Arthur C. ClarkeRendezvous cu Rama

2.�INTRUS

�n anul 2130, radarele instalate pe Marte descopereau zilnic aproximativ o duzin� de noi asteroizi. Calculatoarele PAZEI SPA�IALE le determinau �n mod automat orbitele �i stocau informa�iile �n memoriile lor uria�e pentru ca, la fiecare c�teva luni, orice astronom interesat s� aib� acces la datele acumulate. Deja, acestea erau destul de impresionante.

De la descoperirea lui Ceres, cea mai mare din lumile minuscule ale asteroizilor, survenit� �n chiar prima zi a secolului nou�sprezece, se scurseser� peste o sut� �i dou�zeci de ani pentru �nregistrarea primilor o mie de asteroizi. C�teva sute fuseser� descoperi�i, pierdu�i �i redescoperi�i, constituind un asemenea furnicar �nc�t un astronom exasperat �i denumise �parazi�ii cerurilor�. Ar fi r�mas �ns� uluit afl�nd c� PAZA SPA�IAL� �inea �n prezent eviden�a unei jum�t��i de milion.

Numai cei cinci gigan�i, Ceres, Pallas, Junona, Eunomia �i Vesta, dep�eau �n diametru dou� sute de kilometri; imensa majoritate erau doar ni�te bolovani mai mari care �i-ar fi g�sit locul �ntr-un p�rcule�. Aproape to�i se deplasau pe orbite aflate dincolo de Marte; PAZA SPA�IALA se interesa numai de pu�inii ce se apropiau de Soare at�t c�t s� prezinte un pericol poten�ial pentru P�m�nt. Iar �n toat� istoria viitoare a Sistemului Solar, nici m�car unul dintr-o mie de asteroizi nu urma s� treac� la mai pu�in de un milion de kilometri de P�m�nt.

Obiectul catalogat ini�ial 31/439, dup� anul �i ordinea descoperirii sale, a fost detectat �nc� pe c�nd se afla �n afara orbitei lui Jupiter. Pozi�ia lui nu reprezenta un lucru neobi�nuit; mul�i asteroizi treceau dincolo de Saturn, �nainte de a reveni c�tre st�p�nul lor �ndep�rtat, Soarele. Iar Thule II, cel mai dep�rtat, ajungea at�t de aproape de Uranus, �nc�t putea fi confundat cu un satelit r�t�cit al planetei.

Cu toate acestea, un contact radar la o asemenea distan�� era f�r� precedent; �n mod limpede, 31/439 avea o m�rime ie�it� din comun. Analiz�nd intensitatea ecoului, calculatoarele i-au apreciat diametrul la minimum patruzeci de kilometri; un astfel de gigant nu mai fusese descoperit de o sut� de ani. P�rea �ns� incredibil c� fusese ignorat at�ta vreme�

I s-a recalculat orbita �i misterul a fost, solu�ionat� pentru a fi �nlocuit cu altul �i mai mare. 31/439 nu parcurgea o orbit� asteroidal� normal�, de-a lungul unei elipse, care s� se mic�oreze, cu precizie de ceasornic, la fiecare c��iva ani. Obiectul era un singuratic r�t�citor printre stele, f�c�nd prima �i ultima lui vizit� �n Sistemul Solar. Se mi�ca at�t de rapid �nc�t c�mpul gravita�ional al soarelui nu avea s�-l poat� captura niciodat�. Urma s� treac� mai departe, dincolo de orbitele lui Jupiter, Marte, P�m�nt, Venus �i Mercur, sporindu-�i treptat viteza, p�n� la a ocoli soarele, �ndrept�ndu-se apoi din nou c�tre necunoscut.

�n momentul acela calculatoarele au �nceput sa transmit� semnalul: �Aten�ie! Am descoperit ceva interesant!� Pentru prima oar� 31/439 intr� �n aten�ia oamenilor. La cartierul general al PAZEI SPA�IALE a avut loc un scurt moment de agita�ie, �i vagabondul interstelar a fost onorat cu un nume, �n locul unui simplu num�r. Astronomii epuizaser� de mult� vreme mitologia greac� �i pe cea roman�; acum se foloseau de panteonul hindus. �n felul acesta, 31/439 a fost botezat Rama.

C�teva zile agen�iile de �tiri au f�cut mare zarv� �n jurul musafirului, dar din p�cate erau handicapate de s�r�cia informa�iilor. Despre Rama se cuno�teau doar dou� lucruri: orbita neobi�nuit� �i m�rimea aproximativ�. P�n� �i aceast� m�rime era o apreciere estimativ�, bazat� pe intensitatea ecoului radar. Prin telescop, Rama continua s� apar� ca o stea slab�, de magnitudinea cincisprezece ― mult prea mic� pentru a prezenta un disc vizibil. Dar pe m�sur� ce se apropia, de inima Sistemului Solar, urma s� creasc� �i s� devin� tot mai str�lucitor, de la o lun� la alta. �nainte de a dispare pentru totdeauna, observatoarele orbitale aveau s� poat� str�nge informa�ii pre�ioase legate de forma �i dimensiunile sale. Era timp suficient �i poate c�, �n urm�torii ani, vreo nav� spa�ial� �n misiune de rutin� avea s� se apropie �ndeajuns ca s� ob�in� imagini de calitate. O jonc�iune p�rea prea pu�in probabil�; costul energiei ar fi fost mult prea mare pentru a permite contactul fizic cu un obiect ce traversa orbitele planetelor cu peste o sut� de mii de kilometri pe or�.

De aceea, �n scurt timp, Rama fu uitat; nu �ns� �i de astronomi. Tulburarea lor crescu odat� cu trecerea lunilor, pe m�sur� ce asteroidul cel nou prezenta tot mai numeroase enigme.

�n primul r�nd problema varia�iei de str�lucire. Rama nu avea a�a ceva!

To�i asteroizii cunoscu�i, f�r� excep�ie, dovedeau o varia�ie lent� a str�lucirii, cresc�nd �i mic�or�ndu-se �ntr-o perioad� de c�teva ore. Cu peste dou� secole �n urm�, se ar�tase c� fenomenul constituia rezultatul inevitabil al rota�iei �i al formei lor neregulate. Pe m�sur� ce se rostogoleau pe orbit�, suprafe�ele de reflec�ie pe care le prezentau soarelui se schimbau mereu, iar str�lucirea se modifica corespunz�tor.

Rama nu prezenta asemenea varia�ii. Fie nu se rotea deloc, fie era perfect simetric. Ambele explica�ii p�reau la fel de neverosimile.

Problema r�mase nerezolvat� c�teva luni, deoarece nici unul din marile telescoape orbitale nu putea fi ab�tut de la misiunea permanent� de urm�rire a ad�ncimilor �ndep�rtate ale Universului. Astronomia spa�ial� era o pasiune constisitoare, iar la un instrument mare, costul unui minut de lucru atingea cu u�urin�� o mie de dolari. Dr. William Stenton n-ar fi reu�it niciodat� s� aib� acces vreme de un sfert de or� la Farside, telescopul de dou� sute de metri, dac� un program mult mai important nu ar fi fost temporar �nt�rziat prin defectarea unui condensator de cincizeci de cen�i. Ghinionul altuia a constituit norocul s�u.

Bill Stenton n-a �tiut peste ce d�duse p�n� a doua zi, c�nd a reu�it s� ajung� la calculator s� prelucreze datele. Chiar �i dup� ce rezultatele au ap�rut pe display, a avut nevoie de c�teva minute ca s� �n�eleag� ce semnificau.

Lumina reflectat� de Rama nu era absolut constant� ca intensitate. Exista o minuscul� varia�ie ― greu de detectat, �ns� clar� �i foarte regulat�. Ca to�i ceilal�i asteroizi, Rama poseda �ntr-adev�r o mi�care de rota�ie. Dar dac� �ziua� normal� a unui asteroid era de ordinul orelor, cea a lui Rama dura patru minute numai!

Dr. Stenton f�cu c�teva calcule rapide �i constat� c� rezultatele erau greu de crezut. Ar fi �nsemnat c� lumea aceea mititic� se rotea la ecuator cu peste o mie de kilometri pe or�; ar fi fost o nebunie s� se �ncerce o cobor�re �n alt� regiune dec�t polii. For�a centrifug� de pe ecuatorul lui Rama trebuia s� fie �ndeajuns de puternic� �nc�t s� azv�rle cu o accelera�ie de aproape lg orice obiect. Rama era o piatr� rostogolitoare de care nu se puteau ag��a nici un fel de licheni cosmici; era surprinz�tor c� un asemenea corp reu�ise s� r�m�n� �ntreg, f�r� s� se pulverizeze cu mult� vreme �n urm� �ntr-un milion de buc��i.

Un obiect cu diametrul ele patruzeci de kilometri �i cu perioada de rota�ie de numai patru minute ― ce loc ocupa printre celelalte corpuri cere�ti? Dr. Stenton era un b�rbat plin ce imagina�ie, pu�in cam prea dispus s� sar� direct la concluzii. Formul� o ipotez� care-i provoc� minute extrem de nepl�cute.

Din toat� menajeria cosmic�, singura corespunz�nd descrierii era o stea ce suferise un colaps. Poate c� Rama era un soare mort, o sfer� de neutroni, rotindu-se nebune�te, unde fiecare centimetru cub c�nt�rea milioane de tone�

�n clipa aceea, �n mintea �ngrozit� a lui Stenton a fulgerat amintirea nemuritoarei povestiri a lui H. G. Wells, Steaua. O citise pe c�nd era un b�ie�el �i ea �i st�rnise interesul fa�� de astronomie. Dup� dou� sute de ani nu-�i pierduse nici atrac�ia, nici groz�via. Niciodat� n-avea s� uite imaginile uraganelor �i ale mareelor p�n� la cer, ale ora�elor �nghi�ite de oceane, c�nd cel�lalt vizitator din spa�iu se izbise de Jupiter, trec�nd apoi pe l�ng� Terra �n c�derea sa spre Soare. Este adev�rat, steaua descris� de b�tr�nul Wells nu era rece, ci incandescent� �i multe din distrugerile provocate de ea fuseser� cauzate de c�ldur�. Dar lucrul acesta conta prea pu�in; chiar dac� Rama ar fi fost un corp rece, reflect�nd lumina soarelui, ar fi putut ucide cu for�a gravita�ional� la fel de u�or ca focul.

Orice mas� stelar� p�truns� �n Sistemul Solar ar fi modificat orbitele planetelor. Era suficient ca P�m�ntul s� se deplaseze cu c�teva milioane de kilometri spre Soare ― sau �n direc�ie opus� ― ca balan�a delicat� a climatului s� fie distrus�. Calota de ghea�� antarctic� s-ar fi topit inund�nd toate regiunile joase ― sau oceanele ar fi �nghe�at, �nc�tu��nd lumea �ntr-o iarn� ve�nic�. O simpl� abatere, �n orice direc�ie�

Apoi Dr. Stenton se lini�ti �i suspin� u�urat. Toate acestea erau prostii, ar fi trebuit s�-i fie ru�ine de el �nsu�i.

Rama nu putea fi alc�tuit din materie dens�. Nici o mas� stelar� n-ar fi �naintat at�t de mult �n Sistemul Solar f�r� s� produc� tulbur�ri vizibile cu mult �nainte. Ar fi fost afectate orbitele tuturor planetelor; la urma urmei a�a fuseser� descoperite Neptun, Pluto �i Persefona. Nu, era absolut imposibil ca un obiect de genul unui soare stins s� se strecoare pe nesim�ite.

�ntr-un fel, era p�cat. O �nt�lnire cu o gaur� neagr� n-ar fi fost lipsit� de interes.

At�t c�t ar fi durat�

3.�RAMA �I SITA

Reuniunea extraordinar� a Consiliului Consultativ Spa�ial fu scurt� �i furtunoas�. Nici �n secolul dou�zeci �i doi nu se g�sise modalitatea de a-i �mpiedica pe savan�ii b�tr�ni �i conservatori s� ocupe pozi�ii administrative importante. Mai mult, nu se �tia dac� problema avea s�-�i g�seasc� vreodat� rezolvarea.

Ca s� �nr�ut��easc� �i mai mult lucrurile, func�ia actualului pre�edinte al CSS o de�inea Profesorul (Emerit) Olaf Davidson, binecunoscutul astrofizician. Pe Davidson nu-l prea interesau obiecte mai mici dec�t galaxiile �i nici nu se obosea s�-�i ascund� prejudec��ile. De�i era nevoit s� admit� c� nou�zeci la sut� din �tiin�a lui se baza pe observa�iile instrumentelor aflate �n spa�iu, situa�ia nu-l mul�umea c�tu�i de pu�in. �n trei r�nduri, �n r�stimpul distinsei sale cariere, sateli�ii special lansa�i s�-i confirma teoriile f�cuser� exact pe dos.

Problema prezentat� Consiliului suna suficient de limpede. Nu exista nici o �ndoial� c� Rama era un corp neobi�nuit, dar era oare important? �n c�teva luni urma s� dispar� pentru totdeauna, a�a �nc�t nu prea aveau timp s� ac�ioneze. Ocaziile irosite acum n-aveau s� mai apar� alt�dat�.

Cu o cheltuial� de-a dreptul �nsp�im�nt�toare, o sond� spa�ial� a�tept�nd s� fie lansat� de pe Marte spre Neptun, putea fi reprogramat� �i trimis� pe o traiectorie de intercep�ie a lui Rama. Speran�a de jonc�iune nu exista; avea s� fie cea mai rapid� �ncruci�are cunoscut�, cele dou� obiecte urm�nd s� treac� unul pe l�ng� cel�lalt cu dou� sute de mii de kilometri pe or� Rama avea s� fie observat am�nun�it numai c�teva minute iar din imediata apropiere mai pu�in de o secund�. Suficient totu�i s� se poat� r�spunde la multe �ntreb�ri, cu instrumente potrivite.

De�i profesorul Davidson avea p�reri extrem de preconcepute fa�� de ea, sonda fusese aprobat� �i el nu vedea rostul de-a irosi al�i bani. Vorbi cu elocven�� despre nebunia urm�ririi asteroidului, despre necesitatea urgent� a unei rezolu�ii la nivel �nalt pentru un interferometru lunar care s� poat� demonstra, o dat� pentru totdeauna, ren�scuta teorie Big Bang a crea�iei.

Ceea ce constituia o grav� eroare tactic�, deoarece principalii trei sus�in�tori ai teoriei Stadiului Modificat erau de asemenea membrii ai Consiliului. �n secret, �l aprobau pe profesorul Davidson, consider�nd urm�rirea asteroidului o risip� inutil�. Totu�i�

Profesorul pierdu la limit� cu un singur vot.

Dup� trei luni, sonda spa�ial�, rebotezat� Sita, a fost lansat� de pe Phobos, satelitul cel mai apropiat de Marte. Durata zborului era de �apte s�pt�m�ni, �ns� instrumentul a fost conectat la puterea maxim� cu numai cinci minute �nainte de intercep�ie. Simultan, �n spa�iu a fost ejectat un grup de camere TV s� treac� pe l�ng� Rama, film�ndu-l din toate p�r�ile.

Primele imagini, de la o dep�rtare de zece mii de kilometri, au determinat oprirea tuturor activit��ilor. Pe un miliard de ecrane de televiziune a ap�rut un cilindru mic, lipsit de detalii exterioare, cresc�nd rapid cu fiece secund�. C�nd �i-a dublat m�rimea, nimeni nu a mai putut pretinde c� Rama era un corp natural.

Avea form� cilindric�, perfect� geometric, ca ie�it� de pe un strung, cu centrele de rota�ie distan�ate la 50 km. Extremit��ile erau aproape netede, excep�ie f�c�nd o serie de structuri mici, distan�ate la circa 20 km �n jurul centrului unuia din capete. De la distan��, �n lipsa altei compara�ii mai bune, Rama ap�rea aproape conic, aidoma unui boiler obi�nuit.

Rama crescu p�n� ce acoperi ecranele. Suprafa�a era cenu�ie, mohor�t�, la fel de pu�in spectaculoas� ca �i Luna, lipsit� de orice semn exterior cu excep�ia unui punct. La jum�tatea cilindrului se g�sea o pat� de un kilometru, de parc� se izbise acolo ceva, cu mul�i ani �n urm� �i-l p�tase.

Nu se z�rea nici o dovad� c� �ocul ar fi cauzat vreo avarie suprafe�ei exterioare. Pata aceea produsese u�oara varia�ie a str�lucirii, determin�nd descoperirea lui Stenton.

Imaginile celorlalte camere de luat vederi nu aduser� alte nout��i. Totu�i, traiectoriile lor prin c�mpul gravita�ional al lui Rama oferir� �nc� o informa�ie important�: masa cilindrului.

Era mult prea mic� pentru un corp solid. Nimeni nu mai fu surprins, era limpede c� Rama trebuia s� fie gol.

�n sf�r�it, avusese loc �nt�lnirea a�teptat� cu at�ta speran�� i at�ta team�. Omenirea se afla pe punctul s�-�i �nt�mpine primul oaspete venit din stele.

4.�RENDEZVOUS

Comandantul Norton �i reamintea primele transmisii TV, vizionate de at�tea ori �n ultimele minute ale �nt�lnirii. Exista �ns� un lucru pe care nici un fel de imagine electronic� nu-l putea reproduce: m�rimea uluitoare a lui Rama.

Cobor�nd pe un corp natural, precum Luna sau Marte, nu �ncercase niciodat�, o astfel de senza�ie. Oricine se a�tepta ca ele s� fie mari. Debarcase totu�i �i pe Jupiter VIII, cu pu�in mai mare dec�t Rama ― �i i se p�ruse destul de ne�nsemnat.

Paradoxul era u�or de rezolvat. Judecata-i fusese afectat� de faptul c� acum era vorba de un obiect artificial, de milioane de ori mai greu dec�t orice reu�ise Omul s� trimit� �n spa�iu. Masa lui Rama era de cel pu�in zece milioane de milioane de tone; pentru orice astronaut, cifra trezea nu numai respect, ci �i spaim�. Nu-i de mirare c� uneori se sim�ea insignifiant, chiar descurajat, pe m�sur� ce cilindrul t�iat �n metalul f�r� v�rst� acoperea tot mai mult cerul.

�ncerca �i o senza�ie de primejdie, complet inedit� pentru el. �n toate cobor�rile anterioare �tiuse la ce s� se a�tepte, exista �ntotdeauna posibilitatea accidentului, dar niciodat� a surprizei. Cu Rama, surpriza era singurul lucru sigur.

�n prezent Endeavour se afla la mai pu�in de o mie de metri deasupra Polului Nord al cilindrului, deasupra chiar a centrului, disculul �n rota�ie �nceat�. Aleseser� cap�tul respectiv, deoarece era singurul sc�ldat de razele soarelui; pe m�sur� ce Rama se rotea, umbrele structurilor scunde �i enigmatice din apropierea axei traversau regulat �ntinderea metalic�. Fa�a nordic� a lui Rama forma un gigantic cadran solar, m�sur�nd trecerea rapid� a zilei sale de patru minute.

Cobor�rea navei de cinci mii de tone �n centrul unui disc �n mi�care reprezenta cea mai mic� dintre grijile Comandantului Norton. Nu se deosebea cu nimic de cuplarea pe axa unei sta�ii spa�iale mai mari; jeturile laterale ale lui Endeavour �i imprimaser� deja rota�ia corespunz�toare �i putea fi convins c� locotenentul Joe Calvert avea s-o manevreze cu ging�ie, ca pe un fulg de z�pad�, cu sau f�r� ajutorul calculatorului de naviga�ie.

― Peste trei minute vom �ti dac�-i f�cut din antimaterie, rosti Joe f�r� s�-�i desprind� ochii de pe displayuri.

Norton z�mbi, amintindu-�i c�teva din �nfrico��toarele ipoteze referitoare la originea lui Rama. Dac� specula�ia aceea neverosimil� era totu�i adev�rat�, peste c�teva secunde urma s� se produc� cea mai puternic� explozie de la formarea Sistemului Solar. Anihilarea total� a zece mii de tone avea s� ofere planetelor, pentru scurt timp, un al doilea soare.

Programul expedi�iei prev�zuse �ns� p�n� �i aceast� posibilitate �ndep�rtat�; de la o distan�� sigur� de o mie de kilometri, Endeavour �l �mpro�case pe Rama cu unul dintre jeturile sale. C�nd nori�orul de vapori ajunsese la �int� nu se �nt�mplase nimic ― iar o reac�ie materie-antimaterie, implic�nd fie �i numai c�teva miligrame ar fi produs un foc de artificii impresionant.

Aidoma tuturor comandan�ilor spa�iali, Norton era prudent. Privise �ndelung �i atent fa�a nordic� a lui Rama, aleg�nd punctul de contact. Dup� un calcul atent, hot�r�se s� ignore locul cel mai evident ― �nsu�i centrul, situat exact pe ax�. Pe pol se observa distinct un disc cu diametrul de o sut� de metri.

Probabil chepengul exterior al unei ecluze gigantice. Fiin�ele care construiser� acea lume scobit� �n interior trebuiau s� li prev�zut un mod de intrare pentru nave. Locul respectiv era cel mai logic a fi intrarea principal�, iar Norton se g�ndise c� n-ar fi fost �n�elept s� o blocheze.

Hot�r�rea ridica �ns� alte probleme. Dac� Endeavour cobora l�ng� ax�, fie �i la numai c��iva metri, rota�ia rapid� a lui Rama ar fi �nceput s-o �ndep�rteze de pol. Ini�ial, for�a centrifug� ar fi fost foarte slab�, sporind �ns� �n mod continuu, implacabil. Pe comandant nu-l �nc�nta deloc imaginea vasului s�u lunec�nd peste c�mpia polar� tot mai rapid cu fiecare clip�, p�n� ce ar fi fost azv�rlit �n spa�iu cu o mie de kilometri pe or�, odat� ajuns la marginea discului.

Era posibil ca for�a gravita�ional� a lui Rama ― de�i o miime din cea terestr� ― s� previn� acest lucru. Ar fi men�inut-o pe Endeavour pe suprafa�a discului cu o for�� de c�teva tone �i, dac� suprafa�a respectiv� se dovedea �ndeajuns de rugoas�, nava ar fi r�mas �n apropierea polului. Dar comandantul Norton n-avea inten�ia s� echilibreze o for�� de frecare necunoscut� cu o for�� centrifug� destul de exact determinat�.

Din fericire, proiectan�ii lui Rama g�siser� solu�ia. Repartizate �n mod egal �n jurul axei polare se g�seau trei structuri joase, trei montan�i, cu un diametru de circa zece metri. Dac� Endeavour ar fi cobor�t �ntre dou� asemenea structuri, for�a centrifug� ar fi lipit-o de ele, �in�nd-o pe loc, aidoma unei cor�bii ancorate �ntre pilonii radei �i fixat� acolo de valurile venite din larg.

― Contact �n 15 secunde, anun�� Joe.

�ncord�ndu-se peste comenzile duble, pe care spera s� nu fie nevoit s� le ating�, Norton deveni brusc con�tient de realitatea din jur. Cu siguran�� reprezenta descinderea cea mai important� dup� aselenizarea petrecut� cu un secol �i jum�tate �nainte.

Dincolo de hubloul de control, montan�ii cenu�ii �i uria�i se ridicar� �ncet �n sus. Se auzi ultimul �uierat al unui jet reactor, apoi urm� un �oc abia perceptibil.

�n s�pt�m�nile din urm�, comandantul se �ntrebase adesea ce avea s� rosteasc� �n acest moment. Acum, �n pragul faptului �mplinit, Istoria �i alese cuvintele �i, d�ndu-�i prea pu�in seama de ecoul trecutului, rosti aproape automat:

― Baza Rama. Endeavour a asolizat.

Cu o lun� �nainte n-ar fi crezut �ntr-o astfel de posibilitate. C�nd sosise ordinul, nava se g�sea �ntr-o misiune de rutin�, verific�nd �i instal�nd sisteme de avertizare contra asteroizilor. Din �ntregul Sistem Solar, Endeavour era singura nav� capabil� s�-l intercepteze pe intrus �nainte ca acesta s� ocoleasc� soarele, plec�nd apoi iar�i c�tre stele. Fusese necesar� totu�i jefuirea altor trei nave ale Controlului Solar, care �n prezent pluteau neajutorate, p�n� �n clipa c�nd urmau s� fie realimentate de vasele-cisterne. Norton se temea c� mult� vreme avea s� treac� p�n� ce comandan�ii de pe Calypso, Beagle �i Challenger vor mai vorbi cu el.

Chiar �i cu acest supliment de combustibil, urm�rirea fusese lung� �i dificil�; c�nd a fost ajuns de Endeavour, Rama se g�sea �n interiorul orbitei lui Venus. Nici o alt� nav� n-ar fi reu�it performan�a aceea; ocazia era unic� �i �n s�pt�m�nile urm�toare nu trebuia irosit� nici o clip�. O mie de cercet�tori de pe P�m�nt �i-ar fi v�ndut �i sufletul pentru o asemenea �ans�, dar nu le r�m�nea altceva de f�cut dec�t s� priveasc� televizoarele �i s�-�i mu�te buzele, socotind c� ei s-ar fi descurcat mult mai bine. Probabil c� aveau dreptate, �ns� alt� solu�ie nu se g�sise. Legile inexorabile ale mecanicii celeste decretaser� pe Endeavour ca prima �i ultima dintre navele Omului care s�-l contacteze vreodat� pe Rama.

Indica�iile recep�ionate permanent de pe P�m�nt nu diminuau c�tu�i de pu�in responsabilit��ile lui Norton. Nimeni nu-l putea ajuta �n cazul unor hot�r�ri fulger�toare; timpul necesar recep�ion�rii Centrului de Control al Misiunii era de zece minute �i sporea continuu. Adeseori �i invidia pe navigatorii trecutului, cei de dinaintea comunica�iilor electronice, care puteau interpreta ordinele sigilate f�r� s� fie permanent controla�i de centrul de comand�. �n schimb nimeni nu �tia, niciodat�, atunci c�nd ei gre�eau.

Era totu�i mul�umit c� unele decizii c�deau �n sarcina P�m�ntului. Acum, c�nd orbita navei se suprapunea cu cea a lui Rama, ambele se �ndreptau spre Soare ca un singur corp; dup� patruzeci de zile aveau s� ajung� la periheliu, trec�nd la dou�zeci de milioane de kilometri de astru. Extrem de aproape ca s� se simt� bine; cu mult �nainte, Endeavour trebuia s�-�i utilizeze combustibilul r�mas �i s� aleag� o orbit� mai sigur�. P�n� la desp�r�irea definitiv� de Rama, aveau la dispozi�ie aproximativ trei s�pt�m�ni ele explorare. Apoi P�m�ntul urma s� preia cercet�rile.

Practic, Endeavour urma s� fie lipsit de orice ajutor, gonind pe o orbit� ce putea face din ea cea dint�i nav� care s� ating� o alt� stea ― peste aproximativ cincizeci de mii de ani� Nu era cazul s�-�i fac� griji, �i lini�tise Controlul Misiunii, �ntr-un fel sau altul, indiferent de cheltuieli, nava avea s� fie realimentat� ― chiar dac� s-ar cere s� se trimit� dup� ea nave-cistern�, abandonate dup� aceea �n spa�iu, stoarse de ultima pic�tur� de combustibil. Rama reprezenta un obiectiv ce merita orice risc, cu excep�ia unei misiuni sinuciga�e.

�i desigur, s-ar fi luat �n considera�ie �i a�a ceva. �n privin�a aceasta, comandantul Norton nu-�i f�cea iluzii. Pentru prima dat� �ntr-o sut� de ani, �n problemele oamenilor intervenise un element complet nou. Nesiguran�a nu putea fi acceptat� nici de savan�i, nici de politicieni. Dac� moartea ar fi fost pre�ul necesar rezolv�rii problemei, atunci Endeavour �i echipajul ei ar fi fost oric�nd disponibili.

5.�PRIMA EVA

Rama r�m�nea t�cut precum o cript� ― ceea ce poate c� �i era. Nici un semnal radio pe nici o frecven��, nici o vibra�ie detectabil� de seismografe, cu excep�ia u�oarelor trepida�ii cauzate, f�r� �ndoial�, de cre�terea cantit��ii de c�ldur� primite de la soare, nici un fel de curen�i electrici, nici cea mai slab� radioactivitate. Era aproape incredibil, ai fi spus c� �i un asteroid e mai plin de via��.

De fapt, ce speram? se �ntreb� Norton. O delega�ie care s� ne �nt�mpine? Nu �tia dac� s� fie dezam�git sau u�urat. Oricum, ini�iativa nu-i apar�inea.

Ordinele spuneau s� se a�tepte dou�zeci �i patru de ore, apoi s� se �nceap� explorarea. Nimeni nu dormi prea mult �n acea prim� zi; p�n� �i membrii echipajului care nu erau de cart �i petrecur� vremea supraveghind nemi�catele instrumente de m�sur�, ori pur �i simplu privind prin hublourile de observare peisajul de o geometrie monoton�. Oare acest corp este viu? se �ntrebau mereu �n sinea lor. Este mort? Sau numai adormit?

�n prima EVA, Norton �i lu� un singur �nso�itor: locotenentul Karl Mercer, ofi�erul dur �i inteligent r�spunz�tor de sistemele vitale. Nu inten�iona s� ias� din raza vizual� a navei, iar dac� se iveau surprize nepl�cute p�rea greu de crezut c� un grup numeros conferea mai mult� siguran��. Totu�i, ca m�sur� de precau�ie, �n ecluza navei post� al�i doi membri ai echipajului �mbr�ca�i �n costume spa�iale.

Cele c�teva grame de greutate ap�rute prin interferen�a c�mpurilor gravita�ional �i centrifugal ale lui Rama nici nu-i ajutau, dar nici nu-i deranjau; erau nevoi�i s� se bizuie numai pe jeturile individuale. De �ndat� ce avea s� fie posibil, g�ndi Norton, trebuiau s� �ntind� un p�iejeni� de corzi �ntre nav� �i cei trei montan�i, s� se deplaseze f�r� consum de combustibil.

Montantul cel mai apropiat se g�sea la numai zece metri de ecluz� �i cea dint�i grij� a lui Norton fu s� verifice dac� nava nu suferise vreo avarie �n timpul cobor�rii. Endeavour ap�sa peretele curb cu o for�� de c�teva tone, dar presiunea era uniform distribuit�. Lini�tindu-se, �ncepu s� dea ocol structurii circulare, str�duindu-se s�-i ghiceasc� rostul.

Parcursese numai c��iva metri c�nd nimeri peste o t�ietur� �n netezimea peretelui aparent metalic. La �nceput, b�nui c� era un ornament, deoarece nu p�rea s� �ndeplineasc� un rol anume. �n metal erau s�pate �ase ��n�ule�e sau caneluri ad�nci, �n care se aflau �ase tije intersectate, precum spi�ele unei ro�i f�r� obad�, av�nd �n centru un butuc mic. Dar a�a cum era introdus� �n perete, nu se putea roti nici �ntr-o direc�ie �i nici �n cealalt�.

Apoi, extrem de surescitat, observ� c� la capetele spi�elor existau o serie de ad�ncituri unde puteau intra perfect ni�te degete (gheare? tentacule?). Dac� �edeai astfel, lipit de perete, �i tr�geai de spi�� uite a�a�

U�or, parc� uns�, roata alunec� din perete. Spre completa sa uluial� (se a�teptase ca orice element mobil s� fi fost de mult� vreme sudat prin ac�iunea vidului), Norton se pomeni �in�nd �n m�ini o roat�. Precum c�pitanul unui str�vechi velier, st�nd la c�rma cor�biei sale.

Era mul�umit c� Mercer nu-i putea z�ri expresia chipului prin casca polarizat�.

Fu surprins, dar �n acela�i timp furios pe sine �nsu�i; poate c� deja f�cuse o gre�eal�. Oare �n�untrul lui Rama nu �ncepuser� s� zb�rn�ie alarmele, oare ac�iunea lui necugetat� nu declan�ase un mecanism implacabil?

Endeavour nu raport� nici o schimbare; senzorii ei continuau s� nu detecteze nimic, except�nd slabele trepida�ii termice �i propriile sale mi�c�ri.

― Ce faci, c�pitane� o-nv�r�i, ori ba?

Norton �i reaminti instruc�iunile primite. �Ac�ioneaz� dup� cum crezi de cuviin��, dar fii prudent�. Dac� �i-ar fi verificat fiece mi�care cu Controlul Misiunii, n-ar mai fi ajuns niciodat� nic�ieri.

― Tu ce crezi, Karl? �l �ntreb� pe Mercer.

― Pare evident ac�ionarea manual� a unei ecluze ― probabil un sistem de siguran�� n cazul unei defec�iuni a sistemului automat. Nu-mi pot imagina tehnologie, oric�t de avansat�, care s� nu ia asemenea m�suri de securitate.

��i-ar fi absolut sigur�, �i spuse Norton. �N-ar putea fi ac�ionat� dec�t dac� sistemul nu s-ar pune astfel �n primejdie��.

Apuc� dou� spi�e opuse ale ro�ii, se sprijini bine pe picioare �i �ncerc� s-o roteasc�. F�r� rezultat.

― D�-mi o m�n� de ajutor, �l solicit� pe Mercer.

Fiecare apuc� c�te una din spi�e, dar �i opintindu-se din r�sputeri nu reu�ir� s� le mi�te. Bine�n�eles, ce motiv aveau s� considere c� pe Rama ceasurile �i �uruburile se �nv�rteau la fel ca pe P�m�nt?�

― S� �ncerc�m invers, suger� Mercer.

Da aceast� dat� nu �nt�mpinar� rezisten��. Aproape f�r� efort, roata descrise un cerc �ntreg. Apoi, foarte �ncet, �ncepu s� se roteasc� mai greu.

La o jum�tate de metru mai departe, peretele curb al montantului se deschise ca un cle�te. C�teva particule de praf, suflate de presiunea din�untru, zburar� afar�, sclipind ca ni�te diamante �n lumina str�lucitoare a soarelui.

Drumul spre interiorul lui Rama era deschis.

6.�COMITET

Adesea, Dr. Bose se g�ndea c� stabilirea pe Lun� a Sediului Uniunii Planetare reprezentase o eroare important�. Inevitabil, P�m�ntul avea tendin�a s� domine �ntrunirile, a�a cum domina �i peisajul din afara cupolei. Dac� trebuia �ntr-adev�r s� fie construit pe Lun�, atunci ar fi putut-o face pe fa�a nev�zut�, unde discul acela hipnotic nu-�i arunca niciodat� razele�

Dar �n prezent era prea t�rziu s� se mai schimbe ceva; oricum nu exista o alternativ� real�. Indiferent de opinia coloniilor, P�m�ntul avea s� r�m�n� multe secole st�p�nul economic �i cultural al Sistemului Solar.

Dr. Bose se n�scuse pe P�m�nt �i emigrase pe Marte dup� �mplinirea a treizeci de ani, astfel c� se sim�ea capabil s� priveasc� situa�ia politic� cu un ochi deta�at. �tia c� nu va mai reveni niciodat� pe planeta natal�, de�i se afla la o distan�� de ea de numai cinci ore cu naveta spa�ial�. La 115 ani se bucura de o s�n�tate perfect�, �ns� nu mai suporta ideea antrenamentului de reacomodare la o gravita�ie de trei ori mai mare dec�t cea �n care tr�ise cea mai lung� perioad� a vie�ii. Era exilat pentru totdeauna de pe planeta sa de ba�tin�. Nefiind o fire sentimental�, lucrul nu-l deprimase niciodat� din cale-afar�.

Ceea ce-l deranja uneori era necesitatea contactului, an de an, cu acelea�i chipuri familiare. Minunile medicinii erau �ntr-adev�r extraordinare �i nu dorea s� dea ceasul �napoi, dar �n jurul mesei de conferin�e se aflau oameni cu care lucra de peste o jum�tate de veac. �tia absolut precis ce vor spune, cum vor vota, indiferent de subiect. Dorea ca �ntr-o bun� zi, unul dintre ei s� �ntreprind� ceva total nea�teptat.. nebunesc chiar!

Probabil c� �i ei g�ndeau la fel despre persoana lui� Comitetul Rama era destul de restr�ns, de�i ne�ndoielnic, situa�ia avea s� fie �n cur�nd modificat�. Cei �ase colegi ai s�i ― reprezentan�ii U. P. pentru Mercur, P�m�nt, Lun�, Ganimede, Titan �i Triton se aflau prezen�i cu to�ii �n persoan�. Altminteri nu se putea; distan�ele din Sistemul Solar f�ceau imposibil� diploma�ia electronic�. Unii politicieni mai b�tr�ni, obi�nui�i cu mijloacele de comunicare instantanee pe care P�m�ntul le considerase indispensabile, nu se putuser� acomoda nicic�nd cu ideea c� undele radio aveau nevoie de minute sau chiar de ore pentru a traversa distan�ele dintre planete. �Voi, savan�ii, nu face�i nimic?� se pl�ngeau cu am�r�ciune, atunci c�nd li se explica imposibilitatea tratativelor prin unde �ntre P�m�nt �i oricare din copiii lui �ndep�rta�i. Doar Luna prezenta o �nt�rziere acceptabil�, de o secund� �i jum�tate, cu toate consecin�ele politice �i psihologice pe care le implica aceasta. Datorit� acestei particularit��i astronomice, Luna ― �i numai ea ― avea s� fie, pe veci, o suburbie a P�m�ntului.

�n persoan� se aflau prezen�i �i trei dintre speciali�tii recent coopta�i �n Comitet. Profesorul Davidson, astronomul, era o cuno�tin�� mai veche; ast�zi nu p�rea la fel de irascibil ca de obicei. Dr. Bose nu �tia nimic despre discu�iile furtunoase ce precedaser� lansarea primei sonde c�tre Rama, dar colegii nu-l l�sau pe profesor s-o uite.

Dr. Thelma Price era cunoscut� prin numeroasele apari�ii la televiziune, de�i reputa�ia �i-o crease cu cincizeci de ani �n urm�, �n vremea uria�ului av�nt luat de arheologie, elan determinat de secarea imensului muzeu maritim constituit de Marea Mediteran�.

Bose nu uitase agita�ia st�rnit� atunci c�nd comorile pierdute ale grecilor, romanilor �i altor �ase civiliza�ii fuseser� readuse la lumina zilei. Fusese una dintre pu�inele ocazii �n care regretase c� tr�ia pe Marte.

Exobiologul, Carlisle Perera, reprezenta o alt� alegere evident�, la fel ca Dennis Solomons, istoricul de �tiin�e. Mai pu�in �nc�ntat era dr. Bose de prezen�a lui Conrad Taylor, celebrul antropolog combin�nd �n mod unic erudi�ia �i erotismul �n studiile sale legate de obiceiurile pubertale din Beverly Hills la sf�r�itul secolului dou�zeci.

Nimeni �ns� nu putea contesta prezen�a �n Comitet a lui Sir Lewis Sands, un b�rbat ale c�rui cuno�tin�e erau egalate numai de mondenitatea sa. Despre Sir Lewis se spunea c�-�i pierdea calmul doar c�nd se auzea poreclit Arnold Toybee al epocii sale.

Marele istoric nu se g�sea de fa��; refuzase cu �nc�p��nare s� p�r�seasc� P�m�ntul fie �i pentru o �edin�� at�t de scurt� ca aceea. Imaginea lui stereo, identic� celei reale, p�rea s� ocupe scaunul din dreapta lui Bose. Parc� pentru a �ntregi iluzia, cineva a�ezase un pahar de ap� �n fa�a imaginii. Dr. Bose considera acest tour de force tehnologic un teribilism inutil. Era totu�i surprinz�tor c�t de mul�i oameni, a c�ror celebritate nu se punea la �ndoial�, se bucurau ca ni�te copii c�nd se aflau simultan �n dou� locuri. Uneori, miracolul electronic producea dezastre comice. Bose participase la o recep�ie diplomatic�, unde cineva �ncercase s� treac� printr-o stereogram� �i descoperise, prea t�rziu, c� avea de-a face cu o persoan� �n carne �i oase. �i mai amuzant era spectacolul proiec�iilor str�duindu-se s�-�i str�ng� m�inile�

Excelen�a Sa, ambasadorul mar�ian la Uniunea Planetar�, �i adun� g�ndurile �mpr�tiate, �i drese glasul �i rosti:

― Domnilor, Comitetul �i �ncepe lucr�rile. Consider c� nu gre�esc afirm�nd c� s-au reunit aici o serie de personalit��i marcante, convocate �n scopul rezolv�rii unei probleme deosebite. Directiva primit� din partea Secretarului General este de a evalua situa�ia �i de a oferi recomand�ri comandorului Norton la nevoie.

Cu to�ii �n�eleser� c� se produsese un miracol de simplificare. Comitetul putea lua leg�tura direct� cu comandantul ― doar �n cazul unei reale st�ri de urgen��! Fusese �nfiin�at temporar de c�tre Organiza�ia �tiin�ific� a Uniunii Planetare, al c�rei Director se subordona Secretarului General. Era adev�rat c� din U. P. f�cea parte �i Controlul Spa�ial, �ns� numai partea opera�ional�, nu �i cea �tiin�ific�. Teoretic, faptul nu avea cine �tie ce �nsemn�tate; nimeni nu �mpiedica Comitetul Rama ― sau pe oricine altcineva ― s�-l cheme pe comandantul Norton spre a-i oferi un sfat folositor.

�ns� Comunica�iile Spa�iale s�nt costisitoare. Endeavour putea fi contactat� numai prin intermediul lui PLANETCOM, o corpora�ie autonom� renumit� pentru exactitatea �i promptitudinea serviciilor. Aprobarea unui credit c�tre PLANETCOM dura; undeva, cineva se str�duia din greu pentru aceasta. P�n� atunci �ns�, calculatoarele incoruptibile ale PLANETCOM-ului nu recuno�teau existen�a Comitetului Rama.

― �n leg�tur� cu acest Norton�, �ncepu Sir Robert MacKay, ambasadorul P�m�ntului. De�ine o responsabilitate unic�. Ce fel de om e?

― La aceast� �ntrebare pot r�spunde eu, f�cu profesorul Davidson, mi�c�ndu-�i degetele cu repeziciune pe tastele memoratorului.

Se �ncrunt� �naintea mul�imii de date afi�ate �i �ncerc� s� le rezume:

― William Tsien Norton, n�scut �n 2077 la Brisbane, Oceania, cu studiile efectuate �n Sydney, Bombay �i Houston. Cinci ani la Astrograd, �n probleme de propulsie. �i-a �ncheiat studiile �n 2102. A urcat treptele obi�nuin�e ale ierarhiei: locotenent �n a treia expedi�ie pe Persefona, s-a distins �n decursul celei de-a cincisprezecea tentative de stabilire a unei baze pe Venus� mm� mm� carier� exemplar� cet��enie dubl�: P�m�nt �i Marte� nevast� �i un copil �n Brisbane, nevast� �i doi copii �n Port Lowell, cu op�iune pentru �nc� ―

― O nevast�? �ntreb� Taylor inocent.

― Bine�n�eles c� nu. Al treilea copil, se r�sti profesorul �nainte de-a z�ri r�njetele celorlal�i.

C�teva chicote f�cur� ocolul mesei, de�i P�m�ntenii supraaglomera�i p�reau mai mult invidio�i dec�t amuza�i. Dup� un secol de eforturi sus�inute, P�m�ntul nu reu�ise �nc� s�-�i coboare popula�ia sub un miliard, cifr� �ndelung visat�.

―� numit comandant al Navei de Control �i Cercetare Solar� Endeavour. Prima c�l�torie efectuat� pe sateli�ii retrograzi ai lui Jupiter� hm, o misiune destul de p�c�toas� c�nd a primit ordinul, pentru c� se g�sea �n centura de asteroizi� a reu�it s� ajung� la timp�

Profesorul stinse afi�ajul �i-�i privi colegii.

― Cred c� s�ntem extrem de noroco�i c� Norton a fost singurul disponibil �ntr-un interval at�t de scurt. Am fi putut nimeri peste clasicul c�pitan de duzin�.

Vorbea sc�rbit de parc� s-ar fi referit la clasicul tic�los spa�ial, cu un picior de lemn, �in�nd �ntr-o m�n� un pistol iar �n cealalt� o spad�.

― Datele confirm� doar c�-i competent, obiect� ambasadorul lui Mercur (popula�ie: 112 500, �ns� �n cre�tere). Cum va reac�iona �n fa�a unei situa�ii complet noi, cum e cea de fa��?

Pe P�m�nt, Sir Lewis Sands �i drese glasul. Dup� o secund� �i jum�tate, repet� acela�i lucru pe Lun�.

― Nu tocmai �complet nou�, chiar dac� de atunci s-au scurs trei secole, reaminti el mercurianului� Dac� Rama este mort, sau pustiu ― �i p�n� acum toate dovezile sugereaz� aceasta ― Norton se g�se�te �n postura unui arheolog descoperind ruinele unei culturi disp�rute. Se �nclin� politicos spre Dr. Price, care �ncuviin��. Exemplele imediate s�nt Schliemann cu Troia, sau Mouhot la Angkar Vat. Pericolul e minim de�i, fire�te, posibilitatea unui accident nu trebuie complet exclus�.

― Dar ce e cu capcanele �i mecanismele minate despre care vorbesc indivizii din Pandora? �ntreb� dr. Price.

― Pandora? repet� ambasadorul mercurian.

― Un grup de dezaxa�i, explic� Sir Robert cu maximul de st�njeneal� manifestat de un diplomat, convin�i c� Rama constituie un grav pericol. O cutie ce nu trebuie deschis�, �ti�i�

Se �ndoia c� mercurianul �tia despre ce e vorba; studiul clasicilor nu era �ncurajat pe Mercur.

― Pandora, paranoia, pufni Conrad Taylor. Ah, asemenea lucruri pot exista, �ns� de ce s-ar folosi o specie inteligent�: de capcane copil�re�ti?

― Bun, chiar ignor�nd astfel de nepl�ceri, relu� Sir Robert, r�m�ne totu�i ipoteza mult mai plauzibil� a unui Rama activ, de�i nelocuit. Ceea ce echivaleaz� cu �nt�lnirea dintre dou� culturi de niveluri tehnologice extrem de diferite. Pizzaro �i inca�ii, Peary �i japonezii, Europa �i Africa� Aproape invariabil consecin�ele au fost dezastruoase ― pentru una sau ambele p�r�i. Eu nu fac nici un fel de recomand�ri. Pur �i simplu, ar�t care s�nt precedentele.

― V� mul�umim, Sir Robert, spuse Dr. Bose. G�ndi c� prezen�a a doi �Sir� �ntr-un comitet at�t de mic putea fi ni�el cam nepl�cut�; �n ultima vreme, titlul de cavaler constituia o onoare de care pu�ini englezi sc�pau. S�nt convins c� ne-am g�ndit cu to�ii la aceste posibilit��i alarmante. Dac� fiin�ele din interiorul lui Rama s�nt� �� r�uvoitoare, lucrurile nu vor sta oare la fel orice-am face noi?

― Ne-ar putea ignora dac�-i l�s�m �n pace.

― Cum� dup� ce au str�b�tut miliarde de kilometri, vreme de mii de ani?

Argumentul reprezenta punctul de plecare al discu�iei �i se auto-sus�inea. Dr. Bose se las� pe spate �n fotoliu, vorbi foarte pu�in �i a�tept� s� se ajung� la un acord.

Se �nt�mpl� dup� cum era de prev�zut. Cu to�ii acceptar� ideea c� nu se concepea ca, odat� deschis� prima u��, comandantul Norton s� nu o deschid� �i pe urm�toarea.

7.�DOU� SO�II

Dac� so�iile sale aveau s�-�i arate vreodat� una alteia videogramele primite de la el, g�ndea comandantul Norton mai degrab� amuzat dec�t �ngrijorat, atunci ar fi avut multe de explicat. �n prezent compunea c�te una singur� �i lung�, o dubla, ad�ug�nd numai c�teva mesaje personale �i s�ruturile de rigoare, �nainte de-a expedia copiile aproape identice spre P�m�nt �i Marte.

Desigur, posibilitatea ca nevestele sale s� fac� a�a ceva era extrem de mic�; ar fi fost prea costisitor, chiar cu �nlesnirile de care beneficiau familiile astronau�ilor. Iar rost n-ar fi avut, familiile i se �n�elegeau excelent, schimb�nd �ntre ele obi�nuitele felicit�ri de s�rb�tori �i anivers�ri. Privind �n mare, poate c� totu�i era mai bine c� fetele nu se �nt�lniser� niciodat�. Myrna se n�scuse pe Marte �i nu suporta for�a gravita�ional� terestr�. C�t despre Caroline, ea detesta p�n� �i cele dou�zeci �i cinci de minute ale celei mai lungi c�l�torii posibile pe P�m�nt.

�Iart�-m� c� am �nt�rziat o zi�, �ncepu dup� obi�nuitele formule preliminare, �dar, crede-m�, �n ultimele treizeci de ore n-am pus piciorul �n nav�

Nu te alarma, totul se g�se�te sub control �i se desf�oar� perfect. Am pierdut vreo dou� zile, �n schimb am parcurs aproape �ntregul sistem de ecluze. Am fi rezolvat totul �n dou� ceasuri dac� am fi �tiut ceea ce �tim acum. N-am riscat �ns�. Am trimis �nainte camere de luat vederi telecomandate, am verificat toate u�ile de zece ori s� nu se �nchid� �napoia noastr�, imediat ce am fi trecut prin ele�

Fiecare ecluz� este un simplu cilindru rotitor, prev�zut �ntr-o parte cu o u��. Pe aici intri �n cilindru, �l rote�ti cu o sut� optzeci de grade, �i u�a se potrive�te cu o alta, prin care po�i s� p�e�ti mai departe. Sau s� plute�ti, �n cazul de fa��.

Ramanii �i-au luat absolut toate precau�iile. Exist� trei asemenea cilindri-ecluz�, unul dup� altul, chiar sub blindajul exterior, sub montantul �n care se afl� intrarea. Nu-mi imaginez cum s-ar putea defecta m�car unul, iar dac� totu�i primul ar exploda, ar urma dublura, apoi al treilea�

Iar �sta-i numai �nceputul. Ultima ecluz� se deschide �ntr-un coridor drept, lung de aproape jum�tate de kilometru. Arat� curat �i �ngrijit, ca dealtfel tot ce am v�zut pe aici; la fiecare c��iva metri exist� un fel de ni�e, ce pesemne au ad�postit c�ndva dispozitive de iluminat. Acum totul este �n �ntuneric �i, nu-mi este ru�ine s� �i-o spun, �nfrico��tor. Mai exist�, de asemenea, dou� canale paralele, late cam de un centimetru, s�pate �n pere�i pe �ntreaga lungime a tunelului. B�nuim c� �n�untrul lor glisa un soi de c�rucior transport�nd echipament ― sau fiin�e ― �nainte �i �napoi. Am rezolva multe necazuri dac� am reu�i s�-l repunem �n func�iune�

Spuneam c� tunelul are o lungime de o jum�tate de kilometru. Ei bine, din testele seismice am aflat c� grosimea blindajului exterior al lui Rama are aceea�i valoare. Deci era clar c� �l str�b�tusem. N-am fost astfel deloc surprin�i c�nd la cap�tul tunelului am dat peste o alt� ecluz� cilindric�.

Da, �i �nc� una. Apoi �nc� una. Se pare c� fiin�ele astea au f�cut totul �n trei exemplare. Acum ne g�sim �n ultima ecluz�, a�tept�nd aprobarea P�m�ntului ca s-o str�batem. Interiorul lui Rama e la numai c��iva metri. Voi fi mult mai fericit c�nd a�teptarea se va termina.

�l �tii pe Jerry Kirchoff, secundul meu executiv, cel cu o asemenea bibliotec� de c�r�i adev�rate �nc�t nu-�i permite s�i emigreze de pe P�m�nt? Ei bine, Jerry mi-a povestit despre o situa�ie asem�n�toare petrecut� demult, la �nceputul secolului dou�zeci �i unu� ba nu, dou�zeci. Un arheolog a descoperit morm�ntul unui rege egiptean, primul care nu fusese jefuit de ho�i. Muncitorii lui au s�pat luni �ntregi camer� dup� camer�, p�n� ce au ajuns la ultimul zid. L-au str�puns �i pe acesta, iar arheologul a luat un felinar, strecur�ndu-�i capul �n�untru. S-a pomenit privind o �nc�pere ticsit� de comori: lucruri incredibile, aur, nestemate�

Poate c� �i locul acesta e un morm�nt; �mi pare tot mai piuit a�a ceva. Nici acum din el nu r�zbate cel mai mic zgomot, cel mai mic semn al vreunei activit��i. Ei bine, m�ine vom afla�.

Comandantul Norton ap�s� pe STOP. Ce altceva s� mai spun� despre munca lui, �nainte de a trece la mesajele personale? De obicei nu intra �n astfel de am�nunte, dar �mprejur�rile de fa�� ie�eau din normal. Putea fi cea din urm� videogram� expediat� celor iubi�i. Le datora o explica�ie pentru ceea ce f�cea.

C�nd ei aveau s�-i vad� imaginea �i s�-i aud� cuvintele, el avea s� fie �n interiorul lui Rama, la bine sau la r�u.

8.�PRIN BUTUC

Niciodat� Norton nu se sim�ise mai apropiat de egiptologul acela, mort de at�ta vreme. De c�nd Howard Carter privise cripta lui Tutankhamon, nici un alt om nu mai cunoscuse o asemenea clip� ― �i totu�i compara�ia era amuzant de deplasat�.

Tutankhamon fusese �ngropat abia �ieri�, cu nici patru mii de ani �n urm�. Rama putea fi mai b�tr�n dec�t specia uman�. Micul morm�nt din Valea Regilor s-ar fi pierdut �n coridoarele pe care le str�b�tuser� deja, iar ceea ce se �ntindea dincolo de ultima ecluz� era de cel pu�in un milion de ori mai mare. �n privin�a comorilor ad�postite ― ele dep�eau orice �nchipuire.

Vreme de cel pu�in cinci minute nimeni nu comunic� prin radio; echipa, bine instruit�, nici m�car nu raportase verbal �ncheierea verific�rilor. Mercer f�cuse semn c� totul era �n regul�, apoi ar�tase tunelul deschis. Parc� cu to�ii �i d�deau seama c� momentul istoric nu trebuia banalizat prin p�l�vr�geli inutile. Pentru comandant era perfect, c�ci nu avea nimic de spus. κi stinse proiectorul, porni jeturile �i pluti �ncet �n josul coridorului, tr�g�nd dup� el cordonul de siguran��. �n c�teva secunde se g�sea �n�untru.

�n interiorul cui? �naintea sa bezna era absolut�; raza proiectorului nu dezv�luia nimic. Se a�teptase la a�a ceva, f�r� s� fie �ns� convins. Toate calculele indicaser� c� peretele opus se afla la zeci de kilometri dep�rtare. Acum, ochii s�i �i confirmau c� acesta era purul adev�r. Plutind �nceti�or prin �ntuneric, �ncerc� acut nevoia de-a pip�i cordonul de siguran��, o nevoie mai puternic� dec�t orice sim�ise p�n� atunci, chiar si cu ocazia primei sale EVA. Era ridicol, privise f�r� pic de ame�eal� peste ani-lumin�, peste mega-parseci, de ce trebuia s� se sperie de c��iva kilometri cubi de gol?

Se g�ndea �nc� la aceste lucruri c�nd momentul de amortizare de la cap�tul cordonului �l opri u�or, cu un recul imperceptibil. Cobor� raza proiectorului care cerceta zadarnic �nainte �i examin� suprafa�a de unde ie�ise.

Se afla deasupra centrului unui crater mic, el �nsu�i o gropi�� n baza altuia mult mai mare. De fiecare parte se �n�l�a un complex de terase �i rampe ― perfecte din punct de vedere geometric �i �n mod evident artificiale ― ce se �ntindeau dincolo de lumina proiectorului. Cam la o sut� de metri dep�rtare z�rea ie�irile altor dou� sisteme tip ecluz�, identice cu primul.

Asta era tot. Scena nu prezenta nimic aparte, nimic ie�it din comun. Sem�na considerabil cu o min� abandonat�. Norton se sim�i u�or dezam�git; dup� at�tea eforturi, ar fi trebuit s� aib� loc o revela�ie dramatic�, chiar transcedental�. κi reaminti �ns� c� nu r�zb�tea cu ochii dec�t p�n� la c�teva sute de metri. Bezna de dincolo putea s� ascund� totu�i mai multe minuni dec�t ar fi fost el �n stare s� accepte.

Le raport� scurt �nso�itorilor ner�bd�tori, apoi ad�ug�: ― Lansez trasorul ― timp de declan�are: dou� minute. Acum!

Azv�rli cilindrul micu� cu toat� puterea �n sus ― sau �n afar� ― �i �ncepu s� numere secundele, pe m�sur� ce obiectul se deplasa de-a lungul fascicolului luminos. Disp�ru din raza vizual� �nainte de scurgerea unui sfert de minut. C�nd ajunse cu num�ratul la o sut�, �i feri ochii �i preg�ti aparatul de filmat. Se pricepuse �ntotdeauna s� aprecieze corect duratele. Gre�i cu numai dou� secunde. Lumea explod� de lumin�, iar de aceast� dat� nu mai avu motiv de dezam�gire.

Nici chiar puterea de milioane de candeli a trasorului nu izbutise s� lumineze pe de-a-ntregul enorma cavitate, dar acum vedea �ndeajuns ca s�-i �n�eleag� alc�tuirea �i m�rimea. Se g�sea la unul din capetele unui cilindru gol, lat de cel pu�in zece kilometri �i cu o lungime greu de estimat. Din locul s�u de pe axa central�, z�rea un num�r at�t de mare de detalii pe pere�ii curbi ce-l �nconjurau, �nc�t creierul nu putea cuprinde mai mult de o frac�iune ne�nsemnat� din ele. Privea peisajul unei lumi �ntregi, luminate de fulgerul trasorului, �i se str�dui printr-un efort de voin�� s�-�i fixeze imaginea �n minte.

De jur �mprejur, pantele terasate ale �craterului� se �n�l�au p�n� la contopirea cu peretele solid �nconjur�tor. Nu� impresia era fals�, trebuia s� renun�e la instinctele p�m�ntene �i spa�iale, reorient�ndu-se dup� un nou sistem de coordonate.

Nu se afla �n extremitatea inferioar� a acelei ciudate lumi interioare, ci �n cea superioar�. De aici toate direc�iile duceau �n jos �i nu �n sus. Dac� pornea din axa central� spre peretele curb, pe care nu mai trebuia s�-l considere perete, for�a gravita�ional� cre�tea treptat. Ajuns pe suprafa�a interioar� a cilindrului, avea s� stea �n oricare punct al ei cu picioarele c�tre stele �i capul spre axa de rota�ie. Conceptul era destul de familiar, for�a centrifug� fusese dealtfel utilizat� �n scopul simul�rii gravita�iei �nc� de la �nceputurile zborurilor spa�iale. Cople�itoare, �ocant� chiar, era scara la care se aplica ideea: cea mai mare sta�ie spa�ial�, Syncsat Cinci, avea un diametru mai mic de dou� sute de metri. ��i trebuia ceva timp s� te acomodezi cu un corp de o sut� de ori mai mare.

Peisajul tubular ce-l �nconjura era pres�rat cu zone luminoase �i umbrite, poate p�duri, c�mpii, lacuri �nghe�ate sau ora�e. Distan�a �i lumina tot mai palid� a trasorului f�ceau imposibil� orice identificare. O serie de linii �nguste, �osele, canale, r�uri, alc�tuiau o re�ea geometric� abia vizibil�. Mai departe, chiar la limita c�mpului vizual, se z�rea o band� de un negru ceva mai profund. Forma un cerc complet, �nconjur�nd interiorul lumii �i Norton �i aminti brusc de mitul lui Oceanos, �ntinderea de ap� despre care anticii credeau c� �ncingea P�m�ntul.

Aici poate c� oceanul era �i mai ciudat, nu circular, �ns� cilindric. �nainte s� fie �nghi�it �n noaptea interstelar�, avusese oare valuri �i maree, curen�i� �i pe�ti?

Trasorul p�lp�i �i se stinse; clipa revela�iei luase sf�r�it. Norton �tia �ns� c� acele imagini aveau s�-i fie �ntip�rite �n minte pentru tot restul vie�ii. Indiferent care urmau s� fie descoperirile viitorului, ele nu puteau �terge niciodat� cea dint�i impresie. Iar Istoria nu-i va r�pi nicic�nd privilegiul de a fi fost primul om care privise opera unei civiliza�ii extraterestre.

9.�RECUNOA�TERE

�Am lansat cinci trasoare cu declan�are �nt�rziat� �n josul axei cilindrului, reu�ind astfel s�-l fotografiem �n mod corespunz�tor pe �ntreaga lui lungime. Au fost cartografiate detaliile principale �i, de�i putem identifica foarte pu�ine, provizoriu le-am botezat pe toate.

Cavitatea principal� are cincizeci de kilometri lungime �i �aisprezece l�rgime. Cele dou� capete s�nt rotunjite concav, av�nd o geometrie destul de complicat�. Cel unde ne afl�m noi l-am denumit Emisfera Nordic�, stabilindu-ne baza aici, pe axa central�.

Pornind ca ni�te raze din butucul central, din 120 �n 120 de grade se �ntind trei pun�i lungi de aproape un kilometru. Ele se termin� pe un soi de teras�, un platou circular, care ocole�te concavitatea. Iar de acolo, �n continuarea pun�ilor, pornesc trei sc�ri enorme ce coboar� pe c�mpie. Ve�i ob�ine o imagine destul de exact� a acestui cap�t al lui Rama, imagin�ndu-v� o umbrel� cu numai trei spi�e egal dep�rtate.

Fiecare spi�� e o scar� foarte abrupt� �n v�rf, mic�or�ndu-�i apoi panta pe m�sur� ce se apropie de c�mpia de mai jos.. Sc�rile ― le-am denumit Alfa, Beta �i Gama ― nu s�nt continue, ci se �ntrerup pe alte cinci terase circulare. Am estimat c� s�nt �n jur de dou�zeci-treizeci de mii de trepte� probabil folosite numai �n cazuri excep�ionale. E greu de presupus c� Ramanii, ori ce alt nume le vom da, nu aveau alt� modalitate de-a ajunge la axa central� a lumii lor.

Emisfera Sudic� e mult diferit�. �n primul r�nd nu se observ� nici sc�ri �i nici butucul central bont. Acolo exist� un fel de tij� ascu�it�, �ntins� pe c��iva kilometri �n direc�ia axei, �i �nconjurat� de alte �ase tije mai mici. �ntregul ansamblu este foarte ciudat �i nu-i b�nuim rostul.

Sec�iunea cilindric� lung� de cincizeci de kilometri dintre cele dou� concavit��i am denumit-o C�mpia Central�. Pare deplasat s� folosim cuv�ntul �c�mpie� pentru a descrie ceva curb, dar noi am considerat termenul justificat. C�nd vom cobor� acolo, ne va ap�rea plat� ― a�a cum �i interiorul unei sticle apare plat unei furnici ce se deplaseaz� �n interior.

Tr�s�tura cea mai interesant� a C�mpiei Centrale este banda cea neagr�, lat� de zece kilometri, care o �nconjur� la jum�tatea lungimii. Seam�n� cu ghea�a �i am botezat-o Oceanul Cilindric. Exact �n mijloc se afl� o insul� mare, oval�, lung� de al�i zece kilometri �i lat� de trei, acoperit� de structuri �nalte. Deoarece ne-a amintit de Vechiul Manhattan, am numit-o New York. Nu cred totu�i c� este un ora�; seam�n� mai mult cu o fabric� imens�, cu o uzin� chimic�.

Exist� �ns� �i metropole ― oricum, ora�e. S�nt cel pu�in �ase. Dac� ar fi fost construite pentru oameni, ar fi cuprins fiecare cam cincizeci de mii de locuitori. Le-am denumit Roma, Pekin, Paris, Moscova, Londra �i Tokio� S�nt legate �ntre ele prin autostr�zi �i �nc� prin ceva, asem�n�tor cu un sistem de c�i ferate.

�n aceast� lume �nghe�at� trebuie s� existe suficient material de studiu pentru secole �ntregi. Avem de explorat patru mii de kilometri p�tra�i, dar la dispozi�ie nu avem dec�t c�teva s�pt�m�ni. M� �ntreb dac� vom afla vreodat� r�spunsul la cele dou� �ntreb�ri care m� obsedeaz� de c�nd am intrat aici: cine au fost ei� �i ce s-a �nt�mplat?�

�nregistrarea se sf�r�i. Pe P�m�nt �i pe Lun�, membrii Comitetului Rama se relaxar�, apoi �ncepur� s� examineze h�r�ile �i fotografiile �mpr�tiate �naintea lor. De�i le analizaser� vreme de mai multe ore, glasul comandantului Norton ad�uga o dimensiune nesurprins� de nici una din fotografii. El fusese acolo, privise cu ochii lui uluitoarea lume interioar�, �n scurtele clipe c�nd trasoarele iluminaser� noaptea nesf�r�it�. �i el avea s� conduc� expedi�ia de explorare.

― Dr. Perera, ave�i ceva de spus?

O clip�, Bose se �ntreb� dac� n-ar fi trebuit s�-i acorde profesorului Davidson cuv�ntul primului vorbitor, fiind mai v�rstnic �i singurul astronom prezent. B�tr�nul cosmolog p�rea �ns� u�or �ocat �i, �n mod v�dit, era puternic tulburat. De-a lungul carierei sale profesionale, privise Universul ca pe o aren� unde se �nfruntau for�ele titanice ale gravita�iei, magnetismului �i radia�iei. Nu crezuse niciodat� c� via�a va juca un rol important �n configura�iile corpurilor celeste �i privea apari�ia ei pe P�m�nt, Marte �i Jupiter ca pe un accident.

�n fa��-le exista dovada c� via�a ap�ruse nu numai �n afara Sistemului Solar, ci la dep�rt�ri cu mult dincolo de ceea ce atinsese omul, sau spera s� ating� peste sute de ani. Mai mult �nc�, descoperirea lui Rama spulbera o alt� dogm� predicat� ore �ntregi de profesorul Olaf. �ncol�it, admitea f�r� tragere de inim� c� probabil via�a exista �i �n alte sisteme ― dar sublinia �ntotdeauna c� era absurd s� crezi c� h�urile interstelare aveau s� fie traversate vreodat�

Poate c� Ramanii d�duser� �ntr-adev�r gre�, poate Norton avea dreptate consider�nd lumea lor o cript�. �ncercaser� �ns�, la o scar� ce dovedea �ncredere �n reu�it�. Dac� a�a ceva se petrecuse o dat�, atunci cu siguran�� mai avusese loc de multe ori �n aceast� galaxie de o sut� de mii de milioane de sori� Cineva, undeva, trebuia s� fi reu�it �n cele din urm�.

Era teza pe care, lipsit de dovezi, dar agit�ndu-�i considerabil bra�ele, o sus�inuse ani de zile Dr. Carlisle Perera. Acum se ar�ta extrem de fericit, de�i se sim�ea tot at�t de frustrat. Rama �i confirmase �n mod str�lucit ipoteza� dar el nu avea s� intre niciodat� �n�utru �i nici s�-l vad� cu proprii s�i ochi. Dac� diavolul ar fi ap�rut din senin, oferindu-i posibilitatea teleport�rii instantanee, ar fi semnat contractul f�r� s� clipeasc�.

― Da, domnule ambasador, cred c� s�nt �n stare s� precizez o serie de lucruri. Ceea ce avem aici este, f�r� �ndoial�, o �Arc� Spa�ial�. Reprezint� o idee veche �n literatura astronautic�. Am reu�it s-o urm�resc �n timp p�n� la fizicianul britanic J. D. Bernal, care a propus aceast� metod� de colonizare interstelar� �ntr-o carte publicat� �n 1929 ― exact acum dou� sute de ani. Marele �nainta� rus �iolkovski a avansat propuneri oarecum similare cu mult �naintea englezului.

Dac� dori�i s� merge�i de la un sistem stelar la altul, ave�i un num�r de posibilit��i. Presupun�nd c� viteza luminii reprezint� o limit� absolut� ― faptul nu e definitiv stabilit, �n ciuda p�rerilor contrarii pe care poate le ave�i� (Aici se auzi un pufnet plin de indignare, �ns� profesorul Davidson nu protest� �n mod oficial)� ve�i face o c�l�torie rapid� �ntr-o nav� mic�, ori un drum mai lung �ntr-o nav� gigant.

Din punct de vedere tehnic, nu exist� nici un motiv ca o nav� spa�ial� s� nu ating� nou�zeci la sut� sau mai mult din viteza luminii, ceea ce ar �nsemna o c�l�torie de cinci p�n� la zece ani �ntre a�tri vecini ― mult poate, dar realizabil, �n special pentru fiin�ele ale c�ror vie�i se m�soar� �n veacuri. Ne putem imagina c�l�torii de o asemenea durat� �n nave nu cu mult mai mari dec�t ale noastre.

Adev�rat, asemenea viteze s�nt poate imposibile din anumite cauze. S� nu uit�m, trebuie transportat combustibil pentru fr�nare la finalul c�l�toriei, chiar dac� drumul este numai dus. De aceea pare mai normal s� mergi mai �ncet ― zece mii, o sut� de mii de ani�

Bernal �i al�ii considerau c� aceasta se poate face cu nave mari, cu dimensiuni de ordinul kilometrilor, transport�nd mii de pasageri �n c�l�torii de genera�ii. Evident, sistemul trebuie s� fie complet �nchis, recicl�nd complet hrana, aerul �i celelalte. Este exact modul fenomenologic al P�m�ntului, la o scar� pu�in mai mare.

Unii scriitori au sugerat c� aceste Arci Spa�iale s� fie construite sub forma unor sfere concentrice, al�ii propuneau cilindri rotitori, goi pe din�untru, a c�ror for�� centrifug� s� asigure o gravita�ie artificial� ― exact ce am g�sit noi �n Rama�

Profesorul Davidson nu mai reu�i s� se st�p�neasc�.

― Nu exist� for�� centrifug�. O fantom� inginereasc�! E vorba doar de iner�ie.

― Ave�i desigur dreptate, �ncuviin�� Perera, de�i probabil l-am convinge mai greu pe un om zv�rlit dintr-un carusel. �ns� rigoarea matematic� nu-�i are locul acum�

― V� rog, v� rog, interveni Dr. Bose exasperat. �tim cu to�ii ce vre�i s� spune�i, sau cel pu�in a�a credem. V� rog, nu ne spulbera�i iluziile.

― Fie, demonstram doar c� din punct de vedere conceptual, Rama nu prezint� nimic nou, de�i dimensiunile s�nt uluitoare. Oamenii �i-au imaginat astfel de vehicule de dou� sute de ani.

Acum, a� dori s� pun o �ntrebare. De c�t timp c�l�tore�te Rama �n spa�iu?

�n momentul de fa�� i-am determinat cu precizie orbita �i viteza. Presupun�nd c� n-au intervenit modific�ri majore ale traiectoriei, �i putem trasa drumul parcurs vreme de milioane de ani. B�nuiam c� vine din direc�ia unei stele apropiate, dar lucrurile nu stau a�a.

Au trecut peste dou� sute de mii de ani de c�nd Rama a trecut prin apropierea unei stele, iar ea s-a dovedit a fi o variabil� neregulat� ― cel mai nepotrivit soare pe care vi-l pute�i imagina pentru un sistem solar locuibil. Domeniul s�u de str�lucire variaz� �ntre unu �i cincizeci. Orice planet� ar fi p�rjolit� �i congelat� succesiv, la fiecare c��iva ani.

― O sugestie, interveni Dr. Price. Ar explica totul. Poate c� acesta a fost c�ndva un soare normal, devenind dup� aceea instabil. Din aceast� cauz�, Ramanii au fost obliga�i s�-�i caute alt c�min.

Dr. Perera o admira pe v�rstnica savant� a�a �nc�t n-o puse la punct cu asprime. Se �ntreb� �ns� ce ar fi spus ea dac� �i el ar fi �nceput s� remarce lucrurile imediat evidente ale specialit��ii ei�

― Am luat �n considerare acest aspect, replic� domol. Dac� actualele noastre teorii referitoare la evolu�ia stelelor s�nt corecte, soarele respectiv n-a fost stabil niciodat� ― �i nici nu a avut planete. Deci Rama c�l�tore�te prin spa�iu de cel pu�in dou� sute de mii de ani, poate, chiar de peste un milion.

Ast�zi e rece, �ntunecat, aparent mort. Cred c� �tiu de ce. Poate c� Ramanii n-au avut de ales, poate c� �ntr-adev�r fugeau de un dezastru, dar au calculat gre�it.

Nici o ecologie �nchis� nu este eficient� sut� la sut�; �ntotdeauna exist� pierderi, degrad�ri ale mediului, acumul�ri de poluan�i. Dureaz� miliarde de ani p�n� ce o planet� se otr�ve�te �i se uzeaz� ― �ns� sf�r�itu-i inevitabil. Oceanele seac�, atmosfera se pierde�

Dup� standardele noastre, Rama este enorm ― �i totu�i �n fapt doar o planet� foarte mic�. Calculele mele, bazate pe pierderile prin blindaj �i pe unele presupuneri rezonabile relative la rata transform�rilor biologice, arat� c� ecologia sa a reu�it s� supravie�uiasc� numai o mie de ani. A� avansa cel mult o cifr� de zece mii de ani�

La viteza lui, ar fi �ndeajuns pentru o c�l�torie �ntre sorii apropia�i din inima galaxiei. Dar nu �i aici, printre stelele rare ale bra�elor spirale. Rama �i-a epuizat proviziile �nainte de a atinge �inta. Este o epav�, r�t�citoare printre stele.

Aceast� teorie ridic� o singur� obiec�ie serioas�, �i o voi expune �nainte de-a o face altcineva. Orbita lui Rama este �ndreptat� cu at�ta precizie �nspre Sistemul Solar, �nc�t coinciden�a pare exclus�. Voi spune chiar c�-i prea apropiat� de soare; Endeavour va fi nevoit� s� plece cu mult mai devreme de periheliu, s� evite supra�nc�lzirea.

Nu pretind c-a� �n�elege motivul. Poate c�, la mii de ani dup� moartea celor din Rama, un pilot automat a continuat s�-l dirijeze, �ndrept�ndu-l spre steaua potrivit�.

S�nt convins c� locuitorii lui Rama s�nt mor�i; s�nt gata s�-mi pun �n joc reputa�ia pentru aceast� afirma�ie. Toate e�antioanele culese din interior s�nt absolut sterile ― n-am g�sit un singur microorganism! Ceea ce a�i auzit, probabil, despre anabioz� poate fi ignorat. Exist� ra�iuni fundamentale pentru care tehnicile de hibernare nu s�nt func�ionale dec�t c�teva sute de ani ― iar aici ne referim la perioade de mii de ori mai lungi.

A�a �nc�t Pandoranii �i sus�in�torii lor n-au de ce se teme. Mie, personal, �mi pare r�u. Ar fi fost minunat s� cunoa�tem o alt� ras� inteligent�.

O �ntrebare st�veche �i-a g�sit totu�i r�spunsul. Nu s�ntem singuri. Niciodat� nu vom mai privi stelele cu aceia�i ochi.

10.�COBOR�RE �N BEZN�

Pe Norton �l ispitea la culme s� coboare, dar �n calitate de comandant, prima lui grij� o constituia nava. Dac� pe parcursul primei tentative se �nt�mpla ceva, ea era unica salvare.

�n acest caz secundul s�u, locotenentul Mercer, r�m�nea singura alternativ�. Norton recuno�tea c�, f�r� doar �i poate, Karl era cel mai indicat pentru misiune.

Principala autoritate �n sisteme vitale, Mercer scrisese o serie de c�r�i considerate clasice �n domeniul respectiv. �ncercase personal nenum�rate tipuri de echipament, adesea �n condi�ii riscante, iar controlul s�u biologic prin feed-back era renumit: �n zece minute numai �i putea �ncetini pulsul la jum�tate, sau �i reducea respira�ia p�n� aproape de zero. Aceste trucuri folositoare �i salvaser� via�a nu o singur� dat�.

�n ciuda abilit��ii �i inteligen�ei sale, imagina�ia �i lipsea lui Mercer. Experien�ele, misiunile cele mai periculoase reprezentau pentru el simple sarcini de serviciu. Nu risca niciodat� �n mod inutil, nu se folosea niciodat� de ceea ce, de obicei, este numit curaj.

Filozofia lui de via�� se rezuma la cele dou� motto-uri de pe birou. Unul �ntreba �Ce-ai uitat?� Cel�lalt cerea �Contribui�i la exterminarea bravurii�. Singurul lucru care reu�ea s�-l enerveze era eticheta de cel mai curajos om din Flot�.

Prezen�a lui Mercer desemna automat urm�torul om: inseparabilul lui tovar�, locotenentul Joe Calvert. Greu de �n�eles ce-i unea pe cei doi. Ofi�erul de naviga�ie, sub�irel �ns� nu lipsit de for��, era cu zece ani mai t�n�r dec�t amicul s�u solid �i imperturbabil, ce cu siguran�� nu-i �mp�rt�ea pasiunea pentru epoca de pionierat a cinematografiei.

Nimeni �ns� nu-i �n stare s� prevad� viitorul �i, cu ani �n urm�, Mercer �i Calvert stabiliser� o leg�tur� aparent stabil�. Lucrul era destul de obi�nuit; mai neobi�nuit era faptul c� pe P�m�nt ei �mp�r�eau �i o so�ie, so�ie care n�scuse fiec�ruia c�te un copil. Comandantul Norton spera s� o �nt�lneasc� �ntr-o bun� zi; trebuia s� fie o femeie remarcabil�. Triunghiul dura de cel pu�in cinci ani �i p�rea c� se p�strase echilateral.

Pentru o echip� de explorare nu ajungeau doi oameni. Cu mult �nainte se constatase c� cifra optim� era trei ― dac� unul suferea un accident, ceilal�i doi ar fi avut mai multe �anse, pe c�nd un singur supravie�uitor ar fi fost sortit pieirii. Dup� o matur� chibzuin��, Norton �l alesese pe sergentul-tehnician Willard Myron: un geniu mecanic capabil s� repare orice, sau s� improvizeze altceva mai bun. Myron reprezenta persoana ideal� pentru identificarea unor piese de echipamente necunoscute. Dup� o �ndelungat� carier� de asistent la Astrotech, sergentul refuzase avansarea, motiv�nd c� nu dorea s� �mpiedice promovarea unor ofi�eri de carier� mai merituo�i. Nimeni nu-i luase �n serios declara�ia �i �n general, se considera c� Will avea nota zero la ambi�ie. Poate avea s� ajung� sergent spa�ial, dar niciodat� profesor plin. Aidoma nenum�ra�ilor NCO dinaintea lui, Myron descoperise compromisul ideal �ntre putere �i responsabilitate.

Parcurg�nd ultima ecluz� �i plutind de-a lungul axei imponderabile a lui Rama, locotenentul Calvert tr�i, ca de at�tea ori, un flash-back cinematografic. Uneori se �ntreba dac� nu trebuia s� scape de acest obicei, de�i nu-i g�sea dezavantaje. Reu�ea s� fac� interesant� p�n� �i cea mai plictisitoare situa�ie; cine �tie, poate c� avea s�-i salveze �i via�a odat�. N-avea dec�t s�-�i aminteasc� ce f�cuse Fairbanks sau Connery sau Hiroshi �ntr-o situa�ie asem�n�toare�

De aceast� dat� s� g�sea pe unul din c�mpurile de lupt� de la �nceputul secolului dou�zeci; Mercer �ntruchipa sergentul unei patrule de trei oameni �ntr-un raid de noapte �n no man's land. Nu era dificil s�-�i �nchipuie c� se aflau pe fundul unui crater imens de proiectil, chiar dac� el fusese �mp�r�it �n mod regulat �ntr-o serie de terase ascendente. Craterul era sc�ldat in lumina a trei arce de plasm�, distan�ate, ce acopereau aproape f�r� umbr� �ntregul interior. Dar dincolo de scobitur�, dincolo de marginea terasei celei mai �ndep�rtate, se �ntindeau bezna �i misterul.

Calvert �tia foarte bine ce se afla acolo. Mai �nt�i, c�mpia circular� �i neted�, larg� de peste un kilometru. �mp�r�ind-o �n trei p�r�i egale, aduc�nd mult cu ni�te �ine de cale ferat� mult mai distan�ate �ntre ele, se g�seau cele trei sc�ri ale c�ror trepte disp�reau lent sub suprafa��, ca s� nu �mpiedice nimic din ce ar fi putut s� alunece peste ele. Deoarece structura era complet simetric�, nu exista motiv de a prefera vreo punte anume; Alfa, cea mai apropiat� de Ecluz�, fusese aleas� pur �i simplu din motive de comoditate.

De�i treptele pun�ilor erau obositor de late �i �nalte, faptul acesta nu constituia o problem�. �n exteriorul butucului, la o jum�tate de kilometru de ax�, gravita�ia reprezenta doar a treizecea parte din cea terestr�. De�i purtau cu ei aproape o sut� de kilograme de echipament �i rezervoare, se deplasau cu destul� u�urin��.

Comandantul Norton �i restul echipajului �i �nso�ir� de-a lungul corzilor de ghidaj, �ntinse �ntre Ecluza Alfa �i buza craterului. Dincolo de b�taia proiectoarelor se �ntindea bezna lui Rama. �n razele mi�c�toare ale farurilor de pe c�ti se distingeau doar c�teva sute de metri ale pun�ii, cobor�nd pe c�mpia neted� �i lipsit� de detalii.

Iar acum, �i spuse Karl Mercer, trebuie s� iau prima mea decizie. Voi urca, ori voi cobor� aceast� punte?

�ntrebarea nu era absurd�. �n esen�� se g�seau tot la zero gravita�ional �i creierul putea selecta orice sistem de referin��. Printr-un simplu efort de voin��, Mercer se putea convinge c� privea de deasupra unei c�mpii orizontale, l�ng� fa�a unui perete vertical, sau peste marginea unei st�nci abrupte. Nu pu�ini astronau�i avuseser� probleme psihologice grave, aleg�nd un sistem gre�it de coordonate la efectuarea unei misiuni complexe.

Mercer se hot�r�se s� mearg� cu capul �nainte, c�ci alt mod de locomo�ie ar fi fost st�ngaci. �n plus, �n acest fel ar fi z�rit cu u�urin�� ceea ce se afla �nainte. Astfel, pe parcursul celei dint�i sute de metri avea s�-�i imagineze c� se c��ra �n sus. Numai atunci c�nd cre�terea gravita�iei �i va alunga iluzia, urma s�-�i modifice direc�iile mentale cu o sut� optzeci de grade.

Prinse prima treapt� �i se �mpinse �ncet �n lungul pun�ii Mi�carea era tot at�t de lin� ca �i �notul pe fundul m�rii ― chiar mai u�oar�, deoarece aici nu exista frecare cu apa. At�t de pl�cut�, �nc�t �l �ncerca tenta�ia de-a merge tot mai repede. Mercer era �ns� prea experimentat ca s� se gr�beasc� �ntr-o situa�ie complet inedit�.

Auzea �n c�ti respira�ia regulat� a celor doi �nso�itori. Nu-i trebuia alt� dovad� s� �tie c� am�ndoi �l urmau �i nu-�i irosi timpul �n conversa�ii inutile. De�i era tentat s� priveasc� �napoi, se hot�r� s� nu ri�te p�n� ce nu ajungea la platforma de la cap�tul pun�ii.

Treptele m�surau �ntre ele o jum�tate de metru. Pe prima por�iune a urcu�ului, Mercer le sui din dou� �n dou�. Le num�r� �ns� atent, iar pe la dou� sute remarc� cea dint�i senza�ie distinct� de greutate. Rota�ia lui Rama �ncepe s� se fac� sim�it�.

Dup� patru sute de trepte, �i estim� greutatea aparent� la cinci kilograme. Nu punea nici o problem�, �ns� �i venea din ce �n ce mai greu s� pretind� c� urca dat� fiind atrac�ia �n sus.

A cinci suta treapt� i se p�ru un loc bun de popas. κi sim�ea mu�chii din bra�e protest�nd la exerci�iul neobi�nuit, de�i �n prezent Rama f�cea totul, el trebuind doar s� imprime direc�ia.

― Totu-i O. K� raport� el. Am trecut de jum�tate. Joe, Will� vreo problem�?

― M� simt perfect� se auzi Joe Calvert.

― �i eu la fel, ad�ug� sergentul Myron. Aten�ie �ns� la for�a Coriolis. �ncepe s� creasc�.

Deci Myron remarcase deja. C�nd l�sa treapta din m�ini, avea tendin�a s� se deplaseze spre dreapta. �tia cu certitudine c� era un efect al rota�iei lui Rama, dar impresia f�cea s� par� c� o for�� misterioas� �l �ndep�rta de scar�.

Poate c� sosise timpul s� mearg� cu picioarele �nainte, acum c�nd �jos� �ncepea s� capete un �n�eles fizic. Avea s� �ncerce riscul unei dezorient�ri temporare.

― Aten�ie� M� �ntorc.

�in�ndu-se zdrav�n de treapt�, se folosi de bra�e pentru a se roti cu o sut� optzeci de grade �i brusc fu orbit de luminile tovar�ilor s�i. Departe deasupra lor ― iar �n prezent �ntr-adev�r deasupra ― z�rea o str�lucire slab� pe muchia peretelui abrupt. Acolo se profilau comandantul Norton �i al�i membri ai echipajului, privindu-i concentra�i. Ar�tau extrem de mici �i �ndep�rta�i, �i le flutur� lini�titor din m�n�.

Desf�cu str�nsoarea �i se l�s� �n voia pseudo-gravita�iei �nc� slabe a lui Rama. Trecerea de pe o treapt� pe urm�toarea dura mai mult de dou� secunde; pe P�m�nt, �n acela�i interval de timp, un om ar fi c�zut treizeci de metri.

Viteza de c�dere era at�t de lent� �nc�t gr�bi pu�in lucrurile ajut�ndu-se cu m�inile �i l�s�ndu-se s� lunece c�te zece trepte o dat�, fr�n�nd totu�i cu picioarele atunci c�nd i se p�rea c� �nainta prea repede.

La treapta �apte sute se opri iar�i �i �ndrept� raza proiectorului �n jos; a�a cum calculase, �nceputul sc�rii se g�sea la numai cincizeci de metri dedesubt.

Peste c�teva minute �edeau pe primele trepte. Dup� at�tea luni petrecute �n spa�iu, �ncercau o senza�ie ciudat� s� stea din nou drep�i pe o suprafa�� solid�, s-o simt� ap�s�ndu-le t�lpile. Greutatea lor era ceva mai mic� de zece kilograme, dar suficient� ca s� le asigure stabilitatea. �nchiz�nd ochii, Mercer se putea �nchipui pe solul unei planete.

Muchia, sau platforma de unde descindea scara, era lat� cam de zece metri �i se curba �n sus �n fiecare parte p�n� ce disp�rea �n bezn�. Mercer �tia c� forma un cerc complet; dac� ar fi mers cinci kilometri �n lungul ei, ar fi revenit la punctul de plecare.

La gravita�ia existent�, mersul normal era totu�i imposibil. Reu�eai doar s� sal�i �n pa�i uria�i, iar aici se ascundea o alt� primejdie.

Scara scufundat� mai departe �n �ntuneric se cobora cu o am�gitoare simplitate. Esen�ial era s� �ii bine balustrada �nalt� din ambele p�r�i; un pas prea av�ntat l-ar fi propulsat departe �n spa�iu pe c�l�torul imprudent. Ar fi atins iar�i suprafa�a cam la o sut� de metri mai jos. �ocul n-ar fi fost v�t�m�tor, �ns� consecin�ele lui poate c� da� �ntruc�t mi�carea de rota�ie a lui Rama ar fi deplasat scara c�tre st�nga. �n felul acesta, un corp �n c�dere s-ar fi izbit de curba neted�, �ntins� �ntr-un arc ne�ntrerupt p�n� la c�mpia aflat� la aproape �apte kilometri dedesubt.

Iar a�a ceva, g�ndi Mercer, ar constitui un tobogan �ngrozitor; viteza final�, chiar cu gravita�ia aceea, putea s� ajung� la c�teva sute de kilometri pe or�. Poate c� aplic�nd o frecare corespunz�toare, cobor�rea ar fi fost controlat�. Dac� da, ar fi reprezentat modul cel mai convenabil de a atinge suprafa�a intern� a lui Rama. Totu�i, pentru �nceput erau necesare c�teva experiment�ri precaute.

― �efule, nici o dificultate la cobor�rea sc�rii, raport� Mercer. Dac� e�ti de acord, pornesc spre urm�toarea platform�. A� dori s� ne cronometra�i.

Norton r�spunse f�r� ezitare.

― D�-i drumul!

Nu mai trebui s� adauge: �Fi�i c�t se poate de pruden�i.�

Lui Mercer nu-i lu� mult s� fac� o descoperire crucial�. Era imposibil, cel pu�in �ntr-o gravita�ie de dou�zeci de ori mai mic� dec�t cea terestr�, s� cobori scara �n mod obi�nuit. Orice �ncercare de acest fel conducea la o, mi�care en ralenti, teribil de plictisitoare; singura modalitate practic� de cobor�re o constituia ignorarea treptelor, deplasarea f�c�ndu-se prin trac�iune pe balustrade �n jos.

Calvert ajunsese la aceea�i concluzie.

― Scara asta a fost construit� ca s� urci, nu s� cobori. Po�i folosi treptele atunci c�nd te mi�ti �mpotriva for�ei gravita�ionale, �ns� �n direc�ie opus� ��i dau doar b�taie de cap. S�nt convins c� nu-i prea demn, dar cred c� solu�ia cea mai bun� e s� ne l�s�m s� lunec�m pe balustrad�.

― Ridicol, protest� sergentul Myron. Nu-mi vine s� cred c� Ramanii f�ceau a�a ceva.

― Eu unul cred c� nu foloseau deloc scara ― este clar c� a fost construit� pentru cazuri de urgen��. B�nuiesc c� dispuneau de un sistem mecanic de ascensiune, un funicular poate. Ceea ce ar explica �an�urile ad�nci care vin dinspre butuc.

― A� fi zis c� s�nt rigole, �ns� pot �ntr-adev�r s� serveasc� �i la a�a ceva. Oare aici a plouat vreodat�?

― Probabil, r�spunse Mercer. Cred totu�i c� Joe are dreptate. La naiba cu demnitatea! I-am dat drumul.

Balustrada, probabil conceput� pentru ceva asem�n�tor m�inilor era o bar� dreapt� din metal �lefuit, sus�inut� de st�lpi distan�a�i, lungi de un metru. Mercer o �nc�lec�, �ncerc� precaut for�a de fr�nare �n stare s-o dezvolte cu ambele m�ini, �i se l�s� s� alunece.

Foarte lent, m�rindu-�i treptat viteza, cobor� �n bezn�. mi�c�nd pata de lumin� a proiectorului de pe casc�. Dup� vreo cincizeci de metri, le strig� �i celorlal�i s�-l urmeze.

Nimeni n-ar fi recunoscut-o, dar cu to�ii se sim�eau din nou copii. �n mai pu�in de dou� minute cobor�ser� un kilometru �n siguran�� i confort. C�nd �naintau prea repede, ajungea s� str�ng� m�inile pe balustrad�, s� fr�neze at�t c�t o nevoie.

― Sper c� v� distra�i, f�cu Norton c�nd �i v�zu ajun�i pe platforma urm�toare. Urcu�ul n-o s� mai fie la fel de simplu.

― Exact asta vreau s� verific, r�spunse Mercer, plimb�ndu-se �nainte �i �napoi ea s� aproximeze for�a gravita�ional�. Aici este deja o zecime de g. Diferen�a se simte bini�or.

P�i, sau mai exact lunec� p�n� la marginea platformei �i �ndrept� farul c�tii spre urm�toarea sec�iune a sc�rilor. Pe c�t se putea z�ri, era identic� cu segmentul precedent ― de�i examinarea atent� a fotografiilor dovedise faptul c� �n�l�imea treptelor sc�dea progresiv cu cre�terea gravita�iei. Se pare c� scara fusese proiectat� pentru a necesita efort constant la urcare, indiferent de raza curburii.

Mercer privi sus butucul lui Rama, aflat acum la aproape doi kilometri deasupra. Lumini�a �i siluetele minuscule conturate pe fundalul ei p�reau teribil de �ndep�rtate. Pentru prima dat� se bucura c� nu vedea �n toat� lungimea acea scar� enorm�. �n ciuda s�ngelui rece �i a lipsei sale de imagina�ie, nu �tia cum ar fi reac�ionat dac� s-ar fi z�rit t�r�ndu-se aidoma unei insecte �ntr-o farfurie vertical�, �nalt� de �aisprezece kilometri, cu jum�tate din ea at�rn�ndu-i deasupra capului. P�n� atunci considerase �ntunericul ca pe un lucru nepl�cut; �n prezent era fericit de prezen�a lui.

― Nici o schimbare de temperatur�, �i raport� lui Norton. Cu pu�in sub punctul de �nghe�. Presiunea aerului este ridicat�, a�a cum ne a�teptam ― �n jur de trei sute de milibari. Chiar cu procentul sc�zut de oxigen, atmosfera-i �ns� aproape respirabil�; mai jos nu vor fi deloc probleme, ceea ce va simplifica enorm explorarea. A�a descoperire mai zic �i eu, pe care s� putem umbla f�r� scafandru. Dealtfel, am s� �ncerc un experiment.

Pe Butuc, comandantul Norton se foi un pic nelini�tit. Dar dintre to�i membrii echipajului, Mercer �tia cel mai bine ce trebuia s� fac�. Prelevase suficiente mostre ca s� fie mul�umit.

Mercer egaliza presiunile, desf�cu clama de siguran�� a c�tii �i o �ntredeschise pu�intel. Respir� prudent, apoi ad�nc.

Aerul de pe Rama era mort �i searb�d, ca �ntr-o cript� �ntr-at�t de antic� �nc�t ultima urm� a distrugerii fizice disp�ruse de eoni. N�rile ultra-sensibile ale lui Mercer, antrenate �n anii de testare a sistemelor vitale p�n� la, �i dincolo de dezastru, nu reu�ir� s� detecteze nici un miros cunoscut. Exista un vag iz metalic, �i-�i aminti c� primii cosmonau�i aseleniza�i raportaser�, la respresurizarea modulului lunar, un miros asem�n�tor prafului de pu�c� ars. Mercer �i imagin� cabina de pe Eagle contaminat� de pulbere lunar�. Ar fi trebuit s� miroase precum Rama.

Etan�� casca la loc �i expir� din pl�m�ni aerul str�in. Nu-i d�duse nici un pic de for��; p�n� �i un alpinist aclimatizat cu v�rful Everestului ar fi murit rapid aici. �ns� lucrurile urmau s� se prezinte altfel la c��iva kilometri mai jos.

Ce mai era de f�cut? Nu se putea concentra, se abandonase pl�cerii oferite de gravita�ia redus�. Totu�i era inutil s� se obi�nuiasc� cu ea, deoarece aveau s� revin� imediat �n imponderabilitatea axei centrale.

― Ne �ntoarcem, �efule, raport� el. N-are rost s� continu�m� at�ta timp c�t nu s�ntem preg�ti�i s� mergem p�n� la cap�t.

― De acord. V� vom cronometra, �ns� lua�i-o domol.

Urc�nd c�te trei-patru trepte dintr-o s�ritur�, Mercer g�ndi c� afirma�ia lui Calvert fusese absolut corect�; sc�rile fuseser� construite pentru a fi urcate �i nu invers. Dac� nu priveai �napoi �i ignorai panta abrupt� a curbei ascendente, urcu�ul se dovedea o experien�� nc�nt�toare. Cu toate acestea, dup� vreo dou� sute de trepte �ncepu s� simt� furnic�turi �n mu�chii coapselor �i hot�r� s� �ncetineasc�. �ndr�znind s� arunce o privire scurt� peste um�r, constat� c� ceilal�i luaser� mai devreme aceea�i decizie �i se aflau mult mai jos pe pant�.

Urcu�ul fu complet lipsit de evenimente ― aparent o succesiune nesf�r�it� de trepte. Ajun�i pe platforma superioar�, aflat� imediat sub punte, g�f�iau deja, de�i se scurseser� numai zece minute. F�cur� o pauz� tot de zece minute, dup� care atacar� ultimul kilometru vertical.

Salt� prinde treapta� salt� prinde� salt� prinde� era u�or, dar at�t de monoton �i plictisitor �nc�t exista pericolul s� devin� impruden�i. La jum�tatea drumului se odihnir� cinci minute; crampele le str�ngeau nu numai picioarele, ci �i bra�ele. Din nou, Mercer se consider� fericit c� z�rea prea pu�in, din fa�ada vertical� pe care at�rnau. Nu era dificil s�-�i �nchipui c� puntea continua doar c��iva metri dincolo de cercul lor de lumin�, ca apoi s� se sf�r�easc� brusc.

Salt� prinde treapta� salt� Aproape pe nea�teptate, puntea se termin� cu adev�rat. Se aflau �napoi �n lumea lipsit� de greutate a axei, printre prietenii lor ner�bd�tori. Expedi�ia durase mai pu�in de o or�, �i �ncercau senza�iile unei modeste glorii.

Era �ns� mult prea devreme ca s� fie mul�umi�i de ei �n�i�i. �n ciuda efortului, nu str�b�tuser� nici o optime din acea scar� ciclopic�

11.�B�RBA�I, FEMEI �I MAIMU�E

Cu mult� vreme �n urm�, comandantul Norton hot�r�se c� anumite femei nu trebuiau admise pe nav�. Absen�a gravita�iei f�cea cu bustul lor o serie de chestii care distr�geau aten�ia. R�u era �i c�nd st�teau pe loc, dar c�nd �ncepeau s� se mi�te declan��nd vibra�ii de rezonan��, devenea mai mult dec�t putea suporta un b�rbat cu s�nge fierbinte. Norton ora absolut convins c� cel pu�in un accident spa�ial serios se datorase neaten�iei echipajului, la trecerea prin cabina de comand� a unei femei-ofi�er bine construit� din punct de vedere fizic.

κi expusese odat� teoria medicului-�ef, Laura Ernst, f�r� s� dest�inuie cine-i inspirase g�ndurile. Nici nu era nevoie; se cuno�teau prea bine unul pe cel�lalt. Pe P�m�nt f�cuser� dragoste c�ndva, �ntr-un moment comun de deprimare �i singur�tate. Probabil c� n-aveau s� mai repete experien�a (de�i, putea cineva s� fie sigur de un asemenea fapt?). O mul�ime de lucruri se schimbaser� pentru am�ndoi. �i totu�i, ori de c�te ori doctori�a cea bine f�cut� ap�rea, leg�n�ndu-se, �n cabina comandantului, el sim�ea un fior din vechea pasiune, iar ea �tia aceasta �i am�ndoi erau ferici�i.

― Bill, �ncepu Laura, i-am examinat pe alpini�tii no�tri �i iat� concluziile mele. Karl �i Joe n-au nimic ― rezultatele testelor s�nt normale raportate la munca pe care au efectuat-o. Will d� �ns� semne de epuizare, de pierdere a greut��i corporale ― nu intru �n detalii. Nu cred c� execut� toate exerci�iile recomandate �i nu e singurul. La centrifug� se tri�eaz�. Dac� se repet�, trebuie s� cad� ni�te capete. Te rog s� le transmi�i.

― �n regul�. S� �tii totu�i c� exist� circumstan�e atenuante� Oamenii au tras din greu �n ultima perioad�.

― Cu degetele �i cu mintea, adev�rat. Dar nu cu trupurile, nu munc� adev�rat�, m�surat� �n kilogram-metri. Iar dac�-i vom explora pe Rama, avem nevoie de exerci�iu.

― P�i, putem?

― Da, dac� proced�m cu aten�ie. Karl �i cu mine am elaborat un profil foarte economic, bazat pe ideea c� sub Nivelul Doi ne putem dispensa de aparatura respiratorie. Bine�n�eles, un noroc extraordinar ce schimb� complet unghiul de abordare al problemei, de�i n-am reu�it s� m� obi�nuiesc cu ideea unei lumi lipsite de oxigen� A�adar ne mai trebuie alimente, ap� �i costume termoreglabile �i� ne apuc�m de treab�. Cobor�rea va fi u�oar�; se pare c� majoritatea drumului �l putem str�bate alunec�nd pe balustrad�.

― L-am pus pe Chips s� construiasc� o sanie cu fr�n�-para�ut�. Chiar dac� nu vom risca trimi��nd oamenii cu ea, o putem utiliza pentru provizii �i echipament.

― Grozav, �nseamn� c� drumul va dura zece minute. Altminteri ar lua mai mult de un ceas. Urcu�u-i mai greu de apreciat. S�nt de p�rere s� �ncerc�m, o c�l�torie de �ase ore, incluz�nd dou� pauze de c�te o or�. Mai t�rziu, dup� ce vom c�tiga experien�� ― �i ceva mu�chi ― s-ar putea s� reducem considerabil timpul.

― Cum st�m cu factorii psihologici?

― Dificil de considerat �ntr-un mediu nou. Problema cea mai important� o reprezint� �ntunericul.

― Vom instala faruri pe Butuc. Pe l�ng� lanternele individuale, fiecare echip� va fi urm�rit� de un proiector.

― Bun� asta ar fi de mare ajutor.

― �nc� ceva. Trimitem pentru �nceput o echip� la mijlocul sc�rii �i �napoi, sau cobor�m de prima dat� p�n� jos?

― Dac� timpul ne-ar permite, eu a� fi prudent�. Dar n-a mai r�mas prea mult� vreme �i nu �ntrez�resc nici un pericol la cobor�re. Vom privi �n jur c�nd vom ajunge acolo.

― Mul�umesc, Laura, asta voiam s� aflu. �i voi pune pe cei din Executiv s� stabileasc� detaliile. �n centrifug� �i oblig pe to�i de-acum s� petreac� dou�zeci de minute pe zi, la jum�tate g. Te mul�ume�te?

― Nu. Acolo jos, �n Rama, gravita�ia e 0, 6 g., iar eu vreau o limit� de siguran��. S� zicem trei sferturi�

― Ce?!

― Timp de zece minute�

― A�a mai merge.

―� de dou� ori pe zi.

― Laura, e�ti o femeie crud� �i aspr�. Fie! O s� le comunic vestea �nainte de cin�. Asta va mai reteza din pofta de m�ncare.

Comandantul Norton �l vedea pentru prima dat� pe Karl Mercer oarecum nesigur pe el. Vreme de cincisprezece minute discutase problema �n obi�nuita lui manier� competent�, �ns� �n mod evident exista ceva ce �l rodea. Norton, de�i b�nuia motivul, a�tept� r�bd�tor ca Mercer s� deschid� singur discu�ia.

― �efule, f�cu Karl �n sf�r�it, e�ti sigur c� trebuie s� conduci tu expedi�ia? Dac� se �nt�mpl� o chestia nepl�cut�, eu unul nu s�nt chiar de ne�nlocuit. �n plus, am avansat cel mai mult �n Rama ― chiar dac� numai cu cincizeci de metri �n plus fa�� ele ceilal�i.

― A�a este. Totu�i a sosit momentul ca trupele s� fie conduse de comandantul lor. �mpreun� am fost de acord c� expedi�ia asta nu-i mai riscant� dec�t cea dinaintea ei. La primul semn de pericol, voi urca at�t de repede �nc�t s� m� pot califica pentru Olimpicele Selenare.

A�tept� �i alte obiec�iuni, dar Karl r�mase t�cut �i vizibil nemul�umit. I se f�cu mil� de el �i ad�ug� cu bl�nde�e:

― �i fac prinsoare c� Joe o s� ajung� �naintea mea.

B�rbatul cel voinic se destinse �i z�mbi.

― Totu�i, doream s� fi ales pe altcineva, Bill.

― Am vrut un om care a mai fost acolo, iar noi doi nu putem merge simultan. C�t despre Herr Profesor Doktor Sergent Myron, Laura spune c� s-a �ngr�at cu dou� kilograme. Nici dac�-�i rade musta�a nu-l ajut� cu nimic.

― Al treilea cine e?

― �nc� nu m-am hot�r�t. Depinde de Laura.

― �i ea vrea s� coboare�

― Cine nu vrea? Oricum, voi fi foarte sceptic dac� va apare prima pe lista ei de aptitudini fizice.

Dup� ce Mercer �i str�nse h�rtiile �i ie�i din cabin�, Norton sim�i o und� de invidie. Aproape �ntreg echipajul ― cel pu�in optzeci la sut�, dup� aprecierea lui ― se adaptase perfect spa�iului din punct de vedere emo�ional. Cuno�tea nave ale c�ror comandan�i reu�iser� acela�i lucru, dar felul lor nu-l caracteriza �i pe el. De�i la bordul lui Endeavour disciplina se baza �n mare parte pe respectul reciproc dintre femeile �i b�rba�ii inteligen�i �i instrui�i, comandantului �i trebuia ceva �n plus pentru a-�i sublinia pozi�ia. Responsabilitatea lui era unic� �i necesita un anumit grad de izolare fa�� i de prietenii cei mai apropia�i. O rela�ie putea s� duc� la deteriorarea atmosferei, c�ci ar fi fost imposibil s� nu fie acuzat de favoritism. Din aceast� cauz� nu se �ncurajau leg�turi �ntre indivizi desp�r�i�i de mai mult de dou� grade. Totu�i, referitor la rela�iile sexuale singura regul� pe nav� suna: �At�ta vreme c�t nu se petrece pe coridoare �i nu-i sperie pe cimpi��

La bordul lui Endeavour se aflau patru super-cimpanzei. Strict vorbind, denumirea nu era corect�. Echipajul non-uman al navei nu �l formau cimpanzeii. �n gravita�ie zero, o coad� ml�dioas� reprezenta un avantaj enorm �i toate �ncerc�rile de a-i dota cu un asemenea apendice pe oameni se soldaser� cu un e�ec penibil. Dup� rezultate la fel de nesatisf�c�toare cu primatele mari, Corpora�ia Super-cimpanzeilor �i �ndreptase aten�ia spre regatul maimu�elor.

Negrul, Blondul, Auriul �i Ro�catul aveau arbori genealogici cu ramuri incluz�nd cele mai inteligente maimu�e din Vechea �i Noua Lume, plus gene sintetice care nu existaser� niciodat� �n natur�. Selec�ionarea �i instruirea costaser� probabil tot at�t c�t un astronaut, dar meritau fiece b�nu�. Nici unul nu c�nt�rea peste treizeci de kilograme, consumau doar jum�tate din hrana �i oxigenul unui om, iar fiecare �nlocuia 2,75 oameni �n cur��enie, buc�t�rie, transport de materiale, precum �i �n alte zeci de munci rutiniere.

Cifra de 2,75 o avansase Corpora�ia pe baza a nenum�rate studii de timp �i mi�care. Valoarea, de�i surprinz�toare �i contestat� de mul�i, p�rea exact�. Cimpanzeii erau bucuro�i s� munceasc� cincisprezece ore pe zi, execut�nd f�r� s� se plictiseasc� cele mai monotone sarcini. �n felul acesta �i u�urau pe oameni de munci ingrate, iar pe o nav� lucrul era de o importan�� capital�.

Spre deosebire de maimu�e, rudele lor cele mai apropiate, cimpii de pe Endeavour erau docili, ascult�tori �i lipsi�i de preten�ii. Fiind clona�i, sexul le lipsea, ceea ce ducea la dispari�ia unor probleme stingheritoare de comportament. Educa�i �i crescu�i ca vegetarieni, erau foarte cura�i �i nu miroseau. Ar fi constituit minunate animale domestice de cas�, numai c�, fire�te, nimeni nu �i le putea permite.

�n pofida avantajelor, prezen�a cimpilor la bordul vasului ridica unele probleme. Trebuiau s� aib� o sec�iune separat�, cu �nc�perile ei, inevitabil poreclit� �Menajeria�. Micu�a lor camer� de joac� era impecabil �ntre�inut�, echipat� cu monitor TV �i aparatur� electronic� pentru jocuri �i �nv��tur�. Pentru a evita accidentele, li se interzicea cu des�v�r�ire accesul �n zonele tehnice ale navei; intr�rile acestor zone erau colorate �n ro�u, iar c�mpii fuseser� condi�iona�i la o inhibi�ie psihologic� �n fa�a culorii de avertizare.

Mai exista problema comunic�rii. De�i posedau un coeficient de inteligen�� echivalent cu �aizeci �i erau capabili s� �n�eleag� c�teva sute de cuvinte �n limba englez�, nu puteau s� vorbeasc�. Grefa de corzi vocale la primate sau maimu�e se dovedise imposibil� �i de aceea se exprimau doar prin gesturi.

Semnele de baz� erau clare �i lesne de �nv��at, astfel ca orice membru al echipajului s� �n�eleag� un mesaj simplu. Dar singurul care le vorbea fluent limba era cel ce �i avea �n grij� ― Stewardul �ef McAndrews.

Gluma uzual� afirma c� sergentul Ravi Mc. Andrews sem�na cu un cimp. Nu prea constituia o insult�, c�ci cu bl�nile lor scurte �i spicate, cu mi�c�rile gra�ioase, cimpii erau animale foarte frumoase. Erau �i afectuo�i, iar fiecare membru al echipajului �i avea favoritul s�u. Preferatul lui Norton se numea Auriul.

Leg�tura afectiv� cu cimpii cauza o alt� problem� men�ionat� adesea ca argument forte �mpotriva prezen�ei lor �n spa�iu. Fiind instrui�i numai pentru sarcini de rutin�, cu un grad sc�zut de dificultate, �n cazul unor situa�ii de alert� erau mai mult dec�t inutili: reprezentau un pericol at�t pentru ei c�t �i pentru colegii lor umani. �ncercarea de a-i �nv��a s� foloseasc� costumele spa�iale d�duse gre�, conceptele implicate dep�ind puterea lor de �n�elegere.

Nim�nui nu-i pl�cea s� abordeze acest subiect, dar cu to�ii �tiau ce aveau de f�cut �n eventualitatea unei spargeri �n blindaj, sau a ordinului de abandonare a navei. A�a ceva se �nt�mplase o singur� dat�; �ngrijitorul cimpilor �i �ndeplinise misiunea mai mult dec�t bine. Fusese g�sit, laolalt� cu c�mpii, mort de aceea�i otrav�. Dup� aceea sarcina respectiv� a fost transferat� medicului-�ef, despre care se presupunea c� e mai pu�in implicat emo�ional.

Norton se sim�ea u�urat c� m�car aceast� responsabilitate nu c�dea pe umerii comandantului. Cunoscuse oameni pe care i-ar fi omor�t cu mai pu�ine remu�c�ri dec�t ar fi avut pentru Auriul.

12.�SCARA ZEILOR

�n atmosfera limpede �i rece a lui Rama, raza proiectorului era complet invizibil�. La trei kilometri sub butucul central, ovalul de lumin� larg de o sut� de metri se �ntindea pe o �ntreag� por�iune a uria�ei sc�ri. Str�lucitor �n bezna din jur, se �ndrepta �ncet c�tre c�mpia curb� aflat� la cinci kilometri mai jos, iar �n mijlocul lui se deplasa un trio de siluete minuscule, arunc�nd �naintea lor umbre prelungi.

Cobor�rea se desf�urase, a�a cum speraser� �i se a�teptaser�, f�r� evenimente. Pentru scurt� vreme poposiser� pe prima platform�. �nainte de a �ncepe alunecarea spre nivelul doi, Norton str�b�tuse c�teva sute de metri pe marginea �ngust� �i curb�. La cel de-al doilea nivel �i scoseser� aparatura respiratorie, �nc�nta�i de luxul neobi�nuit de-a r�sufla f�r� ajutor mecanic. Puteau explora �n tihn�, elibera�i de pericolul cel mai mare ce-l p�nde�te pe om �n spa�iu, d�nd uit�rii toate grijile legate de integritatea costumului �i rezerva de oxigen.

La nivelul cinci, cu o singur� sec�iune r�mas� de parcurs, for�a gravita�ional� atinsese aproape jum�tate din valoarea ei terestr�. �n cele din urm�, rota�ia lui Rama �i exercita adev�rata ei putere; erau sili�i s� cedeze �naintea for�ei implacabile ce dirijeaz� fiecare planet�, �i care pretinde un pre� cumplit pentru ori�ice gre�eal�. Cobor�ul continua s� fie u�or, dar g�ndul �ntoarcerii �n susul miilor �i miilor de trepte �ncepea deja s�-i apese.

Scara �i sf�r�ise panta abrupt�. �n prezent se �ndrepta lin c�tre orizontal�, cu un gradient de numai 1 la 5, fa�� de cel ini�ial de 5 la 1. Mersul normal devenise posibil �i doar gravita�ia slab� le reamintea c� nu se afl� pe P�m�nt. Norton vizitase c�ndva ruinele unui templu aztec; �i reveneau �n minte sentimentele �ncercate atunci ― amplificate de o sut� de ori. Aici �ncerca aceea�i uimire �i fior, dar �i triste�ea unui trecut pierdut definitiv. Dimensiunile erau �ns� at�t de colosale, �n spa�iu c�t �i �n timp, �nc�t mintea nu era capabil� s� le cuprind� �i, dup� o vreme, �nceta s� le mai analizeze. Ce �ntreb�ri legate de Rama aveau s� r�m�n� f�r� r�spuns?

Exista �ns� un aspect �n care similitudinea cu ruinele terestre nu-�i avea sensul. Rama era de sute de ori mai b�tr�n dec�t orice construc�ie de pe P�m�nt ― chiar �i dec�t Marea Piramid�. �ns� totul p�rea absolut nou; nu se observa nici un semn de uzur� sau distrugere!

Comandantul mai meditase la acest lucru, g�sind un soi de explica�ie. Tot ceea ce v�zuser� ei p�n� atunci f�cea parte dintr-un sistem de siguran�� n caz de pericol, rareori utilizat. Nu reu�ea s�-�i imagineze c� Ramanii ― doar s� nu fi fost ni�te fanatici ai condi�iei fizice, ca al�ii pe P�m�nt ― umblaser� vreodat� pe acea scar� incredibil�, ori pe cele dou� tovar�e identice ale ei ce completau Y-ul invizibil, aflat undeva sus, deasupra lor. Poate fuseser� folosite doar �n timpul construc�iei lui Rama, ca de atunci s� nu mai slujeasc� la nimic. Pe moment, ipoteza p�rea acceptabil�, f�r� s� fie teribil de grozav�. Undeva, ceva nu se potrivea �n angrenaj�

Pe ultimul kilometru �i oprir� alunecarea. Cobor�r� treptele c�te dou� o dat�, cu pa�i lungi �i len�i; Norton socotea c� astfel aveau s�-�i antreneze mai bine mu�chii ce urmau s� fie folosi�i cur�nd. Cap�tul sc�rii le ap�ru aproape pe nea�teptate. Brusc, treptele disp�rur� ― sub fasciculul acum slab al proiectorului din butuc z�reau o c�mpie neted�, de un cenu�iu �ters, disp�r�nd �n bezn� la numai c�teva sute de metri dep�rtare.

Norton privi �napoia razei, c�tre sursa ei, aflat� pe ax� la o distan�� de opt kilometri. �tia c� Mercer �l fixa prin telescop, astfel �nc�t flutur� voios din m�n�.

― Aici c�pitanul, raport� el prin radio. Ne sim�im perfect, nici o problem�. Continu�m conform planului.

― Bine, r�spunse Mercer. V� urm�rim.

Urm� o t�cere scurt�, apoi interveni un glas str�in:

― Aici Executivul, la bordul navei. Z�u, �efule, nu prea e grozav. �tii doar c� agen�iile de �tiri zbiar� la noi de o s�pt�m�n� �ncheiat�. Nu m� a�tept la pagini de eroism, dar nu v� pute�i descurca pu�in mai bine?

― O s�-ncerc, z�mbi Norton. Dar deocamdat� nu-i nimic de v�zut. Este ca� s� zicem o scen�: imens�, �ntunecat�, cu un singur spot luminos pe ea. C�teva sute de trepte ale sc�rii se ridic� de aici, p�n� ce dispar �n bezna de deasupra. Partea din c�mpie pe care o �ntrez�rim pare perfect neted� ― curbura o prea mic� pentru a fi vizibil� pe o suprafa�� limitat�. Cam asta-i totul�

― Ceva impresii personale?

― P�i, e foarte frig ― sub zero grade. Avem mare noroc cu termocostumele. Bine�n�eles, t�cerea-i absolut�; o lini�te cum nu am cunoscut niciodat� pe P�m�nt, sau �n spa�iu, unde �ntotdeauna exist� un zgomot de fond. Aici, fiecare sunet e pur �i simplu �nghi�it; spa�iul din jurul nostru este at�t de uria� �nc�t ecourile nu se fac sim�ite. Straniu, �ns� sper s� ne obi�nuim.

― Mul�umesc, �efule. Altcineva� Joe, Boris?

Locotenentul Joe Calvert, �ntotdeauna gata s� spun� c�te ceva, fu fericit s� intervin�:

― Nu m� pot �mpiedica s� g�ndesc c� e pentru prima dat�, �n toat� istoria umanit��ii, c�nd am p�it pe o alt� lume, respir�nd atmosfera ei natural�; de�i b�nuiesc c� �natural� nu prea se aplic� unui asemenea loc. Totu�i, Rama seam�n� obligatoriu cu lumea constructorilor ei; navele noastre spa�iale s�nt �P�m�nturi� �n miniatur�. Dou� exemple constituie o generalizare destul de nefondat�, dar s� �nsemne asta c� toate formele de via�� inteligent� s�nt consumatoare de oxigen? Construc�iile ramanilor sugereaz� o form� umanoid�, poate cu cincizeci la sut� mai �nalt� dec�t noi. Nu e�ti de aceea�i p�rere, Boris?

�l tachineaz� pe Boris? se �ntreb� Norton. S�nt curios cum o s� reac�ioneze�

Boris Rodrigo reprezenta o enigm� pentru to�i coechipierii s�i. Lini�titul �i demnul ofi�er de transmisiuni era prieten cu to�i, �ns� nu participa niciodat� pe de-a-ntregul la activit��ile comune. �ntotdeauna p�rea retras, m�r��luia �n ritmul unui alt tobo�ar.

Chiar a�a se �i �nt�mpla, fiind membru activ al Celei de-a Cincea Biserici a lui Cristos Cosmonaut. Norton nu reu�ise niciodat� s� afle ce se �nt�mplase cu celelalte patru anterioare �i la fel de ignorant era �n leg�tur� cu ritualurile �i ceremonialul cultului. Se cuno�tea totu�i fundamentul principal al credin�ei respective; ea postula c� Isus Cristos fusese un vizitator din spa�iu, �i pe baza acestei ipoteze se dezvoltase o �ntreag� teologie.

Nu era surprinz�tor c� un num�r neobi�nuit de mare de adep�i ai bisericii lucrau �n spa�iu, �ntr-un fel sau altul. �n mod invariabil se remarcau prin eficien��, con�tiinciozitate �i te puteai bizui pe ei. Erau respecta�i pretutindeni, chiar iubi�i, mai cu seam� pentru c� nu �ncercau s� fac� prozeli�i. Totu�i, aveau �n ei ceva straniu; Norton nu �n�elegea cum oameni cu o preg�tire �tiin�ific� riguroas� credeau �n lucruri de felul celor sus�inute ca adev�ruri incontestabile de c�tre �enoria�i�.

A�tept�ndu-i pe locotenentul Rodrigo s� r�spund� �ntreb�rii pline de semnifica�ii a lui Joe, comandantul �ntrez�ri brusc unul din propriile sale motive l�untrice. �l alesese pe Boris deoarece acesta avea o condi�ie fizic� perfect�, era calificat din punct de vedere tehnic �i avea �n el deplin� �ncredere. �n acela�i timp, o parte a min�ii lui se �ntreba dac� nu-�i oprise alegerea asupra locotenentului dintr-o curiozitate oarecum r�ut�cioas�. Cum avea s� reac�ioneze un om cu asemenea convingeri religioase �n fa�a realit��ii uluitoare a lui Rama? �nt�lnind ceva care s�-i contrazic� credin�a� sau s� o confirme?

�ns� Boris Rodrigo, cu obi�nuita sa precau�ie, refuz� s� se lase atras �n curs�.

― Cu siguran�� au respirat oxigen �i poate c� erau umanoizi. Dar, s� a�tept�m �i s� vedem ce se �nt�mpl�. Cu pu�in noroc vom descoperi ce �nf��i�are aveau. �n ora�ele acelea �ndep�rtate trebuie s� existe tablouri, statui� poate chiar trupuri. Bine�n�eles, dac� s�nt ora�e.

― Iar cel mai apropiat se g�se�te la numai opt kilometri, ad�ug� Joe Calvert plin de speran��.

Mda, g�ndi comandantul, �ns� asta �nseamn� �i opt kilometri la �ntoarcere� plus acea scar� cople�itoare. κi puteau asuma riscul?

Unul din cele dint�i planuri ale sale prev�zuse o incursiune �n �ora�ul� numit Paris. Acum trebuia s� ia o hot�r�re. Dispuneau de suficiente alimente �i ap� pentru dou�zeci �i patru de ore; urmau s� r�m�n� �n permanen�� sub ochii celor din Butuc �i orice accident p�rea improbabil pe c�mpia metalic�, neted� �i u�or curbat�. Singurul pericol posibil �l reprezenta oboseala. Ajun�i �n Paris, lucru destul de u�or realizabil, ar fi izbutit oare s� fac� �i altceva dec�t c�teva fotografii �i eventual s� colec�ioneze mici artefacte, �nainte de �napoiere?

O expedi�ie, chiar scurt�, ar fi fost interesant�. Mai r�m�sese pu�in timp, �n vreme ce Rama se gr�bea c�tre soare, c�tre un periheliu pe care Endeavour nu-l putea �nfrunta.

Oricum, decizia n-avea s�-i apar�in� numai lui. Sus, �n nav�, Dr. Ernst supraveghea detectorii bio-telemetrici fixa�i pe trupul s�u. Dac� ea avea s� se opun�, �nsemna c� decizia fusese luat�.

― Laura, ce crezi?

― Odihni�i-v� treizeci de minute, apoi lua�i un modul energetic de cinci sute de calorii. Dup� aceea pute�i s� continua�i.

― Mul�umim, Doc! �ip� Joe Calvert. Acum pot s� �nchid ochii! Dintotdeauna mi-am dorit s� v�d Parisul. Montmartre, �in-te bine c�ci sosim!

13.�C�MPIA LUI RAMA

Dup� acele sc�ri nesf�r�ite, mersul pe o suprafa�� orizontal� reprezent� un lux neobi�nuit. Drept �nainte terenul era �ntr-adev�r complet plat; �n dreapta �i �n st�nga, la limitele zonei iluminate, curba ascendent� de abia se putea z�ri. La fel de bine ar fi umblat �ntr-o vale larg� �i ad�nc�; era greu de crezut c� se deplasau �n interiorul unui cilindru gigantic �i c�, dincolo de minuscula oaz� de lumin�, terenul se ridica �nt�lnind ― nu, devenind ― cerul.

De�i cu to�ii sim�eau o �ncredere �i o excitare greu de st�vilit, dup� o vreme t�cerea aproape palpabil� a lui Rama �ncepu s� at�rne greu asupra lor. Fiecare pas, fiecare cuv�nt disp�rea instantaneu �n lini�tea lipsit� de ecouri. Dup� o jum�tate de kilometru, locotenentul Calvert nu mai rezist�.

Printre aptitudinile sale minore se num�ra un talent �n prezent rar �nt�lnit, de�i unii nu-l socoteau �ndeajuns de rar ― arta fluieratului. Cu sau f�r� �ncurajare, el reu�ea s� reproduc� teme muzicale din majoritatea filmelor ultimelor dou� sute de ani. �ncepu cu �Hai-huu, hai-huu, Venim la lucru acu�, constat� c� nu-i pria basul piticilor lui Disney �i trecut rapid la �R�ul Kwai�. Apoi parcurse, mai mult sau mai pu�in cronologic, vreo �ase filme de ac�iune, culmin�nd cu faimosul Napoleon al lui Sid Krassman din secolul dou�zeci.

�ncercarea era meritorie, dar nu le ridic� moralul. Rama avea nevoie de grandoarea lui Bach ori Beethoven, a lui Sibelius sau Tuan Suan, nu de banalitatea refrenelor populare. Norton fu gata s�-i sugereze lui Joe s�-�i cru�e suflul pentru obstacolele de mai t�rziu, c�nd t�n�rul ofi�er realiz� singur inutilitatea efortului. Except�nd consult�rile ocazionale cu vasul, continuar� drumul �n t�cere. Rama c�tigase repriza.

Norton aprobase o singur� abatere de la traseul ini�ial. Parisul se �ntindea drept �nainte, la jum�tatea distan�ei dintre piciorul sc�rii �i ��rmul Oceanului Cilindric. La numai un kilometru �n dreapta parcursului lor, se afla �ns� o form� de relief major� �i destul de misterioas�, pe care o denumiser� Valea Dreapt�. Un soi de canal sau de tran�ee, lung�, ad�nc� de patruzeci de metri �i lat� de o sut�, cu malurile u�or �nclinate; provizoriu fusese catalogat drept canal de iriga�ii sau drenare. La fel ca pentru Scar�, dou� replici identice se g�seau amplasate echidistant �n jurul axei lui Rama.

Cele trei v�i erau lungi de aproape zece kilometri �i se opreau brusc, exact �nainte de a ajunge la Ocean� destul de ciudat, dac� rolul lor era de-a transporta ap�. Configura�ia se repeta de partea opus� a Oceanului; alte trei canale de zece kilometri continuau spre regiunea Polului Sud.

Dup� numai cincisprezece minute de mers atinser� cap�tul V�ii Drepte �i se oprir� o vreme, privind g�nditori �n ad�nc. Pere�ii perfect netezi coborau �nclina�i la �aizeci de grade; nu existau trepte, ori reazeme. Pe fundul v�ii se z�rea o pelicul� plat� dintr-un material alb, asem�n�tor ghe�ii. Un e�antion ar fi l�murit o serie de dispute; Norton se decise s� ob�in� o prob�.

Cu Rodrigo �i Calvert pe post de ancore, asigur�ndu-se cu dou� fr�nghii, cobor� �ncet, �n rapel, panta abrupt�. Jos se a�tepta s� dea peste lunecu�ul obi�nuit al ghe�ii, dar nu se �nt�mpl� a�a. Frecarea era mare, reu�ea s� mearg� f�r� grij�. Substan�a aceea era un fel de sticl� sau cristal transparent. Ating�ndu-l cu v�rful degetelor, �l sim�i rece, tare �i rigid. �ntorc�ndu-se cu spatele la proiector �i ferindu-�i ochii de str�lucirea luminii, Norton se str�dui s� disting� ceva prin materialul cristalin, a�a cum ar fi �ncercat s� str�bat� cu privirea ghea�a unui lac. Nu reu�i; nu avu mai mult succes nici atunci c�nd concentr� lumina reflectorului de pe casc�. Substan�a era translucid�, dar nu �i transparent�. Iar dac� era vorba de un lichid �nghe�at, punctul s�u de topire se ar�ta a fi mult mai ridicat dec�t cel al apei.

Lovi u�urel cu ciocanul din trusa geologic�; ciocanul rico�� cu un �clang� scurt, lipsit de muzicalitate. Cioc�ni mai puternic, f�r� nici un rezultat, �i era gata s� izbeasc� cu toat� for�a c�nd un impuls l�untric �l f�cu s� se opreasc�.

P�rea pu�in probabil s� str�pung� materialul; dar dac� reu�ea? Ar fi procedat asemeni unui vandal sp�rg�nd o imens� vitrin� de sticl�. Ocazia respectiv� putea apare �i mai t�rziu, deocamdat� aflase unele lucruri interesante. Nu p�rea s� fie un canal; nu era altceva dec�t un �an�, pu�in mai ciudat, ce pornea �i se sf�r�ea brusc, dar care nu ducea nic�ieri. Dac� prin el cursese c�ndva un fluid, de ce nu se z�reau atunci pete �i urme de sedimente? Totul era curat �i str�lucitor, de parc� lucrarea fusese terminat� cu numai o zi �nainte�

Se lovea din nou de misterul esen�ial al lui Rama, �ns� de aceast� dat� nu-l mai putea neglija. Comandantul Norton era un om �nzestrat cu suficient� imagina�ie, �ns� n-ar fi ajuns niciodat� pe pozi�ia actual� dac� s-ar fi l�sat prad� celor mai fanteziste �nchipuiri. Totu�i, �n prezent sim�ea ceva ― nu o previziune ― ci o anticipare. Lucrurile nu erau ceea ce p�reau; exista ceva extrem de straniu �n privin�a acestui loc, simultan nou-nou�.. �i vechi de un milion de ani.

G�nditor, porni �n lungul v�ii, �n vreme ce tovar�ii s�i �l urmau pe margine, continu�nd s� �in� corzile legate de pieptul lui. Nu se a�tepta la alte descoperiri, dar voia s�-�i lase emo�iile pe cursul lor firesc. Altceva �l �ngrijora, ceva cu nimic legat de aspectul inexplicabil, de lucru nou, al lui Rama. Nu parcursese mai mult de doisprezece metri c�nd revela�ia �l izbi ca un tr�znet.

Locurile �i erau cunoscute! Mai fusese pe aici! De�i nu constituia o raritate, senza�ia tulbura chiar �i pe P�m�nt, sau pe o planet� familiar�. Majoritatea oamenilor o �ncercaser� �ntr-o ocazie ori alta, alung�nd-o de obicei ca pe amintirea unei fotografii uitate, o simpl� coinciden�� ― sau, dac� respectivii aveau �nclina�ii mistice, ca pe o form� de telepatie provenind din alt� minte, poate chiar o str�fulgerare din propriul viitor.

Dar s� recuno�ti un loc pe care nici o fiin�� omeneasc� nu-l v�zuse� te zguduia! C�teva secunde, comandantul r�mase pironit pe suprafa�a cristalin� �i neted�, lupt�ndu-se s�-�i st�p�neasc� emo�ia. Universul s�u bine ordonat fusese �ntors cu susu-n jos, iar el �ntrez�rise un fragment ame�itor din acel mister de la hotarul existen�ei, pe care �n cea mai mare parte a vie�ii �l ignorase cu succes.

Apoi, spre enorma lui u�urare, bunul sim� �i veni �n ajutor. Senza�ia tulbur�toare de deja-vu se destr�m�, �nlocuit� de o amintire real� �i lesne de identificat, din propria sa tinere�e.

Adev�rat ― st�tuse c�ndva �ntre asemenea pere�i �nclina�i, privindu-i cum se pierdeau �n dep�rtare p�n� ce p�reau c� se unesc �ntr-un punct nedefinit. Numai c� acei pere�i fuseser� acoperi�i cu iarb� tuns� scurt, iar picioarele c�lcaser� pietricele, nu cristal neted.

�nt�mplarea se petrecuse �n urm� cu treizeci de ani, �ntr-o vacan�� de var� petrecut� �n Anglia. Datorit� unei studente (�i reamintea chipul ei, numele �ns� i-l uitase), Norton urmase un curs de arheologie industrial�, foarte popular pe atunci printre absolven�ii de �tiin�� i tehnologie. Exploraser� mine de c�rbuni abandonate �i fabrici de bumbac, se c��raser� peste ruine de furnale �i motoare cu aburi, se holbaser� ne�ncrez�tori la reactoarele nucleare primitive (�nc� periculoase) �i pilotaser� antichit��i, puse �n mi�care de nepre�uitele turbine, pe �oselele restaurate.

Nu totul era autentic; multe se pierduser� de-a lungul veacurilor, c�ci oamenii se obosiser� arareori s� p�streze obiectele obi�nuite ale vie�ii de zi cu zi. Totu�i, acolo unde fusese necesar s� se execute copii, ele fuseser� reconstruite cu aten�ie �i dragoste.

�n felul acesta, t�n�rul Bill Norton se pomenise gonind cu viteza excitant� de o sut� de kilometri pe or�, �n vreme ce azv�rlea frenetic lope�i de c�rbune pre�ios �n focarul unei locomotive p�r�nd veche de dou� sute de ani, �ns� �n fapt mat t�n�r� dec�t el. Linia de treizeci de kilometri a Marii C�i Ferate de Vest era totu�i destul de autentic�, de�i readucerea ei la suprafa�� necesitase un volum uria� de excav�ri.

Cu aburul �uier�nd, se n�pustiser� �n coasta unui deal �i goniser� printr-o bezn� plin� de fum, iluminat� de f�clii. Dup� un interval de timp ce li se p�ruse foarte mare, ��niser� din tunel �ntr-o vale ad�nc� �i perfect rectilinie, t�iat� �ntre maluri abrupte �i acoperite cu iarb�. Imaginea de mult� vreme uitat� era foarte asem�n�toare celei aflate acum �naintea lui.

― Ce-i, �efule? strig� locotenentul Rodrigo. Ai g�sit ceva?

Str�duindu-se s� revin� la realitatea prezentului, Norton �i alung� temerile din minte. De acord, acolo existau mistere, dar poate c� nu se plasau mai presus de �n�elegerea omului. �nv��ase o lec�ie, de�i nu cea pe care ar fi �mp�rt�it-o altora. Cu nici un pre� nu trebuia s� se lase cople�it de Rama. E�ecul ar fi urmat numaidec�t� poate chiar �i nebunia.

― Nu, r�spunse el, nu-i nimic aici. Trage�i-m� sus� �i d�m drumul spre Paris.

14.�AMENIN�AREA FURTUNII

― Am solicitat �ntrunirea Comitetului, �ncepu Excelen�a sa, Ambasadorul lui Marte la Uniunea Planetar�, deoarece Dr. Perera are de f�cut o comunicare important�. D�nsul insist� ca, �n cel mai scurt timp, s� lu�m leg�tura cu comandantul Norton folosind canalul prioritar pe care am reu�it s�-l stabilim dup�, mi-a� permite s� spun, destul de multe ale priorit��i. Raportul domnului Perera este oarecum tehnic. �nainte de a-l aborda, consider necesar� o rezumare a situa�iei actuale. Dr. Price va face prezentarea. Ah, da� ni s-au transmis scuze pentru absen�e. Sir Lewis Sands nu poate fi al�turi de noi, deoarece prezideaz� o conferin��. Dr. Taylor ne roag� de asemenea s�-i iert�m absen�a.

Ultima neparticipare �l mul�umea cel mai mult. Antropologul �i pierduse rapid interesul pentru Rama, c�nd devenise clar c� acesta avea s�-i ofere pu�ine date. Ca mul�i al�ii, se ar�tase extrem de dezam�git afl�nd c� micu�a lume c�l�toare era moart�. Ocazia unor c�r�i sau clip-uri senza�ionale despre ritualurile �i comportamentul Ramanilor se evaporase. Al�ii n-aveau dec�t s� dezgroape schelete �i s� clasifice obiectele g�site; asta nu-l �nc�nta pe Conrad Taylor. Singurul lucru care poate l-ar fi adus rapid �napoi ar fi fost vreo oper� de art� deosebit�, precum celebrele fresce de la Thera �i Pompei.

Thelma Price, arheologul, avea un punct de vedere complet opus. Prefera s�p�turi �i ruine lipsite de b�tina�i, de locuitori care s� interfereze cu studiile �tiin�ifice. Fundul Mediteranei fusese ideal ― cel pu�in p�n� ap�ruser� cei cu sistematizarea ora�elor �i arti�tii peisagi�ti. Rama ar fi fost �i el perfect, except�nd am�nuntul frustrant al celor o sut� de milioane de kilometri desp�r�itori; niciodat� n-avea s�-l poat� vizita �n persoan�.

― Dup� cum �tim cu to�ii, spuse ea, comandantul Norton a �ncheiat f�r� nici un fel de probleme parcurgerea unei distan�e de aproape treizeci de kilometri. A explorat canalul ciudat denumit Valea Dreapt� pe h�r�ile dumneavoastr�. Scopul lui r�m�ne necunoscut, �ns� evident este important, c�ci se �ntinde pe toat� lungimea lui Rama ― cu excep�ia �ntreruperii date de Oceanul Cilindric. Alte dou� canale identice s�nt dispuse la 120� �n jurul circumferin�ei.

Grupul s-a ab�tut apoi spre st�nga, sau spre est dac� adopt�m conven�ia Polului Nord, p�n� au ajuns �n Paris. Dup� cum ve�i vedea din imaginea urm�toare, luat� cu teleobiectivul din Butuc, Parisul este alc�tuit dintr-un grup de c�teva sute de cl�diri, printre care se �ntind str�zi largi.

Fotografiile au fost luate de echipa comandantului Norton c�nd a ajuns la obiectiv. Dac� Parisul este un ora�, atunci e unul teribil de bizar. Observa�i c� nici una dintre cl�diri nu are ferestre, sau m�car u�i! S�nt ni�te structuri paralelipipedice simple, toate de treizeci �i cinci de metri �n�l�ime. De asemenea, par s� r�sar� din sol, nu exist� �mbin�ri sau linii de demarca�ie. Privi�i acest detaliu de la baza peretelui� p�trunderea �n sol este continu�.

Impresia mea e c� locul acesta nu reprezint� o zon� reziden�ial�, ci un ansamblu de depozite. �n sprijinul acestei ipoteze, iat� o alt� imagine�

��n�ule�ele sau canelurile acestea, late cam de cinci centimetri, se �ntind de-a lungul tuturor str�zilor �i �n fiecare cl�dire intr� c�te unul ― direct �n zid. Exist� o asem�nare frapant� cu �inele tramvaielor de la �nceputul secolului dou�zeci; �n mod limpede fac parte dintr-un sistem de transport.

Noi n-am considerat niciodat� necesar s� ramific�m transportul public p�n� la pragul fiec�rei case. Din punct de vedere economic, ar fi absurd; oamenii pot merge pe jos c�teva sute de metri. Dar ar avea sens dac� acele cl�diri au fost utilizate pentru stocarea diferitelor materiale �i echipamente.

― �mi permite�i s� �ntreb ceva? f�cu ambasadorul P�m�ntului.

― Desigur, Sir Robert.

― Comandantul Norton n-a p�truns �n nici una din cl�diri?

― Nu. Ascult�ndu-i raportul, ve�i �n�elege c� s-a sim�it destul de frustrat. La un moment dat, apreciase c� �n cl�diri se intra doar prin subteran, apoi a descoperit canelurile sistemului de transport �i a abandonat prima ipotez�.

― A �ncercat s� intre?

― N-ar fi reu�it dec�t utiliz�nd explozivi, sau aparatur� de for��. Nu dore�te s� recurg� la a�a ceva, p�n� nu �ncearc� toate posibilit��ile.

― Asta-i! strig� brusc Dennis Solomons. Scutecele!

― Pardon?

― O tehnic� ini�iat� acum dou� sute de ani, continu� istoricul de �tiin�e. I se mai spunea gogoa�a de m�tase. C�nd vrei s� p�strezi un obiect, �l sigilezi �ntr-un ambalaj de plastic, apoi pompezi �n�untru un gaz inert. La �nceput se folosea pentru protejarea echipamentului militar �ntre r�zboaie; c�ndva s-a aplicat chiar unor vase de lupt�. Este �nc� utilizat pe scar� larg� �n muzeele cu spa�ii de depozitare reduse; nimeni nu �tie ce se afl� �n interiorul unor scutece vechi de o sut� de ani din subsolul Smithsonian-ului.

R�bdarea nu se num�ra printre virtu�ile lui Carlisle Perera; ardea s�-�i lanseze �bomba� �i nu se mai st�p�ni.

― V� rog, domnule ambasador! Toate astea s�nt foarte interesante, dar cred c� informa�ia mea e mai urgent�!

― Dac� nu s�nt �i alte opinii� foarte bine, Dr. Perera.

Spre deosebire de Conrad Taylor, pe exobiolog Rama nu �l dezam�gise. Adev�rat, nu mai nutrea speran�a s� g�seasc� via��, �ns� era absolut sigur c�, mai devreme sau mai t�rziu, trebuiau s� descopere unele r�m�i�e ale fiin�elor ce construiser� fantastica lume. Explorarea abia �ncepuse, chiar dac� r�m�sese at�t de pu�in timp p�n� c�nd Endeavour urma s� fug� de pe orbita ei prea apropiat� de Soare.

Dar �n prezent, dac� toate calculele lui erau corecte, contactul cu Rama avea s� fie mai scurt dec�t crezuse. Aceasta �ntruc�t sc�paser� din vedere un am�nunt� at�t de evident, �nc�t p�n� atunci nimeni nu-l observase.

― Dup� ultimele noastre informa�ii, �ncepu Perera, unul din grupuri a pornit deja c�tre Oceanul Cilindric, �n vreme ce comandantul Norton stabile�te o baz� de aprovizionare la piciorul Sc�rii Alfa. Inten�ioneaz� apoi s� opereze �n mod permanent cu cel pu�in dou� echipe de explorare. �n acest fel, el sper� s� utilizeze un num�r limitat de oameni cu eficien�� maxim�.

Planu-i bun, dar e posibil ca timpul s� nu ajung�. De fapt, eu a� propune o alarm� imediat� �i preg�tirea pentru retragere total� �n interval de dou�sprezece ore. S� v� explic�

Te surprinde c�t de pu�ini au comentat o anomalie destul de evident�. �n momentul de fa��, Rama se afl� �n interiorul orbitei lui Venus� totu�i continu� s� fie �nghe�at. Dar temperatura unui obiect din zona respectiv�, sub b�taia direct� a razelor Soarelui, ajunge la circa cinci sute de grade!

Desigur, Rama nu a avut timp s� se �nc�lzeasc�. �n spa�iul interstelar se r�cise p�n� aproape de zero absolut ― minus dou� sute �aptezeci de grade. Acum, apropiindu-se de soare, �nveli�ul exterior are deja temperatura plumbului topit. Cu toate acestea, interiorul se va men�ine rece p�n� ce c�ldura va str�bate grosimea de un kilometru a blindajului.

Cunosc un desert extravagant cu coaja fierbinte, iar �n mijloc umplut cu �nghe�at� nu-mi mai amintesc cum se nume�te�

― Alask� Fierbinte. Un fel favorit la banchetele UP, din nefericire�

― V� mul�umesc, Sir Robert. �n prezent, asta e situa�ia �n Rama, �ns� ea nu va dura. �n ultimele s�pt�m�ni, c�ldura solar� �i-a croit drum spre interior �i m� a�tept ca peste c�teva ceasuri s� se declan�eze o cre�tere brusc� a temperaturii. Totu�i, alta e problema. P�n� vom pleca noi, temperatura n-o va dep�i pe cea tropical�.

― Atunci care-i pericolul?

― V� r�spund cu un singur cuv�nt, domnule ambasador. Uraganele.

15. ��RMUL OCEANULUI

�n interiorul lui Rama se g�seau peste dou�zeci de b�rba�i �i femei ― �ase dintre ei jos, pe c�mpie, iar restul transport�nd materiale �i alimente prin sistemul de ecluze �i �n josul sc�rii. Nava �n sine r�m�sese aproape pustie, cu un minim de personal de cart; circula gluma c� de fapt, pe Endeavour conduceau cei patru cimpi, iar Auriului i se conferise titlul de Comandant Activ.

Pentru explor�ri, Norton stabilise o serie de reguli; cea mai important� dintre ele data de pe vremea primelor ie�iri ale omului �n spa�iu. Fiecare grup, hot�r�se el, trebuia s� aib� �n componen�a sa o persoan� cu experien�a locului. Dar nu mai mult de o persoan�. Fiecare avea astfel posibilitatea s� �nve�e c�t mai repede cu putin��.

De aceea, cel dint�i grup ce urma s� se �ndrepte spre Oceanul Cilindric, de�i condus de medicul-�ef Laura Ernst, �l cuprindea pe �veteranul� Lt. Boris Rodrigo, de abia �ntors din Paris. Al treilea membru, sergentul Pieter Rousseau, f�cuse parte din echipele de observa�ie din Butuc. Expert �n aparatura de recunoa�tere spa�ial�, de ast�-dat� trebuia s� se bizuie numai pe ochi �i pe un mic telescop portabil.

De la piciorul Sc�rii Alfa p�n� la malul oceanului erau ceva mai pu�in de cincisprezece kilometri, echival�nd datorit� gravita�iei reduse a lui Rama cu opt kilometri pe P�m�nt. Laura Ernst, trebuind s� dovedeasc� faptul c� se conforma propriilor standarde, impusese un pas alert. La mijlocul drumului f�cuser� o pauz� de treizeci de minute. �ntreaga distan�� o parcurseser� �n trei ore lipsite de surprize.

Era destul de monoton s� �naintezi �n raza proiectorului, prin bezna lipsit� de ecouri a lui Rama. Pe m�sur� ce pata de lumin� avansa cu ei, se alungea �nceti�or �ntr-o elips� �ngust�; modificarea formei spotului constituia singurul semn vizibil de progres. Dac� observatorii din Butuc nu le-ar fi oferit permanent referin�e asupra distan�ei, nu ar fi realizat dac� parcurseser� un kilometru, cinci sau zece. Continuau s� �nainteze prin noaptea de un milion de ani, pe o suprafa�� metalic�, aparent lipsit� de relief.

�n cele din urm�, departe, la limita razei palide ap�ru ceva nou. Pe o lume normal� ar fi fost un orizont; apropiindu-se, v�zur� c� �esul se termina brusc. Se aflau la ��rmul Oceanului.

― O sut� de metri numai, anun�� Controlul. E timpul s� �ncetini�i.

Recomandarea era inutil�, se opriser� deja. �ntre nivelul C�mpiei �i cel al oceanului diferen�a era de cincizeci de metri ― desigur, dac� era un ocean �i nu un alt strat din misterioasa substan�� cristalin�. De�i Norton explicase tuturor pericolul de-a face considera�ii apriori �n Rama, pu�ini se �ndoiau c� oceanul era alc�tuit �ntr-adev�r din ghea��. Totu�i, ce explica�ie putea avea culmea de pe ��rmul sudic, �nalt� de cinci sute de metri �i nu de cincizeci ca pe malul lor?

Se apropiau parc� de marginea lumii; ovalul de lumin� se �ntrerupse �naintea lor, devenind din ce �n ce mai scurt. Departe, pe ecranul curbat al oceanului, ap�ruser� umbrele lor monstruos de l��ite, amplific�nd �i exager�nd fiece mi�care. Umbrele �i �nso�iser� pas cu pas pe toat� lungimea drumului, iar acum c�nd se opriser� pe marginea ��rmului, p�reau s� nu le mai apar�in�. Puteau foarte bine fi creaturi ale Oceanului Cilindric, a�tept�nd s� se r�fuiasc� cu intru�ii.

Deoarece se g�seau pe marginea unei faleze �nalte de cincizeci de metri, reu�eau pentru �nt�ia oar� s� aprecieze curbura lui Rama. Nimeni nu mai v�zuse �ns� un lac �nghe�at, urc�nd �i transform�ndu-se �ntr-un cilindru; lucrul acesta nelini�tea mult, iar ochii se str�duiau din r�sputeri s�-i g�seasc� o alt� interpretare. Autoare a unui studiu asupra iluziilor optice, Laura Ernst avea jum�tate din timp senza�ia c�, de fapt, privea un golf curbat orizontal �i nu o suprafa�� ce se ridica spre cer. ��i trebuia un efort de voin�� deosebit ca s� accep�i un adev�r at�t de neobi�nuit.

Aspectul normal se p�stra doar drept �nainte, paralel cu axa central�. �n direc�ia aceea, v�zul �i logica nu se contraziceau.

Aici, cel pu�in pentru primii kilometri, Rama p�rea plat� �i era plat. Iar dincolo de umbrele lor distorsionate �i de marginea petei de lumin�, se �ntindea insula ce domina Oceanul Cilindric.

― Controlul, v� rog regla�i proiectorul pe New York, transmise dr. Ernst.

Ovalul de lumin� alunec� peste ocean �i noaptea lui Rama �i �nghi�i brusc. Con�tien�i de pr�pastia invizibil� de sub picioare, se retraser� cu to�ii c��iva metri. Apoi, ca o schimbare magic� de decor, �naintea lor se ivir� turnurile New York-ului.

Asem�narea cu vechiul Manhattan era numai superficial�; sosia fostei celebrit��i a vechiului P�m�nt avea propria ei identitate. Cu c�t �l privea mai mult, cu at�t Dr. Ernst se convingea c� nu era c�tu�i de pu�in o a�ezare.

Aidoma ora�elor Omului, adev�ratul New York nu fusese niciodat� terminat, �i nici nu se executase dup� un plan. Locul acesta de�inea �ns� o simetrie general�, o structur�, de�i at�t de complex� �nc�t sc�pa min�ii. Fusese conceput �i proiectat de o inteligen�� atotcuprinz�toare, ca apoi s� fie construit ca o ma�in�rie cu un scop clar precizat. Dup� care nu a mai existat nici o posibilitate de extindere sau modificare.

Raza proiectorului urm�ri �nceti�or turnurile �ndep�rtate, cupolele, sferele �ntrep�trunse �i conductele intersectate. Undeva acolo trebuia s� fie o suprafa�� str�lucitoare, deoarece lumina farului se reflecta, �ntorc�ndu-se c�tre ei. Prima dat� fur� lua�i prin surprindere; p�rea c� de pe insula ciudat�, cineva le transmitea semnale�

Nu se vedea �ns� nimic altceva care s� nu fi ap�rut pe fotografiile extrem de detaliate f�cute din Butuc. Dup� c�teva minute, solicitar� iar�i proiectorul �i �ncepur� s� �nainteze spre est, de-a lungul marginii st�ncii. Se emisese ipoteza plauzibil� c� undeva pe ��rmul acela �nalt trebuia s� existe o scar�, sau o pant� care s� coboare p�n� la nivelul oceanului. Iar unul dintre membrii echipajului, mare pasionat de naviga�ia marin�, venise cu o sugestie interesant�.

― Acolo unde exist� un ocean, opinase sergentul Ruby Barnes, trebuie s� existe docuri, porturi �i� nave. Po�i afla totul despre o civiliza�ie� din modul �n care-�i construie�te vasele.

Colegii ei �i apreciaser� punctul de vedere ca destul de limitat, dar, cel pu�in era stimulator.

Dr. Ernst renun�ase s� mai caute �i se preg�tea s� foloseasc� corzile pentru cobor�re, c�nd locotenentul Rodrigo a z�rit scara. �n bezna de sub falez� trecea neobservat� cu mare u�urin��. Nu se z�rea vreo balustrad�, sau alt semn al prezen�ei sale. De asemenea, p�rea s� nu duc� nic�ieri; cobora abrupt pe peretele vertical, disp�r�nd sub suprafa�a oceanului.

Cu l�mpile de pe c�ti inspectar� treptele �i nu observar� nici un pericol. Dr. Ernst ob�inu din partea comandantului Norton aprobarea, continu�rii misiunii. Peste numai un minut, femeia testa cu pruden�� suprafa�a oceanului.

Piciorul �i luneca �nainte �i �napoi, aproape f�r� frecare. Materialul p�rea un soi de ghea��. Era ghea��!

C�nd o lovi cu v�rful ciocanului, din punctul de impact radie o configura�ie familiar� de cr�p�turi. Nu �nt�mpin� nici o dificultate �n recoltarea mostrelor dorite. Ridic�nd spre lumin� c�teva e�antioane, observ� c� unele se topiser� deja; lichidul era ni�el tulbure �i-l mirosi cu pruden��.

― Nu-i riscant? �ntreb� de sus Rodrigo, nelini�tit.

― Crede-m�, Boris, �i r�spunse ea, dac� pe aici s�nt agen�i patogeni, aparatele mele i-ar fi depistat de-acum o s�pt�m�n�.

�ntr-un fel, Boris avea dreptate. �n ciuda tuturor analizelor, exista posibilitatea ca substan�a s� fie otr�vitoare, sau purt�toare a unor viru�i necunoscu�i. �n condi�ii obi�nuite, Dr. Ernst nu �i-ar fi asumat nici riscul acela infim. Acum �ns�, timpul disponibil era scurt �i miza imens�. Chiar o eventual� punere �n carantin� a lui Endeavour avea s� fie un pre� de nimic fa�� de c�tigul �n cuno�tin�e.

― E ap�, dar n-am curaj s-o gust; miroase ca o cultur� de alge alterate. De-abia a�tept s-o analizez �n laborator.

― Te po�i deplasa f�r� riscuri pe ghea��?

― Da, solid� ca piatra.

― Reu�im atunci s-ajungem la New York?

― Oare, Pieter? Ai �ncercat vreodat� s� mergi patru kilometri pe ghea��?

― Aha� �n�eleg ce vrei s� spui. Dar g�nde�te-te ce-ar fi r�spuns Aprovizionarea la cererea c�torva perechi de patine! �i chiar dac� am avea a�a ceva la bordul navei, c��i dintre noi ar �ti s� le foloseasc�?

― Mai e o problem�, interveni Boris Rodrigo. A�i observat c� temperatura a crescut deja peste punctul de �nghe� al apei? Nu peste mult� vreme, ghea�a va �ncepe s� se topeasc�. C��i dintre noi �noat� patru kilometri? Cu siguran�� nici unul�

Dr. Ernst li se al�tur� pe marginea st�ncii �i ridic� triumf�toare flaconul con�in�nd mostra.

― Plimbarea-i lung� pentru c��iva centimetri cubi de ap� murdar�, �ns� din ei vom afla despre Rama mai mult dec�t tot ceea ce �tim p�n� acum. Ne �ntoarcem.

Pornir� spre lumini�ele dep�rtate ale Butucului, �naint�nd �n salturile lente �i largi ce se dovediser� modul cel mai comod de deplasare �n condi�iile unei gravita�ii reduse. Se �ntorceau deseori s� priveasc� �napoi, atra�i de taina nedezv�luit� a insulei din mijlocul oceanului de ghea��.

�i, o dat�, o singur� dat�, Dr. Ernst sim�i pe obraji atingerea vag� a unei adieri.

Senza�ia nu se repet� �i �n cur�nd o uit�.

16.�KEALAKEKUA

― Dup� cum preabine �ti�i, Dr. Perera, rosti cu un ton de resemnare calm� ambasadorul Bose, pu�ini dintre noi au cuno�tin�ele dumneavoastr� �n meteorologia matematic�. De aceea, v� rug�m, ave�i mil� de ignoran�a noastr�.

― Cu pl�cere, f�cu netulburat exobiologul. M� voi explica mai bine descriindu-v� ce se va �nt�mpla, c�t de repede, �n interiorul lui Rama.

Pe m�sur� ce c�ldura Soarelui p�trunde �n interior, temperatura va cre�te. Conform ultimelor informa�ii recep�ionate, a dep�it deja punctul de �nghe� al apei. �n cur�nd Oceanul Cilindric se va �nmuia; dar spre deosebire de masele de ap� terestre, se va topi de jos �n sus. Acest lucru poate provoca efecte ciudate, �ns� pe mine m� �ngrijoreaz� �ndeosebi chestiunea atmosferei.

Odat� cu �nc�lzirea, aerul din Rama se va dilata� �i va �ncepe s� urce spre axa central�. Asta e problema. De�i aparent este sta�ionar, la nivelul solului el are viteza de rota�ie a lui Rama: peste opt sute de kilometri pe or�. Ridic�ndu-se spre ax�, va tinde s�-�i p�streze viteza ― �i desigur, nu va reu�i. Rezultatul: v�nturi puternice, turbulen�e, cu viteze pe care le apreciez �ntre dou� �i trei sute de kilometri pe or�.

�nt�mpl�tor, la fel se petrece �i pe P�m�nt. Aerul cald de la ecuator, care se rote�te cu viteza P�m�ntului ― o mie �ase sute de kilometri pe or� ― trece prin acelea�i transform�ri ridic�ndu-se �i pornind c�tre nord �i sud.

― Aha, alizeele! �mi amintesc de la lec�iile de geografie.

― Exact, Sir Robert. C�t de cur�nd, Rama va avea alizee. Cred c� vor dura doar c�teva ore, apoi se va instaura un fel de echilibru. �ntre timp, l-a� sf�tui pe comandantul Norton s� preg�teasc� evacuarea� c�t mai repede. Iat� mesajul pe care propun s�-l trimitem.

Cu pu�in� imagina�ie, �i spunea Norton, putea sus�ine c� era o tab�r� de noapte, improvizat� la poalele unui munte dintr-o regiune �ndep�rtat� a Asiei ori Americii. Mald�rul de saltele, mese �i scaune pliante, generatoarele electrice portabile, echipamentul de iluminat, toaletele electrosan �i diversele aparate �tiin�ifice n-ar fi p�rut nelalocul lor pe P�m�nt ― mai ales c� aici existau b�rba�i �i femei, muncind f�r� costume cu sisteme de supravie�uire individual�.

Stabilirea Taberei Alfa ceruse mult� munc�; fiecare obiect trebuia transportat manual prin lan�ul de ecluze, cobor�t pe panta �nceput� la Butuc, apoi recuperat �i despachetat. Uneori, c�nd para�utele de fr�nare d�deau gre�, c�te un colet nimerea la un kilometru dep�rtare pe c�mpie. C��iva membri ai echipajului ceruser� permisiunea de a porni �n c�utarea lor; Norton le interzisese �n mod categoric. Totu�i, �n caz de urgen�� trebuia s� fie preg�tit s� ridice interdic�ia.

Aproape �ntreg echipamentul urma s� r�m�n� acolo. Eforturile necesare recuper�rii lui dep�eau orice �nchipuire. Uneori, comandantul �ncerca o ru�ine ilogic� la g�ndul c� era nevoit s� abandoneze at�tea impurit��i umane �n acel loc imaculat. Hot�r�se ca, atunci c�nd aveau s� plece, s� sacrifice o parte din timpul pre�ios ca s� lase totul �n ordine. P�rea improbabil, dar poate c� peste milioane de ani Rama urma s� primeasc� iar�i vizitatori, �n alt sistem solar. Dorea ca P�m�ntul s� le fac� o impresie bun�.

�ntre timp, avea de rezolvat o problem� mult mai urgent�. �n ultimele dou�zeci �i patru de ore, primise mesaje personale aproape identice at�t de pe Marte c�t �i de pe P�m�nt. Coinciden�a p�rea stranie; poate discutaser� pe �ndelete, a�a cum procedau uneori nevestele ce locuiau, lipsite de griji, pe planete diferite. F�r� ocoli�uri �i reamintiser� c�, de�i un personaj de seam� acum, avea totu�i anumite responsabilit��i fa�� de familie.

Comandantul �n�f�c� un scaun pliant �i p�r�si pata de lumin�, p�trunz�nd �n bezna �nconjur�toare. Constituia singurul mod �n care s� se bucure de pu�in� intimitate �i s� g�ndeasc� mai bine, departe de agita�ie. Deliberat, �ntoarse spatele tumultului organizat dinapoia lui �i �ncepu s� vorbeasc� �n recorder-ul at�rnat la g�t:

�Originalul la dosarul personal, duplicate pe Marte �i P�m�nt. Bun�, scumpo� da, recunosc c� s�nt lene� la scris, dar n-am pus piciorul la bordul navei de o s�pt�m�n�. Cu excep�ia celor de cart, ne-am instalat cu to�ii �n interiorul lui Rama, la piciorul sc�rii botezate Alfa.

Am acum trei grupuri de explorare care cerceteaz� c�mpia, totu�i progresul �nregistrat este dezam�gitor de lent. Deplasarea se face doar pe jos. Dac� am dispune de mijloace de transport!� A� fi extrem de fericit s� am c�teva biciclete electrice� ar fi pur �i simplu minunate.

Ai �nt�lnit-o pe doctori�a-�ef�, Ernst��

Se opri nesigur. Laura f�cuse cuno�tin�� cu una din so�iile sale, dar cu cine? Mai bine s� renun�e la asta�

�terse propozi�ia �i �ncepu din nou:

�Medicul-�ef, Ernst, a condus prima expedi�ie p�n� la Oceanul Cilindric, la cincisprezece kilometri dep�rtare. Acolo a constatat c� e format din ap� �nghe�at�, a�a cum ne a�teptasem. De b�ut nu-i tocmai potrivit�. Dr. Ernst spune c� este o sup� organic� diluat�, con�in�nd urme din aproape fiece compus al carbonului la care te po�i g�ndi, pe l�ng� fosfa�i, nitra�i �i zeci de alte s�ruri metalice. Nu exist� nici cel mai mic semn de via�� nici m�car microorganisme moarte. A�a �nc�t, tot nu am aflat nimic despre biochimia Ramanilor� de�i probabil nu diferea cu mult de a noastr�.

Ceva �i atinse u�or p�rul; fusese prea ocupat ca s� se tund� �i �n prezent trebuia s� fac� ceva, �nainte de a se �ntoarce la casca spa�ial�.

�Ai v�zut benzile video cu Parisul �i celelalte ora�e explorate de partea asta a oceanului� Londra, Roma, Moscova. Este imposibil de crezut c� au fost construite pentru a ad�posti fiin�e vii. Parisul arat� ca un depozit uria�, Londra e o adun�tur� de cilindri lega�i laolalt� prin tuburi sau conducte, care duc la un soi de sta�ii de pompare. Totul etan�; f�r� explozivi, f�r� laseri nu exist� nici un mijloc de-a p�trunde �n�untru. Dar nu vom recurge la a�a ceva dec�t �n ultima instan��.

�n privin�a Moscovei �i a Romei��

― Iart�-m�, �efule. Mesaj urgent de pe P�m�nt.

Ce-o mai fi? se �ntreb� Norton. Nu po�i avea c�teva clipe libere, s� te adresezi familiilor �n lini�te?

Lu� h�rtia �i o parcurse rapid, s� se asigure c� nu con�inea nimic alarmant. Apoi o reciti pe �ndelete.

Ce naiba mai era �i Comitetul Rama? �i de ce nu auzise niciodat� de el? �tia c� tot felul de comitete, asocia�ii �i grup�ri profesionale ― unele serioase, altele complet �icnite ― �ncercaser� s� intre �n contact cu ei; Controlul Misiunii �i protejase corespunz�tor �i n-ar fi aprobat trimiterea mesajului dec�t dac� realmente ar fi avut o semnifica�ie concret�.

�V�nturi de dou� sute de kilometri pe or� probabil st�rnite din senin�, mda, te punea pe g�nduri. Era �ns� greu de luat �n serios �ntr-o noapte at�t de calm�; ridicol s� fug� ca ni�te �oareci speria�i, c�nd de abia �ncepuser� explorarea.

Comandantul ridic� o m�n�, d�nd la o parte �uvi�ele ce-i c�zuser� iar�i �n ochi. Apoi �ncremeni cu bra�ul �n aer.

�ntr-adev�r, �n ultima or� sim�ise ni�te adieri de v�nt. Fuseser� at�t de u�oare �nc�t le ignorase complet; la urma urmei, el era comandantul unei nave spa�iale �i nu al unei cor�bii cu p�nze. P�n� atunci, adierea nu-l interesase c�tu�i de pu�in din punct de vedere profesional. Ce ar fi f�cut �ntr-o asemenea situa�ie de mult disp�rutul c�pitan al acelui Endeavour din trecut?

�n ultimii ani, Norton �i repetase �ntrebarea �n fiecare moment de criz�. Era secretul lui, pe care nu-l dest�inuise nim�nui. Ca majoritatea lucrurilor importante, �i fusese �mp�rt�it �nt�mpl�tor.

Primise de c�teva luni comanda lui Endeavour c�nd aflase c� numele apar�inuse uneia dintre cele mai faimoase cor�bii din istorie. Adev�rat, �n ultimii patru sute de ani existaser� vreo duzin� de Endeavour pe m�ri, alte dou� �n spa�iu, dar str�bunica tuturor fusese c�rbunarul Whitby de 370 de tone, la bordul c�ruia C�pitanul James Cook M. R., f�cuse �nconjurul lumii �ntre 1768 �i 1771.

Cu un interes la �nceput vag, transformat rapid �ntr-o curiozitate devorant� ― aproape o obsesie ― Norton �ncepuse s� citeasc� tot ce g�sea despre Cook. �n prezent era probabil autoritatea mondial� �n privin�a marelui explorator �i cuno�tea pe dinafar� pagini �ntregi din Jurnale�

Continua s� considere incredibil faptul c� un om realizase at�t de multe lucruri cu un echipament at�t de primitiv. Cook nu fusese �ns� numai un navigator de excep�ie, ci �i un om de �tiin��, un umanist �ntr-o epoc� violent�. κi trata oamenii cu bl�nde�e; la fel de neobi�nuit era �i faptul c� se purta absolut �n acela�i mod cu s�lbaticii adesea ostili din �inuturile nou descoperite.

Visul lui Norton, pe care �tia c� nu-l va �mplini niciodat�, �i cerea s� refac� m�car una dintre c�l�toriile lui Cook �n jurul lumii. �ncercase un start minor dar spectaculos, care l-ar fi uimit cu siguran�� pe c�pitan, zbur�nd pe o orbit� polar� pe deasupra Marii Bariere de Corali. Erau zorii unei dimine�i senine �i de la patru sute de kilometri �n�l�ime z�rea sub el imaginea superb� a uciga�ului zid din corali, marcat de linia de spum� alb� din lungul coastei Queensland.

Avusese nevoie de mai pu�in de cinci minute s� parcurg� cei dou� mii de kilometri ai recifului. Cu o singur� privire acoperise s�pt�m�ni �ntregi de drum periculos al celui dint�i Endeavour. V�zuse apoi prin telescop Cooktown �i estuarul unde nava fusese tras� la ��rm pentru repara�ii, dup� �nt�lnirea aproape fatal� cu recifele.

Un an dup� aceea, o vizit� la Sta�ia de Urm�rire Spa�ial� Hawai �i oferise o experien�� i mai greu de uitat. Luase hidroplanul p�n� la golful Kealakekua �i, trec�nd �n vitez� pe l�ng� St�ncile vulcanice gola�e, sim�ise un surprinz�tor fior de emo�ie, tulbur�tor chiar. Ghidul ar�tase grupului de savan�i, ingineri �i astronau�i, din care f�cea �i el parte, pilonul str�lucitor de metal care �nlocuise fostul monument distrus de giganticul tsunami din '68. P�iser� c��iva metri pe lava neagr� �i alunecoas� p�n� la pl�cu�a de pe malul apei. Deasupra ei se sp�rgeau valuri mici, dar Norton de abia le b�gase �n seam�. Aplec�ndu-se, citise:

�n apropierea acestui loc a fost ucis c�pitanul James Cook

14 februarie, 1779

placa original� a fost pusa la 23 august, 1928

de comitetul sescvicentenar) Cook

�nlocuita de comitetul tricentenar

14 februarie, 2079

Aceasta se �nt�mplase cu un an �n urm� �i la o sut� de milioane de kilometri dep�rtare. �ns� �ntr-un astfel de moment, prezen�a lini�titoare a lui Cook p�rea foarte apropiat�. �n ad�ncul tainic al min�ii sale, Norton ar fi �ntrebat: �Ei, c�pitane� care-i sfatul t�u?� Era un joc la care recurgea atunci c�nd �i lipseau datele pentru o rezolvare corect�, �i se vedea nevoit s� se bazeze pe intui�ie. Intui�ia fusese dintotdeauna o tr�s�tur� genial� a lui Cook; mereu alesese solu�ia potrivit� ― p�n� la cea din urm�, �n golful Kealakekua.

Sergentul a�tept� r�bd�tor �n vreme ce comandantul s�u privea t�cut �n �ntuneric. Nu mai era de nep�truns, deoarece la vreo patru kilometri dep�rtare se z�reau cele dou� pete palide de lumin� ale expedi�iilor de explorare.

La urgen��, le pot rechema �ntr-o or�, socoti Norton. S�nt sigur c� o or� ar fi suficient.

Se �ntoarse spre sergent:

― Trimite urm�torul mesaj. C�tre Comitetul Rama, via Spacecom. Mul�umim pentru avertisment; vom lua m�suri. Rug�m specifica�i �n�elesul expresiei: �st�rnite din senin�. Cu stim�, Norton, comandant pe Endeavour.

A�tept� p�n� ce b�rbatul disp�ru �n direc�ia luminilor orbitoare ale taberei, apoi porni din nou �nregistrarea. Pierduse �ns� �irul g�ndurilor �i nu-�i mai reg�si starea de spirit. Scrisoarea trebuia s� a�tepte.

C�nd �i neglija datoria, c�pitanul Cook �i venea rareori �n ajutor. κi aminti apoi c�t de rar �i pentru ce pu�in timp �i v�zuse so�ul s�rmana Elisabeth Cook, �n cei �aisprezece ani de c�snicie. Cu toate astea �i n�scuse �ase copii� �i le supravie�uise tuturor.

Nevestele sale, niciodat� aflate mai departe de zece minute la viteza luminii, n-aveau de ce se pl�nge�

17.�PRIM�VAR�

�n primele �nop�i� petrecute pe Rama, fusese dificil s� adormi. Bezna �i misterele t�inuite de acesta ap�sau, iar lini�tea era �i mai tulbur�toare. Absen�a zgomotului nu constituia o condi�ie natural�; sim�urilor omului le este necesar� receptarea de impulsuri. �n absen�a lor, mintea creeaz� propriile ei substitu�ii.

Mul�i se pl�nseser� la de�teptare de zgomote stranii, chiar de glasuri: �n mod evident halucina�ii ― cei care nu dormiser� n-auziser� nimic. Medicul-�ef Ernst prescrisese un tratament simplu �i eficace; �n timpul perioadei de odihn�, �n tab�r� se difuza, �n surdin�, o muzic� lin� �i calm�.

�ns� �n noaptea aceea, comandantul Norton g�sea medica�ia nepotrivit�. Ciulea mereu urechile �n �ntuneric �i �tia ce c�uta s� aud�. Dar, de�i o briz� firav� �i m�ng�ia uneori chipul, nu sim�ea nimic asem�n�tor unui v�nt sporind �n dep�rtare. Pe de alt� parte, nici una din echipele de explorare nu raportase ceva deosebit.

�n sf�r�it, la miezul nop�ii Navei se duse s� doarm�. La consola de comunica�ii se afla permanent un om de veghe, �n eventualitatea unor mesaje urgente. Alte precau�ii nu p�reau necesare.

Nici m�car un uragan n-ar fi produs zgomotul care-l de�tept� pe el �i �ntreaga tab�r�, �ntr-o singur� clip�. P�rea c� cerul �nsu�i se pr�bu�ise, c� Rama se despicase �i cr�pa �n buc��i. Mai �nt�i se auzi o p�r�itur� prelung�, apoi o serie de bubuituri cristaline, aidoma pr�bu�irii unui milion de ziduri de cle�tar. Dur� numai c�teva minute, de�i ele le p�rur� ore �ntregi. Continua, aparent �ndep�rt�ndu-se, c�nd Norton ajunse la consola de comunica�ii.

― Controlul! �i strig� pe cei din Butuc. Ce s-a �nt�mplat?

― O clip�! Fix�m proiectoarele deasupra oceanului.

La opt kilometri deasupra, pe axul lui Rama, farurile �ncepur� s�-�i penduleze razele deasupra C�mpiei. Ajunser� la ��rmul oceanului, apoi �ncepur� s�-i urm�reasc� conturul, cercet�nd interiorul lumii. La sfertul circumferin�ei se oprir�.

Acolo sus, pe cer, sau pe ceea ce mintea insista s� numeasc� �cer�, se �nt�mpla ceva extraordinar. La �nceput, lui Norton i se p�ru c� Oceanul fierbea. Nu mai era inert �i �nghe�at, �n str�nsoarea unei ierni eterne; o zon� uria��, larg� de c��iva kilometri, se afla �ntr-o mi�care turbulent�. De asemenea, �i schimba culoarea; o dung� lat�, alb�, traversa podul de ghea��.

Brusc, un sloi cu o latur� de vreun sfert de kilometru �ncepu s� se ridice, ca o u�� deschiz�ndu-se. �ncet �i maiestuos, se �n�l�� c�tre cer, sclipind �i sc�nteind �n raza farului. Alunec� �napoi �i disp�ru sub suprafa��, �n vreme ce un talaz de spum� n�v�lea din toate p�r�ile peste el.

Abia atunci Norton �n�elese ce se �nt�mpla. Ghea�a cr�pa! �n zilele �i s�pt�m�nile scurse, oceanul se dezghe�ase �n ad�ncuri. �i venea greu s� se concentreze; bubuiturile �ngrozitoare umpleau lumea, ecouri se n�teau �n jurul cerului, �ncerca s� ghiceasc� motivul unei convulsii �ntr-at�t de dramatice. Pe P�m�nt nu se petrecea a�a ceva la dezghe�ul unui lac, sau al unui r�u prins de sloiuri�

Desigur! R�spunsul era evident, acum dup� �nt�mplare.

Oceanul se dezghe�a de dedesubt, pe m�sur� ce c�ldura solar� str�b�tea �nveli�ul lui Rama. Iar apa ocup� un volum mai mic�

Drept urmare, oceanul cobor�se sub stratul de ghea��, l�s�ndu-l f�r� sprijin. Zi de zi, presiunea sporise; acum banda de ghea�� ce �nconjura ecuatorul lui Rama se pr�bu�ea ca un pod care �i-a pierdut pilonul central. Se cr�pa �n sute de sloiuri, ce se izbeau �i se frecau �i ele unele de altele, p�n� c�nd aveau s� se topeasc�. Lui Norton �i �nghe�� s�ngele �n vine amintindu-�i de ideea de-a ajunge la New York cu ajutorul s�niilor�

Tumultul se potolea treptat; �n r�zboiul dintre ghea�� i ap� se ajunsese la un armisti�iu temporar. �n c�teva ore, odat� cu cre�terea temperaturii, apa urma s� �nving�, iar ultimele r�m�ite de ghea�� s� dispar�. �n final �ns�, tot ghea�a avea s� triumfe, dup� ce Rama, ocolind soarele, va reveni �n noaptea interstelar�.

Norton �i reaminti s� respire, apoi chem� grupul expedi�ionar cel mai apropiat de ocean. Spre u�urarea lui, locotenentul Rodrigo �i r�spunse imediat. Nu, apa nu ajunsese la nivelul lor. Nici un talaz nu se n�pustise peste ��rm.

― Acum �tim de ce-i a�a �nalt� faleza, ad�ug� el calm.

Norton �ncuviin�� t�cut, dar �i spuse c� asta nu explica deloc de ce ��rmul sudic era de zece ori mai �nalt.

Proiectorul de pe ax� continua s� cerceteze interiorul. Oceanul trezit la via�� se potolea �nceti�or, iar spuma alb� �i clocotind� nu se mai rev�rsa dinspre blocurile plutitoare de gheat�. Dup� cincisprezece minute, tumultul lu� sf�r�it.

Rama nu mai era �ns� t�cut, se trezise din somn �i �n prezent zgomotul ciocnirilor dintre aisberguri se auzea continuu. Prim�vara a �nt�rziat pu�in, g�ndi comandantul, dar �i-a f�cut cu siguran�� apari�ia.

Exista �i briza care se �nte�ea mereu� Rama �i oferise destule avertismente; era timpul s� plece.

Apropiindu-se de indicatorul de la jum�tatea traseului vertical, Norton se sim�i iar�i recunosc�tor pentru bezna ce acoperea totul, deasupra� �i dedesubt. De�i �tia c� �n fa�� avea mai mult de zece mii de trepte �i �i putea imagina curba ascendent�, faptul c� z�rea doar o por�iune mic� a ei f�cea lucrurile mai suportabile.

Urca pentru a doua oar� �i �nv��ase din gre�elile primei ascensiuni. Tenta�ia o reprezenta dorin�a de a sui prea repede �n gravita�ia sc�zut�; treptele erau at�t de accesibile �nc�t ��i venea greu s� adop�i un ritm lent, constant. �ns� dac� procedai altfel, ajungeai repede s� sim�i dureri �n coapse �i fese. Mu�chi despre care nici nu �tiai c� exist� �ncepeau s� protesteze �i aveai nevoie de perioade de odihn� tot mai lungi. C�tre sf�r�it, timpul de repaus �l dep�ea pe cel de escaladare �i tot p�rea insuficient. Norton suferise c�teva zile dup� aceea de puternice crampe musculare, �i ar fi fost complet neputincios dac� n-ar fi revenit la gravita�ia aproape nul� a navei.

De aceast� dat�, pornise �ntr-un ritm chinuitor de lent, aidoma unui mo�neag. Plecase ultimul de pe c�mpie; ceilal�i se g�seau deja �n�ira�i pe jum�tate de kilometru de scar� �naintea lui; le z�rea luminile juc�nd pe panta invizibil�.

�i era ciud� de e�ecul misiunii �i continua s� spere c� retragerea avea s� fie numai temporar�. Ajun�i pe Butuc, puteau a�tepta domolirea oric�rei tulbur�ri atmosferice. Fiind centrul ciclonului, probabil acolo avea s� fie calm.

Tr�gea din nou concluzii prin analogii periculoase cu P�m�ntul. Meteorologia unei lumi �ntregi, chiar �n condi�ii de total� iner�ie atmosferic�, reprezenta o chestiune incredibil de complex�. Sistemul terestru de previziune meteo, de�i perfec�ionat de-a lungul secolelor, nu era �nc� infailibil. Iar Ramaf nu constituia doar un sistem complet nou; suferea transform�ri rapide, �n ultimele ore temperatura crescuse cu c�teva grade. Totu�i nu se �ntrevedea nici un semn al uraganului promis, de�i existaser� rafale de v�nt din direc�ii complet aleatoare.

Urcaser� cinci kilometri, egali cu mai pu�in de doi kilometri tere�tri �n gravita�ia aceea redus� �i �n continu� sc�dere. La al treilea nivel, la trei kilometri de ax�, se odihnir� timp de o or�, sorbind sucuri tonice �i mas�ndu-�i mu�chii �ndurera�i ai picioarelor. Nivelul respectiv era ultimul punct unde mai puteau respira confortabil; precum vechii alpini�ti ai Himalaiei, depozitaser� aici rezerve de oxigen, iar acum le fixau pentru ultima por�iune de urcu�.

Dup� un ceas ajunser� �n v�rful sc�rii, la �nceputul pun�ii, �naintea lor se �ntindea ultimul kilometru vertical, dar din fericire, gravita�ia reprezenta numai c�teva procente din cea a P�m�ntului. �nc� treizeci de minute de pauz�, o verificare atent� a rezervelor de oxigen, �i� ultimul hop.

Norton se asigur� �nc� o dat� c� to�i oamenii se aflau �naintea lui pe punte, la intervale de dou�zeci de metri unul de cel�lalt. De acum �ncolo urma un c��rat lent, monoton �i extrem de plictisitor. Tehnica cea mai bun� de escaladare era s�-�i alungi din minte orice g�nd �i s� numeri treptele l�sate �n spate ― o sut�, dou�, trei, patru�

Ajunsese la o mie dou� sute cincizeci c�nd realiz� c� ceva era �n neregul�. Lumina sclipitoare de pe suprafa�a vertical� dinaintea ochilor s�i nu avea culoarea normal� �i str�lucea prea tare. Comandantul Norton nu avu timp nici s� se asigure, nici s�-�i avertizeze coechipierii. Totul se desf�ur� �n mai pu�in de o secund�.

�ntr-o explozie t�cut� de lumin�, zorile r�s�rir� pe Rama,

18.�ZORI

Lumina era �ntr-at�t de str�lucitoare �nc�t, vreme de un minut �ntreg, Norton fu nevoit s� �in� ochii str�ns �nchi�i. Dup� aceea, risc� �i privi printre pleoapele de abia �ntredeschise c�tre peretele aflat la numai c��iva centimetri de chipul lui. Clipi de c�teva ori, a�tept� s� i se scurg� inevitabilele lacrimi, apoi se �ntoarse s� salute zorile.

Reu�i s� suporte lumina c�teva secunde, dup� aceea �nchise iar�i ochii. Nu era o str�lucire insuportabil�, te puteai obi�nui cu ea. De vin� se f�cea priveli�tea uluitoare a lui Rama, v�zut acum pentru �nt�ia oar� �n totalitate.

Norton �tiuse cu exactitate la ce s� se a�tepte; totu�i spectacolul �l n�ucise. �l cuprinse un tremurat nervos, m�inile i se �ncle�tar� de treapta pun�ii cu disperarea omului care, gata s� se �nece, se aga�� de colacul de salvare. Mu�chii bra�elor i se �ncordar� f�r� voie, iar picioarele ― deja obosite de lunga escaladare ― d�dur� semne de nesiguran��. Dac� n-ar fi fost gravita�ia redus�, s-ar fi pr�bu�it.

Treptat, s�ngele rece �i reveni �i reu�i s� aplice primul remediu �mpotriva panicii. Continu�nd s� �in� ochii �nchi�i �i �ncerc�nd s� uite spectacolul din jur, �ncepu s� r�sufle, ad�nc �i prelung, umpl�ndu-�i pl�m�nii cu oxigen, elimin�nd din trup toxinele oboselii.

Se sim�i mai bine, dar nu deschise ochii p�n� nu execut� o alt� mi�care. Avu nevoie de un serios efort de voin�� pentru a izbuti s�-�i descle�teze m�na dreapt� ― se pomeni vorbindu-i, aidoma unui copil neascult�tor ― dar �n cele din urm�, o cobor� p�n� la piept, desf�cu de acolo carabiniera de siguran�� i o fix� de treapta cea mai apropiat�. Indiferent ce s-ar fi �nt�mplat �n continuare, nu mai avea cum s� cad�.

R�sufl� de c�teva ori ad�nc, apoi, tot cu ochii �nchi�i, conect� radioul. Cu un glas care spera s� par� calm �i autoritar, �ntreb�:

― Aici comandantul. Toat� lumea �n regul�?

Verific�nd numele unul c�te unul �i primind r�spunsuri oarecum tremur�toare de la to�i, �ncrederea �i controlul de sine �i revenir� complet. Oamenii lui nu p��iser� nimic �i-i a�teptau s�-i conduc�. Era iar�i comandant.

― �ine�i ochii �nchi�i p�n� c�nd s�nte�i siguri c� ve�i face fa��, �i sf�tui el. Priveli�tea este� cople�itoare. Dac� crede�i c� n-o pute�i suporta, continua�i s� urca�i f�r� s� mai privi�i �napoi. �ine�i minte, �n cur�nd ve�i ajunge la gravita�ie zero �i acolo nu pute�i c�dea.

N-ar fi fost nevoie s� aminteasc� un adev�r elementar unor astronau�i cu experien��, �ns� Norton �i-l repeta lui �nsu�i la fiecare c�teva secunde. G�ndul gravita�iei zero era un fel de talisman, ferindu-l de orice r�u. Indiferent ce i-ar fi spus ochii, Rama nu-l putea trage jos, c�tre nefiin��, pe c�mpia aflat� la opt kilometri dedesubt.

Cur�nd, a privi �n jur deveni o chestiune de m�ndrie �i demnitate. Pentru �nceput trebuia �ns� s�-�i st�p�neasc� trupul.

Desf�cu ambele m�ini de pe punte �i trecu bra�ul st�ng pe sub o treapt�. �ncle�t�nd �i descle�t�nd pumnii, a�tept� s�-i dispar� crampele musculare; deschise ochii �i se �ntoarse �ncet spre Rama.

Prima impresie a fost una de albastru. Str�lucirea care umplea cerul nu se putea confunda cu aceea a soarelui; doar un arc electric era capabil s-o provoace. Deci Soarele lui Rama, �i spuse el, trebuie s� fie mai fierbinte dec�t al nostru. �i va interesa pe astronomi�

Acum �n�elegea rolul misterioaselor canale. Valea Dreapt� �i cele cinci copii ale ei nu erau altceva dec�t gigantice benzi luminoase. Rama avea sori lineari, dispu�i simetric pe interior. De la fiecare pornea o f�ie larg� de lumin�, a�intit� c�tre axa central� �i ilumin�nd zona opus� din cilindru. Norton se �ntreba dac� puteau fi conectate alternativ, s� produc� ciclul de lumin� �i �ntuneric, sau dac� Rama era o lume a zilei ve�nice.

Benzile orbitoare �i obosiser� iar�i ochii; nu-i p�rea r�u c� avea o scuz� real� pentru a-i �nchide o vreme. Abia atunci, ref�cut �n parte �n urma �ocului vizual, reu�i s� se concentreze asupra unei probleme mult mai serioase.

Cine, sau ce aprinsese luminile �n Rama?

Cele mai complexe teste indicaser� c� lumea aceea era steril�. Dar iat� c� se �nt�mplase ceva ce nu se putea explica prin ac�iunea unor for�e naturale. Nu exista via��, �ns� poate exista con�tiin��; robo�i trezindu-se dup� un somn de eoni. Poate c� explozia de lumin� fusese un spasm �nt�mpl�tor, neprogramat ― un ultim efort muribund al ma�inilor ca r�spuns la intensa c�ldur� a unui soare nou, ma�ini care aveau s� revin� cur�nd la nemi�care, de data aceasta pentru totdeauna.

Totu�i, Norton nu accept� o explica�ie at�t de simpl�. C�teva fragmente de mozaic �ncepeau s� se potriveasc�, de�i lipseau �nc� multe. Absen�a oric�ror semne de uzur�, de pild�, senza�ia de lucru nou, abia ie�it din m�inile constructorilor� Asemenea g�nduri ar fi reu�it s� inspire team�, chiar teroare. Totu�i, efectul lor fu altul. Norton se sim�ea clocotind de �nc�ntare. Lucrurile care a�teptau s� fie descoperite acolo se aflau �ntr-un num�r mult mai mare dec�t �ndr�znise s� spere el vreodat�.

S� vezi c�nd va afla de asta Comitetul Rama! �i trecu prin minte.

Apoi, cu o hot�r�re calm�, redeschise ochii �i �ncepu s� inventarieze metodic tot ceea ce vedea.

Pentru �nceput, trebuia s� stabileasc� un sistem de referin��. Privea cel mai �ntins spa�iu �nchis v�zut vreodat� de om �i pentru a se descurca avea nevoie de o hart� mental�.

Gravita�ia mic� �l ajuta pu�in; cu un efort de, voin�� putea schimba �susul� �i �josul� �n oricare direc�ie. Totu�i, unele dintre ele p�reau periculoase din punct de vedere psihologic; nesiguran�a �ncercat� la alegerea lor �l determin� s� le �nl�ture din minte c�t mai repede.

Cel mai simplu era s�-�i �nchipuie c� se afla pe fundul rotund al unui pu� gigantic, larg de �aisprezece kilometri �i ad�nc de cincizeci. Avantajul imaginii era dispari�ia oribilei senza�ii de c�dere, de�i ea avea �i serioase neajunsuri.

Putea pretinde c� ora�ele �mpr�tiate �n Rama, ca �i zonele diferit colorate fuseser� fixate bine pe pere�ii �nal�i. Structurile variate �i complexe ce at�rnau din cupola de deasupra nu erau mai �nfrico��toare dec�t candelabrele uria�e din anumite s�li de concerte de pe P�m�nt. De neacceptat era �ns� Oceanul Cilindric�

Se g�sea la jum�tatea pu�ului, o band� lat� de ap�, cuprinz�nd �ntreaga circumferin��, f�r� vreun suport vizibil. Nu exista nici o �ndoial� asupra faptului c� era ap�; avea; o culoare albastru-viu, punctat� de sc�ntei str�lucitoare, r�m�i�ele sloiurilor de ghea��. Dar un ocean vertical, form�nd un cerc complet la dou�zeci de kilometri sus pe cer, reprezenta un fenomen at�t de tulbur�tor �nc�t dup� o vreme, Norton �ncepu s� se g�ndeasc� la alte posibilit��i.

R�suci mental peisajul cu nou�zeci de grade. Imediat, pu�ul uria� se transform� �ntr-un tunel lung, astupat la ambele capete. Baza o constituia evident puntea �i sc�rile tocmai urcate. Din aceast� perspectiv� reu�ea �n cele din urm� s� aprecieze la adev�rata ei valoare viziunea arhitec�ilor care construiser� acest loc.

St�tea ag��at pe fa�a curb� a unei st�nci de �aisprezece kilometri, cu jum�tatea superioar� complet deasupra lui, contopit� cu plafonul arcuit al cerului. Sub el, puntea cobora cu cinci sute de metri, termin�ndu-se la marginea primei terase. Urma apoi scara, aproape vertical� �n zona de gravita�ie redus�, devenind treptat tot mai pu�in abrupt� p�n� c�nd, dup� ce se �ntrerupea cu alte cinci platforme, ajungea pe c�mpia �ndep�rtat�. Pe urm�torii doi sau trei kilometri distingea treptele una c�te una, dup� aceea ele se contopeau �ntr-o band� continu�.

Curba descendent� a sc�rii impunea at�t de mult, �nc�t adev�rata ei m�rime era imposibil de apreciat. Norton zburase odat� �n jurul Everestului �i r�m�sese uimit de m�re�ia acestuia. Realiz� c� scara avea �n�l�imea Himalaiei. Asocierea p�rea �ns� lipsit� de sens.

�n plus, nu exista nici un termen de compara�ie pentru celelalte dou� sc�ri, Beta �i Gama, urc�nd spre cer ca s� se curbeze deasupra capului s�u. Comandantul �i f�cuse suficient curaj s� se lase pe spate �i s� le priveasc� doar pentru o clip�. Dup� care se str�dui s� uite c� se aflau acolo�

Motivul �l constituia faptul c� prea multe imagini ale lui Rama sugerau o a treia variant�, ce dorea din r�sputeri s-o evite. Era vorba de aceea�i perspectiv� a unui cilindru vertical, ori pu�, dar unde el se g�sea �n v�rf �i nu pe fund, aidoma unei mu�te t�r�ndu-se cu capul �n jos pe tavanul unei cupole, la o �n�l�ime de cincizeci de kilometri. La fiecare evocare a imaginii, Norton avea nevoie de toat� puterea voin�ei sale s� nu se aga�e din nou, cu disperare, de punte.

Cu timpul (de acest lucru era sigur) toate temerile vor dispare. M�re�ia �i stranietatea lui Rama aveau s� cople�easc� spaima, cel pu�in pe cea a oamenilor antrena�i s� �nfrunte pericolele spa�iului cosmic. Cei care nu p�r�siser� niciodat� P�m�ntul �i nu se v�zuser� niciodat� �nconjura�i de stele poate c� n-ar fi suportat priveli�tile acelea. Dar dac� cineva avea s-o fac�, �i repeta Norton cu �nc�p��nare, aceia erau echipajul �i comandantul lui Endeavour.

κi consult� cronometrul. Pauza durase doar dou� minute, �ns� �i p�ruse lung� de o via��. Exercit�nd at�t efort �nc�t abia s�-�i �nving� iner�ia �i c�mpul gravita�ional tot mai slab, �ncepu s� se salte �nceti�or �n sus, pe ultima sut� de metri a pun�ii. �nainte de a intra �n ecluz� �i de-a �ntoarce spatele spre Rama, cercet� rapid interiorul pentru o ultim� privire de ansamblu.

Se modificase �n chiar acele ultime minute; din mare se ridica cea�a. Pe primele sute de metri, coloanele albe �i fantomatice se �n�l�au drept pe direc�ia rota�iei lui Rama, apoi �ncepeau s� se destrame �ntr-un v�rtej turbulent, pe m�sur� ce aerul din p�turile superioare �ncerca s� elimine excesul de vitez�. Alizeele lumii cilindrice �ncepeau s�-�i traseze traiectoriile pe cer. Dup� un interval de timp necunoscut, cea dint�i furtun� tropical� era pe punctul de a izbucni.

19.�UN AVERTISMENT DE PE MERCUR

Pentru prima dat� dup� foarte multe s�pt�m�ni, to�i membrii Comitetului Rama erau prezen�i la apel. Profesorul Solomons sosise din ad�ncurile Pacificului, unde studiase opera�iunile miniere din fosele submarine. Spre surpriza tuturor, reap�ru Dr. Taylor, acum c�nd posibilitatea ca Rama s� con�in� via��, pe l�ng� obiecte ne�nsufle�ite, se ivise iar�i.

Pre�edintele se a�teptase ca Dr. Carlisle Perera s� fie mai dogmatic �n afirma�ii ca de obicei, �in�nd seama c� previziunea sa referitoare la un uragan �n Rama se adeverise. Spre marea surpriz� a Excelen�ii Sale, Perera se dovedi remarcabil de ponderat, accept�nd felicit�rile colegilor s�i cu o figur� aproape st�njenit�.

De fapt, exobiologul era m�cinat de remu�c�ri. Transformarea spectaculoas� a Oceanului Cilindric constituia un fenomen mult mai previzibil dec�t uraganele� �i cu toate acestea �l neglijase complet. Faptul c�-�i amintise c� aerul fierbinte se ridic�, uit�nd �ns� c� ghea�a fierbinte se contract�, nu era ceva de care s� fie m�ndru. Totu�i, cur�nd avea s� treac� peste asta, revenind la obi�nuita lui �ncredere olimpian�.

C�nd pre�edintele �i oferi cuv�ntul, �ntreb�ndu-l ce schimb�ri de clim� mai pronostica, Perera fu extrem de atent �n cenzurarea ipotezelor:

― V� da�i seama, explic� el, meteorologia unei lumi at�t de stranii cum este Rama poate oferi multe surprize. Dar, dac� am calculat corect, nu vor mai fi alte furtuni, iar condi�iile se vor stabiliza �n scurt timp. Va urma o cre�tere lent� de temperatur� p�n� la periheliu �i dincolo de el, dar asta nu ne mai intereseaz�, c�ci Endeavour va trebui s� fie deja plecat� de acolo.

― Deci �n cur�nd se va putea p�trunde din nou �n Rama?

― �� probabil. Vom �ti cu siguran�� peste patruzeci �i opt de ore.

― Re�ntoarcerea-i imperativ�, interveni ambasadorul mercurian. Trebuie s� afl�m totul despre Rama, situa�ia s-a schimbat complet.

― Cred c� �n�eleg la ce v� referi�i, dar n-a�i vrea s� fi�i mai explicit?

― Desigur. P�n� acum am presupus c� Rama e lipsit de via�� sau, �n tot cazul, necontrolat. �n prezent �ns� nu mai putem pretinde c� este un hoinar. Chiar dac� la bordul lui nu exist� forme de via��, el poate fi dirijat de mecanisme automate, programate s� �ndeplineasc� o anumit� misiune, poate una dezavantajoas� pentru noi. Nepl�cut� a�a cum este, trebuie s� lu�m �n considerare problema auto-ap�r�rii.

Izbucni un vacarm de proteste, oblig�ndu-l pe pre�edinte s� restabileasc� ordinea.

― L�sa�i s� termine Excelen�a Sa! solicit� el. Indiferent, dac� ideea ne place ori nu, ea trebuie privit� cu seriozitate.

― Cu tot respectul fa�� de ambasador, f�cu Dr. Conrad Taylor cu intona�ia cea mai lipsit� de respect, cred c� putem respinge ca naiv� teama unei interven�ii r�uvoitoare. Creaturi at�t de avansate cum s�nt Ramanii au cu siguran�� o moral� corespunz�tor dezvoltat�. Altminteri s-ar fi distrus singuri, a�a cum era s� p��im noi �n�ine �n secolul dou�zeci. Am expus destul de limpede aceast� teorie �n ultima mea carte: Etos �i Cosmos. Sper c� a�i primit copia�

― Da, v� mul�umesc, de�i m� tem c� urgen�a altor probleme nu mi-a permis s� citesc dec�t introducerea. Totu�i, ideea general� �mi este familiar�. Nici noi nu avem o atitudine du�m�noas� fat� de un mu�uroi de furnici, dar dac� vrem s� cl�dim o cas� �n acela�i loc�

― Asta-i o t�mpenie la fel de mare ca �i Asocia�ia Pandora! Nimic altceva dec�t xenofobie interstelar�!

― V� rog, domnilor! A�a nu ajungem nic�ieri! Domnule ambasador, v� rog s� continua�i.

Pre�edintele privi peste trei sute optzeci de mii de kilometri c�tre Conrad Taylor, care se potoli ca un vulcan ce-�i a�teapt� clipa s� erup� iar�i.

― Mul�umesc, rosti mercurianul. Se poate ca pericolul s� nu fie real, dar nu avem voie s� risc�m �n privin�a viitorului speciei umane. Dac� �mi permite�i s-o spun, noi, mercurienii, s�ntem cei mai �ngrijora�i. Avem �i cele mai multe motive.

Dr. Taylor pufni sonor �i fu potolit de o alt� privire de pe Lun�.

― De ce Mercurul mai mult dec�t celelalte planete? �ntreb� pre�edintele.

― C�nt�ri�i situa�ia! Rama se g�se�te deja �n interiorul orbitei noastre. Se presupune c� va ocoli soarele �i se va �ndrepta iar�i spre exterior. Dar dac� urmeaz� o manevr� de fr�nare? �ntr-un astfel de caz, ea s-ar petrece la periheliu, cam �n treizeci de zile. Cercet�torii mei m-au informat c� �n aceast� situa�ie Rama va ocupa o orbit� circular� la numai dou�zeci �i cinci de milioane de kilometri de soare. De acolo ar domina �ntregul Sistem Solar.

Un r�stimp �ndelungat, nimeni, nici chiar Conrad Taylor, nu scoase vreun cuv�nt. To�i membrii Comitetului �i st�p�neau cuvintele destinate acelor indivizi dificili, at�t de potrivit reprezenta�i acolo de ambasadorul lor.

Pentru majoritatea oamenilor, Mercur reprezenta o imagine destul de exact� a Iadului; exact� p�n� c�nd avea s� apar� ceva �i mai r�u. Mercurienii �ns� se m�ndreau cu planeta lor bizar�, cu zilele mai lungi dec�t anii, cu r�s�riturile �i apusurile duble, cu r�urile ei de metal topit� Prin compara�ie, Luna �i Marte erau cuceriri banale. Doar pe Venus (dac� aveau s� coboare vreodat�), puteau oamenii s� �nt�lneasc� un mediu mai ostil dec�t cel de pe Mercur.

Totu�i, �n multe privin�e planeta se dovedise a fi cheia Sistemului Solar. Rev�z�nd evenimentele, faptul p�rea evident. Era Cosmic� �mplinise un veac de c�nd adev�rul fusese unanim acceptat. Iar �n prezent mercurienii nu l�sau pe nimeni s�-l uite.

Cu mult �nainte ca omul s� ajung� aici, Mercur sugerase, prin densitatea ridicat�, un con�inut mare �n metale grele. Bog��iile sale continuau s� r�m�n� o surs� de uimire, am�n�nd cu o mie de ani orice team� de epuizare a metalelor cu adev�rat importante pentru civiliza�ia uman�. Iar aceste comori se aflau �n pozi�ia cea mai bun�, acolo unde puterea soarelui era de zece ori mai mare dec�t pe Terra.

Energie �i minereuri metalifere nelimitate; asta �nsemna Mercur. Uria�ele lui lansatoare magnetice catapultau produsele spre orice punct al Sistemului Solar. Exporta de asemeni energie sub form� de izotopi de transuraniu, sau chiar radia�ie pur�. Se propusese ca laserele de pe Mercur s�-l dezghe�e pe Jupiter, dar celelalte planete se opuseser�. O tehnologie capabil� s�-l pr�jeasc� pe Jupiter oferea prea multe posibilit��i tentante pentru un �antaj interplanetar.

C� se ridicase o asemenea problem� explica suficient de bine atitudinea general� fa�� de mercurieni. Erau respecta�i pentru d�rzenie �i talent ingineresc, admira�i pentru modul �n care cuceriser� o planet� at�t de groaznic�, �n schimb nimeni nu-i agrea �i nici nu avea �ncredere �n ei.

Dar �n acela�i timp era posibil s� le apreciezi punctul de vedere. Se glumea despre mercurieni, spun�ndu-se c� se comportau de parc� soarele le apar�inea. �i unea o leg�tur� str�ns� de dragoste �i ur�, a�a cum c�ndva vikingii fuseser� lega�i de mare, nepalezii de Himalaia, sau eschimo�ii de tundr�. Ar fi fost extrem de neferici�i dac� intervenea ceva �ntre ei �i for�a natural� care le controla �i domina vie�ile.

�n cele din urm�, pre�edintele sparse t�cerea. �nc� �i mai amintea soarele Indiei �i se �nfiora g�ndindu-se la cel al lui Mercur. De aceea �i lua pe mercurieni �n serios, de�i �i considera ni�te barbari tehnologici.

― Cred c� oarecare adev�r exist� �n cuvintele dumneavoastr�, domnule ambasador, rosti el �ncet. Ave�i vreo propunere?

― Da, domnule. �nainte de a �ntreprinde vreo ac�iune, trebuie s� de�inem toate datele. Cunoa�tem geografia lui Rama, dac� se poate folosi un asemenea termen, dar nu �tim nimic despre posibilit��ile lui. Iar cheia �ntregii probleme asta este: posed� Rama un sistem de propulsie? κi poate modifica traiectoria? S�nt foarte interesat s� aflu p�rerea domnului Perera.

― M-am g�ndit �ndelung la acest subiect, r�spunse exobiologul. Desigur, impulsul ini�ial de lansare a lui Rama se datoreaz� unui sistem de propulsie, �ns� el putea fi constituit de o treapt� booster suplimentar�. P�n� acum nu s-a descoperit urma vreunui propulsor la bord. E absolut sigur c� �n exteriorul blindajului nu exist� duze, ori alte sisteme de evacuare a de�eurilor arse.

― Ar putea fi mascate�

― Adev�rat, dar �n ce scop? �i apoi, unde-s rezervoarele de combustibil �i sursele energetice? Carcasa principal� este solid�, a fost verificat� prin test�ri seismice. Cavit��ile din partea nordic� se datoreaz� �n exclusivitate sistemului de ecluze. �n felul acesta mai r�m�ne numai extremitatea sudic� a lui Rama, pe care comandantul Norton nu a reu�it p�n� acum s-o ating� datorit� l��imii oceanului. La Polul Sud se g�sesc mai multe mecanisme �i structuri ciudate, observate de dumneavoastr� �n fotografii. �n privin�a lor, putem face presupuneri doar.

Eu s�nt �ns� destul de sigur de urm�torul lucru: dac� Rama are un sistem de propulsie, el nu apar�ine �n nici un caz tehnologiei noastre actuale. De fapt, ar fi potrivit s� fie fabulosul Motor Cosmic despre care vorbim de dou� sute de ani.

― Nu vi se pare o ipotez� exagerat�?

― Cu siguran��, nu. Dac� dovedim c� Rama are un Motor Cosmic, chiar dac� nu vom afla nimic despre modul lui de utilizare, descoperirea ar fi de o importan�� major�. Vom �ti m�car c� un asemenea lucru e posibil.

― Ce este un Motor Cosmic? �ntreb� destul de st�njenit ambasadorul P�m�ntului.

― Orice sistem de propulsie, Sir Robert, ce nu func�ioneaz� pe principiul reactiv. Antigravita�ia ar reprezenta o solu�ie. Deocamdat� nu �tim unde s� c�ut�m un asemenea motor, �i mul�i savan�i se �ndoiesc de posibilitatea existen�ei sale.

― Nu exist�, izbucni profesorul Davidson. Asta a stabilit-o Newton. Ac�iunea f�r� reac�iune nu-i posibil�. Motorul Cosmic e-un nonsens! V-o spun eu!

― S-ar putea s� ave�i dreptate, f�cu Perera cu un calm neobi�nuit. Dar dac� Rama nu are Motor Cosmic, atunci nu posed� nici un fel de motor. Pur �i simplu nu e loc pentru un sistem conven�ional de propulsie, cu rezervoarele sale uria�e�

― Greu s�-�i imaginezi o lume �mpins� �nainte, arunc� Dennis Solomons. Ce s-ar �nt�mpla cu obiectele din interior? Totul ar trebui fixat rigid. Extrem, de dificil�

― �n sf�r�it, accelera�ia poate avea o valoare foarte sc�zut�. Problema principal� o reprezint� apa din Oceanul Cilindric. Cum poate fi oprit� s� nu�

Perera se �ntrerupse �i privi �n gol. P�rea �n pragul unei crize de epilepsie sau al unui atac de cord. Colegii �l privir� alarma�i, c�nd brusc, b�rbatul izbi cu pumnul �n mas� �i strig�:

― Sigur c� da! Asta explic� totul! St�nca de pe malul sudic� acum are sens!

― Nu �i pentru mine, morm�i ambasadorul Lunii, �n numele tuturor celor prezen�i.

― Privi�i fotografia longitudinal� a lui Rama, continu� tulburat Perera. Ave�i fiecare c�te o copie? Oceanul Cilindric e cuprins �ntre dou� maluri care �nconjoar� complet interiorul. ��rmul nordic are doar cincizeci de metri �n�l�ime. Pe de alt� parte, malul sudic este mai �nalt cu aproape o jum�tate de kilometru. De ce aceast� diferen��? Nimeni n-a fost �n stare s� ofere o explica�ie c�t de c�t rezonabil�.

S� presupunem �ns� c� Rama poate accelera, deplas�ndu-se cu cap�tul nordic �nainte. Apa din ocean va tinde s� aib� o mi�care opus�; nivelul la cap�tul sudic se va ridica� poate cu sute de metri. De aceea ��rmul e mai �nalt. S� vedem�

Perera �ncepu s� m�zg�leasc� cu furie. Dup� un timp incredibil de scurt, nu mai mult de dou�zeci de secunde, ridic� privirea triumf�tor:

― Cunosc�nd �n�l�imea ��rmurilor, s�ntem �n stare s� calcul�m accelera�ia maxim� suportat� de Rama. Dac� ar m�sura mai mult de doi la sut� din 1 g, oceanul ar trece peste ��rmul sudic.

― A cincizecea parte din accelera�ia gravita�ional�? Nu-i prea mult.

― Ba este� pentru o mas� de zece milioane de megatone. Oricum, pentru manevre cosmice este arhisuficient.

― V� mul�umesc, Dr. Perera, rosti ambasadorul mercurian. Ne-a�i oferit date la care trebuie s� reflect�m. Domnule pre�edinte, �l putem convinge pe comandantul Norton de necesitatea explor�rii Polului Sud?

― Norton face tot ce-i st� �n putin��. Bine�n�eles, oceanul r�m�ne un obstacol. Vor �ncerca s� construiasc� un soi de plut�, s� ajung� m�car la New York�

― Regiunea Polului Sud pare mult mai important�. �ntre timp, voi aduce aceste chestiuni la cuno�tin�a Adun�rii Generale. S�nte�i de acord?

Nimeni nu obiect�, nici chiar Dr. Taylor. Dar c�nd membrii Comitetului fur� gata s�-�i �nchid� circuitele, Sir Lewis ridic� m�na.

B�tr�nul istoric vorbea arareori, dar atunci c�nd o f�cea, to�i �l ascultau cu deferen��.

― S� presupunem c� Rama este� activ� �i posed� �nsu�irile men�ionate. �n armat� au o zicala str�veche, care spune: a putea nu implic� �i a vrea.

― Dar c�t vom a�tepta s� vedem ce inten�ii are? �ntreb� mercurianul. C�nd le vom afla s-ar putea s� fie prea t�rziu.

― Deja este prea t�rziu� Nu mai putem �ntreprinde nimic care s�-l afecteze. M� �ntreb dac� am fi fost capabili vreodat� de a�a ceva.

― Nu admit, Sir Lewis! Putem face multe lucruri, dac� se dovedesc necesare. Rama este un ou cosmic, �nc�lzit de razele soarelui. Poate cr�pa dintr-o clip� �n alta.

Pre�edintele Comitetului �l privi de-a dreptul uluit pe ambasadorul lui Mercur. �n toat� cariera sa diplomatic�, rareori fusese surprins �ntr-at�t.

Nu �i-ar fi imaginat niciodat� un mercurian capabil de asemenea zboruri poetice ale imagina�iei.

20.�CARTEA REVELA�IILOR

C�nd unul din membrii echipajului �i spunea �comandante�, sau �i mai r�u, �domnule Norton�, �ntotdeauna era vorba de ceva serios. Nu-�i aducea aminte ca Boris Rodrigo s�-l fi apelat vreodat� �n acest mod, deci chestiunea p�rea de dou� ori mai serioas�. Chiar �i �n condi�iile normale, locotenentul Rodrigo era o persoan� sobr� �i grav�.

― Despre ce-i vorba, Boris? �ntreb� c�nd u�a cabinei se �nchise �napoia lor.

― Comandante, solicit permisiunea de a folosi prioritatea de naviga�ie pentru un mesaj pe P�m�nt.

Era �ntr-adev�r ceva neobi�nuit, de�i nu lipsit de precedent. Semnalele de rutin� mergeau c�tre cel mai apropiat releu planetar, �n momentul acela Mercur, �i cu toate c� timpul de transmisie era o chestiune de minute, treceau adesea cinci sau �ase ore �nainte ca mesajul s� ajung� pe biroul destinatarului. �n nou�zeci �i nou� la sut� din cazuri, �nt�rzierea era rezonabil�, dar �n ipoteza unei urgen�e, la aprecierea comandantului se puteau utiliza alte canale, mai directe �i mai costisitoare.

― Cred c� �tii c� trebuie s�-mi oferi un motiv serios. Toat� banda de frecven�e disponibile e ticsit� deja cu transmisii de date. E o problem� personal�?

― Nu, comandante. Ceva cu mult mai important. Vreau pe trimit un mesaj Bisericii Mam�.

Aha, �i spuse Norton. Cum s� m� port cu el?

― Ar fi mai bine s�-mi explici.

Replica lui Norton nu era motivat� numai de curiozitate, de�i aceasta era cu certitudine prezent�. Dac� �i acorda lui Boris prioritatea solicitat�, trebuia s�-�i justifice ulterior decizia.

Ochii alba�tri �i calmi �l fixau. Nu-l v�zuse niciodat� pe Boris pierz�ndu-�i controlul; �ntotdeauna, perfect st�p�n pe sine. To�i Cosmo-cre�tinii erau la fel; constituia unul din beneficiile credin�ei lor �i-i ajuta s� devin� buni astronau�i. Uneori �ns�, siguran�a lor lipsit� de �ndoieli enerva pu�in pe acei neferici�i ce nu fuseser� atin�i de Revela�ie.

― Se refer� la scopul lui Rama, comandante. Cred c� l-am aflat.

― Continu�

― S� analiz�m lucrurile. Avem o lume goal�, complet lipsit� de via�� totu�i perfect adaptat� oamenilor. Are ap� �i o atmosfer� pe care o putem respira. Vine din ad�ncurile �ndep�rtate ale spa�iului, �ndrept�ndu-se cu mare precizie spre Sistemul Solar, un fapt de-a dreptul incredibil dac� ar fi vorba, de pur� �nt�mplare. �i, pe l�ng� faptul c� arat� nou-nou��, pare s� nu fi fost locuit� niciodat�.

Am repetat lucrurile astea de zeci de ori, reflect� Norton. Ce ar putea ad�uga Boris?

― Credin�a noastr� ne �nv��ase s� a�tept�m o asemenea vizit�, de�i nu �tiam exact forma ei. Biblia face unele aluzii. Dac� nu reprezint� a Doua �nviere, poate fi a Doua Judecat�. Povestea lui Noe o descrie pe cea dint�i. Eu cred c� Rama e o Arc� trimis� aici ca s�-i salveze pe aceia� care merit�.

�n cabina comandantului se instal� t�cerea. Nu pentru c� lui Norton i-ar fi lipsit replica; dimpotriv�, prin minte �i treceau prea multe �ntreb�ri, dar nu era sigur care dintre ele ar fi fost mai potrivit�.

�n cele din urm�, cu un glas c�t mai calm �i indiferent, remarc�:

― Conceptul este deosebit de interesant. De�i nu s�nt adept al credin�ei tale, �mi pare plauzibil.

Nu �nsemna c� e ipocrit sau mincinos. D�nd la o parte exager�rile religioase, teoria lui Rodrigo convingea la fel ca alte �ase pe care le auzise. Dac� specia omeneasc� era amenin�at� de o catastrof�, iar o inteligen�� superioar�, plin� de bun�voin��, dorea s� intervin�? Ar fi explicat totul, chiar foarte ingenios. Mai r�m�neau totu�i c�teva probleme�

― Dou� �ntreb�ri, Boris. Peste trei s�pt�m�ni, Rama va fi la periheliu; va ocoli apoi soarele �i va p�r�si Sistemul Solar la fel de repede cum a venit. Nu r�m�ne prea mult timp pentru Ziua Judec��ii, sau pentru transbordarea celor� �� ale�i, indiferent cum s-ar realiza ea.

― Foarte adev�rat. De aceea, c�nd va atinge periheliul Rama va fr�na, s� intre pe o orbit� sta�ionar�; probabil una cu afeliul pe orbita P�m�ntului. Acolo ar putea avea loc o alt� modificare de vitez� �i eventual, jonc�iunea cu P�m�ntul.

Explica�ia suna tulbur�tor de simplu. Dac� Rama inten�iona s� r�m�n� �n Sistemul Solar, exact a�a trebuia s� se �nt�mple. Modalitatea cea mai eficient� de �ncetinire era apropierea c�t mai mare de soare, urmat� de manevra. de fr�nare. Dac� ipoteza lui Rodrigo, ori o variant� a ei, era adev�rat� urmau s� constate �n cur�nd.

― �nc� ceva, Boris. Ce anume piloteaz� Rama?

― �n privin�a asta, nu avem r�spunsuri. Poate pur �i simplu un robot. Sau� un spirit. Ceea ce ar explica inexisten�a vreunui semn de via�� biologic�.

Asteroidul b�ntuit: de ce cuvintele �i re�nviaser� �n str�fundul memoriei? κi aminti acea povestire stupid� citit� cu ani �n urm�; se g�ndi c� era mai bine s� nu-l �ntrebe pe Boris dac� o citise �i el. Se �ndoia c� gusturile lui se �ndreptau spre asemenea literatur�.

― O s�-�i spun ce o s� facem, Boris, rosti Norton hot�r�ndu-se brusc. Dorea s� termine �ntrevederea p�n� nu devenea prea dificil�, �i considera c� g�sise o solu�ie. Po�i s�-�i rezumi ideile �n mai pu�in de� ��, o mie de bytes?

― Cred c� da.

― Ei bine, dac� reu�e�ti s-o faci s� sune ca o teorie �tiin�ific�, am s-o expediez cu prioritate absolut� Comitetului Rama. O copie poate merge atunci �i la Biserica ta �i to�i vor fi mul�umi�i.

― Mul�umesc, comandante, v� r�m�n recunosc�tor.

― Ah, nu o fac s�-mi u�urez con�tiin�a. Vreau s� v�d ce va decide Comitetul. Chiar dac� nu s�nt sut� la sut� de acord cu tine, poate c� ai dat peste ceva important.

― P�i, o s� afl�m la periheliu, nu-i a�a?

― Exact. O s� afl�m la periheliu.

Dup� ce Boris Rodrigo plec�, Norton chem� puntea de comand� �i eliber� autoriza�ia necesar�. Considera c� rezolvase corespunz�tor chestiunea �i �n plus, dac� Boris avea dreptate�

Poate c� �i sporise astfel �ansele s� se numere printre m�ntui�i!

21.�DUP� FURTUN�

Plutind prin coridorul acum familiar al complexului ecluzei Alfa, Norton se �ntreba dac� nu cumva ner�bdarea �nvinsese pruden�a. A�teptaser� patruzeci �i opt de ore la bordul lui Endeavour, dou� zile pre�ioase, gata de plecare �n orice clip� dac� situa�ia s-ar fi ar�tat favorabil�. Nu se �nt�mplase �ns� nimic; instrumentele l�sate �n Rama nu dezv�luiser� ceva nou. Din nefericire, camerele de luat vederi din Butuc fuseser� obturate de o cea�� ce le redusese vizibilitatea la c��iva metri, cea�� care abia �ncepuse s� se risipeasc�.

C�nd deschiser�, �n sf�r�it, ultima u�� a ecluzei �i �naintar� �n p�ienjeni�ul de corzi ajut�toare din jurul Butucului, primul lucru care atrase aten�ia comandantului fu schimbarea nuan�ei luminii. Nu mai era acel albastru �ip�tor, ci unul mult mai pastelat �i mai bl�nd, amintindu-i de o zi senin� pe P�m�nt.

Privi de-a lungul axei lumii �i nu z�ri dec�t un tunel alb, str�lucitor �i lipsit de particularit��i, continu�nd p�n� la piscurile ciudate ale Polului Sud. Interiorul lui Rama era complet acoperit de nori, f�r� vreo sp�rtur�. Stratul superior se preciza destul de bine; forma un cilindru mai mic �n interiorul celuilalt, �n mi�care, l�s�nd complet gol un miez central, larg de cinci � �ase kilometri, cu excep�ia c�torva �uvi�e �mpr�tiate de cirrus.

Tubul imens de nori era luminat pe dedesubt de cei �ase sori artificiali. Pozi�ia celor de pe continentul nordic era limpede definit� prin benzi difuze de lumin�, �ns� ceilal�i trei de pe malul opus al oceanului se contopeau laolalt� �ntr-o singur� f�ie str�lucitoare.

Ce se �nt�mpl� jos, sub norii aceia? se �ntreba Norton. Cel pu�in, furtuna care-i dispusese simetric �n jurul axei se potolise. Dac� nu-i a�teptau alte surprize, puteau cobor� �n siguran��.

P�rea normal ca �n explorare s� foloseasc� aceea�i echip� ce p�trunsese pentru prima dat� mai ad�nc �n Rama. Sergentul Myron, ca to�i membrii echipajului, avea �n prezent o condi�ie fizic� perfect�, corespunz�toare preten�iilor medicului-�ef. Sus�inea chiar, cu o sinceritate conving�toare, c� nu avea s� mai poarte niciodat� uniforma veche.

Privindu-i pe Myron, Mercer �i Calvert, ��not�nd� relaxa�i �i cu rapiditate �n josul pun�ii, Norton se g�ndi c�t de mult se schimbase situa�ia. Prima oar� cobor�ser� �n bezn� �i frig; acum �i �nt�mpinau lumina �i c�ldura. �n toate explor�rile anterioare fuseser� convin�i c� Rama era mort. Lucrul putea s� fi r�mas adev�rat �n sensul biologic al cuv�ntului, ceva se mi�ca �ns�, iar expresia lui Boris Rodrigo era la fel de bun� ca oricare alta: spiritul lui Rama se de�teptase.

Dup� ce ajunser� la platforma de la cap�tul pun�ii, preg�tindu-se s� coboare pe scar�, Mercer f�cu obi�nuita analiz� a atmosferei. Existau lucruri pe care nu le considera niciodat� absolut sigure. Se �tia c� �i atunci c�nd cei din jurul lui respirau perfect f�r� tub de oxigen, el se oprise s� testeze aerul �nainte de a-�i desface casca. Solicitat s� se explice, Mercer r�spunsese: �Sim�urile omului nu s�nt prea exacte. Zici c� nu ai nimic �i s� te pr�bu�e�ti �n minutul urm�tor�.

κi privi aparatul �i exclam�:

― La naiba!

― Ce s-a �nt�mplat? se auzi vocea lui Calvert.

― S-a dereglat� arat� prea mult. Ciudat, nu mi s-a mai �nt�mplat niciodat�. S�-l verific pe circuitul oxigenului din casc�.

Conect� micu�ul analizor de oxigen la supapa de control a c�tii �i r�mase t�cut. Tovar�ii s�i �l privir� de-a dreptul �ngrijora�i; ceea ce-l tulbura pe Karl trebuia s� fie luat �n serios.

Mercer deconect� analizorul, test� din nou atmosfera, apoi chem� Controlul:

― �efule! Vrei s�-mi faci o determinare de oxigen?

Urm� o pauz� mai lung� dec�t ar fi fost necesar, dup� care Norton r�spunse:

― Cred c� s-a stricat analizorul.

Mercer z�mbi larg.

― Indic� peste cincizeci la sut�, nu-i a�a?

― Da, ce s� �nsemne?

― �nseamn� c� ne putem scoate cu to�ii c�tile. Nu-i a�a c�-i bine?

― Nu s�nt sigur, replic� Norton, imit�nd sarcasmul vocii lui Mercer. E prea frumos ca s� fie adev�rat.

Nu trebuia s� mai adauge nimic. Ca to�i astronau�ii, comandantul Norton suspecta cel mai mult lucrurile prea frumoase.

Mercer �ntredeschise viziera c�tii �i adulmec� prudent. Pentru �nt�ia oar� la altitudinea aceea, aerul era perfect respirabil. Disp�ruse mirosul de st�tut, la fel �i usc�ciunea excesiv� ce provocase c�ndva necazuri respiratorii. Umiditatea atinsese un uimitor optzeci la sut�, cauza principal� fiind, ne�ndoielnic, dezghe�ul oceanului. Aerul era umed, totu�i pl�cut. Pare o sear� de var� pe un ��rm tropical, g�ndi Mercer. Climatul din interiorul lui Rama se �mbun�t��ise �n mod considerabil �n ultimele c�teva zile�

Dar de ce? Cre�terea umidit��ii nu reprezenta un mister; mai dificil de explicat era cre�terea brusc� a procentului de oxigen.

Continu�nd cobor�rea, Mercer �ncepu o serie �ntreag� de calcule mentale. P�n� la intrarea �n stratul de nori, nu ajunsese �nc� la un rezultat satisf�c�tor.

P�trunderea �n acest strat fu extrem de spectaculoas� prin rapiditatea ei. Lunecau �n jos prin aerul limpede, str�ng�nd �n m�ini metalul lustruit al balustradei, s� nu capete o vitez� prea mare �n acea regiune cu o gravita�ie la sfertul celei terestre. Apoi brusc, se trezir� �nconjura�i de o cea�� l�ptoas� �i orbitoare, limit�nd vizibilitatea la c��iva metri. Mercer fr�n� at�t de rapid �nc�t Calvert aproape se ciocni de el. Myron chiar �l izbi pe Calvert, c�t pe ce s�-l arunce de pe balustrad�.

― U�urel, f�cu Mercer. P�stra�i �ntre voi o distan�� suficient� pentru a men�ine contactul vizual. �i controla�i permanent viteza, �n caz c� voi fi obligat s� m� opresc pe nea�teptate.

Continuar� s� lunece prin cea�� ntr-o t�cere ireal�. Calvert abia �l z�rea pe Mercer, ca pe o umbr� vag� la zece metri �nainte, iar c�nd privi �napoi, Myron se g�sea cam la aceea�i distan�� n urma sa. �ntr-un fel, p�rea parc� �i mai straniu dec�t la cobor�rea �n bezna groas� a nop�ii Ramane. Cel pu�in, atunci razele proiectoarelor dezv�luiser� ce se afla �n fa��. Acum �ns�, �ncerca senza�ia c� plonjeaz� �ntr-un ocean tulbure.

Era imposibil de apreciat c�t cobor�ser�. Calvert b�nuia c� se apropiau de al patrulea nivel, c�nd Mercer fr�n� din nou. Dup� ce se str�nser� laolalt�, le �opti:

― Fi�i aten�i! N-auzi�i nimic?

― Ba da, replic� Myron dup� un minut. Pare s� fie v�ntul.

Calvert nu era tot at�t de sigur. R�suci capul �nainte �i �napoi, c�ut�nd s� localizeze sursa murmurului slab ce ajunsese p�n� la ei prin cea��, apoi renun��.

Lunecar� mai departe, ajung�nd la nivelul patru �i pornir� spre al cincilea. �ntre timp sunetul se �nte�ise, devenind tot mai familiar. Se aflau la jum�tatea celei de-a patra sc�ri, c�nd Myron strig�:

― �l recunoa�te�i acum?

L-ar fi identificat de mult� vreme, dar nu constituia un zgomot asociat vreodat� cu alt� lume dec�t P�m�ntul. Din cea��, dintr-un loc a c�rui dep�rtare nu putea fi calculat�, se auzea tunetul unei c�deri de ap�.

Dup� c�teva minute, plafonul de nori se �ntrerupse la fel de brusc pe c�t �ncepuse. Ie�ir� �n str�lucirea orbitoare a zilei Ramane, sc�nteind �i mai puternic sub lumina reflectat� de norii jo�i. Ap�ruse familiara c�mpie curb�, acum mult mai accesibil� min�ii �i sim�urilor c�ci nu se mai z�rea �ntreaga ei curbur�. Nu le venea greu s�-�i imagineze c� priveau �n lungul unei v�i largi, iar curbura vertical� a oceanului se r�sfr�ngea de fapt �n exterior.

Poposir� pe a cincea �i ultima platform�, s� raporteze str�pungerea norilor �i privir� aten�i �n jur. Din c�te �i puteau da seama, pe c�mpie nu se schimbase nimic. Aici sus �ns�, pe domul nordic, Rama le oferea o cu totul alt� imagine.

Acolo se g�sea originea zgomotului auzit. Cobor�nd parc� din nori, la trei sau patru kilometri distan�� se afla o cascad�. R�maser� minute �ntregi privind-o �n t�cere, aproape f�r� s�-�i cread� ochilor. Logica le spunea c� �ntr-o lume rotitoare, nici un obiect nu s-ar fi deplasat �n c�dere dup� o linie dreapt�; totu�i exista ceva teribil de straniu �ntr-o cascad� curb�, arcuindu-se �i oprindu-se la mul�i kilometri dep�rtare de punctul de sub surs�

― Dac� Galileo s-ar fi n�scut aici, rosti �n cele din urm� Mercer, ar fi �nnebunit formul�nd legile dinamicii.

― Eu unul credeam c� le cunosc �i oricum �nnebunesc. Pe tine nu te deranjeaz�, expertule? f�cu Calvert.

― De ce? replic� sergentul Myron. Reprezint� o demonstra�ie perfect� a efectului Coriolis. A� vrea s�-l pot prezenta studen�ilor.

Mercer studia g�nditor banda Oceanului Cilindric.

― A�i observat ce s-a �nt�mplat cu apa? spuse �n cele din urm�.

― P�i� nu mai e albastr�. Are o culoare verde pe care a� numi-o �de maz�re�. Ce �nseamn� oare?

― Poate acela�i lucru ca �i pe P�m�nt. Laura a denumit Oceanul �o sup� organic� a�tept�nd s� fie trezit� la via��.

― Poate c� exact a�a s-a �nt�mplat.

― �n dou� zile?! Pe P�m�nt au fost necesare milioane de ani.

― Trei sute �aptezeci �i cinci de milioane, dup� ultimele teorii. Deci de acolo provine oxigenul� Rama a trecut prin stadiul anaerobic �i a ajuns la plantele cu fotosintez� �n circa patruzeci �i opt de ore. M� �ntreb unde va ajunge m�ine?

22.�NAVIG�ND PE OCEANUL CILINDRIC

La picioarele sc�rii �i a�tepta �nc� o surpriz�. La �nceput p�rea c� prin tab�r� trecuse cineva, r�sturn�nd echipamentul, ba chiar lu�nd obiecte mici �i duc�ndu-le mai departe. Dup� o examinare rapid�, nelini�tea ini�ial� fu �nlocuit� de o nemul�umire st�njenitoare.

Vinovat era doar v�ntul. De�i �nainte de plecare ancoraser� toate obiectele, unele funii cedaser�, probabil �n urma unor rafale extrem de puternice. Abia �n c�teva zile aveau s� reu�easc� s� adune toate lucrurile �mpr�tiate.

Altminteri nu se observau schimb�ri deosebite. Acum, c�nd trecuse timpul furtunilor efemere ale prim�verii, obi�nuita lini�te a lui Rama revenise. Iar la marginea C�mpiei se g�sea un ocean calm, a�tept�ndu-�i cea dint�i ambarca�iune dup� un milion de ani.

― O nav� nou� n-ar trebui botezat� cu o sticl� de �ampanie?

― Chiar dac� am avea a�a ceva la bord, n-a� permite o astfel de risip� criminal�. Oricum, este prea t�rziu. E deja lansat�.

― Cel pu�in plute�te. Ai c�tigat pariul, Jimmy, pl�tesc c�nd ne �ntoarcem pe P�m�nt.

― S�-i punem �i un nume. Vreo idee?

Subiectul comentariilor pu�in m�gulitoare s�lta �n prezent l�ng� treptele ce coborau �n Oceanul Cilindric. O plut� mic�, construit� din �ase butoaie goale, fixate laolalt� de o ram� u�oar� de metal. Construc�ia, asamblarea �n Tab�ra Alfa �i transportul pe ro�i demontabile cale de peste zece kilometri de c�mpie, concentraser� eforturile �ntregului echipaj vreme de c�teva zile. Un pariu ce ar fi fost bine s� fie c�tigat.

Iar trofeul �i justifica riscul. Turnurile enigmatice ale New York-ului, sclipind �n lumina lipsit� de umbre la cinci kilometri dep�rtare, �i atr�seser� �nc� de la intrarea �n Rama. Nimeni nu punea la �ndoial� faptul c� ora�ul acela, sau orice ar fi fost el, constituia adev�rata inim� a lumii interioare. Trebuiau s� ajung� �n New York, chiar dac� dup� aceea n-aveau s� mai reu�easc� nimic altceva.

― Tot nu i-am pus un nume. C�pitane, ce spui?

Norton r�se, dup� care deveni brusc serios.

― Am eu un nume. Spune�i-i Resolution.

― De ce?

― A fost una din cor�biile lui Cook. E un nume bun� s� aib� parte de el.

Urm� o t�cere, apoi sergentul Barnes, responsabila principal� a vasului, solicit� trei voluntari. To�i cei prezen�i ridicar� m�inile.

― �mi pare r�u, avem doar patru veste de salvare. Boris, Jimmy, Pieter, voi a�i mai navigat c�ndva. Haide�i s-o �ncerc�m!

Nimeni nu considera c�tu�i de pu�in ciudat ca un sergent din executiv s� preia conducerea opera�iunilor. Ruby Barnes poseda singurul certificat de marinar de la bord �i argumentul era decisiv. Condusese trimarane de curs� �n Pacific �i, aparent, c��iva kilometri de ap� complet lini�tit� n-aveau s�-i solicite mult aptitudinile.

Din clipa �n care v�zuse oceanul, Ruby hot�r�se s� execute traversarea. De mii de ani de c�nd omul se luptase cu apele planetei sale, nici un matelot nu �nt�lnise vreodat� ceva mai neobi�nuit. �n ultimele zile, un refren obsedant �i invadase mintea: �Navig�nd pe Oceanul Cilindric� �. Ei bine, exact asta voia s� fac�.

Pasagerii �i ocupar� locurile pe banchetele improvizate, iar Ruby porni demarorul. Motorul de dou�zeci de kilowa�i �ncepu s� toarc�, lan�urile de transmisie scr�nir� �i Resolution ��ni �nainte �n uralele spectatorilor.

Ruby sperase s� ating� opt noduri cu �nc�rc�tura aceea, de�i s-ar fi mul�umit cu oric�t peste cinci noduri. Cronometr� o curs� de o jum�tate de kilometru de-a lungul ��rmului, dus �i �ntors, �n cinci minute �i jum�tate. �in�nd seama de viraje, �nsemna o vitez� de �apte noduri; putea fi mul�umit�.

F�r� motor, numai cu trei oameni energici �n ajutorul v�slei ei mai pricepute, Ruby ar fi atins un sfert din viteza respectiv�. Deci chiar �n eventualitatea unei defec�iuni, puteau reveni pe ��rm �n c�teva ore. Acumulatorii de mare capacitate asigurau suficient� energie s� ocoleasc� �ntreg Rama. Pentru siguran��, �nc�rcaser� alte dou� rezerve, iar acum, cu cea�a complet ridicat�, p�n� �i un marinar prudent precum Ruby ar fi pornit la drum f�r� busol�.

P�i pe mal �i salut�, amuz�ndu-se:

― Cursa-test a lui Resolution s-a �ncheiat cu succes, domnule. A�tept�m instruc�iuni.

― Perfect� amirale. C�nd pute�i s-o lua�i din loc?

― Imediat dup� ce �nc�rc�m proviziile �i c�pit�nia portului ne d� plecarea.

― Atunci, m�ine �n zori.

― Am �n�eles, s� tr�i�i!

Pe o hart�, cinci kilometri de ocean nu pare o distan�� mare; dar pe ap�, lucrurile se schimb�. C�l�toreau de numai zece minute �i ��rmul de cincizeci de metri al continentului nordic ar�ta deja surprinz�tor de �ndep�rtat. Totu�i New York-ul nu p�rea c�tu�i de pu�in mai aproape�

Cu toate acestea, navigatorii nu erau aten�i la maluri; continuau s� fie fascina�i de minunile oceanului. Nu mai schimbau nici glumele nervoase ce punctaser� �nceputul c�l�toriei; experien�a inedit� �i cople�ea.

Norton medita c� de fiecare dat� c�nd sim�ea c� s-a obi�nuit cu Rama, acesta scotea la iveal� noi surprize. �n timp ce Resolution �nainta b�z�ind monoton, avea impresia c� ea este prins� la piciorul unui val uria�, un val curb�ndu-se de ambele p�r�i p�n� devenea vertical, se �n�l�a iar cele dou� flancuri se uneau �ntr-un arc lichid la �aisprezece kilometri deasupra capetelor lor. �n ciuda ra�iunii �i logicii, nici unul dintre exploratori nu reu�ea s� uite ideea c�, �n orice clip�, acele milioane de tone de ap� se puteau pr�bu�i din cer.

Totu�i, se sim�eau mai degrab� a��a�i; era numai iluzia unui pericol, f�r� s� fie real. Desigur, doar dac� oceanul �nsu�i n-avea s� surprind�.

Ceea ce p�rea o posibilitate distinct�, c�ci a�a cum b�nuise Mercer, apa prinsese acum via��. Fiecare strop con�inea mii de microorganisme sferice, unicelulare, similare cu primele forme de plancton existente �n m�rile �i oceanele P�m�ntului.

Prezentau �ns� unele diferen�e bizare. Nu aveau nuclee, nici multe alte componente minime pentru formele de via��, terestre cele mai primitive. De�i Laura Ernst, �n prezent cercet�tor �tiin�ific �i medic al navei, dovedise �n mod clar c� oxigenul era produs de microorganisme, acestea erau totu�i insuficiente pentru a justifica modificarea atmosferei. Ar fi trebuit s� se numere nu �n mii, ci �n miliarde.

Dup� un timp, Laura descoperi c� num�rul lor sc�dea rapid �i c� probabil fusese mult mai mare �n cursul primelor ore ale zorilor lui Rama. P�rea c� avusese loc o explozie de via��, recapitul�nd istoria timpurie a P�m�ntului la o scar� temporal� redus� de un trilion de ori. Iar acum se epuiza singur�; micro-organismele plutitoare se dezintegrau, eliber�nd compu�ii chimici �napoi �n ocean.

― Dac� ve�i fi nevoi�i s� �nota�i, �i prevenise Dr. Ernst pe marinari, �ine�i gurile �nchise. C�teva pic�turi nu �nseamn� mare lucru� dac� le scuipa�i imediat. Dar toate s�rurile acelea organo-metalice, �mpreun�, dau o concentra�ie destul de otr�vitoare �i n-am chef s� caut antidotul.

Din fericire, primejdia men�ionat� nu se ar�ta a fi posibil�. Resolution putea pluti chiar dac� dou� dintre butoaie erau g�urite (afl�nd aceasta, Joe Calvert murmurase sumbru: �Aminti�i-v� de Titanic!�) �i chiar dac� avea s� se scufunde, vestele de salvare, grosolane dar eficiente, urmau s� le �in� capetele deasupra apei. �n plus, de�i �i avertizase �n mod sever, Laura nu credea c� o imersiune de c�teva clipe �n ocean putea fi fatal�. Fire�te, nici nu o recomanda.

Dup� dou�zeci de minute de �naintare, New York-ul nu mai constituia o insul� �ndep�rtat�. C�p�tase dimensiunile unui loc real �i detaliile �ntrez�rite doar prin telescop sau pe fotografii m�rite, ap�reau �n prezent ca structuri masive �i solide. Se �tia deja c� �ora�ul�, ca at�tea altele din interiorul lui Rama, era triplat: format din trei complexe, ori suprastructuri, identice �i circulare, �n�l��ndu-se pe o funda�ie prelung� �i oval�. Fotografiile f�cute din Butuc indicaser� c� fiece complex se diviza la r�ndul s�u �n trei sectoare egale, aidoma unul tort t�iat �n felii de 120�. Am�nuntul respectiv urma s� simplifice mult sarcina exploratorilor: cercetarea celei de-a noua p�r�i din New York ar fi fost suficient� pentru a-l cunoa�te complet. Dar �i �n acele condi�ii, munca urma s� fie extenuant�. �nsemna cercetarea a cel pu�in un kilometru p�trat de cl�diri �i ma�in�rii, dintre care unele se ridicau la sute de metri �n�l�ime.

Se p�rea c� Ramanii duseser� arta multiplic�rii cu trei la un �nalt grad de perfec�iune. Faptul �l demonstrau sistemul de ecluze, sc�rile Butucului, sorii artificiali� Iar acolo unde fusese �ntr-adev�r nevoie, f�cuser� chiar �i pasul urm�tor. New York-ul constituia un exemplu de ridicare la putere a lui trei.

Ruby �ndrept� ambarca�iunea c�tre complexul central; de aici, un �ir de trepte urca din ocean p�n� �n v�rful peretelui, ori zidului ce �nconjura insula. Exista chiar �i o dan�, convenabil plasat�, unde se putea ancora pluta. Z�rind-o, Ruby deveni �i mai agitat�. N-avea s� se opreasc� p�n� c�nd nu g�sea una dintre navele utilizate de Ramani la naviga�ia pe acel ocean extraordinar.

Norton hot�r�se s� debarce primul; �i privi tovar�ii �i le spuse:

― A�tepta�i aici, pe plut�, p�n� ajung �n v�rful zidului. C�nd o s� flutur din m�n�, s� m� urmeze Pieter �i Boris. Tu, Ruby, r�m�i la c�rm�, ca la nevoie s� putem pleca imediat. Dac� mi se �nt�mpl� ceva, �i raporta�i lui Karl �i executa�i instruc�iunile sale. Ac�iona�i dup� cum crede�i de cuviin�� dar f�r� acte de eroism. Limpede?

―Da, �efule. Baft�!

Comandantul Norton nu credea de fapt �n noroc. Nu se av�nta niciodat� �ntr-o situa�ie p�n� nu analiza to�i factorii implica�i �i nu asigura o cale de retragere. Din nou �ns�, Rama �l for�a s�-�i �ncalce regulile at�t de bine stabilite. Aici, aproape fiecare factor era necunoscut ― a�a cum, cu trei secole �i jum�tate �n urm�, Pacificul �i Marea Barier� de Corali fuseser� necunoscute eroului s�u� Da, va avea nevoie de toat� bafta posibil� ce-ar zace neutilizat� prin apropiere.

Scara era pur �i simplu un duplicat al celei de pe cel�lalt ��rm al oceanului; cu certitudine cei r�ma�i acolo �i priveau acum prin teleobiective. �i-i priveau �n �linie dreapt�, deoarece �n acea singur� direc�ie paralel� cu axa lui Rama, oceanul era �ntr-adev�r orizontal. Curiozitatea f�cea s� fie singura mas� lichid� din Univers despre care se putea spune aceasta; pe toate celelalte lumi, orice mare, ocean ori lac trebuia s� urmeze suprafa�a sferic� cu o curbur� egal� �n orice direc�ie.

― S�nt aproape de v�rf, rosti el pentru urechea electronic� de �nregistrare �i pentru secundul ce-l asculta atent, la cinci kilometri. Continu� s� fie lini�te� radia�ie normal�. �in contorul deasupra capului, �n caz c� peretele ac�ioneaz� ca un scut protector. Iar dac� de partea cealalt� exist� ceva ostil, va trage �nt�i �n aparat.

Glumea, desigur. �i totu�i de ce s� ri�te c�nd era at�t de u�or s� se arate prudent?

C�nd sui ultima treapt�, constat� c� parapetul avea o l��ime de vreo zece metri. �n partea interioar�, o serie alternativ� de rampe �i sc�ri cobora p�n� la nivelul principal al ora�ului, aflat cu dou�zeci de metri mai jos. De fapt, Norton se g�sea pe un zid �nalt, �nconjur�nd complet New York-ul �i oferindu-i o imagine panoramic�.

Complexitatea peisajului era de-a dreptul uluitoare, iar primul s�u gest fu s� fac� un tur complet �i lent cu aparatul de filmat. Dup� aceea, flutur� din m�n� c�tre spectatori �i transmise dincolo de ocean:

― Nici un semn de activitate, totu-i lini�tit. Urca�i. �ncepem explorarea.

23.�NEW YORK, RAMA

Nu era un ora�, ci o ma�in�. Norton trase aceast� concluzie dup� aproximativ zece minute �i nu g�si nici un motiv s� �i-o schimbe dup� ce traversar� insula. Un ora�, indiferent de natura locuitorilor s�i, trebuia s� ofere o form� oarecare de ad�post. Aici �ns� nu exista a�a ceva, poate doar �n subteran. Atunci unde erau intr�rile, sc�rile, lifturile? Nu descoperise nici m�car echivalentul unei simple u�i�

Analogia cea mai apropiat� cu P�m�ntul era o gigantic� uzin� chimic�. Totu�i, aici nu se aflau depozite de materii prime, urme ale unui sistem de transport care s� le asigure deplasarea. �n plus, nu-�i imagina pe unde ar fi ie�it produsele finite, f�r� s� mai pomeneasc� de natura acelor produse. Totul p�rea enigmatic �i frustrant.

― Cine are chef s� ghiceasc�? se adres� el �n final ascult�torilor s�i. Dac� asta e o fabric�, ce produce? De unde se aprovizioneaz�?

― Am o idee, �efule, opin� Karl Mercer de pe malul cel�lalt. Dac� folose�te oceanul? Dup� cum afirm� Doc, con�ine cam tot ce ne-ar putea trece prin minte.

R�spunsul era plauzibil. Norton se g�ndise deja la el. Poate c� existau conducte �ngropate p�n� la ocean, de fapt a�a �i trebuia s� fie, deoarece orice uzin� chimic� are nevoie de mari cantit��i de ap�. Nu credea �ns� �n r�spunsuri plauzibile; de cele mai multe ori se dovedeau eronate.

― Ideea este bun�, Karl, �ns� ce face New York-ul cu apa de mare?

Un r�stimp, nimeni de pe nav�, Butuc sau c�mpia nordic� nu r�spunse. Apoi se auzi un glas nea�teptat:

― Simplu, �efule. Numai c� ve�i r�de de mine.

― Nu, Ravi, nu vom r�de. Spune.

�n mod normal, Sergentul Ravi McAndrews, steward �ef �i �ngrijitor al cimpilor, reprezenta ultima persoan� din nava care s� intervin� �ntr-o discu�ie tehnic�. Coeficientul s�u de inteligen�� era modest, iar cuno�tin�ele de specialitate minime, ceea ce nu �nsemna c� era m�rginit. Poseda un soi de iste�ime nativ� respectat� de to�i.

― P�i, dac� e o uzin�, �efule, poate c� oceanul �i asigur� materiile prime� la urma urmei, a�a s-a �nt�mplat �i pe P�m�nt, de�i �n alte moduri� Eu cred c� New York e o uzin� de fabricat� Ramani.

Undeva, cineva pufni, �ns� amu�i la fel de repede �nainte s� fie recunoscut.

― �tii, Ravi, rosti �n cele din urm� Norton, teoria ta este �ndeajuns de tr�znit� ca s� fie adev�rat�. �i nu s�nt deloc sigur c-a� vrea s-o v�d testat� cel pu�in p�n� ne �ntoarcem la ��rm.

Acel celest New York era tot at�t de �ntins ca �i insula Manhattan, �ns� geometria lui diferea total. Existau prea pu�ine drumuri drepte, era un �ntreg labirint de arce scurte, concentrice, legate �ntre ele prin segmente de raze. Din fericire, �n interiorul lui Rama era imposibil s� te r�t�ce�ti; o singur� privire aruncat� spre cer ajungea s� stabileasc� axa nord-sud a lumii.

La aproape fiecare intersec�ie se oprir� pentru film�ri panoramice. C�nd sutele acelea de filme aveau s� fie sortate, urma s� �nceap� munca mig�loas�, dar exact�, de reconstituire la scar� a ora�ului. Norton b�nuia c� mozaicul rezultat avea s� le dea de lucru savan�ilor vreme de genera�ii.

Fa�� de c�mpie, aici p�rea �i mai greu s� te obi�nuie�ti cu lini�tea. Un ora�-ma�in� ar fi trebuit s� produc� zgomot; nu se auzea �ns� nici cel mai u�or zumzet electric, sau f��it mecanic. De c�teva ori Norton �i lipi urechea de sol, de peretele vreuneia din cl�diri, ascult�nd atent. Auzi doar zv�cnetul propriului s�nge.

Ma�inile dormeau, nici m�car nu tic�iau. Aveau oare s� se mai de�tepte vreodat�, �i atunci �n ce scop? Ca de obicei, totul se g�sea �n stare perfect�. Era u�or s� te convingi c� �nchiderea unui singur circuit, �ntr-un calculator r�bd�tor �i ascuns, putea re�nvia totul.

Ajung�nd �n cap�tul opus al ora�ului, escaladar� parapetul �nconjur�tor �i privir� sudul oceanului. Norton se uit� �ndelung la ��rmul �nalt de cinci sute de metri ce ascundea aproape jum�tate din Rama �i, judec�nd dup� investiga�iile prin telescop, jum�tatea mai complex� �i pu�in vizibil�. Din acel punct forma o dung� continu�, neagr� �i amenin��toare, sem�n�nd cu un zid de �nchisoare �n jurul unui continent. Nic�ieri pe �ntreaga circumferin�� nu se z�reau trepte, sau alte c�i de acces.

Se �ntreb� cum ajungeau Ramanii din New York pe malul sudic. Poate c� exista un sistem de transport subteran, pe dedesubtul oceanului. De asemenea, poate c� erau �i aparate zbur�toare; ora�ul num�ra multe zone descoperite, utilizabile pentru asolizare. Descoperirea unui vehicul Raman ar fi marcat un pas important, mai cu seam� dac� reu�eau s�-l foloseasc�. (Putea �ns� oare o surs� de energie s� func�ioneze dup� c�teva sute de mii de ani?) O serie de cl�diri aduceau a hangare ori garaje, iar toate erau netede �i lipsite de deschideri �n pere�i, parc� turnate. �Mai devreme sau mai t�rziu vom fi nevoi�i s� folosim explozivi �i raze laser�. Norton era hot�r�t s� am�ne p�n� �n ultima clip� o astfel de decizie.

Lipsa de hot�r�re �n utilizarea for�ei brute era cauzat�, par�ial de m�ndrie �i par�ial de team�. Nu dorea s� se poarte aidoma unui barbar tehnologic, distrug�nd ceea ce nu �n�elegea. La urma urmei, era un musafir nepoftit �i trebuia s� se comporte ca atare.

�n privin�a spaimei, poate termenul era cam dur; �precau�ie� ar fi fost mai potrivit. Ramanii dovedeau c� se g�ndiser� la toate posibilit��ile; nu era ner�bd�tor s� afle ce m�suri de siguran�� i luaser� pentru ap�rarea propriet��ii. C�nd avea s� revin� pe ��rmul de plecare, o va face cu m�inile goale.

24.�LIBELULA

Locotenentul James Pak era cel mai t�n�r ofi�er de la bordul lui Endeavour �i se afla abia la a patra misiune dincolo de orbita circumterestr�. Era ambi�ios �i cur�nd avea s� fie avansat. Dar totu�i �nc�lcase serios regulamentul �i aceasta �l determinase s� r�m�n� mult� vreme pe g�nduri.

Era riscant. Dac� d�dea gre� urma s� aib� necazuri serioase. κi juca nu numai cariera, ci �i propriul g�t. Dac� reu�ea �ns�, devenea erou. �n cele din urm� �l convinser� nu argumentele respective, ci ideea c� ne�ncerc�nd ar fi petrecut restul vie�ii regret�nd acea ultim� ocazie. �i totu�i mai ezita atunci c�nd �i solicit� comandantului o �ntrevedere personal�.

�Ce-o mai fi acum?� se �ntreb� Norton, cercet�nd expresia nesigur� de pe chipul t�n�rului. κi amintea de discu�ia delicat� cu Boris Rodrigo; nu, de-ast� dat� n-avea s� fie vorba de acela�i lucru. Cu siguran�� Jimmy nu constituia tipul de religios; �i petrecea majoritatea timpului liber satisf�c�ndu-�i, preferabil simultan, cele dou� pasiuni: sportul �i sexul.

Nu putea fi vorba despre cea dint�i �i spera c� nici despre a doua. Norton �nt�lnise majoritatea problemelor peste care un ofi�er de comand� putea da �n departamentul s�u, except�nd-o pe cea clasic� a unei na�teri neprogramate. De�i o asemenea situa�ie f�cea subiectul unor nenum�rate glume, ea n-avusese �nc� loc, de�i era doar o chestiune de timp.

― Ei, Jimmy, despre ce e vorba?

― Am o idee, domnule comandant. �tiu cum s� ajung pe continentul sudic� p�n� la Polul Sud!

― Te ascult. Cum vrei s� procedezi?

― ��. s� zbor p�n� acolo.

― Jimmy, am primit p�n� acum cinci propuneri diferite, f�r� s� pun la socoteal� aiurelile transmise de pe P�m�nt. Ne-am g�ndit s� adapt�m propulsoarele de la costumele noastre spa�iale, dar frecarea cu aerul le-ar reduce extrem de mult eficien�a. Dup� numai zece kilometri combustibilul s-ar termina.

― Cunosc asta. Am �ns� o solu�ie.

Atitudinea locotenentului Pak era un amestec curios de �ncredere absolut� �i nervozitate abia st�p�nit�. Norton era de-a dreptul uluit; ce-l �ngrijora pe pu�ti? κi cuno�tea desigur comandantul ca s� �tie c� nu lua niciodat� �n der�dere propunerile prezentate.

― Continu�. Dac� ai dreptate, voi avea grij� ca avansarea ta s� fie retroactiv�.

Gluma, jum�tate promisiune, nu avu efectul scontat. Jimmy z�mbi crispat, �i c�ut� de c�teva ori cuvintele, apoi se hot�r� s� abordeze indirect subiectul.

― Comandante, �tii c� anul trecut am participat la Olimpicele Selenare�

― Bine�n�eles. �mi pare r�u c� nu ai c�tigat.

― Echipamentul a fost de vin� b�nui ce s-a �nt�mplat. Am pe Marte ni�te prieteni care lucreaz� �n secret la perfec�ionarea lui. Vrem s�-i surprindem pe to�i.

― Pe Marte? N-am �tiut c�

― Nu-i un grup numeros. Acolo sportul reprezint� �nc� o noutate, c�teva �ncerc�ri timide �n Sportdomul Xante. �ns� pe Marte se g�sesc cei mai buni aerodinami�ti din Sistemul Solar. Dac� po�i zbura �n atmosfera de acolo, atunci po�i zbura oriunde.

M-am g�ndit c� dac� mar�ienii s�nt capabili s� construiasc� o ma�in� bun�, ea va avea rezultate extraordinare pe Lun�, unde gravita�ia e de dou� ori mai sc�zut�.

― Mi se pare logic� dar cu ce ne ajut� asta pe noi?

Norton �ncepuse s� ghiceasc�, �ns� voia s�-i ofere o fr�nghie c�t mai lung� ofi�erului.

― P�i, m-am cuplat cu ni�te prieteni din Lowell City. Ei au construit un aparat de zbor pentru acroba�ii, prev�zut cu ni�te chestii absolut unice. �n condi�iile gravita�iei lunare, sub domul olimpic, va face senza�ie.

― �i o medalie de aur�

― A�a sper.

― S� vedem dac�-�i urmez corect �irul ra�ionamentelor. Un vehicul aerian ce poate participa la Olimpicele Lunare, la 1/6 g, ar fi grozav �n interiorul lui Rama unde nu exist� deloc for�� gravita�ional�. Ai zbura cu el �n lungul axei, de ia Polul Nord la Sud, �i dup� aceea �napoi.

― Exact� �i cu mare u�urin��. Drumul, numai dus, ar dura trei ore de zbor continuu. Bine�n�eles, m� pot odihni oric�nd, doar s� r�m�n �n apropierea axei.

― Este o idee str�lucit� �i te felicit. P�cat c� bicicletele aeriene nu fac parte din echipamentul standard al Cercet�rii Cosmice.

Jimmy �nt�mpin� dificult��i �n a-�i g�si cuvintele. Deschise gura de c�teva ori, f�r� s� emit� vreun sunet.

― �n regul�, Jimmy. Dintr-un interes morbid �i numai pentru consemnarea din jurnal, cum ai reu�it s-o strecori la bord?

― A��, �Echipament Recreativ�.

― Ei bine, m�car nu ai min�it. Ce greutate are?

― Numai dou�zeci de kilograme�

― �Numai�! Noroc c� nu-i at�t de r�u pe c�t crezusem. De fapt, s�nt uluit c� o biciclet� poate fi at�t de u�oar�.

― Au existat modele �i de cincisprezece kilograme, dar erau prea fragile �i de obicei se rupeau �n timpul virajelor. Dar Libelula nu-i amenin�at� de a�a ceva. Dup� cum, v-am spus, e special prev�zut� pentru acroba�ii aeriene.

― Libelula� frumos nume. Ia spune-mi, cum ai de g�nd s-o folose�ti? Dup� aceea voi decide dac� te a�teapt� avansarea, sau curtea mar�ial�. Ori am�ndou�

25.�PRIMUL ZBOR

Cu siguran��, Libelula era un nume potrivit. Aripile lungi, �ntinse, p�reau invizibile. Doar c�nd lumina c�dea pe ele sub anumite unghiuri, se refracta �n iriz�ri de curcubee. O structur� delicat� de foi�e aerodinamice �nvelit� �ntr-o pelicul� de s�pun, �nveli�ul aparatului era un film organic gros de numai c�teva molecule, totu�i suficient de rezistent s� controleze �i s� dirijeze mi�c�rile unui curent de aer la viteza de cincizeci de kilometri pe or�.

Pilotul, �n acela�i timp for�a motrice �i sistemul de direc�ie, �edea pe un scaun �ngust plasat �n centrul de greutate, �ntr-o pozi�ie semi-�nclinat� pentru a mic�ora frecarea cu aerul. Pilotarea se f�cea cu o singur� man��, ce se putea deplasa �nainte �i �napoi, la dreapta �i la st�nga. Unicul instrument de bord �l reprezenta un fir cu plumb legat de partea din fa��, indic�nd direc�ia relativ� a v�ntului.

Odat� aparatul montat �n Butuc, Jimmy Pak nu mai permise nim�nui s�-l ating�. O manevr� st�ngace putea rupe una din componentele structurale monofibrilare, iar aripile sclipitoare atr�geau aproape irezistibil degetele curioase. Era greu de crezut c� acolo exista �ntr-adev�r ceva�

Privindu-l pe Jimmy coco�at pe scaun, comandantul c�zu pe g�nduri. Dac� una din aripile str�vezii plesnea de cealalt� parte a Oceanului Cilindric, Jimmy n-ar mai fi avut cum s� se �ntoarc�, chiar dac� reu�ea s� asolizeze nev�t�mat. �n plus, �nc�lcau una dintre cele mai rigide reguli ale explor�rii spa�iale; un om pleca ne�nso�it �ntr-un teritoriu str�in, dincolo de orice posibilitate de ajutor. Singura consolare o constituia faptul c� tot timpul urmau s� aib� at�t contact radio, c�t �i vizual. Dac� t�n�rul ar fi avut ghinionul unui accident, ceilal�i ar fi �tiut exact despre ce fusese vorba.

Ocazia era �ns� prea bun� s� fie ratat�. De credeau �n soart� sau destin, �nsemna s� provoace �n�i�i zeii neglij�nd singura �ans� pe care o aveau �n a ajunge vreodat� de cealalt� parte a lui Rama, s� vad� de aproape misterele Polului Sud. Jimmy �tia la ce s� se a�tepte mai bine dec�t oricare altul. Considera c� e exact genul de risc ce trebuia asumat; dac� e�ua, acesta �i fusese norocul. Nu po�i c�tiga �ntotdeauna.

― Ascult�-m�, Jimmy, �l d�sc�li medicul �ef. E foarte important s� nu te extenuezi. �ine minte: aici, �n ax�, nivelul de oxigen este �nc� foarte sc�zut. Dac� ai senza�ii de sufocare, opre�te-te �i hiperventileaz�-te pentru treizeci de secunde, nu mai mult!

Jimmy �ncuviin�� absent, test�nd comenzile. �ntregul ansamblu al c�rmei-profundor, form�nd un singur bloc deasupra lonjeronului, la cinci metri �napoia cabinei rudimentare, �ncepu s� se r�suceasc�. Apoi eleroanele ca ni�te flapsuri, situate la jum�tatea aripilor, se zb�tur� alternativ �n sus �i-n jos,

― Vrei s�-i fac v�nt elicii? �ntreb� Joe Calvert, nereu�ind s�-�i st�p�neasc� amintirile din filmele de r�zboi, vechi de dou� sute de ani. Aprindere! Contact!

Probabil nimeni, cu excep�ia lui Jimmy, nu �tia despre ce-i vorba, totu�i izbuti s� sl�beasc� �ncordarea general�.

Foarte lent, Jimmy mi�c� pedalele. Elicea fragil� �i larg� de deasupra, alc�tuit� aidoma aripii dintr-un schelet delicat, acoperit cu o pelicul� sclipitoare, �ncepu s� se roteasc�. Dup� numai c�teva rota�ii, disp�ruse complet �i Libelula porni.

Plec� drept �nainte din Butuc, deplas�ndu-se �nceti�or �n lungul axei lui Rama. Dup� o sut� de metri, Jimmy se opri din pedalat; era straniu s� vezi un vehicul evident aerodinamic at�rn�nd nemi�cat �n aer. Pentru prima dat� se �nt�mpla probabil a�a ceva, cu excep�ia unor situa�ii la o scar� mult mai mic�, �n interiorul sta�iilor spa�iale mari.

― Cum merge? strig� Norton.

― R�spunde bine la comenzi, dar stabilitatea-i slab�. �tiu �ns� de ce: lipsa gravita�iei. Ar fi mai bine s� cobor un kilometru.

― Stai pu�in, nu-i periculos?

Pierz�nd din altitudine, Jimmy �i sacrifica principalul avantaj. At�t timp c�t se men�inea pe ax�, el �i Libelula erau complet lipsi�i de greutate. Plana f�r� pic de efort, ba chiar putea dormi dac� ar fi avut chef. Dar imediat ce se �ndep�rta de linia central� �n jurul c�reia se rotea Rama, ar fi reap�rut pseudo-greutatea for�ei centrifuge.

Dac� n-ar fi p�strat �n�l�imea, ar fi continuat s� piard� din altitudine �i, �n acela�i timp, s� c�tige greutate. Procesul s-ar fi accelerat, sf�r�ind �n catastrof�. Pe c�mpia lui Rama, gravita�ia m�sura de dou� ori mai mult dec�t cea pentru care fusese proiectat� Libelula. Poate c� Jimmy ar fi reu�it o asolizare lipsit� de probleme, dar cu siguran�� n-ar mai fi decolat.

Se g�ndise �ns� la aceste lucruri �i r�spunse cu destul� siguran��:

― Pot merge f�r� probleme la o zecime de g. Iar �ntr-o atmosfer� mai dens�, va fi mai u�or de manevrat.

Libelula pluti lin �ntr-o spiral� lene��, urm�nd linia Sc�rii Alfa �n jos, c�tre c�mpie. Din unele unghiuri, micu�a biciclet� zbur�toare era aproape invizibil�; aveai impresia c� Jimmy st�tea suspendat �n aer, pedal�nd cu furie. Uneori ��nea cu aproape treizeci de kilometri la or�, alteori se oprea, manevr�nd comenzile �nainte de a accelera din nou. Era permanent atent s� p�streze o distan�� sigur� fa�� de cap�tul curb al lui Rama.

�n cur�nd deveni evident c� Libelula se descurca mult mai bine la altitudini mai joase; nu se mai rotea aleatoriu, ci se stabiliz� astfel �nc�t aripile deveniser� paralele cu �esul aflat la �apte kilometri dedesubt. Jimmy descrise c�teva cercuri largi, apoi �ncepu iar�i s� urce. Se opri �n cele din urm� la c��iva metri deasupra spectatorilor s�i, realiz�nd cu stupefac�ie c� nu era tocmai sigur cum s� coboare din n�stru�nicul aparat.

― S�-�i arunc�m o fr�nghie? �ntreb� Norton, pe jum�tate serios.

― Nu, �efule� trebuie s� m� descurc singur. Dincolo nu va fi nimeni s� m� ajute.

A�tept� o vreme calcul�nd, apoi prin scurte perioade de accelerare �ncerc� s� �ndrepte Libelula spre Butuc. �ntre dou� impulsuri succesive, bicicleta �i pierdea iner�ia de �naintare datorit� frec�rii. C�nd ajunse la numai cinci metri iar vehiculul era aproape nemi�cat, Jimmy �l p�r�si. Se l�s� s� pluteasc� spre cea mai apropiat� coard� de siguran�� din re�eaua Butucului, o prinse, r�sucindu-se la timp pentru a apuca bicicleta ce se apropia de el. Manevra fusese executat� at�t de bine �nc�t st�rni aplauze.

― Pentru urm�torul meu act�, �ncepu Joe Calvert.

Jimmy minimaliz� rapid orice laud�.

― A fost o porc�rie. Acum �ns� �tiu cum s� procedez. Voi lua o ventuz� adeziv� prins� de o coard� de dou�zeci de metri lungime, s� pot ancora unde doresc.

― D� m�na �ncoace, Jimmy, ordon� doctori�a, �i sufl� �n balonul �sta! Vreau �i o prob� de s�nge. Ai avut dificult��i, respiratorii?

― Numai la altitudinea asta. Hei, pentru ce vrei s�ngele?

― S�-�i m�sor glicemia. Abia dup� aceea pot spune c�t� energie ai consumat. Trebuie s� ne asigur�m c� ai suficient� for�� pentru misiune. Apropo, care-i recordul de rezisten�� la ciclismul aerian?

― Dou� ore, dou�zeci �i cinci de minute �i trei secunde virgul� �ase. Pe Lun�, bine�n�eles, un circuit de doi kilometri �n Domul Olimpic.

― Crezi c� vei rezista �ase ore?

― Cu u�urin��; oric�nd m� pot opri s� m� odihnesc. Pedalatul pe Lun� e de cel pu�in dou� ori mai obositor dec�t aici.

― Bine, Jimmy, acum �n laborator. �n func�ie de rezultatul analizelor, cape�i ori nu aprobarea. Nu doresc s� te sperii, degeaba� b�nui c-o s� reu�e�ti.

Un z�mbet larg �i mul�umit se l��i pe chipul de filde� al lui Jimmy Pak. Urm�nd-o pe Laura Ernst spre ecluz�, strig� �napoi c�tre tovar�ii s�i pentru ultima oar�:

― Jos m�inile! Nu vreau s� intra�i cu pumnul prin aripi?

― Am eu grij�, Jimmy, promise comandantul. Libelula este tabu pentru to�i� inclusiv pentru mine.

26.�GLASUL LUI RAMA

Jimmy Pak pricepu adev�rata m�re�ie a aventurii sale abia c�nd ajunse la ��rmul Oceanului Cilindric. P�n� atunci zburase peste un teritoriu cunoscut; except�nd o avarie a structurii de baz� a Libelulei, putea oric�nd s� asolizeze �n siguran�� i s� revin� la tab�r� dup� c�teva ore de mers pe jos.

�n prezent nu mai avea de ales. Dac� se pr�bu�ea �n ocean, pesemne s-ar fi �necat �n apele otr�vitoare. Iar dac� ar fi reu�it s� coboare viu pe continentul sudic, probabil n-ar mai fi avut timp s� se salveze �nainte ca Endeavour s� se desprind� de pe orbit�.

�n acela�i timp, realiza c� dezastrele �nchipuite de el erau �i cele mai improbabile. Regiunea total necunoscut� deasupra c�reia trecea, putea da na�tere oric�tor surprize. Dac� existau aici fiin�e zbur�toare c�rora le tulbura traiul? Se �ngrozea la g�ndul unei lupte aeriene cu o creatur� mai mare dec�t un porumbel. C�teva cioc�nituri bine plasate ar fi distrus structura Libelulei.

Totu�i, f�r� riscuri n-ar fi fost nici bucurie, nici senza�ia aventurii. Milioane de oameni ar fi fost ferici�i s� se afle �n locul s�u. Nu numai c� mergea acolo unde nu fusese nimeni �naintea lui, dar �i acolo unde nimeni n-avea s� mai ajung� vreodat�. Urma s� fie singurul om ce vizitase regiunile sudice ale lui Rama. De c�te ori se sim�ea atins de aripa spaimei �i reamintea acest lucru.

Se obi�nuise s� stea suspendat �n aer, cu o lume �nconjur�ndu-l din toate p�r�ile. Cobor�nd doi kilometri sub axa central�, c�p�tase o senza�ie destul de distinct� de �sus� �i �jos�.

Solul se afla la numai �ase kilometri sub el, iar arcul cerului se �n�l�a la zece kilometri deasupra. �Londra� at�rna acolo sus, aproape de zenit; New York-ul, pe de alt� parte, se afla dedesubt �i �nainte.

― Libelula, �l anun�� Controlul, �nregistrezi o u�oar� cobor�re. Te afli la dou� mii dou� sute de metri de ax�.

― Mul�umesc. Voi urca �napoi. Anun�a�i-m� c�nd ating dou� mii.

Men�inerea altitudinii constituia una din problemele importante. O tendin�� fireasc� f�cea s� piard� din �n�l�ime. Nu avea nici un fel de instrument indicator. Dac� se �ndep�rta de gravita�ia zero a axei, risca s� nu mai poat� reveni niciodat� acolo. Din fericire, exista o marj� larg� de siguran��, iar din Butuc era permanent urm�rit prin telescop.

Se g�sea �n prezent deasupra oceanului, pedal�nd constant cu dou�zeci de kilometri pe or�. �n cinci minute avea s� ajung� deasupra New York-ului; insula sem�na deja cu o corabie navig�nd la nesf�r�it �n lungul Oceanului Cilindric.

C�nd ajunse peste New York, descrise un cerc larg, oprindu-se de c�teva ori pentru ca micu�a lui camer� TV s� transmit� imagini clare, lipsite de vibra�ii. Panorama cl�dirilor, turnurilor, uzinelor, sta�iilor de energie, sau a ceea ce erau ele, era fascinant�, dar �n esen�� complet lipsit� de sens. Indiferent c�t de atent ar fi privit imaginea, nu putea �n�elege nimic. Camera avea s� �nregistreze mai multe detalii dec�t ar fi asimilat el vreodat�. �ntr-o bun� zi, poate dup� ani �i ani, un savant va g�si �n ele cheia secretelor lui Rama.

Dup� New York, travers� cealalt� jum�tate a oceanului �n numai cincisprezece minute. F�r� s� fie con�tient de acest lucru, zbura mai repede deasupra apei. Ajuns pe coasta sudic� se relax� f�r� s� vrea, mic�or�nd pu�in viteza. Se afla deasupra unui teritoriu complet str�in, dar cel pu�in solid.

De �ndat� ce dep�i ��rmul �nalt la limita de sud a oceanului, roti camera TV pentru o vedere complet� �n jurul lumii.

― Grozav! se auzi Controlul. Asta �i va face ferici�i pe cartografi. Cum te sim�i?

― Perfect� pu�in obosit, �ns� nu mai mult dec�t m-a� fi a�teptat. C�t aproxima�i c� mai am p�n� la pol?

― Cincisprezece kilometri �ase sute.

― Anun�a�i-m� c�nd trec de zece s� m� odihnesc. �i asigura�i-v� c� nu cobor. Voi �ncepe s� urc, de la cinci kilometri.

�n dou�zeci de minute, Rama i se p�rea mai �ngust. Ajunsese la cap�tul sec�iunii cilindrice �i p�trundea �n domul sudic.

�l studiase prin telescop ore �ntregi �i-i �nv��ase geografia pe dinafar�. Cu toate acestea nu era pe de-a-ntregul preg�tit pentru spectacolul din jur.

Cap�tul sudic al lui Rama se deosebea de cel nordic din toate punctele de vedere. Nu mai ad�postea triada de pun�i, platformele �nguste �i concentrice, curbele cobor�nd �n spiral� pe c�mpie. �n locul lor se ridica un soi de pilon central, imens, lung de peste cinci kilometri, orientat �n direc�ia axei. La intervale egale �n jur erau dispu�i al�i �ase, mai mici, cam la jum�tate din �n�l�imea lui. �ntreg ansamblul sem�na perfect cu un grup de stalactite, perfect simetrice, at�rn�nd de tavanul unei pe�teri. Sau invers�nd sistemul de coordonate, cu spirele unui templu cambodgian, construit pe fundul unui crater.

Conectate cu turnurile sub�iri �i ascu�ite, curb�ndu-se �n jos p�n� se contopeau cu c�mpia, se g�seau ni�te contraforturi capabile s� suporte greutatea unei lumi �ntregi. Poate c� acela le �i era rolul, dac� constituiau �ntr-adev�r subansamblele unor sisteme motoare, dup� cum sugerase cineva.

Locotenentul Pak se apropie cu pruden�� de arborele central, se opri din pedalat c�nd mai avea o sut� de metri de parcurs, �i l�s� Libelula s� str�bat� plan�nd restul distan�ei. Verific� nivelul radioactivit��ii �i �nregistr� doar valoarea obi�nuit� din Rama. Poate c� aici ac�ionau for�e nedetectabile de instrumentele umane, clar era un risc inevitabil.

― Ce observi? �ntreb� ner�bd�tor Controlul.

― Doar Cornul Mare� absolut neted� f�r� nici un semn� �i ascu�it ca un ac. Mai c� mi-e fric� s� m� apropii de el.

Glumea doar pe jum�tate. P�rea aproape incredibil ca un obiect at�t de masiv s� se termine printr-un punct geometrie perfect. Jimmy v�zuse insectare cu g�zele str�punse de bolduri �i n-avea deloc inten�ia ca Libelula lui s� �mp�rt�easc� o soart� asem�n�toare.

Pedal� �nceti�or p�n� c�nd pilonul m�sur� l�ng� el c��iva metri �n diametru, apoi se opri din nou. Deschise un container mic �i extrase cu delicate�e o sfer� de m�rimea unei mingi de baseball pe care o arunc� spre st�lp. Plutind, ea desf�ur� �napoia ei un fir abia vizibil.

Ventuza cu adeziv se lipi de suprafa�a curb� �i neted� �i nu se mai desprinse. Jimmy �ncerc� struna u�or, apoi o smuci mai puternic. Precum un pescar care aduce prada la mal, apropie Libelula de v�rful proasp�tului botezat �Corn Mare�, p�n� ce �ntinz�nd m�na reu�i s�-l ating�.

― Cred c� a�i putea spune c� am executat contactul, transmise el Controlului. La pip�it aduce cu sticla� e aproape complet lipsit de rugozitate �i pu�in c�ldu�. Ventuza adeziv� a func�ionat perfect. Acum �ncerc receptorul� s� vedem dac� �i ventuza �ine tot at�t de bine� L-am conectat la sursa, recep�iona�i ceva?

Urm� o pauz� lung�, dup� care Controlul r�spunse dezam�git:

― Absolut nimic, doar obi�nuitul zgomot termic. Ce-ar fi s�-l cioc�ne�ti cu o bucat� de metal? Afl�m cel pu�in dac�-i gol pe din�untru�

― Bine. �i dup� aceea?

― Am vrea s� zbori �n lungul Cornului, f�c�nd �nregistr�ri complete la fiecare jum�tate de kilometru, �i c�ut�nd vreun detaliu mai deosebit. Dac� apreciezi c� e�ti �n siguran��, po�i apoi s� traversezi p�n� la unul din Coarnele Mici. Dar numai �i numai dac� tu crezi c� e�ti �n stare s� revii f�r� probleme la 0 g.

― Trei kilometri fa�� de ax� asta �nseamn� cu pu�in peste gravita�ia lunar�. Libelula a fost proiectat� pentru a�a ceva. Va trebui s� trag mai tare.

― Jimmy, aici comandantul. M-am r�zg�ndit. Judec�nd dup� imaginile primite, pilonii mai mici s�nt identici cu primul. Filmeaz�-i c�t po�i mai bine cu transfocatorul. Nu vreau s� p�r�se�ti zona de gravita�ie redus� dec�t dac� vezi ceva cu adev�rat important. Atunci mai discut�m�

― Bine, �efule, f�cu Jimmy �i �n glas i se ghici o und� de u�urare. Am s� r�m�n al�turi de St�lpul Mare. I-am dat drumul.

Avea senza�ia pr�bu�irii �ntr-o vale �ngust�, printre mun�i incredibil de �nal�i �i ascu�i�i. Cornul Mare se ridica acum cu un kilometru deasupra lui, iar �n jur se �n�l�au cele �ase v�rfuri secundare. Se apropia cu rapiditate de complexul de contraforturi �i arcade zbur�toare �nconjur�nd baza acelor piscuri. κi puse �ntrebarea dac� ar fi reu�it s� aterizeze f�r� riscuri undeva �n mijlocul ciclopicei arhitecturi. �n prezent nu mai putea cobor� pe Corn; gravita�ia de pe pantele tot mai largi ale acestuia crescuse prea mult pentru a fi echilibrat� de for�a slab� a ventuzei.

Apropiindu-se do Polul Sud, se sim�ea aidoma unei r�ndunici zbur�nd pe sub tavanul boltit al unei catedrale gigantice; de�i nici o catedral� construit� vreodat� nu atinsese a suta parte din dimensiunile a ceea ce se vedea �naintea lui. Se �ntreb� dac� �ntr-adev�r era vorba de un altar religios, sau de ceva similar, �ns� abandon� repede ideea. Nic�ieri �n Rama nu remarcaser� urme de expresie artistic�. Totul era pur func�ional. Poate c� Ramanii considerau deja cunoscute secretele absolute ale Universului, nemaifiind motiva�i de dorurile �i aspira�iile omenirii.

G�ndul era destul de �nfrico��tor, str�in filozofiei de obicei nu prea profunde a lui Jimmy. Sim�ea nevoia cople�itoare de a relua contactul cu oamenii �i raport� situa�ia prietenilor s�i �ndep�rta�i.

― Libelula, repet�, se auzi Controlul. Nu te �n�eleg� transmisia-i slab�.

― Repet� m� aflu l�ng� baza Cornului Mic num�rul �ase �i folosesc ventuza.

― Te-am �n�eles doar par�ial. Tu ne auzi?

― Da, perfect. Repet, perfect!

― Te rug�m �ncepe s� numeri.

― Unu, doi, trei, patru�

― Nu auzim totul. Porne�te bip-ul cincisprezece secunde, apoi revino la voce.

― Am �n�eles.

Jimmy declan�� bip-ul care-l localiza oriunde �n interiorul Iui Rama �i num�r� secundele. Dup� aceea, �ntreb� nesigur:

― Ce se �nt�mpl�? Acum m� auzi�i?

Probabil c� nu puteau, deoarece Controlul �i ceru cincisprezece secunde de TV. Jimmy c�p�t� r�spuns abia dup� ce repet� de dou� ori �ntrebarea.

― M� bucur c� ne auzi bine, Jimmy. Emisia ta �ns� este ciudat�. Ascult�!

Auzi prin radio fluieratul familiar al bip-ului, reprodus de pe benzile Controlului. La �nceput normal, apoi distorsionat ciudat. Fluieratul de o mie de cicli devenise modulat de un bas, puls�nd ritmic, at�t de profund �nc�t uneori disp�rea din plaja auditiv�; sem�na cu un flaut basso-profundo �n care se auzea fiecare vibra�ie individual�. La r�ndul ei, modula�ia era �nc� o dat� procesat�; se ridica �i cobora, cu o perioad� de vreo cinci secunde.

Jimmy nu se g�ndi nici o clip� c� i se �nt�mplase ceva emi��torului. Cauza era exterioar�, de�i nu-�i putea �nchipui ce anume era, ori ce semnifica.

Controlul nu �n�elegea mai multe, �ns� cel pu�in avea o ipotez�.

― Credem c� te g�se�ti �ntr-un fel de c�mp foarte puternic, probabil magnetic, cu o frecven�� de vreo zece cicli. Posibil s� fie suficient de puternic ca s� devin� periculos. ��i suger�m s� te �ndep�rtezi imediat� s-ar putea s� fie prezent doar pe plan local. Conecteaz� din nou bip-ul �i �i-l vom retransmite. Astfel ��i vei da seama c�nd scapi de interferen��.

Jimmy desprinse gr�bit ventuza �i renun�� la tentativa de cobor�re. Descrise cu Libelula un cerc larg, ascult�nd �n tot acest timp sunetul pulsator �n c�ti. Dup� numai c��iva metri, �i d�du seama c� intensitatea sc�dea rapid; dup� cum b�nuise Controlul, era extrem de localizat.

Se opri vreme de o clip� �n ultimul punct unde �nc� �l mai auzea ca un ritm slab �n ad�ncul creierului. Poate c� tot a�a ar fi ascultat �i un s�lbatic primitiv, cu o ignoran�� uluit�, zumzetul grav al unui transformator energetic. Chiar �i s�lbaticul ar fi ghicit c� zgomotul reprezenta doar scurgerea ne�nsemnat� a unor energii colosale, perfect controlate, a�tept�nd momentul trezirii�

Indiferent ce ar fi �nsemnat sunetul, Jimmy fu bucuros s� se �ndep�rteze de el. Sub arhitectura cople�itoare a Polului Sud, acesta nu era un loc de unde, singur, s� ascul�i glasul lui Rama.

27.�V�NTUL ELECTRIC

Extremitatea nordic� a lui Rama p�rea incredibil de �ndep�rtat�. P�n� �i cele trei sc�ri gigantice de abia se z�reau, ca un Y vag, zg�riat pe domul ce �nchidea lumea. Banda Oceanului Cilindric era o barier� larg� �i amenin��toare, a�tept�nd s�-l �nghit� dac� aripile sale fragile ar fi cedat, aidoma celor ale lui Icar.

Reu�ise s� ajung� f�r� probleme p�n� la destina�ie �i, cu toate c� se sim�ea u�or obosit, nu credea c� existau motive de �ngrijorare. �nc� nu se atinsese de hran� sau de ap� �i era prea surescitat pentru a se odihni. La �ntoarcere avea s� se relaxeze �i �n general, s-o ia mai u�or. Se sim�ea fericit g�ndindu-se c� drumul de �napoiere era oric�nd mai scurt cu dou�zeci de kilometri. Dup� ce trecea de ocean, putea asoliza �n siguran�� oriunde pe continentul nordic. Pe de o parte, ar fi fost cam nepl�cut datorit� distan�ei ce-ar fi avut-o de parcurs pe jos �i pentru c-ar fi trebuit s� abandoneze Libelula, dar pe de alt� parte ideea �l reconforta.

C�tiga acum altitudine, urc�nd din nou c�tre pilonul central. Acul ascu�it al Marelui Corn continua s� se �ntind� pe un kilometru �naintea lui, �i uneori �ncerca senza�ia c� era axul �n jurul c�ruia se �nv�rtea lumea cilindric�.

Ajunsese aproape de v�rful lui c�nd deveni con�tient de un sentiment ciudat; o senza�ie de pericol, combinat� cu o lips� de confort, fizic� �i psihic�. κi aminti brusc, dar amintirea nu-l ajut� cu nimic, o expresie �nt�lnit� c�ndva: cineva ��i umbl� pe morm�nt.

La �nceput �i-o alung� repede din minte �i continu� s� pedaleze r�bd�tor. Desigur, n-avea nici o inten�ie s� raporteze Controlului ceva at�t de nedefinit ca nelini�tea, �ns� pe m�sur� ce aceasta se accentu� deveni tot mai tentat s-o fac�. Nu putea fi vorba doar de un fenomen psihologic; �n acest din urm� caz mintea lui se ar�ta mult mai puternic� dec�t b�nuia, deoarece �i sim�ea pur �i simplu pielea �nfior�ndu-se�

Destul de alarmat, se opri din pedalat �i �ncepu s� analizeze situa�ia. Mai straniu era faptul c� ap�s�torul sentiment nu reprezenta ceva nou pentru el. �l mai �ncercase �i �nainte, dar nu-�i aducea aminte unde anume.

Privi �n jur. Nimic nu se modificase. Pilonul gigantic al Cornului Mare se afla la c�teva sute de metri deasupra, cu cealalt� parte a cerului lui Rama boltit� �napoia lui. La opt kilometri dedesubt se �ntindea re�eaua complicat� a continentului sudic, plin� de minuni pe care nimeni n-avea s� le mai vad�. �n tot acel peisaj complet str�in, de�i lui familiar acum, nu descoperi nici o surs� a nelini�tii sale.

Dosul palmei �l furnic�, pentru o clip� crezu c� acolo poposise o insect� �i o m�tur� cu m�na f�r� s� se uite. �ncremeni la jum�tatea gestului, d�ndu-�i seama ce f�cea �i se control�, sim�indu-se ridicol. Desigur, nimeni nu v�zuse vreo insect� �n Rama.

�n�l�� m�na �i o privi, u�or surprins deoarece furnic�tura nu �ncetase. Abia atunci observ� c� fiecare firi�or de p�r st�tea zb�rlit �n sus. Acela�i lucru se �nt�mpla �i pe antebra�� i cu p�rul de pe cap, atunci c�nd �l pip�i.

Deci a�a st�teau lucrurile. Se g�sea �ntr-un c�mp electric extrem de puternic; senza�ia de ap�sare, de oprimare �ncercat� mai devreme era similar� cu cea care, uneori, precede o furtun� pe P�m�nt.

C�nd �n�elese despre ce era vorba, Jimmy aproape intr� �n panic�. Niciodat� �n decursul vie�ii nu se g�sise �ntr-o situa�ie de pericol fizic. Precum orice cosmonaut, cunoscuse momente de frustrare cauzate de echipamentul voluminos, momente c�nd, datorit� lipsei de experien�� sau a unor gre�eli, considerase �n mod eronat c� se afla �n primejdie. Totu�i, nici una din acele situa�ii nu durase mai mult de c�teva minute �i de obicei fusese �n stare s� r�d� aproape imediat de temerile sale nejustificate.

De aceast� dat�, nu vedea solu�ia. Se sim�ea singur �i neputincios pe un cer brusc ostil, �nconjurat de for�e titanice, ce-�i puteau desc�rca energiile �n orice clip�. Libelula, deja fragil�, p�rea �n prezent mai lipsit� de substan�� dec�t un fir de p�ianjen. Primul tunet al furtunii ar fi f�cut-o buc��i.

― Controlul, strig� alarmat. �n jurul meu s-a adunat o �nc�rc�tur� static�. Cred c� dintr-o clip� �n alta va izbucni o furtun�.

Abia sf�r�ise de vorbit c�nd �napoia lui str�fulger� ceva; c�nd ajunse cu num�r�toarea la zece, se auzi primul tunet. Trei kilometri� asta �nsemna undeva �nd�r�tul Coarnelor Mici. Privi c�tre ele �i avu impresia c� fiecare din cele �ase ace se g�sea �n fl�c�ri. Desc�rc�ri fibrilare, lungi de sute de metri, dansau �n v�rfurile lor de parc� ar fi format ni�te paratr�znete gigantice.

Ceea ce se �nt�mpla acolo putea s� aib� loc, la o scar� chiar mai mare, �n apropierea v�rfului Cornului Mare. Cel mai nimerit era s� se �ndep�rteze c�t de repede de ansamblul acela primejdios. Re�ncepu s� pedaleze, acceler�nd la maximum, f�r� s� for�eze totu�i Libelula. �n acela�i timp, cobor� u�or. De�i �nsemna intrarea �n zonele de gravita�ie mai ridicat�, era preg�tit s� �nfrunte un asemenea risc. Chiar dac� opt kilometri reprezenta o distan�� prea mare fa�� de sol pentru a fi pe de-a-ntregul lini�tit.

Deocamdat�, pilonul cel negru al Cornului Mare nu prezenta desc�rc�ri electrice vizibile, dar era ne�ndoielnic c� acolo se acumulau poten�iale imense. Din timp �n timp, tunetul continua s� reverbereze �napoia lui, rostogolindu-se �n josul circumferin�ei lumii. Jimmy realiz� deodat� c�t de ciudat� era apari�ia unei asemenea furtuni pe un cer perfect senin, apoi pricepu c� nu era c�tu�i de pu�in vorba de un fenomen meteorologic. Putea fi doar o banal� scurgere energetic� din vreo surs� ascuns� ad�nc �n cupola sudic� a lui Rama. Dar de ce tocmai atunci? �i, lucru mult mai important, ce avea s� urmeze?

Trecuse deja bini�or de v�rful Marelui Corn �i spera s� dep�easc� cur�nd limita oric�rei desc�rc�ri electrice. Avea �ns� o alt� problem� de rezolvat. Aerul devenea turbulent �i era tot mai greu s� controleze Libelula. V�ntul se pornise din senin, iar dac� situa�ia avea s� se �nr�ut��easc�, scheletul fragil al bicicletei urma s� fie �n pericol. Pedal� �nd�rjit mai departe, �ncerc�nd s� amortizeze rafalele prin varia�ii ale vitezei �i mi�c�ri ale corpului. Reu�i par�ial, c�ci Libelula constituia oarecum o prelungire a lui, �ns� nu agree deloc sc�r��iturile slabe de protest ce veneau de la corpul central, �i nici felul �n care aripile se r�suceau la fiecare rafal�.

Mai exista �i un alt lucru nelini�titor, un f��it slab, dar sporind mereu �n intensitate, venind aparent dinspre Cornul Mare. Sem�na cu zgomotul de gaz ie�ind sub presiune dintr-o supap� �i Jimmy se �ntreb� dac� avea vreo leg�tur� cu turbulen�a pe care o �nfrunta. Indiferent de cauz�, �i provoca noi motive de �ngrijorare.

Din timp �n timp, laconic �i cu respira�ia �ntret�iat�, raporta fenomenele c�tre Controlul din Butuc. Nici unul din cei de acolo nu-i putea oferi vreun sfat, ori m�car o sugestie. �l �ncuraja �ns� s� le aud� glasurile, de�i acum �ncepea s� se team� c� n-avea s�-i mai vad� niciodat�.

Turbulen�a continu� s� sporeasc� �n intensitate. Se sim�ea ca �n curentul unui avion cu reac�ie, a�a cum mai fusese o dat�, �ncerc�nd s� bat� un record pe vremea c�nd pilota un planor de �nalt� �n�l�ime, pe P�m�nt. Dar �n interiorul lui Rama de unde putea s� apar� jetul unui avion cu reac�ie?

Formulase �ntrebarea corect�. Imediat dup� aceea �tiu �i r�spunsul.

Sunetul auzit fusese v�ntul electric transport�nd ionizarea colosal� format� �n jurul Cornului Mare. Aerul �nc�rcat cu electricitate se scurgea de-a lungul axei lui Rama �i �n regiunile cu presiune sc�zut�, iar din spatele s�u veneau alte mase de aer. Privi �napoi spre acul gigantic, �n prezent de dou� ori mai amenin��tor �i �ncerc� s� z�reasc� undele de �oc apropiindu-se de el. Poate c� tactica cea mai bun� era s� zboare condus de instinct, �ndep�rt�ndu-se c�t mai mult de zumzetul amenin��tor.

Rama �l scuti de dilema alegerii. �napoia lui izbucni un v�l de foc, umpl�nd �ntreg cerul. Avu vreme s�-l vad� sf�iindu-se �n �ase panglici de fl�c�ri ce se �ntindeau din v�rful Marelui Corn la fiecare dintre Coarnele Mici. Apoi �ocul �l ajunse.

28.�ICAR

Jimmy Pak mai reu�i s� transmit�:

― V�ntul se intensific� m� pr�bu�esc� m� pr�bu�esc!

Libelula �ncepu s� se plieze, delicat, �n jurul lui. Aripa st�ng� se rupse �n mijloc, iar partea exterioar� pluti ca o frunz� leg�nat� de v�nt. Cealalt� arip� oferi un spectacol mai complex. Se r�suci �n jurul bazei de �ncastrare, �ndoindu-se at�t de mult �napoi �nc�t v�rful i se �ncurc� �n coad�. Jimmy avea senza�ia c� se g�sea �ntr-un leag�n rupt, c�z�nd �nceti�or din cer.

Totu�i nu era complet neajutorat. Transmi��torul continua s� func�ioneze, �i at�ta timp c�t avea �nc� resurse fizice, reu�ea s� controleze aparatul. Avea la dispozi�ie cam cinci minute.

Exista vreo speran�� s� ajung� la ocean? Nu� era mult prea departe. κi aminti apoi c� nu trebuia s� judece �n termeni tere�tri: de�i un �not�tor bun, urmau s� treac� destule ore p�n� la o eventual� opera�iune de salvare, iar p�n� atunci apele otr�vitoare l-ar fi ucis f�r� doar �i poate. Unica �ans� era s� coboare pe sol; avea s� se g�ndeasc� mai t�rziu la problema uria�ului mal sudic� dac� va fi un �mai t�rziu�.

Acolo, �n zona cu 1/10 g, c�dea foarte �ncet, �ns� avea s� cad� mai repede odat� cu dep�rtarea de ax�. Cu toate c� frecarea cu aerul complica evaluarea situa�iei, �i va limita totu�i viteza cobor�rii. Chiar �i lipsit� de energie, Libelula urma s� ac�ioneze ca o para�ut� rudimentar�, iar pu�ina reac�iune pe care o mai producea putea constitui diferen�a �ntre via�� i moarte, singura lui speran��.

Controlul nu mai comunica; prietenii s�i vedeau cu claritate ce i se �nt�mpla �i �tiau c� vorbele lor nu-l puteau ajuta cu nimic. Jimmy executa �n prezent cel mai bun zbor din via�a lui; p�cat, se g�ndi, f�c�nd haz de necaz, c� spectatorii erau at�t de pu�in numero�i �i incapabili s� aprecieze am�nuntele de fine�e ale performan�ei.

Cobora �ntr-o spiral� larg� �i at�t timp c�t curbele descrise erau doar pu�in �nclinate, �ansele de supravie�uire r�m�neau apreciabile. Pedalatul ajuta la men�inerea �n aer a Libelulei, de�i �i era team� s� exercite for�a maxim�, ca aripile rupte s� nu se desprind� complet. La fiecare viraj c�tre sud, putea aprecia fantasticul spectacol oferit de Rama.

Lan�urile de fulgere continuau s� joace de la v�rful Cornului Mare spre pilonii mai scunzi din jur, �ns� acum era prezent� �i o mi�care de rota�ie. Coroana cu �ase �epi de foc se �nv�rtea �n sens opus lui Rama, efectu�nd o rota�ie complet� la fiecare c�teva secunde. Jimmy nutrea impresia c� urm�rea func�ionarea unui motor electric uria�, �i poate c� nu era departe de adev�r�

Se afla la jum�tatea drumului c�tre c�mpie, descriind o spiral� plat�, c�nd jocul de artificii �ncet� brusc. Sim�i cum cerul se gole�te de tensiune �i �tiu, f�r� s� se uite, c� p�rul de pe bra�e nu mai era zb�rlit. �n ultimele minute ale luptei sale pentru supravie�uire nu mai exista nimic �n stare s�-l distrag�, sau s�-l deranjeze.

Se hot�r�se asupra regiunii unde avea s� coboare, �i de aceea �ncepu s-o studieze cu aten�ie. �n mare parte sem�na cu o tabl� de �ah, cu configura�ii total diferite, de parc� unui gr�dinar nebun i s-ar fi dat m�n� liber� s�-�i dezl�n�uie fantezia. P�tratele tablei aveau latura cam de un kilometru �i de�i cele mai multe p�reau netede, nu putea fi sigur c� erau teren solid, �ntr-at�t de mult le variau culorile �i aspectul. Se decise s� a�tepte p�n� �n ultima clip� luarea unei hot�r�ri� dac� �ntr-adev�r avea s� fie �nc� posibil.

La numai c�teva sute de metri, chem� pentru ultima oar� Butucul.

― �nc� mai de�in un oarecare control� voi ajunge jos peste o jum�tate de minut� v� chem atunci.

Era optimist �i to�i �l �n�eleser�. Refuza s� spun� adio, voia ca tovar�ii s�i s� �tie c� asolizase lupt�nd, �i f�r� team�.

�ntr-adev�r, frica �i disp�ruse �i asta �l surprindea, deoarece nu se considerase niciodat� un b�rbat deosebit de curajos. Parc� urm�rea eforturile unui str�in, f�r� ca el personal s� fie implicat. Ca �i cum studia o problem� interesant� de aerodinamic� �i �ncerca diferi�i parametri, observ�nd ce se �nt�mpl�. Singura emo�ie �ncercat� fusese un fel de regret �ndep�rtat pentru ocaziile pierdute, dintre care cea mai important� o constituiau apropiatele Olimpice Selenare. De un lucru cel pu�in era convins: Libelula n-avea s� zboare pe Lun� niciodat�.

�nc� o sut� de metri; viteza fa�� de sol p�rea acceptabil�, dar oare c�t de repede c�dea? Era totu�i norocos, terenul ar�ta complet neted. Avea s�-�i adune toate for�ele �ntr-un impuls final, �ncep�nd cu� ACUM!

Aripa dreapt�, f�c�ndu-�i datoria, se rupse �n cele din urm� din �ncastrare. Libelula �ncepu s� se rostogoleasc�, iar el se str�duia s-o stabilizeze, l�s�ndu-se cu toat� greutatea �n direc�ia opus�. C�nd se izbi de sol, privea direct la arcul curbat al lui Rama, aflat la �aisprezece kilometri mai sus.

Era de-a dreptul neloial �i ilogic ca un cer s� fie at�t de dur.

29.�PRIMUL CONTACT

C�nd Jimmy Pak �i rec�p�t� cuno�tin�a, primul lucru pe care-l �nregistra fu o �ngrozitoare durere de cap. Dar se sim�i fericit tr�ind-o, cel pu�in �i confirma c� se afla �n via��.

�ncerc� apoi s� se mi�te �i imediat �l asaltar� o mul�ime de junghiuri �i dureri. Din c�te �i d�dea seama �ns�, nu-�i rupsese nimic.

Dup� aceea �ncerc� s� deschid� ochii, dar �i �nchise imediat dup� ce se trezi privind spre una din benzile luminoase de pe plafonul lumii. Exerci�iul nu era tocmai recomandat ca tratament pentru durerea de cap.

Continua s� stea �ntins, rec�p�t�ndu-�i for�ele �i �ntreb�ndu-se dac� va fi �n stare s� priveasc� f�r� de probleme, c�nd auzi un fel de trosnet �n imediata apropiere. �ntorc�nd foarte �ncet capul, risc� o privire ― �i fu gata s�-�i piard� iar�i cuno�tin�a.

La numai cinci metri dep�rtare, o creatur� asem�n�toare unui crab se �nfrupta din resturile s�rmanei Libelule. Dup� ce-�i reveni din �oc, Jimmy se rostogoli c�t mai u�or �i mai t�cut, �ndep�rt�ndu-se de monstru, a�tept�ndu-se �n fiecare clip� s� fie �nh��at de cle�tii acestuia, dac� avea s�-l considere o prad� mai apetisant�. Sc�p� totu�i neobservat �i c�nd ajunse la o distan�� sigur�, de vreo zece metri, Jimmy se ridic� prudent �n capul oaselor.

De la distan�a aceea, creatura nu mai p�rea at�t de groaznic�. Avea un corp scund �i turtit, lung de doi metri �i lat de unul, sus�inut pe �ase picioare cu c�te trei articula�ii. Jimmy observ� c� gre�ise crez�nd c� se �nfrupta din Libelul�; nu z�rea nici urm� de gur�. Creatura executa o opera�iune precis� de distrugere, folosind cle�tii ca foarfeci s� taie bicicleta �n, buc��ele. Apoi un �ir de manipulatoare, sem�n�nd bizar cu ni�te m�nu�e de copil, mutau fragmentele �ntr-o gr�m�joar� de pe spatele animalului.

Era �ns� un animal? De�i aceasta fusese prima impresie a lui Jimmy, acum o reconsidera. Comportamentul creaturii avea un �el bine definit, suger�nd o inteligen�� destul de avansat�. Nu vedea motivul pentru care o fiin�� dirijat� numai de instincte ar fi str�ns cu grij� fragmentele risipite ale bicicletei sale� doar dac� nu-�i aduna materiale pentru un cuib.

Continu�nd s� supravegheze crabul care-l ignora total, Jimmy se str�dui s� se ridice. C��iva pa�i �mpletici�i �i dovedir� c� putea umbla, de�i nu era deloc convins c� ar fi reu�it s� �ntreac� cele �ase picioare. Porni dup� aceea transmi��torul, sigur c� va func�iona. Un �oc la care el supravie�uise nu putuse deteriora cu nimic rezistentul instrument electronic.

― Controlul, chem� �optit. M� recep�iona�i?

― Slav� Domnului! Ai p��it ceva?

― S�nt doar pu�in zdruncinat. Ia privi�i aici.

R�suci camera TV c�tre crab, la timp pentru a surprinde ultimele etape de m�run�ire a aripii drepte a Libelulei.

― Ce Dumnezeu este� �i de ce-�i mestec� bicicleta?

― �i eu a� vrea s� �tiu. Am terminat-o cu Libelula. Eu am s� m� �ndep�rtez, �n caz c� are de g�nd s� continue cu mine.

Jimmy se retrase �nceti�or, f�r� s�-�i ia ochii de pe crustaceu. Acesta se mi�ca �n prezent de jur �mprejur �ntr-o spiral� u�or cresc�toare, aparent �n c�utarea fragmentelor ce-i sc�paser� aten�iei. T�n�rul reu�i astfel s�-l studieze din toate p�r�ile.

Dup� dep�irea �ocului ini�ial, putea �n prezent s� aprecieze c� era o ar�tare cu aspect interesant. Denumirea de �crab� pe care i-o d�duse �n mod automat deruta pu�in; dac� n-ar fi fost at�t de mare, i-ar fi spus �g�ndac�. Carapacea avea o str�lucire metalic� frumoas�; de fapt, ar fi jurat c� era vorba chiar de metal.

Ideea p�rea interesant�. S� fi fost robot �i nu un animal? Cu g�ndul acesta privi crabul cu mai mult� aten�ie, studiindu-i detaliile anatomice. �n locul gurii poseda o colec�ie de manipulatoare, amintind de bricegele multifunc�ionale ce constituie deliciul oric�rui pu�ti: cle�ti, pensete, r�zuitoare, lame, ba chiar �i ceva asem�n�tor unor burghie. Nimic din ele nu constituia �ns� o dovad�. Pe P�m�nt, �n lumea insectelor ar fi g�sit replici la uneltele respective, ba chiar ar fi num�rat �i altele �n plus. �ntrebarea �animal ori robot?� r�m�nea f�r� r�spuns.

Ochii, care ar fi trebuit s� l�mureasc� chestiunea, o f�ceau �i mai ambigu�. Erau at�t de �nfunda�i �n orbitele lor protectoare, �nc�t era imposibil s� consta�i dac� aveau lentile din cristal sau gelatin�. De un albastru intens, p�reau lipsi�i de expresie. De�i se �ndreptaser� de c�teva ori c�tre Jimmy, nu manifestaser� nici cel mai mic semn de interes. �n opinia lui, subiectiv�, faptul acesta stabilea nivelul, de inteligen�� al creaturii. O entitate, fie ea robot sau animal, ce ignora o fiin�� uman� nu putea fi str�lucitor de inteligent�.

Se opri din spirala descris� �i r�mase nemi�cat� vreme de c�teva clipe, ascult�nd parc� un mesaj �ndep�rtat. Dup� care porni spre ocean, rostogolindu-se �i leg�n�ndu-se �n acela�i timp. Se deplasa dup� o linie perfect dreapt�, cu o vitez� constant� de patru-cinci kilometri pe or� �i cam dup� dou� sute de metri, Jimmy realiz� c� ultimele r�m�i�e ale iubitei sale Libelule se �ndep�rtau de el. Porni �ntr-o urm�rire disperat�.

Ac�iunea lui nu era complet nes�buit�. Crabul se deplasa c�tre ocean �i dac� pentru el mai era posibil� salvarea, atunci numai de acolo putea s� vin�. �n plus, voia s� afle ce dorea s� fac� creatura cu prada sa, s� descifreze poate ceva referitor la motivele �i inteligen�a ei.

�nc� neref�cut total, Jimmy avu nevoie de c�teva minute s-o ajung�. Dup� aceea o urm�ri, de la o distan�� respectabil�, p�n� se asigur� c� nu o deranja prin prezen�a lui. Abia atunci �i aduse aminte c� bidonul cu ap� �i pachetul cu alimente se g�seau printre resturile Libelulei. Imediat se sim�i �nsetat �i �nfometat.

Acolo, �ndep�rt�ndu-se de el cu cinci kilometri pe ceas, se g�sea singura hran� �i b�tur� din jum�tatea aceea de lume. Indiferent de risc, trebuia s� le recupereze.

Se apropie prudent de crab, venind dinspre dreapta. �naint�nd cu aceea�i vitez�, �i studie atent ritmul picioarelor, p�n� c�nd reu�i s�-i anticipeze fiecare mi�care. �n clipa �n care se sim�i preg�tit, murmur� iute: �Scuz�-m� �i ��ni s�-�i �n�face bunurile. Jimmy nici nu visase c� va ajunge vreodat� s�-�i exercite talente de ho�, �i fu �nc�ntat de succesul ob�inut. �n aceea�i secund� se retrase, f�r� ca fiin�a s�-�i fi �ncetinit pasul.

R�mase cu vreo zece metri mai �n urm�, �i umezi buzele cu apa din bidona� �i �ncepu s� mestece un baton de carne concentrat�. Mica victorie �l f�cea s� se simt� fericit. Era acum capabil s� ri�te un g�nd �i despre viitor.

C�t timp tr�ia, speran�a d�inuia, de�i nu-�i imagina nici o modalitate de salvare. Chiar dac� tovar�ii s�i ar fi traversat oceanul, cum putea s� ajung� la ei? �G�sim noi o cale�, promisese Controlul. ��rmul �sta nu ocole�te �ntreaga lume f�r� s� nu se �ntrerup� pe undeva�. Fusese tentat s� dea replica �De ce nu?�, �ns� renun�ase.

Unul din lucrurile cele mai stranii legate de explorarea lui Rama �l reprezenta faptul c� reu�eai �ntotdeauna s�-�i z�re�ti destina�ia. Aici, curbura lumii nu ascundea, ci dezv�luia. De c�tva timp Jimmy devenise con�tient de obiectivul crabului; sus, �n terenul ce p�rea c� se ridic� �naintea lui se afla o ad�ncituri larg� de o jum�tate de kilometru. �n continentul sudic se g�seau trei asemenea gropi. Din Butuc fusese imposibil de apreciat ad�ncimea lor. Toate trei fuseser� botezate dup� cratere lunare importante, iar �n prezent el se apropia de Copernic. Numele nu era foarte bine ales, nu existau versan�i ridica�i de jur �mprejur �i nici un v�rf central. Copernic era pur �i simplu o gaur� ad�nc�, sau un pu� cu pere�i perfect verticali.

Dup� ce se apropie �ndeajuns pentru a privi �n�untru, Jimmy izbuti s� z�reasc� o p�nz� de ap� tulbure, verde-plumburie, la vreo jum�tate de kilometru mai jos. Aceasta �nsemna aproximativ la nivelul oceanului, iar el se �ntreb� dac� nu cumva exista o cale de comunicare.

�n interiorul pu�ului se r�sucea o ramp� �n spiral�, s�pat� �n perete aidoma ghinturilor unei gigantice �evi de tun. �n�untru p�reau s� fie �ns� o mul�ime de curbe spiralate; abia dup� ce le urm�ri o vreme, tot mai nedumerit, Jimmy �n�elese c� nu era vorba de o singur� ramp�, ci de trei, defazate �ntre ele cu 120�. �ntr-un alt context, �ntregul ansamblu ar fi fost considerat un impresionant tour de force arhitectural.

Cele trei rampe se sf�r�eau �n ap�, disp�r�nd sub suprafa�a opac�. �n apropierea ei, Jimmy z�ri un grup de tuneluri ori de pe�teri �ntunecate; p�reau destul de sinistre �i se �ntreb� dac� �n�untru locuia cineva. Poate c� Ramanii erau amfibii�

C�nd crabul se apropie de marginea pu�ului, t�n�rul b�nui c� avea s� coboare pe una dintre rampe, probabil transport�nd resturile Libelulei altei entit��i, capabil� s� le evalueze. Crabul se opri �ns� la margine, �i �ntinse f�r� ezitare aproape jum�tate din corp deasupra abisului, de�i o eroare de numai c��iva centimetri i-ar fi adus dezastrul �i se scutur� brusc. Fragmentele Libelulei c�zur� rostogolindu-se �n h�u, odat� cu lacrimile lui Jimmy privind trist �n urma lor. G�ndi cu am�r�ciune, e l�murit� a�adar �i problema inteligen�ei acestei creaturi.

Crabul se �ntoarse apoi �i se �ndrept� spre Jimmy, aflat la circa zece metri. Voi avea parte de acela�i tratament? se �ntreb� el. Spera ca aparatul TV s� nu tremure prea tare �n vreme ce transmitea Controlului imaginea monstrului apropiindu-se rapid.

― Ce sugera�i? �opti nervos, f�r� s� spere �ntr-un r�spuns folositor. �l consola prea pu�in faptul c� ar fi intrat �n istorie. Mintea �i analiz� cu iu�eal� variantele discutate �n eventualitatea unei asemenea �nt�lniri. P�n� atunci totul r�m�sese la nivel de teorie. El era primul care s� le verifice �n practic�.

― Nu fugi p�n� nu e�ti sigur c�-i ostil, i se r�spunse tot �n �oapt�.

Unde s� fug? Considera c� putea �ntrece creatura �ntr-un sprint de 6 sut� de metri, dar o certitudine tulbur�toare �i spunea c� �n privin�a rezisten�ei nu-i f�cea fa��.

�ncet, �n�l�� ambele m�ini cu palmele �ntinsa De dou� sute de ani oamenii discutau gestul acesta; oare orice fiin�� din univers avea s�-l interpreteze ca �Vezi� nu s�nt �narmat?� Nimeni nu avusese �ns� alt� idee mai bun�.

Crabul nu reac�ion� �n nici un fel �i nu �ncetini pasul. Trecu pe l�ng� el, ignor�ndu-l complet �i �ndrept�ndu-se hot�r�t c�tre sud. Sim�indu-se extrem de penibil, reprezentantul lui Homo Sapiens urm�ri Primul Contact �ndep�rt�ndu-se �n c�mpia raman�, total indiferent la prezen�a lui.

Rareori �n via�� fusese at�t de umilit. Apoi �i veni �n ajutor sim�ul umorului. La urma urmei, nu era mare lucru s� fii neglijat de o ma�in� de gunoi. Mai r�u ar fi fost dac� l-ar fi �nt�mpinat ca pe un frate de mult� vreme pierdut�

Se �ntoarse la baza lui Copernic �i privi �n jos spre apele opace. Observ� ni�te forme vagi, unele destul de mari, deplas�ndu-se �nceti�or �nainte �i �napoi sub ap�. Brusc, una dintre ele se �ndrept� c�tre cea mai apropiat� ramp� �n spiral� �i ceva aduc�nd cu un tanc miriapod porni lungul urcu�. Dup� cum �naint�, drumul avea s�-i ia o or�; dac� reprezenta o amenin�are, atunci era una foarte lent�.

Z�ri dup� aceea o mi�care mult mai rapid� l�ng� una dintre intr�rile grotelor de la nivelul apei. Ceva se deplasa cu iu�eal� pe ramp�, dar nu reu�i s� focalizeze sau s�-i disting� forma. Privea parc� un v�rtej de praf, de �n�l�imea unui om�

Clipi din ochi �i scutur� din cap, �in�nd pleoapele str�nse c�teva secunde. C�nd le redeschise, forma disp�ruse.

Poate c� �ocul �l zguduise mai mult dec�t recunoscuse; era prima dat� c�nd suferea de iluzii optice. Nu avea s� pomeneasc� Controlului despre halucina�ie.

Nici n-avea s� exploreze rampele, a�a cum g�ndise la �nceput. �n mod v�dit, ar fi fost o cheltuial� inutil� de energie.

Fantoma rotitoare pe care crezuse s� o fi z�rit nu jucase nici un rol �n hot�r�rea lui.

Absolut nici unul, c�ci desigur, Jimmy nu credea �n stafii�

30.�FLOAREA

Eforturile lui Jimmy �l �nsetaser� �i era perfect con�tient c� �n tot continentul acela nu exista ap� potabil�. Con�inutul bidonului i-ar fi ajuns o s�pt�m�n�, dar ce folos? Cur�nd, cele mai sclipitoare min�i ale P�m�ntului aveau s� se concentreze pe problem�. F�r� �ndoial�, comandantul Norton urma s� fie bombardat de sugestii. El unul nu-�i imagina cum putea s� coboare faleza �nalt� de o jum�tate de kilometru. Chiar dac� ar fi dispus de o fr�nghie suficient de lung�, tot nu avea nimic de care s� o ancoreze.

Era totu�i stupid ― �i la� ― s� renun�e f�r� lupt�. Dinspre ocean puteau sosi ajutoarele �i de vreme ce mergea �ntr-acolo, trebuia s� continue explorarea ca �i c�nd nu s-ar fi �nt�mplat nimic. Nimeni altul n-avea s� mai reu�easc� s� observe �i s� filmeze terenul variat pe care-l avea de str�b�tut, ceea ce i-ar fi asigurat nemurirea post-mortem. De�i multe alte onoruri erau de preferat, tot �nsemna mai mult dec�t nimic.

Se g�sea la numai trei kilometri de ocean, dac� s�rmana Libelul�, ar fi putut zbura, �ns� a�a, p�rea greu de crezut s� ajung� la ��rm urm�nd o linie dreapt�. Regiunea din fa�� era pres�rat� cu obstacole uria�e. Totu�i, problema n-ar fi fost de nerezolvat; se distingeau destule c�i de acces. Jimmy le z�rea pe toate, �ntinse pe harta mare �i curb� ridicat� �naintea �i �n jurul s�u.

Avea destul timp la dispozi�ie; trebuia s� �nceap� cu imaginile cele mai interesante, chiar dac� se ab�tea de la drum.

Spre dreapta, cam la un kilometru dep�rtare, se observa un p�trat sc�nteind ca sticla t�iat�, sau ca o vitrin� uria�� de bijuterii. Probabil c� g�ndul acesta iu�i pa�ii b�rbatului. Chiar �i un individ sortit pieirii putea fi ni�el interesat de c�teva mii de metri p�tra�i de nestemate.

Nu r�mase prea dezam�git c�nd constat� prezen�a a milioane de cristale de cuar�, �ncrustate �ntr-un strat de nisip. P�tratul adiacent era �ns� �i mai interesant, acoperit fiind cu un soi de model, aparent aleator, format din coloane metalice goale �n interior, dispuse destul de des �i cu �n�l�imile variind de la mai pu�in de un metru la peste cinci. Era complet inaccesibil, doar un tanc �i-ar fi croit drum prin p�durea de tuburi.

Jimmy �naint� printre cristale �i coloane, p�n� ajunse la cea dint�i �ntret�iere de laturi. P�tratul din dreapta era o machet� uria��, o tapiserie �esut� din s�rm�. �ncerc� s� desfac� un col�, clar nu reu�i.

�n st�nga se g�sea un mozaic de pl�ci hexagonale, at�t de perfect �mbinate �nc�t �ntre ele nu se z�rea nici o linie. Ar fi p�rut o suprafa�� continu� dac� pl�cu�ele n-ar fi fost colorate �n toate culorile curcubeului. Jimmy petrecu mai mult timp �ncerc�nd s� g�seasc� dou� p�trate adiacente de aceea�i culoare, s� vad� dac� a�a le putea distinge limitele, dar nu reu�i.

Panoram�nd �nceti�or �n jurul �ntret�ierii, se adres� �ov�itor Controlului.

― Voi ce p�rere ave�i? M� simt prins �n mijlocul unui rebus uria�. Sau o fi galeria de art� a ramanilor?

― S�ntem la fel de stupefia�i ca �i tine, Jimmy. P�n� acum n-am v�zut nici un semn c� Ramanii s-ar da �n v�nt dup� art�. S� a�tept�m p�n� mai ob�inem date �i dup� aceea s� avans�m ni�te ipoteze.

Urm�toarea �ntret�iere nu oferi alte detalii l�muritoare. Un p�trat complet gol, cenu�iu neutru �i plat, dur �i totu�i lunecos la pip�it. Cel�lalt, un burete moale, perforat de miliarde �i miliarde de g�urele. �l ap�s� cu piciorul �i �ntreaga suprafa�� se ondul� precum nisipul mi�c�tor abia stabilizat.

La o nou� intersec�ie �nt�lni ceva sem�n�nd izbitor de mult cu un c�mp arat, numai c� brazdele aveau toate ad�ncimea de un metru, iar materialul �n care erau s�pate p�rea extrem de rugos, aidoma unui ra�pel. Nu-i acord� aten�ie prea mare, deoarece p�tratul urm�tor �l uluia mai ceva dec�t tot ce v�zuse p�n� atunci. G�sise �n sf�r�it ceva �n stare s� �n�eleag�, dar asta nu �nsemna c� era mai pu�in tulbur�tor.

Perimetrul lui era �nconjurat de un gard din s�rm� at�t de obi�nuit �nc�t dac� l-ar fi �nt�lnit pe P�m�nt, nu i-ar fi aruncai o alt� privire. Din cinci �n cinci metri se �n�l�au st�lpi cu aspect metalic, �ntre care se �ntindeau �ase �iruri de s�rme.

Dincolo de gard s� g�sea un al doilea, identic, �i dup� acesta �nc� unul. Un exemplu tipic al tripl�rii ramane; ceea ce era �nchis �ntre bariere nu avea nici o �ans� s� scape. Nu exista nici o intrare, nici o poart� pe unde s� fie scoas� fiara, sau fiarele din�untru. �n schimb, �n mijlocul p�tratului se z�rea o singur� cavitate, o versiune redus� a lui Copernic.

Jimmy n-ar fi ezitat nici �n alte condi�ii, iar �n prezent oricum nu mai avea nimic de pierdut. Escalad� rapid cele trei garduri, se apropie de gaur� �i privi �n�untru.

Spre deosebire de Copernic, pu�ul avea o ad�ncime de numai cincizeci de metri. Pe fundul lui se observau ie�irile a trei tunele, fiecare suficient de mare s� permit� trecerea unui elefant. Aceasta era totul.

Dup� ce privi un timp, b�rbatul hot�r� c� singurul lucru ce oferea un sens structurii, era ca podeaua pu�ului s� fi fost un ascensor. �ns� n-avea s� �tie niciodat� ce anume transporta. Putea doar s� b�nuiasc� c� ceva mare �i probabil periculos.

�n urm�toarele ore, parcurse mai mult de zece kilometri de-a lungul ��rmului oceanului, iar p�tratele tablei �ncepur� s� i se �nv�lm�easc� �n minte. V�zuse unele acoperite complet de structuri de s�rm�, ca ni�te colivii pentru p�s�ri. Altele p�reau de lichid congelat, punctate de v�rtejuri �nghe�ate. Dar c�nd le �ncerc� cu pruden��, constat� c� se dovedeau suficient de solide. Mai trecu pe l�ng� un altul �ntr-at�t de negru, c� nici nu realiz� ce anume era; doar pip�indu-l putu s� afirme c� se g�sea �ntr-adev�r acolo.

�n prezent �ns�, ap�ruse o transformare subtil� �n ceva ce �n�elegea. �n�iruindu-se spre sud se succedau mai multe c�mpuri, nu g�sea un termen mai potrivit. Ca terenul unei ferme experimentale de pe P�m�nt, fiecare p�trat fusese acoperit cu p�m�nt �mpr�tiat �i nivelat cu aten�ie; primul sol �nt�lnit �n peisajul metalic al lui Rama.

C�mpurile erau virgine, lipsite de via��, a�tept�nd recolte ce nu fuseser� plantate niciodat�. Jimmy se �ntreb� care putea fi scopul lor, c�ci p�rea incredibil ca ni�te fiin�e at�t de evoluate precum Ramanii s� utilizeze indiferent ce form� de agricultur�. Chiar pe P�m�nt, agricultura nu mai constituia dec�t un hobby popular, o surs� de produse exotice �i de lux. Ar fi furat �ns� c� acelea erau ferme poten�iale, impecabil preg�tite. Nu v�zuse niciodat� un p�m�nt care s� arate la fel de curat; fiecare p�trat era acoperit cu o folie uria�� din plastic dur �i transparent. �ncerc� s�-l str�pung� s� ia o mostr� de p�m�nt, dar cu�itul s�u abia reu�i s� zg�r�ie plasticul.

Spre interiorul continentului se z�reau alte c�mpuri �i pe multe din ele se �n�l�au construc�ii complicate din st�lpi �i s�rm�, probabil cu rolul de araci. Ar�tau gola�e �i dezolante, aidoma unor arbori desfrunzi�i �n toiul iernii. Iarna pe care o cunoscuser� trebuia s� fi fost �ntr-adev�r lung� �i teribil�, iar acele s�pt�m�ni de c�ldur� �i lumin� reprezentau probabil un, scurt interludiu, �nainte de revenirea gerului.

Jimmy nu �tiu niciodat� ce anume �l determinase s� se opreasc� �i s� priveasc� cu aten�ie labirintul metalic dinspre sud. Pesemne �n mod incon�tient, mintea lui verificase fiecare detaliu �nconjur�tor. �n peisajul fantastic de str�in �i de aparte, remarcase un lucru de-a dreptul uimitor.

La un sfert de kilometru dep�rtare, �n mijlocul unui noian de s�rme �i piloni, str�lucea o pat� de culoare. Era at�t de mic� �i modest� �nc�t se g�sea la limita vizibilit��ii; pe P�m�nt nimeni n-ar fi privit de dou� ori �ntr-acolo. Cu toate acestea, f�r� doar �i poate unul din motivele care-i re�inuser� aten�ia fusese faptul c�-i re�nvia at�t de puternic amintirea P�m�ntului. Nu raport� Controlului p�n� nu se asigur� c� nu f�cea o gre�eal�, c� nu-l �n�elau amintiri nostalgice. Abia de la numai c��iva metri putea s� fie sigur c� via�a, a�a cum o cuno�tea el, ap�ruse �n lumea steril� �i antiseptic� a lui Rama. Acolo, la marginea continentului sudic, �nflorea, �ntr-o splendid� singur�tate, o floare.

Apropiindu-se, Jimmy realiz� c� ceva era �n neregul�. Folia, protej�nd probabil stratul de p�m�nt �mpotriva contamin�rii cu forme de via�� nedorite, era perforat� �n centru. Prin orificiu se ridica o tulpin� verde, de grosimea degetului mic al unui om, strecur�ndu-se prin p�ienjeni�ul din s�rme de deasupra. La un metru de sol, se desf�cea �ntr-un m�nunchi de frunze alb�strii, sem�n�nd mai mult cu ni�te pene dec�t cu frunzele vreunei plante cunoscute. La �n�l�imea ochilor, tulpina se termina prin ceea ce el considerase la �nceput o floare.

Acum vedea, c�tu�i de pu�in surprins, c� erau �n fapt trei flori str�ns unite �ntre ele.

Petalele aveau forma unor tuburi lungi de cinci centimetri, cu colorit aprins, �n num�r de cel pu�in 50 pe fiecare floare, str�lucind �n albastru, violet �i verde metalic, sem�n�nd mai mult cu aripile unui fluture dec�t cu vreo form� de via�� vegetal�. Practic, t�n�rul nu cuno�tea pic de botanic�, dar era, uimit c� nu vedea nici o structur� similar� petalelor ori staminelor. Se �ntreb� dac� asem�narea cu florile terestre nu constituia o simpl� coinciden��; poate c� era ceva �n genul unui polip coralier. �n orice caz, ar fi implicat existen�a unor creaturi minuscule, purtate de v�nt, servind fie ca agent fertilizator� fie ca hran�

�n esen�� importa prea pu�in. Indiferent de defini�ia �tiin�ific�, pentru Jimmy r�m�nea o floare. Miracolul acela straniu, accidentul existen�ei ei acolo, �i reamintea lucrurile pe care n-avea s� le mai revad� niciodat�, �i fu tentat s� intre s-o ia cu el.

Nu avea s� fie u�or. Se aflau desp�r�i�i de peste zece metri de h��i� de piloni sub�iri. Ace�tia formau un soi de structur� cubic�, cu latura de vreo patruzeci de centimetri, repetat� la nesf�r�it. Jimmy nu s-ar fi ridicat �n aer cu bicicleta sa aerian� dac� n-ar fi fost sub�irel �i ml�dios, a�a �nc�t �tiu c� se putea strecura printre intersti�iile re�elei. Ie�irea ridica �ns� o problem�; �ntoarcerea �i era cu siguran�� imposibil�, de aceea trebuia s� se retrag� cu spatele.

Controlul se ar�t� �nc�ntat de descoperire, astfel c� descrise �i film� floarea din toate unghiurile posibile. Nimeni nu obiect� c�nd spuse:

― M� duc dup� ea.

Nici nu a�teptase vreo �mpotrivire; via�a �i apar�inea acum numai lui �i putea face cu ea orice dorea.

Se dezbr�c�, prinse pilonii netezi din metal �i p�trunse �n re�ea. Intra exact la limit�; se sim�ea aidoma unui prizonier evad�nd printre z�brelele celulei. Dup� ce intr� cu �ntreg trupul, �ncerc� s� se retrag�, s� vad� dac� �nt�mpin� vreo dificultate. �ntr-adev�r, era mult mai dificil; era nevoit s� �mping� cu bra�ele, nu s� trag�, dar nu consider� totu�i c� e motiv de �ngrijorare.

Jimmy era un om de ac�iune �i nu un filozof. T�r�ndu-se cu greutate prin coridorul str�mt, nu-�i pierdu vremea �ntreb�ndu-se de ce f�cea un lucru at�t de riscant. Nicic�nd �n decursul vie�ii nu fusese interesat de flori, iar �n prezent �i folosea toat� energia pentru a ob�ine una.

Adev�rat, specimenul era unic �i de o imens� valoare �tiin�ific�. �n realitate �ns�, �l dorea pentru c� reprezenta ultima lui leg�tur� cu lumea vie�ii �i cu planeta sa natal�.

Apuc�nd-o, �l �ncercar� �ns� remu�c�rile. Poate c� era singura din Rama; se justifica s-o culeag�?

Dac� avea nevoie de o scuz�, se putea consola cu ideea c� nici Ramanii �n�i�i n-o incluseser� �n planurile lor. �n mod v�dit era o anormalitate, �nflorind mult prea t�rziu� ori prea devreme. Justific�rile nu-i foloseau �ns� �i ezitarea fu doar de moment. �ntinse m�na, prinse tulpina �i smuci brusc.

Floarea ie�i destul de u�or; mai culese dou� frunze �i porni �napoi. Cu o singur� m�n� liber�, �naintarea se dovedea extrem de dificil�, chiar chinuitoare �i �n scurt timp fu nevoit s� se opreasc� s�-�i trag� r�suflarea. Abia atunci observ� c� frunzele penate se �nchideau, iar tulpina lipsit� de floare se descol�cea treptat de pe aracii ei. �n vreme ce o privea, fascinat �i uluit, planta se retrase �ncet �n p�m�nt ca un �arpe r�nit de moarte t�r�ndu-se �n cuibul s�u.

Am ucis ceva minunat, �i spuse Jimmy. Dar �i Rama �l ucisese pe el. �n prezent �i exercita doar un drept al s�u.

31.�VITEZ� TERMINAL�

Comandantul Norton nu pierduse niciodat� un om, �i nu avea inten�ia unui debut. �nainte ca Jimmy s� plece �nspre Polul Sud, se g�ndise la posibilit��i de interven�ie �n cazul unui accident. Problema se ar�tase totu�i at�t de dificil�, �nc�t nu-i g�sise r�spuns. Nu f�cuse altceva dec�t s� elimine, r�nd pe r�nd, fiecare alternativ� v�dit nerealizabil�.

Cum s� escaladezi o st�nc� vertical�, �nalt� de o jum�tate de kilometru, chiar �n condi�iile unei gravita�ii reduse? Cu echipament corespunz�tor �i antrenament ar fi fost un fleac. La bordul lui Endeavour nu existau �ns� instrumente de �mpu�cat pitoane �i nimeni n-avea alt� idee cum s� fie b�tute sutele de cuie �n suprafa�a dur� �i lucioas�.

Studiase �n treac�t solu�ii mai originale, unele de-a dreptul aiurite. Poate c� un cimp �nc�l�at cu ventuze ar reu�i ascensiunea. Dar, chiar dac� ar fi constituit o solu�ie practic�, c�t timp era necesar pentru producerea �i testarea unui asemenea echipament ― �i pentru preg�tirea cimpului? El personal se �ndoia c� un om poseda for�a necesar� unei altfel de ascensiuni. Exista, desigur, �i o tehnologie avansat�. Echipamentele de propulsie EVA tentau, �ns� for�a lor de impuls era prea mic�, fiind proiectate pentru o utilizare la 0 g. Chiar �n condi�iile gravita�iei lui Rama, ele nu puteau sus�ine greutatea unui om obi�nuit.

S� �ncerce oare s� trimit� un aparat EVA telecomandat, �nc�rcat numai cu o coard� pentru cobor�re? Prezentase ideea sergentului Myron, care i-o f�cuse praf imediat. Inginerul explicase c� erau probleme legate de stabilitate. F�r� �ndoial� rezolvabile, �ns� ar fi durat mult, mai mult dec�t �i puteau ei permite�

Dar un balon? Solu�ia p�rea perfect� dac� ar fi realizat �nveli�ul �i sursa de c�ldur� c�t mai compact�. Posibilitatea respectiv� era singura la care Norton nu renun�ase, atunci c�nd problema �ncetase s� mai fie pur teoretic�, devenind o chestiune de via�� i de moarte cu care �ncepeau buletinele de �tiri de pe toate lumile locuite.

�n vreme ce Jimmy continua explorarea de-a lungul ��rmului oceanului, jum�tate din �icni�ii Sistemului Solar �ncercau s�-l salveze. La Cartierul General al Flotei se primeau absolut toate sugestiile, iar una dintr-o mie era expediat� lui Endeavour. Cea a lui Dr. Carlisle Perera sosi de dou� ori, o dat� prin intermediul re�elei Cercet�rii �i a doua oar� prin PLANETCOM, PRIORITATE RAMA. Totul �i solicitase savantului cinci minute de g�ndire, plus o milisecund� de timp pe calculator.

Ini�ial, comandantul Norton o considerase o glum� de prost gust. Apoi, citind numele expeditorului �i calculele anexate �i schimb� opinia.

�i trecu mesajul lui Karl Mercer.

― Ce crezi despre asta? �ntreb� cu o voce pe care o dorea c�t mai nep�s�toare.

Karl �l parcurse rapid �i exclam�:

― S� m� ia dracu! Sigur c� are dreptate!

― E�ti sigur?

― N-a gre�it cu furtuna, nu? Ar fi trebuit s� ne g�ndim �i noi. M� face s� m� simt ca un �napoiat mintal.

― Nu e�ti singurul. Urm�toarea problem� cum �l anun��m pe Jimmy?

― Nu cred c� ar fi potrivit s-o facem acum� �n ultima clip� e mai bine. Cel pu�in eu, dac� a� fi �n locul lui a�a a� prefera. Spune�i-i doar c� s�ntem pe drum.

De�i putea s� priveasc� peste �ntreaga l��ime a Oceanului Cilindric �i cuno�tea direc�ia aproximativ� din care venea Resolution, Jimmy nu z�ri minuscula ambarca�iune dec�t dup� ce ea dep�i New York-ul. P�rea incredibil s� transporte �ase oameni �i cine �tie c�t echipament de salvare.

La un kilometru distan��, �l recunoscu pe comandantul Norton �i �ncepu s�-�i agite bra�ele. Pu�in mai t�rziu fu �i el z�rit �i i se r�spunse la semnale.

― M� bucur s� te v�d �n form�, Jimmy, �i transmise Norton prin radio. �i-am promis c� nu te p�r�sim. Acum m� crezi?

Nu prea, g�ndi Jimmy. P�n� �n clipa aceea se �ntrebase �ntr-una dac� nu era vorba de-o ac�iune de caritate, organizat� �n scopul men�inerii moralului. �ns� comandantul n-ar fi traversat oceanul doar s�-i spun� adio; aveau probabil un plan.

― Te voi crede, �efule, zise el, c�nd m� voi vedea jos, pe punte. Vrei s�-mi spui ce trebuie s� fac?

Resolution �ncetinise �i se afla la o sut� de metri de baza falezei. Din c�te observase Jimmy, nu con�inea nici un echipament neobi�nuit, de�i nu era nici el sigur ce a�teptase s� vad�.

― Iart�-ne, Jimmy, �ns� n-am vrut s�-�i spunem prea multe lucruri care s� te �ngrijoreze.

Chiar p�rea ciudat; ce naiba voia s� zic�?

Pluta se opri la cincizeci de metri de falez�. Jimmy �l vedea perfect pe comandant vorbind �n microfon.

― Asta-i, Jimmy. N-o s� p��e�ti absolut nimic, dar trebuie s� ai nervii tari. Noi �tim c� ai a�a ceva. Vei s�ri de-acolo.

― De la cinci sute de metri?!

― Da, �ns� la numai o jum�tate g.

― Aha� a�i c�zut vreodat� pe P�m�nt de la dou� sute cincizeci de metri?

― Taci din gur�, ori ��i contramandez urm�toarea permisie. Ar fi trebuit s�-�i dai seama �i singur� totul e o chestiune de vitez� final�. �n atmosfera asta nu po�i atinge mai mult de nou�zeci de kilometri la or� indiferent dac� sari de la dou� sute sau de la dou� mii de metri. Adev�rat, nou�zeci e cam multi�or ca s� te sim�i confortabil, dar se mai poate reduce ni�el. Asta va trebui tu s� faci, a�a �nc�t ascult�-m� atent�

― V� ascult, f�cu Jimmy. E cazul s� fie ceva c�t mai bun.

Nu-l mai �ntrerupse pe comandant �i dup� ce Norton termin�, nu mai f�cu nici un comentariu. Da, avea sens �i era at�t de simplu c� numai un geniu se putea g�ndi la a�a ceva. Sau cineva care nu se a�tepta s� o fac� el �nsu�i�

Jimmy nu �ncercase niciodat� s�ritura de la �n�l�ime �i nici para�utismul cu deschiderea para�utei �n ultima clip�, exerci�ii ce i-ar fi oferit, c�t de c�t, o preg�tire psihologic�. Po�i s�-i spui unui om c� se afl� �n perfect� siguran�� travers�nd o pr�pastie pe o b�rn� �i totu�i, chiar dac� toate calculele de rezisten�� s�nt impecabile, e posibil s� nu reu�easc�. Jimmy �n�elegea de ce comandantul Norton se ar�tase at�t de evaziv �n leg�tur� cu detaliile opera�iunii. Nu-i l�sase vreme pentru g�nduri negre.

― Nu vreau s� te gr�besc, se auzi glasul plin de convingere al lui Norton, venind de la o jum�tate de kilometru mai jos. Dar cu c�t mai repede, cu at�t mai bine.

Jimmy �i privi pre�iosul suvenir, singura floare din Rama. O �nveli cu grij� �n batista murdar�, o �nnod�, apoi o arunc� peste marginea falezei.

Ea pluti �n jos cu o �ncetineal� lini�titoare; �i trebui mult� vreme p�n� se f�cu mic�, mai mic�, �i mai mic�, p�n� ce n-o mai z�ri. Resolution �naint� c��iva metri �i Jimmy �tiu c� o recuperaser�.

― Minunat�! exclam� comandantul entuziasmat. S�nt convins c-o vor boteza dup� tine. O. K�. te a�tept�m.

Jimmy �i scoase c�ma�a, singura �mbr�c�minte pe partea de sus a corpului purtat� �n climatul acela tropical �i o �ntinse g�nditor. De c�teva ori �n decursul explor�rii fusese gata s� renun�e la ea; acum �ns� putea s�-i salveze via�a.

Privi pentru ultima oar� �napoi, spre continentul numai de el explorat �i spre v�rfurile �ndep�rtate, dar distincte, ale Cornului Mare �i celor �ase Coarne Mici. Apoi, str�ng�nd puternic c�ma�a �n m�na dreapt�, �i lu� av�nt �i s�ri c�t mai departe, dincolo de falez�.

Nu mai avea motiv de grab�; �i st�teau la dispozi�ie cel pu�in dou�zeci de secunde s� se bucure de senza�ia �ncercat�. Nu irosi timpul, c�ci viteza aerului sporea �n jurul s�u, iar Resolution se vedea tot mai mare. �in�nd c�ma�a cu ambele m�ini, ridic� bra�ele deasupra capului, astfel �nc�t curentul de aer o umfl�.

Ca para�ut� constituia un semi-e�ec; pu�inii kilometri pe or� �n stare s�-i scad� din vitez� erau utili, dar nu vitali. Totu�i, avea un rol mult mai important: �i men�inea trupul �n pozi�ie vertical�, cobor�nd �n ocean drept ca o s�geat�.

Continua s� aib� impresia c� nu se deplasa deloc, ci c�, apa se ridica spre el. Odat� ce f�cuse pasul, teama nu-l mai �ncerca, ba chiar se sim�ea indignat fiindc� i se ascunsese adev�rul. Oare crezuser� c� dac� medita prea mult, n-avea s� sar�?

�n ultima clip� d�du drumul c�m�ii, inspir� ad�nc �i-�i astup� n�rile �i gura cu ambele m�ini. Dup� cum fusese instruit, �i �ncord� �ntreg corpul, lipindu-�i picioarele. Urma s� p�trund� �n ap� cu acurate�ea unei suli�e�

― Va fi la fel ca �i c�nd ai s�ri de pe o trambulin� pe P�m�nt, �i promisese comandantul. Nu se va �nt�mpla absolut nimic� dac� p�trunzi corect �n ap�.

― �i dac� nu? �ntrebase el.

― Atunci va trebui s� faci drumul �napoi �i s� mai �ncerci o dat�.

Ceva �l izbi �n t�lpi, puternic dar nu insuportabil. Un milion de m�ini lunecoase �l tr�geau de trup; urechile �i v�j�iau, sim�ea presiunea �n timpane �i de�i �inea ochii str�ns �nchi�i, avu impresia c�-l �nconjoar� �ntunericul, pe m�sur� ce se afunda �n ad�ncurile Oceanului Cilindric.

�ncepu din r�sputeri s� �noate �n sus, c�tre lumina tulbure. Nu putea deschide ochii mai mult de o clip�; imediat sim�ea apa otr�vit� pi�c�ndu-l ca un acid. I se p�rea c� se zb�tea de o ve�nicie, un moment �l cuprinse o team� de co�mar c�-�i pierduse sim�ul de orientare, c� de fapt �nota �n jos. �ntredeschise ochii iute �i de fiecare dat� lumina fu mai puternic�.

Pleoapele �i erau �nc� str�ns �nchise atunci c�nd ie�i la suprafa��. Inspir� ad�nc aerul pre�ios, se r�suci pe spate �i se uit� �n jur.

Resolution se �ndrepta spre el cu vitez� maxim�. Peste c�teva secunde, bra�e puternice �l apucar� �i-l traser� peste bord.

― Ai �nghi�it ap�? �ntreb� nelini�tit comandantul.

― Nu cred.

― Freac�-te, oricum, cu asta. A�a� Cum te sim�i?

― �nc� nu-mi dau seama. V� zic peste un minut� Ah� v� mul�umesc tuturor!

Minutul nu luase �nc� sf�r�it, c�nd Jimmy realiz� ce sim�ea.

― Voi voma, f�cu pe un ton de scuz�.

Salvatorii s�i �l. privir� ului�i.

― Pe un calm absolut� �i o mare neted�? �ntreb� ne�ncrez�toare Barnes, privind pl�ngerea lui Jimmy ca pe un afront direct adus dib�ciei ei.

― Eu nu i-a� zice neted�, interveni comandantul indic�nd cu bra�ul dunga de ap� ce traversa cerul. Dar s� nu-�i fie ru�ine, poate ai �nghi�it ceva din porc�ria aia. D�-o afar� c�t mai repede.

Jimmy se chinuia �nc�, f�r� eroism �i f�r� succes, c�nd pe cerul dinapoia lor fulger� ceva. To�i ochii se �ntoarser� c�tre Polul Sud �i Jimmy uit� imediat de necazurile lui. St�lpii �i re�ncepuser� jocurile de artificii.

Din pilonul central porneau c�tre ceilal�i mai mici fulgere lungi de c��iva kilometri. �ncepuse iar�i rota�ia static�, de parc� dansatori invizibili �i �nf�urau panglicile �n jurul unui electromagnet. Accelerau, mi�c�ndu-se din ce �n ce mai iute, p�n� ce se contopir� �ntr-un singur con luminos.

Era un spectacol mai cople�itor dec�t tot ce v�zuser� p�n� atunci, �nso�it de bubuituri �i p�r�ituri �ndep�rtate ce sporeau impresia de atotputernicie. Spectacolul dur� cam cinci minute, apoi se sf�r�i brusc, ca �i cum cineva ar fi ap�sat un �ntrerup�tor.

― Mi-ar place s� aflu ce �n�elege Comitetul Rama din toate astea, murmur� Norton f�r� s� se adreseze cuiva anume. Voi ave�i vreo idee?

Nimeni nu avu vreme s� r�spund�, deoarece �n aceea�i clip� Controlul �i chem� alarmat:

― Resolution. A�i p��it ceva? L-a�i sim�it?

― Ce s� sim�im?

― Credem c� a fost vorba de un seism� exact c�nd s-au oprit fulgerele.

― S-au �nregistrat avarii?

― Nu cred. N-a fost chiar a�a puternic� dar ne-a zg�l��it pu�in.

― Noi n-am sim�it nimic. De fapt, nici n-am fi putut s�-l sim�im aici, pe ocean.

― Ave�i dreptate, gre�eala mea! Acum totul pare lini�tit� p�n� la data viitoare.

― Da, p�n� data viitoare, �ncuviin�� Norton.

Misterul lui Rama cre�tea mereu; cu c�t descopereau mai multe, cu at�t �n�elegeau mai pu�in.

Brusc, de la pror� se auzi un strig�t:

― �efule� prive�te� sus pe cer!

Norton ridic� ochii, cercet�nd rapid circuitul oceanului. Nu z�ri nimic p�n� ce nu ajunse cu privirea la zenit, uit�ndu-se exact �n punctul opus al lumii.

― Dumnezeule, �opti �n�eleg�nd c� �data viitoare� sosise.

Un talaz uria� gonea spre ei, �n josul curbei Oceanului Cilindric.

32.�VALUL

Cu tot �ocul, prima grij� a lui Norton fu nava.

― Endeavour! chem� el. Raporta�i situa�ia!

― Totul e-n regul�, �efule, se auzi r�spunsul lini�titor al ofi�erului de comand�. Am sim�it o tremur�tur�, dar n-a fost nimic serios. A avut loc o u�oar� modificare de altitudine� puntea zice zero virgul� dou� grade. Tot ei cred c� �i viteza de rota�ie e pu�in diferit� �n dou� minute vom avea datele precise.

A �nceput deci, �i zise Norton, chiar mult mai devreme dec�t ne a�teptam; s�ntem �nc� departe de periheliu �i de momentul logic al unei schimb�ri de orbit�. Nu exista �ns� nici o �ndoial�: avea loc o ajustare a traiectoriei� produc�nd posibil �i alte �ocuri.

�ntre timp, cele dint�i urm�ri deveneau mai mult dec�t evidente, acolo sus pe br�ul curb de ap� ce p�rea c� dintr-o clip� �n alta se va pr�bu�i din cer. Valul se afla �n prezent la vreo zece kilometri, �ntinz�ndu-se pe toat� l��imea oceanului, de la ��rmul nordic la cel sudic. �n apropierea malului �nainta un perete alb �i �nspumat, continu�ndu-se �n apele mai ad�nci cu o linie albastr�, abia vizibil�, mai rapid� dec�t berbecii laterali. Frecarea de fundul pu�in ad�nc arcuia �i mai mult valul, por�iunea central� distan��ndu-se repede.

― Sergent! strig� Norton. Asta-i problema ta. Ce facem?

Barnes oprise pluta �i examina atent� situa�ia. Norton observ� u�urat c� expresia ei nu p�rea deloc alarmat� mai degrab� �ncordat�, aidoma unei sportive talentate, preg�tit� s� accepte o provocare.

― A� fi dorit s� fi efectuat ni�te probe cu sonarul, replic� ea. Dac� ne afl�m �n ape ad�nci, n-avem motive de �ngrijorare.

― Atunci e-n regul�. S�ntem la patru kilometri de ��rm.

― A�a sper �i eu, totu�i vreau s� m� asigur.

Porni din nou motorul �i r�suci ambarca�iunea, p�n� ce ajunse cu prova c�tre valul ce se apropia. Norton aprecie c� por�iunea central�, care se deplasa cu vitez� mai mare, avea s�-i ajung� �n mai pu�in de cinci minute; totu�i era limpede c� nu prezenta un pericol serios: O simpl� und�, cu �n�l�imea mai mic� de un metru era de-abia �n stare s� legene ambarca�iunea. Adev�rata primejdie o constituiau zidurile de spum� din spatele ei.

Brusc, exact �n centrul oceanului se ivi o linie de talazuri. �n mod v�dit, valul izbise un perete submarin, lung de c��iva kilometri, aflat sub suprafa�a apei. �n acela�i timp, berbecii de pe laturi se topir�, nimerind �n ape ad�nci.

Bariera anti-val, g�ndi Norton. Ca �n rezervoarele de combustibil ale lui Endeavour, dar la o scar� de o mie de ori mai mare. De jur �mprejurul oceanului se aflau dispuse probabil mai multe, pentru a st�vili c�t mai rapid talazurile formate. Singura �ntrebare important� r�m�nea: se aflau oare deasupra unei bariere?

Barnes i-o luase �nainte. Oprise pluta �i aruncase ancora, care atinse fundul dup� numai cinci metri.

― Sus cu ea! Trebuie s-o �tergem de aici!

Norton, era absolut de acord, dar �ncotro? Barnes pilota cu maxim de vitez� spre valul aflat acum la numai cinci kilometri. �i auzeau deja zgomotul: un urlet �ndep�rtat, inconfundabil, pe care nu crezuse c� avea s�-l mai aud� vreodat� �n Rama. Apoi �i schimb� intensitatea, por�iunea central� se pr�bu�ea din nou� iar laturile se ridicau.

�ncerc� s� estimeze distan�a �ntre barierele submarine, presupun�ndu-le dispuse la intervale egale. Dac� avea dreptate, mai exista �nc� una; oprind pluta �n apele ad�nci dintre ele aveau s� fie �n deplin� siguran��.

Barnes opri motorul �i azv�rli iar�i ancora. De ast�-dat� ea cobor� treizeci de metri f�r� s� dea de fund.

― Am sc�pat, oft� u�urat�. Dar am s� las motorul s� mearg�.

Se z�reau pere�ii de spum� alb� �n lungul malurilor. �n mijlocul oceanului domnea iar�i calmul, except�nd mica und� albastr� gonind c�tre ei. Barnes men�inea pe Resolution �n pozi�ie perpendicular� pe val, gata oric�nd s� ambaleze motorul.

Apoi deodat�, la numai doi kilometri �nainte, oceanul �ncepu s� spumege din nou. N�v�lea �n coame, albe �i neregulate al c�ror vuiet p�rea c� umple lumea. Pe talazul �nalt de �aisprezece kilometri al Oceanului Cilindric ap�ruse un val mai mic, aidoma unei avalan�e bubuind pe panta unui munte. Iar acei val mic i-ar fi distrus cu u�urin��.

Barnes observase probabil expresiile de pe chipurile echipajului, deoarece strig� deasupra tumultului.

― De ce v� speria�i? Am c�l�rit altele �i mai mari!

Nu era tocmai adev�rat, �i nici nu ad�ugase c� atunci fusese �ntr-o ambarca�iune special construit� pentru surf, nu �ntr-o plut� improvizat�.

― Dar dac� va trebui s� s�rim, urm� ea, s-o face�i numai c�nd v� zic eu. Verifica�i-v� vestele de salvare.

E grozav�, socoti comandantul, se bucur� de fiecare clip� aidoma unui viking plec�nd la r�zboi. �i poate c� are dreptate� numai s� nu fi gre�it prea mult �n calculele noastre.

Valul continua s� se umfle, curb�ndu-se �n sus �i �nainte. �n�l�imea �i era amplificat� optic de panta de deasupra lor, totu�i era imens: o cople�itoare for�� a naturii, ce avea s� m�ture totul �n cale.

Peste numai c�teva secunde se pr�bu�i de parc� cineva i-ar fi surpat funda�iile. Dep�ise bariera submarin�, reg�sind apele ad�nci. C�nd ajunse la ei, Resolution oscil� doar de c�teva ori, �nainte ca Barnes s-o �ntoarc� �n vitez� maxim� spre nord.

― Bravo, Ruby, a fost superb! Avem timp s-ajungem acas� �nainte ca valul s� ocoleasc� lumea?

― Cred c� nu, va reveni peste vreo dou�zeci de minute. �ns� p�n� atunci �i va pierde toat� puterea; abia �l vom observa.

Acum c� pericolul trecuse, se puteau relaxa �i bucura de c�l�torie, de�i nici unul nu se sim�ea �nc� pe deplin lini�tit. Talazul l�sase apa rotindu-se �n v�rtejuri, ridic�nd �n aer �i un fel de iz acid, aparte, �de furnici strivite� cum apreciase Jimmy.

De�i nepl�cut, mirosul nu avu asupra lor efecte nedorite. Reprezenta ceva �ntr-at�t de str�in, �nc�t fiziologia omeneasc� nu reac�iona la asemenea stimul.

Peste un minut, valul izbi urm�toarea barier� submarin�, �i urc� spre cer. V�zut din spate, spectacolul nu mai p�rea impresionant �i c�l�torii �ncepur� s� se ru�ineze de temerile lor anterioare. Erau st�p�nii Oceanului Cilindric.

De aceea �ocul fu cu at�t mai mare c�nd, la numai o sut� de metri dep�rtare, din ap� se �nal�� ceva asem�n�tor unei uria�e ro�i. Din ap� se ivir� ni�te spi�e lungi de cinci metri, str�lucind metalic �n soarele arz�tor al lui Rama, se rotir� o clip�, apoi se pr�bu�ir� �n ocean. Impresia era c� o gigantic� stea-de-mare cu bra�ele tubulare ��nise din ad�ncuri.

�n primul moment fu imposibil de afirmat dac� era animal sau ma�in�. Ap�ru iar�i �i r�mase jum�tate �n ap�, jum�tate �n aer, leg�n�ndu-se pe val.

�n prezent se distingeau nou� tije, radiind dintr-un disc central. Dou� dintre ele erau rupte la nivelul �mbin�rii centrale. Celelalte se terminau printr-un ansamblu complicat de manipulatoare, amintindu-i lui Jimmy de crabul �nt�lnit pe continentul sudic. Ambii aveau acela�i arbore genealogic� sau acela�i proiectant.

�n centrul discului se g�sea un soi de turel� mic�, cu trei ochi largi. Doi erau �nchi�i �i unul singur deschis, dar �i acela p�rea gol �i orb. Nimeni nu se �ndoia c� urm�reau convulsiile finale ale unui monstru acvatic, azv�rlit la suprafa�� de valul submarin.

�n aceea�i clip� realizar� c� nu era singur. �not�nd �n jurul s�u �i tr�g�ndu-l de membrele inerte, se z�reau dou� creaturi asem�n�toare unor homari uria�i. �l ciop�r�eau cu eficacitate, iar monstrul nu se �mpotrivea c�tu�i de pu�in, de�i propriile sale gheare ar fi f�cut fa�� cu succes atacatorilor.

Jimmy �i reaminti crabul care-i sf�rtecase Libelula. Privi atent spectacolul, �nt�rindu-�i iute p�rerea.

― Uite, �efule, �opti el, vezi� nu-l m�n�nc�. Nici m�car n-au gur�. Pur �i simplu �l taie �n buc��i. La fel s-a �nt�mplat cu Libelula.

― Ai dreptate. �l demonteaz� ca pe o� ca pe o� ma�in�rie defect�. Norton str�mb� din nas. �ns� o ma�in� defect� nu miroase �n halul �sta!

Atunci �i veni alt� idee.

― Dumnezeule� Dac� se iau de noi?! Ruby, du-ne c�t mai repede la mal!

Resolution ��ni �nainte impetuos, ignor�nd desc�rcarea rapid� a acumulatorilor. �n spatele lor, cele dou� bra�e ale uria�ei stele-de-mare ― alt nume mai bun nu aveau pentru ea ― erau retezate tot mai scurt �i �n cele din urm� se scufundar� �n ocean.

Nu-i urm�ri nimeni, dar nu r�suflar� u�ura�i dec�t dup� ce Resolution trase la chei, iar ei p�ir� pe ��rm. Privind �napoi c�tre f�ia misterioas� de ap�, acum sinistr�, comandantul Norton hot�r� f�r� pl�cere ca nimeni s� nu mai navigheze vreodat� pe ea. Ad�postea prea multe necunoscute, prea multe primejdii�

Privi apoi spre turnurile �i rampele New York-ului, c�tre ��rmul �ntunecat al continentului sudic, �n prezent ferite de curiozitatea oamenilor.

Iar el n-avea inten�ia de a se mai juca cu zeii lui Rama.

33.�P�IANJEN

De aici �ncolo, decisese Norton, �n Tab�ra Alfa vor sta�iona �n permanen�� trei oameni, dintre care cel pu�in unul �n stare de veghe. �n plus, toate grupurile de explorare aveau s� urmeze aceea�i rutin�. Interiorul lui Rama era b�ntuit de creaturi poten�ial primejdioase �i, de�i nici una nu ar�tase ostilitate, un comandant prudent nu risca inutil.

Ca o m�sur� suplimentar� de siguran��, sus �n Butuc, un observator cu un telescop puternic supraveghea permanent interiorul. Din punctul acela, Rama putea fi examinat �n totalitate. Chiar Polul Sud p�rea la numai c�teva sute de metri dep�rtare. �inutul din jurul fiec�rui grup de exploratori era cercetat �ntr-una; �n felul acesta se spera eliminarea oric�ror surprize. Un plan bun� care totu�i e�u� lamentabil.

Dup� ultima mas� a zilei, �naintea perioadei de somn de la orele 22, Norton, Rodrigo, Calvert �i Laura Ernst urm�reau emisiunea de �tiri retransmis� special pentru ei prin intermediul releului de pe Inferno, Mercur. Fuseser� interesa�i mai cu seam� de filmul lui Jimmy f�cut pe continentul sudic, ca �i de re�ntoarcerea pe Oceanul Cilindric, un episod impresionant pentru to�i privitorii. Savan�i, comentatori �i membri ai Comitetului Rama �i oferiser� opiniile, cele mai multe contradictorii. Nimeni nu putea afirma cu siguran�� dac� creatura asem�n�toare unui crab, �nt�lnit� de Jimmy, fusese un animal, o ma�in�, un Raman adev�rat� ori ceva �n afara categoriilor pomenite.

Priviser� cu un sentiment de nelini�te distrugerea giganticei stele-de-mare, c�nd constatar� c� nu mai erau singuri. �n tab�r� se afla un intrus.

Laura Ernst �l observ� prima. R�mase �mpietrit� �i �opti cu glas �ntret�iat:

― Bill, nu te mi�ca. Uit�-te �nceti�or �n dreapta.

Norton �ntoarse capul. La zece metri dep�rtare se z�rea un tripod cu picioare sub�iri, deasupra c�rora se ridica un corp sferic, de m�rimea unei mingi de fotbal. De jur �mprejurul trupului se g�seau trei ochi mari, lipsi�i de expresie, oferind aparent o vedere de 360�, iar sub ace�tia se agitau trei tentacule ca ni�te bice. Creatura era mai scund� dec�t un om �i ar�ta mult prea fragil� ca s� fie periculoas�, ceea ce nu le ierta �ns� neglijen�a. Lui Norton �i amintea de un p�ianjen �i se �ntreb� cum rezolva problema ― niciodat� ridicat� de vreo fiin�� p�m�nteasc� ― a locomo�iei tripode.

― Ce crezi, Doc? �opti la r�ndul lui reduc�nd volumul radioului.

― Obi�nuita triad� simetric� a Ramanilor. Nu v�d ce r�u ne-ar face, de�i tentaculele alea s-ar putea dovedi nepl�cute ori otr�vitoare, ca de celenterat�. R�m�i pe loc� s� vedem ce se �nt�mpl�.

Dup� ce-i fix� impasibil� c�teva minute, creatura se mi�c� brusc, iar ei �n�eleser� de ce nu-i remarcaser� apari�ia. Era incredibil de agil�, deplas�ndu-se pe sol cu o mi�care de rota�ie at�t de rapid� �nc�t ochiul �i mintea omeneasc� o urm�reau cu dificultate.

Din c�te �i d�dea seama Norton ― �i numai o camer� de filmare ultrarapid� ar fi l�murit situa�ia ― picioarele ac�ionau succesiv ca ni�te pivo�i �n jurul c�rora se r�sucea �ntregul corp. Nu era sigur, �ns� i se p�rea c� la fiecare c��iva �pa�i� �i schimba direc�ia de rota�ie, �n vreme ce tentaculele m�turau fulger�tor solul. Viteza maxim�, greu de apreciat, atingea cam treizeci de kilometri pe or�.

Ocoli rapid tab�ra examin�nd fiecare obiect, ating�nd cu delicate�e paturile, mesele �i scaunele improvizate, echipamentul de transmisiuni, containerele cu alimente, electrosanurile, aparatele de filmat, rezervoarele de ap�. Nu ignor� nimic, cu excep�ia celor patru oameni. �n mod limpede era �ndeajuns de inteligent� pentru a distinge oamenii de lucrurile lipsite de via��; ac�iunile creaturii l�sau impresia de curiozitate, de programare extrem de metodic�.

― A� vrea s�-l pot examina! f�cu Laura neputincioas�, privindu-i piruetele vijelioase. Nu �ncerc�m s�-l prindem?

― Cum? �ntreb� Calvert.

― P�i� a�a cum primitivii capturau v�natul: cu dou� greut��i ce se �nv�rtesc la cap�tul unei fr�nghii. Nici m�car nu le r�neau.

― M� �ndoiesc, se auzi Norton. Dar chiar dac� am avea succes, eu unul nu a� risca. Nu �tiu c�t de inteligent e musafirul nostru� �i un astfel de procedeu risc� s�-i rup� picioarele. Am avea atunci necazuri: pe Rama, pe P�m�nt, sau cine mai �tie unde.

― Trebuie s� pun m�na pe un specimen!

― Va trebui s� te mul�ume�ti cu floarea lui Jimmy� doar dac� una din fiin�ele acestea nu coopereaz� cu tine. Prinderea cu for�a este exclus�. Cum �i-ar place ca pe P�m�nt s� aterizeze cineva �i s� te considere un exemplar bun de disecat?

― Nu inten�ionez c�tu�i de pu�in s�-l disec, rosti Laura f�r� convingere. Vreau doar s�-l examinez�

― Ei bine, vizitatorii extratere�tri ar putea prezenta aceea�i atitudine fa�� de persoana ta, �n vreme ce tu n-ai fi �n apele tale ascult�ndu-i. Nu vom �ntreprinde nici o ac�iune pe care s� o considere amenin��toare.

Cita, bine�n�eles, din Regulamentul de Naviga�ie �i Laura o �tia. Diploma�ia avea prioritate �naintea �tiin�ei.

�n fapt, asemenea considera�ii nici nu trebuiau f�cute; era pur �i simplu o chestiune de polite�e. Ni�te vizitatori ca ei, care nu ceruser� nici permisiunea s� intre�

P�ianjenul p�rea s�-�i fi �ncheiat inspec�ia. Mai ocoli o dat� tab�ra, apoi ��ni dup� tangenta la cerc, pornind spre scar�.

― M� �ntreb cum va urca treptele? reflect� Laura.

R�spunsul la �ntrebare nu se l�s� mult a�teptat; p�ianjenul �i ignor� complet �i f�r� s�-�i mic�oreze viteza se �ndrept� spre curba domoal� a pantei.

― Controlul, anun�� Norton. E posibil ca �n cur�nd s� ave�i un oaspete; privi�i pe Scara Alfa, Sec�iunea �ase. Apropo, v� mul�umim c� ne p�zi�i cu at�ta str�nicie�

Abia peste un minut ironia fu �n�eleas�, dup� care sentinela din Butuc �ncepu s� b�lb�ie o sumedenie de scuze.

― �� acum c�-mi spui, �efule, v�d ceva. Dar despre ce-i vorba?

― �ncearc� s� ghice�ti singur, replic� Norton �i ap�s� butonul de Alarm� General�. Tab�ra Alfa c�tre toate grupurile: tocmai am fost vizita�i de o creatur� asem�n�toare unui p�ianjen, cu trei picioare sub�iri, �nalt de doi metri, corpul mic �i sferic, deplas�ndu-se foarte rapid printr-o mi�care de rota�ie. Nu pare periculos, �ns� e foarte bizar. S-ar putea s� fi ap�rut deja �i s� nu-l fi observat. V� rog, confirma�i recep�ia.

Primul r�spuns veni din Londra, la cincisprezece kilometri est.

― Nimic neobi�nuit aici, �efule.

De la aceea�i distan�� nspre vest, Roma r�spunse �ngrijor�tor de somnoroas�:

― La fel �i aici, �efule. Ah� sta�i o clip�!

― Ce-i?

― Acum un minut, am l�sat stiloul jos� �i-a disp�rut! Ce� oh!

― Vorbe�te inteligibil!

― N-o s�-�i vin� s� crezi, �efule. Scriam ni�te noti�e�. �ti�i, �mi place s� scriu �i nu face nim�nui nici un r�u� foloseam stiloul meu preferat, vechi de aproape dou� sute de ani; ei, �i acum se g�se�te pe jos, la vreo cinci metri distan��. L-am recuperat� slav� cerului, nu s-a stricat.

― �i cum crezi c-a ajuns acolo?

― �� cred c-am a�ipit o clip�. A fost o zi grea�

Norton oft�, �ns� se ab�inu de la orice comentariu; erau pu�ini �i n-aveau mult timp pentru explorarea lumii. Nu �ntotdeauna entuziasmul �nvingea oboseala �i se �ntreb� dac� nu �i asumau riscuri inutile. Poate c� nu trebuise s�-�i �mpart� oamenii �n grupuri mici, s� acopere �ntregul teritoriu. Dar nu putea s� neglijeze vremea care se scurgea at�t de repede �i misterele r�mase nerezolvate �n jurul lor. Devenise din ce �n ce mai convins c� urma s� se �nt�mple ceva �i c� vor fi nevoi�i s�-l abandoneze pe Rama �nainte chiar de atingerea periheliului� momentul adev�rului, c�nd se pronosticase schimbarea de orbit�.

― Aten�iune: Butucul, Londra, Roma� to�i! rosti el. Vreau rapoarte din jum�tate �n jum�tate de or�. E normal s� presupunem ca de acum �ncolo s� ne a�tept�m oric�nd la musafiri. Unii dintre ei pot fi periculo�i, de aceea incidentele trebuiesc evitate cu orice pre�. Cunoa�te�i directivele�

�ntr-adev�r, ele le fuseser� prelucrate, numai c� unul dintre ei nu crezuse c� at�t de teoreticul �contact fizic cu inteligen�e extraterestre� urma s� aib� loc �n decursul vie�ii lor, �i cu at�t mai pu�in c� avea s� fie realizat de c�tre ei �n�i�i.

Teoria e una, iar practica alta. Nimeni nu era sigur c� str�vechile instincte omene�ti de autoap�rare nu aveau s� precump�neasc� �n caz de primejdie. Totu�i, era esen�ial s� acorde o �ans� �n�elegerii cu fiecare entitate �nt�lnit� �n Rama, p�n� �n ultima clip� �i chiar dup� aceea.

Comandantul Norton nu dorea s� r�m�n� �n istorie drept omul care declan�ase primul r�zboi interplanetar.

Peste c�teva ore, pe �ntreaga c�mpie ap�ruser� sute de p�ianjeni. Prin telescop se observa c� invadaser� continentul sudic, dar, pare-se nu �i insula New York-ului.

Nu manifestar� nici un fel de interes fa�� de exploratori �i dup� o vreme, nici ace�tia nu-i mai b�gar� �n seam�, de�i din c�nd �n c�nd Norton continua s� remarce o sclipire lacom� �n ochii medicului-�ef. Era convins c� Laurei nu i-ar fi pl�cut nimic mai mult ca accidentarea unuia dintre p�ianjeni �i nu �tia dac� nu cumva ea n-ar fi fost �n stare s� aranjeze a�a ceva.

P�rea absolut cert c� p�ianjenii nu erau inteligen�i, corpurile fiindu-le prea mici ca s� con�in� ceva asem�n�tor unor creiere. Cu greu �i imagina unde �nmagazinau energia pentru deplasare. Comportamentul lor r�m�nea curios de coordonat �i precis ca scop; ap�reau peste tot, dar niciodat� nu vizitau a doua oar� acela�i loc. Adeseori, Norton avea impresia c� se aflau �n c�utarea unui anumit lucru, pe care �nc� nu-l descoperiser�.

Urcaser� p�n� la Butucul central, ignor�nd �n continuare cele trei sc�ri uria�e. Nu era c�tu�i de pu�in limpede cum de reu�eau s� escaladeze platformele verticale, chiar �n condi�iile unei gravita�ii nule; Laura emisese ipoteza utiliz�rii unor ventuze.

Apoi, spre marea ei bucurie, ob�inu specimenul mult dorit. Controlul raport� c� un p�ianjen c�zuse de pe peretele vertical �i z�cea, mort sau deteriorat, pe cea dint�i platform�. Timpul �n care Laura urc� de pe c�mpie p�n� sus stabili un record niciodat� dep�it.

Pe platform� constat� c�, �n ciuda vitezei reduse de impact, creatura �i fr�nsese toate cele trei picioare. Ochii �i erau �n continuare deschi�i, dar nu reac�ionau la nici un stimul extern. Laura concluzion� c� �i un cadavru ar fi ar�tat mai �viu�, astfel c� de �ndat� ce aduse �trofeul� la bordul lui Endeavour �ncepu s�-l disece.

P�ianjenul era at�t de fragil �nc�t se desf�cea �n buc��i, aproape f�r� a fi nevoie de interven�ia ei. �i dezarticul� picioarele, apoi trecu la carapacea delicat�, despic�nd-o dup� trei cercuri mari, ca pe o portocal�.

Dup� c�teva clipe de total� stupoare, c�ci nu con�inea nimic identificabil, Laura f�cu o serie de fotografii, dup� care apuc� bisturiul.

De unde s� porneasc�? S� �nchid� ochii �i s� taie la �nt�mplare, n-ar fi fost foarte �tiin�ific.

Lama p�trunse f�r� a �nt�lni practic nici un fel de rezisten��. Peste o secund�, �ip�tul extrem de necivilizat al medicului-�ef Laura Ernst r�sun� pe toat� lungimea �i l��imea lui Endeavour.

Sergentul McAndrews avu nevoie de dou�zeci de minute s� potoleasc� cimpii alarma�i.

34.�EXCELENTA SA REGRETÅ

― Dup� cum �ti�i, domnilor, rosti reprezentantul mar�ian, de la ultima noastr� �ntrunire au avut loc mai multe evenimente. Avem destule de analizat� �i de hot�r�t. Cu at�t mai mult �mi pare r�u c� distinsul nostru coleg de pe Mercur nu este prezent�

Ultima afirma�ie nu era complet sincer�. Lui dr. Bose nu-i p�rea chiar at�t de r�u c� Excelen�a Sa, ambasadorul Mercurului, era absent. �n schimb �l m�cina �ngrijorarea. Instinctul de diplomat �i spunea c� se petrecea ceva �i, �n ciuda excelentelor sale surse de informa�ie, nu avea nici cea mai vag� idee despre ce anume se �nt�mpla.

Mesajul de scuze al ambasadorului fusese politicos, f�r� s� dezv�luie nimic. Excelen�a Sa regreta c� probleme urgente �i de neam�nat �l �mpiedicau s� participe la �ntrunire, fie personal, fie prin intermediul hologramelor. Lui Dr. Bose �i venea �ns� foarte greu s� cread� c� exista un lucru mai urgent �i mai important dec�t Rama.

― Doi dintre membrii comitetului au de f�cut comunic�ri. Pentru �nceput, dau cuv�ntul Profesorului Davidson.

Membrii Comitetului se foir� nelini�ti�i. Cei mai mul�i considerau c� astronomul, cu binecunoscutele sale teorii cosmice, nu era cel mai potrivit pentru postul de Pre�edinte al Consiliului Spa�ial Consultativ. Uneori l�sa impresia c� formele inteligente de via�� constituiau un regretabil amestec �n universul maiestuos al stelelor �i galaxiilor �i c� ar fi fost nepoliticos s� le fie acordat� o aten�ie prea mare. Faptul acesta nu-i �nc�nta pe exobiologii ca Dr. Perera, cu o p�rere total opus�. Pentru ei, unicul �el al Universului �l constituia na�terea ra�iunii, referindu-se plini de dispre� la fenomenele pur astronomice. �Materie moart� era expresia lor favorit�.

― Domnule ambasador, rosti savantul, �n ultimele zile am studiat comportamentul neobi�nuit al lui Rama �i a� vrea s� prezint concluziile la care am ajuns. Unele dintre ele s�nt oarecum surprinz�toare.

Dr. Perera �l privi uimit, apoi z�mbi sarcastic. Era gata s� aprobe orice ar fi reu�it s�-l surprind� pe profesorul Davidson.

― �n primul r�nd, e vorba de �ntreaga serie de fenomene remarcabile petrecute pe parcursul zborului t�n�rului locotenent �n emisfera sudic�. Desc�rc�rile electrice, de�i spectaculoase, nu s�nt importante. Se poate ar�ta destul de u�or c� nu implic� o energie mare. Ele au coincis �ns� cu o schimbare �n viteza de rota�ie a lui Rama �i �n pozi�ia sa� deci �n orientarea spa�ial�. Acest lucru a implicat o cantitate uria�� de energie; fulgerele care erau s�-l coste via�a pe domnul� �� Pak au reprezentat un subprodus minor, simple scurgeri ale uria�ilor conductori electrici de la Polul Sud.

De aici trag dou� concluzii. Atunci c�nd o nav� ― �i �n ciuda dimensiunilor sale fantastice, Rama este o nav� ― �i schimb� pozi�ia, asta semnific� o schimbare de orbit�. S�ntem deci obliga�i s� lu�m �n serios afirma�iile celor care sus�in c� Rama nu se �ntoarce �n spa�iu, ci se preg�te�te s� devin� un �nso�itor al Sistemului nostru Solar.

Dac� a�a stau lucrurile, atunci Endeavour trebuie s� fie preg�tit� s� aprind� jeturile (a�a se spune despre nave, nu?) �n orice clip�. C�t timp este ata�at� fizic de Rama se g�se�te �ntr-un pericol real. B�nuiesc c� domnul comandant Norton e deja con�tient de aceast� posibilitate, �ns� cred c� ar fi bine s�-i avertiz�m �nc� o dat�.

― V� mul�umesc, profesore Davidson. Da� Dr. Solomons?

― A� dori s� completez afirma�iile antevorbitorului meu. Se pare s� Rama �i-a schimbat orbita f�r� s� utilizeze jeturi, sau alte dispozitive cu reac�ie. Acest lucru, mi se pare, permite doar dou� ipoteze.

Prima: Rama este dotat cu giroscoape interne, sau cu echivalente ale acestora. �n acest caz, ele ar trebui s� fie enorme. Unde se g�sesc? A doua ipotez� ar r�sturna �ntreaga fizic� cunoscut� nou�; Rama posed� un sistem de propulsie f�r� reac�ie. A�a-zisul Motor Cosmic, �n care profesorul Davidson nu crede� Dac� lucrurile se prezint� astfel, Rama poate executa aproape orice manevr�. Vom fi incapabili s�-i anticip�m mi�c�rile, fie �i cu aproxima�ie.

�n mod vizibil, pe diploma�i �i uimeau ultimele remarci, iar astronomul refuz� s� se lase atras �n polemic�. �i ajungea pentru o singur� zi.

― Dac� nu ave�i nimic �mpotriv�, eu voi r�m�ne fidel legilor fizicii, p�n� ce nu m� voi vedea obligat s� renun� la ele. Dac� n-am g�sit giroscoape �n Rama, probabil n-am c�utat destul de bine �n locurile cuvenite.

Ambasadorul Bose observ� c� Perera devenea ner�bd�tor. �n mod normal, exobiologului �i pl�cea s� se angajeze �n specula�ii. Acum, pentru �nt�ia oar�, avea �ns� date precise pe care s� se bizuie. �tiin�a sa, mult� vreme considerat� o rud� mai s�rac�, se transformase peste noapte.

― Perfect� dac� nu mai s�nt alte comentarii, dr. Perera are de f�cut o comunicare important�.

― V� mul�umesc, domnule ambasador. Am v�zut cu to�ii c� de�inem �n prezent o form� de via�� raman�, iar alte c�teva au fost observate �n apropiere. Medicul-�ef de pe Endeavour a redactat un raport complet despre disec�ia creaturii-p�ianjen.

Trebuie spus din capul locului c� unele rezultate uimesc �i c� �n alte condi�ii a� fi refuzat s� le dau crezare.

�n mod clar, p�ianjenul este organic, de�i chimia lui difer� de a noastr� din multe puncte de vedere; con�ine cantit��i considerabile de metale u�oare. Totu�i, din ra�iuni principiale, ezit s�-l denumesc animal.

Unu: nu pare s� posede gur�, stomac, intestine� nici o modalitate de digerare a hranei! Doi: nu are organe respiratorii, pl�m�ni, s�nge, sau aparat de reproducere�

M� ve�i �ntreba: atunci ce are? Ei bine, exist� o musculatur� simpl�, ce-i controleaz� cele trei picioare �i cele trei tentacule, ori senzori. Posed� creier� destul de complex, dirij�nd �n special vederea tri-ocular�. Dar optzeci la sut� din trup este alc�tuit dintr-un fagure de celule mari, care �i-au f�cut sim�it� prezen�a medicului-�ef �ntr-un mod at�t de nepl�cut. Dac� Ernst ar fi fost mai norocoas�, ar fi recunoscut-o la timp, deoarece respectiva structuri raman� exist� pe P�m�nt� la c�teva animale marine.

�n cea mai mare parte, p�ianjenul constituie pur �i simplu o baterie, foarte asem�n�toare cu pilele electrice. �n acest caz, curentul nu e folosit pentru auto-ap�rare. Este sursa de energie a creaturii! Tocmai de aceea ea nu prezint� c�i de digestie sau de respira�ie; nu necesit� asemenea mijloace primitive. �i �nt�mpl�tor, asta �nseamn� c� s-ar sim�i perfect �n vid�

Avem prin urmare o fiin�� care prin scop �i inten�ie nu reprezint� dec�t un ochi mobil. Nu are organe de manipulare; tentaculele s�nt mult prea fine. Dac� mi s-ar da aceste am�nunte despre o ma�in�, a� spune c� e un simplu mijloc de recunoa�tere.

Comportamentul se potrive�te descrierii. P�ianjenii nu fac altceva dec�t s� alerge �i s� priveasc� lucrurile. Asta e tot ceea ce pot�

Celelalte ar�t�ri difer� �ns�. Crabul, steaua-de-mare, rechinii, alte denumiri mai potrivite nu avem, s�nt evident capabile s� manipuleze obiecte �n mediul lor, p�r�nd specializate pentru anumite func�ii. Presupun c� �i ele se alimenteaz� cu energie electric� deoarece, aidoma p�ianjenului, nu posed� orificii bucale.

S�nt convins c� �n�elege�i problemele biologice ce decurg de aici. Oare astfel de creaturi au evoluat �n mod natural? Personal, nu o cred. Par a fi proiectate, asemenea robo�ilor, pentru anumite munci. Dac� ar trebui s� le descriu; le-a� spune robo�i ― robo�i organici ― ceva pentru care pe P�m�nt nu exist� analogie.

Dac� Rama este o nav�, poate c� ei fac parte din echipaj. C�t despre modul cum s-au n�scut, cum au fost construi�i, �mi vine greu s� am vreo p�rere. B�nuiesc c� r�spunsul se g�se�te �n New York. Dac� Norton �i oamenii lui vor a�tepta suficient, s-ar putea s� �nt�lneasc� fiin�e din ce �n ce mai complexe, cu un comportament imprevizibil. La un moment dat �i vor �nt�lni probabil �i pe Ramani, pe adev�ra�ii creatori ai acestei lumi.

C�nd se va petrece asta, domnilor, nu va mai fi nici un fel de �ndoial�

36.�SUPRAVEGHETOR-BIOT

Sergentul Peter Rousseau �tia de ce se oferise voluntar �n misiunea aceea; �n multe privin�e �nsemna �mplinirea unui vis din copil�rie.

Pe la �ase sau �apte ani fusese fascinat de telescoape �i-�i petrecuse mare parte a timpului colec�ion�nd lentile de felurite tipuri �i m�rimi. Le montase �n tuburi de carton, sporind permanent puterea instrumentelor, p�n� c�nd se familiarizase cu Luna, planetele, cu sta�iile spa�iale mai apropiate �i cu �ntregul peisaj pe o raz� de treizeci de kilometri �n jurul casei.

�n privin�a a�ez�rii sale avusese noroc: mun�ii Colorado, un peisaj m�re� �i spectaculos �n oricare din direc�ii. Petrecuse ore �ntregi explor�nd, �n deplin� siguran��, piscurile care, an de an, r�puneau alpini�tii neglijen�i. De�i v�zuse multe, �i imagina �nc� �i mai mult. �i pl�cea s� pretind� c� dincolo de fiecare creast� st�ncoas�, dincolo de b�taia telescopului, se �ntindeau t�r�muri fermecate, populate de animale fantastice. De aceea, ani �n �ir evit� s� cutreiere locurile studiate prin telescop, c�ci �tia c� realitatea nu se confund� cu visul.

De pe axul central al lui Rama, supraveghea �i urm�rea �n prezent minuni mai presus de imagina�ia copil�riei. �n fa�a lui se �ntindea o lume �ntreag�, ce-i drept una mic�. Totu�i un om �i putea petrece �ntreaga via�� explor�nd patru mii de kilometri p�tra�i, chiar dac� ace�tia aveau un aspect mort �i uniform.

Iat� �ns� c� �n Rama ap�ruse via�a, cu toate posibilit��ile ei infinite. Dac� robo�ii biologici nu erau fiin�e vii, atunci cu siguran�� constituiau imita�ii foarte bune.

Nimeni nu �tia cine inventase cuv�ntul �biot�. Termenul p�rea s� fi ap�rut instantaneu, dintr-o crea�ie spontan�. Cu postul lui de pe Butuc, Peter c�p�tase titlul de Supraveghetor Biot-�ef �i �ncepea, dup� cum credea el, s� priceap� c�te ceva din comportamentul lor.

P�ianjenii erau senzori mobili, utiliz�nd vederea �i probabil sim�ul tactil pentru a examina interiorul lui Rama. La un moment dat fuseser� �n num�r de c�teva sute, alerg�nd pretutindeni, dar disp�ruser� dup� numai dou� zile. �n prezent devenise surprinz�tor s� z�re�ti m�car unul.

Fuseser� �nlocui�i de o menajerie �ntreag� de creaturi mult mai impresionante; g�sirea unor denumiri nu fusese o sarcin� u�oar�. Ap�ruser� mai �nt�i Sp�l�torii-de-Geamuri, lustruind cu picioarele cu perni�e cei �ase sori interiori pe toat� lungimea lor. Umbrele lor enorme aruncate �n partea opus� a lumii pricinuiau adeseori eclipse.

Crabul care sf�rtecase Libelula p�rea s� fie un Gunoier. Un �ir �ntreg de fiin�e identice invadase Tab�ra Alfa �i c�raser� de�eurile �ngr�m�dite de jur �mprejur; ar fi luat totul dac� Norton �i Mercer n-ar fi r�mas locului, bar�ndu-le drumul. Confruntarea fusese nelini�titoare, �ns� scurt�. Dup� aceea, Gunoierii au �n�eles ce aveau voie s� ating� �i ce nu, sosind la intervale regulate s� vad� dac� era nevoie de serviciile lor. Aranjamentul respectiv se dovedea minunat �i indica un grad ridicat de inteligen��, fie din partea Gunoierilor �n�i�i, fie din partea unei entit��i care-i controla din alt� parte.

�n privin�a elimin�rii resturilor, rezolvarea era simpl�: totul se azv�rlea �n ocean, unde probabil se descompunea �n elemente reutilizabile. Procesul dura pu�in; Resolution disp�ruse peste noapte, spre marea nemul�umire a lui Ruby Barnes. Norton o consolase, spun�ndu-i c�-�i �ndeplinise �n mod str�lucit misiunea �i c� n-ar mai fi permis nim�nui s-o foloseasc�. Probabil Rechinii nu f�ceau discrimin�rile Gunoierilor.

Nici un astronom �n fa�a unui corp ceresc necunoscut nu era mai fericit dec�t Peter, atunci c�nd descoperea un nou tip de biot �i-l fotografia prin telescop. Din nefericire, se p�rea c� speciile interesante mi�unau la Polul Sud, �ndeplinind sarcini misterioase �n jurul Coarnelor. Din vreme �n vreme, o fiin�� centiped� �nzestrat� cu ventuze putea fi observat� explor�nd chiar Cornul Mare, �n timp ce �n jurul v�rfurilor mai mici, Peter �ntrez�rea o creatur� masiv�, o �ncruci�are �ntre un hipopotam �i un buldozer. Mai vedeau chiar �i o giraf� cu dou� g�turi, slujind probabil drept macara mobil�.

Poate c� Rama, aidoma oric�rui vas, avea nevoie de teste, repara�ii �i verific�ri dup� lunga ei c�l�torie. Echipajul �ncepuse lucrul; c�nd aveau s� apar� pasagerii?

Clasificarea bio�ilor nu constituia principala sarcin� a lui Peter; avea consemnul s� supravegheze cele dou� sau trei grupuri de explorare, aflate permanent pe c�mpie, �i de a le avertiza la apropierea oric�rei creaturi. La fiecare �ase ore era �nlocuit de oricine disponibil, dar fuseser� ocazii �n care r�m�sese la postul de observa�ie dou�sprezece ore �n �ir. Drept rezultat, cuno�tea geografia lui Rama mai bine dec�t to�i ceilal�i. �i era la fel de familiar� ca mun�ii Colorado �n tinere�ea sa.

C�nd Jerry Kirchoff ie�i din Ecluza Alfa, Peter pricepu imediat c� se petrecea ceva neobi�nuit. �n timpul perioadei de somn nu aveau loc transferuri de personal, iar acum, conform Timpului Misiunii, trecuse de miezul nop�ii. Peter �i aminti �ns� ce probleme aveau din cauza num�rului restr�ns de oameni, dar fu �ocat de o �nc�lcare mult mai grav� a regulamentului.

― Jerry� cine-i de cart pe nav�?

― Eu, rosti calm locotenentul, desf�c�ndu-�i casca. Doar nu m� crezi �n stare s� p�r�sesc puntea c�nd s�nt de serviciu, nu?

Introduse m�na sub costum �i scoase o cutie de conserve cu eticheta �Suc Concentrat de Portocale 5 litri�.

― Tu e�ti potrivit la asta, Peter. �eful o a�teapt�.

Peter lu� cutia, apoi observ�:

― Sper c� are suficient� greutate. Uneori r�m�n ag��ate pe prima teras�.

― M� rog, tu e�ti expertul�

Ceea ce era adev�rat. Observatorii din Butuc dob�ndiser� suficient� experien�� n expedierea pe c�mpie a micilor obiecte uitate, sau a celor de care era stringent� nevoie. Dificultatea o reprezenta dep�irea zonei de gravita�ie redus�, f�r� a fi puternic influen�ate de efectul Coriolis ce ar fi �ndep�rtat obiectul de tab�r� �n cursul lungii rostogoliri de opt kilometri.

Peter se propti zdrav�n, str�nse cutia �i o azv�rli �n josul fe�ei verticale. Nu o arunc� direct c�tre Tab�ra Alfa, ci pe o direc�ie �nclinat� cu aproximativ treizeci de grade.

Aproape imediat, frecarea reduse viteza ini�ial� a proiectilului. Dup� pu�in, interveni pseudo-gravita�ia lui Rama, for��nd-o �n jos cu vitez� aproape constant�. Se izbi o dat� la baza pun�ii, descrise un arc lent �n aer �i trecu de prima teras�.

― Acum e-n regul�, f�cu Peter. Faci pariu?

― Nu, sosi prompt r�spunsul. �tii mai multe dec�t mine.

― N-ai s�nge de sportiv. S�-�i mai spun ceva� se va opri la cel mult trei sute de metri de tab�r�.

― Asta nu-mi pare teribil de aproape.

― C�nd ai chef, �ncearc�. Pe Joe l-am v�zut gre�ind cu doi kilometri.

Cutia nu mai s�lta; gravita�ia devenise �ndeajuns de puternic� pentru a o �ine lipit� de fa�a curb� a Domului Nordic. C�nd ajunse la cea de a doua teras�, se rostogolea cu dou�zeci ― treizeci de kilometri pe or�, viteza maxim� permis� de frecare.

― Acum trebuie s� a�tept�m, zise Peter a�ez�ndu-se �naintea telescopului, ca s� poat� urm�ri mesagerul. Va sosi �n zece minute. Aha, uite-l pe �ef� m-am obi�nuit s�-i recunosc pe oameni din unghiul �sta� Se uit� �n sus, spre noi.

― Cred c� telescopul ��i d� un sentiment de putere�

― Cam a�a ceva. S�nt singurul care �tie tot ceea ce se �nt�mpl� �n Rama. Cel pu�in am crezut c� �tiu, ad�ug� el semnificativ, privindu-i reprobator pe Kirchoff.

― Dac� e�ti at�t de curios, afl� c� �eful �i-a terminat pasta de din�i.

Conversa�ia l�ncezi, iar �n cele din urm� Peter relu�:

― Regret c� n-ai pariat� �eful nu are de f�cut dec�t cincizeci de metri� Gata, a v�zut-o� Misiune �ncheiat�.

― Mul�umesc, Peter� o treab� pe cinste. Po�i merge �napoi la culcare.

― La culcare?! S�nt de veghe p�n� la orele 4!

― Iart�-m�, cred totu�i c� ai dormit. Altminteri, cum ai fi putut visa toate acestea?!

CARTIERUL GENERAL AL MISIUNII SPA�IALE C�TRE COMANDANTUL NAVEI ENDEAVOUR PRIORITATE AAA.

CLASIFICARE PENTRU COMANDANT PERSONAL. A NU SE �NREGISTRA.

PAZA SPA�IAL� RAPORTEAZ� CA SPRE RAMA SE �NDREAPT� CU MARE VITEZA UN OBIECT, SE PARE LANSAT DE PE MERCUR ACUM ZECE-DOU�SPREZECE ZILE. DATA APROXIMATIV� A INTERCEP�IEI �N CAZUL MEN�INERII ORBITEI: ZIUA 322, ORA 15. ESTE POSIBIL� EVACUAREA �NAINTE DE ACEASTA DAT�. A�TEPTA�I INSTRUC�IUNI ULTERIOARE. C. G.

Norton citi mesajul de �ase ori, s� memoreze data. �n interiorul lui Rama scurgerea timpului se �inea greu minte; fu silit s�-�i priveasc� ceasul-calendar s� constate c� era ziua 315. Deci aveau la dispozi�ie numai o s�pt�m�n�

Mesajul �nsp�im�nta nu doar prin con�inut, ci mai ales prin implica�ii. Mercurienii executaser� o lansare clandestin�, lucru care �n sine constituia o �nc�lcare a Legii Spa�iului. Concluzia era evident�; �obiectul� nu putea fi dec�t o rachet�.

Dar de ce? Era de necrezut, sau aproape de necrezut, c� aveau s� ri�te primejduirea lui Endeavour. Probabil urmau s� fie avertiza�i chiar de c�tre mercurieni. �n caz de pericol puteau executa desprinderea �n c�teva ore, de�i ar fi f�cut-o numai �n caz excep�ional �i la ordinul personal al Comandantului General.

�ncet �i g�nditor se �ndrept� c�tre Complexul de Supravie�uire improvizat �i arunc� mesajul �ntr-un electrosan. Str�lucirea orbitoare a luminii laserului sclipi prin intersti�iul de sub capac, anun��ndu-l c� cerin�ele de securitate fuseser� respectate. P�cat, g�ndi, c� nu toate problemele se rezolvau at�t de rapid �i de igienic.

37.�RACHET�

Racheta se afla de abia la cinci milioane de kilometri dep�rtare, c�nd str�lucirea plasmei jeturilor sale de fr�nare deveni vizibil� �n telescopul principal al lui Endeavour. Secretul fusese deja dezv�luit; Norton anun�ase f�r� tragere de inim� cea de-a doua ― �i probabil ultima ― evacuare a lui Rama. Totu�i nu inten�iona s� plece p�n� ce evenimentele nu-i mai ofereau alternative.

Termin�nd manevrele de fr�nare, musafirul nedorit dinspre Mercur ajunsese la numai cincizeci de kilometri de Rama, �i aparent �l observa prin intermediul camerelor TV. Aparatele respective se distingeau cu claritate, unul la prova �i altul la pupa, ca �i c�teva antene mici �i una disc, direc�ional�, �ndreptat� evident spre punctul �ndep�rtat al lui Mercur. Norton se �ntreb� ce instruc�iuni �i informa�ii se schimbau �n ambele sensuri, prin intermediul undelor emise.

Mercurienii nu puteau afla nimic nou. Descoperirile lui Endeavour fuseser� difuzate �n �ntregul Sistem Solar. Racheta, care b�tuse toate recordurile de vitez� pentru a ajunge p�n� la ei, reprezenta doar o extensie a voin�ei creatorilor, un instrument al �elurilor acestora. Scopul urma s� fie �n scurt timp cunoscut: peste trei ore, ambasadorul Mercurului la Uniunea Planetar� avea s� se adreseze Adun�rii Generale.

Oficial, racheta nu exista �nc�. Nu avea nici un fel desemne de identificare �i nu emitea pe nici o frecven�� standardizat�. Toate constituiau ilegalit��i serioase, dar nici PAZA SPA�IAL� nu protestase deocamdat� �n mod oficial. Cu to�ii a�teptau, cu o ner�bdare nervoas�, s� vad� ce se va �nt�mpla �n continuare.

Trei zile se scurseser� de la vestea apari�iei (�i a originii) rachetei; �n tot acest r�stimp, mercurienii t�cuser� cu �nc�p��nare. La asta se pricepeau foarte bine, c�nd le convenea.

Unii psihologi pretindeau c� era aproape imposibil s� �n�elegi pe deplin mentalitatea unui individ n�scut �i educat pe Mercur. Exila�i pentru totdeauna de pe P�m�nt datorit� gravita�iei de trei ari mai mari, mercurienii veneau pe Lun� s� priveasc�, de la o distan�� relativ mic�, planeta str�mo�ilor ― uneori a p�rin�ilor ― �ns� de vizitat nu aveau s-o viziteze niciodat�. De aceea, inevitabil, pretindeau c� nici nu doresc aceasta. Afirmau, de asemenea, c� dispre�uiesc ploile bl�nde, c�mpiile �ntinse, lacurile, m�rile �i cerul albastru, toate reprezent�nd lucruri cunoscute de ei doar din �nregistr�ri. Deoarece planeta lor era practic inundat� de energie solar� �i temperatura �n timpul zilei atingea adesea �ase sute de grade, afi�au o duritate fudul�, dar care nu rezista la o examinare mai am�nun�it�. Ba chiar, din punct de vedere fizic, se dovedeau slabi, �ntruc�t nu puteau supravie�ui dec�t complet izola�i de mediul �nconjur�tor. Dac�, teoretic vorbind, ar fi tolerat gravita�ia, o zi cald� �n orice �ar� ecuatorial� de pe P�m�nt ar fi pus ne�nt�rziat probleme oric�rui mercurian.

Totu�i, �n problemele cu adev�rat importante, erau realmente duri. Presiunile psihologice ale unei stele at�t de apropiate, problemele tehnice ale adapt�rii pe o planet� �nc�p��nat� �i ale smulgerii din interiorul ei a celor necesare vie�ii, toate produseser� o civiliza�ie spartan� �i, sub multiple aspecte, admirabil�. Te puteai bizui pe mercurieni; dac� promiteau un lucru, se �ineau de cuv�nt� dar la pre�uri considerabile. Glumeau �ntre ei, spun�nd c� dac� soarele avea s� se transforme c�ndva �ntr-o nov�, ei l-ar fi contractat la loc, dac� li se oferea pre�ul cerut. Pe restul planetelor �ns�, se afirma tot �n glum�, c� orice copil cu interes �n art�, filozofie, sau pur� matematic�, era azv�rlit f�r� ezitare �n bazinele hidroponice. �n privin�a criminalilor �i psihopa�ilor, aceasta nu constituia c�tu�i de pu�in o glum�. Reprezentau un lux pe care Mercur nu �i-l permitea.

Comandantul Norton vizitase o singur� dat� planeta, r�m�sese extrem de impresionat, ca majoritatea vizitatorilor, �i se �mprietenise cu mai mul�i locuitori. �n Port Lucifer se �ndr�gostise de o fat� �i chiar se g�ndise s� semneze un contract pe trei ani, �ns� dezaprobarea p�rinteasc� a tuturor celor de dincolo de orbita lui Venus fusese prea puternic�. Nu regreta prea mult.

― �efule, mesaj Trei A de pe Terra, anun�� puntea. Voce �i imprimant� de la Comandantul General. S�nte�i preg�tit?

― Verifica�i �i �ndosaria�i textul; mie transmite�i-mi mesajul vocal.

Glasul amiralului Hendrix suna calm �i normal, de parc� ar fi dat un ordin de rutin� �i nu solu�ia unei situa�ii unice �n istoria zborurilor spa�iale. El nu se afla �ns� la zece kilometri de bomb�.

― C. G. c�tre comandantul lui Endeavour. V� transmit un rezumat scurt al situa�iei, a�a cum o vedem noi. Adunarea General� se �ntrune�te la orele 14. 00 �i ve�i asculta �edin�a. Este posibil s� fie nevoie s� ac�iona�i imediat f�r� acordul nostru prealabil, a�a �nc�t, iat� despre ce e vorba.

Am analizat fotografiile. Vehiculul este o sond� spa�ial� standard, modificat� pentru impulsuri puternice �i probabil direc�ionat� prin laser. Dimensiunile �i masa corespund unei bombe cu fuziune, �n domeniul 500―1000 megatone. Mercurienii folosesc �n mod curent sarcini de c�te 101 de megatone �n opera�iunile lor miniere �i de aceea n-au avut dificult��i la asamblarea ei.

Exper�ii no�tri apreciaz� c� aceasta reprezint� m�rimea minim� pentru distrugerea lui Rama. Dac� va exploda �n partea cea mai sub�ire a blindajului, sub Oceanul Cilindric, acesta va fi str�puns, iar mi�carea de rota�ie va amplifica efectul distructiv.

Presupunem c� mercurienii, dac� vor �ntreprinde a�a ceva, v� vor acorda timp suficient s� v� desprinde�i de Rama. Este bine s� �ti�i c� radia�iile gama ale deton�rii unei asemenea bombe s�nt periculoase p�n� la o mie de kilometri.

Nu acesta este �ns� pericolul cel mare. Fragmentele lui Rama, c�nt�rind tone �i rotindu-se cu sute de kilometri pe or�, v-ar distruge indiferent de distan��. V� recomand�m, deci, s� v� �ndep�rta�i pe direc�ia axei de rota�ie, ea fiind singura �n care nu vor fi azv�rlite fragmente. Limita minim� de siguran��: zece mii de kilometri.

Mesajul acesta nu poate fi interceptat; este transmis pe canalul aleator multiplu �i de aceea v� vorbesc direct �n englez�. R�spunsul vostru s-ar putea s� nu fie �n aceea�i siguran��, prin urmare aten�ie �i, dac�-i necesar, folosi�i-v� de cod. V� voi contacta imediat dup� �nchiderea lucr�rilor Adun�rii, Sf�r�itul mesajului. C. G. Terminat.

38.�ADUNARE GENERAL�

Conform manualelor de istorie, de�i nimeni nu credea inele la modul serios, existase o vreme c�nd vechile Na�iuni Unite num�rau 172 de membri. Uniunea Planetar� avea numai �apte �i uneori, asta constituia un impediment. �n ordinea distan�ei fa�� de Soare ei erau Mercur, P�m�nt, Luna, Marte, Ganimede, Titan �i Triton.

Lista con�inea numeroase omisiuni �i neajunsuri pe care, probabil, viitorul avea s� le �ndrepte. Criticii nu conteneau s� repete c� Uniunea Planetar� nu era c�tu�i de pu�in a planetelor, ci mai mult a sateli�ilor. Apoi, p�rea ridicol ca gigan�ii Jupiter, Saturn, Uranus �i Neptun s� nu fie inclu�i.

Nimeni �ns� nu tr�ia pe cei patru uria�i gazo�i �i probabil c� nici nu avea s� tr�iasc� vreodat�. Acela�i lucru se putea spune despre cealalt� absen�� important�, Venus. P�n� �i cei mai entuzia�ti ingineri planetari c�deau de acord c� �mbl�nzirea lui Venus cerea secole; �ntre timp, mercurienii st�teau cu ochii pe ea �i, f�r� �ndoial�, f�ceau planuri cu b�taie lung�.

Reprezentarea separat� a P�m�ntului �i a Lunii generase alte dispute; ceilal�i membri argumentau c� �n acest fel se concentra prea mult� putere �ntr-un singur col� al Sistemului Solar. Totu�i pe Lun� locuiau mai mul�i oameni dec�t pe oricare alt corp ceresc, cu excep�ia P�m�ntului ― �i �n plus ad�postea re�edin�a Uniunii Planetare. �ns� Terra �i Selena arareori coincideau �n opinii, �nc�t nu exista pericolul cre�rii unui bloc de influen��.

Marte reprezenta �n acela�i timp asteroizii, except�nd grupul Icarian (tutelat de Mercur) �i pu�inii cu periheliul dincolo de Saturn, revendica�i de Titan. �ntr-o bun� zi, asteroizii mari ca Pallas, Vesta, Juno �i Ceres aveau s� fie �ndeajuns de importan�i ca s� aib� proprii lor ambasadori, iar atunci num�rului membrilor UP avea s� i se mai adauge o cifr�.

Ganimede nu-l reprezenta numai pe Jupiter, o mas� mai mare dec�t �ntreg restul Sistemului Solar pus laolalt�, ci �i pe cei circa cincizeci de sateli�i jovieni (dac� se includeau �i capturile temporare din centura asteroizilor ― juri�tii �nc� mai deliberau aspectele problemei). �n acela�i mod, Titan �i desemna pe Saturn cu inelele �i cu cei peste treizeci de sateli�i �nso�itori.

�n cazul lui Titan, situa�ia devenea �i mai complex�. Satelitul lui Neptun constituia cel mai dep�rtat corp al Sistemului Solar locuit �n permanen��. Drept rezultat, ambasadorul s�u avea o r�spundere sporit�. El vorbea �n numele lui Uranus �i a celor opt sateli�i (nici unul �nc� locuit), al lui Neptun �i al celor trei sateli�i ai s�i, al lui Pluto cu unicul s�u �nso�itor �i al Persefonei singuratice. Dac� dincolo de Persefona orbitau �i alte planete, ele urmau s� fie reprezentate tot de el� �i de parc� toate acestea n-ar fi fost suficiente, Ambasadorul Beznei Cosmice, cum era c�teodat� denumit, fusese auzit �ntreb�nd direct: �Dar cometele?�. P�rerea general� era c� viitorul singur avea s� rezolve problema respectiv�.

�ntr-un sens larg, viitorul se afla deja acolo. Dup� unele defini�ii, Rama era o comet�, ele fiind singurele vizitatoare din spa�iul interstelar descriind orbite hiperbolice, chiar mai apropiate de Soare. Orice avocat ar fi dezvoltat un caz �ntreg din a�a ceva� iar reprezentantul Mercurului era unul dintre cei mai buni.

― Are cuv�ntul Excelen�a Sa, ambasadorul Mercurului. Cum erau dispu�i delega�ii, �n sens invers acelor de ceasornic �i �n ordinea dep�rt�rii de Soare, mercurianul se g�sea �n extrema dreapt� a pre�edintelui. P�n� �n ultimul moment lucrase concentrat asupra calculatorului. Scoase ochelarii polariza�i care nu permiteau nim�nui altcuiva s� citeasc� mesajul de pe ecran, lu� c�teva file cu noti�e �i se ridic� �n picioare.

― Domnule pre�edinte �i stima�i colegi, doresc s� �ncep printr-un succint rezumat ai situa�iei cu care s�ntem confrunta�i.

Poate c� la al�i vorbitori, expresia �un succint rezumat� ar fi trezit suspine �n r�ndul delega�ilor; se �tia �ns� c� mercurienii nu se jucau cu vorbele.

― Gigantica nav� spa�ial�, sau asteroidul artificial botezat Rama, a fost detectat cu peste un an �n urm� �n regiunea de dincolo de Jupiter. Ini�ial s-a crezut c� este un corp ceresc natural, deplas�ndu-se pe o orbit� hiperbolic� �n jurul soarelui, ca s� revin� dup� aceea �n spa�iu.

C�nd i s-a descoperit adev�rata natur�, s-a ordonat Navei de cercetare solar� Endeavour s� execute jonc�iunea. S�nt convins c�-i vom felicita �mpreun� pe comandantul Norton �i pe echipajul s�u pentru modul eficient �n care au �ndeplinit aceast� misiune.

La �nceput, s-a considerat c� Rama este mort, �nghe�at de at�tea sute de mii de ani, �nc�t nu exista posibilitatea unei rede�tept�ri la via��. Din punct de vedere biologic, acest lucru poate fi �nc� adev�rat. Cam to�i cei care au studiat problema par a fi de acord c� nici un organism viu, indiferent de complexitate, nu poate supravie�ui unei conserv�ri mai lungi de c�teva secole. Chiar la zero absolut, efectele cuantice reziduale �terg prea multe informa�ii celulare ca re�nvierea s� fie posibil�. Se p�rea deci c� Rama, de�i prezenta o imens� importan�� arheologic�, nu va crea probleme astropolitice majore.

�n prezent este evident c� asta a constituit o atitudine extrem de naiv�, de�i de la bun �nceput au fost unii ce au ar�tat c� Rama se �ndrepta cu prea mare precizie spre Soare ca s� fie vorba de o simpl� �nt�mplare.

S-ar fi putut sus�ine, ceea ce s-a �i �nt�mplat, c� Rama reprezint� un experiment e�uat. A atins obiectivul propus, dar ra�iunea care i-a determinat construc�ia nu a supravie�uit. �i aceast� opinie pare �n prezent simplist�, deoarece subestimeaz� clar entit��ile cu care avem, de-a face.

Ceea ce am omis s� lu�m �n considera�ie a fost posibilitatea supravie�uirii non-biologice. Dac� accept�m teoria foarte plauzibil� a doctorului Perera, care ofer� r�spuns tuturor �ntreb�rilor, creaturile observate �n interiorul lui Rama nu s-au mi�cat p�n� cu pu�in timp �n urm�. Codurile personale le erau stocate �ntr-o banc� central� de informa�ii; la momentul oportun, ele au fost construite din materiile prime disponibile, probabil din supa organo-metalic� a Oceanului Cilindric. A�a ceva ne dep�e�te posibilit��ile tehnice, f�r� a ridica �ns� probleme teoretice. �tim c� circuitele solide, spre deosebire de materia vie, s�nt capabile s� stocheze informa�ii f�r� degradare, o perioad� nedeterminat� de timp.

A�adar Rama are acum condi�ii complete de func�ionare, servind scopului constructorilor, oricine ar fi ei. Din punctul nostru de vedere, nu conteaz� dac� ramanii au murit de un milion de ani, sau dac� vor fi la r�ndul lor reconstrui�i, al�tur�ndu-se dintr-o clip� �n alta servitorilor lor. Cu ei, ori f�r� ei, voin�a le este �ndeplinit� �i va continua s� fie �ndeplinit�.

Rama ne-a dovedit c� sistemul lui de propulsie func�ioneaz�. �n c�teva zile se va afla la periheliu unde, �n mod logic va executa o schimbare important� de orbit�. Vom avea astfel �n cur�nd o planet� nou�, deplas�ndu-se �n spa�iul solar asupra c�ruia �i exercit� jurisdic�ia guvernul meu. S-ar putea, desigur, s� fac� alte schimb�ri de traiectorie, ocup�nd �n cele din urm� o orbit� la o distan�� oarecare de soare. Poate chiar s� devin� satelitul unei planete majore, de pild� al P�m�ntului�

Avem deci �nainte, stima�i colegi, o �ntreag� gam� de posibilit��i, dintre care unele extrem de serioase. Este o gre�eal� s� afirm�m c� aceste creaturi s�nt sigur pa�nice �i c� nu doresc s� se amestece �n treburile noastre. Dac� au venit �n Sistemul Solar �nseamn� c� au nevoie de ceva de aici. Chiar dac� e vorba doar de cunoa�tere �tiin�ific� g�ndi�i-v� cum pot fi utilizate aceste cuno�tin�e.

Ne confrunt�m cu o tehnologie aflat� cu sute, poate cu mii de ani �n fa�a noastr�, cu o cultur� cu care e posibil s� n-avem nici un punct comun. Am studiat comportamentul robo�ilor biologici ― bio�ii ― �n interiorul lui Rama, a�a cum apare el pe filmele transmise de comandantul Norton �i am ajuns la unele concluzii pe care dorim s� vi le comunic�m.

Poate c� noi, pe Mercur, s�ntem lipsi�i de �ans� f�r� forme de via�� indigene de studiat. Desigur, de�inem �nregistr�ri complete ale zoologiei terestre, astfel c� am descoperit o asem�nare izbitoare cu Rama.

Aceasta este colonia de termite. Ca �i Rama, o lume artificial� cu un mediu controlat. Ca �i Rama, func�ionarea ei depinde de o serie �ntreag� de organisme specializate: muncitori, constructori, furnizori� r�zboinici! �i, de�i nu �tim dac� Rama are o regin�, eu sus�in ipoteza c� insula denumit� New York �ndepline�te un rol similar.

Ar fi absurd s� �mping prea departe aceast� analogie; exist� �i multe deosebiri. Am pomenit-o �ns� cu un scop.

Ce cooperare sau �n�elegere se va stabili vreodat� �ntre oameni �i termite? Atunci c�nd nu exist� conflict de interese, ne toler�m reciproc. Lucrurile nu stau la fel atunci c�nd una din p�r�i are nevoie de teritoriul, ori de resursele celeilalte p�r�i.

Gra�ie tehnologiei �i inteligen�ei, oamenii vor �nvinge �ntotdeauna dac� s�nt destul de hot�r��i. Dar uneori nu e u�or. Ba unii cred c� victoria final� ar putea s� revin� termitelor�

Cu aceast� idee �n minte, s� lu�m �n considerare amenin�area prezentat� de Rama. Nu spun c� trebuie s� o prezinte, dar ce-am f�cut noi s� o contracar�m, �n caz c� se va declan�a situa�ia de criz�? P�n� acum, nimic; am discutat, am speculat �i am scris lucr�ri interesante.

Ei bine, stima�i colegi, Mercur a �ntreprins totu�i ceva. Ac�ion�nd �n conformitate cu prevederile clauzei 34 a Tratatului Spa�ial din 2057, care ne �mputernice�te s� proced�m a�a cum consider�m de cuviin�� pentru protejarea integrit��ii spa�iului nostru solar, am dirijat spre Rama un dispozitiv nuclear de mare putere. Vom fi ferici�i dac� nu va trebui s�-l folosim. Cel pu�in �ns� nu mai s�ntem neajutora�i� cum am fost p�n� �n clipa aceasta.

Se va afirma c� am ac�ionat unilateral, f�r� consult�ri prealabile. Recunoa�tem, este adev�rat. Dar �i �nchipuie cineva, cu tot respectul, domnule pre�edinte, c� am fi c�zut la o asemenea �n�elegere �n timp util? Noi consider�m c� ac�ion�m nu numai pentru noi, ci pentru �ntreaga specie uman�. �ntr-o zi, poate c� genera�iile viitoare ne vor mul�umi pentru intui�ia de care am dat dovad�.

�ntr-adev�r, ar fi o tragedie, chiar o crim� s� distrugem un obiect artificial at�t de minunat cum este Rama. Dac� exist� vreo modalitate de a evita aceast� ac�iune, f�r� nici un risc pentru omenire, noi s�ntem mul�umi�i s-o ascult�m. Personal nu am g�sit nici una, iar timpul trece.

�n urm�toarele c�teva zile, �nainte ca Rama s� ajung� la periheliu, trebuie luat� o hot�r�re. Desigur, vom avertiza din timp pe Endeavour, dar �l sf�tuim pe comandant s� fie �n permanen�� preg�tit de plecare. Se poate presupune c�, �n orice clip� Rama va suferi modific�ri de traiectorie.

Asta-i totul, domnule pre�edinte �i stima�i colegi. V� mul�umesc pentru aten�ie �i a�tept colaborarea dumneavoastr�.

39.�DECIZIE

― Ei, Rod, cum se potrivesc mercurienii cu teologia ta?

― Perfect, comandante, f�cu Rodrigo cu un z�mbet lipsit de veselie. Ve�nicul conflict �ntre bine �i r�u. Iar uneori, �n acest conflict oamenii devin sus�in�torii uneia din cauze.

M� g�ndeam c�-mi va r�spunde a�a, �i spuse Norton. Situa�ia trebuia s�-i fi provocat un �oc lui Boris, care nu se resemnase totu�i, adopt�nd o atitudine pasiv�. Cosmo-cre�tinii erau indivizi energici �i competen�i. Din anumite puncte de vedere sem�nau mult cu mercurienii.

― �n�eleg c� ai un plan, Rod.

― Da �efule. De fapt, este extrem de simplu. S� dezamors�m bomba.

― Aha� �i cum ai de g�nd s� procedezi?

― Folosind o pereche de cle�ti pentru t�iat s�rm�.

Dac� ar fi avut �n fa�� pe altcineva, Norton ar fi crezut c� e o glum�. Nu era �ns� cazul cu Boris Rodrigo.

― Stai pu�in! Racheta are camere TV. Crezi c� mercurienii vor �ncremeni privindu-te?

― Bine�n�eles. Asta-i tot ce pot s� fac�. Semnalul le va parveni c�nd va fi deja prea t�rziu. Voi termina �n mai pu�in de zece minute.

― Am priceput! �ntr-adev�r ar �nnebuni de ciud�. Dar dac� racheta-i �mp�nzit� de dispozitive de autodeclan�are �n eventualitatea unei interven�ii exterioare?

― Nu-mi vine s� cred; de ce ar fi? A fost proiectat� �n vederea unei anumite misiuni spa�iale �i e normal s� fie prev�zut� cu dispozitive de siguran�� pentru a evita detonarea, except�nd comanda de baz�. Riscul r�mas s�nt preg�tit s� mi-l asum� se poate rezolva f�r� pericol pentru nav�. Am c�nt�rit totul.

― S�nt convins, �ncuviin�� Norton.

Ideea era fascinant�, aproape seduc�toare; gusta �n special imaginea mercurienilor furio�i, �i ar fi dat oric�t s�-i vad� �n clipa �n care aveau s� �n�eleag�, prea t�rziu, ce se �nt�mpla cu juc�ria lor uciga��.

Existau �ns� alte complica�ii, p�r�nd s� se �nmul�easc� pe m�sur� ce Norton medita mai mult. F�r� doar �i poate, se g�sea �naintea celei mai dificile �i mai importante hot�r�ri din �ntreaga lui carier�.

Dar nu, subestima �n mod ridicol situa�ia. Era pus �naintea celei mai dificile hot�r�ri luate vreodat� de un comandant; viitorul �ntregii omeniri depindea numai de el. C�ci� dac� mercurienii aveau dreptate?

Dup� plecarea lui Rodrigo, comut� pe NU DERANJA�I. Nu-�i amintea de c�nd nu mai folosise semnalul �i fu u�or surprins s�-l vad� func�ion�nd. �n prezent se afla complet singur �n mijlocul navei supra-aglomerate, singur, cu excep�ia figurii c�pitanului James Cook fix�ndu-l din negura vremurilor.

Nu era posibil s� consulte P�m�ntul; fusese deja avertizat c� mesajele puteau fi interceptate, poate chiar de aparatura din rachet�. Astfel c� �ntreaga responsabilitate c�dea pe umerii lui.

Auzise c�ndva o istorie legat� de un pre�edinte al Statelor Unite, nu mai �tia exact cine: Roosevelt sau Perez? care p�stra pe birou inscrip�ia: �Fuga de r�spundere se opre�te aici�. Norton nu era sigur ce �nsemna aceasta, dar �tia c�nd ceva i se opre�te pe birou.

Nu putea face nimic altceva dec�t s� a�tepte p�n� ce mercurienii aveau s�-l avertizeze s� plece. Cum urma s� fie prezentat� situa�ia �n viitor? Pe Norton nu-l impresionau gloria sau ura post mortem, dar nu i-ar fi pl�cut s� fie pomenit ca p�rta� la o crim� cosmic�, mai cu seam� dac� avea puterea s-o opreasc�.

Planul era impecabil. A�a cum se prev�zuse, Rodrigo analizase toate detaliile, anticip�nd orice posibilitate, p�n� �i pericolul �ndep�rtat al autodeclan��rii bombei �n decursul opera�iunii. Dac� se �nt�mpla a�a ceva, Endeavour ar fi r�mas �n continuare �n siguran��, �n spatele scutului ap�r�tor oferit de Rama. C�t despre locotenentul Rodrigo �nsu�i, p�rea s� priveasc� cu totala senin�tate posibilitatea unei explozii accidentale. Chiar dezamors�nd �ns� bomba, problemele nu se terminau. Mercurienii ar fi �ncercat iar�i, dac� nu se descoperea vreo cale de a-i opri. Ar fi ob�inut totu�i c�teva s�pt�m�ni; Rama avea s� se afle cu mult dincolo de periheliu �nainte de-a putea fi atins de alt� rachet�. P�n� atunci, se spera ca temerile cele mai grave ale pesimi�tilor s� se dovedeasc� ne�ntemeiate. Sau invers�

A ac�iona sau a nu ac�iona� aceasta era �ntrebarea. Nicic�nd comandantul Norton nu se sim�ise at�t de apropiat prin�ului Danemarcei. Indiferent ce ar fi f�cut, binele �i r�ul p�reau �n echilibru perfect. Avea de luat cea mai dificil� decizie din punct de vedere moral. Urma s� afle foarte repede dac� ea fusese gre�it�, dar dac� avea dreptate� se putea s� n-o dovedeasc� niciodat�.

Nu avea rost s� se bazeze pe argumente logice, pe enumerarea la nesf�r�it a eventualelor posibilit��i. S-ar fi �nv�rtit �n cerc la infinit. Sosise clipa s� dea ascultare intui�iei.

�i �ntoarse privirea calm� �i netulburat� lui Cook de peste veacuri.

― S�nt de acord cu tine, c�pitane, �opti el. Omul trebuie s� tr�iasc� cu con�tiin�a lui. Indiferent ce argumenteaz� mercurienii, nu e totul s� supravie�uie�ti.

Ap�s� butonul de comunicare cu puntea �i rosti �ncet:

― Locotenente Rodrigo� vino la mine, te rog.

�nchise apoi ochii, strecura degetele mari sub centurile de siguran�� ale scaunului �i se preg�ti s� se bucure de c�teva momente de relaxare total�.

Era posibil s� treac� mult� vreme p�n� s� mai aib� parte de a�a ceva.

40.�SABOTOR

Orice echipament considerat inutil fusese demontat de pe scooter. Vehiculul fusese redus la un cadru deschis pe care erau fixate sistemele de propulsie �i dirijare, rezervele de oxigen �i alte c�teva necesit��i. Se �nl�turase p�n� �i scaunul celui de-al doilea pilot, deoarece fiecare kilogram conta.

Reprezenta unul din motivele (de�i nu cel mai important) pentru care Rodrigo insistase s� mearg� el. Era o treab� at�t de simpl�, �nc�t nu avea nevoie de ajutor, iar masa unui pasager suplimentar �nsemna pierderea c�torva minute. Acum, scooterul putea s� accelereze p�n� peste 1/3 g, s� parcurg� distan�a de la Endeavour la proiectil �n patru minute. R�m�neau disponibile alte �ase; p�rea suficient.

P�r�sind vasul, Rodrigo privi �napoi o singur� dat�. V�zu c� se ridicase de pe axa central� �i se �ndep�rta de discul rotitor al Fe�ei Nordice, conform a�tept�rilor. P�n� la rachet�, �ntre ei avea s� se interpun� corpul masiv al lui Rama.

Deasupra platoului polar zbur� pe �ndelete. Nu avea motiv de grab�, deoarece camerele TV ale bombei nu-l puteau repera; cru�a astfel din combustibil. Pluti apoi peste marginea curbat� a lui Rama� �i racheta ap�ru, sclipind �n lumina unui soare mai s�lbatic dec�t pe planeta ei natal�.

Testase deja instruc�iunile de pilotare. Ini�ializ� secven�a; scooterul se r�suci �i �n numai c�teva secunde ��ni �nainte. La �nceput senza�ia de greutate p�ru zdrobitoare, dup� care Rodrigo se obi�nui. La urma urmei, �n interiorul lui Rama suportase o greutate de dou� ori mai mare, iar de n�scut se n�scuse sub o gravita�ie de trei ori mai puternic�, pe Terra.

Peretele exterior al giganticului cilindru de cincizeci de kilometri c�dea �nceti�or sub el, pe m�sur� ce scooterul se �ndrepta direct spre bomb�. M�rimea lui Rama era greu de apreciat, fiind complet neted �i lipsit de am�nunte exterioare. Cu mare dificultate observai c� se rote�te.

Misiunea se declan�ase de o sut� de secunde. Se apropia de jum�tatea drumului. Racheta se afla �nc� prea departe s�-i disting� detaliile, �ns� se profila str�lucitoare pe cerul complet negru. P�rea ciudat s� nu vezi nici o stea, nici m�car P�m�ntul sau pe Venus; filtrele �ntunecate care-i protejau ochii de lumina ucig�toare �l �mpiedicau s� le vad�. Rodrigo b�nui c� stabilea un record; nici un alt om nu mai fusese angajat �ntr-o misiune extravehicular� at�t de aproape de soare. Avea noroc c� activitatea astrului era redus�.

Dup� dou� minute �i zece secunde, pe bord �ncepu s� pulseze o lumini��, accelera�ia sc�zu la zero �i scooterul se r�suci cu 180�. Impulsul reveni �ntr-o clip�, �ns� de sens opus, deceler�nd cu valoarea incredibil� de trei metri pe secund� la p�trat, ba chiar mai mult ― consumase �n definitiv jum�tate din masa de combustibil. Bomba se g�sea la dou�zeci �i cinci de kilometri; urma s� ajung� la ea peste alte dou� minute. Rodrigo atinsese o mie cinci sute de kilometri pe or�, ceea ce pentru un scooter spa�ial constituia curat� nebunie �i probabil un alt record. Dar misiunea nu era deloc o EVA obi�nuit�, iar el �tia precis ce avea de f�cut.

Racheta se m�rea; z�rea antena principal�, orientat� mereu c�tre punctul invizibil al lui Mercur. Pe undele acelea, imaginile scooterului c�l�toreau deja de trei minute. Peste alte dou� aveau s� ajung� pe Mercur.

Ce vor face mercurienii? Desigur, la �nceput vor fi stupefia�i, apoi vor �n�elege c� el ajunsese la rachet� cu c�teva minute �nainte ca ei s�-l fi z�rit pornind la drum. Probabil c� individul postat �n fa�a monitoarelor TV avea s� apeleze la superiori ― alte minute c�tigate. Dar �i �n varianta nepl�cut�, �n caz c� ofi�erul de cart avea autoritatea s� declan�eze bomba �i ap�sa imediat pe buton, semnalului i-ar fi fost necesare alte cinci minute s� ajung� la destina�ie.

De�i Rodrigo nu miza pe lucrul acesta, Cosmo-cre�tinii nu pariau niciodat�, era aproape convins c� reac�ia n-avea s� fie instantanee. Mercurienii vor ezita s� distrug� un vehicul de recunoa�tere de pe Endeavour, chiar dac� �i b�nuiau inten�ia� Mai mult ca sigur cu vor �ncerca mai �nt�i o form� de comunicare, ceea ce ar fi condus la o �nt�rziere suplimentar�.

Mai era un motiv, chiar �i mai bun; n-ar fi irosit o bomb� de o gigaton� �mpotriva unui scooter. �ntr-adev�r, detonat� fiind la peste dou�zeci de kilometri de �int�, n-ar fi produs nici un efect. Mai �nt�i trebuiau s-o deplaseze. Oho, avea destul, timp la dispozi�ie� chiar �n ipoteza celor mai nefavorabile variante.

�i �n aceast� ipotez� trebuia s� ac�ioneze, ca �i cum impulsul de detonare urma s� soseasc� �n cel mai scurt timp posibil: cinci minute.

Pe ultimele sute de metri, Rodrigo identific� rapid detaliile, tot mai distincte, cu cele studiate din fotografiile f�cute prin telescop. Colec�ia de imagini se transformase �n metal dur �i plastic neted, nu mai era ceva abstract, ci realitate ucig�toare.

Bomba avea forma unui cilindru lung de zece metri, cu un diametru de al�i trei. Printr-o stranie coinciden��, raportul; dintre dimensiuni era acela�i ca la Rama. Fusese fixat� pe rachet� printr-o re�ea exterioar� de profile scurte, �n I. Din cauze necunoscute, referitoare probabil la pozi�ia centrului de mas�, era a�ezat� �n unghi drept pe axa propulsorului, l�s�nd impresia sinistr� de cap de ciocan. �ntr-adev�r un ciocan, destul de puternic pentru a zdrobi o lume.

De la fiecare cap�t al proiectilului, de-a lungul corpului cilindric, pleca un m�nunchi de cabluri izolate, disp�r�nd �n re�eaua de profile metalice din interiorul rachetei. Acolo se g�sea aparatura de comunica�ie �i control; bomba �n sine nu avea nici o anten�. Rodrigo trebuia numai s� taie cele dou� m�nunchiuri de cabluri, �i totul s-ar fi preschimbat �ntr-un metal, inert, incapabil de a face r�u.

De�i exact la asta se a�teptase, p�rea totu�i prea u�or. κi consult� ceasul; chiar dac�-i vor repera din clipa �n care ie�ise din spatele lui Rama, mercurienii urmau s� afle de existen�a lui de-abia �n treizeci de secunde. Avea la �ndem�n� cinci minute sigure, cu o probabilitate de nou�zeci �i nou� la sut� pentru timp suplimentar.

Imediat dup� ce scooterul se opri, Rodrigo �l ancor� de corpul rachetei pentru a consolida structura. Opera�iunea �i lu� doar c�teva clipe �i �ntruc�t �i alesese deja sculele, p�r�si imediat �eaua de pilot, prea pu�in st�njenit de rigiditatea costumului izolant.

Primul lucru z�rit fu o pl�cu�� metalic�, cu inscrip�ia

DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ENERGETICA

Sec�ia D

Bulevardul Apusului, 47

Vulcanopolis, 17464

Pentru informa�ii, adresa�i-v� domnului Henry K. Jones.

Rodrigo �i spuse c�, �n pu�ine minute, domnul Jones urma s� fie destul de mult solicitat.

Cle�tele masiv termin� rapid treaba. T�ind primele contacte, b�rbatul nu se g�ndi c�tu�i de pu�in la focurile dr�ce�ti aflate la c��iva centimetri dep�rtare. Chiar dac� le-ar fi declan�at involuntar, tot n-ar fi avut timp s� le vad�.

Privi iar�i ceasul; nu trecuse un minut, ceea ce-i indica c� totul decurgea conform programului. Putea trece la cel�lalt cablu apoi� direc�ia acas�, sub privirile mercurienilor frustra�i �i furio�i.

Abia �ncepuse lucrul la cel de-al doilea m�nunchi de cabluri, c�nd sim�i o vibra�ie slab� �n metalul atins. Uimit, privi �napoi, peste masa proiectilului.

�n jurul unuia dintre jeturile de reglare a pozi�iei dansa str�lucirea albastru-violet caracteristic� unui propulsor cu plasm�. Bomba se preg�tea de deplasare.

Mesajul de pe Mercur suna scurt �i �ngrozitor. Sosise la dou� minute dup� ce Rodrigo disp�ruse dincolo de marginea lui Rama.

COMANDANTULUI LUI ENDEAVOUR DIN PARTEA CONTROLULUI SPA�IAL DE PE MERCUR, INFERNOVEST. DUP� PRIMIREA ACESTUI MESAJ AVE�I O OR� PENTRU A P�R�SI VECIN�TATEA LUI RAMA. V� SUGER�M S� FOLOSI�I ACCELERA�IA MAXIM� �N DIREC�IA AXEI DE ROTA�IE. SOLICIT�M CONFIRMAREA PRIMIRII MESAJULUI TERMINAT.

Norton �l citi cu stupoare, apoi cu m�nie. Sim�i pornirea copil�reasc� de-a r�spunde printr-o radiogram� c� �ntreg echipajul se afl� �n interiorul lui Rama �i c� i-ar fi trebuie c�teva ore s�-i aduc� pe to�i �n nav�. N-ar fi rezolvat �ns� nimic; poate doar �ncercarea voin�ei �i nervilor mercurienilor.

De ce se hot�r�ser� s� ac�ioneze cu c�teva zile �nainte de periheliu? Se �ntreb� dac� nu cumva presiunea opiniei publice devenise prea mare, mercurienii deciz�ndu-se s� pun� restul omenirii �n fa�a unui fait accompli. Ipoteza era improbabil�; o asemenea sensibilitate nu �i caracteriza.

Pe Rodrigo nu-l putea rechema; scooterul se g�sea �n prezent �n umbra lui Rama, r�m�n�nd �n afara oric�rui contact p�n� la reintrarea �n c�mpul vizual. Iar lucrul acesta avea sase petreac� abia dup� reu�ita� sau e�ecul misiunii.

Era obligat s� a�tepte. Timp �nc� mai era: cincizeci de minute. �n acest interval g�ndi r�spunsul pentru Mercur.

Va ignora mesajul recep�ionat, s� vad� care le va fi urm�toarea mi�care.

C�nd bomba a �nceput s� se mi�te, prima reac�ia a lui Rodrigo n-a fost de team� fizic�, ci ceva mult mai profund. Considera c� universul func�ioneaz� dup� legi imuabile pe care Creatorul �nsu�i nu le �nc�lca, cu at�t mai mult mercurienii: Nici un mesaj nu putea c�l�tori mai iute ca lumina; mai dispunea de cinci minute p�n� la replica mercurian�.

Trebuia s� fie o simpl� coinciden��, fantastic� �i probabil uciga��, dar nimic mai mult. �nt�mpl�tor, un semnal fusese trimis tocmai pe c�nd el p�r�sea bordul lui Endeavour. �n vreme ce scooterul parcursese cincizeci de kilometri, mesajul destinat rachetei str�b�tuse optzeci de milioane.

Sau poate c� era vorba de o schimbare automat� a pozi�iei, pentru a �mpiedica supra�nc�lzirea bombei. Existau suprafe�e unde temperatura atingea o mie cinci sute de grade �i Rodrigo c�utase s� r�m�n� c�t mai mult posibil la ad�postul umbrei.

Un al doilea propulsor porni, corect�nd rota�ia provocat� de cel dint�i. Nu, nu era o simpl� corec�ie termic�. Bomba se re-orienta, a�intindu-se c�tre Rama�

Era inutil s� se �ntrebe de ce schimbarea avea loc tocmai atunci. Un lucru totu�i �l favoriza, racheta avea o accelera�ie redus�. Putea s� ating� numai 1/10 g �i asta �nsemna c� era posibil s� se �in� ag��at de ea.

Verific� leg�turile ce fixau scooterul de rachet� �i cordonul de siguran�� al costumului. In el �ncepea s� clocoteasc� o m�nie rece, �nt�rindu-i hot�r�rea ini�ial�. Manevra aceea nu �nsemna oare c� mercurienii inten�ionau s� detoneze bomba f�r� avertisment, condamn�nd astfel echipajul lui Endeavour la pieire? P�rea incredibil, un act nu numai brutal, ci nebunesc, �n stare s� ridice �ntregul Sistem Solar �mpotriva lor. Ce-i f�cuse s� ignore solemna promisiune a propriului lor ambasador? Dar indiferent de planul preg�tit, acesta nu avea s� le reu�easc�.

Al doilea mesaj de pe Mercur suna la fel cu primul �i sosi dup� zece minute. Prelungiser� termenul, lui Norton i se oferea o or�. �i �n mod limpede, �nainte de a transmite mesajul, a�teptaser� p�n� c�nd mesajul de pe Endeavour le parvenise.

�n prezent intervenea un factor nou, �l v�zuser� pe Rodrigo �i aveau c�teva minute ca s� ac�ioneze. Butonul putea fi ac�ionat, comanda s� soseasc� dintr-un moment �n altul.

Trebuiau s� se preg�teasc� de plecare. �n orice clip� silueta lui Rama, acoperind cerul, putea deveni incandescent� pe margini, str�lucind cu o glorie efemer� mai puternic dec�t soarele.

C�nd porni impulsul principal, Rodrigo era bine ancorat. Accelera�ia �ncet� dup� dou�zeci de secunde. B�rbatul f�cu un calcul mental rapid. Delta V-ul n-avea cum s� fie mai mare de cincisprezece kilometri pe or�. Ca s� ajung� la Rama, bombei �i trebuia peste o or�. Probabil se apropia ca s� asigure o reac�ie mai rapid�. �n acest caz precau�ia era �n�eleapt�, numai c� �ni�rziaser� prea mult.

De�i perfect con�tient de timpul scurs, Rodrigo �i privi iar�i ceasul. �n clipa aceea, pe Mercur �l observau �ndrept�ndu-se hot�r�t spre bomb�, la mai pu�in de doi kilometri de ea. Nu va exista nici o �ndoial� asupra inten�iilor sale �i pesemne se �ntrebau dac� nu le dusese deja la bun sf�r�it.

Al doilea m�nunchi de cabluri ced� tot at�t de u�or; ca orice meseria� bun, Rodrigo �i alesese perfect sculele. Bomba fusese dezamorsat� sau, pentru a respecta adev�rul, nu mai putea fi detonat� prin telecomand�.

Exista totu�i o a doua posibilitate pe care nu �i permitea s� o ignore. Nu se vedeau focoase externe, dar puteau fi ascunse �n interior. Mercurienii continuau s� de�in� controlul asupra rachetei, fiind capabili s-o izbeasc� de Rama oric�nd ar fi dorit. Locotenentul nu-�i terminase �nc� misiunea.

Peste cinci minute, undeva �ntr-o sal� de control de pe Mercur, aveau s�-l vad� t�r�ndu-se pe suprafa�a exterioar� a rachetei, cu cle�tii ce neutralizaser� cea mai puternic� arm� construit� vreodat� de om. Aproape c� era tentat s� fluture m�na spre camera de luat vederi, �ns� considera c� ar fi p�rul lipsit de demnitate. La urma urmei intra �n istorie. �n urm�torii ani, milioane de oameni aveau s� priveasc� scena aceasta, doar dac� mercurienii nu vor distruge �nregistr�rile �ntr-un acces de furie; cu greu i-ar fi putut acuza pentru a�a ceva.

Ajunse la baza antenei �i, c�lc�nd pe m�ini, pluti spre disc. Cle�tele t�ie rapid sistemul multiplu de alimentare, mestec�nd totodat� cablurile �i comenzile laser. Dup� ce t�ie ultimul cablu, antena �ncepu s� se roteasc� lent. Mi�carea nea�teptat� �l surprinse, p�n� c�nd realiz� c� distrusese ghidajul automat spre Mercur. �n exact cinci minute, mercurienii aveau s� piard� orice leg�tur� cu servitorul lor. Un servitor nu numai neputincios, ci de asemeni surd �i orb.

Rodrigo urc� �nceti�or p�n� la scooter, desf�cu ancorele �i-l r�suci p�n� ce amortizoarele de �oc anterioare se proptir� de rachet�, c�t m�i aproape de centrul de greutate. Declan�� impulsul maxim �i-l men�inu dou�zeci de secunde.

�mping�nd un obiect cu o mas� mult mai mare dec�t a sa, scooterul r�spunse foarte lent. B�rbatul �ntrerupse jetul reactiv �i citi cu aten�ie noul vector vitez� al rachetei.

Urma s� treac� departe pe l�ng� Rama �i oric�nd, �n viitor, s� fie localizabil� cu precizie. �n definitiv, piesa valora extrem de mult.

Locotenentul Rodrigo era un om de o cinste patologic�. Nu voia ca mercurienii s�-l acuze de pierderea propriet��ii lor.

42.�TEMPLUL DE CRISTAL

― Dac� �ncerc�m, �ntreb� Karl Mercer, crezi c� bio�ii no vor opri?

― S-ar putea, e unul din lucrurile pe care vreau s� le aflu. De ce m� prive�ti a�a?

Mercer z�mbea larg �i misterios cum avea obiceiul, ca pentru o glum� ce putea sau nu s-o �mp�rt�easc� tovar�ilor din echipaj.

― M� �ntrebam, �efule, dac� nu cumva crezi c� Rama ��i apar�ine. P�n� acum te-ai opus oric�rei �ncerc�ri de a for�a cl�dirile. De ce �i-ai schimbat p�rerea? Mercurienii �i-au dat alte idei?

Norton �ncepu s� r�d�, apoi se opri. �ntrebarea era abil� �i nu putea fi sigur c� r�spunsul evident era �i cel bun.

― Poate c� am fost prea prudent� am �ncercat s� evite orice fel de necazuri. Dar asta-i ultima noastr� �ans�; dac� vom fi obliga�i s� ne retragem, nu vom mai pierde cine �tie ce.

― Presupun�nd c� ne-am retrage �n perfect� stare.

― Bine�n�eles. Totu�i, bio�ii nu s-au dovedit niciodat� ostili �i, except�ndu-i pe P�ianjeni, nu cred c� altcineva ar fi �n stare s� ne prind� dac� o vom lua la goan�.

― Dumneata n-ai dec�t s-o iei la goan�, �efule, �ns� eu vreau s� plec cu fruntea sus. �i �nt�mpl�tor, am ajuns s� �tiu.. de ce bio�ii s�nt at�t de politico�i cu noi.

― E cam t�rziu pentru o nou� teorie.

― Oricum, v-o spun. Ei cred c� s�ntem Ramani. Nu fac deosebire �ntre dou� organisme care tr�iesc pe baz� de oxigen.

― N-a� zice c� s�nt chiar at�t de pro�ti.

― Nu-i vorba de prostie. A�a au fost programa�i, iar noi pur �i simplu nu ne �ncadr�m �n sistemul lor de referin��.

― Poate c� ai dreptate. Vom afla� de �ndat� ce �ncepem lucrul �n Londra.

Lui Joe Calvert �i pl�cuser� �ntotdeauna vechile filme cu spargeri de b�nci, dar nu se a�teptase s� fie implicat �ntr-una. �n esen��, exact cu asta se ocupa �n prezent.

Str�zile pustii ale �Londrei� p�reau amenin��toare, de�i �i d�dea seama c� la mijloc era doar �nchipuirea con�tiin�ei sale vinovate. Nu credea ca structurile etan�e �i lipsite de ferestre din jur s� fie pline de creaturi, gata s� ��neasc� �n hoarde furioase de �ndat� ce invadatorii s-ar fi atins de proprietatea lor. De fapt, era convins c� �ntregul complex, la fel ca �i celelalte ora�e, constituia un soi de depozit uria�.

Sim�ea �i o alt� team�, de asemenea bazat� pe vizionarea str�vechilor filme poli�iste. Poate c� nu existau sonerii de alarm� �i sirene url�nd �ngrozitor, �ns� p�rea ra�ionai ca Rama s� posede un sistem de avertizare. Altminteri, cum s� �tie bio�ii c�nd �i unde s� intervin�?

― Cei f�r� ochelari de protec�ie, �ntoarce�i capetele! ordon� Myron.

Aerul se �ncinse sub raza arz�torului cu laser, se sim�i mirosul oxizilor de azot, apoi se auzi un sf�r�it constant pe m�sur� ce t�i�ul de foc p�trundea c�tre taine ascunse �nc� dinainte de apari�ia omului.

Nici un material nu rezista �n fa�a acelei concentr�ri de energie �i t�ietura continu�, u�or, cu un avans de c��iva metri pe minut. �ntr-un timp scurt se decupa o por�iune suficient de mare s� permit� trecerea unui om.

Deoarece sec�iunea t�iat� nu se mi�ca, Myron o cioc�ni u�or, apoi mai tare �i �n cele din urm� o izbi cu toat� puterea. Ea c�zu �n�untru cu un bubuit g�unos, reverberant.

A�a cum se �nt�mplase �i c�nd intrase pentru prima dat� �n Rama, Norton �i aminti de cel care deschisese anticul morm�nt egiptean. Nu se a�tepta s� vad� sclipirea aurului, de fapt nu avea nici o, idee preconceput� �n vreme ce se t�ra prin deschiz�tur�, �in�nd lanterna �ndreptat� �nainte.

Un templu grecesc, construit din cristal ― aceasta fu prima impresie. Un templu ticsit de coloane din sticl�, largi de un metru �i �nalte din podea p�n� �n tavan. Sute �i sute, disp�r�nd �n �ntunericul unde nu p�trundea lumina lanternei sale.

�naint� c�tre st�lpul cel mai apropiat �i-i lumin� interiorul. Refractat� ca printr-o lentil� circular�, raza de lumin� ie�i prin partea opus�, focalizat� �i refocalizat�, atenu�ndu-se �n p�durea de st�lpi din spate. Norton �ncerca senza�ia c� se g�se�te �n plin� demonstra�ie de efecte ale opticii.

― Foarte frumos, remarc� Mercer, dar ce sens are? Cui �i trebuie o p�dure de coloane cristaline?

Norton cioc�ni �nceti�or �n coloan�. Suna a solid, un zgomot de natur� metalic�. Era at�t de derutat �nc�t se conform� unui sfat auzit cu mult� vreme �n urm�: c�nd nu e�ti sigur de ceva, taci din gur� �i mergi mai departe.

Ajung�nd la urm�toarea coloan�, absolut identic� cu cea dint�i, �l auzi pe Mercer exclam�nd surprins:

― A� fi jurat c� st�lpul �sta-i gol� acum �n�untru e ceva. Norton privi rapid �napoi.

― Unde? Nu v�d nimic.

Urm�ri cu privirea degetul celuilalt. Nu indica nimic, coloana era �n continuare transparent�.

― Nu vezi? �ntreb� Mercer ne�ncrez�tor. Vino �n partea asta. La naiba� am pierdut-o!

― Ce se �nt�mpl� aici? exclam� Calvert. Abia dup� c�teva minute, reu�i s� priceap� c�t de c�t despre ce era vorba.

Coloanele nu erau transparente din orice unghi �i lumin��ie. Dac� le ocoleai, �n interior ap�reau brusc forme aidoma insectelor prinse �n chihlimbar, care apoi disp�reau din nou. �n total c�teva duzini, toate diferite. P�reau absolut reale �i solide, de�i aparent, unele ocupau un acela�i volum.

― Holograme, constat� Calvert. Un muzeu ca pe P�m�nt.

Era explica�ia cea mai plauzibil� �i de aceea Norton o privi cu suspiciune. �ndoielile lui sporir� pe m�sur� ce examin� celelalte coloane �i catalog� imaginile din ele.

Unelte manuale (de�i pentru m�ini uria�e �i ciudate), containere, ma�in�rii micu�e cu claviatur� ce p�reau construite pentru m�ini cu peste cinci degete, instrumente �tiin�ifice, ustensile surprinz�tor de casnice, incluz�nd cu�ite �i farfurii care, except�nd m�rimea, n-ar fi p�rut nelalocul lor pe o mas� p�m�ntean� toate �mpreun� cu sute de alte obiecte mai greu de identificat, adesea �ngr�m�dite �n aceea�i coloan�. Un muzeu ar fi avut cu siguran�� o logic� �n aranjament, o clasificare a obiectelor cu �nsu�iri comune. Aici se g�sea �ns� o adun�tur� aleatoare de unelte �i aparate.

Fotografiaser� imaginile ciudate din interiorul mai multor st�lpi de cristal, c�nd imensa varietate a exponatelor �i oferi lui Norton, o idee. Poate c� nu era vorba de o colec�ie, ci de un catalog, indexat dup� un sistem bizar, �ns� perfect logic. Se g�ndi la succesiunea lipsit� de sens a oric�rui dic�ionar sau liste alfabetice �i le expuse celorlal�i teoria sa.

― �n�eleg ce vrei s� spui, zise Mercer. Ramanii ar putea fi la fel de surprin�i v�z�nd c� noi punem al�turi� �� camele �i camerele TV.

― Sau c�r�ile �i c�nile, ad�ug� Calvert dup� c�teva secunde de g�ndire. Puteai juca ore �ntregi jocul, sporind mereu diferen�a termenilor al�tura�i.

― Exact, �ncuviin�� Norton. Aici ar fi un index pentru imagini tridimensionale, prototipuri, planuri, dac� vre�i s� le numi�i astfel.

― �n ce scop?

― P�i, teoria legat� de bio�i� ipoteza c� nu apar dec�t atunci c�nd e nevoie de ei, fiind crea�i pe loc, sintetiza�i din coduri stocate undeva.

― Aha, f�cu Mercer �ncet, �i ap�sat. Adic�, c�nd un Raman are nevoie de �ceva� de pus �n m�na st�ng�, formeaz� codul respectiv �i copia-i realizat� din catalogul de fa��.

― Cam a�a� Numai c� v� rog s� nu m� �ntreba�i nimic despre detaliile practice.

Coloanele printre care treceau cre�teau �n m�rime, ajung�nd la peste doi metri diametru. Imaginile se m�reau �i ele; Era limpede c�, din motive ne�ndoielnic excelente, ramanii preferau scara de unu la unu. Norton se �ntreb� cum depozitau �n cazul acesta obiecte cu adev�rat mari.

Pentru a m�ri suprafa�a investigat�, cei patru exploratori se �mpr�tiaser� printre coloanele de cristal �i fotografiau c�t puteau de repede s� focalizeze aparatele pe imaginile schimb�toare. O �ans� teribil�, �i spunea Norton, sim�ind c� nu o merita. Nu putea g�si ceva mai bun dec�t Catalogul Ilustrat al Obiectelor Ramane. Totu�i, din alt punct de vedere, constituia cel mai frustrant lucru. Nimic din ce exista acolo nu era palpabil; obiectele acelea, aparent solide, nu aveau realitate fizic�.

De�i cuno�tea bine asta, Norton sim�ea un imbold nest�vilit de a �ndrepta laserul asupra uneia din coloane, �nc�t s� duc� ceva material �napoi pe P�m�nt. Imboldul era identic, �i zise el ironic, cu cel ce �mpingea o maimu�� s� apuce reflexia unei banane �n oglind�.

Fotografia un soi de instrument optic, c�nd strig�tul lui Calvert �l f�cu s� alerge printre st�lpi.

― �efule!� Karl!� Will!� privi�i aici!

Joe obi�nuia s� dea fr�u liber entuziasmului, �ns� ceea ce descoperise, justifica orice explozie de �nc�ntare.

�n interiorul unei coloane cu diametrul de doi metri, se g�sea o hain� sau o uniform� complicat�, croit� �n mod v�dit pentru o fiin�� cu pozi�ie vertical�, mult mai �nalt� dec�t un om. O band� metalic� �ngust� p�rea c� �nconjoar� pieptul, toracele sau alt� diviziune necunoscut� zoologiei terestre. Din ea se �n�l�au trei supor�i sub�iri, r�sfr�n�i �n afar� �i termin�ndu-se printr-o centur� perfect circular�, cu impresionantul diametru de un metru. �n jurul ei, bucle echidistante p�reau s� fie folosite pentru membrele superioare sau bra�e. De asemeni trei�

Existau �i numeroase buzunare, catarame �i banduliere de unde ie�eau unelte (ori arme?), tuburi �i conductori electrici, ba chiar �i ni�te cutiu�e negre perfect normale �ntr-un laborator electronic pe P�m�nt. �ntreg aranjamentul avea complexitatea unui costum spa�ial, de�i evident, nu oferea prea mult� protec�ie fiin�ei care-l purta.

S� fi fost creatura aceea un raman? se �ntreb� Norton. Nu vom afla probabil niciodat�, dar cu certitudine a fost o fiin�� inteligent� ― un animal nu s-ar fi descurcat �n echipamentul sofisticat.

― Cam doi metri jum�tate �n�l�ime, remarc� Mercer g�nditor, f�r� s� mai socotim capul� indiferent cum o fi ar�tat.

― Cu trei bra�e� �i probabil trei picioare. Aceea�i alc�tuire ca a P�ianjenilor, la o scar� mult mai mare. Crede�i c�-i o coinciden��?

― Probabil c� nu. Noi construim robo�ii dup� imaginea noastr�; ne putem a�tepta ca �i ramanii s� procedeze la fel.

Neobi�nuit de t�cut, Joe Calvert privea obiectul cu venera�ie.

― Oare ei �tiu c� s�ntem aici?

― M� �ndoiesc, replic� Mercer. N-am atins nici m�car pragul con�tiin�ei lor, de�i mercurienii s-au str�duit din greu.

Continuau s� priveasc�, incapabili s� se urneasc� din loc, atunci c�nd Pieter �i chem� din Butuc cu o voce alarmat�.

― �efule� ar fi bine s� ie�i�i!

― Ce se-nt�mpl�? Vin bio�ii?

― Nu� ceva mult mai serios. Se sting luminile.

43.�RETRAGERE

Ie�ind gr�bit prin orificiul decupat cu laserul, lui Norton z�ri cei �ase sori ai lui Rama str�lucind tot at�t de puternic c�t �i �nainte. Cu siguran�� Pieter f�cuse o gre�eal� chiar dac� nu-i st�tea �n fire.

Pieter �ns� �i prev�zuse reac�ia cu exactitate.

― S-a �nt�mplat at�t de lent, explic� el pe un ton de scuz�, �nc�t am remarcat diferen�a t�rziu. Nu-i nici o gre�eal�, am f�cut m�sur�tori. Nivelul de lumin� a sc�zut cu patruzeci la sut�.

Acum, c�nd ochii i se reacomodau dup� obscuritatea din templul de cristal, Norton �l putea crede. Ziua cea lung� a lui Rama se apropia de sf�r�it.

De�i era la fel de cald, comandantul se �nfior�. Mai �ncercase o dat� senza�ia, �ntr-o zi minunat� de var�, pe P�m�nt. Atunci lumina p�lise �n mod inexplicabil, de parc� �ntunericul venea din aer, de parc� soarele �i-ar fi pierdut puterea. Pe cer nu se z�reau nori. Abia dup� aceea �i amintise c� avea loc o eclips� par�ial�.

― Asta-i, f�cu �ncruntat. Plec�m� Abandona�i tot echipamentul� Nu vom mai avea nevoie de el.

Spera ca planul s�u s� se dovedeasc� inspirat. Alesese Londra pentru incursiune, deoarece nici un alt ora� nu se g�sea at�t de aproape de scar�; piciorul lui Beta se afla la numai patru kilometri dep�rtare.

Pornir� �n acel trap regulat �i s�lt�re� ce constituia modul cel mai confortabil de deplasare la o jum�tate de g. Norton impuse un ritm apreciat s�-i conduc�, f�r� eforturi deosebite, �n cel mai scurt timp, la marginea C�mpiei. Era extrem de con�tient de cei opt kilometri de escaladat, odat� ajun�i pe Beta, totu�i considera c� avea s� se simt� mult mai lini�tit �n timpul ascensiunii.

Prima zguduitur� �i surprinse relativ aproape de scar�. Fusese destul de slab� �i, instinctiv, Norton se �ntoarse spre sud, a�tept�ndu-se s� vad� un nou foc de artificii �n jurul Coarnelor. Rama �ns� nu p�rea s� se repete vreodat�; dac� �ntre piscurile ascu�ite ca ni�te ace avusese Ioc o desc�rcare electric�, ea fusese prea slab� pentru a fi vizibil�.

― Puntea, chem� el, a�i sim�it?

― Da, �efule, un seism u�or. Poate o alt� schimbare de traiectorie. Supraveghem giroscopul� �nc� nimic. Sta�i pu�in! A afi�at! Detectabil� sub un microradian pe secund�, dar constant.

Rama �ncepuse deci s� se r�suceasc�, de�i imperceptibil. Poate c� �ocurile anterioare reprezentaser� alarme false, dar acum se �nt�mpla cu adev�rat.

― Viteza cre�te� cinci microradiani. Hei! Pe acesta l-a�i sim�it?

― Sigur c� da. Conecta�i toate sistemele navei. E posibil s� plec�m pe nea�teptate.

― V� a�tepta�i la o schimbare de orbit�? P�n� la periheliu mai avem�

― Nu cred c� Rama se comport� dup� manualele noastre. S�ntem aproape de Beta. Ne odihnim cinci minute.

Cinci minute nu era mult, totu�i p�rur� o eternitate. Nu mai exista nici o �ndoial� c� lumina sc�dea �n intensitate tot mai repede.

De�i to�i erau echipa�i cu lanterne, g�ndul beznei devenise de nesuportat; psihologic, se obi�nuiser� �ntr-at�t cu ziua nesf�r�it� �nc�t le venea greu s�-�i reaminteasc� �mprejur�rile �n care exploraser� pentru �nt�ia oar� lumea cilindric�. Sim�eau un imbold nest�p�nit de a evada� de a ie�i la lumina soarelui, aflat� la un kilometru dincolo de blindaj.

― Controlul! chem� Norton. Farul func�ioneaz�? Probabil vom avea nevoie de el.

― Da, �efule. �l aprindem.

O sc�nteie lini�titoare de lumin� str�luci la opt kilometri deasupra capetelor lor. Chiar pe fundalul luminii �n prezent palide a lui Rama p�rea surprinz�tor de �tears�; �i ajutase �ns� �nainte �i avea s�-i mai ajute dac� ar fi fost necesar.

Acesta, �i spuse Norton, avea s� fie urcu�ul cel mai lung �i cel mai palpitant. Indiferent ce-ar fi urmat, nu se puteau gr�bi; dac� oboseau, trebuiau s� se sprijine undeva pe panta abrupt�, a�tept�nd ca mu�chii r�zvr�ti�i s� le permit� continuarea drumului. Alc�tuiau unul dintre cele mai bune echipaje angajate �ntr-o misiune spa�ial�, dar performan�a omeneasc� avea limite.

Dup� o or� de urcu� ne�ntrerupt, ajunser� la cea de-a patra sec�iune a sc�rii, la trei kilometri de c�mpie. De aici avea s� fie mai u�or, gravita�ia reprezent�nd numai o treime din cea a P�m�ntului. De�i se mai produseser� c�teva zguduituri minore, alte fenomene neobi�nuite nu ap�ruser�, iar lumina era �nc� suficient�. Se sim�eau optimi�ti �i chiar se �ntrebar� dac� nu plecaser� prea devreme. Un lucru era sigur, de �ntors nu se mai puteau �ntoarce. C�lcaser� ultima oar� pe c�mpia lui Rama.

La o pauz� de zece minute pe cea de a patra platform�, Joe Calvert fu auzit exclam�nd:

― Ce-i zgomotul �sta, �efule?

― Zgomot?� N-aud nimic.

― Un fluierat ascu�it� cu frecven�a �n sc�dere� Trebuie s�-l auzi!

― La v�rsta ta, auzul �i-e mai� ah, da!

�uieratul p�rea s� vin� de pretutindeni. �n cur�nd deveni strident, chiar ascu�it, cobor� rapid �n intensitate, pe urm� se opri brusc.

Dup� c�teva secunde se auzi din nou, repet�nd acela�i semnal. Avea �ntocmai atributele ascu�ite �i insistente ale unei sirene de cea��, trimi��nd �n jur un mesaj de avertizare. Mesajul suna urgent, �i de�i nu era conceput pentru urechile lor, �l �n�elegeau. Ca pentru o confirmare, fu dublat de lumini.

Acestea se mic�orar�, aproape sting�ndu-se, �i �ncepur� s� clipeasc�. Pete luminoase, aidoma unor fulgere globulare, alergau �n lungul celor �ase v�i �nguste ce luminaser� c�ndva interiorul. Se deplasau de la ambii poli c�tre ocean, �ntr-un ritm sincronizat, hipnotic, ce avea un singur �n�eles. �Spre ocean!�, avertizau luminile. �Spre ocean!� Chemarea era greu de ignorat, nu exista om care s� nu simt� imboldul de a se �ntoarce �i de a c�uta uitarea �n apele lui Rama.

― Controlul! chem� Norton. Vede�i ce se �nt�mpl�?

Glasul lui Pieter p�rea uluit �i ceva mai mult dec�t �nsp�im�ntat.

― Da, �efule! Privesc peste continentul sudic. S�nt mul�i bio�i acolo, inclusiv c��iva dintre cei mari. Macarale, Buldozere� mul�i Gunoieri� To�i alearg� spre ocean, mai iute dec�t i-am v�zut vreodat�. Uite o Macara� a s�rit peste falez�! A�a cum a f�cut Jimmy, numai c� a cobor�t mult mai rapid� s-a f�cut ��nd�ri..: au sosit Rechinii, o fac buc��ele� Brr! nu-i un spectacol prea pl�cut�

Observ acum c�mpia. Un Buldozer se pare c� s-a defectat� se �nv�rte �ntr-una �n cerc. Doi Crabi au �nceput s� trag� de el, sf�rtec�ndu-l� �efule, zic s� v� �ntoarce�i imediat.

― Crede-m�, facem tot posibilul.

Rama tr�gea obloanele, aidoma unei nave preg�tindu-se de furtun�. Aceasta era impresia cov�r�itoare a lui Norton, de�i nu-i g�sea o motivare logic�. El �nsu�i nu se mai sim�ea complet normal; �n mintea lui se luptau dou� impulsuri: tendin�a de-a fugi, de-a sc�pa �i dorin�a de a asculta porunca fulgerelor luminoase ce continuau s� clipeasc� pe cer, ordon�ndu-i s� se al�ture bio�ilor �n mar�ul spre ocean.

Alt� sec�iune a sc�rii, alt� pauz� de zece minute s� permit� toxinelor oboselii s� se scurg� din mu�chi. Apoi iar�i la drum� �nc� doi kilometri. S� nu �ncerce s� se g�ndeasc� la asta�

Pe nea�teptate, obsedantele fluier�turi modulate �ncetar�. �n acela�i moment, meteorii lumino�i ce goneau prin canalele V�ilor Drepte �i oprir� pulsa�ia �nspre ocean. Cei �ase sori liniari ai lui Rama revenir� la forma de benzi luminoase continue.

P�leau �ns� cu rapiditate, clipind uneori de parc� gigantice impulsuri energetice ar fi golit ultimele pic�turi ale unor surse sec�tuite. Din timp �n timp, de dedesubt, se sim�eau zdruncin�turi. Puntea raporta c� Rama continua s� se legene cu o �ncetineal� imperceptibil�, aidoma unui ac de compas r�spunz�nd unui c�mp magnetic slab. �i totu�i fenomenul lini�tea; Norton se temea de momentul c�nd Rama avea s�-�i opreasc� oscila�iile.

Pieter raport� c� to�i bio�ii disp�ruser�. �n interiorul cilindrului, singura mi�care o reprezenta cea a oamenilor, t�r�ndu-se �nsp�im�nt�tor de �ncet �n susul fe�ei curbe a domului nordic.

Norton �nvinsese de mult ame�eala sim�it� la prima ascensiune, �ns� �n prezent �n mintea lui se strecura o nou� team�. Erau extrem de vulnerabili acolo, pe scara nesf�r�it� din c�mpie spre Butuc. Dac�, termin�nd modificarea orient�rii, Rama �ncepea s� accelereze?

�n mod normal, impulsul s-ar fi manifestat �n lungul axei. Dac� sensul ar fi fost spre sud, nu intervenea nici o complica�ie; urmau doar s� fie ap�sa�i ceva mai tare de panta pe care urcau. Dar dac� ar fi fost direc�ionat spre nord, puteau fi azv�rli�i �n spa�iu, pr�bu�indu-se pe c�mpia de sub ei.

�ncerc� s� se lini�teasc�, g�ndindu-se c� orice accelera�ie posibil� ar fi fost extrem de slab�. Calculele doctorului Perera fuseser� foarte conving�toare; Rama nu putea accelera cu mai mult de a cincizecea parte din valoarea gravita�iei terestre, altminteri Oceanul Cilindric ar fi trecut peste faleza sudic�, inund�nd �ntregul continent. Perera �ezuse �ns� �ntr-un birou confortabil pe P�m�nt, nu �nconjurat de kilometri de metal gata s� te zdrobeasc�. �i poate c� Rama era proiectat pentru inunda�ii periodice�

Nu, ridicol! Era absurd s�-�i imaginezi c� at�tea trilioane de tone puteau c�p�ta brusc o accelera�ie �n stare s� te arunce jos de pe perete. Cu toate acestea, pe parcursul �ntregii ascensiuni, Norton nu se �ndep�rt� prea mult de balustrad�.

Dup� o ve�nicie, scara se termin�, r�m�n�nd numai cele c�teva sute de trepte ale pun�ii verticale. Dar por�iunea respectiv� nu mai trebuia escaladat�, deoarece cu ajutorul unui scripete instalat �n Butuc aveau s� fie ridica�i pe r�nd, profit�ndu-se de gravita�ia �n sc�dere. La piciorul pun�ii, un om c�nt�rea mai pu�in de cinci kilograme, iar �n v�rf greutatea lui devenea practic nul�.

Norton se relax� �n hamuri; uneori apuca o treapt�, s� testeze slaba for�� Coriolis ce �ncerca s�-l smulg� de pe punte. Uit� de mu�chii s�i �ndurera�i, se �ntoarse �i privi pentru ultima dat� interiorul lui Rama.

�n prezent lumina c�p�tase intensitatea unei lune pline pe P�m�nt; peisajul era perfect distinct, de�i detaliile mai m�runte nu se observau. Polul Sud era par�ial acoperit de o cea�� str�lucitoare. Prin ea r�zb�tea doar v�rful Cornului Mare, un punct negru, v�zut exact dinspre ax�.

Continentul cartografiat cu at�ta grij� (dar �n continuare necunoscut), de dincolo de Ocean, avea acela�i aspect aparent al unei table de �ah. Era totu�i prea �ndep�rtat �i prea �nc�rcat, de am�nunte pentru a merita o examinare atent� �i Norton �l privi numai �n treac�t.

Parcurse cu ochii dunga circular� a oceanului �i observ� pentru prima dat� dispunerea regulat� a unor turbulen�e �n ap�, ca �i cum valurile se sp�rgeau �n recife a�ezate la distan�e perfect egale.

Manevrele lui Rama aveau �ns� urm�ri foarte reduse. Era convins c� Barnes ar fi fost deosebit de fericit� s� navigheze �n asemenea condi�ii, dac� ar fi solicitat-o s� traverseze oceanul, cu pierduta ei Resolution.

New York, Londra, Paris, Moscova, Roma� �i lu� adio de la ora�ele continentului nordic, sper�nd ca ramanii s�-i ierte orice stric�ciuni produse. Poate aveau s� �n�eleag� c� totul fusese f�cut �n interesul �tiin�ei.

Ajunse la Butuc �i c�teva bra�e se �ntinser� s�-l ridice �i s�-l transporte rapid prin ecluz�. Suprasolicitate, at�t picioarele c�t �i m�inile �i tremurau spasmodic, �nc�t singur nu s-ar fi descurcat. Fu bucuros s� fie purtat precum un paralitic.

Cerul lui Rama se �ngust� deasupra lui, iar el cobor� �n craterul central al Butucului. C�nd u�a ecluzei interioare se �nchise pentru totdeauna �napoia sa, g�ndi involuntar: Ce straniu c� noaptea vine tocmai �n momentul �n care Rama se afl� mai aproape de soare!

44.�MOTOR COSMIC

Norton socotise c� o sut� de kilometri constituiau o marj� bun� de securitate. Rama devenise un dreptunghi gigantic, negru, �ntors cu partea mai lat� c�tre ei, eclips�nd soarele. Se folosise de aceast� ocazie pentru a-l plasa pe Endeavour la umbr�, evit�nd astfel solicitarea exagerat� a sistemelor de r�cire �i a personalului de �ntre�inere. Conul protector de umbr� al lui Rama putea dispare dintr-o clip� �n alta �i inten�iona s�-l utilizeze c�t mai mult cu putin��.

Rama continua s� se roteasc�; parcursese aproape cincisprezece grade �i era greu de crezut c� nu urma o schimbare major� de orbit�. La Uniunea Planetar� agita�ia se apropia de isterie, dar numai un slab ecou al ei ajungea pe Endeavour. Fizic �i psihic, echipajul era epuizat; excluz�nd carturile, toat� lumea dormise dou�sprezece ore �n �ir dup� decolarea de la Baza Polului Nord. Din ordinul medicului, Norton �nsu�i fusese supus electro-seda�iei; dar �i �n aceste condi�ii visase c� urca pe o scar� infinit�.

�n a doua zi petrecut� la bordul navei, aproape to�i �i reveniser� la normal. Explorarea lui Rama p�rea c� avusese loc cu o ve�nicie �n urm�. Norton �ncepu s� se ocupe de problemele ivite �ntre timp, s�-�i fac� planuri de viitor, refuz�nd �ns� solicit�rile de interviuri care reu�iser�, nu se �tie cum, s� se strecoare pe circuitele radio ale Cercet�rii �i chiar ale PAZEI SPA�IALE. De pe Mercur nu le parvenise nici un mesaj; A-dunarea General� a U. P. �i �ncheiase reuniunea, de�i era preg�tit� s� se �ntruneasc� oric�nd, �n termen de o or�.

Norton dormea primul s�u somn adev�rat la treizeci de ore dup� abandonarea lui Rama, c�nd fu scuturat violent �i trezit. �njur� buim�cit, deschise cu greu ochii c�tre Karl Mercer� apoi, ca orice comandant adev�rat, se de�tept� instantaneu.

― �i-a oprit rota�ia?

― Da, e nemi�cat ca st�nca.

― S� mergem pe Punte.

Nava era �n picioare. P�n� �i c�mpii pricepeau c� se �nt�mpl� ceva �i se agitau, sc�ncind, p�n� ce sergentul McAndrews; �i potoli cu semne rapide ale m�inilor. Norton se strecur� �n scaunul s�u, fix� centurile �i se �ntreb� dac� nu cumva era tot o alarm� fals�.

Rama se mic�orase p�n� la dimensiunile unui cilindru scurt; marginea soarelui r�s�rea de dup� o muchie. Norton o pilot� pe Endeavour �nceti�or �n umbra eclipsei artificiale �i z�ri splendoarea perlat� a coroanei, reap�r�nd pe un fundal de stele str�lucitoare. Se z�rea o proeminen�� uria��, de cel pu�in o jum�tate de kilometru �n�l�ime ridic�ndu-se din soare, astfel �nc�t ramifica�iile superioare sem�nau cu un copac de fl�c�ri purpurii.

Deci trebuie s� a�tept�m, �i spuse el. Principalul e s� nu te plictise�ti, s� fii gata s� reac�ionezi �n orice clip�, s� �ii toate instrumentele �i aparatele sub observa�ie, indiferent de durata a�tept�rii�

Ceva nu era �n ordine. C�mpul stelar tremura, de parc� Norton ar fi declan�at propulsoarele Roll. Nu atinsese �ns� nici o comand� �i dac� �ntr-adev�r nava s-ar fi mi�cat, ar fi sim�it imediat.

― �efule! strig� agitat Calvert de la postul ofi�erului de naviga�ie, ne rostogolim� uita�i-v� la stele! Iar instrumentele nu �nregistreaz� nimic!

― Giroscoapele?

― Perfect normale� pe reperul zero. Totu�i ne rostogolim cu c�teva grade pe secund�!

― E absurd!

― Da� dar privi�i singur�

C�nd toate dau gre�, omul trebuie s� se bazeze pe sim�urile sale. Norton nu se �ndoia c� stelele se roteau �ntr-adev�r �ncet: Sirius tocmai disp�rea dincolo de marginea ecranului. Fie universul, �ntr-o rescriere a cosmologiei pre-coperniciene se hot�r�se brusc s� se �nv�rt� �n jurul lui Endeavour, fie stelele erau nemi�cate �i se �nv�rtea nava.

A doua explica�ie p�rea mai probabil�, de�i implica o serie de paradoxuri aparent insolvabile. Dac� nava se r�sucea cu adev�rat, el ar fi trebuit s-o simt� ― cu fundul pantalonilor, cum afirma proverbul. Pe deasupra, giroscoapele nu se puteam defecta toate simultan.

Mai r�m�nea o explica�ie. Fiecare atom al lui Endeavour se g�sea sub influen�a unei for�e� �i doar un c�mp gravita�ional intens ar fi produs efectul respectiv. Cel pu�in, nici un alt c�mp cunoscut�

Brusc, stelele disp�rur�. Discul str�lucitor al soarelui ap�ruse din spatele paravanului lui Rama �i lumina sa le alungase de pe cer.

― Ai datele radar? Care-i dopplerul?

Norton se preg�tise s� aud� c� nici radarul nu func�iona, dar de ast�-dat� fu surprins.

Rama pornise �n sf�r�it s� accelereze cu modesta cifr� de 0, 015 g. Dr. Perera, g�ndi comandantul, ar fi fost �nc�ntat; prev�zuse maxim 0, 02. Iar Endeavour fusese cumva prins �n mi�carea lui, aidoma unei crengu�e �n siajul unei nave rapide�

Or� dup� or�, accelera�ia r�mase constant�; Rama se �ndep�rta de Endeavour cu o vitez� tot mai mare. Pe m�sur� ce distan�a cre�tea, comportamentul bizar �ncet�; legile normale ale iner�iei �ncepur� s� ac�ioneze iar�i. Puteau doar s� emit� ipoteze asupra energiilor ale c�ror efecte secundare le suportaser� un r�stimp. Norton se felicita c� dusese vasul la o distan�� sigur� �nainte ca Rama s� porneasc�.

�n ceea ce privea natura mi�c�rii cilindrului, un singur lucru era cert; restul r�m�nea �nv�luit �n mister. Nici jeturi de gaze, nici fluxuri de ioni sau plasm� nu-l transferaser� pe Rama pe noua lui orbit�.

Nimeni nu sintetiz� mai bine situa�ia dec�t sergentul-profesor Myron, rostind �ocat �i uluit: �S-a zis cu Legea a Treia a lui Newton�.

Cu toate astea, tot de Legea a Treia avea s� depind� Endeavour �n ziua urm�toare, folosind ultimele rezerve de combustibil pentru a-�i modifica dep�rtarea de soare. De�i minor�, manevra urma s�-i creasc� distan�a la periheliu cu zece milioane de kilometri. Era diferen�a �ntre func�ionarea sistemelor de r�cire ale navei cu nou�zeci �i cinci la sut� capacitate� �i moartea prin carbonizare.

C�nd terminar� de efectuat corec�ia, Rama se g�sea la dou� sute de mii de kilometri dep�rtare �i de-abia se mai z�rea pe fundalul orbitor al soarelui. Cu ajutorul radarului continuau totu�i s�-i determine cu precizie orbita; �i cu c�t primeau mai multe date, cu at�t erau mai ului�i.

Verificar� cifrele de c�teva ori, p�n� ce nu mai reu�ir� s� resping� incredibila concluzie. Se p�rea c� temerile mercurienilor, faptele de eroism ale lui Rodrigo, retorica Adun�rii Generale, fuseser� toate complet inutile.

Ce ironie cosmic�, g�ndi Norton privindu-�i socotelile, ca dup� un milion de ani de pilotaj perfect, calculatoarele din Rama s� fac� o singur� �i ne�nsemnat� gre�eal� ― poate schimbarea semnului unei ecua�ii din plus �n minus.

To�i fuseser� absolut convin�i c� Rama va fr�na treptat, astfel �nc�t, capturat de for�a gravita�ional� a soarelui, s� devin� o nou� planet� a Sistemului Solar. Iar acum, proceda exact pe dos.

Accelera� �n cea mai proast� direc�ie posibil�.

Rama se pr�bu�ea din ce �n ce mai repede �n soare.

45.�PHOENIX

Pe m�sur� ce detaliile noii traiectorii se clarificau, era dificil de �ntrev�zut cum ar mai fi sc�pat Rama de dezastru. Doar c�teva comete ajunseser� vreodat� at�t de aproape de soare; la periheliu avea s� se g�seasc� la mai pu�in de o jum�tate de milion de kilometri deasupra infernului de hidrogen �n fuziune. Nici un fel de materie solid� nu rezista la o asemenea temperatur�. Aliajul dur cu care era c�ptu�it Rama avea s� �nceap� s� se topeasc� la o distan�� de zece ori mai mare.

Endeavour dep�ise deja propriul periheliu, spre u�urarea tuturor, iar �n prezent se �ndep�rta constant de soare. Rama �nainta pe orbita lui tot mai apropiat� �i mai rapid�, deja �n interiorul franjurilor mai lungi ale coroanei. De pe nav�, actul final al dramei era observat �n am�nunt.

Apoi, la cinci milioane de kilometri de astru �i f�r� s�-�i reduc� accelera�ia, Rama �ncepu s�-�i �eas� crisalida. P�n� �n clipa aceea, la puterea maxim� a telescoapelor lui Endeavour se z�rise ca o dunguli�� str�lucitoare. Brusc �ncepu s� sclipeasc� aidoma unei stele z�rite prin ce�urile orizontului. P�rea c� se dezintegreaz�; urm�rind imaginea, Norton sim�i o durere vie pentru pierderea unei astfel de minuni. Apoi �n�elese �ns� c� Rama nu disp�ruse, ci se �nconjurase cu un v�l sc�nteietor.

Dup� care disp�ru� �n locul lui r�mase un obiect str�lucitor, asem�n�tor unui astru, f�r� s� prezinte un disc vizibil ― de parc�, deodat�, Rama s-ar fi contractat �ntr-o sfer� minuscul�.

Trecu un timp p�n� s� priceap� ce se �nt�mplase cu adev�arat. Rama era �nconjurat de o sfer� perfect, reflectorizant�, cu diametrul de aproximativ o sut� de kilometri. Se observa doar reflexia soarelui pe por�iunea curbat� cea mai apropiat� de ei. Probabil c� acel �nveli� protector �l ferea pe Rama de infernul solar.

Pe m�sur� ce orele se scurgeau, sfera �i schimba forma. Imaginea soarelui deveni alungit�, distorsionat�. Sfera se transforma �ntr-un elipsoid cu axa mare �ndreptat� �n sensul mi�c�rii. Abia atunci le parvenir� primele rapoarte anormale de la sondele automate care, de aproape dou� sute de ani, �ineau permanent sub observa�ie soarele.

�n zona din jurul lui Rama se petrecea ceva ciudat cu c�mpul magnetic solar. Liniile de for�� lungi de un milion de kilometri, �n�es�nd coroana solar� �i �mping�nd limbile de gaze ionizate cu viteze ce sfidau p�n� �i strivitoarea for�� de atrac�ie a soarelui, se deformau �n jurul elipsoidului str�lucitor. Cu ochiul liber nu se vedea nimic, dar instrumentele plasate pe orbit� raportau fiecare schimbare a fluxului magnetic �i a radia�iei ultraviolete.

Deodat�, modific�rile coroanei devenir� vizibile cu ochiul liber. Sus, �n atmosfera exterioar� a astrului, ap�ruse un tub sau un tunel u�or str�lucitor, lung de o sut� de mii de kilometri. Se curba u�or de-a lungul orbitei urmate de Rama, iar Rama �nsu�i, sau crisalida protectoare din jurul s�u, se z�rea ca un v�rf sclipitor, gonind tot mai vijelios prin coroan� de-a lungul fantomaticului tunel.

Da, �i sporea viteza; �nainta cu peste dou� mii de kilometri pe secund� �i nu se mai punea problema s� r�m�n� un satelit al soarelui. Strategia raman� se limpezi, se apropiaser� at�t de mult de soare s�-i capteze energia �i s� accelereze �i mai mult pe drumul c�tre �inta lor necunoscut�

Se p�rea �ns� c� nu capta doar energie. Nimeni nu putea confirma presupunerea, deoarece instrumentele de observa�ie cele mai apropiate se g�seau la treizeci de milioane de kilometri distan��, dar erau indicii suger�nd c� materia trecea din soare �n Rama �nsu�i, �nlocuind astfel scurgerile �i pierderile cauzate de zece mii de secole petrecute �n spa�iu.

Rama ocolea tot mai iute astrul, deplas�ndu-se mai rapid dec�t oricare alt obiect ce traversase vreodat� Sistemul Solar. �n mai pu�in de dou� ore, direc�ia de mi�care i se schimbase cu peste nou�zeci de grade, oferind dovada final�, �ntr-un mod dispre�uitor aproape, a totalei sale lipse de interes pentru planetele a c�ror lini�te o tulburase �n mod brutal.

�n prezent ie�ea de pe ecliptic�, jos pe cerul sudic, nu mult sub planul �n care se deplaseaz� planetele. De�i, cu certitudine, nu aceea reprezenta destina�ia lui final�, se �ndrepta exact c�tre Marele Nor al lui Magellan, spre spa�iile singuratice de dincolo de Calea Lactee.

46.�INTERLUDIU

― Intr�, rosti absent comandantul Norton, r�spunz�nd cioc�niturilor discretei

― Am nout��i, Bill. Vreau s� te anun� eu prima, �naintea echipajului. �i oricum, este sectorul meu.

Norton �nc� p�rea departe. St�tea cu m�inile sub ceaf�, cu ochii pe jum�tate �nchi�i �i cu luminile cabinei reduse, f�r� s� doarm�, ad�ncit �ntr-un vis personal.

Clipi o dat� sau de dou� ori �i reveni la realitate.

― Iart�-m�, Laura� nu �n�eleg. Care-i problema?

― S� nu-mi zici c� ai uitat!

― Termin� cu tachin�rile, afurisito! �n ultima vreme am avut destule pe cap.

Medicul-�ef Ernst �mpinse un scaun culisant �i se a�ez� al�turi de el.

― De�i crizele interplanetare apar �i dispar, angrenajele birocra�iei mar�iene continu� s� func�ioneze. Eu cred c� Rama a ajutat. Bine c� n-a fost nevoie s� ob�ii �i acordul mercurienilor�

�ncepea s� se fac� lumin�.

― Oh� Port Lowell a dat aprobarea.

― Nu numai at�t� s-a �i ac�ionat! Laura privi biletul din m�n�. �Imediat�, citi ea. Probabil c� noul t�u fiu este conceput �n chiar aceste clipe.. Felicit�ri!

― Mul�umesc. Sper c� nu l-a sup�rat �nt�rzierea.

Ca to�i astronau�ii, Norton fusese sterilizat la intrarea �n serviciu. Pentru un b�rbat ce urma s� petreac� ani �ntregi �n spa�iu muta�iile provocate de radia�ii nu constituiau un risc, ci o certitudine. Spermatozoidul ce-�i transmisese pachetul de gene pe Marte, la dou� sute de milioane de kilometri dep�rtare, st�tuse congelat treizeci de ani, a�tept�ndu-�i momentul.

Norton se �ntreb� dac� va ajunge la timp la na�tere. κi merita odihna, relaxarea� via�a normal� de familie, at�t c�t o putea avea un cosmonaut. Acum, cu misiunea practic �ncheiat�, �ncepea s� se destind� �i s� se g�ndeasc� iar�i la viitorul s�u �i al celor dou� familii. Da, era bine s� stea acas� o vreme �i s� recupereze timpul pierdut ― �n multe feluri�

Laura protest� neconving�tor.

― Vizita mea n-a fost dec�t �n interes de serviciu�

― Dup� at��ia ani, replic� Norton, noi doi ne cunoa�tem destul de bine� Oricum, �n momentul de fa�� nu e�ti de cart.

Mult mai t�rziu, Laura �l �ntreb�:

― La ce te g�nde�ti? Sper c� nu devii sentimental.

― Nu �n leg�tur� cu noi. Cu Rama. �ncepe s�-mi lipseasc�.

― ��i mul�umesc pentru compliment.

Norton o str�nse mai tare �n bra�e. Adeseori se g�ndea c�, �n absen�a gravita�iei, unul din cele mai pl�cute lucruri era s� �ii pe cineva �n bra�e �ntreaga noapte, f�r� s� opre�ti circula�ia s�ngelui. Existau chiar unii care declarau c� dragostea la 1 g era at�t de dificil�, �nc�t nu se mai bucurau de ea.

― Este bine�tiut, Laura, c� b�rba�ii, spre deosebire de femei, au creierul bi-orientat. Serios vorbind, aproape serios ― simt c� am pierdut ceva.

― Asta pot s� �n�eleg.

― Nu fi a�a de cinic�. Nu e singurul motiv. �n sf�r�it, nu conteaz�

Renun��. Nu-i venea u�or s�-�i explice nici lui �nsu�i.

Reu�ise dincolo de orice a�tept�ri; descoperirile f�cute de echipajul s�u �n Rama urmau s�-i preocupe zeci de ani pe savan�i. �n plus, sf�r�ise f�r� nici un accident.

�n acela�i timp �ns�, nu avusese succes. Se putea specula la infinit, dar originea �i �elul Ramanilor r�m�neau complet necunoscute. Folosiser� Sistemul Solar ca sta�ie de alimentare, sau de accelerare, nu conta, ignor�ndu-l apoi total, �n drumul lor c�tre �eluri mai importante. Probabil nu aveau s�-�i dea seama niciodat� de existen�a omului. O asemenea monumental� indiferen�� insulta mai mult dec�t orice.

C�nd Norton �l z�ri ultima oar� pe Rama, o stelu�� gonind dincolo de Venus, �n�elese c� o parte a vie�ii sale luase sf�r�it. Avea doar cincizeci �i cinci de ani, dar sim�ea c�-�i l�sase tinere�ea acolo, pe c�mpia curb�, printre taine �i minuni �ndep�rt�ndu-se �n prezent inexorabil de om. Oric�te glorii �i realiz�ri urma s�-i ofere viitorul, �ntreg restul vie�ii avea s� fie urm�rit de un sentiment de ne�mplinire.

A�a g�ndea, dar nu avea dreptate. Iar pe P�m�ntul �ndep�rtat, Dr. Carlisle Perera nu povestise �nc� nim�nui de ce se de�teptase dintr-un somn agitat, cu mesajul subcon�tientului r�sun�ndu-i �n urechi:

Ramanii fac totul �n triplet.

― Sf�r�it ―