<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?><FictionBook xmlns="http://www.gribuser.ru/xml/fictionbook/2.0" xmlns:l="http://www.w3.org/1999/xlink"><description><title-info><genre>sf</genre><author><first-name>Larry</first-name><last-name>Niven</last-name></author><book-title>Protector</book-title><annotation><p>Opera aduce �n prim plan o specie numit� <emphasis>Pak</emphasis>, introdus� pentru prima dat� �n povestirea <emphasis>Pak Protectors</emphasis>. Prima jum�tate a romanului se intituleaz� <emphasis>Phssthpok</emphasis> (�i a fost publicat� anterior sub titlul <emphasis>The Adults</emphasis>), iar a doua <emphasis>Vandervecken</emphasis>. Romanul <emphasis>Destroyer of Worlds</emphasis> constituie, �ntr-un fel, o continuare la <emphasis>Protector</emphasis>.</p><empty-line/><p>�n 1974, romanul a fost nominalizat at�t la premiul Hugo, c�t �i la premiul Locus.</p></annotation><date>1998</date><coverpage><image l:href="#cover"/></coverpage><lang>ro</lang><src-lang>en</src-lang><translator><first-name>Mihai-Dan</first-name><last-name>Pavelescu</last-name></translator><sequence name="Spa�iului Cunoscut"/></title-info><src-title-info><genre>sf</genre><author><first-name>Larry</first-name><last-name>Niven</last-name></author><book-title>Protector</book-title><date>1973</date><lang>en</lang></src-title-info><document-info><author><nickname>Verdi1</nickname></author><program-used>Fiction Book Designer, FictionBook Editor Release 2.6, fb2cut 2.5.4, fb2cut 2.6.2</program-used><date value="2011-07-11">11.07.2011</date><id>FBD-A09148-21C5-3744-3AA8-D3D4-3CDA-18B8EE</id><version>1.0</version></document-info><publish-info><book-name>Protector</book-name><publisher>Teora</publisher><city>Bucure�ti</city><year>1998</year><isbn>973-601-751-6</isbn></publish-info></description><body><title><p>Larry Niven</p><p>Protector</p></title><section><title><p>PHSSTHPOK</p></title><cite><p><strong><emphasis>Geneza, </emphasis>capitolul 3:</strong></p><p>22. �i a zis Domnul Dumnezeu: �Iat�, Adam s-a f�cut ca unul dintre Noi, cunosc�nd binele �i r�ul. �i acum nu cumva s�-�i �ntind� m�na �i s� ia roade din pomul vie�ii, s�'m�n�nce �i s� tr�iasc� �n veci!��</p><p>23. De aceea l-a scos Domnul Dumnezeu din gr�dina cea din Eden, ca s� lucreze p�m�ntul din care fusese luat.</p><p>24. �i izgonind pe Adam, l-a a�ezat �n preajma gr�dinei celei din Eden �i'a pus heruvimi �i sabie de flac�r� v�lv�itoare, s� p�zeasc� drumul c�tre pomul vie�ii.</p></cite><empty-line/><p>St�tea sub un cerc de trei metri de twing luminos, privind c�t vedea cu ochii panorama deloc a����toare.</p><p>Chiar �i cu un deceniu �n urm�, stelele acelea fuseser� doar c�teva punctule�e ro�u-�nchis �n siajul s�u. C�nd activa hubloul de la prova, ele sclipeau �ntr-un albastru intens, at�t de puternic �nc�t puteai citi la lumina lui. �n p�r�ile laterale, cele mai mari se turtiser� �n mod vizibil. Acum �ns� erau numai stele, puncte albe risipite ici-colo pe un cer de cele mai multe ori negru. Un cer pustiu. Norii de praf ascundeau spectacolul de lumin� �i m�re�ie al c�minului s�u.</p><p>Lumini�a din centrul hubloului nu era o stea. Avea m�rimea unui soare, �ntunecat� �n centru �i �ndeajuns de str�lucitoare ca s� poat� distruge retina unui om. Era lumina unui statoreactor Bussard{�n 1960, fizicianul american Robert W. Bussard a lansat ideea recolt�rii hidrogenului din spa�iu chiar �n timpul c�l�toriei, folosind statoreactorul interstelar, prev�zut cu un c�mp colector care recolteaz� materie din spa�iu, o comprim� �i extrage energia, prin fuziunea hidrogenului <emphasis>(n. trad.)</emphasis>}, arz�nd la numai treisprezece kilometri dep�rtare. La r�stimpuri de c��iva ani, Phssthpok petrecea o vreme privind jetul, ca s� se asigure ca arderea era constant�. Cu mult timp �n urm�, observase o oscila�ie lent� �i periodic� �i izbutise �n ultima clip� s� opreasc� transformarea navei sale �ntr-o mininov�. Acum �ns�, �n s�pt�m�nile de c�nd o privea, lumina alb-albastr� nu se modificase deloc.</p><p>�n cea mai mare parte a unei vie�i lungi �i lente, cerurile se t�r�ser� pe l�ng� hublourile lui Phssthpok. Totu�i el nu-�i amintea mare lucru din aceast� c�l�torie. A�teptarea fusese prea lipsit� de evenimente ca s�-i intereseze memoria. A�a se �nt�mpl� de altfel �n etapa Protector a speciei Pak, c�nd amintirile rev�zute �n clipele de destindere sunt cele din copil�rie �i, mai apoi, din etapa de Pr�sitor, c�nd lumea este un loc nou, spectaculos �i eliberat de orice responsabilit��i. Doar pericolul care l-ar amenin�a pe el sau pe copiii lui poate smulge un Protector din obi�nuita-i indiferen�� vis�toare, conferindu-i o furie ce-l transform� �n cel mai temut lupt�tor dintre fiin�ele �nzestrate cu ra�iune.</p><p>Phssthpok st�tea, vis�nd, �n fotoliul-cu�et�.</p><p>Comenzile navei se aflau sub m�na sa st�ng�. Atunci c�nd �i era foame, adic� la fiecare zece ore, m�na noduroas�, sem�n�nd perfect cu doi pumni de nuci negre puse laolalt�, cobora �ntr-o fant� din dreapta �i ie�ea �in�nd o r�d�cinoas� galben�, c�rnoas� �i contorsionat�, de m�rimea unui batat. Trecuser� multe s�pt�m�ni terestre de c�nd Phssthpok nu mai p�r�sise cu�eta. �n tot acel timp, nu-�i clintise dec�t m�inile �i f�lcile. Ochii lui nu se mi�caser� deloc.</p><p>Anterior, existase o perioad� de exerci�ii frenetice. Datoria Protectorilor este s� r�m�n� �n form� fizic� maxim�.</p><p>Chiar �i a Protectorilor care n-au nimic de protejat.</p><p>Aspectul fl�c�rii propulsiei era constant, sau, oricum, �ndeajuns de constant ca s�-l satisfac� pe Phssthpok. Degetele noduroase ale Protectorului se mi�car� �i cerurile se rotir� deasupra lui. Privi cealalt� lumin� str�lucitoare ap�r�nd �n hublou �i opri rota�ia, c�nd ajunse �n centrul acestuia.</p><p>Deja mai luminoas� dec�t orice stea din jur, destina�ia lui era deocamdat� prea slab� ca s� fie mai mult dec�t o stea. Totu�i, intensitatea era mai puternic� dec�t se a�teptase Phssthpok, �i �tiu c� l�sase timpul s� treac� pe l�ng� el. Visase prea mult cu ochii deschi�i! Nu era de mirare. Petrecuse �n capsula aceea majoritatea celor o mie dou� sute de ani, r�m�n�nd nemi�cat pentru a-�i conserva rezervele de hran�. Dac� n-ar fi existat relativitatea, c�l�toria ar fi durat de treizeci de ori mai mult.</p><p>�n ciuda faptului c� p�rea cazul cel mai debilitant de artrit� din istoria medicinei, �n ciuda s�pt�m�nilor petrecute aidoma unui paralizat, Protectorul cel noduros se puse instantaneu �n mi�care. Flac�ra propulsiei deveni mai substan�ial�, se m�ri, �ncepu s� se r�ceasc�. Oprirea unui statoreactor Bussard este aproape la fel de delicat� ca �i pornirea lui. La viteza acestuia, hidrogenul interstelar vine sub form� de raze gama. Chiar dac� n-ar fi ars sub form� de combustibil, tot ar trebui s� fie �ndep�rtat de c�mpurile magnetice.</p><p>Phssthpok ajunsese �n cea mai bun� regiune din spa�iu. �n fa�� se g�sea steaua cea mai potrivit�. Se apropia clipa succesului Protectorului. Cei pe care venise s�-i ajute (dac� mai existau, dac� nu disp�ruser� �ntre timp, dac� se aflau pe o orbit� din jurul acelei stele �i nu a alteia mai pu�in adecvate) nu-l a�teptau. Min�ile lor erau deocamdat� foarte apropiate de ale animalelor. Poate c� descoperiser� focul, dar cu siguran�� nu de�ineau telescoape. Cu toate acestea, �l a�teptau� dintr-un anumit punct de vedere. Dac� �ntr-adev�r existau, �l a�teptaser� de dou� milioane �i jum�tate de ani.</p><p>Nu avea s�-i dezam�geasc�.</p><p>Nu trebuia s�-i dezam�geasc�.</p><p>Un Protectorf�r� descenden�i este o fiin�� lipsit� de scop �n via��. O asemenea anomalie trebuie s�-�i g�seasc� un obiectiv, �i asta c�t mai repede, altfel moare. Majoritatea mor. �n min�ile sau �n glandele lor se declan�eaz� un reflex, �i ei �nceteaz� s� mai simt� foamea. Uneori, un Protector constat� c� poate considera to�i membrii speciei Pak ca descenden�i ai s�i, dar apoi trebuie s� g�seasc� o modalitate de a sluji specia aceea. Phssthpok era unul dintre pu�inii noroco�i.</p><p>Ar fi fost teribil dac� ar fi dat gre�.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Nick Sohl revenea acas�.</p><p>Acum, dup� ce urechile lui �nv��aser� s� ignore zumzetul propulsiei navei, t�cerea spa�iului �l �nconjura pe deplin. De dou� s�pt�m�ni, tuleie c�rlion�ate �i acopereau falca �i �easta ras� de ambele p�r�i ale crestei sale moi de centuran. Dac� se concentra, �i putea sim�i mirosul propriu. Plecase s� exploateze inelele saturniene, singur �ntr-o navet�-solo �i cu o lopat� �n m�n� (fiindc� magne�ii utiliza�i la extragerea monopolilor din fierul asteroizilor sem�nau foarte mult cu ni�te lope�i). Ar fi trebuit s� r�m�n� mai mult, dar �i pl�cea s� cread� c� civiliza�ia Centurii putea supravie�ui f�r� el doar trei s�pt�m�ni.</p><p>Cu un secol �n urm�, monopolii fuseser� o simpl� ipotez� teoretic�, ba �nc� una extrem de controversat�. Conform teoriei magnetismului, un pol magnetic nord nu putea exista dec�t �n prezen�a unui pol sud �i invers. Teoria cuantic� sugera c� respectivii poli ar fi putut exista �i independent.</p><p>Primele a�ez�ri permanente �nfloriser� deja pe asteroizii cei mai mari ai Centurii, c�nd o echip� de explorare descoperise monopoli �n miezul de fier-nichel al unui asteroid. Ast�zi, ei nu mai reprezentau o ipotez�, ci o prosper� industrie centuran�. Un c�mp magnetic generat de monopoli ac�ioneaz� �ntr-o rela�ie liniar� invers�, nu �ntr-una p�tra-tic� invers�. Exprim�nd teoria �n termeni practici, orice motor sau instrument bazat pe monopoli va fi mai fiabil. Monopolii erau extrem de valoro�i atunci c�nd se punea problema reducerii greut��ii, iar �n Centur� greutatea constituia permanent un factor-cheie. Cu toate acestea, exploatarea lor continua s� r�m�n� o opera�iune individual�.</p><p>Nick nu fusese foarte norocos. Inelele lui Saturn nu erau oricum o regiune bun� pentru monopoli, con�in�nd prea mult� ghea�� �i prea pu�in metal. C�mpul electromagnetic din jurul casetei de �nmagazinare con�inea doar dou� lope�i de poli magnetici nord. O recolt� slab� pentru dou� s�pt�m�ni de munc� istovitoare� totu�i, avea s�-i aduc� bani frumo�i pe Ceres{Cel mai mare asteroid, cu diametrul de circa 770 km. <emphasis>(n. trad.)</emphasis>}.</p><p>Ar fi fost mul�umit chiar dac� n-ar fi g�sit nimic. Mineritul era scuza la care Primul Secretar al Sec�iunii Politice Centura apela pentru a evada din biroul s�u str�mt, �ngropat ad�nc �n roca lui Ceres, sc�p�nd de permanentele fric�iuni ONU-Centur�, de so�ie �i de copii, de prieteni �i de cuno�tin�e, de du�mani �i de str�ini. Anul viitor, dup� s�pt�m�ni desperate �n care va fi pus la curent �n privin�a evenimentelor petrecute, dup� alte zece luni consumate �n dirijarea politicii Sistemului Solar, avea s� plece �napoi.</p><p>Nick accelera spre Ceres, cu Saturn z�rindu-se ca un glob fantastic �nd�r�tul lui, c�nd v�zu magnetul de minerit rotindu-se lent, �ndep�r-t�ndu-�i v�rful de caset�. Undeva �n st�nga se afla o surs� puternic� de monopoli.</p><p>Un r�njet �i despic� fa�a precum fulgerul un cer �ntunecat. Mai bine mai t�rziu dec�t niciodat�! P�cat c� n-o g�sise la ducere, dar o putea valorifica, v�nz�nd-o, dup� ce o localiza� ceea ce avea s� mai dureze. Acum magnetul oscila �ntre dou� atrac�ii, dintre care una era caseta.</p><p>Petrecu dou�zeci de minute pentru a focaliza o transmisiune laser spre Ceres.</p><p>��Aici Nick Sohl, repet, Nicholas Brewster Sohl. Doresc s� �nregistrez revendicarea unei surse de monopoli �n direc�ia general� a� (�ncerc� s� estimeze �n ce m�sur� erau afectate indica�iile magnetului de con�inutul casetei.) �S�get�torului. Doresc s� ofer sursa pentru v�nzare guvernului centuran. Detaliile vor urma dup� o jum�tate de or�.</p><p>Decupl� apoi motorul cu fuziune, �i �mbr�c� scafandrul spa�ial �i p�r�si naveta, purt�nd magnetul �i un amplificator video cunoscut sub str�vechiul termen de �telescop�.</p><p>Stelele nu sunt nici pe departe eterne, de�i Omul le poate considera ca atare. Nick pluti printre stelele eterne, aparent nemi�cat �i �n acela�i timp c�z�nd cu zeci de mii de kilometri pe or� spre Soarele minuscul. <emphasis>De aceea </emphasis>�i pl�ceau expedi�iile de minerit. Universul sc�nteia ca un colier de diamante pe catifea neagr�, un fundal de neuitat pentru Saturn cel auriu. Calea Lactee era o br��ar� b�tut� �n nestemate pentru �ntregul Univers. Nick iubea �ntreaga Centur�, de la st�ncile sfredelite, la domurile de suprafa�� �i la lumile globulare ce se roteau cu interioarele �n afar�, dar cel mai mult iubea spa�iul �n sine.</p><p>Dup� ce se �ndep�rt� cu aproape doi kilometri de navet�, �i folosi instrumentele pentru a determina loca�ia sursei. Reveni apoi �n navet�, ca s� se odihneasc�. Peste c�teva ore, urma s� fac� alt� determinare �i s� localizeze sursa prin triangula�ie.</p><p>C�nd intra �n cabin�, ecranul comunicatorului era aprins. Chipul blond �i scof�lcit al lui Martin Shaeffer, al Treilea Secretar, se adresa unui fotoliu-cu�et� gol.</p><p>��� s� lu�m leg�tura imediat, Nick. Nu mai a�tepta a doua ie�ire �n spa�iu, ca s� determini pozi�ia sursei de monopoli. Este vorba despre o problem� extrem de urgent� �n leg�tur� cu Centura. Repet: Martin Shaeffer c�tre Nick Sohl, naveta <emphasis>Hummingbird�</emphasis></p><p>Nick refocaliz� laserul.</p><p>��Lit, sunt realmente onorat. Un simplu func�ionar ar fi fost suficient s� �nregistreze prioritatea am�r�tei mele de descoperiri. Repet.</p><p>Comut� repetarea automat� a mesajului, apoi �ncepu s�-�i fac� ordine printre instrumente. Ceres se afla la c�teva minute-lumin�.</p><p>Nu se str�dui s� ghiceasc� ce urgen�� ar fi necesitat aten�ia lui personal�, totu�i se sim�ea nelini�tit.</p><p>R�spunsul fu nea�teptat. Expresia fe�ei lui Lit Shaeffer era ciudat�, �ns� glasul r�suna ironic.</p><p>��Nick, e�ti prea modest �n privin�a �am�r�tei tale de descoperiri�. P�cat c� n-o vom putea omologa. O sut� patru mineri au raportat deja existen�a sursei tale de monopoli.</p><p>Nick r�mase cu gura deschis�. O sut� patru? Dar el se afla �n sistemul planetar exterior� �i majoritatea minerilor preferau oricum s�-�i exploateze propriile lor z�c�minte. Oare c��i <emphasis>nu </emphasis>anun�aser�?</p><p>��Sunt �n �ntregul Sistemul Solar, urm� Lit. Este o surs� a naibii de mare. De fapt, am localizat-o deja prin paralax�. Se afl� la patruzeci U.A.{Acronim pentru Unitate Astronomic�, unitatea de m�sur� folosit� pentru exprimarea distan�elor din cadrul sistemului nostru solar. 1 U.A. reprezint� distan�a dintre Soare �i P�m�nt, adic� 149,6 milioane km <emphasis>(n. trad.)</emphasis>} de Soare, ceea ce �nseamn� pu�in dincolo de Pluto, �i la optsprezece grade �n afara planului sistemului solar. Micikov afirm� c� �n ea trebuie s� se g�seasc� o mas� de monopoli sud de dimensiunile celei pe care am exploatat-o �n secolul trecut.</p><empty-line/><p><emphasis>Un extrasolar! </emphasis>se g�ndi Nick, apoi: <emphasis>P�cat c� nu-mi vor omologa revendicarea.</emphasis></p><p>��Tot Micikov spune c� o surs� at�t de mare ar putea ac�iona un statoreactor Bussard m�ricel, o statosond� cu echipaj. (Nick �ncuviin�� din cap. Statosondele erau sonde-robot trimise spre stelele cele mai apropiate �i reprezentau una dintre pu�inele surse de cooperare real� dintre ONU �i Centur�.) Monitoriz�m sursa de o jum�tate de or�. P�trunde �n Sistemul Solar cu �ase mii cinci sute de kilometri pe secund�, �n c�dere liber�. Valoarea dep�e�te bini�or chiar �i vitezele interstelare. Cu to�ii suntem convin�i c� este un extrasolar! Ai ceva comentarii de f�cut? Repet�</p><p>Nick opri mesajul �i r�mase locului c�teva clipe, obi�nuindu-se cu ideea. Un extrasolar!</p><p><emphasis>Extrasolarera </emphasis>jargonul centuran pentru <emphasis>alien, </emphasis>dar termenul �nsemna mai mult dec�t at�t. Extrasolarul avea s� fie primul alien inteligent care va intra �n leg�tur� cu rasa uman�. El urma s� contacteze Centura, nu P�m�ntul, �ntruc�t Centura revendica majoritatea Sistemului Solar, iar indivizii care colonizaser� spa�iul erau �n mod evident mai inteligen�i. Termenul ascundea multe presupuneri, ce nu erau crezute chiar de to�i centuranii.</p><p>Iar situa�ia �l prinsese pe Nick �n timpul vacan�ei. <emphasis>La dracu' cu pruden�a, trebuia s� expedieze mesajele prin laser!</emphasis></p><p>��Nick Sohl c�tre Martin Shaeffer, baza Ceres. Da, am de f�cut comentarii. Punctul unu, se pare c� presupunerea ta este valid�. Punctul doi, nu mai r�sp�ndi�i �tirea prin tot sistemul. O nav� a planetarilor poate recep�iona difrac�iile unui fascicul-mesaj. Oricum va trebui s�-i anun��m, mai devreme sau mai t�rziu, dar nu momentan. Punctul trei, voi fi acas� peste cinci zile. Concentra�i-v� asupra ob�inerii a c�t mai multor informa�ii. Deocamdat� nu va trebui s� lu�m decizii vitale.</p><p>�<emphasis>n nici un caz p�n� ce extrasolarul nu p�trundea �n Sistemul Solar, sau �ncerca el �nsu�i s� emit� mesaje.</emphasis></p><p>��Punctul patru�</p><p><emphasis>Afla�i dac� decelereaz�! Afla�i unde se va opri! </emphasis>Nu putu �ns� rosti nici una dintre indica�iile acelea. Erau prea secrete pentru un mesaj laser. Shaeffer avea s� �tie ce are de f�cut.</p><p>��Nu exist� nici un punct patru. Terminat!</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Sistemul Solar este mare �i rarefiat spre periferie. �n Centura principal�, �ncep�nd imediat din interiorul orbitei lui Marte �i termin�n-du-se �n exteriorul orbitei lui Jupiter, un individ dornic de munc� poate examina o sut� de asteroizi �ntr-o lun�. Dincolo de regiunea men�ionat�, el pierde dou� s�pt�m�ni, doar cu drumul dus-�ntors, pentru a cerceta ceva despre care sper� c� n-a mai fost remarcat de nimeni.</p><p>Centura principal� nu este exploatat�, de�i actualmente majoritatea asteroizilor mari sunt propriet��i private. Cei mai mul�i mineri prefer� s� lucreze �n Centur�, unde �tiu c� sunt �n apropierea civiliza�iei �i a produseloracesteia: rezerve de ap� �i de oxigen, hidrogen combustibil, femei, un nou regenerator de aer, automedici �i droguri terapeutice psihomimetice.</p><p>Brennan nu avea nevoie de droguri sau de tov�r�ie pentru a r�m�ne cu min�ile �ntregi. El prefera limitele exterioare. Se afla �n punctul troian{Pozi�ii stabile pe orbitele planetelor, una cu 60 de grade �n fa�a planetei �i cealalt� cu 60 de grade �napoia ei, unde se pot g�si sateli�i. Denumirea le-a fost dat� de cel mai str�lucitor satelit al lui Jupiter, Ganimede, care �n mitologia greac� era fiul regelui Troiei. <emphasis>(n. trad.)</emphasis>} posterior al lui Uranus, urm�nd orbita giganticei planete de ghea��, la �aizeci de grade �napoia ei. Fiind �n echilibru stabil, punctele troiene adun� praf, dar �i obiecte mai mari. Aici se g�sea o gr�mad� de praf, pentru spa�iul cosmic, plus mul�i bolovani ce meritau s� fie explora�i.</p><p>Dac� n-ar fi g�sit absolut nimic, Brennan ar fi trecut la sateli�i, apoi la punctul troian anterior. Dup� aceea, ar fi revenit acas�, pentru o perioad� scurt� de odihn� �i o vizit� la Charlotte �i, deoarece p�n� atunci fondurile i-ar fi fost serios sub�iate, pentru o misiune de rutin� pe Mercur, pe care ar fi detestat-o.</p><p>Dac� ar fi g�sit pehblend�, n-ar mai fi plecat de aici c�teva luni de zile.</p><p>Nici unul dintre bolovani nu con�inea destule substan�e radioactive ca s�-i trezeasc� interesul, totu�i ceva din apropiere lucea metalic, ca un obiect artificial. Brennan porni �ntr-acolo, f�r� s� spere c� va descoperi altceva dec�t rezervorul de combustibil de unic� folosin�� al vreunui miner. Nu strica �ns� s� arunce o privire. Jack Brennan era un optimist incurabil.</p><p>Artefactul era treapta unei rachete cu combustibil solid. Conform inscrip�ion�rii, f�cuse parte din <emphasis>Mariner XX.</emphasis></p><p><emphasis>Mariner XX, </emphasis>str�vechea sond� automat� lansat� spre Pluton. Cu cine �tie c�t timp �n urm�, treapta golit� plutise �napoi spre Soarele �ndep�rtat, p�trunsese �n praful acumulat �n punctul troian �i se oprise, �nveli�ul �i era ciupit de impacturile particulelor de praf �i continua s� se roteasc� din cauza impulsului declan�at cu genera�ii �n urm�.</p><p>Pentru un colec�ionar, obiectul era aproape de nepre�uit. Brennan �l film�, apoi se ata�� de botul s�u turtit �i-�i folosi jetul costumului spa�ial ca s�-i opreasc� rota�ia. �l leg� de tubul de fuziune al navetei sale, dedesubtul cabinei. Giroscoapele urmau s� compenseze dezechilibrul.</p><p>Volumul treptei prezenta o problem� din alt punct de vedere.</p><p>B�rbatul st�tu l�ng� ea pe blindajul metalic al tubului de fuziune �i o examin�. Era c�t jum�tate din naveta lui de miner, �ns� foarte u�oar�, nefiind dec�t un simplu recipient pentru combustibilul sondei. Dac� Brennan ar fi g�sit pehblend�, naveta sa ar fi purtat plase pentru minereu, dispuse sub tubul inelar al propulsiei, transport�nd o mas� egal� cu cea proprie, �i ar fi revenit �n Centur� cu o accelera�ie de numai jum�tate din cea gravita�ional�. Av�nd doar relicva <emphasis>Marinerca </emphasis>�nc�rc�tur�, putea accelera p�n� la <emphasis>1 g, </emphasis>valoarea standard pentru navetele goale.</p><p>Era posibil s�-i ofere avantajul necesar.</p><p>Dac� plasa treapta de combustibil �n Centur�, impozitele �i comisioanele s-ar fi ridicat la treizeci la sut� din suma de v�nzare. Dac� o vindea pe Lun�, Muzeul Terestru al Zborurilor Spa�iale nu i-arfi oprit nici o le�caie.</p><p>Brennan se afla �ntr-o pozi�ie favorabil� unei opera�iuni de contraband�. Nu existau copoi �i, pe majoritatea distan�ei, viteza lui ar fi fost uria��. Nu l-ar fi depistat �nainte s� fi ajuns �n vecin�tatea Lunii. Nu purta monopoli sau substan�e radioactive, de aceea ar fi fost invizibil pentru detectoarele magnetice �i cele de radioactivitate. Putea ie�i din planul Sistemului Solar, evit�nd alte nave sau asteroizii.</p><p>Dar dac� era prins, avea s� i se re�in� sut� la sut� din valoarea obiectului. Totul!</p><p>B�rbatul r�nji �n g�nd. Avea s�-�i asume riscul.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Gura lui Phssthpok se �nchise o dat�, de dou� ori, de trei ori. R�d�cina g�lbuie a arborelui-vie�ii se separ� �n patru fragmente cu marginile zdren�uite, �ntruc�t muchiile pliscului lui Phssthpok nu erau ascu�ite, ci neregulate �i aproape plane, similar molarilor umani. Phssthpok �nghi�i de patru ori.</p><p>De-abia con�tientizase ac�iunea. M�na, gura �i stomacul lui trecuser� pe pilot automat, �n timp ce Phssthpok urm�rea ecranul telescopului.</p><p>La o amplificare de 10<sup>4</sup>, se z�reau trei punctule�e violete.</p><p>Examin�nd perimetrul hubloului, Phssthpok vedea doar steaua galben-str�lucitoare pe care o denumise �inta 1. C�utase planetele. G�sise una, o frumuse�e, cu dimensiuni corespunz�toare �i cu temperaturi apropiate de cele optime, cu atmosfer� transparent� purt�toare de ap� �i un satelit natural nea�teptat de mare. �n acela�i timp, descoperise nenum�rate puncte violete, at�t de mici �nc�t la �nceput crezuse c� nu erau dec�t str�fulger�ri pe retina sa.</p><p>Erau �ns� reale �i se deplasau. Unele nu se mi�cau mal rapid dec�t planetele; altele, de sute de ori mai rapid dec�t viteza de eliberare din sistem. Str�luceau intens de fierbinte, culoarea unei stele neutronice �n cea de-a patra s�pt�m�n� de via��, c�nd temperatura ei atinge milioane de grade.</p><p>Evident, era vorba despre vehicule spa�iale. La vitezele respective, obiectele cosmice naturale s-ar fi pierdut �n spa�iul interstelar dup� c�teva luni de zile. Probabil c� foloseau propulsii pe baz� de fuziune. �n acest caz, �i judec�nd dup� culoarea jeturilor, ardeau la temperaturi mai ridicate �i cu mai mult� eficien�� dec�t propulsia de care beneficia el.</p><p>Aparent petreceau cea mai mare parte a timpului �n spa�iu. La �nceput, Phssthpok sperase c� erau forme de via�� cosmic� n�scute �n spa�iu, poate asociate semin�elor stelare din nucleul galactic. Dar pe m�sur� ce se apropia de soarele galben, fu nevoit s�-�i abandoneze ipoteza. Toate sc�nteile aveau destina�ii, de la nenum�ra�ii asteroizi micu�i p�n� la planete �i sateli�ii lor. Unul dintre obiectivele cele mai vizitate era planeta �n a c�rei atmosfer� existau vapori de ap�, cea clasificat� drept locuibil� de cei din neamul Pak. Nici o form� de via�� specific� spa�iului n-ar fi putut rezista gravita�iei sau atmosferei ei.</p><p>Planeta aceea, �inta 1-3, era obiectivul <emphasis>cel mai mare, </emphasis>de�i vehiculele atingeau �i multe corpuri cere�ti mai mici. Interesant� Dac� pilo�ii lor se dezvoltaser� pe �inta 1-3, ei ar fi preferat �n mod firesc accelera�ii gravita�ionale mai reduse.</p><p>Totu�i, cei pe care-i c�uta n-ar fi trebuit s� posede creierele necesare pentru a construi asemenea vehicule. Oare locul le fusese uzurpat de al�ii?</p><p>Atunci, el �i ceilal�i mii de indivizi din rasa lui �i sacrificaser� vie�ile lungi doar pentru a se mul�umi cu o r�zbunare stearp�.</p><p>Phssthpok sim�i furia acumul�ndu-se �n el. �i-o �nfr�n�. Nu acesta trebuia s� fie r�spunsul. �inta 1 nu era singura posibil�. Probabilitatea era de numai dou�zeci �i opt la sut�. Putea spera c� aceia pe care venise s�-i ajute se aflau �n sistemul planetar al altei stele.</p><p>Trebuia totu�i s� verifice.</p><p>Un statoreactor Bussard are o vitez� minim� de func�ionare �i Phssthpok n-o dep�ea cu mult. Inten�ionase s� str�bat� �ntregul sistem p�n� g�sea ceva clar. Acum, era nevoit s�-�i utilizeze rezerva de combustibil. V�zuse deja o sc�nteie alb-albastr� deplas�ndu-se cu iu�eal� spre sistemul interior. Ar fi trebuit s�-i poat� egala viteza.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Nick asoliz� <emphasis>Hummingbird, </emphasis>d�du ordine gr�bite pentru desc�rcarea �i v�nzarea �nc�rc�turii �i cobor� �n subsol. Biroul lui se g�sea la trei kilometri sub suprafa�a st�ncoas� pres�rat� cu domuri a lui Ceres, �n ad�ncul substratului de fier-nichel.</p><p>κi scoase costumul �i casca �n vestibulul biroului. Pe frontonul apartamentului s�u se afla o imagine pe care o atinse afectuos �nainte de a intra. �ntotdeauna proceda a�a.</p><p>Majoritatea centuranilor �i decorau apartamentele. De ce nu? Acestea erau singurele locuri pe care mul�i le puteau numi c�mine �i singura posesie pe care <emphasis>trebuiau </emphasis>s-o p�streze �n condi�ii perfecte. Cu toate acestea, apartamentul lui Nick era unic �n Centur�.</p><p>Pe un fundal portocaliu se afla imaginea unei fete micu�e � capul de-abia �i ajungea la colanul de la g�tul b�rbatului. Pielea �i lucea �ntr-o nuan�� de verzui bl�nd. Doar spinarea ei perfect� se distingea, suprapus� p�r�ii frontale a costumului s�u. P�rul ei p�rea alc�tuit din v�p�i alungite, p�lp�ind portocaliu cu nuan�e de galben �i alb, �ntunec�n-du-se �n fum ro�u-negru, pe m�sur� ce-i cobora peste um�rul st�ng. Fata era goal�. Bra�ele ei cuprindeau trunchiul costumului, palmele ating�nd butelia de oxigen de pe spate; picioarele ei str�ngeau coapsele scafandrului spa�ial, astfel �nc�t c�lc�iele atingeau partea de dinapoi a articula�iilor metalice flexibile ale genunchilor. Era un tablou superb, a c�rui frumuse�e alunga orice g�nd vulgar. P�cat c� purjarea costumului nu se afla �n alt� parte.</p><p>Lit st�tea �ntr-unui din fotoliile ce se g�seau �n biroul lui Nick, cu picioarele lungi �ntinse pe mochet�. Nu era un individ masiv, ci mai degrab� sl�b�nog. O perioad� prea mare din copil�ria sa �i-o petrecuse �n imponderabilitate. Acum nu mai putea intra �ntr-un costum presurizat standard sau �n cabina unui vehicul spa�ial �i, indiferent unde ar fi stat, p�rea c� ar fi �ncercat s� cotropeasc� locul respectiv.</p><p>Nick se tr�nti �n fotoliul s�u �i �nchise ochii pentru un moment, obi�nuindu-se cu senza�ia de a redeveni Prim Secretar. F�r� s� deschid� ochii, rosti:</p><p>��Ia zi, Lit, ce s-a-nt�mplat?</p><p>��Am totul aici. (Un fo�net de h�rtii.) Da� Sursa monopoli se apropie �n planul Sistemului Solar, �ndrept�ndu-se aproximativ spre Soare. Acum o or� se afla la trei miliarde �i jum�tate de kilometri. Timp de o s�pt�m�n� din momentul depist�rii, a avut o accelera�ie constant� de 0,92 <emphasis>g, </emphasis>�n general orientat� spre lateral, combinat� cu deceler�ri, pentru a ocoli Soarele. Acum este �n esen�� o decelerare cu valoarea de 1,4 g. Asta o poart� prin orbita P�m�ntului.</p><p>��Unde va fi P�m�ntul la momentul respectiv?</p><p>��Dac� nava revine la 0,92 <emphasis>g, </emphasis>�n� <emphasis>acest </emphasis>punct, se va opri peste opt zile. Iar P�m�ntul se va g�si aici. � Lit se �ncrunt�. � Toate estim�rile astea sunt destul de aproximative. Noi nu �tim, de fapt, dec�t c� se �ndreapt� spre sistemul planetar interior.</p><p>��Mi se pare c� �inta evident� este P�m�ntul. Nu-i cinstit! Extra-solarul ar fi trebuit s� ne contacteze pe noi, nu pe ei. Voi ce-a�i f�cut?</p><p>���n principal, observa�ii. Avem imagini a ceea ce pare a fi flac�ra propulsiei. O flac�r� de fuziune, cu temperatura mai sc�zut� dec�t fuziunea noastr�.</p><p>��Vas�zic�, mai pu�in eficient�, dar dac� folose�te un statoreactor Bussard, combustibilul nu-l cost� nimic. Cred totu�i c� acum are viteza mai mic� dec�t cea standard.</p><p>��Exact.</p><p>��Trebuie s� fie o nav� uria��. Poate chiar una militar�. �in�nd seama de m�rimea sursei monopoli�</p><p>��Nu neap�rat. �tii cum func�ioneaz� o statosond�? Un c�mp magnetic culege hidrogenul interstelar aflat sub form� de plasm�, �l dirijeaz� �i-l concentreaz� p�n� ce fuzioneaz�. Diferen�a este c� statosondele nu pot avea echipaj, deoarece prea mult hidrogen scap� sub form� de radia�ii. �ntr-o nav� cu echipaj, ai nevoie de un control extrem de precis al c�mpurilor de plasm�.</p><p>��S� fie chiar <emphasis>at�t de </emphasis>mare?</p><p>��Micikov spune c� da, dac� vine de la o distan�� suficient de mare. Cu c�t vine mai de departe, cu at�t a avut o vitez� maxim� mai mare.</p><p>��Mda�</p><p>��Devii paranoic, Nick. De ce ar dori o ras� alien� s� trimit� spre <emphasis>noi </emphasis>o nav� militar�?</p><p>��De ce ar dori s� trimit� <emphasis>orice fel</emphasis> de nav�? Vreau s� spun c� n-are rost s� ne l�s�m cople�i�i. O putem contacta �nainte s� ating� P�m�ntul?</p><p>��M-am g�ndit �i eu la asta, iar Micikov a stabilit c�teva traiectorii. Cel mai promi��tor ar fi s� pornim cu o flot� din punctul troian posterior al lui Jupiter �n urm�toarele �ase zile.</p><p>��Nu cu o flot�. Extrasolarul trebuie s� ne considere inofensivi. Avem o nav� mare �n troiene?</p><p>��Pe <emphasis>Blue Ox. </emphasis>Trebuia s� plece spre Juno, dar am rechizi�ionat-o �i i-am golit �nc�rc�tura.</p><p>��Perfect. Ai procedat excelent. <emphasis>(Blue Ox </emphasis>era un cargobot imens, de dimensiunile pacheboturilor de lux ale Hotelului Titan, de�i nu la fel de elegant.) Avem nevoie �i de un calculator ultraperformant, �n afar� de cel obi�nuit al navei. Plus un operator �i senzori suplimentari. Vreau s�-l putem folosi ca translator � poate c� extrasolarul comunic� prin clipiri de ochi, prin unde radio sau prin modul�ri ale curentului. Crezi c� putem introduce o navet�-solo �n cala lui <emphasis>Blue Ox?</emphasis></p><p>��Pentru ce?</p><p>��Pentru orice eventualitate. S� avem o barc� de salvare. Dac� extrasolarul are g�nduri mai pu�in pa�nice, s� existe o posibilitate de retragere.</p><p>Lit nu mai pomeni cuv�ntul <emphasis>paranoia, </emphasis>dar efortul de a se ab�ine fu vizibil.</p><p>��Are o nav� mare, urm� Nick r�bd�tor. Tehnologia lui este �ndeajuns de avansat� ca s�-l poarte prin spa�iul interstelar. Ar putea fi prietenos ca un c��elu�, totu�i este posibil ca unul dintre noi s� spun� un cuv�nt gre�it. � Ridic� telefonul �i ordon�: Face�i-mi leg�tura cu Ahile, pe firul principal.</p><p>Avea s� dureze o vreme p�n� ce operatorul focaliza o raz� laser spre Ahile. Nick �nchise �i a�tept�. Brusc, telefonul zb�rn�i ascu�it.</p><p>��Da?</p><p>��Controlul Traficului, r�sun� un glas. Sunt Cutter. Biroul dumneavoastr� dorea s� �tie ceva despre sursa cea mare de monopoli?</p><p>Nick comut� pe difuzor, ca s� poat� auzi �i Shaeffer.</p><p>��Exact. Despre ce-i vorba?</p><p>��Are traiectorie de jonc�iune cu o nav� centuran�. Pilotul nu pare s� evite jonc�iunea.</p><p>��Ce fel de nav�? str�nse din buze Sohl.</p><p>��De la distan�a asta, nu ne putem da seama. Probabil c� o navet�-solo de minerit. Jonc�iunea va avea loc peste treizeci �i �apte de ore �i dou�zeci de minute, dac� nici unul dintre ei nu se r�zg�nde�te.</p><p>���ine�i-m� la curent. Trece�i pe observa�ie telescoapele din zon�. Nu vreau s� scap nimic. Ai auzit? se adres� el lui Shaeffer dup� ce �nchise telefonul.</p><p>��Mda. Prima lege a lui Finagle.</p><p>��L-am putea opri pe centuranul acela?</p><p>��M�-ndoiesc.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Ar fi putut s� fie oricine. S-a dovedit a fi Jack Brennan.</p><p>Se afla la c�teva ore de schimbarea traiectoriei spre Lun�. Treapta abandonat� a lui <emphasis>Mariner XX </emphasis>�i c�l�rea naveta precum un geam�n siamez subnutrit. Sirena ei nu disp�ruse din botul turtit, sirena aceea supersonic� al c�rei �iuit reglase arderea combustibilului solid. Brennan se t�r�se �n�untru ca s� verifice, �tiind c� orice stric�ciune putea reduce valoarea relicvei.</p><p>Pentru o unic� folosin��, treapta se g�sea �n stare perfect�. Ajutajul arsese pu�in inegal, totu�i nu era nimic serios, evident, �in�nd seama de faptul c� sonda automat� ajunsese la destina�ie. Muzeul Zborurilor Spa�iale avea s� pl�teasc� o sum� frumu�ic�.</p><p>�n Centur�, contrabanda este ilegal�, dar nu imoral�. Contrabanda nu era mai imoral� pentru Brennan dec�t ar fi fost neplata parc�rii pentru un planetar. Dac� te prind, te amendeaz� �i asta-i tot.</p><p>Brennan era un optimist. El nu se a�tepta s� fie prins.</p><p>De patru zile, accelerase la aproape 1 <emphasis>g. </emphasis>Orbita lui Uranus r�m�sese h�t-departe, �napoia lui; sistemul interior se g�sea mult �n fa��. Mergea al naibii de rapid. Nu existau efecte relativiste vizibile � nu gonea chiar <emphasis>at�t </emphasis>de iute � totu�i la sosire va trebui s�-�i potriveasc� ceasul.</p><p>Privi�i-l pe Brennan. C�nt�re�te optzeci �i nou� de kilograme �i are �n�l�imea de un metru optzeci �i opt. Ca orice centuran, aduce mult cu un juc�tor de baschet lipsit de musculatur�. Deoarece st� de peste patru zile �n fotoliul-cu�et� de comand�, a �nceput s� arate �i s� se simt� vl�guit. Totu�i, ochii s�i c�prui sunt limpezi �i aler�i, cu vederea perfect�, corectat� prin microchirurgie la v�rsta de optsprezece ani. P�rul negru, cu fire drepte, este o band� lat� de trei centimetri, �ncep�nd de la frunte �i travers�nd �easta ras�, ar�mie �i lucioas�. Este alb, iar bronzul Centurii nu-i mai �nchis dec�t pielea de Cordoba; ca de obicei, este vizibil numai pe m�ini, pe fa�� �i pe pielea craniului, deasupra gulerului. �n rest, are culoarea �nghe�atei de vanilie.</p><p>Are patruzeci �i cinci de ani �i pare de treizeci. Gravita�ia a fost bl�nd� cu mu�chii fe�ei lui, iar unguentul de cre�tere a avut efect asupra poten�ialului �nceput de chelie din cre�tetul capului. Cu toate acestea, liniile fine din jurul ochilor se disting clar acum, deoarece, de mai bine de dou�zeci de ore, poart� pe chip o expresie de mirare �ncruntat�. A devenit con�tient c� ceva �l urm�re�te.</p><p>La �nceput, crezuse c�-i un copoi, un poli�ist de pe Ceres. Dar ce s� fi c�utat un copoi la o asemenea dep�rtare de Soare?</p><p>Nici a doua privire nu-l putuse convinge c� era un copoi. Flac�ra jetului de propulsie era prea mare, prea ramificat�, prea pu�in str�lucitoare. A treia privire a inclus �i c�teva determin�ri tehnice. Brennan accelera, iar necunoscutul deceiera �i cu toate acestea <emphasis>avea </emphasis>o vitez� uria��. Fie c� ap�ruse dinapoia orbitei lui Pluton, fie c� propulsia lui genera zeci de g-uri. Toate acestea convergeau spre un singur r�spuns.</p><p>Lumina ciudat� apar�inea unui extrasolar.</p><p>De c�t timp �l a�tepta Centura? Orice individ care petrece o vreme �ntre stele, fie el chiar �i un planetar ce piloteaz� o nav� spre Lun�, �i va da seama �ntr-o bun� zi c�t de <emphasis>imens </emphasis>este �n realitate Universul. Are dimensiuni de miliarde de ani-lumin�, un volum �n care, practic, se poate g�si orice. F�r� �ndoial�, pe acolo, pe undeva, trebuiau s� existe extra-solari; prima specie alien� care avea s� contacteze Omul �i desf�ura activitatea dincolo de raza de ac�iune a telescoapelor Centurii.</p><p>Acum extrasolarul se afla aici, adopt�nd o traiectorie de jonc�iune cu Jack Brennan.</p><p>Iar Brennan nu era nici m�car suprins. Obosit, da. Ba chiar speriat. Nu �ns� surprins, nici m�car de faptul c� extrasolarul �l alesese pe el. Fusese un accident al sor�ii. Am�ndoi se �ndreptaser� spre sistemul interior, venind aproximativ din aceea�i direc�ie.</p><p>S� anun�e Centura? Probabil c� de acum �tia ce se petrecea. Re�eaua de telescoape a Centurii urm�rea toate navele din sistem; exista o probabilitate �nsemnat� s� descopere orice punct de culoare necorespunz�toare deplas�ndu-se cu vitez� necorespunz�toare. Brennan se a�teptase s�-i descopere propria sa navet�, miz�nd �ns� pe faptul c� n-aveau s-o fac� prea repede. Cu siguran��, telescoapele descoperiser� extrasolarul. Cu siguran��, �l monitorizau �i, din acest motiv, �l urm�reau �i pe Brennan. Oricum, b�rbatul nu putea transmite un mesaj laser spre Ceres, pentru c� acesta putea fi interceptat de o nav� planetar�. Brennan nu �tia ce politic� adopta Centura �n privin�a contactelor P�m�nt-extrasolar.</p><p>Centura trebuia s� ac�ioneze f�r� el.</p><p>Ceea ce �nsemna c� lui �i r�m�neau la dispozi�ie dou� op�iuni.</p><p>Prima dintre ele era simpl�. Nu avea nici cea mai m�runt� �ans� de a �ntreprinde opera�iunea de contraband�. Va trebui s�-�i modifice traiectoria, pentru a ajunge la unul dintre asteroizii principali, apoi, cu prima ocazie, s� informeze Centura despre destina�ia �i �nc�rc�tura sa.</p><p>Dar ce putea face �n privin�a extrasolarului?</p><p>Tactici de evitare? Destul de simplu. Axiomatic vorbind, �n spa�iu este imposibil s� opre�ti o nav� ostil�. Un poli�ist poate intra pe o traiectorie de jonc�iune cu un contrabandist, dar nu-l poate aresta dec�t dac� acesta coopereaz� ori i se termin� combustibilul. Poli�istul poate trage �n nav�, distrug�nd-o, sau, dac� beneficiaz� de un autopilot bun, poate s-o loveasc� aidoma unui berbec; dar cum s� cupleze ecluzele cu o nav� care declan�eaz� aleatoriu jeturile direc�ionale? Brennan se putea �ndrepta �n orice direc�ie dorea, iar extrasolarul nu putea dec�t s�-1 urm�reasc� ori s�-1 distrug�.</p><p>Fuga p�rea o tactic� s�n�toas�. Brennan avea o familie de �ntre�inut. Charlotte s-ar fi descurcat �i singur�. Era o centuran� adult�, la fel de competent� ca Brennan, de�i nu-�i g�sise niciodat� suficient� ambi�ie ca s� ob�in� licen�a de pilot. Iar Brennan pl�tise taxele cuvenite pentru Estelle �i Jennifer. Fiicele lui aveau s� beneficieze de educa�ie �i de �ngrijire.</p><p>Ar fi putut, �ns�, face mai mult pentru ele. Sau ar fi putut �ncerca din nou s� fie tat� probabil tot cu Charlotte. De fuzelajul navei lui erau lega�i bani, iar banii �nsemnau putere. Ca �i �n cazul puterii politice sau a puterii electrice, utiliz�rile ei ar fi �mbr�cat multe forme.</p><p>Dac� �l contacta pe alien, era posibil s� n-o mai revad� niciodat� pe Charlotte. Prima �nt�lnire cu o ras� str�in� presupunea riscuri considerabile.</p><p>Dar �i glorie evident�.</p><p>Oare istoria l-ar fi putut uita vreodat� pe omul care-l �nt�lnise pe extrasolar?</p><p>Pentru o clip�, se sim�i �n dilem�. Parc� destinul se amuza pe seama vie�ii sale� �i totu�i, nu putea da cu piciorul norocului. Foarte bine: extrasolarul n-avea dec�t s� vin� la el. Brennan �i men�inu cursul de deplasare.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Centura era o re�ea de telescoape. Sute de mii de telescoape.</p><p>Era inevitabil. Toate navele aveau telescoape. To�i asteroizii trebuiau urm�ri�i constant, deoarece puteau fi ab�tu�i de pe orbite �i deoarece harta Sistemului Solartrebuia actualizat� la nivelul secundelor. Trebuia monitorizat� lumina fiec�rui jet de propulsie. �n sectoarele aglomerate, navele �i puteau intersecta jeturile de fuziune, dac� cineva nu le avertiza asupra pericolului � fiindc� jetul unei propulsii cu fuziune este uciga�.</p><p>Nick Sohl continua s�-�i plimbe privirile �ntre ecranul de deasupra biroului s�u �i teancul de dosare de pe birou. Pe ecran se z�reau dou� pete de lumin� alb-violet; una era mai mare �i mai neclar�. Deja, ambele puteau ap�rea pe acela�i ecran, deoarece asteroidul care transmitea imaginile se afla aproape pe aceea�i linie cu traiectoria lor.</p><p>Nick citise dosarele de c�teva ori. Erau zece �i oricare dintre ele putea fi al centuranului necunoscut care se apropia acum de extrasolar. Ini�ial fuseser� dou�sprezece dosare, dar �n alte birouri oamenii �ncercau s� le localizeze �i s� le elimine pe acestea zece, a�a cum f�cuser� deja cu dou�, folosind apeluri telefonice, comunica�ii laser �i re�ele de securitate.</p><p>Deoarece naveta �i p�stra cursul, Nick eliminase mental �ase dosare. Dou� dintre persoanele descrise acolo nu fuseser� niciodat� prinse f�c�nd contraband�: un semn de maxim� precau�ie, indiferent dac� nu f�cuser� realmente contraband�, ori nu fuseser� prinse. Pe un individ �l cuno�tea personal �i era xenofob. Al�i trei erau veterani, iar �n Centur� nu ajungi veteran dac� ri�ti proste�te. �n Centur�, legile Finagle-Murphy nu sunt chiar glume.</p><p>Unul dintre cei patru mineri r�ma�i avusese colosala arogan�� de a se autoacredita ambasadorul omenirii �n Univers. <emphasis>O s� vad� el dac� d� gre�, </emphasis>�i spuse Nick. <emphasis>Care dintre ei o fi?</emphasis></p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>La un milion �i jum�tate de kilometri �nainte de orbita lui Jupiter, deplas�ndu-se mult deasupra planului Sistemului Solar, Phssthpok atinse viteza vehiculului indigen �i �ncepu s� se apropie de acesta.</p><p>Phssthpok �i rasa lui nu studiaser� nici una dintre miile de specii ra�ionale din galaxie. Atunci c�nd le �nt�lniser�, a�a cum se �nt�mplase de c�te ori exploraser� sistemele solare vecine, �n c�utare de materii prime, le distruseser� c�t putuser� mai repede �i mai sigur. Alienii erau periculo�i, sau puteau fi, iar pe cei din neamul Pak nu-i interesau dec�t propriii lor semeni. Inteligen�a unui Protector era ridicat�, dar inteligen�a este un instrument ce trebuie utilizat c�tre un �el, �i �elurile nu sunt �ntotdeauna alese inteligent.</p><p>Phssthpok ac�iona �n total� necuno�tin�� de cauz�. Tot ce putea face era s� ghiceasc�.</p><p>Ghicind, a�adar, �i presupun�nd c� desenul oval de pe fuzelajul celeilalte nave era realmente o u��, b�tina�ul n-ar fi fost nici mult mai �nalt, nici mult mai scund dec�t Phssthpok. S� zicem �ntre unu �i doi metri, �n func�ie de celelalte dimensiuni ale sale. Evident, ovalul putea s� nu fi fost conceput pentru dimensiunea lui cea mai mare, cum se �nt�mplase �n cazul bipedului Phssthpok. Totu�i, nava era mic�; n-ar fi con�inut ceva mult mai mare dec�t Phssthpok.</p><p>O singur� privire aruncat� b�tina�ului avea s�-l l�mureasc�. Dac� nu era Pak, trebuia s�-i pun� �ntreb�ri. Dac� era�</p><p>R�m�neau �nc� multe �ntreb�ri, totu�i c�utarea lui avea s� se �ncheie. Alte c�teva zile, dup� timpul de la bordul navei, ca s� ajung� la �inta 1-3, un r�stimp scurt pentru a �nv��a graiul celor de acolo �i a le explica �n ce fel s� utilizeze ceea ce adusese, apoi putea �nceta s� m�n�nce.</p><p>Cealalt� nav� nu d�dea vreun semn c� l-ar fi observat. Peste c�teva minute, ar fi ajuns paralel cu ea, totu�i b�tina�ul nu f�cea nici o mi�care� ba nu! B�tina�ul �i oprise motorul. Phssthpok era invitat s�-�i corecteze traiectoria �n vederea jonc�iunii.</p><p>Pakul o f�cu. Nu irosi nici manevre inutile, nici combustibil; p�rea c�-�i petrecuse toat� via�a exers�nd aceast� singur� manevr�. Cabina lui se apropie de nava str�in� �i se opri.</p><p>Phssthpok �mbr�case costumul spa�ial, totu�i nu schi�� nici un alt gest. Nu �ndr�znea s�-�i ri�te propria existen��, acum, c�nd se afla at�t de aproape de victorie. Dac� ar fi ie�it b�tina�ul�</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Brennan privi nava apropiindu-se.</p><p>Trei module, distan�ate pe treisprezece kilometri. Nu z�rea nici o conexiune �ntre ele. De la distan�a aceea, grosimea leg�turilor putea fi invizibil�. Modulul cel mai mare �i mai masiv trebuia s� fie propulsia: un cilindru cu trei conuri mici ie�ind sub unghiuri egale �n zona posterioar�. De�i at�t de mare, cilindrul ar fi fost insuficient ca s� con�in� combustibilul necesar unei c�l�torii interstelare. Fie c� extrasolarul abandonase pe drum rezervoare de unic� folosin��, fie c� era� o statosond� cu echipaj?</p><p>Modulul doi era o sfer� cu diametrul de aproximativ dou�zeci de metri. C�nd nava se opri, sfera ocup� pozi�ia cea mai apropiat� de Brennan. Avea un hublou circular imens, u�or bombat, astfel c� modulul p�rea un gigantic glob ocular. Se roti, urm�rindu-l pe Brennan c�nd acesta se deplas�. B�rbatului �i veni greu s�-l priveasc� cu aceea�i aten�ie cu care era el �nsu�i privit.</p><p>Hot�r�rea ini�ial� i se destr�mase. Cu siguran��, guvernul Centurii ar fi putut organiza un prim contact de calitate superioar�</p><p>�n sf�r�it, ultimul modul � �l examinase cu aten�ie pe durata decele-r�rii navei aliene � avea forma unui ovoid lung de dou�zeci de metri �i lat de vreo treisprezece. Partea lui cea mai larg�, opus� propulsiei, era at�t de uniform ciupit� de impacturile firelor de praf interstelar �nc�t p�rea sablat�. Partea cea mai �ngust� era ascu�it� �i neted�, aproape �lefuit�. Brennan �ncuviin�� �tiutor. C�mpul reactorului ar f[ protejat cap�tul respectiv de micrometeori�i pe durata acceler�rii. �n timpul deceler�rii, orientarea sa ar fi jucat acela�i rol.</p><p>Pe suprafa�a ovoidului nu se observau nici un fel de detalii.</p><p>�n irisul bulbucat al modulului central se mi�c� ceva. B�rbatul miji ochii, str�duindu-se s� disting� mai multe� dar nu se mai petrecu nimic.</p><p>Se g�ndi c� designul navei era destul de straniu. Capsula central� ad�postea probabil cabina, fie numai pentru simplul fapt c�, spre deosebire de celelalte dou� module, avea un hublou. Iar propulsia era periculos de radioactiv�; altfel de ce s� fi r�sfirat �n felul acela compartimentele navei? Pe de alt� parte, cabina fusese astfel pozi�ionat� �nc�t s� protejeze modulul final de radia�iile propulsiei. Con�inutul modulului trei trebuia s� fie mai important dec�t pilotul, <emphasis>�n opinia pilotului.</emphasis></p><p>Sau asta, sau proiectantul �i pilotul erau inep�i ori nebuni.</p><p>Nava extrasolar� r�m�sese nemi�cat�, propulsia ei se r�cea, iar cabina se afla la numai c�teva sute de metri. Brennan a�tept�.</p><p><emphasis>Sunt �ovin, </emphasis>�i spuse el. <emphasis>Nu pot judeca s�n�tatea mental� a unui alien conform criteriilor Centurii, nu-i a�a?</emphasis></p><p>Se str�mb�. <emphasis>Ba sigur c� pot. Nava a fost prost proiectat�.</emphasis></p><p>Alienul p�i pe carcasa propriei sale sfere.</p><p>Z�rindu-I, to�i mu�chii lui Brennan tres�rir�. Era o fiin�� biped�, iar din dep�rtare p�rea umanoid�. Trecuse �ns� <emphasis>prin </emphasis>hublou. St�tea acum pe nava lui, nemi�cat, a�tept�nd.</p><p>Avea dou� bra�e, un cap, dou� picioare. Folosea un scafandru spa�ial. Purta o arm� sau un pistol direc�ional. Nu se putea preciza. Brennan nu z�rea �ns� nici un fel de echipament exterior similar rani�ei costumului s�u. Un pistol direc�ional necesita mai mult� dexteritate dec�t o rani�� cu jeturi. Cine ar fi folosit a�a ceva �n spa�iu?</p><p>Ce Finagle a�tepta?</p><p>Evident. �l a�tepta pe Brennan.</p><p>Pentru un moment nebunesc, se g�ndi s� porneasc� propulsia �i s-o �tearg� �nainte de a fi prea t�rziu! Apoi, blestem�ndu-�i teama, �naint� c�tre u��. Constructorii navetelor-solo fuseser� c�t mai economi �n realizarea acestora. Vehiculul lui Brennan nu avea sas, ci doar o u�� �i pompe pentru golirea interiorului cabinei. Costumul b�rbatului era str�ns pe trup. Nu mai trebuia dec�t s� deschid� u�a.</p><p>P�i afar�, purt�nd t�lpi magnetice.</p><p>Secundele se scurser�, �n vreme ce Brennan �i extrasolarul se examinar� reciproc. <emphasis>Pare destul de umanoid, </emphasis>g�ndi Brennan. <emphasis>Biped, cu capul �n partea superioar� a corpului. Totu�i, dac� apar�ine unei rase umanoide care a ie�it �n spa�iu de suficient� vreme ca s� construiasc� nave spa�iale, nu poate fi at�t de incompetent pe c�t o demonstreaz� aspectul vehiculului.</emphasis></p><p><emphasis>Trebuie s� aflu ce anume transport�. Poate c� are dreptate. Poate c� �nc�rc�tura este mai pre�ioas� dec�t via�a pilotului.</emphasis></p><p>Extrasolarul s�ri.</p><p>Veni spre el precum un �oim �n picaj. Brennan r�mase locului, �ngrozit, dar �n acela�i timp admir�nd dexteritatea alienului. Acesta nu-�i utilizase pistolul direc�ional. Saltul s�u fusese perfect. Avea s� se opreasc� exact l�ng� el.</p><p>Extrasolarul atinse f uzelajul cu membre elastice, amortiz�nd impactul ca orice centuran. Era mai scund dec�t Brennan � avea cel mult un metru cincizeci. Brennan �l putu distinge vag prin vizorul c�tii. Tres�ri, d�ndu-se doi pa�i �napoi. Creatura era hidoas�. La naiba cu �ovinismul, fa�a extrasolarului ar fi speriat �i un calculator!</p><p>Retragerea nu-l salv�.</p><p>Extrasolarul se afla prea aproape. �ntinse un bra�, prinse �ncheietura lui Brennan �ntr-o m�nu�� presurizat� �i s�ri din nou.</p><p>Brennan icni �i, prea t�rziu, �ncerc� s� se smuceasc�. Prin m�nu��, str�nsoarea extrasolarului se sim�ea ca un arc de o�el. Se rostogoleau prin spa�iu spre cabina �n form� de glob ocular, �i b�rbatul nu se putea �mpotrivi cu nimic.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>��Nick, se auzi �n intercom.</p><p>��Da.</p><p>��Dosarul pe care-l dore�ti este cel intitulat �Jack Brennan�.</p><p>��De unde �tii?</p><p>��Am vorbit cu nevast�-sa. Are doar una, Charlotte Wiggs, �i doi copii. Am convins-o c� este ceva urgent �i, �n cele din urm�, ne-a spus c� exploreaz� punctele troiene ale lui Uranus.</p><p>��Uranus� pare corect. Cutter, po�i s�-mi faci o favoare?</p><p>��Sigur c� da. Ceva oficial?</p><p>��Da. �ngrije�te-te ca <emphasis>Hummingbird </emphasis>s� fie alimentat� �i aprovizionat�, apoi fii preg�tit cu ea, �n caz c� te anun�. Ata�eaz�-i �i rezervoare suplimentare. Dup� aceea, focalizeaz� o comunica�ie laser pe cartierul general ARM din New York �i p�streaz� leg�tura. Evident, vei avea nevoie de trei lasere.</p><p>Dou� urmau s� fie relee, compens�nd rota�ia P�m�ntului.</p><p>��Bine. Nu transmit nici un mesaj?</p><p>��Nu, pur �i simplu �ine leg�tura preg�tit�, pentru eventalitatea c� vom avea nevoie de ea.</p><p>Situa�ia se putea modifica dintr-un moment �n altul. Dac� va avea nevoie de ajutor din partea P�m�ntului, acesta trebuia s� fie rapid �i eficient. Modalitatea cea mai sigur� de a-i convinge pe planetari era s� plece el �nsu�i. Nici un Prim Secretar nu cobor�se vreodat� pe P�m�nt� �i nici el nu se a�tepta s-o fac� acum, dar <emphasis>Perversitatea Universului tinde spre un maximum.</emphasis></p><p>Nick �ncepu s� r�sfoiasc� dosarul lui Brennan. P�cat c� individul avea copii!</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Primele amintiri clare ale lui Phssthpok datau din ziua c�nd �n�elesese brusc c� era un Protector. Putea rechema �i amintiri anterioare, neclare: durere, lupt�, descoperirea de noi alimente, experiment�ri sexuale, afec�iune, ur� sau escalad�ri de arbori �n valea Pitchok. Amintiri �n care privea curios, de cel pu�in �ase ori, cum diferite femele Pr�sitoare purtau copii pe care-i putea mirosi ca fiind ai s�i. Totu�i, pe atunci mintea lui fusese vag�.</p><p>Ca Protector, g�ndea precis �i limpede. La �nceput, nu fusese pl�cut. Trebuise s� se obi�nuiasc�. Existaser� al�ii care-l ajutaser�, educatori.</p><p>Urmase un r�zboi, iar el evoluase pe durata lui. Deoarece trebuise s�-�i dezvolte capacitatea de a pune �ntreb�ri, trecuser� ani buni �nainte s�-i �n�eleag� istoria:</p><p>Cu trei sute de ani �n urm�, c�teva sute de familii Pak importante se aliaser� pentru a refertiliza un de�ert �ntins de pe planet�. Eroziunea �i excesul de p�unat produseser� pustiul, nu r�zboiul, de�i peste tot existau petece u�or radioactive. Pe planeta Pak nu exista nici un loc�or unde s� nu se poarte r�zboaie.</p><p>Sarcina foarte dificil� a re�mp�duririi fusese �ncheiat� cu o genera�ie �n urm�. Imediat, �i previzibil, alian�a se destr�mase �n grupule�e, fiecare dintre ele fiind decis s�-�i asigure suprafa�a pentru descenden�ii s�i. Deja, majoritatea alian�elor ini�iale disp�ruser�. O serie de familii fuseser� exterminate, iar grupurile supravie�uitoare �i schimbau loialit��ile ori de c�te ori era util pentru protejarea descenden�ilor. Descenden�ii lui Phssthpok de�ineau actualmente Coasta Sudic�.</p><p>Lui Phssthpok �i pl�cuse r�zboiul. Nu din cauza luptelor. Ca Pr�sitor, el participase la lupte, iar r�zboiul era mai pu�in o chestiune de confruntare direct� c�t mai ales una de p�c�lire a du�manului. La �nceput, fusese un r�zboi purtat cu bombe de fuziune. �n decursul acelei faze, multe familii pieriser�, iar o parte a de�ertului aflat �n disput� redevenise pustiu �i sterp. Dup� aceea, Coasta Sudic� descoperise un c�mp amortizor care �mpiedica fisiunea materialelor fisionabile. Alte alian�e �l reproduseser� �n scurt timp. Din acel moment, r�zboiul se dusese cu artilerie, gaze toxice, bacterii, psihologie, infanterie, ba chiar �i cu asasini tocmi�i. Fusese un r�zboi al inteligen�elor. Poate Coasta Sudic� s� contracareze propaganda conceput� pentru dezbinarea regiunii Golfului Meteor? Dac� Alian�a M�rii Estice de�ine un antidot �mpotriva contamin�rii r�urilor cu otrav� lota, ar fi mai u�or s�-l fur�m ori s� concepem noi �n�ine un antidot? Dac� Cercul Mun�ilor descoper� o inoculare pentru varianta bacterian� Zeta-Trei, c�t de probabil arfi ca ei s� ne atace cu o variant� mutant�? Ar trebui s� r�m�nem loiali Coastei Sudice, ori ne-am descurca mai bine al�turi de Marea Estic�? Era amuzant.</p><p>Pe m�sur� ce Phssthpok �nv��a mai multe, jocul sporea �n complexitate. Propriul s�u virus OQ ar fi ucis nou�zeci �i doi la sut� din Pr�sitori, dar nu i-arfi afectat pe Protectorii lor� ace�tia ar fi r�mas nev�t�ma�i �i ar fi luptat cu o furie �ndoit� pentru a salva un grup mai restr�ns �i mai vulnerabil de ostatici rezisten�i ia virus. Fusese de acord s� nu utilizeze virusul. Familia Aak(pop) avea prea mul�i Pr�sitori pentru posibilit��ile locale de hr�nire; le respinsese oferta de alian��, dar le blocase drumul spre Marea Estic�.</p><p>Dup� aceea, Alian�a M�rii Estice construise un generator portabil de c�mp, care putea declan�a o reac�ie de fuziune f�r� fisiunea anterioar�.</p><p>Phssthpok era Protector de dou�zeci �i �ase de ani.</p><p>Totul se sf�r�ise �ntr-o s�pt�m�n�. �n urma celor �aptezeci de ani de r�zboi, Marea Estic� ob�inuse de�ertul recultivat, mai exact partea care nu fusese pustie �i stearp�. Iar deasupra v�ii Pitchok se z�rise o colosal� str�fulgerare.</p><p>Copiii �i Pr�sitorii din descenden�a lui Phssthpok tr�iau �n valea aceea de foarte multe genera�ii. Phssthpok z�rise linia �ngrozitoare ia orizont �i �tiuse c� to�i descenden�ii lui erau mor�i sau sterpi, c� el nu mai avea pe cine proteja �i c� nu-i mai r�m�sese dec�t s� �nceteze s� m�n�nce si s� moar�.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>De atunci, nu mai sim�ise a�a ceva. Nu mai sim�ise p�n� acum.</p><p>Chiar �i atunci �ns�, cu treisprezece secole �n urm�, dup� ceasul lui biologic, nu sim�ise aceast� teribil� derut�. <emphasis>Ce </emphasis>era creatura �n costum presurizat de la cap�tul bra�ului s�u? Vizorul c�tii �i era polarizat �mpotriva razelor soarelui. Dup� forma costumului, ar fi zis c� era un Pr�sitor. Dar Pr�sitorii n-ar fi putut construi vehicule spa�iale sau costume presurizate.</p><p>Sim�ul datoriei lui Phssthpok se men�inuse vreme de peste dou�sprezece veacuri. Acum se �neca �n confuzie pur�. Regreta c� cei din neamul Pak nu �tiau nimic despre alte specii inteligente. Poate c� silueta biped� nu reprezenta un apanaj al lor. De ce ar fi trebuit s� fie a�a? Trupul lui Phssthpok avea o form� excelent�. Dac� l-ar fi putut vedea pe b�tina�ul acela f�r� costum� dac� l-ar fi putut mirosi! Atunci ar fi �tiut totul.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Cobor�r� �n apropierea hubloului. Precizia extrasolarului era inuman�. Brennan nu �ncerc� s� se �mpotriveasc�, �n vreme ce alienul �ntinse bra�ul prin suprafa�a curbat�, prinse ceva �i se trase �n�untru, duc�ndu-l �i pe b�rbat cu el. Materialul transparent se opunea precum o melas� invizibil�.</p><p>Cu mi�c�ri rapide, sacadate, alienul �i scoase costumul spa�ial. Acesta era confec�ionat dintr-un material flexibil �i includea globul transparent al c�tii. La articula�ii avea un soi de �ireturi. F�r� costum, dar men�in�nd str�nsoarea de fier asupra centuranului, alienul se �ntoarse �i-l privi.</p><p>Brennan dori s� urle.</p><p>Creatura era alc�tuit� numai din sfere. Avea bra�ele mai lungi dec�t ale unui om, cu o articula�ie undeva �n zona cotului, dar cotul �n sine era o minge cu diametrul de optsprezece centimetri. M�inile p�reau �iraguri de nuci. Umerii, genunchii �i �oldurile se bulbucau la dimensiunile unor cantalupi. �easta era alt pepene, �nclinat pe g�tul aproape inexistent. Brennan nu putea distinge o frunte sau o b�rbie. Gura alienului era un cioc negru �i plat, dur, �ns� nu lucios, care se pierdea �n pielea zb�rcit�, la jum�tatea distan�ei dintre gur� �i ochi. Cele dou� fante din cioc constituiau probabil n�rile. Ochii cu aspect omenesc erau proteja�i de mase de piele profund convolute �i de arcadele puternic reliefate deasupra lor. Mai sus de cioc, spre ceaf�, forma capului era aproape aerodinamic�. Din �easta bombat� se ridica o creast� osoas�, sporind senza�ia de aerodinamic.</p><p>Nu purta alt� �mbr�c�minte dec�t o vest� cu buzunare mari, un ve�m�nt aparent omenesc, la fel de necorespunz�tor ca o p�l�rie de cowboy pe capul monstrului lui Frankenstein. Articula�iile proeminente ale m�inii cu cinci degete ap�sau ca ni�te bile de rulmen�i �n bra�ul lui Brennan.</p><p>Acesta era extrasolarul. Nu o simpl� creatur� non-uman�. Delfinul este o creatur� non-uman�, f�r� s� fie oribil. Extrasolarul era oribil. Aducea cu o �ncruci�are �ntre om �i� altceva. A�a fuseser� dintotdea-una mon�trii imagina�i de om: Grendel, Minotaurul. C�ndva, sirenele fuseser� considerate orori � femeie frumoas� �i atr�g�toare deasupra taliei �i monstru solzos mai jos. Compara�ia se potrivea �i �n cazul acesta, deoarece extrasolarul era aparent asexuat; �ntre picioarele sale nu se z�reau dec�t ni�te cute din piele asem�n�toare unei armuri.</p><p>Ochii insera�i, la fel de umani precum cei ai unei caracati�e, privir� �n str�fundul ochilor lui Brennan.</p><p>Brusc, �nainte ca b�rbatul s� poat� schi�a vreun gest de �mpotrivire, extrasolarul �n�fac� �n ambii pumni costumul s�u spa�ial �i trase cu putere �n lateral. Materialul rezist�, se �ntinse, apoi se sf�ie de la p�ntec p�n� la b�rbie. Aerul ��ni afar� �i Brennan sim�i cum �i pocnesc urechile.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Era inutil s�-�i �in� r�suflarea. C�teva sute de metri de vid �! separau de aerul respirabil din nava sa. Brennan inspir� precaut.</p><p>�n cabina alienului exista un aer rarefiat, cu iz necunoscut.</p><p>��Nenorocitule, icni b�rbatul, a� fi putut s� mor!</p><p>Extrasolarul nu-i r�spunse. Scoase costumul lui Brennan, a�a cum ar fi decojit o portocal�, f�r� brutalitate inutil�, dar nici cu o grij� deosebit�. Brennan se �mpotrivi. O m�n� continua s�-i fie imobilizat� de str�nsoarea alienului, �ns� �l lovi cu cealalt� �n fa��, f�r� s� ob�in� altceva dec�t un clipit din ochi. Pielea extrasolarului p�rea groas� �i t�b�cit�, ca o armur�. Dup� ce-i scoase costumul, �ntinse bra�ul, ridic�ndu-l pe Brennan ca pentru o inspec�ie. B�rbatul lovi cu piciorul �n zona corespunz�toare celei genitale de la oameni. Alienul �i sesiz� �ncercarea �i privi �n jos, se uit� cum Brennan mai izbe�te de alte dou� ori, apoi reveni la examinarea sa.</p><p>Ochii i se deplasau peste Brennan, din cre�tet p�n� �n t�lpi, din t�lpi p�n� �n cre�tet, insult�tor de familiar. �n Centur�, unde aerul �i temperatura erau strict controlate, oamenii nu purtau ve�minte � �i totu�i, p�n� atunci, Brennan nu se mai sim�ise <emphasis>�n pielea goal�. </emphasis>Nu dezbr�cat, ci �n pielea goal�. Lipsit de ap�rare. Degete aliene �i pip�ir� scalpul, de o parte �i cealalt� a crestei centurane, �i-i masar� falangele degetelor, test�nd articula�iile de sub piele. La �nceput, Brennan continu� s� se zbat�. Nu putea nici m�car distrage aten�ia extrasolarului. Apoi a�tept�, inert �i ru�inat, �ndur�nd examinarea.</p><p>Pe nea�teptate, aceasta lu� sf�r�it. Alienul noduros str�b�tu cabina dintr-un salt, �i afund� m�na �ntr-un recipient de l�ng� perete �i scoase un dreptunghi de plastic transparent. Brennan se g�ndi la evadare, �ns� costumul lui fusese transformat �n zdren�e. Alienul scutur� obiectul, care se deplie, apoi �i trecu degetul peste o muchie a lui. Un sac se deschise, parc� ac�ionat de un fermoar.</p><p>Alienul s�ri spre Brennan �i acesta se feri. C�tig� doar c�teva secunde de libertate relativ�, dup� care degetele noduroase de o�el �l apucar� �i-l �mpinser� �n sac.</p><p>B�rbatul constat� c� acesta nu putea fi deschis din�untru.</p><p>��O s� m� sufoc! r�cni el.</p><p>Alienul nu-i r�spunse. Oricum, nu l-ar fi �n�eles. κi �mbr�ca scafandrul spa�ial.</p><p><emphasis>Dumnezeule, nu! </emphasis>se g�ndi Brennan, str�duindu-se s� sf�ie sacul.</p><p>Alienul �l lu� sub un bra� �i ie�i prin hublou. Brennan sim�i plasticul transparent dilat�ndu-se �n jurul lui, rarefiind �i mai mult aerul din�untru. Timpanele �i fur� asaltate de ace de ghea��. �ncet� brusc s� se mai zbat�. A�tept� cu fatalismul desper�rii, �n vreme ce extrasolarul str�b�tea vidul, ocolind cabina, spre locul unde un cablu gros de trei centimetri se �ntindea c�tre modulul final al navei sale.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>�n Centur�, nu existau multe cargoboturi mari. Majoritatea minerilor preferau s�-�i transporte singuri minereul exploatat. Navele ce purtau �nc�rc�turi voluminoase de la un asteroid la altul nu aveau dimensiuni mari, ci erau prev�zute cu o mul�ime de anexe. Echipajul �ntindea piloni �i cabluri, alc�tuind plase ori re�ele de greutate minim�, �n care se plasa �nc�rc�tura. Se foloseau sprayuri cu spum� de plastic ca s� protejeze obiectele fragile, totul se �nvelea �n folii reflectorizante, care aveau menirea de a opri eventualele incendii provocate de fl�c�rile jeturilor de propulsie, �i se decola cu putere minim�.</p><p><emphasis>Blue Ox </emphasis>reprezenta un caz aparte. Nava transporta fluide �i pulberi fine: mercur rafinat �i ap� extras�, gr�un�e, semin�e, staniu impur cules din lacurile de pe fa�a �nsorit� a lui Mercur, amestecuri de elemente chimice periculoase din atmosfera jupiterean�. Asemenea �nc�rc�turi nu erau frecvente. De aceea, <emphasis>Blue Ox </emphasis>era un rezervor gigantic cu o cabin� micu�� pentru trei persoane �i un tub de fuziune dispus pe axa mare a navei. Cu toate acestea, deoarece rezervorul trebuia uneori s� devin� cal� pentru obiecte masive, fusese proiectat cu un capac uria� �i instala�ii de amarare.</p><p>Einar Nilsson st�tea pe marginea calei, privind �n interior. Avea �n�l�imea de peste doi metri �i era gras pentru un centuran � de fapt, gras pentru oricine, deoarece gr�simea i se depusese pe abdomen �i �n curba uria�� a gu�ei. Era tot numai curbe; nic�ieri nu se z�rea vreo tr�s�tur� unghiular�. Trecuse mult de c�nd fusese �ntr-o navet�. Nu-i pl�ceau accelera�iile mari.</p><p>Simbolul de pe costumul lui era o nav� viking�, av�nd la prov� un dragon fioros, plutind pe jum�tate afundat �n v�ltoarea str�lucitoare, l�ptoas�, a unei galaxii spirale.</p><p>Vechea navet� de minerit a lui Nilsson devenise barca de salvare a lui <emphasis>Blue Ox. </emphasis>Tubul de fuziune, sub�ire �i evazat la un cap�t, se �ntindea pe aproape toat� lungimea calei. Exista un calculator Ajubei 4-4, aproape nou, interfe�e ce-i slujeau drept senzori �i mijloace de comunicare, echipamente radar, radio, sonice, hi-fi �i monocromatice. Fiecare obiect era ancorat separat, �n �ase modalit��i diferite, pe peretele interior. Nilsson �ncuviin�� satisf�cut din cap �i creasta centuran�, blond� cu fire grizonate, atinse v�rful c�tii sale.</p><p>��D�-i bice, Nate!</p><p>Nathan La Pan �ncepu s� sprayeze interiorul rezervorului. �n treizeci de secunde, acesta era plin cu spum� de plastic care se �nt�rea instantaneu.</p><p>���nchide!</p><p>Capacul mare cobor�, poate strivind spuma r�mas� pe marginile chepengului. Nu se auzi �ns� nici un sunet. Portul Patroclus se g�sea �n vid, deschis sub cerul negru.</p><p>��C�t mai avem, Nate?</p><p>��Dou�zeci de minute p�n� la cursul optim.</p><p>��Perfect, �mbarcarea! Tina, ai auzit?</p><p>��Gata.</p><p>Se auzi declicul radioului. Nathan era t�n�r, dar �nv��ase deja s� nu iroseasc� cuvintele. Einar �l luase la solicitarea tat�lui s�u, care �i era prieten vechi.</p><p>Tehniciana-programator reprezenta alt� poveste. Einar�i privi silueta zvelt�, descriind un arc spre sasul navei. Nu fusese o s�ritur� rea, de�i parc� impulsul ini�ial fusese cam mare.</p><p>Tina Jordan era o planetar� expatriat�. Avea treizeci �i patru de ani, adic� suficient ca s� �tie ce anume f�cea, �i iubea navele. Probabil c� era �ndeajuns de inteligent� ca s� nu-l �ncurce. Nu pilotase �ns� niciodat� o navet�-solo. Einar �i privea cu suspiciune pe indivizii care nu aveau �ncredere �n ei �n�i�i pentru a zbura singuri. Oricum, avea m�inile legate �n privin�a asta; nimeni altul din baza Patroclus nu putea opera un Ajubei 4-4.</p><p><emphasis>Blue Ox </emphasis>urma s� porneasc� �n lateral, pentru a intersecta traiectoria navei aliene, dup� care avea s� descrie o curb� spre Soare. Einar privi �n dep�rtarea beznei b�tute �n diamante, �n direc�ia aproape opus� astrului. Punctule�ele slabe ale troienelor posterioare nu-i blocau vederea. Nu se a�tepta s� z�reasc� extrasolarul �i nici nu-l v�zu. Se afla �ns� acolo, c�z�nd liber spre orbita �n forma literei J descris� de <emphasis>Blue Ox.</emphasis></p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Trei puncte coliniare �i un al patrulea foarte aproape de ele. Nick privea ecranul, cu pleoapele aproape lipite, astfel �nc�t cutele din jurul comisurilor p�reau ni�te p�ienjeni�uri. Indiferent ce anume se petrecuse, contactul avusese loc.</p><p>Alte probleme solicitau aten�ia Primului Secretar. Negocierile cu P�m�ntul �n privin�a finan��rii statosondelor �i a distribu�iei �nc�rc�turilor acestora pe cele patru colonii interstelare. Detalii comerciale referitoare la staniul de pe Mercur. Problema extr�d�rii. Petrecea prea mult timp aici, �ns� ceva �i �optea c� putea fi vorba despre cel mai important eveniment din istoria omenirii.</p><p>Glasul lui Cutter r�sun� brusc din intercom:</p><p>��Nick? <emphasis>Blue </emphasis>Oxvrea s� decoleze.</p><p>��S�-i dea drumul.</p><p>��Perfect, dar am observat c� nu sunt �narma�i.</p><p>��Au motor cu fuziune, nu? Plus jeturi direc�ionale supradimensionate. Dac� le trebuie mai mult dec�t at�t, �nseamn� c� ne a�teapt� r�zboiul.</p><p>Nick �nchise leg�tura �i c�zu pe g�nduri. Avea oare dreptate? Nici chiar o �nc�rc�tur� nuclear� n-ar fi avut eficien�a jetului de evacuare al unui motor cu fuziune. Iar o bomb� nuclear� era o arm� evident�, o insult� pentru un extrasolar pa�nic. De�i�</p><p>Reveni la dosarul lui Brennan. Nu era deloc voluminos. Centuranii n-ar fi acceptat un guvern care s� le iscodeasc� prea mult vie�ile.</p><p>John Fitzgerald Brennan p�rea centuranul mijlociu perfect. V�rsta: patruzeci �i cinci de ani. Dou� fiice � Estelle �i Jennifer � cu aceea�i femeie, Charlotte Leigh Wiggs, mecanic de utilaje agricole �n M�rginire. Brennan �ncepuse s� economiseasc� sume frumu�ele �ntr-un fond de pensii, pe care-l lichidase �ns� de dou� ori, deschiz�nd conturi pentru fetele sale. �n dou� r�nduri, copoii �i confiscaser� �nc�rc�turi de minereu radioactiv. O singur� contraband� ar fi reprezentat ceva obi�nuit. Centuranii r�deau de contrabandi�tii nepricepu�i, �ns� un individ care nu fusese niciodat� prins putea fi suspectat c� nici nu �ncercase. C� n-avea curaj.</p><p>Imaginea de pe costum: <emphasis>Madona din portul Lligat </emphasis>Dali.{Salvador Dali (1904�1989), pictor spaniol suprarealist <emphasis>(n. trad.)</emphasis>} Nick se �ncrunt�. Uneori, minerii spa�iali pierdeau contactul cu realitatea. Brennan era �ns� viu, c�tigase bini�or �i nu avusese niciodat� accidente.</p><p>Cu dou�zeci de ani �n urm�, f�cuse parte dintr-o echip� de exploatare a staniului topit de pe Mercur. Mercur abunda �n elemente neferoase de mare valoare, de�i c�mpul magnetic al Soarelui necesita nave speciale; o furtun� solar� putea afecta o nav�, transport�nd-o la mul�i kilometri dep�rtare. Brennan fusese competent �i c�tigase bani buni, dar plecase dup� zece luni �i nu mai lucrase niciodat� �n echip�. Se p�rea c� nu-i pl�cea s� munceasc� al�turi de al�ii.</p><p>De ce se l�sase prins de extrasolar?</p><p>La naiba, �i Nick ar fi procedat �n acela�i mod! Extrasolarul se g�sea aici, �n sistemul lor; cineva trebuia s�-l contacteze. Dac� ar fi dat bir cu fugi�ii, Brennan ar fi recunoscut c� nu se putea descurca �ntr-o asemenea situa�ie.</p><p>Nici chiar familia nu l-ar fi putut opri. Erau centurani �i-�i puteau purta singuri de grij�.</p><p><emphasis>Regret �ns� c� n-a dat bir cu fugi�ii, </emphasis>se g�ndi Nick �i degetele lui r�p�ir� nervoase pe t�blia biroului.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Brennan se afla singur �ntr-un spa�iu restr�ns.</p><p>Fusese un drum �ngrozitor, �nsp�im�nt�tor. Extrasolarul s�rise �n spa�iu, purt�nd balonul �n care se g�sea el, �l echilibrase, lipindu-l de corpul lui, �i folosise pistolul direc�ional. Merseser� a�a vreo dou�zeci de minute. C�nd ajunseser� la ultimul modul al navei, b�rbatul era aproape sufocat.</p><p>�i-I amintea pe alien ating�nd fuzelajul cu un instrument bont, apoi trecuser� am�ndoi printr-o suprafa�� v�scoas� care aducea cu metalul, indiferent din ce parte ar fi fost privit�. Alienul deschisese sacul, utiliz�nd acela�i dispozitiv tip fermoar, apoi se r�sucise, s�rise �i disp�ruse prin perete, �n vreme ce Brennan continua s� se rostogoleasc� neajutorat �n interior.</p><p>Aerul avea acela�i iz ca �n cabin�, parc� ni�el mai p�trunz�tor. Brennan inhala �n �nghi�ituri ad�nci, g�f�ite. Extrasolarul abandonase sacul-balon, care plutea acum spre b�rbat, aidoma unei fantome transparente, amenin��tor �i ispititor, �i centuranul �ncepu s� r�d�, un sunet dureros, aproape ca un suspin.</p><p>Privi �n jur.</p><p>Lumina era mai verzuie dec�t tuburile luminescente cu care se obi�nuise. Singurul spa�iu gol era cel �n care plutea acum, av�nd dimensiunile cabinei sale din naveta-solo. �n dreapta, se z�reau ni�te l�zi cubice, dintr-un material ce p�rea lemn � �n tot cazul, ceva de origine vegetal�. �n st�nga, un obiect paralelipipedic masiv, cu capac, foarte asem�n�tor unei l�zi frigorifice mari. Deasupra �i �n jurul acestuia, perete curb.</p><p>A�adar, avusese dreptate. Modulul de forma unei pic�turi era cala navei. Cu toate acestea, jum�tate din spa�iul s�u continua s�-i fie inaccesibil.</p><p>Iar peste tot se sim�ea acela�i iz aparte, aidoma unui parfum necunoscut. �n cabina extrasolarului, mirosul fusese mai degrab� animalic, apar�in�nd alienului. Aici lucrurile st�teau altfel.</p><p>Dedesubtul s�u, �napoia unei plase grosolan �esute, existau un soi de r�d�cini galbene. De altfel, observ� Brennan, ele ocupau majoritatea calei. B�rbatul se propuls� �ntr-acolo �i se prinse de plas�, ca s� se apropie mai mult.</p><p>Izul deveni cople�itor. Niciodat� nu mirosise, nu-�i imaginase, nu visase ceva similar.</p><p>Ar�tau �ntr-adev�r ca ni�te r�d�cinoase: o combina�ie �ntre un batat �i o bucat� din r�d�cina cur��at� a unui arbust. Erau scurte, l�t�re�e �i fibroase, ascu�ite la un cap�t �i parc� retezate cu cu�itul la cap�tul opus. Brennan strecur� dou� degete prin plas�, prinse una, �ncerc� s-o scoat� prin ochiurile plasei, dar nu izbuti.</p><p>M�ncase �nainte ca extrasoiarui s� se opreasc� l�ng� naveta lui � �i, cu toate acestea, f�r� nici un chior�it de avertizare al stomacului, se sim�ea teribil de fl�m�nd. Buzele i se traser� spre �nd�r�t, dezvelind din�ii �i gingiile. V�r� din nou degetele prin plas�, b�jb�ind dup� r�d�cini. Minute �n �ir, se str�dui s� scoat� una prin ochiurile prea mici. Trase, plin de furie, de plas�, dar aceasta era mai rezistent� dec�t pielea lui. Plasa nu ced�, iar b�rbatul �i rupse c�teva unghii. Url�, frustrat. Urletul �l readuse la realitate.</p><p>Bun, presupun�nd c� izbutea s� extrag� o r�d�cin�, ce putea s� fac� apoi cu ea?</p><p>O M�N�NC! Gura i se umplu de saliv�.</p><p>Avea s�-l ucid�. Era o plant� alien�, de pe alt� planet�, o plant� pe care o specie alien� o considera probabil comestibil�. Mai degrab� ar fi trebuit s� se g�ndeasc� la o modalitate de evadare!</p><p>�n ciuda g�ndului, degetele continuau s�-i trag� de plas�. Brennan se sili s� se �ndep�rteze de aceasta. Era <emphasis>fl�m�nd. </emphasis>Fragmentele costumului s�u disp�ruser�, abandonate �n cabina extrasolarului, incluz�nd rezervoarele de ap� �i de glucoz� lichid� din casc�. Aici exista oare ap�? Putea �ncerca s-o bea? Extrasoiarui ar fi putut ghici c� el avea nevoie neap�rat� de hidrogen combinat cu oxigen?</p><p><emphasis>Ce ar fi fost �n stare s� fac� pentru m�ncare!</emphasis></p><p>Trebuia s� evadeze de aici.</p><p>Sacul de plastic. �l culese din aer �i-l examin�. Descoperi cum putea fi etan�at �i deschis-din exterior. Minunat� Totu�i, stai o clip�! Putea �ntoarce sacul pe dos, astfel ca sistemul de etan�are s� se afle �n interior, �i apoi s�-l manipuleze. Dar dup� aceea?</p><p>Nu se putea deplasa, afl�ndu-se �n interiorul sacului. Nu-�i putea �ntrebuin�a m�inile. Chiar dac� s-ar fi g�sit �n propriul s�u costum spa�ial, parcurgerea a treisprezece kilometri de spa�iu ar fi fost riscant� f�r� o rani��. Pe de alt� parte, nu putea trece prin peretele calei.</p><p>Cumva, trebuia s�-�i distrag� stomacul.</p><p>A�adar, �n ce consta valoarea con�inutului acestei cale? Cum putea fi mai valoroas� dec�t pilotul, care era indispensabil pentru a duce nava acolo unde trebuia s� ajung�?</p><p><emphasis>Dac� tot se g�sea aici, avea ocazia s� vad� ce altceva mai exista �n cal�.</emphasis></p><p>Paralelipipedul masiv era f�cut dintr-un material lucios, nici cald, nici rece. Brennan g�si m�nerul capacului, totu�i nu-l putu clinti. Apoi, aroma r�d�cinilor �i asalt� brusc foamea, iar b�rbatul r�cni �i smulse cu toat� puterea unei furii uciga�e. Capacul se ridic�. Astfel realiz� �i care era puterea extrasolarilor.</p><p>Lada con�inea semin�e mari, asem�n�toare migdalelor, �nghe�ate �ntr-o matrice probabil criogenic�. Desprinse una cu degete aproape amor�ite de ger. C�nd �nchise capacul, aerul din jurul s�u c�p�tase culoarea fumului de �igar�.</p><p>Puse s�m�n�a �n gur�, �nc�lzind-o cu saliva. Nu avea nici un gust; era pur �i simplu rece, apoi nici m�car at�t. Brennan o scuip�.</p><p>κi repet� observa�iile. Lumin� verzuie �i un aer ciudat, cu iz necunoscut. Totu�i, nu foarte rarefiat, nu foarte ciudat; iar lumina era r�coroas� �i �nvior�toare.</p><p>Dac� Brennan aprecia condi�iile de via�� ale extrasolarului, acestuia i-ar fi pl�cut cu siguran�� P�m�ntul. Adusese �i semin�e pe care s� le planteze. Semin�e, r�d�cini� �i mai ce?</p><p>Se propuls� prin cal�, spre stiva de cutii. �n ciuda eforturilor sale, nu putu desprinde nici una de l�ng� perete. S� fi fost fixate cu ciment de contact? �n cele din urm�, un capac se ridic�, este drept cu str�danii �i cu un scr�net puternic. Evident, fusese lipit; lemnul se rupsese pe alocuri. Brennan se �ntreb� ce fel de plant� necunoscut� �l produsese.</p><p>�n interiorul cutiei se afla un sac de plastic sigilat etan�. Plastic? Materialul ar�ta �i se sim�ea la pip�it ca un ambalaj protector pentru alimente, fragilizat �n timp. Con�inutul s�u p�rea a fi o pulbere fin� tasat�, aproape o mas� solid�. Prin plastic, se z�rea �nchis� fa culoare.</p><p>Brennan r�mase plutind l�ng� cutii, �in�ndu-se cu o m�n� de capacul rupt. C�zu pe g�nduri.</p><p>F�r� doar �i poate, trebuia s� fie vorba despre un autopilot. Extra-solarul constituia doar o m�sur� de siguran��; soarta lui nu conta, at�ta vreme c�t nu era dec�t o simpl� protec�ie suplimentar�. Autopilotul urma s� duc� la destina�ie produsele de �ns�m�n�are.</p><p>Pe P�m�nt? O posibil� �ns�m�n�are ar fi necesitat �i al�i extrasolari, care s�-i urmeze �n cur�nd.</p><p>Trebuia s� avertizeze P�m�ntul.</p><p>Exact! Bine g�ndit! �ntrebarea era: <emphasis>cum?</emphasis></p><p>Brennan r�se f�r� chef. Mai existase oare vreodat� un individ at�t de complet �ntemni�at? Extrasolarul �l capturase. Brennan, centuran �i om liber, permisese s� devin� proprietatea cuiva. R�sul i se stinse �n desperare.</p><p>Desperarea era o gre�eal�. Mirosul r�d�cinilor abia a�teptase s� se n�pusteasc� din nou asupra lui.</p><p>� Durerea fu cea care-l f�cu s� �nceteze. M�inile �i s�ngerau de t�ieturi �i de ros�turi. Z�rea b�ici �i v�n�t�i. Degetul mic de la m�na st�ng� pulsa dureros � f�cea un unghi anormal cu restul m�inii �i se umfla chiar �n vreme ce-l privea. �l luxase sau chiar �l fracturase. Reu�ise �ns� s� fac� o gaur� �n plas� �i m�na lui dreapt� prinsese o r�d�cin� fibroas�.</p><p>O azv�rli c�t colo cu toat� puterea �i, imediat, se ghemui cu genunchii la piept, parc� cuprinz�ndu-�i durerea �i alin�nd-o. Era fl�m�nd �i speriat. La naiba, mirosul blestemat �i pusese st�p�nire pe minte, ca �i cum ar fi fost un robo�el-juc�rie!</p><p>Pluti prin cal� asemenea unei mingi, str�ng�ndu-�i genunchii �i pl�ng�nd. �i era foame, era furios, umilit �i speriat. Extrasolarul �i sfredelise mintea, dovedindu-i c�t de lipsit de importan�� era, dar situa�ia de acum p�rea mult mai teribil�.</p><p><emphasis>De ce? </emphasis>Ce voia extrasolarul de la el?</p><p>Ceva �l lovi �n ceaf�. Cu o mi�care fluid�, Brennan �nh��� obiectul din aer �i-l mu�c�. R�d�cina revenise la el, dup� ce rico�ase din vreun perete. O sim�i tare �i fibroas� �ntre din�i, dar gustul ei era indescriptibil �i la fel de delicios ca �i aroma.</p><p>�ntr-un ultim moment de luciditate, Brennan se �ntreb� dup� c�t timp avea s� moar�. Nici nu-i mai p�sa prea mult. Mu�c� din nou �i �nghi�i.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Phssthpok examina un lan� de r�spunsuri cu o persisten�� �nc�p���nat�; totu�i, �nd�r�tul fiec�rui r�spuns se ridicau alte �ntreb�ri. B�tina�ul capturat nu mirosea cum trebuia, ci straniu, a animal. Nu f�cea parte din specia celor dup� care venise Phssthpok. Atunci, unde se aflau ace�tia?</p><p>Nu veniser� aici. Judec�nd dup� exemplarul capturat, b�tina�ii �intei 1-3 ar fi opus prea pu�in� rezisten�� coloni�tilor. Totu�i, Protectorii i-ar fi exterminat oricum, ca m�sur� de precau�ie. Probabil, atunci, c� era vorba despre alt� stea. Unde anume?</p><p>Era posibil ca b�tina�ii s� aib� suficiente cuno�tin�e astronomice ca s�-i spun� acest lucru. Cu asemenea nave, ei ar fi putut ajunge chiar la stelele apropiate.</p><p>C�ut�nd r�spunsuri, Phssthpok se �ncord� �i s�ri spre vehiculul b�tina�ului. Era un salt de o or�, dar nu se gr�bea. Cu reflexele lui superbe, nici m�car nu avea nevoie de pistolul direc�ional.</p><p>Prizonierul avea s� reziste. Mai �nt�i, Phssthpok trebuia s�-i �nve�e graiul, ca s�-l interogheze. P�n� atunci, n-avea s� strice nimic. Era prea speriat �i prea anemic � mai mare dec�t un Pr�sitor, dar mai slab dec�t acesta.</p><p>Nava lui era micu��. Phssthpok nu g�si dec�t o cabin� str�mt�, un tub lung de propulsie, un rezervor �n form� de inel con�in�nd hidrogen lichid �i un sistem de r�cire. Rezervorul toroidal era deta�abil, iar pe tubul de propulsie se mai puteau instala alte c�teva. �n jurul cabinei de comand� cilindrice existau extensii pentru �nc�rc�tur�, piloni, plase metalice pliate �i c�rlige retractabile.</p><p>C�teva c�rlige �ineau un cilindru metalic ce prezenta semne de eroziune. Phssthpok �l examin�, apoi �l ignor�, ne�n�eleg�ndu-i scopul. �n mod evident, nu f�cea parte din sistemul de func�ionare al navei.</p><p>Nu g�si nici un fel de arme.</p><p>�n cilindrul de propulsie, g�si guri de observare. Dup� o or�, �i-ar fi putut construi propriul s�u tub de fuziune cu cristale de zinc, dac� ar fi avut materialele necesare. Era impresionat. B�tina�ii puteau fi mai inteligen�i dec�t b�nuise, sau mai noroco�i. Se apropie de cabin� �i p�trunse pe u�a oval�.</p><p>�n cabin� se afla un fotoliu-cu�et� de accelera�ie, �nconjurat de potcoave de aparatur� de control, un spa�iu �napoia fotoliului, o buc�t�rie automat� ce f�cea parte din potcoav� �i interfe�e pentru senzori mecanici de tipuri frecvent utilizate �n r�zboaiele Pak. Totu�i, aceasta nu era o nav� militar�. Probabil c� sim�urile b�tina�ilor erau mai pu�in ascu�ite dec�t cele ale rasei sale. �n spatele cabinei se g�seau ma�in�rii �i rezervoare cu fluid, pe care Phssthpok le examin� extrem de interesat.</p><p>Dac� ma�in�riile erau bine concepute, atunci �inta 1-3 era locuibil�. F�r� nici un dubiu. Probabil c� avea o gravita�ie mai mare �i o atmosfer� mai dens�. Dar pentru un popor ce c�l�torise de cinci sute de mii de ani, ar fi p�rut aproape perfect�.</p><p>Dac� ar fi ajuns aici, ei s-ar fi oprit.</p><p>�n felul acesta, zona de cercetare a lui Phssthpok se reducea la jum�tate. �inta lui trebuia s� se g�seasc� spre interior, pornind de aici, �napoi spre nucleul galactic. Pur �i simplu, ei nu ajunseser� a�a departe.</p><p>Cabina �l uimea cel mai mult pe Pak. Descoperi lucruri pe care nu le �n�elegea, pe care n-avea s� le �n�eleag� niciodat�.</p><p>De pild�, buc�t�ria. �n spa�iu, greutatea era important�. Evident, b�tina�ii ar fi putut realiza alimente de mas� mic�, eventual sintetice, capabile s� �in� pilotul s�tul �i s�n�tos pentru o durat� indefinit�. Economiile �n privin�a efortului �i a consumului de combustibil ar fi fost colosale, dac� se multiplicau cu num�rul navelor pe care le v�zuse. Ei �ns� preferau s� transporte mai multe tipuri de semipreparate, plus o ma�in�rie complex�, care s� le selecteze �i s� le g�teasc�. De asemenea, preferaser� s� r�ceasc� aceste alimente, pentru a nu se descompune, �n loc s� le transforme �n pulbere. De ce?</p><p>Apoi, tablourile. Phssthpok �n�elegea rolul fotografiilor, al graficelor �i al h�r�ilor. �ns� cele trei opere de art� de pe peretele cabinei nu f�ceau parte din aceste categorii. Ele erau schi�e �n c�rbune. Una �nf��i�a capul unui b�tina�, ce aducea oarecum cu prizonierul lui, dar cu o creast� de p�r mai lung�, pigmentat �n jurul ochilor �i al gurii; ceilal�i p�reau exemplare mai tinere ale aceleia�i specii nepl�cut de asem�n�toare rasei Pak. Se vedeau numai capetele �i umerii. Ce scop aveau?</p><p>�n alte circumstan�e, desenul de pe costumul lui Brennan ar fi putut oferi un indiciu.</p><p>Phssthpok observase desenul �i-l �n�elesese par�ial. Pentru membrii unui subgrup de fiin�e spa�iale cooperante, era util s�-�i codifice costumele �n culori vii. Al�ii puteau recunoa�te configura�iile respective de la dep�rtare. Desenul b�tina�ului p�rea extrem de complex, totu�i nu suficient pentru a-i trezi curiozitatea lui Phssthpok.</p><p>El n-ar fi putut �n�elege niciodat� arta sau luxul.</p><p>Lux? Un Pr�sitor Pak ar fi putut aprecia luxul, dar nu era at�t de inteligent ca s�-l doreasc� pentru sine. Un Protector nu avea motiva�ia. Dorin�ele lui erau conectate exclusiv la nevoia de a-�i proteja descenden�ii.</p><p>Art�? De la �nceputurile istoriei Pak, existaser� desene �i imagini realizate de diver�i indivizi, dar acestea aveau destina�ii militare. Oricum, nu-i recuno�teai pe cei dragi din vedere. �i adulmecai.</p><p>S� reproduci mirosul unei fiin�e dragi?</p><p>Phssthpok s-ar fi putut g�ndi la asta, dac� desenul de pe pieptul lui Brennan ar fi fost orice altceva. <emphasis>Acela </emphasis>ar fi fost �ntr-adev�r un concept revolu�ionar! O metod� de a p�stra un Protector �n via��, func�ional, mult� vreme dup� moartea descenden�ilor s�i. A�a ceva ar fi putut modifica istoria neamului Pak. Asta numai dac� Phssthpok ar fi putut �n�elege conceptul artistic de reproducere.</p><p>Ce putea �ns� deduce din costumul lui Brennan?</p><p>Pieptul acestuia era o copie dup� <emphasis>Madona din portul Lligat </emphasis>de Salvador Dali. Se z�reau mun�i cu bazele drepte �i netede, sfid�nd legea gravita�iei, plutind deasupra unei m�ri colorate �n albastru-deschis. Se mai z�reau o femeie �i un copil, ireal de frumo�i, cu ferestre prin trupurile lor. Asemenea lucruri nu aveau nici un �n�eles pentru Phssthpok.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Un lucru �l pricepu �ns� imediat.</p><p>Se ar�tase foarte atent fa�� de tabloul de bord. Nu dorea s� strice nimic �nainte de a afla cum s� extrag� date astronomice din calculatorul navei. C�nd deschise panoul �nsemnat cu avertismentul furtunii solare, �l g�si surprinz�tor de mic. Curios, investig� mai departe. Instrumentul fusese realizat cu monopoli magnetici.</p><p>�ntr-un salt de cangur, Phssthpok travers� spa�iul dintre nave. Trase jum�tate din �nc�rc�tura pistolului s�u direc�ional, apoi se destinse, a�tept�nd cele cincisprezece minute de c�dere liber�.</p><p>S�rise c�tre modulul calei. Va fi necesar s�-l lege pe b�tina�, ca m�sur� de prevedere �mpotriva accelera�iei. Deja o inspec�ie sumar� a navei lui �i redusese la jum�tate regiunea de c�utare� iar acum trebuia s-o abandoneze. Era posibil ca b�tina�ul s� de�in� cuno�tin�e chiar mai valoroase. �n ciuda acelei realit��i, Phssthpok regret� amar necesitatea de a-�i proteja prizonierul; timpul respectiv �l putea costa nu numai misiunea, ci �i via�a.</p><p>B�tina�ii foloseau monopoli, ceea ce �nsemna c� aveau mijloace de detec�ie a acestora. Phssthpok capturase un b�tina� � un gest ostil, iar nava sa, lipsit� de arme, utiliza o cantitate de monopoli sud ce dep�ea orice s-ar fi putut descoperi �n acest sistem solar.</p><p>Probabil c� deja erau pe urmele lui.</p><p>Nu-I puteau ajunge �n timp util. Motoarele lor erau mai puternice, deoarece accelera�ia gravita�ional� pe �inta 1-3 era �n jur de 1,09, dar nu aveau c�mpuri statoreactoare. �nainte ca puterea motoarelor lor s� poat� fi exploatat� la maximum, aveau s�-�i fi terminat combustibilul� cu condi�ia ca el s� fi pornit la timp.</p><p>Fr�n�, pentru a face jonc�iunea cu modulul calei, folosi reduc�torul �i se strecur� prin carcasa opac� de twing. �ntinse bra�ul c�tre un m�ner, f�r� s� se uite, �tiind unde trebuia s� fie, c�ut�ndu-l cu privirea pe b�tina�.</p><p>Nu mai apuc� m�nerul. Pluti prin mijlocul calei, �n vreme ce mu�chii i se transformar� �n gelatin� �i se topir�.</p><p>B�tina�ul rupsese plasa �i scormonea cu desperare printre r�d�cini. Abdomenul lui devenise o proeminen�� dur�, diform�. Ochii �i erau lipsi�i de con�tiin��.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p><emphasis>Cum pot face ceva, dac� ei schimb� �ntruna regulile? </emphasis>se �ntreb� Phssthpok cu o furie perplex�.</p><p><emphasis>Opre�te-te! G�nde�ti ca un Pr�sitor. C�te un pas, pe r�nd�</emphasis></p><p>Se �ntinse c�tre un m�ner �i se propuls� �n jos, spre Brennan. Acum, acesta era inert, cu ochii pe jum�tate �nchi�i, albul lor �ntrez�rindu-se sub pleoape, �n vreme ce m�na lui continua s� �in� o jum�tate de r�d�cin�. Phssthpok �l roti �n aer, examin�ndu-l cu aten�ie.</p><p><emphasis>Perfect.</emphasis></p><p>Trecu prin perete, �n vid, �i ocoli cala, �ndrept�ndu-se spre cap�tul ascu�it al ovoidului. Ajuns acolo, se strecur� din nou �n�untru, �ntr-o incint� �n care de-abia �nc�pea.</p><p>Acum trebuia s� g�seasc� o ascunz�toare.</p><p>Nu se mai punea problema p�r�sirii Sistemului Solar. Era nevoit s� abandoneze restul navei. B�tina�ii n-aveau dec�t s� urm�reasc� monopolii din modulul pustiu al propulsiei.</p><p>Era ca �i cum �i-ar fi pitit to�i copiii �n aceea�i grot�, dar n-avea de ales. Ar fi putut s� fie �i mai r�u. De�i aparatura din cal� fusese conceput� numai s� coboare modulul respectiv de pe orbita unei planete, motorul �n sine � polarizatorul de gravita�ie � l-ar fi dus oriunde ar fi dorit �n interiorul pu�ului gravita�ional al �intei 1. At�ta doar c� trebuia s� fac� lucrurile perfect de prima dat�. At�ta doar c� putea asoliza numai o singur� dat�. Ca motor de nav�, polarizatorul de gravita�ie avea multe din calit��ile �i defectele unui deltaplan. �l putea �ndrepta spre orice loc dorea s� ajung�, chiar dup� ce-i oprise accelera�ia, dac� dorea s� <emphasis>coboare. </emphasis>Polarizatorul nu-l putea ridica, �nving�nd gravita�ia.</p><p>Comparate cu comenzile propulsiei cu fuziune, cele din jurul s�u erau teribil de complicate. Phssthpok �ncepu s� le ac�ioneze. Cablul de la cap�tul ascu�it al ovoidului disp�ru �ntr-o v�lv�taie scurt�. Twingul din jurul s�u deveni transparent� �i u�or poros; peste un secol, arfi pierdut periculos de mult aer. Ochii lui Phssthpok devenir� sticlo�i. Urm�toarea ac�iune necesita o concentrare intens�. Nu �ndr�znise s� lege prizonierul sau s�-i limiteze mi�c�rile �n vreun fel. Pentru a evita zdrobirea lui, trebuia s� echilibreze perfect presiunea intern� �i cea extern�. Fuzelajul, �n interiorul c�ruia se afla c�mpul de polarizare, se putea topi la accelera�ia respectiv�.</p><p>Restul navei sale pluti �n ecranul posterior. Phssthpok r�suci energic dou� comutatoare �i imaginea disp�ru.</p><p>�i acum � �ncotro?</p><p>trebuia s� stea pitit c�teva s�pt�m�ni. Nu putea spera s� se ascund� at�ta vreme pe �inta 1-3, �in�nd seama de tehnologia b�tina�ilor.</p><p>Pe de alt� parte, �n spa�iu se sim�ea prea expus.</p><p>Putea asoliza o singur� dat�. Atunci c�nd avea s� coboare, trebuia s� r�m�n� la sol, p�n� ce reu�ea s� improvizeze o instala�ie de lansare ori de semnalizare.</p><p>Phssthpok �ncepu s� s� cerceteze cerul, �n c�utarea de planete. Avea ochi buni, iar planetele erau mari �i slab luminoase, u�or de distins. Giganta gazoas� cu inele ar fi reprezentat o alegere bun� � n-ar fi fost greu s� se piteasc� printre inele �, �ns� se afla �nd�r�tul lui. �n fa�� avea alt� gigant� gazoas�, cu sateli�i naturali, dar prea departe; ca s� ajung� la ea, ar fi trebuit s� descrie o curb� timp de zile �ntregi. B�tina�ii probabil porniser� dup� el. Lipsit de telescop, avea s�-i z�reasc� mult prea t�rziu.</p><p><emphasis>Aceea. </emphasis>O studiase c�nd avusese telescop. Mic�, cu gravita�ie redus� �i atmosfer� superficial�. Era �nconjurat� de asteroizi, iar atmosfera sa p�rea prea dens� pentru cementarea �n vid. Cu pu�in noroc, s-ar fi putut ascunde �n gropile ad�nci, pline cu nisip.</p><p>Ar fi fost bine dac� ar fi studiat-o �n prealabil. Poate c� exista o industrie extractiv�, sau chiar colonii. Acum era prea t�rziu. Nu avea de ales; de mult� vreme nu mai avusese de ales. Planeta aceea reprezenta obiectivul lui. C�nd avea s� soseasc� momentul plec�rii, trebuia s� spere c� b�tina�ul le va putea transmite semnale celor din rasa lui. Ideea nu-i sur�dea.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Robotul era un cilindru vertical, �nalt de un metru �i dou�zeci, plutind lini�tit �ntr-un col� al bibliotecii Clubului Struldbrug. Cele dou� nuan�e de cafeniu ale lui se contopeau cu pere�ii, f�c�ndu-l aproape invizibil. La exterior, robotul era nemi�cat. �n baza lui evazat�, ventilatoarele se roteau silen�ios, men�in�ndu-l la cinci centimetri de podea, iar �n interiorul domului neted, care �i slujea drept cap, scanerele se deplasau permanent, supraveghind fiecare col�i�or.</p><p>F�r� s�-�i desprind� ochii de la ecranul lectorului, Lucas Garner �ntinse m�na spre pahar. �l g�si, �l atinse cu degete precaute, �l ridic� �i �ncerc� s� bea. Era gol. �l �n�l��, �l leg�n� u�or �i, continu�nd s� nu-l priveasc�, rosti:</p><p>��Cafea irlandez�.</p><p>Robotul veni l�ng� el, dar nu schi�� nici o mi�care spre paharul cu pere�i dubli, ci piui discret. �n cele din urm�, Garner ridic� ochii, �ncrunt�ndu-se. O raz� de scris luminos travers� pieptul robotului.</p><p>���mi pare foarte r�u, domnule Garner. V-a�i dep�it consumul zilnic maxim de alcool.</p><p>��Atunci anuleaz� comanda. Haide, �terge-o!</p><p>Robotul se �ntoarse �n col�ul s�u. Luke oft� � pe de o parte, era vina lui � �i reveni la lectur�: ultimul volum medical despre �Procesele de �mb�tr�nire la om�.</p><p>Cu un an �n urm�, votase al�turi de ceilal�i membri s� permit� automedicului monitorizarea robo�ilor ce serveau �n Club. Nu avea ce regreta. Conform regulamentului Clubului, nici un Struldbrug nu avea mai pu�in de o sut� cincizeci �i patru de ani, iar v�rsta minim� cre�tea cu un an la fiecare doi ani scur�i. Ei aveau nevoie de cea mai bun� �i mai rigid� protec�ie medical�.</p><p>Luke constituia un prim exemplu. Se apropia, f�r� mare entuziasm, de a o sut� optzeci �i cincea aniversare. �n ultimii dou�zeci de ani, folosise cu regularitate fotoliul de c�l�torie. Era paraplegic, dar nu din cauza unui accident al coloanei vertebrale, ci pentru c� nervii �irei spin�rii mureau de b�tr�ne�e. �esutul nervos central nu se �nlocuie�te niciodat�. Dispropor�ionalitatea dintre picioarele sale sub�iratice, nefolosite, �i umerii, bra�ele �i m�inile masive �l f�ceau s� semene oarecum cu o maimu��. Luke era con�tient de acest lucru, �i chiar �i f�cea pl�cere.</p><p>Aten�ia lui era absorbit� de lector, c�nd fu �ntrerupt din nou. Un murmur abia audibil de glasuri umplu biblioteca, �oapte lipsite de form�, sporind mereu �n intensitate. Cu regret, Luke se �ntoarse s� priveasc�.</p><p>Cineva se �ndrepta spre el cu un mers hot�r�t ce nu putea fi reprodus de vreun alt Struldbrug. B�rbatul avea trupul �nalt �i slab al cuiva care a fost r�stignit c��iva ani pe masa de tortur� a Inchizi�iei. Pielea de pe bra�ele lui �i mai jos de laringe era neagr�, dar m�inile �i chipul puternic ridat aveau culoarea neagr� a unei nop�i f�r� stele, negrul acela cu adev�rat cosmic. P�rul s�u era o creast� de papagal, o band� alb�, lat� de trei centimetri, din cre�tetul capului p�n� la ceaf�.</p><p>Un centuran p�trunsese �n Clubul Struldbrug! Nu era de mirare c� se produsese rumoare!</p><p>Individul se opri �n fa�a fotoliului lui Luke.</p><p>��Lucas Garner?</p><p>At�t glasul, c�t �i maniera de adresare erau grave �i oficiale.</p><p>��Exact, �ncuviin�� Luke.</p><p>B�rbatul cobor� vocea.</p><p>��M� numesc Nicholas Sohl, Primul Secretar al Sec�iunii Politice Centura. Exist� vreun loc unde s� putem sta de vorb�?</p><p>��Urmeaz�-m�, zise Luke.</p><p>Atinse comenzile de pe bra�ul fotoliului �i acesta se �n�l�� pe o pern� de aer, travers�nd �nc�perea.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Se instalar� �ntr-un separeu al s�lii principale.</p><p>��Ai provocat un adev�rat scandal, observ� Luke.</p><p>��Serios? De ce?</p><p>Primul Secretar z�cea inert �ntr-un fotoliu de masaj, l�s�nd motora�ele s�-i repl�smuiasc� formele. Glasul �i era tot iute �i energic, cu binecunoscutul accent centuran.</p><p>Luke nu putu decide dac� glumea.</p><p>��De ce? P�i, �n primul r�nd, n-ai nici pe departe v�rsta necesar� admiterii �n Club.</p><p>��Paznicul n-a spus nimic. A r�mas cu gura c�scat�.</p><p>���mi pot imagina.</p><p>���tii motivul care m-a adus pe P�m�nt?</p><p>���m auzit. �n Sistemul Solar exist� un alien.</p><p>��Ar fi trebuit s� fie o informa�ie secret�.</p><p>��Nu uita c� am f�cut parte din ARM, c� am fost membru al poli�iei ONU. M-au pensionat abia acum doi ani. Mi-am p�strat unele rela�ii.</p><p>��A�a mi-a spus �i Lit Shaeffer. � Nick deschise ochii. � Scuz�-m� dac� sunt nepoliticos. Pot accepta gravita�ia asta idioat�, z�c�nd �n cu�eta unei nave, dar nu-mi place s� fiu nevoit s� umblu prin ea.</p><p>��Atunci, relaxeaz�-te!</p><p>��Mul�umesc! Garner, nimeni din ONU nu pare s�-�i dea seama c�t de grav� este situa�ia. �n Sistemul Solar exist� un alien care a �ntreprins un act de ostilitate, r�pind un centuran. �i-a abandonat propulsia interstelar� �i am�ndoi putem ghici ce-nseamn� <emphasis>asta.</emphasis></p><p>��Inten�ioneaz� s� r�m�n� aici. Ai �i alte detalii?</p><p>���n primul r�nd, �tii probabil c� nava extrasolarului era format� din trei module.</p><p>��Da, am aflat asta.</p><p>��Modulul final era probabil o capsul� de tipul celor ce pot intra �n atmosfer�. Trebuia s� fi anticipat existen�a ei. La dou� ore �i jum�tate dup� ce Brennan �i extrasolarul au intrat �n contact, modulul respectiv a disp�rut.</p><p>��Teleportare?</p><p>��Nu, slav� lui Finagle! Avem un cadru �nregistrat pe band� video care arat� o d�r� difuz�. Accelera�ia trebuie s� fi fost uria��.</p><p>���n�eleg. De ce ai venit la noi?</p><p>��Poftim? Garner, este vorba despre o problem� ce prive�te �ntreaga omenire!</p><p>��Nu-mi place jocul �sta, Nick! Extrasolarul era o problem� ce privea �ntreaga omenire din clipa c�nd l-a�i detectat. N-a�i apelat la noi p�n� n-a f�cut scamatoria cu dispari�ia. De ce? Fiindc� a�i considerat c� alienii vor avea o p�rere mai bun� despre oameni, dac�-i vor �nt�lni mai �nt�i pe centurani?</p><p>��F�r� comentarii.</p><p>��De ce ne anun�a�i acum? Dac� telescoapele Centurii nu-l pot g�si, nimeni n-o poate face.</p><p>Nick deconect� fotoliul de masaj �i se a�ez� �n capul oaselor, studiindu-l pe b�tr�n. Chipul lui Garner p�rea �nsu�i chipul Timpului, o masc� acoperind r�ul str�vechi. Doar ochii �i din�ii p�reau tineri; iar din�ii erau noi, albi, ascu�i�i �i ciuda�i.</p><p>Vorbea �ns� ca un centuran, direct. Nu irosea cuvintele �i nu �ntindea capcane.</p><p>��Lit mi-a spus c� e�ti inteligent. Asta-i problema, Garner. L-am g�sit.</p><p>��Tot nu pricep.</p><p>��Aproape de sf�r�itul zborului, a trecut printr-o zon� monitorizat� �mpotriva contrabandi�tilor. C�utam un vehicul care s� traverseze regiuni populate, cu propulsia deconectat�. Un senzor termic a g�sit extrasolarul, iar o camer� video a �nregistrat o sec�iune a traiectoriei lui �i l-a urm�rit timp suficient ca s� ne ofere viteza, pozi�ia, accelera�ia. Accelera�ia era imens�, zeci de g-uri. Este aproape sigur c� se �ndrepta c�tre Marte.</p><p>��Marte?</p><p>��Marte, o orbit� mar�ian� sau sateli�ii mar�ieni. Dac� ar fi fost vorba despre o orbit�, l-am fi g�sit p�n� acum. Acela�i lucru se poate spune �i despre sateli�i � pe am�ndoi exist� sta�ii de observa�ie. At�ta doar c� ele sunt proprietatea ONU�</p><p>Luke �ncepu s� r�d�. Nick �nchise ochii cu o expresie de durere.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Marte era lada de gunoi a Sistemului Solar. Mai exact, planetele utile erau doar c�teva � P�m�ntul, Mercur �i atmosfera lui Jupiter epuizau lista. Importan�i erau asteroizii. Marte �ns� se dovedise dezam�girea cea mai crunt�. Un pustiu aproape lipsit de aer, acoperit cu cratere �i cu m�ri de pulberi extrem de fine, cu o atmosfer� prea rarefiat� pentru a fi considerat� otr�vitoare. Undeva, �n Lacis Solis, exista o baz� abandonat�, r�m�i�ele celei de-a treia �i ultime tentative a Omului pe planeta ro�ie. Nimeni nu avea nevoie de Marte.</p><p>C�nd se semnase Carta Centurii Libere, dup� ce Centura dovedise, prin embargo �i propagand�, c� P�m�ntul avea mai mare nevoie de Centur� dec�t invers, ONU c�p�tase acceptul s� p�streze P�m�ntul, Luna, Titan, precum �i drepturi �n inelele lui Saturn, drepturi de minerit �i exploatare pe Mercur, Marte �i sateli�ii mar�ieni.</p><p>Marte nu era dec�t un jeton. Nu contase p�n� acum.</p><p>���n�elegi problema, rosti Nick.</p><p>Conect� din nou aparatul de masaj. Tot felul de grupe musculare, din �ntregul corp, cedau sub gravita�ia neobi�nuit� a P�m�ntului, pro-clam�ndu-�i strident existen�a pentru prima dat� �n via�a lui Nick. Masajul era util.</p><p>Luke �ncuviin�� din cap.</p><p>��Consider�nd modul �n care Centura ne spune �ntruna s� nu-i �nc�lc�m propriet��ile, nu po�i �nvinui ONU fiindc� �ncearc� s� pl�teasc� cu aceea�i moned�. Probabil c� exist� un dosar cu sute de pl�ngeri.</p><p>��Exagerezi. Dup� semnarea Cartei Centurii Libere, am consemnat �aizeci de viol�ri ale legisla�iei, majoritatea lor fiind recunoscute �i achitate de ONU.</p><p>��Ce anume dore�ti s� fac� ONU?</p><p>��Dorim acces la informa�iile P�m�ntului legate de studierea lui Marte. Ce naiba, Garner, este posibil ca �nregistr�rile video de pe Phobos s� ne arate deja locul unde a cobor�t extrasolarul! Dorim aprobarea de cercetare a lui Marte de pe orbit� joas�. Dorim aprobarea de amartizare.</p><p>��Ce a�i ob�inut p�n� acum?</p><p>��Ei sunt de acord numai cu dou� lucruri, pufni Nick. Putem c�uta orice dorim� din spa�iu. Ca s� ne lase s� le cercet�m idioatele alea de informa�ii, ne cer un milion de m�rci!</p><p>��Pl�ti�i.</p><p>��Este ho�ie curat�.</p><p>��Asta o spune un centuran? Voi de ce n-ave�i informa�ii despre Marte?</p><p>��Nu ne-au interesat niciodat�. La ce s� ne slujeasc�?</p><p>��Pur �i simplu, ca informa�ii abstracte.</p><p>��O alt� denumire a inutilit��ii.</p><p>��Atunci, ce v� face s� dori�i informa�ii inutile �n asemenea m�sur� �nc�t s� accepta�i s� pl�ti�i un milion de m�rci?</p><p>Nick �ncerc� s�-�i tempereze r�njetul.</p><p>��Tot ho�ie se nume�te. Pentru numele lui Finagle, de unde �tia P�m�ntul c� va avea nevoie s� cunoasc� informa�ii despre Marte?</p><p>���sta-i secretul informa�iilor abstracte. Cape�i obiceiul de a afla tot ce po�i despre totul. Majoritatea informa�iilor vor fi utilizate, mai devreme sau mai t�rziu. Noi am cheltuit <emphasis>miliarde, </emphasis>explor�nd Marte.</p><p>��Voi autoriza plata unui milion de m�rci c�tre Biblioteca Universal� ONU, oft� centuranul, oprind fotoliul. Cum putem amartiza?</p><p>���n privin�a asta� am o idee.</p><p>O idee ridicol�. Luke n-ar fi examinat-o nici m�car o clip� dac� n-ar fi fost mediul �n care �i fusese prezentat�. Clubul Struldbrug era luxos �i t�cut, izolat fonic la tot pasul, abund�nd �n draperii. Propriul s�u r�s strident fusese �nghi�it �n clipa c�nd �i p�r�sise buzele. Aici, oamenii r�deau sau strigau rareori. Clubul era un loc de odihn�, dup� o via�� de� neodihn�?</p><p>��Po�i pilota o navet� de dou� locuri, model Starfire?</p><p>��Sigur c� da. Practic, nu exist� nici o diferen�� �ntre comenzi �i tablourile de bord. Navele centurane folosesc motoare Rolls Royce.</p><p>��E�ti angajat ca pilotul meu, cu un dolar pe an. Pot ob�ine o nav� �n �ase ore.</p><p>��Ai �nnebunit!</p><p>��Nu eu. Fii atent, Nick. To�i a�a-zi�ii diploma�i din ONU �tiu c�t de important este s�-l g�seasc� pe extrasolar, dar ei nu pot ac�iona. Nu pentru c� au disputele lor cu Centura. �sta-i doar un aspect. Este vorba despre iner�ie. ONU este un guvern mondial, rigid prin propria-i natur�, fiindc� trebuie s� aib� grij� de vie�ile a optsprezece miliarde de oameni, �nc� �i mai r�u, ONU este compus� din na�iuni individuale, care �n ziua de azi nu mai sunt foarte puternice. �ntr-o bun� zi, nu prea cur�nd, p�n� �i numele lor vor fi uitate, iar eu nu sunt sigur c� asta-i o idee prea bun� dar ast�zi prestigiul na�ional poate fi o piedic�. S-ar pierde s�pt�m�ni �ntregi p�n� ar ajunge la aceea�i opinie. Pe de alt� parte, nu exist� nici o lege care s� le interzic� cet��enilor ONU s� mearg� oriunde doresc �n spa�iul terestru, ori s� angajeze pe cine doresc. Mul�i dintre pilo�ii care ocolesc Luna sunt centurani.</p><p>Nick scutur� din cap, ca �i cum ar fi vrut s�-l limpezeasc�.</p><p>��Garner, nu pricep. Doar nu crezi c�-l putem g�si pe extrasolar �ntr-o nav� de dou� persoane! P�n� �i eu am auzit despre nisipul mar�ian. S-a ascuns�ntr-o mare de nisip, �l disec� pe Jack Brennan �i nu putem ajunge la el altfel dec�t folosind radare de ad�ncime, cu care s� baleiem de�ertul centimetru cu centimetru.</p><p>��Exact. Dar ce crezi c� vor face politicienii, c�nd �i vor da seama c� ai �nceput c�utarea pe Marte? Angajarea ta ca pilot este un detaliu tehnic evident pentru toat� lumea. S� presupunem c� g�sim extra-solarul. Centura va ob�ine creditul pentru asta.</p><p>Nick �nchise ochii �i �ncerc� s� se g�ndeasc�. Nu era obi�nuit cu acest tip de logic� circular�. Se p�rea totu�i c� Garner avea dreptate. Dac� vor vedea c� pleca spre Marte, cu sau f�r� un planetar drept tovar㺅 Nick Sohl, Primul Secretar al Centurii, individul �mputernicit cu �ncheierea tratatelor� Evident! Aveau s� trimit� o flot� �ntreag� ca s� preia c�ut�rile.</p><p>��A�adar, am nevoie de un planetar care s� m� angajeze ca pilot. De ce tocmai tu?</p><p>��Eu pot ob�ine o nav� <emphasis>imediat. </emphasis>Am rela�ii.</p><p>��Bine. Faci rost de nav�, apoi cau�i un planetar dur, cu experien�� �n explorare. �i vinzi nava, iar el m� angajeaz� pe mine ca pilot. A�a-i?</p><p>��A�a-i. Dar nu voi urma exact traseul �sta.</p><p>��De ce? � Nick �l privi atent. � Doar nu te g�nde�ti �n mod serios s� vii tu!</p><p>Luke d�du din cap, f�r� s� scoat� un cuv�nt.</p><p>��C��i ani ai? izbucni �n r�s Nick.</p><p>��Sunt prea b�tr�n ca s�-mi irosesc anii care mi-au mai r�mas veget�nd �n Clubul Struldbrug �i a�tept�nd s� mor. Bate palma, Nick!</p><p>��Hm-m-m� Sigur, de�i� Au-u! Bine, lua-te-ar naiba, deci ai m�ini puternice. Oricum, to�i planetarii au mu�chii mai dezvolta�i.</p><p>��Ascult�, n-am inten�ionat s� te r�nesc! Scuz�-m�! Doream s�-�i demonstrez c� nu sunt un nevolnic.</p><p>��Clar. Oricum, �n privin�a m�inilor�</p><p>��N-o s� ne folosim picioarele. Peste tot vom fi autopurta�i.</p><p>��E�ti nebun! Dac�-�i cedeaz� inima?</p><p>��E foarte probabil ca inima s�-mi supravie�uiasc� mult� vreme. Este o protez�.</p><p>��E�ti nebun! Cu to�ii sunte�i nebuni! Asta-nseamn� s� tr�ie�ti �n fundul unui pu� gravita�ional. Gravita�ia v� trage s�ngele din creieri.</p><p>��S� mergem la un telefon. Va trebui s� pl�te�ti milionul de m�rci �nainte ca ONU s� priceap� �ncotro pornim.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Phssthpok visa.</p><p>Ascunsese modulul-cal� �n ad�ncuri, sub nisipul din regiunea Lacis Solis. Dincolo de fuzelajul din twing se vedea un perete ocru. Aveau s� fie �n siguran�� aici at�ta vreme c�t func�ionau sistemele de �ntre�inere a vie�ii � mult, mult timp.</p><p>Phssthpok r�mase �n cal�, unde-�i putea supraveghea prizonierul. Dup� amartizare, demontase toate ma�in�riile din modul, pentru a face repara�iile �i reglajele necesare. Acum, se mul�umea s�-l supravegheze pe prizonier.</p><p>B�tina�ul nu necesita prea mult� �ngrijire. Se dezvolta aproape normai. Avea s� fie un monstru, dar poate nu un schilod.</p><p>Phssthpok se �ntinse pe mald�rul de r�d�cini �i vis�.</p><p>Peste c�teva s�pt�m�ni, avea s�-�i fi �ncheiat lunga, lunga misiune. � sau avea s� fi e�uat. Oricum, se putea opri din m�ncat. Fusese viu suficient� vreme. �n cur�nd, avea s� se sf�r�easc�, a�a cum fusese c�t pe-aici s� se sf�r�easc� cu o mie trei sute de ani �n urm�, timp scurs, �n centrul galaxiei�</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>V�zuse lumina fulger�nd deasupra v�ii Pitchok �i �tiuse c� era sortit pieirii.</p><p>Phssthpok fusese Protector dou�zeci �i �ase de ani. Copiii care-i r�m�seser� �n valea r�v�it� de radia�ii aveau �ntre treizeci �i �ase �i treizeci �i cinci de ani; propriii lor copii erau de toate v�rstele, p�n� la dou�zeci �i patru de ani. Acum, durata vie�ii lui avea s� depind� de cei care supravie�uiser� bombei. Se �ntorsese imediat �n vale, ca s� afle.</p><p>�n vale nu fuseser� l�sa�i mul�i Pr�sitori, dar cei care �nc� tr�iau trebuiau s� fie proteja�i. Phssthpok �i restul familiilor Pitchok �ncheia-ser� pace, �n urma c�reia ei �i Pr�sitorii lor sterpi urmau s� st�p�neasc� valea p�n� la moarte, moment �n care regiunea urma s� revin� Alian�ei M�rii Estice. Existau modalit��i de neutralizare par�ial� a ploilor radioactive. Familiile Pitchok se folosiser� de ele. Apoi, l�s�nd valea �i supravie�uitorii �n m�inile unuia dintre ai lor, se �mpr�tiaser�.</p><p>To�i Pr�sitorii supravie�uitori fuseser� testa�i �i g�si�i �n esen�� sterpi. ��n esen�� �nsemna c� dac� ar fi avut copii, ace�tia ar fi fost mutan�i. Aveau s� aib� miros necorespunz�tor. Lipsi�i de un Protector care s� le poarte de grij�, urmau s� moar� iute.</p><p>Pentru Phssthpok, cel mai important dintre descenden�ii s�i r�ma�i �n via�� era cel mai t�n�r, Ttuss, o femel� �n v�rst� de doi ani.</p><p>El se afla la limita timpului. Peste treizeci �i doi de ani, Ttuss avea s� ating� v�rsta schimb�rii. Avea s� devin� o fiin�� inteligent� �i bine protejat�, cu piele groas� din care rico�a un cu�it de cupru �i cu puterea de a ridica o greutate de zece ori mai mare dec�t cea a propriului ei corp. Ideal conceput� pentru lupt�, ea nu va avea absolut nimic pentru care s� lupte.</p><p>Va �nceta s� m�n�nce. Va muri, �i Phssthpok va �nceta la r�ndu-i s� m�n�nce. Durata vie�ii lui Ttuss avea s� fie restul duratei vie�ii sale.</p><p>Uneori, �ns�, un Protector poate adopta ca descenden�i �ntreaga specie Pak. �n cel mai r�u caz, el va beneficia de absolut toate ocaziile de a-�i g�si un scop �n via��. �ntotdeauna, exist� timpi mor�i pentru un Protector f�r� copii, �ntruc�t el nu are motive de lupt�. �i exist� un loc spre care s� se �ndrepte.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Biblioteca era la fel de str�veche ca �i de�ertul radioactiv care o �nconjura. De�ertul acela n-avea s� fie niciodat� recultivat; la fiecare mie de ani, �l �ns�m�n�au cu radiocobalt, astfel ca nici un Protector s� nu-l poat� r�vni. Protectorii puteau str�bate de�ertul; ei nu aveau gonade care s� fie distruse de particulele subatomice. Pr�sitorii n-o puteau face.</p><p>C�t de veche era Biblioteca? Phssthpok nu �tiuse niciodat� r�spunsul la aceast� �ntrebare �i, de fapt, nici nu-l interesase. Sec�iunea dedicat� zborurilor spa�iale avea v�rsta de trei milioane de ani.</p><p>Venise la Bibliotec� �nso�it de mai mul�i� nu prieteni, ci tovar�i de nefericire, fo�ti membri ai familiilor Pitchok, lipsi�i de copii. Biblioteca era uria�� �i dezordonat�, un v�lm�ag de cel pu�in trei milioane de ani de cuno�tin�e Pak, clasificat� �n sec�iuni �n func�ie de subiecte. Evident, adesea, aceea�i carte figura �n mai multe sec�iuni. La intrare, fiecare o apucase �n alt� direc�ie, �i Phssthpok, nu mai rev�zuse pe nici unul dintre ei vreme de treizeci �i doi de ani.</p><p>El petrecuse to�i anii aceia �ntr-o singur� sal� vast�, un labirint de c�r�i puse pe rafturi, din podea p�n� �n tavan. �n col�uri, existau recipiente cu r�d�cini de arborele-vie�ii, umplute permanent de custozi. C�teodat�, se aduceau �i alte alimente: carne, legume, fructe, orice era disponibil pentru Protectorii f�r� copii, care preferaser� s� slujeasc� Biblioteca dec�t s� moar�. R�d�cina arborelui-vie�ii constituia hrana perfect� pentru un Protector, de�i acesta putea m�nca aproape orice.</p><p>Apoi � c�r�ile.</p><p>C�r�ile erau aproape indestructibile. Ele ar fi ie�it precum meteori�ii �naripa�i din inima unei explozii de hidrogen fuzion�nd. Erau scrise mai mult sau mai pu�in �n limbajul actual �i erau permanent recopiate de bibliotecari, o dat� cu modific�rile limbii. �n sala �n care se oprise Phssthpok, toate c�r�ile se refereau la spa�iu �i la c�l�torii spa�iale.</p><p>Toate tratatele de filosofie a zborului spa�ial p�reau s� fac� aceea�i afirma�ie fundamental�: �ntr-o bun� zi, neamul Pak trebuia s�-�i g�seasc� un nou c�min � prin urmare, orice contribu�ie la tehnicile zborului spa�ial contribuia la nemurirea speciei. Phssthpok putea accepta ipoteza respectiv�, �tiind c� un Protector care nu credea �n ea n-ar fi scris niciodat� o carte pe marginea unui asemenea subiect. Existau zeci de mii de consemn�ri ale unor c�l�torii interplanetare �i interstelare, �ncep�nd cu o explorare fantastic� �ntreprins� cu aproape trei milioane de ani �n urm� de c�tre un grup, care pornise cu un asteroid sfredelit �n interior, c�ut�nd stele galbene pitice �n bra�ele galaxiei. Existau texte tehnice despre aproape orice avea leg�tur� cu spa�iul: nave, astronaviga�ie, ecologie, miniaturizare, fizic� nuclear� �i sub-nuclear�, materiale plastice, gravita�ie �i modul ei de �ntrebuin�are, astronomie, astrofizic�, consemn�rile unor exploat�ri miniere de pe diverse planete din sistemul lor solar �i din altele vecine, desene pentru un ipotetic statoreactor Bussard (�ntr-o lucrare neterminat�, scris� de un Protector care se plictisise la jum�tatea ei), desene pentru motoare ionice, teorii despre plasm�, vele solare�</p><p>Phssthpok �ncepuse din st�nga �i se deplasase �n jurul s�lii.</p><p>Alesese mai degrab� la �nt�mplare sec�iunea c�l�toriilor spa�iale � i se p�ruse mai pu�in ticsit� dec�t celelalte. Nu-l fermeca romantismul spa�iului cosmic. Preferase totu�i s� r�m�n� acolo, dec�t s� ia totul de la �nceput �n alt� parte. Era posibil s� aib� nevoie de fiecare minu�el al celor treizeci �i patru de ani de gra�ie, indiferent unde ar fi ales s� lucreze. �n dou�zeci �i opt de ani, citise toate c�r�ile din sec�iunea Astro-nautic� f�r� s� g�seasc� nimic care ar fi trebuit ini�iat f�r� �nt�rziere.</p><p>S� �nceap� un proiect de migrare? Problema nu era chiar at�t de urgent�. Soarele Pak mai avea de tr�it destule sute de milioane de ani� probabil mai mult dec�t specia Pak, �in�nd seama de permanenta stare de r�zboi. Iar probabilitatea unei catastrofe era redus�. �n centrul galaxiei, stelele galbene erau pu�ine; ar fi trebuit s� c�l�toreasc� departe, cu echipajul Protector lupt�ndu-se �n permanen�� pentru preluarea controlului navei. Mai mult chiar, era posibil ca nucleele galactice s� explodeze �n reac�ii supernova �n lan�. Un proiect de migrare ar fi trebuit realmente s�-�i �ndrepte aten�ia asupra bra�elor galactice.</p><p>Prima expedi�ie care �ncercase a�a ceva avusese o soart� jalnic�.</p><p>Atunci? S� se al�ture personalului Bibliotecii? Se g�ndise de multe ori la asta, dar �ntotdeauna r�spunsul fusese acela�i. Indiferent cu ce aspect al Bibliotecii s-ar fi ocupat, via�a lui ar fi depins de al�ii. Pentru a-�i p�stra voin�a de a tr�i, el trebuia s� �tie c� to�i confra�ii lui vor beneficia de munca sa �n Bibliotec�. Dac� descoperirile ar fi �ncetat, dac� credin�a lui ar fi suferit, ar fi descoperit brusc c� nu-i mai era foame.</p><p>Era �nsp�im�nt�tor s� nu-�i mai fie foame. �n decursul ultimelor decenii, se �nt�mplase de c�teva ori. De fiecare dat�, Phssthpok se silise s� reciteasc� ve�tile primite din valea Pitchok. Cea mai recent� dintre ele �l anun�a c� Ttuss era �n via��. Treptat, pofta de m�ncare �i revenea. F�r� Ttuss, ar fi fost mort.</p><p>Se informase �n privin�a bibliotecarilor. Vie�ile lor erau neobi�nuit de scurte. �nrolarea al�turi de ei nu reprezenta o solu�ie.</p><p>S� g�seasc� o modalitate de a o p�stra pe Ttuss vie? Dac� ar fi putut face a�a ceva, ar fi folosit metoda asupra sa.</p><p>S� studieze astronomia teoretic�? Avea unele idei, dar ele nu aveau s� ajute specia. Semenii s�i nu c�utau cunoa�terea abstract�. S� exploateze asteroizii? Cei din jurul soarelui lor, ca �i cei din sistemele stelare vecine fuseser� exploata�i �n aceea�i m�sur� ca �i suprafa�a planetei sale, cu deosebirea c�, �n cele din urm�, curen�ii de convec�ie din interiorul planetei �nlocuiau minele sec�tuite. Ar fi trebuit s� se apuce de recuperarea metalelor. Acum era prea t�rziu s�-�i mai modifice direc�ia studiilor. S� ridice pe orbit� ora�e protejate �n bule incasabile, pentru a oferi Pr�sitorilor spa�iu suplimentar? O prostie: erau prea vulnerabile, put�nd fi capturate ori distruse accidental.</p><p>�ntr-o zi, apetitul lui Phssthpok disp�ru. Scrisorile din valea Pitchok nu-l ajutar� � nu mai credea �n ele. Se g�ndi s� se �ntoarc� acas�, dar �tia c� avea s� moar� de inani�ie pe drum. C�nd fu sigur de asta, se a�ez� cu spatele rezemat de un perete, ultimul dintr-un �ir de Protectori care de asemenea nu m�ncau, a�tept�nd s� moar�.</p><p>Trecu o s�pt�m�n� Bibliotecarii constatar� c� doi dintre cei afla�i �n capul �irului muriser�. �i ridicar� � dou� schelete �nvelite �n armur� de piele uscat� �i zb�rcit� � �i-i transportar� afar�.</p><p>Phssthpok �i aminti de o carte.</p><p>�nc� avea puterea s� ajung� p�n� la ea.</p><p>Citi atent, �in�nd cartea �ntr-o m�n� �i o r�d�cin� �n cealalt� m�n�. Brusc, se apuc� s� mu�te din r�d�cin�.</p><p>Nava fusese un asteroid aproximativ cilindric, din fier-nichel �i straturi de roc�, lung de zece kilometri �i cu diametrul de vreo �ase kilometri. Un grup de Protectori f�r� copii �l sfredeliser�, �ntrebuin��nd oglinzi solare, �i construiser� �n interior o cabin� micu��, cu sisteme de �ntre�inere a vie�ii �i sistem de comand�, un compartiment vast destinat anabiozei, o surs� atomic� �i un generator energetic, un motor ionic �i un imens rezervor de cesiu. Pentru a ob�ine controlul a o mie de Pr�sitori, fusese necesar s� extermine Protectorii unei familii mari. Av�nd doi Protectori ca pilo�i �i al�i �aptezeci �n stare de anabioz�, al�turi de cei o mie de Pr�sitori, plus exemplare selectate cu deosebit� aten�ie din formele de via�� utile de pe planeta Pak, ei porniser� c�tre unul dintre bra�ele galaxiei.</p><p>De�i cuno�tin�ele lor erau cu trei milioane de ani mai s�race dec�t ale lui Phssthpok, ei avuseser� motive �ntemeiate s� aleag� marginile galaxiei. Acolo existau �anse mai mari s� g�seasc� stele galbene, �i �anse mai mari s� descopere o planet� dubl� aflat� la distan�a corespunz�toare. Perturba�iile din partea stelelor aflate �n medie la mai pu�in de o jum�tate de an-lumin� dep�rtare f�ceau ca planetele duble s� fie extrem de pu�ine �n centrul galaxiei. De asemenea, existau motive s� se considere c� doar un satelit natural de dimensiuni mari putea oferi planetei sale primare o atmosfer� pe care s� se dezvolte formele de Pak.</p><p>Un motor ionic �i o anumit� cantitate de cesiu� Nu se a�teptaser� s� �nainteze rapid �i nici n-o f�cuser�. La viteza de dou�zeci de mii de kilometri pe secund�, relativ la soarele Pak, vehiculul �i schimbase cursul. Echipajul expediase un mesaj laser c�tre planeta Pak, anun��nd Biblioteca despre reu�ita motorului ionic. Desenele de execu�ie ale acestuia existau pe undeva prin Bibliotec�, cu o list� de sugestii de modificare a proiectului.</p><p>Phssthpok nu fusese interesat de ele, ci trecuse direct la ultima sec�iune, mai �t�n�r� cu aproape o jum�tate de milion de ani.</p><p>Era �nregistrarea unui mesaj lasercare str�b�tuse sistemul planetar Pak, fragmentat, atenuat �i distorsionat de norii de praf �i de distan��, �ntr-un grai care nu se mai utiliza. Bibliotecarii �l traduseser� �i-l ad�ugaser� primului raport. Probabil c� de atunci fusese retradus de sute de ori. Sute de cercet�tori, aidoma lui Phssthpok, trebuie s�-l fi citit, s�-� fi pus �ntreb�ri despre acea parte a pove�tii pe care n-o puteau afla niciodat� �i s� fi trecut mai departe�</p><p>Phssthpok �l citi �ns� cu toat� aten�ia.</p><p>Nava Pak p�trunsese ad�nc �n bra�ul galactic. P�n� la sf�r�itul c�l�toriei, jum�tate din Protectori muriser�, nu de inani�ie sau �n urma unor violen�e, ci din cauza v�rstei. Am�nuntul era at�t de neobi�nuit �nc�t mesajul con�inea detaliate descrieri medicale. Trecuser� pe l�ng� stele galbene f�r� planete, sau pe l�ng� altele �n jurul c�rora se roteau gigante gazoase. Alte stele galbene aveau planete ce puteau fi locuibile, dar toate se aflaser� prea departe de traiectorie ca s� poat� fi atinse, pe baza rezervelor de cesiu existente. Praful galactic �i for�a gravita�ional� a galaxiei �ncetiniser� vehiculul neobi�nuit, sporindu-i capacit��ile de manevr�. Cerul se �ntunecase �n jurul s�u, pe m�sur� ce stelele se r�riser�.</p><p>Descoperiser� o planet�.</p><p>Deceleraser�. Transferaser� plutoniul r�mas pentru alimentarea motoarelor navetei de asolizare �i cobor�ser�. Decizia nu fusese final�, dar dac� planeta nu corespundea, trebuiau s� munceasc� zeci de ani pentru ca nava-mam� s�-�i poat� relua c�l�toria spa�ial�.</p><p>Planeta avea forme de via��. Unele erau ostile, dar nici una nu p�rea invincibil�. Exista sol. Protectorii �i treziser� pe Pr�sitori �i-i eliberaser� prin p�duri, ca s� rodeasc� �i s� se �nmul�easc�. Plantaser� recolte, excavaser� mine, construiser� ma�ini ca s� excaveze alte mine, construiser� alte ma�ini ca s� �ngrijeasc� recoltele�</p><p>Cerul nop�ii, negru, aproape lipsit de stele, �i tulbura pe unii, dar se obi�nuiser� cu el. Ploile frecvente �i tulburau pe al�ii, dar nu-i afectau pe Pr�sitori, a�a �nc�t era perfect. Exista spa�iu pentru to�i; Protectorii nici m�car nu se luptaser� �ntre ei. Nici unul nu �ncetase s� mai m�n�nce. Existau animale de prad� �i bacterii ce trebuiau exterminate, trebuia ridicat� o civiliza�ie, trebuiau f�cute multe lucruri.</p><p>O dat� cu prim�vara �i vara, veniser� primele recolte� �i dezastrul. Ceva nu era �n regul� cu arborele-vie�ii.</p><p>Coloni�tii nu �n�eleser� ce se �nt�mplase cu recolta. R�s�rise ceva ce avea aspectul �i gustul arborelui-vie�ii, �ns� mirosul nu era cel bun. Iar din punct de vedere al efectului asupra Pr�sitorilor �i Protectorilor, la fel de bine s-ar fi putut hr�ni cu r�d�cini b�tina�e.</p><p>Nu puteau reveni �n spa�iul cosmic. Provizia lor mic� de r�d�cini reprezenta un num�r strict de ore de munc� ale Protectorilor. Poate c� �n timpul r�mas la dispozi�ie ar fi putut umple rezervoarele cu cesiu, poate c� ar fi putut chiar pune la punct o tehnologie produc�toare de plutoniu, dar �n nici un caz nu mai aveau timp s� g�seasc� �i s� ajung� la alt� planet� tip-Pak. �i chiar dac� ar fi ajuns la ea, ce garan�ii aveau c� acolo vor cre�te arborii-vie�ii?</p><p>κi petrecuser� ultimii ani de via�� realiz�nd un mesaj laser suficient de puternic ca s� str�pung� norii de praf ce-i ascundeau de nucleul galactic. Nu �tiau c� avuseser� succes. Nu �tiau ce se �nt�mplase cu recoltele; b�nuiau c� de vin� ar fi fost lipsa unei anumite lungimi de und� din spectrul luminii stelare, sau chiar a luminii stelare �n general, de�i experimentele pe care le �ncercaser� �n direc�iile respective nu produseser� nimic. Anexaser� informa�ii detaliate �n privin�a descenden�ilor Pr�sitorilor, cu speran�a c� unii dintre ace�tia ar putea supravie�ui. �i ceruser� ajutor.</p><p>Cu dou� milioane �i jum�tate de ani �n urm�.</p><p>Phssthpok r�mase l�ng� recipientul cu r�d�cini, citind �i m�nc�nd. Ar fi putut s� z�mbeasc� � dac� fa�a lui ar fi avut mu�chii respectivi. Deja putea �ntrez�ri faptul c� misiunea lui avea s�-i implice pe to�i Protectorii f�r� copii din lume.</p><p>Vreme de dou� milioane �i jum�tate de ani, Pr�sitorii aceia tr�iser� f�r� arborele-vie�ii. F�r� nici o modalitate de a se transforma �n Protectori. Animale lipsite de ra�iune.</p><p>�i numai Phssthpok �tia cum s�-i g�seasc�.</p><empty-line/><p>S� presupunem c� zbura�i din New York, Statele Unite, spre Piquets-burg, Africa de Nord. Deodat�, v� da�i seama c� New York dispare �ntr-o direc�ie, Piquetsburg �n alta �i un uragan v� abate avionul de pe rut�, trimi��ndu-l �n a treia direc�ie.</p><p>Un co�mar? A�a este. Totu�i, o c�l�torie prin Sistemul Solar difer� de cea pe suprafa�a unei planete. Fiecare bolovan din spa�iu are propria sa vitez�, aidoma stelu�elor de gr�sime de la suprafa�a unei farfurii cu sup�.</p><p>Marte se deplaseaz� pe o orbit� aproape circular�. Asteroizii se mi�c� pe orbite mai eliptice, apropiindu-se de planeta ro�ie ori �ndep�rt�n-du-se de aceasta. Pe unii dintre ei exist� telescoape, iar echipele ce le deservesc anun�� Ceres despre orice ac�iune interesant� de la sol.</p><p>Statoreactorul Bussard abandonat traversase Sistemul Solar pe o traiectorie ce se curba spre interior, descriind o hiperbol� superficial�, care avea s�-l poarte prin planul planetar.</p><p><emphasis>Blue Ox </emphasis>avusese o curb� de accelera�ie de ordin mai �nalt, de forma literei J, al c�rei b�� vertical urma s� egaleze viteza �i pozi�ia extra-solarului.</p><p><emphasis>U Thantse </emphasis>ridicase de pe P�m�nt cu o rachet� purt�toare �nchiriat� din spa�ioportul Valea Mor�ii. Urmase un zbor superb, cu peisaje minunate, peste Pacific. La altitudinea de dou� sute patruzeci de kilometri, conform stipula�iilor legale, Nick cuplase alimentarea cu fuziune �i se �ndreptase spre spa�iu. Racheta purt�toare revenise singur� acas�.</p><p>P�m�ntul se mic�orase �i se �ndep�rtase. Drumul p�n� la Marte dura patru zile la o accelera�ie de 1 g, cu Ceres drept turn de control, spun�ndu-le ce asteroizi s� ocoleasc�.</p><p>Nick trecu nava pe autopilot. Nu era cu totul dezam�git de <emphasis>U Thant. </emphasis>Fusese construit� de planetari, motiv pentru care func�iile �i erau compromise de necesitatea aerodinamismului, dar echipamentele p�reau adecvate �i comenzile elegant de simple. �n plus, buc�t�ria era excelent dotat�.</p><p>��Pot fuma? �ntreb� Luke.</p><p>��De ce nu? Nu cred c�-�i mai faci griji c-o s� mori t�n�r.</p><p>��ONU a primit banii?</p><p>��Sigur c� da. Transferul s-a �ncheiat de c�teva ore.</p><p>��Perfect. Apeleaz�-i, identific�-te �i solicit�-le toate informa�iile pe care le au despre Marte. Spune-le s� le afi�eze pe ecran, iar tu vei pl�ti transmisia laser. �n felul �sta, �mpu�ti doi iepuri dintr-un foc.</p><p>��Cum anume?</p><p>��Vor afla �ncotro te �ndrep�i.</p><p>��A�a-i� Luke, tu chiar crezi c� asta-i va pune �n mi�care? �tiu c�t de rigid� este ONU. Ai uitat cazul Miiller?</p><p>���ncearc� s� prive�ti lucrurile din alt unghi, Nick. Tu cum de ai ajuns s� reprezin�i Centura?</p><p>��Testele de aptitudini au dovedit c� am un coeficient ridicat de inteligen�� �i c�-mi place s� conduc oamenii. Dup� aceea, am urcat �ntruna.</p><p>��La noi se voteaz�.</p><p>��Concursuri de popularitate?</p><p>��Uite c� treaba merge �i a�a. Exist�, desigur, �i neajunsuri. Ce form� de guvernare nu are lipsuri? � Garner �n�l�� din umeri. � Fiecare membru al ONU reprezint� o na�iune, o regiune a planetei. El consider� c� regiunea lui este cea mai bun� �i con�ine indivizii cei mai buni. Altfel n-ar fi fost ales. Vas�zic�, sunt vreo dou�zeci de reprezentan�i, fiecare dintre ei crede c� �tie ce trebuie f�cut �n cazul extrasolarului �i nici unul nu va accepta p�rerea altuia. Este o chestiune de prestigiu. Finalmente, vor ajunge la un compromis. �ns� dac� vor pricepe c� un civil �i un centuran ar putea ajunge �naintea lor la extrasolar, vor gr�bi ni�el dezbaterile. �n�elegi?</p><p>��Nu.</p><p>��Bine, atunci apeleaz� ONU.</p><p>Dup� o vreme, raza purt�toare de mesaj �i g�si �i cei doi �ncepur� s� examineze informa�iile despre Marte pe care le de�inea P�m�ntul.</p><p>Volumul acestora era m�ricel; acoperea secole de observa�ii. La un moment dat, Nick spuse:</p><p>��Eu m-a� opri. De ce trebuie s� parcurgem toate astea? Dup� spusele tale, oricum nu facem altceva dec�t s� tragem o cacealma.</p><p>��Dup� spusele mele, efectu�m o cercetare � dac� tu n-ai altceva mai bun de f�cut. Cacealmaua cea mai bun� este cea cu patru a�i �n m�n�.</p><p>Nick deconect� ecranul. �nregistraser� mesajul pe band� magnetic� �i-l puteau accesa oric�nd.</p><p>��S� ra�ion�m �mpreun�, zise el. Am pl�tit un milion de m�rci din fondurile Centurii pentru datele astea, plus alte taxe pentru expedierea lor prin laser. Oric�t de prosper a� fi, m� simt aproape silit s� le folosesc. Cu toate acestea, de mai bine de o or� studiem cazul M�ller, care exista �n totalitate �n dosarele Centurii!</p><p>Cu unsprezece ani �n urm�, un miner centuran pe nume M�ller �ncercase s� utilizeze masa lui Marte pentru a ob�ine o brusc� schimbare de traiectorie. Se apropiase prea mult de planet� �i fusese nevoit s� amartizeze. Cazul �n sine n-ar fi ridicat probleme. Poli�i�tii l-ar fi recuperat, de �ndat� ce ob�ineau acordul ONU. N-aveau de ce se gr�bi� dar M�ller fusese ucis de mar�ieni.</p><p>P�n� atunci, mar�ienii fuseser� o legend�. Probabil c� M�ller r�m�sese stupefiat. Totu�i, de�i sufocat, din cauza atmosferei extrem de rarefiate, reu�ise s� omoare �ase mar�ieni, �ntrebuin��nd un rezervor de ap�, cu care �mpr�tiase moarte �n toate direc�iile.</p><p>��Nu chiar ��n totalitate�. Noi am studiat cadavrele mar�iene recuperate de voi, preciza Garner. S-ar putea s� avem nevoie de informa�iile respective. �nc� nu mi-este clar motivul pentru care extrasolarul a ales Marte. Poate c� �tia despre existen�a mar�ienilor. Poate c� inten�ioneaz� s�-i contacteze.</p><p>��La ce l-ar ajuta?</p><p>��Mar�ienii folosesc suli�e. Din punctul meu de vedere, asta denot� inteligen��. Nu �tim c�t de �naintat� le este inteligen�a, fiindc� nimeni n-a �ncercat vreodat� s� discute cu un mar�ian. Acolo, sub colb, ar putea avea orice fel de civiliza�ie e�ti �n stare s�-�i imaginezi.</p><p>��Spui c� sunt civiliza�i?! � Glasul lui Nick se �n�sprise. � Au sf�rtecat cortul lui M�ller! L-au golit de aer!</p><p>�n Centur�, nu exista o crim� mai monstruoas�.</p><p>��N-am afirmat c� ar fi prieteno�i�</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p><emphasis>Blue Ox</emphasis> �i schimb� cursul. �napoia navei, vehiculul alien era vizibil cu ochiul liber �i se apropia. Tina se sim�ea nelini�tit� fiindc� nu-l putea urm�ri. Situa�ia era, �ns�, reciproc�, iar aici se g�seau �n pata oarb� a extrasolarului, unde trei centurani se luptau s� elibereze naveta-solo a lui Einar Nilsson din uria�ul ei uter metalic.</p><p>��Clamele posterioare eliberate, anun�� femeia.</p><p>Transpira. Sim�i curentul de aer pe chip, c�nd sistemul de climatizare intr� �n ac�iune, �mpiedic�nd aburirea vizorului.</p><p>��Bravo, Tina! se auzi vocea lui Nate.</p><p>��Ar fi avut loc �i un patrulea om �n cabin�, morm�i Einar. La dracu'! �mi pare r�u c� nu m-am g�ndit la asta. Doi dintre noi s-ar fi putut duce dincolo.</p><p>��Oricum, probabil c� nu conteaz�, replic� Nate cu o voce care tr�da nelini�tea. Extrasolarul a plecat. Nava asta-i moart�.</p><p>���i c��i membri de echipaj a l�sat �n urm�? Eu nu prea cred povestea c� extrasolarul ar fi venit �ntr-o c�l�torie interstelar� de unul singur �ntr-o navet�-solo. Mi se pare prea poetic. Nu conteaz� Tina, vreau cinci secunde de jet sub tubul de fuziune.</p><p>Femeia �i �ncord� umerii �i ac�iona jeturile rani�ei. Alte fl�c�ri ��nir� de sub blindajul cabinei. Naveta cea veche se �n�l�� lent �ntre u�ile imense.</p><p>��Perfect! Nate, suie repede! Ai grij� s� men�ii permanent pe <emphasis>Ox </emphasis>�ntre tine �i extrasolar. Va trebui s� presupunem c� el n-are radar de profunzime.</p><p>Nici unul dintre b�rba�i n-a putut z�ri �ncrunt�tura derutat� a Tinei.</p><p>Femeile din Centur� aveau �n�l�imea medie de un metru �i optzeci, dar �n acela�i timp erau zvelte �i ml�dioase. Tina Jordan avea un metru optzeci, �ns� �i greutatea corespunz�toare� dup� stilul planetarilor. Era �n form� fizic� excelent� �i se m�ndrea cu asta. O irita faptul c� centuranii continuau s-o considere planetar�.</p><p>P�r�sise P�m�ntul la dou�zeci �i unu de ani. Tr�ise paisprezece ani �n Centur�, pe Ceres, Juno, Mercur, la sta�ia Hera, aflat� pe orbita lui Jupiter, �i �n punctele troiene posterioare. Considera Centura �i Sistemul Solar drept c�minul ei. N-o deranja faptul c� nu pilotase niciodat� o navet�-solo. Mul�i centurani n-o f�cuser�. Minerii cu navete-solo reprezentau doar unul dintre aspectele industriei Centurii, care includea chimi�ti, fizicieni nucleari, astrofizicieni, politicieni, astronomi, func�ionari, negustori �i� programatori de calculatoare.</p><p>Cu mult timp �n urm�, auzise c� �n Centur� nu existau prejudec��i �mpotriva femeilor. Era perfect adev�rat! Pe P�m�nt, femeile continau s� aib� slujbele cele mai prost pl�tite. Se afirma c� �n anumite meserii erau necesare calit��i fizice specifice b�rba�ilor, �i c� femeile �i puteau p�r�si slujba, ca s� se m�rite, �n momentul cel mai nepotrivit, sau c� familia �ns�i suferea atunci c�nd femeia muncea. Lucrurile st�teau cu totul altfel �n Centur� �i Tina fusese mai degrab� surprins� dec�t �nc�ntat�. Se a�teptase s� fie dezam�git�.</p><p>Iar acum o o programatoare de calculatoare devenise membrul cel mai important al echipajului lui <emphasis>Ox. </emphasis>Team� �i �nc�ntare! Teama �l �ncerca pe Nate, prea t�n�r ca s�-�i asume un astfel de risc, pentru c� un centuran �l �nt�lnise deja pe extrasolar �i de atunci nu se mai auzise nimic despre el.</p><p>Ce f�cea �ns� Nate la bordul navetei?</p><p>Femeia �l ajut� pe Einar s�-�i dezbrace costumul � era un munte de carne; pe P�m�nt, n-ar fi fost �n stare s� se ridice de pe scaun �, apoi fu ajutat� la r�ndul ei.</p><p>��Credeam c� Nate va intra �n nava extrasolarului.</p><p>Einar p�ru surprins.</p><p>��Cum? Nu, tu vei intra.</p><p>��Dar�</p><p>κi c�ut� cuvintele �i, spre groaza ei, le g�si: <emphasis>Dar eu sunt femeie. </emphasis>T�cu din gur�.</p><p>��G�nde�te-te, zise Einar c�ut�nd s� fie c�t mai r�bd�tor. Este posibil ca nava s� nu fie pustie. Interiorul poate ascunde pericole.</p><p>��A�a-i, �ncuviin�� Tina ap�sat.</p><p>��De aceea, cel care va intra �n nav� va beneficia de toat� protec�ia de care dispunem. <emphasis>Ox</emphasis> face parte din respectiva protec�ie. Eu nu voi opri motorul � ar trebui s�-l vaporizeze pe tic�los, dac� �ncearc� ceva, iar laserul de comunica�ii �l poate perfora de la distan�a asta. Exist�, totu�i, posibilitatea ca �i <emphasis>Ox </emphasis>s� fie distrus.</p><p>��De aceea, naveta st� de paz�, f�cu un gest aprobator femeia. La asta m� g�ndisem �i eu. Crezusem �ns� c� eu voi�</p><p>��Nu, termin� cu prostiile! N-ai pilotat �n via�a ta o navet�-solo. �n privin�a asta, n-am avut de ales. M� g�ndisem s�-l las pe Nate s� piloteze <emphasis>Ox, </emphasis>dar ce dracu', asta-i nava mea, iar el se pricepe la navete. Pe tine nu te puteam pune �n nici unul dintre rolurile astea.</p><p>��Cred c� nu.</p><p>La exterior se men�inea calm�, dar sim�ea cum �n stomac �i cre�tea un ghem rece de spaim�.</p><p>��Oricum, reprezentat alegerea optim�. Tu �l vei contacta pe extrasolar �i vei �ncerca s�-i �nve�i graiul. �n plus, e�ti planetar�. Din punct de vedere fizic, e�ti cea mai puternic� dintre noi.</p><p>Tina aprob� cu un gest sacadat.</p><p>���tii bine c� ai fi putut s� r�m�i acas�.</p><p>��Ah, nu, nu-i vorba despre <emphasis>asta. </emphasis>Sper c� nu crezi c�-ncercam s� bat �n retragere. Pur �i simplu� n-am�</p><p>��N-ai luat�n considerare toate posibilit��ile. Tr�ind �n Centur�, o s� te obi�nuie�ti cu asta, rosti cu bl�nde�e Einar.</p><p><emphasis>Lua-te-ar dracu'! </emphasis>zise femeia �n g�nd.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Nisipul mar�ian este unic.</p><p>Unicitatea lui rezult� din cementarea �n vid. C�ndva, acest gen de cementare reprezenta spaima industriilor spa�iale. Mici componente ale sondelor spa�iale, care �n condi�ii atmosferice normale glisau f�r� probleme una peste cealalt�, se sudau pur �i simplu �n vid, imediat ce gazul absorbit de suprafe�ele lor se evapora. Cementarea �n vid sudase componentele primului satelit artificial american �i ale primelor sonde automate interplanetare sovietice. Cementarea �n vid �mpiedic� Luna s� fie acoperit� de metri de praf meteoritic. Particulele fuzioneaz� �n roca sf�r�micioas�, form�nd ciment natural, pe baza aceleia�i atrac�ii moleculare care transform� m�lul de pe fundul oceanelor �n roci sedimentare.</p><p>Pe Marte, exist� suficient� atmosfer� care s� stopeze procesul acesta, �i totu�i insuficient� pentru a opri meteori�ii. Praful meteoritic acoper� majoritatea planetei. Meteori�ii pot solidifica particulele de praf �n cratere, dar nu le cimenteaz�, de�i substan�a rezultat� poate curge precum uleiul v�scos.</p><p>��Nisipul �sta o s� fie problema noastr� cea mai mare, spuse Luke. Extrasolarul nici m�car n-a trebuit s�-�i sape o ascunz�toare. Se putea afunda oriunde pe planet�.</p><p>Nick decupl� transmi��torul laser. Tubul era fierbinte dup� cele dou� zile de folosire ne�ntrerupt�, �n care emisese c�tre P�m�nt o und� de loca�ie.</p><p>��Se putea ascunde oriunde prin Sistemul Solar, �i totu�i a ales Marte. Trebuie s� fi avut un motiv. Poate c�-i vorba despre ceva ce n-ar fi putut face sub nisip. �n cazul �sta, ar trebui s� se g�seasc� �ntr-un crater, sau pe o pant�.</p><p>��Ar fi fost observat.</p><p>Luke apel� din memoria autopilotului o imagine �nregistrat� de monitorul anticontraband�. Aceasta �nf��i�a un ovoid metalic, vag str�lucitor, cu un cap�t ascu�it, ce se deplasa cu cap�tul te�it �nainte �i p�rea ac�ionat de un motor-rachet�. Nu se z�rea �ns� vreun jet de evacuare � cel pu�in, nimic detectabil de instrumente.</p><p>��E �ndeajuns de mare ca s� poat� fi z�rit din spa�iu, spuse p�m�nteanul, �i u�or de identificat dup� fuzelajul argintiu.</p><p>��Mda� Perfect, s-a ascuns sub nisip. Vor fi necesare o mul�ime de nave cu radare de profunzime ca s�-l descopere, iar g�sirea nu-i garantat�. � Nick �i trecu palmele peste �easta depilat� �n p�r�ile laterale. � Noi ne-am putea retrage. Guvernul vostru planetar a m�rit �n sf�r�it viteza �i ne-a trimis ni�te nave. Am senza�ia c� nu vor fi prea �nc�nta�i dac� ne vom b�ga nasul �n c�utarea lor.</p><p>��Eu a� vrea s� continu�m. Tu ce zici?</p><p>��Votez pentru. V�n�toarea necunoscutului este �ndeletnicirea mea favorit� �n timpul liber.</p><p>��De unde ai �ncepe?</p><p>��Nu �tiu. Cea mai mare cantitate de nisip se afl� �n Tractus Albu�.</p><p>��Ar fi fost o prostie s� aleag� locul cel mai evident. Probabil c� a preferat o op�iune aleatorie.</p><p>��Ai alte idei?</p><p>��Lacis Solis.</p><p>��Aha, vechea baz� a planetarilorl Bun� idee. Este posibil s� aib� nevoie de echipamente de sus�inere a vie�ii pentru Brennan.</p><p>��Nici m�car nu m-am g�ndit la aspectul �sta. Indiferent de ce ar avea nevoie-tehnologie uman�, ap�, <emphasis>absolut orice-, </emphasis>pe Marte exist� un singur loc unde putea merge. Dac� nu este acolo, am putea cel pu�in s� lu�m ni�te �alupe-de-nisip�</p><p>��<emphasis>Blue Ox </emphasis>c�tre <emphasis>U Thant. </emphasis>Repet: <emphasis>Blue Ox </emphasis>c�tre <emphasis>U Thant, </emphasis>din spa�ioportul Valea Mor�ii.</p><p>Mesajul respectiv trebuia s� con�in� �i un semnal direc�ional. Nick cupl� autopilotul s� le orienteze �ntr-acolo laserul de comunica�ii.</p><p>��Va dura c�teva minute, zise el, dup� care ad�ug�: M�-ntreb ce s-a-nt�mplat cu Brennan.</p><p>��Putem scoate radarul de profunzime din resturile de acolo?</p><p>��S� sper�m. Nu �tiu ce altceva am putea utiliza.</p><p>��Un detector de metale. Trebuie s� existe unul chiar la bord.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>��Aici Nicholas Brewster Sohl, la bordul lui <emphasis>U Thant, </emphasis>c�tre echipajul lui <emphasis>Blue Ox. </emphasis>Ce nout��i ave�i? Repet: Aici Nicholas�</p><p>��Einar Nilsson, comandantul lui <emphasis>Blue Ox. </emphasis>Suntem l�ng� nava extrasolarului. TinaJordan se preg�te�te s� patrund��n interior. Comut pe transmisia Tinei.</p><p>Einar efectu� manevra �i se preg�ti de a�teptare.</p><p>�i pl�cea de Tina. Existau cincizeci la sut� �anse ca fata s� moar� �n urma unui incident neprev�zut. Nate protestase vehement, dar argumentele sale nu aveau nici cea mai mic� fisur�. Se l�s� pe spate �n fotoliu �i privi imaginile transmise de camera video din casca Tinei.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Nava extrasolarului p�rea pustie, cu jeturile oprite �i cu cablurile dintre module sl�bite �i �ncep�nd s� se curbeze. �n hubloul imensului glob ocular, t�n�ra nu z�rea nici o mi�care. Se opri la c��iva metri de tribord �i observ� mul�umit� c� degetele nu-i tremurau pe tastele de comand� a jeturilor direc�ionale.</p><p>��Aici Tina. M� g�sesc l�ng� ceea ce pare a fi un modul de comand�. Prin hublou � dac� este un hublou �, pot vedea o cu�et� de accelera�ie �i pupitrele de comand�. Probabil c� extrasolarul este aproximativ umanoid. Modulul de propulsie este prea fierbinte ca s� m� pot apropia de el. Modulul de comand� este o sfer� neted�, cu un hublou mare �i cabluri ce at�rn� �n toate direc�iile. Ar trebui s� po�i vedea toate astea, <emphasis>U Thant.</emphasis></p><p>Descrise un cerc larg �n jurul globului ocular. Nu se gr�bea. Centu-ranii se gr�besc doar atunci c�nd este absolut nevoie.</p><p>��Nu disting nimic asem�n�tor unei ecluze. Va trebui s� str�pung peretele ca s� intru.</p><p>��Intr� prin hublou. �n felul �sta, n-o s� atingi din �nt�mplare nimic exploziv, rosti Einar �n urechea ei.</p><p>Materialul transparent al hubloului avea punctul de topire �n jurul valorii de dou� mii de grade Kelvin �i nu se punea problema utiliz�rii laserului. Tina folosi un ac termic, descriind un cerc �n mod repetat. Treptat, �l str�punse.</p><p>��Prin t�ietur� ies aburi, anun�� ea. Aha, am intrat!</p><p>Un disc transparent cu diametrul de un metru fu suflat �n exterior de ultimele r�m�i�e de aer, �nconjurat de o p�cl� albicioas�. Tina �l prinse �i-l expedie spre <emphasis>Ox, </emphasis>urm�nd s� fie recuperat ulterior.</p><p>��S� nu-ncerci s� intri imediat, p�r�i glasul lui Einar.</p><p>��Nici nu m� g�ndeam!</p><p>A�tept� s� se r�ceasc� perimetrul discului decupat �n hublou. Trecur� cincisprezece minute, f�r� s� se �nt�mple ceva. <emphasis>Probabil c� cei de la bordul lui U Thant f�i pierduser� r�bdarea, </emphasis>se g�ndi fata. Din interior nu r�zb�tea nici o mi�care. Cercetarea modulului cu radarul de profunzime nu revelase nimic, �ns� pere�ii erau gro�i �i ceva amorf � de exemplu apa � putea s� treac� neobservat.</p><p>Avea timp suficient la dispozi�ie. Plonj� �n�untru prin deschiz�tur�.</p><p>��M� aflu �ntr-o cabin� micu�� de comand�, anun�� ea, r�sucin-du-se din talie astfel ca s� poat� transmite c�t mai multe detalii prin intermediul camerei video. (Fuioare de cea�� �nghe�at� pluteau spre cercul t�iat �n hublou.) Repet, este foarte mic�. Bordul de comand� este primitiv de complex, at�t de complex �nc�t sunt �nclinat� s� cred c� extrasolarul nu avea autopilot. Un om n-ar putea manevra at�tea comenzi �i reglaje. Exist� o singur� cu�et�, iar locul este pustiu. Chiar l�ng� cu�et� se afl� un recipient plin cu ceva asem�n�tor bata�ilor. Este singurul semn al unor facilit��i de preparare a hranei din acest modul. Cred c� voi trece mai departe.</p><p>�ncerc� s� deschid� u�a din fundul cabinei, dar presiunea o ap�sa puternic. κi utiliz� acul termic � acesta se perfor� mult mai repede dec�t materialul hubloului. A�tept� p�n� ce �nc�perea se umplu cu cea�� groas�, apoi se propuls� dincolo.</p><p>��Cabina aceasta pare de aceea�i m�rime ca �i cea de comand�. �mi pare r�u �n leg�tur� cu transmisia� Locul aduce cu o sal� de gimnastic� �n imponderabilitate.</p><p>Se r�suci lent, transmi��nd totul, apoi se apropie de una dintre ma�in�rii �i �ncerc� s-o ac�ioneze. Aparent, trebuia s� intri �n ea �n pozi�ie ghemuit, apoi s� te ridici �n picioare, �nving�nd for�a unor arcuri. Tina nu izbuti s� se ridice nici m�car un milimetru.</p><p>Demont� camera video de pe casc�, o fix� pe un perete �i o orient� spre aparatul de gimnastic�. �ncerc� din nou.</p><p>��Fie c� procedez incorect, rosti ea, fie c� extrasolarul m-ar putea folosi pe post de scobitoare. S� vedem ce mai exist� pe aici�</p><p>Privi �n jur, apoi spuse:</p><p>��Ciudat�</p><p>Nu mai exista absolut nimic. Doar u�a de �ntoarcere �n cabina de comand�.</p><p>O c�utare am�nun�it� de dou� ore, �ntreprins� de ea �i de Nate La Pan, �i confirm� observa�ia ini�ial�. Modulul era compus din:</p><p>O cabin� de control de dimensiuni similare cabinei dintr-o navet�-solo.</p><p>O sal� de gimnastic� de aceea�i m�rime.</p><p>Un recipient cu r�d�cini.</p><p>Un rezervor imens de aer. Nu existau dispozitive de siguran�� pentru a opri pierderile accidentale. Rezervorul era gol. Aerul trebuia s� fi fost pe terminate c�nd nava intrase �n Sistemul Solar.</p><p>O ma�in�rie extrem de complex� pentru purificarea aerului, aparent conceput� ca s� �ndep�rteze cele mai infime urme de reziduuri biochimice. Fusese reparat� de multe ori.</p><p>Un echipament la fel de complicat pentru convertirea excre�iilor solide �i fluide.</p><p>Era incredibil. Se p�rea c� extrasolarul �i petrecuse tot timpul �n dou� cabine minuscule, consum�nd un singur tip de aliment, f�r� mijloace de divertisment, f�r� un autopilot care s�-i men�in� traiectoria, s�-i monitorizeze rezerva de combustibil �i s� ocoleasc� meteorii. Cu toate acestea, c�l�toria durase cel pu�in c�teva decenii. �in�nd seama de complexitatea aparaturii de purificare, imensul rezervor de aer trebuie s� fi fost prev�zut exclusiv pentru �nlocuirea aerului pierdut datorit� osmozei, prin pere�i.</p><p>��Asta-i! anun�� �n cele din urm� Einar. Pute�i reveni pe <emphasis>Ox. </emphasis>Vom face o pauz� �i vom solicita instruc�iuni lui <emphasis>U Thant. </emphasis>Nate, pune c�teva dintre r�d�cinile alea �ntr-o pung� presurizat�. Le putem analiza.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>��Mai cerceta�i o dat� nava, le ceru Nick. Poate c� ve�i g�si un autopilot simplificat � nu un calculator, ci pur �i simplu un dispozitiv pentru men�inerea cursului navei. Nu-i posibil s� fi trecut cu vederea vreun chepeng mai special, orice loc�or �n care s-ar fi putut ascunde un extrasolar? �ncerca�i s� p�trunde�i �n rezervorul de aer. Poate fi o ascunz�toare foarte bun�, din care s� evadeze ulterior.</p><p>Primul Secretar decupl� leg�tura �i se �ntoarse c�tre Luke.</p><p>��Bine�n�eles c� nu vor g�si nimic. Ai alt� idee?</p><p>��A� dori s� analizeze aerul. Au echipament de laborator?</p><p>��Da.</p><p>��Apoi, materialul hubloului �i compozi�ia r�d�cinilor.</p><p>��P�n� le voi transmite mesajul, cred c� vor termina cu r�d�cinile. � Reveni la comunicatorul cu <emphasis>Ox: </emphasis>Dup� ce analiza�i probele prelevate, pute�i �ncepe s� v� g�ndi�i cum s� remorca�i nava spre cas�. Men�ine�i contactul cu ea �i nu opri�i motorul. Dac� apare o situa�ie periculoas�, �ntrebuin�a�i imediat jetul fl�c�rii de fuziune. Terminat.</p><p>R�mase cu privirea asupra ecranului chiar �i dup� ce acesta se �ntunec�. �n cele din urm�, rosti:</p><p>��O supernavet�-solo. Pe ochii lui Finagle! N-a� fi crezut-o!</p><p>��Pilotat� de un fel de supercenturan, ad�ug� Luke. Un solitar. N-are nevoie de divertisment. Nu-i pas� ce m�n�nc�. Puternic c�t King Kong. Aproximativ umanoid.</p><p>��Toate astea n-ar face din el o specie superioar�? sur�se Nick.</p><p>��Nu te pot contrazice. Ba chiar sunt �ngrijorat. Va trebui s� a�tept�m �i s� vedem.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Brennan se mi�c�.</p><p>Nu se clintise de multe ore. Z�cea pe spate, �n recipientul cu r�d�cini; avea ochii �nchi�i, iar corpul �i era ghemuit ca un fetus �n jurul abdomenului umflat, cu pumnii �ncle�ta�i. Acum, �ns�, mi�c� un bra� �i Phssthpok tres�ri brusc, alarmat.</p><p>B�rbatul b�jb�i dup� o r�d�cin�, o duse la gur�, mu�c� �i �nghi�i. Mu�c� �i �nghi�i. Mu�c� �i �nghi�i, sub privirea atent� a lui Phssthpok, continu�nd s� �in� ochii �nchi�i. Dup� c�teva clipe, d�du drumul ultimului fragment de r�d�cin�, ceva mai mic de trei centimetri, se �ntoarse pe partea cealalt� �i nu se mai clinti.</p><p>Phssthpok se destinse. �ncepu s� viseze.</p><p>Cu c�teva zile �n urm�, �ncetase s� mai m�n�nce. κi repetase c� era prea devreme, dar stomacul nu-l crezuse. Avea s� supravie�uiasc� exact at�t c�t trebuia. �ntre timp, visa.</p><p>� St�tea pe podeaua Bibliotecii, cu o bucat� de r�d�cin� �n gur�, cu o carte str�veche �inut� �n echilibru pe genunchiul c�t un pepene �i o hart� �ntins� �naintea lui pe jos. Era o hart� a galaxiei, dar fusese realizat� cu gradien�i temporali. Stelele nucleului erau prezentate �n pozi�ia de acum trei milioane de ani, �n vreme ce bra�ele galactice erau cu o jum�tate de milion de ani mai t�rziu. Bibliotecarii avuseser� nevoie de aproape un an ca s-o preg�teasc�.</p><p><emphasis>S� presupunem c� au parcurs o distan�� X, </emphasis>�i spuse el. <emphasis>Viteza lor medie trebuie s� fi fost 0,06748 din viteza luminii, �in�nd seama de frecarea cu praful cosmic, ca �i de c�mpul gravita�ional �i de cel electromagnetic al galaxiei. Mesajul lor laser a sosit cu viteza luminii, consider�nd curbura spa�iului. S� zicem c� au avut nevoie de un secol s� construiasc� laserul� Atunci, X = 33.210 ani-lumin�.</emphasis></p><p>Phssthpok lu� un compas �i descrise un arc de cerc, av�nd �n centru soarele Pak. Prespuse o eroare de 0,001 � treizeci de ani-lumin�. Se <emphasis>g�sesc pe arcul �sta!</emphasis></p><p><emphasis>Acum, s� mai presupunem c� au mers rectiliniu din nucleul galactic. </emphasis>Era o ipotez� valid�; �n direc�ia respectiv� existau stele, iar soarele Pak se g�sea la periferia nucleului. Phssthpok tras� o raz�. <emphasis>Aici eroarea poate fi mai mare. Eroarea ini�ial�, plus modific�rile de traiectorie� </emphasis>Linia dreapt� s-ar fi curbat deja, �n vreme ce galaxia se rotise. <emphasis>Ar fi r�mas �n planul galactic �i ar trebui s� fie �n apropierea acestui punct, l-am g�sit�</emphasis></p><p>Subordona�ii lui Phssthpok se rev�rsau precum furnicile prin Bibliotec�. To�i Protectorii disponibili se al�turaser� c�ut�rii sale. <emphasis>Sunt �n sec�iunea Astronautic�, Phwee. G�se�te-le! Avem nevoie de schi�ele statoreactorului. Ttuss, trebuie s� �tiu ce se �nt�mpl� atunci c�nd un Protector �mb�tr�ne�te � c�nd se petrece asta, plus to�i factorii determinan�i. Probabil c� o copie a raportului se g�se�te �n sec�iunea Medical�. Poate c-a fost actualizat�. Hratchp, trebuie s� afl�m ce ar putea stopa dezvoltarea corespunz�toare a arborelui-vie�ii �n bra�ele galactice. Ai nevoie de agronomi, cercet�tori medicali, chimi�ti, astrofizicieni. Folose�te valea Pitchok �i nu uita c� mediul a fost locuibil. �ncearc� s� faci experien�e cu solul, s� reduci intensitatea luminii stelare, s� reduci radia�iile� voi, cei din sec�iunile Fizic� �i Inginerie � am nevoie de un motor cu fuziune pentru manevrele �n interiorul sistemului planetar. �mi trebuie vehicule de lansare pentru tot ceea ce construim. Proiecta�i-le! </emphasis>To�i Protectorii f�r� copii de pe planet� c�utau un scop pentru care s� tr�iasc�, o Cauz�. Iar Phssthpok Ie-o oferi.</p><p>�n cele din urm�, nava alc�tuit� din trei module �i f�cu apari�ia pe nisipul din apropierea Bibliotecii. Armata lui Phssthpok o asambla. <emphasis>Avem nevoie de monopoli, avem nevoie de r�d�cinile �i semin�ele arborelui-viepi, avem nevoie de cantit��i enorme de hidrogen combustibil. C�u�ul statoreactorului nu va func�iona sub o anumit� vitez�. Tot ceea ce ne trebuie exist� �n Golful Meteor. Le putem lua! </emphasis>Pentru prima dat� �n dou�zeci de mii de ani, Protectorii f�r� copii de pe Pak se preg�teau de r�zboi.</p><p>Propriul s�u virus OQ folosit asupra Pr�sitorilor, cu echipe finale care s�-i v�neze pe supravie�uitori� Noi Protectori f�r� copii, al�tur�ndu-se armatei sale� Hratchp raport�ndu-i secretul straniu �i complex al r�d�cinii arborelui-vie�ii�</p><p>Ceva lovi de trei ori �n blindaj.</p><p>Pentru o clip�, Phssthpok crezu c� fusese o amintire, �ntr-at�t se afundase �n visare. Apoi s�ri �n picioare, privind �n sus, spre un punct de pe peretele curb al calei. Mintea lui o porni la galop.</p><p>�tiuse c� la suprafa�a nisipului exista un tip de proces de fotosintez� nonorganic�. Acum extrapola: curen�i �n nisip, fotosintez� desf�ur�ndu-se deasupra, curen�i aduc�nd hrana �n jos, spre formele de via�� mai mari. Ar fi trebuit s-o ghiceasc� mai devreme �i s� fi verificat. Se sclerozase. V�rsta �i motiva�iile tot mai reduse �l afectau mai devreme dec�t ar fi fost firesc.</p><p>Trei lovituri regulate r�sunar� aproape sub t�lpile sale.</p><p>Travers� cala dintr-un salt, ateriz�nd lin, t�cut. Ridic� reduc�torul bont �i a�tept�.</p><p>Ipotez�: Ceva inteligent cioc�nea blindajul calei, c�ut�nd s-o exploreze pe baza ecourilor. Dimensiuni: necunoscute. Inteligen�a: necunoscut�. Complexitate: probabil sc�zut�, din cauza mediului. �n subteran, orice creatur� ar fi fost oarb� sau chiar nu �i-ar fi dezvoltat deloc organe de v�z. Ar fi compensat prin auz. Ecourile cioc�niturilor ar fi transmis multe despre cele aflate �n�untru. �i apoi?</p><p>Apoi ar fi �ncercat s� p�trund�. Creaturile inteligente sunt curioase.</p><p>Twingul era dur, totu�i nu impenetrabil.</p><p>Phssthpok s�ri drept �n sus, prin chepeng, �n cabina de comand�. Nu-i pl�cea s�-l p�r�seasc� pe prizonier, dar nu avea alternativ�. �nchise u�a spre cal� �i o verific�. �mbr�c� rapid costumul spa�ial.</p><p>Trei cioc�nituri regulate, undeva, dedesubtul lui. Pauz�.</p><p>Ceva lovi l�ng� bra�ul s�u drept. Phssthpok declan�� reduc�torul spre twing. <emphasis>Bum, </emphasis>�i un baston de sticl� lung de treizeci de centimetri ��ni prin twing. Phssthpok smulse puternic de el, �ntinse cealalt� m�n� prin perete �i prinse ceva mai moale. Trase.</p><p>�nh��ase ceva de forma unui Pak, dar mai mic �i mai dens. Creatura �inea str�ns coada unei suli�e. Phssthpok izbi cu putere �n punctul de jonc�iune dintre cap �i umeri. Ceva se rupse �i fiin�a deveni inert�. Phssthpok �i pip�i corpul, c�ut�nd puncte moi. G�si un asemenea punct, neprotejat de osatur�, �n mijlocul trupului. Ap�s� cu putere acolo p�n� ce sim�i c� degetele �i p�trund. Probabil c� fiin�a murise.</p><p>�ncepu s� fumege.</p><p>Phssthpok o privi.</p><p>Ceva anume din atmosfera cabinei determina fumegarea aceea. P�rea promi��tor. Suli�a nu denota o civiliza�ie avansat�. Probabil c� b�tina�ii nu de�ineau ceva care s� poat� str�punge twingul. Nu-i pl�cea s� ri�te� dar alternativa era s� elibereze �n exterior aerul pe care-l respira el, pentru a otr�vi nisipul din jur.</p><p>κi deschise o clip� casca �i adulmec�. O �nchise imediat. Sim�ise �ns� mirosul unor elemente chimice familiare.</p><p>Lu� o punguli�� cu ap� �i stoarse c�teva pic�turi pe piciorul creaturii. Rezultatul fu un glob de foc. Phssthpok s�ri �n l�turi. Din cap�tul opus al cabinei, privi creatura arz�nd.</p><p>Era destul de clar.</p><p>Se apuc� de treab�, instal�nd un furtun de la rezervorul de ap� p�n� la perete. Ultimele lui mi�c�ri fur� extrem de rapide: ac�ion� reduc�torul, scoase furtunul prin perete, ac�ion� din nou reduc�torul ca s� solidifice twingul �i porni apa. De jur �mprejurul modulului, se auzir� cioc�nituri frenetice, care �ncetar� brusc.</p><p>Phssthpok �i consum� majoritatea proviziei de ap�, eliber�nd-o �n nisip.</p><p>A�tept� c�teva ore, p�n� ce b�z�itul sistemului de purificare a aerului reveni ia normal. Dup� aceea, �i scoase costumul �i reveni l�ng� Brennan. Prizonierul nu remarcase nimic.</p><p>Apa ar fi trebuit s�-i �ndep�rteze pe b�tina�i pentru o vreme. Cu toate acestea, rezervele lui Phssthpok se consumau exagerat de rapid. κi abandonase nava, propulsia r�mas� era inutil�, mediul de via�� �i era limitat de un �nveli� sferic din nisip. Acum, rezerva de ap� era pe sf�r�ite. �n mod evident, istoria vie�ii lui se apropia de cap�t.</p><p>Re�ncepu s� viseze.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p><emphasis>Blue Ox </emphasis>ocolise Soarele �i se afla acum de cealalt� parte a Sistemului Solar, �ndrept�ndu-se c�tre spa�iul interstelar. �ntre <emphasis>Ox </emphasis>�i <emphasis>U Thant </emphasis>exista un decalaj comunica�ional de treizeci de minute. Sohl �i Garner a�teptau, �tiind c� orice informa�ie avea s� soseasc� cu o jum�tate de or� mai t�rziu.</p><p>Marte se z�rea pe trei sferturi, impresionant de mare �n camerele video posterioare.</p><p>B�rba�ii puseser� toate �ntreb�rile, emiseser� ipoteze �n privin�a r�spunsurilor �i stabiliser� �ablonul de cercetare al regiunii Lacis Solis. Luke se plictisea. Ducea dorul facilit��ilor fotoliului s�u terestru. Credea c� �i Nick se plictisea, dar �n privin�a asta se �n�ela. �n spa�iu, Nick avea obiceiul s� r�m�n� t�cut.</p><p>Ecranul �nvie brusc, ar�t�nd chipul unei femei. O auzir� dreg�ndu-�i glasul, apoi rostind:</p><p>��<emphasis>U Thant, </emphasis>sunt Tina Jordan, la bordul lui <emphasis>Blue Ox.</emphasis></p><p>Luke sim�i panica abia st�p�nit� a femeii. Tina c�ut� s�-�i controleze vocea, apoi izbucni:</p><p>��Avem probleme. Testam r�d�cina alien� �i Einar a mu�cat din ea! Blestem��ia este ca azbestul expus la vid, dar a mestecat o buc��ic� �i a �nghi�it-o, �nainte s�-l pot opri. Nu-n�eleg de ce a f�cut-o� Mirosea oribil! li este r�u acum, foarte r�u. A �ncercat s� m� omoare, c�nd i-am luat r�d�cina. Acum a intrat �n com�. L-am cuplat la automedic, dar ni s-a afi�at �Informa�ii insuficiente�.</p><p>Se auzi o inspira�ie g�f�it� �i Luke avu senza�ia c� putea z�ri v�n�t�i form�ndu-se pe g�tlejul femeii.</p><p>��Am dori permisiunea s�-l transport�m la un medic.</p><p>Nick blestem� �n g�nd �i rosti:</p><p>��Aici Nick Sohl. Fixa�i-v� traiectoria �i porni�i. Dup� aceea, termina�i de analizat r�d�cina. Mirosul v� p�rea cunoscut? Terminat.</p><p>Se �ntoarse spre cel�lalt b�rbat �i se �ncrunt�.</p><p>��Ce naiba s-a-nt�mplat?</p><p>Luke str�nse din umeri.</p><p>��Era fl�m�nd?</p><p>��Einar Nilsson, pentru numele lui Finagle! Mi-a fost �ef timp de un an, �nainte s� ias� din politic�. De ce s� fi �ncercat o prostie at�t de mare? Este un tip inteligent �i precaut.</p><p>B�tu darabana cu degetele pe m�nerul fotoliului, apoi orient� laserul comunicator spre Ceres.</p><p>�n jum�tatea de or� scurs� p�n� primir� r�spunsul lui <emphasis>Blue Ox, </emphasis>c�p�t� dosarele celor trei membri ai echipajului.</p><p>��Tina Jordan este o planetar�. Asta explic� de ce au a�teptat ordine, coment� el.</p><p>��La ce ar fi nevoie de o explica�ie?</p><p>��Majoritatea centuranilor ar fi plecat spre cas� �n clipa c�nd Einar s-ar fi �mboln�vit. Nava extrasolarului este abandonat� �i poate fi monitorizat� f�r� dificultate. Practic, sta�ionarea l�ng� ea este inutil�. Jordan �ns� este planetar�, �nc� obi�nuit� s� i se spun� c�nd poate respira, iar La Pan n-a avut suficient� �ncredere �n aprecierea lui asupra situa�iei pentru a-�i impune punctul de vedere.</p><p>��V�rsta, zise Luke. Nilsson era cel mai b�tr�n.</p><p>��Nu-n�eleg ce leg�tur� are v�rsta cu asta.</p><p>��Nu �tiu� �n plus, era cel mai masiv dintre ei. Poate c� dorea senza�ia unui nou gust� nu, la dracu'!, nici eu nu cred ipoteza asta�</p><p>��<emphasis>Blue </emphasis>Ox c�tre <emphasis>U Thant. </emphasis>Am pornit spre cas�, traiectorie �n direc�ia lui Vesta. Analizele r�d�cinii sunt aproape normale. Con�inut mare de hidrocarbonati, incluz�nd dextroze. Proteinele par obi�nuite. Nici un fel de vitamine. Am g�sit doi componen�i despre care Nate spune c� sunt necunoscu�i. Unul dintre ei seam�n� cu un hormon, cu testosteronul, dar nu-i �n nici un caz testosteron. Nu pot g�si similitudini �n privin�a mirosului r�d�cinii � pe departe, aduce cu laptele acru sau cu sm�nt�n� acrit�. Aerul din nava extrasolarului era rarefiat, cu o presiune par�ial� adecvat� de oxigen, f�r� componente toxice, �i de�inea �n jur de dou� procente heliu. Am analizat la spectroscop materialul hubloului �i� (Enumer� elementele unui spectru bogat �n siliciu.) Automedicul continu� s� afi�eze �Informa�ii insuficiente�, dar �n plus s-a aprins ledul de urgen��. Indiferent despre ce ar fi vorba, nu-i bine. Alte �ntreb�ri?</p><p>��Deocamdat�, nu, r�spunse Nick. Nu ne mai contacta�i, deoarece �ncepem procedura de amartizare.</p><p>�ntrerupse leg�tura �i r�mase r�p�ind pe consol� cu degetele lui lungi �i ascu�ite la v�rf.</p><p>��Heliu� Asta ar trebui s� ne spun� ceva�</p><p>��O planet� mic� f�r� satelit natural, specul� Luke. Sateli�ii mari au tendin�a s� �ndep�rteze atmosfera unei planete. F�r� Lun�, P�m�ntul ar fi ar�tat ca Venus. Heliul ar fi primul �ndep�rtat, nu?</p><p>��Poate c� da. Oricum, ar disp�rea primul, dac� ar fi vorba despre o planet� mic�. G�nde�te-te la for�a extrasolarului. Nu cred c� provine de pe o planet� mic�.</p><p>Nick �i Luke erau ni�te b�rba�i care preferau s� g�ndeasc� �nainte de a vorbi. Conversa�ia lor �ncet� minute bune �nainte s� continue din acela�i punct.</p><p>��Atunci, ce poate fi?</p><p>��Poate c� planeta se afl� �ntr-un nor de gaze, alc�tuit preponderent din heliu. Extrasolarul a sosit din direc�ia nucleului galactic. Acolo exist� o mul�ime de nori de gaze �i de praf.</p><p>��De acord, dar distan�ele sunt incomensurabile. Vrei s� �ncetezi cu r�p�itul �sta?</p><p>��M� ajut� s� g�ndesc. La fel ca �ig�rile, �n cazul t�u.</p><p>��Atunci, r�p�ie.</p><p>��Nu exist� limite privind distan�a de la care ar fi putut veni. Cu c�t un statoreactor Bussard se deplaseaz� mai rapid, cu at�t el va culege mai mult combustibil.</p><p>��Trebuie s� existe o limit�, la care viteza jetului propulsor este egal� cu viteza cu care gazele lovesc c�mpul c�u�ului statoreactor.</p><p>��Posibil. Dar trebuie s� fie al lui Finagle de mare! Rezervorul de aer era uria�. Extrasolarul a ajuns foarte departe de cas�.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Automedicul era integrat �n peretele cabinei, deasupra uneia dintre cele trei cu�ete. �n cu�eta respectiv� z�cea Einar. Bra�ul s�u se g�sea introdus p�n� aproape de um�r �n automedic.</p><p>Tina �i privea chipul. Starea b�rbatului se �nr�ut��ea. Nu p�rea o boal�, ci mai degrab� o �mb�tr�nire. �n ultima or�, Einar �mb�tr�nise cu c�teva decenii. Avea nevoie urgent� de un medic adev�rat, dar o accelera�ie mai mare l-ar fi ucis, iar altceva nu aveau la dispozi�ie.</p><p>L-ar fi putut oare opri? Dac� ar fi �ipat imediat la el� �ns� Einar o apucase de g�t �i fusese prea t�rziu. De unde avusese asemenea putere? Ar fi putut s-o omoare.</p><p>Pieptul b�rbatului �ncet� s� se mai mi�te.</p><p>Tina ridic� ochii spre indicatoarele automedicului. De obicei, acestea erau acoperite de un panou; �n nave existau destule cadrane �i afi�aje, ca s� nu mai aib� nevoie de alte distrageri. De mai multe ore, Tina privise numai indicatoarele acelea, la fiecare cinci minute. Acum toate ar�tau culoarea ro�u.</p><p>��A murit, rosti ea.</p><p>κi auzi mirarea din voce �i acest lucru o surprinse. Pere�ii cabinei �ncepur� s� se �nce�o�eze �i s� se �ndep�rteze.</p><p>Nate se ridic� din fotoliul de comand� �i se aplec� deasupra lui Einar.</p><p>��De-abia acum ai observat? Trebuie s� fi murit de cel pu�in o or�!</p><p>��Nu, ��i jur�</p><p>Tina �nghi�i un nod �i �ncerc� s� se lupte cu anestezia ce-i curgea prin vene. κi sim�ea corpul moale ca o c�rp�. Avea s� le�ine.</p><p>��Uit�-te la fa�a lui!</p><p>Femeia se ridic� anevoie � picioarele n-o mai ascultau � �i privi chipul descompus. Mort, Einar p�rea �n v�rst� de sute de ani. Cople�it� de vinov��ie, de durere �i �n acela�i timp de nepl�cere, �ntinse m�na s�-i ating� obrazul.</p><p>��Dar e cald �nc�!</p><p>��Cald? � Nate atinse cadavrul. � Arde! Febr� Probabil c� acum c�teva secunde mai tr�ia. Iart�-m�, Tina. Hei, ai p��it ceva?</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>��C�t de periculoase sunt cobor�rile astea?</p><p>��Alung�-�i din voce tremuratul �la de bravur�, m�r�i Nick. (Fusese o �n�ep�tur� gratuit�; Luke era pur �i simplu interesat.) Am executat c�teva sute �n via�a mea. Ca spaim� real�, n-am �nt�lnit niciodat� ceva mai �ngrozitor ca atunci c�nd te-am l�sat s� conduci spre spa�ioportul Valea Mor�ii.</p><p>��Tu ai spus c� te gr�be�ti.</p><p>��Era foarte adev�rat. Luke, a� dori s� solicit o t�cere admirativ� pentru urm�toarele c�teva minute.</p><p>��Aha! Ah-HA!</p><p>Planeta ro�ie se ridic� spre ei, deschiz�ndu-se precum pumnul unui zeu al r�zboiului. Dispozi�ia glumea�� a lui Nick se topi aproape instantaneu. Chipul s�u c�p�t� o expresie �mpietrit�. R�spunsul dat p�m�nteanului nu fusese tocmai corect. Era adev�rat c� efectuase c�teva sute de cobor�ri, dar toate fuseser� pe asteroizi, a c�ror atrac�ie gravita�ional� este aproape neglijabil�.</p><p>Deimos disp�ru �n direc�ia cunoscut� din punct de vedere tehnic drept �susul navei�. Nick deplas� c��iva milimetri o manet�. Marte �ncepuse s� se aplatizeze �i, simultan, s� alerge pe sub ei, �n vreme ce se �ndreptau spre nord.</p><p>��Baza artrebui s� fie acolo, �l aten�ion� Luke. La marginea nordic� a acelui arc. Aha � acolo, craterul �la mic!</p><p>��Treci pe telescop.</p><p>��M-m-m� la dracu'! Aha! Uite-l! Dezumflat, bine�n�eles. �l vezi, Nick?</p><p>��Mda.</p><p>P�rea un balon de juc�rie, de culoarea cerului, care se sp�rsese �i fusese abandonat.</p><p>Nisipul se �n�l�� �n nori �nvolbura�i spre flac�ra jetului lor. Nick blestem� obscen �i m�ri puterea. Luke �nv��ase deja predilec�iile tovar�ului s�u �n materie de �njur�turi. C�nd lansa o impreca�ie amintind de Finagle, o f�cea ca s� glumeasc� sau ca s� accentueze ceva. C�nd pomenea de biseric�, situa�ia era complicat�.</p><p><emphasis>U Thant </emphasis>�ncetini �i pluti deasupra solului. Apoi, cobor� treptat �n nisip �i, lent, norii ocru se rarefiar� �i se �ndep�rtar�. O furtun� circular� de nisip se propag� spre orizont. Stratul de roc� fu expus vederii pentru prima dat� dup� mii de ani. Era neregulat, cafeniu �i erodat. �n lumina fl�c�rii propulsiei, st�nca se z�rea alb�, cu umbre negre perfect conturate. Acolo unde flac�ra o atingea, se topea.</p><p>��Va trebui s� cobor �n crater, zise Nick. Nisipul va reveni de �ndat� ce voi opri motorul.</p><p>Aplec� nava �n st�nga �i decupl� propulsia. Fundul craterului nu se mai z�ri. Cobor�r� lin p�n� jos, men�inu�i numai de jeturile direc�ionale, �i atinser� fundul f�r� cel mai mic �oc.</p><p>��Superb! coment� Luke.</p><p>��A�a fac eu �ntotdeauna. Ies s� investighez baza. Tu monitorizeaz�-m�.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Peretele circular se ridica �n jurul s�u: st�nc� aparent de natur� vulcanic�, tocit�, m�cinat� de timp �i de v�nt. Nisipul se rev�rsa peste marginea lui, curg�nd aidoma melasei pe panta pu�in abrupt� �i adu-n�ndu-se �n jurul amortizoarelor navei. Craterul avea diametrul de opt sute de metri. Aproximativ �n centrul lui se g�sea domul, �nconjurat de un ocean de pulbere.</p><p>Nick privi de jur-�mprejur, �ncrunt�ndu-se. Nu putea ajunge la dom altfel dec�t travers�nd nisipul, care putea s� fie mai gros dec�t p�rea.</p><p>Craterul era str�vechi, cu pu�in mai t�n�r dec�t planeta �ns�i. Cu toate acestea, fisuri de origine recent� �l br�zdau �n toate direc�iile. Unele muchii erau aproape ascu�ite; nisipul �i atmosfera erau prea rarefiate ca s� le erodeze repede. Mersul putea fi periculos.</p><p>B�rbatul porni �n lungul peretelui circular, p�ind cu precau�ie. Nisipul masca unele fisuri.</p><p>Soarele mic �i str�lucitor at�rna deasupra buzei craterului, pe un cer purpuriu-�nchis.</p><p>De cealalt� parte a domului, o potec� �ngust� de st�nc�, topit� cu laserul, unea baza �i peretele de st�nc�. Probabil c� fusese f�cut� cu laserul comunicator. �alupele se g�seau acolo, amarate l�ng� potec�. Nick nu se opri s� le examineze.</p><p>Materialul domului fusese str�puns �n zeci de locuri. Centuranul g�si �n interior dou�sprezece corpuri mumificate. Cu peste un secol �n urm�, mar�ienii uciseser� �ntregul personal al bazei. �l omor�ser� �i pe M�ller �n acela�i mod, dup� ce acesta represurizase domul.</p><p>Nick scotoci pe r�nd bar�cile din interior. �n unele locuri, fu nevoit s� se t�rasc� pe sub pliurile transparente ale domului. Nu se �nt�lni cu nici un extrasolar. Se p�rea c�, dup� M�ller, nimeni nu mai trecuse pe aici.</p><p>��Fund�tur�, anun�� el. Care-i pasul urm�tor?</p><p>��Va trebui s� m� duci �n c�rc� p�n� la o �alup�.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Nisipul se depusese peste �alupe, contur�ndu-le ca pe ni�te forme l�t�re�e. Timp de doisprezece ani, ele a�teptaser� un alt val de exploratori� dar ace�tia �i pierduser� interesul �i plecaser� acas�.</p><p>Parc� s-ar fi �nt�lnit cu fantome ale trecutului. Poate c� un faraon egiptean ar fi g�sit asemenea spectre a�tept�ndu-l �n lumea de dup� moarte: �iruri de servitori credincio�i, prea pu�in inteligen�i, disp�ru�i �naintea lui �i a�tept�nd r�bd�tori.</p><p>��De aici, par �n stare perfect�, coment� Luke, instal�ndu-se mai confortabil pe umerii lui Nick. Avem baft�, Sinbad.</p><p>��Nu zice hop.</p><p>Nick porni prin nisip spre dom. Luke era destul de u�or pe umerii lui �i propriul s�u corp se sim�ea mai u�or aici � �i totu�i, laolalt�, aveau o mas� considerabil�.</p><p>��Dac� o s� cad cumva, o s�-ncerc s� m� tr�ntesc pe o parte. Nisipul nu ne va face nici un r�u.</p><p>��Mai bine s� nu cazi.</p><p>��Probabil c� �i flota ONU o s� vin� tot aici, ca s� ia �alupele.</p><p>��Au o �nt�rziere de c�teva zile fa�� de noi. D�-i drumul!</p><p>��Poteca este lunecoas� sub nisipul �sta.</p><p>Cele trei �alupe erau �n�iruite �n partea de vest a craterului. Fiecare avea patru locuri �i dou� ventilatoare la pupa, sub nivelul nisipului, protejate �mpotriva bolovanilor. Fundurile le erau plate � valurile unui ocean adev�rat le-ar fi scufundat imediat, dar �n nisipul gros se descurcau de minune.</p><p>Nick �i a�ez� povara, f�r� mult� delicate�e, pe unul dintre locuri.</p><p>��Acum s� vedem dac� porne�te. M� duc �n dom, s� caut combustibil.</p><p>��Ar trebui s� mearg� cu hidrazin�, folosind ca oxidant aer mar�ian comprimat.</p><p>��Eu o s� caut pur �i simplu eticheta Combustibil.</p><p>Luke reu�i s� porneasc� compresorul, �ns� nu �i motorul. <emphasis>Probabil c� rezervoarele sunt goale, </emphasis>decise el �i decupl� toate contactele. G�si �n partea din spate o cupol� depliat�. Dup� ce se asigur� c� putea fi instalat� manual, o introduse �n l�ca�uri �i o etan��, leg�ndu-se de scaun cu centura de siguran��, pentru a avea un punct de sprijin. Bra�ele lui lungi �i palmele late nu pierduser� nici o competi�ie de scanderberg. Probabil c� aerul va mai sc�pa pe la marginile cupolei, dar nu �n mod serios. G�si chepengul care ascundea un convertor ce transforma oxizii de azot exteriori �n azot �i oxigen respirabil.</p><p>Nick reveni, purt�nd pe um�r o butelie mare, de culoare verde. Aliment� �alupa prin ajutajul unui injector �i Luke �ncerc� din nou starterul. De data aceasta func�ion�, �i vehiculul �ncerc� s� plece f�r� Nick. Luke descoperi punctul mort, apoi mar�arierul. Centuranul �l a�tept� p�n� reveni l�ng� ei.</p><p>��Cum intru prin cupol�?</p><p>��Cred c� nu po�i.</p><p>Luke colaps� cupola, ridic� o latur� pentru Nick, apoi o etan�� la loc. Cupola �ncepu s� se umfle lent.</p><p>��E mai bine s� ne p�str�m costumele, zise p�m�nteanul. Este posibil s� putem respira de-abia peste vreo or�.</p><p>��Atunci, colapseaz-o din nou. Trebuie s� aduc provizii din nav�.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Peste dou� ore, ridicar� cupola �i se �ndreptar� c�tre deschiderea din peretele circular.</p><p>St�ncile �ntunecate ce �ncadrau trecerea respectiv� aveau muchii perfect distincte, �n mod evident ob�inute �n mod artificial, ca �i poteca sticloas� dintre dom �i perete. Nick se instalase confortabil pe unul dintre locurile pentru pasageri, ridic�ndu-�i picioarele pe alt fotoliu, �i st�tea cu ochii a�inti�i asupra ecranului radarului de profunzime.</p><p>��Mi se pare destul de gros acum, observ� el.</p><p>��Atunci, o cuplez, �ncuviin�� Luke.</p><p>Ventilatoarele �ncepur� s� se roteasc�, pupa se afund� ad�nc, apoi reveni la pozi�ia orizontal�. Goneau cu zece noduri la suprafa�a nisipului, l�s�nd �n urm� dou� siaje drepte, egal distan�ate �i superficiale.</p><p>Ecranul radarului �nregistra configura�ia densit��ii �n trei dimensiuni. Ar�ta un fund �lefuit, pres�rat de scobituri �i proeminen�e, ale c�ror muchii �i v�rfuri ascu�ite fuseser� �ndep�rtate de milioanele de ani. Pe Marte, activitatea vulcanic� era extrem de redus�.</p><p>De�ertul se z�rea neted ca oglinda. Suprafa�a �i era �ntrerupt� pe alocuri de st�nci rotunjite, �ntunecate, stranii, desprinse parc� din picturile unui Dali. Craterele se distingeau aidoma unor scrumiere grosolane din argil�. Unele aveau diametrul de c��iva centimetri. Altele erau at�t de mari �nc�t doar de pe orbit� se puteau vedea �n totalitate. Orizontul era o linie dreapt�, apropiat� �i perfect distinct�, sclipind galben dedesubt �i ro�u-aprins deasupra. Nick �ntoarse capul, privind craterul bazei, care se mic�ora �n dep�rtare.</p><p>Ochii i se holbar�, apoi i se �ngustar�, scrut�nd cu aten�ie. Era ceva?</p><p>��La dracu'! Stai! strig� el. �ntoarce! �ntoarce mult la st�nga!</p><p>���napoi spre crater?</p><p>��Da!</p><p>Luke decupl� un motor �i �alupa �i �ntoarse prova spre st�nga, dar continu� s� derapeze �n lateral peste nisip. Apoi, ventilatorul din dreapta intr� �n ac�iune �i vehiculul vir�.</p><p>���l v�d, rosti Luke.</p><p>De la distan�a aceea, nu era dec�t un punctule�, dar se distingea limpede pe fundalul monocrom �i nemi�cat din jur. �n plus, se deplasa. Zv�cnea, se oprea, parc� odihnindu-se, �i iar zv�cnea, rostogolindu-se spre lateral. Se g�sea la c�teva sute de metri de peretele craterului.</p><p>Deveni tot mai clar pe m�sur� ce se apropiau de el. Era cilindric, de forma unei omizi scurte, transparente; era moale, deoarece v�zur� cum se �ndoia �n timpul deplas�rii. �ncerca s� ajung� la deschiderea din perete.</p><p>Luke reduse viteza. �alupa �ncetini �i se afund�. C�nd ajunser� l�ng� creatur�, p�m�nteanul v�zu c� Nick ridicase un pistol semnalizator.</p><p>��El este, murmur� fascinat Nick.</p><p>Se aplec� peste marginea vehiculului, cu arma preg�tit�.</p><p>Omida era un sac transparent �n interiorul c�ruia ceva se rostogolea, mereu �i mereu, �nceti�or, chinuitor, c�ut�nd s� se apropie de �alup�.</p><p>Era umanoid �n aceea�i m�sur� �n care poate fi umanoid un om desenat din be�e. De fapt, cel din fa�a lor era alc�tuit din sfere. Coatele, genunchii, umerii, pome�ii � toate se profilau aidoma unor bile, mere sau mingi. �easta cheal� era proeminent� �i bombat� ca la hidrocefali.</p><p>C�nd se lovi de �alup�, se opri.</p><p>��Pare destul de neajutorat, morm�i nesigur Nick.</p><p>��Iar pierdem aerul!</p><p>Luke deplie cupola vehiculului. Cei doi b�rba�i se aplecar� peste bordul �alupei, apucar� sacul presurizat �i-l ridicar�, r�sturn�ndu-l �n�untru. Expresia alienului nu se modific� �i probabil c� nici nu se putea modifica. Chipul lui p�rea rigid. F�cu �ns� un gest ciudat. Apropie degetul mare �i ar�t�torul, �mpreun�ndu-le �ntr-un cerc alc�tuit parc� din m�t�nii supradimensionate.</p><p>��Trebuie s� fi �nv��at asta de la Brennan, coment� Nick.</p><p>��Fii atent la osatur�! Oasele corespund scheletului omenesc.</p><p>��Are bra�ele prea lungi pentru un om. Iar spinarea �i este mai g�rbovit�.</p><p>��Mda. Ei bine, nu-l putem duce la nav� �i nici nu putem discuta cu el �n starea �n care se g�se�te acum. Va trebui s� a�tept�m aici p�n� se restabile�te atmosfera sub cupol�.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>��Se pare c� ne petrecem majoritatea timpului a�tept�nd, zise Luke. Nick �ncuviin�� din cap, f�r� s� scoat� un cuv�nt. Degetele sale r�p�iau pe sp�tarul unui scaun. De vreo dou�zeci de minute, micul convertizor al �alupei se str�duia s� umple cupola, transform�nd amestecul rarefiat �i otr�vitor din exterior.</p><p>Alienul nu se clintise �ns� deloc; Luke �l privise cu aten�ie. Z�cea pe fundul �alupei �n sacul presurizat �i a�tepta. Ochii lui umani �i priveau din mijlocul unor ad�ncituri de riduri ale pielii aspre. Exact la fel, cu tot at�ta r�bdare, ar fi putut a�tepta un mort ziua Judec��ii de Apoi.</p><p>��Cel pu�in, rosti Nick, acum avem un avantaj. Nu ne va putea r�pi.</p><p>��Cred c�-i nebun.</p><p>��Nebun? Chiar dac� nu-i putem pricepe motiva�iile�</p><p>��Prive�te dovezile. A ajuns �n sistemul nostru solar cu o nav� echipat� doar c�t s�-l aduc� aici. Rezervorul lui de aer era pe terminate. Nic�ieri la bordul navei nu exist� dispozitive de siguran��. N-a �ncercat s� contacteze pe nimeni � din c�te ne d�m seama. L-a ucis sau l-a r�pit pe Brennan. Dup� aceea, �i-a abandonat nava �i a fugit spre Marte, probabil ca s� se ascund�. Acum �i-a p�r�sit vehiculul cu care a amartizat �i resturile lui Brennan. S-a rostogolit prin de�ertul mar�ian.</p><p>�nf�urat �ntr-o folie alimentar�, ca s� ajung� �n cel dint�i loc unde ar fi cobor�t o nav� de explorare! E nebun! A sc�pat din vreun azil.</p><p>�n clipa aceea, alienul se mi�c�. M�na lui se deplas� �n lungul sacului, sf�rtec�ndu-l. Instantaneu, Nick ridic� pistolul. Instantaneu� �i cu toate acestea, alienul �ntinse m�na prin t�ietura prelung� a sacului �i lu� pistolul lui Nick, �nainte ca acesta s� poat� reac�iona. Gestul nu fusese �ns� deloc gr�bit. Alienul puse arma �napoia sa �i se ridic� �n picioare.</p><p>Apoi vorbi. Glasul lui abunda �n clic�ituri, fo�nete �i p�r�ituri. Probabil c� ciocul dur �i plat reprezenta un handicap. Cu toate acestea, cuvintele lui putur� fi �n�elese.</p><p>Rostise:</p><p>��Duce�i-m� la conduc�torul vostru.</p><p>Nick �i reveni primul. κi �ndrept� umerii, �i drese glasul �i replic�:</p><p>��Asta va necesita o c�l�torie de c�teva zile. �ntre timp, ��i salut�m venirea �n spa�iul oamenilor.</p><p>��M� tem c� nu-i chiar a�a, spuse monstrul. N-a� vrea s� v� stric ziua. M� numesc Jack Brennan �i sunt un centuran. Nu cumva tu e�ti Nick Sohl?</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>T�cerea �ngrozit� fu �ntrerupt� de hohotele lui Luke.</p><p>��Credeam c�-i un alien nebun care� ha-ha-ha�</p><p>Nick sim�i panica �ncle�t�ndu-i beregata.</p><p>��Tu� tu e�ti Brennan?</p><p>��Da. Iar tu e�ti Nick Sohl. Te-am v�zut odat�, �n M�rginire. Dar nu-l recunosc pe prietenul t�u.</p><p>��Lucas Garner. � Luke reu�i �n cele din urm� s�-�i st�p�neasc� r�sul. � Fotografiile tale pe care le-am v�zut cred c� erau cam vechi, Brennan.</p><p>��Am f�cut o t�mpenie, spuse monstrul-Brennan. (Glasul nu-i mai era omenesc, iar �nf��i�area sa p�rea la fel de amenin��toare.) Am vrut s�-l contactez pe extrasolar. Voi �ncerca�i s� face�i acela�i lucru, nu?</p><p>��Da, r�spunse Luke.</p><p>Ochii �i vocea lui tr�dau un amuzament extrem de evident. Indiferent dac�-l credea sau nu pe monstrul-Brennan, situa�ia �l �nc�nta.</p><p>��A existat cu adev�rat un extrasolar? �ntreb� el.</p><p>��Doar dac� nu dore�ti s� teoretiz�m despre defini�ia unui extrasolar.</p><p>��Pentru numele lui Dumnezeu, Brennan! interveni Sohl. Ce �i s-a �nt�mplat?</p><p>��Este o poveste cam lung�. Ne zore�te ceva? Bine�n�eles c� nu, altfel a�i fi pornit motorul. Perfect � a� dori s-o istorisesc �n felul meu, de aceea v� rog s� men�ine�i o t�cere respectuoas� �i s� nu uita�i c� dac� eu n-a� fi ar�tat a�a, probabil c� a�i fi p��it-o voi �i v-ar fi fost �nv���tur� de minte.</p><p>�i privi atent pe cei doi b�rba�i.</p><p>��Ba nu, gre�esc. N-a�i fi p��it-o. Sunte�i prea �n v�rst�. �n sf�r�it, fi�i aten�i! La marginea unei aglomer�ri stelare din centrul galaxiei tr�ie�te o ras� de bipezi, despre care am�nuntul cel mai important este faptul c� prezint� trei etape de dezvoltare. Mai �nt�i, copil�ria, care se �tie ce �nseamn�. Apoi etapa Pr�sitor � un biped lipsit de inteligen��, al c�rui scop este de a crea copii. �n cele din urm�, etapa a treia � Protectorul. Pe la v�rsta de patruzeci �i doi de ani tere�tri, Pr�sitorul simte imboldul de a consuma r�d�cina unei anumite plante. P�n� atunci, el o evit�, fiindc� mirosul �i repugn�. Pe nea�teptate, mirosul devine apetisant. Planta cu pricina este un tufi� care cre�te peste tot pe planet�, a�a �nc�t este disponibil� oric�rui Pr�sitor care tr�ie�te �ndeajuns de mult ca s-o doreasc�. R�d�cina aceea declan�eaz� anumite transform�ri de natur� fiziologic� �i emo�ional�. �nainte de a intra �n detalii, o s� v� spun marele secret. Rasa despre care v� povestesc se nume�te� � Monstrul-Brennan pocni brusc din ciocul cornos. Pak! � Noi �ns� o numim <emphasis>Homo habilis.</emphasis></p><p>��Cum?!</p><p>Nick se sim�ea silit s� joace rolul scepticului �i nu-i pl�cea. Luke �ns� �i str�nsese la piept picioarele inutile �i r�njea extrem de �nc�ntat.</p><p>��Acum dou� milioane �i jum�tate de ani, o expedi�ie a cobor�t pe P�m�nt. Tufi�ul pe care-l aduseser� nu s-a dezvoltat �ns� a�a cum ar fi trebuit, de aceea pe P�m�nt n-a mai existat etapa Protector. O s� v� explic imediat. Atunci c�nd un Pr�sitor m�n�nc� r�d�cina, se petrec o serie de transform�ri. �i dispar gonadele �i caracteristicile sexuale evidente. Craniul s�u devine mai moale �i creierul �ncepe s�-i creasc�, p�n� ce ajunge mult mai mare �i mai complex dec�t al vostru, domnilor. Dup� aceea, craniul se �nt�re�te, dezvolt�ndu-�i o creast� osoas�. Din�ii cad, iar gingiile �i buzele se contopesc, form�nd un cioc dur, aproape plat. Fa�a mea este <emphasis>prea </emphasis>plat� � la <emphasis>Homo habilis </emphasis>transform�rile sunt mai evidente. Dispare complet pilozitatea. Unele articula�ii se m�resc enorm, pentru a oferi p�rghii mai mari mu�chilor. Cre�te importan�a bra�ului, a�i priceput? Pielea se �nt�re�te �i se cuteaz�, preschimb�ndu-se �ntr-un soi de plato��. Unghiile devin gheare retractile, astfel c� v�rfurile degetelor unui Protector sunt, de fapt, mai sensibile dec�t anterior �i reprezint� unelte mai bune. Se formeaz� o inim� simpl�, cu numai dou� cavit��i, unde se contopesc cele dou� vene de la picioare � cum naiba s-or numi ele! Observa�i c� pielea mea este mai groas� aici? Ei bine, exist� �i alte modific�ri mai pu�in dramatice, dar toate contribuie pentru a face din Protector o ma�in� de lupt� puternic� �i inteligent�. Garner, se pare c� nu mai e�ti la fel de amuzat.</p><p>��Toate astea mi se par teribil de familiare.</p><p>��M�-ntrebam dac�-�i vei da seama� Transform�rile emo�ionale sunt radicale. Un Protector care a pr�sit simte un singur imbold: s�-i protejeze pe cei de acela�i s�nge cu el. El �i recunoa�te dup� miros. �n cazul respectiv, inteligen�a lui sporit� nu-l ajut� cu nimic, deoarece motiva�iile �i sunt dictate de hormoni. Nick, te-ai g�ndit c� toate transform�rile astea sunt un fel de exager�ri, de amplific�ri ale proceselor prin care trec oamenii la b�tr�ne�e? Garner �i-a dat seama imediat.</p><p>��Da, dar�</p><p>��Inima suplimentar�, interveni Luke. Ce-i cu ea?</p><p>��La fel ca �i creierul m�rit, ea nu se formeaz� f�r� arborele-vie�ii. Dup� cincizeci de ani, �n absen�a unor tratamente medicale moderne, inima unui om obi�nuit devine necorespunz�toare. �n cele din urm�, ea se opre�te.</p><p>��Mda�</p><p>��Vi se par conving�toare spusele mele?</p><p>��De ce ne-ntrebi? �ntreb� Luke, evit�nd s� se pronun�e.</p><p>��M� intereseaz� mai mult s�-l conving pe Nick. Cet��enia mea cen-turan� depinde de posibilitatea de a te convinge c� eu sunt Brennan. Ca s� nu mai amintesc de contul bancar, de navet� �i de �nc�rc�tura ei. Nick, am g�sit o treapt� intemediar� abandonat� de Mariner XX. Este legat� de naveta mea, care, c�nd am l�sat-o �n urm�, c�dea prin Sistemul Solar.</p><p>��Nu l-a p�r�sit �nc�. Nici nava extrasolarului. Ar trebui s� facem ceva pentru a le recupera.</p><p>��Pe ochii lui Finagle, sigur c� da! Nu-i vorba de concep�ia �n sine, pe care a� putea s-o �mbun�t��esc legat la ochi, dar cu monopolii �ia ai putea cump�ra �ntregul Ceres!</p><p>��S� nu ne gr�bim, rosti �nceti�or Garner.</p><p>��Dac� n-o facem, nava poate p�r�si Sistemul Solar. Aha, am �n�eles la ce te referi, �i-e team� s� aduci un alien �n preajma unei nave aflate �n stare de func�ionare.</p><p>Monstrul-Brennan �ntoarse capul spre arm�, apoi p�ru c� renun�� la ideea de a deturna �alupa.</p><p>��Bine, �ncuviin�� el, vom r�m�ne aici p�n� ve�i fi convin�i. De acord? A�i putea g�si alternativ� mai bun�?</p><p>���n nici un caz din partea unui centuran. Uite ce-i, Brennan, exist� destule dovezi c� omul este �nrudit cu celelalte primate de pe P�m�nt.</p><p>��Nu m�-ndoiesc. Am �i eu unele ipoteze.</p><p>���pune-le.</p><p>���n leg�tur� cu colonizatorii aceia� Vas�zic�, �n Sistemul Solar a intrat o nav� mare �i pe P�m�nt au cobor�t patru navete, cu vreo treizeci de Protectori �i o mul�ime de Pr�sitori. Dup� un an, Protectorii �i-au dat seama c� aleseser� o planet� necorespunz�toare. Tufi�ul de care aveau nevoie nu se dezvolta a�a cum ar fi trebuit. S-au folosit de laser ca s� expedieze un mesaj prin care solicitau ajutor, apoi au murit. Moartea prin inani�ie este normal� pentru un Protector, �ns� de obicei reprezint� un act voluntar. Ace�tia au murit de foame �mpotriva voin�ei lor.</p><p>Pe chipul ca de masc� al monstrului-Brennan nu se vedea nici o expresie, iar glasul lui r�m�nea egal.</p><p>��A�adar, ei au murit. �n schimb, Pr�sitorii se �nmul�eau f�r� noim�. Spa�iul locuibil era imens �i probabil c� Protectorii eliminaser� toate formele de via�� periculoase. Ce s-a petrecut dup� aceea r�m�ne deschis specula�iilor. Protectorii nu mai existau, iar Pr�sitorii erau �nv��a�i s� fie ajuta�i de ei �i nu s-au �ndep�rtat de navete.</p><p>���i?</p><p>��F�r� Protectori, care s� aib� grij� de ele, reactoarele s-au �nc�lzit peste m�sur�. �in�nd seama de dezvoltarea lortehnologic�, era vorba despre reactoare de fisiune. Poate c� au explodat, sau poate c� nu. Oricum, radia�iile au determinat muta�ii ce au dus la apari�ia tuturor formelor de via�� cunoscute nou�, de la lemuri la cimpanzei, apoi la om. Asta ar fi o ipotez�. Alta ar fi c� Protectorii au determinat �n mod deliberat muta�iile, astfel ca Pr�sitorii s� aib� �ansa de a supravie�ui p�n� la sosirea ajutoarelor. Rezultatul avea s� fie acela�i.</p><p>��Eu nu cred, vorbi Nick.</p><p>��O s-o crezi. Deja ar trebui s� crezi. Exist� suficiente dovezi, mai cu seam� �n religie �i �n miturile str�vechi. C��i la sut� dintre oameni cred realmente c� vor tr�i ve�nic? De ce at�t de multe religii amintesc de o ras� de nemuritori ce se lupt� permanent �ntre ei? Care-i justificarea pentru venerarea str�mo�ilor? �tii bine ce se �nt�mpl� cu un om care nu-i supus tratamentelor geriatrice moderne � pe m�sur� ce �mb�tr�ne�te, celulele lui cerebrale mor. Cu toate acestea, oamenii manifest� tendin�a s�-i respecte pe b�tr�ni, s�-i asculte. De unde provin �ngerii p�zitori?</p><p>��Din memoria rasei?</p><p>��Probabil. Este greu de crezut c� o tradi�ie ar putea supravie�ui at�t de mult.</p><p>��Africa de Sud, vorbi pe nea�teptate Luke. Probabil c-au aterizat �n Africa de Sud, undeva pe l�ng� Parcul Na�ional Olduvai Gorge. Toate primatele se afl� acolo.</p><p>��Nu tocmai. Poate c� una dintre navete a cobor�t �n Australia, �n c�utare de metale. Este posibil ca Protectorii s� fi �mpr�tiat doar praf radioactiv �i nimic mai mult. �n absen�a unor du�mani naturali, Pr�sitorii s-ar fi �nmul�it ca iepurii, iar radia�iile le-ar fi ajutat transformarea. Protectorii fiind mor�i cu to�ii, ei trebuiau s�-�i dezvolte noi aptitudini. Unii �i-au dezvoltat puterea, al�ii agilitatea, unii au devenit inteligen�i� Evident, majoritatea au murit. A�a se petrece �n cazul mutan�ilor.</p><p>���mi amintesc, spuse Luke, c� procesul �mb�tr�nirii omului a fost comparat cu programul calculatorului care piloteaz� o sond� spa�ial� automat�. Dup� ce sonda �i-a �ncheiat programul de explorare preconizat, nu mai conteaz� ce se �nt�mpl� cu ea. �n mod similar, dup� ce noi dep�im v�rsta la care putem procrea�</p><p>��Ne-am �ncheiat evolu�ia. Ne deplas�m din iner�ie, urm�ndu-ne traiectoria f�r� s� mai beneficiem de mecanisme de corec�ie. � Monstrul-Brennan aprob� din cap. � Evident, r�d�cina asigur� programul pentru etapa a treia. Este o compara�ie foarte bun�.</p><p>��Ai idee ce s-ar fi putut �nt�mpla cu r�d�cina? �ntreb� Nick.</p><p>���n privin�a asta, nu-i nici un mister, de�i Protectorii �i-au b�tut mult timp capetele s� afle solu�ia. N-a fost de mirare c� o colonie micu�� n-a putut rezolva problema. �n r�d�cin� exist� un virus care poart� genele modific�rii pr�sitorului �n Protector. Virusul nu poate supravie�ui �n exteriorul r�d�cinii, de aceea Protectorii trebuie s� consume r�d�cini, la r�stimpuri. Dac� �n sol nu exist� taliu, r�d�cina continu� s� se dezvolte, dar f�r� virus.</p><p>��Mi se pare destul de complicat.</p><p>��Ai avut vreodat� de a face cu o gr�din� hidroponic�? Rela�iile dintr-o ecologie stabil� pot fi complicate. Pe planeta Pak nu existau nici un soi de probleme. Taliul este un element rar, dar poate c� abund� �n jurul stelelor de popula�ia II. Iar r�d�cina cre�te peste tot.</p><p>��Unde apare extrasolarul? �ntreb� Nick.</p><p>Un �uierat �i un p�c�nit din cioc: <emphasis>Phssth-pok.</emphasis></p><p>��Phssthpok a descoperit o serie de documente str�vechi, inclusiv mesajul ce solicita ajutor. Dup� dou� milioane �i jum�tate de ani, el a fost primul Protector care �i-a dat seama c� exista o modalitate de g�sire a Soarelui, sau cel pu�in de �ngustare a c�ut�rii acestuia. Nu avea copii, a�a c� trebuia s� g�seasc� rapid un Obiectiv, o Cauz�, �nainte s�-l p�r�seasc� imboldul de a se hr�ni. Asta se petrece cu Protectorii atunci c�nd le mor descenden�ii direc�i. Alt� lips� de programare�</p><p>Pute�i observa �i protec�ia �mpotriva muta�iilor pe care o de�ine specia Pak. O muta�ie nu are mirosul corect. Detaliul acesta poate fi important �n nucleul galactic, unde nivelul radia�iilor este ridicat.</p><p>��A�adar, a venit glon� aici, cu cala plin� de semin�e?</p><p>��Plus rezerve de oxid de taliu. Oxidul era cel mai simplu de transportat. M� nedumerise felul cum era construit� nava lui, dar pute�i �n�elege de ce cala ocupa ultima pozi�ie, �napoia cabinei de comand�. Radia�ia nu-l afecteaz�, �n doze mici. El nu poate avea copii.</p><p>��Unde se afl� acum?</p><p>��A trebuit s�-l ucid.</p><p>��Cum? exclam� Garner �ocat. Te-a atacat?</p><p>��Nu.</p><p>��Atunci� nu-n�eleg.</p><p>Monstrul-Brennan p�ru c� �ov�ie.</p><p>��Asculta�i-m� cu aten�ie, spuse el. La dou�zeci de kilometri de aici, la vreo cincisprezece metri sub nisip, se afl� un modul al navei aliene, plin cu r�d�cini, semin�e �i saci cu oxid detaliu. R�d�cinile care pot cre�te din semin�ele acelea sunt capabile s�-i fac� aproape nemuritori pe oameni. �ntrebarea este: Ce vom face noi cu ele?</p><p>Luke �i Nick schimbar� c�te o privire. P�m�nteanul fu gata s� replice, apoi �nchise gura.</p><p>��Nu-i simplu, a�a-i? Dar pute�i ghici ce dorea Phssthpok?</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Phssthpok visa.</p><p>�tia cu aproxima�ie de o zi c�t va dura de�teptarea lui Brennan. Bine�n�eles, exista posibilitatea s� fi gre�it. �ntr-un asemenea caz, �nsemna c� rasa lui Brennan se ab�tuse prea mult de la forma Pak.</p><p>�tiind c�t timp �i mai r�m�nea, Phssthpok �i putea fixa durata viselor. Mar�ienii nu mai reprezentau o amenin�are acum, de�i, �n cele din urm�, trebuia f�cut ceva �i �n privin�a lor. Visatul constituia o art� subtil� pentru Protectori. Phssthpok avea la dispozi�ie aproape zece zile. Timp de o s�pt�m�n� vis� trecutul, p�n� �n ziua c�nd �i p�r�sise planeta. Stimulii senzoriali fuseser� rari pe durata c�l�toriei. Apoi, trecu �n viitor.</p><p>Phssthpok vis�</p><p>Va �ncepe prin trezirea prizonierului s�u. Dup� cum ar�ta, creierul lui avea s� fie mai mare dec�t al lui Phssthpok; avea proeminen�a aceea frontal� care strica linia fe�ei. Va �nv��a rapid. Phssthpok �l va �nv��a cum s� fie Protector �i cum s� utilizeze r�d�cinile �i semin�ele arborelui-vie�ii.</p><p>Oare Pr�sitorul avea copii? �n cazul acesta, el va �ine secretul pentru sine, folosind arborele-vie�ii ca s� fac� Protectori din descenden�ii s�i. Nu era nimic r�u �n asta. Dac� avea inteligen�a de a-�i r�sp�ndi familia, evit�nd �mperecherile �ncruci�ate, descenden�a lui direct� ar trebui s� includ� majoritatea rasei Pak din acest sistem solar.</p><p>Probabil c� avea s�-l ucid�, pentru a p�stra secretul. Nimic r�u nici �n aceast� privin��.</p><p>Visele lui Phssthpok aveau �ns� �i nuan�e de co�mar. Prizonierul nu avea un aspect tocmai corect. Unghiile lui se dezvoltau gre�it. Capul nu avea �n nici un caz forma cea bun�. Proeminen�a aceea frontal� iar ciocul �i era la fel de plat ca �i fa�a. Spinarea nu era arcuit�, picioarele nu p�reau bune, bra�ele erau prea scurte. Muta�iile afectaser� prea mult timp rasa lui.</p><p>Totu�i, reac�ionase corect �n fa�a r�d�cinilor.</p><p>Viitorul era nesigur� mai pu�in pentru Phssthpok. Prizonierul va �nv��a ceea ce trebuia s� �tie, dac� putea s-o fac�; va duce treaba mai departe, dac� era capabil. �ntr-o bun� zi, P�m�ntul va fi o a doua planet� Pak. Phssthpok f�cuse tot ce putuse. Avea s�-l �nve�e �i s� moar�.</p><p>Brennan se foise. κi descol�cise trupul ghemuit, se �ntinsese din toate m�dularele �i deschisese ochii. �l privise pe Phssthpok f�r� s� clipeasc�, parc� citind �n mintea Protectorului. To�i noii Protectori procedau a�a � orient�ndu-se prin amintiri, abia acum �ncepeau s� �n�eleag�.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>��M� �ntreb dac� v� pot face s�-n�elege�i c�t de rapid s-a desf�urat totul, spuse monstrul-Brennan.</p><p>�i privi pe cei doi b�tr�ni, dintre care unul avea dublul anilor celuilalt, dar am�ndoi trecu�i de v�rsta tranzi�iei, �i se minun� c� tocmai ei aveau s�-i fie judec�tori.</p><p>���n dou� zile, ne-am �nv��at reciproc graiurile. Al lui era mai rapid �i se potrivea mai bine noului aspect al gurii mele, de aceea ne-am folosit de el. Phssthpok mi-a spus povestea vie�ii sale. Am discutat despre mar�ieni, pun�nd la punct modalitatea optim� de a-i extermina�</p><p>��Cum?!</p><p>��Da, Garner, de a-i extermina. Ce dracu', au ucis deja treisprezece oameni! Am discutat practic nonstop. Phssthpok vorbea cel mai mult, dar nici unul dintre noi nu st�tea locului. F�ceam exerci�ii caliste-nice care s�-mi dezvolte corpul, construiam aripioare pentru costumul lui Phssthpok, astfel �nc�t s� poat� �nota prin nisip, plus dispozitive care s� extrag� atomii de aer �i de ap� din sistemul de sus�inere a vie�ii, pentru baz�. Nu v�zusem niciodat� baza �i a trebuit s�-i extrapol�m proiectul de construc�ie, pentru a �ti cum s-o presuriz�m �i s-o protej�m. �n a treia zi, Phssthpok m-a �nv��at cum s� �ngrijesc arborele-vie�ii. A deschis lada �i mi-a ar�tat cum se decongeleaz� semin�ele. �mi d�dea ordine de parc� a� fi fost un robo�el. L-a� fi �ntrebat: �P�rerile mele nu conteaz�?� N-am f�cut-o �ns� niciodat�.</p><p>��Nu-n�eleg de ce�, morm�i Garner.</p><p>��P�rerile mele nu difereau de ale lui. Eram prea inteligent. A�a fusesem din clipa c�nd m� trezisem. C�p�t�m r�spunsuri �nainte de a termina de formulat �ntrebarea. Dac� �ntotdeauna �tiu care-i r�spunsul cel mai bun, atunci prin ce difer� p�rerea mea? Nu pute�i �n�elege c�t de rapid s-a desf�urat totul. �ntr-o clipit�, am �n�eles �ntregul lan� logic. L-am izbit pe Phssthpok cu capul de marginea incintei criogenice. L-am ame�it suficient ca s�-i pot fr�nge g�tul. Apoi am s�rit �nd�r�t, �n eventualitatea c� m� ataca. M-am g�ndit c� l-a� putea ap�sa cu u�a incintei p�n� se sufoca. Dar el n-a replicat.</p><p>��Mi se pare o crim�! El nu voia s� te ucid�, nu?</p><p>��Nu �nc�. Eu constituiam speran�a lui. Nici m�car nu se putea ap�ra, de team� s� nu-mi afecteze dezvoltarea. Era mai �n v�rst� dec�t mine �i �tia cum s� se lupte. Dac� ar fi dorit, m-ar fi putu ucide, dar nu putea s� doreasc� a�a ceva. Avusese nevoie de treizeci �i dou� de mii de ani �n timp real ca s� ne aduc� r�d�cinile alea. Eu trebuia s�-i termin misiunea. B�nuiesc c� a murit crez�nd c� reu�ise. Pe jum�tate, se a�tepta s�-l omor.</p><p>��Brennan, dar de ce?</p><p>Monstrul-Brennan ridic� din umerii c�t ni�te pepeni.</p><p>��Se �n�ela. L-am ucis fiindc� ar fi �ncercat s� distrug� omenirea, c�nd ar fi aflat adev�rul.</p><p>Introduse bra�ul �n balonul despicat care-l purtase prin aproape dou�zeci de kilometri de nisip fluid. Scoase de acolo un aparat care b�z�ia �nceti�or � generatorul de aer construit din piese ale pupitrului de comand� al lui Phssthpok � �i-l a�ez� �n �alup�. Dup� aceea, extrase o jum�tate de r�d�cin� galben� care sem�na cu batatun �i o v�r� sub nasul lui Garner.</p><p>��Miroase.</p><p>Luke adulmec� atent.</p><p>��Destul de pl�cut. Seam�n� cu aroma unui lichior.</p><p>��Sohl?</p><p>��Nu-i r�u. Ce gust are?</p><p>��Dac� a�i �ti c� v� poate transforma �n ceva asem�n�tor mie, a�i mu�ca din ea? Garner?</p><p>��Chiar �n clipa asta. Mi-ar pl�cea s� tr�iesc ve�nic �i mi-e team� de senilitatea b�tr�ne�ii.</p><p>��Sohl?</p><p>��NU! �nc� nu sunt preg�tit s� renun� la activitatea sexual�.</p><p>��C��i ani ai?</p><p>��Peste dou� luni, �mplinesc �aptezeci �i patru.</p><p>��E�ti deja prea b�tr�n. Cincizeci de ani �nseamn� de acum prea mult. Ai fi murit dac� ai fi m�ncat din ea. La patruzeci �i cinci de ani, te-ai fi oferit voluntar?</p><p>��Nu cred, chicoti Sohl.</p><p>��Ei bine, �sta-i jum�tate din r�spuns. Din punctul de vedere al lui Phssthpok, reprezent�m un e�ec. Cealalt� jum�tate a r�spunsului este c� nici un om cu min�ile �ntregi n-ar r�sp�ndi r�d�cina asta pe P�m�nt, �n Centur� sau altundeva.</p><p>��Sper c� nu, dar a� dori s� aud �i motivele tale.</p><p>��R�zboiul. Pe toat� durata istoriei sale cunoscute, planeta Pak a fost b�ntuit� de r�zboaie. Un lucru de altfel evident, g�ndindu-ne c� fiecare Protector ac�iona �n vederea extinderii �i protej�rii propriei sale descenden�e directe, pe seama uciderii altora. Cuno�tin�ele se pierd �ntruna. Rasa nu poate coopera nici un minut dincolo de punctul �n care un Protector vede un avantaj din a-i tr�da pe alia�ii s�i. Din cauza acestei st�ri permanente de r�zboi, cei din neamul Pak nu pot progresa.</p><p>Monstrul-Brennan se opri c�teva clipe, apoi continu�:</p><p>��S� supun �i P�m�ntul unei asemenea situa�ii? V� pute�i imagina o mie de Protectori hot�r�nd c� descenden�ii lor au nevoie de mai mult spa�iu vital? Cele optsprezece miliarde de planetari ai t�i, Garner, tr�iesc deja la limit�. Nu v� pute�i �ng�dui alte resurse. �n plus, noi nu avem cu adev�rat nevoie de arborele-vie�ii. Geriatria progreseaz� at�t de rapid �nc�t copiii mei ar putea tr�i o mie de ani. Vom ob�ine longevitatea f�r� arborele-vie�ii, f�r� s� sacrific�m nimic. S� privim acum situa�ia din punctul de vedere al lui Phssthpok. Noi reprezent�m o muta�ie. Am colonizat Sistemul Solar �i am stabilit chiar �i c�teva colonii interstelare. Vom refuza r�d�cina �i trebuie s-o facem. Chiar dac� ne va fi impus� cu for�a, Protectorii mutan�i ce vor rezulta sunt atipici. Phssthpok g�ndea �n termenii viitorului. Noi nu suntem Pak, nu le suntem utili semenilor s�i, dar este probabil c� �ntr-o bun� zi vom ajunge la stelele din centrul galaxiei. �n clipa �n care ne vor detecta, ei ne vor ataca, iar noi le vom r�spunde cu aceea�i moned�.</p><p>Ridic� din umeri, apoi vorbi mai departe:</p><p>���i vom �nvinge. Cei din neamul Pak nu sunt �n stare de o alian�� efectiv�. Noi suntem. Tehnologia noastr� le este superioar�.</p><p>��Crezi c� vom �nvinge?</p><p>��V-am spus, ei nu-�i pot p�stra cuno�tin�ele tehnologice. Ceea ce nu poate fi �ntrebuin�at imediat se pierde, p�n� c�nd cineva �l arhiveaz� �n Bibliotec�. Cuno�tin�ele militare nu sunt arhivate niciodat�, deoarece familiile le p�streaz� ca pe secrete pre�ioase. Singurii care folosesc Biblioteca sunt Protectorii f�r� copii. Num�rul lor este mic �i au o motiva�ie foarte redus�.</p><p>��N-ai fi putut s� �ncerci s� vorbe�ti cu el?</p><p>��Garner, se pare c� nu pricepi problema. M-ar fi ucis �n clipa c�nd ar fi �n�eles cum stau lucrurile! Era antrenat s� se lupte cu Protectorii. N-a� fi avut nici o �ans�. Dup� aceea, ar fi �ncercat s� distrug� rasa uman�. Pentru el, am fi �nsemnat ceva mult mai r�u dec�t ni�te alieni ostili. Noi suntem o pervertire a formei Pak.</p><p>��Nu putea �ns� distruge toat� omenirea. Era singur.</p><p>��Cunosc �ase-�apte lucruri pe care le-ar fi putut �ncerca. Nici unul dintre ele nu este garantat, totu�i nu puteam risca.</p><p>��D�-mi un singur exemplu.</p><p>��R�sp�ndirea arborelui-vie�ii prin Parcul Na�ional Congo. Ar fi creat Protectori �n r�ndurile maimu�elor �i cimpanzeilor.</p><p>��Era naufragiat aici.</p><p>��V-ar fi putut cuceri nava cu u�urin��. V-ar fi dezarmat la fel de simplu pe c�t am f�cut-o eu. Domnilor, pot s� v� atrag aten�ia c� se apropie apusul? Nu cred c� dori�i s� b�jb�im pe �ntuneric �n jurul zidului.</p><p>Luke porni motorul.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>��Aici Martin Shaeffer din Ceres, c�tre Nick Sohl, la bordul lui <emphasis>U Thant. </emphasis>Nick, nu �tiu cum merge v�n�toarea ta, dar Phobos a raportat c� ai amartizatf�r� probleme la baza Olympus �i c�-�i monitorizeaz� siajul prin nisip. Probabil c�, la revenire, vei g�si �nregistrarea acestui mesaj. Am trimis <emphasis>Blue Ox </emphasis>c�tre tine, �n ideea c� vei avea nevoie de calculatorul navei pentru interfa�a de traducere. Comandantul navei este Eisaku Ikeda �i ar trebui s� ajung� la baza Olympus a doua zi dup� flota ONU. Einar Nilsson a murit. Vei avea la dispozi�ie �i raportul autopsiei. Am trimis nave-cistern� �i de interven�ie, ca s� fac� jonc�iunea cu nava extrasolarului. Este deja �nso�it� de dou� navete-solo, plus c� are propriile ei cabluri de remorcare, testate. Este posibil s-o leg�m de navete, totu�i va fi o opera�iune destul de complicat�, care va dura mult timp. Este posibil s� revenim �n Centur� abia peste vreo doi ani. Nick, c�nd Ox ajunge acolo, ai grij� cum te por�i cu Tina Jordan. Trateaz-o cu bl�nde�e. A suferit un �oc destul de puternic. Cred c� se auto�nvino-v��e�te pentru soarta lui Einar. Repet mesajul�</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Luke amar� �alupa-de-nisip aproape pe �ntuneric.</p><p>��Va trebui s� a�tep�i aici, Brennan, rosti el. Nick nu ne poate duce pe am�ndoi.</p><p>��Eu o s� m� rostogolesc, zise monstrul-Brennan.</p><p>Parcursul lui Nick pe potec� �i �n jurul marginii bazinului de nisip fu efectat �ntr-o grab� neobi�nuit�.</p><p>��U�urel! se pl�nse Luke. Nu po�i alerga pe bezna asta. O s� cazi �i-o s� ne spargem am�ndoi c�tile.</p><p>��El va ajunge �naintea noastr� la nav�! �uier� centuranul. Brennan o luase pe scurt�tur�, rostogolindu-se direct prin nisip.</p><p>���ncetine�te! Nu-I po�i �ntrece, iar el nu poate urca pe scar�.</p><p>��Poate c� s-a g�ndit la o modalitate. Dac� o face, ah, la naiba! Nick �ncetini. Brennan ajunsese la piciorul sc�ri�ei lui <emphasis>U Thant </emphasis>�i-i a�tepta acolo, sem�n�nd cu un c�rnat transparent.</p><p>��Nick, tu ai �ncredere �n el?</p><p>R�spunsul veni abia dup� c�teva secunde:</p><p>��Cred c� nu ne-a min�it. Este un centuran. Sau� un ex-centuran.</p><p>��C�nd a �njurat, nu l-a pomenit pe Finagle.</p><p>��Nici eu n-o fac. �n plus, m-a recunoscut. Nu� o s�-�i spun ce anume m-a convins cu adev�rat. N-a �ntrebat de nevast�-sa, pentru c� ea se poate descurca �i singur�. S-a interesat de �nc�rc�tura navetei. Este un centuran.</p><p>��A�adar, �i vom accepta povestea. G�nde�te-te ce-nseamn� asta din punct de vedere antropologic!</p><p>��Povestea i-o vom accepta. Luke, o s� te duc �n nav�, apoi voi cobor� pentru Brennan. N-o voi face �ns� p�n� nu vorbe�ti cu Ceres. Vreau ca totul s� fie consemnat, �nainte ca s�-l aduc �n nav�. Am �nc� dubii privind motivele lui.</p><p>��Aha!</p><p>��A spus-o chiar el. Pentru un Protector, motiva�iile se transform�. Garner tocmai �ncheia mesajul, c�nd Brennan ie�i din balonul lui etan�. Nu f�cu nici o remarc� privitoare la �nt�rzierea cu care fusese adus �n�untru, ci spuse:</p><p>��Dac� v� face�i griji referitoare la locul unde voi sta, m� pot descurca �i f�r� cu�et� de accelera�ie. Ba chiar pot c�l�tori �n exterior, �ntr-o plas� pentru �nc�rc�tur�, dac�-mi asigura�i o leg�tur� radio. Dac� generatorul meu de aer se defecteaz�, vreau s� pot intra �n�untru c�t mai repede.</p><p>��Nu va fi nevoie, r�spunse Nick. Vom sta ceva mai �nghesui�i, dar nu at�t de mult �nc�t s� ne deranjeze.</p><p>Trecu pe l�ng� Brennan, tres�rind involuntar la atingerea pielii sale uscate, �i se instal� �n fotoliul de comand�.</p><p>��Se pare c� avem un mesaj.</p><p>Ascultar� �n t�cere vocea lui Lit Shaeffer.</p><p>���mi pare r�u de Nilsson, vorbi dup� aceea Brennan. Nu existau �anse s�-l lase s� m�n�nce suficient din r�d�cin�, chiar dac� nu avea �nc� v�rsta maxim�.</p><p>Cum nu-i r�spunse nimeni, continu�:</p><p>��S� �ti�i c� Shaeffer are dreptate. �n felul acela, ve�i avea nevoie de vreo doi ani s� remorca�i nava lui Phssthpok.</p><p>��Ai o idee mai bun�?</p><p>��Bine�n�eles c� am o idee mai bun�, Nick. E�ti idiot? Pot pilota eu nava aia.</p><p>��Tu? se holb� Nick. C�nd te-a �nv��at extrasolarul s� operezi comenzile?</p><p>��Nu m-a �nv��at, dar le-am v�zut cum ar�tau �i nu mi s-au p�rut indescifrabile, ci doar complicate. Sunt sigur c�-mi pot da seama cum s-o pilotez. Ajunge s�-i umple�i rezervorul cu combustibil �i s� m� duce�i la ea.</p><p>��Mda� �i ce facem cu modulul cal�? �l abandon�m?</p><p>��Nu. �n el exist� un polarizator de gravita�ie.</p><p>��Chiar a�a?</p><p>��Ca s� nu mai amintesc de rezerva de r�d�cini de care eu am nevoie, chiar dac� vou� v� este indiferent�. Plus semin�ele. �Domnilor, c�nd ve�i pricepe finalmente dimensiunile inteligen�ei mele amplificate, ve�i vedea ce �nseamn� semin�ele acelea. Ele sunt o garan�ie pentru rasa uman�. Dac� vreodat� vom avea realmente nevoie de un conduc�tor, �l putem ob�ine. Lu�m pur �i simplu un voluntar �n v�rst� de patruzeci �i doi de ani, f�r� copii, �i-i d�m drumul �n rezerva�ia de arborele-vie�ii.</p><p>��Nu �tiu dac� mi-ar pl�cea varianta asta, murmur� Garner.</p><p>��Ei bine, polarizatorul de gravita�ie este suficient de important. Tu �i flota ONU �l pute�i extrage de acolo, �n timp ce eu �i Nick plec�m dup� nava lui Phssthpok.</p><p>��Stai a�, �ncepu Nick.</p><p>��Nu trebuie s� v� face�i griji �n leg�tur� cu mar�ienii � cel pu�in pentru o vreme. �nainte de a pleca, am purjat toat� apa lui Phssthpok �n nisip. S� <emphasis>nu l�sa�i pe nimeni s� intre �n modul f�r� costum presurizat. </emphasis>Mai este nevoie s� v� explic motivul?</p><p>��Nu, zise Garner.</p><p>Se sim�ea ca un �ncep�tor pe schiuri. Cumva, pierduse controlul asupra situa�iei, iar acum evenimentele se desf�urau prea rapid.</p><p>��Stai a�a! se r�sti Nick. Ce te face s� crezi c� vom avea �ncredere �n tine pentru a te l�sa s� pilotezi nava extrasolaruiui?</p><p>��Nu te gr�bi, ci g�nde�te-te, replic� Brennan. Vei avea drept garan�ie provizia mea de r�d�cini. Apoi, unde m-a� duce cu un statoreac-tor Bussard? Unde l-a� vinde? Unde l-a� ascunde, cu �nf��i�area mea?</p><p>Nick era derutat. Ce se �nt�mplase cu voin�a lui?</p><p>��Este probabil cel mai valoros obiect artificial din spa�iul uman, continu� Brennan. Se �ndreapt� spre grani�ele Sistemului Solar cu c�teva sute de kilometri pe secund�. Fiecare minut pe care-l pierzi chiar acum, �ncerc�nd s� iei o decizie, ne va costa timp suplimentar. Vei pl�ti pentru asta �n combustibil, provizii, ore de lucru �i �nt�rzieri. Totu�i, nu te gr�bi. G�nde�te pe �ndelete.</p><p>Monstrul-Brennan de�inea capacitatea de a se relaxa. Viitorul lui avea s� cunoasc� perioade de activitate frenetic�</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>�l l�sar� pe Garner pe Phobos, realimentar� acolo �i decolar�. Garner �l rev�zu pe Nick abia dup� �apte luni. Pe Brennan nu-l mai rev�zu niciodat�.</p><p>Nu avea �ns� s� uite conversa�ia lor din spa�iul �nghesuit al cabinei de pe <emphasis>U Thant. </emphasis>St�nd pe spate, cu genunchii ridica�i, �ntr-o pozi�ie de disconfort acut, Brennan nu era dec�t o voce pe jum�tate alien� �napoia fotoliului-cu�et�. Avea probleme �ndeosebi cu litera �V�, totu�i putea fi �n�eles. Glasul lui abunda �n clic�ituri.</p><p>Dup� ce ajunseser� �n imponderabilitate, o tensiune nedefinit� se ridicase de pe umerii lui Nick. Marte se mic�ora lent �i peisajul devenea tot mai ro�u, pe m�sur� ce detaliile se pierdeau.</p><p>��Copiii, �i amintise brusc Luke. Tu ai copii.</p><p>��Sunt con�tient de asta. Nu te teme. Nu inten�ionez s� fiu o clo�c� pentru ei. Ar avea mai multe �anse de a fi ferici�i dac� n-o voi face!</p><p>��Transform�rile hormonale n-au avut succes?</p><p>��Sunt asexuat ca o albin�. Probabil c� ele s-au petrecut �ntr-o anumit� m�sur�. B�nuiesc c� mare parte din impulsul spre moarte pe care-l simte un Protector dup� stingerea descenden�ei sale trebuie s� fie de natur� cultural�. Educativ� Eu nu de�in educa�ia respectiv�, convingerea c� un Pr�sitor nu poate fi fericit sau �n siguran�� f�r� ca str�mo�ii lui s�-i spun� �n permanen�� ce s� fac�. Nick, ai putea anun�a c� extrasolarul m-a omor�t?</p><p>��De ce? De ce vrei asta?</p><p>��Este mai bine pentru copii. N-a� putea s�-i vizitez f�r� s� nu le afectez vie�ile. �n acela�i timp, este mai bine �i pentru Charlotte. Nu inten�ionez s� revin �n societate sub forma aceasta. Aici nu mai am ce face.</p><p>��Centura nu-i abandoneaz� pe schilozi.</p><p>��Nu conteaz�, rostise Brennan hot�r�t. Da�i-mi un asteroid transformat �i voi cultiva arborele-vie�ii. Aranja�i-mi o leg�tur� lunar� cu Ceres, ca s� fiu �inut la curent cu ultimele descoperiri. Voi fi capabil s� pl�tesc pentru astea prin inven�ii. Cred c� pot proiecta o statosond� cu echipaj. Mai bun� dec�t cea a lui Phssthpok.</p><p>��l-ai spus arborele-vie�ii? �ntrebase Garner.</p><p>��Mi se pare un nume bun. �ine�i minte c� Adam �i Eva au m�ncat din pomul cunoa�terii binelui �i r�ului? Conform Genezei, motivul pentru care au fost alunga�i a fost c� s-ar putea de asemenea s� fi m�ncat din pomul vie�ii, pentru a tr�i ve�nic� s-au f�cut ca unii dintre Noi ar fi �nsemnat s� ajung� echivalentul �ngerilor. Acum, exist� p�rerea c� ambii arbori erau, de fapt, unul �i acela�i.</p><p>Luke �i c�utase o �igar�.</p><p>��Nu �tiu dac�-mi place ideea ta de a cultiva arborele-vie�ii.</p><p>��Mie nu-mi place ideea unui secret de stat, comentase Nick. Centura n-a avut niciodat� secrete de stat.</p><p>��Sper s� v� pot convinge. Nu-mi pot proteja copiii, dar pot �ncerca s� protejez rasa uman�. Dac� va fi nevoie de mine, voi fi acolo. Dac� va fi nevoie de mai mul�i, va exista r�d�cina.</p><p>��Probabil c� tratamentul va fi mai teribil dec�t boala, rostise Luke aprinz�nd bricheta. Ce�</p><p>O m�n� noduroas� se �ntinsese �n jurul cu�etei, �i luase �igara din gur� �i o strivise de perete.</p><p>Fusese un �oc. �i-I amintea acum, cu un fior, �n vreme ce trecea prin ecluza dubl� din axa Fermei.</p><p>Cu mult timp �n urm�, Ferma fusese un asteroid din fier-nichel, de form� aproximativ cilindric�, aflat pe o orbit� �ntre Marte �i Jupiter. Industria centuran� �l transformase � �i conferise o mi�care de rota�ie sus�inut�, �nc�lzise metalul p�n� aproape de punctul de topire �i-1 dilatase, prin intermediul exploziilor dirijate ale unor recipien�i cu ap�, �ntr-un cilindru cu raza de opt kilometri. Rota�ia lui producea o accelera�ie gravita�ional� egal� cu jum�tate din valoarea celei terestre. �n interiorul lui, se cultivau o mare parte din recoltele ce aprovizionau Centura.</p><p>P�n� atunci, Luke mai fusese doar o dat� �n Ferm�. �i pl�cea peisajul din interior, lacul aidoma unui inel, ogoarele �n tabl� de �ah ce se �ntindeau �n dep�rtare �i apoi urcau �i iar urcau p�n� sus, unde tractora�e mititele arau la �aisprezece kilometri deasupra capului.</p><p>Din ecluz�, ie�i �n axa asteroidului. Era rece acolo, �napoia ecranului parasolar, locul unde nu ajungeau niciodat� razele dinspre tubul de fuziune axial. Din aer se condensau aisberguri care, finalmente, se desprindeau �i lunecau pe pante �n jos, topindu-se �n r�uri ce curgeau �n albii s�pate spre lacul inelar ce �ncingea Ferma. Nick Sohl �l a�tepta �i-l ajut� s� coboare cei c��iva metri p�n� la un fotoliu de c�l�torie.</p><p>��Pot ghici motivul pentru care ai venit, spuse Nick.</p><p>��Oficial, m� g�sesc aici la solicitarea Autorit��ii Coloniilor Interstelare Reunite. Au recep�ionat cererea ta de expediere a unui mesaj de avertizare c�tre Wunderland. Nu �n�elegeau �ns� situa�ia, iar eu nu le-am putut oferi mult ajutor.</p><p>��Ai primit raportul meu, se �ncrunt� Nick.</p><p>���mi vine greu s�-l numesc raport�</p><p>Centuranul t�cu pu�in, apoi �ncuviin�� din cap.</p><p>��Este vina mea. Pur�i simplu, nu voiam s� discut despre asta � de fapt, nu vreau nici acum � �i era al naibii de t�rziu. S� �tii c� noi n-am renun�at. Continu�m s�-l urm�rim.</p><p>��Ce s-a �nt�mplat, Nick?</p><p>��C�nd am ajuns acolo cu Brennan, f�cuser� deja treab� bun�. Ideea era s� cupl�m dou� navete-solo, astfel �nc�t tuburile lor de fuziune s� fac� un unghi reciproc de zece grade, dup� care s� ancor�m de ele cablul navei Pak. �napoia modulului cabinei de comand� existau doisprezece kilometri de cablu. Apoi am fi putut remorca nava spre cas�, la accelera�ie mic�. Brennan �ns� afirma c� motoarele Pak ar fi putut produce o accelera�ie de zece ori mai mare. Am intrat �n cabina navei alienului �i Brennan a �nceput s� umble pe la comenzi. Am stat dou� zile acolo, urm�rindu-l. S-a dovedit c� puteam face to�i pere�ii cabinei transparen�i, sau numai anumite p�r�i ale lor, a�a cum fusese c�nd o g�sisem. Am l�rgit gaura t�iat� de Tina �i am montat o ecluz�. Dup� dou� zile de �ncerc�ri, Brennan ne-a anun�at c� pricepea totul �i c� nu trebuia dec�t s� aliment�m cu combustibil. A mai spus c� dac� �ncercam s�-l remorc�m cu spatele �nainte, s-ar fi declan�at tot soiul de sisteme de siguran��. De unde dracu' s� fi �tiut�</p><p>��N-aveai de unde s� �tii. �i a�a mi se pare complet lipsit de sens.</p><p>Nick �i trecu o m�n� prin creasta alb�, l�noas�.</p><p>��Ei improvizaser� deja un sistem de alimentare care se putea cupla la rezervorul Pak. Brennan a insistat s� fac� totul singur, dar chiar �i el a fost nevoit s� foloseasc� un costum antiradia�ii. l-am amarat naveta-solo de cablul final, �n eventualitatea c� pe drumul de �ntoarcere s-ar fi petrecut ceva. Asta a fost ideea mea.</p><p>��Mda.</p><p>��Apoi a pornit spre Soare. Am �ncercat s� ne men�inem �n forma�ie cu el, darf�cea tot soiul de manevre cu nava, test�nd comenzile, a�a c� am p�strat distan�a. Dup� aceea� pur �i simplu, s-a �ntors �i s-a �ndreptat c�tre spa�iul interstelar.</p><p>��A�i �ncercat s�-l prinde�i?</p><p>��Ce s�-ncerc�m! izbucni Nick. Am mers paralel cu el! Nu voiam s� �ntreprind nimic amenin��tor, dar el �ntrerupsese toate comunica�iile �i noi ne g�seam �n pericol de a r�m�ne f�r� combustibil. Le-am ordonat lui Dubchek �i Gorton s� foloseasc� jeturile ca arme, dac� Brennan nu se supunea.</p><p>���i ce s-a �nt�mplat?</p><p>��Cred c�-�i activase c�mpul statoreactor. Efectele electromagnetice ne-au pr�jit destule componente ca s� ne lase cu buzele umflate �n spa�iu. Am avut noroc c� n-a explodat propulsia. �n cele din urm�, o nav�-cistern� a ajuns la noi �i am izbutit s� facem unele repara�ii. Deja Brennan ajunsese la viteza de statoreactor.</p><p>��Aha!</p><p>��De unde dracu' s� fi �tiut? Aveam la noi proviziile lui de hran�! Recipientul lui de r�d�cini era aproape gol. S� fi fost doar o modalitate mai extravagant� de sinucidere? Se temea de ceea ce am fi putut realiza cu un statoreactor Bussard cu echipaj?</p><p>��Nu m� g�ndisem la asta. �tii c� s-ar putea s� ai dreptate? Nick, tu-�i mai aminte�ti c�nd mi-a strivit �igara?</p><p>��Bine�n�eles, chicoti cel�lalt. �i-a cerut o mul�ime de scuze, dar n-a vrut s� te lase s� fumezi. Am crezut c-o s�-l pocne�ti.</p><p>��Este un Protector. Ceea ce face, face pentru binele nostru.</p><p>Luke se str�mb�, amintindu-�i de cineva� nu � asta fusese tot ce-�i amintea despre femeia aceea. O profesoar� de liceu?</p><p>��Nu voia s� punem m�na pe nava Pak, ad�ug� el, �i nici s� afl�m ceva din examinarea ei� sau a lui.</p><p>��Atunci, de ce a petrecut dou� luni dincolo de Pluton? Cu un statoreactor Bussard, nu te opre�ti �n mijlocul zborului! ��i consum� toat� rezerva de combustibil! Iar pe acolo nu exist� nimic care�</p><p>��Hei, hei, nu neglija norul de comete! Cele mai multe comete �i petrec majoritatea timpului dincolo de Pluton. Nu-i un nor dens, dar exist� materie. Plus a zecea planet�</p><p>��Nu s-a apropiat de Persefona.</p><p>��Dar este posibil s� se fi apropiat de multe comete.</p><p>��Adev�rat� Bine. Perfect, a petrecut dou� luni acolo � cel pu�in a�a ne-au indicat detectoarele de monopoli. Luna trecut� s-a pus din nou �n mi�care. Abia dup� o lun� de monitorizare am fost siguri c� se mi�c�. Accelereaz� spre Alpha Centauri. Wunderland.</p><p>���n c�t timp va ajunge acolo?</p><p>��Oho, cel pu�in dou�zeci de ani. Este vorba despre o propulsie cu accelera�ie redus�. Noi �ns� �i putem avertiza pe coloni�ti �i putem aranja lucrurile a�a �nc�t urma�ii no�tri s�-i avertizeze din nou peste cincisprezece ani. Pentru orice eventualitate�</p><p>��Bine, putem face asta. Ce-ar mai fi? �tii c� am recuperat modulul cal�.</p><p>��Asta-i tot ce �tiu. ONU se pricepe s� �in� secretele.</p><p>��Am distrus r�d�cinile �i semin�ele. Nimeni n-a fost cu adev�rat �nc�ntat de idee, dar am f�cut-o.</p><p>Dup� c�teva secunde lungi, Nick murmur�:</p><p>��Este bine.</p><p>��Bine sau r�u, am f�cut-o. N-am avut �ns� noroc s� pricepem polarizatorul de gravita�ie. Dac� �ntr-adev�r asta era� Poate c� Brennan ne-a min�it.</p><p>��Era un polarizator de gravita�ie.</p><p>��De unde �tii?</p><p>��Am analizat �nregistrarea traiectoriei extrasolarului spre Marte. Accelera�ia lui variaz� �n conformitate cu gradien�ii gravita�ionali locali � nu numai ca valoare, ci �i ca direc�ie.</p><p>��Perfect, poate c� asta ne va ajuta. Ce altceva putem face?</p><p>���n leg�tur� cu Brennan, nimic. �n cele din urm�, va muri de foame. Oricum, noi �i vom cunoa�te �n permanen�� pozi�ia exact�.</p><p>��Adic� pozi�ia sursei de monopoli.</p><p>��Nu poate avea o nav� f�r� monopoli, rosti Nick cu tot mai pu�in� r�bdare. Nu are surs� de hran�! Este mort, Garner.</p><p>��Nu pot uita c�-i mai inteligent dec�t noi. Dac� poate g�si o modalitate de hibernare, ar putea ajunge pe Wunderland. O colonie �nfloritoare� �i ce dac�? Ce vrea el de la Wunderland?</p><p>��Ceva la care noi nu ne-am g�ndit.</p><p>��Nu voi �ti niciodat� despre ce a fost vorba. Voi muri �nainte ca Brennan s� ajung� acolo. � Luke oft�: S�rmanul extrasolar! C�t� cale a b�tut ca s� ne aduc� r�d�cinile ce ne-ar fi �ng�duit s� ducem o via�� normal�!</p><p>��Inten�iile i-au fost bune, dar via�a este aspr� cu eroii, �ncuviin�� Nick cu seriozitate.</p></section><section><title><p>INTERLUDIU</p></title><p>Cum s-ar putea descrie un interval de dou� secole? Evenimentele constituie m�sura timpului. Foarte multe s-au �nt�mplat �n dou� sute dou�zeci de ani.</p><p>Corpul mumificat al lui Phssthpok a ajuns �n Institutul Smithsonian. Au existat multe controverse dac� poate fi clasificat al�turi de hominizi. Istoria lui era cunoscut� acum la m�na a treia, dar scheletul se potrivea oscior cu oscior cu cel al hominizilor.</p><p>Lucas Garner murise deja c�nd nava Pak ajunsese la mijlocul drumului. Nu decelerase. Nick Sohl privise semn�tura ei magnetic� trec�nd de Wunderland, continu�nd s� accelereze aparent spre niciunde. Apoi c�zuse pe g�nduri.</p><p>Baza Olympus de pe Marte a fost reconstruit� pentru a se studia modulul Pak <emphasis>in situ, </emphasis>aceast� modalitate fiind mai simpl� dec�t �ncercarea de a-l ridica �i de a-l opune gravita�iei, at�ta vreme c�t polarizatorul de gravita�ie continua s� func�ioneze. Echipa de cercet�tori ezita s�-l decupleze, ne�tiind deocamdat� cum putea fi repornit. Ca protec�ie �mpotriva mar�ienilor, fusese �ntrebuin�at jetul unei navete-solo ca s� solidifice nisipul de sub baz� �i din jurul ei.</p><p>Popula�ia din Centur� a crescut considerabil. Asteroizii transforma�i au proliferat, unii fiind echipa�i cu motoare care s�-i poat� deplasa. Mineritul a devenit mai dificil, �ntruc�t cele mai bune z�c�minte fuseser� epuizate. Ora�ele s-au extins pe asteroizii mari. Un procent tot mai redus de centurani folosea navetele-solo.</p><p>Un imens asteroid de ghea�� a izbit Marte, provoc�nd furtuni de nisip �i cutremure minore ce au zg�l��it baza Olympus.</p><p>Coloniile interstelare a prosperat �i s-au modificat. Jinx a dezvoltat industriile vidului, acolo unde relieful planetei se ridica �n afara atmosferei, la Cap�tul Estic. Pe Plateau, societatea a devenit represiv�. Popula�ia lui Wunderland s-a extins �i s-a r�sp�ndit pe principalele continente, astfel �nc�t ora�ele s-au dezvoltat mult mai lent. Civiliza�ia a �nflorit �n ad�ncurile lui Am F�cut-O, pentru a evita uraganele verilor �i iernilor.</p><p>C�minul a fost colonizat �i a prosperat, beneficiind de noi tehnici, dar �i de �nv���mintele desprinse din erorile f�cute pe anterioarele colonii.</p><p>Razele laser circulau �ntre P�m�nt �i colonii, iar ocazionalele stato-sonde p�r�seau acceleratorul liniar de pe Juno, purt�nd �nc�rc�turi de noi cuno�tin�e. �n ultima vreme, cele mai multe asemenea �daruri� erau oferite de progresele ingineriei biologice, de semin�e �i ovule fertilizate �i criogenizate. �tirile dinspre colonii erau rare, de�i Jinx �i C�minul beneficiau de excelente lasere de comunica�ii.</p><p>Pe timpul vie�ii lui Lucas Garner, problema drogurilor disp�ruse de pe P�m�nt. Poten�ialii dependen�i de droguri manifestaser� tendin�a de a deveni cerebrocabla�i; experien�ele pe care le aveau erau mai complete, iar dup� opera�ia ini�ial�, care era costisitoare, cheltuielile erau neglijabile. Cerebrocabla�ii nu deranjau pe nimeni; problema lor nu fusese nici o clip� una serioas�. P�n� �n anul 2340, se rezolvase aproape de la sine. Oamenii �nv��aser� cum s-o abordeze.</p><p>Popula�ia P�m�ntului a r�mas stabil� prin constr�ngere, atunci c�nd a fost necesar.</p><p>Polarizatorul de gravita�ie p�rea s� dep�easc� �n�elegerea omeneasc�.</p><p>Chirurgia plastic� �mbun�t��it� � folosirea de proteze sofisticate �n locul transplantelor de organe � a jucat un rol decisiv �n rezolvarea insuficien�ei cronice a b�ncilor de organe. Cet��enii ONU au votat chiar pentru abolirea pedepsei cu moartea �n cazul anumitor delicte: evaziunea fiscal� �i publicitatea ilegal�. Autoritatea cvasitotal� conferit� lui ARM, poli�ia ONU, a cunoscut o oarecare relaxare.</p><p>R�zbaiele la scar� planetar� au fost uitate.</p><p>�n Sistemul Solar, via�a devenise aproape idilic�</p><empty-line/></section><section><title><p>VANDERVECKEN</p></title><epigraph><p>I. Perversitatea Universului tinde spre un maximum.</p><p>II. Dac� ceva poate merge r�u, a�a se va �nt�mpla.</p><text-author>Prima �i a doua lege a lui Finagle</text-author></epigraph><empty-line/><p>Se de�tept� cu gerul arz�ndu-i n�rile �i obrajii. Se de�tept� complet, deodat�, �i deschise ochii spre cerul negru �i spre stelele sclipitoare. Complet surprins, se scul� �n capul oaselor. �i veni destul de greu s-o fac�. Era �nf�urat ca o pup� �n sacul s�u de dormit.</p><p>Umbrele piscurilor se �ntindeau peste peisaj. Lumina ora�ului str�lucea h�t � departe, dincolo de un orizont neregulat.</p><p>Plecase de diminea��, s� urce �n Steiuri, dup� o s�pt�m�n� de preg�tiri. Parcursese ruta complet�, prin pe�teri, suise apoi kilometri de potec� �ngust�, m�rginit� doar de tufi�uri �i pr�p�stii, p�n� �n locul unde �n piatr� trebuiser� s�pate trepte �i instalate balustrade metalice. M�ncase de pr�nz acolo, deasupra tuturor. �ncepuse s� coboare, av�nd timp suficient la dispozi�ie, picioarele sale protest�nd fa�� de reluarea eforturilor. Geologia stranie, vertical�, a Steiurilor se �n�l�a aidoma unor degete spre cer. Apoi� ce se �nt�mplase?</p><p>Aparent, se afla �n acela�i loc, la jum�tatea versantului, cu sacul de dormit �ntins pe potec�.</p><p>Nu-�i reamintea c� se culcase.</p><p>S� fi suferit vreun �oc? S� fi c�zut? Scoase un bra� din sac �i se pip�i, c�ut�nd v�n�t�i. Nici una. Se sim�ea perfect, nu-i durea nici un loc�or al corpului. Aerul �i �nghe�� bra�ul �i b�rbatul c�zu pe g�nduri. Ziua fusese dogoritoare.</p><p>κi l�sase rucsacul �n ma�in�. Cu o s�pt�m�n� �n urm�, oprise ma�ina �n parcarea Steiurilor, iar �n diminea�a aceasta revenise la ea �i-�i pusese echipamentul �n portbagaj, al�turi de sacul de dormit. Cum ajunsese �napoi sus?</p><p>Traseele prin Steiuri erau �ndeajuns de primejdioase �i ziua �n amiaza mare. Elroy Truesdale nu inten�iona c�tu�i de pu�in s� b�jb�ie �n bezn�. κi �ncropi o gustare din ra�iile aflate �n rucsac�� care ar fi trebuit s� se g�seasc� �n ma�in�, dar care se afla l�ng� el, acoperit de rou� � �i a�tept� zorii.</p><p>C�nd se lumin� de ziu�, porni s� coboare. κi sim�ea picioarele �n form� excelent�, iar peisajul st�ncos, pustiu �i sterp, i se p�rea superb. C�nt� plin de voio�ie, cobor�nd pe traseele periculoase. Nimeni nu �ip� la el s� �nceteze. �n ciuda escaladei de dup�-amiaz�, mu�chii nu-l dureau deloc. Se g�ndi c� probabil condi�ia fizic� i se �mbun�t��ise. De�i numai un nebun ar fi purtat un rucsac pe aceste poteci � except�nd cazul �n care i-ar fi fost adus de altcineva la jum�tatea versantului.</p><p>Soarele se afla destul de sus pe cer, c�nd ajunse �n parcare.</p><p>Ma�ina era �ncuiat�, a�a cum o p�r�sise. Elroy se opri din fluierat. Acum chiar c� p�rea lipsit de sens. Vreun bun samaritean �l g�sise incon�tient pe potec�, sau �l ame�ise acolo. Nu ceruse �ns� ajutor, ci-i deschisese ma�ina �i-i adusese rucsacul, urc�nd jum�tate de munte, �i-l b�gase �n sacul de dormit. Ce dracu'? �i luase cineva automobilul, ca s�-i pun� �n c�rc� cine �tie ce delict? Deschiz�nd portbagajul, se a�tept� s� g�seasc� un cadavru, dar nu z�ri nici m�car pete de s�nge. Se sim�i u�urat �i �n acela�i timp dezam�git.</p><p>�n interiorul ma�inii, pe setul divertisment, se g�sea o bobin�-mesaj.</p><p>O introduse �n aparat �i ascult�.</p><p><emphasis>Truesdale, sunt Vandervecken. Este posibil ca �n clipa c�nd ascul�i asta s�-�i fi dat seama c� din via�a ta au disp�rut patru luni de zile. �mi cer scuze. A fost necesar � tu ��i po�i permite s� pierzi patru luni, iar eu inten�ionez s� te r�spl�tesc corespunz�tor pentru ele. Pe scurt: pentru tot restul vie�ii tale, vei primi trimestrial suma de cinci sute de m�rci ONU, cu condi�ia s� nu �ncerci s� afli cine sunt. La �ntoarcerea acas�, vei g�si o bobin� confirmatoare din partea lui �Barrett, Hubbard �i Wu�, care ��i va furniza detalii. Crede-m�, pe durata celor patru luni de care nu-�i mai po�i aminti, n-ai �ntreprins nici un delict. Ai f�cut lucruri ce �i s-ar p�rea interesante, �i de aceea te pl�tesc a�a cum o fac. Oricum, vei constata c�-�i va fi greu s�-mi afli identitatea. Amprenta vocal� nu-�i va releva nimic. Cei de la �Barrett, Hubbard�i Wu� nu cunosc absolut nimic despre mine. Efortul ar fi costisitor �i f�r� roade, de aceea sper c� nu-l vei �ntreprinde.</emphasis></p><p>Elroy nu tres�ri c�nd dinspre bobina-mesaj se ridic� un fuior sub�ire de fum acri�or. Pe jum�tate, se a�teptase la a�a ceva. Oricum, �i recunoscuse glasul. Propriul s�u glas. Probabil c� f�cuse �nregistrarea aceasta pentru� Vandervecken� �n decursul perioadei pe care nu �i-o reamintea.</p><p>Se adres� benzii carbonizate:</p><p>��Nu te-ai min�i singur, a�a-i, Roy?</p><p>�<emphasis>n ce condi�ii?</emphasis></p><p>Cobor� din ma�in�, merse la recep�ie �i cump�r� discul �tirilor matinale. Aparatul s�u de redare continua s� func�ioneze, de�i bobi-na-mesaj se preschimbase �n c�rbune. Introduse discul, doar ca s� afle data. 9 ianuarie 2341.</p><p>Ultima dat� cunoscut� lui fusese 8 septembrie 2340. Pierduse Cr�ciunul, Anul Nou �i patru luni, de ce anume? Clocotind de furie, ridic� receptorul telefonului. Cine se ocupa de r�piri? Poli�ia local� sau ARM-ul?</p><p>R�mase cu receptorul �n m�n� vreme �ndelungat�, apoi �l l�s�.</p><p>�n�elese c� nu avea s� apeleze la poli�ie.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>�n vreme ce vehiculul �l purta spre San Diego, Elroy se zb�tea �ntr-un soi de capcan�.</p><p>κi pierduse prima �i, deocamdat�, unica so�ie datorit� faptului c� nu era cheltuitor. Femeia �i repro�ase �n nenum�rate r�nduri c� a�a ceva reprezenta un defect de caracter. Nimeni altul nu-l de�inea. �ntr-o lume �n care nimeni nu murea de foame, stilul de via�� era mai important dec�t siguran�a contului.</p><p>El nu fusese dintotdeauna a�a.</p><p>La na�tere, Elroy c�p�tase un cont care avea rostul de a-i asigura, nu bog��ia, ci un trai tihnit pentru restul vie�ii. A�a s-ar fi petrecut, totu�i el dorise mai mult. La dou�zeci �i cinci de ani, �i convinsese tat�l s�-i transfere personal banii din cont. Dorea s� fac� unele investi�ii.</p><p>Dup� cum decurgeau lucrurile, ar fi trebuit s� ajung� bogat. Fusese �ns� o escrocherie rafinat�. Undeva, pe P�m�nt sau �n Centur�, un individ care purta numele de Lawrence St. John McGeetr�ia�n lux. N-ar fi putut cheltui to�i banii, chiar la stilul de via�� adoptat.</p><p>Era posibil ca Elroy s� fi exagerat �n reac�ia sa. Nu de�inea �ns� nici un fel de aptitudini, nu se putea bizui pe sine ca asigurare de viitor. Acum �tia lucrul acesta. Era v�nz�tor �ntr-un magazin de pantofi. Anterior, lucrase la o benzin�rie, v�nz�nd baterii �i verific�nd motoarele. Era un om obi�nuit. κi men�inea forma fizic� pentru c� a�a procedau to�i; gr�simea �i musculatura flasc� erau considerate dovezi ale unei neglijen�e personale. Renun�ase la barb�, o podoab� destul de ar�toas�, dup� ce Lawrence St. John McGee plecase cu averea lui. Un muncitor nu avea timpul necesar pentru a �ntre�ine o barb� frumoas�. C�tiga dou� mii pe an. Nu putea renun�a la banii aceia.</p><p>Acum, se sim�ea prins �n capcan�, �ntemni�at �n propriile sale defecte de caracter. La dracu' cu Vandervecken! Era sigur c� el cooperase, c� se v�nduse. Pe bobin�, glasul fusese al lui.</p><p>�i �nc� ceva! Puteau s� nu urmeze nici un fel de bani� fusese doar o promisiune prin care �Vandervecken� �i cump�rase c�teva ore �i-l expediase pe Elroy la c�teva sute de kilometri spre sud.</p><p>T�n�rul sun� acas�. Robotul telefonic �l anun�� c�-l a�teptau mesaje vechi de patru luni. Solicit� c�utarea unui apel din partea lui �Barrett, Hubbard �i Wu� �i a�tept� r�bd�tor.</p><p>Mesajul exista. �l ascult�. Spunea exact ceea ce se a�teptase.</p><p>Sun� la Biroul Afacerilor de Calitate.</p><p>Da, aveau date despre �Barrett, Hubbard �i Wu�. Din c�te �tiau, era o firm� de reputa�ie, specializat� �n legisla�ia corpora�iilor. �i oferir� num�rul lor de apel.</p><p>Barrett era o femeie de v�rst� mijlocie, �mbr�cat� elegant, cu un stil competent �i direct. Chiar dup� ce Elroy se identific�, nu dori s�-i ofere informa�iile solicitate.</p><p>��Doresc doar s� �tiu dac� firma dumneavoastr� este sigur� �n privin�a fondurilor, spuse t�n�rul. Acest Vandervecken mi-a promis cinci sute de m�rci trimestrial. Dac� el sisteaz� pl��ile, eu voi r�m�ne cu buza umflat�, nu? Indiferent dac� am respectat sau nu termenii contractului.</p><p>��Nu este adev�rat, domnule Truesdale, r�spunse ea cu severitate. Domnul Vandervecken v-a cump�rat o rent�. Dac� �nc�lca�i termenii contractului, renta este atribuit� s� vedem� Centrului de Studii privind Reabilitarea Criminalilor.</p><p>��Aha! Iar termenii precizeaz� c� eu nu trebuie s� �ncerc s� aflu cine-i domnul Vandervecken.</p><p>���n linii mari, da. Totul este explicat destul de clar, �ntr-un mesaj pe care�</p><p>��L-am parcurs.</p><p>�nchise, apoi c�zu pe g�nduri. Dou� mii anual, pe tot restul vie�ii. �i era absolut adev�rat. Nu putea tr�i numai din acei bani, �ns� ei constituiau un supliment deloc neglijabil; �n afara salariului s�u. Deja se g�ndise la vreo �ase-�apte modalit��i �n care putea folosi primele cecuri. Putea s�-�i caute alt� slujb�</p><p>Dou� mii pe an� P�rea un pre� exorbitant pentru patru luni de munc�. Pentru majoritatea tipurilor de munc�. Ce f�cuse el �n acele patru luni?</p><p>�i de unde �tiuse Vandervecken c� suma avea s� fie suficient�?</p><p><emphasis>Probabil c� i-am spus-o chiar eu, </emphasis>se g�ndi Elroy cu am�r�ciune. <emphasis>M-am tr�dat singur. </emphasis>Cel pu�in, nu min�ise. Cinci sute, din trei �n trei luni, ca s� adauge pu�in lux �n traiul s�u� �i s� cad� pe g�nduri tot restul vie�ii. Nu inten�iona, totu�i, s� se adreseze poli�iei.</p><p>Nu-�i putea reaminti un alt moment c�nd fusese �ncercat de un val de sentimente at�t de diverse.</p><p>Brusc, se apuc� s� asculte restul mesajelor �nregistrate de robotul telefonic.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>��Totu�i a�i f�cut-o, spuse locotenentul ARM. V� afla�i aici.</p><p>Era un b�rbat solid, cu maxilare p�trate �i ochi ne�ncrez�tori. O privire atent� �n ochii aceia �i oricine s-ar fi �ndoit de propriile sale spuse.</p><p>Elroy ridic� din umeri.</p><p>��Ce anume v-a determinat s� v� r�zg�ndi�i?</p><p>��Tot banii. Am �nceput s� ascult restul mesajelor �nregistrate de robotul telefonic. Printre ele, se afla unul din partea altei firme de avocatur�. A�i auzit de <emphasis>doamna Jacob Randall?</emphasis></p><p>��Nu� Sta�i pu�in. Estelle Randall? Pre�edinta Clubului Struldbrug p�n� m-m-m�</p><p>��A fost str�-str�-str�-str�bunica mea.</p><p>���i a decedat luna trecut�. Condolean�e!</p><p>��Mul�umesc. Vede�i dumneavoastr�, eu� n-am v�zut-o prea des pe Bunica 'Stelle. Poate de vreo dou� ori pe an, o dat� la s�rb�torirea zilei ei de na�tere �i �nc� o dat� la vreun botez, sau ceva similar. �mi amintesc c� am pr�nzit cu ea la c�teva zile dup� ce am aflat c�-mi pierdusem to�i banii. Ea clocotea de furie. M�iculi��! S-a oferit s� m� refinan�eze, dar am refuzat-o.</p><p>��M�ndria, nu? Se putea �nt�mpla oricui. Lawrence St. John McGee practic� o profesiune str�veche �i bine pus� la punct.</p><p>���tiu.</p><p>��Ea a fost cea mai b�tr�n� femeie din lume.</p><p>���tiu. (Pre�edin�ia Clubului Struldbrug revenea membrului cel mai v�rstnic. Era un titlu onorific; de obicei, munca efectiv� era f�cut� de Pre�edintele Executiv.) C�nd m-am n�scut, avea o sut� �aptezeci �i trei de ani. Chestia era c� nimeni dintre noi nu se a�tepta la moartea ei. Vi se pare o prostie?</p><p>��Nu. C��i oameni mor la dou� sute zece ani?</p><p>��Apoi am ascultat mesajul din partea lui �Becket �i Hollingsbrooke� �i am aflat c� murise! Iar eu mo�tenisem cam o jum�tate de milion de m�rci � dintr-o avere care trebuie s� fi fost fabuloas�. Bunica avea destui str�-str�-str�-str�-p�n�-la-puterea-N-nepo�i ca s� fi preluat conducerea oric�rei na�iuni din lume. S� fi v�zut ce petreceri d�dea la anivers�ri!</p><p>��Am �n�eles. � Ochii locotenentului �l sfredeleau. � A�adar, acum nu mai ave�i nevoie de banii lui Vandervecken. Dou� mii pe an sunt firimituri.</p><p>��Plus c�, din cauza nenorocitului, n-am participat la ultima ei aniversare.</p><p>Locotenentul se l�s� pe spate �n scaun.</p><p>��Mi-a�i spus o poveste destul de stranie. N-am auzit niciodat� de vreo amnezie care s� nu lase absolut nici o amintire.</p><p>��Nici eu n-am auzit. A fost ca �i cum m-a� fi culcat �i m-a� fi trezit dup� patru luni.</p><p>��Dar nu v� aminti�i nici m�car c�nd v-a�i culcat.</p><p>��Exact.</p><p>��O arm� paralizant� putea realiza efectul �sta� Ei bine, v� vom supune unei hipnoze profunde ca s� vedem ce putem g�si. B�nuiesc c� nu ave�i nici o obiec�ie. Va trebui s� completa�i ni�te formulare de acceptare.</p><p>��Perfect.</p><p>��S-ar putea s� m-m-m� nu v� plac� ce vom afla.</p><p>���tiu.</p><p>Elroy se preg�tise deja pentru ceea ce ar fi putut afla. <emphasis>Glasul fusese al s�u. </emphasis>Ce anume se temea s� afle despre sine?</p><p>��Dac� �n perioada pe care nu v-o aminti�i a�i comis vreun delict, va fi necesar s� r�spunde�i �n fa�a legii. Nu este un alibi prea grozav.</p><p>���mi asum riscul.</p><p>��Perfect.</p><p>��Crede�i c� m� prefac?</p><p>��S� fiu sincer, m-am g�ndit la asta. Vom vedea�</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>��Acum v� ve�i reveni, zise o Voce.</p><p>Elroy �i reveni aidoma unui om trezit prea brusc din somn, cu visele pierindu-i din minte.</p><p>Vocea apar�inea doctori�ei Michaela Shorter, o negres� cu umeri la�i, �mbr�cat� �ntr-o salopet� larg�, albastr�.</p><p>��Cum v� sim�i�i? �ntreb� ea.</p><p>��Perfect. Am avut ceva noroc?</p><p>��Foarte ciudat� Nu numai c� nu v� aminti�i nimic din perioada celor patru luni, dar nici m�car n-a�i sim�it scurgerea timpului. N-a�i visat.</p><p>Locotenentul ARM se g�sea ceva mai departe de pat, a�a c� Elroy nu-l observ� dec�t atunci c�nd vorbi.</p><p>��Cunoa�te�i vreun drog care s� fi putut face a�a ceva?</p><p>Femeia cl�tin� din cap.</p><p>��Doamna doctor este expert� �n medicin� legal�, explic� locotenentul. Se pare c� cineva a inventat ceva nou. Doamn� Shorter, poate c�-i vorba despre ceva necunoscut p�n� acum. Poate c� o investigare cu calculatorul�</p><p>��Am efectuat-o. Oricum, nici un fel de drog n-ar putea fi at�t de selectiv. Este ca �i cum ar fi fost paralizat �i adormit, apoi �inut �n hibernare timp de patru luni. At�ta doar c� atunci ar fi prezentat semne medicale ale dezghe��rii: rupturi ale celulelor datorate cristaliz�rii ghe�ii �i altele similare. � Se �ntoarse c�tre Elroy: Nu v� l�sa�i din nou hipnotizat de vocea mea!</p><p>��Nu adormeam, replic� t�n�rul, ridic�ndu-se �n capul oaselor. Ceea ce mi s-a f�cut ar fi necesitat o clinic�, nu? Un laborator, dac� este vorba despre ceva cu adev�rat nou. Asta ar reduce ni�el sfera cercet�rilor, nu?</p><p>��A�a ar trebui, �ncuviin�� medicul. O s� caut un produs secundar al cercet�rilor genetice. Ceva care descompune ARN-ul.</p><p>��A�i fi crezut c� transportul dumneavoastr� pe un munte ar fi l�sat ni�te urme, a�a-i? f�cu locotenentul. Ei bine � nimic! Un vehicul ar fi fost observat de radar. Probabil c� Vandervecken v-a transportat cu o targ� din parcare, pe la patru diminea�a, c�nd locul este pustiu.</p><p>��Pe c�r�rile acelea, ar fi fost o expedi�ie de-a dreptul periculoas�.</p><p>���tiu. Ave�i o idee mai bun�?</p><p>��N-a�i aflat chiar <emphasis>nimic?</emphasis></p><p>��Despre bani� Ma�ina dumneavoastr� a r�mas �n parcare, deoarece taxa de parcare fusese achitat� �n avans. La fel ca �i renta. Totul a fost pl�tit dintr-un cont �nregistrat sub numele Vandervecken. Un cont nou, care ulterior a fost lichidat.</p><p>��Normal.</p><p>��Numele v� spune ceva?</p><p>��Nu. Probabil c�-i olandez.</p><p>Locotenentul �ncuviin�� scurt din cap �i se scul� �n picioare. Doctori�a Shorter p�rea ner�bd�toare s� revin� �n cabinetul de consulta�ii.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>O jum�tate de milion de m�rci era o sum� impresionant�. Elroy se juc� cu ideea de a-i spune �efului s�u s� se duc� dracului� dar, �n ciuda tradi�iei, Jeromy Link nu merita un asemenea tratament. Nu avea rost s�-l pun� �n fa�a faptului �mplinit, s�-l fac� s� caute cu desperare un �nlocuitor. Elroy �i anun�� �eful c� inten�iona s� demisioneze peste o lun�.</p><p>Av�nd doar o natur� temporar�, slujba lui deveni mai pl�cut�. Un simplu v�nz�tor de pantofi� �ns� �n felul acela cunoscu c��iva oameni interesan�i. �ntr-o zi, cercet� cu aten�ie ma�in�ria care modela pantofii �n jurul picioarelor cump�r�torilor. Un dispozitiv admirabil, remarcabil. P�n� atunci, nu-�i d�duse seama de asta.</p><p>�n timpul liber, �i planific� o vacan�� turistic�.</p><p>Cu ocazia execut�rii testamentului Bunicii Estelle, relu� leg�tura cu nenum�rate rude. Unii �l �ntrebar� de ce nu participase la ultima ei aniversare �i la �nmorm�ntare?</p><p>��Mi s-a �nt�mplat ceva incredibil, le r�spunse Elroy �i fu nevoit s� repete povestea de �ase-�apte ori �n seara aceea.</p><p>Sim�ea �ns� o pl�cere pervers� proced�nd astfel. �Vandervecken� nu dorise publicitate.</p><p>�nc�ntarea i se n�rui c�nd un fel de cumnat de gradul doi spuse:</p><p>��Deci, ai fost jefuit din nou. Se pare c�-i atragi pe ho�i, Roy.</p><p>��S-a terminat! De data asta, voi pune m�na pe tic�los!</p><p>Cu o zi �nainte de a-�i �ncepe vacan�a, trecu pe la sediul ARM. Nu-�i aminti imediat numele locotenentului cel voinic, apoi �l z�ri pe acesta a�ezat la un birou �n form� de bumerang. �n fa�a lui, se afla o pl�cu�� cu numele Robinson.</p><p>��Veni�i, veni�i, �l salut� Robinson. V� bucura�i de mo�tenire?</p><p>��Oarecum � Cum merge?</p><p>Elroy se instala pe un scaun. Separeul era mic, dar confortabil, cu robinete de ceai �i cafea �ncastrate �n birou.</p><p>Robinson se l�s� pe spate, parc� bucur�ndu-se de aceast� pauz� nea�teptat�.</p><p>���n general, negativ. Tot nu �tim cine v-a r�pit. N-am putut descoperi nimic, merg�nd pe firul banilor, dar suntem siguri c� n-au provenit de la dumneavoastr�. � �l privi cu aten�ie. � Nu p�re�i surprins.</p><p>��Eram convins c� m� ve�i verifica.</p><p>��Mda. S� presupunem c� un individ pe care-l vom numi Vandervecken de�ine un anumit tratament amnezic. Este posibil ca el s� �ncerce s�-l v�nd� celor care doresc s� comit� crime� de pild�, s� ucid� o rud� pentru a-i c�p�ta mo�tenirea.</p><p>��N-a� fi dorit s�-o ucid pe Bunica 'Stelle.</p><p>��Indiferent de dorin�ele dumneavoastr�, n-a�i f�cut-o. Vandervecken ar fi trebuit s� v� pl�teasc� pentru asta, �i �nc� o sum� frumu�ic�. Ipoteza este ridicol�. �n plus, am mai descoperit alte dou� cazuri similare � de amnezie selectiv�.</p><p>T�blia biroului con�inea un terminal de calculator �i locotenentul �l activ�.</p><p>��Primul a fost o anume Mary Boethals, care a disp�rut pentru patru luni �n 2220. Ea n-a raportat dispari�ia. ARM a devenit interesat de situa�ia ei, fiindc� a �ncetat s� se mai prezinte la tratamentul pentru deficien�a renal� pe care o avea. Era posibil s� fi f�cut un transplant de la o banc� de organe clandestin�, dar femeia ne-a relatat o cu totul alt� poveste, mult asem�n�toare istoriei dumneavoastr�, inclusiv �n privin�a rentei. Dup� aceea, �n 2241 a disp�rut vreme de patru luni un b�rbat pe nume Charles Mow. �i el c�p�tase o rent�, care i-a fost �ns� retras� din cauza unor ilegalit��i comise �n domeniul asigur�rilor. Mow a fost at�t de revoltat �nc�t ni s-a adresat nou�. Evident, ARM a �nceput s� caute �i alte cazuri, dar nu s-a mai descoperit nimic. Nimic, timp de o sut� de ani, dup� care a�i ap�rut dumneavoastr�.</p><p>���i renta mea a fost retras�.</p><p>��Vai de capul dumneavoastr�! Mai departe, �n cele dou� cazuri amintite, banii trebuiau s� fie v�rsa�i �n contul cercet�rilor �n domeniul protezelor. Acum o sut� de ani, nu exista reabilitarea criminalilor. Practic, rentele au sf�r�it �n b�ncile de organe.</p><p>��Mda�</p><p>��Altfel, cazurile au fost destul de similare. A�adar, se pare c� ne afl�m �n c�utarea unui struldbrug. Ca timp, s-ar potrivi: primul caz s-a petrecut acum o sut� cincizeci de ani. Numele Vandervecken corespunde� Interesul fa�� de proteze corespunde�</p><p>Elroy c�zu pe g�nduri. Nu mai existau at�t de mul�i struldbrugi. V�rsta minim� pentru admiterea �n acel club exclusivist �nghe�ase la o sut� optzeci �i unu de ani.</p><p>��Ave�i vreun suspect?</p><p>��Chiar dac� am avea, nu v-a� putea spune. Recunosc, �ns�, c� nu avem. Doamna Randall a decedat �n mod clar datorit� unor cauze naturale, iar ea nu era Vandervecken. Dac� avea vreo leg�tur� cu acesta, n-am putut-o descoperi.</p><p>��A�i verificat �i �n Centur�?</p><p>��Nu, �i miji ochii Robinson. De ce?</p><p>��Pur �i simplu, m� g�ndisem�</p><p>Distan�a �n timp este egal� cu distan�a �n spa�iu?</p><p>��Putem verifica, sigur c� da. Este posibil ca �i acolo s� fi existat cazuri similare. Eu unul nu �tiu �ncotro s� m� mai �ndrept. Nu cunoa�tem motivul �i nici procedura.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Toate parcurile na�ionale �i interna�ionale ale P�m�ntului nu-i puteau satisface pe turi�tii poten�iali din anul 2341. Lista de a�teptare pentru jungla amazonian� acoperea rezerv�rile pentru doi ani. Alte parcuri aveau liste similare.</p><p>Elroy Truesdale vizitase Londra, Paris, Roma, Madrid, Rabat, Cairo. C�l�torise cu trenuri supersonice. M�ncase �n restaurante, folosind c�r�i de credit, nu se mul�umise cu alimente deshidratate. Pl�nuise de mult� vreme o asemenea excursie, dar nu avusese banii necesari.</p><p>V�zuse piramidele, Turnul Eiffel, Turnul Londrei �i Turnul din Pisa. V�zuse Valea C�zu�ilor. P�ise pe �oselele romane dintr-o duzin� de ��ri.</p><p>Peste tot, existau al�i turi�ti. Nop�ile, ace�tia poposeau �n locuri amenajate special de c�tre municipalit��i, de obicei �n vechi parc�ri sau tronsoane de �osele abandonate. κi adunau laolalt� miniarz�toarele, formau focuri de tab�r� �i st�teau �n jurul lor, �nv���nd c�ntece unii de la al�ii. C�nd prezen�a lor �l obosea, Elroy tr�gea la un hotel.</p><p>Consumase extrem de multe perechi de ciorapi speciali de turist, pe care-i cump�ra de la automatele din campinguri. Picioarele �i deveniser� tari ca lemnul.</p><p>Trecuse o lun�, dar el nu terminase. Ceva �l �mboldea s� viziteze tot P�m�ntul. Retragerea nea�teptat� a unei �nscrieri �i permise s� vad� de�ertul australian, probabil cel mai pu�in populat dintre Parcurile Na�ionale. Acolo, petrecuse o s�pt�m�n�. Sim�ea nevoie de lini�te �i de spa�iu.</p><p>Apoi ajunsese �n Sydney �i cunoscuse o fat� cu tunsoare centu-ran�.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>St�tea cu spatele la el. �i v�zu p�rul str�ns �n coad� de cal leg�-n�ndu-se, negru �i ondulat, lung p�n� aproape de talie. Craniul era �n majoritate ras �i cu pielea la fel de �ntunecat� ca restul trupului, de ambele p�r�i ale crestei late de cinci centimetri.</p><p>Cu dou�zeci de ani �n urm�, acest lucru nu l-ar fi surprins. Existase o mod� care imitase crestele centuranilor, dar moda trecuse, �i acum fata aducea cu un ecou al trecutului� sau al viitorului? Avea �n�l�imea unui centuran, �ns� cu musculatura mult mai dezvoltat�. St�tea singur�; nu se al�turase grupului din jurul focului de tab�r� aflat la cel�lalt cap�t al etajului opt, dintr-o parcare cu zece etaje.</p><p>C�ntecele false r�sunau �ntre podeaua de beton �i plafon. <emphasis>M-am n�scut �n urm� cu �n zece mii de ani� C�nd ne-om �ntoarce, voi spune tot, pe bani�</emphasis></p><p>O adev�rat� centuran�? Turist�?</p><p>Elroy se �ndrept� spre ea printr-un labirint de saci de dormit.</p><p>��Scuz�-m�, rosti el. E�ti o centuran�?</p><p>Fata se �ntoarse.</p><p>��Da. Este vreo problem�?</p><p>Avea ochi c�prui. Chipul �i era dr�gu�, pentru cei c�rora le plac fe�ele alc�tuite numai din planuri �i din unghiuri. Nu p�rea �nc�ntat�. �n mod sigur, ar fi reac�ionat prompt fa�� de o tentativ� de flirt. Poate c� nu-i �ndr�gea pe planetari; f�r� �ndoial�, era prea obosit� pentru jocuri.</p><p>��Doream s� povestesc ceva unui centuran, zise Elroy.</p><p>Ea �i �n�l�� spr�ncenele �ntr-o expresie de iritare.</p><p>��De ce nu te duci �n Centur�?</p><p>���n seara asta, tot nu pot ajunge.</p><p>��Bine, d�-i drumul!</p><p>Elroy �i povesti cum fusese r�pit �n Steiuri. Se s�turase s� tot repete istoria. I-o spuse repede. Deja regreta c� nu se dusese la culcare.</p><p>Fata �l ascult� cu o r�bdare iritat�, apoi �ntreb�:</p><p>��De ce mi-ai spus-o?</p><p>��Ei bine, au mai existat dou� alte cazuri de r�pire similare, ambele petrecute cu mult timp �n urm�. M� �ntrebam dac� �i �n Centur� s-a �nt�mplat ceva asem�n�tor.</p><p>��Nu �tiu. Dac� au fost, trebuie s� fie consemnate �n fi�ierele copoilor.</p><p>��Mul�umesc, zise Elroy �i plec�.</p><p>Se �ntinse �n sacul de dormit, cu ochii �nchi�i �i m�inile �ncruci�ate pe piept. M�ine� Brasilia? Ceilal�i turi�ti continuau s� c�nte:</p><poem><stanza><v>Odat' m-am �nrolat pe Amra �i-a fost s-o fac de oaie,</v><v>C�nd a-nceput cafteala, s�ngele curgea �iroaie.</v><v>Din echipajul lui Vandervecken, sunt singurul fugit�</v></stanza></poem><p>Ochii lui Elroy se deschiser� brusc.</p><poem><stanza><v>�-asta-i ceva de care nimeni n-a mai auzit.</v></stanza></poem><p>P�n� atunci, nu c�utase �n locurile cuvenite.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Turi�tii obi�nuiau s� se trezeasc� �n zori. Unii preferau s� ia micul dejun la vreun local, iar al�ii �i-l preparau singuri. Elroy �i pr�jea ni�te ou�, c�nd fata se apropie de el.</p><p>��M� mai �ii minte? M� numesc Alice Jordan.</p><p>��Roy Truesdale. Poftim la mas�.</p><p>��Mul�umesc.</p><p>T�n�ra �i �ntinse un pache�el, pe care el �l turn� �n ap� �i amestec� totul cu ou�le. �n lumina dimine�ii, ea ar�ta altfel: mai odihnit�, mai t�n�r�, mai pu�in �ncruntat�.</p><p>��Azi-noapte, spuse Alice, am �nceput s�-mi amintesc ni�te chestii. Cazuri precum al t�u� Eu sunt copoi �i am auzit despre ele, dar nu m-am sinchisit niciodat� s� aflu detalii.</p><p>��E�ti copoi?</p><p>O poli�ist�? Dac� se uita mai bine, avea statura lui � suficient ca s� se poat� descurca �n prezen�a oric�rui centuran.</p><p>��Am fost �i contrabandist�, r�spunse ea pe un ton de ap�rare, dar �ntr-o bun� zi am hot�r�t c� Centura avea mai mult� nevoie de bani dec�t contrabandi�tii.</p><p>��Poate c� va trebui s� plec �n Centur�, reflect� Elroy, vis�tor g�ndindu-se �n acela�i timp: <emphasis>Ori s�-l conving pe Robinson s� solicite dosarele.</emphasis></p><p>Omleta era gata. O servi �n gamelele pe care to�i turi�tii le purtau la centur�.</p><p>��Mai poveste�te-mi despre cazul Vandervecken, �l �ndemn� Alice.</p><p>��Mare lucru n-ar fi de spus. A� fi preferat s� fi uitat totul.</p><p>De mai bine de o lun�, numai la asta se g�ndise. <emphasis>Fusese jefuit.</emphasis></p><p>��Te-ai dus imediat la poli�ie?</p><p>��Nu.</p><p>��<emphasis>Asta </emphasis>era ceea ce mi-am amintit. R�pitorul �i alege victimele din Centura principal�, le �ine vreo patru luni, apoi le ofer� bani. �n majoritatea cazurilor, suma este considerabil�. B�nuiesc c� nu �i pentru tine.</p><p>��Nu tocmai. <emphasis>(Nu </emphasis>inten�iona s�-i povesteasc� unei str�ine despre Bunica 'Stelle.) Dar dac� majoritatea accept� banii, cum afli despre ei?</p><p>��Nu-i chiar at�t de u�or s� ascunzi o nav�. Cele mai multe au disp�rut din Centura principal�, apoi au reap�rut peste patru luni. Dac� �ns� telescoapele nu le z�resc nic�ieri �n cele patru luni, se pot isca unele nedumeriri.</p><p>De�ertar� resturile de omlet� din gamelele nonaderente �i le umplur� cu granule de cafea �i ap� fiart�.</p><p>��Exist� c�teva astfel de cazuri, urm� Alice, toate nerezolvate. Unii centurani cred c� la originea lor st� extrasolarul, care culege e�antioane.</p><p>��Extrasolarul?</p><p>��Primul alien pe care-l va �nt�lni vreodat� omenirea.</p><p>��Ceva de felul Statuii Oceanului? Sau ca alienul care a cobor�t pe Marte �n timpul�</p><p>��Nu, nu, �l opri ea cl�tin�nd din cap. Statuia Oceanului a fost dezgropat� din platoul continental al P�m�ntului. Se afla acolo de un miliard de ani. C�t despre Pak, se �tie c� a fost o ramur� a rasei umane. Nu, noi continu�m s�-l a�tept�m pe adev�ratul extrasolar.</p><p>��Crezi c� el ia e�antioane pentru a vedea dac� suntem preg�ti�i pentru a ne civiliza? �n clipa c�nd vom fi, �i va face apari�ia.</p><p>��N-am spus c� eu cred �n teoria asta.</p><p>��Crezi?</p><p>��Nu �tiu. Mi se p�rea o legend� frumoas� �i ni�el amenin��toare. Nu m-am g�ndit niciodat� c� ar putea lua e�antioane �i dintre planetari.</p><p>��Mul�umesc, r�se t�n�rul.</p><p>��N-am vrut s� te jignesc.</p><p>��De aici, plec spre Brasilia, rosti el f�r� s� fac� o propunere deschis�.</p><p>��Eu m� odihnesc. O zi merg, o zi stau. Sunt puternic� pentru un centuran, totu�i nu rezist s� c�l�toresc zi dup� zi. � �ov�i, apoi continu�: � De asta merg singur�. Am c�p�tat c�teva oferte', �ns� nu-mi place s�-i �ncetinesc pe al�ii.</p><p>���n�eleg.</p><p>Alice se scul� �i Elroy �i urm� exemplul. Avusese impresia c� ea �l domina copios �n �n�l�ime, dar fusese o simpl� iluzie.</p><p>��Unde locuie�ti? o �ntreb�. Pe Ceres?</p><p>��Pe Vesta. La revedere.</p><p>��La revedere.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Elroy vizit� Brasilia, Sao Paulo �i Rio de Janeiro. Vizit� �i Chichen Itza �i se �ndop� cu preparatele buc�t�riei peruviene. C�nd ajunse �n Washington, furtul celor patru luni din via�� continua s�-i s�c�ie creierul.</p><p>Centrul lui Washington se afla sub un dom meteo. Nu-l acceptar� �n�untru cu rucsacul. Washington era un ora� al afacerilor, care guverna o por�iune important� a P�m�ntului.</p><p>Se duse direct la Institutul Smithsonian.</p><p>Statuia Oceanului reprezenta un personaj nu tocmai umanoid, cu suprafa�a exterioar� ca oglinda. St�tea cu picioarele r�chirate, cu ambele m�ini av�nd c�te trei degete ridicate, parc� ap�r�ndu-se de o amenin�are. �n ciuda erelor petrecute pe fundul oceanului, nu dovedea nici urm� de coroziune. P�rea produsul unei civiliza�ii �naintate� �i asta era; un costum presurizat dotat cu facilit��i de staz� de c�mp, iar ceea ce se g�sea �n interiorul s�u era foarte periculos. O dat� sc�pase de acolo�</p><p>Pakul era o mumie str�veche, cu chip dur, inuman, inexpresiv. Avea capul r�sucit �ntr-un unghi straniu, iar bra�ele �i at�rnau inerte pe l�ng� corp, f�r� s� se fi ridicat �mpotriva a ceea ce-i zdrobise beregata. Elroy �i citi istoria �n ghidul muzeului �i �ncerc� un sentiment de comp�timire. Venise de la asemenea dep�rtare ca s�-i salveze pe to�i oamenii�</p><p>A�adar, �n spa�iu existau <emphasis>creaturi. </emphasis>Universul era suficient de vast ca s� ad�posteasc� felurite forme de via��. Dac� ceva anume culegea e�antioane de oameni, singurele �ntreb�ri erau: Ce-i p�sa lui Elroy? �i de ce i-ar fi p�sat s� readuc� e�antioanele acolo unde le era locul?</p><p>Totu�i, �ntreb�rile nu se limitau la acestea dou�. Se �n�l�au altele, mai persistente: De ce venise pe P�m�nt, dup� planetari? Perechile de bog�ta�i �i petreceau luna de miere pe Titan, sub gigantica m�re�ie inelar� a lui Saturn. �n mod sigur, ar fi fost mai simplu s� r�peasc� un asemenea cuplu. Apoi, de ce r�pea din Centura principal�? Mul�i centurani continuau s� se ocupe cu mineritul la periferia Centurii.</p><p>Un s�mbure de idee �i fulger� prin minte, dar nu se opri asupra lui, ci �l l�s� s� se cristalizeze�</p><p>Urm� o c�l�torie pe Mississippi, apoi o ascensiune �n Mun�ii St�nco�i. Acolo �i rupse piciorul �i fu transportat pe calea aerului p�n� la o arcologie construit� �ntr-un canion neregulat. Un medic �i aranja oasele fracturate �i �ntrebuin�a tratamente de regenerare accelerat�. Dup� aceea, Elroy plec� spre cas�. Se s�turase.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Poli�ia din San Diego nu avea informa�ii noi despre Lawrence St. John McGee. Se obi�nuiser� cu apari�iile lui Elroy, ba chiar �ncepuser� s� fie plictisi�i de ele. T�n�rului �i devenea clar c� nici m�car nu se mai a�teptau s� g�seasc� banii lui �i pe McGee.</p><p>��A avut timp suficient ca s�-�i cumpere o fa�� nou� �i un transplant de amprente, �i explicase odat� un ofi�er.</p><p>Acum, poli�i�tii emiteau sunete lini�titoare �i a�teptau s�-l vad� plecat. Trecuse un an de c�nd nu mai fusese pe la ei.</p><p>Elroy se �ndrept� dup� aceea spre sediul ARM. Prefer� s� ia un taxi, �n loc s� �ntrebuin�eze trotuarele rulante; piciorul �nc�-l durea.</p><p>��N-am abandonat cazul, �l anun�� Robinson. Un caz de o asemenea stranietate nu se uit�. De fapt� nu conteaz�.</p><p>��Ce s-a-nt�mplat?</p><p>Locotenentul r�nji pe nea�teptate.</p><p>��Nu exist� o asociere real� Am solicitat calculatorului central alte cazuri nerezolvate, cu baz� tehnologic� avansat� � f�r� limit� temporal�. Am c�p�tat ni�te lucruri ciudate� Ai auzit vreodat� de duplicatul Stonehenge*?</p><p>��Bine�n�eles. Am fost acolo acum o lun� �i jum�tate.</p><p>��Nu-i uimitor? Un nebun l-a instalat �ntr-o singur� noapte. Diminea�a, existau dou� Stonehenge, practic imposibil de deosebit, cu excep�ia pozi�iei: duplicatul se g�se�te la c�teva sute de metri mai spre nord. �n duplicat exist� chiar �i acelea�i ini�iale, scrijelite de vechii turi�ti vandali.</p><p>Elroy �ncuviin�� din cap.</p><p>���tiu. Probabil c�-i cea mai costisitoare fars� din istoria omenirii.</p><p>��De fapt, nici nu �tim care-i adev�ratul Stonehenge. Dac� glume�ul le-a deplasat pe ambele? A beneficiat de suficient� putere ca s� transporte to�i bolovanii duplicatului. Putea foarte simplu s�-i mute �i pe cei din monumentul real, ca s� pun� duplicatul �n locul s�u.</p><p>��S� nu mai spune�i ipoteza asta nim�nui.</p><p>Locotenentul izbucni �n r�s.</p><p>��A�i g�sit ceva prin Centur�?</p><p>Robinson �i pierdu z�mbetul.</p><p>��Mda. Vreo �ase cazuri cunoscute �i nesolu�ionate, r�piri �i amnezii. Eu continuu s� cred c�-i vorba despre un struldbrug.</p><p>Nici un caz solu�ionat� Speran�ele lui Elroy se reduceau.</p><p>��Un struldbrug b�tr�n, continu� ARM-ul. Cineva care, acum o sut� dou�zeci de ani, era �ndeajuns de b�tr�n ca s� cread� c� �nv��ase destule pentru a solu�iona problemele omenirii. Sau poate pentru a scrie o carte de r�scruce despre progresul Omului. De aceea, a �nceput s� culeag� e�antioane.</p><p>��Si n-a terminat �nc�?</p><p>��Ori este vreun nepot care-i continu� opera�, suspin� Robinson. Nu v� face�i griji. �l vom prinde.</p><p>��Sunt sigur. N-a�i avut la dispozi�ie dec�t o sut� dou�zeci de ani.</p><p>��Nu-ntinde�i coarda! zise Robinson.</p><p>Asta �l decise.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Cartierul general al copoilor se g�sea �n acela�i loc ca �i sediul guvernului: Ceres. Sediile poli�iei de pe Pallas, Jurio, Vesta �i Astra erau cumva redundante, �ns� foarte necesare. Cinci asteroizi puteau acoperi Centura principal�. �nt�mpl�tor, to�i se aflau de aceea�i parte a Soarelui, dar probabilitatea unui asemenea fenomen era foarte redus�.</p><empty-line/><p>*Monument preistoric aflat �n Anglia, compus �n principal dintr-un cerc mare de st�lpi megalitici, (n. trad.)</p><p>Dintre cei cinci asteroizi Vesta era cel mai mic. A�ez�rile sale se aflau la suprafa��, sub patru cupole duble.</p><p>De trei ori �n istorie, asemenea cupole fuseser� perforate �i nu era tocmai genul de eveniment care s� fie uitat. Toate cl�dirile de pe Vesta fuseser� etan�eizate. C�teva aveau tuburi-ecluz�, care ie�eau din dom.</p><p>Alice Jordan p�trunse �n ecluza poli�iei din Waring City dup� o patrulare de rutin�. Dup� ce str�b�tu dou� incinte, intr� �ntr-un coridor pe laturile c�ruia se �n�iruiau costume spa�iale. Se dezbr�c� �i-�i at�rn� costumul acolo. Pe pieptul scafandrului, un dragon fluorescent scuipa fl�c�ri.</p><p>��N-am avut noroc, �i raport� �efei.</p><p>Vinnie Garcia �i r�spunse printr-un r�njet. Era brunet� �i ml�dioas�, cu degete prelungi �i sub�iri � aducea mai mult dec�t Alice cu o centuran� medie.</p><p>��Se pare c� pe P�m�nt ai avut mai mult noroc.</p><p>��Pe umorul lui Finagle, am avut! Mi-ai citit raportul.</p><p>Alice plecase pe P�m�nt, sper�nd s� rezolve o problem� social� care se acutiza. Unul dintre p�catele planetarilor � cerebrocablarea, obiceiul de a introduce curent �n centrii cerebrali � se r�sp�ndise �n Centur�. Din p�cate, solu�ia P�m�ntului fusese s� a�tepte. Problema se rezolva de la sine �n trei sute de ani� dar asta n-o �nc�ntase deloc pe Alice.</p><p>��Nu la el m� refeream. Ai f�cut o cucerire. � Vinnie t�cu, cu sub�n�eles. � �n birou te a�teapt� un planetar.</p><p>��Un planetar?</p><p>Pe P�m�nt, se culcase cu un b�rbat, dar nici unul dintre ei nu avusese parte de satisfac�ie. Gravita�ia era prea mare, iar lipsa de practic� acut�. El fusese politicos, dar nu se mai rev�zuser�. Se ridic� de pe scaun.</p><p>��Mai ai nevoie de mine pentru ceva?</p><p>��Nu. Distreaz�-te!</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>La intrarea Alicei, Elroy �ncerc� s� se scoale. Se �mpletici pu�in, �n gravita�ia redus�, dar reu�i s�-�i lase t�lpile pe podea �i �n acela�i timp s�-�i p�streze pozi�ia vertical�.</p><p>��Salut. Roy Truesdale, rosti el �nainte ca fata s�-i gre�easc� numele.</p><p>��Bun venit pe Vesta! A�adar, ai venit. �nc� �l cau�i pe R�pitor?</p><p>��Da.</p><p>Alice se a�ez� �napoia biroului.</p><p>��la zi, �i-ai terminat excursia?</p><p>T�n�rul �ncuviin�� din cap.</p><p>��Cred c� St�nco�ii au fost cei mai interesan�i �i n-ai nici o problem� s� ajungi acolo. Ar trebui s�-ncerci c�ndva. Nu sunt un Parc Na�ional, totu�i pu�ini sunt atra�i s� construiasc� acolo.</p><p>��O s�-ncerc, dac� voi mai ajunge vreodat� pe P�m�nt.</p><p>��l-am v�zut pe ceilal�i extrasolari� �tiu c�, de fapt, nu sunt extrasolari, dar, la naiba, sunt alieni! Dac� �i adev�ratul extrasolar seam�n� cu ei�</p><p>��Crezi c� Vandervecken este om?</p><p>��Cam a�a ceva.</p><p>���n tot cazul, te str�duie�ti din plin s�-l g�se�ti.</p><p>Se g�ndi c� Truesdale venise dup� o anumit� centuran�. Era un g�nd m�gulitor.</p><p>��Se pare c� oamenii legii nu ajung nic�ieri, zise Elroy. Ba chiar mai r�u, se pare c�-l urm�resc pe Vandervecken, sau pe cineva asem�n�tor, de o sut� dou�zeci de ani. M-au apucat dracii �i am solicitat un bilet spre Vesta. O s�-l g�sesc pe Vandervecken �i singur. �tii ce greu mi-a fost s� ajung aici?</p><p>���tiu. Foarte mul�i planetari doresc s� viziteze asteroizii �i trebuie s� aplic�m o mul�ime de restric�ii.</p><p>��Eu a trebuit s� a�tept trei luni p�n� s-a ivit un loc. De�i nu eram deloc sigur dac� s� vin sau nu. La urma urmelor, puteam oric�nd anula rezervarea� Apoi, s-a petrecut altceva. (T�n�rul �i �ncle�t� f�lcile plin de furie, amintindu-�i.) Lawrence St. John McGee! Acum zece ani, el m-a cur��at de aproape to�i banii pe care-i aveam. Un escroc.</p><p>��Se �nt�mpl�</p><p>��L-au prins. Acum �i spune Ellery Jones din St.Louis. �ncepuse o afacere nou� �n Topeka, statul Kansas, dar cineva a �nsemnat banii �i l-au prins. Are alte amprente noi, retine noi, o fa�� modificat� A trebuit s�-i fac� analiza undelor cerebrale, �nainte de a fi siguri c� despre el era vorba. Este posibil chiar s�-mi recuperez o parte din bani.</p><p>��Grozav, z�mbi fata.</p><p>��Vandervecken l-a demascat. A �ncercat din nou s� m� mituiasc�.</p><p>��E�ti sigur? A folosit numele �sta?</p><p>��Nu. Blestemat fie c�-mi z�p�ce�te min�ile! Probabil c-a ajuns la concluzia c�-l urm�resc fiindc� m-a jefuit. Mi-a furat patru luni din via��. Mi l-a azv�rlit pe Lawrence St. John McGee, ca s� nu m� mai g�ndesc la cele patru luni lips�.</p><p>��Nu-�i place s� fii considerat a�a previzibil�</p><p>���n nici un caz!</p><p>Nu o privea. Palmele i se �ncle�tar� pe bra�ele fotoliului. Mu�chii i se umflar� proeminen�i pe bra�e. Unii centurani obi�nuiau s� priveasc� cu dispre� musculatura planetarilor.</p><p>��Este posibil ca Vandervecken s� fie o nuc� prea tare pentru noi, zise Alice.</p><p>��Ai �nceput a�adar s� ai opinii. Ce ai aflat?</p><p>��Ei bine, m-am interesat �i eu despre Vandervecken. �tii c� au existat �i alte dispari�ii.</p><p>��Da.</p><p>Biroul ei, ca �i al lui Robinson, avea terminalul calculatorului �ncorporat. Fata �l activ�.</p><p>���ase nume. Plus ni�te ani: 2150, 2191, 2230, 2250, 2270, 2331. Dup� c�te vezi, informa�iile noastre sunt mai vechi dec�t ale voastre. Am vorbit cu ultima �victim�, Lawrence Jannifer, dar individul nu-�i aminte�te mai multe dec�t tine. Intrase pe o orbit� rapid� spre punctele troiene anterioare, transport�nd ni�te piese de rezerv�, c�nd� bezn�. C�nd i-a revenit cuno�tin�a, se afla pe orbit� �n jurul lui Hector. � Z�mbi. -El n-a privit lucrurile ca tine. A fost fericit c� I-a readus �napoi.</p><p>��Dintre ceilal�i, mai tr�ie�te vreunul?</p><p>��Dandridge Sukamo �i Norma Stier au disp�rut �n 2270, respectiv �n 2230. Nu mi-au spus �i data exact�. �i-au �ncasat banii �i� at�t. Am luat-o pe urma conturilor de plat� �i am ajuns la dou� nume diferite -George Olduvai �i C. Cretemaster-, dar nici o fa�� care s� se asocieze numelor.</p><p>��Ai f�cut multe�</p><p>Alice ridic� din umeri.</p><p>��Mul�i copoi s-au interesat, la un moment sau altul, despre R�pitor. Vinnie este chiar la zi.</p><p>��Se pare c� ia un �e�antion� la fiecare zece ani, altern�nd �ntre P�m�nt �i Centur�. � Elroy fluier�, amintindu-�i datele respective. -2150 a fost acum aproape dou� sute de ani. Nu-i de mirare c�-�i spune Vandervecken.</p><p>Ea �l privi atent.</p><p>��Exist� vreo semnifica�ie?</p><p>��Vandervecken era c�pitanul �Olandezului Zbur�tor�. Am c�utat prin bazele de date. Cuno�ti legenda Olandezului Zbur�tor?</p><p><emphasis>��Nu.</emphasis></p><p>���n trecut, existau nave comerciale ce c�l�toreau pe oceane, folosind energia eolian�. Vandervecken a �ncercat s� evite Capul Bunei Speran�e �n timpul unei furtuni cumplite. El a f�cut un jur�m�nt teribil, c� va ocoli Capul, chiar dac� se va lupta cu v�nturile p�n� la sf�r�itul zilelor. �n timpul furtunilor, cor�biile ce trec pe acolo �l pot vedea, �ncerc�nd �i acum s� ocoleasc� locul. Uneori, le opre�te �i le roag� s� duc� scrisori acas�.</p><p>R�sul fetei fu oarecum nesigur.</p><p>��Scrisori adresate <emphasis>cui?</emphasis></p><p>��Poate Jidovului R�t�citor. Exist� felurite variante. Una dintre ele sus�ine c� Vandervecken �i-a ucis so�ia �i a fugit de poli�ie. O alta afirm� c� la bordul cor�biei lui s-ar fi comis o crim�. Se pare c� scriitorilor le place legenda asta. Este reluat� �n romane, a existat un film bidimensional, ba chiar �i o oper� � mult mai veche � �i� ai auzit c�ntecul acela vechi pe care-l c�ntau turi�tii �n jurul focurilor de tab�r�? <emphasis>Din echipajul lui Vandervecken, sunt singurul fugit�</emphasis></p><p>��C�ntecul L�ud�rosului.</p><p>��Toate legendele au acest detaliu comun: un nemuritor care c�l�tore�te ve�nic, din cauza unui blestem.</p><p>Ochii Alicei se rotunjir� de surpriz�.</p><p>��Ce s-a �nt�mplat? �ntreb� el.</p><p>��Jack Brennan.</p><p>��Brennan� �mi amintesc. Cel care a m�ncat r�d�cini la bordul navei Pak. Jack Brennan� Ar fi trebuit s� fie mort.</p><p>��Ar fi trebuit. � Fata r�mase cu ochii a�inti�i asupra teancurilor de imprimate de pe biroul ei. � Roy, mai am ni�te treab� de terminat. Unde stai, la Palace?</p><p>��Evident, este singurul hotel din Waring City.</p><p>��O s� vin s� te iau de acolo la ora optsprezece. Oricum, vei avea nevoie de o c�l�uz� prin restaurantele locale.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>�in�nd seama de faptul c� reprezenta un monopol, Palace era un hotel excelent. Serviciul uman mai l�sa de dorit, �ns� toate ma�in�riile-baia, facilit��ile, cur���toriile, osp�tarii � atingeau perfec�iunea. Cen-turanii p�reau s� trateze automatele de parc� vie�ile le-ar fi at�rnat de ele.</p><p>Peretele estic se afla la numai trei metri de cupol� �i avea ferestre protejate de ecrane dreptunghiulare imense ce se activau automat, pentru a filtra razele directe ale soarelui. Ecranele erau deschise acum. Elroy privi prin peretele de sticl�, peste proeminen�a micu�� a domului lui Alderson City, spre un orizont at�t de neregulat �i de apropiat �nc�t avea senza�ia c� se g�sea pe creasta unui munte. Totu�i, stelele nu se distingeau at�t de limpede de pe nici un munte terestru. Aici, Universul p�rea c� poate fi atins cu m�na.</p><p>De altfel, camera �l costa pe m�sur�. Trebuia s� re�nve�e s� cheltuiasc� bani f�r� s� se �nfioare.</p><p>T�n�rul f�cu un du� �i se amuz� copios. Du�ul rev�rsa volume imense �i lente de ap� fierbinte ce manifesta tendin�a s� r�m�n� pe corpul lui ca o gelatin�. Existau apoi jeturi laterale �i un spray acicular. B�nuia c� reprezenta un enorm progres fa�� de zilele de alt�dat�, c�nd cavitatea ce ad�postea acum Alderson City fusese excavat� prin exploatarea intens� �i costisitoare a minereurilor de hidra�i. Fuziunea era �ns� ieftin� �i, o dat� f�cut�, apa putea fi distilat� din nou �i din nou, la nesf�r�it.</p><p>C�nd ie�i de sub du�, constat� c� primise un mesaj. Infoterminalul de pe noptier� recep�ionase o serie de date pe care le imprimase �ntr-un volum de dimensiunile unei c�r�i de telefoane, cu pagini ce puteau fi �terse dup� plecarea turistului. Probabil c� expeditorul fusese Alice Jordan. T�n�rul r�sfoi teancul de materiale, p�n� ce g�si memoriile lui Nick Sohl �i �ncepu de acolo. Sec�iunea despre Pak se g�sea spre sf�r�it.</p><p>C�nd termin�, se sim�i str�b�tut de un fior. Era vorba de Nicholas Sohl, c�ndva Primul Secretar al Centurii� �n nici un caz un individ lipsit de inteligen�� �i abilitate. <emphasis>Nu trebuie uitat, </emphasis>scrisese Sohl, <emphasis>c� este mai inteligent dec�t noi. Poate c� are o idee la care noi nu ne-am g�ndit.</emphasis></p><p>Totu�i c�t de inteligent putea fi un om ca s� compenseze lipsa unei surse de hran�?</p><p>Continu� cu cititul.</p><p>Alice sosi cu zece minute mai devreme. Din u��, privi spre infoterminal.</p><p>��Le-ai c�p�tat. Perfect! C�t de departe ai ajuns?</p><p>��La memoriile lui Nick Sohl. Un manual despre fiziologia alienului. Am r�sfoit lucrarea lui Greves despre evolu�ie. El enumer� o duzin� de plante ce ar putea proveni de pe planeta Pak.</p><p>��Tu e�ti planetar. Ce crezi?</p><p>��Nu sunt biolog. Am parcurs �i procedurile de la baza Olympus. S� fiu sincer, deocamdat� nu m� intereseaz� modul de func�ionare al unui polarizator de gravita�ie.</p><p>Fata se a�ez� pe marginea patului. Purta pantaloni largi �i o bluz�; dup� opinia lui Elroy, nu era �mbr�cat� pentru un restaurant. De�i n-ar fi trebuit s� se a�tepte la fuste, �n gravita�ia asteroidului Vesta.</p><p>��Cred c�-i vorba despre Brennan, spuse ea.</p><p>���i eu zic la fel.</p><p>��Dar ar trebui s� fie mort. Nu avea surs� de hran�.</p><p>��κi remorca naveta-solo. Chiar �i acum dou� sute de ani, buc�t�ria unei navete-solo l-ar fi hr�nit mult timp, nu? Dar �i lipseau r�d�cinile. Poate c� avea c�teva luate din cal� �i poate c� la bordul navei Pak mai existau altele. �ns� dup� ce le termina�</p><p>��Cu toate astea, tu crezi c�-i �n via�� �i eu sunt de aceea�i p�rere. A� vrea s�-�i aud argumentele.</p><p>Elroy t�cu c�teva clipe, organiz�ndu-�i g�ndurile.</p><p>��Olandezul Zbur�tor. Vandervecken. Un om devenit nemuritor din cauza unui blestem. Prea se potrivesc toate�</p><p>Alice �ncuviin�� din cap.</p><p>��Altceva?</p><p>��P�i, r�pirile �i faptul c� ne aduce �napoi, de�i risc� s� fie prins. Este prea comp�timitor pentru un alien �i prea puternic pentru un om. Ce-a mai r�mas?</p><p>��Brennan.</p><p>��Apoi, chestiunea duplicatului Stonehenge. -�i povesti �nt�mplarea, apoi continu�: M-am g�ndit la asta din clipa c�nd ai amintit de Brennan. �tii ce cred eu? Brennan a avut timp destul s� exerseze cu polarizatorul de gravita�ie. Probabil c� i-a �n�eles principiul �i l-a extins la un generator gravita�ional. Dup� aceea, s-a putut juca a�a cum a vrut cu el.</p><p>��Jocuri� A�a-i. Probabil c� nou dob�ndita inteligen�� era ca o juc�rie pentru el.</p><p>��Este posibil s� fi f�cut �i alte farse.</p><p>��Mda, zise fata cu un ton ciudat.</p><p>��Mi se pare mie, sau cuno�ti o alta?</p><p>��Ai auzit vreodat� de asteroidul Mahmed? r�se Alice. Ap�rea �n datele pe care �i le-am trimis.</p><p>��Cred c� n-am ajuns p�n� acolo.</p><p>��Este vorba despre un asteroid cu diametrul de vreo trei kilometri, alc�tuit �n principal din ghea��. Telescoapele Centurii l-au detectat destul de devreme, �n� 2183, mi se pare. Pe atunci, se afla�n exteriorul orbitei lui Jupiter. Mahmed este numele primului centuran care a cobor�t pe el. Tot el i-a determinat orbita �i a constatat c� se va ciocni de Marte.</p><p>��A�a s-a �nt�mplat?</p><p>��Da. Probabil c� putea fi oprit, chiar cu tehnologia primitiv� de pe atunci, dar cred c� nimeni n-a fost cu adev�rat interesat. Impactul urma s� se produc� la mare distan�� de baza Olympus. Au desprins din el un fragment m�ricel de ghea�� �i l-au trecut pe alt� orbit�. Era ap� aproape pur�, o substan�� foarte valoroas�.</p><p>��Tot nu-n�eleg ce leg�tur� are asta cu�</p><p>��I-a ucis pe mar�ieni. Din c�te ne putem da seama, au pierit to�i mar�ienii de pe planet�. Con�inutul �n vapori de ap� al atmosferei a crescut bini�or.</p><p>��Aha, �ncuviin�� Elroy. Un genocid, o fars� tragic� pentru mar�ieni.</p><p>���i-am spus: Vandervecken poate fi o nuc� prea tare pentru noi.</p><p>��Mda.</p><p>De la simpla voce �nregistrat� pe o bobin� cu mecanism de autodistrugere, Vandervecken crescuse �n toate dimensiunile. Acum avea o lungime de dou� sute dou�zeci de ani �i domeniul activit��ilor sale acoperea �ntreg Sistemul Solar. Crescuse, de asemenea, �i �n putere fizic�. Monstrul-Brennan ar fi putut arunca pe um�r un Elroy Truesdale, ca s�-l suie �n Steiuri.</p><p>��Este puternic, ai dreptate. Iar noi suntem singurii care o �tim. Ce facem acum?</p><p>��Cin�m, spuse fata.</p><p>��Nu la asta m� refeream.</p><p>���tiu la ce te refereai, sur�se Alice. Totu�i, hai s� cin�m.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Ultimul nivel al hotelului Palace era o piramid� cu patru laturi, care prezenta dou� aspecte ale realit��ii. Fe�ele est �i vest d�deau spre Vesta, �n vreme ce fe�ele nord �i sud erau proiec�iile holografice ale unor regiuni muntoase de pe P�m�nt.</p><p>��Este o proiec�ie �n bucl�, cu lungimea de c�teva zile, �nregistrat� dintr-un vehicul de sol, �i explic� Alice. Asta mi se pare c�-i o diminea�� �n Elve�ia.</p><p>��ºa-i, �ncuviin�� Elroy. (Cocteilul cu votc� �l lovise din plin. S�rise peste pr�nz, �i acum stomacul lui era un vid nes��ios.) Poveste�te-mi despre m�nc�rurile din Centur�.</p><p>��Ei bine, Palace se axeaz� �n principal pe buc�t�ria fran�uzeasc� a planetarilor.</p><p>��A� dori s� �ncerc �i ceva specific Centurii. Poate m�ine?</p><p>��S� fiu sincer�, m-am �nv��at prost pe P�m�nt. Te pot duce la un local cu specific centuran, dar nu cred c� vei descoperi satisfac�ii gastronomice inedite. Alimentele sunt prea scumpe aici ca s� �ncurajeze producerea de re�ete noi.</p><p>��P�cat� � T�n�rul examin� meniul afi�at pe pieptul chelnerului �i tres�ri: Dumnezeule! � Ce pre�uri!</p><p>���la-i cel mai scump. La cap�tul opus, se g�se�te ra�ia de drojdie, care-i gratuit�</p><p>��Gratuit�?</p><p>��� �i nici a�a nu merit�. Dac� e�ti falit, ��i va asigura subzisten�a -practic, se dezvolt� singur�. Buc�t�ria specific� Centurii este aproape vegetarian�, cu excep�ia c�rnii de pas�re �i a ou�lor. �n majoritatea domurilor mari, se cresc p�s�ri de cas�, vitele �i porcii sunt crescu�i �n asteroizii transforma�i, c�t despre pe�ti �i alte produse marine� astea trebuie importate. Unele vin congelate, �i e mai ieftin.</p><p>κi tastar� comenzile pe pieptul chelnerului. Pe P�m�nt, un restaurant at�t de scump ar fi avut osp�tari umani� �i totu�i, lui Elroy �i venea greu s�-�i �nchipuie un centuran servind la mas�.</p><p>Fripturile erau minuscule, dar garnitura se compunea dintr-o mul�ime de legume diverse. Alice abord� m�ncarea cu un apetit pe care p�m�nteanul i-l admir�.</p><p>���mi era poft� de a�a ceva, spuse ea. Pe P�m�nt, am fost nevoit� s� m� apuc de turism, ca s� dau jos tot ce acumulam din cauza m�nc�rii.</p><p>T�n�rul l�s� furculi�a din m�n�.</p><p>��Nu-mi dau seama ce a m�ncat el.</p><p>��M�car la mas� s� abandon�m subiectul �sta.</p><p>��Bine. Atunci poveste�te-mi despre tine.</p><p>Fata �i povesti despre copil�ria petrecut� �n asteroidul M�rginirea �i despre ecranele subterane prin care putea vedea stelele� care nu �nsemnaser� nimic pentru ea p�n� la prima ie�ire �n spa�iu. Anii de antrenament �n vehicule spa�iale nu erau obligatorii, dar to�i prietenii te-ar fi privit chior� dac� nu li te al�turai. Povesti despre prima ei contraband� �i despre copoiul care se prinsese ca o lipitoare de traiectoria ei, r�njindu-i de pe ecranul de comunica�ii. Urmaser� trei ani �n care transportase alimente �i ma�in�rii hidroponice spre punctele troiene, �nainte de a �ncerca din nou contrabanda� c�nd ap�ruse aceea�i fa�� amuzat�, la care se ad�ugase lec�ia despre economie pe care i-o �inuse copoiul pe drumul p�n� la Hector.</p><p>Ajunser� la cafea (liofilizat�) �i coniac (un produs centuran excelent). Elroy �i povesti despre veri�ori �i veri�oare, despre genera�iile de unchi, str�-unchi �i m�tu�i asortate, to�i risipi�i prin lume, astfel �nc�t avea rude oriunde ar fi ales s� mearg�. �i povesti �i despre Bunica 'Stelle.</p><p>��Deci, a avut dreptate, spuse Alice.</p><p>T�n�rul �n�elese ce dorise ea s� spun�.</p><p>��Nu m-a� fi adresat legii. Nu puteam refuza banii �ia. Alice, individul �i consider� pe to�i oamenii drept ni�te marionete, iar el este singurul care vede sforile ce le manipuleaz�.</p><p>��Eu n-a� l�sa un b�rbat s� se g�ndeasc� la mine �n felul �sta, pufni fata.</p><p>���n plus, culege e�antioane. Ca s� vad� cum ne descurc�m, �ncotro ne �ndrept�m. B�nuiesc c� urm�torul lui pas este un proiect de �mperechere selectiv�.</p><p>��Bine, �i care ar fi urm�torul nostru pas?</p><p>��Nu �tiu.</p><p>Elroy sorbi din coniac. Era absolut minunat, p�rea c� i se vaporizeaz� �n gur�. Centuranii ar fi trebuit s�-l exporte. Nu i-ar fi costat prea mult combustibilul � era o marf� care cobora �n pu�ul gravita�ional.</p><p>��Cred c� avem trei op�iuni, zise fata. Prima dintre ele este s� spunem tot ceea ce �tim, mai �nt�i lui Vinnie, apoi oric�rui produc�tor de �tiri dispus s� ne asculte.</p><p>��Crezi c� ne va asculta vreunul?</p><p>��Eh, f�cu ea un gest de nep�sare din m�n�. Cred c� ar publica �tirea. Este ceva inedit. Totu�i, nu avem dovezi. Avem o ipotez�, cu o gaur� uria��, dar asta-i totul.</p><p>��Ce anume a m�ncat?</p><p>��Exact.</p><p>��Ei bine, am putea �ncerca.</p><p>Alice ap�s� o tast� de apel. C�nd chelnerul ap�ru silen�ios ca o boare de v�nt, fata comand� �nc� dou� coniacuri.</p><p>���i dup� aceea? �ntreb� ea.</p><p>��Mda�</p><p>��Oamenii vor asculta, vor comenta �i-�i vor pune �ntreb�ri. Dar nu se va �nt�mpla nimic. Treptat, totul se va stinge. Brennan va a�tepta at�t c�t va fi nevoie: o sut� de ani, o mie�</p><p>��Nu vom �ti niciodat�. Este ca �i cum am �ipa �n vid.</p><p>��Corect. A doua op�iune este s� abandon�m totul.</p><p>��Nu.</p><p>��De acord. A treia op�iune este s� plec�m dup� el. Cu o flot� a poli�iei centurane, dac� ea ne va sprijini. Dac� nu� singuri.</p><p>Elroy c�zu pe g�nduri, sorbind din coniac.</p><p>���ncotro ne vom �ndrepta?</p><p>��Hai s� vedem� � Alice se l�s� pe spate, �ngust�ndu-�i ochii. � El a pornit c�tre spa�iul interstelar. S-a oprit pentru dou� luni �n norul de comete, mult dincolo de orbita lui Pluton. S-a oprit brusc, ceea ce trebuie s�-l fi costat o gr�mad� de combustibil, apoi a pornit mai departe.</p><p>��Nava lui a pornit mai departe. Dac� el se g�se�te acum aici, �nseamn� c� a expediat doar modulul de propulsie. �n felul �sta, a r�mas cu cabina �i cu naveta-solo centuran�.</p><p>��Plus combustibilul. O mul�ime de combustibil, luat din rezervoarele propulsiei. Le-a umplut �nainte de plecare.</p><p>��Perfect! S� zicem c� ar fi descoperit o modalitate de a cre�te r�d�cinile, pentru a se hr�ni. Poate c�, �nainte de a pleca de pe Marte, a luat din cal� ni�te semin�e. Ce anume i-ar trebui acum �i nu are?</p><p>��O cas�. O baz�. Materiale de construc�ie.</p><p>��Nu le-ar fi putut extrage din comete?</p><p>��Poate c� da. �n mod sigur, gazele �i unele elemente chimice.</p><p>��Bine. M-am g�ndit �i la asta, zise Elroy. C�nd vorbe�ti cu at�ta nep�sare despre norul de comete, crezi c�-i vorba despre o aglomerare de bolovani similar� Centurii? Norul de comete este cu totul altceva.</p><p>Vorbea aleg�ndu-�i cuvintele cu grij�. Coniacul �ncepuse s�-i afecteze limba. Dac� b�lb�ia vreun termen mai complicat, fata ar fi r�s de el.</p><p>��Este regiunea din spa�iu unde cometele �ncetinesc, r�m�n o vreme, apoi cad �napoi spre Soare. Are un volum de zece p�n� la dou�zeci de ori mai mare dec�t al Sistemului Solar, �i nu uita c� marea parte a Sistemului Solar este dispus� �ntr-un plan. Majoritatea cozii unei comete este alc�tuit� din hidrogen, nu? A�adar, Brennan n-a avut probleme cu combustibilul. �n clipa de fa��, s-ar putea afla oriunde �n norul acela, pentru ca m�ine s� fie �n cu totul alt� parte. Unde s�-l c�ut�m?</p><p>��Vrei s� abandonezi? �l �intui fata cu privirea.</p><p>��Ideea m� ispite�te. Nu pentru c-ar fi prea mare pentru puterile mele. Dimpotriv�, este prea mic. Ascunz�toarea lui este prea al naibii de mare!</p><p>��Mai exist� o posibilitate, spuse Alice. Persefona.</p><p>Persefona� Cum de uitase de existen�a celei de-a zecea planete? De�i�</p><p>��Persefona este o gigant� gazoas�, nu?</p><p>��Nu �tiu sigur, dar a�a se presupune. A fost detectat� pe baza masei �i a influen�ei pe care o are asupra orbitelor cometelor. Este �ns� posibil ca atmosfera s�-i fie �nghe�at�. Brennan s-ar putea men�ine deasupra unui punct, p�n� ce str�punge straturile �nghe�ate, pentru ca dup� aceea s� coboare.</p><p>Fata se aplec� peste mas� �i-l privi cu ochi c�prui, inten�i.</p><p>��Roy, el trebuia s� fac� rost de metale de <emphasis>undeva! </emphasis>A construit un fel de generator gravita�ional, nu? Pentru asta trebuie s� fi f�cut �i ni�te experiment�ri. Avea deci nevoie de metal. De mult metal.</p><p>��Nu-I putea extrage din nucleul unei comete?</p><p>��Nu cred.</p><p>��Nu putea �ntreprinde o exploatare minier� a Persefonei. O planet� at�t de mare trebuie s� fie o gigant� gazoas�, cu un miez aflat �n stare lichefiat�. N-ar fi putut asoliza nic�ieri. Presiunea ar trebui s� fie comparabil� cu cea jupiterian�.</p><p>��Atunci, un satelit? Poate c� Persefona are un satelit!</p><p>��Bine�n�eles, de ce nu? Orice gigant� gazoas� ar putea avea <emphasis>zeci </emphasis>de sateli�i naturali.</p><p>��El s-a oprit dou� luni, asigur�ndu-se c� putea tr�i acolo. Probabil c� localizase Persefona �i o studiase prin telescop. C�nd s-a convins de existen�a sateli�ilor, a abandonat modulul propulsiei. Altfel, ne-am fi dat seama de prezen�a lui prin semn�tura monopolilor.</p><p>��Mi se pare un ra�ionament corect. Poate c� a s�dit �i arborele-vie�ii� Totu�i, este posibil ca acum s� nu se afle acolo.</p><p>��Trebuie s� fi l�sat urme. De acum, vorbim despre un satelit, un corp ceresc mult mai mic. Trebuie s� existe semne acolo unde a asolizat� urmele fuziunii, exploat�rile miniere, cl�dirile pe care Ie-a abandonat, plus <emphasis>c�ldura. </emphasis>De acord, unele urme puteau fi �terse, dar nu �i c�ldura, �n nici un caz pe un satelit mic, aflat la naiba, dincolo de Pluton. C�ldura ar fi afectat mediul, provoc�nd efecte superfluide �i vaporiz�nd unele elemente �nghe�ate.</p><p>��Iar atunci, am avea dovezi, conchise Elroy. Putem lua imagini holografice. �n cel mai r�u caz, putem holografia semnele l�sate pe satelitul Persefonei. N-ar mai fi o simpl� ipotez�, nesus�inut� de nimic.</p><p>���i-n cel mai bun caz? sur�se ea. Ne vom ciocni de monstrul-Brennan.</p><p>��Ghinionul lui!</p><p>��A�a-i!</p><p>Alice �i �n�l�� coniacul. Ciocnir� u�or pocalele �i b�ur�.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Spaima c�derii �l trezi pe jum�tate, iar senza�iile familiare ale mahmurelii f�cur� restul. Se scul� �n capul oaselor pe un pat aduc�nd cu un nor trandafiriu � patul Alicei. Veniser� aici seara t�rziu, poate pentru ca s� s�rb�toreasc� ori s� �ncheie un acord, sau poate, pur �i simplu, pentru c� se pl�ceau reciproc.</p><p>Nici o durere de cap. Coniacul bun are ca efect mahmureala, dar nu produce migrene.</p><p>Fusese una dintre nop�ile cele mai bune.</p><p>Fata nu se z�rea nic�ieri. Plecase la serviciu? Nu, o auzi umbl�nd prin buc�t�rie. Descul�, Elroy intr� acolo. �n pielea goal�, Alice f�cea cl�tite.</p><p>��Chiar am vorbit serios? �ntreb� t�n�rul.</p><p>��Acum trebuie s� gu�ti m�nc�rurile centurane, replic� ea.</p><p>�i �ntinse un platou plin v�rf. El �l apuc� gre�it �i cl�titele se zguduir� �i plutir�, exact ca �n reclame. Elroy izbuti s� le prind�, �ns� aranjamentul avea acum aspectul Turnului din Pisa.</p><p>Aveau gustul tuturor cl�titelor � erau bune, dar nu se deosebeau cu nimic de altele. Poate c� �n re�eta centuran� se includea �i g�titul �n pielea goal�. T�n�rul le umplu cu erza� de dulcea�� de vi�ine �i-�i propuse s� nu uite s�-i trimit� Alicei c�teva flacoane cu dulcea�� autentic� � dac� ea r�m�nea �n Centur� �i dac� el mai ajungea vreodat� viu pe P�m�nt.</p><p>��Chiar am vorbit serios? repet� �ntrebarea.</p><p>Fata Ti �ntinse o cea�c� �i un borcan cu cafea liofilizat�, purt�nd o etichet� terestr�.</p><p>��Mai �nt�i, s� vedem ce-i cu Persefona �i apoi putem decide.</p><p>��Asta pot face �i singur, la hotel. ��i expediez ce am aflat, la fel cum ai procedat tu ieri. ��i economise�te ni�te timp.</p><p>��Bun� idee! Atunci, eu o s� vorbesc cu Vinnie.</p><p>��M�-ntreb dac� flota copoilor m-ar l�sa �i pe mine s-o �nso�esc?</p><p>Alice i se a�ez� �n poal� � u�oar� ca un fulg, totu�i f�r� s�-i lipseasc� nimic din ceea ce un b�rbat �i-ar dori la o femeie � �i-l privi �n ochi.</p><p>��Tu ce speri, de fapt?</p><p>Elroy c�zu c�teva clipe pe g�nduri, �nainte de a-i r�spunde.</p><p>��A� veni, dac� �efii t�i m� vor l�sa. Totu�i, ��i m�rturisesc: dac� pot pune copoii pe urmele lui Vandervecken, am dovedit c� el nu m� poate manipula. At�ta timp c�t Vandervecken o �tie, asta-i tot ce m� intereseaz�.</p><p>��P�i� s� zicem c�-i destul de corect.</p><p>Plecar� �mpreun�. Locuin�a Alicei f�cea parte din ceea ce p�rea o st�nc�, apartamentele fiind sfredelite �ntr-unui dintre pere�ii fostei exploat�ri de hidra�i ce ad�postea Alderson City. Luar� un metrou p�n� �n Waring �i acolo se desp�r�ir�.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><cite><p><emphasis>PERSEFONA: Descoperit� �n 2003, �n urma analizei matematice </emphasis>a <emphasis>perturba�iilor din orbitele unor comete. �n 2015, a fost v�zut� �nt�ia dat� prin telescop. Persefona are o mi�care retrograd�, cu orbita �nclinat� cu 61� fa�� de ecliptic�. Masa este mai mic� dec�t a lui Saturn.</emphasis></p><p><emphasis>Este posibil ca prima explorare a Persefonei s� fi fost �ntreprins� de Alan Jacob Mion, �n 2094. Afirma�iile lui Mion au fost puse la �ndoial� din cauza absen�ei oric�ror dovezi fizice (filmele �i casetele lui video au fost afectate de radia�ii, ca �i Mion �nsu�i; pentru a economisi combustibilul, el �nl�turase scutul antiradia�ii), precum �i din cauza afirma�iei lui potrivit c�reia Persefona ar avea un satelit.</emphasis></p><p><emphasis>O expedi�ie oficial� de explorare a fost �ntreprins� �n 2170. S-a descoperit c� Persefona nu avea sateli�i, iar atmosfera ei era tipic� planetelor gazoase gigante, abund�nd �n compu�i ai hidrogenului. Atmosfera ar prezenta interes �n vederea exploat�rii elementelor gazoase, dac� planeta s-ar g�si la aceea�i dep�rtare ca Jupiter. Alte expedi�ii n-au mai urmat.</emphasis></p></cite><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p><emphasis>La naiba! �i spuse Elroy. Nici un satelit!</emphasis></p><p>Se �ntreb� dac� Brennan n-ar fi putut colecta elementele gazoase reci ale Persefonei. Cu ce s-o fi f�cut � cu m�inile goale? �i �n ce scop? �n felul acela, n-ar fi g�sit metale� �i, oricum, nu mai conta; �n nori nu puteau fi g�site urme care s� le slujeasc� drept dovezi.</p><p>G�si raportul expedi�iei din 2170 �i-l lectur�. Ceva mai greu, d�du peste rezumatul unui interviu al lui Alan Jacob Mion, acordat unui reporter de la <emphasis>Spectrul �tirilor. </emphasis>Individul era un personaj l�ud�ros, extravagant, genul de om care �i-ar fi pierdut un an �ntreg pe orbita celei de-a zecea planete numai pentru a spune c� el a fost primul acolo. �n schimb, se dovedea mai pu�in meticulos �n privin�a observa�iilor. Poate c� �satelitul� lui fusese capul unei comete care trecuse pe l�ng� Persefona, descriind o parabol� lent�.</p><p>Elroy folosi terminalul din camera de hotel pentru a expedia materialele la sediul poli�iei.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Alice reveni �n jurul orei optsprezece.</p><p>��Vinnie n-a fost convins�, rosti ea cu o voce obosit�.</p><p>��N-o pot �nvinui. Nu exist� sateli�i. Toat� logica noastr� minunat� �i nici un blestemat de satelit.</p><p>Elroy �i petrecuse restul zilei �ncerc�nd s� joace rolul unui turist �ntr-un ora� care nu fusese conceput pentru turi�ti. Waring era o a�ezare a muncitorilor.</p><p>��N-ar fi acceptat, nici dac� ar fi existat un satelit. A spus� ei bine, nu-s sigur� c� avea dreptate.</p><p>Oboseala Alicei nu se datora gravita�iei. Nu se tr�ntise pe pat, istovit�. κi �inea spinarea dreapt� �i capul sus. �ns� ochii �i glasul�</p><p>���n primul r�nd, mi-a spus c� totul este ipotetic. �n al doilea r�nd, dac� <emphasis>ar fi </emphasis>adev�rat, �n ce am b�ga o am�r�t� �i neajutorat� flot� poli�ieneasc�? �n al treilea r�nd, afacerea cu R�pitorul a fost perfect explicat� ca reprezent�nd cazuri ale Privirii Pierdute.</p><p>��Nu �tiu ce-i asta.</p><p>��Privirea Pierdut�? Autohipnoz�. Centuranii petrec prea mult� vreme privind �n infinit. Uneori, ei se trezesc pe orbita destina�iei f�r� s�-�i aminteasc� nimic din cele petrecute dup� decolare. Vinnie mi-a ar�tat raportul despre Norma Stier. Mai �ii minte? Disp�ruse �n 2230.</p><p>��Exact.</p><p>���n decursul celor patru luni despre care se presupune c� Ie-a pierdut, ea s-a aflat �n spa�iu. O dovedesc �nregistr�rile video ale navei.</p><p>��Dar <emphasis>banii? </emphasis>R�pitorul �i <emphasis>mituie�te </emphasis>pe cei r�pi�i.</p><p>��Avem dovezi numai �n dou� cazuri, dar �i acelea pot fi explicate. Oamenii pot folosi povestea cu R�pitorul pentru a t�inui c�tigurile ob�inute prin contraband� sau ceva �i mai r�u. � Fata sur�se. � Sau poate c� Vandervecken a aranjat �nregistr�rile video ale navei� Eu una cred �n existen�a lui.</p><p>��Ce dracu', bine�n�eles!</p><p>��Vinnie �ns� are dreptate �ntr-o privin��. Ce se va opune jalnicei flote poli�iene�ti a Centurii? Brennan trebuia s� fac� rost de metale de undeva. Dac� a exploatat satelitul Persefonei, este posibil ca dup� aceea s�-l fi deplasat de pe orbit�!</p><p>��Cum?!</p><p>��Nu te-ai g�ndit la posibilitatea asta?</p><p>��Nu.</p><p>��Nu-i ceva ie�it din comun. Este vorba despre o mas� de m�rimea lui Ganimede sau doar despre un bolovan c�t Vesta? Asterozii au mai fost muta�i de pe orbitele lor.</p><p>��A�a-i� iar el beneficia de cantit��i nelimitate de hidrogen pentru combustibil, plus generatorul gravita�ional, iar noi am �i afirmat deja c� mutase asteroidul Mahmed. Totu�i, nu putea duce satelitul Persefonei prea departe. Orice bolovan cu con�inut metalic pe care-l g�sim prin preajm� trebuie s� fie satelitul, nu? De altfel, nu l-ar fi deplasat de pe orbita lui dec�t dac� urmele l�sate l-ar fi incriminat direct.</p><p>��Mai e�ti decis s� pleci dup� el?</p><p>Elroy inspir� ad�nc.</p><p>��Da. Voi avea nevoie de ajutorul t�u, ca s�-mi aleg echipamentele necesare.</p><p>��Vin cu tine.</p><p>��Grozav!</p><p>��M-am temut c� voi fi silit� s� renun�, zise fata. N-am banii necesari pentru a finan�a o asemenea expedi�ie, tu nu p�reai destul de� dornic, iar Vinnie a fost c�t pe-aici s� m� conving� c� totul nu-i dec�t imagina�ia noastr�. Roy, dac� se va dovedi c� a avut dreptate?</p><p>��Va r�m�ne o pl�cut� c�l�torie de nunt�. Apoi, vom fi singurii oameni �n via�� care au v�zut a zecea planet�. La �ntoarcere, crezi c� vom putea revinde echipamentele?</p><p>Trecur� la discu�iile tehnice.</p><p>Avea s� coste enorm.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Brennan�</p><p>�ce se poate spune despre Brennan? El va exploata �ntotdeauna la maxim mediul �nconjur�tor, pentru a-�i atinge scopurile. Cunosc�ndu-i ambientul, cunosc�ndu-i motiva�iile, cineva i-ar putea prezice ac�iunile cu exactitate.</p><p>Dar mintea lui? Ce se petrece �n mintea lui?</p><p>Misiunea aleas� � misiunea care l-a ales pe ei pentru munca de o via�� � se �ndepline�te �n general prin a�teptare. Preg�tirile lui s-au �ncheiat cu foarte mult timp �n urm�. Acum, el a�teapt� �i prive�te, iar uneori �mbun�t��e�te preg�tirile f�cute. Are c�teva pasiuni. Sistemul Solar este una dintre ele.</p><p>Uneori, culege e�antioane. �n restul timpului, urm�re�te lumini�ele mi�c�toare ale jeturilor de fuziune, folosind ca telescop un aparat bizar. Intercepteaz� fragmente ale emisiunilor de �tiri �i divertisment, utiliz�nd echipamente sofisticate pentru a filtra parazi�ii. Majoritatea fragmentelor provin de pe P�m�nt. Centura comunic� prin intermediul laserelor, iar acestea nu sunt �ndreptate spre Brennan.</p><p>Civiliza�ia �i continu� drumul. Brennan prive�te.</p><p>Un fragment al unei emisiuni de �tiri �i anun�� moartea Estellei Randall.</p><p>Evenimentul ridic� o posibilitate interesant�. Brennan �ncepe s� urm�reasc� lumini�a unei surse de fuziune care se deplaseaz� spre Persefona.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Elroy nu era sigur ce anume �l trezise. R�mase nemi�cat �n hamac, sim�ind nava din jurul s�u.</p><p>Vibra�ia propulsiei se sim�ea mai degrab� dec�t se auzea. �nc� dou� zile, �i ar fi putut s-o simt� f�r� s� se concentreze. Aparent, senza�ia respectiv� nu se modificase.</p><p>Alice se afla al�turi, �n cel�lalt hamac. Avea ochii deschi�i, iar expresia fe�ei �i era �ncruntat�.</p><p><emphasis>Asta </emphasis>�l sperie pe t�n�r.</p><p>��Ce-i?</p><p>��Nu �tiu. Pune-�i costumul.</p><p>Elroy se str�mb�. �n prima zi, Alice �l obligase s� �mbrace �i s� dezbrace timp de �ase ore blestematul de costum de salvare. Era un fel de sac de plastic transparent, av�nd form� omeneasc�, cu un fermoar de la b�rbie p�n� ia genunchi, ramific�ndu-se sub p�ntece. �l puteai �mbr�ca �n c�teva secunde, �i �n alte c�teva secunde cuplai cordonul de alimentare cu aer �i ap� la sistemul de sus�inere a vie�ii. T�n�rul blocase fermoarul de vreo dou� ori �i fusese r�spl�tit cu ni�te cuvinte pe care nu le-ai fi a�teptat din partea unui partener de sex, indiferent de experien�a anterioar�.</p><p>��De acum �ncolo, nu por�i nimic altceva dec�t un suspensor, ordonase Alice. �i-I por�i tot timpul. <emphasis>Nimic </emphasis>nu trebuie s� blocheze fermoarul.</p><p>�n ultimele dou� ore, ea �i azv�rlise costumul de undeva din spate, sub forma unui ghem motolit, pe care trebuia s�-l desfac� �i s�-l activeze �n zece secunde. C�nd fusese �n stare s� duc� opera�iunea la bun sf�r�it, legat la ochi, se declarase mul�umit�.</p><p>��Este prima ta mi�care, �i spusese. �ntotdeauna. Orice s-ar �nt�mpla, <emphasis>��i pui costumul.</emphasis></p><p>Acum, Elroy �nha�� costumul f�r� m�car s�-l priveasc�, �i v�r� �n�untru picioarele, m�inile �i capul, trase fermoarele �i se cupl� la alimentarea din perete. �nc� o clip�, ca s� scoat� rani�a din compartimentul ei, s-o fixeze �n spate, s� scoat� furtunul �i s� se cupleze la ea. Aerul stocat �i insipid �i umplu costumul. Alice fusese �i mai rapid�; i-o luase �nainte �i urca sc�ri�a.</p><p>C�nd t�n�rul ie�i prin chepeng, ea era instalat� �n fotoliul pilotului.</p><p>��Bravo, i se adres� f�r� s� se �ntoarc�.</p><p>��Ce se-nt�mpl�?</p><p>��Propulsia func�ioneaz� perfect. Avem accelera�ia de 1 <emphasis>g</emphasis> �i cursul spre Persefona.</p><p>��Perfect, se relaxa el �i se �ndrept� c�tre cel�lalt fotoliu, �mpleticindu-se pu�in.</p><p>Fata se �ntoarse.</p><p>��Nu sim�i?</p><p>��Ce s� simt?</p><p>��Poate c�-i numai p�rerea mea. M� simt� mai u�oar�.</p><p>Acum sim�i �i el.</p><p>��Cu toate astea, avem accelera�ia de 1 <emphasis>g.</emphasis></p><p>��Mda.</p><p>��Verific� traiectoria, rosti Elroy, m�nat de o brusc� intui�ie. Alice �l privi surprins�, apoi �ncuviin�� din cap �i se apuc� de treab�. N-o putea ajuta cu nimic. Petrecuse o parte din prima zi �i aproape toat� ziua a doua utiliz�nd benzile de �nv��are rapid�; acum de�inea instruirea de baz� �n operarea, �ntre�inerea �i repararea unei nave spa�iale centurane. Alice era �ns� expert� �n privin�a calculatorului, de aceea o l�s� s� lucreze.</p><p>Sim�i schimbarea atunci c�nd se petrecu: o greutate ceva mai mare pe umeri, un vag sc�r��it �n structura de rezisten�� a navei. Z�ri teama din ochii fetei �i nu coment�.</p><p>��Nu ne mai �ndrept�m spre Persefona, anun�� ea dup� un timp.</p><p>��Aha, aprob� Elroy, sim�ind nodul de spaim� rece din piept.</p><p>��De unde ai �tiut?</p><p>��Am avut o b�nuial�. De fapt, e logic. Brennan de�ine un generator de gravita�ie � asta-i una dintre ipotezele de la care am pornit. Dac� ne-am afla �ntr-un c�mp gravita�ional puternic, ar trebui s� existe �i un efect de maree.</p><p>��Mda. Ei bine, asta s-a �nt�mplat. Bine�n�eles, pe autopilot nu s-a �nregistrat nimic. Asta �nseamn� c� va trebui s� calculez noul nostru curs folosindu-m� de triangula�ie. �n mod clar, vom trece departe de Persefona.</p><p>��Putem face ceva ca s� corect�m cursul?</p><p>��Nu.</p><p>Lui Elroy nu-i veni s� cread�. Pl�nuiser� totul at�t de detaliat�</p><p>��Chiar nimic?</p><p>Fata se �ntoarse �n fotoliu ca s�-l priveasc�.</p><p>��Poate c�-�i aminte�ti c� urma s� ajungem la o vitez� maxim� de zece mii de kilometri pe secund�, apoi s� �naint�m iner�ial. Combustibilul ne ajunge pentru dou� asemenea manevre � o dat� la dus, o dat� la �ntors.</p><p>��Sigur c� da.</p><p>Dou� sute cincizeci �i �ase de ore de accelerare, acela�i num�r de ore pentru decelerare �i cam o sut� de ore pentru deplasarea iner�ial�. Dac� ar fi trebuit s� consume combustibil pentru explor�ri, s-ar fi �ntors cu viteza minim� admisibil�. Nu putea uita asta. Elaboraser� zeci de variante. Luaser� o nav�-cistern� pentru combustibilul suplimentar, plus lasere cu care s� se desprind� de ea, dac� situa�ia se �nr�ut��ea <emphasis>realmente </emphasis>�i trebuiau s�-�i reduc� masa. �n plus, laserele puteau fi �ntrebuin�ate ca arme.</p><p>F�cuser� at�tea planuri � dar la ce bun? O sim�ise atunci, dar nu comentase. O sim�ea �i acum, �nainte ca Alice s� termine de vorbit�</p><p>��Actualmente, ne deplas�m cu treizeci �i cinci de mii de kilometri pe secund�. N-am calculat precis, dar �n situa�ia actual� combustibilul r�mas ne ajunge doar ca s� ne oprim complet.</p><p>���n norul de comete?</p><p>��La mama naibii, da!</p><p>� c� era o mare gre�eal� s� faci planuri �mpotriva lui Brennan. Brennan dep�ea no�iunea planific�rilor.</p><p>Oricum, g�ndurile continuau s�-i alerge prin cap. Existau istorii str�vechi� oameni care supravie�uiser� unor accidente �n spa�iu� Apollo 13, c�l�toria lui Patru Gee Jennison, sau Eric Ciborgul�</p><p>��Am putea folosi jeturile laterale ca s� ajungem la Persefona, apoi s� ocolim planeta dup� o hiperbol�. Cel pu�in, �n felul �sta am reveni �n Sistemul Solar.</p><p>��Este posibil ca pentru manevra asta s� ne ajung� combustibilul. O s� fac o simulare de traiectorie. �ntre timp�</p><p>Ap�s� c�teva taste.</p><p>Senza�ia de gravita�ie crescut� pieri �nceti�or.</p><p>Vibra�ia propulsiei disp�ru, l�s�nd o lini�te stranie �n mintea p�m�nteanului.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Elroy Truesdale este mai pu�in previzibil dec�t Brennan. Dintre cele c�teva op�iuni care-i stau acum �n fa��, una este evident cea mai bun�; totu�i, cum poate �ti Brennan c� Elroy o va urma? Adesea, Pr�sitorii n-o fac. Mai r�u chiar, e posibil ca el s� aib� un tovar� de c�l�torie la bordul navei -femeie �i centuran�. Truesdale poate fi anticipat �ntr-o oarecare m�sur�. Cum �ns� poate prezice Brennan capriciile unei fete pe care n-a cunoscut-o niciodat�?</p><p>Ceva asem�n�tor se poate afirma despre armele lui Truesdale. Lasere, bine�n�eles. Laserele sunt prea utile ca unelte universale pentru a fi l�sate acas�. De aceea, el ar alege lasere �i �nc� o arm�. Grenade, gloan�e, paralizante sonice, plastic explozibil? Num�rul op�iunilor bune este de patru. Cea mai bun� alegere este una singur�, at�ta doar c� Brennan o poate ghici. Ca atare, mi�carea fireasc� a lui Truesdale ar fi s� dea de dou� ori cu banul. Brennan �tie c� t�n�rul este �ndeajuns de inteligent s�-�i dea seama de asta.</p><p>Perfect, vas�zic�, �nainte de decolare, a dat de dou� ori cu banul. Cum a c�zut moneda? Brennan chicote�te �n g�nd, de�i fa�a nu i se clinte�te. C�nd Truesdale este inteligent, Brennan e �nc�ntat.</p><p>�i ce va face acum? Brennan examineaz� problema. Din fericire, nu conteaz�. Nimic din ceea ce poate face Truesdale nu-l va scoate din raza �telescopului� s�u� unul �i acela�i instrument de care s-a folosit ca s� modifice cursul p�m�nteanului. Brennan se ocup� de alte lucruri. Peste c�teva zile�</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>��Dac� n-ar trebui s� ne facem griji �n leg�tur� cu Brennan, zise Alice, �tiu exact cum ar trebui s� proced�m. Am decelera �i am expedia un mesaj de ajutor. �n c�teva luni, cineva o s� apar� s� ne ajute.</p><p>Se aflau �n hamacul lui Elroy, abia ancorat �n imponderabilitate. �n ultimele zile, petrecuser� aproape tot timpul �n hamacul acela. Dormiser� pe s�turate. F�cuser� frecvent dragoste, din pasiune, ca mijloc de a-�i lini�ti reciproc temerile, pentru a pune punct ocazionalelor dispute, ori, pur �i simplu, pentru c� nu aveau nimic constructiv de f�cut.</p><p>��De ce s-ar deranja cineva s� ne salveze? �ntreb� t�n�rul. Dac� am fost at�t de nes�bui�i ca s� venim �ncoace�</p><p>��Pentru bani. Pentru taxele de salvare. Evident, ne-ar costa to�i b�nu�ii pe care-i avem.</p><p>��Aha�</p><p>��Inclusiv nava. Ce ai prefera, Roy? S� fii falit sau mort?</p><p>��Falit, r�spunse el imediat. De�i a� prefera s� n-am de ales. �i nici n-am. Prin consens, tu e�ti comandantul. Ce vom face, comandante?</p><p>Alice i se foi �n bra�e �i-�i strecur� o m�n� �napoia lui, ca s�-l g�dile pe spate cu unghiile.</p><p>��Habar n-am. Tu ce vrei s� facem, credinciosul meu echipaj?</p><p>��S� ne bizuim pe Brennan. De�i detest ideea asta.</p><p>��Crezi c� te va aduce de dou� ori �napoi?</p><p>��Brennan are un trecut remarcabil �n privin�a� umanitarismului. C�nd i-am respins mita, aceasta a fost v�rsat� Centrului de Studii privind Reabilitarea Criminalilor. �n cazurile anterioare, banii au fost dirija�i spre cercetarea medical� a protezelor �i a chirurgiei plastice.</p><p>��Nu v�d leg�tura.</p><p>��Mi se pare firesc. Se vede c� e�ti centuran�! Pe P�m�nt, exista o �ntreag� problem� legat� de b�ncile de organe. To�i doreau s� tr�iasc� ve�nic �i modalitatea cea mai simpl� de a ob�ine transplanturi suficiente pentru to�i bolnavii era folosirea criminalilor condamna�i. Pedeapsa cu moartea se aplica p�n� �i pentru �nsumarea prea multor amenzi de circula�ie. Acela a fost momentul c�nd Brennan a finan�at alte tipuri de cercetare medical�.</p><p>��Noi n-am avut niciodat� problema asta, rosti Alice cu demnitate, fiindc� am <emphasis>decis </emphasis>a�a. Niciodat� nu ne-am transformat delincven�ii �n donatori.</p><p>��De acord. A�i str�b�tut perioada respectiv�, baz�ndu-v� exclusiv pe fibra voastr� moral�.</p><p>��Sunt c�t se poate de serioas�.</p><p>��Noi am str�b�tut-o, fiindc� cercetarea medical� a descoperit modalit��i mai bune de a face lucrurile. Brennan a finan�at cercet�rile respective. Acum, avem din nou criminali �n via�� �i ei trebuie cumva s� se readapteze �n cadrul societ��ii.</p><p>��Iar Brennan finan�eaz� �i proiectul �sta. �i tot el este acela�i R�pitor bun la suflet care ne va readuce pe P�m�nt, dac� nu izbutim nimic pe cont propriu.</p><p>��Mi-ai solicitat p�rerea, comandante. N-ai nici un motiv ca s�-mi tratezi r�spunsul ca pe o dovad� de revolt�.</p><p>��Destinde-te, credinciosul meu echipaj! At�ta doar c� � m�na i se �ncle�ta �n pumn �i Elroy �l sim�i ap�s�ndu-l �n spate � nu-mi prea place s� depind de altcineva�</p><p>��Nici mie.</p><p>��Mai ales de o persoan� cu arogan�a lui Brennan. Poate c� el ne consider� realmente ni�te animale. Poate c�, pur �i simplu, ne-a� �ndep�rtat, pentru c� veneam s�-l deranj�m.</p><p>��Poate.</p><p>��Tot n-am v�zut nimic �n fa��.</p><p>��Ei bine, indiferent �ncotro ne-am �ndrepta, o facem al dracu' de rapid, mult mai rapid dec�t pl�nuiser�m.</p><p>Alice r�se �i unghiile ei descriser� cercule�e pe spinarea t�n�rului.</p><p>�n fa�a lor exista, totu�i, ceva. Era invizibil pentru telescop �i pentru radar, �ns� ap�rea, vag, pe detectorul masic. Putea fi o comet�, o eroare a detectorului sau� altceva.</p><p>Se aflau �n c�dere liber� de �ase zile. Acum erau la 1,1x10<sup>10 </sup>kilometri de Soare � adic� la dep�rtarea Persefonei. Detectorul masic ar�ta o imagine micu��, dar distinct�. Era mai mic� dec�t orice satelit pe care l-ar fi putut avea o gigant� gazoas�. Pe de alt� parte, materia era at�t de rarefiat� aici, aproape la fel ca �n spa�iul interstelar, �nc�t probabilitatea cov�r�itoare ar fi fost s� nu �nt�lneasc� absolut nimic.</p><p>Se g�ndir� c� era vorba despre Brennan. Fur� cuprin�i de speran�e, dar �i de temeri.</p><p>Iar telescopul nu ar�ta nimic.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Nu era sigur ce anume �l de�teptase. Ascult� lini�tea �i privi �n jur�n semi�ntuneric.</p><p>Alice at�rna, tr�g�nd de centurile ce o men�ineau �n hamac, �ndreptat� c�tre botul navei. La fel ca Ejroy.</p><p>T�n�rul �nv��ase bine lec�ia. �nainte de a desface centurile, avea deja costumul �ntr-o m�n�. Se �mbr�c�, �in�ndu-se de centuri ca de o ancor�. For�a de atrac�ie era de c�teva kilograme, nu mai mult. Alice i-o luase din nou �nainte, plutind pe sc�ri�� �n jos, c�tre botul navei.</p><p>Detectorul masic �nnebunise. Dincolo de hublou, stelele sclipeau nemi�cate.</p><p>��Aici nu pot face o estimare a cursului, rosti fata. N-am nici un punct de referin��. Chiar �i �nainte, c�nd ne aflam la numai dou� zile de Soare, mi-a fost destul de greu.</p><p>��Bine.</p><p>Ea izbi cu pumnul �n sticla hubloului.</p><p>��Nu-i bine! Nu pot afla unde suntem. Ce vrea de la noi?</p><p>��U�urel, u�urel! Noi venim la <emphasis>el.</emphasis></p><p>��Pot face o analiz� a deplas�rii Doppler asupra Soarelui. Cel pu�in, vom afla ce vitez� radial� avem. Nu pot �ns� face acela�i lucru asupra Persefonei, fiindc� este prea al dracu' <emphasis>de-ntunecat�</emphasis></p><p>Se �ntoarse brusc, cu o tulburare ad�nc� �ntip�rit� pe chip.</p><p>��Nu te ambala, c�pitane! �ncerc� s-o potoleasc� Elroy.</p><p>Alice �ncepu s� pl�ng�. C�nd t�n�rul o cuprinse �n bra�e, ea �l lovi �ncet cu pumnii �n umeri.</p><p>��Nu-mi place situa�ia asta. <emphasis>Detest </emphasis>s� depind de cineva�</p><p>Se cutremura de suspine.</p><p>Avea mai multe responsabilit��i dec�t el. Era supus� unui stres mai mare.</p><p>Elroy �tia c� era adev�rat, c�-i era imposibil s� accepte s� se lase �n voia cuiva. �n familia lui numeroas�, avusese �ntotdeauna pe cineva c�ruia s� i se adreseze la necaz. �i p�rea r�u pentru to�i cei care nu beneficiaser� de o asemenea supap� de siguran�� �n via��.</p><p>Se g�ndi c� iubirea era un sentiment ce presupunea interdependen��. Ceea ce exista �ntre el �i Alice n-ar fi fost niciodat� o dragoste adev�rat� �i complet�. P�cat�</p><p>Era �ns� o prostie s� se g�ndeasc� la a�a ceva �n vreme ce a�teptau toanele lui Brennan, ale R�pitorului, ale lui Vandervecken, sau ce altceva se g�sea acolo � un lan� logic capricios �i o for�� care deplasa nava ca pe o juc�rie. Iar Alice, r�mas� cu capul �ngropat �n um�rul lui, de parc� ar fi �ncercat s� uite de lumea din jur, continua s� se �in� de perete cu un singur bra�. Nu se g�ndise la asta.</p><p>Fata �l sim�i �ncord�ndu-se �i se �ntoarse. Privi doar o clip�, dup� care se apropie de comenzile telescopului.</p><p>P�rea un asteroid �ndep�rtat.</p><p>Nu se afla acolo unde indicase detectorul masic, ci dincolo de punctul respectiv. C�nd Alice proiect� imaginea pe ecran, lui Elroy nu-i veni s�-�i cread� ochilor. P�rea un peisaj sc�ldat de soare dintr-un basm � iarb�, copaci �i c�teva cl�diri micu�e av�nd forme organice; �n acela�i timp, parc� o sec�iune a unui asemenea peisaj fusese luat �i remodelat de m�inile unui topolog cu chef de joac�.</p><p>Era mic, mult prea mic ca s� poat� men�ine pelicula atmosferic� pe care t�n�rul o putea distinge �n jurul s�u, sau iazul albastru ce sc�nteia �ntr-o parte. P�rea un covrig pl�m�dit din lut, cu depresiuni �i proeminen�e pe suprafa��; �n gaura lui, se afla o sfer� mic� de iarb� verde pe care cre�tea un singur arbore. Z�rea sfera destul de clar. Trebuia s� fi fost gigantic�.</p><p>Por�iunea cea mai apropiat� de ei era sc�ldat� �n razele soarelui. De unde proveneau razele acelea?</p><p>��Ne apropiem.</p><p>Alice p�rea �ncordat�, totu�i glasul nu-i mai tremura de lacrimi. κi revenise rapid.</p><p>��Ce facem acum? �ntreb� t�n�rul. Asoliz�m, ori �l a�tept�m pe ei s� ne coboare?</p><p>��Ar fi mai bine s� activez motoarele, zise fata. Este posibil ca generatorul lui gravita�ional s� declan�eze furtuni �n atmosfera artificial�.</p><p>Elroy n-o �ntreb�: <emphasis>De unde �tii? </emphasis>Evident, f�cea presupuneri.</p><p>��Arme? se interes� el.</p><p>Degetele ei se oprir� deasupra tastelor.</p><p>��N-ar folosi� nu �tiu.</p><p>El c�zu pe g�nduri. �n felul acela, sc�p� ocazia.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>C�nd se trezi, Elroy crezu c� se afla pe P�m�nt. Lumina str�lucitoare a soarelui, cerul azuriu, senza�ia m�t�soas� a firelor de iarb� pe spinare �i pe picioare, atingerea, sunetul �i mireasma unei brize r�coroase �i polenizate� fusese din nou abandonat �ntr-un Parc Na�ional? Se rostogoli pe o parte �i-l v�zu pe Brennan.</p><p>Brennan st�tea pe iarb�, str�ng�ndu-�i la piept genunchii noduro�i �i privindu-l. Era practic gol, deoarece purta numai o vest� lung� ce p�rea alc�tuit� doar din buzunare: buzunare mari, buzunarele, g�ici pentru unelte, buzunare pe buzunare �i �n buzunare. Majoritatea lor erau pline. Probabil c� �n ele purta o greutate egal� cu cea proprie.</p><p>Acolo unde nu-l acoperea vesta, corpul lui era br�zdat de nenum�rate pliuri cafenii, aidoma unui ve�m�nt din piele fin�. Sem�na cu mumia Pak de la Muzeul Smithsonian, �ns� era mai mare �i chiar mai hidos. Proeminen�ele b�rbiei �i frun�ii stricau tr�s�turile line ale craniului. Avea ochii c�prui, g�nditori �i omene�ti.</p><p>��Salut, Roy, rosti el.</p><p>Elroy se scul� brusc �n capul oaselor. Acum o z�ri pe Alice, z�c�nd pe spate, cu ochii �nchi�i. Purta costumul spa�ial, �ns� casca era deschis�. Mai �ncolo, vedea nava, a�ezat� cu fuzelajul pe� pe�</p><p>Se sim�i cuprins de ame�eal�.</p><p>��N-are nimic, rosti Brennan. � Glasul �i era cumva sec, vag alien. -Nici tu, de altfel. Nu doream s� veni�i, tr�g�nd cu armele din toate pozi�iile. Ecosistemul acesta nu-i u�or de men�inut.</p><p>Elroy privi din nou. Sus, dincolo de panta lin� acoperit� cu iarb�, o mas� gigantic� plutea, gata oric�nd s� cad� peste ei. O sfer� de iarb�, cu un singur arbore, uria�, cresc�nd �n lateral. Nava se afla l�ng� trunchiul arborelui. �i ea ar fi trebuit s� cad�.</p><p>Alice se ridic� �nceti�or. T�n�rul se �ntreb� dac� avea s� intre �n panic�, dar fata �l studie c�teva clipe pe monstrul-Brennan, apoi rosti:</p><p>��A�adar, am avut dreptate.</p><p>��Destul�, �ncuviin�� Brennan. De�i n-ar fi trebuit s� g�si�i nimic �n jurul Persefonei.</p><p>��Iar acum suntem prizonieri, urm� ea cu am�r�ciune.</p><p>��Nu. Sunte�i oaspe�i.</p><p>Expresia Alicei nu se modific�.</p><p>��Crezi c� �ntrebuin�ez eufemisme. Nu-i adev�rat. C�nd voi pleca de aici, v� voi l�sa vou� locul acesta. Misiunea mea aici este aproape �ncheiat�. Va trebui s� v� �nv�� cum s� nu v� autodistruge�i, ap�s�nd butoanele gre�ite, �i v� voi da o sarcin� pentru Kobold. O s� avem timp destul pentru asta.</p><p>Elroy se g�ndi la ideea de a fi naufragia�i acolo, la o distan�� imposibil� de cas�. Era o temni�� destul de pl�cut�. Oare Brennan se g�ndise s� �nfiin�eze o nou� Gr�din� a Edenului? Deocamdat�, acesta continua s� vorbeasc�:</p><p>��Desigur, am propria mea nav�. Pe a voastr� o voi l�sa aici. �n mod inteligent, a�i economisit combustibil. Ar trebui s� devii extrem de bogat �n urma acestei �nt�mpl�ri, Roy. �i tu, de asemenea, domni�oar�.</p><p>��Alice Jordan, replic� fata.</p><p>Se descurca excelent, dar p�rea c� nu �tie ce s� fac� cu m�inile. Le mi�ca �ntruna.</p><p>��Spune�i-mi Jack, Brennan, sau monstrul-Brennan. Nu sunt convins c� mai am dreptul la numele cu care m-am n�scut.</p><p>��De ce? �ntreb� t�n�rul.</p><p>��Pentru c� misiunea mea aici s-a �ncheiat. Ce crezi c� am f�cut vreme de dou� sute dou�zeci de ani?</p><p>��Ai folosit gravita�ia artificial� ca pe o form� de art�, zise Alice.</p><p>��Da, �i asta. �n principal, �ns�, am urm�rit radicalii de litiu cu energie �nalt� din S�get�tor. � �i privi dinapoia m�tii chipului s�u: Nu sunt criptic. �ncerc s� v� explic, ca s� v� relaxa�i. Aici am avut de �ndeplinit o misiune. �n ultimele s�pt�m�ni, am descoperit ceea ce c�utam. Acum voi pleca. Nu-mi �nchipuisem c� vor�nt�rzia at�t de mult.</p><p>��Cine?</p><p>��Cei din neamul Pak. Ia s� vedem� probabil c� v-a�i documentat �n detaliu despre incidentul Phssthpok, altfel n-a�i fi ajuns p�n� aici. V-a�i �ntrebat ce vor fi f�cut Protectorii f�r� copii de pe Pak dup� plecarea lui Phssthpok?</p><p>�n mod evident, cei doi nu se �ntrebaser�.</p><p>��Eu am f�cut-o. Phssthpok a pus bazele unei industrii spa�iale pe Pak. El a aflat cum poate cre�te arborele-vie�ii pe planetele din bra�ele galactice. A construit o nav� care a func�ionat, cel pu�in at�t timp c�t a putut fi detectat� de ceilal�i confra�i ai s�i. Dar dup� aceea? Existau mul�i Protectori f�r� copii, care-�i c�utau un �el �n via��. Exista o industrie spa�ial� care putea construi nave, dar se limitase la una singur�. Pe de alt� parte, Phssthpok putea p��i vreun accident. Sau, la jum�tatea c�l�toriei, �i putea pierde voin�a de a mai tr�i.</p><p>Elroy �n�elese.</p><p>��Au trimis �nc� o <emphasis>nav�.</emphasis></p><p>��A�a ar fi trebuit s� fac�, �ncuviin�� Brennan. Chiar dac� ar fi ajuns aici, Phssthpok putea folosi ajutoare pentru a scotoci un spa�iu cu raza de treizeci de ani-lumin�. Indiferent cine l-ar fi urmat pe Phssthpok, nu s-ar fi �ndreptat direct spre Soare, deoarece p�n� ajungea acolo, Phssthpok ar fi cercetat deja regiunea. A�adar, ajutoarele lui ar fi optat pentru zonele adiacente sectorului evident de c�utare. M-am g�ndit c� �n felul acesta c�tigam ni�te ani. M� g�ndisem c� vor trimite a doua nav� aproape imediat. M� temusem c� nu voi fi preg�tit.</p><p>���i de ce au �nt�rziat at�ta?</p><p>��Nu �tiu, r�spunse Brennan cu un ton vinovat. Poate c� au avut cale mai mari� Poate c� au avut Pr�sitori men�inu�i �n anabioz�, pentru eventualitatea c� noi muriser�m cu to�ii acum dou� milioane �i jum�tate de ani.</p><p>��Spuneai c-ai urm�rit�, �ncepu Alice.</p><p>��Da. �ntr-o stea, hidrogenul nu arde chiar la fel ca �ntr-un stato-reactor Bussard. Acolo exist� presiune �i temperaturi gigantice, iar gazele se dilat� �n spa�iu chiar �n timpul procesului de fuziune. Statoreac-torul Bussard evacueaz� o mul�ime de elemente specifice: hidrogen �i heliu cu energie �nalt�, radicali de litiu, bora�i, chiar �i hidrur� de litiu, care practic este un compus imposibil. �n timpul deceler�rii, toate acestea ies �ntr-un jet cu energie mare, foarte aproape de viteza luminii. ºa func�iona nava lui Phssthpok �i nu m� a�teptam ca vreun Pak din cei r�ma�i acas� s� modifice proiectul. Nu fiindc� cel anterior fusese �ncununat de succes, ci pentru c� era solu�ia cea mai bun�. C�nd ai o inteligen�� ca a lor, exist� un singur r�spuns corect pentru un set prestabilit de condi�ii. M� �ntreb dac� dup� plecarea lui Phssthpok nu s-a petrecut nimic �i cu tehnologia lor? Oricum, am descoperit ni�te compu�i chimici anormali �n S�get�tor. Cineva se apropie.</p><p>��C�te nave? �ndr�zni Elroy s� �ntrebe.</p><p>��Una, bine�n�eles. N-am captat nici o imagine, dar trebuie s-o fi expediat de �ndat� ce au construit-o. La ce bun s� mai fi a�teptat? E posibil s� fie �nc� o nav� dup� ea, urmat� de alta. Le voi c�uta de aici, c�t� vreme mai am �telescopul�.</p><p>���i apoi�?</p><p>��Apoi !e voi distruge.</p><p>��Pur �i simplu?</p><p>��De ce oare cap�t mereu reac�ia asta? exclam� amar Brennan. Fi�i aten�i: Dac� un Pak ar fi �tiut cum este rasa omeneasc�, ar fi �ncercat s� ne extermine. Ce-ar trebui s� fac eu? S�-i trimit un mesaj, s�-i solicit un pact? Informa�ia respectiv� i-ar fi suficient�.</p><p>��L-ai putea convinge c� e�ti Phssthpok, zise Alice.</p><p>��De acord, a� putea reu�i asta. �i apoi? El ar �nceta s� mai m�n�nce, bine�n�eles. Dar mai �nt�i, ar dori s�-mi d�ruiasc� nava. Nu va crede niciodat� c� noi am dezvoltat deja tehnologia de fabricare a monopolilor artificiali, iar nava lui este de abia a doua de acest tip din Sistemul Solar. De aceea, s-ar putea s� avem nevoie �i de oxidul de taliu.</p><p>��Hm-m-m.</p><p>��Hm-m-m, o �ng�n� Brennan. Crezi c�-mi face pl�cere ideea s� ucid pe cineva care a str�b�tut treizeci �i unu de ani-lumin� pentru a ne salva de noi �n�ine? Am reflectat �ndelung la asta. Nu exist� alternativ�. Asta nu-nseamn� c� trebuie s�-mi lua�i spusele ca atare. � Brennan se scul� �n picioare. � Mai reflecta�i. �ntre timp, a�i putea explora Kobold. �n <emphasis>cele </emphasis>din urm�, va fi al vostru, toate chestiile periculoase sunt �napoia u�ilor. Distra�i-v�, �nota�i unde g�si�i ap� � dac� vre�i, pute�i juca �i golf.</p><p>Nu m�nca�i �ns� nimic �i nu deschide�i nici o u��. Roy, poveste�te-i legenda lui Barb�-Albastr�.</p><p>Dup� o clip� ar�t�nd spre o colin� scund�, ad�ug�:</p><p>��Pe acolo, apoi prin gr�din�, �i ajunge�i �n laboratorul meu. V� a�tept oric�nd dori�i. Nu v� gr�bi�i.</p><p>Se �ndep�rt�, nu la pas, ci �n fug�.</p><p>Cei doi se privir�.</p><p>��Crezi c� vorbea serios? �ntreb� Alice.</p><p>��Mi-ar pl�cea s� fie a�a. Gravita�ie artificial� Plus locul acesta, <emphasis>Kobold� </emphasis>Folosind generatorii de gravita�ie, l-am putea deplasa �n Sistemul Solar, unde s� fie un soi de Disneyland.</p><p>��Apropo� ce voia s� spun� cu Barb�-Albastr�?</p><p>��Voia s� spun�: �Vorbesc c�t se poate de serios � nu deschide�i nici o u��.</p><p>��Aha�</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Put�nd merge �n absolut orice direc�ie doreau, aleser� s�-l urmeze pe Brennan peste colin�. Nu-I mai z�rir�. Kobold avea orizontul de curbur� mic� al oric�rui asteroid de dimensiuni reduse, cel pu�in de pe suprafa�a exterioar� a torului.</p><p>G�sir� �ns� gr�dina. Aici existau pomi �i tufi�uri fructifere, �i r�zoare cu legume �n toate fazele de dezvoltare. Elroy scoase din p�m�nt un morcov, �i acesta �i declan�� o amintire: el �i c��iva veri�ori, pe c�nd aveau vreo zece ani, �nso�ind-o pe Bunica 'Stelle �n micu�a ei gr�din� de zarzavat de pe domeniu. Scoseser� morcovi din p�m�nt �i-i sp�laser� la o ci�mea.</p><p>L�s� jos morcovul, f�r� s�-l guste. �nso�it de Alice, trecu pe sub portocali, neating�ndu-i. �ntr-un t�r�m de basm, poruncile c�pc�unului rezident nu sunt chiar a�a de u�or trecute cu vederea� mai cu seam� fiindc� Elroy nu era sigur c� Brennan �n�elegea puterea ispitei de a nu le asculta.</p><p>La apropierea lor, o veveri�� s�ri �ntr-un copac. Un iepure �i examin� dintr-un �ir de sfecle.</p><p>���mi aminte�te de M�rginirea, zise Alice.</p><p>��Mie �mi aminte�te de California. Mai pu�in felul �n care se curbeaz� orizontul. M�-ntreb dac� nu cumva am mai fost prin locurile astea.</p><p>����i reaminte�ti ceva? �l privi atent fata.</p><p>��Absolut nimic. Totul e straniu. Brennan n-a pomenit nimic de r�piri, a�a-i?</p><p>��Nu. Poate a considerat c� nu-i necesar s-o fac�. Deoarece suntem <emphasis>aici, </emphasis>este clar c� am dedus totul. Dac� el g�nde�te exclusiv �n logic� pur�, atunci n-ar fi f�cut dec�t s� reitereze ni�te lucruri � ca �i cum le-am fi discutat deja.</p><p>Dincolo de gr�din�, puteau z�ri v�rful turnului unui castel medieval, f�r� �ndoial� laboratorul lui Brennan. �l privir�, apoi plecar� �n alt� direc�ie.</p><p>Terenul deveni mai s�lbatic, acoperit de tufe californiene. Z�rir� o vulpe, c��iva pop�nd�i, ba chiar �i un dihor. Locul abunda �n faun�; sem�na perfect cu un parc terestru� mai pu�in felul �n care se <emphasis>curba.</emphasis></p><p>Pe suprafa�a interioar� a torului, r�maser� sub sfera acoperit� de iarb� �i privir� �n sus, spre nava lor. Arborele uria� �i �ntindea ramurile c�tre ei.</p><p>��M-a� putea ag��a de ele, zise Elroy, ca s� ajung la nav�.</p><p>��Mai bine, las�-le! �l opri fata. Prive�te acolo.</p><p>�i ar�t� cealalt� parte a curbei din gaura torului. Acolo se z�rea o ap� curg�toare �i o cascad� ce c�dea �n <emphasis>sus, </emphasis>din sec�iunea principal� a lui Kobold spre sfera de iarb�.</p><p>��Mda, putem ajunge �i a�a� cu condi�ia s� risc�m c�derea aceea.</p><p>��Brennan trebuie s� de�in� o modalitate de transport.</p><p>��A zis: <emphasis>�nota�i �n orice ap� g�si�i.</emphasis></p><p>��Eu nu �tiu s� �not, f�cu Alice. Va trebui s� te descurci singur.</p><p>��Bine. Haide!</p><p>La �nceput, apa p�ru rece ca ghea�a. Soarele se reflecta orbitor din ea� �i Elroy c�zu din nou pe g�nduri. Deasupra capetelor lor, soarele era fierbinte �i str�lucitor. Totu�i, ei v�zuser� un generator atomic de dimensiunile acelea.</p><p>��E�ti sigur c� vrei s� faci chestia asta? �l �ntreb� Alice de pe mal.</p><p>��Bine�n�eles. � T�n�rul chicoti, de�i tremura de frig. � Dac� dau de necazuri, cheam�-l pe Brennan. Ce vrei s�-�i aduc din nav�?</p><p>��Haine. (Era goal� sub costumul spa�ial.) �mi vine mereu s� m� acop�r cu m�inile.</p><p>��Ca s� te fere�ti de <emphasis>Brennan?</emphasis></p><p>���tiu, �tiu c�-i asexuat, totu�i�</p><p>��S� iau vreo arm�?</p><p>��N-are rost. � Fata �ov�i. � Am c�utat s� m� g�ndesc la o modalitate prin care s� putem verifica spusele lui Brennan. �n nav� nu exist� nici un instrument care ne-ar fi de folos. De�i� �ncearc� s� orientezi detectorul de furtuni solare spre S�get�tor.</p><p>Elroy �not� c�tre cascad�. Nu se auzeau zgomote de turbulen�e. C�derea de ap� nu putea fi at�t de periculoas� pe c�t� ar fi trebuit.</p><p>Ceva �i atinse glezna. κi trase brusc piciorul �i privi �n jos. Sub unde zv�cni un fulger argintiu. Fusese un pe�te. A�a ceva nu i se mai �nt�mplase vreodat�.</p><p>Ajunse la locul unde cascada c�dea �n sus. Se odihni, c�lc�nd apa, l�s�nd s� fie atras �n curent. Urm� un moment de dezorientare, apoi�</p><p>�se trezi �ntr-un flux lin de ap�. Alice �l privea �ngrijorat�. Se �ntinsese la orizontal� pe marginea unui bolovan abrupt.</p><p>Curen�ii din jurul picioarelor �i readuser� aten�ia la cele ce se petreceau �n cascad�. Plonj� �n ad�nc �i ie�i �n locul de unde plecase; plonj� din nou, dar acum se l�s� purtat de c�derea de ap�, spre locul unde aceasta se v�rsa, �ntr-un bazin de forma unui bob de fasole, pe sfera de iarb�. Nava se g�sea la numai c��iva metri.</p><p>Ie�i din ap�, r�z�nd �i g�f�ind. O cascad� ce plutea prin v�zduh �i avea dou� benzi de circula�ie!</p><p>Detectorul de furtuni solare nu ar�ta nici o perturba�ie �n S�get�tor. Asta nu dovedea nimic. Nu �tia c�t� activitate era necesar� pentru declan�area instrumentului.</p><p>Lu� haine pentru am�ndoi �i le b�g� �n alt costum spa�ial, ca s� nu se ude, apoi puse al�turi de ele �i dou� ra�ii, fiindc� i se f�cuse foame. Nici m�car nu arunc� o privire spre arme.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Exista o band� Mobius, lung� de vreo cincisprezece metri �i lat� de doi metri, construit� dintr-un metal argintiu �i suspendat� aproape orizontal �n aer, cu o parte a muchiei �ncastrat� �n sol. O studiar� o vreme, apoi Alice o �ncerc�.</p><p>For�a gravita�ional� ac�iona perpendicular pe suprafa�a benzii. Fata porni pe fa�a exterioar�, parcurse cu aten�ie locul �n care banda se r�sucea, transform�nd reciproc �sus� �n �jos�, �i se �ntoarse pe fa�a interioar�. S�ri jos �i aplaud� fericit�.</p><p>Exista �i un teren miniatural de golf. P�rea absurd de simplu, totu�i Elroy lu� o cros� dintr-un rastel �i-l test�. Avu parte de mai multe surprize. Mingea descria curbe ciudate prin aer, uneori s�rea mai sus dec�t �n�l�imea de la care c�zuse �i, o dat�, reveni spre capul s�u cu aceea�i for�� cu care fusese lovit�, t�n�rul insist� �ndeajuns de mult ca s�-�i dea seama de c�mpurile gravita�ionale care se modificau de la un minut la altul, apoi renun��.</p><p>G�sir� un mic lac cu nuferi, �mp�nzit de sculpturi din ap�, forme gra�ioase ce se �n�l�au din unde. Cea mai detaliat� dintre ele era un cap imens, care se afla �n mijlocul lacului. �n vreme ce-l priveau, �i schimb� forma de la chipul dur �i craniul bulbucat al monstrului Brennan la�</p><p>��Cred c� �sta trebuie s� fie tot Brennan, coment� Alice.</p><p>� o fa�� p�trat�, cu ochii ad�nci�i �n orbite �i p�rul tuns dup� moda centuran�, av�nd o expresie �ncruntat�, de parc� personajul �i-ar fi amintit ceva nepl�cut. Buzele se �n�l�ar� �ntr-un z�mbet nea�teptat �i chipul �ncepu s� se metamorfozeze.</p><p>Kobold se rotise. C�nd revenir� la castel, sectorul respectiv se cufunda �n amurg.</p><p>Castelul care se �n�l�a pe colin� era o cl�dire din blocuri de piatr� neagr�, t�iate grosolan, cu ferestre ca ni�te fante verticale �i o u�� din lemn ce p�rea construit� pentru gigan�i.</p><p>��Castelul lui Frankenstein, spuse Elroy. Brennan nu �i-a pierdut sim�ul umorului. Ar fi bine s� �inem minte asta.</p><p>��Vrei s� zici c� povestea lui ar putea fi o cacealma?</p><p>T�n�rul ridic� din umeri. <emphasis>�i dac� ar fi, ce-am putea noi face?</emphasis></p><p>Clan�a nu vru s� se mi�te p�n� nu o ap�s� cu ambele m�ini �i se v�zur� nevoi�i s�-�i uneasc� for�ele pentru a deschide u�a.</p><p>Elroy sim�i c�-l apuc� ame�eala.</p><p>Se aflau la marginea unui uria� spa�iu deschis �n care se vedea un labirint de sc�ri, paliere �i alte sc�ri. Prin u�ile deschise, puteau �ntrez�ri gr�dini. Vreo dou�zeci de personaje f�r� fe�e urcau �i coborau, st�teau pe paliere sau intrau �n gr�dini�</p><p>� dar erau �nclinate sub tot felul de unghiuri. Dou� treimi din paliere erau verticale. La fel �i gr�dinile. Personajele st�teau lini�tite pe palierele verticale; dou� parcurgeau aceea�i scar�, unul �n sus iar cel�lalt �n jos�</p><p>De undeva, de sus, glasul lui Brennan bubui, isc�nd ecouri:</p><p>��Salut! Haide�i aici. �l recunoa�te�i?</p><p>Nici unul dintre ei nu r�spunse.</p><p>��Este <emphasis>Relativitatea </emphasis>lui Esher* Singura reproducere de pe Kobold. M� g�ndisem s� fac �i <emphasis>Madona din portul Lligat, </emphasis>dar n-am avut loc.</p><p>��Isuse! �opti Elroy apoi strig�: Nu te-ai g�ndit s� recreezi <emphasis>Madona din portul Lligat </emphasis>chiar �n portul Lligat?</p><p>��Ba bine c� nu! sosi r�spunsul voios. Dar a� fi �ngrozit o mul�ime de oameni. Nu voiam s� fac chiar at�ta tevatur�. N-ar fi trebuit nici m�car s� fac duplicatul Stonehenge-ului.</p><p>��Nu l-am g�sit doar pe Vandervecken, �opti Alice, ci pe Finagle �nsu�i!</p><p>T�n�rul chicoti.</p><p>��Haide�i o dat�! strig� Brennan. A�a, n-o s� mai trebuiasc� s� r�cnim unii ia al�ii. Nu v� face�i probleme �n privin�a gravita�iei. Se autoregleaz�.</p><empty-line/><p>*Maurits Cornelis Esher (1898-1972), gravor olandez (n. trad.).</p><p>C�nd ajunser� �n v�rful turnului, erau epuiza�i. �<emphasis>Relativitatea </emphasis>lui Esher� se termina printr-o scar� �n spiral� care urca mereu �i mereu, pe l�ng� ambrazuri destinate arca�ilor.</p><p>Odaia din v�rf era �ntunecat� �i deschis� spre cer. Conform toanelor lui Brennan, tavanul �i pere�ii ei laterali p�reau n�rui�i, ca �i cum �nfruntaser� tirul unor bolovani azv�rli�i de catapulte. Cu toate acestea, cerul nu era al P�m�ntului. Pe el sc�nteiau sori diabolic de orbitori �i amenin��tor de apropia�i.</p><p>Brennan se �ntoarse cu spatele la pupitrul de comand� � un perete �nalt de doi metri �i lung de patru, acoperit de instrumente, lumini�e, manete �i cadrane. Sub lumina stelelor, p�rea un savant nebun din c�r�ile str�vechi, ple�uv �i desfigurat, c�ut�nd cunoa�terea, indiferent de pre�ul pe care ar fi trebuit s�-l pl�teasc� el �i lumea.</p><p>Alice continua s� examineze bolta cereasc� modificat�. Elroy, �ns�, f�cu o plec�ciune ad�nc� �i rosti:</p><p>��Meriin, regele dore�te s� te vad�.</p><p>��Spune-i bo�orogului, se r�sti Brennan, c� nu-i mai pot face aur, p�n� ce nu sosesc cor�biile cu plumb din Northumberland! �ntre timp, ce p�rere ave�i despre telescopul meu?</p><p>���ntregul <emphasis>cer? </emphasis>�opti fata.</p><p>���ntinde-te pe jos, Alice, altfel te va durea ceafa �n pozi�ia asta. Este o lentil� gravita�ional�. � Le v�zu nedumerirea �i urm�: �ti�i c� un c�mp gravita�ional curbeaz� lumina, nu? Perfect! Eu pot crea un c�mp care s� adune razele de lumin� �ntr-un focar. El este lenticular, asem�n�tor ca form� unei hematii. �n felul �sta, cap�t razele de soare. Este chiar Soarele, v�zut printr-o lentil� gravita�ional�, cu un component de difrac�ie care s�-mi ob�in� albastrul cerului. Un beneficiu secundar este faptul c� lumina difuzeaz� de cealalt� parte a lentilei, �i de aceea Kobold nu poate fi z�rit dec�t din imediata apropiere.</p><p>��Este un efect remarcabil, coment� Elroy, privind sorii arz�tori.</p><p>��Acolo este S�get�torul -�n direc�ia centrului galactic. �nc� n-am g�sit blestemata aceea de nav�, dar luminile sunt frumu�ele, nu?</p><p>Brennan atinse o comand� �i cerul lunec� sub ochii lor, de parc� s-ar fi g�sit �ntr-un vehicul cu vitez� superluminic�, deplas�ndu-se printr-un roi globular.</p><p>��Ce vei face c�nd o vei g�si? �ntreb� t�n�rul.</p><p>��V-am spus deja. Mental, am examinat ac�iunea de cel pu�in o sut� de ori. Este ca �i cum a� fi tr�it deja totul, �n toate modalit��ile posibile. Nava mea este copia celei folosite de Phssthpok, la care am ad�ugat unele �mbun�t��iri. Pot ajunge la o accelera�ie de 3 <emphasis>g, </emphasis>folosind doar statoreactorul, iar �n cal� de�in arme perfec�ionate �n dou� sute de ani.</p><p>��Eu continuu s� cred�</p><p>���tiu. Pe de o parte, datorit� mie, n-a�i mai avut nici un r�zboi de at�ta vreme. �n felul �sta, a�i devenit mai pu�in agresivi, ceea ce v� face mult mai pl�cu�i � s� fi�i binecuv�nta�i! Acum, �ns�, este o situa�ie de r�zboi.</p><p>��Oare?</p><p>��Ce �tii tu despre cei din neamul Pak?</p><p>Elroy t�cu.</p><p>��Se apropie o nav� Pak. Dac� pilotul ei afl� adev�rul despre noi, va �ncerca s� ne extermine. Este posibil s� reu�easc�. Vorbesc serios, fir-ar a naibii! Sunt singurul om care a dat ochi cu un Pak viu. Sunt singurul om care ar putea �n�elege vreun individ din aceast� specie!</p><p>Elroy se �ncrunt�. C�t� arogan��!</p><p>��Atunci, unde se afl� el, Atotcunosc�torule Brennan?</p><p>Poate c� un altul ar fi ezitat, stingherit. Nu �ns� �i Brennan.</p><p>��Deocamdat�, nu �tiu.</p><p>��Unde ar trebui s� fie?</p><p>��Pe drum spre Alpha Centauri, conform intensit��ii semnalului.</p><p>Fostul centuran manevr� alte comenzi, �i cerul goni deasupra lor �n d�re luminoase. T�n�rul clipi, lupt�ndu-se cu senza�ia de ame�eal�. Stelele se oprir� brusc.</p><p>��Acolo! �n mijloc.</p><p>��De acolo apar compu�ii chimici ciuda�i?</p><p>��Mai mult sau mai pu�in. Sursa nu-i punctiform�.</p><p>��De ce tocmai Alpha Centauri?</p><p>��Pentru c� Phssthpok ar fi mers �n direc�ia diametral opus�. Majoritatea stelelor galbene pitice din apropiere se g�sesc de aceea�i parte a Soarelui. Cele din Alpha Centauri reprezint� o excep�ie.</p><p>��Deci acest al doilea Pak ar examina sistemul Alpha Centauri �i dac� nu va descoperi Wunderiand, s-ar �ndep�rta de Soare.</p><p>��Asta a fost ipoteza mea cea mai probabil�. Totu�i, direc�ia jetului posterior dovede�te c� vine direct �ncoace. A�adar, trebuie s� presupun c� el mi-a urm�rit mi�c�rile, vr�nd s� vad� dac� Phssthpok pleac� de aici. Eu am expediat nava lui Phssthpok spre Wunderiand, dar se pare c� nu s-a l�sat p�c�lit. A�adar, dac� Phssthpok n-a plecat de aici, este posibil s� fi g�sit ceea ce c�uta. Prin urmare, al doilea Pak vine aici.</p><p>���i unde ar trebui s� se g�seasc� acum?</p><p>Cerul ��ni din nou �nainte. Stele orbitoare �i stele minuscule, nori �ntuneca�i de gaze �i praf, o panoram� a Universului se derul� �naintea ochilor lor �i se opri pe nea�teptate.</p><p>��Acolo.</p><p>��Nu-l v�d.</p><p>��Nici eu.</p><p>��Deci, nu l-ai g�sit. Tot mai sus�ii c� �n�elegi rasa Pak?</p><p>��Exact. (Brennan nu �ov�ise. De c�nd �l v�zuse EIroy, nu ezitase dec�t o singur� dat�.) Dac� ei procedeaz� �ntr-un mod nea�teptat, aceasta se datoreaz� numai unei modific�ri a ambientului lor.</p><p>��N-ar putea fi mai multe nave? �ntreb� Alice.</p><p>��Nu. De ce s-ar deranja s� trimit� o flot� �ncoace?</p><p>��Nu �tiu. O flot� s-ar g�si �ns� mai departe dec�t ai putea aprecia pe baza densit��ii compu�ilor chimici anormali. Ar fi �i mai dificil de detectat.</p><p>Fata st�tea pe podea, cu picioarele �ncruci�ate �i capul l�sat pe spate, ca s� vad� mai bine stelele. Brennan nu p�rea c-o ascult� -manipula comenzile telescopului �, iar ea continu�:</p><p>��Jeturile posterioare ar fi mai neclare. Iar dac� s-ar afla mai departe, s-ar mi�ca �i mai rapid, nu? Ai ob�ine particule cu viteze mai mari.</p><p>��Nu �i �n cazul �n care transport� mai mult� �nc�rc�tur�, explic� Brennan. Masa suplimentar� i-ar�ncetini. (Cerul se n�pusti spre ei �i se �nce�o�a.) Dar este al naibii de improbabil! Exist� o singur� ipotez� adecvat�. Te rog s� fii atent�, reglarea corect� a c�mpurilor este o treab� foarte mig�loas�. (Bolta �nstelat� se limpezi pe jum�tate, apoi redeveni ce�oas�.) Oricum ar fi trebuit s� fac chestia asta. Dup� aceea, putem �nceta s� ne mai facem griji.</p><p>P�cla cerului se condens� �n puncte albe, precis conturate. �n c�mpul vizual nu mai exista acum nici o stea gigant. Se distingeau �n schimb aproximativ dou� sute de puncte albastre micu�e, toate de aceea�i m�rime, dispuse �n ceea ce EIroy �i d�du seama c� era o re�ea hexagonal�.</p><p>��Pur �i simplu, nu-mi venea s� cred, morm�i Brennan. Coinciden�a era prea mare!</p><p>��Alice a avut dreptate! strig� EIroy, sim�ind un fior de groaz� �i �nceputul panicii. Este o flot� �ntreag�!</p><p>O flot� Pak se apropia de Sistemul Solar� iar Brennan, Protectorul Omului, nu anticipase acest lucru.</p><p>El se �ncrezuse �n Brennan.</p><p>��Trebuie s� fie �i mai mul�i, zise Brennan. Mai departe, spre centrul galaxiei. Prea departe ca s� poat� fi distin�i de instrumentele mele. Un al doilea val. Poate chiar un al treilea.</p><p>��Astea nu sunt suficiente?</p><p>��Nu. Nu pricepi? S-a �nt�mplat ceva cu nucleul galactic. Este singurul motiv pentru care at�tea nave ar fi ajuns p�n� aici. Asta implic� evacuarea planetei Pak. Nu cred c� exist� suficiente nave ca s-o fac�, nici chiar dac� �inem seama de r�zboaiele care s-au purtat, fiecare Protector �ncerc�nd s�-�i �mbarce descenden�ii pe primele nave.</p><p>Lumini�e albastre pe fundalul unui cer cu stele orbitoare.</p><p>��Ce s� se fi �nt�mplat? �ntreb� Alice, mas�ndu-�i ceafa.</p><p>��Orice� G�uri negre r�t�cind printre stelele nucleului galactic, sporindu-�i treptat masa, poate ajung�nd prea aproape de planeta lor� Sau poate un tip de via�� interstelar� Sau explozia nucleului galactic �ntr-un lan� de supernove� �n alte galaxii s-au �nt�mplat asemenea evenimente. M� intrig� �ns� faptul c� a trebuit s� se �nt�mple tocmai acum!</p><p>��Nu po�i g�si alt� explica�ie?</p><p>��Nici una valid�. De fapt, nu este o coinciden�� at�t de mare pe c�t pare, vorbi obosit Brennan. Pentru a-�i pl�nui cursul pe o distan�� c�t mai lung� cu putin��, Phssthpok a realizat cel mai bun sistem astronomic din milenii de existen��. Dup� plecarea lui, probabil c� cei r�ma�i acas� au privit �n jur �i au descoperit� ceva. Supernove �ntr-un roi dens de stele mai vechi� Stele ce disp�reau� Locuri �n care lumina era deformat� R�m�ne totu�i o coinciden�� tip Finagle. Pur �i simplu, n-o acceptam.</p><p>��Poate c� nu voiai s-o accep�i, observ� fata.</p><p>��E�ti �n stare s� crezi a�a ceva?</p><p>��De ce s� vin� �ncoace? De ce s� vin� spre noi?</p><p>��Pentru c� este singura planet� locuibil� cunoscut� �n exteriorul nucleului galactic? �n plus, am avea timp s� g�sim �i altele.</p><p>��Mda.</p><p>Brennan se �ntoarse spre ei.</p><p>��Nu v� este foame? Mie �mi este.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>�n ad�ncurile ame�itorului labirint al �<emphasis>Relativit��ii </emphasis>lui Esher� se afla o buc�t�rioar�. V�zut� dintr-un anumit unghi, p�rea un palier obi�nuit, dar din altul era un perete care ad�postea dulapuri cu ustensile pentru g�tit, o chiuvet�, dou� cuptoare cu microunde �i o platform� mobil� cu arz�toare electrice. Materiile prime fuseser� �ngr�m�dite l�ng� perete: dovlecei, un pepene, doi iepuri, morcovi, �elin� �i nenum�rate mirodenii.</p><p>��la s� vedem c�t de rapid putem produce ceva, zise Brennan �i se transform� �ntr-o cea�� de mi�c�ri iu�i.</p><p>Elroy �i Alice se retraser� din fa�a bra�elor lui, care parc� se �nmul�iser�. Unul �inea un cu�it �i se deplasa �n fulgere argintii, astfel c� morcovii devenir� feliu�e ce se rostogoleau, iar iepurii p�rur� c� se descompun de la sine.</p><p>T�n�rul se sim�ea dezorientat, rupt de realitate. Lumini�ele albastre de deasupra od�ii din turn nu-i trezeau �n minte nici o asociere cu o flot� de superfiin�e decise s� extermine omenirea. Scena casnic� la care asista acum nu-l ajuta cu nimic. �n vreme ce un alien �i prepara cina, m�nuind un cu�it, Elroy Truesdale privea prin u�a �nalt� a castelului spre peisajul �nclinat �ntr-o parte.</p><p>��M�ncarea provine de afar�, nu-i a�a? �ntreb� Alice. Atunci, de ce ne-ai interzis s� ne atingem de fructe �i de celelalte?</p><p>��Ei bine, exist� posibilitatea ca virusul arborelui-vie�ii s� le fi infestat. Prin g�tit, virusul este distrus, de�i �ansele lui de supravie�uire sunt mult reduse dac� nu �mbog��esc solul cu oxid de taliu. (Brennan nu se �ntrerupse din activitate �i nici nu-�i desprinse ochii de la munca lui.) C�nd am rupt-o cu P�m�ntul, m-am g�sit confruntat cu o Dilem� Finagle. Aveam alimente, �ns� �mi trebuia virusul din r�d�cinile arborelui-vie�ii. Am �ncercat s�-l dezvolt �n alte produse: mere, rodii�</p><p>κi �n�l�� privirea, ca s� vad� dac� cei doi pricepuser� aluzia, apoi urm�:</p><p>��Am ob�inut o varietate care se putea dezvolta �n igname, �i atunci am �tiut c� voi putea supravie�ui aici.</p><p>Brennan aranjase iepurii �i legumele ca �ntr-un decor pentru pictarea unei naturi moarte. Introduse recipientul �n cuptor.</p><p>��Buc�t�ria mea are tot felul de produse liofilizate. Din fericire, obi�nuiam s� m�n�nc bine. Ulterior, am ob�inut semin�e de pe P�m�nt. N-am fost niciodat� cu adev�rat �n pericol, oric�nd m� puteam �ntoarce acas�. Nu-mi pl�cea �ns� ceea ce s-ar fi �nt�mplat cu civiliza�ia, dac� a� fi f�cut-o. � Se r�suci �i-i anun��: Este gata �n cincisprezece minute.</p><p>��Nu te-ai sim�it singur? �ntreb� fata.</p><p>��Ba da.</p><p>Brennan ridic� o mas� din podea. Nu era un obiect din plastic cu memorie, care s� apar� singur, ci o plac� groas� de lemn, �ndeajuns de masiv� ca s�-i solicite mu�chii. O privire aruncat� Alicei �i spuse c� aceasta a�tepta mai mult dec�t un r�spuns simplu.</p><p>��Uite ce-i, a� fi fost singur oriunde. Tu �tii asta.</p><p>��Nu, n-o �tiu. Noi te-am fi primit cu bra�ele deschise.</p><p>��Roy, schimb� brusc vorba Brennan, tu ai mai fost aici �nainte. �i-ai dat seama.</p><p>T�n�rul �ncuviin�� din cap.</p><p>���tii cum �i-am anulat amintirile respective?</p><p>��Nu �tiu �i nimeni n-o �tie.</p><p>Elroy se �ncordase, preg�tindu-se s� asculte.</p><p>��Cel mai simplu lucru din lumel Imediat dup� ce te-am ame�it cu o arm� paralizant�, am efectuat o �nregistrare a creierului t�u. Amintirile complete. �nainte de a te l�sa �n Steiuri, �i-am �ters mintea �i am introdus �nregistrarea f�cut� anterior. Bine�n�eles, procesul este mult mai complex dec�t l-am prezentat eu � implic� memoria ARN-ului �i ni�te c�mpuri electrice foarte complicate �, dar n-am fost nevoit s� selectez amintirile pe care doream s� le �ndep�rtez.</p><p>��Brennan, �opti Elroy, asta-i ceva oribili.</p><p>��De ce? Pentru c�, pentru o vreme, n-ai fost dec�t o creatur� lipsit� de ra�iune? Nu inten�ionam s� te abandonez �n starea aceea. Am procedat a�a de peste dou�zeci de ori �i n-am �nregistrat nici un accident.</p><p>��Nu �n�elegi, spuse t�n�rul. A fost un <emphasis>eu</emphasis> care a petrecut patru luni cu tine. El nu mai exist�, l-ai ucis.</p><p>���ncepi s� �n�elegi.</p><p>Elroy �l privi drept �n ochi.</p><p>��Ai avut dreptate. Tu e�ti diferit. Ai fi fost singur oriunde.</p><p>Brennan a�ez� masa. Trase scaune pentru musafirii s�i, deplas�ndu-se cu acea �ncetineal� gra�ioas� specific� unui chelner perfect. �i servi, oprind pentru sine jum�tate din m�ncare, apoi se a�ez� �i �nfulec� cu eficien�a unui lup. Se comport� conform manierelor elegante, dar termin� cu mult �naintea lor. Sub stern i se z�rea acum o proeminen�� vizibil�.</p><p>��Situa�iile neprev�zute �mi provoac� foame, spuse el. V� rog s� m� scuza�i. Nu-i politicos, dar am de dus un r�zboi.</p><p>Plec�, alerg�nd ca un sprinter.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>�n urm�toarele zile, Elroy �i Alice se sim�ir� ca musafirii nedori�i ai unei gazde perfecte. Nu-I v�zur� prea mult pe Brennan. C�nd �l �ntrez�reau undeva pe Kobold, era �n continu� alergare. Se oprea s�-i �ntrebe cum se distrau, le pomenea despre ceva care poate c� sc�paser� din vedere, apoi disp�rea� �n fuga mare.</p><p>Sau �l g�seau �n laborator, efectu�nd reglaje tot mai delicate ale �telescopului� s�u. Acum, pe fundalul de pitice ro�ii �i nori de praf interstelar se z�rea o singur� nav�: o flac�r� albastr� de fuziune, �n jurul c�reia sc�nteia lumina deplasat� spre galben a heliului.</p><p>Vorbea cu ei, dar f�r� s�-�i �ntrerup� munca.</p><p>��Este configura�ia Phssthpok, ti anun�� cu satisfac�ie evident�. N-au modificat un lucru bun. Vede�i punctul negru din mijlocul fl�c�rii? �n timpul deceler�rii, cala ocup� prima pozi�ie. Este un modul mai mare dec�t cel pe care l-a avut Phssthpok, iar navele se deplaseaz� mai �ncet dec�t a f�cut-o el la distan�a respectiv�. Nu s-au apropiat <emphasis>at�t </emphasis>de mult de viteza luminii. Vor ajunge aici abia peste o sut� �aptezeci �i doi sau o sut� �aptezeci �i trei de ani.</p><p>��Este bine.</p><p>��A�a ar trebui s� fie. �nt�i cala, �n care se afl� Pr�sitorii �n anabioz�. Nu vi se pare o configura�ie vulnerabil�?</p><p>��Nu atunci c�nd ei sunt dou� sute treizeci, iar tu unul singur.</p><p>��Nu sunt nebun, Roy. Nu-i voi ataca singur, ci voi cere ajutor.</p><p>��De la cine?</p><p>��De la Wunderland. Este colonia cea mai apropiat�.</p><p>��Cum? Nu! P�m�ntul este mai aproape.</p><p>��Ai �nnebunit? Nici m�car nu inten�ionez s� <emphasis>avertizez </emphasis>P�m�ntul. P�m�ntul �i Centura con�in optzeci la sut� din omenire, incluz�nd to�i descenden�ii mei. �ansa lor cea mai mare este s� nu se implice �n conflict. Dac� o alta planet� duce lupta �i pierde, este posibil ca amicii no�tri s� rateze P�m�ntul pentru o vreme.</p><p>��A�adar, folose�ti Wunderland ca pe o momeal�? O s� le spui am�nuntul �sta?</p><p>��Nu fi prostu�!</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Se plimbau pe Kobold �i �ncercau s�-l evite pe Brennan. Acesta ap�rea pe nea�teptate l�ng� ei, dinapoia unei st�nci, sau ie�ind �n goan� dintre arbori, �ntotdeauna gr�bit, �ntotdeauna men�in�ndu-se pe picior de r�zboi; nu le spusese niciodat� cum anume. Purta permanent aceea�i vest�. Nu era pudic, nu-i trebuia protec�ie �n fa�a elementelor naturii, dar avea nevoie de buzunare. Din c�te b�nuia Elroy, vesta con�inea �i materiale de protec�ie; �ntr-unui dintre buzunarele mai mari putea �nc�pea un costum spa�ial pliat.</p><p>O dat�, se �nt�lni cu ei l�ng� una dintre colibele emisferice. �i conduse �ntr-o ecluz� �i le ar�t� ceva dincolo de peretele interior din sticl�.</p><p>�ntr-o imens� cavitate cu pere�i de st�nc� plutea o sfer� argintie cu diametrul de trei metri, lustruit� ca o oglind�.</p><p>��Pentru a fi men�inut� acolo, e necesar un c�mp gravita�ional al dracu' de mare, zise Brennan. Este alc�tuit� �n principal din neutroniu.</p><p>Elroy fluier� �nceti�or, iar Alice �ntreb�:</p><p>��Nu-i instabil�? Este prea mic�.</p><p>��Sigur c� ar fi instabil�, dac� nu s-ar afla �ntr-un c�mp de staz�. Am realizat-o sub presiune, apoi am declan�at c�mpul de staz� �nainte ca s�-mi poat� exploda �n fa��. M-a�i crede dac� v-a� spune c� accelera�ia gravita�ional� la suprafa�a ei este de 8 milioane <emphasis>g?</emphasis></p><p>��Eu te-a� crede.</p><p>Neutroniul era, practic, cea mai dens� stare a materiei: neutroni aglomera�i unul l�ng� altul �n condi�ii de presiune ce le dep�eau pe cele din miezurile majorit��ii stelelor. Doar o hipermas� i-ar fi dep�it densitatea, �ns� o hipermas� nu era alc�tuit� din materie, fiind o surs� gravita�ional� punctiform�.</p><p>��M-am g�ndit s-o las aici ca momeal�, �n cazul c� o nav� Pak ar trece pe l�ng� mine. Acum, sunt prea multe. Nu le pot l�sa s� descopere pe Kobold. M-a� tr�da imediat.</p><p>��Vrei s� distrugi Kobold?</p><p>��Sunt silit s-o fac.</p><p>Uneori, �i g�teau singuri, evit�nd cartofii �i ignamele, a�a cum �i instruise Brennan. Alteori, acesta prepara m�ncarea. �n ciuda vitezei lui ame�itoare, nu era niciodat� gr�bit � �i totu�i, dup� ce terminau de m�ncat, nu st�tea niciodat� s� mai discute cu ei. C�tiga �n greutate, dar �n acela�i timp p�rea alc�tuit numai din mu�chi, iar uria�ele lui articula�ii noduroase continuau s�-i dea aspectul unui schelet.</p><p>�n mod invariabil, era politicos �i nu li se adresa niciodat� cu superioritate.</p><p>��Ne trateaz� ca pe ni�te pisoi abia f�ta�i, se pl�nse Alice. Este ocupat, �ns� are grij� s� ne dea de m�ncare �i uneori s� opre�te ca s� ne scarpine dup� urechi.</p><p>��Nu-i vina lui. Nu-I putem ajuta cu nimic. �mi pare r�u c� nu avem cum�</p><p>���i mie.</p><p>Fata st�tea �ntins� pe iarb�, sub razele calde de soare, care c�p�taser� o culoare stranie. Brennan �ndep�rtase componenta de difrac�ie din lentila gravita�ional� ce apropia Soarele, pentru ca lumina s� nu interfereze cu vizibilitatea. Acum, cerul era negru. Soarele era mai mare �i mai palid; nu putea r�ni v�zul oamenilor.</p><p>Pentru a-i fi mai u�or s� regleze multiplele c�mpuri gravita�ionale, Brennan oprise rota�ia lui Kobold �i v�ntul sufla �n permanen��. �uiera prin noaptea ve�nic� din jurul laboratorului lui Brennan; r�corea'ar�i�a amiezelor de pe aceast� emisfer� a globului acoperit de iarb�. Plantele �nc� nu �ncepuser� s� se ofileasc�, dar aveau s-o fac�.</p><p>��O sut� �aptezeci de ani, rosti fata. Nici m�car nu vom �ti cum s-a �ncheiat totul.</p><p>��Am putea tr�i p�n� atunci.</p><p>��Probabil c� da.</p><p>��Cred c� Brennan are mai mul�i viru�i de arborele-vie�ii dec�t �i trebuie.</p><p>Alice se �nfiora �i t�n�rul r�se.</p><p>���n cur�nd, va trebui s� plec�m, spuse ea ridic�ndu-se �n capul oaselor.</p><p>��Fii atent�!</p><p>�n cascad� se z�rea un cap, urmat imediat de un bra� care-i salut�, agit�ndu-se frenetic. Aproape imediat, Brennan �not� spre ei, cu bra�ele rotindu-se aidoma unor elice.</p><p>��Trebuie s� v�slesc ca nebunul, coment� el, pentru c� sunt mai greu dec�t apa. Cum v� descurca�i?</p><p>��Bine. Cum merge cu r�zboiul?</p><p>��Tolerabil. � Brennan ridic� m�na, ar�t�ndu-le o pung� de plastic etan�� �n care se z�reau c�teva bobine de date. � Astea sunt h�r�i stelare. M� preg�tesc de plecare. Dac� a� putea concepe o arm� nou� �i extrem de puternic�, a� mai r�m�ne un an, ca s-o construiesc. A�a, �ns�, a mai r�mas o verificare final�.</p><p>��Avem noi arme, �n nava noastr�, spuse Elroy. Po�i s� le iei.</p><p>��Imediat �i cu multe mul�umiri. Ce ave�i?</p><p>��Lasere manuale �i pu�ti.</p><p>��Mda, cel pu�in n-au o mas� prea mare. Mul�umesc!</p><p>�i Brennan d�du s� se �ntoarc� spre lac.</p><p>��Hei!</p><p>��Ce s-a �nt�mplat?</p><p>��N-ai nevoie de ajutor? �ntreb� t�n�rul sim�indu-se st�njenit.</p><p>Brennan �l privi �ndelung.</p><p>��Ba da, vorbi �n cele din urm�. Nu uita � tu ai cerut asta.</p><p>��Exact, �ncuviin�� ferm Elroy.</p><p>De acum, senza�ia <emphasis>�n ce m-am mai b�gat? </emphasis>devenise familiar�.</p><p>��A� dori s� m� �nso�e�ti.</p><p>T�n�rul �ncremeni.</p><p>��Brennan, interveni Alice, dac� ai nevoie de ajutor, m� ofer �i eu voluntar�.</p><p>���mi pare r�u. Pe tine nu te pot folosi.</p><p>��Nu �tiu dac� am amintit, se �ncrunt� fata, dar sunt poli�ist� instruit� pentru lupt�. Am urmat cursuri de armament, de vehicule spa�iale �i de urm�riri.</p><p>���n plus, e�ti gravid�.</p><p>El �nsu�i infinit de adaptabil, Brennan avea obiceiul de a lansa bombe �n conversa�ie, aparent f�r� s�-�i dea seama. Alice �i pierdu pentru o clip� r�suflarea.</p><p>��Cum sunt?</p><p>��Trebuia s� fi manifestat mai mult tact? Scumpa mea, te po�i a�tepta la un eveniment binecuv�ntat�</p><p>��De unde �tii?</p><p>��Hormonii s-au modificat �n mod evident. Ce naiba, nu poate fi chiar o surpriz� pentru tine! Probabil c� deja �i-a �nt�rziat�</p><p>��� ultimul ciclu, �i �ncheie ea fraza. �tiu! M� g�ndisem s� am un copil, dar asta �nainte de afacerea Vandervecken, iar dup� aceea� ei bine, Elroy, n-ai mai fost dec�t tu. Crezusem c� to�i planetarii�</p><p>��Nu, eu am aprobarea pentru un copil. Cum crezi c� se �nmul�esc planetarii? �i-a� fi spus, dar niciodat�</p><p>��Nu mai fi at�t de tulburat. � Fata se scul� �i-l cuprinse �n bra�e. -Eu sunt m�ndr�. Mintea ta cea �nceat� poate pricepe asta?</p><p>���i eu sunt m�ndru.</p><p>Elroy z�mbi, de�i pu�in for�at. Bine�n�eles c� dorea s� fie tat�. �i totu�i�</p><p>��Acum, ce vom face?</p><p>Alice p�ru nelini�tit�, �ns� nu r�spunse.</p><p>Situa�ia sc�pa rapid de sub control. Brennan aruncase prea multe bombe deodat�. Elroy str�nse puternic din pleoape, ca �i cum asta l-ar fi putut ajuta cu ceva. C�nd redeschise ochii, ceilal�i doi �l priveau fix.</p><p>Alice era �ns�rcinat�.</p><p>Lumini�e alb�strui.</p><p>��O� o� o s� plec, le spuse. Nu fug de tine, iubito, ad�ug� el repede �i o str�nse cu putere de umeri. Vom aduce un copil pe lume. Aceea�i lume care, printr-o stranie coinciden��, este acum �inta a d-d-doii� sute treizeci de�</p><p>��Am localizat �i al doilea val, �l anun�� Brennan.</p><p>��La dracul Numai asta nu doream s� aud!</p><p>Alice Ti acoperi gura cu palma ei.</p><p>��Te �n�eleg, credinciosul meu echipaj. Cred c� ai dreptate.</p><p>Iar �n v�zduh se sim�i mirosul de ars al pun�ilor de retragere.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>St�teau sub ramurile singurului arbore uria� �i priveau. Brennan era concentrat asupra unui instrument pe care-l scosese dintr-un buzunar al vestei.</p><p>Naveta-solo veche de dou� sute de ani sem�na cu o insect� micu�� cu un ac lung �n coad�; plasele de �nc�rc�tur� erau desf�cute aidoma unor aripi diafane, iar v�rful acului sc�nteia de lumin� actinic�. Dinspre ea r�zb�tea un �iuit ascu�it. Brennan petrecuse o zi �ntreag� �nv���nd-o pe Alice cum s� foloseasc� nava, cum s-o �ntre�in� �i cum s-o repare. Elroy n-ar fi crezut c� o zi putea fi �ndeajuns, dar dac� Brennan fusese mul�umit� Iar Alice se descurcase bine. Decolase perfect vertical, dup� care virase lin spre Soare.</p><p>T�n�rul sim�ise un imbold cople�itor, senza�ia c� dac� nu f�cea ceva imediat, �n clipa aceea, avea s� regrete toat� via�a. Imboldul trecuse �ns� de mult. R�m�sese nemi�cat, mul�umindu-se s� priveasc�.</p><p>Soarele p�rea straniu acum. Brennan me�terise la lentilele gravita�ionale, modific�ndu-le �ntr-un sistem de lansare pentru navet�. �n timp ce t�n�rul se uita, soarele se deplas� pu�in spre st�nga, p�lind, pentru a se suprapune cu naveta.</p><p>Alice disp�ruse.</p><p>��N-o s� aib� probleme, spuse Brennan. Ar trebui s� fac� o afacere frumoas� cu naveta aia. Nu-i doar o antichitate, ci are �i o semnifica�ie istoric�, iar eu am f�cut c�teva modific�ri interesante �n�</p><p>��Sigur c� da, �l �ntrerupse Elroy.</p><p>Iarba se ve�tejea �i frunzele copacilor se �ng�lbeniser�. Brennan golise iazul; se z�rea fundul pu�in ad�nc, acoperit de m�l. Kobold �i pierduse deja farmecul.</p><p>��Haide! �l b�tu pe um�r Brennan.</p><p>Cobor��n albia fostului iaz. Elroy �l urm�, str�mb�nd din nas. Noroiul rece �i plesc�ia �ntre degetele de la picioare.</p><p>Brennan se opri, v�r� bra�ul ad�nc �n m�l �i trase �n sus. O u�� metalic� se ridic� cu un zgomot de aspira�ie. U�a unei ecluze.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Acum totul se derula foarte rapid. Ecluza conducea �ntr-o cabin� de control micu��, cu dou� fotolii-cu�et� �i un ecran circular de trei sute �aizeci de grade, dispus deasupra unui pupitru de comand� asem�n�tor celui din navele obi�nuite.</p><p>��Dac� vrei, po�i s�-�i pui centurile, zise Brennan. Dac� d�m gre� acum, oricum suntem mor�i.</p><p>��N-ar trebui s� cunosc ceva�</p><p>��Nu. Dup� ce pornim, po�i inspecta vehiculul c�t ai chef. Ce naiba, vei avea un an la dispozi�ie!</p><p>��De ce e�ti at�t de gr�bit?</p><p>Brennan �l privi cu coada ochiului.</p><p>��Fruntea sus, Roy! Eu am stat aici mai mul�i ani dec�t a tr�it Bunica 'Stelle.</p><p>Apoi, activ� ecranul.</p><p>Pluteau �n interiorul g�urii din covrigul lui Kobold. Brennan ap�s� un buton �i satelitul se deplas� brusc.</p><p>��Am decis s� plec�m �n for��, zise el. O s� avem viteza de desprindere multiplicat� cu radical din doi.</p><p>��Bine.</p><p>Kobold �ncetini, se opri, apoi se apropie aidoma pumnului unui zeu al r�zboiului. F�r� s� vrea, Elroy scoase un sc�ncet. Trecuser� prin gaur� �ntr-o clipit� �i �n fa�a lor se �ntindea spa�iul negru.</p><p>T�n�rul se �ntoarse pentru a privi �napoi, �ns� Kobold disp�ruse deja. Soarele era o stelu�� printre multe altele.</p><p>��S� m�rim ni�el imaginea, vorbi Brennan.</p><p>Soarele deveni mult mai mare � imaginea se extinse peste o sec�iune dreptunghiular� a ecranului � �i Kobold se z�ri, mic�or�ndu-se gr�bit. Amplificarea vizual� crescu din nou �i Kobold acoperi ecranul.</p><p>Brennan ap�s� un buton ro�u.</p><p>Suprafa�a lui Kobold �ncepu s� se bo�easc�, de parc� o m�n� invizibil� l-ar fi str�ns �n pumn. St�nca vibr� �i str�luci galben, fierbinte. Elroy sim�i tulburare �n suflet � avea impresia c� cineva bombarda Disneyland-ul.</p><p>��Ce ai f�cut? �ntreb� el.</p><p>��Am decuplat generatorii gravita�ionali. Nu-I puteam l�sa aici, ca s� fie descoperit de navele Pak. Cu c�t dureaz� mai mult p�n� ce ace�ti indivizi g�sesc obiecte artificiale �n jurul Soarelui, cu at�t este mai bine pentru noi. (Kobold devenise �n totalitate galben-portocaliu, se topea �i se mic�ora.) Peste c�teva minute, se va lichefia peste sfera de neutro-niu. Dup� r�cire, va fi practic imposibil de detectat.</p><p>Kobold era un punct orbitor de alb.</p><p>��Si acum?</p><p>��De acum, nu se va �nt�mpla nimic vreme de un an, dou� luni �i �ase zile. Vrei s� cercetezi nava?</p><p>��Nu se va �nt�mpla nimic?</p><p>��Vreau s� spun c� pe durata respectiv� nu vom mai accelera. Prive�te!</p><p>Degetele lui Brennan dansar� peste comenzi. Ecranul �l ascult� supus, afi��nd o hart� tridimensional� a Soarelui �i a vecin�t��ii sale pe o raz� de dou�zeci �i cinci de ani-lumin�.</p><p>��Noi ne g�sim aici, l�ng� Soare. Destina�ia noastr� este <emphasis>aceasta. </emphasis>Punctul se g�se�te �ntre Alpha Centauri �i steaua Van Maanen. C�nd vom porni statoreactorul, ne vom �ndrepta direct spre flota Pak. Dac� nu cunosc viteza jetului nostru de ejec�ie, ei nu ne vor putea determina viteza �i nu vor �ti care Ti este componentul transversal. Vor b�nui atunci c� eu vin dinspre steaua Van Maanen �i c� m� �ndrept spre Alpha Centauri. Nu vreau s�-i aduc spre Soare.</p><p>��Mi se pare corect, recunoscu t�n�rul.</p><p>��S�-i d�m drumul, zise Brennan. Mai t�rziu, vom putea discuta �i detalii. Vreau ca tu s� fii capabil s� pilotezi nava asta, dac� eu voi p��i ceva.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Brennan o numea <emphasis>Olandezul Zbur�tor. </emphasis>De�i �n interiorul ei existau alte vehicule zbur�toare, cu greu putea fi considerat� nav�.</p><p>��Dac� vrei s� fii foarte pedant, rosti �nc�ntat Brennan, a� putea pretinde c� navig�m. �n spa�iu, exist� fluxuri gravita�ionale aidoma mareelor, dar �i v�nturi fotonice sau bancuri de praf �n care ne putem �mpotmoli.</p><p>��Cu toate astea, la pornire tu ai pilotat-o.</p><p>��A�a-i � �i totu�i, dac� ar fi nevoie a� putea fabrica o vel� solar�. Nu vreau, �ns�, fiindc� am deveni mult mai vizibili.</p><p><emphasis>Olandezul Zbur�tor </emphasis>era o matrice de st�nc�, �n cea mai mare parte goal� �n interior. Trei uria�e cavit��i con�ineau componentele unui statoreactor Bussard de tip Pak. Brennan �l denumise <emphasis>Protectorul. </emphasis>O alt� cavitate g�zduia nava lui Elroy Truesdale. Altele constituiau �nc�perile de locuit.</p><p>Exista �i o ser� hidroponic�.</p><p>��Asta-i teritoriu interzis, �i atr�sese aten�ia Brennan. Arborele-vie�ii. S� nu intri niciodat� acolo.</p><p>Mai exista, de asemenea, o sal� de sport. Brennan petrecu o vreme acolo, ar�t�ndu-i t�n�rului cum s� regleze ma�in�riile pentru mu�chii de Pr�sitor. Gravita�ia era aproape nul� �n <emphasis>Olandezul Zbur�tor. </emphasis>Am�ndoi trebuiau s� exerseze.</p><p>Exista un atelier mecanic.</p><p>Exista un telescop: mare, totu�i clasic.</p><p>��De acum �nainte, nu vreau s� mai utilizez generatoarele gravita�ionale. Vreau s� p�rem un bolovan spa�ial. Mai t�rziu, vom ar�ta ca o nav� Pak.</p><p>Elroy avea impresia c� a�a ceva nu era necesar.</p><p>��De-abia peste jum�tate din cei o sut� �aptezeci �i trei de ani, Pak vor g�si vreo urm� a ceea ce facem noi acum.</p><p>��Poate�</p><p>Apoi exista <emphasis>Protectorul.</emphasis></p><p>Primele s�pt�m�ni ale c�l�toriei fur� dedicate aproape exclusiv instruirii lui Elroy, �n vederea pilot�rii statoreactorului. T�n�rul �nv��� diferen�ele dintre nava lui Phssthpok �i cea a lui Brennan.</p><p>��Nu �tiu c�t� vreme vom dori s� p�str�m camuflajul, �i spuse Brennan. Poate pe vecie. Poate numai pentru �nc� o or�. Depinde.</p><p>De aceea, Brennan transform� cabina de comand� �ntr-un centru de instruire �i antrenament, cupl�nd senzori la sistemele de comand� �i monitoriz�nd informa�iile provenite din exterior. Elroy �nv��� s� men�in� o accelera�ie constant� de 0,92 <emphasis>g. </emphasis>�nv��� s� modifice c�mpurile, pentru a �nce�o�a �ntr-o anumit� m�sur� amprenta jetului. Propulsia lui Phssthpok nu fusese at�t de fin reglat� precum cea a lui Brennan, datorit� c�l�toriei sale de aproape treizeci �i unu de mii de ani-lumin�.</p><p>Cabina de control a statoreactorului era mult mai mare dec�t se a�teptase Elroy.</p><p>��Phssthpok nu avea la fel de mult spa�iu, nu-i a�a?</p><p>��Nu. El trebuia s� transporte alimente, aer �i aparatur� de reciclare pentru aproape o mie de ani. Eu nu sunt nevoit s� fac acela�i lucru. Desigur, �i noi vom fi cam �nghesui�i� dar vom beneficia �i de divertisment. Phssthpok fie c� nu de�inea tehnologia noastr� �n domeniul calculatoarelor, fie c� n-a utilizat-o.</p><p>��M� �ntreb de ce oare?</p><p>��Unui Pak i s-ar p�rea inutil ca o ma�in�rie s� g�ndeasc� pentru el. El g�nde�te deja prea bine� �i asta-i place prea mult.</p><p>Interiorul calei �n form� de pic�tur� nu aducea c�tu�i de pu�in cu cel al navei aliene care p�trunsese �n Sistemul Solar cu dou� secole �n urm�. Acolo se g�sea moartea. Se puteau declan�a jeturi pozi�ionale violente, care s� fie �ntrebuin�ate drept arme. Pe axa cea mare a calei era montat un laser cu raze-X. Paralel cu el, un tub gros genera un c�mp magnetic direc�ionat.</p><p>��Ar trebui s� afecteze c�mpurile unui statoreactor Bussard bazat pe monopoli. Evident, este foarte posibil ca pilotul s� nu p��easc� nimic, dac� nu l-ai sincronizat perfect.</p><p>Dup� ce �nv��ase cum s�-l utilizeze � �i asta durase destul de mult, fiindc� Elroy �tiuse prea pu�ine despre teoria c�mpului �, Brennan �ncepuse instruirea asupra momentului.</p><p>�n clipa aceea, Elroy se r�zvr�tise.</p><p>Ultimele dou� luni nu fuseser� deosebit de pl�cute. T�n�rul revenise la �coal�, ca unic elev al unui profesor cu norm� permanent� care nu putea fi ocolit sau tri�at. Nu-i pl�cea s� redevin� copil. Ducea dorul spa�iilor deschise de pe P�m�nt. �i ducea dorul Alicei. La naiba, ducea dorul <emphasis>femeilor. </emphasis>Iar situa�ia aceasta avea s� continue vreme de cinci ani!</p><p>Cinci ani, urm�nd ca restul vie�ii s�-l petreac� pe Wunderland. Nu cuno�tea multe despre Wunderland, doar c� avea o popula�ie mic� �i risipit�, iar tehnologia se dep�ea pu�in stadiul rudimentar. Un paradis idilic, un loc superb pentru a-�i tr�i via�a� p�n� la apari�ia lui Brennan. Dup� aceea, Wunderland avea s� fie pe picior de r�zboi.</p><p>��Flota Pak se g�se�te la o sut� �aptezeci �i trei de ani dep�rtare, accentu� p�m�nteanul, iar noi vom ajunge la Wunderland peste cinci ani. Ce te face s� crezi c� vei avea nevoie de un artiierist? �i, de fapt, ce caut eu aici?</p><p>Brennan se prinse de marginea ajutajului unei torpile cu fuziune.</p><p>��Ai putea spune c� am �nv��at ce �nseamn� s� nu fiu �ncrezut. M� g�ndisem de mult� vreme s� caut o flot� Pak �n spa�iu, dar n-am f�cut-o. Probabilitatea era pur �i simplu prea redus�. Ei bine, am �ncetat s� m� bizui pe probabilit��i.</p><p>��Care probabilit��i? �tim cu precizie unde se g�se�te respectiva flot�</p><p>��N-am vrut s� te �ngrijorezi. Este o chestie cu b�taie lung�.</p><p>��Ei bine, �ngrijoreaz�-m�! M-am <emphasis>plictisit!</emphasis></p><p>��Bine, atunci s� ne �ntoarcem pu�in �n trecut. �tim unde se afl� prima flot� �i c�t este de mare. A doua flot� a fost lansat� abia dup� trei sute de ani. �n privin�a urmelor ei, n-am g�sit dec�t o pat� neregulat� a acelora�i produse chimice de evacuare, situat� �n lateral fa�� de prima flot� �i deplas�ndu-se ceva mai rapid. Nu avea aceea�i direc�ie ca prima flot�. Ar fi consumat prea mult combustibil.</p><p>��C�t de mare este?</p><p>��E mai mic�. Cred c� num�r� vreo o sut� cincizeci de nave, dac� nu cumva au schimbat proiectul ini�ial, ceea ce este posibil. Asta nu pot �ti.</p><p>��Exist� �i a treia flot�?</p><p>��Dac� exist�, n-o voi putea detecta niciodat�. �n tot cazul, ca s� construiasc� a doua flot�, cei din neamul Pak au fost nevoi�i s� ias� �n spa�iu, �n c�utare de materii prime. Poate c� au exploatat corpurile din sistemele planetare vecine �i au construit navele chiar acolo. C�t ar dura construirea unei a treia flote? Dac� ea exist�, este mult prea departe pentru mine. Ideea este �ns� c� trebuie s� existe o <emphasis>ultim� </emphasis>flot�.</p><p>���i ce dac�?</p><p>��B�nuiesc c� atunci c�nd a plecat ultima flot� � a doua, a treia, a patra, nu conteaz� a c�ta a fost-, c��iva Protectori au r�mas pe planeta de origine. Mai presupun c� ei au fost cei f�r� descenden�i Pr�sitori. Au r�mas, pe de o parte, ca s� lase loc pe nave �i, pe de alt� parte, fiindc� puteau face ni�te lucruri bune pe planeta lor.</p><p>��Pe o planet� pustie? �n ce fel?</p><p>��Puteau construi o flot� de cercetare.</p><p>Nu era prima dat� c�nd Elroy �i punea �ntreb�ri legate de s�n�tatea mental� a lui Brennan. Modific�rile din fiziologia sa, plus cele dou�zeci �i dou� de decenii de singur�tate� �i totu�i, dac� era nebun, Brennan r�m�nea prea inteligent ca s� se tr�deze.</p><p>��Dar asta �nseamn� c� flota aceea de cercetare ar fi cu cinci sute de ani �n urma celorlalte, �i atrase el aten�ia cu bl�nde�e.</p><p>��Pare o t�mpenie, a�a-i? Nu uita �ns� c� ei pot experimenta. Nu sunt sili�i s� �ntrebuin�eze un model despre care �tiu sigur c� func�ioneaz�, deoarece acum nu risc� dec�t propriile lor vie�i. Nu mai au nevoie de module cal�. Pot rezista oric�t de mult la accelera�ii de 3 <emphasis>g � </emphasis>o �tiu sigur. �n felul acesta, se reduce �i masa proviziilor, deoarece c�l�toria dureaz� mai pu�in. �n absen�a Pr�sitorilor, pot face tot soiul de lucruri� de pild� s� deschid� noi exploat�ri miniere, declan��nd erup�ii �n crusta planetei.</p><p>��Ai o imagina�ie debordant�.</p><p>��Mul�umesc. Ipoteza mea este c� ei inten�ioneaz� s� dep�easc� primul val de nave refugiate cam la distan�a la care telescoapele Pak nu sunt �ndeajuns de precise pentru a examina mai departe regiunea interstelar�. De acolo, <emphasis>vor </emphasis>conduce flota. Mai e�ti plictisit?</p><p>��Nu, de�i cred c� visezi cu ochii deschi�i. E posibil ca ei s� nu fi construit niciodat� aceste nave ipotetice. E posibil s� fi fost prin�i chiar de ceea ce i-a determinat s� fug� din nucleul galactic.</p><p>��Ce naiba, s-ar fi putut s� prind� deja al treilea val �i s� fi ajuns la al doilea. Sau poate c� navele cerceta�ilor au fost distruse. Sau � asta pentru cazul �n care n-ai �n�eles ideea final� � poate c� vor sosi dintr-o clip� �n alta.</p><p>��Nu le-ai g�sit?</p><p>��Cum? Cercet�nd un cer �ntreg? N-ar sosi dintr-o singur� direc�ie, ci ar converge asupra Soarelui din direc�ii aleatorii. �n locul lor, a�a a� proceda. Nu uita ce anume se a�teapt� s� g�seasc�: o planet� de Protectori Pak conduc�nd o civiliza�ie veche de dou� sute de ani. Este un interval suficient pentru a popula o lume virgin�, �ncep�nd cu o popula�ie de� Treizeci de milioane de Pr�sitori de toate v�rstele i-ar fi adus lui Phssthpok cam trei milioane de Protectori recent modifica�i. Cerceta�ii n-ar inten�iona s� tr�deze pozi�ia flotei lor.</p><p>��Mda.</p><p>��A� putea face <emphasis>ceva, </emphasis>dar va dura c�teva zile p�n�-mi voi construi aparatele necesare. Mai �nt�i, doresc s� m� asigur c� tu po�i lupta cu nava asta. S� revenim �n cabina de comand�</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Un c�mp magnetic direc�ionat va agita plasma interstelar�, pe m�sur� ce aceasta este c�l�uzit� �ntr-un statoreactor Bussard. Ca arm�, c�mpul poate fi f�cut s� dirijeze fluxul de plasm� spre o �int�. Ochitorul va trebui s� varieze loviturile, altfel pilotul inamic ar putea compensa efectul armei. Varia�iile densit��ii locale a hidrogenului l-ar afecta. Dac� plasma este suficient de dens� local, inamicul n-ar putea nici m�car s�-�i decupleze propulsia f�r� s� fie carbonizat. O parte a scopului c�mpurilor colectoare este s� protejeze nava de particulele razelor gama pe care le arde drept combustibil.</p><p>��Dac� po�i, love�te-l �n vecin�tatea unei stele, zise Brennan. �i nu-l l�sa s�-�i fac� acela�i lucru.</p><p>Laserul constituia o moarte mai sigur�, dac� lovea o nav�. �ns�, la �nceputul unei b�t�lii, o nav� du�man� s-ar fi g�sit la cel pu�in c�teva secunde-lumin� dep�rtare. Ar fi fost o �int� mic� �i greu de lovit, cu imaginea �nt�rziat� secunde sau chiar minute. Aripile de aproape dou� mii de kilometri ale c�mpului colector al statoreactorului ar fi fost mai lesne de nimerit.</p><p>Torpilele telecomandate erau multe �i variate. Unele erau simple bombe cu fuziune. Altele emiteau rafale de plasm� incandescent� prin c�mpul statoreactorului, sau vapori de carbon pentru a produce varia�ii bru�te ale vitezei de ardere, sau o jum�tate de ton� de radon presurizat �ntr-un c�mp de staz�. Moarte mai simpl�, ori mai complicat�. Altele erau simple momeli, baloane argintate.</p><p>Elroy �nv���.</p><p>Trecuser� aproape trei luni de la distrugerea lui Kobold �i t�n�rul era �n plin� lupt�. �n ultima vreme, ajunsese s� �ndr�geasc� aceste b�t�lii simulate, dar cea actual� nu-i pl�cea deloc. Brennan azv�rlea totul asupra lui. Cerceta�ii Pak folosiser� o accelera�ie de 3 <emphasis>g </emphasis>p�n� ce trecuser� prin spatele s�u, apoi bum! 6 <emphasis>g </emphasis>�i se apropiau. O parte a torpilelor lui gre�iser� �intele; cerceta�ii le afectau cumva sistemul de ghidare. �i ocoleau laserul cu at�ta u�urin�� �nc�t �l decuplase. Tr�seser� ei cu laserul, nu numai asupra navei sale, ci �i �n c�mpul dinapoia lui, unde atomii de hidrogen se �nt�lneau �i fuzionau, astfel c� <emphasis>Protectorul </emphasis>se zgudui �i t�n�rul �i f�cu griji �n privin�a lag�relor generatorului. �l �mpro�car� cu bombe av�nd viteze incredibile � probabil lansate printr-un accelerator liniar. Elroy trebui s� le ocoleasc� prin curbe lente, aleatorii. <emphasis>Protectorul </emphasis>nu era o nav� tocmai manevrabil�.</p><p>St�tuse trei zile �n modulul de comand�, m�nc�nd acolo �i folosind pilule energizante. Juc�nd jocul lui Brennan. Era �ns� furios de moarte.</p><p>�n interiorul navelor pe care le putea discerne doar prin intermediul instrumentelor, el �i imagina chipuri dure, ca al lui Brennan.</p><p>Doi cerceta�i se apropiau din spatele s�u �i, �n cele din urm�, �l lovi pe unul <emphasis>cu </emphasis>c�mpul magnetic direc�ionat �i-i privi c�mpul colector �nflorind �ntr-o flac�r� �i disip�ndu-se.</p><p>Atunci �i d�du seama c� erau <emphasis>dou� perechi </emphasis>de c�te dou� nave. Lua-l-ar dracu' oricum pe Brennan! Lovise nava din frunte, �ns� cea din spate continua s� se afle acolo� �i �ncetinea. Pierderea conduc�toarei �i redusese viteza. Elroy se concentr� asupra celei de-a doua echipe, care se apropia.</p><p>�ncerc� s� coteasc�. Dou� nave cuplate �ntre ele ar fi trebuit s� fie mai pu�in manevrabile dec�t una� �i peste o or� �tiu c� avusese dreptate. Virase doar o frac�iune dintr-un minut de arc, �ns� ele viraser� �i mai pu�in. Putea continua genul acela de manevre �i simultan s�-�i schimbe orientarea fa�� de ele.</p><p>Test� c�teva arme asupra navei solitare, r�mas� �n spatele lui.</p><p>Apoi, jum�tate din pupitrul de comand� al arsenalului se �nro�i �i fu nevoit s� ghiceasc� ce anume �i explodase �n modulul posterior. Probabil c� idiotul de proiector � �ncercase s� str�pung� c�mpul colector al inamicului. Fu aproape sigur c� nava lui nu p��ise nimic �i mai risc� presupunerea c� explozia �i avariase laserul, care altfel i-ar fi putut fi de folos. Lans� o salv� de torpile din partea calei opus� exploziei. Nava conduc�toare a celei de-a doua perechi se transform� �ntr-un glob de foc �i pieri.</p><p>R�m�seser� numai dou� nave-secunzii din fiecare pereche-care aveau o accelera�ie mai mic� dec�t a lui. �ov�i pu�in, apoi decise. Continu� s� se fereasc� de proiectile �i de raze laser.</p><p>Cerceta�ii r�maser� �n urm�. �i privi mic�or�ndu-se� apoi unul �ncet� s� se mai mic�oreze� �i �n�elese c� acela reu�ise, cine-�tie-cum, s�-�i creasc� viteza �i-i venea din spate cu o accelera�ie de 8 <emphasis>g.</emphasis></p><p>Primul imbold al t�n�rului fu s� strige:</p><p>��Brennan! Ce-ncerci s� faci?!</p><p>N-ar fi fost prima dat� c�nd strigase. De data aceasta, se ab�inu s-o fac�. Ghicise r�spunsul: a doua nav� folosea drept combustibil chiar jetul de evacuare al <emphasis>Protectorului! </emphasis>Nu conta cum anume; asta era, de aceea se deplasau �n tandem.</p><p>Decupl� propulsiile �i lans� dou� jum�t��i de ton� de radon.</p><p>Radonul are o perioad� scurt� de �njum�t��ire �i de aceea <emphasis>trebuie </emphasis>p�strat �n staz�. Generatorul se g�sea �n exteriorul �nveli�ului bombei �i era par�ial construit din fier moale. C�mpul colector al inamicului �l f�cu ferfeni��. Peste un minut, radonul se contract� �i se petrecur� lucruri incredibile: fuzion� �n elemente transuraniene, apoi fision� imediat.</p><p>Contrac�ia explod�. C�mpul colector sc�nteie ca un gigantic brad de Cr�ciun c�zut prad� nebuniei. Nava Pak se transform� �ntr-un punct alb-orbitor, mic�or�ndu-se.</p><p>Ultimul cerceta� Pak r�m�sese mult �n urm�.</p><p>Revenirea la normal decurse lent. Elroy trebui s�-�i repete �ntruna c� nu fusese ceva real, ci doar o simulare. Tres�ri violent c�nd capul lui Brennan ap�ru prin twing.</p><p>��Ce idee aiurit� a mai fost �i asta, se r�sti la el s� se alimenteze din evacuarea mea?</p><p>���tiam c-o s� m� �ntrebi, zise Brennan. O s�-�i explic �n detaliu, dar mai �nt�i s� discut�m despre lupt�.</p><p>��D�-o dracu' de lupt�!</p><p>��Te-ai descurcat bine. N-a mai r�mas mare lucru din arsenal, dar asta-i �n regul� dac� nu te mai �nt�lne�ti cu al�i cerceta�i. Nu ai rezerv� de combustibil ca s� te �nscrii pe orbit� �n jurul lui Wunderland � ai consumat prea mult. Po�i �ns� abandona <emphasis>Protectorul, </emphasis>ca s� asolizezi cu cargobotul.</p><p>��Dr�gu�! Foarte lini�titor! Acum, r�spunde-mi cum este posibil ca un cerceta� Pak s� foloseasc� jetul meu de evacuare ca surs� de alimentare?</p><p>��Configura�ia respectiv� este perfect posibil�. De fapt, este una pe care voi �ncepe s-o caut, fiindc� este u�or de g�sit. ��i pot explica mai bine cu ajutorul unor diagrame.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>P�n� ajunser� �n cabina <emphasis>Olandezului Zbur�tor, </emphasis>Elroy se calmase. De asemenea, �ncepuse s� tremure. Trei zile petrecute �n fotoliul de comand� a <emphasis>Protectorului </emphasis>�l epuizaser� fizic �i nervos.</p><p>Brennan �l privi g�nditor.</p><p>��Vrei s� am�n explica�iile?</p><p>��Nu.</p><p>��Bine, atunci voi fi c�t mai scurt cu putin��. S� vedem ce face c�mpul t�u colector. El preia hidrogenul interstelar �nt�lnit �n cale, pe o raz� de aproape cinci mii de kilometri. �l acumuleaz� prin intermediul c�mpurilor magnetice �i-l compacteaz� cu for��, suficient timp, astfel �nc�t s� produc� fuziune. Rezult� heliul, plus r�m�i�e de hidrogen �i ni�te produse de fuziune.</p><p>��Exact.</p><p>��Jetul de evacuare este fierbinte �i destul de �ngust. �n cele din urm�, se va disipa, pierz�ndu-se �n spa�iu, ca orice jet propulsor de torpil�. S� presupunem �ns� c� o nav� te-ar urm�ri, <emphasis>aici.</emphasis></p><p>Brennan apel� pe ecran o serie de imagini: dou� nave micu�e, urm�rindu-se la o distan�� de o sut� cincizeci de kilometri. �naintea navei din fa��, deplie un con larg, al c�rui v�rf se g�sea pu�in �n spatele ei. O form� acicular�, cu nava �n v�rf � c�mpul protector al navei � aducea hidrogenul colectat �ntr-un spa�iu inelar, limitat.</p><p>��Practic, tu colectezi combustibilul pentru Pakul urm�ritor. C�mpul lui colector are diametrul de numai o sut� cincizeci de kilometri � Brennan tras� un al doilea con, mult mai �ngust � �i-i ofer� un control mai delicat asupra curgerii combustibilului s�u. Este deja fierbinte �i dens. Arde mai bine, �ntr-o fuziune de ordin mai ridicat. Jetul de evacuare va fi mai bogat �n beriliu. Este doar una dintre ac�iunile pe care acei ultimi reprezentan�i ai neamului Pak le-ar fi �ncercat. Nava din fa�� ar fi fost practic doar c�u�ul colector � f�r� combustibil la bord, f�r� motoare auxiliare, f�r� �nc�rc�tur�. Evident, ea trebuia remorcat� p�n� atingea viteza de colectare. Nava din spate este mai grea, dar cap�t� o accelera�ie superioar�.</p><p>��Crezi c� asta a pornit spre noi?</p><p>��Poate. Exist� �i alte variante. Dou� nave independente, men�inute laolalt� de un generator gravita�ional. Ele se pot separa �ntr-o clip�. Sau ar fi posibil ca nava din fa�� s� fie cea adev�rat�, a doua fiind doar un arz�tor secundar al produselor de evacuare. Indiferent de solu�ia aleas�, le pot g�si. Vor produce frecven�e ale beriliului, str�lucind ca o firm� de neon pe cer. Nu trebuie dec�t s� construiesc detectorul.</p><p>��Ai nevoie de ajutor?</p><p>��Eventual. Acum, du-te �i culc�-te! Peste vreo lun�, vom �ncerca alt� simulare.</p><p>Elroy se opri �n pragul u�ii.</p><p>��Abia atunci?</p><p>��O facem numai ca s� te �in �n priz�. E�ti preg�tit �i nu mai ai ce �mbun�t��i. Fii �ns� ceva mai atent cu proiectorul electromagnetic. Dup� ce o s� te scoli, o s�-�i ar�t ce i-au f�cut cerceta�ii Pak.</p><p>��Adic� ce i-ai f�cut <emphasis>tu.</emphasis></p><p>��Ce i-ar fi f�cut ei. Du-te si culc�-te!</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Brennan r�mase trei zile �n atelierul mecanic, unde poate c� dormea, dar �n tot cazul nu m�nca. Indiferent ce anume ar fi f�cut acolo, din interior r�zb�teau permanent zgomote �i o vibra�ie zumz�itoare se sim�ea prin st�nca <emphasis>Olandezului Zbur�tor.</emphasis></p><p>Elroy citi dou� romane vechi stocate �n calculator. Pluti prin grotele �i <emphasis>coridoarele </emphasis>de <emphasis>roc�, </emphasis>sim�indu-se ap�sat de senza�ia de a se g�si �n subteran. Exers� p�n� la epuizare �n sala de gimnastic�. Imponderabilitatea �i afectase �ntr-o oarecare m�sur� tonusul muscular. Trebuia s� fac� ceva �n aceast� privin��.</p><p>Acces� informa�iile despre Wunderland �i afl� cam ceea ce se a�teptase. Atrac�ia gravita�ional�: 61% din cea terestr�. Popula�ia: 1.024.000. Suprafa�a colonizat�: 7.700.000 km<sup>2</sup>. Principala a�ezare: M�nchen, popula�ia: 800. Adio, via�� metropolitan�! De�i, g�ndindu-se mai bine, probabil c�, p�n� ajungea acolo, M�nchen avea s� i se par� ca New York-ul.</p><p>�n a patra zi, zgomotele din atelier �ncetar�. P�trunz�nd �n�untru, t�n�rul �l g�si pe Brennan aparent adormit. Se �ntoarse s� plece, c�nd fostul centuran deschise ochii �i �ncepu s� vorbeasc�:</p><p>��Depinzi prea mult de virajele acelea lente �i prelungi. Pentru a evita armele Pak, trebuie s�-�i variezi accelera�ia, trebuie s� m�re�ti �i s� mic�orezi �ntruna raza c�mpului colector. Atunci c�nd ei trag cu o arm� de genul unei pulsa�ii laser, m�re�te raza. Dac� nu �ngustezi prea mult jetul de plasm�, nu po�i fi distrus.</p><p>Elroy nu era derutat. Se obi�nuise cu stilul lui Brennan de a relua subiecte abandonate poate cu zile �n urm�. De aceea, intr� �n joc.</p><p>��Ultima nav�, spuse el, ar fi putut s� se fi ap�rat a�a, atunci c�nd am lansat radonul spre ea.</p><p>��Bine�n�eles, dac� pilotul ar fi reac�ionat suficient de rapid. La viteze mari ale statoreactorului, porc�ria trebuie s� ajung� �n admisie �nainte ca pilotul s� �tie c�-i �n c�mpul colector, mai ales c� tu nu te-ai folosit de o torpil� acceleratoare. Ai g�ndit bine, Roy. A�adar, �ine minte: niciodat� nu urm�ri o nav� care fuge. Un pilot bun ��i poate zv�rli �n c�mpul colector o mul�ime de chestii. S� sper�m c�, �n toate b�t�liile, noi vom fi cei care vom fugi.</p><p>T�n�rul �i aminti pentru ce venise acolo.</p><p>��N-ai mai m�ncat de dou� zile. M-am g�ndit c�</p><p>��Nu mi-este foame. Am turnat prisma �i acum a�tept s� se r�ceasc�.</p><p>���i-a� putea aduce�</p><p>��Nu, mul�umesc.</p><p>��Crezi c� lucrul �sta are vreo semnifica�ie?</p><p>��Nu �i-am spus c� eram previzibil? Dac� �n preajm� nu exist� cerceta�i Pak, ai putea la fel de bine s� c�l�tore�ti singur p�n� la Wunderland. Aproape toate datele pe care le cunosc despre rasa asta sunt stocate �n calculator. Atunci c�nd un Protector simte c� nu-i nevoie de el, �nceteaz� s� mai m�n�nce.</p><p>��A�adar, speri cumva c� vom g�si cerceta�i Pak.</p><p>Brennan r�se � un chicotit credibil, de�i gura nu i se clintise. Chipul s�u nu era chiar rigid, ci aducea mai degrab� cu o piele foarte �ncre�it�. Gura r�m�nea �ns� nemi�cat�, iar cele mai multe din expresiile omene�ti implic� folosirea buzelor.</p><p>�n seara aceleia�i zile, ie�i din atelier tr�g�nd dup� sine un instrument greu de o sut� cincizeci de kilograme, a c�rui principal� parte o constituia o prism� mare de cristal. Nu-I l�s� pe Elroy s�-l ajute s-o transporte, dar o montar� am�ndoi �n focarul telescopului. Dup� aceea, t�n�rul �i aduse un sandvi� �i-l sili s�-l m�n�nce. Rolul acela de d�dac� �l irit�, �ns� acela�i lucru se putea spune despre ideea de a merge singur spre Wunderland.</p><p>Brennan disp�ruse c�nd Elroy porni �n c�utarea lui, �n dup�-amiaza celei de-a cincea zile. �l g�si, �n cele din urm�, �n singura �nc�pere ce-i fusese interzis�: sera hidroponic�. Se afla l�ng� un rezervor �i �nfuleca de zor igname.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Prisma proiecta un spectru multicolor pe o suprafa�� alb�. Brennan ar�t� o linie colorat� �n verde-str�lucitor.</p><p>��Lumina beriliului, deplasat� spre albastru, anun�� el. Liniile heliului au suit tocmai �n violet. De obicei, beriliul se g�se�te �n spectrul inf raro�u.</p><p>��Deplasat� spre albastru� (�i un elev �tia ce �nsemna asta.) Vine spre noi.</p><p>��Poate c� nu. Vine �n direc�ia noastr�, dar poate c� �inta nu suntem noi. Ne g�sim la numai dou� s�pt�m�ni-lumin� de Soare, iar el se afl� cam la un an-lumin� �i cred c� decelereaz�. Va trebui s� verific, s� v�d dac�-i putem z�ri jetul de evacuare. De�i cred c� se �ndreapt� spre Soare.</p><p>��Brennan, asta-i �i mai r�u!</p><p>��Mai r�u de at�t nu se poate. Vom afla peste o lun�. P�n� atunci, se va mai deplasa �i vom avea o paralax�.</p><p>��O lun�! Dar�</p><p>��Stai o clip�! Calmeaz�-te! C�t de mult se poate �ndep�rta �ntr-o lun�? Viteza lui nu-i dec�t o frac�iune din cea a luminii. Probabil c� noi mergem mult mai rapid. O lun� n-o s� ne coste prea mult � �i trebuie s� �tiu c��i sunt, unde sunt �i �ncotro se �ndreapt�. Plus c� mai trebuie s� construiesc ceva.</p><p>��Ce?</p><p>��Un gadget. Ceva ce am inventat dup� ce am descoperit flota Pak, c�nd am �n�eles c� s-ar putea s� existe �i ni�te cerceta�i. Planurile sunt �n calculator.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Elroy nu se temea de solitudine, ci de opusul acesteia. Brennan era un tovar� ciudat �i <emphasis>Protectorul </emphasis>avea s� fie supraaglomerat c�nd, �n cele din urm�, aveau s� p�r�seasc� <emphasis>Olandezul Zbur�tor. </emphasis>Vreme de aproape o s�pt�m�n�, t�n�rul nu se apropie de observator, savu-r�ndu-�i deliberat singur�tatea. Plutea �n sala pustie de gimnastic�, rotindu-�i bra�ele �i picioarele �n cercuri largi. Ulterior, avea s� doreasc� s�-�i reaminteasc� sala aceea. P�n� �i asteroidul pe jum�tate sfredelit era prea mic pentru un b�rbat care ar fi preferat s� escaladeze un munte.</p><p>La un moment dat, suger� alt� simulare de b�t�lie. Acum, modelele navelor Pak realizate de Brennan aveau s� fie mai precise. Brennan �l refuz�.</p><p>���tii tot ceea ce-�i va fi necesar vreodat� ca s� te lup�i cu ei. Asta te sperie?</p><p>��Ce dracu', bine�n�eles!</p><p>��M� bucur s-o aud.</p><p>�n alt� zi, Brennan nu se afla �n laborator. Elroy porni �n c�utarea lui. Cu c�t c�uta mai mult, cu at�t se �nc�p���na mai tare, totu�i Brennan p�rea s� nu fie nic�ieri.</p><p>Finalmente, t�n�rul se �ntreb�:</p><p>��Cum ar fi procedat Brennan �n locul meu? Utiliz�nd logica. Dac� nu-i �n interior, atunci trebuie s� fie �n exterior. Ce anume exist� �n exterior de care s� aib� el nevoie?</p><p>Exact! Vidul �i accesul la suprafa��.</p><p>Arborele, iarba, m�lul de pe fundul iazului erau toate moarte �i �nghe�ate. Stelele se vedeau str�lucitoare, stranii �i mult mai reale dec�t pe ecranele de observa�ie. Elroy le imagina sub forma unui c�mp de b�t�lie; planetele invizibile din dep�rtare erau teritoriile disputate, iar �nveli�urile gazoase din jurul stelelor reprezentau capcane uciga�e pentru lupt�torii impruden�i.</p><p>Z�ri reflectorul c�tii lui Brennan.</p><p>Acesta muncea �n vid, construind� ceva. Costumul s�u spa�ial p�rea �n egal� m�sur� alien �i anacronic, iar desenul de pe piept era un detaliu dintr-un tablou de Dali: o Madon� cu Prunc. O bucat� de p�ine plutea �n fereastra din torsul Pruncului, care o examina cu o privire g�nditoare, de adult.</p><p>��Nu veni prea aproape, �i transmise Brennan prin radioul c�tii. Am avut vreme destul� s� umblu prin bolovanul �sta, atunci c�nd i-am dat form� lui Kobold. Dedesubtul peisajului se g�sesc depozite de elemente pure.</p><p>��Ce construie�ti?</p><p>��Ceva care ar trebui s� colapseze de la dep�rtare un generator de gravita�ie polarizat�. Dac� vizitatorii no�tri folosesc gravita�ia artificial� pentru a-�i �ine navele �n tandem, vor trebui s-o polarizeze ca s� aib� efect la distan�ele respective. Noi �tim c� ei �tiu cum s� procedeze. Vor pune generatorul �n nava a doua, pentru c� ea produce suficient surplus de energie ca s� men�in� c�mpul.</p><p>��Si dac� se folosesc de altceva?</p><p>��Atunci, <emphasis>�nseamn� </emphasis>c� am irosit o lun�. Totu�i, nu cred c� utilizeaz� cabluri. La decelerare, nici chiar un cablu Pak n-ar rezista temperaturii jetului de evacuare al navei din spate. Pot crede c� au �nc�rcat totul pe nava din spate, �ntrebuin��nd-o pe cea din fa�� exclusiv ca statoreactor Bussard. �ns� �n felul �sta ar pierde at�t putere, c�t �i manevrabilitate. Am �ncercat s� proiectez eu �nsumi o nav� de cercetare Pak. Nu-i u�or, fiindc� nu �tiu de ce anume dispun ei. Din punctul nostru de vedere, lucrul cel mai r�u la care m� pot g�ndi ar fi dou� nave independente, fiecare cu generatoare de c�mp colector multifunc�ionale. �n felul �sta, <emphasis>dac� </emphasis>�ntr-o lupt� pierzi dou� nave conduc�toare, po�i cupla �ntre ele navele din spate �i invers.</p><p>��Mda.</p><p>��Totu�i, nu-mi vine s� cred �n solu�ia asta. Cu c�t fiecare nav� con�ine mai multe gadgeturi, cu at�t r�m�n cu mai pu�ine nave. Cred c� vor face un compromis. Nava conduc�toare este un statoreactor Bussard construit pentru lupt�, dar nu foarte diferit de al nostru. Nava din spate este cea mai complex� din tandem, dispun�nd de generatorul de c�mp colector reglabil. Dou� nave din spate pot fi cuplate, dar nu �i dou� dintre cele conduc�toare. Oricum, ele sunt �i mai vulnerabile. �i v�zut-o chiar tu.</p><p>��Atunci, ace�ti cerceta�i sunt mai periculo�i dec�t cei cu care m-am luptat eu.</p><p>���i sunt trei perechi.</p><p>��Trei�</p><p>��Foreaz� un soi de con �i vin �ncoace travers�nd� Mai �ii minte harta spa�iului din vecin�tatea Soarelui? Exist� o regiune care con�ine aproape numai pitice ro�ii, iar ei vin pe acolo. Cred c� inten�ioneaz� s� stabileasc� o rut� de retragere pentru flot�, �n eventualitatea c� l�ng� Soare se va �nt�mpla ceva r�u. Dac� nu, dac� Soarele li se va p�rea �n regul�, vor aborda alte stele pitice galbene. �n clipa de fa��, se afl� la aproximativ un an-lumin� de Soare, iar distan�a relativ� dintre ele este de opt luni-lumin�.</p><p>Elroy �i ridic� privirea. Unde anume pe c�mpul de lupt�? G�si Soarele cu u�urin��, dar nu-�i putea aminti direc�ia primei perechi de cerceta�i. Se �nfior� �n costum, de�i acesta era mult mai confortabil dec�t fusese vreodat�. Brennan �l me�terise pe ici, pe colo.</p><p>��Ar putea fi mai multe.</p><p>��M� �ndoiesc, zise Brennan. N-am mai descoperit urme de beriliu la nici o modificare a frecven�ei.</p><p>��Dar dac� nu vin �n perechi, ci c�te o singur� nav�? Atunci ar ap�rea ca ni�te statoreactoare Bussard obi�nuite.</p><p>��Nu cred asta. Trebuie s� fie capabile s� se vad� reciproc. Dac� un cerceta� dispare, ceilal�i vor dori s� �tie asta.</p><p>��Perfect! A�adar, trebuie s�-i �inem departe de Soare. Ce-ar fi s� ne folosim pe noi �n�ine drept momeal�?</p><p>��Exact.</p><p>R�spunsul acela, rostit pe un ton distrat, era deconcertant. Situa�ia se repetase de nenum�rate ori, l�s�nd impresia c� Brennan g�ndise deja totul, �n detaliu, de mult� vreme. C�nd t�cerea se prelungi, Elroy �ntreb�:</p><p>��Te pot ajuta cu ceva?</p><p>��Nu. Trebuie s� termin asta. Completeaz�-�i cuno�tin�ele. Studiaz� astronomia local� � este c�mpul nostru de lupt�. Informeaz�-te despre C�min. Nu mai mergem spre Wunderland, ci spre C�min� dac� vom putea.</p><p>��De ce?</p><p>��La urma urmelor, C�minul este obiectivul cel mai u�or de atins. De asemenea, acolo exist� o civiliza�ie industrial� relativ avansat�. Ca atare, vom schimba cursul de �naintare cu nou�zeci de grade.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p><emphasis>C�MINUL: Epsilon Indi 2, a doua dintre cele cinci planete ale unui sistem care include 200 de asteroizi, distribui�i aleatoriu pe orbite precis cartate. Gravita�ia: 1,08. Diametrul: 16.300 km. Durata de rota�ie: 23 ore 10 minute. Durata de revolu�ie: 181 de zile. Compozi�ia atmosferic�: 23% oxigen, 76% azot, 1% gaze netoxice. Presiunea la nivelul m�rii: 568 mm Hg.</emphasis></p><p><emphasis>Un satelit natural � diametru: 2.200 km.; gravita�ia: 0,2; compozi�ia suprafe�ei: tip selenar.</emphasis></p><p><emphasis>Descoperit� �n 2094 de c�tre o statosond� automat� de explorare. Colonizat� �n 2189, �n urma unei ac�iuni combinate �ntreprinse de statosonde �i nave-lente�</emphasis></p><p>Colonizarea C�minului fusese u�urat� de dou� tehnici noi. Nave le-lente purtaser� fiecare c�te �aizeci de coloni�ti afla�i �n staz�. Cu un secol �n urm�, �aizeci de coloni�ti ar fi ocupat trei sau patru astfel de nave. �i, cu toate c� nici o fiin�� vie nu putea supravie�ui drumului �n statosonde, acestea fuseser� �ntrebuin�ate pentru alimentarea cu combustibil a navelor-lente. Simultan se folosise �i tehnica mai veche, prin care necesarul de provizii �i materiale al coloni�tilor se expedia cu statosondele pe orbita C�minului, economisind spa�iu la bordul navelor-lente. Dac� pe drum ap�reau avarii ale unei statosonde, exista timp suficient ca s� fie lansat� o alta, care s-o �nlocuiasc�.</p><p>Ini�ial, coloni�tii deciseser� s�-�i boteze noua lume � Planeta; probabil c�-i amuza s� se considere urma�i ai planetarilor. Ajun�i �ns� pe C�min, se r�zg�ndiser�, �n urma unei crize �nt�rziate de patriotism.</p><p><emphasis>Popula�ia: 3.200.000. Suprafa�a colonizat�: 15.500.000 km <sup>2</sup>. Principalele a�ez�ri� </emphasis>Elroy petrecu o vreme memor�nd h�r�ile. �n general, ora�ele se �ntemeiaser� la confluen�ele r�urilor. Comunit��ile agricole se aflau �n apropierea m�rilor. Fauna �i flora erau mai abundente �n oceane dec�t pe uscat �i lucr�rile agricole necesitau lan�uri ecologice complete; formele de via�� marine se �ntrebuin�au ca �ngr��minte.</p><p>Industria extractiv� �nflorea, dar numai pe C�min.</p><p>Comunica�iile cu P�m�ntul reprezentau o industrie principal�, care tindea s� dezvolte alte domenii conexe �n ritm constant.</p><p>Trei milioane� La data respectiv�, o popula�ie de trei milioane �nsemna o rat� redus� a na�terilor, chiar dac� ini�ial fusese sporit� prin na�terile in vitro �i ulterior de alte nave cu coloni�ti. P�n� atunci, Elroy nu se g�ndise niciodat� la acest aspect al coloniz�rii planetelor. Reprezenta o m�ndrie s� fii tat�l a mul�i copii� dar pe C�min m�ndria respectiv� avea mai pu�in �n�eles, deoarece nu trebuia s� te dovede�ti un geniu, ori s� inventezi roata sau altceva, ca s� ob�ii aprobarea. Cu toate acestea, el ar fi avut copii pe dou� planete.</p><p>Pe de alt� parte, situa�ia de pe C�minul s-ar fi �nr�ut��it probabil c�nd Brennan ar fi declan�at starea de r�zboi. R�zboiul nu era niciodat� amuzant, �i � Elroy ar fi trebuit s-o �tie � genul acela de r�zboi interstelar urma s� fie lent �i �ndelungat. Ce fel de minte ��i trebuia, ca s� pl�nuie�ti cu o sut� �aptezeci �i trei de ani �n avans?</p><p>Aparatul pe care-l construia Brennan era ceva mai �nalt dec�t el, masiv �i cilindric. Se g�sea l�ng� una dintre u�ile grele �napoia c�rora a�teptau componentele <emphasis>Protectorului.</emphasis></p><p>��Vreau s� fiu c�t mai sigur c� pot ob�ine o polarizare adecvat� a c�mpului, �i spuse lui Elroy. Altfel, este posibil ca tot <emphasis>Protectorul </emphasis>s� colapseze �n sine.</p><p>��Ca �i Kobold, nu? O po�i face?</p><p>��Cred c� da. Cei din neamul Pak au f�cut-o� presupunem noi. Dac� eu n-o pot face, va trebui s� presupun c� au alt� modalitate de a-�i �ine navele �n tandem.</p><p>��Unde �i va fi locul?</p><p>��O s�-l ata�ez �napoia modulului arsenal. Nava ta se va g�si �n spatele cabinei de comand�. Este drept, vom fi ni�el cam �n�ira�i. Amicii no�tri nu vor fi surprin�i c� am modificat proiectul navei. Ar fi f�cut-o ei �n�i�i, dac� ar fi avut sculele �i materiile prime necesare.</p><p>��Ce te face s� crezi c� nu le au?</p><p>��Nu cred a�a ceva, r�spunse Brennan. M� tot �ntreb ce anume vor construi, dup� ce vor afla ce am eu.</p><p>Dup� c�teva zile, reap�ru �n observator.</p><p>��Am terminat, anun�� el scurt. Pot ob�ine c�mpul de gravita�ie polarizat� de care am nevoie. Ceea ce �nseamn� c�-l poate ob�ine �i un Pak, ceea ce �nseamn� c� probabil deja �l utilizeaz�.</p><p>��Atunci, suntem gata de desprindere. <emphasis>�n sf�r�it!</emphasis></p><p>��Mai �nt�i, trebuie s� �tiu ce fac cerceta�ii Pak. ��i promit c� nu va dura mai mult de dou�sprezece ore.</p><p>Pe ecranul telescopului, cerceta�ii se vedeau sub forma unor punctule�e verzi, situate la mare distan�� unul de cel�lalt �i evident mai aproape de Soare. Brennan p�ruse s� �tie cu exactitate regiunea unde s�-i caute � la urma urmelor, �i observa de dou� luni.</p><p>��Continu� cu accelera�ia de 3 <emphasis>g, </emphasis>spuse el. Se vor opri la Soare. P�n� aici am avut dreptate �n privin�a lor. S� vedem c�t de departe pot �mpinge lucrurile.</p><p>��N-ar fi momentul s�-mi spui care sunt inten�iile tale?</p><p>��A�a-i. P�r�sim <emphasis>Olandezul Zbur�tor, </emphasis>chiar acum. La dracu' cu-ncer-carea de a-i convinge c� vin dinspre steaua Van Maanen. Oricum, ne v�d din unghiul necorespunz�tor. Voi porni spre Wunderland, cu accelera�ia de 1,08 <emphasis>g, </emphasis>pe <emphasis>care o </emphasis>voi men�ine-o timp de o lun�, apoi voi accelera la 2 <emphasis>g </emphasis>�i voi �ncepe s� virez. Dac� m� vor observa, vor coti dup� mine, cu condi�ia s�-i fac s� cread� c� sunt �ndeajuns de periculos.</p><p>��De ce�, �ncepu t�n�rul s� �ntrebe apoi �i aminti c� 1,08 <emphasis>g </emphasis>era gravita�ia la suprafa�a C�minului.</p><p>��Nu vreau s� cread� c� sunt un Pak. Nu deocamdat�. Este mult mai probabil s� urm�reasc� un alien capabil s� construiasc� ori s� fure o nav� Pak. �i nu vreau s� m� folosesc de gravita�ia P�m�ntului. Ar fi un indiciu.</p><p>��De acord, �ns� acum vor crede c� venim de pe C�min. Dore�ti lucrul �sta?</p><p>��Cred c� da.</p><p>C�minul nu prea avea de ales �n privin�a intr�rii �n r�zboi. Elroy oft�. De fapt, cine avea de ales?</p><p>��Dac� doi dintre ei �i continu� drumul spre Soare, �ntreb� el, iar cel�lalt pleac� dup� noi?</p><p>��Asta-i frumuse�ea. Ei continu� s� r�m�n� la opt luni-lumin� unul de cel�lalt. Fiecare dintre ei trebuie s� vireze cu opt luni �nainte de a-i vedea pe ceilal�i c� vireaz�. Revenirea la cursul ini�ial �i poate costa �nc� un an �i jum�tate. P�n� atunci, ar putea hot�r� c� sunt prea periculos pentru a fi l�sat s� scap. � Brennan ridic� ochii de pe ecran. � Se pare c� nu-mi �mp�rt�e�ti entuziasmul.</p><p>��Brennan, abia dup� doi ani blestema�i vei �ti dac� cercet�torii Pak s-au luat dup� tine. Un an ca s� te observe, plus un an p�n� vei vedea dac� �i-au schimbat cursul.</p><p>��Nu-s chiar doi ani, dar e pe aproape. (Sub proeminen�a lor osoas�, ochii lui Brennan erau �ntuneca�i.) C�t� plictiseal� e�ti �n stare s� supor�i?</p><p>��Nu �tiu.</p><p>���i-a� putea construi o capsul� cu c�mp de staz�, folosind dou� torpile cu radon.</p><p>Dumnezeule, un respira!</p><p>��Hei, asta-i o idee bun�! Dar ar �nseamn� s� arunci radonul, nu-i a�a?</p><p>��La dracu', nu! N-a� <emphasis>face </emphasis>una ca asta. O s� aduc dou� torpile �n cabin�, �i �ntre generatoare o s� improvizez o carapace metalic�.</p><p>Con�tiin�a �l trase de m�nec� pe t�n�r.</p><p>��Auzi, <emphasis>tu </emphasis>sim�i �n acela�i fel ca mine? M� refer la a�teptare� Am putea supraveghea pe r�nd.</p><p>��Termin�! Eu a� putea a�tepta �i ziua Judec��ii de Apoi f�r� s� clintesc un deget � dac� a� avea o motiva�ie.</p><p>Elroy r�se u�urat. Am�n�rile permanente �i m�cinaser� nervii.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Capsula de staz� era un cilindru din fier moale, m�sur�nd aproximativ doi metri; prin sudarea de cele dou� torpile cu radon, lungimea ansamblului era de cinci metri. Fuseser� nevoi�i s�-l introduc� prin u�a care asigura leg�tura �ntre buc�t�rie �i sala de gimnastic�.</p><p>Elrroy �nc�pea �n el ca �ntr-un sicriu. �l sim�ea ca pe un sicriu. �ncle�ta �ns� din�ii, st�p�nindu-�i cuvintele, �n timp ce-l a�tepta pe Brennan s� �nchid� chepengul convex.</p><p>Acesta scoase un bubuit �nfundat.</p><p><emphasis>E�ti sigur c� va func�iona?</emphasis></p><p><emphasis>Nu fi idio�i A�a a fost colonizat C�minul. Bine�n�eles c� va func�iona. </emphasis>Brennan l-ar fi crezut un pap�-lapte.</p><p>A�tept� �n �ntuneric. �i-I imagin� pe Brennan termin�nd sudurile, test�nd circuitele �i leg�turile, �nainte de a cupla contactul. Apoi� n-ar mai fi sim�it trecerea timpului. C�nd chepengul s-ar fi deschis, el ar fi �ntrebat proste�te: �N-a func�ionat?�.</p><p>Gravita�ia �l lovi pe nea�teptate de undeva de sus. Elroy sim�i c� se lipe�te de fundul capsulei �i nu se mai putu clinti. Icni de �oc �i surpriz�. Nu mai trebuia s� �ntrebe � <emphasis>Protectorul se </emphasis>afla �n zbor, acceler�nd cu cel pu�in 3 <emphasis>g.</emphasis></p><p>Chepengul se deschise larg. Brennan �l prinse de subsuori �i-l ridic�. Palmele �i erau dure, aidoma unor lame de cu�it. �l ajut� pe Elroy � pe jum�tate purt�ndu-l � s� se deplaseze p�n� la o cu�et�. Palmele �i cobor�r� �ncet p�n� la talia t�n�rului, a�ez�ndu-l �n cu�et�.</p><p>��Nu-s olog, m�r�i Elroy.</p><p>��Dar te vei sim�i a�a, replic� Brennan, a�ez�ndu-se cu aceea�i grij� �n cealalt� cu�et�. Au mu�cat momeala. Vin dup� mine. De doi ani, mergem cu 2,16 <emphasis>g. </emphasis>Am p�strat valoarea asta redus� pentru c� mi-era team� c� vor crede c� c�-i pot �ntrece.</p><p>���i po�i? Ei <emphasis>cum </emphasis>se descurc�?</p><p>��6 s�-�i ar�t. � Brennan ap�s� c�teva taste �i un peisaj stelar acoperi ecranul. � ��i voi prezenta �n numai zece minute ac�iunile din ultimii doi ani, �nregistrate prin telescop. �n felul �sta, vei observa mai bine. Vezi navele Pak?</p><p>��Da.</p><p>Trei puncte verzi, vizibil alungite, vizibil deplas�ndu-se. Brusc, pe ecran, �n st�nga, ap�ru o lumin� alb� puternic� � Soarele.</p><p>���n timp ce virau, le-am ob�inut paralaxa. Accelera�ie mic�, dar schimbare rapid� de direc�ie. Raza virajului lor a fost aproape egal� cu a noastr�. Cred c� fiecare nav� a cotit separat. Acum au revenit la forma�ia tandem �i se apropie de noi cu 5,5 <emphasis>g.</emphasis></p><p>��Ai ghicit-o aproape exact.</p><p>��Nu uita c� am petrecut c�teva zile al�turi de Phssthpok, �i c� acesta mi-a fost mentor� M-am g�ndit c� un Pak s�n�tos poate suporta la nesf�r�it 3 <emphasis>g, </emphasis>iar 6 <emphasis>g </emphasis>timp de cinci ani, apoi ar muri. Ei �i cuno�teau limitele �i au proiectat navele ca atare.</p><p>Trei stele verzi pluteau spre Soare. Una c�te una se stinser� �i ap�rur� din nou. Acum, culoarea lor era mai palid�, mai g�lbuie. Elroy �ncerc� s� se scoale �n capul oaselor, dar m�na lui Brennan �l �mpinse �napoi.</p><p>��Aici au �nceput s� accelereze.</p><p>T�n�rul privi �nc� un minut, �ns� nu se �nt�mpl� nimic; doar stelu�ele verzi p�reau a str�luci mai puternic.</p><p>��Aici ne afl�m �n momentul de fa��. Imaginile acelea sunt cam la un an-lumin� dep�rtare. Navele �nsele ar fi cam cu dou� luni-lumin� mai aproape, presupun�nd c� ne urm�resc cu accelera�ie constant�. Peste c�teva luni, vom �ti dac� vreuna dintre ele s-a �ntors pe cursul vechi. Dac� nu, perechea din fa�� ne va ajunge �n aproximativ paisprezece luni, timp scurs la bordul navei. Desigur, �ns�, c� la un moment dat vor �ncepe decelerarea, �ncerc�nd s� ne loveasc� cu jetul de <emphasis>fr�nare, </emphasis>ceea ce �nseamn� c� va dura mai mult.</p><p>��Paisprezece luni�</p><p>��Timp scurs la bordul navei! Vitezele noastre sunt relativiste. Distan�a pe care o vom parcurge �n intervalul respectiv va fi mult mai mare.</p><p>Elroy cl�tin� din cap.</p><p>���n cazul �sta, am senza�ia c� m-ai trezit ni�el cam devreme.</p><p>��Nu tocmai. N-am nici o idee despre ce mi-ar putea face de la o asemenea distan��, totu�i nu sunt sigur c� nu s-au g�ndit la ceva. Doresc s� fii treaz �i �n plenitudinea for�elor, �n eventualitatea c� se �nt�mpl� ceva cu mine. �n plus, vreau s� readuc torpilele �n arsenal.</p><p>��Mi se pare pu�in probabil. Ce �i-ar putea face �ie, care s� nu m� omoare �i pe mine?</p><p>��Bine! Am avut un alt motiv ca s� te trezesc. �i-a� fi putut improviza o capsul� de staz� de �ndat� ce am plecat de pe Kobold. De ce n-am f�cut-o?</p><p>Elroy se sim�ea istovit. Oare gravita�ia �i alunga s�ngele din creier?</p><p>��Trebuia s� m� antrenez ca s� pot lupta, folosindu-m� de nava asta.</p><p>���i te crezi �n stare s� lup�i? Parc� e�ti o piftie! C�nd lucrurile vor �ncepe s� se deruleze rapid, vreau s� fii capabil s� te mi�ti.</p><p>Nu se sim�ea chiar ca o piftie, dar ce naiba!</p><p>��Bine. �ncepem�</p><p>��Nici vorb�. Azi nu faci altceva dec�t s� r�m�i �ntins. M�ine vei �ncepe s� mergi c�te pu�in. Imagineaz�-�i c� ai fost bolnav. (Brennan �ntoarse capul spre el.) Nu fi sup�rat. S�-�i ar�t ceva.</p><p>T�n�rul uitase c� se afla �n vechea cabin� de comand� a lui Phssthpok, al c�rei �nveli� exterior putea fi f�cut transparent dup� voie, de aceea r�mase surprins c�nd peretele deveni invizibil. Apoi privi.</p><p>Se mi�cau <emphasis>extrem </emphasis>de repede. Stelele din spate aveau spectrul deplasat spre ro�u-�ntunecat, aproape negru. Deasupra �i �n fa��, culoarea lor predominant� era alb-violet. De la zenit, coborau �n jos precum un curcubeu: violet, albastru, verde, galben, portocaliu, ro�u, �n inele tot mai mari. Efectul era cople�itor; amplificat de faptul c� to�i pere�ii interiori ai <emphasis>Protectorului </emphasis>deveniser� de asemenea transparen�i.</p><p>��P�n� la tine, zise Brennan, nici un om n-a mai v�zut a�a ceva, dac� nu vrei s� m� consideri �i pe mine om. Prive�te! ar�t� el Aceea este Epsilon Indi.</p><p>��Este �n lateral fa�� de cursul nostru actual.</p><p>��Nu ne �ndrept�m direct spre ea. Ti-am spus c� inten�ionez s� cotesc cu nou�zeci de grade �n spa�iu, �i exist� un singur loc unde pot face asta.</p><p>��Vom ajunge acolo �naintea cerceta�ilor Pak?</p><p>��Cred c� a doua nav� o putem �ntrece cu pu�in. Cu prima va trebui �ns� s� ne lupt�m.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Elroy dormea zece ore zilnic. De dou� ori pe zi, �ntreprindea deplas�ri lungi � din cabina de comand� p�n� �n sala de gimnastic� �i �napoi, ad�ug�nd �n fiecare zi �nc� un tur. Brennan �l �nso�ea, gata s�-l ajute. Dac� ar fi c�zut gre�it, ar fi putut s� moar�.</p><p>�ntr-adev�r, se <emphasis>sim�ea </emphasis>de parc� ar fi fost bolnav. Nu-i pl�cea deloc.</p><p>�ntr-o zi, deschiser� c�mpul colector �i � �n imponderabilitate, proteja�i de razele gama de c�tre cupola sc�nteietoare a c�mpului colector interior � transportar� torpilele cu radon �napoi, �n loca�urile din arsenal. �n acele dou� ore, Elroy �i reg�si for�ele �i se bucur� de senza�ia respectiv�. Apoi reveni la 2,16 <emphasis>g, </emphasis>o piftie de dou� sute de kilograme.</p><p>Cu ajutorul lui Brennan, alc�tui un calendar al evenimentelor celui mai lung r�zboi cunoscut:</p><empty-line/><cite><p><emphasis>33.000 �.Hr.: Phssthpok pleac� de pe planeta Pak.</emphasis></p><p><emphasis>32.800 �.Hr.: Primul val de emigrare p�r�se�te planeta Pak.</emphasis></p><p><emphasis>32.500 �.Hr.: Al doilea val de emigrare.</emphasis></p><p><emphasis>X: Cerceta�ii Pak.</emphasis></p><p><emphasis>2125 d.Hr.: Phssthpok ajunge la Soare. Brennan devine Protector.</emphasis></p><p><emphasis>2340 d.Hr.: R�pirea lui Truesdale.</emphasis></p><p><emphasis>2341 d.Hr Octombrie.: Descoperirea flotei Pak.</emphasis></p><p><emphasis>2341 d.Hr Noiembrie.: Plecarea Olandezului Zbur�tor. Distrugerea lui Kobold.</emphasis></p><p><emphasis>2342 d.Hr Mai.: Descoperirea cerceta�ilor Pak.</emphasis></p><p><emphasis>2342 d.Hr Iulie.: Truesdale �n staz�. Plecarea Protectorului.</emphasis></p><p>�n acel punct, relativitatea �ncepea s� afecteze datarea. Elroy decise s� utilizeze timpul scurs la bordul navei, �in�nd seama de faptul c� dup� el �i ducea existen�a.</p><p><emphasis>2344 d.Hr Aprilie.: Navele Pak �ncep s� vireze.</emphasis></p><p><emphasis>2344 d.Hr Iulie.: Truesdale iese din staz�.</emphasis></p><empty-line/><p>IPOTETIC</p><p><emphasis>2345 d.Hr Septembrie.: �nt�lnirea primei nave Pak.</emphasis></p><p><emphasis>2346 d.Hr Martie.: Virajul de nou�zeci de grade (?). Sc�parea de cerceta�ii Pak.</emphasis></p><p><emphasis>2350 d.Hr.: Sosirea la C�min. Corectarea calendarului, conform timpului real.</emphasis></p></cite><empty-line/><p>T�n�rul studie C�minul. De multe decenii, �ntre P�m�nt �i C�min se schimbaser� o mul�ime de mesaje laser. Acestea con�ineau jurnale de bord, biografii, romane �i studii asupra vie�ii autohtone. Brennan le citise deja pe toate; la viteza lui de lectur�, nu avusese nevoie de avantajul celor doi ani cu care plecase.</p><p>Romanele de�ineau un parfum aparte, un ghem de presupuneri nerostite pe care Elroy nu le putuse defini cu exactitate �i-l �ntrebase pe Brennan despre ele.</p><p>Acesta avea o memorie eidetic� �i o percepere fin� a subtilit��ilor.</p><p>��Pe de o parte, explic� el, este o tr�s�tur� specific� Centurii. Centuranii �tiu c� se afl� �ntr-un mediu artificial �i manifest� fa�� de el o atitudine protectoare. Episodul acela din <emphasis>Ziua cea mai scurt�, </emphasis>c�nd Ingram este �mpu�cat pentru c� merge pe iarb�, este de fapt preluarea unui fapt real care s-a petrecut �n trecutul C�minului. �l vei g�si relatat �n biografia lui Livermore. C�t despre ritualurile lor de �nmorm�ntare, acestea au r�mas probabil din zilele de �nceput. Nu uita: primii o sut� de oameni care au murit pe C�min se cuno�teau �ntre ei ca fra�ii. Pe atunci, moartea oricui era important� pentru �ntreaga popula�ie a planetei.</p><p>��Mda, a�a pare de �n�eles � plus c� aveau mai mult spa�iu. Nu trebuiau s� utilizeze incinerarea.</p><p>��Exact! Exist� nesf�r�ite terenuri inutile, dac� nu cumva sunt fertilizate. Cu c�t cimitirul se extinde, cu at�t se demonstreaz� mai pregnant cucerirea C�minului de c�tre oameni. Mai cu seam� atunci c�nd copacii �i iarba �ncep s� creasc� �n locuri unde niciodat� n-a mai crescut nimic.</p><p>Elroy examin� ideea respectiv� �i constat� c�-i pl�cea. O existen�� pastoral� p�n� la venirea speciei Pak.</p><p>��Cei de pe C�min nu par foarte belico�i, zise el. �ntr-un fel sau altul, va trebui s�-i punem pe picior de r�zboi �nainte ca planeta s� fie descoperit� de cerceta�ii Pak.</p><p>Brennan �ns� nu dorea s� vorbeasc� despre asta.</p><p>��Toate informa�iile noastre au o vechime cuprins� �ntre <emphasis>zece </emphasis>�i o sut� de ani. Nu am date suficiente despre C�min, a�a cum este �n prezent. Nu �tim �n ce fel a evoluat politica. Am c�teva idei� dar va trebui s� c�nt�m dup� ureche. (�l b�tu cu palma pe spate pe t�n�r, care se sim�i izbit de un sac cu nuci.) Fruntea sus! Este foarte posibil s� n-ajungem niciodat� acolo.</p><p>Brennan era al naibii de vorb�re� atunci c�nd avea timpul necesar. Mai mult dec�t at�t: f�cea un efort evident s�-l distreze pe Elroy. Poate c� �n acela�i timp se distra �i el. Era perfect s� te referi la un Pak care petrecea c�te opt sute de ani �ntr-un fotoliu-cu�et� de comand�, dar Brennan se n�scuse �i fusese educat ca om.</p><p>Jucau jocuri, folosindu-se de programele stocate �n calculator. Brennan c�tiga regulat la �ah, dame, scrabble �i altele similare. Jocurile de c�r�i �i domino se �nv��au mai u�or, �i de aceea se concentrar� mai mult asupra lor. Brennan continu� �i acum s� c�tige majoritatea partidelor, poate fiindc� putea descifra expresiile fe�ei lui Elroy.</p><p>Purtar� discu�ii �ndelungate despre filosofie, politic� �i despre direc�iile �n care se �ndrepta omenirea. Citir� foarte mult. Brennan stocase �n calculator materiale despre toate planetele locuite, nu doar despre C�min �i Wunderland. Odat� spusese:</p><p>��N-am �tiut niciodat� unde a� putea ajunge, t�r�ndu-m� cu o nav� avariat�, �n c�utarea unei atmosfere respirabile �i a accesului la facilit��i de reparare. De fapt, nici acum nu sunt sigur.</p><p>Dup� c�teva luni, Elroy �ncepu s� exerseze mai mult �i s� doarm� mai pu�in. Acum era puternic; nu se mai sim�ea ca un olog. Nu avusese niciodat� mu�chi at�t de tari.</p><p>Iar navele, Pak se apropiau �ntruna.</p><p>Prin twingul dezopacizat, ele erau invizibile, negre pe fundalul cerului negru. Se g�seau �nc� prea departe �i nu toate produsele pe care le emiteau apar�ineau spectrului vizibil al luminii. Puteau fi z�rite �ns� la amplificare: sc�nteierile de histerezis �n aripile �ntinse ale c�mpului colector, iar �n centru lic�rirea constant� a propulsiei.</p><p>La zece luni dup� ce Elroy ie�ise din capsula de staz�, lumina perechii din fa�� se stinse. Reap�ru peste c�teva minute, dar mai palid� �i p�lp�itoare.</p><p>��Au intrat �n decelerare, explic� Brennan.</p><p>Peste o or�, propulsia inamicului producea o lumin� permanent�, av�nd culoarea ro�ie a unei emisii de beriliu deplasate spre albastru.</p><p>��Va trebui s� �ncep �i eu virajul�</p><p>��<emphasis>Vrei </emphasis>s� te lup�i cu ei?</p><p>��Cu prima pereche oricum trebuie s-o fac. Iar dac� virez acum, vom beneficia de o fereastr� mai bun�.</p><p>��Fereastr�?</p><p>��Pentru virajul de nou�zeci de grade.</p><p>��Ascult�, ori �mi explici ce-i cu virajul �la, ori �ncetezi s� mai pomene�ti de el.</p><p>��Trebuie s�-�i men�in interesul �ntr-un fel, nu? chicoti Brennan.</p><p>��Ce inten�ionezi s� faci? S� ajungi pe orbita unei g�uri negre?</p><p>��Complimentele mele! Ai fost destul de aproape. Am g�sit o stea neutronic� lipsit� de rota�ie� aproape lipsit� de rota�ie. N-a� fi cutezat s� m� afund �n �nveli�ul de gaze radioactive al unui pulsar, dar steaua de fa�� pare s� aib� o perioad� de rota�ie lung� �i nici un �nveli� de gaze. �n plus, este non-luminoas�. Pak-ii vor avea probleme �n a o g�si, iar eu m� pot �nscrie pe o traiectorie hiperbolic� prin c�mpul gravita�ional, care s� ne duc� direct la C�min.</p><p>De�i Brennan vorbea cu deta�are, manevra p�rea extrem de periculoas�. Iar navele Pak se apropiau �ntruna. Dup� patru luni, prima pereche se z�rea cu ochiul liber sub forma unui punct verde-albastru, izolat, pe cerul negru.</p><p>�l privir�, m�rindu-�i dimensiunile. Flac�ra propulsiei sale descria grafice neregulate pe instrumentele lui Brennan.</p><p>��Nu-i prea r�u, vorbi acesta. Bine�n�eles c� ai muri, dac� ai �nt�rzia ni�el pe afar�.</p><p>��Mda.</p><p>��M� �ntreb dac� se afl� suficient de aproape ca s�-ncerc �mecheria gravita�ional�.</p><p>Elroy �l privi manevr�nd comenzile, f�r� s� �n�eleag� mare lucru. Brennan nu-i explicase niciodat� �n ce fel avea s� �ntrebuin�eze arma aceea. Era mult prea delicat�, prea intuitiv�. �ns� peste dou� zile, lumina verde-albastr� pieri.</p><p>��l-am tras-o! rosti Brennan, evident satisf�cut. Oricum, am lovit nava din spate. Probabil c� s-a pr�bu�it �n propria-i gaur� neagr�.</p><p>��Asta face arma ta? Colapseaz� �ntr-o hipermas� generatorul gravita�ional inamic?</p><p>��Asta ar trebui s� fac�. la s� vedem� � Activ� spectroscopul. � Exact! Doar linii de heliu. Nava din spate nu mai exist�, iar cea din fa�� vine cu aproximativ 1 <emphasis>g. </emphasis>Va trece trece pe l�ng� mine mai cur�nd dec�t se a�tepta. Acum i-au r�mas doar dou� op�iuni. S� fug� sau s� ne loveasc�. Cred c� va c�uta s� ne loveasc�.</p><p>��Va �ncerca s�-�i arunce asupra noastr� c�mpul colector. Asta ne-ar ucide, nu?</p><p>��Exact. Dar �i ea s-ar face praf. Ei bine�</p><p>Brennan lans� c�teva torpile, apoi �ncepu un viraj.</p><p>Dup� dou� zile, nava conduc�toare disp�ruse. Brennan readuse <emphasis>Protectorul </emphasis>pe cursul ini�ial. Totul se petrecuse ca �ntr-una dintre expedi�iile ne�ncununate de succes ale minerului Brennan, at�ta doar c� durase mai mult.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Urm�toarea �nt�lnire fu diferit�.</p><p>Trecur� alte �ase luni �nainte ca ultimii cerceta�i Pak s� se apropie; �ntr-o bun� zi, erau vizibili cu ochiul liber sub forma a dou� puncte�e colorate �n galben-palid pe cerul negru din spate. Viteza lor cobor�se � acum o dep�ea doar cu pu�in pe cea a <emphasis>Protectorului.</emphasis></p><p>De la o dep�rtare ini�ial� de opt luni-lumin�, perechile de cerceta�i se apropiaser� p�n� ajunseser� la treizeci de ore-lumin� una de cealalt�, �n spatele <emphasis>Protectorului.</emphasis></p><p>��E momentul s� mai �ncerc o dat� arma gravita�ional�, spuse Brennan.</p><p>L�s�ndu-I s� activeze comenzile, Elroy privi �n sus spre cei doi ochi galbeni ce scanteiau �napoia umbrei �ntunecate a propulsiei. Un col�i�or al ra�iunii �l anun�a c� n-avea s� z�reasc� nimic timp de dou� zile �i jum�tate.</p><p>Se �n�elase. Flac�ra ap�ruse de jos, ilumin�nd interiorul cabinei de comand�. Brennan reac�ion� instantaneu, ap�s�nd o tast� cu un deget rigid.</p><p>C�teva clipe dup� aceea, r�mase �ncordat, supraveghind cadranele. Treptat, reveni la starea lui normal�.</p><p>��Reflexele func�ioneaz� perfect, coment� el.</p><p>��Ce s-a �nt�mplat?</p><p>��Au f�cut-o! Au construit o arm� gravita�ional� ca a mea. Propria mea arm� a colapsat �ntr-o hipermas�, care a �nceput s� devoreze cablul. Dac� nu l-a� fi detonat la timp, ar fi absorbit arsenalul. Degajarea de energie ne-ar fi ucis.</p><p>Brennan activ� tastatura �i �ncepu s� verifice elementele de comand�.</p><p>��Acum, continu� el, va trebui s� ajungem �naintea lor la steaua neutronic�. O vom face � dac� ei men�in decelerarea.</p><p>���ntre timp, cu ce pot trage �n noi?</p><p>��Cu lasere, mai mult ca sigur. Oricum, au nevoie de lasere grele, ca s� comunice cu flotele principale. Voi opaciza twingul. (Acum erau �nchi�i �ntr-o sfer� cenu�ie, cerceta�ii Pak fiind vizibili doar pe ecranul telescopului.) Altceva� nici unul dintre noi nu-i �n situa�ia de a lansa torpile, pentru c� deceler�m. Pentru torpilele mele, ar fi ca �i cum ar urca la deal � nu i-ar putea ajunge de la dep�rtarea asta. Ei pot ajunge la mine, �ns� torpilele lor merg �n direc�ia gre�it�. Trase din spate, vor traversa c�mpul colector.</p><p>��Asta-i bine.</p><p>��Sigur c� da. Evident, dac� nu cumva au o precizie at�t de mare �nc�t s� ocheasc� nava �ns�i. Ei bine, vom vedea!</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Laserele venir� sub forma a dou� raze de lumin� verde, arz�toare, �i <emphasis>Protectorul </emphasis>r�mase orb la pupa. O parte a �nveli�ului s�u exterior se vaporiz� �n mod �nsp�im�nt�tor. Cel de dedesubt avea o suprafa�� ca oglinda.</p><p>��Cu astea nu ne pot face nici un r�u, except�nd cazul c�nd ajung mult mai aproape, coment� Brennan.</p><p>Torpilele �l puneau totu�i pe g�nduri. �ncepu s� execute manevre aleatorii, iar via�a la bord deveni inconfortabil� din cauza modific�rilor de accelera�ie.</p><p>De ei se apropia un nor de obiecte av�nd dimensiuni reduse. Brennan deschise larg raza c�mpului colector �i se uitar� relativ lini�ti�i la explozii, de�i unele dintre ele scuturar� nava. Elroy le privea aproape f�r� team�. �l nemul�umea sentimentul tot mai acut c� Brennan �i Protectorii Pak jucau lin joc complicat, ale c�rei reguli le erau perfect cunoscute; un joc precum cele din simulatoarele calculatoarelor. Brennan �tiuse c� avea s� distrug� navele din fa��, c� ceilal�i aveau s�-i distrug� arma, c� �n echivalarea cursurilor de zbor pentru o �ncle�tare final� aveau s� fie prea len�i �n a-l prinde, p�n� ce vor descoperi steaua neutronic� din fa��</p><p>Cu o zi �nainte de-a ajunge la steaua neutronic�, una dintre razele verzi se stinse.</p><p>���n sf�r�it, au v�zut-o, zise Brennan. Se orienteaz� pentru trecere, �n caz <emphasis>contrar, </emphasis>s-ar putea pomeni expedia�i �n direc�ia opus�.</p><p>��Se g�sesc al naibii de aproape, zise Elroy. (A�a era, �ntr-un sens destul de relativ; distan�a care-i desp�r�ea de <emphasis>Proiector </emphasis>era de patru ore-lumin�, mai aproape dec�t era Pluton de Soare.) �i nu po�i eschiva prea mult, a�a-i? Ne-ar afecta trecerea pe l�ng� stea.</p><p>��Las�-m� s�-mi v�d de treab�! morm�i Brennan �i t�n�rul amu�i. Accelera�ia sc�zu rapid la 0,5 <emphasis>g. Protectorul </emphasis>coti spre st�nga �i modulul cabinei de comand� se leg�n� straniu la cap�tul cablului s�u. Dup� aceea, Brennan decupl� complet c�mpul colector.</p><p>��Exist� un mic �nveli� gazos, explic� el. Te rog s� nu m� ba�i la cap o vreme!</p><p><emphasis>Protectorul se </emphasis>afla �n c�dere liber�, ca o �int� perfect�.</p><p>Dup� opt ore, ap�rur� primele torpile. Probabil c� cerceta�ii le lansaser� de �ndat� ce z�riser� sting�ndu-se sc�nteierea c�mpului colector al <emphasis>Protectorului. </emphasis>Brennan le evit�, �ntrebuin��nd sistemul de direc�ionare. Aparent, torpilele expediate de el spre du�man nu avuseser� nici un efect; lumina verde ca veninul a navei aflat� �n fa�� continua s� scalde <emphasis>Protectorul.</emphasis></p><p>��A�ntrerupt�i el c�mpul colector, anun�� pe nea�teptate Brennan. Va trebui s� opreasc� �i laserul, c�nd i se vor desc�rca acumulatorii. � Pentru prima dat� dup� multe ore, privi spre Elroy. � Du-te �i culc�-te! E�ti pe jum�tate mort. Ce-o s� p��e�ti c�nd vom ocoli steaua?</p><p>��O s� mor de tot, suspin� t�n�rul, aduc�ndu-�i cu�eta la orizontal�. Treze�te-m� dac� ne love�te, te rog. N-a� vrea s� scap nimic.</p><p>Brennan nu-i r�spunse.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Peste alte trei ore, steaua neutronic� tot nu se z�rea.</p><p>��E�ti gata? �ntreb� Brennan.</p><p>��Da.</p><p>Elroy purta costumul spa�ial �i plutea, �in�ndu-se cu o m�n� de marginea ecluzei. Somnul �nc� nu i se dezlipise de pleoape. Visele fuseser� teribile.</p><p>��Ie�il.</p><p>T�n�rul ie�i. Prin ecluz� nu putea trece dec�t o singur� persoan�; c�nd ap�ru �i Brennan, Elroy se apucase deja de treab�. Brennan se apropiase �ntr-at�t pentru a reduce expunerea la radia�iile provenite din �nveli�ul rarefiat de gaze al stelei neutronice �i pentru a mic�ora timpul c�t cerceta�ii Pak puteau trage asupra lor neproteja�i.</p><p>Decuplar� cablul ce ducea spre propulsie, apoi �l bobinar� pentru a trage spre ei modulul respectiv. Cablul era gros �i greu. �l �ncol�ceau la partea posterioar� a modulului.</p><p>Procedar� la fel cu cablul ce remorca arsenalul. Elroy se folosea din plin de mu�chii s�i antrena�i la 2 <emphasis>g, </emphasis>cu adrenalina sc�ld�ndu-i organismul. Era perfect con�tient de radia�ia care-i str�b�tea corpul. Acum se g�sea �n r�zboi� de�i ceva lipsea. Nu-i putea ur� pe ceilal�i. Nu-i �n�elegea destul de bine pentru a-i ur�. Dac� Brennan ar fi f�cut-o, poate c� s-ar fi molipsit de la el � dar Brennan nu-�i detesta urm�ritorii. Chiar dac� el �l numea r�zboi, �n realitate era vorba despre un pocher pe mize uria�e.</p><p>Acum, cele trei module ale <emphasis>Protectorului </emphasis>pluteau lipite unul de cel�lalt. Pentru prima dat� dup� ani buni, Elroy intr� �n nava centuran�.</p><p>C�nd se a�ez� �n fa�a comenzilor, o lumin� verde inund� cabina. Activ� imediat ecranele antisolare.</p><p>Brennan p�trunse prin ecluz�, r�cnind:</p><p>��I-am p�c�lit! Dac-ar fi f�cut asta acum o jum�tate de or�, ne-ar fi pr�jit de viii.</p><p>��Crezusem c�-�i terminaser� rezervele de energie.</p><p>��Nu, ar fi fost o prostie, totu�i b�nuiesc c� erau la nivelul minim. Au crezut c� voi a�tepta p�n� �n ultima clip� �i abia atunci voi decupla navele. �nc� n-au habar ce sunt eu! �i nu �tiu c� beneficiez de ajutor. Perfect, mai avem la dispozi�ie o ora p�n� va trebui s� ie�im. �ncepe alinierea.</p><p>Elroy se folosi de jeturile direc�ionale pentru a amplasa nava centu-ran� �n pozi�ia a patra, �napoia arsenalului <emphasis>Protectorului. </emphasis>Se sim�ea excelent afl�ndu-se la comenzi, f�c�nd ceva constructiv �n r�zboiul lui Brennan. Prin ecranele antisolare, componente <emphasis>Protectorului </emphasis>sclipeau verde ca veninul. �ncepuser� deja s� se �ndep�rteze una de cealalt� sub ac�iunea fluxurilor gravita�ionale ale stelei neutronice.</p><p>��l-ai dat vreun nume stelei?</p><p>��Nu, r�spunse Brennan.</p><p>��Tu ai descoperit-o �i dreptul respectiv ��i apar�ine.</p><p>��Atunci o s�-i zic Steaua lui Phssthpok. Fii martor! Cred c�-i suntem datori cu asta.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><cite><p><emphasis>DENUMIRE: Steaua lui Phssthpok. Ulterior, redenumit� BVS-1, de c�tre Institutul Cunoa�terii de pe Jinx.</emphasis></p><p><emphasis>CLASIFICARE: Stea neutronic�.</emphasis></p><p><emphasis>MAS�: 1,3 mase solare.</emphasis></p><p><emphasis>COMPOZI�IE: O sfer� cu diametrul de 17,5 kilometri de neutro-nium, acoperit� de 800 metri de materie colapsat�, peste care se afl� aproximativ 4 metri de materie normal�.</emphasis></p><p><emphasis>GRAVITA�IA LA SUPRAFA��: 1,7x 10<sup>11</sup>g.</emphasis></p><p><emphasis>OBSERVA�II: Prima stea neutronic� non-radiant� descoperit� vreodat�. Atipic� prin compara�ie cu mul�i pulsari cunoscu�i; totu�i, stelele de tip BVS sunt mai rare dec�t pulsarii. Este posibil ca BVS-1 s�-�i fi �nceput existen�a ca pulsar, cu un �nveli� de gaze radiant, cu o sut� de milioane p�n� la un miliard de ani �n urm�. Ulterior, ea �i-a transferat rota�ia �nveli�ului gazos, disip�ndu-l �n decursul procesului.</emphasis></p></cite><empty-line/><p><emphasis>Aveau </emphasis>s� treac� al naibii de rapid pe l�ng� Steaua lui Phssthpok.</p><p>Cele patru module ale <emphasis>Protectorului c�zur� </emphasis>separat. Nici chiar cablul Pak nu le-ar fi men�inut laolalt�. Mai r�u chiar: efectul fluxului gravita�ional le-ar fi dispus coliniar cu centrul masic al stelei. Av�nd cablurile intermediare rupte, cele patru module ar fi ie�it pe orbite cu totul diferite.</p><p>�n felul acesta, nava centuran� cu posibilit��i independente de manevr� putea fi utilizat� la cuplarea celorlalte module dup� periheliu. Totu�i, Elroy �i Brennan n-o puteau dirija aici. Cabina de comand� se afla �n botul navei, mult prea departe de centrul masic.</p><p>Elroy �tia toate astea �n mod logic. �nainte de a p�r�si nava, putu chiar s� le <emphasis>simt�.</emphasis></p><p>�nainte ca laserul Pak s� se sting�, <emphasis>Protectorul </emphasis>ap�ru pe ecran sub forma a trei puncte verzi care se mic�orar� �ntruna, p�n� devenir� invizibile. Steaua neutronic� era o pat� de un ro�u-�ntunecat. Elroy �i sim�ea efectul de maree gravita�ional� tr�g�ndu-l �n fa��, ap�s�ndu-l �n plasa de siguran�� a fotoliului.</p><p>��D�-i drumul, zise Brennan.</p><p>T�n�rul se eliber� din plas�. Se ridic� �n picioare pe plasticul transparent al hubloului din botul navei, apoi se c���r� pe perete. Treptele fuseser� montate pentru ascensiunea �n direc�ie opus�. P�trunderea �n ecluz� fu dificil�. Peste c�teva minute, ar fi devenit imposibil�. Alte minute, �i mareele l-ar fi strivit de hublou, ca pe un g�ndac sub c�lc�i.</p><p>Fuzelajul era neted, lipsit de m�nere. Nu putea s� a�tepte acolo. Se ag��� de marginea u�ii ecluzei, apoi �i d�du drumul.</p><p>Nava se �ndep�rt�. Elroy z�ri o minuscul� siluet� umanoid� ghemuit� �n ecluz�. Apoi patru sclipiri. Brennan luase una dintre armele de mare vitez� �i tr�gea spre urm�ritori.</p><p>Elroy sim�ea acum mareele gravita�ionale, �oapta unei for�e �n interiorul corpului s�u. Picioarele i se r�sucir� spre pata ro�ie din fa��.</p><p>Brennan pornise dup� el, folosindu-se de jeturile rani�ei.</p><p>For�a din interiorul trupului era mai puternic�. M�ini bl�nde �i tr�geau capul �i picioarele �n sensuri opuse, �ncerc�nd s�-l rup� �n buc��i. Pata ro�ie se �ng�lbenea, lumin�ndu-se, venind spre el ca o bil� incandescent�.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>R�mase pe g�nduri aproape o or�. Brennan �l intimidase destul de mult. Se g�ndi �i se r�sg�ndi, apoi �i spuse tovar�ului s�u c�-l considera nebun.</p><p>Se legaser� printr-un cordon de un metru. Cordonul era puternic �ntins, de�i steaua neutronic� r�m�sese un punctulet ro�u �napoia lor. Iar Brennan continua s� aib� arma.</p><p>��Nu am �ndoieli �n privin�a opiniei tale profesionale, zise Brennan. Totu�i, ce anume te-a determinat s� afirmi a�a ceva?</p><p>��Arma asta. De ce ai tras �n nava Pak?</p><p>��Voiam s-o avariez.</p><p>��Dar n-o puteai <emphasis>nimeri. </emphasis>�inteai drept spre ea. Te-am v�zut. Gravita�ia stelei trebuie s� fi curbat traiectoria gloan�elor.</p><p>��G�nde�te-te! Dac� �ntr-adev�r sunt s�rit de pe fix, ai tot dreptul s� preiei comanda.</p><p>��Nu neap�rat. Uneori, nebunia este preferabil� prostiei. �n realitate, m� tem de posibilitatea ca focurile de arm� pe care le-ai tras spre nava Pak s� fi avut sens. Tot ceea ce �ntreprinzi tu are sens, mai devreme ori mai t�rziu. Dac� �i asta are sens, m� las p�guba� pentru totdeauna.</p><p>Brennan c�uta nava centuran�, folosindu-se de amplificarea video a c�tii.</p><p>��S� nu faci asta, �l pov��ui el. Consider-o ca pe o problem�. Dac� nu sunt nebun, de ce am tras spre nava Pak?</p><p>��La naiba! Viteza de ie�ire a gloan�elor din �eav� nu-i <emphasis>deloc </emphasis>suficient� C�t timp am la dispozi�ie?</p><p>��Dou� ore �i cincizeci de minute.</p><p>��Oho!</p><p>Reveniser� deja �n cabina izolat� a <emphasis>Protectorului, </emphasis>urm�rind ecranele �i � �n cazul lui Brennan � indica�iile a vreo dou�zeci de instrumente. Al doilea tandem Pak c�dea spre steaua micu�� �n patru module: propulsia, sem�n�nd cu o secure cu dou� t�i�uri, apoi o cabin� de comand� de forma unei p�l�rii, iar dup� un intersti�iu de c�teva sute de kilometri un modul propulsie mult mai mare �i alt� p�l�rie. Prima dintre p�l�rii tocmai trecea periheliul c�nd steaua neutronic� se aprinse brusc.</p><p>Cu o clip� �n urm�, ap�ruse pe ecran ca un glob ro�u-�nchis. Acum pe suprafa�a ei se ivise o stelu�� alb-albastr�. Stelu�a se l��i, p�lind; se r�sp�ndi pe �ntreaga suprafa��, f�r� s� ridice nici un nori�or. Contoarele �i acele lui Brennan �ncepur� s� piuie �i s� se agite.</p><p>��Asta artrebui s�-i ucid�, rosti satisf�cut Brennan. Oricum, probabil c� indivizii �ia nu-s prea s�n�to�i. Cred c-au acumulat destul� radia�ie �n treizeci �i unu de mii de ani-lumin� petrecu�i �n spatele unui statoreactor Bussard.</p><p>��S�-n�eleg c� acela a fost un glonte?</p><p>��Exact. Un glonte cu c�ma�� de o�el. Noi ne deplas�m �n sens opus rota�iei stelei. L-am �ncetinit suficient ca s� fie preluat de c�mpul magnetic, care urma �i s�-l �ncetineasc� �i mai mult, p�n� ce ajungea s� loveasc� suprafa�a stelei. Existau anumite incertitudini. Nu eram tocmai sigur unde anume se va reduce impactul.</p><p>��Foarte subtil, c�pitane.</p><p>��Probabil c� nava din spate �i-a dat seama ce se va �nt�mpla, dar nu putea face absolut nimic.</p><p>Acum, flac�ra se z�rea ca o str�lucire de culoarea l�m�ii pe un flanc al Stelei lui Phssthpok. Brusc, un alt punct alb sclipi la o margine a ei.</p><p>��Chiar dac� prev�zuser� aceast� posibilitate, ei nu puteau fi siguri c� eram dotat <emphasis>cu </emphasis>o arm�. �n plus, exista o singur� fereastr� de curs prin care m� puteau urm�ri. Sau aruncam ceva, sau nu. la s� vedem ce face ultima pereche.</p><p>��A� zice s� reasambl�m <emphasis>Protectorul. </emphasis>Cred c� acolo, �n fa��, este propulsia.</p><p>��Corect.</p><p>Lucrar� vreme de c�teva ore. <emphasis>Protectorul </emphasis>era destul de risipit pe cer. Elroy muncea cu umerii g�rbovi�i, gata s� se fereasc� de lumina verzuie uciga��, dar aceasta nu sosi. A doua pereche de cerceta�i Pak pierise.</p><p>La jum�tatea drumului, se oprir� s� priveasc� evenimentele ce se petrecuser� cu o or� �n urm�: a treia pereche recupl�ndu-�i navele cu o grab� desperat�, apoi folosind pre�iosul combustibil de rezerv� pentru a accelera �i a se �ndep�rta de stea.</p><p>��M� g�ndisem eu, morm�i Brennan. Ne�tiind ce fel de arm� cu vitez� variabil� avem, ei nu-�i pot permite s� moar� acum. Sunt ultimii. Iar <emphasis>asta </emphasis>�i pune pe un curs care-i va duce la mama dracului. Vom ajunge la C�min cu cel pu�in o jum�tate de an �naintea lor.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Elroy Truesdale avusese treizeci �i nou� de ani c�nd, �mpreun� cu Brennan, ocolise Steaua lui Phssthpok. Avea patruzeci �i trei de ani c�nd �ncetinir� sub viteza de statoreactor, undeva �n exteriorul sistemului Epsilon Indi.</p><p>�n cei patru ani care se scurseser�, existaser� momente c�nd crezuse c� va �nnebuni.</p><p>li lipseau femeile. Acum nu-i mai ducea dorul Alicei; ducea dorul <emphasis>femeilor, </emphasis>zecilor de femei pe care le iubise, sutelor de femei pe care le cunoscuse doar vag �i miliardelor de femei pe care nu le cunoscuse. Ducea dorul mamei �i surorii lui, m�tu�ilor �i str�bunicilor sale, p�n� la Bunica 'Stelle.</p><p>�i lipseau femeile �i b�rba�ii �i copiii �i b�tr�nii; oameni cu care s� se certe, cu care s� discute, pe care s�-i iubeasc� �i s�-i urasc�. κi petrecuse o noapte �ntreag� pl�ng�nd pentru to�i locuitorii P�m�ntului, av�nd grij� ca Brennan s� nu-l aud�; pl�ngea nu pentru ceea ce le putea face flota Pak, ci pur �i simplu pentru c� ei nu erau aici sau pentru c� el nu era acolo.</p><p>Petrecea perioade �ndelungate �n cabina lui, cu u�a �ncuiat�. Brennan �i montase un z�vor �i tot el ar fi putut s�-l deschid� �n treizeci de secunde, ori pur �i simplu s� sparg� u�a printr-o lovitur� de picior; z�vorul avea �ns� un efect psihologic, pentru care Elroy era recunosc�tor.</p><p>Ducea dorul spa�iului. Pe oricare plaj� p�m�ntean�, puteai alerga pe f�ia de nisip umed �i �nt�rit dintre ap� �i ��rm, p�n� nu-�i mai r�m�nea putere dec�t s� g�f�i. Pe P�m�nt, puteai umbla oric�t. �n cabina z�vor�t� de la bordul <emphasis>Protectorului, </emphasis>Elroy se plimba ne�ncetat de la un perete la cel�lalt.</p><p>Uneori, �n singur�tate, �l blestema pe Brennan fiindc� folosise toate torpilele cu radon. Dac� n-ar fi f�cut-o, ar fi putut intra �n staz�. Se �ntreb� dac� Brennan procedase a�a �n mod deliberat, ca s� aib� tov�r�ie.</p><p>Alteori �l blestema pe Brennan fiindc� �l t�r�se �n toat� aventura aceasta. Un act stupid din partea unei asemenea inteligen�e. La accelera�ie maxim�, <emphasis>Protectorul ar </emphasis>fi putut �ntrece perechea a doua �i a treia de cerceta�i, f�r� a mai fi nevoit s� lupte. Totu�i, 3 <emphasis>g </emphasis>l-ar fi afectat pe Elroy Truesdale.</p><p>Nu fusese chiar de mare folos �n timpul b�t�liilor. Oare Brennan �l luase <emphasis>exclusiv </emphasis>pentru a-i �ine companie? Sau ca pe un fel de mascot�? Sau� se jucase cu alt� idee. Una dintre fiicele lui Brennan se numise Estelle, nu? Era posibil ca aceasta s-o fi botezat pe propria ei fat� cu acela�i nume. Bunica 'Stelle�</p><p>Ideea respectiv� �l irita � ideea c� fusese adus doar pentru c� apar�inea descenden�ilor direc�i ai Protectorului, o amintire vie a cauzei pentru care lupta Brennan, �n scopul men�inerii interesului acestuia fa�� de r�zboi. Pentru c� Elroy avea mirosul cuvenit. T�n�rul nu-i pusese niciodat� �ntreb�ri legate de subiectul respectiv. De fapt, nu dorise s� �tie.</p><p>��Dintr-un anumit punct de vedere, e�ti supus unei absen�e senzoriale, �i spusese Brennan c�ndva.</p><p>Asta se petrecuse cu pu�in �nainte de a �ncepe decelerarea, dup� ce �ncercaser� ceva absolut bizar: Brennan jucase rolurile a cinci exper�i din diverse domenii �i cu diverse accente, �ntr-o dezbatere cu �ase participan�i despre liberul arbitru opus determinismului. Nu ie�ise nimic interesant. Am�ndoi se str�duiser� prea tare.</p><p>Elroy �i pierdea imboldul de a conversa.</p><p>��Ai la �ndem�n� tot soiul de divertismente, spusese Brennan, dar nici un interlocutor, cu excep�ia mea. Exist� anumite limite �n privin�a iluziilor pe care le po�i ob�ine din parte-mi. Haide s�-ncerc�m altceva!</p><p>T�n�rul nu �ntrebase despre ce putea fi vorba. Aflase peste c�teva zile, c�nd intrase �n cabin� �i se pomenise privind �n jos de pe creasta unui munte.</p><p>Acum petrecea acolo mai mult timp ca niciodat�. La r�stimpuri, Brennan schimba cadrul. Desigur, �nregistr�rile holografice de 270� proveneau din calculator, dar nici un peisaj nu era de pe P�m�nt. Dup� c�teva nereu�ite, evitase scenele ce implicau fiin�e; oricum, acestea se comportau ca �i cum Elroy n-ar fi existat, ceea ce era groaznic.</p><p>B�rbatul st�tea ore �ntregi privind imaginile vag p�m�ntene, dorin-du-�i s� fi putut ajunge realmente acolo. Dar nici prea multe ore de vizionare nu-i f�ceau bine � adesea, trebuia s� le deconecteze.</p><p>�ntr-un asemenea moment � cu pere�ii din jur reveni�i la calitatea de simpli pere�i �, �ncepuse s� se �ntrebe din nou ce inten�iona s� fac� Brennan pe C�min.</p><p>Cerceta�ii Pak viraser� larg �n decursul trecerii lor pe l�ng� steaua neutronic�. Acum, raza uria�� a orbitei lor �i ducea finalmente spre C�min; totu�i, accelera�ia de 5,5 <emphasis>g </emphasis>nu avea s� compenseze timpul pe care-l pierduser�. Prin compara�ie cu <emphasis>Protectorul, </emphasis>erau sco�i din curs�. Iar C�minul avea la dispozi�ie zece luni ca s� se �narmeze pentru sosirea lor.</p><p>Un popor pa�nic n-ar fi fost deloc u�or de convins s� se preg�teasc� pentru o defensiv� �nd�rjit�. Avea s� treac� destul timp p�n� ce locuitorii transformau fabricile, orient�ndu-le spre produc�ia de armament. �i, de fapt, c�t de mare putea fi amenin�area unei perechi de nave Pak?</p><p>��Sunt sigur c� ele pot distruge o planet�, �i r�spunsese Brennan. O planet� reprezint� o �int� mare �i sistemele ecologice sunt delicate, iar planeta nu se poate eschiva ca o nav�. �n plus, probabil c� cerceta�ii au fost proiecta�i astfel �nc�t s� <emphasis>distrug� </emphasis>planete. Dac� n-o pot face, ia ce mai sunt buni?</p><p>��Vom avea la dispozi�ie mai pu�in de un an ca s� ne preg�tim.</p><p>��Nu-�i face griji. Timp este destul. C�minul are deja lasere de comunica�ii, care pot ajunge la P�m�nt. Asta spune lucruri bune despre precizia �i puterea lor. Le vom folosi ca tunuri. �n plus, eu de�in proiectele unor arme gravita�ionale.</p><p>��Dar vor fi de acord s� le construiasc�? Este vorba despre indivizi pa�nici, care tr�iesc �ntr-o societate stabil�!</p><p>���i vom convinge.</p><p>St�nd �n cabina lui �i privind un peisaj pustiu de furtun�, Elroy se minuna de optimismul lui Brennan. Nu mai �tia felul �n care g�ndeau Pr�sitorii? �Am �ncetat s� mai risc�, �i spusese c�ndva Brennan. Oare?</p><p>Pe C�min nu existase niciodat� vreun r�zboi� conform �nregistr�rilor comunic�rilor cu P�m�ntul. Literatura cultivat� acolo aborda rareori violen�a. Coloni�tii folosiser� detonatorii cu fuziune doar pentru a amenaja viitoarele porturi, �ns� dup� ce le construiser� pe acestea, desfiin�aser� fabricile de explozibili.</p><p>Oare Brennan g�sise �n literatura lor o violen�� ascuns�, pe care Elroy n-o descoperise?</p><p>�ntr-o bun� zi, t�n�rul ajunsese la concluzia c� exista o solu�ie.</p><p>Solu�ia respectiv� �l �ngrozise. Nu i-o men�ionase niciodat� lui Brennan. Se temuse c� reprezenta dovada propriei sale nebunii. �n mod deliberat, reluase discu�iile cu Brennan; c�utase s� se preocupe de cursul foarte previzibil al ultimilor cerceta�i Pak, oferise sugestii privind peisajele de pe pere�ii cabinei sale, jucase domino �i c�r�i. F�cuse multe exerci�ii fizice. Se transformase �ntr-un munte de mu�chi. Uneori, se sim�ea uluit de felul cum ar�ta.</p><p>���nva��-m� stilul de lupt� Pak, �i ceruse odat� lui Brennan.</p><p>���n nici un caz, �i r�spunsese acesta.</p><p>��Nu se �tie c�nd voi avea nevoie. Dac� un Pak dore�te vreodat� s� ia prizonier un Pr�sitor�</p><p>��Bine, haide! O s�-�i ar�t.</p><p>Degajaser� un spa�iu �n sala de gimnastic� �i se luptaser�. �ntr-o jum�tate de or�, Brennan �l �ucisese� de vreo treizeci de ori, execut�nd loviturile de karate cu o precizie diabolic�. Dup� aceea, �l l�sase pe Elroy s�-l loveasc� de c�teva ori. P�m�nteanul plasase lovituri ucig�toare cu un entuziasm s�lbatic pe care Brennan poate c� l-ar fi considerat remarcabil. De fapt, chiar recunoscuse c� unele dintre ele �l duruser�. T�n�rul se l�murise deja.</p><p>Cu toate acestea, �edin�ele de lupt� deveniser� parte a programului lor zilnic.</p><p>Existau o mul�ime de modalit��i de a-�i omor� timpul. Iar timpul trecea� Uneori, se t�ra, �ngrozitor de lent, dar �ntotdeauna trecea.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>�n sistemul Epsilon Indi exista un corp cu masa lui Jupiter. Epsilon Indi V fusese botezat Godzilla �i se afla mult �n afara cursului <emphasis>Protectorului, </emphasis>c�nd acesta fr�n� cu cinci mii de kilometri pe secund�. Brennan f�cu totu�i un scurt ocol, pentru a-i ar�ta p�m�nteanului o panoram� uluitoare.</p><p>Trecur� pe l�ng� o sfer� sc�nteietoare �i translucid� din cristale de ghea��. Era punctul troian al Godzillei �i sem�na cu un gigantic ornament de brad de Cr�ciun; pentru Elroy, �ns�, reprezenta un semn de bun-venit. �ncepu s� cread� c� era posibil s� reu�easc�.</p><p>Dup� dou� zile, la 1.500 km/secund�, c�mpul colector nu mai avea nici o utilitate. Brennan �l decupl�.</p><p>���n patruzeci �i dou� de ore suntem la C�min, anun�� el. A� putea s� plonjez spre soarele lor �i s� utilizez c�mpul colector �n v�ntul solar, dar ce naiba! Avem destul combustibil �i simt cumva c� de-abia a�tep�i s� asoliz�m.</p><p>��Curios, nu? r�nji Elroy. S� nu crezi c� nu mi-ar fi f�cut pl�cere tov�r�ia ta.</p><p>Pe ecranul telescopului ap�ruse C�minul. Planeta sem�na cu P�m�ntul: pe fundalul albastru-�nchis se �nvolburau bulg�ri albi de nori, contururile continentelor fiind aproape invizibile. Elroy sim�ea un zv�cnet �n beregat�. �n ultimul an, pere�ii cabinei proiectaser� numai peisaje de pe C�min.</p><p>��la zi, a�tept�m s� vin� b�tina�ii, sau cobor�m pur �i simplu? �ntreb� el.</p><p>��M� g�ndisem s� pun <emphasis>Protectorul </emphasis>pe o orbit� mai �ndep�rtat� �i s� cobor�m cu nava ta. S-ar putea s� avem nevoie de ea pentru realimentarea <emphasis>Protectorului. </emphasis>Localnicii n-au prea exploatat resursele asteroizilor. Este posibil s� nu aib� cargoboturi.</p><p>��Bine. Totu�i, �nainte s� activezi sistemul de propulsie, poate c� ar fi bine s� m� duc la nava centuran� �i s-o verific pentru lansare.</p><p>Brennan �l privi o clip�. Era genul de c�ut�tur� �ntreb�toare, care uneori �l f�cea pe Elroy s� presupun� c� f�cuse o sugestie prosteasc�. Cu toate acestea, accept�:</p><p>��De acord. Asta va economisi ni�te timp. Anun��-m� c�nd ajungi �n�untru.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>C�minul se vedea deja cu ochiul liber, o lumin� alb�, nu departe de soare. Elroy p�trunse �n cabin�, �i scoase costumul, se a�ez� �naintea comenzilor �i vorbi cu Brennan. �n scurt timp, <emphasis>Protectorul </emphasis>�i activ� propulsia, apropiindu-se de planet� cu o accelera�ie egal� cu gravita�ia de pe suprafa�a acesteia.</p><p>Elroy �ncepu inspec�ia cu sistemul de sus�inere a vie�ii. Totul era �n regul�. Conform indica�iilor instrumentelor, sistemul de propulsie nu avea probleme; t�n�rul se temuse ca nu cumva for�ele gravita�ionale din jurul Stelei lui Phssthpok s� fi afectat alinierea tubului propulsor. P�n� atunci, nu avuseser� ocazia s� verifice acest detaliu. Nici n-o puteau face p�n� ce nava centuran� nu se decupla de <emphasis>Protector.</emphasis></p><p>Nu exista un echipament de asolizare care s� necesite o testare. Aveau s� coboare �ntr-un port; �n realitate, urma s� fie o amerizare.</p><p>Program� o num�r�toare invers� de dou�sprezece ore, dup� care se �ntinse s� trag� un pui de somn. Deja, Brennan luase probabil leg�tura cu autorit��ile portuare de pe C�min. Peste �nc� dou�sprezece ore�</p><p>Dormi pu�in �i iepure�te, �ntr-o gravita�ie egal� cu cea a planetei. Se de�tept� �n lumina slab�, amintindu-�i suspiciunea lui stranie fa�� de Brennan. Pe chip i se �ntip�rise un sur�s.</p><p>κi rev�zu toate g�ndurile� a�tept�ndu-se s�-�i dea seama c�t de ridicole erau. Fusese paranoic. Nici un om nu putea tr�i timp de �ase ani �ncuiat �ntr-o �nc�pere al�turi de o creatur� nu tocmai uman�.</p><p>κi reexamin� suspiciunile �i i se p�rur� logice. Ideea continua s� fie oribil�, totu�i nu putea descoperi eroarea de ra�ionament.</p><p>Asta �l nelini�tea.</p><p>Tot nu cuno�tea g�ndurile lui Brennan referitoare la C�min.</p><p>Se scul� �i se plimb� prin nav�. G�si ceva adus de Alice la bord cu mult timp �n urm�: vopsele pentru un costum spa�ial. Costumul s�u nu fusese niciodat� pictat. Elroy �l �ntinse pe un fotoliu �i r�mase �naintea lui, a�tept�nd inspira�ia. Dar singura idee care �i venea era a unei �inte fluorescente.</p><p><emphasis>Fraier! </emphasis>Dac� avea dreptate� dar era imposibil.</p><p>�l apel� pe Brennan. S� <emphasis>discute pe fa��</emphasis></p><p>��Aici totul este �n regul�, zise Brennan. Cum st� treaba la tine?</p><p>��A� zice gata de decolare � f�r� s� fi testat �n condi�ii reale.</p><p>��Perfect.</p><p>Elroy constat� c� �ncerca �n mod prostesc s� descifreze expresii pe chipul rigid.</p><p>��Brennan, nu �i-am spus p�n� acum, dar cu c�tva timp �n urm� m-am g�ndit la ceva�</p><p>��Acum vreo doi ani �i jum�tate? Am b�nuit c� te obseda ceva� pe l�ng� lipsa unui harem.</p><p>��Poate c� sunt nebun, spuse t�n�rul. Poate c� am fost nebun atunci. M-am g�ndit c� �i-ar fi fost mult mai u�or s�-i convingi pe locuitorii C�minului s� te sprijine �n r�zboi, dac� mai �nt�i�</p><p>Fu c�t pe ce s� nu mai continue. <emphasis>�n mod sigur, </emphasis>�ns�, Brennan se <emphasis>g�ndise </emphasis>la asta.</p><p>��Dac�, mai �nt�i, ai fi �ns�m�n�at planeta cu arborele-vie�ii.</p><p>��N-ar fi fost frumos din partea mea.</p><p>��Nu, n-ar fi fost. <emphasis>Te rog, </emphasis>�ns�, vrei s�-mi explici de ce nu-i logic?</p><p>��Ar dura prea mult p�n� s-ar ob�ine o recolt� serioas�.</p><p>��A�a-i, oft� u�urat Elroy dup� care urm�: A�a-i, �i totu�i nu mi-ai permis accesul �n sera hidroponic�. Era oare posibil s� m� infectez cu vreun virus de acolo?</p><p>��Nu. Mirosul te-ar fi cople�it �i ai fi m�ncat ceva.</p><p>��Acela�i lucru era valabil �i pentru gr�dina de pe Kobold.</p><p>��Exact.</p><p>��Gr�dina prin care eu �i Alice ne-am plimbat, f�r� s� sim�im absolut nici un miros.</p><p>��Acum e�ti mai �n v�rst�, idiotule! �i pierdu r�bdarea Brennan.</p><p>��Da, sigur c� da. Iart�-m�, ar fi trebuit s�-mi dau seama �i singur de toate astea� <emphasis>(Brennan �i pierdea r�bdarea? Brennan? </emphasis>�i�) La dracu', eram numai cu <emphasis>o lun� </emphasis>mai v�rstnic c�nd mi-ai spus s� nu intru niciodat� �n sera hidroponic� a <emphasis>Olandezului Zbur�tor!</emphasis></p><p>��Vezi cum vorbe�ti! zise Brennan �i �ntrerupse leg�tura.</p><p>Elroy se �ntinse �n fotoliul-cu�et�. Era pur �i simplu deprimat. Indiferent ce fel de creatur� ar fi fost, Brennan �i fusese prieten �i aliat. Acum�</p><p>Brusc, <emphasis>Protectorul </emphasis>zv�cni cu o accelera�ie de 3 <emphasis>g. </emphasis>T�n�rul fu strivit �n cu�et�. C�teva secunde, r�mase paralizat de �oc. Apoi, cu toate for�ele bra�ului s�u drept, masiv acum, atinse comenzile �i g�si un buton ro�u.</p><p>Acesta se afla sub un capac de protec�ie transparent.</p><p>Cheia era �n buzunarul iui. Elroy scotoci dup� ea, blestem�nd �ntruna �n �oapt�. Brennan dorea s�-l imobilizeze. N-avea s� reu�easc�. Se �mpinse �mpotriva for�ei ce-l ap�sa de trei ori mai tare dec�t gravita�ia terestr�, descuie capacul �i ap�s� butonul.</p><p>Cablul care-l lega de <emphasis>Protector </emphasis>deton�, eliber�ndu-l. �ncepu s� cad� liber.</p><p>Avu nevoie de un minut ca s� activeze propulsia �i �ncepu un viraj de nou�zeci de grade. <emphasis>Protectorul </emphasis>n-ar fi putut �n nici un caz s� execute o �ntoarcere cu aceea�i raz� ca a navei mai mici. Prin hublou, z�ri flac�ra propulsiei <emphasis>Protectorului </emphasis>plutind �n lateral.</p><p>Apoi, flac�ra se stinse.</p><p>De ce decuplase Brennan propulsia?</p><p>Nu conta. Pasul urm�tor: laserul de comunica�ii, pentru a avertiza C�minul. Presupun�nd c� avea dreptate� totu�i, acum nu �ndr�znea s� presupun� nimic altceva. Ulterior, era posibil ca Brennan s� se disculpe: se putea preda autorit��ilor de pe C�min, purt�nd doar un costum spa�ial �i afirm�nd c� Elroy �nnebunise. Poate c-ar fi fost adev�rat.</p><p>t�n�rul �ndrept� laserul spre C�min �i �ncepu s�-l regleze fin. Cuno�tea frecven�a dorit� �i punctul� dac� se g�sea de partea cuvenit� a planetei. Oare ce f�cea Brennan acum? Ce <emphasis>putea </emphasis>face? Asta era ceea ce ar fi trebuit s� fac�. Un Protector dispunea de prea pu�in liber arbitru, dar �n arsenalul <emphasis>Protectorului </emphasis>existau toate inven�iile iadului. Brennan inten�iona s�-l ucid� pe Roy Truesdale.</p><p>Se p�rea c� planeta nu-i prezenta fa�a dorit�. Colonia uman� era mare, de dimensiunile unei ��ri mijlocii, totu�i nu se z�rea aici. �i unde se afla raza uciga�� a lui Brennan? <emphasis>Trebuia </emphasis>s-o foloseasc�.</p><p>Propulsia <emphasis>Protectorului </emphasis>continua s� fie decuplat�. Nu �ncerca s�-l urm�reasc�.</p><p>Oare Brennan se mai afla la bordul navei sale?</p><p>Elroy �ntrez�ri atunci o posibilitate. Ira�ional�, poate, �ns� nu mai avea timp de g�ndire; s�ri din fotoliu �i cobor� o sc�ri��. Armele se aflau �n ecluz�, iar u�a exterioar� r�m�sese deschis�. Elroy se repezi �n�untru, smulse un laser de pe perete �i s�ri �napoi �nainte ca u�a s� se �nchid� �nd�r�tul s�u.</p><p>Dar u�a nu se clintise.</p><p>Dac� Brennan nu se mai g�sea la bordul <emphasis>Protectorului�</emphasis></p><p>Atunci, ira�ional, a�a cum cu siguran�� era, el trebuia s� �ncerce s� salveze situa�ia �i pe Elroy Truesdale. Pentru asta, trebuia s� intre �n nava centuran�. 6 ac�iune de un eroism imposibil� totu�i, t�n�rul �i-l putea �nchipui program�nd decuplarea automat� a propulsiei <emphasis>Protectorului, </emphasis>apoi pornind spre nava centuran� de �ndat� ce fusese detonat cablul. Cobor�nd pe fuzelaj �i sud�nd un cordon, �nainte ca p�m�nteanul s� fi accelerat. Dup� aceea, �in�ndu-se de cordon, s-ar fi apropiat de ecluz�.</p><p>Imposibil? Ce era imposibil pentru Brennan? Elroy �inu arma preg�tit�, a�tept�nd �nchiderea u�ii interioare a ecluzei.</p><p>R�spunsul veni sub forma urletului �i str�fulger�rii dinapoia sa. �n �iuitul ascu�it al aerului ce p�r�sea nava, monstrul-Brennan str�punse fuzelajul exterior �n dreptul toaletei, ie�i pe u�a acesteia �i o �nchise �n urm�. U�a nu era construit� din blindaj; se curb� datorit� presiunii, totu�i rezist�.</p><p>Elroy ridic� arma.</p><p>Brennan azv�rli ceva. Obiectul zbur� prea rapid ca s� fie z�rit �i-l lovi pe t�n�r�n antebra�ul drept. Osul se sparse precum cristalul. �ocul �l r�suci pe jum�tate pe Elroy, iar bra�ul i se b�l�ng�ni din um�r, inert. Laserul rico�� din perete �i se �ntoarse c�tre el.</p><p>�l prinse cu m�na st�ng� �i-�i �ncheie r�sucirea.</p><p>Brennan st�tea u�or aplecat, ca un lupt�tor pe saltea. �inea �n m�n� un disc de carbon de m�rimea unui puc de hochei.</p><p>Elroy �i schimb� priza pe patul laserului. De ce nu-�i lansa Brennan arma? Ajunse cu degetul pe tr�gaci. <emphasis>De ce nu-�i lansa Brennan arma? </emphasis>Trase.</p><p>Brennan s�ri �n lateral, incredibil de rapid, totu�i nu cu viteza luminii. Elroy mi�c� raza dup� el. Aceasta �i travers� corpul pu�in mai jos de talie.</p><p>Protectorul c�zu, retezat �n dou�.</p><p>Bra�ul nu-l durea absolut deloc pe Elroy, �ns� zgomotul c�derii lui Brennan �i f�cu pe nea�teptate r�u. κi examin� bra�ul. At�rna, umflat ca un pepene, iar s�ngele curgea din locul �n care un os str�punsese pielea. Se �ntoarse cu privirea spre Brennan.</p><p>Ceea ce r�m�sese din acesta se ridic� �n bra�e �i porni c�tre el.</p><p>Elroy se cl�tin� �i se rezem� de perete. Cabina se rotea �n jurul s�u. Era �n stare de �oc. Sur�se, �n vreme ce Brennan se apropia, �i rosti:</p><p>��Touche, monsieur.</p><p>��E�ti r�nit, zise Brennan.</p><p>Obiectele deveneau cenu�ii, �i pierdeau culorile. T�n�rul fu con�tient c� Brennan �i rupse c�ma�a, ca s�-i lege un garou sub um�r. Protectorul vorbea cu glas egal, monoton, indiferent dac� se a�tepta sau nu ca Elroy s�-l aud�:</p><p>��Te-a� fi putut ucide, dac� nu mi-ai fi fost rud�. E�ti un prost f�r� margini! Roy, ascult�-m�, trebuie s� tr�ie�ti. S-ar putea ca ei s� nu cread� datele existente �n calculator. Roy? La dracu', ascult�-m�!</p><p>Roy le�in�.</p><p>Delira pe durata majorit��ii evenimentelor ce urmar�. Izbuti, totu�i, s� �ndrepte nava spre C�min, dar tehnica lui era st�ngace �i ajunse pe o orbit� de eliberare de pe planet�. Navele ce venir� s�-l salveze fuseser� concepute s� exploreze sistemul planetar interior. Reu�ir� s�-l recupereze pe el, corpul lui Brennan �i calculatorul de la bordul <emphasis>Protectorului. </emphasis>Nava �n sine trebui abandonat�.</p><p>Starea bra�ului s�u p�rea o explica�ie suficient� pentru coma �n care-l g�sir�. Abia dup� o vreme, �n�eleser� c� boala lui se datora altui motiv. In momentul acela, doi dintre pilo�i se molipsiser� deja.</p></section><section><title><p>PROTECTOR</p></title><epigraph><p>�Puiul este modalitatea prin care se �nmul�esc ou�le.�</p><text-author>Samuel Butler</text-author></epigraph><empty-line/><p>Fiecare protector uman trebuie s� se trezeasc� a�a. Un protector Pak descoper� con�tient, pentru prima dat�. Un Protector uman are amintiri umane. El se treze�te cu mintea limpede, �i aminte�te �i se g�nde�te oarecum st�njenit: <emphasis>Am fost un Idiot.</emphasis></p><p>Tavan alb, cear�afuri curate �i aspre peste salteaua moale. Ecrane mobile �i pastelate de ambele p�r�i ale patului. �n fa��, o fereastr�; prin ea, z�ream o paji�te neregulat�, pres�rat� cu cop�cei contorsiona�i, totul fiind sc�ldat �ntr-o lumin� solar� prea portocalie pentru P�m�nt. Facilit��i rudimentare �i multe spa�ii deschise; m� aflam �ntr-o camer� de spital �i fusesem idiot. Dac� Brennan ar� dar nu trebuia s�-mi fi spus nimic. Evident, dup� ce ajunsese at�t de aproape de C�min, se infectase �n mod deliberat. Era suficient ca el, sau cadavrul lui, s� ajung� pe planet�. M� contaminase �i pe mine, urm�nd aceea�i logic�.</p><p>�mi povestise cea mai mare parte a lucrurilor. Ceea ce �ncercase, de fapt, dincolo de marginea Sistemului Solar, cu proviziile de arborele-vie�ii abandonate pe Marte, fusese s� ob�in� o variant� a virusului arborelui-vie�ii, care s� poat� cre�te �n mere, �n rodii sau �n alte fructe. Ob�inuse �n cele din urm� o muta�ie care se dezvolta �n ignamele crescute �n sol �mbun�t��it cu oxid de taliu. �n decursul experiment�rilor, �ns�, descoperise sau crease o muta�ie care se dezvolta �n om.</p><p><emphasis>Asta </emphasis>inten�ionase s� trimit� pe C�min.</p><p>Un atac viclean �i afurisit pentru colonia lipsit� de ap�rare. Probabil c� un astfel de virus nu s-ar fi m�rginit la limita de v�rst�, ci i-ar fi ucis pe to�i care nu se g�seau �ntre � cu aproxima�ie, desigur � patruzeci �i �aizeci de ani. C�minul ar fi ajuns o planet� populat� de Protectori f�r� copii, iar Brennan ar fi beneficiat astfel de o armat� perfect�.</p><p>M-am sculat, speriind o infirmier�. Se afla de cealalt� parte a unui perete de plastic flexibil. Eram izola�i, datorit� infec�iei noastre. Existau dou� �iruri de paturi, iar �n fiecare pat se afla c�te un Protector pe jum�tate transformat, d�nd semne de �nfometare. Probabil c� to�i proto-Protectorii de pe C�min se aflau �n aceast� �nc�pere. Dou�zeci �i �ase de persoane.</p><p>�i acum?</p><p>�m c�zut pe g�nduri, �n vreme ce infirmiera a adus o doctori��, care a �mbr�cat un costum presurizat. Aveam timp suficient. G�ndurile mele erau at�t de rapide! Majoritatea problemelor nu r�m�neau probleme at�ta timp �nc�t s� devin� interesante. Am verificat lan�ul ra�ionamentelor lui Brennan, apoi l-am reluat de la �nceput. Deocamdat�, trebuia s� cred spusele lui despre specia Pak. Tabloul pe care mi-l zugr�vise nu prezenta nepotriviri; dac� min�ise, o f�cuse �n mod sclipitor, dar eu nu vedeam nici un motiv de minciun�. Observasem �n mod direct navele Pak� prin instrumentele lui Brennan. Ei bine, le puteam verifica pe acestea, proiect�nd �n mod independent generatorul gravita�ional.</p><p>O t�n�r� blond� a p�truns printr-o ecluz� improvizat�. Am �nsp�im�ntat-o, �ntruc�t eram nu numai hidos, ci �i mobil. Politicoas�, a �ncercat s�-�i mascheze sentimentele.</p><p>��Avem nevoie de hran�, i-am spus. To�i. A� fi fost deja mort, dac� n-a� fi avut un exces de mas� muscular� atunci c�nd m-am infectat.</p><p>Ea a �ncuviin�at din cap �i i s-a adresat infirmierei printr-un laringo-fon.</p><p>M-a consultat din punct de vedere fizic. Cele aflate au tulburat-o profund. Conform majorit��ii legilor medicinei, ar fi trebuit s� fiu mort sau paralizat de artrit�. Am executat ni�te exerci�ii calistenice, ca s�-i demonstrez c� eram s�n�tos, dar m-am re�inut par�ial, ca s� nu �tie cu exactitate c�t de s�n�tos.</p><p>��Nu-i o boal� care s� ne afecteze mobilitatea, i-am explicat. Vom fi capabili s� ducem o via�� normal�, dup� ce infec�ia va disp�rea. Afectat este doar aspectul exterior. A�i observat asta, nu?</p><p>Ea s-a �mbujorat. Am privit-o, cum se lupta cu sine �ns�i, ne�iind dac� era cazul s�-mi spun� c�-mi pierdusem orice speran�� privind rela�iile sexuale normale. A decis c� deocamdat� nu puteam suporta �ocul acestei ve�ti.</p><p>��Va fi nevoie s� face�i unele adapt�ri, mi s-a adresat cu delicate�e.</p><p>��Presupun.</p><p>��Boala aceasta este de origine terestr�?</p><p>��Nu, din fericire provine din Centur�. Astfel este mai u�or de controlat. De fapt, noi crezuser�m c� a disp�rut. Dac� a� fi �tiut c� exista cea mai mic� probabilitate� ei bine�</p><p>��Sper s�-mi pute�i spune ceva despre tratament. N-am izbutit s�-l vindec�m pe nici unul dintre voi. Toate �ncerc�rile noastre nu au f�cut dec�t s� �nr�ut��easc� �i mai mult lucrurile. Deja au murit trei oameni! Starea celorlal�i n-a p�rut s� se agraveze, de aceea v-am l�sat �n pace.</p><p>��Este bine c� v-a�i oprit �nainte de a ajunge la mine.</p><p>Doctori�ei i s-a p�rut c� era un r�spuns crud. Dac� ar fi �tiut adev�rul� Eram singurul om de pe C�min care auzise de cuv�ntul <emphasis>Pak.</emphasis></p><p>Am petrecut urm�toarele zile hr�nindu-i cu sila pe ceilal�i pacien�i. Singuri nu voiau s� m�n�nce; hrana obi�nuit� nu avea gustul arborelui-vie�ii. Cu to�ii erau pe moarte. Brennan �tiuse ce f�cuse c�nd m� �mboldise s� acumulez excesul acela de mas� muscular�.</p><p>�ntre timp, am aflat tot ce am putut despre activit��ile de pe C�min. Am accesat benzile din biblioteca spitalului. Am stabilit o posibil� ap�rare �mpotriva unui atac Pak, folosind o cifr� probabil� de dou� milioane de Pr�sitori � ar fi trebuit s� instaur�m o dictatur�, nu mai era timp pentru altceva, �i aveam s� pierdem o parte a popula�iei � �i exact dou�zeci �i �ase de Protectori. Am stabilit �i variante de ap�rare, cu dou�zeci �i doi sau dou�zeci �i patru de Protectori, �n cazul �n care nu to�i aveam s� supravie�uim tranzi�iei. Acestea erau �ns� doar extrapol�ri mentale. Dou�zeci �i �ase nu era �ndeajuns, nu tocmai �ndeajuns, nu din ceea ce putusem afla despre nivelul civiliza�iei de pe C�min.</p><p>C�nd ceilal�i pacien�i aveau s� se trezeasc�, le puteam prezenta problema. Ei �tiau mai multe despre C�min, a�a c� exista posibilitatea s� ajung� la solu�ii diferite de ale mele. Am a�teptat. Era timp destul. Cerceta�ii Pak se aflau la nou� luni dep�rtare.</p><p>Am imaginat modalit��i de distrugere a C�minului, folosind o pereche de cerceta�i Pak. Ani reproiectat <emphasis>Protectorul, </emphasis>utiliz�nd cele aflate despre du�mani de la Brennan.</p><p>Dup� �ase zile, pacien�ii au �nceput s� se trezeasc�. Eram dou�zeci �i patru. Medicii Martin �i Cowles se molipsiser� de la pacien�ii lor, iar acum se aflau �n plin� transformare.</p><p>Era minunat s� po�i vorbi cu persoane ale c�ror min�i o egalau pe a mea. S�rmanul Brennan� Vorbeam rapid, �tiind c� viteza �i accentul meu de planetar m� f�ceau de ne�n�eles pentru orice Pr�sitor care ar fi tras cu urechea. �n timp ce eu vorbeam, ei se mi�cau prin �nc�pere, test�ndu-�i mu�chii �i corpurile; cu toate acestea, �tiam cu precizie c� nu sc�pau nici un cuvin�el. Dup� ce am terminat, am petrecut c�teva ore discut�nd situa�ia.</p><p>Trebuia s� afl�m dac� era posibil ca Brennan s� fi �nscenat apari�ia flotei �i a cerceta�ilor Pak. Am avut noroc. Len Bester era mecanic de propulsii cu fuziune �i era �n stare s� proiecteze un generator gravita�ional. A spus c�-l poate construi, ne-a expus suficient� teorie ca s� ne conving� �i ne-a explicat cum se putea comporta acesta. Am decis s� accept�m telescopul gravita�ional al lui Brennan �i flota Pak. Existau �i modalit��i �n care ar fi reu�it s� �nsceneze ceea ce v�zusem. Nu puteam �ntreprinde alt� verificare a relat�rii lui Brennan, cu excep�ia coeren�ei ei interne, pe care am verificat-o de asemenea.</p><p>Ne-am alc�tuit planurile �n consecin��.</p><p>Am trecut prin ecluza de plastic �i ne-am r�sp�ndit �n spital. Totul s-a sf�r�it �nainte ca personalul medical s� �n�eleag� ce se �nt�mplase, l-am izolat, �n a�teptarea momentului c�nd virusul arborelui-vie�ii avea s� le induc� starea de pasivitate. Mul�i doreau s� continue s�-�i �ngrijeasc� pacien�ii, l-am l�sat s-o fac�, dar a trebuit s� distrugem depozitul de medicamente. Exista pericolul ca atunci c�nd oamenii c�deau la pat din cauza virusului, al�ii s� le afecteze fiziologia prin str�daniile de a-i trata.</p><p>Poli�ia din Claytown a �nconjurat imediat spitalul; puteam fi siguri �ns� c� to�i cei din�untru erau infecta�i. Noaptea, am evadat.</p><p>�n zilele ce au urmat, am atacat spitalele, farmaciile �i fabrica de medicamente. Am distrus postul de televiziune, pentru a �ncetini r�sp�ndirea ve�tilor. Oamenii arfi intrat �n panic� dac� ar fi aflat c� ap�ruse o maladie nou�, care punea st�p�nire pe min�ile victimelor, pentru ca apoi s� se r�sp�ndeasc� �n mod inteligent. Adev�rul li s-ar fi p�rut la fel de oribil.</p><p>Am �nt�lnit destul� panic�. Popula�ia C�minului s-a luptat, de parc� ar fi avut �n fa�� diavoli sc�pa�i din iad. Zece dintre noi au murit �n felul acesta, deoarece nu puteau ucide Protectori poten�iali.</p><p>Al�i �ase dintre noi au fost prin�i �n vreme ce �ncercau s�-�i salveze familiile, echip�ndu-le cu costume sau corturi presurizante, pentru a le izola de virus, �i ascunz�ndu-le. N-a fost nevoie s�-i omoram, l-am �nchis p�n� ce Pr�sitorii respectivi au murit sau au intrat �n tranzi�ie.</p><p>�ntr-o s�pt�m�n�, totul s-a terminat.</p><p>Peste trei s�pt�m�ni au �nceput s� se trezeasc�.</p><p>Ne-am apucat s� construim liniile de ap�rare.</p><empty-line/><subtitle>* * *</subtitle><empty-line/><p>Mi s-a p�rut logic s� prezint raportul acesta sub forma unui roman. O bun� parte din el este specula�ie. Nu i-am cunoscut niciodat� pe Lucas Garner, Nick Soni, Phssthpok, Einar Nilsson �i ceilal�i. Pute�i crede c� Truesdale a existat cu adev�rat, pe considerentul c� eu n-a� min�i f�r� un motiv. Restul este, probabil, destul de exact.</p><p>Cu toate acestea, Brennan a spus-o primul: �Nu sunt convins c� mai am dreptul la numele cu care m-am n�scut�. Elroy Truesdale a fost altcineva. Elroy Truesdale ar fi murit � �i s-ar fi a�teptat s� moar� �, �ncerc�nd s� opreasc� ceea ce am f�cut eu pe C�min.</p><p>Avem motive �ntemeiate s� nu expediem aceast� relatare spre spa�iul locuit de oameni � cel pu�in, nu deocamdat�. Brennan a avut dreptate: existen�a Protectorilor ar afecta dezvoltarea civiliza�iei umane. Este preferabil s� considera�i C�minul o colonie ghinionist�, distrus� de o maladie. Dac� molima aceea ar afecta �i al�i exploratori, ace�tia fie c� vor muri �n perioada de tranzi�ie, fie c� se vor trezi ca Protectori, vor privi �n jur �i vor ajunge la aceea�i concluzie ca �i noi. Un Protector se bucur� prea pu�in de liberul arbitru.</p><p>R�m�ne, totu�i, problema flotei Pak, de�i cerceta�i Pak nu mai exist�. (A fost extrem de amuzant. Am ridicat pe toat� planeta a�ez�ri false, doar lumini de ora�e, linii de autostr�zi �i surse de fuziune, care s� reprezinte centralele energetice. Agresorii no�tri nu s-au g�ndit nici o clip� c� am fi fost capabili s� sacrific�m C�minul.) Mai mult ca sigur c� am putea distruge aceast� flot�, dar c�te vor mai veni dup� ea? Navele celei de-a doua flote erau cumva reproiectate, �mbun�t��ite? Dac� vom supravie�ui at�t de mult, va trebui s� le lu�m urma �nd�r�t, p�n� la explozia din nucleul galactic. Dac� vom pierde una sau alta dintre b�t�lii, atunci un supravie�uitor va expedia relatarea aceasta c�tre toate corpurile cere�ti pe care tr�iesc oameni.</p><p>Iar �n acest caz:</p><p>Brennan trebuie s� fi ascuns flacoane con�in�nd virusul �n locuri unde pot fi g�site. Verifica�i duplicatul Stonehenge. C�uta�i un container aflat pe orbita unei sfere de neutroniu. Dac� nu ave�i succes, cala navei lui Phssthpok se g�se�te tot pe Marte. Verifica�i pere�ii, c�ut�nd resturi de r�d�cini care s� con�in� virusul arborelui-vie�ii inactiv. Dac� nu ave�i succes, C�minul este �ntr-o stare destul de jalnic� pentru a fi colonizat�, dar atmosfera abund� �n virusul acela. Nu transforma�i �n Protectori persoane care au copii.</p><p>Ve�i fi mai inteligen�i dec�t ei. �i pute�i distruge. Dar nu a�tepta�i! Dac� ve�i citi aceste r�nduri, �nseamn� c� o flot� Pak �ndeajuns de puternic� pentru a ne fi distrus va urma acest mesaj laser cu o vitez� apropiat� de cea a luminii. Da�i-i drumul!</p><p>La revedere si noroc! V� iubesc!</p></section></body><binary id="cover" content-type="image/jpeg">/9j/2wBDAAUDBAQEAwUEBAQFBQUGBwwIBwcHBw8LCwkMEQ8SEhEPERETFhwXExQaFRERGCEYGh0dHx8fExciJCIeJBweHx7/2wBDAQUFBQcGBw4ICA4eFBEUHh4eHh4eHh4eHh4eHh4eHh4eHh4eHh4eHh4eHh4eHh4eHh4eHh4eHh4eHh4eHh4eHh7/wAARCAEAAMgDASIAAhEBAxEB/8QAHQAAAQQDAQEAAAAAAAAAAAAABgMEBQcAAggBCf/EAEYQAAEDAwIEAwQIBAMGBQUAAAECAwQABREGIQcSEzEiQVEUMmGBCBUjQlJicZEkM6HBQ3KxNFNUotHwFheCkuElRLLC8f/EABwBAAICAwEBAAAAAAAAAAAAAAQFAwYBAgcACP/EADURAAEDAgUBBQgCAgIDAAAAAAEAAgMEEQUSITFBUQYTImFxFDKBkaGx0fDB4ULxFmIVI4L/2gAMAwEAAhEDEQA/AKF/7ArbkUPeGKTkPOsx8tNdRz8H6bnPw2NQzV6kyc/yxz/lptJO2M2KCZEX7KdW0B73f7teJJT3oTcu09P+OcfCkFXOc4d5DtQmrHRSilcjUFXvDOa2Cj72TzfrQiU3UR+uUTA1/vCFcv8A0p3Y7BfL0hS7ZbZcsIPKotNlQBod2JMaL2spRRO5+yIlKYPvOIH/AKhSZkR/+Jb/ADeIVH3HRGrrfBXMn2KcxHR7y1NkAVI6f4X61v1tbuFrsbsiM57jhWBmh3Yy1uoIHxH5W/sBO68TMt4/++a/etHbnbf+KR/WvdRcNNY2Xp/WdndiIeWEBxR8IPxPlSmoeFOsrGIPtttJE5YbYLZ5uY1ocZjJAzDVbNoNLlNDeLYF/wA5Z/8ATSar5bA598/+mveIGhbromVFi3d6Kp6Q11ORlzmKPgae8K+HU3X06XGhTmIpjIC1F0E5yfhWH4wxkPfE+Hr9F4ULL2so76+jf7qR/StVahZC8JhuK278wo0tXBa9yNbytLzpjcNxlnrNvlBUl1PqN6caI4NLv0C9SFXtDLlskOMFsNZ5+QHfvtmg3do4A0uMmgtx11HCmGHjogA6jazgW/f/AD0kdRuf8K3/AO41Ydn4QNXvh27qaz3d2TOaSorjFtKUhSfeTnvTdPDS1RuFMfVt2mSky5TyEts9k7qx6Z7b1qMfgcbB19cvxvb+F72ABV65qGR5R2002XqGcT4QgfKujJ/BTQtugRJkhu+ykPj+WwnqKTtnfAoe0Lw+0FeuJV5saoVwDEWMlTLb3M2sKzvkEUFF2pgmidNEXFreVL7AGmxVIG8zz/iDP+WpKxXSVIldF7Hu1fNp4L6dt2uZKZ8dU60ymSYu/wDKX+E/2qg5sEWPXsyCo4RGmFrf8PNj/SjsMx2nxF5bC+9hdRzUjY23LQpvJC+bGx8q8Ukqz4c+g9KdFsFagDsnsa0TgHGfCe59KtzRdJXGybyEJUU9IEH73nWrjQ2BBwfjTzogoJHeklNqxykDA9axZeumi04Tg71lLqTheE71la2WU9ZSG3+dZHIGnv36S8UCQP8AaEURarWVwUjcb0PRU8riT6UvrN7o2nXR2udN2Bn6NcS7MWmI3NcYZBeDfiz+vyqhdC2B3Ueq7bZm9jJkJR8s7/0zV42TjdpRjQFv03dtLuT2ozSUrSojdSfPehpninpu26+Y1TZdGsxm48dTbTKin3iPe2qhYe7E6eOSMwuJJJB6Jw8xOIOZdF3zTluvOk7hpRFtQyhEXkad8yQn+1V/9FKK/Csmo7VJ8LjE4oUcdiE71V9q47athaqk3Zxz2mE7zckFxXgRn82M7V7beON4tt1u8232W3si5rC3EeI8qgnGe9JRgGJ+ySwSODs4bbixB1HxWxmYdl0U/MFo4Z3O7v3F3UrCm3FD3ThPblqF4avwnPo+xZE2RIhxG2llbkf30YX/AGrn3S/F/VtkssizRnoxhvrWtSC15r70yjcTNWxNJPaWjSI4trqFpU3098KOTRP/ABeYx5C7kH5L3tAvddCce5T9p4Key2yK7c2HQhBmPLypI8l586Z/Rr1XM1TpV+13YB5208padVvlP3fmPWqAe4i6wkaYGm37mV23k6fSKfu1G6Z1FqDT7jqNPz34y5Gyktd1UUezcrsMdSSvBfw7X6rT2nxg8JxxXu87UWvrvOnKy6JKkAeSUirB+iNKDWvJkUqA60M9z6KFBCdF6gnj2yc/HjPPnJMlzlWo/EUwudh1NpR4Sil1hKtkyIy9iP1FOqqGKpo3UYksS3L9LX/SvGGaN3fOYcp5XWOh9aWq/wCppNtuJYbvNqfcaQo7ZbBqF4ZSLbbtV69tD86OnnndRvxbEKBrkxMmQmUuSl90Pr95QO5rUSXwtaw+7zLOVHmOTSd3ZIEShspHeDpt9V72nyV1cDNaR9L67vOm7g+PqyXJdDbhPgQoKx/UU/8ApN6isX/h2y6fsE5p5pl1Tqukv3N9qouFClzXg1FZdfdVsEtpKif2pOfDlQ5bkWay6w+2cLbdSQpJ+INNXYFH7c2ra7/EAj05UXfmxFl1e1r7SszR9uaGvRZ5qWkc62SFKBA3B2NAkDU2jdM8VGr4xrGTeETWeWdJU3sCf0AqhCnJ2pNSCD2xUFN2XgghfCx7sridPVbGqcSCQuhtL8a7VbNZXeBOedfsb0hS4z4b9z1+OM1TPFK7Wy98Q7ld7OSIz7nONsZPL3/eh8JpF1ON+1NaHB6ejk7yLQ5cvrbn6qOSYyNylH6VZYSsffSD+4rAnI8O1IWZRfskVw9+Xl/Y09wD721XCF92BIHtyuKSRnmAJrxQUkk+QpQjGcd6TcVt3/WpVhJu9P8A7x3rKzCFEBQ86ytbr1lGaoV1YKM7eL+1e8OdOu6q1fb7A0SkzHAgq/CnupXyANZqtGILfL+P+1SfBVTg4k2DC8ZltD/mpVW++mFL7q6Lj/Ra0ogZkahubg+AQn+1bXX6Lel5FvUi2Xy4R5H3FuBLiB8hg/1q1eLemrlqDQ8u1WNfs854p6bvOU8viGdxv2zXmkbdG4aaBQze70uS1GSp2RKfcJwonJAz5fCl2YorMFwhqfR14sWqJ2nlxnpcyGvlWI6Cr9D86ROk9SiG/KVYbiGY6Od5Zjq5UJ9ScV039HLUTereN+sL22lPSlMAtjH3Uq8P9N6JvpN8SrfpiyO6S+r3H5V1huDqjZKB23rOZZXJOlND6q1McWGxy5n5gjCf/d2ope4FcT2mOsdNPLH4G3W1K/bmrsPhbDgWXg/anbRHQ4gW8OoA/wARZTnP6k0K/R34n3vX02+R7vDjs+xKQWlMggYUSMHPfGK1zL11zrwF4ZHWWvZVnv0KZHiQUZkj3FBX4T5jP9quXinwot2koMO76J00yfq9lxyS4pzKsfi3O5olud/g6f8ApFw7Tbo7QlXqOn21Y+HPj57Vr9KrV170rpGGbOthInurjv8AVRzeEoJ2+O1Qub32mynbIad7XCx051XPOlOHfEHiiFXiKj2eGThDjzikirItHA7iRYLf013C13FCd+i8tR/bNXB9HebEncHLL7CocyIxQ5+V0d/61I6Z+t9M2SfP1zqVuYS4XAtfhbZR+FPyqN1PC4Wy7bKQYjUNdma7fe+t/wCFyrO4SS9Taoet1ljtW26Nf7bEX7rf5tvWiBz6K17RGU4dSQ+qGyvl6KuXt2zmrA4Ja7teqOMurHVAR1Sm2xBChhS20d/9c/OpD6QVp1ROlMm1zrnFjlvDTkFavAr86U74Pr5VkOMA1N/uvOIqZbNABI28/L8JP6KelIlr4fqfkBtc1c50OEtjmb5FcuPWq9+knwmt6tRIv9uuwduN4urbLkYkDpc4wDRB9E1u+2TVOorFfuuHShL7fU+9zE5UP186ifpMWjUcDifG1bBtsp61RG2JLjw/lNrbO+alie14DmndCubZ5uiKF9HzhtpvT6Zup5LrpQPt5DknpIB+WK9mcAuGuodPKl6YfdbU4D0H25PVQT880e6sgwuKvCN6Nan8puEcONLz7qxuAf2ptwN0xcNCcNm7dfVNNyG1LdcCVZCR+tb5itQ5U/8AR04Y6ZuydQ2zU9sZkz7ZM6JOe21M/pR6f4baY0n9R2hiJEvvVS+hCPE7yefy/WiH6NeoWblxY1qplaQzPdMhHyVQJ9Ne39DiJb5uc+0wv/xP/wA1lmoWSfEVWGjV89nW0ru05n96lFJHKVcg71BaFWrryYx35mgr9qJHeVTR8B8qsFEbxW6JTVC0l0gok7nYD4dxWvICAMbmlQgY3NennLYwBkH18qKuh0g63+TkXWV665/k/vWV668oHVa/4NofmNSvBdtP/mVprxd7g0P+aojVaT02R5cxqMt0uTb5bUyG+tiQyoLbcQcFJHmKT1Ys9NKYWavo7xS1WdFaFnaiEcSTGwA0TjOc1w5xK4p6r10+U3WZyQh7kVvZCfj8T8ahr1rvV16gLg3XUNxlx1+8247lJ+VDfPQLWWU4Fl0L9COWy3ru69RaUD2Huo4+9Tj6bjsd3WFkU04hX8KvJSQfOudmJDjCippa0EjGUqxRFoywTtTXAdQueyIP2jpOSP0+NQzSRwsMkjrAKRjC82XRv0UuK0L6hb0XfyW1xf8AY5JPg6X4VemPL4VajupOGHDy2XGdCn25hclxUp9phfMt1Z9B51QmnbHarfbXbZb2VthYw48f5h+dBF/4VXYOvS7a+h9kklLalfaGksOOUkpsXWRRpm5fAdeR+7rBxMekcdWddzGvsETQsN/haxy/viumtV8UOEOoNNraulzt05PTLjbDyAsheDjY/rXEtwtFztsgtXGE9GP5x3/SiLhjpOTqrUrMRA5YyCC+s/dTTWeohijMpdoEOInE2O6uH6Lt11LZrhOfQlX1DKcKzHz4Qfy+lXZq7ilpyx232u8Wma80OwQwHADQ1CesVuji12yMtLTHhRjzpK53G0yIxhXK2uPMO+Fe1c+/5TU+1uHdnLfb+906OHh7msMZ2359bLmDWGtZlw4lS9W2dxy2ue0lyME7ciewH7d/1NXPpX6VEiPbG4+o7EJLyR/Njucuf3qruMnDmTp25Gfb2VO2l7xtkfcH/ShbSejb1qBXNFjlDH+9Xsk/p61fIK+Cop2zg2BSh1Oc1rXVr2LjzJb4ky7+9bwYUpzCGvvoR/3vRRxz4qX296Gl2mDYP4Sc2EmY25zFCe6vDj02oGteldGaZf6l1nsuSmvHh9fb5UUfWkGfDTJgSEKjk4JSM4/UVXpcZMMglha7J5i1/RFuMb2ZXi7hpcdPPqqp4bcVdV6CPRtcwuQicrjPboJ9fhU9xC4/6x1ZaF2ptMe2RnUlL3QB51j05j2FLa+0DDuMd65WfaUPGWx7qvX51TrzamnFNrSUqScEHyqx0VbFVtzMKBlhLNtVLaP1XfdJXQ3KxTTGlFBQV8oOQf1pXXGtNSazfjvahuKpi4ySlolIHKD37UOfeNajsaYlRAKW0e6Y9+ayrZwFv96M3k4WBk+dV9bldGew8DjlWDViv74yoDmx/WmWHu1cEvrW8pBAOcFB/atHshaSnPKe21LJCh97eklJKSADmmRFkEE3WOVGP+WsrZfiXj/mrK1W9lDaxKVMMjmzvUDgBlR+NTOqSkpYGD51ELA9jyPNZpPWG70yp/cSbNbVozUvpmzv3m8MW5j3nTucdh5mgpHtjaXuNgES0X0WunbRLvlxahxWzknxqI2AroS0Wf6l0/HiQmuUoT3CffVXlutNi0bYHZBCWY7QBfcAypRqEm8X7C5mPDYlAp2Q6obGuf19dPjBDoYyY2nb+T+EdYR+AHXr/Cg+IeuPqoOWq1OdSb/jPD7lBEDWup4khp5u4uO8n3Fnw/Ooi4mQufJVI3WpwlR+J3pskHOB3NWmjwqnp4xHYG+5QrpC43V+6S1JE1zAci3K2tKdQPGnG1GWmY8Sz24wrbDEZTnn+GhjgZpz6psJukpr7RaOf/NRz1R1Oqprx1zbFXUrKh0EYIZcc6eas+E0ckt5Hi4Gw80ugKhslZb3pAS1SgQEAn1ptNnrW2pGDg0wiuuxUEHPKo96CEbWlwDnabJ05rmyNY4C5UhJePsbkJ1PVa8gRnH/AMUJ6ymz7HpSTKhMAL+5j7vyFFftgW5jA5aVVHauNqkQHB1B7yB/r8qlinihna+TVl9v3hB4phrnxmRuh58/7XI9ymSLhLVIluFxxXdRp5p2/wBwsUpMmE6R+JBOyhU7xJ0nKsF1cUGlezLVsoDYUKsRFuSkMLSptSvd5hiurQvp6qmDm2LCPoqXI3unEHddI6VkxLraWJzKh0nU5KCdwfShXX/Dhi6OmVFxGk99hsuquvMi72Yt2v2h2MEICyG1/eNE+idY3u2WaU9InGXn/ZESHPDzfr+lVqLBJqR5np5N9h+7qZtTbwkacqv7zaZlonLhz2+k8nyplVwagjR9d2Zp+F0Rd44+0bB9/wDSqomxnokhceQ2pt1BIUlQwQatOH1wqGljtHt3H7wtJoXNs7g7JunYg81WRHWHbUw8N+ZpKf2quPP3aPtNLLum2c90OFNPqF1pQ3qllW27bpZaXOQeHcDIpNSikeJO+MmnLy1qWMkco9KbvBRXt2puUsWriQRzYrK25lHwYrK1usoc1ZzgsjlGwNQ6wfYE5H3zUvq3PO1v5GolzIgJ/wA9J6v301p/cWkdJUQkDJPoKtfT0SPoPTn/AIgugBu0ofwTf4U/9azhHpiLBtbmr9QgCOhOYyD5mg3XmopGob2uU4cMoJDaPhVUqJziVSaSI+Bvvnr/ANR/KdwwezRd9KNTsP5/fROTqlcqRKDzRLU0/wAXlzmwn/L229agr7anrXciwpfOhWFMrHZSTTZEp1tC0NnlSsYV8an7cp692A23AEuECuKT3UnzHypg6MU/ibtz+f3hKxqtb1cI1xVDhxI4bCQkOL81K7E1aVn4X2yPebfMbdLrXJl5C/xeXyqu+GdkgXebLTcJfsy4rRcaBPvKHlV36Oun1o02tA/l7Z/FVYxyvfTNywEjLof/AK21UsbST3l9uOqOILDTMQRmk4SnYVD6iQYyVbb0TWqKpb/Jj7u9RGq2uZlYWPG2d653SytknMd7nj4LoGC3YWMdudfmhZmUBlR9Kwz2yOUjzqOkKKHOUdiaRKh1Cn9qePps4DuTofirA/B6eqc6Y78/BScFX8SnzBNGVvR02ELA2AzQJa1qU+gefN/SrMsUcS45cA8HLyj9aX4oWxwlg35QmJuswOdshjVdvhXaH0pbSVoQeYbd6qDjfaWizbXbdGGQOUhtO9X3KguOQHUpbC1s9wPIVWF/fmW65e2CO3JipGChX3D60bglT3Lo3Rm9r+G+mv5XPMQpjFI8dNlz7iVcJTbRy45nkGaldRvw/bmrZ2jQm+T7P8Xn+u9SthtRak3K9zAUtW8rWEY8KlHZP6jNBkpS3HlvOLKlLOST511CN4mfp/j9z/X3Soi4TuzXKVabi3NiOFLjasirTuFqtPEezC5wlIj3tpOVIB9+qh8FP9OXibZZ6JsJwtrQe2djWK6kklAlgNpG7efkfJH0dS1t2S7H6JrPgyoUpyNKbU082rCkmifRTv8A9Klt49xYV/b+9F8hFh4jQS6w8mJfkJ93yWaEtNwZlrvcm2T2y06WjlHrg0ThVf30gbIMr27t6fkITEaXu2FzfdOxUogNlPiPYUmtIC9uxFLcmV+AYPc168gpKSU5OM7Vb2hV0lMwhY7VlKIKh3rK9ZYQ1q7+c2f1qf4a6SburarvevsrPE8airbq/lFesWRd/vkaAjASrxuL/wB2gHfeleIGq2n1DT1lw1aoY6Y5f8U+pqo406aWT2aA2cdz0H5PCsGHtY1md+w+604i62GoALbA+xtzX8tsUDHcEedahIztSgSrFa01LFSxiOIWH38/XzUk9Q6Z2Y/DyWiBzGpOwy3rdcmJbTmFocH7Z3/pUckEHtThgHnGBvnat5GhwIKhCvdXDVD09U+1mM57UA4UPI5k8qvT41bHDvRxTI+3Z5WmvlW/BaFKe03bXZY+0bip581aKelFiOYGNq4JjeMzvkkgz+6bX+n8ImmJa0Nte6FnWkwtQvJUOVspy2fI1Gavt3tcFy4MjKmTlYHmKIX2m7xZgUbPsEpCvMmoq1yOtHcjOblQIUD6igKebwtaNMnvq10sj4397yywI8v7Cpm7nleO3nSTrQS3t3IzUvra3KiPslPZZzTEN9RrmA7DFXmCXNFfkf6+1l0ajyuD3N2P797pTTieaSlOMk7D51brMdu32phCSOZCeZdVvoKAZC3Fnu2sEfpVhXPmfmohIPidIFV3GDnqmxN0Gn78wqnirs3dxX2uT++hUhpFpbntT6vcfUEiojUOgYUhbhU2Og6fEhXrRHqDFsgwIkY48Sf6b1JR3/rBgA+VV6WpNK8yxktP32+XVVGrMsrRO3UHT4DZc4cdLYm16GmsoYDQW80jb9a5wdruPizo5rUWnpEQdnAVf5T61xdqK0P2m9SLe+CFMq5c+o9a672GxMVdK7MfFe6QZGs0Ch1J86zYbmlHG99jWigSMAVfmla3TiFIehvpkR3FNuoIUlSTgg1a2kr3b9WNxhdMM3uMPs3P98n8NVH7+9OoDxZnR3WyQtCxQtRSNn8Q0cNj+8FTR1BYMr9W9EeufZuOj8B5fnSIGE4J+dOp/wDt6j5O+P5KGf702fShKuUHwetXBhu0FV526QScf5qyvVIx/mrK2stVDXufJgu/wrpb6zPKvHpntQ9Cbz1Hak9Vp5ZSP8tMIQ5or/wIqv1YAlLuqawOJYOiTZSD5VsQoH4Vu0cbEV6rB79qFKnWA58qMeEth+vdaRGFN9Rpo9RafXHb+tCDac10P9FewfZuXd5o4W54D+lV/tHXmiw6WdpsQLD1K2G4XQ+nYiIEBKeXlwO3pSd+uXUAQggeRp1cXulDUdhtQY7IL8hSgqvn6jZLUSOLv8k9wumYRm6Ke0c+ROmBXZ1W1NLk0YmrSo+66Nq2tSgw+wQcFXenGrcKvFtWO6jvR8JPtm2o3+aYNkzVrujmkfIf0g3ilGB6RA7UHY5Y2AN6sDXqQ9HB9KBgyVJIqx4Q8mlcQeSr9gklqJrXcIg4ZKSmW8FelFjKSvVUb4CgzRZ6E53fvRip3oagiO+TgxS2sYHSTZ9w3RI8cjcKl72cg/ZSGryXXGwPuHNM7VPVGACu6zvTjULyRIUPMUPyX+UZHl2oOiheYQ4DXKq3SStdAIX7I4StEqKUr7nauZvpLaSTFkovcdsnfDuB5Ve+nbot1wNrHYUjr60xb7aHYryAQtODt2rfAq2TBsSBd7p3+KRV0IifouFnEb1rybVOavtD9lu7kN1Jwk+BWPeHkahPGmvoWnmZNGJGG4KBcCNCkzsM1qnY0odxWoTk5olpWhViNude32+R+NkCvOVXi39771IaY6b2mGD5suqSfnuP9DTjCfF4vd+7T6lN4gUomFnWSXL73NWVtze9zVlEqNCOqin2hr1Cf71GxOZMd7lGQo5qevlrnXKa2iDFU8oN5PJv51HO2udCZdblxX2lD1TVbrJmCoyXF+nKZ09siYJXlWKVSMqpujvUnEa66m20DxqwKHJARFk+0vZ5d6u7VvhN87ilDI+Fdm8NLU1ZtOMw0t8hQBn9fOqU4UwY8eXEjRIjKpa95MpPkjyFXw04hhlKUnauS9tcRnqB3bbBn1PmpgIDZuubfyC31JIDram+oP3oaiJSCftQcGkLzJcW8TkkUyglxb4BVnNV3DqNrYy1/vDZN6d8nutPhG6LrS2Vz0oPfmzT6/lTl7jo+4yjxV7phkuXLqHskHNJ3dWbjOXn3fCP2pe1jjO9o6H62R2Htz1BPQH66IZ1fKEgdJs5qEjpaQ1yrGSa0deUt5Qz50q1HKkE53qweytip2cldCjYylgDXGwC1gEQ5pezsqiiRKbnw2loOVtqCv2oRkDISPSpHTTwTIWypWxG2akroGvia6LYrWtgErBLyEdX9KZFlYmNp35QDihGe+GG0u/eUN6NdJ8txs78JRBKM4+dCGpYnTZWyU+NtWKR0BaXFj/h6jb+FzqSLuZ3xHg6+hTKFclMLC0+dEse4CQwBnc0BELbIHlU1aZBSQFnFT1VA18nhS+ZuQWKEeL9ht0lltFyS4WCvwPIHiaP/Q1z3qG0LtkxbYPM1nwK9a621BCbnQ3I8jxsOorne+2GfDuT0K7QZUqA45/DvhvmVV97MV5jjc0G4HH4QMkzprNlOvX8qu3KeW60z7kvliR1r/Njw/vRbadHMwmn7lqKOtuKwcoBVgL+FQ971U/KV7NZ2TboQGOmjur51chXOnu2ksepOw/JUGW3vIn05ZRbLPIbeuMd13KVlls5KfLf968cKApXSHhNDeg1H62daUSeuhXf+n9aI3jypHL2q04VnEAa83IO+yV1QAkuEgfCrl71lYfeJrKYoZDOoJs+3y0LgyXI+UfdOPOnlg1feWozgkhqa3jB6ycmonVClmQ11NyE/wB6daVs1xucd8xYxUjI3JwKquJxwiUmQD1P5TWnHg0RTbLdo/Vu1vbXa7r+Aq+zXWR9J3q2x3nfqR16Sfs2D+Co5EeJpsYcQ2/cfwpVsipfTGrtSSXSx7Y5y/eNVudk7WF8Qu0b30+XUI6mgMr8jXb7cq0uDtifsVrUZpCpbpyvfsPIVY098CKkJyFUAcO+uYrkl9wqK1+dHszCo+f++1czxZzpqlzpNTbay8yEQyGO97HdDt0WeUHPnSlvbV12z61pMSVDGPOl4K/4ppOO1bvkyB3wTijAytaNzdWVp5tDMR530Gc0FXq4kqlYO6nD+1GlvdQuxvch8QQc/tVXS1qW8QrOCTml+FsBq5vMt+qf9nIA973u4TaOElRWrypy6FCKlxI702S4lC1M8uc70+GFQE48jinFccsrTfQE/NPO0TntoXOb5fJNltY5Mj3u9JAKYfSpO1PpaT02B5nBrSUyoO4x2FFUdnRlg2ufup8Kmc+kjdJuQiPQlx9nvwbUrDbqcfOpXXETkW49gYWc0IaeDir5GIBwldGWrpAkOBknCQnNVqtpzFUuLeNR8TZVzHqcMrGPHI1+Cr6QgqbCkDsd6VjrCuUDuO9eOZbBTWR0cisnzphUSARtadyNVWqgXJA4OilHlc0QpHpVX6mu93tc11DawR9yrNIwnlNAXEVhlMfqqHjT7tE4M2MvAeLu6eigpS1lQA8XaVT1y1JMmXBxNyZL7RPijrVgD9KbSbXZpjhkRri1BSR/Jd7g/Ct9cxg1ORKa2DicH9aGy475nb966tTwM7sGmOQeSirYjBKY3a2UvbWJFu1DGStSXEuEci0nZQPnRPIC0uKQtPIpJwQaFbRcG0obakx+uhkjonmwpPz86Lrg425JV+cc3i+IqwYPIQ4sI169Ukq23sU3Vy1lYrlxWU6sgboYu1vdmT0NoUhIxlRUewrd+UlMYwY6iWWgAVA9zUimyztQ3vooKWl48WDtRbZ+EzrnO1Iu8dpKgCN981ScXxKkp6wNmfY9LJ3SU0z48zGk/AqrySDkkk0b6HZ5LYuR5rVRcxwcszLwMzVLePwJp1etMQNORmW7fMElh3xJIpTV4xBUxGOMkX01BGnknODtcyps5huQbaco+0QG3baxyJGyd6JX21LQcDy3oP4WyW3ELjH3s7Ue8uQ4kDfFctxKMQ1ZjkOmigdA6ORwI8SHVDJUkjcVpCBTJ5jnvTtxBL5AHnSRUUJKh3JxW8DnStBdsNkaxoaAUTaeuHQlezOD7JwYye1Q2poQZfdcaThsK8NMHXXnEBoZCgdlCpe13NqRAct9wUgvJGAVeVMmYU+kl9rY0+IC44VooIn04Ew53H8oajNkNPSEYUobYpCLPCHlJWnw/wB6Tvb3sDLi4j6VgkhYzQu7f44bUSdz8aaswoTMcxzTqb2Vnz08jHd64EFFsi4LfdPLgJSnAqWnS0iyQ1lQLvbFVgdRoS0gNnBUsftS8rUyitClry2lQCRWG4PUR5JNbi4+tlgikJaxjgA38K0LFLTFWZBAyBtXl0ml13rAkA0EJ1PHPSZTnJIowlMIkRELYVhPKD86Diwp/evLzsSRfqk+KwMBDj/kPombyCVhXrTqO2lR3Ga9YQksIGMmpGCyOUnApLWQ5X94FQwbzlnRauowEKI5vKq+4qISpTbY+YqxnEFbQIOMGq74hDN1TnsBRGA04lrWvv1RFJT95UBjuEMw7LpuXbVP6geLSGVY2rRVm4TgZTzOn4uUF69nSFL9lQ3yIoOUopO5zXSYcJnlZd8xF9gLafdDYi+nFY4lhd6khWw+OGUU4Q2yj9XKirq7DdlNPW3eGtrwfLyqullCxuMUW6ecLtiZbz/JUf2P/wDKf4LQtpJrmRzr6a/6SrEKhkkdmMA+f8lOVkqUp3pBKT5VleuJCUjcqJ8qyrbdIkN3W6z7bNbXCfU0spOSPSl7bqO8vR5DqpznMAMHNRmrE4mNlORlJyK1sCUKjSAonywPWq1XQxvlzuaCU8paiZjMrXkfFOnbpcn3gXZTywO/j2ov0TeYghSIcpt92Sv+Qrm2FB7bSMEkFI8h60YaEsyy4J7ySlA9wEb0tqRTsiOYaceqaYX7TPVtyON76ny81ZGgXlx9QMJT2V3q30AAqUrzqseGzTLt6BWjxDtVoltSjy4xXHu1Dj7WHZdSE1xPuzUixUQ6EpWSO5qOaUj2lTKzuTkVMS4bjLgUcEGoG8MPIkh5pQBQMms4STI3u3DVaR04e5wvopdoMRGXZUkgNJG2fWqr1Tfy5elqhcy3Sdko86ltSXO8XRn2aI2Szgc3xNQsPTM1u2LuMVxKboy8cNq8xXUKZt6Zjqi1v3deq8Yfh8Aadz9FCSLjPnqKFEo5MlSR3+dQE1K+dSSpQP8ArRlpC0XFE6TPu7QbylRI8lE0uLPGRcA4831By55fTNHwTRvLxGPC3kJdh1dNiE5jJ+PCrxLauTOXNv2qet9gD8ISpMstM9QJ51dhnzoyNmhupc6cbp/l3/vSVsjxI9nkWu65Edfufl/StDK9xa2Ma31625RONUdXS0/ex9RfThVtOkvovnsMNzroaVhtaPvgVbHCbVUd2NMh3VeFto+yCvWhm06fs9uuTUlDoddBPSbV6Gp+RoVUcJukJXJ1c7J8ya0qAyoDg9lhwfNB4RXVD5C0XyEW101RnbJLTqiQvw52FS6FEjCNqFtOxiy0UrByaMbe2kBIVvtXKMXjMTiGbBOG0wheZHblboQURMqHegviIy0iMl8t5UfOjaU6PdA7UM6waD1rczjasYS8xSscOEFFU93U5uqpzVVkF7giQwAH2vKq2ftc1MhTZaIKTvVuJc6EjpgHCqxuNDeeWstDnz4hXSIMRdATGGl3W3CcVmE/+UaJYHAP5vsVT0yOtjwONlBxnepvScgiDJSoZCSCKNNWaa+s2VKaawttORyjuKCtPxkxpb7ZXyoWgpIPkafYdXRzPaQdiqfiGH1VEA2cWJ+IUgp0HvtWVqVjNZVtuq+h7WKOaQxyDB5Tn41IcPLSubP5H2j0D3NNr26h2Q0v3gEnFXFwM023c9JyboVjqBZAT6VTO0GIMoXFztth6lPcKgZUvZHI7K07lRq9N25xj+HQG0D/AEFO2UIYtoDRHyqQu4cZDobH2famzEdtVtylVVRlT7Qxsj/dv8F0mDCIMMYYaYeK2pOpKIuG6eWeXlKwU1Z6nwtoEb/GqatjzjLiShRTnY4qw9IKkuRlFxZUjO2arGNQSPc6W9mlU+eJ8j+8tsiJTgda5VUO6hjlbaVJOwO9EaEICDnvUXdo7jrJQ0MnNJ8JjkbUBr9UfQShjh0QomOktLQVdNOMjFRKFL9oUA4SEjAUe9HNksaZThS65ylPkfOkb7o0MyBJjlSgNyB2rr2Hwzt8L9lLWRQzHI/dAEl5fXSynquuHzUNqINH2aTNQpakndXKdqlPq0yCgBAChtgCrF0lBYt8RplxtKU45lnzzTdkROjdAhYRHhze+v4tghu46YSbRnH2g9yhy4sspjx5MuG245H8HIr3VJPcGrQ1C6602hKWuQK2NB0iMtpbh6XUZVuawIGh2Zuh5TBlaaqHJPqDsg5FrtEi5oehW5LDY370SXAoeQ2w0nwoT2pCPGZRKAaQpIPkacyh0V+Eb4pdi4LKf/qdPwpqWGIv622TRJZbWOXcjuKk4p5lJVnG1RtoYakOHmO6v6VLhoKV02lYKBv8aoOJ9nqjuu8c7wjhRYgGx3YN0jLLig5yjfGxqtL/ACJiJDiH1nY7VZzxLeUrTvihPWdsMuKZEfHOkbp9aT4bIYpA+Q3b9ktghaSWHS/Kr1lBXMQB5Vo6ofXPSVsKdp+xHKR9qk71GaiX0uSW37w71eo3XaXcHZWmCP2anDdyDc+isbSMiOxBfS8B1FI8GapC72mbA1s/1WD0n3FEbevrRY3q5YCVFvvtT9Wpo6+ULaSc+dD0TZsPqTICSDYWsh8YoqPEgZBJY258uirdWzpR94KNZS963u8paUcqVOFQ+e/96yutxSeEaLkcvgcQtYdiVdZPs0cBCiMAnyFXLopoaasKLWw8ADkrVnuaqSzznI8/qpVjwHtU3Gu8mW+ptTqsISSN65z2jpZKqrLXOBaOOb2V/wCzgoYqfvpGEv6cb6I1vM2O5EW31EkntTaCA1bBzHv2odglMh7CySM0VIaAjIbxS7uBFEG73N1Zoqz2qczbWFlvBi9WShsb5O1WbAQ1DtqG0YSoDfehzSFuCh7Q4jdHapGZEfek8wdKUhXaqvi0zppXQO0aNiklY9kkpYzTqpyKlT7wVkhIG9PG20JWU5zTWE4lDfJ54pV1BSAtOckULgMsNLVd243sgmsLtxYFNbrJYhOMuteEpOVY86dsXkzHVxHfs0rTzNnHehXUMgojugq8YOcGvdJXIzrfzL5fa4auY/FNdipZ9M3BU9XF3Qa52+wS90lvRJTnTON/Sn7eqnYE62wHGy4JW63PSmOpWluKElspIcGSPSkrLCXcgGiQXG/dUfKmZZe3Qqr1kzg91yrS1G7JFhakRQlSktqUFH1xQJpu7v37Tb8mU0W5cV0ocVjZYqwXor6tKtMuDxKQUgChNiKLZD9k5EoaT4nB5qNCua0EuW0Upe5g5UA6rDxTslWM0pIQw+pch5QS1HbBcH4hSL7YkzVPNJKEAHaovU89mKwm3oILroBWc9hREkTXR5ii6GvkdUGEcm1/JZp+e17W5nYHsPSiVnkBC0YKsZoGhJHS50nBA70UWeSCwCrJIFUbtC6b2PLGbHlW6rhLgZALpe9oL0RzlWUrUO48qHrfFfb/AJj/AFED186I5byHW1JT4SBvnzqEKgglPfmrnkEeWMN3a7cpWInPa4DRY5oSJLT1/bVtrdGcYGBSDOgrOtpLMjqPuJHiOdj8qsS3WWSq1RlqcaSVoByV71pfNNhuESq8MwHFgcrhAya6xQUTBTMztSl2K1GYsz24XLOsIDds1LLixwsMIX4Of9KiEufaJ+98KtDinpcWu7t9aaLgJLfW9o/7+VAy24jDZO1aPd4rEI9rbxZmu0Q/eTiUFFHdIrKUvrjaw2pJ8jWVcqKf/wBDPRUeqZeUpm2omWnpp5R0zip7TsWQ9IUkZJKdsVBnLM1PNggN0bcLpbbuqYbKm8guJBzVRx174Z3PaNAFZMIcwxZXO1UlZ7BcChJEKQFZ38BomYsV0WtPJDkYHfwGrh1Qw9Et4l29TDSAB4SjtS5uP1O3FbmqblLkIC/AMYrmR7TzVA71kN9be9pqbDhP6eWRsI7mxvxzoNeEGWa3XBmMEqjOJJ37VIC23BYOIyz8qL3dRxFx2jHYKnXVEJRj0pGTqUMwXHfZFB5lQSpOPWlNXX1sj7tZ+3shomT5rluv6FDWy1XHYqiuZ+NKXODcGWFPuILaB61I3fUdwhsthcdtCljm7+VOJE03bSHtS0gFRwQKBjqZBd7b3HwWQyeLLM8CxNuqq29BRWo5KuYb/CoCNIdsk9EloKDSjhwfio9udsbMZTmO3xoUu8ZAYwnxeg9K7XhFY2enD404rHNqIyOFNLuEadA5owJBGSPMGvNMPey3RsrcVhR3oKhTJMGUpSDypT3SexostdwTK5Xmwg+o9KtkdTHIwdVzyqgdE88q+XQhdlbUO6UkpqvtRF11akstlZUNz6UQ2a8Ov2dtBbLhUk5UPI0IayuqYaHG21chUnxKHrUXdgnXZaxyXaMu6hL7counbapa3EuylJ8KM+dVzHVKuEp6XICuo4dvhS+oALhKCFvKUpHi3PendnC0v8qWyEbAZ8zWJphbImOGRlkgk5Gik7RFHST1M8oqaZdaSMNntSGxaShCMZpjILjDwI7VzrGXPq5Qdg3SyvTYXTxkuNj0T6ZKKT4tgaj3HgSSVbUlPcVI5d8AVGPNKyol04FLYaVhfqLgIyKka2MB26tZ6Aq5aOZuTbjkt5MUttR0KxnH3sUm8u1K0fBvU5RmuojGK0wsZHU9MVD6PXGk6dhSPr9q2yo3M2eZW5Hbt86eyBpNqzQ4I1H0lRJCn+ogZJWfhXSMPqGmlidfgLnVZSSNqnx5DueEC8bbZMtOj7AZWzpQpKx6dv8ApVLPOpeShsI5SPePrV3caL1ZbppZmFDukq4SW3+fncH774qkFoLa8k5A86DqA18mdq84SsiEcoI/2tZDiGWByspdGCk5GcZrK3W439XPdPvv+1ZTWjF4glctw6wUO4pT05tpKvuUacM2zF1dAWtQALqc/Cgi2K6l1YSdiEnNH+mUoF2YUkb+VIsfc59U6MHQhPcHhY6mzEbXXUuoDGuNoMNqYylW2TzelR18ix3XoEpiTHcdYQEFC3O9UhMkOpkLHXcPzpW1OuyJaGeZw5+Nc1j7Lvpoi1klvO39p1TMfE0Br9BfjqNVdrMFtEaK5HuLCZDKlEbjzrb2JpyPKEq6Ml99YUT5bUHRWQ2hBUVbbd6fONp6fOhJNLm4fUCSxdp6n1WBLKXaO19B1v8AdT+ok2qZcWXvrNKVNo5CMUsqRCi6fMGNJ6pG/ahi6RUMOsrIAUpAVua3YcbUjCnEj50TFg8rXOZ1UpF4mC9wPRPUo6yClayQfLNQl2ghoqUN0n1oiiTLWyyVPS2UkeqxQ7rTUdrbhgRnmOdXnzirtgkD4ZTbYrU1F3Zf8UFXeKrrkB5AxvuadQH1REBTBGSMEetD18uUZYbUbhHStXfx1tadQWuIsGRc4xUOwKxVvayQHKUhrxE2TRXboq+MsW13mPS2/wASg/U7zd2kEtPfZ58FRjOqNJTGwzL1Hb4iPNXOD/pWs/VXDa1RwljU/wBYr8wygn/9aMD8yU5cq2Nq5hzo98U8t0bmPIr3hURK4m8OY6GhHXc5Ln3x0SP7VETOL1gYmKVb7Nci390nA/vWkkMrtgjqWpijADijZ5h1o8wUSPjTB9al55xQVI4zNuJPJp53H5l4qDl8Ubk8SWLKwgfnezVeOCVUhvZWhnaGljFi5WXHBUojG1Jy2DuSkYqp18R9Sqz0mYLI+Cc00f1xqx8bzGkj8rVbN7O1J3Wzu1NKBYXKtFyOvk5m8j9KZvJcCcr/AK1VUjU+o3M813UB6JbxTB653h9BLl1fUB+bFGx9npGtsSgn9q4uGEqzbyFGKpKVJ/eg5xQRzBShnPmoUMKXIfSSqbJV6/aU1XGaz9oXFH4rNGQYIYx7yQ4ljLawghlrIpadidRSHH0DI8jWUKpajsOJW3zDI8zWUYMNSv2hf//Z</binary>
</FictionBook>