���n�eleg�, spuse vampirul g�nditor �i travers� �ncet �nc�perea, �ndrept�ndu-se spre fereastr�.
R�mase mult� vreme acolo, profil�ndu-se �n lumina slab� care p�trundea dinspre Divisadero Street �i luminat din c�nd �n c�nd de farurile ma�inilor care treceau. Acum b�iatul putea s� vad� mai bine mobila, masa rotund� din lemn de stejar, scaunele. O chiuvet� cu oglind� se afla prins� pe un perete. κi puse servieta pe mas� �i a�tept�.
��C�t� band� ai? �ntreb� vampirul, �ntorc�ndu-se acum �n a�a fel �nc�t b�iatul �i vedea profilul. Destul� pentru povestea unei vie�i?
��Desigur, dac� e o via�� bun�. Uneori, dac� am noroc, iau c�te trei, patru interviuri pe noapte. Numai c� povestea trebuie s� fie bun�. Corect, nu?
��C�t se poate de corect, r�spunse vampirul. Atunci, a� vrea s�-�i spun povestea vie�ii mele. Tare mult a� vrea.
��Minunat, spuse b�iatul �i scoase repede micul casetofon din serviet�, verific�nd caseta �i bateriile. S�nt extrem de ner�bd�tor s� aud de ce crezi asta, de ce�
��Nu, spuse vampirul brusc. Nu putem �ncepe a�a. Ai totul preg�tit?
��Da, zise b�iatul.
��Atunci, stai jos. O s� aprind lumina.
��Bine, dar credeam c� vampirilor nu le place lumina, spuse b�iatul. Dac� e�ti de p�rere c� �ntunericul creeaz� mai mult� atmosfer�
Dar t�cu brusc. Vampirul �l privea, st�nd cu spatele la fereastr�. Acum, b�iatul nu-i putea deslu�i deloc chipul �i ceva din silueta aceea nemi�cat� �l z�p�cea. D�du s� mai spun� ceva, dar se ab�inu. Apoi r�sufl� u�urat c�nd vampirul se apropie de mas� �i trase de �nurul de deasupra ei.
Imediat, �nc�perea fu inundat� de o lumin� galben� tare �i b�iatul nu-�i putu re�ine o u�oar� exclama�ie c�nd se uit� la vampir. Se prinse cu degetele de marginea mesei.
��Dumnezeule mare! �opti el �i apoi amu�i, r�m�n�nd cu privirea a�intit� asupra vampirului.
Acesta era complet alb �i neted, de parc� ar fi fost sculptat �n os, iar chipul lui p�rea s� fie la fel de ne�nsufle�it ca acela al unei statui, cu excep�ia ochilor de un verde sclipitor care �l priveau fix pe b�iat, ca ni�te fl�c�ri �ntr-un craniu. Dar, �n clipa urm�toare, vampirul z�mbi aproape cu triste�e �i substan�a alb� �i neted� de pe chipul lui se mi�c� la fel de insesizabil ca liniile unui desen animat.
��Vezi? �ntreb� el �ncet.
B�iatul se cutremur� �i ridic� m�na, ca �i cum ar fi vrut s� se fereasc� de o lumin� foarte puternic�. Privirea �i alunec� �ncet peste haina frumos croit�, pe care doar o z�rise la bar, pelerina lung� �i larg�, cravata neagr� de m�tase �nnodat� la g�t �i sclipirea gulerului, care era la fel de alb ca pielea vampirului. Se uit� la p�rul bogat �i negru al acestuia, piept�nat spre spate peste v�rfurile urechilor �i abia ating�nd gulerul alb.
��Deci, tot mai vrei interviul? �ntreb� vampirul.
Gura b�iatului se deschise �nainte ca sunetul s� ias�. �ncuviin��, �i abia apoi spuse da.
Vampirul se a�ez� �ncet �n fa�a lui, �i, aplec�ndu-se pu�in �nainte, spuse cu bl�nde�e �i pe un ton confiden�ial:
��Nu te teme. Porne�te numai aparatul.
Dup� aceea �ntinse m�na peste mas� �i b�iatul se �nfiora, broboane de sudoare �iroindu-i pe obraji. Vampirul �l apuc� de um�r �i spuse:
��Crede-m�, n-o s�-�i fac nici un r�u. �mi doresc prilejul �sta. E mai important pentru mine dec�t pot s�-�i �nchipui. Vreau s� �ncepi.
Apoi �i retrase m�na �i st�tu calm, a�tept�nd.
B�iatului �i trebui un moment pentru a-�i �terge fruntea �i buzele cu batista, a b�igui c� microfonul era inclus �n casetofon, a ap�sa pe buton �i a spune c� aparatul era �n func�iune.
��N-ai fost dintotdeauna vampir, nu? �ncepu el.
��Nu, r�spunse vampirul. Eram un b�rbat de dou�zeci �i cinci de ani c�nd am devenit vampir, asta s-a �nt�mplat �n anul o mie �apte sute nou�zeci �i unu.
B�iatul fu uimit de exactitate datei �i o repet� �nainte de a �ntreba:
��Cum s-a �nt�mplat?
��La asta se poate r�spunde �i mai simplu. Nu cred c� vreau s� dau r�spunsuri simple, zise vampirul. Cred c� a� vrea s� spun adev�rata poveste�
��Da, zise b�iatul repede.
�mp�turi batista �i �i tampon� din nou buzele cu ea.
��A fost o tragedie� �ncepu vampirul. Fratele meu mai mic� A murit.
Apoi t�cu, a�a �nc�t b�iatul �i drese glasul �i �i �terse din nou fa�a �nainte de a-�i �ndesa, aproape ner�bd�tor batista �n buzunar.
��Nu e dureros, nu? �ntreb� el cu timiditate.
��Pare? �ntreb� vampirul. Nu, spuse el apoi scutur�nd din cap. Doar c� am mai spus povestea asta unei alte persoane. �i asta s-a petrecut cu foarte mult timp �n urm�. Nu, nu e dureros� Pe atunci tr�iam �n Louisiana. Primisem ni�te p�m�nt �i aveam dou� planta�ii de indigofena pe Mississippi, foarte aproape de New Orl�ans�
��Ah, accentul�, zise b�iatul �ncet.
O clip�, vampirul privi absent.
��Am un accent? �ntreb� el apoi �i �ncepu s� r�d�.
B�iatul, f�st�cit, r�spunse repede:
��L-am sesizat la bar, c�nd te-am �ntrebat cu ce te ocupi. Doar o u�oar� accentuare a consoanelor, at�ta tot. Nu mi-am dat seama c� era fran�uzesc.
��E-n regul�, �l asigur� vampirul. Nu s�nt chiar at�t de uimit pe c�t m� prefac. Doar c� uit, uneori. D�-mi voie s� continui�
��Te rog�, zise b�iatul.
��Vorbeam de planta�ii. Au avut o mare leg�tur� cu transformarea mea �n vampir. Dar o s� ajung �i la asta. Via�a noastr� acolo era �i luxoas� �i primitiv� �i eram cu to�ii convin�i c� era extrem de atr�g�toare. Vezi tu, tr�iam mult mai bine acolo dec�t am fi putut s-o facem vreodat� �n Fran�a. Poate c� s�lb�ticia pur� a Louisianei f�cea s� ni se par� astfel, dar �sta era adev�rul. �mi amintesc mobila importat� care umplea casa, zise vampirul z�mbind. �i clavecinul; era minunat. Sora mea obi�nuia s� c�nte la el. �n serile de var� se a�eza s� c�nte, cu spatele spre u�a cu geamuri deschise. �i acum �mi amintesc acordurile acelea delicate �i repezi �i imaginea mla�tinii din spatele ei, chiparo�i acoperi�i de mu�chi care se profilau pe cer. �i apoi mai era zgomotele specifice mla�tinii, un cor de glasuri ale viet��ilor, strig�tele p�s�rilor. Cred c� ne pl�cea foarte mult. Totul f�cea ca mobilierul din lemn de trandafir s� par� �i mai pre�ios, iar muzica �i mai delicat� �i fermec�toare. Chiar �i atunci c�nd iedera a rupt storurile de la ferestrele podului �i s-a strecurat �n mai pu�in de un an prin pere�ii de c�r�mid� v�rui�i� Da, ne pl�cea. Tuturor, numai fratelui meu nu. Nu-mi amintesc s�-l fi auzit pl�ng�ndu-se vreodat� de ceva, dar �tiam ce sim�ea. Tata nu mai tr�ia pe vremea aceea �i eu eram capul familiei. Trebuia s�-l ap�r tot timpul de mama �i de sora mea, care voiau s�-l ia cu ele �n vizite, s�-l duc� la New Orl�ans la petreceri, iar el ura astfel de lucruri. Cred c� a �ncetat s� mai mearg� undeva �nainte de a �mplini doisprezece ani. Rug�ciunile erau importante pentru el, rug�ciunile �i vie�ile sfin�ilor legate �n piele.
P�n� la urm�, i-am construit un oratoriu mai departe de cas� unde a �nceput s�-�i petreac� mai toat� ziua �i adesea o parte din sear�. A fost de-a dreptul o ironie. El era at�t de diferit de noi, de toat� lumea, iar eu eram at�t de normal! Nu era absolut nimic extraordinar �n leg�tur� cu mine, zise vampirul �i z�mbi.
Uneori, seara, m� duceam la el �i-l g�seam �n gr�dina din apropierea oratoriului, st�nd lini�tit pe o banc� de piatr�, �i �i povesteam despre problemele mele, despre greut��ile pe care le aveam cu sclavii, despre faptul c� nu aveam �ncredere �n supraveghetor, �n vreme sau �n intermediari� toate problemele care �mi alc�tuiau existen�a. �i el m� asculta, f�c�nd foarte pu�ine comentarii, �ntotdeauna pline de �n�elegere, a�a �nc�t, atunci c�nd m� desp�r�eam de el, aveam impresia clar� c� rezolvase totul pentru mine. Nu credeam s�-i pot refuza ceva �i am jurat c�, oric�t de mult a� fi suferit din cauza pierderii lui, se va face preot la momentul cuvenit. Bine�n�eles c� m� �n�elam.
Vampirul t�cu �i, timp de o clip�, b�iatul doar �l privi, dup� care tres�ri de parc� s-ar fi trezit brusc dintr-o stare de profund� medita�ie �i se poticni, ca �i cum n-ar fi g�sit cuvintele potrivite.
��Ah� nu voia s� se fac� preot? �ntreb� el, iar vampirul �l privi, parc� �ncerc�nd s�-i deslu�easc� expresia, dup� care spuse:
��Am vrut s� spun c� m-am �n�elat �n leg�tur� cu hot�r�rea mea de a nu-i refuza nimic.
κi �ndrept� privirea spre peretele �ndep�rtat �i �i-o fix� asupra geamului.
��A �nceput s� aib� viziuni.
��Viziuni adev�rate? �ntreb� b�iatul, dar �ov�i din nou, de parc� s-ar fi g�ndit la altceva.
��Eu n-am crezut, r�spunse vampirul. S-a �nt�mplat c�nd avea cincisprezece ani. Era foarte frumos. Avea o piele extrem de neted� �i ni�te ochi alba�tri foarte mari. Era robust, nu slab cum s�nt eu acum �i cum eram pe atunci� dar ochii lui� c�nd m� uitam �n ochii lui aveam senza�ia c� m� aflu singur la cap�tul lumii� pe o plaj� m�turat� de v�nt. Nu se auzea nimic altceva dec�t vuietul surd al valurilor. Ei bine, zise el, continu�nd s� r�m�n� cu privirea fixat� asupra geamului, a �nceput s� aib� viziuni. La �nceput, a f�cut doar aluzii la acest lucru, pentru ca, �n cele din urm�, s� �nceteze s� mai m�n�nce. Tr�ia �n oratoriu. La orice or� din zi sau din noapte, �l puteam g�si �ngenuncheat �n fa�a altarului, pe dalele de piatr�. Oratoriul �n sine era neglijat. �ncetase s� se mai ocupe de lum�n�ri, s� schimbe p�nza de pe altar sau chiar s� m�ture frunzele. �ntr-o sear� m-am speriat foarte tare c�nd am stat �n gr�dina de trandafiri �i l-am privit timp de o or� �ntreag�, iar el nu s-a mi�cat din genunchi �i nici m�car o dat� n-a l�sat �n jos bra�ele pe care le �inea �ntinse �n form� de cruce. To�i sclavii �l credeau nebun.
Vampirul ridic� din spr�ncene a uimire.
��Eu eram convins c� era doar� prea zelos. C� poate ajunsese prea departe cu dragostea lui pentru Dumnezeu. Atunci mi-a spus de viziuni. At�t Sf�ntul Dominic c�t �i Sf�nta Fecioar� Maria �i ap�ruser� �n oratoriu, spun�ndu-i c� trebuia s� v�nd� toate propriet��ile noastre din Louisiana, absolut tot ce aveam, �i s� foloseasc� banii pentru a se pune �n slujba Domnului �n Fran�a. Fratele meu urma s� fie un mare conduc�tor religios, s� readuc� �ara la starea de fervoare dinainte, s� �ndrepte lucrurile �mpotriva ateismului �i a Revolu�iei. Bine�n�eles c� el nu avea nici un ban. Eu trebuia s� v�nd planta�iile �i casele noastre din New Orl�ans �i s�-i dau banii.
Vampirul se opri din nou, iar b�iatul st�tea nemi�cat �i �l privea uluit.
������ scuz�-m�, �opti el. Ce-ai spus? Ai v�ndut planta�iile?
��Nu, zise vampirul cu acela�i chip calm de la �nceput. I-am r�s �n fa��. �i el� s-a �nfuriat. A insistat c� acel lucru i-l cerea �ns�i Sf�nta Fecioar�. Cine eram eu s� nesocotesc asta? Chiar a�a, cine? �ntreb� el �ncet, de parc� s-ar fi g�ndit iar�i la ce se petrecuse, cine? �i cu c�t �ncerca mai mult s� m� conving�, cu at�t r�deam mai tare. Era o prostie, i-am spus, produsul unei min�i necoapte �i chiar morbide. Oratoriul era o gre�eal�, i-am mai spus, aveam s� pun s� fie distrus imediat. Iar el avea s� se duc� la �coal� �n New Orl�ans, unde trebuia s�-�i scoat� din cap asemenea idei stupide. Nu-mi aduc aminte tot ce i-am spus. Dar �mi amintesc sentimentul. �n spatele acelei respingeri dispre�uitoare sim�eam o furie mocnit� �i dezam�gire. Eram teribil de dezam�git. Nu-l credeam absolut deloc.
��E lesne de �n�eles, spuse b�iatul repede, c�nd vampirul t�cu �i expresia lui de uimire se atenu�. Adic�, l-ar fi crezut cineva?
��E chiar at�t de lesne de �n�eles? �ntreb� vampirul, privindu-l. M� g�ndesc c� s-ar putea s� fi fost vorba de o vanitate exagerat�. D�-mi voie s�-�i explic. Cum �i-am spus, �mi iubeam fratele �i, uneori, �l consideram un adev�rat sf�nt. �l �ncurajam �n rug�ciunile �i medita�iile sale, cum ziceam, �i eram gata s� renun� la el, d�ruindu-l preo�iei. Dac� cineva mi-ar fi spus c� vreun sf�nt din Arles sau Lourdes a avut viziuni a� fi crezut. Eram catolic; credeam �n sfin�i. Aprindeam lum�n�ri �n fa�a statuilor lor �n biserici; le cuno�team �nf��i��rile, simbolurile �i numele. Dar nu puteam s�-l cred pe fratele meu. Nu numai c� nu credeam c� avusese viziuni, dar nici m�car o clip� nu puteam s�-mi �nchipui a�a ceva. De ce, m� rog? Pentru c� era fratele meu. O fi fost el sf�nt �i chiar ciudat, dar �n nici un caz Francisc din Assisi. Nu fratele
B�iatul se g�ndi �nainte de a-i r�spunde �i apoi �ncuviin�� �i spuse c� da, b�nuia c� �n�elege.
��Poate c� a avut viziuni, spuse vampirul.
��Asta �nseamn� c� nu e�ti sigur� acum� dac� le-a avut sau nu?
��Nu, dar �tiu c� nu s-a clintit �n convingerile lui nici m�car o secund�. �tiu acum a�a cum �tiam �i �n seara c�nd a ie�it din camera mea tulburat �i �ndurerat. Nu �i-a pierdut convingerea nici o clip�. �i dup� c�teva minute, era mort.
��Cum a�a? �ntreb� b�iatul.
��Pur �i simplu a ie�it pe u�a-fereastr� pe verand� �i a stat o clip� �n capul sc�rii de c�r�mid�, dup� care a c�zut. C�nd eu am ajuns jos, era mort, �i rupsese g�tul.
Vampirul cl�tin� din cap consternat, dar chipul �i era tot senin.
��L-ai v�zut c�z�nd? �l �ntreb� b�iatul. �i-a pierdut echilibrul?
��Nu, dar doi servitori au v�zut cum s-a �nt�mplat. Au zis c� s-a uitat �n sus, ca �i cum tocmai ar fi v�zut ceva �n aer �i apoi parc� �ntregul trup i-a fost luat de v�nt. Unul din ei a zis c� tocmai voia s� spun� ceva c�nd a c�zut. �i eu credeam c� vrea s� spun� ceva, dar exact �n clipa aceea m� �ntorsesem cu spatele la u��. Eram cu spatele c�nd am auzit zgomotul.
Se uit� la casetofon.
��Nu mi-am putut ierta asta niciodat�. M� sim�eam vinovat de moartea lui, mai spuse el. �i to�i ceilal�i p�reau s� m� cread� vinovat.
��Bine, dar cum au putut s� fac� a�a ceva? Ai spus c� l-au v�zut c�z�nd.
��Nu era o acuza�ie direct�. Pur �i simplu �tiau c� �ntre noi se petrecuse ceva nepl�cut. C� ne certaser�m cu c�teva minute �naintea c�derii. Servitorii ne auziser�, mama de asemenea. Mama nu �nceta s� m� �ntrebe ce se �nt�mplase �i de ce fratele meu, care de obicei era at�t de t�cut, strigase. Pe urm� a ap�rut �i sora mea �i bine�n�eles c� am refuzat s� le spun. Eram at�t de profund �ocat �i �ndurerat, �nc�t nu mai suportam pe nimeni, eram doar ferm hot�r�t s� nu afle nimeni de �viziunile� lui. Ei nu trebuiau s� �tie c�, p�n� la urm�, devenise nu un sf�nt, ci doar un� fanatic. Sora mea a preferat s� se culce, dec�t s� mearg� la �nmorm�ntare, iar mama a spus tutoror celor din parohie c� �n camera mea se petrecuse ceva �ngrozitor �i eu nu voiam s� spun ce anume; p�n� �i poli�ia m-a luat la �ntreb�ri, �n urma �ndemnurilor propriei mele mame. �n cele din urm�, a venit preotul vr�nd s� �tie ce se �ntimplase. N-am spus nim�nui. Am zis c� a fost o simpl� discu�ie. Am men�ionat faptul c� n-am fost pe verand� �n momentul c�derii lui, dar to�i m� priveau ca �i cum eu l-a� fi omor�t. �i eu �nsumi tr�iam cu acest sentiment. Am stat dou� zile �n salon, l�ng� sicriul lui, g�ndindu-m� c� l-am omor�t. I-am privit chipul p�n� mi-au ap�rut pete �n fa�a ochilor �i era c�t pe-aci s� le�in. Partea din spate a craniului i se zdrobise c�nd s-a izbit de pavaj, iar capul lui avea o form� ciudat� pe pern�. M-am silit s�-l privesc, s�-l studiez pur �i simplu pentru c� abia suportam durerea �i mirosul �i am fost tentat de nenum�rate ori s� �ncerc s�-i deschid ochii: Toate acestea erau ni�te g�nduri �i impulsuri nebune�ti. Principalul era c� r�sesem de el, nu-l crezusem, nu fusesem bun cu el. C�zuse din cauza mea.
��Asta chiar s-a �nt�mplat, nu? �opti b�iatul. Ce-mi spui e� adev�rat.
��Da, spuse vampirul, privindu-l f�r� a p�rea deloc surprins. Vreau s�-�i povestesc �n continuare.
Dar c�nd �i �ntoarse privirea spre fereastr� din nou, manifest� prea pu�in interes fa�� de b�iatul care p�rea prins �ntr-o lupt� l�untric� t�cut�.
��Dar ai spus c� nu �tii nimic despre viziuni, c� tu un vampir� nu �tii cu siguran�� dac�
��Vreau s� iau lucrurile �n ordine, s�-�i povestesc totul a�a cum s-a �nt�mplat, spuse vampirul. Nu, nu �tiu despre viziuni. Nici p�n� acum.
A�tept� din nou, p�n� c�nd b�iatul spuse:
��Da, te rog, te rog continu�.
��Ei bine, am vrut s� v�nd planta�iile. Nu vroiam s� mai v�d vreodat� nici casa, nici oratoriul. �n cele din urm�, le-am arendat unei agen�ii care se ocupa de ele �n locul meu, a�a �nc�t s� nu fie nevoie s� m� duc niciodat� acolo, iar pe mama �i pe sora mea le-am mutat �ntr-una din casele din New Orl�ans. Bine�n�eles c� n-am putut sc�pa de fratele meu nici o clip�. Nu m� g�ndeam dec�t la trupul lui care putrezea �n p�m�nt. Era �ngropat �n cimitirul St. Louis din New Orl�ans, iar eu f�ceam tot posibilul s�-l ocolesc; cu toate astea �ns�, m� g�ndeam la el tot timpul. Beat sau treaz, �i vedeam trupul putrezind �n sicriu �i nu suportam. Visam iar �i iar c� m� aflam �n capul sc�rii, �in�ndu-l de bra�, vorbindu-i cu bl�nde�e, �ndemn�ndu-l s� se �ntoarc� �n dormitor, spun�ndu-i cu bl�nde�e c� �l credeam, c� trebuia s� se roage pentru mine s� cap�t credin��. �n acel timp, sclavii de pe Pointe du Lac (asta era planta�ia mea) �ncepuser� s� spun� c� �i vedeau fantoma pe verand�, iar supraveghetorul nu-i mai putea st�p�ni. Oamenii �i puneau �ntreb�ri nepl�cute surorii mele �n leg�tur� cu �ntregul incident, iar ea a devenit isteric�. Nu era cu adev�rat isteric�. Pur �i simplu credea c� trebuia s� reac�ioneze astfel �i o f�cea. Eu beam tot timpul �i st�team c�t mai pu�in acas�. Tr�iam ca un om care ar fi vrut s� moar�, dar nu avea curajul s�-�i ia via�a. Colindam de unul singur pe str�zi �i alei �ntunecate; �mi pierdeam cuno�tin�a �n cabarete. Am evitat dou� dueluri mai degrab� din apatie dec�t din la�itate �i �mi doream cu adev�rat s� fiu ucis. Atunci am fost atacat. Ar fi putut fi oricine�� invita�ia mea era deschis� pentru marinari, ho�i, maniaci, oricine. Dar a fost un vampir. M-a prins la numai c��iva pa�i de u�a casei mele, �ntr-o sear�, �i m-a l�sat aproape mort, cel pu�in a�a credeam.
��Vrei s� spui c� �i-a supt s�ngele? �ntreb� b�iatul.
��Da, zise vampirul r�z�nd. Mi-a supt s�ngele. A�a se face de obicei.
��Dar ai tr�it, spuse t�n�rul. Ziceai c� te-a l�sat aproape mort.
��M-a secat p�n� la un pas de moarte, ceea ce pentru el a fost suficient. M-au pus �n pat imediat ce m-au g�sit, derutat �i ne�tiind absolut nimic din ce mi se �nt�mplase. Presupun c� m� g�ndeam c�, �n sf�r�it, b�utura �mi venise de hac. De-acum m� a�teptam s� mor �i nu aveam chef s� m�n�nc, s� beau sau s� vorbesc cu doctorul. Mama a trimis dup� preot. Eu aveam febr� �i i-am spus acestuia tot, despre viziunile fratelui meu �i despre ceea ce f�cusem, �mi amintesc c� m-am ag��at de bra�ul lui, pun�ndu-l s� jure de nenum�rate ori c� nu va spune nim�nui. ��tiu c� nu l-am omor�t eu�, i-am spus �n final. �Dar nu mai pot s� tr�iesc acum c�nd el e mort. Nu dup� felul cum m-am purtat cu el.� �E ridicol�, mi-a r�spuns el. �Bine�n�eles c� po�i s� tr�ie�ti. Nu-i nimic �n neregul� cu tine �n afar� de faptul c� cedezi �n fa�a pl�cerilor. Mama ta are nevoie de tine, ca s� nu mai vorbim de sora ta. C�t despre fratele �sta al t�u, el era posedat de diavol.� Am fost at�t de uluit c�nd l-am auzit, �nc�t nici n-am putut s� protestez. Diavolul �l f�cea s� vad� viziuni, mi-a explicat el �n continuare. Diavolul era nest�p�nit. Toat� Fran�a se afla sub influen�a diavolului, iar Revolu�ia fusese cel mai mare triumf al s�u. Nimic nu l-ar fi putut salva pe fratele meu dec�t exorcismul, rug�ciunile �i postul, ni�te oameni care s�-l �in�, �n timp ce diavolul i se dezl�n�uia �n trup �i �ncerca s� azv�rle cu el �n toate p�r�ile. �Diavolul l-a aruncat pe scar�, e c�t se poate de limpede�, a spus el. �Nu cu fratele t�u ai vorbit �n camera aceea, ci cu diavolul�. Ei bine, asta m-a �nfuriat peste m�sur�. Crezusem c� ajunsesem la limit�, dar nu era adev�rat. A continuat s�-mi vorbeasc� despre diavol, despre vr�jile f�cute sclavilor �i despre alte cazuri de posedare din alte col�uri ale lumii. Atunci m-am dezl�n�uit. Am distrus tot �n camer� �i era c�t pe-aci s�-l omor.
��Dar for�a ta� vampirul�? �ntreb� b�iatul.
���mi pierdusem min�ile, �i explic� vampirul. F�ceam lucruri pe care nu le-a� fi f�cut dac� a� fi fost s�n�tos. Totul mi se p�rea acum confuz, vag �i fantastic. Dar �mi amintesc c� l-am �mpins p�n� la u�a din spate, l-am fug�rit prin curte �i l-am prins l�ng� zidul de c�r�mid� al buc�t�riei, de care l-am izbit cu capul de era s�-l omor. C�nd m-am potolit, �n cele din urm�, extrem de epuizat, mi-a luat s�nge. Pro�tii. Dar altceva voiam s� spun. Atunci mi-am �n�eles propria vanitate. Probabil c� o v�zusem reflectat� �n preot. Atitudinea dispre�uitoare a acestuia fa�� de fratele meu o reflecta pe a mea; vorb�ria lui superficial� despre diavol; refuzul lui de a accepta m�car ideea c� ceva sf�nt trecuse at�t de aproape.
��Dar el credea �n posedarea de c�tre diavol.
��Asta-i o concep�ie mult mai lumeasc�, spuse imediat vampirul. Oamenii care �nceteaz� s� cread� �n Dumnezeu sau bine, �n general, continu� s� cread� �n diavol. Nu �tiu de ce. Nu, chiar c� nu �tiu de ce. R�ul e posibil �ntotdeauna. Iar binele e �ntotdeauna dificil. Dar trebuie s� �n�elegi, posedarea reprezint� un alt mod de a spune c� cineva e nebun. Cred c�, pentru preot, asta a fost. S�nt sigur c� a v�zut nebunia. Poate c� o avusese drept �n fa�� �i o numise posedare. Nu-i nevoie s�-l vezi pe Satana c�nd e alungat. Dar s� fii �n prezen�a unui sf�nt� S� crezi c� acel sf�nt a avut o viziune. Nu, refuzul nostru de a crede c� a�a ceva se poate �nt�mpla unor semeni de-ai no�tri e vanitate.
��Nu m-am g�ndit niciodat� astfel, spuse b�iatul. Dar cu tine ce s-a �nt�mplat? Ai spus c� �i-au luat s�nge ca s� te vindece, asta �nseamn� c� erai aproape mort.
Vampirul r�se.
��A�a e, chiar a�a. Dar vampirul s-a �ntors �n noaptea aceea. Vezi tu, voia Pointe du Lac, planta�ia mea. Era foarte t�rziu, dup� ce adormise sora mea. �mi amintesc ca �i cum s-ar fi �nt�mplat ieri. A venit prin curte, a deschis u�a-fereastr� f�r� s� fac� cel mai mic zgomot; era un b�rbat �nalt, cu pielea alb�, cu un p�r blond foarte bogat �i cu ni�te mi�c�ri gra�ioase, ca de felin�. Cu bl�nde�e, i-a acoperit ochii surorii mele cu un �al �i a sl�bit lumina l�mpii. Ea a adormit l�ng� lighean �in�nd p�nza cu care �mi �tersese fruntea �i, p�n� diminea��, nu s-a clintit. Numai c� atunci eu eram extrem de schimbat.
���n ce consta schimbarea asta? �ntreb� b�iatul.
Vampirul oft�. Se rezem� de sp�tarul scaunului �i se uit� la pere�i.
��La �nceput am crezut c� era tot vreun doctor sau cineva chemat de rude ca s� �ncerce s� stea de vorb� cu mine. Dar aceast� b�nuial� mi-a fost imediat �nl�turat�. S-a apropiat de patul meu �i s-a aplecat, a�a �nc�t chipul i se afla �n lumina l�mpii. Atunci am observat c� nu era un om obi�nuit. Ochii cenu�ii �i ardeau incandescen�i, iar m�inile lungi �i albe, care �i at�rnau pe l�ng� trup, nu erau ca ale unei fiin�e omene�ti. Cred c�, �n clipa aceea, am �n�eles tot �i lucrurile pe care mi le-a spus au fost doar ca o urmare. Ceea ce vreau s� zic e c�, �n clipa �n care l-am v�zut, �n care i-am v�zut aura extraordinar� �i am priceput c� era o f�ptur� cum nu mai �nt�lnisem vreodat�, am fost redus la zero. Acel orgoliu care nu putea accepta prezen�a unui om extraordinar �n apropierea lui era zdrobit. Toate concep�iile mele, chiar �i sentimentul de vinov��ie �i dorin�a de a muri, p�reau complet lipsite de importan��. M-am uitat pe
Pe chipul b�iatului se citea un amestec de derut� �i uimire.
���i a�a te-ai hot�r�t s� devii vampir? �ntreb� el, iar vampirul t�cu o clip�.
��Hot�r�t. Nu parte a fi cuv�ntul potrivit. Totu�i, nu pot s� spun c� a fost inevitabil din clipa �n care el a p�it �n �nc�pere. Nu, n-a fost inevitabil. Dar nu pot s� spun nici c� m-am hot�r�t. D�-mi voie s� spun c�, atunci c�nd a terminat de vorbit, nici o alt� decizie nu mai era posibil� pentru mine �i c� mi-am urmat drumul, f�r� s� arunc nici m�car o privire �napoi. �n afar� de un lucru.
��Un lucru? Care?
��Ultimul meu r�s�rit de soare, spuse vampirul. �n diminea�a aceea �nc� nu eram vampir. �i am v�zut ultimul meu r�s�rit de soare.
Mi-l aduc aminte perfect; totu�i, nu cred s� �mi mai amintesc de altul dinaintea aceluia. Lumina a ap�rut �nt�i �n partea de sus a u�ii-fereastr�, o lumin� palid� �n dosul perdelei din dantel� �i apoi o str�lucire din ce �n ce mai puternic�, sub form� de pete printre frunzele copacilor. In cele din urm�, soarele a p�truns pe fereastr� �i dantela �i-a aruncat umbrele pe podeaua de piatr� �i peste trupul surorii mele, care continua s� doarm�, umbrele dantelei c�z�nd pe �alul de pe umerii �i capul ei. Imediat ce �ncepu s� se �nc�lzeasc�, ea d�du �alul la o parte f�r� s� se trezeasc� �i atunci soarele �i lumin� din plin ochii, f�c�nd-o s� str�ng� din pleoape. Apoi a str�lucit pe mas�, unde ea �i �inea capul culcat pe bra�e, �i �n apa din can�. L-am sim�it pe m�ini, pe cuvertur� �i apoi pe fa��. Am stat �n pat, g�ndindu-m� la tot ce �mi spusese vampirul �i pe urm� mi-am luat adio de la r�s�rit, �ncep�ndu-mi existen�a de vampir. A fost� ultimul r�s�rit de soare.
Vampirul se uita din nou pe fereastr�. C�nd t�cu, lini�tea se l�s� at�t de brusc, �nc�t b�iatului i se p�ru c� o aude. Auzi apoi zgomotele de pe strad�. Cel scos de un camion era asurzitor. �nurul becului se mi�ca datorit� vibra�iei. Dup� aceea, camionul disp�ru.
����i lipse�te? �ntreb� el atunci cu un glas sub�ire.
��Nu chiar, zise vampirul. S�nt at�tea alte lucruri. Dar unde r�m�sesem? Vrei s� �tii cum s-a �nt�mplat, cum am devenit vampir.
��Da, spuse b�iatul. Cum te-ai schimbat, mai exact?
��Nu-�i pot spune cu exactitate. Pot s�-�i povestesc despre asta, s�-�i descriu �n cuvinte care or s�-�i arate ce valoare are lucrul �sta pentru mine. Dar nu pot s�-�i spun exact, a�a cum nu pot s�-�i spun exact nici ce este experien�a actului sexual, �n caz c� n-ai f�cut-o niciodat�.
T�n�rul vru deodat� s�-i pun� alt� �ntrebare, dar �nainte s� apuce s� vorbeasc�, vampirul continu�.
��A�a cum �i-am spus, acest vampir, Lestat, dorea planta�ia. Un motiv lumesc, fire�te, pentru a-mi oferi o via�� care va dura p�n� la sf�r�itul lumii; dar nu era o persoan� care s� fac� discrimin�ri. Nu considera mica popula�ie a vampirilor din �ntreaga lume ca fiind un club select, a� putea spune. Avea probleme omene�ti, un tat� orb care nu �tia c� fiul s�u e vampir �i nici nu trebuia s� afle. Via�a la New Orl�ans devenise dificil� pentru el, �in�nd cont de necesit��ile lui �i de faptul c� trebuia s� aib� grij� de tat�l lui, a�a c� voia Pointe du Lac.
Seara urm�toare ne-am dus la planta�ie, l-am instalat pe tat�l orb �n dormitorul mare �i eu mi-am �nceput schimbarea. N-a� putea spune c� a constat �ntr-un anume pas�� de�i, bine�n�eles, unul a fost cel dincolo de care nu mai exista drum de �ntoarcere. Dar au fost implicate c�teva ac�iuni, dintre care prima a fost moartea supraveghetorului. Lestat l-a ucis �n somn. Eu trebuia s� privesc �i s� aprob; adic�, s� asist la uciderea unui om ca dovad� a deciziei mele �i ca parte a schimb�rii. F�r� �ndoial�, aceasta s-a dovedit partea cea mai dificil� pentru mine. �i-am spus c� nu m� temeam de propria mea moarte, �ns� mi-era greu s�-mi iau singur via�a. Dar, fa�� de vie�ile altora, aveam un mare respect, iar moartea �mi inspira o groaz� recent descoperit� datorit� fratelui meu. A trebuit s�-l v�d pe supraveghetor trezindu-se speriat, �ncerc�nd s�-l �ndep�rteze pe Lestat cu ambele m�ini, apoi zv�rcolindu-se �n str�nsoarea lui �i, �n cele din urm�, r�m�n�nd nemi�cat �i moale, sec�tuit de s�nge. �i murind. Nu a murit imediat. Am stat �n dormitorul lui str�mt aproape o or�, privindu-l cum moare. F�cea parte din schimbarea mea, cum am mai spus. Altfel Lestat n-ar fi r�mas. Pe urm� a trebuit s� ne descotorosim de cadavru. Era s� le�in. Sl�bit fiind �i av�nd febr�, nu posedam prea multe rezerve, iar manevrarea cadavrului cu un asemenea scop mi-a f�cut grea��. Lestat r�dea, spun�ndu-mi cu duritate c� aveam s� simt cu totul altfel odat� ce aveam s� fiu vampir, �i aveam s� r�d �i eu. S-a �n�elat. Niciodat� nu r�d de moarte, oric�t de des �i de regulat a� provoca-o. Dar, d�-mi voie s� iau lucrurile �n ordine. A trebuit s� mergem pe l�ng� r�u p�n� am ajuns �ntr-un c�mp deschis, unde l-am l�sat pe supraveghetor. I-am sf�iat haina, i-am furat banii �i am avut grij� s�-i stropim buzele cu b�utur�. �i cuno�team so�ia, care tr�ia la New Orl�ans, �i �tiam c�t de disperat� avea s� fie c�nd se va descoperi cadavrul. Dar sim�eam mai mult dec�t p�rere de r�u pentru ea, sim�eam o durere datorat� faptului c� nu avea s� �tie niciodat� ce se �nt�mplase, c� so�ul ei nu fusese g�sit beat pe drum, de ni�te t�lhari. �n timp ce b�team cadavrul, �nvine�indu-i fa�a �i umerii, eram din ce �n ce mai excitat. Bine�n�eles, trebuie s� �n�elegi c�, �n tot acest timp, vampirul Lestat a fost extraordinar. Nu mi se p�rea mai uman dec�t un �nger biblic. Dar �n tensiunea aceea, admira�ia mea fa�� de el era re�inut�. �mi v�zusem transformarea �n vampir �n dou� lumini: prima era, pur �i simplu, vraj�; Lestat m� �nvinsese pe patul mor�ii. Celalt� era dorin�a mea de a m� autodistruge. Dorin�a de a fi condamnat definitiv. Aceasta era u�a deschis� prin care Lestat venise de ambele d��i. Acum nu m� distrugeam pe mine �nsumi, ci pe altcineva. Pe supraveghetor, pe so�ia �i familia lui. M-am �nfiorat �i a� fi fugit de Lestat, pierz�ndu-mi min�ile complet, dac� el, datorit� unui instinct sigur, n-ar fi sim�it ce se petrecea. Instinct sigur� spuse el g�nditor. Mai exact, acel instinct puternic al unui vampir pentru care p�n� �i cea mai u�oar� schimbare a expresiei de pe chipul unei fiin�e omene�ti e la fel de clar� ca un gest. Lestat avea un sim� al coordon�rii supranatural. M-a f�cut s� m� urc repede �n tr�sur� �i a dat bice cailor. �Vreau s� mor�, am �nceput eu s� murmur. �E insuportabil. Vreau s� mor. ��i st� �n putere s� m� ucizi. Las�-m� s� mor.� Refuzam s� m� uit la el, s� fiu vr�jit de frumuse�ea �nf��i��rii lui. Mi-a rostit numele �ncet, r�z�nd. A�a cum �i-am mai spus, era decis s� aib� planta�ia.
��Dar �i-ar fi dat drumul? �ntreb� b�iatul. Oric�nd?
��Nu �tiu. Cunosc�ndu-l pe Lestat a�a cum �l cunosc acum, a� spune c� mai degrab� m-ar fi ucis dec�t s�-mi dea drumul. Dar asta �i voiam. Nu conta. Nu, asta credeam c� vreau. De cum am ajuns acas�, am s�rit din tr�sur� �i m-am �ndreptat ca o mom�ie spre treptele de c�r�mid� pe care c�zuse fratele meu. Casa nu mai era locuit� de luni de zile, dat fiindc� supraveghetorul �i avea propria c�su��; c�ldura �i aerul umed al Louisianei �ncepuser� deja s� distrug� treptele. Prin fiecare cr�p�tur� r�s�reau iarb� �i chiar floricele de c�mp. �mi amintesc c� am sim�it umezeala care, seara, era rece c�nd m-am a�ezat pe treptele de jos �i chiar mi-am sprijinit capul de c�r�mid�, pip�ind floricelele acelea cu tulpini ca de cear�. Am smuls un m�nunchi din p�m�ntul fragil �Vreau s� mor; omoar�-m�. Omoar�-m�, i-am spuse vampirului. �Acum s�nt vinovat de crim�. Nu mai pot s� tr�iesc.� El a z�mbit cu acea ner�bdare a celor care ascult� minciunile evidente ale altora. Apoi, deodat�, s-a repezit la mine exact a�a cum f�cuse cu omul meu. M-am zb�tut cu frenezie. Mi-am proptit cizma �n pieptul lui �i l-am lovit c�t de tare am putut, sim�indu-i din�ii �nfip�i �n carne, �n timp ce febra �mi zv�cnea �n t�mple. Dar cu o mi�care a �ntregului s�u corp, mult prea iute ca s-o v�d, s-a ridicat deodat� r�m�n�nd �n picioare l�ng� trepte. �Credeam c� vrei s� mori, Louis�, mi-a spus el. B�iatul scoase un sunet slab �i brusc, �n clipa �n care vampirul �i-a rostit numele.
��Da, �sta e numele meu, spuse el �i continu�. Ei bine, m� aflam din nou pus �n fa�a propriei mele la�it��i �i stupidit��i. Poate c� astfel direct confruntat cu ele, cu timpul aveam s� cap�t curajul s�-mi iau singur via�a, nu s� pl�ng �i s� m� rog de al�ii s� o fac�. Atunci m-am v�zut r�sucind un cu�it, l�ncezind �ntr-o suferin�� zilnic� pe care o g�seam la fel de necesar� ca peniten�a primit� �n confesional, sper�nd din tot sufletul ca moartea s� m� surprind� pe nea�teptate �i s� m� fac� s� merit iertarea ve�nic�. De asemenea, m� vedeam ca �ntr-o viziune st�nd �n capul sc�rii, exact ca fratele meu, �i pr�bu�indu-m� pe trepte.
Dar nu aveam timp pentru curaj. Sau, mai bine zis, Lestat nu avea timp pentru altceva dec�t pentru planul lui. �Acum, ascult�-m�, Louis�, mi-a zis el, a�ez�ndu-se l�ng� mine, pe trepte, mi�c�rile fiindu-i at�t de pline de gra�ie �i at�t de insinuante, �nc�t imediat m-au f�cut s� m� g�ndesc la un iubit. M-am �nfiorat. Dar el m-a cuprins cu bra�ul pe dup� umeri �i m-a tras la pieptul lui. Niciodat� nu mai fusesem at�t de aproape de el �i, �n lumina aceea slab�, i-am v�zut str�lucirea magnific� a ochilor �i masca nefireasc� a fe�ei. C�nd am �ncercat s� m� mi�c, mi-a acoperit buzele cu degetele m�inii drepte �i mi-a spus: �Stai lini�tit. Acum o s� te sec�tuiesc p�n� te voi aduce �n pragul mor�ii �i vreau s� fie lini�te, at�ta lini�te, �nc�t s�-�i auzi s�ngele curg�nd prin vine, at�ta lini�te, �nc�t s� auzi acest s�nge p�trunz�nd �n vinele mele. Con�tiin�a, voin�a ta, trebuie s� te �in� �n via��.� Am vrut s� m� zbat, dar degetele lui ap�sau at�t de tare, �nc�t tot trupul mi se afla sub puterea lui; de cum am �ncetat s� mai �ncerc s� m� r�zvr�tesc, �i-a �nfipt din�ii �n g�tul meu.
B�iatul f�cu ochii mari. C�t vorbise vampirul, el se l�sase din ce �n ce mai mult pe spate �i acum chipul �i era �ncordat �i ochii �ngu�ti, ca �i cum s-ar fi preg�tit s� pareze o lovitur�.
��Ai pierdut vreodat� o cantitate mare de s�nge? �l �ntreb� vampirul. Cuno�ti senza�ia?
Buzele b�iatului formar� cuv�ntul �nu�, dar nici un sunet nu ie�i. κi drese glasul.
��Nu, spuse el atunci. Lum�n�rile erau aprinse �n salonul de la etaj, unde pl�nuisem moartea supraveghetorului. O lamp� cu ulei se leg�na �n curentul de pe coridor. Toat� lumina aceasta s-a unit �i �nceput s� sclipeasc�, de parc� o prezen�� aurie ar fi plutit deasupra mea, suspendat� �n golul sc�rii �nv�luind u�or balustrada, unduindu-se �i dezintegr�ndu-se ca fumul. �Ascult�, �ine ochii deschi�i�, mi-a �optit Lestat, mi�c�ndu-�i buzele pe g�tul meu. �mi aduc aminte c� acea mi�care a buzelor lui mi-a zb�rlit tot p�rul de pe trup, provoc�ndu-mi o senza�ie puternic� ce nu era departe de pl�cerea pasiunii�
R�mase g�nditor, cu degetele m�inii drepte u�or �ndoite sub b�rbie, primul p�r�nd s� o m�ng�ie �ncet.
��Rezultatul a fost c� �n c�teva minute, eram aproape paralizat. Cuprins de panic�, am descoperit c� nu mai puteam nici s� vorbesc. Lestat continua s� m� �in�, bine�n�eles, iar bra�ul lui era ca o bar� de fier. I-am sim�it din�ii retr�g�ndu-se cu o asemenea grab�, �nc�t cele dou� r�ni p�reau enorme, �i dureau �ngrozitor. Apoi s-a aplecat peste capul meu neputincios �i �i-a mu�cat propria �ncheietur�. S�ngele curgea pe c�ma�a �i pe haina mea �i el privea cu ochii �ngusta�i �i sclipitori. P�ru s� treac� o ve�nicie �i lumina aceea aurie c�dea acum �n spatele capului s�u ca fundalul unei fantasme. Cred c� am �tiut ce vrea s� fac� �nainte s� o fac� �i am a�teptat, �n neputin�a mea, parc� ani �ntregi. �i-a lipit �ncheietura s�nger�nd� de gura mea �i mi-a spus categoric, pu�in ner�bd�tor: �Bea, Louis�. �i am b�ut. �U�urel, Louis�, �i �Mai repede�, mi-a �optit el de c�teva ori. Beam, sug�nd din orificii, sim�ind, pentru prima oar� dup� copil�rie, acea pl�cere deosebit� de a suge hrana, trupul �i mintea concentr�ndu-se �mpreun� asupra unei singure surse de via��. Atunci s-a �nt�mplat ceva.
Vampirul se l�s� pe spate �i se �ncrunt� u�or.
��C�t de greu e s� descrii aceste lucruri care, de fapt, nu pot fi descrise, spuse el aproape �n �oapt�.
B�iatul parc� �nghe�ase.
��C�t am supt s�ngele, n-am v�zut dec�t lumina aceea. Apoi, urm�torul lucru, urm�torul lucru a fost� un zgomot. La �nceput, un vuiet surd �i, pe urm�, un bubuit ca al unei tobe, care se auzea din ce �n ce mai tare, ca �i cum o creatur� uria�� ar fi venit �ncet dintr-o p�dure �ntunecoas� �i necunoscut�, b�t�nd �n mers �ntr-o tob� imens�. Dup� aceea s-a auzit o alt� tob�, de parc� un alt uria� ar fi p�it la c��iva metri �n urma primului, fiecare din ei fiind atent la propria tob�, ignor�nd ritmul celuilalt. Zgomotul devenea din ce �n ce mai puternic, p�n� c�nd p�ru s�-mi umple nu numai auzul, ci toate sim�urile, s�-mi zv�cneasc� �n buze �i degete, �n t�mple �i �n vene. �ndeosebi �n vene, bum �i, apoi, cel�lalt, bum; Lestat �i trase brusc m�na, iar eu am deschis ochii �i m-am ab�inut s�-i apuc �ncheietura �i s� o duc la gur� cu orice pre�; m-am ab�inut pentru c� mi-am dat seama c� bubuitul era al inimii mele, iar cel de-al doilea fusese al inimii lui.
Vampirul oft�.
���n�elegi?
B�iatul d�du s� vorbeasc�, dar apoi se m�rgini s� clatine din cap.
��Nu� adic�, da, spuse el. Adic�
��Bine�n�eles, spuse vampirul, privind �n alt� parte.
��Stai, stai! zise b�iatul tulburat. Banda e pe sf�iate. Trebuie s-o �ntorc.
Vampirul privi r�bd�tor cum o �ntoarse.
��Ce s-a mai �nt�mplat apoi? �ntreb� b�iatul.
Fa�a �i era umed� �i se �terse repede cu o batist�.
��Vedeam ca un vampir, spuse el �ncet, cu un glas pu�in deta�at, ce p�rea aproape absent.
Apoi �i reveni.
��Lestat se afla din nou la picioarele sc�rii �i �l vedeam a�a cum nu-l mai v�zusem �nainte. Mi se p�ruse alb, extrem de alb, a�a �nc�t, �n �ntuneric, p�rea aproape luminos; acum, �ns�, �l vedeam plin de propria lui via�� �i de propriul lui s�nge: era radios, nu luminos. Apoi am v�zut c� nu numai Lestat se schimbase, ci toate lucrurile. Era ca �i cum a� fi fost �n stare s� v�d culori �i forme pentru prima oar�. Eram at�t de fascinat de nasturii hainei lui negre, �nc�t, mult� vreme, nu m-am uitat la altceva. Atunci Lestat a �nceput s� r�d� �i �l auzeam a�a cum nu mai auzisem ceva vreodat�. �i mai auzeam inima ca bubuitul unei tobe, la care se ad�uga acum �i r�sul acela metalic. Era derutant, fiecare zgomot contopindu-se cu cel�lalt, asemeni ecoului unor clopo�ei, p�n� c�nd am �nv��at s� separ sunetele �i ele se suprapuneau, fiecare hohot slab dar distinct, cresc�nd �n intensitate, dar totu�i discret.
Vampirul z�mbi �nc�ntat.
��Zvonuri de clopote. �Nu te mai uita la nasturii mei�, mi-a spus Lestat. �Du-te acolo printre copaci �i cur���-te de orice urm� omeneasc� �i nu te �ndr�gosti at�t de nebune�te de noapte, c� te r�t�ce�ti!� �sta, bine�n�eles, a fost un sfat �n�elept. C�nd am v�zut lumina lunii c�z�nd pe dalele de piatr�, m-am �ndr�gostit at�t de mult de ea, �nc�t am stat vreo or� acolo. Am trecut pe l�ng� oratoriul fratelui meu f�r� s� m� g�ndesc nici o clip� la el �i, st�nd �n mijlocul plopilor canadieni �i al stejarilor, am auzit noaptea ca �i cum ar fi fost corul de �oapte al unor femei, toate chem�ndu-m� la piepturile lor. C�t despre trupul meu, acesta nu era �nc� total transformat �i, de cum m-am acomodat c�t de c�t cu sunetele �i imaginile, a �nceput s� m� doar�. Toate lichidele erau for�ate s� ias� din mine. Muream ca fiin�� omeneasc� �i, totu�i, eram complet viu ca vampir; �i, cu sim�urile treze, am fost nevoit s� privesc moartea trupului meu cu o anumit� tulburare �i apoi, �n final, cu team�. Dup� aceea am urcat treptele �n fug� p�n� �n salon, unde Lestat se ocupa deja de actele planta�iei, trec�nd �n revist� cheltuielile �i profiturile din ultimul an. �E�ti un tip bogat�, mi-a spus el c�nd m-a v�zut intr�nd. �Se �nt�mpl� ceva cu mine�, am strigat eu.
�Mori, at�ta tot; nu fii prost. N-ai ni�te l�mpi cu ulei? Ai at��ia bani �i nu po�i s�-�i permi�i untur� de balen� dec�t pentru lampa aia. Adu-o �ncoace.�
�Mor!� am strigat eu. �Mor!�
�Ni se �nt�mpl� tuturor�, insist� el, refuz�nd s� m� ajute. �i acum c�nd �mi aduc aminte, �l dispre�uiesc din cauza asta. Nu pentru c� mi-era fric�, ci pentru c� ar fi putut s�-mi fi spus de toate acele transform�ri. Ar fi putut s� m� lini�teasc� �i s�-mi spun� c� aveam s�-mi privesc moartea cu acea�i fascina�ie cu care privisem �i sim�isem noaptea. Dar n-a f�cut-o. Lestat n-a fost niciodat� vampirul care s�nt eu. Absolut niciodat�.
Nu o spuse ca o laud�, ci ca �i cum ar fi vrut cu adev�rat s� fi fost altfel.
��
��n diminea�a asta va trebui s� te culci cu mine. Nu �i-am preg�tit un sicriu.�
Vampirul r�se.
��Ideea sicriului a st�rnit o asemenea groaz� �n mine, �nc�t cred c� a absorbit �ntreaga capacitate de a m� �ngrozi de care mai dispuneam. Abia dup� aceea m-am speriat la g�ndul de a �mp�r�i un sicriu cu Lestat. �n acest timp el se afla �n dormitorul tat�lui s�u, de la care �i lua la revedere, spun�ndu-i c� avea s� se �ntoarc� diminea��. �Dar unde te duci, de ce trebuie s� ai un asemenea program?� �ntreb� b�tr�nul �i Lestat �i-a pierdut r�bdarea.
P�n� atunci fusese politicos cu b�tr�nul, aproape p�n� la �ngre�o�are, dar acum a devenit brutal.
�Am grij� de tine, nu? �i-am oferit un acoperi� mult mai bun dec�t mi-ai oferit tu vreodat�! Dac� am chef s� dorm toat� ziua �i s� beau toat� noaptea, o s-o fac, afurisit s� fii!�
B�tr�nul a �nceput s� sc�nceasc�. Numai emo�iile ciudate care m� st�p�neau �i sentimentul neobi�nuit de epuizare m-au �mpiedicat s�-mi exprim dezaprobarea. Urm�ream scena prin u�a deschis�, fermecat de culorile cuverturii �i de cele aprinse de pe chipul b�tr�nului. Vinele alb�strui �i pulsau sub pielea trandafirie �i cenu�ie. P�n� �i galbenul din�ilor lui m� atr�gea, iar tremurul buzelor lui aproape c� m-a hipnotizat. �Ce copil, ce copil�, spuse el, f�r� s� b�nuiasc�, bine�n�eles, adev�rata natur� a fiului s�u. �Bine, du-te atunci. �tiu c� ai o femeie pe undeva; te duci la ea imediat dup� ce b�rbatul ei pleac� diminea�a. D�-mi cartea de rug�ciuni. Ce s-a �nt�mplat cu cartea mea de rug�ciuni?�
Lestat a c�rtit pu�in �i i-a dat-o�
��Dar�, zise b�iatul.
��Ce este? �ntreb� vampirul. M� tem c� nu prea te las s� pui �ntreb�ri.
��Voiam s� te �ntreb, c�r�ile de rug�ciuni au cruci pe ele, nu?
��Ah, zvonul �n leg�tur� cu crucile! spuse vampirul r�z�nd. Te referi la faptul c� ne-am teme de cruci?
��Credeam c� nu pute�i s� le privi�i, spuse b�iatul.
��Prostii, prietene, absolut ni�te prostii. Pot s� m� uit la orice vreau. �i �mi place deosebit de mult s� m� uit la crucifixuri.
��Dar zvonurile referitoare la g�urile cheilor? C� pute�i� s� v� transforma�i �n fum �i s� v� strecura�i prin ele?
��C�t de mult a� vrea s� pot, zise vampirul r�z�nd. Ce �nc�nt�tor. Mi-ar pl�cea s� trec prin tot felul de g�uri de chei �i s� le simt furnic�turile formelor. Nu, spuse el cl�tin�nd din cap. Toate astea s�nt, cum se spune ast�zi� rahat?
B�iatul r�se f�r� s� vrea. Apoi chipul �i redeveni serios.
��Nu trebuie s� fii at�t de ru�inos cu mine, spuse vampirul. Ce este?
��Povestea despre �eapa �nfipt� �n inim�, zise b�iatul �i obrajii i se colorar� u�or.
��La fel, zise vampirul. Ra-hat, ad�ug� el, articul�nd cu grij� ambele silabe, a�a �nc�t b�iatul z�mbi. Nu exist� nici un fel de putere magic�. De ce nu fumezi o �igar�? V�d c� ai a�a ceva �n buzunarul c�m�ii.
��Ah, mul�umesc, spuse b�iatul de parc� ar fi fost o sugestie minunat�, dar dup� ce duse �igara la buze, m�inile �ncepur� s�-i tremure at�t de tare, �nc�t distruse prima cutie de chibrituri aproape �n �ntregime.
��D�-mi voie, spuse vampirul �i, lu�nd cutia, �i aprinse repede �igara.
B�iatul inhal�, �in�ndu-�i privirea a�intit� asupra degetelor vampirului. Acum, acesta se retrase pe scaunul lui cu un fo�net u�or de haine.
��E o scrumier� pe chiuvet�, spuse el �i b�iatul se duse nervos s� o ia.
Se uit� la cele c�teva mucuri de �ig�ri din ea, v�z�nd co�ul de gunoi de dedesubt, o goli �i se �ntoarse repede la mas�. Degetele lui l�sar� urme umede pe �igar�, c�nd o puse jos.
��Asta e camera ta? �ntreb� el.
��Nu, r�spunse vampirul. E doar o camer� oarecare.
��Ce s-a mai �nt�mplat atunci? �ntreb� b�iatul.
Vampirul p�rea s� urm�reasc� fumul care se aduna sub bec.
����� ne-am �ntors �n grab� la New Orl�ans, zise el. Sicriul lui Lestat se afla �ntr-o camer� mizerabil�, l�ng� ruine.
���i ai intrat �n sicriu?
��N-am avut de ales. L-am implorat s� m� lase s� stau �n dulap, dar el a r�s uluit. �Nu �tii ce e�ti?� m-a �ntrebat. �Este fermecat? Trebuie neap�rat s� aib� forma asta?� m-am milogit eu, dar l-am auzit r�z�nd din nou. Nu suportam ideea; �n timp ce discutam �ns�, nu sim�eam deloc team�. Era foarte ciudat. Toat� via�a �mi fusese fric� de locurile �nchise. N�scut �i crescut �n case fran�uze�ti, cu plafoane �nalte �i ferestre din podea p�n�-n tavan, mi-era groaz� s� stau �nchis undeva. M� sim�eam prost p�n� �i �n confesional, �n biseric�. Era o team� destul de fireasc�. �n timp ce protestam �n discu�ia cu Lestat, n-o mai sim�eam. Doar mi-o aminteam. M� ag���m de ea din obi�nuin��, dintr-o incapacitate de a-mi recunoa�te actuala �i �nc�nt�toarea libertate. �Nu te descurci deloc bine�, a spus Lestat �n final. �S-a f�cut aproape ziu�. Ar trebui s� te las s� mori. �i o s� mori, s� �tii. Soarele o s�-�i distrug� s�ngele pe care �i l-am dat, din fiecare �esut, fiecare ven�. N-ar trebui s� mai ai teama asta. E�ti ca un om care �i-a pierdut un bra� sau un picior �i continu� s� insiste c� mai simte durere �n locul unde ar fi trebuit s� fie bra�ul sau piciorul respectiv.� Asta a fost cel mai inteligent �i mai folositor lucru pe care l-a spus Lestat �n pezen�a mea �i m-a dezmeticit imediat. �Eu intru �n sicriu�, mi-a spus el apoi, pe un ton extrem de dispre�uitor, �iar tu te vei a�eza deasupra mea, dac�-�i vrei binele�. �i a�a am f�cut. M-am �ntins cu fa�a �n jos deasupra lui, total derutat de absen�a groazei �i plin de dezgust, datorit� faptului c� m� aflam at�t de aproape de el, oric�t ar fi fost de frumos �i de interesant. Iar el a tras capacul. Atunci l-am �ntrebat dac� eram complet mort. Trupul m� m�nca peste tot. ��n cazul �sta nu e�ti�, spuse el. �C�nd o s� fii, doar o s� vezi �i o s� auzi, n-o s� sim�i nimic. Ar trebui s� fii mort p�n� disear�. Culc�-te.�
��Avea dreptate? Erai� mort c�nd te-ai trezit?
��Da, mai degrab�, schimbat, a� spune. Trupul �mi era mort. A trecut ceva timp p�n� s-a cur��at de toate lichidele �i materia de care nu mai avea nevoie, dar era mort. �i, o dat� cu realizarea acestui fapt, a ap�rut �i un alt stadiu �n cadrul separ�rii mele de emo�iile omene�ti. Primul lucru pe care l-am observat, chiar �n timp ce Lestat �i cu mine �nc�rc�m sicriul �ntr-un dric �i furam un altul de la o morg�, a fost faptul c� nu-mi pl�cea deloc de Lestat. Eram departe �nc� de a fi pe picior de egalitate cu el, dar eram infinit mai apropiat de el dec�t �nainte de moartea trupului meu. Nu prea pot s�-�i explic acest lucru foarte clar, pentru simplul motiv c� tu e�ti acum a�a cum eram eu �nainte ca trupul s�-mi moar�. Nu po�i s� �n�elegi. Dar �nainte s� mor, Lestat a reprezentat cu siguran�� cea mai cople�itoare experien�� pe care am cunoscut-o vreodat�. �igara ta s-a transformat �ntr-un cilindru de cenu��.
��Ah! spuse b�iatul strivind repede filtrul �n scrumier�. Vrei s� spui c�, atunci c�nd distan�a dintre voi a disp�rut, el �i-a pierdut� farmecul? �ntreb� el apoi, cu privirea a�intit� asupra vampirului �i sco��nd o alt� �igar� �i un alt b�� de chibrit, cu mai mult� u�urin�� dec�t �nainte.
��Exact, spuse vampirul cu o �nc�ntare v�dit�. C�l�toria �napoi la Pointe du Lac a fost palpitant�. Iar permanenta sporov�ial� a lui Lestat a fost cel mai plictisitor �i mai deprimant lucru pe care l-am cunoscut vreodat�. Bine�n�eles, a�a cum am mai spus, eram departe de a fi egalul lui. Aveam membrele mele moarte cu care trebuia �nc� s� lupt� ca s� folosesc compara�ia lui. �i am aflat asta chiar �n noaptea aceea, c�nd a trebuit s�-mi ucid prima victim�.
�ntinse m�na peste mas� �i scutur� pu�in scrum de pe reverul hainei b�iatului, iar acesta �i privi speriat m�na care se retr�gea.
��Scuz�-m�, spuse vampirul. N-am vrut s� te sperii.
��Eu te rog s� m� scuzi, zise b�iatul. Am avut impresia doar c� bra�ul t�u era deodat� anormal de lung. Ajungi at�t de departe f�r� s� te mi�ti!
��Nu, spuse vampirul, sprijinindu-�i m�inile din nou pe genunchii �ncruci�a�i. M-am mi�cat mult prea repede ca tu s� po�i vedea. A fost o iluzie.
��Te-ai mi�cat? Nu-i adev�rat. St�teai exact �n locul �n care stai acum, cu spinarea rezemat� de scaun.
��Ba nu, repet� vampirul cu fermitate. M-am mi�cat, a�a cum �i-am spus. Uite, o s-o fac din nou.
O f�cu din nou, iar b�iatul se uit� cu acela�i amestec de buim�ceal� �i team�.
��Tot n-ai v�zut, zise vampirul. Dar, dac� te ui�i acum la bra�ul meu �ntins, nu-i deloc deosebit de lung.
κi ridic� bra�ul, cu degetul ar�t�tor �ndreptat �n sus, de parc� ar fi fost un �nger gata s� transmit� Cuv�ntul Domnului.
��Ai avut dovada diferen�ei imense dintre felul �n care vezi tu �i �n care v�d eu. Mie, gestul mi s-a p�rut lent �i oarecum lene�. �i sunetul pe care l-a f�cut degetul meu �n contact cu haina ta s-a auzit foarte tare. M�rturisesc c� n-am vrut s� te sperii. Dar, poate c� astfel o s� �n�elegi c� �ntoarcerea mea la Pointe du Lac mi-a oferit numeroase experien�e noi, simpla leg�nare a unei ramuri �n b�taia v�ntului fiind o �nc�ntare.
��Da, spuse b�iatul, dar era �nc� vizibil zguduit.
Vampirul �l privi o clip� �i apoi zise:
��Vorbeam de�
��Prima ta victim�, spuse b�iatul.
��Da. Mai �nt�i ar trebui s�-�i spun c� planta�ia era �ntr-o harababur� de nedescris. Cadavrul supraveghetorului fusese descoperit �i, de asemenea, �i b�tr�nul orb din dormitorul cel mare, �i nimeni nu-�i putea explica prezen�a acestuia. Nimeni nu m� putuse g�si la New Orl�ans. Sora mea contactase poli�ia �i, c�nd am sosit eu, c��iva poli�i�ti se aflau la Point du Lac. Se f�cuse aproape �ntuneric �i Lestat mi-a explicat repede c� nu trebuia s� dau voie poli�i�tilor s� m� vad� nici �n cea mai slab� lumin� �in�nd cont mai ales de starea �n care se afla trupul meu, a�a c� le-am vorbit dintre stejarii afla�i �n fa�a casei de pe planta�ie, ignor�ndu-le rug�min�ile de a intra. Le-am explicat c� fusesem la Pointe du Lac cu o sear� �n urm� �i c� b�tr�nul cel orb era musafirul meu. C�t despre supraveghetor, acesta nu fusese acolo, ci plecase la New Orl�ans cu treburi. Dup� ce acest lucru a fost clarificat, noua mea deta�are ajut�ndu-m� admirabil, am avut de rezolvat problema planta�iei �n sine. Sclavii mei erau total deruta�i �i nu munciser� nimic toat� ziua. Pe vremea aceea aveam o fabric� mare pentru producerea vopselei indigo, iar rolul supraveghetorului fusese foarte important. Aveam �ns� c��iva sclavi extrem de inteligen�i, care ar fi putut face treaba lui la fel de bine, dac� eu le-a� fi recunoscut inteligen�a �i nu m-a� fi speriat de �nf��i�area lor de africani �i de purt�rile lor. Acum i-am studiat cu aten�ie �i i-am �ns�rcinat cu conducerea lucrurilor. Celui mai bun i-am dat c�su�a supraveghetorului. Dou� femei tinere au fost aduse �n cas� pentru a avea grij� de tat�l lui Lestat �i le-am spus c� vreau c�t mai mult� lini�te, c� vor fi r�spl�tite dac� ne vor l�sa �n pace pe mine �i pe Lestat. Pe atunci nu mi-am dat seama c� acei sclavi aveau s� fie primii �i, poate singurii oameni, care s� b�nuie c� Lestat �i cu mine nu eram fiin�e normale. Nu mi-am �nchipuit c� experien�a lor �n ceea ce prive�te supranaturalul era mult mai bogat� dec�t cea a albilor. Datorit� propriei mele lipse de experien��, �i credeam ni�te copii s�lbatici abia domestici�i de sclavie. Am f�cut o mare gre�eal�. Dar, d�-mi voie s� continui. Voiam s�-�i spun despre prima mea victim�. Lestat a stricat totul cu lipsa lui caracteristic� de tact.
��A stricat? �ntreb� b�iatul.
��N-ar fi trebuit s� �ncep cu oameni. Dar �sta a fost alt lucru pe care a trebuit s�-l �nv�� de unul singur. Lestat �i cu mine ne-am �ndreptat spre mla�tin� imediat dup� plecarea poli�i�tilor �i dup� instalarea sclavilor. Era foarte t�rziu �i colibele sclavilor erau �nv�luite �n �ntuneric. �n cur�nd n-am mai v�zut luminile de la Pointe du Lac, iar eu am devenit foarte agitat. Din nou acela�i lucru: amintirea spaimei, deruta. Dac� ar fi fost c�t de c�t inteligent, Lestat ar fi trebuit s�-mi explice totul cu r�bdare �i bl�nde�e�� c� nu trebuia s�-mi fie fric� de mla�tin�, c� eram absolut invulnerabil fa�� de �erpi �i insecte �i c� trebuia s� m� concentrez asupra noii mele capacit��i de a vedea �n �ntuneric, �n schimb, �mi f�cea numai observa�ii. �l preocupau numai victimele noastre, �ncheierea ini�ierii mele �i continuarea activit��ii. C�nd, �n sf�r�it, am dat de primele victime, m-a gr�bit s� trec la ac�iune. Era un grup de sclavi fugari. Lestat �i mai vizitase �i atacase aproximativ o p�trime din ei, a�tept�nd �n �ntuneric ca unul din ei s� plece de l�ng� foc sau ucig�ndu-i �n somn. Ei nu �tiau absolut nimic de prezen�a lui. A trebuit s� a�tept�m mai mult de o or� p�n� c�nd unul din b�rba�i�� erau cu to�ii b�rba�i�� a p�r�sit, �n sf�r�it, lumini�ul �i a f�cut c��iva pa�i printre copaci. �i-a descheiat pantalonii �i �i-a satisf�cut o necesitate fiziologic� foarte fireasc�; �n clipa �n care s-a �ntors s� plece, Lestat m-a zg�l��it �i mi-a spus: �Ia-l�.
Vampirul z�mbi c�nd �l v�zu pe b�iat f�c�nd ochii mari.
��Cred c� am fost la fel de �ngrozit ca tine, spuse el. Dar atunci n-am �tiut c� a� putea s� omor animale �n loc de oameni. Am zis repede c� nu pot s�-l atac. Sclavul m-a auzit vorbind. S-a �ntors, st�nd cu spatele la foc, �i a �ncercat s� vad� prin �ntuneric. A scos repede un cu�it lung de la centur�. Era un b�rbat t�n�r, �nalt, cu bra�e puternice, care nu avea pe el nimic altceva dec�t pantalonii. A spus ceva �n dialect francez �i apoi a p�it �nainte. Mi-am dat seama c�, de�i eu �l vedeam foarte bine, el nu putea s� ne vad�. Lestat s-a strecurat �n spatele lui cu o iu�eal� care m-a uluit �i l-a prins pe dup� g�t, �intuind-i bra�ul st�ng. Sclavul a scos un strig�t �i a �ncercat s� scape din m�inile lui Lestat, dar acesta �i-a �nfipt din�ii �i sclavul a �ncremenit ca mu�cat de �arpe. A c�zut �n genunchi, iar Lestat s-a hr�nit repede, c�ci ceilal�i sclavi veneau �n fug�. ��mi faci grea��, mi-a spus c�nd s-a �ntors l�ng� mine. Parc� eram ni�te insecte negre, complet �nv�luite �n noapte, privindu-i pe sclavi cum se mi�cau, f�r� s� ne observe, cum l-au descoperit pe r�nit, l-au tras afar� �i au r�scolit frunzi�ul �n c�utarea atacatorului. �Haide, trebuie s� mai prindem unul �nainte s� se �ntoarc� �n tab�r�.� mi-a spus el �i am pornit repede dup� unul care se desp�r�ise de ceilal�i. Eu eram �nc� foarte agitat, convins c� nu puteam s� atac �i neav�nd nici un chef s� o fac. Au fost multe lucruri, repet, pe care Lestat ar fi putut s� le spun� �i s� le fac�. Mi-ar fi putut �mbog��i experien�a �n multe feluri. Dar n-a f�cut-o.
��Ce-ar fi putut face? �ntreb� b�iatul. Ce vrei s� spui?
��Uciderea nu e un lucru simplu, spuse vampirul. Nu te �ndopi, pur �i simplu, cu s�nge, ad�ug� el �i cl�tin� din cap. Este experien�a vie�ii altuia �i, adesea, experien�a pierderii acelei vie�i prin s�nge, �ncet. Este iar �i iar experien�a pierderii propriei mele vie�i, pe care am cunoscut-o c�nd am supt s�ngele din �ncheietura lui Lestat �i i-am sim�it inima b�t�nd al�turi de a mea. E iar �i iar celebrarea acelei experien�e; deoarece, pentru vampiri, aceasta este experien�a suprem�.
Spuse aceste lucruri c�t se poate de serios, ca �i cum ar fi contrazis pe cineva care avea un alt punct de vedere.
��Nu cred c� Lestat a apreciat asta vreodat�, de�i nu �tiu cum ar fi putut s� nu o fac�. S� zicem c� a apreciat foarte pu�in din ceea ce trebuia �tiut. �n orice caz, nu s-a ostenit s�-mi aduc� aminte acum, ce am sim�it c�nd i-am supt �ncheietura m�inii, nevr�nd s�-i mai dau drumul, sau s� aleag� un loc unde s�-mi pot ucide prima victim� cu pu�in� demnitate. S-a gr�bit foarte tare, de parc� ar fi fost ceva ce trebuia �nf�ptuit c�t mai repede. C�nd a prins sclavul, i-a astupat gura �i l-a �inut, dezgolindu-i g�tul. �F�-o�, mi-a spus. �Nu po�i da �napoi acum.� Cople�it de repulsie �i sl�bit, m-am conformat. Am �ngenuncheat l�ng� omul care se zb�tea �i str�ng�ndu-i umerii cu ambele m�ini, mi-am �nfipt din�ii �n g�tul lui. Din�ii abia �ncepuser� s� mi se transforme, a�a c� a trebuit s�-i rup carnea, nu s� i-o perforez, dar, odat� ce rana a fost f�cut�, s�ngele a �nceput s� curg�. �i, odat� ce s-a �nt�mplat acest lucru, odat� ce m-am apucat s� beau� totul a disp�rut. Lestat, mla�tina �i zgomotele din tab�r� nu �nsemnau nimic. Lestat ar fi putut s� fie o insect� care s� b�z�ie �i apoi s� se fac� nev�zut�. Suptul m� vr�jea; zv�rcolirile calde ale omului erau pl�cute pentru m�inile mele �ncordate; apoi s-a auzit din nou b�taia tobei, b�t�ile inimii lui�� numai c� de data aceasta, r�sunau �ntr-un ritm perfect cu b�t�ile inimii mele, cele dou� repercut�ndu-se �n fiecare fibr� a fiin�ei mele, p�n� c�nd b�t�ile �ncetinir� astfel �nc�t fiecare era doar un murmur slab, care amenin�a s� continue la nesf�r�it. Mo��iam, �mi pierdeam greutatea; �n clipa aceea, Lestat m-a tras brusc. �E mort, idiotule!� mi-a zis el cu farmecul �i tactul lui caracteristice. �Nu mai bei dup� ce mor! �n�elege!� O clip� am fost �nnebunit, nu mai eram eu �nsumi, �i �i spuneam �ncontinuu c� inima omului mai b�tea �nc� �i doream extrem de mult s� m� reped la el din nou. Mi-am trecut m�inile peste pieptul lui �i apoi i-am apucat �ncheieturile. I le-a� fi perforat, dac� Lestat nu m-ar fi tras �n picioare �i nu m-ar fi p�lmuit. Palma aceea a fost uluitoare. Nu era dureroas� �n modul obi�nuit, ci era un �oc de un alt gen, un r�p�it al sim�urilor, astfel �nc�t m-am r�sucit derutat �i m-am trezit privind �n gol, neputincios, cu spatele lipit de un chiparos �i noaptea �mi pulsa �n urechi plin� de insecte. �O s� mori dac� faci asta�, �mi spunea Lestat. �Te trage �n moarte cu el, dac� te ag��i de el dup� ce moare. �i, oricum, ai b�ut prea mult; o s�-�i fie r�u.� Vocea lui m� enerva. �mi venea s� m� n�pustesc asupra lui, dar m� sim�eam exact a�a cum spusese. O durere �mi r�c�ia stomacul, de parc� un v�rtej mi-ar fi supt m�runtaiele. Era s�ngele care p�trundea prea repede �n propriul meu s�nge, dar atunci nu �tiam. Lestat a pornit apoi ca o pisic� prin �ntuneric, iar eu l-am urmat. Capul �mi zv�cnea �i durerea din stomac nu mi-a trecut nici c�nd am ajuns la casa de la Pointe du Lac. Ne-am a�ezat la masa din salon �i Lestat a �nceput o pasien�� pe lemnul lustruit, �n timp ce eu �l priveam cu dispre�. Bomb�nea aiureli. Zicea c� o s� m� obi�nuiesc s� ucid; nu avea s� fie prea greu. Nu trebuia s�-mi permit s� fiu zguduit. Reac�ionam prea puternic, ca �i cum n-a� fi sc�pat de �problemele muritorilor�. Aveam s� m� obi�nuiesc foarte repede cu lucrurile. �Crezi?� l-am �ntrebat eu, �n cele din urm�, dar nu m� interesa prea mult r�spunsul lui. Acum �n�elegeam diferen�a dintre noi. Pentru mine, experien�a uciderii fusese catastrofal�. La fel �i sugerea �ncheieturii lui Lestat. Aceste experien�e m-au cople�it �i mi-au schimbat at�t de mult felul de a vedea lucrurile din jurul meu, de la tabloul fratelui meu de pe peretele salonului p�n� la steaua care se z�rea �n partea de sus a u�ii-fereastr�, �nc�t nu-mi puteam �nchipui cum de un alt vampir le putea lua drept sigure. Eram transformat, definitiv; �tiam asta. �i ceea ce sim�eam �n sinea mea, pentru tot, p�n� �i pentru zgomotul c�r�ilor de joc care erau puse una c�te una pentru a forma �irurile lucioase ale pasien�ei, era respect. Lestat sim�ea ceva cu totul opus. Sau nimic. Era urechea scroafei din care nimic bun nu se putea face. Plictisitor ca un muritor, vulgar �i nefericit ca un muritor, tr�nc�nea �n timpul pasien�ei, r�z�nd de lipsa mea de experien��, ignorant �n fa�a posibilit��ii unei experien�e proprii. P�n� diminea�� mi-am dat seama c� �i eram net superior �i c� din nefericire, fusesem p�c�lit, av�ndu-l ca profesor. Trebuia s� m� �nve�e lec�iile necesare, dac� mai existau lec�ii adev�rate, iar eu trebuia s�-i tolerez modul de a g�ndi, care era o blasfemie a vie�ii �nse�i. Sim�eam r�ceal� fa�� de el. �n superioritatea mea nu exista dispre�, ci doar o poft� de noi experien�e, frumoase �i la fel de devastatoare ca uciderea de mai devreme. �i, am �n�eles c�, dac� voiam s� amplific fiecare experien�� cu care aveam s� fiu confruntat, trebuia s� m� folosesc de propriile mele puteri. Lestat nu mi-era de nici un folos.
Trecuse demult miezul nop�ii c�nd m-am ridicat de pe scaun �i am ie�it pe verand�. Luna se vedea mare deasupra chiparo�ilor, iar lumina lum�n�rilor r�zb�tea prin u�ile deschise. St�lpii �i pere�ii fuseser� proasp�t v�rui�i, podelele m�turate �i o ploaie de var� l�sase noaptea curat� �i sclipind cu toate pic�turile de ap�. M-am rezemat de ultimul st�lp al verandei, ating�nd cu capul vrejurile delicate de iasomie care cre�teau �ntr-o continu� lupt� cu iedera, �i m-am g�ndit la ce m� a�tepta �n lume �i �n timp, hot�r�ndu-m� s� m� deplasez cu delicate�e �i cu respect, �nv���nd de la fiecare lucru cum s� ajung mai bine la altul. Nici eu �nsumi nu eram sigur ce �nsemna asta. M� �n�elegi c�nd spun c� nu voiam s� m� gr�besc s� am experien�e noi, c� ceea ce sim�eam ca vampir era mult prea puternic pentru a fi irosit?
��Da, zise b�iatul repede. Am impresia c� e ca atunci c�nd e�ti �ndr�gostit.
Ochii vampirului sclipir�.
��Exact. E ca dragostea, spuse el z�mbind. �i ��i spun cum g�ndeam �n seara aceea ca s�-�i po�i da seama c�, �ntre vampiri, exist� diferen�e profunde, �i cum se face c� am ajuns s� fiu altfel dec�t Lestat. Trebuia s� �n�elegi c� nu-l dispre�uiam pentru c� nu �i aprecia experien�a. Pur �i simplu, nu puteam pricepe cum de putea irosi asemenea sentimente. Apoi, Lestat a f�cut ceva ce urma s�-mi arate c� mai aveam de �nv��at.
Aprecia nespus de mult bog��iile de la Pointe du Lac. Fusese �nc�ntat de frumuse�ea por�elanurilor folosite pentru cina tat�lui s�u; �i pl�cea s� pip�ie draperiile de catifea �i trasa desenele de pe covoare cu v�rful piciorului. A scos un pahar de cristal dintr-un dulap �i a spus: �Mi-e dor de pahare.� Numai c� a spus-o cu o �nc�ntare mali�ioas�, care m-a f�cut s�-l privesc cu duritate. Tare mult �mi displ�cea! �A� vrea s�-�i ar�t un truc�, mi-a spus el apoi. �Doar dac� ��i plac paharele, bine�n�eles.� Dup� ce l-a pus pe masa cu c�r�ile de joc, a venit pe verand�, schimb�ndu-�i din nou purtarea, p�r�nd un animal de prad�. Str�punse �ntunericul cu privirea, uit�ndu-se �ntr-un punct de sub ramurile boltite ale stejarilor. �ntr-o clip� a s�rit peste balustrad�, ateriz�nd u�or pe p�m�nt, �i a ��nit �n bezn�, prinz�nd ceva �n ambele m�ini. C�nd a venit din nou l�ng� mine, am v�zut cu uimire c� era un �obolan. �Nu fii idiot�, a spus el. �N-ai mai v�zut niciodat� un �obolan?� Era un �obolan de c�mp uria�, cu coad� lung�. �l �inea de ceaf� ca s� nu-l mu�te. ��obolanii pot fi foarte simpatici�, a zis el, dup� care s-a dus l�ng� paharul de vin, a t�iat g�tul animalului �i a umplut rapid paharul cu s�nge. �obolanul a fost azv�rlit apoi peste balustrad�, iar Lestat a ridicat paharul �n lumina lum�n�rii, triumf�tor. �Po�i s� tr�ie�ti �i cu �obolani din c�nd �n c�nd�, a spus el. ��obolani, g�ini, vite. Atunci c�nd c�l�tore�ti pe un vas, trebuie s� te mul�ume�ti cu �obolani dac� nu vrei s� st�rne�ti panic� �i s� �nceap� toat� lumea s� caute sicriul. Cure�i vasul de �obolani.� Apoi a sorbit s�ngele cu delicate�e, de parc� ar fi fost vin de Burgundia. S-a str�mbat u�or. �Se r�ce�te at�t de repede.�
�Vrei s� spui c� putem s� ne hr�nim cu s�nge de animale?
�Da�, mi-a zis el, dup� care a golit paharul, �i l-a azv�rlit �n c�min.
M-am uitat la cioburi.
�Nu te superi, nu-i a�a?� m-a �ntrebat el ar�t�nd spre pahar �i z�mbind sarcastic. �Sper s� nu te superi, pentru c�, oricum, n-ai avea ce s� faci.�
�Ba v-a� putea alunga pe tine �i pe tat�l t�u de la Pointe du Lac, dac� m-a� sup�ra,� am zis eu. Cred c� atunci m-am enervat prima oar�.
�De ce-ai face una ca asta?� m-a �ntrebat el, pref�c�ndu-se speriat. ��nc� nu �tii tot� nu?� R�dea �i se plimba �ncet prin camer�. �i-a trecut degetele peste lustrul spinetei. �C�n�i?� m-a �ntrebat atunci, iar eu am spus ceva de genul �N-o atinge!� �i el a r�s. �Ba o s-o ating dac� vreau!� a spus. �De exemplu, nu cuno�ti toate felurile �n care po�i muri. Iar moartea ar fi acum ceva �ngrozitor, nu-i a�a?�
�Trebuie s� mai existe �i altcineva pe lume care s� m� �nve�e lucrurile astea�, am spuse eu. �Cu siguran�� c� nu e�ti singurul vampir! Tat�l t�u are vreo �aptezeci de ani, probabil. Nu po�i fi vampir de prea mult timp, a�a c� cineva trebuie s� te fi instruit��
��i crezi c�-i po�i g�si pe ceilal�i vampiri de unul singur? Ei ar putea s� te vad�, prietene, dar tu n-o s�-i vezi. Nu, nu cred c� ai fi �n stare s� te descurci �n stadiul �sta, amice. S�nt profesorul t�u �i ai nevoie de mine, a�a c� nu prea ai de ales. �i am�ndoi avem pe cineva de care s� ne �ngrijim. Tata are nevoie de doctor �i, pe urm�, mai s�nt mama �i sora ta. S� nu-�i treac� prin cap s� le spui c� e�ti vampir. Doar ai grij� de ele �i de tat�l meu, ceea ce �nseamn� c� m�ine sear� ai face bine s� ucizi repede �i pe urm� s�-�i vezi de planta�ie. Acum, la culcare. O s� dormim am�ndoi �n aceea�i camer�; s� nu risc�m prea mult.�
�Nu, p�streaz� dormitorul pentru tine�, am spus eu. �N-am de g�nd s� stau �n aceea�i camer� cu tine.�
S-a �nfuriat.
�S� nu faci vreo prostie, Louis. Te previn. Nimic nu te poate ap�ra odat� ce r�sare soarele, absolut nimic. Camere separate �nseamn� siguran�� �njum�t��it�. M�suri duble de precau�ie �i �anse duble de a fi descoperi�i.� A mai spus o mul�ime de lucruri cu inten�ia de a m� speria �i de a m� face s� m� r�zg�ndesc, dar era ca �i cum ar fi vorbit la pere�i. �l priveam f�r� s�-l ascult. Mi se p�rea fragil �i prost, un b�rbat f�cut din ramuri uscate, cu o voce sub�ire �i ar��goas�. �Dorm singur�, am spus eu �i am stins �ncet lum�n�rile, una c�te una. �E aproape diminea��!� a insistat el.
�V�r�-te �n�untru, atunci�, i-am spus eu, dup� care mi-am luat sicriul �i am cobor�t scara. Am auzit u�a-fereastr� de la etaj �ncuindu-se, zgomotul draperiilor trase. Cerul era palid, dar �nc� spuzit de stele �i o alt� ploaie slab� era purtat� de v�nt dinspre fluviu, p�t�nd dalele de piatr�. Am deschis u�a oratoriului fratelui meu, am dat la o parte trandafirii �i m�r�cinii care aproape c� �l n�p�diser� �i am a�ezat sicriul pe podeaua de piatr�, �n fa�a altarului. Mai c� deslu�eam chipurile sfin�ilor de pe pere�i. �Paul�, am spus �ncet, adres�ndu-m� fratelui meu, �pentru prima oar� �n via�� nu simt nimic pentru tine, nimic pentru moartea ta; �i, pentru prima oar� simt totul pentru tine, simt durerea pierderii tale a�a cum n-am sim�it vreodat� ceva.�
��Vezi tu� �i spuse vampirul b�iatului. Pentru prima oar� eram cu adev�rat vampir. Am tras obloanele de lemn peste ferestrele mici �i z�brelite �i am z�vorit u�a. Dup� aceea am intrat �n sicriul c�ptu�it cu satin, abia z�rind luciul materialului �n �ntuneric, �i m-am �nchis �n�untru. A�a am devenit vampir.
���i, iat�-te cu un vampir pe care-l urai, spuse b�iatul, dup� o pauz�.
��Eram nevoit s� stau cu el, r�spunse vampirul. A�a cum �i-am spus, m� avea la m�n�. Mi-a dat de �n�eles c� mai erau multe lucruri pe care nu le cuno�team, lucruri pe care trebuia s� le aflu �i c� numai el mi le putea spune. Dar, �n realitate, mai tot ce m-a �nv��at erau chestii practice �i nu chiar at�t de dificile, �nc�t s� nu-�i dai seama singur. Cum am putea c�l�tori, de exemplu, cu vaporul, l�s�ndu-ne sicriele transportate ca �i cum ar con�ine r�m�i�ele lume�ti ale unor persoane dragi trimise �ntr-un loc sau altul, pentru a fi �nmorm�ntate; cum nimeni n-ar �ndr�zni s� deschid� un asemenea sicriu �i noi am putea ie�i noaptea, pentru a cur��a vasul de �obolani�� lucruri de genul acesta. Apoi erau magazinele �i oamenii de afaceri pe care �i cuno�tea el �i care aveau s� ne primeasc� mult dup� ora �nchiderii, pentru a ne oferi haine pariziene de cea mai bun� calitate, �i agen�ii care erau gata s� fac� tranzac�ii financiare �n restaurante �i cabarete. �n toate aceste chestiuni lume�ti, Lestat era un profesor foarte bun. Nu-mi d�deam seama �i nici nu-mi p�sa ce fel de om fusese �n via��, dar acum p�rea s� fac� parte din aceea�i clas� cu mine, ceea ce pentru mine nu �nsemna cine �tie ce, cu excep�ia faptului c� ne f�cea via�a mai u�oar� dec�t dac� lucrurile ar fi stat altfel. Avea un gust impecabil, de�i biblioteca mea era pentru el �o gr�mad� de praf� �i, de mai multe ori, a p�rut furios c�nd m-a v�zut citind sau not�nd c�teva observa�ii �ntr-un jurnal. �Prostii de-ale muritorilor�, �mi spunea el, dar, �n acela�i timp, cheltuia at�t de mult din banii mei pentru a mobila splendid Pointe du Lac, c�, p�n� �i eu, care nu eram zg�rcit deloc, r�m�neam uimit. Iar c�nd primeam oaspe�i�� c�l�tori care veneau c�lare sau cu tr�surile �i care ne rugau s�-i g�zduim peste noapte, aduc�nd scrisori de recomandare din partea altor plantatori sau oficialit��i din New Orl�ans�� se purta at�t de frumos �i politicos, �nc�t f�cea ca lucrurile s� fie mai u�oare pentru mine, care eram obligat s� stau legat de el �i s�-i �ndur r�utatea.
��Dar nu le f�cea r�u acestor oameni? �ntreb� b�iatul.
��Ah, ba da, dar, dac�-mi dai voie, o s�-�i dezv�lui un mic secret, care nu e valabil numai pentru vampiri, ci �i pentru generali, solda�i �i regi. Majoritatea dintre noi mai degrab� vedem pe cineva murind, dec�t s� fie tratat nepoliticos �n casa noastr�. Ciudat� da. Dar foarte adev�rat, te asigur. �tiam c� Lestat v�na muritori �n fiecare noapte. Dar, dac� s-ar fi purtat ur�t cu rudele mele, cu oaspe�ii �i cu sclavii mei, n-a� fi suportat. Numai c� n-o f�cea. P�rea s�-i plac� foarte mult s� primeasc� oaspe�i. Spunea c�, atunci c�nd e vorba de familiile noastre nu trebuie s� ne uit�m la bani. �i mi se p�rea c� �i r�sfa�� tat�l exagerat de mult. �i spunea �n permanen�� c�t de frumoase �i scumpe erau pijamalele �i halatele lui, ce draperii din import �i pusese la pat, ce vinuri fran�uze�ti �i spaniole aveam �n pivni�� �i c�t producea planta�ia, chiar �i �n anii slabi, c�nd pe coast� se vorbea despre abandonarea produc�iei de indigo �i reprofilarea pe zah�r. Alteori, �ns�, se r�stea la b�tr�n, a�a cum �i-am mai spus. Se �nfuria at�t de tare, �nc�t b�tr�nul �ncepea s� pl�ng� ca un copil. �Nu am destul� grij� de tine �in�ndu-te �n lux?� �i striga Lestat. �Nu-�i fac toate pl�cerile? �nceteaz� s� te mai pl�ngi c� nu mergi la biseric� sau la vechii prieteni! Prostii. Vechii t�i prieteni s�nt mor�i. De ce nu mori, s� m� la�i �n pace cu banii mei?� B�tr�nul �i spunea �ncet �i pl�ng�re� c� toate acele lucruri �nsemnau at�t de pu�in la v�rsta lui. Ar fi fost mul�umit dac� ar fi r�mas la ferma lui. Adesea am vrut s�-l �ntreb: �Unde e ferma asta? De unde a�i venit �n Louisiana?� pentru a avea un indiciu �n leg�tur� cu acel loc unde Lestat cunoscuse, probabil, un alt vampir. Dar n-am �ndr�znit s� aduc vorba despre aceste lucruri, ca nu cumva b�tr�nul s� �nceap� s� pl�ng� �i Lestat s� se �nfurie. Dar acele crize nu erau mai dese dec�t momentele de bun�tate aproape supus�, c�nd Lestat �i ducea tat�lui s�u cina pe tav� �i �i d�dea s� m�n�nce cu r�bdare, �n timp ce �i vorba despre vreme, nout��ile din New Orl�ans �i activit��ile mamei �i surorii mele. Era evident c�, �ntre tat� �i fiu exista o pr�pastie foarte mare, at�t �n ceea ce privea educa�ia, c�t �i rafinamentul, dar nu puteam s�-mi dau seama cum de se �nt�mplase a�a. Din aceast� situa�ie am c�p�tat o deta�are oarecum constant�.
Existen�a era posibil�, a�a cum �i-am mai spus. �n spatele z�mbetului s�u ironic exista �ntotdeauna promisiunea c� �tia lucruri minunate sau �ngrozitoare, avea leg�turi cu niveluri ale �ntunericului pe care eu nici nu le puteam b�nui. �i, tot timpul, m� umilea �i m� ataca din cauza iubirii mele fa�� de sim�uri, �ov�ielii mele de a ucide �i senza�iei de le�in pe care mi-o provoca uciderea. A r�s �n hohote c�nd am descoperit c� m� vedeam �n oglind� �i c� crucile nu aveau nici un efect asupra mea �i m� �icana c�nd �ntrebam de Dumnezeu sau de diavol. �A� vrea s�-l �nt�lnesc pe diavol �ntr-o noapte�, a zis el odat� cu un z�mbet �iret. �L-a� urm�ri de-aici p�n�-n largul Pacificului. Eu s�nt diavolul.� C�nd eu am r�mas cu gura c�scat�, el a izbucnit �n hohote de r�s. Dar, displ�c�ndu-l, am ajuns s�-l ignor �i s�-l suspectez �i, totu�i, s�-l studiez cu o fascina�ie plin� de deta�are. Uneori, m� trezeam uit�ndu-m� fix la �ncheietura m�inii lui de unde �mi tr�sesem via�a de vampir �i c�deam �ntr-o amor�eal� at�t de total�, �nc�t mi se p�rea c� mintea �mi p�r�se�te trupul sau c�, mai degrab�, trupul lua locul min�ii; atunci el se uita la mine cu o ignoran�� �nc�p���nat� fa�� de ceea ce sim�eam �i voiam s� aflu �i m� zg�l��ia cu putere. Suportam cu o deta�are care-mi fusese necunoscut� ca muritor �i am ajuns s� �n�eleg urm�torul lucru ca pe o parte din natura unui vampir: faptul c� st�team acas� la Pointe du Lac �i m� g�ndeam ore �ntregi la via�a fratelui meu, v�z�nd-o scurt� �i rotunjit� �n �ntunericul f�r� fund, �n�eleg�nd acum pasiunea f�r� sens cu care �i pl�nsesem moartea �i cu care m� n�pustisem asupra altor muritori, ca un animal turbat. Toat� confuzia aceea era atunci asemeni unor dansatori �n cea��; acum, av�nd aceast� natur� ciudat� de vampir, sim�eam o triste�e profund�. Dar nu meditam la asta. N-a� vrea s� ai aceast� impresie, c�ci medita�ia ar fi fost pentru mine o teribil� irosire; �n schimb, priveam �n jur la ceilal�i muritori pe care �i cuno�team �i vedeam c�t de pre�ioas� era via�a, blam�nd toate sentimentele inutile de vinov��ie �i toat� pasiunea pe care o las� s� se strecoare printre degete ca firele de nisip. Abia acum, ca vampir, am ajuns s�-mi cunosc sora, interzic�ndu-i accesul pe planta�ie �i oblig�nd-o s� tr�iasc� la ora�, lucru de care avea at�ta nevoie pentru a-�i cunoa�te propria via�� �i propria frumuse�e �i pentru a se c�s�tori, �n loc s� se g�ndeasc� la fratele nostru pierdut, la plecarea mea, sau s� devin� o infirmier� pentru mama noastr�. Le ofeream tot ce aveau nevoie sau �i doreau, consider�nd c� �i cea mai ne�nsemnat� cerere era demn� de aten�ia mea imediat�. Sora mea r�dea de aceast� transformare petrecut� cu mine c�nd ne �nt�lneam seara �i o luam la plimbare pe cheiul str�juit de copaci, savur�nd parfumul portocalilor �n floare �i c�ldura m�ng�ietoare, vorbind ore �ntregi despre cele mai ascunse g�nduri �i vise ale ei, fantezii despre care nu �ndr�znea s� spun� nim�nui �i despre care �mi �optea doar mie c�nd st�team �n salonul slab iluminat, complet singuri. O vedeam dr�gu�� �i plin� de via�� �n fa�a mea, o f�ptur� sclipitoare �i nepre�uit� care, �n cur�nd, avea s� �mb�tr�neasc�, s� moar�, s� piard� acele momente care, prin caracterul lor intangibil, ne promiteau gre�it� gre�it, nemurirea. De parc� aceasta ar fi fost dreptul nostru c�tigat prin na�tere, al c�rui sens nu �l puteam pricepe dec�t �n acel moment de la jum�tatea vie�ii, c�nd �naintea noastr� se �ntindeau tot at��ia ani c�t l�sasem deja �n urm�. C�nd fiecare moment, absolut fiecare moment trebuie mai �nt�i cunoscut �i apoi savurat.
Deta�area f�cea toate aceste lucruri posibile, sublima singur�tate cu care Lestat �i cu mine ne mi�c�m printre muritori. Toate problemele materiale ne ocoleau. Ar trebui s�-�i spun care era natura practic� a acestui lucru.
Lestat �tiuse �ntotdeauna cum s� fure de la victimele alese pentru �mbr�c�mintea luxoas� sau pentru alte semne de extravagan��. Dar marea problem� a ad�postului �i discre�iei fusese pentru el o lupt� teribil�. B�nuiam c�, dincolo de acea masc� de domn, era dureros de ignorant �n ceea ce privea cele mai simple chestiuni financiare. Eu, �ns�, nu eram. Astfel c� el putea s� ob�in� bani ghea�� oric�nd, iar eu �i investeam. Dac� nu buzun�rea vreun mort pe strad�, se afla la cele mai mari mese de joc din cele mai luxoase localuri din ora�, folosindu-�i abilitatea de vampir pentru a suge aur, dolari �i acte de proprietate de la fiii de plantatori care �l considerau �n�el�tor �n prietenia lui, dar atr�g�tor datorit� farmecului s�u. Numai c� acest lucru nu-i oferise via�a pe care o dorea �i, din acest motiv, m-a adus �n lumea supranaturalului, ca s� poat� avea un investitor �i un manager pentru care aceste abilit��i din existen�a de muritor s� devin� extrem de pre�ioase �n cealalt� via��.
Dar, d�-mi voie s�-�i descriu New Orl�ans-ul, a�a cum era pe atunci �i cum avea s� devin�, ca s� �n�elegi c�t de simpl� era existen�a noastr�. Nici un ora� din America nu era ca New Orl�ans. Acesta era plin nu numai de francezi �i de spanioli din toate clasele sociale care alc�tuiau �n parte aristocra�ia sa caracteristic�, dar, mai t�rziu, �i de emigran�i de toate felurile, �ndeosebi irlandezi �i germani. Nu erau numai sclavii negri, �nc� neomogeniza�i �i fantastici cu hainele lor tribale �i cu comportamentul lor deosebit, ci mai era �i clasa din ce �n ce mai numeroas� a oamenilor de culoare liberi, acei oameni minuna�i �n care s�ngele nostru era amestecat cu cel din insule, care au dat na�tere unei p�turi nemaipomenite �i unice, p�tura me�te�ugarilor, a arti�tilor, a poe�ilor �i a celebrei frumuse�i feminine. Pe urm� mai erau indienii, care umpleau cheiul �n zilele de var�, v�nz�nd ierburi �i tot felul de obiecte lucrate de m�n�. �i, printre to�i ace�tia, prin tot acest amestec de limbi, se aflau oamenii din port, marinarii de pe vapoare care veneau �n num�r mare s�-�i cheltuie banii �n cabarete, s� cumpere pentru o noapte femei frumoase, at�t brunete c�t �i blonde, s� cineze �n cele mai bune localuri spaniole �i fran�uze�ti �i s� bea vinuri importate din toat� lumea. Ad�ug� apoi la to�i ace�tia, mul�i ani dup� transformarea mea, pe americanii care au construit ora�ul din susul fluviului, dincolo de cartierul Francez, cu case grece�ti magnifice, care luceau �n lumina lunii asemeni unor temple. �i, bine�n�eles, plantatorii, ve�nicii plantatori, care veneau �n ora� cu familiile, �n tr�suri str�lucitoare pentru a cump�ra rochii de sear�, obiecte din argint �i pietre pre�ioase, pentru a �n�esa str�zile �nguste �n drumul lor spre Opera Francez�, spre Th��tre d�Orl�ans �i spre Catedrala Sf�ntului Louis, prin ale c�rei u�i deschise acordurile slujbei ajungeau duminicile p�n� la urechile mul�imii din Place d�Armes, acoperind zgomotul �i g�l�gia din Pia�a Francez�, plutirea t�cut� �i fantomatic� a vaselor pe apele crescute ale fluviului Mississippi, acesta curg�nd pe l�ng� chei deasupra nivelului la care se afla New Orl�ans-ul �nsu�i, a�a �nc�t vasele p�reau s� se profileze pe cer.
Acesta era New Orl�ans-ul, un ora� magic �i magnific �n care un vampir, foarte bine �mbr�cat �i trec�nd cu gra�ie prin lumina felinarelor cu gaz nu atr�gea aten�ia mai mult dec�t sute de alte persoane ciudate�� dac� atr�gea, totu�i, aten�ia, dac� cineva se oprea s� �opteasc� �n spatele unui evantai �B�rbatul acela� ce palid e, cum str�luce�te� cum se mi�c�. Nu e firesc!� Un ora� �n care un vampir poate s� dispar� chiar �nainte ca vorbele s� ias� de pe buze, c�ut�nd alei pe care s� vad� ca o pisic�, baruri �ntunecate, unde marinarii dormeau cu capetele pe mese, camere de hotel �nalte, unde c�te o f�ptur� singuratic� st�tea cu picioarele pe o pern� brodat�, �nvelite cu o cuvertur� din dantel�, cu capul plecat �n lumina lipsit� de str�lucire a unei singure lum�n�ri, f�r� s� vad� umbra care trecea peste tavanul �nflorat, f�r� s� vad� degetul lung �i alb �ntins pentru a stinge flac�ra aceea fragil�.
Remarcabil, dac� nu pentru altceva, m�car pentru c� to�i acei b�rba�i �i acele femei care st�teau din diverse motive, l�sau �n urm� un monument, o structur� din marmur�, c�r�mid� �i piatr� care �nc� mai st� �n picioare; a�a �nc�t, chiar �i atunci c�nd felinarele cu gaz au disp�rut �i au ap�rut avioanele, iar birourile au umplut cl�dirile de pe Canal Street, ceva din frumuse�e �i romantism tot a r�mas; poate nu pe fiecare strad�, dar pe at�t de multe, �nc�t, pentru mine, peisajul pare s� fie cel dintotdeauna, iar c�nd m� plimb acum pe str�zile luminate de stele ale Cartierului sau prin Garden District, retr�iesc acele vremuri. B�nuiesc c� acesta e rostul monumentului. Indiferent dac� e o c�su�� sau o vil� cu coloane corintiene �i poart� dantelat� din fier forjat. Monumentul respectiv nu spune c� un anume om a trecut pe acolo. Nu, ci faptul c� ceea ce a sim�it el �ntr-un anume moment, �ntr-un anume loc, continu� s� existe. Luna care r�s�rea atunci deasupra New Orl�ans-ului mai r�sare �i acum. �i o s� r�sar� at�ta timp c�t monumentele vor sta �n picioare. Sentimentul, cel pu�in aici� �i acolo� r�m�ne acela�i.
Vampirul p�rea trist. Oft�, ca �i cum s-ar fi �ndoit de ceea ce tocmai spusese.
��Despre ce vorbeam? �ntreb� el deodat�, ca �i cum ar fi fost u�or obosit. Ah, da, despre bani. Lestat �i cu mine trebuia s� c�tig�m bani. �i ��i spuneam c� se pricepea s� fure. Dar investi�iile de dup� aceea erau importante. Ceea ce adunam trebuia folosit. Numai c� o iau mereu �nainte. Eu omoram animale. O s� ajung, �ns�, �i la asta imediat. Lestat omora tot timpul oameni, uneori doi, trei, pe noapte, alteori �i mai mul�i. Bea dintr-unul doar at�t c�t s�-�i potoleasc� setea, dup� care trecea la altul. Cu c�t era mai bun, spunea el �n felul lui vulgar, cu at�t �i pl�cea mai mult. O fat� era hrana cu care prefera s� �nceap� seara; dar triumful cel mai mare pentru el era atunci c�nd ucidea un t�n�r. Unul cam ca tine i-ar fi pl�cut �n mod deosebit.
��Ca mine? �opti b�iatul.
Se aplecase �nainte, sprijinindu-se �n coate, pentru a-l privi pe vampir �n ochi, dar acum se trase �napoi brusc.
��Da, continu� vampirul, ca �i cum nici n-ar fi observat schimbarea expresiei de pe chipul b�iatului. Vezi tu, pentru Lestat ei reprezentau cea mai mare pierdere, c�ci se aflau �n pragul celor mai mari posibilit��i ale vie�ii. Bine�n�eles c� Lestat nu �n�elegea acest lucru. Eu ara ajuns s� �n�eleg. Lestat nu �n�elegea nimic. O s�-�i dau un exemplu de ceea ce-i pl�cea lui Lestat. �n susul fluviului, mai departe de noi, se afla planta�ia Freniere, o �ntindere magnific� de p�m�nt care avea mari �anse s� fac� o avere de pe urma zah�rului, la pu�in timp dup� ce a fost inventat procedeul de rafinare. B�nuiesc c� �tii c� zah�rul era rafinat �n Louisiana. E ceva perfect �i ironic �n leg�tur� cu faptul c� acest p�m�nt pe care-l iubeam producea zah�r rafinat. Spun asta cu mai mult� triste�e dec�t b�nuiesc c�-�i �nchipui. Acest zah�r rafinat e o otrav�. Era ca esen�a vie�ii �n New Orl�ans, at�t de dulce, �nc�t putea fi fatal, at�t de ademenitor, �nc�t toate celelalte valori erau uitate� Dar ��i spuneam c�, pu�in mai departe de noi, �n susul fluviului, locuia familia Fr�nière, o veche familie francez� care produsese �n genera�ia aceea cinci fete �i un singur b�iat. Eh, trei dintre tinere erau sortite s� nu se m�rite, celelalte dou� erau �nc� mici, a�a c� totul depindea de t�n�r. El trebuia s� administreze planta�ia, a�a cum f�cusem eu pentru mama �i sora mea, trebuia s� aranjeze c�s�torii, s� str�ng� zestre c�nd �ntreaga avere a familiei depindea de recolta de zah�r a anului urm�tor, trebuia s� fac� afaceri, s� lupte �i s� �in� �ntreaga lume material� departe de cea a familie Freniere. Lestat a decis c� �l voia. �i, c�nd numai soarta l-a p�c�lit, s-a �nfuriat teribil. �i-a riscat propria via�� pentru a pune m�na pe t�n�rul Fr�nière, care se implicase �ntr-un duel. Insultase un t�n�r creol spaniol la un bal. Totul era o aiureal�, dar ca majoritatea tinerilor creoli, acesta era gata s� moar� degeaba. Am�ndoi erau gata s� moar� degeaba. Toat� casa Fr�nière era �ntoars� cu susul �n jos. Trebuie s� �n�elegi c� Lestat �tia acest lucru perfect de bine. Am�ndoi mergeam la v�n�toare pe planta�ia Fr�nière. Lestat dup� sclavi �i ho�i de g�ini, eu dup� animale.
��Omorai
��Da, dar o s� ajung �i la asta mai t�rziu, a�a cum �i-am mai spus. Am�ndoi cuno�team planta�ia, iar eu m� dedasem, uneia din cele mai mari pl�ceri ale unui vampir, aceea de a studia oamenii f�r� ca ei s� �tie. Le cuno�team pe surorile Fr�nière ca pe tufele de trandafiri din jurul oratoriului fratelui meu. Erau ni�te femei deosebite. Fiecare, �n felul ei, era la fel de de�teapt� ca �i b�iatul, iar una din ele, c�reia o s�-i spun Babette, nu numai c� era la fel de de�teapt� ca el, dar �i mult mai �n�eleapt�. Cu toate acestea, nici una nu fusese �nv��at� s� se ocupe de planta�ie; nici una nu �n�elegea nici cele mai elementare lucruri �n leg�tur� cu situa�ia lor financiar�. Toate depindeau complet de t�n�rul Freniere �i to�i �tiau acest lucru. Astfel c�, �mpletit� cu dragostea lor pentru el, cu convingerea lor ferm� c� el era baza �i c� orice iubire conjugal� ar fi cunoscut ele vreodat� ar fi fost doar o reflectare palid� a iubirii lor pentru el, �mpletit� cu asta era o disperare la fel de intens� ca dorin�a de a supravie�ui. �n cazul �n care Fr�nière murea �n duel, planta�ia era distrus�. Economia ei fragil�, o via�� de lux bazat� pe ve�nica ipotecare a recoltei din anul urm�tor, se aflau numai �n m�inile lui. A�a c� ��i po�i �nchipui panica �i am�r�ciunea din casa Freniere �n seara �n care b�iatul s-a dus �n ora� s� se bat� �n duel. �i acum, imagineaz�-�i-l pe Lestat, dezvelindu-�i din�ii ca un diavol dintr-o oper� comic� pentru c� nu avea s�-l ucid� pe t�n�rul Fr�nière.
��Vrei s� spui c�
��Mi-era categoric
Goneam c�lare, urm�ndu-l pe t�n�rul Fr�nière spre New Orl�ans. Lestat, hot�r�t s�-l ajung� din urm�, eu, hot�r�t s�-l ajung din urm� pe Lestat. Eh, duelul, a�a cum �i-am mai spus, era stabilit pentru ora patru diminea�a, la marginea mla�tinii, chiar �n apropiere de poarta dinspre nord a ora�ului. Ajung�nd acolo cu pu�in �nainte de patru, ne mai r�m�nea foarte pu�in timp pentru a ne �ntoarce la Pointe du Lac, ceea ce �nsemna c� propriile noastre vie�i erau �n primejdie. Eram mai furios ca oric�nd pe Lestat, care era decis s� pun� m�na pe b�iat. �Las�-i o �ans�!� am insistat eu, apuc�ndu-l �nainte ca el s�-l prind� pe b�iat. Era la mijlocul iernii, foarte frig �i umed �n zona mla�tinii �i o ploaie rece ca ghea�a m�tura lumini�ul unde urma s� aib� loc duelul. Bine�n�eles c� nu m� temeam de aceste elemente, �n sensul �n care ai face-o tu; nici nu m� amor�eau �i nici nu m� puteau �mboln�vi. Dar vampirii simt frigul la fel de acut ca oamenii, iar s�ngele victimei este, adesea, alinarea senzual� a acelei senza�ii de frig. Dar ceea ce m� preocupa �ndeosebi �n diminea�a aceea nu era durerea pe care o sim�eam, ci excelentul �ntuneric pe care �l ofereau acele elemente, f�c�nd astfel ca Fr�nière s� fie extrem de vulnerabil pentru atacul lui Lestat. Nu era nevoie dec�t s� se dep�rteze pu�in de prietenii lui spre mla�tin� �i Lestat l-ar fi �n�f�cat. A�a c� m� luptam fizic cu acesta. �l �ineam.
��Dar erai deta�at, distant, fa�� de toate acestea?
��Hmmm�, oft� vampirul. Da, �i extrem de furios. A se �mbuiba cu via�a unei familii �ntregi mi se p�rea din partea lui Lestat un gest suprem de dispre�, fa�� de tot ce ar fi trebuit s� vad� cu profunzimea specific� unui vampir, �l �ineam �n �ntuneric, unde m� scuipa �i m� �njura; t�n�rul Freniere a luat spada de la prietenul �i martorul s�u �i a pornit spre adversar prin iarba ud� �i alunecoas�. A urmat o discu�ie scurt� �i duelul a �nceput. �n c�teva clipe s-a �ncheiat. Fr�nière �l r�nise de moarte pe cel�lalt t�n�r cu o �mpuns�tur� iute de spad� �n piept. B�iatul a c�zut �n genunchi �n iarb�, s�nger�nd mortal �i strig�ndu-i lui Fr�nière ceva de ne�n�eles. Victoria era foarte clar�. Toat� lumea vedea c� nu exista nici un fel de satisfac�ie. Fr�nière privea moartea ca pe o monstruozitate. Prietenii s�i �naintar� cu l�mpi �n m�ini, �ndemn�ndu-l s� plece de acolo c�t mai repede �i s�-l lase pe r�nit �n grija prietenilor lui. �n acest timp, muribundul nu l�sa pe nimeni s� se apropie de el. Apoi, �n vreme ce cei trei, printre care se afla �i Freniere, se �ndreptau �ncet spre cai, t�n�rul c�zut la p�m�nt a scos un pistol. Poate c� eu am fost singurul care l-a v�zut �n acel �ntuneric, dar, oricum, am strigat la Freniere �i am fugit spre arm�. Lestat n-a avut nevoie de mai mult. �n timp ce eu c�utam s�-i distrag aten�ia lui Freniere �i s� deviez arma, Lestat, av�nd at��ia ani de experien�� �i o vitez� mult mai mare, l-a �n�f�cat pe t�n�r tr�g�ndu-l printre chiparo�i. M� �ndoiesc c� prietenii lui au �tiut ce s-a �nt�mplat. Pistolul s-a desc�rcat, muribundul s-a pr�bu�it la p�m�nt, iar eu �mi croiam drum prin noroiul aproape �nghe�at, strig�ndu-l pe Lestat.
P�n� la urm�, l-am v�zut. Fr�nière era �ntins peste ni�te r�d�cini �nnodate de chiparo�i, cu cizmele afundate �n apa �ntunecat�, iar Lestat st�tea aplecat deasupra lui, cu o m�n� pe m�na �n care Freniere mai �inea �nc� spada. M-am repezit s�-l dau la o parte, dar m-a lovit cu o asemenea vitez�, �nc�t nici nu i-am v�zut m�na, �i doar m-am trezit eu �nsumi �n ap�; bine�n�eles c�, p�n� s�-mi revin, Freniere era mort. L-am v�zut �ntins, cu ochii �nchi�i �i cu buzele complet nemi�cate, ca �i cum ar fi dormit. �Afurisit s� fii!� i-am strigat lui Lestat �i apoi am tres�rit, c�ci trupul lui Freniere �ncepuse s� alunece �n mla�tin�. Apa i-a acoperit fa�a �i apoi tot trupul. Lestat jubila; mi-a amintit cu asprime c� mai aveam la dispozi�ie mai pu�in de o or� pentru a ajunge �napoi la Pointe du Lac �i a jurat s� se r�zbune pe mine. �Dac� nu mi-ar pl�cea via�a de plantator sudist, te-a� omor� chiar �n noaptea asta. �tiu cum s-o fac�, m-a amenin�at el. �Ar trebui s�-�i �mping calul �n mla�tin�. Ai fi nevoit s�-�i sapi o groap� �i te-ai sufoca!� �i a plecat.
Chiar �i dup� to�i ace�ti ani, tot mai simt furia fa�� de el ca un lichid fierbinte, curg�ndu-mi prin vene. Atunci mi-am dat seama ce �nsemna pentru el a fi vampir.
��Nu era dec�t un uciga�, zise b�iatul, �n a c�rui voce se reflecta pu�in din emo�ia vampirului. Nu avea respect pentru nimic.
��Nu. Pentru el, a fi vampir �nsemna r�zbunare, �mpotriva vie�ii �nse�i. De fiecare dat� c�nd ucidea, se r�zbuna. Deci, nu era de mirare c� nu aprecia nimic. Nuan�ele existen�ei de vampir nu-i erau vizibile, deoarece se concentra ca un nebun asupra vie�ii de muritor pe care o p�r�sise. Mistuit de ur�, nimic nu-i pl�cea dac� nu era luat de la al�ii �i, odat� ce avea lucrul respectiv, devenea indiferent �i nemul�umit, nepl�c�ndu-i lucrul �n sine, astfel c� pornea �n c�utarea altuia. R�zbunare oarb�, steril� �i demn� de dispre�.
Dar ��i spuneam de surorile Fr�nière. Era aproape cinci �i jum�tate c�nd am ajuns la planta�ia lor. Zorii aveau s� se iveasc� la c�teva minute dup� �ase, dar eram aproape acas�. M-am furi�at pe coridorul de la etaj al casei lor �i le-am v�zut adunate �n salon; nici nu se �mbr�caser� de culcare. Lum�n�rile arseser� aproape �n �ntregime �i ele st�teau deja ca ni�te femei �ndoliate, a�tept�nd vestea. Toate erau �mbr�cate �n negru, a�a cum le era obiceiul �n cas�, �i, �n �ntuneric, siluetele lor negre se contopeau cu p�rul ca abanosul, a�a �nc�t, �n sclipirea lum�n�rilor, p�reau cinci fantome, fiecare, deosebit de trist�, deosebit de curajoas�. Numai pe chipul lui Babette se putea citi hot�r�re. Era ca �i cum ea s-ar fi decis deja s� preia conducerea afacerilor, dac� fratele ei murise, �i avea aceea�i expresie pe care o avusese �i fratele ei c�nd �nc�lcase pentru a se duce la duel. Ceea ce o a�tepta era aproape imposibil. Ceea ce o a�tepta era moartea de care Lestat era vinovat. A�a c� am f�cut ceva ce m-a pus foarte mult �n primejdie. M-am �nf��i�at privirii ei. Am f�cut-o printr-un joc de lumin�. Dup� cum vezi, fa�a mea e foarte alb� �i are o suprafa�� neted�, care reflect� lumina asem�n�toare marmurei lustruite.
��Da, spuse b�iatul, cam f�st�cit. E chiar foarte� frumoas�, ad�ug� el apoi. M� �ntreb dac� dar ce s-a �nt�mplat?
��Te �ntrebi dac� eram un b�rbat frumos c�nd tr�iam, zise vampirul �i b�iatul �ncuviin��. Eram. Nimic structural nu s-a schimbat �n mine. Numai c� n-am �tiut niciodat� c� eram frumos. Via�a vuia �n jurul meu cu o mul�ime de preocup�ri m�runte, cum �i-am mai spus. Nu m� uitam cu ochiul liber la nimic, nici m�car �ntr-o oglind� mai ales �ntr-o oglind� Dar s�-�i spun ce s-a mai �nt�mplat. M-am apropiat de geam �i am l�sat lumina s�-mi ating� fa�a �i am f�cut-o �n momentul �n care privirea Babettei era �ndreptat� spre geam. Dup� aceea am disp�rut imediat. Peste c�teva secunde, toate surorile �tiau c� fusese v�zut� �o creatur� ciudat�, ca o fantom�, iar cele dou� servitoare sclave refuzau cu �nc�p���nare s� se duc� s� vad� ce fusese. Am a�teptat ner�bd�tor exact ceea ce voiam s� se �nt�mple: Babette a luat, �n sf�r�it, un sfe�nic de pe m�su��, a aprins lum�n�rile �i r�z�nd de teama celorlalte, a ie�it singur� pe veranda rece, pentru a vedea ce este, �n timp ce surorile ei se �ngr�m�deau �n u�� asemeni unor p�s�ri mari �i negre, una din ele strig�nd c� fratele lor murise �i ea �i v�zuse fantoma. Bine�n�eles, trebuie s� �n�elegi c� Babette, fiind puternic�, nu a pus nici o clip� ceea ce a v�zut pe seama imagina�iei sau a fantomelor. Am l�sat-o s� vin� p�n� la cap�tul verandei �i abia atunci i-am vorbit, nel�s�nd-o s�-mi vad� dec�t vag conturul trupului �n dosul unei coloane. �Spune-le surorilor tale s� se duc� �n�untru�, i-am �optit. �Am venit s�-�i vorbesc de fratele t�u. F� cum ��i spun�. Ea a stat nemi�cat� o clip� �i apoi a �ncercat s� m� vad� �n �ntuneric. �N-am dec�t foarte pu�in timp. N-o s�-�i fac absolut nici un r�u,� i-am zis eu �i ea m-a ascultat. Le-a spus surorilor c� nu era nimic �i s� �nchid� u�a, iar ele au ascultat-o a�a cum ascult� cei care nu numai c� au nevoie de un conduc�tor, dar doresc unul cu disperare. Atunci am p�it �n cercul de lumin� f�cut de lum�n�rile ei.
B�iatul f�cu ochii mari �i duse m�na la buze.
��Te-ai uitat la ea� a�a cum te ui�i la mine? �ntreb� el.
���ntrebi asta cu at�ta inocen��, spuse vampirul. Da, b�nuiesc c� da. Numai c�, �n lumina lum�n�rilor, am p�rut �ntotdeauna mai pu�in supranatural. �i nu m-am pref�cut c� a� fi o f�ptur� obi�nuit�. �Nu am dec�t c�teva minute la dispozi�ie�, i-am spus eu imediat. �Dar ceea ce am s�-�i spun e extrem de important. Fratele vostru s-a luptat cu curaj �i a c�tigat duelul�� dar a�teapt�. Trebuie s�-�i spun c� e mort. �n cazul lui moartea a fost proverbial� cea obi�nuit�, ho�ul din noapte �mpotriva c�ruia nici bun�tatea, nici curajul lui n-au putut face nimic. Dar nu asta am venit s�-�i spun, ci faptul c� po�i administra planta�ia, p�str�nd-o. Nu trebuie dec�t s� nu la�i pe nimeni s� te conving� de contrariu. Trebuie s�-i iei locul �n pofida oric�ror scandaluri, oric�ror discu�ii legate de conven�ii, de ce se cuvine sau de bun sim�. Nu trebuie s� ascul�i nimic. Acela�i p�m�nt e aici acum a�a cum a fost �i ieri diminea��, c�nd fratele t�u dormea lini�tit �n camera lui. Nimic nu s-a schimbat. Trebuie neap�rat s�-i iei locul. Dac� n-o faci, p�m�ntul e pierdut �i voi la fel. Ve�i fi cinci femei condamnate s� tr�i�i cu jum�tate sau chiar mai pu�in din ce v-ar putea oferi via�a. �nva�� ceea ce trebuie s� �tii. Nu te opri p�n� nu afli toate r�spunsurile. G�nde�te-te la vizita mea pentru a-�i da curaj, ori de c�te ori vei ezita. Trebuie s� iei totul �n m�inile tale. Fratele vostru a murit.�
Vedeam pe chipul ei c� auzise fiecare cuv�nt. M-ar fi �ntrebat ceva dac� ar fi fost timp, dar m-a crezut c�nd i-am spus c� nu era. Dup� aceea mi-am folosit toat� priceperea pentru a pleca at�t de repede, �nc�t s� dau impresia unei dispari�ii. Din gr�din�, i-am v�zut chipul la etaj, �n sclipirea lum�n�rilor. Am v�zut-o scrut�nd �ntunericul �n c�utarea mea. Pe urm� �i-a f�cut Semnul Crucii �i s-a �ntors la surorile ei.
Vampirul z�mbi.
��Nu s-a vorbit nimic pe ��rm despre vreo viziune ciudat�, care i-ar fi ap�rut lui Babette Fr�nière, dar dup� c�teva zile de jale �i discu�ii triste despre femeile r�mase singure, ea a devenit subiectul unui scandal izbucnit �n zon�, datorit� faptului c� s-a hot�r�t s� administreze planta�ia singur�. A izbutit s� str�ng� o zestre imens� pentru sora ei mai mic� �i, dup� �nc� un an, s-a m�ritat ea �ns�i. Lestat �i cu mine abia dac� ne mai vorbeam.
��A continuat s� locuiasc� la Pointe du Lac?
��Da. Nu puteam fi sigur c�-mi spusese tot ce trebuia s� �tiu. �i trebuia s� ne prefacem tot timpul. Nu m-am dus la nunta surorii mele, de pild�, fiindc� aveam �malarie� �i ceva asem�n�tor mi s-a �nt�mplat �i �n ziua �nmorm�nt�rii mamei mele. �ntre timp, Lestat �i cu mine luam cina �n fiecare sear� cu b�tr�nul, m�nuind elegant cu�itele �i furculi�ele, iar el ne spunea s� m�nc�m tot din farfurii �i s� nu bem vinul prea repede. Pl�ng�ndu-m� de dureri de cap �ngrozitoare, �mi primeam sora �ntr-un dormitor �ntunecos, cu p�tura tras� p�n� sub b�rbie, spun�ndu-i ei �i so�ului ei c� lumina prea puternic� f�cea s� m� doar� ochii �i le d�deam sume mari de bani, pe care s�-i investeasc� pentru noi to�i. Din fericire, so�ul ei era un idiot; unul inofensiv, dar idiot, produsul a patru genera�ii de c�s�torii �ntre veri primari.
Dar, de�i aceste lucruri mergeau bine, am �nceput s� avem probleme cu sclavii. Ei erau cei suspicio�i �i, a�a cum �i-am mai spus, Lestat ucidea pe oricine avea chef. A�a c�, tot timpul se vorbea de ni�te mor�i misterioase �n partea aceea a ��rmului. Dar i-a f�cut s� vorbeasc�, ceea ce au v�zut, �i eu am auzit �ntr-o sear�, c�nd m� furi�am pe l�ng� colibele lor.
Acum, d�-mi voie s�-�i explic mai �nt�i caracterul acestor sclavi. Era cam prin o mie �apte sute nou�zeci �i cinci, Lestat �i cu mine locuiam acolo relativ lini�ti�i de patru ani, eu investind banii ob�inu�i de el, extinz�nd terenurile, cump�r�nd apartamente �i case �n ora�, pe care apoi le �nchiriam, planta�ia �n sine produc�nd pu�in� ea fiind pentru noi mai degrab� o acoperire dec�t o investi�ie. Am spus �pentru noi�. Am gre�it. Nu am semnat niciodat� vreo h�rtie prin care s�-i dau ceva lui Lestat �i, a�a cum ��i dai seama, legal, eu eram �nc� �n via��. Dar �n o mie �apte sute nou�zeci �i cinci, ace�ti sclavi nu erau ca cei pe care i-ai v�zut �n filme sau despre care ai citit �n romanele despre sud. Nu vorbeau frumos, �ntr-un dialect englezesc �i nu erau ni�te oameni cu pielea ciocolatie, �mbr�ca�i �n zdren�e. Erau africani. Insulari; adic� unii dintre ei veniser� de pe Santo Domingo. Erau foarte negri �i complet str�ini de noi; vorbeau �n limbile lor africane �i �n dialect fran�uzesc; c�ntau c�ntece africane care f�ceau c�mpurile s� par� exotice �i ciudate, adesea �nsp�im�nt�ndu-m� �n via�a de muritor. Erau supersti�io�i �i �i aveau propriile secrete �i tradi�ii. Pe scurt, �nc� nu fuseser� complet distru�i ca africani. Sclavia era blestemul existen�ei lor; �nc� nu li se luase ceea ce aveau caracteristic. Acceptau botezul �i hainele modeste impuse de c�tre legile catolice franceze, dar seara �i f�ceau tot felul de costuma�ii din materialele lor ieftine, confec�ionau bijuterii din oase de animale �i din buc��i de metal pe care le lustruiau ca s� semene cu aurul; colibele sclavilor de la Pointe du Lac reprezentau o �ar� str�in�, o coast� african� dup� l�sarea �ntunericului, unde p�n� �i cel mai curajos supraveghetor se temea s� se aventureze. Vampirului, �ns�, nu �i era fric�.
P�n� �ntr-o sear� de var� c�nd, trec�nd ca o umbr�, am auzit prin u�a deschis� a colibei �efului lor negru o conversa�ie care m-a convins c� Lestat �i cu mine ne aflam �ntr-un mare pericol. Sclavii �tiau c� nu eram oameni obi�nui�i. �n �oapt�, cameristele spuneau cum, printr-o cr�p�tur� din u��, ne v�zuser� m�nc�nd din farfurii goale, duc�nd pahare goale la buze, r�z�nd, cu fe�ele albe �i fantomatice �n lic�rirea lum�n�rilor, b�tr�nul orb fiind prost �i neputincios �n puterea noastr�. Prin gaura cheii au v�zut sicriul lui Lestat �i, odat�, acesta o b�tuse pe una din ele f�r� mil� pentru c� o prinsese la fereastra dinspre verand� a camerei lui. �Nu-i nici un pat acolo�, �i spuneau unul altuia, d�nd din cap. �Doarme �n sicriu, �tiu sigur.� �tiau cu certitudine, �i baz�ndu-se pe dovezi concrete, ce eram am�ndoi. C�t despre mine, m� v�zuser� sear� de sear� ie�ind din oratoriu, acesta fiind acum doar cu ceva mai mult dec�t o construc�ie f�r� form� din c�r�mid� �i verdea��, acoperit� de ieder� prim�vara, trandafiri s�lbatici vara, mu�chiul str�lucea pe obloanele vechi �i nevopsite care nu se deschideau niciodat� �i p�ianjenii �i �eseau p�nzele sub arcadele de piatr�. Bine�n�eles, pretindeam c� m� duc acolo �n memoria lui Paul, dar, din cuvintele lor, era foarte limpede c� nu ne mai credeau minciunile. Acum ne aruncau �n spinare nu numai sclavii mor�i �i descoperi�i pe c�mpuri sau �n mla�tin�, vitele �i cei c��iva cai, dar �i alte evenimente stranii; p�n� �i inunda�iile �i tunetele reprezentau arme ale Domnului, care se afla �ntr-o lupt� personal� cu Louis �i Lestat. �i mai r�u era faptul c� nu pl�nuiau s� fug�. Eram diavoli. Din puterea noastr� nu exista sc�pare. Nu, trebuia s� fim distru�i. La �nt�lnirea aceea, la care participam nev�zut, se aflau �i c��iva sclavi de pe planta�ia Freniere.
Ceea ce �nsemna c� zvonul avea s� se �ntind� pe tot ��rmul. �i, de�i eram convins c� nimeni nu va da aten�ie unui val de isterie, nu voiam s� risc. M-am dus repede acas� pentru a-i spune lui Lestat c� jocul nostru de-a plantatorii a luat sf�r�it. Trebuia s� renun�e la biciul sclaviei �i la inelul de aur de str�ns �ervetul �i s� se mute �n ora�.
S-a opus, fire�te. Tat�l lui era grav bolnav �i era posibil s� nu tr�iasc� mult. Nu avea nici cea mai mic� inten�ie s� fug� de ni�te sclavi idio�i. ��i omor pe to�i�, a zis el calm. �C�te trei, patru odat�. Unii or s� fug� �i asta o s� fie bine.�
�Vorbe�ti prostii. Adev�rul e c� vreau s� pleci de aici.�
�Vrei s� plec de aici!� a spus el r�njind ironic. Construia un castel din c�r�i de joc fran�uze�ti de foarte bun� calitate. �Tu, un vampir la� �i pl�ng�re�, care umbli noaptea �i omori pisici �i �obolani, te ui�i ore �ntregi la lum�n�ri de parc� ar fi oameni, stai �n ploaie ca o mom�ie p�n� c�nd te uzi p�n� la piele, miro�i ca l�zile vechi din pod �i ar��i ca un idiot uluit la gr�dina zoologic�.�
�Nu mai ai ce s�-mi spui �i nes�buin�a ta ne pune pe am�ndoi �n pericol. Pot s� tr�iesc foarte bine �n oratoriu, �n timp ce casa asta se transform� �n ruin�. Pu�in �mi pas� de ea!� i-am spus �i era foarte adev�rat. �Da, tu trebuie s� ai tot ce n-ai avut �n via�� �i s� faci din nemurire un magazin de vechituri, �n care am�ndoi devenim grote�ti. Du-te �i uit�-te la tat�l t�u �i spune-mi c�t mai are de tr�it, pentru c� exact at�ta o s� mai r�m�i, �i asta doar dac� sclavii n-or s� se r�zvr�teasc� �mpotriva noastr�!�
Atunci mi-a spus s� m� duc s� m� uit eu �nsumi la tat�l lui, din moment ce eu eram cel care �se uita� mereu, �i am f�cut-o. B�tr�nul era, �ntr-adev�r pe moarte. Fusesem scutit s� asist la moartea mamei, �ntr-un fel, pentru c� �i g�sise sf�r�itul subit, �ntr-o dup�-amiaz�. O g�siser� st�nd �n curte lini�tit�, cu co�ul de cusut al�turi; murise a�a cum te-ai duce la culcare. Acum, �ns�, asistam la o moarte natural�, care era prea lent�, dureroas� �i con�tient�. �ntotdeauna �mi pl�cuse b�tr�nul; era bun, simplu �i cerea foarte pu�in. Ziua st�tea la soare, mo��ind �i ascult�nd p�s�relele; seara, orice sporov�ial� a noastr� �i �inea tov�r�ie. �tia s� joace �ah, pip�ind cu grij� fiecare pies� �i �in�nd minte toate pozi�iile de pe tabl� cu o extraordinar� precizie; de�i Lestat nu juca cu el, eu o f�ceam adesea. Acum respira greu, fruntea �i era fierbinte �i ud� �i pernele erau p�tate de sudoare. �n timp ce el gemea �i se ruga s� moar�, Lestat �ncepuse s� c�nte la spinet� �n camera cealalt�. I-am tr�ntit capacul, gata s�-i prind degetele. �N-o s� c�n�i c�nd el e pe moarte!� i-am spus eu. �Pe naiba, n-o s� c�nt!� mi-a r�spuns el. �O s� bat �i toba dac� vreau!� �i, sco��nd un platou mare de argint din dulap, �i petrecu un deget printr-unul din m�nere �i �ncepu s� bat� �n el cu o lingur�.
I-am spus s� �nceteze, altminteri �l obligam eu s-o fac�. Apoi am t�cut deodat� am�ndoi, pentru c� b�tr�nul �l striga. Zicea c� trebuie s�-i vorbeasc� lui Lestat �nainte s� moar�. I-am spus s� se duc� la el. Pl�nsul lui era sf�ietor.
�De ce s� m� duc? L-am �ngrijit to�i anii �tia. Nu-i de ajuns?� A scos o pil� de unghii din buzunar �i s-a a�ezat la picioarele patului �n care se afla b�tr�nul, �ncep�nd s�-�i pileasc� unghiile lungi.
Trebuie s�-�i spun c�, �n acela�i timp, eram con�tient de sclavii care se g�seau �n preajma casei. Priveau �i ascultau. Speram din tot sufletul ca b�tr�nul s� moar� c�t mai repede. O dat� sau de dou� ori avusesem de-a face cu suspiciunile sau �ndoielile c�torva sclavi, dar niciodat� nu fuseser� at��ia. L-am chemat imediat pe Daniel sclavul c�ruia �i d�dusem coliba �i slujba supraveghetorului. A�tept�ndu-l, �l auzeam pe b�tr�n vorbind cu Lestat; acesta st�tea cu picioarele �ncruci�ate �i �i tot pilea unghiile, cu o spr�ncean� arcuit� �i cu aten�ia �ndreptate asupra unghiilor sale perfecte. ��coala a fost�, zicea b�tr�nul. �Ah, �tiu c�-�i aminte�ti� ce pot s�-�i spun��, a zis el gem�nd.
�Ai face bine s� spui odat�, pentru c� mai ai pu�in �i mori�, i-a zis Lestat. B�tr�nul a scos un sunet �ngrozitor �i b�nuiesc c� la fel am f�cut �i eu. �l dispre�uiam pe Lestat. Atunci m-am g�ndit s�-l scot din camer�. �Doar o �tii, nu? P�n� �i un prost ca tine �tie asta�, a spus el.
�N-o s� m� ier�i niciodat�, nu-i a�a? Nici acum, nici dup� ce-o s� mor�, a zis b�tr�nul.
�Habar n-am despre ce vorbe�ti!� a zis Lestat. �ncepusem s�-mi pierd r�bdarea �i b�tr�nul devenea din ce �n ce mai agitat. �l implora s�-l asculte cu inima deschis�. Toat� situa�ia aceea m� f�cea s� m� cutremur. �ntre timp, Daniel venise �i, din clipa �n care l-am v�zut, mi-am dat seama c� totul era pierdut la Pointe du Lac. Dac� a� fi fost mai atent, a� fi observat mai demult indiciile. M� privea cu ni�te ochi sticlo�i. Eram un monstru pentru el. �Tat�l domnului Lestat e foarte grav bolnav. Pe moarte�, i-am spus eu, ignor�ndu-i expresia. �Nu vreau nici un fel de zgomot �n casa asta; sclavii s� stea �n colibele lor. Dintr-o clip� �n alta trebuie s� apar� doctorul.� Se uita la mine ca �i cum a� fi min�it. Apoi �i-a �ndreptat privirea curioas� �i rece spre u�a camerei b�tr�nului. Expresia de pe chip i s-a schimbat at�t de mult, �nc�t m-am uitat �n camer�. Lestat, ghemuit la picioarele patului, �i pilea unghiile furios �i r�njea �ntr-un fel care l�sa s� i se vad� din�ii ascu�i�i �i lungi.
Vampirul se opri, �i umerii �i tres�ltar� datorit� r�sului �n�bu�it. Se uit� la b�iat, dar acesta privea cu timiditate masa. Totu�i, se uitase deja, fix, la gura vampirului. V�zuse c� buzele �i erau altfel dec�t restul pielii, m�t�soase �i br�zdate de linii delicate ca buzele oric�rei fiin�e omene�ti, numai c� erau albe, ca de mort; �i �i z�rise din�ii albi, dar vampirul z�mbea �n a�a fel �nc�t ace�tia nu erau dezveli�i complet; �i b�iatul nici nu se g�ndise la din�i p�n� atunci.
����i �nchipui ce �nsemna asta, zise vampirul. A trebuit s�-l ucid.
��Poftim? �ntreb� b�iatul.
��A trebuit s�-l ucid. A vrut s� fug�. I-ar fi alarmat pe to�i. Poate c� situa�ia s-ar fi putut rezolva altfel, dar nu aveam timp. A�a c� l-am prins, dar afl�ndu-m� �n situa�ia de a face ceea ce nu mai f�cusem de patru ani, m-am oprit. Acela era un om. Avea �n m�n� un pumnal cu m�ner de os, cu care inten�iona s� se apere. I l-am luat cu u�urin�� �i i l-am �mpl�ntat �n inim�. Imediat s-a pr�bu�it �n genunchi, �ncle�t�ndu-�i degetele pe lam�, s�nger�nd pe ea. Imaginea �i aroma s�ngelui m� �nnebuneau. Cred c� am gemut tare. Dar nu l-am b�ut, nu voiam s-o fac. Apoi, �mi amintesc c� l-am v�zut pe Lestat �n oglinda bufetului. �De ce-ai f�cut asta?� m-a �ntrebat, iar eu m-am �ntors spre el, fiind decis s� nu-l las s� m� vad� �n starea aceea de sl�biciune. Mi-a spus pe urm� c� b�tr�nul delira �i c� el nu �n�elegea nimic din cuvintele lui. �Sclavii �tiu� trebuie s� te duci la colibe �i s�-i supraveghezi�, am izbutit s�-i spun. �M� ocup eu de b�tr�n.�
�Omoar�-l�, mi-a zis Lestat.
�E�ti nebun?� am spus eu. �E tat�l t�u!�
��tiu c�-i tat�l meu!� a zis el. �Tocmai de-aceea trebuie s�-l omori tu. Eu nu pot! Dac� a� fi putut, a� fi f�cut-o demult, lua-l-ar naiba!� a spus el atunci fr�ng�ndu-�i m�inile. �Trebuie s-o �ntindem de-aici. �i uite ce-ai f�cut, omor�ndu-l pe �sta. N-avem timp de pierdut. Nevast�-sa o s� apar� peste c�teva minute, url�nd� sau o s� trimit� pe altcineva �i mai r�u!�
Vampirul oft�.
��Era adev�rat. Lestat avea dreptate. Auzeam sclavii adun�ndu-se �n jurul colibei lui Daniel, a�tept�ndu-l. Acesta fusese destul de curajos venind singur �n casa aceea b�ntuit�. V�z�nd c� nu se mai �ntorcea, sclavii aveau s� intre �n panic� �i s� devin� periculo�i. I-am spus lui Lestat s�-i calmeze, s�-�i foloseasc� toat� puterea pe care o avea asupra lor ca st�p�n alb �i nu s�-i �nsp�im�nte, dup� care m-am dus �n dormitor �i am �nchis u�a. Am mai avut un �oc �n noaptea aceea a �ocurilor. Pentru c� nu-l mai v�zusem niciodat� pe tat�l lui Lestat ca atunci.
St�tea �n capul oaselor, aplecat �nainte, vorbind cu Lestat �i implor�ndu-l s�-i r�spund�, spun�ndu-i c� �i �n�elegea sup�rarea mai bine dec�t el �nsu�i. Era un cadavru viu. Nimic nu-i mai �inea �n via�� trupul �mpu�inat, �n afar� de o voin�� de fier: ochii �i erau �i mai afunda�i �n orbite, iar buzele care �i tremurau f�ceau ca gura b�tr�n� �i �ng�lbenit� s� par� �i mai oribil�. M-am a�ezat la picioarele patului �i, fiindu-mi mil� de el, i-am �ntins m�na. Nu pot s�-�i spun c�t de mult m-a zguduit �nf��i�area lui, c�ci atunci c�nd provoc moartea, o fac repede �i incon�tient, l�s�nd victima ca �ntr-un somn vr�jit. Aceea era, �ns�, o distrugere lent�, trupul refuza s� se predea timpului vampir care �l supsese ani de-a r�ndul. �Lestat�, a zis el. �M�car o dat� nu fi r�u cu mine. M�car o dat� fii pentru mine b�iatul care ai fost. Fiul meu.� A repetat de c�teva ori cuvintele �Fiul meu, fiul meu�; dup� aceea a spus ceva ce n-am deslu�it despre inocen�� �i inocen�� distrus�. Dar mi-am dat seama c� nu �i pierduse min�ile, a�a cum credea Lestat, ci era extrem de lucid. Povara trecutului �l ap�sa �ngrozitor; iar prezentul, care nu �nsemna dec�t moarte, �mpotriva c�reia el lupta din toate puterile, nu putea face nimic pentru a u�ura povara aceea. �tiam c� l-a� fi putut �n�ela dac� mi-a� fi folosit toat� priceperea, a�a c�, apropiindu-m� mai mult de el, am �optit: �Tat�. Nu era vocea lui Lestat, ci a mea, o �oapt� slab�. Dar el s-a lini�tit imediat �i am crezut c� moare. M� �inea �ns� de m�n� ca �i cum ni�te valuri negre l-ar fi tras la fund �i eu eram singurul care-l putea salva. A vorbit dup� aceea de un profesor de la �ar�, un nume deformat, care a descoperit c� Lestat era un elev extrem de inteligent �i care l-a implorat s�-l duc� la o m�n�stire unde s� �nve�e. S-a blestemat pe sine pentru faptul c� l-a dus pe Lestat acas� �i i-a ars c�r�ile. �Trebuie s� m� ier�i, Lestat�, a spus el pl�ng�nd.
I-am str�ns m�na cu putere, sper�nd c� acest gest putea fi considerat un r�spuns, dar el a repetat. �Ai tot ce vrei, dar e�ti la fel de rece �i brutal cum am fost cu tine atunci, c�nd aveam at�t de mult de muncit �i era frig �i foamete! Lestat, trebuie s�-�i aminte�ti. Erai cel mai bl�nd dintre to�i! Dumnezeu m� va ierta dac� m� ier�i �i tu.�
�n clipa aceea adev�ratul Esau �i-a f�cut apari�ia �n camer�. I-am f�cut semn s� tac�, dar el n-a vrut s� vad�. A�a c� a trebuit s� m� ridic repede, pentru ca tat�l s� nu-i aud� vocea de la distan��. Sclavii fugiser� de el. �Dar s�nt afar�, se adun� �n �ntuneric. �i aud�, a spus Lestat �i apoi s-a uitat furios la b�tr�n. �Omoar�-l, Louise!� mi-a spus el �i atunci am auzit prima not� rug�toare din vocea lui. �F�-o!� a ad�ugat el m�nios.
�Du-te l�ng� el �i spune-i c�-l ier�i pentru tot, c�-l ier�i pentru faptul c� te-a luat de la �coal� c�nd erai mic! Spune-i asta acum.�
�Pentru ce?� a zis el str�mb�ndu-se, a�a �nc�t fa�a lui sem�na cu un craniu. �Pentru c� m-a luat de la scoal�!� A ridicat bra�ele �i a scos un urlet de disperare. �S�-l ia naiba! Omoar�-l!� a zis el apoi.
�Nu�, am spus eu. ��l ier�i. Sau �l omori tu �nsu�i. Haide. Omoar�-�i tat�l.�
B�tr�nul implora s�-i spunem ce vorbeam. A strigat �Fiule, fiule�, �i Lestat dansa ca un nebun c�nd pe un picior c�nd pe altul, fiind c�t pe-aci s� g�ureasc� podeaua. M-am dus l�ng� perdeaua din dantel�. Vedeam �i auzeam sclavii care �nconjurau casa, siluete contopite cu �ntunericul, apropiindu-se. �Erai Iosif printre fra�ii t�i�, zicea b�tr�nul. Cel mai bun dintre ei, dar de unde era s� �tiu? Abia c�nd ai plecat mi-am dat seama, dup� ce au trecut at��ia ani �i ei n-au putut s�-mi ofere lini�te �i m�ng�iere. Pe urm� te-ai �ntors �i m-ai luat de la ferm�, dar nu mai erai tu. Nu mai erai acela�i b�iat.�
Atunci m-am �ntors spre Lestat �i, practic, l-am t�r�t p�n� la pat. Niciodat� nu-l mai v�zusem at�t de slab �i, �n acela�i timp, at�t de furios. M-a �ndep�rtat cu brutalitate �i s-a l�sat �n jos l�ng� pern�, privindu-m� cu du�m�nie. Eu am r�mas ferm pe pozi�ie �i am �optit: �Iart�!�
�Bine, tat�. Odihne�te-te. N-am nimic cu tine�, a zis el cu o voce sub�ire �i �ncordat� din cauza furiei.
B�tr�nul a �ntors capul pe pern� �i a murmurat ceva u�urat, dar Lestat plecase deja. S-a oprit brusc �n prag, as-tup�ndu-�i urechile cu m�inile. �Vin!� a �optit el �i, apoi, �ntorc�ndu-se doar ca s� m� vad�, a zis: �Omoar�-l. Pentru numele lui Dumnezeu!�
B�tr�nul n-a �tiut ce s-a �nt�mplat. Nu s-a mai trezit din stupoare. L-am f�cut s� s�ngereze doar c�t a fost necesar, c�t s� moar� f�r� s�-mi alimenteze pasiunea �ntunecat�. Nu suportam acel g�nd. Am �tiut c� nu avea importan�� dac� trupul era descoperit, pentru c� m� s�turasem de Pointe du Lac, de Lestat �i de acea identitate a st�p�nului prosper. Aveam s� dau foc casei �i s� m� folosesc de averea pe care o str�nsesem sub mai multe nume tocmai pentru un asemenea moment.
�ntre timp, Lestat a pornit �n urm�rirea sclavilor. A l�sat at�ta distrugere �i moarte �n urma lui, �nc�t nimeni n-a putut s� povesteasc� nimic �n leg�tur� cu noaptea aceea de la Pointe du Lac, iar eu m-am dus cu el. La fel ca �i �nainte, cruzimea lui era misterioas�, dar acum �mi dezveleam col�ii �i oamenii fugeau de mine. Numai c� mersul meu hot�r�t m� ajuta s� le �ntrec viteza ne�ndem�natic� �i jalnic� �i v�lul mor�ii, sau al nebuniei, se l�sa. Puterea �i dovada vampirului erau incontestabile, a�a c� sclavii s-au �mpr�tiat �n toate direc�iile. Apoi m-am �ntors �i am dat foc casei.
Lestat a venit �n fug� dup� mine. �Ce faci?� a strigat el. �E�ti nebun?� Dar fl�c�rile nu mai puteau fi stinse. �Au plecat �i tu distrugi tot.� Se tot �nv�rtea prin salonul magnific, �n mijlocul splendorii lui fragile. �Scoate-�i sicriul. Mai ai trei ceasuri p�n�-n zori!� i-am spus eu. Casa era un rug funerar.
��Focul ar fi putut s�-�i fac� r�u? �ntreb� b�iatul.
��Categoric! spuse vampirul.
��Te-ai dus �napoi la oratoriu? Era un loc sigur?
��Nu. Deloc. Aproximativ cincizeci �i cinci de sclavi erau r�sp�ndi�i peste tot. Majoritatea n-ar fi dorit s� duc� o via�� de fugar �i, mai mult ca sigur c� s-ar fi dus la Freniere sau spre sud, la planta�ia Bel Jardin, din josul fluviului. Nu aveam de g�nd s� r�m�n acolo �n noaptea aceea. Dar nu era nici destul timp pentru a m� duce �n alt� parte.
��Femeia, Babette! zise b�iatul. �i vampirul z�mbi.
��Da, m-am dus la Babette. Locuia acum la Fr�nière cu t�n�rul ei so�. Am avut destul timp ca s�-mi urc sicriul �n tr�sur� �i s� m� duc la ea.
��Dar Lestat?
Vampirul oft�.
��Lestat a mers cu mine. Voia s� se duc� la New Orl�ans �i a �ncercat s� m� conving� s� fac �i eu acela�i lucru, dar c�nd �i-a dat seama c� aveam de g�nd s� m� ascund la Freniere, a vrut �i el s� m� �nso�easc�. Nici n-am fi reu�it s� ajungem la New Orl�ans, c�ci se lumina de ziu�. Ochii muritorilor nu puteau s� vad� acest lucru, dar Lestat �i cu mine, da.
Acum, �n leg�tur� cu Babette, o mai vizitasem o dat�. A�a cum �i-am spus, scandalizase coasta r�m�n�nd singur� pe planta�ie, f�r� un b�rbat �n cas�, f�r� o b�tr�n� m�car. Cea mai mare problem� a lui Babette era c�, de�i reu�ea din punct de vedere financiar, suferea datorit� izol�rii sociale. Era at�t de sensibil�, �nc�t bog��ia �n sine nu �nsemna nimic pentru ea; familia, neamul� asta �nsemna ceva pentru Babette. De�i a izbutit s� p�streze planta�ia, scandalul o m�cina �i, �n interior, �ncepea s� cedeze. I-am ap�rut �ntr-o sear�, �n gr�din�. Ned�ndu-i voie s� m� vad�, i-am spus cu un glas foarte bl�nd c� eram aceea�i persoan� pe care o mai v�zuse �i alt� dat�. C� �tiam c� sufer�. �Nu te a�tepta ca oamenii s� �n�eleag�, i-am zis apoi. �S�nt ni�te pro�ti. Vor s� te retragi datorit� mor�ii fratelui t�u. �i-ar folosi via�a ca �i cum ar fi, pur �i simplu, ulei pentru o lamp�. Trebuie s�-i �nfrun�i, dar cu puritate �i �ncredere.� Ea asculta �n lini�te. I-am spus c� trebuia s� dea un bal �ntr-un scop de binefacere. �i scopul trebuia s� fie religios. Putea alege o m�n�stire din New Orl�ans, oricare, �i s� organizeze un bal de binefacere. Trebuia s� le invite pe cele mai bune prietene ale mamei ei decedate, pentru a-i fi �nso�itoare �i s� fac� totul cu o �ncredere absolut�, �ncrederea absolut� era necesar� mai presus de toate. �ncrederea �i puritatea erau extrem de importante.
Ei bine, Babette a considerat ideea genial�. �Nu �tiu ce e�ti �i nici n-o s�-mi spui�, a zis ea. (�i era adev�rat, nu i-a� fi spus.) �Dar eu cred c� e�ti un �nger.� M-a implorat s-o las s�-mi vad� fa�a. Adic�, m-a implorat a�a cum fac cei de genul lui Babette, care, de fapt, nu implor� pe nimeni. Nu c� Babette ar fi fost orgolioas�, dar era, pur �i simplu, puternic� �i cinstit�, ceea ce, �n majoritatea cazurilor, face ca implorarea� v�d c� vrei s� m� �ntrebi ceva?
Vampirul t�cu.
��Ah, nu, spuse b�iatul, care nu voise s� se dea de gol.
��Nu trebuie s�-�i fie team� s� m� �ntrebi. Dac� a� fi vrut s�-�i ascund ceva�
C�nd spuse acest lucru, vampirul se �ntunec� o clip�. Se �ncrunt� �i, c�nd spr�ncenele i se apropiar�, o ad�ncitur� �i ap�ru pe frunte, deasupra spr�ncenei st�ngi, ca �i cum cineva ar fi ap�sat locul cu degetul. �i d�dea un aer de teribil� deprimare.
��Dac� a� fi vrut s�-�i ascund ceva, n-a� fi deschis subiectul de la bun �nceput, zise el.
B�iatul se trezi uit�ndu-se la ochii vampirului, ale c�ror gene erau ca ni�te fire negre sub�iri, �nfipte �n pleoape.
���ntreab�-m�, �i spuse el b�iatului.
��Babette, felul �n care ai vorbit de ea, zise b�iatul. De parc� ai fi sim�it ceva deosebit.
���i-am dat cumva impresia c� n-a� fi capabil s� simt? �ntreb� vampirul.
��Nu, absolut deloc. E evident c� �i-a fost mil� de b�tr�n. Ai stat s�-i oferi alinare c�nd tu �nsu�i erai �n primejdie. �i ceea ce ai sim�it pentru t�n�rul Fr�nière c�nd Lestat a vrut s�-l ucid� toate astea mi le-ai explicat. Dar m� �ntrebam� aveai vreun sentiment deosebit pentru Babette? Oare acest sentiment te-a f�cut s�-i aperi familia?
��Te referi la dragoste, spuse vampirul. De ce ezi�i s� pronun�i cuv�ntul?
��Pentru c� ai vorbit de deta�are, zise b�iatul.
��Crezi c� �ngerii s�nt deta�a�i? �ntreb� vampirul.
B�iatul se g�ndi o clip�.
��Da, r�spunse el apoi.
��Nu s�nt oare capabili de dragoste? �ntreb� vampirul. Nu-l privesc pe Dumnezeu cu o dragoste absolut�?
B�iatul se g�ndi o clip�.
��Dragoste sau adora�ie, zise el.
��Care e deosebirea? �ntreb� vampirul g�nditor. Care e deosebirea?
Era limpede c� nu �l �ntreba pe b�iat, ci pe sine.
���ngerii simt iubirea, m�ndria� m�ndria C�derii� �i ura. Sentimentele puternice ale persoanelor deta�ate, �n care emo�iile �i voin�a s�nt acela�i lucru, spuse el, �n sf�r�it.
Se uit� la mas� st�ruitor ca �i cum, g�ndindu-se mai bine, n-ar fi fost pe deplin mul�umit.
��Aveam pentru Babette� un sentiment puternic. Nu cel mai puternic pe care l-am sim�it vreodat� pentru o fiin�� omeneasc�, spuse el �i �i ridic� privirea. Dar era ceva foarte puternic. Babette era pentru mine o fiin�� ideal� �n felul ei�
Se mi�c� u�or pe scaun, pelerina fo�nindu-i �ncet, �i �i �ntoarse privirea spre fereastr�. B�iatul se aplec� �i se uit� la caset�. Dup� aceea scoase alta din serviet� �i, cer�ndu-i scuze vampirului, o introduse �n aparat.
��M� tem c� am �ntrebat ceva prea personal. N-am vrut�, �i spuse el repede.
��Nici vorb�, spuse vampirul, privindu-l. E o �ntrebare la obiect. Simt iubirea �i am sim�it-o �ntr-o oarecare m�sur� pentru Babette, de�i n-a fost cea mai mare iubire pe care am sim�it-o vreodat�. Era conturat� �n Babette.
Ca s� revin la povestea mea, balul de binefacere dat de ea s-a bucurat de succes �i i-a asigurat reintrarea �n societate. Banii ei au �nl�turat orice �ndoieli din min�ile rudelor pretenden�ilor ei �i s-a m�ritat. �n serile de var�, obi�nuiam s� o vizitez, f�r� s� m� vad� �i f�r� s�-i dau de �tire c� m� aflam acolo. M� duceam s� v�d c� era fericit� �i v�z�nd-o astfel, eram �i eu fericit.
Deci, la ea m-am dus atunci cu Lestat. Acesta i-ar fi ucis pe membrii familiei Fr�nière demult, dac� nu l-a� fi �mpiedicat �i acum credea c� asta inten�ionam s� fac. �Ce lini�te ne-ar aduce asta?� l-am �ntrebat eu. �Zici de mine c� s�nt idiot, dar tu ai fost idiot tot timpul. Crezi c� nu �tiu de ce ai f�cut din mine un vampir? Pentru c� nu puteai s� tr�ie�ti singur, nu izbuteai s� faci nici cele mai simple lucruri. De ani de zile m� ocup de toate treburile, �n timp ce tu te pretinzi superior. Nu mai ai ce s�-mi spui despre via��. Nu mai am nevoie de tine. Tu e�ti cel care are nevoie de mine �i, dac� te atingi m�car de vreunul din sclavii Fr�nière, m� descotorosesc de tine. Va fi o lupt� �ntre noi �i nu e nevoie s�-�i atrag aten�ia c� am mai mult� inteligen�� �n degetul mic dec�t ai tu �n toat� fiin�a. F� cum ��i spun.�
Ei bine, asta l-a uimit, de�i n-ar fi trebuit; �i a protestat c� mai avea multe s�-mi spun� despre lucruri �i tipuri de oameni pe care a� fi putut s�-i ucid, oameni care ar fi putut provoca o moarte subit�, despre locuri unde nu aveam voie s� merg niciodat� �i a�a mai departe, prostii pe care abia le suportam. Dar nu aveam timp pentru el. Lumina era aprins� �n coliba supraveghetorului de la Freniere �i acesta �ncerca s�-i lini�teasc� pe sclavii fugari �i pe ai lui. Focul de la Pointe du Lac se mai vedea �nc� pe cer. Babette era �mbr�cat� �i se ocupa de h�rtii, dup� ce trimisese c�ru�e la Pointe du Lac �i sclavi care s� ajute la stingerea fl�c�rilor. Sclavii fugari �i �nsp�im�ntati erau �inu�i separat de ceilal�i �i, �n momentul acela, toat� lumea le lua povestirile drept aiureli caracteristice sclavilor. Babette �tia c� se �nt�mplase ceva �ngrozitor �i b�nuia c� era vorba de crim�, nici g�nd de ceva supranatural. C�nd am dat de ea, se afla �n birou, scriind despre foc �n jurnalul planta�iei. Era aproape diminea��. Aveam doar c�teva minute pentru a o convinge c� trebuia s� m� ajute. I-am vorbit �nt�i, nel�s�nd-o s� se �ntoarc�, iar ea m-a ascultat �n t�cere. I-am spus c� aveam nevoie de o camer� s� m� odihnesc. �Nu �i-am f�cut niciodat� r�u. ��i cer acum o cheie �i promisiunea c� nimeni nu va �ncerca s� intre �n camera aceea p�n� disear�. Atunci o s�-�i povestesc tot.� Eram aproape disperat. Cerul �ncepea s� se lumineze. Lestat era �n livad� cu sicriele. �Dar de ce ai venit la mine �n noaptea asta?� m-a �ntrebat ea. ��i de ce s� nu fi venit la tine?� am zis eu. �Nu te-am ajutat �n clipele c�nd aveai nevoie de �ndrumare, c�nd numai tu erai puternic� �n mijlocul celor dependen�i de tine �i slabi? Nu �i-am oferit de dou� ori sfaturi bune? N-am vegheat de atunci asupra fericirii tale?� �l vedeam pe Lestat la fereastr�. Era cuprins de panic�. �D�-mi cheia unei camere �i nu l�sa pe nimeni s� se apropie p�n� la c�derea serii. ��i jur c� nu �i-a� face nici un r�u.� ��i dac� nu vreau� dac� eu cred c� vii din partea diavolului?� m-a �ntrebat ea atunci �i a vrut s� se �ntoarc�, dar eu am stins lum�narea. M-a v�zut st�nd cu spatele �n dreptul ferestrei care se lumina. �Dac� nu vrei �i crezi c� vin din partea diavolului, o s� mor�, i-am spus eu. �D�-mi cheia. A� putea s� te omor �i acum dac� a� vrea, nu �n�elegi?� M-am apropiat de ea �i m-am ar�tat mai mult privirii ei, iar ea a r�mas cu gura c�scat� �i s-a dat �napoi, �in�ndu-se de bra�ul fotoliului. �Dar n-o voi face. Mai degrab� a� muri eu, dec�t s� te ucid. O s� mor dac� nu-mi dai cheia pe care �i-o cer.�
Am ob�inut-o. Nu �tiu ce a fost �n mintea ei, dar mi-a oferit una din �nc�perile de la parter unde era �inut vinul �i s�nt sigur c� ne-a v�zut pe mine �i pe Lestat aduc�nd sicriele. Nu numai c� am �ncuiat u�a, dar am �i baricadat-o. C�nd m-am trezit, seara, Lestat era �n picioare.
��Deci s-a �inut de cuv�nt.
��Da. Ba a mers chiar mai departe. Nu numai c� a respectat u�a noastr� �nchis�, dar a �ncuiat-o �i pe dinafar�.
���i povestirile sclavilor� le auzise?
��Da, le auzise. Lestat a fost primul care a descoperit c� eram �ncuia�i �i s-a �nfuriat teribil. Inten�ionase s� plece la New Orl�ans c�t mai repede. Acum era extrem de b�nuitor �n privin�a mea. �Am avut nevoie de tine doar c�t a tr�it tata�, a zis el �ncerc�nd s� g�seasc� o ie�ire. Locul era o adev�rat� temni��.
���S� �tii c� n-o s� mai �nghit nimic de la tine�, mi-a spus el. Nici nu voia s�-mi �ntoarc� spatele. M� chinuiam s� aud glasuri din camerele de la etaj, dorindu-mi ca el s� tac�, nevr�nd s�-i m�rturisesc care erau sentimentele mele fa�� de Babette sau ce speram.
M� mai g�ndeam �i la altceva. M-ai �ntrebat de sentiment �i deta�are. Unul din aspectele acestui sentiment deta�at, cum l-a� numi, este c� te po�i g�ndi la dou� lucruri �n acela�i timp. Po�i s� te g�nde�ti c� nu e�ti �n siguran�� �i c� po�i muri �i po�i s� te mai g�nde�ti la ceva abstract �i �ndep�rtat. A�a se �nt�mpla �i cu mine. M� g�ndeam �n clipa aceea, �n t�cere �i cu profunzime, c�t de sublim� ar fi putut s� fie prietenia dintre mine �i Lestat; c�t de pu�ine impedimente ar fi existat �i c�t de multe lucruri am fi putut �mp�r�i. Poate c� sim�eam asta din cauza apropierii lui Babette, c�ci cum altfel a� fi putut s� ajung s� o cunosc cu adev�rat dec�t apel�nd la metoda suprem�; s�-i iau via�a, s� devin una cu ea �ntr-o �mbr��i�are a mor�ii, c�nd sufletul meu s-ar fi contopit cu inima ei, hr�nindu-se cu ea. Dar sufletul meu dorea s� o cunoasc� pe Babette f�r� s� fie nevoie s� o ucid, f�r� s�-i r�pesc ultima suflare, ultima pic�tur� de s�nge. �n cazul lui Lestat �ns�, c�t de bine am fi putut s� ne cunoa�tem, dac� ar fi fost un om de caracter, un om care s� ra�ioneze pu�in. Mi-am amintit de vorbele b�tr�nului; Lestat, un elev inteligent, un iubitor al c�r�ilor care fuseser� arse. Eu nu-l cuno�team dec�t pe acel Lestat care �i b�tea joc de biblioteca mea, spun�nd c� era o gr�mad� de praf, care �mi ridiculiza mereu lecturile �i medita�iile.
Mi-am dat seama c� acum �n cas� era lini�te. Din c�nd �n c�nd se auzeau sc�ndurile sc�r��ind sub pa�i �i, printre ele r�zb�tea o lumin� foarte slab�. �l vedeam pe Lestat pip�ind zidurile de c�r�mid�, fa�a lui dur� de vampir devenind o masc� schimonosit� de frustrare omeneasc�. Eram convins c� trebuia s� ne desp�r�im imediat, c� trebuia s� pun dac� era nevoie, chiar �i un ocean �ntre noi. �i mi-am dat seama c� �i suportasem at�ta timp datorit� faptului c� m� �ndoisem de mine �nsumi. M� p�c�lisem cu g�ndul c� st�team pentru b�tr�n, pentru sora mea �i so�ul acesteia. Dar am stat cu Lestat pentru c� m� temeam c� nu cunosc secretele esen�iale ale unui vampir, pe care nu le puteam descoperi singur �i, mai important, datorit� faptului c� el era unicul de felul meu pe care �l cuno�team. Nu-mi spusese niciodat� cum devenise vampir �i nici unde a� fi putut s� mai g�sesc m�car un altul ca noi. Asta m� deranja foarte mult atunci, a�a cum m� deranjase patru ani. �l uram �i voiam s�-l p�r�sesc; totu�i, puteam s�-l p�r�sesc? �n timp ce toate g�ndurile astea �mi treceau prin minte, Lestat �i continua discursul: c� el nu avea nevoie de mine, c� nu avea de g�nd s� mai �nghit� nimic, cu at�t mai pu�in amenin��rilor din partea Freniere-ilor. Trebuia s� fim preg�ti�i �n clipa �n care avea s� se deschid� u�a. �Nu uita!� mi-a spus el �n final. �Vitez� �i for��; �n astea nu ne pot �ntrece. �i spaim�. �ine minte �ntotdeauna: provoac� spaim�. Nu fi sentimental! Ne pui �n pericol.�
�Vrei s� fii singur dup� asta?� l-am �ntrebat eu. Voiam s-o spun�. Eu nu aveam curajul. Sau, mai degrab�, nu-mi cuno�team propriile sentimente.
�Vreau s� ajung la New Orl�ans!� a zis el. �Te-am prevenit doar c� n-am nevoie de tine. Dar ca s� ie�im de aici, avem nevoie unul de cel�lalt. �nc� n-ai �nv��at s�-�i folose�ti puterile! Nu ai un sim� �nn�scut a ceea ce e�ti! Folose�te-�i puterea de convingere cu femeia asta, dac� o s� vin�. Dar dac� vine �nso�it�, atunci fii preg�tit s� ac�ionezi �n consecin��.�
�Adic�?� l-am �ntrebat eu, pentru c� niciodat� nu mi se p�ruse mai misterios dec�t �n clipa aceea. �Ce s�nt eu?� El era v�dit dezgustat �i �i-a ridicat bra�ele.
�Fii preg�tit��, a zis el apoi, dezvelindu-�i din�ii magnifici, �s� ucizi!� S-a uitat brusc la sc�ndurile de deasupra. �Se preg�tesc de culcare, �i auzi?� Dup� un r�stimp de t�cere, timp �n care Lestat s-a plimbat de colo-colo �i eu am stat s� m� g�ndesc la ce aveam s� fac sau s�-i spun lui Babette sau, �i mai profund chiar, la r�spunsul la o �ntrebare �i mai dificil㠗 ce sim�eam pentru Babette?�� dup� c�tva timp, deci, am z�rit o lumin� pe sub u��. Lestat era preg�tit s� sar� la oricine ar fi ap�rut. Era Babette singur�; a intrat cu o lamp�, f�r� s�-l vad� pe Lestat �n spatele ei, ci uit�ndu-se fix la mine.
Nu o mai v�zusem niciodat� ca atunci; p�rul �i era l�sat liber pentru culcare, o bog��ie de valuri negre rev�rsate peste capotul alb; chipul �i era �ncordat din cauza grijii �i a spaimei. Acest lucru f�cea s� fie �mbujorat� �i ochii ei c�prui �i mari p�reau imen�i. A�a cum �i-am mai spus, �mi pl�ceau for�a �i cinstea ei, sufletul ei mare. Nu sim�eam pentru ea o pasiune ca aceea pe care ai sim�i-o tu. Dar o g�seam mai atr�g�toare dec�t orice alt� femeie din cele pe care le cunoscusem �n via�a de muritor. Chiar �i sub capotul acela sever, bra�ele �i s�nii �i erau rotunde �i moi; mi se p�rea un suflet incitant, �mbr�cat �ntr-o carne minunat� �i misterioas�. Eu, care s�nt dur, chibzuit �i devotat unui scop, m-am sim�it atras de ea �ntr-un mod irezistibil; �tiind c� totul nu putea culmina dec�t cu moartea, i-am �ntors imediat spatele, �ntreb�ndu-m� dac�, atunci c�nd se uita �n ochii mei, �i vedea lipsi�i de via�� �i de suflet.
�Tu e�ti cel care a mai venit la mine�, a zis ea, de parc� n-ar fi fost sigur�. �i e�ti proprietarul de la Pointe du Lac. Tu e�ti!� Atunci mi-am dat seama c� auzise povestirile �ngrozitoare legate de noaptea precedent� �i c� nu o puteam min�i. M� mai ar�tasem ei de dou� ori cu scopul de a-i vorbi; nu puteam s� m� ascund acum sau s�-mi minimalizez �nf��i�area nefireasc�.
�Nu vreau s�-�i fac nici un r�u�, i-am spus eu. �Am nevoie doar de o tr�sur� �i cai� caii pe care i-am l�sat azi-noapte la p�scut.� Nu p�rea s� m� fi auzit; s-a apropiat mai mult, fiind ferm hot�r�t� s� m� prind� �n cercul de lumin�.
Atunci l-am v�zut pe Lestat contopindu-se cu umbra ei pe zidul de c�r�mid�; era ner�bd�tor �i periculos. ��mi dai tr�sura?� am insistat eu. Acum se uita la mine, �in�nd lampa ridicat�; tocmai c�nd am vrut s�-mi feresc privirea, am v�zut-o schimb�ndu-se la fa��. Chipul �i era �mpietrit �i gol, de parc� sufletul ei �i-ar fi pierdut cuno�tin�a. A �nchis ochii �i a cl�tinat din cap. M-am g�ndit c�, �ntr-un fel, o f�cusem s� cad� �n trans� f�r� nici un efort din partea mea. �Ce e�ti?� m-a �ntrebat ea �n �oapt�. �E�ti diavol. Erai diavol �i atunci c�nd ai venit la mine!�
�Diavol!� am zis eu. Asta m-a �ntristat mai mult dec�t a� fi crezut c� era posibil. Dac� ea credea acest lucru, atunci �i �nchipuia c� sfatul meu nu era bun; va avea �ndoieli. Era bogat� �i avea o via�� bun� �i �tiam c� nu trebuia s� fac� una ca asta. La fel ca to�i oamenii puternici, a cunoscut �ntotdeauna un oarecare grad de singur�tate; era ca o str�in� marginalizat�, o necredincioas� de un anume fel. Iar echilibrul �n care tr�ia ar fi putut fi tulburat, dac� �ncepea s�-�i pun� la �ndoial� propria bun�tate. Se uita la mine cu o groaz� nedisimulat�. Parc� din cauza groazei, uitase de situa�ia precar� �n care se afla. �n clipa aceea, Lestat, care era atras de sl�biciune ca un om �nsetat de ap�, a apucat-o de �ncheietura m�inii, iar ea a �ipat �i a sc�pat lampa din m�n�. Fl�c�rile au aprins uleiul v�rsat �i Lestat o �mpingea cu spatele spre u�a deschis�. �Adu tr�sura!� i-a spus el. �Adu-o imediat, �mpreun� cu caii. E�ti �ntr-un pericol de moarte; nu mai vorbi de diavoli!� Eu am c�lcat fl�c�rile �n picioare �i m-am dus dup� Lestat, strig�ndu-i s�-i dea drumul. O �inea de �ncheieturile ambelor m�ini �i ea era furioas�. �O s� treze�ti toat� casa dac� nu-�i �ii gura!� mi-a zis el. ��i o s-o omor! Adu tr�sura� condu-ne. Vorbe�te cu b�iatul de la grajd!� i-a spus el apoi, �mping�nd-o afar�. Mergeam �ncet prin curtea �ntunecat�, eu cuprins de o triste�e f�r� margini, Lestat �n fa�a mea, iar �naintea noastr�, Babette, avans�nd cu spatele, fix�ndu-ne cu privirea �n �ntuneric. Deodat� s-a oprit. O lumin� slab� lic�rea �n cas�, undeva la etaj. �Nu v� dau nimic!� a spus ea. Eu l-am prins de bra� pe Lestat �i i-am zis s� m� lase pe mine s� rezolv situa�ia. �O s� le spun� tuturor dac� nu m� la�i s� vorbesc cu ea�, i-am �optit eu.
�Atunci, st�p�ne�te-te�, mi-a zis el dezgustat. �Fii tare. Nu o lua cu bini�orul.�
��ntre timp tu du-te� �n grajd �i adu tr�sura �i caii. Dar f�r� s� ucizi!� Nu �tiam dac� avea s� m� asculte sau nu, dar a plecat repede, iar eu m-am apropiat de Babette. Pe chipul ei se citea un amestec de furie �i hot�r�re. �Piei din fa�a mea, Satan�,� mi-a spus �i eu m-am oprit �n fa�a ei, mut, privind-o cu aceea�i siguran�� cu care o f�cea ea. Nu ar�ta c� l-ar fi auzit pe Lestat �n noapte. Ura ei pentru mine ardea ca un foc.
�De ce-mi spui asta?� am �ntrebat-o eu. ��i-am dat cumva un sfat r�u? �i-am f�cut vreun r�u? Am venit s� te ajut, s�-�i dau putere. Nu m-am g�ndit dec�t la tine, c�nd ar fi trebuit s� nici nu-mi pese.� Ea cl�tina din cap.
�Bine, dar de ce, de ce-mi vorbe�ti a�a?� m-a �ntrebat ea. �tiu ce-ai f�cut la Pointe du Lac; ai tr�it acolo ca un diavol! Sclavii spun tot felul de lucruri �ngrozitoare! Toat� ziua oamenii au stat pe drumul spre Pointe du Lac; �i so�ul meu a fost acolo! A v�zut casa distrus� �i cadavrele �mpr�tiate prin livezi �i pe c�mpuri.
�Nu pot s�-�i r�spund acum la toate �ntreb�rile astea�, i-am spus eu. �Crede-m� c�nd ��i spun c� am venit la tine doar ca s�-�i fac bine. �i nu �i-a� fi f�cut griji �i necazuri azi-noapte, dac� a� fi avut de ales!�
Vampirul t�cu.
B�iatul st�tea aplecat �nainte, cu ochii larg deschi�i. Vampirul era �mpietrit, privind �n gol, pierdut �n g�nduri �i amintiri. B�iatul �i cobor� brusc privirea, parc� �n semn de respect. Apoi se uit� din nou la vampir �i dup� aceea, iar�i �n alt� parte, propriul chip p�r�nd la fel de �ntristat ca al vampirului; d�du s� spun� ceva, dar se r�zg�ndi.
Vampirul �l studie, f�c�ndu-l s� se f�st�ceasc� �i s�-�i fereasc� din nou privirea, nelini�tit. Dup� aceea, �ns� �i �n�l�� capul �i se uit� �n ochii lui. �nghi�i �n sec, dar continu� s�-i sus�in� privirea.
��Asta vrei? �ntreb� vampirul �n �oapt�. Asta voiai s� auzi?
κi �mpinse scaunul �n spate f�r� zgomot �i se duse la fereastr�. B�iatul r�mase ca tr�znit, uit�ndu-se la umerii lui la�i �i la pelerina lung�. Vampirul �ntoarse u�or capul.
��Nu-mi r�spunzi. Nu-�i ofer ceea ce vrei, nu? Voiai un interviu. Ceva care s� poat� fi transmis la radio.
��N-are importan��. Arunc casetele dac� vrei! spuse b�iatul, ridic�ndu-se. Nu pot spune c� �n�eleg tot ce-mi spui. Dac� a� face-o, �i-ai da seama c� mint�Deci, cum a� putea s� te rog s� continui, dec�t spun�nd c� ceea ce �n�eleg� ceea ce �n�eleg nu seam�n� cu nimic din ce am �n�eles vreodat�.
F�cu un pas spre vampir. Acesta p�rea s� priveasc� �n jos spre Divisadero Street. Apoi �ntoarse �ncet capul, se uit� la b�iat �i z�mbi. Chipul �i era senin, aproape afectuos. �i, deodat�, b�iatul se sim�i st�njenit. κi v�r� m�inile �n buzunare �i se �ntoarse la mas�. Apoi se uit� �ov�itor la vampir �i spuse:
��Vrei s� continui� te rog?
Vampirul se �ntoarse cu bra�ele �ncruci�ate �i se rezem� de fereastr�.
��De ce? �ntreb� el.
B�iatul nu �tia ce s� mai spun�.
��Pentru c� a� vrea s� aud, zise el ridic�nd din umeri. Pentru c� a� vrea s� �tiu ce s-a mai �nt�mplat.
��Bine, spuse vampirul, av�nd pe buze acela�i z�mbet.
Se �ntoarse la locul lui �i, a�ez�ndu-se, �ntoarse pu�in casetofonul, spun�nd:
��Minunat� inven�ie� dar, d�-mi voie s� continui. Trebuie s� �n�elegi c� ceea ce sim�eam atunci pentru Babette era o dorin�� de comunicare, mai puternic� dec�t orice alt� dorin�� �n afar� de dorin�a fizic� de� s�nge. Aceasta era at�t de puternic�, �nc�t m� f�cea s� simt profunzimea capacit��ii mele de a �ndura singur�tatea. C�nd �i vorbisem mai �nainte, fusese o comunicare scurt� dar direct�, la fel de simpl� �i satisf�c�toare ca atunci c�nd iei pe cineva de m�n�. C�nd i-o str�ngi. C�nd �i dai �ncetul cu �ncetul drumul. Toate acestea �ntr-un moment de mare nevoie �i triste�e. Acum, �ns�, eram potrivnici. Pentru Babette, eu eram un monstru; g�seam acest lucru oribil �i a� fi dat orice s�-i alung acel sentiment. I-am spus c� sfatul pe care i-l d�dusem fusese bun �i c� nici un instrument al diavolului n-ar fi putut s� fac� bine, chiar dac� ar fi vrut.
��tiu!� mi-a spus ea, dar prin aceasta, spunea de fapt c� nu putea s� aib� mai mult� �ncredere �n mine dec�t �n diavolul �nsu�i. M-am apropiat de ea �i s-a dat �napoi. Am ridicat bra�ul �i s-a �nfiorat, �ncle�t�ndu-�i m�na pe balustrad�. �Bine, atunci�, am zis eu exasperat. �De ce m-ai ap�rat azi-noapte? De ce ai venit singur�?� Pe chipul ei am v�zut �iretenie. Avea un motiv, dar �n nici un caz nu voia s� mi-l spun�. �i era imposibil s�-mi vorbeasc� liber, deschis, s�-mi ofere comunicarea pe care o doream. M� sim�eam sf�r�it, uit�ndu-m� la ea. Era deja t�rziu �i auzeam cum Lestat se furi�ase �n pivni�a de vinuri, de unde luase sicriele; sim�eam nevoia s� plec �i alte nevoi, de asemenea� de a ucide �i de a bea. Dar nu asta m� obosea, ci altceva, mult mai r�u. Era ca �i cum noaptea aceea ar fi fost numai una dintr-o mie, o lume f�r� sf�r�it, o noapte �erpuind �n alta �i form�nd un arc uria� al c�rui cap�t nu-l vedeam, o noapte �n care hoin�ream singur sub stelele reci �i indiferente. Cred c� i-am �ntors spatele �i mi-am acoperit ochii cu m�na. M� sim�eam deodat� deprimat �i obosit. Cred c� am scos, f�r� s� vreau, vreun sunet �i atunci, �n acel vast �i pustiu peisaj al nop�ii �n care eu st�team singur �i Babette era numai o iluzie, am �ntrez�rit deodat� o posibilitate la care nu m� g�ndisem �nainte, o posibilitate de care fugisem, sedus cum eram de lume, cople�it de sim�urile caracteristice unui vampir, �ndr�gostit de culoare, form�, sunet, c�ntec, moliciune �i varia�ii infinite. Babette se mi�ca, dar nu observam. Scotea ceva din buzunar; inelul ei mare cu cheile casei zorn�ia acolo. Ea urca treptele. Las-o s� plece, �mi spuneam eu. �Creatur� a diavolului!� am �optit eu. �Piei de l�ng� mine, Satan�, am repetat �i m-am uitat la ea. �ncremenise pe trepte, cu ochi mari, b�nuitori. Luase lampa de pe perete �i o �inea �n m�n�, uit�ndu-se fix la mine, str�ng�nd-o ca pe o pung� de valoare. �Crezi c� vin de la diavol?� am �ntrebat-o eu.
Ea �i-a petrecut repede degetele m�inii st�ngi pe dup� m�nerul l�mpii �i, cu m�na dreapt�, �i-a f�cut semnul crucii, rostind ni�te cuvinte latine�ti pe care abia le auzeam; s-a albit la fa�� �i a ridicat din spr�ncene c�nd a v�zut c� acest lucru nu schimbase nimic. �Te a�teptai s� m� prefac �ntr-un nor de fum?� am �ntrebat-o eu. M-am apropiat �i mai mult, c�ci datorit� g�ndurilor, c�p�tasem putere de deta�are. ��i unde s� m� fi dus, �n iad, de unde am venit? La diavol, care m-a trimis?� M� aflam la picioarele sc�rii. �Dac� �i-a� spune c� nu �tiu nimic despre diavol? Dac� �i-a� spune c� nu �tiu nici m�car dac� exist�?� Pe diavol �l v�zusem �n g�ndurile mele; la diavol m� g�ndeam �n clipa aceea. I-am �ntors spatele. Nu m� auzea ca tine acum. Nu asculta. M-am uitat la stele. �tiam c� Lestat era preg�tit. Parc� ar fi fost acolo cu tr�sura de ani de zile; �i ea st�tea pe trepte de ani de zile. Aveam senza�ia ciudat� c� fratele meu se afla acolo de ani �ntregi �i c�-mi vorbea cu un glas sc�zut �i agitat, iar ceea ce-mi spunea era extrem de important, numai c� �mi trecea pe l�ng� urechi la fel de repede cum era rostit, ca fuga unor �obolani pe grinzile unei case imense. S-a auzit un sc�p�rat �i am v�zut brusc o lumin�. �Nu �tiu dac� vin de la diavol sau nu! Nu �tiu ce s�nt!� i-am strigat eu lui Babette, propria mea voce asurzindu-m�. �Va trebui s� tr�iesc p�n� la sf�r�itul lumii �i nici m�car nu �tiu ce s�nt!� Dar lumina a izbucnit deodat� �n fa�a mea; era lampa pe care ea o aprinsese cu un chibrit �i pe care o �inea acum �n a�a fel �nc�t s� nu-i v�d chipul. O clip� n-am v�zut nimic dec�t lumina �i apoi lampa m-a izbit cu putere �n piept, sticla s-a spart pe c�r�mizi �i fl�c�rile jucau la picioarele mele, �n fa�a mea. Lestat striga din �ntuneric: �Stinge-l, stinge-l, idiotule. O s� te distrug�!� �n orbirea mea am sim�it ceva aruncat asupr�-mi. Era haina lui Lestat. M� pr�bu�isem neputincios l�ng� coloan�, neputincios at�t din pricina focului �i a loviturii, c�t �i din cea a realiz�rii faptului c� Babette a vrut s� m� distrug�, �i din cea a realiz�rii faptului c� nu �tiam ce s�nt.
Toate acestea s-au �nt�mplat �n c�teva secunde. Focul fusese stins �i eu am �ngenuncheat �n �ntuneric cu m�inile pe c�r�mizi. Sus, �n cap�tul sc�rii, Lestat o prinsese pe Babette din nou. M-am aruncat asupra lui, lu�ndu-l de ceaf� �i tr�g�ndu-l �napoi. S-a �ntors spre mine furios �i m-a lovit cu piciorul, dar m-am ag��at de el �i l-am tras �n jos pe trepte. Babette era �ngrozit�. I-am v�zut silueta �ntunecat� contur�ndu-se pe cer �i lic�rirea ochilor. �Haide odat�!� a zis Lestat ridic�ndu-se. Babette �i-a dus m�na la g�t. Ochii mei r�ni�i se chinuiau s� o vad�. G�tul �i s�ngera. �Nu uita!� i-am spus eu. �A� fi putut s� te ucid! Sau s�-l las pe el s-o fac�! Dar n-am f�cut-o. Ai spus c� s�nt diavol. Te �n�eli.�
��Deci l-ai oprit pe Lestat exact la timp, spuse b�iatul.
��Da. Lestat putea ucide �i bea fulger�tor. Dar nu-i salvasem dec�t via�a fizic� lui Babette. Asta aveam s-o aflu mai t�rziu. �ntr-o or� �i jum�tate, eu �i Lestat ne aflam la New Orl�ans; caii erau aproape mor�i din cauza oboselii �i tr�sura oprit� pe o strad� lateral�, la un cvartal distan�� de un nou hotel spaniol. Lestat a luat un b�tr�n de bra� �i i-a pus cincizeci de dolari �n m�n�. �F�-ne rost de un apartament�, i-a spus el, ��i adu-ne ni�te �ampanie. Spune c� e pentru doi domni �i pl�te�te �n avans. C�nd te-ntorci, o s�-�i mai dau cincizeci de dolari. O s� fiu cu ochii pe tine, fii convins.� Ochii lui sclipitori �l �ineau pe b�tr�n �n mrejele lor. �tiam c� avea s�-l ucid� imediat ce se �ntorcea cu cheile �i asta a �i f�cut. Am stat �n tr�sur�, uit�ndu-m� obosit la omul acela care era din ce �n ce mai vl�guit p�n� c�nd, �n cele din urm�, a murit, trupul pr�bu�indu-i-se ca un sac cu pietre �n dreptul unei u�i, c�nd Lestat i-a dat drumul. �Noapte bun�, dulce prin��, a zis Lestat, ��i uite-�i cei cincizeci de dolari.� I-a v�r�t banii �n buzunar de parc� ar fi fost o glum� excelent�.
Dup� aceea ne-am strecurat pe u�a din curte a hotelului �i am urcat �n salonul luxos al apartamentului. �ampania sclipea �ntr-o frapier� rece. Dou� pahare se aflau pe o tav� de argint. �tiam c� Lestat avea s� umple unul din ele, pentru ca apoi s� stea uit�ndu-se la acea culoare g�lbuie. Iar eu, ca un om �n trans�, m-am a�ezat pe canapea, privindu-l ca �i cum nimic din ce-ar fi f�cut n-ar fi avut vreo importan��. Trebuie s�-l p�r�sesc sau s� mor, mi-am spus eu. M� g�ndeam c� ar fi fost pl�cut s� mor. Da, s� mor. �nainte voiam s� mor. Acum doream s� mor. Vedeam asta cu o claritate at�t de dulce, cu un calm extraordinar.
�E�ti morbid!� mi-a spus Lestat deodat�. �E aproape ziu�.� A tras perdeaua de dantel� �i am v�zut acoperi�urile sub cerul de un albastru �nchis, iar deasupra, marea constela�ie Orion. �Du-te �i ucide!� mi-a zis Lestat, ridic�nd geamul. A s�rit pervazul �i l-am auzit ateriz�nd u�or pe acoperi�ul de l�ng� hotel. Se ducea dup� sicrie, sau dup� unul din ele, cel pu�in. Setea cre�tea �n mine ca o febr�, a�a c� l-am urmat. Dorin�a mea de a muri era constant�, ca un g�nd pur, golit de orice emo�ie. Totu�i, sim�eam nevoia s� m� hr�nesc. �i-am spus c� nu ucideam oameni. Am pornit pe acoperi� �n c�utarea �obolanilor.
��Dar de ce� ai spus c� Lestat n-ar fi trebuit s� te fac� s�
��Dac� m-ai fi �ntrebat atunci, �i-a� fi spus c� era ceva estetic, c� doream s� �n�eleg moartea pe etape. C� moartea unui animal �mi producea o asemenea pl�cere �i o astfel de tr�ire, �nc�t abia �ncepusem s� o �n�eleg �i doream s� p�strez experien�a mor�ii umane pentru g�ndirea mea matur�. Dar era ceva moral. Pentru c� toate deciziile estetice s�nt, �n realitate, morale.
��Nu �n�eleg, spuse b�iatul. Credeam c� deciziile estetice pot fi complet imorale. Cum r�m�ne cu cli�eul artistului care �i p�r�se�te so�ia �i copiii ca s� poat� picta? Sau cu Nero, care c�nta la harp� �n timp ce Roma ardea?
��Ambele au fost decizii morale. �n concep�ia artistului, ambele au servit unui scop superior. Conflictul e �ntre morala artistului �i cea a societ��ii, nu �ntre estetic� �i moralitate. Dar, adesea, acest lucru nu e �n�eles; �n asta const� pierderea, tragedia. Un artist care fur� tablouri dintr-un magazin, de exemplu, �i �nchipuie c� a luat o hot�r�re inevitabil�, dar imoral� �i se vede c�z�nd �n dizgra�ie; urmeaz� disperarea �i iresponsabilitatea meschin�, de parc� moralitatea ar fi o lume mare din sticl�, care poate fi complet sf�r�mat� printr-un singur gest. Dar nu asta m� preocupa cel mai mult atunci. Pe vremea aceea nu �tiam aceste lucruri. Credeam c� ucid animale numai din motive estetice �i m� eschivam de la a r�spunde marii �ntreb�ri morale dac�, prin firea mea, eram sau nu blestemat.
Pentru c�, vezi tu, chiar dac� Lestat nu-mi spusese nimic despre diavoli sau iad, credeam c� s�nt blestemat �n clipa �n care m-am dus la el, exact cum trebuie s� fi g�ndit Iuda c�nd �i-a pus la�ul de g�t. �n�elegi?
B�iatul nu spuse nimic. D�du s� vorbeasc�, dar nu o f�cu. Ro�ea�a �i p�t� obrajii o clip�.
��Erai? �ntreb� el �n �oapt�.
Vampirul r�mase nemi�cat �i un z�mbet stins �i juc� pe buze ca lumina. B�iatul �l privea acum ca �i cum l-ar fi v�zut pentru prima oar�.
��Poate�, spuse vampirul �ndrept�ndu-se �i a�ez�ndu-se picior peste picior� ar trebui s� lu�m lucrurile pe r�nd. Poate ar fi mai bine s�-mi continui povestirea.
��Da, te rog� zise b�iatul.
��Eram agitat �n noaptea aceea, a�a cum �i-am spus. M� eschivasem de la a r�spunde la acea �ntrebare ca vampir �i acum m� cople�ea, iar �n acea stare, nu aveam nici un chef s� tr�iesc. Ei bine, asta a dat na�tere �n mine, la fel ca �n cazul oamenilor, unei dorin�e de ceva care s�-mi satisfac� cel pu�in necesitatea fizic�. Cred c� am folosit asta ca scuz�. �i-am spus ce �nseamn� uciderea pentru vampiri; deci po�i s�-�i �nchipui care e deosebirea dintre un �obolan �i un om. Am cobor�t �n strad� dup� Lestat �i am parcurs o distan�� de c�teva cvartale. Pe atunci, str�zile erau noroioase, iar cvartalele, insule deasupra rigolelor, �ntregul ora� fiind extrem de �ntunecat �n compara�ie cu ziua de azi. Luminile erau ca ni�te faruri pe o mare neagr� ca smoala. De�i zorii se apropiau, numai ferestrele de fronton �i verandele �nalte se deslu�eau �n bezn�, iar pentru un muritor, str�zile �nguste g�site de mine erau extrem de �ntunecate. S�nt blestemat? Vin din partea diavolului? Firea mea e cea a unui diavol? m� �ntrebam iar �i iar. Dac� da, atunci de ce m� revolt �mpotriva acestui lucru, de ce tremur c�nd Babette arunc� �n mine cu lampa aprins�, de ce s�nt sc�rbit c�nd ucide Lestat? Ce am devenit c�nd m-am transformat �n vampir? �ncotro s� apuc? �i, �n tot acest timp, datorit� faptului c� dorin�a de moarte m-a f�cut s�-mi neglijez setea, aceasta a devenit �i mai puternic�, venele devenind adev�rate �uvoaie de durere �n carnea mea; t�mplele �mi zv�cneau; p�n� la urm�, n-am mai suportat. Sf�iat de dorin�a de a nu face nimic�� de a muri de foame, de a m� chinui cu g�ndurile, pe de o parte �i decis s� ucid, pe de alta�� m� aflam pe o strad� pustie, c�nd am auzit un copil pl�ng�nd.
Era undeva �n�untru. M-am furi�at pe l�ng� ziduri, �ncerc�nd �n obi�nuita mea deta�are s� �n�eleg natura acelui pl�nset. Era un pl�ns de fat� obosit�, �ndurerat� �i �ngrozitor de singur�. Pl�ngea de mult timp, a�a c�, �n cur�nd, avea s� se opreasc� din pricina oboselii. Mi-am strecurat m�na pe sub oblonul greu din lemn �i am tras p�n� s-a desf�cut �nchiz�toarea. St�tea �n �nc�perea aceea �ntunecoas�, l�ng� o femeie moart� de c�teva zile. Camera era plin� de cufere �i pachete, de parc� un num�r de oameni s-ar fi preg�tit de plecare; dar mama z�cea pe jum�tate �mbr�cat�, cu trupul deja �n descompunere �i nu mai era nimeni acolo �n afar� de copil. Au trecut c�teva clipe p�n� m-a v�zut �i atunci a �nceput s�-mi spun� c� trebuia s� fac ceva s�-i ajut mama. Avea cel mult cinci ani �i era foarte slab�, cu fa�a p�tat� de murd�rie �i lacrimi. M-a implorat s� le ajut. Mi-a spus c� trebuiau s� se �mbarce pe un vapor �nainte s� vin� molima; tat�l ei le a�tepta. A �nceput apoi s�-�i zg�l��ie mama �i s� pl�ng� �n cel mai jalnic �i disperat mod; dup� aceea s-a uitat din nou la mine �i a izbucnit �n pl�ns.
Trebuie s� �n�elegi c� ardeam de dorin�a fizic� de a bea. N-a� mai fi rezistat �nc� o zi f�r� s� m� hr�nesc. Dar existau c�teva alternative: �obolanii se g�seau din bel�ug pe str�zi, iar undeva �n apropiere, se auzea un c�ine url�nd. A� fi putut s� fug din camer�, dac� a� fi vrut, s� m� hr�nesc �i s� m� �ntorc foarte repede. Dar �ntrebarea nu-mi d�dea pace: S�nt blestemat? Dac� da, atunci de ce simt at�ta mil� fa�� de ea, fa�� de acel chip supt? De ce doresc s�-i ating bra�ele mici �i moi, s� o �in pe genunchi a�a cum o �i fac, s� o simt culc�ndu-�i capul pe pieptul meu, c�nd �i ating u�or p�rul m�t�sos? De ce fac asta? Dac� s�nt blestemat, trebuie s� vreau s-o ucid, trebuie s� vreau s� fac din ea hran� pentru o existen�� blestemat�, pentru c�, fiind blestemat, trebuie s-o ur�sc.
�i, �n timp ce astfel de g�nduri �mi treceau prin minte, am v�zut chipul lui Babette schimonosit de ur�, c�nd �inuse lampa ca s� o aprind�, l-am v�zut pe Lestat �n minte �i l-am ur�t �i m-am sim�it, da, blestemat �i acela era iadul, a�a c�, �n clipa aceea, m-am aplecat �i mi-am �nfipt din�ii �n g�tul ei moale �i mic �i, auzindu-i �ip�tul slab, i-am �optit, chiar c�nd sim�eam s�ngele fierbinte pe buze: �Nu dureaz� dec�t o clip� �i pe urm� n-o s� te mai doar�.� Dar ea era legat� de mine �i, �n cur�nd, n-am mai fost �n stare s� spun nimic. De patru ani nu mai gustasem un om �i acum auzeam acel ritm teribil al inimii, �i ce inim㠗 nu de b�rbat sau de animal, ci rapid� �i tenace de copil, b�t�nd din ce �n ce mai tare, refuz�nd s� moar�, b�t�nd ca un pumn micu� �ntr-o u��, strig�nd: �N-o s� mor, n-o s� mor, nu pot s� mor, nu pot s� mor��. Cred c� m-am ridicat �n picioare, tot legat de ea, inima ei tr�g�nd-o pe a mea mai repede, f�r� speran�� s� �nceteze, s�ngele proasp�t curg�nd prea iute pentru mine; camera se �nv�rtea �i, f�r� s� vreau, m-am uitat peste capul ei plecat, �i peste gura ei deshis�, la chipul mamei ei �n �ntuneric; de sub pleoapele �ntredeschise, ochii ei m� fixau lic�rind de parc� ar fi fost vii! Am azv�rlit feti�a, care a c�zut ca o p�pu�� dezarticulat�. Lu�ndu-mi ochii �ngrozit de la mam� �i d�nd s� fug, am z�rit o siluet� familiar� �n dreptul ferestrei. Era Lestat, care s-a dat �napoi r�z�nd �i a �nceput s� danseze �n strada noroioas�. �Louis, Louis�, m� tachina el, a�intind spre mine un deget lung �i slab c�t osul, da parc� ar fi vrut s� spun� c� m� surprinsese �n flagrant delict. Dup� aceea a s�rit pervazul, d�ndu-m� la o parte �i a luat cadavrul femeii ur�t mirositor din pat, �ncep�nd s� danseze cu ea.
��Dumnezeule mare! �opti b�iatul.
��Da, �i mie �mi venea s� spun acela�i lucru, zise vampirul. S-a �mpiedicat de copil �n timp ce o �nv�rtea pe mam� �n cercuri largi, c�nt�nd �n acela�i timp, p�rul ei �nc�lcit i-a c�zut pe ochi, capul i-a ��nit brusc pe spate �i un lichid negru a �nceput s�-i curg� din gur�. A aruncat-o.
Eu am s�rit pe geam �i am luat-o la fug� pe strad�, iar el alerga dup� mine. �Ti-e fric�? Feti�a tr�ie�te, Louis, ai l�sat-o respir�nd. S� m� �ntorc s-o fac vampir? Am putea s-o folosim, Louis, �i g�nde�te-te la toate rochi�ele frumoase pe care am putea s� i le cump�r�m. Louis, a�teapt�, Louis, m� �ntorc dac� vrei �. A�a a alergat dup� mine tot drumul p�n� la hotel, pe acoperi�uri, unde speram s�-l pierd, p�n� c�nd am s�rit geamul �napoi �n salon, �nchiz�ndu-l furios. S-a izbit �n el, cu bra�ele �ntinse, ca o pas�re care �ncearc� s� treac� prin geam �i a �nceput s�-l zg�l��ie. �mi ie�isem cu totul din min�i. M-am �nv�rtit prin camer� c�ut�nd o modalitate s�-l omor. Mi-l �nchipuiam calcinat pe acoperi�ul de al�turi. P�n� la urm�, furia m-a orbit de tot, a�a �nc�t, c�nd a spart geamul, ne-am b�tut a�a cum nu ne mai b�tuser�m niciodat�. Iadul m-a f�cut s� m� opresc, g�ndul la iad, la noi doi ca dou� suflete �n iad care se luptau cuprinse de ur�. Mi-am pierdut �ncrederea, hot�r�rea, for�a. Atunci m-am trezit la podea �i el, deasupra mea, m� privea cu ochii reci, de�i pieptul �i tresalt�. �E�ti un prost, Louis�, mi-a zis cu o voce calm�. Era at�t de calm, �nc�t m-a readus la realitatea. �R�sare soarele�, a spus el apoi �i pieptul continua s�-i tresalte din cauza luptei, iar ochii i se �ngustaser� c�nd �i arunc� privirea pe fereastr�. Nu-l mai v�zusem niciodat� a�a. Lupta �l potolise; sau altceva o f�cuse. �Intr� �n sicriu�, mi-a spus el atunci, f�r� cea mai mic� urm� de furie. �Dar m�ine sear� o s� st�m de vorb�.� Eram destul de ame�it. Lestat s� stea de vorb�! Nu-mi venea s� cred. Niciodat� nu st�tusem de vorb� cu adev�rat. Cred c� �i-am descris cu precizie certurile noastre, momentele de furie.
��Voia cu disperare banii �i casele tale, spuse b�iatul. Sau poate se temea la fel de mult ca �i tine s� r�m�n� singur?
��La lucrurile astea m-am g�ndit �i eu. Mi-a trecut prin cap chiar c� Lestat avea de g�nd s� m� omoare, �ntr-un mod pe care nu-l cuno�team. Pe atunci nu �tiam de ce m� trezeam �n fiecare sear� c�nd m� trezeam, dac� era ceva automat c�nd somnul acela al mor�ii m� p�r�sea �i de ce, uneori, acest lucru se �nt�mpla mai devreme dec�t alteori. Era unul din lucrurile pe care Lestat nu voia s� mi le explice. �i, adesea, el se trezea �naintea mea. �mi era superior �n toate, a�a cum �i-am mai spus. �n diminea�a aceea am �nchis sicriul cu un fel de disperare.
Ar trebui s�-�i explic acum, totu�i, c� �nchiderea sicriului e �ntotdeauna tulbur�toare. E ca �i cum �i s-ar face o anestezie pe masa de opera�ie. P�n� �i o gre�eal� �nt�mpl�toare din partea unui intrus ar putea s� �nsemne moarte.
��Dar cum ar fi putut s� te omoare? N-ar fi putut s� te expun� luminii, pentru c� n-ar fi rezistat el �nsu�i.
��E adev�rat, dar trezindu-se �naintea mea, ar fi putut s� bat� capacul �n cuie. Sau s� dea foc sicriului. Principalul era c� nu �tiam ce ar fi putut s� fac�, ce-ar fi putut s� �tie �i eu nu. Dar atunci nu era nimic de f�cut �i, datorit� g�ndurilor legate de femeia �i feti�a moarte �i datorit� soarelui care r�s�rea, nu mai aveam putere s� m� cert cu el, a�a c� m-am culcat �i am avut ni�te vise �ngrozitoare.
��Visezi! spuse b�iatul.
��Adesea, zise vampirul. Dar, uneori, �mi doresc s� nu fi spus a�a. Pentru c�, niciodat�, ca muritor, n-am avut astfel de vise, at�t de lungi �i de limpezi; �i nici asemenea co�maruri �nc�lcite. La �nceput, visele acestea m� absorbeau at�t de mult, �nc�t m� luptam din r�sputeri s� m� trezesc �i m� g�ndeam la ele jum�tate din noapte; ame�it de ele, adesea, c�utam s� le pricep. �n multe privin�e, erau la fel de evazive ca cele ale muritorilor. De exemplu, l-am visat pe fratele meu, care era l�ng� mine �ntr-un stadiu �ntre via�� �i moarte, �i-mi cerea ajutorul. Adesea o visam pe Babette �i, tot adesea�� aproape �ntotdeauna ap�rea �n visele mele un pustiu imens, acel pustiu al nop�ii pe care �l v�zusem c�nd fusesem blestemat de Babette, cum �i-am spus. Era ca �i cum toate siluetele ar fi mers �i ar fi vorbit �n c�minul pustiit al sufletului meu blestemat. Nu-mi amintesc ce-am visat �n ziua aceea, poate pentru c�-mi aduc aminte prea bine ce am discutat cu Lestat seara urm�toare. V�d c� a�tep�i cu ner�bdare s� afli.
P�i, a�a cum �i-am mai spus, Lestat m-a uluit cu noul lui calm, cu aten�ia lui. Dar c�nd m-am trezit �n seara aceea, nu mai era la fel, nu la �nceput. �n salon erau femei. C�teva lum�n�ri erau �mpr�tiate pe m�su�� �i pe bufetul sculptat, iar Lestat o �inea pe dup� umeri pe una din femei �i o s�ruta. Ea era foarte beat� �i foarte frumoas�, o p�pu�� de femeie ame�it�, al c�rei p�r c�dea u�or pe umerii goi �i pe s�nii par�ial dezveli�i. Cealalt� femeie st�tea la mas� b�nd dintr-un pahar de vin. Am v�zut c� m�ncaser� to�i trei (Lestat pref�c�ndu-se� ai fi surprins dac� ai auzi c� oamenii nu observ� c� un vampir doar se preface c� m�n�nc�), �i femeia de la mas� era plictisit�. Toate acestea m-au f�cut s� m� nelini�tesc. Nu �tiam ce avea de g�nd Lestat. Dac� intram �n camer�, femeia �i-ar fi �ndreptat aten�ia asupra mea. �i nu-mi puteam �nchipui ce s-ar mai fi �nt�mplat dup� aceea, doar c� Lestat inten�iona s� le ucidem pe am�ndou�. Cea de pe canapea, de l�ng� el, �l tachina deja �n leg�tur� cu s�rut�rile lui, cu r�ceala �i lipsa dorin�ei fa�� de ea. Iar femeia de la mas� urm�rea totul cu ni�te ochi negri, migdala�i, care p�reau plini de satisfac�ie; c�nd Lestat s-a ridicat �i s-a dus l�ng� ea, ating�ndu-i bra�ele goale, s-a �nveselit. Aplec�ndu-se s� o s�rute, m-a z�rit prin deschiz�tura u�ii. M-a fixat o clip�, dup� care a continuat s� discute cu femeile. S-a aplecat �i a suflat �n c�teva lum�n�ri de pe mas�. �E prea �ntuneric�, a zis femeia de pe canapea. �Las�-ne �n pace�, a spus cealalt�. Lestat s-a a�ezat �i i-a f�cut semn s� se a�eze la el �n bra�e. Iar ea a f�cut-o, petrec�ndu-�i bra�ul st�ng pe dup� g�tul lui �i, cu m�na dreapt�, d�ndu-i pe spate p�rul blond. �Ai o piele rece ca ghea�a�, a spus ea, �nfior�ndu-se u�or. �Nu �ntotdeauna�, a zis Lestat �i �i-a ascuns fa�a �n g�tul ei. Urm�ream totul fascinat. Lestat era foarte de�tept �i crud, dar nu mi-am dat seama c�t de de�tept era dec�t atunci, c�nd l-am v�zut �nfig�ndu-�i din�ii �n carnea ei, ap�s�ndu-i g�tul cu degetul mare �i str�ng�nd-o cu cel�lalt bra� at�t de tare, �nc�t a b�ut pe s�turate f�r� ca cealalt� s�-�i dea seama de ceva. �Prietena ta nu rezist� vinului�, a zis el ridic�ndu-se de pe scaun �i l�s�nd-o pe femeia f�r� cuno�tin�� acolo, cu bra�ele �ncruci�ate sub obraz pe mas�. �E o proast�, a spus cealalt�, care se dusese la fereastr� �i privea luminile. Pe atunci, New Orl�ans era un ora� cu cl�diri joase, cum probabil c� �tii. �i, �n asemenea nop�i senine ca aceea, felinarele de pe str�zi se vedeau foarte frumos de la ferestrele �nalte ale noului hotel spaniol; �i stelele p�reau foarte aproape pe atunci deasupra acelor lumini slabe, a�a cum par c�nd te afli pe mare. �Pot s�-�i �nc�lzesc pielea aia rece mai bine dec�t ea.� S-a �ntors spre Lestat �i trebuie s� m�rturisesc c� am r�suflat u�urat, d�ndu-mi seama c� el avea s� se ocupe �i de ea. Dar el nu se g�ndea la ceva at�t de simplu. �Crezi?� a �ntrebat-o el, lu�nd-o de m�n�, iar ea a exclamat: �E�ti cald.�
��S�ngele �l �nc�lzise, spuse b�iatul.
��Da, zise vampirul. Dup� ce ucide, un vampir e la fel de cald ca tine acum.
Dup� aceea, se uit� la b�iat �i z�mbi.
��Deci, cum ��i spuneam� Lestat �i �inea m�na �ntr-a lui, zic�ndu-i c� cealalt� �l �nc�lzise. Chipul �i era �mbujorat, bine�n�eles, foarte schimbat. A tras-o mai aproape �i ea l-a s�rutat. Remarc�nd printre hohotele de r�s c� era un adev�rat cuptor de pasiune. �Ah, dar pre�ul e foarte mare�, i-a zis el, pref�c�ndu-se trist. �Dr�gu�a ta prietenㅔ A ridicat din umeri. �Am epuizat-o.� S-a dat �napoi, ca pentru a o invita s� se apropie de mas�. �i ea a f�cut-o, arbor�nd un aer de superioritate. S-a aplecat s� se uite la prietena ei, dar �i-a pierdut interesul�� p�n� c�nd a v�zut ceva. Era un �ervet pe care c�zuser� ultimele pic�turi de s�nge din rana de la g�t. L-a luat, chinuindu-se, s�-l vad� �n �ntuneric. �Las�-�i p�rul pe spate�, a zis Lestat �ncet �i ea a aruncat �ervetul indiferent�, desf�c�ndu-�i p�rul, a�a �nc�t acesta i s-a rev�rsat blond �i ondulat pe spate. �Moale�, a zis el, �at�t de moale. Mi te �nchipui a�a, �ntins� �ntr-un pat din satin.� �Ce lucruri mai spui �i tu!� a zis ea �i i-a �ntors spatele �n joac�. ��tii ce fel de pat?� a �ntrebat-o el, iar ea a r�s �i a spus c� al
��La ce te g�ndeai �n timp ce priveai? �l �ntreb� b�iatul. Ai vrut s�-l opre�ti a�a cum ai vrut s�-l �mpiedici s�-l omoare pe Freniere?
��Nu, spuse vampirul. N-a� fi putut s�-l opresc. �i trebuie s� �n�elegi c� �tiam c� ucide oameni �n fiecare noapte. Animalele nu-i d�deau nici o satisfac�ie. La acestea apela doar c�nd toate celelalte �ncerc�ri e�uau, dar niciodat� nu le prefera. Dac� am sim�it vreun pic de mil� pentru femeile acelea, era ascuns� ad�nc �n propria-mi tulburare. �nc� mai sim�eam �n piept b�t�ile inimii legate de dubla mea natur�. Eram furios c� Lestat �nscenase totul pentru mine, a�tept�nd s� m� trezesc ca s� le ucid� pe cele dou� femei �i m-am �ntrebat din nou dac� a� fi putut s� m� desprind de el, sim�ind ura �i propria mea sl�biciune mai mult ca oric�nd. �ntre timp, el le-a a�ezat frumoasele cadavre la mas� �i s-a apucat s� aprind� toate lum�n�rile, p�n� c�nd �nc�perea era luminat� ca pentru o nunt�. �Intr�, Louis�, a spus el. ��i-a� fi adus o partener�, dar �tiu c�-�i place s� �i le alegi singur. P�cat c� Mademoiselle Fr�nière prefer� s� azv�rle cu l�mpi aprinse. Asta face ca petrecerea s� l�ncezeasc�, nu crezi? Mai ales c�nd te afli �ntr-un hotel.� A a�ezat-o pe fata cea blond� �n a�a fel �nc�t capul s�-i cad� �ntr-o parte, pe damascul �n care era �mbr�cat� speteaza scaunului, iar cea cu p�rul mai �nchis la culoare st�tea cu b�rbia lipit� de piept, chiar deasupra s�nilor; aceasta se albise �i tr�s�turile chipului ei p�reau deja rigide, de parc� ar fi f�cut parte dintre acele femei a c�ror frumuse�e e creat� de focul personalit��ii. Dar cealalt� p�rea s� doarm� �i nici m�car nu eram sigur c� murise. Lestat f�cuse dou� r�ni, una pe g�t �i una deasupra s�nului st�ng �i s�ngele curgea �nc� din am�ndou�. Apoi i-a ridicat �ncheietura m�inii �i, dup� ce i-a t�iat-o cu un cu�it, a umplut dou� pahare �i m-a invitat s� iau loc.
�O s� te p�r�sesc�, i-am zis eu imediat. �Voiam s�-�i spun asta.�
�B�nuiam�, a r�spuns el, rezem�ndu-se de speteaz�, ��i mai b�nuiam, de asemenea, c� o s� faci un anun� pompos, c� o s�-mi spui ce monstru, ce criminal vulgar s�nt.�
�Nu te judec �n nici un fel. Nu m� interesezi, �n prezent nu m� intereseaz� dec�t propria mea fire �i am ajuns s� cred c� nu e cazul s� m� a�tept s�-mi spui adev�rul �n leg�tur� cu asta. Tu folose�ti cuno�tin�ele pentru puterea personal�, i-am spus eu �i b�nuiesc c�, a�a cum fac mul�i oameni c�nd spun astfel de lucruri, nu m� uitam la el, ci �mi ascultam propriile cuvinte. Dar apoi i-am v�zut chipul din nou ca atunci c�nd spusese c� aveam s� st�m de vorb�. M�
�Ce crezi c� e un vampir?� m-a �ntrebat cu un glas sincer.
�Nu pretind c� a� �ti. Tu pretinzi asta. Ce este?� l-am �ntrebat, dar el n-a r�spuns nimic, ca �i cum ar fi sim�it lipsa de sinceritate, sfidarea. M� privea nemi�cat, iar eu am spus: ��tiu c�, dup� ce o s� te p�r�sesc, o s� �ncerc s� aflu. O s� c�l�toresc prin toat� lumea, dac� va fi nevoie, ca s� g�sesc al�i vampiri. �tiu c� trebuie s� existe; nu-mi dau seama de ce n-ar exista �n num�r mare. �i s�nt convins c� voi g�si vampiri care vor avea mai multe �n comun cu mine dec�t avem noi doi. Vampiri care �n�eleg cunoa�terea la fel ca mine �i care �i-au folosit natura superioar� de vampiri ca s� afle secrete la care tu nici m�car nu visezi. Dac� nu mi-ai spus tot, o s� aflu singur sau de la ei c�nd o s�-i g�sesc.�
A cl�tinat din cap. �Louis!� a spus. �Tu e�ti �ndr�gostit de natura ta uman�! Cau�i fantome ale propriului t�u eu. Freniere, sora lui� astea s�nt imagini a ceea ce ai fost �i �nc� t�nje�ti s� mai fii. �n idila ta cu via�a de muritor, e�ti mort pentru natura ta de vampir!�
Am obiectat imediat. �Natura de vampir a fost cea mai mare aventur� a vie�ii mele; tot ce s-a �nt�mplat �nainte e ca �n cea��, neclar; am trecut prin via�a de muritor ca un orb care orbec�ie de la un obiect solid la altul. Abia c�nd am devenit vampir, am respectat pentru prima oar� tot ce �nseamn� via�a. P�n� atunci nu v�zusem nici o fiin�� omeneasc� vie, puls�nd; n-am �tiut ce e via�a dec�t c�nd aceasta a ��nit ca un �uvoi pe buzele �i m�inile mele!� M-am trezit uit�ndu-m� la cele dou� femei, cea brunet� c�p�tase o nuan�� alb�struie �ngrozitoare. Blonda respira. �Nu e moart�!
��tiu. Las-o �n pace�, a zis el �i, ridic�ndu-i �ncheietura m�inii, i-a f�cut o alt� crest�tur� l�ng� cealalt� care se cicatriza �i �i-a umplut paharul. �Tot ce spui are sens�, mi-a zis el apoi, sorbind din pahar. �E�ti inteligent. Eu n-am fost niciodat�. Tot ce-am �nv��at am prins ascult�ndu-i pe al�ii, nu din c�r�i. N-am mers la �coal� c�t ar fi trebuit. Dar nu s�nt prost �i trebuie s� m� ascul�i pentru c� e�ti �n pericol. Nu-�i cuno�ti natura de vampir. E�ti ca un adult care, privind �napoi spre copil�rie, �i d� seama c� n-a apreciat-o niciodat�. Nu po�i, ca b�rbat, s� te �ntorci la gr�dini�� ca s� te joci �i s� ceri dragoste �i grij� numai pentru c� acum le cuno�ti valoarea. Asta se �nt�mpl� cu tine �i cu natura muritorilor. Ai renun�at la ea. Nu te mai ui�i �printr-un geam, posomor�t�. Dar nici nu po�i s� vezi lumea c�ldurii umane cu noii t�i ochi.�
��tiu prea bine!� am spus eu. �Dar ce e natura asta a noastr�? Dac� pot s� tr�iesc din s�ngele animalelor, de ce s� n-o fac, �n loc s� aduc nefericire �i moarte oamenilor?�
���i aduce fericire?� m-a �ntrebat el. �Hoin�re�ti prin noapte, hr�nindu-te cu �obolani ca un s�r�ntoc �i pe urm� dai t�rcoale ferestrei lui Babette, plin de grij� �i, totu�i, neputincios, la fel ca zei�a care �l privea pe Endymion noaptea �n somn, neput�nd s�-l aib�. �i, chiar dac� ai putea s-o �ii �n bra�e �i ea s� se uite la tine f�r� groaz� �i dezgust, ce-ai face? Ai urm�ri-o c��iva ani scur�i cum �ndur� fiecare ceas al vie�ii de muritoare, p�n� c�nd va muri sub ochii t�i? Asta ��i aduce fericire? E o nebunie, Louis. E zadarnic. Ceea ce te a�teapt� cu adev�rat e natura de vampir, adic� uciderea. C�ci ��i garantez c�, dac� ai ie�i pe strad� �n noaptea asta �i ai ataca o femeie la fel de bogat� �i frumoas� ca Babette, sug�ndu-i s�ngele p�n� �i s-ar pr�bu�i la picioare, n-ai mai dori at�t de mult s�-i vezi profilul �n lumina lum�n�rii �i nici n-ai mai asculta la fereastr� sunetul vocii ei. Ai fi umplut, Louis, a�a cum e�ti menit s� fii, cu toat� via�a pe care ai putea-o suporta; �i dup� aceea, �i-ar fi foame de acela�i lucru, iar �i iar. Ro�ul din paharul �sta ar fi la fel de ro�u; trandafirii de pe tapet ar fi la fel de delicat desena�i. �i ai vedea luna la fel, ca �i flac�ra lum�n�rii. �i, cu aceea�i sensibilitate a ta, ai vedea moartea �n toat� splendoarea ei �i via�a a�a cum e cunoscut� doar �n pragul mor�ii. Nu �n�elegi, Louis? Tu singur dintre toate fiin�ele po�i s� vezi moartea astfel �i s� r�m�i nepedepsit. Tu� singur� sub luna care r�sare� po�i s� love�ti ca m�na Domnului!�
S-a l�sat pe spate �i �i-a golit paharul, �n timp ce se uita la femeia incon�tient�. Pieptul acesteia tres�lta, iar spr�ncenele i se �ncruntau de parc� ar fi fost gata s� se trezeasc�. Un geam�t �i sc�p� de pe buze. Nu-mi mai vorbise niciodat� a�a �i nici nu-l crezusem �n stare s� o fac�. �Vampirii s�nt uciga�i�, a spus el apoi. �Viet��i de prad�, ai c�ror ochi atotv�z�tori s�nt meni�i s� le ofere deta�are. Capacitatea de a vedea o via�� omeneasc� �n totalitatea ei, nu cu o p�rere de r�u sentimental�, ci cu satisfac�ia tulbur�toare de a fi cap�tul acelei vie�i, de a-�i aduce contribu�ia la planul divin.�
�A�a vezi
�A�a stau lucrurile�, mi-a spus el. �Vorbe�ti de g�sirea altor vampiri! Vampirii s�nt uciga�i! N-au nevoie de tine sau de sensibilitatea ta! Or s� te vad� ap�r�nd cu mult �nainte s�-i vezi tu pe ei �i or s�-�i descopere sl�biciunea; ne�ncrez�ndu-se �n tine, vor c�uta s� te omoare. Ar c�uta s� te omoare chiar �i dac� ai fi ca mine, pentru c� ei s�nt viet��i de prad� singuratice, care nu caut� tov�r�ie mai mult dec�t tigrii din jungl�. S�nt gelo�i pe secretul �i pe teritoriul lor; iar dac� o s� g�se�ti mai mul�i la un loc, s� �tii c� e doar pentru siguran�� �i unii s�nt sclavii altora, a�a cum e�ti tu pentru mine.�
�Nu s�nt sclavul t�u�, i-am spus eu, dar chiar �n clipa �n care vorbeam, mi-am dat seama c� tot timpul fusesem sclavul lui.
�A�a cre�te num�rul vampirilor� prin sclavie. Cum altfel?� a �ntrebat el, dup� care a luat din nou m�na fetei �i aceasta a scos un �ip�t �n clipa �n care cu�itul a t�iat. A deschis ochii �ncet, �n timp ce el �i �inea �ncheietura deasupra paharului. A clipit de c�teva ori, chinuindu-se s� �in� ochii deschi�i. Parc� un v�l �i acoperea privirea. �E�ti obosit�, nu?� a �ntrebat-o el, iar ea �l privea ca �i cum nu l-ar fi v�zut. �Obosit�!� a zis el, aplec�ndu-se �i privind-o �n ochi. �Vrei s� dormi.� �Da�� a gemut ea stins. El a luat-o atunci �n bra�e �i a dus-o �n dormitor. Sicriele noastre se aflau pe covor, l�ng� perete; patul avea un baldachin din catifea. Lestat n-a a�ezat-o, �ns�, pe pat, ci �n sicriul lui. �Ce faci?� l-am �ntrebat eu din prag. Fata privea �n jur ca un copil speriat. �Nu�� gemea ea. Apoi, c�nd el a �nchis capacul, a �nceput s� �ipe �i a continuat s� �ipe �n interiorul sicriului.
�De ce faci asta, Lestat?� l-am �ntrebat eu.
��mi place s-o fac�, a zis el. ��mi place foarte mult�. S-a uitat la mine. �Nu zic c� trebuie s�-�i plac� �i �ie. Concentreaz�-�i gusturile de estet asupra altor lucruri mai pure. Ucide repede dac� vrei, dar f�-o! �nva�� c� e�ti un uciga�! Ah!� a exclamat el, ridic�nd bra�ele dezgustat. Fata �ncetase s� mai �ipe. Atunci el a tras un scaun cu picioarele curbate l�ng� sicriu �i, a�ez�ndu-se picior peste picior, �i-a a�intit privirea asupra capacului. Sicriul lui era vopsit �n negru l�cuit, nu o cutie dreptunghiular� simpl� ca acelea din ziua de azi, dar �ngustat la ambele capete �i mai lat �n partea �n care mortul se presupune a sta cu bra�ele �ncruci�ate pe piept. Sugera forma unui corp omenesc. S-a deschis �i fata s-a ridicat �n capul oaselor, uluit�, cu ochii mari, iar buzele vine�ii �i tremurau. ��ntinde-te, iubito!� i-a spus el, �mping�nd-o la loc, iar ea s-a �ntins, aproape isteric�, privindu-l fix. �E�ti moart�, iubito�, i-a zis el �i ea a �nceput s� �ipe, r�sucindu-se cu disperare �n sicriu, ca un pe�te, ca �i cum ar fi putut s� scape prin p�r�ile sau prin fundul co�ciugului. �E un co�ciug, un co�ciug!� striga ea. �Las�-m� s� ies.�
�Dar, p�n� la urm�, to�i trebuie s� ajungem �n co�ciug�, i-a spus el. �Stai lini�tit�, iubito. �sta e sicriul t�u. Majoritatea dintre noi nu ajungem s� �tim cum e. Tu �tii!� i-a mai spus el. Nu-mi d�deam seama dac� ea asculta sau nu, sau dac� se agita numai. Dar m-a v�zut �n prag �i atunci s-a potolit, uit�ndu-se c�nd la Lestat, c�nd la mine. �Ajut�-m�!� mi-a spus ea atunci. Lestat s-a uitat la mine. �M� a�teptam s� sim�i lucrurile astea instinctiv, ca mine�, mi-a spus el. �C�nd �i-am dat prima victim�, am crezut c� o s� �i se deschid� apetitul pentru alta �i alta, c� o s� te repezi la fiecare via�� omeneasc� ca la o cea�c� plin�, a�a cum am f�cut eu. Dar tu n-ai f�cut-o. �i, tot timpul �sta, b�nuiesc c� m-am ab�inut s� te corectez, pentru c� erai mai bun slab. Te vedeam juc�ndu-te de-a umbra prin noapte, privind ploaia �i-mi spuneam: E u�or de manevrat, e simplu. Dar tu e�ti slab, Louis. E�ti naiv. Fa�� de vampiri, �i acum �i fa�� de oameni. Chestia asta cu Babette ne-a pus �n pericol pe am�ndoi. De parc� ai vrea s� fim distru�i am�ndoi.�
�Nu suport s� v�d ce faci�, i-am spus eu, �ntorc�ndu-i spatele. Sim�eam privirea fetei arz�ndu-mi pielea. A stat �ntins� tot timpul c�t a vorbit el, uit�ndu-se la mine.
�Ba supor�i!� a zis el. �Te-am v�zut azi-noapte cu copilul �la. E�ti vampir, ca �i mine!� S-a ridicat �i a venit spre mine, dar fata s-a mi�cat din nou �i el s-a �ntors s� o �mping� la loc. �Crezi c� ar trebui s-o facem vampir? S� ne �mp�r�im vie�ile cu ea?� m-a �ntrebat el �i imediat am spus: �Nu!�
�De ce, pentru c� nu-i dec�t o t�rf�?� m-a �ntrebat el. ��i �nc� al naibii de costisitoare�, a ad�ugat.
�Poate s� mai tr�iasc�? Sau a pierdut deja prea mult s�nge?�
�Emo�ionant!� a zis el. �Nu mai poate s� tr�iasc�.�
�Atunci omoar-o.�
Ea a �nceput s� �ipe. Lestat st�tea nemi�cat. M-am �ntors. El z�mbea �i fata �i ascunsese fa�a �n satin, suspin�nd. κi pierduse min�ile aproape cu des�v�r�ire; pl�ngea �i se ruga. Se ruga la Sf�nta Fecioar� s� o salveze, acoperindu-�i fa�a cu m�inile, apoi pun�ndu-�i-le �n cap, m�njind p�rul �i satinul cu s�ngele care �i curgea din �ncheietur�. M-am aplecat deasupra sicriului. Era, �ntr-adev�r, pe moarte; ochii �i ardeau, dar pielea din jurul lor devenise deja alb�struie �i ea a z�mbit. �N-o s� m� la�i s� mor, nu?� a �optit. �O s� m� salvezi.� Lestat a venit �i i-a luat �ncheietura m�inii. �Dar e prea t�rziu, iubito�, i-a spus el. �Uit�-te la �ncheietur�, la s�n�. Apoi i-a atins rana de la g�t. Ea �i-a dus m�inile la g�t �i a icnit, sco��nd un �ip�t strangulat. M-am uitat la Lestat. Nu pricepeam de ce f�cea asta. Fa�a �i era la fel de neted� cum e a mea acum, mai �nsufle�it� din cauza s�ngelui, dar rece �i lipsit� de emo�ie. Nu r�njea ca un tic�los, nici nu se bucura de suferin�a ei ca �i cum cruzimea l-ar fi hr�nit, ci pur �i simplu o privea. �N-am vrut niciodat� s� fiu rea�, spunea ea pl�ng�nd. �Am f�cut doar ce a trebuit s� fac. N-o s� la�i s� mi se �nt�mple a�a ceva. O s�-mi dai drumul. Nu se poate s� mor a�a, nu se poate!� Suspina uscat �i stins. �O s�-mi dai drumul. Trebuie s� m� duc la preot. O s�-mi dai drumul.�
�Prietenul meu e preot�, a zis Lestat z�mbind, de parc� s-ar fi g�ndit la o glum�. �Asta e �nmorm�ntarea ta, scumpo. Ai fost la o petrecere �i ai murit. Dar Dumnezeu �i-a mai acordat o �ans� de a fi iertat�. Nu �n�elegi? Spune-mi care-�i s�nt p�catele.� La �nceput, ea a scuturat din cap, dup� care s-a uitat din nou la mine cu ochi rug�tori.
�E adev�rat?� a �optit ea. �Eh, presupun c� nu te c�ie�ti, draga mea�, a zis Lestat. �Va trebui s� �nchid capacul!�
��nceteaz�, Lestat!� i-am strigat eu. Fata a �nceput s� �ipe din nou �i nu mai suportam. M-am aplecat spre ea �i i-am luat m�na. �Nu-mi amintesc p�catele�, a zis ea exact c�nd m� uitam la �ncheietura ei, hot�r�t s-o ucid. �Nici nu trebuie s� �ncerci. Doar spune-i lui Dumnezeu c�-�i pare r�u�, i-am zis eu. �Pe urm� o s� mori �i totul o s� se termine.� Ea s-a �ntins �i a �nchis ochii. Mi-am �nfipt din�ii �n �ncheietura ei �i am �nceput s� sug. S-a mi�cat doar o dat�, ca �i cum ar fi visat, �i a rostit un nume; apoi, c�nd am sim�ut c� inima �i ajunge la acea �ncetineal� hipnotic�, m-am dat la o parte, ame�it, z�p�cit pe moment, �i m-am prins de tocul u�ii. O vedeam ca �ntr-un vis. Cu coada ochiului z�ream lum�n�rile lic�rind. Ea era complet nemi�cat� �i Lestat st�tea calm, l�ng� ea, ca un individ �ndoliat. Pe chipul lui nu se citea nimic. �Louis�, mi-a spus el. �Nu �n�elegi? Doar atunci c�nd o s� po�i s� faci asta �n fiecare noapte a vie�ii tale o s�-�i g�se�ti lini�tea. Nu exist� alt� solu�ie. Asta �ns� �nseamn� totul!� Glasul �i era aproape tandru. Apoi s-a ridicat �i �i-a a�ezat m�inile pe umerii mei. M-am dus �n salon, fugind de atingerea lui, dar nu �ntr-at�t de hot�r�t �nc�t s�-l resping. �Vino cu mine pe str�zi. E t�rziu. N-ai b�ut destul. D�-mi voie s�-�i ar�t ce e�ti. Z�u! Iart�-m� dac� am procedat gre�it, dac� am l�sat prea mult pe seama naturii. Vino!�
�Nu suport, Lestat�, i-am spus. ��i-ai ales gre�it tovar�ul.�
�Bine, Louis, dar nici m�car n-ai �ncercat!�
Vampirul t�cu. �l studia pe b�iat. Iar acesta, uluit, nu spuse nimic.
��Era adev�rat ce spusese. Nu b�usem destul; �i, zguduit din cauza fetei, l-am l�sat s� m� scoat� din hotel pe scara din spate. Oamenii se �ntorceau de la sala de dans de pe strada Cond� �i era aglomera�ie. Se d�deau petreceri la hoteluri, iar familiile de plantatori care veniser� �n ora� erau numeroase �i ne-am strecurat printre ei ca �ntr-un co�mar. Agonia mea era insuportabil�. De c�nd fusesem un om normal nu mai sim�isem o asemenea durere mintal�. Asta se �nt�mpla pentru c� toate vorbele lui Lestat �nsemnau ceva pentru mine. �mi g�seam lini�tea numai c�nd ucideam, doar �n clipa aceea; �i nu aveam nici o �ndoial� c� uciderea a altceva dec�t a unei fiin�e omene�ti nu-mi provoca dec�t o vag� dorin��, nemul�umirea care m� adusese aproape de oameni, s� le observ vie�ile prin geam. Nu eram vampir. �i, �n durerea mea, m� �ntrebam ira�ional, ca un copil: N-a� putea s� m� �ntorc de unde am plecat? N-a� putea s� fiu un om din nou? Chiar �i atunci c�nd s�ngele acelei fete era cald �n mine �i sim�eam acea tulburare �i for�� fizic�, �mi puneam �ntrebarea asta. Chipurile oamenilor treceau pe l�ng� mine ca ni�te fl�c�ri de lum�n�ri care dansau noaptea pe valuri �ntunecate. M� cufundam �n �ntuneric. M� s�turasem s� t�njesc. M� �nv�rteam pe strad� �i m� uitam la stele, g�ndindu-m�: Da, e adev�rat. �tiu c� ceea ce spune e adev�rat, c� atunci c�nd ucid nu mai t�njesc; nu suport adev�rul �sta, nu-l suport.
Deodat�, a urmat unul din acele momente minunate. Strada era �nv�luit� �n t�cere. Ne �ndep�rtasem de partea principal� a vechiului ora� �i ne aflam l�ng� ruine. Nu se vedea nici o lumin�, doar un foc �ntr-o fereastr�, �i nu se auzeau dec�t ni�te r�sete �n dep�rtare. Acolo �ns� nu era nimeni. Nu era nimeni l�ng� noi. Am sim�it deodat� briza dinspre fluviu aerul fierbinte al nop�ii ridic�ndu-se �i pe Lestat l�ng� mine, at�t de nemi�cat, �nc�t p�rea o stan� de piatr�. Pe deasupra �irului lung �i jos de acoperi�uri se z�reau formele masive ale stejarilor, care se leg�nau �i scoteau o mul�ime de sunete sub stelele apropiate. Pe moment, durerea a disp�rut; z�p�ceala, la fel. Am �nchis ochii �i am auzit v�ntul �i apa fluviului care curgea cu repeziciune. Era de ajuns pentru un singur moment. �tiam c� n-o s� dureze, c� va disp�rea asemeni unui lucru smuls din bra�ele mele �i c� eu m� voi duce, mai singur �i disperat dec�t orice alt� f�ptur� de pe p�m�nt, s�-l aduc �napoi. Apoi, o voce de l�ng� mine a r�sunat ad�nc �n sunetul nop�ii, ca o b�taie de tob� c�nd momentul a luat sf�r�it, spun�nd: �F� ce-�i dicteaz� firea.� �i momentul a disp�rut. Am r�mas cu fata din salonul de la hotel, ame�it �i dispus s� accept orice sugestie. Am �ncuviin�at �i Lestat a f�cut la fel. �Durerea e �ngrozitoare�, a zis el. �O sim�i ca nimeni altul pentru c� e�ti vampir. Nu vrei s� continue?�
�Nu�, i-am r�spuns. �O s� m� simt a�a cum m-am sim�it cu ea, legat de ea �i lipsit de greutate, prins ca �ntr-un dans.�
�Asta �i chiar mai mult�. Mi-a str�ns m�na. �Nu fugi, vino cu mine.�
M-a condus repede pe strad�, �ntorc�ndu-se de fiecare dat� c�nd ezitam, �ntinz�ndu-mi m�na, cu un z�mbet pe buze, iar prezen�a lui mi se p�rea la fel de minunat� ca �n seara c�nd a ap�rut �n via�a mea de muritor �i mi-a spus c� vom fi vampiri. �R�ul e un punct de vedere�, a �optit el acum. �S�ntem nemuritori. �i ne a�teapt� festinuri bogate, pe care con�tiin�a nu le poate aprecia �i pe care muritorii nu le pot cunoa�te f�r� regret. Dumnezeu ucide �i la fel vom face �i noi; El �i ia �n egal� m�sur� pe boga�i �i pe s�raci �i la fel o s� facem �i noi; pentru c� nu mai exist� f�pturi ca noi pe p�m�nt, nimeni nu seam�n� cu El mai mult dec�t noi, �ngeri negri ne�ngr�di�i �n limitele ur�t mirositoare ale iadului, ci colind�nd pe p�m�ntul Lui �i �n toate regatele acestuia. Vreau un copil �n seara asta. S�nt ca o mam� vreau un copil!�
Ar fi trebuit s� �tiu ce voia s� spun�. N-am �tiut. M� fermecase, m� vr�jise. Proceda ca atunci c�nd fusesem muritor; m� ghida. �Durerea ta va lua sf�r�it�, a zis el.
Am ajuns pe o strad� cu ferestre luminate. Era o zon� de pensiuni pentru marinari �i pescari. Am intrat pe o u�� �ngust� �i apoi, dup� ce am ajuns pe un coridor din piatr� unde �mi auzeam r�suflarea ca o adiere de v�nt, el s-a furi�at pe l�ng� perete, p�n� c�nd umbra lui a ��nit �n lumina unei u�i, al�turi de cea a altui b�rbat �i am�ndoi st�teau cu capetele plecate, �oaptele lor sem�n�nd cu fo�netul unor frunze uscate. �Ce este?� l-am �ntrebat eu c�nd s-a �ntors, tem�ndu-m� deodat� c� entuziasmul avea s� m� p�r�seasc�. Am rev�zut acel peisaj de co�mar pe care-l v�zusem c�nd am stat de vorb� cu Babette; sim�eam frigul singur�t��ii �i al vinov��iei. �E acolo!� a zis el. �R�nita. Feti�a ta.�
�Ce tot spui, despre ce vorbe�ti?�
�Ai salvat-o�, a �optit el. ��tiam eu. Ai l�sat geamul deschis �i oamenii care au trecut pe strad� au adus-o aici.�
�Copilul. Feti�a!� am �ng�imat eu, dar el m� tr�gea deja �n �nc�pere, �i ne-am oprit �n cap�tul unui �ir lung de paturi din lemn, �n fiecare afl�ndu-se c�te un copil sub o p�tur� alb� �ngust�, iar �n cel�lalt cap�t, unde o infirmier� st�tea aplecat� asupra unui birou mic, ardea o lum�nare. Am pornit pe culoarul dintre �irurile de paturi. �Copii �nfometa�i, orfani�, a zis el. �Copii bolnavi �i cu febr�.� M-am oprit. Am v�zut-o pe feti�� �n pat. Apoi b�rbatul a venit �i a �nceput s� vorbeasc� �n �oapt� cu Lestat; c�t� grij� pentru micu�ii care dormeau. Cineva pl�ngea �ntr-o alt� camer�. Infirmiera s-a ridicat �i a plecat gr�bit�. Doctorul s-a aplecat �i a �nf�urat copilul �n p�tur�. Lestat scosese bani din buzunar �i i-a pus pe pat. Doctorul zicea c� se bucura foarte mult c� venisem dup� ea, c� majoritatea copiilor de acolo erau orfani; veneau cu vapoarele, unii dintre ei fiind prea mici ca s� poat� spune care cadavru era al mamei. Credea c� Lestat era tat�l feti�ei.
Peste c�teva clipe, Lestat alerga pe str�zi cu ea, p�tura alb� contrast�nd cu haina �i pelerina lui negre; �n ciuda vederii mele foarte bune, �n timp ce fugeam dup� el, mi se p�rea uneori c� p�tura plutea �n �ntuneric f�r� s� o �in� nimeni, o form� mi�c�toare c�l�torind pe aripile v�ntului, ca o frunz� ridicat� �n picioare �i �mpins� pe o alee, �ncerc�nd �n tot acest timp s� se �nal�e. L-am prins din urm� c�nd ne-am apropiat de felinarele de l�ng� Place d�Armes. Feti�a z�cea palid� pe um�rul lui, cu obrajii �nc� plini ca ni�te prune, de�i era supt� �i pe moarte. A deschis ochii sau mai degrab�, pleoapele i s-au ridicat �i, sub genele lungi �i ondulate, am z�rit o lic�rire albicioas�. �Lestat, ce faci? Unde o duci?� l-am �ntrebat eu. Dar �tiam prea bine. Se �ndrepta spre hotel, av�nd de g�nd s� o duc� �n camera noastr�.
Cadavrele erau exact cum le l�saser�m, unul �ntins �n co�ciug, ca �i cum un angajat de la pompe funebre s-ar fi ocupat deja de el, iar cel�lalt pe scaun, la mas�. Lestat a trecut repede pe l�ng� ele, ca �i cum nici nu le-ar fi v�zut, �n timp ce eu �l priveam fascinat. Lum�n�rile arseser� toate, singura lumin� fiind acum cea a lunii �i a felinarelor de pe strad�. �i vedeam profilul �nghe�at �i str�lucitor, c�nd a�eza feti�a pe pern�. �Vino, Louis, nu te-ai hr�nit destul, �tiu asta�, mi-a spus el cu aceea�i voce calm� �i conving�toare pe care o folosise cu pricepere toat� seara, �mi �inea m�na �ntr-a lui, care era cald� �i puternic�. �Uit�-te la ea, Louis, c�t de dolofan� �i dulce pare, de parc� nici moartea nu-i poate r�pi prospe�imea; dorin�a de a tr�i e prea puternic�! Ar putea s� fac� o sculptur� din buzele ei mici �i din m�inile rotunde, dar n-o poate stinge! Adu-�i aminte cum ai dorit-o c�nd ai v�zut-o �n camera aia.� I-am rezistat. Nu voiam s-o omor. Nu vrusesem s-o fac nici cu o sear� �n urm�. Apoi, deodat�, mi-am amintit dou� lucruri contradictorii �i am sim�it ca o sf�iere dureroas�; mi-am amintit b�t�ile puternice ale inimii ei contopite cu cele ale inimii mele �i t�njeam dup� ele, t�njeam at�t de mult, �nc�t i-am �ntors spatele �i a� fi fugit din camer�, dac� Lestat nu m-ar fi �inut zdrav�n; �i mi-am mai amintit de chipul mamei ei, �i de clipa aceea de groaz� c�nd d�dusem drumul feti�ei �i el intrase �n �nc�pere. Dar acum nu-�i b�tea joc de mine; m� z�p�cea. �O vrei, Louis. �n�elege c�, dup� ce o s-o ai, o s� po�i avea pe oricine dore�ti. Ai vrut-o �i asear�, dar te-ai l�sat cople�it de sl�biciune �i de aceea nu e moart�.� Sim�eam c� tot ce spunea era adev�rat. Sim�eam din nou acel extaz de a fi unit cu ea, de a-i sim�i inimioara b�t�nd �ncontinuu. �E prea puternic� pentru mine� inima ei nu vrea s� cedeze�. i-am spus eu. �E chiar at�t de puternic�?� a �ntrebat el z�mbind �i m-a tras mai aproape. �Ia-o Louis, �tiu c-o vrei.� �i o voiam. M-am apropiat de pat �i doar am privit-o. Pieptul abia i se mi�ca �i o m�nu�� �i era �ncurcat� prin p�rul lung �i auriu. Nu suportam s� m� mai uit la ea, dorind s� nu moar� �i, �n acela�i timp, dorind-o; cu c�t o priveam mai mult, cu at�t �i puteam gusta pielea, �mi sim�eam bra�ul strecurat pe sub ea, tr�g�nd-o spre mine, ating�ndu-i g�tul moale. Moale, moale, a�a era, at�t de moale. �ncercam s�-mi spun c� era mai bine pentru ea dac� murea�� altfel ce s-ar fi ales de ea?�� dar acestea erau g�nduri mincinoase. O voiam! A�a c� am luat-o �n bra�e �i am �inut-o cu obrazul �ncins lipit de al meu, cu p�rul c�z�ndu-i peste �ncheieturile mele �i ating�ndu-mi u�or genele, parfumul dulce al unui copil puternic �i puls�nd �n ciuda bolii �i a mor�ii. A gemut, s-a mi�cat u�or �n somn �i asta a fost mai mult dec�t puteam �ndura. Trebuia s-o ucid �nainte s� se trezeasc� �i s�-�i dea seama. Mi-am �nfipt din�ii �n g�tul ei �i l-am auzit pe Lestat spun�ndu-mi cu un glas ciudat: �Doar o ran� mic�. E un g�t mic.� �i eu l-am ascultat.
N-o s�-�i spun iar�i cum a fost, ci doar c� m-a captivat exact ca prima dat�, a�a cum e �ntotdeauna c�nd ucizi, chiar mai mult, altfel �nc�t genunchii mi-au cedat �i, pe jum�tate �ntins �n pat, sugeam sim�indu-i b�t�ile inimii care nu voiau s� �ncetineasc� �i s� se opreasc�. �i, dintr-o dat�, �n timp ce eu continuam, instinctul din mine a�tept�nd, a�tept�nd �ncetinirea aceea care �nsemna moarte, Lestat m-a tras brusc de l�ng� ea. �Dar nu e moart�, am �optit eu. Totul �ns� se terminase. Mobila din camer� a �nceput s� se deslu�easc� �n �ntuneric. Am r�mas uluit, privind-o, prea sl�bit ca s� fac vreo mi�care, leg�n�ndu-mi capul pe t�blia patului �i ap�s�nd cu m�inile cuvertura de catifea. Lestat a ridicat-o, vorbindu-i, rostind un nume. �Claudia, Claudia, ascult�-m�, treze�te-te, Claudia.� A scos-o apoi din dormitor, duc�nd-o �n salon �i vorbea at�t de �ncet, �nc�t abia �l auzeam. �E�ti bolnav�, m� auzi? Trebuie s� faci ce-�i spun, ca s� te faci bine.� Atunci, �n pauza care a urmat, mi-am venit �n fire. Mi-am dat seama ce f�cea, c� �i t�iase �ncheietura m�inii �i i-o oferise ca s� bea. �A�a, scumpa mea, mai mult�, �i spunea el. �Trebuie s� bei ca s� te faci bine.�
�Blestemat s� fii!� am strigat �i el m-a privit cu ni�te ochi arz�tori. St�tea pe canapea, �in�nd-o lipit� de �ncheietur�. I-am v�zut m�na alb� str�ng�ndu-i m�neca �i am observat c� pieptul lui tresalt� agitat pentru a trage aer �i niciodat� nu-i v�zusem chipul at�t de schimonosit. A scos un geam�t �i i-a �optit din nou s� continue; c�nd am f�cut o mi�care �n prag, mi-a aruncat o privire ucig�toare, spun�nd parc�: �Te omor!�
�De ce, Lestat?� l-am �ntrebat eu �n �oapt�. Acum �ncerca s� o dea la o parte, dar ea nu voia. Cu degetele �mpletite pe dup� degetele �i bra�ul lui, �inea �ncheietura la gur� �i scotea un sunet ca un m�r�it. �Gata, gata!� i-a spus el. Era evident c� �l durea. S-a desprins de ea �i a apucat-o de umeri cu ambele m�ini. Ea �ncerca disperat� s� ajung� la �ncheietura lui cu din�ii, dar nu putea; apoi s-a uitat la el cu cea mai inocent� nedumerire. El s-a dat �napoi, �ntinz�nd m�na ca ea s� nu se mi�te, dup� care �i-a pus o batist� pe �ncheietur� �i, dep�rt�ndu-se de ea, s-a dus spre cordonul clopo�elului de care a tras, contin�nd s�-�i �in� privirea a�intit� asupra ei.
�Ce-ai f�cut, Lestat?� l-am �ntrebat.
�Mai vreau�, a spus ea �ntorc�ndu-se spre cadavrul de pe podea.
�Nu, nu �n seara asta; m�ine sear�, a zis Lestat �i s-a dus s� scoat� femeia din sicriul lui. Copilul s-a dat jos din bra�ele mele �i eu am urmat-o. Se uita cum Lestat a�eza cele trei cadavre �n pat, �nvelindu-le p�n� sub b�rbie. �S�nt bolnavi?� a �ntrebat ea.
�Da, Claudia�, a spus el. �S�nt bolnavi �i s�nt mor�i. Vezi tu, ei mor c�nd le bem s�ngele.� S-a dus apoi �i a luat-o �n bra�e din nou. St�team a�a, cu feti�a �ntre noi. Eram fermecat de ea, de ea
�Tic�losule!� am �optit eu. �Mizerabilule!�
�Un asemenea limbaj �n fa�a fiicei tale�, a zis el.
�Nu s�nt fiica voastr�, a spus ea cu un glas cristalin. �S�nt feti�a mamei mele.�
�Nu, scumpa mea, nu mai e�ti�, i-a spus el �i s-a uitat spre fereastr�, dup� care a �nchis u�a dormitorului �n urma noastr� �i a r�sucit cheia �n broasc�. �E�ti fiica noastr�, a lui Louis �i a mea, pricepi? Bun, deci, cu cine vrei s� dormi? Cu Louis sau cu mine?� Dup� care, uit�ndu-se la mine, a ad�ugat: �Poate c� ar trebui s� dormi cu Louis. �n definitiv, c�nd s�nt obosit� nu s�nt prea bun.�
Vampirul t�cu �i b�iatul nu spuse nimic.
��Un copil vampir! �opti el �ntr-un t�rziu �i vampirul �i ridic� privirea brusc, de parc� s-ar fi speriat, de�i trupul nu i se mi�c�.
Se uit� la casetofon ca la ceva monstruos.
B�iatul observ� c� banda era pe terminate. Deschise repede servieta �i scoase o caset� nou�, pe care o introduse �n aparat cu st�ng�cie. Se uit� la vampir �i ap�s� pe butonul de �nregistrare. Chipul vampirului p�rea obosit �i supt, pome�ii mai proeminen�i �i ochii verzi �i str�lucitori, enormi. �ncepuser� c�nd se �ntunecase, ceea ce se �nt�mplase devreme la San Francisco �n acea sear� de iarn�, �i acum era aproape zece. Vampirul se �ndrept�, z�mbi �i spuse calm:
��Putem s� continu�m?
��F�cuse asta feti�ei doar ca s� te �in� l�ng� el? �ntreb� b�iatul.
��E greu de spus. Era o afirma�ie. S�nt convins c� Lestat era o persoan� care prefera s� nu se g�ndeasc� sau s� vorbeasc� nici cu sine �nsu�i despre motivele �i convingerile lui. Era unul din cei care trebuiau s� ac�ioneze. O asemenea persoan� trebuie �mboldit� foarte mult �nainte s� se deschid� �i s� admit� c� exist� ordine �i ra�iune �n stilul lui de via��. Asta i se �nt�mplase �n noaptea aceea lui Lestat. Fusese �mpins p�n� la punctul �n care trebuia s� descopere, chiar �i pentru sine, de ce tr�ia cum tr�ia.
P�strarea mea al�turi de el f�cea parte, f�r� �ndoial�, din ceea ce �l �mpinsese la asta. Dar acum, c�nd stau s� m� g�ndesc, cred c� el �nsu�i voia s� cunoasc� motivele pentru care ucidea, voia s�-�i examineze propria via��. Vorbind, descoperea ceea ce credea cu-adev�rat. Voia �ns�, �ntr-adev�r, s� r�m�n. Al�turi de mine ducea o via�� cum n-ar fi putut s� duc� dac� ar fi fost singur. �i, a�a cum �i-am spus, am avut grij� s� nu-i las nici o proprietate sub semn�tur�, ceea ce �l �nfuria teribil. Chestia asta nu m� putea convinge s-o fac.
Vampirul izbucni brusc �n r�s.
��C�te alte lucruri nu m-a convins s� fac! Ce ciudat. A putut s� m� conving� s� ucid un copil, dar nu s� m� despart de banii mei, zise el, cl�tin�nd din cap. Nu era vorba de avari�ie, numai faptul c� mi-era team� de el m� f�cea s� fiu zg�rcit.
��Vorbe�ti despre el ca �i cum ar fi mort. Spui c� Lestat
��Nu �tiu, spuse vampirul. Cred c� s-ar putea s� fie. Dar o s� ajung �i la asta. Vorbeam de Claudia, nu? Mai voiam s� spun ceva despre motivele lui Lestat din seara aceea. Dup� cum �i-ai dat seama Lestat nu avea �ncredere �n nimeni. Era ca o pisic�, a�a cum spunea chiar el, un animal de prad� singuratic. Totu�i, �n noaptea aceea, comunicase cu mine; �ntr-o oarecare m�sur�, se expusese pur �i simplu, spun�nd adev�rul. Renun�ase la ironia �i la aerul lui de superioritate. Pentru c�tva timp uitase de furia lui permanent�. �i asta, pentru Lestat, �nsemna expunere. C�nd ne aflam singuri pe strada aceea �ntunecat�, am sim�it �n el o comuniune cu o alt� persoan� cum nu mai sim�isem de c�nd murisem. Cred c� a f�cut din Claudia un vampir din r�zbunare.
��R�zbunare nu numai �mpotriva ta, ci a �ntregii lumi, suger� b�iatul.
��Da. A�a cum �i-am spus, motivele pentru care Lestat f�cea totul gravitau �n jurul r�zbun�rii.
��Totul a �nceput de la tat�l lui? De la �coal�?
��Nu �tiu. M� �ndoiesc, spuse vampirul. Dar a� vrea s� continui.
��Ah, chiar te rog. Trebuie s� continui! Adic�, e abia ora zece, spuse b�iatul ar�t�ndu-i ceasul.
Vampirul se uit� la ceas �i apoi �i z�mbi b�iatului. Chipul acestuia se schimb�. Era alb ca �n urma unui �oc.
��Tot ��i mai e fric� de mine? �l �ntreb� vampirul.
B�iatul nu spuse nimic, dar se dep�rta pu�in de marginea mesei. κi alungi trupul, �i �ntinse picioarele pe sc�ndurile goale �i apoi �i le str�nse.
��Cred c� ai fi nebun dac� nu �i-ar fi, zise vampirul.
��Te rog, spuse b�iatul ar�t�nd spre casetofon.
��Ei bine, �ncepu vampirul, dup� cum po�i s�-�i �nchipui, via�a noastr� s-a schimbat foarte mult de c�nd cu Mademoiselle Claudia. Trupul i-a murit, dar sim�urile i s-au trezit la fel de mult ca ale mele. Pre�uiam foarte mult acele semne. Dar, timp de c�teva zile, nu mi-am dat seama c�t de mult o doream, c�t de mult voiam s� stau de vorb� cu ea �i s� fiu cu ea. La �nceput, m-am g�ndit numai s� o ap�r de Lestat. O luam �n sicriul meu �n fiecare diminea�� �i dac� era posibil nu o sc�p�m din ochi nici o clip� c�nd era singur� cu el. Acest lucru �l voia �i Lestat �i f�cea anumite aluzii, cum c� ar fi putut s�-i fac� r�u. �Un copil �nfometat reprezint� o priveli�te �ngrozitoare, un vampir �nfometat e �i mai r�u�, �mi spunea el. �ipetele i s-ar fi auzit p�n� la Paris, dac� ar fi �nchis-o pentru a o ucide, zicea el. Dar toate astea erau pentru mine, ca s� m� apropie �i s� m� �in� acolo. Tem�ndu-m� s� plec singur, nici prin cap nu mi-ar fi trecut s� risc �mpreun� cu Claudia. Era doar un copil. Avea nevoie de �ngrijire. �i era at�t de pl�cut s� ai grij� de ea. A uitat repede cei cinci ani de via�� de muritoare, sau cel pu�in, a�a d�dea impresia, c�ci era misterios de t�cut�. Din c�nd �n c�nd m� temeam c� �i pierduse min�ile, c� boala pe care o avusese ca muritoare, combinat� cu �ocul pricinuit de transformarea �n vampir, o aduseser� in pragul nebuniei; dar nu era vorba de a�a ceva. Era, pur �i simplu, at�t de diferit� de Lestat �i de mine, �nc�t nu puteam s-o �n�eleg; chiar dac� nu era dec�t un copil, era �n stare s� ucid� cu cruzime, cer�nd s�nge cu pofta caracteristic� celor mici. �i, de�i Lestat �nc� m� mai amenin�a c� i-ar putea face r�u, pe ea n-o amenin�a deloc; fa�� de ea era iubitor, m�ndru de frumuse�ea ei, ner�bd�tor s-o �nve�e c� trebuia s� ucidem ca s� supravie�uim �i c� noi nu puteam muri niciodat�.
Ciuma f�cea ravagii �n ora�, iar el o ducea �n cimitirele r�u mirositoare, unde victimele frigurilor galbene �i ale ciumei z�ceau gr�mad�, �n timp ce zgomotele lope�ilor nu conteneau zi �i noapte. �Asta e moartea�, �i spunea el, ar�t�ndu-i trupul �n descompunere al unei femei, �pe care noi nu o vom cunoa�te. Trupurile noastre vor r�m�ne ve�nic a�a cum s�nt, proaspete �i vii; nu trebuie �ns� niciodat� s� ezit�m s� aducem moartea, pentru c� numai a�a putem tr�i.� Iar Claudia privea totul cu ni�te ochi umezi, de nedeslu�it.
Dac� �n acei ani de �nceput nu exista �n�elegere, nu exista nici team�. T�cut� �i frumoas�, se juca cu p�pu�ile, �mbr�c�ndu-le �i dezbr�c�ndu-le ore �ntregi. T�cut� �i frumoas�, ucidea. �i eu, transformat de instruc�iunile lui Lestat, c�utam acum din ce �n ce mai mul�i oameni. Dar nu numai uciderea lor �mi alina durerea care fusese constant� �n timpul nop�ilor �ntunecate �i lini�tite de la Pointe du Lac, c�nd st�team numai �n compania lui Lestat �i a b�tr�nului; ci �i num�rul lor mare pretutindeni pe str�zile care nu amu�eau niciodat�, �n cabaretele care nu-�i �nchideau niciodat� u�ile, la balurile care durau p�n� �n zori, cu muzica �i r�setele care r�sunau prin ferestrele deschise; acum erau oameni peste tot �n jurul meu, victimele mele care pulsau �i pe care nu le priveam cu mare dragoste pe care o sim�eam pentru sora mea �i pentru Babette, ci cu o nou� deta�are, ca pe o necesitate. �i ucideam, victimele fiind foarte diferite �i la distan�e mari unele de altele, �n timp ce str�b�team acel ora� �n�esat �i �nfloritor, cu vederea mea ager� �i mi�c�rile mele iu�i de vampir, av�nd �n jur victimele mele care m� seduceau, m� invitau la cin�, �n tr�surile �i bordelurile lor. Z�boveam numai pu�in, doar c�t s� iau ceea ce-mi trebuia, leg�nat �n melancolia mea de faptul c� ora�ul �mi oferea un �ir nesfir�it de str�ini minuna�i.
C�ci asta era. M� hr�neam cu str�ini. M� apropiam de ei doar at�t c�t s� le v�d frumuse�ea care pulsa, expresia unic�, vocea nou� �i plin� de pasiune, dup� care ucideam �nainte ca repulsia, teama �i triste�ea s� se trezeasc� �n mine.
Claudia �i Lestat puteau s� v�neze �i s� seduc�, s� stea mult �n compania victimei condamnate, s� se bucure de splendidul umor al prieteniei involuntare cu moartea. Dar eu tot nu suportam. Astfel c�, pentru mine, popula�ia numeroas� a ora�ului era o binecuv�ntare, o p�dure �n care eram pierdut, incapabil s� m� opresc, ac�ion�nd prea repede pentru a mai g�ndi sau a mai sim�i durerea, accept�nd iar �i iar invita�ia la moarte, �n loc s�-i invit eu.
�n acea vreme locuiam �ntr-una din casele mele cele noi spaniole din ora�, de pe Rue Royale, un apartament lung �i luxos de deasupra unui magazin pe care �l �nchiriasem unui croitor, av�nd �n spate o gr�din�, ascuns�, cu obloane de lemn �i cu u�a baricadat㠗 un loc de un lux �i o siguran�� mult mai mari dec�t Pointe du Lac. Servitorii no�tri erau oameni de culoare liberi, care ne l�sau singuri �nainte de ivirea zorilor pentru a se duce la casele lor, iar Lestat cump�rase cele mai noi obiecte importate din Fran�a �i Spania: candelabre de cristal �i covoare orientale, paravane de m�tase pe care erau pictate p�s�ri ale paradisului, canari c�nt�nd �n colivii mari boltite �i aurii, zei greci delica�i din marmur� �i vase chineze�ti frumos pictate. Eu nu aveam nevoie de lux mai mult dec�t �nainte, dar eram vr�jit de noul val de art�, me�te�uguri �i desen fix�nd cu privirea ore �n �ir modelul complicat al covoarelor sau urm�rind cum lumina l�mpii schimba culorile sumbre ale unui tablou olandez.
Claudia g�sea toate astea fermec�toare, cu �nc�ntarea t�cut� a unui copil ner�sf��at �i s-a minunat c�nd Lestat a angajat un pictor pentru a face din pere�ii camerei ei o p�dure magic� plin� de inorogi, p�s�ri aurii �i arbori �nc�rca�i de fructe deasupra unor r�uri sclipitoare.
O mul�ime de croitori �i cizmari au venit la noi acas� pentru a o �mbr�ca pe Claudia cu cele mai la mod� haine pentru copii, astfel �nc�t deveni nu numai o �ntruchipare a frumuse�ii copil�re�ti, cu genele ei lungi �i �ntoarse �i cu p�rul ei auriu dar �i a gustului pentru bonete frumos �mpodobite, m�nu�i micu�e din dantel�, paltoane �i pelerine din catifea, rochii albe cu m�neci bufante �i e�arfe albastre str�lucitoare. Lestat se juca cu ea ca �i cum ar fi fost o p�pu�� superb�; �i eu m� jucam cu ea ca �i cum ar fi fost o p�pu�� superb�; datorit� rug�min�ilor ei, am renun�at la negrul meu demodat �n favoarea hainelor elegante, cravatelor de m�tase, jachetelor gri �i moi, m�nu�ilor �i pelerinelor negre. Lestat considera c� cea mai bun� culoarea a tuturor timpurilor pentru vampiri era negrul, acesta fiind probabil singurul principiu estetic pe care l-a p�strat cu �nc�p���nare, dar nu se �mpotrivea nici unui lucru care d�dea dovad� de stil �i exagerare. �i pl�cea la nebunie cum ar�tam to�i trei �n loja noastr� de la noua Oper� Francez� sau de la Th��tre d�Orl�ans, la care mergeam c�t de des puteam, Lestat fiind pasionat dup� Shakespeare, fapt care m-a surprins, de�i adesea mo��ia �n timpul spectacolelor �i se trezea la momentul potrivit pentru a invita vreo doamn� minunat� la o cin� la miezul nop�ii, unde �i folosea toat� priceperea pentru a o face s�-l iubeasc� total, dup� care o expedia cu violen�� �n rai sau �n iad �i venea acas� cu inelul ei cu diamante pe care i-l d�ruia Claudiei.
�n tot acest timp, eu o educam pe Claudia, �optindu-i la urechea micu�� c� via�a noastr� ve�nic� era inutil�, dac� nu vedeam frumuse�ea din jur, crea�iile muritorilor de pretutindeni; �i cercetam mereu profunzimea privirii imobile c�nd lua c�r�ile pe care i le d�deam, c�nd �optea poeziile pe care o �nv��am �i c�nd c�nta la pian, u�or dar �ncrez�tor, propriile ei melodii ciudate �i coerente. Putea s� se uite ore �n �ir la pozele dintr-o carte sau s� m� asculte citind p�n� c�nd r�m�nea at�t de neclintit�, �nc�t imaginea ei m� cutremura, f�c�ndu-m� s� las cartea jos �i s-o privesc; atunci se mi�ca, o p�pu�� care prindea via��, �i spunea cu un glas foarte slab c� trebuie s� mai citesc.
La un moment dat, au �nceput s� se �nt�mple tot felul de lucruri ciudate, fiindc� de�i era �nc� un copil dolofan �i cu degetu�e rotunde, o g�seam ghemuit� �n fotoliul meu citind operele lui Aristotel sau Boetius, ori vreun roman nou, care abia traversa Atlanticul. Sau c�nt�nd muzica lui Mozart, pe care o auzisem cu numai o sear� �n urm�, cu o ureche muzical� infailibil� �i o concentrare care o f�cea s� par� fantomatic�, a�a cum st�tea ore �n �ir descoperind muzica�� melodia, apoi basul, dup� care, �n final, le combina. Claudia era un mister. Era imposibil s�-�i dai seama ce �tia �i ce nu �tia. Iar dac� o vedeai ucig�nd, te cutremurai. St�tea singur� �n pia�a �ntunecoas�, a�tept�nd ca un domn binevoitor sau o doamn� amabil� s� o g�seasc�, av�nd ni�te ochi mai indiferen�i dec�t �i v�zusem vreodat� pe ai lui Lestat. Ca un copil �nlemnit de spaim� �i ruga, �n �oapt� pe amabilii ei admiratori s� o ajute �i, �n timp ce ei o luau �n bra�e pentru a o scoate din pia��, ea �i �inea de g�t, cu limba �ntre din�i �i cu privirea �ntunecat� de pofta mistuitoare. κi g�seau moartea repede �n acei ani de �nceput, �nainte ca ea s� �nve�e s� se joace cu ei, s�-i duc� la vreun magazin de p�pu�i sau la o cafenea, unde ei �i ofereau ce�ti de ciocolat� fierbinte sau ceai pentru a-i colora obrajii palizi, ce�ti pe care ea le �mpingea la o parte, a�tept�nd, a�tept�nd, de parc� s-ar fi bucurat �n t�cere de teribila lor bun�tate.
Dar, dup� aceea, era tovar�a mea, eleva mea, consum�nd din ce �n ce mai repede cuno�tin�ele pe care i le �mp�rt�eam �n orele �ndelungate pe care le petreceam �mpreun�, �mp�rt�ind am�ndoi o �n�elegere t�cut�, �n care Lestat nu era inclus. �n zori, se �ntindea l�ng� mine, cu inima b�t�nd l�ng� a mea �i, de multe ori c�nd m� uitam la ea�� c�nd c�nta la pian sau picta, ne�tiind c� eu m� aflam �n �nc�pere�� m� g�ndeam la acea unic� experien�� pe care o cunoscusem cu ea �i cu nimeni altcineva, la faptul c� eu o ucisesem, �i luasem via�a, �i b�usem tot s�ngele care �i d�dea via�� �n acea �mbr��i�are fatal� �n care �i �inusem pe at��ia al�ii, al�ii care acum putrezeau �n p�m�ntul umed. Dar ea tr�ia, tr�ia ca s� m� �in� de g�t cu bra�ele, ca s�-�i apese arcul mic de Cupidon pe buzele mele �i ca s�-�i apropie ochiul sclipitor de al meu p�n� c�nd ni se atingeau genele �i, r�z�nd, ne �nv�rteam prin camer� ca �ntr-un vals nebun. Tat� �i Fiic�. Iubit �i Iubit�, ��i �nchipui c�t de bine era c� Lestat nu ne invidia, ci doar ne privea de la distan�� z�mbind, a�tept�nd p�n� c�nd ea se ducea la el. Atunci o lua pe strad� �i-mi f�ceau cu m�na de sub fereastr�, dup� care plecau s� �mpart� ceea ce aveau �n comun: v�n�toarea, seduc�ia, uciderea.
A�a au trecut anii. Ani dup� ani. Totu�i, abia dup� ce a trecut c�tva timp, mi-am dat seama de ceva �n leg�tur� cu Claudia. Dup� expresia pe care o v�d pe chipul t�u, presupun c� ai ghicit deja �i te �ntrebi de ce nu m� g�ndisem. Pot s�-�i spun doar c� timpul nu e la fel pentru mine, a�a cum n-a fost nici atunci pentru noi. Zilele nu se legau una de alta form�nd un lan� str�ns; mai degrab� luna era aceea care r�s�rea deasupra valurilor clipocitoare.
��Trupul ei! spuse b�iatul. Ea nu avea s� creasc� niciodat�.
Vampirul �ncuviin��.
��Avea s� fie ve�nic un demon copil, spuse el cu un glas sc�zut, de parc� s-ar fi mirat. Exact a�a cum eu s�nt la fel de t�n�r ca atunci c�nd am murit. �i Lestat? La fel. Dar mintea ei era o minte de vampir. �i m� str�duiam s�-mi dau seama cum se transforma �n femeie. �ncepuse s� vorbeasc� mai mult, de�i r�m�sese o persoan� g�nditoare �i m� asculta ore �ntregi f�r� s� m� �ntrerup�. Totu�i, din ce �n ce mai mult, fa�a ei de p�pu�� p�rea s� posede o pereche de ochi de adult, absolut con�tien�i, iar inocen�a p�rea pierdut� pe undeva �mpreun� cu juc�riile neglijate �i cu dispari�ia unei anumite r�bd�ri. Era ceva �ngrozitor de senzual �n ea, c�nd st�tea lungit� pe canapea �ntr-o c�ma�� de noapte din dantel� �i perle; devenise o seduc�toare stranie �i puternic�, a c�rei voce era la fel de limpede �i dulce ca �ntotdeauna, de�i avea o rezonan�� oarecum feminin� �i o duritate care uneori se dovedea �ocant�. Dup� zile �ntregi de t�cere, pufnea deodat�, batjocoritor �n leg�tur� cu previziunile lui Lestat referitoare la r�zboi; sau, b�nd s�nge dintr-un pahar de cristal, spunea c� nu mai erau c�r�i �n cas� �i c� trebuia s� facem rost de mai multe, chiar dac� eram nevoi�i s� le fur�m, dup� care-mi povestea cu r�ceal� de o bibliotec� de care auzise, �ntr-un conac de pe Faubourg St.Marie, unde o femeie colec�iona c�r�i ca �i cum ar fi fost pietre sau fluturi. M-a �ntrebat dac� nu puteam s-o duc �n dormitorul acelei femei.
�n asemenea momente eram �nm�rmurit; avea o minte total imprevizibil�. Dar apoi se a�eza pe genunchii mei, �i strecura degetele prin p�rul meu �i mo��ia lipit� de inima mea, �optindu-mi �ncet c� nu voi fi la fel de mare ca ea p�n� nu �nv��am c� uciderea era cel mai serios lucru, nu c�r�ile, muzica. �Mereu muzica��, �optea ea. �P�pu��, p�pu��, �i spuneam eu, pentru c� asta era. O p�pu�� fermecat�. R�set, un intelect extraordinar, �i pe de alt� parte un chip cu obraji rotunzi, o guri�� ca un mugure. �Las�-m� s� te �mbrac eu, las�-m� s�-�i perii p�rul, �i spuneam eu din obi�nuin��, con�tient c� ea z�mbea �i m� privea cu un v�l sub�ire de plictiseal� pe chip. �F� ce vrei�, �mi �optea ea la ureche, c�nd m� aplecam s�-i �nchei n�stura�ii-perl�. �Numai ucide cu mine �n noaptea asta. Nu m� la�i niciodat� s� te v�d ucig�nd, Louis!�
Acum voia un sicriu al ei, ceea ce m-a durut mai mult dec�t am l�sat-o s� vad�. Dup� ce am acceptat, ca un domn, am ie�it; nu �tiam c��i ani dormisem cu ea, ca �i cum ar fi f�cut parte din mine. Dar apoi am g�sit-o l�ng� m�n�stirea ursulinelor, ca un copil orfan pierdut �n �ntuneric, �i a venit �n fug� spre mine, ag���ndu-se de mine cu o disperare omeneasc�. �Nu-l vreau, dac� te doare�, mi-a m�rturisit ea at�t de �ncet, �nc�t un om care ne-ar fi �mbr��i�at pe am�ndoi n-ar fi auzit-o �i nici nu i-ar fi sim�it r�suflarea. �O s� stau ve�nic cu tine. Dar trebuie s�-l v�d, nu �n�elegi? Un sicriu de copil.�
Trebuia s� mergem la cel care le f�cea. O pies�, o tragedie �ntr-un singur act: pe ea urma s-o las �n salona�ul lui, �n timp ce �l luam �n antecamer� �i �i spuneam c� mai avea pu�in de tr�it. S�-i vorbesc de iubire, de faptul c� trebuia s� aib� ceea ce era mai bun, dar f�r� s� �tie; iar omul, zguduit de acea tragedie, trebuia s� i-l fac�, imagin�ndu-�i-o �ntins� �n�untru pe satinul alb, �terg�ndu-�i o lacrim� �n ciuda v�rstei�
�Dar de ce, Claudia��, o rugam eu. Nu-mi pl�cea s-o fac, nu-mi pl�cea deloc s� m� joc de-a �oarecele �i pisica cu bietul om. Dar, iubind-o la nebunie, am dus-o acolo �i am a�ezat-o pe canapea, unde st�tea cu m�inile �mpreunate �n poal� �i cu bonetica aplecat� u�or, ca �i cum n-ar fi �tiut ce �opteam eu despre ea �n holul de la intrare. Omul era un b�tr�n de culoare foarte rafinat, care m-a tras repede de o parte, ca nu cumva s� aud� copilul. �Dar de ce trebuie s� moar�?� m-a implorat el, de parc� eu a� fi fost Dumnezeu �i a� fi ordonat acel lucru. �Inima, nu poate s� tr�iasc�, am zis eu �i acele cuvinte au c�p�tat pentru mine o putere ciudat�, o rezonan�� tulbur�toare. Emo�ia de pe chipul acela ridat m-a tulburat; mi-a venit ceva �n minte, un anumit fel de lumin�, un gest, un sunet� pl�nsul unui copil �ntr-o camer� ur�t mirositoare. Apoi a descuiat una dup� alta �nc�perile lui lungi �i mi-a ar�tat co�ciugele; ea voia unul negru l�cuit, cu argint. Deodat� m-am trezit d�ndu-m� �napoi �i ie�ind, dup� ce am luat-o iute de m�n�. �Am dat comanda�, i-am spus eu. �Chestia asta m� �nnebune�te!� am ad�ugat apoi tr�g�nd �n piept aerul curat, de parc� aveam senza�ia c� m� sufoc �i am v�zut-o cum m� studia cu chipul ei lipsit de compasiune. �i-a strecurat m�nu�a �nm�nu�at� �ntr-a mea. ��l vreau, Louis�, mi-a explicat ea cu r�bdare.
�ntr-o sear� a urcat sc�rile atelierului de pompe funebre �mpreun� cu Lestat, lu�nd co�ciugul �i l�s�ndu-l pe b�tr�n mort pe gr�mada de h�rtii pr�fuite de pe biroul lui. A�a c� sicriul se afla acum �n dormitorul nostru, iar ea, c�nd era nou �l privea uneori cu orele, de parc� s-ar fi mi�cat, ar fi fost viu sau i-ar fi dezv�luit, �ncetul cu �ncetul vreun mister, a�a cum fac lucrurile care se schimb�. Dar nu dormea �n el. Continua s� doarm� cu mine.
S-au petrecut �i alte schimb�ri cu ea. Nu le pot data �i nici pune �n ordine. Nu ucidea pe oricine. A devenit preten�ioas�. S�r�cia a �nceput s-o fascineze; ne ruga pe Lestat sau pe mine s� o plimb�m cu tr�sura pe Faubourg St.Marie p�n� �n apropiere de r�u, unde tr�iau emigran�ii. P�rea obsedat� de femei �i copii. Lestat �mi povestea lucrurile astea foarte amuzat, pentru c� mie nu-mi pl�cea s� merg �i, uneori, nimic nu m� putea convinge. Dar Claudia avea o familie acolo, pe ai c�rei membri i-a ucis unul c�te unul. Pe urm� a cerut s� intre �n cimitirul cartierului m�rgina� Lafayette, unde hoin�rea printre mormintele �nalte din marmur� �n c�utarea acelor oameni dispera�i care, neav�nd un loc unde s� doarm�, �i cheltuiau pu�inii bani pe o sticl� de vin �i se t�rau �n vreun cavou distrus. Lestat era impresionat, cople�it. �n ce fel o descria, Moartea-Copil, �i spunea el. Moartea Sor� �i Dulcea Moarte; pentru mine folosea batjocoritor termenul de Moarte �ndur�toare, f�c�nd o plec�ciune ad�nc� �i �l rostea ca o femeie care b�tea din palme, rostind o b�rf� extrem de interesant�: oh, cerule �ndur�tor! a�a �nc�t �mi venea s�-l str�ng de g�t.
Dar nu ne certam. Ne ab�ineam. Aveam regulile noastre. Volume str�lucitoare legate �n piele umpleau pere�ii apartamentului din podea p�n� �n tavan, din moment ce eu �i Claudia ne satisf�ceam gusturile fire�ti, iar Lestat se ocupa de cump�rarea obiectelor de lux. P�n� c�nd ea a �nceput s� pun� �ntreb�ri.
Vampirul t�cu, iar b�iatul p�rea la fel de ner�bd�tor ca �nainte, de parc� r�bdarea ar fi necesitat un efort extrem de mare. Dar vampirul �i unise degetele lungi �i albe ca pentru a forma o turl� de biseric�, dup� care le-a �mpreunat �i �i-a lipit str�ns palmele una de alta. P�rea c� uitase complet de b�iat.
��Ar fi trebuit s� �tiu, spuse el, era inevitabil �i ar fi trebuit s� recunosc semnele. Pentru c� eram at�t de armonizat cu ea; o iubeam at�t de total; era tovar�a mea �n fiecare clip� de trezie, singura tovar�� pe care o aveam, �n afara mor�ii. Ar fi trebuit s� �tiu. Dar ceva din mine era con�tient de o pr�pastie ad�nc� �i �ntunecat� ce se c�sca foarte aproape de noi, de parc� am fi p�it mereu aproape de buza unui abis pe care �l vedeam brusc, dar prea t�rziu dac� f�ceam o mi�care gre�it� sau ne pierdeam prea mult �n g�nduri. Uneori, via�a fizic� din jurul meu p�rea lipsit� de substan��, cu excep�ia acelui �ntuneric. De parc� o gaur� �n p�m�nt st�tea s� se ca�te �i vedeam cum acea imens� cr�p�tur� distrugea Rue Royale, toate cl�dirile n�ruindu-se �n praf. Sau, �i mai r�u, acestea erau transparente, din borangic, ca ni�te cortine de m�tase. Ah� am luat-o razna. Ce spuneam? C� am ignorat semnele pe care le d�dea, c� m� ag��am cu disperare de fericirea pe care mi-o oferise. �i �nc� mi-o mai oferea; ignoram orice altceva.
Dar semnele existau. A �nceput s� fie mai rece cu Lestat, s�-l priveasc� fix ore �ntregi. C�nd el �i vorbea, se �nt�mpla adesea ca ea s� nu-i r�spund� �i nu puteai s�-�i dai seama dac� o f�cea din dispre�, sau pentru c� nu-l auzea. Lini�tea noastr� fragil� a fost distrus� de furia lui. Nu �inea neap�rat s� fie iubit, dar nu suporta s� fie ignorat; odat� s-a repezit la ea, strig�nd c�-i trage o palm�, iar eu m-am trezit �n situa�ia �ngrozitoare de a m� bate cu el, a�a cum f�cusem cu mul�i ani �nainte ca ea s� apar� �ntre noi. �Nu mai e un copil�, i-am �optit eu. �Nu �tiu ce e. E femeie�. L-am �ndemnat s� ia mai u�or lucrurile, iar el s-a ar�tat dispre�uitor �i a ignorat-o la r�ndul lui. �ntr-o sear�, �ns�, a venit tulburat �i mi-a spus c� ea �l urm�rise�� de�i refuzase s� mearg� �mpreun� cu el s� ucid�, �l urm�rise, totu�i. �Ce-i cu ea?� s-a r�stit el la mine, de parc� eu �i d�dusem na�tere �i trebuia s� �tiu.
Pe urm�, �ntr-o sear�, dou� din cele mai bune servitoare pe care le avusesem vreodat�, mam� �i fiic�, au disp�rut. Vizitiul a fost trimis acas� la ele, dar tot ce ne-a putut spune a fost c� disp�ruser�, dup� care tat�l a venit la u�a noastr�, b�t�nd puternic cu cioc�nelul. St�tea retras pe trotuarul de c�r�mid�, privindu-m� cu acea suspiciune care, mai devreme sau mai t�rziu, ap�rea pe chipurile tuturor muritorilor care ne cuno�teau de mai mult timp, vestitorul mor�ii, a�a cum paloarea e semnul unei febre fatale; am �ncercat s�-i explic c� nu fuseser� acolo �i c� trebuia s� �ncepem c�ut�rile.
�Ea a f�cut-o!� a �uierat Lestat din umbr�, dup� ce am �nchis poarta. �Le-a f�cut ceva �i ne-a pus pe to�i �n primejdie. O fac eu s�-mi spun�!� �i a pornit s� urce �n fug� scara �n spiral� din curte. �tiam c� ea plecase, se furi�ase afar� �n timp ce eu eram la poart� �i mai �tiam �i altceva: c� un miros ur�t se sim�ea vag dinspre buc�t�ria �nchis� �i nefolosit�, un miros care se combina nepl�cut cu cel al caprifoiului�� mirosul specific cimitirelor. L-am auzit pe Lestat cobor�nd �n timp ce m� apropiam de obloanele deformate, lipite prin rugin� de cl�direa mic� din c�r�mid�. Nici un fel de m�ncare nu se prepara acolo, nu se lucra nimic, a�a c� era ca un cavou vechi din c�r�mid� ascuns de caprifoi. Obloanele s-au deschis, cuiele transform�ndu-se �n praf �i pulbere �i l-am auzit pe Lestat �in�ndu-�i r�suflarea, c�nd am p�it �n �ntunericul care duhnea �ngrozitor. Erau acolo, pe c�r�mizi, mam� �i fiic�, bra�ul mamei �nconjur�nd mijlocul fetei, capul acesteia lipit de pieptul mamei, am�ndou� murdare de excremente �i n�p�dite de insecte. Un nor mare de ��n�ari a ap�rut c�nd oblonul a c�zut la loc �i eu am �nceput s� dau din m�ini, sc�rbit. Furnicile mi�unau nestingherite pe pleoapele �i gurile celor dou� moarte, iar �n lumina lunii am putut s� observ d�rele argintii nesfir�ite ale melcilor. �Afurisit� s� fie!� a izbucnit Lestat �i eu l-am apucat de bra�, �in�ndu-l str�ns, adun�ndu-mi toate puterile. �Ce ai de g�nd s� faci cu ea?� l-am �ntrebat. �Ce po�i s� faci? Nu mai e un copil care s� fac� ce spunem noi, numai pentru c� a�a spunem. Trebuie s-o �nv���m.�
��tie!� a zis el, dep�rt�ndu-se de mine �i scutur�ndu-�i haina. ��tie! De ani de zile �tie ce s� fac�! Ce trebuie riscat �i ce nu. N-o s-o las s� fac� a�a ceva f�r� permisiunea mea! Nu tolerez una ca asta.�
�Asta �nseamn� c� e�ti st�p�nul nostru? Chestia asta n-ai �nv��at-o. Trebuia s� deduc� din supunerea mea t�cut�? Nu cred. Acum se consider� egal� cu noi �i pe noi egali unul cu cel�lalt. ��i spun c� trebuie s� discut�m cu ea, s� o �nv���m s� respecte ceea ce e al nostru. A�a cum ar trebui s� facem to�i.�
S-a dep�rtat, evident, g�ndindu-se la ceea ce spusesem, de�i n-ar fi recunoscut �n fa�a mea. �i-a v�rsat n�duful �n ora�. Totu�i, c�nd s-a �ntors, obosit �i s�tul, ea tot nu era acolo. S-a a�ezat pe canapeaua de catifea �i �i-a �ntins picioarele lungi. �Le-ai �ngropat?� m-a �ntrebat. �Numai s�nt aici�, am r�spuns. Nu suportam s�-mi spun nici mie �nsumi c� le arsesem trupurile �n vechiul cuptor nefolosit din buc�t�rie. �Dar mai trebuie s� ne ocup�m de tat�, am ad�ugat eu. M� temeam de el. �mi doream dintr-o dat� s� g�sim o modalitate �n care s� rezolv�m repede toat� problema. Dar el a zis c� tat�l �i fratele nu mai existau, c� moartea se dusese la cin� �n c�su�a lor de l�ng� ruine, �i c� a r�mas s� spun� rug�ciunea dup� ce toat� lumea a terminat. �Vinul e de vin�, a �optit el apoi, trec�ndu-�i degetul peste buze. Am�ndoi b�user� prea mult vin. M-am trezit b�t�nd cu un b�� �n ��ru�ii din gard pentru a crea o melodie�, a zis el r�z�nd. �Dar nu-mi place ame�eala asta. �ie-�i place?� �i, c�nd s-a uitat la mine, a trebuit s� z�mbesc, fiindc� vinul lucra �n el �i �l �nmuia; �n clipa aceea, c�nd chipul �i p�rea cald �i �n�eleg�tor, m-am aplecat �i i-am spus: �Aud pa�ii Claudiei pe scar�. Fii bl�nd cu ea. Totul s-a terminat.�
Atunci a ap�rut ea, cu panglicile bonetei desf�cute �i cu cizmuli�ele pline de noroi. M� uitam la ei �ncordat, Lestat avea un r�njet pe buze, iar ea �l trata ca �i cum nici n-ar fi fost acolo. Avea �n bra�e un buchet de crizanteme albe at�t de mare, �nc�t o f�cea s� par� �i mai mic�. Boneta i-a c�zut de tot, at�rn�ndu-i o clip� pe um�r, dup� care a alunecat pe covor. Prin tot p�rul ei auriu am v�zut petale �nguste de crizanteme. �M�ine e S�rb�toarea Tuturor Sfin�ilor�, a zis ea. ��tii?�
�Da�, am r�spuns eu. E ziua c�nd, �n New Orl�ans, to�i credincio�ii merg la cimitire s� �ngrijeasc� mormintele celor dragi. V�ruiesc pere�ii cavourilor, cur��� numele s�pate �n pl�cile de marmur� �i acoper� mormintele cu flori. �n Cimitirul St. Louis, care era foarte aproape de casa noastr�, unde erau �ngropate toate familiile �nst�rite din Louisiana, unde era �ngropat �i propriul meu frate, erau chiar �i b�ncu�e de fier �n fa�a mormintelor, pe care rudele puteau s� se a�eze �i s� primeasc� alte familii, care veniser� la cimitir cu acela�i scop. Era o adev�rat� s�rb�toare �n New Orl�ans; turi�tilor care nu �n�elegeau, le-ar fi p�rut o celebrare a mor�ii, dar era, de fapt, o celebrare a vie�ii de apoi. �Am cump�rat astea de la unul din v�nz�tori�, a zis Claudia cu o voce slab� �i inexpresiv�, iar ochii �i erau opaci �i lipsi�i de emo�ie.
�Pentru cele dou� femei pe care le-ai l�sat �n buc�t�rie!� a spus Lestat cu asprime. Ea s-a �ntors spre el pentru prima oar�, dar n-a zis nimic, ci doar a r�mas privindu-l ca �i cum nu-l mai v�zuse niciodat�. Dup� aceea a f�cut c��iva pa�i spre el �i a continuat s�-l priveasc�, tot ca �i cum l-ar fi studiat. Am �naintat. Sim�eam furia lui. R�ceala ei. Apoi ea s-a �ntors spre mine �i uit�ndu-se c�nd la unul c�nd la altul, a �ntrebat:
�Care din voi a f�cut-o?
Orice altceva ar fi spus sau ar fi f�cut nu m-ar fi mirat mai mult. �i, totu�i, era inevitabil ca t�cerea ei �ndelungat� s� se sf�r�easc� odat�. Cu toate acestea, p�rea foarte pu�in preocupat� de mine. Privirea �i era a�intit� asupra lui Lestat. �Vorbe�ti despre noi ca �i c�nd am fi dintotdeauna ceea ce s�ntem acum�, a zis ea cu un glas calm, m�surat, tonul de copil fiind �ntregit de o seriozitate de femeie. �Vorbe�ti despre cei de afar� numindu-i muritori �i pe noi ne nume�ti vampiri. Dar n-a fost �ntotdeauna a�a. Louis a avut o sor� muritoare, mi-o amintesc. �i are o fotografie a ei �n cuf�r. L-am v�zut uit�ndu-se la ea! A fost muritor ca �i ea, �i eu la fel. Altfel, de ce m�rimea asta, de ce forma asta?� �i-a desf�cut bra�ele, l�s�nd crizantemele s� cad� pe podea. I-am �optit numele. Cred c� voiam s�-i distrag aten�ia, dar era imposibil. Valul se �ntorsese. Ochii lui Lestat ardeau cu o fascina�ie extraordinar�, o pl�cere r�ut�cioas�.
�Tu ai f�cut din noi ceea ce s�ntem, nu?� l-a �ntrebat ea acuzator.
El a ridicat din spr�ncene, pref�c�ndu-se uimit. �Ce e�ti?� a �ntrebat-o. �Ai fi preferat s� fii altfel?� �i-a tras genunchii la piept �i s-a aplecat pu�in �nainte, f�c�nd ochii mici. ��tii c�t timp a trecut? Po�i s� te imaginezi pe tine �ns��i? Trebuie s� g�sesc o b�tr�n� ramolit� ca s�-�i ar�t cum ai fi ar�tat acum, dac� te-a� fi l�sat?�
Ea i-a �ntors spatele, a stat o clip� ca �i cum n-ar fi �tiut ce s� fac�, dup� care s-a dus spre scaunul de l�ng� �emineu �i s-a ghemuit pe el, ca �i cel mai neajutorat copil. �i-a tras genunchii la piept, haina de catifea �i era descheiat�, rochia de m�tase str�ns� �n jurul genunchilor, iar ea privea la cenu�a din c�min. �n privirea ei, �ns�, nu era nimic neputincios. Ochii ei aveau o via�� independent�, ca �i cum trupul ar fi fost posedat.
�Ai fi fost moart� acum, dac� ai fi r�mas muritoare!� i-a mai spus Lestat, �nt�r�tat de t�cerea ei �i apoi �i-a cobor�t picioarele pe podea. �M� auzi? De ce m� �ntrebi asta acum? De ce faci at�ta caz? Toat� via�a ai �tiut c� e�ti vampir.� A�a �i-a continuat tirada, spun�nd cam acelea�i lucruri pe care mi le spusese �i mie de nenum�rate ori: cunoa�te-�i natura, ucide, fii ceea ce e�ti. Dar toate astea p�reau ciudat de inutile, c�ci Claudia nu avea nici un fel de remu�c�ri �n leg�tur� cu ucisul. Ea s-a l�sat pe spate �i a �ntors capul �ncet, studiindu-l din nou, de parc� ar fi fost o marionet� pe sfori. �Tu mi-ai f�cut-o? Cum anume?� l-a �ntrebat ea, f�c�nd ochii mici. �Cum ai f�cut-o?�
�De ce �i-a� spune? E puterea mea.�
�De ce numai a ta?� l-a �ntrebat ea apoi, cu o voce rece ca ghea�a �i ochii �i erau lipsi�i de suflet.
Era electrizant. El s-a ridicat de pe canapea �i eu am ��nit imediat �n picioare, a�ez�ndu-m� �n fa�a lui. �F�-o s� tac�!� mi-a spus el, fr�ng�ndu-�i m�inile. �F� ceva cu ea! Nu pot s-o suport!� Apoi a pornit spre u��, dar s-a �ntors �i a venit foarte aproape, a�a �nc�t o domina, ascunz�nd-o �n umbr�. Ea �l privea f�r� team�, plimb�ndu-�i ochii peste chipul lui cu o total� deta�are. �Pot s� stric ce-am f�cut. �i cu tine �i cu el�, i-a spus el, ar�t�nd cu degetul spre mine. �Bucur�-te c� te-am f�cut ceea ce e�ti�, a ad�ugat, r�njind. �Sau te fac mii de f�r�me!�
��Ei bine, pacea din cas� era distrus�, de�i era lini�te. Zilele treceau f�r� ca ea s� mai pun� �ntreb�ri, dar acum se cufunda �n lectura c�r�ilor despre �tiin�ele oculte, vr�jitoare, vr�jitorie �i vampiri. Toate astea erau �n mare parte pl�smuiri, �n�elegi. Mituri, pove�ti, uneori simple pove�ti de groaz� roman�ate. Dar ea citea tot. Citea p�n� �n zori, a�a �nc�t trebuia s� m� duc s-o iau la culcare.
�ntre timp, Lestat a angajat un valet �i o menajer� �i a pus o echip� de lucr�tori s� construiasc� �n curte o f�nt�n� mare cu o nimf� din piatr� care turna ve�nic ap� dintr-o scoic� larg deschis�. A pus s� se aduc� pe�ti aurii �i s� se introduc� �n f�nt�n� l�zi cu nuferi cu r�d�cin�, ale c�ror flori pluteau la suprafa�a apei �i tremurau la continua ei mi�care.
O femeie �l v�zuse ucig�nd pe Nyades Road, care ducea spre ora�ul Carrolton, �i au ap�rut tot felul de pove�ti �n ziar legate de asta, asociindu-l cu o cas� b�ntuit� de stafii din apropiere de Nyades �i Melpomene, lucruri care �l �nc�ntau. A fost o vreme fantoma de pe Nyades Road, dup� care, �n cele din urm�, totul s-a uitat; atunci a f�cut o alt� crim� oribil�, �ntr-un alt loc public �i a pus �n func�iune imagina�ia celor din New Orl�ans. Dar toate astea con�ineau o anumit� team�. Era g�nditor, suspicios, mereu l�ng� mine, �ntreb�ndu-m� unde era Claudia, unde se dusese �i ce f�cea.
�O s� fie cuminte�, �i spuneam pentru a-l lini�ti, de�i eram �nstr�inat de ea �i �ndurerat, de parc� ar fi fost mireasa mea. Ea nici nu m� vedea acum, a�a cum nu-l v�zuse pe Lestat �nainte, �i disp�rea uneori chiar �n timp ce vorbeam cu ea.
�Ar face bine s� fie!� mi-a spus el pe un ton nepl�cut.
��i ce-o s� faci dac� n-o s� fie?� l-am �ntrebat eu mai mult cu team� dec�t acuzator, iar el �i-a ridicat spre mine ochii reci �i cenu�ii. �Ai grij� de ea, Louis. Stai de vorb� cu ea!� a zis el. �Totul a fost perfect �i, acum, asta. N-avem nevoie de a�a ceva.�
��Am hot�r�t �ns� s-o las s� vin� singur� la mine �i ea a f�cut-o. S-a �nt�mplat �ntr-o sear� devreme, c�nd abia m� trezisem. Casa era �nv�luit� �n �ntuneric. Am v�zut-o st�nd �n dreptul u�ii-fereastr�; purta m�neci bufante �i un cordon roz �i privea printre gene via�a de sear� de pe Rue Royale. �l auzeam pe Lestat �n camera lui, zgomotul apei turnate din can�. Parfumul coloniei lui a ajuns p�n� la noi �i a disp�rut asemeni sunetului muzicii de la cafeneaua din apropiere. �Nu vrea s�-mi spun� nimic�, a zis ea �ncet. Nu-mi d�dusem seama c� �tia c� deschisesem ochii. M-am dus �i am �ngenuncheat l�ng� ea. �Dar tu o s�-mi spui, nu? Cum a f�cut-o.�
�Asta vrei s� �tii cu adev�rat?� am �ntrebat-o eu, studiindu-i chipul. Sau de ce �i-a f�cut-o �ie� �i ce-ai fost �nainte? Nu �n�eleg ce vrei s� spui cu �cum�, pentru c�, dac� vrei s� �tii cum a f�cut, pentru a-i transforma pe al�ii la r�ndul t�u��
�Nu �tiu nici m�car despre ce e vorba. Ce spui�, a zis ea cu o nuan�� de r�ceal�, dup� care s-a �ntors �i �i-a a�ezat m�inile pe fa�a mea. �Ucide cu mine �n noaptea asta�, a �optit ea la fel de senzual ca o iubit�. ��i spune-mi tot ce �tii. Ce s�ntem? De ce nu s�ntem ca ei?� m-a �ntrebat ea arunc�ndu-�i privirea pe strad�.
�Nu �tiu r�spunsurile la �ntreb�rile tale�, i-am spus eu, iar chipul ei s-a contorsionat deodat�, de parc� s-ar fi chinuit s� m� aud� pe deasupra unui zgomot brusc. Apoi a cl�tinat din cap, dar eu am continuat. ��mi pun �i eu acelea�i �ntreb�ri. Nu �tiu. O s�-�i spun cum am fost transformat� c� Lestat a f�cut-o. Dar modul
L�sam primele ore ale serii s� se adune �n lini�te, a�a cum se str�ngea foamea �n mine, p�n� c�nd pofta devenea at�t de puternic�, �nc�t m� l�sam �n voia ei complet, orbe�te. I-am auzit din nou �ntrebarea cu claritate, de parc� ar fi plutit prin aer ca reverbera�ia unui clopot� �i mi-am sim�it inima b�t�nd. �El m-a f�cut, bine�n�eles! A �i spus-o. Dar tu-mi ascunzi ceva. Ceva la care el face aluzie ori de c�te ori �l �ntreb. Spune c� nu s-ar fi putut face f�r� tine!�
M� uitam �int� la craniu �i, totu�i, o auzeam, ca �i cum vorbele ei m-ar fi biciuit �ncontinuu, ca s� m� fac� s� m� �ntorc pentru a �nfrunta biciul. Un g�nd m-a str�b�tut brusc, mai degrab� ca un fior rece dec�t ca un g�nd, �i anume c� nimic nu va mai r�m�ne din mine dec�t un asemenea craniu. M-am �ntors �i, �n lumina care p�trundea de pe strad�, i-am v�zut ochii, ca dou� fl�c�ri �ntunecate pe chipul ei alb. O p�pu�� c�reia cineva �i scosese ochii cu cruzime, �nlocuindu-i cu un foc diabolic. M-am trezit duc�ndu-m� spre ea, �optindu-i numele, un g�nd mi s-a format pe buze, dar apoi a murit, m-am apropiat de ea, dup� aceea m-am dep�rtat, c�ut�ndu-i haina �i p�l�ria. Am v�zut o m�nu�� mic� pe jos, fosforescent� �n �ntuneric �i, o clip�, am avut impresia c� era o m�nu�� retezat�.
�Ce se-nt�mpl� cu tine�?� m-a �ntrebat ea apropiindu-se �i cercet�ndu-mi chipul. �Ce s-a �nt�mplat
Exista un u�or calcul �n vocea ei, o deta�are de neatins.
�Am nevoie de tine�, i-am spus eu f�r� s� vreau. �Nu suport s� te pierd. E�ti singura mea tovar�� �n nemurire.�
�Cu nesiguran�� c� mai s�nt �i al�ii! Doar nu s�ntem noi singurii vampiri de pe p�m�nt!� O auzeam spun�nd acele cuvinte a�a cum le spusesem �i eu, propriile mele vorbe �ntorc�ndu-se acum la mine pe valul con�tiin�ei ei de sine, al c�ut�rii ei. Dar nu-i nici o durere, mi-am spus eu deodat�. Ci doar ner�bdare, o ner�bdare lipsit� de inim�. M-am uitat la ea. �Nu e�ti la fel ca mine?� am �ntrebat-o eu �i ea m-a privit. �Tu m-ai �nv��at tot ce �tiu!�
�Lestat te-a �nv��at s� ucizi�, i-am spus eu, aduc�ndu-i m�nu�a. �A�a, vino� hai s� ie�im. Vreau s� ies�� morm�iam eu, �ncerc�nd s�-i pun m�nu�ile. I-am ridicat apoi p�rul bogat �i ondulat �i i l-am a�ezat cu bl�nde�e peste palton. �Dar tu m-ai �nv��at s� v�d!� a spus ea. �M-ai �nv��at cuvintele �ochi de vampir��, a ad�ugat. �M-ai �nv��at s� beau lumea, s� doresc mai mult dec�t��
�N-am vrut niciodat� ca vorbele astea s� sune a�a, �ochi de vampir�, i-am spus eu.� �C�nd le pronun�i tu, au o alt� rezonan�ㅔ tr�gea de mine, �ncerc�nd s� m� fac� s-o privesc. �Vino�, i-am zis eu, �vreau s�-�i ar�t ceva�� �i am str�b�tut repede coridorul, am cobor�t scara �i am traversat curtea �ntunecat�. Dar nu �tiam ce vreau s�-i ar�t mai mult dec�t �ncotro mergeam. Doar c� trebuia s� m� �ndrept spre acel lucru cu un instinct sublim �i blestemat.
Am str�b�tut ora�ul, cerul fiind acum de un violet pal, din momentul �n care norii disp�ruser�, stelele erau mici �i palide, iar aerul sufocant �i �nmiresmat chiar �i atunci c�nd ne-am dep�rtat de gr�dinile mari, �ndrept�ndu-ne spre acele str�zi ur�te �i �nguste, unde florile r�s�reau printre cr�p�turile pietrelor �i unde uria�ul oleandru �i �n�l�a pe terenuri virane tulpina groas�, ca de cear�, plin� de flori albe �i roz, ca o buruian� monstruoas�. Auzeam pa�ii repezi ai Claudiei care se �inea dup� mine, f�r� s�-mi cear� nici m�car o dat� s� merg mai �ncet; �n cele din urm� s-a oprit, cu chipul extrem de r�bd�tor, uit�ndu-se la mine pe strada �ntunecoas� �i �ngust�, unde c�teva case fran�uze�ti vechi cu acoperi�urile �n pant� mai r�m�seser� printre fa�adele cl�dirilor spaniole, c�su�e vechi, cu tencuiala desprins� de c�r�mizile ce putrezeau dedesubt. Am g�sit casa orbe�te, con�tient c� �ntotdeauna �tiusem unde se afla �i o ocolisem, oprindu-m� mereu �naintea acelui col� neluminat, nevr�nd s� trec pe l�ng� fereastra joas� prin care o auzisem prima oar� pe Claudia pl�ng�nd. Casa mai st�tea �nc� �n picioare. Era mai joas� dec�t �n trecut, aleea era traversat� de fr�nghii pline cu rufe �ntinse la uscat, iar cele dou� ferestre erau sparte �i acoperite cu p�nz�. Am atins obloanele. �Aici te-am v�zut prima oar�, i-am spus eu, g�ndindu-m� s�-i spun ca s� �n�eleag�, de�i �i sim�eam deja r�ceala �i distan�a din privire. �Te-am auzit pl�ng�nd. Erai acolo, �ntr-o camer� cu mama ta. �i mama ta era moart� de c�teva zile, dar tu nu �tiai. Te ag��ai de ea, sc�ncind� pl�ng�nd sf�ietor, cu trupul palid, �nfierb�ntat din cauza febrei �i �nfometat. �ncercai s-o treze�ti din mor�i, o str�ngeai �n bra�e s�-�i dea c�ldur�, de team�. Era aproape diminea�� �i��
Mi-am dus m�na la t�mpl�. �Am deschis obloanele� am intrat �n camer�. Mi-a fost mil� de tine. Mil�. Dar� �i altceva.�
I-am v�zut buzele �nmuindu-se �i ochii devenind mari.
�Te-ai hr�nit� cu mine?� a �optit ea. �Am fost victima ta!�
�Da!� i-am spus eu. �A�a e.�
A fost un moment at�t de elastic �i de dureros, �nc�t era de nesuportat. St�tea complet nemi�cat� �n �ntuneric, ochii ei uria�i adunau lumina, iar aerul cald s-a ridicat brusc cu un zgomot slab. Dup� aceea s-a �ntors �i i-am auzit boc�nitul pantofilor c�nd fugea. �i a fugit. A fugit. Eu st�team �ncremenit, auzind cum zgomotul se stingea din ce �n ce; apoi m-am �ntors, teama din mine cresc�nd �i devenind insurmontabil�, �i am luat-o la fug� dup� ea. Era de neconceput s� n-o prind din urm�, s� n-o ajung imediat �i s�-i spun c� o iubeam, c� trebuia s-o am, trebuia s-o p�strez �i, cu fiecare secund� �n care fugeam pe strada �ntunecat�, ea p�rea s� se dep�rteze de mine pu�in c�te pu�in; inima �mi b�tea cu putere, nehr�nit�, r�zvr�tindu-se �mpotriva efortului. P�n� c�nd m-am oprit brusc. Ea se afla sub un felinar �i m� privea t�cut�, ca �i cum nici nu m-ar fi cunoscut. I-am cuprins mijlocul cu am�ndou� m�inile �i am ridicat-o �n lumin�. M-a studiat, cu chipul schimonosit, dup� care a �ntors capul, refuz�nd s�-mi sus�in� privirea, ca �i cum ar fi trebuit s�-�i mascheze un puternic sentiment de repulsie. �M-ai ucis�, a �optit ea. �Mi-ai luat via�a!�
�Da�, i-am zis, �in�nd-o a�a �nc�t s�-i simt inima b�t�nd. �Mai bine-zis, am �ncercat s� �i-o iau. S� �i-o beau. Dar aveai o inim� cum nu mai �nt�lnisem vreodat�, o inim� care b�tea, b�tea, p�n� c�nd am fost nevoit s�-�i dau drumul, s� te dep�rtez de mine, ca nu cumva s�-mi �nte�e�ti pulsul at�t de mult, �nc�t s� mor. Lestat m-a descoperit; Louis cel sentimental �i prost, se hr�nea cu un copil cu p�rul auriu, o fiin�� inocent�,
Expresia de pe chipul ei nu se schimbase. Pielea �i era precum ceara lum�n�rilor albe; numai ochii con�ineau via��. Nu mai aveam ce s�-i spun, a�a c� am l�sat-o jos. �Eu �i-am luat via�a�, i-am zis eu. �Iar el �i-a redat-o.�
�A�a, deci�, a spus ea foarte �ncet. �V� ur�sc pe am�ndoi!�
Vampirul t�cu.
��Bine, dar de ce i-ai spus? �l �ntreb� b�iatul, dup� o pauz� respectuoas�.
��Cum a� fi putut s� nu-i spun? zise vampirul, ridic�ndu-�i privirea pu�in uluit. Trebuia s� �tie. Trebuia s� c�nt�reasc� lucrurile. Nu era ca �i cum Lestat ar fi r�pit-o direct vie�ii, a�a cum f�cuse cu mine; eu o r�nisem. Ar fi murit! N-ar mai fi putut s� duc� o via�� de muritoare. Dar care-i deosebirea? Pentru to�i, moartea e o chestiune de ani! Deci, ceea ce ea a v�zut atunci mai plastic a fost ceea ce �tiu to�i oamenii: c� moartea vine �n mod inevitabil, doar dac� cineva nu alege� asta! spuse el �i desf�cu m�inile albe, privindu-�i palmele.
��Ai pierdut-o? A plecat?
��S� plece! Unde ar fi putut s� plece? Era un copil cam de �n�l�imea asta. Cine i-ar fi oferit ad�post? S� fi c�utat vreun cavou, ca vampirii din pove�ti, unde s� stea ziua �nconjurat� de viermi �i furnici �i s� ias� doar ca s� b�ntuie prin vreun cimitir mic �i prin �mprejurimile lui? Dar nu de asta n-a plecat. Ceva din ea aducea cu mine. �i �n Lestat exista asta. Nu suportam s� tr�im singuri! Aveam nevoie de pu�in� companie! O sumedenie de muritori ne �nconjurau, b�jb�ind, orbi, preocupa�i, miresele �i mirii mor�ii.
�Uni�i �n ur�, mi-a spus ea calm� dup� aceea. Am g�sit-o l�ng� �emineul gol, smulg�nd floricelele de pe un fir lung de lev�n�ic�. Eram at�t de u�urat c� am v�zut-o acolo, �nc�t a� fi f�cut orice. C�nd m-a �ntrebat cu o voce sc�zut� dac� aveam s�-i spun tot ce �tiam, am f�cut-o bucuros. C�ci restul era floare la ureche, fa�� de acel vechi secret, c� eu �i luasem via�a. I-am povestit despre mine a�a cum �i-am povestit �ie, despre felul cum Lestat a venit la mine �i ce s-a �nt�mplat �n noaptea �n care el a adus-o de la spital. Nu a pus nici o �ntrebare, ci doar din c�nd �n c�nd, �i ridica privirea. Dup� aceea, c�nd am terminat �i am r�mas acolo, uit�ndu-m� iar�i la acel craniu nenorocit, ascult�nd zgomotul slab pe care �l f�ceau petalele ce c�deau pe rochia ei �i sim�ind o amor�eal� �n membre �i �n minte, ea mi-a spus: �Nu te dispre�uiesc!� M-am dezmeticit. Ea s-a dat jos de pe perna �nalt� �i rotund� din damasc �i a venit spre mine, purt�nd mirosul florilor �i �in�nd petalele �n m�n�. ��sta-i mirosul unui copil muritor?� m-a �ntrebat ea �n �oapt�. �Louis. Iubitule.� �mi amintesc c� am �mbr��i�at-o �i mi-am ascuns fa�a �n pieptul ei micu�, strivindu-i umerii fragili, iar minutele ei mi se strecurau prin p�r, alin�ndu-m�, �in�ndu-m�. �Am fost muritoare pentru tine�, a zis ea �i, c�nd mi-am ridicat privirea, am v�zut-o z�mbind; moliciunea buzelor ei a disp�rut, �ns�, foarte repede �i, �n clipa urm�toare, privea dincolo de mine, ca un om care ascult� o muzic� �ndep�rtat� �i important�. �Mi-ai dat s�rutul t�u nemuritor�, a spus ea, de�i nu mie, ci sie�i. �M-ai iubit cu natura ta de vampir.�
�Acum te iubesc cu natura mea uman�, dac� am avut a�a ceva vreodat�, i-am spus eu.
�Ah, da��, a zis ea, tot g�nditoare. �Da, �i �sta-i punctul t�u slab, de aceea chipul t�u a fost at�t de nefericit c�nd am spus a�a cum spun muritorii �te ur�sc�, �i de aceea acum m� prive�ti a�a. Natura uman�. Eu n-o am. �i nici o poveste despre cadavrul unei mame �i despre camere de hotel �n care copiii �nva�� monstruozit��i nu poate s�-mi ofere a�a ceva. N-o am. Ochii t�i se r�cesc de team� c�nd ��i spun asta. �i, totu�i, am limba ta. Pasiunea ta pentru adev�r. Nevoia ta de a p�trunde cu mintea peste tot, ca ciocul unei p�s�ri colibri, care cioc�ne at�t de puternic �i de iute, �nc�t muritorii au impresia c� n-are picioru�e �i c� nu se a�az� niciodat�, c�ut�nd mereu, la infinit. Eu s�nt sinele t�u vampir mai mult dec�t tine �nsu�i. �i acum, somnul de �aizeci �i cinci de ani s-a sf�r�it.�
��tiu�, a spus ea z�mbind. �L-am auzit c�nd a dat col�ul.�
�Dar n-o s� ne lase s� plec�m�, i-am �optit eu, de�i prinsesem sensul cuvintelor ei. Avea ni�te sim�uri de vampir foarte dezvoltate. �tia grozav s� stea de paz�. ��nseamn� c� nu-l cuno�ti, dac�-�i �nchipui c� o s� ne lase s� plec�m�, i-am spus eu, speriat de �ncrederea ei �n sine. �N-o s� ne lase.� �i ea a zis, continu�nd s� z�mbeasc�:
Am stabilit atunci c� vom face planuri. Imediat. Seara urm�toare, agentul meu a venit cu obi�nuita pl�ngere c� nu putea s� mai lucreze la lumina unei singure lum�n�ri am�r�te �i i-am spus s� fac� aranjamentele necesare pentru o traversare a oceanului. Claudia �i cu mine aveam s� plec�m �n Europa cu primul vapor, indiferent �n ce port avea s� ne duc�. �i, foarte important era ca un cuf�r mare s� fie �nc�rcat de asemenea pe vapor, un cuf�r care trebuia transportat cu grij� de acas� �n timpul zilei �i urcat la bord, dar nu la bagaje, ci �n cabina noastr�. Pe urm� au fost aranjamentele pentru Lestat. Pl�nuisem s�-i las c�teva magazine �nchiriate, casele din ora� �i cu o mic� firm� de construc�ii, care opera �n Faubourg Marigny. Mi-am pus semn�tura pe toate acestea f�r� s� ezit. Voiam s�-mi cump�r libertatea: s�-l conving pe Lestat c� nu voiam dec�t s� facem o c�l�torie �mpreun� �i c� el putea s� r�m�n� cu stilul de via�� cu care se obi�nuise; va avea banii lui, nu va mai trebui s�-mi cear� nimic. To�i acei ani �l f�cusem s� depind� de mine. Bine�n�eles c� �mi cerea bani, ca �i cum a� fi fost bancherul lui �i �mi mul�umea cu cele mai caustice cuvinte, dar ura dependen�a aceea. Speram s�-i alung b�nuielile, satisf�c�ndu-i l�comia. �i, convins c� �mi putea citi pe chip orice emo�ie, eram teribil de tem�tor. Nu-mi venea s� cred c� era posibil s� scap de el. �n�elegi ce �nseamn� asta? M� purtam ca �i cum a� fi crezut, dar nu credeam.
�ntre timp, Claudia flirta cu dezastrul, st�p�nirea ei de sine p�r�ndu-mi-se extraordinar� c�nd citea din c�r�ile ei despre vampiri �i �i punea �ntreb�ri lui Lestat. R�m�nea netulburat� �n fa�a izbucnirilor lui sarcastice �i, uneori, �i punea aceea�i �ntrebare iar �i iar �n alte feluri, rumeg�nd cu aten�ie orice informa�ie care �i sc�pa f�r� s� vrea. �Ce vampir te-a f�cut ceea ce e�ti?� l-a �ntrebat ea, f�r� s�-�i ridice privirea din carte �i �in�ndu-�i pleoapele cobor�te sub atacul lui. �De ce nu vorbe�ti niciodat� despre el?� a continuat ea, de parc� obiec�iile lui severe ar fi fost inexistente. P�rea imun� la iritarea lui.
�S�nte�i lacomi, am�ndoi!� a spus el seara urm�toare, plimb�ndu-se �ncoace �i �ncolo prin centrul �ntunecat al camerei, privind-o r�zbun�tor pe Claudia, care st�tea �n col�ul ei, �n cercul de lumin� al lumin�rii ei, cu c�r�ile �mprejur. �Nemurirea nu v� ajunge! Nu, a�i c�uta de din�i calul de dar al lui Dumnezeu! Dac� a� oferi-o oric�rui individ de pe strad�, ar fi �nc�ntat��
�Tu ai fost �nc�ntat?� a �ntrebat ea �ncet, abia mi�c�nd buzele.
�Dar voi, voi vre�i s� �ti�i
�Cunoa�terea nu �nseamn� moarte�, a �optit ea.
�R�spunde�i-mi! Vre�i moartea?�
�Tu oferi toate lucrurile. Toate vin de la tine. Via�a �i moartea�, a �optit ea ironic.
�A�a e�, a zis el.
�Tu nu �tii nimic�, i-a spus ea cu gravitate �i vocea �i era at�t de slab�, �nc�t �i cel mai mic zgomot de pe strad� i-a acoperit-o, lu�ndu-i cuvintele, a�a �nc�t m-am trezit chinuindu-m� s� o aud, l�s�ndu-mi capul pe spate, lipit de scaun. �S� zicem c� vampirul care te-a f�cut nu �tia nimic �i c� vampirul care l-a f�cut pe acel vampir nu �tia nimic �i c� nici vampirul dinaintea lui nu �tia nimic �i a�a mai departe, nimic ie�ind din nimic p�n� c�nd nu r�m�ne nimic! �i noi trebuie s� tr�im cu g�ndul c� nu exist� cunoa�tere.�
�Da!� a strigat el deodat�, ridic�nd m�inile �i �n glasul lui se sim�ea altceva �n afar� de furie.
Apoi a t�cut. �i ea t�cea. Dup� aceea, el s-a �ntors �ncet, ca �i cum eu a� fi f�cut vreo mi�care care �l alertase, ca �i cum m-a� fi ridicat �n spatele lui. �mi amintea de felul �n care se �ntorceau oamenii c�nd �mi sim�eau r�suflarea foarte aproape �i �i d�deau brusc seama c�, unde se crezuser� complet singuri� momentul acela de suspiciune �ngrozitoare dinainte de a-mi vedea chipul �i s�-�i �in� respira�ia. Acum se uita la mine �i abia �i vedeam buzele mi�c�ndu-se. Atunci am sim�it. �i era fric�. Lui Lestat �i era fric�. Ea �l fixa cu aceea�i privire calm�, care nu tr�da nici o emo�ie, nici un g�nd.
�Tu ai �nv��at-o cu astea�� a �optit el, dup� care a sc�p�rat un b�� de chibrit �i a aprins lum�n�rile de pe poli�a c�minului, ridic�nd apoi sticlele afumate ale l�mpilor �i plimb�ndu-se prin �nc�pere pentru a face lumin�, p�n� c�nd mica flac�r� a Claudiei a c�p�tat putere, iar el s-a rezemat cu spatele de poli�a de marmur�, uit�ndu-se c�nd la o lamp�, c�nd la alta, de parc� lumina aceea i-ar fi redat pu�in� lini�te.
�M� duc afar�, a zis el atunci. Ea s-a ridicat chiar �n clipa �n care el ajunsese �n strad� �i, deodat�, s-a oprit �n mijlocul camerei �i s-a �ntins, arcuindu-�i spatele mic, ridic�ndu-�i bra�ele cu pumnii �ncle�ta�i �i a �nchis ochii o clip�, dup� care i-a deschis larg, de parc� s-ar fi trezit brusc dintr-un vis. Era ceva obscen �n gestul acela; camera p�rea s� lic�reasc� de teama lui Lestat, s� r�sune de ecoul ultimului s�u r�spuns. Acesta
�Ai avut dreptate. Nu �tie nimic. N-are nimic s� ne spun�, i-am zis eu.
�Chiar ai crezut vreodat� c� �tie?� m-a �ntrebat cu vocea ei mic�. �O s� g�sim al�ii ca noi�, a ad�ugat ea. �O s�-i g�sim �n centrul Europei. Acolo tr�iesc at�t de mul�i, �nc�t, povestirile, at�t cele false, c�t �i cele reale, umplu volume �ntregi. S�nt convins� c� de acolo au venit to�i vampirii, dac� au venit de undeva. Am tr�it prea mult cu el. Vino afar�. Las� carnea s� instruiasc� mintea.�
Cred c� am sim�it un fior de pl�cere c�nd am auzit-o rostind acele cuvinte,
�L-a ucis pe cel�lalt vampir�, a spus ea.
�Nu, de ce spui asta?� am �ntrebat-o eu, dar nu faptul c� o spusese m� deranja, �mi tulbura sufletul ce sem�na cu un ochi de ap� care t�njea dup� nemi�care. M� sim�eam ca �i cum ea m-ar fi condus �ncet spre ceva, ca �i cum ea ar fi fost pilotul plimb�rii noastre lente pe strada �ntunecat�. �Pentru c� acum �tiu�, a spus ea cu autoritate �n glas. �Vampirul a f�cut un sclav din el �i el nu voia s� fie a�a ceva mai mult dec�t a� vrea eu, a�a c� l-a ucis. L-a ucis �nainte s� afle ce ar fi putut s� �tie �i, apoi, cuprins de panic�, a f�cut un sclav din tine. Ai fost sclavul lui.�
�Nu chiar�� i-am �optit eu. �i sim�eam obrazul lipit de t�mpla mea. Era rece �i avea nevoie s� ucid�. �Nu un sclav, ci doar un fel de complice stupid�, i-am m�rturisit eu, mi-am m�rturisit mie �nsumi. Sim�eam febra ucisului cresc�nd �n mine, un nod de foame l�untric, zv�cnituri �n t�mple, ca �i cum venele s-ar fi contractat �i trupul mi-era pe cale de a deveni o hart� de vase chinuite.
�Nu, sclav�, a insistat ea pe un ton grav, de parc� ar fi g�ndit cu glas tare, cuvinte revela�ii, piese ale unui puzzle. ��i o s� ne eliberezi pe am�ndoi.�
M-am oprit. M�na ei m� ap�sa, �ndemn�ndu-m� s� merg. Ne-am continuat drumul pe o alee larg� din apropierea catedralei, �ndrept�ndu-ne spre luminile din Jackson Square, apa curg�nd cu repeziciune �n rigole �i sclipind argintie �n lumina lunii.
Am �ncremenit �n cap�tul aleii. Am sim�it-o mi�c�ndu-se �n bra�ele mele �i alunec�nd �n jos, ca �i cum ar fi putut s� se elibereze de mine �i f�r� ajutorul st�ngaci al m�inilor mele. Am a�ezat-o pe trotuarul din piatr�. I-am spus nu �i am cl�tinat din cap. Aveam acea senza�ie pe care �i-am mai descris-o, c� toate cl�dirile din jurul meu�� Cabildo, catedrala, apartamentele de-a lungul pie�ei�� toate erau din m�tase, ni�te iluzii care aveau s� fie brusc sf�iate de un v�nt �ngrozitor �n p�m�nt c�sc�ndu-se un abis care era realitatea. �Claudia�, am �ng�imat eu, �ntorc�ndu-i spatele.
�De ce nu l-a� ucide?� a spus ea ridic�nd glasul, p�n� c�nd acesta a devenit foarte ascu�it. �N-am ce face cu el! N-am ce s� ob�in de la el! �i-mi provoac� durere, ceea ce n-o s� suport!�
��i dac� el are pu�in� nevoie de noi?� am �ntrebat-o, dar vehemen�a aceea era fals�. Inutil�. Ea se dep�rtase de mine, cu umerii mici drep�i �i hot�r��i, cu pasul gr�bit, ca o feti�� care, ie�ind duminica �mpreun� cu p�rin�ii, vrea s-o ia �nainte pretinz�nd c� e singur�. �Claudia!� am strigat eu �i am ajuns-o imediat din urm�. I-am cuprins mijlocul micu� �i am sim�it-o devenind rigid� ca fierul. �Claudia, nu po�i s�-l omori!� i-am �optit eu, iar ea a �nceput s� mearg� cu spatele, dup� care a luat-o la fug�, ��c�nind pe pietre, �i a ie�it �n drum. O cabriolet� a trecut pe l�ng� noi, �nso�it� de un hohot de r�s, de trop�itul cailor �i de zgomotul ro�ilor din lemn. Strada a amu�it deodat�. Am �ntins m�na spre ea �i am str�b�tut un spa�iu imens, g�sind-o l�ng� poarta Pie�ei Jackson, cu m�inile �ncle�tate pe gratiile de fier. M-am l�sat �n jos l�ng� ea. �Nu-mi pas� ce sim�i, ce spui, dar nu se poate s� vrei s�-l omori�, i-am zis eu.
�De ce nu? �l crezi at�t de puternic?� a �ntrebat, fix�nd cu privirea statuia din pia��, ochii ei p�r�nd dou� b�l�i imense de lumin�.
�E mai puternic dec�t ��i �nchipui! Mai puternic dec�t visezi! Cum vrei s�-l omori? Nu te po�i m�sura cu abilitatea lui. Nu �tii!� i-am spus eu rug�tor, dar o vedeam cum st� nemi�cat�, ca un copil care se uit� fascinat �ntr-o vitrin� cu juc�rii. Limba i s-a mi�cat deodat� printre din�i �i a atins buza de jos �ntr-un mod ciudat, care m-a f�cut s� simt un fior slab prin trup. Sim�eam gust de s�nge. Sim�eam ceva palpabil �i neputincios �n m�inile mele. Voiam s� ucid. Miroseam �i auzeam oamenii pe aleile pie�ei, plimb�ndu-se de-a lungul cheiului. Tocmai voiam s-o �ntorc cu fa�a spre mine, s� o scutur, dac� era nevoie, pentru a o face s� asculte, c�nd ea s-a r�sucit �i m-a privit cu ochii ei mari �i umezi. �Te iubesc, Louis�, mi-a spus.
�Atunci, ascult�-m�, Claudia, te implor�, i-am �optit eu, �in�nd-o �n bra�e, �mboldit deodat� de un amestec de �oapte �n apropiere, de vorbirea �nceat� �i articulat� a oamenilor care acoperea zgomotele nop�ii. �O s� te distrug�, dac� �ncerci s�-l omori. Nu po�i face asta. Nu �tii cum. �i, �mpotrivindu-i-te, o s� pierzi totul, Claudia, �i asta nu suport.�
Pe buzele ei a ap�rut un z�mbet aproape imperceptibil. �Nu, Louis�, a �optit ea. �Pot s�-l omor. �i vreau s�-�i mai spun ceva, un secret numai al nostru.�
Am scuturat din cap, dar ea s-a lipit �i mai mult de mine, cobor�ndu-�i pleoapele a�a �nc�t genele dese aproape c� �i atingeau rotunjimea obrajilor. �Secretul e c� vreau s�-l omor, Louis. O s�-mi fac� pl�cere!�
Am �ngenuncheat l�ng� ea, f�r� grai, �n timp ce ochii ei m� studiau a�a cum f�cuser� at�t de des �n trecut; apoi a spus: �Omor oameni �n fiecare noapte. �i seduc, �i atrag l�ng� mine cu o foame nepotolit�, o permanent� c�utare a ceva� ceva, nu �tiu ce�� �i-a lipit degetele de buze, gura fiindu-i �ntredeschis�, a�a �nc�t �i z�ream sclipirea din�ilor. ��i nu vreau s� �tiu nimic despre ei�� de unde vin, �ncotro merg�� dac� nu-i �nt�lnesc pe drum. Dar pe el nu pot s�-l suf�r! �l
�Bine, Claudia, dar el nu e muritor. E nemuritor. Nici o boal� nu-l poate atinge. Timpul n-are nici o putere asupra lui. Amenin�i o via�� care ar putea dura p�n� la sf�r�itul lumii!�
�Ah, da, a�a e!� a zis ea cu venera�ie �i respect. �O via�� care ar putea dura secole �ntregi. Un astfel de s�nge, o astfel de putere. Crezi c� o s�-mi contopesc puterea cu a lui, c�nd o s�-l omor?�
Eram furios. M-am �ndreptat deodat� �i i-am �ntors spatele. Auzeam �oaptele oamenilor �n apropiere. Vorbeau despre tat� �i fiic�, despre o imagine a iubirii devotate. Mi-am dat seama c� vorbeau despre noi.
�Nu e necesar�, i-am spus eu. ��ntrece orice nevoie, orice ra�iune, orice��
�Ce? Omenie? E un uciga�!� a zis ea �uier�tor. �Un animal de prad� singuratic!� a repetat ea �n batjocur� cuvintele lui. �Nu m� �mpiedica, nu c�uta c� ai s� afli c�nd m� hot�r�sc s-o fac �i nici nu �ncerca s� te interpui�� A ridicat m�na ca s� m� �mpiedice s� vorbesc �i mi-a str�ns-o pe a mea cu putere, degetele ei mu�c�nd din carnea mea chinuit�. �Dac� o faci, m� vei distruge. Nu trebuie s� fiu descurajat�.�
Apoi a rupt-o la fug�, cu panglicile bonetei flutur�nd �i boc�nind cu pantofii pe pietre. M-am �ntors, f�r� s� fiu atent �ncotro mergeam, dorindu-mi ca ora�ul s� m� �nghit�, con�tient acum de foamea care �mi �ntuneca ra�iunea. Aproape c� mi-era grea�� s�-i pun cap�t. Sim�eam nevoia s� las pofta �i emo�ia s�-mi �ntunece mintea �i m-am g�ndit la victim� iar �i iar, merg�nd �ncet pe str�zi, deplas�ndu-m� �n mod inexorabil spre ea, spun�ndu-mi: E o sfoar� care m� trage prin labirint. Nu eu trag sfoara, ci ea m� trage pe mine� �i, la un moment dat, m-am trezit pe Rue Conti ascult�nd un zgomot surd, familiar. Erau scrimerii din salonul de deasupra, �naint�nd pe podeaua din lemn, �nainte, �napoi, �ncruci��ndu-�i spadele. M-am rezemat de zid, de unde prin ferestrele �nalte �i f�r� perdele puteam s�-i v�d pe tinerii care se duelau p�n� noaptea t�rziu, cu bra�ul st�ng �ndoit ca al unui dansator, avans�nd cu gra�ie spre moarte, �ndrept�nd spadele cu gra�ie spre inimi, imagini ale t�n�rului Freniere care, c�nd �i �mpingea spada argintie �nainte, c�nd era �mpuns de o alta spre iad. Cineva cobor�se scara �ngust� din lemn p�n� �n strad㠗 un t�n�r, un b�iat at�t de t�n�r, �nc�t avea obrajii netezi �i dolofani ai unui copil; fa�a �i era �mbujorat� din cauza antrenamentului, iar de sub haina gri elegant� �i c�ma�a cu vol�nase se sim�ea mirosul dulceag de colonie �i sare. I-am sim�it c�ldura c�nd a ie�it din lumina slab� de deasupra sc�rii. R�dea �ncet �i vorbea aproape imperceptibil cu sine, p�rul castaniu c�z�ndu-i pe ochi �n mers; a scuturat din cap, �oaptele s-au auzit mai tare, apoi s-au stins. Deodat� s-a oprit brusc, cu privirea a�intit� asupra mea. M-a privit, pleoapele i-au tremurat u�or �i apoi a r�s repede, nervos. �V� rog s� m� scuza�i!� mi-a spus �n francez�. �M-a�i speriat!� Apoi, tocmai c�nd d�dea s� fac� o plec�ciune �i s� treac� pe l�ng� mine, a �ncremenit �i �ocul i s-a a�ternut pe fa�a �mbujorat�. �i vedeam inima b�t�nd �n carnea trandafirie a obrajilor �i �i sim�eam mirosul sudorii subite a trupului s�u t�n�r �i �ncordat.
�M-ai v�zut �n lumina felinarului�, i-am spus eu. ��i fa�a mea �i s-a p�rut a fi o masc� a mor�ii.�
Buzele i s-au desf�cut u�or, din�ii i s-au atins �i a �ncuviin�at involuntar, cu ochii ame�i�i.
�Treci!� i-am spus eu. �Repede!�
Vampirul t�cu �i apoi se mi�c� de parc� ar fi vrut s� continue, dar �i �ntinse picioarele lungi sub mas� �i, l�s�ndu-se pe spate, �i lipi m�inile de cap, ca �i cum �i-ar fi ap�sat cu putere t�mplele.
B�iatul, care se a�ezase �ntr-o pozi�ie ghemuit�, str�ng�ndu-�i bra�ele cu m�inile, se relaxa �ncet. Se uit� la band� �i apoi la vampir.
��Dar ai ucis pe cineva �n noaptea aceea, spuse el.
���n fiecare noapte, spuse vampirul.
��Atunci, de ce l-ai l�sat s� plece?
��Nu �tiu, zise el, pe un ton care nu voia s� spun� �pe cuv�nt nu �tiu�, ci mai degrab� �las-o balt�. Pari obosit, spuse vampirul. Am impresia c� �i-e frig.
��Nu conteaz�, spuse b�iatul repede. E cam frig �n camer�, dar nu-mi pas�. �ie nu �i-e frig, nu?
��Nu, zise vampirul z�mbind �i apoi umerii �i tres�ltar�, semn c� r�dea u�or.
Trecur� c�teva clipe, timp �n care vampirul p�ru s� se g�ndeasc� �i b�iatul s�-i studieze chipul. Vampirul arunc� o privire spre ceasul b�iatului.
��Ea n-a reu�it, nu-i a�a? �ntreb� b�iatul �ncet.
��Sincer, ce crezi? �ntreb� vampirul, dup� ce se a�ezase din nou rezemat de sp�tar, �i �l privi pe b�iat st�ruitor.
��C� a fost� a�a cum ai spus, distrus�, zise b�iatul �i p�rea s� simt� acele cuvinte, a�a �nc�t �nghi�i �n sec dup� ce spuse �distrus�. A fost? �ntreb� el.
��Nu crezi c� putea s-o fac�? �ntreb� vampirul.
��Dar el era at�t de puternic. Tu singur ai spus c� n-ai �tiut niciodat� ce puteri avea, ce secrete cuno�tea. Cum putea �ti sigur cum s�-l omoare? Cum a �ncercat?
Vampirul se uit� la b�iat mult� vreme, expresia lui fiind de nedeslu�it pentru acesta, care �i feri privirea, de parc� ochii vampirului ar fi fost ni�te lumini orbitoare.
��De ce nu bei din sticla aia pe care o ai �n buzunar? �ntreb� vampirul. Te-ar �nc�lzi.
��Ah, asta� spuse vampirul. Voiam s� beau, dar�
Vampirul �ncepu s� r�d�.
��Ai crezut c� nu e politicos! spuse el �i, deodat�, se plesni peste pulp�.
��A�a e, spuse b�iatul, ridic�nd din umeri, dup� care z�mbi, scoase sticlu�a din buzunarul hainei, �i desf�cu capacul auriu �i lu� o �nghi�itur�.
Apoi i-o �ntinse, uit�ndu-se la vampir.
��Nu, spuse acesta z�mbind �i ridic�nd m�na pentru a refuza oferta.
Dup� aceea, chipul �i redeveni serios �i, l�s�ndu-se pe spate, continu�:
��Lestat avea un prieten muzician pe Rue Dumaine. �l v�zusem la un recital �n casa unei anume Madame LeClair, care locuia pe aceea�i strad�, aceasta fiind pe atunci o strad� extrem de la mod�; Madame LeClair, cu care Lestat se distra din c�nd �n c�nd, �i g�sise muzicianului o camer� �ntr-o alt� cas� din apropiere, unde Lestat �l vizita adesea. �i-am spus c� se juca cu victimele lui, se �mprietenea cu ele, le f�cea s�-l plac�, s� aib� �ncredere �n el �i chiar s�-l iubeasc�, dup� care le ucidea. A�a c� p�rea c� se joac� cu t�n�rul acela, de�i durase mai mult dec�t orice alt� asemenea prietenie. T�n�rul scria muzic� bun� �i, adesea, Lestat venea acas� cu partituri proaspete, c�nt�nd apoi la pianul din salon. B�iatul avea foarte mult talent, dar ��i d�deai seama c� muzica lui nu avea s� se bucure de succes, pentru c� era prea tulbur�toare. Lestat �i d�dea bani �i �i petrecea sear� de sear� cu el, duc�ndu-l adesea la restaurante unde t�n�rul nu �i-ar fi permis s� se duc� niciodat�, �i �i cump�ra h�rtia �i peni�ele de care avea nevoie pentru a-�i scrie muzica.
A�a cum �i-am mai spus, durase mai mult dec�t orice alt� prietenie a lui Lestat de acest gen. Nu-mi d�deam seama dac�, �ntr-adev�r, se ata�ase f�r� s� vrea de acel muritor sau, pur �i simplu, preg�tea o tr�dare �i o cruzime senza�ionale. De c�teva ori ne spusese, mie �i Claudiei, c� plecase cu g�ndul de a-l ucide pe b�iat, dar c� nu o f�cuse. �i, bine�n�eles c� nu l-am �ntrebat niciodat� ce sim�ea, pentru c� n-ar fi meritat scandalul pe care l-ar fi st�rnit �ntrebarea mea. Lestat ata�at de un muritor! Probabil c� ar fi distrus mobila din salon de furie.
Seara urm�toare�� dup� cea despre care tocmai �i-am povestit�� m-a agasat teribil, rug�ndu-m� s�-l �nso�esc acas� la b�iat. Era extrem de prietenos, a�a cum era de obicei c�nd �mi dorea compania. Bucuria �l f�cea astfel. C�nd voia s� vad� o pies� bun�, o oper�, un balet. �ntotdeauna voia s�-l �nso�esc. Cred c� am v�zut �Macbeth� de vreo cincisprezece ori �mpreun� cu el. Ne-am dus la fiecare spectacol, chiar �i la cele date de amatori, dup� care, pe drum spre cas�, Lestat �mi repeta replicile �i chiar le striga trec�torilor, cu un deget �ntins spre ei: �M�ine �i m�ine �i m�ine!� f�c�ndu-i s�-l ocoleasc� de parc� ar fi fost un be�iv. Dar efervescen�a aceea era nebuneasc�, put�nd s� dispar� �n orice clip�; un cuv�nt, dou� pl�cute din partea mea, o aluzie cum c� i-a� fi g�sit compania agreabil�, ar fi putut elimina astfel de lucruri pentru luni �ntregi. Chiar ani. Dar acum a venit la mine �ntr-o asemenea dispozi�ie, rug�ndu-m� s� merg cu el la b�iat. �mi str�ngea bra�ul �n timp ce m� �ndemna, iar eu, posomorit, catatonic, i-am aruncat o scuz� nenorocit㠗 g�ndindu-m� doar la Claudia, la agent �i la un dezastru iminent. �l sim�eam venind �i m� miram c� nu-l sim�ea �i el. �n cele din urm�, a luat o carte de pe podea �i a azv�rlit-o spre mine, strig�nd: �Atunci, cite�te-�i afurisitele de poezii! Putreze�te!� Dup� care a ie�it val-v�rtej.
Asta m-a tulburat, nici nu-�i pot spune c�t de mult m-a tulburat. �l doream rece, impasibil, plecat. M-am hot�r�t s� o rog pe Claudia s� renun��m la tot. M� sim�eam lipsit de putere �i extrem de obosit. Dar u�a ei fusese �ncuiat� p�n� c�nd plecase �i o z�risem doar o secund� �n timp ce vorbea Lestat, o imagine dantelat� �i minunat�, pun�ndu-�i paltonul; m�neci bufante din nou �i o panglic� violet� pe piept, ciorapii albi din dantel� z�rindu-i-se sub tivul rochi�ei �i pantofi albi imacula�i. Mi-a aruncat o privire rece �i a ie�it.
C�nd m-am �ntors mai t�rziu, s�tul �i o vreme prea mole�it pentru a-mi l�sa propriile g�nduri s� m� deranjeze, am �nceput s� simt c� aceea avea s� fie noaptea. Avea s� �ncerce �n noaptea aceea.
Nu pot s�-�i spun cum de �tiam asta. M� deranjau anumite lucruri �n leg�tur� cu apartamentul. Claudia se mi�ca �n salonul din fund, �n spatele u�ilor �nchise. �i mi s-a p�rut c� mai aud o voce acolo, �optit�. Claudia nu aducea niciodat� pe nimeni acas�; nimeni n-o f�cea �n afar� de Lestat, care �i aducea femeile de pe strad�. Dar �tiam c� era cineva acolo �i totu�i, nu sim�eam nici un miros puternic; nu auzeam nici un sunet concret. Apoi am sim�it �n aer arom� de m�ncare �i b�utur�. �i un buchet de crizanteme se afla �n vaza de argint de pe pian�� flori care, pentru Claudia, simbolizau moartea.
Apoi a venit Lestat, c�nt�nd ceva �ncet, bastonul lui sco��nd un ra-ta-ta pe barele sc�rii �n spiral�. A str�b�tut holul lung �i i-am v�zut fa�a �mbujorat� datorit� hranei �i buzele trandafirii; a a�ezat partiturile pe pian. �L-am omor�t sau nu?� m-a �ntrebat el, �ndrept�ndu-�i degetul spre mine. �Ce zici?�
�Nu l-ai omor�t�, am zis eu amor�it. �Pentru c� m-ai invitat s� merg cu tine �i nu m-ai fi invitat s� �mpart cu tine acea prad�.�
�Ah, dar poate c� l-am omor�t de furie pentru c� n-ai vrut s� vii cu mine!� a spus el deschiz�nd capacul pianului. Mi-am dat seama c� ar fi fost �n stare s� continue astfel p�n� �n zori. Era bine dispus. L-am privit cum r�sfoia partiturile �i m� �ntrebam: Poate s� moar�? Poate, �ntr-adev�r, s� moar�? �i, oare, ea chiar avea de g�nd s-o fac�? La un moment dat, am vrut s� m� duc la ea s�-i spun c� trebuia s� renun��m la tot, chiar �i la c�l�toria propus�, �i s� tr�im ca mai �nainte. Dar aveam senza�ia c�, de acum, nu mai exista cale �napoi. �nc� din ziua �n care �ncepuse s�-i pun� �ntreb�ri, acest lucru�� indiferent ce era�� devenise inevitabil. Sim�eam cum o greutate imens� m� �inea nemi�cat �n fotoliu.
A ap�sat dou� clape cu m�inile. Avea foarte mult talent �i, �n via��, ar fi putut fi un foarte bun pianist. Dar c�nta f�r� sentiment; �ntotdeauna era deta�at de muzic�, smulg�nd-o pianului ca prin farmec, cu ajutorul virtuozit��ii sim�urilor �i controlului s�u de vampir; muzica nu trecea prin el, nu o scotea dinl�untrul s�u. �Ei l-am omor�t?� m-a �ntrebat el din nou.
�Nu, nu l-ai omor�t�, am zis eu iar�i, de�i la fel de bine a� fi putut s� spun �i invers. M� concentram s�-mi p�strez chipul ca o masc�.
�Ai dreptate. Nu l-am omor�t�, a zis el. ��mi place la nebunie s� fiu l�ng� el �i s�-mi spun tot timpul c� pot s�-l omor �i c-o voi face, dar nu acum. Apoi s� plec de la el �i s� g�sesc pe altcineva, care seam�n� cu el c�t mai mult. Dac� ar fi avut fra�i� i-a� fi ucis unul c�te unul. Familia ar fi c�zut r�pus� de o febr� misterioas�, care le-ar fi secat trupurile!� a zis el imit�nd �n batjocur� tonul unui strig�tor. �Claudia are o pasiune pentru familii. �i, fiindc� veni vorba de familii, b�nuiesc c� ai auzit. Se pare c� pe mo�ia Freniere ar exista stafii; nu pot �ine un supraveghetor, iar sclavii fug.�
Asta era ceva ce nu voiam neap�rat s� aud. Babette murise t�n�r�, nebun�, �mpiedicat�, �n sf�r�it, s� se mai duc� la ruinele casei Pointe du Lac, insist�nd c� acolo �l v�zuse pe diavol �i c� trebuia s�-l g�seasc�. Auzisem toate astea sub form� de zvonuri. Pe urm� a venit vestea �nmorm�nt�rii. Din c�nd �n c�nd m� g�ndisem s� m� duc la ea, s� �ncerc s� g�sesc o modalitate de a �ndrepta ceea ce f�cusem; alterori m� g�ndeam c� totul se va rezolva de la sine, iar �n noua mea via�� �n care ucideam �n fiecare noapte, m� dep�rtasem foarte mult de ata�amentul pe care-l sim�isem pentru ea, pentru sora mea sau pentru orice alt muritor. �n sf�r�it, priveam tragedia a�a cum ai privi-o din balconul unei s�li de teatru, mi�cat din c�nd �n c�nd, dar niciodat� de ajuns pentru a s�ri pe scen� al�turi de actori.
�Nu mai vorbi de ea�, i-am spus eu.
�Foarte bine. Vorbeam despre planta�ie, nu despre ea. Ea! Iubita ta doamn�, visul t�u.� Mi-a z�mbit. ��tii, p�n� la urm�, tot cum am vrut eu a ie�it, nu crezi? Dar ��i spuneam, de t�n�rul meu prieten �i cum��
�A� prefera s� c�n�i�, i-am spus eu �ncet, discret, dar c�t mai conving�tor posibil. Uneori acest lucru d�dea rezultate cu Lestat. Dac� spuneam lucrul potrivit, f�cea ce-i spuneam. �i atunci a f�cut-o: cu un r�njet, care parc� spunea �Prostule�, a �nceput s� c�nte. Am auzit u�a salonului din fund deschiz�ndu-se �i am auzit pa�ii Claudiei pe hol. Nu veni, Claudia, g�ndeam eu, sim�eam eu; pleac� p�n� nu vom fi distru�i cu to�ii. Dar ea a �naintat hot�r�t� p�n� la oglinda de pe hol. Am auzit-o deschiz�nd sertarul m�su�ei �i apoi zgomotul periei de p�r. Se d�duse cu un parfum cu miros de flori. M-am �ntors �ncet ca s-o privesc c�nd a ap�rut �n prag, �mbr�cat� �n alb, �i am v�zut-o �ndrept�ndu-se t�cut� spre pian, unde �i-a �mpreunat m�inile pe el, sprijin�ndu-�i b�rbia �n m�ini �i fix�ndu-l cu privirea pe Lestat.
Vedeam profilul lui �i pe ea privindu-l. �Ce mai vrei?� a �ntrebat el, d�nd o pagin� �i l�s�ndu-�i m�na s� cad� pe pulp�. �M� iri�i. Prezen�a ta m� irit�!� �i-a �ndreptat apoi privirea asupra paginii.
�Z�u?� a zis ea cu cel mai dulce glas.
�Z�u�. �i o s�-�i mai spun ceva. Am cunoscut pe cineva care ar putea fi un vampir mai bun dec�t tine.�
Asta m-a uluit, dar nu era nevoie s�-l �mboldesc ca s� continue.
��n�elegi ce vreau s� spun?� a �ntrebat-o el.
�Ar trebui s� m� sperie?� a �ntrebat.
�E�ti r�sf��at� pentru c� e�ti singurul copil�, a zis el. �Ai nevoie de un frate. Sau, mai bine-zis, eu am nevoie de un frate. M-am s�turat de voi doi. Vampiri lacomi, posomori�i care ne b�ntuie vie�ile. Nu-mi place.�
�B�nuiesc c� noi trei am putea popula toat� lumea cu vampiri�, a zis ea.
�A�a crezi tu!� a spus el z�mbind �i �n voce i se sim�ea o not� de triumf. �Crezi c� ai putea s-o faci? Presupun c� Louis �i-a povestit cum s-a procedat �i cum crede el c� s-a procedat. Nu ai puterea.
��i �ie ce �i-a dat puterea asta?� l-a �ntrebat ea apoi �ncet, dar cu o not� de sarcasm.
��sta, draga mea, e unul din lucrurile pe care s-ar putea s� nu le afli niciodat�. C�ci, p�n� �i acest Erebus �n care tr�im trebuie s�-si aib� aristocra�ia lui.�
�E�ti un mincinos�, a zis ea r�z�nd scurt �i, exact c�nd el a atins clapele din nou, a ad�ugat: �Dar �mi dai planurile peste cap.�
�Planurile tale?� a �ntrebat el.
�Am venit s� fac pace cu tine, chiar dac� e�ti tat�l minciunilor. E�ti tat�l meu�, a spus ea. �Vreau s� fac pace cu tine. Vreau ca lucrurile s� fie din nou a�a cum au fost.�
Acum el era cel care nu credea. Mi-a aruncat o privire �i apoi s-a uitat la ea. �Asta se poate. Doar s� �ncetezi s�-mi mai pui �ntreb�ri. S� �ncetezi s� m� mai urm�re�ti. S� �ncetezi s� cau�i pe fiecare strad� al�i vampiri. Nu exist� al�i vampiri! Aici locuie�ti �i aici o s� r�m�i!� Un moment a p�rut z�p�cit, de parc� ridicarea propriei voci �l derutase. �Am grij� de tine. N-ai nevoie de nimic.�
��i tu nu �tii nimic, de aceea te enerveaz� �ntreb�rile mele. Totul e foarte limpede. A�a c� acum hai s� facem pace, pentru c� e singurul lucru pe care-l putem face. Am un cadou pentru tine.�
�Sper c�-i o femeie frumoas�, dotat� cu lucruri pe care tu n-o s� le po�i avea niciodat�, a zis el, m�sur�nd-o din cap p�n� �n picioare. Ea s-a schimbat la fa�� c�nd l-a auzit spun�nd asta. Era ca �i cum �i-ar fi pierdut pu�in din controlul pe care n-am v�zut-o pierz�ndu-l vreodat�. Dar apoi a cl�tinat din cap �i a �ntins un bra� mic �i rotund, tr�g�ndu-l de m�nec�.
�Tot ce am spus e adev�rat. M-am s�turat s� m� tot cert cu tine. Iadul e ur�, oameni care tr�iesc �ntr-o ve�nic� ur�. Noi nu s�ntem �n iad. Po�i s� prime�ti darul sau nu, pu�in �mi pas�. Nu conteaz�. Numai hai s� termin�m odat�, �nainte ca Louis, dezgustat, s� ne p�r�seasc� pe am�ndoi.� �l �ndemna s� se ridice de la pian, l�s�nd �n jos capacul peste clape �i r�sucindu-l pe sc�unel p�n� c�nd el a urm�rit-o cu privirea p�n� la u��.
�Vorbe�ti serios. Cadou, ce vrei s� spui prin cadou?�
�Nu te-ai hr�nit destul, �mi dau seama dup� culoarea ta, dup� ochii t�i. Niciodat� nu te-ai hr�nit destul la ora asta. S� spunem c�-�i pot oferi un moment pre�ios.
C�nd am ajuns �n dreptul u�ii, dup� c�tva timp, l-am v�zut aplec�ndu-se deasupra canapelei. Doi b�ie�i se aflau acolo, cuib�ri�i printre pernele moi de catifea, total cufunda�i �ntr-un somn caracteristic copiilor, cu guri�ele trandafirii deschise �i cu fe�ele mici �i rotunde, nespus de netede. Pielea lor era umed� �i str�lucitoare, iar buclele celui mai brun dintre cei doi i se lipiser� de frunte. Am v�zut imediat, dup� hainele jalnice �i identice, c� erau orfani. Devoraser� toat� m�ncarea ce li se servise �n cele mai bune vase de por�elan ale noastre. Fa�a de mas� era p�tat� de vin �i o sticlu�� pe jum�tate golit� se afla printre farfuriile �i tac�murile murdare. Dar �n �nc�pere se sim�ea un miros care nu-mi pl�cea. M-am dus mai aproape s� m� uit la copiii care dormeau �i le-am v�zut g�turile dezvelite, dar neatinse. Lestat se l�sase �n jos l�ng� cel mai brunet, care era de departe cel mai frumos. Ar fi putut fi zugr�vit pe cupola unei catedrale. Neav�nd mai mult de �apte ani, poseda acea frumuse�e perfect� care nu apar�ine nici unui sex, ci e angelic�. Lestat �i-a cobor�t m�na �ncet pe g�tul lui palid �i apoi i-a atins buzele m�t�soase. A scos un oftat, care con�inea din nou acea poft�, acea dulce �i dureroas� a�teptare. �Ah� Claudia��, a oftat el. �Te-ai �ntrecut pe tine �ns��i. Unde i-ai g�sit?�
Ea n-a spus nimic. Se retr�sese pe un fotoliu �n �ntuneric �i se rezemase de dou� perne mari, �ntinz�ndu-�i picioru�ele, a�a �nc�t gleznele �i at�rnau pu�in, astfel c� nu se vedeau t�lpile pantofilor albi, ci partea curbat� din interior �i baretele sub�iri �i delicate. Se uita la Lestat. �S-au �mb�tat cu vin�, a zis ea. �O �nghi�itur�!� a ad�ugat apoi, ar�t�nd spre mas�. �C�nd i-am v�zut, m-am g�ndit la tine� mi-am zis c�, dac� �mpart asta cu el, p�n� �i el va ierta.�
Era mi�cat de m�gulirea ei. A privit-o �i a �ntins m�na, ating�ndu-i glezna �nv�luit� �n dantel� alb�. �Pui�orul!� a �optit el r�z�nd, dar, dup� aceea, a t�cut brusc, de parc� n-ar fi vrut s�-i trezeasc� pe copila�ii condamna�i. I-a f�cut semn, intim, seduc�tor. �Vino l�ng� mine. Tu ia-l pe el �i eu pe �sta. Haide.� A �mbr��i�at-o c�nd a trecut pe l�ng� el �i s-a ghemuit l�ng� cel�lalt b�iat. I-a m�ng�iat p�rul umed, trec�ndu-�i degetele peste pleoapele rotunjite �i peste genele dese. Dup� aceea �i-a pus toat� m�na moale pe fa�a b�iatului, pip�indu-i t�mplele, obrajii �i maxilarul, mas�ndu-i carnea neprih�nit�. Uitase c� eu sau ea eram acolo, dar apoi �i-a retras m�na �i a stat nemi�cat o clip�, ca �i cum dorin�a i-ar fi provocat ame�eal�. A privit �n tavan �i apoi la acel festin perfect. A �ntors �ncet capul b�iatului pe sp�tarul canapelei, iar acesta s-a �ncruntat u�or �i a scos un geam�t.
Claudia st�tea cu privirea a�intit� asupra lui Lestat; a ridicat apoi m�na st�ng� �i a descheiat nasturii copila�ului de l�ng� ea, dup� care �i-a v�r�t m�na pe sub c�m�u�a s�r�c�cioas�, sim�indu-i pielea. Lestat a f�cut acela�i lucru, dar, deodat�, a fost ca �i cum m�na lui ar fi c�p�tat via�� proprie, tr�g�ndu-i bra�ul sub c�ma�� �i pe dup� pieptul mic al b�iatului, �ntr-o �mbr��i�are str�ns�; apoi, Lestat a alunecat de pe pernele canapelei, r�m�n�nd �n genunchi pe podea, �nl�n�uind cu bra�ul trupul b�iatului �i tr�g�ndu-l mai aproape, a�a �nc�t fa�a �i era ascuns� �n g�tul acestuia. �i-a plimbat buzele peste g�tul, pieptul �i sf�rcul mic, dup� care, v�r�ndu-�i cel�lalt bra� pe sub c�ma��, a�a fel �nc�t copilul �i z�cea neputincios �n bra�e, l-a ridicat �i, �in�ndu-l str�ns, �i-a �nfipt din�ii �n g�tul lui. Capul b�iatului a c�zut pe spate cu buclele at�rn�ndu-i, �i atunci a scos din nou un geam�t stins, iar pleoapele i-au tremurat�� dar n-a deschis ochii. Lestat, �n genunchi, cu b�iatul lipit de el, sugea cu poft�, spatele fiindu-i arcuit �i rigid �i se leg�na �nainte �i �napoi, �in�nd copilul, gemetele lui lungi cresc�nd �i sc�z�nd �n intensitate �n ritmul leg�natului lent, p�n� c�nd, deodat�, �ntregul trup i s-a �ncordat �i m�inile p�reau s� caute o modalitate de a �ndep�rta b�iatul, de parc� acesta, �n somnul lui neputincios, s-ar fi ag��at de Lestat; �n cele din urm�, l-a �mbr��i�at din nou �i s-a mi�cat �ncet, l�s�ndu-l �ntre perne, sunetul suptului fiind mai slab, acum aproape insesizabil.
S-a retras. M�inile lui �l ap�sau pe b�iat �n jos. Apoi a �ngenuncheat �i �i-a dat capul pe spate, a�a �nc�t p�rul blond �i ondulat �i at�rna �n dezordine �i r�v�it. Dup� aceea, s-a pr�bu�it �ncet pe podea, r�sucindu-se �i rezem�ndu-se de piciorul canapelei. �Ah� Doamne��, a �optit el, cu capul pe spate �i cu ochii �ntredeschi�i. Vedeam cum culoarea �i inunda obrajii �i m�inile. O m�n� �i at�rna pe genunchiul �ndoit, tremur�nd u�or, dup� care a r�mas nemi�cat�.
Claudia nu se clintise. St�tea ca un �nger al lui Botticelli l�ng� b�iatul nev�t�mat. Cel�lalt se chircea deja, g�tul fiindu-i ca o tulpin� fr�nt�, iar capul greu z�cea pe pern� �ntr-un unghi ciudat, unghiul mor�ii. Ceva, �ns�, nu era �n regul�. Lestat privea �n tavan. �i vedeam limba �ntre din�i. �i el st�tea nemi�cat �i limba p�rea s� �ncerce s�-i ias� din gur�, s� treac� de bariera din�ilor �i s� ating� buza. P�rea s� tremure, umerii �i erau scutura�i de convulsii� apoi s-a relaxat greoi; totu�i, nu s-a mi�cat. Un v�l i se l�sase peste ochii cenu�ii �i limpezi. Se uita fix �n tavan. A scos apoi un sunet. Am f�cut un pas din umbra holului, dar Claudia mi-a spus t�ios: �Stai acolo!�
�Louis��, spunea el. Acum puteam s�-l aud� �Louis� Louis��
�Nu-�i place, Lestat?� l-a �ntrebat ea.
�Ceva nu-i �n regul�, a �ng�imat el �i ochii i s-au m�rit, de parc� numai pentru a vorbi trebuia s� fac� un efort extraordinar. Nu putea s� se mi�te. Vedeam asta. Nu putea s� se mi�te deloc. �Claudia!� A icnit �i �i-a rotit privirea spre ea.
�Nu-�i place gustul s�ngelui de copil�?� l-a �ntrebat ea �ncet.
�Louis�� a �optit el, ridic�ndu-�i �n sf�r�it, capul, doar pentru o clip�, dup� care i-a c�zut �napoi pe canapea. �Louis, e� e absint! Prea mult absint!� a �ng�imat el. �I-a otr�vit cu absint. M-a otr�vit. Louis�� A �ncercat s� ridice m�na, iar eu m-am apropiat p�n� c�nd numai masa ne desp�r�ea.
�Stai acolo!� mi-a zis ea din nou, dup� care s-a dat jos de pe canapea, �i s-a dus l�ng� el, privindu-l a�a cum el �l privise pe copil., Absint, tat�, a zis apoi, ��i laudanum!�
�Diavole!� i-a spus el. �Louis� pune-m� �n sicriul meu�, a zis, chinuindu-se s� se ridice. �Pune-m� �n sicriul meu!� Vocea �i era r�gu�it�, aproape imperceptibil�. M�na �i tremura, a ridicat-o �i apoi i-a c�zut la loc.
�O s� te pun eu �n sicriul t�u, tat�, i-a spus ea, de parc� l-ar fi m�ng�iat. �O s� te pun �n el pentru totdeauna.� Dup� care, de sub pernele canapelei, a scos un cu�it de buc�t�rie.
�Claudia! Nu face asta!� i-am spus eu, dar ea m-a privit cu o r�utate pe care nu i-o mai v�zusem pe chip �i, �n timp ce eu st�team ca paralizat, ea i-a t�iat g�tul, iar el a scos un �ip�t ascu�it, �nec�ndu-se. �Doamne!� a strigat el. �Doamne!�
S�ngele curgea din el, pe c�ma�� �i pe hain�. Curgea a�a cum n-ar curge dintr-o fiin�� omeneasc�, tot s�ngele cu care se hr�nise �nainte de copil �i din copil; r�sucea tot timpul capul, f�c�nd ca t�ietura s� se ca�te �i mai tare. Apoi ea i-a �nfipt cu�itul �n piept �i el s-a pr�bu�it �n fa��, cu gura larg deschis�, cu col�ii dezveli�i, �ndrept�ndu-�i convulsiv m�inile spre cu�it, ating�ndu-i m�nerul �i apoi sc�p�ndu-l. S-a uitat la mine �i p�rul �i c�dea pe ochi. �Louis! Louis!� A mai icnit o dat� �i s-a pr�bu�it �ntr-o parte, pe covor. Ea a r�mas cu privirea a�intit� asupra lui. S�ngele curgea peste tot ca apa. El gemea, �ncerc�nd s� se ridice, �in�ndu-�i un bra� sub piept �i cu cel�lalt spijinindu-se �n podea. Deodat� ea s-a n�pustit asupra lui �i, �nconjur�ndu-i g�tul cu ambele bra�e �i-a �nfipt din�ii ad�nc, �n timp ce el se zb�tea. �Louis, Louis!� �ng�ima el iar �i iar, zb�t�ndu-se, �ncerc�nd cu disperare s� o �ndep�rteze; dar ea �l �nc�lecase, trupul fiindu-i ridicat de um�rul lui, �n�l�at �i cobor�t, �n�l�at �i cobor�t, p�n� c�nd s-a dat la o parte �i, g�sind podeaua repede, s-a dep�rtat de el, cu m�inile la gur� �i cu ochii �nce�o�a�i o clip�, dar apoi, limpezi. I-am �ntors spatele, cutremurat de ceea ce v�zusem, incapabil s� m� mai uit. �Louis!� a spus ea, dar eu am scuturat doar din cap. O clip� mi s-a p�rut c� toat� casa se clatin�, dar pe urm� ea a ad�ugat: �Uite ce se �nt�mpl� cu el!�
�ncetase s� se mai mi�te. Acum z�cea �ntins pe spate �i �ntregul trup i se zb�rcea, usc�ndu-se, pielea i se �ngro�a �i se �ncre�ea �i era at�t de alb�, �nc�t toate venele mici se vedeau prin ea. Am r�mas cu gura c�scat�, dar nu puteam s�-mi iau ochii de la el, nici chiar atunci c�nd a �nceput s� i se vad� forma oaselor, buzele tr�g�ndu-i-se de pe din�i, carnea de pe nas usc�ndu-se p�n� c�nd n-au mai r�mas dec�t dou� g�uri c�scate. Ochii �ns� �i r�m�seser� aceia�i, privind �nnebuni�i spre tavan, irisurile mi�c�ndu-se c�nd �ntr-o parte, c�nd �n alta, chiar �n timp ce carnea i se lipea de oase, transform�ndu-se �ntr-un pergament de �mpachetat oasele, hainele at�rn�nd largi pe scheletul care r�m�sese. �n cele din urm�, irisurile s-au dat peste cap �i albul ochilor s-a �ntunecat. Lucrul acela st�tea nemi�cat. Un p�r bogat, blond �i ondulat, o hain�, o pereche de cizme sclipitoare �i acea oroare care fusese Lestat, iar eu priveam neputincios.
Mult� vreme, Claudia a stat acolo neclintit�. S�ngele se �mbibase �n covor, �nchiz�nd la culoare florile care alc�tuiau modelul. Lic�rea lipicios �i negru pe sc�ndurile podelei. �i p�tase rochia, pantofii albi, obrazul. S-a �ters cu un �ervet mototolit, pe care l-a trecut apoi peste petele de ne�ters de pe rochie dup� care, a spus: �Louis, trebuie s� m� aju�i s�-l scot de-aici!�
I-am spus �Nu!� �i le-am �ntors spatele, ei �i cadavrului de la picioarele ei.
�Ai �nnebunit, Louis? Nu poate s� r�m�n� aici!� mi-a spus ea. ��i b�ie�ii. Trebuie s� m� aju�i! Cel�lalt a murit din cauza absintului! Louis!� �tiam c� totul era adev�rat, necesar �i, totu�i, mi se p�rea imposibil. Atunci a trebuit s� m� �mping�, s� m� conduc� aproape pas cu pas. Am g�sit cuptorul din buc�t�rie �nc� plin cu oasele mamei �i fiicei ucise de ea�� o gre�eal� periculoas�, o prostie. Ea le-a scos �i le-a v�r�t �ntr-un sac pe care l-a t�r�t peste pietrele cur�ii spre tr�sur�. Am legat calul eu �nsumi, lini�tindu-l pe vizitiul ame�it de somn, �i am condus dricul afar� din ora�, repede, �nspre Bayou St. Jean �i mla�tina �ntunecoas� care se �ntindea p�n� la Lacul Pontchartrain. Ea a stat t�cut� l�ng� mine tot timpul c�t am mers astfel, p�n� am trecut de c�teva por�i luminate de l�mpi cu gaz ale unor case de �ar�, iar drumul s-a �ngustat �i a devenit accidentat, mla�tina �ntinz�ndu-se de o parte �i de alta ca un zid imens format din chiparo�i �i vi�� ce p�rea impenetrabil. Sim�eam duhoarea n�molului �i auzeam zgomotele animalelor. Claudia �nf�urase trupul lui Lestat �ntr-un cear�af, �nainte ca eu s�-l ating m�car �i apoi, spre groaza mea, �l pres�rase cu crizanteme cu cozi lungi, a�a �nc�t avea un miros dulceag �i funebru c�nd l-am luat, ultimul, din tr�sur�. Aproape c� nici nu l-am sim�it, fiind la fel de inert ca �i cum ar fi fost f�cut din funii �nnodate, c�nd l-am aruncat pe um�r �i am �nceput s� �naintez �n apa �ntunecat�, ap� care mi-a intrat �n cizme, �n vreme ce picioarele mele c�utau o c�rare �n n�molul de dedesubt, departe de locul unde-i l�sasem pe cei doi b�ie�i. M-am cufundat din ce �n ce mai ad�nc cu r�m�i�ele lui Lestat, de�i nu �tiam de ce. �n cele din urm�, c�nd abia mai z�ream f�ia palid� a drumului �i cerul care se apropia periculos de mult de ora apari�iei zorilor, i-am l�sat trupul s� alunece �n ap�. Am r�mas acolo zguduit, uit�ndu-m� la forma amorf� a cear�afului alb de sub apa murdar�. Amor�eala care m� protejase de c�nd a ie�it tr�sura de pe Rue Royale amenin�a s� dispar� �i s� m� lase descoperit, privind �i g�ndind: Acesta e Lestat. Asta e tot ce r�m�ne din transformare �i mister, mort, disp�rut �n �ntunericul ve�nic. Dintr-o dat� am sim�it c� m� trage ceva, de parc� o for�� m� �ndemna s� m� scufund �i eu cu el, s� cobor �n apa �ntunecat� �i s� nu m� mai �ntorc niciodat�. Era ceva at�t de distinct �i de puternic, �nc�t f�cea ca articularea vocilor s� par� doar un murmur �n compara�ie cu el. Vorbea f�r� s� foloseasc� un limbaj, spun�nd: ��tii ce trebuie s� faci. Coboar� �n �ntuneric. Renun�� la tot.�
Dar �n clipa aceea am auzit vocea Claudiei, care m� striga. M-am �ntors �i, printre vrejurile de vi��, am v�zut-o dep�rtata �i mic�, asemeni unei fl�c�ri albe pe drumul slab luminat.
�n diminea�a aceea m-a luat �n bra�e �i �i-a lipit capul de pieptul meu �n spa�iul �nchis al sicriului, �optindu-mi c� m� iubea �i c� acum sc�pasem de Lestat pentru totdeauna. �Te iubesc, Louis�, mi-a spus ea de nenum�rate ori, �n timp ce �ntunericul venea odat� cu l�sarea capacului, aduc�ndu-ne, din fericire, incon�tien�a.
C�nd m-am trezit, ea �i scotocea printre lucruri. Era o ac�iune t�cut� �i controlat�, dar plin� de o furie aprig�. A scos totul din dulapuri, a golit sertarele pe covoare, i-a scos hainele una c�te una din garderoba, �ntorc�ndu-i buzunarele pe dos, arunc�nd monezile, biletele de teatru �i h�rtiu�ele. Am r�mas �n prag, privind-o uluit. Sicriul lui era acoperit de e�arfe �i buc��i de tapiserii. Sim�eam dorin�a de a-l deschide, de a-l vedea acolo. �Nimic!� a spus ea, �n �f�r�it, sc�rbit�, �ngr�m�dind hainele �n c�min. �Nici un indiciu �n leg�tur� cu locul de unde a venit, sau despre cine l-a transformat!� a spus ea. �Nici o h�rtiu��.� S-a uitat la mine parc� pentru a g�si �n�elegere, dar eu i-am �ntors spatele. Eram incapabil s-o privesc. M-am dus �n dormitorul pe care �l p�stram pentru mine �nsumi, camera aceea plin� cu c�r�ile mele �i cu cele c�teva lucruri pe care le p�strasem de la mama �i sora mea, �i m-am a�ezat pe pat. Am auzit-o la u��, dar nu m-am uitat la ea. �A meritat s� moar�!� mi-a zis.
�Atunci �i noi merit�m s� murim. �n acela�i fel. �n fiecare noapte a vie�ilor noastre�, i-am spus eu. �Pleac� de l�ng� mine.� Era ca �i cum cuvintele mi-ar fi fost una cu g�ndurile, mintea fiindu-mi extrem de confuz�. �O s� am grij� de tine, pentru c� nu po�i s-o faci singur�, dar nu vreau s� vii l�ng� mine. Dormi �n cutia aia pe care �i-ai cump�rat-o. Nu veni l�ng� mine.�
�Dar �i-am spus c� am de g�nd s-o fac. �i-am spus�� a zis ea �i vocea nu �i sunase niciodat� at�t de fragil�, at�t de asem�n�toare cu clinchetul unui clopo�el de argint. M-am uitat la ea, uluit, dar de neclintit. Chipul ei p�rea s� nu mai fie chipul ei. Nimeni nu introdusese vreodat� at�ta tulburare �n tr�s�turile unei p�pu�i. �Louis, �i-am spus doar!� a zis ea �i buzele �i tremurau. �Am f�cut-o pentru noi. Ca s� fim liberi. � Nu suportam s-o mai v�d. Frumuse�ea ei, aparenta ei inocen�� �i acea teribil� fr�m�ntare. Am trecut pe l�ng� ea, poate �mping�nd-o, nu �tiu, �i ajunsesem aproape l�ng� balustrada sc�rii, c�nd am auzit un zgomot ciudat.
Niciodat�, �n to�i anii c�t tr�isem �mpreun�, nu mai auzisem acel zgomot. Din noaptea aceea, cu foarte mult timp �n urm�, c�nd o g�sisem prima oar�, un copil muritor, ag��at de mama lui. Pl�ngea!
Asta m-a f�cut s� m� �ntorc f�r� s� vreau. Totu�i, suna at�t de incon�tient �i de neputincios, de parc� ar fi vrut s� n-o aud� nimeni sau de parc� nu i-ar fi p�sat dac� o auzea �ntreaga lume. Am g�sit-o �n patul meu, �n locul unde st�team adesea s� citesc, cu genunchii str�n�i la piept �i cu tot trupul scuturat de suspine. Sunetul era teribil. Era mai ad�nc �i mai cutremur�tor dec�t fusese pl�nsul ei de muritoare. M-am a�ezat �ncet l�ng� ea �i i-am pus m�na pe um�r. A ridicat capul, uimit�, f�c�nd ochii mari �i gura �i tremura. Chipul �i era p�tat de lacrimi, lacrimi amestecate cu s�nge. Ochii �i erau plini de ele �i acel ro�u decolorat �i p�ta m�nu�a. Nu p�rea con�tient� de asta, nu p�rea s� vad�. �i-a dat p�rul la o parte de pe frunte �i trupul i-a fost str�b�tut atunci de un suspin �ndelung �i rug�tor. �Louis� dac� te pierd, nu mai am absolut nimic�, a �optit ea. �A� �ndrepta tot, numai s� te am din nou, dar nu pot s� �ndrept ce am f�cut.� M-a luat de g�t, lipindu-se de mine �i suspin�nd l�ng� inima mea. M�inile mele �ov�iau s� o ating�, dar, mai apoi, s-au mi�cat ca �i cum nu le-a� mai fi putut opri, �i au �mbr��i�at-o, m�ng�indu-i p�rul. �Nu pot s� tr�iesc f�r� tine�� a �optit ea. �Mai degrab� a� muri dec�t s� tr�iesc f�r� tine. A� muri la fel ca el. Nu suport s� m� prive�ti cum m-ai privit. N-a� suporta s� �tiu c� nu m� iube�ti!� Suspinele ei au devenit �i mai puternice, �i mai amare, p�n� c�nd, �n cele din urm�, m-am aplecat �i i-am s�rutat g�tul moale �i obrajii. Prune de iarn�. Prune dintr-o livad� fermecat�, �n care fructele nu cad niciodat� de pe crengi. �n care florile nu se ofilesc �i nu mor niciodat�. �Bine, draga mea�� i-am spus atunci. �Bine, iubita mea�� �i am leg�nat-o �ncet �n bra�e, p�n� c�nd a a�ipit, murmur�nd ceva �n genul c� o s� fim ve�nic ferici�i, c� am sc�pat de Lestat pentru totdeauna, c� �ncepeam marea aventur� a vie�ilor noastre.
Marea aventur� a vie�ilor noastre. Ce �nseamn� s� mori c�nd po�i tr�i p�n� la sf�r�itul lumii? �i ce altceva este �sf�r�itul lumii� dec�t o expresie, pentru c�, cine �tie m�car ce e lumea �ns�i? Tr�isem �n dou� secole, v�zusem iluziile unuia complet destr�mate de cel�lalt, fusesem ve�nic t�n�r �i ve�nic b�tr�n, lipsit de iluzii, tr�ind clip� de clip� �ntr-un fel care m� f�cea s� m� g�ndesc la un ceas de argint, tic�ind �n gol: cadranul pictat �i limbile create cu delicate�e nepotrivite de nimeni, neuit�ndu-se la nimeni, luminat de o lumin� care nu era lumin�, ca aceea �n care Dumnezeu a f�cut lumea �nainte de a crea lumina. Tic�ind, tic�ind, tic�ind cu precizia ceasornicului, �ntr-o �nc�pere la fel de vast� ca universul.
M� plimbam din nou pe str�zi, Claudia fiind dus� s� ucid�, parfumul p�rului �i rochiei ei persist�nd pe v�rfurile degetelor mele, pe haina mea �i ochii mei lu�nd-o mult �naintea mea asemeni razei palide a unui far. M-am trezit la catedral�. Ce �nseamn� s� mori c�nd po�i tr�i p�n� la sf�r�itul lumii? M� g�ndeam la moartea fratelui meu, la t�m�ie �i la rozariu. Am sim�it deodat� dorin�a de a m� afla �n cl�direa aceea funebr�, ascult�nd glasurile femeilor care se �n�l�au �i coborau �n timp ce c�ntau �Ave Maria�, zgomotul m�t�niilor �i s� simt mirosul de cear�. �mi aminteam pl�nsetele. Era ceva palpabil, de parc� s-ar fi �nt�mplat cu numai o zi �n urm�, doar �n dosul unei u�i. M� vedeam str�b�t�nd �n grab� un coridor �i �mping�nd u�a �ncet.
M�rea�a fa�ad� a catedralei se �n�l�a �ntunecat� vizavi de pia��, dar u�ile erau deschise �i am putut s� z�resc o lumin� slab� care p�lp�ia �n�untru. Era s�mb�t� seara devreme, iar oamenii se duceau la spovedanie pentru slujba �i �mp�rt�ania de duminic�. Lum�n�rile ardeau slab �n candelabre. �n cap�tul cel�lalt al naosului, altarul se deslu�ea �n umbr�, �nc�rcat de flori albe. La acea biseric� veche �mi aduseser� fratele pentru cea din urm� slujb�, �nainte de a-l duce la cimitir �i, deodat�, mi-am dat seama c�, de atunci, nu mai fusesem acolo, nu mai urcasem nici m�car o dat� treptele din piatr�, nu mai trecusem pragul acelor u�i deschise.
Nu mi-era team�. Poate chiar t�njeam s� se �nt�mple ceva, pietrele s� fream�te �n clipa �n care intram �n holul �ntunecos �i vedeam �n dep�rtare tabernacolul pe altar. Mi-am amintit atunci c� mai trecusem o dat�, c�nd ferestrele erau puternic luminate �i glasurile care c�ntau se auzeau p�n� �n Pia�a Jackson. Atunci ezitasem, �ntreb�ndu-m� dac� era, oare vreun secret pe care Lestat nu mi-l spusese, ceva care m-ar fi putut distruge dac� intram. M� sim�isem �mboldit s-o fac, dar am alungat acel g�nd din minte, eliber�ndu-m� de fascina�ia u�ilor deschise �i a acelei mul�imi de oameni care alc�tuiau o singur� voce. Avusesem ceva pentru Claudia, o p�pu�� pe care i-o duceam, o p�pu�� mireas� pe care o luasem din vitrina �ntunecat� a unui magazin de juc�rii �i o pusesem �ntr-o cutie mare, �nvelit� �n foi�� �i legat� cu panglici. O p�pu�� pentru Claudia. �mi aminteam cum plecasem gr�bit cu ea, auzind vibra�iile orgii �n spatele meu, �i ochii mi se �ngustaser� din cauza luminii puternice a lum�n�rilor.
Acum m� g�ndeam la acel moment; teama aceea pe care o sim�isem la vederea altarului, c�nd auzisem �Pange Lingua�. �i m-am g�ndit din nou, insistent la fratele meu. Vedeam sicriul purtat de-a lungul culoarului central, urmat de o mul�ime de oameni �ndolia�i. Acum nu mai sim�eam nici un fel de team�. A�a cum �i-am mai spus, cred c� t�njeam dup� pu�in� team�, dup� un motiv de team� �n timp ce mergeam �ncet pe l�ng� zidurile �ntunecate din piatr�. Aerul era rece �i umed, �n ciuda faptului c� era var�. Mi-am amintit din nou de p�pu�a Claudiei. Unde era, oare, p�pu�a aceea? Ani de zile, Claudia se jucase cu ea. Deodat�, m-am trezit c�ut�nd p�pu�a, �n acel chip neobosit �i f�r� sens �n care cau�i ceva �ntr-un co�mar, d�nd peste u�i care nu vor s� se deschid� �i sertare care nu vor s� se �nchid�, lupt�nd iar �i iar �mpotriva aceluia�i lucru lipsit de sens, ne�tiind de ce efortul pare at�t de disperat, de ce vederea brusc� a unui scaun peste care e aruncat un �al ��i provoac� groaz�.
M� aflam �n catedral�. O femeie a ie�it din confesional �i a trecut pe l�ng� �irul lung de oameni care a�teptau. Un b�rbat, care ar fi trebuit s� intre, nu se clintea; ochiul meu, sensibil chiar �i �n acea situa�ie primejdioas�, a observat asta, a�a c� m-am �ntors s�-l privesc. Se uita la mine. I-am �ntors repede spatele. L-am auzit intr�nd �n confesional �i �nchiz�nd u�a. Am �naintat pe culoarul bisericii �i, mai degrab� din cauza oboselii dec�t din vreo convingere, am intrat �ntr-o stran� goal� �i m-am a�ezat. Fusesem c�t pe-aci s� �ngenunchez, din obi�nuin��. Mintea mea p�rea la fel de tulburat� �i chinuit� ca a oric�rui muritor. Am �nchis ochii o clip� �i am �ncercat s� alung toate g�ndurile. Auzi �i vezi, mi-am spus. �i, �n urma acelui act de voin��, sim�urile mi s-au eliberat de chin. �n jurul meu, �n semi�ntuneric, auzeam �oaptele celor care se rugau, zgomotul slab al m�t�niilor; oftatul stins al femeii care a �ngenuncheat acum �n fa�a celor Doisprezece Apostoli. Dinspre mul�imea de strane din lemn a venit miros de �obolani. Un �obolan mi�un�nd �n apropierea altarului, un �obolan �n altarul lateral sculptat al Sfintei Fecioare. Sfe�nicele aurii sclipeau pe altar; o crizantem� alb� �i bogat� s-a �ndoit deodat�, pic�turi sclipeau pe petalele ei �nghesuite �i un miros acru s-a �n�l�at din c�teva vase, din altare �i altarele laterale, din statuile Sfintei Fecioare, ale lui Cristos �i ale sfin�ilor. M-am uitat fix la statui; profilurile f�r� via��, ochii nemi�ca�i, m�inile goale �i faldurile �ncremenite au �nceput deodat� s� m� obsedeze. Apoi trupul mi-a fost scuturat de un spasm at�t de violent, �nc�t m-am trezit aruncat �nainte, sprijinindu-m� cu m�na de strana din fa�a mea. Era un cimitir al formelor moarte, al efigiilor funerare �i al �ngerilor din piatr�. Mi-am ridicat privirea �i m-am v�zut �ntr-o viziune c�t se poate de palpabil� urc�nd treptele altarului, deschiz�nd sf�ntul tabernacol, �ntinz�nd m�inile monstruoase spre cupa sfin�it� �i lu�nd Trupul lui Cristos, �mpr�tiindu-i hostiile albe pe covor; apoi am c�lcat pe Sfintele hostii, plimb�ndu-m� �ncoace �i �ncolo prin fa�a altarului, f�c�nd praf Sf�nta �mp�rt�anie. M-am ridicat �n stran� �i priveam fix acea vedenie, al c�rei �n�eles �l cuno�team prea bine.
Dumnezeu nu s�l�luia �n biserica aceea; statuetele acelea ofereau o imagine nimicului. �n catedrala aceea
Apoi deodat�, printre acele ruine, prin u�a deschis� dincolo de care vedeam un pustiu �ntins �n toate direc�iile, fluviul �nghe�at, din care se vedeau r�m�i�e de vapoare, prin acele ruine a ap�rut acum o procesiune funerar�, un �ir de oameni albi �i palizi, mon�tri cu ochi sclipitori �i haine negre flutur�nde, sicriul hodorogind pe ni�te ro�i din lemn, �obolanii mi�un�nd peste marmura spart� �i deformat� procesiunea �naint�nd, a�a �nc�t acum o puteam vedea pe Claudia printre acei oameni, privind din dosul unui v�l negru sub�ire, �in�nd o m�n� �nm�nu�at� pe o carte de rug�ciuni neagr� �i cealalt� pe sicriul de l�ng� ea. �n sicriu, sub un capac de sticl�, am v�zut, spre groaza mea, scheletul lui Lestat, a c�rui piele �ncre�it� se contopise acum cu oasele, ai c�rui ochi nu mai erau dec�t ni�te g�vane �i al c�rui p�r blond era r�sfirat pe satinul alb. Procesiunea s-a oprit. Oamenii �ndolia�i s-au �mpr�tiat, umpl�nd f�r� zgomot stranele pr�fuite, iar Claudia, �ntorc�ndu-se cu cartea ei, a deschis-o, �i-a ridicat v�lul de pe fa�� �i m-a fixat cu privirea, �n timp ce degetul ei atingea pagina. �Acum e�ti izgonit de pe p�m�nt�, a �optit ea �i �oapta ei �i-a g�sit ecoul printre ruine. �Acum e�ti izgonit de pe p�m�ntul care �i-a deschis gura pentru a primi s�ngele fratelui t�u din m�na ta. �i c�nd vei lucra p�m�ntul, acesta nu va ceda. Un fugar �i un vagabond vei fi �n p�m�nt� �i oricine te va omor�, r�zbunarea �l va lovi de �apte ori.�
Am strigat la ea, am �ipat, �ip�tul �n�l��ndu-se din ad�ncul fiin�ei mele asemeni unei for�e negre mari care mi-a ��nit de pe buze, f�c�ndu-mi trupul s� se clatine f�r� voia mea. Un oftat teribil a ie�it de pe buzele celor �ndolia�i, un vuiet din ce �n ce mai puternic �i, c�nd m-am �ntors, i-am v�zut pe to�i n�pustindu-se asupra mea, �mping�ndu-m� pe culoar spre sicriu, a�a �nc�t m-am �ntors s�-mi recap�t echilibrul �i m-am trezit cu am�ndou� m�inile pe el. C�nd m-am uitat, �n�untru nu erau r�m�i�ele lui Lestat, ci trupul fratelui meu muritor. S-a l�sat o t�cere, ca �i cum un v�l ar fi c�zut peste ei to�i, dizolv�ndu-le formele sub faldurile lui mute. �l vedeam pe fratele meu, blond �i t�n�r �i frumos cum fusese �n via��, la fel de real �i cald pentru mine cum fusese atunci, cu at��ia ani �i ani �n urm�, �nc�t nu mi l-a� fi putut aminti a�a, at�t de perfect era recreat, at�t de perfect �n fiecare am�nunt. P�rul blond era periat pe spate de pe frunte, ochii �nchi�i de parc� ar fi dormit, degetele lui delicate �n jurul crucifixului de pe piept, buzele at�t de trandafirii �i m�t�soase �nc�t nu puteam s� rezist s� le v�d f�r� s� le ating. �i exact c�nd am �ntins m�na s�-i ating moliciunea pielii,
M� aflam tot �n catedral�, s�mb�t� seara, mirosul lum�n�rilor era greu �n aerul nemi�cat, femeia din fa�a apostolilor plecase �i �ntunericul se �ntindea�� �n spatele meu, �n fa�a mea �i, acum, deasupra mea. A ap�rut un b�iat �mbr�cat �n straie c�lug�re�ti cu un sting�tor lung fixat pe o tij� aurie, acoperind cu p�lnia mic� o lum�nare, apoi alta �i alta. Eram stupefiat. S-a uitat la mine �i, imediat, a �ntors privirea, de parc� n-ar fi vrut s� deranjeze un om ad�ncit �n rug�ciune. Apoi, c�nd s-a deplasat spre urm�torul sfe�nic, am sim�it o m�n� pe um�r. Faptul c� doi oameni puteau trece pe l�ng� mine f�r� s�-i aud, f�r� ca m�car s�-mi pese, mi-a dat a �n�elege, undeva �n mine, c� eram �n primejdie, dar nu-mi p�sa. Mi-am ridicat privirea �i am v�zut un preot cu p�rul c�runt. �Vrei s� te spovede�ti?� m-a �ntrebat el. �Tocmai voiam s� �ncui biserica.� F�cu ochii mici �n dosul ochelarilor cu lentile groase. Singura lumin� venea acum de la �irurile de lum�n�ri din sticl� ro�ie care ardeau �n fa�a sfin�ilor; umbrele jucau pe pere�ii �nal�i. �Te fr�m�nt� ceva, nu? Pot s� te ajut?�
�E prea t�rziu, prea t�rziu�, i-am �optit �i m-am ridicat s� plec. El s-a dat �napoi, tot f�r� s� observe ceva �n �nf��i�area mea care s�-l alarmeze �i mi-a spus cu bl�nde�e, pentru a m� lini�ti �Nu, e �nc� devreme. Vrei s� vii �n confesional?� O clip�, doar l-am privit. Eram tentat s� z�mbesc. �i apoi m-am g�ndit s-o fac. Dar, chiar c�nd �l urmam pe culoar, �n umbra vestibulului, �tiam c� nu avea s� fie nimic, c� era o nebunie. Cu toate acestea, am �ngenuncheat �n cutia aceea str�mt� de lemn, cu m�inile �mpreunate pe micul altar, iar el s-a a�ezat �n partea cealalt� �i a deschis gemule�ul, oferindu-mi conturul vag al profilului s�u. L-am privit o clip�. Dup� care am spus-o, f�c�ndu-mi Semnul Crucii. �Binecuv�nteaz�-m�, p�rinte, c�ci am p�c�tuit, at�t de des �i at�t de mult timp, c� nu �tiu nici cum s� m� schimb, nici cum s� m�rturisesc �n fa�a Domnului ce-am f�cut.�
�Fiule, puterea Domnului de a ierta este infinit�, mi-a �optit el. �Spune-I cum te pricepi mai bine �i din inim�.�
�Crime, p�rinte, crim� dup� crim�. Femeia care a murit acum dou� seri �n Pia�a Jackson, eu am omor�t-o, la fel ca pe alte mii de oameni �naintea ei, c�te unul sau doi pe noapte, p�rinte, timp de �aptezeci de ani. Am b�ntuit str�zile New Orl�ans-ului �n chip de Moarte �i m-am hr�nit cu vie�i omene�ti ca s� pot exista. Nu s�nt muritor, p�rinte, ci nemuritor �i blestemat, asemeni �ngerilor azv�rli�i �n infern de Dumnezeu. S�nt vampir.�
Preotul s-a �ntors. �Ce-i asta, o distrac�ie pentru tine? O glum�? ��i ba�i joc de un om b�tr�n!� a spus el tr�ntind cu zgomot gemule�ul din lemn. Am deschis repede u�a �i l-am v�zut st�nd acolo. �Tinere, nu te temi deloc de Dumnezeu? �tii ce �nseamn� sacrilegiu?� M-a privit furios. M-am apropiat de el �ncet, foarte �ncet �i, la �nceput, doar m-a privit m�nios. Dup� aceea, derutat, a f�cut un pas �napoi. Biserica era pustie, r�sun�toare, neagr�, sacristanul plecase, iar lum�n�rile aruncau o lumin� g�lbuie doar pe altarele �ndep�rtate, cre�nd o coroan� din fire moi �i aurii �n jurul capului s�u c�runt �i fe�ei sale. �Atunci nu exist� iertare!� i-am spus eu �i, apuc�ndu-l deodat� de umeri, l-am �inut �ntr-o �ncle�tare supranatural� din care nu putea spera s� se desprind� �i mi-am apropiat chipul de al lui. A c�scat gura �ngrozit. �Vezi ce s�nt? Dac� Dumnezeu exist�, de ce m� suport�?� l-am �ntrebat. �Vorbe�ti de sacrilegiu!� �i-a �nfipt unghiile �n m�inile mele, �ncerc�nd s� se elibereze, cartea de rug�ciuni i-a c�zut pe jos �i m�t�niile �i zdr�ng�neau printre faldurile sutanei. Era ca �i cum s-ar fi luptat cu statuile �nsufle�ite ale sfin�ilor. Mi-am tras buzele �napoi pentru a-i ar�ta col�ii primejdio�i. �De ce suport� ca eu s� tr�iesc?� l-am �ntrebat. Chipul lui m� �nfuria, cu teama, dispre�ul �i furia lui. Vedeam pe el ura pe care o v�zusem pe fa�a lui Babette �i l-am auzit spun�ndu-mi �uier�tor: �D�-mi drumul! Diavole!� Era cuprins de o panic� tipic� muritorilor. I-am dat drumul, privind cu o fascina�ie sinistr� cum fugea pe mijlocul culoarului de parc� ar fi �naintat prin n�me�i de z�pad�. Pe urm� am pornit dup� el, cu o asemenea iu�eal�, �nc�t, �ntr-o clip�, l-am �nconjurat cu bra�ele, pelerina mea �nv�luindu-l �n bezn�, dar el tot continua s� �nainteze anevoie. M� blestema, chem�ndu-l pe Dumnezeu la altar. L-am prins chiar pe treptele care duceau spre locul de �mp�rt�anie, l-am f�cut s� m� priveasc� �i mi-am �nfipt din�ii �n g�tul lui.
Vampirul se opri din povestit.
La un moment dat, b�iatul avusese inten�ia s�-�i aprind� o �igar�, a�a c� acum st�tea cu b��ul de chibrit �ntr-o m�n� �i cu �igara �n cealalt�, neclintit ca un manechin �ntr-un magazin, uit�ndu-se la vampir. Acesta privea �n p�m�nt. Deodat�, se �ntoarse, lu� cutia din m�na b�iatului, aprinse chibritul �i i-l �ntinse. B�iatul se aplec� s�-�i aprind� �igara, dup� care trase un fum �i �l elimin� repede. Desf�cu sticla �i lu� o �nghi�itur�, f�r� s�-�i ia ochii de la vampir.
Avu r�bdare din nou, a�tept�nd ca acesta s� fie gata s� reia �irul povestirii.
��Nu-mi aminteam de Europa din copil�rie. Nici chiar de c�l�toria spre America. Faptul c� m� n�scusem acolo era o idee abstract�. Totu�i, avea o putere asupra mea la fel de mare ca cea pe care o poate avea Fran�a asupra unui colonist. Vorbeam fran�uze�te, citeam fran�uze�te, �mi aminteam c� a�teptasem ve�ti despre Revolu�ie �i c� citisem �n ziarele pariziene despre victoriile lui Napoleon. �mi amintesc furia pe care am cunoscut-o c�nd a v�ndut colonia Louisiana Statelor Unite. Nu �tiu c�t a tr�it �n mine muritorul francez. Dar, de acum, disp�ruse �i r�m�sese �n mine o dorin�� puternic� de a vedea Europa �i de a cunoa�te, ceea ce se na�te nu numai din citirea literaturii �i filozofiei, ci �i din sentimentul c� fusesem format de Europa mai profund dec�t restul americanilor. Eram un creol care voia s� vad� unde �ncepuse totul. A�a c� am �nceput s� m� g�ndesc la asta. S� golesc dulapurile �i cuferele de tot ce nu-mi era esen�ial. �i foarte pu�ine lucruri erau esen�iale pentru mine. O mare parte din acestea aveau s� r�m�n� �n casa din ora�, unde eram convins c� aveam s� m� �ntorc mai devreme sau mai t�rziu, chiar dac� numai pentru a-mi muta lucrurile �ntr-o alta similar� �i s� �ncep o nou� via�� �n New Orl�ans. Nu puteam s� concep s� tr�iesc ve�nic. Nu voiam. Dar mi-am concentrat mintea �i inima asupra Europei. A �nceput s� se contureze pentru prima oar� g�ndul c� a� fi putut s� v�d toat� lumea, dac� voiam. C� eram, a�a cum spunea Claudia, liber. �ntre timp, ea a f�cut un plan. A fost ideea ei s� mergem mai �nt�i �n centrul Europei, unde vampirii p�reau s� fie �n num�r foarte mare. Era sigur� c� vom g�si acolo ceva care s� ne instruiasc�, s� ne explice originile noastre. Dar p�rea s� doreasc� mai mult dec�t ni�te r�spunsuri: o comuniune cu cei de felul ei. Repeta la infinit �cei de felul meu�, �i o spunea cu o alt� intona�ie dec�t a� fi f�cut-o eu. M� f�cea s� simt pr�pastia care ne desp�r�ea. �n primii ani de convie�uire, crezusem c� Lestat �i insufla instinctul de a ucide, de�i avea acelea�i gusturi cu mine �n orice alt� privin��. Acum, �ns�, �tiam c� era mai pu�in uman� dec�t oricare dintre noi, mai pu�in uman� dec�t ar fi visat oricare dintre noi. Nu avea nici cea mai slab� leg�tur� cu sentimentele omene�ti. Probabil c� asta explica de ce�� �n pofida tuturor lucrurilor pe care le f�cusem sau nu reu�isem s� le fac�� se ag��a de mine. Eu nu eram �de felul ei�, ci doar cel mai apropiat lucru de a�a ceva.
��Dar n-ar fi fost posibil s-o instruie�ti �n ale inimii omene�ti a�a cum o instruise�i �n orice alt domeniu? �ntreb� b�iatul deodat�.
��La ce bun? �ntreb� vampirul pe bun� dreptate. Ca s� sufere ca mine? A, recunosc c� ar fi trebuit s-o �nv�� ceva care s�-i �nving� dorin�a de a-l ucide pe Lestat. Pentru binele meu, ar fi trebuit s� fac asta. Dar, vezi tu, nu aveam
B�iatul �ncuviin��.
��N-am vrut s� te �ntrerup. Spuneai ceva interesant.
��Doar c� puteam s� uit ce se �nt�mplase cu Lestat concentr�ndu-mi g�ndurile asupra Europei. De asemenea, �i g�ndul la al�i vampiri m� �nsufle�ea. Nu fusesem cinic nici m�car o clip� �n leg�tur� cu existen�a lui Dumnezeu, ci doar rupt de ea. Plutind, supranatural, prin lumea natural�. Dar s-a mai �nt�mplat ceva p�n� s� plec�m �n Europa.
Ceva chiar foarte important. A �nceput cu muzicianul. Trecuse pe acas� �n seara aceea, c�nd eu fusesem la catedral�, �i urma s� vin� din nou seara urm�toare. D�dusem liber servitorilor, a�a c� l-am primit eu �nsumi. �nf��i�area lui m-a izbit imediat. Era mult mai slab dec�t mi-l aminteam �i foarte palid, cu o lucire umed� pe chip ce sugera febr�. �i era �ngrozitor de nefericit. C�nd i-am spus c� Lestat plecase, la �nceput a refuzat s� m� cread� �i a zis c� Lestat i-ar fi l�sat vreun mesaj, ceva. Dup� aceea, a pornit �n sus pe Rue Royale, vorbind singur despre asta, de parc� n-ar fi fost con�tient de cei din jurul lui. L-am prins din urm� �n dreptul unui felinar. ��i-a l�sat, totu�i, ceva�, i-am spus eu, c�ut�nd repede portmoneul. Nu �tiam c��i bani aveam �n�untru, dar inten�ionam s� i-i dau. Erau c�teva sute de dolari. I-am pus �n m�inile care erau at�t de slabe, �nc�t �i vedeam venele alb�strui puls�nd sub pielea umed�. Acum a devenit entuziasmat �i am sim�it imediat c� era vorba de mai mult dec�t de bani. �Deci, �i-a vorbit de mine, �i-a spus s�-mi dai �tia!� a zis el �in�ndu-i de parc� ar fi fost ni�te moa�te. �Trebuie s�-�i mai fi spus �i altceva!� M� privea cu ni�te ochi bulbuca�i �i chinui�i. Nu i-am r�spuns imediat, pentru c�, �ntre timp, z�risem punctele de pe g�tul lui. Dou� semne ro�ii ca ni�te zg�rieturi �n partea dreapt�, chiar deasupra gulerului murdar. Banii �i fluturau �n m�n�; era absent fa�� de circula�ia de pe strad�, de oamenii care treceau pe l�ng� noi. �Bag�-i �n buzunar�, i-am �optit eu. �A vorbit de tine, c� e important s� continui s� scrii muzic�.� M� privea ca �i cum ar fi a�teptat altceva. �Da? Altceva n-a mai spus?� m-a �ntrebat el apoi, iar eu nu �tiam ce s� spun. A� fi n�scocit orice dac� i-ar fi adus alinare �i dac� l-ar fi f�cut s� plece, de asemenea. Mi-era greu s� vorbesc despre Lestat; cuvintele mi se evaporau de pe buze. �i punctele de pe g�tul lui m� uluiau. Nu-mi puteam explica asta. Am �nceput s�-i spun tot felul de aiureli�� c� Lestat �i dorea numai bine, c� trebuise s� ia un vapor cu aburi spre St. Louis, c� avea s� se �ntoarc�, c� r�zboiul era iminent �i c� avea treburi de rezolvat acolo� B�iatul �mi sorbea fiecare cuv�nt, de parc� nu se putea s�tura �i a�tepta s� aud� ceea ce voia. Tremura; broboane de sudoare i-au ap�rut pe frunte �n timp ce m� asculta �i, deodat�, �i-a mu�cat buza cu putere. �Dar de ce a plecat?� m-a �ntrebat el de parc� nimic n-ar fi fost de ajuns.
�Ce este?� l-am �ntrebat. �Ce-�i trebuie de la el? S�nt sigur c� ar vrea ca eu sㅔ
�Era prietenul meu!� mi-a zis el deodat� cu o voce sc�zut� din cauza furiei re�inute.
�Nu te sim�i bine, i-am spus eu. Ai nevoie de odihn�. Ai ceva�� am zis eu apoi atent la fiecare mi�care a lui� �pe g�t.� Nici m�car nu �tia la ce m� refer. A c�utat locul cu degetele, l-a g�sit �i l-a frecat.
�Ce conteaz�? Nu �tiu. Insectele astea s�nt peste tot�, a spus el �i mi-a �ntors spatele.
��Altceva a mai spus?
��Am privit mult� vreme �n urma lui cum se dep�rta pe Rue Royale, o siluet� �n negru de�irat� �i �nnebunit�, c�reia mul�imea �i f�cea loc. I-am spus imediat Claudiei de rana de la g�t. A fost ultima noastr� noapte �n New Orleans. Urma s� ne �mbarc�m pe vapor �n seara urm�toare, chiar �nainte de miezul nop�ii, pentru a pleca �n zori. Stabilisem s� ie�im �mpreun�. Era ascult�toare �i pe chipul ei se vedea ceva extrem de trist, ceva ce nu disp�ruse dup� ce pl�nsese. �Ce ar putea s� �nsemne urmele acelea?� m-a �ntrebat ea. �C� s-a hr�nit cu b�iatul �n timp ce acesta dormea, c� el i-a dat voie? Nu-mi �nchipui��, a zis ea apoi.
�Da, asta trebuie s� fie.� Dar nu eram sigur. �mi aminteam ce-i spusese Lestat despre faptul c� �tia un b�iat care ar fi fost un vampir mai bun dec�t ea. Pl�nuise s� fac� asta? Pl�nuise s� fac� un altul ca noi?
�Nu conteaz� acum, Louis�, mi-a amintit ea. Trebuia s� ne lu�m adio de la New Orl�ans. Ne dep�rtam de mul�imea de pe Rue Royale. Sim�urile �mi erau extrem de acute fa�� de toate lucrurile din jur, �in�ndu-le aproape, ezit�nd s� spun c� aceea era ultima noapte. Vechiul ora� fran�uzesc fusese ars �n mare parte cu mult timp �n urm�, iar arhitectura, pe vremea aceea, era a�a cum este acum, spaniol�, aceasta �nsemn�nd c�, merg�nd �ncet pe strada �ngust� pe care o cabriolet� trebuia s� se opreasc� pentru a trece alta, l�sam �n urm� ziduri v�ruite �i por�i masive prin care se z�reau paradisuri luminate de felinare ca al nostru, numai c� fiecare p�rea s� con�inut� at�tea promisiuni, at�ta mister senzual. Bananieri mari m�ng�iau galeriile care duceau spre cur�ile interioare �i un desi� din ferigi �i flori astupau intr�rile gangurilor. Deasupra, �n �ntuneric, oamenii st�teau pe balcoane, cu spatele spre u�ile deschise, vorbind �optit, iar zgomotul evantaielor abia se auzea din cauza brizei u�oare dinspre r�u; iar pe ziduri cre�teau ieder� �i floarea patimilor at�t de dese, �nc�t ne atingeam de ele �n trecere �i ne opream c�nd �ntr-un loc, c�nd �n altul pentru a rupe un trandafir luminos sau vrejuri de caprifoi. Prin ferestrele �nalte vedeam iar �i iar jocul luminii lum�n�rilor pe tavanele tencuite �i bogat �mpodobite �i adesea coroana str�lucitoare a c�te unui candelabru din cristal. Din c�nd �n c�nd, c�te o femeie �mbr�cat� �n haine de sear� ap�rea l�ng� balustrad�, cu bijuteriile sclipindu-i la g�t, parfumul ei ad�ugind o tent� efemer� miresmei florilor din atmosfer�. Aveam str�zile, gr�dinile, col�urile noastre preferate, dar �n mod inevitabil am ajuns la marginea vechiului ora� �i am v�zut mla�tina. Tr�surile treceau pe l�ng� noi una dup� alta dinspre Bayou Road �ndrept�ndu-se spre teatru sau oper�. Dar acum, luminile ora�ului se aflau �n urma noastr� �i miresmele sale amestecate erau acoperite de mirosul greu al mla�tinii. Simpla vedere a copacilor �nal�i �i tremur�tori, cu ramurile �nc�rcate de mu�chi, �mi f�ceau r�u, oblig�ndu-m� s� m� g�ndesc la Lestat. M� g�ndeam la el a�a cum m� g�ndisem la trupul fratelui meu. �l vedeam afund�ndu-se printre r�d�cinile chiparo�ilor �i stejarilor, acea form� zb�rcit� �i hidoas� �nf�urat� �n cear�aful alb. M� �ntrebam dac� viet��ile nop�ii �l ocoleau, �tiind instinctiv c� acel lucru uscat, care trosnea, era periculos sau dac� �l n�p�deau �n apa murdar� ciugulindu-i carnea uscat� de pe oase. M-am dep�rtat de mla�tin�, �ntorc�ndu-m� �n centrul ora�ului vechi �i am sim�it str�ngerea m�inii Claudiei lini�titoare. Adunase un buchet natural de pe toate zidurile gr�dinilor �i �l �inea str�ns la piept, lipit de rochi�a galben�, cufund�ndu-�i fa�a �n parfumul lui. Acum mi-a spus at�t de �ncet �nc�t a trebuit s�-mi aplec urechea spre ea: �Louis, te fr�m�nt�. Cuno�ti remediul. Las� carnea� las� carnea s� instruiasc� mintea.� Mi-a dat drumul m�inii �i am v�zut-o dep�rt�ndu-se de mine, �ntorc�ndu-se numai o dat� pentru a �opti acela�i �ndemn: �Uit�-l. Las� carnea s�-�i instruiasc� mintea�� Mi-a adus aminte de cartea de poezii pe care o aveam �n m�n� c�nd mi-a spus acele cuvinte prima oar�, �i parc� vedeam versurile pe pagin�:
Ea z�mbea din col�ul str�zii, o f�r�m� de m�tase galben� vizibil� doar o clip� �n �ntuneric, dup� care a disp�rut. Tovar�a mea, tovar�a mea ve�nic�. Am apucat pe Rue Dumaine, trec�nd pe l�ng� ferestrele �ntunecate.
Lumina unei l�mpi s-a mic�orat foarte �ncet �n dosul unei perdele grele din dantel�, umbra modelului �ntinz�ndu-se pe c�r�mid�, devenind din ce �n ce mai slab�, apoi transform�ndu-se �n negreal�. Mi-am continuat drumul, apropiindu-m� de casa lui Madame LeClair, auzind acordurile vagi, dar sub�iri ale viorilor care c�ntau �n salonul de sus �i apoi r�setele limpezi ale invita�ilor. St�team peste drum de cas�, �n umbr�, v�z�ndu-i pe c��iva dintre ace�tia mi�c�ndu-se prin �nc�perea luminat�; un oaspete trecea de la o fereastr� la alta, cu un pahar cu picior plin cu un vin de culoarea l�m�ii, privind spre lun� ca �i cum ar fi c�utat ceva mai bun �i a g�sit acest lucru la ultima fereastr�, r�m�n�nd cu m�na pe draperia de culoare �nchis�.
�n fa�a mea, o u�� �n zidul de c�r�mid� era deschis� �i o lumin� se vedea �n cap�tul cel�lalt al gangului. Am traversat �ncet strada �ngust� �i am sim�it mirosul puternic de buc�t�rie imediat dup� ce am intrat pe poart�. Mirosul u�or gre�os al c�rnii g�tite. Am intrat �n gang. Cineva tocmai traversase �n grab� curtea �i �nchisese o u��. Dar apoi am v�zut o alt� siluet�. L�ng� focul din buc�t�rie se afla o negres� sub�ire cu un turban str�lucitor �n jurul capului, cu tr�s�turi delicate, femeia sclipind �n lumin� asemeni unei figurine din diorit. Amesteca �ntr-o oal�. Am sim�it mirosul condimentelor, �ov�rvului �i foilor de dafin; apoi, ca un val, a venit mirosul oribil al c�rnii g�tite, s�ngele �i carnea descompun�ndu-se �n lichidul care fierbea. M-am apropiat mai mult �i am v�zut-o l�s�nd jos lingura lung� de fier �i proptindu-�i m�inile pe �oldurile generoase, cordonul alb al �or�ului sco��ndu-i �n eviden�� mijlocul sub�ire. Zeama din oal� d�dea pe afar� �i pic�turile c�deau pe c�rbunii aprin�i de dedesubt sf�r�ind. Mirosul ei, parfumul ei p�trunz�tor a ajuns p�n� la mine, mai puternic dec�t cel al amestecului ciudat din oal�, ispititor pe m�sur� ce m� apropiam mai mult, p�n� c�nd, �n cele din urm�, m-am rezemat de un perete �mbr�cat �n frunze de vi��. La etaj, viorile �ncepuser� un vals �i podeaua din lemn sc�r��ia sub picioarele dansatorilor. Parfumul iasomiei de pe zid m-a �nv�luit �i apoi s-a retras ca apa ce p�r�se�te plaja neted�; �i i-am sim�it din nou parfumul s�rat. Se dusese la u�a buc�t�riei, aplec�ndu-�i cu gra�ie g�tul lung �i negru c�nd s-a chinuit s� str�pung� �ntunericul de sub fereastra luminat�. �Monsieur!� a spus ea p�ind �n raza de lumin� g�lbuie, care �i c�dea pe s�nii mari �i rotunzi, pe bra�ele lungi, sub�iri �i m�t�soase �i acum pe frumuse�ea lung� �i rece a chipului. �C�uta�i petrecerea, Monsieur?� m-a �ntrebat ea. �E sus�� �Nu, draga mea, nu c�utam petrecerea, i-am spus eu ie�ind din umbr�. Pe tine te c�utam.�
��Totul era preg�tit c�nd m-am trezit seara urm�toare: cuf�rul cu haine fusese trimis pe vapor �mpreun� cu o lad� �n care se afla sicriul; servitorii erau pleca�i; mobila fusese acoperit� cu p�nz� alb�. Imaginea biletelor de vapor, a c�torva de banc� �i a altor c�teva h�rtii str�nse toate �ntr-un portmoneu negru f�cea ca acea c�l�torie s� apar� �n lumina sclipitoare a realit��ii. A� fi renun�at la ucis dac� a� fi putut, dar m-am ocupat de asta devreme �i �n grab�, ca �i Claudia; dar cu pu�in �nainte de ora la care ar fi trebuit s� plec�m, m� aflam singur �n apartament, a�tept�nd-o. Era plecat� de prea mult timp pentru starea mea de spirit nervoas�. M� temeam pentru ea�� de�i putea fermeca aproape pe oricine, f�c�ndu-i s� o ajute dac� se afla prea departe de cas� �i, de multe ori, �i convinsese pe str�ini s� o aduc� p�n� la u�� chiar, la tat�l ei, care le mul�umea din tot sufletul pentru faptul c� �i aduseser� fiica r�t�cit�.
C�nd a venit acum, alerga �i, l�s�nd jos cartea, mi-am �nchipuit c� uitase c�t era ceasul. Credea, probabil, c� era mai t�rziu dec�t era �n realitate. �in�nd cont de ceasul meu de buzunar, mai aveam o or�. Dar, �n clipa �n care a ajuns la u��, am �tiut c� m� �n�elam. �Louis, u�ile!� a �ng�imat ea, cu r�suflarea t�iat� �i cu m�na pe inim�. A rupt-o la fug� din nou pe coridor cu mine �n urma ei �i, �n timp ce �mi f�cea semne disperat�, am �nchis u�ile coridorului. �Ce este?� am �ntrebat-o. �Ce te-a apucat?� Dar ea se ducea la ferestrele din fa�� acum, la u�ile-ferestre lungi care d�deau pe balcoanele �nguste de deasupra str�zii. A ridicat sticla de pe lamp� �i a suflat �n flac�r�. �n camer� s-a f�cut brusc �ntuneric, dar apoi, �ncet-�ncet, a �nceput s� p�trund� lumina de pe strad�. Ea g�f�ia, cu m�na la piept �i dup� c�teva clipe m-a tras l�ng� fereastr�.
�M-a urm�rit cineva�, a �optit ea acum. �L-am auzit tot timpul �n spatele meu. La �nceput, am crezut c� aveam impresia!� S-a oprit s�-�i trag� r�suflarea, iar chipul �i era alb �n lumina alb�struie care p�trundea pe fereastr�. �Louis, era muzicianul�, a �optit ea.
��i ce dac�? Te-o fi v�zut cu Lestat�.
�Louis, e acolo jos. Uit�-te pe geam. �ncearc� s�-l vezi.�
P�rea at�t de tulburat�, aproape speriat�. Ca �i cum n-ar fi vrut s� stea �n prag expus�. Am ie�it pe balcon, de�i continuam s� o �in de m�n� �n timp ce ea st�tea l�ng� draperie; m� �inea at�t de str�ns, �nc�t p�rea s� se team� pentru mine. Era ora unsprezece �i, �n momentul acela, pe Rue Royale era lini�te: magazinele �nchise, oamenii care fuseser� la teatru plecaser�. O u�� s-a tr�ntit undeva �n dreapta mea �i am v�zut o femeie �i un b�rbat ie�ind �i pornind gr�bi�i spre col�, chipul femeii fiind ascuns sub borurile unei p�l�rii albe enorme. Zgomotul pa�ilor lor s-a stins. Nu vedeam pe nimeni, nu sim�eam pe nimeni. Auzeam respira�ia anevoioas� a Claudiei. Ceva s-a mi�cat �n cas�; am tres�rit, dar am recunosut zgomotul ca fiind cel f�cut de p�s�ri. Uitasem de p�s�ri. Dar Claudia se speriase mai tare �i s-a tras l�ng� mine. �Nu e nimeni, Claudia�� am �nceput eu s�-i �optesc, dar atunci l-am z�rit pe muzician. St�tuse at�t de nemi�cat �n dreptul u�ii magazinului de mobil�, �nc�t nu-l observasem �i, probabil asta dorise �i el. C�ci acum s-a uitat la mine �i fa�a i-a str�lucit �n �ntuneric ca o lumin� alb�. Frustrarea �i preocuparea �i disp�ruser� complet de pe tr�s�turile rigide; ochii lui mari �i negri m� fixau de pe pielea alb�. Devenise vampir.
��l v�d�, am murmurat eu mi�c�nd buzele c�t se poate de pu�in, �n vreme ce continuam s�-l privesc �n ochi. Am sim�it-o venind mai aproape, m�na �i tremura �i �i sim�eam b�t�ile inimii zv�cnindu-i �n palm�. A icnit c�nd l-a v�zut. Dar, �n acela�i timp, ceva m-a f�cut s� �nghe� chiar �n clipa �n care m� uitam la el, f�r� ca el s� se mi�te. Pentru c� am auzit pa�i �n gangul de afar�. Apoi sc�r��itul por�ii. Dup� aceea, din nou acel pas, hot�r�t, ap�sat, r�sun�nd sub plafonul boltit al gangului prin care treceau tr�surile, ap�sat, familiar. Acel pas urca acum scara �n spiral�. Claudia a scos un �ip�t sub�ire, dar a dus repede m�na la gur�. Vampirul din dreptul magazinului de mobil� nu se clintise. �i cuno�team pasul de pe scar�. Cuno�team pasul din curte. Era Lestat. Lestat tr�gea de u��, lovind acum �n ea, zg�l��ind-o de parc� ar fi vrut s-o scoat� din perete. Claudia s-a refugiat �ntr-un col�, cu trupul �ncovoiat, ca �i cum cineva �i d�duse o lovitur� puternic�, uit�ndu-se �nnebunit� c�nd la silueta din strad�, c�nd la mine. Loviturile din u�� deveniser� �i mai puternice. Atunci i-am auzit vocea. �Louis! a strigat. Louis!� a urlat el apoi dincolo de u��, dup� care a urmat spargerea geamului din salonul mic. Dup� care am auzit r�sucirea z�vorului din interior. Am �n�f�cat repede lampa, am sc�p�rat un b�� de chibrit prea tare �i l-am rupt �n graba cu care m� mi�c�m, dar apoi am ob�inut flac�ra pe care am dorit-o �i am r�mas cu micul vas cu petrol lampant �n m�n�. �Pleac� de la fereastr�. �nchide-o�, i-am spus Claudiei, iar ea a ascultat ca �i cum acel ordin subit �i clar ar fi eliberat-o dintr-un paroxism al spaimei. ��i aprinde celelalte l�mpi, acum, imediat.� O auzeam pl�ng�nd �n timp ce aprindea chibritul. Lestat �nainta pe coridor. Apoi a ajuns �n dreptul u�ii. Mi-am �inut r�suflarea �i, f�r� s� vreau, am f�cut c��iva pa�i �napoi c�nd l-am v�zut. O auzeam pe Claudia pl�ng�nd. Era Lestat, f�r� nici o �ndoial�, ref�cut �i intact, st�nd �n u��, cu capul plecat �nainte, cu ochii bulbuca�i, de parc� ar fi fost beat �i ar fi avut nevoie de tocul u�ii pentru a nu se pr�bu�i �n camer�. Pielea �i era plin� de cicatrice, hidoase, de parc� fiecare �ncre�itur� a �mor�ii� lui �i l�sase un semn. Era marcat ca de ni�te lovituri la �nt�mplare cu v�traiul �ncins, iar ochii lui, care alt� dat� fuseser� de un cenu�iu limpede, acum erau str�b�tu�i de vase de s�nge.
�R�m�i unde e�ti� pentru numele lui Dumnezeu�, am �optit eu. �O arunc spre tine �i o s� arzi de viu�, i-am zis apoi. Chiar �n clipa aceea, am auzit un zgomot �n st�nga mea, ni�te zg�rieturi �i r�c�ieli pe fa�ada casei. Era cel�lalt. �i vedeam m�inile pe balconul din fier forjat. Claudia a scos un �ip�t ascu�it c�nd el s-a izbit cu tot trupul �n u�ile de sticl�.
Nu pot s�-�i spun exact tot ce s-a �nt�mplat atunci. Pur �i simplu, nu pot s� povestesc exact cum a fost. �mi amintesc c� am azv�rlit cu lampa �n Lestat; aceasta s-a sf�r�mat la picioarele lui �i fl�c�rile au cuprins imediat covorul. Apoi am luat o tor��, o p�nz� pe care o tr�sesem de pe canapea �i �i d�dusem foc. Dar, �nainte de asta, m-am luat la b�taie cu el, lovindu-l cu picioarele �i �mpotrivindu-m� feroce puterii lui teribile. Undeva, �n dep�rtare, auzeam �ipetele de spaim� ale Claudiei. S-a spart �i cealalt� lamp�. Draperiile erau �n fl�c�ri. �mi amintesc c� hainele lui duhneau a petrol lampant �i c�, la un moment dat, se chinuia �nnebunit s� sting� fl�c�rile. Era st�ngaci, bolnav, incapabil s�-�i p�streze echilibrul; dar c�nd m-a prins, l-am mu�cat de degete ca s� scap din str�nsoarea lui. Pe strad� se auzeau zgomote, strig�te, o sonerie. Camera se transformase repede �ntr-un adev�rat infern �i, �ntr-o sclipire de lumin�, am v�zut-o pe Claudia lupt�ndu-se cu proasp�tul vampir, care p�rea incapabil s� pun� m�inile pe ea, sem�n�nd cu un om ne�ndem�natic care �ncearc� s� prind� o pas�re. �mi amintesc c� m-am rostogolit la nesf�r�it cu Lestat prin foc, sim�ind c�ldura sufocant� pe fa��, v�z�nd fl�c�rile deasupra spatelui s�u c�nd m-am rostogolit sub el. �n clipa aceea, Claudia s-a ridicat �i l-a lovit de nenum�rate ori cu v�traiul, p�n� c�nd el a sl�bit str�nsoarea �i eu m-am chinuit s� ies de dedesubt. Am v�zut v�traiul cobor�nd din nou, iar �i iar deasupra lui �i auzeam m�r�ielile Claudiei �n ritmul loviturilor, ca cele ale unui animal. Lestat era cu m�na ridicat�, chipul fiindu-i o grimas� de durere. �ntins pe covor, se afla cel�lalt, din capul c�ruia curgea s�nge.
Ce s-a petrecut apoi nu mi-e clar. Cred c� am luat v�traiul din m�inile ei �i i-am dat o lovitur� zdrav�n� �ntr-o parte a capului. �mi amintesc c� mi se p�rea de ne�nvins, invulnerabil fa�� de lovituri. C�ldura �mi p�rlea hainele deja, fl�c�rile aprinseser� rochi�a de borangic a Claudiei, a�a c� am luat-o �n bra�e �i am rupt-o la fug� pe coridor, �ncerc�nd s� sting fl�c�rile cu trupul meu. �mi aduc aminte c� mi-am scos haina �i am stins fl�c�rile cu ea c�nd am ie�it la aer, iar oamenii urcau sc�rile trec�nd pe l�ng� mine. O mul�ime de oameni se scurgeau prin gang �n curte �i cineva st�tea pe acoperi�ul �n pant� al buc�t�riei din c�r�mid�. O �ineam pe Claudia �n bra�e �i fugeam pe l�ng� to�i, ignor�ndu-le �ntreb�rile, f�c�ndu-mi loc cu um�rul printre ei. Pe urm� eram liber �mpreun� cu ea, auzindu-i g�f�ielile �i suspinele �n ureche, �n timp ce alergam orbe�te pe Rue Royale, apoi pe prima strad� �ngust�, alerg�nd, alerg�nd p�n� c�nd nu mai exista nici un sunet �n afar� de cel al pa�ilor mei. �i ale respira�iei ei. Am stat acolo, un b�rbat �i un copil, ar�i, chinui�i de durere, tr�g�nd �n piept aerul acelei seri lini�tite.
��Toat� noaptea am stat pe puntea vaporului francez �Mariana�, uit�ndu-m� la schela de debarcare. Cheiul lung era �n�esat de lume, iar petrecerile au durat foarte mult �n cabinele luxoase �i pun�ile gemeau de pasageri �i oaspe�i. Dar, p�n� la urm�, pe m�sur� ce se apropia ivirea zorilor, petrecerile s-au sf�r�it una c�te una �i tr�surile au p�r�sit str�zile �nguste din fa�a debarcaderului. C��iva pasageri �nt�rzia�i au sosit la bord, o pereche a z�bovit c�teva ore l�ng� parapet �n apropiere. Dar Lestat �i ucenicul lui, dac� au supravie�uit focului (�i eu eram convins c� supravie�uiser�) n-au ajuns la vapor. Bagajele noastre p�r�siser� apartamentul �n cursul zilei; �i, dac� mai r�m�sese ceva care s� ne tr�deze destina�ia, eram sigur c� fusese distrus. Totu�i, eram cu ochii �n patru. Claudia era �ncuiat� �n cabina noastr�, st�nd cu privirea a�intit� asupra hubloului. Dar Lestat n-a venit.
�n cele din urm�, a�a cum sperasem, agita�ia legat� de plecare a �nceput �nainte de a se face lumin�. C�teva persoane f�ceau cu m�na de pe dig �i de pe ridic�tura acoperit� de iarb� a cheiului �n timp ce vaporul a �nceput mai �nt�i s� se clatine, apoi s� se zdruncine violent pe o parte �i, dup� aceea, s� alunece maiestuos �n curentul fluviului Mississippi.
Luminile ora�ului New Orl�ans se mic�orau din ce �n ce mai mult p�n� c�nd se vedeau �n spatele nostru ca o palid� fosforescen�� pe cerul care �ncepea s� se lumineze. Eram �ngrozitor de obosit �i, totu�i, am stat pe punte at�ta timp c�t am putut s� v�d acea lumin�, �tiind c� s-ar fi putut s� nu o mai v�d vreodat�. Peste c�teva clipe, eram purta�i �n josul fluviului pe l�ng� digurile de la Freniere �i Pointe du Lac �i atunci, c�nd am putut s� v�d zidul format din plopi canadieni �i chiparo�i care se vedeau verzi �n �ntuneric de-a lungul malului, mi-am dat seama c� era aproape diminea��. Primejdios de aproape.
V�r�nd cheia �n broasc�, am sim�it poate cea mai cumplit� epuizare pe care o cunoscusem vreodat�. Niciodat�, �n cursul anilor pe care �i tr�isem �n selecta noastr� familie, nu sim�isem teama din seara aceea, vulnerabilitatea, groaza. �i nu avea s� existe nici o u�urare subit�. Nici un sentiment de siguran�� subit. Numai acea u�urare pe care o impune, �n sf�r�it, oboseala, c�nd nici mintea, nici trupul nu mai �ndur� groaza. C�ci, de�i Lestat se afla acum la at�tea mile distan��, cu �nvierea lui, trezise �n mine o �nc�lceal� de temeri complexe de care nu puteam sc�pa. Chiar �i atunci c�nd Claudia mi-a spus: �S�ntem �n siguran��, Louis, �n siguran��, �i eu i-am �optit cuv�ntul �da�, �l vedeam pe Lestat �n u��, vedeam ochii aceia bulbuca�i, pielea aceea br�zdat� de cicatrice. Cum de se �ntorsese, cum de triumfase asupra mor�ii? Cum putea o fiin�� s� supravie�uiasc� acelei ruine zb�rcite care devenise? Oricare ar fi fost r�spunsul, ce �nsemna el�� nu numai pentru el, ci �i pentru Claudia, pentru mine? Eram �n siguran�� fa�� de el, dar fa�� de noi �n�ine?
Vaporul a fost atins de o �febr� ciudat�. Totu�i era uluitor de curat �n privin�a �obolanilor, de�i, din c�nd �n c�nd, li se descopereau trupurile, u�oare �i uscate, ca �i cum ar fi murit de c�teva zile. Cu toate acestea, exista acea febr�. Lovea pasagerul mai �nt�i sub forma unei sl�biciuni �i a unei dureri de g�t; uneori existau �i ni�te semne acolo, alteori, semnele erau �n alte p�r�i, sau, c�teodat�, nu se vedea nici un semn, de�i c�te o ran� veche se redeschidea �i redevenea dureroas�. Uneori, pasagerul, care �ncepea s� doarm� din ce �n ce mai mult pe m�sur� ce at�t vaporul, c�t �i febra progresau, murea �n somn. A�a c� au avut loc �nmorm�nt�ri �n apa oceanului de c�teva ori �n timpul travers�rii Atlanticului. Tem�ndu-m� de febr�, bine�n�eles, �i ocoleam pe pasageri, nu voiam s� m� al�tur lor �n camera de fumat, s� ajung s� le cunosc povestirile, s�-i aud vorbind despre visele �i speran�ele lor. �mi luam �masa� singur. Dar Claudiei �i pl�cea s�-i priveasc�, s� stea pe punte �i s�-i vad� venind �i plec�nd seara devreme �i, mai t�rziu, s�-mi spun� �ncet, �n timp ce m� aflam l�ng� hublou: �Cred c� ea o s� cad� pradㅔ L�sam cartea jos �i m� uitam prin hublou, sim�ind leg�narea u�oar� a m�rii, v�z�nd stelele, mai clare �i mai str�lucitoare dec�t le v�zusem vreodat� de pe p�m�nt, aplec�ndu-m� s� ating valurile. �n anumite momente, c�nd st�team singur �n cabina �ntunecat�, mi se p�rea c� cerul se cobor�se pentru a �nt�lni marea �i c� un mare secret avea s� fie dezv�luit �n acea �mpreunare, o pr�pastie imens� avea s� fie �nchis� pentru totdeauna. Dar cine avea s� fac� avea dezv�luire c�nd cerul �i marea deveneau un tot �i nu mai exista haos? Dumnezeu? Sau Satana? Deodat�, mi-a trecut prin cap ce imens� consolare ar fi fost s�-l cunosc pe acesta din urm�, s�-l privesc �n fa��, indiferent c�t de �ngrozitoare ar fi fost acea �nf��i�are, s� �tiu c� �i apar�in total �i, astfel, s� scap pentru totdeauna de chinul acelei ignoran�e. S� trec printr-un v�l care m� desp�r�ea ve�nic de tot ceea ce numeam natur� uman�.
Sim�eam cum vaporul se apropia din ce �n ce mai mult de acel secret. Nu exista nici un cap�t vizibil al firmamentului; se �nchidea �n jurul nostru cu o frumuse�e �i o t�cere r�pitoare. Dar apoi, cuvintele �s� scap� deveneau oribile, c�ci nu exista sc�pare c�nd erai blestemat, nu putea s� existe; �i ce era acel chin �n compara�ie cu neobositele fl�c�ri ale iadului? Marea leg�n�ndu-se sub acele stele ve�nice�� stelele �nsele�� ce leg�tur� aveau ele cu Satana? �i acele imagini care ni se par at�t de statice �n copil�rie c�nd s�ntem cu to�ii at�t de preocupa�i de via��,�nc�t rareori ni le �nchipuim atr�g�toare: serafim privind ve�nic chipul lui Dumnezeu�� �i chiar chipul lui Dumnezeu�� aceasta era eterna sc�pare, �i acea mare bl�nd�, care ne leg�na, era doar o vag� promisiune a acesteia.
Dar, chiar �i �n acele momente, c�nd vaporul �i toat� lumea dormea, nici raiul, nici iadul nu p�reau mai mult dec�t o �nchipuire chinuitoare. S� �tiu, s� cred �ntr-unul sau altul� aceea era poate singura salvare la care puteam visa.
Claudia, c�reia �i pl�cea lumina ca �i lui Lestat, aprindea l�mpile de cum se trezea. Avea un pachet de c�r�i de joc minunate, primit de la o doamn� de pe vapor; figurinele erau �n stilul celor din perioada Mariei Antoaneta, iar, pe spate, erau crini aurii pe un fundal violet. D�dea o pasien�� �n care c�r�ile formau cifrele unui ceas. M-a tot �ntrebat cum de reu�ise Lestat p�n� c�nd, �n cele din urm�, am �nceput s�-i r�spund. Nu mai era zguduit�. Dac� �i amintea de �ipetele ei �n fl�c�ri, nu voia s� se g�ndeasc� la ele. Dac� �i amintea c�, �nainte de foc, v�rsase lacrimi adev�rate �n bra�ele mele, acest lucru nu producea nici o schimbare �n ea; era, ca �ntotdeauna, o persoan� foarte pu�in nehot�r�t�, o persoan� la care t�cerea nu �nsemna nelini�te sau regret.
�Ar fi trebuit s�-l ardem, a zis ea. Am fost ni�te pro�ti s�-l credem mort numai dup� felul cum ar�ta.�
�Dar cum a putut supravie�ui? am �ntrebat-o eu. Doar l-ai v�zut, �tii ce-a r�mas din el.� Nu aveam nici un chef, de fapt. Ar fi alungat bucuros acele g�nduri �ntr-un ungher al min�ii, dar mintea mea nu-mi d�dea voie. Ea a fost cea care mi-a dat r�spunsurile acum, c�ci dialogul avea loc, de fapt, cu ea �ns�i. �S� zicem c� a �ncetat s� ni se mai �mpotriveasc�, a explicat ea, c� �nc� mai tr�ia, �nchis �n acel trup uscat �i neputincios, con�tient �i calculat��
�Con�tient �n starea aceea!� am �optit eu.
��i, s� zicem c�, atunci c�nd s-a scufundat �n apa mla�tinii �i a auzit zgomotul tr�surii dep�rt�ndu-se, a avut destul� putere �nc�t s�-�i mi�te membrele. �n �ntunericul din jurul lui erau tot felul de viet��i. L-am v�zut odat� rup�nd g�tul unei �op�rle de gr�din� �i privind cum se scurgea s�ngele �ntr-un pahar. ��i �nchipui tenacitatea voin�ei de a tr�i pe care o avea, b�jb�ind cu m�inile prin ap� dup� orice se mi�ca?�
�Voin�� de a tr�i? Tenacitate? am murmurat eu. S� zicem c� a fost altceva��
��i, atunci, c�nd a sim�it revenirea puterii, poate de ajuns pentru a-l face s� ajung� la drum, undeva, pe acest drum, a �nt�lnit pe cineva. Poate s-a ghemuit, a�tept�nd s� treac� vreo tr�sur�; poate s-a t�r�t, adun�nd �nc� at�ta s�nge c�t putea, p�n� a ajuns la cocioabele emigran�ilor sau la acele case de �ar� �mpr�tiate. Ce spectacol trebuie s� fi fost!� S-a uitat la lampa care at�rna, f�c�nd ochii mici, dup� care a continuat cu o voce sc�zut�, lipsit� de emo�ie. ��i atunci ce-a f�cut? Mie mi se pare foarte limpede. Dac� nu s-a putut �ntoarce la timp la New Orl�ans, cu siguran�� c� a putut ajunge la cimitirul Old Bayou. Spitalul filantropic trimite acolo sicrie �n fiecare zi. Parc�-l v�d scormonind p�m�ntul moale p�n� la un asemenea sicriu, arunc�nd con�inutul �n mla�tin� �i pun�ndu-se la ad�post p�n� �n seara urm�toare �n acel morm�nt ad�nc �n care nimeni n-ar fi putut s�-l deranjeze. Da� asta a f�cut, s�nt convins�.�
M-am g�ndit la asta mult� vreme, imagin�ndu-mi, v�z�nd c� s-ar fi putut �nt�mpla. Apoi am auzit-o ad�ug�nd g�nditoare, �n timp ce punea jos o carte �i se uita la chipul oval al unui crai cu peruc� alb�: �
�Crezi� c�, dac� i-am fi ars r�m�i�ele, ar fi murit?� am �ntrebat-o eu.
�Bine�n�eles. C�nd nu exist� nimic, nu are ce s� �nvie. Ce vrei s� insinuezi?� �mp�r�ea c�r�ile acum, �ntinz�ndu-mi �i mie c�teva pe m�su�a de stejar. M-am uitat la ele, dar nu le-am atins.
�Eu �tiu� am �optit eu. Doar c�, poate, nu a existat nici o voin�� de a tr�i, nici un pic de tenacitate� pentru c�, pur �i simplu, nu era nevoie de nici una din ele.�
M-a privit st�ruitor, f�r� s�-�i tr�deze g�ndurile sau s�-mi dea de �n�eles c� le pricepea pe ale mele.
�Poate pentru c� era incapabil s� moar� poate este, s�ntem� cu adev�rat nemuritori?�
M-a privit mult� vreme.
�Luciditate �n starea aceea� am ad�ugat eu, �n cele din urm�, ocolindu-i privirea. Dac� ar fi a�a, n-ar trebui s� existe luciditate �i �n alte situa�ii? Incendiu, lumina soarelui� ce conteaz�?�
�Louis, mi-a spus ea cu un glas sc�zut. �i-e fric�. Nu stai �en garde� �mpotriva fricii. Nu �n�elegi pericolul pe care �l reprezint� frica. O s� afl�m aceste r�spunsuri atunci c�nd o s�-i g�sim pe cei care ni le pot da, cei care posed� cuno�tin�e de secole, de c�t timp exist� pe p�m�nt creaturi ca noi. Cunoa�terea asta era dreptul nostru prin na�tere, iar el ne-a lipsit de acest lucru. �i-a meritat moartea.�
�Dar n-a murit�� am spus eu.
�Ba a murit, a zis ea. Nimeni n-ar fi putut sc�pa din casa aia dec�t dac� ar fi fugit o dat� cu noi, dac� ar fi alergat l�ng� noi. Nu. A murit, ca �i estetul acela triumf�tor, prietenul lui. Luciditatea s-a dus.�
A str�ns c�r�ile �i le-a pus deoparte, f�c�ndu-mi semn s�-i dau c�r�ile de pe m�su�a de l�ng� pat, acele c�r�i pe care le despachetase imediat cum ajunsese la bord, cele c�teva opere alese despre cuno�tin�ele vampirilor pe care le luase ca �ndrumare. Nu con�ineau povestiri exagerate din Anglia, nici pe cele ale lui Edgar Allan Poe, nici pl�smuiri. Erau doar c�teva relat�ri despre vampirii din estul Europei, care deveniser� pentru ea un fel de Biblie.
�n acele ��ri, oamenii ardeau, �ntr-adev�r, r�m�i�ele unui vampir c�nd �l g�seau, �i str�pungeau inima cu o �epu�� �i �i retezau capul. Citea ore �ntregi acele c�r�i care fuseser� citite �i recitite �nainte s� ajung� de partea cealalt� a Atlanticului �i care con�ineau relat�ri ale unor c�l�tori, preo�i �i savan�i. �i ea pl�nuia c�l�toria noastr�, f�r� s� aib� nevoie de peni�� sau h�rtie, ci �n minte. O c�l�torie care avea s� ne duc� imediat departe de str�lucitoarele capitale ale Europei spre Marea Neagr�, unde aveam s� ne oprim la Vama �i s� ne �ncepem c�ut�rile �n zonele de �ar� ale Carpa�ilor. Mie mi se p�rea o perspectiv� sumbr�, fiind obligat s� o accept, c�ci t�njeam dup� alte locuri �i alte cuno�tin�e pe care Claudia nici nu �ncepea s� le �n�eleag�. Semin�ele acelei dorin�e puternice fuseser� plantate �n mine cu mul�i ani �n urm� �i s-au transformat �n flori amare c�nd vaporul nostru a trecut prin Str�mtoarea Gibraltar intr�nd �n apele M�rii Mediterane. Voiam ca acele ape s� fie albastre. Dar nu erau. Aveau culoarea nop�ii. C�t am mai suferit atunci, chinuindu-m� s�-mi amintesc m�rile pe care sim�urile needucate ale unui t�n�r le luase drept garantate, pe care o memorie nedisciplinat� le l�sase prad� eternit��ii. Mediterana era neagr�, neagr� l�ng� coasta Italiei, l�ng� coasta Greciei, �ntotdeauna neagr�, neagr� c�nd, �n ceasurile reci dinainte de ivirea zorilor, �n timp ce Claudia dormea, obosit� de c�r�ile ei �i por�ia slab� pe care i-o impunea precau�ia, eu coboram o lamp� jos, jos de tot prin cea�a care se ridica, p�n� c�nd flac�ra ajungea s� str�luceasc� deasupra valurilor; nimic nu se vedea pe acea suprafa�� unduitoare �n afar� de lumina �ns�i, reflectarea acelei raze care c�l�torea �n permanen�� cu mine, un ochi nemi�cat care p�rea fixat asupra mea din ad�ncuri �i-mi spunea: �Louis, tu nu cau�i dec�t �ntunericul. Marea asta nu e marea ta. Miturile oamenilor nu s�nt miturile tale. Comorile oamenilor nu s�nt ale tale.� Ah, c�t m� umplea de am�r�ciune �n momentele acelea c�utarea vampirilor din Lumea Veche, o am�r�ciune pe care aproape c� o puteam gusta, ca �i cum aerul �i-ar fi pierdut prospe�imea. C�ci, ce secrete, ce adev�ruri ne-ar fi putut oferi acele monstruoase creaturi ale nop�ii? Care trebuiau s� le fie �ngrozitoarele limite, dac�, �ntr-adev�r, aveam s�-i g�sim pe to�i? Ce puteau spune ni�te os�ndi�i altor os�ndi�i? N-am p�it pe ��rm la Pireu. Totu�i, �n mintea mea, am fost pe Acropole �n Atena, privind luna r�s�rind prin plafonul deschis al Partenonului, m�sur�ndu-mi �n�l�imea dup� grandoarea acelor coloane, merg�nd pe urmele acelor greci care au murit la Marathon, ascult�nd �oapta v�ntului printre m�slinii str�vechi. Acelea erau monumentele oamenilor care nu puteau muri, nu pietrele mor�ilor vii; acolo se aflau secretele ce rezistaser� trecerii timpului, pe care abia �ncepusem s� o �n�eleg vag. �i, totu�i, nimic nu m-a �ntors din drum �i nimic nu o putea facem dar c�nt�ream iar �i iar marele risc al �ntreb�rilor noastre, riscul oric�rei �ntreb�ri la care se r�spunde cu sinceritate; c�ci r�spunsul trebuie s� con�in� un pre� incalculabil, un pericol tragic. Cine �tia acest lucru mai bine dec�t mine, care asistasem la moartea propriului meu trup, v�z�nd tot ceea ce numeam omenesc ve�tejindu-se �i murind doar pentru a forma un lan� puternic care s� m� �in� legat de lumea asta �i, totu�i, s� m� fac� exilatul ei pentru totdeauna. O stafie cu o inim� care bate?
Leg�natul m�rii m� f�cea s� visez ur�t, s�-mi aduc� aminte cu foarte mare claritate. �ntr-o noapte de iarn�, la New Orl�ans, pe c�nd hoin�ream prin cimitirul St. Louis, mi-am v�zut sora, b�tr�n� �i coco�at�, cu un buchet de trandafiri albi �n bra�e, ai c�ror spini erau �nf�ura�i cu grij� �ntr-un pergament vechi, cu capul c�runt plecat, pa�ii conduc�nd-o prin �ntunericul plin de primejdii spre morm�ntul unde fusese a�ezat� placa funerar� a fratelui ei, Louis, al�turi de cea a fratelui s�u mai mic� Louis, care murise �n incendiul de la Pointe du Lac l�s�nd o mo�tenire generoas� unui fin �i tiz pe care ea nu-l cuno�tea. Florile acelea erau pentru Louis, de parc� n-ar fi trecut jum�tate de secol de la moartea lui, de parc� memoria ei, ca �i memoria lui Louis, nu i-ar fi dat pace. Durerea �i accentua frumuse�ea cenu�ie �i �i �ncovoia spatele �ngust. �i, c�t a� fi dat, �n timp ce o priveam, s�-i ating p�rul argintiu, s�-i �optesc c� o iubeam, dac� dragostea nu i-ar fi produs �n anii care �i mai r�m�seser� o groaz� mai cumplit� dec�t durerea. Am l�sat-o cu durerea. Iar �i iar �i iar.
�i acum visam prea mult. Visam prea �ndelung �n �nchisoarea acelui vapor, �n �nchisoarea trupului meu, care era at�t de sensibil la r�s�ritul fiec�rui soare cum nici un trup muritor nu fusese vreodat�. Iar inima �mi b�tea mai repede pentru mun�ii din estul Europei, �n sf�r�it, �mi b�tea mai repede pentru singura speran�� c�, undeva, �n acea zon� primitiv�, am fi putut g�si r�spunsul la �ntrebarea de ce permitea Dumnezeu existen�a unei asemenea suferin�e�� de ce se permitea s� �nceap� �i cum i s-ar fi putut pune cap�t. �i f�r� acel r�spuns, �tiam c� nu am curajul de a-i pune cap�t. Cu timpul, apele Mediteranei au devenit apele M�rii Negre.
Vampirul oft�. B�iatul st�tea sprijinit �n cot, cu fa�a �n palma dreapt�, iar expresia lacom� de pe chip nu se potrivea deloc cu ro�ea�a ochilor s�i.
��Crezi c� m� joc cu tine? �ntreb� vampirul �i spr�ncenele frumoase �i negre i se unir� o clip�.
��Nu, spuse b�iatul repede. �tiu c� nu trebuie s�-�i mai pun �ntreb�ri. O s�-mi spui totul c�nd o s� vrei.
Apoi t�cu �i se uit� la vampir ca �i cum ar fi fost preg�tit s�-l asculte din nou.
Atunci se auzi un zgomot �n dep�rtare, undeva �n vechea cl�dire victorian� �n care se aflau, cel dint�i sunet de acest fel pe care �l auziser�. B�iatul �i �ndrept� privirea spre u�a care d�dea spre coridor. Parc� uitase de existen�a cl�dirii. Cineva c�lca ap�sat pe sc�ndurile vechi. Dar vampirul era netulburat. Se uit� �n alt� parte ca �i cum s-ar fi deta�at din nou de prezent.
��Satul acela. Nu pot s�-�i spun cum se numea, pentru c� nu-mi mai aduc aminte. �mi amintesc doar c� se afla la mile �ntregi dep�rtare de coast� �i noi c�l�toream singuri cu tr�sura. �i ce tr�sur�! Era opera Claudiei �i ar fi trebuit s� m� a�tept; dar, pe atunci, lucrurile m� luau �ntotdeauna pe nea�teptate. Din prima clip� c�nd am ajuns la Varna, sim�isem o anumit� schimbare la ea, care m-a f�cut s�-mi dau seama imediat c� era �i fiica lui Lestat, nu numai a mea. De la mine �nv��ase valoarea banilor, dar de la Lestat mo�tenise pasiunea de a-i cheltui; �i n-a vrut s� plece f�r� cea mai luxoas� tr�sur� neagr� pe care am g�sit-o, cu banchete de piele pe care ar fi �nc�put c��iva c�l�tori, nu numai un b�rbat �i un copil care foloseau minunatul interior doar pentru transportarea unei l�zi din lemn de stejar �mpodobit�. �n spate erau legate dou� cufere cu cele mai bune haine pe care le g�sisem �n magazinele de acolo �i goneam pe acele ro�i imense �i u�oare �i pe acele arcuri excelente care purtau at�ta greutate cu o u�urin�� �nsp�im�nt�toare pe drumurile acelea de munte. Era ceva tulbur�tor c�nd nu exista nimic altceva �n acel �inut ciudat, caii merg�nd �n galop �i u�oara aplecare a tr�surii. �i era un �inut cu adev�rat ciudat. Izolat, �ntunecat, a�a cum s�nt zonele de �ar�, de obicei, cu castelele �i ruinele adesea �nv�luite �n �ntuneric c�nd luna intra �n nori, a�a �nc�t sim�eam o nelini�te cum nu sim�isem niciodat� la New Orl�ans. �i nici cu oamenii nu era mai u�or. Eram �ntotdeauna goi �i r�t�ci�i �n micile lor c�tune �i mereu con�tien�i c�, printre ei, ne aflam �ntr-un mare pericol.
�n New Orl�ans, niciodat� nu trebuise s� ne ascundem a�a c�nd ucideam. Ravagiile pe care le f�ceau febra, molima, criminalii�� concurau cu noi �i ne �ntreceau. Dar aici, trebuia s� facem eforturi extraordinare pentru ca o ucidere s� treac� neobservat�. Pentru c� acei oameni simpli de la �ar�, c�rora str�zile aglomerate ale New Orl�ans-ului li s-ar fi p�rut �nsp�im�nt�toare, erau convin�i c� mor�ii chiar mergeau �i chiar le beau s�ngele celor vii. Ne cuno�teau numele: vampiri, diavoli. Iar noi, care ne aflam �n c�utarea celor mai slabe zvonuri, nu voiam absolut deloc s� d�m na�tere unora.
C�l�toream singuri, repede �i f�c�nd risip� printre ei, chinuindu-ne s� fim �n siguran�� �n ostenta�ia noastr�, auzind discu�ii despre vampiri foarte u�or l�ng� focurile din hanuri, unde fiica mea dormea lini�tit� la pieptul meu �i eu g�seam �n mod invariabil pe c�te cineva printre ��rani care vorbea destul� german� sau, uneori chiar francez�, �nc�t s� discute cu mine despre cunoscutele legende.
Dar, �n cele din urm�, am ajuns �n acel sat care avea s� reprezinte punctul de cotitur� al c�l�toriei noastre. Nu-mi amintesc cu pl�cere de nimic din c�l�toria aceea, nici de prospe�imea aerului, nici de r�coarea nop�ilor. Nici acum nu pot s� vorbesc despre ea f�r� s� m� cutremur pu�in.
Cu o noapte �nainte fusesem la o ferm�, a�a c� nu auzisem nimic care s� ne preg�teasc㠗 numai aspectul dezolant al locului: pentru c� n-am ajuns t�rziu, nu destul de t�rziu ca obloanele s� fie l�sate �i z�vorite sau ca o lamp� stins� s� se legene deasupra intr�rii boltite a hanului.
Gunoaiele erau str�nse �n fa�a u�ilor �i mai existau �i alte semne care ar�tau c� ceva nu era �n regul�. O cutiu�� cu flori ve�tejite a�ezat� sub vitrina unui magazin acoperit� de oblon. Un butoi se rostogolea �nainte �i �napoi �n mijlocul cur�ii hanului. Locul ar�ta ca un ora� b�ntuit de molim�. Dar, chiar c�nd o l�sam pe Claudia jos pe p�m�ntul b�t�torit de l�ng� tr�sur�, am z�rit un firicel de lumin� pe sub u�� hanului. �Pune-�i gluga�, i-am spus eu repede. �Vin�. Cineva din�untru tr�gea z�vorul. La �nceput, n-am v�zut dec�t lumina din spatele siluetei prin pu�inul spa�iu care mai r�m�nea pe l�ng� ea. Apoi, lumina felinarelor de la tr�sur� au sclipit �n ochii ei.
�O camer� pentru noaptea asta!� am spus eu �n german�. �i caii mei au nevoie de �ngrijire, foarte mare nevoie!�
�Noaptea nu e pentru c�l�torit�, mi-a spus ea cu o voce stranie lipsit� de orice inflexiune. �i cu un copil.� �n timp ce rostea aceste cuvinte, am observat c� mai erau oameni �n�untru, �n spatele ei. Le auzeam �oaptele �i vedeam lic�rirea unui foc. Din c�te �mi d�deam seama, �n jurul lui erau aduna�i �n mare m�sur� ��rani, �n afar� de un b�rbat care era �mbr�cat cam ca mine, cu o hain� elegant� �i cu o manta pe umeri; dar hainele lui erau ne�ngrijite �i ponosite. P�rul ro�u �i str�lucea �n lumina focului. Era un str�in, ca �i noi �i era singurul care nu ne privea. Capul i se leg�na u�or ca �i cum ar fi fost beat.
�Feti�a mea e obosit�, i-am spus eu femeii. N-avem unde s� mergem �n alt� parte.� Am luat-o pe Claudia �n bra�e. Ea �i-a �ntors fa�a spre mine �i i-am auzit �oapta: �Louis, usturoiul �i crucifixul de deasupra u�ii!� Nu v�zusem acele lucruri. Era un crucifix mic, cu trupul lui Hristos din bronz lipit pe lemn, iar funia de usturoi era �nf�urat� �n jurul lui, o funie proasp�t� �mpletit� cu o alta veche, pe care c�p���nile erau ve�tejite �i uscate. Femeia mi-a urm�rit privirea, apoi s-a uitat la mine cu asprime �i am v�zut c�t de epuizat� era, c�t de ro�ii �i erau pupilele �i cum �i tremura m�na care �inea �alul pe piept. P�rul negru �i era complet r�v�it. M-am apropiat �i mai mult p�n� am ajuns aproape de prag, iar ea a deshis u�a brusc, de parc� s-ar fi decis s� ne lase s� intr�m. C�nd am trecut pe l�ng� ea, a rostit o rug�ciune, eram sigur, de�i n-am �n�eles acele cuvinte slave.
�nc�perea strimt� �i cu grinzi joase era plin� de oameni, b�rba�i �i femei, a�eza�i de-a lungul pere�ilor �mbr�ca�i �n pl�ci de lemn, pe b�nci �i chiar pe jos. Era ca �i cum tot satul s-ar fi adunat acolo. Un copil dormea �n bra�ele unei femei �i un altul dormea pe scar�, �nf�urat �n p�turi, cu genunchii str�n�i pe o treapt� �i cu bra�ele servindu-i drept pern� pe urm�toarea treapt�. Peste tot at�rnau funii de usturoi de cuie �i ag���tori, al�turi de oale de g�tit �i c�ni. Focul era singura surs� de lumin� �i arunca umbre pe chipurile �ncremenite care ne priveau.
Nimeni nu ne-a f�cut semn s� ne a�ez�m �i nu ne-a oferit nimic dar, �n cele din urm�, femeia mi-a spus �n german� c� puteam s� duc caii �n grajd dac� doream. M� privea cu ochii aceia u�or speria�i �i �ncerc�na�i, dar, apoi, chipul i s-a mai �mbunat. Mi-a spus c� va sta �n u�a hanului cu o lamp�, dar c� trebuia s� m� gr�besc �i s� las copilul acolo.
�ns�, altceva �mi atr�sese aten�ia, un miros pe care �l sim�eam domin�ndu-l pe cel al lemnului ars �i al vinului. Era mirosul mor�ii. Am sim�it-o pe Claudia ap�s�ndu-�i m�na pe pieptul meu �i i-am v�zut dege�elul �ndreptat spre o u�� de la picioarele sc�rii. De acolo venea mirosul.
P�n� c�nd m-am �ntors, femeia �mi preg�tise o can� cu vin �i un castron cu ciorb�. M-am a�ezat, �in�nd-o pe Claudia pe genunchi, dar ea st�tea cu capul �ntors numai spre u�a aceea misterioas�. Toate privirile erau a�intite asupra noastr� ca �i mai �nainte, �n afar� de cea a str�inului. Acum �i vedeam profilul cu claritate. Era mult mai t�n�r dec�t �mi �nchipuisem �i aspectul r�v�it se datora emo�iilor. Avea chiar un chip pl�cut �i prelung, iar pielea alb� �i pistruiat� �l f�cea s� par� un b�ie�andru. Ochii lui mari �i alba�tri erau fixa�i asupra focului ca �i cum ar fi stat de vorb� cu acesta �i, at�t genele c�t �i spr�ncenele, erau aurii �n lumin�, ceea ce �i d�dea un aer foarte inocent �i deschis. Dar era nefericit, tulburat, beat. Deodat�, s-a �ntors spre mine �i am v�zut c� pl�nsese. �Vorbe�ti englez�?� m-a �ntrebat el cu o voce care a p�rut tun�toare �n lini�tea aceea.
�Da�, i-am spus, iar el s-a uitat la ceilal�i triumf�tor. Ei �l priveau ca ni�te stane de piatr�.
�Vorbe�ti englez� a strigat el schi��nd un z�mbet amar, ridic�ndu-�i privirea spre tavan �i apoi fix�ndu-�i-o asupra mea. �Pleac� din �ara asta�, a zis el apoi. �Pleac� imediat. Ia-�i tr�sura, caii �i m�n�-i p�n� cad la�i, dar pleac�!� Umerii au �nceput s�-i tresalte scutura�i de convulsii, de parc� ar fi fost bolnav. A dus m�na la gur�. Femeia, care acum st�tea l�ng� perete, cu m�inile �ncruci�ate peste �or�ul murdar, a spus calm� �n german�:
��n zori, po�i pleca. �n zori.�
�Dar ce este?� am �ntrebat-o eu �n �oapt�, dup� care m-am uitat la el. M� privea cu ni�te ochi sticlo�i �i ro�ii. Nimeni nu vorbea. Un bu�tean a c�zut greu �n foc.
�Nu vrei s�-mi spui?� l-am �ntrebat eu cu bl�nde�e pe englez. S-a ridicat. O clip� am crezut c� o s� cad�. Era mult mai �nalt dec�t mine �i capul i-a c�zut �n fa��, apoi pe spate, �nainte de a se �ndrepta �i de a-�i propti m�inile de marginea mesei. Haina lui neagr� era p�tat� de vin, ca �i man�eta c�m�ii. �Vrei s� vezi?� m-a �ntrebat el privindu-m� �n ochi. �Vrei s� vezi cu ochii t�i?� Se sim�ea un ton u�or patetic �n glasul lui c�nd a rostit acele cuvinte.
�Las� copilul!� a spus femeia brusc, f�c�nd un gest iute �i imperios.
�Doarme�, am spus eu �i, ridic�ndu-m�, l-am urmat pe englez spre u�a de la picioarele sc�rii. A fost o u�oar� mi�care c�nd cei care erau mai apropia�i de ea s-au dat la o parte �i, apoi am intrat �ntr-un salona� �mpreun�. Pe bufet ardea o singur� lum�nare �i primul lucru pe care l-am v�zut a fost un �ir de farfurii pictate cu delicate�e a�ezate pe un raft. La fereastr� erau perdele, iar pe perete era o icoan� lucioas� care �i �nf��i�a pe Fecioara Maria cu Cristos copil. Dar pere�ii �i scaunele �nconjurau o mas� mare de stejar, pe care se afla �ntins trupul unei femei tinere, cu m�inile albe �ncruci�ate pe piept, cu p�rul castaniu �nc�lcit �i �nf�urat �n jurul g�tului alb �i sub�ire �i sub umeri. Chipul ei dr�gu� c�p�tase deja rigiditatea mor�ii. M�t�nii de culoarea ambrei �i lic�reau �n jurul �ncheieturii �i pe l�ng� o parte a fustei de l�n� neagr�. Al�turi de ea se aflau o p�l�rie ro�ie din fetru foarte frumoas�, cu boruri largi �i v�l �i o pereche de m�nu�i negre. Era totul preg�tit ca �i cum ea ar fi trebuit s� se trezeasc� �i s� �i le pun�. Englezul a m�ng�iat p�l�ria u�or, apropiindu-se de ea. Era pe punctul de a se pr�bu�i. Scosese o batist� mare din buzunarul hainei �i �i acoperise fa�a. ��tii ce vor s� fac� cu ea?� a �optit el uit�ndu-se la mine. �Ai idee?� Femeia a venit �n urma noastr� �i l-a apucat de bra�, dar el a �ndep�rtat-o cu brutalitate. ��tii? m-a �ntrebat el cu o privire aprig�. S�lbaticii!�
��nceteaz�!� i-a spus ea printre din�i, dar el a �ncle�tat maxilarul �i a scuturat din cap, a�a �nc�t o �uvi�� de p�r ro�cat i-a c�zut pe ochi. �Las�-m�-n pace.� Cineva �optea �n cealalt� �nc�pere. Englezul s-a uitat din nou la t�n�ra femeie �i ochii i s-au umplut de lacrimi. �At�t de inocent�, a zis el �ncet, dup� care s-a uitat �n tavan �i a �ncle�tat pumnul drept, �optind: Blestemat s� fii� Doamne! Blestemat!�
�Dumnezeule�, a �optit femeia �i �i-a f�cut repede semnul crucii.
�Vezi asta? m-a �ntrebat el �i a dat la o parte cu grij� dantela de pe g�tul moartei, de parc� n-ar fi putut, n-ar fi vrut s� ating� acea carne care se �mpietrea. Pe g�tul ei, inconfundabile, se aflau cele dou� puncte, pe care le mai v�zusem de o mie de ori pe tot at�tea g�turi, s�pate �n pielea �ng�lbenit�. B�rbatul �i-a acoperit fa�a cu m�inile, leg�n�ndu-�i trupul �nalt �i sub�ire pe c�lc�ie. Am senza�ia c� o s� �nnebunesc!� a spus el.
�Hai, lini�te�te-te�, a zis femeia, �in�ndu-l �n timp ce el se zb�tea, �i s-a f�cut ro�ie la fa��, deodat�.
�Las�-l �n pace, i-am spus eu. Las�-l. O s� am eu grij� de el.�
Gura ei se schimonosi. �V� dau afar� pe to�i, �n �ntuneric, dac� nu �nceta�i.� Era prea obosit� pentru a face asta, prea aproape de criz� ea �ns�i. Dar, apoi, ne-a �ntors spatele, str�ng�ndu-�i �alul �n jurul trupului �i a ie�it t�cut�, cei care se adunaser� la u�� f�c�ndu-i loc.Englezul pl�ngea.
�mi d�deam seama ce trebuia s� fac, dar nu numai c� voiam s� aflu totul de la el, inima �mi b�tea de o emo�ie t�cut�. M� durea �ngrozitor s�-l v�d astfel. Soarta m-a adus prea necru��tor de aproape de el.
�O s� stau cu tine�, m-am oferit eu �i am tras dou� scaune l�ng� mas�. El s-a a�ezat ab�tut, cu privirea a�intit� asupra lum�n�rii care p�lp�ia al�turi. Am �nchis u�a �i pere�ii au p�rut s� se dea �napoi, iar cercul de lumin� s� fie mai str�lucitor �n jurul capului s�u plecat. S-a rezemat de bufet �i �i-a �ters fa�a cu batista. Dup� aceea, a scos o sticl� �mbr�cat� �n piele din buzunar pe care mi-a oferit-o, dar am refuzat.
�Vrei s�-mi spui ce s-a �nt�mplat?�
El a �ncuviin�at. �Poate po�i s� aduci pu�in� lumin� pe-aici, a zis el. E�ti francez, nu? �tii, eu s�nt englez.�
���Da�, am spus eu d�nd din cap.
Dup� aceea, ap�s�ndu-mi m�na �i b�utura amor�indu-i at�t de mult sim�urile, �nc�t nu i-a sim�it r�ceala, mi-a spus c� numele s�u era Morgan �i c� avea nevoie de mine, mai mult dec�t avusese de cineva vreodat�. �n clipa aceea, �in�ndu-i m�na, sim�indu-i ferbin�eala, am f�cut un lucru ciudat. I-am spus cum m� cheam�, ceea ce nu dezv�luiam absolut nim�nui. Dar el se uita la femeia cea moart� ca �i cum nu m-ar fi auzit, iar pe buze i s-a ivit ceea ce p�rea a fi cel mai stins z�mbet �i ochii i s-au umplut de lacrimi. Expresia lui ar fi mi�cat orice fiin�� omeneasc�; ar fi putut fi chiar mai mult dec�t ar fi putut suporta unii.
�Eu am f�cut asta, a zis el f�c�nd un semn din cap. Eu am adus-o aici.� A �n�l�at din spr�ncene ca �i cum s-ar fi mirat.
�Nu, am spus eu repede. N-ai f�cut-o tu. Spune-mi cine a f�cut-o.�
Dar, atunci, a p�rut derutat, c�zut pe g�nduri. �Nu plecasem niciodat� din Anglia, a �nceput el. Pictam, �tii� de parc� acum ar mai conta� picturile, cartea! Mi s-a p�rut totul at�t de ciudat! At�t de pitoresc!� �i-a plimbat privirea prin �nc�pere �i glasul i s-a fr�nt. Mult timp s-a uitat la ea din nou, dup� care i-a spus �ncet: �Emily�, �i eu am avut impresia c� sesizasem ceva de pre� �n inima lui. Apoi, treptat, povestea a �nceput s� curg�. O c�l�torie de nunt� prin Germania apoi �n �ara aceea, oriunde �i purtau diligentele, oriunde Morgan g�sea peisaje de pictat. �n cele din urm�, ajunseser� �n acel loc �ndep�rtat, pentru c�, �n apropiere se afla o m�n�stire despre care se spunea c� ar fi fost foarte bine p�strat�. Dar Morgan �i Emily n-au ajuns niciodat� la m�n�stirea aceea, c�ci tragedia �i a�teptase aici. S-a dovedit c� diligentele nu treceau pe acolo, a�a c� Morgan pl�tise unui fermier s�-i transporte cu c�ru�a. Dar �n dup�-amiaza c�nd sosiser�, era o mare agita�ie �n cimitirul din afara satului. Dup� ce a aruncat o privire, omul a refuzat s� se dea jos din c�ru�� ca s� vad� mai bine.
�P�rea s� fie un fel de procesiune, a zis Morgan, oamenii fiind �mbr�ca�i cu hainele cele mai bune �i, unii dintre ei, chiar cu flori �n m�ini; adev�rul e c� mi s-a p�rut chiar fascinant. Voiam s� v�d. Eram at�t de curios, �nc�t l-am l�sat pe om s� plece, noi r�m�n�nd acolo cu bagajele. Mai �n fa�� se vedea satul. De fapt, mai mult eu voiam dec�t Emily, dar era at�t de maleabil�. P�n� la urm� am l�sat-o a�ezat� pe valize �i am urcat colina f�r� ea. Ai v�zut cimitirul c�nd ai venit �ncoace? Nu, bine�n�eles c� nu l-ai v�zut. Slav� Domnului c� tr�sura te-a adus aici teaf�r. De�i, dac� ai fi trecut pe acolo, indiferent c�t de obosi�i ar fi fost caii�� A t�cut brusc.
�Care-i pericolul?� l-am �ndeamnat eu cu bl�nde�e.
�Ah� pericolul! Barbarii!� a murmurat el �i a aruncat o privire spre u��, dup� care a luat o �nghi�itur� din sticl� �i i-a pus dopul. Ei bine, nu era nici o procesiune. Mi-am dat seama de asta imediat, a spus el. Oamenii nici nu mi-au vorbit c�nd am ajuns sus�� �i �tii cum s�nt; dar nu m-au �mpiedicat s� privesc. Adev�rul e c� nu �i-ar fi venit s� crezi c� st�team acolo. N-o s� m� crezi c�nd o s�-�i spun ce-am v�zut, dar trebuie s� m� crezi, pentru c�, dac� n-o faci, �nnebunesc, �tiu asta.�
�O s� te cred, spune�, i-am zis eu.
�Ei bine, cimitirul era plin de morminte proaspete, am v�zut imediat, unele av�nd cruci noi din lemn, altele fiind doar ni�te movilite de p�m�nt cu flori �nc� proaspete; iar c��iva din ��ranii care se aflau acolo �ineau flori �n m�ini, de parc� ar fi vrut s� �mpodobeasc� acele morminte; �ns�, to�i st�teau nemi�ca�i, cu privirile a�intite asupra a doi b�rba�i care �ineau un cal alb de c�p�stru�� �i ce animal era . D�dea din picioare �i scutura din cap, de parc� n-ar fi vrut s� stea acolo; era frumos, chiar splendid�� un arm�sar alb ca z�pada. Ei bine, la un moment dat�� �i nu pot s�-�i spun cum s-au �n�eles, pentru c� nici unul nu scosese un cuv�nt�� unul din b�rba�i, �eful, presupun, a lovit calul cu putere cu coada unei lope�i �i animalul a ��nit ca turbat �n sus pe deal. ��i �nchipui c� nu-mi imaginam s� mai vedem calul o vreme. Dar m-am �n�elat. Peste o clip� a �ncetinit, �ntorc�ndu-se �n galop printre mormintele vechi �i cobor�nd dealul spre cele mai recente. To�i acei oameni �l priveau. Nimeni nu scotea un sunet. A venit trop�ind peste movile, printre flori �i nimeni nu �ncerca s�-l prind� de c�p�stru. Apoi, s-a oprit deodat�, chiar �n fa�a unui morm�nt.�
�i-a �ters ochii, dar lacrimile aproape c� disp�ruser�. P�rea la fel de fascinat de povestea aceea ca �i mine.
�Ei bine, uite ce s-a �nt�mplat, a continuat el. Animalul s-a oprit, deci, acolo. Deodat�, din mul�ime, s-a auzit un strig�t. Nu, nu era un strig�t, era ca �i cum to�i ar fi gemut, dup� care s-a f�cut lini�te. Iar calul st�tea acolo �i scutura din cap; �n cele din urm�, omul acela care era �eful, a ��nit �n fa�� �i a strigat c�torva din cei de acolo; una din femei a �ipat �i s-a aruncat pe morm�nt, aproape chiar sub copitele calului. M-am apropiat c�t am putut de mult. Am v�zut placa funerar� cu numele decedatei pe ea; era o t�n�r�, care murise de numai �ase luni, datele fiind gravate acolo, iar femeia aceea disperat�, �n genunchi pe p�m�nt, se prinsese de plac�, de parc� ar fi vrut s� o smulg�. Oamenii �ncercau s� o dea la o parte. �mi venea s� plec, dar nu puteam, nu �nainte de a vedea ce aveau de g�nd s� fac�. �i bine�n�eles, Emily era �n siguran��, nici unul din oamenii aceia d�ndu-ne aten�ie vreunuia dintre noi. Ei bine, doi din ei au izbutit, �n cele din urm�, s� ridice femeia, dup� care, cel�lalt a adus lope�ile �i au �nceput s� sape �n morm�nt. �n cur�nd, unul din ei era �n�untru �i to�i st�teau at�t de nemi�ca�i, �nc�t se auzea �i cel mai mic zgomot, lopata aceea care s�pa �i p�m�ntul care era aruncat gr�mad�. Nu pot s�-�i spun cum era. Soarele str�lucea deasupra noastr�, nici un nor nu era pe cer �i to�i st�teau �mprejur, �in�ndu-se unul de altul acum �i, chiar �i femeia aceea �ndureratㅔ A t�cut, pentru c� privirea �i c�zuse asupra lui Emily. A�teptam lini�tit. Am auzit whisky-ul c�nd a dus sticla la gur� din nou �i m-am bucurat pentru el c� era at�t de mult acolo, �nc�t putea s� bea �i s�-�i alunge durerea. �Parc� era miezul nop�ii pe dealul acela�, a spus el uit�ndu-se la mine �i vocea �i era foarte sc�zut�. �A�a aveam impresia. Apoi l-am auzit pe cel din morm�nt, care deschidea capacul sicriului cu lopata! Au ap�rut sc�ndurile rupte. Le azv�rlea �n dreapta �i �n st�nga. Deodat� a scos un urlet �ngrozitor. Ceilal�i s-au apropiat �i imediat au n�v�lit cu to�ii spre morm�nt, dup� care s-au dat cu to�ii �napoi ca un val, sco��nd exclama�ii, unii din ei �ntorc�ndu-se �i �ncerc�nd s�-�i fac� loc. Femeia aceea parc� �nnebunise, �ndoindu-�i genunchii �i �ncerc�nd s� scape din m�inile celor care o �ineau. Ei bine, nu m-am putut ab�ine s� nu m� duc. B�nuiesc c� nimic nu m-ar fi putut �mpiedica �i-�i spun c� a fost prima oar� c�nd am f�cut a�a ceva �i, a�a s�-mi ajute Dumnezeu, a fost �i ultima. Acum trebuie s� m� crezi, trebuie! Acolo, �n sicriul acela, unde omul st�tea pe sc�ndurile rupte care mai r�m�seser� peste picioarele ei, se afla moarta, �i-�i spun���i spun c� era la fel de proasp�t�, de trandafirie�, vocea i s-a fr�nt �i st�tea acolo, cu ochii mari, cu m�inile ca �i cum ar fi �inut ceva invizibil, implor�ndu-m� s�-l cred�� �ca �i cum ar fi fost vie! �ngropat� de �ase luni! Giulgiul era dat la o parte de pe ea, iar m�inile �i erau �ncruci�ate pe piept de parc� dormea.�
A oftat. M�na i-a c�zut pe picior �i a cl�tinat din cap, o clip� privind doar. ���i jur! a spus el. Apoi omul care se afla �n morm�nt, s-a aplecat �i a ridicat m�na moartei. �ti spun c� bra�ul acela se mi�ca la fel de u�or ca al meu! �i �inea m�na ca �i cum i-ar fi privit unghiile. Apoi a scos un strig�t �i femeia de l�ng� morm�nt i-a lovit cu picioarele pe cei care o �ineau, r�scolind p�m�ntul astfel �nc�t acesta c�dea pe fa�a �i p�rul cadavrului. Ah, �i era at�t de dr�gu�� femeia aceea moart�; dac� ai fi v�zut-o �i ce-au f�cut pe urm�!�
�Spune-mi ce-au f�cut�, i-am zis eu �ncet, de�i �tiam chiar dinainte ce avea s� spun�.
�Pe cuv�nt�, a zis el. Nu �tim ce �nseamn� astfel de lucruri dec�t c�nd le vedem!� M-a privit, arcuind o spr�ncean�, de parc� mi-ar fi �mp�rt�it un secret �ngrozitor. Nu �tim.
�Nu, nu �tim�, am spus eu.
�S�-�i spun. Au luat un par, un par de lemn, fii atent, �i cel din morm�nt l-a apucat �mpreun� cu un ciocan, pun�ndu-i-l femeii pe piept. Nu-mi venea s� cred! Apoi, lovindu-l cu putere, l-a �nfipt �n ea. ��i spun, nu m-a� fi putut mi�ca nici dac� a� fi vrut; prinsesem r�d�cini acolo. Apoi, omul acela, omul acela ca o bestie, a luat lopata �i, cu am�ndou� m�inile, a �nfipt-o �n g�tul moartei. Capul �i era a�a.� A �nchis ochii, �i-a schimonosit fa�a �i �i-a l�sat capul s� cad� �ntr-o parte. M� uitam la el, dar nu-l vedeam deloc. Vedeam numai femeia aceea �n morm�ntul ei cu capul retezat �i sim�eam o repulsie �ngrozitoare �n ad�ncul meu, de parc� o m�n� m-ar fi str�ns de g�t, intestinele mi-ar fi urcat la suprafa�� �i n-a� mai fi putut s� respir. Atunci am sim�it buzele Claudiei pe �ncheietura m�inii. Se uita la Morgan �i p�rea s� o fi f�cut de mult� vreme.
Morgan �i-a ridicat privirea �ncet spre mine, �i ochii �i erau �nnebuni�i. �Asta vor s�-i fac�
��ncearc� s� te lini�te�ti acum, Morgan, i-am spus eu. Vreau s�-mi spui ce s-a mai �nt�mplat apoi. Cu tine �i cu Emily��.
Se chinuia s� scoat� sticla. I-am luat-o eu din buzunar �i i-am deschis-o. �E�ti un om cumsecade, Louis; un adev�rat prieten, a zis el cu emfaz�. Am luat-o �i am plecat repede. Aveau de g�nd s� dea foc cadavrului chiar acolo, �n cimitir; �i Emily nu trebuia s� vad� a�a ceva, nu at�ta timp c�t eu� A scuturat din cap. Nu g�seam nici o tr�sur� care s� ne ia de aici; nici unul din ei nu voia s� plece acum pentru dou� zile c�t era necesar ca s� ne duc� �ntr-un loc normal!�
�Dar cum �i-au explicat asta, Morgan?� am insistat eu, pentru c� vedeam c� nu-i mai r�m�sese mult timp.
�Vampirii! a spus el deodat� �i whisky-ul i s-a v�rsat pe m�n�. Vampirii, Louis. Po�i s� crezi una ca asta?� �i a ar�tat spre u�� cu sticla. �O invazie a vampirilor! To�i vorbeau �n �oapt�, ca �i cum diavolul �nsu�i ar fi ascultat la u��! Bine�n�eles c� i-au pus cap�t. Au �mpiedicat-o pe femeia aceea nenorocit� din cimitir s� mai scurme p�m�ntul noapte de noapte ca s� ias� la suprafa�� s� se hr�neasc� cu noi ceilal�i!� A dus sticla la gur�. �Oh� Doamne��, a gemut el.
L-am privit cum bea, a�tept�nd r�bd�tor. Si Emily�� a continuat el. A g�sit c� era fascinant. Cu focul acela, cu cina pl�cut� �i cu un pahar de vin bun. Ea nu v�zuse femeia! Nu v�zuse ce-i f�cuser�, a spus el cuprins de disperare. Ah, c�t de mult voiam s� plec de aici; le-am oferit bani. �Dac� s-a terminat, le tot spuneam eu, unul din voi ar trebui s� vrea ace�ti bani, o mic� avere doar ca s� ne scoat� de-aici.��
�Dar nu se terminase�� am �optit eu �i i-am v�zut ochii umpl�ndu-i-se de lacrimi �i gura str�mb�ndu-i-se de durere.
�Cu ea cum s-a �nt�mplat?� l-am �ntrebat eu apoi.
�Nu �tiu�, a zis el stins, cl�tin�nd din cap, cu sticla lipit� de frunte de parc� ar fi fost ceva rece, r�coritor, dar nu era.
�A venit �n han?�
�Ei spun c� ea s-a dus�, a m�rturisit el cu lacrimile �iroindu-i pe obraji. �Totul era �ncuiat! Au avut grij� de asta. U�i, ferestre! Apoi s-a f�cut diminea��, to�i vociferau �i ea disp�ruse. Geamul era larg deschis �i ea nu era acolo. N-am stat nici m�car s�-mi pun halatul. Am rupt-o la fug�. M-am oprit brusc l�ng� ea, afar�, �n spatele hanului. Era s� calc pe ea� z�cea �ntins� acolo sub piersici. �inea �n m�n� o can� goal�. �inea str�ns o can� goal�! Ei spun c� a ademenit-o� c� �ncerca s�-i dea apㅔ
Sticla i-a sc�pat din m�ini �i el �i-a astupat urechile, st�nd �ncovoiat �i cu capul plecat. Am stat mult� vreme �i l-am privit; nu aveam ce s�-i spun. Iar c�nd a spus �ncet c� voiau s� o p�ng�reasc� �i c� ei spuneau c� ea, Emily, era acum vampir, l-am asigurat c� nu era, de�i nu cred c� m-a auzit.
�n cele din urm�, s-a mi�cat �nainte, gata s� cad�. P�rea s� se �ntind� dup� lum�nare �i, �nainte ca bra�ul lui s� ia contact cu bufetul, degetul lui a atins-o, iar ceara fierbinte a stins fl�c�ruia. Acum eram �nv�lui�i �n �ntuneric �i capul �i c�zuse pe bra�.
Toat� lumina din �nc�pere p�rea str�ns� �n ochii Claudiei. Dar, �n timp ce t�cerea se prelungea �i eu st�team acolo, �ntreb�ndu-m�, sper�nd c� Morgan nu avea s� mai ridice capul, femeia a intrat �n camer�. Lum�narea ei a f�cut s�-l vedem, beat, adormit.
�Pleac� acum, mi-a spus ea mie. Siluete �ntunecate se �ngr�m�deau �n jurul ei �i vechiul han prinsese via�� datorit� b�rba�ilor �i femeilor care �i t�r��iau picioarele. Du-te l�ng� foc!�
�Ce vre�i s� face�i? am �ntrebat-o eu, ridic�ndu-m� cu Claudia �n bra�e. Vreau s� �tiu ce ave�i de g�nd s� face�i!�
�Du-te l�ng� foc�, mi-a poruncit ea.
�Nu, nu face�i asta, am zis eu, dar ea a f�cut ochii mici �i �i-a dezvelit din�ii. Pleac�!� a spus ea.
�Morgan�, l-am strigat eu, dar el nu m-a auzit, nu putea s� m� aud�.
�Las�-l �n pace�, mi-a zis femeia cu asprime.
�Bine, dar e o prostie ceea ce vre�i s� face�i, nu �n�elege�i? Femeia asta e moart�!� am insistat eu pe un ton rug�tor.
�Louis, mi-a �optit Claudia �n a�a fel �nc�t ei s� nu o aud�, str�ng�ndu-mi g�tul cu bra�ul pe sub blana glugii mele. Las�-i �n pace.�
Ceilal�i au intrat �n camer�, �nconjur�nd masa, uit�ndu-se la noi cu ni�te fe�e sumbre.
�Dar de unde vin ace�ti vampiri? am �optit eu. Doar a�i cercetat cimitirul! Dac� s�nt cu adev�rat vampiri, unde se ascund de voi? Femeia asta nu poate s� v� fac� nici un r�u. C�uta�i vampirii dac� vre�i neap�rat.�
��n timpul zilei, a spus ea cu gravitate, f�c�ndu-mi cu ochiul �i �ncuviin��nd �ncet din cap. �n timpul zilei. O s�-i g�sim �n timpul zilei.
�Unde, �n cimitir, distrug�nd mormintele semenilor vo�tri?�
Ea a scuturat din cap.
�La ruine, a zis apoi. �ntotdeauna au fost la ruine. Ne-am �n�elat. Pe vremea bunicului au fost de vin� ruinele, la fel �i acum. O s� d�r�m�m piatr� cu piatr� dac� va fi nevoie. Dar tu� tu pleac� acum. Pentru c�, dac� nu pleci, o s� te d�m afar� chiar acum!�
Apoi, a scos de sub �or� m�na care era �ncle�tat� pe par, ridic�ndu-l �n fl�c�ruia lum�n�rii. �Nu auzi, pleac�!� a zis ea �i b�rba�ii s-au adunat �n spatele ei, cu gurile rigide �i cu ochii sclipind �n lumin�.
�Da�, i-am spus eu. Afar�. Prefer asta. Afar�.� �i am trecut pe l�ng� ea, aproape r�sturn�nd-o, v�z�ndu-i pe ceilal�i cum se d�deau la o parte din calea mea. Am pus m�na pe z�vor �i l-am tras cu o mi�care iute.
�Nu! a strigat femeia �n germana ei gutural�. E�ti nebun!�
A venit fuga spre mine �i s-a uitat la z�vor uluit�. Apoi �i-a pus m�inile pe lemnul aspru al u�ii. ��tii ce faci?�
�Unde s�nt ruinele? am �ntrebat-o eu calm. C�t de departe? S�nt �n st�nga sau �n dreapta drumului?�
�Nu, nu�, a zis ea scutur�nd din cap cu putere. Am deschis u�a �i am sim�it aerul rece pe fa��. Una din femeile de l�ng� perete a spus ceva furioas� �i unul din copii a gemut �n somn. �Plec. Vreau un singur lucru. S�-mi spui unde s�nt ruinele ca s� m� �in departe de ele. Spune-mi.�
�Nu �tii, nu �tii�, a zis ea �i atunci am apucat-o de �ncheietura cald�, tr�g�nd-o �ncet afar�. Picioarele i se t�r��iau pe sc�nduri �i ochii �i erau speria�i. B�rba�ii s-au apropiat, dar, c�nd ea a ie�it f�r� voia ei, s-au oprit. A scuturat din cap, p�rul c�z�ndu-i pe ochi �i s-a uitat la m�na �i la fa�a mea. �Spune-mi��, am zis eu.
Vedeam c� nu se uita la mine, ci la Claudia. Feti�a se �ntorsese spre ea �i lumina focului �i c�zuse pe chip. Femeia nu vedea nici obraji rotunzi, nici buzele �uguiate, �tiam, ci doar ochii Claudiei, care o priveau cu o inteligen�� �ntunecat� �i diabolic�. Femeia �i-a mu�cat buzele.
�Spre nord sau sud?�
�Spre nord�� a �optit ea.
�Pe st�nga sau pe dreapta?�
�Pe st�nga.�
�C�t de departe?�
�ncerca disperat� s�-�i trag� m�na. �Trei mile�, a �ng�imat ea �i eu i-am dat drumul, a�a �nc�t s-a izbit de u��, cu ochii mari de spaim� �i nedumerire. M� �ntorsesem s� plec, dar mi-a strigat deodat� s� a�tept. Am v�zut-o desprinz�nd crucifixul de deasupra capului ei �i �ntinz�ndu-mi-l. Din peisajul de co�mar al memoriei am v�zut-o pe Babette privindu-m� a�a cum o f�cuse cu at��ia ani �n urm� �i spun�nd acele cuvinte: �Piei din fa�a mea, Satan�.� Dar chipul femeii era disperat. �Ia-l, te rog, pentru numele lui Dumnezeu�, a zis ea. ��i m�n� repede.� Apoi a �nchis u�a, l�s�ndu-ne pe mine �i pe Claudia �n �ntuneric.
��Peste c�teva minute, tunelul nop�ii a �nconjurat felinarele slabe ale tr�surii noastre, ca �i cum satul nici n-ar fi existat. Goneam, f�c�nd ca arcurile s� sc�r��ie, iar luna palid� a dezv�luit pentru o clip� conturul vag al mun�ilor de dincolo de pini. Nu puteam s� nu m� g�ndesc la Morgan, s� nu-i aud glasul. Totul era �mpletit cu propria mea ner�bdare plin� de groaz� de a �nt�lni f�ptura care o ucisese pe Emily, acea f�ptur� care era, f�r� �ndoial�, ca noi. Dar Claudia era cuprins� de frenezie. Dac� ar fi putut s� m�ne caii ea �ns�i ar fi luat h��urile. De nenum�rate ori mi-a spus s� folosesc biciul. �nl�tura cu furie cele c�teva ramuri joase care se loveau de felinarele din fa�a noastr�; iar bra�ul ag��at de mijlocul meu era tare ca fierul.
�mi amintesc c� drumul a cotit brusc, felinarele s-au cl�tinat zdrav�n �i Claudia a strigat acoperind vuietul v�ntului: �Uite acolo, Louis, vezi?� Iar eu am tras cu putere de h��uri.
Ea st�tea �n genunchi, lipit� de mine, �i tr�sura se leg�na ca un vapor pe mare. Un nor mare, pufos, l�sase luna s� ias� la iveal� �i sus, deasupra noastr�, se z�rea conturul �ntunecat al turnului. �ntr-o fereastr� lung� se reflecta cerul palid. Am stat pe loc, �ncle�t�ndu-mi m�inile pe banchet�, �ncerc�nd s� potolesc o mi�care ce continua �n capul meu �n timp ce tr�sura se oprea de tot. Unul din cai a nechezat. Apoi totul s-a cufundat �n t�cere.
Claudia spunea: �Vino, Louis��
Eu am �optit ceva, o nega�ie iute �i ira�ional�. Aveam senza�ia clar� �i �ngrozitoare c� Morgan era l�ng� mine, vorbindu-mi cu vocea lui sc�zut� �i pasionat� cu care �mi vorbise la han. Nici o vietate nu se mi�ca �n �ntunericul din jur. Doar v�ntul �i fo�netul slab al frunzelor.
�Crezi c� �tie c� venim?� am �ntrebat eu �i nu mi-am recunoscut propria voce �n v�ntul acela. M� aflam �n acel salona�, de parc� n-a� fi putut s� scap de acolo, de parc� p�durea aceea deas� n-ar fi fost real�. Cred c� m-am cutremurat. Apoi am sim�it-o pe Claudia ating�ndu-mi cu bl�nde�e m�na pe care o ridicasem la ochi. Pinii sub�iri se leg�nau �n spatele ei �i fo�netul frunzelor se auzea �i mai tare, ca �i cum o gur� imens� ar fi supt adierea v�ntului �i ar fi �nceput o vijelie. �Or s-o �ngroape la r�scruce? Asta or s� fac�? O englezoaic�!� am �optit eu.
�Dac� a� fi avut m�rimea ta�, a spus Claudia. �i dac� tu ai fi avut inima mea. Ah, Louis�� �i-a aplecat capul spre mine, dar atitudinea aceea sem�na at�t de mult cu cea a unui vampir aplecat s� s�rute, �nc�t m-am ferit de ea; buzele ei, �ns� le ap�sa u�or pe ale mele, g�sind acolo un punct prin care mi-a transmis suflarea �i bra�ele mele au �nconjurat-o. �Las�-m� s� te conduc�, m-a rugat ea. Acum nu mai exist� drum �napoi. Ia-m� �n bra�e, a zis ea, �i las�-m� jos pe drum.�
Dar mi s-a p�rut c� am stat o eternitate acolo sim�indu-i buzele pe fa�� �i pe pleoape. Apoi ea s-a mi�cat, des-prinz�ndu-�i trupul moale de mine, dintr-o dat�, cu un gest at�t de gra�ios �i de iute, �nc�t acum p�rea suspendat� �n aer l�ng� tr�sur�, str�ng�ndu-mi m�na o clip�, apoi d�ndu-mi drumul. C�nd mi-am cobor�t privirea, am v�zut-o uit�ndu-se la mine din drum, din cercul de lumin� tremur�tor de sub felinar. �mi f�cea semn, merg�nd cu spatele, pun�nd o cizmuli�� �n urma celeilalte. �Coboar�, Louis�� p�n� c�nd amenin�a s� dispar� �n bezn�. �ntr-o secund� am luat felinarul de unde era ag��at �i eram l�ng� ea, �n iarb� �nalt�.
�Nu sim�i pericolul? i-am �optit eu. Nu-l respiri ca pe aer?� Unul din acele z�mbete fugare i-a dansat pe buze �i s-a �ntors spre pant�. Felinarul lumina o c�rare ce str�b�tea p�durea. Ea �i-a tras mai mult gluga de l�n� cu o m�nu�� alb� �i a pornit.
�Stai numai o clipㅔ
�Teama e du�manul t�u��, mi-a spus ea, f�r� s� se opreasc�.
�i-a continuat drumul, cu pa�i siguri, chiar �i atunci c�nd �n locul ierbii �nalte au �nceput s� apar� treptat gr�mezi de pietre �i p�durea a devenit �i mai deas�, iar turnul din dep�rtare a disp�rut sl�bind lumina lunii �i datorit� crengilor �mpletite de deasupra capetelor noastre, �n cur�nd, zgomotul �i mirosul cailor au fost acoperite de v�ntul slab. �Fii �en garde�, mi-a �optit Claudia merg�nd neobosit�, oprindu-se doar c�nd �i c�nd pentru c� ramurile �nc�lcite �i pietrele f�ceau ca locul respectiv s� par� un ad�post. Dar ruinele erau foarte vechi. Nu puteam �ti dac� ora�ul fusese distrus de molim�, foc sau vreun inamic str�in. Numai m�n�stirea r�m�sese �n picioare.
Acum ceva a �optit �n �ntuneric sem�n�nd cu v�ntul �i cu frunzele, dar nu era nici una, nici alta. I-am v�zut spatele Claudiei �ndrept�ndu-se �i sclipirea palmei albe c�nd a �ncetinit pasul. Atunci mi-am dat seama c� era apa care �iroia �ncet �n jos pe munte �i am v�zut-o �n dep�rtare, printre trunchiurile negre, o cascad� dreapt� �i luminat� de lun� ce c�dea �nspumat�. Claudia se contura pe fundalul cascadei, �in�ndu-se cu m�na de o r�d�cin� dezgolit� din p�m�ntul moale; apoi am v�zut-o c���r�ndu-se pe st�nca aspr�, pun�nd o m�n� deasupra celeilalte, bra�ul tremur�ndu-i foarte u�or, cizmuli�ele at�rn�ndu-i, acum fix�ndu-se �ntr-un punct de sprijin, peste o clip� leg�n�ndu-se din nou. Apa era rece �i f�cea ca aerul din jurul ei s� fie �nmiresmat �i u�or, a�a �nc�t m-am odihnit o clip�. Nimic nu se clintea �n jurul meu �n p�dure. Ascultam, sim�urile mele separ�nd sunetul frunzelor, dar nimic altceva nu se mi�ca. Apoi, treptat-treptat, ca un val de frig care-mi cuprindea mai �nt�i bra�ele, apoi g�tul �i, �n cele din urm�, fa�a, mi-am dat seama c� noaptea era prea pustie, prea lipsit� de via��. Ca �i cum p�n� �i p�s�rile ar fi ocolit acel loc, la fel ca mul�imea de viet��i care ar fi trebuit s� populeze malurile acelui p�r�u. Dar, Claudia, deasupra mea pe st�nc�, se �ntindea dup� felinar �i pelerina ei mi-a atins fa�a. L-am ridicat, a�a �nc�t, deodat�, mi-a ap�rut sc�ldat� �n lumin�, ca un �nger straniu. Mi-a �ntins m�na de parc�, �n ciuda micimii ei, ar fi putut s� m� ajute s� urc pe mal. �ntr-o clip�, ne mi�c�m din nou, dincolo de p�r�u, �n sus pe munte. �Sim�i? am �optit eu. E prea nemi�cat totul.�
Dar ea mi-a str�ns m�na ca pentru a-mi spune �Taci�. Panta devenea �i mai abrupt� �i lini�tea aceea era �nsp�im�nt�toare. �ncercam s� v�d dincolo de lumin�, fiecare copac care ne ap�rea �n fa��. Ceva s-a mi�cat �i am tras-o pe Claudia spre mine brusc. Dar nu era dec�t o reptil�, ��nind printre frunze cu o plesnitur� a cozii. Frunzele s-au potolit din nou. Dar Claudia a r�mas l�ng� mine, sub faldurile mantiei mele, apuc�nd cu fermitate materialul hainei; p�rea s� m� �mping�, iar mantia mea c�dea peste a ei.
�n cur�nd, mirosul apei a disp�rut, iar c�nd luna s-a ivit clar� dintre nori pentru o clip�, am v�zut chiar �n fa�a noastr� ceea ce p�rea un gol �n p�dure. Claudia a apucat felinarul cu fermitate �i i-a �nchis u�i�a metalic�. Eu am dat s-o �mpiedic, m�na lupt�ndu-mi-se cu ei, dar mi-a spus �ncet: ��nchide ochii o secund� �i pe urm� deschide-i �ncet. Atunci o s� vezi.�
M-a luat cu frig c�nd am f�cut asta, �n tot acest timp �in�ndu-i um�rul str�ns. Dar apoi, am deschis ochii �i am v�zut, dincolo de copaci, zidurile lungi �i joase ale m�n�stirii �i v�rful p�trat al turnului masiv �i �nalt. Mult mai departe, deasupra unei v�i imense �i negre, str�luceau culmile mun�ilor acoperite de z�pad�. �Vino, a zis ea, �ncet, ca �i cum trupul t�u n-ar avea greutate.� �i a pornit f�r� cea mai mic� ezitare spre acele ziduri, spre orice s-ar fi aflat acolo.
Peste c�teva clipe am descoperit o deschiz�tur� mare, care era �i mai neagr� dec�t zidurile din jur, iedera cresc�nd pe marginile ei de parc� ar fi inten�ionat s� �in� pietrele la locul lor. Deasupra, �n �nc�perea aceea neacoperit�, �n care sim�eam puternic �n n�ri mirosul umed al pietrelor, am v�zut, dincolo de firi�oarele de nori, o spuzeal� slab� de stele. O scar� larg� urc� �n spiral� p�n� la ferestrele �nguste care d�deau spre vale. �i, sub primul �ir de trepte, din bezn� a ap�rut vasta �i �ntunecata deschidere spre celelalte �nc�peri ale m�n�stirii.
Claudia st�tea nemi�cat� acum, de parc� devenise una cu pietrele. �n acel spa�iu umed, nici m�car buclele ei moi nu se clinteau. Asculta. Pe urm� am ascultat �i eu cu ea. Nu se auzea dec�t vuietul sc�zut al v�ntului. S-a mi�cat �ncet, cu hot�r�re �i, cu piciorul, a �nl�turat p�m�ntul moale de pe un petec de loc din fa�a ei. Am v�zut o piatr� plat� care a sunat a gol c�nd am b�tut �n ea u�or cu c�lc�iul. Atunci i-am v�zut l�rgimea �i faptul c� se �n�l�a �ntr-un col� �ndep�rtat; atunci mi-a venit �n minte o imagine �ngrozitor de clar� a acelei mul�imi de b�rba�i �i femei din sat �nconjur�nd piatra �i ridic�nd-o cu un drug uria�. Claudia �i-a �ndreptat privirea spre scar� �i a r�mas cu ea a�intit� asupra u�ii ruinate de dedesubt. Luna a sclipit o clip� printr-o fereastr� foarte �nalt�. Atunci, Claudia s-a mi�cat, at�t de iute, �nc�t a ajuns l�ng� mine f�r� s� fac� cel mai mic zgomot. �Auzi? m-a �ntrebat ea �n �oapt�. Ascult�.�
Era un zgomot at�t de slab, �nc�t nici m�car un muritor nu l-ar fi putut auzi. �i nu venea dinspre ruine, ci de undeva de departe, nu de pe drumul lung �i �erpuitor pe care urcasem noi, ci de pe un altul, direct dinspre sat. Acum era doar un fo�net, un r�c�it, dar era constant; apoi a �nceput s� se disting� sunetul unui pas. Claudia mi-a str�ns m�na �i m-a �mpins �ncet sub scar�. �i vedeam cutele rochi�ei mi�c�ndu-se u�or prin deschiz�tura pelerinei. Pa�ii se auzeau mai tare �i am �nceput s� sesisez c� un picior �l preceda pe cel�lalt ap�sat, �n timp ce al doilea se t�ra pe p�m�nt. Era un pas �chiop�tat care se apropia din ce �n ce acoperind vuietul slab al v�ntului. Inima �mi b�tea cu putere �n piept �i �mi sim�eam venele t�mplelor �ncord�ndu-se, un tremur str�b�t�ndu-mi membrele, a�a �nc�t sim�eam materialul c�m�ii lipit de trup, rigiditatea gulerului, frecarea nasturilor de pelerin�.
Apoi, v�ntul a adus un miros vag. Era un miros de s�nge, care m-a �nt�r�tat imediat, f�r� voia mea, miros cald �i dulceag de s�nge omenesc, s�nge care �iroia, curgea �i, pe urm�, am mai sim�it miros de carne vie �i am auzit, �n ritmul pa�ilor, o r�suflare uscat� �i aspr�. Dar, odat� cu ea se mai auzea un sunet, slab �i �mpletit cu cel�lalt, �n timp ce pa�ii se apropiau din ce �n ce mai mult de ziduri, respira�ia �ntret�iat� �i chinuit� a altei f�pturi. Auzeam �i inima acelei f�pturi, b�t�nd neregulat, un zv�cnit �nfrico��tor, dar, pe l�ng� ea, mai era o inim�, ale c�rei b�t�i constante se auzeau din ce �n ce mai puternic, o inim� la fel de tare ca a mea! Apoi, �n deschiz�tura col�uroas� prin care intrasem, l-am v�zut.
I-au ap�rut �nt�i um�rul imens �i un bra� lung cu degete �ncovoiate; dup� aceea, i-am v�zut capul. Pe um�r avea un trup. Dup� ce a intrat, s-a �ndreptat, a mi�cat greutatea �i a privit �n �ntuneric direct spre noi. Fiecare mu�chi din mine a devenit ca de fier �n timp ce m� uitam la el, v�z�ndu-i capul conturat pe cer. Dar nimic de pe fa�a lui nu se putea z�ri �n afar� de ochii care reflectau lumina lunii de parc� ar fi fost un ciob de sticl�. Pe urm� am v�zut-o lic�rind pe nasturii lui, care au zdr�ng�nit c�nd bra�ul i s-a leg�nat liber din nou �i un picior lung i s-a �ndoit c�nd a �naintat direct spre noi.
O �ineam pe Claudia str�ns, gata ca, �ntr-o clip�, s� o ascund la spatele meu, pentru a m� duce spre el. Dar atunci am observat cu uimire c� ochii lui nu m� vedeau a�a cum �l vedeam eu �i c� abia se t�ra din cauza greut��ii trupului pe care �l adusese. Lumina lunii �i c�dea acum pe capul plecat, pe claia de p�r negru �i ondulat care �i atingea um�rul aplecat �i pe m�neca neagr� a hainei. Am remarcat ceva la haina lui; clapa buzunarului era sf�iat�, iar m�neca p�rea descusut�. Mi s-a p�rut chiar c�-i v�d pielea um�rului. Omul pe care �l �inea s-a mi�cat �i a gemut jalnic. Silueta s-a oprit o clip� �i a p�rut s�-l m�ng�ie. �n clipa aceea, m-am desprins de zid �i m-am dus spre el.
Nici un cuv�nt nu mi-a ie�it de pe buze, pentru c� nu �tiam ce s�-i spun. �tiam doar c� �naintam �n lumina lunii spre el �i capul lui s-a �n�l�at brusc; atunci i-am v�zut ochii.
M-a privit �ndelung �i am v�zut lumina sclipind �n acei ochi �i apoi pe doi canini ascu�i�i; dup� aceea un urlet strangulat p�ru s�-i ias� din g�tlej care, timp de o secund�, am crezut c� era al meu. Omul s-a pr�bu�it pe pietre, sco��nd un geam�t cutremur�tor. Vampirul s-a n�pustit spre mine, url�nd din nou, �i duhoarea r�sufl�rii lui mi-a umplut n�rile, iar degetele lui ca ni�te gheare mi-au sf�iat blana pelerinei. Am c�zut pe spate, izbindu-m� cu capul de zid, dar i-am apucat capul, str�ng�nd �n m�ini o porc�rie �nc�lcit� care era p�rul lui. Materialul ud �i putrezit al hainei lui s-a rupt imediat �n m�na mea, dar bra�ul care m� �inea p�rea de fier; �n timp ce m� chinuiam s�-i �mping capul �napoi, col�ii lui mi-au atins g�tul. Claudia a �ipat �n spatele lui. Ceva l-a lovit cu putere �n cap, oprindu-l brusc; apoi a fost lovit din nou. S-a �ntors ca pentru a o pocni, dar i-am tras un pumn �n fa�� cu toat� puterea. O piatr� l-a lovit din nou, dup� care ea a fugit, �i atunci m-am aruncat cu toat� greutatea asupra lui, sim�ind cum i s-a �ndoit piciorul schilodit. �mi amintesc c� l-am izbit cu capul de p�m�nt iar �i iar, gata s�-i smulg p�rul murdar din r�d�cin�, �n timp ce col�ii �i erau �ndrepta�i spre mine �i m�inile m� zg�riau. Ne-am rostogolit p�n� c�nd l-am �intuit din nou sub mine �i lumina lunii i-a c�zut din plin pe fa��. Atunci m-am dat seama, printre g�f�ieli, ce era ceea ce �ineam �n bra�e. Cei doi ochi imen�i ie�eau �n afar� din ni�te g�vane �i dou� g�urele hidoase �i formau nasul; o carne putred� �i ca un pergament �i �nv�luia craniul, iar zdren�ele �mpu�ite �i oribil mirositoare care �l acopereau erau pline de noroi �i s�nge. M� luptam cu un cadavru viu �i f�r� judecat�. Nimic altceva.
De deasupra lui, o piatr� ascu�it� i-a c�zut direct �n frunte �i s�ngele i-a ��nit dintre ochi. S-a zb�tut, dar o alt� piatr� a c�zut cu at�ta for��, �nc�t am auzit oasele zdrobite. S�ngele a �nceput s� �iroiasc� de sub p�rul �nc�lcit �i murdar, �mbib�nd pietrele �i iarba. Pieptul �i pulsa sub mine, dar bra�ele i s-au cutremurat �i au r�mas nemi�cate. M-am ridicat, cu g�tlejul numai noduri, cu inima arz�nd �i fiecare fibr� a trupului m� durea din cauza acelei lupte. O clip�, turnul a p�rut s� se �ncline, dar apoi s-a �ndreptat. St�team rezemat de zid, uit�ndu-m� la acel lucru, �n timp ce s�ngele �mi vuia �n urechi. �ncetul cu �ncetul mi-am dat seama c� Claudia a �ngenuncheat pe pieptul lui �i a �nceput s� pip�ie amestecul acela de p�r �i oase care fusese capul lui. �i �mpr�tia r�m�i�ele craniului. Cunoscusem vampirul european, creatura Lumii Vechi. Era mort.
��Am stat mult� vreme �ntins pe scara aceea lat�, neb�g�nd de seam� stratul gros de pe p�m�nt care o acoperea, sim�indu-mi capul foarte rece �n contrast cu p�m�ntul, doar uit�ndu-m� la el. Claudia era l�ng� picioarele lui, cu bra�ele moi pe l�ng� trup. Am v�zut-o �nchiz�nd ochii pentru o clip�, dou� pleoape mici care o f�ceau s� semene cu o statuet� alb� luminat� de lun�. Apoi a �nceput s� se legene foarte �ncet. �Claudia�, am strigat-o eu �i ea a deschis ochii. Era tras� la fa�� a�a cum numai rareori o v�zusem. A ar�tat spre omul care z�cea mai departe pe podeaua turnului, l�ng� zid. Era �nc� nemi�cat, dar �tiam c� nu murise. Uitasem de el complet, din cauza durerii care �mi cuprinsese trupul, iar sim�urile �mi erau �nc� amor�ite de duhoarea cadavrului din care se scurgea s�ngele. Acum, �ns�, am v�zut omul. �i, �ntr-un ungher al min�ii mele, �tiam care avea s�-i fie soarta, dar nu m� interesa. �tiam doar c� mai era cel mult o or� p�n� �n zori.
�Se mi�c�, mi-a spus ea �i am �ncercat s� m� ridic de pe trepte. Mai bine s� nu se trezeasc�, mai bine s� nu se mai treazeasc� niciodat�, a� fi vrut s� spun; se ducea spre el, trec�nd indiferent� pe l�ng� lucrul acela mort care fusese c�t pe-aci s� ne ucid� pe am�ndoi. I-am v�zut spatele �i pe omul care se mi�ca �n fa�a ei, r�sucindu-�i piciorul �n iarb�. Nu �tiu ce m� a�teptam s� v�d c�nd m-am apropiat, ce ��ran sau fermier �ngrozit, ce nenorocit care v�zuse deja �nf��i�area acelui lucru care �l adusese acolo. O clip� nu mi-am dat seama cine era �ntins pe jos, c� era Morgan, al c�rui chip palid era acum luminat de lun�, pe al c�rui g�t se vedeau urmele l�sate de vampir �i ai c�rui ochi alba�tri priveau mu�i �i inexpresivi.
Deodat�, ace�tia s-au m�rit c�nd m-am apropiat de el. �Louis! a �optit el uluit, mi�c�nd buzele ca �i cum ar fi vrut s� formeze cuvinte, dar nu putea. Louis��, a spus el din nou �i l-am v�zut z�mbind. A scos un sunet uscat �i h�r�it �n timp ce se chinuia s� se ridice �n genunchi �i a �ntins m�na spre mine. Chipul alb ca varul �i schimonosit i s-a �ncordat c�nd sunetul i s-a stins �n g�tlej �i a �ncuviin�at din cap cu disperare, p�rul ro�u �i r�v�it c�z�ndu-i pe ochi. M-am �ntors �i am fugit de l�ng� el. Claudia a ��nit pe l�ng� mine �i m-a apucat de bra�. �Vezi culoarea cerului?� m-a �ntrebat ea �uier�tor. Morgan a c�zut �n m�ini �n spatele ei. �Louis�, a strigat el din nou, cu ochii lic�rind. P�rea s� nu vad� ruinele, s� nu vad� �ntunericul, s� nu vad� nimic �n afar� de un chip pe care �l recuno�tea �i de pe buzele lui a ie�it din nou acel singur cuv�nt. Mi-am astupat urechile, �ndep�rt�ndu-m� de el cu spatele. M�na �i era �ns�ngerat� acum c�nd a ridicat-o. Miroseam s�ngele �i �l vedeam. �i Claudia �l mirosea.
S-a l�sat repede l�ng� el, �ntinz�ndu-l pe pietre �i trec�ndu-�i degetele prin p�rul lui ro�u. El a �ncercat s� ridice capul. M�inile lui �ntinse i-au �ncadrat chipul �i apoi, deodat�, a �nceput s�-i m�ng�ie buclele aurii. Ea �i-a �nfipt din�ii �i m�inile au c�zut moi pe l�ng� trup.
Ajunsesem la marginea p�durii c�nd ea m-a prins din urm�. �Trebuie s� te duci la el, s�-l iei�, mi-a poruncit ea. �i miroseam s�ngele pe buze, �i vedeam c�ldura din obraji. �i sim�eam fierbin�eala �ncheieturii, dar nu m-am clintit. �Ascult�-m�, Louis, a zis ea cu o voce disperat� �i furioas� dintr-o dat�. L-am l�sat pentru tine, dar e pe moarte� nu mai e timp.�
Am luat-o repede �n bra�e �i am �nceput lungul cobor�. Nu era nevoie s� fim precau�i, s� ne furi��m, nu ne mai a�tepta nici o gazd� supranatural�. U�a c�tre secretele Europei de est ni se �nchisese �n fa��. �naintam prin bezn� spre drum. �Vrei s� m� ascul�i?� a strigat ea, dar eu am continuat s� merg, �n ciuda faptului c� m� tr�gea de hain�, de p�r. �Vezi cerul, �l vezi?� spunea ea din nou.
Aproape c� suspina la pieptul meu c�nd c�lcam prin apa rece ca ghea�a a p�r�ului, alerg�nd �i c�ut�nd cu privirea felinarul de la tr�sur�.
Cerul era de un albastru �nchis c�nd am g�sit tr�sura. �D�-mi crucifixul, i-am strigat eu plesnind din bici. Nu exist� dec�t un singur loc unde s� mergem.� A fost azv�rlit� l�ng� mine c�nd tr�sura s-a pus �n mi�care, pornind �n goan� spre sat.
V�z�nd cea�a cum se ridica printre copacii de un maro �nchis, am sim�it ceva foarte straniu. Aerul era r�coros �i p�s�rile �ncepuser� s� ciripeasc�. Parc� st�tea s� r�sar� soarele. Totu�i, nu-mi p�sa. �i, cu toate astea, �tiam c� nu avea s� r�sar�, c� �nc� mai era timp. Era un sentiment minunat �i lini�titor. Zg�rieturile �i t�ieturile �mi ardeau carnea �i m� durea inima de foame, dar �mi sim�eam capul minunat de u�or. P�n� c�nd am v�zut formele cenu�ii ale hanului �i clopotni�a bisericii; se vedeau prea limpede. Iar stelele de pe cer disp�reau cu repeziciune.
Peste o clip� b�team cu putere �n u�a hanului. C�nd s-a deschis, mi-am str�ns gluga �n jurul capului �i am �inut-o pe Claudia ghemuit� sub pelerin�. �Satul vostru a sc�pat de vampir!� i-am spus eu femeii care m� privea uimit�. Str�ngeam �n m�n� crucifixul pe care mi-l d�duse. �Slav� Domnului c� e mort. O s�-i g�si�i r�m�i�ele �n turn. Spune-le oamenilor imediat.� Am intrat pe l�ng� ea.
Oamenii au �nceput s� se agite imediat, dar le-am spus c� eram �ngrozitor de obosit. C� trebuia s� m� rog �i s� m� odihnesc. I-am rugat s�-mi aduc� lada din tr�sur� �i s� o duc� �ntr-o camer� bun� unde puteam s� dorm. Dar c� trebuia s� primesc un mesaj din partea episcopului de la Varna, �i numai pentru asta, puteam fi trezit. �Spune-i bunului p�rinte c�nd va sosi c� vampirul este mort �i apoi d�-i s� m�n�nce �i s� bea �n timp ce m� a�teapt�, am spus eu. Femeia se �nchina.
���i dai seama c� nu puteam s�-mi divulg misiunea �nainte ca vampirul s� fie��, i-am zis eu �ndrept�ndu-m� gr�bit spre scar�. �Da, da�, a spus ea. �Dar nu e�ti preot� copilul!� �Nu, am doar mult� experien�� �n acest domeniu. Diavolul nu se poate pune cu mine�, i-am spus eu, dup� care m-am oprit. U�a salona�ului era deschis�, iar pe masa de stejar nu se vedea nimic altceva dec�t o p�nz� alb� p�trat�. �Prietenul t�u, mi-a spus ea privind �n p�m�nt. A dat buzna afar� �nnebunise.� Eu am �ncuviin�at doar.
I-am auzit strig�nd c�nd am �nchis u�a camerei. P�reau s� fug� �n toate direc�iile; apoi s-au auzit clopotele bisericii b�t�nd �ntr-un ritm rapid. Claudia se d�duse jos din bra�ele mele �i m� privea grav �n timp ce tr�geam z�vorul. Foarte �ncet am desf�cut oblonul ferestrei �i o lumin� rece s-a strecurat �n�untru. Ea continua s� m� priveasc�. Apoi am sim�it-o l�ng� mine. Mi-am cobor�t privirea �i am v�zut-o �ntinz�ndu-mi m�na. �Poftim�, a spus. Probabil c� a v�zut c� eram z�p�cit. M� sim�eam at�t de sl�bit, �nc�t �i vedeam fa�a lic�rind �i albastrul ochilor ei juc�ndu-i pe obrajii albi.
�Bea�, a �optit ea, apropiindu-se �i mai mult. �Bea.� �i mi-a �ntins �ncheietura moale �i delicat�. �Nu �tiu ce s� fac; n-am mai f�cut-o �i alt� dat�?� i-am spus eu. Ea a fost cea care a �nchis bine fereastra �i u�a grea. �mi amintesc c� m-am l�sat �n genunchi l�ng� micul c�min �i am pip�it peretele vechi. Era putrezit dincolo de tencuiala proasp�t� �i a cedat sub degetele mele. Deodat�, mi-am v�zut pumnul p�trunz�nd �n�untru �i am sim�it �n�ep�tura unei a�chii �n �ncheietur�. Apoi, �mi amintesc c� am b�jb�it prin �ntuneric p�n� am prins ceva cald, care pulsa. Am sim�it o pal� de aer rece �i umed izbindu-mi fa�a �i am v�zut �ntunericul �nconjur�ndu-m�, rece �i umed, de parc� acel aer ar fi fost o ap� t�cut� care se scurgea prin peretele rupt, inund�nd camera. �nc�perea disp�ruse. Beam dintr-un izvor nesf�rsit de s�nge cald care �mi aluneca pe g�t, p�trunz�ndu-mi �n inima care pulsa �i �n vene, a�a �nc�t pielea mi s-a �nc�lzit �n apa rece �i neagr�. Acum pulsul s�ngelui pe care �l beam a �ncetinit �i �ntregul meu trup striga s� nu �ncetineasc�, inima mea �ncerc�nd s� fac� inima aceea s� bat� odat� cu ea. M-am sim�it ridic�ndu-m�, de parc� a� fi plutit �n �ntuneric �i apoi, �ntunericul, ca �i b�t�ile inimii, a �nceput s� dispar�. Ceva lic�rea �n le�inul meu; tremura u�or datorit� zgomotului de pa�i pe scar�, pe sc�ndurile du�umelei, datorit� huruitului ro�ilor �i trop�itului copitelor pe p�m�nt �i scotea un clinchet c�nd tremura. Era �nconjurat de un mic cadru de lemn �i �n acel cadru a ap�rut, printre lic�riri, silueta unui b�rbat. �mi era familiar. Cuno�team acea construc�ie sub�ire, acel p�r negru �i ondulat. Apoi am v�zut c� ochii verzi �i erau a�inti�i asupra mea. �i �n din�i, �n din�i, �inea ceva uria�, moale �i maroniu, pe care �l ap�sa cu putere cu am�ndou� m�inile. Era un �obolan. Un �obolan maroniu sc�rbos, cu picioarele at�rn�nd, cu gura �ntredeschis� �i cu coada mare �i �ndoit�, �ncremenit� �n aer. L-a aruncat url�nd �i a privit �ngrozit cum �i ��nea s�ngele din gura deschis�.
O lumin� orbitoare mi-a izbit ochii. M� chinuiam s�-i deschid �i toat� camera str�lucea. Claudia era chiar �n fa�a mea. Nu era o feti��, ci cineva mult mai mare care m� tr�gea spre ea cu am�ndou� m�inile. Era �n genunchi �i bra�ele mele i-au �nconjurat mijlocul. Apoi s-a l�sat �ntunericul �i am str�ns-o l�ng� mine. Capacul a alunecat. Amor�eala mi-a cuprins membrele �i apoi a urmat paralizia uit�rii.
��A�a a fost �n Transilvania, Ungaria, Bulgaria �i �n toate ��rile acelea, unde ��ranii �tiu c� mor�ii vii umbl� �i legendele despre vampiri abund�. �n fiecare sat �n care �nt�lneam un vampir, era la fel.
��Un cadavru f�r� judecat�? �ntreb� b�iatul.
���ntotdeauna, spuse vampirul. C�nd �i descopeream, �mi amintesc de cel mult c��iva. Uneori �i priveam doar de la distan��, fiind familiariza�i cu capetele lor mari care se b�l�ng�neau, cu umerii adu�i �i cu hainele putrede �i zdren�uite. �ntr-un c�tun a fost o femeie, moart� probabil doar de c�teva luni; s�tenii o z�riser� �i o cuno�teau dup� nume. Ea ne-a dat singura speran�� pe care am cunoscut-o �n urma experien�ei cu monstrul din Transilvania �i, nici din acea speran�� nu s-a ales nimic. A fugit de l�ng� noi, �n p�dure, �i ne-am luat dup� ea, prinz�nd-o de p�rul lung �i negru. Rochia alb� cu care fusese �ngropat� era plin� de s�nge uscat, iar degetele �i erau murdare de noroiul morm�ntului. Iar ochii� aiuri�i, dou� b�l�i �n care se reflecta luna. Nici secrete, nici adev�ruri, numai disperare.
��Dar ce erau acele creaturi? De ce erau a�a? �ntreb� b�iatul, str�mb�nd din gur� dezgustat. Nu �n�eleg. Cum puteau s� fie at�t de diferi�i fa�� de tine �i Claudia �i, totu�i, s� existe?
��Aveam teoriile mele. La fel �i Claudia. Dar principalul lucru pe care �l aveam atunci era disperarea. �i, �n disperare, teama c� omor�sem singurul alt vampir ca noi, pe Lestat. Totu�i, p�rea de ne�n�eles. Dac� ar fi posedat �n�elepciunea unui vr�jitor, puterile unei vr�jitoare� a� fi putut s� presupun c� reu�ise, �ntr-un fel, s� ob�in� o via�� con�tient� de la acelea�i for�e care guvernau acei mon�tri. Dar nu era dec�t Lestat, cel pe care �i l-am descris: lipsit de orice mister, puterile lui fiindu-mi �n cursul acelor luni petrecute �n estul Europei la fel de familiare ca �i farmecele lui. Voiam s�-l uit �i, totu�i, se p�rea c� m� g�ndeam la el mereu. Era ca �i cum nop�ile goale ar fi fost f�cute ca s� m� g�ndesc la el. �i, uneori, m� trezeam at�t de con�tient de el, de parc� abia ar fi ie�it din �nc�pere �i ecoul vocii lui s-ar mai fi aflat acolo �nc�. �ntr-un fel, era o lini�te tulbur�toare �n treaba asta �i, f�r� s� vreau, �mi imaginam chipul lui�� nu a�a cum fusese �n acea ultim� noapte, a incendiului, ci �n celelalte, �n acea ultim� sear� pe care �i-a petrecut-o cu noi acas�, plimb�ndu-�i degetele lene� peste clapetele spinetei, st�nd cu capul aplecat �ntr-o parte. Sim�eam o grea�� mai mare dec�t suferin�a c�nd vedeam ce f�ceau visele mele. �l voiam viu! �n nop�ile �ntunecate din estul Europei, Lestat era singurul vampir pe care-l g�seam.
�n schimb, g�ndurile Claudiei erau de o natur� mult mai practic�. M-a pus s�-i povestesc de nenum�rate ori despre seara aceea din camera de hotel din New Orl�ans, c�nd ea devenise vampir, c�ut�nd iar �i iar vreun indiciu care s�-i arate de ce creaturile acelea pe care le �nt�lneam �n cimitirele de �ar� nu aveau nici un pic de judecat�. Ce-ar fi fost dac�, dup� infuzia de s�nge a lui Lestat, ar fi fost �nchis� �ntr-un morm�nt p�n� c�nd pofta supranatural� de s�nge ar fi f�cut-o s� d�r�me u�a de piatr� a cavoului �n care se afla, cum ar fi fost mintea ei atunci, c�nd ea ar fi fost cumplit de �nfometat�? Poate c� trupul i s-ar fi putut salva c�nd nu-i mai r�m�nea nici un pic de minte. �i ar fi b�ntuit prin lume, ucig�nd pe unde putea, a�a cum v�zusem c� f�ceau acele creaturi. In acest mod �i le explica. Dar ce anume le crease, cum ap�ruser�? Asta nu-�i putea explica �i �i oferea speran�a unei descoperiri c�nd eu, din pur� epuizare, nu mai aveam nici una. �Alc�tuiesc o specie aparte, e limpede, dar unde �i are ea �nceputul?� �ntreba ea. Apoi, undeva, pe la marginea Vienei, mi-a pus o �ntrebare pe care nu o mai rostise niciodat�. De ce nu puteam face �i eu ceea ce Lestat f�cuse cu noi doi? De ce nu puteam face un alt vampir? Nu �tiu de ce, la �nceput, nici m�car n-am �n�eles-o, doar c�, datorit� faptului c� �mi era sc�rb� de ceea ce eram, m� temeam �n mod deosebit de �ntrebarea aceea, care era aproape mai �ngrozitoare dec�t oricare alta. Vezi tu, nu pricepeam ceva puternic �n mine �nsumi. Singur�tatea m� �mpinsese s� m� g�ndesc la acea posibilitate cu mul�i ani �n urm�, c�nd fusesem vr�jit de Babette Freniere. Dar am �inut-o �nchis� �n mine ca pe o pasiune murdar�. Dup� ea am ocolit via�a muritorilor. Ucideam necunoscu�i. �i englezul acela, Morgan, datorit� faptului c�-l cuno�team, era la fel de �n siguran�� ca Babette �n ceea ce privea �mbr��i�area mea fatal�. Am�ndoi mi-au provocat at�ta durere. Nu m� puteam g�ndi s� le ofer moartea. Via�a �n moarte�� era monstruos. I-am �ntors spatele Claudiei, nevr�nd s�-i r�spund. Dar ea, oric�t de furioas� �i ner�bd�toare era, n-a suportat acest lucru �i a venit l�ng� mine, m�ng�indu-m� cu m�inile �i cu ochii de parc� ar fi fost fiica mea iubitoare.
�Nu te mai g�ndi la asta, Louis�, mi-a spus ea mai t�rziu, c�nd ne aflam lini�ti�i �ntr-un mic hotel m�rgina�. St�team la fereastr�, privind la sclipirea distant� a Vienei, at�t de dornic s� v�d acel ora�, s�-i cunosc civiliza�ia, m�rimea, chiar. Noaptea era senin� �i cea�a ora�ului se vedea pe cer. �D�-mi voie s�-�i lini�tesc con�tiin�a, de�i n-o s� �tiu niciodat� exact ce este�, mi-a spus ea la ureche, m�ng�indu-mi p�rul.
�F�-o, Claudia, i-am zis eu. Lini�te�te-te. Spune-mi c� n-o s�-mi vorbe�ti niciodat� despre a face vampiri.�
�Nu vreau orfani ca noi!� a spus ea mult prea repede. Vorbele mele au sup�rat-o. Sentimentele mele au sup�rat-o. �Vreau r�spunsuri, cunoa�tere, a zis ea. Dar spune-mi, Louis, ce te face s� fii at�t de sigur c� n-ai f�cut asta f�r� s� �ti?�
Era din nou acea �nc�p���nare inten�ionat� �n mine. Trebuia s� m� uit la ea ca �i cum n-a� fi �n�eles ce vrusese s� spun�. Voiam s� tac� �i s� fie l�ng� mine �i am�ndoi s� ne afl�m la Viena. I-am dat p�rul pe spate �i mi-am l�sat v�rfurile degetelor s�-i ating� genele lungi �n timp ce priveam lumina.
��n definitiv, de ce anume e nevoie pentru a face acele creaturi?� a continuat ea. Acei mon�tri hoinari? De c�te pic�turi din s�ngele t�u combinat cu s�ngele unui om� �i de ce fel de inim� pentru a supravie�ui primului atac?�
O sim�eam privindu-mi fa�a �n timp ce st�team cu bra�ele �ncruci�ate, uit�ndu-m� pe fereastr�.
�Acea Emily cu chipul palid, acel englez nefericit�� a spus ea, neb�g�nd de seam� lic�rul de durere de pe fa�a mea. Inimile lor n-au fost nimic �i nu numai sugerea s�ngelui i-a ucis, ci �i frica de moarte. G�ndul i-a ucis. Dar inimile care supravie�uiesc? E�ti sigur c� n-ai creat o mul�ime de mon�tri care, din c�nd �n c�nd, s-au chinuit zadarnic �i din instinct s�-�i calce pe urme? Care s� fi fost durata vie�ii lor, a acelor orfani pe care i-ai l�sat �n urm㠗 o zi ici, o s�pt�m�n� colo, �nainte ca soarele s�-i transforme �n cenu�� sau s�-i distrug� vreo victim� muritoare?�
��nceteaz�, am implorat-o eu. Dac� ai �ti c�t de perfect �mi �nchipui tot ce descrii, n-ai mai face-o. ��i spun c� nu s-a �nt�mplat niciodat�! Lestat m-a secat p�n� m-a adus �n pragul mor�ii pentru a m� face vampir. �i mi-a dat �napoi tot acel s�nge amestecat cu al s�u. A�a s-a f�cut!�
Ea a �ntors privirea �i apoi a p�rut s�-�i studieze m�inile. Cred c� am auzit-o oft�nd dar nu eram sigur. Apoi m-a m�surat �ncet din cap p�n�-n picioare, �nainte ca privirile s� ni se �nt�lneasc�. Atunci a p�rut s� z�mbeasc� . �S� nu te sperii de imagina�ia mea, a spus ea �ncet. �n fond, hot�r�rea final� va trebui s-o iei tu mereu. Nu-i a�a?�
�Nu �n�eleg�, am spus eu �i ea a izbucnit �ntr-un r�s rece, �ntorc�ndu-mi spatele.
���i �nchipui?� a zis ea at�t de �ncet, �nc�t abia am auzit-o. �O gr�mad� de copii? At�t a� putea sㅔ
�Claudia�, am murmurat eu.
�Stai lini�tit, a spus ea brusc, dar tot cu o voce sc�zut�, ��i spun c�, �n ciuda faptului c� l-am ur�t at�t de mult pe Lestat��
A t�cut.
�Da�, am �optit eu. Da��
��n ciuda faptului c� l-am ur�t at�t de mult, cu el eram� comple�i.� S-a uitat la mine �i pleoapele i-au tremurat, de parc� u�oara ridicare a vocii ei o deranjase ca �i pe mine.
�Nu, numai tu ai fost completㅔ, i-am spus eu. Pentru c�, �nc� de la �nceput, am existat doi, c�te unul de fiecare parte a ta.�
Atunci am avut impresia c� o v�d z�mbind, dar nu eram sigur. �i-a plecat capul, dar �i vedeam ochii mi�c�ndu-i-se pe sub pleoape, �nainte �i �napoi, �nainte �i �napoi. �Am�ndoi al�turi de mine, a spus ea apoi. ��i imaginezi �i asta a�a cum ��i imaginezi orice altceva?�
O noapte, care trecuse demult, era �nc� la fel de prezent� pentru mine ca �i cum ar fi fost chiar atunci, dar nu i-am spus. �n noaptea aceea fugea disperat� de Lestat, care o �ndemnase s� ucid� o femeie pe care ea o ocolise, speriat�. Eram sigur c� femeia sem�na cu mama ei. �n cele din urm�, ne-a sc�pat, dar am g�sit-o �n dulap, printre haine �i jachete, str�ng�ndu-�i p�pu�a la piept. Am dus-o �n leag�nul ei, m-am a�ezat l�ng� ea �i i-am c�ntat, iar ea m-a privit �in�ndu-�i p�pu�a str�ns, parc� �ncerc�nd orbe�te �i misterios s� potoleasc� o durere pe care nu o putea �n�elege. Po�i s�-�i imaginezi, acea atmosfer� domestic� simpl�, lumina slab�, tat�l-vampir c�nt�ndu-i fiicei-vampir? Numai p�pu�a avea un chip omenesc, numai p�pu�a.
�Dar trebuie s� plec�m de-aici!� a spus Claudia cea din prezent, deodat�, de parc� acel g�nd tocmai se formase �n mintea ei cu o grab� deosebit�. κi astupase urechea, ca �i cum n-ar fi vrut s� aud� un zgomot �ngrozitor. �Dup� drumurile pe care le-am l�sat �n urm�, dup� ceea ce v�d �n ochii t�i acum, pentru c� dau glas unor g�nduri care pentru mine nu s�nt dec�t ni�te simple considera�ii��
�Iart�-m�, am spus eu c�t am putut de bl�nd, dep�rt�ndu-m� u�or de camera aceea din trecut, de acel leag�n cu vol�na�e, de acel copil monstru speriat cu voce de monstru. �i Lestat, unde era Lestat? Un chibrit sc�p�r�nd �n camera al�turat�, o umbr� c�p�t�nd via�� dintr-o dat�, a�a cum lumina �i �ntunericul prind via�� acolo unde exist� numai �ntuneric.
�Nu, tu trebuie s� m� ier�i��, mi-a spus ea acum �n camera aceea de hotel din apropierea primei capitale a Europei Occidentale. �Nu, ne iert�m unul pe altul. Dar pe el nu-l iert�m; �i, f�r� el, vezi c�te lucruri s�nt �ntre noi.�
���Numai acum, pentru c� s�ntem obosi�i �i lucrurile s�nt �ngrozitoare��, i-am spus eu ei, dar �i mie �nsumi, c�ci nu exista nimeni altcineva pe lume c�ruia a� fi putut s�-i vorbesc.
�Ah, da, �i asta trebuie s� se sf�r�easc�. �ncep s� �n�eleg c� am f�cut totul gre�it �nc� de la �nceput. Trebuie s� ocolim Viena. Avem nevoie de limba noastr�, de poporul nostru. Acum vreau s� mergem direct la Paris.�
��Cred c� numai numele de Paris �mi provoca o pl�cere extraordinar�, o u�urare at�t de apropiat� de bun�stare, �nc�t eram uluit, nu numai pentru c� o sim�eam, dar �i pentru c� o uitasem aproape complet.
M� �ntreb dac� �n�elegi ce �nsemna. Dup� expresia mea de acum nu po�i s�-�i dai seama, pentru c� Parisul are un cu totul alt �n�eles pentru mine acum fa�� de acele zile, acea perioad�; chiar �i acum, c�nd m� g�ndesc, simt ceva asem�n�tor cu fericirea aceea. �i acum am mai multe motive ca oric�nd s� spun c� fericirea nu e ceea ce voi cunoa�te sau voi merita s� cunosc vreodat�. Nu s�nt prea �ndr�gostit de fericire. Totu�i, numele de Paris m� face s-o simt.
Frumuse�ea muritoare �mi provoac� adesea durere, iar m�re�ia muritoare m� umple de acea dorin�� teribil� pe care am sim�it-o at�t de acut pe Marea Mediteran�. Dar Parisul, Parisul m-a apropiat de inima lui, �n a�a fel �nc�t m-am uitat complet pe mine �nsumi. Am uitat de acel lucru supranatural os�ndit �i cercet�tor care iubea la nebunie pielea �i �mbr�c�mintea muritorilor. Parisul cople�ea, bucura �i r�spl�tea mai mult dec�t orice promisiune.
Era mama New Orl�ans-ului, �nt�i asta trebuie s� �n�elegi; d�duse New Orl�ans-ului via�a, primii locuitori; �i era ceea ce New Orl�ans-ul �ncercase de at�ta vreme s� fie. Dar New Orl�ans, de�i frumos �i teribil de plin de via��, era teribil de fragil. Era acolo ceva ve�nic s�lbatic �i primitiv, ceva ce amenin�a via�a exotic� �i sofisticat� at�t din interior, c�t �i din afar�. Fiecare centimetru din acele str�zi de lemn, fiecare c�r�mid� din acele case spaniole arhipline fuseser� aduse din s�lb�ticia crunt� care �nconjura ora�ul, gata s�-l �nghit�. Uraganele, inunda�iile, bolile, ciuma�� �i chiar clima umed� a Louisianei �i-au l�sat amprenta asupra fiec�rei du�umele din sc�nduri sau fa�ade din piatr�, a�a �nc�t New Orl�ans-ul p�rea �n orice moment un vis �n imagina�ia locuitorilor s�i care f�ceau eforturi, un vis p�strat intact �n fiecare secund� de o con�tiin�� colectiv� tenace �i, totu�i, incon�tient�.
In schimb, Parisul, Parisul era un �ntreg univers, format �i modelat de istorie; a�a p�rea �n acea perioad� a lui Napoleon al III-lea cu cl�dirile sale seme�e, catedralele masive, bulevardele largi �i str�zile �erpuite dat�nd din epoca medieval㠗 le fel de vast �i indestructibil ca natura �ns�i. Totul era �mbr��i�at de el, de locuitorii s�i lipsi�i de griji �i fermeca�i care umpleau galeriile, teatrele, cafenelele, d�nd na�tere iar �i iar geniului �i sfin�eniei, filozofiei �i r�zboiului, frivolit��ii �i celor mai frumoase arte; a�a �nc�t se p�rea c�, dac� ar fi fost ca toat� lumea din jur s� se scufunde �n �ntuneric, ceea ce era bun �i frumos, ceea ce era esen�ial s-ar fi putut dezvolta acolo foarte bine. P�n� �i copacii maiestuo�i care �mpodobeau �i ad�posteau str�zile erau �n armonie cu el�� �i apele Senei care �erpuiau lini�tite �i frumoase chiar prin inima lui; a�a c� p�m�ntul �n acel loc, format prin s�nge �i con�tiin��, �ncetase s� mai fie p�m�nt �i devenise Paris.
Tr�im din nou. Eram �ndr�gosti�i �i eu unul eram at�t de �nc�ntat dup� acele nop�i lipsite de speran�� de colindat prin estul Europei, �nc�t am acceptat imediat c�nd Claudia a hot�r�t s� ne instal�m �n H�tel Saint-Gabriel de pe Boulevard des Capucines, despre care se auzea c� ar fi fost unul din cele mai mari hoteluri din Europa, camerele sale imense diminu�nd foarte mult amintirea casei noastre vechi, dar, �n acela�i timp, ne-o aminteau prin confortul lor splendid. Aveam unul din cele mai bune apartamente. Ferestrele noastre d�deau spre bulevardul luminat de felinare unde, seara devreme, trotuarele asfaltate erau �n�esate de oameni care se plimbau �i un �ir nesf�r�it de tr�suri se perindau pe l�ng� ei, duc�nd doamne �i domni elegant �mbr�ca�i la Op�ra sau Op�ra Comique, la balet, la teatre, la balurile �i recep�iile care nu se mai sf�r�eau la Tuileries.
Claudia mi-a explicat motivele ei pentru acele cheltuieli cu bl�nde�e �i logic, dar vedeam c� �ncepuse s� o enerveze faptul c� trebuia s� comande totul prin mine; era obositor pentru ea. Hotelul, spunea ea, ne oferea o total� libertate, obiceiurile noastre nocturne sc�p�nd neobservate �n �uvoiul permanent de turi�ti europeni, camerele noastre erau �ntre�inute minunat de un personal anonim, �n timp ce pre�ul imens pe care �l pl�team ne garanta intimitate �i siguran��. Dar era mai mult dec�t at�t. Pentru cheltuielile ei exista un motiv foarte �ntemeiat.
�Asta e lumea mea, mi-a explicat ea st�nd �ntr-un fotoliu micu� din catifea �n fa�a u�ii deschise a balconului, privind �irul lung de tr�suri care opreau una dup� alta �n fa�a hotelului. Trebuie s� am ce-mi place�, a zis ea ca pentru sine. �i totul era cum �i pl�cea, un tapet superb roz cu auriu, o abunden�� de mobilier �mbr�cat �n damasc �i catifea, perne brodate �i ornamente din m�tase pentru patul de patru persoane. Duzini de trandafiri ap�reau zilnic pe poli�a de marmur� a c�minului �i m�su�ele de mozaic, umpl�nd camera ei de toalet� reflectat� ve�nic �n oglinzi �nclinate. �i, �n final, a decorat u�a-fereastr� �nalt� cu o adev�rat� gr�din� de camelii �i ferig�. �Mi-e dor de flori; mi-e dor de flori mai mult dec�t de orice altceva�, a spus ea vis�toare. �i le c�uta chiar �i �n tablourile pe care le cump�ram de la magazine �i galerii, p�nze minunate cum nu v�zusem niciodat� la New Orl�ans�� de la buchetele executate clasic, ispit�ndu-te s� atingi petalele care c�deau pe o fa�� de mas� tridimensional� la un stil nou �i tulbur�tor �n care culorile p�reau s� str�luceasc� at�t de intens, �nc�t distrugeau vechile linii, vechea soliditate, cre�nd o imagine asem�n�toare acelor st�ri pe care le am c�nd m� aflu foarte aproape de delir �i florile �mi apar �n fa�a ochilor, p�lp�ind ca fl�c�rile l�mpilor. Parisul inunda acele od�i.
M� sim�eam acas� acolo, uit�nd iar�i visele de o ireal� simplitate, legate de ceea ce �mi oferise bl�nda insisten�� a altcuiva, pentru c� aerul era la fel de dulce ca cel din gr�dina noastr� de pe Rue Royale �i totul era plin de via�� datorit� luminii puternice care f�cea ca p�n� �i tavanele �nalte �i decorate s� fie lipsite de umbre. Lumina alerga peste �nfloriturile aurite, lic�rea �n becurile candelabrelor. �ntunericul nu exista. Vampirii nu existau.
�i, oric�t m-ar fi interesat cercet�rile mele, era pl�cut g�ndul c�, pentru o or�, tat� �i fiic� urcau �n cabriolet� dintr-un lux at�t de civilizat doar pentru a se plimba pe malurile Senei, peste podul dincolo de care se afla Cartierul Latin, hoin�rind pe acele str�zi �ntunecoase �i �nguste �n c�utarea istoriei, nu a victimelor. Apoi, ne �ntorceam la ceasul care tic�ia �i la gr�tarele de aram� pentru lemne �i la c�r�ile de joc �ntinse pe mas�. C�r�i de poezii, programul unei piese de teatru �i, peste tot �n jurul nostru, zumzetul slab al hotelului, viori �n dep�rtare, o femeie vorbind �ntr-un ritm rapid �i �nsufle�it care acoperea zgomotul unei perii de p�r �i un b�rbat, de undeva, de la ultimul etaj, repet�nd de nenum�rate ori �n aerul serii: ��n�eleg, tocmai �ncep s� �n�eleg, tocmai �ncep s� �n�eleg��
�A�a �i-ar fi pl�cut?� a �ntrebat Claudia, poate pentru a-mi da �n�eles c� nu m� uitase, c�ci acum t�cea ore �n �ir; nu mai aducea vorba de vampiri. Dar ceva nu era �n regul�. Nu era acea veche senin�tate, aerul meditativ pe care i-l d�deau aducerile aminte, ci o melancolie, o nemul�umire mocnit�. �i, de�i acest lucru �i disp�rea din ochi atunci c�nd o strigam sau �i r�spundeam, furia p�rea s� se instaleze foarte aproape de suprafa��.
�Ah, �tii foarte bine ce mi-ar fi pl�cut, i-am spus eu, persist�nd cu mitul propriei mele voin�e. O mansard� pe l�ng� Sorbona, destul de aproape de zgomotul str�zii St. Michel, �i, totu�i, destul de departe. Dar accept ceea ce-�i place �ie.� Am v�zut-o �nc�lzindu-se, dar privind dincolo de mine, spun�nd parc�: �N-ai nici o speran�� de vindecare; nu te apropia prea mult; nu-mi pretinde ceea ce-�i pretind: e�ti mul�umit?�
Memoria mi-e prea limpede; prea acut�; lucrurile ar trebui s� se mai toceasc� pe margini �i ceea ce este nerezolvat ar trebui s� se mai atenueze. Dar a�a, scenele s�nt aproape de inima mea ca fotografiile din medalioane, numai c� s�nt imagini �ngrozitoare pe care nici un artist �i nici un aparat de fotografiat nu le-ar putea surprinde vreodat�; �i o vedeam iar �i iar pe Claudia l�ng� pian, �n acea ultim� sear�, c�nd Lestat c�nta, preg�tindu-se s� moar�, chipul ei c�nd el o nec�jea, acea contorsionare care, imediat a f�cut ca fa�a s�-i devin� o masc�; aten�ia i-ar fi putut salva via�a, �n caz c� era, �ntr-adev�r, mort.
Ceva se aduna �n Claudia, dezv�luindu-se �ncet celui mai refractar martor din lume. F�cuse o nou� pasiune pentru inele �i br���ri, ceea ce copiii nu purtau. Mersul ei �ng�mfat, cu spatele drept, nu era de copil �i, adesea, intra �n pr�v�lioare �naintea mea �i �ndrepta un deget poruncitor spre parfumul sau m�nu�ile pentru care pl�tea ea �ns�i. Nu m� aflam niciodat� prea departe �i �ntotdeauna m� sim�eam prost�� nu pentru c� m-a� fi temut de ceva �n acel ora� imens, ci pentru c� m� temeam de ea. �ntotdeauna fusese �copilul r�t�cit� pentru victimele ei, �orfana�, iar acum p�rea s� fie altceva, ceva �iret �i izbitor pentru trec�torii care �i cedau. Dar acest lucru �l f�cea totdeauna singur�; m� l�sa c�te o or� s� admir sculpturile catedralei Notre-Dame sau s� stau l�ng� un parc, �n tr�sur�.
Apoi, �ntr-o sear�, c�nd m-am trezit �n patul confortabil din apartamentul de hotel, cu cartea v�r�t� incomod sub mine, am descoperit c� ea nu era acolo. N-am �ndr�znit s�-i �ntreb pe lucr�torii hotelului dac� o v�zuser�. A�a obi�nuiam s� ne facem c�t mai pu�in remarca�i; nu aveam nume. M-am uitat dup� ea pe coridoare, pe str�zile din preajm�, chiar �i �n sala de bal �i o groaz� inexplicabil� m-a cuprins la g�ndul c� s-ar fi putut afla acolo singur�. Dar, �ntr-un t�rziu, am v�zut-o intr�nd pe u�a lateral� a holului, cu p�rul sclipind sub borul bonetei din cauza ploii u�oare, ca un copil care se �ntorcea �n fug� dintr-o escapad� neast�mp�rat�, f�c�nd s� se lumineze chipurile b�rba�ilor �i femeilor din jur; a urcat scara larg� �i a trecut pe l�ng� mine ca �i c�nd nu m-ar fi v�zut. O imposibilitate, o dispre�uire ciudat� �i plin� de gra�ie.
Am �nchis u�a �n urma mea exact c�nd ea �i scotea mantia �i o scutura de pic�turile de ploaie aurii, dup� care �i-a scuturat p�rul. Panglicile turtite de bonet� s-au desf�cut �i am sim�it o u�urare palpabil� c�nd am v�zut rochi�a copil�reasc�, panglicile acelea �i ceva minunat de lini�titor �n bra�ele ei, o p�pu�ic� de por�elan. Tot nu mi-a spus nimic; �i f�cea de lucru cu p�pu�a. Prinse cumva cu c�rlige sau s�rmulite pe sub rochia cu vol�nase, picioru�ele ei scoteau un clinchet ca de clopo�ei. �E o p�pu��-doamn�, a spus ea privindu-m�. Vezi? O p�pu��-doamn�.� A pus-o pe m�su�a de toalet�.
�A�a e�, am �optit eu.
�A f�cut-o o femeie, a zis ea apoi. Face p�pu�i-copii, toate la fel, p�pu�i-copii, un magazin �ntreg de p�pu�i-copii, p�n� c�nd i-am spus: �Vreau o p�pu��-doamn㻔.
Era captivant, misterios. St�tea acolo cu �uvi�ele de p�r ude br�zd�ndu-i fruntea �nalt�, uit�ndu-se cu aten�ie la p�pu��. ��tii de ce mi-a f�cut-o?� a �ntrebat ea �i eu a� fi vrut acum ca �n �nc�pere s� fi fost �i umbre, s� pot s� m� retrag din cercul cald al focului inutil undeva �n �ntuneric, s� nu stau pe pat ca �i cum acesta ar fi fost o scen� luminat�, v�z�nd-o �n fa�a mea �i �n oglinzile ei, m�neci bufante �i m�neci bufante.
�Pentru c� e�ti un copil frumos �i a vrut s� te fac� fericit�, am spus eu cu o voce slab� pe care nici eu nu mi-am recunoscut-o. Ea r�dea f�r� zgomot. �Un copil frumos, a zis apoi, ridic�nd privirea spre mine. Tot asta crezi c� s�nt?� Chipul i s-a �ntunecat din nou, �ncep�nd s� se joace cu p�pu�a, tr�g�ndu-i gulera�ul cro�etat spre s�nii de por�elan. �Da, sem�n cu p�pu�ile ei copii, s�nt p�pu�ile ei copii. Ar trebui s-o vezi cum lucreaz� �n atelierul �la; aplecat� asupra p�pu�ilor ei, toate av�nd acela�i chip, acelea�i buze.� �i atinse buzele cu degetul. Ceva a p�rut s� se schimbe brusc, ceva chiar �n interiorul acelei camere �i oglinzile tremurau reflect�ndu-i imaginea, ca �i cum p�m�ntul ar fi oftat din ad�ncuri. Tr�surile treceau uruind pe str�zi; dar erau prea departe. Apoi am v�zut ce f�cea trupul ei de copil: �ntr-o m�n� �inea p�pu�a, pe cealalt� la buze; iar m�na �n care se afla p�pu�a a zdrobit-o �i a izbit-o, a�a �nc�t p�pu�a s-a transformat �n f�r�me ce-i c�deau acum din m�na deschis� �i �ns�ngerat� pe covor. A scuturat apoi rochi�a cre�nd o ploaie de particule sclipitoare �i eu mi-am ferit privirea, dar am v�zut-o �n oglinda �nclinat� de deasupra focului, am v�zut cum ochii ei m� m�surau din cap p�n�-n picioare. Apoi am v�zut-o venind spre mine, apropiindu-se de pat.
�De ce-�i fere�ti privirea, de ce nu te ui�i la mine?� m-a �ntrebat ea cu o voce cristalin�, foarte asem�n�toare cu un clopo�el de argint. Dar, dup� aceea, a r�s �ncet, un r�s de femeie, �i m-a �ntrebat: �Credeai c� o s� fiu fiica ta o ve�nicie? E�ti cumva tat�l pro�tilor, prostul ta�ilor?�
�Tonul t�u e r�ut�cios�, i-am spus eu.
�Hmmm� r�ut�cios�. Cred c� a �ncuviin�at. O vedeam orbitoare cu coada ochiului, fl�c�ri alb�strui, fl�c�ri aurii.
��i ce cred despre tine afar�?� am �ntrebat-o eu c�t am putut de bl�nd, ar�t�nd spre fereastra deschis�.
�Multe lucruri, a spus ea z�mbind. Multe lucruri. B�rba�ii se pricep de minune s� dea explica�ii. Ai v�zut �oamenii mici� din parcuri, de la circ, pocitaniile acelea pentru care oamenii pl�tesc ca s� r�d� de ele?�
�Eu am fost doar ucenicul unui vr�jitor! am explodat eu deodat�, f�r� s� vreau. Ucenic!� am spus �i a� fi vrut s-o ating, s�-i m�ng�i p�rul, dar mi-era fric� de ea, de furia ei ca un b�� de chibrit gata s� se aprind�.
A z�mbit din nou �i apoi mi-a tras m�na �n poala ei, acoperind-o c�t putea mai bine cu a ei. �Ucenic, da�, a zis ea r�z�nd. Dar spune-mi un lucru, un singur lucru de la �n�l�imea ta. Cum era c�nd� f�ceai dragoste?�
M-am dep�rtat de ea f�r� s� vreau, c�ut�ndu-mi ca un muritor prost mantia �i m�nu�ile. �Nu-�i mai aminte�ti?� m-a �ntrebat ea cu un calm perfect, c�nd eram cu m�na pe clan�a de alam�.
M-am oprit, sim�indu-i privirea a�intit� asupra spatelui meu, ru�inat, dup� care m-am �ntors cu un aer de parc� m-a� fi �ntrebat: Unde m� duc, ce-o s� fac, de ce stau aici?
�Era ceva gr�bit�, am spus eu, �ncerc�nd s�-i �nt�lnesc privirea acum. C�t de perfect alba�tri �i reci �i erau ochii. C�t de sinceri. �i� rareori savurat� ceva acut care se irosea repede. Cred c� era umbra palid� a uciderii.�
�Ahhh�, a zis ea. Ca a-�i face r�u a�a cum ��i fac eu acum� �i asta e o umbr� palid� a uciderii.�
�Da, doamn�, i-am spus eu. S�nt �nclinat s� cred c� a�a e.� Apoi, dup� ce am f�cut o plec�ciune scurt�, i-am urat noapte bun�.
Dup� mult timp dup� ce am p�r�sit-o am �ncetinit pasul. Ajunsesem pe cel�lalt mal al Senei. Voiam �ntuneric. Ca s� m� ascund de ea, de sentimentele care se adunau �n mine �i de teama mistuitoare c� eram incapabil s� o fac fericit� sau s� m� fac pe mine �nsumi fericit f�c�ndu-i pl�cere ei.
A� fi dat toat� lumea ca s�-i fac pl�cere, lumea pe care o posedam acum �i care p�rea �i goal� �i etern�, �n acela�i timp. Cu toate astea, fusesem r�nit de vorbele �i ochii ei �i, nici un num�r de explica�ii care-mi treceau acum prin minte, ba chiar form�ndu-mi-se pe buze ca ni�te �oapte disperate c�nd am p�r�sit Rue St. Michel, �naint�nd din ce �n ce mai mult pe str�zile vechi �i �ntunecoase ale Cartierului Latin�� nici un num�r de explica�ii nu p�rea s� aline ceea ce-mi �nchipuiam c� era marea ei insatisfac�ie, sau propria mea durere.
�n cele din urm�, am renun�at la cuvinte, cu excep�ia unui refren ciudat. M� aflam �n lini�tea �ntunecoas� a unei str�zi medievale �i �i urmam orbe�te cotiturile, m�ng�iat de �n�l�imea caselor �nguste, care p�reau gata s� uneasc� �n orice clip�, �nchiz�nd aleea aceea sub stelele indiferente ca o cus�tur�. �Nu pot s-o fac fericit�, n-o fac fericit�; �i nefericirea ei cre�te pe zi ce trece.� Acela era refrenul meu, pe care �l repetam ca pe o rug�ciune, un desc�ntec pentru schimbarea realit��ii, inevitabila ei dezam�gire legat� de cercet�rile noastre, care ne aduseser� �n acel prag al iadului, unde o sim�eam dep�rt�ndu-se de mine, reduc�ndu-m� cu nevoia ei imens�. Ba am fost teribil de gelos chiar �i pe creatoarea de p�pu�i c�reia ei �i ceruse acea micu�� doamn� care scotea un sunet de clopo�ei de argint, pentru c� femeia aceea �i d�ruise ceva ce �inea str�ns la piept �n prezen�a mea ca �i cum nici n-a� fi existat.
La ce avea s� ajung�, unde putea s� duc�?
Niciodat�, de c�nd sosisem la Paris cu c�teva luni �n urm�, nu sim�isem at�t de complet imensa m�rime a ora�ului, cum puteam s� trec de pe strada aceea �erpuit� �i �ntunecoas� �ntr-o lume a pl�cerilor �i, niciodat� nu-i sim�isem at�t de puternic inutilitatea. Inutilitatea pentru ea, dac� nu putea s� �ndure furia aceea, dac� nu putea pricepe oarecum ceea ce p�rea s� con�tientizeze cu at�ta am�r�ciune. Eram neputincios. Era neputincioas�. Dar era mai puternic� dec�t mine. �i eu �tiam, �tiusem chiar �i �n clipa �n care i-am �ntors spatele la hotel c�, �n ochii ei, exista pentru mine permanenta ei dragoste.
Ame�it, obosit �i acum r�t�cit, am devenit con�tient, datorit� sim�urilor acute de vampir, c� eram urm�rit.
Primul meu g�nd a fost ira�ional. Ea venise dup� mine. �i, fiind mai de�teapt� dec�t mine, m� prinsese din urm� dup� o distan�� foarte mare. Dar, imediat, un alt g�nd mi s-a format �n minte, un g�nd crud, dac� �ineam cont de tot ce se petrecuse �ntre noi. Pa�ii erau prea grei pentru a fi ai ei. Era doar vreun muritor care mergea pe aceea�i strad�, �ndrept�ndu-se f�r� s� �tie spre moarte.
A�adar mi-am continuat drumul, aproape c�t pe-aci s� alunec din nou �n durerea mea pentru c� o meritam, c�nd o voce l�untric� mi-a spus: E�ti un prost; ascult�. �i atunci mi-am dat seama c� acei pa�i, care se auzeau ca �i cum s-ar fi aflat la o mare distan�� �n spatele meu, c�lcau �n acela�i timp cu ai mei. O �nt�mplare. Deoarece, dac� erau ai unui muritor, erau prea departe pentru urechea unui muritor. Dar, c�nd m-am oprit s� ascult, s-au oprit �i ei. Iar c�nd m-am �ntors spun�ndu-mi: Louis, te am�ge�ti singur, �i am re�nceput s� merg, au re�nceput s� mearg� �i ei. �n acela�i ritm cu mine, au �nceput �i ei s� mearg� mai repede c�nd am f�cut-o eu. Apoi s-a �nt�mplat ceva extraordinar, de net�g�duit. Atent cum eram la pa�ii din urma mea, m-am �mpiedicat de o �igl� c�zut� pe jos �i m-am oprit �n zid. Iar, �n spatele meu, acei pa�i au imitat perfect sunetul c�derii mele.
Eram uluit. �i �ntr-o stare de alarm� ce dep�ea cu mult teama. �n dreapta �i �n st�nga mea, strada era �ntunecat�. Nici m�car o lumini�� slab� nu lic�rea �n vreo fereastr� de mansard�. Iar unica siguran�� pe care o aveam, distan�a mare dintre mine �i acei pa�i era, a�a cum am mai spus, garan�ia c� nu apar�ineau unei fiin�e omene�ti. Pur �i simplu, nu �tiam ce s� fac. Sim�eam dorin�a aproape irezistibil� de a-i striga acelei f�pturi �i de a-i ura bun venit, de a-i spune c�t mai repede �i mai complet posibil c� �l a�teptam, c� �l c�utasem �i c� voiam s�-l �nt�lnesc. Totu�i, mi-era fric�. M-am g�ndit s�-mi continui drumul �i s� a�tept s� m� ajung� din urm�; dar am fost din nou batjocorit de proprii mei pa�i �i distan�a dintre noi r�m�nea aceea�i. Sim�eam tensiunea cresc�nd �n mine, iar �ntunericul din jurul meu devenea din ce �n ce mai amenin��tor; �mi spuneam iar �i iar, m�sur�nd acei pa�i: De ce m� urm�re�ti, de ce-mi dai de �tire c� e�ti acolo?
Apoi am dat col�ul brusc �i am v�zut o sclipire de lumin� la urm�torul col�. Strada urca �n pant� �i eu �naintam foarte �ncet, �n timp ce inima �mi b�tea cu putere asurzindu-m�, �ov�ind s� m� ar�t �n cele din urm� �n lumina aceea.
C�nd am ezitat�� c�nd m-am oprit, de fapt�� chiar �nainte de col�, ceva a hodorogit �i a zdr�ng�nit deasupra, de parc� s-ar fi pr�bu�it acoperi�ul casei de l�ng� mine. Am s�rit �napoi exact la timp, �nainte ca o gr�mad� de �igle s� cad� �n strad�, una din ele �terg�ndu-mi um�rul. Dup� aceea a fost lini�te. M� uitam la �igle, ascult�nd, a�tept�nd. Apoi am dat col�ul �ncet, intr�nd �n raza de lumin� �i acolo, �n cap�tul str�zii, sub felinar, am v�zut silueta inconfundabil� a unui alt vampir.
Era imens ca �n�l�ime, de�i la fel de slab ca mine, cu fa�a prelung� �i alb� foarte str�lucitoare �n lumin�, iar ochii lui mari �i negri m� priveau cu ceea ce p�rea a fi o uimire nemascat�. Piciorul drept �i era pu�in �ndoit de parc� s-ar fi oprit la jum�tatea unui pas. Apoi, deodat�, mi-am dat seama c�, nu numai c� avea p�rul negru lung �i des, piept�nat exact ca al meu �i nu numai c� purta o hain� �i o mantie identice cu ale mele, dar �mi imita �i pozi�ia �i expresia la perfec�ie. Am �nghi�it �n sec �i l-am m�surat din priviri �ncet, �ncerc�nd s�-mi ascund fa�� de el pulsul rapid sub privirea lui la fel de cercet�toare. C�nd l-am v�zut clipind, mi-am dat seama c� tocmai clipisem, iar c�nd mi-am �ncruci�at bra�ele, el a f�cut �ncet acela�i gest. Era �nnebunitor. Mai r�u dec�t at�t. Pentru c�, atunci c�nd abia am mi�cat buzele, abia le-a mi�cat �i el, iar eu nu g�seam cuvintele potrivite pentru a-l face s� �nceteze. �n tot acest timp, vedeam acea �n�l�ime, acei ochi negri p�trunz�tori �i acea aten�ie extraordinar� care era, bine�n�eles, o perfect� batjocur�, dar, cu toate acestea, �ndreptat� asupra mea.
�Interesant�, am spus eu scurt �i exasperat, iar el, bine�n�eles, a imitat acel cuv�nt de cum am apucat s�-l rostesc. �nfuriat de acest lucru mai mult dec�t de orice altceva, m-am trezit z�mbind stins, sfid�nd sudoarea care �mi ie�ea prin fiecare por �i tremurul zdrav�n al picioarelor. A z�mbit �i el, dar ochii lui aveau o ferocitate animalic�, spre deosebire de ai mei, iar z�mbetul �i era sinistru datorit� acelei imita�ii mecanice.
Am f�cut un pas �nainte �i la fel �i el; c�nd m-am oprit brusc, uit�ndu-m� st�ruitor, la fel a f�cut �i el. Dar, dup� aceea, �ncet, foarte �ncet, a ridicat bra�ul drept, de�i al meu a r�mas pe loc, �i, �ncle�t�nd pumnul, s-a lovit �n piept cu mi�c�ri iu�i, imit�nd b�t�ile inimii mele. A izbucnit �n r�s. �i-a dat capul pe spate, dezvelindu-�i col�ii �i r�sul p�rea s� inunde strada. �l dispre�uiam. Total.
�Vrei s�-mi faci r�u? am �ntrebat eu, dar mi-am auzit propriile cuvinte imitate. �arlatanule! am spus eu apoi cu asprime. Bufonule!�
Cuv�ntul acesta l-a f�cut s� se opreasc�. I s-a stins pe buze chiar �n timp ce-l rostea, iar chipul i-a devenit rigid.
Ceea ce am f�cut atunci a fost dintr-un impuls. I-am �ntors spatele �i am �nceput s� m� dep�rtez, poate pentru a-l face s� vin� dup� mine �i s� m� �ntrebe cine s�nt. Dar, mi�c�ndu-se at�t de repede, �nc�t nici nu l-am v�zut, mi-a ap�rut �n fa�� de parc� s-ar fi materializat. I-am �ntors spatele din nou�� dar l-am v�zut iar�i sub felinar, deranjarea p�rului negru �i ondulat fiind singurul indiciu c� se mi�case.
�Te-am c�utat! Am venit la Paris ca s� te g�sesc!� m-am for�at eu s�-i spun, v�z�nd c� el nici nu m� imita, nici nu se mi�ca, ci doar se uita la mine.
Acum a �naintat �ncet, cu gra�ie, �i am v�zut c�, at�t mi�c�rile trupului, c�t �i atitudinea �i apar�ineau; �ntinz�nd m�na ca �i cum ar fi cerut-o pe a mea, m-a �mpins foarte brusc, dezechilibr�ndu-m�. Mi-am sim�it c�ma�a ud� lipindu-se de piele c�nd m-am �ndreptat, iar m�na mi se murd�rise dup� contactul cu zidul umed. M-am �ntors cu fa�a la el dar m-a aruncat complet la p�m�nt.
A� vrea s�-�i pot descrie for�a lui. Ai cunoa�te-o, dac� ar fi s� te atac, s�-�i dau o lovitur� zdrav�n� cu un bra� pe care s� nu-l vezi venind spre tine. Dar o
Ce s-a �nt�mplat apoi a fost o z�p�ceal�. �i �ineam str�ns piciorul, de�i se chinuia s�-mi trag� o lovitur� cu cizma �i, la un moment dat, dup� ce s-a r�sucit �i s-a desprins din m�na mea, m-am trezit ridicat �n aer de ni�te m�ini puternice. Pot s�-mi imaginez foarte bine ce s-ar fi putut �nt�mpla. Ar fi putut s� m� azv�rle la c��iva iarzi mai �ncolo, c�ci era destul de puternic pentru a o face. Iar eu, epuizat �i lovit zdrav�n, mi-a� fi putut pierde cuno�tin�a. M� deranja foarte mult, chiar �i �n toiul acelei confrunt�ri, c� nu �tiam dac�-mi puteam pierde cuno�tin�a sau nu. Numai c� n-a fost nevoie s� aflu, c�ci, de�i eram extrem de confuz, am avut convingerea c� altcineva ap�ruse �ntre noi, cineva care se lupta cu el, for��ndu-l s�-mi dea drumul.
C�nd mi-am ridicat privirea, m� aflam pe strad� �i, pentru o clip�, am v�zut dou� siluete, ca apari�ia vag� a unei imagini dup� ce �nchizi ochiul. Apoi, doar o �nvolburare de haine negre, zgomotul unor cizme p�ind pe pietre �i s-a l�sat t�cerea. M� uitam �n jurul meu, g�f�ind, cu sudoarea �iroindu-mi pe fa�� �i, apoi, mi-am ridicat privirea spre f�ia �ngust� de cer palid. �ncet, numai pentru c� ochiul meu era total concentrat asupra lui acum am deslu�it o siluet� �n �ntunericul zidului de l�ng� mine. Ghemuit pe pietrele ie�ite �n afar� ale buiandrugului, s-a �ntors a�a �nc�t am z�rit o vag� sclipire de lumin� pe p�rul lui �i, apoi, chipul alb. Un chip ciudat, mai mare �i nu chiar at�t de supt ca al celuilalt �i un ochi mare �i negru care m� fixa st�ruitor. O �oapt� i-a ie�it de pe buze, de�i acestea n-au p�rut s� se mi�te. �E�ti teaf�r.�
Eram mai mult dec�t teaf�r. Eram �n picioare, gata s� atac. Dar silueta aceea a r�mas ghemuit�, de parc� ar fi f�cut parte din zid. Am v�zut cum o m�n� alb� s-a strecurat �n ceea ce p�rea a fi buzunarul unei jiletci. A ap�rut o carte de vizit� la fel de alb� ca degetele care mi-au �ntins-o. Nu m-am dus s-o iau. �Vino la noi m�ine sear�, mi-a spus aceea�i voce �optit� a acelui chip neted �i inexpresiv, care st�tea tot cu un singur ochi spre lumin�. N-o s�-�i fac nici un r�u, a spus el, �i nici cel�lalt. N-o s� permit.� Atunci, m�na lui a f�cut acel lucru pe care numai vampirii �l pot face, a p�rut s� se desprind� de trup �n �ntuneric �i s�-mi pun� cartea de vizit� �n m�n�, scrisul propriu de pe ea sclipind imediat �n lumin�. Dup� care, silueta, pornind �n sus asemeni unei pisici pe zid, a disp�rut iute printre frontoanele mansardelor.
Atunci am �tiut c� eram singur, o sim�eam. B�t�ile inimii mele p�reau s� umple str�du�a aceea pustie �n timp ce st�team sub felinar �i citeam ce scria pe cartea de vizit�. Adresa o cuno�team foarte bine, c�ci de mai multe ori fusesem la teatrele de pe strada aceea. �ns� numele era uluitor: �Th��tre des Vampires�, �i era trecut� �i ora, nou� seara.
Am �ntors-o pe partea cealalt� �i am descoperit c�teva cuvinte: �Adu-o �i pe frumoasa cea mic�. S�nte�i bineveni�i. Armand.�
Nu era nici o �ndoial� c� cel care mi-o d�duse scrisese mesajul. �i nu mai avea dec�t foarte pu�in timp s� ajung la hotel �i s�-i spun Claudiei despre acele lucruri p�n� la ivirea zorilor. Alergam at�t de repede, �nc�t nici oamenii pe l�ng� care am trecut n-au v�zut umbra care se strecura printre ei.
��La �Th��tre des Vampires� nu se putea intra dec�t cu invita�ie, iar �n seara urm�toare, portarul mi-a cercetat cartea de vizit� o clip�, �n timp ce ploaia c�dea slab �n jurul nostru: pe b�rbatul �i femeia care se opriser� �n dreptul casei de bilete �nchis�, pe afi�ele �ncre�ite care �nf��i�au vampiri de duzin� cu bra�ele desf�cute �i cu pelerinele, care sem�nau cu ni�te aripi de lilieci, gata s� �nv�luie umerii goi ai unei victime muritoare, pe cuplul care a intrat �n holul plin trec�nd pe l�ng� noi; sim�eam cu u�urin�� c� to�i erau oameni, nici un vampir nu se afla printre ei, nici m�car acel b�iat care ne-a l�sat p�n� la urm� s� intr�m �n amestecul acela de conversa�ii, haine umede �i degete �nm�nu�ate de dame care aranjau p�l�rii cu boruri de fetru �i bucle ude. Am c�utat umbra cu febrilitate. Ne hr�nisem mai devreme numai pentru ca, �n aglomera�ia acelui teatru, pielea noastr� s� nu fie prea alb� �i ochii prea sclipitori. �i gustul acelui s�nge care nu-mi f�cuse nici o pl�cere m� f�cuse s� m� simt �i mai prost; dar nu aveam timp pentru altceva. Noaptea aceea nu era pentru ucis. Era o noapte a revela�iilor, indiferent cum avea s� se sf�r�easc�. Eram convins.
Totu�i, iat�-ne �n mijlocul acelei mul�imi de oameni, u�ile s-au deschis pentru public �i un t�n�r �i f�cea loc spre noi, atr�g�ndu-ne aten�ia �i ar�t�ndu-ne, peste umerii oamenilor, spre scar�. Aveam o loj�, una din cele mai bune din tot teatrul �i acel plasator n-a p�rut nici s� observe, nici s�-i pese c� s�ngele nu-mi �nchisese pielea complet �i c� nici nu o transformase pe Claudia �ntr-un copil uman. Ba chiar ne-a aruncat un z�mbet fermec�tor c�nd a tras draperia, dezv�luindu-ne dou� fotolii �n fa�a unei balustrade din alam�.
�Nu-i crezi �n stare s� aib� sclavi umani?� m-a �ntrebat Claudia �n �oapt�.
�Bine, dar Lestat n-a avut niciodat� �ncredere �n sclavii umani�, i-am spus eu. Priveam cum se ocup� scaunele, cum p�l�riile minunat �mpodobite pluteau dedesubt printre �irurile de scaune �mbr�cate �n m�tase. Umeri albi str�luceau �n balcoanele din fa�a noastr�; diamantele sclipeau �n lumina l�mpilor cu gaz. ��ine minte, fii �iret m�car o dat�, mi-a �optit Claudia st�nd cu capul plecat. E�ti prea domn.�
Luminile s-au stins, mai �nt�i la balcon �i apoi de-a lungul pere�ilor de la parter. C��iva muzicieni se aflau �n spa�iul de sub scen� �i, la picioarele cortinei verzi din catifea, lumina a p�lp�it �i apoi a str�lucit mai puternic, publicul disp�r�nd ca �nv�luit �ntr-un nor cenu�iu prin care numai diamantele sclipeau, la �ncheieturi, la g�turi, pe degete. �i s-a l�sat o t�cere la fel ca acel nor cenu�iu, p�n� c�nd tot sunetul s-a str�ns �ntr-un tu�it persistent. Apoi, lini�te. �i b�taia lent�, ritmat� a unei tamburine. La aceasta se ad�uga sunetul sub�ire al unui flaut din lemn, care p�rea s� ia clinchetul metalic al clopo�eilor tamburinei �i s�-l transforme �ntr-o melodie cu tente medievale. Apoi zdr�ng�nitul unor corzi care scotea �n eviden�� tamburina. Flautul s-a auzit mai tare c�nt�nd ceva melancolic, trist. Muzica aceea avea un farmec �i to�i cei din sal� p�reau �ncremeni�i �i uni�i de ea, de parc� acordurile flautului ar fi fost o panglic� luminoas� ce se desf�ura �ncet �n �ntuneric. Nici m�car cortina n-a rupt t�cerea aceea c�nd s-a ridicat. Lumina a devenit mai puternic� �i se p�rea c� scena nu era scen�, ci o p�dure deas�, iar trunchiurile aspre ale copacilor �i frunzi�urile dese sclipeau �n lumin� sub bolta de �ntuneric de deasupra; printre copaci se putea z�ri ceea ce p�rea a fi malul de piatr� al unui r�u, dincolo de care se putea vedea chiar apa r�ului, acea lumea tridimensional� fiind pictat� pe un ecran de m�tase foarte fin�, ce tremura u�or datorit� unui curent de aer foarte slab.
C�teva aplauze salutar� iluzia, c�p�t�nd din ce �n ce mai mul�i aderen�i din toate p�r�ile s�lii, p�n� c�nd au atins punctul maxim, dup� care s-au stins. O siluet� �ntunecat� se mi�ca pe scen�, de la un trunchi de copac la altul, p�ind at�t de repede �n lumin� �nc�t a dat impresia c� a ap�rut ca prin farmec �n centru, un bra� ivindu-se brusc de sub pelerin� pentru a ar�ta o coas� de argint, cu cel�lalt �in�nd �n dreptul fe�ei invizibile o masc� fixat� pe un b�� sub�ire, o masc� ce reprezenta chipul sclipitor al Mor�ii, un craniu vopsit.
Publicul �i-a �inut respira�ia. Moartea st�tea �n fa�a spectatorilor, cu coasa preg�tit�, Moartea la marginea unei p�duri �nv�luite �n bezn�. Ceva a r�spuns �n mine ca �i �n ceilal�i, nu de team�, ci �ntr-un fel omenesc, la farmecul acelui decor fragil, la misterul lumii de acolo, �n care silueta aceea cu mantie neagr� �i v�lurit� se plimba prin fa�a spectatorilor cu gra�ia unei pantere, smulg�nd exclama�ii, oftaturi, �oapte de respect.
Acum, �n spatele acelei siluete, ale c�rei gesturi p�reau s� aib� o putere extraordinar� exact ca muzica �n ritmul c�reia se mi�ca au ap�rut alte siluete din culise. �nt�i o b�tr�n�, foarte coco�at�, cu p�rul c�runt asem�n�tor mu�chiului �i cu un bra� tras �n jos de greutatea unui co� mare cu flori. κi t�r��ia pa�ii grei pe scen� �i cl�tina din cap �n ritmul muzicii �i al pa�ilor iu�i al Mor�ii. C�nd a dat cu ochii de aceasta a tres�rit, a pus co�ul jos �ncet �i �i-a unit m�inile ca �i cum s-ar fi rugat. Era obosit�, capul i-a c�zut pe m�ini parc� pentru a dormi, dup� care s-a �ntins spre ea, implor�nd. Dar Moartea a venit spre ea �i a privit-o drept �n fa��, aceasta fiind ascuns� privirilor noastre din cauza p�rului; imediat, �ns�, s-a dat �napoi flutur�nd din m�n� parc� pentru a purifica aerul. C�teva r�sete nesigure s-au auzit izbucnind �n sal�, dar c�nd b�tr�na s-a luat dup� Moarte, toat� lumea a �nceput s� r�d�.
Muzica a �nceput acum s� c�nte mai alert, �n timp ce b�tr�na fug�rea Moartea pe scen�, p�n� c�nd aceasta s-a ascuns �n spatele unui copac, ascunz�ndu-�i fa�a mascat� sub arip� ca o pas�re. Iar b�tr�na, obosit� �i �nfr�nt�, �i-a luat co�ul �n timp ce muzica a �ncetinit ritmul dup� pasul ei, �nso�ind-o spre culise. Nu mi-a pl�cut. Nu mi-au pl�cut r�setele. Am v�zut alte personaje ap�r�nd acum, muzica acompaniindu-le gesturile, schilozi cu c�rje �i cer�etori �n zdren�e cenu�ii, to�i �ntinz�nd m�inile spre Moarte, care trecea �nv�rtindu-se, sc�p�nd de unul cu o arcuire a spatelui, dep�rt�ndu-se de altul cu un gest feminin de dezgust �i, �n cele din urm�, alung�ndu-i pe to�i cu un gest �nfumurat de plictiseal�.
Atunci mi-am dat seama c� m�na alb� �i sub�ire care f�cea gesturile acelea comice nu era vopsit� �n alb. O m�n� de vampir smulgea r�setele spectatorilor. O m�n� de vampir s-a ridicat acum spre craniul r�njit, �n timp ce scena se elibera, ca pentru a acoperi un c�scat. Dup� aceea, vampirul, continu�nd s� �in� masca �n dreptul fe�ei, s-a rezemat de un copac de m�tase, ca �i cum ar fi adormit �ncet-�ncet. Muzica ciripea asemeni unor p�s�ri, susura ca apa care curgea, iar lumina care �l �nv�luia g�lbuie s-a sl�bit din ce �n ce mai mult.
O alt� raz� de lumin� a str�puns ecranul, p�r�nd s�-l topeasc�, pentru a prezenta o t�n�r� care se afla �ntr-un cap�t al scenei. Era �nalt� �i �nvelit� �ntr-o mantie voluminoas� de p�r auriu. Am sim�it �nc�ntarea spectatorilor c�nd ea a p�rut s� pluteasc� �n cercul de lumin�, p�durea �ntunecat� �n�l��ndu-se de jur �mprejur, a�a �nc�t ea p�rea r�t�cit� printre copaci. Era pierdut�; �i nu era vampir. P�m�ntul de pe bluza �i fusta ei s�r�c�cioase nu era vopsea de scen� �i nimic nu-i p�tase chipul perfect, care era sc�ldat �n lumin� acum, la fel de frumos �i delicat ca al unei sfinte Fecioare din marmur�, p�rul acela fiind v�lul ei. Ea nu vedea nimic, de�i to�i o puteau vedea. Iar geam�tul care i-a sc�pat de pe buze �n timp ce plutea a p�rut s� r�sune peste melodia romantic� a flautului, aceasta fiind un tribut adus frumuse�ii ei. Moartea s-a trezit brusc �n cercul ei de lumin� slab� �i s-a �ntors pentru a o vedea a�a cum o v�zuser� �i spectatorii �i pentru a ridica m�na liber� �n semn de omagiu �i respect.
Cele c�teva r�sete s-au stins �nainte de a deveni reale. Ea era prea frumoas�, iar ochii ei cenu�ii erau prea dezn�d�jdui�i. Jocul era prea perfect. Deodat�, masca a fost azv�rlit� �n culise �i Moartea a dezv�luit publicului un chip alb �i radios, trec�ndu-�i m�inile gr�bite prin p�rul negru superb, �ndrept�ndu-�i jiletca �i �ndep�rt�nd c�teva firi�oare de praf invizibile de pe revere. Moartea �ndr�gostit�. Aplauzele au izbucnit pentru acel chip luminos, cu pome�i lucio�i �i ochi negri care clipeau, de parc� ar fi fost un jos extraordinar, c�nd, de fapt, nu era dec�t chipul unui vampir, al celui care m� acostase �n cartierul Latin, al acelui vampir care r�njea ironic, sc�ldat �n lumina g�lbuie a felinarului.
Am str�ns cu putere m�na Claudiei �n �ntuneric, dar ea st�tea nemi�cat�, ca vr�jit�. P�durea de pe scen�, de unde fata aceea muritoare �i neputincioas� privea spre r�sete f�r� s� vad�, s-a desp�r�it �n dou� jum�t��i fantomatice,dep�rt�ndu-se de centru �i permi��ndu-i vampirului s� se apropie de ea.
Ea, care �naintase spre ramp�, l-a v�zut deodat� �i s-a oprit brusc, icnind ca un copil. �ntr-adev�r, aducea foarte mult cu un copil, de�i era, evident, o femeie �n toat� firea. Numai o u�oar� �ncre�itur� a pielii din jurul ochilor �i tr�da v�rsta. S�nii, de�i mici, i se z�reau frumos contura�i pe sub bluz�, iar �oldurile, de�i �nguste, ofereau fustei lungi �i pr�fuite o severitate senzual�. �n timp ce se dep�rta de vampir, i-am v�zut lacrimile �n ochi asemeni unor sticle �n lic�rul luminilor �i mi s-a str�ns inima de team� pentru ea, �i de dorin��. Frumuse�ea ei era r�pitoare.
�n spatele ei, c�teva cranii vopsite au �nceput s� se mi�te �n �ntuneric, siluetele care purtau m�tile fiind invizibile datorit� hainelor negre, cu excep�ia m�inilor albe care �ineau marginile unei mantii sau faldurile unei fuste. Erau femei vampir, �ndrept�ndu-se spre victim� �mpreun� cu b�rba�ii, �i acum, unul c�te unul, au aruncat m�tile a�a �nc�t acestea au c�zut gr�mad�, be�ele asemeni unor oase, craniile r�njind �n �ntuneric. �i, iat�-i �apte vampiri, femeile fiind trei la num�r, cu s�nii albi sclipind deasupra corsajelor negre �i str�mte ale rochiilor, cu chipurile luminoase �i rigide privind cu ochi negri de sub bucle de p�r negru. Erau teribil de frumoase a�a cum p�reau s� pluteasc� �n jurul acelei f�pturi omene�ti �mbujorate, totu�i, palide �i reci �n compara�ie cu acel p�r auriu �i cu acea piele delicat� trandafirie. Auzeam r�suflarea spectatorilor, respira�ia lor �ntret�iat�. Era un adev�rat spectacol, acel cerc de chipuri albe str�ng�ndu-se din ce �n ce mai mult �i acel conduc�tor, acel Domn Moarte, care se �ntorcea spre public acum, cu m�inile �ncruci�ate pe inim� �i cu capul plecat pentru a cuceri simpatia oamenilor: nu-i a�a c� era irezistibil�? Un murmur de r�sete �i oftaturi aprobatoare.
Dar ea a fost cea care a rupt acea t�cere magic�.
�Nu vreau s� mor��, a �optit ea cu o voce asemeni unui clopo�el.
�Noi
�Nu vreau s� mor! Nu vreau!� Glasul ei delicat s-a fr�nt, iar privirea i s-a fixat asupra vampirului conduc�tor �nalt �i crud, acel �arlatan diabolic care acum a ie�it dintre ceilal�i, �ndrept�ndu-se spre ea.
�To�i murim�, i-a spus el. Singurul lucru pe care-l ai �n comun cu to�i ceilal�i muritori e moartea, a ad�ugat apoi, ar�t�nd spre orchestr� �i spre chipurile distante de la balcon �i din loji.
�Nu, a protestat ea nevenindu-i s� cread�. Mai am at��ia ani, at��ia�� Vocea �i era stins�, melodioas� �n ciuda durerii, f�c�nd-o s� par� irezistibil�, ca �i mi�carea g�tului ei gol �i a m�inii care tremura u�or pe el.
�Ani! a spus vampirul. De unde �tii c� mai ai at��ia ani? Moartea nu �ine cont de v�rst�! Poate chiar acum ai o boal� care te devoreaz� deja pe din�untru. Sau poate c� un b�rbat a�teapt� s� te ucid� pur �i simplu pentru p�rul t�u auriu!� a zis el cu o voce supranatural� groas� �i sonor�, �ntinz�nd degetele spre p�rul ei. E nevoie s�-�i spun ce-�i rezerv� soarta?�
�Nu-mi pas� nu mi-e fric�, a protestat ea, cu un glas cristalin care p�rea at�t de fragil �n compara�ie cu al lui. �mi asum riscul��
��i, dac�-�i asumi riscul �sta �i vei tr�i mul�i ani, cu ce te vei alege? Cu un spate coco�at �i cu o gur� f�r� din�i?�
a �ntrebat-o el �i i-a ridicat p�rul de pe spate, dezvelindu-i g�tul alb. Apoi i-a desf�cut �ncet �iretul bluzei. Materialul ieftin al bluzei s-a deschis, iar m�necile i-au alunecat de pe umerii �ngu�ti �i trandafirii; ea a prins-o, dar el a apucat-o de �ncheieturi, d�ndu-i-le la o parte cu brutalitate. Spectatorii au p�rut s� ofteze �n cor, femeile �n dosul lornioanelor, b�rba�ii apleca�i �n fa�� pe scaunele lor. Am v�zut materialul c�z�nd, pielea palid� �i perfect� puls�nd odat� cu b�t�ile inimii ei �i sf�rcurile mici oprind bluza s� lunece mai jos, vampirul �in�ndu-i str�ns �ncheietura m�inii drepte pe l�ng� trup, lacrimile �iroind pe obrajii ei �mbujora�i, din�ii mu�c�nd buzele. �Exact a�a cum pielea asta e acum trandafirie, mai t�rziu o s� devin� cenu�ie �i �ncre�it� din cauza v�rstei�, a zis el.
�Las�-m� s� tr�iesc, te rog, a spus ea, ocolindu-i privirea. Nu-mi pas� nu-mi pas�.�
�Atunci, de ce �i-ar p�sa dac� ai muri acum? Dac� lucrurile astea� ororile astea nu te �nsp�im�nt�?�
Ea a scuturat din cap, uluit�, p�c�lit�, neputincioas�, �mi sim�eam furia �n vene la fel de intens� ca pasiunea. Cu capul plecat, ea purta �ntreaga r�spundere pentru ap�rarea vie�ii �i era nedrept, monstruos de nedrept ca ea s� renun�e la ideile proprii �n favoarea alor lui �n leg�tur� cu ceea ce era evident �i sacru �i at�t de frumos �ntruchipat �n ea. Dar el a l�sat-o f�r� grai, i-a f�cut instinctul cople�itor s� par� m�runt �i confuz. O sim�eam murind pe din�untru, sl�bind, �i �l uram.
Bluza a alunecat p�n� �n talie. Un murmur s-a auzit �n r�ndurile mul�imii captivate c�nd s�nii ei mici �i rotunzi s-au oferit privirilor. Ea s-a chinuit s�-�i trag� m�na, dar el i-o �inea str�ns.
�S� zicem c� te-am l�sa s� pleci� s� zicem c� Moartea ar avea o inim� care ar rezista frumuse�ii tale� c�tre cine s�-�i �ndrepte pasiunea? Cineva trebuie s� moar� �n locul t�u. Alegi tu persoana �n locul nostru? Persoana care s� stea aici �i s� sufere cum suferi tu acum?� a �ntrebat-o el, ar�t�nd spre public. Z�p�ceala ei era extraordinar�. �Ai vreo sor� o mam� un copil?�
�Nu, a �ng�imat ea. Nu�� a repetat , scutur�ndu-�i p�rul bogat.
�Trebuie s� existe cineva care s�-�i ia locul, un prieten? Alege!�
�Nu pot. Nu vreau�� a zis ea �ncerc�nd s�-�i trag� m�na din �ncle�tarea lui. Vampirii din jurul ei o priveau, f�r� ca pe chipurile lor s� se citeasc� vreo emo�ie, de parc� fe�ele acelea supranaturale ar fi fost ni�te m�ti. �Nu po�i s-o faci?� a �ntrebat-o el batjocoritor. �tiam c�, dac� ar fi spus c� putea, el ar fi blamat-o, ar fi spus c� era la fel de crud� ca el pentru c� alesese pe altcineva care s� moar�, ar fi spus c�-�i merita soarta.
�Moartea te poate g�si oriunde.� A oftat de parc� s-ar fi sim�it dintr-o dat� frustrat. Spectatorii nu puteau s� vad� acest lucru, eu da. Vedeam mu�chii de pe fa�a lui neted� �ncord�ndu-se. �ncerca s� o fac� s�-i sus�in� privirea, dar ea se uita disperat� �n alt� parte. �n aerul acela cald sim�eam mirosul de praf �i parfum de pe pielea ei, �i auzeam b�t�ile �ncete ale inimii. �Moartea incon�tient� soarta tuturor muritorilor.� S-a apropiat de ea, vis�tor, �ndr�gostit de ea, dar lupt�ndu-se cu sine. �Hmm� dar noi s�ntem moartea
Ea s-a uitat la el, cuprins� de spaim�. Apoi, ochii au p�rut s� i se �nce�o�eze, buzele s� i se �nmoaie. Privea dincolo de el, la silueta altui vampir care ap�ruse �ncet din umbr�. Mult� vreme st�tuse deoparte, cu m�inile �mpreunate �i cu ochii mari �i negri foarte fic�i. Atitudinea lui nu era de poft�. Nu p�rea vr�jit. Ea �l privea acum �n ochi �i durerea ei a sc�ldat-o �ntr-o lumin� minunat�, care o f�cea extrem de atr�g�toare. Aceasta capta aten�ia publicului, acea durere teribil�. �i sim�eam pielea, s�nii mici �i ascu�i�i, �mi sim�eam bra�ele m�ng�ind-o. Am �nchis ochii �i am v�zut-o goal� �n acel �ntuneric intim. La fel sim�eau to�i cei din jurul ei, acea comunitatea de vampiri. Nu avea nici o �ans�.
Deschiz�nd ochii din nou, am v�zut-o sclipind �n luminile �nv�luite �n fum ale rampei, i-am v�zut lacrimile aurii c�nd cel�lalt vampir care st�tea la distan�� a �optit: �F�r� durere.�
L-am v�zut pe �arlatan devenind rigid, de�i nimeni altcineva n-a mai v�zut. Ei nu vedeau dec�t chipul neted, ca de copil, al fetei, buzele ei �ntredeschise de mirare �n fa�a acelui vampir, �i auzeau glasul moale repet�nd dup� el: �F�r� durere?�
�Frumuse�ea ta e un dar pentru noi.� Vocea lui tun�toare a umplut sala f�r� nici un efort, p�r�nd s� subjuge emo�ia care cre�tea din ce �n ce. Apoi, �ncet, aproape imperceptibil, a mi�cat m�na. �arlatanul s-a retras, devenind unul din acele chipuri albe, r�bd�toare, a c�ror poft� �i s�nge rece erau, �n mod ciudat, identice. �ncet, gra�ios, cel�lalt s-a dus spre ea. Era moale, uit�nd de goliciune; pleoapele i-au tremurat u�or �i un oftat i-a sc�pat de pe buzele umede. �F�r� durere�, a spus ea. Nu suportam s-o v�d atras� de el, s-o v�d murind acum, sub puterea acelui vampir. �mi venea s-o strig, s� rup vraja. �i o voiam. O voiam, �n timp ce el se mi�ca, apropiindu-se de ea, dup� care a �ntins m�na spre �nurul fustei ei, iar ea s-a aplecat spre el, cu capul dat pe spate, �i materialul negru i-a alunecat peste �olduri, sco��ndu-i la iveal� sclipirea aurie a p�rului dintre pulpe �i apoi i-a c�zut la picioare. Vampirul a desf�cut bra�ele, st�nd cu spatele la luminile rampei care p�lp�iau, p�rul lui castaniu p�r�nd s� tremure c�nd cel auriu al ei i-a c�zut peste haina neagr�. �F�r� durere� f�r� durere��, �i �optea el �i ea ceda complet.
Acum, �ntorc�nd-o �ncet �ntr-o parte, pentru ca toat� lumea s�-i vad� chipul senin, a ridicat-o, ea �i-a arcuit spatele c�nd s�nii i-au atins nasturii �i i-a �nconjurat g�tul cu bra�ele palide. S-a �ncordat �i a scos un �ip�t �n clipa �n care el �i-a �nfipt din�ii �i chipul i-a r�mas nemi�cat �n vreme ce �ntregul teatru �i �mp�rt�ea pasiunea. M�na lui alb� str�lucea pe fesele ei trandafirii, iar p�rul ei i-o atingea u�or, i-o m�ng�ia. El a ridicat-o de la p�m�nt �n timp ce bea, g�tul ei lic�rind l�ng� obrazul lui alb. M� sim�eam sl�bit, ame�it, pofta cre�tea �n mine �nnod�ndu-mi inima �i venele. Am str�ns balustrada lojei din ce �n ce mai tare, p�n� c�nd am sim�it metalul sc�r��ind. �i acel zgomot slab, de sugere, pe care nici unul din acei muritori nu-l putea auzi, p�rea s� m� �in� oarecum �intuit �n locul unde m� aflam.
Am l�sat capul �n jos; �mi venea s� �nchid ochii. Aerul p�rea s� miroas� a pielea ei s�rat�, p�rea sufocant, fierbinte �i dulce. Ceilal�i vampiri s-au apropiat de ea, m�na alb� care o �inea str�ns a tremurat u�or, iar vampirul cu p�r castaniu i-a dat drumul, a �ntors-o, ar�t�nd-o publicului, capul ei a c�zut pe spate c�nd el a dat-o mai departe, una din acele frumoase femei vampir ap�r�nd �n spatele ei, leg�n�nd-o �i m�ng�ind-o �n timp ce se apleca s� bea. Acum o treceau de la unul la altul, �n fa�a acestor spectatori vr�ji�i, iar capul i-a c�zut moale peste um�rul unui vampir, ceafa fiindu-i la fel de ispititoare ca fesele mici, pielea neted� a pulpelor lungi sau cutele din dosul genunchilor moi �ndoi�i.
St�team rezemat de speteaza fotoliului, cu gura plin� de gustul ei, venele fiindu-mi supuse torturii. Cu coada ochiului l-am v�zut pe vampirul cu p�r castaniu care o cucerise, st�nd deoparte. Ca �i �nainte, ochii lui negri p�r�nd s� m� caute �n �ntuneric, p�r�nd s� se fixeze asupra mea pe deasupra curen�ilor de aer cald.
Vampirii s-au retras unul c�te unul. P�durea pictat� a reap�rut, alunec�nd f�r� zgomot la loc. P�n� c�nd fata muritoare, fragil� �i foarte alb�, a r�mas goal� �n acea p�dure misterioas�, �ntins� pe un catafalc din m�tase neagr� ca �i cum ar fi stat chiar pe p�m�ntul p�durii; muzica re�ncepuse, ireal� �i �nsp�im�nt�toare, din ce �n ce mai tare pe m�sur� ce luminile se mic�orau. To�i vampirii au disp�rut, �n afar� de �arlatan, care �i luase coasa �i masca din umbr� �i s-a ghemuit l�ng� fata adormit� �n timp ce lumina sl�bea �ncetul cu �ncetul, numai muzica av�nd for�� �n acel �ntuneric atotcuprinz�tor. Apoi s-a stins �i ea.
O clip�, toat� lumea a r�mas complet nemi�cat�.
Dup� aceea, aplauzele au izbucnit din loc �n loc p�n� c�nd, deodat�, au r�sunat peste tot �n jurul nostru. Lumina s-a aprins �n ni�ele din pere�i, spectatorii s-au privit reciproc �i discu�iile au �nceput. O femeie, de la mijlocul unui r�nd, s-a ridicat brusc, lu�ndu-�i repede haina de blan� de pe sp�tarul scaunului, de�i nimeni nu-i f�cuse loc �nc�; altcineva a ie�it �n grab� pe culoarul acoperit cu covor; imediat s-au ridicat cu to�ii �i au pornit spre ie�iri.
Mai t�rziu pu�in, zgomotul acela s-a transformat �n cel confortabil �i lini�titor al mul�imii sofisticate �i parfumate care umpluse holul de la intrare �i teatrul mai �nainte. Vraja era rupt�. U�ile erau larg deschise l�s�nd s� p�trund� �n�untru mireasma ploii, tropotul cailor �i vocile care strigau dup� taxiuri. �n marea de scaune u�or str�mbe, o m�nu�� alb� str�lucea pe o pern� de m�tase verde.
Priveam �i ascultam, ascunz�ndu-mi fa�a cu m�na de oricine �i de nimeni, st�nd cu cotul rezemat de balustrad�, pasiunea din mine potolindu-se, �i sim�ind gustul fetei pe buze. Era ca �i cum mirosul ploii i-ar mai fi purtat �nc� parfumul �i �n teatrul gol �i auzeam b�t�ile inimii. Am tras aer �n piept, inhal�nd mirosul ploii �i am z�rit-o pe Claudia st�nd perfect nemi�cat�, cu m�inile �nm�nu�ate �n poal�.
Sim�eam un gust amar �n gur� �i eram z�p�cit. Apoi am v�zut un plasator �naint�nd pe culoarul de jos, �ndrept�nd scaunele, adun�nd programele �mpr�tiate pe covor. Eram con�tient c� durerea aceea din mine, z�p�ceala aceea, pasiunea aceea orbitoare care m� p�r�sea cu o �ncetineal� �nc�p���nat� ar fi disp�rut complet dac� a� fi cobor�t �n dreptul uneia din arcadele acelea acoperite de draperii de l�ng� el �i l-a� fi tras repede �n �ntuneric, lu�ndu-l a�a cum fusese luat� fata aceea. Voiam s-o fac �i, totu�i, nu voiam nimic. Claudia mi-a spus atunci l�ng� urechea plecat�: �R�bdare, Louis. R�bdare.�
Am deschis ochii. Cineva era aproape, la periferia vederii mele; cineva care �mi p�c�lise auzul �i sim�urile acute se str�pungeau ca o anten� ascu�it� chiar �i acea neaten�ie, sau cel pu�in a�a credeam. Dar, iat�-l, f�r� s� scoat� un sunet, dincolo de draperia lojei, pe vampirul cu p�r castaniu, cel deta�at, st�nd pe scara acoperit� cu covor �i privindu-ne. Acum �tiam c� era, a�a cum b�nuisem, vampirul care �mi d�duse cartea de vizit� cu ajutorul c�reia intrasem �n teatru. Armand.
M-ar fi speriat dac� n-ar fi stat at�t de nemi�cat �i dac� n-ar fi avut acea expresie de visare pe chip. Se p�rea c� st� acolo, rezemat de perete, de mult� vreme �i atitudinea lui nu s-a schimbat deloc nici c�nd ne-am uitat la el, nici c�nd ne-am apropiat. Dac� nu m-ar fi captivat at�t de tare, a� fi r�suflat u�urat c� nu era cel �nalt �i brunet; dar nu m-am g�ndit la asta. Acum o m�sura lene� pe Claudia, f�r� s� apeleze deloc la obiceiul omenesc de a privi pe furi�. Am pus m�na pe um�rul ei. �V� c�ut�m de foarte mult timp�, i-am spus eu �i inima a �nceput s�-mi bat� mai �ncet, ca �i cum calmul lui mi-ar fi absorbit agita�ia �i teama, a�a cum marea trage �n ad�ncurile ei ceva de pe ��rm. Nu pot s� exagerez aceast� calitate a lui. Totu�i, nu pot nici s-o descriu �i n-am putut nici atunci, iar faptul c� mintea mea c�uta s-o descrie chiar �i pentru mine �nsumi m� tulbura, �mi d�dea senza�ia c� �tia ce fac, iar atitudinea lui calm�, ochii lui c�prui �i ad�nci p�reau s� spun� c� n-avea nici un sens ceea ce g�ndeam, sau, �n mod deosebit, cuvintele pe care m� chinuiam s� le formulez acum. Claudia nu spunea nimic.
El s-a desprins de perete �i a �nceput s� coboare scara �n acela�i timp f�c�ndu-ne semn s�-l urm�m; dar toate astea au fost fluide �i rapide. Gesturile mele erau ni�te caricaturi ale gesturilor omene�ti �n compara�ie cu ale lui. A deschis o u�� �ntr-un perete de la un nivel inferior �i ne-a poftit �n �nc�perile de sub teatru, picioarele lui abia ating�nd treptele c�nd coboram, el lu�nd-o �naintea noastr� cu o �ncredere deplin�.
Apoi am intrat �n ceea ce p�rea s� fie o imens� sal� de bal subteran�, creat� dintr-o pivni�� mult mai veche dec�t cl�direa de deasupra. Sus, u�a pe care el o deschisese s-a �nchis brusc �i lumina s-a stins �nainte ca eu s� apuc s� v�d bine �nc�perea. I-am auzit fo�netul hainelor �n �ntuneric �i apoi zgomotul puternic al sc�p�r�rii unui chibrit. �n lumina aceea, chipul lui a p�rut o flac�r� mare. Dup� aceea, o siluet� a ap�rut �n lumin� l�ng� el, un b�iat care i-a adus o lum�nare. Imaginea b�iatului m-a f�cut s�-mi aduc aminte �ocat de pl�cerea captivant� a femeii goale de pe scen�, de trupul ei �ntins �i de s�ngele ei care pulsa. S-a �ntors �i m-a privit cam la fel ca vampirul cu p�r castaniu care aprinsese lum�narea �i i-a �optit �Du-te�. Flac�ra a luminat pere�ii dep�rta�i, iar vampirul a ridicat lum�narea �i a pornit de-a lungul peretelui, f�c�ndu-ne semn s�-l urm�m.
Vedeam c� ne �nconjura o lume de fresce �i picturi murale, ale c�ror culori vii se z�reau deasupra fl�c�rii �i, �ncetul cu �ncetul, teama �i con�inutul picturii de l�ng� noi au devenit clare. Era teribilul tablou intitulat �Triumful Mor�ii� al lui Breughel, realizat la o scar� at�t de mare, �nc�t mul�imea de figuri �nsp�im�nt�toare ne dominau �n bezna aceea, acele schelete necru��toare ce transportau bie�ii mor�i pe o ap� r�u mirositoare, tr�geau o c�ru�� cu cranii omene�ti, decapitau un cadavru �ntins sau at�rnau oameni �n �treang. Un clopot b�tea deasupra iadului nesf�it de p�m�nt p�rjolit �i fumeg�nd, spre care se �ndreptau armate numeroase de oameni care �naintau cu pasul hidos �i stupid al solda�ilor ce avanseaz� spre masacru. Mi-am ferit privirea, dar cel cu p�rul castaniu mi-a atins m�na �i m-a condus mai departe s� v�d �C�derea �ngerilor� materializ�ndu-se �ncet, cu cei os�ndi�i arunca�i din �n�l�imile cere�ti �n haosul �nfior�tor al mon�trilor ce petreceau. Era at�t de perfect, at�t de intens, �nc�t m-am cutremurat. M�na care m� atinsese mai �nainte a f�cut-o din nou, dar eu am r�mas nemi�cat, ridic�ndu-mi privirea spre partea de sus a picturii, unde deslu�eam contururile a doi �ngeri frumo�i cu tr�mbi�e la gur�. Timp de o secund�, vraja s-a destr�mat. Am avut aceea�i senza�ie puternic� din prima sear� c�nd intrasem �n Notre-Dame; dar apoi a disp�rut, ca ceva din borangic �i pre�ios care mi-a fost smuls.
Lum�narea s-a ridicat. �i ororile au ap�rut peste tot �n jurul meu: damna�ii pasivi �i degrada�i ai lui Bosch, cadavrele pompoase �n sicrie ale lui Traini, c�l�re�ii monstruo�i ai lui Diirer �i, la o scar� insuportabil�, o mul�ime de gravuri �n lemn medievale. Chiar �i tavanul era populat cu schelete �i mor�i �n descompunere, cu demoni �i instrumente ale durerii, de parc� ar fi fost o catedral� a mor�ii �nse�i.
Din locul unde ne-am oprit, �n sf�r�it, �n mijlocul �nc�perii, lum�narea p�rea s� �nvie imaginile acelea peste tot �n jurul nostru. Delirul amenin�a �i a �nceput acea leg�nare a camerei, acea senza�ie de c�dere. M-am �ntins dup� m�na Claudiei. Ea st�tea g�nditoare, cu chipul pasiv �i cu privirea distant� c�nd m-am uitat la ea, de parc� ar fi vrut s-o las �n pace; apoi, deodat�, s-a desprins de mine �i a rupt-o la fug�, pa�ii ei pe pietre g�sindu-�i ecoul �ntre ziduri, ca ni�te degete care b�teau darabana pe t�mplele mele, �n craniul meu. Mi-am dus m�inile la t�mple, uit�ndu-m� prostit �n podea �n c�utarea unui ad�post, ca �i cum dac� mi-a� fi ridicat privirea, a� fi fost obligat s� v�d o suferin�� cumplit� pe care nu voiam, nu puteam s-o �ndur. Apoi am v�zut din nou chipul vampirului plutind �n lumin�, cu ochii lui f�r� v�rst� �nconjura�i de gene negre. Buzele �i erau neclintite, dar, �n timp ce-l priveam, a p�rut s� z�mbeasc� f�r� s� fac� nici cea mai mic� mi�care. L-am privit �i mai st�ruitor, convins c� era vorba de o iluzie puternic� pe care a� fi putut s-o p�trund dac� eram foarte atent; �i, cu c�t �l priveam mai mult, cu at�t p�rea s� z�mbeasc� mai mult �i, �n cele din urm�, s� fie animat de �oapte, g�nduri, c�ntece mute. Le auzeam ca pe ceva care se onduleaz� �n �ntuneric, a�a cum se onduleaz� tapetul sub fl�c�ri sau cum se coje�te vopseaua de pe fa�a unei p�pu�i care arde. Sim�eam dorin�a de a-l zg�l��i cu putere pentru ca acea fa�� neclintit� s� se mi�te, s� admit� acel c�ntat stins; �i, deodat�, m-am trezit cu el lipit de mine, cuprinz�ndu-mi pieptul cu bra�ul, cu genele at�t de aproape, �nc�t le puteam vedea dese �i lucioase deasupra ochiului incandescent, �i sim�eam pe piele r�suflarea u�oar� �i lipsit� de miros.
Am dat s� m� desprind de el �i, totu�i, eram tras spre el �i nu m� mi�c�m deloc, bra�ul lui �in�ndu-m� ferm, flac�ra lum�n�rii str�lucind acum l�ng� ochiul meu, a�a �nc�t �i sim�eam c�ldura; carnea mea rece t�njea dup� c�ldura aceea, dar, deodat�, am dat din m�n� ca s-o alung, �ns� n-am putut s-o g�sesc �i nu vedeam dec�t chipul lui str�lucitor, a�a cum nu-l v�zusem niciodat� pe al lui Lestat, alb, lipsit de pori, viguros �i masculin. Cel�lalt vampir. To�i ceilal�i vampiri. O nesf�r�it� procesiune a celor de felul meu.
Momentul a luat sf�r�it.
M-am trezit cu m�na �ntins�, ating�ndu-i fa�a; dar el era departe de mine, ca �i cum n-ar fi venit niciodat� aproape, nef�c�nd nici o �ncercare de a-mi da m�na la o parte. M-am dat �napoi, f�st�cit, uluit.
Departe, �n noaptea parizian�, a b�tut un clopot, cercurile surde �i aurii de sunet p�r�nd s� str�pung� zidurile, lemn�ria care conducea acel sunet �n ad�ncul p�m�ntului ca prin ni�te �evi mari de org�. Am auzit din nou acele �oapte, acel c�ntat nearticulat. �n �ntuneric, l-am v�zut pe acel b�iat muritor care m� privea �i �i sim�eam mirosul fierbinte al c�rnii. Vampirul i-a f�cut un semn �i el a venit spre mine, cu ochi netem�tori �i captivan�i, �i mi-a �nconjurat umerii cu bra�ele.
Niciodat� nu mai sim�isem asta, nu mai cunoscusem acea experien��, acea cedare a unui muritor con�tient. Dar �nainte s� apuc s�-l �mping pentru binele lui, i-am v�zut v�n�taia de pe g�tul delicat. Mi se oferea. Acum s-a lipit de mine �i i-am sim�it sexul tare prin ve�minte ap�sat de piciorul meu. Un geam�t de suferin�� mi-a ie�it de pe buze, dar el a venit �i mai aproape, cu buzele pe ceea ce trebuia s� fi fost at�t de rece �i de lipsit de via�� pentru el; mi-am �nfipt din�ii �n pielea lui, �n timp ce trupul �mi era rigid, iar acel sex tare se freca de mine �i, st�p�nit de pasiune, l-am ridicat de la p�m�nt. Val dup� val, b�t�ile inimii lui au trecut �n mine, �n vreme ce, u�or ca fulgul, m� leg�nam odat� cu el, devor�ndu-l at�t pe el c�t �i extazul �i pl�cerea lui con�tient�.
Apoi, sl�bit �i dornic de aer, l-am v�zut departe de mine, iar eu eram cu m�inile goale �i gura mi-era �nc� plin� de gustul s�ngelui s�u. St�tea rezemat de vampirul cu p�r castaniu, �in�ndu-l de mijloc �i m� privea la fel de pa�nic ca vampirul, cu ochii �nce�o�a�i �i stin�i din cauza pierderii vie�ii. �mi amintesc c� am �naintat t�cut, atras spre el �i incapabil s� m� st�p�nesc, privirea aceea captiv�ndu-m�, via�a aceea con�tient� �nving�ndu-m�; trebuia s� moar� �i nu voia; avea s� tr�iasc� �n continuare, �n�eleg�nd, supravie�uind acelei intimit��i! M-am �ntors. Vampirii s-au mi�cat �n �ntuneric, iar lum�n�rile lor p�lp�iau �n aerul rece; deasupra lor pluteau o serie de figuri desenate �n cerneal�: cadavrul unei femei devastat de un vultur cu chip omenesc, un b�rbat gol legat cu m�inile �i picioarele de un copac, l�ng� el at�rn�nd torsul altuia, bra�ele retezate ale acestuia legate de o alt� ramur�, iar �n v�rf, capul mortului privind drept �nainte.
Auzeam din nou acel c�ntat, sub�ire �i ireal. �ncet-�ncet, pofta din mine s-a potolit, a ascultat, dar capul �mi zv�cnea �i fl�c�rile lum�n�rilor p�reau s� se uneasc� �n cercuri de lumin� str�lucitoare. Cineva m-a atins deodat�, m-a �mpins cu brutalitate, a�a �nc�t era c�t pe-aci s�-mi pierd echilibrul �i, c�nd m-am �ndreptat, am v�zut chipul �ngust �i col�uros al vampirului �arlatan pe care-l dispre�uiam. �i-a �ntins spre mine m�inile albe, dar cel�lalt, cel dep�rtat a venit repede �i s-a strecurat �ntre noi. Mi s-a p�rut c� l-a lovit pe cel�lalt vampir, c� l-am v�zut mi�c�ndu-se �i apoi iar�i nu l-am v�zut mi�c�ndu-se; am�ndoi st�teau ca ni�te statui, �intuindu-se cu privirea �i timpul a trecut a�a cum se retrage marea de pe o plaj�, val dup� val. N-am idee c�t am stat acolo, to�i trei �n �ntuneric, timp �n care mi s-au p�rut complet nemi�ca�i, numai fl�c�rile p�lp�itoare din spatele lor p�r�nd s� aib� via��. Apoi, �mi amintesc c� am pornit cu greu pe l�ng� perete �i am g�sit un scaun mare din lemn de stejar pe care m-am pr�bu�it. Mi se p�rea c� o aud pe Claudia �n apropiere, vorbind cu cineva �n �oapt�, dar cu o voce dulce. Fruntea mi-era plin� de s�nge �i �nfierb�ntat�.
�Veni�i cu mine�, a spus vampirul cu p�r castaniu. C�utam s� v�d mi�carea buzelor care trebuia s� fi precedat sunetul �i, totu�i, aceasta a venit mult mai t�rziu dec�t sunetul. Dup� aceea, am pornit to�i trei, cobor�nd o scar� lung� din piatr� �i mai ad�nc sub ora�, Claudia merg�nd �naintea noastr� �i umbra ei lung� reflect�ndu-se pe perete. Aerul a devenit r�coros �i proasp�t datorit� miresmei de ap� �i vedeam pic�turile ce p�trundeau printre pietre sem�n�nd cu ni�te m�rgelu�e de aur �n lumina lum�n�rii vampirului.
Am intrat �ntr-o �nc�pere mic�, unde un foc ardea �ntr-un c�min ad�nc, construit �n zidul de piatr�. �n cap�tul cel�lalt, se afla un pat v�r�t �n st�nc� �i �nconjurat cu dou� por�i de aram�. La �nceput, am v�zut aceste lucruri foarte clar, ca �i peretele lung plin de c�r�i opus celui pe care se afla c�minul, biroul de lemn �i sicriul. Pe urm�, �ns�, camera a �nceput s� oscileze, iar vampirul cu p�r castaniu m-a luat dup� umeri �i m-a condus spre un fotoliu de piele. Focul era foarte fierbinte l�ng� picioarele mele, dar �mi crea o senza�ie pl�cut�, clar�, ceva care s� m� smulg� din ame�eal�. M-am rezemat de sp�tar, �nchiz�nd ochii doar pe jum�tate, �i am �ncercat din nou s� v�d ce era �n jurul meu. Era ca �i cum acel pat dep�rtat ar fi fost o scen� �i pe pernele de pe scena aceea mic� st�tea �ntins b�iatul, cu p�rul negru desp�r�it la mijloc �i ondulat pe urechi, a�a �nc�t cu aerul acela vis�tor sem�na cu una din acele creaturi ml�dioase �i androgine dintr-o pictur� de Botticelli; cuib�rit� l�ng� el cu m�na ei alb� pe pielea lui rumen�, se afla Claudia, cu fa�a ascuns� �n g�tul lui. Vampirul cu p�r castaniu, plin de �ncredere �n sine, privea, st�nd cu m�inile �mpreunate; c�nd s-a ridicat Claudia, b�iatul s-a cutremurat. Vampirul a luat-o cu bl�nde�e, a�a cum a� fi luat-o eu, ea �in�ndu-se cu m�inile de g�tul lui, cu ochii pe jum�tate �nchi�i din cauza ame�elii �i cu buzele ro�ii de s�nge. A a�ezat-o u�or pe birou �i ea s-a rezemat de.c�r�ile legate �n piele, m�inile c�z�ndu-i pline de gra�ie �n poala rochiei de culoarea lev�n�ic�i. Por�ile s-au �nchis �n jurul b�iatului �i acesta, afund�ndu-�i fa�a �n perne, a adormit.
M� tulbura ceva �n camera aceea �i nu �tiam ce anume. Nu �tiam ce se petrecea cu mine, �n afar� de faptul c� fusesem smuls cu for�a, fie de mine �nsumi, fie de altcineva, din dou� st�ri mistuitoare: atrac�ia fa�� de acele picturi �nfior�toare �i uciderea c�reia m� abandonasem �n mod obscen, �n fa�a celorlal�i.
Nu �tiam ce anume m� amenin�a acum, de ce anume c�uta s� scape mintea mea. M� tot uitam la Claudia, cum st�tea rezemat� de c�r�i, printre obiectele de pe birou, craniul alb lustruit, sfe�nicul, cartea deschis� al c�rei scris de m�n� lucea �n lumin�; la un moment dat, am v�zut deasupra ei o pictur� lucioas� �n care era reprezentat un diavol cu coarne �i copite, f�ptura lui �nsp�im�nt�toare plutind deasupra unei adun�ri de vr�jitoare. Capul ei se afla chiar sub el, ating�ndu-l u�or cu buclele; se uita cu ochi mari �i �ntreb�tori la vampirul cu ochi c�prui. Mi-a venit s-o iau �n bra�e deodat� �i, �nsp�im�nt�tor, oribil, am v�zut-o �n imagina�ia mea �nt�r�tat�, pleo�tindu-se ca o p�pu��. M� uitam la diavol, prefer�nd acel chip monstruos dec�t nemi�carea ei ireal�.
�N-o s�-l treze�ti pe b�iat dac� o s� vorbe�ti�, a spus vampirul cu ochi c�prui. A�i venit de at�t de departe, a�i c�l�torit at�t de mult.� �ncetul cu �ncetul, z�p�ceala mea a disp�rut, asemeni fumului care se �nal�� �i e purtat de un curent de aer proasp�t. St�team lucid �i foarte calm, uit�ndu-m� la el �n fotoliul din fa�a mea. �i Claudia �l privea. Iar el ne privea c�nd pe unul, c�nd pe cel�lalt, cu un chip neted �i ni�te ochi pa�nici a�a cum fuseser� tot timpul, de parc� nu s-ar fi petrecut nici o schimbare cu el.
�Numele meu e Armand, a spus el. L-am trimis pe Santiago s� v� dea invita�ia. V� �tiu numele. V� urez bun venit �n casa mea.�
Mi-am adunat toate for�ele ca s� vorbesc �i vocea mi s-a p�rut ciudat� c�nd i-am spus c� ne temusem c� s�ntem singuri.
�Dar cum a�i luat fiin��?� a �ntrebat el. Claudia a ridicat m�na foarte pu�in din poal�, plimb�ndu-�i privirea �n mod mecanic de la chipul lui la al meu. Am v�zut asta �i mi-am dat seama c� �i el trebuia s� fi v�zut, dar nu o ar�ta prin nimic. Am �n�eles imediat ce voia ea s�-mi spun�. �Nu vrei s� r�spunzi�, a zis Armand cu o voce sc�zut� �i chiar mai m�surat� dec�t cea a Claudiei, mult mai pu�in uman� dec�t a mea. M-am sim�it alunec�nd iar�i �n contemplarea acelei voci �i acelor ochi, de care a trebuit s� m� despart cu mare greutate.
�E�ti conduc�torul acestui grup?� l-am �ntrebat eu.
�Nu �n sensul de �conduc�tor� la care te referi tu, a spus el. Dar dac� ar fi s� fie un conduc�tor aici, eu a� fi acela.�
�N-am venit� te rog s� m� ier�i� s� vorbesc despre felul �n care am luat fiin��, pentru c� asta nu reprezint� un mister pentru mine. A�a c�, dac� nu posezi nici o putere pe care s-o respect, nu vreau s� vorbesc despre aceste lucruri.�
�Dac� �i-a� spune c� posed o asemenea putere, ai respecta-o?� m-a �ntrebat el.
A� vrea s�-�i pot descrie felul �n care vorbea, cum, de fiecare dat� c�nd o f�cea, p�rea s� se trezeasc� dintr-o stare de contemplare foarte similar� cu cea �n care sim�eam eu s� plutesc �i din care m� smulgeam at�t de greu; �i, totu�i, nu se mi�ca deloc, p�r�nd alert tot timpul. Acest lucru m� uluia �i, �n acela�i timp, m� atr�gea extrem de mult, la fel cum m� atr�gea camera aceea, cu simplitatea ei, cu combina�ia ei cald� de obiecte esen�iale: c�r�ile, biroul, cele dou� fotolii din fa�a c�minului, sicriul, tablourile. Luxul acelor camere de la hotel p�rea vulgar, ba chiar mai mult dec�t at�t, lipsit de �nsemn�tate, pe l�ng� �nc�perea aceea. �n�elegeam tot, �n afar� de b�iatul muritor, care dormea �i pe care nu-l �n�elegeam deloc.
�Nu s�nt sigur, am spus eu, neput�nd s�-mi iau ochii de la acel Satana medieval �nsp�im�nt�tor. A� vrea s� �tiu de unde� de unde vine. Dac� vine de la al�i vampiri� sau din alt� parte.�
�Din alt� parte�, a zis el. Ce �nseamn� din alt� parte?�
�Asta!� am spus eu ar�t�nd spre pictura medieval�.
�E un tablou�, a zis el.
�Nimic altceva?�
�Nimic altceva.�
�Atunci, nu Satana� nu o for�� satanic� ��i ofer� puterea, fie de conduc�tor, fie de vampir?�
�Nu�, a spus el calm, at�t de calm, �nc�t mi-era imposibil s�-mi dau seama ce g�ndea despre �ntreb�rile mele, dac� g�ndea ceea ce credeam eu.
�Nici ceilal�i vampiri?�
�Nu�, a spus el.
�Atunci, nu s�ntem�, l-am �ntrebat eu aplec�ndu-m� �n fa��,� copiii Satanei?�
�Cum s� fim copiii Satanei? a �ntrebat el. Crezi c� Satana a creat lumea din jurul t�u?�
�Nu, eu cred c� Dumnezeu a creat-o, dac� e s-o fi creat cineva. Dar tot El trebuie s�-l fi creat �i pe Satana �i vreau s� �tiu dac� s�ntem copiii lui!�
�Exact �i, �n consecin��, dac� crezi c� Dumnezeu l-a creat pe Satana, trebuia s�-�i dai seama c� toate puterile acestuia provin de la Dumnezeu �i c�, deci s�ntem �i copiii lui Dumnezeu. Copiii Satanei nu exist� �n realitate.�
Nu mi-am putut ascunde sentimentele c�nd am auzit acest lucru. M-am rezemat de sp�tarul din piele, uit�ndu-m� la acea reprezentare a diavolului, eliberat pe moment de orice sentiment de obliga�ie fa�� de prezen�a lui Armand, cufundat �n propriile mele g�nduri, �n implica�iile de net�g�duit ale logicii lui simple.
�Dar de ce te preocup� at�t de mult asta? Cu siguran�� c� ceea ce spun nu te surprinde, a zis el. De ce la�i s� te afecteze?�
�D�-mi voie s�-�i explic, am �nceput eu. �tiu c� tu e�ti un vampir sigur pe tine. Te respect. Dar eu s�nt incapabil de o asemenea deta�are. �tiu ce este, dar n-o posed �i m�-ndoiesc c� o voi poseda vreodat�. Accept asta.�
��n�eleg, a spus el �ncuviin��nd. Te-am v�zut �n sal�, suferind, fiindu-�i mil� de fata aceea. Am v�zut c� �i-a fost mil� de Denis c�nd �i l-am oferit; mori c�nd ucizi, ca �i cum ai sim�i c� meri�i s� mori �i nu precupe�e�ti nimic. Dar, de ce, av�nd aceast� pasiune �i acest sim� al drept��ii, vrei s� te nume�ti copilul Satanei?�
�S�nt r�u, la fel de r�u ca orice vampir care a existat vreodat�! Am ucis de nenum�rate ori �i o s-o mai fac. Am luat b�iatul acela, pe Denis, c�nd mi l-ai oferit, de�i nu puteam s� �tiu dac� va supravie�ui sau nu.�
�De ce te face asta la fel de r�u ca oricare vampir? Nu exist� grada�ii ale r�ului? E r�ul cumva o pr�pastie periculoas� �n care c�dem dup� primul p�cat, pr�bu�indu-ne �n ad�ncuri?�
�Da, cred c� este, i-am spus eu. Nu e logic, a�a cum faci tu s� par�. Dar e acel �ntuneric, acel gol. �i nu exist� consolare.�
�Bine, dar e�ti nedrept, a spus el �i, pentru prima oar�, �n glasul lui s-a strecurat o u�oar� inflexiune. Cu siguran�� c� e�ti de p�rere c� bun�tatea e de mai multe feluri. E bun�tatea copilului, adic� inocen�a, apoi e bun�tatea c�lug�rului care a renun�at la tot �n favoarea celorlal�i �i duce o via�� de lipsuri �i umilin��. Bun�tatea sfin�ilor, bun�tatea gospodinelor. S�nt toate la fel?�
�Nu. Dar infinit diferite de r�u�, am spus eu.
Nu �tiam c� am astfel de idei. Le-am rostit acum ca fiind g�ndurile mele. Erau cele mai profunde sentimente ale mele care c�p�tau o form� pe care n-ar fi c�p�tat-o niciodat� dac� nu le-a� fi exprimat cu glas tare, dac� nu le-a� fi formulat astfel �ntr-o conversa�ie cu altcineva. Atunci am crezut c� am o minte pasiv�, �ntr-un fel. Mai precis, c� mintea mea se putea aduna, putea forma g�n-duri din �nc�lceala de dorin�e �i dureri, c�nd lua contact cu o alt� minte, c�nd era fertilizat� de ea, c�nd era foarte �nt�r�tat� de mintea aceea �i �mboldit� s� formuleze concluzii. Sim�eam acum cea mai rar� �i mai acut� alinare a singur�t��ii. Puteam vedea �i suferi cu u�urin�� acel moment din urm� cu at��ia ani, �ntr-un alt secol, c�nd st�tusem la picioarele sc�rii lui Babette �i, de asemenea, sim�eam permanenta frustrare metalic� a anilor petrecu�i al�turi de Lestat; apoi acea afec�iune plin� de pasiune �i blestemat� pentru Claudia care f�cea ca singur�tate s� se retrag� �n spatele toleran�ei sim�urilor, acelora�i sim�uri care t�njeau dup� victime. �i am mai v�zut acea regiune dezolant� din estul Europei unde �nfruntasem acel vampir f�r� judecat� �i �l ucisesem printre ruinele m�n�stirii. Era ca �i cum marea dorin�� feminin� a min�ii mele s-ar fi trezit din nou pentru a fi satisf�cut�. Sim�eam asta �n ciuda propriilor mele cuvinte: �Dar e acel �ntuneric, acel gol. �i nu exist� consolare.�
M-am uitat la Armand, la ochii lui mari, c�prui, pe acel chip neted, f�r� v�rst�, care m� privea din nou ca pe un tablou; am sim�it modificarea lent� a lumii fizice pe care o sim�isem �n sala de bal pictat�, imboldul vechiului meu delir, st�rnirea unei nevoi at�t de puternice, �nc�t chiar promisiunea satisfacerii ei con�inea posibilitatea insuportabil� a dezam�girii. �i, totu�i, exista �ntrebarea, �ngrozitoarea, vechea, obsedanta �ntrebare �n leg�tur� cu r�ul.
Cred c� mi-am luat capul �n m�ini a�a cum, muritorii, atunci c�nd s�nt extrem de tulbura�i, �i acoper� fa�a instinctiv, de parc� ar putea s�-�i ating� creierul prin craniu �i s�-l maseze p�n� �l scap� de agonie.
��i cum se cap�t� acest r�u? a �ntrebat el. Cum poate cineva s� cad� �n dizgra�ie �i s� devin� �ntr-o clip� la fel de r�u ca tribunalul Revolu�iei sau cel mai crud dintre �mp�ra�ii Romei? Trebuie doar s� lipseasc� de la slujb� duminic�, s� �nghit� ostia �mp�rt�aniei? Sau s� fure o p�ine� s� se culce cu nevasta vecinului?�
�Nu�, am spus eu scutur�nd din cap. Nu.�
�Dar, dac� r�ul n-are grada�ii �i exist�, atunci �nseamn� c� nu-i nevoie dec�t de un singur p�cat. Nu asta vrei s� spui? C� Dumnezeu exist� �i��
�Nu �tiu dac� Dumnezeu exist�, am zis eu. �i, dup� mine� nu exist�.�
�Atunci, nici un p�cat nu conteaz�, a spus el. Nici un p�cat nu d� na�tere r�ului.�
�Nu-i adev�rat. Pentru c�, dac� Dumnezeu nu exist�, atunci s�ntem creaturile celei mai �nalte con�tiin�e din univers. Numai noi �n�elegem trecerea timpului �i valoarea fiec�rui minut al unei vie�i omene�ti. Ceea ce reprezint� r�ul, adev�ratul r�u, e luarea unei singure vie�i omene�ti. Fie c� un om ar fi putut s� moar� a doua zi, peste dou� zile sau mai t�rziu� nu conteaz�. Pentru c�, dac� Dumnezeu nu exist�, aceast� via�� fiecare secund� a ei� e tot ce avem.�
S-a l�sat pe spate, f�c�nd ochii mici �i apoi a�intindu-�i privirea asupra focului. Era pentru prima oar� de c�nd venise dup� mine c�nd se uita �n alt� parte, nu la mine, �i �l priveam f�r� s� fiu privit. A stat mult� vreme astfel �i eu aproape c� �i sim�eam g�ndurile, ca �i cum ar fi fost la fel de palpabile �n atmosfer� ca fumul. Nu i le citeam, te rog s� �n�elegi, ci le sim�eam puterea. Mi se p�rea c� posed� o aur� �i, de�i chipul �i era foarte t�n�r, ceea ce �tiam c� nu �nseamn� nimic, p�rea infinit de b�tr�n �i �n�elept. Nu puteam s� definesc asta, pentru c� nu puteam s� explic cum de liniile tinere�ti ale fe�ei lui, ochii lui, puteau exprima inocen��, b�tr�ne�e �i experien�� �n acela�i timp.
�ntr-un t�rziu s-a ridicat �i s-a uitat la Claudia, cu m�inile lejer �mpreunate la spate. T�cerea ei �n tot acel timp era de �n�eles pentru mine. Acelea nu erau �ntreb�rile ei �i, totu�i, era fascinat� de el, �l a�tepta �i, f�r� �ndoial�, �nv��a de la el �n vreme ce el vorbea cu mine. Dar am mai �n�eles ceva acum c�nd �i vedeam privindu-se. El se ridicase av�nd trupul complet sub control, lipsit de obiceiul gesturilor omene�ti, gesturi �nr�d�cinate �n necesitate, ritual, fluctua�ia min�ii; �i nemi�carea lui acum era nep�m�nteasc�. Iar ea, a�a cum nu mai v�zusem niciodat�, poseda aceea�i nemi�care. Se uitau unul la altul cu o �n�elegere supranatural� din care eu eram, pur �i simplu, exclus.
Pentru ei, eram ceva care se �nv�rtea �i vibra, a�a cum erau muritorii pentru mine. C�nd el s-a �ntors din nou cu fa�a la mine, mi-am dat seama c� ajunsese s� �n�eleag� c� ea nu credea �i nu-mi �mp�rt�ea ideile despre r�u.
A �nceput s� vorbeasc� f�r� cea mai ne�nsemnat� introducere.
�Acesta e singurul r�u r�mas�, a spus el fl�c�rilor.
�Da�, am spus eu, sim�ind c� acel subiect mistuitor re�nviase, �terg�nd toate celelalte preocup�ri a�a cum f�cuse �ntotdeauna pentru mine.
�E adev�rat�, a zis el, uluindu-m�, accentu�ndu-mi triste�ea, disperarea.
�Deci Dumnezeu nu exist� nu �tii nimic �n leg�tur� cu existen�a Lui?�
�Nimic�, a zis el.
�Nu �tii nimic!� am spus eu din nou, f�r� s� m� tem de simplitatea mea, de durerea mea tipic omeneasc�.
�Nimic.�
��i nici un vampir de aici nu vorbe�te cu Dumnezeu sau cu diavolul?�
�Nici un vampir din c��i am cunoscut vreodat�, a spus el g�nditor �i fl�c�rile �i jucau �n ochi. �i, din c�te �tiu ast�zi, dup� patru sute de ani, s�nt cel mai b�tr�n vampir din lume.�
�l priveam uluit.
Dup� aceea am �nceput s� pricep. Era a�a cum m� temusem �ntotdeauna, singur�tate �i o total� lips� a speran�ei. Lucrurile aveau s� mearg� la fel la infinit. C�utarea mea se �ncheiase. M-am l�sat pe spate apatic, privind acele limbi de foc.Era inutil s�-l las s� o continue, inutil s� str�bat lumea numai ca s� aud aceea�i poveste. �Patru sute de ani�� cred c� am repetat eu�� patru sute de ani.� �mi amintesc c� priveam fl�c�rile st�ruitor. Un bu�tean c�dea �ncet �n foc, alunec�nd �ntr-un proces care avea s� dureze toat� noaptea �i era pres�rat cu g�urele �n locurile unde lemnul arsese mai repede �i prin fiecare din acele g�urele dansa c�te o fl�c�ruie �n mijlocul celor mai mari: �i toate acele fl�c�rui cu gurile lor negre mi se p�reau ni�te chipuri care alc�tuiau un cor; �i corul c�nta f�r� s� c�nte. Corul nu avea nevoie s� c�nte; �ntr-o singur� suflare, �n foc, �n mod continuu, �i c�nta c�ntecul mut.
Deodat�, Armand s-a mi�cat cu un fo�net de haine, o cobor�re de lumin� �i umbr� ce trosnea, �i a �ngenuncheat la picioarele mele, �in�ndu-mi capul cu m�inile �ntinse, iar ochii �i ardeau.
�R�ul �sta, conceptul �sta, provine din dezam�gire, din am�r�ciune! Nu pricepi? Copiii Satanei! Copiii Domnului! Asta e singura putere care te obsedeaz�, a�a �nc�t trebuie s� ne faci dumnezei �i diavoli c�nd singura putere care exist� se afl� �n noi �n�ine? Cum po�i s� crezi �n minciunile astea fantastice vechi, �n legendele astea, �n simbolurile astea ale supranaturalului?�
A smuls diavolul de sub f�ptura neclintit� a Claudiei cu at�ta iu�eal� �nc�t n-am v�zut gestul, ci pe acesta r�njind �n fa�a mea �i apoi trosnind �n fl�c�ri.
Ceva s-a rupt �n mine c�nd l-am auzit spun�nd acele lucruri; ceva s-a sf�iat �nl�untrul meu, a�a �nc�t un torent de sentimente mi-au pus st�p�nire pe to�i mu�chii. M-am ridicat, dep�rt�ndu-m� de el.
�E�ti nebun? l-am �ntrebat eu uimit de propria-mi m�nie, de propria-mi disperare. St�m aici, am�ndoi, nemuritori, f�r� v�rst�, trezindu-ne �n fiecare sear� ca s� ne hr�nim nemurirea cu s�nge omenesc; acolo, pe birou, l�ng� acele cuno�tin�e vechi de veacuri, e un copil la fel de r�u ca noi; �i tu m�-ntrebi cum de pot s� cred c� o s� g�sesc o semnifica�ie �n supranatural! V�z�nd ce-am devenit, pot s� cred absolut orice! Tu n-ai putea? �i, crez�nd asta, fiind at�t de dezorientat, acum pot s� accept cel mai fantastic adev�r: c� toate astea n-au nici un sens.�
Mergeam cu spatele spre u��, �ndep�rt�ndu-m� de chipul lui uimit, v�z�ndu-l cum �i �inea m�na �n fa�a buzelor �i cum a �ndoit apoi degetul, �nfig�ndu-l �n palm�. �Nu! Vino �napoi��, a �optit el.
�Nu, nu acum. Las�-m� s� plec. Doar pentru o vreme� las�-m� s� plec� Nimic nu s-a schimbat; totul e la fel. Las�-mi timp s� pricep asta� las�-m� s� plec.�
�nainte de a �nchide u�a am mai aruncat o privire �napoi. Claudia era cu fa�a spre mine, de�i st�tea la fel ca �nainte, cu m�inile �mpreunate pe genunchi. Atunci a f�cut un gest, la fel de subtil ca z�mbetul ei care con�inea o vag� triste�e, pentru a-mi da de �n�eles c� trebuia s� continui.
Voiam s� fug din teatru, s� ies pe str�zile Parisului �i s� hoin�resc, s� las multiplele �ocuri acumulate s�-�i piard� din putere. Dar, b�jb�ind prin culoarul din piatr� al pivni�ei, m-am sim�it derutat. Probabil c� eram incapabil s�-mi impun voin�a. Mi se p�rea mai absurd ca oric�nd c� Lestat murise, dac� murise cu-adev�rat; �i, g�ndindu-m� la el, a�a cum se p�rea c� f�ceam mereu, l-am privit cu mai mult� simpatie dec�t alt�dat�. Pierdut ca noi to�i ceilal�i. Nu fusese ap�r�torul gelos al unor secrete pe care se temea s� le �mp�rt�easc�. Nu �tia nimic. Nu era nimic de �tiut.
Numai c� nu acela era g�ndul care mi-a ap�rut treptat clar �n minte. �l ur�sem pentru ce nu trebuia; da, era adev�rat. Dar �nc� nu �n�elegeam complet acest lucru. Z�p�cit, m-am a�ezat, �n cele din urm�, pe una din treptele acelea �ntunecate, lumina din sala de bal arunc�ndu-mi umbra pe podeaua tare; mi-am luat capul �n m�ini, sim�indu-m� cuprins de oboseal�. Mintea �mi spunea: Dormi. Dar �i mai profund, �mi spunea: Viseaz�. �i, totu�i, n-am f�cut nici o mi�care pentru a m� �ntoarce la Hotel Saint-Gabriel, care acum mi se p�rea un loc foarte sigur �i pl�cut, un loc de consolare subtil� �i voluptuoas� pentru muritori unde puteam s� stau �ntr-un fotoliu de catifea c�r�mizie, s�-mi pun un picior pe taburet �i s� privesc cum limbile de foc lingeau placa de marmur�, uit�ndu-m� �n oglinzile lungi ca o fiin�� uman� g�nditoare. Fugi �ntr-acolo, �mi spuneam, fugi de tot ce te trage �napoi. �i, din nou mi-a venit �n minte acela�i g�nd: L-am nedrept��it pe Lestat. L-am ur�t pentru ce nu trebuia. Am �optit acest lucru acum, �ncerc�nd s�-l scot din b�ltoaca �ntunecat� �i nedeslu�it� a min�ii mele, iar �oapta s-a auzit ca un r�c�it �n treptele de piatr�.
Deodat�, mi-a ajuns la urechi o voce stins�, prea slab� pentru a apar�ine unui muritor: �Cum a�a? Cum l-ai nedrept��it?�
M-am �ntors at�t de brusc, �nc�t mi s-a t�iat r�suflarea. Un vampir se afla l�ng� mine, at�t de aproape �nc�t putea s�-mi ating� um�rul cu v�rful cizmei, st�nd cu genunchii la piept �i cu m�inile �mpreunate �n jurul lor. O clip� am avut impresia c� m� �n�eal� vederea. Era vampirul �arlatan, despre care Armand spusese c� �l chema Santiago.
Totu�i, nimic din atitudinea lui nu �l tr�da pe cel care fusese �nainte, acea creatur� diabolic�, detestabil� pe care o v�zusem cu numai c�teva ceasuri �n urm�, c�nd pusese m�na pe mine �i Armand �l lovise. M� privea pe deasupra genunchilor, p�rul �i era r�v�it, gura relaxat�, f�r� urm� de perfidie.
�Nu e important pentru nimeni altcineva�, i-am spus eu, teama din mine a �ncep�nd s� dispar�.
�Dar ai rostit un nume; te-am auzit rostind un nume�, a spus el.
�Un nume pe care nu vreau s�-l mai repet�, am zis eu, ocolindu-i privirea. Am v�zut cum m� p�c�lise, de ce umbra lui nu se suprapusese peste a mea; st�tea ghemuit �n umbra mea. G�ndul c� se furi�ase pe scara aceea pentru a se a�eza �n spatele meu era pu�in tulbur�tor. Totul �n leg�tur� cu el era tulbur�tor �i mi-am reamintit c�, �n nici un caz, nu trebuia s� am �ncredere �n el. Mi se p�rea c� Armand, cu puterea lui de a hipnotiza, folosise adev�rul maxim pentru a se prezenta; �mi aflase starea de spirit f�r� s� fie nevoit s� apeleze la cuvinte. Dar acest vampir era un mincinos. �i sim�eam puterea, o putere primitiv� �i zdrobitoare, aproape la fel de mare ca cea a lui Armand.
�Ai venit la Paris s� ne cau�i �i acum stai singur pe trepte�, a zis el pe un ton �mp�ciuitor. De ce nu vii la noi? De ce nu ne poveste�ti despre persoana al c�rei nume l-ai rostit? �tiu cine era, cunosc numele.�
�Nu-l cuno�ti, n-ai cum. Era un muritor�, i-am spus eu apoi, mai mult din instinct dec�t din convingere. G�ndul �n leg�tur� cu Lestat m� tulbura, g�ndul c� acea creatur� ar fi putut �ti de moartea lui Lestat.
�Ai venit aici s� te g�nde�ti la muritori, la dreptatea f�cut� muritorilor?� a �ntrebat el, dar �n tonul lui nu se sim�ea nici urm� de repro� sau batjocur�.
�Nu te sup�ra, dar am venit ca s� fiu singur. �sta e adev�rul�, am murmurat eu.
�Singur, �n starea asta de spirit, c�nd nici nu mi-ai auzit pa�ii� �mi placi. A� vrea s� vii sus.� �i, �n timp ce spunea asta, m-a tras u�or �n picioare l�ng� el.
�n clipa aceea, u�a camerei lui Armand s-a deschis, arunc�nd o raz� lung� de lumin� pe culoar. L-am auzit venind �i Santiago mi-a dat drumul. Am r�mas locului, buimac. Armand a ap�rut la picioarele sc�rii, �in�nd-o pe Claudia �n bra�e. Ea avea pe chip aceea�i expresie n�t�ng� pe care o avusese c�t vorbisem eu cu Armand. Era ca �i cum ar fi fost furat� de propriile g�nduri �i nu mai vedea nimic �n jur; �mi amintesc c� am remarcat asta, de�i n-am �tiut ce s� cred c� persista �nc�. Am luat-o repede de la Armand �i i-am sim�it membrele moi, de parc� ne-am fi aflat am�ndoi �n sicriu, fura�i de acel somn paralizant.
Atunci, cu o lovitur� puternic� a bra�ului, Armand l-a �mpins pe Santiago. Mi s-a p�rut c� acesta a c�zut pe spate, dar s-a ridicat din nou �i Armand l-a �mpins spre capul sc�rii, toate astea petrec�ndu-se at�t de iute, �nc�t nu le vedeam dec�t umbra ve�mintelor �i nu le auzeam dec�t zgomotul cizmelor pe piatr�. Apoi, Armand a r�mas singur �n capul sc�rii �i eu am urcat spre el.
�Nu pute�i pleca �n siguran�� �n noaptea asta, mi-a �optit el. V� suspecteaz�. �i datorit� faptului c� v-am adus aici, simte c� e dreptul lui s� v� cunoasc� mai bine. Siguran�a noastr� depinde de asta.� M-a condus �ncet �n sala de bal, dar apoi s-a �ntors �i �i-a apropiat buzele de urechea mea. �Trebuie s� te previn. Nu r�spunde la nici o �ntrebare. �ntreab� �i vei afla adev�r dup� adev�r. Dar nu dezv�lui nimic, absolut nimic, mai ales despre originea voastr�.�
Dup� aceea s-a dep�rtat de noi, f�c�ndu-ne �ns� semn s�-l urm�m �n �ntunericul �n care erau aduna�i to�i ceilal�i, aidoma unor statui din marmur�, cu chipurile �i m�inile mult prea identice cu ale noastre. Atunci am avut o puternic� senza�ie c� to�i eram f�cu�i din acela�i material, g�nd care �mi trecuse prin minte doar ocazional, �n cursul anilor �ndelunga�i petrecu�i la New Orl�ans; �i m-a tulburat, mai ales c�nd am v�zut unul sau mai mul�i dintre ceilal�i reflecta�i �n oglinzile lungi care �ntrerupeau mul�imea de picturi murale �ngrozitoare.
Claudia a p�rut c� se trezeasc� �n clipa �n care am dat peste unul din fotoliile din lemn de stejar �i m-am a�ezat. S-a aplecat spre mine �i mi-a spus ceva ciudat de incoerent, ce p�rea s� �nsemne c� trebuia s� fac cum zicea Armand: s� nu dezv�lui nimic �n leg�tur� cu originea noastr�. A� fi vrut s� vorbesc cu ea, dar am v�zut c� acel vampir �nalt, Santiago, ne urm�rea, plimb�ndu-�i �ncet privirea de Ia noi la Armand. C�teva femei vampir se str�nseser� �n jurul lui Armand, �i am sim�it o tulburare profund� c�nd le-am v�zut lu�ndu-l de mijloc. Nu m-au uimit forma lor perfect�, tr�s�turile lor delicate �i m�inile gra�ioase care erau tari ca sticla datorit� naturii de vampir �i nici ochii lor r�pitori, care acum erau a�inti�i asupra mea �n t�cere; ceea ce m-a uimit a fost teribila mea gelozie. Mi-a fost team� c�nd le-am v�zut at�t de aproape de el, mi-a fost team� c�nd el s-a �ntors �i le-a s�rutat pe r�nd. Iar c�nd le-a adus l�ng� mine, am fost nesigur �i ame�it.
Estelle �i Celeste s�nt numele pe care mi le amintesc, ni�te frumuse�i de por�elan care o m�ng�iau pe Claudia ca ni�te persoane oarbe, trec�ndu-�i m�inile peste p�rul ei str�lucitor, ating�ndu-i p�n� �i buzele, �n timp ce ea, cu ochii �nc� �nce�o�a�i �i reci, suporta tot, �tiind ceea ce �tiam �i eu, iar ele p�reau incapabile s� priceap�: �i anume c� o minte de femeie la fel de ascu�it� �i distinct� ca ale lor era ad�postit� de acel trup micu�. V�z�nd-o cum se �ntorcea spre ele, cum �i �inea rochia de culoarea lev�n�ic�i �i cum z�mbea cu r�ceal� adora�iei lor, m-am g�ndit de c�te ori trebuia s� fi uitat �i eu acest lucru, vorbindu-i ca unui copil, m�ng�ind-o prea liber, lu�nd-o �n bra�e cu atitudinea unui adult fa�� de un copil. Mintea mi s-a �ndreptat �n trei direc�ii: la seara trecut�, la Hotel Saint-Gabriel, care p�rea la o distan�� de un an, c�nd ea a vorbit cu ranchiun� despre iubire, la �ocul meu puternic �n fa�a dezv�luirilor lui Armand sau a absen�ei acestora �i la absorb�ia t�cut� a vampirilor din jurul meu, care �opteau �n bezna de sub acele picturi murale grote�ti. C�ci puteam afla multe lucruri de la vampiri f�r� s� fie nevoie s� pun m�car o singur� �ntrebare, iar via�a vampirilor parizieni era exact cum m� temusem, exact cum ap�ruse pe scena teatrului de deasupra.
Luminile slabe erau obligatorii, iar picturile apreciate �n totalitate �nmul�eau aproape �n fiecare noapte, c�nd c�te un vampir aducea o nou� gravur� sau un nou tablou realizate de vreun artist contemporan. Celeste, care-�i �inea m�na rece pe bra�ul meu, vorbea dispre�uitoare despre oameni ca despre creatorii acelor tablouri, iar Estelle, care acum o �inea pe Claudia pe genunchi, mi-a subliniat, mie, naivul colonist, c� vampirii nu f�cuser� acele orori ei �n�i�i, ci doar le adunaser�, confirm�nd iar �i iar c� oamenii erau capabili de mult mai mult r�u dec�t vampirii.
�E ceva r�u �n a face asemenea tablouri?� a �ntrebat Claudia, cu voce ei lipsit� de orice nuan��.
Celeste �i-a dat pe spate buclele negre �i a �nceput s� r�d�. �Ce se poate imagina se poate face, a spus ea repede, dar �n ochi i se citea o oarecare ostilitate. Bine�n�eles, ne chinuim s� rivaliz�m cu oamenii �n crime de tot felul, nu-i a�a?� S-a aplecat pu�in �i a atins genunchiul Claudiei, dar aceasta doar a privit-o cum r�dea cu nervozitate. Santiago s-a apropiat �i a adus vorba de camerele noastre de la Hotel Saint-Gabriel; �nsp�im�nt�tor de nesigure, a zis el, f�c�nd un gest teatral exagerat din m�ini. �i precizia cu care cuno�tea acele �nc�peri era uluitoare. �tia lada �n care dormeam �i pe care o considera ceva vulgar. �Veni�i aici! mi-a spus el cu acea simplitate aproape copil�reasc� de care d�duse dovad� pe scar�. Tr�i�i al�turi de noi �i asemenea precau�ii n-or s� mai fie necesare. Avem paznicii no�tri. Dar, ia spune-mi, de unde veni�i?� a �ntrebat el, l�s�ndu-se �n genunchi, cu m�na pe bra�ul fotoliului meu. �Vocea ta, cunosc accentul �sta, mai spune ceva.� Eram pu�in �ngrozit la g�ndul c� franceza mea avea un accent, dar nu asta m� preocupa acum. Avea o voin�� de fier �i era extrem de posesiv, oferindu-mi o imagine a acelui caracter posesiv care se dezvolta �n mine din ce �n ce mai mult. Vampirii din jurul nostru continuau s� vorbeasc�, Estelle explic�nd c� negrul era culoarea potrivit� pentru hainele unui vampir, c� rochi�a pastel a Claudiei era frumoas�, dar lipsit� de gust. �Ne contopim cu noaptea, a spus ea. Avem o lic�rire funebr�.� Apropiindu-�i obrazul de al Claudiei, a r�s pentru a-�i atenua critica; au r�s �i C�leste �i Santiago, toat� �nc�perea p�r�nd animat� de r�setele acelea ca ni�te clinchete nep�m�nte�ti, vocile supranaturale afl�ndu-�i ecoul �ntre pere�ii picta�i �i f�c�nd s� p�lp�ie fl�c�rile fragile ale lum�n�rilor. �Ah, dar s� acoperi asemenea bucle�, a zis Celeste, juc�ndu-se acum cu p�rul auriu al Claudiei. Atunci am observat ceea ce trebuia s� fi fost evident: to�i �i vopsiser� p�rul �n negru, cu excep�ia lui Armand; acest lucru, �mpreun� cu ve�mintele negre, d�dea �i mai mult acea impresie sup�r�toare c� ar fi fost ni�te statui create de aceea�i dalt� �i pensul�. Nu pot s�-�i explic prea bine c�t de mult m-a tulburat impresia asta. P�rea s� st�rneasc� ceva �n ad�ncul fiin�ei mele, ceva ce nu puteam deslu�i prea bine.
M-am dus spre una din oglinzile �nguste �i i-am privit pe to�i peste um�r. Claudia str�lucea ca un giuvaer �n mijlocul lor; la fel ca b�iatul muritor care dormea �n cealalt� �nc�pere. Mi-am dat seama c� �i g�seam �ngrozitor de monotoni: monotonie, monotonie oriunde m� uitam, ochii lor sc�nteietori de vampiri repet�ndu-se, min�ile lor ca un clopot de aram� lipsit de str�lucire.
Numai cuno�tin�ele de care aveam nevoie m-au rupt de acele g�nduri. �Vampirii din estul Europei�, spunea Claudia. S�nt ni�te mon�tri, ce leg�tur� au cu noi?�
�Mor�i vii, a r�spuns Armand �ncet, de la distan��, cont�nd pe acele urechi perfecte ce vor putea s� aud� ceea ce era mai stins dec�t o �oapt�. �n �nc�pere s-a f�cut lini�te. S�ngele lor e altfel, dezgust�tor. Se �nmul�esc la fel ca noi, dar f�r� pricepere sau grij�. Pe vremuri�� A t�cut brusc, �i vedeam chipul �n oglind�. Era ciudat de rigid.
�Hai, spune-mi de vremurile alea�, a zis C�leste cu o voce pi�ig�iat�, omeneasc�. Era ceva r�ut�cios �n tonul ei.
Santiago �i-a luat acela�i aer ademenitor. �Da, poveste�te-ne despre adun�rile vr�jitoarelor �i ierburile care ne fac invizibili, a spus el z�mbind. �i despre arderile pe rug!�
Armand �i-a a�intit privirea asupra Claudiei. �Feri�i-v� de acei mon�tri, a zis el �i apoi �i-a �ndreptat privirea calculat spre Santiago �i C�leste. Strigoii aceia v� vor ataca ca �i cum a�i fi oameni.�
Celeste s-a cutremurat, morm�ind ceva dispre�uitor, ca o aristocrat� ce vorbea despre ni�te veri prost crescu�i, care purtau acela�i nume. Dar eu m� uitam la Claudia, pentru c� mi se p�rea c� privirea ei era din nou �nce�o�at�, la fel ca mai devreme. �i-a luat brusc ochii de la Armand.
Glasurile celorlal�i s-au auzit din nou, afectate, povestindu-�i despre uciderile din seara aceea, descriind un episod sau altul f�r� nici un pic de emo�ie, provoc�rile la cruzime izbucnind din c�nd �n c�nd asemeni unor fulgere albe: un vampir �nalt �i slab era atacat �ntr-un col� pentru o romantizare inutil� a vie�ii muritorilor, lips� de spiritualitate, refuz de a face cel mai amuzant lucru aflat la �ndem�n�. Era simplu, ridica din umeri, vorbea rar �i c�dea prad� unei t�ceri lungi stupefiate, ca �i cum, aproape �necat cu s�nge, ar fi preferat s� intre �n sicriul lui dec�t s� r�m�n� acolo. �i totu�i, a r�mas, �inut de for�a acelui grup nefiresc, care f�cuse din nemurire un club al conformi�tilor. Ce p�rere ar fi avut, oare, Lestat? El fusese acolo? Ce-l f�cuse s� plece? Nimeni nu-i poruncise lui Lestat�� era st�p�nul micului s�u cerc, dar ce i-ar mai fi pre�uit cu to�ii inventivitatea, felul cum se juca cu victimele. �i pierderea� acel cuv�nt, acea valoare care fusese extrem de important� pentru mine ca vampir novice �i despre care se vorbea at�t de des. Ai �pierdut� ocazia s� ucizi acel copil. Ai �pierdut� ocazia s� o sperii pe femeia aceea sau s�-l aduci pe omul acela �n pragul nebuniei, lucruri pe care le-ai fi realizat cu o simpl� prestidigita�ie.
�mi vuia capul. O obi�nuit� durere de cap caracteristic� muritorilor. Tare a� fi vrut s� plec de l�ng� vampirii aceia �i numai f�ptura dep�rtat� a lui Armand m� �inea �n loc, �n ciuda avertismentelor lui. Acum p�rea foarte departe de ceilal�i, de�i �ncuviin�a destul de des �i rostea din c�nd �n c�nd c�te un cuv�nt a�a �nc�t s� par� c� f�cea parte dintre ei, ridic�nd m�na doar rareori de pe laba de leu a fotoliului s�u. �mi cre�tea inima c�nd �l vedeam astfel, c�nd observam c� nimeni din acel grup restr�ns nu �i atr�gea privirea, a�a cum i-o atr�geam eu �i c� nimeni nu i-o sus�inea din c�nd �n c�nd, a�a cum i-o sus�ineam eu. Totu�i, r�m�nea departe de mine doar privirea revenindu-i mereu asupra mea. Avertismentul lui �mi r�suna �n urechi �i, totu�i, �l nesocoteam. Voiam s� plec din teatrul acela �i st�team ab�tut, adun�nd, �n sf�r�it, informa�ii care se dovedeau nefolositoare �i extrem de plictisitoare.
�Dar printre voi nu exist� nici o crim�?� a �ntrebat Claudia fix�ndu-�i ochii viole�i asupra mea, �n oglind�, �n timp ce st�team cu spatele la ea.
�Crim�! Plictiseal�!� a stigat Estelle �i a �ndreptat un deget alb spre Armand. Acesta a r�s u�or din locul dep�rtat �n care se afla, �n cel�lalt cap�t al �nc�perii. �Plictiseala e moarte!� a strigat ea �i �i-a dezvelit col�ii, a�a �nc�t Armand �i-a dus lene� m�na la frunte �ntr-un gest teatral de team� �i c�dere.
Dar Santiago, care urm�rea totul cu m�inile �mpreunate la spate, a intervenit. �Crim�! a spus el. Da, exist� o crim�. Una pentru care am c�uta un alt vampir p�n� l-am distruge. Nu ghice�ti care?� De la Claudia s-a uitat la mine �i apoi din nou la chipul ei ca o masc�. �Ar trebui s� �ti�i voi care s�nte�i at�t de secreto�i �n leg�tur� cu vampirul care v-a f�cut.�
��i, de ce, m� rog?� a �ntrebat ea, f�c�nd ochii mari, dar continu�nd s�-�i �in� m�inile �n poal�.
Lini�tea s-a l�sat �ncet-�ncet deasupra �nc�perii, toate acele chipuri albe fiind �ntoarse spre Santiago, care st�tea cu un picior �nainte �i cu m�inile la spate, domin�nd-o pe Claudia. Ochii i-au sclipit c�nd �i-a dat seama c� le cucerise aten�ia. Apoi a venit �ncet �n spatele meu �i mi-a pus o m�n� pe um�r. �Nu ghice�ti despre ce crim� e vorba? Nu �i-a spus vampirul maestru?�
R�sucindu-m� �ncet cu m�inile acelea familiare, m-a b�tut pe piept �n ritmul �nte�it al inimii mele.
�E crima care �nseamn� moarte pentru orice vampir care o comite. S�-�i ucizi semenul!�
�Aaaah!� a strigat Claudia, r�z�nd �n hohote. Mergea acum, �nso�it� de �oapta rochiei de m�tase �i de zgomotul pa�ilor. Lu�ndu-m� de m�n�, a spus: �Mi-era a�a de team� s� nu fie cea de a te na�te ca Venus din spuma m�rii, cum a fost cazul nostru! Vampir-maestru! Vino, Louis, s� mergem!� mi-a zis ea, tr�g�ndu-m�.
Armand r�dea. Santiago st�tea nemi�cat. Armand a fost cel care s-a ridicat c�nd am ajuns la u��. �S�nte�i bineveni�i m�ine sear�, a spus el. �i seara urm�toare.�
��Cred c� n-am r�suflat p�n� am ajuns �n strad�. Continua s� plou� �nc� �i toat� strada p�rea ud� �i pustie, dar frumoas�. C�teva h�rtii zburau �n v�nt, o tr�sur� lucioas� trecea �ncet �n tropotul ritmat al calului. Cerul era de un violet pal. Am gr�bit pasul, av�nd-o pe Claudia al�turi, care, la un moment dat, s-a sup�rat c� f�ceam pa�ii prea mari �i mi s-a urcat �n bra�e.
�Nu-mi plac�, mi-a spus ea cu o furie rece, c�nd ne-am apropiat de H�tel Saint-Gabriel. P�n� �i holul imens �i puternic luminat al acestuia era pustiu la acea or� matinal�. Am trecut repede pe l�ng� func�ionarii somnoro�i. �Am umblat prin toat� lumea dup� ei �i acum �i dispre�uiesc!�
�i-a scos pelerina �i s-a dus �n mijlocul camerei. O rafal� de ploaie a izbit u�a-fereastr�. Am aprins luminile una c�te una, ridic�nd sfe�nicul cu mai multe bra�e la fl�c�rile l�mpilor cu gaz de parc� a� fi fost Lestat sau Claudia. Apoi, c�ut�nd fotoliul din catifea c�r�mizie la care m� g�ndisem �n pivni�a aceea, m-am pr�bu�it �n el, epuizat. Mi s-a p�rut c� �nc�perea era �n fl�c�ri; c�nd privirea mi s-a oprit asupra unui tablou �n ram� aurie, care �nf��i�a ni�te copaci pastela�i �i ape cristaline, vraja vampirilor s-a destr�mat. Nu ne puteau atinge acolo �i, totu�i, �tiam c� era o minciun�, o minciun� prosteasc�.
�S�nt �n primejdie, �n primejdie�, a spus Claudia cu acea m�nie mocnit�.
�Dar cum ar putea s� �tie ce i-am f�cut? �i, �n plus,
Z�mbea. O clip� nu mi-a venit s� cred. �Nu, nu m-ai l�sa, Louis. Nu m-ai l�sa. Primejdia te �ine l�ng� mine��
�Dragostea m� �ine l�ng� tine�, am spus eu �ncet.
�Dragostea? a �ntrebat ea g�nditoare. Ce vrei s� spui cu asta?� Atunci, ca �i cum mi-ar fi citit durerea pe chip, a venit �i �i-a pus m�inile pe obrajii mei. Era rece �i nesatisf�cut�, la fel cum �i eu eram rece �i nesatisf�cut, �nt�r�tat de acel b�iat muritor, dar nesatisf�cut.
�C� �ntotdeauna trebuie s� fii sigur� de dragostea mea, i-am spus eu. C� s�ntem uni�i�� Dar chiar �n clipa �n care spuneam acele cuvinte, mi-am sim�it veche convingere zdruncinat�; sim�eam acela�i chin pe care-l sim�isem cu o sear� �n urm�, c�nd ea mi-a f�cut acele repro�uri legate de pasiunea caracteristic� muritorilor. I-am �ntors spatele.
�M-ai l�sa pentru Armand, dac� �i-ar face un semn��
�Niciodatㅔ, i-am spus eu.
�M-ai p�r�si �i el te vrea la fel de mult c�t �l vrei tu. Te-a a�teptat��
�Niciodatㅔ M-am ridicat �i m-am dus spre lad�. U�ile erau �ncuiate, dar nu i-ar fi putut �mpiedica pe acei vampiri s� intre. Numai noi �i puteam �mpiedica, trezindu-ne c�t de devreme ne permitea lumina. M-am �ntors spre ea �i am chemat-o, iar ea a venit l�ng� mine. A� fi vrut s�-mi ascund fa�a �n p�rul ei, s�-i cer iertare. Pentru c�, de fapt, avea dreptate; �i, totu�i, o iubeam, o iubeam la fel ca �ntotdeauna. C�nd am tras-o l�ng� mine, mi-a spus: ��tii ce mi-a zis tot timpul, f�r� s� scoat�, de fapt, nici un cuv�nt? �tii care a fost esen�a transei �n care m-a f�cut s� cad, a�a �nc�t ochii mei nu puteau dec�t s� se uite la el �i el m� manevra ca �i cum inima mi-ar fi fost ac�ionat� de sfori?�
�Deci ai sim�it �i tu��, am �optit. �Deci a fost la fel.�
�M-a f�cut s�-mi pierd orice putere!� a zis ea, �i am rev�zut-o sprijinit� de c�r�ile acelea de pe biroul lui, cu g�tul moale �i cu m�inile f�r� vlag�.
�Ce tot spui? C� �i-a vorbit, cㅔ
�F�r� cuvinte!� a repetat ea. Vedeam l�mpile cu gaz mic�or�ndu-se, fl�c�rile lum�n�rilor prea solide �n nemi�carea lor. Ploaia r�p�ia �n geamuri. ��tii ce-a spus� c� ar trebui s� mor!� a �optit ea. �C� ar trebui s� te las liber.�
Eu am scuturat din cap �i, totu�i, �n inima mea monstruoas�, am sim�it un val de emo�ie. Spunea adev�rul �i �l credea. Avea ca un fel de pelicul� pe ochi, sticloas� �i argintie. ��mi absoarbe via�a�, a zis ea �i buzele �i tremurau at�t de tare, �nc�t nu mai puteam suporta. Am str�ns-o �n bra�e, dar ochii �i �notau �n lacrimi. �A scos orice urm� de via�� din b�iatul care �i este sclav, din mine care i-a� fi sclav�. Te iube�te. Te iube�te. Ar vrea nespus s� te aib� �i n-ar dori s�-i stau �n cale.�
�Nu-l �n�elegi!� am insistat eu, s�rut�nd-o; a� fi vrut s-o acop�r cu s�rut�ri, pe obraji, pe buze.
�Nu, �l �n�eleg chiar foarte bine, a �optit ea sub buzele mele, exact c�nd acestea o s�rutau. Tu nu-l �n�elegi. Dragostea te-a orbit, fascina�ia fa�� de cuno�tin�ele �i puterea lui. Dac� ai �ti cum bea moartea, l-ai ur� mai mult dec�t l-ai ur�t vreodat� pe Lestat. Louis, nu trebuie s� te mai �ntorci la el niciodat� ��i spun, s�nt �n primejdie!�
��Seara urm�toare, devreme, am l�sat-o, fiind convins c� Armand era singurul dintre vampirii din teatru �n care se putea avea �ncredere. Ea mi-a dat drumul �ov�ind �i am fost extrem de tulburat de expresia ochilor ei. Nu �tia ce era acea sl�biciune �i, totu�i, vedeam team� �i ceva ca o �nfr�ngere atunci c�nd m-a l�sat s� plec. M-am gr�bit s�-mi �ndeplinesc misiunea, a�tept�nd l�ng� teatru p�n� c�nd a disp�rut �i ultimul spectator, iar portarii �ncuiau u�ile.
Nu �tiam ce g�ndesc despre mine. Or fi crez�nd c� eram un actor, la fel ca ceilal�i, care nu �i �ndep�rtase machiajul? N-avea importan��. Ceea ce a avut importan�� a fost faptul c� m-au l�sat s� intru �i am trecut pe l�ng� ei �i pe l�ng� cei c��iva vampiri din sala de bal f�r� s� fiu oprit, ajung�nd, �n cele din urm�, la u�a deschis� a lui Armand. M-a v�zut imediat, f�r� �ndoial� c�-mi auzise pa�ii cu mult �nainte �i m-a poftit s� iau loc. Era ocupat cu b�iatul lui muritor, care m�nca pe�te �i carne pe birou, dintr-o farfurie de argint. O caraf� cu vin alb se afla l�ng� el �i, de�i era cuprins de febr� �i sl�bit dup� noaptea precedent�, pielea �i era trandafirie, iar c�ldura �i parfumul lui erau un chin pentru mine. Se p�rea c� nu �i pentru Armand, care st�tea pe fotoliul de piele de l�ng� c�min �n fa�a mea, �ntors spre b�iat, cu bra�ele �ncruci�ate pe bra�ul de piele al fotoliului. B�iatul �i-a umplut paharul, ridic�ndu-l acum �n semn de salut. �St�p�ne�, a spus el, privindu-m� cu ochi sclipitori �i z�mbind, dar toastul �i era adresat lui Armand.
�Sclavul t�u�, a �optit Armand tr�g�nd aer �n piept, cuprins de pasiune. Se uita cum b�iatul bea cu poft�. �l vedeam savur�ndu-i buzele ude, carnea moale a g�tului �n timp ce vinul aluneca. Apoi, b�iatul a luat o buc��ic� de carne alb�, f�c�nd acela�i semn de salut, �i a mestecat-o �ncet, cu privirea a�intit� asupra lui Armand. Era ca �i cum el s-ar fi delectat cu masa aceea, sorbind acea parte a vie�ii de care nu se mai putea bucura dec�t cu privirea. De�i p�rea captivat totul era calculat; nu era deloc acea tortur� pe care o sim�isem cu ani �n urm�, c�nd st�tusem l�ng� fereastra lui Babette, t�njind dup� via�a omeneasc�.
Dup� ce-a terminat, b�iatul a �ngenuncheat cu bra�ele dup� g�tul lui Armand, ca �i cum acea carne rece ca ghea�a i-ar fi pl�cut cu-adev�rat. �i mi-am amintit de noaptea c�nd Lestat mi-a ap�rut pentru prima oar�, cum p�reau s�-i ard� ochii, cum �i lucea fa�a alb�. A�a cum ��i par �ie acum.
�n cele din urm�, s-a terminat. S-a dus s� se culce, iar Armand a �nchis por�ile de aram�. Peste c�teva minute, cu burta plin�, b�iatul a a�ipit �i Armand s-a a�ezat �n fa�a mea, privindu-m� cu ochii lui mari, frumo�i, lini�ti�i �i, �n aparen��, inocen�i. C�nd i-am sim�it cum m� atrag spre el, mi-am cobor�t privirea, mi-am dorit ca focul s� fi ars �n c�min, dar nu r�m�sese dec�t cenu��.
�Mi-ai zis s� nu spun nimic despre originea mea, de ce?� l-am �ntrebat eu, privindu-l. Era ca �i cum el mi-ar fi sim�it re�inerea, dar nu s-a sup�rat, ci doar s-a uitat la mine pu�in mirat. Eu, �ns�, eram slab, prea slab pentru mirarea lui, �i mi-am ferit din nou privirea.
�L-a�i ucis pe vampirul care v-a creat? De aceea s�nte�i aici f�r� el, de aceea nu vre�i s� spune�i cum �l cheam�? Santiago crede c� a�i f�cut-o.�
��i, dac� ar fi adev�rat, sau dac� nu v-am putea convinge de contrariu, ai �ncerca s� ne distrugi?� l-am �ntrebat eu.
�N-a� �ncerca s� v� fac nimic, a zis el calm. Dar, a�a cum �i-am mai spus, nu s�nt conduc�torul aici, nu �n sensul �n care m-ai �ntrebat.�
�Totu�i ei te consider� conduc�tor, nu? �i pe Santiago l-ai �ndep�rtat de mine de dou� ori.�
�S�nt mai puternic dec�t Santiago, mai b�tr�n. Santiago e mai t�n�r dec�t tine�, a spus el cu o voce simpl�, lipsit� de m�ndrie. Erau ni�te realit��i.
�Nu vrem s� ne cert�m cu voi.�
�Cearta a �i �nceput, a zis el. Dar nu cu mine. Cu cei de sus.�
�Ce motiv are el s� ne suspecteze?�
Acum p�rea s� se g�ndeasc�, cu privirea plecat� �i cu b�rbia sprijinit� de pumnul str�ns. Dup� un moment �ndelungat, care a p�rut interminabil �i-a ridicat privirea. �Pot s�-�i ofer destule motive�, a spus el. �C� e�ti prea t�cut. C� vampirii s�nt foarte pu�ini �i tr�iesc cu groaz� de concuren��, aleg�ndu-�i cu mare grij� novicii, asigur�ndu-se c� �i respect� foarte mult pe ceilal�i. �n cl�direa asta s�nt cincisprezece vampiri �i acest num�r e p�zit cu gelozie. Se tem de vampirii slabi; �i eu pot s� spun acela�i lucru. E foarte evident pentru ei c� ai defecte: sim�i prea mult, g�nde�ti prea mult. A�a cum ai spus tu �nsu�i, nu pui prea mare pre� pe deta�area tipic� vampirilor. �i, pe urm�, mai e �i acel copil misterios: un copil care nu poate s� creasc� niciodat�, nu-�i poate purta niciodat� singur de grij�. N-a� face un vampir din b�iatul �sta nici dac� via�a, care e at�t de pre�ioas� pentru mine, i-ar fi serios amenin�at�, pentru c� e prea t�n�r, nu e destul de puternic: �i tu vii cu acest copil. Ce fel de vampir a putut s-o creeze, se �ntreab� ei; tu ai f�cut-o? Deci, vezi, aduci cu tine aceste defecte �i acest mister �i, totu�i, p�strezi t�cerea. Nu se poate avea �ncredere �n tine. Iar Santiago caut� o scuz�. Numai c� exist� �i un alt motiv, mai aproape de adev�r dec�t tot ce �i-am spus p�n� acum. C�nd l-ai �nt�lnit pe Santiago pentru prima oar�, �n Cartierul Latin, l-ai numit, din p�cate� bufon.�
�Aaaah�, am spus eu l�s�ndu-m� pe spate.
�Poate ar fi fost mai bine dac� n-ai fi spus nimic�. A z�mbit c�nd a v�zut c� �n�elegeam ironia aceea.
Am stat �i m-am g�ndit la ce spusese �i ceea ce c�nt�rea foarte mult erau avertismentele ciudate ale Claudiei, c� acel t�n�r cu ochi bl�nzi �i spusese �Mori� �i, mai mult, dezgustul meu din ce �n ce mai mare fa�� de vampirii din sala de bal de deasupra.
Sim�eam o dorin�� extraordinar� de a discuta cu el despre aceste lucruri. Despre teama ei, nu, nu �nc�, de�i, c�nd �l priveam �n ochi, nu-mi venea s� cred c� �ncercase s�-�i impun� puterea asupra ei: ochii lui spuneau: Tr�ie�te. Ochii lui spuneau: �nva��. �i, ah, c�t de mult a� fi vrut s�-i m�rturisesc tot ceea ce nu �n�elegeam; cum, umbl�nd prin lume to�i acei ani, descoperisem �n final, cu uimire, c� acei vampiri de deasupra f�cuser� din nemurire un club al capriciilor �i conformismului ieftin. �i, totu�i, �n ciuda acelei triste�i, acelei z�p�celi, un g�nd era limpede: De ce ar fi trebuit s� fie altfel? La ce m� a�teptasem? Ce drept aveam eu s� fiu at�t de dezam�git de Lestat, �nc�t s�-l las s� moar�? Pentru c� nu voia s�-mi arate ceea ce trebuia s� g�sesc �n mine �nsumi? Care fuseser� cuvintele lui Armand?
�Ascult�-m�, mi-a spus el. Trebuie s� te fere�ti de ei. Chipul t�u nu ascunde nimic. Mi-ai ceda acum dac� �i-a� pune �ntreb�ri. Uit�-te �n ochii mei.�
N-am f�cut-o. Mi-am fixat privirea asupra unuia din tablourile mici de deasupra biroului, p�n� c�nd acesta a �ncetat s� mai reprezinte Madona cu Pruncul �i a devenit o armonie de linie �i culoare. Pentru c� �tiam c� ceea ce-mi spunea el era adev�rat.
�Atunci opre�te-i, spune-le c� nu vrem s� facem nici un r�u. De ce nu po�i s� faci asta? Tu �nsu�i ai spus c� nu s�ntem du�manii vo�tri, indiferent ce-am fi f�cut��
L-am auzit oft�nd u�or. �Deocamdat� i-am oprit, a zis el. Dar nu vreau s� am asupra lor puterea necesar� pentru a-i opri de tot. Pentru c�, dac� a� exercita o asemenea putere, atunci ar trebui s-o ap�r. �i mi-a� face du�mani. Ar trebui s� m� feresc ve�nic de du�mani, c�nd tot ce vreau eu e un anumit spa�iu, o anumit� pace. Sau s� nu mai fiu aici. Accept acest gen de sceptru pe care mi l-au oferit, dar nu ca s�-i st�p�nesc, ci doar ca s�-i �in la distan��.
�Ar fi trebuit s�-mi dau seama�, am spus eu, continu�nd s� privesc tabloul.
��n cazul �sta trebuie s� te fere�ti. Celeste f�c�nd parte dintre vampirii cei mai b�tr�ni are foarte mult� putere, �i e geloas� pe frumuse�ea feti�ei. Iar Santiago, dup� cum po�i s�-�i dai seama, abia a�teapt� o c�t de mic� dovad� a faptului c� s�nte�i proscri�i.�
M-am �ntors �ncet �i l-am privit cum st�tea �n acea nemi�care stranie, de parc� n-ar fi fost viu. Momentul s-a prelungit. �i auzeam cuvintele, de parc� le-ar fi repetat: �Tot ce vreau eu e un anumit spa�iu, o anumit� pace. Sau s� nu mai fiu aici.� �i am sim�it o dragoste at�t de puternic� pentru el, �nc�t a trebuit s� fac un efort extraordinar pentru a o ascunde, pentru a sta acolo �i a-l privi numai �mpotrivindu-m� sentimentului. Cum mi-a� fi dorit eu lucrurile: Claudia s� fie oarecum �n siguran�� printre vampirii aceia, nevinovat� de vreo crim� pe care ei s-o poat� descoperi fie de la ea, fie de la altcineva, a�a �nc�t eu s� pot fi liber, liber s� r�m�n �n �nc�perea aceea at�ta timp c�t a� fi fost binevenit. Chiar tolerat, acceptat acolo �n orice condi�ii.
�l vedeam din nou pe b�iat, nu dormind �n pat, ci �ngenuncheat l�ng� Armand, cu bra�ele ag��ate de g�tul acestuia. Pentru mine, aceea era o icoan� a iubirii. A iubirii pe care o sim�eam. Nu era o iubire fizic�, te rog s� m� �n�elegi. Nu despre asta vorbesc, de�i Armand era frumos �i simplu �i nici un fel de intimitate cu el n-ar fi fost dezgust�toare. Pentru vampiri, iubirea fizic� atinge punctul culminant �i e satisf�cut� doar �n momentul uciderii. Vorbesc despre un alt gen de iubire, care m� atr�gea spre el ca spre un profesor cum Lestat nu fusese niciodat�. �tiam c� Armand n-ar fi ascuns nici o informa�ie. A� fi trecut prin el ca printr-un geam, ca s� m� pot l�f�i �n acea cunoa�tere, s� o absorb �i s� cresc. Am �nchis ochii. �i mi s-a p�rut c�-l aud vorbind, at�t de �ncet, �nc�t nu eram sigur. Mi se p�rea c� spune: ��tii de ce m� aflu aici?�
M-am uitat la el din nou, �ntreb�ndu-m� dac� �mi cuno�tea g�ndurile, dac� le putea citi, dac� putea s� aib� o asemenea putere. Acum, dup� to�i acei ani, �l puteam ierta pe Lestat pentru faptul c� nu fusese dec�t o creatur� obi�nuit�, care nu putuse s�-mi arate cum s�-mi folosesc puterile; �i, totu�i, t�njeam dup� asta, a� fi putut c�dea prad�, f�r� s� opun rezisten��. Triste�ea a invadat totul, o triste�e pentru propria mea sl�biciune �i pentru propria mea dilem� �ngrozitoare. Claudia m� a�tepta. Claudia, care era fiica �i dragostea mea.
�Ce s� fac? am �optit eu. S� fug de ei, s� fug de tine? Dup� to�i anii �tia��
�
�Nu �tii, n-ai puterea asta? l-am �ntrebat eu. Nu po�i s�-mi cite�ti g�ndurile ca �i cum ar fi cuvinte?�
El a scuturat din cap. �Nu �n felul la care te referi tu. �tiu c� primejdia �n care v� afla�i e real�, pentru c� e real� pentru voi. �i �tiu c� singur�tatea ta, �n ciuda iubirii ei, e aproape insuportabil�.�
�n clipa aceea m-am ridicat. Ar fi p�rut foarte simplu s� m� ridic, s� m� duc la u�� �i s� str�bat repede culoarul; �i, totu�i, a trebuit s�-mi adun fiecare f�r�m� de for��, orice urm� din acel lucru ciudat pe care �l numeam deta�area mea.
���i cer s�-i �ii departe de noi�, am spus eu c�nd am ajuns la u��, dar nu puteam s� m� uit la el, nu voiam s�-i aud nici m�car bl�nde�ea vocii.
�Nu pleca�, mi-a zis el.
�N-am �ncotro.�
M� aflam pe culoar c�nd l-am auzit at�t de aproape de mine, �nc�t m-am speriat. St�tea al�turi de mine, la nivelul ochilor mei �i �inea o cheie pe care mi-a v�r�t-o �n m�n�.
�Acolo e o u��, mi-a spus el, ar�t�nd spre cap�tul �ntunecat al culoarului, unde crezusem c� era doar zid. �i o scar� ce d� pe o strad� lateral� pe care n-o folose�te nimeni altcineva �n afar� de mine. Du-te pe acolo, ca s� nu te �nt�lne�ti cu ceilal�i. E�ti tulburat �i or s� vad� imediat.� M-am �ntors repede, de�i fiecare p�rticic� din mine ar fi vrut s� r�m�n� acolo. �D�-mi �ns� voie s�-�i spun ceva, a zis el, ap�s�ndu-�i u�or dosul palmei de inima mea. Folose�te-�i puterea l�untric�. N-o mai detesta. Folose�te-o! �i c�nd or s� te vad� pe strad�, folose�te puterea asta ca s�-�i transformi fa�a �ntr-o masc� �i, �n timp ce-i prive�ti, spune-�i �n g�nd: fere�te-te. Prime�te cuv�ntul �sta ca pe o amulet� pe care �i-a� fi dat-o s-o por�i la g�t. Iar c�nd privirea ta o s-o �nt�lneasc� pe a lui Santiago sau pe a oric�rui alt vampir, vorbe�te-le politicos, dar g�nde�te-te numai �i numai la acel cuv�nt. Nu uita ce �i-am spus. ��i vorbesc numai pentru c� respec�i ceea ce e simplu. Te rog s� �n�elegi. Asta-i puterea ta.�
Am luat cheia, dar nu-mi amintesc exact momentul �n care am v�r�t-o �n broasc� sau c�nd am urcat scara. Sau unde era el �i ce f�cea. �n timp ce ie�eam pe strada �ntunecoas� din spatele teatrului, l-am auzit spun�ndu-mi �ncet de undeva din apropiere: �Vino pe la mine, c�nd po�i.� M-am uitat �n jur dup� el, dar nu m-a mirat faptul c� nu l-am v�zut. La un moment dat mi-a mai spus c� nu trebuia s� p�r�sesc H�tel Saint-Gabriel, c� nu trebuia s� le ofer celorlal�i f�r�ma de dovad� a vinov��iei pe care o voiau. �Vezi tu, s� ucizi al�i vampiri e teribil de tentant, de aceea se pedepse�te cu moartea�, a spus el.
Atunci mi s-a p�rut c� m� trezesc. �n fa�a str�zii pariziene sclipind �n ploaie, �n fa�a cl�dirilor �nalte �i �nguste care se aflau de o parte �i de alta a mea, �n fa�a faptului c� u�a se �nchisese, l�s�nd un zid �ntunecat �n spatele meu �i c� Armand nu mai era acolo.
�i, de�i �tiam c� Claudia m� a�tepta, de�i am trecut pe l�ng� hotel �i am v�zut-o st�nd la fereastr� �n lumina l�mpilor, o siluet� mic� printre petalele florilor de cear�, m-am �ndep�rtat de bulevard, l�s�nd str�zile mai �ntunecoase s� m� �nghit�, a�a cum f�cuser� adesea cele din New Orl�ans.
Nu c� n-a� fi iubit-o; dimpotriv�, �tiam c� o iubesc foarte mult, c� pasiunea pentru ea era la fel de mare ca aceea pentru Armand. Acum fugeam de am�ndoi, l�s�nd dorin�a de a ucide s� creasc� �n mine ca o febr� pl�cut� ce amenin�a luciditatea, amenin�a durerea.
Prin cea�a care a urmat ploii am v�zut un b�rbat venind spre mine. Mi-l amintesc merg�nd ca �ntr-un peisaj de vis, c�ci noaptea din jurul meu era neagr� �i ireal�. Dealul pe care m� g�seam s-ar fi putut afla oriunde �n lume, iar luminile calde ale Parisului formau o lic�rire amorf� �n cea��. Cu privirea ager� �i beat, omul venea orbe�te chiar �n bra�ele mor�ii, degetele lui ating�ndu-mi oasele fe�ei.
�nc� nu eram �nnebunit, disperat. I-a� fi putut spune �Treci�. Cred c� buzele mele au format cuv�ntul pe care mi-l spusese Armand, �Fere�te-te�. �i totu�i, l-am l�sat s�-�i strecoare bra�ul �ndr�zne� �i beat pe dup� mijlocul meu; am cedat �n fa�a ochilor lui adoratori, glasului care m� implora s� m� picteze �i vorbea de c�ldur�, mirosului puternic �i dulceag al uleiurilor care �i p�tau c�ma�a ce at�rna pe el. �l urmam prin Montmartre �i i-am �optit: �Nu faci parte dintre mor�i.� M� conducea printr-o gr�din� ne�ngrijit�, prin iarba dulce �i ud�, r�z�nd. �Viu, viu�, am spus eu, iar el mi-a atins obrazul, m�ng�indu-mi fa�a, str�ng�ndu-mi b�rbia �ntre degete, �n timp ce p�trundeam �n p�tratul luminos al unei intr�ri joase, fa�a lui ro�ie sclipind �n lumina l�mpilor cu gaz �i c�ldura �nv�luindu-ne, c�nd a �nchis u�a, dup� noi.
Am v�zut orbitele mari �i str�lucitoare ale ochilor lui, vini�oarele mici �i ro�ii care se �ntindeau spre centrii �ntuneca�i, acea m�n� cald� arz�ndu-mi pofta rece �n timp ce m� conducea spre un scaun. Atunci am v�zut �n jurul meu chipuri �n fl�c�ri, chipuri ivindu-se prin fumul l�mpilor, �n sclipirea sobei, o lume minunat� a culorilor de pe p�nze �nconjur�ndu-ne sub acel acoperi� jos, �n pant�, o explozie de frumuse�e care pulsa �i zv�cnea. �Stai jos, stai jos�� mi-a spus el, pun�nd m�inile acelea febrile pe pieptul meu, apucate de m�inile mele, totu�i, sc�p�nd, �n timp ce pofta mea cre�tea �n valuri.
Acum �l vedeam st�nd mai departe, privind atent, cu paleta �n m�n�, p�nza uria�� ascunz�nd bra�ul care se mi�ca. F�r� s� judec �i neputincios, st�team acolo cufund�ndu-m� �n picturile lui, cufund�ndu-m� �n acei ochi adoratori, p�n� c�nd ochii lui Armand au disp�rut �i Claudia alerga pe culoarul acela din piatr�, trop�ind, dep�rt�ndu-se de mine, dep�rt�ndu-se de mine.
�E�ti viu�, am �optit eu. Oase�, mi-a r�spuns el. �Oase�� �i le-am v�zut gr�mezi, scoase din mormintele din New Orl�ans �i puse �n ni�te �nc�peri din spatele cavoului, pentru ca altcineva s� poat� fi �ngropat �n acel loc �ngust. Mi-am sim�it ochii �nchiz�ndu-se, foamea devenind agonie, inima strig�nd dup� o inim� vie; apoi l-am sim�it venind spre mine, �ntinz�nd m�inile pentru a-mi �ndrepta fa�a�� acel pas fatal, acea mi�care fatal�. Un oftat mi-a sc�pat de pe buze. �Salveaz�-te�, i-am �optit. �Fere�te-te.�
Apoi, ceva s-a �nt�mplat pe chipul lui str�lucitor �i umed, ceva a secat vasele sparte ale pielii lui delicate. S-a dat �napoi �i pensula i-a c�zut din m�n�. M-am ridicat, sim�indu-mi din�ii �nfip�i �n buze, ochii plini de culorile fe�ei lui, urechile pline de �ip�tul lui strangulat, m�inile pline de acea carne puternic� ce se �mpotrivea, p�n� c�nd l-am tras spre mine, neputincios, i-am sf�iat carnea �i i-am supt s�ngele care �i d�dea via��. �Mori, am �optit eu, �in�ndu-l u�or acum, cu capul c�zut pe haina mea, mori�, �i l-am sim�it chinuindu-se s�-�i ridice privirea spre mine. Apoi am b�ut din nou �i din nou s-a zb�tut, p�n� c�nd, �n cele din urm�, a alunecat la podea moale, �ocat �i aproape mort. Totu�i, ochii nu i se �nchideau.
M-am a�ezat �n fa�a p�nzei, sl�bit, lini�tit, uit�ndu-m� la el, la ochii lui �nce�o�a�i, propriile mele m�ini fiind at�t de trandafirii, pielea mea, at�t de cald�. �S�nt muritor din nou�, i-am �optit eu. �S�nt viu. Tr�iesc mul�umit� s�ngelui t�u.� Ochii i s-au �nchis. M-am rezemat de perete �i m-am trezit privind la propriul meu chip.
Nu reu�ise s� fac� dec�t o schi��, o serie de linii negre �ndr�zne�e, care, totu�i, �mi reprezentau perfect fa�a �i umerii, iar culoarea �ncepuse deja s� apar� sub form� de pete: verdele ochilor, albul obrazului. Dar groaza, groaza de a-mi vedea expresia! C�ci o surprinsese perfect �i nu con�inea nimic �ngrozitor. Ochii aceia verzi m� priveau din forma abia schi�at� cu o extraordinar� inocen��, cu mirarea lipsit� de expresie a acelei dorin�e cople�itoare pe care nu o �n�elesese. Louis cel din urm� cu o sut� de ani, cufundat �n ascultarea slujbei, cu buzele desf�cute, cu p�rul �n dezordine �i cu o m�n� �ndoit� �n poal�, f�r� vlag�. Un Louis muritor. Cred c� r�deam, acoperindu-mi fa�a �i r�z�nd cu at�ta poft� �nc�t aproape c�-mi d�duser� lacrimile; c�nd mi-am l�sat m�inile �n jos, pe degete aveam urme de lacrimi amestecate cu s�nge de muritor. Reap�ruse deja �n mine nelini�tea monstrului care ucisese �i avea s� ucid� iar�i, care lua acum p�nza �i d�dea s� fug� din c�su�a aceea.
C�nd, deodat�, omul s-a ridicat sco��nd un geam�t animalic �i m-a apucat de cizm�, m�inile alunec�ndu-i pe pielea acesteia. Cu un curaj colosal care m� sfida, s-a ag��at de tablou cu m�inile lui ce �ncepeau s� se albeasc�. �D�-mi-l �napoi, a m�r�it el. D�-mi-l �napoi!� �l �ineam str�ns am�ndoi, eu uit�ndu-m� la el �i la m�inile mele care p�strau cu at�ta u�urin�� ceea ce el c�uta �i salvase cu at�ta disperare, de parc� ar fi vrut s�-l ia cu el �n rai sau �n iad; eu, lucrul pe care s�ngele lui nu-l putea preface �n om, el omul pe care r�ul din mine nu-l dobor�se. Atunci, ca �i cum n-a� fi fost eu �nsumi, i-am smuls tabloul din m�n� �i tr�g�ndu-l �n sus cu un singur bra�, i-am sf�rtecat g�tul cu furie.
��Intr�nd �n apartamentul de la H�tel Saint-Gabriel, am a�ezat tabloul pe poli�a c�minului, deasupra focului �i l-am privit vreme �ndelungat�. Claudia era pe undeva prin �nc�peri �i am sim�it o alt� prezen��, de parc� o femeie sau un b�rbat ar fi stat �ntr-unul din balcoanele de deasupra, eman�nd un parfum personal inconfundabil. Nu �tiam de ce luasem tabloul, de ce m� luptasem pentru el at�t de mult �nc�t �mi era mai tare ru�ine dec�t de moartea pe care o provocasem �i de ce continuam s�-l privesc acolo, pe poli�a de marmur�, cu capul plecat �i cu m�inile tremur�nd vizibil. Apoi am �ntors �ncet capul. Voiam ca �nc�perile s� capete contur �n jurul meu; voiam florile, catifeaua, lum�n�rile �n sfe�nicele lor. S� fiu muritor, ne�nsemnat �i �n siguran��. Atunci, ca prin cea��, am v�zut o femeie.
St�tea lini�tit� la mas�, iar Claudia �i aranja p�rul; st�tea at�t de nemi�cat�, at�t de netem�toare, cu m�necile din tafta verde reflectate �n oglinzile �nclinate, cu fustele reflectate, �nc�t nu era o singur� femeie nemi�cat�, ci mai multe femei. P�rul, de un ro�u �nchis, �i era desp�r�it pe mijloc �i dat dup� urechi, de�i vreo duzin� de c�rlion�i mici sc�pau pentru a-i �ncadra chipul palid. M� privea cu ni�te ochi calmi �i viole�i �i cu o gur� de copil, care p�rea aproape �nc�p���nat de moale, arcul lui Cupidon nep�tat de vopsea ori personalitate; gura aceea z�mbea acum �i a rostit, �n timp ce ochii p�reau s� arunce fl�c�ri: �Da, e exact a�a cum ai spus �i �l iubesc deja. E exact cum ai spus.� Apoi s-a ridicat, �in�ndu-�i cu delicate�e bog��ia taftalei, �i cele trei oglinzi s-au golit brusc.
Uluit peste m�sur� �i aproape incapabil s� scot un cuv�nt, m-am �ntors �i am v�zut-o pe Claudia departe, �n patul imens, cu chipul ei mic rigid �i calm, de�i se �inea de draperia de m�tase cu pumnul str�ns. �Madeleine�, a spus ea �ncet, �Louis e timid.� A privit cu ochi reci cum Madeleine a z�mbit la auzul vorbelor ei �i cum, apropiindu-se mai mult de mine, �i-a dus ambele m�ini la gulerul din dantel�, d�ndu-l pu�in la o parte pentru ca eu s� v�d cele dou� semne mici. Dup� aceea, z�mbetul i-a pierit de pe buze, acestea devenind mohor�te �i senzuale, �n timp ce ochii i s-au mic�orat �i a �optit cuv�ntul �Bea�.
I-am �ntors spatele, ridic�nd pumnul, st�p�nit de o consternare, pe care nu o puteam exprima �n cuvinte. Dar, �n clipa aceea, Claudia mi-a �n�f�cat pumnul �i m-a privit cu ni�te ochi ne�ndupleca�i. �F�-o, Louis, mi-a poruncit ea. Pentru c� eu nu pot.� Vocea �i era dureros de calm�, toate emo�iile ascunz�ndu-se �n dosul acelui ton dur �i m�surat. �N-am m�rimea �i for�a necesare! Ai avut grij� de asta c�nd m-ai f�cut! Haide, f�-o!�
M-am dep�rtat de ea, �in�ndu-m� de �ncheietur� de parc� mi-ar fi ars-o. Vedeam u�a �i mi s-a p�rut c� cel mai �n�elept ar fi fost s� plec imediat. Sim�eam for�a Claudiei, voin�a ei, iar ochii acelei femei muritoare p�reau s� emane aceea�i voin��. Dar Claudia m� �inea, nu cu rug�min�i calde sau cu o lingu�ire �nduio��toare ce ar fi dizolvat acea putere, f�c�ndu-m� s�-mi fie mil� de ea, �n timp ce-mi adunam propriile for�e. M� �inea cu emo�ia pe care ochii o emanau chiar �i prin r�ceala ei �i cu felul �n care mi-a �ntors spatele, aproape ca �i cum ar fi fost �nfr�nt�. N-am �n�eles felul cum s-a tr�ntit �napoi pe pat, cu capul plecat, mi�c�nd din buze cu febrilitate, ridic�nd privirea doar pentru a se uita la pere�i. A� fi vrut s-o ating �i s�-i spun c� acel lucru pe care mi-l cerea era imposibil; a� fi vrut s� potolesc focul care p�rea s� o mistuie din interior.
Femeia aceea delicat� �i muritoare se instalase �ntr-u-nul din fotoliile de catifea de l�ng� foc, �nv�luit� �n fo�netul �i iriza�iile rochiei din tafta, ca o parte a misterului ei, a ochilor ei lipsi�i de pasiune care ne priveau acum, cu febra �ntip�rit� pe chipul ei palid. �mi amintesc c� m-am �ntors spre ea, �mboldit de gura aceea bosumflat� �i copil�roas�. S�rutul de vampir nu l�sase nici o alt� urm� �n afara r�nii, nu produsese nici o schimbare pe pielea ei trandafirie. �Cum ��i p�rem?� am �ntrebat-o eu, v�z�nd c� o privea pe Claudia. P�rea fascinat� de mica frumuse�e, de acea pasiune femeiasc� adunat� �n m�inile cu gropi�e.
Ea m-a privit atunci. �Te-am �ntrebat� cum ��i p�rem? Crezi c� s�ntem frumo�i, fermec�tori cu pielea noastr� alb� �i cu ochii no�tri care te �nghea��? Ah, �mi amintesc perfect de bine cum e vederea muritorilor, sl�biciunea ei, �i cum frumuse�ea vampirului a ars acel v�l at�t de atr�g�tor �i de �n�el�tor! Bea, �mi spui, dar n-ai nici cea mai mic� idee ce-mi ceri!�
Claudia s-a ridicat atunci de pe pat �i a venit spre mine. �Cum �ndr�zne�ti? a �optit ea. Cum �ndr�zne�ti s� iei hot�r�rea asta pentru am�ndoi? �tii c�t de mult te dispre�uiesc? �tii c� te dispre�uiesc cu o pasiune care m� roade �ngrozitor?� Trupul ei mic tremura �i m�inile i se plimbau peste rochi�a galben�. �Nu-�i feri privirea! M-am s�turat s�-�i tot fere�ti privirea, s� te tot v�d suferind. Nu �n�elegi absolut nimic. Defectul t�u e c� nu po�i s� fii r�u �i eu trebuie s� suf�r pentru asta. Ei bine, n-o s� mai suf�r!� �i-a �nfipt degetele �n �ncheietura m�inii mele; m-am r�sucit, dep�rt�ndu-m� de ea cl�tin�ndu-m� �n fa�a urii, m�niei care se trezea �n ea asemeni unei fiare care dormise p�n� atunci �i care privea prin ochii ei. �M-a�i smuls din m�inile muritorilor ca doi mon�tri oribili dintr-o poveste de groaz�, voi, p�rin�i orbi! Ta�i!� A rostit cuv�ntul ca �i cum l-ar fi scuipat. �Las� s� �i se umple ochii de lacrimi. N-ai lacrimi destule pentru ce mi-ai f�cut. �nc� �ase, �apte, opt ani� �i a� fi putut s� am forma asta!� A ar�tat cu degetul spre Madeleine, care �i dusese m�inile la fa�� �i ai c�rei ochi erau �nce�o�a�i. Geam�tul ei cuprindea aproape numele Claudiei. Dar aceasta nu o auzea. �Da, dac� a� fi ar�tat a�a a� fi �tiut ce �nseamn� s� merg al�turi de tine. Mon�trilor! S�-mi d�rui�i nemurirea sub forma asta neputincioas�!� Ochii �i �notau �n lacrimi. Cuvintele se stinseser� �ngropate parc� �n piept.
�D�-mi-o! a spus ea apoi, st�nd cu capul plecat �i buclele i-au acoperit fa�a ca un v�l. D�-mi-o. O faci sau termini ce ai �nceput �n noaptea aia, la New Orl�ans. Nu vreau s� mai tr�iesc cu ura asta, n-o s� mai tr�iesc cu furia asta! Nu pot. Nu mai suport!� �i, d�ndu-�i p�rul pe spate, �i-a astupat urechile, de parc� ar fi vrut s� acopere zgomotul propriilor cuvinte, respir�nd �ntret�iat, �n timp ce lacrimile p�reau s�-i ard� obrajii.
M� l�sasem �n genunchi l�ng� ea, cu bra�ele �ntinse ca pentru a o �mbr��i�a. Totu�i, nu �ndr�zneam s-o ating, nu �ndr�zneam nici m�car s�-i rostesc numele, de team� ca propria mea durere s� nu erup� odat� cu prima silab� �ntr-un �uvoi monstruos de sunete nearticulate. �Aaaah.� Scutura din cap, �ncle�t�nd din din�i. ��nc� te mai iubesc, �sta-i chinul. Pe Lestat nu l-am iubit niciodat�. Numai pe tine! M�sura urii mele e dragostea asta. S�nt egale! Acum �tii c�t de mult te ur�sc!� M-a privit prin pelicula ro�ie care �i acoperea ochii.
�Da, am �optit eu �i mi-am l�sat capul �n jos. Dar ea fugise �n bra�ele Madeleinei, care a str�ns-o cu disperare, parc� pentru a o ap�ra de mine�� ce ironie, ce ironie jalnic㠗 s-o apere pe Claudia de ea �ns�i. �i �optea: �Nu mai pl�nge, nu mai pl�nge!�, m�ng�indu-i fa�a �i p�rul cu o ardoare care ar fi f�cut r�u unui copil muritor.
Brusc Claudia a p�rut pierdut� la pieptul ei, cu ochii �nchi�i, cu chipul lini�tit, de parc� toat� pasiunea s-ar fi scurs din ea, �i a luat-o de g�t, l�s�ndu-�i capul s� cad� pe tafta �i dantel�. St�tea nemi�cat�, cu d�rele l�sate de lacrimi pe obraji, de parc� toat� acea izbucnire o l�sase sl�bit� �i dornic� de uitare, ca �i cum �nc�perea din jurul ei nici n-ar fi existat.
�i, iat�-le pe am�ndou�, o muritoare delicat� pl�ng�nd acum �n hohote �i �in�nd �n bra�ele calde ceva ce nu putea �n�elege, un copil alb, pasionat �i nefiresc, pe care credea c�-l iube�te. Dac� nu mi-ar fi fost mil� de ea, de acea femeie nes�buit� �i nebun�, care flirta cu os�ndi�ii, dac� n-a� fi sim�it pentru ea toat� am�r�ciunea pe care o sim�eam pentru �inele meu muritor, i-a� fi smuls acel demon din bra�e �i l-a� fi str�ns la piept, neg�nd �n mod repetat cuvintele pe care tocmai le auzisem. Dar am r�mas acolo �ngenuncheat, spun�ndu-mi doar: Iubirea e egal� cu ura; str�ng�nd acest lucru la piept cu egoism, nedezlipindu-m� de el c�nd m-am pr�bu�it l�ng� pat.
Cu mult timp �nainte s�-�i dea seama Madeleine, Claudia �ncetase s� mai pl�ng� �i st�tea neclintit� ca o statuie �n poala ei, cu ochii umezi a�inti�i asupra mea, ignor�nd p�rul moale �i ro�u care c�dea �n jurul ei sau m�na femeii care o mai m�ng�ia �nc�. St�team ghemuit l�ng� st�lpul patului, uit�ndu-m� la acei ochi de vampir, incapabil �i nevr�nd s� vorbesc �n ap�rarea mea. Madeleine �i �optea Claudiei la ureche �i lacrimile �i picurau �n p�rul acesteia. Apoi, Claudia i-a spus cu bl�nde�e: �Las�-ne singuri.�
�Nu�, a zis ea scutur�nd din cap �i �in�nd-o str�ns. Dup� aceea a �nchis ochii �i tot trupul �i tremura din cauza unui zbucium teribil, unui chin �ngrozitor. Dar Claudia a f�cut-o s� se ridice de pe fotoliu �i femeia deveni maleabil�, �ocat� �i alb� la fa��, taftaua verde umfl�ndu-se �n jurul rochi�ei galbene de m�tase.
Sub arcada salonului s-au oprit �i Madeleine p�rea derutat�; a dus m�na la g�t, flutur�nd-o ca pe-o arip�, dup� care aceasta a r�mas nemi�cat�. S-a uitat �n jur la fel ca nefericita victim� de pe scena de la �Th��tre des Vampires� care habar n-avea unde se afl�. Dar Claudia se dusese dup� ceva �i am v�zut-o ap�r�nd din umbr� cu un lucru ce p�rea s� fie o p�pu�� mare. M-am ridicat �n genunchi ca s� m� uit la ea. Era o p�pu��, o p�pu�� reprezent�nd o feti�� cu p�rul negru ca abanosul �i cu ochii verzi, �mpodobit� cu dantele �i panglici, cu chip dr�gu� �i ochi mari, ale c�rei picioare de por�elan au scos un clinchet c�nd Claudia a pus-o �n bra�ele Madeleinei. Ochii acesteia au p�rut s� se r�ceasc�, iar buzele i-au dezvelit din�ii �ntr-o grimas�, �n timp ce-i m�ng�ia p�rul. R�dea u�or. ��ntinde-te�, i-a spus Claudia �i au p�rut s� se scufunde am�ndou� �n pernele canapelei, taftaua verde fo�nind �i ced�nd c�nd Claudia s-a �ntins l�ng� ea, lu�nd-o de g�t. Am v�zut p�pu�a alunec�nd, c�z�nd pe jos, dar m�na Madeleinei a b�jb�it dup� ea �i a �inut-o at�rn�nd, ea �ns�i st�nd cu capul pe spate �i cu ochii str�ns �nchi�i, �n vreme ce buclele Claudiei �i m�ng�iau fa�a.
Eu m-am a�ezat din nou pe podea, rezem�ndu-m� de cuvertura m�t�soas� ce acoperea patul. Claudia vorbea acum cu o voce sc�zut�, pu�in mai tare dec�t o �oapt�, spun�ndu-i Madeleinei s�, aib� r�bdare, s� stea nemi�cat�. Zgomotul pa�ilor ei pe covor m-a �ngrozit; la fel �i sunetul u�ilor care au lunecat separ�nd-o pe Madeleine de noi, �i ura care plutea �ntre noi ca un aer ucig�tor.
C�nd mi-am ridicat, �ns�, privirea, am v�zut-o pe Claudia st�nd �ncremenit� �i cufundat� �n g�nduri, �i toat� sup�rarea �i am�r�ciunea disp�ruser� de pe chipul ei, a�a �nc�t avea fa�a la fel de inexpresiv� ca a p�pu�ii.
�Tot ce mi-ai spus e adev�rat, i-am zis eu. ��i merit ura. Am meritat-o chiar din clipa �n care Lestat mi te-a dat �n bra�e.�
Ea p�rea s� nu fie con�tient� de prezen�a mea �i �n ochi avea o lumin� cald�. Frumuse�ea ei �mi ardea sufletul, a�a �nc�t nu mai puteam �ndura �i ea a spus mirat�: �Ai fi putut s� m� ucizi atunci, cu toat� �mpotrivirea lui. Ai fi putut s-o faci.� Apoi �i-a fixat privirea asupra mea, calm�. �Vrei s-o faci acum?�
�S-o fac acum? Am �nconjurat-o cu bra�ul, tr�g�nd-o mai aproape, �nc�lzit de bl�ndetea glasului ei. E�ti nebun� de-mi spui asemenea lucruri? Dac� vreau s-o fac acum?�
�Eu vreau s-o faci, a zis ea. Apleac�-te ca atunci �i soarbe-mi s�ngele, pic�tur� cu pic�tur� din r�sputeri, �mpinge-mi inima �n pr�pastie. S�nt mic�, po�i s� m� dobori. N-o s�-�i opun rezisten��, s�nt fragil�, m� po�i strivi ca pe o floare.�
�Chiar vorbe�ti serios? �mi spui �n mod serios toate astea? am �ntrebat-o eu. De ce nu-�i �nfigi un cu�it aici, de ce nu-l r�suce�ti?�
�Ai vrea s� mori cu mine? m-a �ntrebat ea cu un z�mbet viclean �i ironic. Chiar, ai vrea s� mori cu mine?� a repetat. �Nu pricepi ce se-nt�mpl� cu mine? C� m� ucide, acel vampir-maestru care te-a vr�jit, care nu vrea s�-�i �mpart� dragostea cu mine, nici m�car o f�r�m� din ea? �i v�d puterea �n ochii t�i. ��i v�d triste�ea, dezn�dejdea, dragostea pentru el pe care nu po�i s-o ascunzi, �ntoarce-te, o s� te fac s� te ui�i la mine cu acei ochi care-l vor pe el, o s� te fac s� m� ascul�i.�
�Nu mai spune nimic, nu� N-o s� te p�r�sesc. �i-am jurat asta, nu �n�elegi? Nu pot s� �i-o dau pe femeia aceea.�
�Dar lupt pentru via�a mea! D�-mi-o ca s� poat� avea grij� de mine, completeaz� �nf��i�area pe care trebuie s-o am ca s� pot tr�i! Atunci, el o s� te poat� avea! Lupt pentru via�a mea!�
Am �mpins-o. �Nu, nu, e nebunie curat�, e vr�jitorie�, am spus eu, �ncerc�nd s-o sfidez. �Tu e�ti cea care nu vrea s� m� �mpart� cu el, tu e�ti cea care vrea fiecare f�r�m� din dragostea asta. Dac� nu de la mine, de la ea. El te cople�e�te cu puterea lui, te dispre�uie�te �i tu vrei s� moar�, exact cum a fost cu Lestat. Ei bine, la moartea asta n-o s� m� ai complice, nu la moartea asta! N-o s-o fac de-a noastr�, n-o s� condamn o mul�ime de muritori, care ar pieri de m�inile ei dac� a� face-o! Nu mai ai putere asupra mea. N-o s-o fac!�
Ah, m�car dac� ar fi �n�eles!
Nici un moment nu puteam s� cred cu adev�rat vorbele ei legate de Armand, c�, �n acea deta�are care era mai presus de r�zbunare, el i-ar fi dorit de fapt cu egoism, moartea. Dar, nu asta era important acum; se �nt�mpla ceva mult mai �ngrozitor dec�t realizam, ceva ce abia �ncepeam s� �n�eleg, ceva fa�� de care furia mea nu era dec�t o glum�, o �ncercare zadarnic� de a m� �mpotrivi voin�ei ei extraordinare. M� ura, m� dispre�uia, a�a cum recunoscuse ea �ns�i, �i inima mi se str�ngea, de parc�, lipsindu-m� de acea iubire care m� sus�inuse o via�� �ntreag�, ea mi-ar fi dat o lovitur� fatal�. Cu�itul era acolo. Muream din cauza ei, muream din cauza acelei iubiri la fel ca �n seara �n care Lestat mi-a oferit-o, a f�cut-o s�-�i �ndrepte privirea spre mine �i i-a spus numele meu; iubirea aceea care m� �nc�lzise c�nd m� uram, care �mi permisese s� exist. Ah, cum �n�elesese Lestat �i acum planul lui era �n sf�r�it, dejucat.
Numai c� era mai mult dec�t at�t, o zon� de care m� feream plimb�ndu-m� �ncolo �i �ncoace, �ncolo �i �ncoace, �ncle�t�nd �i descle�t�nd pumnii pe l�ng� trup, sim�ind nu numai ura �n ochii ei umezi: Era durerea ei. �mi ar�tase durerea ei!
�n camera cealalt� se afla un sicriu, un pat pentru Madeleine, �n care Claudia s-a retras pentru a m� l�sa singur cu ceea ce nu puteam suporta. Mi-a f�cut pl�cere lini�tea. �i, la un moment dat, �n timpul celor c�teva ceasuri, care mai r�m�seser� din noapte, m-am trezit �n dreptul ferestrei deschise, sim�ind picurii m�run�i ai ploii. Sclipeau pe frunzele ferigilor, pe florile albe �i delicate care se �nclinau, se �ndoiau �i, �n final, se fr�ngeau. Un covor de petale se a�ternuse �n micul balcon, b�tute u�or de ploaie. M� sim�eam sl�bit �i teribil de singur. Ceea ce se petrecuse �ntre noi �n noaptea aceea nu mai putea fi ref�cut niciodat� �i nici ceea ce-i f�cusem eu Claudiei nu mai putea fi �ndreptat.
Dar, spre surprinderea mea, nu sim�eam nici un regret. Poate c� de vin� erau noaptea, cerul f�r� stele, felinarele �ncremenite �n ploaia m�runt�, care d�ruiau o lini�te ciudat�, necerut� de mine �i pe care nu �tiam, �n acea pustietate �i singur�tate, cum s-o primesc. S�nt singur, �mi spuneam. S�nt singur. Mi se p�rea c�t se poate de drept. M-am �nchipuit ve�nic singur, ca �i cum, c�tig�nd acea putere de vampir �n noaptea mor�ii mele, l-a� fi p�r�sit pe Lestat �i nu l-a� mai fi c�utat niciodat�, ca �i cum m-a� fi dep�rtat de el, neav�nd nevoie nici de el, nici de nimeni altcineva. De parc� noaptea mi-ar fi spus: �E�ti �ntuneric �i numai �ntunericul te poate �n�elege �i te poate cuprinde �n bra�e.� Una cu umbrele. F�r� co�maruri. O pace inexplicabil�.
Totu�i, sim�eam sfir�itul acelei st�ri de lini�te la fel cum sim�isem scurta mea capitulare �n fa�a ei; se destr�ma la fel ca norii negri. Durerea provocat� de pierderea Claudiei m� �mpresura asemeni unei forme adunate din col�urile acelei �nc�peri aglomerate �i ciudat de str�ine. De afar� �ns�, chiar �n timp ce noaptea p�rea s� se dizolve �n v�ntul rece, sim�eam c� m� strig� ceva, ceva ne�nsufle�it, necunoscut mie. �i o for�� l�untric� p�rea s� r�spund�, nu cu �mpotrivire, ci cu o putere de nep�truns, care te �nghea��.
M-am plimbat t�cut prin �nc�peri, deschiz�nd u�or u�ile, p�n� c�nd, �n lumina slab� a l�mpii cu gaz din spatele meu, am v�zut-o pe femeia aceea dormind �n umbra mea pe canapea, cu p�pu�a pe piept. �nainte s� �ngenunchez l�ng� ea i-am v�zut ochii deschiz�ndu-se �i, �n �ntuneric, am sim�it cealalt� pereche de ochi privindu-m�, acel chip mic de vampir care a�tepta cu r�suflarea t�iat�.
�O s� ai grij� de ea, Madeleine?� Am v�zut cum m�inile ei str�ngeau p�pu�a, �ntorc�ndu-i fa�a la pieptul ei. Mi-am �ndreptat m�na spre ea, de�i nu �tiam de ce, chiar �n timp ce-mi r�spundea.
�Da!� a repetat ea disperat�.
�Asta crezi c� e, o p�pu��?� am �ntrebat-o eu, cuprinz�nd capul p�pu�ii �n m�n�, dar ea a smuls-o, str�ng�nd din din�i �i privindu-m� cu furie.
�E un copil care nu poate s� moar�! Asta e�, a spus ea ca �i cum ar fi rostit un blestem.
�Aaaah�� am �optit eu.
�M-am s�turat de p�pu�i�, a zis ea, azv�rlind-o pe pernele canapelei. Degetele ei se jucau cu ceva pe piept, ceva ce ar fi vrut s� v�d �i s� nu v�d, �ncle�t�ndu-se �n jurul acelui obiect. �tiam ce era, �l observasem mai devreme. Un medalion prins cu un ac de aur. A� vrea s�-�i pot descrie pasiunea care i-a cuprins tr�s�turile, cum i s-a deformat guri�a ca de copil.
�Copilul care a murit?� am ghicit eu, privind-o. �mi imaginam un magazin de p�pu�i, toate av�nd acela�i chip. A cl�tinat din cap, tr�g�nd de medalion p�n� c�nd acul a sf�iat taftaua. Acum am v�zut-o cuprins� de team�, mistuit� de panic�. M�na �i s�ngera c�nd a desf�cut-o. Am luat medalionul. �Feti�a mea�, a �optit ea cu buze tremur�toare.
Era un chip de p�pu�� pe f�r�ma aceea de por�elan, chipul Claudiei, un chip de copil, o dulcea��, o �ntruchipare a inocen�ei zugr�vit� de un artist, un copil cu p�rul negru ca al p�pu�ii. Iar mama, �ngrozit�, fixa �ntunericul din fa�a ei.
�Durere��, am spus eu cu bl�nde�e.
�M-am s�turat de durere�, a zis ea, f�c�nd ochii mici c�nd m-a privit. Dac� ai �ti c�t de mult �mi doresc s� am puterea ta; s�nt preg�tit� pentru ea, o doresc cu pasiune.� �i s-a �ntors spre mine, respir�nd agitat, a�a �nc�t s�nii p�reau s� i se umfle sub rochie.�
Pe chipul ei s-a citit atunci o cumplit� frustrare. Mi-a ocolit privirea, cl�tin�nd din cap �i mi�c�ndu-�i buclele. �Dac� ai fi fost un b�rbat muritor; om
Era un moment ciudat; ciudat pentru c� n-a� fi putut s� b�nuiesc senza�ia pe care mi-au st�rnit-o vorbele ei, felul �n care o vedeam acum cu mijlocul ei sub�ire �i ispititor, umfl�tura sinilor �i acele buze delicate �i bosumflate. Habar nu avea cum era muritorul din mine, c�t de chinuit eram de s�ngele pe care tocmai �l b�usem. O doream mai mult dec�t �i �nchipuia; pentru c� ea nu �n�elegea natura uciderii. �i, cu m�ndria tipic� b�rba�ilor, a� fi vrut s�-i dovedesc asta, s-o umilesc pentru ceea ce-mi spusese, pentru vanitatea ieftin� a provoc�rii ei �i pentru ochii care s-au �ntors acum dezgusta�i. Dar asta era nebunie, nu motive �ntemeiate pentru a oferi via�� ve�nic�.
Am �ntrebat-o cu cruzime: �Ai iubit acest copil?�
N-o s� uit niciodat� cum a ar�tat chipul ei atunci, violen�a �i ura teribil� care i s-au citit pe fa��. �Da, mi-a spus ea �uier�tor. Cum �ndr�zne�ti?� A �ntins m�na spre medalionul pe care-l �ineam str�ns. Sentimentul de vinov��ie o st�p�nea, nu dragostea. Era vinov��ie�� acel magazin de p�pu�i pe care mi-l descrisese Claudia, rafturi �ntregi pline de efigia acelui copil mort. O vinov��ie care �n�elegea perfect finalitatea mor�ii. Era �n ea ceva la fel de intens ca r�ul din mine �nsumi, ceva Ia fel de puternic. A �ntins m�na spre mine. Mi-a atins jiletca �i �i-a r�sfirat degetele pe pieptul meu. Iar eu am �ngenuncheat, apropiindu-m� de ea, sim�indu-i p�rul care-mi m�ng�ia fa�a.
��ine-te str�ns de mine c�nd o s� te iau, i-am spus eu, v�z�nd cum i se m�riser� ochii �i i se deschisese gura. �i, atunci c�nd senza�ia de le�in o s� fie extrem de puternic�, ascult�-mi cu aten�ie b�t�ile inimii. �ine-te str�ns �i spune-�i tot timpul: �O s� tr�iesc�.�
�Da, da�, a zis ea �ncuviin��nd �i inima �i b�tea nebune�te din cauza emo�iei.
M�inile ei �mi ardeau g�tul �i degetele i se strecurau pe sub gulerul meu. �Uit�-te la lumina aceea; nu-�i lua nici m�car o secund� ochii de la ea �i spune-�i tot timpul: �O s� tr�iesc�.�
A icnit c�nd i-am str�puns carnea, s�nii i s-au strivit de mine, iar trupul i s-a arcuit neputincios, desprinz�ndu-se de canapea. �i vedeam ochii, chiar �i dup� ce i-am �nchis pe ai mei, vedeam acea gur� �icanatoare �i provocatoare. Tr�geam cu poft�, ridic�nd-o �i o sim�eam sl�bind, m�inile c�z�ndu-i f�r� vlag� pe l�ng� trup. �Str�ns, str�ns, i-am �optit eu peste �uvoiul fierbinte al s�ngelui ei, �n timp ce b�t�ile inimii ei �mi r�sunau �n urechi, iar s�ngele ei �mi umfla venele pline. Lampa, am �optit eu. Uit�-te la ea!� B�t�ile inimii i-au �ncetinit, au �ncetat �i capul i-a c�zut pe catifea, ochii devenindu-i opaci. O clip� mi s-a p�rut c� nu pot s� m� mi�c �i, totu�i, �tiam c� trebuia s-o fac�, c� altcineva �mi ducea �ncheietura la buze, iar camera se �nv�rtea ame�itor, c� m� concentram asupra acelei l�mpi cum �i spusesem ei s� fac�, �n timp ce-mi gustam propriul s�nge din �ncheietur�, for��ndu-m� apoi s� i-o apropii de buze. �Bea, bea�, i-am spus, dar ea era nemi�cat� ca o moart�. Am tras-o l�ng� mine �i am l�sat s�ngele s�-i �iroiasc� pe buze. Atunci a deschis ochii �i i-am sim�it ap�sarea u�oar� a gurii dup� care �i-a �ncle�tat m�inile pe bra�ul meu �i a �nceput s� sug�. O leg�nam, �optindu-i, �ncerc�nd cu disperare s�-mi �nfr�ng senza�ia de le�in; �n clipa aceea am sim�it cum m� trage cu putere. Fiecare vas de s�nge sim�ea asta. M� destr�mam �ncetul cu �ncetul, �n timp ce ea tr�gea �i m-am �inut str�ns de canapea; inima ei b�tea cu putere, lipit� de inima mea �i degetele i se �nfipseser� ad�nc �n bra�ul meu, �n palma mea �ntins�. M� t�ia, m� cresta, a�a �nc�t am scos un strig�t, dar totul continua; m� dep�rtam de ea �i, totu�i, o tr�geam dup� mine, via�a scurg�ndu-mi-se prin bra�, iar ea gemea �n timp ce sorbea. �i acele firi�oare care erau venele mele, acele fire p�rjolitoare, tr�geau de inima mea din ce �n ce mai tare p�n� c�nd m-am desprins de ea brusc �i m-am pr�bu�it al�turi, str�ng�ndu-mi cu m�na �ncheietura care �mi s�ngera.
Ea se uita fix la mine, cu gura deschis� murdar� de s�nge. Mi s-a p�rut c� a trecut o ve�nicie. Se dubla �i se tripla �n fa�a ochilor mei, iar �n final s-a contopit �ntr-o singur� form� tremur�toare. �i-a dus m�na la gur�, f�r� s�-�i ia, �ns�, ochii de la mine, ace�tia p�r�nd s� se m�reasc� pe chipul ei. Dup� aceea, s-a ridicat �ncet, nu ca urmare a propriei voin�e ci tras� parc� �n sus de pe canapea de o for�� invizibil�, care o �inea privind �n timp ce se �nv�rtea, fusta ei masiv� mi�c�ndu-se rigid, ca �i cum ar fi fost turnat� dintr-o singur� bucat�, rotindu-se ca un ornament sculptat, pe o cutiu�� muzical�, ce danseaz�, �nv�rtindu-se dup� muzic�. Deodat�, s-a uitat la tafta �i a str�ns-o �n m�ini, f�c�nd-o s� fo�neasc�, dup� care i-a dat drumul �i �i-a astupat repede urechile, a �nchis ochii �i i-a deschis din nou. Apoi, mi s-a p�rut c� vede lampa, acea lamp� dep�rtat� �i slab� din camera cealalt�, care d�dea o lumin� vag� prin u�ile duble. A alergat spre ea, privind-o ca �i cum ar fi fost vie. �N-o atinge��, i-a spus Claudia, �ndep�rt�nd-o cu bl�nde�e. Dar Madeleine z�rise florile de pe balcon �i a pornit spre ele, m�ng�ind petalele cu palmele desf�cute �i lipindu-�i de fa�� pic�turile de ploaie.
Eu m� aflam aproape, urm�rindu-i fiecare mi�care, cum a luat florile �i le-a strivit �n m�ini, l�s�nd petalele s� vad� �n jurul ei �i cum �i-a lipit v�rfurile degetelor de oglind�, privindu-se �n ochi. Propria mea durere �ncetase dup� ce-mi legasem �ncheietura cu o batist� �i a�teptam, a�teptam, v�z�nd c� Claudia nu-�i mai amintea ce avea s� urmeze. Dansau am�ndou�, �n vreme ce pielea Madeleinei devenea din ce �n ce mai palid� �n lumina aurie care p�lp�ia. A luat-o pe Claudia �n bra�e �i au �nceput s� se �nv�rteasc�, pe chipul feti�ei citindu-se nelini�te �i spaim�, �n dosul z�mbetului.
La un moment dat, puterile Madeleinei au �nceput s� sl�beasc�. A f�cut c��iva pa�i �n spate, p�r�nd c�-�i pierde echilibrul, dar s-a �ndreptat repede �i a l�sat-o jos pe Claudia cu grij�. St�nd pe v�rfuri, Claudia a �mbr��i�at-o. �Louis, a spus ea, f�c�ndu-mi semn. Louis��
I-am f�cut semn s� vin� l�ng� mine. Madeleine, care p�rea s� nici nu ne vad�, �i privea m�inile �ntinse. Chipul �i era alb �i supt �i, deodat�, �i-a atins buzele cu v�rfurile degetelor, privind petele �ntunecate de pe ele. �Nu, nu!� am sf�tuit-o eu cu bl�nde�e �i am luat-o de m�n� pe Claudia, tr�g�nd-o l�ng� mine. Un geam�t prelung a ie�it de pe buzele Madeleinei.
�Louis�, a �optit Claudia cu vocea ei supranatural�, pe care Madeleine �nc� nu o putea auzi.
�Moare, lucru pe care mintea ta de copil nu �i-l aminte�te. Ai fost scutit� de asta, n-a l�sat nici un semn asupra ta�, i-am �optit eu, d�ndu-i p�rul dup� ureche, f�r� s�-mi iau ochii de la Madeleine, care se plimba de la o oglind� la alta, iar lacrimile �i �iroiau �n voie, �n timp ce trupul ei renun�a la via��.
�Bine, Louis, dar dac� moare�� a strigat Claudia.
�Nu, am spus eu l�s�ndu-m� pe vine, c�nd am v�zut dezn�dejdea de pe chipul ei. S�ngele a fost destul de puternic, o s� tr�iasc�. Dar o s�-i fie fric�, foarte fric�.� Cu bl�nde�e, i-am str�ns m�na �i am s�rutat-o pe obraz. M-a privit atunci cu un amestec de mirare �i de team�. Acea expresie nu i s-a schimbat �n timp ce m� urm�rea cum m� apropii de Madeleine, atras de pl�nsul ei. Se cl�tina acum, cu m�inile �ntinse, iar eu am prins-o, �in�nd-o str�ns. Ochii ei con�ineau deja o lumin� ciudat�, un foc violet reflectat �n lacrimile ei.
�E o moarte muritoare, at�t, i-am spus eu cu bl�nde�e. Vezi cerul? Trebuie s�-l p�r�sim acum �i tu s� te �ii str�ns de mine, s� stai l�ng� mine. Membrele or s�-mi fie cuprinse de un somn la fel de greu ca moartea �i n-o s� te mai pot alina. Tu o s� stai acolo �i o s� te lup�i cu el. Dar s� te �ii str�ns de mine �n �ntuneric, auzi? S� m� �ii str�ns de m�n�, fiindc� eu o s� te �in at�ta timp c�t o s� fiu lucid.�
Pe moment a p�rut pierdut� �n privirea mea, iar eu am sim�it uimirea care o �nv�luia, cum sclipirea ochilor mei era sclipirea tuturor culorilor �i cum toate acele culori erau �i mai puternic reflectate pentru ea �n ochii mei. Am condus-o �ncet spre sicriu, spun�ndu-i iar�i s� nu-i fie fric�. �C�nd o s� te treze�ti, o s� fii nemuritoare, i-am spus eu. Nici o cauz� natural� a mor�ii nu-�i poate face r�u. Hai, vino, �ntinde-te.� �i vedeam teama, o vedeam dep�rt�ndu-se de cutia aceea �ngust�, satinul nereu�ind s-o lini�teasc�. Pielea �ncepea deja s�-i luceasc�, s� posede acea str�lucire pe care o aveam eu �i Claudia. Mi-am dat seama c� nu avea s� cedeze dec�t dac� m� �ntindeam l�ng� ea.
M-am uitat �n partea cealalt� a camerei lungi la Claudia, care st�tea l�ng� acel sicriu ciudat, privindu-m�. Ochii �i erau nemi�ca�i, dar �ntuneca�i de o suspiciune nedefinit�, de o �ncredere rece. Am l�sat-o pe Madeleine l�ng� patul ei �i m-am dus spre ochii aceia. �ngenunchind lini�tit l�ng� ea, am luat-o �n bra�e. �Nu m� recuno�ti? am �ntrebat-o. Nu �tii cine s�nt?�
Ea s-a uitat la mine. �Nu�, mi-a r�spuns.
Eu am z�mbit �i am �ncuviin�at. �Nu m� ur�, i-am spus. S�ntem chit.�
Atunci ea �i-a �nclinat u�or capul �i m-a studiat cu aten�ie dup� care a p�rut s� z�mbeasc� f�r� s� vrea �i s� �ncuviin�eze aprobator.
�Pentru c�, vezi tu, i-am spus eu cu acela�i glas calm, ceea ce a murit �n camera asta, acum, n-a fost femeia aceea. �i vor trebui multe nop�i, poate chiar ani, ca s� moar�. Ceea ce a murit �n noaptea asta, aici, a fost cea din urm� f�r�m� de omenesc din mine.�
O umbr� i-a c�zut pe fa��; limpede, de parc� expresia i s-ar fi destr�mat ca un v�l. Buzele i s-au desf�cut, dar numai ca s� trag� aer. Dup� care a spus: �Atunci ai dreptate, �ntr-adev�r. S�ntem chit.�
�Vreau s� dau foc magazinului de p�pu�i! ne-a spus Madeleine, arunc�nd �n focul din c�min rochi�ele �mp�turite ale feti�ei ei moarte, dantele albe �i p�nzeturi, bej, pantofiori sc�lci�i, bonete care miroseau a camfor. Acum nu mai �nseamn� nimic.� S-a dat �napoi, privind fl�c�rile. Dup� care s-a uitat la Claudia cu ni�te ochi triumf�tori �i extrem de devota�i.
Nu o credeam, at�t de convins eram�� chiar dac� noapte de noapte trebuia s� o trag cu for�a de l�ng� b�rba�ii �i femeile pe care nu mai putea s�-i sec�tuiasc�, at�t de s�tul� era datorit� victimelor anterioare, adesea ridic�ndu-le de la p�m�nt �n v�ltoarea pasiunii ei, sf�r�m�ndu-le g�turile cu degetele ei ca filde�ul �n timp ce le bea s�ngele�� at�t de convins eram c�, mai devreme sau mai t�rziu, acea intensitate nebuneasc� avea s� sl�beasc�, c� ea avea s�-�i dea seama de capcanele acelui co�mar, de propria-i piele sclipitoare, de acele camere luxoase de la Hotel Saint-Gabriel �i c� avea s� strige c� vrea s� fie trezit�; s� fie liber�. Nu pricepea c� nu era o experien��; dezvelindu-�i din�ii �n formare �n fa�a oglinzilor cu rame aurii, se �nfuria.
Dar tot nu realizam c�t era de furioas� �i de obi�nuit� s� viseze; �i c� nu avea s� strige dup� realitate, ba mai degrab� ar fi renun�at la realitate �n favoarea viselor, un spiridu� diabolic ce-�i alimenta roata de tors cu himerele lumii astfel �nc�t s�-�i creeze propriul univers asemeni unei p�nze de p�ianjen.
Abia �ncepeam s�-i �n�eleg l�comia, farmecul.
C�p�tase o adev�rat� �ndem�nare dup� ce crease �mpreun� cu amantul ei b�tr�n, at�tea copii ale feti�ei ei moarte, care, aveam s� �n�eleg, umpleau rafturile acelui magazin pe care urma s�-l vizit�m �n cur�nd. Pe l�ng� acest lucru mai poseda �i o pricepere caracteristic� vampirilor �i o intensitate, de asemeni proprie vampirilor, astfel �nc�t, �n cursul unei nop�i, dup� ce-am �ndep�rtat-o de victime, ea, cu acea sete nepotolit�, a creat din c�teva buc��i de lemn, cu dalta �i cu�itul, un balansoar perfect, at�t de frumos �i bine propor�ionat pentru Claudia, �nc�t, atunci c�nd st�tea �n el l�ng� foc, p�rea o femeie. Acestuia i s-au mai ad�ugat, cu fiecare noapte, o mas� de aceea�i dimensiune, �i dintr-un magazin de juc�rii, o mic� lamp� cu untur�, o ce�cu�� �i o farfurioar� de por�elan; iar, din po�eta unei femei, un mic carne�el de �nsemn�ri legat �n piele care, �n m�inile Claudiei, devenea un adev�rat volum. Lumea se pr�bu�ea �i �nceta s� mai existe la grani�a micului spa�iu care, �n cur�nd, a devenit de m�rimea camerei de toalet� a Claudiei: un pat ai c�rui st�lpi ajungeau doar p�n� la nasturii mei de pe piept �i oglinzi care reflectau doar picioarele unui uria� greoi, c�nd m-am trezit pierdut printre ele; tablouri ag��ate la nivelul ochilor Claudiei; �i, �n ultimul r�nd, pe m�su�a ei de toalet�, o pereche de m�nu�i negre de sear� pentru degetu�ele ei, o rochie decoltat� de culoarea nop�ii �i o tiar� de la un bal mascat al copiilor. Iar Claudia, giuvaerul care �ncununa totul, o z�n� cu umerii goi, plimb�ndu-se cu p�rul ei str�lucitor printre acele lucruri de pre� ale micii ei lumi, �n timp ce eu priveam din prag, vr�jit, greoi, �ntins pe covor, a�a �nc�t s�-mi pot sprijini capul �n cot �i s�-mi ridic privirea spre ochii iubitei mele, v�z�ndu-i �nc�lzi�i deocamdat� �n mod misterios de perfec�iunea acelui sanctuar. C�t de frumoas� era �n dantel� neagr�, o femeie rece, cu p�rul b�lai, cu un chip de p�pu�� �i ochi umezi, care m� priveau cu at�ta senin�tate �i at�t de �ndelung, �nc�t, cu siguran�� �nsemna c� m� uitase; ochii trebuiau s� vad� altceva �n afar� de mine care st�team acolo pe podea, vis�nd; altceva �n afar� de universul st�ngaci din jurul meu, care acum era marcat �i anulat de cineva care suferise �n el, de cineva care suferise �ntotdeauna, dar care acum p�rea s� nu mai sufere, ascult�nd clinchetul unei cutiu�e muzicale de juc�rie, pun�nd o m�n� pe ceasul de juc�rie. Am avut o viziune a unor ore scurtate �i unor minute mici aurii. Aveam senza�ia c� �nnebunesc.
Mi-am v�r�t m�inile sub cap �i m-am uitat la candelabru; mi-era greu s� m� desprind de o lume �i s� p�trund �n alta. Iar Madeleine, pe canapea, lucra cu aceea�i pasiune dintotdeauna, de parc� nemurirea n-ar fi �nsemnat odihn�, cos�nd dantel� crem pe satin de culoarea lev�n�ic�i pentru micul pat, oprindu-se doar din c�nd �n c�nd pentru a-�i �terge umezeala p�tat� de s�nge de pe fruntea alb�.
M-am �ntrebat, dac� nu cumva �nchiz�nd ochii, acel t�r�m al lucrurilor minuscule ar fi �nghi�it �nc�perile din jurul meu �i m-a� fi trezit asemeni lui Gulliver, legat de m�ini �i de picioare, un uria� nedorit? Am avut viziunea unor case construite pentru Claudia, �n ale c�ror gr�dini �oarecii erau ni�te mon�tri, �i a unor tr�surici, iar tufele �nflorite deveneau copaci. Muritorii erau de vr�ji�i, �nc�t se l�sau �n genunchi pentru a privi pe ferestre. Atr�geau la fel ca p�nza de p�ianjen.
Chiar
�i, totu�i, nu m� duceam la el. Nu �ndr�zneam s� descop�r ceea ce poate c� pierdusem. Nici s� �ncerc s� separ acea pierdere de o alt� idee ap�s�toare: c� �n Europa nu aflasem nici un adev�r care s� aline singur�tatea, s� transforme disperarea. Descoperisem numai mecanismele interioare ale micului meu suflet, durerea din cel al Claudiei �i o pasiune pentru un vampir care era, probabil, mai r�u dec�t Lestat, pentru care am devenit la fel de r�u ca Lestat, dar �n care vedeam singura promisiune de bine �n r�u.
Totul r�m�sese �n sf�r�it �n urm�. Ceasul tic�ia pe poli��; Madeleine implora s� mergem s� vad� spectacolul de la �Th��tre des Vampires�, jur�nd s� o apere pe Claudia de orice vampir care ar fi �ndr�znit s-o insulte, iar Claudia vorbea despre strategie �i spunea: �Nu �nc�, nu acum�, �n timp ce eu observam cu un oarecare sentiment de u�urare dragostea Madeleinei pentru Claudia, pasiunea ei oarb� �i lacom�. Ah, am at�t de pu�in� compasiune �n inim� sau �n amintire fa�� de Madeleine. Credeam, c� doar v�zuse primele semne ale suferin�ei, nu �n�elegea moartea. Era at�t de u�or de �nfuriat, at�t de u�or de �mpins spre violen��. B�nuiam, �n colosala mea vanitate �i auto�n�elare, c� durerea pentru fratele meu mort fusese singura emo�ie adev�rat�. Mi-am dat voie s� uit c�t de total m� �ndr�gostisem de ochii sclipitori ai lui Lestat, c�-mi v�ndusem sufletul pentru un lucru multicolor �i luminos, crez�nd c� o suprafa�� foarte limpede d�dea puterea de a p�i pe ap�.
Ce-ar fi trebuit s� fac� Cristos pentru a m� determina s�-l urmez, asemeni lui Matei sau Petru? �nt�i �i �nt�i, s� se �mbrace bine. �i s� aib� un p�r bogat �i blond, bine �ngrijit.
M� uram. �i mi se p�rea, pe jum�tate adormit, a�a cum eram adesea c�nd le ascultam discu�iile�� Claudia �optind despre ucis, viteza �i �ndem�narea caracteristice vampirilor, Madeleine aplecat� asupra acului ei neobosit�� mi se p�rea c� era singura emo�ie de care mai eram capabil: ura de sine. Le iubesc. Le ur�sc. Pu�in �mi pas� dac� s�nt acolo. Claudia �mi atinge p�rul, de parc� ar vrea s�-mi spun� cu vechea familiaritate c� inima �i e lini�tit�. Nu-mi pas�. �i apoi apari�ia lui Armand, acea putere, acea claritate chinuitoare. �n spatele unui geam, mi se pare. �i, lu�nd m�na juc�u�� a Claudiei, �n�eleg pentru prima oar� �n via�� ce simte c�nd m� iart� pentru faptul c� s�nt eu �nsumi, acela despre care spune c�-l ur�te �i-l iube�te:
��Dup� o s�pt�m�n� am �nso�it-o am�ndoi pe Madeleine �n misiunea ei de a da foc unui univers al p�pu�ilor, din spatele unui geam din sticl� de oglinzi. �mi amintesc c� m-am dep�rtat, d�nd col�ul �i trezindu-m� �ntr-o cavern� �ngust� �i �ntunecoas�, unde singurul sunet care se auzea era cel al ploii. Dar atunci am v�zut sclipirea ro�iatic� ce m�njea norii. Clopotele au �nceput s� bat�, oamenii s� strige, iar Claudia, l�ng� mine, vorbea �ncet despre natura focului. Fumul gros care se �n�l�a din acea lumin� p�lp�itoare m� enerva. Sim�eam team�. Nu o team� muritoare, nebuneasc�, ci ceva rece ca un c�rlig �nfipt �n coaste. Teama asta�� era vechea cas� de pe Rue Royale care ardea, Lestat parc� dormind pe du�umeaua cuprins� de fl�c�ri.
�Focul purificㅔ, a zis Claudia �i eu am spus: �Nu, focul doar distruge��
Madeleine trecuse pe l�ng� noi �i se oprise �n cap�tul str�zii, ca o fantom� �n ploaie, b�t�nd aerul cu m�inile ei albe, f�c�ndu-ne semn, arcuri albe de licurici albi. �i-mi amintesc cum Claudia m-a l�sat pentru ea. Imaginea p�rului galben pleo�tit �i r�sucit c�nd mi-a spus s-o urmez. O panglic� a c�zut la picioare, flutur�nd �i plutind �ntr-un v�rtej de ap� neagr�. Mi se p�rea c� au disp�rut. M-am aplecat s� iau panglica de jos, dar o alt� m�n� s-a �ntins dup� ea. Era Armand care mi-o d�dea.
Eram �ocat s�-l v�d acolo, at�t de aproape, imaginea Domnului Moarte �n dreptul unei u�i, minunat de real cu mantia lui neagr� �i cu cravata de m�tase �i, totu�i, ireal ca umbrele, datorit� nemi�c�rii lui. S-a v�zut o sclipire vag� a focului �n ochii lui, ro�ul �nc�lzindu-le �ntunericul p�n� la un maro �nchis.
�i m-am trezit deodat� de parc� a� fi visat, m-am trezit sim�indu-l, m�na lui cuprinz�nd-o pe a mea, capul lui �nclinat parc� pentru a-mi da de �n�eles c� voia s�-l urmez�� m-a trezit propria mea experien�� tulburat� �n fa�a prezen�ei lui, care m� mistuia la fel ca �n camera lui. Mergeam �mpreun� acum, repede, apropiindu-ne de Sena, mi�c�ndu-ne cu o asemenea iu�eal� �i �ndem�nare printr-un grup de oameni, �nc�t ace�tia abia dac� ne-au z�rit, noi abia dac� i-am z�rit. Faptul c� �ineam pasul cu el cu u�urin�� m� uimea. M� for�a s�-mi admit puterile, s� realizez c� drumurile pe care le alegeam �n mod normal erau drumurile oamenilor, pe care nu mai trebuia s� le urmez.
Doream cu disperare s�-i vorbesc, s�-l opresc pun�ndu-mi am�ndou� m�inile pe umerii lui, doar pentru a-l privi �n ochi din nou a�a cum f�cusem �n acea noapte, s�-l fixez �ntr-un anume timp �i spa�iu, astfel �nc�t s� pot face fa�� tulbur�rii mele l�untrice. A� fi vrut s�-i spun at�tea, s�-i explic at�tea. �i, totu�i, nu �tiam ce s�-i spun sau de ce i-a� fi spus ceva, eram con�tient doar c� plin�tatea acelui sentiment continua s� m� bucure aproape p�n� la lacrimi. Asta m� temusem c� am pierdut.
Nu �tiam unde ne aflam, doar c�, �n plimb�rile mele, mai trecusem pe acolo: o strad� cu case vechi, cu ziduri-gr�dini, intr�ri pentru tr�suri, turnuri �i ferestre plumbuite sub arcadele din piatr�. Case �n�l�ate �n alte secole, copaci noduro�i, acea lini�te profund� care �nsemna c� mul�imea era �nchis� afar�; c��iva muritori locuiau �n acea regiune a �nc�perilor cu plafoane �nalte; piatra absorbea zgomotul r�sufl�rii, spa�iul unor vie�i �ntregi.
Armand era pe un zid acum, cu bra�ul ag��at de o ramur�, �ntinz�ndu-mi m�na; �ntr-o clip� m� aflam l�ng� el, frunzi�ul ud ating�ndu-mi fa�a. Deasupra, vedeam etaj dup� etaj �n�l��ndu-se p�n� la un turn care abia se z�rea prin ploaia deas� �i �ntunecat�. �Ascult�-m�, o s� ne c���r�m p�n� �n turn�, mi-a spus atunci Armand.
�Nu pot� e imposibil�!�
�Nici nu-�i cuno�ti puterile. Te po�i c���ra cu u�urin��. Nu uita, dac� o s� cazi, n-o s� p��e�ti nimic. F� cum fac eu. Dar, fii atent. Cei care locuiesc �n casa asta m� �tiu de o sut� de ani �i m� cred un duh; dac� te v�d din �nt�mplare sau tu �i vezi prin geamurile acelea, nu uita ce cred ei c� e�ti �i nu ar�ta c� e�ti con�tient de ei, altfel �i dezam�ge�ti sau �i z�p�ce�ti. Ai auzit? E�ti �n perfect� siguran��.�
Nu �tiam ce m� �nsp�im�nta mai mult, c���ratul �n sine sau g�ndul c� aveam s� fiu luat drept un strigoi; numai c� n-aveam timp pentru astfel de judec��i acum c�ci Armand �ncepuse urcu�ul, cizmele lui g�sind cr�p�turile dintre pietre, m�inile lui prinz�ndu-se sigure ca ni�te gheare �n acele cr�p�turi; iar eu �l urmam, �in�ndu-m� str�ns de zid, ne�ndr�znind s� privesc �n jos, ag���ndu-m� pentru a m� odihni o clip� de arcada groas� �i sculptat� de deasupra unei ferestre, prin care mi-am aruncat privirea �i am v�zut un foc �n c�min, un um�r �ntunecat, o m�n� care m�nuia un v�trai, o siluet� care se mi�ca f�r� s� aib� nici cea mai mic� b�nuial� c� era observat�. S-a dus. Ne-am continuat c���ratul p�n� am ajuns la fereastra turnului, pe care Armand a deschis-o repede, trec�ndu-�i picioarele lungi peste pervaz; l-am urmat �i eu, sim�indu-i bra�ul pe dup� umeri.
Am oftat f�r� s� vreau c�nd am ajuns �n �nc�pere, frec�ndu-mi bra�ele �i rotindu-mi privirea prin acel spa�iu ud �i ciudat. Acoperi�urile de dedesubt se vedeau argintii, foi�oare z�rindu-se din loc �n loc printre coroanele imense �i fo�nitoare ale copacilor; mai departe str�lucea lan�ul rupt al unui bulevard luminat. Camera p�rea la fel de ud� ca aerul de afar�. Armand aprindea un foc.
Dintr-o gr�mad� de piese de mobilier putrezite a ales ni�te scaune pe care le-a rupt cu u�urin��, �n ciuda faptului c� erau groase. Era ceva grotesc �n aspectul lui, accentuat de gra�ia lui �i calmul imperturbabil al chipului s�u alb. F�cea ce ar fi f�cut orice vampir, transform�nd acele buc��i groase de lemn �n a�chii, totu�i f�cea ceva ce numai un anumit vampir putea s� fac�. �i nu p�rea s� posede nimic omenesc; p�n� �i tr�s�turile frumoase �i p�rul negru deveniser� atributele unui �nger formidabil, care avea �n comun cu noi ceilal�i doar o asem�nare superficial�. Haina era un miraj. �i, de�i m� sim�eam atras de el, poate mai mult dec�t fusesem atras vreodat� de vreo fiin�� vie �n afar� de Claudia, m� tulbura �n alte feluri, care aduceau a team�. Nu m-a mirat faptul c�, dup� ce a terminat, mi-a oferit un scaun greu din lemn de stejar, dar el s-a retras l�ng� poli�a din marmur�, �nc�lzindu-�i m�inile la foc, �n timp ce fl�c�rile �i aruncau umbre ro�ii pe chip.
��i aud pe cei din cas�, i-am spus. C�ldura era pl�cut�. Sim�eam pielea cizmelor usc�ndu-se, sim�eam c�ldura �n degete.
�Atunci �tii c� �i eu �i aud�, a zis el �ncet �i, de�i vorbele lui nu con�ineau nici un fel de repro�, mi-am dat seama de sensul propriilor mele cuvinte.
��i dac� vin?� am insistat eu, studiindu-l.
�Nu-�i dai seama dup� atitudinea mea c� n-or s� vin�? m-a �ntrebat el. Am putea s� st�m aici toat� noaptea �i s� nici nu pomenim despre ei. Vreau s� �tii c�, dac� vorbim de ei e pentru c� tu vrei s� faci asta.� Cum n-am spus nimic, cum, probabil, am p�rut u�or �nfr�nt, mi-a zis cu bl�nde�e c� �ncuiaser� demult acel turn �i c� nu mai urca nimeni acolo; iar dac� vedeau fumul ie�ind pe co� sau lumina prin fereastr�, oricum nimeni nu se aventura �n acel loc p�n� a doua zi.
Atunci am v�zut c�, de o parte a c�minului, se aflau c�teva rafturi cu c�r�i �i o mas� de scris. Foile de pe aceasta erau �ng�lbenite, dar mai erau o c�limar� �i c�teva tocuri, �mi �nchipuiam c� locul acela ar fi putut fi foarte pl�cut c�nd nu ploua, ca atunci, sau dup� ce focul va fi uscat atmosfera.
�Vezi tu, mi-a spus Armand, n-ai nevoie cu adev�rat de camerele pe care le ai la hotel. �n realitate ai nevoie doar de foarte pu�in. Dar fiecare din noi trebuie s� decid� c�t de mult dore�te. Oamenii care locuiesc �n casa asta au un nume pentru mine; �nt�lnirile cu mine constituie subiect de discu�ii timp de dou�zeci de ani, dar acestea s�nt doar ni�te momente izolate �n existen�a mea, care nu �nseamn� nimic. Nu pot s�-mi fac� nici un r�u, iar eu le folosesc casa pentru a fi singur. Nimeni de la �Th��tre des Vampires� nu �tie c� vin aici. E secretul meu.�
�l privisem cu aten�ie �n timp ce vorbea �i g�ndurile care-mi trecuser� prin minte �n camera de la teatru �mi treceau prin minte din nou. Vampirii nu �mb�tr�nesc �i m� �ntrebam c�t de diferite puteau fi chipul �i purt�rile lui tinere�ti fa�� de un secol sau dou� �n urm�; c�ci, fa�a lui, de�i nemarcat� de lec�iile maturit��ii, cu siguran�� nu era o masc�. P�rea extrem de expresiv�, ca �i vocea lui discret�, iar eu nu puteam pricepe de ce. �tiam doar c� eram atras de el la fel de mult ca mai �nainte �i, �ntr-o oarecare m�sur�, cuvintele pe care le-am rostit atunci erau un subterfugiu. �Dar ce te �ine la �Th��tre des Vampires�?� l-am �ntrebat.
�O nevoie, bine�n�eles. Dar am descoperit ceea ce-mi trebuie, a zis el. De ce m� evi�i?�
�Nu te-am evitat, am spus eu �ncerc�nd s� ascund emo�ia pe care mi-o provocaser� acele cuvinte. �n�elegi c� trebuie s-o protejez pe Claudia, c� nu are pe nimeni �n afar� de mine. Sau, cel pu�in, a�a era p�nㅔ
�P�n� c�nd Madeleine a venit s� stea cu voi��
�Da��, am zis eu.
�Dar acum Claudia �i-a dat drumul �i tu r�m�i, totu�i, cu ea, r�m�i legat de ea ca de o iubit�, a spus el.
�Nu, nu e iubita mea; nu �n�elegi, am zis eu. Mai degrab� e copilul meu �i nu �tiu dac� poate s�-mi dea drumul�� Erau lucruri la care m� g�ndisem de nenum�rate ori. �Nu �tiu dac� un copil are puterea de a da drumul p�rintelui. Nu �tiu dac� n-o s� fiu legat de ea at�ta timp c�t o sㅔ
Am t�cut. Era c�t pe-aci s� spun �at�ta timp c�t o s� tr�iasc�.� Dar mi-am dat seama c� era un cli�eu muritor superficial. Ea avea s� tr�iasc� ve�nic, la fel ca �i mine. Dar nu era acela�i lucru �i cu ta�ii muritori? Fiicele tr�iesc o ve�nicie pentru c� ta�ii mor primii. Brusc n-am mai �tiut ce s� spun, dar era con�tient �n permanen�� de felul �n care asculta Armand; asculta �n felul �n care vis�m c� ascult� ceilal�i, chipul lui p�r�nd s� reflecteze la orice se spunea. Nu s-a gr�bit s� profite de scurta mea pauz�, s� afirme c� �n�elegea ceva �nainte ca �ntreaga idee s� fie exprimat� sau s� m� contrazic� dintr-un impuls irezistibil�� lucruri care, adesea, fac ca un dialog s� fie imposibil.
Dup� o pauz� �ndelungat�, mi-a spus: �Te vreau. Te vreau mai mult dec�t orice pe lume.�
O clip� m-am �ndoit de ceea ce auzisem, pentru c� mi se p�rea incredibil. Asta m-a dezarmat complet �i imaginea lipsit� de cuvinte a vie�ii noastre �mpreun� s-a extins �i mi-a �ters orice alt g�nd din minte.
�Am spus c� te vreau. Te vreau mai mult dec�t orice pe lume�, a repetat el, doar cu o u�oar� modificare a expresiei. Apoi a r�mas a�tept�nd, privind. Chipul �i era la fel de lini�tit ca �ntotdeauna, fruntea lui neted� �i alb� de sub p�rul castaniu bogat nepurt�nd nici o urm� de �ngrijorare, ochii lui mari lumin�ndu-m�, buzele lui nemi�cate.
�Asta vrei de la mine �i, totu�i, nu vii la mine, a spus el. Exist� lucruri pe care vrei s� le afli, dar nu �ntrebi. O vezi pe Claudia sc�p�ndu-�i, totu�i, pari incapabil s� �mpiedici asta, ai vrea s� se �nt�mple mai repede �i, totu�i, nu faci nimic.�
�Nu-mi �n�eleg propriile sentimente. Poate c� �ie ��i s�nt mai clare dec�t mie��
�Nu �ncepi s�-n�elegi ce mister reprezin�i!� mi-a spus el.
�Dar cel pu�in tu te cuno�ti perfect. Eu nu pot sus�ine acela�i lucru, am zis eu. O iubesc �i, totu�i, nu s�nt apropiat de ea. Vreau s� spun c�, atunci c�nd s�nt cu tine a�a cum s�nt acum, nu mai �tiu de ea, nu mai �tiu de nimeni.�
�Ea reprezint� o perioad� pentru tine, o perioad� din via�a ta. Dac� �i c�nd o s-o rupi cu ea, o s-o rupi cu singura persoan� �n via�� care a �mp�r�it acea perioad� cu tine. �i-e fric� de asta, de izolare, de povara, de propor�iile vie�ii ve�nice.�
�Da, a�a e, dar asta e numai o mic� parte. Perioada nu �nseamn� prea mult pentru mine. Ea a f�cut s� �nsemne ceva. �i al�i vampiri trebuie s� fi trecut prin asta �i au supravie�uit trecerii prin sute de perioade.�
�Dar nu supravie�uiesc, a spus el. Lumea ar fi plin� de vampiri dac� ar supravie�ui. Cum crezi c� am ajuns s� fiu cel mai b�tr�n de aici �i de pretutindeni?� a �ntrebat el.
M-am g�ndit la asta. Apoi am �ndr�znit: �Mor prin violen��?�
�Nu, aproape niciodat�. Nu e nevoie. C��i vampiri crezi c� au puterea s� �ndure nemurirea? �n primul r�nd, habar n-au ce-i aceea nemurire. C�ci, devenind nemuritori, ei vor ca toate formele vie�ii lor s� r�m�n� a�a cum s�nt, neschimbate: tr�surile f�cute �n acela�i mod sigur, hainele croite ca �n tinere�ea lor, oamenii s� fie �mbr�ca�i �i s� vorbeasc� �n modul pe care ei l-au �n�eles �i l-au apreciat �ntotdeauna. C�nd, de fapt, toate lucrurile se schimb�, �n afar� de vampirul �nsu�i; totul �n afar� de vampir e supus unei permanente modific�ri �i transform�ri. �n cur�nd, pentru o minte inflexibil� �i, adesea, chiar pentru o minte c�t se poate de flexibil�, aceast� nemurire devine o condamnare �ntr-un balamuc de figuri �i forme care s�nt de ne�n�eles �i lipsite de valoare. �ntr-o sear�, un vampir se treze�te �i �i d� seama de ce anume s-a temut poate decenii �ntregi, c� pur �i simplu, nu mai �ine s� tr�iasc� neap�rat. C�, oricare ar fi fost stilul, modul sau forma existen�ei care f�cuse ca nemurirea s� i se par� atr�g�toare, acesta disp�ruse de pe fa�a p�m�ntului. �i nimic nu mai r�m�ne pentru a-i oferi sc�parea din disperare, dec�t actul uciderii. �i acel vampir iese ca s� moar�. Nimeni nu-i g�se�te r�m�i�ele. Nimeni nu �tie unde a disp�rut. �i nimeni din jurul lui�� �n caz c� ar mai c�uta compania altor vampiri�� nu �tie c� el e cuprins de disperare. Va fi �ncetat demult s� mai vorbeasc� despre sine sau despre orice altceva. Va disp�rea.�
M-am l�sat pe spate, impresionat de acel adev�r evident �i, �n acela�i timp, totul �n mine s-a r�zvr�tit �mpotriva acelei perspective. Am devenit con�tient de profunzimea speran�ei �i groazei mele; c�t de diferite erau acele sentimente de alienarea pe care o descrisese el, c�t de diferite fa�� de acea disperare �ngrozitoare. Acea disperare con�inea dintr-odat� ceva scandalos �i resping�tor. N-o puteam accepta.
�Dar tu nu �i-ai da voie s� ai o asemenea stare de spirit. Uit�-te la tine, m-am trezit eu spun�nd. Chiar dac� n-ar mai exista nici m�car o singur� oper� de art� �n lume� �i s�nt mii� chiar dac� n-ar mai exista nici m�car o singur� frumuse�e natural� dac� lumea ar fi redus� la o celul� goal� �i la o luminare fragil�, nu pot s� te v�d altfel dec�t studiind acea lum�nare, furat de p�lp�itul acelei lumini, de schimbarea culorilor ei� c�t timp te-ar putea sus�ine asta� ce posibilit��i ar crea? Gre�esc cumva? S�nt un idealist chiar at�t de nebun?�
�Nu�, a spus el �i pe buze i-a ap�rut un z�mbet vag, o dovad� fugar� de pl�cere. Dar apoi a continuat, pur �i simplu: �Tu, �ns�, sim�i o obliga�ie fa�� de o lume pe care o iube�ti, pentru c� lumea asta, pentru tine, e �nc� intact�.
S-ar putea ca propria ta sensibilitate s� devin� instrumentul nebuniei. Vorbe�ti despre opere de art� �i frumuse�e natural�. A� vrea tare mult s� am puterea unui artist ca s� re�nvii pentru tine Vene�ia secolului al cincisprezecelea, palatul maestrului meu, dragostea pe care am sim�it-o pentru el c�nd eram un b�iat muritor �i dragostea pe care el a sim�it-o pentru mine c�nd m-a transformat �n vampir. Ah, dac� a� putea s� re�nvii acele vremuri fie pentru tine, fie pentru mine� m�car o singur� clip�! La ce bun? Ce mult m� �ntristeaz� faptul c� timpul nu �terge deloc amintirea acelei perioade, c� ea devine �i mai fermec�toare �n lumina lumii pe care o v�d ast�zi.
�Dragoste? am �ntrebat eu. A existat dragoste �ntre tine �i vampirul care te-a creat?� am ad�ugat eu, aplec�ndu-m� �nainte.
�Da, mi-a spus el. O dragoste at�t de puternic�, �nc�t nu m-a l�sat s� �mb�tr�nesc �i s� mor. O dragoste care a a�teptat r�bd�toare p�n� am devenit de ajuns de puternic pentru a fi d�ruit �ntunericului. Vrei s�-mi spui c� n-a existat nici un pic de dragoste �ntre tine �i vampirul care te-a creat?�
�Nici un pic�, am zis eu repede �i nu mi-am putut re�ine un z�mbet amar.
El m� studia. �Atunci, de ce �i-a d�ruit aceste puteri?� m-a �ntrebat.
M-am l�sat pe spate. �Consideri puterile astea ca un dar!� am spus eu. �Bine�n�eles. Iart�-m�, dar m� uime�te faptul c�, �n complexitatea ta e�ti at�t de simplu�, am zis eu r�z�nd.
�Ar trebui s-o iau ca pe o insult�?� a �ntrebat el z�mbind �i �ntreaga lui atitudine nu f�cea dec�t s� confirme ceea ce tocmai spusesem. P�rea at�t de inocent. �ncepeam s�-l �n�eleg.
�Nu, nu din partea mea, am spus eu �i pulsul mi s-a �nte�it, �n timp ce m� uitam la el. Reprezin�i tot ce-am visat c�nd am devenit vampir. Vezi puterile astea ca un dar!� am repetat eu. �Dar ia spune-mi� acum mai sim�i dragoste pentru acel vanmpir care �i-a d�ruit via�� ve�nic�? Mai sim�i asta acum?�
A p�rut s� se g�ndeasc�, dup� care a spus �ncet: �De ce conteaz� asta?� Apoi a continuat: �Nu cred c� am avut noroc sim�ind dragoste pentru mul�i oameni sau multe lucruri. Dar, da, �l iubesc. Poate c� nu �n felul la care te referi tu. Mi se pare c� m� z�p�ce�ti, chiar f�r� s� faci vreun efort. E�ti un mister. Nu mai am nevoie de acest vampir.�
�Mi s-a d�ruit via�� ve�nic�, o percep�ie extrem de acut� �i nevoia de a ucide, i-am explicat eu repede, pentru c� vampirul care m-a creat �mi r�vnea casa �i averea. �n�elegi? Ah, dar cuvintele astea �nseamn� mult mai mult. Acest �n�eles mi se dezv�luie at�t de �ncet, at�t de incomplet! Vezi tu, e ca �i cum mi-ai �ntredeschide o u�� prin care se strecoar� un firicel de lumin�, iar eu t�njesc s� ajung la ea, s� o deschid larg �i s� p�trund �n spa�iul care spui c� exist� dincolo de ea! C�nd, de fapt, nu cred! Vampirul care m-a creat reprezenta tot ce consideram c� este r�u: era la fel de �ngrozitor, de prozaic, de searb�d, de ve�nic descurajator cum �mi �nchipuiam c� trebuie s� fie r�ul! Acum �tiu asta. Dar tu, tu e�ti ceva ce dep�e�te totul aceast� concep�ie! Deschide u�a larg. Poveste�te-mi despre palatul din Vene�ia, despre aceast� rela�ie amoroas� cu damnarea. Vreau s� �n�eleg.�
�Te p�c�le�ti singur. Palatul nu �nseamn� nimic pentru tine, mi-a spus el. U�a pe care o vezi duce la mine. La a tr�i al�turi de mine, cel care s�nt acum. S�nt r�u cu grada�ii infinite �i f�r� vin�.�
�Da, exact�, am murmurat eu.
��i asta te face nefericit, a zis el. Tu, care ai venit �n camera mea �i ai spus c� n-a mai r�mas dec�t un singur p�cat, acela de a lua con�tient via�a unui om nevinovat.�
�Da�, am spus eu. Cred c� ai r�s teribil de mine��
�N-am r�s niciodat� de tine, a spus el. Nu-mi pot permite s� r�d de tine. Numai cu ajutorul t�u pot s� scap de disperarea pe care �i-am descris-o ca fiind moartea noastr�. Prin tine trebuie s� m� leg de acest secol al nou�sprezecelea �i s� ajung s�-l �n�eleg �ntr-un fel care s� m� readuc� la via��, lucru pe care �l doresc cu at�ta disperare. Pe tine te-am a�teptat la �Th��tre des Vampires�. Dac� a� cunoa�te un muritor capabil de o asemenea sensibilitate, de o asemenea durere, de o asemenea profunzime, l-a� transforma �n vampir �ntr-o clip�. Dar asta se �nt�mpl� at�t de rar. Nu, a trebuit s� te a�tept �i s� te caut. �i acum o s� m� bat pentru tine. Vezi c�t de nemilos s�nt c�nd iubesc? Asta ai �n�eles prin dragoste?�
�Ah, dar ai face o gre�eal� cumplit�, am spus eu, privindu-l �n ochi. Abia acum �ncepeam s� pricep sensul cuvintelor lui. Niciodat� nu-mi sim�isem at�t de clar frustrarea mistuitoare. Nu puteam s�-l mul�umesc. N-o puteam mul�umi pe Claudia. Nu fusesem niciodat� �n stare s�-l mul�umesc pe Lestat. �i pe fratele meu muritor, Paul, c�t de cumplit, de mortal �l dezam�gisem!
�Nu. Trebuie s� stabilesc o leg�tur� cu epoca, mi-a spus el calm. �i numai cu ajutorul t�u pot s-o fac� nu ca s� aflu de la tine lucruri pe care le-a� putea vedea �ntr-o clip� �ntr-o galerie de art�, sau le-a� putea citi �ntr-o or�, �n cele mai groase c�r�i� tu e�ti spiritul, tu e�ti inima�, a insistat el.
�Nu, nu�, am zis eu ridic�nd m�inile. Mai aveam pu�in �i izbucneam �ntr-un hohot de r�s amar, isteric. �Nu �n�elegi? Nu s�nt spiritul nici unei epoci. S�nt �n dezacord cu toate �i a�a am fost �ntotdeauna! Locul meu n-a fost nic�ieri, al�turi de nimeni, �n nici un moment!� Era prea dureros, prea perfect de adev�rat.
Dar pe chipul lui a ap�rut un z�mbet irezistibil. P�rea gata s� r�d� de mine �i, �n clipa urm�toare, umerii au �nceput s�-i tresalte de r�s. �Dar, Louis, a spus el �ncet. Chiar �sta e spiritul vremii tale. Nu vezi? Toat� lumea simte ca tine. C�derea ta �n dizgra�ie e c�derea unui secol.�
Eram at�t de uimit, �nc�t mult� vreme am stat cu privirea a�intit� asupra focului. Mistuise toate lemnele �i nu mai r�m�sese dec�t o gr�mad� de cenu�� fumeg�nd�, un peisaj cenu�iu �i ro�u care avea s� se pr�bu�easc� la atingerea v�traiului. Totu�i, era foarte cald �i �nc� mai d�dea o lumin� puternic�. �mi vedeam via�a �n adev�rata ei perspectiv�.
��i vampirii de la �Th��tre�?�� am �ntrebat eu �ncet.
�Ei oglindesc vremurile cu un cinism care nu poate �n�elege moartea posibilit��ilor, o parodiere iluzorie �i sofisticat� a miraculosului, o decaden�� al c�rei ultim refugiu e autoridiculizarea, o neputin�� manierat�. I-ai v�zut; �i cuno�ti de o via��. Tu ��i oglinde�ti altfel epoca. �i oglinde�ti inima zdrobit�.�
�Asta �nseamn� nefericire. Nefericirea pe care nu po�i s-o �n�elegi.�
�Nu m�-ndoiesc. Spune-mi ce sim�i acum, ce anume te face nefericit. Spune-mi de ce, timp de �apte zile, n-ai venit la mine, de�i ardeai de dorin�a de a o face. Spune-mi ce te mai �ine �nc� legat de Claudia �i de femeia cealalt�.�
Am cl�tinat din cap. �Nu �tii ce-mi ceri. Vezi tu, mi-a fost �ngrozitor de greu s� o transform pe Madeleine �n vampir. Mi-am �nc�lcat o promisiune fa�� de mine �nsumi cum c� n-o s� fac niciodat� asta. Eu nu consider via�a noastr� ca reprezent�nd puteri �i daruri, ci un blestem. N-am curaj s� mor, dar�mite s� creez un alt vampir! S� provoc aceast� suferin�� altcuiva �i s� condamn la moarte pe to�i acei b�rba�i �i pe toate acele femei pe care vampirul va trebui s�-i ucid�! Am �nc�lcat o promisiune solemn�. �i, f�c�nd asta��
�Dac� reprezint� vreo consolare pentru tine� sigur ��i dai seama c� am avut �i eu un amestec.�
�C� am f�cut-o ca s� m� eliberez de Claudia, s� fiu liber ca s� vin la tine� da, �mi dau seama. Dar r�spunderea final� tot pe umerii mei cade!� am spus eu.
�Nu. Vreau s� spun, �n mod direct. Eu te-am f�cut s-o faci! Am fost l�ng� tine �n noaptea aceea. Mi-am exercitat cea mai mare putere pentru a te convinge s-o faci. N-ai �tiut?�
�Nu!�
Am l�sat capul �n jos.
�A� fi transformat eu �nsumi femeia aceea �n vampir, a zis el �ncet. Dar m-am g�ndit c� cel mai bine ar fi s-o faci tu. Altfel nu renun�ai la Claudia. Trebuia s� �tii c� vrei asta��
�Detest ce-am f�cut!� am spus eu.
�Atunci, detest�-m� pe mine, nu pe tine.�
�Nu. Nu �n�elegi. �n clipa �n care s-a �nt�mplat aproape c� ai distrus acel lucru pe care-l apreciezi �n mine! M-am �mpotrivit �ie din toate puterile, c�nd nici m�car nu �tiam c� for�a ta m� dirija. Ceva aproape c� a murit �n mine! Am fost distrus c�nd Madeleine a fost creat�!�
�Dar acest lucru nu mai e mort, pasiunea asta, umanismul �sta, cum vrei s�-i spui. Dac� n-ar fi tr�it, acum n-ai fi avut lacrimi �n ochi. �n glasul t�u nu s-ar sim�i furie�, a spus el.
Pe moment n-am putut s� r�spund. Doar am �ncuviin�at. Apoi m-am chinuit s� vorbesc din nou.
�Nu trebuie s� m� for�ezi niciodat� s� fac ceva �mpotriva voin�ei mele! Nu trebuie s�-�i exerci�i niciodat� o asemenea putere�� am b�iguit eu.
�Nu, a spus el imediat. Nu trebuie. Puterea mea se opre�te undeva �n�untrul t�u, �n fa�a unui anumit prag. Acolo devin neputincios. Cu toate astea� Madeleine a fost creat�. E�ti liber.�
��i tu e�ti mul�umit�, am zis eu, c�p�t�nd controlul asupra mea. Nu vreau s� fiu dur. M� ai. Te iubesc. Dar s�nt dezorientat. E�ti mul�umit?�
�Cum a� putea s� nu fiu?� a �ntrebat el. �Bine�n�eles c� s�nt mul�umit.�
M-am ridicat �i m-am dus la fereastr�. Ultimii t�ciuni se stingeau. Lumina provenea de la cerul cenu�iu. L-am auzit pe Armand venind l�ng� pervazul ferestrei. �l sim�eam l�ng� mine, ochii se obi�nuiau din ce �n ce mai mult cu luminozitatea cerului, a�a �nc�t acum �i puteam deslu�i profilul �i privirea a�intit� asupra ploii. Sunetul acesteia era pretutindeni �i diferit curg�nd prin jgheabul care se �ntindea de-a lungul acoperi�ului, b�t�nd �n �indril�, c�z�nd u�or printre straturile lucioase formate din ramurile copacilor, r�p�ind pe pervazul din piatr� �n fa�a m�inilor mele. Un amestec pl�cut de sunete care sc�ldau �i colorau noaptea.
�M� ier�i� c� te-am for�at �n leg�tur� cu femeia aceea?� m-a �ntrebat el.
�N-ai nevoie de iertarea mea.�
�Tu ai nevoie, a spus el. �i, prin urmare, �i eu am nevoie.� Chipul �i era la fel de calm ca �ntotdeauna.
�O s� aib� grij� de Claudia? Va suporta?� am �ntrebat eu.
�E perfect�. Nebun�; dar pentru aceste vremuri, asta �nseamn� perfect. O s� aib� grij� de Claudia. N-a tr�it nici o clip� singur�; i se pare firesc s� fie devotat� celor de l�ng� ea. N-are nevoie de motive deosebite pentru a o iubi pe Claudia. Totu�i, are motive deosebite. Exteriorul frumos al Claudiei, t�cerea Claudiei, autoritatea �i st�p�nirea de sine ale Claudiei. S�nt perfecte �mpreun�. Dar cred� c� ar trebui s� plece din Paris c�t mai cur�nd posibil.�
�De ce?�
��tii foarte bine de ce. Pentru c� Santiago �i ceilal�i vampiri le urm�resc b�nuitori. To�i vampirii au v�zut-o pe Madeleine. Se tem de ea, pentru c� ea �tie de ei �i ei n-o cunosc. Nu-i las� �n pace pe cei care �tiu de ei.�
��i b�iatul, Denis? Ce ai de g�nd cu el?�
�E mort�, a r�spuns el.
Eram uluit. At�t de cuvintele rostite, c�t �i de calmul lui. �L-ai ucis?� am �ng�imat eu, iar el a �ncuviin�at. Ochii lui mari �i �ntuneca�i p�reau fermeca�i de mine, de emo�ia �i �ocul pe care nu �ncercam s� le ascund. Z�mbetul lui stins a p�rut s� m� apropie de el; mi-a cuprins m�na pe pervazul ferestrei �i mi-am sim�it trupul �ntorc�ndu-se spre el, apropiindu-se de el, de parc� nu voin�a mea, ci voin�a lui m-ar fi f�cut s� m� mi�c. E cel mai bine a�a, a spus el cu bl�nde�e, dup� care a ad�ugat: Acum ar trebui s� plec�m�� �i a aruncat o privire str�zii.
�Armand, am zis eu. Nu pot��
�Louis, urmeaz�-m�, mi-a �optit, dar pe pervaz s-a oprit. Chiar dac� o s� cazi pe caldar�m, o s� te doar� numai un timp. Te vei vindeca at�t de repede �i de total, �nc�t peste c�teva zile nu se va mai vedea nimic, oasele ref�c�ndu-se la fel de u�or ca pielea; �tiind asta permite-�i s� faci ceea ce po�i s� faci cu at�ta u�urin��. Hai, coboar�.�
�Ce m� poate ucide?� l-am �ntrebat eu.
S-a oprit din nou. �Distrugerea r�m�i�elor tale, a spus el. Nu �tii? Foc, dezmembrare� c�ldura soarelui. Nimic altceva. Po�i fi v�t�mat, dar te refaci. E�ti nemuritor.�
Priveam �n jos �n �ntuneric prin ploaia argintie. O lumin� slab� a p�truns printre ramurile mi�c�toare ale copacilor �i strada a �nceput s� se �ntrez�reasc�. Pietre ude, vi�a care se c���ra pe zid. O tr�sur� a atins frunzele de vi��, dup� care lumina a sl�bit, strada s-a transformat din galben� �n argintie, dup� care a devenit complet invizibil�, ca �i cum copacii �ntuneca�i ar fi �nghi�it-o. Sau, mai degrab�, de parc� totul ar fi fost creat din �ntuneric. Mi-a venit ame�eal�. Aveam senza�ia c� se clatin� cl�direa. Armand m� privea de pe pervazul ferestrei.
�Louis, vino la mine�, a �optit el deodat�, agitat.
�Nu, i-am zis eu cu bl�nde�e. E prea cur�nd. �nc� nu pot s� le p�r�sesc.�
L-am v�zut privind cerul �ntunecat. A p�rut s� ofteze, dar nu l-am auzit. I-am sim�it m�na str�ng�nd-o pe a mea. �Foarte bine�� a spus el.
��nc� pu�in timp��, am zis eu, iar el a �ncuviin�at �i mi-a b�tut m�na u�or, parc� pentru a spune c� era �n regul�. Dup� aceea �i-a trecut picioarele peste pervaz �i a disp�rut. Am ezitat doar o clip�, ridiculizat de b�t�ile inimii mele. Apoi am s�rit pervazul �i am pornit repede dup� el, ne�ndr�znind s� m� uit �n jos.
Era foarte aproape de ivirea zorilor c�nd am v�r�t cheia �n broasca apartamentului de la hotel. L�mpile cu gaz aruncau o lumin� puternic� �i inegal� pe pere�i, iar Madeleine, cu acul �i a�a �n m�n�, adormise l�ng� c�min. Claudia st�tea nemi�cat� �i m� privea dintre ferigile de la fereastr�, din umbr�. Avea peria de p�r �n m�n� �i p�rul �i str�lucea.
Am r�mas locului, asimil�nd un �oc, ca �i cum toat� pl�cerea senzual� �i dezordinea acelor od�i ar fi trecut peste mine ca ni�te valuri �i trupul mi-ar fi fost �mbibat cu acele lucruri at�t de diferite de vraja lui Armand �i de camera din turn �n care fusesem. Aici se sim�ea ceva lini�titor �i tulbur�tor. M-am uitat dup� fotoliul meu. M-am a�ezat pe el cu m�inile la t�mple. Atunci am sim�it-o pe Claudia al�turi �i i-am sim�it buzele pe frunte.
�Ai fost cu Armand�, a spus ea. �Vrei s� pleci la el.�
M-am uitat la ea. C�t de delicat �i frumos �i era chipul �i, deodat�, c�t de mult �mi apar�inea. N-am sim�it nici o remu�care c�nd am cedat dorin�ei de a-i atinge obrajii, pleoapele�� familiarit��i, libert��i pe care nu mi le mai permisesem cu ea din seara c�nd ne certasem. �O s� te mai v�d; nu aici, �n alte p�r�i. O s� �tiu �ntotdeauna unde e�ti�, i-am spus eu.
Ea m-a luat de g�t, �in�ndu-m� str�ns, iar eu am �nchis ochii �i mi-am ascuns fa�a �n p�rul ei. �i acopeream g�tul cu s�rut�ri. �i �ineam bra�ele rotunde �i tari. I le s�rutam, s�rutam ad�ncimile moi formate de �ndoitura coatelor, �ncheieturile, palmele desf�cute. I-am sim�it degetele m�ng�indu-mi p�rul, fa�a. �Cum vrei tu�, a zis ea. �Cum vrei tu.�
�E�ti fericit�? Ai ce-�i dore�ti?� am �ntrebat-o eu rug�tor.
�Da, Louis.� M� �inea lipit de rochi��, �mpreun�ndu-�i degetele pe ceafa mea. �Am tot ce-mi doresc. Dar tu �tii �ntr-adev�r ce vrei?� Mi-a ridicat fa�a a�a �nc�t s-o privesc �n ochi. �Pentru tine m� tem, mi-e fric� s� nu faci o gre�eal�. De ce nu pleci din Paris cu noi?� a �ntrebat ea deodat�. �Ne a�teapt� o lume �ntreag�, vino cu noi!�
�Nu�, am spus eu �i m-am desprins de ea. �Vrei s� se �nt�mple ce s-a �nt�mplat cu Lestat. Nu mai poate fi a�a niciodat�. N-o s� mai fie.�
�Cu Madeleine o s� fie ceva nou �i diferit. Nu vreau a�a ceva din nou. Eu am fost cea care a pus cap�t atunci�, a zis ea. �Dar chiar �n�elegi de ce-l preferi pe Armand?�
I-am �ntors spatele. Era ceva �nc�p���nat �i misterios �n antipatia ei fa�� de el, �n neputin�a ei de a-l �n�elege. A zis din nou c� el �i dorea moartea, ceea ce eu nu credeam. Nu-�i d�dea seama ce realizam eu: c� el nu-i putea dori moartea, pentru c� eu nu voiam acest lucru. Dar cum a� fi putut s�-i explic asta f�r� s� par pompos �i orbit de dragostea mea pentru el? �A�a e scris. E ceva de genul �sta�, am spus eu, ca �i cum lucrurile abia ar fi �nceput s� se limpezeasc� sub presiunea �ndoielilor ei. �Numai el �mi poate d�rui for�a de a fi ceea ce s�nt. Nu pot continua s� tr�iesc m�cinat de triste�e. Ori plec cu el, ori mor�, am zis. ��i mai e ceva, ira�ional, inexplicabil �i care m� mul�ume�te numai pe mine��
�� �i anume?.� a �ntrebat ea.
�Faptul c�-l iubesc�, am spus eu.
�Nici nu m�-ndoiesc�, a zis ea g�nditoare. �Dar, atunci, m-ai putea iubi chiar �i pe mine.�
�Claudia, Claudia.� Am �mbr��i�at-o �i i-am sim�it greutatea pe genunchi. S-a ghemuit la pieptul meu.
�Sper doar c�, atunci c�nd o s� ai nevoie de mine, o s� m� po�i g�si�� a �optit ea. �C� o s� pot s� m� �ntorc la tine� Te-am r�nit at�t de des, �i-am provocat at�ta durere.� Glasul i s-a fr�nt. Continua s� stea rezemat� de mine. �i sim�eam greutatea �i-mi spuneam: Peste pu�in timp n-o s-o mai am. Acum vreau numai s-o �in �n bra�e. Totdeauna acest lucru simplu mi-a f�cut pl�cere. Greutatea ei lipit� de mine, m�nu�a ei odihnindu-se pe g�tul meu.
Mi s-a p�rut c� o lamp� s-a stins undeva. C�, din acel aer rece �i umed, lumina a fost retras� brusc �i f�r� zgomot. Eram �n pragul vis�rii. Dac� a� fi fost muritor, mi-ar fi pl�cut s� dorm acolo. �n acea stare confortabil� de somnolen�� am avut un sentiment ciudat �i obi�nuit muritorilor, c� soarele m� va trezi cu bl�nde�e mai t�rziu �i voi vedea acea priveli�te minunat� a ferigilor sc�ldate �n lumina lui, c�-l voi z�ri sclipind �n picurii ploii. M-am l�sat prad� acelei senza�ii. Am �nchis ochii pe jum�tate.
Adesea, dup� aceea, am �ncercat s�-mi amintesc de acele clipe. Am �ncercat de nenum�rate ori s�-mi amintesc ce anume era �n acele od�i c�nd ne odihneam acolo, ce �ncepea s� m� deranjeze, ce ar fi trebuit s� m� deranjeze. Cum, fiind neatent, trebuie s� fi fost insensibil la schimb�rile care trebuiau s� se fi petrecut acolo. Mai t�rziu, plin de v�n�t�i, jefuit �i �nver�unat cum nu fusesem nici �n cele mai cumplite co�maruri, am analizat acele momente, acele clipe somnoroase de dinaintea zorilor, c�nd ceasul tic�ia aproape imperceptibil pe poli�� �i cerul devenea din ce �n ce mai palid; �i tot ce puteam s�-mi amintesc�� �n ciuda disper�rii cu care am prelungit �i am fixat acel timp, �n care am �ntins m�inile s� opresc ceasul�� tot ce puteam s�-mi amintesc era u�oara modificare a luminii.
Dac� a� fi fost atent, nu mi-ar fi sc�pat. Derutat de alte probleme, n-am observat. O lamp� s-a stins, o lum�nare s-a stins �i ea din cauza propriei b�l�i de cear� fierbinte. Cu ochii �nchi�i pe jum�tate, am avut atunci senza�ia unui �ntuneric amenin��tor, senza�ia c� eram �nchis �n bezn�.
�n clipa aceea am deschis ochii, f�r� s� m� g�ndesc la l�mpi sau lum�n�ri. Dar era prea t�rziu. �mi amintesc c� m-am ridicat brusc, m�na Claudiei a alunecat pe bra�ul meu �i �n fa�a ochilor mi-a ap�rut imaginea unui grup de b�rba�i �i femei �n negru mi�c�ndu-se prin camere, ve�mintele lor p�reau s� fure lumina din fiecare ram� aurit� sau suprafa�� l�cuit�, s-o absoarb� �n �ntregime. Am strigat-o pe Madeleine �i am v�zut-o cum se treze�te speriat�, prinz�ndu-se de bra�ul canapelei, apoi c�z�nd �n genunchi c�nd ei s-au repezit la ea. Santiago �i Celeste veneau spre noi, iar �n spatele lor, Estelle �i ceilal�i ale c�ror nume nu le �tiam, umpleau oglinzile �i se str�ngeau unii l�ng� al�ii, form�nd ziduri mi�c�toare �i amenin��toare. I-am strigat Claudiei s� fug�, deschiz�nd u�a. Am �mpins-o afar� �i apoi m-am apropiat �n ea, lovindu-l cu piciorul pe Santiago.
Acea ap�rare slab� de care d�dusem dovad� c�nd m� atacase �n Cartierul Latin, nu era nimic �n compara�ie cu for�a mea de acum. Eram prea slab, probabil, ca s� lupt cu convingere pentru propria-mi ap�rare, dar instinctul de a le proteja pe Madeleine �i pe Claudia era cople�itor. �mi amintesc c� l-am tr�ntit pe Santiago pe spate �i apoi am lovit-o pe puternica �i frumoasa Celeste, care c�uta s� ajung� la mine. Pa�ii Claudiei r�sunau pe scara din marmur�. Celeste s-a cl�tinat, a �ncercat s� m� ating� dup� care m-a prins �i mi-a zg�riat fa�a, a�a �nc�t s�ngele �mi curgea peste guler. �l vedeam, str�lucind �n col�ul ochiului. M-am n�pustit asupra lui Santiago, r�sucindu-m� cu el, con�tient de for�a teribil� a bra�elor care m� �ineau, a m�inilor care c�utau s� m� str�ng� de g�t. �Lupt�-te cu ei, Madeleine�, am strigat eu, dar nu-i auzeam dec�t suspinele. Apoi am v�zut-o �n acel v�rtej, un lucru neclintit �i �nsp�im�ntat, �nconjurat de al�i vampiri. Ace�tia r�deau, cu acel r�s cavernos specific vampirilor care seam�n� cu clinchetul unor clopo�ei de argint. Santiago se �inea de fa��, c�ci din�ii mei i-o �ns�ngeraser�. L-am lovit �n piept, �n cap, sim�ind cum durerea �mi frigea bra�ul; ceva mi-a str�ns pieptul ca dou� bra�e, dar eu m-am eliberat �i am auzit un geam sp�rg�ndu-se �n spatele meu. Dar altceva, altcineva m� apucase de bra� cu dou� m�ini �i m� tr�gea cu o putere extraordinar�.
Nu-mi amintesc s�-mi fi pierdut for�a. Nu-mi amintesc de nici un moment �n care puterea cuiva s� o fi �ntrecut pe a mea. �mi amintesc doar c� num�rul lor m-a cople�it. Din p�cate, datorit� num�rului �i perseveren�ei lor, am fost imobilizat, �nconjurat �i scos afar� cu for�a. �n mijlocul vampirilor, eram silit s� str�bat coridorul; am c�zut pe trepte �i, pentru o clip�, am fost liber �n dreptul u�ii �nguste din dos a hotelului, dar imediat dup� aceea am fost �nconjurat din nou �i �inut str�ns. Vedeam fa�a Celestei foarte aproape de mine �i, dac� a� fi putut, i-a� fi sf�iat-o cu din�ii. S�ngeram puternic, iar una din �ncheieturi mi-era �inut� at�t de str�ns, �nc�t nici nu-mi mai sim�eam m�na. Madeleine se afla l�ng� mine, suspin�nd �n continuare. Am fost v�r��i �ntr-o tr�sur�. Am fost lovit de nenum�rate ori, dar tot nu mi-am pierdut cuno�tin�a. �mi amintesc c� m� ag���m cu �nver�unare de luciditate, sim�ind loviturile �n ceafa ud� de s�ngele care-mi �iroia pe g�t, a�a cum st�team pe podeaua tr�surii. Nu-mi spuneam dec�t: Simt tr�sura mi�c�ndu-se; s�nt viu; s�nt con�tient.
Imediat ce am fost t�r��i �n �Th��tre des Vampires�, am �nceput s�-l strig pe Armand.
Mi-au dat drumul, doar ca s� m� �mpleticesc pe treptele pivni�ei, cu ei gr�mad� �n spatele meu, �n fa�a mea, �mping�ndu-m� cu ni�te m�ini amenin��toare. La un moment dat, am prins-o pe Celeste, dar ea a �ipat �i cineva m-a lovit din spate.
Atunci l-am v�zut pe Lestat�� cea mai puternic� lovitur� din toate. Lestat, st�nd �n mijlocul s�lii de bal, drept, cu ochii lui cenu�ii �i p�trunz�tori, schi��nd un z�mbet perfid. Era �mbr�cat impecabil, ca �ntotdeauna, �i la fel de superb cu mantia lui neagr� �i cu p�nzeturile fine. Dar cicatricile �nc� �i mai marcau fiecare centimetru de carne alb�. Cum �i mai desfigurau chipul frumos �i neted, firele acelea sub�iri crest�ndu-i pielea delicat� de deasupra buzei, pleoapele, fruntea �nalt�. Ochii �i ardeau de o m�nie mut� ce p�rea alimentat� de vanitate, o vanitate �ngrozitoare care spunea: �Vede�i-m� cum s�nt.�
��sta e?� a �ntrebat Santiago, �mping�ndu-m�.
Dar Lestat s-a �ntors furios spre el �i i-a spus cu un glas aspru �i sc�zut: ��i-am zis c� o vreau pe Claudia, feti�a! Ea a fost!� Acum l-am v�zut mi�c�nd din cap involuntar din cauza izbucnirii �i �ntinz�nd m�na spre bra�ul fotoliului pe care, �ns�, a �ncle�tat-o �n gol �n timp ce m� fixa cu privirea.
�Lestat�, am zis eu, �ntrez�rind acum o porti�� de sc�pare. �Tr�ie�ti! E�ti viu! Spune-le cum te-ai purtat cu noi��
�Nu�, a spus el, scutur�nd din cap furios dup� care a ad�ugat: ��ntoarce-te la mine, Louis�.
O clip�, nu mi-a venit s� cred. O parte mai echilibrat� �i mai disperat� din mine spunea: Discut� cu el, chiar �n clipa �n care un r�s sinistru mi-a sc�pat de pe buze. �E�ti nebun?�
���i dau via�a �napoi!� a zis el �i pleoapele �i tremurau datorit� for�ei cuvintelor, pieptul �i tresalt� �i m�na aceea se �ncle�ta din nou, neputincioas�, �n �ntuneric. �Mi-ai promis c� pot s�-l iau �napoi la New Orl�ans�, i-a spus el lui Santiago, dup� care i-a privit pe to�i, pe r�nd, iar r�suflarea i s-a �nte�it �i, la un moment dat, a izbucnit: �Unde-i Claudia? Ea e cea care mi-a f�cut-o, v-am spus doar!�
�Toate la timpul lor�, a spus Santiago �i, c�nd a �ntins m�na spre Lestat, acesta s-a dat �napoi, fiind c�t pe-aci s�-�i piard� echilibrul. G�sise bra�ul fotoliului de care avea nevoie �i s-a �inut str�ns de el, �nchiz�nd ochii, rec�p�t�ndu-�i controlul.
�Dar el a ajutat-o, a sus�inut-o�� a zis Santiago, apropiindu-se de el. Lestat �i-a ridicat privirea.
�Nu�, a spus el. �Louis, trebuie s� te �ntorci la mine. Trebuie s�-�i spun ceva� legat de seara aia din mla�tin�.� Dar apoi a t�cut �i �i-a ridicat din nou privirea de parc� ar fi fost �ncol�it, r�nit, disperat.
�Ascult�-m�, Lestat�, i-am zis eu. �Las-o-n pace pe ea, elibereaz-o� �i o s� m�-ntorc la tine.� Cuvintele mele aveau o rezonan�� metalic�. Am �ncercat s� fac un pas spre el, s� fac �n a�a fel �nc�t ochii s�-mi fie reci �i de nedeslu�it, s� simt puterea eman�nd din ei ca dou� raze de lumin�. M� privea, m� studia, lupt�ndu-se tot timpul cu propria-i fragilitate. Celeste m-a prins de �ncheietur�. �Trebuie s� le spui�, am continuat eu, �cum te-ai purtat cu noi, c� noi nu cuno�team regulile, c� ea n-a �tiut de existen�a altor vampiri.� �mi spuneam �ncontinuu, �n timp ce vorbeam cu acea voce mecanic�: Armand trebuie s� se �ntoarc�, Armand trebuie s� vin� �napoi. O s� fac� s� �nceteze toat� povestea asta, n-o s-o lase s� continue.
Atunci s-a auzit zgomotul unui obiect t�r�t pe podea. Auzeam pl�nsul epuizat al Madeleinei. Mi-am rotit privirea �i am v�zut-o �ntr-un fotoliu, iar c�nd mi-a surprins privirea asupra ei, a p�rut s� fie �i mai �ngrozit�. A �ncercat s� se ridice, dar ei au �mpiedicat-o. �Lestat�, am spus eu. �Ce vrei de la mine? ��i dau orice��
�n clipa aceea am v�zut ce anume f�cea acel zgomot. �i Lestat v�zuse. Un sicriu cu lac�te mari de fier era t�r�t �n camer�. Am �n�eles imediat. �Unde e Armand?� am �ntrebat eu cuprins de disperare.
�Ea mi-a f�cut-o, Louis. Ea mi-a f�cut-o. Nu tu! Ea trebuie s� moar�!� a zis Lestat, iar vocea i-a devenit slab� �i aspr� de parc� i-ar fi fost greu s� vorbeasc�. �Ia chestia aia de-aici, el vine acas� cu mine�, i-a spus el furios lui Santiago. Dar acesta a r�s doar, a r�s �i Celeste �i hohotele acelea au p�rut s�-i molipseasc� pe to�i.
�Mi-a�i promis�, le-a spus Lestat.
�Eu nu �i-am promis nimic�, a zis Santiago.
��i-au b�tut joc de tine�, i-am spus eu cu am�r�ciune, c�nd ei deschideau sicriul. ��i-au b�tut joc de tine! Trebuie s�-l g�se�ti pe Armand, Armand e conduc�torul aici�, am strigat eu, dar el nu p�rea s� �n�eleag�.
Ce s-a �nt�mplat apoi a fost disperat, �nce�o�at �i �ngrozitor, i-am lovit cu picioarele, m-am chinuit s�-mi eliberez bra�ele, url�ndu-le c� Armand avea s�-i opreasc�, s� nu cumva s� �ndr�zneasc� s�-i fac� vreun r�u Claudiei. Cu toate astea, m-au silit s� intru �n sicriu, eforturile mele cumplite neservind la nimic �n afar� de faptul c� m� f�ceau s� nu m� mai g�ndesc la pl�nsul Madeleinei, la suspinele ei sf�ietoare �i la teama c�, �n orice clip�, la acestea s-ar fi putut ad�uga �i cele ale Claudiei. �mi amintesc c� m-am ridicat, �mpiedic�nd o clip� capacul s� se �nchid�, dup� care ei l-au ap�sat cu putere �i lac�tele au fost �ncuiate cu un zgomot de chei �i metal. �mi aminteam cuvinte de demult, pe Lestat z�mbind �n acel loc dep�rtat, unde nu existau necazuri, unde ne certasem to�i trei: �Un copil �nfometat reprezint� o priveli�te �ngrozitoare� un vampir �nfometat e �i mai r�u. �ipetele i s-ar auzi p�n� la Paris.� Trupul meu ud �i tremur�tor s-a �nmuiat �n acel sicriu sufocant �i mi-am spus: Armand n-o s� lase s� se �nt�mple una ca asta; nu exist� nici un loc destul de sigur �n care s� ne pun�.
Sicriul a fost ridicat, s-a auzit zgomotul unor cizme �i am sim�it leg�narea; mi-am proptit m�inile de laturile co�ciugului, am �nchis ochii pentru o clip�, probabil, nu �tiam sigur. Mi-am spus s� nu �ntind m�inile �n p�r�i, s� nu simt spa�iul �ngust de aer dintre fa�a mea �i capac; am sim�it sicriul leg�n�ndu-se �i �nclin�ndu-se c�nd pa�ii lor au �nceput s� urce treptele. �ncercam �n zadar s� disting strig�tele Madeleinei, c�ci mi se p�rea c� o strig� pe Claudia, de parc� aceasta ar fi putut s� ne salveze pe to�i. Strig�-l pe Armand, trebuie s� vin� acas� �n noaptea asta, �mi spuneam eu cu disperare. �i numai g�ndul la acea umilin�� �ngrozitoare de a-mi auzi propriul strig�t �nchis acolo cu mine, inund�ndu-mi urechile, dar �ncuiat cu mine, m-a �mpiedicat s� strig.
Un alt g�nd mi-a r�s�rit �n minte, chiar �n timp ce formulam aceste cuvinte: Dac� nu venea? Dac�, undeva, �n casa aceea, avea vreun sicriu ascuns la care se �ntorcea� Atunci am avut impresia c� trupul mi se elibereaz� deodat� de controlul min�ii �i am �nceput s� izbesc �n lemnul din jur �i, r�sucindu-m�, m-am �mpins cu spatele �n capac. Dar n-am putut s� fac nimic, era prea bine �nchis; capul mi-a c�zut �napoi pe sc�nduri �i sudoarea �mi curgea pe fa�� �i pe trup.
Strig�tele Madeleinei amu�iser�. Nu mai auzeam dec�t zgomotul cizmelor �i al r�sufl�rii mele. M�ine sear� o s� vin㠗 da, m�ine sear㠗 �i ei or s�-i spun�, el o s� ne g�seasc� �i o s� ne elibereze. Sicriul se leg�na. Mirosul apei mi-a invadat n�rile, r�coarea ei fiind palpabil� �n c�ldura din interiorul sicriului; apoi, pe l�ng� mirosul apei, s-a sim�it �i cel al p�m�ntului. Sicriul a fost l�sat jos cu brutalitate, membrele m� dureau �i mi-am frecat bra�ele, chinuindu-m� s� nu ating capacul, s� nu simt c�t de aproape era, tem�ndu-m� ca propria mea team� s� nu se transforme �n panic�, �n groaz�.
Credeam c� acum m� vor l�sa, dar n-au f�cut-o. Erau aproape �i se ocupau cu ceva; apoi un alt miros mi-a atins n�rile, un miros necunoscut mie. Dar, dup� aceea, st�nd c�t se poate de nemi�cat, mi-am dat seama c� a�ezau c�r�mizi, iar acel miros era de mortar. �ncet, cu grij�, am ridicat m�na s�-mi �terg fa�a. Bine, deci, m�ine sear�, mi-am spus eu, �n timp ce umerii p�reau s�-mi creasc� �n interiorul sicriului. Bine, deci m�ine sear� o s� vin�; �i, p�n� atunci, acela avea s� fie sicriul meu, pre�ul pe care-l pl�team pentru toate, pentru fiecare noapte.
Dar ochii mi se umpleau de lacrimi �i am izbit din nou �n lemn, iar capul mi se r�sucea c�nd pe o parte, c�nd pe alta, mintea gr�bindu-mi-se spre noaptea urm�toare �i spre cealalt� de dup� �i a�a mai departe. Apoi, parc� pentru a m� desprinde de nebunia aceea, m-am g�ndit la Claudia�� sim�indu-i bra�ele �n jurul g�tului meu �n lumina obscur� a od�ilor de la H�tel Saint-Gabriel, v�z�ndu-i obrazul �n lumin�, tremurul u�or �i lene� al genelor, sim�indu-i atingerea m�t�soas� a buzelor. Trupul mi-a devenit rigid, �i-am �nceput s� izbesc cu picioarele �n sc�nduri. Zgomotul c�r�mizilor disp�ruse, la fel �i cel al pa�ilor �n�bu�i�i. Am strigat �Claudia�, p�n� am r�gu�it, �nfig�ndu-mi unghiile �n palme; �ncet, ca un �uvoi de ap� rece ca ghea�a a �nceput s� m� cuprind� paralizia somnului. Am �ncercat s�-l strig pe Armand proste�te, din disperare, vag con�tient �n timp ce pleoapele mi se �ngreunau �i m�inile deveneau moi, c� �i pe el �l �nv�luise somnul undeva, c� st�tea nemi�cat �n locul lui de odihn�. M-am mai zb�tut o dat�. Ochii mei au v�zut �ntunericul, m�inile mele au sim�it lemnul. Dar eram sl�bit. A urmat neantul.
��M-a trezit o voce. Era dep�rtat�, dar clar�. Mi-a rostit numele, de dou� ori. O clip� n-am �tiut unde m� aflam. Visasem ceva �ngrozitor ce amenin�a s� dispar� f�r� s� lase vreun indiciu cu privire la ce fusese, ceva oribil, ce doream nespus s� alung. Atunci am deschis ochii �i am pip�it capacul sicriului. �n clipa aceea am �tiut unde m� aflam �i tot atunci mi-am dat seama c� Armand era cel care m� striga. I-am r�spuns, dar vocea era �nchis� cu mine �i m-a asurzit. �ntr-un moment de groaz�, mi-am spus: M� caut� �i eu nu pot s�-i spun c� s�nt aici. Dar apoi l-am auzit vorbindu-mi, spun�ndu-mi s� nu-mi fie team�. Am auzit un zgomot puternic. Apoi altul. Un r�c�it �i c�derea tun�toare a c�r�mizilor. Mi s-a p�rut c� unele au izbit sicriul. Dup� aceea am auzit cum erau ridicate una c�te una. Am avut impresia c� smulge lac�tele.
Capacul s-a ridicat pu�in �i o raz� sub�ire de lumin� mi-a sclipit �n fa�a ochilor. Mi-am �inut r�suflarea �i am sim�it sudoarea curg�ndu-mi pe fa��. Capacul s-a deschis �i mai mult �i, timp de o clip�, am fost orbit; apoi m-am ridicat �n capul oaselor, v�z�nd printre degete lumina puternic� a unei l�mpi cu gaz.
�Gr�be�te-te�, mi-a spus el. �Nu face nici un zgomot.�
�Unde mergem?� am �ntrebat eu. Vedeam un coridor din c�r�mizi �ntinz�ndu-se din fa�a u�ii pe care o sp�rsese. De-a lungul acelui coridor se aflau u�i zidite, a�a cum fusese �i aceea. Imediat am avut o viziune a unor sicrie �n dosul acelor c�r�mizi, cu vampiri �nfometa�i �i descompu�i �n�untru. Dar Armand m� tr�gea, spun�ndu-mi s� nu fac nici cel mai mic zgomot; ne furi�am pe coridorul acela. S-a oprit �n fa�a unei u�i de lemn �i a stins lampa. O clip� a fost o bezn� total�, p�n� c�nd lumina care se strecura pe sub u�� a devenit mai puternic�. A deschis u�a at�t de �ncet, �nc�t nu s-a auzit nici un sunet. �mi auzeam r�suflarea �i am �ncercat s-o opresc. Intram pe culoarul care ducea spre camera lui. Dar, �n timp ce alergam �n spatele lui, mi-am dat seama de un adev�r cumplit. M� salva numai pe mine. Am �ntins m�na ca s�-l opresc, dar el m-a tras mai departe. Abia c�nd am ajuns pe str�du�a de l�ng� �Th��tre des Vampires� am reu�it s�-l fac s� se opreasc�. �i, chiar �i atunci, p�rea s� vrea s�-�i continue drumul. A �nceput s� clatine din cap chiar �nainte s� apuc s� vorbesc.
�Nu pot s-o salvez!� mi-a spus el.
�Doar nu te a�tep�i s� plec f�r� ea! Au �nchis-o acolo!� Eram �ngrozit. �Armand, trebuie s-o salvezi! N-ai de ales!�
�De ce spui asta?� m-a �ntrebat el. �Nu pot, trebuie s� �n�elegi. Or s� se ridice �mpotriva mea. N-ar avea de ce s� n-o fac�. Louis, ��i spun, nu pot s-o salvez. Risc s� te pierd. Nu te po�i �ntoarce.�
Refuzam s� accept c� putea fi adev�rat. Armand era singura mea speran��. Dar pot s� spun cu m�na pe inim� c� nu mi-era fric�. �tiam doar c� trebuia s-o recap�t pe Claudia, sau s� mor chinuindu-m� s-o salvez. De fapt, era foarte simplu; nu era deloc o chestiune de curaj. �i mai �tiam, �mi d�deam seama din pasivitatea lui Armand, din felul �n care vorbea, c� m-ar fi urmat dac� m-a� fi �ntors, c� n-ar fi �ncercat s� m� �mpiedice.
Am avut dreptate. Am rupt-o la fug� �napoi pe culoar �i el era chiar �n spatele meu, �ndrept�ndu-ne spre scara ce ducea �n sala de bal. �i auzeam pe ceilal�i vampiri. Auzeam tot felul de zgomote. Traficul parizian. Ceva ce aducea foarte mult a adunare �n sala teatrului de deasupra. C�nd am ajuns �n capul sc�rii, am v�zut-o pe C�leste �n u�a s�lii de bal. �inea �n m�n� una din m�tile de scen�. Se uita la mine. Nu p�rea alarmat�. P�rea chiar ciudat de indiferent�.
Dac� s-ar fi n�pustit asupra mea, dac� ar fi dat alarma, a� mai fi �n�eles. Dar ea n-a f�cut nimic. Doar s-a dat �napoi spre sala de bal; s-a �nv�rtit, p�r�nd s�-i plac� mi�carea u�oar� a fustelor, p�r�nd s� se �nv�rteasc� pentru pl�cerea de a le face s� se �nfoaie, �i a plutit rotindu-se p�n� �n mijlocul �nc�perii. �i-a acoperit fa�a cu masca �i a spus, �ncet, din dosul craniului vopsit: �Lestat� a venit �n vizit� prietenul t�u Louis. F�-te frumos, Lestat!� A l�sat masca jos �i de undeva, s-a auzit un hohot de r�s. Am v�zut c� erau cu to�ii acolo, ni�te umbre adunate la un loc. Iar Lestat, pe un fotoliu, st�tea cu umerii apleca�i �i cu fa�a �ntoars�. Mi se p�rea c� f�cea ceva cu m�inile, ceva ce nu puteam vedea; apoi �i-a ridicat privirea �ncet, p�rul lui blond c�z�ndu-i pe ochi. �n ei am v�zut team�, categoric. Apoi s-a uitat la Armand, care a �naintat �n t�cere cu pa�i len�i �i fermi, �n timp ce to�i ceilal�i vampiri se d�deau la o parte din calea lui, privindu-l. �Bonsoir, Monsieur�, a spus Celeste f�c�nd o plec�ciune c�nd el a trecut pe l�ng� ea, masca din m�na ei p�r�nd un sceptru. El nu o privea, ci se uita la Lestat. �E�ti mul�umit?� l-a �ntrebat atunci.
Ochii cenu�ii ai lui Lestat p�reau s�-l priveasc� pe Armand cu uimire, iar buzele lui se chinuiau s� formeze un cuv�nt. �i vedeam ochii umpl�ndu-se de lacrimi. �Da�� a �optit el, fr�m�nt�nd ceea ce �inea ascuns sub mantia neagr�. Dar, pe urm�, s-a uitat la mine �i lacrimile au �nceput s�-i �iroiasc� pe fa��. �Louis�, a spus el cu o voce groas�, ce p�rea acum �nc�rcat� de ceea ce p�rea o lupt� insuportabil�. �Te rog, trebuie s� m-ascul�i. Trebuie s� te �ntorci�� Apoi, plec�ndu-�i capul, a f�cut o grimas� de ru�ine.
De undeva se auzea r�sul lui Santiago. Armand �i spunea �ncet lui Lestat c� trebuia s� plece, s� p�r�seasc� Parisul; era un proscris.
Lestat st�tea cu ochii �nchi�i �i cu chipul transfigurat de durere. P�rea dublura lui Lestat, o creatur� r�nit� �i sim�itoare pe care n-o cunoscusem niciodat�. �Te rog�, mi-a spus el cu un glas plin de bl�nde�e.
�Nu pot s�-�i vorbesc aici! Nu te pot face s�-n�elegi. Vino cu mine� doar pentru pu�in timp� p�n� c�nd o s� fiu din nou eu �nsumi!�
�Asta-i nebunie curat� am spus eu, duc�ndu-mi brusc m�inile la t�mple. Unde e?� Am privit �n jur, la chipurile lor nemi�cate �i pasive, la acele z�mbete enigmatice. �Lestat�. L-am �ntors, apuc�ndu-l de reverele din l�n� neagr�.
Atunci am v�zut ce �inea �n m�ini. �tiam ce era. �ntr-o clip� i-am smuls acel lucru �i m-am uitat fix la el, la acel lucru delicat �i m�t�sos�� rochi�a galben� a Claudiei. El a dus m�na la gur� �i �i-a ferit privirea. A �nceput s� suspine u�or �i �n�bu�it, �n timp ce eu �l priveam, �n timp ce m� uitam la rochie. �mi plimbam degetele �ncet peste lacrimile �mbibate din ea, peste petele de s�nge, �ncle�t�nd m�inile care-mi tremurau c�nd am str�ns-o la piept.
Mi s-a p�rut c� am stat mult� vreme astfel; timpul nu avea nici o semnifica�ie, nici pentru mine, nici pentru vampirii aceia cu r�sul lor u�or �i ireal, care-mi umplea urechile. �mi amintesc c� a� fi vrut s� mi le astup, dar nu puteam s� dau drumul rochi�ei, nu puteam s� �ncetez s�-ncerc s� o fac at�t de mic� �nc�t s-o pot ascunde �n m�inile mele. �mi amintesc de un �ir de lum�n�ri care ardeau, un �ir inegal de lum�n�ri care se aprindeau una c�te una l�ng� pere�ii picta�i. O u�� era deschis� spre ploaie �i toate lum�n�rile p�lp�iau suflate de v�nt, ca �i cum fl�c�rile ar fi fost desprinse de fitiluri. Dar se ag��au de ele �i r�m�neau nev�t�mate. �tiam c� Claudia se afla dincolo de u��. Lum�n�rile se mi�cau, �inute de vampiri. Santiago avea �i el una �i �nclin�ndu-se, �mi f�cea semn s� trec pragul. Eram doar vag con�tient de prezen�a lui. Nu-mi p�sa deloc nici de el, nici de to�i ceilal�i. Ceva �n mine spunea: Dac�-i iei �n seam� �nnebune�ti. De fapt, el nici nu conteaz�. Ea conteaz�. Unde e? G�se�te-o. �i r�setele lor se auzeau ca de departe, p�r�nd s� aib� o culoare �i form�, dar s� nu fac� parte din nimic.
Apoi, prin u�a deschis�, am v�zut ceva ce mai v�zusem o dat�, cu mult, mult timp �n urm�. Nimeni �n afar� de mine �nsumi nu �tia de acel lucru pe care-l v�zusem cu ani �n urm�. Nu. Lestat �tia. Dar n-avea importan��. Acum nu avea s� �tie sau s� �n�eleag�. C� el �i cu mine v�zuser�m acel lucru, st�nd �n pragul acelei buc�t�rii din c�r�mid� de pe Rue Royale, dou� f�pturi chircite care fuseser� vii, mam� �i fiic� �in�ndu-se �n bra�e, perechea ucis� de pe podeaua buc�t�riei. Dar cele dou� care z�ceau sub ploaia bl�nd� erau Madeleine �i Claudia, iar p�rul ro�u �i superb al Madeleinei se �ncurcase cu cel auriu al Claudiei, care se mi�ca �i lucea �n v�ntul ce p�trundea prin u�a deschis�. Numai ceea ce fusese viu arsese�� nu p�rul, nu rochia lung�, acum goal� de catifea, nu c�m�u�a p�tat� de s�nge, cu �nchiz�tori din dantel� alb�. Iar lucrul acela �nnegrit �i ars care fusese Madeleine mai purta �nc� urma chipului ei viu �i m�na care �inea str�ns copilul sem�na cu m�na unei mumii. Copilul �ns�, Claudia mea, era cenu��.
Un urlet a crescut �n mine, un urlet mistuitor care venea din ad�ncul fiin�ei mele, �nte�indu-se ca v�ntul acela care �nv�rtea ploaia toren�ial� ce c�dea pe cenu��, r�p�ind pe ceea ce r�m�sese dintr-o m�nu�� sprijinit� de c�r�mizi, acel p�r blond ridic�ndu-se, acele �uvi�e �n�l��ndu-se. Chiar �n clipa �n care am scos urletul am sim�it o lovitur� �i am apucat ceva ce credeam c� era Santiago, �l loveam, �l distrugeam, �i r�suceam fa�a alb� �i r�njit� cu m�ini din care nu se putea elibera, m�ini contra c�rora se zb�tea, strig�nd, strig�tele lui fiind amestecate cu ale mele, cizmele lui c�lc�nd pe cenu��; l-am �mpins �n spate, fiind orbit de ploaie �i de lacrimi p�n� c�nd nu s-a mai apropiat de mine, dar m-am repezit la el chiar �n momentul c�nd a �ntins m�na. Cel cu care m� luptam era Armand. Armand, care m� for�a s� m� dep�rtez de micul cimitir �i s� m� �ntorc printre culorile, strig�tele, amestecul de glasuri �i acele r�sete cristaline �i arz�toare din sala de bal.
Lestat striga: �Louis, a�teapt�-m�; Louis, trebuie s�-�i vorbesc!�
Vedeam ochii c�prui ai lui Armand aproape de ai mei �i m� sim�eam �ngrozitor de sl�bit, d�ndu-mi vag seama c� Madeleine �i Claudia erau moarte, iar el spunea �ncet, poate f�r� sunet: �N-am putut s� fac nimic, n-am putut s� fac nimic�� �i ele erau moarte, pur �i simplu, moarte. Iar eu �mi pierdeam cuno�tin�a. Santiago era pe undeva pe l�ng� ele, acolo unde ele st�teau nemi�cate, cu p�rul r�v�it de v�nt, cu buclele r�sfirate pe c�r�mizi. Dar eu �mi pierdeam cuno�tin�a.
Nu le puteam lua trupurile cu mine. Armand �i petrecuse bra�ul pe dup� spatele meu �i m� �inea de bra�, c�r�ndu-m� aproape printr-un loc gol �i r�sun�tor din lemn �i mirosurile str�zii se sim�eau mai puternice, mirosul proasp�t al cailor �i al pielii �i erau tr�suri sclipitoare oprite acolo. M-am v�zut foarte limpede fugind pe Boulevard des Capucines cu un sicriu mic sub bra�; oamenii �mi f�ceau loc, duzini de persoane se ridicau �n jurul meselor unei cafenele �i un b�rbat ridica bra�ul. Se pare c� m-am �mpiedicat de Louis, cel pe care �l c�ra Armand, �i i-am v�zut iar�i ochii c�prui privindu-m� �i am sim�it acea somnolen��, acea scufundare. Totu�i, mergeam, m� mi�c�m, vedeam lic�rul propriilor mele cizme pe caldar�m. �E nebun, de-mi spune asemenea lucruri?� Vorbeam de Lestat, iar vocea �mi era pi�ig�iat� �i furioas�, numai sunetul ei lini�tindu-m� c�t de c�t. R�deam, r�deam �n hohote. �E nebun de legat, dac�-mi vorbe�te a�a! L-ai auzit?� l-am �ntrebat eu, iar ochii lui Armand spuneau: Dormi. A� fi vrut s� spun ceva despre Madeleine �i Claudia, c� n-ar fi trebuit s� le l�s�m acolo, dar am sim�it din nou acel urlet n�sc�ndu-se �n mine, acel urlet care �nl�tura orice altceva; am str�ns din din�i ca s� nu-l las s� ias�, fiindc� era at�t de puternic, �nc�t m-ar fi distrus dac� l-a� fi scos.
Atunci am �n�eles totul foarte clar. Mergeam, era acel gen de mers pe care-l au oamenii atunci c�nd s�nt be�i turt� �i plini de ur� pentru ceilal�i, sim�indu-se, �n acela�i timp, invincibili. A�a mergeam prin New Orl�ans �n seara c�nd l-am �nt�lnit pentru prima oar� pe Lestat, acel mers de om beat izbindu-se de lucruri, miraculos de sigur �i g�sindu-�i drumul. Am v�zut m�inile unui be�iv umbl�nd �n chip miraculos cu un chibrit. Flac�ra a atins pipa, tutunul s-a aprins. St�team l�ng� geamul unei cafenele. Omul tr�gea din pip�. Nu era beat deloc. Armand a�tepta l�ng� mine �i ne aflam pe aglomeratul Boulevard des Capucines. Sau era Boulevard du Temple? Nu eram sigur. Eram furios c� trupurile lor r�m�neau �n acel loc oribil. Vedeam piciorul lui Santiago ating�nd acel lucru �nnegrit �i ars care fusese feti�a mea! Am urlat printre din�ii �ncle�ta�i, iar omul s-a ridicat de la mas� �i aburul s-a �ntins pe geam �n fa�a lui. �Pleac� de l�ng� mine�, i-am spus eu lui Armand. �Afurisit s� fii, nu te apropia de mine. Te previn, nu te apropia de mine.� M-am dep�rtat de el, pornind �n sus pe bulevard �i am v�zut un b�rbat �i o femeie d�ndu-se la o parte din fa�a mea, b�rbatul �ntinz�nd bra�ul pentru a proteja femeia.
Apoi am rupt-o la fug�. Oamenii m� vedeau alerg�nd. M� �ntreba, ce �i-or fi spun�nd c�nd vedeau acel lucru nebun �i alb, care se mi�ca prea repede pentru ochii lor. �mi amintesc c�, atunci c�nd m-am oprit, eram sl�bit �i m� sim�eam r�u, venele arz�ndu-mi ca �i cum a� fi fost �nfometat. M-am g�ndit s� ucid, dar acel g�nd m-a umplut de repulsie. St�team pe treptele din piatr� de l�ng� o biseric�, �n dreptul uneia din acele u�i mici laterale, s�pate �n piatr�, care era z�vorit� pentru noapte. Ploaia se mai potolise. Sau a�a mi se p�rea. Strada era mohor�t� �i t�cut�, de�i un b�rbat trecea �n dep�rtare cu o umbrel� neagr�, lucitoare. Armand se afla la distan��, l�ng� ni�te copaci. �n spatele lui p�rea s� fie o mare �ntindere de pomi �i iarb� ud�, iar aburul se �n�l�a ca �i cum p�m�ntul ar fi fost cald.
Numai g�ndindu-m� la grea�a din stomac, la ame�eal� �i la nodul din g�t am putut s�-mi recap�t calmul. C�nd aceste senza�ii au disp�rut, mi-am dat seama de tot ce se petrecuse, de distan�a mare pe care o parcursesem de la teatru �i de faptul c� r�m�i�ele Madeleinei �i ale Claudiei se mai aflau �nc� acolo. Victime ale unei catastrofe, una �n bra�ele celeilalte. M-am sim�it hot�r�t �i foarte aproape de propria-mi distrugere.
�N-am putut s� fac nimic�, mi-a spus Armand �ncet �i, uit�ndu-m� la el, am v�zut c�, pe chip, i se citea o triste�e imens�. Mi-a ocolit privirea, de parc� ar fi sim�it c� era inutil s� �ncerce s� m� conving� de asta �i �i sim�eam triste�ea cople�itoare, ceva asem�n�tor cu �nfr�ngerea. Aveam senza�ia c�, dac� ar fi fost s�-mi v�rs n�duful asupra lui, n-ar fi f�cut nimic pentru a-mi opune rezisten��.
Sim�eam acea deta�are, pasivitatea din el, ca fiind acel ceva p�trunz�tor ce se afla la baza cuvintelor pe care mi le-a spus din nou: �N-a� fi putut s� fac nimic.�
�Ah, ba da, ai fi putut!� am zis eu �ncet. ��tii foarte bine c� ai fi putut. Doar tu erai conduc�torul!
S-a uitat �n alt� parte, dar am v�zut ce efect avuseser� vorbele mele asupra lui. �i vedeam oboseala pe chip �i triste�ea opac� din ochi.
�Aveai putere asupra lor. Se temeau de tine!� am continuat eu. �Ai fi putut s�-i �mpiedici, dac� ai fi vrut s�-�i folose�ti puterile chiar �i dincolo de limitele pe care �i le-ai autoimpus. Dar n-ai vrut s�-�i schimbi p�rerea despre sine. Pre�ioasa ta concep�ie �n leg�tur� cu adev�rul! Te �n�eleg perfect. �n tine m� v�d oglindit pe mine �nsumi!�
Ochii i s-au �ntors �ncet p�n� i-au �nt�lnit pe ai mei. Dar n-a spus nimic. Durerea de pe chipul lui era cumplit�. Fa�a lui era gata s� exprime o emo�ie �ngrozitoare, pe care nu avea s� �i-o poat� st�p�ni. Se temea de emo�ia aceea. Eu nu. �mi sim�eam durerea cu acea imens� putere magic� ce o �ntrecea pe a mea. Eu nu-i sim�eam durerea. Nu conta pentru mine.
�Te �n�eleg prea bine�� am spus. �Pasivitatea mea a stat la baza tuturor relelor. Acea sl�biciune, acel refuz de a compromite o moralitate fisurat� �i stupid�, acea m�ndrie �ngrozitoare! Din cauza asta m-am l�sat s� devin ceea ce s�nt acum, de�i �tiam c� nu e bine. Din cauza asta am l�sat-o pe Claudia s� devin� vampirul care a devenit, de�i �tiam c� nu e bine. Din cauza asta am stat cu m�inile-n s�n �i am l�sat-o s�-l omoare pe Lestat, de�i �tiam c� nu e bine, c� e chiar lucrul care a dus-o la pierzanie. N-am ridicat nici m�car un deget ca s-o �mpiedic. �i Madeleine, Madeleine, am l�sat-o s� ajung� aici, de�i n-ar fi trebuit s-o transform �ntr-o creatur� ca noi. �tiam c� nu e bine! Afl� �ns� c� nu mai s�nt acea f�ptur� pasiv� �i slab� care �ese r�u de r�u p�n� c�nd p�nza devine �ntins� �i groas�, �n timp ce eu r�m�n victima ei ridiculizat�. Gata! Acum �tiu ce trebuie s� fac. �i te previn, mul�umit� milei pe care mi-ai ar�tat-o sco��ndu-m� �n seara asta din morm�ntul acela unde a� fi murit: Nu te duce din nou �n camera ta de la �Th��tre des Vampires�. Nu te mai apropia de acel loc.�
N-am a�teptat s�-i aud r�spunsul. Poate c� nici n-a �ncercat s�-mi dea unul. Nu �tiu. Am plecat f�r� s� m� uit �napoi. Dac� m-a urmat, nu mi-am dat seama. Nu c�utam s� �tiu. Nu-mi p�sa.
M-am retras la cimitirul din Montmartre. Nu �tiu de ce tocmai acolo, doar c� nu era departe de Boulevard des Capucines �i, pe atunci, Montmartre era o zon� rural�, �ntunecat� �i lini�tit� �n compara�ie cu metropola. Hoin�rind printre c�su�ele joase cu gr�dini-buc�t�rii, am ucis f�r� cea mai mic� satisfac�ie, dup� care am c�utat sicriul �n care aveam s� zac ziua �n cimitir. L-am golit cu m�inile mele �i m-am �ntins �ntr-un pat sc�rbos, umed �i plin de duhoarea mor�ii. Nu pot s� spun c� asta m-a lini�tit. Mai degrab�, mi-a oferit ceea ce voiam. �nchis �n acel �ntuneric, mirosind p�m�ntul, departe de to�i oamenii �i de toate viet��ile cu forme omene�ti, m-am l�sat prad� tuturor lucrurilor care mi-au invadat �i mi-au sufocat sim�urile. F�c�nd aceasta, m-am l�sat prad� durerii mele.
Dar a durat foarte pu�in.
C�nd soarele iernii reci �i cenu�ii a apus seara urm�toare, eu eram treaz, sim�ind cum amor�eala m� p�r�sea, a�a cum se �nt�mpla iarna, sim�ind �ntunericul, viet��ile care se aflau �n sicriu mi�un�nd pe l�ng� mine, fugind de trezirea mea. M-am ridicat �ncet �n lumina slab� a lunii, savur�nd frigul, netezimea pl�cii de marmur� pe care am dat-o la o parte ca s� ies. �i, strecur�ndu-m� printre morminte pentru a ie�i din cimitir, m� g�ndeam la un plan, un plan pentru care eram gata s�-mi pun via�a �n primejdie, cu libertatea extraordinar� a unei fiin�e c�reia, de fapt, nu-i pas� de acea via��, care are for�a nemaipomenit� de a vrea s� moar�.
�ntr-o gr�din�-buc�t�rie am v�zut ceva, ceva ce existase doar vag �n g�ndurile mele p�n� c�nd am pus m�inile pe ea. Era o coas� mic�, a c�rei lam� �ncovoiat� �i t�ioas� era �nc� murdar� de ierburi dup� ultimul cosit. Dup� ce am cur��at-o �i mi-am trecut degetul peste lama ascu�it�, planul a c�p�tat contururi clare �i puteam deci, s� m� ocup de celelalte lucruri: g�sirea unei tr�suri �i a unui vizitiu care s�-mi stea la dispozi�ie c�teva zile�� uluit de banii pe care i-am dat �i de promisiunile c�-i voi da �i mai mult; mutarea cuf�rului meu de la Hotel Saint-Gabriel �n interiorul tr�surii �i procurarea celorlalte lucruri de care aveam nevoie. Apoi au urmat ceasurile lungi ale nop�ii c�nd m-am pref�cut c� beau cu vizitiul, am stat de vorb� cu el �i i-am ob�inut costisitoarea cooperare pentru a m� duce �n zori de la Paris la Fontainebleau. Dormeam �n tr�sur�, unde starea delicat� a s�n�t��ii mele cerea s� nu fiu deranjat sub nici un motiv�� aceast� intimitate fiind at�t de important�, �nc�t eram mai mult dec�t dispus s� adaug o sum� generoas� celei pe care i-o d�deam deja pentru a nu atinge nici m�car m�nerul u�ii p�n� nu ie�eam eu.
�i, c�nd am fost convins c� era de acord �i destul de beat pentru a uita de orice �n afar� de apucarea h��urilor pentru drumul p�n� la Fontainebleau, ne-am �ndreptat �ncet, cu pruden��, spre strada pe care se afla �Th��tre des Vampires� �i am a�teptat la o anumit� distan�� ca cerul s� �nceap� s� se lumineze.
Teatrul era �nchis. M-am furi�at spre el, c�nd aerul �i lumina mi-au spus c� aveam la dispozi�ie cel mult cincisprezece minute pentru a-mi duce planul la �ndeplinire. �tiam c�, �nchi�i �n el, vampirii teatrului erau deja �n sicriele lor. �i chiar dac� vreunul mai z�bovea �nc�, nu avea cum s� aud� primele preg�tiri. Am a�ezat repede ni�te sc�nduri �n fa�a u�ilor z�vorite. Le-am b�tut �n cuie, bloc�nd astfel u�ile din afar�. Un trec�tor a observat ce f�ceam, dar �i-a v�zut mai departe de drum, �nchipuindu-�i, probabil, c� �nchideam cl�direa cu permisiunea proprietarului. Nu �tiam. �tiam �ns�, c� �nainte s� apuc s� termin, i-a� fi putut �nt�ini pe acei v�nz�tori de bilete, pe acei plasatori, pe acei oameni care m�turau �i puteau r�m�ne �n�untru pentru a-i p�zi pe vampiri �n timpul somnului din cursul zilei.
La acei oameni m� g�ndeam �n vreme ce conduceam tr�sura pe aleea lui Armand, unde am l�sat-o, lu�nd cu mine dou� bidoane mici de petrol lampant �i �ndrept�ndu-m� spre u�a lui Armand.
Cheia mi-a permis accesul cu u�urin�� a�a cum sperasem �i, odat� ajuns pe culoar, am deschis u�a camerei lui, dar el nu era acolo. Sicriul disp�ruse. De fapt, totul disp�ruse �n afar� de mobilier, inclusiv patul b�iatului mort. Am destupat �n grab� un bidon �i l-am rostogolit pe cel�lalt �naintea mea spre scar�, alerg�nd �i stropind grinzile �i u�ile din lemn ale celorlalte camere. Mirosul era puternic, mai puternic dec�t orice zgomot a� fi f�cut. �i, de�i st�team complet nemi�cat l�ng� scar� cu bidoanele �i coasa, ascult�nd, n-am auzit nimic, nici un indiciu c� acei paznici s-ar fi aflat acolo, nici un sunet din partea vampirilor. Str�ng�nd cu putere m�nerul coasei, am urcat treptele �ncet p�n� am ajuns �n dreptul u�ii s�lii de bal. Nimeni nu se afla acolo ca s� m� vad� stropind cu petrol lampant fotoliile din roshar sau draperiile, sau s� m� vad� ezit�nd o clip� doar �n fa�a acelei u�i care d�dea �n curtea mic� unde fuseser� ucise Madeleine �i Claudia. Ah, c�t de mult a� fi vrut s� deschid u�a aceea. M� tenta at�t de mult, �nc�t, pentru o clip�, aproape c� am uitat de plan. Era s� las bidoanele s�-mi scape din m�n� �i s� r�sucesc clan�a. Dar am v�zut lumina printre cr�p�turile lemnului vechi al u�ii �i mi-am dat seama c� trebuia s� continui. Madeleine �i Claudia nu erau acolo. Erau moarte. �i ce-a� fi f�cut dac� a� fi deschis u�a aceea, dac� a� fi v�zut din nou acele r�m�i�e, acel p�r auriu �nc�lcit �i r�v�it? Nu era timp �i nu avea rost. Alergam pe coridoare �ntunecoase pe care nu le mai explorasem, sc�ld�nd u�ile din lemn vechi cu petrol lampant, convins c� vampirii se aflau �nchi�i �n�untru, furi��ndu-m� pe nesim�ite chiar �n incinta teatrului, unde o lumin� rece �i cenu�ie care p�trunde �n�untru prin u�a z�vorit� de la intrare m-a f�cut s� m� gr�besc s� arunc o cantitate mai mare pe cortina de catifea, pe scaunele capitonate �i pe draperiile din dreptul u�ilor care d�deau �n holul de la intrare.
�n cele din urm�, bidonul s-a golit �i l-am aruncat dup� care am scos tor�a pe care o f�cusem, am apropiat chibritul de zdren�ele �mbibate �n petrol lampant din jurul ei �i am dat foc la scaune; fl�c�rile au �nceput s� m�ng�ie m�tasea groas� �i umplutura, �n timp ce fugeam spre scen� �i f�ceam ca focul s� cuprind� �i cortina cea neagr�.
�n c�teva secunde, teatrul era �nv�luit de fl�c�ri �i �ntregul lui schelet p�rea s� sc�r��ie �i s� geam� c�nd limbile de foc �mbr��i�au pere�ii, ling�nd marea bolt� a avanscenei �i ornamentele din ghips ale lojilor. Dar n-aveam vreme s� admir acest lucru, s� savurez mirosul �i zgomotul, imaginea ni�elor �i ad�nciturilor �nv�luite de lumina care avea s� le mistuiasc� �n cur�nd. Am fugit iar�i la nivelul inferior, d�nd foc canapelei din roshar din sala de bal, draperiilor, absolut oric�rui lucru care putea s� ard�.
Cineva c�lca ap�sat pe sc�ndurile de deasupra�� �n �nc�peri pe care nu le v�zusem niciodat�. Apoi am auzit zgomotul inconfundabil al deschiderii unei u�i. Dar era prea t�rziu, mi-am spus, str�ng�nd at�t coasa, c�t �i tor�a. Cl�direa era �n fl�c�ri. Aveau s� fie distru�i. Am fugit spre scar� �i am auzit �n dep�rtare un urlet ce �ntrecea trosnetul �i vuietul fl�c�rilor; tor�a mea atingea grinzile �mbibate cu petrol lampant de deasupra capului �i focul �nv�luia lemnul vechi, r�sucindu-se pe tavanul umed. Era urletul lui Santiago, eram sigur; apoi, exact c�nd am ajuns la nivelul inferior, l-am v�zut deasupra, �n spatele meu, cobor�nd scara, fumul umpl�nd spa�iul din jurul lui, f�c�nd ca ochii s�-i l�crimeze �i g�tlejul s� se sufoce, dar a �ntins m�na spre mine, �ng�im�nd: �Tu� tu� blestemat s� fii!� Am �ncremenit, f�c�nd ochii mici din cauza fumului, sim�ind cum �ncep s�-mi l�crimeze, dar f�r� s�-mi iau privirea nici m�car o clip� de la el, c�ci vampirul �i folosea acum toat� puterea pentru a ajunge la mine cu o asemenea vitez� �nc�t a devenit invizibil. Iar c�nd acel lucru �ntunecat care reprezenta hainele lui a ajuns jos, am �nv�rtit coasa �i am v�zut-o lovindu-i g�tul, i-am sim�it greutatea g�tului �i l-am v�zut c�z�nd �ntr-o parte, duc�ndu-�i m�inile la rana �ngrozitoare. Aerul era plin de strig�te �i de �ipete �i un chip alb a ap�rut deasupra lui Santiago, o masc� a groazei. Un alt vampir a dat fuga �naintea mea spre acea u�� secret� care d�dea �n alee. Dar eu am r�mas nemi�cat, uit�ndu-m� la Santiago, pe care l-am v�zut ridic�ndu-se �n ciuda r�nii. Atunci am rotit din nou coasa, prinz�ndu-l cu u�urin��. N-a mai fost nici o ran�. Doar dou� m�ini ce c�utau un cap care nu mai exista.
Capul, cu s�ngele ��nind din g�tul retezat, cu ochii privind �nnebuni�i sub grinzile �n fl�c�ri, cu p�rul negru �i m�t�sos �nc�lcit �i plin de s�nge, a c�zut la picioarele mele. L-am lovit tare cu cizma, azv�rlindu-l de-a lungul coridorului. Am fugit apoi dup� el, arunc�nd tor�a �i coasa, c�ci mi-am ridicat bra�ele ca s� m� protejez de lumina aceea alb� care inunda scara ce d�dea spre alee.
Pic�turile de ploaie c�deau ca ni�te ace sclipitoare �n ochii mei, ochi care se chinuiau s� vad� conturul �ntunecat al tr�surii. Vizitiul somnoros s-a �ndreptat imediat la ordinul meu aspru, duc�nd instinctiv o m�n� ne�ndem�natic� spre bici �i tr�sura s-a pus �n mi�care chiar �n clipa �n care eu deschideam u�a; caii goneau �n vitez�, �n timp ce eu m� chinuiam s� deschid cuf�rul; trupul mi-a fost aruncat �ntr-o parte, m�inile arse mi-au alunecat �n m�tasea r�coroas� �i protectoare, iar capacul s-a l�sat �n jos oferindu-mi �ntunericul binef�c�tor.
Caii goneau din ce �n ce mai tare, dep�rt�ndu-se de cl�direa care ardea. Totu�i, �nc� mai sim�eam mirosul fumului, m� �neca, �mi ardea ochii �i pl�m�nii, m�inile mi-erau arse �i fruntea de asemeni din cauza primelor raze difuze ale soarelui.
Dar continuam s� ne dep�rt�m de fum �i de �ipete. P�r�seam Parisul. Reu�isem. �Th��tre des Vampires� ardea p�n�-n temelie.
C�nd mi-am sim�it capul c�z�nd pe spate, le-am v�zut din nou pe Claudia �i pe Madeleine �mbr��i�ate �n curtea aceea sumbr� �i le-am spus �ncet, aplec�ndu-m� spre p�rul lor care sclipea �n lumina lum�n�rilor: �N-am putut s� v� iau. N-am putut s� v� iau. Dar ei or s� zac� mor�i �n jurul vostru. Dac� focul n-o s�-i termine, atunci o va face soarele. Dac� nu s�nt ar�i, atunci oamenii care or s� vin� s� �ncerce s� sting� fl�c�rile �i vor g�si �i-i vor expune luminii zilei. Dar v� promit, or s� moar� a�a cum a�i murit �i voi, to�i cei care erau acolo �n diminea�a asta or s� moar�.
�i s�nt singurele mor�i din c�te am provocat �n lunga mea via�� care mi-au produs o extraordinar� pl�cere.�
��Dup� dou� nop�i m-am �ntors. Trebuia s� v�d pivni�a inundat� de ploaie, unde fiecare c�r�mid� era ars�, pref�cut� �n praf �i pulbere �i unde c�teva grinzi scheletice se �n�l�au spre cer ca ni�te suli�e. �ngrozitoarele picturi murale din sala de bal erau f�r�mi�ate �i amestecate printre d�r�m�turi, un chip pictat ici, o buc��ic� din aripa unui �nger colo, singurele lucruri care mai puteau fi identificate.
Lu�nd ziarul de sear�, m-am retras �n fundul unei mici cafenele care se afla peste drum �i acolo, ascuns de lumina slab� a l�mpilor cu gaz �i de fumul gros al trabucurilor, am citit relat�rile despre incendiu. C�teva cadavre fuseser� descoperite �n teatrul ars, dar haine �i costume erau �mpr�tiate peste tot, de parc� celebrii actori vampiri p�r�siser� teatrul �n grab� cu mult �naintea incendiului. Adic� numai din vampirii mai tineri r�m�seser� oasele, cei b�tr�ni fiind �ter�i complet de pe fa�a p�m�ntului. Nu se pomenea nimic de vreun martor ocular sau de vreo victim� care supravie�uise. Cum ar fi putut s� existe a�a ceva?
Totu�i, ceva m� deranja teribil. Nu mi-era team� c� ar fi putut sc�pa vreun vampir. Nu doream deloc s�-i caut �n caz c� sc�paser�. Eram convins c� majoritatea murise. Dar de ce nu fuseser� paznici? Eram sigur c� Santiago pomenise de existen�a unor paznici �i b�nuisem c� ace�tia erau plasatorii �i portarii care lucrau la teatru �nainte de �nceperea spectacolului. Eram chiar preg�tit s�-i �nt�mpin cu coasa. Dar ei nu fuseser� acolo. Ciudat. Mintea nu-mi era pe deplin lini�tit� din aceast� cauz�.
�n cele din urm� �ns�, am l�sat ziarele la o parte �i m-am g�ndit la ce se petrecuse, f�r� s� mai conteze ce era ciudat. Ceea ce conta era faptul c� eram mai singur pe lume dec�t fusesem vreodat�. C� Claudia disp�ruse pentru totdeauna. �i c� aveam mai pu�ine motive s� tr�iesc ca oric�nd, �i mai pu�in� dorin��.
Totu�i, am�r�ciunea nu m� cople�ea, nu m� transforma �n acea creatur� distrus� �i disperat� care m-a� fi a�teptat s� devin. Poate c� nu era posibil c� �ndur chinul prin care am trecut c�nd am v�zut r�m�i�ele arse ale Claudiei. Poate c� nu era posibil s� �tiu asta �i s� continui s� exist oric�t. M� �ntrebam vag, pe m�sur� ce orele treceau, ce fumul din cafenea devenea �i mai dens, iar cortina decolorat� a micii scene luminate de l�mpi se ridica �i se l�sa �i femei robuste c�ntau acolo, lumina sclipind pe bijuteriile lor false, vocile calde fiindu-le uneori pl�ng�toare, extrem de triste�� m� �ntrebam vag cum era s� sim�i acea pierdere, acea furie �i s� fii �ndrept��it s-o sim�i, s� meri�i �n�elegere �i alinare. Nu a� fi m�rturisit suferin�a mea nici unei fiin�e vii. Propriile mele lacrimi nu �nsemnau nimic pentru mine.
Atunci, unde s� m� duc, dac� nu s� mor? Ciudat cum am primit r�spunsul. Ciudat cum am ie�it din cafenea, ocolind ruinele teatrului, �ndrept�ndu-m�, �n final, spre larga Avenue Napol�on �i apuc�nd apoi spre palatul Luvru. Era ca �i cum acel loc m-ar fi chemat �i, totu�i, nu fusesem niciodat� �n�untru. Trecusem prin fa�a lui de o mie de ori, dorind s� pot tr�i ca un muritor m�car o zi, ca s� pot s� m� plimb prin numeroasele sale �nc�peri �i s� v�d toate acele tablouri magnifice. Eram hot�r�t s-o fac acum, av�nd doar o vag� no�iune cum c�, �n operele de art� a� fi putut g�si o anumit� m�ng�iere, f�r� s� produc moarte unui lucru care era ne�nsufle�it �i, totu�i, poseda via�� �ntr-un chip at�t de magnific.
La un moment dat, merg�nd pe Avenue Napoleon, am auzit �n spatele meu pasul pe care l-am recunoscut ca fiind al lui Armand. �mi d�dea de �tire c� era aproape. Cu toate acestea, n-am f�cut nimic altceva dec�t am �ncetinit �i i-am dat voie s� m� ajung� din urm�; mult timp am mers al�turi, f�r� s� spunem nimic. Nu �ndr�zneam s� m� uit la el. Bine�n�eles c� m� g�ndisem la el tot timpul �i acum, dac� am fi fost oameni �i Claudia ar fi fost iubita mea, m-a� fi aruncat �n bra�ele lui dezn�d�jduit, at�t de puternic�, at�t de mistuitoare era nevoia de a �mp�rt�i cuiva durerea. Bariera amenin�a s� se rup� acum; totu�i, nu s-a rupt. Eram amor�it �i mergeam ca un om amor�it.
��tii ce-am f�cut�, am spus eu �ntr-un t�rziu. D�dusem col�ul �i vedeam �n fa�� �irul lung de coloane duble ale Muzeului Regal. ��i-ai luat sicriul, a�a cum te-am prevenit.�
�Da�, a zise el �i la auzul vocii lui, am sim�it o m�ng�iere subit�, de net�g�duit. M-a sl�bit. Dar eram, pur �i simplu, prea departe de durere, prea obosit.
��i totu�i, e�ti aici, cu mine, acum. Vrei s�-i r�zbuni?�
�Nu�, a spus el.
�Bine, dar erau tovar�ii t�i, erai conduc�torul lor�, am zis eu. ��i cu toate astea, nu i-ai prevenit c� vreau s�-i distrug, a�a cum te-am prevenit eu?�
�Nu.�
�Dar sigur m� dispre�uie�ti pentru asta. Sigur respec�i vreo regul�, o loialitate fa�� de cei ca tine.�
�Nu�, a spus el �ncet.
Mi se p�rea uluitor c�t de logic era r�spunsul lui, de�i nu mi-l puteam explica �i nu-l �n�elegeam.
Ceva s-a limpezit, venind din p�r�ile �ndep�rtate ale g�ndurilor mele nest�vilite. �Dar erau paznici; plasatorii aceia care dormeau �n incinta teatrului. De ce nu erau acolo c�nd am intrat? De ce nu erau acolo ca s�-i apere pe vampirii care dormeau?�
�Pentru c� erau �n serviciul meu �i eu le-am dat liber. I-am concediat�, a spus Armand.
M-am oprit. �n clipa �n care privirile ni s-au �nt�lnit, mi-am dorit ca lumea s� nu fi fost o ruin� neagr� �i goal� de cenu�� �i moarte, ci s� fi fost proasp�t� �i frumoas�, noi s� fim muritori �i s� ne oferim dragoste unul altuia. �Ai f�cut asta �tiind ce aveam de g�nd?�
�Da�, a zis el.
�Dar erai conduc�torul lor! Aveau �ncredere �n tine. Credeau �n tine. Tr�iau al�turi de tine!� am spus eu. �Nu te-n�eleg� de ce�?�
�Alege orice r�spuns vrei�, a spus el cu calm �i sensibilitate, de parc� n-ar fi vrut s� m� r�neasc� f�c�nd vreo acuza�ie sau ar�t�ndu-mi dispre�, dorind doar s� m� g�ndesc la asta f�r� exagerare. �Pot s� m� g�ndesc la multe. Alege-l pe cel de care ai nevoie �i crede-l. E la fel de posibil ca oricare altul. O s�-�i spun adev�ratul motiv pentru care am f�cut-o, care e cel mai pu�in adev�rat: voiam s� p�r�sesc Parisul. Teatrul �mi apar�inea. A�a c� i-am concediat.�
�Bine, dar �tiind��
��i-am spus, a fost adev�ratul motiv �i cel mai pu�in adev�rat�, a spus el cu r�bdare.
�M-ai distruge cu aceea�i u�urin�� cu care ai l�sat s� fie distru�i?� i-am �optit eu.
�De ce a� face-o?�
�Dumnezeule�, am �optit eu.
�E�ti foarte schimbat�, mi-a zis el. �Dar, �ntr-un fel, e�ti acela�i.�
Am continuat s� merg un timp �i, �n fa�a intr�rii �n Luvru, m-am oprit. La �nceput mi s-a p�rut c� numeroasele-i ferestre erau �ntunecate �i argintii datorit� luminii lunii �i ploii m�runte. Dar, dup� aceea, am avut impresia c� v�d o lumin� slab� mi�c�ndu-se �n�untru, de parc� un paznic s-ar fi plimbat printre acele comori. �l invidiam peste m�sur�. Mi-am concentrat toate g�ndurile asupra acelui paznic, calcul�nd cum ar fi putut un vampir s� ajung� la el, cum s�-i ia via�a, lampa �i cheile. Planul era confuz. Eram incapabil s� fac planuri. F�cusem un singur plan adev�rat �n via�a mea �i acela fusese dus la �ndeplinire.
�n cele din urm�, am capitulat. M-am �ntors din nou la Armand �i mi-am l�sat privirea s-o str�pung� pe a lui, d�ndu-i voie s� se apropie de mine ca �i cum ar fi avut inten�ia s� m� transforme �ntr-o victim�, iar eu am l�sat capul �n jos �i i-am sim�it bra�ul ferm pe dup� umeri. Amintindu-mi deodat� �i cu precizie cuvintele Claudiei, cele care au fost aproape ultimele ei cuvinte�� acea afirma�ie cum c� �tia c�-l puteam iubi pe Armand pentru c� fusesem capabil s-o iubesc p�n� �i pe ea�� acele cuvinte mi-au venit �n minte ca o ironie, mai pline de �n�eles dec�t �i-ar fi putut �nchipui ea.
�Da, �sta-i r�ul suprem, c� putem ajunge at�t de departe �nc�t s� ne iubim unul pe cel�lalt, noi doi�, i-am spus eu �ncet. �Cine altcineva ne-ar ar�ta m�car o f�r�m� de iubire, o f�r�m� de compasiune sau mil�? Cine altcineva, cunosc�ndu-ne a�a cum ne cunoa�tem noi, ar putea face altceva dec�t s� ne distrug�? Totu�i, putem s� ne iubim.�
M-a privit �ndelung l�s�ndu-�i capul �ntr-o parte �i desf�c�nd buzele, ca �i cum ar fi vrut s� vorbeasc�. Dar a z�mbit numai �i a cl�tinat din cap u�or pentru a m�rturisi c� nu �n�elegea.
Eu, �ns�, nu m� mai g�ndeam la el. Era unul din acele momente rare �n care mi se p�rea c� nu m� g�ndesc la nimic. Mintea mea nu avea nici o form�. Am v�zut c� ploaia �ncetase. Am v�zut c� aerul era curat �i rece, c� strada era luminoas�. �i voiam s� intru �n Luvru. Am formulat cuvintele pentru a-i spune lui Armand acest lucru, pentru a-l �ntreba dac� m� putea ajuta s� fac ceea ce era nevoie pentru a avea Luvrul p�n� �n zori.
El a luat-o ca pe o rug�minte foarte simpl� �i a spus numai c� se mira c� a�teptasem at�ta timp.
��Am p�r�sit Parisul foarte cur�nd dup� aceea. I-am spus lui Armand c� voiam s� m� �ntorc la Mediteran㠗 nu �n Grecia, a�a cum visasem de at�ta vreme. Voiam s� merg �n Egipt. Voiam s� v�d de�ertul �i, mai important, piramidele �i mormintele regilor. Voiam s� iau leg�tura cu acei profanatori de morminte care �tiu mai multe dec�t savan�ii �i mai voiam s� cobor �n morminte �nc� nedeschise �i s� v�d regii a�a cum erau �ngropa�i, s� v�d acele podoabe �i opere de art� din jurul lor �i picturile de pe pere�i. Armand era mai mult dec�t dornic s� m� �nso�easc�. A�a c� am plecat din Paris �ntr-o sear� devreme cu tr�sura, f�r� cea mai mic� ceremonie.
F�cusem ceva de care ar trebui s� amintesc. M� dusesem �n camerele mele de la Hotel Saint-Gabriel cu inten�ia de a lua c�teva din lucrurile Claudiei �i ale Madeleinei, de a le pune �n co�ciuge �i de a aranja s� li se preg�teasc� ni�te morminte �n cimitirul Montmartre. Dar n-am f�cut-o. Am stat pu�in �n acele od�i, unde totul era aranjat �i pus �n ordine de c�tre personal, a�a �nc�t aveai impresia c� Madeleine �i Claudia puteau s� se �ntoarc� �n orice clip�. Broderia Madeleinei se afla �mpreun� cu ghemele de a�� pe o m�su��. M-am uitat la ea �i la restul lucrurilor �i sarcina mea mi s-a p�rut lipsit� de sens. A�a c� am plecat.
Dar ceva mi se �nt�mplase acolo; sau, mai degrab�, ceva de care fusesem deja con�tient a devenit, pur �i simplu, mai limpede. �n noaptea aceea, m� dusesem la Luvru pentru a-mi lini�ti sufletul, pentru a g�sit o pl�cere extraordinar� care s�-mi anuleze durerea �i s� m� fac� s� uit chiar �i de mine �nsumi. Fusesem sprijinit. �n timp ce st�team pe trotuar �n fa�a u�ii hotelului, a�tept�nd tr�sura care avea s� m� duc� la Armand, am v�zut oamenii care se plimbau�� mul�imea de doamne �i domni bine �mbr�ca�i, v�nz�tori de ziare, hamali, vizitii�� toate acestea �ntr-o nou� lumin�. �nainte, arta con�inuse pentru mine promisiunea unei �n�elegeri mai profunde a inimii omene�ti. Acum, inima omeneasc� nu �nsemna nimic. Nu o ponegream, ci, pur �i simplu, o uitam. Magnificele tablouri de la Luvru nu erau pentru mine str�ns legate de m�inile care le pictaser�. Erau desprinse �i moarte asemeni copiilor transforma�i �n piatr�. Asemeni Claudiei, desp�r�it� de mama ei, p�strat� de-a lungul deceniilor �n perle �i aur. Asemeni p�pu�ilor Madeleinei. �i, bine�n�eles, asemeni Claudiei, Madeleinei �i mie �nsumi, �i ele puteau fi transformate �n cenu��.
��Cam �sta ar fi sf�r�itul povestirii. Bine�n�eles, �tiu c� te �ntrebi ce s-a mai �nt�mplat cu noi dup� aceea. Ce s-a ales de Armand? Unde m-am dus? Ce-am f�cut? Dar, s� �tii c� nu prea s-a-nt�mplat nimic. Nimic ce s� nu fi fost inevitabil. Plimbarea mea prin Luvru �n noaptea aceea pe care �i-am descris-o a fost de-a dreptul profetic�.
Nu m-am schimbat deloc dup� asta. N-am c�utat nimic �n singura mare surs� de schimbare care e umanitatea. �i nici �n dragostea �i preocuparea mea fa�� de frumuse�ea lumii, n-am c�utat nimic care s� poat� fi �napoiat umanit��ii. Beam din frumuse�ea lumii a�a cum bea un vampir. Eram mul�umit. Eram plin p�n� la refuz. Dar eram mort. �i neschimbat. Povestea s-a sf�r�it la Paris, a�a cum �i-am spus.
Mult� vreme am crezut c� moartea Claudiei fusese cauza acestui sf�r�it. C�, dac� a� fi v�zut-o plec�nd din Paris �n siguran��, �mpreun� cu Madeleine, lucrurile ar fi stat altfel �ntre mine �i Armand. A� fi putut s� iubesc �i s� doresc din nou, s� caut o asem�nare cu via�a muritoare care s� fie bogat� �i variat�, de�i nefireasc�. Dar am ajuns s�-mi dau seama c� nu era adev�rat. Chiar dac� Claudia n-ar fi murit, chiar dac� eu nu l-a� fi dispre�uit pe Armand pentru faptul c� o l�sase s� moar�, totul ar fi fost la fel. S� ajungi s� cuno�ti r�ul �ncetul cu �ncetul sau s� fii catapultat �n el� �nsemna acela�i lucru. P�n� la urm�, nu voiam nimic. �i, nemerit�nd altceva mai bun, m-am �nchis ca un p�ianjen �n fl�c�ruia unui b�� de chibrit. P�n� �i Armand, care era tovar�ul meu constant, unicul meu tovar�, exista la o mare distan�� de mine, �n dosul acelui v�l care m� desp�r�ea de toate viet��ile, un v�l care era un fel de giulgiu.
Dar �tiu c� e�ti curios s� afli ce s-a mai �nt�mplat cu Armand. �i noaptea e pe sf�r�ite. Vreau s�-�i spun asta pentru c� e foarte important. Povestea ar fi incomplet� f�r� acest am�nunt.
Dup� ce-am p�r�sit Parisul, am c�l�torit prin toat� lumea, a�a cum �i-am spus; mai �nt�i Egipt, apoi Grecia, Italia, Asia Mic㠗 oriunde voiam eu, de fapt, �i oriunde m� �mpingea dorin�a de a g�si arta. �n cursul acelor ani, timpul a �ncetat s� mai aib� sens �i eram adesea preocupat de lucruri foarte simple�� un tablou �ntr-un muzeu, o fereastr� de catedral�, o statuie frumoas㠗 perioade �ndelungate de timp.
�ns� �n to�i acei ani, eram st�p�nit de o dorin�� vag�, dar persistent� de a m� �ntoarce la New Orl�ans. N-am uitat niciodat� New Orl�ans-ul. Iar c�nd ne aflam �n zone tropicale, unde cre�teau florile �i copacii care existau �n Louisiana, m� g�ndeam la ea intens �i sim�eam pentru c�minul meu singura dorin�� pe care o sim�eam pentru ceva, �n afar� de neobosita mea c�utare a artei. �i, din c�nd �n c�nd, Armand m� ruga s�-l duc acolo. Iar eu, fiind con�tient �ntr-un mod politicos de faptul c� f�ceam foarte pu�in pentru a-l mul�umi �i c�, adesea, treceau perioade �ndelungate, �n care nu-i vorbeam sau nu-l c�utam, am vrut s� fac asta pentru c� m-a rugat. Se p�rea c� rug�mintea lui m-a f�cut s� uit de o team� nel�murit� c� a� fi putut suferi �n New Orl�ans, c� a� fi putut cunoa�te iar�i umbra palid� a fostei mele nefericiri �i dorin�e. Dar am am�nat. Poate c� teama era mai puternic� dec�t mi-am �nchipuit. Am ajuns �n America �i am tr�it o vreme �ndelungat� la New York. Continuam s� am�n. �n cele din urm�, Armand m-a convins �n alt mod. Mi-a spus ceva ce-mi ascunsese �nc� de c�nd ne aflam la Paris. Lestat nu murise �n �Th��tre des Vampires�. �l crezusem mort �i, c�nd l-am �ntrebat pe Armand de acei vampiri, mi-a spus c� pieriser� cu to�ii. Acum, �ns�, mi-a spus c� nu era a�a. Lestat p�r�sise teatrul �n noaptea �n care fugisem de Armand �i-mi c�utasem refugiul �n cimitirul din Montmartre. Doi vampiri care fuseser� f�cu�i odat� cu Lestat de acela�i maestru �l ajutaser� �n aranjarea c�l�toriei spre New Orl�ans.
Nu pot s�-�i explic ce-am sim�it c�nd am auzit asta. Desigur Armand mi-a spus c� m� protejase, nem�rturisindu-mi acest lucru, sper�nd s� nu vreau s� fac o c�l�torie foarte lung� doar pentru a m� r�zbuna, o c�l�torie care mi-ar fi provocat �i durere �i suferin�� �n acela�i timp. Dar nu-mi p�sa. Nu m� g�ndisem deloc la Lestat �n noaptea �n care d�dusem foc teatrului. M� g�ndisem la Santiago, la Celeste �i la to�i ceilal�i care o distruseser� pe Claudia. Lestat, de fapt, �mi st�rnea sentimente pe care nu dorisem s� le m�rturisesc nim�nui, sentimente pe care a� fi vrut s� le uit, �n ciuda mor�ii Claudiei. Ura nu f�cea parte dintre ele.
Dar c�nd l-am auzit pe Armand, a fost ca �i cum v�lul care m� protejase ar fi fost sub�ire �i transparent �i, de�i se mai afla �ntre mine �i lumea sentimentelor, prin el �l sim�eam pe Lestat �i faptul c� voiam s�-l rev�d. Acest lucru m-a impulsionat �i ne-am �ntors la New Orl�ans.
S-a �nt�mplat la sf�r�itul prim�verii acestui an. De cum am ie�it din gar�, am sim�it c�, �ntr-adev�r m� �ntorsesem acas�. Era ca �i cum aerul ar fi fost deosebit de �nmiresmat �i m� sim�eam extrem de lini�tit c�nd mergeam pe acel caldar�m cald �i neted, pe sub acei stejari familiari, ascult�nd acele zgomote vii �i ne�ncetate ale nop�ii.
Bine�n�eles c� New Orl�ans-ul era schimbat. Dar, departe de a depl�nge acele transform�ri, eram recunosc�tor pentru ceea ce p�rea s� fi r�mas la fel. Am g�sit �n Garden District, care, pe vremea mea, fusese cartierul St. Marie, una din casele impresionante care existaser� �i atunci, at�t de dep�rtat� de strada lini�tit� din c�r�mid�, �nc�t, plimb�ndu-m� �n lumina lunii pe sub magnolii, am cunoscut aceea�i dulcea�� �i pace din trecut; nu numai pe str�du�ele din Vieux Carr�, dar �i �n zona s�lbatic� de la Pointe du Lac. Erau acolo caprifoiul, trandafirii, iar coloanele corintice se profilau pe cerul plin de stele; dincolo de poart�, se aflau str�zile vis�toare, alte case� era o citadel� a frumuse�ii.
Pe Rue Royale, unde l-am plimbat pe Armand printre turi�ti, magazine de antichit��i �i intr�rile puternic luminate ale restaurantelor elegante, am fost surprins s� descop�r casa din care Lestat, Claudia �i cu mine f�cusem c�minul nostru, fa�ada fiind pu�in schimbat� datorit� zugr�velii noi �i tuturor repara�iilor f�cute. Cele dou� u�i-ferestre mai d�deau �nc� pe ni�te balcona�e deasupra unui magazin �i am v�zut �n sclipirea cald� a candelabrului electric un tapet elegant, caracteristic acelei perioade dinainte de r�zboi. Sim�eam foarte puternic c� Lestat era acolo, mai puternic dec�t Claudia �i eram convins, de�i el nu se afla �n preajma acelei case, c� aveam s�-l g�sesc �n New Orl�ans.
�i mai sim�eam ceva; triste�ea care m-a cuprins atunci, dup� ce Armand plecase pe drumul lui. Dar triste�ea aceea nu era nici dureroas�, nici pasionat�. Era, �ns�, ceva intens �i aproape dulce, ca parfumul iasomiei �i al trandafirilor ce umplea vechea gr�din� pe care o �ntrez�ream printre gratiile de fier ale por�ii. Triste�ea aceea mi-a dat o satisfac�ie u�oar� �i m-a f�cut s� r�m�n mult� vreme �intuit �n acel loc; m-a �inut legat de ora�; �i nu m-a p�r�sit �n noaptea �n care am plecat.
M�-ntreb acum ce s-ar fi ales de triste�ea asta, la ce lucru ar fi putut s� dea na�tere �n mine care s� devin� mai puternic dec�t ea �ns�i. Dar m� ia gura pe dinainte.
Pentru c�, la pu�in timp dup� aceea, am v�zut un vampir �n New Orl�ans, un t�n�r sub�ire, cu chipul alb, care cu pu�ine ore �nainte de ivirea zorilor se plimba singur pe trotuarele late ale lui St. Charles Avenue. Imediat am fost convins c�, dac� Lestat �nc� mai locuia acolo, acel vampir l-ar fi putut cunoa�te �i ar fi putut chiar s� m� conduc� la el. Bine�n�eles c� el nu m-a v�zut. �nv��asem de mult� vreme s�-mi z�resc semenii �n marile ora�e, f�r� ca ei s� m� poat� observa. Armand, �n timpul scurtelor sale �ntrevederi cu vampirii din Londra �i Roma, aflase c� toat� lumea �tia de arderea lui �Th��tre des Vampires� �i c� am�ndoi eram considera�i proscri�i. Discu�iile �n leg�tur� cu asta nu �nsemnau nimic pentru mine �i le-am evitat p�n� �n ziua aceea. Dar am �nceput s�-l urm�resc pe acel vampir din New Orl�ans, de�i adesea m� purta la teatre sau �n alte locuri care nu m� interesau c�tu�i de pu�in, �ntr-o noapte, �ns�, lucrurile s-au schimbat �n sf�r�it.
Era o noapte foarte cald� �i mi-am dat seama, de cum l-am v�zut pe St. Charles, c� trebuia s� mearg� undeva. Nu numai c� p�ea repede, dar p�rea �i pu�in tulburat. C�nd, �n cele din urm�, a dat col�ul str�zii St. Charles, apuc�nd pe o str�du�� �ngust� care a devenit dintr-o dat� s�r�c�cioas� �i �ntunecat�, am fost sigur c� se �ndrepta spre ceva ce avea s� m� intereseze.
A intrat �ns�, �ntr-o c�su�� de lemn �i a provocat moartea unei femei. A f�cut-o foarte repede �i f�r� s� simt� nici cea mai mic� pl�cere; dup� ce a terminat, a luat copila�ul din leag�n, l-a �nf�urat cu bl�nde�e �ntr-o p�turic� albastr� de l�n� �i a ie�it din nou �n strad�.
Dup� numai vreun cvartal, dou�, s-a oprit �n fa�a unui gard de fier acoperit cu vi��, care �nconjura o curte mare plin� de verdea��. Printre copaci am z�rit o cas� �ntunecoas�, cu tencuiala cojit� �i cu balustradele de fier ale galeriilor de la etaj �i de jos pline de rugin�. P�rea o cas� blestemat�, r�t�cit� printre mul�imea de c�su�e din lemn, iar ferestrele �nalte �i goale d�deau spre ceea ce trebuia s� fie o �ngr�m�deal� deprimant� de acoperi�uri joase, b�c�nia din col� �i un mic bar al�turat. Dar curtea mare �i �ntunecoas� protejau oarecum casa �mpotriva acestor lucruri �i eu am fost nevoit s� merg c��iva metri pe l�ng� gard p�n� am z�rit, �n sf�r�it, printre ramurile groase ale pomilor o lic�rire slab� la una din ferestrele de jos. Vampirul intrase pe poart�. Am auzit copila�ul pl�ng�nd �i apoi, nimic. L-am urmat, escalad�nd cu u�urin�� gardul vechi �i s�rind �n gr�din�, dup� care m-am apropiat de veranda lung� din fa��.
C�nd am ajuns l�ng� una din ferestrele lungi c�t tot nivelul, �n fa�a ochilor mi s-a oferit o priveli�te uluitoare. C�ci, �n ciuda c�ldurii acelei seri �n care nu se sim�ea nici cea mai slab� adiere de v�nt, c�nd galeria, chiar �i cu sc�ndurile acelea deformate �i rupte, ar fi putut fi singurul loc suportabil at�t pentru un om, c�t �i pentru un vampir, un foc str�lucea �n c�minul din salon �i toate ferestrele acestuia erau �nchise; t�n�rul vampir st�tea l�ng� foc �i vorbea cu un altul, care se afla foarte aproape de c�min, �in�ndu-�i �n dreptul focului picioarele �nc�l�ate cu papuci �i tr�g�nd tot timpul cu degete tremur�toare de reverele halatului albastru jerpelit. De�i un fir electric destr�mat at�rna dintr-o coroan� de trandafiri din ipsos de pe tavan, doar o singur� lamp� cu gaz d�dea lumin�, pe l�ng� fl�c�rile din c�min, o lamp� cu gaz care se afla pe o m�su�� �n apropierea copila�ului.
Am f�cut ochii mari, studiind acel vampir adus de spate �i tremur�tor, al c�rui p�r blond �i lung �i c�dea �n dezordine pe fa��. Tare mult a� fi vrut s� �terg de praf acel geam care nu m� l�sa s� fiu sigur de ceva ce b�nuiam. �To�i m� p�r�si�i!� a sc�ncit el cu o voce pi�ig�iat�.
�Nu po�i s� ne �ii l�ng� tine!� a zis cu asprime t�n�rul vampir, care st�tea picior peste picior, cu bra�ele �ncruci�ate pe pieptul �ngust, arunc�ndu-�i privirea plin� de dispre� prin �nc�perea pr�fuit� �i goal�. �Ah, taci odat�!� i-a spus el copilului, care a scos un urlet strident. �Taci, taci.�
�Lemnul, lemnul�, a spus vampirul cel blond cu un glas stins �i c�nd i-a f�cut semn celuilalt s�-i dea bucata de lemn de l�ng� scaunul lui, am v�zut foarte bine inconfundabilul profil al lui Lestat, acea piele neted� pe care nu se mai vedea acum nici cea mai vag� urm� de cicatrice.
�M�car dac� ai ie�i�, a zis cel�lalt furios, arunc�nd bucata de lemn pe foc. �M�car dac� ai v�na �i altceva �n afar� de nenorocitele astea de animale�� �i a privit �n jur dezgustat. Atunci am v�zut, �n umbr�, trupurile mici �i acoperite de blan� ale c�torva pisici, z�c�nd gr�mad� �n praf. Un lucru extraordinar, c�ci un vampir nu suporta s� stea l�ng� victimele sale moarte mai mult dec�t suport� orice mamifer s� r�m�n� �n acela�i loc unde-�i f�cuse nevoile. ��tii c� e var�?� l-a �ntrebat t�n�rul, dar Lestat �i-a frecat m�inile. Pl�nsul copilului �ncetase, totu�i t�n�rul vampir a ad�ugat: �F�-o odat�, ia-l ca s� te-nc�lze�ti.�
�Ai fi putut s�-mi aduci altceva!� a spus Lestat cu am�r�ciune �i, c�nd s-a uitat la copil, l-am v�zut f�c�nd ochii mici �n lumina slab� a l�mpii afumate. Am sim�it o recunoa�tere �n ochii aceia, chiar �i �n expresia din umbra p�rului blond. Totu�i, s� aud acea voce pl�ng�rea��, s� v�d acel spate coco�at �i tremur�tor! Aproape f�r� s� m� g�ndesc, am b�tut cu putere �n geam. T�n�rul s-a ridicat imediat, adopt�nd o expresie rea, dar eu i-am f�cut semn s� r�suceasc� iv�rul. Lestat s-a ridicat din fotoliu, str�ng�ndu-�i halatul la g�t.
�E Louis! Louis!� a spus el. �D�-i drumul �n�untru.� �i gesticula disperat, ca un invalid care-i cerea tinerei �infirmiere� s� asculte.
De cum s-a deschis geamul, am respirat acel aer �mpu�it �i sufocant din �nc�pere. Insectele care roiau �n jurul animalelor intrate �n putrefac�ie mi-au luat cu asalt sim�urile �n asemenea hal, �nc�t m-am str�mbat f�r� s� vreau, �n ciuda rug�min�ilor disperate ale lui Lestat de a m� duce l�ng� el. �ntr-un ungher �ndep�rtat se afla sicriul �n care dormea, cu lacul cojit pe alocuri, pe jum�tate acoperit de teancuri de ziare �ng�lbenite. O mul�ime de oase se vedeau prin col�uri, cur��ate complet cu excep�ia c�torva petice �i smocuri de blan�. Dar Lestat �mi str�ngea m�inile �n m�inile lui uscate, tr�g�ndu-m� spre el, spre c�ldur� �i i-am v�zut ochii umpl�ndu-i-se de lacrimi; numai c� gura i-a schi�at un z�mbet ciudat de fericire disperat�, foarte apropiat� de durere, am observat urmele vagi ale cicatricelor. C�t de uluitor �i �ngrozitor era acel om nemuritor cu chipul netede �i lucios, coco�at, vorb�re� �i pl�ng�re� ca un b�tr�n.
�Da, Lestat�, am spus �ncet. �Am venit s� te v�d.� I-am dat m�inile la o parte cu bl�nde�e �i m-am dus spre copilul care pl�ngea acum �ngrozitor, de spaim� �i de foame. De cum l-am luat �n bra�e �i am desf�cut pu�in p�turica, s-a mai lini�tit dup� care l-am b�tut u�or pe spate �i l-am leg�nat. Lestat �mi �optea acum cuvinte pe jum�tate articulate, pe care nu le pricepeam, �n timp ce lacrimile �i �iroiau pe obraji �i t�n�rul vampir, pe al c�rui chip se citea o expresie de dezgust, st�tea l�ng� geamul deschis, cu m�na pe iv�r, ca �i cum ar fi fost gata s� fug� �n orice clip�.
�Deci tu e�ti Louis�, a spus el, fapt care a p�rut s� amplifice starea de nelini�te a lui Lestat, acesta �terg�ndu-�i repede lacrimile cu poalele halatului.
O musc� s-a oprit pe fruntea copila�ului �i, f�r� s� vreau, am icnit c�nd am prins-o �ntre dou� degete �i apoi i-am dat drumul pe podea, moart�. Copilul nu mai pl�ngea, ci m� privea cu ni�te ochi extraordinar de alba�tri, de un albastru �nchis, chipul lui rotund lucind din cauza c�ldurii �i un z�mbet i-a ap�rut pe buze, un z�mbet care a devenit �i mai str�lucitor, ca o flac�r�. Nu ucisesem niciodat� o fiin�� at�t de t�n�r� �i nevinovat� �i-mi d�deam seama de acest lucru acum, c�nd �ineam copilul cu un ciudat sentiment de p�rere de r�u, mai puternic chiar dec�t cel care m� cuprinsese pe Rue Royale. Leg�n�ndu-l �ncet, am tras l�ng� foc scaunul pe care st�tuse t�n�rul vampir �i m-am a�ezat.
�Nu �ncerca s� vorbe�ti� e �n regul�, i-am spus eu lui Lestat, care s-a pr�bu�it recunosc�tor �n fotoliul lui �i s-a �ntins s�-mi m�ng�ie cu ambele m�ini reverele hainei.
�Dar m� bucur at�t de mult s� te v�d�, a �ng�imat el printre lacrimi.� Am visat c� o s� vii� c� o s� vii�� a ad�ugat el, dup� care s-a str�mbat, ca �i cum ar fi sim�it o durere nel�murit� �i, din nou i s-au v�zut urmele cicatricelor. Privea �n gol cu m�na la ureche, de parc� n-ar fi vrut s� aud� un zgomot �ngrozitor. �N-am�� a �nceput el �i apoi a cl�tinat din cap, iar ochii i s-au �nce�o�at c�nd i-a m�rit, chinuindu-se s�-i focalizeze. �N-am vrut s�-i las s-o fac�, Louis� Adic�, Santiago� �la, �tii, nu mi-a spus ce aveau de g�nd.�
�Totul e trecut, Lestat�, am spus eu.
�Da, da�, a zis el, d�nd din cap energic. �Trecut. Ea n-ar fi trebuit� Louis,
Ea. Mi se p�rea atunci c� ea nu existase niciodat�. C� fusese un vis ilogic �i fantastic prea pre�ios �i prea personal pentru a-l dest�inui cuiva. �i de prea mult timp disp�rut. M-am uitat la el. L-am privit st�ruitor. �i am �ncercat s�-mi spun: �Da, noi trei �mpreun�.�
�Nu te teme de mine, Lestat�, i-am spus eu, de parc� a� fi vorbit cu mine �nsumi. �N-am venit s�-�i fac r�u.�
�Te-ai �ntors la mine, Louis�, a �optit el cu vocea aceea pi�ig�iat�. �Te-ai �ntors din nou la mine, Louis, nu-i a�a?� �i-a mu�cat iar�i buzele, privindu-m� cu disperare.
�Nu, Lestat�, i-am spus eu, cl�tin�nd din cap. S-a agitat o clip�, dup� care a �nceput s� fac� un gest, apoi altul �i, �n cele din urm�, �i-a acoperit fa�a cu m�inile, extrem de dezn�d�jduit. Cel�lalt vampir, care m� privea cu r�ceal�, m-a �ntrebat:
�Chiar� te-ai �ntors la el?�
�Nu, bine�n�eles c� nu�, am spus eu, iar el a r�njit, ca �i cum acela ar fi fost r�spunsul la care se a�teptase �i a ie�it pe verand�. �l auzeam acolo, foarte aproape, a�tept�nd.
�Am vrut doar s� te v�d, Lestat�, am spus eu, dar Lestat n-a p�rut s� m-aud�. Altceva �i distr�sese aten�ia �i privea �n gol, cu ochii mari, mi�c�ndu-�i agitat m�inile pe l�ng� urechi. Atunci am auzit �i eu. Era o siren�. �i, pe m�sur� ce zgomotul se auzea mai tare, el a �nchis str�ns ochii �i �i-a astupat urechile. Iar zgomotul devenea din ce �n ce mai puternic, auzindu-se de pe o strad� din apropiere. �Lestat!� i-am spus acoperind pl�nsul copilului, care se trezise teribil de speriat din cauza sirenei. Dar agonia lui m-a blocat. Buzele �i dezveleau din�ii �ntr-o grimas� oribil� de durere. �Lestat, nu-i dec�t o siren�!� i-am spus eu proste�te. Dup� aceea, s-a ridicat de pe fotoliu �i m-a �mbr��i�at str�ns, iar eu, f�r� s� vreau, i-am luat m�na. S-a aplecat, lipindu-�i capul de pieptul meu �i �in�ndu-mi m�na at�t de str�ns, �nc�t m-a f�cut s� m� doar�. �nc�perea a fost inundat� de lumina ro�ie p�lp�itoare a sirenei, dup� care a trecut mai departe.
�Louis, nu mai suport, nu mai suport�, a murmurat el printre lacrimi. �Ajut�-m�, Louis, r�m�i cu mine.�
�Dar de ce �i-e fric�?� l-am �ntrebat eu. �Nu �tii ce-i asta?� C�nd m-am uitat �n jos la el, c�nd i-am v�zut p�rul blond lipit de haina mea, l-am v�zut a�a cum fusese demult, un domn �nalt �i impun�tor, cu o mantie neagr� �i larg�, cu capul drept, c�nt�nd cu vocea lui superb� o arie din opera de la care abia ne �ntorsesem, b�t�nd cu bastonul �n pietrele de pe caldar�m �n ritmul muzicii, z�rind cu coada ochiului o t�n�r� care r�m�sese vr�jit�, a�a �nc�t un z�mbet i-a ap�rut pe chip �i c�ntecul i s-a stins pe buze; pentru o clip�, �n momentul acela �n care privirea lui a �nt�lnit-o pe a ei, tot r�ul a p�rut s� fie �ters �n acel tumult de pl�cere, acea pasiune pentru simplul fapt c� tr�ia.
Acela s� fi fost pre�ul pasiunii? O sensibilitate �ocat� de schimbare, chircit� de spaim�? M-am g�ndit la toate lucrurile pe care a� fi putut s� i le spun, cum i-a fi putut reaminti c� era nemuritor, c� nimic nu-l condamna la izolare �n afar� de sine �nsu�i �i c� era �nconjurat de inconfundabilele semne ale mor�ii inevitabile. Dar nu i-am spus aceste lucruri �i �tiam c� n-o voi face.
Mi s-a p�rut c� lini�tea �nc�perii ne-a �nv�luit brusc, asemeni unei m�ri �ntunecate pe care sirena o �ndep�rtase. Mu�tele n�p�diser� un �obolan �n descompunere �i copilul �i-a ridicat privirea spre mine t�cut, de parc� ochii mei ar fi fost ni�te bile sclipitoare, str�ng�ndu-mi �n m�nu�a cu gropi�e degetul pe care-l �ineam deasupra guri�ei lui ca o petal� mic�.
Lestat se �ndreptase, dar numai pentru a se pr�bu�i la loc �n fotoliu. �N-o s� r�m�i cu mine�, a spus el oft�nd, dar apoi a privit �n alt� parte �i a p�rut deodat� preocupat.
�Am vrut at�t de mult s�-�i vorbesc�, a zis el. ��n seara aceea, c�nd am venit �n casa de pe Rue Royale, n-am vrut dec�t s�-�i vorbesc!� S-a cutremurat violent, cu ochii �nchi�i, iar g�tlejul a p�rut s� i se contracte. Parc� loviturile pe care i le d�dusem atunci ar fi c�zut acum. Privea absent �n fa�a lui, umezindu-�i buzele �i vocea �i era sc�zut�, aproape natural�. �Am plecat la Paris s� te caut��
�Ce voiai s�-mi spui?� l-am �ntrebat. �Despre ce voiai s�-mi vorbe�ti?�
�mi aminteam foarte bine insisten�a lui nebuneasc� de la �Th��tre des Vampires�. Nu m� mai g�ndisem la asta de ani de zile. Nu, nu m� g�ndisem niciodat�. �i-mi d�deam seama c� acum vorbeam extrem de �ov�itor despre acest lucru.
Dar el mi-a z�mbit numai, un z�mbet insipid, aproape apologetic, �i a cl�tinat din cap. Am v�zut cum ochii i se umpleau de o disperare stins�.
Am sim�it o u�urare profund�, de net�g�duit.
�Dar r�m�i?� a insistat el.
�Nu.�
�Nici eu!� a spus t�n�rul vampir din �ntunericul de afar�. A stat o clip� �n dreptul geamului deschis, uit�ndu-se la noi. Lestat l-a privit �i apoi a �ntors capul prostit, iar buza de jos a p�rut c� i se �ngroa�� �i a �nceput s�-i tremure. ��nchide-l, �nchide-l� a zis el ar�t�nd cu degetul spre geam. Apoi a scos un suspin �i �i-a acoperit gura cu m�na dup� care a l�sat capul �n jos �i a �nceput s� pl�ng�.
T�n�rul vampir a disp�rut. I-am auzit pa�ii dep�rt�ndu-se gr�bi�i pe caldar�m �i am mai auzit z�ng�nitul greu al por�ii de fier. Am r�mas singur cu Lestat �i acesta, pl�ngea. P�rea c� a trecut mult timp p�n� s-a oprit �i, �n tot acest r�stimp, eu doar l-am privit. M� g�ndeam la toate lucrurile care se petrecuser� �ntre noi. �mi aminteam lucruri pe care crezusem c� le uitasem cu des�v�r�ire. �i eram con�tient de acea triste�e cople�itoare care pusese st�p�nire pe mine c�nd am v�zut casa de pe Rue Royale, unde locuisem to�i trei. Numai c� nu mi se p�rea a fi triste�e pentru Lestat, pentru acel vampir elegant �i nep�s�tor care locuia pe atunci acolo. P�rea o triste�e pentru altceva, ceva mai presus de Lestat, care doar �l includea �i f�cea parte din imensa �i �ngrozitoarea am�r�ciune pe care o sim�eam pentru toate lucrurile pe care le pierdusem, le iubisem sau le cunoscusem vreodat�. Mi s-a p�rut atunci c� m� aflu �ntr-un alt loc, �ntr-un alt timp. �i acest timp �i loc diferit era foarte real, o �nc�pere �n care insectele b�z�iser� a�a cum b�z�iau acum, iar aerul fusese �nchis, �nc�rcat de moarte �i de parfumul prim�verii. Eram pe cale de a cunoa�te acel loc �i de a cunoa�te odat� cu el, cu o durere teribil�, o durere at�t de teribil�, �nc�t mintea mi s-a ferit de ea, spun�nd: Nu, nu m� duce �napoi �n acel loc�� �i, deodat�, totul a disp�rut, iar eu eram cu Lestat acolo. Uluit, mi-am v�zut propria lacrim� picur�nd pe chipul copilului. Am v�zut-o sclipind pe obrazul lui �i am v�zut acel obraz rotunjindu-se din cauza z�mbetului de copil. Probabil c� vedea lumina din lacrimi. Mi-am �ters fa�a de lacrimile care chiar existau �i le-am privit uimit.
�Dar, Louis�� a spus Lestat �ncet. �Cum po�i s� fii a�a cum e�ti, cum de supor�i?� m-a �ntrebat el, privindu-m� cu aceea�i grimas� �i cu fa�a sc�ldat� �n lacrimi. �Spune-mi, Louis, ajut�-m� s� �n�eleg! Cum po�i s� pricepi tot, cum po�i s�-nduri?� �i vedeam dup� disperarea din ochii lui �i dup� tonul mai profund pe care-l c�p�tase vocea lui c� �i el se �ndrepta cu greu spre ceva nespus de dureros, spre un loc �n care nu mai fusese de mult� vreme. Dar, chiar �n timp ce-l priveam, ochii au p�rut s� i se �nce�o�eze deruta�i. �i-a str�ns halatul �n jurul trupului �i, cl�tin�nd din cap, �i-a a�intit privirea asupra fl�c�rilor. S-a cutremurat �i a scos un geam�t.
�Trebuie s� plec, Lestat�, i-am spus. M� sim�eam plictisit, s�tul de el �i de triste�ea lui. �i t�njeam din nou dup� nemi�carea de afar�, dup� acea lini�te perfect� cu care m� obi�nuisem at�t de mult. Dar c�nd m-am ridicat, mi-am dat seama c� luam copilul cu mine.
Lestat m-a privit cu ochii lui mari, plini de agonie �i cu fa�a lui neted�, f�r� v�rst�. �Dar o s� te �ntorci� o s� mai treci pe la mine� Louis?� m-a �ntrebat el.
I-am �ntors spatele �i am plecat �n lini�te, auzindu-l cum m� striga. C�nd am ajuns �n strad�, am privit �n urm� �i l-am v�zut �n dreptul ferestrei, de parc� s-ar fi temut s� ias�. Mi-am dat seama c� nu mai ie�ise de mult timp din cas� �i atunci mi-a trecut prin cap c�, poate nici nu va mai ie�i vreodat�.
M-am dus �napoi la c�su�a de unde vampirul luase copilul �i l-am a�ezat la loc �n leag�n.
Nu la foarte mult timp dup� aceea, i-am spus lui Armand c�-l v�zusem pe Lestat. S� fi fost vreo lun�, nu �tiu sigur. Timpul �nsemna foarte pu�in pentru mine atunci, la fel ca �i acum, dar pentru Armand �nsemna foarte mult. Era uluit c� nu-i spusesem mai �nainte.
�n noaptea aceea, ne plimbam prin zona unde ora�ul las� locul Parcului Audubon �i cheiul e pustiu, o pant� acoperit� de iarb� care coboar� spre o plaj� noroioas�, unde, din loc �n loc, se v�d gr�mezi de lemne, �ndrept�ndu-se spre valurile clipocitoare ale fluviului. Pe malul cel�lalt se vedeau luminile foarte slabe ale fabricilor �i companiilor fluviale, puncte verzi sau ro�ii care p�lp�iau �n dep�rtare ca ni�te stele. Luna f�cea s� se vad� curentul larg �i puternic curg�nd cu repeziciune �ntre cele dou� maluri; acolo p�n� �i c�ldura verii disp�ruse, iar briza r�coroas� venea dinspre ap� �i mi�ca mu�chiul de pe stejarul r�sucit pe care ne-am a�ezat. Rupeam iarba �i o gustam, de�i gustul era amar �i nefiresc. Gestul �ns� p�rea firesc. M� sim�eam aproape ca �i cum n-a� mai fi vrut s� p�r�sesc New Orl�ans-ul vreodat�. Dar ce fel de g�nduri mai s�nt �i astea c�nd po�i s� tr�ie�ti o ve�nicie? S� nu mai p�r�sesc New Orl�ans-ul �vreodat�?
�Dar n-ai sim�it nici un fel de dorin�� de r�zbunare?� m-a �ntrebat Armand, care st�tea �ntins pe iarb� l�ng� mine, sprijinindu-se �n cot �i fix�ndu-m� cu privirea.
�De ce?� l-am �ntrebat eu calm. �mi doream, a�a cum f�ceam adesea, ca el s� nu fi fost acolo, s� fi fost singur. Singur cu fluviul puternic �i r�coros �n lumina slab� a lunii. ��i-a primit pedeapsa perfect�. Moare, moare din cauza rigidit��ii, din cauza fricii. Mintea lui nu poate accepta aceste vremuri. Nu-i nimic senin �i gra�ios ca moartea vampirilor, pe care mi-ai descris-o la Paris. Cred c� moare la fel de st�ngaci �i grotesc ca majoritatea muritorilor �n acest secol� de b�tr�ne�e.�
�Dar tu� tu ce-ai sim�it?� a insistat el �ncet. Am fost �ocat de calitatea personal� a acelei �ntreb�ri �i de c�t de mult trecuse de c�nd nu ne mai vorbisem astfel. L-am sim�it foarte intens atunci, fiin�a separat� care era, creatura calm� �i st�p�n� pe sine, cu p�rul castaniu �i drept �i cu ochii mari, uneori melancolici, ochi care, adesea, p�reau s� nu vad� nimic altceva dec�t propriile lor g�nduri. �n noaptea aceea, erau lumina�i de un foc stins, neobi�nuit.
�Nimic�, am r�spuns eu.
�Nimic nici �ntr-un fel, nici �n altul?�
I-am r�spuns c� nu. �mi aminteam extraordinar de bine acea triste�e. Era ca �i cum triste�ea nu m-ar fi p�r�sit deodat�, ci ar fi fost tot timpul l�ng� mine, spun�nd �Vino�. Dar nu voiam s�-i dest�inui acest lucru lui Armand, nu voiam s�-i dezv�lui asta. �i aveam senza�ia ciudat� c�-i simt nevoia de a-i spune� asta, sau altceva� o nevoie ciudat de asem�n�toare cu cea de s�nge.
��i-a spus ceva, care s� te fac� s� sim�i vechea ur�?� a murmurat el �i, �n clipa aceea mi-am dat seama, cu o nemaipomenit� acuitate, c�t de tulburat era.
�Ce este, Armand? De ce �ntrebi asta?�
El, �ns�, s-a �ntins din nou pe cheiul �n pant� �i mult� vreme a p�rut s� priveasc� stelele. Stelele �mi aduceau aminte ceva cu totul deosebit, vaporul care ne dusese, pe mine �i pe Claudia, �n Europa �i nop�ile acelea de pe mare, c�nd mi se p�rea c� stelele coborau pentru a atinge valurile.
�M� g�ndeam c� poate �i-a spus ceva legat de Paris�� a zis Armand.
�Ce s�-mi fi spus despre Paris? C� n-a vrut s� moar� Claudia?� am �ntrebat eu. Din nou Claudia; numele suna ciudat. Claudia �ntinz�nd c�r�ile pentru pasien�� pe mas� care se �nclina datorit� leg�n�rii vaporului, lampa sc�r��ind �n c�rligul ei, hubloul �ntunecat, plin de stele. St�tea cu capul plecat �i cu degetele deasupra urechii, ca �i cum s-ar fi preg�tit s�-�i desfac� p�rul. �i am avut o senza�ie extrem de deconcertant� �i anume c�, �n amintirea mea, ea �i ridica privirea �i g�vanele ochilor �i erau goale.
�Ai fi putut s�-mi spui orice despre Paris, Armand�, am zis eu. �Demult. N-ar fi contat.�
�Nici faptul c� eu am fost cel care�?�
M-am �ntors spre el, a�a cum st�tea �ntins �i privea cerul, �i am v�zut o durere extraordinar� pe chipul �i �n ochii lui. Mi se p�rea c� ochii aceia erau imen�i, prea imen�i, iar chipul alb, care �i �ncadra, prea supt.
�C� tu ai fost cel care a ucis-o? Cel care a for�at-o s� ias� �n curtea aceea, unde ai �ncuiat-o?� l-am �ntrebat eu �i am z�mbit. �S� nu-mi spui c�, to�i anii �tia, ai fost �ndurerat din cauza asta, c� nu te cred.�
Atunci a �nchis ochii �i a �ntors capul, pun�ndu-�i m�na pe piept de parc� i-a� fi dat brusc, o lovitur� puternic�.
�Nu po�i s� m� convingi c�-�i pas�, i-am spus eu cu r�ceal� �i am privit spre ap�, sim�indu-m� cuprins din nou de acel sentiment� c� a� fi vrut s� fiu singur. �tiam c�, peste pu�in m� voi ridica �i voi pleca. Asta dac� n-o f�cea el �nt�i. Pentru c� eu a� fi preferat s� r�m�n acolo. Era un loc retras �i lini�tit.
�Nu-�i pas� de nimic�� a spus el �i s-a ridicat �ncet �n capul oaselor, �ntorc�ndu-se spre mine �n a�a fel �nc�t �i vedeam din nou acel foc �ntunecat din privire. �Credeam c� o s�-�i pese m�car de asta. Credeam c� o s� sim�i vechea pasiune, vechea furie dac�-l revezi. Credeam c� ceva o s� re�nvie �n tine dac�-l vezi� dac� te-ntorci aici.�
�C� o s� revin la via��?� am spus eu �ncet �i am sim�it duritatea metalic� �i rece a propriilor mele cuvinte, modula�ia, controlul. Parc� a� fi fost rece peste tot, f�cut din metal, iar el era dintr-o dat� fragil; fragil, cum fusese, de fapt, de mult� vreme.
�Da!� a strigat el. �Da, s� revii la via��!� Apoi a p�rut nedumerit, foarte derutat �i s-a petrecut ceva straniu. �n clipa aceea �i-a l�sat capul �n jos, ca �i cum ar fi fost �nfr�nt, �i ceva �n felul �n care fa�a lui neted� �i alb� a reflectat acest lucru pentru o clip�, mi-a adus aminte de o alt� persoan� pe care o v�zusem la fel de �nfr�nt�. Mi s-a p�rut uluitor c� am avut nevoie de un moment at�t de �ndelungat pentru a vedea chipul Claudiei �n atitudinea aceea; Claudia, st�nd l�ng� pat �n camera de la H�tel Saint-Gabriel �i implor�ndu-m� s-o transform pe Madeleine �ntr-una de-a noastr�. Acea expresie de neputin��, acea �nfr�ngere care p�rea at�t de profund�, �nc�t orice altceva era uitat. Dup� aceea, el, ca �i Claudia, a p�rut s� se adune, s�-�i recapete pu�in din putere. Dar a spus �ncet, �n v�nt: �Mor!�
Iar eu, privindu-l, auzindu-l, singura creatur� de pe p�m�nt care-l auzea, �tiind perfect de bine c� era adev�rat, n-am spus nimic.
Un oftat prelung i-a sc�pat de pe buze. Capul �i era plecat. M�na dreapt� �i era �ntins� �i f�r� vlag� pe l�ng� trup, �n iarb�.
�Ura� e pasiune�, a spus el. �R�zbunarea e pasiune��
�Nu �i pentru mine�� am murmurat eu �ncet. �Nu acum.�
Atunci �i-a a�intit privirea asupra mea �i chipul �i p�rea foarte calm. �Credeam c-o s�-�i treac㠗 c� atunci c�nd durerea te va p�r�si cu totul, vei redeveni cald �i plin de dragoste, plin de acea curiozitate extraordinar� cu care ai venit prima oar� la mine, plin de acea con�tiin�� ad�nc �nr�d�cinat� �i acea dorin�� de cunoa�tere care te-a adus p�n� la Paris, �n camera mea. Credeam c� asta era o parte din tine care nu putea muri. �i mai credeam c�, atunci c�nd durerea va disp�rea, m� vei ierta pentru rolul pe care l-am jucat �n moartea ei. Nu te-a iubit niciodat�, s� �tii. Nu �n felul �n care te-am iubit eu �i �n felul �n care tu ne-ai iubit pe am�ndoi. Am �tiut asta! Am �n�eles! �i am crezut c� o s� te pot �ine l�ng� mine. Timpul ni se oferea �n �ntregime �i am fi fost profesori unul pentru cel�lalt. Tot ce te-ar fi f�cut fericit m-ar fi f�cut �i pe mine fericit; �i te-a� fi ap�rat de durere. Puterea mea ar fi fost �i a ta. For�a de asemeni. Dar, pentru mine, tu e�ti mort �n interior, e�ti rece �i departe de mine . E ca �i cum nici n-a� fi aici, l�ng� tine. �i, nefiind aici cu tine, am sentimentul oribil c� nici nu exist. E�ti la fel de rece �i departe de mine ca picturile acelea moderne ciudate, alc�tuite din linii �i forme bizare pe care nu pot s� le iubesc sau s� le pricep, la fel de str�in ca acele sculpturi dure �i mecanice ale acestei ere, care n-au nici o form� omeneasc�. M� cutremur c�nd s�nt �n apropierea ta. M� uit �n ochii t�i �i imaginea mea nu-i acolo��
�Ce cereai tu era imposibil!� am spus eu repede. �Nu vezi? �i ce ceream eu tot imposibil era, de la bun �nceput.�
El a protestat, negarea abia form�ndu-i-se pe buze �i a ridicat m�na, ca �i cum ar fi vrut s� alunge ideea.
�Am vrut dragoste �i bun�tate �n moartea asta vie�, am spus eu. �A fost imposibil de la �nceput, pentru c� nu po�i avea dragoste �i bun�tate, atunci c�nd faci ceea ce �tii c� e r�u, ceea ce �tii c� e gre�it. Nu po�i avea dec�t confuzia disperat�, dorin�a puternic� �i c�utarea bun�t��ii iluzorii sub forma ei uman�. Am �tiut adev�ratul r�spuns la cererea mea chiar dinainte s� ajung la Paris. L-am �tiut de c�nd am ucis prima oar� o fiin�� omeneasc� pentru a-mi potoli foamea. A fost moartea mea. �i, totu�i, nu voiam s-o accept, nu puteam s-o accept, pentru c�, la fel ca toate fiin�ele, nu voiam s� mor! A�a c� am c�utat al�i vampiri, pe Dumnezeu, pe diavol, o sut� de lucruri cu o sut� de nume. �i toate erau la fel, toate rele. �i toate gre�ite. Pentru c� nimeni nu m-ar putea convinge de ceea ce eu �nsumi �tiu c� e adev�rat, �i anume de faptul c� am fost condamnat �n mintea mea �i �n sufletul meu. C�nd am ajuns la Paris, mi s-a p�rut c� erai puternic, frumos �i nechinuit de regrete, ceea ce-mi doream cu disperare. Dar erai un distrug�tor, la fel ca �i mine, chiar mai nemilos �i mai �iret dec�t mine. Mi-ai ar�tat singurul lucru care puteam spera s� devin, ce profunzime a r�ului, ce grad de r�ceal� ar fi trebuit s� ating pentru a sc�pa de durere. �i am acceptat. Astfel, pasiunea aceea, dragostea aceea pe care ai v�zut-o �n mine, s-a stins. �i acum nu vezi dec�t o imagine fidel� a ta.�
A trecut foarte mult timp p�n� a vorbit. Se ridicase �n picioare �i st�tea cu spatele la mine, privind �n josul fluviului, cu capul plecat la fel ca �nainte, �i cu m�inile pe l�ng� trup. �i eu m� uitam la fluviu �i-mi spuneam: Nu mai am ce s� spun, nu mai am ce s� fac.
�Louis�, a zis el cu o voce foarte groas�, schimbat�, ridic�nd capul.
�Da, Armand�, am spus eu.
�Mai vrei ceva de la mine, mai ai ceva s�-mi ceri?�
�Nu�, am zis eu. �Ce vrei s� spui?�
El n-a r�spuns. Ci a pornit s� se dep�rteze �ncet. La �nceput, am crezut c� inten�iona s� fac� doar c��iva pa�i, poate s� se plimbe singur pe plaja noroioas�. Iar c�nd am realizat c� m� p�r�sea, era doar un simplu punct profilat pe clipirea ocazional� a luminilor �n ap�. Nu l-am mai v�zut niciodat�.
Abia peste c�teva nop�i mi-am dat seama c� disp�ruse. Sicriul lui a r�mas. Dar el nu s-a mai �ntors. Dup� c�teva luni, am pus ca sicriul s� fie dus �n cimitirul St. Louis �i v�r�t �n cript�, l�ng� al meu. Morm�ntul, de mult timp neglijat pentru c� familia mea nu mai exista, a primit singurul lucru pe care el �l l�sase �n urm�. Dar, apoi, chestia asta a �nceput s� m� deranjeze. M� g�ndeam la ea c�nd m� trezeam �i, din nou, �n zori chiar �nainte s� �nchid ochii, �ntr-o noapte, m-am dus �i am scos sicriul, l-am f�cut buc��ele �i l-am l�sat pe aleea �ngust� a cimitirului, �n iarba �nalt�.
Vampirul acela care era cel mai recent copil al lui Lestat m-a acostat �ntr-o noapte, nu la mult timp dup� aceea, �i m-a implorat s�-i spun tot ce �tiam despre lume, s�-i devin tovar� �i mentor. �mi amintesc c� i-am spus c� ceea ce �tiam cu certitudine era faptul c� aveam s�-l distrug dac�-l mai vedeam. �Cineva trebuie s� moar� �n fiecare noapte a existen�ei mele, p�n� c�nd voi avea curajul s�-i pun cap�t�, i-am spus. ��i tu ai fi o victim� foarte potrivit�, un uciga� la fel de r�u ca �i mine.�
Noaptea urm�toare am plecat din New Orl�ans, pentru c� triste�ea nu m� p�r�sea. Nu voiam s� m� g�ndesc la casa aceea veche �n care murea Lestat. Nici la acel vampir inteligent �i modern care fugise de mine. Nici la Armand.
Voiam s� m� aflu �ntr-un loc unde nimic s� nu-mi fie familiar. �i unde nimic nu avea importan��.
�sta-i sf�r�itul. Nu mai e nimic altceva.
B�iatul st�tea t�cut, uit�ndu-se la vampir. Iar acesta era calm, cu m�inile �mpreunate pe mas� �i cu ochii �ngusta�i �i ro�ii a�inti�i asupra benzii care se �nv�rtea. Chipul �i era at�t de supt acum, �nc�t venele t�mplelor se vedeau ca �i cum ar fi fost s�pate �n piatr�. �i st�tea at�t de nemi�cat, �nc�t numai ochii verzi p�reau s�-i emane via��, iar acea via�� era fascinat� de �nv�rtirea benzii.
Apoi, b�iatul se l�s� pe spate �i �i trecu degetele m�inii drepte prin p�r.
��Nu, spuse el tr�g�nd iute aer �n piept, dup� care repet� mai tare: Nu!
Vampirul nu p�rea s�-l fi auzit. κi desprinse privirea de band� �i �i-o �ndrept� spre fereastr�, spre cerul de un cenu�iu �ntunecat.
��Nu trebuia s� se termine a�a! spuse b�iatul, aplec�ndu-se �nainte.
Vampirul, care continua s� priveasc� cerul, r�se scurt �i sec.
��Toate lucrurile pe care le-ai sim�it la Paris! spuse b�iatul, cu o voce din ce �n ce mai puternic�. Dragostea pentru Claudia, sentimentul, chiar �i sentimentul pentru Lestat! Nu trebuia s� se sf�r�easc�, nu a�a, nu �n disperare! Pentru c� asta e, nu? Disperare!
���nceteaz�, zise vampirul brusc, ridic�nd m�na dreapt� �i privirea i se mut� aproape mecanic asupra fe�ei b�iatului. ��i spun �i �i-am mai spus c� n-ar fi putut s� se sf�r�easc� altfel.
��Nu accept, zise b�iatul, �ncruci��ndu-�i bra�ele pe piept �i cl�tin�nd din cap cu emfaz�. Nu pot!
Emo�ia p�rea s� creasc� �n el, a�a �nc�t, f�r� s� vrea, �mpinse scaunul �n spate pe sc�ndurile goale �i se ridic�, �ncep�nd s� m�soare �nc�perea �n lung �i-n lat. Dar, c�nd se �ntoarse �i se uit� din nou la vampir, cuvintele pe care ar fi vrut s� le rosteasc� i se stinser� �n g�t. Vampirul �l privea �i pe chipul lui se citea acea expresie de furie �i amuzament amar.
��Nu vezi cum faci s� par� totul? A fost o aventur� cum n-o s� mai tr�iesc �n via�a mea! Vorbe�ti de pasiune, vorbe�ti de dorin�� puternic�! Vorbe�ti despre lucruri pe care milioane de oameni n-or s� le guste �i n-or s� ajung� s� le �n�eleag� vreodat�. �i, pe urm�, �mi spui c� se termin� a�a. S� �tii�
Se afla deasupra vampirului, cu m�inile �ntinse �n fa��.
��Dac� mi-ai da puterea asta! Puterea de a vedea, de a sim�i �i de a tr�i ve�nic!
Ochii vampirului �ncepur� s� se m�reasc� �ncet �i buzele i se desf�cur�.
��Poftim? �ntreb� el �ncet.
��D�-mi-o! spuse b�iatul, �ncle�t�nd pumnul �i lovindu-se cu el �n piept. F�-m� vampir acum! zise el, �n timp ce vampirul �l privea uluit.
Ce se �nt�mpl� apoi fu iute �i nedeslu�it, dar �n final, vampirul, �n picioare, �l �inea pe b�iat de umeri �i chipul umed al acestuia se schimonosi de spaim�, sub privirea furioas� a vampirului.
��Asta vrei? �l �ntreb� el �n �oapt�, abia mi�c�ndu-�i buzele albe. Asta� dup� tot ce �i-am spus� asta ceri?
Un mic �ip�t ie�i de pe buzele b�iatului, care �ncepu s� tremure din tot trupul, broboane de sudoare ap�r�ndu-i pe frunte �i deasupra buzei. �ntinse m�na �ov�itor spre bra�ul vampirului.
��Nu �tii cum e o via�� omeneasc�! spuse el, gata s� izbucneasc� �n lacrimi. Ai uitat. Nu �n�elegi nici m�car sensul povestirii tale, ce �nseamn� ea pentru un om ca mine.
Un suspin �necat �i �ntrerupse cuvintele �i se ag��� cu degetele de bra�ul vampirului.
��Doamne, spuse acesta �i, dep�rt�ndu-se de el, aproape c�-l tr�nti de perete.
St�tea cu spatele la b�iat �i privea spre fereastra cenu�ie.
��Te implor� mai d�-le tuturor o �ans�. �nc� o �ans�, prin mine! spuse b�iatul.
Vampirul se �ntoarse spre el, cu chipul schimonosit de furie ca �i mai �nainte, dar apoi, �ncet-�ncet, acesta se netezi. Pleoapele �i acoperir� �ncet ochii �i buzele �i schi�ar� un z�mbet. Se uit� din nou la b�iat.
��Am dat gre�, spuse el oft�nd �i continu�nd s� z�mbeasc�. Am dat gre��
��Nu�, protest� b�iatul.
��Nu mai vorbi, zise vampirul emfatic. Nu mai am dec�t o �ans�. Vezi banda? �nc� se-nv�rte�te. Nu-mi mai r�m�ne dec�t un singur mod ca s�-�i ar�t sensul lucrurilor pe care �i le-am spus.
�i se �ntinse spre b�iat at�t de repede, �nc�t acesta se trezi c�ut�nd s� se agate de ceva, �mping�nd ceva ce nu exista, astfel �nc�t m�na �i mai era �ntins� c�nd vampirul �l trase la piept, cu g�tul plecat sub buzele lui.
��Vezi? �ntreb� �n �oapt� vampirul �i buzele lungi �i m�t�soase �i dezvelir� din�ii �i cei doi col�i lungi, care se �nfipser� �n carnea b�iatului.
Acesta scoase un bolborosit, un sunet gutural, chinuindu-se s� se prind� cu m�na de ceva, iar ochii i se m�rir� �i apoi devenir� lipsi�i de str�lucire �i cenu�ii, �n timp ce vampirul bea. Acesta p�rea la fel de lini�tit ca un om �n somn. Pieptul �ngust i se mi�ca at�t de u�or c�nd respira, �nc�t p�rea s� se �nal�e de la p�m�nt �i apoi s� se coboare din nou cu o gra�ie de somnambul. B�iatul scoase un sc�ncet, iar c�nd vampirul �i d�du drumul, el �l �inu la distan�� cu ambele m�ini �i se uit� la chipul umed �i alb, la m�inile lipsite de vlag� �i la ochii pe jum�tate �nchi�i.
B�iatul gemea, iar buza de jos �i at�rna moale �i tremur�toare ca de sc�rb�. Gemu din nou mai tare, capul �i c�zu pe spate �i ochii i se �nv�rtir� �n cap. Vampirul �l a�ez� cu bl�nde�e pe scaun. B�iatul se chinuia s� vorbeasc�, iar lacrimile care-i curgeau acum p�reau s� se datoreze at�t efortului de a vorbi, c�t �i oric�rui alt lucru. Capul �i c�zu greu �n fa��, ca unui om beat, iar m�na i se odihnea pe mas�. Vampirul �l privi �i pielea alb� �i deveni de un trandafiriu sclipitor. Parc� ar fi fost sc�ldat �ntr-o lumin� roz �i �ntregul s�u trup p�rea s� emane acea lumin�. Buzele �i erau �nchise la culoare, aproape ro�ii, iar venele de pe t�mple �i m�ini erau ni�te simple dungi pe pielea lui, �n timp ce chipul �i era t�n�r �i neted.
��O s� mor? �opti b�iatul, ridic�ndu-�i privirea �ncet �i gura �i era ud� �i f�r� vlag�. O s� mor? gemu el cu buze tremur�toare.
��Nu �tiu, zise vampirul �i z�mbi.
B�iatul p�ru c� vrea s� mai spun� ceva, dar m�na de pe mas� �i alunec� �n fa�� pe sc�nduri �i capul �i c�zu al�turi c�nd �i pierdu cuno�tin�a.
C�nd deschise ochii, b�iatul v�zu soarele care inunda fereastra murdar� �i neacoperit�, iar o parte a chipului �i m�na �i ardeau. O clip� st�tu nemi�cat, cu fa�a lipit� de mas�, dup� care cu mare efort, se �ndrept�, trase ad�nc aer �n piept �i, �nchiz�nd ochii, duse m�na la locul de unde vampirul �i supsese s�ngele. �n clipa �n care, cu cealalt� m�n�, atinse din gre�eal� partea de sus a casetofonului, scoase un strig�t scurt, fiindc� metalul era fierbinte.
Dup� aceea se ridic�, mi�c�ndu-se st�ngaci, gata s� cad�, p�n� ajunse s� se sprijine cu ambele m�ini de chiuveta alb�. Deschise repede robinetul, stropindu-�i fa�a cu ap� rece �i �terg�ndu-se apoi cu un prosop murdar, ag��at �ntr-un cui. Acum respira normal �i r�mase locului, uit�ndu-se �n oglind� f�r� s� se sprijine de ceva. Se uit� la ceas. Ce v�zu �l �oc�, f�c�ndu-l s� se trezeasc� mai mult dec�t o f�cuser� soarele sau apa. Arunc� repede o privire �n camer�, pe coridor �i, nev�z�nd nimic �i pe nimeni, se a�ez� din nou pe scaun. Dup� care scoase un carne�el �i un stilou din buzunar. Le puse pe mas� �i ap�s� pe butonul casetofonului. Caseta se derul� repede �napoi p�n� c�nd el o opri. Auzind vocea vampirului, se aplec� �nainte, ascult�nd cu foarte mare aten�ie, dup� care ap�s� iar�i pe buton, c�ut�nd un alt loc �i, dup� ce ascult� iar, ap�s� �nc� o dat�. �n cele din urm� chipul i se lumin� c�nd auzi vocea aceea calm� �i modulat�: �Era o noapte foarte cald� �i, de cum l-am v�zut pe St. Charles, mi-am dat seama c� trebuia s� mearg� undeva��
B�iatul not� repede:
�Lestat� �n apropiere de St. Charles Avenue. O cas� veche �i d�r�p�nat� zon� s�r�c�cioas�. Uit�-te dup� ni�te balustrade ruginite.�
Apoi v�r� repede carne�elul �n buzunar, casetele �n serviet� �mpreun� cu micul casetofon �i str�b�tu �n grab� coridorul cel lung, cobor�nd �n strad�, unde, �n fa�a unui bar din col� era parcat� ma�ina lui.
��-----------------