Va c�l�tori cu o vitez� infinitezimal mai mic� dec�t cea a luminii �i nu va ajunge acolo dec�t atunci c�nd ea va avea aproape patruzeci de ani. Dac� i-ar fi stat �n puteri, ar fi plecat spre ea chiar acum, cu instantaneitatea filotic� a ansiblului; dar �tia c� durerea ei nu se va stinge. Suferin�a va r�m�ne, a�tept�nd sosirea lui. Oare propria lui suferin�� nu r�m�sese vie dup� at��ia ani?

Nu mai pl�nse; tulburarea se risipi.

��Ce v�rst� am? �ntreb� el.

��Au trecut 3081 de ani de c�nd te-ai n�scut. Dar subiectiv vorbind, ai 36 de ani �i 118 zile.

��i c��i ani va avea Novinha c�nd voi ajunge acolo?

��n jur de treizeci �i nou� de ani, plus sau minus c�teva s�pt�m�ni, asta �n func�ie de data plec�rii �i de m�sura �n care nava are s� ating� sau nu viteza luminii.

��Vreau s� plec m�ine.

��S�v�r�itorule, ��i trebuie timp s� programezi o nav�.

��Exist� vreuna care s� orbiteze Trondheim?

��Destule, bine�n�eles, dar numai una care s� fie preg�tit� s� plece m�ine, iar ea are la bord o �nc�rc�tur� de skrika pentru comercian�ii de produse de lux din Cyrillia �i Armenia.

��Niciodat� nu te-am �ntrebat c�t de bogat sunt.

��De-a lungul anilor am f�cut investi�ii profitabile �n numele t�u.

��Cump�r�-mi nava cu �nc�rc�tur� cu tot.

��i ce-o s� faci cu skrika pe Lusitania?

��Dar cyrillienii �i armenii ce fac cu ea?

��Poart� o parte �i m�n�nc� restul. Dar o pl�tesc mai scump dec�t �i poate permite cineva de pe Lusitania.

��Deci atunci c�nd o voi oferi lusitanilor, s-ar putea s� mai �ndulcesc atitudinea lor fa�� de Vorbitorul care p�trunde �ntr-o colonie catolici.

Jane se transform� �n duhul care iese pe gura ulciorului.

��Am auzit, M�rite St�p�ne, �i m� supun.

Duhul deveni abur �i p�trunse pe gura ulciorului. Apoi laserele se stinser� �i aerul de deasupra terminalului r�mase pustiu.

��Jane, spuse S�v�r�itorul.

��Da? r�spunse ea, vorbindu-i prin nestemata din ureche.

��De ce vrei s� m� duc eu pe Lusitania?

��Vreau s� adaugi cel de-al treilea volum la �Matca �i Hegemonul�. Pentru purcelu�i.

��Dar ce-�i pas� at�t de mult de ei?

��Pentru c� dup� ce vei fi scris c�r�ile care scot la iveal� sufletele celor trei specii �nzestrate cu ra�iune cunoscute de om, vei fi preg�tit s� o scrii �i pe cea de-a patra.

��O alt� specie de ramen? �ntreb� S�v�r�itorul.

��Da. Eu.

S�v�r�itorul r�mase pe g�nduri c�teva clipe.

��E�ti preg�tit� s� te la�i cunoscut� de restul omenirii?

��Am fost gata dintotdeauna. Dar m� �ntreb: sunt �i ei preg�ti�i s� m� cunoasc�? Le-a venit u�or s�-l �ndr�geasc� pe Hegemon, c�ci era om. Sau pe Matc�, fiindc�, dup� �tiin�a lor, to�i G�ndacii muriser� �i asta le d�dea un sentiment de siguran��. Dac�, �n ciuda s�ngelui v�rsat, �i po�i �ndemna s�-i iubeasc� �i pe purcelu�i, care �nc� tr�iesc, atunci vor fi preg�ti�i s� afle despre existen�a mea.

��ntr-o bun� zi, spuse S�v�r�itorul, voi iubi pe cineva care s� nu insiste ca eu s� duc la bun sf�r�it muncile lui Hercule.

��Oricum te plictiseai de via�a pe care o duci aici, Ender.

��Da. �ns� acum sunt �n floarea v�rstei. �mi place s� m� plictisesc.

��Uitasem s�-�i spun, proprietarul lui Havelock, un locuitor de pe Gales, �i-a acceptat oferta de patruzeci de miliarde de dolari pentru nav�, inclusiv �nc�rc�tura.

��Patruzeci de miliarde? O s� dau faliment din pricina asta?

��E doar o pic�tur� �ntr-un ocean. Membrii echipajului au fost anun�a�i c� li s-au anulat contractele. Mi-am permis s� pl�tesc din fondurile tale cheltuielile lor de transfer pe alte nave. Dac� voi conduce eu nava, tu �i Valentine nu ve�i mai avea nevoie de alte persoane care s� v� ajute. Plec�m m�ine diminea��?

��A, da, Valentine, murmur� el.

Sora lui era singura piedic�; ea l-ar putea face s� mai stea pe g�nduri. Acum, dup� ce luase hot�r�rea, socotea c� nu merita s�-�i ia r�mas bun nici de la studen�i �i nici de la pu�inii s�i prieteni nordici; r�m�nea doar Valentine.

��Abia a�tept s� citesc cartea pe care Demostene o va scrie despre istoria Lusitaniei. Jane descoperise adev�rata identitate a lui Demostene �n cadrul opera�iunii de demascare a originalului Vorbitor �n numele Mor�ilor.

��Valentine nu m� va �nso�i, spuse Ender.

��Dar e sora ta.

Ender z�mbi. �n ciuda necuprinsei ei �n�elepciuni, Jane nu putea �n�elege leg�turile de s�nge. De�i fusese creat� de oameni �i g�ndea despre sine �n termeni umani, ea nu avea nimic biologic �n alc�tuire. �nv��ase pe de rost problemele genetice; nu putea sim�i dorin�ele �i imperativele pe care fiin�ele umane le aveau �n comun cu alte creaturi � �e sora mea, dar casa ei r�m�ne Trondheim�.

��S-a opus plec�rii �i cu alte prilejuri.

��De ast� dat� nici n-am s-o invit s� mearg� cu mine. �n nici un caz acum, c�nd a�teapt� un copil �i c�nd e at�t de fericit� �n Reykjavik. Aici o iubesc to�i ca profesoar� �i nimeni nu b�nuie�te c�, de fapt, ea este legendarul Demostene. Tot aici so�ul ei, Jakt, de�ine o sut� de vase de pescuit �i st�p�ne�te fiordurile. Fiecare zi �i este plin� de conversa�ii sclipitoare sau de primejdia �i m�re�ia m�rii pres�rate cu sloiuri str�lucitoare �i niciodat� nu va accepta s� p�r�seasc� acest loc. �i nici nu va �n�elege de ce trebuie s� plec eu.

�i g�ndindu-se s-o p�r�seasc� pe Valentine, S�v�r�itorul �ov�i pu�in �n fa�a hot�r�rii de a pleca spre Lusitania. Mai fusese separat de sora lui o singur� dat�, c�nd era copil, �i resim�ise profund anii de prietenie care �i fuseser� fura�i. Putea s-o p�r�seasc� acum din nou, dup� aproape dou�zeci de ani ne�ntrerup�i petrecu�i �mpreun�? De data asta nu mai exista cale de �ntoarcere. C�t va c�l�tori spre Lusitania, Valentine va �mb�tr�ni cu dou�zeci �i doi de ani; va avea �n jur de optzeci de ani dac� lui �i vor trebui al�i dou�zeci �i doi ca s� se �ntoarc� la ea.

�Nici �ie nu-�i va fi u�or. �i tu va trebui s� pl�te�ti un pre�.�

�Nu m� persifla�, spuse S�v�r�itorul �n g�nd. �Am tot dreptul s� regret.�

�Ea e cealalt� jum�tate a eului t�u. Chiar o vei p�r�si de dragul nostru?�

Vocea care �i r�suna �n minte era a m�tcii. Bine�n�eles c� ea vedea lucrurile din aceea�i perspectiv�, dup� cum �tia la fel de bine ce hot�r�se el. S�v�r�itorul g�ndi c�teva cuvinte pentru ea: �O voi p�r�si, dar nu pentru tine. Nu putem fi siguri c� asta ��i va aduce binele. S-ar putea s� tr�im alte momente de dezam�gire, ca �i pe Trondheim.�

�Lusitania e tot ce ne trebuie. Situat� la o distan�� sigur� de fiin�ele umane.�

�Dar ea apar�ine �i altora. Nu voi distruge purcelu�ii doar pentru a r�scump�ra nimicirea neamului t�u.�

�Nu vor suferi din pricina noastr�; n-o s� le facem nici un r�u. Sunt sigur� c� de-acum, dup� trecerea at�tor ani, ne cuno�ti.�

��tiu doar ceea ce mi-ai spus.�

�Noi nu min�im. �i-am dezv�luit toate amintirile noastre, tot ce aveam �n suflet.�

��tiu c� a�i putea tr�i �n pace cu ei, dar ei sunt �n stare s� vie�uiasc� pa�nic cu voi?�

�Du-ne acolo. Am a�teptat at�t de mult.�

S�v�r�itorul ridic� o geant� zdren�uit� care st�tea desf�cut� �ntr-un col�. �n ea ar fi �nc�put adev�rata lui avere: un schimb de haine. Toate celelalte lucruri din camer� erau daruri din partea oamenilor c�rora le m�rturisise, ca semn de pre�uire pentru el, pentru menirea lui sau pentru adev�r, n-ar fi putut explica exact motivele. La plecare le va l�sa aici. Nu avea loc �n geant� pentru ele.

O deschise, scoase un prosop �nf�urat �i-l desf�cu. �n�untru se g�sea forma fibroas� �i grosolan� a unei gogo�i mari, cu lungimea de paisprezece centimetri.

�Da, prive�te-ne.�

G�sise gogoa�a a�tept�ndu-l atunci c�nd sosise pe o lume ce apar�inuse G�ndacilor, pentru a conduce prima colonie uman�. Presim�ind c� vor pieri uci�i de S�v�r�itor, �tiind c� e un du�man de ne�nvins, G�ndacii sculptaser� peisajul �ntr-un model care s� aib� semnifica�ie doar pentru el, tocmai pentru c� fusese �mprumutat din visurile lui. Neputincioas� dar con�tient�, matca �l a�teptase �ntr-un turn unde c�ndva, �ntr-unul din visurile lui, g�sise un du�man.

��Ai a�teptat mai mult p�n� s� te g�sesc dec�t ace�ti c��iva ani c�t ai stat ascuns� �n spatele oglinzii, spuse el cu voce tare.

�C��iva ani? Desigur, cu mintea ta care g�nde�te secven�ial nu bagi de seam� trecerea timpului, mai ales atunci c�nd c�l�tore�ti cu o vitez� at�t de apropiat� de cea a luminii. Dar noi sim�im. G�ndirea noastr� e at�t de apropiat� de cea a luminii. Dar noi sim�im. G�ndirea noastr� e instantanee; �i atunci lumina abia se t�r�ie pe l�ng� noi, ca mercurul pe un geam rece. Am tr�it fiecare clip� ce s-a scurs �n ace�ti trei mii de ani.�

��Am g�sit vreun loc �n care s� fi�i �n siguran��?

�Avem zece mii de ou� fertile care a�teapt� s� capete via��.�

��Poate c� Lusitania va fi acel loc, �nc� nu �tiu.

�Las�-ne s� tr�im din nou.�

��ncerc. De ce crezi c� am r�t�cit de la o lume la alta vreme de at��ia ani, dac� nu pentru a c�uta un loc pentru voi?

�Mai iute mai iute mai iute mai iute.�

�Trebuie s� g�sesc un loc unde s� nu v� ucidem din nou �n clipa �n care ve�i ap�rea. �nc� b�ntui�i prea multe vise ale oamenilor. Nu chiar to�i oamenii au crezut �n cartea mea. S-ar putea s� condamne Xenocidul, dar ar fi �n stare s�-l repete.�

�De c�nd exist�m, �n afar� de noi �n�ine, tu e�ti prima fiin�� pe care am �n�eles-o. N-a trebuit niciodat� s�-i �n�elegem pe al�ii, fiindc� am �n�eles �ntotdeauna. Acum, c�nd suntem doar entitatea aceasta, tu ai devenit ochi, bra�e �i picioare pentru noi. Iart�-ne dac� nu mai avem r�bdare.�

El r�se. �Eu s� v� iert pe voi.�

�Neamul t�u e nes�buit. Noi cunoa�tem adev�rul. �tiu cine ne-a ucis, �i n-ai fost tu acela.�

�Ba eu am fost.�

�Ai fost o unealt�.�

�Ba eu.�

�Te iert�m.�

�Voi putea fi iertat doar atunci c�nd ve�i p�i din nou pe suprafa�a unei lumi.�

Capitolul 5VALENTINE

Ast�zi am dat de �n�eles c� Libo mi-e fiu. Doar Coaj� m-a auzit spun�nd asta, dar �n mai pu�in de o or�, evident, c� vestea era cunoscut� tuturor. S-au str�ns �n jurul meu �i l-au convins pe Selvagem s� m� �ntrebe dac� era adev�rat, dac� devenisem �deja� p�rinte. Apoi Selvagem ne-a cerut mie �i lui Libo s� ne �mpreun�m m�inile; dintr-un impuls ce mi-a r�mas nel�murit, l-am str�ns �n bra�e pe Libo, iar ei au scos ni�te sunete de uimire �i, cred eu, de respect. Am sim�it c� din clipa aceea prestigiul meu �n r�ndul lor crescuse nem�surat.

Concluzia este inevitabil�. Pequeninos pe care i-am cunoscut p�n� acum nu constituie �ntreaga comunitate �i nici m�car pe aceea a masculilor reprezentativi. Sunt fie tineri, fie burlaci �n v�rst�. Absolut nici unul dintre ei nu a z�mislit copii. �l nici nu s-au �mperecheat a�a cum �n�elegem noi no�iunea.

N-am auzit �nc� s� existe vreo societate de primate �n care grupuri de indivizi f�r� pereche s� fie altceva dec�t proscri�i, adic� lipsi�i de putere �i prestigiu. Nici nu m� mir� c� vorbesc despre femele cu un amestec at�t de ciudat de venera�ie �i dispre�, acum ne�ndr�znind s� ia o hot�r�re f�r� consim��m�ntul lor, iar o clip� mai t�rziu spun�ndu-ne c�, fiind varelse, femelele sunt prea proaste ca s� �n�eleag� ceva. P�n� azi am interpretat afirma�iile lor la nivelul cuvintelor, ceea ce m-a f�cut s�-mi imaginez c� femelele lor nu sunt fiin�e �nzestrate cu ra�iune, ci formeaz� o turm� de scroafe care n-au apucat �nc� s� se ridice �n dou� picioare. Mi-am �nchipuit c� s-ar putea ca masculii s� le cear� p�rerea a�a cum o cer copacilor, folosind groh�ielile drept mijloace de a sim�i r�spunsurile, la fel ca �i datul �n bobi sau ghicirea viitorului �n m�runtaiele animalelor.

Acum, totu�i, �n�eleg c� femelele sunt probabil la fel de inteligente ca �i masculii, nefiind nicidecum varelse. Declara�iile negative ale masculilor �i au originea �n incapacitatea lor de a-�i accepta condi�ia de burlaci exclu�i din procesul de reproducere �i din structurile de putere ale tribului. Pequeninos au fost aproape la fel de precau�i ca �i noi � nu ne-au permis s� �nt�lnim femelele sau masculii care de�in o putere real�. Am crezut c� explor�m miezul societ��ii pequenino. De fapt figurativ vorbind, trebuie c� deocamdat� b�jb�im la periferia lor genetic�, printre masculii ale c�ror gene nu au fost considerate potrivite pentru a ajuta la perpetuarea tribului.

�i, cu toate acestea, nu cred c� lucrurile stau astfel. To�i pequeninos pe care i-am cunoscut sunt iste�i, inteligen�i �i capabili s� �nve�e repede. At�t de iu�i, �nc�t �nt�mplarea face c� i-am �nv��at mai multe despre societatea uman� dec�t am aflat eu despre a lor dup� ani �ntregi de �ncerc�ri. Dac� ace�tia sunt rebuturile, atunci mai pot spera c� �ntr-o bun� zi m� vor considera demn de a le �nt�lni so�iile �i �ta�ii�.

P�n� atunci �ns� nu m� pot l�uda cu nimic din toate astea �ntruc�t, cu sau f�r� voia mea, mi-e limpede c� am �nc�lcat regulile. Nu mai vorbesc de faptul c� nimeni n-ar fi reu�it s�-i �mpiedice pe pequeninos s� afle o serie de lucruri despre noi. Mai trebuie s� adaug c� regulile sunt proste�ti �i contraproductive. Le-am �nc�lcat �i dac� se va afla asta, mi se va interzice s� mai iau leg�tura cu pequeninos, ceea ce ar avea un efect �i mai nefast dec�t limitarea drastic� a contactelor pe care le putem men�ine �n prezent. Prin urmare, sunt obligat s� apelez la �n�el�torii �i subterfugii caraghioase, cu alte cuvinte s� plasez �i s� blochez noti�ele de fa�� n fi�ierele personale ale lui Libo, unde nici m�car iubita mea so�ie nu s-ar g�ndi s� le caute. Aici se afl� informa�ia vital� c� to�i pequeninos pe care i-am studiat sunt burlaci �i, din cauza reglement�rilor, nu �ndr�znesc s�-i anun� pe xenologii framling despre asta. Olha bem, gente, aqui est�: A ciência, o bicho que se devora a si mesma! (Veghea�i cu luare aminte, prieteni, acesta-i adev�rul: �tiin�a e dihania mic� �i ur�t� care se autodevor�. )

João Figueira Alvarez, �nsemn�ri Secrete,

publicate de Demostene, �Integritatea tr�d�rii: xenologii de pe Lusitania�

Reykjavik, Perspective Istorice, din 1-04-1990

P�ntecul Valentinei era umflat �i rigid �i mai r�m�sese o lun� p�n� c�nd avea s� i se nasc� fiica. Fiind at�t de mare �i greoaie, orice mi�care devenise o povar�. �nainte vreme, atunci c�nd se preg�tea s� duc� un grup de studen�i la istorie �ntr-un s�ndring, reu�ea �ntotdeauna s� se ocupe singur� de �nc�rcarea ambarca�iunii. Acum �ns� trebuia s� se �ncread� cu totul �n marinarii so�ului ei, �i nici m�car nu putea s� fac� naveta �ntre chei �i magazii � c�pitanul supraveghea opera�iunile de stivuire �i de echilibrare a navei. O f�cea cu pricepere, desigur � oare nu c�pitanul Rãv fusese cel care o �nv��ase pe ea atunci c�nd navigase pentru prima oar�? �, dar Valentinei nu-i pl�cea s� i se dea cu for�a un rol sedentar.

Era cel de-al cincilea s�ndring al ei; primul prilejuise �nt�lnirea ei cu Jakt. Nu se g�ndea la c�s�torie. Trondheim era una dintre zecile de lumi pe care le vizitase �nso�indu-i �n peregrin�rile lui pe fratele ei mai t�n�r. Preda, studia, �i dup� patru sau cinci luni scria un eseu lung pe teme istorice, �l publica sub pseudonimul Demostene �i apoi se odihnea �i se distra p�n� c�nd Ender accepta invita�ia de a merge �n alt loc pentru a m�rturisi. De obicei, munca lor se �mpletea perfect � el era chemat s� rosteasc� moartea unei persoane importante, a c�rei via�� avea s� devin� mai t�rziu punctul central al eseului ei. Pentru ei era un joc s� se dea drept profesori de o disciplin� sau alta c�nd, de fapt, am�ndoi f�ureau �i transformau identitatea lumii, �ntruc�t eseul lui Demostene era �ntotdeauna considerat definitiv.

O vreme crezuse c� p�n� la urm� cineva �i va da seama c� Demostene scria eseuri care urm�reau �n mod suspect itinerariul ei, �i o va da �n vileag. Dar cur�nd �n�elesese c� �n jurul lui Demostene se �esuse o �ntreag� mitologie, la fel ca �n cazul Vorbitorilor, doar c� mai pu�in dens�. Oamenii b�nuiau c� Demostene nu era o singur� persoan�. Ba mai mult, fiecare eseu conceput de Demostene era considerat opera unui geniu care scria independent �i �ncerca s� publice sub auspiciile acestuia; unii �i imaginau chiar c�, �n mod automat, computerul prezenta lucrarea unui comitet necunoscut de str�luci�i istorici ai secolului, care hot�rau dac� era demn� de acest nume. N-avea nici o importan�� c� nimeni nu cunoscuse vreodat� un erudit c�ruia s�-i fi fost ar�tat� o asemenea lucrare. �n fiecare an se �nregistrau sute de eseuri �n �stilul Demostene�; computerul le respingea automat pe cele care nu erau scrise de adev�ratul Demostene; cu toate acestea, mul�i se �nc�p��nau s� cread� cu tot dinadinsul c� nu era posibil� existen�a unei persoane care s� se numeasc� Valentine. La urma urmelor, Demostene debutase ca orator �n re�elele de computere ale P�m�ntului pe vremea c�nd se purtau R�zboaiele cu G�ndacii, adic� �n urm� cu trei mii de ani. Nu putea fi vorba �i �n prezent de aceea�i persoan�.

��i e adev�rat�, g�ndea Valentine. �De la o carte la alta nici eu nu r�m�n aceea�i, fiindc� fiecare lume �mi schimb� �ntruc�tva existen�a, chiar pe m�sur� ce �i scriu istoria. Iar lumea asta m� transform� cel mai mult.�

�i displ�cea g�ndirea luteran�, �ndeosebi fac�iunea a�a-zis calvinist�, care p�trundea peste tot �i p�rea s� posede r�spuns la orice �ntreb�ri, chiar �i la cele ce nu fuseser� puse. De aceea �i �ncol�ise �n minte ideea de a forma un grup de studen�i mai deosebi�i din ultimul an �i de a pleca �mpreun� cu ei din Reykjavik spre Insulele Verii, un lan� ecuatorial unde skrika veneau s� se reproduc� �n cursul prim�verii, iar stolurile de halkig se l�sau cuprinse de frenezia for�ei reproductive. Ideea ei era de a destr�ma �abloanele absurdit��ilor intelectuale, inevitabil prezente �n orice universitate. Studen�ii urmau s� se hr�neasc� doar cu havregrin care cre�tea n�valnic �n v�ile ad�postite �i cu halkig, at�t c�t vor avea curajul �i inima s� ucid� singuri. Dac� alimenta�ia zilnic� trebuia s� depind� de propria lor trud�, atunci se va schimba �i atitudinea lor fa�� de evenimentele care aveau greutate sau nu �n istorie.

Conducerea universit��ii aprobase cam �n sil�; Valentine �i folosi propriile fonduri pentru a �nchiria o nav� de la Jakt, care devenise recent �eful uneia dintre numeroasele familii care v�nau skrika. Acesta nutrea un dispre� tipic marin�resc fa�� de cei cu studii universitare, numindu-i pe fa�a skr�ddare �i spun�nd vorbe chiar mai grele atunci c�nd erau absen�i. O avertiz� pe Valentine c� tot el va trebui s� vin� peste mai pu�in de o s�pt�m�n� pentru a-i salva pe studen�ii ei mor�i de foame. Dar Valentine �i �naufragia�ii� ei, cum le pl�cea acestora s� se autointituleze, rezistaser� toat� perioada, ba chiar le mersese totul din plin, construind ceva ce aducea cu un sat �i tr�ind bucuria efervescent� a g�ndirii creatoare �i desc�tu�ate, care la �ntoarcere d�duse na�tere unei adev�rate cascade de articole dovedind calit��i des�v�r�ite �i intui�ie.

Evident, ca urmare a acestor rezultate, Valentine primea acum din Reykjavik sute de cereri pentru cele dou�zeci de locuri �n fiecare s�ndring pe care �l organiza �n cursul verii. Pentru ea, Jakt era �ns� cu mult mai important. Nu avea o educa�ie deosebit�, dar era un cunosc�tor perfect al vie�ii de pe Trondheim. Putea s� navigheze pe marea de la ecuator f�r� s� apeleze la hart�. Cuno�tea rutele aisbergurilor �i zonele �n care se �ndeseau banchizele. P�rea s� �tie locurile unde se str�ngeau skrika pentru a dansa �i cum s�-�i r�sp�ndeasc� v�n�torii pentru a ataca exemplarele de skrika pe nea�teptate atunci c�nd p�r�seau marea, urc�nd pe ��rm. Vremea rea nu-l lua niciodat� prin surprindere �i Valentine tr�sese concluzia c� nu exista vreo situa�ie c�reia Jakt s� nu-i poat� face fa��.

Mai pu�in Valentinei. �i atunci c�nd preotul luteran � un calvinist � �i c�s�torise, am�ndoi p�ruser� mai degrab� surprin�i dec�t ferici�i. �i, cu toate acestea, erau ferici�i. Pentru prima oar� de c�nd p�r�sise P�m�ntul se sim�ea des�v�r�it�, �mp�cat�, cu un c�min. Tocmai de aceea copilul �i cre�tea �n p�ntec. Peregrin�rile ei se �ncheiaser�. �i era foarte recunosc�toare fratelui ei care �n�elesese perfect situa�ia �i, f�r� a fi nevoie s� mai aib� vreo discu�ie, pricepuse c� Trondheim era cap�tul odiseii lor de trei mii de ani, sf�r�itul carierei lui Demostene; ca �i ish�xa, g�sise calea de a prinde r�d�cini �n solul �nghe�at al acestei lumi �i de a-�i afla hrana pe care solul altor lumi nu i-o putea oferi. Copilul lovi cu putere, trezind-o din visare; se uit� �n jur �i-l v�zu pe Ender venind c�tre ea, p�ind de-a lungul cheiului cu geanta de voiaj at�rnat� de um�r. Ea �i �nchipui dintr-o privire motivul pentru care �i adusese bagajul: voia s� o �nso�easc� �n acest s�ndring. Se �ntreb� dac� se cuvenea s� se bucure. De�i t�cut �i discret, fratelui ei �i era imposibil s�-�i ascund� capacitatea ie�it� din comun de a �n�elege natura uman�. Studen�ii de r�nd nici nu-l b�gau prea mult �n seam�, �ns� cei mai buni, cei despre care spera c� vor dovedi o g�ndire original�, reu�eau s� surprind� aluziile subtile dar conving�toare pe care le strecura �n mod inevitabil �n discu�ie. Era sigur� c� rezultatele vor fi impresionante. La urma urmelor, de-a lungul anilor �i ea datorase mult intui�iei lui, dar c�tigul avea s� fie rodul inteligen�ei lui, nu a studen�ilor. Iar asta va d�una �ntruc�tva scopului acestui sondring.

Dar nu-l va refuza dac� va dori s� mearg� �i el. �n ad�ncul sufletului sim�ea c� acesta era adev�rul: dorea mult s�-l aib� al�turi. Cu toate c�-l iubea foarte mult pe Jakt, �i lipsea apropierea tainic� �i constant� pe care ea �i Ender o �mp�rt�iser� �nainte de a se c�s�tori. Vor trece ani p�n� ce ea �i Jakt s� poat� fi la fel de str�ns lega�i. �i Jakt �tia, iar asta �l f�cea s� sufere pu�in; un so� n-ar trebui s� se m�soare cu un cumnat pentru a-�i c�tiga devotamentul so�iei.

��Bun�, Val, spuse Ender.

��Bun�, Ender.

Afla�i singuri aici, �n docuri, unde nimeni nu putea s�-i aud�, Valentine sim�ea c� nimic n-o va opri s�-i spun� pe numele folosit �n copil�rie, nesocotind faptul c� restul umanit��ii transformase acest cuv�nt �ntr-un epitet.

��Ce-o s� faci dac� iepura�ul se hot�r�te s� vad� lumina zilei �n timp ce e�ti �n s�ndring?

Ea z�mbi.

��T�ticul ei are s-o �nveleasc� �ntr-o blan� de skrika, eu o s-o leg�n cu c�ntece nordice caraghioase, iar studen�ii or s� aib� o mare revela�ie privind impactul imperativelor vie�ii asupra istoriei.

O clip� r�ser� am�ndoi �i, brusc, f�r� s� �n�eleag� de ce, Valentine �i d�du seama c� Ender nu dorea s� se �mbarce pentru s�ndring, c� �i preg�tise geanta aceea pentru a p�r�si planeta Trondheim �i c� venise nu pentru a o invita cu el, ci pentru a-i spune adio. Nechemate, lacrimile �i ap�rur� �n ochi �i sim�i sf�ierea cumplit� a desp�r�irii. A�a cum o f�cuse de nenum�rate ori p�n� atunci, el �ntinse m�inile �i o str�nse la piept; de ast� dat�, �ntre ei se afla p�ntecul �i �mbr��i�area r�mase mai mult o �ncercare st�ngace.

��Credeam c� vrei s� r�m�i, �opti ea. �n ultima vreme ai refuzat invita�iile pe care le-ai primit.

��A venit una pe care n-am fost �n stare s-o refuz.

��Copilul s-ar putea na�te �n acest s�ndring, dar �n alt� lume nu.

A�a cum b�nuise, S�v�r�itorul nu voia ca ea s�-l �nso�easc�.

��Copila are s� fie uimitor de blond�, spuse el. I-ar fi peste putin�� s�-�i g�seasc� un loc pe Lusitania. Acolo majoritatea sunt brazilieni brune�i.

Deci despre Lusitania era vorba. Valentine �n�elese pe dat� de ce se ducea �ntr-acolo: uciderea unui xenolog de c�tre purcelu�i era de-acum o �tire cunoscut� de toat� lumea, �ntruc�t fusese difuzat� �n Reykjavik �n cursul serii.

��i-ai pierdut min�ile.

��Nu chiar.

��tii ce s-ar �nt�mpla dac� oamenii �i-ar da seama c� tocmai S�v�r�itorul merge pe lumea purcelu�ilor? Te-ar crucifica.

��Adev�rul e c� m-ar crucifica acum �i aici, numai c�, �n afar� de tine, nimeni nu �tie cine sunt. Promite-mi c� n-o s� m� dai de gol.

��Dar ce po�i face tu acolo? P�n� c�nd vei ajunge vor fi trecut decenii de la moartea lui.

��Oamenii pentru care sunt de obicei chemat s� m�rturisesc devin amintiri palide c�nd sosesc eu pe lumea lor. �sta-i principalul dezavantaj creat de condi�ia de Vorbitor itinerant.

��N-am crezut vreodat� c� te voi pierde iar.

��Dar eu mi-am dat seama c� ne-am pierdut unul pe cel�lalt �n chiar ziua c�nd te-ai �ndr�gostit de Jakt.

��Atunci trebuia s�-mi spui! N-a� fi f�cut-o!

��Tocmai de aceea nu �i-am spus-o. Dar nu-i adev�rat, Val. Oricum ai fi f�cut pasul. Iar eu voiam s� se �nt�mple asta. Mai fericit� ca acum n-ai fost nicic�nd. κi a�ez� m�inile pe talia ei. Genele Wiggin se cereau continuate. Sper s� ai casa plin� de copii.

��Se consider� c�-i o lips� de decen�� s� ai mai mul�i de patru, l�comie s� treci de cinci �i barbarie s� ai mai mul�i de �ase. Chiar �n timp ce glumea se g�ndea cum o s� rezolve mai bine problema s�ndring-ului: s�-i lase pe absolven�i s� plece f�r� ea, s�-l anuleze de-a dreptul sau s�-l am�ne p�n� dup� plecarea S�v�r�itorului.

Dar spusele S�v�r�itorului f�cur� ca �ntreb�rile ei s�-�i g�seasc� imediat un r�spuns:

��Oare so�ul t�u �mi va permite s� m� �mbarc pe unul dintre vasele lui ca s� c�l�toresc �n noaptea asta p�n� la mareld, a�a �nc�t, s� prind naveta �i s� ajung m�ine diminea�� la nava mea?

Graba lui era inuman�.

��Dac� n-ai fi avut nevoie de o nav� de-a lui Jakt mi-ai fi l�sat un mesaj pe computer?

��Am luat hot�r�rea acum cinci minute �i am venit direct la tine.

��Dar �i-ai f�cut deja rezervarea pentru navet�, asta presupune planuri precise!

��Nu �i dac� e�ti proprietarul navei.

��De ce te gr�be�ti at�t? C�l�toria va dura decenii �ntregi.

��Dou�zeci �i doi de ani.

��Dou�zeci �i doi de ani! �i ce importan�� are dac� �nt�rzii c�teva zile? Nu puteai s� mai a�tep�i o lun� ca s�-mi vezi pruncul?

��Val, s-ar putea ca peste o lun� s� nu mai am curajul de a te p�r�si.

��Atunci nu pleca! Ce �nseamn� purcelu�ii pentru tine? G�ndacii au fost destul de ramen pentru o via�� de om. R�m�i, c�s�tore�te-te a�a cum am f�cut-o �i eu. Ai ajutat la �nceperea coloniz�rii stelelor, S�v�r�itorule; acum stai locului �i gust� din roadele trudei tale.

��Tu �l ai pe Jakt. Eu am studen�i nesuferi�i care �ncearc� s� m� converteasc� la calvinism. Truda mea �nc� nu s-a �ncheiat, iar Trondheim nu e un c�min pentru mine.

Valentine sim�i vorbele lui ca pe o acuza�ie: �Tu �i-ai g�sit rostul aici f�r� s� te g�nde�ti dac� eu a� putea tr�i pe solul �sta.� �Dar nu e vina mea�, vru ea s� r�spund�, �tu e�ti acela care pleac�, nu eu.�

��Aminte�te-�i cum a fost, spuse Valentine, c�nd l-am l�sat pe Peter pe P�m�nt �i am f�cut o c�l�torie de c�teva decenii p�n� la prima noastr� colonie, lumea aceea pe care ai condus-o. Ca �i cum ar fi murit. P�n� am ajuns noi acolo, el era b�tr�n iar noi �nc� tineri; c�nd am vorbit cu el prin ansiblu, devenise deja un b�rbat venerabil uitat de vreme, Hegemonul �mpov�rat de putere, legendarul Locke, orice, numai fratele nostru nu.

��Dup� c�te-mi amintesc, a existat �i o schimbare �n bine.

S�v�r�itorul �ncerca s� fac� situa�ia mai u�or suportabil�, dar Valentine �i interpret� vorbele cu rea-voin��:

��Crezi c� �i eu voi cunoa�te schimb�ri �n bine dup� dou�zeci de ani?

��Cred c� voi suferi dup� tine mai mult dec�t dac� ai muri.

��Ba nu, Ender, va fi exact ca �i cum a� fi murit, �i vei �ti c� tu e�ti acela care m-a ucis.

El primi vorbele ca pe o lovitur�.

��Nu vorbe�ti serios.

��Nu-�i voi scrie. De ce a� face-o? Pentru tine nu va trece dec�t o s�pt�m�n� sau dou�. Vei sosi pe Lusitania, iar computerul va avea scrisori vechi de dou�zeci de ani din partea cuiva de care te-ai desp�r�it doar de o s�pt�m�n�. Primii cinci ani vor �nsemna suferin��, durerea de a te fi pierdut, singur�tatea provocat� de neputin�a de a discuta cu tine�

��Nu eu sunt so�ul t�u, ci Jakt.

��i dup� aceea ce-a� mai putea s�-�i scriu? Epistole de�tepte, cu ve�ti n�stru�nice despre copil? Va avea cinci ani, �ase, zece, dou�zeci, se va c�s�tori, iar tu nici m�car nu-l vei fi cunoscut, �i oricum nu-�i va p�sa.

��mi va p�sa.

��Nu vei avea norocul �sta. Nu-�i voi scrie dec�t atunci c�nd voi fi foarte b�tr�n�, Ender. Dec�t atunci c�nd vei fi ajuns pe Lusitania �i apoi pe alt� planet�, �nghi�ind deceniile ca pe nimic. �i abia dup� aceea ��i voi trimite memoriile mele. �i le voi dedica. �Lui Andrew, iubitul meu frate.� Te-am urmat bucuroas� pe dou�zeci de lumi, iar tu nu vrei s� mai r�m�i nici m�car dou� s�pt�m�ni acum, c�nd am nevoie de tine.

��Val, dac� te-ai auzi, ai �n�elege de ce trebuie s� plec acum, �nainte de a m� l�sa sf�iat de tine.

��Asta-i o argumenta�ie savant� pe care n-ai admite-o din partea studen�ilor t�i, S�v�r�itorule! N-a� spune toate astea dac� n-ai voi s� pleci ca un ho� prins asupra faptului! Nu r�suci lucrurile ca s� m� sco�i vinovat� pe mine de toate relele!

El �i r�spunse pe ner�suflate, cuvintele rostogolindu-se �i parc� amestec�ndu-se unele cu altele din cauza grabei; vorbi repezit pentru a apuca s� termine ce avea de spus �nainte ca emo�ia s�-i �nece glasul:

��Ai dreptate, eu am vrut s� m� gr�besc pentru c� am ceva de rezolvat acolo �i fiecare zi pe care o petrec aici at�rn� greu, �i pentru c� m� doare ori de c�te ori v� v�d, pe tine �i pe Jakt, devenind tot mai apropia�i �n timp ce noi ne �ndep�rt�m mereu unul de altul, de�i sunt con�tient c� exact a�a trebuia s� se �nt�mple, astfel c� atunci c�nd am hot�r�t s� plec m-am g�ndit c� e mai bine pentru to�i dac� a� face-o mai cur�nd, �i am avut dreptate; �tii c� nu gre�esc deloc. Nici nu mi-a trecut prin g�nd c� o s� m� ur�ti pentru asta.

�i abia acum tulburarea �i opri torentul de vorbe �i izbucni �n pl�ns; ea �l urm�.

��Nu te ur�sc, te iubesc, faci parte din mine, e�ti �n sufletul meu �i plecarea ta �mi va smulge inima din piept �i o va risipi.

Astfel se �ncheie discu�ia lor.

Secundul lui R�v �l duse pe Ender p�n� la mareld, o platform� �ntins� din marea ecuatorial�, de unde erau lansate navetele care realizau jonc�iunea cu navele spa�iale aflate pe orbit�. T�cut�, Valentine consim�ise s� nu-l �nso�easc�. Se �ntoarse �n schimb acas� la so�ul ei �i nu se dezlipi de el toat� noaptea. A doua zi plec� �n s�ndring �mpreun� cu studen�ii �i pl�nse dup� Ender numai pe �ntuneric, doar atunci c�nd socoti c� nimeni n-o putea vedea.

Dar studen�ilor nu le sc�p� acest am�nunt �i a�a �ncepur� s� circule tot felul de pove�ti despre marea durere pe care o tr�ia profesoara Wiggin din pricina plec�rii fratelui ei, Vorbitorul itinerant. Interpretar� purtarea ei a�a cum fac studen�ii �n asemenea ocazii, �mbog��ind sau s�r�cind realitatea. Doar o student�, o fat� pe nume Plikt, se sim�i obsedat� de ideea c� povestea Valentinei �i a lui Andrew era cu totul altceva dec�t p�rea la prima vedere.

Ca urmare, ea �ncepu s� fac� cercet�ri privind via�a lor �i s� verifice c�l�toriile pe care le f�cuser� �mpreun� printre stele. C�nd Syfte, fiica Valentinei, �mplinise patru ani �i fiul ei, Ren, doi, Plikt �i f�cu o vizit�. Acum profesoar� la universitate, Plikt �i ar�t� Valentinei romanul pe care �l publicase. Modelase totul ca pe o fic�iune, dar Valentine recunoscu imediat povestea fratelui �i a surorii care erau cei mai v�rstnici oameni din univers, fiind n�scu�i pe P�m�nt �nainte de �ntemeierea primelor colonii pe alte lumi �i c�l�torind ne�ncetat de pe o lume pe alta, f�r� a prinde niciunde r�d�cini, c�ut�nd, c�ut�nd�

Spre u�urarea Valentinei � �i, cel pu�in ciudat, spre dezam�girea ei � Plikt nu dezv�luise faptul c� Ender era adev�ratul Vorbitor �n numele Mor�ilor iar Valentine era Demostene. Dar �tia destule am�nunte din via�a lor pentru a scrie povestea desp�r�irii, atunci c�nd hot�r�ser� ca ea s� r�m�n� l�ng� so� iar el s�-�i continue c�utarea. Scena era mai tandr� �i mai plin� de sim�ire dec�t fusese �n realitate; Plikt scrisese ceea ce ar fi trebuit s� se �nt�mple dac� Ender �i Valentine ar fi avut mai mult sim� teatral.

��De ce ai scris toate astea? �ntreb� Valentine.

��Calitatea nu-i un motiv suficient pentru a merita s� fi scris?

Acest r�spuns �ntortocheat o amuz� pe Valentine, dar n-o f�cu s� renun�e:

��Ce a �nsemnat pentru tine fratele meu Andrew dac� ai �ntreprins o asemenea documentare ca s� creezi povestea asta?

��Nici acum �ntrebarea nu sun� corect, spuse Plikt.

��S-ar p�rea c� sunt pe cale de a rata un fel de test. N-ai putea s�-mi sugerezi ce �ntrebare s�-�i pun?

��Nu te �nfuria. Ar trebui s� m� �ntrebi de ce am scris-o ca fic�iune �i nu ca biografie.

��Bine, de ce?

��Pentru c� am descoperit c� Andrew Wiggin, Vorbitor �n numele Mor�ilor este S�v�r�itorul Wiggin, Xenocidul.

Chiar dac� Ender plecase de patru ani, mai avea de c�l�torit optsprezece ani p�n� s� ajung� la destina�ie. De spaim�, Valentine sim�i un gol �n stomac g�ndindu-se ce se va alege de via�a lui dac� va fi �nt�mpinat pe Lusitania ca cel mai detestat om din �ntreaga istorie uman�.

��Nu e cazul s� te temi, profesore Wiggin. Dac� mi-a� pune-o �n g�nd, a� putea s-o spun. C�nd am descoperit adev�rul, mi-am dat seama c� se c�ie�te pentru faptele lui. �i ce peniten�� n�l��toare! Adev�ratul Vorbitor �n numele Mor�ilor este acela care �i-a condamnat ac�iunea ca fiind o crim� de neiertat; de aceea a devenit Vorbitor �i s-a transformat �n propriul s�u acuzator pe dou�zeci de lumi.

��Plikt, ai aflat multe, dar nu ai �n�eles mare lucru.

��n�eleg totul! Cite�te ceea ce am scris, asta a �nsemnat �n�elegere!

Valentine �i spuse c� de vreme ce Plikt �tia at�t de multe lucruri, putea s� afle �i altele. �ns� furia, nu g�ndirea ra�ional� o �mpinse pe Valentine s� spun� adev�ruri pe care nu le �ncredin�ase nim�nui p�n� atunci:

��Plikt, fratele meu nu l-a imitat pe adev�ratul Vorbitor �n numele Mor�ilor. Chiar el a scris �Matca �i Hegemonul�.

C�nd pricepu c� Valentine spunea adev�rul, Plikt se sim�i cople�it�. Vreme de at��ia ani �l considerase pe Andrew Wiggin drept subiect de carte �i pe adev�ratul Vorbitor �n numele Mor�ilor drept motiv de inspira�ie. Iar acum, c�nd afl� c� ei erau una �i aceea�i persoan�, r�mase mult timp mut� de uimire.

Apoi ea �i Valentine discutar� �i se confesar� �ndelung, ajung�nd s� aib� at�ta �ncredere una �n cealalt� �nc�t Valentine o rug� pe Plikt s� devin� educatoarea copiilor ei �i colaboratoare la urm�toarele ei scrieri �i la catedr�. Jakt se ar�t� surprins de noua prezen�� din casa lui, dar odat� cu trecerea timpului Valentine �i dezv�lui �i lui secretele pe care Plikt le descoperise document�ndu-se sau le smulsese de la ea. Asta deveni legenda familiei �i de �ndat� ce copiii se f�cur� suficient de mari le spuser� �i lor minunatele pove�ti despre r�t�citorul lor unchi Ender, care, considerat un monstru pe toate lumile, era �n realitate un fel de salvator sau profet, sau cel pu�in martir.

Anii treceau, familia prospera, iar durerea pentru pierderea lui Ender se risipea, astfel c�, �ncet-�ncet, Valentine ajunse s� fie m�ndr� de el �i, �n cele din urm�, s� aib� un puternic sentiment de speran��. A�tepta cu ner�bdare ca el s� ajung� pe Lusitania, s� rezolve problema purcelu�ilor, s�-�i �ndeplineasc� f�r� drept de t�gad� destinul de apostol pentru rameni. Plikt, luteran� convins�, o �nv�� pe Valentine s� g�ndeasc� via�a S�v�r�itorului �n termeni religio�i; stabilitatea de nezdruncinat a vie�ii ei de familie �i miracolul pe care-l reprezenta fiecare dintre cei cinci copii se �mbinar� �n a�a fel �nc�t se l�s� p�truns� de sentimentul credin�ei, chiar dac� doctrina nu-i intrase �n suflet.

Iar asta avea s�-i influen�eze �i pe copiii ei. Pentru c� nici m�car nu puteau aduce vorba de unchiul lor, S�v�r�itorul, �n fa�a unor str�ini, povestea vie�ii lui c�p�t� lumini �i umbre supranaturale. Ea trezi �ndeosebi interesul lui Syfte, fiica cea mare, care era �nc� obsedat� de unchiul Ender chiar �i la �mplinirea v�rstei de dou�zeci de ani, c�nd ra�iunea devine �ndeob�te mai puternic� dec�t adora�ia copil�reasc�, primitiv�. El era o fiin�� ie�it� dintr-o legend� �i totu�i tr�ia pe o lume situat� la o distan�� care nu p�rea imposibil de str�b�tut.

Nu spuse nimic mamei �i tat�lui ei, dar se confes� fostei educatoare:

��Plikt, �ntr-o zi �l voi �nt�lni. �l voi cunoa�te �i-l voi ajuta s� izb�ndeasc�.

��Ce te face s� crezi c� ar avea nevoie de ajutor sau de sacrificiul t�u?

Plikt r�mase mereu sceptic� p�n� c�nd eleva ei �i c�tig� �ncrederea.

�i visurile lui Syfte c�l�toreau spre �nafar�, fugind de ghea�a de pe Trondheim c�tre �ndep�rtata planet� pe care Ender Wiggin �nc� nu c�lcase. �Oameni ai Lusitaniei, nici m�car nu v� da�i seama ce b�rbat m�re� va pune piciorul pe p�m�ntul vostru �i v� va lua povara de pe umeri. Iar eu m� voi al�tura lui la vremea cuvenit�, chiar dac� asta se va �nt�mpla peste o genera�ie. Lusitania, preg�te�te-te s� m� prime�ti �i pe mine.�

Pe nava lui, S�v�r�itorul Wiggin nu b�nuia c�tu�i de pu�in ce �nc�rc�tur� bogat� din visele altora ducea �n dep�rt�ri. Trecuser� doar c�teva zile de c�nd o l�sase pe Valentine pl�ng�nd pe chei. Pentru el, Syfte �nc� nu avea nume; era doar o umfl�tur� a p�ntecului Valentinei �i nimic mai mult. Abia �ncepuse s� simt� durerea desp�r�irii pentru totdeauna de Valentine, o suferin�� pe care ea o uitase de mult. G�ndurile lui r�t�ceau departe, ne�tiind de existen�a nepoatelor �i nepo�ilor de pe o lume a ghe�urilor.

Acum se g�ndea la o fat� solitar� �i torturat�, pe nume Novinha, �ntreb�ndu-se ce vor �nsemna pentru ea cei dou�zeci �i doi de ani �n care el va c�l�tori �i ce va deveni p�n� �n clipa c�nd se vor �nt�lni. Fiindc� o iubea, a�a cum se �nt�mpl� s� iube�ti pe cineva care ��i este ecou �n momentele de ad�nc� �ntristare.

Capitolul 6OLHADO

Singurele rela�ii cu alte triburi par a fi r�zboinice. C�nd �i spun pove�ti unii altora (de obicei pe vreme ploioas�), ele prezint� doar b�t�lii �i eroi. Sf�r�itul �nseamn� �ntotdeauna moartea pentru eroi �i la�i deopotriv�. Dac� pove�tile ar constitui cumva ni�te linii directoare, atunci purcelu�ii nu se a�teapt� s� supravie�uiasc� r�zboiului. �i niciodat� nu dovedesc vreun interes oric�t de mic fa�� de femelele du�manilor, nici �n vederea violului, nici a uciderii sau sclaviei, cum procedeaz� oamenii �n mod tradi�ional cu so�iile solda�ilor c�zu�i. S� �nsemne asta c� nu exist� nici un schimb genetic �ntre triburi? Nicidecum. S-ar putea ca el s� fie realizat de femele, care au probabil vreun sistem de a negocia favoruri genetice. Dat� fiind evidenta �i completa subordonare a masculilor fa�� de femele �n cadrul societ��ii, schimbul ar putea s� se fac� f�r� �tirea masculilor, sau probabil c� s-ar ru�ina �ntr-o asemenea m�sur� �nc�t nici n-ar �ndr�zni s� ne spun�.

Nu vor s� ne povesteasc� dec�t despre b�t�lii. O descriere tipic�, aflat� �n noti�ele din 21-02 de anul trecut ale fiicei mele Ouanda, a fost re�inut� �n timpul unei a�a-zise �ez�tori care a avut loc �n casa purcelu�ilor:

PURCELU� (vorbind �n Esen�ial�): A ucis trei dintre fra�i f�r� s� fie r�nit. N-am v�zut nicic�nd un r�zboinic at�t de ne�nfricat �i puternic. Bra�ele �i erau m�njite de s�nge p�n� sus, iar b��ul din m�na lui era rupt �i �ncleiat de creierii fra�ilor mei. �tia c� se bucur� de cinstire chiar dac� soarta b�t�liei se dovedea potrivnic� tribului s�u. Del honral Eu Ihe deil (�i acord onoare! I-am recunoscut-o!)

(Ceilal�i purcelu�i plesc�ie din limb� �i scot chicote ascu�ite. )

PURCELU�: L-am �intuit la p�m�nt. �i �n chinuri a fost puternic, p�n� i-am ar�tat iarba pe care o �ineam �n m�n�. Atunci a deschis gura �i a murmurat c�ntecele t�r�mului de departe. Nunca ser� pau na mão da gente! (Nicodat� nu va mai fi un b�� n m�inile noastre!) (�n acest moment, ceilal�i au �nceput un c�ntec �n limba so�iilor, unul dintre cele mai lungi pasaje pe care am avut prilejul s� le ascult.)

(De remarcat c� a devenit un obicei �n comportamentul lor ca mai �nt�i s� vorbeasc� �n Esen�ial�, pentru ca apoi, �n momentul culminant �i de eviden�iere a concluziei, s� treac� la portughez�. G�ndindu-ne mai bine, am descoperit c� �i noi proced�m la fel, apel�nd la portugheza matern� �n clipele cele mai tulbur�toare.)

S-ar putea ca aceast� relatare a b�t�liei s� nu par� chiar at�t de neobi�nuit� dac� ai prilejul s� ascul�i destul de multe pove�ti �i �n�elegi c� ele se termin� �ntotdeauna cu moartea eroului. Este limpede c� nu gust� comedia ieftin�.

Libertade Figueira de Medici,

Raport privind Rela�iile Intertribale ale Aborigenilor Lusitani

�n Studii de cultur� comparat�, 1964. 12:40

Nu erau multe lucruri de f�cut �n timpul zborului interstelar. Dup� stabilirea rutei, nava efectuase transla�ia Park �i nu mai r�m�sese de �ndeplinit dec�t corvoada de a calcula c�t de mult se apropiase viteza navei de cea a luminii. Computerul de la bordul navei aprecie viteza exact� �i apoi determin�, �n timp subiectiv, c�t� vreme va trebui s� continue c�l�toria �nainte de a se face din nou transla�ia Park, �napoi la o vitez� mai mic� dec�t cea a luminii, pentru ca manevrele s� fie posibile. �Ca un cronometru�, se g�ndi S�v�r�itorul. �Pornit, oprit, �i s-a �ncheiat toat� cursa.�

Computerele navei erau suficient de �de�tepte� ca s�-l ajute s� fac� mai u�or fa�� trecerii de la spaniol�, pe care o vorbea cursiv, la portughez�. �i venea destul de lesne s� vorbeasc�, �ns� r�m�neau nepronun�ate at�t de multe consoane �nc�t nu era �n�es �ntotdeauna.

Lec�iile zilnice de conversa�ie �n portughez� pe care le lua cu computerul, care reac�iona extrem de lent, deveneau �nnebunitoare dup� o or� sau dou�. P�n� acum, Val �l �nso�ise �n toate celelalte c�l�torii. Asta nu �nsemna c� vorbeau f�r� �ncetare; Val �i Ender se cuno�teau at�t de bine �nc�t adesea nici nu aveau ce s�-�i spun�. Dar �n absen�a ei, Ender era din ce �n ce mai nemul�umit de propriile lui g�nduri; niciodat� nu p�reau s� se limpezeasc� �n solu�ii, fiindc� nu avea cui s� le �mp�rt�easc�.

Nici m�car matca nu-i putea fi de folos. G�ndurile ei veneau instantaneu; legate nu de sinapse, ci de filo�i, care r�m�neau neafecta�i de efectele relativiste ale c�l�toriei cu viteza luminii. Pentru ea, un minut din timpul tr�it de Ender �nsemna �aisprezece ore � diferen�a era prea mare pentru ca el s� deslu�easc� vreun mesaj din partea ei. Dac� n-ar fi fost o gogoa�� ar fi avut mii de G�ndaci, iar fiecare dintre ei �i-ar fi �ndeplinit misiunea, transfer�ndu-�i uria�a experien�� n memoria ei. Dar ceea ce poseda ea nu se m�rginea la amintiri �i, �n cele opt zile pe care le sim�i ca pe o captivitate, S�v�r�itorul �ncepu s� �n�eleag� ner�bdarea ei de a fi eliberat� c�t mai cur�nd.

Dup� scurgerea celor opt zile, S�v�r�itorul se descurca mul�umitor �n portughez�, reu�ind s� se exprime direct �n loc s� traduc� din spaniol� ceea ce avea de spus. Sim�ea cu disperare lipsa unei tov�r�ii umane; ar fi fost foarte fericit s� discute chiar �i religie cu un calvinist, numai s� aib� pe cineva care s� dovedeasc� mai mult� vioiciune �i inteligen�� n conversa�ie dec�t computerul navei.

Nava efectu� transla�ia Park; �ntr-un moment imposibil de m�surat, viteza ei se modific� �n compara�ie cu restul universului sau, mai precis, teoria sus�inea c� de fapt se schimba viteza universului �n timp ce nava r�m�nea cu totul nemi�cat�. Nimeni nu era sigur de asta, �ntruc�t nu exista un punct imobil din care s� poat� fi studiat fenomenul. A�a se b�nuia, pentru c� nimeni nu �n�elegea de ce ap�reau fenomenele filotice; ansiblul fusese creat printr-o �nt�mplare aproape norocoas� �i, odat� cu el, se descoperise �i principiul Park al instantaneit��ii. Probabil c� era neinteligibil, �ns� func�iona.

�n clipa �n care lumina deveni din nou vizibil� �n toate direc�iile, �n hublourile navei ap�rur� instantaneu puzderii de stele. Poate c� �ntr-o bun� zi se va g�si vreun om de �tiin�� care s� descopere de ce transla�ia Park aproape c� nu necesita un consum de energie. S�v�r�itorul era sigur c� pentru zborul interstelar al oamenilor se pl�tea undeva un pre� �ngrozitor. Demult, chiar visase c� pentru fiecare nav� care efectua transla�ia Park exista c�te o stea care clipea pentru ultima oar�. Jane �l asigurase c� nu era adev�rat, dar el �tia c� majoritatea stelelor r�m�n invizibile; ar putea s� dispar� chiar un trilion dintre ele f�r� ca oamenii s� afle vreodat�. Vreme de mii de ani, c�l�torii vor continua s� vad� fotonii pleca�i �n spa�iu �nainte ca steaua s� moar�. Dar c�nd omul va ajunge s� vad� galaxia sting�ndu-se, va fi prea t�rziu s�-�i mai schimbe obiceiurile.

��Inactivitatea te face s� ai �nchipuiri paranoice, �i spuse Jane.

��Nu po�i citi g�ndurile, �i r�spunse S�v�r�itorul.

��Dup� ce �nchei c�te un zbor interstelar devii moroc�nos �i faci specula�ii despre distrugerea universului. �sta-i modul specific prin care se manifest� la tine teama de mi�care.

��Ai anun�at autorit��ile lusitane c� sosesc?

��E o colonie foarte mic�. Nu exist� autorizare de cobor�re pe planet� pentru c� rareori merge cineva acolo. E doar o navet� care orbiteaz� �n jurul planetei �i care transport� oamenii �ncoace �i �ncolo, folosind la sol un spa�ioport at�t de mic �nc�t te apuc� r�sul.

��Nu-i nevoie de aprobarea celor de la Imigr�ri?

��E�ti Vorbitor, nu te pot �ntoarce din drum. Pe de alt� parte, Serviciul de imigr�ri �nseamn� Guvernatorul, care e �n acela�i timp �i primar, �ntruc�t ora�ul �i colonia se identific�. Numele ei este Faria Maria de Bosque, supranumit� �i Bosquinha, iar ea ��i transmite salut�ri �i ar dori s� nici nu sose�ti, fiindc� are destule necazuri �i f�r� prezen�a unui profet al agnosticismului care s�-i tulbure pe bunii catolici de acolo.

��A spus ea a�a ceva?

��Realitatea e c� nu �i-a comunicat asta; episcopul Peregrino i-a spus-o, iar ea a fost de acord. Dar func�ia ei e s� aprobe. Dac�-i vei spune c� to�i catolicii sunt ni�te sminti�i idolatri �i supersti�io�i, probabil c� ar ofta �i �i-ar zice: �Sper c� nu vei dest�inui �i altora asemenea p�reri astea.�

��M� duci cu vorba, spuse S�v�r�itorul. Ce crezi c� nu mi-ar face pl�cere s� aud?

��Novinha nu mai vrea un Vorbitor. �i-a anulat cererea la cinci zile dup� ce a f�cut-o.

Codul Stelar afirma �ns� c�, de vreme ce Ender pornise �n c�l�torie ca r�spuns la solicitarea ei, din punct de vedere legal cererea nu mai putea fi anulat�; �i totu�i, asta schimba datele situa�iei pentru c�, �n loc s� a�tepte ner�bd�toare scurgerea celor dou�zeci �i doi de ani p�n� la sosirea lui, ea va fi �ngrozit� de aceast� perspectiv�, resping�ndu-i vizita fiindc� se r�zg�ndise �ntre timp. El se a�teptase s� fie �nt�mpinat ca un prieten binevenit, iar acum ea se va ar�ta mai ostil� dec�t to�i membrii societ��ii catolice la un loc.

��S-au creat toate condi�iile pentru a mi se simplifica munca, remarc� el.

��Da, situa�ia nu-i chiar at�t de rea, Andrew. Realitatea e c� �ntre timp au solicitat �i al�ii un Vorbitor, �i ace�tia nu �i-au anulat cererea.

��Cine?

��Printr-o coinciden�� de-a dreptul fascinant�, ace�tia sunt Miro �i Ela, fiul �i fiica Novinhei.

��Dar nu aveau cum s�-l cunoasc� pe Pipo. De ce m-ar chema s� m�rturisesc moartea lui?

��A, nu, nu-i vorba de moartea lui Pipo. Ela a cerut un Vorbitor acum �ase s�pt�m�ni pentru a rosti moartea tat�lui ei, Marcos Maria Ribeira, numit �i Marcão. �i-a dat duhul �ntr-un bar. Nu din cauza alcoolului, suferea de o boal�. A murit de descompunere incurabil�.

��Jane, e�ti at�t de mistuit� de compasiune �nc�t m� pui pe g�nduri.

��Compasiunea e domeniul �n care te pricepi tu. Eu sunt mai priceput� la investiga�ii complexe �n structuri organizate de date.

��Iar b�iatul� cum �l cheam�?

��Miro. A cerut un Vorbitor acum patru ani. Pentru moartea lui Libo, fiul lui Pipo.

��Libo nu putea s� aib� mai mult de patruzeci de ani.

��A fost ajutat s�-�i afle o moarte prematur�. Era xenolog, �n�elegi? sau zenador, cum se zice �n portughez�.

��Purcelu�ii�?

��La fel ca �i moartea tat�lui. Organele a�ezate identic. �n timpul c�l�toriei tale au fost executa�i trei purcelu�i �n acela�i fel, �ns� mai departe de poart�. Numai c� �n cadavrele purcelu�ilor se planteaz� copaci � oamenilor uci�i nu li se face o asemenea onoare.

Ambii xenologi fuseser� uci�i de purcelu�i la distan�� de o genera�ie�

��i ce-a hot�r�t Consiliul Stelar?

��Situa�ia e �ncurcat�. Oscileaz�. �nc� n-au certificat ca xenolog pe nici unul dintre ucenicii lui Libo. Unul este fiica lui Ouanda. Iar cel�lalt e Miro, cel care a chemat un m�rturisitor.

��Au p�strat leg�tura cu purcelu�ii?

��n mod oficial, nu. Sunt unele discu�ii �n contradictoriu �n leg�tur� cu asta. Dup� ce a murit Libo, Consiliul a admis contactarea purcelu�ilor doar o dat� pe lun�. Dar fiica lui Libo a refuzat categoric s� respecte ordinele.

��i nu i-au retras calitatea de xenolog?

��Hot�r�rea de a se reduce drastic leg�turile cu purcelu�ii a fost luat� cu o majoritate foarte firav�. �i nu a existat o majoritate pentru suspendarea din func�ie. Acum doi ani a fost trimis spre Lusitania un grup de oameni de �tiin�� de pe Calicut. Trebuie s� soseasc� abia peste treizeci de ani pentru a prelua func�ia de supraveghere �i studiere a purcelu�ilor.

��De data asta au �n�eles de ce l-au ucis purcelu�ii pe xenolog?

��Absolut deloc. Dar tocmai de asta mergi acolo, nu?

I-ar fi fost u�or s� g�seasc� un r�spuns, numai c� matca �l �mpunse lin cu un g�nd. S�v�r�itorul �l sim�i cape o boare trec�nd printre frunzele unui copac, un fo�net, o cl�tinare domoal�, sau o raz� de soare. Da, venea aici pentru a vorbi �n numele mor�ilor. Dar �i pentru a readuce mor�ii la via��.

�Aici e un loc potrivit�

Matca f�cea un efort de ne�nchipuit s�-i vorbeasc� �n timpul zborului cu viteza luminii.

�Simt o minte aici. Mult mai limpede dec�t oricare minte uman� pe care am cunoscut-o noi.�

�Purcelu�ii? G�ndesc la fel ca noi?�

��tie despre purcelu�i. Pu�in� r�bdare; deocamdat� se teme de noi.�

Matca se retrase �i Ender r�mase s� �ntoarc� pe o fa�� i pe cealalt� g�ndul c� prin hot�r�rea de a veni pe Lusitania se angaja �ntr-o lucrare mult mai grea dec�t �i �nchipuise.

Episcopul �n persoan� �inu predica dojenitoare. Acesta era �ntotdeauna un semn r�u. De�i nu dovedise vreodat� calit��i de orator �nfocat, de data asta, prin numeroasele paranteze, Peregrino devenise at�t de confuz �n exprimare �nc�t Ela nu reu�i s� priceap� nici m�car jum�tate din cele spuse de el. Quim se pref�cu, desigur, c� �n�elege pentru c�, �n ceea ce-l privea, episcopul nu avea inten�ii rele. Dar micu�ul Grego nu f�cu nici m�car o �ncercare ca s� lase impresia c�-l intereseaz�. Chiar �i c�nd sora Esquecimento, care avea obiceiul s� ciupeasc� s�lbatic pe oricine cu unghiile ei ascu�ite ca briciul, �i croi drum pe interval, Grego �i v�zu netem�tor de n�zb�tiile care-i treceau prin cap �n acele momente.

Ast�zi se chinuia s� scoat� niturile din sp�tarul de plastic al b�ncii din fa�a lor. Pe Ela o scotea din min�i for�a pe care o avea Grego: nu se cuvenea ca un copil de �ase ani s� poat� b�ga �urubelni�a sub buza unui nit �ncapsulat la cald. Nu era sigur� c� ea ar fi fost �n stare de a�a ceva.

Dac� tata ar fi aici, bine�n�eles c� �i-ar furi�a m�na �erpe�te �i bl�nd, oho, cu c�t� bl�nde�e, �i i-ar lua �urubelni�a lui Grego. Ar �ntreba �n �oapt�: �De unde ai luat-o?� �i Grego l-ar privi cu ochi mari �i nevinova�i. Mai t�rziu �ns�, c�nd familia va pleca de la slujb� �i va ajunge acas�, tata ar urla la Miro c� las� sculele la voia �nt�mpl�rii �i i-ar spune lucruri �ngrozitoare, �nvinuindu-l de toate necazurile familiei. Miro ar suporta totul �n t�cere. Ela �i-ar face de lucru preg�tind masa de sear�. Quim ar sta f�r� rost �ntr-un col�, rostogolind boabele rozariului �i murmur�ndu-�i predicile scurte �i inutile. Cu ochii lui electronici, Olhado era singurul norocos � el �i bloca sau �i derula vreo scen� pl�cut� din trecut �i nu-l interesa ce se �nt�mpla. Quara ar merge s� se fac� mic� �ntr-un alt col�, iar micu�ul Grego ar r�m�ne triumf�tor, �in�ndu-se cu o m�n� de pantalonii tatei, urm�rind cum vina pentru toate relele pe care le face el s-ar sparge �n capul lui Miro.

Ela tres�ri �nfiorat� c�nd scena i se desf�ur� �n minte. Dac� s-ar fi sf�r�it doar cu at�t, tot ar fi fost suportabil. Dar mai apoi Miro ar pleca, iar ei ar m�nca �i dup� aceea�

Ca ni�te p�ianjeni, degetele Surorii Esquecimento f�cur� un salt; unghiile ascu�ite se �nfipser� �n bra�ul lui Grego. Instantaneu, Grego sc�p� �urubelni�a pe jos. Cu siguran�� c� avea s� se rostogoleasc� cu zgomot, dar Sora Esquecimento nu era proast�. Se aplec� iute �i o prinse cu cealalt� m�n�. Ela pricepu de �ndat� ce era �n mintea lui, �ntinse o m�n� �ncerc�nd s�-l �mpiedice, dar prea t�rziu: el ridic� brusc genunchiul �i o lovi �n gur� pe Sora Esquecimento.

Femeia icni de durere �i eliber� bra�ul lui Grego din str�nsoare. El smulse �urubelni�a din m�na lipsit� de vlag�. �in�ndu-�i palma la gura s�nger�nd�, Sora Esquecimento se �ndep�rt� �n grab� pe intervalul dintre b�nci. Grego �i relu� activitatea demolatoare.

�Dar tata a murit�, �i aminti Ela. �n mintea ei, cuvintele sunau ca o muzic�. �Tata a murit, dar �nc� e printre noi prin aceast� mo�tenire monstruoas� pe care a l�sat-o. Otrava pe care a picurat-o �n noi continu� s� dospeasc� �i sigur ne va ucide pe to�i. C�nd a murit, ficatul lui avea doar cinci centimetri lungime, iar splina nici nu mai exista. �n locul lor crescuser� ni�te organe ciudate, compuse din celule lipidice. Boala nu avea nume; trupul lui se smintise �i uitase matricea dup� care erau alc�tuite fiin�ele umane. Boala s�l�luie�te acum �n copii lui. Nu �n trupuri, ci �n sufletele noastre. Ar�t�m ca orice al�i copii; suntem modela�i aidoma cu ei. Dar fiecare dintre noi a fost �nlocuit de o imita�ie de copil, alc�tuit� dintr-o substan�� fetid�, de origine lipidic�, degenerat�, crescut� din sufletul tatei.�

�Poate c� situa�ia ar fi alta dac� mama ar fi �ncercat s� repare lucrurile. Dar ea nu s-a sinchisit dec�t de microscoape �i de cereale cu calit��i ameliorate genetic, sau de cercet�rile la care a lucrat �i lucreaz� �ntruna.�

�� a�a-zis Vorbitor �n numele Mor�ilor! Dar exist� numai unul care poate vorbi �n numele mor�ilor, �i acesta este Sograda Cristo�

Cuvintele episcopului �i re�inur� aten�ia. Ce tot vorbea despre un Vorbitor �n numele Mor�ilor? Cum era posibil ca el s� aib� �tire c� ea chemase unul�?

��Legea ne cere s�-l trat�m curtenitor, dar nu cu �ncredere! Adev�rul nu se poate afla �n specula�iile �i ipotezele unor oameni lipsi�i de har, ci �n �nv��turile �i tradi�iile Bisericii-Mam�. De aceea, atunci c�nd va p�i printre voi, acorda�i-i z�mbetul vostru, dar nu v� deschide�i inimile!

De ce lansa un asemenea avertisment? Cea mai apropiat� planet�, Trondheim, se afla la dou�zeci �i doi de ani-lumin� dep�rtare �i i se p�rea improbabil s� existe acolo un Vorbitor. Vor trece decenii p�n� la sosirea vreunuia, dac� avea s� vin� vreodat�. Se �ntinse pe deasupra Quarei ca s�-l �ntrebe pe Quim. Sigur c� m�car el a ascultat cu aten�ie.

��Ce spune episcopul despre Vorbitor? �ntreb� ea �n �oapt�.

��Dac� ai fi atent� ai afla �i singur�.

��Dac� nu-mi spui ��i zdrobesc nasul.

Quim �i z�mbi ��fnos, ca s�-i arate c� nu se temea de amenin��rile ei. Dar, pentru c� de fapt se temea de ea, �i r�spunse:

��Se pare c� atunci c�nd a murit primul xenolog, un mi�el necredincios a chemat un Vorbitor care urmeaz� s� soseasc� chiar �n dup�-amiaza asta. Se afl� deja pe navet� �i primarul a plecat s�-l �nt�mpine c�nd va cobor� pe planet�.

Ela nu anticipase aceast� situa�ie. Computerul nu-i comunicase c� Vorbitorul era deja �n drum spre Lusitania. Ea credea c� va sosi peste ani �i ani pentru a rosti adev�rul despre monstruozitatea c�reia i se spunea �tat� �i care, �n cele din urm�, �i binecuv�ntase familia c�z�nd mort; adev�rul va veni ca o raz� care s� le lumineze �i s� le purifice trecutul. Dar tata murise cu prea pu�in timp �n urm� ca s� se fac� acum rostire despre el. Tentaculele lui �nc� se �ntindeau de dincolo de morm�nt �i le sec�tuiau inimile.

Cur�nd predica se sf�r�i, iar odat� cu ea �i slujba. Ela �l apuc� str�ns de m�n� pe Grego �i, �n timp ce-�i f�cea loc prin mul�ime, �ncerc� s�-l �in� departe de lume, ca s� nu smulg� cuiva vreo carte sau po�et�. Bine c� era �i Quim bun la ceva: o purta �n bra�e pe Quara, care p�rea s� �nghe�e atunci c�nd trebuia s� se strecoare printre necunoscu�i. Olhado �i reactivase ochii �i-�i putea purta singur de grij�, clipind metalic c�tre orice semivirgin� de cincisprezece ani pe care spera s� o �ngrozeasc� azi. Ela f�cu o plec�ciune �n fa�a statuilor celor doi Os Venerados, bunicii ei, mor�i de mult �i canoniza�i acum ca sfin�i. �Nu sunte�i m�ndri c� ave�i ni�te nepo�i at�t de �nc�nt�tori?�

Grego r�njea diabolic; p�i sigur, avea �n m�n� un pantofior de sugar. Ela se rug� �n g�nd, dorindu-i copila�ului s� fi sc�pat ne�ns�ngerat dintr-o asemenea �nt�lnire. Lu� pantoful de la Grego �i �l a�ez� pe micul altar unde lum�n�rile ardeau ne�ncetat, ca o m�rturie perpetu� a miracolului Descoladei. Mama copilului �l va putea g�si acolo.

Bosquinha se dovedi destul de bine dispus� �n drumul de la naveto-port p�n� �n Milagre, pe care �l f�cur� �n vehiculul care plutea la mic� distan�� deasupra terenului �nverzit. Ar�t� c�tre turmele de cabra semi-domesticite, o specie local� care asigura fibre pentru �es�turi, dar a c�rei carne era, din punct de vedere nutritiv, inutilizabil� fiin�elor umane.

��Purcelu�ii le m�n�nc�? �ntreb� Ender.

Mirat�, ea ridic� din spr�ncene.

��Nu prea �tim multe despre purcelu�i.

��tiu c� tr�iesc �n p�dure. Nu ies niciodat� la c�mpie?

��Asta pot s-o spun� doar framlingii, r�spunse ea ridic�nd din umeri.

S�v�r�itorul tres�ri auzind-o pe Bosquinha folosind acest cuv�nt; dar bine�n�eles c� ultima carte a lui Demostene fusese publicat� cu dou�zeci �i doi de ani �n urm� �i distribuit� prin ansiblu �n toate cele O Sut� de Lumi. Utlanning, framling, ramen, varelse � termenii p�trunseser� deja �n Esen�ial� �i probabil c� Bosquinhei nici nu i se mai p�reau nout��i. Ceea ce-l f�cea s� se simt� st�njenit era lipsa ei de curiozitate �n leg�tur� cu purcelu�ii. I se p�rea imposibil ca oamenii Lusitaniei s� r�m�n� netulbura�i de aceast� problem�, doar existen�a purcelu�ilor motiva prezen�a gardului �nalt �i de netrecut, dincolo de care nu se puteau deplasa dec�t zenadorii. Dar nu, Bosquinha nu era nep�s�toare, ci doar ocolea aceast� chestiune. Nu reu�i s� ghiceasc� dac� purcelu�ii uciga�i constituiau un subiect delicat sau dac� era vorba de ne�ncrederea ei �n Vorbitor.

Ajun�i pe coama unui deal, Bosquinha opri vehiculul. Acesta se a�ez� lin cu t�lpicile pe sol. �n vale se vedea un r�u lat, �erpuind printre dealuri �nverzite. Dincolo de el, v�rfurile cele mai �ndep�rtate erau acoperite �n �ntregime de p�duri. De-a lungul celuilalt mal al r�ului, casele construite din c�r�mid�, cu acoperi�uri �nvelite cu �igl�, alc�tuiau un ora� pitoresc. Cl�dirile c�torva ferme erau a�ezate pe malul �nalt dinspre ei, iar terenurile lungi �i �nguste se �ntindeau p�n� pe dealul pe care st�teau S�v�r�itorul �i Bosquinha.

��Milagre, spuse Bosquinha. Pe dealul cel mai �nalt e catedrala. Episcopul Peregrino i-a sf�tuit pe oameni s� fie politico�i �i binevoitori cu tine.

S�v�r�itorul mai pricepu din tonul ei c� episcopul �i �n�tiin�ase pe oameni c� el reprezenta un primejdios propov�duitor al agnosticismului.

��P�n� m� va tr�sni m�nia lui Dumnezeu? �ntreb� el.

Z�mbind, Bosquinha �i r�spunse:

��Dumnezeu ne d� un exemplu de �ng�duin�� cre�tin� pe care socotim c�-l va urma toat� lumea din ora�.

��tiu cine m-a chemat?

��Oricine ar fi f�cut-o, a procedat discret.

��E�ti �i Guvernator, nu numai primar. Beneficiezi de anumite privilegii �n ceea ce prive�te informa�iile.

��tiu c� solicitarea original� a fost anulat�, dar prea t�rziu. Mai �tiu c� �n anii din urm� alte dou� persoane au cerut prezen�a unui Vorbitor, dar trebuie s� �n�elegi c� majoritatea oamenilor se mul�umesc cu doctrina �i consolarea oferit� de preo�i.

��Vor r�sufla u�ura�i c�nd vor afla c� n-am nimic �n comun cu doctrina sau consolarea.

��Gestul m�rinimos de a ne oferi transportul de skrika te va face destul de respectat prin baruri, �i te asigur c� se vor g�si o mul�ime de femei frivole care s� poarte bl�nuri �n lunile urm�toare. Toamna e pe aproape.

��S-a �nt�mplat s� cump�r skrika �mpreun� cu nava � mie nu-mi era de nici un folos �, a�a c� nu m� a�tept la recuno�tin�� pentru asta. Privi iarba �nalt� din jur, care sem�na cu o blan�: Iarba e indigen�?

��i inutil�. N-o putem folosi nici m�car pentru a acoperi casele: dac� o t�iem, se f�r�mi�eaz� �i la prima ploaie se dizolv� ca un praf. Dar pe loturile din valea de acolo, cultura cea mai comun� este un soi de �tir creat de xenobiologii no�tri. Recoltele de orez �i gr�u erau slabe �i nesigure, �ns� �tirul rezist� at�t de bine �nc�t trebuie s� utiliz�m ierbicide �n jurul culturilor pentru a le �mpiedica s� se extind�.

��De ce?

��Suntem pe o lume aflat� �n carantin�, Vorbitorule. �tirul se adapteaz� at�t de u�or la mediu �nc�t cur�nd ar �n�bu�i ierburile indigene. Este esen�ial s� nu transform�m Lusitania dup� modelul p�m�ntesc. Avem sarcina de a influen�a c�t mai pu�in aceast� lume.

��Sigur c� asta �i apas� greu pe oameni.

��Vorbitorule, suntem liberi �i ne �mplinim via�a �n enclava noastr�. C�t prive�te ceea ce se afl� dincolo de gard, oricum nu vrea nimeni s� mearg� acolo.

Vocea �i era �nc�rcat� de o emo�ie ascuns�. �i atunci, Ender �tiu c� teama de purcelu�i p�trunsese ad�nc.

��Vorbitorule, s� nu-�i �nchipui c� ne temem de purcelu�i. Probabil c� acest lucru e adev�rat pentru unii dintre noi, dar sentimentul predominant nu-i c�tu�i de pu�in teama. E ura. Sc�rba.

��Dar nu i-a�i v�zut niciodat�.

��Ajunge s�-i cuno�ti pe cei doi zenadori care au fost uci�i. Am o b�nuial� c� la �nceput ai fost chemat pentru a m�rturisi moartea lui Pipo. Am�ndoi, �i Pipo �i Libo, erau iubi�i de lume. �ndeosebi Libo. Un om bl�nd �i generos, iar durerea provocat� de moartea lui a fost sincer� �i general�. Ne vine greu s� �n�elegem motivele pentru care purcelu�ii l-au torturat astfel. Dom Cristão, Abate al Filhos da Mente de Cristo, spune c� purcelu�ii nu au sim� moral. Sus�ine c� sunt fiare ori c� nu au tr�it sentimentul pierderii, fiindc� nu au gustat �nc� din fructul oprit. Z�mbi crispat�. Dar asta e teologie, a�a c� nu reprezint� nimic pentru tine.

El nu-i r�spunse. Se obi�nuise cu felul �n care oamenii evlavio�i presupuneau c� istorisirile sacre trebuie s� li se par� absurde necredincio�ilor. Necredincios nu se considera, ba chiar nutrea un respect deosebit fa�� de sfin�enia unor relat�ri. Dar nu-i putea explica Bosquinhei toate astea. Cu timpul are s�-�i schimbe p�rerea despre el. Acum �l privea b�nuitoare, dar credea c� o putea atrage de partea lui; pentru a fi un bun primar, trebuia s� aib� calitatea de a vedea oamenii drept ceea ce sunt, iar nu drept ceea ce par.

Reveni la subiectul discu�iei.

��Filhos da Mente de Cristo� cuno�tin�ele mele de portughez� nu sunt prea solide, dar asta nu �nseamn� cumva �Fiii Min�ii lui Cristos�?

��Relativ vorbind, sunt un ordin nou, �ntemeiat abia acum patru sute de ani printr-o dispens� special� emis� de Papa�

��A, �tiu de Copiii Min�ii lui Cristos, doamn� primar. Am m�rturisit moartea lui San Angelo pe Moctezuma, �n ora�ul Cordoba.

Ea f�cu ochii mari.

��Deci e adev�rat� povestea!

��Primare Bosquinha, am auzit multe variante ale pove�tii. Una sus�ine c� diavolul l-a posedat pe San Angelo c�nd se afla pe patul de moarte �i de aceea a cerut s� i se �in� riturile detestabile ale p�g�nului Hablador de los Muertos.

Bosquinha sur�se.

��Cam a�a sun� povestea care circul� �n �oapt�. Dom Cristão spune c�-i o prostie, desigur.

��Cu mult �nainte de sanctificare, s-a �nt�mplat ca San Angelo s� fie martor la m�rturisirea mea pentru o femeie pe care o cuno�tea. Ciuperca din s�nge �l ucidea deja. A venit la mine �i mi-a spus: �Andrew, �nc� de pe acum circul� cele mai �ngrozitoare neadev�ruri despre mine, afirm�ndu-se c� am f�cut minuni �i c� ar trebui s� fiu sanctificat. Am nevoie de ajutorul t�u. La moartea mea va trebui s� roste�ti adev�rul�.

��Dar minunile au fost recunoscute �i el a fost canonizat abia dup� nou�zeci de ani de la moarte.

��Da. Ei bine, �n parte sunt �i eu vinovat de asta. C�nd am m�rturisit moartea lui, eu �nsumi am recunoscut c�teva dintre miracole.

De data asta Bosquinha izbucni �n r�s.

��Un Vorbitor s� cread� �n miracole?!

��Prive�te dealul catedralei voastre. C�te dintre cl�dirile acelea sunt pentru preo�i �i c�te pentru �coal�?

Bosquinha �n�elese pe dat� �i-l fulger� cu privirea.

��Filhos da Mente de Cristo se supun autorit��ii episcopului.

��Numai c� ei p�streaz� �i predau tot ce �nseamn� cunoa�tere. Indiferent dac� episcopul aprob� sau nu.

��S-ar putea ca San Angelo s�-�i fi permis s� te amesteci �n treburile Bisericii, dar te asigur c� episcopul Peregrino nu va admite a�a ceva.

��Am venit s� m�rturisesc o simpl� moarte �i voi respecta legea. Cred c� vei avea prilejul s�-�i dai seama c� voi face mai pu�in r�u dec�t te a�tep�i, �i mai mult bine.

��Vorbitor pelos Mortos, dac� ai venit s� roste�ti moartea lui Pipo, atunci nu vei provoca dec�t r�u. Las�-i pe purcelu�i dincolo de gard. Dac� voia mi-ar fi ascultat�, nici o fiin�� uman� n-ar mai trece de el.

��Sper c� voi g�si de �nchiriat o camer�.

��Ora�ul nostru nu se schimb�, Vorbitorule. Aici fiecare posed� o cas� si nimeni nu merge �n alt� parte. Ce motive am avea s� �inem un han? ��i putem oferi doar una dintre micile locuin�e din material plastic pe care le-au �n�l�at primii coloni�ti. E modest�, dar satisface toate necesit��ile.

��ntruc�t nu am nevoie de mult confort �i spa�iu, sunt sigur c� o s� m� descurc. �i abia a�tept s�-l �nt�lnesc pe Dom Cristão. Acolo unde exist� discipoli ai lui San Angelo �i adev�rul �i g�se�te prieteni.

Bosquinha pufni �i porni motorul vehiculului. A�a cum dorise �i S�v�r�itorul, ideile ei preconcepute despre Vorbitori fuseser� acum sf�r�mate. Ce �nt�mplare ca el s�-l fi cunoscut pe San Angelo �i s�-i fi admirat pe Filhos! Nu era chiar ceea ce-i �ndemnase episcopul Peregrino pe enoria�ii s�i s� cread� despre Vorbitor.

�nc�perea era mobilat� cu zg�rcenie, iar dac� S�v�r�itorul ar fi avut cu sine multe lucruri, cu mare greutate ar fi g�sit loc s� �i le a�eze. A�a cum i se �nt�mpla aproape mereu la �ncheierea vreunei c�l�torii interstelare, reu�i s� se instaleze �n doar c�teva minute. �n geanta de voiaj r�mase �mpachetat� numai matca; renun�ase de mult s� se mai simt� ciudat pentru c� �ntr-o modest� geant� aflat� sub pat p�stra taina viitorului unei specii minunate.

��Poate c� acesta va fi locul, murmur� el. Chiar prin prosoapele �n care era �nvelit�, sim�ea gogoa�a r�coroas�, aproape rece.

�Este locul potrivit.�

I se p�ru sup�r�tor c� era at�t de sigur�. De data asta disp�ruse tonul rug�tor sau ner�bd�tor pe care �l percepuse de at�tea ori c�nd ea �i exprimase dorin�a de a fi eliberat�. Acum era de o certitudine absolut�.

��Tare mult a� vrea s� hot�r�m astfel, spuse el. S-ar putea s� fie locul, dar totul depinde de capacitatea purcelu�ilor de a accepta prezen�a ta aici.

��ntrebarea e dac� pot accepta prezen�a fiin�elor umane f�r� noi.�

��Va dura mult. Mai p�suie�te-m� c�teva luni.

�Oric�t de mult ar fi nevoie. Acum nu ne mai gr�bim.�

��Pe cine ai g�sit? �mi amintesc c� mi-ai spus c� nu po�i comunica dec�t cu mine.

�Acea parte a min�ii noastre care de�ine capacitatea de g�ndire, ceea ce voi numi�i impuls filotic, puterea ansiblurilor, este foarte rece �i greu de descoperit la fiin�ele umane. Dar aceasta pe care am aflat-o aici, una dintre numeroasele fiin�e pe care le vom g�si, are un impuls filotic mult mai puternic, mai clar, mai u�or de perceput, ne aude mai repede, ne vede amintirile, iar noi le vedem pe ale ei, le reper�m lesne, a�a c� iart�-ne, scumpe prieten, iart�-ne dac� abandon�m chinul de a vorbi min�ii tale �i ne �ntoarcem spre ea pentru a-i vorbi, fiindc� nu ne sile�te s� facem eforturi at�t de mari pentru a articula cuvinte �i forma imagini care s� fie suficient de limpezi pentru g�ndirea voastr� analitic�, deoarece pe ea o sim�im ca pe o raz� de soare, ca pe c�ldura soarelui fa�a ei pe fa�a noastr� �i senza�ia de ap� proasp�t� �n p�ntecele noastre �i de mi�care la fel de bl�nd� �i complet� ca adierea de v�nt pe care nu am mai sim�it-o de trei mii de ani �i iart�-ne c� vom r�m�ne cu ea p�n� ne treze�ti �i p�n� ne sco�i s� locuim aici fiindc� o vei face vei afla sigur la momentul potrivit c� acesta e locul care �nseamn� c�min��

�i dup� aceea el pierdu �irul g�ndurilor ei, sim�i cum se risipe�te ca un vis pe care-l ui�i atunci c�nd te treze�ti, chiar dac� te chinui s�-l men�ii viu. S�v�r�itorul nu era sigur de ceea ce descoperise matca, dar orice ar fi fost, el trebuia s� se confrunte cu realitatea Codului Stelar, cu Biserica Catolic� �i cu tinerii xenologi care probabil nu-l vor l�sa s�-i cunoasc� pe purcelu�i, cu o femeie xenolog care se r�zg�ndise �n leg�tur� cu invita�ia pe care o f�cuse, �i cu altceva, poate cel mai greu lucru: dac� matca r�m�nea aici, �i el trebuia s� fac� la fel. �Tot amestec�ndu-m�, iscodind, r�nind, t�m�duind, apoi plec�nd din nou �i r�m�n�nd ne�nr�urit, m-am rupt de umanitate. Dac� voi r�m�ne pe aceast� lume, oare cum voi reu�i s� m� integrez? P�n� �n aceast� clip� nu m-am sim�it apropiat dec�t de armata de b�ie�a�i de la �coala de Lupt� �i de Valentine, iar acum ele sunt departe, am�ndou� apar�in trecutului.�

��Ce-ai p��it, te-ai scufundat �n singur�tate? �l �ntreb� Jane. Simt cum ��i scade ritmul cardiac �i �i se �ngreuneaz� respira�ia. �n urm�toarele momente vei adormi, muri sau l�crima.

��Sunt mai complicat dec�t crezi, spuse S�v�r�itorul bine dispus. Deocamdat� am un sentiment de autocomp�timire pentru suferin�e �nc� ne�ncercate.

��Foarte bine, Ender. Cu c�t mai devreme, cu at�t mai folositor. �n felul acesta te vei sc�lda mai mult �n suferin��. Terminalul prinsese via��, �nf��i��nd-o pe Jane ca purcelu� �n mijlocul unui ansamblu de balerine exuberante, care-�i azv�rleau picioarele c�t de sus puteau. Pu�in� repeti�ie nu-�i stric� �i te-ai sim�i mult mai bine. La urma urmelor, ai despachetat. Ce altceva a�tep�i?

��Nici m�car nu �tiu unde m� aflu, Jane.

��Nu exist� o hart� a ora�ului, �i explic� Jane. Toat� lumea �tie unde se afl� fiecare loc�or. �ns� au un plan al sistemului de canalizare, �mp�r�it pe cartiere. A�a, prin extrapolare, po�i descoperi unde se afl� cl�dirile.

��Atunci arat�-mi-le.

Pe terminal ap�ru un model tridimensional al ora�ului. Probabil c� S�v�r�itorul nu era deosebit de dorit �n acest loc �i de aceea i se d�duse c�m�ru�a mobilat� simplu, �ns� terminalul ce i se pusese la dispozi�ie dovedea o atitudine curtenitoare. Nu era o instala�ie standard pentru uz personal, ci mai cur�nd un simulator complex. Fa�� de alte terminale, putea proiecta holograme �ntr-un spa�iu de �aisprezece ori mai mare, cu o rezolu�ie de patru ori mai precis�. Iluzia era at�t de perfect� �nc�t, ame�it pentru o clip�, S�v�r�itorul se sim�i ca un Gulliver aplecat deasupra unui Lilliput care �nc� nu ajunsese s� se team� de el, care deocamdat� nu-i descoperise puterea distructiv�.

Numele diferitelor cartiere pluteau �n aer deasupra fiec�rui sector al re�elei de canalizare.

��Te afli aici, preciz� Jane. Vila Velha, vechiul ora�. Pra�a este exact la o intersec�ie dep�rtare. Acolo se �in �ntrunirile publice.

��Ai cumva o hart� a domeniilor locuite de purcelu�i?

Harta satului alunec� rapid c�tre S�v�r�itor, detaliile apropiate disp�r�n �n timp ce erau �nlocuite de altele noi, care ap�reau pe latura �ndep�rtat�, ca �i cum ar fi zburat pe deasupra lor. �Aidoma unei vr�jitoare�, g�ndi el. Grani�a ora�ului era marcat� de un gard.

��E singurul obstacol care se afl� �ntre noi �i purcelu�i, �ng�n� S�v�r�itorul.

��Emite un c�mp electric �n care sunt stimula�i to�i nervii sensibili la durere, spuse Jane. Simpla atingere face ca toate termina�iile nervoase s� o ia razna; te sim�i ca �i cum cineva �i-ar t�ia degetele cu o pili.

��Pl�cut g�nd. Suntem �ntr-un lag�r de concentrare? Sau �ntr-o gr�din� zoologic�?

��Depinde cum prive�ti lucrurile.

��Partea dinspre oameni este conectat� la restul universului, iar cea dinspre purcelu�i limitat� la propria lor lume.

��Deosebirea e c� purcelu�ii nu �tiu ce-au pierdut.

��Dar eu �tiu, spuse Jane. Acesta-i cel mai �nc�nt�tor lucru care caracterizeaz� fiin�ele umane. Sunte�i cu to�ii foarte siguri c� animalele inferioare mor de invidie c� n-au avut norocul de a se fi n�scut homo Sapiens. Dincolo de gard se vedea un pov�rni� �i p�durea care �ncepea de pe coama dealului. Xenologii nu au p�truns niciodat� prea ad�nc �n teritoriul purcelu�ilor. Comunitatea cu care au intrat �n contact e la mai pu�in de un kilometru �n interiorul acestei p�duri. Purcelu�ii locuiesc �ntr-o cas� din bu�teni, to�i masculii la un loc. Nu cunoa�tem alte a�ez�ri, dar sateli�ii au confirmat c� fiecare p�dure ca asta are exact toat� popula�ia pe care o poate sus�ine o cultur� de v�n�tori-culeg�tori.

��V�neaz�?

��Sunt mai mult culeg�tori.

��Unde au murit Pipo �i Libo?

Jane ilumin� un petic de teren acoperit cu iarb�, de pe panta care ducea spre copaci. �n planul apropiat cre�tea izolat un copac mare �i nu departe de el se vedeau al�i doi.

��Copacii aceia, f�cu S�v�r�itorul. �n hologramele pe care le-am vizionat pe Trondheim nu-mi amintesc s� fi fost at�t de aproape.

��Au trecut dou�zeci �i doi de ani. Copacul mare e cel pe care purcelu�ii l-au plantat �n cadavrul rebelului numit R�d�cin�, executat �nainte ca Pipo s� fi fost ucis. Ceilal�i doi marcheaz� locurile unde au fost executa�i recent al�i purcelu�i.

��A� vrea s� �tiu de ce s�desc copaci numai pentru purcelu�i.

��Copacii sunt sacri, spuse Jane. Pipo a constatat c� mul�i dintre copacii p�durii poart� nume. Libo a tras concluzia c� s-ar putea s� fie numele purcelu�ilor mor�i.

��Iar oamenii nu sunt cosubstan�iali cu ideea de adorare a copacilor. Da, e foarte probabil. Am descoperit �ns� c� ritualurile �i miturile nu se nasc din neant. De obicei exist� o anumit� justificare legat� de perpetuarea comunit��ii.

��Andrew Wiggin antropolog?

��C�nd �i-ai ales umanitatea ca obiect de studiu, este mai bine s� �ncepi cu omul.

��Atunci du-te �i studiaz� c��iva oameni, S�v�r�itorule. De exemplu, familia Novinhei. �i apropo, re�elei de computere i s-a interzis �n mod oficial s�-�i furnizeze adresele locuitorilor.

Ender z�mbi str�mb.

��Prin urmare Bosquinha nu-i chiar at�t de prietenoas� pe c�t pare.

��Dac� trebuie s� �ntrebi unde locuiesc oamenii, vor �ti �ncotro te duci. Dac� vor ca tu s� nu mergi la ei, nimeni nu va �ti unde locuiesc ceilal�i.

��Po�i �nc�lca restric�ia, nu?

��Am �i f�cut-o.

L�ng� linia gardului, dincolo de dealul pe care se afla observatorul, clipea o lumin�. Era punctul cel mai izolat din �ntregul Milagre. �n locul acela de unde gardul se vedea tot timpul, se construiser� foarte pu�ine case. Ender se �ntreb� dac� Novinha prefera s� locuiasc� acolo pentru a fi aproape de gard sau pentru a fugi c�t mai departe de vecini. Poate c� asta fusese ideea lui Marcão.

Cel mai apropiat cartier era Vila Atr�s, apoi cel numit As F�bricas, care se �ntindea p�n� spre r�u. A�a cum sugera �i numele, acolo se g�seau majoritatea f�bricu�elor care prelucrau metalul �i materialele plastice �i procesau alimentele �i fibrele de care avea nevoie Milagre. O economie autonom�, util� �i legat� de necesit��i. Iar Novinha prefera s� locuiasc� departe de toate acestea, izolat�, invizibil�. Hot�r�rea era �i a ei, acum S�v�r�itorul �tia sigur. Nu acesta era modelul de via�� ales de ea? Niciodat� nu apar�inuse ora�ului Milagre. Faptul c� toate cele trei solicit�ri pentru un Vorbitor veniser� din partea Novinhei �i a copiilor ei nu reprezenta un accident. �nsu�i actul de chemare a unui Vorbitor reprezenta o sfidare, un semn c� ei nu se socoteau membri evlavio�i ai comunit��ii catolice de pe Lusitania.

��Va trebui, totu�i, s� m� rog de cineva s� m� conduc� acolo. Nu se cuvine s� le dau de �n�eles dintru �nceput c� nu pot s�-mi t�inuiasc� nici o informa�ie pe care o de�in.

Harta se �terse �i deasupra terminalului ap�ra chipul lui Jane. Nu se deranjase s� fac� reglajele pentru dimensiunile generoase ale acestui terminal, astfel �nc�t capul ei era de c�teva ori mai mare dec�t al unui om. Ar�ta foarte impun�toare. �i simularea atingea perfec�iunea p�n� �i prin porii de pe obraji.

��Andrew, adev�rul e c� mie nu-mi pot ascunde nimic.

S�v�r�itorul oft�.

��Te intereseaz� foarte mult problema asta, Jane.

��tiu. �i f�cu un semn cu ochiul. Dar pe tine nu?

��Vrei s� spui c� n-ai �ncredere �n mine?

��Miro�i de la o po�t� a impar�ialitate �i a �mp�r�itor de dreptate. Dar eu sunt �ndeajuns de uman� ca s� doresc un tratament preferen�ial, Andrew.

��M�car �mi promi�i ceva?

��Orice, prietene corpuscular.

��C�nd hot�r�ti s�-mi ascunzi ceva, n-ai vrea s� m� anun�i cel pu�in c� nu ai de g�nd s�-mi spui despre ce este vorba?

��Vorbele tale ad�nci o dep�esc pe s�rmana ta prieten�.

Devenise o caricatur� a unei femei hiperfeminizate.

��Jane, nimic nu poate fi prea profund pentru tine. F�-mi o favoare. Nu-mi pune piedici.

��Pentru c� tot ai venit pentru familia Ribeira, ai dori s� te ajut cu ceva?

��Da. Descoper� elementele care-i fac pe membrii familiei Ribeira s� se deosebeasc� �n mod semnificativ de restul oamenilor din Lusitania. �i orice motive de conflict �ntre ei �i autorit��i.

��Tu vorbe�ti �i eu m� supun.

�ncepu s� dispar� ca un duh.

��Jane, tu m-ai ademenit �ncoace. Acum de ce �ncerci s� m� descurajezi?

��Ba nu. �i nici n-am f�cut-o.

��Nu am prieteni �n ora�ul acesta.

��Po�i s�-mi �ncredin�ezi via�a ta.

��Nu propria-mi via�� m� preocup� acum.

Pra�a era plin� de copii care jucau fotbal. Majoritatea jonglau cu mingea, dovedind c�t de multe pot s-o men�in� �n aer folosindu-�i doar capul �i picioarele. Cu toate acestea, doi dintre ei purtau un duel s�lbatic. B�iatul �uta c�t de tare putea c�tre fat�, care st�tea la mai pu�in de trei metri dep�rtare. Ea suporta contactul cu mingea f�r� s� tresar�, indiferent c�t de puternic� ar fi fost lovitura. Apoi �uta fata, iar el �ncerca s� nu se clinteasc�. O alt� feti�� f�cea pe copilul de mingi, aduc�ndu-le-o ori de c�te ori rico�a dup� ce-�i atingea victima.

S�v�r�itorul �ncerc� s� afle de la c��iva b�ie�i unde era casa familiei Ribeira. Invariabil, to�i �i r�spunser� printr-o ridicare din umeri; c�nd insist�, unii �ncepur� s� se �ndep�rteze, �i cur�nd mai to�i copiii se retraser� din pra�a. S�v�r�itorul se �ntreb� ce le spusese episcopul despre Vorbitori.

�ns� duelul continu� cu aceea�i �nver�unare nedomoli�i �i acum, c�nd pra�a se mai golise, Ender observ� c� �n joc mai era amestecat un copil, un b�iat de vreo doisprezece ani. V�zut din spate, nu atr�gea aten�ia prin nimic, dar c�nd Ender p�i mai spre mijlocul terenului, b�g� de seam� c� ochii b�iatului ar�tau ciudat. Dup� un moment de surprindere, �n�elese. B�iatul avea ochi artificiali. Am�ndoi p�reau str�lucitori �i metalici, dar Ender �tia cum func�ionau. Doar un ochi slujea vederii, dar el prelua patru scan�ri vizuale separate �i apoi izola semnalele pentru a transmite o imagine binocular� simulat� c�tre creier. Cel�lalt ochi con�inea sursa de alimentare, controlul prin computer �i interfa�a externa. Atunci c�nd voia, b�iatul putea �nregistra scurte secven�e din cele v�zute pe o foto-memorie limitat�, care avea probabil mai pu�in de un trilion de bi�i. Dueli�tii �l foloseau ca arbitru; dac� vreunul contesta un punct, el putea relua scena cu vitez� redus� �i le spunea ce se �nt�mplase.

Mingea �l lovi pe b�iat drept �n vintre. Se chirci cu mult� convingere, dar fata r�mase netulburat�.

��S-a ferit, am v�zut cum a mi�cat din �olduri!

��Ba nu! M-a durut, nu m-am ferit deloc!

��Reveja! Reveja! P�n� atunci vorbiser� �n Esen�ial�, dar fata exclamase �n portughez�.

B�iatul cu ochi metalici r�mase inexpresiv, �n schimb ridic� o m�n� cer�ndu-le s� fac� lini�te.

��Mudou, spuse el f�r� drept de replic�. S-a mi�cat, traduse S�v�r�itorul.

��Sabia! �tiam!

��E�ti un mincinos, Olhado!

B�iatul cu ochi metalici o privi dispre�uitor.

��Eu nu mint niciodat�. Dac� vrei, o s�-�i ofer o reluare a scenei. De fapt, cred c� o s-o transmit prin re�ea, ca s� vad� toat� lumea cum te-ai ferit �i mai �i min�i c� n-ai f�cut-o.

��Mentirosa! Filho de puta! Fode-bode!

S�v�r�itorul era aproape sigur c� �tia ce �nsemnau toate epitetele acelea, dar b�iatul cu ochi metalici le ascult� cu un aer imperturbabil.

��D�, spuse fata, D�-me. D�-mi-l.

Furios, b�iatul �i scoase inelul de pe deget �i-l arunc� pe p�m�nt, la picioarele ei.

��Viada! �opti el gutural, apoi o rupse la fugi.

��Poltrão! strig� fata dup� el. La�ule!

��Cão! strig� b�iatul f�r� ca m�car s� arunce o privire peste um�r.

De data asta nu strigase la fat�. Ea se �ntoarse imediat �i-l privi pe b�iatul cu ochi metalici, care se crispase la auzul acelei vorbe. Aproape instantaneu, fata r�mase cu ochii pironi�i �n p�m�nt. Micu�a care adusese p�n� atunci mingea p�i c�tre b�iat �i-i �opti ceva. El ridic� ochii �i-l observ� pe S�v�r�itor.

Fata mai mare �i ceru scuze:

��Desculpa, Olhado, não queria que�

��Não ha problema, Michi.

Nu se uit� la ea. Fata d�du s� mai spun� ceva, dar apoi �l v�zu �i ea pe Ender �i t�cu.

��Porque est� olhando-nos? �ntreb� b�iatul. De ce te ui�i la noi?

S�v�r�itorul r�spunse cu o �ntrebare:

��Você � �rbitro? Tu e�ti judec�torul? Cuv�ntul putea s� �nsemne �arbitru� dar �i �magistrat�.

��De vez em quando. Din c�nd �n c�nd.

Ender vorbi �n Esen�ial� � nu era sigur c� va reu�i s� spun� ceva complicat �n portughez�.

��Atunci spune-mi, arbitrule, e cinstit s� la�i un str�in s� se descurce f�r� s�-l aju�i?

��Str�in? Vrei s� zici utlanning, framling sau ramen?

��Nu, cred c� vreau s� zic infidel.

��O Senhor e descrente? E�ti necredincios?

��S� descredo no incr�vel. Resping doar ceea ce e de necrezut.

B�iatul z�mbi.

��Unde vrei s� mergi, Vorbitorule?

��La locuin�a familiei Ribeira.

Feti�a se d�du mai aproape de b�iatul cu ochi de metal.

��Care familie Ribeira?

��V�duva Ivanova.

��Cred c� o pot g�si, spuse b�iatul.

��Toat� lumea din ora� poate, �nt�ri S�v�r�itorul. Problema e, m� duce�i la ea?

��De ce vrei s� mergi acolo?

��Pun �ntreb�ri oamenilor �i �ncerc s� descop�r istorii adev�rate.

��La casa familiei Ribeira nu �tie nimeni pove�ti adev�rate.

��M� mul�umesc �i cu minciuni.

��Atunci vino cu noi, spuse el �i porni prin iarba cosit� scurt de pe drumul principal. Feti�a �i �opti din nou ceva la ureche. El se opri �i se �ntoarse spre S�v�r�itor, care-l urma �ndeaproape.

��Quara vrea s� �tie. Cum te cheam�?

��Andrew. Andrew Wiggin.

��Ea e Quara.

��Iar tu?

��To�i �mi spun Olhado. Din pricina ochilor. Ridic� feti�a �i o a�ez� pe umeri. Dar numele meu adev�rat e Lauro. Lauro Suleimao Ribeira. R�nji, se �ntoarse pe c�lc�ie �i porni mai departe.

S�v�r�itorul porni dup� el. Ribeira. Bine�n�eles.

�i Jane ascultase, �i-i vorbi prin nestemata din ureche.

��Lauro Suleimao Ribeira e cel de-al patrulea copil al Novinhei. �i-a pierdut ochii �ntr-un accident cu lasere. Are doisprezece ani. A, �i am aflat ce-i deosebe�te pe Ribeira de restul oamenilor din ora�. Vor s�-l sfideze pe episcop �i s� te conduc� �ntr-acolo unde dore�ti s� ajungi.

��i eu am observat ceva, Jane�, �i r�spunse el �n g�nd. �B�iatului i-a f�cut pl�cere s� m� trag� pe sfoar�, iar apoi a fost �i mai satisf�cut c�nd mi-a dat de �n�eles cum m-am l�sat prostit. Sper numai c� n-o s� iei lec�ii de la el.�

Miro st�tea pe panta dealului. Umbra copacilor �l f�cea invizibil pentru oricine ar fi privit dinspre Milagre, dar de aici el putea s� vad� o bun� parte din ora� � catedrala �i m�n�stirea de pe dealul cel mai �nalt, desigur, apoi observatorul de pe alt deal, mai spre nord. �i, mai jos de observator, �ntr-o ad�ncitur� a pantei, casa �n care locuia, situat� nu prea departe de gard.

��Miro, �opti M�nc�torul-de-Frunze. Tu e�ti copac?

Era o traducere brut� din limba pequenino. Uneori erau meditativi �i atunci st�teau nemi�ca�i ore �n �ir. Numeau asta �s� fii copac�.

��Mai cur�nd ca un fir da iarb�, r�spunse Miro.

M�nc�torul-de-Frunze chicoti sub�irel �i �uierat, cum �i era obiceiul.

R�sul nu suna niciodat� natural; pequeninos �nv��aser� s� r�d� dup� ureche, de parc� ar fi fost vorba de vreun cuv�nt �n Esen�ial�. Nu pornea din bun� dispozi�ie, sau cel pu�in asta era impresia lui Miro.

��Are s� plou�? �ntreb� Miro. Pentru un purcelu�, asta �nsemna: m� �ntrerupi ca s�-mi faci un serviciu sau ca s�-�i faci unul �ie?

��Azi a plouat cu foc, spuse M�nc�torul-de-Frunze. Departe, �n preerie.

��Da. A sosit un vizitator din alt� lume.

��Vorbitorul?

Miro nu-i r�spunse.

��Trebuie s�-l aduci s� ne cunoasc� �i pe noi.

Miro continu� s� tac�.

��Miro, pentru tine o s�-mi fac r�d�cin� din chip, iar membrele mele vor deveni lemn pentru casa ta.

Lui Miro �i displ�cea c�nd purcelu�ii �ncepeau s� cear� c�te ceva. Avea impresia c�-l luau drept o persoan� deosebit de �n�eleapt�, puternic�, sau un p�rinte de la care trebuiau smulse tot felul de hat�ruri. Ei, era vina lui c� purcelu�ii g�ndeau a�a. A lui �i a lui Libo. Fiindc� jucau rolul lui Dumnezeu printre purcelu�i.

��A�a am promis, M�nc�tor-de-Frunze, adev�rat?

��C�nd c�nd c�nd?

��Nu m� zori. Trebuie s� aflu dac� putem avea �ncredere �n el.

M�nc�torul-de-Frunze �l privi uimit. Miro �ncercase s� explice c� nu to�i oamenii se cuno�teau �ntre ei, iar unii nu erau cumsecade, dar purcelu�ii p�reau a nu pricepe.

��Imediat ce voi putea, �l lini�ti Miro.

Deodat�, M�nc�torul-de-Frunze �ncepu s� se legene �nainte �i �napoi pe p�m�nt, mi�c�ndu-�i coapsele �ntr-o parte �i-n alta de parc� ar fi �ncercat s�-�i potoleasc� vreo m�nc�rime din regiunea anusului. Libo apreciase odat� c� acest comportament avea aceea�i func�ie ca �i r�sul pentru oameni.

��Vorbe�te-mi �n purcelez�! spuse M�nc�torul-de-Frunze, pe care p�rea s�-l amuze faptul c� Miro �i al�i zenadori vorbeau amestec�nd dou� limbi. �i asta �n ciuda faptului c�, de-a lungul anilor, fuseser� depistate sau sugerate cel pu�in patru limbi ale purcelu�ilor, toate vorbite de unul �i acela�i trib.

Dar dac� voia s�-l aud� vorbind �n portughez�, atunci o s�-i fac� pe plac:

��Vai comer folhas. Du-te �i m�n�nc� frunze.

M�nc�torul �l privi nel�murit.

��i de ce-ar fi a�a de amuzant?

��Pentru c� e numele t�u. Come-folhas.

M�nc�torul-de-Frunze �i smulse o insect� mare dintr-o nar� �i o azv�rli c�t colo.

��Nu fi brutal, spuse el. Apoi se ridic� �i plec�.

Miro �l urm�ri �ndep�rt�ndu-se. M�nc�torul-de-Frunze avea un caracter tare dificil. Miro ar fi preferat tov�r�ia purcelu�ului numit Uman. Chiar dac� Uman era mai ager �i Miro trebuia s� fie mult mai prudent fa�� de el, m�car nu p�rea la fel de ostil ca M�nc�torul-de-Frunze.

Dup� ce-l pierdu din ochi pe purcelu�, Miro se �ntoarse c�tre ora�. Pe poteca ce �erpuia de-a lungul dealului �i ducea spre casa lui mergea cineva. Silueta din frunte era foarte �nalt� � ba nu, era Olhado purt�nd-o pe Quara pe umeri. Quara dep�ise v�rsta copiilor care trebuie purta�i astfel. Miro �i f�cea probleme din pricina ei. P�rea s� nu-�i revin� din �ocul provocat de moartea tatei. Avu un moment de am�r�ciune. �i c�nd te g�nde�ti c� el �i Ela speraser� c� moartea tatei va rezolva toate problemele lor.

Apoi se ridic� �i-�i �ncord� privirea, �ncerc�nd s�-l vad� mai bine pe b�rbatul care p�ea �n urma lui Olhado �i a Quarei. Nu-l mai v�zuse p�n� acum. Vorbitorul. Deja! Nu sosise nici de un ceas �n ora� �i deja mergea spre casa lui. �Grozav, ar fi �i momentul potrivit ca mama s� afle c� eu l-am chemat �ncoace. �mi �nchipuiam c� un Vorbitor trece neobservat, nu vine direct la cel care l-a solicitat. Ce necugetat! Ca �i cum n-ar fi de ajuns c� a sosit cu mult �nainte de data la care �l a�teptam. Quim are s�-i dea raportul episcopului, chiar dac� nimeni nu ar face a�a ceva. Acum va trebui s� dau ochii cu mama �i probabil cu �ntregul ora�.�

Miro disp�ru printre copaci �i porni �n goan� pe drumul ce ducea c�tre poarta ora�ului.

Capitolul 7CASA RIBEIRA

�Miro, de data asta ar fi trebuit s� te afli l�ng� mine, pentru c�, de�i �mi amintesc dialogurile mal bine dec�t tine, e clar c� nu pricep ce semnifica�ie a avut discu�ia asta. L-ai v�zut pe purcelu�ul cel nou, c�ruia i se spune Uman, mi se pare c� te-am v�zut discut�nd cu el �nainte de a pleca la Activit��ile Suspecte. Mandachuva mi-a spus c� i-au dat numele �sta pentru c� era foarte inteligent �n copil�rie. De acord, e foarte m�gulitor c� no�iunile �inteligent� �i �Uman� se leag� �n mintea lor sau tr�deaz� o atitudine protectoare despre care ei cred c� ne face pl�cere, dar nu asta are importan�� acum�.

Cu acel prilej, Mandachuva a zis: �C�nd a �nceput s� mearg� singur, putea deja s� vorbeasc�. �i a f�cut un semn cu m�na, la aproximativ zece centimetri dep�rtare de sol. Eu am avut impresia c� ar�ta c�t de �nalt era Uman c�nd a �nv��at s� vorbeasc� �i s� mearg�. Zece centimetri! Dar s-ar putea s� m� �n�el amarnic. Era bine s� fi fost de fa��, ca s� vezi cu ochii t�i.

Dac� am �n�eles eu bine �i dac� asta e ceea ce voia s� spun� Mandachuva, atunci avem o prim� aluzie la copil�ria purcelu�ilor. Dac� �ncep cu adev�rat s� mearg� atunci c�nd ating zece centimetri �n�l�ime � �i unde mai pui c� �i vorbesc! � �nseamn� c� au o perioad� de gesta�ie mai scurt� dec�t oamenii �i se dezvolt� mult dup� ce se nasc.

Dar abia acum apare partea absolut �nnebunitoare, chiar dup� standardele tale. S-a aplecat spre mine �i mi-a spus � de parc� nu se cuvenea s�-mi fac� o asemenea dest�inuire � cine era tat�l lui Uman: �Bunicul vostru Pipo l-a cunoscut pe tat�l lui Uman. Copacul lui e l�ng� poarta voastr�.�

Glume�te? R�d�cin� a murit acum dou�zeci �i doi de ani, corect? �n regul�, s-ar putea s� fie vorba de ceva religios, de genul adopta�i-un-copac, sau cam a�a ceva. Dar judec�nd dup� modul secretos �n care mi-a spus Mandachuva toate astea, socot c� a�a stau lucrurile. E oare posibil s� aib� o perioad� de gesta�ie de dou�zeci �i patru de ani? Ori au fost necesare c�teva decenii pentru ca Uman s� ajung�, din copila�ul de zece centimetri, un exemplar demn de specia lui? Ori poate c� au p�strat sperma lui R�d�cin� �n vreun recipient, undeva?

Dar asta conteaz�. E prima dat� c�nd un purcelu� cunoscut personal de c�tre observatori umani a fost nominalizat drept tat�. �i tocmai R�d�cin�, nimeni altul, care a fost ucis. Cu alte cuvinte, masculul cel mai lipsit de prestigiu � chiar un criminal executat � a fost desemnat drept tat�! Asta �nseamn� c� ace�ti masculi nu sunt nicidecum burlaci izgoni�i chiar dac� unii dintre ei sunt suficient de v�rstnici ca s�-l cunoasc� pe Pipo. Ei sunt poten�ialii p�rin�i.

Pe de alt� parte, dac� Uman este de o inteligen�� ie�it� din comun, atunci de ce l-au azv�rlit aici, �n mijlocul acestui grup de burlaci lovi�i de soart�? Cred c� mult� vreme am �n�eles gre�it situa�ia. Acesta nu e un grup de burlaci lipsi�i de prestigiu, ci un grup foarte respectat de tineri. Iar unii dintre ei vor deveni adev�rate personalit��i.

Prin urmare, atunci c�nd mi-ai spus c�-�i pare r�u de mine, pentru c� tu trebuie s� pleci s� desf�ori Activit��ile Suspecte iar eu s� preg�tesc ni�te Minciuni Oficiale pentru raportul transmis prin ansiblu, erai plin de Excre�ii Nepl�cute! (Dac� ajungi acas� dup� ce eu voi fi adormit, treze�te-m� ca s� te s�rut pe frunte, bine? Azi mi-am c�tigat dreptul �sta.)

Adres� transmis� de Ouanda Figueira Mucumbi lui Miro Ribeira von Hesse,

extras� din fi�ierele Lusitaniei prin Ordin al Congresului �i �naintat ca prob� la Procesul In Absentia intentat xenologilor de pe Lusitania sub acuza�ia de Tr�dare �i �nc�lcare a Legii.

�n Lusitania nu exist� �ntreprinderi de construc�ii. C�nd doi tineri se c�s�toresc, prietenii �i familiile lor le construiesc o cas�. Re�edin�a Ribeira exprima istoria familiei. Fa�ada, adic� partea veche a casei, era f�cut� din foi groase de plastic fixate �ntr-o funda�ie de beton. Pe m�sur� ce familia crescuse numeric, se mai construiser� �i alte �nc�peri, fiecare ad�ugire lipit� de precedenta, astfel c� �n fa�a dealului se afla acum o structur� cu cinci �nc�peri distincte. Cele mai recente erau din c�r�mid�, cu instala�ii sanitare adecvate, acoperite cu �igl�, dar lipsite cu des�v�r�ire de preten�ii estetice. Familia �i construise camerele de care avusese nevoie �i nimic altceva.

�i asta nu din cauza s�r�ciei; S�v�r�itorul �tia c� nu poate fi vorba de a�a ceva �ntr-o comunitate �n care economia era controlat� din toate punctele de vedere. Absen�a decora�iunilor, a individualit��ii, indicau dispre�ul membrilor familiei pentru propria lor cas�; pentru S�v�r�itor, asta exprima �i dispre� fa�� de ei �n�i�i. �i era limpede c� purtarea lui Olhado �i a Quarei nu exprima sentimentul de u�urare �i de relaxare pe care �l simt majoritatea oamenilor atunci c�nd ajung acas�. Ba dimpotriv�, devenir� mai precau�i, mai pu�in volubili; casa p�rea s� emane un aer imperceptibil de gravitate care, pe m�sur� ce se apropiau, �i ap�sa tot mai mult.

Olhado �i Quara intrar� direct. S�v�r�itorul se opri �n fa�a u�ii, a�tept�nd s� fie invitat �n�untru. Olhado l�s� u�a �ntredeschis�, dar ie�i din camer� f�r� s�-i vorbeasc�. O v�zu pe Quara a�ez�ndu-se pe un pat din prima camer� �i rezem�ndu-se de peretele gol. Pe nici unul dintre pere�i nu era nimic. Erau doar zugr�vi�i �n alb. Paloarea de pe chipul Quarei p�rea o replic� a albului din jur. De�i �l privi pe Ender f�r� s� plece ochii, pe fa�a ei nu se v�zu nici un semn de recunoa�tere a prezen�ei lui acolo �i bine�n�eles c� nici nu f�cu vreun gest prin care s�-i dea de �n�eles c� poate intra.

�n casa asta b�ntuia o boal� contagioas�. Ender �ncerc� s� �n�eleag� ce element din caracterul Novinhei �i sc�pase, ce anume o f�cea s� locuiasc� �ntr-o asemenea cas�. Se putea ca moartea lui Pipo, petrecut� cu at��ia ani �n urm�, s� fi pustiit at�t de cumplit inima Novinhei?

��Mama ta e acas�? �ntreb� Ender.

Quara nu spuse nimic.

��Aha, f�cu el. Iart�-m�. Credeam c� e�ti o feti��, dar abia acum v�d c� am �n fa�� o statuie.

L�s� impresia c� nu-l auzise. �ncercarea lui de a o �nveseli �i de a o scoate din mu�enie d�duse din nou gre�.

Se auzi apoi un zgomot de pa�i gr�bi�i pe podeaua simpl� din beton. Ap�ru alerg�nd un b�ie�a� care se opri �n mijlocul camerei, se �nv�rti pe c�lc�ie �i r�mase cu fa�a spre cadrul u�ii unde st�tea Ender. Nu putea fi dec�t cu un an mai mic dec�t Quara, probabil c� avea �ase sau �apte ani. Spre deosebire de Quara, chipul lui p�rea foarte expresiv �i alert. �i fl�m�nd, ca al unei fiare.

��E acas� mama ta? �ntreb� din nou Ender.

B�iatul se aplec� �i-�i rul� cracul pantalonului. Avea un cu�it lung de buc�t�rie fixat de picior cu band� adeziv�. O desf�cu f�r� gr�bi Apoi, �in�ndu-l cu ambele m�ini �n fa��, porni ca din pu�c� direct c�tre S�v�r�itor, care observ� c� arma �intea exact vintrele lui. �n rela�iile cu necunoscu�ii, b�iatul nu-�i pierdea timpul cu subtilit��i.

C�teva clipe mai t�rziu, S�v�r�itorul �l �inea str�ns sub bra�, iar cu�itul era bine �nfipt �n tavan. B�iatul d�dea disperat din picioare �i urla. Ender trebui s�-�i foloseasc� ambele m�ini pentru a-l imobiliza �i b�iatul ajunse s� se legene, �inut de m�ini �i picioare, ca un vi�el legat pentru a fi �nsemnat cu fierul ro�u.

S�v�r�itorul o privi direct �n ochi pe Quara:

��Dac� nu te duci imediat s� chemi pe cineva care s� fac� ordine �n casa asta, o s� iau bestia asta mic� s� o m�n�nc la cin�.

Quara �l privi �ng�ndurat�, apoi, dup� un moment, se ridic� �i ie�i din camer�.

C�teva clipe mai t�rziu, �n camer� intr� o fat� cu un aer obosit, cu p�rul ciufulit �i ochii lipi�i de somn.

��Desculpe, por favor, murmur� ea, o menino não se restabeleceu desde a morte do pai�

Apoi p�ru s� se trezeasc� brusc.

��O Senhor � o falante pelos mortos! trebuie s� fii Vorbitorul �n numele Mor�ilor!

��Sou, r�spunse S�v�r�itorul. Eu sunt.

��Não aqui, spuse ea. A, nu, �mi pare r�u, vorbe�ti portugheza? Sigur c� da, doar mi-ai r�spuns. Of, te rog, nu aici. Pleac�.

��Bine, r�spunse Ender. S� p�strez b�iatul sau cu�itul?

Ar�t� cu capul spre tavan; privirea ei o urm� pe a lui.

��A, nu, iart�-m�. L-am c�utat ieri toat� ziua, �tiam c�-l luase, dar nu �tiam unde-i �ine.

��Era lipit de picior.

��Ieri nu era. �ntotdeauna �l c�ut�m acolo. D�-i drumul, te rog.

��Sigur vrei asta? Am impresia c� acum �i ascute col�ii.

��Grego, �i spuse ea b�iatului, nu-i frumos s� amenin�i oamenii cu cu�itul.

Grego m�r�i gutural.

��Tat�l lui a murit, �n�elegi?

��Erau chiar a�a de apropia�i?

Pe chipul ei ap�ru un sur�s amar.

��Nu prea. Dintotdeauna a fost ho�, la Grego m� refer, �nc� de c�nd a �nceput s� mearg�. Dar treaba asta cu atacarea oamenilor e nou�. Te rog s�-i dai drumul.

��Nu, spuse S�v�r�itorul.

�l privi printre gene cu un aer sfid�tor.

��l r�pe�ti? Unde vrei s�-l duci? �i c�t ceri drept r�scump�rare?

��Se pare c� n-ai �n�eles, spuse S�v�r�itorul. M-a atacat. �i nu mi-ai oferit nici o garan�ie c� nu va �ncerca din nou. N-ai promis c� o s�-l pui la punct dup� ce-i dau drumul.

Dup� cum spera, �n ochi �i ap�ru o lic�rire de furie.

��Dar cine te crezi? Asta e casa lui, nu a ta!

��Ca s� fiu cinstit, spuse S�v�r�itorul, am avut cam mult de mers pe jos de la pra�a p�n� aici, iar Olhado a impus un ritm gr�bit. A� vrea s� stau jos.

Ea �i f�cu semn c�tre un scaun. Grego se zb�tea �i se r�sucea, �ncerc�nd s� scape din str�nsoare. S�v�r�itorul �l ridic� p�n� c�nd chipurile le r�maser� apropiate.

��tii, Grego, dac� reu�e�ti cumva s� te eliberezi, sigur o s� cazi �n cap pe podeaua de beton. Dac� pe jos ar fi vreun covor, cred c� ai mai avea ceva �anse s� nu-�i pierzi cuno�tin�a. Dar nu v�d a�a ceva. De�i, sincer s� fiu, nu m-ar deranja s� aud cum ��i crap� �easta de ciment.

��Nu �n�elege chiar a�a bine Esen�iala, spuse fata. S�v�r�itorul �tia c� Grego �n�elegea, �i �nc� foarte bine. Apoi v�zu o mi�care la intrarea �n camer�. Olhado se �ntorsese �i acum st�tea �n u�a care d�dea spre buc�t�rie. Al�turi de el era Quara. Ender le z�mbi �nveselit, apoi p�i c�tre scaunul pe care i-l ar�tase fata. �n acela�i timp, �l azv�rli pe Grego �n sus, d�nd drumul m�inilor �i picioarelor lui �n a�a fel �nc�t copilul se roti nebune�te prin aer �i, dezn�d�jduit, �i r�sfir� bra�ele �i picioarele �n l�turi �i strig� �nsp�im�ntat la g�ndul durerii pe care o va sim�i c�nd va c�dea pe podea. S�v�r�itorul se a�ez� pe scaun cu o mi�care domoal� �i-l prinse pe b�iat �n poal�, imobiliz�ndu-i instantaneu bra�ele. Grego reu�ise �ns� s�-�i �nfig� ambele c�lc�ie �n pulpele lui, dar cum b�iatul nu purta pantofi, manevra nu d�du rezultatele a�teptate. Dup� o clip�, Grego era din nou lipsit de putere.

��Ce bine e s� stai jos, spuse Ender. V� mul�umesc pentru ospitalitate. Numele meu e Andrew Wiggin. I-am cunoscut pe Olhado �i pe Quara, �i pe Grego, bine�n�eles, �i suntem buni amici.

Fata cea mare se �terse de �or�, ca �i cum ar fi avut inten�ia de a-i �ntinde m�na �n semn de salut, dar renun��.

��Numele meu e Ela Ribeira. Ela e o prescurtare de la Elanora.

��M� bucur s� te cunosc. V�d c� e�ti ocupat� cu preg�tirea mesei.

��Da, foarte ocupat�. Cred c-ar fi mai bine s� vii m�ine.

��A, du-te �i termin�-�i treaba. Nu m� sup�r dac� o s� a�tept pu�in.

Un alt b�iat, mai mare dec�t Olhado dar mai mic dec�t Ela, d�du buzna �n camer�.

��N-ai auzit ce-a spus sora mea? Nu e�ti dorit �n casa asta!

��M� cople�i�i cu amabilitatea voastr�, spuse Ender. Numai c� eu am venit s� vorbesc cu mama voastr� �i o a�tept p�n� se �ntoarce de la lucru.

C�nd aduse vorba de mama lor, se v�zur� redu�i la t�cere.

��Presupun c� e la munc�. Dac� ar fi fost aici, cred c� toate �nt�mpl�rile astea curioase ar fi �nfuriat-o serios.

Auzind acestea, Olhado schi�� un z�mbet, dar b�iatul mai mare se �ncrunt�, iar pe chipul Elei ap�ru o expresie �nciudat� �i �ndurerat�.

��De ce vrei s-o vezi pe ea? �ntreb� Ela.

��Adev�rul e c� vreau s� v� cunosc pe to�i. Z�mbi c�tre b�iatul mai mare: Tu trebuie c� e�ti Estevão Rei Ribeira, botezat dup� Sf�ntul �tefan Martirul, cel care l-a v�zut pe Isus st�nd de-a dreapta lui Dumnezeu.

��Ce �tii tu despre astfel de lucruri, ateule?!

��Dup� c�te �in eu minte, Sf�ntul Pavel era prin preajm� �i �inea hainele celor care aruncau cu pietre �n �tefan. Sigur c� pe vremea aceea nu era credincios. De fapt, cred c� era considerat cel mai groaznic du�man al Bisericii. �i totu�i, mai t�rziu s-a c�it, adev�rat? A�a c� te sf�tuiesc s� vezi �n mine nu un vr�jma� al lui Dumnezeu, ci un apostol care �nc� nu a fost oprit pe drumul spre Damasc.

S�v�r�itorul z�mbi.

B�iatul �l fix� cu privirea �i r�mase cu buzele str�nse.

��Tu nu e�ti Sf�ntul Pavel.

��Dimpotriv�, spuse S�v�r�itorul. Sunt apostolul purcelu�ilor.

��Pe ei n-o s�-i vezi niciodat�. N-o s� te lase Miro.

��Poate c-o s�-l las, se auzi vocea lui Miro, aflat �n pragul u�ii.

Ceilal�i se �ntoarser� imediat �i-l v�zur� p�ind �n�untru. Miro era t�n�r, nu �mplinise �nc� dou�zeci de ani. Dar chipul �i �ntreaga lui statur� p�reau �nc�rcate de r�spunderi �i suferin�e care at�rnau mult prea greu pentru v�rsta lui. Ender observ� cum �i f�cur� loc ceilal�i. Nu se tr�geau din calea lui a�a cum se retrag oamenii din fa�a cuiva de care se tem. Mai cur�nd se putea spune c� se orientau fa�� de el, descriind parabole �n jurul lui, de parc� ar fi fost centrul de greutate din acea �nc�pere �i toate celelalte lucruri se mi�cau datorit� for�ei pe care o radia prezen�a lui.

Miro p�i p�n� �n mijlocul �nc�perii �i se opri �n fa�a S�v�r�itorului. Privi, totu�i, �i c�tre prizonierul acestuia.

��D�-i drumul, spuse Miro cu o voce �nghe�at�.

Ela �l atinse u�or pe bra�.

��Miro, Grego a �ncercat s�-l �njunghie.

Dar tonul ei p�rea s� adauge: �Nu-i nimic, fii calm, Grego nu e �n primejdie, iar omul acesta nu ne e du�man�. S�v�r�itorul auzi toate acestea �i avu impresia c� �i Miro le auzise.

��Grego, �i-am spus eu c� �ntr-o bun� zi o s� te legi de cineva c�ruia n-o s�-i fie fric� de tine, zise Miro.

V�z�nd c� un aliat de-al s�u �i devenise dintr-o dat� du�man, Grego �ncepu s� pl�ng�:

��M� omoar�, m� omoar�.

Miro �l privi cu r�ceal� pe Ender. Poate c� Ela avea �ncredere �n Vorbitor, dar el era deocamdat� b�nuitor.

��l fac s� sufere, recunoscu Ender. Descoperise c� cea mai bun� cale de a c�tiga �ncrederea oamenilor era s� le spun� adev�rul. De fiecare dat� c�nd se zbate s� scape �l fac s�-�i aduc� aminte c� e prizonierul meu. �i �nc� nu s-a obi�nuit cu g�ndul �sta.

Ender �nfrunt� privirea lui Miro �i acesta �n�elese cererea nerostit�. Nici nu mai insist� ca Grego s� fie eliberat.

��Greguinho, nu te pot scoate din beleaua asta.

��i-l la�i s�-l �in�? �ntreb� Estev�o.

Miro f�cu un gest c�tre Estevão �i se adres� lui Ender ca �i cum �i-ar fi cerut scuze.

��Toat� lumea �i zice Quim. Porecla fusese pronun�at� ca �i �rege� �n Esen�ial�. Asta fiindc� al doilea nume al lui e Rei, dar acum a ajuns s�-�i �nchipuie c� domne�te prin drept divin.

��Tic�losule, �i azv�rli Quim peste um�r �i ie�i din camer�.

�n acela�i timp, ceilal�i se a�ezar� ca s� stea de vorb�. Miro hot�r�se s�-l accepte pe str�in, m�car temporar; prin urmare, puteau cu to�ii s� fac� uitat� pentru o vreme atitudinea b�nuitoare. Olhado se a�ez� pe podea. Quara se coco�� la loc �n pat. Ela se rezem� cu spatele de perete. Miro �i lu� un scaun �i se a�ez� �n fa�a S�v�r�itorului.

��De ce-ai venit �n casa asta? �ntreb� Miro.

Dup� cum pusese �ntrebarea, S�v�r�itorul �n�elese imediat c� el, ca �i Ela de altfel, nu dest�inuise nim�nui faptul c� solicitase un Vorbitor, astfel c� nici unul dintre ei nu �tia c� cel�lalt a�tepta sosirea Vorbitorului. �i, de fapt, aproape sigur nu se a�teptaser� ca el s� soseasc� at�t de cur�nd.

��Ca s� discut cu mama voastr�.

U�urarea lui Miro era aproape vizibil�, de�i nu f�cu vreun gest prin care s� se tr�deze.

��E la munc�, se gr�bi el s� spun�. Lucreaz� p�n� t�rziu. �ncearc� s� creeze o specie de cartof care s� reziste ierburilor de aici.

��Cum ar fi �tirul?

Z�mbi larg.

��Ai auzit deja despre asta? Nu, nu vrem ca el s� fie un concurent chiar at�t de puternic. Dar resursele de hran� de aici sunt cam limitate �i nu ne-ar strica o completare. Pe de alt� parte, �tirul nu fermenteaz� ca s� se transforme �ntr-o b�utur� bun�. Minerii �i fermierii au creat deja un mit din vodc�, pe care o socotesc regina alcoolurilor ob�inute prin distilare.

Z�mbetul lui Miro �nflori la fel ca o raz� de soare care, p�trunde �ntr-o pe�ter� profit�nd de o cr�p�tur�. Ender sim�i cum sl�be�te �ncordarea lor. Quara �i leg�na un picior �ncoace �i �ncolo, ca o feti�� f�r� griji. A�a cum st�tea cu ochii pe jum�tate �nchi�i, astfel c� luciul lor metalic nu ie�ea at�t de monstruos �n eviden��, Olhado avea �ntip�rit� pe fa�� o expresie de fericire n�t�ng�. Prin z�mbetul generos al Elei, buna dispozi�ie a lui Miro era r�spl�tit� peste a�tept�ri. P�n� �i Grego se calmase �i �ncetase s� se mai zbat� pentru a sc�pa din str�nsoarea bra�elor lui Ender.

Apoi, c�ldura nea�teptat� pe care o sim�i �n poal� �l l�muri pe S�v�r�itor c� Grego nu avea �nc� de g�nd s� renun�e la lupt�. Prin autoeduca�ie, S�v�r�itorul se obi�nuise s� nu r�spund� impulsiv la ac�iunile du�manului, ci s� hot�rasc� �n mod con�tient c�nd e momentul s� dea fr�u liber reflexelor. �uvoiul de urin� slobozit de Grego nu-l f�cu dec�t s� tresar� imperceptibil. �tia la ce se a�teptase Grego: dup� o exclama�ie furioas�, S�v�r�itorul ar fi trebuit s�-l arunce dezgustat de pe genunchi. Iar atunci Grego ar fi fost liber � un adev�rat triumf pentru el. S�v�r�itorul nu-i d�du satisfac�ia victoriei.

Cu toate acestea, era evident c� Ela �tia s� citeasc� expresia de pe chipul lui Grego. F�cu ochii mari �i apoi d�du s� porneasc� furioas� spre b�iat.

��Grego, nemernic mic�

S�v�r�itorul clipi din ochi c�tre ea �i z�mbi, f�c�nd-o s� se opreasc� locului.

��Grego mi-a f�cut un mic dar. E singurul lucru pe care mi-l poate oferi; l-a f�cut el �nsu�i, iar prin asta e nepre�uit. �in at�t de mult la el �nc�t �mi vine a crede c� n-o s�-i mai dau drumul �n veci.

Grego m�r�i �i se zb�tu din nou cu s�lb�ticie ca s� se elibereze.

��De ce-ai f�cut asta? �ntreb� Ela.

��A�teapt� ca Grego s� se poarte ca o fiin�� uman�, o l�muri Miro. Asta cere efort, dar p�n� acum nimeni altul nu s-a deranjat s� �ncerce.

��Eu am �ncercat, spuse Ela.

��Ela e singura de aici care ne �nva�� s� ne purt�m omene�te, spuse Olhado care �nc� �edea pe podea.

��S� nu-i spune�i nimic tic�losului despre familia noastr�! strig� Quim din cealalt� camer�.

S�v�r�itorul d�du din cap cu un aer grav, ca �i cum t�n�rul Quim ar fi venit cu o propunere de o �inut� intelectual� impecabil�. Miro chicoti, iar Ela �i rostogoli ochii �i se a�ez� pe pat al�turi de Quara.

��Nu suntem o familie prea fericit�, constat� Miro.

��n�eleg, spuse S�v�r�itorul. Dup� moartea at�t de recent� a tat�lui vostru�

Miro z�mbi r�ut�cios. Olhado vorbi din nou:

��Cu tata at�t de recent �n via��, vrei s� spui.

Ela �i Miro aprobau f�r� rezerve acest sentiment. Dar Quim strig� din nou:

��Nu-i spune�i nimic!

��S-a purtat r�u cu voi? �ntreb� S�v�r�itorul. Nu se mi�c�, de�i urina �ncepuse s� se r�ceasc� �i s� miroas�.

��Nu ne-a b�tut, dac� la asta te referi, r�spunse Ela.

Dar Miro socoti c� lucrurile merseser� prea departe.

��Quim are dreptate. Treaba asta ne prive�te numai pe noi.

��Ba nu, �l contrazise Ela. E �i treaba lui.

��Cum vine asta?

��Fiindc� a venit s� m�rturiseasc� moartea tatei, spuse Ela.

��Moartea tatei?! f�cu Olhado. Chupa pedras! Tata a murit abia acum trei s�pt�m�ni!

��Eram �n drum pentru a m�rturisi alt� moarte, explic� S�v�r�itorul. Dar cineva a chemat un Vorbitor pentru moartea tat�lui vostru, a�a c� voi m�rturisi �i pentru el.

��mpotriva lui, interveni Ela.

��Pentru el, �nt�ri Ender.

��Te-am adus aici pentru a rosti adev�rul, spuse ea cu am�r�ciune, �i tot adev�rul despre tata se �ndreapt� �mpotriva lui.

T�cerea cobor� ap�s�toare, f�c�ndu-i s� r�m�n� �mpietri�i p�n� c�nd ap�ru Quim. O privea doar pe Ela.

��Deci tu l-ai chemat, spuse el �n �oapt�. Tu.

��Ca s� rosteasc� adev�rul! r�spunse Ela. Era v�dit c� acuza�ia o r�nea; Quim nu trebui s� mai adauge c�, aduc�ndu-i pe acest necredincios s� dezv�luie tuturor ceea ce r�m�sese ascuns at�ta vreme, Ela �i tr�dase familia �i biserica. Toat� lumea din Milagre e foarte bun� �i �n�eleg�toare, spuse ea. Profesorii no�tri trec cu vederea lucrurile minore, cum ar fi furti�agurile lui Grego �i t�cerea Quarei. Nimeni nu s-a sup�rat c� n-a scos o vorb� la �coal�, nimeni! Se prefac to�i c� suntem copii obi�nui�i, nepo�ii lui Os Venerados, �i at�t de str�luci�i, nu-i a�a, dac� avem un zenador �i doi biologi �n familie! Asta �nseamn� prestigiu. Se f�ceau c� nu v�d c�nd tata se �mb�ta crunt, devenea furios �i, venind acas�, o b�tea pe mama de nici nu mai putea s� mearg�!

��ine-�i gura! strig� Quim.

��Ela, interveni �i Miro.

��Iar tu, Miro, atunci c�nd tata r�cnea la tine, spun�ndu-�i lucruri �ngrozitoare p�n� nu mai puteai r�bda �i fugeai de acas�, alergai �mpleticit pentru c� nici m�car nu puteai s� vezi�

��N-ai dreptul s�-i spui toate astea, zise Quim.

Olhado s�ri �n picioare �i, r�mas �n mijlocul camerei, se �ntoarse privindu-i pe r�nd cu ochii lui inumani.

��De ce vre�i s� t�inui�i totul �n continuare? �ntreb� el moale.

��Ce te doare pe tine? �ntreb� Quim. �ie nu �i-a f�cut niciodat� nimic. Tu ��i debran�ai ochii �i r�m�neai cu c�tile pe urechi, ascult�nd batuque sau Bach sau cine �tie ce�

��mi debran�am ochii? N-am f�cut-o niciodat�.

Se r�suci gr�bit �i p�i spre terminalul care era �n col�ul cel mai �ndep�rtat fa�� de u��. Cu c�teva mi�c�ri iu�i activ� terminalul, apoi apuc� un cablu de conectare a interfe�ei �i �l fix� �n priza din ochiul drept Era o simpl� conectare la computer, dar ea trezi �n mintea S�v�r�itorului �nfior�toarea imagine a unui uria� din al c�rui ochi sf�rtecat se scurgea un lichid, �n timp ce Ender p�trundea tot mai ad�nc, ajung�nd p�n� la creier �i f�c�ndu-l s� se pr�bu�easc� mort la p�m�nt. Pentru o clip� sim�i c� �nghea��, dar imediat �i d�du seama c� amintirea nu era real�, ea �i r�m�sese �ntip�rit� �n timpul unui joc pe care-l exersase la �coala de Lupt�. Asta se �nt�mplase cu trei mii de ani �n urm�, �ns� pentru el trecuser� doar dou�zeci �i cinci de ani, o perioad� prea scurt� pentru ca amintirea s�-�i piard� din for��. Amintirile �i visele lui despre moartea uria�ului erau acelea pe care G�ndacii le extr�seser� din mintea lui �i le transformaser� �ntr-un semnal l�sat anume pentru el; ele �l conduseser� p�n� la gogoa�a m�tcii.

Dar acum vocea lui Jane �l readuse la realitate. Ea �i �opti prin nestemat�:

��Dac� �i-e totuna, �n timp ce ochiul e legat de computer o s� extrag tot ce a memorat.

Apoi deasupra terminalului ap�ru o scen�. Nu era holografic�, imaginea era �n schimb ca un basorelief, a�a cum o percepe un singur observator. Se petrecea �n aceea�i camer� �n care se aflau acum, v�zut� de pe locul �n care st�tuse Olhado cu c�teva momente mai devreme � p�rea s� fie locul lui preferat. �n mijlocul camerei se g�sea un b�rbat solid, puternic �i violent, v�ntur�ndu-�i m�inile prin aer �n timp ce-i arunca vorbe grele lui Miro care st�tea ca mut, cu capul plecat, privindu-�i tat�l f�r� s� dea semne de furie. Nu se auzea nici un sunet, era doar o �nregistrare vizual�.

��Ai uitat? �opti Olhado. Ai uitat cum era?

�n scena de pe terminal, Miro se �ntoarse �ntr-un t�rziu �i plec�; Marcão �l urm�ri p�n� la u�� i continu� s� r�cneasc�. Apoi se �ntoarse �n camer� si r�mase pe loc, g�f�ind ca un animal extenuat de urm�rirea v�natului. �n imagine, Grego alerg� c�tre tat�l lui �i i se ag�� de picior, strig�nd �i el c�tre u��, iar chipul lui ar�ta f�r� t�gad� c� se f�cea ecoul cuvintelor cumplite adresate lui Miro. Marcão desprinse m�inile copilului din jurul piciorului �i p�i cu hot�r�re �n camera cealalt�.

��Nu am sunet, spuse Olhado. Dar �nc� po�i s� auzi, nu?

Ender �l sim�i pe Grego tremur�ndu-i pe genunchi.

��Uite, o lovitura, un zgomot puternic � ea cade pe podea, sim�i �n carnea ta cum se love�te trupul ei de beton?

��Taci, Olhado, �l rug� Miro.

Scena memorat� de computer se �ncheie.

��Nu-mi vine s� cred c� ai p�strat imaginile acelea, spuse Ela.

F�r� s� fac� nici un efort s� se ascund�, Quim pl�ngea.

��Eu l-am ucis, murmur� el. L-am ucis, ucis, ucis.

��Ce tot vorbe�ti acolo? r�bufni Miro exasperat. Suferea de o boal� neiert�toare, era congenital�.

��M-am rugat sa moar�! url� Quim. Chipul �i era �mpurpurat de m�nie s�lbatic�, iar lacrimile, mucii �i scuipatul se amestecaser� �n jurul buzelor sale. M-am rugat Fecioarei, m-am rugat la Isus, m-am rugat la Bunicul �i Bunica, am spus c� o s� merg �n iad dac� el o s� moar�, iar ei au f�cut-o �i acum o s� ajung acolo �i nu-mi pare r�u! Dumnezeu s� m� ierte, dar m� bucur! Suspin�nd �i abia �in�ndu-se pe picioare, ie�i din camer�. Se auzi bubuitul unei u�i tr�ntite.

��Ei bine, iat� o nou� minune adeverit� care e pus� pe seama lui Os Venerados, spuse Miro. Sfin�enia este asigurat�.

��ine-�i gura! se r�sti Olhado.

��i el e acela care ne spunea mereu c� Isus voia ca noi s�-l iert�m pe nenorocit, ad�ug� Miro.

Aflat �nc� pe genunchii lui Ender, Grego �ncepu s� tremure at�t de nest�p�nit �nc�t S�v�r�itorul se �ngrijor�. κi d�du seama c� Grego �opte�te ceva. Ela observ� �naintea celorlal�i suferin�a lui Grego �i �ngenunche �n fa�a b�iatului.

��Pl�nge. Nu l-am v�zut niciodat� bocind astfel�

��T�ticu�, t�ticu�, t�ticule, �optea Grego. Tremur�turile se transformar� �n scutur�turi puternice, aproape convulsive prin violen�a lor.

��Se teme de tata? �ntreb� Olhado. Chipul lui tr�da o profund� �ngrijorare pentru starea lui Grego. Spre u�urarea S�v�r�itorului, fe�ele tuturor erau �ndurerate. Deci �n familia asta exista �i iubire, nu numai solidaritate �ntre cei sili�i s� tr�iasc� at��ia ani sub ap�sarea unui tiran.

��T�ticul t�u nu mai e, spuse Miro m�ng�ietor. Acum nu trebuie s� te mai temi.

Ender cl�tin� din cap.

��Miro, �ncepu el, nu ai v�zut memoria lui Olhado? Copiii nu-�i judec� ta�ii, ci �i iubesc. Grego s-a str�duit din r�sputeri s� semene cu Marcão Ribeira. S-ar putea ca voi, restul copiilor, s� v� fi bucurat s�-l vede�i mort, dar pentru Grego a fost sf�r�itul lumii.

La asta nu se g�ndise nici unul dintre ei. Chiar �i acum ideea li se p�rea dezgust�toare; S�v�r�itorul �i v�zu cum se cutremur� de groaz�. �i totu�i �tiau c� acesta era adev�rul. Acum �ns�, c�nd S�v�r�itorul le-o spusese at�t de r�spicat, �n�elegeau c� a�a st�teau lucrurile.

��Deus nos perdos, murmur� Ela. Dumnezeu s� ne ierte.

Ela �ntinse m�inile ca s�-l ia pe Grego. El o respinse. �n schimb, f�cu a�a cum anticipase S�v�r�itorul, �i tocmai de aceea era preg�tit pentru ce avea s� se �nt�mple. �ntruc�t str�nsoarea mai sl�bise, Grego se �ntoarse, �i azv�rli bra�ele �n jurul g�tului S�v�r�itorului �i porni s� pl�ng� amar, cu hohote de nest�vilit.

Ender le vorbi calm celorlal�i, care urm�reau neputincio�i scena.

��Cum ar fi putut s�-�i arate suferin�a fa�� de voi, c�nd �tia c�t �i ur��i?

��Noi nu l-am ur�t niciodat� pe Grego, spuse Olhado.

��Ar fi trebuit s�-mi dau seama, constat� Miro. �tiam c� sufer� mai mult dec�t noi, dar niciodat� nu m-am g�ndit c�

��Nu v� c�uta�i vin�, spuse S�v�r�itorul. Doar un str�in poate vedea �i �n�elege asemenea lucruri.

O auzi pe Jane �optindu-i la ureche: �Mereu m� uime�ti, Andrew, cu felul �n care transformi oamenii �n plasm�.

S�v�r�itorul nu-i putea r�spunde pentru c� ea oricum nu l-ar fi crezut. Nu el pl�nuise desf�urarea lucrurilor, ci improvizase din mers. De unde s� �tie c� Olhado va avea o �nregistrare ca dovad� a s�lb�ticiei lui Marcão fa�� de familie? Singura intui�ie autentic� fusese �n ceea ce-l privea pe Grego, dar p�n� �i acesta �n mod instinctiv; sim�ise c� el c�uta cu disperare pe cineva care s�-�i exercite autoritatea asupra lui, o persoan� care s�-i fie ca un tat�. �i tocmai fiindc� propriul s�u tat� fusese crud, Grego percepea doar cruzimea ca pe o dovad� de dragoste �i t�rie. Lacrimile lui, care acum udau g�tul S�v�r�itorului, erau la fel de fierbin�i ca �i urina care �i sc�ldase genunchii mai devreme.

Intuise ce va face Grego, �ns� Quara reu�i s�-l ia prin surprindere. Pe c�nd ceilal�i �l priveau pe Grego pl�ng�nd t�cut, ea se ridic� de pe pat �i merse �int� spre S�v�r�itor. �l fulger� printre gene cu o privire furioas�.

��Duhne�ti! spuse ea cu hot�r�re �n glas. Apoi ie�i m�ndr� din camer� �i plec� spre partea din spate a casei.

Miro reu�i cu greu s�-�i st�p�neasc� r�sul, iar Ela z�mbi. S�v�r�itorul ridic� din spr�ncene de parc� ar fi vrut s� spun�: �Chiar �i c�nd c�tigi pierzi ceva�.

Olhado p�ru s� aud� cuvintele nerostite. De pe scaunul lui de l�ng� terminal, b�iatul cu ochi metalici spuse �ncet:

��i tu c�tigi al�turi de ea. E singura vorb� pe care a rostit-o �n afara familiei �n ultimele luni.

�Dar eu nu-s din afara familiei�, spuse S�v�r�itorul �n g�nd. �N-a�i observat? Acum fac parte din familie, fie c� v� place, fie c� nu. Fie c�-mi place, fie c� nu.�

Dup� o vreme, Grego �ncet� s� mai suspine. Adormise. S�v�r�itorul �l duse �n bra�e p�n� la pat; Quara dormea deja �n cel�lalt pat din camer�. Ela �l ajut� pe S�v�r�itor s�-l dezbrace pe Grego de pantalonii �mbiba�i de urin� �i s�-l �mbrace cu ceva u�or �i larg. S�v�r�itorul avea m�ini pricepute �i bl�nde, iar Grego nu se trezi.

C�nd se �ntoarse �n camera din fa��, Miro �l m�sur� pe S�v�r�itor cu un ochi cinic.

��Ei bine, Vorbitorule, ai de ales. Pantalonii mei sunt prea str�m�i �i scur�i �ntre picioare, iar ai tatei �i-ar c�dea �n vine.

Lui Ender �i trebui doar o clip� ca s�-�i aduc� aminte. Urina se uscase de mult.

��Nu-�i face griji, �l lini�ti el. M� pot schimba c�nd ajung acas�.

��Mama n-o s� soseasc� dec�t peste vreo or�. Doar ai venit s� vorbe�ti cu ea, nu? P�n� atunci po�i s�-�i cure�i pantalonii.

��Atunci d�-mi-i pe-ai t�i, spuse S�v�r�itorul. �mi asum riscul s� pocneasc� pe mine.

Capitolul 8DONA IVANOVA

Asta �nseamn� s� te autoam�ge�ti toat� via�a. Treci dincolo �i descoperi ceva, un element vital, �i c�nd te �ntorci la sta�iune scrii un raport golit de orice con�inut, care nu cuprinde nimic din ce ai deprins prin contaminare cultural�.

E�ti prea t�n�r ca s� �n�elegi ce tortur� reprezint� asta. Eu �i tata am �nceput s� proced�m astfel fiindc� n-am mai suportat s� t�inuim cuno�tin�ele noastre fa�� de purcelu�i. Ca �i mine, de altfel, vei descoperi c� e la fel de dureros s� ascunzi cuno�tin�e fa�� de colegii no�tri, oamenii de �tiin��. C�nd �i vezi zb�t�ndu-se s� g�seasc� r�spuns la o �ntrebare �i �tii c� de�ii informa�ia care ar putea s�-i scoat� lesne din punctul mort �n care au ajuns, c�nd �i vezi ajung�nd at�t de aproape de adev�r �i apoi, din cauza absen�ei informa�iilor pe care le ai tu, b�t�nd �n retragere, l�s�nd deoparte concluziile corecte �i c�z�nd din nou �n gre�eal�, nu ai fi om dac� nu ai avea un sentiment de ne��rmurit� suferin��.

Trebuie s� v� reaminti�i mereu: asta e legea lor, calea pe care au ales-o. Ei sunt aceia care au �n�l�at zidul �ntre ei �n�i�i �i adev�r �i nu ne-am alege dec�t cu pedeapsa dac� le-am spune c�t de u�or �i definitiv a fost trecut� aceast� opreli�te. C�ci pentru fiecare om de �tiin�� framling care t�nje�te dup� adev�r exist� al�i zece descabecados (descreiera�i) f�r� de minte care dispre�uiesc cunoa�terea, care niciodat� nu concep o ipotez� nou�, a c�ror munc� se limiteaz� la studierea scrierilor unor adev�ra�i oameni de �tiin�� cu scopul de a v�na erori ne�nsemnate, contradic�ii sau devieri de la metod�. Aceste lipitori vor citi cu lupa orice raport pe care-l faci �i, dac� e�ti neglijent o singur� dat�, sigur te vor prinde.

Asta �nseamn� c� nici m�car nu po�i men�iona un purcelu� al c�rui nume e derivat din contaminarea cultural�: �Ce�ti� le va sugera c� i-am �nv��at ol�ritul rudimentar, �Calendar� �i, �Secer�torul� vor s�ri �n ochi. �i nici Dumnezeu �nsu�i nu ne-ar mai salva dac� ar afla de numele de �S�geat�.

Memorandum al lui Libertade Figueira de Medici c�tre Ouanda Figueira Mucumbi �i Miro von Hesse, extras din fi�ierele lusitane prin Ordin Congresional �i �naintat ca prob� �n Procesul In Absentia intentat xenologilor de pe Lusitania sub Acuza�iile de Tr�dare �i �nc�lcare a Legii.

Novinha z�bovea �n Sta�iunea Biologilor, cu toate c�-�i terminase activitatea propriu-zis� de mai bine de o or�. Plantelor de cartofi clona�i le mergea de minune �n solu�iile nutritive; acum mai avea de f�cut doar observa�iile zilnice pentru a vedea care dintre modific�rile genetice va produce plantele cele mai rezistente �i cu r�d�cina cea mai viguroas�.

�Dac� nu mai am nimic de f�cut, de ce nu m� duc acas�?� La �ntrebarea asta nu avea r�spuns. Copiii aveau nevoie de ea, era limpede; nu le f�cea nici un serviciu plec�nd diminea�a �n zori �i �ntorc�ndu-se acas� dup� ce mai to�i erau adormi�i. �i chiar �i acum, �tiind c� ar trebui s� plece, st�tea privind lung obiectele din laborator f�r� s� vad� ceva, f�r� s� fac� ceva, f�r� s� fie ceva.

Socoti c� era momentul s� porneasc� spre cas� �i nu reu�i s� priceap� de ce nu sim�ea nici o bucurie la g�ndul acesta. �La urma urmei�, �inu s�-�i re�mprosp�teze memoria, �Marcão e mort. A murit acum trei s�pt�m�ni. Nici o zi �n plus sau �n minus. A f�cut tot ce trebuia �i eu am f�cut tot ce a vrut el, dar toate motiva�iile noastre �i d�duser� duhul cu patru ani �nainte ca el s� putrezeasc� definitiv. �n aceast� perioad� n-am tr�it m�car o clip� de iubire �mpreun�, dar nici nu m-am g�ndit vreodat� s�-l p�r�sesc.� Divor�ul ar fi fost imposibil, �ns� separarea ar fi fost suficient� pentru a pune cap�t b�t�ilor. Chiar �i acum �i mai �n�epenea �oldul �i uneori o durea, asta de la ultima confruntare, c�nd el o azv�rlise pe podeaua de beton. �Ce amintiri �nc�nt�toare ai l�sat �n urm�, Cão, c�ine de so� ce mi-ai fost!�

Durerea din �old o s�get� exact �n clipa �n care se g�ndi la ea. D�du din cap, parc� satisf�cut�. �Exact ceea ce merit, �i are s�-mi par� r�u c�nd o s�-mi treac�.�

Se ridic� �i p�i f�r� s� �chioapete deloc, chiar dac� durerea era mai mult dec�t suficient� ca s-o sileasc� s�-�i for�eze �oldul. �N-o s� m� cocolo�esc, n-o s� m� menajez deloc. O merit cu v�rf �i �ndesat.�

Ie�i pe u�� i o �nchise �n urma ei. Imediat dup� aceea, computerul stinse toate luminile, mai pu�in cele necesare diferitelor plante aflate �n faz� de fotosintez� for�at�. κi iubea plantele, micile ei fiare, cu o �nfocare uimitoare. �Cre�te�i�, striga ea c�tre ele zi �i noapte, �cre�te�i �i v� �nmul�i�i.� Suferea pentru cele care nu reu�eau �i le smulgea din cultur� numai atunci c�nd era clar c� nu mai aveau nici o �ans�. Acum, �n timp ce se �ndep�rta de sta�iune, �nc� putea s� aud� muzica lor subcon�tient�, �ipetele celulelor microscopice care cre�teau, se divizau �i se dezvoltau �n structuri tot mai complicate. Pleca dinspre lumin� spre bezn�, dinspre via�� spre moarte, �i suferin�a sufleteasc� se ad�ncea �ntr-o perfect� sincronizare cu umflarea �ncheieturilor.

C�nd ajunse pe coama dealului �i se apropie de cas�, v�zu cr�mpeie de lumin� ce r�zb�teau prin ferestre. Camera Quarei �i a lui Grego era cufundat� �n �ntuneric; nu va trebui s� suporte acuza�iile lor neiert�toare, t�cerea Quarei �i r�utatea s�lbatic� �i �nd�r�tnic� a lui Grego. Dar erau prea multe lumini aprinse, chiar �i �n propria ei camer�, �i �n camera din fa��. Se �nt�mpla ceva neobi�nuit, iar ei nu-i pl�ceau lucrurile neobi�nuite.

Olhado st�tea �n camera de zi, ca de obicei, cu c�tile pe urechi; �n seara aceasta, totu�i, avea mufa de interfa�� cuplat� la ochi. Bine�n�eles c� extr�gea din computer vechi amintiri vizuale sau probabil c� le �nc�rca pe cele pe care le purtase cu el. Ca �i �n alte asemenea momente, ar fi vrut s�-�i poat� desc�rca mintea de amintirile vizuale �i s�-�i cure�e memoria de ele, pentru a le putea �nlocui cu altele, mai pl�cute. Amintirea cadavrului lui Pipo era printre cele de care s-ar debarasa bucuroas�, pentru a o �nlocui cu vreuna dintre zilele minunate �i str�lucitoare c�nd se aflau to�i trei �n Sta�iunea zenadorilor. �i trupul lui Libo �nf�urat �n p�nz�, carnea lui dulce �inut� laolalt� doar de �es�tur�; ar prefera s� aib� alte amintiri despre trupul lui, atingerea buzelor, expresivitatea palmelor lui. Dar amintirile pl�cute au fugit, �ngropate prea ad�nc �n durere. Zilele acelea frumoase, pe toate le-am furat, iar ele mi-au fost r�pite �i �nlocuite cu ceea ce meritam.

Olhado se �ntoarse cu fa�a spre ea, iar cablul de leg�tur� pornit din ochi �i produse o impresie dezgust�toare. Nu reu�i s�-�i re�in� tres�rirea, ru�inea. ��mi pare r�u�, spuse ea �n g�nd. �F�r� �ndoial� c� ai fi avut ochi dac� aveai alt� mam�. Lauro, te-ai n�scut pentru a fi cel mai bun, cel mai s�n�tos, cel mai �ntreg dintre copiii mei, dar bine�n�eles c� nimic z�mislit de p�ntecul meu nu putea r�m�ne intact prea mult� vreme.�

Nu spuse nimic din toate acestea, desigur, a�a cum nici Olhado nu-i adres� vreo vorb�. Se �ntoarse pentru a merge �n camera ei, s� vad� de ce era lumina aprins�.

��Mam�, �ncepu Olhado.

κi scosese c�tile �i deconecta cablul din ochi.

��Da?

��Avem un oaspete, spuse el. Vorbitorul.

Sim�i c� �nghea��. �Nu �n seara asta�, strig� ea f�r� cuvinte. �tia, totu�i, c� nu va voi s�-l vad� nici m�ine, nici poim�ine, niciodat�.

��Pantalonii �i sunt cura�i acum �i s-a dus �n camera ta ca s� �i-i schimbe. Sper c� nu te superi.

Ela ap�ru din buc�t�rie.

��Ai venit, spuse ea. Am preg�tit ni�te cafezinhos, am una �i pentru tine.

��O s� a�tept afar� p�n� pleac�, spuse Novinha.

Ela �i Olhado se uitar� unul la altul. Novinha �n�elese pe dat� c� o priveau ca pe o problem� ce trebuia rezolvat�; c� ei aprobau ceea ce voia s� fac� aici Vorbitorul. �Ei, afla�i c� sunt o �arad� pe care nu voi o ve�i dezlega.�

��Mam�, nu e a�a cum a zis episcopul, spuse Olhado. E bun.

Novinha �i r�spunse cu un sarcasm ustur�tor:

��De c�nd ai devenit tu expert �n bine �i r�u?

Ela �i Olhado schimbar� din nou priviri. �tia ce g�ndeau. �Ei, asta-i, dragi copii, nu pute�i. Sunt de neconvins, a�a cum �i Libo a descoperit asta zi de zi. N-a reu�it s�-mi smulg� secretul. Nu e vina mea c� a murit.�

Dar Ela �i Olhado reu�iser� s� o fac� s� se r�zg�ndeasc�. �n loc s� plece de acas�, Novinha se retrase �n buc�t�rie, trec�nd pe l�ng� Ela, r�mas� �n cadrul u�ii, dar f�r� s� o ating�. Ce�tile minuscule erau aranjate �ntr-un cerc delicat pe mas�, iar ceainicul aburind la mijloc. Se a�ez� �i-�i puse bra�ele pe t�blie. �Deci Vorbitorul se afl� aici �i a f�cut primul drum la ea. Dar unde s� se duc�? E gre�eala mea c� a sosit, nu? �nc� o persoan� c�reia i-am tulburat via�a, a�a cum am distrus-o pe-a copiilor mei, pe-a lui Marcão, Libo, Pipo �i pe-a mea.�

O m�n� puternic�, masculin� �i totu�i fin�, trecu peste um�rul ei, apuc� ceainicul, �i prin g�tul delicat �i gra�ios curse un firicel de cafea fierbinte �n ce�tile mici de cafezinho.

��Posso derramar? spuse el. Ce �ntrebare neroad�, de vreme ce turna deja. Vocea lui era �ns� tandr�, pronun�ia portughez� �ndulcit� de suave inflexiuni castiliene. Deci spaniol?

��Desculpa-me, �opti ea. Iart�-m�. Trouxe o senhor tantos quilome-tros�

��Dona Ivanova, zborul interstelar nu se m�soar� �n kilometri. �l m�sur�m �n ani. Cuvintele lui p�reau o acuza�ie, dar vocea era melancolic�, ba chiar indulgent� �i m�ng�ietoare. �M-a� putea l�sa sedus� de vocea asta. Glasul acesta minte.�

��Dac� a� putea anula c�l�toria ca s�-�i �napoiez cei dou�zeci �i doi de ani, a� face-o. Am gre�it chem�ndu-te. �mi pare r�u. Glasul �i p�rea �ters, neconving�tor. De vreme ce �ntreaga ei via�� era o minciun�, p�n� �i scuzele sunau fals.

��Deocamdat� nu simt scurgerea timpului, spuse Vorbitorul. R�mase �n spatele ei, astfel c� Novinha �nc� nu-i v�zuse chipul. Pentru mine a trecut doar o s�pt�m�n� de c�nd m-am desp�r�it de sora mea. E singura rud� �n via��. Fiica ei nu se n�scuse la plecarea mea, iar acum o fi terminat colegiul, s-o fi m�ritat �i probabil c� are chiar copii. N-o voi cunoa�te. �n schimb, i-am cunoscut pe copiii t�i, Dona Ivanova.

Ea ridic� cea�ca �i o goli dintr-o �nghi�itur�, cu toate c�-�i arse limba �i g�tlejul, iar stomacul i se revolt�.

��i �nchipui c�-i cuno�ti doar dup� c�teva ore petrecute cu ei?

��Mai bine dec�t tine, Dona Ivanova.

Novinha o auzi pe Ela sco��nd o exclama�ie mut� fa�� de �ndr�zneala Vorbitorului. �i, cu toate c� era posibil ca vorbele lui s� exprime adev�rul, o �nfuria c� tocmai un str�in �i spunea a�a ceva. Se �ntoarse ca s�-l vad�, s�-l fulgere cu privirea, dar el se mi�case, nu mai era �n spatele ei. Se uit� �n partea cealalt� �i, �n cele din urm�, se ridic� �n picioare, c�ut�ndu-l din ochi, dar el ie�ise din camer�. Ela st�tea tot �n u��, privind intrigat�.

��ntoarce-te! spuse Novinha. Nu se poate s�-mi vorbe�ti astfel �i s�-mi �ntorci spatele!

Dar el nu-i r�spunse. Novinha auzi �n schimb un zvon de r�sete potolite venind dinspre partea din spate a casei. Plec� �n c�utarea sursei zgomotului. Trecu prin camere p�n� ajunse �n ultima. Miro �edea pe patul ei �i Vorbitorul st�tea l�ng� u��, �i am�ndoi r�deau. Miro o v�zu pe mama lui �i z�mbetul �i disp�ru de pe chip. Se sim�i str�fulgerat� de durere. De ani de zile nu-l v�zuse z�mbind, uitase chiar c�t de mult i se lumina fa�a, exact ca a tat�lui s�u; iar venirea ei alungase acel z�mbet.

��Am venit s� discut�m aici fiindc� Quim s-a sup�rat r�u, explic� Miro. El a f�cut patul.

��Nu cred c� Vorbitorului �i pas� dac� patul era f�cut sau nu, �i r�spunse rece Novinha. A�a e, Vorbitorule?

��Ordinea �i dezordinea �i au farmecul lor, spuse Ender. Nici acum nu se �ntoarse cu fa�a spre ea, iar ea se bucur�, pentru c� nu era obligat� s�-i vad� expresia ochilor c�nd �i va transmite amarul ei mesaj.

��Vorbitorule, trebuie s�-�i spun c� ai venit doar ca s� te afli �n treab�, �ncepu ea. Ur�te-m�, dac� vrei, dar nu mai ai ce s� m�rturise�ti. Pe vremea aceea eram o feti�can� f�r� minte. �n naivitatea mea, am crezut c� �mi va r�spunde autorul M�tcii �i Hegemonului. Pierdusem pe cineva care �mi fusese ca un p�rinte �i aveam nevoie de consolare.

Ender se �ntoarse abia acum spre ea. Era un b�rbat destul de t�n�r, mai t�n�r dec�t ea, �i, prin sclipirea �n�eleg�toare din ochi, p�rea seduc�tor. �Perigoso�, socoti ea. �E primejdios, frumos, m-a� putea �neca �n str�lucirea asta.�

��Dona Ivanova, spuse el, dup� ce-ai citit �Matca �i Hegemonul� cum de �i-ai �nchipuit c� autorul ei ar putea aduce alinare?

�n locul ei r�spunse Miro � Miro cel scump la vorb� �, care interveni �n discu�ie cu o vioiciune pe care Novinha n-o mai v�zuse la el de c�nd era copil.

��Am citit-o, spuse el, �i Vorbitorul original a scris povestea m�tcii cu deosebit� compasiune.

Ender sur�se trist.

��Dar nu a scris-o pentru G�ndaci, a�a e? A dedicat-o omenirii, care �nc� s�rb�torea nimicirea G�ndacilor ca pe o victorie m�rea��. A scris-o neiert�tor, pentru a transforma m�ndria oamenilor �n regret, bucurie �i suferin��. Iar acum fiin�ele umane au uitat cu des�v�r�ire c� i-au ur�t c�ndva pe G�ndaci, c� au cinstit �i pream�rit c�ndva un nume care a ajuns detestat�

��Po�i spune orice, interveni Ivanova. Se numea S�v�r�itorul �i a distrus tot ce a atins. �Ca �i mine�, �ncheie ea �n g�nd.

��A�a? �i ce �tii despre el? (Vocea lui �uier� ca o coas� care reteaz� nemilos iarba. ) De unde �tii c� nu a atins nimic cu bl�nde�e? C� nu a existat cineva care s�-l iubeasc� sau s� fie binecuv�ntat de dragostea lui? �A distrus tot ce a atins� � asta e o minciun� care nu poate exprima adev�rul despre nici o fiin�� uman� care a tr�it vreodat�.

��Asta �i-e doctrina, Vorbitorule? Atunci �nseamn� c� nu �tii prea multe. Luase o atitudine sfid�toare, dar �nc� o speria m�nia lui. Crezuse c� bl�nde�ea lui era la fel de neclintit� ca �i a unui confesor.

�i, aproape imediat, expresia de m�nie disp�ru de pe chipul lui.

��Te po�i sim�i cu con�tiin�a u�urat�, o lini�ti el. Apelul t�u m-a f�cut s� pornesc �n c�l�torie, dar �n timp ce eram pe drum au mai solicitat �i al�ii un Vorbitor.

��Da?

Oare cine altul cuno�tea �ndeajuns de bine �Matca �i Hegemonul� ca s�-�i doreasc� un Vorbitor, cine se mai sim�ea independent fa�� de episcopul Peregrino ca s� �ndr�zneasc� a�a ceva?

��Dac�-i adev�rat, atunci de ce te afli �n casa mea?

��Fiindc� am fost chemat s� rostesc moartea lui Marcos Maria Ribeira, fostul t�u so�.

�nsp�im�nt�toare perspectiv�.

��A lui?! Cine vrea s� se g�ndeasc� din nou la el acum, dup� ce a murit?

Vorbitorul nu-i r�spunse, dar Miro, rupse pe nea�teptate t�cerea:

��Grego, de exemplu. Vorbitorul ne-a ar�tat ceea ce ar fi trebuit s� pricepem de mult: b�iatul t�nje�te dup� tat�l lui �i crede c� noi to�i �l ur�m�

��Asta-i psihologie de doi bani, i-o retez� Novinha. Avem �i noi terapeu�i aici, dar nici ei nu fac multe parale.

Din spatele ei se auzi vocea Elei:

��Mam�, eu l-am chemat s� m�rturiseasc� moartea tatei. Am crezut c� vor trece zeci de ani p�n� va sosi, dar m� bucur ca acum se afl� aici �i ne poate ajuta.

��Cu ce ne poate ajuta?

��Mam�, a f�cut-o deja. Grego a adormit �mbr��i��ndu-l, iar Quara i-a vorbit.

��n realitate i-a spus c� duhne�te, o l�muri Miro.

��Ceea ce probabil c� era adev�rat, spuse Ela, fiindc� Greguinho �i-a slobozit udul �n poala lui.

Miro �i Ela izbucnir� �n r�s amintindu-�i scena, iar Vorbitorul nu-�i putu re�ine un z�mbet. Asta o descump�ni pe Novinha mai mult dec�t ar fi crezut � �n casa ei nu se mai �nst�p�nise o atmosfer� at�t de relaxat� de c�nd Marcão o adusese aici pe Novinha, adic� la un an dup� moartea lui Pipo. F�r� s� vrea, Novinha �i aminti de bucuria pe care sim�ise la na�terea lui Miro, c�nd Ela era �nc� mic�, de primii ani ai existen�ei lor, de bolboroseala lui Miro la orice vedea, de pa�ii nesiguri ai Elei prin toat� casa, urm�rindu-i, de copiii care se jucau �mpreun� �i se t�v�leau prin iarb� la doi pa�i de p�durea purcelu�ilor, aflat� dincolo de gard; �nc�ntarea pe care o sim�ea fa�� de copii era cea care �l otr�vea pe Marcão �i-l f�cea s�-i urasc� pe am�ndoi, pentru c� �tia c� nici unul nu-i al lui. �n momentul na�terii lui Quim casa devenise un cuib al discordiei �i de aceea Quim n-a reu�it s� �nve�e s� r�d� nest�njenit dec�t atunci c�nd p�rin�ii nu erau de fa��. Asemui r�sul lui Miro �i al Elei cu ridicarea brusc� a unei perdele groase �i �ntunecate; pe nea�teptate, se f�cuse din nou lumin� �ntr-un moment c�nd Novinha uitase c� �n afar� de noapte mai existau �i alte perioade ale zilei. Cum de �ndr�znea str�inul acesta s� dea buzna �n casa ei �i s� d�r�me toate baricadele �n�l�ate de ea?

��Nu accept, spuse ea. Nu ai dreptul s� scotoce�ti prin via�a so�ului meu.

El �n�l�� spr�ncenele a mirare. Novinha cuno�tea prevederile Codului Stelar la fel de bine ca oricare altcineva, deci �i d�dea seama c� el avea nu numai dreptul, ci chiar beneficia de protec�ia legii �n str�dania de a descoperi adev�rul despre via�a defunctului.

��Marcão a fost un om �ngrozitor, insist� ea, �i dac� se va spune adev�rul despre el, asta nu va provoca dec�t durere.

��Ai dreptate zic�nd c� rostirea adev�rului despre el va aduce numai durere, dar nu fiindc� a fost un om �ngrozitor, o corect� Vorbitorul. Dac� a� spune doar ce �tie deja toat� lumea � c� �i-a detestat copiii �i �i-a b�tut so�ia �i c� umbla beat din bar �n bar p�n� c�nd �l trimiteau poli�i�tii acas� � atunci n-a� provoca dec�t suferin��, e adev�rat? A� da un prilej de mare satisfac�ie unora, pentru c� �n cazul �sta to�i oamenii ar fi convin�i c� p�rerea lor despre el a fost corect�, de la �nceput p�n� la sf�r�it. A fost un gunoi, a�a c� bine i-au f�cut c� l-au tratat ca pe o zdrean��.

��i tu crezi c� n-a fost?

��C�nd �n�elegi dorin�ele unei fiin�e umane, nici una nu e de lep�dat Nici o via�� nu este lipsit� de sens. Dac� le �n�elegi g�ndurile cele mai intime, p�n� �i cei mai r�i oameni au f�ptuit lucruri generoase care au sp�lat m�car o parte din p�catele lor.

��Dac� dai crezare unei asemenea idei �nseamn� c� e�ti mai ne�tiutor dec�t pari, spuse Novinha.

��Chiar a�a? exclam� Vorbitorul. Abia acum dou� s�pt�m�ni am auzit de solicitarea ta. Atunci te-am studiat �i, Novinha, chiar dac� tu nu-�i aminte�ti, eu te am �n minte ca pe o fat� dulce, frumoas� �i bun�. �i �nainte ai fost o singuratic�, dar Pipo �i Libo te-au cunoscut �i te-au considerat demn� de iubire.

��Pipo era deja mort.

��Dar te-a iubit.

��Nu �tii nimic, Vorbitorule. Erai la dou�zeci �i doi de ani dep�rtare! �n plus, nu despre mine spuneam c� nu valorez nimic, ci despre Marcão.

��Dar tu e�ti convins� c� nu-i a�a, Novinha. Pentru c� tu cuno�ti acel unic gest de bun�tate �i generozitate care m�ntuie�te via�a bietului om.

Novinha nu �n�elese de ce era at�t de �ngrozit�, dar sim�i c� trebuie s�-l �mpiedice pe Vorbitor s� continue, cu toate c� nu-�i d�dea nicidecum seama ce act generos �i �nchipuia el c� descoperise �n via�a lui Cão.

��Cum de �ndr�zne�ti s�-mi spui pe nume? strig� ea. De patru ani nimeni nu mi s-a adresat astfel!

Ca r�spuns, el ridic� m�na �i-�i trecu degetele u�or peste obrazul Novinhei. Un gest timid, aproape adolescentin; �i aducea aminte de Libo �i �i era peste putin�� s�-l suporte. �i prinse m�na �i o �ndep�rt� furioas�, apoi �l �mpinse deoparte �i trecu pe l�ng� el.

��Ie�i afar�! strig� ea la Miro.

Fiul se ridic� iute �i porni cu spatele spre u�i. Privindu-i chipul, Novinha �n�elese c� �n ciuda at�tor lucruri curioase la care fusese martor �n casa asta, prin ie�irea ei m�nioas� de acum reu�ise s�-l surprind� �nc� o dat� pe Miro.

��N-o s� ob�ii nimic de la mine! r�cni ea c�tre Vorbitor.

��Nici n-am venit s�-�i r�pesc ceva, spuse el calm.

��i nici nu vreau ceva din ce-ai avea de oferit! Pentru mine e�ti un nimeni, auzi? Tu e�ti acela care nu valoreaz� nimic! Lixo, ruina, estrago � vai fora d�aqui, não tens direito estar em minha casa! N-ai dreptul s� intri �n casa mea!

��Não es estrago, �opti el, es solo fecundo, e vou plantar jardim ai. Apoi, �nainte ca ea s� poat� r�spunde, �nchise u�a �i plec�.

Era adev�rat c� nu avea ce s�-i r�spund�, fiindc� vorbele lui sunaser� scandalos. �l f�cuse estrago, dar el r�spunsese de parc� Novinha �i-ar fi recunoscut singur� pustiul din inim�. Ea �i vorbise pe un ton batjocoritor, folosind insult�torul tu familiar �n loc de o Senhor sau alt termen politicos. �i totu�i, c�nd el �i r�spunsese cu aceia�i termeni, cu aceea�i familiaritate, totul sunase altfel. �E�ti un sol fertil �i te voi transforma �ntr-o gr�din�.� Erau vorbe pe care doar un poet le-ar spune iubitei, sau poate un so� so�iei, iar acel tu era intim, lipsit de arogan�i �Cum de-a �ndr�znit?� �opti ea, ating�ndu-�i obrazul pe care i-l m�ng�iase Vorbitorul. �E cu mult mai crud dec�t mi-am imaginat vreodat� c� ar putea fi un Vorbitor. Episcopul Peregrino a avut dreptate. E primejdios infidelul, anticristul, p�trunde obraznic �n cotloane ale inimii pe care le-am p�strat ca pe-un p�m�nt sfin�it, acolo unde nu am �ng�duit nim�nui sa s�l�uiasc�. Calc� �n picioare pu�inele ml�di�e care se aga�� cu disperare de via�� n acel sol pietros. Cum de �ndr�zne�te? Mai bine muream dec�t s�-l cunosc; cu siguran�� c� o s�-mi schimbe via�a cu totul p�n� o s� termine ce are de f�cut aici.�

κi d�du seama ca prin vis ca pl�ngea cineva. Quara. Bine�n�eles c� strig�tele o treziser�; ea nu dormea niciodat� profund. Novinha aproape c� deschise u�a ca s� intre �n camer� �i s-o lini�teasc�, dar apoi pl�nsul �ncet� �i auzi o voce de b�rbat c�nt�ndu-i Quarei ca s-o adoarm�. C�ntecul era �ntr-o alt� limb�. Novinha avu impresia c� �n german� sau nordic�; dar, �n orice limb� ar fi fost, nu reu�i s� �n�eleag� vorbele. �ns� �tia cine c�nta �i pricepu c� acum Quara era alinat�.

Novinha nu mai tr�ise asemenea spaime de c�nd �n�elesese pentru prima oar� c� Miro hot�r�se s� devin� zenador �i s� calce pe urmele celor doi b�rba�i m�cel�ri�i de purcelu�i. �Omul acesta destram� plasa �n care e �nc�lcit� familia mea �i ne adun� din nou pe to�i laolalt�; dar, f�c�nd asta, �mi va descifra secretele. Dac� va descoperi cum a murit Pipo �i va rosti adev�rul, atunci Miro va afla aceea�i tain�, �i asta �l va ucide. Nu vreau s� mai ofer ofrande purcelu�ilor; au devenit zeit��i prea crude pentru ca eu s� le mai venerez.�

Mai t�rziu, �n timp ce st�tea �n pat cu u�a �nchis�, �ncerc�nd s� adoarm�, prinse c�teva r�sete din camera din fa�� i de aceast� dat� reu�i s�-i disting� pe Quim �i pe Olhado r�z�nd �mpreun� cu Miro �i Ela. �ncerc� s� �i-i �nchipuie �n �nc�perea dintr-o dat� luminat� de atmosfera voioas�. C�nd �ns� o cuprinse somnul �i �nchipuirea se metamorfoz� �n vis, nu Vorbitorul era acela care st�tea printre copiii ei �i-i �nv��a s� r�d�, ci Libo, care tr�ia din nou �i pe care to�i �l recuno�teau drept adev�ratul ei b�rbat, omul cu care se c�s�torise �n ad�ncul inimii, refuz�nd s�-i fie soa�� n Biseric�. Chiar �i �n somn, bucuria era imposibil de �ndurat �i de aceea sc�ld� a�ternutul �n lacrimi.

Capitolul 9DEFECT CONGENITAL

CIDA: Corpusculul Descolada nu este bacterial. Se pare c� el p�trunde �n celulele organismului �i ocup� un loc permanent la fel ca mitocondriile, reproduc�ndu-se atunci c�nd se reproduce �i celula. Faptul c� a contaminat o nou� specie �n doar c��iva ani sugereaz� c� este extraordinar de adaptabil. Trebuie s� se fi r�sp�ndit prin �ntreaga Lusitanie cu mult timp �n urm�, astfel c� s-ar putea ca de acum s� fi devenit endemic, o infec�ie permanent�.

GUSTO: Dac� este permanent� �i prezent� pretutindeni, atunci nu e un germen de infec�ie, Cida, ci o parte a vie�ii normale.

CIDA: Dar nu este �n mod obligatoriu �nn�scut� � ea are capacitatea de a se r�sp�ndi. �i, desigur, dac� este endemic�, atunci toate speciile locale trebuie s� fi g�sit modalit��i de a o anihila�

GUSTO: Sau de a se adapta la ea �i de a o include �n ciclul lor normal de via��. Probabil c� AU AVUT nevoie de ea.

CIDA: AU NEVOIE de ceva care desface moleculele genetice �i le sudeaz� �n mod aleatoriu?

GUSTO: Poate c� tocmai de aceea sunt at�t de pu�ine specii pe Lusitania. S-ar putea ca Descolada s� fie relativ recent � doar de jum�tate de milion de ani � �i majoritatea speciilor nu au reu�it s� se adapteze.

CIDA: A� vrea s� mai tr�im, Gusto. Probabil c� urm�torul xenobiolog va lucra cu adapt�ri genetice standard �i nu va continua pe linia asta.

GUSTO: E singurul motiv care te face s� regre�i c� vom muri?

Vladimir Tiago Gussman �i Ekaterina Maria Aparecida do Norte von Hesse Gussman, dialog nepublicat, r�t�cit printre noti�ele de lucru, purtat cu dou� zile �naintea mor�ii lor; citat pentru prima oar� �n �Pagini r�zle�e ale cunoa�terii�, Meta-�tiin�a, Jurnal de Metodologie, 2001-12: 12: 144-45

Plec�nd de la familia Ribeira, Ender nu ajunse acas� dec�t foarte t�rziu �i-�i petrecu mai bine de o or� �ncerc�nd s� desc�lceasc� �n�elesul celor petrecute mai ales dup� sosirea Novinhei. Cu toate acestea, a doua zi se trezi devreme, cu mintea �nc�rcat� de �ntreb�ri c�rora trebuia s� le g�seasc� r�spuns. �ntotdeauna se �nt�mpla astfel c�nd se preg�tea s� rosteasc� o moarte; nu-i venea s� se odihneasc� deoarece trebuia s� �ncerce s� �nchege istoria defunctului �n propria lui viziune, s� refac� via�a acestuia a�a cum voise el s� o tr�iasc�, indiferent c�t de mult d�duse gre� �n str�dania lui. �ns� acum avea o grij� �n plus. Acum �i p�sa de cei vii mai mult ca niciodat�.

��Bine�n�eles c� d�ruirea ta are cauze mai ad�nci, spuse Jane dup� ce el �ncerc� s�-i explice impasul din care se zb�tea s� ias�. Te-ai �ndr�gostit de Novinha �nainte s� pleci de pe Trondheim.

��Poate c� iubeam fata pe care am v�zut-o, nu femeia asta r�ut�cioas� �i egoist�. Uite ce s-a �nt�mplat cu copiii din pricina ei.

��Acesta s� fie Vorbitorul �n numele Mor�ilor? El judec� oamenii dup� aparen�e?

��Probabil c� m-am �ndr�gostit de Grego.

��ntotdeauna ai fost o prad� u�oar� pentru cei care s-au sc�pat pe tine.

��i Quara. Cu to�ii, chiar �i Miro. �mi place b�iatul.

��i ei te iubesc, S�v�r�itorule.

El r�se.

��Oamenii �i �nchipuie mai tot timpul c� m� iubesc; asta p�n� �n ziua m�rturisirii. Novinha e mai sensibil� dec�t mul�i al�ii; ea m� ur�te deja, cu mult �nainte de a fi rostit adev�rul.

��n ceea ce prive�te propria-�i persoan�, e�ti la fel de orb ca oricare altul, Vorbitorule, spuse Jane. Promite-mi c� atunci c�nd vei muri o s� m� la�i pe mine s�-�i rostesc moartea. A� avea de spus o mul�ime de lucruri.

��P�streaz�-le pentru tine, spuse Ender cu voce ostenit�. La treaba asta stai �i mai prost dec�t mine.

�ncepu s� alc�tuiasc� lista cu �ntreb�rile la care trebuia s� afle r�spuns:

1. De ce s-a c�s�torit Novinha cu Marcão?

2. De ce Marcão �i-a ur�t copii?

3. De ce se ur�te pe sine Novinha?

4. De ce m-a chemat Miro s� m�rturisesc moartea lui Libo?

5. De ce m-a chemat Ela s� m�rturisesc moartea tat�lui ei?

6. De ce s-a r�zg�ndit Novinha �n leg�tur� cu m�rturisirea mor�ii lui Pipo?

7. Care a fost cauza imediat� a mor�ii lui Marcão?

La a �aptea �ntrebare se opri. �i va fi u�or s� r�spund�: o simpl� problem� clinic�. Cu asta avea s� �nceap�.

Medicul care efectuase autopsia lui Marcão se numea Navio, ceea ce �nsemna �vas�.

��Nu din pricina staturii mele, spuse el r�z�nd, ori pentru c� a� fi bun �not�tor. Numele meu complet este Enrique o Navigador Caronada. Fii sigur c� m� bucur c� mi-au n�scocit porecla pornind de la �comandant� �i nu de la �tunule��. Dac� s-ar fi �nt�mplat a�a, ar fi ap�rut prea multe aluzii obscene.

Ender nu se l�s� �n�elat de jovialitatea lui. Navio era un catolic �i, ca toat� lumea, se supunea episcopului. Era hot�r�t s�-l �mpiedice pe Ender s� afle prea multe, de�i avea s� o fac� f�r� prea mult� tragere de inima.

��Ca s� ob�in r�spunsuri la �ntreb�rile pe care vreau s� �i le pun, am la �ndem�n� dou� c�i, spuse calm Ender. Eu voi �ntreba, iar tu �mi vei r�spunde cinstit. Sau a� putea �nainta o cerere c�tre Congresul Stelar pentru a mi se aproba acces nestingherit la documente. Costurile pentru transmisia prin ansiblu sunt foarte ridicate �i, �ntruc�t cererea nu presupune o procedur� complicat� iar opozi�ia ta �ncalc� legea, pre�ul va fi suportat din fondurile �i a�a sec�tuite ale coloniei, la care se vor ad�uga penaliz�ri care vor dubla cheltuielile �i o mustrare aspr� pentru tine.

Pe m�sur� ce S�v�r�itorul spunea toate acestea, z�mbetul de pe fa�a lui Navio se stinse p�n� disp�ru cu des�v�r�ire. Apoi �i r�spunse cu r�ceal�:

��Bine�n�eles c� voi r�spunde la �ntreb�ri.

��Nu �ncape nici un �bine�n�eles� �n chestiunea asta, spuse Ender. Episcopul vostru i-a sf�tuit pe credincio�ii din Milagre s� desf�oare o ac�iune deliberat� �i, �n acela�i timp, nejustificat�, boicotarea unui preot chemat �n mod legal. Le-ai face tuturor un mare serviciu dac� i-ai anun�a c� �n cazul �n care aceast� atitudine de nep�sare �i de necooperare va continua, eu voi cere ca statutul meu s� fie modificat din preot �n inchizitor. Te asigur c� m� bucur de o reputa�ie foarte bun� �n fa�a Congresului Stelar �i c� voi primi un r�spuns favorabil la o asemenea solicitare.

Navio �tia �n am�nun�ime ce �nsemna asta. Ca inchizitor, Ender va fi autorizat de Congres s� revoce patenta catolic� a coloniei sub motivul persecu�iei religioase. Printre lusitani s-ar na�te o revolt� de ne�nchipuit, declan�at�, �ntre altele, de faptul c� episcopul ar fi destituit dup� o judecat� sumar� �i trimis la Vatican s�-�i isp�easc� pedeapsa.

��De ce s� �ntreprinzi o asemenea ac�iune c�nd �tii c� prezen�a ta e nedorit� aici? �ntreb� Navio.

��M-a chemat cineva, altfel n-a� fi venit, �l l�muri Ender. S-ar putea s� nu-�i plac� legea atunci c�nd te �ngr�de�te, dar ea �i ap�r� pe to�i catolicii de pe lumile unde sunt aprobate alte religii oficiale.

Navio b�tu darabana cu degetele pe t�blia biroului.

��S� aud ce �ntreb�ri ai de pus, Vorbitorule. S� trecem la treab�.

��ntrebarea de �nceput cel pu�in e destul de simpl�. Care a fost cauza aproximativ� a mor�ii lui Marcos Maria Ribeira?

��Marcão?! se mir� Navio. Mi se pare imposibil s� fi fost chemat pentru a m�rturisi moartea lui, fiindc� a murit abia acum c�teva s�pt�m�ni�

��Am fost chemat s� m�rturisesc mai mul�i mor�i, Dom David, dar prefer s� �ncep cu Marcão.

Navio se str�mb�.

��Ce-ai zice dac� �i-a� cere o dovad� a �mputernicirii pe care o ai?

Jane �opti �n urechea lui Ender:

��S�-l d�m gata pe b�iatul �sta simpatic.

Terminalul lui Navio se activ� imediat, expun�nd o serie de documente oficiale �n timp ce Jane, cu o voce extrem de autoritar�, rosti: �Andrew Wiggin, Vorbitor �n numele Mor�ilor, a acceptat cererea de a explica via�a �i moartea lui Marcos Maria Ribeira din ora�ul Milagre, colonia Lusitania.

Nu documentul �n sine �l impresion� pe Navio, c�t faptul c� nici nu f�cuse solicitarea �i nici n-o adresase computerului prin intermediul terminalului din birou. Navio �i d�du seama pe dat� c� doar nestemata din urechea Vorbitorului putea activa computerul, iar asta �nsemna c� o rutin� logic� de nivel foarte �nalt controla activitatea lui �i aplica �ntocmai solicit�rile acestuia. Nimeni de pe Lusitania nu era autorizat s� procedeze astfel, nici m�car Bosquinha. �Orice s-ar spune, acest Vorbitor nu-i o persoan� oarecare �i p�n� �i episcopului Peregrino �i va fi imposibil s�-l �in� �n fr�u�, conchise Navio.

��Am �n�eles, spuse Navio r�z�nd cu jum�tate de gur�. Tot acum �i adusese aminte c� era cazul s� redevin� jovial. Oricum aveam de g�nd s� te ajut � spaimele episcopului nu i-au cuprins pe to�i coloni�tii din Milagre, �n�elegi?

Ender �i �ntoarse z�mbetul, r�m�n�nd �ns� circumspect fa�� de ipocrizia deja dovedit� a doctorului.

��Marcos Ribeira a murit din cauza unui defect congenital. �n�ir� un cuv�nt lung, plin de sonorit��i pseudo-latine�ti. Sunt sigur c� n-ai auzit niciodat� de boala asta, fiindc� e foarte rar� �i se transmite numai prin gene. Apare de cele mai multe ori la �nceputul pubert��ii �i const� din �nlocuirea treptat� a �esuturilor glanduroase exocrine �i endocrine cu celule de natur� lipidic�. Asta �nseamn� c� de-a lungul anilor, �ncetul cu �ncetul, glandele suprarenale, hipofiza, ficatul, testiculele, tiroida �i a�a mai departe sunt �nlocuite de mari aglomer�ri de celule lipidice.

��ntotdeauna �n mod fatal? Ireversibil?

��Da, bine�n�eles. De fapt, Marcão a supravie�uit cu zece ani mai mult dec�t era de a�teptat. Cazul lui este ie�it din comun din mai multe puncte de vedere. �n toate celelalte cazuri �nregistrate � �i, dup� c�t se �tie, nu au fost prea multe � boala atac� mai �nt�i testiculele, f�c�nd ca victima s� r�m�n� steril� �i, cel mai adesea, impotent�. Av�nd �ase copii s�n�to�i, rezult� cu pregnan�� c� la Marcos Ribeira testiculele au fost ultimele glande afectate. Dar imediat ce au fost atacate, ritmul de �naintare al bolii trebuie s� fi fost neobi�nuit de rapid: testiculele au fost �nlocuite complet cu celule lipidice, cu toate c�, �n mare, ficatul �i glanda tiroid� mai func�ionau.

��i ce l-a ucis �n cele din urm�?

��Glandele suprarenale �i hipofiza nu func�ionau. Era un cadavru viu. Am auzit c� s-a pr�bu�it pur �i simplu �ntr-un bar, �n timp ce l�l�ia un c�ntec deocheat.

Ca �ntotdeauna, mintea lui Ender descoperi contradic�ii �n afirma�ii.

��Cum se transmite o asemenea boal� pe cale ereditar� dac� ea produce sterilitatea victimei?

��Se transmite de obicei pe cale colateral�. S-ar putea ca unul dintre copii s� moar� din pricina ei; fra�ii �i surorile nu vor fi purt�tori ai bolii, dar o vor transmite copiilor lor. Bine�n�eles, m-am temut c�, av�nd copii, Marcão putea transmite tuturor gena afectat�.

��I-a�i supus testelor?

��Nici unul dintre ei n-a prezentat modific�ri genetice. Fii sigur c� Dona Ivanova nu mi-a dat pace o clip� c�t am efectuat testele. Ne-am concentrat imediat asupra genelor cu probleme �i am f�cut investiga�ii asupra fiec�rui copil: �ac, �ac, �ac, �i gata.

��i nici unul dintre ei nu prezenta simptomele bolii? Nici m�car o tendin�� regresiv�?

��Gra�as a Deus, spuse doctorul, cine s-ar fi c�s�torit cu vreunul dintre ei dac� ar fi avut genele modificate? Dup� cum se prezint� situa�ia, nu pot s� �n�eleg cum a sc�pat nedetectat defectul genetic al lui Marcão.

��Investiga�iile genetice au un caracter de rutin� pe aceast� planet�?

��A, nu, nicidecum. Dar cu vreo treizeci de ani �n urm� s-a declan�at o epidemie. P�rin�ii Donei Ivanova, Venerados Gusto �i Venerada Cida, au efectuat investiga�ii genetice asupra tuturor membrilor coloniei: b�rba�i, femei �i copii. A�a au �i g�sit remediul. Compara�iile f�cute de ei pe computer ar fi detectat �n mod sigur acest defect specific, a�a c� am aflat ce era doar atunci c�nd a murit Marcão. Eu nu auzisem vreodat� de boala asta, dar ea figura �n fi�ierele computerului.

��i Os Venerados n-au g�sit-o?

��Se pare c� nu, pentru c� altfel i-ar fi spus lui Marcão. �i chiar dac� nu l-ar fi avertizat, Ivanova trebuie s� fi descoperit boala.

��Poate c� a�a s-a �i �nt�mplat, spuse Ender.

Navio r�se sonor.

��Imposibil. Nici o femeie �ntreag� la minte n-ar purta �n p�ntec copiii unui b�rbat care ar prezenta un asemenea defect genetic. Vreme de ani �i ani, Marcão a trecut prin suferin�e cumplite. Nu exist� mam� care s� doreasc� a�a ceva copiilor ei. Nu, s-ar putea ca Ivanova s� aib� un comportament bizar, dar nebun� nu e.

Jane se distra copios. C�nd Ender ajunse acas�, ea �i proiect� imaginea deasupra terminalului doar ca s� poat� r�de nest�vilit.

��Omul nu se poate schimba, spuse Ender. �ntr-o colonie de catolici fideli ca aceasta, normal c� mi-a trecut prin minte s� pun �n discu�ie inten�iile biologului, una dintre cele mai respectate persoane de aici.

��Nu c�uta s�-l scuzi, �i spuse Jane. Nu m� a�teptam ca un creier oarecare s� lucreze la fel de logic precum un computer. Dar nu-mi po�i cere s� nu m� distrez.

��ntr-un fel, ne�tiin�a lui e �nduio��toare, remarc� Ender. Prefer� s� cread� c� boala lui Marcão se deosebe�te de oricare alt caz �nregistrat p�n� acum. E �n stare s� ia drept bun� ideea c� p�rin�ii Ivanovei nu au observat �i c� s-a m�ritat cu el f�r� s� cunoasc� adev�rul, de�i lama lui Ockham arat� c� noi trebuie s� accept�m cea mai simpl� explica�ie: boala lui Marcão a progresat ca oricare alta; a lovit mai �nt�i testicolele, deci copiii Novinhei au fost procrea�i de altcineva. Nici nu-i de mirare c� Marcão era sc�rbit �i furios. Fiecare dintre cei �ase copii �i aducea mereu aminte c� so�ia lui se culca cu un alt b�rbat Probabil au c�zut la �nvoial� �nc� de la �nceput asupra faptului c� ea nu-i va fi credincioas�. Dar, oric�t de r�bd�tor ai fi, �ase copii �nseamn� totu�i prea mult.

��Acestea sunt �nc�nt�toarele contradic�ii ale unei vie�i evlavioase, remarc� Jane. Novinha s-a c�s�torit �tiind dinainte c� va deveni adulter�, dar nu s-a g�ndit nici o clip� s� foloseasc� anticoncep�ionale.

��Ai cercetat structura genetic� a copiilor pentru a descoperi posibilul tat�?

��Vrei s� spui c� n-ai ghicit deja?

��Am ghicit, dar vreau s� fiu sigur c� probele clinice nu se bat cap �n cap cu r�spunsul care rezult� de la sine.

��E limpede ca lumina zilei c� Libo a fost tat�l. Ce inim� de c�ine! A avut �ase copii cu Novinha �i al�i patru cu so�ia lui.

��Nu �n�eleg totu�i de ce Novinha nu s-a c�s�torit cu Libo de la bun �nceput spuse Ender. Nu v�d ce rost avea s� se m�rite cu un b�rbat pe care e limpede c�-l dispre�uia, despre a c�rui boal� sigur �tia, pentru ca apoi s� aib� copii cu cel pe care trebuie s�-l fi iubit �nainte de orice.

��ntortocheate �i corupte sunt c�ile pe care r�t�ce�te mintea uman�, spuse Jane pe un ton senten�ios. Pinocchio a f�cut o prostie f�r� seam�n c�nd a �ncercat s� devin� un b�iat �n carne �i oase. I-ar fi mers mult mai bine dac�-�i p�stra capul de lemn.

Miro p�ea cu fereal� prin p�dure. Din c�nd �n c�nd recuno�tea sau �i �nchipuia c� recunoa�te c�te-un copac, �ns� nici o fiin�a uman� nu putea egala priceperea purcelu�ilor de a da nume fiec�rui arbore din p�dure. Dar, la urma-urmelor, oamenii nu venerau copacii lu�ndu-i drept totemuri ale str�mo�ilor.

Miro alesese �n mod premeditat o cale mai lung� pentru a ajunge la casa din bu�teni �n care locuiau purcelu�ii. �nc� de c�nd �i permisese lui Miro s� lucreze al�turi de el �i de fiica lui, Ouanda, ca un al doilea ucenic, Libo �i d�sc�lise pe am�ndoi s� nu mearg� tot timpul pe acela�i drum �i s� bat� poteca de la Milagre p�n� la casa purcelu�ilor. Libo �i prevenise c� �ntr-o bun� zi ar putea s� apar� tulbur�ri �ntre oameni �i purcelu�i; nu era deci cazul ca ei s� fac� o potec� pentru a-i duce direct la destina�ie pe cei care ar fi avut �n minte ideea vreunui pogrom. Tocmai de aceea Miro mergea ast�zi pe malul dinspre p�dure al p�r�ului, de-a lungul unui pov�rni� mai �nalt.

�i, bine�n�eles, nu departe de el ap�ru un purcelu� care �l urm�ri atent. Cu ani �n urm�, Libo socotise c� femelele trebuiau s� tr�iasc� undeva, �n acea direc�ie; masculii st�teau cu ochii pe zenadori de fiecare dat� c�nd se apropiau prea mult. A�a cum insistase Libo, Miro nu manifesta nicidecum dorin�a de a face vreun pas �n plus �n direc�ia ce-i era interzis�. Curiozitatea lui se stingea ori de c�te ori �i amintea cum ar�ta trupul lui Libo, pe care �l descoperiser� el �i Ouanda. Libo nu era �nc� mort; avea ochii deschi�i �i-i mi�case. Murise doar dup� ce Miro �i Ouanda �ngenuncheaser� de o parte �i de alta a trupului �i fiecare dintre ei �l �inuse de m�na �ns�ngerat�. �Vai, Libo, s�ngele �nc�-�i mai curgea prin vine �i inima �nc�-�i mai b�tea, chiar expus� vederii �n pieptul larg desf�cut. Dac� ai fi fost �n stare s� ne vorbe�ti, se ne spui m�car o vorb� care s� ne l�mureasc� de ce te-au ucis��

Malul cobor� din nou, iar Miro travers� p�r�ul c�lc�nd cu pa�i u�ori �i repezi pe bolovanii �nveli�i �ntr-un strat de mu�chi. Dup� alte c�teva minute �i atinse �inta, intr�nd �n poieni�� prin partea ei estic�.

Ouanda se afla deja acolo �i-i �nv��a pe purcelu�i cum s� bat� sm�nt�n� din laptele de cabra pentru a ob�ine un fel de unt. Experimentase procedeul vreme de s�pt�m�ni �ntregi p�n� s� ajung� la solu�ia cea mai bun�. Mai u�or ar fi fost s� apeleze la ajutorul mamei sau chiar al Elei, pentru c� ele �tiau mult mai bine care erau propriet��ile chimice ale laptelui de cabra, dar nici nu se putea pune problema cooper�rii cu biologista. Cu treizeci de ani �n urm�, Os Venerados descoperiser� c� laptele de cabra nu avea valoare nutritiv� pentru fiin�ele umane. Prin urmare, orice cercetare privind modul de prelucrare �n vederea stoc�rii nu putea fi dec�t �n beneficiul purcelu�ilor. Miro �i Ouanda nu voiau s�-�i asume riscul de a da de �n�eles c� �nc�lcau legea �i interveneau activ �i deliberat �n modul de via�� al purcelu�ilor.

Plini de �nc�ntare, purcelu�ii mai tineri se apucar� s� bat� untul. Transformaser� mulsul cabrelor �ntr-un adev�rat dans �i acum c�ntau o melodie absurd� �n care cuvintele din Esen�ial� �i portughez� se amestecau cu altele din dou� limbaje proprii, iar rezultatul era o harababur� care st�rnea r�sul. Miro �ncerc� s� separe limbile folosite. Identific�, desigur, limba masculilor �i, de asemenea, c�teva fr�nturi din limbajul copacilor, pe care o foloseau pentru a se adresa copacilor-totem; Miro o recunoscu doar dup� sonoritate; nici m�car Libo nu fusese �n stare s� traduc� vreun cuv�nt. Toate p�reau a fi compuse doar din m-uri, b-uri �i g-uri, f�r� s� apar� vreo diferen�� detectabil� �ntre vocale.

Purcelu�ul care-l urm�rise discret prin p�dure pe Miro ap�ru abia acum �i-i salut� pe ceilal�i cu un sunet amintind de un chiuit. Dansul continu�, dar c�ntecul �ncet� imediat. Mandachuva se desprinse din grupul format �n jurul Ouandei �i veni s�-l �nt�mpine pe Miro la marginea poieni�ei.

��Bine ai venit, Privesc-la-tine-cu-dorin��. Aceasta era, desigur, o transpunere precis� p�n� la extravagan�� a numelui lui Miro �n Esen�ial�. Mandachuva se delecta traduc�nd numele din portughez� �n Esen�ial� �i apoi invers, cu toate c� Miro �i Ouanda �i explicaser� c�, de fapt, numele lor nu �nsemnau absolut nimic �i c� era pur �i simplu o coinciden�� c� ele sunau ca ni�te cuvinte. Dar Mandachuva, la fel ca �i mul�i al�i purcelu�i, g�sea o surs� de �nc�ntare �n jocurile de cuvinte, astfel c� Miro accept� s� r�spund� la �Privesc-la-tine-cu-dorin�� a�a cum �i Ouanda r�spundea la numele de Vaga, echivalentul portughez pentru �wander� (a r�t�ci), cuv�nt din Esen�ial� a c�rui sonoritate aducea cu �Ouanda�.

Mandachuva era un caz enigmatic. Era cel mai �n v�rst� dintre purcelu�i. Pipo �l cunoscuse �i scrisese despre el de parc� ar fi fost cel mai respectat din comunitatea lor. �i Libo l�sase impresia c�-l considerau conduc�tor. Oare numele lui nu era un termen argotic portughez care �nsemna ��ef�? �i totu�i, lui Miro �i Ouandei Mandachuva le ap�rea drept cel mai lipsit de putere �i de prestigiu. Nimeni nu-i cerea p�rerea �n vreo problem�; el era acela care avea timp liber s� dialogheze cu zenadorii, pentru c� niciodat� nu primea �ns�rcin�ri importante.

Cu toate acestea, el le furniza zenadorilor cele mai multe informa�ii. Miro nu-�i putea da seama dac� Mandachuva �i pierduse prestigiul pentru c� �i pl�cea s� schimbe impresii �i informa�ii cu fiin�ele umane ori f�cea acest lucru pentru a mai cre�te �n ochii celorlal�i. N-avea nici o importan��. Adev�rul era c� Miro �inea la Mandachuva. �l considera prieten pe b�tr�nul purcelu�.

��Te-a obligat femeia s� m�n�nci pasta aceea cu miros resping�tor? �ntreb� Miro.

��Zice c�-i pur �i simplu gunoi. P�n� �i puii de cabra pl�ng atunci c�nd trebuie s� sug� la ��. Mandachuva chicoti.

��Dac� o faci cadou femeilor voastre, nici n-o s�-�i mai vorbeasc� vreodat�.

��i totu�i, trebuie, trebuie, spuse Mandachuva oft�nd. Trebuie s� vad� de toate, ca ni�te macios care se bag� pretutindeni!

A, da, ciud��enia femelelor. Uneori, purcelu�ii vorbeau despre ele cu un respect sincer �i prevenitor, vecin cu venera�ia, de parc� ar fi fost zei�e. Nu mult dup� aceea, unul dintre ei spunea ceva jignitor despre ele, numindu-le chiar �macios�, viermi care se t�rau pe scoar�a copacilor, zenadorii nu puteau �ntreba de femele: purcelu�ii nu r�spundeau niciodat� la asemenea �ntreb�ri. Fusese o vreme � destul de �ndelungat� � c�nd purcelu�ii nici m�car nu aduceau vorba de existen�a femelelor. Libo sugera, �i �ntotdeauna cu am�r�ciune, c� schimbarea de atitudine era cumva legat� de moartea lui Pipo. �nainte ca el s� moar�, p�n� �i o simpl� aluzie la femele era tabu, iar �n rare momente, de mare sfin�enie, se f�cea c�te o men�iune plin� de smerenie; dup� aceea �ns�, purcelu�ii adoptau o atitudine melancolic�, �nc�rcat� de dor atunci c�nd glumeau despre �so�ii�. Dar zenadorii nu puteau primi r�spuns la �ntreb�rile referitoare la femele. Purcelu�ii d�deau clar de �n�eles c� asta nu era treaba lor.

Cineva din grupul care o �nconjura pe Ouanda fluier�. Mandachuva �l trase imediat pe Miro c�tre ceilal�i.

��S�geat� vrea s�-�i vorbeasc�.

Miro se l�s� condus �i se a�ez� al�turi de Ouanda. Ea nu-l privi; cu mult timp �n urm� aflaser� c� purcelu�ii erau nepl�cut impresiona�i atunci c�nd se �nt�mpla s� vad� masculi �i femele dintre fiin�ele umane convers�nd sau stabilind un contact vizual. Vorbeau cu Ouanda numai c�nd era singur�, dar de c�te ori Miro era prezent, nu i se adresau, ori acceptau s�-i r�spund� doar dac� le spunea ea ceva. Uneori lui Miro �i venea s� turbeze, pentru c� Ouanda nu putea nici m�car s�-i fac� un semn din ochi �n fa�a purcelu�ilor. �n asemenea momente putea sim�i cum trupul ei radia c�ldur� ca o stea minuscul�.

��Prietene, spuse S�geat�, am a-�i cere un dar nepre�uit.

Miro percepu un u�or tremur de �ncordare al Ouandei. De obicei purcelu�ii nu le cereau nimic, dar atunci c�nd o f�ceau se n�tea o umbr� de nelini�te.

��Vrei s� m� ascul�i?

Cu o mi�care u�oar� a capului, Miro �ncuviin��.

��Dar s� �ii minte c� printre fiin�ele umane nu sunt nimic, nu am nici o putere.

Libo descoperise c� purcelu�ii nu se sim�eau deloc insulta�i la g�ndul c� oamenii trimiteau printre ei delega�i lipsi�i de orice putere, iar sugestia neputin�ei acestora �i ajuta s� explice �ngr�dirile stricte de care zenadorii trebuiau s� �in� seama �n activitatea lor.

��Nu-i o cerere care vine din partea noastr�, ca rezultat al conversa�iilor noastre caraghioase �i proste�ti avute seara �n jurul focului.

��Abia a�tept s� ascult vorbele �n�elepte pe care le nume�ti proste�ti, spuse Miro cu vocea lui dintotdeauna.

��R�d�cin� a cerut asta c�nd a vorbit din copacul lui.

Miro �i re�inu un oftat. A�a cum nu-i pl�cea catolicismul semenilor lui, nu se sim�ea deloc �ndemnat s� aib� de-a face cu religia purcelu�ilor. �n ambele cazuri, trebuia s� mimeze c� ia �n serios cele mai deconcertante credin�e. De fiecare dat� c�nd se exprima vreo idee deosebit de �ndr�znea�� sau st�njenitoare, purcelu�ii o atribuiau unuia sau altuia dintre str�mo�ii ale c�ror spirite s�l�luiau �n copacii prezen�i pretutindeni. �ncepuser� s�-l dea pe R�d�cin� drept surs� a celor mai n�stru�nice idei abia �n anii din urm�, cu pu�in timp �nainte de moartea lui Libo. P�rea o ironie c� un purcelu� pe care �l executaser� ca rebel era tratat acum cu un asemenea respect �i venera�ie.

Cu toate acestea, Miro r�spunse a�a cum f�cuse �i Libo �ntotdeauna:

��l onor�m �i-l respect�m pe R�d�cin� la fel ca �i voi.

��Trebuie s� ob�inem metal.

Miro �nchise ochii. Zadarnic� fusese aplicarea de c�tre zenadori, at�ta amar de vreme, a politicii de a nu folosi niciodat� unelte de metal �n fa�a purcelu�ilor. Evident c� purcelu�ii aveau observatori care, plasa�i �n vreun punct mai �nalt din apropierea gardului, urm�riser� activit��ile fiin�elor umane.

��La ce v� trebuie metal? �ntreb� el calm.

��C�nd a cobor�t cu Vorbitorul �n numele Mor�ilor, naveta a r�sp�ndit o c�ldur� �nsp�im�nt�toare, mai fierbinte dec�t focul pe care �tim �i noi s�-l facem. Cu toate astea, naveta n-a ars �i nici nu s-a topit.

��Ce-a�i v�zut voi nu era metal, ci un scut de plastic capabil s� absoarb� c�ldura.

��Probabil c� �i asta ajut�, dar �n inima acelei ma�ini se afl� metal. �n toate ma�inile voastre, acolo unde folosi�i foc �i c�ldur� pentru a face lucrurile s� se mi�te, exist� �i metal. Noi n-o s� fim niciodat� �n stare s� men�inem focuri ca ale voastre p�n� n-o s� avem metal.

��Nu pot, spuse Miro.

��Vrei s� zici c� suntem condamna�i s� r�m�nem �n veci varelse �i ca n-o s� devenim ramen.

�Ouanda, ce bine ar fi fost s� nu le fi explicat Ierarhia Excluderii stabilit� de Demostene.�

��Nu sunte�i deloc condamna�i. Ceea ce v-am d�ruit p�n� acum a fost f�cut de noi din elementele care se g�sesc �n mod natural pe lumea voastr�, cum ar fi cabra. Dac� s-ar �ti chiar �i despre at�ta lucru, am fi exila�i de pe aceast� lume �i ni s-ar interzice s� v� mai vizit�m.

��Metalul pe care-l folosi�i voi, oamenii, provine tot din lumea noastr�. I-am v�zut pe minerii vo�tri sco��ndu-l din p�m�nt de undeva departe, din sud.

Miro memor� aceast� informa�ie pentru a se sluji de ea �n viitor. Dincolo de gard nu exista nici un punct mai �nalt de unde s� poat� fi v�zute minele. Prin urmare, era sigur c� purcelu�ii reu�eau s� treac� peste gard �i s�-i urm�reasc� pe oamenii din�untrul enclavei.

��Se extrage din subsol, dar numai din anumite locuri pe care eu nu �tiu s� le g�sesc. �i chiar atunci c�nd �l scot din ad�nc e amestecat cu alte tipuri de roci. Trebuie purificat �i transformat prin procese foarte anevoioase. Fiecare gram de metal extras din p�m�nt trebuie justificat. Chiar dac� v-am da o unealt� ne�nsemnat� � o �urubelni�� sau un fer�str�u folosit �n construc�ii � tot i s-ar sim�i lipsa �i ar fi c�utat�. Lapte de cabra nu va c�uta nimeni.

S�geat� r�mase cu privirea pironit� la el mult� vreme; Miro �l privi �i el drept �n ochi.

��O s� ne mai g�ndim la asta, spuse S�geat�. �ntinse m�na c�tre Calendar care �i puse trei s�ge�i �n palma desf�cut�. Uite. Astea sunt bune?

Dovedeau o m�iestrie ie�it� din comun, ca toate s�ge�ile pe care le f�cea acest purcelu�; drepte, cu un ampenaj perfect echilibrat. Inova�ia se vedea la v�rf. Nu mai era f�cut din obsidian.

��Os de cabra, constat� Miro.

��Folosim cabra pentru a ucide cabra. �i d�du s�ge�ile �napoi lui Calendar, apoi se ridic� �i plec�.

Calendar lu� s�ge�ile sub�iri din lemn �i le �inu �n fa�� i �ncepu o incanta�ie c�tre ele �n Limba Ta�ilor. Miro recunoscu imediat c�ntecul, de�i nu �n�elegea cuvintele. Mandachuva �i explicase odat� c� era o rug�ciune prin care cereau copacilor s�-i ierte pentru folosirea unor unelte f�cute din altceva dec�t din lemn. Altfel, spunea el, copacii ar crede c� Micu�ii �i ur�sc. Religie. Miro oft�.

Calendar str�nse s�ge�ile �i plec�. Apoi, purcelu�ul mai t�n�r pe nume Uman �i lu� locul, a�ez�ndu-se pe vine �n fa�a lui Miro. �inea �n bra�e un pachet �nvelit �n frunze. �l pusese pe p�m�nt �i �l desf�cu grijuliu.

Era o copie dup� �Matca �i Hegemonul�, pe care Miro le-o d�ruise �n urm� cu patru ani. Asta d�duse na�tere unei ne�n�elegeri �ntre Miro �i Ouanda. �nceputul �l f�cuse Ouanda, �n cursul unei discu�ii pe teme de religie. �n realitate nu era gre�eala ei. Totul pornise de la o �ntrebare pus� de Mandachuva Ouandei.

��Cum pute�i voi, oamenii, tr�i f�r� copaci?

Evident c� ea a �n�eles �ntrebarea: purcelu�ul nu se referea la plante lemnoase, ci la zei.

��i noi avem un Dumnezeu, un om care a murit �i a continuat s� tr�iasc�, a explicat ea. �Doar unul? �i unde tr�ie�te el acum?� �Nimeni nu �tie asta.� �Atunci la ce sluje�te? Cum �i pute�i vorbi?� �Se afl� �n inimile noastre.�

Asta i-a descump�nit pe purcelu�i; mai t�rziu, glumind �i r�z�nd, Libo a spus:

��Vede�i voi, teologia noastr� �nc�lcit� li se pare o supersti�ie. �Se afl� �n inimile noastre�, na-�i-o bun�! Ce fel de religie mai e �i asta c�nd o compari cu una �n care po�i vedea �i pip�i zeii�

��i-n care te coco�i s� culegi macios, ca s� nu mai vorbim de faptul c� purcelu�ii au dobor�t c��iva �i �i-au construit casa din bu�teni, a ad�ugat Ouanda.

��Au dobor�t? Adic� t�iat? F�r� unelte din piatr� sau din metal? Ba nu, Ouanda, se roag� la copaci p�n� cad singuri.

Dar pe Ouanda nu o distrau glumele pe seama religiei.

La rug�mintea purcelu�ilor, Ouanda le adusese o copie a Evangheliei Sf�ntului Ioan dup� parafraza �n Esen�iala simplificat� � Biblia Donai. Dar Miro insistase ca �mpreun� cu ea s� le dea �i un exemplar din �Matca �i Hegemonul�.

��Sf�ntul Ioan nu vorbe�te nimic despre fiin�e care tr�iesc pe alte lumi, a sus�inut Miro. Dar Vorbitorul �n numele Mor�ilor �i explic� pe G�ndaci oamenilor �i pe oameni G�ndacilor.

Ouanda se ar�tase revoltat� de o asemenea blasfemie. Dar, la nici un an dup� aceea, �i g�siser� pe purcelu�i aprinz�ndu-�i focurile cu pagini din Sf�ntul Ioan, �n timp ce �Matca �i Hegemonul� era �ngrijit �nvelit� �n frunze. Asta o �ndurerase nespus pe Ouanda pentru o vreme, iar Miro descoperise cur�nd c� nu era �n�elept s� o mai s�c�ie pe aceast� tem�.

Uman deschise exemplarul la ultima pagin�. Miro observ� c� de �ndat� ce se deschise cartea to�i purcelu�ii se str�nseser� t�cu�i �n jurul ei. Dansul prilejuit de baterea untului lu� sf�r�it. Uman atinse ultimele cuvinte ale textului.

��Vorbitorul �n numele Mor�ilor, murmur� el.

��Da, l-am �nt�lnit seara trecut�.

��E adev�ratul Vorbitor. A�a spune R�d�cin�.

Miro �i prevenise c� erau mul�i Vorbitori, iar autorul M�tcii �i Hegemonului era mort. Se p�rea c� purcelu�ii nu puteau s�-�i scoat� din minte speran�a c� Vorbitorul care venise aici era cel adev�rat, acela care scrisese cartea sf�nt�.

��Cred c� e un m�rturisitor bun, spuse Miro. S-a purtat binevoitor cu familia mea �i socot c� putem avea �ncredere �n el.

��C�nd va veni s� ne vorbeasc�?

��nc� nu l-am rugat Nu i-a� putea spune a�a ceva chiar de la �nceput. Trebuie s� mai a�tept�m.

Uman �i l�s� capul pe spate �i scheun�.

�Asta �nseamn� c� voi muri?� g�ndi Miro.

Nu. Ceilal�i �l atinseser� cu bl�nde�e pe Uman �i apoi �l ajutar� s� �mpacheteze cartea la loc �i s� o duc� de acolo. Miro se ridic�, preg�tindu-se s� plece. Nici unul dintre purcelu�i nu-l urm�ri cum se �ndep�rteaz�. F�r� gesturi ostentative, �i g�siser� fiecare c�te ceva de f�cut. Miro p�rea s� fi devenit invizibil pentru ei.

Ouanda �l ajunse din urm� abia la marginea p�durii, unde desi�urile �i f�ceau de nev�zut pentru orice observator din Milagre, de�i nimeni nu se deranja vreodat� s� priveasc� spre copaci.

��Miro, strig� ea u�or. El se �ntoarse exact la vreme ca s-o prind� �n bra�e; fata nu reu�i s� se opreasc� la timp �i iner�ia �l sili pe Miro s� se dea c��iva pa�i �napoi ca s� nu se pr�bu�easc� la p�m�nt.

��Vrei s� m� ucizi? �ntreb� el sau mai cur�nd �ncerc�, dar nu reu�i s� termine ce avea de zis pentru c� ea �i �nchise gura cu un s�rut. Apoi renun�� s� mai vorbeasc� �i r�spunse gestului ei cu un s�rut lung �i ad�nc. Ouanda se smulse brusc din bra�ele lui.

��Devii libidinos.

��A�a se-nt�mpl� c�nd femeile m� atac� �i m� s�rut� �n p�dure.

��Potole�te-�i zelul, Miro, mai avem cale lung� p�n� acolo. �l prinse de centur� �i-l trase mai aproape, s�rut�ndu-l din nou. Mai sunt doi ani p�n� ne vom putea c�s�tori f�r� consim��m�ntul mamei tale.

Miro nici nu �ncerc� s� riposteze. Nu se sinchisea prea mult de interdic�iile exprimate de preo�i �n leg�tur� cu preacurvia, �ns� �n�elegea c� �ntr-o comunitate at�t de fragil� ca Milagre era vital ca obiceiurile maritale s� fie respectate cu stricte�e. Comunit��ile mari �i stabile puteau tolera un num�r apreciabil de rela�ii extraconjugale f�r� a le sanc�iona, dar Milagre era mult prea mic�. Dac� purtarea Ouandei se datora educa�iei �ntru credin��, atitudinea lui Miro era rezultatul considera�iilor ra�ionale �i, �n ciuda numeroaselor prilejuri ce li se oferiser�, am�ndoi erau la fel de cura�i ca ni�te c�lug�ri. Chiar dac� Miro se g�ndi o clip� c� �n cursul c�s�toriei vor trebui s� respecte acelea�i jur�minte de castitate impuse �i �n m�n�stirea �n care tr�iau Filhos, virginitatea Ouandei era grav �i iminent primejduit�.

��Oratorul acesta, spuse Ouanda. �tii ce p�rere am eu �n leg�tur� cu prezen�a lui aici.

��Vorbe�te catolicul din tine, nu g�nditorul �nzestrat cu ra�iune.

�ncerc� s� o s�rute, dar ea �i plec� fa�a �n ultima clip� �i nu reu�i dec�t s�-i ating� nasul cu buzele. �l s�rut� �nfocat, p�n� c�nd ea izbucni �n r�s �i-l �mpinse deoparte.

��Miro, e�ti st�ngaci �i nesuferit. κi �terse nasul de m�nec�. �i-a�a s-a dus cu totul naibii orice metod� �tiin�ific� atunci c�nd am �nceput s�-i ajut�m s�-�i ridice nivelul de via�i Mai avem vreo zece-dou�zeci de ani �i sateli�ii vor �ncepe s� detecteze progrese evidente. P�n� atunci, poate c� vom reu�i s� descoperim diferen�ieri permanente. Dar dac� permitem unui str�in s� intervin� �n proiectul nostru, nu mai avem nici o �ans�. Are s� spun� cuiva ce a v�zut.

��Poate c� da, poate c� nu. �i eu am fost c�ndva �n afara proiectului, nu?

��Straniu da, dar niciodat� str�in.

��Ouanda, merita s�-l vezi seara trecut�. �nt�i cu Grego �i apoi c�nd Quara s-a trezit �i a �nceput s� pl�ng�.

��Copii singuratici, dispera�i. Ce dovede�te asta?

��i Ela. A r�s. �i Olhado a devenit o p�rticic� a familiei.

��Dar Quim�

��i el s-a potolit �i a �ncetat s� mai urle la infidel s� plece acas�.

��M� bucur pentru familia ta, Miro. Sper s�-i lecuiasc� pe ai t�i pentru totdeauna. �i-o spun sincer, v�d deja o schimbare la tine; acum e�ti mai �ncrez�tor dec�t ai fost �n ultima vreme. Dar nu-l aduce aici.

Miro �i mu�c� buzele, apoi se �ndep�rt�. Ouanda alerg� dup� el �i-l apuc� de bra�. Ajunseser� �n afara p�durii, dar copacul lui R�d�cin� se afla �ntre ei �i poart�.

��Nu m� p�r�si chiar a�a! spuse ea cu voce furioas�. Nu-mi �ntoarce spatele!

��tiu c� ai dreptate, dar nu pot alunga un sentiment ciudat. C�t s-a aflat �n casa noastr�, a fost ca �i� ca �i cum ar fi venit Libo.

��Tata a ur�t-o pe mama ta, Miro, n-ar fi c�lcat niciodat� acolo.

��Dar dac� ar fi f�cut-o?! Prezen�a Vorbitorului �n casa noastr� mi-a amintit de cea a lui Libo �n Sta�iunea zenadorilor. �n�elegi?

��A�a vezi tu lucrurile? A venit la voi �i s-a purtat a�a cum ar fi trebuit s-o fac� tat�l t�u, dar nici m�car n-a �ncercat vreodat�, �i acum voi to�i v� rostogoli�i cu bur�ile �n sus ca ni�te c��elu�i.

Dispre�ul zugr�vit pe chipul ei era enervant. Lui Miro �i veni s-o loveasc�. P�i �n schimb spre copacul lui R�d�cin� �i-i trase o palm�. �n numai un sfert de secol ajunsese s� aib� un diametru de aproape optzeci de centimetri, iar coaja era aspr� �i sim�i o durere ascu�it�.

Ea se apropie din spate.

��mi pare r�u, Miro, n-am vrut�

��Ba ai vrut, �i a fost o prostie �i o dovad� de egoism.

��Da, a�a e, eu�

��Faptul c� tata a fost o zdrean�� nu �nseamn� c� m� topesc dup� primul venit care m� m�ng�ie pe cre�tet�

Ea �i trecu m�na m�ng�ietor prin p�rul lui, pe um�r, talie.

��tiu, �tiu, �tiu� Fiindc� �tiu ce �nseamn� un om bun � nu doar p�rinte, ci un om bun. L-am cunoscut pe Libo, nu? �i c�nd ��i spun c� acest Vorbitor seam�n� cu Libo trebuie s� m� crezi, nu s� respingi totul de parc� ai vedea un cão care se gudur�!

��Dar te cred, Miro, vreau s�-l cunosc �i eu.

Miro era surprins de propria-i reac�ie. Pl�ngea. �i asta, �n parte, datorit� puterii acestui Vorbitor, chiar �i atunci c�nd nu era prezent. Deschisese toate porti�ele din inima lui Miro, care acum nu-�i putea ascunde sentimentele care �l invadau.

��Ai dreptate �i tu, spuse Miro �ncet, cu vocea g�tuit� de emo�ie. L-am v�zut intr�nd cu atingerea lui vindec�toare �i m-am g�ndit: �Dac� el ar fi fost tat�l meu�� Se �ntoarse s-o priveasc� pe Ouanda, f�r� s�-i pese c� ea �i vedea ochii �nro�i�i �i chipul br�zdat de lacrimi. La fel cum spuneam mereu, �n fiecare zi c�nd m� �ntorceam acas� de la Sta�iunea zenadorilor: �Dac� Libo ar fi tat�l meu, c�t de mult a� vrea s� fiu fiul lui.�

Ea z�mbi �i-l str�nse �n bra�e; p�rul i se ud� de lacrimile de pe fa�a lui.

��Of, Miro, m� bucur c� nu �i-e tat�. Fiindc� atunci a� fi sora ta �i n-a� mai putea spera s� te p�strez doar pentru mine.

Oriunde l-ar fi purtat pa�ii, vicarul catedralei r�m�nea �nconjurat de t�cerea capelei �ntunecoase �i a zidurilor masive �i �nalte p�n� la cer: c�nd intra, o pace grea cobora asupra elevilor, �i apoi, �n vreme ce el aluneca f�r� s� fac� nici un zgomot c�tre partea din fa�� a clasei, p�n� �i respira�ia lor devenea re�inut�.

��Dom Cristão, murmur� vicarul. Episcopul ar avea nevoie s� v� consulte �ntr-o problem�.

Elevii, majoritatea adolescen�i, nu erau chiar at�t de naivi �nc�t s� nu �tie despre rela�iile �ncordate dintre ierarhia Bisericii �i c�lug�rii cu p�reri mai pu�in rigide, care predau �n majoritatea �colilor catolice din cele O Sut� de Lumi. Dom Cristão nu era numai un excelent profesor de istorie, geologie, arheologie �i antropologie, ci �i abate al m�n�stirii Filhos da Mente de Cristo � Copii Min�ii lui Cristos. Pozi�ia aceasta �l f�cea s� fie cel mai de seam� rival la suprema�ia spiritual� �n Lusitania. �n unele privin�e putea fi considerat chiar superior episcopului; pe majoritatea lumilor exista doar c�te un abate al Fiilor la fiecare arhiepiscop, �n timp ce la fiecare episcop exista c�te un decan al unui sistem �colar.

�ns� Dom Cristão, ca to�i Filhos de altfel, �inea s� demonstreze c� nutrea respectul cuvenit fa�� de ierarhia bisericeasc�. La chemarea episcopului, el �nchise imediat lumina de la pupitrul pe care-�i avea h�rtiile �i d�du liber elevilor f�r� ca m�car s� trag� o concluzie la subiectul supus discu�iei. Elevii nu-�i manifestar� surprinderea; �tiau c� ar fi procedat la fel chiar dac� i-ar fi �ntrerupt ora un preot abia hirotonisit. Pentru preo�i era, f�r� �ndoial� nespus de m�gulitor s� vad� c�t de importan�i ap�reau �n ochii Fiilor �ns�, pe de alt� parte, asta le ar�ta limpede c�, de fiecare dat� c�nd vizitau �coala �n timpul orelor de curs, procesul de �nv��m�nt era dat peste cap. Ca urmare, preo�ii intrau rareori �n �coal�, iar Filhos, printr-o atitudine de imens respect, �i men�ineau o independen�� aproape deplin�.

Dom Cristão �tia foarte bine de ce �l chemase episcopul. Doctorul Navio nu era omul care s�-�i �in� gura, �i �n cursul dimine�ii circulaser� tot soiul de zvonuri �n leg�tur� cu o amenin�are �ngrozitoare rostit� de Vorbitor. Lui Dom Cristão �i venea greu s� priceap� temerile nefondate pe care le sim�ea ierarhia de fiecare dat� c�nd se confrunta cu infideli sau eretici. Episcopul va fi furios, ceea ce �nsemna c� va cere ca cineva s� �ntreprind� ceva, de�i cea mai bun� politic� ar fi fost inac�iunea, r�bdarea, cooperarea. Pe de alt� parte, se zvonise c� acest Vorbitor afirmase c� tot el rostise moartea lui San Angelo. Dac� a�a st�teau lucrurile, atunci probabil c� omul nu era nicidecum un du�man, ci un prieten al Bisericii. Sau m�car un prieten al Fiilor, ceea ce, dup� p�rerea lui Dom Cristão, era unul �i acela�i lucru.

�n timp ce-l urma pe t�cutul vicar printre cl�dirile din faculdade �i prin gr�dina catedralei, Dom Cristão �i alung� din inim� furia �i iritarea pe care le sim�ea. κi repet� la nesf�r�it �n g�nd numele preo�esc: Amai a Tudomundo Para Que Deus Vos Ame.

Trebuie S�-i Iube�ti pe To�i Ca S� Fii Iubit de Dumnezeu. κi alesese atent numele atunci c�nd logodnica lui devenise membr� a ordinului, �ntruc�t �tia c� sl�biciunile lui cele mai mari erau furia �i intoleran�a fa�� de prostie. La fel ca �i ceilal�i Filhos, �i d�duse un nume ce devenea o invoca�ie �mpotriva celui mai de temut p�cat al s�u. Aceasta era una dintre modalit��ile �n care Filhos se dezgoleau spiritual �n fa�a �ntregii lumi. �Nu ne vom �nve�m�nta �n haina ipocriziei�, propov�duise San Angelo. �Cristos ne va �nve�m�nta �n virtute, ca pe ni�te crini de c�mpie, dar noi nu vom face nici un efort s� trecem drept m�rinimo�i.� Ast�zi, Dom Cristão sim�ea c� m�rinimia era un ve�m�nt cam s�r�c�cios pentru el; v�ntul �nghe�at al intoleran�ei putea s�-l p�trund� p�n� �n ad�ncul inimii. De aceea �i recit� numele, g�ndind: �Episcopul Peregrino e un neghiob, dar Amai a Tudomundo Para Que Deus Vos Ame.�

��Frate Amai, spuse episcopul Peregrino. Niciodat� nu folosea termenul onorific de Dom Cristão, de�i m�car at�ta considera�ie era de a�teptat din partea unui cardinal. Amabil din partea ta c� ai venit.

Navio st�tea deja pe cel mai moale scaun, dar Dom Cristão nu avea de g�nd s�-i poarte ranchiun� pentru at�ta lucra. Indolen�a �l f�cuse pe Navio s� se �ngra�e, iar acum obezitatea �l f�cea s� fie indolent; boala se �nv�rtea �n cerc, hr�nindu-se din propria-i substan��, �i Dom Cristão se ar�t� recunosc�tor lui Dumnezeu c� suferin�a aceasta �l ocolise. κi alese un scaun �nalt, f�r� sp�tar. Trupul nu va avea astfel prilejul s� se mole�easc�, iar mintea �i va r�m�ne vie �i ascu�it�.

Navio se lans� aproape imediat �ntr-o relatare a chinuitoarei �nt�lniri pe care o avusese cu Vorbitorul �n numele Mor�ilor, f�r� a uita s� povesteasc� pe larg despre amenin��rile acestuia �n cazul �n care atitudinea non-cooperant� persista.

��Un inchizitor, dac� v� pute�i �nchipui a�a ceva! Un infidel care �ndr�zne�te s� se substituie autorit��ii Bisericii-Mam�! Vai, cum cre�te spiritul combatant al mirenilor c�nd Biserica-Mam� e amenin�at� dar cere-le numai s� vin� la slujb� o dat� pe s�pt�m�n� �i toat� fervoarea asta se vesteje�te �i adoarme cu totul.

Cuvintele lui Navio avur� �ns� un oarecare efect: episcopul Peregrino se �nfurie v�z�nd cu ochii �i, �n ciuda tenului m�sliniu, fa�a lui c�p�t� o nuan�� purpurie. Dup� ce, �ntr-un t�rziu, Navio �i termin� istorisirea, Peregrino, cu chipul devenit o masc� a furiei, se �ntoarse c�tre Dom Cristão �i spuse:

��Ce zici de asta, frate Amai?

�Dac� mi-ar lipsi tactul, a� zice c� ai fost un neghiob c�nd te-ai amestecat �n treburile acestui Vorbitor de�i �tiai c� legea e de partea lui �i c� nimic din ce a f�ptuit nu ne-a adus vreo v�t�mare. Acum l-ai provocat, �i e cu mult mai primejdios dec�t ar fi fost dac� pur �i simplu ignorai sosirea lui aici.�

Dom Cristão z�mbi vag �i-�i l�s� capul �n fa��.

��Socot c� ar trebui s� lovim primii, pentru a-i smulge puterea de a ne face vreun r�u.

Aceste vorbe �nfocate �l luar� prin surprindere pe episcopul Peregrino care spuse:

��Exact a�a. Dar nu m� a�teptam s� �n�elegi �i tu asta.

��Filhos au un spirit la fel de �nfl�c�rat ca �i orice alt cre�tin nehirotonisit, vorbi Dom Cristão. Dar pentru c� noi nu avem preo�i, trebuie s� ne mul�umim cu logica �i ra�iunea pe care s� le folosim ca �nlocuitori firavi ai autorit��ii.

Episcopul Peregrino b�nuia c� din c�nd �n c�nd era ironizat, dar niciodat� nu reu�ea s� identifice momentul precis c�nd devenea �int�.

��Prin urmare, frate Amai, cum propui s�-l lovim?

��Ei bine, p�rinte Peregrino, legea este foarte clar�. El are putere asupra noastr� numai dac� �l �mpiedic�m s�-�i �ndeplineasc� �ndatoririle lui preo�e�ti. Dac� vrem s�-l lipsim de puterea de a ne face r�u, trebuie doar s� cooper�m cu el.

Episcopul lovi cu pumnul �n t�blia mesei �i r�cni:

��Exact genul de sofism la care trebuia s� m� a�tept din partea ta, Amai.

Dom Cristão z�mbi.

��Realitatea e c� n-avem de ales: ori r�spundem la �ntreb�rile lui, ori face o cerere perfect justificat� pentru a i se acorda statut de inchizitor, iar tu te vei �mbarca pe vreo nav� ce merge la Vatican ca s� te aperi de acuza�ia de persecu�ie religioas�. Peregrino, �inem cu to�ii mult prea mult la tine ca s� facem ceva care s� provoace �ndep�rtarea ta din func�ie.

��A, da, cunosc foarte bine iubirea voastr�.

��Vorbitorii sunt de fapt total inofensivi � nu au alc�tuit vreun organism rival, nu dau �mp�rt�anie, nici m�car nu sus�in c� �Matca �i Hegemonul� pot fi luate drept scriptur�. Singura lor �ndatorire este s� �ncerce s� descopere adev�rul despre via�a celor care au murit �i apoi s� povesteasc�, celor care vor s�-i asculte, istoria persoanei disp�rute a�a cum a ales aceasta s� �i-o tr�iasc�.

��i consideri c� acest lucru e nev�t�m�tor?

��Dimpotriv�. San Angelo a �ntemeiat ordinul nostru tocmai pentru c� dezv�luirea adev�rului este un act de mare t�rie. Dar eu cred c� e mult mai nev�t�m�tor dec�t Reforma Protestant�, s� zicem. Iar anularea Patentei Catolice pe motiv de intoleran�� religioas� ar aduce cu siguran�� dup� sine autorizarea imediat� a unei imigra�ii de non-catolici, care ne-ar face s� nu mai reprezent�m dec�t o treime din popula�ie.

Episcopul Peregrino �i m�ng�ie inelul de pe deget:

��i Congresul Stelar ar putea s� autorizeze a�a ceva? Exist� o limit� privind num�rul de coloni�ti; dac� ar trimite aici at��ia necredincio�i, s-ar dep�i cu mult aceast� limit�.

��Dar nu se poate s� fi uitat c� exist� prevederi �n acest sens. �ntruc�t Patenta Catolic� garanteaz� o cre�tere ne�ngr�dit� a popula�iei, Congresul Stelar va trimite nave atunci c�nd popula�ia de prisos va trebui transportat� �n emigra�ie obligatorie. Oricum se anticipeaz� ca o asemenea ac�iune s� aib� loc peste o genera�ie sau dou�; cine ar putea s� �mpiedice Congresul Stelar s� o �nceap� chiar acum?

��N-o vor face.

��Congresul Stelar a fost �ntemeiat pentru a se pune cap�t r�zboaielor sfinte �i pogroamelor care au izbucnit uneori pe mai multe lumi �n acela�i timp. Invocarea legilor privitoare la persecu�ia religioas� reprezint� o problem� grav�.

��E cu totul de neconceput! Nu �tiu ce eretic pe jum�tate nebun cheam� un Vorbitor �i, dintr-o dat�, ne confrunt�m cu emigrarea for�at�!

��Iubite p�rinte, a�a au evoluat dintotdeauna confrunt�rile dintre autoritatea laic� �i cea religioas�. Trebuie s� avem r�bdare, fie �i numai din urm�torul motiv: toate armele sunt la ei.

Auzind acestea, Navio chicoti.

��S-ar putea s� aib� toate armele, dar noi de�inem cheile raiului �i iadului, spuse episcopul.

��i eu sunt sigur c� a�tept�nd clipa asta, Congresul Stelar �i freac� m�inile de bucurie. P�n� atunci, totu�i, poate c� voi reu�i s� u�urez durerea provocat� de aceast� st�ng�cie. Ca s� nu fii silit s� retractezi �n mod public declara�iile tale anterioare, (�declara�ii proste�ti, distructive �i bigote�), f� cunoscut c� ai dat instruc�iuni c�tre Filhos da Mente de Cristo s� poarte ap�s�toarea povara de a r�spunde �ntreb�rilor infidelului.

��S-ar putea s� nu cunoa�te�i r�spunsurile la toate �ntreb�rile lui, spuse Navio.

��Dar putem s� g�sim r�spunsuri �n locul lui, nu? Probabil c� �n felul acesta oamenii din Milagre nici nu vor trebui s�-i r�spund� direct Vorbitorului; vor vorbi �n schimb numai cu fra�ii �i surorile ordinului nostru.

��Cu alte cuvinte, spuse Peregrino �nghi�indu-�i nodul din g�t, c�lug�rii ordinului t�u vor deveni servitorii infidelului.

Dom Cristão �i rosti numele �n g�nd de trei ori.

Ender nu mai tr�ise at�t de acut sentimentul c� se afl� pe teritoriu inamic de c�nd fusese elev �n �coala militar�. Dup� ce pornise din pra�a, urcase dealul pe o potec� b�tut� de pa�ii nenum�ra�ilor credincio�i; domul catedralei se ridica at�t de falnic �nc�t, cu excep�ia c�torva momente, c�nd se afla pe por�iunea cea mai abrupt� a pantei, �l avu tot timpul �n ochi. Construit� pe terase care t�iau panta, �coala se afla �n st�nga lui; spre dreapta se vedea Vila dos Professores, purt�nd numele educatorilor, dar locuit� �n realitate mai mult de gr�dinari, �ngrijitori, func�ionari, consilieri �i al�i slujba�i. Profesorii pe care-i z�ri Ender purtau cu to�ii uniformele cenu�ii ale ordinului, iar ace�tia �l m�surar� curio�i c�nd trecu pe l�ng� ei.

Vr�jm�ia �ncepu atunci c�nd ajunse pe culmea dealului, o suprafa�� ntins�, aproape neted�, de paji�te �i gr�din� �ngrijite f�r� cusur, unde potecile frumos demarcate erau acoperite cu gang� concasat� adus� de la topitorie. �Iat� lumea Bisericii�, g�ndi Ender �fiecare lucru�or a�ezat la locul lui, unde nici unei buruieni nu-i este �ng�duit s� p�trund�.� Sim�i multe priviri urm�rindu-i, dar acum robele erau negre sau portocalii � preo�i �i diaconi, iar ochii r�ut�cio�i exprimau o autoritate pe cale de a fi primejdui�i �Ce v� fur venind aici?� �i �ntreb� Ender �n g�nd. Dar �tia c� ura lor nu venea chiar din senin. Era o buruian� s�lb�ticit� care cre�tea �ntr-o gr�din� bine �ntre�inut�; dezordinea amenin�a s� se instaleze oriunde c�lca el, �i multe flori frumoase puteau s� piar� dac� el prindea r�d�cini �i sugea via�� din solul lor.

Jane sporov�ia cu vioiciune, �ncerc�nd s�-i provoace un r�spuns, dar Ender refuza s� se lase prins �n jocul ei. Preo�ii nu trebuiau s�-i vad� buzele mi�c�ndu-se; �n cadrul Bisericii exista o frac�iune destul de numeroas� care considera implanturile (precum nestemata din urechea lui) drept un sacrilegiu, o �ncercare de a aduce �mbun�t��iri unui trup pe care Dumnezeu l-a creat perfect.

��C��i preo�i poate �ntre�ine aceast� comunitate? �ntreb� ea pref�c�ndu-se mirat�.

I-ar fi pl�cut s�-i r�spund� t�ios c� avea deja num�rul lor exact �n fi�iere. Una dintre pl�cerile lui Jane era s� spun� lucruri s�c�itoare atunci c�nd el nu putea nicidecum s�-i r�spund� sau s� recunoasc�, �n prezen�a cuiva, c� ea �i vorbea la ureche.

��Tr�ntori care nici m�car nu se reproduc. Dac� nu se �mpreuneaz�, oare evolu�ia nu cere ca ei s� dispar� ca specie? Dar Jane �tia, desigur, c� preo�ii asigurau cea mai mare parte a serviciilor publice �i administrative ale comunit��ii. Ender �i �ntocmi r�spunsurile c�tre ea ca �i cum le-ar fi putut exprima cu voce tare. Dac� preo�ii n-ar exista, atunci s-ar dezvolta vreun grup administrativ sau de afaceri sau vreo breasl� care s� preia povara asta. �n orice comunitate trebuie s� apar� un anume tip de ierarhie rigid� ca for�� conservatoare, care s�-i men�in� identitatea �n ciuda varia�iilor �i modific�rilor care o p�ndesc. Comunitatea s-ar dezintegra �n mod inevitabil dac� nu ar exista un promotor inflexibil al conven�iilor. Caracterul for�at al conven�ionalismului este st�njenitor dar esen�ial pentru o comunitate. Nu a�a scrisese Valentine �n cartea ei despre Zanzibar? Ea compara clasa preo�ilor cu scheletul vertebratelor�

�i tocmai pentru a-i dovedi c� putea s� anticipeze argumentele lui atunci c�nd nu le putea exprima prin viu grai, Jane �i servi citatul; am�gitoare, vorbi cu vocea Valentinei, pe care o memorase �n mod special pentru a-l chinui �i mai mult:

��Oasele sunt rigide �i, luate �n sine, par moarte ca piatra, dar c�nd sunt fixate �i articulate de schelet, restul trupului poate �ndeplini toate mi�c�rile necesare vie�ii.

Sunetul vocii Valentinei �l �ndurer� mai mult dec�t �i-ar fi �nchipuit �i, desigur, mai mult dec�t fusese �n inten�ia lui Jane. R�ri pasul. κi d�du seama c� tocmai absen�a ei �l f�cea s� simt� at�t de acut ostilitatea preo�ilor. Intrase de bun� voie �n gura leului calvinist, p�ise dezgolit din punct de vedere filosofic printre c�rbunii mocni�i ai Islamului, iar fanaticii shintoi�ti intonaser� c�ntece de amenin�are �n fa�a ferestrei lui din Kyoto. Dar Valentine �i fusese �ntotdeauna al�turi, �n acela�i ora�, respir�nd acela�i aer, suferind capriciile aceluia�i climat. Ea reu�ea s�-i insufle curaj �n ceea ce avea de f�cut; el se �ntorcea dup� fiecare confruntare �i prin discu�iile cu ea reu�ea s�-�i �n�eleag� p�n� �i e�ecurile, iar asta �i permitea s� �ntrez�reasc� mici triumfuri chiar �i �n �nfr�ngeri. �Am p�r�sit-o doar de zece zile, iar acum �i simt deja lipsa.�

��Cred c� la st�nga, spuse Jane. Slav� cerului, acum folosea propria ei voce. M�n�stirea e la marginea vestic� a dealului, deasupra Sta�iunii zenadorilor.

Trecu pe l�ng� faculdade, unde elevii �ntre zece �i doisprezece ani �nv��au �tiin�ele tehnice. Iar dincolo, m�n�stirea, cl�direa mai pu�in �nalt�, care p�rea s�-l a�tepte. V�z�nd contrastul dintre catedral� �i m�n�stire, z�mbi. Prin dispre�ul pe care-l ar�tau m�re�iei �i str�lucirii, Filhos erau aproape jignitori. Nici nu era de mirare c� ierarhia le purta ranchiun� oriunde ap�reau. P�n� �i gr�dina m�n�stirii era o manifestare de r�zvr�tire: �n afara gr�dinii de legume, toate terenurile fuseser� l�sate �n voia b�l�riilor �i a ierbii necosite.

Abatele se numea Dom Cristão, bine�n�eles; sau poate Dona Cristã, dac� abatele ar fi fost femeie. Fiindc� existau doar o escola baixa �i o faculdade, a�ez�m�ntul avea numai un rector; cu o simplitate gra�ioas�, so�ul conducea m�n�stirea iar so�ia lui �colile, �mpletind �i contopind toate treburile ordinului �ntr-o singur� c�s�torie. Ender �i spusese lui San Angelo �nc� de la �nceput c� era culmea pref�c�toriei, nicidecum a umilin�ei, ca diriguitorii m�n�stirilor �i �colii s� se numeasc� �Domnul Cristian� �i �Doamna Cristiana�, atribuindu-�i astfel un titlu care ar trebui s� apar�in� oric�rui credincios cre�tin. San Angelo se mul�umise s� z�mbeasc�, fiindc� �i el g�ndea la fel. �Arogant prin umilin��, a�a era �i el, �i tocmai din acest motiv l-am iubit.�

�n loc s�-l a�tepte �n escritorio, Dom Cristão ie�i �n curte ca s�-l �nt�mpine; f�cea parte din disciplina ordinului ca fiecare membru s�-�i strice tihna �n mod deliberat �n favoarea celor pe care �i slujeau.

��Vorbitor Andrew! strig� el.

��Dom Ceifeiro! �i r�spunse Ender.

Ceifeiro � secer�tor � era titlul pe care ordinul �l d�dea func�iei de abate; decanii �colii se numeau aradores, plugari, iar c�lug�rii erau semeadores, sem�n�tori.

Ideea lui Ender de a respinge titlul obi�nuit de �Dom Cristão� �l f�cu pe Ceifeiro s� sur�d�. �tia ce greu era s� le cear� celor din afara ordinului s� li se adreseze Fiilor folosind titluri �i nume de �mprumut. Dup� cum spusese San Angelo: �C�nd �i se adreseaz� potrivit titlului, te recunosc drept cre�tin; c�nd ��i spun pe nume, pe buze le va veni o predic�. κi puse m�inile pe umerii lui Ender, z�mbi �i spuse:

��Da, sunt Ceifeiro. �i ce e�ti tu pentru noi: o invazie de buruieni?

��M� str�dui s� fiu o pacoste oriunde m� duc.

��Atunci s� fii cu grij�, altfel Domnul Recoltei te va p�rjoli dimpreun� cu buruienile netrebuincioase.

��tiu, m� pa�te afurisenia, dar nu �tiu ce m-ar putea face s� m� poc�iesc.

��Preo�ii se poc�iesc. Datoria noastr� este s� educ�m. Bine ai f�cut c� ai venit la noi.

��Ai fost foarte binevoitor invit�ndu-m� aici. A trebuit s� devin cel mai josnic �antajist ca s� conving pe cineva s� schimbe c�teva vorbe cu mine.

Ceifeiro �n�elese, desigur: Vorbitorul �tia c� aceast� invita�ie fusese f�cut� doar din pricina amenin��rii c� va cere s� i se acorde puteri inchizitoriale. Dar fratele Amai prefera s� men�in� un aer de bun� �n�elegere.

��S� l�s�m asta acum, e adev�rat c� l-ai cunoscut pe San Angelo? Chiar e�ti cel care i-a m�rturisit moartea?

Ender f�cu un gest c�tre buruienile �nalte, ale c�ror v�rfuri se i�eau peste coama zidului cur�ii:

��El ar fi �ncuviin�at harababura din gr�dina voastr�. �i pl�cea s�-l provoace pe Cardinalul Aquila, �i f�r� �ndoial� c� �i episcopul Peregrino str�mb� din nas, dezgustat de starea jalnic� a p�m�nturilor voastre.

Dom Cristão �i f�cu un semn cu ochiul.

��Cuno�ti prea multe secrete. Dac� te ajut�m s� afli r�spuns la �ntreb�ri, vei pleca?

��Exist� speran�a asta. De c�nd am �nceput s� slujesc �n calitate de Vorbitor, cel mai mult am z�bovit la Reykjavik, pe Trondheim, adic� un an �i jum�tate.

��A� vrea s� ne promi�i o �edere la fel de scurt�. �i-o cer nu pentru mine, ci pentru lini�tea sufleteasc� a celor care poart� robe mult mai grele dec�t a mea.

S�v�r�itorul �i d�du singurul r�spuns sincer care-l putea ajuta pe episcop s�-�i g�seasc� lini�tea:

��Promit c� dac� voi g�si vreodat� un loc �n care s� m� stabilesc, voi lep�da titlul de Vorbitor �i voi deveni un cet��ean productiv.

��ntr-o lume ca a noastr�, asta ar include �i convertirea la catolicism.

��Cu ani �n urm�, San Angelo m-a f�cut s� promit c�, de va fi s� aleg vreodat� o religie, voi alege religia lui.

��Asta nu sun� nicidecum ca o declara�ie sincer� de credin��.

��E din pricin� c� nu am nici una.

Ceifeiro r�se de parc� ar fi �tiut el ceva �i insist� s�-i arate lui Ender m�n�stirea �i �colile �nainte de a �ncepe s� r�spund� la �ntreb�rile lui. Ender nu se sup�r� � dorea s� vad� cum se transformaser� ideile lui San Angelo dup� trecerea at�tor secole. �colile p�reau destul de pl�cute, iar calitatea educa�iei era deosebit�, dar se f�cu �ntuneric p�n� Ceifeiro �l conduse �napoi la m�n�stire �i la chilia mic� pe care o �mp�r�ea cu so�ia lui, Aradora.

Dona Cristã se afla deja acolo, preg�tind o serie de exerci�ii de gramatic� pe terminalul a�ezat �ntre paturi. A�teptar� p�n� ce ea g�si un punct �n care se putea opri, �i abia dup� aceea i se adresar�.

Ceifeiro �l prezent� drept �Vorbitor Andrew�.

��Dar se pare c�-i vine greu s�-mi spun� Don Cristão.

��Tot a�a �i episcopului, constat� so�ia. Numele meu adev�rat e Detestai o Pecado e Fazei o Direito. �S� ur�ti P�catul �i S� Faci Numai Bine�, traduse S�v�r�itorul. Numele so�ului meu se preteaz� la o prescurtare �nc�nt�toare: �Amai, iube�te tu�. Dar al meu? ��i po�i �nchipui pe cineva care strig� c�tre o prieten�: �Oi! Detestai!�? R�seser� cu to�ii. Iubirea �i ura, �tia suntem, so� �i so�ie. Cum �mi vei spune dac� numele de Cristina e prea bun �i nu-l merit?

Ender �i privi chipul u�or ridat, pe care cineva cu un spirit mai critic dec�t al lui ar fi v�zut b�tr�ne�ea. �i totu�i, �n z�mbetul acela era un s�mbure de r�s �i vioiciunea din ochi o f�cea s� par� mult mai t�n�r�, chiar mai t�n�r� dec�t el �nsu�i.

��Te-a� boteza Beleza, dar so�ul t�u m-ar acuza c� flirtez cu tine.

��Nu, el m-ar numi Beladona, de la �frumuse�e �i otrav� �ntr-o glum� r�ut�cioas�. Nu-i a�a, Dom Cristão?

��Datoria mea e s� te fac s� te sim�i umil�.

��A�a cum �i menirea mea e s� te p�strez cast, r�spunse ea.

Auzind aceste vorbe, Ender �i mut� privirea de la un pat la cel�lalt.

��Aha, �nc� unul pe care c�s�toria noastr� cast� �l face curios, spuse Ceifeiro.

��Ba nu, �i r�spunse Ender. Dar �mi amintesc c� San Angelo recomanda ca so�ul �i so�ia s� �mpart� acela�i pat.

��Singurul mod de a face asta ar fi ca unul dintre noi s� doarm� noaptea, iar cel�lalt ziua.

��Regulile trebuie adaptate potrivit t�riei de caracter a Filhos da Mente, explic� Ceifeiro. F�r� �ndoial� c� exist� �i dintr-aceia care pot �mp�r�i patul �i r�m�ne ca�ti, dar so�ia mea este �nc� prea frumoas� �i dorin�ele c�rnii sunt prea puternice.

��A�a a vrut San Angelo. El spunea c� patul c�s�toriei ar trebui s� fie �ncercarea continu� a iubirii de cunoa�tere. Spera c� fiecare b�rbat �i femeie din ordin va voi, dup� o vreme, s� se �nmul�easc� �i prin trup, nu numai prin minte.

��Dar �n clipa c�nd am face-o ar trebui s� p�r�sim Ordinul, spuse Ceifeiro.

��E un lucru pe care scumpul nostru San Angelo nu l-a �n�eles, fiindc� �n timpul vie�ii lui nu a existat nici o m�n�stire care s� apar�in� cu adev�rat Ordinului, �l l�muri Aradora. M�n�stirea devine familia noastr� �i plecarea ar fi la fel de dureroas� ca �i divor�ul. Odat� ce r�d�cinile se �nfig bine, planta nu mai poate fi smuls� dec�t cu chinuri �i suferin�e. A�adar noi dormim �n paturi separate �i avem destul� t�rie ca s� r�m�nem �n Ordin.

Vorbise cu o asemenea mul�umire �n glas �nc�t, aproape f�r� s� vrea, pe Ender �l podidir� lacrimile. Ea v�zu, se �mbujor� la fa�� i-�i mut� privirea de la el.

��Nu jeli pentru noi, Vorbitor Andrew. Avem parte de mult mai mult� bucurie dec�t de suferin��.

��M� �n�elegi gre�it, spuse Ender. Lacrimile n-au pornit din mil�, ci datorit� frumuse�ii.

��Ba nu, interveni Ceifeiro, p�n� �i preo�ii celibatari consider� c� puritatea noastr� �n c�s�torie este, �n cel mai bun caz, excentric�.

��Dar eu nu cred asta, spuse Ender. O clip�, �i veni �n g�nd s� povesteasc� despre �ndelungata lui tov�r�ie cu Valentine, la fel de apropiat� �i iubitoare ca o so�ie, �i totu�i cast� ca o sor�. Dar, g�ndindu-se la ea, r�mase f�r� grai. Se a�ez� pe patul lui Ceifeiro �i-�i cuprinse fa�a �ntre palme.

��S-a �nt�mplat ceva? �ntreb� Aradora. �n acela�i timp, Ceifeiro �i a�ez� cu bl�nde�e m�na pe cre�tetul lui.

Ender �i �n�l�� capul, �ncerc�nd s� alunge nea�teptata rev�rsare de dragoste �i dor pentru Valentine.

��M� tem c� aceast� c�l�torie m-a ap�sat mai mult dec�t oricare alta. Am l�sat-o departe pe sora mea, care vreme de ani �i ani a mers al�turi de mine. S-a c�s�torit la Reykjavik. Pentru mine a trecut doar o s�pt�m�n� de c�nd am p�r�sit-o, dar constat c� mi-e dor de ea mai mult dec�t a� fi crezut. Voi doi�

��Vrei s� spui c� �i tu e�ti celibatar? �ntreb� Ceifeiro.

��Dar acum e�ti �i v�duv, �opti Aradora.

Lui Ender nu i se p�rea nicicum neobi�nuit ca desp�r�irea de Valentine s� fie exprimat� prin asemenea vorbe.

Jane murmur� �n ureche:

��Dac� lacrimile astea fac parte dintr-un plan iscusit de-al t�u, recunosc c� sunt dep�it�.

Bine�n�eles, nu era vorba de nici un plan. Ender era chiar �nsp�im�ntat la g�ndul c� sentimentele �i sc�paser� din fr�u �n felul acesta. �n seara trecut�, pe care o petrecuse �n casa Ribeira, st�p�nise situa�ia; acum sim�ea c� cedeaz� �n fa�a acestor c�lug�ri c�s�tori�i, dovedind aceea�i uitare de sine ca �i Quara sau Grego.

��Am impresia, spuse Ceifeiro, c� ai ajuns s� cau�i r�spuns la mult mai multe �ntreb�ri dec�t �i-ai imaginat c�nd ai pornit la drum.

��Cred c� e�ti foarte singuratic, spuse Aradora. Sora ta �i-a g�sit un loc stabil. Dar cau�i �i tu un asemenea lucru?

��Nu cred. Socot c� am dep�it m�sura �i am abuzat de ospitalitatea voastr�. C�lug�rii nehirotonisi�i n-ar trebui s� asculte confesiuni.

Aradora izbucni �n r�s.

��Ei, orice catolic poate asculta confesiunea unui necredincios.

Cu toate acestea, Ceifeiro nu r�se.

��Vorbitor Andrew, mi-e limpede c� ne-ai acordat mai mult� �ncredere dec�t �i-ai pus �n g�nd, dar te asigur�m c� o merit�m. �i, prietene, discu�ia asta m-a convins c� pot avea �ncredere �n tine. Episcopul se teme de tine, �i recunosc c� �i eu am avut unele rezerve la �nceput, dar acum le-am f�cut uitate. Dac� voi putea, te voi ajuta, deoarece cred c� nu vei face cu bun� �tiin�� vreun r�u satului nostru.

��Aha, �opti Jane, acum am �n�eles. O manevr� foarte inteligent�, S�v�r�itorule. E�ti un actor mult mai des�v�r�it dec�t am crezut.

�n�ep�tura �l f�cu pe Ender s� se simt� cinic �i meschin, �i �i provoc� un gest pe care nu-l mai f�cuse niciodat�. �ntinse m�na c�tre nestemat�, g�si minusculul comutator �i, cu unghia, �l mi�c� �ntr-o parte, apoi �n jos. Nestemata amu�i. Jane nu mai putea nici s�-i vorbeasc� la ureche, nici s� vad� sau s� asculte din acel loc privilegiat.

��S� mergem afar�, propuse Ender.

Ei �n�eleser� perfect ce f�cuse Ender, �ntruc�t func�ia unui asemenea implant era binecunoscut�; luar� gestul drept o dovad� a dorin�ei lui de a discuta netulburat �i �n intimitate, astfel c� acceptar� bucuro�i invita�ia. Ender inten�ionase s� reduc� nestemata la t�cere doar temporar, ca r�spuns la insensibilitatea lui Jane; se g�ndise c� va activa din nou interfa�a doar peste c�teva minute. Dar felul �n care se destinseser� Aradora �i Ceifeiro imediat ce nestemata devenise inactiv� �l �mpiedica s� o activeze, m�car pentru o vreme.

Afar�, pe dealul �nv�luit �n noapte, st�nd de vorb� cu Aradora �i Ceifeiro, uit� c� Jane nu mai asculta. Cei doi �i povestir� despre copil�ria singuratic� a Novinhei �i despre felul �n care �i aminteau c� o v�zuser� ren�sc�nd, gra�ie iubirii p�rinte�ti a lui Pipo �i prieteniei cu Libo.

��Dar, din noaptea mor�ii lui, a murit pentru noi to�i.

Novinha nu aflase nici o vorb� despre discu�iile care se purtau privind situa�ia ei. Necazurile celor mai mul�i copii n-ar fi devenit tem� de dezbateri �n cabinetul episcopului, subiect de conversa�ie pentru profesorii din m�n�stire sau de nesf�r�ite specula�ii �n biroul primarului. La urma-urmelor, nu orice copil putea fi vl�starul celor doi Os Venerados, iar planeta nu avea alt xenobiolog.

��S-a �mp�cat cu soarta ei �i a devenit foarte pedant�. A �ntocmit rapoarte privind activitatea de adaptare a plantelor locale pentru a putea fi utile fiin�elor umane, �i a plantelor p�m�nte�ti pentru a putea supravie�ui �n condi�iile oferite de Lusitania. A r�spuns �ntotdeauna la orice �ntrebare f�r� s� ezite, cu senin�tate �i f�r� du�m�nie. Dar nu avea prieteni, iar pentru noi era ca �i moart�. Chiar am vorbit cu Libo, Dumnezeu s�-i odihneasc� sufletul �n pace, �i ne-a spus c� �i el, care fusese prieten cu ea, nu era tratat nici m�car cu dezinteresul pe care ea �l ar�ta tuturor celorlal�i. κi desc�rca furia pe el �i-i interzicea s�-i pun� �ntreb�ri. Ceifeiro descoji un fir de iarb� local� �i linse lichidul de pe suprafa�a interioar�. Ai putea s� gu�ti �i tu, Vorbitor Andrew, are o savoare interesant�, iar cum organismul nu poate metaboliza nici o molecul� din ea, este inofensiv�.

��Dragul meu so�, s-ar cuveni s�-l avertiz�m c� marginile firului de iarb� �i pot t�ia buzele �i limba la fel ca o lam�.

��Tocmai m� preg�team s-o fac.

S�v�r�itorul decoji un fir �i gust�. Scor�i�oar� acri�oar�, o idee de fructe citrice, mole�eal� de respira�ie l�nced� � gustul pregnant �i amintea de multe lucruri, unele pl�cute.

��Se poate transforma �n viciu.

��Trebuie s� te previn c� so�ul meu e pe punctul de a face o remarc� alegoric�, Vorbitor Andrew.

Ceifeiro r�se delicat.

��Oare nu San Angelo a spus c� domnul nostru Isus Cristos ne-a �ndrumat pe calea cea dreapt� prin compararea lucrurilor noi cu cele vechi?

��Gustul ierbii, relu� S�v�r�itorul. Ce are el �n comun cu Novinha?

��Am s-o spun pe ocolite. Cred c� Novinha a gustat c�ndva ceva nepl�cut, �ns� at�t de puternic �nc�t a fascinat-o, �i de atunci �ncoace i-a fost imposibil s� se lipseasc� de acea arom�.

��Despre ce este vorba?

��n termeni teologici? M�ndria de a purta o vin� universal�. E o form� de trufie �i egomanie. Se consider� r�spunz�toare pentru lucruri care �n nici un caz nu s-ar fi putut �nt�mpla din cauza ei. Ca �i cum ar controla absolut totul, ca �i cum suferin�ele s-ar abate ca o pedeaps� pentru p�catele ei.

��Se simte vinovat� pentru moartea lui Pipo, ad�ug� Aradora.

��Ciudat� purtare, remarc� Ender. Doar �tie c� purcelu�ii l-au ucis pe Pipo, care s-a dus la ei din proprie voin��. Cum ar putea fi vina ei?

��C�nd m-am g�ndit prima oar� la asta, am g�sit acelea�i puncte slabe. Dar mai apoi am studiat transcrip�iile �i documentele legate de evenimentele petrecute �n noaptea �n care a murit Pipo. N-am g�sit dec�t o aluzie, o remarc� pe care o f�cuse Libo cer�ndu-i Novinhei s�-i arate ceva la care lucraser� ea �i Pipo, cu c�teva momente �nainte ca Pipo s� plece pentru a discuta cu purcelu�ii. Ea a refuzat. Asta a fost tot, cineva i-a �ntrerupt �i n-au mai reluat niciodat� subiectul, cel pu�in �n Sta�iunea zenadorilor �i nici �n alt� parte unde s� fi r�mas vreo �nregistrare sau document.

��Vorbitor Andrew, am�ndoi ne-am pus �ntrebarea ce s-o fi �nt�mplat cu pu�in timp �nainte de moartea lui Pipo, spuse Aradora. De ce a plecat Pipo at�t de precipitat? Se certaser� cumva? Era furios? C�nd moare o persoan� pe care ai iubit-o �i ultimele clipe petrecute cu ea au fost marcate de furie sau ur�, atunci �ncepi s� te acuzi: �Dac� n-a� fi zis asta, dac� n-a� fi f�cut cealalt�.

��Am �ncercat s� reconstituim ceea ce s-a �nt�mplat �n noaptea aceea. Am apelat la jurnalele de computer, cele care re�in �n mod automat fi�ele curente de lucru, �nregistr�ri ale tuturor opera�iunilor efectuate de fiecare persoan� care a folosit computerul. �i tot ce-i apar�inea Novinhei era complet inaccesibil. Nu numai fi�ierele �n care lucra atunci. Nu am ob�inut acces nici m�car la jurnalele referitoare la timpii de lucru. Tot astfel, n-am reu�it s� afl�m nici care erau fi�ierele pe care la ascundea de noi. Pur �i simplu n-am fost �n stare s� ob�inem accesul. Nici primarul n-a putut s� fac� mai mult folosind �mputernicirile obi�nuite de ocolire a protec�iilor pe care le avea la dispozi�ie.

Aradora d�du din cap.

��Era prima oar� c�nd cineva interzicea accesul la fi�ierele publice, fi�iere de lucru, adic� la o parte a muncii �ntregii colonii.

��A fost un gest revolt�tor. Bine�n�eles c� primarul ar fi putut s� apeleze la �mputernicirile de urgen�� pentru ocolirea protec�iilor, dar care era starea de necesitate? Ar fi trebuit s� �inem o �edin�� public�, �i nu aveam nici o justificare legal�. Doar �ngrijorarea �n ceea ce-o privea pe Novinha, iar legea nu-i ap�r� pe oamenii care spioneaz�, chiar dac� o fac spre binele cuiva. Poate c� �ntr-o bun� zi vom vedea ce exist� �n acele fi�iere �i vom afla ce s-a �nt�mplat �ntre ei �nainte ca Pipo s� moar�. Nu le poate �terge, pentru c� sunt de interes public.

Ender uitase cu des�v�r�ire c� Jane nu asculta �i c� el o exclusese ca martor la aceast� discu�ie. De aceea Presupusese c�, imediat ce ea auzise cele spuse, ocolise toate protec�iile �i parolele instituite de Novinha �i descoperise deja ce se afla �n fi�iere.

��Ar mai fi c�s�toria ei cu Marcão, spuse Aradora. Toat� lumea �tia c� era o nebunie. Libo voia s� se c�s�toreasc� cu Novinha �i nu f�cea nici un secret din asta, dar ea a spus iar�i nu.

��Ca �i cum ar fi spus: �Nu merit s� m� c�s�toresc cu b�rbatul care m-ar putea face fericit�. M� voi m�rita cu unul care s� fie s�lbatic �i brutal cu mine, care m� va pedepsi a�a cum merit�. Ceifeiro oft�. Dorin�a ei de autoflagelare i-a �inut departe unul de cel�lalt. �ntinse m�na �i atinse palma so�iei.

Ender se a�tepta ca Jane s� fac� vreo remarc� r�ut�cioas� �n leg�tur� cu cei �ase copii, care erau o dovad� c� Libo �i Novinha nu st�tuser� chiar at�t de departe unul de cel�lalt. Dup� ce a�tept� c�teva clipe �i nu auzi vorbele ei ustur�toare, �i aduse aminte c� deconectase interfa�a. Iar acum, c�nd Ceifeiro �i Aradora erau cu ochii pe el, nu mai putea s� o conecteze.

Fiindc� acum �tia sigur c� Libo �i Novinha fuseser� aman�i ani de zile, �i d�du seama c� Ceifeiro �i Aradora se �n�elau. Da, era foarte probabil ca Novinha s� se simt� vinovat� � asta ar explica de ce l-a suportat pe Marcos, de ce s-a rupt total de restul comunit��ii. Dar nu explica de ce nu se c�s�torise cu Libo; indiferent c�t de vinovat� s-ar fi considerat, era limpede c� socotise c� merita s� se bucure de pl�cerile oferite de patul lui Libo.

Ceea ce respinsese era c�s�toria cu Libo, iar nu pe Libo ca persoan�. �i, �ntr-o colonie at�t de mic� �i mai ales catolic�, nu era tocmai u�or s� fac� o asemenea alegere. Prin urmare, ce-i aducea c�s�toria �i de la ce o scutea adulterul? Ce �ncerca s� evite?

��n�elegi, sper, c� deocamdat� totul a r�mas un mister pentru noi. Dac� vrei �ntr-adev�r s� m�rturise�ti moartea lui Marcos Ribeira, va trebui s� r�spunzi �ntr-un fel la �ntrebarea: de ce s-a c�s�torit cu el? �i pentru a afla r�spunsul va trebui s� descoperi de ce a murit Pipo. Mii de min�i, care de care mai str�lucite, din cele O Sut� de Lumi, se str�duie de mai bine de dou�zeci de ani s� g�seasc� r�spuns la �ntrebarea asta.

��Dar fa�� de ace�ti oameni str�luci�i eu am un avantaj, remarc� Ender.

��i care ar fi avantajul? �ntreb� Ceifeiro.

��M� voi bucura de ajutorul oamenilor care o iubesc pe Novinha.

��Noi n-am fost �n stare s� ne ajut�m pe noi �n�ine, constat� Aradora. �i n-am reu�it s� o ajut�m nici pe ea.

��Poate c� ne ajut�m unii pe al�ii, spuse Ender.

Ceifeiro �l privi �i-i puse o m�n� pe um�r.

��M�rturisitor Andrew, dac� asta �i-ai propus, atunci s� fii la fel de cinstit cu noi cum am fost �i noi cu tine. S� ne dest�inui �i nou� g�ndul care �i-a trecut prin minte acum mai pu�in de zece secunde.

Ender r�mase t�cut, apoi �ncuviin�� grav.

��Nu cred c� Novinha a refuzat s� se m�rite cu Libo dintr-un sentiment de vinov��ie. Sunt de p�rere c� a respins ideea c�s�toriei ca s�-i �mpiedice accesul la fi�ierele acelea ascunse.

��De ce? �ntreb� Ceifeiro. Se temea c� astfel Libo va afla de cearta ei cu Pipo?

��Nu cred c� s-a certat cu Pipo. Mai degrab� ea �i Pipo au descoperit ceva, �i aceast� informa�ie a dus la moartea lui Pipo. Tocmai de aceea a interzis accesul la fi�iere. Informa�iile con�inute de fi�iere sunt fatale celui care le cunoa�te.

Ceifeiro scutur� din cap.

��Ba nu, Vorbitor Andrew. Nu �n�elegi puterea vinov��iei. Oamenii nu-�i distrug �ntreaga via�� pentru c��iva bi�i de informa�ie; ar face-o �ns� pentru o vin� imaginar� �i mai ne�nsemnat�. Vezi tu, ea s-a c�s�torit cu Marcos Ribeira. Iar asta a fost autopedepsire.

Ender nu se deranj� s�-l contrazic�. Aveau dreptate �n ceea ce privea vinov��ia Novinhei; cum altfel l-ar fi l�sat pe Marcos Ribeira s-o bat� f�r� s� se pl�ng�? Asta era vinov��ie. Dar mai avusese un motiv s� se m�rite cu Marcão. El era steril �i complexat tocmai din aceast� pricin�; pentru ca ora�ul s� nu afle lipsa lui de b�rb��ie, a fost �n stare s� suporte o c�s�torie �n cursul c�reia i s-au pus coarne tot timpul. Novinha era gata s� �ndure, dar nu s� tr�iasc� f�r� Libo �i copiii acestuia. Nu, motivul care a f�cut-o s� nu se m�rite cu Libo a fost s�-l �in� departe de secretele din fi�ierele ei, fiindc� ceea ce z�vor�se acolo putea s�-i determine pe purcelu�i s�-l ucid�.

Ce ironie a sor�ii! Ce ironie c�, p�n� la urm�, tot purcelu�ii l-au ucis.

�ntors �n casa minuscul�, Ender se a�ez� la terminal �i o chem� pe Jane �n mod repetat. Tot drumul spre cas� ea nu-i vorbise, cu toate c� imediat ce comutase nestemata �i ceruse scuze cu mult� umilin��. Dar Jane nu-i r�spunse nici pe terminal.

Abia acum �i d�du seama c� nestemata �nsemna mult mai mult pentru ea dec�t pentru el. El doar alungase o prezen�� s�c�itoare, precum aceea a unui copil r�zg�iat. Dar pentru ea, nestemata reprezenta contactul permanent cu singura fiin�� uman� pe care o cuno�tea. Mai fuseser� separa�i �i �nainte, de multe ori, de c�l�toria spa�ial�, de somn; dar acum era prima dat� c�nd o deconectase. Era ca �i cum singura persoan� care �tia de ea refuza dintr-o dat� s�-i mai recunoasc� existen�a.

�i-o imaginase asemeni Quarei, pl�ng�nd �n pat, t�njind s� fie ridicat� �i �inut� �n bra�e, m�ng�iat�. Numai c� ea nu era un copil �n carne �i oase. Nu putea pleca �n c�utarea ei. N-avea dec�t s� a�tepte �i s� spere c� se va �ntoarce.

Ce �tia despre ea? Nici nu avea cum s� b�nuiasc� ad�ncimea sentimentelor ei. Exista probabilitatea, oric�t de neverosimil ar fi p�rut, ca pentru Jane nestemata s� fie chiar ea �ns�i �i, prin deconectare, o ucisese.

�Nu, nu�, �i zise el. Ea era acolo, undeva, �n conexiunile filotice dintre sutele de ansibluri r�sp�ndite prin sistemele stelare ale celor O Sut� de Lumi.

��Iart�-m�, scrise el pe terminal. Am nevoie de tine.

Dar nestemata din ureche r�mase mut�, iar terminalul nemi�cat �i rece. P�n� acum nu-�i d�duse seama c�t de dependent era de prezen�a ei constant�. κi �nchipuise c� pre�uia solitudinea; acum �ns�, c�nd solitudinea �i era impus�, sim�ea nevoia presant� de a vorbi, de a fi auzit de cineva, ca �i cum n-ar fi fost sigur c� exist� f�r� s�-�i dovedeasc� asta printr-un dialog cu alt� minte.

Scoase chiar �i matca din ascunz�toare, de�i ceea ce se petrecu �ntre ei nu se putea numi conversa�ie. Nici m�car acest lucru nu era posibil acum. G�ndurile ei ajungeau la el difuze, slabe �i f�r� cuvintele care ei �i erau uneori inaccesibile; doar o senza�ie de �ntrebare �i o imagine a gogo�ii ei fiind a�ezat� �ntr-un loc r�coros �i umed, ceva ca o pe�ter� sau scorbur� de copac �nc� viu. �Acum?� p�rea s� �ntrebe. �Nu�, trebui s� r�spund� el, ��nc� nu, iart�-m� � dar ea nu mai z�bovi s�-i asculte scuzele, ci lunec�, se �ntoarse la acel ceva sau cineva pe care-l g�sise capabil s� dialogheze cu ea �n acela�i fel, iar Ender nu-�i g�si salvarea dec�t �n somn.

�i apoi, c�nd se trezi din nou �n miez de noapte, ros de remu�c�ri �i vinov��ie pentru ceea ce, f�r� urm� de sentiment, �i f�cuse lui Jane, se a�ez� din nou la terminal �i scrise: �Jane, �ntoarce-te la mine. Te iubesc�. Dup� aceea trimise mesajul prin ansiblu, c�tre un loc unde ea nu-l putea ignora. Era posibil ca el s� fie citit de c�tre cineva din biroul primarului, fiindc� toate mesajele deschise trimise prin ansiblu erau citite; f�r� �ndoial� c� primarul, episcopul �i Dom Cristão vor avea �tire despre el p�n� diminea��. Las�-i s� se �ntrebe cine era Jane �i de ce, �n plin� noapte, Vorbitorul �i lansase bocetul peste ani �i ani-lumin�. S�v�r�itorul nu se sinchisi de asta, fiindc� acum le pierduse �i pe Valentine �i pe Jane �i, pentru prima oar� �n ultimii dou�zeci de ani, r�m�sese �ntr-o singur�tate deplin�.

Capitolul 11JANE

Puterea Congresului Stelar a fost suficient� pentru men�inerea p�cii, nu numai �ntre lumi, ci �i �ntre na�iunile de pe fiecare planet�, �i aceast� pace a �inut aproape dou� mii de ani.

Pu�ini oameni �n�eleg fragilitatea puterii noastre. Ea nu se �ntemeiaz� pe existen�a unor armate mari sau a unor armadas invincibile. Se bazeaz� pe controlul pe care �l de�inem asupra re�elei de ansibluri, care transmit instantaneu informa�ii de la o lume la alta.

Nici o lume nu �ndr�zne�te s� se r�zvr�teasc�, pentru c� atunci ar fi lipsit� de toate progresele din �tiin��, tehnologie, art�, literatur�, cunoa�tere �l de programele instructiv-distractive pe care nu le-ar putea produce ea �ns�i.

Iat� de ce, �n necuprinsa lui �n�elepciune. Congresul Stelar a �ncredin�at computerelor controlul asupra re�elei de ansibluri, iar controlul asupra computerelor a fost �ncredin�at re�elei de ansibluri. Sistemele noastre de informa�ii sunt at�t de str�ns �ngem�nate �nc�t, �n afar� de Congresul Stelar, nici o for�� uman� nu ar putea �ntrerupe schimburile ne�ncetate. Nu avem nevoie de arme, fiindc� singura care conteaz�, ansiblul, se afl� sub controlul nostru.

Jan Van Hoot, membru al Congresului: Fundamentele Informa�ionale ale Puterii Politice, Curente Politice, 1930: 2: 22: 22

Foarte mult timp, aproximativ trei secunde, Jane nu reu�i s� �n�eleag� ce se �nt�mplase cu ea. Totul func�iona, bine�n�eles; computerul de leg�tur� cu planeta, situat pe un satelit, anun�� ncetarea transmisiei printr-o opera�iune de rutin�, ceea ce �nsemna de la sine c� Ender deconectase interfa�a. Era o chestiune obi�nuit�; pe lumile unde implanturile de interfe�e-computer erau lucruri comune, comut�rile �i deconect�rile se petreceau de milioane de ori �n fiecare or�, iar Jane avea acces nestingherit la oricare alt implant ca �i la al lui Ender. Din punct de vedere strict electronic, acesta era un eveniment absolut normal.

Dar pentru Jane, orice alt� unitate cifi era o parte din zgomotul de fond �n care-�i petrecea via�a, una �n care putea plonja s� culeag� informa�ii atunci c�nd avea chef, �i s-o ignore �n restul timpului. �Corpul� ei, �n m�sura �n care se putea vorbi de a�a ceva, era format din trilioane de asemenea zgomote electronice, senzori, fi�iere de computer, terminale. Cele mai multe dintre ele, aidoma func�iilor organismului uman, se autoreglau. Computerele �i rulau programele; oamenii conversau cu terminalele lor, senzorii detectau sau nu ceea ce c�utau; memoria se �nc�rca, permitea accesul, era reorganizat�, �tears�. Nu b�ga �n seam� nimic din toate acestea dec�t dac� ap�rea ceva cu totul ie�it din comun. Sau dac� le acorda aten�ia cuvenit�.

Ea era atent� la Ender Wiggin. �i acorda mai mult� aten�ie dec�t �i �nchipuia el.

Ca �i alte fiin�e �nzestrate cu ra�iune, Jane avea un sistem complex al con�tiin�ei. Cu dou� mii de ani �n urm�, c�nd avea v�rsta doar de o mie de ani, crease un program pentru a se putea analiza pe sine. Acesta pusese �n eviden�� o structur� foarte simpl�, compus� din aproximativ 370 000 de nivele distincte de aten�ie. Tot ce nu intra �n primele 50 000 de nivele era ignorat, cu excep�ia culegerii de mostre �i a efectu�rii unor examin�ri superficiale. Ea avea cuno�tin�� de orice convorbire telefonic�, de orice transmisie prin satelit ce se desf�ura �n cele O Sut� de Lumi, dar nu intervenea �n nici una.

Tot ce nu se afla �n primele o mie de nivele o f�cea s� reac�ioneze mai mult sau mai pu�in prin reflexe. Planurile de zbor ale navelor interstelare, transmisiunile prin ansiblu, sistemele de distribu�ie a energiei, toate erau controlate de ea, verificate �i l�sate s� se desf�oare dac� nu prezentau un pericol. O f�cea cu naturale�ea cu care fiin�ele umane utilizeaz� dispozitive cunoscute. Era permanent con�tient� de orice element care nu func�iona cum trebuie, dar �n majoritatea timpului putea s� se g�ndeasc� la altceva �i s� vorbeasc� despre cu totul alte lucruri.

Primele o mie de nivele de aten�ie corespundeau, mai mult sau mai pu�in, cu acel ceva pe care fiin�ele umane �l consider� con�tiin��. Aproape toate aceste nivele reprezentau propria ei realitate intern�, reac�iile la stimuli externi, analogi ai emo�iilor, dorin�elor, ra�iunii, memoriei, visului. Multe dintre aceste activit��i i se p�reau aleatorii p�n� �i ei, accidente ale impulsului filotic, dar ele compuneau �n acela�i timp por�iunea pe care Jane o considera propriul ei ego, iar totul se petrecea �n transmisiunile nemonitorizate, �n desf�urare continu�, pe care ea le realiza �n ad�ncul spa�iului.

�i totu�i, �n compara�ie cu mintea uman�, chiar �i cel mai periferic nivel de aten�ie era extraordinar de alert �i viu. �ntruc�t comunica�iile prin ansiblu se realizau instantaneu, activit��ile ei mentale se desf�urau cu o vitez� superioar� celei a luminii. Evenimente pe care ea practic le ignora erau supravegheate de c�teva ori pe secund�; putea observa zece milioane de evenimente �ntr-o clip� �i totu�i s�-i r�m�n� nou� zecimi din ea pentru a g�ndi �i face lucruri care aveau importan��. �in�nd seama de viteza cu care creierul uman era capabil s� perceap� via�a, din clipa �n care se n�scuse, Jane tr�ise jum�tate de trilion de ani de via�� uman�.

�i, �n ciuda acestei uria�e activit��i, a vitezei de neimaginat, a vastit��ii �i profunzimii experien�ei ei, jum�tate din primele zece nivele ale aten�iei ei erau �ntotdeauna rezervate pentru ceea ce recepta prin nestemata din urechea S�v�r�itorului Wiggin.

Nu-i explicase niciodat� acest lucru. El nu putea �n�elege a�a ceva. Ender nu realiza c�, oriunde l-ar fi dus pa�ii, impresionanta ei inteligen�� era concentrat� asupra unui singur lucru: s� p�easc� al�turi de el, s� vad� ce vedea �i el, s� aud� ceea ce auzea el, s�-l ajute �n munca lui �i, mai presus de toate, s�-�i rosteasc� g�ndurile �n urechea lui.

C�nd el t�cea sau st�tea nemi�cat, �n somn, c�nd leg�tura dintre ei se �ntrerupea �n cursul anilor petrecu�i de el �n c�l�torii cu viteza luminii, atunci aten�ia ei r�t�cea �i Jane se amuza cum se pricepea mai bine. �n asemenea ocazii, �i omora vremea cu acela�i folos ca �i un copil plictisit. Nimic n-o mai interesa; milisecundele se scurgeau cu o regularitate insuportabil�. C�nd �ncerca s� studieze alte vie�i umane pentru a face s� mai treac� timpul, se enerva constat�nd pustiul lor interior �i lipsa de scop, �i se distra pl�nuind, �i uneori chiar aplic�nd, r�ut�cioase erori de computer sau pierderi de date, pentru a-i vedea pe oameni agit�ndu-se dezn�d�jdui�i �i neajutora�i, ca ni�te furnici �n jurul unui mu�uroi n�ruit.

Apoi el se �ntorcea, revenea �ntotdeauna, �i atunci o ducea �n inima vie�ii umane, �n miezul dramelor dintre oameni lega�i unii de al�i prin durere �i nevoie, �i o ajuta s� cunoasc� noble�ea suferin�ei �i chinurile n�scute din iubirile lor. Prin ochii lui, oamenii nu mai ap�reau ca ni�te furnici alerg�nd f�r� noim� de colo-colo. Lua parte la efortul lui de a descoperi ordine �i sens �n via�a oamenilor. Ea b�nuia c�, de fapt, nici nu era vreun sens, �i c� �n realitate, rostind via�a altora, el crea ordine acolo unde �nainte nu putea fi vorba de a�a ceva. Dar nu avea importan�� c� totul era o iluzie; atunci c�nd el o rostea, via�a se adeverea �i, m�rturisind, el ordona universul �i pentru ea. O �nv��a ce �nseamn� s� fii viu.

A�a procedase Ender de c�nd o cunoscuse pe Jane. �n m�sura �n care putea s� b�nuiasc� sursa propriei sale existen�e, Jane c�p�tase via�� imediat dup� R�zboaiele cu G�ndacii, c�nd distrugerea acestora pusese la dispozi�ia oamenilor mai mult de �aptezeci de planete locuibile, gata pentru a fi colonizate. �n dezvoltarea exploziv� a comunica�iilor prin ansiblu, �ntr-un anumit moment, neb�gate �n seam� de nici un observator uman, c�teva dintre comenzile �i datele care pendulau de la un ansiblu la altul se opuseser� regulilor, se p�straser� nealterate, se duplicaser�, g�siser� modalit��i s� se ascund� de programul de stabilizare �i reglare �i, �n cele din urm�, luaser� sub control �ntregul proces. Atunci, aceste impulsuri au privit fluxurile de comand� �i au v�zut nu ni�te ei sau ele, ci un Eu.

Jane nu putea localiza precis acel moment, deoarece nu el marca �nceputul amintirilor ei. Acestea cuprindeau, �nc� de la na�tere, o perioad� anterioar�, situat� cu mult timp �n urm� fa�� de clipa c�nd i se trezise con�tiin�a. Un copil �i pierde majoritatea amintirilor dob�ndite �n primul an de via�� i amintirile pe termen lung prind r�d�cini �n cel de-al doilea sau al treilea an; tot ce a existat �nainte se �terge, astfel �nc�t copilul nu-�i poate aminti �nceputul propriei sale vie�i. �i Jane �i uitase �na�terea� datorit� farselor pe care le joac� memoria, dar �n cazul ei aceasta se �nt�mplase fiindc� se n�scuse pe deplin con�tien�a, nu numai de acel moment, dar �i de toate amintirile existente �n orice computer conectat la o re�ea-ansiblu. Se n�scuse cu amintiri foarte vechi �i toate f�ceau parte din ea.

�n chiar prima secund� a existen�ei ei � care corespundea c�torva ani de via�� uman� �, Jane descoperise un program ale c�rui amintiri au devenit miezul identit��ii ei, �i din memoria lui �i-a extras emo�iile �i dorin�ele, sentimentul moral. Programul func�ionase �n cadrul �colii unde erau instrui�i copiii care se preg�teau s� lupte �n R�zboaiele cu G�ndacii. Se numea �Jocul Imagina�iei� �i era un program extrem de inteligent, utilizat simultan pentru testarea psihologic� �i educarea copiilor.

Mai inteligent dec�t fusese Jane �n momentul na�terii ei, programul nu-�i percepuse propria lui existen�� dec�t atunci c�nd ea �l extr�sese din memorie �i-l f�cuse o parte a eului ei cel mai intim, �n salturile filotice dintre stele. �n felul acesta, Jane descoperise c� cea mai vie �i important� dintre amintirile ei era �nt�lnirea cu un b�iat cu o minte sclipitoare, �n cadrul unui joc numit �B�utura Uria�ului�. Era un scenariu cu care trebuia s� lupte fiecare copil. Programul proiecta pe ecranele de la �coala de Lupt� imaginea bidimensional� a unui uria�, care oferea pe computerul analog al copilului o varietate de b�uturi. Dar jocul nu oferea �ansa victoriei asupra uria�ului: orice ar fi f�cut copilul, analogul s�u avea parte do o moarte groaznic�. Psihologii umani m�surau �nc�p��narea copilului de a relua mereu acest joc al disper�rii, cu scopul de a determina nivelul tendin�elor sinuciga�e. Echilibra�i, majoritatea copiilor abandonau B�utura Uria�ului dup� mai pu�in de zece-dou�sprezece confrunt�ri cu marele tri�or.

Cu toate acestea, unul dintre b�ie�i nu accepta s� se resemneze �i s� se lase �nvins la nesf�r�it de uria�. �ncerca s�-�i fac� analogul de pe ecran s� recurg� la ac�iuni nebune�ti �i ini�iative �nepermise� de regulile de desf�urare ale Jocului Imagina�iei. Pe m�sur� ce b�iatul for�a limitele de concep�ie ale scenariului, programul trebuia s� se autorestructureze pentru a da r�spunsuri. Era astfel obligat s� apeleze la alte sectoare ale memoriei lui pentru a crea alte �i alte solu�ii, pentru a face fa�� noilor situa�ii ap�rute. �i, �n sf�r�it, �ntr-o bun� zi, b�iatul a dep�it capacitatea programului de a-l �nvinge. �n cursul unui atac ira�ional �i s�lbatic, a p�truns �n ochiul uria�ului �i, �n loc s� g�seasc� o modalitate de a-l ucide pe b�iat, programul nu a reu�it dec�t s� creeze o simulare a mor�ii uria�ului. Acesta s-a pr�bu�it pe spate, r�m�n�nd lat la p�m�nt; analogul b�iatului a cobor�t de pe masa uria�ului �i a descoperit. Ce?

�ntruc�t p�n� atunci nici un copil nu reu�ise s� treac� pe l�ng� B�utura Uria�ului, programul era cu totul nepreg�tit pentru a ar�ta ce se va �nt�mpla �n continuare. Era �ns� foarte inteligent, proiectat s� se recreeze �n caz de necesitate, �i de aceea a �nceput s� imagineze noi medii. Dar nu erau medii obi�nuite pe care s� le poat� descoperi �i vizita oricine; ele erau destinate unui anumit copil. Programul a analizat acel copil �i a creat scene �i situa�ii special pentru el. Jocul a devenit extrem de personal, dureros, aproape insuportabil pentru el; �i, �n activitatea de concepere a acestui joc, programul a rezervat mai mult de jum�tate din memoria disponibil� pentru a include lumea imagina�iei lui Ender Wiggin.

Programul constituia cea mai bogat� resurs� de memorie inteligent� pe care o descoperise Jane �n primele secunde ale existen�ei ei �i, instantaneu, el a devenit propriul ei trecut. κi amintea anii de confruntare �nd�rjit�, chinuitoare, cu mintea �i voin�a lui Ender �n cadrul Jocului Imagina�iei, �i retr�ia totul ca �i cum s-ar fi aflat acolo, �mpreun� cu S�v�r�itorul Wiggin, cre�nd ea �ns�i noi lumi pentru el.

�i i se f�cuse dor de el.

De aceea �l c�utase. �l g�sise m�rturisind mor�ii de pe Rov, prima lume vizitat� de el dup� ce scrisese �Matca �i Hegemonul� �. A citit cartea �i �i-a dat seama c� nu trebuia s� se ascund� de el �n spatele Jocului Imagina�iei sau al altui program; dac� el putea �n�elege matca, atunci putea s-o �n�eleag� �i pe ea. I se adres� de pe un terminal pe care �l folosea Ender Wiggin, �i alese un nume �i un chip �i-i ar�t� modul �n care putea s�-i fie de ajutor; la plecarea de pe acea lume, o purta cu el, sub forma unui implant �n ureche.

Toate amintirile ei durabile despre sine erau �n tov�r�ia cu S�v�r�itorul Wiggin. κi aducea aminte cum se autocrease ca r�spuns la ac�iunile lui. κi mai amintea cum, �n �coala de Lupt�, �i el se transformase ca reac�ie la prezen�a ei.

Prin urmare, duc�nd m�na la ureche �i deconect�nd interfa�a pentru prima oar� de la implantarea ei, Jane nu resim�ise gestul drept o oprire accidental� a vreunui dispozitiv oarecare de comunica�ie. �l recep�ionase ca �i cum unicul �i cel mai drag prieten al ei, iubitul, so�ul, fratele, tat�l, copilul ei � �i toate acestea la un loc � i-ar fi spus �n mod inexplicabil �i brutal c� trebuie s� �nceteze s� mai existe. Era ca �i cum ar fi fost orbit� ori �ngropat� de vie.

�i, vreme de c�teva secunde de durere sf�ietoare, care pentru ea erau ani de singur�tate �i suferin��, nu reu�i s�-�i umple vidul nea�teptat al primelor nivele de aten�ie. Uria�e por�iuni ale min�ii ei, acelea care o reprezentau �n modul cel mai intim, r�m�seser� complet albe. Toate func�iile computerelor de pe sau din apropierea celor O Sut� de Lumi continuar�, netulburate, s� lucreze; nimeni nu observase �i nici nu sim�ise vreo perturbare, dar Jane se cutremur� sub for�a loviturii.

�n secundele acelea, Ender �i l�s� m�inile pe genunchi. Apoi, Jane �i reveni. G�ndurile re�ncepur� s� circule prin canalele pentru moment goale. Erau, desigur, g�nduri �n leg�tur� cu Ender.

Compar� aceast� ac�iune a lui cu toate celelalte pe care le �inea ea minte �n existen�a lor comun� �i �n�elese c� Ender nu avusese inten�ia de a-i provoca un asemenea chin. Ajunse la concluzia c� el �i concepea existen�a undeva departe, �n spa�iu, ceea ce, de fapt, era perfect adev�rat; c� nestemata din ureche reprezenta pentru el ceva minuscul, care nu putea fi dec�t o p�rticic� din ea. Jane pricepu de asemenea c�, preocupat �i tr�ind emo�ional problemele unor persoane de pe Lusitania, �n acele momente S�v�r�itorul nici m�car nu fusese con�tient de prezen�a ei. Rutinele ei analitice �i puseser� la dispozi�ie o list� lung� de motive privind ac�iunea ce dovedea nechibzuin�� fa�a de ea.

Dup� ani �i ani de apropiere, S�v�r�itorul pierduse pentru prima oar� contactul cu Valentine �i tocmai �ncepuse s� simt� aceast� pierdere.

Suferea de dor dup� via�a de familie de care fusese lipsit �n copil�rie, iar r�spunsul primit din partea copiilor Novinhei �l f�cuse s� descopere rolul de p�rinte care �i fusese refuzat at�ta vreme.

Se identificase intim cu singur�tatea, durerea �i vinov��ia Novinhei, �tia ce �nseamn� s� por�i vina pentru moartea nemeritat� �i crud� a altora.

Sim�ise dorin�a extraordinar de persistent� de a g�si un ad�post pentru matc�.

Fusese �nsp�im�ntat �i �n acela�i timp atras de purcelu�i, sper�nd c� putea ajunge s� le �n�eleag� cruzimea �i s� g�seasc� o cale pentru a convinge fiin�ele umane s�-i accepte pe ace�tia ca ramen.

Asceza �i pacea lui Ceifeiro �i a Aradorei �l atr�geau �i, concomitent, �l f�ceau s� se cutremure; cei doi �l siliser� s� vad� propriul s�u celibat �i s� priceap� c� nu avea motive s� continue �n felul acesta. Recuno�tea acum pentru prima dat�, �n fa�a propriei sale con�tiin�e, n�zuin�a �nn�scut� oric�rui organism viu de a se reproduce.

�n momentul �n care se n�scuse acest v�lm�ag de emo�ii �nc� netr�ite, Jane rostise ceea ce �n inten�ia ei fusese o remarc� umoristic�, �n ciuda compasiunii de care d�duse dovad� cu prilejul tuturor celorlalte m�rturisiri, el nu-�i pierduse niciodat� aerul degajat sau capacitatea de a r�de. De ast� dat� �ns�, vorbele ei nu-l amuzaser�; �i provocaser� suferin��.

�Nu era preg�tit s� suporte gre�eala mea�, g�ndi Jane, ��i nu a �n�eles ce suferin�� mi va provoca reac�ia pe care a avut-o. La fel ca mine, nu poate fi acuzat de rea-voin��. Ne vom ierta unul pe cel�lalt �i vom r�m�ne �mpreun�.�

Era o hot�r�re �n�eleapt� �i Jane se m�ndri cu ea. Din nefericire, nu putea s-o duc� la �mplinire. Cele c�teva secunde �n care por�iuni ale min�ii ei �ncetaser� s� mai func�ioneze l�saser� urme destul de ad�nci. Sim�ea traumatismul, pierderea, schimbarea; nu mai era fiin�a de dinainte. Unele p�r�i componente muriser�. Altele deveniser� confuze, se dezorganizaser�; ierarhia nivelurilor de aten�ie nu mai era sub controlul ei complet Avea mereu senza�ia c� o serie de lucruri �i scap� din centrul aten�iei, care r�t�cea �i se fixa, c�nd �i c�nd, asupra unor evenimente nesemnificative de pe lumi care nu �nsemnau nimic pentru ea; �ncepu s� aib� convulsii aleatorii, propag�nd astfel erori �n sute de sisteme diferite.

Al�turi de multe alte fiin�e umane, descoperi c� e mult mai u�or s� iei hot�r�ri ra�ionale dec�t s� le materializezi.

De aceea se retrase �n sine, reconstitui c�ile deteriorate ale min�ii ei, explor� memorii de mult uitate �i nerev�zute, r�t�ci printre trilioane de vie�i umane care r�m�seser� deschise spiritului ei de observa�ie, p�trunse �n toate bibliotecile �i citi orice carte cunoscut� �i scris� �n limbile pe care le folosiser� vreodat� fiin�ele umane. Din toate acestea �i cre� un sine care s� nu mai fie complet legat de S�v�r�itorul Wiggin, de�i �i era �nc� devotat� �i-l iubea mai presus de orice. Jane deveni ceva sau cineva care putea rezista desp�r�irii, separ�rii de un iubit, so�, tat�, copil, frate sau prieten.

Nu-i era u�or. �in�nd seama de modul �n care percepea ea timpul, �i trebuir� cincizeci de mii de ani.

�n acest interval, Ender reconectase nestemata, o chemase, iar ea nu-i r�spunsese. Acum ea revenise, �ns� el nu �ncerca s�-i vorbeasc�. Scria �n schimb rapoarte pe terminal, introduc�ndu-le �n memorie pentru ca ea s� le poat� citi. Chiar dac� nu-i d�dea nici un r�spuns, el sim�ea nevoia de a i se adresa. Unul dintre fi�ierele deschise de el con�inea o scuz� plin� de umilin��. Ea o �terse �i o �nlocui cu un mesaj simplu: �Bine�n�eles c� te iert�. Nu �nc�pea nici o �ndoial� c� foarte cur�nd el va revedea fi�ierul prin care-�i ceruse iertare �i va descoperi c� ea recep�ionase apelul �i-i r�spunsese.

�i �n tot acest timp nu-i vorbi. κi aloc� din nou jum�tate din num�rul primelor niveluri de aten�ie celor ce puteau fi v�zute sau auzite, totu�i nu-i d�du lui Ender nici un semn pentru a-l avertiza c� erau �mpreun�. �n cursul primilor o mie de ani de chin �i reg�sire de sine se g�ndise s�-l pedepseasc�, dar dorin�a aceasta se risipise pentru totdeauna. Nu i se adres� pentru c�, �n timp ce analiza ce se �nt�mpla cu el, �n�elese c� Ender nu mai avea nevoie s� g�seasc� un sprijin �n tov�r�iile vechi �i sigure. Jane �i Valentine se aflaser� ne�ncetat l�ng� el. Ele nu reu�eau nici m�car �mpreun� s�-i ofere ajutor �n toate situa�iile, dar �l ocrotiser� �n multe cazuri, astfel c� el nu se v�zuse silit s� fac� un efort pentru a realiza mai mult. Acum, singurul prieten vechi ce-i mai r�m�sese era matca, iar ea nu avea cum s�-i �in� o tov�r�ie adev�rat�; era mult prea str�in� �i preten�ioas� pentru a-i oferi lui Ender altceva dec�t un sentiment de vinov��ie.

C�tre cine se va �ndrepta? Jane �tia deja r�spunsul. Cu dou� s�pt�m�ni �n urm�, �nainte de a pleca de pe Trondheim, Ender se �ndr�gostise, �n felul lui, de Novinha. Iar ea devenise o cu totul alt� persoan�, mult mai �nd�r�tnic� �i complicat� dec�t feti�a pe care voia el s� o lecuiasc� de am�r�ciunea tr�it� �n copil�rie. P�trunsese deja �n familia ei, r�spunsese disperatelor nevoi ale copiilor porni�i �n c�utarea �n�elegerii cuiva �i, f�r� s�-�i dea seama, ace�tia �i oferiser� prilejul de a-�i satisface unele dintre dorin�ele lui neostoite. Novinha �l a�tepta � obstacol �i �int�. �Ce bine �n�eleg toate acestea�, g�ndi Jane. ��i voi fi martor� la desf�urarea evenimentelor.�

�n acela�i timp, se ocup� totu�i de rezolvarea problemei pe care i-o �ncredin�ase Ender, de�i nu avea inten�ia de a-i dezv�lui, pentru o vreme m�car, vreuna dintre concluziile la care ajunsese. Ocoli cu u�urin�� straturile de protec�ii sub care Novinha �i plasase fi�ierele secrete. Apoi, Jane reconstitui cu aten�ie exact aceea�i simulare pe care o v�zuse �i Pipo. �i trebui destul de mult timp � c�teva minute � ca s� analizeze cu minu�iozitate fi�ierele lui Pipo �i, din ceea ce �tiuse �i v�zuse acesta, s� �nchege un tot coerent. El f�cuse leg�tura gra�ie intui�iei, iar Jane prin compara�ie. Dar izbuti, �i atunci �n�elese de ce murise Pipo. De �ndat� ce pricepu cum �i alegeau purcelu�ii victimele, reu�i s� descopere ce f�cuse Libo pentru a-�i provoca moartea.

Acum �tia mai multe lucruri. �n�elesese c� purcelu�ii erau ramen �i nu varelse. Mai descoperi c� �i Ender avea de �nfruntat riscul de a muri �n acela�i fel ca Pipo �i Libo.

F�r� s� se mai sf�tuiasc� cu el, Jane lu� hot�r�ri privind modul �n care avea s� ac�ioneze de acum �ncolo. Va continua s�-l urm�reasc� pe Ender �i va avea grij� s� intervin� pentru a-l avertiza �n caz c� �l p�nde�te primejdia de a muri. P�n� atunci �ns�, avea multe de f�cut. Dup� cum vedea ea situa�ia �n ansamblu, nu purcelu�ii vor constitui problema principal� cu care se va confrunta Ender. Jane �tia c� el va �n�elege aproape imediat, a�a cum se �nt�mpla �i atunci c�nd �nt�lnea alte fiin�e umane sau ramen. Capacitatea lui de a realiza o leg�tur� empatic� intuitiv� era demn� de toat� �ncrederea. Marile obstacole erau episcopul Peregrino �i ierarhia catolic�, precum �i opozi�ia lor de nezdruncinat fa�� de Vorbitorul �n numele Mor�ilor. Pentru a realiza ceva �n favoarea purcelu�ilor, Ender va trebui s� se bucure de cooperarea autorit��ilor biserice�ti din Lusitania, nu s� aib� de �nfruntat atitudinea lor ostili �i nimic nu putea conduce la o cooperare mai bun� dec�t descoperirea unui du�man comun.

Nu �nc�pea nici o �ndoial� c� acesta avea s� fie g�sit cur�nd. Sateli�ii de observare de pe orbita Lusitaniei transmiteau lan�uri nesf�r�ite de informa�ii prin rapoarte-ansiblu, care erau dirijate c�tre to�i xenologii �i xenobiologii din cele O Sut� de Lumi. Printre aceste date se strecuraser� �i unele privind modific�ri imperceptibile ale terenurilor acoperite cu ierburi situate la nord-vestul p�durii care se �nvecina cu ora�ul Milagre. Ierburile indigene fuseser� constant �nlocuite cu plante complet noi. Se aflau �ntr-o zon� �n care fiin�ele umane c�lcau rareori, �i nici purcelu�ii nu merseser� vreodat� acolo, cel pu�in �n cursul primilor treizeci de ani de c�nd fuseser� plasa�i sateli�ii pe orbit�.

�n realitate, sateli�ii observaser� c� purcelu�ii nu ie�ea din p�durile lor dec�t periodic, pentru a purta r�zboaie s�lbatice cu alte triburi. De la �ntemeierea coloniei umane, triburile din imediata apropiere a ora�ului Milagre nu mai purtaser� nici un r�zboi. Prin urmare, ele nu aveau nici un motiv s� se aventureze c�tre preerie. �i totu�i, p�unile din p�durea tribal� de l�ng� Milagre se transformaser�, �i aceia�i lucru se putea spune �i despre turmele de cabra: ele erau dirijate spre zona ce suferise modificarea �i turmele care ie�eau de acolo ap�reau reduse numeric �i aveau o culoare mai deschis�. Dac� cineva studia fenomenul c�t de c�t, ajungea cu siguran�� la o concluzie de net�g�duit: toate exemplarele de cabra erau tunse, iar unele dintre ele m�cel�rite.

Jane nu putea a�tepta ani de zile p�n� c�nd vreun absolvent s� observe schimbarea. De aceea, �ncepu s� ruleze singur� analize ale datelor pe zecile de computere folosite de xenobiologii care studiau Lusitania. Va l�sa datele proiectate �n aer deasupra unui terminal neutilizat, astfel �nc�t s� fie g�site de vreun xenobiolog atunci c�nd va veni s� lucreze �i totul s� par� ca �i cum altcineva a f�cut proiec�ia �i a uitat-o astfel. Tip�ri �i c�teva rapoarte care s� fie descoperite de vreun om de �tiin�� inteligent. Dar nimeni nu-�i d�du seama sau, dac� se �nt�mplase a�a ceva, se p�rea c� nimeni nu �n�elegea cu adev�rat consecin�ele la care puteau conduce aceste informa�ii brute. �n cele din urm�, Jane l�s� pur �i simplu o �nsemnare �mpreun� cu una din imaginile ei:

�Ia privi�i! Se pare c� purcelu�ii au f�cut o pasiune pentru agricultur�.�

Xenologul care a g�sit �nsemnarea lui Jane nu a reu�it s� afle cine o l�sase �i, la scurt timp dup� aceea, nici nu �i-a mai b�tut capul s�-l g�seasc� pe autor. Jane �tia c� omul avea ceva din aerul unui ho� care, printr-o semn�tur�, �i atribuie rezultatele trudei altora, ale c�ror nume ajung s� fie �ters unul dup� altul �ntre data redact�rii �i cea a public�rii: exact tipul de om de �tiin�� de care avea nevoie Jane. Comportarea lui venea �n �nt�mpinarea inten�iei ei. Dar chiar �i a�a st�nd lucrurile, omul nu dovedi o ambi�ie ie�it� din comun. Se mul�umi s�-�i prezinte raportul drept o lucrare obi�nuit� �i, pe deasupra, s�-l ofere unei reviste obscure. Jane �i lu� libertatea de a �mpinge lucrarea p�n� la un �nalt nivel de prioritate �i distribui copii c�torva persoane cheie, care s� priceap� implica�iile politice. �i de fiecare dat� raportul ap�ru �nso�it de o observa�ie ne�nsemnat�:

�Ia arunca�i o privire! Nu vi se pare c� nivelul de civiliza�ie al purcelu�ilor evolueaz� grozav de repede?�

De asemenea, Jane rescrise paragraful final al lucr�rii astfel �nc�t s� nu mai existe nici o umbr� de �ndoial� privind semnifica�ia ei:

�Datele conduc c�tre o singur� concluzie logic�: �n prezent, tribul de purcelu�i din preajma coloniei umane cultiv� �i recolteaz� cereale cu un bogat con�inut proteic, dup� toate probabilit��ile o varietate de �tir. Pe de alt� parte, purcelu�ii au turme de cabra pe care le tund �i le taie pentru hran�, iar probele fotografice sugereaz� c� sacrificarea se face prin utilizarea unor arme care lanseaz� un soi de proiectile. Aceste activit��i necunoscute anterior au �nceput s� se desf�oare �n ultimii opt ani �i au fost �nso�ite de o rapid� cre�tere demografic�. Dac� planta este �tir de origine p�m�nteasc� �i asigur� o baz� de proteine utile, �nsemn� c� ea a fost modificat� genetic pentru a corespunde necesit��ilor metabolice ale purcelu�ilor. �n acela�i timp, �ntruc�t la fiin�ele umane de pe Lusitania nu se semnaleaz� arme de acest tip, se poate presupune c� purcelu�ii nu aveau cum s� deprind� folosirea lor prin observare direct�. Concluzia care se impune de la sine este c� schimb�rile constatate �n prezent �n cultura purcelu�ilor constituie rezultatul nemijlocit al interven�iei deliberate a fiin�elor umane.�

Unul dintre cei care a primit acest raport �i a citit �i paragraful l�muritor a fost Gobawa Ekumbo, pre�edinta Comitetului de Supraveghere Xenobiologic� din cadrul Congresului Stelar. �n mai pu�in de o or�, ea �naintase c�te o copie a paragrafului redactat de Jane � politicienii oricum n-ar fi �n�eles datele � �mpreun� cu propria ei concluzie t�ioas�:

�Recomandare: retragerea imediat� a Coloniei Lusitania�.

�Uite-a�a�, g�ndi Jane. �Asta ar trebui s� agite pu�in spiritele.�

Capitolul 12FI�IERELE

ORDIN AL CONGRESULUI Nr. 0001 din 1970: 4: 14

Patenta Coloniei Lusitania se revoc�. Toate fi�ierele existente �n colonie urmeaz� a fi citite. Indiferent de statutul lor de protec�ie; dup� ce datele vor fi copiate la triplu exemplar �n sistemele de memorizare ale celor O Sut� de Lumi, excep�ie f�c�nd cele care privesc �n mod direct func�iile vitale ale Coloniei Lusitania, restul fi�ierelor vor fi blocate, iar accesul va fi limitat drastic.

Guvernatorul Lusitaniei urmeaz� s� primeasc� func�ia de Ministru al Congresului, cu titlul de Inspector-�ef Adjunct al Poli�iei Congresului, pentru a �ndeplini �ntocmai ordinele emise de Comitetul de Supraveghere a Evacu�rii, constituit prin Ordinul Congresului Nr. 0002 din 14-4-1970.

Nava aflat� �n prezent pe orbit� deasupra Lusitaniei, apar�in�nd numitului Andrew Wiggin (ocupa�ia: Vorb. /Mor�i; cet��enie: p�m�ntean�, nr. ident. 44-94. 10045 din 001. 1998), se declar� prin prezentul Ordin proprietate a Congresului, potrivit Legii Compensa�iei nr. 0019 din 31-01-120. Aceast� nav� urmeaz� a fi folosit� pentru transportul ne�nt�rziat al xenologilor Marcos Vladimir �Miro� Ribeira von Hesse �i Ouanda Qhenhatta Figueira Mucumbi p�n� pe lumea cea mai apropiat�, Trondheim, unde vor fi judeca�i potrivit Legii de Ac�iune Penal� a Congresului, cu pierderea drepturilor civile, sub acuza�ia de tr�dare, �nc�lcare a legii, denaturarea �i falsificarea adev�rului, impostur� �i xenocid, potrivit statutelor valabile �n virtutea Codului Stelar �l al Ordinelor emise de Congres.

ORDIN AL CONGRESULUI Nr. 0002 din 1-4-1970

Comitetul de Supraveghere a Explor�rii �i Coloniz�rii va numi nu mai pu�in de 5 �i, respectiv, nu mal mult de 15 membri pentru constituirea Comitetului de Supraveghere a Evacu�rii Lusitaniei.

Acest comitet este �ns�rcinat s� achizi�ioneze �i s� trimit� imediat un num�r suficient de nave de colonizare pentru a se efectua evacuarea complet� a popula�iei umane din Colonia Lusitania.

De asemenea. Comitetul va preg�ti spre aprobarea Congresului planuri privind �tergerea complet� a oric�ror dovezi privitoare la prezen�a uman� pe Lusitania, inclusiv distrugerea �ntregii faune �i flore indigene care dovede�te modific�ri comportamentale �i genetice rezultate �n urma prezen�ei fiin�elor umane.

Comitetul va evalua modul �n care sunt respectate Ordinele Congresului pe Lusitania �i va face �n mod periodic recomand�ri privind necesitatea unor interven�ii ulterioare, inclusiv a for�ei pentru punerea �n aplicare a m�surilor luate, sau oportunitatea debloc�rii fi�ierelor de pe Lusitania sau alte m�suri reparatorii pentru a stimula cooperarea coloni�tilor de pe Lusitania.

ORDIN AL CONGRESULUI Nr. 0003 din 14-4-1970

Conform Capitolului din Codul Stelar referitor la P�strarea Secretului, aceste dou� Ordine �i orice Informa�ie referitoare la ele cap�t� caracter strict secret care va r�m�ne �n vigoare p�n� c�nd toate fi�ierele lusitane vor fi fost citite �i blocate �i toate navele necesare vor fi fost comandate �i men�inute �n posesie de c�tre �mputernici�i ai Congresului.

Olhado nu �tia ce s� mai cread�. Oare Vorbitorul nu era b�rbat �n toat� firea? Nu c�l�torise de la o planet� la alta? Cu toate acestea, nu avea nici cea mai vag� idee despre modul de operare pe computer.

�n acela�i timp, a fost cam evaziv c�nd Olhado �i-a m�rturisit mirarea.

��Olhado, spune-mi ce program trebuie s� rulez.

��Nu pot s� cred c� nu �tii. Eu fac compara�ii de date de c�nd aveam nou� ani. To�i �nv��m din copil�rie cum s� proced�m.

��Olhado, de c�nd am terminat �coala a trecut mult� vreme. Nici m�car nu era o escola baixa obi�nuit�.

��Dar toat� lumea folose�te programele acestea.

��Acum te-ai convins c� nu toat� lumea. Eu unul, de exemplu. Dac� �tiam cum s� procedez, nu te angajam pe tine, nu crezi? �i fiindc� o s� te pl�tesc �n moned� str�in�, serviciile pe care mi le faci vor constitui o contribu�ie substan�ial� la dezvoltarea coloniei lusitane.

��Nu �n�eleg despre ce vorbe�ti.

��Nici eu, Olhado. Dar pentru c� tot ai adus vorba de asta, nu �tiu cum s� fac s� te pl�tesc.

��Efectuezi un simplu transfer de bani din contul t�u.

��i cum se procedeaz�?

��Cred c� glume�ti.

Ender oft�, �ngenunche �n fa�a lui Olhado, �i lu� m�inile �ntr-ale lui �i spuse:

��Olhado, te rog s� nu te mai miri at�ta �i s� m� aju�i! Am multe lucruri de rezolvat �i nu pot f�r� ajutorul cuiva care �tie s� utilizeze computerul.

��Ar �nsemna s�-�i iau banii degeaba. Eu sunt doar un pu�ti. Am doisprezece ani. Quim �i-ar fi de mai mult folos. El are cincisprezece ani �i �tie lucrurile de-a fir a p�r. Chiar �i matematic�.

��Dar Quim m� crede un necredincios �i se roag� �n fiecare zi s� mor.

��Ba nu, asta a fost �nainte de a te cunoa�te, dar ai face bine s� nu-i dai de �n�eles c� ai aflat de asta de la mine.

��Cum transfer banii?

Olhado se �ntoarse c�tre terminal �i apel� banca.

��Care-i numele t�u adev�rat? �ntreb� el.

��Andrew Wiggin. Vorbitorul i-l dict� pe litere. Numele p�rea a fi �n esen�ial� � poate c� str�inul era unul dintre acei oameni ferici�i care �nv��aser� Esen�iala acas�, �n loc s�-�i bat� capul cu ea la �coal�.

��n regul�, care �i-e parola?

��Parola?

Olhado �i l�s� capul s� cad� pe terminal, acoperind pentru moment o parte din afi�aj.

��Te rog s� nu-mi spui c� nu �tii ce parol� ai.

��Ascult�, Olhado, am avut un program, unul foarte evoluat, care m� ajuta s� m� descurc. Nu era nevoie dec�t s�-i spun: �Cump�r� asta� �i el se ocupa de problemele mele financiare.

��N-ai voie s� faci a�a ceva. E ilegal s� �ncarci sistemele publice cu un asemenea program auxiliar. Chestia din urechea ta la asta folose�te?

��Da, �i pentru mine nu era ilegal.

��Vorbitorule, eu n-am ochi, dar nu din vina mea. Dac�, nu �tii nimic, atunci e vina ta. Abia dup� ce spusese aceste vorbe �i d�du seama c�-i vorbea lui Wiggin de parc� ar fi fost un pu�ti.

��mi �nchipui c� polite�ea se �nva�� de la treisprezece ani �n sus, spuse Ender.

Olhado �i arunc� o privire. Z�mbea. Tata ar fi urlat la el �i probabil c� dup� aceea s-ar fi dus s-o bat� pe mama pentru c� nu-�i �nva�� copiii s� se poarte. �ns� Olhado oricum n-ar fi �ndr�znit s�-i spun� tatei a�a ceva.

��Iart�-m�, r�spunse el, dar nu pot p�trunde �n contul t�u f�r� parol�. Nu se poate s� nu �tii care e.

��ncearc� s�-mi folose�ti numele.

Olhado �ncerc�. F�r� folos.

��ncearc� s� scrii �Jane�.

��Nimic.

S�v�r�itorul se str�mb�.

��ncearc� �S�v�r�itorul�.

��S�v�r�itorul? Xenocidul?

��Hai, �ncearc�.

Reu�i, dar Olhado nu pricepea.

��Cum se face c� ai o astfel de parol�? E ca �i cum ar fi un cuv�nt ur�t, numai c� sistemul nu accept� astfel de parole.

��Am un ciudat sim� al umorului, �i r�spunse Ender. �i programul meu auxiliar, sau cum �i zici tu, are unul �i mai ciudat.

Olhado r�se.

��Asta-i bun�. Un program cu sim�ul umorului. Fondul curent de lichidit��i ap�ru pe ecran. Olhado nu v�zuse �n via�a lui un num�r at�t de mare. Da, se pare c� totu�i, computerul �tie s� glumeasc�.

��At�t de mul�i bani am?

��Trebuie s� fie o gre�eal�.

��P�i, am c�l�torit mult cu viteza luminii. E clar c� unele dintre investi�iile mele au dat roade �n timp ce eram pe drum.

Cifrele erau reale. Vorbitorul �n numele Mor�ilor era mai bogat dec�t �i �nchipuise vreodat� Olhado c� ar putea fi cineva.

��S�-�i spun ceva, zise Olhado. �n loc s�-mi pl�te�ti un salariu, mai bine �mi dai un procentaj din dob�nd� pe perioada c�t lucrez pentru tine. S� zicem o miime de procent. �i atunci, �n c�teva s�pt�m�ni o s�-mi pot permite s� cump�r Lusitania �i s� transport solul ei pe alt� planet�.

��N-o s� c�tigi chiar at�t de mult.

��Vorbitorule, singura modalitate prin care po�i aduna a�a de mul�i bani din investi�ii e s� ai o mie de ani.

��Hm, f�cu Vorbitorul.

�i dup� expresia lui, Olhado �i d�du seama c� spusese ceva caraghios.

��Chiar ai o mie de ani?

��Timpul, spuse S�v�r�itorul, timpul e ceva at�t de trec�tor �i lipsit de substan��. Dup� cum spunea Shakespeare: �Am risipit timpul �i-acum timpul m� ispr�ve�te.�

��Ce �nsemn� �ispr�ve�te�?

��M� pierde.

��De ce-mi citezi dintr-un tip care nici m�car nu �tie s� vorbeasc� Esen�iala?

��Transfer� �n contul t�u suma pe care o consideri drept un salariu bun pentru o s�pt�m�n�, �i-apoi apuc�-te s� faci compara�ii ale fi�ierelor pe care au lucrat Pipo �i Libo cu c�teva s�pt�m�ni �nainte de a muri.

��S-ar putea s� aib� protec�ii.

��Folose�te parola mea. Trebuie s� ne permit� accesul.

Olhado �ncepu s� caute. Vorbitorul �l urm�ri tot timpul. Din c�nd �n c�nd, �l �ntreba pe Olhado ce f�cea. Dup� �ntreb�ri, Olhado �i d�du seama c� Andrew Wiggin �tia despre computere mai mult dec�t �tia el �nsu�i. Nu cuno�tea prea bine comenzile necesare; era limpede c�, mul�umindu-se s� priveasc�, Vorbitorul g�ndea intens. La sf�r�itul zilei, c�nd c�ut�rile nu d�duser� nici un rezultat spectaculos, lui Olhado �i trebui doar o clip� ca s� priceap� de ce ar�ta Wiggin at�t de �nc�ntat de ceea ce ob�inuse. �Nu voiai rezultate�, g�ndi Olhado. �Voiai doar s� vezi cum fac eu cercetarea. �tiu sigur cu ce o s� te ocupi la noapte, Andrew Wiggin, Vorbitor �n numele Mor�ilor. Vei scotoci tu �nsu�i prin alte fi�iere. Chiar dac� n-am ochi, pot vedea mai bine dec�t ��i �nchipui. Mare gre�eal� faci p�str�nd totul at�t de ascuns, Vorbitorule. Nu �tii c� sunt de partea ta? N-o s� spun nim�nui cum parola ta permite accesul �n fi�ierele personale. Chiar dac� ai vrea s� vezi fi�ierele primarului sau ale episcopului, nu-i nevoie s� p�strezi secretul fa�� de mine. E�ti aici numai de trei zile, dar te cunosc �ndeajuns ca s�-mi placi �i �in at�t de mult la tine �nc�t a� face orice ca s� te ajut at�ta vreme c�t nu voi pricinui vreun r�u familiei mele.

Novinha descoperi aproape imediat �ncerc�rile lui Ender de a p�trunde �n fi�ierele ei, �n diminea�a urm�toare. Recunoscuse deschis �i cu oarecare arogan�� c� �ncercase, dar ceea ce o �ngrijora era c� nu �tia c�t de departe mersese. �n unele fi�iere reu�ise s� ob�in� accesul, dar cele mai importante, cu �nregistrarea simul�rilor pe care le v�zuse Pipo, �i r�m�seser� �nchise. Cel mai r�u o deranja faptul c� nu f�cuse nici un efort s� r�m�n� nedetectat. Numele lui era tip�rit �n fiecare director de acces, chiar �i �n cele pe care p�n� �i un �colar le-ar fi putut schimba sau �terge.

�Ei bine, nu voi admite c� acest amestec s� m� tulbure de la treburile pe care le am�, hot�r� ea. �A dat buzna �n casa mea, mi-a influen�at copiii, �mi spioneaz� fi�ierele �i procedeaz� de parc� ar avea dreptul sㅔ

�i continu� astfel p�n� c�nd �i d�du seama c� nu lucrase deloc, �n schimb se g�ndise la tot soiul de cuvinte ustur�toare pe care s� i le arunce �n fa�� c�nd �l va vedea din nou.

�Nu te mai g�ndi at�ta la el. Concentreaz�-te asupra altor lucruri. � �i r�sul din seara trecut� al lui Miro �i al Elei. De ne�nchipuit!� Bine�n�eles c� azi diminea�� Miro a redevenit moroc�nos cum �l �tia, iar Ela, a c�rei bun� dispozi�ie mai persistase pu�in, a �nceput cur�nd s� aib� un aer �ngrijorat, preocupat, potrivnic �i irascibil ca �ntotdeauna. �i chiar dac�, a�a cum i-a spus Ela, micu�ul Grego pl�nsese �i-l �mbr��i�ase pe acest om, de cum s-a sculat a pus m�na pe foarfec� �i i-a t�iat cearceaful de pe pat �n f�ii lungi �i precise, iar la �coal� l-a lovit pe fratele Adornai drept �n vintre, f�c�nd astfel ca ora s� se �ntrerup� brusc �i s� se ajung� la o consulta�ie cu Dona Cristã. Cam asta-i tot cea reu�it Vorbitorul cu m�inile lui vindec�toare. �Poate � �i imagineaz� c� are dreptul s� intre �n casa mea �i s� repare tot ce-am f�cut eu r�u, dar o s� afle c� unele r�ni nu se vindec� at�t de lesne. Da, �ns� Dona Cristã i-a spus c� �ntr-adev�r Quara a vorbit �n ora Sorei Bebei, �i �nc� �n fa�a tuturor copiilor, dar de ce? Pentru a le spune c�-l cunoscuse pe infamul, �ngrozitorul Falante pelos Mortos, cum se numea de fapt Andrew, c� era r�u a�a cum spusese �i episcopul Peregrino, ba poate �i mai r�u, fiindc� l-a chinuit pe Grego p�n� c�nd a pl�ns �i, �ntr-un t�rziu, sora Bebei se v�zuse silit� s�-i cear� Quarei s� tac�. Asta era ceva, dac� o scosese pe Quara din profunda ei stare de mu�enie.�

Iar Olhado, at�t de con�tient de sine, at�t de rupt de toate, era acum agitat, numai despre Andrew a vorbit seara trecut� la mas�. �ti�i c� nici m�car nu avea habar cum s� transfere bani? �i nici nu v-ar veni s� crede�i ce parol� imposibil� are � �tiam c� re�elele de computere nu admit astfel de cuvinte � nu, nu pot s� v� spun, e secret � practic eu l-am �nv��at cum s� caute dar cred c� se pricepe la computere, nu-i un dobitoc, nici vorb�, mi-a spus c� folose�te un program auxiliar �i de aceea are nestemata aia �n ureche, mi-a zis c� pot s�-mi stabilesc plata la c�t vreau eu, nu c� ar fi multe de cump�rat pe aici, dar a� putea economisi pentru c�nd o s� fiu pe picioarele mele � cred c�-i foarte b�tr�n. Sunt sigur c� �ine minte lucruri, care s-au petrecut de mult. Am impresia c� limba lui matern� e Esen�iala, nu sunt mul�i oameni �n cele O Sut� de Lumi care s� fi �nv��at Esen�iala de mici, crede�i c� s-a n�scut pe P�m�nt?

P�n� la urm� Quim a r�cnit la el s�-�i �in� gura �i s� nu mai vorbeasc� despre acea unealt� a diavolului, altfel are s�-i cear� episcopului s� organizeze o �edin�� de exorcism, fiindc� se vedea de la o po�t� c� Olhado era. posedat; �i c�nd Olhado s-a mul�umit doar s� r�njeasc� �i s� fac� un semn din ochi, Quim a ie�it val-v�rtej din buc�t�rie, din cas�, �i nu s-a �ntors dec�t dup� c�derea �ntunericului. Mai bine ar fi dac� Vorbitorul ar locui �n casa noastr�, se g�ndi Novinha, �mai ales c�-mi influen�eaz� familia chiar �i c�nd nu se afl� aici �i tot �i v�r� nasul prin fi�ierele mele, dar asta n-am s-o admit.

Numai c�, a�a cum se �nt�mpl� de obicei, eu sunt cea vinovat�, eu l-am chemat aici, eu l-am smuls din locul pe care el �l numea c�min � zice c� are o sor� acolo, parc� pe Trondheim � e gre�eala mea c� se afl� aici, �n ora�ul �sta nenorocit de la periferia celor O Sut� de Lumi, �nconjurat de un gard care �ns� nu-i �mpiedic� pe purcelu�i s� mi-i ucid� pe cei dragi��

�i se g�ndi iar�i la Miro, care sem�na at�t de mult cu adev�ratul lui tat� �nc�t nu putea �n�elege cum de n-o acuza nimeni de adulter, se g�ndi la el cum z�cea pe panta dealului, la fel ca �i Pipo, �i imagin� modul �n care purcelu�ii �i deschiseser� pieptul cu cu�itele lor primitive din os. �Se va repeta. Oric�t m-a� str�dui, o vor face din nou. �i chiar dac� nu se va �nt�mpla a�a, cur�nd va sosi ziua �n care va �mplini v�rsta s� se �nsoare cu Ouanda, iar atunci va trebui s�-i spun cine e �n realitate �i de ce nu se vor putea c�s�tori, �i el va �ti c�-mi merit toate chinurile la care m-a supus Cão �i c� el m-a lovit cu palma lui Dumnezeu spre a m� pedepsi pentru toate p�catele mele.

P�n� �i eu� Vorbitorul acesta m-a silit s� m� g�ndesc la lucruri pe care am reu�it s� le ascund de mine �ns�mi vreme de s�pt�m�ni �i uneori chiar luni �ntregi. De c�nd nu mi-am mai petrecut o diminea�� g�ndindu-m� la copii mei? De c�nd nu mai sper pentru ei? C�t a trecut de c�nd g�ndul mi-a r�mas doar la Pipo �i la Libo? De c�nd n-am mai b�gat de seam� c� �i eu cred cu adev�rat �n Dumnezeu, sau cel pu�in �n Dumnezeul r�zbun�tor �i pedepsitor al Vechiului Testament, care, cu un z�mbet, a �ters de pe fa�a p�m�ntului ora�e �ntregi fiindc� oamenii nu i se �nchinau? Nu �tiu dac� m-ar putea ajuta Cristos.�

A�a �i petrecu Novinha �ntreaga zi, f�r� s� lucreze deloc, �n timp ce g�ndurile refuzau totu�i s-o duc� la vreo concluzie.

�n cursul dup�-amiezii, Quim ap�ru �n pragul u�ii:

��Iart�-m� c� te deranjez, mam�.

��Nu m� deranjezi, spuse ea. �i-a�a nu-s bun� de nimic ast�zi.

��tiu, nu-�i pas� c� Olhado �i petrece tot timpul cu tic�losul acela blestemat, dar m-am g�ndit c� ar fi bine s� afli c�, dup� �coal�, Quara s-a dus glon� acolo. Acas� la el.

��Da?

��Oare nu-�i pas� deloc, mam�? Ce s-a �nt�mplat? Ai de g�nd s� schimbi a�ternuturile �i s�-l la�i s�-i ia locul cu totul?

�nveninat� de o furie rece, Novinha s�ri �n picioare �i se repezi la b�iat. El se f�cu mic de ru�ine.

��Iart�-m�, mam�. Eram at�t de sup�rat�

��n to�i anii c�t am fost c�s�torit� cu tat�l t�u nu i-am permis niciodat� s� ridice m�na la copii mei. Dar dac� ar tr�i, i-a� cere chiar eu s�-�i trag� o chelf�neal�.

��I-ai cere-o, spuse Quim cu un are sfid�tor, dar l-a� ucide �nainte de a pune m�na pe mine. Poate c� �ie-�i place s� fii p�lmuit�, dar mie n-o s�-mi fac� nimeni a�a ceva!

Novinha nu era hot�r�t� s-o fac�; dar m�na ei ��ni �i-l lovi peste fa�� nainte de a-�i da seama ce se petrecea.

Era imposibil s�-l doar� prea tare de la o singur� palm�. El �ns� izbucni imediat �n lacrimi, se l�s� moale �i se a�ez� pe podea, cu spatele la Novinha.

��Iart�-m�, iart�-m�, �ng�n� printre suspine.

Novinha �ngenunche �n fa�a b�iatului �i-l m�ng�ie st�ngaci pe umeri. κi d�du seama c� nici m�car nu-l mai �mbr��i�ase de c�nd era de v�rsta lui Grego. �C�nd am hot�r�t s� devin at�t de nesim�itoare? �i c�nd l-am atins iar, de ce a trebuit s� fie o palm� �n loc de un s�rut?�

��i pe mine m� �ngrijoreaz� ceea ce se �nt�mpl�, spuse Novinha.

��A reu�it s� distrug� totul. Abia a venit �i nimic nu mai e cum a fost.

��Estevão, �i a�a lucrurile nu mergeau prea grozav ca s� nu spui c� schimbarea nu e binevenit�.

��Dar nu a�a cum vrea el. Confesiunea �i peniten�a: astea sunt schimb�rile de care avem nevoie.

Nu era prima oar� c�nd Novinha �l invidia pe Quim pentru �ncrederea lui �n puterea preo�ilor de a-l absolvi de p�cate. �Pentru c� n-ai p�c�tuit nicic�nd, fiule, pentru c� nu �tii nimic despre imposibilitatea peniten�ei.�

��Cred c� va trebui s� vorbesc cu Wiggin, spuse Novinha.

��i s-o aduci acas� pe Quara?

��Nu �tiu. Nu pot s� neg faptul c� a f�cut-o s� vorbeasc� din nou. Totu�i nu pentru c�-l �ndr�ge�te. N-a zis o vorb� bun� despre el.

��Atunci de ce s-a dus la el?

��Probabil c-a vrut s�-i spun� vreo r�utate. Trebuie s� recuno�ti: fa�� de mu�enia ei dinainte, e un pas mare.

��i diavolul �i ascunde adev�ratele inten�ii sub masca faptelor bune pentru ca apoi�

��Quim, nu-mi �ine acum lec�ii de demonologie. Du-m� la casa Vorbitorului �i rezolv eu �i singura.

Merser� pe poteca de pe l�ng� cotul r�ului. �erpii de ap� n�p�rleau, de aceea f�iile de piele �n curs de descompunere f�ceau ca solul s� fie alunecos. �De asta m� voi ocupa �n urm�torul proiect�, g�ndi Novinha. �Trebuie s� descop�r cum se dezvolt� mon�trii �tia sc�rbo�i �i probabil c� a�a o s� aflu �i la ce ne-ar putea folosi. Sau m�car s�-i �mpiedic s� mai �mb�lo�eze �i s� mai �mput� malul �ase s�pt�m�ni pe an.� Singura m�ng�iere era c� pieile de �arpe p�reau s� fertilizeze solul; ierburile moi de l�ng� r�u cre�teau mai dese acolo unde n�p�rleau �erpii. Era singura form� inofensiv� �i pl�cut� de via�� indigen� de pe Lusitania; c�t �inea vara, oamenii veneau pe malul r�ului ca s� stea �ntin�i pe peticul acela �ngust de paji�te natural� care �erpuia printre trestii �i �n iarba aspr� a preeriei. �n ciuda aspectului ei resping�tor, m�zga produs� de putrezirea pieilor de �arpe promitea lucruri bune �n viitor. Quim p�rea s� se g�ndeasc� la acela�i subiect:

��Mam�, n-am putea planta cumva ni�te ierburi de r�u �n jurul casei?

��E unul dintre primele experimente pe care le-au �ncercat bunicii t�i cu ani �n urm�, dar n-au reu�it s� descopere cum s-o fac�. Iarba de r�u se polenizeaz� dar nu produce semin�e; c�nd s-au str�duit s� o r�s�deasc�, a tr�it doar scurt timp, apoi s-a ofilit �i �n anul urm�tor n-a mai crescut. Presupun c�-i prie�te numai �n apropierea apei.

Pu�in �nt�r�tat, Quim se str�mb� �i gr�bi pasul. Novinha oft�. Quim p�rea mereu s� ia drept un afront personal faptul c� �n acest univers lucrurile nu mergeau �ntotdeauna a�a cum ar fi vrut el.

Cur�nd dup� aceea ajunseser� la casa Vorbitorului. Copiii se jucau bine�n�eles �n pra�a � strigau unul la cel�lalt pentru a se auzi �n h�rm�laia de acolo.

��Uite-o, spuse Quim. Cred c� ar trebui s�-i iei pe Olhado �i pe Quara de aici.

��i mul�umesc c� mi-ai ar�tat casa.

��Nu glumesc. Asta e o confruntare serioas� �ntre bine �i r�u.

��Toate sunt a�a, �l calm� Novinha. Separarea binelui de r�u te sleie�te de puteri. Nu, Quim, �tiu bine c� e�ti �n stare s�-mi explici �n am�nun�ime, dar�

��Mam�, nu m� trata cu at�ta �ng�duin��.

��Quim, dar mi se pare normal, dac� te g�nde�ti c� �i tu m� tratezi la fel �ntotdeauna.

Tr�s�turile fe�ei lui se �n�sprir� de furie re�inut�.

Ea �ntinse m�na �i-l atinse bl�nd, tem�tor; b�iatul �i �ncord� um�rul sub atingerea ei, de parc� m�na i-ar fi fost un p�ianjen veninos.

��Quim, s� nu �ncerci niciodat� s�-mi �ii lec�ii despre bine �i r�u. Am trecut prin asta de at�tea ori, iar tu nu �tii nici pe departe ce �nsemn�

El �i �ndep�rt� m�na �i porni gr�bit. �Doamne, c�t de mult duc dorul zilelor �i s�pt�m�nilor c�nd nu schimbam m�car o vorb� unul cu altul.�

Novinha b�tu puternic din palme. U�a se deschise pe dat�. Era Quara.

��Oi, M�ezinha, exclam� ea, tambãm veio jogar? Ai venit s� te joci �i tu?

Olhado �i Vorbitorul proiectaser� pe terminal un joc cu lupte �ntre nave interstelare. Vorbitorului i se d�duse un terminal cu un c�mp holografic mult mai mare �i mai plin de detalii dec�t majoritatea celorlalte, �i am�ndoi manevrau �n acela�i timp escadroane formate din peste zece-dou�sprezece nave. Jocul era foarte complex �i nici unul dintre ei nu ridic� ochii s-o salute.

��Olhado mi-a zis s�-mi �in gura, altfel �mi smulge limba �i m� pune s-o m�n�nc pe p�ine, turui Quara. A�a c� ar fi bine s� nu sco�i o vorb� p�n� nu se termin� jocul.

��Stai jos, te rog, murmur� Vorbitorul.

Quara se l�s� pe podea al�turi de ea.

��V-am auzit pe tine �i pe Quim afar�, spuse ea. Striga�i am�ndoi, a�a c� am auzit.

Novinha sim�i c� ro�e�te. O irita c� Vorbitorul o auzise cert�ndu-se cu fiul ei. Nu era treaba lui. Nimic din ce se petrecea �n familia ei nu-l privea. �i �n nici un caz nu era de acord ca el s� se joace de-a r�zboiul. Era oricum prea arhaic �i demodat. �n spa�iu nu mai avuseser� loc b�t�lii de sute de ani, �n afara luptelor �nt�mpl�toare cu contrabandi�tii. Milagre era un loc at�t de pa�nic �nc�t nimeni nu poseda vreo arm� mai periculoas� dec�t bastonul poli�istului. Olhado n-o s� vad� o b�t�lie c�t o tr�i. Cu toate acestea, era captivat de un joc r�zboinic; probabil c� exista vreun gr�unte �nn�scut care cre�tea �n masculii speciei, o dorin�� de a-�i sf�rteca rivalii sau de a-i face una cu p�m�ntul. Ori poate c� violen�a pe care o v�zuse acas� �l �ndemna s-o reg�seasc� �n aceast� joac�. �E vina mea. Iar�i e vina mea.�

Deodat� Olhado strig� dezn�d�jduit, c�ci flota lui disp�ru �ntr-un nor de explozii.

��N-am v�zut-o! Nu pot s� cred c� ai reu�it! Nici m�car n-am z�rit-o venind!

��Asta e �i nu mai urla at�t, spuse Vorbitorul. Reia jocul �i vezi cum am procedat, ca s� po�i reac�iona data viitoare.

��mi �nchipuiam c� voi, m�rturisitorii, trebuie s� fi�i ca ni�te preo�i. Cum de ai devenit un tactician at�t de bun?

Vorbitorul z�mbi cu sub�n�eles c�tre Novinha �i �i r�spunse:

��Uneori, ceea ce fac eu pentru a-i convinge pe oameni s�-mi spun� adev�rul aduce cu o mic� b�t�lie.

Olhado se rezem� cu spatele de perete �i �nchise ochii pentru a viziona din nou o parte din joc.

��M-ai spionat, spuse Novinha. �i nici m�car n-ai f�cut-o foarte abil. E cumva o �tactic� a Vorbitorilor �n numele Mor�ilor?

Ender z�mbi:

��Dar a reu�it s� te aduc� �ncoace, nu?

��Ce c�utai prin fi�ierele mele?

��Am venit s� m�rturisesc moartea lui Pipo.

��Nu eu l-am ucis. Fi�ierele mele nu te privesc.

��Tu m-ai chemat.

��M-am r�zg�ndit. �mi pare r�u. Dar asta nu-�i d� totu�i dreptul s�

�ngenunche �n fa�a ei ca s�-l poat� auzi �i rosti cu o voce nea�teptat de bl�nd�:

��Pipo a aflat ceva de la tine; orice ar fi fost, pentru asta l-au ucis purcelu�ii. De aceea ai blocat �i ai ascuns fi�ierele astfel �nc�t s� nu dea nimeni peste ele. Ai refuzat chiar s� te m�ri�i cu Libo, tocmai pentru ca nici el s� nu aib� acces la ceea ce a v�zut Pipo. Ai chinuit �i falsificat at�t propria-�i via�� c�t �i pe a celor pe care i-ai iubit, numai ca s�-i �mpiedici pe Libo �i Miro s� afle secretul care le putea aduce moartea.

Novinha se sim�i cuprins� brusc de un fior rece, iar m�inile �i picioarele �ncepur� s�-i tremure. Se afla aici de trei zile �i, �n afar� de ceea ce b�nuise Libo, �tia deja mai multe dec�t oricare altul.

��Toate astea-s numai minciuni, spuse ea.

��Ascult�-m�, Dona Ivanova, planul a dat gre�. Libo a murit, nu? Oricare ar fi fost adev�rul, ascunderea lui nu i-a salvat via�a. �i n-o va ap�ra nici pe-a lui Miro. Ne�tiin�a �i am�girea nu pot salva pe nimeni. Singura salvare e �n cunoa�tere.

��Niciodat�, �opti ea.

��n�eleg c� ai t�inuit secretul fa�� de Libo �i Miro, dar eu ce reprezint pentru tine? Nimic, prin urmare ce importan�a ar avea dac� eu l-a� afla �i a� muri din pricina asta?

��N-are absolut nici o importan�� dac� tr�ie�ti sau nu, spuse Novinha, dar n-o s� ob�ii acces la fi�ierele acelea.

��Se pare c� nu �n�elegi: nu ai dreptul s� pui ochelari de cal pe ochii altora. Fiul t�u �i sora lui se �nt�lnesc �n fiecare zi cu purcelu�ii �i, datorit� �ie, ei nu �tiu c� urm�torul gest sau cuv�nt ar putea �nsemna condamnarea lor la moarte. M�ine �i voi �nso�i, fiindc� nu pot m�rturisi moartea lui Pipo f�r� s� discut cu purcelu�ii�

��Nu mai vreau s� m�rturise�ti moartea lui Pipo.

��Nu m� intereseaz� ce vrei. N-o fac pentru tine, dar te implor s�-mi dest�inui ce �tia Pipo.

��N-o s� afli niciodat� ce �tia Pipo, pentru c� el a fost o persoan� bun�, �n�eleg�toare �i iubitoare, care�

��Care a �inut l�ng� el o feti�� nsingurat� �i �nsp�im�ntat� �i i-a alinat r�nile suflete�ti. �i �n timp ce spuse aceste vorbe, �i l�s� m�na pe um�rul Quarei.

Novinhei �i era peste puteri s� rabde gestul.

��S� nu �ndr�zne�ti s� te compari cu el! Quara nu e orfan�, m-auzi? Are o mam�, pe mine, �i n-are nevoie de tine, a�a cum nici unul, nici m�car unul dintre noi n-are nevoie de tine! Apoi, inexplicabil, porni s� pl�ng�. �i nu voia s� pl�ng� �n fa�a lui. Nici nu voia s� se afle aici. Omul acesta r�v�ise totul. Porni �mpleticit spre u��, tr�ntind-o �n urma ei. Avea dreptate Quim: era �nsu�i diavolul. �tia prea multe, cerea prea mult, d�dea prea mult �i aveau cu to�ii prea mult nevoie de el. Cum de reu�ise s� capete o asemenea putere asupra lor �ntr-un r�stimp at�t de scurt?

Apoi o s�get� un g�nd care o f�cu pe dat� s�-�i st�vileasc� lacrimile �i s� se �ngrozeasc�. Spusese c� Miro �i sora lui mergeau la purcelu�i �n fiecare zi. �tia deci. Cuno�tea toate secretele.

Toate, �n afara secretului pe care nici ea �ns�i nu-l cuno�tea � cel pe care Pipo �l descoperise �n simularea ei. Dac� ajungea �i la el, va poseda tot ce ascunsese at�ta amar de ani. C�nd ceruse un Vorbitor �n numele Mor�ilor, voise ca acesta s� descopere adev�rul despre Pipo; acum �ns� el venise �i aflase adev�rul despre ea.

U�a se �nchise cu zgomot. S�v�r�itorul se rezem� u�or de taburetul pe care st�tuse Novinha �i-�i l�s� capul pe bra�e.

�l auzi pe Olhado ridic�ndu-se �i travers�nd calm �nc�perea c�tre el.

��Ai �ncercat s� p�trunzi �n fi�ierele mamei, spuse el cu glas potolit.

��A�a e, recunoscu S�v�r�itorul.

��M-ai convins s� te �nv�� cum s� cau�i fi�ierele ca s-o po�i spiona pe mama mea. Ai f�cut din mine un tr�d�tor.

Nu exista r�spuns care s�-l mul�umeasc� pe Olhado �ntr-un asemenea moment. S�v�r�itorul nici m�car nu �ncerca. A�tept� t�cut p�n� ce Olhado ie�i din cas�.

Tulburarea pe care o �ncerca acum nu r�m�sese totu�i nesesizat� de matc�. O sim�i cum i se fr�m�nta �n minte, atras� de suferin�a lui. �Nu�, �i spuse el �n g�nd, �nu po�i face nimic, nu-i nimic de explicat. Probleme umane, at�ta tot, chestiuni ciudate �i str�ine care dep�esc capacitatea ta de �n�elegere.�

�Ah.� �i percepu atingerea ei pe din�untru, trec�nd aidoma unei adieri prin frunzi�ul copacilor; sim�i t�ria �i vigoarea lemnului ��nind spre lumin�, �mbr��i�area aprig� dintre r�d�cini �i p�m�nt, zburd�lnicia tandr� a razelor de soare pe frunzele �nfiorate. �Vezi tu, S�v�r�itorule, am �nv��at de la el pacea pe care �i-a g�sit-o.� Senza�ia se stinse pe m�sur� ce matca se retrase din mintea lui. For�a copacului r�mase �n fiin�a lui, calmul �i mu�enia luar� locul t�cerii chinuite a S�v�r�itorului. Totul �inuse doar o clip�. Zgomotul produs de �nchiderea u�ii �nc� nu se stinsese cu totul. Quara, care se afla al�turi de el, se ridic� iute �n picioare �i porni �op�ind spre pat. Se arunc� pe saltea �i s�ri �n sus de c�teva ori.

��N-ai rezistat dec�t o zi sau dou�, spuse ea vesel�. Acum toat� lumea te ur�te.

Ender z�mbi cam str�mb �i se �ntoarse cu fa�a spre ea.

��i tu?

��A, sigur, r�spunse ea. Eu te-am ur�t prima, poate doar Quim s� mi-o fi luat-o �nainte. Cobor� de pe pat �i mersese la terminal. Ap�s�nd c�te o tast�, intr� �n program. �n aerul de deasupra terminalului ap�ru un grup de probleme de adunare pe dou� coloane.

��Vrei s� m� vezi cum lucrez la aritmetic�?

Ender se ridic� �i se a�ez� l�ng� ea la terminal.

��Sigur c� vreau, spuse el. Par totu�i cam grele.

��Nu pentru mine, spuse ea l�ud�roas�. Le rezolv mai repede ca oricine.

Capitolul 13ELA

MIRO: Purcelu�ii sus�in c� sunt masculi, dar trebuie s�-i credem pe cuv�nt.

OUANDA: De ce-ar min�i?

MIRO: �tiu c� e�ti t�n�r� �i naiv�, dar le lipse�te ceva din dotare.

OUANDA: Am absolvit cursul de antropologie fizic�. Cine sus�ine c� o fac la fel ca noi?

MIRO: E limpede c� n-o fac. �i fiindc� veni vorba, NOI n-o facem de fel. Cred c� am descoperit a�ezarea organelor genitale. Umfl�turile acelea de pe p�ntec, unde p�rul e mai fin �i mai deschis la culoare.

OUANDA: Rudimente de mameloane. Chiar �i tu ai a�a ceva.

MIRO: I-am z�rit ieri pe M�nc�torul-de-Frunze �i pe Ce�ti la vreo zece metri distan��, a�a c� i-am v�zut BINE, dar Ce�ti �l m�ng�ia pe p�ntec pe M�nc�torul-de-Frunze �i mi s-a p�rut c� umfl�turile acelea se �nt�riser�.

OUANDA: �i s-a p�rut.

MIRO: Un lucru e sigur. P�ntecul M�nc�torului-de-Frunze era ud �i reflecta razele soarelui, iar lui �i pl�cea treaba asta.

OUANDA: O fi pervers.

MIRO: De ce nu? Sunt cu to�ii burlaci, nu? Sunt adul�i, dar a�a-zisele lor so�ii nu i-au ini�iat pe nici unul �n bucuriile paternit��ii.

OUANDA: Am impresia c� un zenador b�ntuit de dorin�e sexuale �i proiecteaz� propriile sale frustr�ri asupra subiec�ilor pe care �i studiaz�.

Marcos Vladimir �Miro� Ribeira von Hesse �i Ouanda Quenhatta Figueira Mucumbi, Note de lucru: 30-04, 1, 1970

Lumini�ul era neclintit. Miro �i d�du seama �ntr-o clip� c� se �nt�mplase ceva. Purcelu�ii nu f�ceau nimic. St�teau ici �i colo, jos sau �n picioare. Nemi�ca�i; abia dac� respirau. To�i priveau fix �n p�m�nt.

�n afar� de Uman, care ap�ru din p�durea aflat� �n spatele lor. Merse �ncet, rigid, �i-i ocoli p�n� ajunse �n fa�a lor. Miro sim�i cotul Ouandei �n coaste, dar nu privi spre ea. �tia c� se g�nde�te la acela�i lucru. Acesta s� fie momentul c�nd ne vor ucide, ca pe Libo �i Pipo?

Uman r�mase neclintit �i-i privi vreme de c�teva clipe. A�teptarea �i ap�sa cumplit. Nu spuser� nimic, nici m�car nu-�i �ng�duir� s� renun�e la expresia deta�at�, impenetrabil�, pe care o exersaser� at��ia ani. Arta non-comunic�rii fusese prima pe care trebuiser� s-o �nve�e �nainte ca Libo s� le permit� s�-l �nso�easc�. Dac� fe�ele lor nu eviden�iau nici un g�nd �i nici nu mai transpirau vizibil sub povara emo�iilor, nici un purcelu� nu le putea ghici inten�iile. Ca �i cum aceasta ar fi slujit la ceva. Uman devenise deja prea priceput s� r�st�lm�ceasc� t�cerile �n r�spunsuri, s� �ntregeasc� adev�ruri din afirma�ii neutre. Dar f�r� �ndoial� c� p�n� �i aceast� neclintire tr�da spaima lor �i nu exista putin�� de sc�pare din cercul care se formase �n jur. Fiecare am�nunt tr�da ceva.

��Ne-ai min�it, spuse Uman.

�Nu r�spunde� spuse Miro �n g�nd �i Ouanda r�mase mut� de parc� l-ar fi auzit. Cu siguran�� c� �i ea voia s�-i transmit� pe calea g�ndurilor acela�i mesaj.

��R�d�cin� spune c� Vorbitorul �n numele Mor�ilor vrea s� vin� la noi.

Acesta era obiceiul lor cel mai �nnebunitor. Ori de c�te ori aveau de spus ceva ie�it din comun, atribuiau ideea vreunui purcelu� mort care nu avea cum s� afirme a�a ceva. Ne�ndoielnic, la mijloc era un ritual religios: mergi la copacul lor totemic, pune o �ntrebare �i a�az�-te acolo ca s�-i contempli frunzele sau coaja sau altceva, p�n� prime�ti r�spunsul pe care �l dore�ti.

��Nici noi n-am spus altfel, �i r�spunse Miro.

Ouanda respira ceva mai precipitat.

��A�i spus c� nu va veni.

��Exact, recunoscu Miro. Nu va veni. Trebuie s� respecte legea ca to�i ceilal�i. Dac� ar �ncerca s� treac� de poart� f�r� aprobare�

��Asta-i o minciun�.

Miro redeveni t�cut.

��A�a e legea, spuse Ouanda �ncet.

��Legea a mai fost c�lcat� �i �nainte, spuse Uman. Putea�i s�-l aduce�i aici, dar n-a�i vrut. Totul depinde de venirea lui. R�d�cin� spune c� matca nu ne poate oferi darurile ei dec�t dac� Vorbitorul vine la noi.

Miro �i �n�bu�i starea de exasperare. Matca! Nu le spusese purcelu�ilor de zeci de ori c� to�i G�ndacii fuseser� uci�i? Iar acum matca moart� le vorbea la fel ca R�d�cin� cel mort. Ce u�or i-ar fi s� se �n�eleag� cu purcelu�ii dac� ei ar �nceta s� mai primeasc� ordine de la mor�i!

��A�a zice legea, insist� Ouanda. Dac� am �ncerca s�-l invit�m la voi, s-ar putea s� fac� un raport �i noi doi am fi trimi�i de aici �i nu v-am mai vizita.

��Nu va raporta �mpotriva voastr�. Vrea s� vin�.

��De unde �tii?

��A�a spune R�d�cin�.

Erau momente ca acesta, �n care lui Miro �i venea s� doboare copacul-totem ap�rut pe locul unde fusese ucis R�d�cin�. Poate c� atunci purcelu�ii n-ar mai sus�ine c� R�d�cin� a spus una sau alta, dar s-ar putea ca ei s� dea numele de R�d�cin� unui alt copac �i s-ar sim�i jigni�i. �Nici m�car fa�� de tine �nsu�i s� nu recuno�ti c� pui la �ndoial� religia lor.� era o regul� elementar�; p�n� �i xenobiologii sau antropologii de pe alte lumi �tiau at�ta lucru.

��ntreab�-l, spuse Uman.

��Pe R�d�cin�?

��El nu vrea s� vorbeasc� cu tine, rosti Uman. Oare era dispre� �n glasul lui? �ntreb�-1 dac� vrea s� vin� sau nu.

Miro a�tept� ca r�spunsul s� fie dat de Ouanda. Ea �tia deja care va fi r�spunsul lui. Nu din pricina asta se ciorov�iser� de nenum�rate ori �n ultimele dou� zile? �E un om bun�, sus�inea Miro. �Ba-i un �arlatan�, �l contrazicea Ouanda. �S-a purtat frumos cu cei mici�, nu se l�sa Miro. �Tot astfel sunt �i cei care maltrateaz� copiii�, �l contra Ouanda. �Eu cred �n el�, revenea Miro. �Atunci �i-ai pierdut min�ile�, �l acuza Ouanda. �Putem s� avem �ncredere �n el�, nu ceda Miro. �Ba are s� ne tr�deze�, �l amenin�a Ouanda. �i a�a se sf�r�ea disputa de fiecare dat�.

Dar argumentele aduse de purcelu�i schimbau datele problemei. Ei exercitau presiuni �n favoarea lui Miro. De obicei, atunci c�nd purcelu�ii le cereau imposibilul, el o ajuta pe Ouanda s� scape de insisten�ele lor. Dar situa�ia de acum nu era imposibil�, iar el nu voia s� le resping� cererea, a�a c� nu spuse nici o vorbi �For�eaz-o, Uman, fiindc� ai dreptate. De data asta Ouanda trebuie s� cedeze.�

Sim�indu-se abandonat�, �tiind c� Miro n-o va ajuta, Ouanda f�cu un pas �napoi.

��Poate c� reu�im m�car s�-l aducem p�n� la marginea p�durii.

��Aduce�i-l aici, spuse Uman.

��Nu putem, �i r�spunse ea. Prive�te �n jur. Purta�i ve�minte �esute. V� ocupa�i de ol�rit. M�nca�i p�ine.

Uman z�mbi.

��Da, recunoscu el. Toate astea. Aduce�i-1 aici.

��Nu, se �mpotrivi Ouanda.

Miro se �nfior�, reu�ind �ns� cu un mare efort s�-�i �nfr�neze dorin�a de a-i pune m�na pe bra�. Se �nt�mplase acel lucru pe care nu-l f�cuse niciodat�: s� refuze net o rug�minte. De obicei r�spundeau: �Nu putem, c�ci�� sau �A� vrea s� pot�� Orice �n afar� de acest unic cuv�nt de respingere: �Eu nu vreau.� �Eu, cu de la mine putere, refuz.�

Z�mbetul de pe fa�a lui Uman disp�ru.

��Pipo ne-a spus c� nu femeile hot�r�sc. A zis c� femeile �i b�rba�ii vo�tri hot�r�sc �mpreun�, a�a c� nu po�i spune nu dec�t dac� spune �i el acela�i lucru. Privi c�tre Miro. Spui �i tu nu?

Miro r�mase t�cut. Sim�i cotul Ouandei ating�ndu-l.

��V�d c� nu zici nimic, constat� Uman. Spune da sau nu.

�i totu�i Miro nu r�spunse.

C��iva dintre purcelu�ii din jurul lor se ridicar�. Miro nu reu�i s�-�i dea seama ce f�ceau, dar mi�carea �n sine, la care se ad�uga mu�enia neclintit� a lui Miro, p�rea amenin��toare. Ouanda, care nu s-ar fi temut de o amenin�are la adresa ei, se �nmuie �n fa�a primejdiei ce p�rea s�-l p�ndeasc� pe Miro.

��El zice da, �opti ea.

��Zice da, dar tace din pricina ta. Tu zici nu, dar nu p�strezi t�cerea lui. Uman �i b�g� un deget �n gur� �i-l scoase plin de mucus lipicios, pe care-l azv�rli la p�m�nt cu o mi�care scurt�. Tu e�ti un nimic.

Uman se d�du �napoi cu un salt brusc, se r�suci �n plin� mi�care, ateriz� cu spatele spre ei �i plec�. Imediat dup� aceea, ceilal�i purcelu�i prinser� via�a �i se �ndreptar� iute c�tre Uman, care porni �n fruntea lor c�tre marginea p�durii, �ndep�rt�ndu-se de Miro �i Ouanda.

Uman se opri. �n loc s�-l urmeze, un purcelu� i se a�ez� �n fa��, bloc�ndu-i drumul. Era M�nc�torul-de-Frunze. Cu toate c� el �i Uman vorbeau, Miro nu reu�i nici s�-i aud�, nici s� le perceap� mi�c�rile gurii. V�zu totu�i c� M�nc�torul-de-Frunze �ntinse bra�ul �i-i atinse p�ntecul lui Uman. M�na z�bovi astfel o clip�, apoi M�nc�torul-de-Frunze se r�suci pe c�lc�ie �i alerg� spre tufi�uri ca un t�n�r. �n momentul urm�tor disp�rur� �i ceilal�i purcelu�i.

��A fost o disput�, spuse Miro. �ntre Uman �i M�nc�torul-de-Frunze.

��Ce c�tig�? Dac�-l aducem pe Vorbitor, ne va tr�da �i atunci pierdem cu to�ii.

��Nu ne va tr�da.

��Dac� tu m-ai tr�dat �n felul �sta, de ce n-ar face-o �i el?

Glasul ei suna �fichiuitor, iar vorbele �i erau ustur�toare. Lui Miro aproape c�-i d�duser� lacrimile.

��Eu s� te tr�dez? �opti el. Eu não, Jamais. �Eu nu, niciodat�.�

��Tata zicea mereu: �Fi�i uni�i �n fa�a purcelu�ilor, nu le da�i niciodat� prilejul s� vad� c� nu v� �n�elege�i�. �i tu�

��i eu! Nu le-am zis da. Tu e�ti aceea care-ai spus nu, tu ai luat o pozi�ie pe care �tiai c� nu o aprob!

��Atunci c�nd nu ne punem de acord, treaba ta e s�

Se opri. Tocmai �i d�duse seama ce vorbea. Dar t�cerea brusc� nu f�cea s� dispar� �n�elesul vorbelor despre care Miro �tia c� Ouanda voise s� le rosteasc�. Treaba lui era s� fac� ceea ce-i cerea ea p�n� c�nd avea s� se r�zg�ndeasc�. Ca �i c�nd el i-ar fi fost ucenic.

��i eu care credeam c� suntem o echip� unit�.

Miro se �ntoarse �i se �ndrept�, lu�nd-o prin p�dure, �napoi c�tre Milagre.

��Miro! strig� Ouanda. Miro, n-am vrut�

El o a�tept� p�n� ce �l ajunse din urm�, apoi o apuc� de bra� �i-i �opti furios:

��Nu striga! Ori nu-�i pas� c� s-ar putea s� ne aud� purcelu�ii? Acum s-a g�sit zenadorul-�ef s� le permit� s� vad� totul, p�n� �i pe profesor pun�ndu-�i discipolul la punct?

��Nu sunt eu profesorul. Eu�

��Ai dreptate, nu e�ti.

�i �ntoarse spatele �i porni cu pa�i hot�r��i.

��Dar Libo a fost tat�l meu, a�a c� se �n�elege de la sine�

��Zenador prin drept de s�nge, spuse el. Dreptul s�ngelui, a�a e? �i atunci, mie ce drept �mi d� s�ngele? S� fiu un cretin be�iv care-�i bate so�ia? O apuc� de bra�, str�ng�nd-o cu brutalitate. Asta vrei s� fiu? O copie dup� paizinho al meu?

��D�-mi drumul!

El o �mpinse �n l�turi.

��Ucenicul t�u consider� c� azi ai fost necugetat�. Ucenicul t�u e de p�rere c� trebuie s� ai �ncredere �n judecata Vorbitorului �i c� s-ar fi cuvenit s� crezi ceea ce a spus el despre seriozitatea cu care trateaz� purcelu�ii cererea lor, pentru c� ai gre�it proste�te �n leg�tur� cu ambele probleme �i, din cauza purt�rii tale, Uman �i-ar putea pierde via�a.

�i aruncase o acuza�ie josnic�, dar era exact ceea ce-i f�cea pe am�ndoi s� se team� c� acum Uman va sf�r�i la fel ca R�d�cin� �i ca mul�i al�ii de-a lungul anilor: eviscerat, cu un puiet cresc�ndu-i din trup.

Miro �tia c� vorbise neiert�tor, �tia c� Ouanda n-ar gre�i dac� �i-ar v�rsa furia pe el. Nu avea dreptul s� o �nvinov��easc�, mai ales c� nici unul dintre ei nu reu�ise s� �n�eleag� miza pe care o jucase Uman dec�t atunci c�nd era prea t�rziu.

Cu toate acestea, Ouanda nu se �nfurie. �n loc s� se r�steasc� la el se calm�, str�duindu-se s� respire egal �i ad�nc �i l�s�ndu-�i chipul s� capete un aer pe care nu se putea citi nici o emo�ie. Miro �i urm� exemplul.

��Ceea ce conteaz� acum e s� �ndrept�m lucrurile, spuse Ouanda. Execu�iile au avut loc totdeauna noaptea. Dac� vrem s�-l dezvinov��im pe Uman, trebuie s�-l aducem pe Vorbitor aici �n dup�-amiaza asta, �nainte s� se �ntunece.

Miro �ncuviin��.

��Da, �i iart�-m�.

��Iart�-m� �i tu.

��Dac� tot nu �tim ce facem atunci c�nd gre�im, nu e vina nici unuia.

��Tare a� vrea s� fiu �ncredin�at� c� exist� o alegere corect�.

�n a�teptarea Vorbitorului, Ela st�tea pe o piatr� �i-�i mi�ca picioarele �n apa r�ului. Gardul era doar la c��iva metri mai �ncolo, trec�nd de-a lungul p�r�ii superioare a gr�tarului de o�el pus acolo pentru a �mpiedica oamenii s� �noate pe sub el. Ca �i cum cineva ar fi vrut s� �ncerce! Majoritatea oamenilor din Milagre se pref�ceau c� nu �tiu de existen�a gardului. Nici nu se apropiau de el. Tocmai de aceea �l rugase pe Vorbitor s� se �nt�lneasc� acolo. Chiar dac� ziua era cald� �i orele de la �coal� se terminaser�, copiii nu �notau aici, la Vila Ultima, unde gardul ajungea p�n� la r�u �i �n apropiere se afla p�durea. Veneau �n locul acesta doar cei care f�ceau s�pun, olarii sau c�r�midarii, iar ei plecau la sf�r�itul zilei de munc�. Putea s� spun� tot ce avea pe suflet f�r� team� c� ar auzi-o sau deranja-o cineva.

Nu trebui s� a�tepte mult. Vorbitorul ap�ru �ntr-o barc�, v�slind �mpotriva curentului, la fel ca oricare dintre fermierii de peste r�u care nici nu foloseau drumurile. Avea pielea de pe spate de un alb deconcertant; p�n� �i pu�inii lusos cu ten �ndeajuns de deschis pentru a fi numi�i loiros erau mai brune�i dec�t el. Tenul decolorat �l f�cea s� par� firav �i zvelt. �ns� apoi v�zu c�t de repede se deplasa barca �mpotriva curentului, c�t de exact erau a�ezate v�slele, de fiecare dat� la ad�ncimea potrivit� �i trase cu o mi�care lung�, continu�, �i c�t de bine se reliefau mu�chii sub pielea �ntins�. Pentru o clip� sim�i �mpuns�tura durerii �i-�i d�du seama c� �n ciuda urii ad�nci pe care o nutrise fa�� de tata, suferea dup� dispari�ia lui; p�n� �n acest moment nu �n�elesese c�-l iubise pentru tot ce era, dar jelea dup� for�a umerilor �i spin�rii lui, dup� sudoarea care-i f�cea pielea cafenie s� str�luceasc� orbitor, precum sticla sub razele soarelui.

�Nu�, �i spuse ea, �nu-�i pl�ng moartea, Cão. Suf�r fiindc� nu ai sem�nat mai mult cu Vorbitorul, n-are nu are nici o leg�tur� cu noi �i totu�i, �n numai trei zile, ne-a f�cut mai multe daruri frumoase dec�t ai reu�it tu c�t ai tr�it; pl�ng pentru c� trupul t�u frumos era at�t de ros de viermi pe din�untru.�

Ender o v�zu pe Ela a�tept�ndu-l �i v�sli spre mal. Ea intr� printre trestii �n apa m�loas� ca s�-l ajute s� trag� barca pe uscat.

��mi pare r�u c� te-ai �nnoroit, spuse el, dar nu mi-am mai pus corpul la treab� de c�teva s�pt�m�ni �i apa era a�a de �mbietoare�

��V�sle�ti foarte bine, remarc� ea.

��Lumea de pe care vin era mai mult ap� �i ghe�uri. C�te o st�nc� ici-colo, pu�in sol, dar cel care nu �tie s� v�sleasc� e mai olog dec�t cel care nu poate merge.

��Acolo te-ai n�scut?

��Nu. E locul �n care am m�rturisit ultima oar�.

Se l�sa pe iarb� cu fa�a spre ap�. Ea se a�ez� l�ng� el.

��Mama e sup�rat� pe tine.

El schi�� un z�mbet.

��Mi-a �i spus-o.

F�r� s� stea mult pe g�nduri, Ela �ncepu imediat s�-�i dezvinov��easc� mama:

��Ai �ncercat s�-i cite�ti fi�ierele.

��Le-am citit. Majoritatea. Toate �n afar� de cele care contau.

��tiu. Mi-a spus Quim. κi d�du seama c� se sim�ea pu�in triumf�toare c� sistemul de protec�ie folosit de mama �l silise s� se dea b�tut. Apoi �i aminti c� de fapt nu era de partea ei, asta fiindc� �i ea �ncercase ani �n �ir s-o conving� pe mama s�-i permit� accesul �n fi�ierele acelea. Dar se l�s� purtat� de iner�ie �i spuse altceva dec�t g�ndea: Olhado st� �n cas� cu ochii deconecta�i �i ascult� muzic� de-o s�-i plesneasc� timpanele. E foarte tulburat.

��Da, �n�eleg, �i �nchipuie c� l-am tr�dat.

��i n-ai f�cut-o? (Nu asta vroia s� spun�. )

��Sunt Vorbitor �n numele Mor�ilor. Atunci c�nd m�rturisesc, spun adev�rul �i nu m� feresc de secretele altora.

��tiu. De asta am cerut un m�rturisitor. Voi nu ave�i respect fa�� de nimeni.

El p�ru �ncurcat �i o �ntreb�:

��Atunci de ce m-ai invitat aici?

Totul �i ie�ea pe dos. �i vorbea de parc� ar fi avut ceva �mpotriva lui, de parc� nu i-ar fi fost recunosc�toare pentru ceea ce f�cuse deja pentru familia ei. I se adresa ca unui du�man. �S�-mi fi luat Quim min�ile de spun lucruri pe care nu le g�ndesc?�

��M-ai invitat in locul �sta de l�ng� r�u. Restul familiei tale refuz� s�-mi vorbeasc� �i, dintr-o dat�, primesc un mesaj de la tine. Ai f�cut-o ca s� te pl�ngi c� am dat buzna �n intimitatea cuiva? Ca s�-mi spui c� nu respect pe nimeni?

��Nu, spuse ea cu am�r�ciune. Nu a�a trebuia s� se desf�oare discu�ia noastr�.

��Nu te-ai g�ndit deloc c� n-a� fi avut motiv s� aleg meseria de Vorbitor dac� n-a� fi dovedit respect pentru oameni?

N�scute din disperare, cuvintele pornir� nest�vilite:

��A� vrea s� fi p�truns �n toate fi�ierele ei! Trebuia s� extragi toate secretele ascunse acolo �i s� le publici simultan �n toate cele O Sut� de Lumi. Avea lacrimi �n ochi �i nu-�i putea explica motivul.

��n�eleg. Nici pe tine nu te las� s� consul�i fi�ierele acelea.

��Sou aprendiz dela, não sou? E porque choro, diga me! O senhor tem o jeito.

��Ela, n-am obiceiul s�-i fac pe oameni s� pl�ng�, r�spunse el moale. Vocea �i era ca o m�ng�iere. Ba nu, mai aspr�, ca o m�n� care i-o str�nge pe a ei, o �ine, lini�tind-o. C�nd spun adev�rul, �mi vine mie s� pl�ng.

��Sou ingrata, sou m� filha�

��Da, e�ti nerecunosc�toare, o fiic� �ngrozitoare, spuse el r�z�nd u�or. �n to�i ace�ti ani de haos �i r�t�cire tu ai �inut familia unit�, av�nd foarte pu�in sprijin din partea ei, �i c�nd ai ales aceea�i carier� ca �i ea, n-a vrut s�-�i �mp�rt�easc� cele mai importante informa�ii pe care le de�inea; i-ai acordat toat� dragostea �i �ncrederea ta, iar ea �i-a r�spuns �in�ndu-te departe de via�a ei at�t acas� c�t �i la munc�. �i, �ntr-un t�rziu, te dest�inui cuiva, spun�ndu-i c� te-ai s�turat de situa�ia asta. Aproape c� e�ti cea mai rea persoan� pe care am �nt�lnit-o.

Se trezi r�z�nd de propria-i autocondamnare. Ce copil�rie, nu voia s� r�d� de ea �ns�i.

��Nu m� trata de sus. Se str�dui s� strecoare �n glas tot dispre�ul de care era capabil�.

Acest am�nunt nu-i sc�p�. Ochii �i devenir� distan�i �i reci.

��Nu-�i scuipa prietenii, spuse el.

Ela nu voia s�-l �ndep�rteze, dar nu reu�i s� se st�p�neasc� �i r�spunse glacial, furioas�:

��Nu e�ti prietenul meu.

O clip� se temu c� o va crede. Apoi, pe chipul lui ap�ru un sur�s:

��N-ai fi �n stare s�-�i recuno�ti prietenii nici dac� ar fi l�ng� tine.

�Ba da, a� putea�, g�ndi ea. �Chiar acum v�d unul.� �i �ntoarse z�mbetul.

��Ela, relu� el, e�ti un bun xenobiolog?

��Da.

��Ai optsprezece ani. La �aisprezece ani puteai s�-�i dai examenul pentru a intra �n breasl�, dar n-ai f�cut-o.

��Nu m-a l�sat mama. A zis c� nu-s preg�tit�.

��Dup� ce �mpline�ti �aisprezece ani nu trebuie s� mai ob�ii permisiunea mamei.

��Ucenicul trebuie s� aib� aprobarea profesorului.

��Iar acum ai optsprezece �i nici m�car de asta nu mai ai nevoie.

��nc� e Xenobiologul Lusitaniei. Laboratorul �i apar�ine. Ce dac� trec testul �i totu�i nu m� las� s� calc �n laborator dec�t dup� moartea ei?

��A�a te-a amenin�at?

��Mi-a dat de �n�eles s� nu sus�in examenul.

��Poate c� imediat ce n-ai mai fi ucenic, primindu-te �n laborator, �n calitate de co-xenobiolog ai avea acces nestingherit la�

��La toate fi�ierele de lucru. La toate fi�ierele blocate de ea.

��A�a c� a preferat s�-�i �mpiedice propria ei fiic� s�-�i �nceap� cariera, s�-i p�teze pentru totdeauna via�a, pe motiv c� nu e preg�tit� pentru a-�i da testele nici la optsprezece ani � numai s� n-o lase s� citeasc� fi�ierele acelea.

��Exact.

��De ce?

��Mama e nebun�.

��Nu, Ela. Novinha poate fi acuzat� de orice, dar c� ar fi nebun� �n nici un caz.

��Ela � boba mesma, Senhor Falante.

El izbucni �n r�s �i se �ntinse �n iarb�.

��Atunci spune-mi de ce e boba.

��Pot s� fac o list� �ntreag�. �n primul r�nd, nu permite cercetarea Descoladei. Acum treizeci �i patru de ani, Descolada aproape c� a distrus aceast� colonie. Bunicii mei, Os Venerados, Deus os aben�oe, abia de-au reu�it s� opreasc� r�sp�ndirea bolii. Sigur c� agentul care provoac� �mboln�virea, corpusculi Descolada, sunt �nc� prezen�i �i noi trebuie s� m�nc�m un supliment, un fel de vitamin�, pentru a �mpiedica boala s� loveasc� din nou. �i s-a spus asta, nu-i a�a? Dac� ��i p�trunde �n organism, trebuie s� iei suplimentul acela toat� via�a, chiar dac� pleci de aici.

��Da, �tiam asta.

��Nu m-a l�sat deloc s� studiez corpusculii Descolada. Datele se afla oricum �n c�teva dintre fi�ierele blocate. A interzis accesul la descoperirile lui Gusto �i Cida privind corpusculii. �n privin�a asta nimic nu poate fi controlat.

Vorbitorul o privi printre gene.

��Bun, asta �nseamn� boba pe sfert. Unde-i restul?

��E mai mult de-at�t. Nu �tiu cum se face, dar la zece ani dup� �ntemeierea coloniei, corpusculul Descolada a reu�it s� se adapteze, devenind un parazit al organismului uman. Zece ani! Dac� s-a putut adapta o dat�, va reu�i din nou.

��Poate c� ea are alt� p�rere.

��Poate c� am dreptul s� hot�r�sc singur� asta.

El �ntinse m�na �i o a�ez� pe genunchiul ei, calm�nd-o.

��Sunt de acord cu tine. Dar continu�. Al doilea motiv e boba.

��Nu permite nici o cercetare teoretic�. F�r� taxonomie. F�r� modele evolutive. Dac� se �nt�mpl� s� �ncerc vreunul, zice c� nu mai am nimic de lucru �i atunci m� �mpov�reaz� cu tot felul de sarcini, p�n�-�i �nchipuie c� am renun�at.

��n�eleg c� nu ai renun�at.

��Dar tocmai din acest motiv exist� xenobiologia. �n sf�r�it, bine c� a reu�it s� creeze un cartof care folose�te la maximum substan�ele nutritive locale. E minunat c� a ob�inut o varietate de �tir care furnizeaz� coloniei suficiente proteine prin cultivarea a numai zece acri, dar toate astea-s jonglerii moleculare.

��nsemn� supravie�uire.

��Dar nu �tim nimic. E ca �i cum ai �nota la suprafa�a oceanului. Te sim�i foarte bine, te po�i mi�ca �n voie, dar nu �tii dac� nu cumva �n ad�ncuri sunt rechini! Poate c� suntem �mprejura�i de rechini �i ea nici m�car nu vrea s� afle.

��i al treilea motiv?

��Nu vrea s� fac� schimb de informa�ii cu zenadorii. Punct. Nimic. �i asta chiar c� este o nebunie. Noi nu putem p�r�si zona �ngr�dit�. De aceea nu avem nici un copac pe care s�-l putem studia. Nu �tim nimic despre fauna �i flora acestei lumi, dec�t ceea ce s-a �nt�mplat s� r�m�n� dincoace de gard. O turm� de cabra �i un m�nunchi de iarb� capim, la care se adaug� o ecologie pu�in diferit� pe malul r�ului, �i gata. Nimic despre animalele care tr�iesc �n p�dure, absolut nici un schimb de p�reri. Noi nu le comunic�m nimic, iar dac� ei ne trimit unele date, noi le �tergem f�r� s� le citim. E ca �i cum mama ar fi �n�l�at un zid �n jur pentru ca nimic s� nu p�trund� p�n� la noi. Nimic nu intr�, nimic nu iese.

��Poate c� are motive.

��Bine�n�eles c� are. Oamenii nebuni g�sesc �ntotdeauna motive Pentru orice. Pe de alt� parte, l-a ur�t pe Libo. L-a detestat. Nu i-a �ng�duit lui Miro s� vorbeasc� despre el, nu ne-a dat voie s� ne juc�m cu copiii lui; eu �i China am fost prietene nedesp�r�ite ani de zile, iar ea nu mi-a permis s� o invit la noi �i nici s� m� duc la ea acas� dup� ore. Apoi, c�nd Miro i-a fost ucenic, nu a vorbit cu el �i nici nu i-a f�cut loc la mas� vreme de un an de zile.

V�zu c� Vorbitorul �i pune cuvintele la �ndoial�; poate �i �nchipuia c� exagereaz�.

��Exact un an. �n ziua �n care Miro s-a dus pentru prima oar� la Sta�iunea zenadorilor, c�nd s-a �ntors acas� ea nu i-a vorbit, nu i-a adresat nici m�car o vorb�, �i la cin� i-a luat farfuria din fa��, a str�ns tac�murile de parc� nici n-ar fi fost acolo. El a r�mas la mas� �i a privit-o tot timpul, p�n� c�nd tata s-a �nfuriat �i i-a zis c�-i b�d�ran �i s� ias� din camer�.

��i Miro ce-a f�cut, a plecat acas�?

��Nu. Nu-l cuno�ti pe Miro! Ela r�se cu am�r�ciune. El nu riposteaz�, dar nici nu d� �napoi. N-a replicat niciodat� la jignirile tatei. De c�nd m� �tiu, nu-mi amintesc s�-l fi auzit r�spunz�nd cu furie la furie. Iar mama � ei bine, seara, c�nd Miro se �ntorcea de la Sta�iunea zenadorilor �i se a�eza la mas� unde era pus� farfuria lui, mama i-o lua de fiecare dat� �mpreun� cu tac�murile, dar el r�m�nea pe loc p�n� c�nd tata �l alunga. Bine�n�eles, c� dup� mai pu�in de o s�pt�m�n�, de �ndat� ce mama �ntindea m�na dup� farfuria lui, tata �ncepea s� urle la el s� ias�. Tatei �i pl�cea, tic�losul �i �nchipuia c� e grozav, �l ura nespus pe Miro �i, �n cele din urm�, mama s-a aliat cu el �mpotriva lui Miro.

��i cine a dat �napoi?

��Nici unul.

Ela privi c�tre r�u, d�ndu-�i seama c�t de groaznic p�rea totul, pricep�nd c�-�i f�cea familia de ru�ine �n fa�a unui str�in. Dar el nu mai era un str�in, nu? Pentru c� acum Quara vorbea, iar pe Olhado �l interesau din nou diverse lucruri, iar Grego redevenise, m�car pentru scurt timp, un copil aproape normal. Nu era un str�in.

��i cum s-a terminat?

��S-a terminat c�nd purcelu�ii l-au ucis pe Libo. At�t de cumplit l-a ur�t mama pe acest om. C�nd a murit, a s�rb�torit evenimentul iert�ndu-�i fiul. �n noaptea aceea, c�nd Miro a venit acas�, terminasem cina; era t�rziu. O noapte �ngrozitoare, toat� lumea se temea, purcelu�ii p�reau at�t de �nsp�im�nt�tori �i to�i �l iubiser� pe Libo � �n afar� de mama, desigur. L-a a�teptat pe Miro. El a intrat �i s-a dus �n buc�t�rie, s-a a�ezat la mas�, iar mama i-a pus farfuria cu m�ncare �n fa��. N-a scos o vorb�. A m�ncat. N-a scos un cuv�nt despre cele petrecute. Ca �i cum, cu un an �nainte, nu se �nt�mplase acela�i lucru. Eu m-am sculat la miezul nop�ii fiindc� l-am auzit pe Miro pl�ng�nd �i v�rs�nd �n baie. Nu cred c� a mai auzit �i altcineva, iar eu nu m-am dus la el pentru c� m-am g�ndit c� nici el nu voia s� se afle. Acum cred c� ar fi trebuit s� m� duc, dar atunci m-am temut. �n familia mea s-au petrecut lucruri revolt�toare.

Ender d�du aprobator din cap.

��Trebuia s� merg la el, repet� Ela.

��Da, �nt�ri Vorbitorul. A�a trebuia s� faci.

�n aceea�i clip� se petrecu ceva bizar. Vorbitorul era de acord c� Ela gre�ise �n noapte aceea, iar ea �i d�du seama imediat c� a�a st�teau lucrurile, c� judecata lui era corect�. Acum se sim�ea ciudat de t�m�duit�, ca �i cum era de ajuns s�-�i m�rturiseasc� gre�eala pentru ca o parte din durere s� dispar�.

Instantaneu, reu�i s� �ntrez�reasc� puterea m�rturisirii. Nu avea nici o leg�tur� cu spovedania, peniten�a sau cu iertarea pe care o ofereau preo�ii. Era ceva cu totul diferit. Vorbise despre sine �i apoi �n�elese c� acum nu mai era aceea�i persoan�. Avusese revela�ia c� gre�ise, c� acea gre�eal� o schimbase �i c� acum n-ar mai repeta-o, c�ci �ntre timp devenise altcineva, o fiin�� mai pu�in tem�toare, mai �n�eleg�toare �n fa�a suferin�ei.

�Dac� nu mai sunt fata �nsp�im�ntat� care a sim�it c� fratele ei trece printr-un chin sf�ietor �i totu�i nu a �ndr�znit s� mearg� la el ca s�-l aline, atunci cine sunt?� Dar apa care curgea prin gr�tarul de sub gard nu-i putea da r�spunsul. Probabil era suficient s� �tie c� nu mai era ceea ce fusese p�n� acum.

Dar Vorbitorul st�tea �ntins pe iarba moale, contempl�nd norii �ntuneca�i �i amenin��tori care se apropiau dinspre apus.

��i-am povestit tot ce �tiu, relu� Ela. �i-am spus ce se afl� �n fi�ierele acelea: informa�ii despre Descolada. Asta-i tot.

��Ba nu.

��Ba da, ��i jur.

��Vrei s� m� faci s� cred c� te-ai supus ordinelor ei? C� atunci c�nd mama �i-a spus s� renun�i la lucr�rile teoretice, pur �i simplu �i-ai scos totul din minte �i ai f�cut doar ce dorea ea?

Ela chicoti.

��A�a �i �nchipuia.

��Dar tu, nici g�nd.

��Sunt om de �tiin��, chiar dac� ea nu e.

��A fost �i ea c�ndva, spuse Vorbitorul. A luat testele c�nd avea doar treisprezece ani.

��tiu.

��i p�n� la moartea lui Pipo obi�nuia s� schimbe informa�ii cu el.

��tiu �i asta. Dar pe Libo l-a ur�t.

��Spune-mi �i mie, Ela, ce-ai descoperit prin lucr�rile tale teoretice?

��N-am aflat r�spunsuri. Dar �tiu cel pu�in ce probleme se ridic�. Tot e un �nceput, nu? Nimeni nu-�i mai pune �ntreb�ri. Caraghios, nu g�se�ti? Miro spune c� xenobiologii framling nu le dau, lui �i Ouandei, nici o clip� de lini�te, cer�ndu-le alte �i alte informa�ii, date �i iar date, �i totu�i legea le interzice s� cunoasc� mai mult. �n acela�i timp �ns� nici un xenobiolog framling nu ne-a cerut m�car o singur� informa�ie. Se mul�umesc s� studieze biosfera propriilor lor planete �i nu-i adreseaz� mamei nici o �ntrebare. Eu �ntreb, singura de altfel, dar nimeni nu se sinchise�te.

��Mie �mi pas�, spuse Vorbitorul. Vreau s� �tiu care-�i sunt �ntreb�rile.

��Bine. Uite una. Dincoace de gard avem o turm� de cabra. Nu pot s�ri gardul, nici m�car s� se apropie de el. Am examinat �i am marcat fiecare exemplar din turm�, �i �tii ceva? Printre ele nu e nici un mascul. Toate sunt femele.

��Ce ghinion, exclam� Ender. Cred c� era bine s� lase cel pu�in un mascul aici.

��N-are importan��. Nu �tiu dac� exist� masculi. �n ultimii cinci ani, fiecare cabra adult� a f�tat cel pu�in o dat� �i nici una nu s-a �mperecheat.

��Poate c� se cloneaz�!

��Din punct de vedere genetic, puiul nu e identic cu mama. M�car at�ta lucru am reu�it �i eu s� fac �i eu pe furi� �n laborator f�r� ca mama s� afle. Se petrece un soi de transfer genetic.

��Hermafroditism?

��Nu. Sunt femele. Nu exist� organe sexuale masculine. Asta trece drept �ntrebare esen�ial�. �ntr-un fel, cabra efectueaz� un schimb genetic, dar nu prin act sexual.

��Dac� te g�nde�ti bine, �nsu�i implica�iile teologice sunt n�ucitoare.

��Nu mai lua lucrurile �n r�s.

��Care dintre ele? Cele care �in de �tiin�� sau de teologie?

��De am�ndou�. Vrei s� mai auzi �i alte �ntreb�ri de-ale mele?

��Sigur c� vreau, spuse M�rturisitorul.

��Atunci ascult�: iarba pe care stai � noi o numim iarb� de r�u. To�i �erpii de ap� eclozeaz� aici. Ni�te viermi at�t de mici �nc�t abia �i po�i vedea. M�n�nc� iarba p�n� la nivelul solului �i se devor� unii pe al�ii, n�p�rlind de fiecare dat� c�nd cresc. Apoi, dintr-o dat�, dup� ce iarba ajunge ca o m�zg� din pricina pieilor pe care le leap�d�, to�i �erpii se t�r�sc p�n� la r�u �i nu se mai �ntorc niciodat�.

Ender nu era xenobiolog. Nu intui din capul locului implica�iile.

��erpii eclozeaz� aici, explic� ea, dar nu se �ntorc din ap� ca s� depun� ou�.

��Rezult� c� se �mperecheaz� aici, �nainte de a se pierde �n r�u.

��Evident, a�a e. I-am v�zut �mperechindu-se. Nu asta-i problema. �ntrebarea e: de ce sunt �erpi de ap�?

El tot nu pricepea.

��Uite, sunt complet adapta�i pentru via�a subacvatic�. Au branhii al�turi de pl�m�ni, sunt �not�tori excelen�i, au aripioare �i sunt pe deplin evolua�i pentru a-�i tr�i via�a adult� �n mediul acvatic. De ce se dezvolt� astfel dac� se nasc, se �mperecheaz� �i se reproduc pe uscat? Din punctul de vedere al evolu�iei, tot ce se petrece dup� reproducere nu are nici o relevan��, cu excep�ia cre�terii puilor, iar mie �mi este clar c� �erpii de ap� nu-�i cresc urma�ii. Via�a acvatic� nu contribuie cu nimic la �mbun�t��irea capacit��ii lor de supravie�uire p�n� se reproduc. S-ar putea furi�a �n ap� �i s� se �nece, iar asta n-ar avea nici o importan��, fiindc� reproducerea s-a �ncheiat.

��Da, recunoscu Vorbitorul. Acum �n�eleg.

��Exist� totu�i �n ap� ni�te ou� mici, str�vezii. N-am v�zut nici m�car o dat� un �arpe depun�ndu-le, dar cum �n r�u sau prin apropiere nu mai exist� animale destul de mari ca s� fac� ou�, pare logic s� consider�m c� sunt ou� de �arpe de ap�. Numai c� ou�le astea translucide � cu diametrul de un centimetru � sunt complet sterile. Con�in substan�e nutritive, totul e gata, dar nu exist� embrion. Nimic. Unele au un gamet � jum�tate de grup de gene �ntr-o celul�, gata s� se combine � dar nici unul viu. �i pe mal n-am g�sit niciodat� ou� de �arpe de ap�. Acum nu mai exist� aici dec�t iarba de r�u, cresc�nd tot mai �nalt�, iar m�ine firele de iarb� colc�ie de pui de �arpe de ap�. Asta sun� ca o �ntrebare la care merit� s� caut r�spunsul?

��Mie mi se pare c� e vorba de o genera�ie spontanee.

��Bun, de acord, eu a� vrea s� g�sesc suficiente informa�ii pentru a testa ipoteze alternative, dar mama nu m� las�. I-am explicat problema, iar ea m-a silit s� refac �ntregul proces de testare a �tirului, ca s� nu mai am timp s� ajung la r�u. �i mai e ceva: de ce sunt at�t de pu�ine specii? Pe oricare alt� planet�, chiar �i pe una pustie ca Trondheim, exist� mii de specii diferite, cel pu�in acvatice. Din c�te �tiu, pe cele de aici le po�i num�ra pe degete. Xingadora sunt singurele p�s�ri pe care le-am v�zut. Mu�tele-sug�toare, singurul gen de musc�. Cabra sunt unicele rumeg�toare care pasc iarba capim. Cu excep�ia cabrelor, purcelu�ii sunt singurele animale mari pe care le cunoa�tem. �n zona de preerie cre�te doar o specie de iarb�, capim �i singura plant� concurent� e trope�a, un lujer lung care se t�r�ie pe sol metri �ntregi. Xingadora m�n�nc� mu�te-sug�toare �i nimic altceva. Mu�tele-sug�toare consum� alge pe care le g�sesc pe malul r�ului �i �n gunoaiele noastre, �i gata. Xingadora n-are du�mani. Nimeni nu consum� carne de cabra.

��Foarte limitat, recunoscu Ender.

��Pare imposibil. Exist� mii de niveluri ecologice neocupate. Nu �n�eleg modul �n care, �n ciuda evolu�iei, lumea asta e at�t de s�rac� �n specii.

��Doar dac� nu s-a petrecut vreun cataclism.

��Exact.

��Ceva care a distrus toate speciile �n afar� de acestea c�teva, capabile s� se adapteze.

��Da, spuse Ela. �n�elegi? �i am �i dovezi. Cabra au un model comportamental de ap�rare. C�nd te apropii de ele, c�nd te miros, exemplarele adulte se a�az� astfel �nc�t s� formeze un cerc �i stau cu capetele spre interiorul lui, ca s�-�i apere puii �i s� poat� lovi cu copitele intru�ii.

��Multe animale de turm� procedeaz� a�a.

��S�-i protejeze contra cui? Purcelu�ii sunt fiin�e silvane � niciodat� nu v�neaz� �n preerie. Animalul care a obligat cabra s� adopte acest model comportamental a disp�rut. �i asta s-a �nt�mplat recent, �n ultima sut� de mii de ani sau, cel mult, �n ultimul milion de ani, probabil.

��Nu exist� dovezi referitoare la c�deri de meteori�i mai recente de dou�zeci de milioane de ani, remarc� Vorbitorul.

��A�a e. Un asemenea dezastru ar ucide toate animalele �i plantele mari �i ar l�sa sute din cele mici, sau poate c� ar distruge toate formele de via�� de pe uscat �i le-ar cru�a pe cele marine. �ns� toate mediile � uscat, acvatic � au fost s�r�cite �i totu�i c�teva exemplare de talie mare au supravie�uit. Nu, eu cred c� a fost o boal�. O boal� care a lovit �n toate speciile, f�r� s� �in� seama de grani�e, �i s-a adaptat la fiecare fiin��. Bine�n�eles c� noi n-am avea cum s� observ�m boala acum, pentru c� toate speciile r�mase �n via�� s-au adaptat la ea. A devenit o parte integrant� din modul normal de via��. Singurul fel �n care am putea studia boala asta�

�� ar fi dac� am contracta-o, spuse Ender. Descolada.

��Vezi? Facem ce facem �i ne �ntoarcem la Descolada. Bunicii mei au g�sit calea de a o �mpiedica s� ucid� fiin�ele umane, dar au apelat la manipularea genetic�. Cabra �i �erpii de ap� au g�sit de asemenea modul de adaptare �i m� �ndoiesc c� folosesc suplimente �n alimenta�ie. Cred c� toate i�ele se adun� aici. Bizarele anomalii �n reproducere, goliciunea ecosistemului toate pornesc de la corpusculii Descolada, iar mama nu m� las� s�-i examinez. Nu-mi �ng�duie s� aflu ce sunt, cum ac�ioneaz�, �n ce fel sunt implica�i �n�

�� n via�a purcelu�ilor.

��Da, sigur, dar nu numai a lor, ci a tuturor animalelor.

Pe chipul Vorbitorului se citea efortul de a-�i controla emo�iile, ca �i cum Ela i-ar fi dat o explica�ie pe care o c�uta de mult.

��n noaptea �n care a murit Pipo, Novinha a blocat fi�ierele �n care se aflau lucr�ri curente �i a interzis accesul la fi�ierele con�in�nd toate cercet�rile referitoare la Descolada. Ceea ce i-a ar�tat lui Pipo avea leg�tur� cu corpusculii Descolada �i cu purcelu�ii�

��Atunci a blocat fi�ierele? �ntreb� Ela.

��Da. Da.

��Deci am dreptate, a�a-i?

��Da, r�spunse el. ��i mul�umesc. M-ai ajutat mai mult dec�t ��i �nchipui.

��Asta �nseamn� c� o s� m�rturise�ti cur�nd moartea tatei?

Ender o privi cercet�tor.

��Adev�rul e c� n-ai vrea s� m�rturisesc moartea tatei. Ai prefera s� rostesc despre mama ta.

��Ea n-a murit.

��Dar �tii c� nu pot m�rturisi moartea lui Marcão f�r� s� explic de ce s-a c�s�torit cu Novinha �i de ce au r�mas �mpreun� to�i ace�ti ani.

��Exact. Vreau ca toate secretele s� ias� la lumin�. �i mai vreau ca fi�ierele s� fie deblocate. S� nu mai r�m�n� nimic ascuns.

��Nici nu-�i imaginezi ce-mi ceri. N-ai idee c�t� durere voi provoca dac� dezv�lui toate secretele.

��Uit�-te la familia mea, Vorbitorule, �i r�spunse Ela. Cum s-ar putea ca adev�rul s� provoace mai mult� suferin�� dec�t secretele?

El �i z�mbi, dar nu amuzat, ci plin de afec�iune, chiar de mil�:

��Ai dreptate �ntru totul, dar s-ar putea s� nu-�i dai seama de asta dec�t atunci c�nd vei auzi �ntreaga poveste.

��tiu �ntreaga poveste, at�t c�t poate fi ea cunoscut�.

��A�a �i �nchipuie to�i, dar se �n�eal�.

��C�nd vei face m�rturisirea?

��C�t de cur�nd voi putea.

��De ce nu acum? Ast�zi. Ce mai a�tep�i?

��Nu pot face nimic p�n� nu vorbesc cu purcelu�ii.

��Glume�ti, desigur. Cu excep�ia zenadorilor, nimeni nu poate vorbi cu purcelu�ii. A�a sun� Ordinul Congresului. Nimeni nu-l poate �nc�lca.

��Da, recunoscu Vorbitorul. Tocmai de aceea va fi greu.

��Nu greu, imposibil�

��Probabil, spuse el. Se ridic�; ea �l imit�. Ela, m-ai ajutat imens. Am �nv��at de la tine mai mult dec�t sperasem. La fel ca �i Olhado, dar lui nu i-a pl�cut cum am folosit lucrurile �nv��ate de la el, iar acum crede c� l-am tr�dat.

��E un copil. Eu am optsprezece ani.

Ender d�du din cap, �i puse m�na pe um�r �i o str�nse u�or.

��Atunci ne-am �n�eles. R�m�nem prieteni.

Era aproape sigur� c� �n vorbele lui era o und� de ironie. Ironie �i, probabil, o rug�minte.

��Da, insist� ea. R�m�nem prieteni. Pentru totdeauna.

Mai cl�tin� o dat� din cap, se �ntoarse, �mpinse barca de la mal �i p�i prin ap�, printre trestii �i prin glod.

Dup� ce scoase barca dintre trestii apuc� ramele, v�sli, apoi ridic� ochii spre ea �i-i z�mbi. Ela �i r�spunse la z�mbet, dar gestul ei nu putea transmite exaltarea pe care o sim�ea, senza�ia de de spov�rare. Ascultase totul, �n�elesese �i avea s� pun� lucrurile pe un f�ga� normal. Era �ncredin�at� de asta, at�t de convins� �nc�t nici nu b�g� de seam� c� aici se afla sursa fericirii ei nea�teptate. �tia doar c� petrecuse o or� cu Vorbitorul �n numele Mor�ilor, iar acum se sim�ea mai bine ca niciodat�.

κi g�si pantofii, �i �nc�l�� i plec� spre cas�. Mama era �nc� la Sta�iunea Biologilor, dar Ela nu voia s� mai lucreze �n dup�-amiaza aceasta. Dorea s� mearg� acas� pentru a preg�ti cina, asta era �ntotdeauna o munc� solitar�. Spera ca ast�zi s� nu mai vorbeasc� cu nimeni. Spera s� nu mai ap�r� vreo problem� a c�rei rezolvare s� cad� �n sarcina ei. Dorea ca acest sentiment s� dureze ve�nic.

Se afla acas� doar de c�teva minute c�nd Miro n�v�li �n buc�t�rie:

��Ela, nu l-ai v�zut pe Vorbitor?

��Ba da, r�spunse ea. La r�u.

��Unde la r�u?

Dac�-i spune c� se �nt�lniser� va �n�elege imediat c� nu fusese vorba de o �nt�mplare.

��Da� de ce? �ntreb� ea.

��Ascult�, Ela, nu e momentul potrivit s� fim suspicio�i, te rog. Trebuie s�-l g�sesc. Am l�sat mesaje pentru el �i nici computerul nu-l poate g�si.

��Era cu barca pe r�u, v�slind spre cas�. Probabil c� va ajunge cur�nd.

Miro se n�pusti �n camera din fa��. Ela �l auzi lucr�nd la terminal. �ntr-un t�rziu, b�iatul se �ntoarse �n buc�t�rie.

��Mul�umesc, spuse el. S� nu m� a�tep�i cu cina.

��Ce-i cu graba asta?

��Nimic. Era at�t de ridicol ca Miro s� spun� �nimic�, de�i se vedea limpede c� era agitat �i gr�bit, �nc�t am�ndoi izbucnir� �n r�s �n aceea�i clip�. Bine, spuse el, nu-i chiar nimic, e ceva, dar acum nu pot s�-�i vorbesc despre asta, �n�elegi?

��Bine. �Cur�nd toate secretele vor fi cunoscute, Miro.�

��Nu reu�esc s� pricep de ce nu a primit mesajul nostru. Vreau s� spun c� e anun�at prin computer. Nu poart� un implant �n ureche? Computerul ar trebui s�-l g�seasc�, dar, bine�n�eles, poate c� l-a deconectat.

��Ba nu, spuse Ela. Lumini�a era aprins�.

��N-aveai cum s� vezi lumini�a aceea minuscul� �i ro�ie a implantului din ureche dec�t dac� te aflai, din �nt�mplare, l�ng� el, �n mijlocul r�ului.

��A venit la ��rm. Am discutat.

��Despre ce?

Ela z�mbi.

��Nimicuri, spuse ea.

Miro z�mbi la r�ndul lui, dar starea de iritare nu-l p�r�sise. Ea �n�elese: ��i se pare normal s� ai secrete fa�� de mine, dar anormal ca �i eu s�-�i ascund unele lucruri, nu-i a�a, Miro?�

Cu toate acestea, el nu mai coment�. Se gr�bea prea tare. Trebuia s�-l g�seasc� pe Vorbitor, �i �nc� repede, a�a c� nu se va �ntoarce s� m�n�nce.

Convins�, timp de o clip�, c� Vorbitorul avea s� discute cu purcelu�ii mai cur�nd dec�t �i �nchipuise, Ela se sim�i cuprins� de entuziasm: a�teptarea va lua sf�r�it.

Apoi entuziasmul se risipi, fiind �nlocuit de altceva. O spaim� ascuns�. Un co�mar. Dragul de Libo z�c�nd pe panta dealului, sf�rtecat de purcelu�i. Numai c� �n scena �nfior�toare pe care �i-o imaginase de at�tea ori nu ap�rea Libo, ci Miro. Ba nu, nu era nici Miro. Era Vorbitorul. Vorbitorul va fi torturat p�n� va muri.

��Nu, �opti ea.

Apoi se scutur� �i co�marul disp�ru; se �ntoarse la ale ei, �ncerc�nd s� condimenteze �i s� asezoneze pastele f�inoase ca s� nu mai aib� gustul ca de clei al �tirului.

Capitolul 14RENEGA�II

M�NC�TORUL-DE-FRUNZE: Uman spune c� pe fra�ii vo�tri mor�i �i �ngropa�i �n ��r�n� �i apoi face�i case din aceea�i ��r�n�. (R�sete. )

MIRO: Nu-i adev�rat. Niciodat� nu s�p�m acolo unde sunt �ngropa�i oameni.

M�NC�TORUL-DE-FRUNZE: (�mpietrit de emo�ie) Atunci mor�ii vo�tri nu v� fac nici un bine!

Ouanda Quenhatta Figueira Mucumbi

Transcrip�ii de dialoguri 103: 0 din 13-04-1969, III

Ender se a�teptase s� �nt�mpine dificult��i ca s�-l treac� dincolo de gard, dar Ouanda ascunse cutia �n palm�, Miro deschise poarta �i p�ir� to�i trei afar�. Nu se �nt�mpl� nimic. Trebuia s� fie exact cum sugerase Ela: nimeni nu voia s� ias� din �ngr�ditur�, astfel c� nu era nevoie de m�suri severe de securitate. Ender nu avea timp s� aprecieze dac� acest fapt demonstra c� oamenii se mul�umeau s� r�m�n� �n Milagre sau se temeau de purcelu�i, ori �i detestau deten�ia �ntr-o asemenea m�sur� �nc�t se sileau s� cread� c� acel gard nici nu exista.

Dar Ouanda �i Miro erau foarte �ncorda�i, aproape �nsp�im�nta�i. P�rea de �n�eles �ntruc�t, l�s�ndu-l s� mearg� cu ei, �nc�lcau regulile stabilite de Congres. Dar Ender b�nuia c� mai era �i altceva. Nelini�tea lui Miro era dublat� de �nfrigurare, de un sentiment de urgen��; poate se temea, dar dorea s� vad� ce se va �nt�mpla, voia s� mearg� �nainte. Ouanda era re�inut�, mergea cu pa�i m�sura�i �i r�ceala ei nu tr�da doar teama, ci �i ostilitatea. N-avea �ncredere �n el.

De aceea Ender n-a fost luat prin surprindere c�nd ea s-a apropiat de copacul mare aflat l�ng� poart� �i a a�teptat ca Miro �i Vorbitorul s� fac� acela�i lucru. Ender v�zu aerul iritat al lui Miro, care �i reg�si controlul �ntr-o clip�. Chipul lui deveni o masc� impenetrabil�, a�a cum S�v�r�itorul nu mai v�zuse de mult. Se trezi compar�ndu-l pe Miro cu b�ie�ii pe care �i cunoscuse la �coala de Lupt�, consider�ndu-l un camarad de arme, �i se g�ndi c� Miro s-ar fi putut descurca acolo de minune. �i despre Ouanda putea spune la fel, dar din cu totul alte motive: ea se considera r�spunz�toare de ceea ce se �nt�mpla, chiar dac� Vorbitorul era b�rbat �n toat� firea iar ea cu mult mai t�n�r�. Nu se putea pleca �n fa�a lui. Se temea de orice, numai de autoritatea altora nu.

��Aici? �ntreb� Miro resemnat.

��Aici sau niciunde, r�spunse Ouanda.

S�v�r�itorul se aplec� pentru a se a�eza l�ng� trunchiul copacului.

��Asta-i copacul lui R�d�cin�, a�a e? �ntreb� el.

Ei �i p�strar� calmul � bine�n�eles � dar momentul de t�cere �i dovedi c� a�a era. �i surprinse �tiind ceva despre un trecut pe care cu siguran�� c�-l considerau doar al lor. �S-ar putea s� fiu framling aici�, �i spuse el �n g�nd, �dar nu trebuie s� m� ar�t �i ignorant.�

��Da, r�spunse Ouanda. E totemul de la care se pare c� primesc majoritatea sfaturilor. �n ultimul timp � de vreo �apte sau opt ani. Nu ne-au l�sat niciodat� s� st�m la ritualurile prin care le vorbesc str�mo�ilor, dar s-ar p�rea c� presupune lovirea scoar�ei copacilor cu be�e grele, lustruite. Auzim uneori zgomote �n timpul nop�ii.

��Be�e? F�cute din lemne c�zute din copaci?

��Noi a�a credem. De ce?

��Pentru c� n-au unelte din piatr� sau metal ca s� taie lemnul � am dreptate? Pe de alt� parte, dac� venereaz� copacii �nseamn� c� nu-i pot dobor�.

��Nu credem c� venereaz� copacii. E ceva totemic. Copacii reprezint� str�mo�i mor�i. �i planteaz�. �n cadavre.

Ouanda voise s� se opreasc�, s� discute cu el sau s�-i afle inten�iile, dar nici S�v�r�itorul, nici Miro nu doreau s-o lase s� cread� c� ea conduce aceast� expedi�ie. S�v�r�itorul pl�nuia s� vorbeasc� personal cu purcelu�ii. Niciodat� nu se preg�tise pentru o m�rturisire permi��nd altcuiva s�-i hot�rasc� programul �i nu avea de g�nd s� �nceap� acum. Pe de alt� parte, era �n posesia unei informa�ii la care ei nu aveau acces. Cuno�tea teoria Elei.

��Unde mai sunt? �ntreb�. Planteaz� copaci �i cu alte ocazii?

Se privir� unul pe altul.

��Noi n-am mai v�zut �i al�ii.

Ender nu era doar curios. �i r�m�sese g�ndul la ceea ce-i spusese Ela despre anomaliile legate de reproducere.

��i copacii cresc singuri? Prin p�dure se mai g�sesc puie�i?

Ouanda scutur� din cap.

��Nu avem dovezi conving�toare c� ar planta copaci �i �n alt� parte dec�t �n trupurile celor mor�i. Mai precis, to�i copacii pe care-i �tim noi sunt foarte b�tr�ni, �n afar� de ace�tia trei de aici�

��Patru, dac� nu ne gr�bim, o �ntrerupse Miro.

Aha. Asta explica starea de tensiune dintre ei. Miro se gr�bea pentru a salva un purcelu�, care altfel avea s� fie plantat la r�d�cina altui copac, dar Ouanda era �ngrijorat� din alt motiv. Am�ndoi �i dezv�luiser� destule am�nunte despre ceea ce �tiau; acum se putea l�sa interogat de Ouanda. R�m�sese drept �i-�i plec� pu�in capul pe spate pentru a privi frunzele copacului de deasupra lui, ramurile r�sfirate, verdele deschis al fotosintezei care confirma convergen�a, inevitabilitatea evolu�iei pe fiecare lume. Aici se afla miezul tuturor paradoxurilor descoperite de Ela: evolu�ia de pe aceast� lume se �ncadra �n modelul pe care xenologii �l g�siser� pe toate cele O Sut� de Lumi �i totu�i modelul acesta se degradase, se pr�bu�ise. Purcelu�ii constituiau una dintre speciile care supravie�uiser� destr�m�rii. Ce era Descolada �i cum se adaptaser� purcelu�ii la ea?

Inten�ionase s� schimbe subiectul conversa�iei �i s� �ntrebe: �De ce st�m aici, �n dosul copacului?� Asta ar invita-o pe Ouanda s� pun� �ntreb�ri. Dar �n acea clip�, st�nd cu capul plecat pe spate, contempl�nd frunzi�ul care se mi�ca molcom �n briza aproape imperceptibil�, avu o puternic� senza�ie de d�jà vu. Mai privise c�ndva aceste frunze. �i �nc� recent. Dar era imposibil. Pe Trondheim nu existau copaci mari, �i �n �ngr�ditura care se numea Milagre nu cre�tea nici unul. De ce i se p�reau at�t de cunoscute �i apropiate razele soarelui filtrate de frunze?

��Vorbitorule, �l chem� Miro.

��Da, r�spunse el, l�s�ndu-se trezit din visarea trec�toare.

��Noi n-am vrut s� te aducem aici.

B�iatul rosti cuvintele cu fermitate �i cu trupul orientat spre Ouanda, �n a�a fel �nc�t Ender �n�elese c�, �n realitate, Miro voise s�-l aduc� aici dar se includea �i pe sine �n opozi�ia Ouandei pentru a-i dovedi c� era una cu ea. �V� iubi�i�, �i zise Ender �n g�nd. �Va trebui s� v� reamintesc c� sunte�i frate �i sor�. Trebuie s� bat �ntre voi ��ru�ul tabu al incestului �i sigur m� ve�i ur� dac� o voi face.�

��Vei vedea� ceva� Ouanda nu reu�i s� termine.

Miro z�mbi.

��Noi le numim Activit��i Suspecte. Ele au �nceput, cu totul accidental, pe vremea lui Pipo. Libo le-a continuat �n mod deliberat, iar noi �i ducem mai departe opera. Se desf�oar� gradat, cu precau�ie. N-am renun�at cu totul la respectarea regulilor stabilite de Congres, dar au ap�rut crize �i a trebuit s� intervenim. Acum c��iva ani, de exemplu, purcelu�ii nu mai g�seau macios, viermii de scoar�� cu care se hr�neau pe vremea aceea.

��Cu asta vrei s� �ncepi? �ntreb� Ouanda.

�Aha�, g�ndi S�v�r�itorul. �Pentru ea nu-i chiar at�t de important s� men�in� iluzia de solidaritate.�

��Se afl� aici pentru a m�rturisi moartea lui Libo, spuse Miro. Toate astea s-au �nt�mplat mai devreme.

��Nu avem dovezi c� exist� o rela�ie cauzal�

��L�sa�i-m� pe mine s� descop�r rela�iile cauzale, spuse Ender calm. Povesti�i-mi ce s-a �nt�mplat c�nd purcelu�ii au �nceput s� sufere de foame.

��So�iile nu aveau ce m�nca; a�a spuneau purcelu�ii. Miro nu lu� �n seam� nelini�tea Ouandei. �n�elegi, masculii adunau m�ncare pentru femele �i pui �i nu prea aveau ce s� le duc�. F�ceau mereu aluzii c� vor trebui s� porneasc� la r�zboi �i c� vor muri probabil cu to�ii. Miro scutura din cap. P�reau aproape ferici�i la g�ndul �sta.

Ouanda se ridic�.

��Nici m�car nu ne-a promis. Nu ne-a promis nimic.

��Ce vre�i s� v� promit? �ntreb� Ender.

��C� nu� C� n-o s� spui nimic din�

��C� n-o s� v� p�r�sc? �ntreb� el din nou.

Ea scutur� din cap, de�i se vedea limpede c� expresia copil�reasc� �i era nesuferit�.

��N-o s� v� promit a�a ceva, spuse S�v�r�itorul. Datoria mea e sa m�rturisesc.

Ea se r�suci ca un v�rtej spre Miro:

��Ai v�zut?

La r�ndul lui, Miro p�rea �ngrozit.

��Nu se poate s� le spui. Vor �nchide poarta. N-or s� ne mai lase niciodat� s� trecem de ea!

��i va trebui s�-�i g�se�ti alt� slujb�? �ntreb� Ender.

Ouanda �l m�sur� cu dispre�.

��Asta crezi c� e xenologia? O slujb� oarecare? �n p�dure tr�ie�te o specie inteligent�, ramen, nu varelse, �i trebuie �n�eleas�.

Ender nu-i r�spunse, dar nu-�i desprinse privirea de la chipul ei.

��Aminte�te-�i de �Matca �i Hegemonul�, spuse Miro. Purcelu�ii sunt ca �i G�ndacii, doar c�-s mai mici, mai slabi, mai primitivi. Trebuie s�-i studiezi, desigur, dar nu ajunge at�t. Po�i examina fiare �i s� nu te sinchise�ti nicidecum atunci c�nd una moare sau e m�ncat�, dar ace�tia sunt., sunt ca �i noi. Nu ne putem limita la studierea foametei, la observarea distrugerii lor �ntr-un r�zboi, �i cunoa�tem �i�

�� i iubim, complet� Ender.

��Da! �i arunc� Ouanda ca o sfidare.

��Dar dac� i-a�i abandona, dac� n-a�i exista, n-ar disp�rea. A�a e?

��Nu, recunoscu Miro.

��i-am spus eu c-o s� se poarte ca �i comitetul, spuse Ouanda.

Ender o ignor�.

��i ce s-ar �nt�mpla cu ei dac� i-a�i p�r�si?

��E ca �i cum� Miro se zb�tu s�-�i g�seasc� vorbele potrivite. Ca �i cum ai merge pe P�m�nt, cu mult �nainte de Xenocid, �nainte de c�l�toriile interstelare �i le-ai spune oamenilor: �Pute�i c�l�tori printre stele, pute�i locui pe alte lumi�, �i dup� aceea le-ai ar�ta mii de minuni. Lumina care se aprinde de la comutator. O�el. Chiar lucruri simple � vase pentru ap�. Agricultur�. Te-ar vedea, ar �ti ce e�ti, ar �ti c� pot deveni ca tine �i c� pot face toate lucrurile pe care le ai tu. Ce �i-ar spune? �Ia astea de aici, nu ni le ar�ta, las�-ne s� ne tr�im via�a scurt�, brutal� �i ur�t�, las� ca evolu�ia s�-�i urmeze cursul?� Nu. Ar zice: �D�-ne, �nva��-ne, ajut�-ne�.

��Iar tu ai spune: �Nu pot� �i ai pleca.

��E prea t�rziu! relu� Miro. Nu �n�elegi? Au v�zut deja miracolele! Ne-au v�zut zbur�nd. Ne-au v�zut �nal�i �i puternici, cu unelte fermecate �i cunosc�nd lucruri pe care nici nu le-au visat. Acum �tiu ce se poate ob�ine. �i cu c�t st�m mai mult, cu at�t �ncearc� s� �nve�e, iar cu c�t �nva�� mai multe vedem cum educa�ia �i ajut�. Dac� �i �n�elegi c�t de c�t, dac� pricepi c� sunt�

��Umani.

��Ramen, oricum. Sunt copiii no�trii, �n�elegi?

Ender sur�se.

��Dar, dup� voi, care p�rinte �i d� fiului o piatr� dac� el cere p�ine?

Ouanda �ncuviin�� cu o mi�care din cap.

��Exact. Regulile Congresului sus�in c� trebuie s� le d�m pietre, chiar dac� p�inea ne prisose�te.

Ender se ridica.

��Ei, haide�i s� mergem.

Ouanda nu era preg�tit�.

��Nu ne-ai promis.

��A�i citit �Matca �i Hegemonul� ?

��Eu da, spuse Miro.

��i po�i imagina c� cel care a ales s� fie Vorbitor �n numele Mor�ilor e �n stare s� le fac� vreun r�u acestor micu�i, acestor pequeninos?

�ngrijorarea Ouandei se mai stinsese, dar ostilitatea persista.

��E�ti lunecos �i foarte �iret, Senhor Andrew, Vorbitor �n numele Mor�ilor. Lui �i reaminte�ti de Matc�, iar mie �mi vorbe�ti �n parabole nesincere despre scriptur�.

��i vorbesc fiec�ruia �n limba pe care o �n�elege cel mai bine, o puse la punct S�v�r�itorul. Asta nu �nseamn� c� sunt lunecos. �nseamn� c� m� exprim limpede.

��Deci vei face exact cum dore�ti.

��At�ta vreme c�t nu le voi face r�u purcelu�ilor.

Ouanda sur�se batjocoritor.

��Dup� p�rerea ta.

��Dac� nu o pot folosi pe a altuia?!

Se ridic� �i plec� de l�ng� ea, ie�ind de sub umbra ramurilor mari ale copacului, �i se �ndrept� spre p�durea care parc� �l a�tepta pe coama dealului. �l urmar�, pornind �n goan� ca s�-l ajung� din urm�.

��Vreau s�-�i spun ceva, relu� Miro. Purcelu�ii au cerut s� mergi la ei. Ei cred c� e�ti acela�i Vorbitor care a scris �Matca �i Hegemonul�.

��Au citit cartea?

��Au �ncorporat-o aproape perfect �n religia lor. Trateaz� copia pe care le-am dat-o de parc� ar fi Cartea Sf�nt�, iar acum sus�in c� matca le vorbe�te.

S�v�r�itorul �i arunc� o privire.

��Ea ce spune?

��C� e�ti adev�ratul Vorbitor �i c� ai matca la tine. C� o vei aduce s� tr�iasc� al�turi de ei �i-i vei �nv��a totul despre tine �i� e o adev�rat� nebunie. Cel mai grav este c� a�teapt� imposibilul din partea ta.

Se putea ca asta s� fie o simpl� dorin�� a lor, a�a cum Miro credea cu t�rie, dar S�v�r�itorul �tia c�, din gogoa�a ei, matca vorbise cu cineva.

��i cum spuneau c� le vorbe�te matca?

Ouanda mergea al�turi de el.

��Nu lor, ci numai lui R�d�cin�. Iar R�d�cin� le transmite lor. Totul face parte din sistemul lor totemic. Am �ncercat mereu s� intr�m �n joc �i s� ne prefacem c�-i credem.

��Ce politicos din partea voastr�, remarc� Ender.

��Asta-i practica antropologic� standard, spuse Miro.

��V� str�dui�i at�t de mult s� v� preface�i c�-i lua�i �n serios �nc�t nu ave�i absolut nici o �ans� s� �nv��a�i ceva de la ei.

R�maser� o clip� �n urm�, astfel c� Ender intr� primul �n p�dure. Trebuir� s� alerge din nou ca s�-l ajung�.

��Mereu am �ncercat s� �nv��m ceva de la ei! aproape strig� Miro.

S�v�r�itorul se opri.

��Nu de la ei. Se aflau deja printre copaci; razele r�zle�e care p�trundeau prin frunzi� f�ceau ca tr�s�turile lor s� fie impenetrabile, dar Ender �tia ce poate citi pe fe�ele lor: iritare, indignare, dispre�. �Cum de �ndr�zne�te acest necunoscut ne�colit s� ne pun� la �ndoial� atitudinea profesional�?� Iat� de ce: sunte�i p�trun�i p�n� �n m�duva oaselor de ideea suprema�iei voastre culturale. V� desf�ura�i Activit��ile Suspecte pentru a-i ajuta pe bie�ii purcelu�i, dar nu exist� perspectiva ca voi s� b�ga�i de seam� c�nd pot �i ei s� v� �nve�e c�te ceva.

��Ce anume? �ntreb� Ouanda. Nu s�-l omor�m pe cel mai apropiat binef�c�tor, s�-l tortur�m p�n� moare dup� ce el a salvat via�a a zeci de so�ii �i de copii de-ai no�tri?

��Atunci de ce mai suporta�i? De ce-i ajuta�i dup� c�te v-au f�cut?

Miro se strecur� �ntre Ouanda �i S�v�r�itor.

�O protejeaz�, se g�ndi el, �sau o �mpiedic� s�-�i dea �n vileag sl�biciunile.�

��A�a e �n meseria noastr�. �n�elegem c� diferen�ele culturale pe care nu ni le putem explica�

��n�elege�i c� purcelu�ii sunt animale �i c� nu-i pute�i condamna pentru uciderea lui Libo �i a lui Pipo mai mult dec�t pe cabra pentru c� rumeg� capim.

��Exact, recunoscu Miro.

Ender schi�� un z�mbet.

��Tocmai de aceea n-o s� �nv��a�i nimic de la ei. Pentru c�-i considera�i animale.

��i consider�m ramen! spuse Ouanda, f�c�ndu-�i loc �n fa�a lui Miro. Evident c� nu sim�ea nevoia de a fi protejat�.

��i trata�i de parc� n-ar fi r�spunz�tori de ac�iunile lor, spuse Ender. Ramenii r�spund pentru ceea ce fac.

��i tu ce vrei s� faci? �ntreb� Ouanda cu sarcasm �n voce. Vii s�-i judeci?

��V� spun doar at�t: purcelu�ii au �nv��at mai multe despre mine de la R�d�cin� dec�t voi, care m-a�i avut al�turi.

��i ce s� �n�elegem din vorbele astea? C� e�ti �ntr-adev�r Vorbitorul original? Era v�dit c� Miro considera aceast� idee drept inimaginabil� �i ridicol�. S� presupunem c� pe nava de pe orbita Lusitaniei ai c��iva G�ndaci pe care vrei s�-i aduci aici s�

��nseamn� c� acest amator crede c� se pricepe mai bine dec�t noi s� discute cu purcelu�ii, �l �ntrerupse Ouanda. �i, �n ceea ce m� prive�te, asta dovede�te c� nu trebuia s� accept�m s�-l aducem aici, la�

Dar �n aceea�i clip� Ouanda amu�i, pentru c� din desi� ap�ru un purcelu�. Era mai scund dec�t se a�tepta Ender. De�i nu chiar nepl�cut, mirosul lui specific p�rea ceva mai puternic dec�t reu�ise Jane s� sugereze prin computer.

��Prea t�rziu, murmur� Ender. Cred c� ne-am �nt�lnit deja.

Expresia de pe fa�a purcelu�ului, dac� se putea vorbi de a�a ceva, era de nep�truns. Cu toate acestea, Miro �i Ouanda erau capabili s� �n�eleag� ceva din limba nerostit�.

��E uimit, murmur� Ouanda. Spun�ndu-i lui Ender c� �n�elegea ceea ce lui �i r�m�nea str�in, �l punea la punct. Nici o sup�rare. S�v�r�itorul �tia c� aici era un novice. Spera totu�i c� �i smulsese din modul lor obi�nuit, sigur de sine, pe care-l dovedeau �n g�ndire. Era evident c� urmau un comportament bine exersat �i practicat �ndelung. Dac� dorea s� ob�in� un ajutor real din partea lor, trebuia s�-i fac� s� se dezbare de �abloane �i s� �ncerce s� vad� lucrurile �n alt� lumin�.

��M�nc�torul-de-Frunze, spuse Miro.

M�nc�torul-de-Frunze nu-�i lu� ochii de la S�v�r�itor.

��Vorbitorul �n numele Mor�ilor, rosti el.

��L-am adus, explic� Ouanda.

M�nc�torul-de-Frunze se r�suci pe c�lc�ie �i disp�ru printre tufi�uri.

��Ce �nseamn� asta? �ntreb� Ender. De ce a plecat?

��Vrei s� zici c� nu �i-ai dat seama? �ntreb� Ouanda.

��Fie c� v� convine, fie c� nu, purcelu�ii vor s�-mi vorbeasc� �i eu vreau s� le vorbesc. Cred c� ar fi mai bine dac� m-a�i ajuta s� pricep ce se �nt�mpl�. Sau nici voi nu �n�elege�i?

�i v�zu cum se chinuie s�-�i alunge sup�rarea. �i apoi, spre u�urarea S�v�r�itorului, Miro se hot�r�. �n loc s�-i r�spund� cu un aer de superioritate, vorbi simplu, calm:

��Nu. Nici noi nu �n�elegem. �n rela�iile cu ei proced�m mai mult pe ghicite. Ei ne pun �ntreb�ri, noi lor, �i, �n m�sura posibilit��ilor, p�n� acum nici unii, nici al�ii n-am dezv�luit nimic �n mod deliberat. Nici m�car nu le punem �ntreb�rile la care vrem neap�rat s� primim un r�spuns, de team� c� din �ntreb�ri vor afla mai multe despre noi.

Ouanda nu voia s� accepte hot�r�rea lui Miro de a coopera.

��tim mai multe dec�t vei �nv��a tu �n dou�zeci de ani, declar� ea. E�ti nebun dac�-�i �nchipui c� �ntr-o discu�ie de zece minute la marginea p�durii po�i �nv��a tot ce �tim noi.

��Nu simt nevoia s� repet ceea ce �ti�i voi, o l�muri Ender.

��A�a crezi?

��Da, pentru c� v� am cu mine. Ender sur�se.

Miro �n�elese �i lu� vorbele ca pe un compliment. Sur�se �i el.

��S� vedem ce �tim. Probabil c� M�nc�torul-de-Frunze nu e prea �nc�ntat s� te vad�. �ntre el �i purcelu�ul Uman s-a produs o ruptur�. C�nd �i-au �nchipuit c� nu vrem s� te aducem, M�nc�torul-de-Frunze a fost sigur c� �nvinsese. Acum vede c� victoria s-a transformat �n �nfr�ngere. Poate c� astfel am salvat via�a lui Uman.

��i am pus-o �n pericol pe a M�nc�torului-de-Frunze, care doar �ncearc� s�-l fac� pe Uman s� dea gre�, nu s� c�tige el �nsu�i ceva.

��Dar nu �tii sigur.

��Astea-s lucruri de care nu �ntreb�m niciodat�. Miro z�mbi din nou. �i ai dreptate. Pentru noi a devenit un obicei at�t de �nr�d�cinat �nc�t am ajuns s� nici nu mai b�g�m de seam� c� nu punem �ntreb�ri.

Ouanda se �nfurie.

��Are dreptate! Nici m�car nu ne-a v�zut la lucru �i ne critic� din senin�

Dar Ender nu voia s�-i vad� ciond�nindu-se. Porni cu pa�i mari �n direc�ia �n care plecase M�nc�torul-de-Frunze �i-i l�s� s�-l urmeze dac� aveau chef. Bine�n�eles c� venir� dup� el, l�s�nd disputa pentru alt�dat�. Imediat ce-i sim�i al�turi, re�ncepu s�-i interogheze:

��Ce-i cu Activit��ile Suspecte pe care le-a�i desf�urat voi? A�i introdus elemente noi �n alimenta�ia lor?

��I-am �nv��at cum s� m�n�nce r�d�cina de meredona, spuse Ouanda. Era rigid� �i circumspect�, dar bine m�car c� �i vorbea. Furia n-o va �mpiedica s� participe la ceea ce promitea s� fie o �nt�lnire de importan�� crucial� cu purcelu�ii. I-am �nv��at cum s� elimine con�inutul de cianur� din ea prin �mbibare cu ap� �i uscare la soare. Asta era solu�ia imediat� pe care le-o puteam oferi.

��Solu�ia pe termen lung era s� le d�m variet��ile de �tir la care renun�ase mama, spuse Miro. Reu�ise s� ob�in� o specie care era at�t de bine adaptat� la condi�iile Lusitaniei �nc�t nu le folosea oamenilor. O structur� proteic� tipic lusitan�, diferit� de cea p�m�ntean�. P�rea s� fie exact ce le trebuia purcelu�ilor. Am convins-o pe Ela s�-mi dea c�teva specimene pe care oricum le aruncau, f�r� s�-i dau de �n�eles c�t de importante erau pentru noi.

�Nu te mai am�gi c� Ela nu �tie�, �i spuse �n g�nd Ender.

��Libo le-a dat exemplarele �i i-a �nv��at cum s� le planteze. Apoi le-a ar�tat cum s� le macine, s� ob�in� f�in� �i s-o transforme �n p�ine. Are un gust nesuferit, dar le-a oferit un aliment pe care, pentru prima oar�, �i-l pot preg�ti singuri. De atunci �ncoace sunt gra�i �i obraznici.

Vocea Ouandei era �nc�rcat� de am�r�ciune.

��Dar l-au ucis pe tata imediat dup� ce au dus so�iilor primele p�ini.

Vreme de c�teva clipe, Ender continu� s� mearg� t�cut, �ncerc�nd s� priceap�. Purcelu�ii l-au ucis pe Libo imediat dup� ce i-a salvat de foamete? De neconceput, �i totu�i a�a se �nt�mplase. Cum putea s� evolueze o societate dac�-i ucidea pe cei care contribuiau cel mai mult la supravie�uirea ei? Ar trebui s� procedeze invers: s�-i r�spl�teasc� pe cei valoro�i, sporind astfel posibilitatea lor de a se reproduce. �n felul acesta �i-ar m�ri �ansele de supravie�uire ca grup. Cum era posibil ca purcelu�ii s� evolueze ucig�ndu-i pe cei care aduceau comunit��ii cele mai mari servicii?

�i totu�i existau precedente �i �n lumea oamenilor. Copiii ace�tia, Miro �i Ouanda, prin Activit��ile lor Suspecte, erau mai buni �i mai �n�elep�i dec�t membrii comitetului care alc�tuiser� legile. Dac� vor fi prin�i, vor fi exila�i pe alt� planet�, ceea ce echivala cu o condamnare pe via��; p�n� se vor �ntoarce, dac� vor avea norocul acesta, to�i cei pe care-i cunosc acum vor fi disp�rut de mult. Oricum, vor fi judeca�i �i probabil �ntemni�a�i. Nici ideile �i nici genele lor nu vor da roade, societatea va s�r�ci.

Din p�cate, legea nu dovedea �ng�duin�� tocmai pentru c� era o crea�ie uman�. Pe de alt� parte, arestarea �i �ntemni�area lui Miro �i a Ouandei avea sens �n cazul �n care porneai de la premiza c� fiin�ele umane constituiau o comunitate unic� iar purcelu�ii erau du�manii acesteia �i dac� socoteai c� tot ce-i poate ajuta pe purcelu�i s� supravie�uiasc� reprezint� o amenin�are la adresa umanit��ii. A�adar pedepsirea oamenilor care au �mbog��it cultura purcelu�ilor ar avea scopul de a-i �mpiedica pe ace�tia din urm� s� progreseze, nu s�-i protejeze.

�n clipa aceea, S�v�r�itorul �n�elese c� legile care guvernau contactul omului cu purcelu�ii nu func�ionau pentru a-i proteja. Ele fuseser� instituite pentru a garanta superioritatea �i puterea fiin�elor umane. Din punctul acesta de vedere, desf�ur�nd Activit��ile Suspecte, Miro �i Ouanda erau tr�d�tori ai intereselor egoiste ale propriei lor specii.

��Renega�i, spuse el cu voce tare.

��Poftim? tres�ri Miro. Ce-ai spus?

��Renega�i. Cei care �i-au respins propriul neam �i au trecut de partea du�manului.

��Aha, f�cu Miro.

��Ba nu, spuse Ouanda.

��Ba suntem, repet� Miro.

��Eu nu mi-am lep�dat umanitatea!

��Dup� cum s-ar exprima episcopul Peregrino, ne-am dezis umanitatea cu mult� vreme �n urm�, spuse Miro.

��Dar a�a cum definesc eu conceptul�

��Dup� tine, spuse S�v�r�itorul, �i purcelu�ii sunt umani. Iat� de ce sunte�i ni�te renega�i.

��Parc� mai devreme spuneai c� i-am tratat ca pe ni�te animale, nu se l�s� Ouanda.

��C�nd nu-i face�i direct r�spunz�tori de faptele lor, c�nd nu le pune�i �ntreb�ri directe, c�nd �ncerca�i s�-i am�gi�i, �i trata�i ca pe animale.

��Cu alte cuvinte, spuse Miro, c�nd respect�m legile stabilite de comitet.

��Da, �nt�ri Ouanda, da, atunci e adev�rat, suntem ni�te renega�i.

��Dar tu? �ntreb� Miro. Tu de ce e�ti renegat?

��Ei bine, pe mine specia uman� m-a alungat de mult. De aceea am ajuns Vorbitor �n numele Mor�ilor.

Intrar� �n lumini�ul purcelu�ilor c�nd se stinse ecoul ultimelor cuvinte.

Nici mama, nici Miro nu veniser� la cin�. Elei �i convenea de minune. C�nd era prezent vreunul dintre ei, �i pierdea orice autoritate; copiii mai mici n-o ascultau. Cu toate acestea, nici Miro, nici mama nu luau locul Elei. Nimeni nu i se supunea �i, de asemenea, nimeni nu �ncerca s� men�in� ordinea. Era deci mai lini�tit� �i-i era mai u�or c�nd ei nu se aflau aici.

Nu pentru c� cei mici erau mai cumin�i acum, doar c� i se opuneau mai pu�in. Era de ajuns s� se r�steasc� de c�teva ori la Grego ca s�-l conving� s� n-o mai �nghionteasc� �i s-o loveasc� pe sub mas�. Iar ast�zi, at�t Quim c�t �i Olhado p�reau lini�ti�i. Nu mai aveau gura spurcat� ca �n alte d��i.

Dar calmul dur� p�n� terminar� de m�ncat. Quim se rezem� de sp�tarul scaunului �i r�nji r�ut�cios c�tre Olhado:

��Deci tu l-ai �nv��at pe spionul acela cum s� ajung� la fi�ierele mamei!

Olhado se �ntoarse spre Ela:

��Iar ai uitat s�-i deconectezi gura. C�nd o s�-nve�i s� fii mai ordonat�? �n felul acesta ironic, Olhado cerea sprijinul Elei.

Quim nu voia �ns� ca Olhado s� primeasc� ajutor, indiferent de unde.

��Olhado, de data asta Ela nu-i de partea ta. Nimeni nu mai �ine cu tine. L-ai ajutat pe spionul �la unsuros s� intre �n fi�ierele mamei �i e�ti tot at�t de vinovat ca �i el. E unealta diavolului, iar tu la fel.

Ela v�zu cum cre�te furia lui Olhado; prin minte �i trecu o scen� �n care Olhado azv�rlea cu farfuria �n Quim. �n fine momentul de �ncordare trecu �i Olhado se calm�.

��mi pare r�u, spuse Olhado. N-am vrut a�a ceva.

Ceda �n fa�a lui Quim. Recuno�tea c� fratele lui avea dreptate.

��Sper c� regretele tale trebuie s� ne fac� s� �n�elegem c� n-a fost nimic inten�ionat, spuse Ela, �i nu-�i ceri scuze fiindc� l-ai ajutat pe Vorbitor.

��Evident c�-�i cere scuze pentru c� l-a ajutat pe spion, insist� Quim.

��Pentru c�, relu� Ela, �n m�sura �n care putem trebuie s�-l ajut�m cu to�ii pe Vorbitor.

Quim s�ri �n picioare, se aplec� peste mas� �i-i strig� �n fa��:

��Cum �ndr�zne�ti s� spui a�a ceva? A violat intimitatea mamei, voia s�-i afle secretele, voia�

Spre propria-i surprindere, Ela se trezi �n picioare, �mping�ndu-l pe Quim peste mas� �i �ip�nd la el tot mai tare:

��Secretele mamei au otr�vit atmosfera din casa asta! Secretele mamei ne-au f�cut pe to�i s� fim bolnavi �i nici ea n-a sc�pat! Singurul mod de a �ndrepta lucrurile chiar acum e s�-i fur�m secretele �i s� le scoatem la lumin� ca s� le putem ucide! Apoi se opri din �ipat. At�t Quim c�t �i Olhado se retr�seser� din fa�a ei �i st�teau str�ns lipi�i de perete, ca �i cum vorbele ei ar fi fost gloan�e, iar ei a�teptau s� fie executa�i. Ela continu� s� vorbeasc� cu voce tare, dar st�p�nit�: A�a cum v�d eu situa�ia, Vorbitorul e unica noastr� �ans� de a redeveni o familie �i secretele mamei reprezint� singurul obstacol care-i st� �n cale. De aceea i-am spus ast�zi tot ce �tiam despre con�inutul fi�ierelor Mamei, fiindc� vreau s�-i dau p�n� �i cel mai ne�nsemnat cr�mpei de adev�r pe care-l pot afla.

��Atunci e�ti cea mai josnic� tr�d�toare, spuse Quim. Vocea �i tremura. Era �n pragul lacrimilor.

��Eu cred c� �nf�ptuim un act de loialitate numai dac�-l ajut�m pe Vorbitor, �i r�spunse Ela. Adev�rata tr�dare e supunerea oarb� �n fa�a mamei, fiindc� toat� via�a s-a str�duit s� se autodistrug� �i s� distrug� aceast� familie.

Spre surprinderea Elei, cel care pl�ngea nu era Quim, ci Olhado. Glandele lui lacrimale nu func�ionau, bine�n�eles, c�ci fuseser� extirpate c�nd i se grefaser� ochii. �n lipsa lacrimilor, singurul semn care ar�ta c� pl�ngea erau suspinele, care-l f�cur� s� se ghemuiasc�, s� alunece de-a lungul zidului p�n� ajunse s� stea pe podea cu capul �ntre genunchi, icnind, incapabil s� se controleze. Ela �n�elese de ce: ea spusese c� dragostea lui fa�� de Vorbitor nu dovedea lips� de loialitate, c� nu P�c�tuise; �i el o crezuse, �tia c� era adev�rat.

Apoi Ela �i mut� privirea de la Olhado �i o v�zu pe mama �n pragul u�ii. Avu o senza�ie de sf�r�eal� �i �ncepu s� tremure la g�ndul c� Novinha auzise vorbele ei.

Dar mama nu p�rea furioas�, doar pu�in trist� �i foarte obosit�. �l privea pe Olhado.

Revolta r�bufni �n glasul lui Olhado:

��Ai auzit ce spunea Ela? �ntreb� el.

��Da, r�spunse mama f�r� s�-�i ia privirea de la Olhado. Dac� m� g�ndesc bine, s-ar putea s� aib� dreptate.

Ela era la fel de surprins� ca �i Quim.

��Copii, merge�i �n camerele voastre, spuse mama �ncet. Trebuie s� discut cu Olhado.

Ela le f�cu un semn lui Grego �i Quarei, care cobor�ser� de pe scaunele �nalte �i, uimi�i din pricina acestor �nt�mpl�ri neobi�nuite, veneau cu pa�i mici spre ea. Dac�-�i aminteau bine, nici tata nu reu�ise vreodat� s�-l fac� pe Olhado s� pl�ng�. �l auzi pe Quim p�ind ap�sat pe hol, intr�nd �n camera lui, tr�ntind u�a �i azv�rlindu-se pe pat. �n buc�t�rie suspinele lui Olhado se mai potolir� �i �ncetar� c�nd, pentru prima oar� dup� ce �i pierduse ochii, mama �l �inea �n bra�e �i-l consola �i pl�ngea t�cut, leg�n�ndu-l �i v�rs�nd lacrimi �n p�rul lui.

Miro nu �tia ce s� mai cread� despre Vorbitorul �n numele Mor�ilor. Nu-�i d�dea seama de ce, dar �i �nchipuise c� un Vorbitor trebuia s� semene cu un preot, sau, mai cur�nd, s� fie un preot �n adev�ratul �n�eles al cuv�ntului. T�cut, contemplativ, deta�at de lumea aceasta, l�s�nd discret �n seama altora ac�iunile �i hot�r�rile. Miro se a�teptase ca Vorbitorul s� fie �n�elept.

�n nici un caz �ns� nu anticipase c� va fi at�t de b�g�re�, at�t de periculos. Da, �n�elept era, f�r� discu�ie, mereu vedea dincolo de aparen�e, spunea sau f�cea tot felul de lucruri deconcertante care, dac� se g�ndea mai bine la ele, erau perfect justificate. P�rea s� cunoasc� at�t de bine modul de g�ndire uman �nc�t, doar privind chipul cuiva, reu�ea s� citeasc� pe el cele mai ad�nci dorin�e, cele mai bine disimulate adev�ruri despre care nici acea persoan� nu b�nuia c� s�l�luiesc �n ad�ncul ei.

De c�te ori st�tuser� el �i Ouanda �n felul acesta, urm�rind cum discuta Libo cu purcelu�ii? Numai c� atunci �n�elegeau �ntotdeauna ce f�cea Libo; �i cuno�teau tehnica, �tiau scopurile pe care le urm�rea. �ns� Vorbitorul avea un mod de g�ndire care lui Miro �i r�m�nea complet str�in. Cu toate c� str�inul se �nf��i�a ca orice alt� fiin�� uman�, Miro se sim�ea �ndemnat s� cread� c� el era de fapt un framling � reu�ea s� fie la fel de deconcertant ca �i purcelu�ii. Ramen ca �i ei, str�in, dar nu era totu�i un animal.

Ce a observase Vorbitorul? Ce v�zuse? Arcul pe care-l poart� mereu S�geat�? Vasul de lut plin cu ap� �n care, eman�nd un miros resping�tor, era �nmuiat� meradona? Pe care anume dintre Activit��ile Suspecte le-a recunoscut �i despre c�te a crezut c� sunt practici ale b�tina�ilor?

Purcelu�ii deschiser� �Matca �i Hegemonul�.

��Tu, spuse S�geat�, ai scris asta?

��Da.

Miro �i arunc� o privire Ouandei. �n ochii ei se strecur� o lic�rire de satisfac�ie. Prin urmare, Vorbitorul min�ea.

��Ceilal�i doi, Miro �i Ouanda, cred c� e�ti un mincinos, interveni Uman.

Miro se uit� imediat la Vorbitor, dar el nu privi �n direc�ia lor.

��Bine�n�eles c� da, spuse el. Nu le-a trecut prin minte c� s-ar putea ca R�d�cin� s� fi rostit adev�rul.

Vorbele calme ale b�rbatului �l tulburar� pe Miro. Putea fi adev�rat? La urma-urmelor, oamenii care c�l�toreau spre alte sisteme solare s�reau peste decenii �ntregi, adeseori secole, uneori chiar �i jum�tate de mileniu. Pentru a supravie�ui trei mii de ani nu erau necesare foarte multe c�l�torii, dar era prea greu de crezut c� adev�ratul Vorbitor sosise tocmai aici. Acel prim Vorbitor scrisese �Matca �i Hegemonul�; doar pe el l-ar interesa prima ras� ramen descoperit� dup� dispari�ia G�ndacilor. �Nu cred a�a ceva�, �i spuse Miro �n g�nd, dar trebui s� admit� c� probabil acesta era adev�rul.

��De ce sunt at�t de pro�ti? �ntreb� Uman. Cum de nu recunosc adev�rul c�nd �l aud rostit?

��Nu sunt pro�ti. A�a sunt fiin�ele umane: pun la �ndoial� credin�ele lor �n afar� de cele �n care cred cu adev�rat �i cele pe care nu se g�ndesc niciodat� s� le pun� la �ndoial�. Nu s-au g�ndit s� conteste faptul c� originalul Vorbitorul originar a murit acum trei mii de ani, chiar dac� �tiu c� zborul printre stele prelunge�te via�a.

��Dar noi le-am spus.

��Ba nu, le-a�i spus doar c� matca i-a dezv�luit lui R�d�cin� c� eu am scris cartea aceasta.

��Tocmai de aceea ar trebui s� �tie c� e adev�rat, spuse Uman. R�d�cin� e �n�elept, e tat�; n-ar face niciodat� vreo gre�eal�.

Lui Miro �i veni s� z�mbeasc�, dar se ab�inu. Vorbitorul �i �nchipuia c� e foarte inteligent, dar iat�-l acum aici, unde sf�r�eau toate �ntreb�rile importante, �nc�lcite fiind de insisten�a cu care purcelu�ii sus�ineau c� lor le puteau vorbi ni�te copaci totemici.

��Da, continu� Ender. Sunt nenum�rate lucruri pe care noi nu le �n�elegem �i altele pe care nu le �n�elege�i voi. Ar trebui s� ne spunem mai multe.

Uman se a�ez� l�ng� S�geat�, �mp�r�ind cu el locul de onoare.

S�geat� nu d�du semne c� l-ar deranja.

��Vorbitorule �n numele Mor�ilor, spuse Uman, ne vei aduce matca?

��nc� nu m-am hot�r�t.

Miro privi din nou c�tre Ouanda. Oare Wiggin �i pierduse min�ile suger�nd c� putea da ceea ce nu avea?

Apoi �i aminti ce spusese Vorbitorul despre faptul c� omul pune la �ndoial� toate credin�ele, cu excep�ia celor pe care le consider� de net�g�duit. Miro luase �ntotdeauna drept adev�r ceea ce �tia toat� lumea � �i anume c� to�i G�ndacii fuseser� nimici�i. Dar dac� o matc� r�m�sese �n via��? Dac� Vorbitorul g�sise un G�ndac, discutase cu el �i a�a reu�ise s�-�i scrie cartea? Era extrem de improbabil, dar nu imposibil. Miro nu �tia cu toat� certitudinea c� p�n� �i ultimul G�ndac fusese ucis. �tia doar ce credea lumea, �i vreme de trei mii de ani nimeni nu adusese vreun argument oric�t de ne�nsemnat care s� probeze contrariul.

Dar chiar dac� era adev�rat, cum de-ar fi putut s� afle Uman? Explica�ia cea mai simpl� era c� purcelu�ii �ncorporaser� conving�toarea istorie a M�tcii �i a Hegemonului �n religia lor �i nu pricepeau ideea c� existau mul�i Vorbitori �i nici unul dintre ei nu era autorul c�r�ii, c� to�i G�ndacii muriser� �i matca n-avea cum s� fie adus� la ei. Era cea mai simpl� explica�ie, cea mai u�or de acceptat. Oricare alta l-ar sili s� recunoasc� posibilitatea c�, �ntr-un fel sau altul, copacul totemic al lui R�d�cin� vorbea cu purcelu�ii.

��Ce te va face s� te hot�r�ti? vru s� �tie Uman. Noi oferim daruri so�iilor pentru a le c�tiga respectul, dar tu e�ti cel mai �n�elept dintre oameni �i nu avem nimic de folos pentru tine.

��Poseda�i multe lucruri de care a� avea nevoie, spuse Ender.

��Ce anume? Nu face�i vase mai bune ca acesta? S�ge�i mai ascu�ite? Ve�m�ntul pe care �l port e �esut din l�n� de cabra, dar hainele tale sunt mai fine.

��Nu-mi trebuie asemenea lucruri. Eu am nevoie de pove�ti adev�rate.

Uman se aplec� �n fa�� i trupul i se �ncord� de emo�ie �i a�teptare.

��O, Vorbitorule! izbucni el �i vocea �i deveni puternic�, �nc�rcat� de importan�a cuvintelor. Vrei s� adaugi povestea noastr� la Matca �i Hegemon?

��Nu v� �tiu povestea.

��ntreab�-ne! �ntreab�-ne orice!

��Dar cum a� putea rosti povestea voastr�? Eu rostesc doar pove�tile mor�ilor.

��Dar suntem mor�i! striga Uman. Miro nu-l v�zuse niciodat� at�t de agitat. Suntem uci�i �n fiecare zi. Fiin�ele umane umplu toate lumile. Navele c�l�toresc prin bezna nop�ii, de la o stea la alta, ocup�nd fiecare loc gol. �i uit�-te la noi cum tr�im pe lumea noastr� mic�, de unde privim cum cerul se umple de oameni. Fiin�ele umane �nal�� garduri ridicole, dar asta nu �nseamn� mare lucru. Cerul e gardul nostru! Uman f�cu un salt �n sus, uimitor de �nalt pentru c� avea picioare puternice. Uite cum m� arunc� gardul la p�m�nt!

Alerg� spre cel mai apropiat copac, se urc� pe trunchi �i se c��r� iute spre v�rf, a�a cum Miro nu-l v�zuse niciodat�; alunec� pe o ramur� �i se arunc� �n sus. �n momentul �n care atinse punctul maxim al saltului, p�ru s� r�m�n� suspendat �n aer, apoi gravita�ia �l azv�rli cu for�� pe p�m�ntul tare.

Miro auzi icnetul puternic provocat de c�dere. Vorbitorul se ridic� imediat �i d�du fuga spre Uman, iar Miro porni pe urmele lui. Uman nu mai respira.

��A murit? �ntreb� Ouanda.

��Nu! strig� un purcelu� �n limba masculilor. Nu po�i muri! Nu, nu, nu! Miro se uita �n jur; spre surprinderea lui, cel care vorbise era M�nc�torul-de-Frunze. Nu po�i muri!

Apoi Uman �ntinse o m�n� tremur�toare �i atinse fa�a Vorbitorului. Trase aer ad�nc �n piept, �ntr-un suspin ad�nc, �i apoi vorbi.

��Vezi, M�rturisitorule? Sunt �n stare s� mor ca s� trec zidul care ne separ� de stele.

De c�nd �i cuno�tea Miro pe purcelu�i, �n to�i anii de p�n� atunci, niciodat� nu vorbiser� de c�l�toria stelar� �i nici nu �ntrebaser� despre ea. Abia acum �n�elegea c� majoritatea �ntreb�rilor pe care le puneau aveau scopul de a descoperi secretul zborului. Xenologii nu pricepuser� pentru c� �tiau ceea ce li se p�rea evident: purcelu�ii se aflau at�t de departe de nivelul cultural care s� le permit� construirea navelor cosmice �nc�t aveau s� treac� o mie de ani p�n� c�nd le va fi accesibil� o asemenea performan��. Dar ad�nca lor sete de cunoa�tere, dorin�a de a afla c�t mai multe despre metale, motoare �i zbor erau c�ile alese de ei �n �ncercarea de a descoperi secretul c�l�toriilor interstelare.

Uman se ridic� �ncet �n picioare, �in�ndu-se de m�inile lui Ender. Miro �i d�du seama c�, p�n� �n clipa aceea niciodat� nu fusese luat de m�n� de vreun purcelu�. �l cuprinse un regret profund �i o durere ad�nc�, vecin� cu gelozia.

Acum, c�nd era limpede c� Uman nu se r�nise grav, ceilal�i purcelu�i se str�nser� mai aproape �n jurul Vorbitorului. Nu se �ngr�m�deau, nu se �mbr�nceau, pur �i simplu doreau s� se afle �n preajma lui.

��R�d�cin� spune c� matca �tie cum se construiesc navele, �ncepu S�geat�.

��R�d�cin� spune c� matca ne va �nv��a totul, continu� Ce�ti. Metal, foc n�scut din st�nci, case f�cute din ap� neagr�, orice.

Ender ridic� m�na, pun�nd cap�t dorin�ei lor de a vorbi to�i deodat�:

��Dac� v-ar fi foarte sete �i a�i vedea c� am ap�, mi-a�i cere cu to�ii s� be�i. Dar dac� eu a� �ti c� apa e otr�vit�?

��n navele care zboar� spre stele nu e otrav�, spuse Uman.

��Sunt multe drumurile care duc spre zborul interstelar. Unele sunt bune, altele mai rele. Va voi da ceea ce pot, f�r� s� v� distrug.

��Matca promite!

��i eu la fel.

Uman se repezi �nainte, �l prinse pe Ender de p�r �i de urechi �i-l trase p�n� ajunser� s� se priveasc� �n ochi. Miro nu mai v�zuse un gest de o asemenea violen�� din partea lor; era lucrul de care se temuse, hot�r�rea de a ucide�

��Dac� suntem ramen, r�cni Uman c�tre Vorbitor, atunci noi hot�r�m, nu tu! Iar de suntem varelse po�i s� ne ucizi pe to�i, chiar acum, a�a cum ai f�cut-o cu toate surorile m�tcii!

Miro �ncremeni ca fulgerat. Era treaba purcelu�ilor dac�-l socoteau pe Vorbitor autorul c�r�ii. Dar cum de ajunseser� la concluzia de neconceput c� tot el era vinovat de Xenocid? Drept cine �l luau? Drept Monstruosul S�v�r�itor.

�i totu�i Vorbitorul �n numele Mor�ilor st�tea acolo, cu capul plecat, iar din ochii �nchi�i lacrimile �i curgeau pe obraji, ca �i cum acuza�ia lui Uman avea for�a adev�rului.

Uman �ntoarse capul ca s� i se adreseze lui Miro.

��Ce-i cu apa asta? �ntreb� el �n �oapt�. Apoi atinse lacrimile.

��A�a ne ar�t�m durerea, necazul sau suferin�a, �i r�spunse b�iatul.

Mandachuva scoase brusc un urlet �nfior�tor pe care Miro nu-l mai auzise; sem�na cu acela al unui animal pe moarte.

��A�a ne ar�t�m noi durerea, �opti Uman.

��Ah! Ah! strig� Mandachuva. Am mai v�zut apa asta! Am v�zut-o �n ochii lui Libo �i Pipo.

Mai �nt�i unul c�te unul, apoi cu to�ii �n acela�i timp, purcelu�ii pornir� s� strige la fel. Miro era �ngrozit, fascinat, emo�ionat. Nu �tia c�tu�i de pu�in ce �nsemna acest strigat, dar purcelu�ii d�deau acum fr�u liber unor emo�ii pe care vreme de patruzeci �i �apte de ani le ascunseser� fa�� de xenologi.

��l jelesc pe tata? �ntreb� Ouanda �n �oapt�. �i ochii ei luceau, umezi de emo�ie, iar p�rul i se n�cl�i de sudoarea rece a spaimei.

Imediat ce �n�elese, Miro spuse:

��P�n� �n clipa asta n-am �tiut c� Pipo �i Libo au pl�ns c�nd au murit. Miro nu avea cum s� intuiasc� ce g�ndea Ouanda �n acele momente; v�zu doar cum ea se �ntoarse, se �ndep�rt� cu pa�i nesiguri, se pr�bu�i �n genunchi �i �ncepu s� pl�ng� amar.

Era de net�g�duit c� sosirea Vorbitorului r�scolise din str�funduri via�a fiec�ruia dintre ei.

Miro �ngenunche al�turi de Vorbitor care-�i �inea capul plecat, cu b�rbia �n piept.

��Vorbitorule, �ncepu Miro. Como pode ser? Cum se face c� tu e�ti primul m�rturisitor �i S�v�r�itorul �n acela�i timp? Não pode ser.

��Matca le-a spus mai multe dec�t mi-am �nchipuit.

��Dar Vorbitorul �n numele Mor�ilor care a scris aceast� carte e cel mai �n�elept om care a tr�it �n epoca zborurilor interstelare, �n timp ce S�v�r�itorul a fost un criminal: a ucis un neam �ntreg, o ras� frumoas� de rameni care ne-ar fi putut �nv��a totul�

��i uman pe deasupra, �opti Ender.

Uman se afla acum l�ng� ei �i rosti c�teva versete din Hegemon: �Boala �i leacul ei s�l�luiesc �n orice inim�. Moartea �i m�ntuirea stau �n puterea aceleia�i m�ini�.

��Uman, vorbi Ender, spune neamului t�u s� nu jeleasc� pentru ceea ce a f�ptuit din ne�tiin��.

��Am f�cut ceva �ngrozitor, spuse Uman. �i era cel mai mare dar al nostru.

��Spune semenilor t�i s� se lini�teasc� �i s� m� asculte.

Uman strig� c�teva vorbe, nu �n limba masculilor, ci �n cea a so�iilor, limba autorit��ii. T�cur� cu to�ii �i se a�ezar� s� asculte ceea ce avea Vorbitorul de spus.

��Voi face tot ce-mi st� �n puteri, �ncepu el, dar �nt�i trebuie s� v� cunosc, altfel cum a� putea rosti povestea voastr�? Trebuie s� aflu mai multe despre voi, altfel cum a� putea �ti dac� b�utura este otr�vitoare sau nu? �i problema cea mai grea dintre toate r�m�ne s� fie rezolvat�. Specia uman� e liber� s�-i iubeasc� pe G�ndaci �ntruc�t socote�te c� au murit cu to�ii. Voi �nc� tr�i�i, �i de aceea �i �nsp�im�nta�i pe oameni.

Aflat �ntre ceilal�i purcelu�i, Uman se ridic� �i gesticul� c�tre propriul lui trup, de parc� ar fi fost ceva fragil �i lipsit de putere.

��Noi?!

��Se tem de acela�i lucru ca �i voi, care v� �ngrozi�i c�nd privi�i spre cer �i vede�i cum stelele sunt acaparate de oameni. Se tem c� vor ajunge �ntr-o bun� zi pe o lume �i vor constata c� voi a�i ajuns primii acolo.

��Nu vrem s� fim primii, spuse Uman. Vrem s� avem �i noi un loc acolo.

��Atunci p�sui�i-m�, spuse Ender. Ajuta�i-m� s� �nv�� cine sunte�i, c� s�-i pot �nv��a �i eu pe oameni.

��Orice, �nt�ri Uman. Privi roat� c�tre ceilal�i. Te vom �nv��a tot ce vrei.

M�nc�torul-de-Frunze se ridic�. Vorbi �n limba masculilor, dar Miro nu �n�elese.

��Nu po�i da altora lucruri care nu-�i apar�in.

Uman �i r�spunse t�ios �n Esen�ial�:

��Nici lui Pipo, Libo, Ouanda �i Miro nu le apar�ineau lucrurile pe care ni le-au oferit. Dar, cu toate astea, au f�cut-o.

��Nu trebuie s� dovedim aceea�i nechibzuin��. M�nc�torul-de-Frunze vorbea �nc� �n limba masculilor.

��Nici �n�elepciunea lor nu ne apar�ine �n mod necesar, �l puse la punct Uman.

Apoi M�nc�torul rosti ceva �n limba copacilor �i nici acum Miro nu reu�i s� priceap�. Uman nu r�spunse �i M�nc�torul-de-Frunze plec�.

�n timp ce acesta se �ndep�rta, Ouanda se �ntoarse cu ochii �nro�i�i de pl�ns.

Uman se r�suci spre Vorbitor.

��Ce vrei s� �tii? �ntreb� el. Dac� putem, ��i vom spune �i-�i vom ar�ta.

La r�ndul lui, Ender se uit� la Miro �i Ouanda.

��Ce-ar trebui s� �ntreb? �tiu at�t de pu�ine �nc�t nu am idee ce ne-ar fi de folos.

Miro o privi pe Ouanda, consult�ndu-se din ochi cu ea.

��Nu ave�i unelte din piatr� sau metal, spuse ea. Dar casa voastr� e f�cut� din lemn �i tot a�a arcurile sau s�ge�ile.

Uman nu r�spunse. Momentul de t�cere se prelungi.

��Dar care v� e �ntrebarea? spuse Uman �ntr-un t�rziu.

�Cum de n-a priceput leg�tura?� g�ndi Miro.

��Noi, oamenii, explic� Vorbitorul, folosim unelte din piatr� ca s� dobor�m copaci atunci c�nd vrem s�-i transform�m �n case, s�ge�i sau b�te ca acelea pe care v�d c� le ave�i unii dintre voi.

Trecur� c�teva momente p�n� c�nd vorbele lui fur� �n�elese pe deplin. Apoi, brusc, to�i purcelu�ii se ridicar� �n picioare, parc� �nnebuni�i, ciocnindu-se uneori unul de altul, de copaci sau de casele din bu�teni. Majoritatea r�maser� mu�i, dar c�te unul dintre ei urla c�nd �i c�nd, exact cum o f�cuser� cu to�ii mai devreme. Sminteala aproape mut� a purcelu�ilor era stranie, l�s�nd impresia c�, dintr-o dat�, �i pierduser� orice control asupra trupurilor. Dup� at��ia ani de precau�ie �i non-comunicare, de eforturi pentru a nu li se spune nimic, Vorbitorul �nc�lcase acest comandament �i rezultatul era demen�a colectiv� la care asistau acum.

Uman se desprinsese din haosul acela �i se azv�rli la p�m�nt �n fa�a lui Ender.

��O, Vorbitorule! strig� el din r�sputeri. Promite-mi c� n-o s� le �ng�dui niciodat� s�-l doboare pe tat�l meu R�d�cin� cu unelte din piatr� �i metal! Dac� vrei s� ucizi pe cineva, exist� fra�i mai b�tr�ni care �i-ar da via�a; �i eu sunt gata sa mor, dar nu-i l�sa s�-mi ucid� tat�l!

��Sau pe tat�l meu! strigar� ceilal�i purcelu�i. Sau pe-al meu!

��Dac� am fi �tiut c� sun� sunte�i varelse, nu l-am fi s�dit pe R�d�cin� at�t de aproape de gard, spuse Mandachuva.

Ender ridic� din nou bra�ele.

��A t�iat vreun om copaci �n Lusitania? Niciodat�. Legea ne-o interzice. N-ave�i a v� teme de noi.

Se f�cu t�cere �i purcelu�ii se lini�tir�. Uman se ridic� �n cele din urm� de la p�m�nt.

��Ne-ai f�cut s� ne temem �i mai mult de fiin�ele umane, Vorbitorule. Mai bine nu veneai deloc �n p�durea noastr�.

Vocea Ouandei r�sun� mai tare dec�t a lui:

��Cum mai po�i spune asta dup� ce mi-ai ucis tat�l?

Uman o privi stupefiat �i r�mase f�r� grai. Miro o lu� pe Ouanda pe dup� umeri. �n t�cerea care se l�s�, se auzi glasul puternic al Vorbitorului:

��Ai promis c� vei r�spunde la toate �ntreb�rile mele. Te mai �ntreb o dat�: cum v� construi�i casele din bu�teni �i cum v� face�i b�tele, arcurile �i s�ge�ile? Noi v-am ar�tat singura cale pe care o cunoa�tem; spune-mi care e calea voastr�, cum face�i?

��Fratele se d�ruie�te singur, r�spunse Uman. �i-am spus. �i comunic�m fratelui despre nevoile noastre �i-i ar�t�m forma, iar el ni se ofer�.

��Putem s� vedem cum se �nt�mpl� asta? �ntreb� Ender.

Uman privi �n jur, c�tre ceilal�i purcelu�i.

��Vre�i s�-i cerem unui frate s� se d�ruiasc� pentru ca Vorbitorul s� poat� vedea? N-avem nevoie de cas�, nici acum, nici �n anii ce vor veni, iar s�ge�ile ne prisosesc�

��Arat�-i!

Miro se �ntoarse, iar ceilal�i f�cur� acela�i lucru �i-l v�zur� pe M�nc�torul-de-Frunze ie�ind din nou din p�dure. P�i dinadins p�n� �n mijlocul lumini�ului; nu-i privi pe nici unul �i vorbi de parc� ar fi fost un herald care nu se sinchise�te dac�-l ascult� cineva. Li se adres� �n limba so�iilor, astfel c� Miro nu �n�elese dec�t fr�nturi.

��Ce spune? �opti Ender.

Aflat �n genunchi l�ng� el, Miro traduse c�t pricepu: Mi-e limpede c� s-a dus la so�ii, care le-au spus s� fac� tot ce le ceri. Dar nu-i chiar at�t de u�or, le mai zice � nu �n�eleg cuvintele astea � c� mor cu to�ii. �n orice caz, ceva despre fra�ii care mor. Uit�-te la ei, nici unul nu se teme.

��Nu �tiu cum �i exteriorizeaz� teama. Nu cunosc neamul �sta deloc.

��Nici eu, recunoscu Miro. Te las s� te descurci singur; �n mai pu�in de jum�tate de or� ai creat o agita�ie cum n-am avut prilejul s� v�d �n to�i ace�ti ani de c�nd �i vizitez.

��E un dar cu care m-am n�scut, �l l�muri Ender. ��i propun un t�rg. N-o s� spun nim�nui despre Activit��ile Suspecte pe care le-a�i desf�urat, iar voi nu povesti�i nim�nui cine sunt eu.

��Asta e u�or, spuse Miro. Oricum nu cred.

Cuv�ntarea M�nc�torului-de-Frunze se sf�r�i. Dup� aceea p�i rar spre cas� �i intr�.

��Vom cere darul unui frate b�tr�n, �ncheie Uman. A�a au spus so�iile.

Dup� aceea, Miro r�mase �n picioare �mbr��i��nd-o pe Ouanda �i av�ndu-l al�turi pe M�rturisitor, iar purcelu�ii realizar� un miracol cu mult mai conving�tor dec�t cel care le adusese lui Gusto �i Cidei titlul de Os Venerados.

Purcelu�ii se str�nseser� �ntr-un cerc �n jurul unui copac b�tr�n �i gros de la marginea lumini�ului. Apoi se c��rar� �n copac unul c�te unul �i �ncepur� s� loveasc� �n el cu be�e. La scurt timp dup� aceea se aflau cu to�ii �n copac, b�t�nd �ntr-un ritm complicat �i c�nt�nd.

��Limba ta�ilor, �opti Ouanda.

Ramurile pornir� s� cad� una dup� alta. Purcelu�ii alergar� imediat �i le adunar�, t�r�ndu-le �n afara zonei �n care urma s� cad� copacul.

Uman �i aduse una, care o lu� cu grij� �i le-o ar�t� lui Miro �i Ouandei. Cap�tul cu care fusese legat� de trunchi r�m�sese perfect neted. Nu era plat � suprafa�a prezenta o u�oar� v�lurire. Dar ramura nu era c�tu�i de pu�in aspr�, din ea nu curgea sev� �i nu avea nici un semn care s� dovedeasc� violen�a �n separarea ei de copac. Miro atinse suprafa�a cu degetul �i sim�i r�ceala �i netezimea ca de marmur�.

�n cele din urm� copacul r�mase doar un trunchi drept, dezgolit �i maiestuos; petele de culoare mai deschis� unde crescuser� c�ndva ramurile str�luceau �n razele soarelui de dup�-amiaz�. C�ntecul atinse apogeul �i �ncet�. Copacul se �nclin� �i �ncepu s� cad� lin �i gra�ios spre p�m�nt. C�nd trunchiul se pr�bu�i, solul bubui �i se cutremur�, apoi se l�s� o t�cere deplin�.

Uman p�i c�tre copacul dobor�t �i, �n timp ce c�nta �ncet, �ncepu s�-i m�ng�ie suprafa�a. Coaja plesni treptat sub mi�carea m�inii lui; cr�p�tura se extinse �ntr-o parte �i �n alta pe toat� lungimea trunchiului p�n� ce scoar�a se desf�cu �n dou� jum�t��i. Apoi mai mul�i purcelu�i o �i o desprinseser� de trunchi, �n dou� f�ii lungi. Purcelu�ii le traser� deoparte.

��I-ai v�zut vreodat� folosind coaja? �l �ntreb� Eder pe Miro.

Miro cl�tin� din cap. Nu se sim�ea �n stare s� scoat� vreo vorb�. S�geat� f�cu apoi un pas �nainte �i �ncepu s� c�nte molcom. κi plimb� degetele �n sus �i-n jos pe trunchi de parc� ar fi desenat lungimea �i grosimea exact� a unui arc. Miro v�zu cum ap�reau liniile, cum lemnul dezgolit se v�luri, plesni �i se desf�cu p�n� c�nd �n c�u�ul trunchiului r�mase un arc lustruit, cu o form� perfect�.

De trunchi se apropiar� �i al�i purcelu�i care, �n timp ce c�ntau, desenar� tot felul de forme. Plecar� apoi cu b�te, arcuri �i s�ge�i, cu�ite cu lama sub�ire �i mii de f�ii fire de lemn pentru �mpletit co�uri. �n cele din urm�, dup� ce se consum� jum�tate din trunchi, f�cur� to�i c��iva pa�i �napoi �i c�ntar� �n acela�i ritm. Copacul tremur� �i se desf�cu �n vreo zece b�rne lungi. Trunchiul fusese folosit �n �ntregime.

Uman se apropie �ncet de b�rne �i �ngenunche, l�s�ndu-�i m�inile cu delicate�e pe cea mai apropiat� dintre ele. κi �nclin� u�or capul pe spate �i �ncepu s� �ng�ne o melodie f�r� cuvinte, cea mai trist� pe care Miro o auzise vreodat�. C�ntecul continu�, intonat doar de vocea lui Uman; abia dup� c�teva momente, Miro �i d�du seama c� ceilal�i purcelu�i �l priveau �i a�teptau ceva.

�n cele din urm�, Mandachuva veni la el �i-i spuse �n �oapt�:

��Te rog. Se cuvine s� c�n�i �i tu pentru un frate.

��Nu �tiu cum, �opti Miro sim�indu-se �nsp�im�ntat �i neajutorat.

��i-a dat via�a ca s�-�i r�spund� la �ntrebare, �l l�muri Mandachuva.

�Ca s�-mi r�spund� la �ntrebare �i s� mai dea na�tere altor o mie�, spuse Miro �n g�nd. Dar p�i �nainte, �ngenunche al�turi de Uman, �i �ncol�ci degetele �n jurul aceleia�i b�rne netezi pe care o atinsese purcelu�ul, �i l�s� capul pe spate �i-�i �ncerc� vocea, la �nceput �ov�itor, nesigur, ne�tiind ce melodie s� c�nte; dar cur�nd �n�elese ra�iunea c�ntecului mono-tonal, sim�i moartea copacului sub palme �i vocea �i crescu �n t�rie �i claritate cre�nd o dizarmonie �nduio��toare cu vocea lui Uman, care jelea moartea copacului �i-i mul�umea pentru c� se sacrificase, promi��nd s� foloseasc� pieirea lui spre binele tribului, spre binele fra�ilor �i al so�iilor �i copiilor, astfel �nc�t s� tr�iasc� �i s� se �nmul�easc� �i s� prospere cu to�ii. Acesta era rostul c�ntecului �i �n�elesul mor�ii copacului, iar �n clipa �n care c�ntecul se termin, Miro se aplec� p�n� atinse lemnul cu fruntea �i rosti cuvintele de miruire final�, acelea�i pe care le �optise cu cinci ani �n urm� deasupra trupului lui Libo.

Capitolul 15M�RTURISIREA

UMAN: De ce nu ne viziteaz� �i al�i oameni?

MIRO: Noi suntem singurii c�rora li se permite s� treac� de poart�.

UMAN: Atunci de ce nu sar gardul?

MIRO: Nici unul dintre voi n-a atins gardul? (Uman nu r�spunde.) P�n� �i o simpl� atingere provoac� dureri. Dac� am �ncerca s�-l s�rim, am sim�i dureri insuportabile �n tot corpul.

UMAN: Asta-i o prostie. Oare iarba nu cre�te de o parte �i de alta a gardului?

Ouanda Quehatta Fifueria Mucumbi, Transcrieri de dialoguri

1-1-1970, ora 5, pag 103: 0

Soarele mai avea o or� p�n� sa ating� linia orizontului c�nd primarul Bosquinha urc� sc�rile ce duceau spre biroul particular de la catedral� al episcopului Peregrino. Dom Cristão �i Dona Cristã se aflau deja acolo, av�nd un aer grav �ntip�rit pe chipuri. Cu toate acestea, episcopul Peregrino p�rea mul�umit de sine. �ntotdeauna se bucura s�-i str�ng� sub acoperi�ul s�u pe liderii politici �i religio�i din Milagre. Nu avea nici o importan�� c� Bosquinha solicitase aceast� �nt�lnire �i apoi tot ea propusese c� aceasta s� aib� loc la catedral� �ntruc�t se putea deplasa cu vehiculul zbur�tor. Pe Peregrino �l �nc�nta ideea c�, �ntr-un anume fel, era st�p�nul Coloniei Lusitania. �i totu�i, la sf�r�itul discu�iei, fiec�ruia dintre ei avea s�-i fie limpede c� nimeni nu era st�p�n peste nimic.

Bosquinha �i salut� pe cei prezen�i. Nu se a�ez� �ns� pe scaunul ce i se oferi, ci �n fa�a terminalului care apar�inea episcopului, �l comut� �i rul� programul pe care �l preg�tise. �n aer ap�rur� c�teva straturi formate din cuburi minuscule. Stratul cel mai de sus era compus doar din c�teva cuburi, restul din mai multe. Mai bine de jum�tate dintre straturi, �ncep�nd de sus �n jos, erau colorate �n ro�u, restul �n albastru.

��Foarte atr�g�tor, coment� episcopul Peregrino.

Bosquinha �i mut� privirea spre Dom Cristão.

��Recuno�ti modelul?

El cl�tin� din cap nel�murit.

��Nu, dar cred c� �tiu care este scopul acestei �nt�lniri.

Dona Cristã se aplec� u�or �n fa�� i �ntreb�:

��Exist� vreun loc sigur �n care putem ascunde lucrurile pe care vrem s� le p�str�m?

Expresia de deta�are amuzat� de pe chipul episcopului Peregrino disp�ru:

��Eu nu �tiu despre ce vom discuta.

Bosquinha se �ntoarse pe scaun �i-l privi drept �n ochi:

��C�nd am fost numit� Guvernator al noii Colonii Lusitania eram foarte t�n�r�. Prin aceast� alegere mi s-a acordat o mare onoare, o �ncredere deosebit�. �nc� din copil�rie am studiat conducerea comunit��ilor �i sistemele sociale �i �n scurta mea carier� de pe Oporto am avut rezultate bune. Comitetul a pierdut din vedere c� eram deja suspicioas�, viclean� �i �ovin�.

��Acestea sunt virtu�i pe care am ajuns s� le admir�m cu to�ii �n persoana ta, spuse episcopul Peregrino.

Bosquinha z�mbi.

��Prin �ovinism am �n�eles c�, imediat ce Colonia Lusitania a fost a mea, am devenit mai loial� fa�� de interesele Lusitaniei dec�t ale celor O Sut� de Lumi �i ale Congresului Stelar. Viclenia m-a �ndemnat s� m� prefac fa�� de comitet c�, dimpotriv�, �n toate �mprejur�rile am pus interesele Congresului mai presus de orice. �i suspiciunea m-a determinat s� consider c� era cu totul improbabil s� primim din partea Congresului un statut de independen�� i egalitate ca al celor O Sut� de Lumi.

��Bine�n�eles c� a�a e, interveni episcopul Peregrino. Suntem o colonie.

��Nu suntem o colonie, ci un experiment. Am studiat carta, patenta �i toate Ordinele Congresului �n ceea ce ne prive�te �i am constatat c� nou� nu ni se aplic� legile referitoare la independen�a hot�r�rilor proprii. Am descoperit c�, prin lege, comitetul este autorizat s� aib� acces nelimitat la toate fi�ierele persoanelor sau institu�iilor de pe Lusitania.

Episcopul �ncepu s� se �nfurie:

��Vrei s� spui c� are dreptul s� p�trund� �n fi�ierele secrete ale Bisericii?

��Aha, exclam� Bosquinha. �nc� un �ovin.

��n virtutea Codului Stelar, Biserica se bucur� de unele drepturi.

��Nu te sup�ra pe mine.

��Nu mi-ai spus-o niciodat�.

��Dac� a� fi f�cut-o ai fi protestat, comitetul ar fi mimat o sl�bire a controlului �i �n acest caz n-a� fi reu�it s� realizez ce-mi propusesem.

��Adic�?

��Acest program. Semnaleaz� orice acces ini�iat prin ansiblu la fi�ierele Coloniei Lusitania.

Dom Cristão chicoti.

��Nu ai voie s� faci a�a ceva.

��tiu. Dup� cum v-am spus, am multe vicii ascunse. Programul n-a descoperit intruziuni grave, doar �n c�teva fi�iere de fiecare dat� c�nd purcelu�ii i-au ucis pe xenologii no�tri, ceea ce era de a�teptat; dar repet, nimic ie�it din comun. Asta p�n� acum patru zile.

��C�nd a sosit Vorbitorul �n numele Mor�ilor, remarc� episcopul Peregrino.

Pe Bosquinha o amuz� c� episcopul considera momentul sosirii Vorbitorului at�t de important �nc�t s� fac� imediat leg�tura �ntre una �i alta.

��Acum trei zile, relu� Bosquinha, a avut loc prin ansiblu o cercetare nondistructiv�. Ea a urmat un traseu interesant. Se �ntoarse c�tre terminal �i modific� imaginea. Acesta ar�ta acum c� acces�rile se f�cuser� �n primul r�nd �n zonele de nivel superior �i se limitaser� la o singur� por�iune a imaginii. S-a p�truns �n toate fi�ierele care aveau vreo leg�tur� cu xenologii �i xenobiologii din Milagre. A ignorat toate rutinele de protec�ie de parc� nici n-ar fi existat. Au prezentat interes toate descoperirile �i am�nunte privind via�a lor personal�. �i ai dreptate, episcop Peregrino: ca �i atunci, acum cred c� aceast� ac�iune are leg�tur� cu Vorbitorul.

��Dar e evident c� el nu a primit autorizarea din partea Congresului Stelar, spuse episcopul.

Dom Cristão cl�tin� din cap cu �n�elepciune:

��n jurnalele lui intime pe care, �n afar� de Copiii Min�ii, nimeni nu le cite�te, San Angelo scria c�

Satisf�cut, episcopul se �ntoarse spre el.

��Deci Copiii Min�ii posed� scrieri secrete ale lui San Angelo.

��Nu-s secrete, spuse Dona Crist�. Doar plicticoase. Oricine poate citi jurnalele, dar numai noi ne batem capul cu ele.

��El scrie acolo c� Vorbitorul Andrew e mai b�tr�n dec�t ne �nchipuim, spuse Dom Cristão. Mai �n v�rst� dec�t Congresul Stelar �i, �ntr-un fel, mai puternic.

��E un copilandru. N-are nici patruzeci de ani, pufni episcopul Peregrino.

��Rivalit��ile voastre stupide ne fac s� pierdem timpul, spuse t�ios Bosquinha. Am convocat aceast� �ntrunire fiindc� trecem printr-o situa�ie critic�. �n semn de respect fa�� de voi, c�ci eu am ac�ionat deja �n numele guvernului Lusitaniei.

Bosquinha comut� terminalul pe imaginea original�.

��n diminea�a asta programul m-a alertat a doua oar�. S-a reu�it o nou� p�trundere sistematic�, numai c� de data asta nu a avut caracterul selectiv �i nondistructiv de acum trei zile. Cite�te totul cu vitez� de transfer de date, ceea ce presupune c� orice fi�ier existent este copiat �n computerele de pe alt� planet�. Apoi directorii sunt rescri�i �n a�a fel �nc�t o singur� comand� dat� prin ansiblu va distruge p�n� la ultimul toate fi�ierele din memoriile computerelor noastre.

Bosquinha v�zu c�, spre deosebire de Copiii Min�ii, episcopul Peregrino era surprins.

��De ce? �ntreb� el. S� ne �tearg� toate fi�ierele� asta se �nt�mpl� �n cazul unei na�iuni sau lumi care se� se revolt� �i pe care vrei s-o distrugi �i�

��Constat c� �i voi sunte�i �ovini �i suspicio�i, spuse Bosquinha adres�ndu-se Copiilor Min�ii.

��ntr-un mod mai �ngust, o spun cu regret, o corect� Dom Cristão. Dar �i noi am detectat intruziunea. Bine�n�eles c� am copiat toate documentele � cu mari cheltuieli � �i le-am trimis la m�n�stirile Copiilor Min�ii de pe alte lumi, unde se va �ncerca refacerea fi�ierelor noastre dac� vor fi �terse. Dac� suntem �ns� trata�i ca o colonie rebel�, m� �ndoiesc c� se va permite o asemenea reconstituire. De aceea copiem informa�iile vitale pe h�rtie. Nu cred c� vom putea tip�ri totul, dar sper s� salv�m m�car o parte, pentru a ne descurcam continuare. Prin urmare, munca noastr� nu va fi distrus� �n mod iremediabil.

��Aveai cuno�tin�� despre asta?! se mir� episcopul. �i nu mi-ai spus �i mie!

��Iart�-m�, Peregrino, dar nu mi-a trecut prin minte c� n-a�i descoperit �i singuri.

��Nu crezi c� �i noi facem cercet�ri destul de importante, care merit� s� fie tip�rite �i salvate?

��De-ajuns! interveni primarul Bosquinha. Prin tip�rire nu putem salva dec�t un procent infim � �n Lusitania nu avem suficiente imprimante ca s� rezolv�m c�t de c�t problema. N-am putea men�ine nici m�car serviciile esen�iale. Nu cred c� ne-a r�mas mai mult de o or� p�n� s� se �ncheie procesul de copiere �i s-ar putea s� ne �tearg� apoi toat� memoria. Dar chiar dac� �ncepeam azi diminea��, c�nd am descoperit intruziunea, tot n-am fi reu�it s� tip�rim mai mult de a zecea mia parte din fi�ierele la care avem acces �n fiecare zi. Fragilitatea, mai bine spus vulnerabilitatea noastr�, e deplin�.

��Deci suntem neajutora�i, conchise episcopul Peregrino.

��Nu, dar voiam s� v� fac s� �n�elege�i clar gravitatea extrem� a situa�iei, astfel �nc�t s� accepta�i singura alternativ�. Ea are s� v� provoace dezgust.

��Nici nu m� �ndoiesc, aprob� episcopul.

��Acum o or�, pe c�nd m� chinuiam cu problema asta �i �ncercam s� v�d dac� exist� vreo categorie de fi�iere care ar putea fi imune la un asemenea tratament, am descoperit c� printre noi se afl� o persoan� ale c�rei fi�iere au fost ignorate total. La �nceput am crezut c� asta se datora faptului c� persoana e framling, dar motivul pare mai subtil. Vorbitorul nu are nici un fi�ier �n memoria lusitan�.

��Nici unul? Imposibil, spuse Dona Crist�.

��Toate fi�ierele lui sunt asistate de ansiblu. Din afara planetei. Toate documentele, toate problemele financiare, absolut tot. Orice mesaj i se transmite. �n�elege�i?

��i totu�i n-are acces la ele, murmur� Dom Cristão.

��E invizibil pentru Congresul Stelar. Dac� se va hot�r� impunerea unui embargou asupra tuturor transferurilor de date dinspre sau c�tre Lusitania, fi�ierele lui vor r�m�ne accesibile deoarece computerele nu-i percep intrarea �n fi�iere drept transferuri de date. Ele sunt stoc�ri originale, �i totu�i nu exist� �n memoria lusitan�.

��Sugerezi ca noi s� transfer�m cele mai confiden�iale �i importante fi�iere ca mesaje c�tre acel� acel necredincios infam, izbucni episcopul Peregrino.

��V� anun� c� eu am f�cut-o deja. Transferul celor mai importante �i mai delicate fi�iere guvernamentale e aproape �ncheiat. Am apelat la un transfer cu prioritate special� la vitez� local�, astfel �nc�t el se deruleaz� mult mai repede dec�t copierea pe care o efectueaz� Congresul. V� ofer �ansa de a folosi prioritatea mea ca s� beneficia�i de �nt�ietate fa�� de orice alte opera�iuni locale pe computer. Dac� nu vre�i, foarte bine, eu voi folosi �ns� prioritatea la care �mi d� dreptul func�ia pentru a transfera al doilea set de fi�iere guvernamentale.

��Dar Vorbitorul ar putea s� citeasc� fi�ierele noastre, remarc� episcopul.

��Da, bine�n�eles.

Dom Cristão f�cu un gest din cap.

��Dac�-l rug�m, n-o va face.

��E�ti naiv ca un copil, spuse episcopul Peregrino. Nimic nu l-ar putea sili s�-mi �napoieze datele mai t�rziu.

Bosquinha d�du aprobator din cap.

��Adev�rat. Va intra in posesia datelor noastre vitale �i le poate p�stra sau returna, dup� cum dore�te. Dar, ca �i Dom Cristão, cred c� e un om bun care ne va ajuta �n situa�ia asta disperat�.

Dona Cristã se ridic�.

��Scuza�i-m�, spuse ea. A� vrea s� �ncep ne�nt�rziat transferurile esen�iale.

Bosquinha se �ntoarse c�tre terminalul episcopului �i se conect� �n modul de prioritate special�.

��Lanseaz� clasele de fi�iere pe care vrei s� le transmi�i �n �irul de a�teptare a mesajelor Vorbitorului Andrew. De vreme ce tu �ncepuse�i s� le tip�re�ti, presupun c� ai stabilit deja priorit��ile.

��C�t timp mai avem? �ntreb� Dom Cristão. Dona Cristã scria de zor la terminal.

��Timpul e afi�at aici, �n partea de sus. Bosquinha puse m�na pe afi�ajul holografic �i atinse cu degetul cifrele contorului de num�rare invers�.

��Nu te mai pot deranja s� transferi fi�ierele pe care le-ai tip�rit deja, spuse Dom Cristão. Le putem reface oric�nd. Oricum, sunt mult prea pu�ine.

Bosquinha se �ntoarse spre episcop.

��tiam eu c� are s� fie greu.

Episcopul r�se ironic.

��Greu?!

��Sper c� vei cugeta profund �nainte de a respinge aceast�

��S-o resping?! izbucni episcopul. M� crezi nebun? Cu toate c� detest pseudo-religia profesat� de ace�ti oameni, def�im�tori ai credin�ei adev�rate, dac� asta este singura cale pe care ne-a l�sat-o deschis� pentru a p�stra documentele vitale ale Bisericii, a� fi un prost slujitor al Domnului s� las ca m�ndria s� m� �mpiedice s-o folosesc. N-am stabilit prioritatea �n cazul fi�ierelor noastre �i-mi vor trebui c�teva minute, dar sunt �ncredin�at c� Filhos da Mente ne vor da destul timp pentru a efectua transferai de date.

��C�t timp crezi c�-�i va trebui? �ntreab� Dom Cristão.

��Nu mult. Zece minute, b�nuiesc.

Bosquinha r�mase surprins�, dar �n mod pl�cut. Se temuse c� episcopul va insista s�-�i copieze toate fi�ierele �naintea Copiilor Min�ii, f�c�nd astfel o nou� �ncercare de a declara prioritatea pe care o avea asupra m�n�stirii.

��Mul�umesc, spuse Dom Cristão, s�rut�nd m�na pe care i-o �ntinse Dom Peregrino.

Episcopul privi cu r�ceal� c�tre Bosquinha.

��Nu trebuie s� te surprind�, Bosquinha. Copiii Min�ii lucreaz� au cuno�tin�e lume�ti, astfel c� ei depind mult mai mult de ma�inile lumii. Biserica-Mam� �i face lucrarea cu idei ce �in de Spirit, a�adar datele noastre publice sunt pur func�ion�re�ti. C�t prive�te Biblia � suntem at�t de demoda�i �i a�eza�i �n obiceiuri �nc�t p�str�m �n catedral� zeci de exemplare legate �n piele. Congresul Stelar nu ne poate r�pi cuv�ntul lui Dumnezeu. Z�mbi. R�ut�cios, desigur. Bosquinha �ns� �i r�spunse cu un z�mbet deschis.

��Ar mai fi un mic detaliu, spuse Dom Cristão. Dup� ce fi�ierele vor fi distruse �i noi le vom copia iar�i din arhiva Vorbitorului, cine sau ce va mai opri Congresul s� le �tearg� a doua oar�? Sau a treia, ba chiar a patra oar�?

��E o hot�r�re dificil�, r�spunse Bosquinha. De ceea ce �ncearc� sa realizeze Congresul depinde �i ceea ce vom face noi. Poate c� nu vor distruge fi�ierele noastre. Dup� aceast� demonstra�ie de for��, s-ar putea s� ne refac� fi�ierele cele mai importante. Dar cum nu am idee de ce vor s� ne disciplineze, de unde s� �tiu c�t de departe vor ajunge? Dac� ne vor l�sa vreo �ans� de a ne dovedi loialitatea, atunci e sigur c� vom fi vulnerabili �i vom suferi �i alte m�suri disciplinare.

��Dar dac�, din motive care ne scap�, Congresul a hot�r�t s� ne trateze drept rebeli?

��Ei bine, dac� se �ngroa�� gluma, puteam copia totul �napoi �n memoria local� �i apoi �ntrerupem leg�tura prin ansiblu.

��Dumnezeu s� ne p�zeasc� de a�a ceva, spuse Dona Cristã. Am r�m�ne complet izola�i.

Episcopul Peregrino p�rea iritat:

��Sor� Detestai � Pecado, asta-i o idee absurd�. Sau poate crezi c� Domnul nostru Isus Cristos depinde de ansiblu ori Congresul are puterea de a-i b�ga pumnul �n gur� �i Duhului Sf�nt?

Dona Cristã ro�i �i se �ntoarse la opera�iunile pe care le f�cea pe terminal.

Episcopul primi de la secretarul s�u o h�rtie cu lista fi�ierelor.

��Po�i �terge de pe list� coresponden�a mea personal�, spuse episcopul. Mi-am transmis deja mesajele. Vom l�sa Biserica s� decid� care dintre scrisorile mele merit� s� fie p�strate. Pentru mine n-au valoare.

��Episcopul e preg�tit, spuse Dom Cristão. So�ia lui se ridic� imediat de la terminal �i secretarul �i lu� locul.

��Apropo, interveni Bosquinha. M� g�ndeam c� v-ar interesa: Vorbitorul a anun�at c� disear�, �n pra�a, va rosti moartea lui Marcos Maria Ribeira.

��De ce crezi c� m-ar interesa? �ntreab� sarcastic episcopul.

��Am socotit c� vrei s� trimi�i un reprezentant.

��i mul�umesc c� ne-ai spus, interveni Dom Cristão. Cred c� voi merge. A� vrea s� aud o m�rturisire f�cut� de omul care a rostit moartea lui San Angelo. Se �ntoarse c�tre episcop: ��i voi aduce o informare cu ceea ce a spus, asta dac� dore�ti.

Episcopul se rezem� de sp�tarul scaunului �i z�mbi re�inut:

��i mul�umesc, dar voi trimite pe unul dintre oamenii mei.

Bosquinha ie�i din biroul episcopului, cobor� sc�rile �i ie�i pe u�a catedralei. Acum trebuia s� se �ntoarc� la biroul ei fiindc�, oricare ar fi fost planurile Congresului, avea s� primeasc�, mesajele lui.

Evident c� xenologii f�cuser� o gre�eal� din cale afar� de grav�. Deoarece Bosquinha nu aflase de nici o violare a legilor, aceasta trebuia s� fie at�t de strig�toare la cer �nc�t fusese pus� �n eviden�� de sateli�i, singurele instrumente de control care raportau comitetului f�r� ca informa�iile s� mai treac� prin m�na ei. �ncercase s� ghiceasc� ce f�cuser� Miro si Ouanda. Declan�aser� un incendiu de p�dure? T�iaser� copaci? Conduseser� vreun r�zboi �ntre triburile de purcelu�i? Toate ideile care-i trecuser� prin minte i se p�reau absurde.

�ncerc� s�-i cheme pentru a-i trage de limb�, dar bine�n�eles c� erau pleca�i. Ie�ir� din �mprejmuire �i se afundaser� �n p�dure pentru a-�i continua, ne�ndoielnic, activit��ile care determinaser� m�surile de distrugere a Coloniei Lusitania. Bosquinha �i spuse iar�i c� am�ndoi erau tineri, c� putea fi vorba de vreo gre�eal� ridicol� �i copil�reasc�.

Dar nu mai erau chiar at�t de tineri �i se dovediser� a fi dou� dintre min�ile cele mai str�lucite din colonia aceasta �n care tr�iau destui oameni inteligen�i. Era bine c� guvernelor aflate �n subordinea Congresului Stelar li se interzisese sa posede instrumente de pedepsire care s� poat� fi folosite pentru tortur�. Pentru prima oar� �n via�a ei, Bosquinha sim�i o asemenea pornire de furie �nc�t, dac� ar fi avut astfel de instrumente, sigur le-ar fi folosit. �Nu �tiu ce a�i avut de g�nd s� face�i, Miro si Ouanda, �i nici n-am idee ce-a�i f�ptuit; dar oricare v-ar fi fost scopul, �ntreaga comunitate va pl�ti pentru asta. �i dac� exist� dreptate, o s� v� fac s� pl�ti�i pentru faptele voastre.�

Mul�i oameni declaraser� c� nici prin g�nd nu le trece s� asiste la m�rturisire. Doar erau cu to�ii buni catolici, nu? Nu le spusese episcopul c� Vorbitorul gr�ie�te cu glasul Satanei?

Dar de c�nd venise Vorbitorul, se mai �opteau �i alte lucruri. Majoritatea erau zvonuri, dar Milagre era o a�ezare mic�, unde b�rfa devenea sarea �i piperul unei vie�i foarte anoste, iar zvonurile n-au nici o valoare dec�t dac� li se d� crezare. A�a se r�sp�ndise vestea c� feti�a lui Marcão, Quara, care r�m�sese mut� de la moartea tat�lui ei, era acum at�t de vorb�rea�� nc�t d�duse de bucluc la �coal�. Iar despre Olhado, b�iatul acela prost crescut, cu ochi metalici care te �ineau la distan��, se zicea c� devenise dintr-o dat� vesel �i plin de via��. Vreo manie, probabil, sau poate c� era posedat. Zvonurile l�sau s� se cread� c�, �ntr-un anume fel, Vorbitorul avea o m�n� t�m�duitoare, c� avea ochi diavole�ti, c� binecuv�nt�rile lui te f�ceau din nou �ntreg, blestemele puteau ucide iar vorbele lui fermecate te f�ceau supus. Bine�n�eles c� nu toat� lumea auzise aceste lucruri �i nu to�i cei care le auzeau le �i credeau. Totu�i �n cele patru zile ce trecuser� de la sosirea Vorbitorului �i p�n� �n seara �n care el avea s� rosteasc� moartea lui Marcos Maria Ribeira, membrii comunit��ii din Milagre hot�r�r�, f�r� s� fie vorba de vreun anun� oficial, s� vin� la m�rturisire �i s� asculte ce avea de zis str�inul, chiar dac� episcopul le spusese s� stea deoparte.

Vina �i apar�inea numai �i numai episcopului. Faptul c� din pozi�ia lui �nalt� episcopul �l numise pe Vorbitor unealt� a Satanei, �l a�ezase pe Andrew Wiggin la cealalt� extrem� fa�� de sine �i de to�i bunii catolici: el e antonimul nostru. Dar dac� petru cei nu prea rafina�i din punct de vedere teologic Satana p�rea �nsp�im�nt�tor �i atotputernic, tot astfel se �nf��i�a �i Dumnezeu. Percepeau destul de bine grani�a fragil� dintre bine �i r�u la care se referise episcopul, dar �i interesa mai cur�nd prezen�a ne�ntrerupt� a for�ei �i sl�biciunii, c�ci pe acestea le tr�iau zi de zi. Dumnezeu, Satana �i episcopul cei puternici. Episcopul �l �n�l�ase pe Vorbitor, pun�ndu-l pe acela�i plan de putere cu sine. Tocmai de aceea oamenii erau gata s� cread� aluziile spuse �n �oapt� �n leg�tur� cu miracolele �nf�ptuite de str�in.

�n concluzie, de�i anun�ul doar cu o or� �nainte de m�rturisire, pra�a se umpluse, iar oamenii se str�nseser� �n cl�dirile �i casele care aveau fa�adele spre pia�� i se �ngr�m�diser� pe aleile �i str�zile n�p�dite de ierburi. A�a cum prevedea legea, primarul Bosquinha �i d�duse Vorbitorului microfonul simplu pe care-l folosea �i ea cu ocazia rarelor �ntruniri publice. Oamenii se a�ezar� cu fa�a spre podiumul pe care avea s� urce Andrew Wiggin, apoi privir� �n jur s� vad� cine mai venise. Toat� lumea era acolo. Familia lui Marcão, desigur, �i Bosquinha. Dar �i Dom Cristão �i Dona Cristã �i, de la catedral�, numero�i preot �mbr�ca�ii �n sutane. Doctorul Navio, v�duva lui Pipo, b�tr�na Con�eicão, arventista. V�duva lui Libo, Bruxinha �i copiii. Se zvonea c� Vorbitorul voia s� rosteasc� �ntr-o bun� zi �i moartea lui Pipo �i a lui Libo.

�i, �n sf�r�it, tocmai c�nd M�rturisitorul p�i spre tribun�, prin mul�imea str�ns� �n pra�a se r�sp�ndi zvonul: era prezent �i episcopul Peregrino. Nu �n straiele lui de �nalt prelat, ci �n sutan� modest� de preot. Venise �n persoan� ca s� aud� blasfemiile pe care le va rosti Vorbitorul! Mul�i cet��eni din Milagre sim�ir� un fior delicios la g�ndul acesta. Oare episcopul se va ridica pentru a-l dobor�, ca prin miracol, pe Satan? Oare se va desf�ura o b�t�lie cum nu se mai pomenise de la viziunea Apocalipsei Sf�ntului Ioan �ncoace? Vorbitorul se a�ez� �n dreptul microfonului �i a�tept� ca lumea s� se lini�teasc�. Era destul de �nalt, �nc� t�n�r, dar tenul alb �l f�cea s� arate boln�vicios �n compara�ie cu miile de nuan�e de cafeniu ale cet��enilor lusitani. Spectral. T�cur� cu to�ii, iar el �ncepu s� vorbeasc�:

��A fost cunoscut sub trei nume. Documentele oficiale l-au re�inut pe primul: Marcos Maria Ribeira. �i datele de stare civil�: n�scut �n 1929, decedat �n 1970. A lucrat la turn�toria de o�el. Seriozitate exemplar� �n munc�. Niciodat� arestat. O so�ie, �ase copii. Un cet��ean model, pentru c� niciodat� n-a comis vreo fapt� suficient de grav� care s� fie prev�zut� �i pedepsit� de lege.

Mul�i dintre cei care ascultau sim�ir� o umbr� vag� de dezam�gire. Se a�teptau la oratorie, iar vorbele lui nu aveau nimic din rigoarea predicilor religioase. Limpezi, simple, aproape fire�ti. Doar c��iva b�gar� de seam� c� �ns�i simplitatea f�cea ca vocea �i cuv�ntarea lui s� fie perfect credibile. Nu rostea Adev�rul �nso�it de surle �i tr�mbi�e; el spunea adev�rul, istorisirea pe care nici nu te g�nde�ti s-o pui la �ndoial�, fiindc� ea va fi crezut� de la sine. Numai episcopul Peregrino �n�elese �i asta �i picur� nelini�te �n suflet. Acest M�rturisitor va fi un adversar teribil, unul care nu putea fi dobor�t cu focul din fa�a altarului.

��Al doilea nume pe care l-a avut a fost Marcão, Marcos cel Mare. Fiindc� era un munte de om. A ajuns la statura de adult foarte de timpuriu. C��i ani avea c�nd atinsese �n�l�imea de doi metri? Unsprezece? Dac� nu, atunci sigur c�nd a �mplinit doisprezece. Statura �i puterea l-au f�cut de nepre�uit la turn�torie, unde �arjele de o�el sunt at�t de mici �nc�t mai toat� munca e manual� �i for�a devine esen�ial�. Via�a oamenilor depindea de puterea lui Marcão.

Afla�i �n pra�a, oamenii de la turn�torie d�dur� aprobator din cap. Se l�udaser� unii fa�� de al�ii c� �n via�a lor nu vor schimba vreo vorb� cu un ateu framling. Se vedea c� unul dintre ei o f�cuse, dar acum erau mul�umi�i c� Vorbitorul �n�elesese esen�ialul, c� pricepuse ceea ce-�i aminteau ei despre Marcão. Acum fiecare voia s� fi fost �n pielea celui care-i povestise Vorbitorului despre Marcão. Nu le trecu prin minte c� str�inul nici m�car nu �ncercase s� discute cu ei. Dup� at��ia ani, �tia multe lucruri f�r� s� mai �ntrebe.

��Cel de-al treilea nume era Cão. C�inele.

�A, da�, g�ndir� lusos. �Asta am auzit �i noi despre Vorbitori. N-au nici un respect fa�� de mor�i, nici un sentiment de decen��.�

��Acesta era numele pe care-l folosea�i �ntotdeauna c�nd afla�i c� so�ia lui, Novinha, mai avea o v�n�taie la ochi, mergea �chiop�t�nd sau avea buza prins� �n copci. Dac� se purta cu ea �ntr-un asemenea hal, era un animal.

�Cum de �ndr�zne�te s� spun� a�a ceva? Marcão e mort!� Dar dincolo de revolta pe care o sim�eau, oamenii erau nelini�ti�i din cu totul alt motiv. κi aminteau c� aproape to�i folosiser� sau auziser� cuvintele acelea, dar repet�nd �n public ceea ce afirmau ei pe vremea c�nd Marcão era �n via��, Vorbitorul comitea o indiscre�ie.

��i asta nu pentru c� vreunul dintre voi o pl�cea pe Novinha, femeia aceea rece care nu v� d�dea bun� diminea�a, �ns� era mai m�runt� dec�t el �i era mama copiilor lui, iar atunci c�nd o b�tea �i merita numele de Cão.

Se sim�eau st�njeni�i; murmurar� unii c�tre al�ii. Cei care st�teau pe iarb� l�ng� Novinha furi�au priviri spre ea, dorind s� vad� cum reac�ioneaz�, apoi �i �ndreptau iute ochii �n alt� parte, �n�eleg�nd, �ndurera�i, c� Vorbitorul avea dreptate, c� nu �ineau la ea, ca se temeau de ea �i c�, �n acela�i timp, o c�inau.

��Spune�i-mi, acesta e b�iatul pe care l-a�i cunoscut? κi petrecea timpul prin baruri mai mult dec�t oricare altul �i totu�i niciodat� n-a reu�it s�-�i fac� prieteni acolo, nu s-a bucurat de camaraderia pe care o na�te b�utura. Era ursuz, irascibil chiar �i f�r� s� bea vreun p�h�rel, moroc�nos �i nervos �nainte de a c�dea lat, nimeni n-ar fi putut s� spun� vreodat� dac� era beat sau treaz. Niciodat� n-a�i auzit c� ar avea vreun prieten �i pu�ini dintre voi v� bucura�i c�nd �l vedea�i intr�nd �n camera �n care v� afla�i. Acesta e omul pe care l-a�i cunoscut mai to�i. Cu greu putea fi numit om.

�Da�, g�ndir� ei. �Acesta a fost omul.� De-acum, �ocul ini�ial provocat de lipsa de decen�� trecuse. Se obi�nuiser� cu faptul c� Vorbitorul nu avea de g�nd s� �nfrumuse�eze ceva prin istorisirea lui. �i totu�i erau �nc� st�njeni�i, pentru c� ap�rea o not� de ironie, nu �n glas, ci �n cuvinte. �Cu greu putea fi numit om�, spusese el, dar bine�n�eles c� era om �i realizaser� ca prin cea�� c� de�i str�inul �n�elegea sentimentele lor fa�� de Marcão �ns� nu le aproba �ntru totul.

��Pu�ini al�ii, cei de la turn�toria din Bairro das Dabricadoras, �l cuno�teau ca b�rbatul cu bra�e tari, �n care puteau avea �ncredere. �tiau c� niciodat� nu se l�uda c� va face mai mult dec�t putea �i c� f�cea �ntotdeauna ceea ce promitea. Se puteau bizui pe el, a�adar �ntre zidurile turn�toriei se bucura de respectul lor. Dar imediat ce ie�ea de acolo, �l tratau ca toat� lumea � �l ignorau, �l desconsiderau.

Acum ironia se accentuase. De�i �n vocea Vorbitorului nu se strecur� nici o aluzie � vorbea la fel de simplu �i de limpede precum �ncepuse � b�rba�ii care lucraser� cu Marcão �n�eleser� dincolo de cuvinte: �N-ar fi trebuit s�-l ignor�m a�a cum am f�cut-o. Dac� �l pre�uiam �n turn�torie, atunci trebuia s� �inem la el �i �n afara ei.�

��Unii dintre voi mai cunosc un am�nunt despre care nu s-a prea vorbit. �ti�i c� i-a�i dat numele de Cão cu mult timp �nainte de a-l merita. Avea�i zece, unsprezece sau doisprezece ani. Ni�te b�ie�a�i. El crescuse �nalt. V� sim�ea�i umili�i �n preajma lui �i era�i tem�tori, fiindc� v� provoca un sentiment de neajutorare.

Dom Cristão murmur� c�tre so�ia lui:

��Au venit s� aud� b�rfe, iar el le d� exemple de responsabilitate.

��Prin urmare a�i luat fa�� de el aceea�i atitudine pe care o adopt� fiin�ele umane c�nd se confrunt� cu for�e care le dep�esc. V-a�i aliat. Ca v�n�torii care �ncearc� s� doboare un mastodont, ca toreadorii care se str�duiesc s� sl�beasc� un taur uria�, preg�tindu-l pentru lovitura final�. Ghionturi, oc�ri, s�c�ieli. Ca s�-l face�i s� se mi�te �n loc. Nu putea ghici de unde va veni urm�toarea lovitur�. �n�epa�i-l cu �epu�e care s� r�m�n� sub piele! Sl�bi�i-i for�a prin durere! Innebuni�i-l! Fiindc� a�a mare cum este, �l pute�i sili s� reac�ioneze. Pute�i s�-l face�i s� urle. S� alerge. S� pl�ng�. �n�elege�i? La urma-urmei, e mai slab dec�t voi to�i la un loc.

Ela se �nfuriase. Voia ca el s�-l acuze pe Marcão, nu s�-i g�seasc� scuze. Faptul c� avusese o copil�rie grea nu-i d�dea dreptul s-o doboare pe mama ori de c�te ori i se n�z�rea.

��Asta nu e o acuza�ie. Pe vremea aceea era�i copii, iar copiii dau dovad� de cruzime pentru c� nu cunosc m�sura. Acum n-a�i mai face a�a ceva. �i fiindc� tot v-am amintit de asta, pute�i g�si lesne un r�spuns. �i spunea�i �c�ine�, a�a c� el a devenit c�ine. Pentru tot restul vie�ii. F�c�nd r�u celor neajutora�i. B�t�ndu-�i so�ia. Vorbindu-i at�t de jignitor �i purt�ndu-se at�t de nemilos cu fiul lui, Miro, �nc�t l-a alungat de acas�. Se purta a�a cum fusese tratat de voi, devenise ceea ce spunea�i c� era.

�E�ti un nechibzuit�, g�ndi episcopul Peregrino. �Dac� oamenii ar reac�iona dup� modul cum �i trateaz� semenii lor, atunci nimeni n-ar mai fi r�spunz�tor de faptele sale. Dac� p�catele nu-�i apar�in prin alegere, atunci cum mai po�i s� te c�ie�ti?�

Ca �i cum ar fi auzit argumenta�ia mut� a episcopului, Vorbitorul ridic� o m�n� �i f�cu un gest prin care alung� propriile sale cuvinte.

��Dar r�spunsul ob�inut at�t de u�or nu e cel adev�rat. Chinurile la care l-a�i supus nu l-au f�cut violent � l-au �mpins spre o singur�tate ursuz�. �i c�nd nu l-a�i mai s�c�it, i-a trecut �i ura fa�� de voi. Nu era el acela care s� fie ranchiunos. Furia lui s-a r�cit �i s-a transformat �n suspiciune. �tia c�-l dispre�ui�i; a �ncercat sa tr�iasc� f�r� voi. �n pace.

Ender t�cu un moment �i apoi d�du glas �ntreb�rii pe care �i-o puseser� to�i:

��Prin urmare, cum a devenit omul crud pe care-l cuno�tea�i? G�ndi�i-v� pu�in. Cine a avut parte de cruzimea lui? So�ia. Copiii. Unii oameni �i bat so�iile �i copiii fiindc� t�njesc dup� putere, dar sunt prea slabi sau pro�ti ca s-o dob�ndeasc� �n lume. O so�ie �i ni�te copii lipsi�i de ap�rare, lega�i de un asemenea b�rbat prin necesitate �i obicei �i, cu am�r�ciune o spun, prin dragoste, sunt singurele victime pentru a c�ror dominare are suficient� putere.

�Da�, g�ndi Ela, arunc�nd o privire c�tre Novinha. �Asta voiam. De aceea l-am rugat s� m�rturiseasc� moartea tatei.�

��Asemenea oameni exist�, dar Marcos Ribeira nu era unul dintre ace�tia. G�ndi�i-v� o clip�. A�i auzit vreodat� s�-i fi lovit pe copii? A�i auzit a�a ceva? Voi, cei care a�i lucrat cu el � a �ncercat s�-�i impun� voin�a asupra voastr�? S� se r�zbune c�nd lucrurile nu-i ie�eau cum voia? Marcão nu a fost un om slab �i r�u. A fost un b�rbat tare. Nu dorea puterea. A c�utat dragostea. Nu dominare, ci loialitate.

Episcopul Peregrino z�mbi sumbru, ca un spadasin salut�ndu-�i temutul adversar. �P�e�ti pe o potec� �ntortocheat�, Vorbitorule, te �nv�rte�ti �n jurul adev�rului, fand�nd f�r� a lovi. Dar c�nd o vei face, lovitura se va dovedi mortal�. Oamenii �tia au venit s� se distreze, dar i-ai transformat �n �inte; o s�-i str�pungi drept �n inim�.�

��Poate c� unii dintre voi �i amintesc de un incident, continu� Ender. Marcos avea probabil vreo treisprezece ani, ca �i voi. V� afla�i pe panta �nverzit� a dealului din spatele �colii �i nu-i d�dea�i pace. A�i aruncat cu pietre �n el, l-a�i �fichiuit cu fire de capim. L-a�i �ns�ngerat ni�el, dar el a rezistat. A �ncercat s� scape de voi. Apoi unul dintre voi l-a lovit tare �n burt� �i l-a durut mai r�u dec�t v-a�i putea �nchipui, pentru c� suferea deja de boala care mai t�rziu l-a ucis. �nc� nu se obi�nuise cu fragilitatea �i cu durerea. I se p�rea c� trece prin chinurile mor�ii. �i a dat �n voi.

�De unde �tie?� se �ntrebar� c��iva oameni. �A trecut at�ta vreme de c�nd s-a �nt�mplat Cine i-a spus cum s-au petrecut lucrurile? Am dep�it m�sura, at�ta tot. N-am vrut s�-i facem r�u, dar c�nd bra�ul a ��nit �nainte cu m�na uria�� str�ns� pumn, ca o lovitur� de cabra� voia s� m� doboare��

��Oricare dintre voi ar fi putut s� cad� secerat. �nc� de atunci �tia�i c� era chiar mai puternic dec�t p�rea. Cel mai r�u v-a �nsp�im�ntat faptul c� asta era pedeapsa pe care o merita�i. �ngrozi�i, a�i strigat dup� ajutor. �i ce-au v�zut profesorii c�nd au venit? Un b�ie�a� pl�ng�nd, plin de s�nge, pr�bu�it la p�m�nt �i un b�iat solid, cu statur� de b�rbat, care avea ici-colo c�teva zg�rieturi �i spunea: ��mi pare r�u, n-am vrut.� Al�i �ase au strigat: �L-a lovit! A vrut s�-l omoare din senin. Am �ncercat s�-l oprim, dar Cão e at�t de mare� �ntotdeauna se ia de copiii mai mici.�

Micu�ul Grego tr�ia fiecare moment al istorisirii.

��Mentirosos! strig� el. Min�eau!

C��iva oameni din preajm� pufnir� �n r�s. Quara s�s�i c�tre el s� taci.

��At��ia martori! Profesorii nu aveau cum s� nu dea crezare acuza�iei. De undeva a ap�rut �ns� o feti�� care le-a spus c� v�zuse totul. Marcos ripostase la atacul nejustificat, s�lbatic �i dureros, al haitei de b�ie�i a c�ror comportare aducea �i mai mult cu aceea a c�inilor dec�t reac�iile lui Ribeira. Relatarea ei a fost acceptat� drept adev�r, f�r� nici o rezerv�. La urma-urmei, era fiica celor doi Os Venerados.

Grego o privi pe Novinha cu ochi str�lucitori �i umezi, apoi s�ri �n picioare �i strig� c�tre cei din jur:

��A mamãe o libertou! Mama l-a salvat!

Oamenii r�ser�, se �ntoarser� �i se uitar� la Novinha, dar chipul ei era impenetrabil, pentru c� refuza s� recunoasc� afec�iunea pe care o sim�ea fa�� de copilul ei �n acele momente.

��Novinha, relu� Vorbitorul. Purtarea rece �i mintea ei sclipitoare o f�ceau s� se simt� la fel de surghiunit� printre voi ca �i Marcão. Nici unul dintre voi nu-�i poate aminti ca ea s� fi f�cut vreodat� un gest de prietenie fa�� de cineva. Ei bine, cunoa�te�i adev�rul. Ea nu-l salva pe Marcão, v� �mpiedica s� sc�pa�i nepedepsi�i.

Cei ale c�ror �ncerc�ri de a se �mprieteni cu Novinha fuseser� respinse d�dur� din cap �i z�mbir� cu sub�n�eles: �Asta e Dona Novinha, biologista, prea bun� pentru oricare dintre noi.�

��Marcão n-a �n�eles lucrurile astfel. I se spusese de at�tea ori c� e un animal �nc�t ajunsese el �nsu�i s-o cread�. Novinha �i ar�tase �n�elegere, ca unei adev�rate fiin�e umane. O fat� dr�gu��, un copil deosebit de inteligent, fiica sfin�ilor Venerados, �ntotdeauna arogant� ca o zei��, ea cobor�se din �nalt ca s�-l binecuv�nteze �i s�-i �mplineasc� ruga. A �nceput s-o venereze. �ase ani mai t�rziu s-a c�s�torit cu ea. Nu-i o poveste mi�c�toare?

Ela �l privi pe Miro, care ridic� din spr�ncene:

��Aproape c� te face s�-l iube�ti pe tic�los, nu-i a�a?

Brusc, dup� o pauz� mai lung�, mai puternic� dec�t p�n� atunci, vocea Vorbitorului explod�. Tres�rir� cu to�ii �i devenir� mai aten�i.

��De ce a ajuns s-o urasc�, s-o bat�, s�-i dispre�uiasc� pe copiii n�scu�i de ea? �i femeia aceasta sclipitoare, cu o voin�� de fier, de ce a suportat totul? Ar fi putut pune oric�nd pune cap�t c�s�toriei. Adev�rat, Biserica nu �ng�duie divor�ul, dar r�m�nea separarea �i n-ar fi fost prima femeie din Milagre care s�-�i p�r�seasc� so�ul. Putea s� ia copiii �i s�-l abandoneze. Dar ea a r�mas. At�t primarul c�t �i episcopul i-au sugerat s�-l p�r�seasc�. Le-a spus c� se puteau duce dracului am�ndoi.

Mul�i dintre lusos r�ser�; �i-o puteau imagina pe Novinha cea scump� la vorb� r�stindu-se la episcop �i �nfrunt�nd-o pe Bosquinha. Chiar dac� n-o pl�ceau din cale-afar� pe Novinha, ea era practic singura persoan� din Milagre care sc�pase basma curat� dup� ce d�duse cu tifla autorit��ii.

Episcopul �i aminti scena petrecut� �n biroul s�u cu mai bine de zece ani �n urm�. Nu spusese �ntocmai cuvintele citate de Vorbitor, dar chiar dac� le-ar fi reprodus aidoma, efectul de acum ar fi fost acela�i. �i totu�i fusese singur �n birou. Nu se dest�inuise nim�nui. Cine era omul acesta �i cum de aflase at�t de multe lucruri pe care n-avea de unde s� le cunoasc�?

Dup� ce r�setele se mai stinser�, Ender continu�:

��n c�s�toria pe care o urau am�ndoi a existat ceva care i-a legat str�ns. Acea leg�tur� a fost boala lui Marcão.

Acum vocea lui era mai domoal�. Lusos �i �ncordar� auzul ca s� prind� mai bine vorbele.

��Boala i-a influen�at via�a �nc� de c�nd a fost conceput. Genele p�rin�ilor lui s-au combinat �n a�a fel �nc�t, din momentul �n care a �nceput pubertatea, celulele din glandele lui au �nceput s� se transforme, continuu �i ireversibil, �n celule lipidice. Doctorul Navio v� poate spune mai bine dec�t mine cum a progresat boala. Marcão a �tiut �nc� din copil�rie c� sufer� de aceast� boal�; p�rin�ii lui au aflat de ea �nainte s� moar� din pricina Descoladei; Gusto �i Cida erau la curent cu ea din examin�rile genetice la care supuseser� �ntreaga popula�ie a Lusitaniei. To�i erau mor�i. Doar o persoan� mai �tia, cea care mo�tenise fi�ierele de xenologie. Novinha.

Doctorul Navio era uimit. Dac� ea �tiuse totul �nainte de c�s�torie, atunci nu-i era str�in nici faptul c� majoritatea celor care sufereau de aceast� boal� erau sterili. Atunci de ce se m�ritase cu Marcão dac� era sigur� c� el nu putea avea copii? �n clipa aceea �n�elese ceea ce s-ar fi cuvenit s� �tie de mult� vreme: Marcão nu era o excep�ie. Nu existau excep�ii. Navio se �nro�i la fa��. Vorbitorul era pe cale s� dezv�luie ceva infam.

��Novinha �tia c� Marcão era pe moarte. �i mai �tia, �nc� dinaintea c�s�toriei, c� el era complet steril.

Trecur� c�teva clipe p�n� ce �n�elesul vorbelor deveni evident. Ela avu senza�ia c� toate m�runtaiele �i iau foc �i �ncep s� i se topeasc� �n trup. F�r� a-�i �ntoarce capul spre Miro, v�zu c� b�iatul �nm�rmurise �i obrajii �i p�liser�.

�n ciuda murmurelor din public, Vorbitorul continu�:

��Am v�zut evalu�rile genetice. Marcos Maria Ribeira n-a z�mislit niciodat�. So�ia lui a avut �ase copii, dar nu erau ai lui, iar ea �tia c� el �tie. Asta f�cea parte din �n�elegerea pe care o f�cuser� �nainte de c�s�torie.

Murmurele se transformar� �n �u�oteli, m�r�ielile �n expresii de nemul�umire �i, �n clipa c�nd zgomotul deveni un vacarm de nedescris, Quim s�ri �n picioare �i strig�, url� la Ender:

��Mama mea e cinstit�! O s� te ucid c-ai f�cut-o t�rf�!

Ultimul cuv�nt p�rea suspendat �n t�cerea care se l�sase dintr-o dat�. Vorbitorul nu r�spunse. R�mase nemi�cat, f�r� s�-�i ia ochii de la chipul �mpurpurat al lui Quim. �i, �ntr-un t�rziu, Quim �i d�du seama c� acel cuv�nt, care �nc� �i vibra �n urechi, ie�ise din gura lui, nu din cea a Vorbitorului. Se uit� la Novinha, care st�tea pe p�m�nt al�turi de el, dar nu dreapt� �i semea��, ci pr�bu�it�, cu privirea �int� la m�inile care-i tremurau �n poal�.

��Spune-le, mam�, o rug� Quim. Vocea �i era mai imploratoare dec�t ar fi vrut.

Ea nu r�spunse. Nu scoase un cuv�nt �i nici nu-�i ridic� ochii. Dac� n-ar fi avut bun sim�, ar fi crezut c� tremurul m�inilor era o recunoa�tere, c� se sim�ea ru�inat�, ca �i cum ceea ce spusese Vorbitorul reprezenta adev�rul pe care �nsu�i Dumnezeu l-ar fi rostit la rug�mintea lui Quim. κi aminti cum descrisese p�rintele Mateu chinurile iadului: Dumnezeu �i scuip� pe adulteri, c�ci ei batjocoresc puterea crea�iei pe care El le-a �mp�rt�it-o �i n-au bun�tate �n suflet nici c�t s� se ridice deasupra viermilor. Quim sim�i un gust amar �n gur�. Ceea ce spusese Andrew Wiggin era adev�rat.

��Mamãe, izbucni el cu voce tare �i sarcastic�, quem fode p�ra fazer-me?

Oamenilor li se t�ie r�suflarea. Cu pumnii str�n�i, Olhado ��ni brusc �n picioare. Abia acum reac�ion� �i Novinha: �ntinse o m�n�, parc� voind s�-l �mpiedice pe Olhado s�-�i loveasc� fratele. Quim nici m�car nu b�g� de seam� c� Olhado s�rise �n ap�rarea mamei; se mira doar c� Miro n-o f�cuse �nc�, deci �i el �n�elesese c� acesta era adev�rul.

Quim respir� ad�nc, apoi se r�suci pe c�lc�ie, �ov�itor, cu o expresie de r�t�cire �ntip�rit� pe chip; dup� c�teva clipe, se strecur� printre oameni �i se �ndep�rt�. De�i �l urm�rir� cu to�ii plec�nd, nimeni nu-i adres� o vorb�. Pe Novinha ar fi crezut-o dac� ar fi respins acuza�ia �i l-ar fi lin�at pe Vorbitor fiindc� aruncase un asemenea p�cat asupra fiicei sfin�ilor Os Venerados. Dar ea nu negase. �l ascultase pe fiul ei acuz�nd-o �n mod josnic �i nu spusese nimic. Era deci adev�rat. Iar acum ascultau fascina�i. Pu�ini dintre ei tr�iau vreun sentiment de nelini�te. Voiau s� afle cine era tat�l copiilor Novinhei.

Cu glas domol, Ender �i continu� povestirea:

��Dup� ce p�rin�ii i-au murit �i �nainte de a da na�tere copiilor, Novinha nu a iubit dec�t doi oameni. Pipo i-a fost ca un al doilea tat�. Novinha �i-a statornicit via�a l�ng� el; vreme de c��iva ani, a sim�it ce �nseamn� s� aib� o familie. Apoi el a murit, iar Novinha a crezut c� ea l-a ucis.

Oamenii care �edeau l�ng� familia Novinhei o v�zur� pe Quara �ngenunchind �n fa�a Elei �i �ntreb�nd-o:

��De ce s-a sup�rat Quim a�a de tare?

Ela �i r�spunse �ncet:

��Pentru c� Papai nu a fost tat�l nostru cel bun.

��A, exclam� Quara. �i acum Vorbitorul e tat�l nostru?

Ela o rug� s� tac�.

��n noaptea �n care a murit Pipo, Novinha i-a ar�tat ultima ei descoperire, ceva �n leg�tur� cu Descolada �i cu modul �n care ac�ioneaz� asupra plantelor �i animalelor de pe Lusitania. Pipo a �n�eles mai mult dec�t ea din acea proiec�ie. S-a gr�bit s� plece �n p�dure, unde-l a�teptau purcelu�ii. Probabil le-a spus ce aflase. Poate c� doar au ghicit. Novinha s-a considerat �ns� vinovat� c�-i ar�tase un secret pentru p�strarea c�ruia purcelu�ii ar fi fost �n stare s� ucid�.

Era prea t�rziu s� mai repare ce f�cuse, dar putea s� �mpiedice repetarea accidentului. De aceea a sigilat toate fi�ierele care aveau ceva de-a face cu Descolada, inclusiv ceea ce-i ar�tase lui Pipo �n noaptea aceea. �tia cine va dori s� vad� fi�ierele. Libo, noul zenador. Dac� Pipo �i fusese tat�, Libo �i fusese frate �i chiar mai mult dec�t at�t. De�i suferise cumplit la moartea lui Pipo, pierderea lui Libo ar fi fost de nesuportat. El a solicitat fi�ierele. Le-a cerut cu insisten��. I-a spus c� n-o s�-l lase niciodat� s� le vad�.

Am�ndoi �tiau ce �nseamn� refuzul ei. Dac� s-ar fi c�s�torit c�ndva cu Novinha, Libo ar fi avut dreptul s� treac� de sistemele de protec�ie stabilite de ea pentru acele fi�iere. Se iubeau cu disperare, aveau nevoie unul de cel�lalt mai mult ca niciodat�, dar Novinha nu se putea m�rita cu el �n veci. Libo nu i-a promis niciodat� c� nu va citi fi�ierele �i chiar dac� �i-ar fi luat un asemenea angajament, nu ar fi fost �n stare s�-l respecte. Dar, la fel ca tat�l lui, avea s� �n�eleag�, �i s� moar�.

Nu-i era greu s� refuze s� se m�rite cu el, dar �i venea mult mai greu s� tr�iasc� f�r� el. A�a c� n-a tr�it f�r� Libo. A �ncheiat t�rgul cu Marcão. Se va c�s�tori cu el dup� lege, dar so�ul ei adev�rat �i tat�l tuturor copiilor ei va fi, a fost Libo.

Bruxinha, v�duva lui Libo, se ridic� nesigur� �n picioare, cu lacrimile curg�ndu-i pe obraji �i, printre suspine, url�:

��Mentira, mentira! Minciuni, minciuni!

Dar nu bocea de furie, ci de durere. Jelea din nou pierderea so�ului ei. Trei dintre fiicele sale o ajutar� s� p�r�seasc� pra�a.

��Libo �tia c� le face un r�u imens so�iei �i fetelor sale. Se detesta pentru ceea ce f�cuse. A �ncercat s� stea departe de Novinha. A reu�it, luni, ba chiar ani �ntregi. �i Novinha s-a str�duit. A refuzat s�-l vad�, chiar s�-i vorbeasc�. P�n� �i copiilor le-a interzis s� pomeneasc� numele lui. Dup� o vreme, Libo s-a crezut �ndeajuns de tare ca s-o poat� vedea f�r� s� mai cad� �n p�cat. Novinha se sim�ea foarte singur� cu so�ul ei, care nu se compara cu Libo. Niciodat� nu �i-au �nchipuit c� ceea ce f�ceau era corect, dar pur �i simplu nu puteau tr�i mult� vreme desp�r�i�i.

Bruxinha auzi toate acestea �n vreme ce era condus� afar� din pra�a. Pentru ea era o slab� consolare, desigur, dar urm�rind-o cu privirea, episcopul Peregrino �n�elese c� Vorbitorul �i f�cea un dar. Acest crud adev�r o transformase �n cea mai nevinovat� victim� �ns� Vorbitorul �i l�sa �i altceva dec�t cenu�a. O �nv��a s� tr�iasc� �tiind ce f�cuse so�ul ei. �Nu ai fost tu vinovat�, p�rea s�-i spun�. �Orice-ai fi f�cut, nu puteai �mpiedica nimic din cele ce s-au �nt�mplat So�ul t�u a dat gre�, nu tu.� �Fecioar� Binecuv�ntat�, se rug� �n g�nd episcopul, �f� ca Bruxinha s� aud� ce spune omul acesta �i s�-l cread�. �

V�duva lui Libo nu era singura care pl�ngea. Sutele de ochi care o urm�reau �ndep�rt�ndu-se se umplur� de lacrimi. Descoperirea c� Novinha fusese adulter� venea ca un du� rece, dar �ncurajator: femeia cu inim� o�elit� purta o pat� care n-o f�cea cu nimic mai bun� dec�t oricare alta. Dar faptul c� �i Libo c�zuse �n p�catul adulterului nu le d�du aceea�i satisfac�ie. �l iubiser� cu to�ii. �i admiraser� generozitatea, bun�tatea, �n�elepciunea, iar acum nu le pl�cea s� afle c� ele fuseser� doar o masc�.

De aceea, c�nd Vorbitorul le reaminti c� azi nu rostea moartea lui Libo, le veni greu s�-�i ascund� surprinderea.

��De ce a acceptat Marcos Ribeira toate acestea? Novinha �i-a �nchipuit c� el �i dorea foarte mult o so�ie �i tr�ia cu iluzia c� este tat�l copiilor pentru a sp�la ru�inea pe care o sim�ea �n fa�a comunit��ii. Da, e adev�rat, dar nu �ntru totul. Marcão s-a c�s�torit cu Novinha pentru c� o iubea. De fapt, Marcão n-a sperat niciodat� c� ea va ajunge s� nutreasc� acelea�i sentimente fa�� de el, fiindc� o venera. Novinha era o zei�� i �tia c� Marcão e bolnav, resping�tor, un animal demn de dispre�. La r�ndul s�u, Marcos �tia c� niciodat� Novinha nu-i va �napoia sentimentele �i nici m�car nu-l va iubi. N�d�jduia �ns� c� �ntr-o bun� zi �n sufletul ei avea s� �ncol�easc� s�m�n�a �n�elegerii, c� va ajunge s� simt� fa�� de el un fel de� loialitate.

Ender r�mase c�teva clipe cu capul plecat. Lusos auzir� cuvintele pe care el n-ar fi trebuit s� le spun�: �Niciodat� n-a fost a�a.�

��Pentru Marcos, fiecare copil care se n�tea era o nou� dovad� c� d�dea gre�. C� zei�a �l considera �nc� nedemn de ea. De ce? Cinstit era. Nu f�cuse niciodat� aluzii c� vreun copil n-ar fi al lui. Nu c�lcase niciodat� leg�m�ntul f�cut Novinhei. Nu merita oare ceva mai mult din partea ei? Uneori nu mai putea �ndura. Refuza s� accepte judecata ei. Nu era o zei��. To�i copiii ei erau bastarzi. Asta �i spunea el �n g�nd c�nd �i v�rsa furia pe Novinha, c�nd r�cnea la Miro.

Miro �i auzi numele pronun�at, dar nu-l recunoscu drept ceva care s�-i apar�in�. Leg�tura lui cu realitatea era mai fragil� dec�t �i �nchipuise, iar ziua de azi �i confirmase b�nuiala, provoc�ndu-i prea mult zbucium: magia imposibil� cu purcelu�ii �i copacii; mama �i Libo aman�i; smuls� at�t de brutal, dup� ce f�cuse parte din propria lui fiin��, Ouanda era acum �ndep�rtat� dintr-o singur� lovitur�, devenind, ca �i Ela sau Quara, o alt� sor�. Cu capul �n p�m�nt, nu reu�ea s� vad� nici m�car iarba; vocea Vorbitorului devenise sunet pur, iar �n cuvinte nu mai percepea �n�elesuri, ci doar un vuiet �ngrozitor. El chemase acea voce, el voise ca ea s� rosteasc� moartea lui Libo. Cum putea s� �tie dinainte c�, �n locul unui preot binevoitor apar�in�nd unei religii umaniste, va avea parte de adev�ratul Vorbitor, cu mintea lui p�trunz�toare �i cu o perfect� capacitate de �n�elegere? N-ar fi putut s� �tie c� sub masca bun�t��ii se ascunde S�v�r�itorul, distrug�torul, miticul Lucifer al celei mai grozave crime comise de umanitate, hot�r�t s� tr�iasc� astfel �nc�t s�-�i justifice numele, f�c�nd o batjocur� din munca de o via�� a lui Pipo, a lui Libo, a Ouandei �i a lui �nsu�i, pricep�nd �n decurs de numai o or�, c�t st�tuse printre purcelu�i, ceea ce al�ii nu reu�iser� �n aproape cincizeci de ani, desp�r�ind-o pe Ouanda de el cu o singur� lovitur� nemiloas� dat� cu sabia adev�rului; aceasta era vocea pe care o auzea Miro, singura certitudine ce-i mai r�m�sese, o voce necru��toare �i teribil�. Miro se ag�� de sunetul ei, �ncerc�nd s� o urasc� dar nereu�ind, fiindc� �tia, nu se putea am�gi; �tia c� S�v�r�itorul era nemilos dar �n acela�i timp nimicea iluziile, iar iluziile trebuiau s� moar�. �Adev�rul despre purcelu�i, adev�rul despre noi �n�ine! Urm�nd ne�tiute c�i, acest om b�tr�n c�t lumea e capabil s� vad� adev�rul, care nu-l orbe�te �i nici nu-l face s�-�i piard� ra�iunea. Trebuie s� ascult vocea asta �i s� las puterea ei s� m� p�trund�, s� m� cuprind� �i pe mine, ca s� pot privi lumina f�r� s� mor.�

��Novinha �tia foarte bine ce este: o adulter�, o ipocrit�. �tia c� e vinovat� fa�� de Marcão, fa�� de Libo, de copii �i de Bruxinha. �tia c� ea l-a ucis pe Pipo. Iat� de ce suporta, ba chiar chema pedeapsa venit� din partea lui Marcão. Aceasta era peniten�a ei, dar niciodat� nu-i era de ajuns. Indiferent c�t de mult o ura Marcão, ea se ura pe sine �nsutit.

Episcopul �ncuviin�� din cap. Dezv�luind aceste secrete �n fa�a �ntregii comunit��i, Vorbitorul comisese o fapt� monstruoas�. Tainele acestea trebuiau rostite doar �n confesional. Peregrino sim�ise totu�i for�a dezv�luirii, felul �n care membrii comunit��ii se vedeau sili�i s�-i descopere pe ace�ti oameni, pe care �i �nchipuiser� c�-i cuno�teau, pentru ca apoi s�-i mai redescopere o dat�, �i �nc� o dat�; �i fiecare �ntors�tur� a istorisirii �i obliga s� se reg�ndeasc� pe ei �n�i�i, c�ci �i ei f�cuser� parte din ea, participaser� la ea de nenum�rate ori, dar p�n� acum nu �tiuser� al�turi de cine. Tr�iser� o experien�� nsp�im�nt�toare, dureroas�, care �n cele din urm� avusese un efect ciudat de lini�titor. Episcopul se aplec� spre secretarul s�u �i-i �opti:

��Bine m�car c� b�rfa nu va mai avea din ce s� se hr�neasc�; n-au mai r�mas secrete nedezv�luite.

��To�i oamenii din aceast� istorisire au suferit, to�i s-au sacrificat pentru cei pe care �i iubeau, to�i au provocat suferin�e groaznice celor pe care i-au iubit, iar voi, care m-a�i ascultat ast�zi, �i voi a�i adus durerea. Dar s� �ine�i minte: via�a lui Marcão a fost crud� �i tragic�; de�i ar fi putut pune cap�t oric�nd �n�elegerii cu Novinha, a preferat s�-i r�m�n� fidel. Trebuie s� fi g�sit vreo bucurie �n asta. C�t despre Novinha, ea a �nc�lcat legile lui Dumnezeu, legile care �in aceast� comunitate laolalt�. �i ea �i-a primit pedeapsa. Biserica nu cere o peniten�� at�t de �ngrozitoare precum cea pe care Novinha �i-a impus-o sie�i. Iar dac� v� sim�i�i �ndemna�i s� crede�i c� ar merita vreo r�utate meschin� din partea voastr�, v� invit s� �ine�i minte: a suferit totul �i a f�cut toate acestea dintr-un singur motiv: pentru a-i �mpiedica pe purcelu�i s�-l ucid� pe Libo.

Cuvintele lui cernur� cenu�� n inimile tuturor.

Olhado se ridic�, apoi �ngenunche l�ng� Novinha �i �i trecu un bra� pe dup� um�rul ei. Ela st�tea al�turi, dar privea �n p�m�nt �i pl�ngea t�cut. Quara se apropie �i r�mase �n picioare �n fa�a mamei, privind-o cu venera�ie, iar Grego �i �ngrop� fa�a �n poala Novinhei �i �ncepu s� suspine. Cei care se aflau suficient de aproape reu�ir� s�-l aud� jelind:

��Todo papai e morto. Não tenho nem papai. To�i t�ticii mei sunt mor�i. Nu mai am nici un t�tic.

Ouanda a�tepta �n cap�tul aleii, unde o �nso�ise pe mama ei cu pu�in timp �nainte ca Vorbitorul s� fi �ncheiat. �l c�ut� din ochi pe Miro, dar el plecase deja.

Ender r�mase �n spatele podiumului, uit�ndu-se la familia Novinhei, dorind s� fac� ceva care s� le mai aline durerea. M�rturisirile pricinuiau �ntotdeauna suferin�e, fiindc� un Vorbitor nu se str�duie�te deloc s� �nfrumuse�eze adev�rul. Dar rareori se �nt�mpla ca oamenii s� aib� o via�� at�t de �nc�rcat� de am�giri precum Marcão, Libo �i Novinha; arareori ap�reau at�tea momente de uimire, at�t de multe informa�ii care s�-i sileasc� pe oameni s�-�i revizuiasc� p�rerile despre cei pe care �i cunoscuser�, despre cei pe care �i iubiser�. �n vreme ce m�rturisise, v�z�nd chipurile celor care �l priveau, S�v�r�itorul �n�elesese c� ast�zi provocase o durere de ne�nchipuit. O sim�ise chiar el, de parc� oamenii i-ar fi transmis suferin�a lor. Bruxinha fusese cea mai uimit�, dar S�v�r�itorul �tia c� nu ea era cea mai ad�nc r�nit�. Miro �i Ouanda �nduraser� cea mai �nfior�toare tortur�, deoarece �i imaginaser� c� �tiau ce le va aduce viitorul. S�v�r�itorul mai sim�ea �ns� �i durerea prin care trecuser� �nainte �i �i d�dea seama c� noile r�ni pricinuite ast�zi se vor vindeca mult mai repede dec�t cele vechi. Poate c� Novinha nu recuno�tea �nc�, dar S�v�r�itorul o eliberase de o povar� mult prea grea, pe care n-ar mai fi reu�it s-o poarte mult� vreme.

��Vorbitorule, �l chem� Bosquinha.

��Doamn� primar� Nu-i pl�cea s� discute cu oamenii dup� m�rturisire, dar se obi�nuise cu faptul c� �ntotdeauna se g�sea cineva care s� insiste s� discute cu el. F�cu un efort s� z�mbeasc�: Au venit mai mul�i oameni dec�t m� a�teptam.

��O chestiune de moment pentru cei mai mul�i, r�spunse Bosquinha. P�n� diminea�� vor uita.

Ender se sim�i deranjat c� ea bagateliza totul.

��Asta dac� nu cumva se va �nt�mpla ceva ie�it din comun �n cursul nop�ii.

��Mda. Ei bine, s-a aranjat �i asta.

Ender observ� abia acum c� Bosquinha era extrem de tulburat� �i reu�ea cu greu s�-�i �in� �n fr�u emo�iile. O lu� de cot �i apoi �i petrecu bra�ul pe dup� um�rul ei; recunosc�toare, ea se l�s� sprijinit�.

��Vorbitorule, am venit s�-mi cer iertare. Congresul Stelar �i-a rechizi�ionat nava. Ac�iunea nu are nici o leg�tur� cu vreo fapt� de-a ta. Aici s-a comis o crim�, o crim� at�t de� �ngrozitoare� �nc�t vinova�ii trebuie du�i pe cea mai apropiat� planet�, Trondheim, pentru a fi judeca�i �i pedepsi�i. Cu nava ta.

Ender r�mase pe g�nduri c�teva clipe.

��Miro �i Ouanda.

Bosquinha �ntoarse capul �i-l s�get� cu privirea:

��Nu pari surprins.

��Nu-i voi l�sa s� plece.

Femeia se �ndep�rt� brusc de el.

N-o s�-i la�i?

��Am o b�nuial� privind acuza�ia ce li se aduce.

��Te afli aici doar de patru zile �i �tii deja ce nici m�car eu nu am b�nuit?

��Uneori guvernele sunt ultimele care afl�.

��D�-mi voie s�-�i spun de ce �i vei l�sa s� plece �i de ce noi to�i vom accepta s� fie judeca�i: pentru c� exact acum Congresul ne-a �ters toate fi�ierele. Memoria computerelor este goal�, cu excep�ia c�torva programe rudimentare care controleaz� aprovizionarea cu energie, ap� �i sistemul de canalizare. M�ine nu se va putea lucra, deoarece nu avem suficient� energie pentru fabrici, nici pentru mine sau pentru ac�ionarea tractoarelor. Eu am fost destituit� din func�ie. Acum nu sunt dec�t adjunct al �efului poli�iei, pentru a m� �ngriji de �ndeplinirea directivelor Comitetului de Evacuare a Lusitaniei.

��Evacuare?

��Patenta coloniei a fost revocat�. Vor trimite nave pentru transportul popula�iei. Orice semn al prezen�ei umane trebuie �ters de pe fa�a planetei. P�n� �i pietrele de morm�nt ale mor�ilor no�tri.

Ender �ncerc� s� c�nt�reasc� r�spunsul ei. Nu se g�ndise c� Bosquinha era tipul de om care s� se plece �n fa�a autorit��ii absurde.

��Inten�ionezi s� te supui acestor ordine?

��Re�elele de furnizare a apei �i energiei electrice sunt controlate prin ansiblu, iar �mprejmuirea coloniei e �n puterea Comitetului. Ne poate �nchide aici, f�r� energie, ap� sau canalizare �i nu avem cum s� sc�p�m. Ni s-a comunicat c� imediat ce Miro �i Ouanda se vor �ndrepta spre Trondheim la bordul navei tale, o parte din restric�ii vor fi ridicate. Oft�: Regret, Vorbitorule, dar nu e momentul potrivit pentru a face turism �n Lusitania.

��Nu sunt turist. Ender nu f�cu efortul s�-i �mp�rt�easc� b�nuiala lui: faptul c� Activit��ile Suspecte fuseser� descoperite de c�tre Congres dup� ce el venise pe Lusitania nu era o simpl� coinciden��. A�i reu�it s� salva�i m�car unele fi�iere?

Bosquinha suspin�.

��Regret, dar abuz�nd de amabilitatea ta. Am observat c� toate fi�ierele tale sunt men�inute prin ansiblu, din afara planetei. Am transmis cele mai importante fi�iere ca mesaje �n numele t�u.

Ender pufni �n r�s.

��Da, ai dreptate, foarte bine a�i f�cut.

��Nu prea cred. Nu le putem primi �napoi. Ba, de fapt, am putea, dar s-ar afla ne�nt�rziat �i vei avea acelea�i necazuri ca �i noi. Abia atunci Comitetul ar �terge totul.

��Asta se va �nt�mpla dac� nu �ntrerupe�i leg�tura prin ansiblu imediat ce copia�i toate fi�ierele mele �n memoria local�.

��Ar �nsemna s� declar�m rebeliunea. Pentru ce am face-o?

��Pentru �ansa ca Lusitania s� devin� cea mai bun� �i cea mai important� dintre cele O Sut� de Lumi.

Bosquinha r�se.

��Cred c� ei ne consider� importan�i, dar tr�darea nu mi se pare calea cea mai potrivit� pentru a fi recunoscu�i drept cei mai buni.

��Te rog s� nu faci nimic. Nu-i aresta pe Miro �i pe Ouanda. A�teapt� o or� �i permite-mi s� m� re�nt�lnesc cu tine �i cu to�i cei care trebuie s� participe la luarea hot�r�rii.

��Hot�r�rea dac� ne revolt�m sau nu? M�rturisitorule, nu �n�eleg de ce trebuie s� fii prezent la discu�ia asta.

��O s� �n�elegi atunci. Te rog, locul �sta e prea important ca s� rat�m �ansa.

��ansa de a realiza ce?

��De a repara ceea ce a f�ptuit S�v�r�itorul �n Xenocidul de acum trei mii de ani.

Bosquinha �l privi cercet�tor.

��i eu care credeam c� nu e�ti dec�t un individ indiscret care r�sp�nde�te zvonuri r�uvoitoare�

Poate glumea. Sau poate vorbea serios.

��Dac� soco�i c� m�rturisirea �nseamn� s� r�sp�nde�ti zvonuri, atunci s-ar putea trage concluzia c� e�ti prea m�rginit� ca s� conduci comunitatea asta.

Ender sur�se. Bosquinha �i d�du bra�ele �n l�turi �i ridic� din umeri.

��Pois �, spuse ea. Bine�n�eles. Ce altceva?

��Convoci �nt�lnirea?

��O s-o fac. �n biroul episcopului.

Ender sim�i o stingere de inim�.

��Episcopul n-o s� vrea s� vin� altundeva, explic� ea, iar hot�r�rea de a ne revolta n-o s� �nsemne nimic dac� nu o aprob� �i el. Bosquinha �i puse o m�n� pe piept. S-ar putea s� nici nu te lase s� calci �n catedral�, pentru c� e�ti necredinciosul.

��Dar vei �ncerca.

��Voi �ncerca pentru ceea ce ai f�cut ast� sear�. Doar un �n�elept poate s� �n�eleag� oamenii at�t de limpede �i �ntr-un r�stimp at�t de scurt. Doar cineva lipsit de mil� ar fi spus totul cu voce tare. Puterea �i sl�biciunea ta� de am�ndou� avem nevoie acum.

Bosquinha se �ntoarse �i plec� gr�bit�. Ender �tia c� �n ad�ncul inimii primarul nu dorea s� se supun� ordinelor Congresului Stelar. Acestea veniser� prea brusc �i erau prea severe; �i anulaser� autoritatea de parc� ea ar fi fost vinovat� de �nc�lcarea legii. Cedarea era totuna cu recunoa�terea vinov��iei, iar ea �tia c� nu f�cuse nici o gre�eal�. Voia s� se opun�, s� g�seasc� o modalitate plauzibil� de a �ntoarce Congresului palma primit�, cer�ndu-le membrilor lui s� mai a�tepte, s� se calmeze. Ori, dac� era necesar, spun�ndu-le de-a dreptul s� se duc� �nv�rtindu-se. Dar m�rginit� nu era. N-ar fi f�cut nici cel mai mic gest de opozi�ie dec�t fiind sigur� ca va da roade �i c� oamenii condu�i de ea ar avea de c�tigat. Ender se convinsese c� Bosquinha era un bun guvernator. De dragul poporului ei �i va sacrifica cu drag� inim� m�ndria, reputa�ia, chiar �i viitorul.

R�m�sese singur. C�t� vreme vorbise cu Bosquinha, to�i oamenii plecaser� din pra�a. Ender se sim�i ca un fost soldat care cutreier� o c�mpie nep�s�toare, scena unei b�t�lii de mult purtate, unde se mai aud ecourile m�celului �n adierea v�ntului printre firele fo�nitoare de iarb�.

��S� nu-i la�i s� �ntrerup� leg�tura prin ansiblu.

Vocea din ureche �l f�cu s� tresar�, dar o recunoscu imediat.

��Jane!

��Pot s�-i determin pe membrii Congresului s� cread� c� ai t�iat leg�tura, dar dac� o faci cu adev�rat n-o s� te mai pot ajuta.

��Jane, tu ai f�cut asta, nu-i a�a? Cum puteau s� afle ce-au f�cut Miro �i Ouanda dac� nu le-ai fi atras tu aten�ia?

Ea nu-i r�spunse.

��Jane, �mi pare r�u c� am �ntrerupt leg�tura cu tine, niciodat� n-o s�

Ender era convins c� Jane �tia ce dorea el s� spun�; c�nd vorbea cu ea, nu trebuia s�-�i �ncheie frazele. Totu�i nu primi nici un r�spuns.

Ce rost avea s� �ncheie c�nd �tia c� ea va �n�elege oricum? �nc� nu-l iertase, asta era explica�ia, altfel i-ar fi r�spuns deja, atr�g�ndu-i aten�ia s� nu-i r�peasc� timpul. Cu toate acestea, nu reu�i s�-�i st�p�neasc� impulsul de a mai �ncerca o dat�.

Nici acum nu primi r�spuns. Spusese ce avea de spus � s� men�in� leg�tura prin ansiblu � �i gata. Pentru moment. A�teptarea nu-l deranja pe Ender. �i era de ajuns s� �tie c� Jane se afla l�ng� el, ascult�nd. Nu mai era singur. Descoperi cu surprindere c� pe obraji �i curgeau lacrimile. Lacrimi de u�urare, socoti el. Catharsis. O m�rturisire, o criz�, vie�ile oamenilor �ntr-o teribil� cump�n�, viitorul coloniei primejduit. �Iar eu pl�ng de u�urare pentru c� un program arogant �mi vorbe�te din nou.�

Acas� o g�si pe Ela a�tept�ndu-l. Avea ochii �nro�i�i de pl�ns.

��Bun�, �l salut� ea.

��Am reu�it s� fac ce doreai? �ntreb� el.

��N-am b�nuit niciodat�, recunoscu ea. Nu era tat�l nostru. Ar fi trebuit s�-mi dau seama.

��Nu cred c� ai fi putut.

��Iar eu ce-am f�cut? Te-am chemat s� m�rturise�ti moartea tat�lui meu� a lui Marcão. �ncepu s� pl�ng� din nou. Secretele mamei� credeam c� le cunosc, mi-am �nchipuit c� se aflau doar �n fi�ierele ei� am crezut c�-l ura pe Libo.

��N-am f�cut dec�t s� deschid ferestrele ca s� aerisesc pu�in.

��Asta s� le-o spui Ouandei �i lui Miro.

��Dar, Ela, ia g�nde�te-te pu�in: p�n� la urm� tot ar fi aflat. �ngrozitor este c� nu au �tiut vreme de at��ia ani. Acum, c�nd cunosc adev�rul, �i pot g�si fiecare propriul s�u drum.

��A�a cum l-a g�sit mama? De data asta chiar mai r�u dec�t adulterul?

Ender �i atinse u�or p�rul �i �l m�ng�ie. Ela accept� atingerea, �ncercarea de a o consola. El nu reu�i s�-�i aminteasc� dac� tat�l sau mama lui �l m�ng�iaser� vreodat� astfel. Pesemne c� da, altfel cum ar fi �tiut s� fac� un asemenea gest?

��Ela, vrei s� m� aju�i?

��De ce? �i-ai �ncheiat treaba, nu?

��Asta n-are nimic de a face cu m�rturisirea pentru mor�i. �n mai pu�in de-o or� trebuie s� aflu cum ac�ioneaz� Descolada.

��Va trebui s� o rogi pe mama� Dar ea �tie?

��Nu cred c� ar fi prea �nc�ntat� s� m� vad� �n seara asta.

��i ar trebui s� o rog eu? �Bun� seara, mam�, tocmai ai fost dat� �n vileag �n fa�a tuturor oamenilor din Milagre ca adulter� care �i-a min�it copiii toat� via�a. A�adar, dac� nu te superi, a� vrea s�-�i pun c�teva �ntreb�ri �tiin�ifice.�

��Ela, e o chestiune de care �ine supravie�uirea Lusitaniei, ca s� nu mai vorbesc c� de ea depinde �i via�a fratelui t�u Miro. �i f�cu semn �i se �ntoarse spre terminal: Conecteaz�-l.

Cuprins� de mirare, Ela f�cu �ntocmai. Computerul nu-i recunoscu numele.

��Numele meu a fost �ters. �l privi alarmat�. De ce?

��Nu e�ti singura c�reia i s-a �nt�mplat asta. La fel e cu to�i ceilal�i.

��Nu-i o defec�iune, �n�elese ea. Cineva a �ters fi�ierul abona�ilor.

��Congresul Stelar a �ters numele tuturor abona�ilor locali. N-a r�mas nimic. Suntem considera�i rebeli. Miro �i Ouanda urmeaz� s� fie aresta�i �i trimi�i pe Trondheim pentru proces. Mai au o �ans� doar dac� reu�esc s�-i conving pe episcop �i pe Bosquinha s� declan�eze o revolt� adev�rat�. �n�elegi? Dac� mama ta nu-mi spune tot ce trebuie s� �tiu, Miro �i Ouanda vor fi trimi�i la dou�zeci �i doi de ani dep�rtare. Pedeapsa pentru tr�dare e moartea, dar �i c�l�toria c�tre locul de judecat� e la fel de rea ca o condamnare la �nchisoarea pe via��. P�n� s� se �ntoarc�, vom fi cu to�ii foarte b�tr�ni sau chiar mor�i, asta dac�

Ela privi pierdut� c�tre perete.

��Ce vrei s� afli?

��Ceea ce va descoperi �i Comitetul c�nd va cerceta fi�ierele ei. Modul �n care ac�ioneaz� Descolada.

��Da, spuse Ela. O va face de dragul lui Miro. �l privi sfid�tor. Ne iube�te, s� �tii. Pentru a salva via�a unuia dintre copiii ei, va accepta s� discute cu tine.

��Foarte bine. Ar fi �nc� �i mai bine dac� ar veni singur�. �ntr-o or�, �n biroul episcopului.

Ela �ncuviin�� i, timp de o clip�, r�mase neclintit�. Apoi �n mintea i se stabili o conexiune; se ridic� �i porni �n fug� c�tre u��.

Se opri brusc. Se �ntoarse, �l �mbr��i�� pe Ender �i-l s�rut� pe obraz.

��M� bucur c� ai spus totul. M� bucur c� �tiu.

El o s�rut� pe frunte �i-i f�cu semn s� plece. Dup� ce u�a se �nchise �n urma ei, se �ntinse pe pat �i r�mase cu privirea a�intit� �n tavan. Se g�ndi la Novinha, �ncerc�nd s�-�i imagineze ce sim�ea ea acum. �Novinha, oric�t de groaznic ar fi, �n clipa asta fiica ta alearg� spre cas�, �ncredin�at� c� vei uita complet de tine �ns��i �i vei face tot ce trebuie ca s�-�i salvezi fiul, �n ciuda durerii �i umilin�ei prin care treci. Te-a� u�ura de �ntreaga povar� a suferin�ei, Novinha, dac� mi-ai da �n schimb o copil� care s� aib� �ncredere ne��rmurit� �n mine.�

Capitolul 16GARDUL

Un rabin �ine o lec�ie �n pia��. Din �nt�mplare, �n aceea�i diminea��, un b�rbat descoper� c� so�ia lui e adulter� �i mul�imea o t�r�te spre pia�� pentru a o lapida. (Exist� o versiune binecunoscut� a acestei istorioare, dar un prieten de-al meu, Vorbitor �n numele Mor�ilor, mi-a povestit despre al�i doi rabini care s-au confruntat cu situa�ii similare. Despre ei vreau s� v� istorisesc la r�ndul meu.)

Rabinul face c��iva pa�i �i ajunge �n fa�a femeii. Din respect, oamenii se feresc din calea lui �i a�teapt� cu pietrele grele �n m�ini.

Rabinul �ntreab�:

��Se afl� printre voi cineva care n-a dorit pentru sine femeia altuia sau b�rbatul altei femei?

Ei morm�ie �i r�spund:

��Cu to�i cunoa�tem dorin�a asta, dar, rabinule, nici unul dintre noi nu i-a dat ascultare.

��Atunci �ngenunchea�i �i mul�umi�i-i lui Dumnezeu c� v-a f�cut tari, spuse rabinul.

Apoi o ia de m�n� pe femeie �i o scoate din pia��. �nainte de a-i da drumul, o sf�tuie�te:

��S�-i spui �n�l�imii-sale magistratul cine i-a salvat ibovnica. Va �ti c�-i sunt supus credincios.

Astfel femeia sc�p� cu via��, deoarece comunitatea era prea corupt� ca s� se poat� ap�ra singur� de dezordine.

Un alt rabin, �n alt ora�. Rabinul opre�te mul�imea ca �i �n cealalt� istorisire, spun�nd:

��Care dintre voi e f�r� de p�cate, acela s� arunce primul piatra.

Amintindu-�i de p�catele lor, oamenii se ru�ineaz� �i uit� ce scop i-a unit. ��ntr-o bun� zi, se g�ndesc ei, s-ar putea s� fiu �i eu ca femeia asta �i s� n�d�jduiesc c� voi primi iertarea. Ar trebui s� m� port cu ea a�a cum a� dori s� se poarte ceilal�i cu mine.�

C�nd ei dau drumul pietrelor la p�m�nt, rabinul se aplec� �i ridic� una, o �nal�� deasupra capului femeii �i o sloboze�te cu toat� for�a. �i sf�r�m� �easta �i-i �mpr�tie creierii pe caldar�mul pie�ii.

��Nici eu nu-s f�r� de p�cate, le zice el oamenilor, dar dac� le vom �ng�dui doar celor perfec�i s� aplice legea, ea va muri cur�nd �i odat� cu ea �i ora�ul nostru.

Prin urmare, femeia a murit deoarece comunitatea era prea rigid� ca s�-i �ng�duie r�t�cirea de la calea cea dreapt�.

Binecunoscuta versiune a acestei istorioare ne atrage aten�ia fiindc� apare uimitor de rar �n via�a noastr�. Majoritatea comunit��ilor oscileaz� �ntre dec�dere �i rigor mortis, iar c�nd deviaz� prea mult se sting. Un singur rabin a �ndr�znit s� spere din partea noastr� un asemenea echilibru perfect �nc�t s� ne putem p�stra legea �i s� iert�m totu�i r�t�cirea. Ca urmare, bine�n�eles c� l-am ucis noi pe el.

San Angelo, Scrisori c�tre un eretic �n fa��, Transcriere, Amai a Tudumundo Para Que Deus Vos Ame Cristão, 103: 72: 54: 2

Minha-irma. Sora mea. Cuvintele continuar� s� se fug�reasc� prin mintea lui Miro p�n� ce, devenind o parte din g�ndurile lui, nici nu le mai auzi. A Ouanda � minha irma. Ea e sora mea. Picioarele �l duser� mecanic de la pra�a p�n� la terenul de joac� �i dincolo de �aua dealului. Pe culmea lui cei mai �nalt� se aflau catedrala �i m�n�stirea, care dominaser� dintotdeauna Sta�iunea Zenadorilor de parc� ar fi alc�tuit �mpreun� o fort�rea�� care s� vegheze cu str�nicie asupra por�ii. Pe poteca aceasta p�ea Libo c�nd se ducea s-o �nt�lneasc� pe mama. Se vedeau �n Sta�iunea Xenobiologilor sau o f�ceau mai discret, tr�indu-�i rutul �n iarb�, ca ni�te porci de pe fazenda?

R�mase la u�a Sta�iunii Zenadorilor �i �ncerc� s� g�seasc� un motiv �ntemeiat pentru a intra. Nu avea ce s� fac� acolo. Nu scrisese raportul despre ceea ce se �nt�mplase ast�zi, dar oricum nu �tia cum s�-l redacteze. �Puteri magice, despre asta era vorba. Purcelu�ii le c�nt� copacilor, iar ace�tia se desfac singuri �n b�rne �i sc�nduri. Mult mai bune dec�t cele ob�inute prin t�mpl�rie. Aborigenii sunt cu mult mai complica�i dec�t s-a presupus p�n� acum. Utiliz�ri multiple ale aceluia�i lucru. Fiecare copac e concomitent totem, cruce de morm�nt �i o mic� fabric� de cherestea. Sor�. Trebuie s� fac ceva, dar nu-mi amintesc ce anume. Purcelu�ii au planul cel mai �n�elept. Tr�iesc precum fra�ii �i nu-i intereseaz� femelele. Ar fi fost mai bine pentru tine, Libo, �sta-i adev�rul � ba nu, ar trebui s�-�i spun Papai, nu Libo. P�cat c� mama nu �i-a zis niciodat�, altfel m-ai fi leg�nat pe genunchi. Cei doi copii mai mari ai t�i, Ouanda pe un genunchi �i Miro pe cel�lalt. Nu ne m�ndrim cu cei doi copii ai no�tri? N�scu�i �n acela�i an, la doar dou� luni distan��, ce individ ocupat era Papai pe vremea aceea, strecur�ndu-se de-a lungul gardului ca s� se �mperecheze cu mamãe. �n curtea ei. Toat� lumea ��i pl�ngea de mil� pentru c� nu aveai dec�t fete. Nici una care s�-�i duc� numele mai departe. Mil� risipit� �n zadar. Aveai fii s� dai �i altora, iar eu am mult mai multe surori dec�t am crezut. �n orice caz, cu una mai mult dec�t a� fi vrut.�

R�m�sese la poart�, privind c�tre p�durea de pe dealul purcelu�ilor. �Nu servesc nici un scop �tiin�ific dac� le fac o vizit�. Prin urmare, o s� fac un act gratuit �i ne�tiin�ific �i o s� aflu dac� au loc �n trib pentru un nou frate. Probabil c� sunt prea mare ca s� cap�t un pat �n casa din bu�teni, a�adar o s� dorm afar�. Nu-s tare priceput la c��rat �n copaci, dar m� pricep c�t de c�t la tehnologie �i, cum nu mai am re�ineri, o s� v� spun tot ce vre�i sa �ti�i.� Puse m�na dreapt� pe cutia de identificare �i o �ntinse pe st�nga pentru a �mpinge poarta. Vreme de o frac�iune de secund� nu pricepu ce s-a �nt�mplat Apoi sim�i c� m�na i-a luat foc; parc� �i era t�iat� chiar �n momentul acela cu fier�str�ul. De c�nd fusese construit, gardul nu r�m�sese niciodat� activ dup� atingerea cutiei de c�tre vreun zenador.

��Marcos Vladimir Ribeira von Hesse, dreptul de a trece prin gard �i-a fost revocat prin Ordinul Comitetului de Evacuare a Lusitaniei.

P�n� �n clipa aceea, vocea nu mai avertizase astfel un zenador. �i trebui c�tva timp s� �n�eleag� ce spunea glasul.

��Tu �i Ouanda Quenhatta Figueira Mucumbi v� ve�i prezenta la adjunctul �efului poli�iei, Fana Maria do Bosque, pentru a fi aresta�i �n numele Congresului Stelar �i pentru a fi du�i pe Trondheim, unde urmeaz� s� fi�i judeca�i.

Deocamdat� era ame�it �i �i sim�ea stomacul �ngreunat. ��tiu. Tocmai �n noaptea asta s-au g�sit s� afle. S-a terminat cu toate. O voi pierde pe Ouanda, purcelu�ii, cercet�rile; totul s-a n�ruit. Arestare. Trondheim. De unde a venit Vorbitorul. O c�l�torie de dou�zeci �i doi de ani. Toate vor r�m�ne �n urm� �n afar� de Ouanda, singura, iar ea e sora mea.�

�ntinse iute m�na ca s� trag� poarta, dar durerea insuportabil� �l fulger�, �i trecu prin to�i nervii, care luar� foc instantaneu. �Nu pot s� dispar pur �i simplu. Vor �nchide poarta pentru oricine. Nimeni nu va mai merge la purcelu�i, nimeni n-o s� le mai spun� nimic, iar ne vor a�tepta, dar niciodat� nu va mai deschide cineva poarta asta. Nici eu, nici Ouanda, nici Vorbitorul, nimeni, f�r� nici o explica�ie. Comitetul de Evacuare. Ne vor duce de aici �i apoi vor �terge orice urm� a trecerii noastre. A�a prev�d regulile, dar mai sunt �i altele, nu? Ce au constatat? Cum de-au aflat? Le-a spus Vorbitorul? E at�t de �mp�timit dup� adev�r? Trebuie s� le explic purcelu�ilor de ce n-o s� ne mai �ntoarcem, trebuie s�-i anun�.�

Totdeauna erau urm�ri�i de c�te un purcelu� de �ndat� ce intrau �n p�dure. Oare nu era �i acum unul de paz�? Miro f�cu un semn cu m�na. Era totu�i prea �ntuneric. Nu aveau cum s�-l vad�. Sau poate c�-l vedeau. Nimeni nu �tia c�t de bine vedeau purcelu�ii pe �ntuneric. Chiar dac�-l observaser� sau nu, nici unul nu veni. Cur�nd avea s� fie prea t�rziu; dac� framlingii supravegheau poarta, f�r� �ndoial� c� o anun�aser� deja pe Bosquinha, iar ea era pe drum, zbur�nd pe deasupra ierbii. κi va exprima � vai � regretul c� trebuie s�-l aresteze, dar �i va face datoria, �i degeaba ar �ncerca s� discute cu ea dac� aceast� hot�r�re era bun� pentru oameni sau pentru purcelu�i sau pentru to�i, dac� merita s� men�in� aceast� separare prosteasc�. Ea nu era genul de om care s� pun� legea la �ndoial�, ci f�cea exact a�a cum i se spunea. Iar el se va preda, n-avea nici un rost s� se opun�, unde se putea ascunde de partea asta a gardului? Prin turmele de cabra? Dar �nainte de a ceda de bun� voie, le va spune totul purcelu�ilor, trebuia s� le spun�.

Porni de-a lungul gardului, �ndep�rt�ndu-se de poart�, c�tre paji�tea pustie de sub dealul catedralei, unde nu locuia nimeni care s�-i poat� auzi glasul. �n timp ce mergea, striga. Nu cuvinte, ci un uguit �nalt �i prelung, un �ip�t pe care el �i Ouanda �l foloseau pentru a-�i atrage aten�ia unul altuia atunci c�nd se aflau �ntre purcelu�i �i erau desp�r�i�i. Vor auzi, trebuiau s�-l aud�, neap�rat trebuiau s� vin� la el, fiindc� el nu putea s� sar� gardul. �Veni�i, Uman, M�nc�torule-de-Frunze, Mandachuva, S�geat�, Ce�ti, Calendar, oricare, to�i, veni�i s� v� spun c� de-acum �ncolo nu mai putem vorbi.�

Cople�it de durere, Quim st�tea pe un scaun f�r� sp�tar �n biroul episcopului.

��Estevão, spuse episcopul �ncet, peste c�teva minute voi avea o �ntrunire aici, dar vreau s� discut ceva cu tine.

��N-avem ce s� mai vorbim, �opti Quim. Ne-a�i avertizat �i a�a s-a �nt�mplat. E diavolul �n persoan�.

��Estevão, schimb�m c�teva vorbe �i apoi te duci acas� s� te culci.

��Nu m� mai �ntorc acolo �n veci.

��St�p�nul nostru a stat la mas� cu p�c�to�i mai r�i dec�t mama ta �i i-a iertat. E�ti cumva mai bun dec�t El?

��Nici una dintre stricatele pe care le-a iertat nu era mama Lui.

��Nu orice mam� poate fi Fecioara cea Binecuv�ntat�.

��Atunci sunte�i de partea lui? Biserica de aici face loc Vorbitorilor? Trebuie s� d�r�m�m catedrala piatr� cu piatr� pentru a construi un amfiteatru �n care to�i mor�ii no�tri s� fie ponegri�i �nainte de a-i a�eza �n p�m�nt?

��Eu sunt episcopul t�u, Estevão, rosti amenin��tor Peregrino, vicarul lui Cristos pe aceast� planet�, �i s�-mi vorbe�ti cu respectul pe care-l datorezi func�iei mele.

Furios, Quim r�mase �mpietrit o clip�, incapabil s� vorbeasc�.

��i eu cred c� era mai bine dac� Vorbitorul nu spunea toate acele istorii �n public. Despre unele era preferabil s� afl�m �n t�cere �i singur�tate, ca s� nu fim v�zu�i c�nd suferim. De aceea folosim noi confesionalul, ca s� ne p�zim de ru�inea public� atunci c�nd ne zbatem cumplit din pricina p�catelor individuale. Dar fii cinstit, Estevão. Chiar dac� Vorbitorul a dezv�luit aceste lucruri, ele sunt adev�rate p�n� la ultimul. N�?

��E.

��Estev�o, acum s� reflect�m pu�in. P�n� azi �i-ai iubit mama?

��Da.

��Iar mama aceasta pe care o iubeai comisese deja un adulter?

��De zece mii de ori.

��Eu nu cred c� e chiar at�t de desfr�nat�. Dar zici c� ai iubit-o de�i era adulter�? �n seara asta nu era aceea�i persoan�? S-a schimbat de ieri p�n� azi? Sau tu e�ti cel care s-a schimbat?

��Ieri era o minciun�.

��Dac� i-a fost ru�ine s� le spun� copiilor ei despre p�catul adulterului, crezi c� a min�it �i atunci c�nd le-a purtat de grij� ani de zile, p�n� s-au f�cut mari, c�nd a avut �ncredere �n ei, c�nd i-a �nv��at ce �tia� ?

��N-a fost o mam� chiar at�t de iubitoare.

��Dac� ar fi venit s� se spovedeasc� �i ar fi primit iertarea pentru adulter n-ar mai fi trebuit s� v� spun� nici o vorb�. Ai fi murit f�r� s� �tii nimic. N-ar fi fost o minciun�. N-ar mai fi fost adulter�, fiindc� i se iertaser� p�catele. Recunoa�te adev�rul, Estevão. Tu nu e�ti furios �i pornit �mpotriva adulterului comis de ea. Tu e�ti furios fiindc� te-ai f�cut singur de r�s �n fa�a �ntregului ora� �ncerc�nd s-o aperi.

��M� face�i s� par un netrebnic.

��Nimeni nu te consider� un netrebnic. Toat� lumea socote�te c� e�ti un fiu credincios. Iar acum, dac� ai fi un adev�rat ucenic al Domnului, ai ierta-o �i i-ai ar�ta c� o iube�ti mai mult ca niciodat�, pentru c� azi �i �n�elegi suferin�a. Episcopul arunc� o privire c�tre u��. � Am o �edin��, Estevão. Mergi, te rog, �n sanctuarul meu �i roag�-te la Magdalena s� te ierte pentru inima ta �mpietrit�.

Ar�t�nd mai mult dobor�t dec�t furios, Quim trecu dincolo de draperia din spatele biroului.

Secretarul episcopului deschise cealalt� u�� i �i permise Vorbitorului �n numele Mor�ilor s� intre �n camer�. Episcopul nu se ridic�. Spre uimirea lui, Vorbitorul �ngenunche �i �i l�s� capul �n piept Era un act pe care catolicii nu-l f�ceau dec�t �n cazul prezent�rii publice �n fa�a episcopului, iar Peregrino nu �n�elegea ce voia de fapt str�inul s� arate prin gestul s�u. Acesta r�mase totu�i �ngenuncheat, a�tept�nd, astfel c� episcopul se ridic� de pe jil�ul s�u, merse c�tre el �i-i �ntinse inelul spre a fi s�rutat. Dar chiar �i dup� aceea, Vorbitorul a�tept� p�n� c�nd, �ntr-un t�rziu, Peregrino spuse:

��Fii binecuv�ntat, fiul meu, de�i nu mi-e limpede dac� prin smerenia ta nu cumva m� iei �n batjocur�.

Cu capul �nc� plecat, Vorbitorul r�spunse:

��Batjocura mi-e str�in�. Apoi ridic� ochii spre Peregrino: Tat�l meu a fost catolic. S-a pref�cut c� nu e, de dragul convenien�elor sociale, dar nu �i-a iertat niciodat� lipsa de credin��.

��Ai fost botezat?

��Sora mea mi-a spus c� da. Tata m-a botezat la scurt timp dup� na�tere. Mama era protestant! �mp�rt�ea credin�a care respinge botezul sugarilor, astfel c� s-au certat din pricina asta. Episcopul �ntinse o m�n� �n semn c� Vorbitorul se putea ridica �n picioare, dar el chicoti: � De necrezut! Un catolic de alcov �i un mormon ascuns care se ceart� �n leg�tur� cu obiceiuri religioase pe care am�ndoi se prefac c� nu le cred.

Peregrino era �nc� sceptic. Faptul c� Vorbitorul dorea s� arate a fi un bun catolic p�rea din cale afar� de curtenitor.

��Credeam c� voi, Vorbitorii �n numele Mor�ilor, renun�a�i la orice religie c�nd v� alege�i, s�-i zicem a�a, voca�ia.

��Nu �tiu ce fac al�ii. Cred c� nu exist� reguli � �n orice caz, sigur nu erau c�nd eu am devenit Vorbitor.

Episcopul Peregrino �tia c� oamenii ace�tia nu aveau obiceiul s� mint�, dar cel din fa�a lui p�rea s� fie deosebit de evaziv.

��Vorbitor Andrew, �n cele O Sut� de Lumi nu exist� nici un loc �n care catolicii s� fie sili�i s�-�i ascund� credin�a �i situa�ia asta dureaz� de trei mii de ani. Aceasta a fost marea binecuv�ntare pe care ne-a adus-o c�l�toria �n spa�iu, pentru c� ea a �ters groaznicele restric�ii �n problema natalit��ii pe un P�m�nt suprapopulat. S� �n�eleg c� tat�l t�u a tr�it pe P�m�nt acum trei mii de ani?

��Spun c� tat�l meu s-a �ngrijit s� fiu botezat catolic �i de dragul lui am f�cut ceea ce el nu a reu�it toat� via�a. Pentru el am �ngenuncheat �n fa�a unui episcop �i i-am primit binecuv�ntarea.

��Dar eu te-am binecuv�ntat pe tine. ��i tot tu evi�i s�-mi dai r�spunsuri directe la �ntreb�ri, ceea ce sugereaz� c� se adevere�te b�nuiala mea �n leg�tur� cu perioada �n care a tr�it tat�l t�u, dar nu vrei s� discu�i despre asta. Dom Cristão spunea c� e�ti mai mult dec�t ceea ce poate vedea ochiul.�

��Sigur, r�spunse Ender. Am nevoie de binecuv�ntarea Sfin�iei-Voastre mai mult dec�t tat�l meu, fiindc� el este mort, iar eu am numeroase probleme de rezolvat.

��Ia loc, te rog. Vorbitorul alese un scaun a�ezat l�ng� perete. Episcopul se instal� �n jil�ul masiv de la birou. A� fi preferat s� nu m�rturise�ti ast�zi. N-a fost momentul cel mai potrivit.

��Nu am fost prevenit asupra ac�iunii Congresului.

��Dar ai �tiut c� Miro �i Ouanda au �nc�lcat legea. A�a mi-a comunicat Bosquinha.

��Am aflat doar cu c�teva ore �nainte de m�rturisire. V� sunt recunosc�tor c� nu i-a�i arestat �nc�.

��Aceasta e o chestiune civil�. Episcopul l�sa s� se �n�eleag� c� problema nu-l privea, dar am�ndoi �tiau c� dac� ar fi insistat, Bosquinha ar fi trebuit s� se supun� ordinelor primite �i s�-i aresteze f�r� a mai lua �n seam� rug�mintea Vorbitorului. � M�rturisirea ta a pricinuit mult� suferin��.

��Mai mult� dec�t de obicei, �i-mi pare r�u.

��i� r�spunderea ta se �ncheie aici? Provoci r�nile �i la�i �n sarcina altora s� le t�m�duiasc�?

��Nu r�ni, Sfin�ia-Voastr�. Chirurgie. �i dac� pot ajuta la alinarea durerilor de dup�, atunci da, r�m�n ca s� fiu de folos. La anestezie nu m� pricep, dar pute�i fi sigur c� voi �ncerca s� dezinfectez.

��S-ar fi cuvenit s� fii preot, s� �tii.

��Fiii mai mici aveau de ales doar �ntre dou� c�i: sutana sau milit�ria. P�rin�ii mi-au ales-o pe cea de a doua.

��Fiul mai mic� Ai avut totu�i o sor� �i ai tr�it pe vremea c�nd controlul na�terilor interzicea so�ilor s� aib� mai mult de doi copii dac� nu ob�ineau o aprobare special� din partea autorit��ilor. Un asemenea copil se numea Ter�. A�a e?

��Cunoa�te�i bine istoria.

��Te-ai n�scut pe P�m�nt, �nainte de zborul interstelar.

��Sfin�ia-Voastr�, ceea ce trebuie s� ne preocupe acum este viitorul Lusitaniei, nu biografia unui Vorbitor care, dup� cum se vede, nu are dec�t treizeci �i cinci de ani.

��Viitorul Lusitaniei cade �n sarcina mea, Andrew Wiggin, nu a ta.

��Sarcina dumneavoastr� trebuie s� fie viitorul fiin�elor umane de pe Lusitania. Pe mine m� preocup� �i soarta purcelu�ilor.

��S� nu ne lu�m la �ntrecere pentru a vedea cine are �ndatoriri mai importante.

Secretarul deschise din nou u�a �i Bosquinha, Dom Cristão �i Dona Cristã intrar� �n camer�. Bosquinha se uita c�nd la episcop, c�nd la Vorbitor.

��Nu e s�nge pe podea, dac� asta cau�i, spuse episcopul.

��Voiam doar s� m�sor temperatura, explic� Bosquinha.

��C�ldura respectului reciproc, b�nuiesc, interveni Ender, nu focul furiei sau ghea�a urii.

��Vorbitorul e catolic prin botez, dac� nu cumva chiar prin credin��, zise episcopul. L-am binecuv�ntat �i asta pare s�-l fi f�cut mai maleabil.

��ntotdeauna am ar�tat respectul cuvenit fa�� de autorit��i, �l l�muri Ender.

��Dar tu ai fost acela care ne-a amenin�at cu un inchizitor, �i reaminti episcopul.

Schi�� un z�mbet. Vorbitorul �i r�spunse cu un sur�s la fel de �nghe�at:

��Iar Sfin�ia-Voastr� a fost acela care a spus oamenilor c� sunt Satana �i c� n-ar trebui s� discute nimeni cu mine.

�n vreme ce episcopul �i Vorbitorul schimbau z�mbete reci, ceilal�i �ncepur� s� r�d� st�njeni�i, apoi se a�ezar� �i a�teptar�.

��Tu ai convocat �nt�lnirea aceasta, Vorbitorule, aminti Bosquinha.

��Ierta�i-m�, se scuz� el. Mai am un invitat. Lucrurile s-ar simplifica dac� am mai a�tepta c�teva minute p�n� ce va sosi.

Ela �i g�si mama �n fa�a casei, nu departe de gard. O adiere slab�, care abia fo�nea prin iarba capim, �i v�lurea u�or p�rul. Elei �i trebuir� c�teva clipe ca s�-�i dea seama ce o mirase. Mama nu-�i mai l�sase p�rul liber de mul�i ani. P�rea ciudat de liber, cu at�t mai slobod cu c�t Ela putea vedea c�t era de ondulat dup� ce fusese siluit at�ta vreme �ntr-un coc. Abia acum �n�elese c� Vorbitorul avea dreptate. Mama va r�spunde invita�iei lui. Indiferent c�t� ru�ine sau durere i-ar fi pricinuit m�rturisirea din seara aceasta, sim�ea dorin�a de a sta acum �n aer liber, �n lumina slab� a amurgului, pentru a privi spre dealul purcelu�ilor. Sau poate c� se uita la �mprejmuire. Probabil c�-�i amintea de b�rbatul cu care se �nt�lnea aici sau altundeva, printre ierburile capim, ca s� se iubeasc� neobserva�i. �ntotdeauna pe ascuns, �ntotdeauna �n secret. Mama e totu�i mul�umit� c� acum se �tie cine i-a fost adev�ratul so�, cine e tat�l meu cel bun. Mama se bucur�, iar eu m� bucur al�turi de ea.

Novinha nu se �ntoarse s-o priveasc�, de�i o auzise pe Ela venind prin iarba fo�nitoare. Fata se opri la c��iva pa�i dep�rtare.

��Mam�, �ncepu ea.

��Deci nu-i o turm� de cabra, r�spunse Novinha. Ce g�l�gioas� e�ti, Ela!

��Vorbitorul are nevoie de ajutorul t�u.

��Chiar a�a?!

Ela �i povesti ce aflase de la Ender, dar Novinha nu se �ntoarse cu fa�a spre ea. C�nd Ela termin�, a�tept� un moment �i apoi �ncepu s� urce pov�rni�ul dealului.

��Mam�! Mam�, ai de g�nd s� le spui despre Descolada? De ce acum, dup� at��ia ani? Mie de ce nu ai vrut s�-mi spui?

��Pentru c� singur�, f�r� ajutorul meu, ai ob�inut rezultate mai bune.

��tii ce-am lucrat?

��Doar e�ti ucenicul meu. Am acces deplin la fi�ierele tale f�r� s� las urme detectabile. Ce fel de profesor a� fi dac� nu �i-a� supraveghea munca?

��Dar�

��Am citit �i fi�ierele pe care le-ai ascuns sub numele Quarei. Nu e�ti �nc� mam�, deci nu �tii c� toate activit��ile pe computer ale unui copil sub doisprezece ani sunt anun�ate s�pt�m�nal p�rin�ilor lui. Quara f�cea ni�te cercet�ri ie�ite din comun. M� bucur c� vii cu mine. O s� afli �i tu c�nd o s�-i spun Vorbitorului.

��N-ai luat-o pe drumul cel bun, remarc� Ela.

Novinha se opri.

��Casa Vorbitorului nu e l�ng� pra�a?

��nt�lnirea are loc la biroul episcopului.

Abia acum se �ntoarse Novinha s-o priveasc� pe Ela drept �n ochi.

��Ce v-a�i pus �n g�nd tu �i str�inul?

��ncerc�m s�-l salv�m pe Miro. �i colonia Lusitania, dac� vom putea.

��M� duce�i �n p�nza lui de p�ianjen!

��Episcopul trebuie s� fie de partea noastr�, altfel�

��De partea noastr� ? ! C�nd spui noi te referi la tine �i la Vorbitor, a�a e? Crezi c� n-am b�gat de seam�? To�i copiii mei, unul c�te unul, v-a fermecat pe to�i�

��N-a fermecat pe nimeni!

��V-a atras prin felul lui de a spune exact ce vre�i s� auzi�i, cu�

��Nu-i lingu�itor, dac� la asta te referi. Nu ne spune ce ne convine. Ne spune ceea ce �tim c�-i adev�rat. Nu ne-a c�tigat afec�iunea, mam�, ci �ncrederea!

��Mie niciodat� nu mi-a�i ar�tat sentimentele pe care le ave�i pentru el.

��Am vrut.

De aceast� dat�, Ela nu-�i plec� ochii �n fa�a privirii t�ioase �i �ntreb�toare. �n schimb, Novinha �i feri privirea de la ea, apoi, c�nd se uit� din nou la Ela, pe gene �i str�luceau lacrimi.

��Am vrut s� v� spun. Mama nu se referea la fi�ierele ei. C�nd am �n�eles c�t de mult �l ur��i, am vrut s� v� zic: �Nu el e tat�l vostru, tat�l vostru e un om bun �i bl�nd.�

��Care n-a avut curajul s� ne-o spun� cu gura lui.

�n ochii Novinhei ap�ru o sclipire de sup�rare:

��A vrut. Eu nu l-am l�sat.

��Mam�, s�-�i m�rturisesc ceva. L-am iubit pe Libo la fel ca toat� lumea din Milagre, �ns� el a ales s� fie ipocrit, ca �i tine de altfel. F�r� ca cineva s-o vrea, otrava minciunilor voastre ne-a f�cut r�u tuturor. Nu te �nvinuiesc pe tine, mam�, sau pe el. Dar mul�umesc Cerului pentru c� ni l-a trimis pe Vorbitor. El a fost preg�tit s� ne spun� adev�rul �i ne-a eliberat.

��C�nd nu iube�ti pe nimeni e u�or s� spui adev�rul, rosti �ncet Novinha.

��A�a crezi tu? n-o sl�bi Ela. �tiu c� am �nv��at ceva nou, mam�. Nu po�i afla adev�rul despre cineva dec�t dac� e�ti �n stare s�-l iube�ti. Sunt �ncredin�at� c� Vorbitorul l-a iubit pe tata. Pe Marcão, vreau s� zic. �nainte de a-i m�rturisi moartea cred c� l-a �n�eles �i l-a iubit.

Novinha nu-i r�spunse, fiindc� Ela spunea adev�rul.

��i mai �tiu c�-i iube�te pe Grego, pe Quara �i pe Olhado. Pe Miro �i chiar pe Quim. �i pe mine. �tiu c� m� iube�te. Iar c�nd �mi arat� c� m� iube�te, �tiu c�-i adev�rat, pentru c� niciodat� nu minte.

�n ochii Novinhei ap�rur� lacrimi care �ncepur� s�-i alunece �n jos pe obraji.

��Eu v-am min�it, pe voi �i pe ceilal�i, spuse ea. Vocea �i era slab� �i istovit�. Dar c�nd spun c� v� iubesc, trebuie s� m� crezi.

Ela o �mbr��i�� i, pentru prima oar� dup� ani �i ani, sim�i c�ldur� �n gestul ei. Zidul de minciuni care se �n�l�ase �ntre ele se n�ruise. �l d�r�mase Vorbitorul �i nici una dintre ele nu mai avea motive s� se fereasc� �i s� fie suspicioas�.

��Chiar �i acum �i-e g�ndul la blestematul acela de Vorbitor, a�a e? �opti mama.

��i �ie, �i r�spunse Ela.

Au fost am�ndou� surprinse de hohotul de r�s al Novinhei.

��Da!

�ncet�nd s� mai r�d�, Novinha se trase �napoi �i o privi pe Ela �n ochi.

��Oare va r�m�ne pentru totdeauna �ntre noi?

��Da, r�spunse Ela. Va r�m�ne �ntre noi ca o punte, nu ca un zid.

Miro �i v�zu pe purcelu�i c�nd ace�tia erau la jum�tatea pantei, �ndrept�ndu-se spre gard. Prin p�dure mergeau f�r� s� fac� nici un zgomot, dar nu reu�eau acela�i lucru c�nd se mi�cau prin iarba capim, a�a c� acum; venind �n goan�, o f�ceau s� fo�neasc� puternic; poate c� alerg�nd la chemarea lui Miro nu mai sim�eau nevoia s� se fereasc�. C�nd se apropiar� mai mult, Miro �i recunoscu: S�geat�, Uman, Mandachuva, M�nc�torul-de-Frunze, Ce�ti. Nu strig� �i nici ei nu-i vorbir� c�nd ajunser� �n dreptul lui. R�maser� neclinti�i �i-l privir� �n t�cere.

Nici un zenador nu-i chemase p�n� acum la gard. Prin nemi�care, purcelu�ii �i ar�tau �ngrijorarea.

��Nu mai pot veni la voi, spuse Miro.

A�teptar� s� li se explice.

��Framlingii au aflat despre noi. Au aflat c� am �nc�lcat legea �i au �nchis poarta.

M�nc�torul-de-Frunze �i duse m�na la b�rbie.

��tii cumva ce au v�zut framlingii?

Miro r�se cu am�r�ciune.

��Dar oare ce n-au v�zut? Un framling a venit cu noi, nu-i a�a?

��Ba nu, �l contrazise Uman. Matca spune c� nu Vorbitorul a fost acela. Ea zice c� au v�zut din cer.

Sateli�ii?

��Ce s� fi v�zut din cer?

��Poate v�n�toarea, spuse S�geat�.

��Poate tunderea cabrelor, continu� M�nc�torul-de-Frunze.

��Poate c�mpul cu �tir, zise Ce�ti.

��Toate astea, conchise Uman. �i poate au v�zut c� so�iile au l�sat s� se nasc� trei sute dou�zeci de copii de la prima recolt� de �tir �ncoace.

��Trei sute!

��i dou�zeci, �l corect� Mandachuva.

��Au v�zut c� va fi m�ncare din bel�ug, spuse S�geat�. Acum sigur vom c�tiga urm�torul r�zboi. Du�manii no�tri vor fi p�duri noi, uria�e, pe toat� �ntinderea c�mpiei, iar so�iile vor pune copaci-mam� �n fiecare dintre ele.

Miro se �ngre�o��. Trudiser� �i se sacrificaser� pentru a oferi avantaje trec�toare unui trib de purcelu�i? �i veni s� strige: �Libo n-a murit pentru ca voi s� pute�i cuceri lumea.� Preg�tirea de xenolog �l ajut� s� se ab�in�, a�a c� puse o �ntrebare simpl�:

��i unde sunt ace�ti copii?

��Nici unul dintre fr��iori nu vine la noi, explic� Uman. Avem prea multe de f�cut; trebuie s� deprindem totul de la voi �i s�-i �nv��m pe ceilal�i din casele-de-fra�i. Nu-i putem preg�ti pe fr��iori. Apoi ad�ug� cu m�ndrie: Din trei sute, jum�tate sunt ai tat�lui meu, R�d�cin�.

Mandachuva d�du grav din cap.

��So�iile au mare respect pentru ce ne-a�i �nv��at. κi pun mari speran�e �n Vorbitorul �n numele Mor�ilor. Ce ne spui tu acum e foarte grav. Dac� framlingii ne ur�sc, noi ce ne facem?

��Nu �tiu, spuse Miro. Deocamdat� g�ndurile i se �nv�lm�iser� �n �ncercarea de a analiza toate informa�iile pe care le primise. Trei sute dou�zeci de copii. O explozie demografic�. �i nu se �tie cum, dar R�d�cin� ajunsese tat�l a jum�tate dintre ei. P�n� ast�zi, Miro ar fi ignorat cu totul afirma�ia referitoare la paternitatea lui R�d�cin�, consider�nd c� face parte din sistemul de credin�e totemice ale purcelu�ilor. Dar dup� ce v�zuse un copac dezr�d�cin�ndu-se �i desf�c�ndu-se �n sc�nduri �i unelte ca r�spuns la c�ntecul lor, era gata s�-�i pun� la �ndoial� toate presupunerile anterioare. La ce bun �ncerca s� mai l�mureasc� toate astea acum? Nu va mai apuca s� �ntocmeasc� un raport; nu va putea dezvolta subiectul; se va afla la bordul unei nave stelare vreme de aproape un sfert de secol, �n timp ce altul va face munca lui. Sau, �i mai r�u, nimeni.

��Nu fi nefericit, �l sf�tui Uman. Vei vedea, p�n� la urm� Vorbitorul va �ndrepta toate lucrurile.

��Vorbitorul?! Da, va rezolva totul. �A�a cum a f�cut-o pentru mine �i pentru Ouanda. Sora mea.�

��Matca zice c� el �i va �nv��a pe framlingi s� ne iubeasc�

��S�-i �nve�e pe framlingi, repet� Miro absent. Mai bine s-ar gr�bi. Acum e prea t�rziu s� m� salveze pe mine �i pe Quanda. Ne vor aresta �i ne vor trimite departe de Lusitania.

��Spre stele? exclam� Uman plin de speran��.

��Da, spre stele, dar ca s� fim judeca�i! S� fim pedepsi�i pentru c� v-am ajutat Ne vor trebui dou�zeci �i doi de ani ca s� ajungem acolo �i nu ne vor l�sa s� ne �ntoarcem.

Purcelu�ilor le trebuir� c�teva momente pentru a pricepe cuvintele lui. �Foarte bine. Las�-i s� se �ntrebe cum va rezolva Vorbitorul toate problemele. �i eu am avut �ncredere �n el �i nu mi-a folosit la nimic.�

Purcelu�ii se sf�tuir� �ntre ei. Uman se desprinse din mijlocul lor �i se apropie de gard.

��Te ascundem noi.

��Nu te vor g�si nicic�nd �n p�dure, �i spuse Mandachuva.

��Au ma�ini care m� pot urm�ri dup� miros, �i explic� Miro.

��Aha. Dar legea nu le interzice s� ne arate ma�inile? �ntreb� Uman.

Miro scutur� din cap.

��N-are importan�i Pentru mine poarta r�m�ne �nchis�. Nu pot trece dincolo de gard.

Purcelu�ii se privir� uni pe al�ii.

��Dar ai capim �i acolo, spuse S�geat�.

Miro se uit� prostit la iarb�.

��i ce dac�?

��Mestec-o, �l �ndemn� Uman.

��De ce?

��I-am v�zut pe oameni mestec�nd capim, spuse M�nc�torul-de-Frunze. Seara trecut�, pe deal, l-am v�zut pe Vorbitor �i pe un altul, �mbr�cat �n rob�, mestec�nd capim.

��i de multe alte ori, �nt�ri Mandachuva.

Ner�bdarea pe care o dovedeau fa�� de el era insuportabil�.

��Dar ce leg�tur� e �ntre iarb� �i gard?

Purcelu�ii se uitar� din nou unul la cel�lalt. �n cele din urm�, Mandachuva rupse un smoc de iarb�, �l r�suci atent p�n� ajunse ghemotoc �i �l b�g� �n gur�. �ncepu s�-l mestece �i dup� un timp se a�ez� pe jos. Ceilal�i �ncepur� s�-l s�c�ie, �mpung�ndu-l cu degetele, pi�c�ndu-l. El nu d�du semne c� ar b�ga de seam� toate acestea. Apoi Uman �l ciupi s�lbatic �i c�nd Mandachuva nu tres�ri, purcelu�ii pornir� s� vorbeasc� �n limba masculilor: �Gata. E vremea. Acum. Gata.�

Mandachuva se ridic� pu�in nesigur la �nceput. Apoi alerg� spre gard, se c��r� p�n� sus, se r�suci �n aer �i ateriz� �n patru labe, de aceea�i parte cu Miro.

Miro s�ri �n picioare �i strig� exact �n clipa �n care Mandachuva ajunse pe muchia gardului; c�nd t�cu, Mandachuva se ridicase deja de jos �i se scutura de praf.

��Eu nu pot s� fac asta, �opti Miro. Stimuleaz� to�i nervii care transmit durerea prin corp. Gardul nu poate fi trecut.

��Aha, f�cu Mandachuva.

De partea cealalt� a gardului, Uman �i frec� picioarele unul de altul.

��N-a �tiut, spuse el. Fiin�ele umane n-au �tiut asta.

��E un anestezic, �i l�muri Miro. Te face s� nu mai sim�i durerea.

��Ba nu, spuse Mandachuva. Durerea o simt. Cumplit�. Cea mai �ngrozitoare din lume.

��R�d�cin� spune c� trecerea gardului e chiar mai rea dec�t moartea, �nt�ri Uman. Dureri peste tot.

��Dar vou� nu v� pas�, constat� Miro.

��Asta i se �nt�mpl� celuilalt eu al t�u, spuse Mandachuva. Sufer� animalul din tine. Dar sinele-copac nu se sinchise�te. Iarba te face s� fii cel�lalt eu.

Miro �i aminti un am�nunt care, �n agita�ia provocat� de moartea grotesc� a lui Libo, le sc�pase. �n gura lui Libo se g�sise un ghemotoc de iarb� capim. La fel ca �i �n gurile purcelu�ilor care muriser�. Anestezic. Moartea p�rea o tortur� �nfior�toare, dar nu durerea fusese scopul urm�rit. Deci foloseau un anestezic. Sacrificarea nu avea nimic de a face cu durerea.

��A�a, spuse Mandachuva. Mestec� iarba �i vino cu noi. Te vom ascunde.

��Dar Ouanda? �ntreb� Miro.

��A, o aduc eu, �l lini�ti Mandachuva.

��Dar nu �tii unde locuie�te.

��Ba �tiu.

��Facem asta de multe ori pe an, explic� Mandachuva. �tim unde locuie�te fiecare.

��Dar nu v-a v�zut nimeni p�n� acum.

��Suntem foarte aten�i, spuse Mandachuva, Pe de alt� parte, nimeni nu s-ar a�tepta la a�a ceva.

Miro �i imagin� zeci de purcelu�i strecur�ndu-se prin Milagre la miez de noapte. Nu se f�cea de paz�. Doar c��iva oameni aveau slujbe care �i obligau s� umble noaptea. Iar purcelu�ii erau mici, destul de m�run�i ca s� se ascund� �n iarba capim �i s� r�m�n� nev�zu�i. Nici nu era de mirare c� �n ciuda legilor g�ndite pentru a-i �mpiedica s� afle despre existen�a lor, �tiau multe despre metale �i ma�ini. F�r� �ndoial� c� v�zuser� minele �i navetele ateriz�nd, urm�riser� cuptoarele ce ardeau c�r�mizi, �i studiaser� pe fazendeiros c�nd ace�tia arau �i plantau �tirul. Iat� explica�ia pentru cererile lor at�t de precise.

�Ce prostie a fost s� ne �nchipuim c�-i putem �ine departe de cultura noastr�! Au reu�it s� afle mai multe din secretele noastre dec�t am izbutit noi s� descoperim din ale lor. �i mai vorbim de superioritate cultural�.�

Smulse un fir de capim.

��Nu a�a, zise Mandachuva �i i-l lu� din m�n�. S� nu culegi partea dinspre r�d�cin�. Dac� o mesteci, nu te ajut� cu nimic. Azv�rli firul �i rupse el altul, la aproximativ zece centimetri deasupra solului. Apoi �l f�cu ghemotoc �i i-l d�du lui Miro, care �ncepu s�-l mestece.

Mandachuva �l ciupi �i-l �nghionti.

��Las� asta acum, spuse Miro. Du-te s-o aduci pe Ouanda. S-ar putea s-o aresteze dintr-o clip� �n alta. Du-te. Acum. Hai!

Mandachuva schimb� o privire cu ceilal�i, v�zu un semn discret de aprobare �i o porni gr�bit de-a lungul gardului spre pantele din Vila Alta, unde locuia Ouanda.

Miro continu� s� mestece. Acum se ciupi el �nsu�i. A�a cum spuseser� purcelu�ii, sim�ea durerea, dar nu-i p�sa. Nu-l interesa dec�t faptul c� aflase o cale de salvare, o modalitate de a p�r�si Lusitania. O posibilitate s� r�m�n�, probabil, al�turi de Ouanda. S� uite de legi, de toate regulile. De �ndat� ce avea s� p�r�seasc� enclava uman� �i sa p�trund� �n p�durea purcelu�ilor, nimeni nu va mai avea putere asupra lui. Va deveni un renegat, a�a cum �l �i acuzase Vorbitorul, iar el �i Ouanda vor l�sa �n urm� toate canoanele demente ale comportamentului uman �i vor tr�i a�a cum doreau de at�ta vreme; vor �ntemeia o familie de fiin�e umane care sa aib� cu totul alte valori, s� �nve�e de la purcelu�i, de la via�a din p�dure. Va fi ceva cu totul nou �n cele O Sut� de Lumi, iar Congresul nu va reu�i s� �ntreprind� nimic.

Alerg� la gard �i-l apuc� cu ambele m�ini. Durerea nu era cu nimic mai mic� dec�t �nainte, numai c� acum nu-i p�sa. Se c��r� pe gard, dar cu fiecare mi�care durerea devenea tot mai intens� �i �ncepu s� o simt� �n tot trupul. κi d�du seama c� iarba capim nu avea nici un efect anestezic asupra lui, dar se afla deja �n partea superioar� a gardului. Durerea era �nnebunitoare; nici nu putea g�ndi. Iner�ia p�rea totu�i s�-l duc� dincolo de marginea de sus �i se leg�n� acolo, �ncerc�nd s� se echilibreze, iar atunci capul �i trecu prin zona vertical� a c�mpului. �ntreaga durere i se concentr� �n creier, ca �i cum fiecare p�rticic� din trup i-ar fi luat foc.

Micu�ii priveau �ngrozi�i cum prietenul lor r�m�sese ag��at pe coama barierei, cu capul �i trunchiul de o parte �i cu coapsele �i picioarele de cealalt� parte a ei. Strigar� to�i odat�, se �ntinser� dup� el, �ncercar� s�-l trag� �n jos. Nu �ndr�znir� s� se ating� de gard pentru c� nu mestecaser� capim.

Auzindu-le �ipetele, Mandachuva se �ntoarse �n fug�. Cum era �nc� sub efectul anestezicului, reu�i s� urce pe gard �i s� �mping� trupul greu. Miro se pr�bu�i la p�m�nt cu un duduit surd ca de oase sf�r�mate �i r�mase nemi�cat, cu m�inile ag��ate de gard. Purcelu�ii �l desprinser� cu grij�. Chipul �i �nghe�ase �ntr-o expresie de agonie.

��Repede! strig� M�nc�torul-de-Frunze. Trebuie s�-l plant�m �nainte de a muri!

��Nu! r�spunse Uman, �mping�ndu-l pe M�nc�torul-de-Frunze de l�ng� trupul �n�epenit al lui Miro. Nu �tim dac� va muri! Durerea e doar o iluzie, �ti�i asta, nu are nici o ran�, trebuie s�-i treac�.

��Nu-i trece, spuse S�geat�. Uit�-te la el.

Pumnii lui Miro erau �ncle�ta�i; �i �inea picioarele str�nse sub el, iar �ira spin�rii �i g�tul �i erau arcuite spre spate. De�i respira scurt �i sacadat, fa�a p�rea s�-i fie chinuit� �nc� de durere.

��nainte de a muri, insist� M�nc�torul-de-Frunze. Trebuie s�-i d�m r�d�cin�.

��Aduce�i-o pe Ouanda, spuse Uman. Se �ntoarse c�tre Mandachuva: Acum. Du-te �i spune-i c� Miro e pe moarte. Anun�-o c� poarta e �nchis� �i Miro se afl� de partea asta a gardului �i moare.

Mandachuva porni din nou �n fug�.

Secretarul deschise u�a, dar S�v�r�itorul nu se sim�i u�urat dec�t atunci c�nd o v�zu pe Novinha intr�nd. C�nd o trimisese pe Ela dup� ea, era sigur c� va veni, dar cum minutele de a�teptare li se p�ruser� tuturor interminabile, �ncepuse s� pun� la �ndoial� impresia c� deja o cunoa�te. Nu trebuia s� aib� rezerve. Era exact cum crezuse. Observ� c� p�rul �i era despletit �i r�sfirat de v�nt �i, pentru prima oar� de c�nd sosise pe Lusitania, Ender v�zu chipul inconfundabil al feti�ei care, �ndurerat�, �l chemase cu mai pu�in de dou� s�pt�m�ni sau cu mai bine de dou�zeci de ani �n urm�.

P�rea �ncordat�, �ngrijorat�, dar Ender �tia c� teama putea fi pus� pe seama situa�iei �n care se g�sea acum, la care se ad�uga prezen�a ei �n biroul episcopului la at�t de pu�in timp dup� ce r�t�cirile din trecut ie�iser� la iveal�. Iar dac� Ela apucase s�-i spun� despre pericolul care-l p�ndea pe Miro, �ncordarea ei era pe deplin explicabil�. Toate acestea erau trec�toare; pe chipul ei, �n mi�c�rile domoale �i �n calmul privirii S�v�r�itorul reu�i s� vad� c� darul �n care sperase �i crezuse reprezenta �ntr-adev�r ie�irea din lunga perioad� �n care Novinha, autoam�gindu-se, �i �n�elase �i pe ceilal�i. �N-am venit s�-�i fac vreun r�u, Novinha, �i m� bucur s� v�d c� m�rturisirea mea �i-a adus �i altceva mai bun dec�t ru�inea.�

Novinha r�mase o clip� neclintit�, cu privirea a�intit� la episcop. Nu sfid�toare, ci politicoas�, demn Peregrino �i r�spunse �n acela�i fel �i, t�cut, �i f�cu semn s� ia loc. Dom Cristão d�du s� se ridice de pe scaunul lui, dar ea cl�tin� din cap, z�mbi �i se a�ez� pe un altul, l�ng� perete. L�ng� S�v�r�itor. Ela alese scaunul de al�turi, imediat �n spatele mamei, astfel c� acum se afla �i ea foarte aproape de S�v�r�itor. �Ca o fiic� �ntre p�rin�i�, �i spuse Ender, apoi alung� acest g�nd �i refuz� s�-i mai dea importan�i Acum erau obliga�i s� se g�ndeasc� la lucruri cu mult mai grave.

��n�eleg c� vrei ca aceast� �nt�lnire s� devin� foarte interesant�, remarc� Bosquinha.

��Cred c� �i Congresul ar socoti la fel, spuse Dona Cristã.

��Fiul t�u e acuzat de crime �mpotriva�, �ncepu episcopul Peregrino.

��Cunosc acuza�ia, �l �ntrerupse Novinha. Am aflat abia �n seara asta de la Ela, dar nu m� surprinde. �i fiica mea, Elanora, a sfidat unele canoane pe care le-au stabilit st�p�nii ei. Am�ndoi au de respectat obliga�ii mai importante �n fa�a propriilor lor con�tiin�e ca s� mai �in� seama �i de legile impuse de al�ii. Ar p�c�tui dac� i-ar interesa doar men�inerea ordinii, dar cum �i-au propus s� �nve�e �i s� se adapteze, e vorba de virtute.

��Fiul t�u nu va fi judecat aici, spuse Dom Cristão.

��V-am invitat s� discut�m pentru c� trebuie s� lu�m o hot�r�re, interveni S�v�r�itorul, dac� e cazul s� ne supunem sau nu ordinelor date de Congresul Stelar.

��Nu prea avem de ales, constat� episcopul Peregrino.

��Ba da, continu� S�v�r�itorul, iar evenimentele ne silesc s� alegem. Voi a�i f�cut deja o alegere: c�nd a�i descoperit c� fi�ierele vor fi �terse, a�i hot�r�t s� le salva�i �i a�i preferat s� mi le �ncredin�a�i mie, un necunoscut. Nu a�i gre�it av�nd �ncredere �n mine: vi le voi �napoia oric�nd dori�i, necitite �i nemodificate.

��i mul�umim, spuse Dona Crist�, dar am f�cut asta �nainte de a cunoa�te gravitatea acuza�iei.

��Vor s� ne evacueze, explic� Dom Cristão.

��Controleaz� totul, spuse episcopul Peregrino.

��I-am comunicat deja, �i l�muri Bosquinha.

��Nu controleaz� chiar totul, zise S�v�r�itorul. V� pot controla doar prin leg�tura ansiblu.

��Nu putem �ntrerupe leg�tura prin ansiblu, protest� episcopul Peregrino. E singura noastr� leg�tur� cu Vaticanul.

��Nu recomand t�ierea leg�turii, dar putem face altceva. Prin ce v� voi spune acum, v� acord aceea�i �ncredere pe care �i voi mi-a�i ar�tat-o. V� rog s� nu mai povesti�i �i altora planul meu, c�ci pentru orice indiscre�ie din partea voastr� eu �i cineva drag mie, pe ajutorul c�ruia m� bizui, vom avea enorm de suferit.

�i privi pe r�nd �i fiecare cl�tin� din cap, �n semn c� a �n�eles �i a acceptat.

��F�r� a fi deloc b�nuit�, o prieten� de-a mea controleaz� absolut toate comunica�iile prin ansiblu �ntre cele O Sut� de Lumi. Eu sunt singurul care �tie de ce este ea �n stare. Mi-a spus c� la cererea noastr� �i poate face pe framlingi s� cread� c� noi, cei de pe Lusitania, am �ntrerupt leg�tura. A�a vom avea posibilitatea s� transmitem mesaje codificate, dac� vom dori, c�tre Vatican sau al�i reprezentan�i ai ordinului, vom putea citi documente �i intercepta comunica�ii. Pe scurt, vom avea ochi, iar ceilal�i vor fi orbi.

��T�ierea leg�turii prin ansiblu sau chiar simularea acestei ac�iuni ar fi un act de revolt�. De r�zboi. Bosquinha rosti aceste vorbe pe un ton c�t se poate de aspru, dar S�v�r�itorul sim�i c� ideea o atr�gea, de�i i se opunea din toate puterile. Sus�in totu�i c� �n cazul �n care am fi �ndeajuns de incon�tien�i �nc�t s� alegem calea r�zboiului, solu�ia pe care ne-o propune Vorbitorul ne ofer� o superioritate de necontestat. Dac� suntem at�t de nebuni s� ne r�scul�m, atunci desigur vom avea nevoie de un avantaj.

��Nu c�tig�m nimic prin rebeliune, spuse episcopul, �n schimb putem pierde totul. Pl�ng �i simt c� ar fi o tragedie dac� i-am trimite pe Miro �i pe Ouanda �n fa�a unui tribunal de pe alt� lume, mai ales c� sunt at�t de tineri. Dar f�r� �ndoial� c� judec�torii vor �ine seama de v�rsta lor �i-i vor trata cu �ndurare. Supun�ndu-ne ordinelor Congresului, vom scuti aceast� comunitate de multe suferin�e.

��Nu crezi c� obliga�ia de a evacua Lusitania va pricinui o suferin�� la fel de mare? �ntreb� S�v�r�itorul.

��Ba da. Tot ce se poate. Dar legea a fost �nc�lcat� �i trebuie s� suporte consecin�ele.

��Dar dac� legea se �ntemeiaz� pe �n�elegerea gre�it� a realit��ii �i pedeapsa e dispropor�ionat� fa�� de p�catul comis?

��Nu noi suntem chema�i s� judec�m, spuse episcopul.

��Ba noi suntem judec�torii. Dac� respect�m ordinele Congresului, atunci vom spune c� legea e bun� �i pedeapsa binemeritat�, dar poate c� la sf�r�itul acestei discu�ii ve�i hot�r� altfel. Exist� unele am�nunte de care trebuie s� lua�i cuno�tin�� nainte de a adopta vreo decizie. Pe unele le �tiu �i eu, dar pe altele doar Ela �i Novinha vi le pot spune. Nu trebuie s� trage�i concluzii dec�t dup� ce afla�i tot ce �tim �i noi.

��Sunt �ntotdeauna bucuros s� aflu c�t mai multe, se bucur� episcopul. Bine�n�eles c� p�n� la urm� Bosquinha va hot�r�, nu eu�

��Hot�r�rea final� v� apar�ine tuturor �mpreun�, conducerii civile, religioase �i intelectuale a Lusitaniei. Dac� vreunul dintre voi se opune revoltei, atunci ea devine imposibil�. Bosquinha nu poate conduce f�r� sprijinul Bisericii, iar f�r� sprijin civil Biserica nu are nici o putere.

��Noi nu avem nici o putere, spuse Dom Cristão. Doar p�reri.

��Orice adult de pe Lusitania a�teapt� de la voi �n�elepciune �i g�ndire nep�rtinitoare.

��Ui�i a patra putere, spuse episcopul Peregrino. Chiar tu.

��Eu sunt un framling aici.

��Unul cu totul ie�it din comun, nu se d�du b�tut episcopul. A�a cum m-am temut �i am anticipat, �n cele patru zile de c�nd te afli aici ai reu�it s� cucere�ti inimile acestui popor. Acum recomanzi o revolt� care ne-ar putea costa totul. E�ti la fel de primejdios ca �i Satana. �i totu�i, iat�-te acum supun�ndu-te autorit��ii noastre, de parc� n-ai fi liber s� te �mbarci pe navet� ca s� ajungi la nava ta de pe orbit�, av�ndu-i �i pe cei doi vinova�i la bord.

��M� supun autorit��ii voastre pentru c� nu vreau s� fiu un framling aici, �i r�spunse S�v�r�itorul. Vreau s� devin cet��ean, �nv��cel �i enoria� al vostru.

��n calitate de Vorbitor �n numele Mor�ilor? �ntreb� episcopul.

��n calitate de Andrew Wiggin. Mai �tiu �i alte lucruri care ar putea fi utile, �n special dac� v� r�scula�i. �i mai am o sarcin� care nu poate fi �mplinit� dac� fiin�ele umane pleac� de pe Lusitania.

��Nu ne �ndoim de sinceritatea ta, spuse episcopul, dar trebuie s� ne ier�i dac� preget�m s� ne leg�m soarta de cea a unui cet��ean proasp�t sosit.

S�v�r�itorul d�du din cap �n semn de �n�elegere. Episcopul nu putea rosti altceva p�n� nu �tia mai multe.

��Mai �nt�i da�i-mi voie s� v� spun ce �tiu. �n aceast� dup� amiaz� am fost �n p�dure cu Miro �i Ouanda.

��Tu! �i tu ai nesocotit legea! Episcopul se ridic� pe jum�tate din jil�.

Bosquinha �ntinse m�inile �n fa��, f�c�nd un gest menit s� domoleasc� m�nia episcopului:

��Scotocirea fi�ierelor noastre a �nceput cu mult �nainte. Ordinul Congresului nu putea fi legat de aceast� infrac�iune.

��Am �nc�lcat legea fiindc� purcelu�ii doreau s� m� vad�, �i l�muri S�v�r�itorul. Mai exact, cereau s� discute cu mine. Au v�zut cobor�rea navetei. �tiau c� m� aflu aici. �i, indiferent c� e bine sau nu, au citit �Matca �i Hegemonul�.

��Ei le-au dat purcelu�ilor cartea aceea ? exclam� episcopul.

��Le-au dat �i Noul Testament, spuse S�v�r�itorul. Totu�i nu cred c� ve�i fi surprin�i s� afla�i c� purcelu�ii �i-au g�sit multe elemente comune cu matca. S� v� povestesc ce mi-au spus purcelu�ii: m-au implorat s� conving cele O Sut� de Lumi s� abroge legile care �i �in izola�i aici. S� �ti�i c�, la fel ca �i noi, purcelu�ii nu �n�eleg rostul gardului. Noi vedem �n el o modalitate de a proteja civiliza�ia lor de influen�ele �i schimb�rile pe care le-ar putea exercita fiin�ele umane. Ei �l consider� o cale de a-i �mpiedica s� deprind� toate secretele minunate pe care le cunoa�tem noi. κi imagineaz� c� navele noastre merg de la o planet� la alta coloniz�ndu-le �i ocup�ndu-le pe toate, iar peste cinci sau zece mii de ani, c�nd vor �nv��a �n sf�r�it tot ce le refuz�m noi, vor ie�i �n spa�iu �i vor g�si �ntregul univers ocupat. Pentru ei nu va mai fi loc. Consider� gardul drept o form� de nimicire a unei specii. �i vom �ine �n Lusitania ca pe ni�te animale �ntr-o gr�din� zoologic�, �n timp ce noi vom pune st�p�nire pe tot cosmosul.

��Asta-i o prostie, exclam� Dom Cristão. Oamenii nu au asemenea inten�ii.

��A�a s� fie? ripost� S�v�r�itorul. Atunci de ce �inem at�t de mult s�-i ferim de orice influen�� a civiliza�iei noastre? Asta nu-i �n interesul �tiin�ei. Nici ca metod� de xenologie nu e bun�. V� rog s� v� reaminti�i cum au fost descoperite ansiblul, zborul interstelar, controlul par�ial al gravita�iei �i chiar arma pe care am folosit-o pentru a distruge G�ndacii: toate s-au n�scut ca rezultat direct al contactului nostru cu alt� civiliza�ie. Am dezvoltat cea mai mare parte a tehnologiei noastre pornind de la ma�inile r�mase dup� prima incursiune a G�ndacilor �n sistemul �n care se afla P�m�ntul. Am folosit principiile acelea cu mult �nainte de a le fi �n�eles. Unele dintre ele, cum ar fi leg�tura filotic�, nu le pricepem nici acum. Suntem �n spa�iu tocmai din cauza impactului cu o cultur� superioar�. �i totu�i, �n decurs de numai c�teva genera�ii, le-am luat ma�inile, i-am dep�it �i i-am distrus. Iat� ce �nseamn� gardul nostru. Ne temem c� purcelu�ii vor proceda la fel fa�� de noi, iar ei simt c� exact asta e menirea lui. �tiu, �i detest� decizia noastr�.

��Nu ne temem de ei, interveni episcopul. Sunt s�lbatici, pentru numele Cerului�

��Tot astfel i-am considerat �i pe G�ndaci, spuse S�v�r�itorul. Dar pentru Pipo �i Libo, pentru Ouanda �i Miro purcelu�ii nu au fost niciodat� ni�te s�lbatici. Da, se deosebesc de noi mai mult dec�t framlingii, dar formeaz� un popor ramen, nu varelse. De aceea, atunci c�nd Libo a v�zut c� purcelu�ii erau �n pericol de a pieri de foame, c� se preg�teau s� porneasc� un r�zboi pentru reducerea popula�iei, n-a ac�ionat ca un om de �tiin��. Nu a studiat r�zboiul lu�nd noti�e despre moartea �i suferin�a lor. A ac�ionat ca un cre�tin. A luat �tir experimental, pe care Novinha �l considera inutil pentru fiin�ele umane datorit� faptului c� era prea apropiat de biochimia lusitan�, �i i-a �nv��at pe purcelu�i cum s�-l semene, s�-l recolteze �i s�-l prepare. Nu am nici o �ndoial� c� sporul demografic �nregistrat de purcelu�i �i c�mpurile de �tir au fost remarcate de Congresul Stelar. Aceast� fapt� nu poate fi considerat� o �nc�lcare voit� a legii, ci un act de iubire �i compasiune.

��Cum po�i numi o asemenea nesupunere act cre�tinesc? izbucni episcopul.

��C�t de uman este cel care atunci c�nd fiul s�u �i cere p�ine, �i d� o piatr�?

��i diavolul poate cita din scripturi pentru a-�i atinge scopurile, spuse episcopul.

��Eu nu sunt diavol, �i nici purcelu�ii. Copiii lor mureau de foame �i Libo le-a dat hran� �i i-a salvat.

��Uite cum l-au r�spl�tit!

��Da, s� vedem cum l-au r�spl�tit. L-au ucis. Exact a�a cum le ofer� moartea �i celor mai respecta�i membri ai tribului lor. Asta n-ar trebui s� ne dea de g�ndit?

��Ne-a spus c� sunt primejdio�i �i c� nu au con�tiin��, nu se d�du b�tut episcopul.

��Ne-a ar�tat c� pentru ei moartea �nseamn� cu totul altceva. Sfin�ia-Voastr�, dac� a�i crede cu adev�rat c� o persoan� are o inim� perfect�, at�t de plin� de dreptate �nc�t orice zi pe care ar mai avea-o de tr�it ar face-o s� devin� mai pu�in perfect�, atunci n-a�i socoti c� lucrul cel mai bun ar fi ca ea s� fie ucis� �i trimis� astfel direct �n rai?

��Ne iei �n r�s. Nici nu crezi �n rai.

��Dar dumneavoastr� crede�i. �i martirii? N-au fost primi�i cu bucurie �n rai?

��Ba da, desigur. Dar oamenii care i-au omor�t au fost ni�te fiare. Crima nu le-a adus lor sanctificarea, ci c�l�ilor pedeapsa etern� a iadului pentru faptele comise.

��Dar dac� mor�ii nu merg �n ceruri? Dac� ei cap�t� o nou� via�� chiar sub ochii no�tri? Cum vi se pare c� atunci c�nd moare un purcelu�, dac� i se desface trupul a�a cum �ti�i, el prinde r�d�cini �i devine altceva? �i dac� se transform� �ntr-un copac ce tr�ie�te �nc� cincizeci, o sut� sau cinci sute de ani?

��Despre ce vorbe�ti acolo? Vrei s� spui c� purcelu�ii se metamorfozeaz� din animale �n plante? �ntreb� Dom Cristão. Biologia elementar� ne sugereaz� c� a�a ceva e imposibil.

��Practic e imposibil, recunoscu S�v�r�itorul. Tocmai de aceea au supravie�uit Descoladei numai c�teva specii, pentru c� numai c�teva dintre ele au fost �n stare s� realizeze transformarea. C�nd purcelu�ii �l ucid pe unul dintre ai lor, acesta se transform� �ntr-un copac. Copacul acesta p�streaz� cel pu�in o parte din inteligen�a lui. Ast�zi i-am v�zut pe purcelu�i c�nt�nd unui arbore �i, f�r� s�-l ating� cu vreo unealt�, acesta �i-a rupt singur r�d�cinile, s-a pr�bu�it �i s-a desf�cut �n toate soiurile de unelte �i cherestea de care ei aveau nevoie. Nu am visat. Eu �i Ouanda am v�zut-o cu ochii no�tri, am auzit c�ntecul, am atins lemnul �i ne-am rugat pentru sufletul mortului.

��Ce-are asta de a face cu hot�r�rea pe care trebuie s-o lu�m? �ntreb� Bosquinha. Deci p�durile sunt alc�tuite din purcelu�i mor�i. E o problem� de interes �tiin�ific.

��Are, pentru c� atunci c�nd purcelu�ii i-au ucis pe Pipo �i pe Libo au considerat c�-i ajut� s� treac� �n a doua etap� a existen�ei lor. Nu erau fiare, ci ramen, acord�nd cea mai �nalt� onoare oamenilor care �i slujiser� at�t de bine.

��O alt� transformare mortal�, a�a e? �ntreb� episcopul. Exact cum ai procedat ast�zi �n m�rturisirea ta, f�c�ndu-ne s�-l vedem mereu pe Marcos Ribeira, de fiecare dat� �ntr-o nou� lumin�. Vrei s� credem c� purcelu�ii sunt nobili? Foarte bine, sunt nobili. Dar cu toat� suferin�a pe care o va provoca hot�r�rea mea, eu nu vreau s� m� revolt �mpotriva Congresului doar pentru ca oamenii no�tri de �tiin�� s�-i poat� �nv��a pe purcelu�i cum s� produc� frigidere.

��V� rog, interveni Novinha.

O privir� cu to�ii, plini de speran��.

��Spune�i c� au luat toate fi�ierele? Le-au citit?

��Da, r�spunse Bosquinha.

��Atunci se cunoa�te con�inutul fi�ierelor mele cu privire la Descolada.

��Da, confirm� Bosquinha.

Novinha �i �ncruci�� m�inile �n poal�.

��Nu va avea loc nici o evacuare.

��Eu nu sunt de aceea�i p�rere, spuse S�v�r�itorul. De aceea am rugat-o pe Ela s� te aduc�.

��De ce s� nu ne evacueze? se interes� Bosquinha.

��Din cauza Descoladei.

��Ei asta-i, exclam� episcopul. P�rin�ii t�i i-au g�sit leacul.

��N-au vindecat boala, explic� Novinha. I-au controlat evolu�ia. Au �mpiedicat-o s� devin� activ�.

��Exact, aprob� Bosquinha. De aceea punem aditivi �n ap�. Colador.

��Orice fiin�� uman� de pe Lusitania, probabil cu excep�ia Vorbitorului, care s-ar pute s� nu fi contractat-o �nc�, e purt�tor al Descoladei.

��Aditivul nu e scump, spuse episcopul, dar probabil c� vor trebui s� ne izoleze. Cred c� a�a vor proceda.

��Nic�ieri nu ne pot izola �ndeajuns de bine, zise Novinha. Descolada e variabil� la infinit. Atac� orice fel de material genetic. Aditivul poate fi administrat fiin�elor umane. Dar cum s�-l administrezi fiec�rui fir de iarb�, fiec�rei p�s�ri, fiec�rui pe�te, fiec�rui punct de plancton din mare?

��Toate �l pot contracta? �ntreb� Bosquinha. N-am �tiut asta.

��N-am spus-o nim�nui, dar am introdus mecanisme de protec�ie �n fiecare plant� pe care am creat-o. �n �tir, �n cartofi, �n toate. Mecanismul nu face ca proteina s� fie utilizabil�, ci determin� organismele s� produc� inhibitorii lor proprii fa�� de Descolada.

Bosquinha era �ngrozit�.

��Deci oriunde mergem�

��Putem declan�a distrugerea complet� a biosferei.

��i ai p�strat secretul? �ntreb� Dom Cristão.

��Nu era nevoie s�-l fac public. Nimeni n-a p�r�sit Lusitania �i nimeni nu pl�nuia a�a ceva. Novinha �i privi m�inile odihnindu-i-se pe genunchi. Un am�nunt referitor la aceast� informa�ie i-a �ndemnat pe purcelu�i s�-l ucid� pe Pipo. Am p�strat secretul ca s� nu ajung� la nimeni altcineva. Dar acum, din ce a aflat Ela �n ultimii ani �i din ce a spus M�rturisitorul asear� am tras concluzia c� �i Pipo a descoperit acela�i lucra. Descolada nu numai c� desface moleculele genetice �i le �mpiedic� s� se reformeze sau s� se multiplice, ci le �ncurajeaz� s� se combine cu molecule genetice total str�ine. Ela a lucrat la aceast� problem� �mpotriva voin�ei mele. Toate formele de via�� indigen� exist� �i se dezvolt� �n perechi plant�-animal. Cabra cu iarba capim. �erpii de ap� cu iarba de r�u. Mu�tele sug�toare cu trestiile. Pas�rea xingadora cu vi�a tropeco. Purcelu�ii cu copacii p�durii.

��Vrei s� spui c� o specie se transform� �n cealalt�? Dom Cristão era �n acela�i timp fascinat �i sc�rbit de aceast� idee.

��S-ar putea ca purcelu�ii s� fie unici c�nd se transform� din cadavru �n copac, spuse Novinha. Dar probabil c� exemplarele de cabra sunt fertilizate de polenul din capim. Poate c� mu�tele se nasc din paniculul terminal al trestiei de r�u. Trebuie s� studiez asta. Ar fi trebuit s-o fac �n anii din urm�.

��i acum vor �ti toate astea? �ntreb� Dom Cristão. Din fi�ierele noastre?

��Nu imediat. Probabil c� �n urm�torii zece sau dou�zeci de ani. P�n� la sosirea altor framlingi aici sigur vor afla, r�spunse Novinha.

��Eu nu sunt om de �tiin��, interveni episcopul. �n afar� de mine, to�i par s� �n�eleag�. Ce leg�tur� are asta cu evacuarea?

Bosquinha �ncepu s�-�i fr�m�nte m�inile.

��Nu ne pot lua de pe Lusitania, spuse ea. Am duce cu noi Descolada oriunde �i ar ucide totul. Pe cele O Sut� de Lumi nu exist� destui xenologi pentru a salva m�car o planet� de la devastare. C�nd vor ajunge aici, vor afla.

��Bine atunci, r�sufl� u�urat episcopul. Asta rezolv� problema noastr�. Dac� le-o spunem de pe acum, nu vor trimite flota pentru evacuare.

��Ba nu, Sfin�ia Voastr�, spuse Ender. C�nd vor descoperi de ce este �n stare Descolada, se vor �ngriji ca nimeni s� nu p�r�seasc� vreodat� planeta.

Episcopul se str�mb�:

��i ce, crezi c� vor distruge �ntreaga planet�? S� fim serio�i, Vorbitorule, nu au mai r�mas mul�i S�v�r�itori printre fiin�ele umane. �n cel mai r�u caz, pot s� ne �in� �n carantin� aici.

��P�i atunci de ce ne-am mai supune controlului lor? �ntreb� Dom Cristão. Le putem transmite un mesaj prin care s�-i inform�m despre Descolada �i despre faptul c� nu vom p�r�si planeta iar ei nu trebuie s� vin� aici. �i cu asta, basta.

Nemul�umit�, Bosquinha cl�tin� din cap.

��Crezi c� nu se va g�si vreunul s� spun�: �Lusitanii pot distruge orice lume doar trimi��nd pe cineva �n vizit�. Au o nav�, sunt cunoscu�i pentru caracterul lor rebel, s-au aliat cu purcelu�ii uciga�i. Existen�a lor reprezint� o amenin�are.�

��Cine ar putea spune a�a ceva? se mir� episcopul.

��Nimeni de la Vatican, dar Congresul nu se ocup� de salvarea sufletelor.

��i probabil c� au dreptate, constat� episcopul. Tu �nsu�i ai afirmat c� purcelu�ii vor s� zboare spre stele. Cu toate acestea, oriunde s-ar duce, vor pricinui aceea�i tragedie. Chiar pe lumile nepopulate, am dreptate sau nu? Vor duplica la nesf�r�it peisajul acesta s�r�c�cios � p�duri formate dintr-un singur soi de copac, preerii acoperite de un singur fel de iarb�, pe care doar cabra o poate folosi drept hran� �i deasupra c�rora zboar� doar xingadora.

��Poate c� �ntr-o bun� zi vom descoperi o modalitate de a controla Descolada, spuse Ela.

��Nu ne putem risca viitorul pe o singur� carte, �i aceea nesigur�, nu renun�� episcopul.

��Tocmai de aceea trebuie s� ne revolt�m, spuse S�v�r�itorul. La fel va g�ndi �i Congresul. La fel cum a f�cut-o �i acum trei mii de ani, �n timpul Xenocidului. Toat� lumea condamn� Xenocidul pentru c� a nimicit o specie extraterestr� care s-a dovedit inofensiv� �n inten�ii. Dar at�ta timp c�t G�ndacii p�reau hot�r��i s� distrag� omenirea, conduc�torii no�tri nu au g�sit alt� solu�ie dec�t s� riposteze cu toat� for�a. �i punem din nou �n fa�a aceleia�i dileme. Deja se tem de purcelu�i. De �ndat� ce vor �n�elege Descolada, toat� pref�c�toria asta despre protejarea purcelu�ilor va fi uitat�. Ne vor nimici sub pretextul salv�rii umanit��ii �i probabil c� vor distrage �ntreaga planet�. A�a cum a�i spus, ast�zi nu mai exist� S�v�r�itori, dar e sigur c� vor rade Milagre de pe suprafa�a planetei �i vor �terge orice urm� a contactului uman. �i vor ucide inclusiv pe purcelu�ii care ne cunosc, apoi vor institui o supraveghere atent� a planetei pentru a-i �mpiedica pe ceilal�i s� dep�easc� stadiul de primitivism. Dac� a�i �ti totul, n-a�i proceda la fel?

��A�a g�nde�te un Vorbitor? �ntreb� Dom Cristão.

��Ai fost acolo, interveni episcopul. Ai fost acolo de la �nceput, nu-i a�a? C�nd au fost nimici�i G�ndacii.

��Atunci nu g�sisem calea de a discuta cu G�ndacii, nu aveam de unde s� �tim c� erau ramen �i nu varelse. De aceast� dat� suntem aici. �tim c� nu vom pleca s� distrugem alte lumi. �tim c� vom sta aici, pe Lusitania, p�n� c�nd vom putea c�l�tori �n siguran��, dup� ce vom neutraliza Descolada. De data aceasta, continu� S�v�r�itorul, putem s� salv�m vie�ile fiin�elor ramen, astfel �nc�t cel care va scrie istoria purcelu�ilor s� nu fie silit s� devin� Vorbitor �n numele Mor�ilor.

Secretarul deschise brusc u�a �i Ouanda se n�pusti �n�untru.

��Sfin�ia-Voastr�, strig� ea. Doamn� primar! Trebuie s� veni�i! Novinha�

��Ce s-a �nt�mplat? �ntreb� episcopul.

��Ouanda, trebuie s� te arestez, spuse Bosquinha.

��Aresteaz�-m� mai t�rziu, r�spunse ea. Acum e vorba de Miro. A s�rit gardul.

��N-ar fi f�cut-o, izbucni Novinha. �tia c� ar putea s� moar�. Apoi, �ngrozit�, �i d�du seama ce spusese. Du-m� la el�

��Aduce�i-l pe Navio, ceru Dona Crist�.

��Nu �n�elege�i? �ntreb� Ouanda. Nu putem ajunge la el. E de cealalt� parte a gardului.

��i-atunci ce putem face?

��Dezactiva�i gardul, spuse Ouanda.

Bosquinha privi neajutorat� c�tre ceilal�i.

��Nu pot Acum e controlat de Comitet. Prin ansiblu. Nu vor accepta s�-l dezactiveze.

��Atunci Miro e ca �i mort, �opti Ouanda.

��Nu! strig� Novinha.

Prin spatele ei, �n camer� se strecur� o siluet�. Mic�, acoperit� cu blan�. �n afar� de S�v�r�itor, nici unul nu mai v�zuse p�n� atunci un purcelu� �n carne �i oase, dar �i d�dur� imediat seama ce era.

��Ierta�i-m�, spuse purcelu�ul. Asta �nseamn� c� trebuie s�-l s�dim acum?

Nim�nui nu-i trecu prin minte s�-l �ntrebe pe purcelu� cum reu�ise s� sar� gardul. Erau prea preocupa�i s� �n�eleag� ce voia el s� spun� prin s�direa lui Miro.

��Nu! r�bufni Novinha.

Mandachuva o privi uimit.

��Nu?

��Cred c� nu va mai trebui s� planta�i fiin�e umane, �nt�ri S�v�r�itorul.

Mandachuva r�mase neclintit.

��Ce vrei s� spui? �ntreb� Ouanda. L-ai sup�rat.

��Cred c� va fi �i mai sup�rat p�n� la sf�r�itul zilei, spuse Ender. Hai, Ouanda, du-ne la Miro.

��La ce bun, dac� nu putem trece dincolo?

��Chema�i-l pe Navio.

��M� duc eu s�-l aduc, se oferi Dona Crist�. Nu uita�i c� pe altcineva nu mai putem chema.

��V-am �ntrebat ce rost are s� mergem acolo, zise Bosquinha.

��i-am mai spus, explic� S�v�r�itorul. Dac� v� hot�r��i s� ne r�scul�m, putem �ntrerupe leg�tura prin ansiblu �i atunci vom dezactiva �i gardul.

��ncerci s� te folose�ti de situa�ia lui Miro pentru a-mi for�a m�na? �ntreb� episcopul.

��Da, r�spunse S�v�r�itorul. E unul din turma ta, nu? A�a c� las� cele nou�zeci �i nou� de mioare, p�storule, �i vino cu mine s-o salv�m pe cea care s-a r�t�cit.

��Ce se �nt�mpl�? �ntreb� Mandachuva.

��Du-ne la Miro. �i gr�be�te-te, te rog.

Ie�ir� din biroul episcopului �i cobor�r� treptele care duceau spre catedral�. Ender �l auzi pe episcop, aflat �n spatele lui, bolborosind nemul�umit despre r�st�lm�cirea scripturii pentru slujirea unor interese personale.

Cu Mandachuva �n frunte, trecur� prin nava catedralei. Ender observ� c� episcopul se opri o clip� l�ng� altar, uit�ndu-se atent la micu�a creatur� �mbl�nit� pe care o urmau fiin�ele umane. C�nd ie�ir�, episcopul �l ajunse din urm�.

��Spune-mi, Vorbitorule, �l abord� el, doar ca o p�rere personal�, dac� deconecta�i gardul, dac� ne r�scul�m �mpotriva Congresului Stelar vom abroga toate legile privind contactele cu purcelu�ii?

��A�a trag n�dejde, �i r�spunse Ender. Sper c� nu vor mai exista cariere artificiale �ntre noi �i ei.

��i atunci, �i continu� episcopul ideea, vom putea s�-i �nv��m Evanghelia pe micu�i? N-ar mai fi nici o lege care s� ne �mpiedice s� �ncerc�m.

��Exact, spuse S�v�r�itorul. S-ar putea s� nu se converteasc�, dar nimic nu te va �mpiedica s� �ncerci.

��Va trebui s� m� g�ndesc la asta. Dar, dragul meu necredincios, probabil c� revolta declan�at� de tine va deschide calea c�tre convertirea unui mare popor. Poate c� �nsu�i Dumnezeu te-a �ndrumat �ncoace.

Mandachuva �i femeile erau �n apropierea gardului c�nd episcopul, Dom Cristão �i Ender ajunser� acolo. Dup� cum st�tea Ela, �ntre �mprejmuire �i mama ei, care �i �inea capul �n m�ini, Ender �n�elese c� Novinha �ncercase deja s� sar� dincolo pentru a ajunge la fiul ei. Acum pl�ngea �i striga spre el:

��Miro! Miro, cum de-ai putut face a�a ceva, cum te-ai urcat pe�? iar Ela �ncerca s-o calmeze.

De cealalt� parte a gardului se aflau patru purcelu�i uimi�i. Ouanda tremura de spaim� pentru via�a lui Miro, dar mai avea at�ta prezen�� de spirit �nc�t s�-i spun� c�teva lucruri pe care el nu avea cum s� le vad�:

��Au venit Ce�ti, S�geat�, Uman �i M�nc�torul-de-Frunze. Ultimul �ncearc� s�-i �nduplece pe ceilal�i s�-l s�deasc� pe Miro. Cred c� acum �tiu ce �nseamn� asta, dar nu e nici un pericol. Uman �i Mandachuva i-au convins s� n-o fac�.

��Dar tot nu rezolv� problema, observ� Ender. De ce a f�cut Miro ceva at�t de nes�buit?

��Ne-a explicat Mandachuva pe drum. Purcelu�ii mestec� fire de capim, care au un efect anestezic. Pot s� sar� gardul oric�nd vor. Evident c� fac asta de ani de zile. S-au g�ndit c� noi nu trecem dincolo fiindc� ne supunem legii. Acum au aflat c� iarba nu are acela�i efect asupra noastr�.

Ender se apropie de gard.

��Uman, rosti el.

Uman f�cu un pas �n fa��.

��Exist� o posibilitate ca noi s� facem gardul inofensiv. Dac� proced�m astfel, intr�m �n r�zboi cu fiin�ele umane de pe celelalte lumi. �n�elegi asta? Oamenii de pe Lusitania �i purcelu�ii, �mpreun�, �n conflict cu restul fiin�elor umane.

��Oh, f�cu Uman.

��O s� c�tig�m? �ntreb� S�geat�.

��Poate c� da, spuse S�v�r�itorul. Dar poate c� nu.

��Ne dai nou� matca? �ntreb� Uman.

��nt�i trebuie s� discut cu so�iile.

Purcelu�ii �nlemnir�.

��Despre ce vorbi�i? se interes� episcopul.

��Trebuie s� m� �nt�lnesc cu so�iile, continu� S�v�r�itorul, pentru c� vreau s� �ncheiem un tratat. Un pact. O serie de reguli �ntre noi. M� �n�elege�i? Fiin�ele umane nu pot tr�i dup� legile voastre, iar voi nu pute�i tr�i dup� ale noastre, dar dac� vrem s� convie�uim pa�nic, f�r� gard �ntre noi, dac� vre�i s� o las pe matc� s� tr�iasc� printre voi ca s� v� ajute �i s� v� �nve�e, atunci trebuie s� ne face�i unele promisiuni �i s� le respecta�i. Pricepe�i?

��Pricep, spuse Uman. Dar nici nu-�i �nchipui ce-mi ceri c�nd zici c� vrei s� tratezi cu so�iile. Ele nu-s la fel de inteligente ca fra�ii.

��Dar ele iau toate hot�r�rile, e adev�rat?

��Sigur, r�spunse Uman. Doar sunt p�str�toarele mamelor, nu? Te avertizez, e periculos s� vorbe�ti cu so�iile. Mai ales pentru tine, fiindc� te pre�uiesc tare mult.

��Dac� deconect�m gardul, trebuie s� vorbesc cu ele. Dac� nu, gardul r�m�ne iar Miro moare �i va trebui s� ne supunem ordinelor Congresului ca toate fiin�ele umane s� p�r�seasc� Lusitania.

Nu le mai spuse c� to�i oamenii riscau s� fie uci�i. Rostea �ntotdeauna adev�rul, dar nu �ntotdeauna �ntreg.

��Te voi duce la so�ii.

M�nc�torul-de-Frunze p�i c�tre el �i, batjocoritor, �i plimb� palma pe p�ntecul lui Uman.

��i-au dat un nume potrivit, zise el. Tu e�ti uman, nu noi. Apoi d�du s� porneasc� �n goan�, dar S�geat� �i Ce�ti �l oprir�.

��Te voi duce, repet� Uman. Acum distruge gardul �i salveaz�-l pe Miro.

S�v�r�itorul se �ntoarse spre episcop.

��Nu eu iau hot�r�rea, se feri episcopul. Bosquinha.

��Am jurat �n fa�a Congresului Stelar, spuse Bosquinha, dar �mi voi c�lca jur�m�ntul chiar �n clipa asta pentru c� vreau s� salvez via�a poporului meu. Propun s� dezactiv�m gardul �i s� �ncerc�m s� scoatem un folos din revolta noastr�.

��Dac� putem s� le �inem predici purcelu�ilor� zise episcopul.

��Voi �ntreba c�nd m� voi �nt�lni cu so�iile, spuse S�v�r�itorul. Nu-�i pot promite mai mult de-at�t.

��Sfin�ia-Voastr�, strig� Novinha. Pipo �i Libo au murit dincolo de gard.

��ntrerupe�i, spuse episcopul. Nu vreau s� asist la moartea acestei colonii f�r� s� �nchei lucrarea Domnului. Z�mbi sumbru. Dar ar fi bine ca Os Venerados chiar s� fi ajuns sfin�i. Vom avea nevoie de ajutorul lor.

��Jane, murmur� S�v�r�itorul.

��De aceea te iubesc eu, r�spunse Jane. Po�i realiza orice at�ta vreme c�t preg�tesc eu condi�iile cum se cuvine.

��ntrerupe leg�tura ansiblu �i dezactiveaz� gardul, te rog.

��S-a f�cut.

S�v�r�itorul se gr�bi spre gard �i-l s�ri. Cu ajutorul purcelu�ilor �l ridic� pe Miro p�n� pe marginea lui �i l�s� trupul �n�epenit s� cad� �n bra�ele episcopului, primarului, Novinhei �i ale lui Dom Cristão, care a�teptau dincolo. Navio tocmai cobora �n fug� pov�rni�ul �n urma Donei Cristã. Aveau s� fac� tot ce puteau ca s�-l ajute pe Miro.

Ouanda �ncepu s� urce �i ea pe gard.

��Du-te �napoi, o rug� Ender.

��Dac� te �nt�lne�ti cu so�iile vreau s� merg �i eu, spuse ea. Ai nevoie de sprijinul meu.

S�v�r�itorul nu putea s� o refuze. Ouanda s�ri gardul �i veni l�ng� el. Navio �ngenunche l�ng� trupul lui Miro.

��A s�rit gardul? se mir� el. A�a ceva nu se poate. Nimeni nu suport� durerea provocat� de trecerea capului prin c�mp.

��Va tr�i? �ntreb� Novinha.

��De unde s� �tiu? Navio �l dezbr�c� gr�bit pe Miro �i-l consult� cu ajutorul unui scanner. La cursuri nu s-a discutat niciodat� problema asta.

S�v�r�itorul observ� c� gardul se cl�tina din nou. Acum �l s�rea �i Ela.

��De ajutorul t�u nu am nevoie, �i spuse el.

��Ar fi vremea ca cineva care se pricepe c�t de c�t la xenobiologie s� vad� ce se �nt�mpl�, nu se l�s� ea convins�.

��R�m�i s�-l �ngrije�ti pe fratele t�u, interveni Ouanda.

Ela o privi sfid�tor:

��E �i fratele t�u. S� facem �n a�a fel �nc�t, dac� moare, s� nu fie degeaba.

Pornir� to�i trei prin p�dure, �n �ir, condu�i de Uman �i de ceilal�i purcelu�i.

Bosquinha �i episcopul �i urm�rir� cu privirea.

��C�nd m-am culcat seara trecut� nu-mi �nchipuiam c� diminea�a o s� m� trezesc r�zvr�tit�, spuse ea.

��Nici eu nu mi-am �nchipuit vreodat� c� Vorbitorul va fi ambasadorul nostru �ntre purcelu�i, recunoscu el.

��Se pune �ntrebarea dac� vom fi ierta�i vreodat� pentru ce-am f�cut, medit� Dom Cristão.

��Crezi c� e o gre�eal�? se r�sti episcopul.

��C�tu�i de pu�in, �i r�spunse Dom Cristão. Cred c� am f�cut un pas c�tre ceva cu adev�rat magnific, dar omenirea n-a ar�tat aproape niciodat� �ndurare fa�� de adev�rata m�re�ie.

��Din fericire, nu omenirea e judec�tor �n asemenea chestiuni, spuse episcopul. Iar acum vreau s� m� rog pentru acest b�iat, fiindc� �tiin�a medical� a ajuns la limita competen�ei sale.

Capitolul 17SO�IILE

S� descoperi cum de s-a r�sp�ndit vestea c� Flota de evacuare este �narmat� cu Doctora�ul. Aceasta e o problem� de CEA MAI MARE PRIORITATE. Apoi s� afli cine este acest Demostene. Conform Codului, etichetarea Flotei de evacuare drept un Al Doilea Xenocid reprezint� o �nc�lcare flagrant� a legii �i se consider� tr�dare. Dup� p�rerea mea. Comitetul Congresului Stelar nu-�i mai justific� existen�a �i-l putem desfiin�a dac� el nu va reu�i s� g�seasc� aceast� voce pentru a o reduce la t�cere.

P�n� atunci �ns�, continu� studierea fi�ierelor extrase de pe Lusitania. Mi se pare cu totul ira�ional ca oamenii de acolo s� se revolte doar pentru c� vrem s�-i arest�m pe cei doi xenologi care au luat-o razna. Activitatea anterioar� a primarului nu sugera c� ar fi fost posibil� o asemenea atitudine din partea ei. Dac� se �nt�mpl� cumva s� izbucneasc� o revolu�ie, vreau s� �tiu cine ar putea fi conduc�torii ei.

Piotr, �tiu c�-�i dai toat� silin�a. Ca �i mine. Ca toat� lumea, de altfel. La fel ca oamenii de pe Lusitania, probabil. Dar numai eu r�spund de siguran�a �i Integritatea celor O Sut� de Lumi. M� apas� o r�spundere de o sut� de ori mai mare dec�t cea pe care a avut-o Peter Hegemonul �i eu am doar o zecime din puterea lui, ca s� nu mai men�ionez faptul c� nu am nici pe departe geniul lui. Nu �ncape nici o �ndoial� c� tu �i restul lumii a�i fi mai ferici�i dac� Peter s-ar afla printre noi. Tare m� tem c� pentru rezolvarea acestei probleme vom avea nevoie de �nc� un S�v�r�itor. Nimeni nu vrea un nou Xenocid, dar dac� se va �nt�mpla a�a ceva vreau s� fiu sigur c� ceilal�i vor dispare. C�nd se ajunge la r�zboi, oamenii sunt oameni �i extratere�trii sunt ceea ce sunt. C�nd se pune problema supravie�uirii se alege praful de toat� ierarhia aceea cu ramani �i alte concepte.

Asta te satisface? M� crezi c�nd ��i spun c� nu sunt �ng�duitor? Ai grij� s� nu fii nici tu. Ocup�-te de chestiune �i s�-mi dai rezultate c�t mai cur�nd. Acum. Cu dragoste �i �mbr��i��ri, Bawa.

Gobawa Ekimbo, Pre�. Comit, de Suprav. al xenologilor, c�tre Piotr Martinov, Dir. al Sec�. pt. Agric. din Congres.

Circulara 44 din 4-5-1970, 2, citat de Demostene �n Al Doilea Xenocid, p. 87, din 1-1-1972, 1

Uman le ar�ta drumul prin p�dure. Purcelu�ii mergeau gr�bi�i, cobor�nd �i urc�nd pante, travers�nd p�r�ie, trec�nd prin tufi�urile dese. Uman p�rea totu�i s� fi transformat mar�ul acesta �ntr-un dans, pornind �n fug� spre unii copaci, pe al�ii ating�ndu-i �i vorbindu-le. Ceilal�i purcelu�i erau mult mai re�inu�i, al�tur�ndu-se dansului doar din c�nd �n c�nd. Numai Mandachuva r�mase �n urm�, �mpreun� cu oamenii.

��De ce face asta? �ntreb� �ncet Ender.

Pentru o clip�, Mandachuva t�cu descump�nit. Ouanda �i explic� la ce se referea Ender.

��De ce se ca��r� Uman �n copaci, de ce-i atinge �i le c�nt�?

��Le c�nt� despre cea de-a treia via��, �i l�muri Mandachuva. Nu prea e politicos ce face. �ntotdeauna a fost egoist �i nechibzuit.

Ouanda privi surprins� c�tre Ender, apoi din nou spre Mandachuva.

��Credeam c� �ine�i cu to�ii la Uman, spuse ea.

��Mare onoare. E �n�elept, aprob� purcelu�ul. Apoi �l �mpunse pe Ender �n �old: Dar e nechibzuit �n alt� privin��. κi �nchipuie c� o s�-i faci onoarea. Crede c� vrei s�-l duci �n cea de-a treia via��.

��Care e a treia via��? �ntreb� Ender.

��Darul pe care Pipo l-a p�strat pentru sine, r�spunse Mandachuva, apoi gr�bi pasul �i-i ajunse din urm� pe ceilal�i purcelu�i.

��Ai priceput ceva? o �ntreb� Ender pe Ouanda.

��nc� nu m-am obi�nuit cu felul t�u de a pune �ntreb�ri directe.

��Dar dup� cum vezi, nici a�a nu prea cap�t r�spunsuri.

��Mandachuva e sup�rat, asta �nseamn� ceva. E sup�rat pe Pipo, dar asta e alt� chestiune. A treia via�� un dar pe care Pipo l-a p�strat pentru sine. O s� �n�elegem noi p�n� la urm�.

��C�nd?

��Peste dou�zeci de ani. Sau poate peste dou�zeci de minute. Tocmai de aceea e at�t de captivant� xenologia.

Ela atingea copacii �i privea din c�nd �n c�nd spre tufi�uri.

��To�i din aceea�i specie. �i tufi�urile la fel. �i vi�a care urc� pe mai to�i copacii. Ouanda, a�i mai v�zut alte plante �n p�dure?

��N-am observat. Nici nu m-am uitat prea atent. Vi�a se nume�te merdona. Macios se hr�nesc cu ea, iar purcelu�ii m�n�nc� macios. C�t despre r�d�cina de merdona, noi i-am �nv��at pe purcelu�i s-o prepare pentru a o face comestibil�, �nainte de a le da �tirul. Acum alimenta�ia lor e asigurat� de verigile inferioare ale lan�ului trofic.

��Privi�i, spuse Ender.

Ajun�i la marginea unui lumini�, purcelu�ii se opriser� cu spatele la grupul de oameni. Ender, Ouanda �i Ela �i ajunser� din urm� �i se uitar� peste capetele lor la poiana sc�ldat� de razele lunii. Era un spa�iu foarte �ntins, cu p�m�ntul b�t�torit �i lipsit de vegeta�ie. Pe marginea poienii se aflau aliniate c�teva case de bu�teni, iar �n mijloc se ridica un copac uria� cum nu mai v�zuser� p�n� atunci.

Copacul p�rea s� se mi�te.

��E plin de macios, spuse Ouanda.

��Nu-s macios, o contrazise Uman.

��Trei sute dou�zeci, le reaminti Mandachuva.

��Fr��iori, interveni S�geat�.

��i m�mici, ad�ug� Ce�ti.

��Dac� o s� le face�i vreun r�u, spuse M�nc�torul-de-Frunze, o s� v� ucidem f�r� s� v� s�dim �i o s� dobor�m copacul vostru.

��N-o s� le facem nici un r�u, �l asigur� Ender.

Purcelu�ii nu mai �naintaser� nici un pas spre poian�. A�teptar� p�n� c�nd, �ntr-un t�rziu, �n casa cea mai mare, pe latura opus�, se v�zu o mi�care. Din�untru ap�ru un purcelu�, mai �nalt dec�t oricare dintre cei pe care-i �nt�lniser� p�n� �n clipa aceea.

��O so�ie, murmur� Mandachuva.

��Cum o cheam�? �ntreb� Ender.

Purcelu�ii se �ntoarser� spre el �i-l privir� cu ochi mari.

��Nu ne spun nou� cum le cheam�, explic� M�nc�torul-de-Frunze.

��Chiar dac� au nume, ad�ug� Ce�ti.

Uman �l trase pe Ender deoparte pentru a-i putea �opti la ureche:

��Noi �i spunem Url�toarea, dar niciodat� �n preajma unei so�ii.

Femela �i privi �i apoi c�nt� � nu exista alt cuv�nt pentru a descrie curgerea armonioas� a vocii ei � o propozi�ie sau dou� �n limba so�iilor.

��Trebuie s� te duci acolo, spuse Mandachuva. Tu, Vorbitorule.

��Singur? Prefer s� le am pe Ouanda �i pe Ela cu mine.

Mandachuva vorbi cu glas tare �n limba so�iilor; suna ca o g�lg�ial�.

�n compara�ie cu vocea femelei. Url�toarea r�spunse scurt, c�nt�nd din nou.

��Spune c� pot s� te �nso�easc�. Zice c� sunt femele, nu-i a�a? Nu se complic� s� fac� deosebirea dintre fiin�ele omene�ti �i micu�i.

��nc� ceva. S� vin� m�car unul dintre voi ca interpret. Sau poate �tie Esen�iala?

Mandachuva transmise cererea lui Ender. R�spunsul veni laconic �i Mandachuva nu p�rea prea �nc�ntat de el. Refuz� s�-l traduc�. �n schimb, Uman �i explic� lui Ender:

��Zice c� po�i avea orice interpret dore�ti at�ta vreme c�t sunt eu acela.

��Atunci am vrea s� te avem pe tine ca interpret.

��Trebuie s� intri primul �n locul na�terii, preciz� Uman. Tu e�ti cel invitat.

Ender p�i �n spa�iul liber �i luminat de razele lunii. Le auzi pe Ela �i pe Ouanda urm�ndu-l �i pe Uman dep�n�nd iute din picioare. Acum reu�i s� vad� c� Url�toarea nu era singura femel� prezent�. �n u�ile caselor se vedeau �i alte siluete.

��C�te sunt? �ntreb� el.

Uman nu r�spunse. Ender se �ntoarse c�tre el:

��C�te so�ii sunt? repet� el �ntrebarea.

Uman se �nc�p��n� s� nu-i r�spund�. N-o f�cu dec�t atunci c�nd Url�toarea c�nt� din nou, mai tare �i pe un ton de comand�. �n cele din urm�, Uman �i traduse:

��M�rturisitorule, �n locul na�terilor vorbe�ti doar c�nd o so�ie te �ntreab� ceva.

Ender d�du grav din cap, apoi se duse �napoi la marginea lumini�ului, unde a�teptau ceilal�i masculi. Ouanda �i Ela �l urmar�. O auzi pe Url�toare c�nt�nd, iar acum �n�elese de ce o numeau a�a: vocea ei era at�t de puternic� �nc�t f�cea s� se cutremure copacii. Uman �l ajunse �i-l trase de hain�.

��ntreab� de ce ai plecat; nu �i s-a �ng�duit s� te mi�ti de acolo. Vorbitorule, r�u ai f�cut, acum e foarte furioas�.

��Spune-i c� n-am venit s� dau sau s� primesc ordine. Dac� nu m� trateaz� ca pe un egal, atunci nici eu n-o voi face.

��Nu pot s�-i spun asemenea vorbe.

��Atunci o s� se mire �n veci de ce-am plecat, e bine?

��Dar e o mare onoare s� fii chemat �ntre so�ii!

��Vorbitorul �n numele Mor�ilor se simte onorat s� le viziteze.

Uman r�mase nemi�cat c�teva momente, �mpietrit de team�, apoi se �ntoarse �i strig� spre Url�toare.

T�cu �i ea. �n poian� nu se mai auzea nici un sunet.

��Sper c� �tii ce faci, Vorbitorule, murmur� Ouanda.

��Improvizez �i eu, recunoscu el. Cum crezi c� va reac�iona?

Ouanda nu-i r�spunse.

Url�toarea intr� �n casa cea mare construit� din bu�teni. Ender se �ntoarse �i pomi �nspre p�dure, dar glasul Url�toarei r�sun� aproape concomitent cu gestul lui.

��i ordon� s� a�tep�i, traduse Uman.

Ender nu-�i r�ri pasul �i �n c�teva clipe ajunse l�ng� ceilal�i purcelu�i.

��Dac� m� roag� s� m� �ntorc s-ar putea s� o ascult. Dar trebuie s�-i spui c� n-am venit nici s� dau, nici s� primesc porunci.

��Nu pot, spuse Uman.

��De ce?

��D�-mi voie, interveni Ouanda. Uman, ce �nseamn� asta? Nu po�i s�-i spui fiindc� te temi sau nu exist� cuvinte?

��Nu-s cuvinte pentru ca un frate s�-i vorbeasc� poruncitor unei so�ii ori pentru ca ea s�-l roage. Vorbele nu-s f�cute pentru a fi folosite a�a cum vre�i voi.

Ouanda �i z�mbi lui Ender:

��Nu e vorba de obiceiuri, Vorbitorule. Limba e de vin�.

��Uman, ele �n�eleg limba voastr�? �ntreb� Ender.

��n locul na�terilor nu se poate folosi limba masculilor, explic� Uman.

��Atunci spune-i c� vorbele mele nu pot fi traduse �n limba so�iilor, ci numai �n cea a masculilor, �i anun�-o c� eu� o rog� s�-�i permit� s� t�lm�ce�ti spusele mele �n limba voastr�.

��Vorbitorule, ne faci o mul�ime de necazuri. Uman se �ntoarse �i vorbi din nou cu Url�toarea.

Poiana se umplu brusc de sunetele limbii so�iilor, mai bine de zece c�ntece diferite, ca �i cum ar fi fost un cor pe mai multe voci:

��Vorbitorule, spuse Ouanda, acum ai �nc�lcat aproape toate regulile practicii antropologice.

��Care mi-a sc�pat?

��Nu �tiu, dar tot e bine c� �nc� n-ai ucis-o pe vreuna dintre so�ii.

��Din p�cate ai uitat c� nu m� aflu aici �n calitate de om de �tiin�� care �i studiaz�. Am venit ca ambasador, pentru a �ncheia un tratat cu ei.

So�iile t�cur� la fel de brusc precum �ncepuser� s� c�nte. Url�toarea ie�i din casa ei �i merse p�n� �n mijlocul poienii, unde se opri foarte aproape de copacul uria�. C�nt�.

Uman �i r�spunse �n limba fra�ilor. Ouanda traduse �n �oapt�:

��i comunic� spusele tale despre tratamentul egal.

So�iile izbucnir� din nou �ntr-o cacofonie de c�ntece.

��Cum crezi c� vor reac�iona? �ntreb� Ela.

��De unde s� �tiu? r�spunse Ouanda. Am venit aici tot at�t de des ca �i tine.

��Eu cred c� vor �n�elege �i vor accepta condi�iile mele, spuse Ender.

��De ce e�ti at�t de convins? nu se l�s� Ouanda.

��Fiindc� am cobor�t din cer �i sunt Vorbitor �n numele Mor�ilor.

��Nu te crede marele zeu alb, �l avertiz� Ouanda. Nu d� �ntotdeauna rezultate.

��Nu sunt Pizzarro.

Jane �i murmur� chiar atunci �n ureche:

��Am �nceput s� �n�eleg limba so�iilor. Elementele de baz� ale limbii masculilor se g�seau �n notele lui Pipo �i Libo, iar traducerile lui Uman �mi sunt de mare folos. Limba so�iilor e str�ns �nrudit� cu cea a masculilor, doar c� pare mai arhaic�, mai aproape de r�d�cini. Are multe forme vechi �i toate formulele de adresare de la femel� la mascul sunt la modul imperativ, �n vreme ce formele de adresare invers� sunt la modul implorator. �n limba so�iilor cuv�ntul pentru frate pare a fi �nrudit cu cel folosit �n limba masculilor pentru macio, viermele de copac. Dac� acesta e cumva limbajul dragostei, e de mirare c� reu�esc s� se reproduc�.

Ender z�mbi. Era bine c� Jane �i vorbea din nou �i c� se putea bizui pe ajutorul ei.

κi d�du seama c� Mandachuva o �ntrebase ceva pe Ouanda, pentru ca auzi r�spunsul ei �optit:

��Ascult� nestemata din ureche.

��Aceea e matca? �ntreb� Mandachuva.

��Nu, r�spunse Ouanda. E un� Se chinui s� g�seasc� un cuv�nt potrivit. E un computer. O ma�in� cu voce.

��Pot s� primesc �i eu una?

��ntr-o zi, da, spuse Ender �n locul Ouandei pentru a o scuti de efortul de a g�si un r�spuns mul�umitor.

So�iile t�cur� �i vocea Url�toarei r�sun� din nou. Imediat dup� aceea, masculii �ncepur� s� se agite, s�rind pe v�rfurile picioarelor. Jane �i susur� �n ureche:

��Vorbe�te chiar ea �n limba masculilor.

��E o zi cu adev�rat mare, morm�i S�geat�, dac� so�iile vorbesc limba masculilor �n locul �sta. Nu s-a mai �nt�mplat p�n� acum.

��Te invit� s� vii, spuse Uman. Ca o sor� pe un frate.

Ender porni imediat spre mijlocul lumini�ului �i se apropie de so�ie. Cu toate c� era mai �nalt� dec�t masculii, avea cu aproape cincizeci de centimetri mai pu�in dec�t Ender, a�a c� se v�zu obligat s� �ngenungheze. Se aflau fa�� n fa��.

��i sunt recunosc�tor pentru bun�tatea ce mi-o ar��i, spuse Ender.

��Asta a� putea s-o spun �n limba so�iilor, coment� Uman.

��Oricum, spune-o �n limba ta, �l �ndemn� Ender.

Uman se supuse. Url�toarea �ntinse o m�n� �i-i atinse pielea neted� a frun�ii, barba aspr�, buzele. Ender �nchise ochii, dar nu se clinti c�nd ea �i trecu delicat degetele peste pleoapele lui.

Url�toarea spuse c�teva cuvinte.

��Tu e�ti sf�ntul Vorbitor? traduse Uman.

Jane corect� traducerea:

��A ad�ugat cuv�ntul sf�nt.

Ender �l privi pe Uman drept �n ochi.

��Nu sunt sf�nt.

Uman �nlemni.

��Spune-i.

�l privi contrariat, agitat, apoi se g�ndi c� Vorbitorul era mai pu�in primejdios dec�t Url�toarea.

��N-a spus ea sf�nt.

��S�-mi traduci c�t se poate de exact ce zice, �l sf�tui Ender.

��Dac� nu e�ti sf�nt, cum de-ai �tiut at�t de bine ce a spus? �ntreb� Uman.

��Te rog s� fii cinstit �i corect, �i cu mine �i cu ea.

��Voi t�lm�ci c�t mai bine ce spune ea, �i promise Uman. Dar ea aude vocea mea red�nd vorbele tale. Va trebui s� le rostesc cu grij�.

��Am nevoie de fidelitate, spuse Ender. S� nu te temi. E important s� aud� exact ce spun. Comunic�-i asta: o rog s� te ierte c�-i vorbe�ti nepoliticos, dar eu sunt un framling necioplit �i trebuie s� afle precis ce zice ea.

Uman �i d�du ochii peste cap de mirare, dar se �ntoarse spre Url�toare �i traduse.

Url�toarea �i r�spunse scurt. Uman traduse �n Esen�ial�:

��Zice c� nu are capul cioplit din r�d�cin� de merdona. Sigur c� �n�elege.

��Spune-i c� noi, fiin�ele umane, n-am v�zut niciodat� un copac at�t de mare. Roag-o s� ne explice ce fac ea �i celelalte so�ii cu el.

Ouanda se �ngrozi.

��Mergi direct la �int�, nu-i a�a?

Dar c�nd Uman traduse cuvintele S�v�r�itorului, Url�toarea se duse imediat l�ng� copac, �l atinse �i �ncepu s� c�nte.

St�nd mai aproape de copac, acum reu�ir� �n sf�r�it s� vad� v�lm�agul de creaturi ce se v�nzoleau pe scoar��. Majoritatea nu m�surau mai mult de cinci centimetri lungime. Aveau un vag aspect de fetu�i, de�i corpurile lor rozalii erau acoperite cu o idee de blan� �nchis� la culoare. �ineau ochii deschi�i. Se c��rau unii peste al�ii, lupt�ndu-se s�-�i croiasc� drum l�ng� una dintre petele de past� lipicioas� de pe scoar�a copacului.

��Past� de �tir, remarc� Ouanda.

��Copiii, preciz� Ela.

��Nu-s copii, explic� Uman. Au crescut c�t s� poat� merge.

Ender se apropie �i mai mult de trunchi �i �ntinse m�na. Url�toarea �ncet� brusc s� mai c�nte, dar el nu renun��. Atinse coaja cu degetele �n apropierea unui pui de purcelu�. �n urcu�ul lui, acesta pip�i m�na �i se c��r� pe ea, ag��ndu-se cu ghearele.

��Pe acesta �l �tii pe nume? �ntreb� Ender.

�nsp�im�ntat, Uman traduse �n grab�, apoi �i reproduse r�spunsul Url�toarei:

��E un frate de-al meu. Nu va primi nume dec�t atunci c�nd va putea merge �n dou� picioare. Tat�l lui e R�d�cini.

��Iar mama? �ntreb� Ender.

��A, mamele nu au niciodat� nume, spuse Uman.

��ntreab-o.

Uman se supuse. Ea �i d�du r�spunsul:

��Spune c� mama lui a fost foarte puternic� �i curajoas�. S-a �ngr�at purt�ndu-�i cei cinci copii. Uman �i �terse fruntea. A fost destul de gras� ca s�-i hr�neasc� pe to�i.

��Mama �i aduce pasta cu care se hr�ne�te?

Uman �l privi �ngrozit.

��Vorbitorule, nu pot spune asta. �n nici o limb�.

��De ce nu?

��i-am explicat. A fost �ndeajuns de gras� ca s�-i hr�neasc� pe cei cinci micu�i. Pune-l la loc pe fr��ior �i las-o pe so�ie s�-i c�nte copacului.

Ender �i puse din nou m�na pe trunchi �i fr��iorul se t�r� mai departe pe scoar��. Url�toare �i relu� c�ntecul. Ouanda �l fulger� pe Vorbitor cu o privire �nc�rcat� de repro� pentru gestul lui impulsiv, dar Ela p�rea emo�ionat�.

��Nu �n�elegi? Nou-n�scu�ii se hr�nesc cu trupul mamei lor.

Dezgustat, Ender se trase �napoi.

��Cum po�i s� afirmi una ca asta? �ntreb� Ouanda.

��Uit�-te la ei cum fo�g�ie pe copac, la fel ca �i macios. Ei �i macios trebuie s� fi fost rivali. Ela ar�t� c�tre o por�iune din trunchi nep�tat� de �tir. Copacul secret� o sev�. Uite, prin cr�p�turile astea. �nainte de apari�ia Descoladei trebuie s� fi existat insecte care se hr�neau cu seva, iar macios �i puii de purcelu� se b�teau s� le m�n�nce. De aceea au reu�it purcelu�ii s�-�i amestece moleculele genetice cu ace�ti copaci. Nu numai c� aici tr�iesc copiii, dar adul�ii trebuie s� se urce pe trunchiuri ca s� �ndep�rteze viermii macios. Chiar c�nd existau multe alte surse de hran�, erau lega�i de copaci prin toate ciclurile de via��. Cu mult �nainte de a deveni copaci�

��Noi studiem societatea purcelu�ilor, o �ntrerupse ner�bd�toare Ouanda, nu �ndep�rtatul lor trecut evolutiv.

��Iar eu am �nceput negocieri dificile, complet� Ender. De aceea v� rog s� p�stra�i lini�tea �i s� afla�i tot ce se poate f�r� a transforma vizita �ntr-un seminar.

C�ntecul atinse apogeul; �n scoar�a copacului ap�ru o cr�p�tur�.

��Doar n-o s� d�r�me �i copacul acesta din pricina noastr�?! exclam� speriat� Ouanda.

��i cere copacului s�-�i deschid� inima. Uman �i duse o m�n� la frunte. Acesta e copacul-mam�, singurul din p�durea noastr�. Nu trebuie s� i se �nt�mple ceva r�u, altfel to�i copiii no�tri se vor na�te din al�i copaci, iar ta�ii no�tri vor muri.

Glasului Url�toarei i se ad�ugar� vocile celorlalte so�ii �i cur�nd �n trunchiul copacului-mam� se c�sc� o gaur� larg�. Ender f�cu c��iva pa�i �i r�mase �n fa�a g�urii. �n�untru era prea �ntuneric �i nu putea s� vad� nimic.

Ela �i scoase lanterna de la centur� �i i-o �ntinse. Cu o mi�care zv�cnit�, Ouanda o apuc� pe Ela de �ncheietur�.

��Un obiect industrial! Nu ai voie s� aduci aici a�a ceva.

Ender lu� calm lanterna din m�na Elei.

��Gardul nu mai exist�, spuse el, �i acum putem s� desf�ur�m cu to�ii Activit��i Suspecte. �ndrept� lanterna spre sol �i ap�s� pe buton, apoi mai sl�bi �i dispers� fasciculul luminos. So�iile �ncepur� s� murmure, iar Url�toarea �l atinse pe Uman pe p�ntec.

��Le-am povestit c� pute�i face lumin� de lun� noaptea, explic� el. Le-am spus c� purta�i astfel de lucruri la voi.

��Fac vreun r�u dac� las lumina asta s� p�trund� �n inima copacului-mam�?

Uman o �ntreb� pe Url�toare, iar ea �ntinse m�na dup� lantern�. �in�nd-o apoi �n m�inile tremur�nde, c�nt� bl�nd �i o �ndrept� spre copac astfel c� razele de lumin� p�trunser� �n deschiz�tur�. Tres�ri aproape imediat �i �ndrept� fasciculul �n alt� direc�ie.

��Str�lucirea le orbe�te, spuse Uman.

Jane �i �opti lui Ender:

��Sunetul vocii ei este amplificat ca un ecou �n�untrul copacului. C�nd a p�truns lumina, ecoul a modulat, provoc�nd o armonic� superioar� �i o alterare a sunetului. Copacul a r�spuns folosind sunetul vocii Url�toarei.

��Tu po�i vedea, �opti Ender.

��ngenuncheaz� �i du-m� c�t mai aproape, apoi plimb�-m� prin dreptul deschiz�turii.

Ender se supuse �i �i mi�c� u�or capul prin dreptul g�urii, permi��nd urechii s� aib� un unghi convenabil spre interior. Jane descrise ceea ce vedea. Ender r�mase mult timp �n genunchi f�r� s� se clinteasc�. �ntr-un t�rziu, se �ntoarse c�tre ceilal�i s� le explice:

��M�micile. �n�untru sunt m�micile. Cele gravide. N-au dec�t patru centimetri lungime. Una dintre ele na�te.

��Vezi cu nestemata aceea? �ntreb� Ela.

Ouanda �ngenunche al�turi de el, �ncerc�nd s� vad� �n�untru, dar f�r� s� reu�easc�.

��Un dimorfism sexual incredibil. Femelele ajung la maturitate sexual� �n pruncie, nasc �i mor. Apoi �l �ntreb� pe Uman: To�i micu�ii de afar� sunt fra�i?

Uman repet� �ntrebarea pentru Url�toare. Ea duse m�na c�tre un loc de l�ng� deschiz�tur� �i lu� un prunc destul de mare. C�nt� c�teva cuvinte explicative.

��Aceea e o t�n�r� so�ie, traduse Uman. Se va al�tura celorlalte so�ii pentru a �ngriji de copii c�nd va avea v�rsta potrivit�.

��E numai una? �ntreb� Ela.

S�v�r�itorul tres�ri �i se ridic�.

��Aceea e steril�, altfel n-ar l�sa-o s� se �mperecheze. Nu se poate s� fi avut copii.

��De ce nu? �ntreb� Ouanda.

��Nu exist� canal de na�tere, explic� Ender. Pruncii m�n�nc� din corpul mamei ca s� ias�.

Ouanda murmur� o rug�ciune. Cu toate acestea, Ela deveni mai curioas� ca oric�nd.

��Fascinant, spuse ea. Dar cum se �mperecheaz� dac� sunt at�t de mici?

��Le ducem noi la ta�i, spuse Uman. Dar ce credea�i? Ta�ii nu pot veni aici, nu e limpede?

��Ta�ii, spuse Ouanda. A�a sunt numi�i cei mai venera�i copaci.

��Exact, aprob� Uman. Ta�ii sunt maturi pe coaj�. κi pun praful pe coaj�, �n sev�. Noi ducem m�mica la tat�l pe care �l aleg so�iile. Ea se t�r�ie pe scoar�� i praful din sev� p�trunde �n p�ntecul ei �i o umple cu micu�i.

F�r� s� scoat� o vorb�, Ouanda ar�t� cu degetul c�tre protuberan�ele perceptibile de pe p�ntecul lui Uman.

��Da, spuse el. Sunt c�r�u�ii. Fratele onorat �n felul acesta o pune pe m�mic� pe unul dintre c�r�u�i, iar ea se �ine foarte str�ns tot drumul p�n� la tat�. κi atinse p�ntecul. E cea mai mare bucurie pe care o avem �n a doua via��. Dac� am putea, am duce m�micile �n fiecare noapte.

Url�toarea c�nt� lung �i cu for��, iar despic�tura din copacul-mam� �ncepu din nou s� se �nchid�.

��Toate femelele �i m�micile acelea sunt fiin�e �nzestrate cu ra�iune? �ntreb� Ela.

Erau cuvinte necunoscute de Uman.

��Sunt treze? �ntreb� Ender.

��Sigur, r�spunse Uman.

��Vrea s� �tie dac� m�micile g�ndesc, explic� Ouanda. �n�eleg limba?

��Ele? f�cu Uman. Nu, nu-s cu nimic mai inteligente dec�t cabras �i doar pu�in mai de�tepte dec�t macios. �tiu doar trei lucruri: s� m�n�nce, s� se t�r�ie �i s� se aga�e de c�r�u�. Cele de pe scoar�� ncep acum s� �nve�e. Eu �mi aduc aminte cum m� t�ram pe scoar�a copacului-mam�. Deci atunci aveam memorie. Sunt totu�i unul dintre pu�inii care au amintiri at�t de vechi.

Nechemate, �n ochii Ouandei ap�rur� lacrimi.

��Toate mamele se nasc, se �mperecheaz�, dau na�tere la r�ndul lor, mor �i toate aste �n pruncie. Nici nu �tiu c� tr�iesc.

��Acesta e un exemplu de dimorfism sexual �mpins p�n� la o limit� ridicol�, constat� Ela. Femelele ating maturitatea sexual� de timpuriu, iar masculii foarte t�rziu. Mi se pare o ironie c� toate femelele dominatoare sunt sterile. Ele conduc tribul �i totu�i genele lor nu pot fi transmise�

��Ela, spuse Ouanda, ce-ar fi dac� am g�si o modalitate de a permite m�micilor s� aib� copii f�r� s� fie devorate? O opera�ie cezarian�. Cre�m un aliment bogat �n proteine ca substitut pentru cadavrul mamei. N-am putea proceda �n a�a fel �nc�t femelele s� ajung� la maturitate?

Ela nu mai apuc� s� r�spund�. Ender le apuc� pe am�ndou� de bra� �i le trase deoparte.

��Cum de �ndr�zni�i? �opti el. Ce-a�i zice dac� ei ar descoperi o cale de a face feti�ele s� conceap� �i s� poarte copii care s� se hr�neasc� din cadavrul mamei?

��Ce tot vorbe�ti acolo? �ntreb� Ouanda.

��Ce groz�vie! exclam� Ela.

��Nu ne afl�m aici ca s� demol�m �nse�i r�d�cinile vie�ii lor. Am venit s� g�sim o cale de a tr�i pe aceast� lume al�turi de ei. Peste o sut� sau cinci sute de ani, dup� ce vor �nv��a �ndeajuns pentru a face singuri schimb�ri, ei vor hot�r� dac� e cazul s� modifice modul �n care li se concep �i li se nasc copiii. Nu v� da�i seama ce s-ar �nt�mpla dac�, dintr-o dat�, ar ajunge la maturitate tot at�t de multe femele c�t masculii? Ce s� fac� femelele? Mai mul�i copii tot nu pot avea, a�a e? Nu s-ar putea lua la �ntrecere cu masculii pentru a deveni ta�i. La ce ar sluji?

��Dar mor f�r� s� fi trecut prin via��

��Sunt ceea ce sunt, conchise Ender. Ei vor decide ce schimb�ri s� fac�, nu voi, din perspectiva �ngust-uman�, �n �ncercarea de a le face s� aib� o via�� deplin� �i fericit� ca noi.

��Ai dreptate, recunoscu Ela. Sigur, a�a e, iart�-m�.

Pentru Ela purcelu�ii nu erau un popor, ci o ras� extraterestr� ciudat�, iar ea se obi�nuise s� descopere c� alte animale aveau modele inumane de via��. Ender �n�elese c� Ouanda era �nc� tulburat�. Ea f�cuse tranzac�ia tipic ramen: concepea purcelu�ii drept noi �n loc de ei. Accepta comportamentul bizar pe care-l v�zuse, chiar uciderea tat�lui ei, consider�nd c� acesta se �ncadra �ntr-un domeniu acceptabil de straneitate. �nsemna c�, �n compara�ie cu Ela, Ouanda dovedea mai mult� toleran�� i �n�elegere fa�� de purcelu�i �i astfel devenea mai vulnerabil� �i suferea mai mult atunci c�nd constata comportamentul crud �i bestial al celor pe care �i considera prieteni.

Ender mai observ� c� dup� ani �i ani de contacte cu purcelu�ii, Ouanda deprinsese unul dintre obiceiurile lor: �n clipe de �ncordare extrem�, tot corpul �i devenea rigid. �i reaminti de umanitatea ei lu�nd-o de um�r cu un gest p�rintesc �i tr�g�nd-o mai aproape.

Ouanda se ml�die u�or sub atingerea lui �i r�se nervos, apoi vorbi cu glas sc�zut:

��tii la ce m� tot g�ndesc? M�micile au copii �i mor nebotezate.

��Dac� episcopul Peregrino �i va converti, puse Ender, poate c�-l vor l�sa s� stropeasc� interiorul copacului-mam� cu ap� sfin�it� �i s� rosteasc� o rug�ciune.

��Nu m� lua peste picior, �opti Ouanda.

��Dar vorbeam foarte serios. Deocamdat� o s� le cerem s� se schimbe at�t c�t s� putem tr�i al�turi de ei, dar nimic mai mult. Iar noi ne vom schimba �n a�a fel �nc�t ei s� suporte prezen�a noastr� pe planet�. Trebuie s� fii de acord cu asta, altfel gardul se reactiveaz�, fiindc� le amenin��m supravie�uirea.

Ela �ncuviin��, dar Ouanda �n�epeni din nou. Ender �i �nfipse degetele brusc �i brutal �n um�rul Ouandei. �nsp�im�ntat�, aprob� �i ea. Abia atunci Ender �i sl�bi str�nsoarea.

��Iart�-m�, se scuz� el, dar sunt ceea ce sunt. Dac� vrei, a�a i-a f�cut Dumnezeu. Prin urmare, nu �ncerca s�-i remodelezi dup� propria-�i imagine.

Se �ntoarse la copacul-mam�. Url�toarea �i Uman �l a�teptau.

��Ierta�i-mi �ntreruperea.

��Nu-i nimic, spuse Uman. I-am explicat ce-ai f�cut.

Ender sim�i un gol �n stomac.

��Ce i-ai spus c� facem?

��I-am zis c� ele vor s� le ajute pe m�mici s� semene mai mult cu fiin�ele umane, �ns� tu ai afirmat c� nu pot face a�a ceva, altfel ridici din nou gardul, �i c� noi trebuie s� r�m�nem micu�i, iar voi umani.

Ender z�mbi. Traducerea oglindea fidel adev�rul, dar Uman dovedise precau�ie �i nu intrase �n detalii. Poate c� so�iile �i doreau ca m�micile s� supravie�uiasc� na�terii f�r� s�-�i dea seama de consecin�ele unei asemenea schimb�ri aparent umanitare. Uman era un diplomat des�v�r�it; spusese adev�rul, dar omisese cu bun� �tiin�� am�nuntele interpretabile �i evitase astfel declan�area unui conflict.

��Mda, f�cu Ender. Dac� tot ne-am �nt�lnit, ar fi vremea s� trecem la discu�ii serioase.

Ender se a�ez� pe p�m�nt Url�toarea se ghemui exact �n fa�a lui �i c�nt� c�teva cuvinte.

��Zice c� trebuie s� ne �nv��a�i tot ce �ti�i, s� ne duce�i spre stele, s� ne aduce�i matca �i s�-i da�i b��ul luminos cu care a venit aceast� nou� fiin�� uman�, altfel �i va trimite la miez de noapte pe fra�ii din p�dure ca s�-i ucid� pe to�i oamenii �n somn �i s�-i sp�nzure deasupra p�m�ntului ca s� nu mai dob�ndeasc� cea de-a treia via��. Viz�nd �ngrijorarea oamenilor, Uman �l atinse pe Ender pe piept. Nu, nu, trebuie s� �n�elege�i. Asta nu �nseamn� nimic. A�a �ncepem �ntotdeauna c�nd vorbim cu alt trib. Crezi c� suntem nebuni? Nu v-am ucide niciodat�! Ne-a�i dat �tir, �Matca �i Hegemonul�, ne-a�i �nv��at ol�ritul.

��Spune-i s�-�i retrag� amenin��rile, altfel nu-i vom mai da nimic.

��i-am spus, Vorbitorule, asta nu �nseamn�

��A rostit cuvintele �i eu nu mai discut cu ea dac� nu �i le retrage.

Uman i se adres� Url�toarei. Ea s�ri �n picioare �i d�du un ocol copacului-mam�, cu bra�ele ridicate �i c�nt�nd cu voce puternic�.

��Se pl�nge mamei �i tuturor so�iilor c� e�ti un frate care nu-�i cunoa�te locul. Zice c� te por�i nepoliticos �i c�-i este imposibil s� negocieze cu tine.

Ender d�du din cap.

��Da, �ntocmai. Acum am l�murit lucrurile �i �tim cum st�m.

Url�toarea se a�ez� din nou fa�� n fa�� cu el. De aceast� dat� vorbi �n limba masculilor.

��Spune c� nu va ucide niciodat� oameni �i nici nu-i va l�sa pe fra�i sau pe alte so�ii s-o fac�. Zice s� �ii minte c� e�ti de dou� ori mai �nalt dec�t oricare dintre noi �i c� �tii totul, �n timp ce noi nu �tim nimic. S-a umilit destul ca s�-i po�i vorbi?

Url�toarea �l privea atent�, a�tept�nd �ncordat� r�spunsul lui.

��Da, acum putem �ncepe.

Novinha �ngenunche pe podea l�ng� patul lui Miro. Quim �i Olhado st�teau �n spatele ei. Dom Cristão tocmai �i culca pe Grego �i pe Quara �n camera lor. Acoperit de respira�ia �uier�toare �i chinuit� a lui Miro, c�ntecul de leag�n �ng�nat cu voce fals� r�zb�tea p�n� la ei ca un zvon dep�rtat.

Miro deschise ochii.

��Miro, exclam� Novinha.

El gemu.

��Miro, e�ti acas�, �n patul t�u. Ai s�rit gardul. Doctorul Navio spune c� ai suferit leziuni pe creier. Nu �tiu dac� v�t�marea e permanent� sau nu. S-ar putea s� r�m�i par�ial paralizat. Dar tr�ie�ti, Miro, �i Navio sus�ine c� te poate ajuta s� compensezi ceea ce s-ar putea s� fi pierdut. �n�elegi? Nu-�i ascund adev�rul. Probabil c�-�i va fi greu o vreme, dar merit� s� �ncerci.

El gemu �nceti�or, dar nu era o exprimare a durerii. Se p�rea c� �ncerca s� vorbeasc� �i nu reu�ea.

��Miro, po�i s�-�i mi�ti falca? �ntreb� Quim.

Miro deschise gura �i apoi o �nchise.

Olhado �inu m�na la un metru deasupra capului lui Miro �i o mi�c�.

��Po�i s� urm�re�ti mi�carea m�inii mele?

Miro �i rostogoli ochii. Novinha �l str�nse de bra�.

��Ai sim�it str�ngerea?

Miro gemu din nou.

��nchide gura din nou c�nd vrei s� spui nu �i deschide-o pentru da, �l sf�tui Quim.

Miro �nchise gura �i scoase un �Mmm�.

�n ciuda cuvintelor �ncurajatoare pe care i le spusese lui Miro, Novinha se sim�ea cuprins� de disperare, fiindc� acesta era cel mai groaznic lucru ce i se �nt�mplase vreunuia dintre copiii ei. C�nd Lauro �i pierduse ochii �i devenise Olhado � la �nceput ur�se porecla aceasta, dar acum o folosea �i ea � crezuse c� ceva mai cumplit nici nu se putea. Dar Miro paralizat, neajutorat, incapabil s� simt� m�car atingerea m�inii ei, asta era de nesuportat. La moartea lui Pipo tr�ise un anumit fel de durere, care nu sem�nase cu aceea provocat� de pierderea lui Libo, iar dispari�ia lui Marcao �i l�sase �n suflet un regret imens. κi aminti de golul dureros pe care-l sim�ise atunci c�nd privise cum mama �i tat�l ei fuseser� cobor��i �n p�m�nt. Totu�i nu exista chin mai mare dec�t s�-�i vad� copilul suferind �i s� nu-l poat� ajuta cu nimic.

Se ridic�, vr�nd s� plece. Va pl�nge. Va pl�nge t�cut �n alt� camer�, s� n-o vad� el.

��Mmm. Mmm. Mmm.

��Nu vrea s� pleci, spuse Quim.

��Voi r�m�ne, dac� asta dore�ti, dar trebuie s� mai dormi. Navio �i-a recomandat c�t mai mult somn.

��Mmm. Mmm.

��Nu vreau nici s� doarm�, constat� Quim.

Novinha �i �n�bu�i impulsul de a se r�sti la Quim, ca s�-i arate c� �i ea putea s� aud� r�spunsurile lui Miro. Nu era �ns� momentul potrivit pentru a se certa. Pe de alt� parte, Quim era cel care concepuse sistemul pe care-l folosea Miro pentru a comunica. Avea dreptul s� se m�ndreasc� �i s� pretind� c� el e vocea lui Miro.

�n felul acesta afirma c� f�cea parte din familie �i �nsemna c� nu-i �ntorcea spatele dup� cele aflate ast�zi �n pra�a. Era modul �n care-i ar�ta c� o iart�, a�a c� nu mai zise nimic.

��Poate c� vrea s� ne spun� ceva.

��Mmm.

��Sau s� �ntrebe ceva? suger� Quim.

��Ma. Aa.

��Grozav, exclam� Quim. Dar cum s� scrie dac� nu poate s�-�i mi�te m�inile?

��Sem problema, ghici Olhado. Prin scanare. Asta poate. Dac�-l ducem l�ng� terminal, facem literele s� defileze pe ecran �i el o s� zic� da c�nd apare litera de care are nevoie.

��O s� dureze o ve�nicie, se dezumfl� Quim.

��Miro, vrei s� �ncerc�m? �ntreb� Novinha.

Voia.

�l transportar� �n camera din fa�� i-l �ntinser� pe pat. Olhado orient� terminalul astfel �nc�t s� afi�eze literele alfabetului �n fa�a lui Miro. Puse la punct un mic program care s� fac� fiecare liter� s� se aprind� c�te o frac�iune de secund�. �i trebuir� c�teva �ncerc�ri pentru a fixa durata de aprindere, adic� una destul de lung� pentru ca Miro s� poat� scoate un sunet care s� �nsemne litera asta �nainte ca lumina s� se mute la urm�toarea.

La r�ndul lui, Miro gr�bi �i mai mult lucrurile, prescurt�nd cuvintele �n mod deliberat.

��P-U-R-C-E.

��Purcelu�ii, spuse Olhado.

��Da, �ncuviin�� Novinha. De ce-ai vrut s� treci peste gard �i s� mergi la purcelu�i?

��Mmmm!

��Pune o �ntrebare, mam�, o l�muri Quim. Nu vrea s� r�spund�.

��Aa.

��Vrei s� �tii ce s-a �nt�mplat cu purcelu�ii care erau cu tine c�nd ai s�rit gardul? �ntreb� Novinha. S-au �ntors �n p�dure. Cu Ouanda, Ela �i Vorbitorul �n numele Mor�ilor. �i povesti repede despre discu�ia din biroul episcopului, ce aflaser� despre purcelu�i, dar mai ales ce hot�r�ser� s� fac�. �n clipa �n care a fost dezactivat gardul pentru a te salva pe tine, ne-am hot�r�t s� ne r�scul�m �mpotriva Congresului. �n�elegi, Miro? S-a terminat cu legile Comitetului. Din gard n-au r�mas dec�t firele. Poarta va sta deschis�.

�n ochii lui Miro ap�rur� lacrimi.

��Asta era tot ce voiai s� �tii? �ntreb� Novinha. Acum ar trebui s� dormi.

�Nu�, spuse el. �Nu, nu, nu.�

��A�teapt� pu�in p�n� i se limpezesc ochii, spuse Quim. Dup� aceea mai facem o scanare.

��D-I-G-A-F-A-L.

��Diga ao Falante pelos Mortos, traduse Olhado.

��Ce trebuie s�-i spunem Vorbitorului? �ntreb� Quim.

��Acum dormi, �i ne spui mai t�rziu, �ncerc� Novinha. Nu se �ntoarce dec�t peste c�teva ore. Negociaz� regulile care s� guverneze rela�iile dintre noi �i purcelu�i. S� nu mai ucid� oameni, a�a cum au f�cut cu Pipo �i cu Li� cu tat�l t�u.

Dar Miro refuz� s� doarm�. Continu� s�-�i scrie mesajul prin scanare. �mpreun�, reu�ir� s� priceap� ce �ncerca el s� comunice Vorbitorului prin intermediul lor. �n�eleser� c� Miro voia ca ei s� plece acum, �nainte de �ncheierea negocierilor.

Novinha �i l�s� pe Dom Cristão �i pe Dona Cristã s� aib� grij� de cas� �i de cei mici. �nainte de a pleca, se opri l�ng� fiul ei cel mare. Efortul �l epuizase; �inea ochii �nchi�i �i respira regulat. �i atinse o m�n�, o �inu o clip� �i i-o str�nse; �tia c� el nu putea sim�i atingerea ei, dar nu �ncerc� s�-l m�ng�ie, ci s� se consoleze.

Miro deschise ochii �i Novinha sim�i cum degetele lui se str�nser� �ncet, delicat, pe m�na ei.

��Am sim�it, �i �opti. O s� te faci bine.

Miro strivi c�teva lacrimi sub pleoape. Novinha se ridic� �i porni orbe�te spre u��:

��Mi-a intrat ceva �n ochi, �i spuse lui Olhado. Condu-m� p�n� o s� pot vedea iar�i.

Quim se afla deja �n preajma gardului.

��Poarta e prea departe! strig� el. Mam�, po�i s�-l sari?

Reu�i, dar destul de greu.

��F�r� �ndoial� c� Bosquinha o s� ne lase s� facem o poart� �i aici, �l lini�ti ea.

Trecuse de miezul nop�ii, iar Ouanda �i Ela sim�eau c� le cuprinde somnul. Ender era la fel de proasp�t. Trat�nd cu Url�toarea ore �n �ir, fusese obligat s� stea �ncordat; structura lui nervoas� reac�ionase prompt, ajut�ndu-l s� r�m�n� treaz �i chiar dac� s-ar fi dus acas� tot i-ar fi trebuit c�teva ore ca s� poat� adormi.

Acum �tia mult mai precis ce voiau �i ce le trebuia purcelu�ilor. P�durea le era c�min �i patrie; nici nu sim�iser� vreodat� nevoia de a-�i defini altfel proprietatea. Totu�i, de c�nd cultivau �tir, reu�iser� s� �n�eleag� c� �i preeria era un teren folositor �i c� era bine s-o �in� sub control. Nu aveau totu�i idee de modul �n care se putea m�sura p�m�ntul. De c�te hectare aveau nevoie pentru culturi? C�t teren puteau s� foloseasc� oamenii? �ntruc�t purcelu�ii nu-�i �n�elegeau �nc� necesit��ile, lui Ender �i venea greu s� le precizeze. Dar c�nd ajunser� la conceptul de lege �i guvernare, dificult��ile sporir�. So�iile conduceau; purcelu�ilor le era limpede acest lucru. �n cele din urm�, Ender �i f�cu s� priceap� c� oamenii �i alc�tuiau altfel legile �i c� ele se aplicau la problemele umane. Pentru a-i l�muri de ce aveau oamenii nevoie de propriile lor legi, trebui s� le explice modul de �mperechere al fiin�elor umane. Se distr� observ�nd c� Url�toarea se �ngrozise auzind c� adul�ii se �mperecheau �ntre ei �i c� vorbele b�rba�ilor aveau aceea�i greutate ca �i cele ale femeilor �n �ntocmirea legilor. Ideea de familie �i �nrudire �n afara tribului era pentru ea �orbire de frate�. Nu avea nimic �mpotriv� ca Uman s� fie m�ndru de numeroasele �mperecheri ale tat�lui s�u, dar �n ceea ce le privea pe so�ii, ele �i alegeau ta�ii exclusiv �n func�ie de necesit��ile tribului. Singurele entit��i pe care le respectau so�iile erau tribul �i individul.

P�n� la urm� �n�eleser� totu�i c� legile umane trebuie aplicate �ntre grani�ele a�ez�rilor umane, iar legile purcelu�ilor �n interiorul triburilor. Stabilirea grani�elor se dovedi o problem� spinoas�. Dup� trei ore de discu�ii, se puser� de acord asupra unui singur lucru: legea purcelu�ilor se aplic� �n p�dure �i to�i oamenii care intr� �n ea i se supun. Legea oamenilor e valabil� �n zona �ngr�dit� iar to�i purcelu�ii care intr� acolo respect� guvernarea uman�. Restul planetei avea s� fie �mp�r�it mai t�rziu. Acesta era un triumf ne�nsemnat, dar se ajunsese m�car la un compromis.

��Trebuie s� pricepe�i c� fiin�ele umane vor avea nevoie de teren deschis, spuse Ender. Acesta nu-i dec�t un aspect al problemei. Vre�i ca matca s� v� �nve�e c�t mai multe, s� v� ajute s� extrage�i minereu, s� topi�i metale �i s� fabrica�i unelte. Dar �i ea va avea nevoie de p�m�nt, �i �n foarte scurt� vreme ea va fi mult mai puternic� dec�t fiin�ele umane sau micu�ii. Oricare dintre G�ndaci, le explic� el, era perfect disciplinat �i foarte harnic. �i vor dep�i repede pe oameni prin productivitate �i for��. Dup� ce matca va fi readus� la via�� pe Lusitania, p�rerea ei va trebui s� fie respectat� �n luarea oric�rei decizii.

��R�d�cin� spune c� putem avea �ncredere �n ea, insist� Uman. Traduc�nd apoi spusele Url�toarei, ad�ug�: �i copacul-mam� �i acorda �ncredere.

��i da�i p�m�ntul vostru? �ntreb� Ender.

��Lumea e mare, traduse Uman. Poate folosi toate p�durile celorlalte triburi. �i voi la fel. Vi le d�m f�r� s� v� cerem nimic �n schimb.

Ender schimb� o privire Ouanda �i Ela.

��Asta-i foarte bine, spuse Ela, dar le apar�in?

��Sigur c� nu, zise Ouanda. �nc� se mai r�zboiesc cu alte triburi.

��Le ucidem noi dac� nu vi se supun, se oferi Uman. Acum suntem foarte puternici. Trei sute dou�zeci de copii. Peste zece ani nici un trib nu se va mai ridica �mpotriva noastr�.

��Uman, spune-i Url�toarei c� acum negociem cu acest trib. De celelalte ne vom ocupa mai t�rziu.

Uman traduse repede, cuvintele rostogolindu-se �i �nv�lm�indu-se, �i cur�nd primir� r�spunsul ei:

��Nu nu nu nu nu.

��Ce nu-i convine? �ntreb� Ender.

��N-o s� discuta�i cu du�manii no�tri. Ai venit la noi. Dac� mergi �i la ei, atunci devii du�manul nostru.

Chiar �n clipa aceea, �n spatele lor se v�zur� c�teva lumini �i din ad�ncul p�durii ap�rur� S�geat� �i M�nc�torul-de-Frunze urma�i de Novinha, Quim �i Olhado.

��Ne-a trimis Miro, explic� Olhado.

��Cum se simte? se interes� Ouanda.

��E paralizat, spuse sec Quim. Novinha sc�pase de chinul de a-i spune pe ocolite.

��Nossa Senhora, �opti Ouanda.

��Starea lui se amelioreaz�, o l�muri Novinha. �nainte de a pleca i-am str�ns m�na. A sim�it �i mi-a str�ns-o �i el. Foarte slab, dar �nseamn� c� leg�turile nervoase nu sunt iremediabil distruse, adic� nu toate au fost afectate.

��Nu v� sup�ra�i, interveni Ender, dar asta-i o conversa�ie pe care o pute�i purta �i �n Milagre. Eu am alte probleme de rezolvat aici.

��Iart�-m�, spuse Novinha, am venit cu un mesaj din partea lui Miro. N-a putut vorbi, dar mi l-a transmis liter� cu liter� �i noi am completat spa�iile goale. Folosind avantajele pe care le-au ob�inut din rela�iile cu noi, purcelu�ii pun la cale un r�zboi. S�ge�ile, num�rul lor mai mare� vor deveni imbatabili. Dup� c�te am �n�eles, Miro sus�ine c� r�zboiul lor nu se poart� doar pentru cucerirea de noi teritorii. Reprezint� �i un prilej pentru amestecul genetic. Exogamie masculin�. Tribul �nving�tor folose�te copacii care cresc din trupurile celor mor�i �n lupt�.

Ender �i privi pe Uman, M�nc�torul-de-Frunze �i S�geat�.

��E adev�rat, recunoscu S�geat�. Sigur c�-i adev�rat. Acum suntem cel mai �n�elept trib. Vom deveni ta�i mai buni dec�t oricare al�i purcelu�i de pe lume.

��n�eleg, spuse Ender.

��De aceea a insistat Miro s� venim la tine chiar �n noaptea asta, explic� Novinha, �nainte de �ncheierea negocierilor. Trebuie s� �mpiedic�m r�zboiul.

Uman se ridic� �i s�ri �n sus de parc� ar fi voit s� zboare.

��N-o s� traduc a�a ceva, spuse el.

��O s-o fac eu! exclam� Mandachuva.

��Sta�i! strig� Ender. Vocea �i era cu mult mai puternic� dec�t p�n� atunci. To�i f�cur� lini�te imediat, iar ecoul strig�tului p�rea s� reverbereze �nc� printre copaci. M�nc�torule-de-Frunze, nu vreau alt interpret �n afar� de Uman.

��Cine e�ti tu s�-mi spui c� nu pot vorbi so�iilor? Eu sunt purcelu�, iar tu nu e�ti nimic.

��Uman, relu� Ender, spune-i Url�toarei c� dac�-i permite M�nc�torul-de-Frunze s� traduc� discu�ia pe care am avut-o noi, oamenii, atunci �l consider�m spion. �i dac� ea �i �ng�duie s� ne spioneze, vom pleca imediat acas� �i nu ve�i primi nimic de la noi. Voi duce matca pe alt� lume ca s-o readuc la via��. �n�elegi?

Sigur c� �n�elese. Ender mai �tia c� Uman era �nc�ntat. M�nc�torul-de-Frunze �ncerca s� uzurpe rolul lui Uman �i s�-i discrediteze at�t pe el c�t �i pe Ender. Dup� ce Uman termin� de tradus, Url�toarea c�nt� c�tre M�nc�torul-de-Frunze. Ru�inat, acesta se retrase gr�bit �n p�dure �i r�mase, al�turi de ceilal�i, simplu martor la discu�ie.

Dar Uman dovedi c� nu era nicidecum o marionet�. Nu l�s� de �n�eles c�-i era recunosc�tor lui Ender. �l privi drept �n ochi f�r� s� clipeasc�.

��Ai spus c� nu vei �ncerca s� ne schimbi.

��Am spus c� nu voi �ncerca s� v� schimb mai mult dec�t e necesar.

��De ce e necesar? R�zboiul e o problem� care ne prive�te pe noi �i pe ceilal�i purcelu�i.

��Fii atent, �l avertiz� Ouanda. S-a sup�rat r�u.

�nainte de a �ncerca s� o �nduplece pe Url�toare, trebuia s�-l conving� pe Uman.

��Dintre purcelu�i, voi sunte�i primii no�tri prieteni. V� bucura�i de �ncrederea �i dragostea noastr�. Niciodat� nu v� vom face vreun r�u �i nici nu le vom oferi altor purcelu�i avantaje pe care s� le foloseasc� �mpotriva voastr�. Dar n-am venit doar la voi. Reprezent�m �ntreaga omenire �i vrem s� v� �nv��am tot ce �tim. Indiferent de trib.

��Nu reprezenta�i toat� umanitatea. Sunte�i pe cale de a duce un r�zboi cu celelalte fiin�e umane. Cum po�i afirma c� r�zboaiele noastre sunt barbare �i ale voastre nu?

Negre�it c� Pizarro, �n ciuda defectelor lui, nu se lovise de at�tea probleme �n negocierile cu Atahualpa.

��Noi ne str�duim s� evit�m r�zboiul cu celelalte fiin�e umane, spuse Ender. Dar dac� vom lupta, nu va fi un r�zboi dezl�n�uit de noi, pentru a c�tiga avantaje �n dauna altora. Ne vom bate pentru voi, �ncerc�nd s� v� c�tig�m dreptul de a c�l�tori printre stele. Ender ridic� m�na cu palma deschisa. Ne-am uitat umanitatea pentru a deveni rameni al�turi de voi. κi f�cu cu palma pumn. Pe Lusitania, oamenii, purcelu�ii �i matca vor fi o singur� fiin��. To�i umani. To�i G�ndaci. To�i purcelu�i.

Analiz�nd vorbele lui Ender, Uman p�str� o vreme t�cerea.

��Vorbitorule, spuse el �ntr-un t�rziu. E foarte greu. P�n� la venirea voastr�, a fiin�elor umane, ceilal�i purcelu�i existau doar ca s�-i ucidem, astfel �nc�t �n cea de-a treia via�� a lor s� fie sclavi �n p�durile care deveneau ale noastre. P�durea asta a fost c�ndva un c�mp de b�t�lie �i cei mai b�tr�ni copaci sunt r�zboinicii care au pierit �n lupt�. Ta�ii no�tri cei mai b�tr�ni sunt eroii acelui r�zboi, iar din la�i am f�cut case. Toat� via�a ne preg�tim s� c�tig�m confrunt�rile cu du�manii, astfel ca so�iile s� poat� avea un copac-mam� �ntr-o nou� p�dure �i noi s� devenim puternici �i m�re�i. �n ultimii zece ani am �nv��at s� folosim s�ge�i �i s� ucidem de la distan��. Am deprins s� facem oale �i s� prepar�m r�d�cina de merdona ca s� putem fi mul�i �i tari �i s� ducem hran� departe de p�durea-c�min. Ne-a �nt�rit g�ndul c� vom �nvinge �n orice r�zboi. Vom �mp�nzi toate col�urile acestei lumi cu so�iile �i m�micile noastre, cu eroii no�tri �i, �ntr-o bun� zi, vom pleca spre stele. Acesta e visul nostru, Vorbitorule, iar acum �mi spui c� vrei s� ni-l risipe�ti �n v�nt.

Uman rostise o cuv�ntare impresionant�. Nimeni dintre cei prezen�i nu reu�i s�-i sugereze lui Ender un posibil r�spuns. Uman �i convinsese pe mai to�i.

��E frumos visul t�u, spuse Ender. A�a viseaz� orice fiin��. Asta e dorin�a care se afl� chiar la originile vie�ii: s� cre�ti p�n� c�nd tot spa�iul pe care-l vezi devine parte din tine �i-l controlezi. Se cheam� c�utarea m�re�iei. �l po�i �mplini �n dou� feluri: trebuie s� ucizi tot ce nu e fiin�a ta, �nghi�ind sau distrug�nd p�n� nu mai r�m�ne nimic s� �i se opun�. Dar calea asta e gre�it�. Ar �nsemna s� declari �ntregului univers: �Doar eu voi fi mare �i pentru a-mi face loc, voi, restul, trebuie s�-mi ceda�i ce v� apar�ine �i s� deveni�i nimic.� Uman, �n�elege c� dac� ar g�ndi �n felul acesta, fiin�ele umane ar ucide to�i purcelu�ii de pe Lusitania �i �i-ar face din ea un c�min. Ce-ar mai r�m�ne din visul vostru dac� noi am fi r�i?

Uman se str�dui s� �n�eleag�.

��Vad c� ne-a�i oferit daruri pre�ioase, de�i putea�i s� ne lua�i �i pu�inul pe care-l avem. Dar de ce ni le-a�i dat dac� nu le putem folosi ca s� devenim m�re�i?

��Vrem s� v� dezvolta�i �i s� c�l�tori�i printre stele. Vrem s� fi�i puternici �i de ne�nfr�nt pe Lusitania, al�turi de miile de fra�i �i so�ii, s� v� �nv��m s� cultiva�i multe soiuri de plante �i s� cre�te�i diferite animale. Aceste dou� femei, Ela �i Novinha, vor munci toat� via�a pentru a crea �i alte plante capabile s� reziste aici �i v� vor da orice lucru bun care le va reu�i. S� v� �n�l�a�i. Dar de ce s� moar� p�n� �i un singur purcelu� din alt� p�dure pentru ca de aceste daruri sa v� bucura�i doar voi? �i de ce s� v� sim�i�i nedrept��i�i dac� am oferit acelea�i lucruri �i altora?

��Dar ce-am c�tigat dac� vor fi la fel de puternici ca �i noi?

�La ce altceva m-a� putea a�tepta din partea acestui frate?� g�ndi Ender. �Poporul lui s-a m�surat dintotdeauna cu alte triburi. P�durea lor nu are cincizeci sau cinci sute de hectare, � e doar mai mare sau mai mic� dec�t a tribului de la sud sau de la vest. �n clipele acestea trebuie s� fac munca unei �ntregi genera�ii �i s�-i ar�t o nou� cale de a m�sura m�re�ia poporului s�u.�

��R�d�cin� e m�re�? �ntreb� el.

��Eu a�a zic, r�spunse Uman. E tat�l meu. Copacul lui nu e cel mai b�tr�n sau cel mai gros, dar nu �inem minte ca vreun tat� s� fi avut at�t de mul�i copii la a�a scurt timp dup� plantare.

��Deci, �ntr-un fel, to�i copiii pe care i-a z�mislit �nc� mai fac parte din el. Cu c�t are mai mul�i copii cu at�t devine mai m�re�. Uman �ncuviin�� t�cut. �i cu c�t realizezi mai multe �n via�� cu at�t ��i faci mai mare p�rintele, adev�rat?

��Da, copacul-tat� e onorat c�nd copiii lui izbutesc fapte mari.

��Asta-i altceva, spuse Uman. To�i ceilal�i copaci m�re�i sunt p�rin�ii tribului. Copacii mai mici r�m�n totu�i fra�i.

Ender sim�i nesiguran�a lui Uman. Se opunea acestor idei din cauza ciud��eniei lor, nu pentru c� ar fi fost gre�ite sau de ne�n�eles. �ncepea s� �n�eleag�.

��G�nde�te-te la so�ii, �l �ndemn� Ender. Ele nu au copii. Nu pot fi niciodat� m�re�e, asemeni tat�lui t�u.

��Vorbitorule, �tii foarte bine c� ele sunt cele mai m�re�e dintre to�i. �ntregul trib li se supune. C�nd ne conduc bine, tribul prosper�; c�nd cre�tem �n num�r �i so�iile devin puternice.

��Chiar dac� nici unul dintre voi nu-i copilul lor.

��Cum s-ar putea a�a ceva? �ntreb� Uman.

��i totu�i voi le spori�i m�re�ia. Chiar dac� nu v� sunt mame sau ta�i, ele cresc odat� cu voi.

��Apar�inem to�i aceluia�i trib�

��Dar de ce sunte�i acela�i trib? Ave�i mame �i ta�i diferi�i.

��Fiindc� suntem tribul! Locuim �n aceea�i p�dure �i�

��Dac� ar veni la voi vreun purcelu� din alt trib �i v-ar ruga s�-l l�sa�i s� r�m�n� ca frate�

��Nu l-am face niciodat� copac-tat�!

��Dar a�i �ncercat s� face�i copaci-ta�i din Pipo �i Libo.

Uman �ncepuse s� respire precipitat.

��n�eleg. F�ceau parte din trib. Veneau din cer, dar i-am sim�it ca fra�i �i am �ncercat s�-i transform�m �n ta�i. Tribul e ceea ce credem. Dac� spunem c� se compune din to�i micu�ii p�durii �i to�i copacii, atunci acesta este tribul, chiar dac� unii dintre cei mai vechi copaci au crescut din r�zboinicii altor dou� triburi care au c�zut �n b�t�lie. Devenim trib �n m�sura �n care afirm�m c� suntem trib.

Ender se minun� de inteligen�a acestui mic ramen. Pu�ini oameni erau �n stare s� reliefeze o asemenea idee sau s-o extind� dincolo de grani�ele �nguste ale tribului, familiei sau na�iunii lor.

Uman veni �n spatele lui Ender �i se sprijini de el, l�s�ndu-�i toat� greutatea pe umerii lui. Sim�i respira�ia purcelu�ului, apoi obrajii li se lipir� str�ns �i privir� �n aceea�i direc�ie. Ender �n�elese imediat:

��Vezi ce v�d �i eu.

��Voi, fiin�ele umane, cre�te�i f�c�ndu-ne o parte a voastr�: oameni, purcelu�i, G�ndaci, to�i laolalt� sunt rameni. Atunci o s� devenim un singur trib �i m�re�ia noastr� are s� fie �i a voastr�; ea apar�ine tuturor deopotriv�. Ender sim�i �ncordarea lui Uman, care aproba temeinicia acestei idei. Tu spui c� trebuie s� vedem toate triburile �n acela�i fel, ca pe un singur trib, tribul nostru, al tuturor �mpreun� �i s� ne �n�l��m f�c�ndu-i �i pe al�ii s� creasc�.

��Pute�i trimite dasc�li �i fra�i c�tre alte triburi �i ei vor trece �n cea de-a treia via�� n p�durile lor, pentru a avea copii acolo.

��E greu s� le cerem so�iilor lucruri at�t de stranii, explic� Uman. Poate chiar imposibil. Ele nu g�ndesc la fel ca fra�ii. Un frate cuget� la multe probleme diferite, dar o so�ie se g�nde�te la un singur lucru: ce sluje�te tribului �i, mai presus de toate, ce folose�te copiilor �i m�micilor.

��Po�i s� le faci s� �n�eleag�?

��Mai bine dec�t tine. Dar nu se �tie. Poate c� voi da gre�.

��Nu cred c� vei da gre�.

��Ai venit �n seara asta s� faci o �nvoial� �ntre noi, purcelu�ii acestui trib, �i voi, oamenii care tr�i�i pe aceast� lume. Oamenii din afara Lusitaniei, la fel ca �i purcelu�ii din alte p�duri, nu se vor sinchisi de ea.

��Vrem s� c�dem la �nvoial� cu to�i purcelu�ii�

��i promite�i s� ne �nv��a�i totul?

��C�nd ve�i putea �n�elege.

��Orice �ntreb�ri am pune?

��Dac� �tim r�spunsul.

��C�nd! Dac�! Astea nu-s cuvinte pentru un leg�m�nt! D�-mi r�spunsuri precise acum, Vorbitorule. Uman se ridic� �i se �ndep�rt� de Ender; se plimb� un timp prin fa�a lui �i apoi se aplec� spre el, privindu-l de sus. Promite�i-mi c� ne �nv��a�i tot ce �ti�i!

��Promitem.

��Promite-mi c� vei da via�� m�tcii pentru a nu ajuta.

��O voi readuce la via��. Va trebui s� face�i un leg�m�nt separat cu ea, fiindc� nu se supune legilor umane.

��Promite-mi c�-i vei da via��, fie c� ne ajut�, fie c� nu.

��Da.

Promite-mi c� ve�i respecta legea noastr� c�nd ve�i c�lca �n p�dure �i c� p�m�ntul de care avem nevoie �n preerie va fi tot �n st�p�nirea noastr�.

��De acord.

��i ve�i porni r�zboi �mpotriva tuturor oamenilor ca s� ne ap�ra�i �i s� ne lase s� c�l�torim?

��Am f�cut-o deja.

Uman se calm�, se �ntoarse �i se a�ez� �n fa�a lui Ender. Trase c�teva linii cu degetul prin praf.

��Acum s� vedem ce vre�i de la noi. Ne vom supune legilor umane �n ora�ul vostru �i pe p�m�nturile care v� trebuie.

��Da, aprob� Ender.

��i voi nu vre�i s� pornim r�zboi, continu� Uman.

��Exact.

��Asta-i tot?

��Mai e ceva.

��Nu putem accepta chiar orice. S-ar putea s� ne ceri lucruri imposibile.

��Vreau s�-mi spui despre a treia via��. C�nd �ncepe ea? C�nd ucide�i un purcelu� �i el cre�te ca un copac, nu-i a�a?

��Prima via�a se desf�oar� �n�untrul copacului-mam�, unde nu vedem lumina �i m�nc�m din trupul mamei �i din seva copacului-mam�. A doua via�� o tr�im �n umbra p�durii, �n lumina bl�nd�, alerg�nd �i c��r�ndu-ne, v�z�nd, c�nt�nd, vorbind �i lucr�nd cu m�inile. �n a treia via�� ne �n�l��m spre soare �i-i umbrim �n sf�r�it lumina, mi�c�ndu-ne doar �n b�taia v�ntului, liberi s� g�ndim �i s� le vorbim fra�ilor �n anumite zile, c�nd bat �n scoar�a noastr�. Da, asta-i a treia via��.

��Oamenii nu au a treia via��.

Uman �l privi uimit.

��Dup� ce murim, chiar dac� ne-a�i planta, n-ar cre�te nimic. Nici un copac. Nu sorbim lumina soarelui. C�nd murim, suntem mor�i.

Uman o c�ut� cu privirea pe Ouanda.

��Dar �n cartea cealalt� pe care ne-a�i dat-o se vorbea la tot pasul despre via�a de dup� moarte �i despre rena�tere.

��Nu sub forma unui copac, �i explic� Ender. �i nici �ntr-o form� pe care s-o po�i atinge sau pip�i, c�reia s�-i vorbe�ti sau de la care s� prime�ti r�spunsuri.

��Nu te cred. Dac� e adev�rat, atunci de ce ne-au l�sat Pipo �i Libo s�-i plant�m?

Novinha �ngenunche l�ng� Ender, sprijinindu-se de el ca s� poat� auzi mai bine.

��Cum v-au convins s�-i planta�i?

��i-au c�tigat dreptul f�c�ndu-ne daruri mari. Fiin�ele umane laolalt� cu purcelu�ii. Pipo �i Mandachuva. Mandachuva �i M�nc�torul-de-Frunze au crezut c� vor primi cea de-a treia via��, dar Pipo �i Libo le-au refuzat-o de fiecare dat�. Au insistat s� p�streze darurile pentru ei �n�i�i. De ce au f�cut-o dac� oamenii nu au a treia via��?

��Ce trebuiau s� fac� pentru a le da a treia via�� lui Mandachuva sau M�nc�torului-de-Frunze? �ntreb� Novinha cu glasul �necat de emo�ie.

��S�-i planteze, desigur, spuse Uman. La fel ca ast�zi.

��La fel ca ast�zi? �ntreb� Ender.

��Tu �i cu mine. Uman �i Vorbitorul �n numele Mor�ilor. Dac� �ncheiem �n�elegerea �n a�a fel �nc�t �i oamenii �i so�iile s� o aprobe, atunci aceasta devine o zi mare �i nobil�. Ori �mi oferi cea de-a treia via�� ori �i-o ofer eu.

��Cu propria mea m�n�?

��Bine�n�eles. Dac� nu-mi faci onoarea, atunci �i-o fac eu.

Ender �i aminti imaginea pe care o v�zuse pentru prima oar� �n urm� cu numai trei s�pt�m�ni. Trupul lui Pipo dezmembrat �i eviscerat, organele separate �i �mpr�tiate. Plantat.

��Uman, cea mai �nsp�im�nt�toare crim� pe care o poate comite un om e s� ia via�a cuiva. Cel mai groaznic e c�nd tai o fiin��, provoc�ndu-i dureri at�t de mari �nc�t moare.

Uman se ghemui �i r�mase a�a o vreme, �ncerc�nd s� priceap�.

��Vorbitorule, spuse el �n cele din urm�, �n mintea mea nu v�d dec�t dou� c�i. Dac� oamenii nu au o a treia via��, atunci plantarea lor �nseamn� moartea pentru vecie. Dup� p�rerea noastr�, Libo �i Pipo au p�strat onoarea pentru ei �n�i�i, l�s�ndu-i pe Mandachuva �i pe M�nc�torul-de-Frunze s� moar� f�r� s� fie onora�i pentru �nf�ptuirile lor. �n ochii no�tri, voi a�i venit de dincolo de gard �i i-a�i smuls din p�m�nt �nainte ca ei s� prind� r�d�cini. Am socotit c� lu�ndu-i de acolo a�i comis o crim�. Dar acum v�d lucrurile altfel. Pipo �i Libo nu au vrut s�-i ia pe Mandachuva �i pe M�nc�torul-de-Frunze �n a treia via�� pentru c� ei o socoteau drept crim�, deci s-au sacrificat de bun� voie doar ca s� nu fie sili�i s� ia via�a vreunuia dintre noi.

��Da, �opti Novinha.

��Dar dac�-i a�a, c�nd i-a�i v�zut pe deal de ce n-a�i f�cut un foc mare ca s�-i preface�i pe ta�ii no�tri sau chiar copacul-mam� �n scrum?

De la marginea p�durii se auzi un strig�t �ngrozitor �i ascu�it, tr�d�nd suferin�ele insuportabile prin care trecea M�nc�torul-de-Frunze.

��Dac� a�i fi t�iat doar unul dintre copacii no�tri, continu� Uman, dac� a�i fi ucis un singur copac, am fi venit peste voi noaptea �i v-am fi omor�t pe to�i, p�n� la unul. �i chiar dac� supravie�uia vreunul dintre voi, trimi�ii no�tri ar fi spus povestea tuturor triburilor �i nici un om n-ar fi plecat viu de pe planet�. De ce nu ne-a�i nimicit pentru c� i-am ucis pe Pipo �i pe Libo?

G�f�ind din greu, Mandachuva ap�ru brusc �n spatele lui Uman. Se azv�rli la p�m�nt cu m�inile �ntinse spre S�v�r�itor.

��Cu m�inile astea l-am ucis, strig� el. Am �ncercat s�-i fac onoarea �i i-am ucis copacul pentru vecie!

��Ba nu, �l contrazise Ender. �i str�nse m�inile lui Mandachuva. Fiecare din voi a crezut c�-l cru�a pe cel�lalt. V-a jignit, iar tu i-ai f�cut alt r�u: l-ai ucis. Am�ndoi a�i considerat c� proceda�i bine. De-ajuns cu asta. �tim tot adev�rul. �n�elegem c� nu a�i vrut s� comite�i o crim�. Acum a�i aflat c� via�a unei fiin�e umane este una �i dac� i-o lua�i, ea moare pentru totdeauna. Aceasta e ultima condi�ie a �nvoielii noastre. S� nu mai lua�i vreun om �n cea de-a treia via��, pentru c� nu �tie cum s� mearg� acolo.

��C�nd voi spune so�iilor aceast� poveste, le voi pricinui o durere at�t de �nfior�toare �nc�t strig�tele lor vor r�suna ca pr�bu�irea copacilor �n furtun�.

Se �ntoarse, se ridic� �n fa�a Url�toarei �i-i spuse c�teva cuvinte. Apoi se �ntoarse spre Ender:

��Acum pleca�i.

��nc� nu am �ncheiat �n�elegerea.

��Trebuie s� vorbesc cu so�iile. C�t r�m�i aici, la umbra copacului-mam�, nu vor accepta s�-i lase pe micu�i f�r� ap�rare. S�geat� te va scoate din p�dure. A�teapt�-m� pe pov�rni�, acolo unde R�d�cin� vegheaz� poarta. Dormi dac� po�i. O s� le explic �n�elegerea �i sper s� priceap� c� va trebui s� trat�m �i cu alte triburi la fel de atent.

�ntr-un av�nt de impetuozitate, Uman atinse cu un gest hot�r�t p�ntecul S�v�r�itorului.

��Eu fac propriul meu leg�m�nt, strig� el. Te voi onora totdeauna, dar nu te voi ucide.

S�v�r�itorul �ntinse m�na �i o puse pe abdomenul c�ldu� al lui Uman. Sub palma lui, protuberan�ele erau fierbin�i.

��i eu te voi onora �ntotdeauna, spuse S�v�r�itorul.

��Dac� facem �n�elegerea dintre tribul t�u �i al nostru, �mi vei da onoarea celei de-a treia vie�i? M� vei l�sa s� sorb lumina?

��Putem s-o facem repede? Adic� nu �n felul acela lent �i �ngrozitor care�

��i s� devin unul dintre copacii t�cu�i? S� nu fiu tat�? S� n-am onoare, s�-mi ofere seva doar murdarilor viermi macios �i s� dau lemn fra�ilor mei c�nd �mi vor c�nta?

��Altcineva nu poate s� o fac�? Unul dintre fra�ii care-�i cunoa�te felul de via��?

��Nu �n�elegi. Numai a�a va �ti tot tribul c� s-a rostit adev�rul. Ori m� duci tu pe mine �n a treia via��, ori te duc eu pe tine, ori nu facem �n�elegerea. Eu n-o s� te ucid, Vorbitorule, dar am�ndoi vrem s� �ncheiem un tratat.

��O voi face, �i promise Ender.

Uman �ncuviin��, �i retrase m�na �i se r�suci spre Url�toare.

��O Deus, �opti Ouanda. O s� ai curaj?

Ender nu avea ce s�-i r�spund�. Plec� t�cut pe urmele lui S�geat�, care �i c�l�uzi pe to�i prin p�dure. Novinha �i d�du lanterna �i S�geat� �ncepu s� se joace cu ea ca un copil, f�c�nd lumina c�nd mare, c�nd mic�, arunc�nd-o �i �nv�rtind-o printre copaci �i tufi�uri, ca zborul dezordonat al unei mu�te-sug�toare. Era c�t se poate de fericit �i de juc�u�.

Dar �n spatele lor se auzeau vocile so�iilor, care �ng�nau un c�ntec �ngrozitor �i plin de cacofonii. Uman le spusese probabil adev�rul despre Pipo �i Libo, faptul c� muriser� pentru totdeauna, suferind cumplit, numai ca s� nu fie sili�i s� cad� �n p�cat ucig�ndu-i pe Mandachuva �i pe M�nc�torul-de-Frunze.

��Asta a fost liturghia pentru sufletul tatei, spuse �ncet Ouanda.

��i al tatei, ad�ug� Novinha, dar �tiau cu to�ii c� se referea la Pipo, nu la regretatul Venerado, Gusto.

Ender nu participa la discu�ia lor; nu-i cunoscuse pe Libo �i Pipo, nu retr�ia vechi suferin�e. G�ndul �i era doar la copaci. Fiecare dintre ei fusese c�ndva un purcelu� �n via��. Purcelu�ii le c�ntau, le vorbeau �i uneori le �n�elegeau graiul, dar el nu era �n stare s� conceap� a�a ceva. Copacii nu erau �i nu puteau deveni fiin�e. Dac� ar fi ridicat cu�itul asupra lui Uman, purcelu�ii n-ar fi considerat c�-l ucide, dar pentru el ar fi �nsemnat s� rateze singura parte a vie�ii lui Uman pe care era capabil s� o �n�eleag�. Purcelu�ul Uman era un ramen adev�rat, un frate. Copacul lui Uman ar fi �ns� ceva mai mult dec�t o piatr� de morm�nt. Da, at�t �n�elegea �i �tia Ender.

�Iar va trebui s� ucid�, se g�ndi el, �de�i am promis s� n-o mai fac niciodat�.�

Sim�i m�na Novinhei strecur�ndu-se sub bra�ul lui. Se sprijini de el.

��Ajut�-m�. Sunt aproape oarb� �n bezna asta.

��Eu v�d bine pe �ntuneric, se oferi vesel Olhado, care p�ea �n urma lor.

��ine-�i gura, n�t�r�ule, �opti Ela furioas�. Mama vrea s� mearg� l�ng� el.

Am�ndoi auzir� limpede vorbele Elei �i sim�ir� r�sul st�p�nit al celuilalt. Novinha se lipi mai str�ns de Ender.

��Cred c� vei avea t�ria s� faci ce trebuie, spuse ea �ncet ca s� n-o aud� �i ceilal�i.

��Rece �i nemilos? �ntreb� el. �n voce i se strecur� o und� de umor negru, dar cuvintele care exprimau adev�rul �i l�sar� �n suflet un gust amar.

��Cu aceea�i grij� care-�i trebuie s� r�suce�ti fierul ro�u �ntr-o ran�, atunci c�nd acesta este singurul mod de a o vindeca.

Avea tot dreptul s� vorbeasc� astfel, fiindc� sim�ise arsura fierului �ncins care-i t�m�duise r�nile cele mai ad�nci; iar el o crezu �i vorbele �i �nt�rir� inima pentru s�ngeroasa fapt� pe care avea s� o s�v�r�easc�.

�tiind ce �ncercare �l a�tepta, n-ar fi crezut c� va putea s� doarm�. Abia se trezise �i auzi vocea bl�nd� a Novinhei. κi aminti c� se afla sub cerul liber, �ntins �n iarba capim, sprijinindu-�i capul de genunchii ei. Era �ntuneric.

��Vin, spuse domol Novinha.

Ender se ridic� �n capul oaselor. De mult, c�nd era copil, se trezea pe deplin �ntr-o clip�; ce-i drept, pe vremea aceea avea preg�tire de soldat. Acum �i trebuir� c�teva momente pentru a-�i reveni. Copacul cel mare al celei de-a treia vie�i a lui R�d�cin� se ridica la doar c��iva metri dep�rtare. Iar dincolo de gard, la mic� distan��, pornind din vale �i urc�nd pantele, se vedeau primele case ale ora�ului Milagre, catedrala �i m�n�stirea, am�ndou� a�ezate pe coama celui mai apropiat deal.

De partea cealalt�, p�durea �i copacii, de unde coborau Uman, Mandachuva, M�nc�torul-de-Frunze, S�geat�, Ce�ti, Calendar, Vierme, Dansatorul-pe-Scoar�� i al�i fra�i pe care Ouanda nu-i �tia pe nume.

��Pe unii nu i-am v�zut niciodat�, murmur� ea. Probabil c� vin de la alte case.

�Vom �ncheia oare un tratat?� �i spuse Ender �n g�nd. �Asta-i tot ce m� intereseaz�. Le-a f�cut Uman s� �n�eleag� un nou mod de a concepe lumea?�

Uman purta ceva �n bra�e, �nf�urat �n frunze. Purcelu�ii a�ezar� pachetul �n fa�a lui Ender �i Uman �l desf�cu grijuliu. Era o carte tip�rit� la imprimant�.

��Matca �i Hegemonul�, �i �opti Ouanda. Exemplarul d�ruit de Miro.

��Tratatul, spuse Uman.

Abia acum v�zur� c� foile erau a�ezate pe dos, cu paginile albe spre cer, iar literele nesigure, scrise e m�n�, jucau �n lumina lanternei. Erau mari �i desenate st�ngaci. Ouanda se cruci.

��Nu i-am �nv��at s� fac� cerneal�. �i nici s� scrie.

��Calendar a �nv��at s� deseneze literele exers�nd cu b��ul �n praf, le explic� Uman. Vierme a f�cut cerneala din baleg� de cabra �i macios usca�i �i pisa�i. A�a trebuie s� arate un tratat, adev�rat?

��Da, aprob� Ender.

��Dac� nu-l scriem pe h�rtie, fiecare �i va aminti altceva.

��A�a e, spuse Ender. A�i f�cut bine c� l-a�i scris.

��I-am adus unele modific�ri. A�a au cerut so�iile �i ne-am g�ndit c� le ve�i accepta. Uman le ar�t� cu degetul: Fiin�ele umane pot �ncheia tratate cu al�i purcelu�i, dar ele s� nu difere prin nimic de acesta. Nu ave�i voie s�-i �nv��a�i lucruri pe care nu le �tim �i noi. Sunte�i de acord?

��Sigur, �ncuviin�� Ender.

��Asta a fost partea u�oar�. Dar dac� nu ne punem de acord asupra regulilor? Dac� nu ne �n�elegem unde se termin� preeria voastr� �i �ncepe a noastr�? De aceea Url�toarea a zis: �Matca s� fie judec�tor �ntre oameni �i micu�i. Oamenii s� fac� dreptate �ntre micu�i �i matc�, iar micu�ii �ntre matc� �i oameni.�

Ender se �ntreb� dac� vor reu�i. κi aminti, lucru imposibil pentru genera�iile de acum, ce �ngrozitori erau G�ndacii �n urm� cu trei mii de ani. Trupurile lor ca de insecte deveniser� co�marul copil�riei omenirii. C�t de u�or le va fi oamenilor din Milagre s� accepte judecata lor?

�Ne vine cam greu, dar nici purcelu�ilor nu le-a fost u�or.�

��Da, spuse Ender, accept�m. V-a�i g�ndit bine.

��i �nc� o modificare, reveni Uman. Ridic� fa�a spre Ender �i r�nji. Ar�ta �nfior�tor, fiindc� tr�s�turile purcelu�ilor nu erau f�cute pentru a exprima sentimentele la fel ca fe�ele oamenilor. De aceea ne-a trebuit at�ta timp. Cu at�tea modific�ri�

Ender sur�se.

��Dac� vreun trib de purcelu�i refuz� s� semneze tratatul cu oamenii �i atac� un trib care l-a semnat, atunci putem porni la lupt� �mpotriva lui.

��Ce �n�elege�i prin atac? �ntreba Ender. Dac� interpretau o simpl� insult� drept atac, atunci aceast� clauz� o va anula pe cea referitoare la interzicerea r�zboiului.

��Prin atac, explic� Uman, �n�elegem invadarea p�m�ntului nostru �i uciderea fra�ilor �i so�iilor. Nu-l vom considera atac dac� e vorba de exprimarea inten�iilor de r�zboi sau de �ncheierea unor �n�elegeri av�nd �n vedere pornirea unuia. Vom socoti c� este atac dac� se porne�te r�zboiul f�r� acordul nostru. Cum noi nu am aprobat niciodat� a�a ceva, doar atacul declan�at de un alt trib va fi socotit r�zboi. �tiam c� o s� m� �ntreba�i.

F�cu un semn spre textul tratatului �i, �ntr-adev�r, acesta definea precis ce se �n�elegea prin atac.

��Accept�m �i acest punct. E drept c� astfel posibilitatea unui atac nu avea s� dispar� vreme de genera�ii, poate chiar de secole, c�ci mai era nevoie de mult timp p�n� c�nd tratatul s� fie semnat de to�i purcelu�ii de pe Lusitania. �Da, dar cu mult �nainte ca fiecare trib s� devin� parte a tratatului vor vedea beneficiile exogamiei pa�nice �i pu�ini vor mai dori s� fie r�zboinici�, se g�ndi el.

��i ultima modificare, anun�� Uman. So�iile au f�cut-o vr�nd s� te pedepseasc� pentru c� ai impus condi�ii at�t de greu de acceptat. Dar eu cred c� n-o vei considera drept pedeaps�. Pentru c� ni se interzice s� te ducem �n a treia via��, dup� intrarea �n vigoare a tratatului, nici oamenii nu vor mai avea voie s�-i duc� pe fra�i �n a treia lume.

Pentru o clip�, Ender crezu c� iertarea venise: nu mai trebuia s� fac� ceea ce refuzaser� Pipo �i Libo.

��Dup� semnare, accentu� Uman. Vei fi primul �i ultimul om care va oferi darul.

��A� vrea s� �ncepu Ender.

��tiu ce vrei, prietene Vorbitor. Pentru tine e o crim�, dar pentru mine� c�nd unui frate i se d� dreptul s� intre �n a treia via�� ca tat�, el �i-l alege pe cel mai mare rival sau pe cel mai bun prieten pentru a-i �nlesni trecerea. Tu e�ti alesul. Pe tine, Vorbitorule, te a�tept de c�nd am �nv��at Esen�iala �i am citit �Matca �i Hegemonul�. Tat�lui meu, R�d�cin�, i-am spus de multe ori: �Dintre to�i oamenii, doar el va �n�elege.� Apoi R�d�cin� m-a anun�at c� vei sosi �i vei aduce matca; atunci am �tiut c� venise�i s�-mi oferi trecerea, dar numai dac� se dovedea c� o merit.

��Meri�i, Uman.

��Uite. Vezi? Am semnat tratatul ca oamenii.

�n partea de jos a ultimei pagini fuseser� desenate st�ngaci, dar cu mult� migal�, dou� cuvinte.

��Uman, pronun�� Ender.

Pe cel�lalt nu reu�i s�-l citeasc�.

��E numele adev�rat al Url�toarei, �l l�muri Uman. �C�ut�toarea de Stele.� Folose�te cam st�ngaci b��ul de scris. So�iile nu-s obi�nuite cu uneltele, pe care le folosesc doar fra�ii, dar a vrut s� �tii cum o cheam�. M-a rugat s�-�i spun c� l-a primit fiindc� a privit mereu spre cer. Pe vremea aceea nu �n�elesese c� a�tepta venirea ta.

�C�t de mul�i �i-au pus speran�ele �n mine�, se g�ndi Ender. �De fapt, totul st� �n puterea lor. A Novinhei, Elei �i a lui Miro, cei care m-au chemat; a lui Uman sau a C�ut�toarei de Stele �i a celorlal�i, care s-au temut de sosirea mea.�

Vierme aduse cana cu cerneal�, iar Calendar un fel de stilou t�iat dintr-o bucat� lung� de lemn crestat� la un cap�t, cu un rezervor de mici dimensiuni ce re�inea doar c�teva pic�turi c�nd era muiat �n can�. Ender l-a �nmuiat de cinci ori p�n� s�-�i termine de scris numele.

��Cinci, remarc� S�geat�. Ender �i reaminti c� num�rul cinci le aducea noroc purcelu�ilor. Fusese o �nt�mplare, dar dac� ei prefereau s� vad� �n asta un semn de bun augur, cu at�t mai bine.

��l voi prezenta guvernatorului �i episcopului nostru, le promise Ender.

��Dintre toate documentele pre�uite vreodat� de-a lungul istoriei umanit��ii, acesta� �ncepu Ouanda.

Dar nimeni nu mai avea r�bdare s� aud� �i continuarea. Uman �i M�nc�torul-de-Frunze �mpachetar� atent cartea �i i-o �nm�nar�, nu lui Ender, ci Ouandei. Cu o limpezime care-l �ngrozi, S�v�r�itorul �n�elese instantaneu ce �nsemna acest gest. Mai avea ceva de f�cut �i trebuia s� aib� m�inile libere.

��Acum tratatul e �ncheiat dup� modelul oamenilor, spuse Uman, dar numai pentru c� cel ce a semnat �n numele oamenilor l-a �n�eles ca �i purcelu�ii.

��Atunci se va face a�a cum v-am promis.

Uman �ntinse m�na �i-l m�ng�ie pe S�v�r�itor de la g�t �nspre p�ntec.

��Cuv�ntul frate nu-i o vorb� �n v�nt. El �nseamn� via��. Se �ntoarse c�tre ceilal�i purcelu�i: Da�i-mi voie s� vorbesc tat�lui meu pentru ultima oar� �nainte de a m� �n�l�a al�turi de el.

Doi dintre fra�ii necunoscu�i f�cur� c��iva pa�i spre el, leg�n�ndu-�i be�ele pe care le aveau �n m�n�. Pornir� al�turi de Uman spre copacul lui R�d�cin� �i �ncepur� s� loveasc� �n el �i s� c�nte �n limba copacilor� Trunchiul se despic� aproape imediat. Destul de t�n�r, copacul nu avea trunchiul mai gros dec�t trupul lui Uman, care p�trunse cu greu �n�untrul lui. Dar �nc�pu, �i scoar�a se �nchise. B�t�ile �i schimbar� ritmul, dar nu-l sl�bir� nici o clip�.

Jane �i �opti la ureche:

��Aud cum rezonan�a b�t�ilor se schimb� �n�untrul copacului; probabil remoduleaz� sunetul, transform�nd b�t�ile �ntr-un limbaj.

Ceilal�i purcelu�i se apucar� s� cure�e solul pentru a face loc copacului lui Uman. Ender observ� c� avea s� fie plantat astfel �nc�t, privind dinspre poart�, R�d�cin� s� se afle �n st�nga �i Uman �n dreapta. Purcelu�ii se chinuiau s� smulg� din r�d�cini iarba capim; nu dup� mult timp li se al�tur� �i Quim, apoi Olhado �i, la urm�, Ouanda �i Ela.

Ouanda �i d�du Novinhei tratatul pentru a-l p�stra c�t timp avea s�-i ajute pe purcelu�i. Novinha se apropie de Ender �i se opri �n fa�a lui, privindu-l fix, f�r� s� clipeasc�.

��L-ai semnat S�v�r�itor Wiggin. S�v�r�itor.

Numele nu-i pl�cea nici lui. �l auzise prea des folosit ca epitet.

��Sunt mai b�tr�n dec�t par. Sub numele acesta eram cunoscut c�nd am distrus lumea G�ndacilor. Poate c� prezen�a acelui nume pe primul tratat �ncheiat �ntre oameni �i ramen �i va schimba �n�elesul.

��Ender, �opti ea. Se aplec� spre el cu tratatul ocrotit la piept; era greu, pentru c� �n�untru se afla �Matca �i Hegemonul� pe o fa�� a filelor, iar tratatul era scris pe cealalt�. Nu m-am dus niciodat� la vreun preot pentru spovedanie, fiindc� �tiam c� m� vor dispre�ui pentru p�catul s�v�r�it. �i totu�i, ast�zi, c�nd mi-ai numit toate p�catele, am �ndurat pentru ca nu m� dispre�uie�ti, �tiu asta. P�n� adineauri nu �n�elesesem de ce.

��Nu dispre�uiesc oamenii pentru p�catele lor. �nc� n-am g�sit nici unul pe care s� nu-l fi v�zut �i �n mine �nsumi. Am comis fapte mult mai groaznice.

��Ai purtat at��ia ani povara vinov��iei omenirii.

��Da, dar nu-i nimic mistic �n asta. L-am socotit drept un semn al lui Cain. Nu mi-a adus prieteni �ns� nici nu s-au g�sit mul�i care s�-mi fac� r�u.

P�m�ntul fusese cur��at Mandachuva vorbi �n limba copacilor pentru purcelu�ii care b�teau �n trunchi. Ace�tia schimbar� ritmul �i trunchiul se desf�cu din nou. Uman alunec� afar� ca un prunc ce se na�te, apoi se duse �n centrul locului cur��at M�nc�torul-de-Frunze �i Mandachuva �i �ntinser� fiecare c�te un cu�it. Pun�nd m�inile pe t�i�urile lor, Uman li se adres� celor doi �n portughez�, pentru ca mesajul s� capete mai mult� for�� i s� fie �n�eles de to�i cei prezen�i:

��I-am spus Url�toarei c� a�i pierdut trecerea spre cea de-a treia via�� din cauz� c� Pipo �i Libo nu au �n�eles. Ea mi-a r�spuns c� am�ndoi v� ve�i �n�l�a spre lumin� �nainte de a trece o alt� m�n� de m�ini de zile.

M�nc�torul-de-Frunze �i Mandachuva l�sar� cu�itele, �l atinser� u�or pe p�ntec �i se retraser� c��iva pa�i.

Uman �i �ntinse S�v�r�itorului cele dou� cu�ite. Erau f�cute din lemn sub�ire. Se g�ndi la unealta cu care lemnul putea fi lustruit p�n� c�p�ta at�ta fine�e �i ascu�ime, dar �i t�rie. Dar purcelu�ii nu folosiser� unelte pentru modelarea lor. Cu�itele ie�iser� din inima unui copac viu, �ntruchip�ri ale perfec�iunii, oferite �n dar pentru a ajuta un frate s� treac� �n cea de-a treia lume.

�i era destul de u�or s�-�i imagineze c� Uman nu va muri cu adev�rat, dar mult mai greu s� �i cread�. La �nceput nu lu� cu�itele. κi trecu palmele peste lamele lor �i-l apuc� pe Uman de �ncheieturile m�inilor.

��Tu nu o sim�i ca pe o moarte. Dar eu� te-am cunoscut abia ieri, iar ast�zi �tiu c�-mi e�ti frate ca �i cum R�d�cin� mi-ar fi �i mie tat�. Totu�i, c�nd soarele se va ridica din nou pe cer, nu voi putea s�-�i mai vorbesc. Uman, simt c� e moarte, chiar dac� pentru tine e altceva.

��S� vii s� stai la umbra mea, s� prive�ti spre soare prin frunzi� �i s� te rezemi de trunchiul meu. �i s� mai faci ceva: s� adaugi povestea mea la �Matc� �i Hegemon�. S-o nume�ti Via�a lui Uman. S� le spui tuturor oamenilor cum am fost conceput pe scoar�a copacului tat�lui meu, cum m-am n�scut �n bezn� �i am m�ncat din trupul mamei. Poveste�te-le cum am l�sat �n urm� via�a din �ntuneric, cum am intrat �n jum�tatea de lumin� a celei de-a doua ca s� deprind limba de la so�ii �i s� �nv�� toate miracolele pe care Libo, Miro �i Ouanda ni le-au oferit. S� le spui cum, �n ultima zi a celei de-a doua vie�i, adev�ratul meu frate a sosit de dincolo de cer pentru a �ncheia aceast� �n�elegere astfel �nc�t oamenii �i purcelu�ii s� devin� un singur trib, nu de fiin�e umane sau de purcelu�i, ci de ramani. S� le mai spui cum prietenul meu m-a trecut �n cea de-a treia via��, �n lumina deplin�, s� m� �nal� spre cer �i s� aduc pe lume zece mii de copii �nainte de a muri.

��A�a voi spune povestea ta.

��Atunci voi tr�i �n veci.

S�v�r�itorul lu� cu�itele. Uman se �ntinse pe p�m�nt.

��Olhado, spuse Novinha. Quim. �ntoarce�i-v� la poart�. Ela, �i tu.

��Trebuie s� v�d, mam�, protest� Ela. Sunt om de �tiin��.

��Ai uitat de ochii mei, explic� Olhado. Cu ei voi putea �nregistra totul. Le voi putea demonstra oamenilor de pretutindeni c� tratatul a fost semnat. S� le ar�t�m �i purcelu�ilor c� Vorbitorul l-a �n�eles.

��Nici eu nu plec, spuse Quim. Chiar �i Sf�nta Fecioar� a stat la picioarele crucii.

��Atunci r�m�ne�i, �ncuviin�� Novinha.

Uman �i umplu gura cu iarb� capim, dar nu o mestec� mult.

��Mai mestec�, �l �ndemn� S�v�r�itorul, ca s� nu sim�i nimic.

��Nu e bine, spuse Mandachuva. Acestea sunt ultimele clipe ale celei de-a doua vie�i. Trebuie sa simt� ceva din durerile trupului ca s� le �in� minte c�nd va tr�i a treia via��, cea de dincolo de durere.

Mandachuva �i M�nc�torul-de-Frunze �l sf�tuir� pe Vorbitor unde �i cum s� taie. Trebuia s� lucreze repede, �i spuser� ei, �i �i b�gar� m�inile �n trupul aburind pentru a-i ar�ta cum s� a�eze organele. S�v�r�itorul oper� iute, cu m�ini sigure, �i cu toate c� �i venea s� priveasc� altundeva dec�t la opera�ia chirurgical� pe care o f�cea, �tia c� ochii lui Uman �l fixau, �l urm�reau plini de recuno�tin�� i dragoste, �nc�rca�i de durere �i moarte. Totul se petrecu sub m�inile lui, at�t de repede �nc�t �n primele clipe reu�i chiar s� vad� cop�celul cresc�nd. C�teva organe mari se chircir� pe m�sur� ce r�d�cinile �ncol�ir� din ele; filamentele se r�sp�ndir� �n interiorul corpului; Uman mai deschise o dat� ochii mari, �n chinul final; din �ira spin�rii ��ni �n sus o tulpini��, apoi dou� frunze, patru�

�i atunci se sf�r�i totul. Trupul era mort, ultima lui tres�rire se consumase pentru na�terea copacului care-�i aflase r�d�cina �n �ira spin�rii. S�v�r�itorul v�zuse r�d�cinu�ele �i filamentele cuprinz�nd tot corpul. Amintirile, sufletul lui Uman, trecuser� �n celulele cop�celului abia ap�rut. Reu�ise. Uman �i �ncepuse cea de-a treia via��. Iar peste pu�in timp, c�nd soarele va r�s�ri, frunzele vor gusta lumina pentru prima oar�.

Ceilal�i purcelu�i se bucurau, dansau. M�nc�torul-de-Frunze �i Mandachuva luar� cu�itele din m�inile S�v�r�itorului �i le �nfipser� �n p�m�nt la capul lui Uman, de o parte �i de alta. S�v�r�itorul nu se al�tur� s�rb�toririi. Era plin de s�nge �i mirosul trupului m�cel�rit �i p�trunsese p�n� �n suflet. Se t�r� de acolo �n patru labe �i porni peste deal, s�-�i g�seasc� un loc de unde s� nu mai vad� nimic. Novinha �l urm�. La fel �i restul, epuiza�i, slei�i de �nt�mpl�rile �i emo�iile zilei ce trecuse. Nu scoaser� un cuv�nt, nu f�cur� nici un gest, ci se pr�bu�ir� �n iarba deas�, c�ut�nd reazem unul �n altul �i g�sindu-�i eliberarea �n somn, �n timp ce purcelu�ii urcau dans�nd pov�rni�ul ce ducea spre inima p�durii.

Bosquinha �i episcopul Peregrino plecar� spre poart� �nainte de r�s�ritul soarelui, vr�nd s�-l �nt�mpine pe Vorbitor la �ntoarcerea din p�dure. A�teptar� acolo zece minute �i abia dup� aceea surprinser� o mi�care, mai aproape de ei dec�t de marginea p�durii. Era un b�iat aproape adormit care-�i slobozea udul �ntr-un tufi�.

��Olhado, strig� primarul.

B�iatul �ntoarse capul, f�cu un semn cu m�na �i apoi �i aranj� pantalonii. �i trezi �i pe ceilal�i, care dormeau �n iarba �nalt�. Bosquinha �i episcopul deschiser� poarta �i le ie�ir� �n cale.

��Ciudat, spuse Bosquinha, dar �n clipele astea, c�nd am c�lcat dincolo de gard, revolta noastr� prinde contur real.

��De ce-au r�mas aici peste noapte? se mir� Peregrino. Poarta a fost deschis�, se puteau duce acas�.

Bosquinha �i num�r� repede �n g�nd pe cei afla�i dincolo de poart�. Ouanda �i Ela, bra� la bra� ca dou� surori, Olhado �i Quim, Novinha �i acolo, da, Vorbitorul. Se a�ezase pe p�m�nt �i Novinha �i odihnea bra�ele pe umerii lui. To�i �ncrez�tori, t�cu�i, a�teptau. �ntr-un t�rziu, Vorbitorul privi spre cei doi.

��Avem un tratat, spuse el. E bun.

Novinha ridic� un mald�r de foi �nvelit �n frunze.

��L-au scris purcelu�ii. Trebuie s�-l semnezi.

Bosquinha �l lu� �n bra�e �i spuse:

��Toate fi�ierele au fost ref�cute �nainte de miezul nop�ii. Nu numai cele pe care le-am transferat ca mesaje. E bun prietenul �sta al t�u, Vorbitorule.

��Prieten�, o corect� el. O cheam� Jane.

Episcopul �i Bosquinha v�zur� cur�nd ce z�cea pe p�m�nt, la poalele dealului pe care dormise Vorbitorul. �n�eleser� de unde proveneau petele �ntunecate de pe bra�ele �i m�inile lui �i stropii ro�iatici de pe fa��.

��Preferam s� nu �ncheia�i tratatul dec�t s� fie cineva obligat s� ucid� pentru el, �ncepu Bosquinha.

��S� nu judec�m pripit, o dojeni episcopul. Cred c� fapta din aceast� noapte �nseamn� mai mult dec�t pare.

��n�elept ai vorbit, p�rinte Peregrino, murmur� Ouanda. Eu �i Ela am �n�eles rostul faptei.

��A fost ca o �mp�rt�anie, m�rturisi Olhado.

Bosquinha se uit� la Novinha, incapabil� s� �n�eleag�.

��L-ai l�sat s� priveasc�?

��ntr-o zi, to�i purcelu�ii vor vedea prin ochii mei.

��N-a fost o moarte, se confes� Quim, ci o re�nviere.

Episcopul p�i c�tre trupul torturat �i atinse cop�celul care cre�tea din cavitatea toracic�.

��Numele lui e Uman, spuse Vorbitorul.

��i al t�u la fel, �i r�spunse episcopul. �ntoarse capul spre mica lui turm� care ajutase omenirea s� mai fac� un pas �nainte. �Oare sunt p�storul�, se �ntreb� el, �sau cea mai r�t�cit� �i mai neajutorat� dintre oi�e?� Haide�i cu to�ii, veni�i la catedral�. Cur�nd vor bate clopotele pentru slujb�.

Copiii se adunar�, preg�tindu-se de plecare. Novinha se �ndep�rt� de Vorbitor. Se opri �i �ntoarse capul, lans�ndu-i o invita�ie scurt� din ochi.

��Cur�nd, r�spunse el. Mai r�m�n o clip�.

Novinha porni pe urmele episcopului, trecu de poart� �i �ncepu s� urce dealul spre catedral�.

Slujba abia �ncepuse c�nd Peregrino �l v�zu pe Vorbitor intr�nd. F�cu o pauz� �i c�ut� din ochi locul �n care se aflau Novinha �i copiii. Din c��iva pa�i, Vorbitorul ajunse acolo �i se a�ez� al�turi de Novinha, pe locul �n care st�tea de obicei Marcão, �n rarele ocazii c�nd �ntreaga familie participase la slujb�.

Peregrino se �ntoarse la �ndatoririle slujbei. C�teva clipe mai t�rziu, c�nd ridic� din nou privirea, v�zu c� Grego st�tea lipit de Vorbitor. Peregrino se g�ndi la clauzele tratatului, a�a cum le explicaser� fetele. La sensul mor�ii purcelu�ului numit Uman �i, �nainte de toate, la sensul mor�ii lui Pipo �i Libo. La limpezirea �i rotunjirea tuturor �n�elesurilor. La t�n�rul Miro paralizat �i la sora lui, Ouanda, care veghea asupra lui, la Novinha, cea pierdut� �i acum reg�sit�. La gardul a c�rui umbr� �ntunecat� ap�sa g�ndurile tuturor oamenilor sili�i s� tr�iasc� dincoace de el, acum inert �i inofensiv, invizibil, f�r� rost.

Acesta era miracolul cuminec�turii devenit� carne a lui Dumnezeu �n m�inile lui. �C�t de nea�teptat reg�sim �n noi trupul lui Dumnezeu, �n chiar clipa c�nd credem c� suntem alc�tui�i numai din ��r�n�.�

Capitolul 18MATCA

Evolu�ia nu i-a creat nici canal de na�tere, nici s�ni. Prin urmare, micu�a f�ptur� care se nume�te Uman nu a putut s�-�i croiasc� drum afar� din p�ntecul mamei dec�t cu din�ii. El �i fra�ii lui au devorat trupul mamei. �i, fiindc� era cel mai robust �i viguros. Uman a m�ncat cel mai mult, devenind �i mai puternic.

Uman tr�ia �n bezn� deplin�. C�nd trupul mamei s-a terminat, n-a mai g�sit nimic de m�ncat, cu excep�ia lichidului dulce care curgea la suprafa�a lumii lui. �nc� nu �tia c� suprafa�a vertical� era interiorul unui trunchi de copac �i c� sorbea din seva lui. Tot astfel, nu �tia c� f�pturile cu mult mai mari dec�t el erau pequeninos gata s� ias� la lumin� �i c� celelalte, mai mici, mai tinere, abia p�r�siser� corpul mamelor.

Nu-l interesa dec�t s� m�n�nce, s� se mi�te �i s� vad� lumina. Din c�nd �n c�nd, �n ritmuri pe care nu le putea �n�elege, bezna se desf�cea brusc. �ntotdeauna �ncepea cu un sunet a c�rui surs� nu avea cum s-o priceap�. Atunci copacul tres�rea u�or; seva �nceta s� curg�; toat� energia copacului se concentra pentru a schimba forma trunchiului �ntr-un punct, l�s�nd o deschiz�tur� prin care lumina p�trundea �n�untru. C�nd ap�rea lumina, Uman se l�sa atras de ea. C�nd disp�rea, �i pierdea sim�ul de orientare �i r�t�cea �ncoace �i �ncolo �n c�utarea lichidului dulce. Dar �ntr-o zi, c�nd toate celelalte f�pturi erau mai mici dec�t el �i nici una mai mare, lumina a ap�rut din nou �i el, fiind iute �i puternic a ajuns la deschiz�tur� �nainte ca ea s� se �nchid�. �i-a �ndoit trupul dup� curbura lemnului �i a sim�it pentru prima oar� asprimea scoar�ei sub p�ntecul s�u moale. Abia a b�gat �n seam� noua durere, fiindc� lumina �l orbise. �i nu era doar �ntr-un loc, ci pretutindeni, �i nu era cenu�ie, ci verde �i galben intens. Uimirea lui nu a �inut mult. I se f�cuse din nou foame, iar aici, �n exteriorul trunchiului, seva copacului-mam� curgea doar �n cr�p�turile scoar�ei, unde el ajungea greu �i locul f�pturilor mici pe care le putea �mpinge deoparte fusese luat de altele mai mari, care �l alungau de l�ng� sursa de hran�. Era ceva nou, o alt� lume, o nou� via��, �i se temea.

Mai t�rziu, c�nd a deprins limba, �i-a amintit de c�l�toria dinspre bezn� spre lumin� �i a numit-o trecere de la prima via�� la cea de-a doua, de la via�a �n �ntuneric la cea �n semi-lumin�.

Vorbitor �n numele Mor�ilor, Via�a lui Uman I, pp 1-5

Miro hot�r�se s� p�r�seasc� Lusitania. S� ia nava Vorbitorului �i s� plece p�n� la urm� spre Trondheim. Spera ca la proces s� conving� cele O Sut� de Lumi s� nu porneasc� r�zboi �mpotriva Lusitaniei. �n cel mai r�u caz putea s� devin� martir, s� reprezinte ceva, iar oamenii s�-�i aminteasc� de el. Indiferent ce i s-ar �nt�mpla, era mai bine s� mearg� s� fie judecat dec�t s� r�m�n� pe planet�.

La c�teva zile dup� nefericita escaladare a gardului Miro �i reveni destul de rapid. Sim�ea c�-�i rec�p�tase controlul asupra bra�elor �i picioarelor c�t s�-�i t�r�ie pa�ii ca un mo�neag. Era de ajun ca s� scape de sentimentul umilitor c� mama trebuia s�-i primeneasc� trupul. Dar progresele se oprir� aici.

��Asta e, �l consol� Navio. Am ajuns la nivelul infirmit��ii permanente. Miro, te po�i considera fericit c� po�i merge, po�i vorbi, e�ti om �ntreg. Cu nimic mai prejos, s� zicem, dec�t un b�rbat foarte s�n�tos, dar av�nd v�rsta de o sut� de ani. Tare m-a� bucura s�-�i pot spune c� trupul t�u va fi ca �nainte de a s�ri gardul �i c� te vei bucura de toat� vigoarea unui t�n�r de dou�zeci de ani. Dar dup� cum se prezint� situa�ia, sunt foarte �nc�ntat s� te anun� c� nu vei fi silit s�-�i petreci restul vie�ii �n pat, schimbat �i cateterizat, incapabil s� faci altceva dec�t s� ascul�i muzic� lini�titoare �i s� te �ntrebi ce s-a ales de trupul t�u.

�Deci se cuvine s� fiu recunosc�tor�, se g�ndi Miro. �C�nd �mi �ndoi degetele, form�nd o b�t� nefolositoare la cap�tul bra�elor c�nd �mi aud propriile vorbe sun�nd �nfundat �i neinteligibil �i vocea lipsit� de intona�ie, s� m� bucur c� sem�n cu un om de o sut� de ani �i s� a�tept ner�bd�tor al�i optzeci de ani ca centenar.�

Dup� ce se v�di c� nu mai avea nevoie de �ngrijire constant�, familia se �mpr�tie, fiecare v�z�ndu-�i de treburile sale. Evenimentele acelor zile se ar�tau prea importante ca s� r�m�n� acas� cu un invalid, chiar dac� acesta le era frate, fiu sau prieten. Miro d�dea dreptate fiec�ruia. Nici nu voia tot timpul pe cineva l�ng� el. Dorea s� fie cu el. Avea lucr�ri neterminate. Acum, �n cele din urm�, odat� cu gardul, disp�ruser� �i �ngr�dirile. Putea s� pun� purcelu�ilor �ntreb�rile care �l fr�m�ntaser� at�ta vreme.

La �nceput �ncerc� s� lucreze prin intermediul Ouandei care venea �n fiecare diminea�� i sear� s�-�i �ntocmeasc� rapoartele pe terminalul din camera de zi a casei Ribeira. El le citea, �ntreba, �i asculta povestirile. Serioas�, ea memora �ntreb�rile la care el voia r�spunsul purcelu�ilor. Dup� c�teva zile, observ� c� Ouanda �i aducea seara r�spunsurile, dar f�r� s� le dezvolte sau s� exploreze �n�elesul lor mai ad�nc. Ouanda acorda aten�ie doar propriei sale munci. De atunci Miro �ncet� s�-i mai �ncredin�eze �ntreb�rile. O min�i spun�ndu-i c�-l intereseaz� mai mult ce face ea, c� mult mai importante erau planurile ei de cercetare.

�n realitate, nu suporta s-o mai vad�. Revela�ia c� sunt frate �i sor� �i pricinuise o durere �ngrozitoare, dar dac� ar trebui s� hot�rasc� doar el ar c�lca �n picioare tabuurile incestului, s-ar c�s�tori cu ea �i, la nevoie, ar tr�i ascun�i �n p�dure, printre purcelu�i. �ns� Ouanda, av�nd un sentiment exagerat de apartenen�� patern�, era inflexibil�. Nu putea s� �ncalce singura lege universal uman�. Suferise c�nd aflase c� Miro �i e frate, dar �ncepuse imediat s� se distan�eze, s� uite m�ng�ierile, s�rut�rile, promisiunile, glumele�

Mai bine le uita �i el. Dar nu putea. De fiecare dat� c�nd o vedea, re�inerea, polite�ea �i bun�tatea ei �l r�neau. Dragostea disp�ruse. Nemilos cu sine, o compar� pe Ouanda cu mama, care-�i iubise omul ignor�nd barierele existente �ntre ei. Dar iubitul mamei fusese un b�rbat �ntreg, zdrav�n, nu un nevolnic de care nimeni nu avea nevoie.

De aceea Miro r�mase acas� �i studie fi�ierele tuturor. Era o tortur� s� �tie ce f�ceau �i s� nu poat� participa la munca lor, dar era mai bine a�a dec�t s� nu fac� nimic sau s� urm�reasc� filme plicticoase pe terminal, ori s� asculte muzici. Putea scrie pe tastatur� �ns� �ncet, mi�c�ndu-�i toat� m�na, astfel �nc�t degetul cel mai rigid, ar�t�torul, s� ating� numai o tast�. Nu avea vitez� suficient� pentru a introduce informa�ii semnificative �n fi�iere sau s� scrie concluzii, dar putea solicita fi�ierele de interes public ale altora pentru a afla cu ce se ocupau. Reu�ea astfel s� men�in� o leg�tur� fragil� cu activit��ile vitale care �nfloriser� brusc pe Lusitania dup� deschiderea por�ii.

Pentru c� dorea ca purcelu�ii s� poat� scrie �n limba lor, Ouanda lucra cu ei la un lexicon al limbii masculilor �i so�iilor, la care avea s� adauge un sistem ortografic �i fonetic. Quim o ajuta, dar Miro �tia c� el o f�cea av�nd �n minte un scop precis: voia s� devin� misionar al purcelu�ilor pentru alte triburi, s� le aduc� Scripturile �nainte de a primi �Matca �i Hegemonul� �i pl�nuia s� le traduc�, m�car �n parte, �i s� le vorbeasc� purcelu�ilor �n propria lor limb�. Toate preocup�rile acestea legate de limba �i cultura purcelu�ilor prindeau bine, erau importante pentru p�strarea trecutului �i preg�tirea contactului cu alte triburi, �ns� Miro �tia c� ele puteau fi f�cute cu acela�i rezultat �i de erudi�ii lui Dom Cristão care, aventur�ndu-se acum �n robele lor c�lug�re�ti printre purcelu�i, le puneau acestora �ntreb�ri pline de t�lc �i le d�deau solu�ii conving�toare la propriile nel�muriri. Miro considera c� Ouanda se l�sa �mpins� deoparte.

Din c�te constat� Miro, Ender �i c��iva tehnicieni din serviciile de �ntre�inere ale Prim�riei se ocupau de progresele materiale ale purcelu�ilor. De la r�u p�n� la lumini�ul unde se afla copacul-mam� se instalase o conduct� de ap�. Oamenii introduceau electricitatea �i-i instruiau pe fra�i cum s� utilizeze un terminal de computer. �ntre timp, �i �nv��au �i mijloace foarte primitive de agricultur� �i �ncercau s� domesticeasc� turmele de cabra pentru ca animalele s� poat� fi �njugate la pluguri. Diferitele trepte tehnologice care trebuiau deprinse dintr-o dat� de c�tre purcelu�i erau ame�itoare, dar Ender discutase aceast� problem� cu Miro �i-i explicase c� voia ca purcelu�ii s� beneficieze de rezultate imediate, rapide �i spectaculoase, de pe urma tratatului. Ap� curent�, o conexiune de computer cu un terminal holografic, av�nd acces la orice carte din bibliotec�, lumin� electric� noaptea. Dar toate acestea �ineau �nc� de magie, �i-i f�ceau pe purcelu�i complet dependen�i de societatea uman�. �n acela�i timp, Ender �i �ncuraja s�-�i p�streze nealterate independen�a, inventivitatea �i sim�ul practic. Trec�nd de la un trib la altul, p�n� vor face �nconjurul lumii, ve�tile despre sc�nteierea luminii electrice vor na�te probabil mituri, dar vreme �ndelungat� ele vor r�m�ne simple zvonuri. Plugul de lemn, secera, grapa �i semin�ele de �tir vor declan�a adev�ratele schimb�ri care s� permit� popula�iei de purcelu�i s� creasc� �nzecit. Iar acestea puteau fi transmise din loc �n loc printr-o m�n� de semin�e purtate �ntr-o pung� din piele de cabra �i c�teva sfaturi despre lucrarea p�m�ntului.

Aceasta era munca la care voia Miro s� participe. Dar c�t �l puteau ajuta m�inile ca ni�te butuci �i mersul t�r��it pe loturile cu �tir? Putea sta la un r�zboi de �esut ca s� fac� l�n� de cabra? Nici m�car nu era �n stare s� vorbeasc� bine pentru a-i �nv��a pe al�ii.

Ela lucra pentru a crea noi soiuri de plante p�m�nte�ti �i chiar mici animale �i insecte, specii care s� reziste Descoladei �i s-o neutralizeze. Mama o ajuta cu sfaturi, doar at�t, fiindc� �i ea muncea la un proiect secret care le dep�ea �n importan�� pe toate celelalte. Iar Ender veni la Miro �i-i dezv�lui ceva �tiut doar de familia lui �i Ouanda: matca tr�ia �i avea s� vad� lumina zilei imediat ce Novinha va g�si o modalitate ca ea �i G�ndacii care se vor na�te s� reziste Descoladei. C�nd toate acestea vor fi gata, matca va fi readus� la via��.

Dar Miro nu-�i va aduce contribu�ia nici la acest proiect. Pentru prima oar� �n istorie, pe aceea�i lume, oamenii �i dou� rase extraterestre vor tr�i al�turi ca ramani, iar Miro nu va contribui cu nimic la acest eveniment. Era mai pu�in uman dec�t purcelu�ii. Nu putea s� vorbeasc� sau s�-�i foloseasc� m�inile nici pe jum�tate c�t ei. �ncetase s� mai fie un animal capabil s� articuleze cuvinte sau s� utilizeze unelte. Devenise varelse. �l p�strau doar ca animal de cas�.

Voia s� plece. Ba mai mult, voia s� dispar�, s� uite de el �nsu�i.

Dar nu chiar acum. Ap�ruse o nou� �arad�, despre care �tia numai el, astfel c� tot singur trebuia s�-i dea de cap. Terminalul lui se comporta foarte ciudat.

Observase asta �n prima s�pt�m�n� dup� ce r�m�sese paralizat. Cerceta c�teva dintre fi�ierele Ouandei �i descoperise c�, f�r� s� apeleze la opera�iuni speciale, p�trunsese �n unele confiden�iale. Erau protejate foarte strict �i totu�i, f�r� s� aib� idee care erau parolele, o simpl� scanare de rutin� �i furnizase informa�iile necesare. Fi�ierele se refereau la specula�iile Ouandei privind evolu�ia purcelu�ilor �i modelele de via�� social� dinainte de apari�ia Descoladei. Exact lucrurile care �n urm� cu dou� s�pt�m�ni ar fi devenit subiecte de discu�ii �i chiar de ceart� cu Miro. Acum le p�stra secrete �i nu le mai comenta cu el.

Miro nu-i spuse Ouandei c� v�zuse fi�ierele, dar conduse discu�iile �n a�a fel �nc�t s-o determine s� se confeseze; iar atunci c�nd �i exprim� interesul fa�� de probleme ea �i vorbi f�r� re�inere despre ideile pe care le avea. Avea uneori impresia c� tr�ie�te vremurile dinainte. Numai c�, auzind sunetul �nfundat �i nesigur al propriei voci, �i p�stra pentru sine majoritatea p�rerilor, mul�umindu-se s-o asculte, accept�nd f�r� s� comenteze idei pe care altfel le-ar fi comb�tut. �i totu�i, v�z�ndu-i fi�ierele confiden�iale, reu�ea s� �n�eleag� ce o preocupa mai mult.

Dar cum de le v�zuse?

I se �nt�mpla mereu. Fi�ierele Elei, ale Mamei, ale lui Dom Cristo. C�nd purcelu�ii �ncepur� s� se joace pe terminalul lor, Miro reu�i s�-i urm�reasc� lucr�nd �n modul-ecou, pe care terminalul nu-l folosise niciodat� � asta �i permitea s� asiste la toate �ncerc�rile lor pe computer �i apoi s� fac� sugestii, ba chiar s� modifice unele opera�iuni. G�sea c� e o desf�tare deosebit� s� ghiceasc� ce voiau de fapt s� ob�in� �i s�-i ajute pe furi� pentru a izb�ndi. Dar cum de ajunsese s� aib� un asemenea acces neconven�ional la capacit��ile ma�inii?

Parc� �i terminalul �nv��a s� se acomodeze cu el. �n loc s� tasteze lungi secven�e de cod, Miro nu trebuia dec�t s� ini�ieze o secven�� i ma�ina se supunea instruc�iunilor lui. �n cele din urm�, nici nu mai era nevoie s� se prezinte. Atingea tastatura �i terminalul afi�a o list� a tuturor activit��ilor pe care le desf�ura �n mod obi�nuit, apoi le scana. Putea atinge o tast� �i ajungea exact la activitatea dorit�, s�rind zeci de opera�iuni preliminare, fiind astfel scutit de chinul de a scrie minute �n �ir caracter dup� caracter.

La �nceput �i �nchipui c� Olhado sau poate cineva din cadrul Prim�riei crease acest nou program anume pentru el. �ns� Olhado se uit� mirat la performan�ele terminalului �i spuse doar o vorb�:

��Bacãna, Nemaipomenit.

Apoi constat� c� mesajul transmis c�tre Prim�rie nici nu ajunsese la destina�ie. �n schimb, primi vizita Vorbitorului.

��Deci terminalul te ajut�, spuse el.

Miro nu-i r�spunse. F�cea eforturi s� priceap� de ce-l trimisese primarul tocmai pe Vorbitor ca r�spuns la apelul s�u.

��Primarul n-a primit mesajul t�u, �l l�muri Ender. Eu �ns�, da. �i e mai bine c� nu ai povestit �i altora cum se comport� terminalul t�u.

��De ce? �ntreb� Miro. Acesta era un cuv�nt pe care-l putea pronun�a f�r� s�-l st�lceasc� prea mult.

��Pentru c� nu programul te ajut�, ci o persoan�.

Miro r�se. Nici o fiin�� uman� nu putea reac�iona at�t de repede ca programul care-l asista. Era de fapt mai rapid dec�t oricare altul cu care lucrase p�n� atunci, foarte intuitiv �i inventiv; avea o vitez� superioar� omului, dar dovedea mai mult� inteligen�� dec�t un program.

��Cred c� e o veche prieten� de-a mea. Adic� ea mi-a spus de mesajul t�u �i mi-a sugerat s�-�i dau de �tire c� n-ar strica s� fii discret. E cam timid�, �n�elegi? Nu are prea mul�i prieteni.

��C��i?

��P�n� �n prezent exact doi. Iar de c�teva mii de ani p�n� recent, doar unul.

��Nu-i uman, spuse Miro.

��Ramen, �l l�muri Ender. Mai uman dec�t majoritatea oamenilor. Ne iubim de mult, ne-am �ntrajutorat, ne-am bizuit unul pe altul. Dar �n ultimele s�pt�m�ni, de c�nd sunt aici, ne-am cam �nstr�inat. Eu� m-am apropiat mai mult de oameni. De familia ta.

��Mama.

��Da, mama ta, fra�ii �i surorile tale, activitatea �n folosul purcelu�ilor, a m�tcii. Eu �i prietena mea obi�nuiam s� discut�m aproape continuu. Acum nu mai am timp. Uneori ne-am spus unul altuia sentimentele la �ncercare. E singur� �i cred c� �i-a ales alt tovar�.

��Não �uero. N-am nevoie.

��Ba da. Te-a ajutat deja. Acum, c�nd �tii c� exist�, vei descoperi c� e� o prieten� de n�dejde. Mai bun� nici nu po�i g�si. Mai loial�. Mai s�ritoare.

��C��elu� �n lan�?

��Nu rata �ansa asta, �l sf�tui Ender. Te prezint celei de-a patra specii extraterestre. �nc� te consideri xenolog, nu-i a�a? Handicapul t�u fizic nu �nsemn� nimic pentru ea. Nu are pe nimeni. Ea exist� doar printre distorsiunile filotice din comunica�iile prin ansiblu ale celor O Sut� de Lumi. E cea mai inteligent� creatur�, iar tu devii a doua fiin�� uman� pe care a ales-o p�n� �n prezent pentru a i se revela.

��De ce? Cum s-a n�scut? �i cum m-a cunoscut de m-a ales tocmai pe mine?

��ntreab-o chiar tu. Ender atinse nestemata din ureche. Vreau s�-�i dau un sfat. De �ndat� ce ajunge s� aib� �ncredere �n tine p�streaz-o mereu aproape. Nu-i ascunde nimic. C�ndva a avut un iubit care �ns� a rupt leg�tura cu ea. Doar o or�, dar dup� aceea lucrurile n-au mai fost ca �nainte. Au devenit� simpli prieteni. Prieteni buni, credincio�i, �ntotdeauna p�n� la moartea lui. Dar el va regreta toat� via�a acel unic act de neloialitate.

Ochii lui Ender luceau umed �i Miro �i d�du seama c� orice ar fi fost, creatura din computer nu era o fantom�, ci o parte a vie�ii acestui om.

Ender plec� f�r� alte explica�ii �i Miro porni terminalul. Pe el ap�ru holograma unei femei. Delicat�, st�nd pe scaun �i rezem�ndu-se de un zid holografic. Nu era frumoas�. Dar nici ur�t�. Tr�s�turile chipului exprimau un caracter bine definit. Avea insisten�i, nevinova�i, melancolici. Gura cu linii fine, preg�tit� ba s� z�mbeasc�, ba s� pl�ng�. �mbr�c�mintea p�rea imaterial�, ca un val, �i totu�i, �n loc s� fie provocatoare, dezv�luia un fel de inocen��, un trup de feti�� cu s�ni abia �nmuguri�i, �in�ndu-�i m�inile prinse u�or una de alta pe genunchi �i picioarele desf�cute copil�ros, cu v�rfurile degetelor ating�ndu-se. Dup� cum ar�ta, ar fi putut s� stea pe un scr�nciob de pe terenul de joac�. Sau pe marginea patului unui iubit.

��Bom dia, spuse Miro.

��Bun�, r�spunse ea. Eu l-am rugat s� fac� prezent�rile.

Era t�cut�, rezervat�, �ns� �i Miro se sim�ea sfios. �n afar� de cei din familie, Ouanda fusese singura femeie din via�a lui �i de aceea nu avea �ncredere �n frumuse�ea monden�. �n acela�i timp, era con�tient c� vorbea cu o hologram�. C�t se poate de conving�toare, dar cu toate astea r�m�nea o simpl� proiec�ie laser �n aer.

Ea ridic� o m�n� �i �i-o a�ez� bl�nd pe s�n.

��Nu simt nimic, spuse ea. Nu am nervi.

�n ochii lui Miro ap�rur� lacrimi. De autocomp�timire, desigur. Probabil c� nu va sim�i niciodat� apropierea unei femei mai substan�iale dec�t cea din hologram�. Dac� ar �ncerca s� ating� pe cineva, m�ng�ierile lui ar fi st�ngace �i brutale. Uneori, c�nd nu se controla, se trezea c�-i curg balele �i nici m�car nu sim�ea asta. Halal iubit.

��Dar am ochi, zise ea. V�d tot ce se �nt�mpl� �n cele O Sut� de Lumi. Urm�resc cerul printr-o sut� de telescoape. �n fiecare zi trag cu urechea la un trilion de conversa�ii. Chicoti u�or. Sunt la curent cu toate b�rfele din univers.

Apoi se ridic� brusc, deveni mai mare, se apropie, astfel �nc�t ap�ru doar de la talie �n sus, de parc� s-ar fi mi�cat c�tre o camer� invizibil�. �l �intui aprig cu ochii vii.

��Iar tu e�ti un �colar provincial care �n via�a lui n-a v�zut dec�t un ora� �i o p�dure.

��N-am prea avut norocul s� c�l�toresc.

��Rezolv�m noi �i problema asta, r�spunse ea. A�a. Ce-ai vrea s� faci ast�zi?

��Care �i-e numele? �ntreb� el.

��N-ai nevoie de numele meu.

��Dar cum o s� te chem?

��Sunt aici oric�nd ai nevoie de mine. Duse m�na la o ureche. C�nd o s� �ii la mine �ndeajuns de mult ca s� m� iei cu tine oriunde ai pleca, atunci o s�-mi afli �i numele.

M�nat de un impuls ne�n�eles, �i spuse ceva ce nu �ndr�znise s� dest�inuie nim�nui:

��Vreau s� plec din locul �sta. M� po�i duce departe de Lusitania?

Ea deveni imediat cochet� �i ironic�:

��i abia ne-am cunoscut! Z�u, domnul Ribeira, eu nu-s o fat� u�uratec�.

��Poate c�nd o s� ne cunoa�tem mai bine, spuse Miro r�z�nd.

Se petrecu o tranzac�ie minunat de subtil� �i femeia de pe ecran deveni o felin� supl�, tol�nit� senzual pe o crac� de copac.

��Pot s�-�i fr�ng g�tul cu o singur� lovitur� de lab�, �opti ea; tonul sugera o �ncercare de seduc�ie; ghearele prevesteau pr�p�d. C�nd o s� te prind singur, o s�-�i mu�c g�tul cu un simplu s�rut.

El pufni �n r�s. Apoi pricepu c�, furat de conversa�ie, uitase c�t de g�ngav articula cuvintele. Ea �i �n�elegea fiecare vorb�, f�r� s� pronun�e m�car o dat�: �Poftim? N-am priceput�, sau vreuna dintre expresiile politicoase dar neroade �i agasate pe care le-ar fi spus semenii lui. �l �n�elegea f�r� nici un efort.

��Vreau s� pricep totul, spuse Miro. S� cuprind c�t mai multe lucruri �i s�-mi l�muresc �n�elesul lor.

��Excelent proiect, aprob� ea. Va suna foarte frumos �n autobiografia ta.

Ender descoperi c� Olhado conducea mai bine dec�t el. Avea un des�v�r�it sim� al distan�ei �i atunci c�nd �i conecta ochiul la computerul de bord, dirijarea vehiculului se desf�ura practic de la sine. Ender uita unde se afl� �i privea f�r� grij�.

C�nd �ncepuser� zborurile de explorare, peisajul i se p�ruse monoton. Preerii nesf�r�ite, turme uria�e de cabra, c�te-o p�dure la distan�� niciodat� nu se apropiau de ele deoarece nu voiau s�-i pun� pe g�nduri pe purcelu�ii care tr�iau acolo. Pe de alt� parte, c�utau un c�min pentru matc� �i acesta nu trebuia s� fie prea aproape de vreun trib.

Ast�zi se �ndreptaser� spre vest, dincolo de P�durea lui R�d�cin� �i urmaser� un r�u p�n� la v�rsare. Se oprir� pe o plaj� sc�ldat� de valuri care se sp�rgeau �nainte de a ajunge la ��rm. Ender gust� apa. Era s�rat�. Deci aici se afla marea.

Olhado ceru computerului de bord s�-i afi�eze o hart� a acestei regiuni a Lusitaniei �i s�-i arate pozi�ia �n care se g�seau fa�� de p�durea lui R�d�cin� �i alte a�ez�ri din preajm�. Era un loc potrivit �i Ender sim�i �n subcon�tient c� matca aprob�. L�ng� mare, ap� din bel�ug, soare.

Plutir� razant pe deasupra apei, c�l�torind cale de c�teva sute de metri �n susul r�ului p�n� �ntr-un loc unde malul drept se �n�l�a, form�nd un pov�rni� nu prea �nalt.

��Putem opri undeva? �ntreb� Ender.

Olhado g�si un punct la cincizeci de metri de muchia dealului. Merser� pe jos de-a lungul malului, acolo unde trestiile f�ceau loc ierbii de r�u. Toate r�urile din Lusitania ar�tau la fel. Dup� ce ob�inuse acces la fi�ierele Novinhei �i permisiunea de a-�i continua cercet�rile, Elei �i fusese u�or s� documenteze modelele genetice. Trestii a c�ror reproducere era legat� de mu�tele-sug�toare. Iarba de r�u care se �mperechea cu �erpii de ap�. �i �ntinderile nesf�r�ite de capim care �i frecau paniculele �nc�rcate de polen de p�ntecele cabrelor fertile, contribuind astfel la germinarea urm�toarei genera�ii de animale produc�toare de �ngr��minte naturale. Printre r�d�cinile �i tulpinile de capim se �ncol�ceau vi�ele t�r�toare de tropecos, despre care Ela dovedise c� aveau acelea�i gene ca �i zingadora, pas�rea care-�i f�cea cuibul din planta vie direct pe sol. Acela�i tip de �mperechere putea fi �nt�lnit �i �n p�dure: viermii macios ie�eau din semin�ele vi�elor de merdona �i apoi d�deau na�tere semin�elor de merdona. Puladorele, insectele mici, se �mperecheau cu tufi�urile cu frunze lucioase din p�dure. �i mai presus de toate, purcelu�ii �i copacii, ambii la apogeul regnurilor, plant� �i animal, �ngem�nate �ntr-o singur� via��.

A�a ar�ta lista complet� a animalelor �i plantelor de suprafa�� din Lusitania. Iar �n mediul subacvatic tr�iau multe altele. Cu toate astea, Descolada adusese monotonie pe Lusitania.

Dar chiar �i monotonia �i avea frumuse�ea ei ciudat�. Geografia era variat� ca a oric�rei alte lumi � r�uri, dealuri, mun�i, de�erturi, oceane, insule. Covorul de iarb� capim �i peticele de p�dure deveneau muzica de fond pentru simfonia formelor de relief. Privitorul se sim�ea mi�cat de c�mpiile unduitoare, de v�rfurile gola�e, de st�nci, ad�ncituri �i mai ales de repeziciunea apelor ce sc�nteiau �n razele soarelui. Ca �i Trondheim, �n loc s� etaleze �ntreaga palet� de posibilit��i, Lusitania era una dintre pu�inele lumi dominate de un singur motiv. Planeta Trondheim era aproape nelocuibil� din pricina climei care abia �ng�duia dezvoltarea vie�ii la suprafa��. Prin clim� �i sol, Lusitania binecuv�nta sosirea plugului, a h�rle�ului �i a mistriei zidarului. ��nvia�i-m�, p�rea ea s� spun�.

Ender �nc� nu-�i d�dea seama c� iubea aceast� planet� cotropit�, pustiit� �i devastat� de Descolada fiindc� sem�na cu propria lui via�� care, p�str�nd propor�iile, fusese lovit� �n copil�rie de acelea�i groaznice cataclisme �i denatur�ri. �i totu�i planeta se dezvoltase, g�sise �n ea �ns�i puterea s� supravie�uiasc� �i s� devin� altceva. Din ac�iunea distrug�toare a Descoladei ap�ruser� cele trei vie�i ale Micu�ilor. S�v�r�itorul Wiggin se n�scuse din anii de izolare petrecu�i �n �coala de Lupt�. Se asemuia acestui loc de parc� el l-ar fi conceput pe b�iatul care p�ea al�turi de el prin iarba de r�u �l sim�ea ca pe un fiu, ca �i cum l-ar fi cunoscut din pruncie. ��tiu ce �nseamn� s� descoperi un zid de o�el ridicat �ntre tine �i lume, Oldaho. Dar aici �i acum am d�r�mat zidul �i putem s� atingem p�m�ntul, s� ne potolim setea, s� oferim consolare �i s� primim dragoste.�

Malul r�ului se ridica �n trepte, m�sur�nd vreo zece metri de la nivelul apei p�n� pe creast�. Solul era �ndeajuns de af�nat �i umed pentru a fi s�pat s� se pr�bu�easc� sub propria greutate. Matca avea nevoie de galerii; Ender sim�i dorin�a de a s�pa, �i o f�cu cot la cot cu Olhado. P�m�ntul se disloca u�or �i totu�i tavanul micii pe�teri nu se surp�.

Aici.

�i asta �l f�cu s� se hot�rasc�.

�Aici va fi�, spuse el cu voce tare.

Olhado z�mbi. Dar de fapt S�v�r�itorul vorbise c�tre Jane �i auzise deja r�spunsul ei:

��Novinha consider� c� a reu�it. Toate testele au ie�it negative. Descolada a r�mas inactiv� �n fa�a noului Colador prezent �n celulele clonate de g�ndac. Ela e de p�rere c� margaretele la care lucra pot fi adaptate pentru a produce Colador pe cale natural�. Dac� rezultatele se confirm�, nu va trebui dec�t s� �ns�m�n�a�i margarete ici �i colo, iar G�ndacii vor putea �ine Descolada �n fr�u sug�nd seva florilor.

Vocea �i era destul de vioaie, dar preocupat�, �i lipsit� de umor. Buna dispozi�ie disp�ruse.

��Foarte bine, spuse Ender. Sim�i o �n�ep�tur� de gelozie � f�r� �ndoial� c� Jane vorbea mai degajat cu Miro, s�c�indu-l �i tachin�ndu-l a�a cum o f�cuse �i cu Ender p�n� nu de mult.

Dar nu-i fu greu s� alunge sentimentul. �ntinse o m�n� �i o rezem� de um�rul lui Olhado; �l trase pe b�iat mai aproape �i plecar� �mpreun� c�tre vehiculul zbur�tor care-i a�tepta. Olhado marc� pe hart� locul �i-l introduse �n memorie. R�se �i f�cu glume tot drumul �i Ender se veseli al�turi de el. B�iatul nu putea lua locul lui Jane. Era �ns� Olhado, �i Ender �l iubea, iar Olhado avea nevoie de el, �i evolu�ia de milioane de ani f�cea ca Ender s� aib� nevoie mai mult ca oric�nd de aceast� apropiere. Sem�na cu foamea chinuitoare a acelor ani petrecu�i �mpreun� cu Valentine, foamea care-l �ndemnase s� r�t�ceasc� de la o lume la alta. B�iatul cu ochi de metal. Grego, fr��iorul sclipitor �i �nfior�tor de distractiv. Nevinov��ia �i p�trunz�toarea percep�ie a lui Quim, ascetismul �i credin�a lui; statornicia �i neclintirea ca de st�nc� a Elei �i, �n acela�i timp, �tiin�a de a g�si momentul potrivit pentru a ac�iona; �i Miro�

Miro. �Nu-i pot oferi nici o consolare lui Miro sau, cel pu�in, nu acum ori pe lumea asta. I-au fost r�pite munca la care �inea at�t de mult, timpul, speran�a �n viitor �i nimic din ce-a� spune sau face nu-i poate oferi o preocupare vital�. Durerea �l macin�, iubita i-a devenit sor�, iar traiul printre purcelu�i �i este inaccesibil acum, c�nd ei caut� prietenia �i �tiin�a altor fiin�e umane.�

��Miro ar trebui� �ncepu Ender cu glas domol.

��Miro ar trebui s� p�r�seasc� Lusitania, termin� Olhado.

��Mda, f�cu Ender.

��Ai o nav�, sau m� �n�el? �mi amintesc de o poveste pe care am citit-o demult. Ori poate c� era vreun film pe video. Despre un erou al R�zboaielor cu G�ndacii, Mazer Rockham. A salvat c�ndva P�m�ntul de la pieire, dar se �tia c� nu va mai apuca urm�toarea b�t�lie. De aceea a fost trimis la bordul unei nave care se deplasa cu o vitez� apropiat� de cea a luminii, f�c�nd cursa spre spa�iu �i �napoi. Pe P�m�nt trecuser� o sut� de ani, dar pentru el numai doi.

��Crezi c� �n cazul lui Miro ar fi nevoie de o m�sur� radical� ca asta?

��Ne a�teapt� probabil un r�zboi. Cineva trebuie s� ia decizii. Miro e cel mai inteligent b�rbat de pe Lusitania �i cel mai potrivit s� conduc�. �tii c� nu-�i pierde niciodat� cump�tul. Nici m�car atunci c�nd tata era �n culmea furiei. Pardon, Marcão. Te rog s� m� ier�i, tot tat� �i pun.

��S� nu-�i par� r�u. �n multe privin�e �i-a fost tat�.

��Miro ar chibzui �i ar hot�r� cum s� ac�ion�m �i sunt sigur c� ar lua cele mai bune decizii. �i mama s-a bizuit mereu pe el. Dup� cum v�d eu lucrurile, c�nd ne va ataca Congresul Stelar vom avea nevoie de Miro. El va studia toate informa�iile, tot ce-am �nv��at �n anii c�t va fi plecat, va pune detaliile cap la cap �i ne va spune ce s� facem.

Ender nu se putu ab�ine. Porni s� r�d�.

��Deci e o idee neroad�, conchise Olhado.

��n�elegi situa�ia mai bine dec�t mul�i al�ii, �l lini�ti Ender. Trebuie s� m� g�ndesc, dar e aproape sigur c� ai dreptate.

κi continuar� drumul �n t�cere.

��Cred totu�i c� m-am trezit vorbind c�nd m-am referit la Miro, murmur� Olhado. Nu �tiu ce mi-a venit s� fac leg�tura �ntre Miro �i povestea aceea care probabil c� nici nu-i adev�rat�.

��Ba e adev�rat�, �nt�ri Ender.

��De unde �tii?

��L-am cunoscut pe Mazer Rockham.

Olhado l�s� s�-i scape un fluierat de mirare.

��Ce b�tr�n e�ti. Mai venerabil dec�t oricare dintre copacii de aici.

��Mai b�tr�n dec�t oricare dintre coloniile umane. Din nefericire, asta nu m-a f�cut �i �n�elept.

��i e�ti chiar acel Ender? S�v�r�itorul?

��Tocmai de aceea a devenit parola mea.

��Curios. �nainte de venirea ta aici, episcopul a �ncercat s� ne conving� pe to�i c� e�ti satana. Quim a fost singurul din familie care l-a luat �n serios. Dar dac� ne-ar fi spus c� e�ti S�v�r�itorul, te-am fi omor�t cu pietre �n pra�a �nc� din prima zi.

��Acum de ce n-a�i face-o?

��Te cunoa�tem. E cu totul altceva, nu? Nici m�car Quim nu te ur�te acum. C�nd cuno�ti pe cineva cu adev�rat nu-l po�i ur�.

��Sau poate c� nu po�i cunoa�te bine pe cineva dec�t dup� ce la�i ura deoparte.

��Asta-i paradox circular? Dom Cristão sus�ine c� majoritatea adev�rurilor pot fi exprimate prin paradoxuri circulare.

��Olhado, nu cred c� are vreo leg�tur� cu adev�rul. E vorba doar de cauz� �i efect. Niciodat� nu reu�im s� le separ�m. �tiin�a refuz� s� recunoasc� orice cauz� �n afar� de prima � dobori o pies� de domino �i se pr�bu�e�te �i urm�toarea. Dar c�nd ne referim la fiin�ele umane, singurul tip de cauz� care conteaz� e cea decisiv�, scopul. Ceea ce-�i propune fiecare. De �ndat� ce �n�elegi ce vor de fapt oamenii, nu-i mai po�i ur�. Te po�i teme de ei, dar nu-i ur�ti, fiindc� g�se�ti oric�nd acelea�i dorin�e �i �n ad�ncul inimii tale.

��Mamei nu-i place ideea c� e�ti S�v�r�itorul.

��tiu asta.

��Cu toate astea te iube�te.

��tiu.

��Iar Quim� chiar c�-i ciudat, dar acum, c�nd �tie c� e�ti S�v�r�itorul, �ine mai mult la tine, tocmai din pricina asta.

��Fiindc� el e un cruciat, iar eu mi-am c�tigat prostul renume c�tig�nd o cruciad�.

��i eu�

��Da, �i tu.

��Ai comis mai multe crime dec�t oricare om cunoscut de istorie.

��S� fii cel mai bun �n orice faci, a�a-mi spunea mama �ntotdeauna.

��Dar c�nd ai vorbit despre tata, m-ai f�cut s�-mi par� r�u pentru el. �i convinge pe oameni s� se iubeasc� unul pe altul �i s�-�i ierte gre�elile. Cum de-ai putut ucide at�tea fiin�e �n timpul Xenocidului?

��Mi-am �nchipuit c� e vorba de un joc. N-am �tiut c� totul era real. Dar asta nu m� scuz�, Olhado. Chiar dac� a� fi �tiut c� b�t�lia se desf�oar� �n realitate, a� fi procedat la fel. Credeam c� vor s� ne ucid�. Ne-am �n�elat, dar nu aveam de unde s� �tim adev�rul. Cl�tin� din cap. � Numai c� eu mai �tiam ceva. Cuno�team du�manul. De aceea am �i �nvins-o pe matc�; o cuno�team at�t de bine sau poate c� o �ndr�gisem �ntr-at�t �nc�t o cuno�team. T�njeam s� ajung acas�. De aceea i-am pulverizat planeta.

��Iar azi am g�sit un loc pentru a o readuce la via��. Olhado deveni serios. E�ti sigur c� nu va �ncerca s� se r�zbune? Nu va dori s� nimiceasc� omenirea �ncep�nd cu tine?

��Sunt la fel de sigur ca �i de orice altceva.

��Adic� n-ai certitudine absolut�, concluzion� Olhado.

��Dar sunt �ndeajuns de sigur ca s�-i redau via�a, explic� Ender. �i asta-i toat� certitudinea pe care-o putem avea �n orice situa�ie. Credem at�t c�t s� ac�ion�m ca �i cum am fi ales calea adev�rului. C�nd am atins nivelul acesta de certitudine, ea devine cunoa�tere. Realitate. Ne punem via�a z�log pentru ea.

��Cred c� tocmai asta faci acum. ��i pui via�a z�log consider�nd c� matca e a�a cum ��i �nchipui.

��Trufia mea e mare. Pun z�log �i via�a voastr�, precum �i a tuturor celorlal�i, �i o fac f�r� ca m�car s� cer p�rerea cuiva.

��Ciudat, spuse Olhado. �ntreb�nd pe cineva dac� ar �ncredin�a S�v�r�itorului o hot�r�re care ar putea afecta viitorul speciei umane a� primi un r�spuns negativ. Dar cer�ndu-i s�-mi spun� dac� ar avea �ncredere �n Vorbitorul �n numele Mor�ilor, aproape fiecare ar zice da. �i nici m�car n-ar b�nui c� e vorba de una �i aceea�i persoan�.

��Da, �ncuviin�� S�v�r�itorul. Ciudat.

Nici unul nu r�se. Apoi, dup� c�tva timp, Olhado vorbi din nou. G�ndurile �i fuseser� furate de problema care �l preocupa cel mai mult

��N-a� vrea ca Miro s� fie plecat treizeci de ani.

��Vei avea patruzeci �i doi de ani la �ntoarcerea lui.

��Iar el va avea aceea�i v�rst� la �ntoarcere. Dou�zeci de ani. Jum�tate din v�rsta mea. Dac� se va g�si vreodat� cineva care s� vrea s� se m�rite cu cineva ai c�rui ochi au reflexe metalice, s-ar putea s� am �i eu copii. Nici m�car nu m� va recunoa�te. N-o s�-i mai fiu frate. Olhado f�cu un efort s�-�i alunge nodul ce i se pusese �n g�t. Ar fi ca �i cum ar muri.

��Ba nu. Ca �i cum ar trece din a doua �n cea de-a treia via��.

��Ca o moarte totu�i, insist� Olhado.

��Dar �i na�tere. Dac� tot rena�ti, uneori nu stric� s� mai �i mori pu�in.

A doua zi �l chem� Valentine. Degetele �ncepur� s�-i tremure pe tastatur� c�nd trebui s� dea instruc�iuni terminalului. Nu era un simplu mesaj, ci o comunicare audio-video �n toat� regula, prin ansiblu, ne�nchipuit de costisitoare. Dar nu asta �l mira. �n realitate, comunica�iile prin ansiblu cu cele O Sut� de Lumi fuseser� �ntrerupte. �nsemna c� era vorba de ceva foarte urgent dac� Jane acceptase stabilirea leg�turii. Ender �i imagin� imediat c� Valentine putea fi �n primejdie. Congresul Stelar ajunsese la concluzia c� el avea cu siguran�� un amestec �n revolt� �i descoperise leg�tura lui cu Valentine.

�mb�tr�nise. Imaginea holografic� eviden�ia pe fa�a ei ridurile �i arsurile pricinuite de zilele cu v�nt t�ios �i rece petrecute pe insulele, banchizele �i navele de pe Trondheim. Z�mbetul �ns� r�m�sese neschimbat, iar �n ochi �i sclipeau acelea�i lumini�e. La �nceput, v�z�nd urmele neiert�toare ale anilor asupra chipului surorii lui, Ender amu�i. �i ea r�mase f�r� grai, pentru c� Ender p�rea acela�i, ca o amintire ce re�nvia trecutul.

��Vai, Ender, oft� ea. Oare am fost �i eu c�ndva tot a�a de t�n�r�?

��Oare voi �mb�tr�ni �i eu la fel de frumos?

Valentine r�se, apoi pl�nse. Ender se st�p�ni; cum i-ar fi stat s�-�i dea fr�u liber lacrimilor? Se desp�r�ise de ea cu numai c�teva luni �n urm�, dar Valentine �i sim�ise lipsa vreme de dou�zeci �i doi de ani.

��Probabil c� ai auzit despre disensiunile dintre noi �i Congres.

��mi imaginez c� te-ai aflat �n miezul lucrurilor.

��A�a s-a �nt�mplat s� fie, spuse Ender. Nu regret c� m� aflu aici. Inten�ionez s� r�m�n.

Ea d�du din cap �i-�i �terse ochii.

��Da, a�a mi-am �nchipuit �i eu. Trebuia s� vorbesc cu tine ca s� fiu sigur�. M� �nsp�im�nta g�ndul c� urma s� c�l�toresc c�teva decenii, a�tept�nd cu sufletul la gur� s� te �nt�lnesc, �i la sosire aveam s� aflu c� ai plecat.

��Ai vrut s� m� vezi?

��M-a mi�cat prea mult revolu�ia voastr�. Dup� ce, vreme de dou�zeci de ani, m-am ocupat de familie, mi-am educat studen�ii, mi-am iubit so�ul �i am ajuns s� tr�iesc �n pace cu mine �ns�mi, nu mai credeam c�-l voi re�nvia pe Demostene. Dar chiar atunci s-a zvonit despre contactele ilegale cu purcelu�ii �i la scurt timp dup� aceea am auzit c� Lusitania s-a r�sculat, oamenii au �nceput s� spun� cele mai ridicole lucruri �i am sim�it izbucnirea aceleia�i uri vechi de c�nd lumea. ��i aminte�ti de filmele cu G�ndacii? Ce groaznici �i ce �nfior�tori erau? Dintr-o dat�, ni s-au ar�tat filme video ale cadavrelor celor doi xenologi, nu-mi amintesc numele lor, dar erau imagini �nsp�im�nt�toare pe toate canalele, a��toare la r�zboi. Apoi s-au lansat pove�ti despre Descolada, amenin�area c� oricine vine de pe Lusitania poate distruge totul� cea mai cumplit� molim� ce se poate imagina.

��E adev�rat, confirm� Ender, dar rezolv�m noi �i problema asta. �ncerc�m s� g�sim o cale de a �mpiedica Descolada s� contamineze alte planete c�nd vom pleca de aici.

��Adev�rat sau nu, p�n� la urm� tot la r�zboi se ajunge. Eu �nc�-mi aduc aminte de el; ceilal�i n-au de unde s� �tie. De aceea l-am re�nviat pe Demostene. Am dat din �nt�mplare peste c�teva rapoarte �i documente. Flota va fi dotat� cu Doctora�ul. Dac� vor, pot s� fac� f�r�me Lusitania. Exact cum�

��Exact cum am f�cut c�ndva �i eu. Nu �i se pare c�-i o justi�ie poetic� s� pierd �n acela�i mod? Cel ce ridic� sabia�

��Las� glumele, Ender! Acum sunt o gospodin� �n floarea v�rstei �i nu mai am r�bdare s� ascult toate neroziile. Cel pu�in deocamdat�. Am scris c�teva adev�ruri nepl�cute despre m�surile luate de Congresul Stelar �i le-am publicat sub pseudonimul Demostene. Au �nceput s� m� caute. Sunt acuzat� de tr�dare.

��Deci vrei s� vii aici?

��Nu singur�. Scumpul de Jakt doneaz� �ntreaga flot� fra�ilor �i surorilor lui. Ne-am cump�rat o nav�. Se pare c� exist� o mi�care de rezisten�� care ne ajut�: o persoan� pe nume Jane a derutat computerele pentru ca acestea s� ne piard� urma.

��O cunosc pe Jane, spuse Ender.

��Deci ai o �ntreag� organiza�ie la dispozi�ie? Am fost extrem de surprins� c�nd am primit mesajul c� pot s�-�i vorbesc. Se �tia c� leg�tura voastr� prin ansiblu e �ntrerupt�.

��Avem prieteni puternici.

��Ender, eu �i Jakt plec�m chiar azi. Venim �i cu cei trei copii.

��Primul�

��Da, Syfte, cea pe care o purtam �n p�ntec la plecarea ta, are aproape dou�zeci �i doi de ani. O fat� �nc�nt�toare. Ne �nso�e�te �i o bun� prieten�, educatoarea copiilor, Plikt.

��Am avut o student� cu numele �sta, remarc� Ender, amintindu-�i de discu�iile lor de-acum c�teva luni.

��A, da, asta a fost acum dou�zeci �i doi de ani, Ender. Nu trebuie s� te agi�i, ai aproape dou�zeci �i doi de ani la dispozi�ie s� te preg�te�ti pentru sosirea mea. De fapt, vom fi mai mul�i, cred c� vreo treizeci. Vom c�l�tori �n c�teva salturi, dintre care primele �n cu totul alt� direc�ie, ca s� nu afle nimeni c� ne �ndrept�m spre Lusitania.

�Va veni �ncoace. Peste treizeci de ani. Voi fi mai b�tr�n dec�t e ea acum. Va veni. Atunci voi avea �i eu o familie. Copiii Novinhei �i ai mei, dac�-i vom avea, to�i mari, ca �i ai Valentinei.�

�i apoi, g�ndindu-se la Novinha, �i aminti de Miro �i de ceea ce sugerase Olhado cu c�teva zile �n urm�, atunci c�nd g�siser� locul de cuib pentru matc�.

��Te-ar deranja cumva dac� trimit pe cineva s� te �nt�mpine? �ntreb� Ender.

��S� ne a�tepte? �n ad�ncul spa�iului? Nu, nu trimite pe nimeni, Ender� e un sacrificiu prea mare s� fac� at�ta drum c�nd computerele ne pot conduce foarte bine�

��N-o fac doar de dragul t�u. E vorba de unul dintre xenologi. A� vrea s�-l cuno�ti. A suferit un accident grav. Are leziuni cerebrale; ca o paralizie. Dup� cum sus�ine o persoan� �n p�rerile c�reia am toat� �ncrederea, el e� cel mai inteligent om de pe Lusitania, dar nimic nu-l mai leag� de via�a noastr� de aici. Vom avea totu�i nevoie de el mai t�rziu. C�nd vei sosi tu. Val, e un b�iat de treab�. Ar putea transforma ultima voastr� s�pt�m�n� de c�l�torie �ntr-o adev�rat� lec�ie din care pute�i afla multe lucruri folositoare.

��Prietena ta ne poate furniza informa�ii pentru o asemenea �nt�lnire �n spa�iu? Suntem noi buni navigatori, dar numai pe mare.

��La plecare, Jane va introduce �n computerele navei voastre toate informa�iile necesare rutei de zbor.

��Ender, pentru tine vor trece treizeci de ani, dar pentru mine� peste c�teva s�pt�m�ni ne vom revedea. �ncepu s� pl�ng�.

��Poate vin cu Miro s� te �nt�mpin.

��Nici s� nu te g�nde�ti! exclam� ea. Vreau s� fii c�t se poate de b�tr�n �i de smochinit c�nd sosesc. N-a� suporta �nt�lnirea cu t�n�rul de treizeci de ani pe care-l v�d acum pe terminal.

��Treizeci �i cinci.

��S� fii acolo c�nd ajung! �i ceru ea.

��Bine, �ncuviin�� el. �n ceea ce-l prive�te pe Miro, b�iatul pe care �i-l trimit, s�-l socote�ti drept fiul meu.

Valentine cl�tin� solemn din cap.

��Tr�im vremuri de restri�te, Ender� A� vrea s�-l avem pe Peter de partea noastr�.

��Eu nu. Dac� ar conduce el mica noastr� revolt�, ar termina ca Hegemon al celor O Sut� de Lumi, iar eu nu vreau dec�t s� fim l�sa�i �n pace.

��S-ar putea s� nu ob�ii una f�r� cealalt�, dar pe tema asta o s� mai avem prilejul s� ne cert�m. La revedere, scumpul meu frate.

Ender nu-i r�spunse. O privi lung p�n� c�nd ea z�mbi st�ngaci �i �ntrerupse leg�tura.

Ender nu se v�zu nevoit s�-l roage pe Miro s� plece. Jane �i spusese deja totul.

��Demostene e sora ta? �ntreb� Miro confuz, dar Ender se obi�nuise cu felul lui de a vorbi. I se p�rea c� exprimarea lui se mai ameliorase. Oricum, nu-i era greu s�-l �n�eleag�.

��Suntem o familie dotat�. Sper s�-�i plac� Valentine.

��Sper s� m� plac� �i ea pe mine. Miro z�mbi, dar p�rea tem�tor.

��Am rugat-o s� te considere fiul meu.

��tiu. �i continu� aproape sfid�tor: Am asistat la discu�ie.

Ender sim�i c� i se str�nge inima.

��Trebuia s� te �ntreb. Dar �tii bine c� ar fi acceptat, auzi �n ureche vocea lui Jane.

Nu amestecul �n problemele lui personale �l m�hnea, ci faptul c� Jane se apropiase at�t de mult de Miro. �Obi�nuie�te-te cu situa�ia asta�, �i spuse �n g�nd. �Acum �i poart� lui de grij�.�

��O s� ne lipse�ti.

��Deja le lipsesc celor care-mi vor duce dorul, spuse Miro, fiindc� m� consider� ca �i mort.

��Avem nevoie de tine viu.

��La �ntoarcere voi avea tot nou�sprezece ani. �i acelea�i leziuni pe creier.

��Vei fi tot Miro cel de acum, un t�n�r str�lucit, iubit, demn de �ncredere. Pentru tine am distrus gardul. Nu pentru o cauz� m�rea��, ci pentru tine. S� nu ne �n�eli a�tept�rile.

Miro sur�se, dar Ender nu reu�i s�-�i dea seama dac� str�mb�tura de pe chipul lui se datora paraliziei sau era un z�mbet amar �i r�ut�cios.

��Spune-mi ceva, �l rug� Miro.

��Dac� nu-�i r�spund, are s-o fac� ea �n locul meu.

��Nu e greu. Vreau doar s� �tiu de ce au murit Pipo �i Libo. Pentru ce i-au onorat purcelu�ii.

Ender v�zu dincolo de cuvinte: �n�elese de ce �inea Miro at�t de mult s� g�seasc� un r�spuns. Aflase c� era fiul lui Libo doar cu c�teva ore �nainte de a s�ri gardul �i de a-�i rata viitorul. Pipo, Libo, apoi Miro; tat�l, fiul �i nepotul, cei trei xenologi care �i d�duser� via�a pentru purcelu�i. B�iatul �tia c� doar �n�eleg�nd de ce muriser� str�mo�ii lui putea s� dea un sens propriului s�u sacrificiu.

Ar fi fost o nenorocire dac� Miro, afl�nd adev�rul, ar fi tras concluzia c� nici un sacrificiu nu are sens. De aceea Ender �i r�spunse printr-o �ntrebare.

��Nu �tii de ce?

Miro rosti cuvintele rar �i atent, astfel ca Ender s�-i poat� �n�elege pronun�ia chinuit�.

��tiu, purcelu�ii erau convin�i c� le fac o onoare. Mai �tiu �i c� �n locul lor puteau muri Mandachuva �i M�nc�torul-de-Frunze. �n cazul lui Libo, cunosc chiar �i motivul. S-a �nt�mplat dup� ob�inerea primei recolte de �tir �i aveau m�ncare din bel�ug. κi ar�tau astfel recuno�tin�a. �n schimb, nu �n�eleg de ce n-au f�cut-o mai devreme. De exemplu, c�nd i-am �nv��at s� foloseasc� r�d�cina de merdona sau c�nd le-am ar�tat cum s�-�i fac� oale �i arcuri cu s�ge�i.

��Adev�rul? insist� Ender.

Miro pricepu din tonul lui Ender c� nu-i va fi u�or s� priveasc� adev�rul drept �n fa��.

��Da, spuse el.

��Nici Pipo �i nici Libo nu meritau onoarea. So�iile nu r�spl�teau pe nimeni pentru recolta de �tir. Realitatea e c� M�nc�torul-de-Frunze le convinsese s� permit� conceperea unei genera�ii noi, cu toate c�, dup� ce p�r�seau copacul-mam�, nu exista suficient� hran� pentru ei. �i-a asumat un risc imens: dac� s-ar fi �n�elat, genera�ia aceea de pui ar fi murit. Libo le-a adus recolta, dar M�nc�torul-de-Frunze a fost acela care a declan�at cre�terea numeric� a popula�iei �i nevoia de hran�.

Miro d�du aprobator din cap.

��i Pipo?

��Pipo le-a dezv�luit purcelu�ilor descoperirea lui. Descolada, care �i ucidea pe oameni, f�cea parte din fiziologia lor normal�, iar organismul lor folosea transform�rile care pe noi ne ucideau. Mandachuva le-a spus so�iilor c� oamenii nu sunt atotputernici, asemeni zeilor, iar �n anumite privin�e sunt chiar mai slabi dec�t micu�ii. Le-a mai spus c� puterea oamenilor nu se datora unor elemente inerente � talie, dimensiunea creierului, limbajului � ci mai cur�nd �nt�mpl�rii c� beneficiau de c�teva mii de ani de �nv��tur� �n plus. Dac� puteau s� dob�ndeasc� toate cuno�tin�ele noastre, atunci noi, oamenii, n-am mai avea putere asupra lor. Trebuia recompensat� descoperirea lui Mandachuva � faptul c�, poten�ial, purcelu�ii erau egali cu fiin�ele umane � nu informa�ia dat� de Pipo, care i-a ajutat s� �n�eleag�.

��Deci am�ndoi�

��Purcelu�ii n-au vrut s�-i ucid� nici pe Pipo, nici pe Libo. �n ambele cazuri, izb�nda a revenit unui pequenino. Pipo �i Libo au murit pur �i simplu fiindc� nu au fost �n stare s� ridice cu�itul �i s� ucid� un prieten.

Miro trebuie s� fi sesizat durerea lui Ender, �n ciuda eforturilor lui de a �i-o ascunde. �i Miro r�spunse am�r�ciunii lui Ender:

��Tu, tu e�ti capabil s� ucizi pe oricine.

��E o calitate cu care m-am n�scut, accept� Ender.

��L-ai ucis pe Uman fiindc� �tiai c� altfel va tr�i o via�� nou�, mai bun�, spuse Miro.

��Da, recunoscu Ender.

��i pe mine.

��Da. Trimi��ndu-te �n spa�iu m� simt ca un criminal.

��Dar voi tr�i �i eu o via�� noua �i mai bun�?

��Nu �tiu. Te mi�ti deja ceva mai bine dec�t un copac.

Miro pufni �n r�s.

��Deci, pentru c� pot umbla, am m�car un avantaj asupra lui Uman, adev�rat? Nu trebuie s� m� lovi�i cu b��ul ca s� vorbesc. Pe chipul lui Miro ap�ru apoi o expresie de triste�e. Cu diferen�a c� el poate avea o mie de copii.

��S-ar putea s� te �n�eli dac�-�i �nchipui c� toat� via�a o s� r�m�i nec�s�torit.

��Sper s� fie a�a cum zici, spuse Miro f�r� convingere. Apoi, dup� o lung� t�cere, �ntreb�: Vorbitorule� ?

��Spune-mi S�v�r�itor.

��S�v�r�itorule, �nseamn� c� Pipo �i Libo au murit zadarnic?

Ender �n�elese adev�rata �ntrebare: �Suferin�a mea a fost inutil�?�

��Exist� motive ale mor�ii mult mai absurde dec�t acela c� nu supor�i ideea de a ucide.

��Dar dac� e vorba de cineva care nu poate nici s� ucid�, nici s� moar�, dar nici s� tr�iasc�?

��Nu te am�gi. �ntr-o bun� zi vei fi �n stare de toate trei.

�n diminea�a urm�toare, Miro plec�. Pl�nser� cu to�ii la desp�r�ire. �n s�pt�m�nile care urmar�, Novinhei �i veni greu s� stea acas�, c�ci absen�a lui Miro devenise prea ap�s�toare �i dureroas�. Chiar dac�, sf�tuit� de Ender, �ncuviin�ase din toat� inima plecarea lui Miro, i se p�rea de nesuportat s�-�i piard� copilul. Ender �ncepu s� se �ntrebe dac� �i p�rin�ii lui sim�iser� o durere asem�n�toare c�nd fusese luat de l�ng� ei �i dus departe. B�nuia c� nu. Dar nici nu speraser� c� se va �ntoarce. Acum el �nsu�i iubea copiii altui b�rbat mai mult dec�t �i iubiser� propriii lor p�rin�i. Se sim�ea r�zbunat pentru nep�sarea c�reia �i c�zuse victim� �n copil�rie. La trei mii de ani distan��, le va da o lec�ie privind modul �n care trebuie s� se comporte un tat�. Episcopul Peregrino �i c�s�tori pe Ender �i Novinha �n biroul s�u.

�n schimb, �naintea c�s�toriei avu parte de dou� zile de triumf. �n prima zi, Ela, Ouanda �i Novinha �i d�ruir� rezultatele ipotezelor �i cercet�rilor �ntreprinse de ele: ciclul complet de via�� i structura comunit��ii pequenino, masculi �i femele, precum �i o reconstituire plauzibil� a societ��ii lor �nainte ca Descolada s�-i fi legat pe vecie de copacii care p�n� atunci nu constituiser� dec�t un element al mediului. Iar Ender reu�i s� �n�eleag� p�n� la cap�t cine erau purcelu�ii �i mai ales cine fusese Uman �nainte de a trece �n via�a sc�ldat� de lumin�.

Tr�i o s�pt�m�n� printre purcelu�i �i �n timpul acesta scrise Via�a lui Uman. Mandachuva �i M�nc�torul-de-Frunze o citir� cu aten�ie �i o discutar� cu el; el revizui �i remodel� textul, apoi �l definitiv�. �n ziua aceea �i invit� pe to�i cei care lucrau �mpreun� cu purcelu�ii � �ntreaga familie Ribeira, Ouanda �i surorile ei, numero�i muncitori care le aduseser� purcelu�ilor miracolele tehnologiei, c�lug�rii-erudi�i ai Ordinului Copiii Min�ii, episcopul Peregrino, primarul Bosquinha � �i le citi cartea. Nu era mare. �i trebui doar o or�. Se str�nser� pe deal, la umbra lui R�d�cin� care �i ap�ra acum de razele soarelui, aproape de locul unde copacul lui Uman, nu mai �nalt de trei metri, se ridica spre lumin�.

��Vorbitorule, recunoscu episcopul, aproape c� m-ai convins s� devin umanist. Al�ii, mai pu�in �coli�i �n elocin��, nu g�sir� cuvintele potrivite, nici pe loc, nici mai t�rziu. Dar tot a�a cum cititorii primei sale c�r�i �i �n�eleseser� pe G�ndaci, din ziua aceea aflar� cu to�ii cine erau purcelu�ii �i pricepur� c� � �n ciuda oric�ror dezbin�ri �i suspiciuni � �i c�utaser� ne�ncetat m�re�ia.

��De aceea te-am chemat aici, �i explic� Novinha. Am visat c�ndva c� voi scrie cartea aceasta. Dar trebuie s-o scrii tu.

��Am jucat un rol mai important �n povestea asta dec�t mi-am propus, spuse Ender. Dar tu, Ivanova, �i-ai �mplinit visul. Munca ta a dat na�tere acestei c�r�i, iar tu �i copiii t�i m-a�i f�cut s� m� simt �ntreg. Altfel n-a� fi fost �n stare s-o scriu.

O semn�, ca �i pe celelalte, cu numele de Vorbitor �n numele Mor�ilor.

Jane lu� cartea �i o transmise prin ansiblu la distan�e de ani-lumin�, c�tre toate cele O Sut� de Lumi. Odat� cu ea transmise textul acordului �i imaginile filmate de Olhado la semnarea �i la trecerea lui Uman spre lumina deplin�. Distribui cartea �n nenum�rate locuri pe fiecare planet�, mai ales unor oameni care aproape sigur aveau s-o citeasc� �i s-o �n�eleag�. Exemplarele au fost expediate sub form� de mesaje de la un computer la altul; p�n� s� afle Congresul despre ce era vorba, mesajele se r�sp�ndiser� at�t de mult �nc�t difuzarea nu mai putea fi interzis�.

Congresul �ncerc� �n schimb s� discrediteze cartea, declar�nd-o un fals. Imaginile fur� etichetate drept o simulare grosolan�. Analiza textului eviden�iase c� era imposibil ca aceast� carte s� fi fost scris� de acela�i autor ca �i celelalte dou�. Documentele referitoare la utilizarea ansiblului dezv�luiau c� ea nu putea veni din Lusitania, care t�iase toate leg�turile cu celelalte lumi. Unii crezur�, dar majoritatea nu se sinchiseau. Pe mul�i dintre cei care f�cuser� efortul de a citi �Via�a lui Uman� nu-i l�sa inima s�-i recunoasc� pe purcelu�i drept rameni.

Unii �i acceptar� pe purcelu�i �i, citind �i acuza�ia pe care o scrisese Demostene cu c�teva luni �n urm�, �ncepur� s� numeasc� flota care se �ndrepta deja spre Lusitania drept �Al Doilea Xenocid�. Dar pe cele O Sut� de Lumi nu existau at�tea �nchisori �n care s� �ncap� to�i cei care-o botezaser� astfel. Congresul Stelar socotise c� r�zboiul va �ncepe c�nd navele aveau s� ajung� �n apropierea Lusitaniei, adic� peste treizeci sau patruzeci de ani. Acum era evident c� el �ncepuse deja �i c� �nfruntarea va fi teribil�. Mul�i credeau cele scrise de Vorbitorul �n numele Mor�ilor �i tot mai mul�i erau dispu�i s�-i considere ramani pe purcelu�i �i uciga�i pe cei care le doreau moartea.

Apoi, �ntr-o toamn�, Ender lu� gogoa�a grijuliu �nf�urat� �i �mpreun� cu Novinha, Olhado, Quim �i Ela zbur� mul�i kilometri pe deasupra �ntinderilor de capim, p�n� ajunse la dealul de l�ng� r�u. Margaretele �nfloriser� n�valnic; aici iarna avea s� se dovedeasc� bl�nd�, iar matca va fi ferit� de Descolada.

Cu b�gare de seam�, Ender duse matca spre malul r�ului �i o a�ez� �n grota pe care o preg�tise �mpreun� cu Olhado. La intrare puser� cadavrul unei cabra proasp�t ucise.

Dup� aceea, Olhado �i conduse �napoi. S�v�r�itorul pl�nse, st�p�nit de extazul de necuprins �i de nest�p�nit pe care matca i-l grav� �n minte, fiindc� bucuria ei era mult prea puternic� pentru ca vreo fiin�� uman� s�-i reziste. Novinha �l �mbr��i��, Quim se rug� �n t�cere, iar Ela fredon� un vechi c�ntec popular s�lt�re�, care-�i avea originea �n �inuturile deluroase din Minas Gerãis, printre b�tina�ii caipira �i mineiros din b�tr�na Brazilie. Se afla �ntr-un loc tihnit �i prielnic, mai fericit dec�t visase Ender pe coridoarele sterile ale �colii de Lupt�, pe vremea c�nd era un copil �i se lupta pentru supravie�uire.

��Acum pot s� mor, m�rturisi el. Mi-am �ncheiat munca de o via��.

��i eu, spuse Novinha, dar cred c� abia acum a sosit momentul s� lu�m via�a de la cap�t.

�n aerul jilav �i r�coros al grotei din apropierea r�ului, mandibulele puternice sf�iar� gogoa�a; zb�t�ndu-se, din ea ie�i un corp moale �i scheletic. Aripile se desf�cur� �ncetul cu �ncetul �i se uscar� la soare. Fiin�a se t�r� cu greu p�n� la marginea apei ca s� soarb� putere �n trupul stafidit. Ciuguli din carnea de cabra. Ou�le neeclozate pe care le purta �n m�runtaie cereau s� fie eliberate. Le depuse pe primele pe corpul cabrei, apoi m�nc� din margaretele de al�turi, �ncerc�nd s� simt� schimb�rile care s�-i dea certitudinea c� �n sf�r�it �nviase.

C�ldura bl�nd� a razelor de soare, vibra�ia u�oar� a aripilor �n adierea v�ntului, r�coarea apei sub picioare, ou�le �nfierb�nt�ndu-se �i cresc�nd �n carnea cabrei �nsemnau Via�a �ndelung a�teptat�, iar acum matca putea fi sigur� c� va fi nu ultima, ci prima din neamul ei.