�n clipa trezirii, �n mintea c�pitanului Davidson �i f�cur� apari�ia dou� evenimente ale zilei precedente. C�pitanul r�mase �ntins �n �ntuneric �i le privi pentru o vreme. Unul era bun: sosise transportul cel nou de femei. S� nu-�i vin� s� crezi! Erau acolo, �n Centralville, la dou�zeci �i �apte de ani-lumin� de P�m�nt cu NAFAL-ul �i la patru ore de zbor p�n� la Tab�ra Smith, transport de femele pentru �mperechere al coloniei Noul Tahiti, s�n�toase �i curate, 212 capete de stoc uman a-nt�ia. Sau, oricum, destul de bun. Cel de-al doilea eveniment era mai prost: un raport din Insulele Sterpe despre recolte slabe, eroziuni masive, o alunecare de teren� �irul de 212 femeiu�ti pieptoase, bune de iubit, �i disp�ru din minte atunci c�nd �i imagin� ploaia ce turna pe p�m�ntul arat, transform�ndu-l �n noroi, apoi sub�iind noroiul �ntr-o zeam� ro�ie care curgea peste st�nci, �n marea �fichiuit� de ploaie. Eroziunea �ncepuse �nainte ca el s� plece de pe Insulele Sterpe pentru a prelua conducerea taberei Smith �i, fiind dotat cu o memorie vizual� excep�ional�, de tipul denumit eidetic, �i-o reamintea acum perfect. Se p�rea c� barosanul �la, Kees, avusese dreptate; �n locurile unde inten�ionai s� organizezi ferme trebuia s� la�i mul�i copaci �n picioare. Cu toate acestea, Davidson nu reu�ea s� �n�eleag� de ce o ferm� de soia trebuia s� piard� at�ta teren pre�ios pentru copaci, dac� solul era �ntre�inut cu adev�rat �tiin�ific. �n Ohio nu era a�a; dac� voiai porumb, plantai porumb �i nu risipeai terenul cu pomi �i alte chestii Terra era �ns� o planet� �mbl�nzit�, pe c�nd Noul Tahiti, nu. De aceea se g�sea Davidson acolo, ca s�-l �mbl�nzeasc�. Dac� din Insulele Sterpe nu mai r�m�sese acum dec�t piatr�, la gunoi cu ele; �ncep iar�i, pe alt� insul� �i te str�duie�ti s� ias� mai bine. Nu putem da gre�, noi suntem Oameni. O s� �nve�i tu imediat ce-nseamn� asta, planet� nenorocit�, g�ndi Davidson �i r�nji �n obscuritatea bar�cii, deoarece �i pl�ceau �nfrunt�rile. Oameni G�nditori; g�ndi Femei, �i �irul de figurine �ncepu s� i se perinde prin minte, z�mbind �i leg�n�ndu-se.

��Ben! url� el, ridic�ndu-se �i l�s�ndu-�i t�lpile pe du�umeaua goal�. Ad� repede ap� fierbinte, iute-iute!

R�cnetul �l trezi complet. Se �ntinse, se sc�rpin� pe piept, �i trase �ortul �i ie�i din barac� �n lumina soarelui, f�c�ndu-le pe toate �ntr-un �ir rapid de mi�c�ri. Era un b�rbat voinic, cu mu�chi puternici �i-i pl�cea s�-�i foloseasc� trupul antrenat. Ben, creechul lui, preg�tise apa; o pusese pe foc, ca de obicei, iar acum st�tea �i privea �n gol, tot ca de obicei. Creechii nu dormeau niciodat�, doar st�teau �i priveau.

��Dejunul! Iute-iute! f�cu Davidson, lu�ndu-�i aparatul de ras de pe masa grosolan�, unde creechul �l pusese al�turi de un prosop �i de o oglinjoar� proptit� vertical.

Avea multe de f�cut �n ziua aceea deoarece, �n ultima clip� �nainte de-a se scula, hot�r�se s� zboare p�n� la Central ca s� vad� cu ochii lui femeile. Nu aveau s� �in� prea mult, 212 printre dou� mii de b�rba�i �i, ca �i primul transport, majoritatea erau probabil Mirese de Colonie, deci numai vreo dou�zeci-treizeci veniser� ca Personal de Recreere; dar pu�toaicele alea erau ni�te gagici ale dracului de lacome �i Davidson inten�iona, de data aceasta, s� fie primul la r�nd cu cel pu�in una dintre ele. Z�mbi �n partea st�ng�, p�str�nd obrazul drept nemi�cat sub lam�.

B�tr�nul creeche se moc�ia; avea nevoie de o or� ca s�. aduc� dejunul de la buc�t�rie.

��Iute-iute! zbier� Davidson �i Ben �i �mpinse t�r��itul f�r� oase �n ritmul unui umblet.

Ben avea cam un metru �n�l�ime, iar blana lui de pe spate era mai mult alb� dec�t verde; era b�tr�n �i prost chiar �i pentru un creeche, �ns� Davidson �tia cum s� se poarte cu el. Mul�i oameni nu se puteau descurca cu creechii, de nimic buni, dar Davidson nu avusese niciodat� probleme cu ei; l-ar fi putut �mbl�nzi pe oricare dac� ar fi meritat osteneala. Totu�i, nu merita. Adu suficien�i oameni, construie�te ma�ini �i robo�i, ridic� ora�e �i ferme �i nimeni n-o s� mai aib� nevoie de creechi. Iar asta era o chestie bun�. Planeta, Noul Tahiti, era realmente f�cut� pentru oameni. Cur��at� pe sus �i pe jos, cu p�durile t�iate pentru a l�sa loc culturilor de cereale, cu s�lb�ticia, ignoran�a �i apuc�turile primitive �nl�turate, ar fi fost un paradis, un adev�rat Eden. O planet� mult mai bun� dec�t P�m�ntul cel uzat. Ar fi fost planeta lui deoarece, �n ad�ncul firii, �sta era Don Davidson: un �mbl�nzitor de planete. Nu era l�ud�ros, dar �i cuno�tea capacit��ile. Pur �i simplu, a�a era el f�cut. �tia ce voia �i cum s� ob�in� ceea ce voia. �i ob�inea �ntotdeauna.

Dejunul �i r�sp�ndi o c�ldur� pl�cut� �n stomac. Buna dispozi�ie nu i se stric� nici m�car atunci c�nd.

�l z�ri pe Kees Van Sten �ndrept�ndu-se c�tre el: un b�rbat gras, alb �i �ngrijorat, cu ochii holba�i ca ni�te mingi albastre de golf.

��Don, �ncepu Kees f�r� s�-l salute, n�t�r�ii au v�nat iar�i C�prioare Ro�ii �n F�ii. La Sal�, �n camera din spate, sunt optsprezece perechi de coarne.

��Kees, nimeni nu i-a oprit niciodat� pe braconieri de la braconaj.

��Tu �i po�i opri. De asta tr�im cu legea mar�ial� permanent� �i de asta colonia e militarizat�. Ca s� se respecte legile.

Un atac direct din partea gr�sanului! Era de-a dreptul amuzant.

��Bine, f�cu Davidson �mp�ciuitor. �i puteam opri. Eu �ns� trebuie s� am grij� de oameni; asta-i datoria mea, a�a cum ai spus chiar tu. Iar oamenii sunt cei importan�i. Nu animalele. Dac� un pic de braconaj �i ajut� pe oameni s� �ndure traiul de aici, atunci inten�ionez s�-nchid ochii. Trebuie s� se distreze �i ei.

��Au la dispozi�ie jocuri, sporturi, �nregistr�rile celor mai importante evenimente sportive din ultimul secol, b�uturi, halucinogene �i un lot proasp�t de femei �n Central. Eroii t�i de grani�� sunt putrezi de vicii �i nu este necesar s� extermine o specie b�tina�� rar� doar �ca s� se distreze�. Dac� nu iei m�suri, va trebui ca �n raportul meu c�tre c�pitanul Gosse s� consemnez o abatere major� de la Conven�ia Ecologic�.

��N-ai dec�t s� procedezi a�a, dac� �i se pare nimerit, Kees, replic� Davidson care nu-�i pierdea niciodat� cump�tul. Modul �n care un european, cum era Kees, se �nro�ea la fa�� atunci c�nd nu-�i mai putea controla nervii era cumva patetic. La urma urmei, continu� el, asta �i-e meseria. N-o s� fac contesta�ie; n-au dec�t s� se certe la Central �i s� hot�rasc� cine are dreptate. Vezi, Kees, de fapt, tu vrei s� p�strezi locul �sta a�a cum este acum. Ca pe o gigantic� rezerva�ie natural�. Pe care s-o prive�ti, s-o studiezi� Perfect, doar e�ti un specialist. Noi, �ns�, suntem ni�te tipi obi�nui�i care-�i v�d de treburile lor. Terra are mare, mare nevoie de lemn. Pe Noul Tahiti am g�sit lemn. A�a �nc�t, am devenit forestieri. ��i po�i da seama c� ne deosebim prin aceea c�, la tine, P�m�ntul nu este pe primul loc. La mine, este.

Kees �l privi piezi�, cu ochii lui rotunzi �i alba�tri.

��Este oare? Vrei s� transformi planeta asta �ntr-o imagine a P�m�ntului, da? Un pustiu din beton?

��C�nd rostesc cuv�ntul P�m�nt, Kees, eu m� g�ndesc la oameni. La b�rba�i. Pe tine te preocup� c�prioarele, pomii, buruienile, perfect, asta-i p�s�rica ta. Mie �ns� �mi place s� v�d lucrurile �n perspectiv�, de sus �n jos, �i deocamdat� sus se g�sesc oamenii. Acum, suntem aici, de aceea, �i planeta asta va face ca noi. Fie c�-�i place, fie c� nu, este o realitate; a�a stau lucrurile. Uite ce-i, Kees, a� vrea s-o �ntind p�n� �n Central ca s� le v�d pe noile coloniste. Vii �i tu?

��Nu, mul�umesc, c�pitane, r�spunse specialistul �i se �ndrept� spre baraca laboratorului.

Era groaznic de furios. Enervat pe nenorocitele alea de c�prioare. Erau �ntr-adev�r ni�te animale mari. Memoria perfect� a lui Davidson �i-o reaminti pe prima, z�rit� chiar acolo, �n �inutul Smith: o umbr� mare �i ro�ie, �nalt� de doi metri p�n� la um�r, cu o coroan� de coarne �nguste �i aurii, un animal iute �i curajos, cel mai perfect v�nat care putea fi �nchipuit. Pe P�m�nt foloseau deja roboc�prioare, chiar �i �n Mun�ii St�nco�i �i �n parcul Himalaia; cele adev�rate disp�ruser� aproape complet. Creaturile astea reprezentau visul oric�rui v�n�tor. A�a �nc�t, aveau s� fie v�nate. Ce dracu, le v�nau p�n� �i creechii s�lbatici, cu am�r�tele lor de arcule�e. C�prioarele trebuiau s� fie v�nate deoarece de asta se g�seau acolo. Numai am�r�tul �la de sensibil, Kees, nu putea �n�elege. De fapt, individul era un tip de�tept, dar nu �ndeajuns de realist. Nu pricepea c� pentru a c�tiga, trebuie s� te dai de partea �nving�torilor. Iar Omul, conchistador experimentat, c�tig� de fiecare dat�.

Davidson se gr�bi prin a�ezare, cu soarele dimine�ii �n ochi, respir�nd mirosul de lemn proasp�t t�iat �i fumul dulceag al frunzelor �n�l��ndu-se prin aerul cald. Lucrurile erau destul de ordonate pentru o tab�r� forestier�. Cei dou� sute de b�rba�i din tab�r� �mbl�nziser�, �n numai trei luni � E, o por�iune bunicic� din s�lb�ticie. Tab�ra Smith: dou� cupole mari din plastic ondulat, patruzeci de bar�ci din lemn, construite de creechi, gaterul �i crematoriul, l�s�nd un nori�or albastru peste zeci de metri p�tra�i de bu�teni �i cherestea; mai sus, c�mpul de aterizare �i hangarul cel mare din prefabricate, destinat elicopterelor �i ma�inilor grele. Asta era totul. �ns� atunci c�nd sosiser� ei, nu existase absolut nimic. Numai copaci. Un codru �ntunecat de trunchiuri r�sucite �i �ncol�cite, f�r� de sf�r�it �i f�r� de �n�eles. Un r�u lene� acoperit �i sufocat de p�dure, c�teva colibe ale creechilor pitite dup� tulpini, c�prioare ro�ii, maimu�e p�roase, p�s�ri. �i copaci. R�d�cini, trunchiuri, ramuri, crengu�e, frunze; frunze deasupra capului �i sub t�lpi, �n fa�� �i �n ochi, nenum�rate frunze pe nenum�ra�i copaci.

�n cea mai mare parte, Noul Tahiti era alc�tuit� din ap�: oceane calde �i pu�in ad�nci, �ntrerupte ici �i colo de recife, insuli�e �i arhipelaguri, precum �i de cele cinci mari �inuturi care alc�tuiau un arc de 2 500 de kilometri �n sectorul sferic nord-vest. Iar toate continentele acelea erau acoperite cu copaci.

Ocean �i p�dure. Ele erau op�iunile pe Noul Tahiti. Ap� �i soare sau umbr� �i frunze.

Oamenii se aflau �ns� acolo ca s� risipeasc� umbra �i s� transforme h��i�urile �n sc�nduri netede, care pe P�m�nt erau mai pre�ioase dec�t aurul. Nu era nici o exagerare, deoarece aurul se putea ob�ine din apa de mare, sau de sub ghe�urile Antarcticei, pe c�nd lemnul, nu; lemnul era produs numai de copaci. Iar pe P�m�nt devenise, �ntr-adev�r, un lux necesar. De aceea, p�durile str�ine deveniser� lemn. Dou� sute de b�rba�i cu fier�straie automate �i topoare t�iaser� deja, �n numai trei s�pt�m�ni, opt F�ii, late de un kilometru �i jum�tate, �n �inutul Smith. Cioturile F�iei cea mai apropiat� de tab�r� erau de acum albe �i sf�r�micioase; tratate chimic, aveau s� se transforme �ntr-o cenu�� fertil� p�n� la sosirea coloni�tilor permanen�i, fermierii, care aveau s� se instaleze �n �inutul Smith. Acestora nu le mai r�m�nea dec�t s� planteze semin�ele �i s� a�tepte �ncol�irea lor.

Toate acestea se mai f�cuser� odat�, de mult. Asta era ceva straniu �i reprezenta, de fapt, dovada c� Noul Tahiti era destinat oamenilor. Tot ceea ce se g�sea acolo venise de pe P�m�nt cu un milion de ani �n urm�, iar evolu�ia urmase o linie at�t de asem�n�toare �nc�t recuno�teai imediat orice: pin, stejar, nuc, castan, brad, ilice, frasin; c�prioar�, pas�re, �oarece, pisic�, jder, maimu��. Bine�n�eles, umanoizii de pe Hain-Davenant pretindeau c� ei f�cuser� lucrul acesta, �n aceea�i perioad� �n care colonizaser� P�m�ntul dar, dac�-i ascultai pe ET-ii �ia, descopereai c� ei ar fi populat toate planetele din galaxie �i ar fi inventat totul, de la sex �i p�n� la pioneze. Teoriile despre Atlantida erau mult mai realiste �i planeta ar fi putut foarte bine s� fie o colonie atlant� uitat�. Oamenii �ns� muriser�. Iar fiin�a cea mai asem�n�toare lor, care se dezvoltase din linia maimu�elor pentru a-i �nlocui, era creechul.

���nalt de un metru �i acoperit cu o blan� verde. Ca ET-i erau peste standard, dar ca oameni erau un vax � pur �i simplu nu le sem�nau. Poate peste �nc� vreun milion de ani. Conchistadorii, ap�ruser� �ns� mai devreme. Acum, evolu�ia nu mai avea pasul unei muta�ii �nt�mpl�toare, o dat� la un mileniu, ci viteza navelor stelare ale Flotei Terrane.

��Hei, c�pitane!

Davidson se r�suci, cu o reac�ie �nt�rziat� doar cu o frac�iune de secund�, dar fu destul ca s�-l nemul�umeasc�. Planeta asta blestemat� avea ceva �n ea, �n soarele auriu �i cerul albicios, �n brizele molcome care aduceau arome de frunze �i polen, ceva care te f�cea s� visezi cu ochii deschi�i. Hoin�reai, g�ndindu-te la conchistadori, la destin �i la alte chestii, �i �ncepeai s� te mi�ti �ncet �i lene� ca un creeche.

��'Nea�a, Ok, �i r�spunse �efului t�ietorilor de lemne.

Negru �i v�nos ca un cablu de o�el, Oknanawi Nabo era opusul fizic al lui Kees, da avea aceea�i privire �ngrijorat�.

��Ai o clip� liber�?

��Sigur c� da. Ce te fr�m�nt�, Ok?

���mpu�i�ii �tia mici.

Se rezemar� cu spatele de o balustrad� rupt�. Davidson �i aprinse prima marijuan� a zilei. �n lumina soarelui, fumul alb�strui �i cald se �n�l�a lent �n v�zduh. P�durea dinapoia taberei, o f�ie net�iat�, lat� de cinci sute de metri, era plin� de zgomote: pocnituri, trosnituri; sc�r��ituri, fo�nete, f��ituri, sunetele care populeaz� totdeauna p�durile diminea�a. Poiana aceea ar fi putut s� fie Idaho �n 1950. Sau Kentucky �n 1830. Ori Galia �n 50 �.e.n. �Tiu-ui�, ciripi �n dep�rtare o pas�re.

��Mi-ar place s� scap de ei, c�pitane.

��De creechi? Cum adic�, Ok?

��S�-i las s� plece. La gater nu-i pot face s� munceasc� �ndeajuns ca s� am motiv s�-i p�strez. Nu reprezint� dec�t, pur �i simplu, o b�taie de cap.

��Lucreaz�, dac� �tii cum s�-i iei. Ei au ridicat tab�ra.

Chipul de obsidian al lui Oknanawi era neclintit.

���n fine, pesemne c� tu �tii cum s�-i iei. Eu nu �tiu. F�cu o pauz�, apoi urm�: �n cursul de Istorie Aplicat�, pe care l-am urmat �n timpul preg�tirii pentru Zone de Frontier�, se spunea c� sclavia n-a dat niciodat� roade. N-a fost rentabil�.

��A�a-i, dar aici nu-i sclavie, Ok, b�iatule. Sclavii �nseamn� oameni. C�nd cre�ti vite, e vorba de sclavie? Nu. �i e o ocupa�ie rentabil�.

Oknanawi �ncuviin�� impasibil, dar continu�:

��Sunt prea mititei. Am �ncercat s�-i �nfometez pe cei mai rahitici. Pur �i simplu, stau �i se zg�iesc �n gol.

��Sunt mici, a�a-i, dar nu te l�sa prostit, Ok. Sunt duri; au o rezisten�� colosal� �i nu simt durerea la fel ca oamenii. Nu uita asta, Ok. Tu crezi c� dac�-l pocne�ti pe unul este ca �i cum ai lovi un copil. Crede-m�, dac� ar fi dup� ce simt ei, puteai tot at�t de bine, s� dai �ntr-un robot. Uite, te-ai culcat cu c�teva din femele �i ai v�zut c� parc� nu simt nimic, nici pl�cere, nici durere; stau acolo, ca ni�te saltele, indiferent ce le-ai face. To�i sunt a�a. Poate c-au mai mul�i nervi primitivi dec�t oamenii. Ca pe�tii, de pild�. S�-�i zic o chestie sc�rboas�, apropo de asta. Pe c�nd eram �n Central, �nainte de a veni aici, unul din masculii �mbl�nzi�i a s�rit la mine. �tiu c� �i s-a spus c� ei nu lupt� niciodat�, �ns� �sta a venit glon� la mine �i noroc c� nu era �narmat altfel m-ar fi omor�t. Aproape c-a trebuit s�-l ucid, ca s�-mi dea drumul. �i revenea tot mereu. E incredibil c�te lovituri a primit, f�r� ca m�car s� le simt�. Ca un g�ndac pe care trebuie s�-l strive�ti, deoarece nu �tie c-a fost deja c�lcat. Uite aici.

Davidson �i aplec� �easta tuns� perie �i ar�t� o umfl�tur� �napoia uneia dintre urechi.

��Era aproape gata s�-mi fac� felul � asta dup� ce-i rupsesem bra�ul �i-l umplusem de bor� pe fa��! Nu mai reu�eam s�-l opresc� Ok, toat� chestia e c� creechii sunt puturo�i, pro�ti, tr�d�tori �i nu simt durerea. Trebuie s� fi dur cu ei.

��Nu merit� oboseala, c�pitane. Blestema�ii �tia verzi nu vor s� lupte, nu vor s� munceasc�, nu vor s� fac� nimic. Dec�t s� m� enerveze.

�n morm�itul lui Oknanawi se sim�ea o amabilitate, care nu reu�ea �ns� s�-i mascheze �nc�p���narea. Nu avea s�-i bat� pe creechi, pentru c� erau cu mult mai pl�p�nzi dec�t el; asta era clar �n mintea lui �i deveni evident �i pentru Davidson, care accept� imediat ideea. �tia cum s�-�i manevreze oamenii.

��Fii atent, Ok. �ncearc� urm�toarea chestie: Adun�-i pe �efii lor �i spune-le c� ai s�-i injectezi cu halucinogene. Mescalin�, opiu, orice, ei nu le deosebesc, dar se tem de ele. Nu exagera �i-�i garantez c-o s� ai succes.

��De ce le e fric� de halu? �ntreb� �eful de echip�.

��De unde s� �tiu? Femeile de ce se tem de �oareci? Ok, �n privin�a femeilor �i a creechilor, nu c�uta explica�ii! Apropo de tipe, tot m� duc la Central acum, vrei s� pun m�na pe vreuna pentru tine?

��Mai bine, ia m�na de pe c�teva, p�n� pot pleca �i eu, r�nji Oknanawi.

Pe l�ng� ei trecu un grup de creechi c�r�nd o b�rn� lung� de 12x12 pentru Sala de Recreere ce se construia �n josul r�ului. Siluetele micu�e �i lente transportau b�rna uria�� aidoma unor furnici care duc un greiere mort �i �n�epenit. Oknanawi �i privi �i rosti:

��C�pitane, adev�rul e c� m� trec fiorii.

Afirma�ia suna straniu, mai ales venind din partea unui tip dur �i lini�tit, ca el.

��De fapt, Ok, sunt de acord cu tine: nu merit� nici deranjul, nici riscul. Dac� c�c�ciosul �la de Lyubov nu era pe aici �i nici colonelul nu se �nc�p���na �ntr-at�t s� respecte Codul, cred c-am fi putut cur��a zonele astea �n care ne-am stabilit, �n loc s� recurgem la chestia cu Munca Voluntar� Mai devreme sau mai t�rziu, tot au s� dispar�, �i cu c�t mai repede cu at�t mai bine. Asta-i situa�ia. Dintotdeauna, rasele primitive au trebuit s� se �ncline �naintea celor civilizate. Sau s� fie asimilate. Dar e sigur, ce naiba, c� n-o s� asimil�m ni�te maimu�oi verzi! �i, dup� cum ai spus chiar tu, sunt destul de de�tep�i ca s� nu-i crezi pe de-a �ntregul. Ca maimu�ele alea mari care tr�iau c�ndva �n Africa, nu mai �tiu cum le zicea�

��Gorile?

��A�a. O s� ne descurc�m mai bine, aici, f�r� creechi, tot a�a cum ne-am descurcat mai bine f�r� gorile �n Africa. Ne stau �n cale� �ns� Tata Ding-Dong spune s� folosim munca creechilor, iar noi o folosim. O vreme. Este? Pe disear�, Ok.

��Este, c�pitane.

Davidson intr� �n cartierul general al taberei: un cub din sc�nduri de pin, cu latura de patru metri, dou� birouri, un r�citor de ap� �i locotenentul Birno, repar�nd un walkie-talkie.

��Ai grij� s� nu dai foc la tab�r�, Birno.

��Ad�-mi �i mie o Colo, c�pitane. Blond�. 34-22-36.

�� Cristoase, numai at�t?

��Nu �tii c�-mi plac alea mai sl�bu�e?

Expresiv, Birno �i schi�� preferin�a �n aer. Z�mbind, Davidson se �ndrept� spre hangar. Ridic�ndu-se cu elicopterul deasupra taberei, privi �n jos: cuburi de copii, c�r�ri abia schi�ate, poieni prelungi �i pres�rate cu cioturi �i buturugi, mic�or�ndu-se toate �n vreme ce aparatul se ridica. Putea z�ri acum verdele p�durilor virgine de pe insula uria��, iar dincolo de verdele acela �ntunecat smaraldul oceanului, pierz�ndu-se �n dep�rtare. Tab�ra Smith p�rea o pat� galben�, un petec pe o uria�� tapiserie verde.

Travers� str�mtoarea Smith �i terenurile �mp�durite din nordul Insulei Centrale �i, pe la amiaz�, ajunse �n Centralville. Sem�na cu un ora�, sau a�a i se p�rea lui dup� trei luni petrecute �n p�dure; str�zi �i case adev�rate care existaser� acolo de ia �nfiin�area Coloniei, cu patru ani �n urm�. Nu-�i d�deai seama c�, �n realitate, era un am�r�t de or�el de grani�� p�n� c�nd nu priveai spre sud, cam la un kilometru dep�rtare, �i vedeai str�lucind, deasupra buturugilor �i aleilor asfaltate, un turn auriu, mai �nalt dec�t oricare alt� cl�dire din Centralville. Nava nu era mare, dar acolo p�rea imens�. Era �ns� doar o auxiliar�, o navet�, b�rcu�a unei cor�bii; racheta NAFAL, denumit� Shackleton, se afla pe orbit�, la o dep�rtare de o jum�tate de milion de kilometri. Naveta era numai o sugestie, doar degetul mic al m�re�iei, al puterii, al preciziei de aur care era tehnologia p�m�ntean� a zborului interstelar.

De aceea, pentru o clip�, z�rind racheta venit� de acas�, ochii lui Davidson se umplur� de lacrimi. Nu se ru�in� de ele. El era un patriot, a�a se n�scuse: patriot.

�n cur�nd, umbl�nd pe str�zile or�elului �ncepu s� z�mbeasc�. �ntr-adev�r, femeile erau acolo �i-�i puteai da seama c� erau noi venite. Majoritatea purtau fuste str�mte �i lungi, cu pantofi mari, ca ni�te galo�i, ro�ii, purpurii sau aurii, �i c�m�i brodate cu fir de aur sau argint. Se terminase cu zg�itul dup� sf�rcuri. Moda se schimbase; p�cat. Toate aveau p�rul str�ns �n sus, dat pesemne cu fixativul acela cleios pe care-l foloseau de obicei. Ur�t ca naiba, dar cu adev�rat o chestie pe care numai femeile �i-o puteau face �i de aceea era a����tor. Davidson r�nji spre o euroafr� micu�� �i pieptoas�, cu un coc mai mare dec�t capul; nu i se r�spunse printr-un z�mbet, ci printr-o leg�nare a �oldurilor care spunea limpede: Hai cu mine, hai cu mine. Nu-i urm� �ns� invita�ia. Nu �nc�. Merse la cartierul general din Central � cremene �i plastiplat, 40 de birouri, 10 r�citoare de ap� �i un arsenal subteran � �i lu� leg�tura cu Comanda Administra�iei Coloniei Noul Tahiti. Se �nt�lni cu c��iva membri ai echipajului de lansare, l�s� o cerere pentru un pseudorobot descojitor �i hot�r�, �mpreun� cu vechiul lui amic, Juju Sereng, s� se �nt�lneasc� la ora paisprezece �n barul' �Luau�.

Ajunse la bar cu o or� mai devreme, ca s� �nfulece ceva �nainte de a �ncepe cu b�utul. Lyubov era �i el acolo, �mpreun� cu doi tipi �mbr�ca�i �n uniforma Flotei, pesemne speciali�ti veni�i cu naveta lui Shackleton. Davidson nu respecta prea mult Flota � o gr�mad� de �mechera�i elegan�i care l�sau Armatei treaba murdar�, sc�rboas� �i periculoas� de pe planet�; dar gradul era grad, �i oricum era amuzant s�-l vezi pe Lyubov purt�ndu-se prietenos cu un ofi�er. Gesticula �n timp ce vorbea, a�a cum f�cea mereu. Trec�nd pe l�ng� el, Davidson �l b�tu pe um�r �i i se adres�:

��Salut, Raj, b�tr�ne, cum �i p�c�le�ti?

Trecu mai departe, f�r� s� a�tepte str�mb�tura, de�i �i p�rea r�u c� o pierde. Era extraordinar de caraghios c�t de mult �l ura Lyubov. Probabil c� tipul era efeminat, ca mul�i intelectuali, �i detesta virilitatea lui Davidson. Oricum, el nu avea s�-�i piard� vremea detest�ndu-l, nu merita oboseala.

�Luau� servea o friptur� minunat� de c�prioar�. Ce-ar fi zis oare cei de pe b�tr�nul P�m�nt, v�z�nd cum un om m�n�nc� un kilogram de carne la o mas�? Bie�ii m�nc�tori de soia! Apoi sosi Juju � a�a cum Davidson sperase �n secret � cu crema noilor Fete Colo: dou� frumuse�i suculente, nu Mirese, ci Personal de Recreere. Den, vechea Administra�ie a Coloniei mai avea �nc� rela�iile ei! Urm� o dup� amiaz� lung� �i fierbinte.

Zbur�nd �napoi spre tab�r�, travers� str�mtoarea Smith, �mpreun� cu soarele tol�nit pe un pat uria� de cea�� aurie deasupra oceanului. C�nt� �i se leg�n� �n scaunul de pilot. �inutul Smith ap�ru u�or neclar prin cea��, iar deasupra taberei se z�rea fum, un nor negru, de parc� se azv�rlise ulei �n crematoriul de de�euri. Fumul era at�t de gros �nc�t nu putea nici m�car s� disting� cl�dirile. Abia c�nd ateriz� v�zu avionul carbonizat, hoperele distruse �i hangarul incendiat.

Decol� din nou �i zbur� pe deasupra taberei, at�t de jos �nc�t ar fi putut s� se izbeasc� de conul �nalt al crematoriului, singurul r�mas �n picioare. Restul disp�ruser�: gaterul, furnalul, depozitele de cherestea, cartierul general, bar�cile, colibele creechilor, totul. Schelete negre �i ruine �nc� fumeg�nde. Nu fusese �ns� un incendiu forestier. P�durea era tot acolo, verde, �napoia ruinelor. Davidson reveni la c�mpul de aterizare, cobor� �i c�ut� motocicleta, dar �i ea era un morman negru l�ng� ruinele carbonizate �i puturoase ale hangarului. Porni pe c�rare, spre tab�r�. Trec�nd pe l�ng� ceea ce fusese baraca sta�iei de radio, mintea �ncepu iar�i s�-i func�ioneze. F�r� cea mai mic� ezitare, ie�i de pe potec�, trec�nd �napoia bar�cii. Acolo se opri. Ascult�.

Nu era nimeni. Lini�te absolut�. Focul se stinsese de mult; fumegau doar gr�mezile mari de bu�teni, ro�ii �i �ncinse sub cenu�� �i scrum. Mormanele acelea alungite de cenu�� valoraser� mai mult dec�t aurul. Totu�i, dintre scheletele negre ale bar�cilor �i colibelor nu se �n�l�a fum; iar prin cenu�� se z�reau oase.

Creierul lui Davidson devenise superactiv �i extrem de logic. Existau dou� posibilit��i. Prima: un atac din partea altei tabere. Vreun ofi�er din King, sau din Noua Jav� �nnebunise �i �ncerca o lovitur� la nivel planetar. A doua: o agresiune din afara planetei. V�zuse turnul auriu �n docul spa�ial din Central. Dar dac� Shackleton se hot�r�se s� ac�ioneze pe cont propriu, de ce s� �nceap� cu distrugerea unei tabere mititele, �n loc s� se repead� asupra lui Centralville? Nu, trebuia s� fie vorba de o invazie, de str�ini. Vreo ras� necunoscut�, sau poate c� Cetianii, ori Hainishii se hot�r�ser� s� ocupe coloniile P�m�ntului. Nu avusese niciodat� �ncredere �n blestema�ii �ia de umanoizi. Treaba de aici o f�cuser� pesemne cu o bomb� caloric�. For�a invadatoare, cu avioane cu reac�ie transportoare �i navete, putea fi ascuns� cu u�urin�� pe o insul� sau recif, oriunde �n sectorul sferic SV. Trebuia s� se �ntoarc� la hoper �i s� transmit� semnalul de alarm�, apoi s� �ncerce o privire �n jur, o recunoa�tere, ca s� poat� comunica la Cartierul General opinia lui asupra situa�iei. Atunci auzi glasurile.

Nu erau glasuri omene�ti. Erau mai sub�iri, moi �i bolborosite. Str�ini.

L�s�ndu-se �n patru labe �napoia acoperi�ului din plastic al bar�cii, deformat de c�ldur�, ascult� nemi�cat.

La c��iva metri de el, pe potec�, trecur� patru creechi. Erau creechi s�lbatici, goi, cu excep�ia unor centuri largi, din piele, de care at�rnau cu�ite �i punguli�e. Niciunul nu purta �ortul �i gulerul din piele oferite celor �mbl�nzi�i. Voluntarii din tab�r� fuseser�, pesemne, incinera�i, odat� cu oamenii.

Se oprir� imediat dincolo de ascunz�toarea lor, vorbind �n bolboroseala lor lent� �i Davidson ��i �inu r�suflarea. Nu voia s� fie observat. Ce dracu f�ceau creechii acolo? Puteau servi doar ca spioni �i cerceta�i pentru invadatori.

�n timp ce discutau �ntre ei, unul indic� spre sud, se �ntoarse �i Davidson �i z�ri chipul. �i �l recunoscu. Creechii sem�nau to�i �ntre ei, dar acela era deosebit. Cu mai pu�in de un an �n urm�, Davidson �i l�sase semn�tura pe chipul lui. Era cel pe care-l lovise damblaua �i-l atacase �n Central, uciga�ul, amicul lui Lyubov. Ce dracu c�uta acolo?

Mintea lui Davidson f�cu clic!; cu reac�iile rapide ca totdeauna, se ridic� brusc, �nalt, t�cut, cu arma �n m�n�.

��Voi, creechilor! Sta�i a�a! R�m�ne�i pe loc! Nici o mi�care!

Glasul lui �uiera ca un bici. Cele patru creaturi mici �i verzui �ncremenir�. Cel cu fa�a zdrobit� �l privi peste ruinele negre cu ni�te ochi mari �i goi, �n care nu str�lucea nici o lumini��.

��Acum r�spunde�i-mi� Cine a pus focul �sta?

Nici un r�spuns.

��R�spunde�i, iute-iute! Nu r�spunde�i, ard pe unul, apoi unul, �nc� unul, �n�elege�i? Focul, cine l-a pornit?

��Noi am ars tab�ra, c�pitane Davidson, r�spunse cel din Central cu un glas ciudat de bl�nd, care �i reamintea lui Davidson de un om. Oamenii au murit cu to�ii, continu� el.

��Voi a�i ars-o� ce vrei s� spui?

Nu �tia de ce, �ns� nu-�i amintea numele Br�zdatului.

��Aici au fost dou� sute de oameni. Nou�zeci de sclavi din poporul meu. Din p�dure au venit dou� sute din poporul meu. La �nceput, i-am ucis pe oameni �n locul din p�dure unde t�iau copaci, apoi i-am ucis pe restul aici, �n vreme ce casele ardeau. Credeam c� ai fost omor�t. M� bucur s� te v�d, c�pitane Davidson.

Totul era o nebunie �i, desigur, o minciun�. Nu-i putuser� ucide pe to�i. Ok, Birno, Van Stern �i restul, dou� sute de b�rba�i, unii dintre ei trebuie s� fi sc�pat. Creechii nu aveau dec�t arcuri �i s�ge�i. Oricum, n-ar fi putut face a�a ceva. Creechii nu se luptau, nu ucideau, nu aveau r�zboaie. Ei erau o specie neagresiv�, adic� ni�te oi�e cumin�i. Nu r�spundeau prin lupt�. Ce dracu, era sigur c� nu puteau masacra dou� sute de oameni dintr-o mi�care. Era o nebunie. T�cerea, izul de fum �n lumina cald� a amurgului, fe�ele de un verzui deschis care-l priveau cu ochi neclinti�i, toate se completau �ntr-un nimic, �ntr-un vis nebunesc, un co�mar.

��Cine a f�cut asta �n numele vostru?

��Nou� sute din poporul meu, r�spunse Br�zdatul cu nenorocita aia de imita�ie de voce uman�.

��Nu, a�a ceva nu. Cine au fost? Pe cine acoperi�i? Cine v-a spus ce s� face�i?

��So�ia mea.

Davidson �n�elese abia �n clipa aceea scopul vorb�riei creaturii, totu�i s�rise spre el at�t de ml�dios �i pu�in piezi�, �nc�t gre�i �inta �i focul arse numai un bra�, sau um�r, �n loc s� loveasc� �ntre ochi. �n clipa urm�toare, creechul era peste el, doar pe jum�tate ca �n�l�ime �i greutate, dar tr�ntindu-l, deoarece se bazase pe arm� f�r� s� se a�tepte la un atac. Bra�ele creechului erau sub�iri �i tari, cu o blan� aspr� sub m�inile lui, �i, �n timp ce se lupta cu el, fiin�a c�nt�.

Davidson st�tea �ntins pe spate, �intuit �i dezarmat. �l priveau patru boturi verzi. Br�zdatul continua s� c�nte, un bolborosit lipsit de respira�ie, care avea �ns� o melodie. Ceilal�i trei ascultau �i r�njeau, ar�t�ndu-�i din�ii albi. Niciodat� nu v�zuse un creeche z�mbind. Niciodat� nu privise de jos fa�a unui creeche. �ntotdeauna, de deasupra. Din v�rf. �ncerc� s� nu se zbat� deoarece, pentru moment, era o irosire zadarnic� de for�e. De�i micu�i, aveau mai multe bra�e dec�t el, iar Br�zdatul �i luase �i arma. Davidson sim�ea �ns� o grea��, o sc�rb� ce-i zg�l��ia trupul, cutremur�ndu-l �n ciuda voin�ei lui. M�inile mici �l r�stigneau f�r� efort, iar chipurile verzui r�njeau deasupra.

Br�zdatul termin� de c�ntat. �ngenunche pe pieptul lui Davidson, �in�nd �ntr-o m�n� un cu�it, iar �n cealalt� arma.

��Nu po�i c�nta, c�pitane Davidson, a�a este? Ei bine, atunci po�i s� fugi la hoperul t�u, s� zbori �i s�-i raportezi colonelului din Central c� locul acesta este ars, iar oamenii uci�i.

Blana de pe bra�ul lui drept era n�cl�it� �n s�nge, la fel de ro�u ca �i s�ngele omenesc, iar cu�itul tremura �n laba verde. Chipul ascu�it �i br�zdat �l privi de aproape pe Davidson �i b�rbatul putu z�ri lumina stranie care ardea �n ochii negri precum c�rbunele. Glasul continua s� fie moale �i sc�zut.

�l l�sar� s� plece.

Se ridic� �ncet, �nc� ame�it de c�z�tur�. Creechii se �ndep�rtaser� acum de el, �tiind c� omul avea alonja de dou� ori mai mare dec�t a lor; dar Br�zdatul nu era singurul �narmat, o a doua arm� era �ndreptat� c�tre p�ntecele lui Davidson. Cel care o �inea era Ben. Propriul s�u creeche, Ben, dobitocul b�tr�n �i cenu�iu, ar�t�nd la fel de idiot ca �ntotdeauna, �ns� cu o arm� �n m�n�.

Este greu s� te �ntorci cu spatele la dou� arme, dar Davidson reu�i s� o fac� �i se �ndrept� c�tre c�mp.

�napoia lui, un glas rosti ceva, vreun cuv�nt creeche, ascu�it �i tare. Un altul spuse:

��Gr�be�te-te, iute-iute! �i apoi se auzi un sunet ciudat ca un ciripit de pas�re, care era pesemne r�sul creechilor.

Un foc de arm� �iui pe potec�, pe l�ng� el. Cristoase, nu era cinstit, ei aveau arme, pe c�nd el, nu. �ncepu s� alerge. Putea fugi mai repede dec�t oricare creeche. Nu �tiau s� trag� cu arma.

��Fugi, r�sun� de departe glasul cel potolit.

Era Br�zdatul� Selver, a�a-l chema. Ei �i spuseser� Sam, p�n� c�nd Lyubov �l oprise pe Davidson s�-i dea lec�ia pe care o merita �i f�cuse din el un c��elu�, iar apoi �i ziseser� Selver. Cristoase, ce era asta, un co�mar� Alerga. S�ngele �i bubuia �n urechi. Alerga prin amurgul auriu �i fumuriu. L�ng� potec� era un trup, nici nu-l z�rise p�n� atunci. Nu era carbonizat, p�rea un balon alb dezumflat. Avea ochi alba�tri �i holba�i. Nu �ndr�zniser� s�-l ucid� pe el, pe Davidson. Nu mai tr�seser� �n el a doua oar�. Era imposibil. Nu-l puteau ucide. Ap�ru �i hoperul, protector �i str�lucitor, �i plonj� �n scaun, decol�nd �nainte ca vreun creeche s� mai �ncerce ceva. Palmele �i tremurau, dar nu cine �tie ce, doar din cauza �ocului. Nu-l puteau ucide. Ocoli dealul, apoi reveni rapid �i razant, c�ut�ndu-i pe cei patru creechi. Nu se z�rea �ns� nici o mi�care �n ruinele �ntunecate ale taberei. Diminea�a, acolo existase o tab�r�. Dou� sute de b�rba�i. Cu c�teva clipe �n urm�, tot acolo, st�tuser� patru creechi. Nu visase. Nu putuser� disp�rea. Erau pe acolo, se ascundeau. Arm� mitraliera din botul hoperului �i ciurui p�m�ntul ars, g�urind frunzele verzi ale p�durii, zdrobind oasele calcinate �i trupurile oamenilor s�i, ma�in�riile distruse �i cioturile albe �i putrezite, �ntorc�ndu-se iar�i, �i iar�i, p�n� c�nd termin� muni�ia, iar arma se opri din spasme.

M�inile lui Davidson erau acum sigure �i trupul calm; �tia c� nu era vorba de nici un vis. Porni drept spre str�mtoare, ca s� duc� ve�tile �n Centralville. Zbur�nd, sim�ea cum fa�a i se relaxeaz�, revenind la normal. Nu-i puteau arunca dezastrul �n c�rc�, pentru c� nici m�car nu fusese acolo. Poate aveau s�-�i dea seama de semnifica�ia faptului c� creechii atacaser� atunci c�nd el era plecat, �tiind c� altfel, cu el acolo, organiz�nd ap�rarea, nu puteau ob�ine victoria. Toat� chestia avea �i o parte bun�. Aveau s� fac� ceea ce trebuia f�cut din capul locului: s� cure�e planeta pentru oameni. Acum, nici chiar Lyubov nu-i putea opri s�-i termine pe creechi, mai ales c�nd urma s� se aud� c� masacrul fusese condus de creechul favorizat al lui Lyubov! Aveau s� �nceap� s�-i v�neze ca pe �obolani; �i poate, poate c� aveau s�-i dea lui misiunea asta. Ar fi putut z�mbi la g�ndul acesta, dar �i p�str� chipul impasibil.

�n amurg, oceanul era cenu�iu dedesubt, iar �n fa�� se �ntindeau dealurile insulelor, p�durile dese cu nenum�rate frunze, cu p�raie ascunse �i ramuri �mpletite.

Toate culorile ruginii ale apusului, cafeniu-ro�cat �i verde-pal, se schimbau f�r� �ncetare �n frunzele lungi, leg�nate de adiere. R�d�cinile s�lciilor ar�mii, groase �i v�noase, erau acoperite de mu�chi verde p�n� jos la apa curg�toare ce se mi�ca aidoma v�ntului, �ncet, cu multe meandre line �i opriri, �mpiedic�ndu-se de bolovani, r�d�cini, ramuri �i frunze c�zute. Nici o cale nu era limpede �n p�dure, nici o lumin� nu r�zb�tea �ntreag�. �ntotdeauna, �n drumul v�ntului, apei, soarelui, stelelor, ap�reau frunze �i crengi, trunchiuri �i r�d�cini �ntunecate �i complicate. Pe sub ramuri, �n jurul tulpinilor, peste r�d�cini treceau potecu�e; nu erau drepte, ci ocoleau fiecare obstacol, �erpuitoare precum nervii. Solul nu era uscat �i solid, ci umed �i cumva elastic, rod al colabor�rii dintre fiin�ele vii �i descompunerea �ndelungat� �i total� a frunzelor �i copacilor mor�i, iar din morm�ntul acela bogat cre�teau arbori �nal�i de treizeci de metri, dar �i ciupercu�e mititele cu p�l�rii de un centimetru �n diametru. Aromele din aer erau subtile, variate �i dulci. Nu puteai r�zbate cu privirea prea departe, doar dac�, uit�ndu-te �n sus printre ramuri, nu z�reai cumva stelele. Nimic nu era pur, arid, uscat, direct. Lipseau revela�iile. Nu puteai cuprinde totul dintr-o dat�; nu exista certitudine, culorile ruginii �i ale apusului se schimbau �ntr-una prin frunzele s�lciilor de aram� �i nu puteai spune nici m�car dac� frunzi�ul era ro�cat-cafeniu, verzui-ro�cat, sau verde.

Selver ap�ru pe o potec� de l�ng� ap�, merg�nd �nceti�or �i poticnindu-se adesea de r�d�cinile s�lciilor. Z�ri un b�tr�n vis�nd �i se opri. B�tr�nul �l privi printre frunzele alungite de salcie �i-l v�zu �n visele sale.

��Pot s� vin la Culcu�ul t�u, Lordul meu Vis�tor? Am str�b�tut cale lung�.

B�tr�nul r�mase nemi�cat. Brusc, Selver c�zu �n genunchi �n afara potecii, l�ng� p�r�u. Capul i se plec�; era epuizat �i trebuia s� doarm�. Umbla de cinci zile.

��E�ti din vremea viselor, sau din vremea lumii? �ntreb� �n cele din urm� b�tr�nul.

��Din vremea lumii.

��Atunci, vino cu mine.

B�tr�nul se scul� iute �i-l conduse dincolo de poteca r�t�citoare, printre h��i�urile de salcie, �n locurile mai uscate �i �ntunecoase ale stejarilor �i porumbarilor.

��Te-am crezut un zeu, continu� b�tr�nul. �i mi s-a p�rut c� te-am mai. �nt�lnit c�ndva, poate �ntr-un vis.

���n nici un caz �n vremea lumii. Vin din Sornol, aici n-am mai fost niciodat�.

��Ora�ul acesta este Cadast. Eu sunt Coro Mena. Din neamul Porumbarului Alb.

��M� numesc Selver. Din Frasin.

��Mai sunt Frasini printre noi, �i b�rba�i �i femei. De asemenea, familiile voastre de �nsur�toare: Mesteceni �i Ilice; nu avem femei din M�r. Dar n-ai venit s�-�i cau�i o nevast�, nu?

��So�ia mea a murit.

Ajunser� la Culcu�ul B�rba�ilor, pe un teren ridicat, �ntr-un p�lc de stejari tineri. Se oprir� �i se t�r�r� prin intrarea-tunel. �n�untru, la lumina focului, b�tr�nul se ridic�, dar Selver r�mase ghemuit pe palme �i genunchi, f�r� s� se poat� scula. Acum, c�nd ajutorul �i confortul erau la �ndem�n�, trupul s�u, pe care �l for�ase prea mult, nu voia s� mai fac� nimic. Se a�ez�, ochii i se �nchiser� �i Selver alunec�, u�urat �i recunosc�tor, �n bezna cea mare.

Cei din culcu�ul Cadast avur� grij� de el �i t�m�duitorul lor veni s�-i oblojeasc� rana din bra�ul drept. Noaptea, Coro Mena �i t�m�duitorul, Torber, st�tur� l�ng� foc. �n noaptea aceea, majoritatea celorlal�i b�rba�i se g�seau cu nevestele lor; pe lavi�e se aflau numai doi tineri, ucenici-vis�tori, �i am�ndoi adormiser� repede.

��Nu �tiu ce anume ar putea provoca unui b�rbat at�tea cicatrici c�te are el pe fa��, rosti t�m�duitorul; �i cu at�t mai pu�in o ran� ca aceea de la bra�. O ran� foarte ciudat�.

��Are �i o ma�in�rie ciudat� la br�u, spuse Coro Mena.

��Am v�zut-o �i apoi n-am mai v�zut-o.

��l-am pus-o sub lavi��. Arat� ca fierul lustruit, dar nu pare f�cut� de m�na vreunui om.

���i-a spus c� vine din Sornol.

O vreme t�cur� am�ndoi. Coro Mena se sim�ea ap�sat de o team� nejustificat� �i lunec� �n vis, ca s� g�seasc� motivul spaimei; era b�tr�n, �i Vis�tor de mult� vreme. �n vis, gigan�ii umblau greoi �i fioro�i. Membrele lor uscate �i solzoase erau acoperite de haine; ochii le erau mici �i lumino�i, ca ni�te minuscule g�m�lii. �napoia lor se t�rau lucruri uria�e, f�cute din fier lustruit. �naintea lor se pr�bu�eau copaci.

Dintre copacii c�zu�i se desprinse un om, care alerg�, strig�nd din r�sputeri, cu s�nge podidindu-l pe gur�. Poteca pe care fugea ducea la Culcu�ul Cadast.

��Ei bine, sunt pu�ine �ndoieli, f�cu Coro Mena, ie�ind din vis. A venit peste mare, direct din Sornol, sau, a ajuns pe jos de la coasta Kelme Deva din �inutul nostru. C�l�torii spun c� uria�ii sunt �n am�ndou� aceste locuri.

���l vor urm�ri, rosti Torber. Nici unul nu r�spunse la �ntrebare, care, de fapt, nu era o �ntrebare, ci afirmarea unei posibilit��i. Coro, urm� el, i-ai v�zut vreodat� pe uria�i?

��O dat�, r�spunse b�tr�nul.

Vis�; uneori, fiind foarte b�tr�n �i nu at�t de puternic ca �n trecut, mai luneca o vreme �n somn. Veni ziua, trecu amiaza. �n afara culcu�ului �ncepu o expedi�ie de v�n�toare, copiii chi��iau, iar femeile vorbeau cu glasuri aidoma susurului de p�r�u. De la u��, o voce seac� �l strig� pe Coro Mena. B�tr�nul se t�r� afar�, �n lumina dup� amiezii. Acolo se afla sora lui, adulmec�nd �nc�ntat� v�ntul aromat �i, �n acela�i timp, p�str�nd un aer sobru.

��Str�inul s-a trezit, Coro?

��Nu �nc�. Torber are grij� de el.

��Trebuie s�-i auzim povestea.

��F�r� �ndoial�; se va trezi �n cur�nd.

Ebor Dendep se �ncrunt�. Conduc�toare a Cadastului, era grijulie fa�� de oamenii ei; dar nu voia s� deranjeze un r�nit �i nici s�-i jigneasc� pe Vis�tori, insist�nd asupra dreptului ei de a intra �n Culcu�ul lor.

��Nu I po�i trezi, Coro? �ntreb� ea �n cele din urm�. Dac� este urm�rit?

El nu putea sim�i emo�ia surorii sale pe aceea�i coard�, totu�i o sesiza; nelini�tea ei �l mu�c�.

��O s�-l trezesc, dac� Torber este de acord.

���ncearc� s� afli iute ve�tile lui. A� fi preferat s� fi fost femeie, s� nu bat� c�mpii�

Str�inul se trezise �i z�cea, �nfierb�ntat, �n semi�ntunericul Culcu�ului. Prin fa�a ochilor �i alergau visele, necanalizate datorit� febrei. Se ridic� totu�i �n capul oaselor �i vorbi, control�ndu-se cu aten�ie. Ascult�ndu-l, Coro Mena sim�i c� i se zg�rceau oasele din trup, �ncerc�nd s� se ascund� �naintea acelei pove�ti teribile, a nout��ii.

��Eram Selver Thele, pe c�nd locuiam �n Eshreth, �n Sornol. Ora�ul meu a fost distrus de yeomeni, care au retezat copacii de acolo. Eu am fost unul dintre cei ale�i s�-i serveasc�, �mpreun� cu so�ia mea, Thele. Ea a fost violat� de unul dintre ei �i a murit. L-am atacat pe yeomenul care o ucisese. M-ar fi omor�t �i pe mine, dar m-a salvat un altul �i m-a pus �n libertate. Am plecat din Sornol, unde nici un ora� nu mai este acum sigur �naintea yeomenilor, �i am venit aici, �n Insula de Nord, tr�ind pe coasta Kelme Deva, �n Dumbr�vile Ro�ii. Deodat�, yeomenii au ap�rut �i acolo �i au �nceput s� reteze Lumea. Au distrus �i un ora�, Pemle. Au prins o sut� de femei �i de b�rba�i �i i-au silit s�-i slujeasc� �i s� tr�iasc� �n �arcuri. Pe mine nu m-au prins. �mpreun� cu al�ii care au sc�pat din Pemle am tr�it �n mla�tinile din nordul lui Kelme Deva. Uneori, noaptea, m� strecuram printre oamenii din �arcurile yeomenilor. Ei mi-au spus c� acela se g�sea acolo. Acela pe care �ncercasem s�-l ucid. La �nceput, m-am g�ndit s� �ncerc din nou; sau s�-i eliberez pe oamenii din �arcuri. Toat� vremea, �ns�, vedeam copacii c�z�nd �i z�ream Lumea t�iat� �i l�sat� s� putrezeasc�. B�rba�ii s-ar fi putut s� scape, dar femeile erau mult mai bine p�zite �i n-ar fi reu�it, �i �ncepuser� s� moar�. Am vorbit cu cei cu care m� ascundeam prin mla�tini. Tuturor ne era teribil de fric�, dar eram furio�i �i n-aveam cum s� ne eliber�m de team� �i de m�nie. A�a c�, �n cele din urm�, dup� discu�ii lungi, �i dup� vis�ri lungi, am alc�tuit un plan, am mers �n timpul zilei, i-am ucis pe yeomenii din Kelme Deva cu arcuri �i l�nci de v�n�toare �i le-am ars ora�ul �i ma�inile. Nu am l�sat nimic. Dar acela plecase. S-a �ntors mai t�rziu, singur. Am c�ntat deasupra lui �i l-am l�sat s� se duc�.

Selver amu�i.

��Apoi� �opti Coro Mena.

��Apoi, din Sornol a venit o nav� zbur�toare �i ne-a h�ituit prin p�dure, �ns� n-a g�sit pe nimeni. Atunci, au dat foc p�durii, dar a plouat �i n-au f�cut mare pagub�. Majoritatea oamenilor elibera�i din �arcuri, �mpreun� cu ceilal�i, au plecat mai departe �n nord �i �n est, spre dealurile Holle, c�ci le era team� c� vor veni �i mai mul�i yeomeni ca s� ne v�neze. Eu am plecat singur. Yeomenii m� cunosc, �mi �tiu chipul; iar asta m� �nsp�im�nt� �i pe mine �i pe cei cu care m� aflu.

��Ce este rana ta? �ntreb� Torber.

��Acela a tras �n mine cu arma lor, �ns� am c�ntat deasupra lui �i l-am l�sat s� se duc�.

��Ai dobor�t singur un uria�? �ntreb� Torber cu un r�njet s�lbatic, dorind s� cread�.

��Nu singur. �mpreun� cu trei v�n�tori �i cu arma lui �n m�n� aceasta.

Torber se retrase dinaintea obiectului.

O vreme t�cur� cu to�ii, apoi Coro Mena rosti:

��Ceea ce ne-ai spus este foarte negru �i drumul coboar�. E�ti un Vis�tor al Culcu�ului t�u?

��Am fost. Acum, Culcu�ul Eshreth nu mai exist�.

��E totuna; vorbim am�ndoi Vechea Limb�. Printre s�lciile Astei, m-ai numit Lord Vis�tor. Asta �i sunt. Visezi, Selver?

��Mai rar, r�spunse Selver ascult�tor, plec�ndu-�i chipul br�zdat �i asudat.

��Treaz?

��Treaz.

��Visezi bine, Selver?

��Nu.

���i visul �n m�inile tale?

��Da.

���tergi �i z�misle�ti, direc�ionezi �i urm�re�ti, �ncepi �i te opre�ti dup� cum �i-e voia?

��Uneori, nu �ntotdeauna.

��Po�i umbla pe drumul pe care a luat-o visul t�u?

��C�teodat�. Uneori mi-e fric�.

��Cui nu-i este? Nu stai chiar at�t de r�u, Selver.

��Ba da, este pe de-a �ntregul r�u, n-a mai r�mas nimic bun, rosti Selver �i �ncepu s� tremure.

Torber �i d�du s� bea extract de salcie �i-l ajut� s� se lase pe spate. Coro Mena mai avea de pus �ntrebarea conduc�toarei; f�r� tragere de inim�, �ngenunche l�ng� bolnav.

��Uria�ii, yeomeni cum le spui tu, te vor urm�ri, Selver?

��N-am l�sat nici o urm�. Vreme de �ase zile nu m-a z�rit nimeni �ntre Kelme Deva �i locul acesta. Nu acesta e pericolul. Se str�dui s� se ridice iar�i �n capul oaselor: Asculta�i-m�. Voi nu vede�i pericolul. Cum s�-l vede�i? N-a�i f�cut ceea ce am f�cut eu. N-a�i visat niciodat� la asta: s� faci s� moar� dou� sute de fiin�e. Nu m� vor urm�ri pe mine, dar s-ar putea s� ne caute pe to�i. S� ne v�neze a�a cum v�n�torii h�ituiesc iepurii. �sta este pericolul. S-ar putea s� �ncerce s� ne ucid�. S� ne ucid� pe to�i, pe to�i oamenii.

���ntinde-te.

��Nu, nu delirez, sunt fapte reale �i vise. La Kelme Deva existau dou� sute de yeomeni, iar acum sunt mor�i cu to�ii. Noi i-am ucis. I-am ucis de parc� ei n-ar fi fost tot oameni. Atunci, de ce s� nu fac� �i ei acela�i lucru? Ne-au mai ucis, c�te unul, c�te doi, dar acum ne vor omor� a�a cum omoar� copacii, sute �i sute �i sute.

��Stai lini�tit, f�cu Torber. Asemenea lucruri, Selver, se mai �nt�mpl� �n visele febrei. Nu se �nt�mpl� �i �n lume.

��Lumea este mereu nou�, interveni Coro Mena, oric�t de b�tr�ne i-ar fi r�d�cinile. Atunci, Selver, ce este cu aceste fiin�e? Arat� ca oamenii �i vorbesc ca oamenii, totu�i nu sunt oameni?

��Nu �tiu. Doar oamenii nebuni se omoar� �ntre ei. Exist� animale care s� le omoare pe cele asemenea lor? Numai insectele fac asta. Yeomenii ne ucid cu u�urin�a cu care noi st�rpim �erpii. Cel care m-a �nv��at, spunea c� se ucid �n lupt� unul pe cel�lalt, sau �n grupuri, precum furnicile c�nd se r�zboiesc. Eu n-am v�zut a�a ceva. �tiu �ns� c� nu le este mil� de cel care cer�e�te �ndurare. Izbesc un cap plecat, am v�zut cu ochii mei! �n ei exist� dorin�a de a ucide, �i de aceea am considerat potrivit s�-i omor.

���i toate visele oamenilor, rosti Coro Mena st�nd �n umbr� cu picioarele �ncruci�ate, se vor transforma. Niciodat� nu vor mai fi acelea�i. Niciodat� s-o s� mai umblu pe c�rarea pe care te-am adus ieri, potecu�a din cr�ngul de s�lcii pe unde am umblat toat� via�a. Este schimbat�. Tu ai p�it pe ea �i este schimbat� pe vecie. �naintea zilei de ast�zi, ceea ce trebuia s� facem era cel mai bine; calea pe care apucam era calea cea mai bun� �i ea ne ducea acas�. Unde este acum casa noastr�? A�i f�cut ceea ce trebuia s� face�i �i n-a fost bine. A�i ucis oameni. l-am v�zut, acum cinci ani, �n valea Lemgan, unde au sosit �ntr-o nav� zbur�toare; m-am ascuns �i i-am urm�rit pe uria�i, erau �ase, i-am v�zut vorbind, uit�ndu-se la pietre �i flori, g�tind� Sunt oameni. Tu, �ns�, ai tr�it printre ei, spune-mi, Selver, ei viseaz�?

��Precum copiii, �n somn.

��Nu au Educa�ia?

��Nu. Uneori vorbesc despre visele lor, t�m�duitorii �ncearc� s� le foloseasc� �n leacuri, dar niciunul dintre ei n-are educa�ia sau �tiin�a de a visa. Lyubov, cel care m-a �nv��at, a �n�eles c�nd i-am ar�tat cum se viseaz� �i totu�i numea vremea lumii �real� iar vremea visului �ireal�, de parc� asta ar fi fost diferen�a �ntre ele.

��A�i f�cut ceea ce trebuia s� face�i, repet� Coro Mena, dup� o pauz�.

Ochii s�i �i �nt�lnir� peste umbre pe cei ai lui Selver. Tensiunea disperat� sl�bi pe chipul lui Selver; gura br�zdat� se relax� �i el se �ntinse pe spate, f�r� sa mai adauge nimic. Peste c�teva clipe adormi.

��Este un zeu, spuse Coro Mena.

Torber �ncuviin��, accept�nd aproape cu u�urare verdictul b�tr�nului.

��Dar nu ca ceilal�i. Nu ca H�ita�ul, sau ca Prietenul, care n-are chip, nici ca Femeia Frunz�-de-plop, care umbl� �n p�durea viselor. Nu este P�zitorul-por�ii, nici �arpele. Nici C�nt�re�ul-din-lir�, nici Cioplitorul, nici V�n�torul, de�i vine, ca �i ei, �n vremea lumii. Poate c�, �n ace�ti ultimi ani, am visat despre Selver, dar acum nu mai trebuie s-o facem; a p�r�sit vremea visului. �n p�dure, unde cad frunzele �i copacii, s-a ivit un zeu care cunoa�te moartea, un zeu care ucide �i nu este ren�scut.

Pe c�pitanul Raj Lyubov �l durea capul. Durerea �ncepuse u�or �n mu�chii um�rului drept �i crescuse treptat p�n� la un zv�cnet distrug�tor deasupra urechii drepte. Centrii vorbirii sunt �n contextul cerebral st�ng, �i spuse el, dar n-ar fi putut-o rosti; nu putea vorbi, citi, dormi sau g�ndi. Cortex, vortex. Migren�, cangren� au! au! au! Desigur, fusese vindecat de migrene, mai de mult, �n liceu, apoi din nou, �n timpul �edin�elor obligatorii de Psihoterapie profilactic� ale Armatei, dar c�nd plecase de pe P�m�nt luase cu el �i c�teva pastile de ergotamin�, pentru orice eventualitate. �nghi�ise dou�, apoi un analgezic ultrasuper hiper, un tranchilizant �i o pilul� digestiv�, ca s� anuleze cafeina care anihila ergotamin�, �ns� durerea continua s�-l sfredeleasc� pe din�untru, deasupra urechii drepte, �n ritmul unui tam-tam. Durere, sfredel, pr�snel, cercel, oh, Dumnezeule. Domnul ne-a adus pre noi. Ne-a dus pre noi �n ispit�. Ce ar face Athsheenii �mpotriva unei migrene? Ei n-ar fi avut a�a ceva, ar fi �ndep�rtat tensiunile cu o s�pt�m�n� �nainte, prin vis. �ncearc�, �ncearc� s� visezi. �ncepe a�a cum te-a �nv��at Selver. De�i n-avea habar de electricitate �i nu putea �n�elege realmente principiul electroencefalogramei, de �ndat� ce auzise de undele alfa �i de momentul c�nd apar ele, Selver spusese: �Ah, da, te referi la astea�. Iar pe ecranul ce afi�a cele ce se �nt�mplau �n c�p�orul lui verde ap�ruser� inconfundabilele unduiri alfa; �l �nv��ase pe Lyubov �ntr-o lec�ie de o jum�tate de or� cum s� opreasc� �i s� porneasc� ritmurile alfa. �ntr-adev�r, nu era nimic complicat. Dar nu acum, lumea este prea mult cu noi, au! au! au! deasupra urechii st�ngi aud mereu apropiindu-se calea�ca �naripat� a Timpului, deoarece Athsheenii au incendiat alalt�ieri tab�ra Smith �i au ucis dou� sute de oameni. Mai exact, dou� sute �apte. To�i oamenii, cu excep�ia c�pitanului. Nu era de mirare c� pilulele nu puteau ajunge �n focarul migrenei sale, c�ci acesta era situat pe o insul� la trei sute de kilometri dep�rtare, cu dou� zile �n urm�. Departe, peste dealuri. Totul era cenu�� �i scrum. Iar prin cenu��, toate cuno�tin�ele sale despre hilfii[1] de pe Planeta 41. Praf, gunoi, o gr�mad� de date false �i ipoteze goale. Aproape cinci ani � E aici �i-i crezuse pe Athsheeni incapabili de a ucide oameni, asem�n�tori lui, sau lor. Scrisese lucr�ri voluminoase, explic�nd cum, �i de ce nu puteau omor� oameni. Totul era gre�it. Complet gre�it.

Ce nu �n�elesese oare?

Se f�cuse timpul s� mearg� la �edin�a de la statul major. Se ridic� prudent, mi�c�ndu-se cu tot trupul odat�, ca s� nu-i cad� partea dreapt� a capului; se apropie de mas� cu gesturile lente ale unui �not�tor subacvatic, �i turn� un pahar de vodc� �General Issue� �i-l d�du peste cap. �i �ntoarse stomacul pe dos: �l extroverti �i-l normaliz�. Se sim�ea mai bine. Ie�i din cas� dar, incapabil s� suporte zg�l��iturile motocicletei, o lu� pe jos de-a lungul str�zii principale, pr�fuite, din Centralville, spre cartierul general. Trec�nd pe l�ng� �Luau�, se g�ndi cu l�comie la alt� vodc�, �ns� c�pitanul Davidson tocmai intra pe u�a localului �i Lyubov merse mai departe.

Cei din Shackletcn se aflau deja �n sala de conferin�e. De data aceasta, comandorul Young, pe care-l mai �nt�lnise, adusese de pe orbit� ni�te indivizi noi. Nu purtau uniforma Flotei; dup� o clip�, u�or �ocat, Lyubov �i recunoscu ca fiind umanoizi non-Terrani. C�ut� imediat s� fie prezentat. Unul, domnul Or. era un Cetian P�ros, de un cenu�iu �nchis, masiv �i dur; cel�lalt, domnul Lepennon, era �nalt, alb �i dr�gu�: un Hainish. �l salutar� cu interes pe Lyubov �i Lepennon spuse:

��Tocmai v-am citit raportul asupra controlului con�tient al somnului paradoxal la Athsheeni, doctore Lyubov.

Era o introducere pl�cut� �i era, de asemenea, pl�cut s� fie numit cu titlul s�u de doctor, pentru care muncise. Conversa�ia cu ei relev� c� petrecuser� c��iva ani pe P�m�nt �i c� puteau fi hilferi[2], sau ceva asem�n�tor; prezent�ndu-i, comandorul nu le men�ionase preg�tirea sau func�ia.

Sala se umplea. Gosse, ecologul coloniei, ap�ru �i el; apoi, gradele superioare �i c�pitanul Susun, �eful Dezvolt�rii Planetare � opera�iunile forestiere � al c�rui grad, ca �i cel al lui Lyubov, era doar formal, pentru �mp�ciuirea militarilor. C�pitanul Davidson intr� singur, cu �inuta dreapt� �i m�ndr�, iar chipul s�u prelung �i aspru era calm �i destul de rigid. La toate u�ile erau postate g�rzi. Cefele Armatei erau toate �n�epenite, ca la mumii. Conferin�a era de fapt o anchet�. Cui apar�inea vina? Vina e a mea, �i zise disperat Lyubov; dar cu toat� disperarea, privi peste mas�, spre c�pitanul Don Davidson, cu dispre� �i sc�rb�.

Comandorul Young �ncepu, pe un ton sc�zut:

��Dup� cum �ti�i, domnilor, nava mea s-a oprit aici; pe Planeta 41, doar ca s� debarce un lot nou de coloni�ti, at�t �i nimic mai mult, misiunea lui Shackleton este pe planeta 88, Prestno, din grupul Hainish. Totu�i, deoarece acest atac asupra taberei voastre s-a petrecut �n decursul �ederii noastre aici, nu l-am putut ignora; mai ales �n lumina anumitor am�nunte despre care ve�i fi informa�i ceva mai t�rziu. Esen�ialul este c� statutul Planetei 41, de Colonie a P�m�ntului, este acum revizuit, iar masacrul de la tab�ra voastr� poate gr�bi decizia Administra�iei �n leg�tur� cu el. Bine�n�eles, hot�r�rile pe care le putem lua noi trebuie s� fie c�t mai rapide, pentru c� nu pot r�m�ne mult timp aici. Mai �nt�i, dorim s� ne asigur�m c� to�i cei de fa�� cunosc evenimentele. Raportul c�pitanului Davidson asupra evenimentelor din tab�ra Smith a fost �nregistrat �i ascultat de to�i cei de pe nav�. �l cunosc �i to�i cei prezen�i aici? Perfect. Acum, dac� ave�i s�-i pune�i �ntreb�ri c�pitanului Davidson, da�i-i drumul. A� �ncepe chiar eu. C�pitane Davidson, a�i revenit dup� o zi la locul masacrului, �ntr-un hoper mare, cu opt solda�i; a�i avut permisiunea unui ofi�er superior din Central pentru acest zbor?

��Da, sir, se ridic� Davidson.

��A�i fost autorizat s� ateriza�i �i s� incendia�i p�durea din jurul taberei?

��Nu, sir.

��Totu�i, a�i incendiat-o?

��Da, sir. Am �ncercat, cu ajutorul fumului, s�-i scot pe creechii care mi-au ucis oamenii.

��Mul�umesc. Domnul Lepennon?

�inuta lui Davidson era ferm� �i hot�r�t�; p�rea indiferent la faptul c� ar fi putut avea necazuri. Bine�n�eles, ofi�erii aceia �i str�inii nu aveau nici o autoritate asupra lui; �n leg�tur� cu pierderea celor dou� sute de oameni �i a represaliilor neautorizate el d�dea socoteal� numai colonelului s�u. Iar colonelul era chiar acolo �i asculta.

��Erau bine hr�ni�i, bine ad�posti�i, nu erau suprasolicita�i, �n m�sura �n care aceste lucruri sunt posibile �ntr-o tab�r� de frontier�?

��Da.

��Disciplina era men�inut� foarte aspru?

��Nu.

��Atunci ce crede�i c� a determinat revolta?

��Nu �n�eleg.

��Dac� nu exista nici o nemul�umire, de ce unii dintre ei i-au masacrat pe ceilal�i �i au distrus tab�ra?

Urm� o t�cere �ngrijorat�.

��A� dori s� l�muresc ceva, interveni Lyubov. Hilfii b�tina�i, Athsheenii, care lucrau �n tab�r�, s-au aliat cu cei din p�dure �mpotriva oamenilor de pe Terra. �n raportul s�u, c�pitanul Davidson �i denume�te pe Athsheeni: �creechi�.

Lepennon p�ru st�njenit �i nelini�tit.

��V� mul�umesc, doctore Lyubov. �n�elesesem complet gre�it. De fapt, crezusem c� termenul �creeche� desemneaz� o p�tur� teran�, care execut� opera�iuni necalificate �n taberele forestiere. �n�eleg�nd cu to�ii c� Athsheenii erau o intraspecie neagresiv�, nu m-am g�ndit nici o clip� c� ei ar putea fi grupul cu pricina. De fapt, nu mi-am dat seama c� ei cooperau cu voi �n tabere� Totu�i �mi vine la fel de greu s� �n�eleg ce anume a provocat atacul �i r�zvr�tirea.

��Nu �tiu, sir.

��C�nd a spus c� oamenii de sub comanda lui erau mul�umi�i, c�pitanul s-a referit �i la b�tina�i? morm�i Cetianul Or.

Hainishul prinse imediat ideea �i-l �ntreb� pe Davidson cu glasul lui politicos �i �ngrijorat:

��Crede�i c� Athsheenii care tr�iau �n tab�r� erau mul�umi�i?

��Dup� c�te �tiu eu, da.

��Nu exista nimic neobi�nuit �n pozi�ia lor acolo, sau �n munca pe care o desf�urau?

Lyubov sim�i �ncordarea, r�sucirea �urubului, �n colonelul Dongh �i oamenii s�i, precum �i la comandorul navei. Davidson r�spunse calm �i degajat:

��Nimic.

Lyubov �tia acum c� pe Shackleton fuseser� trimise doar studiile lui �tiin�ifice; protestele, chiar �i concluziile anuale asupra �Adapt�rii B�tina�ilor la Prezen�a Coloni�tilor�, solicitate de Administra�ie, r�m�seser� prin fundul unui sertar, la statul major. Ace�ti doi H-NT nu �tiau nimic despre exploatarea Athsheenilor. Bine�n�eles, comandorul Young era �n cuno�tin�� de cauz�; mai cobor�se �i cu alte ocazii �i v�zuse, probabil, �arcurile creechilor. �n orice caz, un comandor de Flot�, pe rutele Coloniilor, nu avea multe de �nv��at despre rela�iile Terrani-hilfi. Fie c� aproba sau nu modul �n care Administra�ia local� �i vedea de treburi, nu putea surprinde multe lucruri. C�te, �ns�, puteau �ti un Cetian �i un Hainish despre coloniile Terrei, dac� n-ar fi dat peste una, �i asta �n mod �nt�mpl�tor? Lepennon �i Or nu inten�ionaser� c�tu�i de pu�in s� coboare pe planet�. Sau, poate c� nu avuseser� de g�nd s� coboare, dar insistaser�, auzind de evenimente. De ce-i adusese comandorul: din dorin�a lui, sau a lor? Indiferent cine ar fi fost, cei doi aveau un aer de autoritate, ceva din izul sec �i intoxicant al puterii. Migrena lui Lyubov disp�ruse, se sim�ea alert �i excitat, iar obrajii �i ardeau.

��C�pitane Davidson, �ncepu el. Am c�teva �ntreb�ri referitoare la confruntarea ta, de alalt�ieri, cu cei patru b�tina�i. E�ti sigur c� unul dintre ei era Sam, sau Selver Thule?

��A�a cred.

����i dai seama c� el are o ur� personal� �mpotriva ta?

��Nu �tiu.

��Nu �tii? De c�nd so�ia lui a murit �n baraca ta, imediat dup� ce ai avut raporturi sexuale cu ea, te consider� responsabil de moartea ei; nu �tiai asta? Vreau s� spun c� resentimentele lui Selver fa�� de c�pitanul Davidson poate servi ca o explicare par�ial� sau motivare a acestui atac f�r� precedent. Athsheenii sunt incapabili de violen�� personal�; �n studiile mele despre ei, n-am afirmat niciodat� a�a ceva. Adolescen�ii care nu st�p�nesc controlul viselor sau c�ntatul competitiv se lupt� �ntre ei, at�t cu pumnii c�t �i prin tr�nt�, �i nu toate luptele sunt �n joac�. Selver este �ns� adult �i un Vis�tor; primul s�u atac �mpotriva c�pitanului Davidson, atac la care am fost martor, a fost, aproape sigur, o �ncercare de a ucide. A�a cum, �nt�mpl�tor, a fost �i riposta c�pitanului. Atunci crezusem c� asaltul fusese un incident psihotic izolat, rezultat din durere �i tensiune, care nu avea s� se mai repete. Am gre�it� C�pitane, c�nd cei patru Athsheeni au s�rit asupra ta, a�a cum ai descris �n raport, te-au �intuit pe sol?

��Da.

���n ce pozi�ie?

Chipul calm al lui Davidson se �ncord� �i se �n�spri, iar Lyubov sim�i o u�oar� mustrare de con�tiin��. Voia s�-l �nghesuie pe Davidson �n minciunile lui, s�-l for�eze s� recunoasc� adev�rul, dar nu s�-l umileasc� �naintea celorlal�i. Acuza�iile de viol �i crim� �nt�reau imaginea lui Davidson ca b�rbat viril, �ns� acum imaginea aceea era pus� �n pericol. Lyubov ar�tase o alt� ipostaz� a lui: soldatul, lupt�torul, b�rbatul calm �i dur, dobor�t de inamici cu statura unor copii de �ase ani� Ce-l costa atunci pe Davidson s�-�i reaminteasc� momentul c�nd z�cuse, privindu-i, pentru prima dat�, pe omule�ii verzi, nu de sus, ci de jos?

��Eram pe spate.

��Capul era dat �napoi, sau r�sucit �ntr-o parte?

��Nu �tiu.

���ncerc s� stabilesc un lucru, c�pitane, un lucru care ar putea explica motivul pentru care Selver nu te-a ucis, cu toate c� te ura �i cu toate c�, cu c�teva ore mai devreme, participase la uciderea a dou� sute de oameni. M-am �ntrebat dac� nu cumva, �nt�mpl�tor, ai fost �n vreuna din pozi�iile care, atunci c�nd sunt adoptate de Athsheeni, �i opresc pe oponen�ii lor s� mai continue agresiunea.

��Nu �tiu.

Lyubov privi �n jurul mesei; toate chipurile purtau expresii de curiozitate �i pu�in� tensiune.

��Aceste gesturi �i pozi�ii care opresc un act de agresiune ar putea avea o baz� �nn�scut�, provenind dintr-un r�spuns instinctiv de supravie�uire, �ns� ele sunt dezvoltate �i amplificate pe plan social, �i, desigur, �nsu�ite. Cel mai puternic �i mai complet dintre ele este cel al pozi�iei �ntins pe spate, cu ochii �nchi�i, �i g�tul astfel �ntors �nc�t s� fie complet expus. Cred c� un Athsheean apar�in�nd culturilor locale ar considera c� este imposibil s� r�neasc� un inamic care adopt� aceast� pozi�ie. Pentru a-�i elibera m�nia, sau pornirea agresiv�, va trebui s� fac� altceva� Dup� ce te-au tr�ntit, c�pitane, nu cumva Selver a c�ntat?

��Ce s� fac�?

��S� c�nte.

��Nu �tiu.

Blocaj. Nici o cale mai departe. Lyubov era gata s� ridice din umeri �i s� renun�e, c�nd Cetianul �ntreb�:

��De ce, domnule Lyubov? Caracteristica dominant� a temperamentului.

Cetian, altfel destul de aspru, era curiozitatea, o curiozitate inoportun� �i infinit�: Cetienii mureau f�r� regrete, curio�i s� vad� ce urmeaz� dup� moarte.

��Vede�i, f�cu Lyubov. Athsheenii folosesc un fel de c�ntat ritual, care �nlocuie�te confruntarea fizic�. �i acesta este un fenomen social cu caracter general, care ar putea avea o baz� fiziologic� de�i este greu s� stabile�ti ceva ��nn�scut� �n fiin�ele omene�ti. Primatele superioare de aici au adoptat, �n unanimitate, duelul vocal dintre doi masculi, cu multe urlete �i fluier�turi; �n cele din urm�, masculul dominant ar putea s�-i dea celuilalt o palm� dar, de obicei, petrec o or�, sau cam a�a, �ncerc�nd s� r�cneasc� c�t mai tare. Chiar �i Athsheenii au remarcat asem�narea cu competi�iile lor c�nt�toare, care se desf�oar� tot numai �ntre masculi; �ns�, dup� cum au constatat ei, �n cazul lor nu-i vorba doar de o eliberare a tensiunii, ci de o form� de art�. C�nt�re�ul cel mai bun c�tig�. M-am �ntrebat dac� Selver a c�ntat deasupra c�pitanului Davidson �i, �n acest caz, dac� a f�cut-o pentru c� nu putea ucide, sau pentru c� a preferat o victorie f�r� v�rsare de s�nge. �ntreb�rile acestea au devenit, foarte importante.

��Doctore Lyubov, spuse Lepennon, c�t de eficace sunt aceste mijloace de deviere a agresiunii? Sunt universale?

��Printre adul�i, da. A�a afirm� toate sursele mele �i, p�n� alalt�ieri, au fost verificate �i de observa�iile personale. Efectiv, violul, agresiunea violent�, crima nu exist� la ei. Au loc, bine�n�eles, �i accidente. Mai sunt �i psihopa�i. Nu prea mul�i.

��Ce fac ei cu psihopa�ii periculo�i?

���i izoleaz�. Complet. Pe insulele mici.

��Athsheenii sunt carnivori? V�neaz� animale?

��Da, carnea este un aliment de baz�.

��Minunat, f�cu Lepennon �i pielea lui alb� p�li �i mai tare de �nc�ntare. O societate uman� cu o barier� anti-r�zboi efectiv�! �i care este pre�ul, doctore Lyubov?

��Nu sunt sigur, domnule Lepennon. Poate schimbarea. Ei alc�tuiesc o societate static�, stabil� �i uniform�. Nu au istorie. Perfect integra�i �i total lipsi�i de progres. A�i putea spune c�, aidoma p�durilor �n care tr�iesc, Athsheenii, au atins o stare de v�rf. N-a� vrea �ns� s� se �n�eleag� c� sunt incapabili de adaptare.

��Domnilor, toate astea sunt foarte interesante, dar �ntr-un cadru de referin�� oarecum mai specializat, �i cumva �n afara incidentului pe care �ncerc�m s�-l clarific�m aici�

��Nu, scuza�i-m�, colonele Dongh, s-ar putea s� d�m peste ceva interesant* Da, doctore Lyubov?

��Ei bine, m� �ntreb dac� nu cumva acum �i dovedesc adaptabilitatea. Adapt�ndu-�i comportarea dup� a noastr�. Dup� colonia p�m�ntean�, vreme de patru ani, s-au comportat cu noi a�a cum o fac �ntre ei. �n ciuda diferen�elor fizice, ne recunosc ca membri ai speciei lor, ca oameni. Cu toate acestea, noi nu le-am r�spuns a�a cum ar fi trebuit s-o fac� membrii speciei lor. Au ignorat r�spunsurile, drepturile �i obliga�iile nonviolen�ei. Am ucis, violat, �mpr�tiat �i �nrobit b�tina�ii, le-am distrus a�ez�rile �i le-am t�iat p�durile. N-ar fi surprinz�tor ca ei s� decid� c� nu suntem oamenii�

���i astfel v� pot ucide ca pe animale, da, da, f�cu Cetianul, apreciind logica.

Chipul lui Lepennon era �ns� acum �ncremenit, ca o piatr� alb�.

���nrobi�i? �ntreb� el.

��C�pitanul Lyubov �i exprim� propriile opinii �i teorii, interveni colonelul Dongh, teorii despre care trebuie s� afirm c� le consider eronate, iar noi doi am mai discutat despre aceste lucruri, de�i contextul actual nu este cel mai nimerit. Noi nu folosim sclavi. Unii dintre b�tina�i �ndeplinesc un rol util �n societatea noastr�. Corpurile de Munc� ale Voluntarilor Autohtoni reprezint� o parte a tuturor taberelor temporare de aici. Personalul nostru este limitat, avem nevoie de lucr�tori �i folosim tot ceea ce putem, dar, cu siguran��, rela�iile existente nu sunt de sclavie.

Lepennon se preg�tea s� vorbeasc�, �ns� �l l�s� mai �nt�i pe Cetian, care �ntreb� doar at�t:

��C��i sunt din fiecare ras�?

���n momentul de fa��, 2641 de p�m�nteni. �mpreun� cu Lyubov am apreciat popula�ia hilf� local� ca fiind �n jur de 3 milioane.

��Ar trebui s� lua�i �n considerare aceste statistici, domnilor, �nainte de a altera tradi�iile localei exclam� Or cu un r�s dezagreabil, �ns� perfect imitat.

��Suntem �narma�i �i preg�ti�i s� rezist�m oric�rui fel de agresiune din partea b�tina�ilor, preciz� colonelul. Totu�i, a existat un consens generai, aprobat at�t de primele Misiuni de Explorare, c�t �i de echipa noastr� de speciali�ti cercet�tori, condus� de c�pitanul Lyubov, care ne-a asigurat ca Noii Tahitieni sunt o ras� primitiv�, pa�nic� �i iubitoare de pace. Se pare c� informa�ia a fost eronat�

��Evident! �l �ntrerupse Or. Considera�i specia uman� ca fiind primitiv�, pa�nic� �i iubitoare de pace, colonele? Nu. Dar �tia�i c� hilfii acestei planete sunt umani? Umani ca dumneata, sau ca mine, sau ca Lepennon� deoarece to�i provenim din aceea�i ras� ini�ial�, Hainish?

���tiu c� aceasta reprezint� o teorie �tiin�ific�

��Colonele, este vorba de fapte istorice�

��Nu sunt obligat s� le accept ca reale, se �nfierb�nt� b�tr�nul colonel, �i nu-mi place s� mi se bage pe g�t opiniile altora. Adev�rul este c� ace�ti creechi sunt �nal�i de un metru, au o blana verde pe tot corpul, nu dorm �i din punctul meu de vedere nu sunt fiin�e omene�ti!

��C�pitane Davidson, rosti Cetianul, considera�i hilfii b�tina�i ca fiind umani, sau nu?

��Nu �tiu.

��A�i avut totu�i raporturi sexuale cu o femeie� so�ia acestui Selver. A�i putea avea raporturi sexuale cu o femel� animal?

��Dar dumneavoastr�?

Privi la colonelul ro�u la fa��, spre c�pitanii livizi �i speciali�tii �ncremeni�i. Pe fa�� i se citea dispre�ul.

��Nu a�i analizat lucrurile, hot�r� el.

Dup� standardele lumii sale, aceasta era o insult� brutal�.

�n cele din urm�, comandorul lui Shackleton g�si cuvintele care s�-i salveze din t�cerea st�njenitoare.

��Ei bine, domnilor, tragedia de la tab�ra Smith este evident legat� de rela�iile colonie-b�tina�i �i nu reprezint� c�tu�i de pu�in un episod minor sau izolat. Asta trebuie s� stabilim noi. Iar acesta fiind ultimul caz, putem s� ne aducem contribu�ia la u�urarea problemelor voastre. Scopul principal ai c�l�toriei noastre n-a fost s� aducem aici dou� sute de fete, de�i �tiu c� le a�tepta�i cu ner�bdare, ci s� ajungem la Prestno, care trece prin ni�te greut��i pentru a da guvernului de acolo un ansiblu. Adic� un transmi��tor MCI.

��Ce? exclam� un inginer, pe nume Sereng.

De jur �mprejurul mesei, toate privirile deveniser� atente.

��Cel pe care-l avem la bord este un prototip �i a costat cam c�t venitul anual al unei planete. Bine�n�eles, asta se �nt�mpla acum dou�zeci �i �apte de ani, dup� timpul planetar, atunci c�nd am p�r�sit P�m�ntul. Ast�zi se construiesc ansible mult mai ieftine; sunt SI pe navele Flotei �i, cu timpul o nav� robot sau cu oameni va sosi aici, aduc�nd unul �i coloniei voastre. De fapt, dac� �mi amintesc bine, o nav� pilotat� de oameni se afl� deja pe drum �i va sosi aici peste 9, 4 ani-E.

��De unde �ti�i? �ntreb� cineva.

��De la ansiblu, z�mbi comandorul, cel pe care-l avem cu noi. Domnule Or, poporul dumitale a inventat aparatul, poate c�-l pute�i explica celor de fa��, c�rora termenul le este necunoscut.

Cetianul nu se clinti.

��Nu o s� �ncerc s� explic principiul de func�ionare al ansiblului, �ncepu el. Efectul s�u poate fi prezentat �ns� foarte simplu: transmisia instantanee a unui mesaj la orice distan��. Unul dintre elemente trebuie s� se g�seasc� pe un corp cu mas� foarte mare pe c�nd cel�lalt poate fi oriunde �n cosmos. De la sosirea pe orbit�, Shackleton a comunicat zilnic cu Terra, aflat� acum la dou�zeci �i �apte de ani-lumin�. Mesajul nu are nevoie de cincizeci �i patru de ani pentru dus �i �ntors, a�a cum se �nt�mpl� �n cazul aparaturii electromagnetice. Se propag� instantaneu. �ntre planete nu mai exist� pr�pastia timpului.

��De �ndat� ce am ie�it din dilatarea-timpului NAFAL �n spa�io-temporalitatea planetar�, aici, am sunat, ca s� zicem a�a, acas�, continu� vocea moale a comandorului. �i ni s-a spus ce s-a �nt�mplat �n cei dou�zeci �i �apte de ani �n care am c�l�torit: Pr�pastia timpului r�m�ne de netraversat pentru corpurile fizice, dar nu �i pentru informa�ii. Dup� c�te v� pute�i da seama, lucrul acesta este tot at�t de important pentru noi, ca specie interstelar�, ca �i vorbirea la �nceputul evolu�iei. Efectul va fi acela�i: posibilitatea apari�iei unei noi societ��i.

��Domnul Or �i cu mine am p�r�sit P�m�ntul acum dou�zeci �i �apte de ani, ca Delega�i ai guvernelor noastre, Tau II �i Hain, vorbi Lepennon, cu un glas care continua s� fie politicos, dar era lipsit de orice c�ldur�. C�nd am plecat, oamenii discutau despre eventualitatea form�rii unei uniuni �ntre planetele civilizate, acum, c�nd comunica�ia era posibil�. Actualmente Liga Planetelor exist�. Mai precis, exist� de optsprezece ani. Domnul Or �i cu mine am fost numi�i Emisari ai Consiliului Ligii, a�a �nc�t avem anumite' puteri �i responsabilit��i inexistente �n momentul p�r�sirii P�m�ntului.

Cei trei de pe nav� continuau s� repete acelea�i lucruri: existen�a unui mijloc de comunicare instantaneu, existen�a unui super guvern interstelar� Puteai s� crezi, sau nu. Erau �n c�rd�ie �i min�eau. Ideea �i trecu prin minte lui Lyubov; o analiz� �i hot�r� c� era o b�nuial� normal�, dar lipsit� de orice dovezi, a�a c� o �ndep�rt�. Totu�i, o parte din ofi�erii obi�nui�i s�-�i compartimenteze g�ndirea, speciali�ti �n autoap�rare, aveau s-o accepte, cu u�urin�a cu care se �ndoise el. Ei credeau c� oricine pretinde brusc o nou� autoritate era fie un mincinos, fie un conspirator. Nu erau mai constr�n�i dec�t Lyubov, care fusese �nv��at s�-�i �in� mintea deschis�, fie c� o dorea, fie c� nu.

��Trebuie s� accept�m toate acestea numai pe baza cuv�ntului dumitale, domnule? �ntreb� colonelul Dongh cu demnitate �i patos; deoarece �i el, prea rutinat ca s� �n�eleag� noul, �tia c� nu trebuia s�-i cread� pe Lepennon, Or �i Young, dar se temea.

��Nu, r�spunse Cetianul. Nu-i vorba de a�a ceva. O colonie ca aceasta trebuia s� cread� ceea ce-i comunicau navele aflate �n trecere, sau mesajele radio dep�ite ca timp. Acum nu mai trebuie s� crede�i. Pute�i verifica. V� vom da vou� ansiblul destinat lui Prestno. Putem face a�a ceva, avem avizul Ligii. Aviz primit, bine�n�eles, prin ansiblu. Colonia voastr� se afl� �ntr-o situa�ie dificil�. Mai dificil� dec�t m� a�teptam, judec�nd dup� rapoartele primite. Rapoartele respective sunt incomplete; v-au �mpiedicat fie cenzura, fie prostia. Acum �ns� ve�i avea ansiblul ca s� comunica�i cu Administra�ia Terrei; pute�i solicita dispozi�ii, pentru a �ti cum s� proceda�i. Chiar v� recomand s� face�i imediat lucrul acesta, date fiind schimb�rile profunde care s-au petrecut, dup� plecarea noastr�, �n organizarea guvernului de pe P�m�nt. De acum nu mai exist� scuza ac�ion�rii pe baza unor ordine �nvechite; doar scuza ignoran�ei, sau autonomiei iresponsabile.

Cetianul era acru �i, aidoma laptelui, r�m�nea acru. Domnul Or �ntrecea orice m�sur� �i comandorul Young ar fi trebuit s�-l opreasc�. Dar putea oare? Care era rangul unui �Emisar al Consiliului Ligii Planetelor�? Care este, de fapt, �eful, se �ntreb� Lyubov, sim�ind �i el un fior de team�. Durerea de cap �i revenise ca o constr�ngere, ca un cerc de fier peste t�mple.

Privi peste mas�, c�tre m�inile lui Lepennon, albe, cu degete prelungi, st�nga a�ezat� peste dreapta, lini�tite, pe lemnul simplu, lustruit, al mesei. Pielea alb� era un defect pentru gustul estetic al lui Lyubov, condi�ionat de standardele P�m�ntului, dar nemi�carea �i puterea acelor m�ini �l �nc�ntau. Pentru Hainish, se g�ndi el, civiliza�ia constituia ceva normal. O cunoscuser� de at�ta vreme. Tr�iau via�a social-intelectual� cu gra�ia unei pisici v�n�nd �n gr�din�, cu siguran�a unui albatros urm�rind valurile oceanului. Erau exper�i. Niciodat� nu trebuia s� pozeze, s� joace teatru. Erau ceea ce erau. Parc� nimeni nu se potrivea mai bine dec�t ei pielii omene�ti. Doar, poate, omule�ii verzi? Creechii deforma�i, pitici, supra-adapta�i, stagna�i, care erau tot at�t de absolu�i, de deschi�i, de senini ca �i ei�

Era incredibil. �nnebuniser� cu to�ii. Blestemata de planet� �i aiurise pe to�i, plimb�ndu-i �n �ara viselor, �mpreun� cu creechii. Tot nu-i venea s� cread� cele v�zute la �conferin�� �i la �edin�a ce urmase, nici dac� le-ar fi urm�rit �nregistrate pe pelicul�. Comandorul unei nave a Flotei ling�nd cizmele unor umanoizi. Ingineri �i tehnicieni piuind �i gui��nd �naintea unui aparat aiurit, prezentat de Cetianul P�ros cu o gr�mad� de ifose, de parc� MCI-ul nu fusese anticipat teoretic, cu ani �n urm�, de �tiin�a p�m�ntean�! Umanoizii furaser� ideea, o adaptaser� �i-i spuseser� �ansiblu�, ca nimeni s� nu-�i dea seama c�, de fapt, era un MCI. Lucrul cel mai oribil fusese �ns� conferin�a, cu nebunul �la de Lyubov aiur�nd �i pl�ng�nd, �i cu colonelul Dongh l�s�ndu-l s� se dea �n spectacol, l�s�ndu-l s�-l insulte pe Davidson, statul-major �i �ntreaga colonie �n timp ce �ia doi str�ini, maimu�ica sur� �i uria�ul alb, st�teau �i r�njeau la oameni.

Fusese r�u, destul de r�u. Lucrurile nu se transformaser� �n mai bine nici dup� plecarea lui Shackleton. Nu-i p�sa c� fusese trimis �n tab�ra din Noua Jav�, sub comanda maiorului Muhamed. Colonelul trebuia s�-l disciplineze; �n realitate, b�tr�nul Ding Dong fusese probabil �nc�ntat de raidul lui Davidson pe insula Smith; raidul �nsemnase �ns� o �nc�lcare a regulamentului �i Davidson trebuia s� fie pedepsit. Perfect, a�a erau regulile jocului. Regulile nu prevedeau �ns� dispozi�iile care curgeau de-a valma din aparatul c�ruia �i ziceau ansiblu � noul lor zeu metalic de la statul-major.

Ordine de la Biroul Administra�iei Coloniale din Karachi: Reducerea contactelor P�m�nteni-Athsheeni doar la cele propuse de b�tina�i. Cu alte cuvinte, nu mai puteai intra �n �arcul creechilor pentru a cere voluntari la munc�. Folosirea muncii voluntare nu este recomandat�; folosirea muncii obligatorii este interzis�. �i alte chestii la fel� Atunci cum dracu s� fac� treab�? P�m�ntul mai voia, lemnul sau nu? Continuau s� trimit� cargouri automate spre Noul Tahiti, nu? C�te patru pe an, fiecare revenind la mama Terra cu bu�teni �n valoare de treizeci de milioane de neodolari: Sigur c� tipii de la Dezvoltare voiau banii �ia, nu? Erau oameni de afaceri. Orice t�mpit �i putea da seama c� mesajele nu proveneau de la ei�

Statutul colonial al Planetei 41 � de ce nu-i mai spuneau Noul Tahiti? � este reconsiderat. P�n� la adoptarea unor decizii, coloni�tii trebuie s� manifeste o deosebit� aten�ie �n toate rela�iile cu b�tina�ii� Este absolut interzis� utilizarea oric�rui tip de arme, cu excep�ia celor mici, folosite �n autoap�rare�� ca pe P�m�nt, numai c� acolo oamenii nu aveau dreptul la absolut nici un fel de arm�. Atunci, ce dracu' mai avea rost s� vii, dou�zeci �i �apte de ani-lumin�, pe o planet� de frontier�, �i dup-aia s� �i se spun�: Nu arme, nu napalm, nu bombe, nu, nu, sta�i jos, b�ie�a�i, �i l�sa�i-i pe creechi s� v� scuipe-n ochi �i s� c�nte, �i dup-aia s� v� bage un cu�it �n m�runtaie �i s� v� ard� tab�ra, dar nu face�i nici un r�u micu�ilor verzi�ori, nu, domnule!

Se recomand� st�ruitor o politic� de evitare; sunt complet interzise agresiunile sau represaliile.

De fapt, �sta era miezul tuturor mesajelor �i orice cretin putea spune c� nu era stilul Administra�iei Coloniale. Nu se puteau schimba �ntr-at�t �n treizeci de ani. Erau oameni practici, reali�ti, care �tiau ce �nseamn� via�a pe planetele de frontier�. Pentru orice om care nu se �icnise era limpede c� mesajele �ansiblului� erau ni�te falsuri. Poate c� fuseser� implantate direct �n ma�in�, un set �ntreg de r�spunsuri la �ntreb�rile cele mai probabile, selectate de un computer. Inginerii afirmaser� c� �i-ar fi dat seama; poate c� a�a era. �n acest caz, obiectul comunica �ntr-adev�r instantaneu cu alt� planet�. Planeta aceea nu era �ns� P�m�ntul! Nici vorb� de a�a ceva! La cel�lalt cap�t al firului nu erau oameni, ci str�ini, umanoizi. Cetiani, probabil, deoarece ma�ina era construit� de ei, �i pentru c�, erau ni�te diavoli inteligen�i. Ei reprezentau tipul care s-ar fi zb�tut pentru suprema�ia interstelar�. Bine�n�eles, Hainshii erau �n c�rd�ie cu ei; toate chestiile alea, de �i se rupea inima, din directive, erau �n stilul lor. Nu-�i puteai da seama care le era scopul; probabil c� urm�reau sl�birea guvernului terran, implic�ndu-l �n afacerea asta cu �liga planetelor�, p�n� ce str�inii ajungeau at�t de puternici �nc�t puteau prelua conducerea cu for�a. Planul lor �n leg�tur� cu Noul Tahiti era �ns� u�or de �ntrev�zut. Aveau s�-i lase pe creechi s�-i extermine pe oameni. Legau m�inile oamenilor cu o gr�mad� de directive false emise de �ansiblu� �i l�sau s� �nceap� masacrul. Umanoizii se ajut� �ntre ei; �obolanii �i ajut� pe �obolani. Iar colonelul Dongh �nghi�ise pilula. Inten�iona s� respecte ordinele. Chiar �i spusese lui Davidson: �O s� respect dispozi�iile statului major de pe Terra �i, pe Dumnezeul meu, Don, o s� le respec�i �i tu, iar �n Noua Jav� o s�-l ascul�i pe maiorul Muhamed�. B�tr�nul Ding Dong era stupid, dar �l pl�cea pe Davidson, �i acesta �l �ndr�gea la r�ndul s�u. Nu i-ar fi putut asculta ordinele, dac� ele �nsemnau tr�darea rasei umane �naintea unei conspira�ii str�ine, dar tot �i p�rea r�u de b�tr�nul osta�. Poate c� era fraier, �ns� era loial �i curajos. Nu un tr�d�tor �nn�scut, ca miorl�itul �la de Lyubov. Dac� exista cineva pe care s� doreasc� s�-l vad� r�pus de creechi, atunci acela nu putea fi dec�t marele Raj Lyubov, iubitorul de str�ini.

De fapt, unii oameni, �n special asiaticii �i tipurile hindu, sunt tr�d�tori �nn�scu�i. Nu to�i, doar unii. Al�ii s-au n�scut salvatori. Pur �i simplu a�a au fost f�cute lucrurile, s� fii, de pild�, urma�ul unor eurafri, s�u s� ai un fizic impun�tor; nu era ceva pentru care s�-�i atribuie vreun merit. Dac�-i putea salva pe b�rba�ii �i femeile din Noul Tahiti, avea s-o fac�; dac� nu, oricum, avea s� �ncerce.

Femeile reprezentau, �ntr-adev�r, o chestiune care te r�c�ie. Le scoseser� din Noua Jav� pe cele zece Colo existente, iar din Centralville nu se mai trimitea nimic �n schimb. ��nc� nu sunt condi�ii sigure�, explicau cei de la cartierul general. Cam nasol pentru trei tabere izolate� Ce se a�teptau s� fac� oamenii din tab�r�, dac� n-aveau voie s� se ating� de femelele creeche, iar toate femeile adev�rate erau pentru blestema�ii cei noroco�i din Central? Vor urma ni�te scandaluri teribile� Nu putea totu�i s� dureze prea mult; �ntreaga situa�ie era prea aiurit� ca s� r�m�n� a�a� Dac� nu �ncepeau s� revin� la normal, acum, c�nd Shackleton era plecat, atunci c�pitanul D. Davidson avea s� �nceap� s� munceasc� ni�el �n plus, ca s� �ndrepte lucrurile.

Fusese un �oc s� se �nt�lneasc� nas �n nas cu Selver. Zbur�nd �napoi spre Central revenind din satul de la poalele dealului, Lyubov �ncerca s� decid� de ce fusese un �oc, s� analizeze nervul care tres�rise. La urma urmei, de obicei, nu te �ngroze�ti de o �nt�lnire �nt�mpl�toare cu un prieten bun�

Nu fusese u�or s� capete invita�ia conduc�toarei. Tuntar reprezentase principalul s�u loc de studiu toat� vara; avea acolo c�teva surse extraordinare de informa�ii �i se g�sea �n termeni buni cu Culcu�ul �i conduc�toarea, care �l l�saser� s� observe �i s� participe liber la via�a comunit��ii. Ob�inerea unei invita�ii din partea ei, prin intermediul unor fo�ti sclavi care se g�seau �nc� �n preajm�, durase mult dar, �n cele din urm�, ea �ncuviin�ase, aprob�ndu-i, conform noilor directive, �o �nt�lnire propus� de b�tina�i�. Propria lui con�tiin��, mai degrab� dec�t colonelul, insistase �n aceast� privin��. Dongh voise ca el s� mearg�. Era �ngrijorat de Amenin�area Creechilor. �i spusese lui Lyubov s�-i studieze, �s� vad� cum reac�ionau acum, c�nd erau l�sa�i absolut singuri�� Spera s� g�seasc� o asigurare. Lyubov nu-�i d�dea seama dac� raportul lui avea s�-l lini�teasc� sau nu pe colonel.

Pe distan�� de cincisprezece kilometri dincolo de Central terenul fusese defri�at, iar cioturile putreziser� toate; r�m�sese acum o �ntindere posomor�t� de l�stare, ca ni�te fire de p�r sur �n ploaie. Sub frunzele acelea �ncepuser� s� r�sar� arbu�tii cei noi, o�etarii, plopii pitici �i s�lciile, care aveau, la r�ndul lor, s� protejeze ml�di�ele. L�sat� �n pace, �n climatul acela ploios p�durea se putea regenera singur� �n treizeci de ani �i avea s� recapete propor�iile anterioare peste �nc� o sut� de ani. L�sat� �n pace�

Brusc, p�durea re�ncepu � �n spa�iu, nu �n timp: sub elicopter, nuan�ele infinite de verde ale frunzelor acopereau colinele domoale �i dealurile din nordul Sornolului.

Aidoma celor mai mul�i p�m�nteni, pe Terra, Lyubov nu se plimbase niciodat� printr-o p�dure s�lbatic� �i nu v�zuse un desi� mai lung dec�t strada unui ora�. La �nceput, pe Athshe se sim�ise oprimat �i deprimat �n p�dure, stupefiat de aglomerarea nesf�r�it� �i de incoeren�a trunchiurilor, ramurilor �i frunzelor ve�nic verzui, sau cafenii �n amurg. Amestecul nenum�ratelor vie�i concurente, �mping�ndu-se �i ridic�ndu-se, sus, spre lumin�, t�cerea alc�tuit� din multe zgomote m�runte �i lipsite de �n�eles, indiferen�a absolut� a vegeta�iei fa�� de prezen�a min�ii omene�ti, toate acestea �l tulburaser� �i, aidoma celorlal�i, c�utase lumini�urile �i plaja. Dar �ncetul cu �ncetul, �ncepuse s�-i plac�. Gosse �l tachina, spun�ndu-i domnul Gibson; de fapt, Lyubov aducea �ntr-adev�r cu un gibon, av�nd fa�a rotund� �i m�slinie, bra�ele lungi �i p�rul deja sur; dar gibonii disp�ruser�. Fie c�-i pl�cea, fie c� nu, ca hilfer trebuia s� mearg� �n p�dure �i s�-i caute pe hilfi: iar acum, dup� patru ani, se sim�ea sub copaci ca la el acas�, chiar mai bine dec�t �n oricare alt� parte. �ncepuser�, de asemenea, s�-i plac� denumirile date de locurile Athsheeni, cuvinte sonore din dou� silabe: Sornol, Tuntar, Eshreth, Eshsen � care era acum Centralville � Endtor, Abtan �i, mai presus de toate, Athshe care �nsemna �i P�durea, dar �i Lumea. A�a cum p�m�ntul, terra, tellus denumesc at�t solul, c�t �i planeta, dou� sensuri, totu�i unul singur. Pentru Athsheeni �ns� solul, p�m�ntul nu era locul unde se �ntorc mor�ii �i pe care tr�ie�te tot ce este �viu� substan�a planetei lor nu era p�m�ntul, ci p�durea. P�m�nteanul era din lut �i. praf ro�u. Athsheeanul era din ramuri �i r�d�cini. Statuetele pe care le f�ceau nu erau sculptate �n piatr�, ci numai �n lemn.

Cobor� hoperul pe un t�p�an micu�, �n nordul ora�ului, �i intr�, trec�nd pe l�ng� Culcu�ul Femeilor. Mirosul specific unei a�ez�ri Athsheene plutea p�trunz�tor prin aer, fum de lemn ars, pe�te mort, ierburi aromate �i sudoare. Atmosfera unei case subterane dac� un p�m�ntean ar fi putut intra �n ea, era grea, predomin�nd �n CO_2. Lyubov petrecuse multe ore stimulatoare intelectual chircit �i sufoc�ndu-se �n penumbra duhnitoare a Culcu�ului B�rba�ilor din Tuntar. De data aceasta, �ns�, nu credea c� avea s� mai fie invitat s� intre.

Desigur, cei din ora� auziser� de masacrul de la tab�ra Smith, petrecut cu �ase s�pt�m�ni �n urm�. Aflaser� repede, deoarece �tirile circulau rapid �ntre insule, cu toate c� nu at�t de rapid �nc�t s� fie �o-putere misterioas� de telepatie�, cum le pl�cea t�ietorilor s� cread� Cei din ora� �tiau, de asemenea, c� dup� masacrul din Centralville fuseser� elibera�i o mie dou� sute de sclavi. Lyubov era de acord cu colonelul c� b�tina�ii puteau crede c� al doilea eveniment fusese provocat de primul. Asta d�dea �o impresie eronat�, cum spunea Dongh, dar, probabil, nu era ceva prea important. Important� era eliberarea sclavilor. Gre�elile f�cute nu puteau fi �ndreptate, �ns� cel pu�in nu se mai f�ceau. Puteau lua un start nou: b�tina�ii � f�r� uimirea aceea dureroas� fa�� de tratamentul animalic aplicat de �yeomeni� oamenilor; iar el � f�r� povara explica�iilor �i gheara vinov��iei iremediabile.

�tiind acum c� pre�uiau candoarea �i simplitatea fa�� de problemele care tulburau, sau �nsp�im�ntau se a�tepta ca �n Tuntar s� i se vorbeasc� despre lucrurile respective cu satisfac�ie, sau justific�ri cu �n�elegere, sau uimire. Dar nu se �nt�mpla a�a: nici unul nu-i spuse mare lucru.

Ajunsese dup�-amiaza t�rziu, totuna cu sosirea �ntr-un ora� terran imediat dup� zorii zilei. Athsheenii dormeau � ca �ntotdeauna, p�rerea coloni�tilor ignora fapte observabile � dar minimul lor fiziologic se situa �ntre amiaz� �i 4 P.M., �n timp ce la p�m�nteni se situa de obicei, �ntre 2 �i 5 A. M.; aveau un ciclu cu dou� maxime � al temperaturii mari �i al activit��ii intense � care coincideau cu trecerile � noapte, zorile �i seara. Cei mai mul�i adul�i dormeau cinci sau �ase ore pe zi, mo��ind, pe c�nd b�rba�ii Vis�tori dormeau numai vreo dou� ore din dou�zeci �i patru; a�a �nc�t, consider�nd at�t mo��ielile c�t �i starea de vis drept �leneveli� se putea afirma c� nu dormeau niciodat�. Era mult mai u�or s� spui a�a ceva dec�t s� �n�elegi ceea ce f�ceau de fapt� La sosirea lui �n Tuntar, activit��ile �ncepeau iar�i s� se mi�te dup� picoteala de dup� amiaz�.

Lyubov remarc� mul�i str�ini. Ace�tia �l privir�, dar nu se apropiar�; erau doar ni�te prezen�e care mergeau pe alte poteci �n penumbra stejarilor uria�i. �n cele din urm� recunoscu pe cineva, apropiindu-se, pe c�rarea lui, veri�oara conduc�toare, Sherrar, o femeie b�tr�n�, pu�in important�. Ea �l salut� politicoas�, �ns� nu r�spunse la �ntreb�rile sale despre conduc�toare �i ajutoarele ei: Egath, �ngrijitorul livezii, �i Tubab, Vis�torul. Conduc�toarea era tare ocupat� �i cine era Egath?, se referea poate la Geban� iar Tubab putea fi colo sau dincolo, sau nic�ieri. Se lipi de Lyubov �i nimeni altul nu-i mai vorbi. Merse �nainte, �nso�it de b�bu��, �chiop�t�nd, pl�ng�rea�� �i verzuie, prin cr�ngurile �i dumbr�vile Tuntarului, c�tre Culcu�ul B�rba�ilor.

��Au treab� acolo, rosti Sherrar.

��Viseaz�?

��De unde s� �tiu? Hai, Lyubov, vino s� vezi� �tia c� hilferului �i pl�cea s� vad� diverse lucruri, dar nu �tia cu ce anume s�-l atrag�. Vino s� vezi plasele de pescuit.

Pe l�ng� ei trecu o fat�, una din Tinerele V�n�toare, �i-l privi: o privire neagr�, o stare de animozitate a�a cum nu mai v�zuse niciodat� din partea vreunui Athsheean, dec�t poate de la vreun copila� speriat de �n�l�imea �i de chipul lui sp�n. Fata aceea nu era �ns� �nsp�im�ntat�.

��Bine, �ncuviin�� el, sim�ind c� singura alternativ� era supunerea.

Dac� �ntr-adev�r Athsheenii c�p�taser� � �n cele din urm� � �i brusc � sentimentul du�m�niei de grup, atunci trebuia s� o accepte pur �i simplu, s� le arate c� r�m�nea un prieten neschimbat, pe care se puteau bizui.

Cum puteau, totu�i, s�-�i modifice, mentalitatea �i comportamentul at�t de repede, �i dup� at�t de mult� vreme? �i de ce? �n tab�ra Smith, provocarea fusese imediat� �i intolerabil�: cruzimea lui Davidson �i putea �mpinge p�n� �i pe Athsheeni la acte de violen��. �ns� ora�ul acela, Tuntar nu fusese niciodat� atacat de p�m�nteni, nu suferise raiduri de recrutare a sclavilor �i nu-�i v�zuse p�durea din jur t�iat� sau ars�. El, Lyubov �nsu�i, fusese acolo � antropologul nu-�i poate l�sa �ntotdeauna umbra �n afara tabloului pe care-l deseneaz� � dar cu mai mult de dou� luni �n urm�. Primiser� ve�ti din Smith, de la refugia�i, fo�ti sclavi, care suferiser� �n m�inile p�m�ntenilor �i voiau s� vorbeasc� despre cele �nt�mplate. �ns� ce ve�ti �i puteau schimba pe ascult�tori �n mod radical?�, c�nd lipsa lor de violen�� era at�t de �nr�d�cinat� �n ei, �n cultura �i societatea lor dar �i mai jos, �n subcon�tient, �n a�a-zisa �vreme a visului�, �i poate chiar �n fiziologia lor? �tia c� o cruzime atroce �l putea provoca pe un Athsheean s� ucid�: v�zuse acest lucru� o dat�. Acum, trebuia s� cread� c� o comunitate amenin�at� putea fi provocat�, �n mod similar, de agresiuni tot at�t de intolerabile: a�a se �nt�mplase �n tab�ra Smith. Dar ca toate ve�tile �i zvonurile, indiferent c�t de �ngrozitoare �i �nsp�im�nt�toare s� poat� st�rni o a�ezare lini�tit� p�n� la punctul �n care locuitorii ei s� ac�ioneze �mpotriva obiceiurilor �i ale ra�iunii, renun��nd complet la modul anterior de via��, asta nu mai putea crede. Psihologic, era imposibil. Lipsea ceva.

B�tr�nul Tubab ie�i din Culcu� chiar c�nd Lyubov ajunse acolo. �napoia Vis�torului venea Selver.

Acesta se t�r� prin u�a-tunel, se ridic� �i clipi �naintea str�lucirii soarelui, umbrit totu�i de frunzi�ul des. �n�l��nd ochii �nt�lni privirea lui Lyubov. Niciunul nu vorbi. Lyubov se sim�ea extrem de speriat.

Zbur�nd spre cas�, �n hoper, �i analiz�nd �nt�mplarea, g�ndi: De ce fric�? De ce mi-a fost fric� de Selver? O intui�ie care nu se poate dovedi, sau doar o analogie fals�? Oricum, era ceva ira�ional. �ntre Selver �i Lyubov nu se schimbase nimic. Ceea ce f�cuse Selver la tab�ra Smith putea fi justificat �i chiar dac� n-ar fi putut s� fie justificat, tot nu conta. Prietenia dintre ei era prea profund� ca s� fie atins� de �ndoieli morale. Lucraser� din greu �mpreun�; se �nv��aser� unul pe cel�lalt, chiar mai mult dec�t �n sensul literal, graiurile lor. κi vorbiser� f�r� rezerve. Iar dragostea lui Lyubov pentru prietenul s�u era sporit� de recuno�tin�a aceea pe care salvatorul o simte pentru cel a c�rui via�� a avut privilegiul s� salveze.

�ntr-adev�r, p�n� atunci nu-�i prea d�duse seama c�t de profund� era prietenia sa fa�� de Selver. Teama lui s� fi fost de fapt teama c� Athsheeanul, �nv���nd ce �nsemna ura de ras�, �l va respinge, �n ciuda sincerit��ii lui, �i-l va trata nu ca �tu�, ci ca pe: �unul dintre ei�?

Dup� privirea aceea lung�, Selver �naintase �ncet �i-l salutase pe Lyubov, �ntinz�ndu-i m�inile.

Printre oamenii p�durii, atingerea era un canal principal de comunica�ie. La terrani, atingerea implic� aproape �ntotdeauna amenin�are, agresiune; adeseori la ei nu exist� nici o deosebire �ntre str�nsul oficial al m�inii �i m�ng�ierile sexuale. Golul acela fusese umplut de Athsheeni cu nenum�rate modalit��i de atingeri. M�ng�ierea ca-semnal �i lini�tire, era pentru ei tot at�t de important� ca pentru mam� �i copil, sau iubit �i iubit�; �ns� semnifica�ia gestului era social�, nu numai matern� �i sexual�. F�cea parte din limbajul lor. Era deci structurat�, codificat�, totu�i extrem de variabil�. �κi tot pun labele unii pe al�ii�, pufneau unii coloni�ti, incapabili s� vad� �n schimbul de atingeri altceva dec�t propriul lor erotism care, for�at el �nsu�i s� se concentreze exclusiv pe sex, �i atunci frustrat �i reprimat, invadeaz� �i otr�ve�te orice pl�cere senzual�, orice r�spuns uman: victoria unui Eros orb �i ascuns, asupra mamei creatoare a tuturor oceanelor �i stelelor, a frunzelor copacilor, a gesturilor oamenilor, Venus Genetrix�

Selver �naint�, cu palmele �ntinse, d�du m�na cu Lyubov dup� obiceiul p�m�ntean, �i apuc� ambele bra�e cu o str�ngere u�oar� deasupra coatelor. Nu trecea cu mult de jum�tatea �n�l�imii p�m�nteanului �i asta f�cea ca toate gesturile s� fie mai st�ngace, dar �n atingerea m�inilor lui mici �i sub�iri, acoperite cu blan� verde, nu era nimic nesigur sau copil�ros. Era o reasigurare. Primind-o, Lyubov se sim�i fericit.

��Selver, ce noroc s� te �nt�lnesc! �in foarte mult s� vorbesc cu tine�

��Acum nu pot, Lyubov.

Vorbise bl�nd, dar c�nd �l auzi, speran�ele lui Lyubov �n leg�tur� cu o prietenie nealterat�, disp�rur�. Selver era schimbat. Se schimbase radical: din r�d�cin�.

��Pot s� revin, se gr�bi Lyubov, �n alt� zi �i s� vorbesc cu tine? Este foarte important s�

��Ast�zi plec de aici, spuse �i mai bl�nd Selver, �ns� l�s� bra�ele �i privi �ntr-o parte.

�n felul acela era, literalmente, �n afara atingerii. Polite�ea cerea ca Lyubov s� fac� la fel, �ncheind conversa�ia. Nu avea cui s� se mai adreseze. B�tr�nul Tubab nici m�car nu se uitase la el; ora�ul �i �ntorsese spatele. Iar acum, Selver, care-i fusese prieten.

��Selver, poate crezi c� �ntre noi se ridic� masacrul de la Kelme Deva. Nu-i a�a. S-ar putea s� ne apropie �i mai mult. Iar neamul t�u a fost eliberat din �arcurile sclavilor, a�a c� nu ne mai desparte nici gre�eala asta. �i chiar dac� ne-ar desp�r�i� eu totu�i� eu am r�mas acela�i, Selver.

La �nceput, Athsheeanul nu-i r�spunse. Chipul s�u straniu, ochii mari �i afunda�i, tr�s�turile pronun�ate, st�lcite de cicatrice �i acoperite de blana scurt� �i m�t�soas� care �i urm�rea, ascunz�nd �n acela�i timp, toate contururile, chipul acela refuza cu �nc�p���nare s�-l priveasc� pe Lyubov. Apoi, brusc, se �ntoarse, parc� �mpotriva voin�ei lui.

��Lyubov, n-ar fi trebuit s� vii aici. Peste dou� nop�i s� pleci din Central. Nu �tiu ce e�ti tu. Ar fi fost mai bine dac� nu te-a� fi cunoscut niciodat�

Rostind aceste cuvinte, se �ntoarse �i se �ndep�rt� cu mersul unei feline, o lic�rire verde printre stejarii �ntuneca�i ai Tuntarului. Tubab �l urm� �nceti�or, continu�nd s� nu-l priveasc� pe Lyubov. O bur� fin� c�dea f�r� zgomot peste frunzele stejarilor �i pe potecile �nguste care duceau la Culcu� �i la r�u. Puteai auzi ploaia doar ascult�nd cu aten�ie, era o muzic� mult prea complex� pentru a fi perceput� de o singur� minte, o coard� unic�, f�r� de sf�r�it, ce r�suna �n �ntreaga p�dure.

��Selver este un zeu, vorbi b�tr�na Sherrar. Acum vino s� vezi plasele de pescuit�

Lyubov o refuz�. Ar fi fost lipsit de polite�e �i diploma�ie s� mai r�m�n�; oricum, nu-l tr�gea inima.

�ncerc� s� se conving� c� Selver nu-l respinsese pe el, Lyubov, dec�t ca p�m�ntean. Nu conta. Nu mai conta.

�ntotdeauna era nepl�cut surprins s� descopere c�t de vulnerabile �i erau sentimentele, c�t de mult �l durea s� fie r�nit. Tipul acela de sensibilitate adolescentin� era ru�inos, ar fi trebuit s� aib� o structur� mai dur�.

Cu blana argintat� de stropii de ploaie, b�bu�a suspin� u�urat� c�nd Lyubov �i lu� la revedere. Pornind hoperul, z�mbi v�z�nd-o cum �op�ia �nd�r�t, �ntre copaci, c�t putea de repede, ca o broscu�� care sc�pase de un �arpe. Calitatea este o chestiune important�, dar important� este �i cantitatea, mai exact, m�rimea relativ�. Reac�ia normal� a adultului fa�� de o persoan� cu mult mai scund� poate fi una de arogan��, de protejare, de superioritate afectiv�, sau �icanatoare, dar, indiferent de ceea ce este, va fi mai adecvat� fa�� de un copil dec�t fa�� de un adult. Dac� persoana de m�rimea unui copil era �i �mbl�nit�, se declan�a un alt r�spuns pe care Lyubov �l denumise: Reac�ia Ursule�ul. Deoarece Athsheenii foloseau at�t de mult m�ng�ierile, manifestarea nu era nelalocul ei, dar motivul r�m�nea suspect. �n cele din urm� ap�rea inevitabila Reac�ie Monstrul, �ndep�rtarea de tot ceea ce nu seam�n� cu oamenii.

Dincolo de toate acestea, r�m�nea faptul c� Athsheenii, ca �i p�m�ntenii, erau uneori pur �i simplu, caraghio�i. Unii dintre ei aduceau cu ni�te broscu�e, bufni�e sau omizi. Sherrar nu era prima despre care Lyubov remarcase c� ar�ta caraghioas� din spate�

�sta e unul dintre necazurile coloniei, se g�ndi el, �n vreme ce hoperul se ridic� �n v�zduh �i Tuntar disp�ru �napoia stejarilor. Noi nu avem b�tr�ne. Nici b�tr�ni, cu excep�ia lui Dongh, care abia a trecut de �aizeci de ani. B�tr�nele se deosebesc �ns� de oricine, ele spun ceea ce g�ndesc. Athsheenii sunt guverna�i, �n m�sura �n care se poate vorbi de un guvern�m�nt, de c�tre b�tr�ne. Intelectul apar�inea b�rba�ilor, politica femeilor, iar etica ambelor sexe: acesta era aranjamentul de pe Athshe. Interesant, �i cu rezultate� �n cazul lor. Visez ca Administra�ia s� trimit� �i vreo dou� bunicu�e laolalt� cu feti�canele fertile �i cu s�ni tari. De pild�, fata pe care am avut-o noaptea trecut� era foarte dr�gu��, priceput� �n pat �i cu inima bun�, �ns�, Dumnezeule, abia peste patruzeci de ani va spune ceva unui b�rbat� Cu toate acestea, dincolo de g�ndurile lui despre femei, tinere sau b�tr�ne, �ocul �nt�lnirii persista: intui�ie sau recunoa�tere?

Trebuia s� se mai g�ndeasc�, �nainte de a raporta statului major.

Selver. Ce se �nt�mpla cu Selver?

Desigur, pentru Lyubov, Selver era un personaj cheie. De ce? Pentru c�-l cuno�tea bine, sau datorit� for�ei din personalitatea lui, pe care Lyubov nu o apreciase niciodat� �n mod con�tient?

Ba o apreciase: �l considerase pe Selver foarte devreme, ca pe o persoan� deosebit�. Pe atunci era �Sam�, ordonan�� la trei ofi�eri care �mp�r�eau aceea�i barac�. Lyubov �i-l aminti pe Benson l�ud�ndu-se ce creeche grozav aveau, acolo o nimeriser� din plin.

Mul�i Athsheeni, �n special Vis�torii din Culcu�uri, nu-�i puteau modifica somnul de tip policiclic pentru a coincide cu cel p�m�ntean. Dac� dormeau ca p�m�ntenii, noaptea, asta �i �mpiedica s� mai aib� RME-ul, sau somnul paradoxal, al c�rui ciclu de 120 de minute le dirija via�a, at�t ziua c�t �i noaptea, �i care nu se putea potrivi cu ziua de lucru p�m�ntean�. Dup� ce �nv��ai s� visezi complet treaz, pentru a-�i balansa integritatea mintal� nu pe muchia �ngusta a ra�iunii ci pe suportul dublu, pe talerele delicate ale ra�iunii �i visului, dup� ce �nv��ai asta, n-o mai puteai uita, a�a cum nu po�i uita s� g�nde�ti� De aceea, majoritatea b�rba�ilor deveniser� ciuda�i, ame�i�i, retra�i, chiar catatonici. Femeile, uluite �i siluite, se comportaser� cu docilitatea posac� a celor recent �nrobi�i. Cel mai bine se descurcaser� ne-Vis�torii �i unii dintre Vis�torii tineri: se adaptaser�, muncind din greu �n taberele forestiere sau devenind slujitori inteligen�i. Sam fusese unul din ace�tia � un servitor eficient, buc�tar, sp�l�tor cas�, majordom �i �ap isp�itor pentru cei trei st�p�ni ai s�i. �nv��ase cum s� fie invizibil. Lyubov �l �mprumutase ca surs� de informa�ii etnice �i, printr-o afinitate de g�ndire �i temperament, �i c�tigase imediat �ncrederea. G�sise �n el sursa ideal� de informa�ii, cunosc�tor al obiceiurilor poporului s�u, sesiz�ndu-le semnifica�iile �i gata s� le explice, s� se fac� �n�eles de Lyubov, astup�nd pr�pastia dintre dou� graiuri, dou� culturi, dou� specii ale genului Om.

Vreme de doi ani, Lyubov c�l�torise, studiase, discutase, observase, dar nu reu�ise s� g�seasc� cheia care s�-i deschid� calea spre mintea Athsheean�. Nu �tia nici m�car unde era z�vorul. Studiase obiceiurile de somn ale Athsheenilor �i descoperise c�, aparent, nu aveau a�a ceva. Lipise nenum�ra�i electrozi pe nenum�rate �este acoperite cu blan� verde, dar nu reu�ise s� g�seasc� vreun �n�eles �n figurile familiare, curbele �i sinusoidele, alfa, beta �i teta care ap�reau pe imprimante. �n cele din urm�, Selver �l f�cuse s� �n�eleag� semnifica�ia cuv�ntului �vis�, care era totuna cu cuv�ntul �r�d�cin�, oferindu-i astfel cheia �mp�r��iei oamenilor p�durii. F�c�ndu-i EEG-ul v�zuse pentru �nt�ia oar�, �i �n�elesese, impulsurile extraordinare ale unui creier care intra �n starea de vis, nici treaz, nici dormind, o situa�ie asem�n�toare cu visul din somnul p�m�ntenilor � dar a�a cum Parthenonul se aseam�n� cu o colib� din lut: acela�i lucru �n principiu, dar ad�ug�nd complexitatea, calitate �i control.

Atunci, ce mai era?

Selver ar fi putut sc�pa. La �nceput fusese valet, apoi (prin una din pu�inele rela�ii ale lui Lyubov) Ajutor �tiin�ific, �nchis �ns� noaptea laolalt� cu ceilal�i creechi �n �arc (Locuin�ele Personalului Muncitor Voluntar Autohton).

��O s� te duc la Tuntar, s� lucr�m acolo, �i spusese Lyubov la a treia lor discu�ie, de ce Dumnezeu s� r�m�i aici?

��So�ia mea, Thele, este �n �arc, r�spunse Selver.

Lyubov �ncercase s-o elibereze, dar femeia lucra la buc�t�ria statului major �i sergen�ii care r�spundeau de buc�t�rie detestau orice interven�ie din partea ofi�erilor. Lyubov trebuia s� fie foarte prudent, pentru ca ei s� nu se r�zbune pe femeie. Ea �i cu Selver p�reau gata s� a�tepte, r�bd�tori, p�n� la un prilej de evadare, sau p�n� la eliberarea lor. Masculii �i femelele creeche erau strict separa�i �n �arcuri � de ce?, nimeni nu p�rea s� �tie � iar so�ii se vedeau rareori. Lyubov reu�ise s� le aranjeze c�teva �nt�lniri �n baraca lui, situat� �n cap�tul nordic al ora�ului. �ntorc�ndu-se de la o asemenea �nt�lnire, Thele fusese v�zut� de Davidson, care se pare c� r�m�sese impresionat de gra�ia �i delicate�ea ei. �n aceea�i noapte, o adusese �n locuin�a lui �i o batjocorise.

Femeia murise pesemne �n timpul actului; a�a ceva se mai �nt�mplase datorit� diferen�elor fizice; sau, poate, ea �ncetase voit din via��. Ca �i unii p�m�nteni, Athsheenii posedau capacitatea de a-�i curma via�a �n mod voluntar. Oricum, Davidson o ucisese. Nu era ceva ie�it din comun. Ie�it� din comun fusese reac�ia lui Selver, a doua zi dup� moartea ei.

Lyubov ajunsese acolo abia la sf�r�it. κi reamintea zgomotele; el alerg�nd pe Strada Principal� sub soarele fierbinte; praful, cercul de b�rba�i. Totul durase numai vreo cinci minute, suficient pentru o lupt� pe via�� �i pe moarte. C�nd ajunsese, Selver era orbit de s�nge, un fel de juc�rie �naintea lui Davidson, ridic�ndu-se totu�i �i atac�ndu-l, nu cu o furie devastatoare, ci cu o disperare inteligent�. Revenea mereu. �n cele din urm�, Davidson se speriase de persisten�a aceea teribil�; dobor�ndu-l cu o lateral�, �naintase, ridic�nd bocancul ca s�-l termine. �n clipa aceea, Lyubov trecuse printre oameni. Oprise lupta (oric�t� sete de s�nge avuseser� cei zece sau doisprezece privitori, erau acum mai mult dec�t mul�umi�i �i-l sprijiniser� c�nd �i strigase lui Davidson s� se opreasc�); de atunci, avea s�-l urasc� pe Davidson �i s� fie ur�t de acesta, pentru c� intervenise �ntre uciga� �i victima lui.

Lyubov �l ridicase pe Selver, o greutatea neglijabil�, �n bra�e. Chipul mutilat era lipit de c�ma�a lui �i s�ngele o �mbibase, ajung�ndu-i p�n� la piele. �l dusese la el acas� �i �ndreptase m�na rupt�, �i aranjase fa�a cum se pricepuse, �l culcase �n propriul lui pat �i, noapte de noapte, �ncercase s�-i vorbeasc�, s�-l scoat� din disperarea durerii �i ru�inii. Bine�n�eles, era contrar regulamentului.

Nimeni nu-i pomenise nimic de regulament. Nu era necesar s-o fac�. �tia c�, oricum, �i anula orice favoare pe care o avusese vreodat� din partea ofi�erilor coloniei.

Fusese atent s� se men�in� de partea majorit��ii cartierului general, obiect�nd numai la cazurile de brutalitate extrem� �mpotriva b�tina�ilor, folosind convingerea, nu �nfruntarea, �i conserv�ndu-�i r�m�i�a de putere �i influen�� care �i mai r�m�sese. Nu putea opri exploatarea Athsheenilor. Era mult mai r�u dec�t se a�teptase, dar nu putea face mare lucru, aici �i acum. Poate c�, dup� c�l�toria de cincizeci �i patru de ani, rapoartele lui c�tre Administra�ia �i Comitetul asupra Drepturilor aveau s� aib� vreun efect: Terra putea chiar s� decid� c� politica unei Colonii Deschise pe Athshe era o gre�eal�. Mai bine cu cincizeci �i patru de ani mai t�rziu, dec�t niciodat�. Dac� pierdea �ng�duin�a superiorilor de aici, i s-ar fi cenzurat sau anulat rapoartele, �i atunci n-ar mai fi r�mas nici o speran��.

Acum era �ns� prea furios ca s�-�i men�in� strategia. La dracu cu ceilal�i, dac� insistau s� vad� �n grija acordat� de el unui prieten, o insult� la adresa P�m�ntului-mam� �i tr�darea coloniei! Dac� �l etichetau drept �iubitor de creechi�, cu greu mai putea fi de ajutor Athsheenilor; dar dincolo de vindecarea lui, Selver nu-�i putea �nchipui un c�tig imediat. Nu po�i salva un popor, v�nz�ndu-�i prietenul. �nfuriat de r�nile superficiale provocate de Selver, precum �i de interven�ia lui Lyubov, Davidson povestise peste tot c� voia s� termine cu creechul cel rebel; cu siguran�� c� s-ar fi �inut de cuv�nt, dac� i se oferea ocazia. Timp de dou� s�pt�m�ni, Lyubov st�tu zi �i noapte cu Selver, apoi �l scoase din Central �i-l duse �ntr-un ora� de pe coasta de vest, Broter, unde avea rude.

Nu exista vreo sanc�iune pentru complicitate la evadarea sclavilor deoarece, oficial, Athsheenii nu erau sclavi: formau Personalul de Munc� Voluntar� Autohton. Lyubov nu fusese nici m�car mustrat. Ofi�erii de carier� nu mai aveau �ns� pic de �ncredere �n el, p�n� �i colegii din Serviciul Special, exobiologul, coordonatorii agrari �i forestieri, ecologii, �l f�cuser�, �n felurite chipuri, s� �n�eleag� c� ac�ionase f�r� judecat�, exaltat sau proste�te.

��Credeai c� aici venim la un picnic? �l �ntrebase Gosse.

��Nu. N-am crezut a�a ceva, r�spunsese Lyubov moroc�nos.

��Nu �n�eleg cum un hilfer se poate ata�a de o Colonie Deschis�. �tii c� cei pe care-i studiezi vor nimeri �n jug �i, probabil, vor dispare. Asta este ceva �n natura omului �i trebuie s� �n�elegi c� n-o po�i schimba. De fapt, de ce mai vii s� asi�ti la toate? E�ti masochist?

��Nu �tiu ce �nseamn� �natura omului�. Poate faptul c� l�s�m �n urm� descrieri a ceea ce distrugem face parte din natura omului� E oare mai pl�cut pentru un ecolog?

Gosse ignorase �ntrebarea.

��Bine, atunci continu�-�i descrierile, dar nu te mai b�ga �n m�cel. Un biolog care studiaz� �obolanii nu �ncepe s�-�i salveze �obolanii prefera�i.

Aici, Lyubov explodase. �nghi�ise prea multe.

��Nu, sigur c� nu, se pornise el. Una este un �obolan preferat �i alta este un prieten. Selver este prietenul meu. De fapt, este singurul om de pe planeta asta pe care �l consider prieten.

Afirma�ia aceea �l duruse pe s�rmanul mo� Gosse, care voia s�-i fie ca un tat� lui Lyubov �i nu f�cuse nim�nui nici un r�u. Totu�i, o urm� de adev�r exista. Iar adev�rul v� va face liberi� �mi place Selver, �l respect; l-am salvat; am suferit �mpreun� cu el; m-am temut pentru el. Selver este prietenul meu.

Selver este un zeu.

A�a spusese b�bu�a cea verde, de parc� to�i �tiau lucrul acesta, f�r� nici o intona�ie, ca �i cum ar fi zis: Cut�ric� este v�n�tor. �Selver sha'ab.� De fapt, ce �nsemna �sha'ab�? �n Limba Femeilor, graiul obi�nuit al Athsheenilor, multe cuvinte proveneau din Limba B�rba�ilor � aceea�i �n toate a�ez�rile � �i deseori cuvintele acelea nu erau alc�tuite numai din dou� silabe, ci �i din dou� �n�elesuri. Erau monezi: fa�a. �i reversul. Sha'ab �nsemna zeu, sau entitate universal�, sau fiin�� puternic�; mai avea �i un alt �n�eles, cu totul diferit, �ns� Lyubov nu �i-l mai amintea. Aici ajunsese cu g�ndurile c�nd sosi acas�, �i c�ut� �n dic�ionarul �ntocmit de el �i Selver, dup� patru luni de munc� istovitoare, dar armonioas�. Bine�n�eles: sha'ab, translator.

Era aproape prea la �anc, prea nimerit.

Cele dou� �n�elesuri aveau vreo leg�tur�? Adeseori aveau, �ns� nu at�t de des �nc�t s� constituie o regul�. Dac� un zeu era un translator, ce traducea el? �ntr-adev�r, Selver era un interpret priceput, dar priceperea lui �i g�sise expresie numai prin apari�ia unui limbaj cu adev�rat nou �i necunoscut: cel al p�m�ntenilor. Oare un sha'ab era cel care traducea graiul viselor �i al filozofiei, Limba B�rba�ilor, �n limbajul de zi cu zi? Lucrul acesta �l puteau face to�i Vis�torii. S-ar fi putut ca Selver s� traduc� �n via�� experien�a central� a viziunii: s� serveasc� drept leg�tur� �ntre cele dou� realit��i, considerate agale de c�tre Athsheeni, vremea visului �i vremea lumii, �ntre care existau rela�ii: vitale, totu�i obscure. O leg�tur�: cineva care poate rosti cu glas tare percep�iile subcon�tientului. �Vorbitul� graiului �nseamn� ac�iune. Ceva nou. Schimb�, sau este schimbat, radical, din r�d�cin�. Pentru c� r�d�cina este visul.

Iar translatorul este zeul. Selver adusese un cuv�nt nou �n graiul poporului s�u. F�cuse o fapt� nou�. Cuv�ntul, fapta: omorul. Numai un zeu putea conduce un nou-venit at�t de uria� cum era Moartea peste podul dintre lumi.

�nv��ase oare s�-�i ucid� semenii din visele lui de m�nie �i neputin��, sau din faptele nevisate ale str�inilor? Vorbea graiul s�u, ori pe cel al c�pitanului Davidson? Ceea ce se p�rea c� se ridica din r�d�cina suferin�elor lui, exprim�nd modificarea propriei sale fiin�e, putea, de fapt, s� fie o infec�ie, o molim� necunoscut�, care �n loc s� fac� din rasa lui oameni noi avea s�-i distrug�.

�n noaptea aceea nu s-a c�ntat nici un c�ntec. Au fost numai �ipete �i t�ceri. C�nd navele zbur�toare au luat foc, Selver exult� �i-l podidir� lacrimile, dar nu scoase nici un cuv�nt. T�cut, cu arunc�torul de fl�c�ri �n bra�e, se �ntoarse pentru a-�i conduce oamenii �n ora�.

Fiecare grup din vest �i nord era condus de un fost sclav, care-i slujise pe yeomeni �n Central �i cuno�tea drumurile �i cl�dirile.

Majoritatea celor veni�i s� atace �n noaptea aceea nu v�zuser� niciodat� ora�ul yeomenilor; mul�i dintre ei nu v�zuser� nici m�car un yeoman. Veniser� acolo deoarece �l urmau pe Selver, �mpin�i de visul r�u pe care numai el putea s�-i �nve�e cum s�-l st�p�neasc�. Erau sute �i sute, b�rba�i �i femei; a�teptaser� nemi�ca�i �n lini�te, �n bezna ploioas�, de jur �mprejurul ora�ului, pe c�nd fo�tii sclavi, c�te doi, trei, f�cuser� ceea ce se hot�r�se c� trebuie f�cut mai �nt�i; sp�rseser� conducta de ap�, t�iaser� s�rmele ce aduceau lumina de la Casa Generatorului, p�trunseser� �n Arsenal �i-l goliser�. Primele mor�i, cele ale paznicilor, fuseser� t�cute, executate iute, �n �ntuneric, cu arme de v�n�toare: la�, cu�it, s�geat�. Dinamita, furat� mai devreme, �n cursul nop�ii de la tab�ra forestier� aflat� la cincisprezece kilometri spre sud, fusese preg�tit� �n Arsenal �i �n beciul Cartierului General, �n vreme ce �n alte locuri erau declan�ate incendii; apoi �ncepuser� sirenele de alarm�, focurile str�luciser� �i at�t noaptea c�t �i t�cerea, pieriser�. Majoritatea bubuiturilor �i r�p�iturilor de arme veneau de la yeomenii care se ap�rau, pentru c� numai fo�tii sclavi luaser� arme din Arsenal �i le foloseau; ceilal�i �i p�straser� suli�ele, cu�itele �i arcurile. Zgomotul �nfior�tor care acoperea �ns� totul provenea de la dinamita plasat� �i detonat� de Reswan �i al�ii care lucraser� �n �arcurile din taberele forestiere; exploziile sf�r�maser� zidurile Cartierului General �i distruseser� hangarele �i navele.

�n noaptea aceea, �n ora� erau o mie �apte sute de yeomeni, dintre care, cinci sute de femei; se spunea c� toate femelele yeomenilor erau acolo, de aceea Selver �i cu ceilal�i se hot�r�ser� s� ac�ioneze, cu toate c� �nc� nu se str�nseser� to�i cei care doreau s� participe. Patru sau cinci mii de b�rba�i �i femei veniser� de prin p�duri la Reuniunea de la Endtor �i de acolo merseser� la Central.

Focurile ardeau, uria�e, iar mirosul de fum �i s�nge era ap�s�tor.

Selver avea gura uscat� �i-l durea g�tul; nu putea vorbi �i t�njea dup� ap�. Conduc�ndu-�i grupul pe poteca central� a ora�ului �nt�lnir� un yeoman care alerga spre ei, deslu�indu-se uria� pe fondul negru al fumului. Selver ridic� arunc�torul de fl�c�ri �i declan�� contactul chiar �n clipa c�nd yeomenul alunec� �n noroi, c�z�nd �n genunchi. Din �eav� nu ie�i nici jetul �uier�tor, nici flac�ra, gazul se consumase atunci c�nd incendiase navele din afara hangarului. Selver l�s� s�-i cad�. arma grea. Yeomanul era ne�narmat.

��L�sa�i-l s� plece, �ncerc� Selver s� spun�, dar glasul �i era stins �i doi b�rba�i, v�n�tori ai Poienilor Abtam, s�riser� deja pe l�ng� el, cu cu�itele ridicate. M�inile mari �i dezgolite se �ncle�tar� �n aer, apoi c�zur� inerte. Trupul uria� z�cea pe potec�. Acolo, �n fostul centru al ora�ului, mai erau multe alte corpuri. Dintre toate zgomotele, acum se auzeau numai fl�c�rile.

Selver deschise buzele �i emise, r�gu�it, strig�tul care �ncheia v�n�toarea; cei de l�ng� el reluar� semnalul mai tare * �i mai clar, �ntr-un cor; le r�spunser� alte voci, apropiate sau dep�rtate, �n cea��, �n duhoare �i �n bezna sf�iat� de fl�c�ri. �n loc s�-�i conduc� grupul �n afara ora�ului, le f�cu semn s� plece, iar el p�i pe terenul noroios dintre potec� �i o cl�dire care arsese �i se pr�bu�ise. P�i peste cadavrul unei femele yeomene �i se aplec� deasupra unui trup prins sub o b�rn� mare, pe jum�tate carbonizat�. Nu putea distinge tr�s�turile m�njite de noroi �i fum.

Nu era drept; nu era necesar; nu trebuia s� se fi uitat tocmai ia acela dintre at��ia mor�i. Nu trebuia s�-l fi recunoscut �n �ntuneric. Se ridic� s�-�i urmeze grupul. Apoi se �ntoarse; chinuindu-se ridic� b�rna de pe spatele lui Lyubov; �ngenunche, strecur�ndu-�i o m�n� sub capul greu, a�a �nc�t se p�rea c� Lyubov st� mai comod, cu fa�a cur��at� de p�m�nt; �i r�mase acolo, nemi�cat.

Nu dormise de patru zile, iar de �i mai mult timp � nici nu �tia de c�nd � nu putuse visa. Ac�ionase, vorbise, umblase, pl�nuise zi �i noapte, de c�nd plecase din Broter, urmat de discipolii s�i din Cadast. C�l�torise din ora� �n ora�, vorbind cu oamenii p�durii, povestindu-le despre lucrul cel nou, trezindu-i din vis �n lume, pl�nuind atacul nocturn, vorbind, vorbind mereu �i ascult�ndu-i pe al�ii vorbind, niciodat� �n t�cere �i niciodat� singur. Ascultaser� �i veniser� dup� el, urm�nd poteca cea nou�. Luaser� �n palme focul de care se temeau: dob�ndiser� st�p�nirea asupra visului r�u �i sloboziser� peste du�manul lor moartea de care le era fric�. Totul se petrecuse a�a cum prev�zuse el. Totul fusese distrus, a�a cum spusese el. Culcu�urile �i cele mai multe din ad�posturile yeomenilor erau acum arse sau d�r�mate, armele lor furate sau stricate; iar femelele moarte. Focurile ardeau �n noaptea tot mai �ntunecoas� �i o umpleau de fum, Selver abia putea s� mai vad�; privi spre est �ntreb�ndu-se dac� se apropiau zorile. �n genunchi, acolo, �n noroi, printre cadavre, �i spuse: Acesta este visul, visul cel r�u. M-am g�ndit s�-l st�p�nesc, dar m� st�p�ne�te el pe mine.

�n vis, buzele lui Lyubov se mi�car� u�or, ating�ndu-i palma; Selver privi �n jos �i v�zu ochii b�rbatului deschiz�ndu-se. �n orbitele lor str�luceau oglinda focurilor care mureau. Dup� un timp, rosti numele lui Selver.

��De ce ai r�mas aici, Lyubov? �i-am spus s� nu r�m�i noaptea asta �n ora�, �i vorbi Selver cu asprime, �n vis, de parc� ar fi fost furios pe el.

��Tu e�ti prizonierul? �ntreb� �ncet Lyubov, f�r� s�-�i salte capul, dar cu un glas at�t de normal �nc�t, pentru o clip�, Selver �tiu c� aceea nu era vremea visului, ci vremea vie�ii, noaptea p�durii. Sau eu sunt?

��Niciunul, am�ndoi, de unde s� �tiu? Toate ma�inile �i aparatele sunt arse. Toate femeile au murit. Pe b�rba�ii care au vrut s� fug� i-am l�sat �n pace. Le-am spus s� nu-�i incendieze casa, c�r�ile nu vor p��i nimic. Lyubov, de ce nu e�ti ca to�i ceilal�i?

��Sunt ca ei. Un om. Ca ei. Ca tine.

��Nu. E�ti altfel�

��Sunt ca ei. �i tu e�ti la fel. Ascult�, Selver. Opre�te-te. Nu trebuie s� continui omor�ndu-i pe ceilal�i oameni. Trebuie s� revii la� la r�d�cinile tale.

��Visul cel r�u va �nceta c�nd vor pleca ai t�i.

��Acum, rosti Lyubov �ncerc�nd s� ridice capul, dar avea spinarea rupt�.

�l privi �i deschise gura ca s� vorbeasc�. Ochii �i lunecar� �i privi �n cel�lalt timp, iar buzele �i r�m�seser� �ntredeschise, t�cute. R�suflarea �i �uier� pu�in �n g�tlej.

�n dep�rtare, mai multe glasuri strigau numele lui Selver.

��Nu pot r�m�ne cu tine, Lyubov! spuse Selver pl�ng�nd �i, cum nu primi nici un r�spuns, se ridic� �i �ncerc� s� fug�. Dar �n bezna visului putea merge numai foarte �ncet, ca unul care �nainteaz� printr-o ap� ad�nc�. Spiritul Frasinului umbla �naintea lui, mai �nalt dec�t Lyubov, sau oricare alt yeoman, �nalt c�t un copac, f�r� s�-�i �ntoarc� spre el masca alb�.

Merg�nd, Selver se adres� lui Lyubov:

��Ne vom �ntoarce. M� voi �ntoarce. Acum. Ne vom �ntoarce, acum, ��i promit, Lyubov!

Dar prietenul lui cel bl�nd, cel care �i salvase via�a �i-i tr�dase visul, Lyubov, nu-i r�spunse. Mergea �n noapte, undeva pe l�ng� Selver, nev�zut �i t�cut precum moartea.

Un grup de oameni din Tuntar �l g�sir� pe Selver r�t�cind prin �ntuneric, pl�ng�nd �i vorbind de unul singur, strivit de visul lui; �l duser� cu ei �napoi, la Endtor.

Selver z�cu dou� zile �i dou� nop�i, neajutorat �i nebun, �n Culcu�ul �njghebat acolo, un cort pe malul r�ului, �n vreme ce B�tr�nii �l �ngrijeau. �n tot acest timp, oamenii continuar� s� plece �i s� vin� �n Endtor, unii dintre ei �ntorc�ndu-se �n Eshsen, care purtase numele de Central, �ngrop�ndu-�i mor�ii lor �i pe ai str�inilor: peste trei sute ai lor, mai mult de �apte sute din ceilal�i. Cam cinci sute de yeomeni erau �nchi�i �n �arcurile creechilor care, r�mase goale �i izolate, nu fuseser� incendiate. Sc�paser� mult mai mul�i; unii ajunseser� la taberele forestiere din sud, care nu fuseser� atacate; cei care continuau s� se ascund� �i s� r�t�ceasc� prin p�dure sau �n �inuturile T�iate, erau h�itui�i. Unii erau omor��i, deoarece mul�i dintre v�n�torii tineri auziser� numai glasul lui Selver rostind: Ucide�i-i. Al�ii l�saser� noaptea masacrului �napoia lor, ca pe un co�mar; visul r�u trebuia �n�eles, ca s� nu se repete; iar ei, �nt�lnind un yeoman �nsetat �i vl�guit, ascuns �ntr-un tufi�, nu-l puteau omor�. �n schimb, �i putea omor� el. Existau �i grupuri, de zece, dou�zeci de yeomeni �narma�i cu topoare de p�durari �i cu pistoale � de�i pu�ine, mai aveau muni�ie; grupurile acestea erau urm�rite; �nconjurate, apoi atacate, yeomenii lega�i �i du�i �napoi �n Eshsen. �n dou�, trei zile �i prinseser� pe to�i, deoarece partea aceea din Sornol era plin� de oameni ai p�durii; niciodat�, dup� �tiin�a vreunuia, nu se mai str�nseser� at��ia laolalt�, nici m�car jum�tate, sau o zecime. Al�ii continuau s� vin� din ora�e �ndep�rtate, sau din alte �inuturi, iar unii se �ntorceau acas�. Yeomenii captura�i erau pu�i la un loc cu ceilal�i, �n �arc, de�i locul era supraaglomerat, iar colibele erau prea mici pentru ei. Li se d�dea hran� �i ap� de dou� ori pe zi, �i erau p�zi�i de dou� sute de v�n�tori �narma�i.

�n dup�-amiaza care a urmat Nop�ii din Eshsen, dinspre est a ap�rut o nav� aerian�, gata s� aterizeze, ��nind �ns� dup� aceea drept �n sus, aidoma unei p�s�ri r�pitoare care �i scap� prada, d�nd ocol aeroportului distrus, ora�ului fumeg�nd �i �inuturilor T�iate. Reswan avusese grij� s� sfarme radiourile �i poate c� t�cerea lor adusese nava din Kushil, sau din Rieshwel, unde erau trei or�ele de yeomeni.

Prizonierii din lag�r se repeziser� afar� din bar�ci, zbier�nd de c�te ori nava trecea pe deasupra lor. La una din treceri, aceasta lansase �n �arcuri un obiect ata�at de o para�ut� mic�; �n cele din urm�, se �ndep�rtase �i disp�ruse �n cer.

Pe Athsee mai r�m�seser� acum patru asemenea nave aeriene, trei �n Kushil �i una �n Rieshwel, toate de tipul cel mic, ce putea transporta patru oameni; �n plus erau echipate cu mitraliere �i arunc�toare de fl�c�ri, c�nt�rind de aceea greu �n judecata lui Reswan �i a celorlal�i, �n vreme ce Selver z�cea pierdut pentru ei, p�ind pe drumurile critice ale unui alt timp.

Se trezi �n vremea lumii, dup� trei zile, slab, ame�it, fl�m�nd �i t�cut. Dup� ce se sp�l� �n r�u �i m�nc�, �i ascult� pe Reswan, pe conduc�toarea din Berre �i pe ceilal�i ale�i s� hot�rasc�. Ei �i povestir� tot ce se �nt�mplase c�t timp visase. Dup� ce-i ascult�, �i privi �i ei v�zur� zeul din el. �n sc�rba �i frica urm�nd Nop�ii din Eshsen, unii �ncepuser� s� se �ndoiasc�. Visele le erau tulbur�toare �i pline de s�nge �i foc; erau mereu �nconjura�i de necunoscu�i, oamenii veneau din toate p�durile, cu sutele �i cu miile, to�i str�n�i laolalt� ca vulturii pe un le�, f�r� s� se cunoasc� �ntre ei; se p�rea c� sosise sf�r�itul tuturor lucrurilor �i c� nimic nu avea s� mai fie la fel, sau drept. �n prezen�a lui Selver, �ns�, �i reamintir� �elul; tulburarea li se potoli �i a�teptar� s� le vorbeasc�.

��S-a terminat cu omorurile, �ncepu el. Toat� lumea trebuie s� afle lucrul �sta. �i privi cu aten�ie: Va trebui s� vorbesc cu cei din �arcuri. Cine-i conduce?

��Curcanul, Talp�-lat�, Ochi-umezi, r�spunse Reswan.

��Curcanul e viu? Bine, Greda, ajut�-m� s� m� ridic, mi s-au �nmuiat picioarele�

Dup� ce se plimb� o vreme, p�n� c�nd se sim�i mai �n puteri, pornir� spre Eshsen, aflat la dou� ore de mers de Endtor.

Ajun�i acolo, Reswan urc� o scar� rezemat� de zidul lag�rului �i strig� �n dialectul stricat, �nv��at de la p�m�nteni:

��Dong, vino la poart�, iute-iute!

Pe aleile dintre bar�cile scunde din ciment, c��iva dintre yeomeni strigar� �i aruncar� �n el cu noroi. Se feri �i a�tept�.

B�tr�nul colonel nu ie�i, dar Gosse, poreclit de ei Ochi-umezi, ap�ru �chiop�t�nd dintr-o colib� �i-i r�spunse:

��Colonelul Dongh este bolnav; nu poate veni.

��Bolnav, ce fel?

��Intestinele, din cauza apei. Ce vre�i?

��Vorbim, vorbim� Lordul meu Zeu, spuse Reswan �n graiul s�u, privind spre Selver, Curcanul se ascunde, vrei s� vorbe�ti cu Ochi-umezi?

��Bine.

��Arca�ii, aten�ie la poart�!� La poart�, dom'le Gosse iute-iute!

Poarta se deschise doar at�t c�t s� se strecoare Gosse. B�rbatul r�mase singur dincolo de zid �i privi grupul condus de Selver. Nu putea c�lca pe un picior, r�nit �n Noaptea din Eshsen. Purta o pijama rupt�, p�tat� de noroi �i ud� de ploaie. P�rul sur �i at�rna �n jurul urechilor �i pe frunte. De dou� ori mai �nalt dec�t paznicii s�i, se �inea drept �i, cu toat� mizeria lui, curajos �i m�nios.

��Ce vre�i?

��Trebuie s� vorbim, domnule Gosse, spuse Selver, care �nv��ase engleza corect� de la Lyubov. Sunt Selver, din Frasinul din Eshreth. Sunt prietenul lui Lyubov.

��Da, te cunosc. Ce dore�ti?

��Vreau s� se termine cu omorurile, dac� at�t oamenii vo�tri c�t �i ai no�tri �i vor respecta promisiunile. Pute�i fi liberi, dac� �i str�nge�i pe to�i oamenii din taberele forestiere din Sornolul de Sud, Kushil �i Rieshwel �i ve�i sta cu to�ii aici. Pute�i locui acolo unde p�durea este moart� �i v-a�i sem�nat recoltele. T�iatul copacilor trebuie s� �nceteze.

��Taberele n-au fost atacate? tres�ri Gosse.

��Nu.

Gosse nu r�spunse nimic.

Selver �l privi �i vorbi din nou.

��Cred c� acum v-au r�mas mai pu�in de dou� mii de oameni pe planet�. Femeile au murit toate. �n alte tabere mai exist� arme; pute�i ucide mul�i dintre noi. �ns� �i noi avem arme de-ale voastre. Iar noi suntem mai mul�i dec�t pute�i ucide. Cred c� �ti�i asta �i de aceea n-a�i cerut s� vi se trimit� arunc�toare de fl�c�ri, ca s� omor��i paznicii �i s� fugi�i. N-a�i fi rezolvat nimic; suntem cu adev�rat foarte mul�i. Ar fi mult mai bine dac� a�i fi de acord cu propunerea noastr�: a�i putea a�tepta nest�njeni�i sosirea uneia dintre Navele Mari, ca s� p�r�si�i planeta. Cred c� asta se va �nt�mpla peste vreo trei ani.

��Da, trei ani� De unde �tii?

��Noi, sclavii, avem urechi, domnule Gosse.

�n sf�r�it, Gosse �l privi cu aten�ie. Se uit� apoi �n alt� parte �i se foi, �ncerc�nd s�-�i menajeze piciorul. �l privi din nou pe Selver, �i iar �i ocoli c�ut�tura.

��Am promis, deja, s� nu facem nici un r�u alor vo�tri. De asta au fost trimi�i acas� muncitorii. Degeaba �ns�, n-a�i ascultat�

��Nu a fost o promisiune adresat� nou�.

��Cum putem face o �n�elegere, sau un tratat, cu ni�te oameni care n-au un guvern �i nici o autoritate central�?

��Nu �tiu. Nu sunt sigur c� voi �ti�i ce �nseamn� o promisiune. Ultima a fost repede �nc�lcat�.

��Ce vrei s� spui? De cine, cum?

���n Rieshwel, Noua Jav�. Acum dou� s�pt�m�ni. Un ora� a fost incendiat, iar oamenii lui uci�i de yeomenii din tab�ra de acolo.

��Despre ce tot vorbe�ti?

��Despre ve�tile pe care ni le-au adus mesagerii din Rieshwel.

��Este o minciun�. �nainte de masacru, am �inut permanent leg�tura radio cu Noua Jav�. Nimeni n-au ucis acolo, sau �n alt� parte, b�tina�ii.

��Tu vorbe�ti despre adev�rul cunoscut vou�, rosti Selver, iar eu despre cel cunoscut de mine. S-ar putea s� nu �tii nimic de asasinatele din Rieshwel; dar trebuie s� accep�i spusele mele. Repet, totu�i: promisiunea trebuie f�cut� �mpreun� cu noi �i trebuie respectat�. Poate vrei s� discu�i despre lucrurile astea cu colonelul Dongh �i cu ceilal�i.

Gosse se �ndrept� c�tre poart�, apoi se �ntoarse, adres�ndu-i-se cu vocea lui groas� �i r�gu�it�:

��Cine e�ti tu, Selver? Tu ai� tu ai organizat Atacul? Tu l-ai condus?

��Da.

��Atunci, tot s�ngele este pe m�inile tale, f�cu Gosse �i ad�ug� cu o furie brusc�: S� �tii c� �i s�ngele lui Lyubov. �Prietenul� t�u, Lyubov, este mort.

Selver nu �n�elese expresia. �nv��ase ce era omorul, dar despre vinov��ie nu �tia mai nimic, �n afara numelui ei. Sim�i un fel de team� atunci c�nd privirea sa �nt�lni ochii palizi �i acuzatori ai lui Gosse. �n el se ridic� o senza�ie asem�n�toare cu o r�ceal� de moarte. �ncerc� s� �i-o �ndep�rteze, �nchiz�nd pentru o clip� ochii. �n cele din urm�, r�spunse:

��Lyubov este prietenul meu �i nu e chiar at�t de mort.

��Sunte�i copii, exclam� Gosse cu ur�. Copii s�lbatici. Nu ave�i concep�ia realit��ii. �sta nu e un vis, e realitatea! L-a�i ucis pe Lyubov. Este mort. A�i ucis femeile � femeile! � le-a�i ars de vii �i le-a�i m�cel�rit, ca pe ni�te animale!

��Trebuia s� le l�s�m s� tr�iasc�? r�spunse Selver cu aceea�i vehemen��, dar mai �ncet, parc� �ntr-un c�ntec. S� se �nmul�easc� aidoma unor insecte �n cadavrul Lumii? S� fi�i mai mul�i dec�t noi? Le-am ucis ca s� v� steriliz�m pe voi. �tiu ce este un realist, domnule Gosse. Lyubov �i cu mine am discutat despre aceste cuvinte. Un realist este un om care cunoa�te at�t lumea, c�t �i propriile lui vise. Voi nu sunte�i s�n�to�i: �ntre voi nu exist� nici m�car unul la mie care s� �tie cum s� viseze. Nici m�car Lyubov nu �tia, iar el era cel mai bun dintre voi. Dormi�i, v� trezi�i �i uita�i visele, dormi�i din nou �i v� trezi�i din nou, �i a�a v� trece�i vie�ile crez�nd c� asta �nseamn� a fi, via��, realitate! Nu sunte�i copii, sunte�i maturi, dar nebuni. De asta a trebuit s� v� omor�m, �nainte ca s� ne �nnebuni�i �i pe noi. Acum, �ntoarce-te �i discut� despre realitate cu ceilal�i nebuni. Discuta�i mult �i bine!

G�rzile deschiser� poarta, amenin��ndu-i cu l�ncile pe yeomenii �ngr�m�di�i acolo; Gosse reintr� �n lag�r, aplec�ndu-�i umerii largi, ca �i cum s-ar fi ferit de ploaie.

Selver era foarte obosit. Conduc�toarea din Berre �i o alt� femeie venir� �i-l luar� cu ele, pun�ndu-i bra�ele pe umerii lor, ca s�-l sus�in� dac� s-ar fi �mpiedicat. O v�n�toare t�n�r�, pe nume Greda, veri�oar� din Arborele lui, glumi cu el �i Selver �i r�spunse r�z�nd. �ntoarcerea �n Endtor dur� parc� zile �ntregi.

Se sim�ea prea sl�bit ca s� m�n�nce. B�u pu�in� sup� fierbinte �i se �ntinse l�ng� Focul B�rba�ilor. De fapt, Endtor nu era un ora�, ci o simpl� tab�r�, ceva mai mare, l�ng� r�u, locul favorit de pescuit al ora�elor care existaser� �n p�durea din jur �nainte de sosirea yeomenilor. Nu exista un Culcu�, Endtor era alc�tuit doar din dou� inele de foc �i piatr� neagr�, �i dintr-un t�p�an lung �i ierbos, dincolo de r�u, unde, �n caz de nevoie, se puteau instala corturi. R�ul Menned, cel mai mare r�u din Sornol, murmura ne�ncetat �n lume �i �n vis la Endtor.

L�ng� foc se aflau mul�i b�tr�ni; pe unii �i cuno�tea din Broter, Tuntar �i din Propriul lui ora� distrus, Eshreth, pe al�ii �i z�rea pentru �nt�ia oar�; vedea �n ochii �i gesturile lor �i auzea �n glasurile lor c� erau Mari Vis�tori; mai mul�i Vis�tori laolalt� dec�t se str�nseser� vreodat�. �ntins c�t era de lung, cu capul ridicat �n palme �i privind la foc, Selver rosti:

��Le-am spus yeomenilor c� sunt nebuni. Sunt eu �nsumi nebun?

��Nu deosebe�ti o vreme de cealalt�, r�spunse b�tr�nul Tubab, pun�nd un lemn pe foc, pentru c� nu ai visat de mult� vreme, fie �n somn, fie treaz. ��i trebuie mult p�n� ��i revii.

��Otr�vurile pe care le iau yeomenii au acela�i efect ca �i lipsa de somn �i vis, vorbi Heben, care fusese sclav at�t �n Central, c�t �i �n tab�ra Smith. Yeomenii se otr�vesc ca s� viseze. Am v�zut �n ei, dup� ce luau otr�vurile, uit�tura Vis�torilor. Nu pot �ns� chema visele, nu le pot controla, construindu-le �i d�ndu-le form�, �i nu le pot opri; sunt cople�i�i, �mpin�i de ele. Habar n-au ce a existat �n ele. La fel se �nt�mpl� �i cu un b�rbat care n-a visat de multe zile. Poate el s� fie cel mai �n�elept din Culcu�ul s�u; uneori, ici-colo, mult� vreme dup� aceea poate fi nebun. Este cople�it, �nrobit. Nu se va �n�elege pe sine.

Un b�tr�n cu accent din sudul Sornolului �i l�s� palma pe um�rul lui Selver, m�ng�indu-l, �i spuse:

��Zeul meu t�n�r �i drag, trebuie s� c�n�i, asta ��i va face bine.

��Nu pot. C�nt� tu pentru mine.

B�tr�nul c�nt�; i se al�turar� �i al�ii, cu glasuri �nalte �i sub�irele, aproape f�r� tonalitate, ca v�ntul sufl�nd prin stuful din Endtor. C�ntar� unul din c�ntecele despre Frasin, despre frunzele delicate care �ng�lbenesc toamna c�nd se coc murele �i apoi, �ntr-o noapte, prima brum� le arginteaz�.

�n timp ce Selver asculta c�ntecul Frasinului, Lyubov st�tea l�ng� el. �ntins pe jos, nu p�rea chiar at�t de �nalt �i cu membre gigantice. �napoia lui se afla cl�direa pe jum�tate pr�bu�it� �i devastat� de incendiu, acoperind, neagr�, stelele.

��Sunt ca tine, spuse el, f�r� s�-l priveasc� pe Selver, cu glasul acela de vis care �ncearc� s�-�i arate propriul neadev�r.

Selver �i sim�ea inima grea pentru prietenul lui.

��M� doare capul, urm� Lyubov cu vocea lui adev�rat�, frec�ndu-�i ceafa, a�a cum f�cea mereu, �i Selver se �ntinse, ca s�-l ating� �i s�-l consoleze. El era �ns� umbr� �i lic�rire �n vremea lumii, iar b�tr�nii c�ntau c�ntecul Frasinului, despre floricelele albe de pe ramurile negre, prim�vara, printre frunze.

�n ziua urm�toare, yeomenii din lag�r trimiser� dup� Selver. Sosi la Eshsen dup�-amiaz� �i se �nt�lni cu ei �n afara �arcului, sub ramurile unui stejar, deoarece poporul lui Selver nu se sim�ea �n largul s�u sub cerul liber. Eshsen fusese un cr�ng de stejari; copacul acela era cel mai mare dintre pu�inii cru�a�i de coloni�ti. Se ridica pe panta cea lung� dinapoia c�su�ei lui Lyubov, una din cele �ase sau opt r�mase tefere dup� incendiu. Sub copac, �mpreun� cu Selver, se mai aflau Reswan, conduc�toarea din Berra, Greda din Cadast �i al�ii care doreau s� participe, cam o duzin� cu to�ii. Mai mul�i arca�i f�ceau de paz�, tem�ndu-se ca yeomenii s� nu aib� arme ascunse, dar erau piti�i �napoia tufi�urilor, sau dup� ruinele unor bar�ci, �nc�t s� nu domine locul amenin��tori. �mpreun� cu colonelul Dongh �i cu Gosse mai erau trei dintre yeomenii denumi�i ofi�eri, precum �i doi din tab�ra forestier�. La vederea unuia dintre ei, Benton, fo�tii sclavi �i �inur� r�suflarea. Benton obi�nuia s�-i pedepseasc� pe �creechii puturo�i�, castr�ndu-i �n public.

Colonelul p�rea sl�bit; pielea lui, de obicei galben-ar�mie, era acum de un cenu�iu noroios; fusese un adev�rat bolnav.

��Mai �nt�i, �ncepu el dup� ce sosir� cu to�ii, yeomenii r�ma�i �n picioare, iar oamenii lui Selver a�eza�i sau �ntin�i pe covorul moale �i umed din frunze de stejar, mai �nt�i doresc s� aud defini�ia exact� a ceea ce �nseamn� �termenii� vo�tri, �i mai ales cum se garanteaz� integritatea fizic� a personalului pe care-l comand.

Urm� o t�cere.

��Unii dintre voi �n�eleg engleza, nu?

��Da. Nu v-am �n�eles �ntrebarea, domnule Dongh.

��Colonelul Dongh, te rog!

��Atunci, o s�-mi spui colonelul Selver, te rog!

�n glasul lui Selver r�sun� o not� de c�ntec; se ridic� gata de �nfruntare, �n vreme ce �n minte armoniile �i alergau ca ni�te fluvii.

B�tr�nul yeoman r�mase �ns� pe loc, uria� �i greoi, furios dar f�r� s� r�spund� provoc�rii.

��N-am venit aici ca s� fiu insultat de ni�te umanoizi pitici, rosti el.

�n timp ce vorbea buzele �i tremurau. Era b�tr�n, z�p�cit �i umilit. Toat� anticiparea triumfului disp�ru din Selver. �n lume nu mai exista triumf, numai moarte. Se a�ez� la loc.

��N-am vrut s� te insult, colonele Dongh, zise el resemnat. Vrei, te rog, s�-�i repe�i dorin�a?

��Vreau s� v� aud propunerile, apoi vi le vom spune noi pe ale noastre, �i at�ta tot.

Selver �i repet� ceea ce-i spusese �i lui Gosse, dar 'se p�rea c� Dongh era ner�bd�tor s� vorbeasc�.

��Bine, f�cu el. Ceea ce nu �ti�i este c� de trei zile avem �n lag�r un aparat de radio.

Selver �tia asta, deoarece Reswan verificase obiectul aruncat din elicopter, ca s� nu fie o arm�; paznicii �i raportaser� c� era vorba de un radio, iar el �i l�sase pe yeomeni s�-! p�streze. De aceea, se mul�umi s� �ncuviin�eze din cap.

��Am luat leg�tura cu trei tabere, cele dou� din �inutul King �i una din Noua Jav�, iar dac� am fi hot�r�t s� evad�m din lag�rul acesta ne-ar fi fost foarte u�or, cu elicopterele care ne puteau para�uta arme, acoperindu-ne mi�c�rile cu armamentul montat pe ele. Un arunc�tor de fl�c�ri ne-ar fi putut scoate din lag�r �i, �n caz de nevoie, hoperele sunt echipate �i cu bombe ce pot distruge o zon� �ntreag�. �nc� nu le-a�i v�zut �n ac�iune.

���i, dac� a�i fi evadat, unde mergea�i?

��Adev�rul este c�, f�r� s� introducem aproxim�ri �i calcule eronate, suntem cu siguran��, mai pu�ini dec�t for�ele voastre. Noi �ns� avem cele patru elicoptere din tabere, pe care n-are rost s� �ncerca�i s� le distruge�i pentru c� sunt serios p�zite zi �i noapte; avem, de asemenea, o putere de foc serioas�, astfel �nc�t situa�ia este egal� �i putem vorbi de acela�i nivel. Desigur, este ceva temporar. Dac� va fi nevoie, putem men�ine o politic� defensiv�, pentru evitarea unui r�zboi total. Ba �i mai mult, �n spatele nostru se g�se�te �ntreaga putere de foc a Flotei Terrane Interstelare, care v� poate desfiin�a complet planeta. Toate aceste idei sunt �ns� destul de greu de �n�eles pentru voi, a�a �nc�t, ca s-o spun c�t mai simplu, �n prezent suntem preg�ti�i s� negociem cu voi folosind termeni de referin�� egali. R�bdarea lui Selver nu era prea mare; �tia c� nervii lui erau simptomul st�rii mentale deteriorate, dar nu �i-i mai putea controla.

��Atunci, zi odat�!

��Pentru �nceput, vreau s� �n�elege�i �n mod clar c�, imediat cum am avut radioul, le-am transmis celor din tabere s� nu ne aduc� arme �i s� nu �ncerce vreo para�utare, sau tentativ� de eliberare, iar represaliile au fost strict interzise�

��Un lucru inteligent. Altceva?

Colonelul Dongh �ncepu o replic� m�nioas�, apoi se opri, p�lind.

��Da�i-mi ceva pe care s� stau, zise el.

Selver ocoli grupul de yeomeni, o lu� �n susul pantei, spre c�su�a cu dou� camere �i lu� �ezlongul. �nainte de a p�r�si �nc�perea t�cut�, se aplec� �i �i lipi obrazul de lemnul negeluit �i scrijelit al mesei, unde st�tea Lyubov atunci c�nd lucra, fie singur, fie cu el; pe mas� erau c�teva h�rtii de ale lui �i Selver le atinse u�urel. Scoase �ezlongul �i-l instal� pentru Dongh. B�tr�nul se a�ez�, mu�c�ndu-�i buzele �i str�ng�nd din ochi de durere.

��Domnule Gosse, poate c� vorbe�ti dumneata �n locul colonelului, spuse Selver. Nu se simte prea bine.

��O s� vorbesc eu, p�i Benton �n fa��, dar Dongh cl�tin� din cap �i murmur�:

��Gosse.

Cu colonelul pe post de spectator, merse mult mai u�or. Yeomenii acceptau condi�iile lui Selver. Printr-un tratat mutual de pace, �i retr�geau toate taberele �i se instalau �ntr-o singur� zon�, regiunea defri�at� din Sornolul Mijlociu: cam trei mii cinci sute de kilometri p�tra�i, cu suficiente r�uri. Promiteau s� nu intre �n p�dure; oamenii p�durii promiteau s� nu treac� prin �inuturile T�iate.

Mai multe discu�ii au cauzat cele patru elicoptere r�mase. Yeomenii insistau c� aveau nevoie de ele pentru a transporta �n Sornol oamenii de pe celelalte insule. Deoarece aparatele de zbor aveau spa�iu numai pentru patru pasageri, Selver considera c� yeomenii puteau ajunge �n Eahsen mai degrab� pe jos �i le oferi transportul naval peste str�mtori; se p�rea totu�i c� yeomenii nu mergeau prea mult pe jos. Perfect, puteau p�stra hoperele pentru ceea ce ei numeau �Opera�iunea Transportul�. Dup� aceea, aveau s� le distrug� Refuz. M�nie. �ineau la ma�in�rii mai mult dec�t la trupurile lor. Selver ced�, accept�nd s�-�i p�streze hoperele dac� zburau numai deasupra �inuturilor T�iate �i dac� armamentul de la bord era distrus. �n leg�tur� cu ultimul punct se certar� �ntre ei, pe c�nd Selver a�tept�, repet�nd din c�nd �n c�nd termenii s�i, deoarece nu dorea s� renun�e la ei.

��Ce conteaz�, Benton? exclam� �n cele din urm� b�tr�nul colonel, furios �i tremur�nd, nu vezi c� tot nu putem folosi blestematele de arme? Exist� trei milioane din fiin�e de astea, �mpr�tiate pe toate insulele nenorocite, toate acoperite cu tufi�uri �i copaci, nici un ora�, nici o re�ea vital�, nici un control centralizat. 6 structur� de tip guerilla nu poate fi distrus� cu bombe � e lucru dovedit � de fapt, partea lumii �n care m-am n�scut eu a dovedit-o timp de treizeci de ani, lupt�nd, pe r�nd, cu supraputeri importante, �n secolul dou�zeci. Iar p�n� la sosirea unei nave nu avem cum s� ne dovedim superioritatea. S� l�s�m armamentul greu, dac� putem p�stra armele mici pentru v�n�toare �i auto-ap�rare.

Era B�tr�nul lor �i opinia lui triumf� �n cele din urm�, a�a cum s-ar fi �nt�mplat �i �ntr-un Culcu� al B�rba�ilor. Benton se �mbufn�. Gosse �ncepu s� vorbeasc� despre ce s-ar fi putut �nt�mpla dac� tratatul ar fi fost �nc�lcat, dar Selver �l opri.

��Toate astea sunt numai posibilit��i, nimic nu e sigur. Nava voastr� cea mare se va �ntoarce dup� trei ani, adic� trei ani �i jum�tate, dup� num�r�toarea voastr�. P�n� atunci, sunte�i liberi. Nu o s� v� fie prea greu. Din Centralville nu se va mai lua nimic, cu excep�ia unor lucr�ri ale lui Lyubov pe care vreau s� le p�strez. De�ine�i �nc� majoritatea uneltelor de t�iat copaci �i s�pat p�m�nt; dac� v� mai trebuie �i altele, minele de fier din Peldel sunt pe teritoriul vostru. Mai r�m�ne de l�murit un singur lucru: C�nd va sosi nava aceea, ce se va �nt�mpla cu voi �i cu noi?

��Nu �tim, r�spunse Gosse.

��Dac� nu a�i fi distrus ansiblul, interveni Dongh, puteam primi informa�ii asupra acestor chestiuni �i, desigur, rapoartele noastre ar fi influen�at deciziile luate �n privin�a statutului planetei, care putea fi clarificat chiar �nainte de �ntoarcerea-navei de pe Prestno. Dar, datorit� distrugerilor cauzate de ignoran�a voastr� �n ceea ce prive�te propriile interese, nu avem nici m�car un radio care s� transmit� la trei sute de kilometri.

��Ce este un ansiblu?

Cuv�ntul nu mai ap�ruse �n discu�ie; era ceva nou pentru Selver.

��MCI, f�cu moroc�nos colonelul.

��Un fel de radio, explic� arogant Gosse. Ne pune �n leg�tur� imediat� cu planeta-mam�.

��F�r� s� mai a�tepte dou�zeci �i �apte de ani? Gosse �l privi atent pe Selver.

��Corect. A�a este. Ai �nv��at multe de la Lyubov, nu?

��Sigur c� da, f�cu Benton. A fost amicul verzui al lui Lyubov. A cules tot ce era important de �tiut �i ceva pe deasupra. A�a cum ar fi: punctele vitale �n cazul unui sabotaj, posturile de gard� �i intr�rile arsenalului. Pesemne c� au comunicat p�n� la �nceperea masacrului.

��Raj e mort, privi st�njenit Gosse. Lucrurile astea sunt acum lipsite de sens, Benton. Trebuie s� stabilim�

���ncerci s� insinuezi c� Lyubov a fost implicat �n vreo activitate care ar fi �nsemnat tr�dare pentru Colonie, Benton? rosti Dongh, str�mb�ndu-se �i ap�s�ndu-se cu m�na pe p�ntece. Printre oamenii mei n-au existat spioni sau tr�d�tori, au fost verifica�i �nainte de-a p�r�si Terra �i-i cunosc pe cei cu care am de a face.

��Nu insinuez nimic, domnule colonel. O spun direct: Lyubov i-a a���at pe creechi �i, dac� ordinele nu s-ar fi modificat dup� vizita navei flotei, asta nu s-ar fi �nt�mplat niciodat�.

Gosse �i Dongh �ncepur� s� vorbeasc� �n acela�i timp.

��Sunte�i cu to�ii foarte bolnavi, remarc� Selver, ridic�ndu-se �i scutur�ndu-se, deoarece frunzele de stejar, cafenii �i umede, se lipiser� de blana lui scurt�. �mi pare r�u c� a trebuit s� v� �inem �n �arcul creeche, nu este un loc bun pentru minte. V� rog, chema�i-v� oamenii din tabere. C�nd to�i vor fi aici �i armamentul greu va fi distrus, iar tratatul citit tuturor, atunci o s� v� d�m drumul. Por�ile lag�rului se vor deschide ast�zi, dup� plecarea mea. Mai este ceva?

Nu vorbi nimeni. Priveau �n jos c�tre el. �apte b�rba�i voinici, bronza�i sau cu pielea ar�mie �i sp�n�, acoperi�i de straie, cu ochi negri �i r�njind; doisprezece omule�i, verzui sau cafenii-verzui acoperi�i de blan�, cu ochii mari ai fiin�elor semi-nocturne, cu chipuri vis�toare; �ntre cele dou� grupuri, Selver, translatorul, fragil, desfigurat, �in�nd destinele lor �n m�inile sale goale. Ploaia c�dea m�runt pe p�m�ntul cafeniu din jur.

��Adio, atunci, �ncheie Selver �i �i lu� oamenii.

��Nu sunt chiar at�t de pro�ti, observ� conduc�toarea din Berre, pe drumul spre Endtor. Credeam c� sunt pro�ti dar au �n�eles c� e�ti un zeu, am citit-o pe fe�ele lor la sf�r�itul discu�iilor. Vorbe�ti foarte bine p�s�reasca asta. Ce ur��i sunt, crezi c� �i copii lor sunt sp�ni?

��Asta sper c� nu vom afla niciodat�.

��Brr, g�nde�te-te, s� �ngrije�ti un copil care nu este �mbl�nit� E ca �i cum ai m�ng�ia un pe�te.

��Sunt cu to�ii nebuni, vorbi b�tr�nul Tubab, p�r�nd extrem de tulburat. Lyubov nu era a�a, c�nd venea �n Tuntar. Era ignorant, dar nu insensibil. útia �ns� se ceart� �i se r�stesc la cel b�tr�n �i se ur�sc �ntre ei, uite a�a. κi contorsion� chipul cu blan� sur�, imit�nd expresiile p�m�ntenilor, ale c�ror cuvinte nu reu�ise, desigur, s� le urm�reasc�. Asta le-ai spus, Selver, c� sunt nebuni?

��Le-am spus c� sunt bolnavi. Totu�i, au fost �nfr�n�i, r�ni�i �i �ncuia�i �n cu�ca aceea de piatr�. Dup� asta, oricine poate s� fie bolnav �i s� aib� nevoie de oblojire.

��Cine s�-i oblojeasc�? �ntreb� conduc�toarea din Berre. Toate femeile lor au murit. P�cat pentru ele. Am�r��ii� sunt ca ni�te p�ianjeni mari �i goi, brr!

��Sunt oameni, oameni, ca noi, oameni, interveni Selver cu vocea t�ioas� �i ascu�it� ca briciul.

��Oh, dragul meu Lord Zeu, �tiu, spuneam doar c� arat� ca ni�te p�ianjeni, f�cu b�tr�na m�ng�indu-l pe spate. Uita�i-v�, oameni, Selver e obosit de drumurile astea �ntre Endtor �i Eshsen, s� ne a�ez�m �i s� ne odihnim pu�in.

��Nu aici, vorbi Selver. Se aflau �nc� �n �inuturile T�iate printre cioturi �i pante ierboase, sub cerul liber. C�nd ajungem sub copaci�

Se �mpiedic� �i cei care nu erau zei �l ajutar� s� umble pe drum.

Davidson g�si o �ntrebuin�are bun� magnetofonului maiorului Muhamed. Cineva trebuia s� consemneze evenimentele de pe Noul Tahiti, o istorie a crucific�rii Coloniei Terrane. A�a ca, atunci c�nd navele aveau s� soseasc� de pe P�m�ntul-Mam�, s� se afle adev�rul. Ca genera�iile urm�toare s� �nve�e de c�t� la�itate, tr�dare �i nebunie erau capabili oamenii, dar �i de c�t curaj, �mpotriva tuturor �anselor. �n timpul s�u liber � nu prea mult, de c�nd �i asumase comanda � �nregistr� �ntreaga istorie a Masacrului Taberei Smith �i complet� evenimentele la zi pentru Noua Jav�, King �i Central, pe c�t putea, pe baza �tirilor primite de la statul major din Centrai. Nimeni nu avea s� �tie exact ce se �nt�mplase acolo, doar creechii, c�ci oamenii �ncercau s�-�i acopere gre�elile �i tr�d�rile. Totu�i, liniile principale erau clare. 6 ceat� organizat� de creechi condus� de Selver, fusese l�sat� �n arsenal �i �n hangare �i ie�ise de acolo cu dinamit�, grenade, arme �i arunc�toare de fl�c�ri, distrug�nd complet ora�ul �i m�cel�rindu-i pe oameni. La mijloc fusese o tr�dare, faptul c� statul major explodase primul dovedea acest lucru. Bine�n�eles, Lyubov participase la asta �i prietenii lui cei verzi dovediser� exact recuno�tin�a la care te puteai a�tepta, retez�ndu-i beregata. Cel pu�in, Gosse �i Benton pretindeau c�-l v�zuser� mort �n diminea�a de dup� masacru. Puteai �ns� s�-l crezi pe vreunui? Te puteai a�tepta ca orice om r�mas �n via�� �n Central dup� noaptea aceea s� fie, mai mult sau mai pu�in, un tr�d�tor. Tr�d�torul rasei�

Afirmau c� femeile muriser� toate. Asta era r�u, dar �i mai r�u era faptul c� nu avea motiv s� cread�. Pentru creechi era u�or s� fac� prizonieri �n p�duri �i nimic nu era mai u�or de prins dec�t o fat� �ngrozit�, fugind dintr-un ora� incendiat. �i n-ar fi �ncercat dr�cu�orii cei verzi s� pun� m�na pe o fat� �i s-o supun� la experien�e? Dumnezeu �tie c�te femei tr�iau �nc� �n colibele creechilor, legate, sub p�m�nt, �ntr-una din g�urile alea puturoase, atinse, pip�ite, t�r�te �i trecute pe sub maimu�ele alea p�roase �i �mpu�ite. Era de ne�nchipuit. Dar ce Dumnezeu, cineva trebuia s� se g�ndeasc� �i la astea�

A doua zi dup� m�cel, un hoper din King aruncase prizonierilor, un receptor-emi��tor �i, din ziua aceea, Muhamed �nregistrase toate convorbirile avute cu Central. Cea mai incredibil� fusese o conversa�ie �ntre el �i colonelul Dongh. Prima dat� c�nd o ascultase, Davidson rupsese banda de pe rol� �i o arsese. Acum, ar fi dorit s-o fi p�strat, ca dovad� perfect� a totalei incompetente manifestate de statul major �n Central �i Noua Jav�. Cedase �ns� furiei �i o distrusese. Dar cum s� fi stat �i s�-i asculte pe colonel �i maior discut�nd despre predarea total� �n m�inile creechilor, accept�nd s� nu �ncerce represalii, s� nu se apere, s� renun�e la tot armamentul greu �i s� se str�ng� cu to�ii pe un teren ales pentru ei de c�tre creechi, o rezerva�ie ce li se cedase de genero�ii lor �nving�tori, bestiile verzi? Era incredibil. Pur �i simplu incredibil.

Probabil c� b�tr�nul Ding Dong �i Moo nu erau tr�d�tori cu bun� �tiin��. Se t�mpiser� �ns�, �i pierduser� capul. Planeta asta blestemat� le f�cuse felul. ��i trebuia o personalitate foarte puternic� pentru a-i rezista. Ceva din aer, poate polenul de la to�i copacii �ia, ac�iona pesemne ca un drog �i-i t�mpea pe oamenii obi�nui�i, retez�ndu-le contactul cu realitatea, exact cum se petrecea cu creechii. Apoi, fiind at�t de pu�ini, era un fleac pentru creechi s�-i termine.

P�cat c� Muhamed trebuise s� fie �ndep�rtat, dar era limpede c� n-ar fi fost niciodat� de acord cu planul lui Davidson; era s�rit r�u de pe fix. Oricine ar fi auzit banda aia ar fi fost de aceea�i p�rere. Mai bine c� fusese �mpu�cat �nainte de a �ti ce se petrece de fapt; acum ru�inea n-avea s�-i mai p�teze numele, ca �n cazul lui Dongh, sau al celorlal�i ofi�eri r�ma�i vii �n Central.

�n ultima vreme, Dongh nu mai vorbise. De obicei, la Transmisiuni era Juju Sereng. Davidson flec�rise mult� vreme cu Juju �i-l considera prieten, dar acum nu mai putea avea �ncredere �n nimeni. Juju era tot de neam asiatic. Realmente, era curios ce mul�i dintre ei supravie�uiser� masacrului din Centralville; dintre cei cu care vorbise, singurul ne-asiatic era Gosse. Aici, �n Java, cei cincizeci �i cinci de oameni r�ma�i loiali dup� reorganizare erau �n majoritate eurafri ca el, c��iva afri �i afroasiatici, dar nici un asiatic pur. La urma urmei, s�ngele conteaz�. Nu po�i fi om adev�rat f�r� s� ai �n vene ceva s�nge din Leag�nul Omenirii. Asta n-avea s�-l opreasc� totu�i, de la a-i salva pe nenoroci�ii galbeni din Central. Dar explica pr�bu�irea lor moral� sub tensiune.

��Nu-�i dai seama �n ce bucluc ne bagi, Don? �l �ntrebase Juju Sereng cu vocea lui seac�. Am f�cut un pact cu creechii. �n plus, ordinele de pe P�m�nt ne previn s� nu ne amestec�m �n treburile hilfilor sau s� trecem la represalii. De fapt, cum dracu am putea trece la represalii? Acum, dup� ce au venit to�i din �inutul King �i din Centralul de Sud, suntem mai pu�in de dou� mii, iar voi, acolo, �n Java sunte�i vreo �aizeci �i cinci, nu? Chiar crezi c� dou� mii de oameni pot s� �nving� trei milioane de inamici inteligen�i, Don?

��Juju, o pot face cincizeci de oameni. E o chestie de voin��, �ndem�nare �i armament.

��Rahat! Don, ui�i c� s-a �ncheiat un acord. Iar dac�-l c�lc�m, ne-am ars. Deocamdat�, asta ne �ine la suprafa��. Poate c� atunci c�nd nava se va �ntoarce de la Prestno �i o s� vad� ce se �nt�mpl�, se va hot�r� exterminarea creechilor. Nu �tim. Creechii se pare �ns� c� respect� pactul, de fapt a fost ideea lor, �i noi trebuie s� facem la fel. Ne pot rade, �n orice clip�, a�a cum au f�cut cu Centralville. Au venit atunci cu miile. Pricepi, Don?

��Sigur c�-n�eleg, Juju. Dac� v� e fric� s� folosi�i alea trei hopere pe care le mai ave�i, le pute�i trimite aici cu c��iva tipi care v�d lucrurile a�a cum le vedem noi. Ca s� v� eliberez de unul singur mi-ar trebui, �ntr-adev�r, c�teva hopere �n plus.

��N-o s� ne eliberezi, o s� ne suni sf�r�itul, prostule. Adu imediat elicopterul �la �n Central; este ordinul personal al colonelului, �n calitate de O.C. Activ. ��i aduci cu el �i oamenii; dou�sprezece zboruri, n-o s� ai nevoie de mai mult de patru zile locale. Ascult� ordinele �i d�-i drumul.

Tronc! �ntrerupsese leg�tura� �i era team� s� mai discute cu el.

La �nceput, se temu s� nu trimit� cele trei hopere peste ei, s�-i bombardeze �i s� termine cu tab�ra Noua Jav�; c�ci, teoretic, nu se supunea ordinelor �i b�tr�nul Dongh nu tolera elementele independente. Uite ce-i f�cuse deja lui Davidson pentru raidul acela din Smith� Ini�iativa se pedepsea. Lui Ding Dong �i pl�cea supunerea, ca majorit��ii ofi�erilor. Realmente �ocat, Davidson �n�elesese �n cele din urm�, c� hoperele nu constituiau o amenin�are pentru el, deoarece lui Dongh, Sereng, Gosse, chiar �i lui Benton le era fric� s� le trimit�. Creechii ordonaser� s� �in� hoperele �n Rezerva�ie, iar ei ascultau ordinele.

Cristoase, �i venea r�u. Era timpul s� ac�ioneze. A�teptaser� deja aproape dou� s�pt�m�ni. Tab�ra lui era bine ap�rat�; �nt�riser� s�rma stocadei �i o �n�l�aser� �nc�t nici un maimu�oi verde s� nu poat� trece peste ea, iar pu�tiul �la de�tept, Aabi, construise o gr�mad� de mine �ngropate, pe care le puseser� �n jurul stocadei, �ntr-o centur� de o sut� de metri. Acum sosise timpul s� le arate creechilor c� puteau s� manevreze oi�ele din Central, dar pe Noua Jav� aveau de-a face cu b�rba�i. Ridic� hoperul �n v�zduh �i, din el, dirij� un pluton de cincisprezece infanteri�ti spre o a�ezare creeche, �n sudul taberei. �nv��ase cum s� le recunoasc� din aer; semnul distinctiv erau livezile, concentr�ri dintr-un anumit soi de arbore, de�i nu planta�i �n r�nduri, a�a cum ar fi f�cut oamenii. Era incredibil ce multe s�la�uri aveau. P�durea viermuia, pur �i simplu. Expedi�ia lor incendie a�ezarea respectiv� manual, apoi, �ntorc�ndu-se cu doi b�ie�i, reper� o alta, la mai pu�in de patru kilometri de tab�r�. Asupra acesteia, doar ca s�-�i pun� semn�tura clar� �i limpede pentru oricine, lans� o bomb�. O bomb� incendiar�, nu una mare, dar, b�iete! ce mai de blan� verde a zburat! L�sase �n p�dure o gaur� uria��, iar marginile g�urii ardeau.

Desigur, c�nd va trece la represalii masive, asta avea s� fie adev�rata lui arm�. Incendierea p�durii.

Putea da foc unei insule �ntregi, cu bombe �i napalm lansate din hoper. Trebuia doar s� a�tepte o lun� sau dou�, s� treac� sezonul ploios. S� incendieze King, Smith, sau Central? Poate King, mai �nt�i, ca avertisment, c�ci acolo nu mai r�m�seser� oameni. Dup� aceea, Centralul, dac� nu se cumin�eau.

��Ce �ncerci s� faci? �ntreb� vocea de la radio, iar el r�nji, deoarece suna jalnic. �tii ce faci, Davidson?

��Da.

��Crezi c-o s�-i �nvingi pe creechi?

De data asta nu era Juju, s-ar fi putut s� fie umflatul �la de Gosse, sau oricare altul dintre ei; nu conta, to�i o luaser� razna.

��Exact, f�cu el ironic.

��Crezi c� dac� vei continua s� arzi satele, vor veni la tine s� se predea� to�i, trei milioane. A�a este?

��Poate.

��Uite, Davidson, �iui �i b�z�i radioul; foloseau un aparat de rezerv�, deoarece transmi��torul cel mare se pierduse �mpreun� cu a�a-zisul ansiblu, care nu reprezenta nici un fel de pierdere. Uite, mai e cineva pe acolo cu care s� putem vorbi?

��Nu, to�i sunt destul de ocupa�i. Ne distr�m grozav aici, dar nu mai avem dulciuri, fructe, piersici, chestii de astea. Unora le lipsesc al dracului de mult. De asemenea, trebuia s� primim un lot de marijuana, dinainte de-a fi voi captura�i. Dac� trimit hoperul ne pute�i da c�teva l�di�e cu dulciuri �i �ig�ri?

O pauz�.

��Da, trimite-l.

��Grozav. B�ga�i l�di�ele �ntr-o plas�, ca b�ie�ii s-o poat� ag��a f�r� s� mai aterizeze.

R�nji. La el�lalt receptor, se auzi o foial� �i apoi b�tr�nul Dongh �i vorbi pentru prima dat� lui Davidson. Printre �iuiturile undelor scurte, glasul s�u p�rea stins.

��Ascult�, c�pitane, vreau s� �tiu dac�-�i dai seama la ce m�suri m� vor �mpinge ac�iunile tale din Noua Jav�. Nesocotirea �n continuare a dispozi�iilor mele. �ncerc s� vorbesc cu tine ca fiind un osta� loial �i �n�eleg�tor. Pentru a asigura lini�tea personalului meu de aici, din Central, voi fi pus �n situa�ia de a spune b�tina�ilor � c� noi nu ne putem asuma responsabilitatea ac�iunilor tale.

��A�a este, sir.

���ncerc s�-�i explic c� asta �nseamn� s� le spunem c� nu v� putem opri de la �nc�lcarea pactului acolo, �n Java. Personalul vostru este de �aizeci �i �ase de oameni, dac� nu m� �n�el, ei bine, �i vreau aici, �n Central, �ntregi �i s�n�to�i, �mpreun� cu noi, pentru a o a�tepta pe Shackleton, men�in�nd colonia laolalt�. Ai luat-o pe un drum sinuciga�, iar eu r�spund de oamenii pe care �i ai acolo.

��Nu, sir. Eu r�spund. Lini�ti�i-v�. Atunci c�nd ve�i vedea jungla arz�nd, �terge�i-o �n mijlocul unei F�ii, pentru c� nu vreau s� v� pr�jim ca pe creechi.

��Ascult�-m�, Davidson, ��i ordon s� predai imediat comanda locotenentului Temba �i s� te prezin�i aici la raport, �iui vocea �ndep�rtat� �i Davidson �nchise brusc radioul, enervat. �nnebuniser� cu to�ii, juc�ndu-se de-a solda�ii!, dar rup�i de realitate! De fapt, pu�ini oameni nu se pierdeau �n fa�a realit��ii, atunci c�nd condi�iile se �nr�ut��eau.

Dup� cum se a�teptase, creechii locali nu f�cuser� absolut nimic �n leg�tur� cu raidurile lui de pedepsire. �tiuse de la �nceput c� singurul mod �n care-i putea �ine la respect era teroarea; s� nu-i lase s� ridice capul. Dac� f�ceai a�a, �tiau cine era �eful �ngenuncheau. Pe o raz� de treizeci de kilometri, multe a�ez�ri p�reau acum p�r�site c�nd ajungea la ele, �ns� continua s�-i trimit� pe oameni s� le ard� la fiecare c�teva zile.

Oamenii deveniser� cam nervo�i. �i pusese la t�iat, pentru c� din cei cincizeci �i cinci de supravie�uitori loiali, patruzeci �i opt asta �i erau: t�ietori. �tiau �ns� c� robocargourile de pe P�m�nt n-aveau s� fie chemate jos ca s� �ncarce bu�tenii, ci urmau s� r�m�n� pe orbit�, d�nd ocol planetei �i a�tept�nd semnalul care nu avea s� mai vin�. Era inutil s� taie copacii numai a�a, de distrac�ie; era o munc� dur�. La fel de bine �i putea arde. �mp�r�ise oamenii �n echipe, invent�nd tehnici de incendiere. Vremea continua s� fie prea umed� ca s� poat� face mare lucru, dar le �inea min�ile ocupate. Dac� ar fi avut �i celelalte trei aparate, atunci ar fi fost �ntr-adev�r, capabil s� dea ni�te lovituri� Se g�ndi la posibilitatea unui raid p�n� la Central, ca s� pun� m�na pe hopere, dar nu pomeni ideea nici m�car lui Aabi �i Temba, oamenii lui cei mai buni. Existau b�ie�i care ar fi �nghe�at la ideea unei expedi�ii �narmate �mpotriva propriului cartier general. Vorbeau �ntr-una despre �c�nd o s� ne �nt�lnim cu ceilal�i�. Nu �tiau c� ceilal�i �i abandonaser�, �i tr�daser�, v�nz�ndu-i creechilor. Nu le spusese nimic despre asta; n-ar fi rezistat �ocului.

�ntr-o bun� zi, el, Aabi, Temba �i �nc� un b�rbat �ntreg la minte aveau s� plece cu hoperul, apoi trei dintre ei, �narma�i cu mitraliere, vor s�ri jos, vor lua fiecare c�te un hoper �i o vor �ntinde acas�, hop �-a�a. Cu patru scule cu care puteau face o treab� pe cinste� Nu po�i face omlet� f�r� s� spargi ou�le� Davidson r�se �nc�ntat �n bezna c�su�ei sale. T�inuise at�ta vreme planul acesta, deoarece �l excita teribil c�nd se g�ndea la el.

Dup� �nc� dou� s�pt�m�ni terminaser� cu a�ez�rile creechilor care puteau fi atinse merg�nd pe jos, iar p�durea era curat� �i frumoas�. F�r� lep�d�turi. F�r� nori de fum deasupra copacilor. Nimeni nu mai s�rea din tufi�uri, tr�ntindu-se pe p�m�nt cu ochii �nchi�i, a�tept�nd s� fie zdrobit. Gata cu omule�ii verzi, R�m�seser� numai copacii �i o gr�mad� de locuri incendiate. B�ie�ii deveniser� realmente nervo�i; era timpul s� �ncerce raidul cu hoperul. �ntr-o noapte �i expuse planul Iui Aabi, Temba �i Post.

Niciunul nu coment� vreme de un minut, apoi Aabi vorbi:

���i combustibilul, c�pitane?

��Avem destul carburant.

��Nu pentru patru hopere; n-ar dura nici o s�pt�m�n�.

��Vrei s� zic! c� �sta mai are doar o lun� de func�ionare?

Aabi �ncuviin��.

��Bine, atunci va trebui s� lu�m �i ni�te carburant.

��Cum?

��G�ndi�i-v� �i singuri.

St�teau acolo, uit�ndu-se �n gol. �i enervau. �l deranjau pentru orice fleac. El era un conduc�tor �nn�scut, dar �i pl�ceau �i oamenii care aveau idei.

��Aabi, asta e treaba voastr�; g�si�i voi o solu�ie, le spuse �i ie�i s� fumeze, enervat de modul �n care se comportau cu to�ii, de parc� nu mai aveau t�rie. Pur �i simplu, nu puteau da piept cu realitatea dur�.

Nu prea mai aveau �ig�ri cu marijuana �i nu fumase de c�teva zile. �igara nu-l ajut� cu nimic. Se l�sase noaptea; neagr�, umed� �i cald�, mirosind a prim�var�. Pe l�ng� el trecu Ngenene, umbl�nd ca un patinator, sau ca un robot pe �enile; se �ntoarse �ncet,cu o mi�care lin� �i-l privi pe Davidson, care st�tea pe veranda c�su�ei, �n lumina slab� ce r�zb�tea dinspre u��. Era un t�ietor cu fier�str�u electric, un b�rbat imens.

��Sursa energiei mele este conectat� la Marele Generator. Acesta nu poate fi oprit, declar� el, privindu-l pe Davidson.

��Du-te �n banca ta �i culc�-te! �fichiui Davidson cu glasul acela pe care nu-l �nfruntase nimeni, niciodat�; �i, dup� o clip�, Ngenene lunec� mai departe, uria� �i gra�ios.

Prea mul�i dintre oameni foloseau tot mai des halucinogenele. Erau suficiente, �ns� fuseser� prev�zute pentru relaxarea duminical� a t�ietorilor, nu pentru solda�ii unui avanpost pierdut pe o planet� ostil�. Nu aveau vreme de aiureli, de visat. Trebuia s� �ncuie drogurile. Asta ar fi �nsemnat ca unii dintre b�ie�i s� nu mai reziste. Ei bine, s� crape, nu po�i face omlet� f�r� s� spargi ou�. Poate reu�ea s�-i trimit� �napoi �n Central contra unei rezerve de carburant. �mi da�i dou�, trei cisterne �i v� dau dou�, trei trupuri calde, solda�i loiali, t�ietori buni, exact ce v� place, pu�in cam pierdu�i �n �ara viselor�

R�nji �i se �ntoarse, s�-�i anun�e ideea lui Temba �i celorlal�i, c�nd santinela de l�ng� mormanul de bu�teni url�:

��Vin! zbier� cu o voce ascu�it�, ca un copil care se joac� de-a Negrii �i Rhodezienii.

Dinspre parapetul vestic �ncepu s� r�cneasc� un altul. O arm� detun�.

Atunci ap�rur�. Cristoase, veneau. Era incredibil. Erau mii, mii. F�r� sunet, f�r� pic de zgomot, doar urletul acela al santinelei; apoi o detun�tur� urmat� de o explozie � o min� � �i alta, una dup� alta, sute �i sute de tor�e aprinz�ndu-se una de la cealalt�, azv�rlite �i v�j�ind prin aerul negru �i umed ca ni�te rachete,parapetul deveni viu cu creechii care curgeau, curgeau n�val�, �mping�ndu-se, zb�t�ndu-se cu miile. Sem�nau cu o armat� de �obolani v�zut� de Davidson pe c�nd era copil, �n timpul ultimei Foamete, pe str�zile Clevelandului, �n Ohio, acolo unde crescuse el. Ceva �i izgonise pe �obolani din g�urile lor �i ie�iser� la lumin�, escalad�nd zidul, o p�tur� vie de blan�, ochi, l�bu�e �i din�i, iar el �ipase dup� m�mica lui �i fugise ca nebunul, sau era doar un vis pe care-l avusese c�nd era pu�ti? Principalul era s�-�i men�ii s�ngele rece. Hoperul se afla �n �arcul creechilor; acolo era �nc� �ntuneric �i ajunse imediat. Poarta era �ncuiat�; o �ncuia �ntotdeauna �n caz c� vreo fire mai slab� ar fi inten�ionat s-o �tearg�, noaptea, la papa Dong. I se p�ru o ve�nicie p�n� scoase cheia, �i o potrivi �n lac�t, dar era o chestie de p�strare a s�ngelui rece, iar apoi �i trebui destul p�n� alearg� la hoper �i-l descuie. Post �i Aabi erau acum cu el. �n cele din urm�, se auzi �i ��c�nitul infernal al rotoarelor, acoperind toate zgomotele stranii, vocile ascu�ite zbier�nd, url�nd �i c�nt�nd. Ei se ridicar� �i iadul r�mase dedesubt; un �arc plin de �obolani arz�nd.

��Trebuie s� r�m�i cu mintea limpede ca s� analizezi rapid o situa�ie limit�, spuse Davidson. Voi a�i g�ndit iute �i a�i ac�ionat iute. Un lucru bun. Unde-i Temba?

��A primit o lance �n burt�, r�spunse Post.

Aabi, pilotul, p�rea c� voia s� conduc� el elicopterul, a�a �nc�t Davidson �l l�s�. Se a�ez� �ntr-un scaun �i se l�s� pe spate, relax�ndu-�i mu�chii. P�durea curgea sub ei, negru sub negru.

���ncotro ai luat-o, Aabi?

��Spre Central.

��Nu. Noi nu vrem s� mergem �n Central.

��Unde vrem noi s� mergem? chicoti Aabi, ca o femeie. New York? Beijing?

��R�m�i �n aer, Aabi, �i d� ocol taberei. �n cercuri mari. A�a �nc�t s� nu se aud�.

��C�pitane, de acum tab�ra Java nu mai exist�, interveni Post, �eful unei echipe de t�ietori, un b�rbat puternic �i masiv.

��Dup� ce creechii vor arde tab�ra, o s� venim noi �i-i ardem pe creechi. Trebuie s� fie vreo patru mii acolo. �n spatele elicopterului sunt �ase arunc�toare de fl�c�ri. S�-i mai l�s�m dou�zeci de minute, �ncepem cu bombele cu napalm, apoi �i prindem cu arunc�toarele pe cei care vor s� scape.

��Cristoase, izbucni Aabi, s-ar putea s� fie �i b�ie�i de-ai no�tri acolo, poate creechii au luat prizonieri, nu �tim. N-o s� m� �ntorc acolo �i s� ard oameni.

Davidson lipi �eava revolverului de ceafa lui Aabi �i rosti:

��Ba da, ne-ntoarcem; concentreaz�-te la pilotat b�ie�a�, �i nu-mi da b�t�i de cap.

���n rezervor avem carburant at�t c�t s� ajungem �n Central, c�pitane, spuse pilotul. �ncerca s� plece capul �i s� scape de arm�, ca �i cum l-ar fi deranjat o musc�. Doar at�t, urm� el. Nu avem mai mult.

��Atunci e suficient. �ntoarce-l, Aabi.

��Eu zic c� mai bine s� mergem �n Central, c�pitane, interveni Post cu glasul lui gros, �i asocierea aceea �mpotriva lui �l �nfurie at�t de mult pe Davidson �nc�t, �ntorc�nd pistolul �n m�n�, ��ni iute ca un �arpe �i-l izbi pe Post cu patul pistolului peste ureche. T�ietorul se �ndoi �i r�mase pe scaunul din fa��, cu capul �ntre genunchi �i bra�ele at�rn�ndu-i p�n� la podea.

���ntoarce-l, Aabi, porunci Davidson.

Elicopterul ocoli, �ntr-un cerc larg.

��La dracu, unde-i tab�ra, n-am mai mers noaptea cu elicopterul f�r� semnal de la sol, rosti Aabi cu un glas �nfundat, ca �i c�nd ar fi fost r�cit.

��Mergi �nspre est �i caut� focul, vorbi Davidson calm. Niciunul dintre ei nu era b�rbat �ntreg, nici m�car Temba. Niciunul dintre ei nu i se al�turase atunci c�nd situa�ia se �n�sprise. Mai devreme sau mai t�rziu cu to�ii se aliaser� �mpotriva lui, pentru c� nu puteau, pur �i simplu, s�-l urmeze. Cei slabi uneltesc �mpotriva celor tari, b�rbatul puternic trebuie s� aib� singur grij� de el. A�a st�teau lucrurile �i gata. Unde era tab�ra?

Pe �ntunericul �la trebuiau s� vad� cl�dirile arz�nd de la o dep�rtare de c��iva kilometri, chiar pe ploaie. Nu se z�rea nimic, Un cer negru-cenu�iu, p�m�ntul negru. Poate c� focurile se stinseser�. Fuseser� stinse. S�-i fi izgonit oamenii pe creechi? Dup� ce sc�pase el? G�ndul �i trecu prin minte ca un du� �nghe�at. Nu, sigur c� nu, erau cincizeci contra c�teva mii. Oricum, ce Dumnezeu, �n jurul c�mpului de mine trebuiau s� fie nu �tiu c�te buc��i de creechi sf�rteca�i de explozii. Veniser� al dracului de mul�i. Nimic nu i-ar fi putut opri. N-avea cum s� se fi a�teptat la a�a ceva. De unde ap�ruser�? Zile �ntregi, �n p�durea din jur nu fusese nici urm� de creeche. Veniser� din toate direc�iile, strecur�ndu-se prin p�duri, ivindu-se ca �obolanii din g�uri. N-avea cum s� opreasc� at�tea mii. Unde dracu era tab�ra? Aabi �l �n�ela, lu�nd-o �n alt� direc�ie.

��G�se�te tab�ra, Aabi, rosti el cu bl�nde�e.

��Pentru Dumnezeu, �ncerc, r�spunse b�iatul.

Post nu se mai mi�case, ghemuit �n scaunul de l�ng� pilot.

��Nu putea s� dispar�, a�a este, Aabi? Ai �apte minute ca s-o g�se�ti.

��G�se�te-o �i singur, replic� Aabi ascu�it.

���nt�i s� te v�d l�ng� Post, b�iete. Coboar� mai jos.

Dup� un minut, Aabi vorbi:

��Acolo parc� ar fi r�ul.

Era �ntr-adev�r un r�u �i o poian� mare; dar unde era tab�ra Java? Zbur�nd spre nord, peste lumini�, nu descoperir� nimic.

��Asta trebuie s� fie, alt� zon� defri�at� nu mai exist�, spuse Aabi, �ntorc�ndu-se deasupra poienii.

Luminile lor de aterizare ardeau, �ns� nu se putea z�ri nimic �n afara tunelelor luminoase; ar fi fost mai bine s� le fi stins. Davidson se �ntinse peste um�rul pilotului �i r�suci �ntrerup�torul. �ntunericul negru �i umed era ca un prosop �ntunecat tr�ntit peste ochi.

��Pentru numele lui Dumnezeu! r�cni Aabi �i, aprinz�nd din nou luminile, vir� spre st�nga, ridic�nd �n acela�i timp hoperul, dar era prea t�rziu. Copacii se ridicar� gigantici din noapte �i prinser� aparatul.

Elicele urlar� amestec�nd frunzele �i crengu�ele �ntr-un ciclon, prin d�rele puternice de lumin�, �ns� trunchiurile arborilor erau foarte b�tr�ne �i tari. Aparatul intr� �n picaj, p�ru c� tresare �i se smulge spre libertate, apoi c�zu printre copaci. Luminile se stinser�. Zgomotul �ncet�.

��Nu m� simt prea bine, rosti Davidson.

Mai repet� o dat�, apoi se opri c�ci nu avea cui s� vorbeasc�. κi d�du seama c�, de fapt, nici nu rostise ceva. Se sim�ea ame�it. Pesemne se lovise la cap. Aabi nu era acolo. Unde era? �sta era hoperul. Cabina era complet spart�, dar el st�tea �n continuare pe scaun. Era �ntr-at�t de �ntuneric �nc�t i se p�rea c� este orb. Pip�i �n jur �i-l sim�i pe Post, inert, ghemuit �ntre scaunul din fa�� �i bord. Hoperul tres�lta la fiecare mi�care �i pricepu, �n cele din urm�, c� nu se afla pe sol, ci r�m�sese ag��at �ntre copaci. Acum se sim�ea ceva mai bine �i dorea mai mult ca orice s� ias� din cabina neagr� �i str�mt�. Se t�r� pe scaunul pilotului �i scoase picioarele afar�, �in�ndu-se numai �n bra�e, �ns� nu d�dea de sol, doar de ramuri care-i g�riau picioarele. �n cele din urm�, d�du drumul la bra�e, f�r� s� �tie c�t de sus se afla, deoarece trebuia neap�rat s� ias� din cabin�. �n�l�imea era de numai un metru. Aterizarea �i zgudui capul, dar se sim�ea mai bine st�nd �n picioare. Dac� n-ar fi fost at�t de �ntuneric, at�t de negru� Avusese o lantern� la br�u, �ntotdeauna purta una noaptea, c�nd f�cea rondul taberei. N-o mai g�si. C�zuse pesemne. Ar fi fost mai bine s� se �ntoarc� �n hoper �i s-o ia. Poate c-o luase Aabi. Cu bun� �tiin��; Aabi izbise hoperul, luase lanterna lui Davidson �i o �tersese. Nenorocitul dracului, era la fel ca to�i. Aerul era negru �i plin de umezeal�; habar n-aveai pe unde c�lcai, peste tot erau r�d�cini, tufi�uri �i �nc�lceli. De jur �mprejur se auzeau zgomote, ap� picur�nd, fo�nete, sunete slabe, animale mici morm�ind �n bezn�. Ar fi fost mai bine s� se urce �n hoper �i s� caute lanterna. Nu �tia �ns� cum s� se suie �napoi. Pragul de jos al u�ii era prea sus ca s� poat� fi atins.

Printre copaci se z�ri o lumin�, o str�lucire slab� care disp�ru imediat. Aabi luase lanterna �i plecase �n recunoa�tere, de�tept b�iat.

��Aabi! �l chem� el cu o �oapt� �uierat�.

�n timp ce �ncerca s� z�reasc� din nou lumina, c�lc� pe ceva ciudat. Izbi cu cizma, apoi pip�i cu m�na, prudent, deoarece nu era recomandabil s� atingi lucruri pe care nu le po�i vedea. Era ceva lichid �i lunecos, ca un �obolan mort. Retrase iute palma. Dup� un timp, pip�i �ntr-alt loc; sim�i �ireturile petrecute ale unor bocanci. Pesemne chiar sub picioarele lui, z�cea Aabi mort. Ciocnirea �l azv�rlise din hoper. Ei bine, o merita, dup� tr�darea lui de lud�, �ncerc�nd s� fug� �n Central. Lui Davidson nu-i pl�cea atingerea umed� a p�rului �i hainelor invizibile. Se ridic�. Lumina ap�ru iar�i, o sclipire �ndep�rtat� ce se mi�ca, �ntrerupt� din c�nd �n c�nd de trunchiurile copacilor.

Davidson duse m�na la tocul armei. Pistolul nu mai era acolo.

�l �inuse �n m�n�, �n caz c�-l atacau Post sau Aabi. R�m�sese pesemne �n elicopter, �mpreun� cu lanterna.

R�mase nemi�cat, apoi �ncepu s� alerge. Nu putea vedea �ncotro se �ndrepta. Tulpinile arborilor �l izbeau dintr-o parte �i din cealalt�, iar r�d�cinile i se ag��au de picioare. C�zu c�t era de lung, strivind c�teva tufi�uri. Ridic�ndu-se pe genunchi �i palme, �ncerc� s� se ascund�. Crengu�ele ude �i f�r� frunze �i zg�riau �i plesneau fa�a. Se t�r� c�t mai ad�nc �n tufi�uri. Mintea �i era concentrat� �n totalitate asupra mirosurilor complexe de putred �i viu, frunze moarte, descompunere, muguri noi, frunze, flori, mirosurile nop�ii �i ale prim�verii �n ploaie. Lumina �l inund�. V�zu creechii.

κi aminti cum procedau ei c�nd erau �ncol�i�i, precum �i spusele lui Lyubov �n leg�tur� cu asta. Se �ntoarse pe spate, �i d�du capul �napoi �i �nchise ochii. Inima �i bubuia �n piept.

Nu se �nt�mpl� nimic.

�i venea greu s� deschid� ochii, �ns� �n cele din urm�, reu�i. Continuau s� stea acolo: mul�i, zece sau dou�zeci. Erau �narma�i cu l�ncile acelea de v�n�toare care ar�tau ca ni�te juc�rii, dar aveau muchii ascu�ite ce-�i puteau sf�ia carnea. �nchise ochii �i continu� s� zac�.

Nu se �nt�mpl� nimic.

Inima i se potoli �i parc� putea chiar s� g�ndeasc� mai bine. Ceva �l g�dil� pe din�untru, ceva aproape ca un r�s. Dumnezeule, nu-l puteau atinge! Dac� proprii lui oameni �l tr�daser�, �i inteligen�a uman� nu mai putea face nimic pentru el, atunci �i p�c�lea chiar cu trucul lor. F�cea pe mortul �i ac�iona reflexul acela instinctiv care-i oprea s� ucid� pe ce! aflat �n pozi�ia aceea. St�teau pur �i simplu �n jurul lui, morm�ind �ntre ei. Nu-i puteau face nici un r�u. Parc� era un zeu.

��Davidson.

Trebui s� deschis� ochii. Iar�i. Tor�a purtat� de unul dintre creechi continua s� ard�, �ns� mai palid, iar p�durea devenise cenu�ie, nu neagr� ca un h�u. Cum se �nt�mplase a�a ceva? Trecuser� numai cinci sau zece minute� Nu putea vedea perfect, dar nu mai era noapte. Z�rea crengile �i frunzele, p�durea. Putea z�ri chipul care-l privea. Nu avea nici o culoare, �n zorile lipsite de tonuri. Tr�s�turile acoperite de cicatrici p�reau ale unui om. Ochii erau dou� g�uri �ntunecate.

��Las�-m� s� m� ridic, rosti brusc Davidson cu un glas puternic �i r�gu�it.

��Tremura de frig, deoarece �l cuprinsese umezeala solului. Nu putea s� zac� acolo, cu Selver privindu-l de sus.

Selver era ne�narmat, �ns� mul�i dintre dr�cu�orii din jur aveau nu numai l�nci, ci �i revolvere. Furate din rastelul lui din tab�ra. Se chinui s� se ridice. Hainele �i at�rnau �nghe�ate pe umeri �i pe spatele picioarelor �i nu se putea opri din d�rd�it.

��Hai odat�, f�cu el. Iute-iute!

Selver continua s�-i priveasc�. Acum, cei pu�in, trebuia s� se uite �n sus ca s� �nt�lneasc� ochii lui Davidson.

��Vrei s� te ucid? �ntreb� el.

�nv��ase de la Lyubov s� vorbeasc�, bine�n�eles; p�n� �i glasul s�u ar fi putut s� fie cel al lui Lyubov. Era nefiresc.

��Pot alege?

��Ai z�cut toat� noaptea �n pozi�ia care �nseamn� c� vrei s� te l�s�m viu; acum vrei s� mori?

Durerea din cap �i din stomac precum �i ura lui pentru monstrul �la mic �i oribil care vorbea ca Lyubov, �i la a c�rui mil� ajunsese, durerea �i ura se combinar� �i-i arser� stomacul, a�a �nc�t vomit� aproape p�n� la le�in. Tremura de frig �i de grea��. �ncerc� s�-�i p�streze curajul. P�i brusc �nainte �i-l scuip� pe Selver �n fa��.

Urm� o pauz� scurt�, apoi Selver, cu o mi�care plin� de gra�ie �l scuip� �i el. R�se �i nu f�cu nici un gest ca s�-l ucid� pe Davidson. Acesta �i �terse de pe buze scuipatul rece.

��Uite, c�pitane Davidson, vorbi creechul cu gl�sciorul bl�nd care-l �mboln�vea pe b�rbat, noi am�ndoi suntem zei, tu �i cu mine. Tu e�ti un zeu nebun, iar eu nu �tiu sigur dac� sunt, sau nu, s�n�tos. Dar suntem zei. Niciodat� �n p�dure nu va mai exista o �nt�lnire ca aceasta dintre noi. Ne-am adus unul altuia daruri pe care numai zeii le aduc. Tu mi-ai dat darul t�u, uciderea semenului, crima. Acum, pe c�t pot, ��i aduc darul poporului meu care este: s� nu ucizi. Cred c� am�ndoi consider�m darul celuilalt greu de purtat. Totu�i, trebuie s�-l por�i singur. Cei asemenea �ie din Eshsen mi-au spus c�. dac� te aduc acolo, trebuie s� te judece �i s� te ucid�, pentru c� astea sunt legile lor. De aceea, dorind s�-�i d�ruiesc via��, nu pot s� te iau la Eshsen cu ceilal�i prizonieri; �i nu te pot l�sa liber pentru p�dure, deoarece faci mult r�u. Vei fi tratat ca unul de-al nostru care a �nnebunit. Vei fi dus �n Rendlep, unde nu mai tr�ie�te nimeni, �i l�sat acolo.

Davidson nu-�i putea lua ochii de ia creeche. Parc� avea o putere hipnotic� asupra lui. Nu putea rezista. Nimeni n-avea nici o putere asupra iui. Nimeni nu-i putea face nici un r�u.

��Trebuia s�-�i fi fr�nt g�tul atunci, �n ziua c�nd ai s�rit la mine, vorbi el cu acela�i glas gros si r�gu�it.

��S-ar putea s� fi fost mai bine, r�spunse Selver. Te-a oprit �ns� Lyubov. A�a cum m� opre�te acum pe mine, ca s� te ucid� Acum s-a terminat cu omorurile. �i cu t�iatul copacilor. Pe Rendlep nu exist� copaci care s� fie t�ia�i. Este locul pe care voi �l numi�i Insulele Sterpe. Ai vo�tri n-au l�sat nici m�car un arbore, a�a �nc�t nu po�i s�-�i faci o barc�, s� evadezi. Pe insul� nu mai cre�te nimic �i va trebui s�-�i aducem hran� �i lemne pentru foc. Nu ai ce s� ucizi pe Rendlep. Nici copaci, nici oameni. Au existat, �i copaci �i oameni, �ns� au r�mas numai visele lor. Mi se pare un loc potrivit pentru tine, dac� �ii s� tr�ie�ti. Poate c� acolo vei �nv��a cum s� visezi, dar, mai degrab�, ��i vei urma nebunia p�n� la sf�r�it.

��Omoar�-m� �i termin� cu bolboroselile tale idioate�

��S� te omor? �ntreb� Selver �i ochii lui, privind �n sus c�tre Davidson, str�luceau parc�, limpezi �i teribili, �n zorii p�durii. Eu nu te pot ucide, Davidson. E�ti un zeu. Trebuie s� o faci singur.

Se �ntoarse �i se �ndep�rt�, iute �i u�or, disp�r�nd printre copacii cenu�ii din apropiere.

Peste capul lui Davidson lunec� un la� ce i se str�nse u�or �n jurul g�tului. L�nci mititele �l atinser� din spate �i din p�r�i. Nu �ncercau s�-l r�neasc�. Putea fugi, sau evada, nu �ndr�zneau s�-l omoare. V�rfurile erau lustruite, �n form� de frunz�, ascu�ite ca briciul. Arcanul �l trase �nceti�or de g�t. �i urm� acolo unde �l duceau.

Selver nu-l v�zuse de mult� vreme pe Lyubov. Visul acela plecase cu el la Rieshwel. Fusese cu el c�nd �i vorbise pentru ultima dat� lui Davidson. Dup� aceea plecase �i poate c� acum dormea �n morm�ntul mor�ii lui Lyubov, la Eshsen, c�ci nu mai venise niciodat� la Selver, �n ora�ul Broter unde tr�ia acum.

Dar c�nd nava cea mare se �ntoarse �i el merse �n Eshsen, Lyubov �l a�tepta acolo. Era t�cut �i sub�ire, foarte trist, �i durerea cea veche se trezi �n Selver.

Lyubov r�mase cu el, o umbr� �n minte, chiar c�nd se �nt�lni cu yeomenii de pe nav�. Ace�tia erau oameni puternici; extrem de diferi�i de to�i yeomenii �nt�lni�i p�n� atunci, cu excep�ia prietenului s�u, dar mult mai tari dec�t Lyubov.

Graiul lui yeoman se cam pierduse �i la �nceput �i l�s� pe ei s� vorbeasc� mai mult. C�nd se convinse ce fel de oameni erau, aduse cutia grea pe care o c�rase din Broter.

���n�untru sunt lucrurile lui Lyubov, rosti el, c�ut�nd cuvinte uitate. El �tia despre noi mai multe dec�t al�ii. El a �nv��at graiul meu �i Limba B�rba�ilor;am scris �mpreun� toate astea. A �n�eles c�te ceva din felul �n care tr�im �i vis�m noi. Ceilal�i n-au �n�eles. O s� v� dau h�rtiile, dac� le ve�i duce acolo unde dorea el.

Cel �nalt �i cu pielea alb�, Lepennon, p�ru bucuros �i-i mul�umi lui Selver, spun�nd c� h�rtiile vor fi, �ntr-adev�r, duse acolo unde dorise Lyubov, fiind extrem de pre�uite. Asta �i pl�cuse lui Selver. Fusese �ns� extrem de dureros pentru el s� rosteasc� cu voce tare numele prietenului s�u, deoarece chipul lui Lyubov continua s� fie amar �i trist, atunci c�nd �l privi �n minte. Se �ndep�rt� pu�in de yeomeni �i se uit� la ei. Dongh, Gosse �i al�ii din Eshsen st�teau �mpreun� cu cei cinci de pe nav�. Noii veni�i ar�tau cura�i �i lustrui�i, ca fierul cel nou. Ceilal�i �i l�saser� p�rul s� le creasc� pe fe�e �i sem�nau pu�in cu ni�te Athsheeni uria�i, cu blana neagr�. Continuau s� poarte haine, dar acestea erau vechi �i nu prea curate. Nu sl�biser�, cu excep�ia B�tr�nului, care nu se mai �ns�n�to�ise din Noaptea Eshsenului; �ns� to�i aveau un aer de oameni r�t�ci�i sau nebuni.

�nt�lnirea se �inea la marginea p�durii, �n zona aceea unde, printr-un acord tacit, �n ace�ti ultimi ani, nici yeomenii, nici Athsheenii nu-�i ridicaser� locuin�e. Selver �i tovar�ii lui st�teau �n umbra unui frasin uria�, izolat pu�in de restul arborilor. Fructele sale erau deocamdat� numai mugura�i verzi pe ramuri, iar frunzele erau lungi �i moi, purt�nd verdele verii. Sub copac, lumina era dulce �i amestecat� cu umbre.

Yeomenii se consultau, veneau �i plecau �i, �n cele din urm� unul se �ndrept� spre frasin. Era cel dur de pe nav�, comandorul. Se ghemui pe vine l�ng� Selver, f�r� s� cear� voie, dar f�r� o inten�ie v�dit� de grosol�nie.

��Putem vorbi pu�in? �ntreb� el.

Desigur.

���ti�i c� vom lua to�i p�m�ntenii cu noi. Am adus, pentru ei, �nc� o nav�. Planeta voastr� nu va mai fi folosit� drept colonie.

��Mesajul acesta l-am auzit �i pe Broter, acum trei zile, c�nd a�i sosit.

��Voiam s� m� asigur c� a�i �n�eles faptul c� este o decizie definitiv�. Nu ne mai �ntoarcem. Planeta voastr� a fost plasat� sub Interdic�ia Ligii. Asta �nseamn� urm�toarele: v� pot promite c� nimeni nu va mai veni aici ca s� taie copacii, sau ca s� v� ia p�m�nturile, at�ta vreme c�t va exista Liga.

��Nici unul dintre voi nu se va mai �ntoarce, rosti Selver, cu un ton despre care nu �tiai dac� este o afirma�ie sau o �ntrebare.

��Nu, vreme de cinci genera�ii. Nici unul. Apoi, poate c��iva oameni, zece sau dou�zeci, nu mai mult de dou�zeci, s-ar putea s� vin� ca s� vorbeasc� cu voi �i s� v� studieze planeta, a�a cum f�ceau unii dintre cei de aici.

��Savan�ii, Speciali�tii, zise Selver. C�zu pe g�nduri: A�i hot�r�t to�i odat� chestiunile, urm� el, din nou �ntre afirma�ie �i �ntrebare.

��Ce vrei s� spui? f�cu comandorul.

��P�i, a�i spus c� nimeni dintre voi nu va mai t�ia copacii din Athshe: �i v-a�i oprit cu to�ii. Totu�i, tr�i�i �n multe locuri. La noi, dac� o conduc�toare, s� zicem din Karach, d� un ordin, ea nu va fi ascultat� de satul vecin �i, bine�n�eles, nici de to�i oamenii de pe planet�

��Nu, pentru c� voi nu ave�i un guvern peste toate. Noi �ns� avem � acum � �i te asigur c� hot�r�rile lui sunt respectate. De noi to�i, �n acela�i timp. Apropo, din ce mi-au spus coloni�tii, mi se pare c� �i atunci c�nd tu, Selver, ai dat un ordin, acesta a fost respectat imediat de c�tre to�i, de pe toate insulele. Cum ai reu�it asta?

��Pe atunci eram un zeu, r�spunse Selver inexpresiv.

Dup� ce comandorul plec�, veni cel alb �i �nalt �i �ntreb� dac� se putea a�eza la umbra copacului. Avea tact �i era extrem de inteligent. �n prezen�a lui, Selver se sim�ea nesigur. Ca �i Lyubov, acela avea s� fie bl�nd, avea s� �n�eleag�, r�m�n�nd totu�i dincolo de �n�elegere. Deoarece cel mai bun dintre ei era tot at�t de �ndep�rtat, de intangibil, ca �i cel mai crud. De aceea prezen�a lui Lyubov �n mintea sa �l durea, �n timp ce visele �n care o vedea �i o atingea pe Thele, nevasta lui cea moart�, erau pre�uite �i pline de pace.

��C�nd am fost aici, �nainte, rosti Lepennon, l-am �nt�lnit pe acest om, pe Raj Lyubov. Am avut pu�ine ocazii de a vorbi cu el, dar �mi amintesc ce spunea; �i de atunci am avut posibilitatea s� citesc c�te ceva din lucr�rile sale asupra poporului t�u. H�rtiile lui, cum spui tu. �n cea mai mare parte, Athshe este eliberat acum de Colonia Terran�, tocmai datorit� acelor h�rtii. Cred c� libertatea aceasta a fost �elul vie�ii lui Lyubov. Tu, ca prieten al lui, vei avea grij� ca moartea lui s� nu-l opreasc� din a-�i atinge visul, sf�r�itul c�l�toriei.

Selver r�mase nemi�cat. �n mintea sa, st�njeneala se transform� �n fric�. B�rbatul vorbea ca un Mare Vis�tor.

Nu scoase nici un cuv�nt.

��Vrei s�-mi spui ceva, Selver? Dac� �ntrebarea nu te ofenseaz�. Nu o s� te mai �ntreb altceva� Au existat omoruri: �n tab�ra Smith, aici, �n Ashsen, apoi �n tab�ra Noua Jav�, unde Davidson �i-a condus grupul rebel. Asta a fost totul. De atunci, nimic� A�a este? Nu au mai fost crime?

��Eu nu l-am ucis pe Davidson.

��Asta nu conteaz�, interveni Lepennon, �n�eleg�nd gre�it; Selver voia s� spun� c� Davidson nu era mort, dar Lepennon crezu c� altcineva �l ucisese pe Davidson.

U�urat, v�z�nd c� yeomenul putea gre�i, Selver nu-l corect�.

��Atunci, n-au mai fost crime?

��Nici una. O s�-�i spun� �i ei, ar�t� Selver c�tre colonel �i Gosse.

��M� refeream la poporul t�u. Athsheeni ucig�nd Athsheeni.

Selver r�mase t�cut.

Ridic� privirea spre Lepennon, spre chipul straniu, alb ca masca Spiritului Frasinului, care se schimb� �nt�lnindu-i c�ut�tura.

��Din c�nd �n c�nd apare un zeu, rosti Selver. El aduce un fel nou de a face un lucru, sau un lucru nou. Un fel nou de a c�nta, sau o moarte nou�. El �l aduce peste podul care leag� vremea visului de vremea lumii. Dup� ce a f�cut-o, a�a r�m�ne. Nu po�i lua lucruri ce exist� �n lume �i s� �ncerci s� le trimi�i �napoi �n vis, s� le �ii �n interiorul visului, cu ziduri �i am�giri. Asta e o nebunie. Ceea ce este, este. Acum, nu are rost s� pretindem c� nu �tim cum s� ne ucidem unul pe cel�lalt�

Lepennon �i l�s� palma lung� pe m�na lui Selver, at�t de repede �i de u�or �nc�t Selver �i accept� atingerea de parc� m�na nu ar fi fost a unui str�in. Deasupra lor sclipeau umbrele verzi-aurii ale frunzelor.

��Dar nu trebuie s� pretinde�i c� ave�i motive s� v� ucide�i �ntre voi. Crima nu are motiv, vorbi Lepennon, cu chipul lui tot at�t de nelini�tit �i trist ca a lui Lyubov: Noi vom pleca. Peste dou� zile, nu vom mai fi aici. Nici unul. Pentru totdeauna. Atunci, p�durile de pe Athshe vor fi a�a cum erau �i �nainte.

Lyubov ie�i din umbrele min�ii lui Selver �i rosti:

��Eu voi fi aici.

��Lyubov va fi aici, �ncuviin�� Selver. �i Davidson va fi aici. Am�ndoi. Poate c� dup� ce o s� mor eu, oamenii vor fi iar�i a�a cum erau �nainte de na�terea mea �i de sosirea voastr�. Dar eu nu mai cred asta.

Hilf � de la High Intelligence Life Forms (Forme de Via�� cu Inteligen�� Avansat�)

Hilfer � persoan� care se ocup� cu militari str�ini