Robert JordanOchiul Lumii<empty-line/>Volumul 1 � Seria Roata Timpului

PROLOGPiscul Dragonului

Palatul �nc� se mai cutremura din c�nd �n c�nd, pe m�sur� ce p�m�ntul huruia din ad�ncuri, amintindu-�i de ceea ce se petrecuse, �i gemea de parca nu-i venea s� cread�. Razele de soare care p�trundeau prin fisurile din pere�i f�ceau s� sclipeasc� fuioarele de praf care tot mai pluteau �n aer. Peste tot, pe pere�i, pe podele, pe tavane, se vedeau urmele p�rjolului. Dungi negre �i late str�b�teau vopseaua scorojit� �i luciul frescelor ale c�ror culori fuseser� c�ndva vii �i vesele; funinginea acoperea d�r�m�turile frizelor de oameni �i animale, care p�reau c� �ncercaser� s� plece p�n� ce avea s� se lini�teasc� haosul. Mor�ii z�ceau peste tot, b�rba�i, femei �i copii, culca�i la p�m�nt, �n timp ce �ncercau s� fug�, de fulgerele care luminaser� fiecare coridor, sau cuprin�i de fl�c�rile care izbucniser� de pe urma acestora, sau r�ma�i prizonieri �n piatra care se rev�rsase peste tot, ca �i cum ar fi fost vie, �nainte s� se lase iar�i lini�tea. Printr-un ciudat contrast, tapiseriile colorate �i tablourile, toate ni�te capodopere, at�rnau �nc� la locul lor, neatinse, cu excep�ia por�iunilor �n care pere�ii umfla�i le str�mbaser� pozi�ia. Mobilele me�te�ugit lucrate, �ncrustate cu filde� �i aur, r�m�seser� pe loc; se d�r�maser� doar cele care fuseser� atinse de podeaua care se v�lurise. Mintea care provocase distrugerea lovise drept la �int�, f�r� s� bage �n seam� lucrurile neimportante.

Lews Therin Telamon r�t�cea prin palat, �in�ndu-�i cu iscusin�� echilibrul atunci c�nd p�m�ntul se cl�tina.

��Ilyena! Iubito, unde e�ti?

Poala mantiei sale, de culoare cenu�iu deschis, se umezi de s�nge, atunci c�nd p�i peste cadavrul unei femei care z�cea cu ochii �nc� deschi�i, �ncremeni�i a ne�ncredere; frumuse�ea ei b�laie fusese distrus� de groaza ultimelor clipe.

��Iubita mea so�ie, unde e�ti? Unde se ascund cu to�ii?

Privirile �i c�zur� asupra propriei imagini, reflectate �ntr-o oglind� care at�rna str�mb pe un perete de marmur�, umflat din loc �n loc. C�ndva, ve�tmintele sale fuseser� de o elegan�� regal�, colorate �n cenu�iu, stacojiu �i aur; acum, stofa frumos �esut�, adus� de negu��tori de dincolo de Marea cea Mare, era rupt� �i murdar�, plin� de praf, acela�i praf care-i n�cl�ia p�rul �i pielea. Pip�i o clip� simbolul cusut pe mantie, un cerc pe jum�tate alb �i pe jum�tate negru, culorile fiind separate de o linie �erpuit�. Simbolul acela �nsemna ceva. Dar cercul brodat nu-i putea �ine aten�ia treaz� pentru prea mult� vreme. La fel de mirat, se privi �n oglind�. V�zu un b�rbat �nalt, de-abia ajuns la v�rsta mijlocie, chipe� c�ndva, dar acum cu p�rul mai mult alb dec�t castaniu �i cu chipul ridat din cauza �ncord�rii �i a grijilor, cu ochi �ntuneca�i, care fuseser� martori la prea multe grozavii. Lews Therin chicoti, apoi �i d�du capul pe spate. R�sul s�u r�sun� prin s�lile lipsite de via��.

��Ilyena, iubito! Vino �ncoace, drag� so�ie. Trebuie s� vezi �i tu asta.

�n spatele s�u v�zduhul se v�luri, sclipi, apoi se �ncheg�, d�nd la iveal� silueta unui b�rbat care privi �n jur �i se str�mb� o clip�, dezgustat. Nu era la fel de �nalt ca Lews Therin �i era �mbr�cat numai �n negru, cu excep�ia dantelei albe ca z�pada de la guler �i a modelelor argintii care �mpodobeau v�rfurile r�sucite ale cizmelor sale �nalte p�n� la glezne. P�i atent, �in�ndu-�i cu grij� mantia ca s� nu ating� mor�ii. Podeaua �nc� tremura de pe urma cataclismului, dar aten�ia b�rbatului era �ndreptat� asupra celui care se privea �n oglind� �i r�dea.

��Prin� al Dimine�ii, rosti el. Am venit s� te iau.

R�sul �ncet� brusc, iar Lews Therin se �ntoarse, f�r� s� par� surprins.

��Aha, un oaspete. Ai Glas, str�ine? �n cur�nd va fi vremea pentru C�ntare, iar pe aici sunt cu to�ii bine veni�i s� ia parte. Ilyena, iubito, avem un oaspete. Ilyena, unde e�ti?

B�rbatul �n negru f�cu ochii mari de uimire, se repezi spre cadavrul femeii cu p�rul auriu, apoi se �napoie la Lews Therin.

��Lua te-ar Shai�tan, oare m�na te-a atins deja at�t de ad�nc?

��Numele �sta, Shai�, murmur� Lews Therin, tremur�nd �i ridic�nd o m�n� ca �i cum �ncerca s� �in� ceva la distan��. Nu trebuie s�-l roste�ti. E primejdios.

��Deci m�car at�ta ��i aminte�ti. Primejdios pentru tine, prostule, nu pentru mine. Ce-�i mai aminte�ti? Treze�te-te, idiot orbit de Lumin�! N-am s� te las s� sf�r�e�ti a�a, nep�s�tor, cu mintea r�t�cit�! Aminte�te-�i!

O clip�, Lews Therin r�mase cu ochii holba�i la m�na sa ridicat�, fascinat de d�rele de negreal�. Apoi se �terse pe haina �nc� �i mai murdar� �i �i �ndrept� aten�ia c�tre cel�lalt.

��Cine e�ti �i ce vrei?

B�rbatul �n negru �i �ndrept� umerii, arogant.

��C�ndva, mi se zicea Elan Morin Tedronai, dar acum�

��Distrug�torul Speran�ei, se auzi �oapta lui Lews Therin; o amintire �i zv�cni �n minte, dar el �ntoarse capul, ferindu-se.

��Deci tot ��i mai aminte�ti c�te ceva. Da, Distrug�torul Speran�ei. A�a mi-au spus oamenii, dup� cum �i �ie �i-au spus Dragonul, dar, spre deosebire de tine, eu �mi port numele cu bucurie. Mi l-au dat ca s� m� fac� de ru�ine, dar mai am �nc� vreme s�-i fac s� �ngenuncheze �i s�-l adore. Tu ce ai s� faci cu numele t�u? Dup� ziua de azi �i se va spune Uciga�ul de Neam. Ce-ai de g�nd s� faci?

Lews Therin se �ncrunt�, privind �n lungul s�lii distruse.

��Ar trebui ca Ilyena s� fie aici, s� �nt�mpine oaspetele, murmur� el absent, apoi ridica glasul. Ilyena, unde e�ti?

P�m�ntul se cutremur�; corpul femeii cu p�rul auriu tres�lt�, ca �i cum i-ar fi r�spuns, dar ochii lui nu �l z�rir�.

Elan Morin f�cu o grimas�.

��Uit�-te la tine, zise el cu dispre�. C�ndva, erai primul dintre Slujitori. C�ndva purtai Inelul de Tamyrlin �i �edeai pe Tronul �nalt. C�ndva st�p�neai cele Noua Sceptre de Putere. �i acum, uit�-te la tine! O zdrean�� de om, jalnic, distrus. Dar nu-i de ajuns. M-ai umilit �n Sala Slujitorilor. M-ai �nfr�nt la Por�ile din Paaran Disen. Dar acum eu sunt cel mai mare. N-am s� te las s� mori p�n� ce nu-�i dai seama de asta. Iar c�nd vei muri, ultimul t�u g�nd va fi �ntruchiparea deplin� a �nfr�ngerii tale, �i vei vedea c� este des�v�r�it�. Sau, poate, nici nu te las s� mori�

��Nu �n�eleg de ce nu apare Ilyena. Ce-o s� m� mai certe dac� i se va p�rea c� i-am ascuns un oaspete. Sper c� ��i place conversa�ia, ea e �nnebunit� dup� asta. Ai grij�. Ilyena ��i va pune at�tea �ntreb�ri, c� s-ar putea s� ajungi s�-i spui tot ce �tii.

D�ndu-�i mantia cea neagr� pe spate, Elan Morin �i arcui palmele.

��P�cat de tine, murmur� el, c� nu e aici vreuna dintre Surorile tale. Eu niciodat� nu m-am priceput la Vindecare, iar acum urmez calea unei alte puteri. Dar chiar �i una dintre ele �i-ar fi putut oferi c�teva clipe de trezie, dac� nu apucai s-o distrugi mai �nt�i. Eu pot s� fac ceva la fel de potrivit pentru ceea ce vreau s� ob�in.

Z�mbetul care-i ap�ru brusc pe fa�� exprima cruzime.

��Numai c� mi-e team� c� vindecarea lui Shai�tan e diferit� de cea pe care o cuno�ti tu. Vino-�i �n fire, Lews Therin!

�ntinse m�inile, iar lumina se mic�or�, de parc� o umbr� acoperise soarele.

Lews Therin fu cuprins de durere �i �ip�, un �ip�t care venea din ad�ncurile fiin�ei lui, un �ip�t c�ruia nu-i putea pune cap�t. Pe �ira spin�rii i se �ntinser� fl�c�ri; prin vene i se scurse acid. Se pr�v�li pe spate, c�z�nd pe podeaua de marmur�; capul s�u se lovi de piatra �i zv�cni. Inima �ncepu s�-i bat� de-i sp�rgea pieptul; fiecare b�taie �i trimitea prin trup o nou� flac�r�. Neajutorat, el �ncepu s� se zv�rcoleasc�. �n loc de craniu avea un glob care se zv�rcolea, pe punctul s� crape. Strig�tele sale r�gu�ite r�sunar� prin tot palatul.

�ncet, foarte �ncet, durerea se domoli. Trecur� parc� mii de ani �nainte s� se opreasc� de tot, iar el �nc� mai tres�rea slab, tr�g�nd cu greu aer �n piept prin g�tlejul r�nit. Mii de ani se scurser�, parc�, �nainte s� izbuteasc� s� se �ntoarc� pe o parte, cu mu�chii moi �i fle�c�i�i, apoi s� se ridice pe m�ini �i pe genunchi. Privirea i se opri pe trupul femeii cu p�r auriu, iar �ipatul care izbucni din el le �ntrecu pe toate cele scoase mai devreme. �mpleticindu-se, de-abia �in�ndu-se pe picioare, el se t�r� cu greu pe podea p�n� la ea. Adun�ndu-�i toate puterile pe care le mai avea, o lu� �n bra�e. M�inile �i tremurau �n timp ce-i d�dea p�rul pe spate, descoperindu-i chipul cu ochii larg deschi�i.

��Ilyena! Lumina s� m-ajute, Ilyena!

Trupul i se l�s� protector peste al ei; suspinele lui erau �ipetele ad�nci ale unui b�rbat care nu mai avea pentru ce s� tr�iasc�.

��Nu, Ilyena, nu!

��O po�i avea la loc, Uciga�ule de Neam. Marele St�p�n al �ntunericului o poate readuce la via��, dac� prime�ti s�-l sluje�ti. S� m� sluje�ti pe mine.

Lews Therin �i ridic� ochii, iar b�rbatul �n negru, f�r� s� vrea, f�cu un pas �napoi, ferindu-se de privirea lui.

��De zece ani, Distrug�torule, spuse �ncet Lews Therin, ca �oapta unei lame de o�el scoase din teaca ei, de zece ani st�p�nul t�u tic�los a distrus lumea. �i acum asta. ��i f�g�duiesc c�

��Zece ani! Neghiob jalnic! R�zboiul �sta nu �ine de zece ani, ci de la �nceputul vremii. Noi doi ne-am luptat de o mie de ori pe m�sur� ce Roata se �nv�rtea, de o mie de mii de ori, �i o s� ne mai luptam p�n� ce timpul moare �i Umbra iese �nving�toare!

B�rbatul �n negru �i sf�r�i vorba cu un strig�t, cu pumnul ridicat, �i veni r�ndul lui Lews Therin s� se trag� �napoi, cu r�suflarea t�iat�, din fa�a str�lucirii din ochii Distrug�torului.

Cu mare grij�, el o l�s� pe Ilyena jos, trec�ndu-i cu bl�nde�e degetele prin p�r. Se ridic�. Avea ochii �neca�i �n lacrimi, dar glasul �i era de o�el:

��Nu exist� iertare pentru toate celelalte fapte pe care le-ai f�cut, Distrug�torule, dar pentru moartea Ilyenei ��i f�g�duiesc c� te voi lovi �n a�a fel �nc�t st�p�nul t�u nu te va mai putea face la loc. Preg�te�te-te s�

��Aminte�te-�i, neghiobule! Aminte�te-�i de asaltul t�u zadarnic asupra Marelui St�p�n al �ntunericului! Aminte�te-�i de riposta lui! Aminte�te-�i! Chiar �n clipa asta, cei O Suta de Tovar�i f�r�m� lumea �n buc��i �i, cu fiecare zi, al�i o sut� li se al�tur�. Ce bra� a ucis o pe Ilyena cea cu p�r de aur, Uciga�ule de Neam? Nu al meu. Nu al meu. Ce bra� i-a culcat la p�m�nt pe to�i cei c�rora le curgea prin vene un strop din s�ngele t�u, pe to�i cei pe care-i iubeai, care te iubeau? Nu al meu, Uciga�ule de Neam. Nu al meu. Aminte�te-�i �i afl� care e pre�ul de pl�tit dac� i te �mpotrive�ti lui Shai�tan!

Lews Therin �ncepu brusc s� transpire. Sudoarea �i l�s� d�re umede prin praful �i murd�ria de pe chip. κi aminti, ca prin cea�a, ca visul unui vis, dar �tia c� totul era adev�rat.

Geam�tul s�u se izbi de ziduri, geam�tul unui om care tocmai descoperise c�-�i atr�sese blestemul asupra sufletului s�u cu propria m�n�; el �i br�zd� fa�a cu unghiile, ca pentru a smulge de acolo imaginea a ceea ce f�cuse. Pe unde se uita, ochii s�i d�deau de mor�i. Erau rup�i �n buc��i, sau f�r�ma�i, sau ar�i, sau disp�ru�i pe jum�tate �n piatr�. Peste tot z�ceau chipuri f�r� via�� pe care le cuno�tea �i le iubea. B�tr�ni slujitori �i prieteni din copil�rie, tovar�i credincio�i de a lungul anilor lungi de lupt�. �i copiii s�i. Fiii �i fiicele sale, culca�i la p�m�nt ca ni�te p�pu�i sf�r�mate, ale c�ror jocuri se curmaser� pentru totdeauna. Cu to�ii, uci�i de m�na sa. Chipurile copiilor �l acuzau, ochii goi �l �ntrebau de ce o f�cuse, iar lacrimile lui nu ajungeau s� le r�spund�. R�sul Distrug�torului �l biciuia �i-i �neca gemetele. Nu mai putea suporta chipurile, durerea. Nu mai putea �ndura s� mai r�m�n� nici o clip� �n acel loc. Cu disperare, se �ntinse spre Adev�ratul Izvor, spre Saidin cel P�tat, �i Pluti.

P�m�ntul din jurul s�u era plat �i gol. Prin apropiere curgea un r�u, drept �i lat, dar Lews Therin sim�ea c�, de jur �mprejur, cale de o sut� de leghe, nu era niciun om. Era singur, at�t de singur pe c�t putea fi un b�rbat aflat �nc� �n via��, dar nu putea sc�pa de amintire. Ochii �l urm�reau prin nesf�r�itele caverne ale min�ii sale. Nu se putea ascunde din calea lor. Ochii copiilor. Ochii Ilyenei. κi �ntoarse chipul c�tre cer, cu lacrimile sclipindu-i pe obraji.

��Iart�-m�, Lumin�!

Dar nu credea c� iertarea putea veni vreodat�. Pentru ceea ce f�cuse, nu exista iertare. �i totu�i strig� spre cer �i cer�i ceea ce nu credea c� ar fi putut primi.

��Iart�-m�, Lumin�!

Era �nc� �n contact cu Saidin, jum�tatea b�rb�teasc� a Puterii care conducea universul, care f�cea s� se �nv�rteasc� Roata Timpului, �i sim�ea m�na uleioas� care-i �ntina suprafa�a, r�mas� de pe urma ripostei Umbrei, murd�ria care os�ndise lumea. Din pricina lui. Din pricin� c�, �n trufia sa, crezuse c� oamenii puteau fi pe potriva Creatorului �i puteau face la loc ceea ce Creatorul f�urise, iar ei stricaser�. Asta crezuse, �n trufia sa.

Sorbi ad�nc din Adev�ratul Izvor, �i apoi �i mai ad�nc, ca un om care murea de sete. �n scurt� vreme, adunase mai mult din Puterea Suprem� dec�t putea conduce f�r� ajutorul altcuiva; se sim�ea de parc� pielea �i luase foc. �ncord�ndu-se, se for�� s� mai adune, �ncerc� s� o soarb� pe toat�.

��Iart�-m�, Lumin�! Ilyena!

Aerul se transform� �n foc, iar focul, �n lumin� lichid�. Fulgerul care c�zu din ceruri ar fi str�puns �i ar fi orbit orice ochi care l-ar fi z�rit, fie �i pentru o clip�. Se pr�bu�i din v�zduh, �l str�b�tu �nfl�c�rat pe Lews Therin Telamon �i se scurse �n m�runtaiele p�m�ntului. Piatra se f�cu abur la contactul cu el. P�m�ntul se zv�rcoli �i tremur� ca o f�ptur� vie aflat� �n ghearele mor�ii. Dunga sclipitoare d�inui numai pentru o clip�, leg�nd cerul de p�m�nt, dar �i dup� ce disp�ru p�m�ntul tot tremura, ca marea pe timp de furtun�. Piatra topit� erupse cinci sute de picioare �n aer, iar solul care gemea se �n�l��, arunc�nd �uvoiul arz�tor din ce �n ce mai sus. De la miaz�noapte �i de la miaz�zi, de la r�s�rit �i de la apus, v�ntul �ncepu s� sufle, rup�nd copacii ca pe ni�te be�i�oare, strig�nd ascu�it �i n�pustindu-se ca pentru a ajuta muntele s� creasc� din ce �n ce mai sus spre cer. Mereu spre cer.

�n sf�r�it, v�ntul se potoli; p�m�ntul �nc� mai tremura u�or, de parc� ar fi murmurat ceva. Din Lews Therin Telamon nu mai r�m�sese niciun semn. Pe locul �n care se aflase era acum un munte, care se �n�l�a mai multe mile c�tre cer, cu lava topit� care �nc� se scurgea din v�rful s�u neregulat. R�ul cel lat �i drept fusese �mpins mai departe de munte �i silit s� fac� un cot, iar apoi s� se despart� pentru a forma la mijloc o insul� lung�. Umbra muntelui aproape c� atingea insula; se �ntindea �ntunecat� peste p�m�nt, ca bra�ul r�u prevestitor al profe�iei. O vreme, nu se mai auzir� dec�t murmurele �nfundate, ca de protest, ale p�m�ntului.

Pe insul�, v�zduhul sclipi �i se �ncheg�. Ap�ru b�rbatul �n negru, care r�mase cu ochii a�inti�i la muntele de foc ce se �n�l�a din c�mpie. Chipul i se schimonosi de furie �i dispre�.

��Nu po�i sc�pa a�a u�or, Dragonule. �ntre noi doi, povestea nu s-a terminat. Nu se va termina p�n� la sf�r�itul veacurilor.

Apoi el disp�ru, iar muntele �i insula r�maser� pustii. A�tept�nd.

1Un drum pustiu

Roata Timpului se �nv�rte mereu, iar Vremurile vin �i trec, l�s�nd �n urm� amintiri care devin legend�. Legendele p�lesc �i se transform� �n mituri, �i p�n� �i miturile sunt de mult uitate atunci c�nd V�rsta care le-a dat via�� se �ntoarce. �ntr-o V�rst�, c�reia unii �i spuneau cea de a Treia, una ce �nc� urmeaz� s� vin�, dar e de mult apus�, o pal� de v�nt izbucni �n Mun�ii de Negur�. V�ntul nu era �nceputul �nceputurilor, c�ci mi�c�rile Ro�ii Timpului nu cunosc �nceputuri �i sf�r�ituri. Era doar un �nceput printre at�tea altele.

Iscat de sub piscurile mereu �nconjurate de nori de pe urma c�rora mun�ii �i primiser� numele, v�ntul sufl� spre r�s�rit, peste Dealurile Nisipoase � care c�ndva, �nainte de Fr�ngerea Lumii, fuseser� malul unui mare ocean. Apoi se pr�v�li spre �inutul celor Dou� R�uri, str�b�t�nd p�durea �nc�lcit� numita P�durea de la Apus, �i se ab�tu asupra a doi b�rba�i care mergeau, cu o c�ru�� i un cal, de a lungul drumului pietruit numit Calea Carierei. Cu toate c� prim�vara ar fi trebuit s� �nceap� de mai mult de o lun�, v�ntul purta cu el un suflu de ghea��, ca �i cum ar fi preferat s� aduc� nori de z�pad�.

Rafalele �i lipeau lui Rand al�Thor mantia de spate; �i �ncurcau bucata de l�n� de culoarea p�m�ntului printre picioare, apoi o f�ceau s� fluture �n spatele lui. B�iatul �i dorea s� fi avut un surtuc mai gros sau s�-�i fi pus �nc� o c�ma��. Aproape de fiecare dat� c�nd �ncerca s�-�i trag� mantia pe l�ng� corp, aceasta se prindea �n tolba care-i at�rna la �old. Oricum, nu prea �l ajuta dac� �ncerca s�-�i �in� mantia cu o singur� m�n� � �n cealalt� avea arcul, cu o s�geat� deja preg�tit�, gata s� trag�.

Dup� ce o rafal� foarte puternic� �i smulse mantia din m�n�, el arunc� o privire spre tat�l s�u, pe deasupra spin�rii iepei l��oase, maronii. Se sim�i cam ca un prost�nac pentru faptul c� voise s� se asigure c� Tam era �nc� acolo � dar era una din acele zile �n care totul p�rea cu putin��. V�ntul vuia atunci c�nd se �nte�ea, dar, �n afar� de asta, tot �inutul era cufundat �ntr-o t�cere grea. Prin compara�ie, sc�r��itul u�or al osiei p�rea foarte zgomotos. �n p�dure nu c�nta nici o pas�re, de pe nici o creang� nu se auzeau chi��iturile veveri�elor. Nu c� s-ar fi a�teptat s� le aud� � nu �ntr-o a�a prim�var�.

Numai copacii care nu-�i pierdeau frunzele sau acele �n timpul iernii mai erau �nc� verzi. M�nunchiuri de crengu�e c�zute din tufi�urile r�mase din anul care trecuse se �ntindeau, ca ni�te p�nze maronii de p�ianjen, peste �ancurile de st�nc� de sub copaci. �i buruienile erau pu�ine � cele mai numeroase printre ele erau urzicile, iar restul erau tot felul de soiuri cu ghimpi sau cu ace sau buruienile puturoase care-�i l�sau un miros de mucegai pe �nc�l��ri dac� le c�lcai cumva, din gre�eal�. Pe jos, acolo unde copacii aduna�i laolalt� �ineau o umbr� deas�, �nc� se mai vedeau petice de z�pad�. Nici acolo unde reu�ea s� ajung�, lumina soarelui nu avea nici putere, nici c�ldur�. Soarele palid se �n�l�ase deasupra copacilor, la r�s�rit, dar lumina lui era oarecum �ntunecat�, ca �i cum s-ar fi amestecat cu umbra. Era o diminea�� tulbure, numai bun� pentru g�nduri nepl�cute.

Din instinct, b�iatul atinse coada s�ge�ii; era preg�tit s� o ridice �i s� �i-o lipeasc� de obraz �ntr-o clip�, a�a cum �l �nv��ase Tam. Iarna fusese destul de rea �i pe la ferme, mai rea dec�t oricare dintre cele de care-�i aminteau fie �i cei mai b�tr�ni din sat, dar pesemne c� �n mun�i fusese �i mai cumplit�, dac� era s� se ia dup� num�rul de lupi care fuseser� sili�i s� n�v�leasc� �n �inutul celor Dou� R�uri. Lupii atacau periodic �arcurile de oi �i str�pungeau cu col�ii pere�ii grajdurilor, ca s� ajung� la vite �i la cai. Ba oile mai fuseser� atacate �i de ur�i, de�i nimeni nu-i mai v�zuse prin acele locuri de ani �ntregi. Dac� ie�eai din cas� dup� l�sarea �ntunericului, nu mai erai �n siguran��. Oamenii c�deau prad� fiarelor la fel de des ca oile, �i asta nu �ntotdeauna dup� asfin�it.

Tam mergea cu pa�i mari de cealalt� parte a Belei, sprijinindu-se �n suli�� ca �ntr-un toiag, neb�g�nd �n seam� v�ntul care-i f�cea mantia maronie s� fluture ca o flamur�. Din c�nd �n c�nd, atingea u�or �oldul iepei, ca s�-i aminteasc� s�-�i continue drumul. Cu pieptul sau puternic �i cu fa�a lat�, oferea concrete�e atmosferei acelei dimine�i, ca o st�nc� nemi�cat�, �n mijlocul unui vis vag. De�i obrajii s�i ar�i de soare erau rida�i, iar p�rul nu mai avea dec�t c�teva �uvi�e negre printre cele c�runte, era �n el un s�mbure de duritate, de parc� nici m�car un potop nu l-ar fi putut culca la p�m�nt. Acum p�ea netulburat pe drum. Fie, p�rea s� spun� mersul sau, deci fiecare cresc�tor de oi trebuie s� se p�zeasc� de ur�i �i de lupi, dar fiarele ar face bine s� nu �ncerce s�-l opreasc� pe Tam al�Thor din drumul spre Emond�s Field.

Tres�rind cuprins de un sentiment de vinov��ie, Rand se �ntoarse cu ochii la partea sa de drum; calmul lui Tam �i adusese aminte de sarcina pe care o avea. Era cu un cap mai �nalt dec�t tat�l s�u, mai �nalt dec�t oricare alt b�rbat din �inut, �i nu prea sem�na cu Tam, dec�t poate la l��imea umerilor. Ochii s�i cenu�ii �i nuan�a ro�iatic� a p�rului erau o mo�tenire de la mama sa, din c�te �i spusese Tam. Ea nu fusese dinspre partea locului, iar Rand nu prea �i mai amintea dec�t de z�mbetul de pe chipul ei; totu�i, �n fiecare an �i punea flori pe morm�nt � �i prim�vara, la s�rb�toarea Bel Tine, �i vara, la Ziua Soarelui.

�n c�ru�a care �nainta leg�nat se aflau dou� butoia�e cu rachiu de mere, f�cut de Tam, �i opt butoaie ceva mai mari cu cidru, care, dup� o iarna �ntreag� de �ngrijiri, de-abia prinsese pu�in� t�rie. �n fiecare an, Tam venea cu aceste produse la hanul Izvorul de Vin, d�ruindu-le pentru s�rb�toarea de Bel Tine; a�a c�, dup� cum o declarase, nu avea de g�nd nici �n aceast� prim�var� s� se lase intimidat de lupi sau de v�ntul rece. Chiar �i a�a, nu mai fuseser� �n sat de s�pt�m�ni �ntregi. Nici m�car lui Tam nu prea-i venea s� c�l�toreasc� mult zilele astea. Totu�i, el �i d�duse cuv�ntul c� va aduce rachiul �i cidrul, de�i �nt�rziase chiar p�n� �n ajunul s�rb�torii. Pentru Tam era important s�-�i �in� cuv�ntul. Rand era pur �i simplu fericit s� plece de la ferm�, aproape la fel de fericit ca �i pentru faptul c� venise ziua de Bel Tine.

�n timp ce Rand supraveghea partea sa de drum, �ncepu s�-l �ncerce o senza�ie, din ce �n ce mai intens�, c� �l urmarea cineva. O vreme, �ncerc� s� n-o bage �n seam�. Printre copaci nu se mi�ca nimic, �i nu se auzea dec�t zgomotul v�ntului. Dar senza�ia nu numai c� persista, ci devenea �i mai puternica. P�rul de pe bra�e i se ridicase; pielea �l m�nca, de parc� �l durea ceva pe din�untru.

Nervos, el �i schimba pozi�ia arcului, ca s� se poat� sc�rpina, �i �i spuse c� ar fi cazul s� nu-�i mai fac� idei. Nu era nimic �n p�dure pe partea lui de drum, iar dac� ar fi fost ceva pe cealalt� parte, i-ar fi spus Tam. Arunc� o privire peste um�r� �i clipi surprins. Pe drum, la nu mai mult de dou�zeci de lungimi �n spate, o siluet� c�lare, �nv�luit� �n mantie, �i urm�rea. �i calul, �i c�l�re�ul erau la fel de �ntuneca�i, de un negru mat �i f�r� str�lucire.

Obi�nuin�a, �i nimic altceva, �l �mpiedica s� se opreasc� �n loc �n timp ce privea.

Mantia c�l�re�ului �l �nv�luia din cap p�n� �n picioare; gluga �i venea mult peste fa��, a�a c� nu se vedea nimic din el. Rand se g�ndi �n treac�t c� era ceva ciudat �n �nf��i�area c�l�re�ului; �ns� ceea ce-l fascina cu adev�rat era deschiz�tura umbrita a glugii. Nu reu�ea s� z�reasc� dec�t foarte vag con-tururile fe�ei, dar avea senza�ia c� privea drept �n ochii necunoscutului. �i nu-�i putea lua privirea de la el. Stomacul i se str�nse de nelini�te. De sub glug� nu se z�rea dec�t o umbr�, dar sim�i un val de du�m�nie care-l lovi at�t de puternic, de parc� ar fi v�zut limpede un chip schimonosit de ur� fa�� de toate f�pturile vii, �i mai ales fa�� de el. Fa�a de el, mai presus de orice.

Dintr-odat� lovi o piatr� cu c�lc�iul �i se �mpiedic�, lu�ndu-�i ochii de la C�l�re�ul cel �ntunecat. Arcul �i c�zu pe drum �i numai faptul c� �ntinsese m�na �i se prinsese de fr�ul Belei �l opri s� nu se pr�v�leasc� �i el pe spate. Sfor�ind surprins�, iapa se opri, �ntorc�ndu-�i capul s� vad� cine o prinsese. Tam se �ncrunt� la el peste spinarea Belei:

��Ei, b�iete, ai p��it ceva?

��E un c�l�re�, zise Rand g�f�ind, �n timp ce se �ndrepta din �ale. Un str�in, care ne urm�re�te.

��Unde? �ntreb� b�rbatul mai v�rstnic, ridic�ndu-�i suli�a cu v�rful lat �i privind �n urm� cu mare grija.

��Acolo, pe�

Dar Rand t�cu brusc, odat� �ntors spre locul �n care se uitase ceva mai devreme. Drumul din spatele lor era gol. Ne�ncrez�tor, el privi �n p�dure, pe ambele p�r�i ale drumului. Copacii cu crengi goale nu ofereau niciun loc bun pentru o ascunz�toare, �i totu�i nici urm� de cal sau c�l�re�. B�iatul prinse privirea nedumerit� a tat�lui s�u.

��Era acolo. Un b�rbat �ntr-o mantie neagr�, pe un cal negru.

��N-a� vrea s�-�i pun cuv�ntul la �ndoial�, b�iete, dar atunci unde a disp�rut?

��Nu �tiu. Dar era acolo.

Dintr-o mi�care, Rand �i ridic� arcul �i s�geata care-i c�zuser�. �ntr-o clip�, cerceta penele din coada s�ge�ii, apoi o puse la loc �n arc �i-l �ncord� pe jum�tate. Apoi �ns� se opri. Nu avea �n ce s� �inteasc�.

��Z�u c� era.

Tam �i cl�tin� capul c�runt.

��Ei, dac� zici tu, b�iete. Atunci hai s� vedem. Un cal las� urme de copite, chiar �i pe p�m�ntul �sta b�t�torit.

O apuc� spre spatele c�ru�ei, cu mantia flutur�ndu-i �n v�nt.

� dac� le g�sim, atunci �tim sigur c� a fost. Dac� nu� m� rog, �n zile ca asta orice om poate avea vedenii.

Brusc, Rand �i d�du seama ce fusese �n neregula cu c�l�re�ul (pe l�ng� faptul c� ap�ruse �ntr-un chip at�t de ciudat). V�ntul care-i biciuia �i pe el, �i pe Tam nu-i mi�case acestuia nici m�car una dintre cutele mantiei. Dintr-odat�, b�iatului i se usc� gura. Pesemne c�-i se p�ruse. Tat�l s�u avea dreptate. O diminea�� ca asta putea s� fac� pe oricine s� aib� vedenii. Numai c� nu-i venea s� cread�. Dar cum s� fac� s�-i spun� tat�lui sau c� b�rbatul care p�rea s� fi disp�rut pur �i simplu �n v�zduh purta o mantie pe care v�ntul n-o putea atinge?

Cu o expresie �ngrijorat�, �i miji ochii, cercet�nd p�durile care-i �nconjurau. Ar�tau altfel dec�t de obicei. Era obi�nuit s� se plimbe liber prin p�dure, aproape de c�nd �nv��ase s� mearg�, �nv��ase s� �noate �n lacurile �i p�raiele din P�durea de la Apus, dincolo de ultimele ferme aflate la apus de Emond�s Field. Cercetase �i Dealurile Nisipoase � ceea ce mult� lume spunea c� aducea ghinion iar odat�, �mpreun� cu prietenii s�i cei mai apropia�i, Mat Cauthon �i Perrin Aybara, ajunsese chiar p�n� la poalele Mun�ilor de Negur� � cu mult mai departe dec�t ajunseser� �n via�a lor cei mai mul�i oameni din Emond�s Field. Pentru ei, o c�l�torie �n satul vecin, �n sus, pe Dealul Str�jii, sau �n jos, p�n� la Deven Ride, era o mare ocazie. Pe nic�ieri, �n toate aceste drumuri, Rand nu d�duse peste vreun loc care s�-l �nsp�im�nte. Cu toate acestea, azi, P�durea de la Apus nu mai era locul pe care �i-l amintea. Un b�rbat care putea disp�rea at�t de brusc putea s�-�i reapar� la fel, pe nea�teptate, poate chiar l�ng� ei.

��Nu, tat�, nu-i nevoie.

Tam se opri surprins, iar Rand �ncerc� s�-�i ascund� f�st�ceala juc�ndu-se cu gluga mantiei.

��Cred c� ai dreptate. N-are sens s� c�ut�m ceva ce nu exist�, mai ales c� avem lucruri mai bune de f�cut � s� ajungem �n sat �i s� sc�p�m de v�ntul �sta.

��Mi-ar prinde bine o pip�, zise Tam �ncet, �i o can� cu bere undeva la c�ldur�. Apoi, z�mbind larg, ad�ug� dintr-odat�: �i pare-mi-se c� e�ti ner�bd�tor s-o vezi pe Egwene.

Rand reu�i s� z�mbeasc� slab. Avea o sumedenie de lucruri pe suflet, �n momentul respectiv, iar fata Starostelui era undeva, �n josul listei. Nu-i mai trebuia nici o alt� tulburare. De un an �ncoace, de c�te ori se �nt�lneau, ea �l f�cea s� se simt� din ce �n ce mai nelalocul lui. �i, mai r�u, parc� nici nu-�i d�dea seama. Nu, era limpede � nu voia s� se mai g�ndeasc� �i la Egwene.

Tocmai c�nd spera ca tat�l s�u s� nu-�i dea seama c� era speriat, Tam spuse:

��B�iete, aminte�te-�i: flac�ra �i h�ul.

Ciudat lucru � ce-l �nv��ase Tam: s� se concentreze asupra unei fl�c�ri, una singur�, �n care s�-�i verse toate emo�iile � fric�, ur�, m�nie � p�n� ce mintea i se golea. Numai s� devin� una cu h�ul r�mas, apoi putea face orice voia � a�a �i spusese Tam. Nimeni din Emond�s Field nu mai vorbea a�a. �i totu�i, tocmai Tam c�tiga �n fiecare an �ntrecerea de tras cu arcul de la Bel Tine, cu ajutorul fl�c�rii �i al h�ului. Rand credea c�, anul acesta, avea �i el o �ans� s� ocupe un loc bun � dar numai s� izbuteasc� s� r�m�n� �n h�u. De vreme ce Tam adusese vorba despre asta, era limpede c�-i observase tulburarea; dar nu mai pomeni nimic altceva.

Tam o �mboldi pe Bela s� porneasc� din nou la drum �i �i reluar� mersul; b�rbatul mai �n v�rst� umbla cu pa�i mari, de parc� nu se �nt�mplase nimic ie�it din comun �i nici nu s-ar fi putut �nt�mpla vreodat�. Rand �i dorea s�-i fi putut urma exemplul. �ncerc� s�-�i goleasc� mintea, dar h�ul �i tot sc�pa printre degete, �nlocuit de imaginea c�l�re�ului cu mantie neagr�.

Voia s� cread� c� Tam avea dreptate, c� nu existase niciun c�l�re� dec�t �n mintea lui, numai c� amintirea senza�iei de ur� era mult prea vie. Era limpede c� fusese cineva acolo. Iar acel cineva �i dorea r�ul. B�iatul se tot uit� �n urm�, p�n� ce �n jurul lor ap�rur� acoperi�urile ascu�ite, de stuf, ale caselor din Emond�s Field.

Satul se afla la marginea P�durii de la Apus, care se tot r�rea, p�n� ce ultimii copaci r�zle�i se amestecau printre casele solid construite. Spre r�s�rit, p�m�ntul cobora �ntr-o pant� u�oar�. De�i prin jur erau r�sp�ndite �i petice de p�dure, �mprejurimile satului, p�n� la Codrul cu B�l�i, cu �ngr�m�deala lui de r�uri �i lacuri, erau pline de ferme �i de c�mpuri �i p�uni m�rginite cu garduri vii. Spre apus, p�m�ntul era la fel de fertil, iar p�unile de acolo erau aproape �n fiecare an verzi; dar �n P�durea de la Apus se g�seau foarte pu�ine ferme. Iar pe m�sur� ce te apropiai de Dealurile Nisipoase, acestea disp�reau cu totul � ca s� nu mai vorbim de �inutul din jurul Mun�ilor de Negur�, care se �n�l�au peste cre�tetele copacilor din P�durea de la Apus, ceva mai departe de Emond�s Field, dar foarte vizibili. Unii spuneau c� pe acolo p�m�ntul era prea st�ncos � dar tot �inutul celor Dou� R�uri era plin de pietre.

Al�ii spuneau c� locul aducea ghinion. C��iva morm�iau cum c� n-avea rost s� te apropii de mun�i mai mult dec�t era nevoie. Oricum ar fi stat lucrurile, numai oamenii cei mai �ndr�zne�i �i aveau fermele �n P�durea de la Apus.

Dup� ce c�ru�a trecu de primul r�nd de case, �n jurul ei �ncepur� s� roiasc� cete �ntregi de copila�i �i de c�ini. Bela p�ea r�bd�toare, f�r� s� bage de seam� plozii zgomoto�i care se �mpiedicau pe sub nasul ei, juc�ndu-se de a prinselea sau cu cercul. �n ultimele luni, jocurile �i r�sul copiilor fuseser� destul de rare; chiar dup� ce vremea se mai �mbl�nzise, copiii r�m�neau �n case de frica lupilor. Pesemne c� numai apropierea S�rb�torii �i convinsese s� ias� iar�i la joac�.

Dar S�rb�toarea �i influen�a �i pe cei mari. Obloanele late fuseser� trase �i, aproape �n fiecare cas�, gospodinele ie�iser� la geam, �ncinse cu �or�uri �i cu p�rul prins �n basmale, scutur�nd cear�afurile sau sco��nd saltele �i pun�ndu-le pe pervaz la aer. De�i frunzele copacilor nu �ncol�iser�, nici o femeie nu era dispusa s� o prind� Bel Tine �nainte s�-�i fi terminat cur��enia de prim�var�. �n fiecare curte se vedeau pre�uri at�rnate pe sfori, iar copiii care nu reu�iser� s� scape afara, pe uli�e, �i v�rsau furia lovindu-le cu b�t�toarele. Pe multe dintre acoperi�uri se vedeau st�p�nii caselor care se plimbau de colo-colo, verific�nd stuful, ca s� observe dac� nu cumva stric�ciunile iernii le cereau s�-l cheme �n ajutor pe me�terul Cenn Buie.

Tam se opri de c�teva ori, pentru scurt� vreme, intr�nd �n vorb� cu unul sau altul. De vreme ce nici el, nici Rand nu plecaser� de la ferm� de mai multe s�pt�m�ni, fiecare voia s� se pun� la curent cu mersul lucrurilor de prin zona lor. Oamenii din P�durea de la Apus nu ap�ruser� prea des �n ora�. Tam le vorbi tuturor despre stric�ciunile provocate de furtunile din timpul iernii, devenite din ce �n ce mai rele, de mieii n�scu�i mor�i, de c�mpurile maronii pe care, �n mod normal, ar fi trebuit s� �ncol�easc� gr�nele �i s� �nverzeasc� p�unile, de stolurile de corbi care soseau �n locul p�s�rilor c�nt�toare. Erau pove�ti destul de triste � �n timp ce, de jur �mprejurul lor, lumea se preg�tea de Bel Tine, oamenii care-l ascultau pe Tam cl�tinau din cap cu �ngrijorare. Era la fel peste tot.

Cei mai mul�i dintre ascult�tori ridicau din umeri �i spuneau:

��Ei, cu voia Luminii, o s� trecem �i prin asta.

Iar al�i r�njeau �i ad�ugau:

��i chiar �i f�r� voia ei, tot o s� sc�p�m.

A�a era felul celor mai mul�i oameni din �inutul celor Doua R�uri. Ni�te oameni care erau sili�i s� priveasc� grindina care le strica recoltele sau lupii care le furau mieii, �i apoi s-o ia de la cap�t, iar �i iar, indiferent de c�te ori li se �nt�mpla, nu renun�au at�t de u�or. Cei mai mul�i dintre cei care renun�au plecaser� de mult.

Tam nu s-ar fi oprit s� stea de vorb� cu Wit Congar, dac� b�rbatul nu ar fi ie�it �n uli��, for��ndu-i s� se opreasc�, altminteri Bela ar fi drept peste el. Cei din neamurile Congar �i Coplin � membrii lor se c�s�toriser� de at�tea ori �ntre ei �nc�t nimeni nu mai �tia unde se termina un neam �i �ncepea celalalt � erau, cu to�ii, bine cunoscu�i, de la Dealul Str�jii p�n� la Deven Ride, �i poate chiar p�n� la Taren Ferry, drept c�rcota�i �i scandalagii.

��Trebuie s� ajung cu astea la Bran al�Vere, Wit, zise Tam, ar�t�nd spre butoaiele din c�ru��, dar b�rbatul ciol�nos r�mase pe loc, cu o figur� acr�. P�n� la venirea lor st�tuse �ntins pe treptele din fa�a casei sale, nu urcat pe acoperi�, de�i stuful p�rea s� aib� mare nevoie de �ngrijirile lui Jup�n Buie. Wit Congar nu p�rea niciodat� dispus s� se apuce de treab� sau s� duc� la bun sf�r�it ceea ce �ncepuse. A�a erau cei mai mul�i din neamurile Coplin �i Congar, dac� nu �i mai r�u.

��Ce ne facem cu Nynaeve, al�Thor? �ntreb� Congar. N-avem ce face cu a�a o Me�tereas� �n Emond�s Field.

Tam oft� ad�nc.

��Nu-i treaba noastr�, Wit. De Me�tereas� se ocupe femeile.

��P�i, al�Thor, ar fi mai bine s� lu�m m�suri. Ne-a zis c� o s� avem o iarn� bl�nd�. �i o recolt� bun�. Acum, numai s-o �ntrebi ce-i �opte�te v�ntul, c� se �i �ncrunt� la tine �i-�i �ntoarce spatele.

��Dac� ai �ntrebat-o a�a cum faci tu de obicei, Wit, zise Tam r�bd�tor, ai noroc c� nu �i-a tras �i una cu b��ul pe spinare. Acuma, nu te sup�ra, b�utura�

��Nynaeve al�Meara e pur �i simplu prea t�n�r� pentru o Me�tereas�, al�Thor. Dac� Soborul Femeilor nu face nimic, trebuie s-o fac� Sfatul.

��Ce te prive�te pe tine Me�tereasa, Wit Congar? tun� un glas de femeie.

Wit clipi stingherit c�nd nevast�-sa ie�i furioas� din cas�. Daise Congar era de dou� ori c�t b�rbatu-s�u, o femeie cu chipul �ncruntat �i f�r� nici o uncie de gr�sime pe trup. �l privi ur�t, cu m�inile �n �olduri.

��ncearc� tu s� te amesteci �n treburile Soborului, �i ai s� vezi dac�-�i place s� n-ai ce m�nca dac� nu-�i g�te�ti singur. Ceea ce n-ai s� faci �n buc�t�ria mea. �i hainele o s�-�i le speli singur �i o s�-�i faci �i patul. Dar nu sub acoperi�ul meu.

��Dar, Daise, sc�nci Wit, nu f�ceam dec�t s�

��Pe mine s� m� ierta�i Daise, Wit, zise Tam. Lumina s� v� scalde pe am�ndoi.

O �mboldi iar�i pe Bela s� porneasc�, ocolindu-l pe b�rbatul cel sl�b�nog. Pe moment, aten�ia lui Daise era �ndreptat� asupra b�rbatului s�u, dar nu-i putea lua mult s�-�i dea seama cu cine vorbise acesta.

Din acest motiv, tat�l �i fiul nu primiser� niciuna dintre invita�iile de a se opri s� �mbuce sau s� bea ceva. De cum �l vedeau pe Tam, gospodinele din Emond�s Field treceau la atac, ca ogarii care au z�rit un iepure. Absolut toate �tiau pe c�te cineva care ar fi putut fi o nevast� numai bun� pentru un v�duv, st�p�n peste o ferm� bogat�, chiar �i unul care locuia �n P�dure.

Rand mergea la fel de repede ca Tam, �i poate chiar mai repede. C�teodat�, c�nd Tam nu era prin preajm�, era �i el �ncol�it �i nu avea cum sc�pa f�r� grosol�nie. A�ezat pe un sc�unel l�ng� focul din buc�t�rie, i se ofereau pateuri, pr�jituri cu miere sau pl�cinte cu carne. �i �n tot timpul �sta, ochii gospodinei �l c�nt�reau �i-l m�surau la fel de precis ca balan�a �i metrul unui negu��tor, �n timp ce �i povestea c� m�ncarea nu era nici pe departe la fel de bun� ca aceea pe care o f�cea sora ei, r�mas� v�duv�, sau veri�oara ei mijlocie. �C� doar Tam nu �ntinere�te�, obi�nuiau ele s� zic�. Era foarte bine c�-�i iubise at�ta so�ia � asta suna bine pentru urm�toarea femeie din via�a lui �, dar era �n doliu de mult prea mult timp. Tam avea nevoie de o femeie bun�. E limpede ca bun� ziua, spuneau ele (sau ceva asem�n�tor, �n orice caz), c� un b�rbat pur �i simplu nu poate tr�i f�r� o femeie care s�-i poarte de grij� �i s�-l scoat� din necazuri. �i mai rele erau cele care, ajunse �n acel moment al discu�iei, se opreau g�nditoare �i-l �ntrebau, cu o neglijen�� bine c�utat�: de fapt el, Rand, c��i ani �mplinise?

Precum cei mai mul�i oameni din �inutul celor Dou� R�uri, Rand avea o fire foarte �nc�p��nat�. Str�inii spuneau c�teodat� c� aceasta era tr�s�tura dint�i a localnicilor, c� le puteau da lec�ii �i cat�rilor �i chiar �i pietrelor. De cele mai multe ori, gospodinele erau femei bune �i bl�nde, dar lui Rand nu-i pl�cea s� fie �mpins de la spate; iar ele �l f�ceau s� se simt� m�nat cu un b��. A�a c� �i continu� drumul cu pa�i repezi, dorindu-�i ca Tam s-o mai gr�beasc� �i pe Bela.

�n scurt� vreme, uli�a se termin�, drept �n mijlocul Paji�tii � un spa�iu larg aflat chiar �n mijlocul satului. De obicei, aceasta era acoperit� cu iarb� deas�, dar �n aceast� prim�vara nu se vedeau dec�t c�teva petice proaspete, printre cele maro-g�lbui, cu iarb� uscat�, �i cele negre, acolo unde p�m�ntul r�m�sese gol. Un c�rd mare de g�te umbla de colo-colo, uit�ndu-se cu l�comie pe jos, dar f�r� s� g�seasc� nimic de ciugulit; cineva �i priponise �i o vac� gestant�, l�s�nd-o s� pasc� cele c�teva fire care crescuser�.

Spre cap�tul de apus al Paji�tii era chiar Izvorul de Vin, care ��nea dintr-o st�nc� joas�. �uvoiul nu seca niciodat�, avea suficient� putere s� culce un om la p�m�nt �i era at�t de dulce la gust, �nc�t numele i se potrivea de minune. De acolo pornea �i r�ul cu acela�i nume, care curgea cu repeziciune spre r�s�rit; malurile sale erau �n�esate de s�lcii p�n� la moara lui jup�n Thane �i chiar �i dincolo de ea, p�n� ce se desf�cea �n mai multe p�r�ia�e care se afundau �n ad�ncurile ml�tinoase ale P�durii. �n dreptul Paji�tii, r�ul era traversat de dou� pun�i joase, cu balustrade din lemn, �i de un pod ceva mai lat �i �ndeajuns de solid pentru a putea suporta greutatea c�ru�elor. Podul de c�ru�e �nsemna locul �n care Calea Nordului, care cobora dinspre Taren Ferry �i Dealul Str�jii, devenea Drumul Vechi, care ducea spre Deven Ride. Unora dintre str�ini li se p�rea caraghios c� drumul avea un nume la miaz�noapte �i altul la miaz�zi, dar a�a fusese dintotdeauna, din c�te �tiau cei din Emond�s Field, a�a c� asta era situa�ia. Pentru cei din �inutul celor Doua R�uri, era un motiv suficient.

De cealalt� parte a podurilor se �n�l�au deja rugurile pentru focurile de Bel Tine, trei gr�mezi bine cl�dite de bu�teni, aproape c�t o cas�. Trebuia s� fie ridicate pe p�m�nt gol, fire�te, nu pe Paji�te, oric�t ar fi fost ea de uscat�. Pe Paji�te se desf�urau, �n schimb, acele momente ale S�rb�torii care nu aveau loc �n jurul focurilor.

�n apropierea Izvorului de Vin, vreo dou�zeci de femei mai �n v�rst� c�ntau �nceti�or, �n timp ce ridicau St�lpul Prim�verii. Trunchiul drept �i zvelt al unui brad, cur��at de crengi se �n�l�a la zece picioare �n aer, chiar �i din groapa �n care era �nfipt. O ceat� de fete, prea tinere ca s�-�i poarte p�rul �mpletit, st�teau picior peste picior �i priveau cu jind; din c�nd �n c�nd, �ng�nau �i ele fr�nturi din c�ntecul femeilor.

Tam o �mboldi pe Bela, ca pentru a o face s� se gr�beasc�, dar ea nu-l lu� �n seam�, iar Rand �i feri cu grij� ochii de la ce f�ceau femeile. �n diminea�a urm�toare, urma ca b�rba�ii s� se prefac� surprin�i de apari�ia St�lpului; apoi, la pr�nz, femeile nem�ritate aveau s� danseze �n jurul acestuia, �mpodobindu-l cu panglici lungi, colorate, �n timp ce b�rba�ii ne�nsura�i c�ntau. Nimeni nu �tia de unde venea obiceiul sau ce ra�iuni avea � �nc� un lucru care fusese a�a dintotdeauna; era �ns� o scuz� pentru c�ntece �i dansuri, care-i atr�geau foarte tare pe oamenii din �inutul celor Dou� R�uri.

Toat� ziua de Bel Tine urma s� fie ocupat� cu c�ntece, dansuri �i ospe�e, cu c�te o pauz� pentru �ntreceri �i concursuri de tot felul. Se d�deau premii nu numai pentru cel mai bun arca�, ci �i pentru trasul cu pra�tia sau lupta cu ghioaga. Erau concursuri de ghicitori �i �arade, �ntreceri la trasul de fr�nghie, la ridicarea sau aruncarea greut��ii, premii pentru cel mai bun c�nt�re�, cel mai bun dansator �i cel mai bun scripcar, pentru cel mai rapid la tunsul oilor �i chiar pentru cel mai priceput la jocul cu bile sau la aruncarea la �int�.

Bel Tine trebuia s� soseasc� dup� ce prim�vara �ncepuse cu adev�rat, se n�scuser� primii miei �i �ncol�iser� primele recolte. Totu�i, cu tot frigul care nu se d�dea plecat, nimeni nu avea de g�nd s� renun�e la S�rb�toare. Cu to�ii aveau nevoie de pu�in� distrac�ie. �i, lucrul cel mai grozav dintre toate, se zvonea c� se pl�nuia un mare foc de artificii pe Paji�te � dac� primul negu��tor din an ap�rea la vreme, fire�te. Despre asta se vorbise foarte mult; trecuser� zece ani de la ultimul foc de artificii, iar lumea �nc� �l pomenea.

Hanul Izvorul de Vin se �n�l�a la cap�tul dinspre r�s�rit al Paji�tii, chiar l�ng� Podul de C�ru�e. Primul cat era din piatr� de r�u, de�i funda�ia era dintr-o piatr� mai veche, despre care unii spuneau c� fusese adusa din mun�i. Catul al doilea, v�ruit �n alb � unde, de dou�zeci de ani �ncoace, locuia Brandelwyn al�Vere, hangiul �i starostele din Emond�s Field, �mpreun� cu so�ia �i fiicele sale � era, de jur �mprejur, pu�in mai larg dec�t primul. Acoperi�ul din �igl� ro�ie, singurul de acest fel din sat, sclipea �n lumina slab� a soarelui, iar pe trei dintre cele dou�sprezece co�uri �nalte ale hanului ie�ea fum.

La miaz�zi, de partea cealalt� a r�ului, se �ntindeau r�m�i�ele unei alte funda�ii din piatr�, mult mai mare, care � dup� c�te se spunea � f�cuse odat� parte din han. Acum, �n mijlocul ei cre�tea un stejar uria�, cu un trunchi gros de treizeci de pa�i �i cu crengi groase c�t un trup de b�rbat. Pe timp de vara, Bran al�Vere �ntindea mese �i b�nci sub coroana stejarului, la umbr�, unde oamenii se puteau a�eza pentru a bea un p�h�rel, bucur�ndu-se de adierea v�ntului, �i pentru a sta de vorb� sau a �ntinde o tabla pentru jocul de pietre.

��Ei, b�iete, am ajuns.

Tam se �ntinse s� apuce fr�ul Belei, dar ea se opri �n fa�a hanului �nainte ca m�na lui s� ating� cureaua de piele.

��tie drumul mai bine ca mine, chicoti b�rbatul.

De �ndat� ce sc�r��itul osiei se opri, Bran al�Vere ie�i din han, p�r�nd, ca �ntotdeauna, s� se mi�te foarte sprinten pentru un om de m�rimea lui � era aproape de dou� ori mai voluminos dec�t oricine altcineva din sat. Chipul s�u rotund, acoperit de p�r c�runt �i pu�in cam rar, se destinse �ntr-un z�mbet. �n ciuda frigului, hangiul era numai �n c�ma��, �ncins cu un �or� alb ca z�pada. Pe piept �i at�rna un medalion de argint, care reprezenta o balan��.

Medalionul, �mpreun� cu balan�a cea adev�rat�, folosit� pentru a c�nt�ri monedele aduse de negu��torii care veneau din Baerlon s� cumpere l�n� �i tutun, era �nsemnul Starostelui. Bran nu-l purta dec�t c�nd avea de a face cu negu��torii sau la s�rb�tori, ospe�e �i nun�i. Acum �i-l pusese la g�t cu o zi mai devreme, dar, fire�te, noaptea care urma era Noaptea Iernii, ajunul s�rb�torii de Bel Tine, c�nd toat� lumea f�cea vizite aproape toat� noaptea, oferind �i primind mici daruri, �mbuc�nd c�te ceva �i b�nd c�te un p�h�rel la aproape fiecare cas�. �Dup� iarna asta, se g�ndi Rand, pesemne c� Noaptea Iernii i se pare o scuz� suficient� s� nu mai a�tepte p�n� m�ine.�

��Tam, strig� Starostele, gr�bindu-se spre ei. S� m� scalde Lumina, ce bine c� te v�d, �n sf�r�it. �i pe tine, Rand. Ce mai faci, b�iete?

��Bine, jup�n al�Vere, zise Rand. Dar dumneavoastr�?

Dar Bran �i �ndreptase deja aten�ia din nou spre Tam.

��ncepusem s� cred c� n-ai s� mai vii anul �sta cu b�uturile. N-ai z�bovit niciodat� at�ta.

��Nu prea-mi vine s� p�r�sesc ferma, Bran, r�spunse Tam. Mai ales cu to�i lupii �tia. �i cu a�a o vreme�

Bran pufni.

��Ce mi-a� dori ca lumea s� mai vorbeasc� �i despre altceva dec�t despre vreme. Cu to�ii se pl�ng, iar unii, care ar trebui s� aib� capul pe umeri, se a�teapt� s� fac eu ceva ca s� se �ndrepte. Tocmai mi-am petrecut dou�zeci de minute cu jup�neasa al�Donel, explic�ndu-i c� n-am ce s� fac �n privin�a berzelor. Ce-o fi crezut c� pot face eu�?

Cl�tin� din cap.

��Semn r�u, anun�� un glas r�gu�it, c� nu sunt cuiburi de berze pe acoperi�uri, c�nd vine Bel Tine.

Cenn Buie, un b�rbat noduros �i oache� ca o r�d�cin� b�tr�n�, veni spre Tam �i Bran �i se opri l�ng� ei, sprijinit �ntr-un baston, aproape la fel de �nalt ca el �i la fel de noduros. �ncerc� s�-i priveasc� pe am�ndoi b�rba�ii deodat�, cu ochii s�i mici �i aprin�i.

��O s� fie �i mai r�u, asculta�i-m� pe mine.

��Ce, te-ai f�cut ghicitor, de te apuci s� t�lm�ce�ti semnele? �ntreb� Tam sec. Sau ascul�i �i tu ce �opte�te v�ntul, ca Me�teresele? De fapt, v�nt e din plin. �i unele rafale se isc� nu departe de aici.

��Bate-�i tu joc, morm�i Cenn, dar dac� �n scurt� vreme nu se �nc�lze�te, ca s� �ncol�easc� gr�nele, o s� se goleasc� multe pivni�e p�n� s� avem ce recolta. P�n� la iarna viitoare, se prea poate s� nu mai r�m�n� �n via�� dec�t corbii �i lupii, �n tot �inutul celor Dou� R�uri. Asta dac� se poate numi iarna viitoare. Poate va fi tot iarna asta.

��Ei, ce vrei s� spui cu asta? �ntreb� Bran, cu asprime.

Cenn �i privi acru.

��ti�i bine c� n-am multe lucruri bune de spus despre Nynaeve al�Maera. Pe de o parte, e prea t�n�r� pentru o� ei, dar n-are a face. Soborul Femeilor protesteaz�, paremie-se, dac� Sfatul �ndr�zne�te fie �i s� vorbeasc� despre treburile lor, de�i ele �i v�r� nasul �ntr-ale noastre de c�te ori le vine cheful, adic� aproape tot timpul, sau a�a se pare�

��Cenn, �l �ntrerupse Tam, unde vrei s� ajungi?

��Uite unde, al�Thor: dac� o �ntrebi pe Me�tereas� c�nd se sf�r�e�te iarna, ��i �ntoarce spatele. Poate c� nu vrea s� ne spun� ce-i �opte�te v�ntul. Poate c�-i �opte�te c� iarna nu se va mai sf�r�i niciodat�. Poate c� de acum o s� fie numai iarn�, p�n� ce Roata se �ntoarce �i V�rsta asta se termin�. Aici voiam s� ajung.

��Poate o s� zboare �i porcii, replica Tam, iar Bran �i ridic� bra�ele, exasperat.

��Lumina s� m� p�zeasc� de pro�ti. Tocmai tu, Cenn, care faci parte din Sfat, s� r�sp�nde�ti vorbele astea demne de un Coplin. Ia ascult�: avem �i a�a destule probleme, f�r�

Aten�ia lui Rand fu ab�tut� de la discu�ia b�rba�ilor de cineva care-l scutur� tare de m�nec� �i-i �opti la ureche:

��Haide, Rand, c�t stau ei la ceart�. P�n� nu te pun la treab�.

Rand privi �n jos �i r�nji f�r� voia lui. Mat Cauthon se ghemuise �n spatele c�ru�ei, pentru ca Tam, Bran �i Cenn s� nu-l vad�, �ndoindu-�i trupul de�irat ca o barz� care �ncearc� s� se fac� mic�. Ochii c�prui ai lui Mat sclipeau r�ut�cios, ca de obicei.

��Eu �i Dav am prins un castor b�tr�n, foarte sup�rat c� l-am scos din vizuina. O s�-i d�m drumul pe Paji�te, s� vedem ce o s-o mai ia fetele la fug�.

Z�mbetul lui Rand se f�cu mai larg: lui nu-i se mai p�rea at�t de amuzant ca �n urm� cu un an sau doi, dar Mat p�rea s� nu mai creasc� niciodat�. Arunc� o privire spre tat�l s�u � b�rba�ii st�teau tot cu capetele apropiate, vorbind to�i trei deodat� �, apoi spuse, cobor�ndu-�i �i el vocea:

��Am promis s� descarc cidrul din c�ru��. Dar ne putem �nt�lni mai t�rziu.

Mat �i d�du ochii peste cap.

��S� tragi de butoaie! Ardem-ar, mai bine a� juca pietre cu sor� mea cea mic�. Dar am �i lucruri mai importante dec�t castorul. Sunt ni�te str�ini �n �inutul celor Dou� R�uri. Seara trecut�

O clip�, Rand uit� s� mai respire.

��Un c�l�re�? �ntreb� el cu sufletul la gur�. Un b�rbat �ntr-o mantie neagr�, pe un cal negru? A c�rui mantie nu se mi�c� �n b�taia v�ntului?

Lui Mat i se �terse z�mbetul de pe chip �i r�spunse �ntr-o �oapt� �i mai �nceat�:

��L-ai v�zut �i tu? Credeam c� numai eu. S� nu r�zi, Rand, dar m-a speriat.

��Nu r�d. �i pe mine m-a speriat. Puteam s� jur c� m� ur�te �i c� vrea s� m� omoare.

Pe Rand �l str�b�tu un fior. P�n� atunci nu avusese niciodat� senza�ia c� cineva ar fi vrut s�-l omoare, cu adev�rat. Lucruri de astea pur �i simplu nu se �nt�mplau �n �inutul celor Dou� R�uri. O b�taie cu pumnii, hai, mai treac� mearg� sau o tr�nt�, dar nu omoruri.

��Nu �tiu ce s� zic despre partea cu ura, Rand, dar tot era foarte �nfrico��tor. Nu f�cea dec�t s� stea pe cal, cu ochii la mine, chiar la intrarea �n sat � dar nu mi-a fost niciodat� a�a de fric�. �i pe urm� mi-am �ntors privirea, numai o clipa � �i s� �tii c� nu mi-a fost u�or �, �i, c�nd m-am uitat iar�i, disp�ruse. S�nge �i cenu��! Au trecut trei zile �i numai la asta m� g�ndesc. �mi tot vine s� m� uit peste um�r.

Mat �ncerc� s� r�d�, dar �i ie�i un fel de cronc�nit.

��Ciudat, ce face frica din tine. ��i vin tot felul de idei. �tii c� m-am g�ndit � numai pentru o clip� �ns� � c� ar putea fi Cel �ntunecat?

�ncerc� iar s� r�d�, dar de data asta nu se mai auzi nimic. Rand trase ad�nc aer �n piept. �i ca s�-�i aminteasc�, dar �i din alte motive, �ncepu s� turuie:

��Cel �ntunecat �i cu to�i R�t�ci�ii sunt fereca�i �n Shayol Ghul, dincolo de Mana Pustiitoare, �nchi�i de Creator �nc� din momentul Crea�iei, �ntemni�a�i p�n� la sf�r�itul zilelor. M�na Creatorului ap�r� lumea, iar Lumina str�luce�te peste noi to�i.

Se opri o clip�, trase iar aer �n piept �i continu�:

��n plus, chiar dac� ar fi liber, ce s� caute Pastorul Nop�ii �n �inutul celor Doua R�uri, uit�ndu-se dup� b�ie�ii de la ferme?

��Nu �tiu. Dar �tiu c� acel c�l�re� era� pur �i simplu malefic. S� nu r�zi. Pot s� jur. Poate era Dragonul.

��Da� v�d c� e�ti plin de g�nduri vesele, morm�i Rand. E�ti mai r�u dec�t Cenn.

��Maic� mea mi-a zis mereu c� o s� vin� R�t�ci�ii dup� mine, dac� nu m� port frumos. Iar asta aducea nemaipomenit cu Ishamael sau cu Aginor.

��Toate mamele �i sperie copiii, vorbindu-le de R�t�ci�i, zise Rand sec, dar celor mai mul�i le trece, cu v�rsta. Dac� tot veni vorba, poate era Baubaul.

Mat �l privi str�mb.

��Nu mi-a fost a�a frica de c�nd� Nu, nu mi-a fost niciodat� a�a fric� �i nu-mi vine greu s� recunosc.

��Nici mie. Tata a crezut c� m-am speriat de umbrele de sub copaci.

Mat �ncuviin�� mohor�t �i se sprijini de roata c�ru�ei.

��A�a �i taic�-meu. I-am spus lui Dav �i lui Elam Dowtry, �i am�ndoi au stat de veghe ca ni�te ulii, de c�nd au auzit, dar n-au v�zut nimic. Acum, Elam crede c� am vrut s�-l trag pe sfoar�. Iar Dav zice c� pesemne str�inul e din Taren Ferry �i umbl� s� fure oi sau g�ini. Auzi, un ho� de g�ini!

Insultat de idee, b�iatul t�cu.

��Probabil c� totul e o prostie, zise Rand �n cele din urm�. Poate chiar umbl� dup� furat oi.

�ncerc� s�-�i �nchipuie asta, dar era ca �i cum �i-ai fi imaginat un lup st�nd de paz� �n fa�a g�urii de �oarece, �n locul pisicii.

��Ei, mie nu mi-a pl�cut cum s-a uitat la mine. �i nici �ie, dac� e s� judec dup� felul �n care ai s�rit la mine. Ar trebui s� spunem cuiva.

��Am �i f�cut-o, Mat, am�ndoi, �i nu am fost crezu�i. ��i dai seama cum ar fi s� �ncerc�m s�-l convingem pe jup�n al�Vere de povestea asta, f�r� ca el s�-l fi v�zut pe individ? Ne-ar trimite la Nynaeve, s� vad� dac� suntem bolnavi.

��Acum suntem doi. N-o s� cread� nimeni c� ni s-a p�rut.

Rand se sc�rpin� u�or �n cre�tet, g�ndindu-se ce s� spun�. Mat era de pomin� �n tot satul. Pu�in� lume sc�pase de farsele lui. Numele s�u era pomenit de c�te ori s�rma de rufe se rupea �i ajungea �n noroi sau c�nd vreunui fermier i se desf�cea cureaua de la �a �i c�dea drept �n mijlocul drumului. Nici nu era nevoie ca Mat s� fie prin preajm�. A�a un sprijin nu-i era de niciun folos.

Dup� o clip�, spuse:

��Taic�-t�u ar crede c� tu m-ai pus s� spun ca tine, iar al meu�

Arunc� o privire pe deasupra c�ru�ei, c�tre locul �n care discutaser� Tam, Bran �i Cenn, �i se trezi privind drept �n ochii tat�lui s�u. Starostele �nc�-l mai dojenea pe Cenn, care �l asculta �ntr-o t�cere posomor�t�.

��Bun� diminea�a, Matrim, zise Tam voios, ridic�nd una din l�zi pe marginea c�ru�ei. V�d c-ai venit s�-l aju�i pe Rand s� descarce cidrul. Bravo �ie.

Mat s�ri �n picioare de la primul cuv�nt �i �ncepu s� dea �napoi:

��Bun� diminea�a, jup�n al�Thor. �i dumneavoastr�, jup�n al�Vere. Jup�n Buie. S� v� scalde Lumina. Tata m-a trimis s�

��Fire�te, zise Tam. �i, fire�te, dat fiind c� un fl�c�u ca tine �i face treaba pe dat�, ai �i terminat ce aveai de f�cut. Ei, b�ie�i, cu c�t duce�i mai repede cidrul �n pivni�a jup�nului al�Vere, cu at�t mai repede pute�i merge s�-l vede�i pe Menestrel.

��Menestrel! exclam� Mat, oprindu-se brusc locului, �n aceea�i clip� �n care Rand �ntreb�:

��i c�nd ajunge?

�n toat� via�a lui, Rand v�zuse numai doi Menestreli �n �inutul celor Dou� R�uri. C�nd venise primul dintre ei era �nc� at�t de mic, �nc�t st�tea �i-l privea de pe umerii lui Tam. Un Menestrel �n sat, �n timpul s�rb�torii, cu harpa �i flautul, �i pove�tile, �i toate cele, era� �n Emond�s Field urma s� se vorbeasc� de S�rb�toarea asta �nc� zece ani, cu sau f�r� artificii.

��Ce prostie, morm�i Cenn, dar t�cu dup� ce Bran �i arunc� o privire care avea �n ea toat� autoritatea Starostelui.

Tam se sprijini de c�ru�� pe partea sa, cu bra�ul pe l�di��.

��Da, un Menestrel, �i a ajuns deja. Jup�n al�Vere mi-a spus c� este chiar acum �ntr-o camer�, la han.

��Da, da, �i a sosit �n miez de noapte, zise hangiul cl�tin�nd dezaprobator din cap. A boc�nit la u�a din fa�� p�n� ce mi-a trezit toat� familia. Dac� nu era S�rb�toarea, i-a� fi spus s�-�i duc� singur calul �n grajd �i s� doarm� acolo cu el, c�t ar fi de Menestrel. Ce p�rere ave�i, s� vin� a�a, pe �ntuneric?!

Rand f�cu ochii mari de mirare. Nimeni nu ie�ea noaptea din sat, nu �n vremuri ca acestea �i, oricum, nu singur. Me�terul de acoperi�uri �ncepu iar s� morm�ie ca pentru sine, de data aceasta cu glasul prea sc�zut pentru ca Rand s� �n�eleag� mai mult de un cuv�nt sau dou�: �nebun �i �mpotriva firii�.

��Nu poart� o mantie neagr�, nu-i a�a? �ntreb� dintr-odat� Mat.

Burta lui Bran se cutremur� de r�s.

��Neagr�! Mantia lui e ca mantiile tuturor Menestrelilor pe care i-am v�zut. Mai mult petice dec�t mantie, �i plin� de culori.

Rand se surprinse chiar �i pe sine �nsu�i c�nd izbucni �n hohote de r�s, izvor�te din senza�ia de u�urare. Ideea c� amenin��torul c�l�re� �n negru ar fi putut fi Menestrelul era caraghioas�, �i totu�i� B�iatul �i puse o m�n� peste gur�, st�njenit.

��Vezi, Tam, zise Bran. Nu prea s-a mai r�s �n sat de c�nd a venit iarna. Acum, p�n� �i mantia Menestrelului e motiv de r�s. Numai pentru asta �i merit� s�-l aducem din Baerlon.

��Orice ai zice tu, spuse deodat� Cenn, eu tot cred c� e o risip� prosteasc� de bani. Ca �i artificiile pe care ai st�ruit s� le cumperi.

��Deci sunt �i artificii, zise Mat, dar Cenn continu�, f�r� s�-l bage �n seam�.

��Ar fi trebuit s� ajung� de o lun�, cu primul negu��tor din an, numai c� n-a venit niciun negu��tor, a�a-i? �i dac� nu vine p�n� m�ine, ce facem cu ele? Mai �inem o S�rb�toare, numai de dragul lor? Asta dac� le aduce, fire�te.

��Cenn, oft� Tam, e�ti la fel de ne�ncrez�tor ca oamenii din Taren Ferry.

��P�i, unde-i negu��torul? Ia zi, al�Thor.

��De ce nu ne-a�i spus? �ntreb� Mat cu durere �n glas. Tot satul s-ar fi distrat, a�tept�nd, la fel de bine ca �i cu Menestrelul. Sau aproape. Vede�i bine �n ce stare sunt to�i, numai ce s-a zvonit c� vor fi artificii.

��Da, v�d, zise Bran, arunc�nd o privire spre me�terul de acoperi�uri. �i dac� a� �ti sigur de unde a pornit zvonul� dac� a� crede, de pild�, c� s-a pl�ns cineva de pre�uri, �ntr-un loc �n care putea fi auzit, �n condi�iile �n care anumite lucruri ar trebui s� r�m�n� secrete�

Cenn �i drese vocea.

��Oasele mele sunt prea b�tr�ne pentru v�ntul �sta. Dac�-mi da�i voie, m� duc s� v�d dac� jup�neasa al�Vere are s�-mi dea �i mie ni�te vin fiert �i dres, ca s� m� �nc�lzesc. Jup�ne Staroste, al�Thor�

�nainte s�-�i fi terminat vorba, se �i �ndrept� spre han; c�nd u�a se �nchise �n spatele lui, Bran oft�:

��Uneori mi se pare c� Nynaeve are dreptate �n leg�tur� cu� Ei, acuma nu mai conteaz�. Iar voi, tinerilor, ia g�ndi�i-v� o clip�. E drept c� toat� lumea e �nc�ntat� de artificii, chiar dac�-i doar un zvon. Dar ce ar fi dac� negu��torul nu ar ajunge la timp, dup� at�ta a�teptare? Iar cu vremea asta, cine �tie c�nd vine. Lumea o s� fie de cincizeci de ori mai �nc�ntat� de Menestrel.

��i s-ar fi sim�it de cincizeci de ori mai trist� dac� el n-ar fi venit, rosti Rand �ncet. Dac� s-ar fi �nt�mplat a�a, nici m�car Bel Tine nu ar fi putut s�-i mai �nveseleasc� pe oameni.

��Ai capul pe umeri, numai s� vrei s�-l folose�ti, gl�sui Bran. �ntr-o bun� zi, o s�-�i ia locul �n Sfat, Tam. Ascult� ce-�i spun. �i o s� se descurce cel pu�in la fel de bine ca anumite persoane la care m� g�ndesc eu acum.

��Vorb�ria asta nu ajut� la desc�rcat c�ru�a, zise Tam scurt, d�ndu-i Starostelui prima l�di�� cu rachiu. Vreau s� m� �nc�lzesc la foc, o pip� �i o can� din berea ta cea bun�.

Lu�nd cea de a doua l�di�� pe umeri, ad�ug�:

��Rand o s�-�i fie recunosc�tor pentru ajutor, Matrim. �ine minte, de cum a�i dus cidrul �n pivni��

Dup� ce Tam �i Bran disp�rur� �n han, Rand �i privi prietenul.

��Nu-i musai s� m-aju�i. Dav n-o s� mai �in� castorul prea mult.

��Ei, ce mai? spuse Mat, resemnat. Cum a zis taic� t�u, cu c�t �l ducem mai repede �n pivni��

Lu�nd un butoia� cu cidru �n ambele m�ini, se gr�bi spre han, cu pa�i mari.

��Poate e �i Egwene pe aici. C�nd te vad cum te holbezi la ea ca vi�elul, m� distrez mai bine dec�t cu orice castor.

Rand, care tocmai �i a�eza arcul �i tolba �n c�ru��, se opri. Reu�ise s� nu se mai g�ndeasc� deloc la Egwene, ceea ce era destul de ciudat. Dar era foarte probabil ca ea s� fie pe undeva prin han. Nu prea avea cum s-o evite. Fire�te, trecuser� c�teva s�pt�m�ni de c�nd n-o mai v�zuse.

��Ei? �i strig� Mat din fa�a hanului. N-am zis c-o s-o fac singur. Vezi c� n-ai ajuns �nc� �n Sfat.

Tres�rind, Rand lu� un butoia� �i-l urm�. Poate c�, p�n� la urm�, ea nu era acolo. Ciudat, dar asta nu-l f�cea s� se simt� mai bine.

2Str�inii

C�nd Rand �i Mat trecur� prin sala mare, duc�nd cu ei primele butoia�e, jup�n al�Vere umplea deja dou� c�ni cu cea mai bun� bere neagr� pe care o avea, f�cut� chiar de el, sco��nd-o dintr-unul dintre butoaiele �nghesuite l�ng� un perete. Sc�rpinici, motanul cel galben al hanului, �edea �ntins pe butoi, cu ochii �nchi�i �i coada �ncol�cit� peste l�bu�e. Tam st�tea �n fa�a c�minului mare, din piatra de r�u, umpl�ndu-�i pipa cu mu�tiucul lung, cu tutun dintr-un vas bine �lefuit pe care hangiul �l �inea mereu pe policioara simpl� din piatr�. C�minul era lung c�t jum�tate din �nc�perea mare �i p�trat�. �n �n�l�ime, ajungea aproape c�t um�rul unui b�rbat, iar focul care trosnea �n vatr� reu�ea s� alunge frigul de afar�.

Fiind ajunul S�rb�torii, o zi at�t de plin�, Rand se a�tepta s� nu-i g�seasc� �n�untru dec�t pe Bran, pe tat�l s�u �i motanul, �i totu�i erau de fa�� nc� patru membri ai Sfatului, cu Cenn cu tot, care �edeau �n fa�a focului, �n jil�uri cu sp�tarul �nalt, cu c�te o can� �n m�n� �i cu capul �nconjurat de norii de fum care li se �n�l�au din pipe. �n mod ciudat, niciuna dintre tablele pentru jocul de pietre nu fusese �ntins�, �i toate c�r�ile lui Bran z�ceau nefolosite pe raftul din fa�a vetrei. B�rba�ii nici m�car nu vorbeau, ci st�teau t�cu�i, cu ochii pironi�i �n fundul c�nilor cu bere, sau se loveau ner�bd�tori cu mu�tiucul pipei peste din�ii din fa��, a�tept�ndu-i pe Tam �i pe Bran s� vin� l�ng� ei.

�n astfel de vremuri, �ngrijorarea era la ordinea zilei pentru to�i membrii Sfatului Satului � �i �n Emond�s Field, �i, probabil, �n Dealul Str�jii sau Deven Ride. �i poate chiar �n Taren Ferry, de�i nimeni nu �tia precis ce g�ndeau locuitorii de pe acolo.

Numai doi dintre b�rba�ii din fa�a focului, Haral Luhhan, fierarul, �i Jon Thane, morarul, catadicsir� s� le arunce c�te o privire celor doi b�ie�i care intraser� �n �nc�pere. De fapt, jup�n Luhhan nu se mul�umi cu o privire. Bra�ele fierarului erau groase ca picioarele unui om obi�nuit �i foarte musculoase. El purta �nc� �or�ul lung, de piele, de parc� se gr�bise s� ajung� la �ntrunire drept de la fier�rie. Se �ncrunt� la am�ndoi b�ie�ii, apoi se �ntoarse �n�epat �n jil�, continu�nd s�-�i �nfunde tutunul �n pip� cu degetul s�u mare, �i el foarte gros.

Curios, Rand �i �ncetini mersul, dar reu�i cu greu s�-�i �n�bu�e un �ip�t de durere c�nd Mat �l lovi cu piciorul �n glezn�. Prietenul s�u �i f�cu insistent semn cu capul �n direc�ia u�ii din fundul s�lii celei mari �i se gr�bi �ntr-acolo f�r� s�-l mai a�tepte. �chiop�t�nd u�or, Rand �l urm�, ceva mai �ncet.

��Ce a mai fost �i asta? �ntreb� el, de �ndat� ce ajunser� �n coridorul care ducea la buc�t�rie. Mai c� nu mi-ai fr�nt�

��Mo� Luhhan, gr�i Mat, i�indu-se peste um�rul lui Rand, ca s� vad� ce se petrecea �n sala mare. Cred c� b�nuie�te c� eu am fost cel care�

Se �ntrerupse brusc atunci c�nd jup�neasa al�Vere ie�i �n grab� din buc�t�rie, �nv�luit� �n mireasma p�inii de-abia scoase din cuptor. Avea �n m�n� o tav� pe care erau c�teva p�ini cu coaja groas�, pentru care-i se dusese faima �n tot satul, �i farfurii cu mur�turi �i br�nz�. La vederea m�nc�rii, Rand �i aminti dintr-odat� c� nu luase �n gur� dec�t o bucat� de p�ine �nainte s� plece de la ferm�, �n zori. Stomacul �i chior�i st�njenitor.

Jup�neasa al�Vere, o femeie zvelt�, cu p�rul �mpletit �ntr-o cosi�� care-i at�rna pe un um�r, �i privi pe am�ndoi cu un z�mbet matern.

� Dac� v� e foame, g�si�i din astea �n buc�t�rie. De fapt, b�ie�ilor de v�rsta voastr� le e mereu foame. �i, la urma urmei, nici nu �ine de v�rst�. Dac� prefera�i s� a�tepta�i, �n diminea�a asta mai coc �i ni�te pr�jituri cu miere.

Ea era una dintre pu�inele femei c�s�torite din zon� care nu �ncerca s� o fac� pe pe�itoarea cu Tam. C�t despre Rand, atitudinea ei matern� fa�� de el se rezuma la a-i z�mbi cu c�ldur� �i la a-i preg�ti c�te o gustare de c�te ori venea la han, numai c� la fel f�cea cu to�i tinerii din �mprejurimi. E drept c� uneori �l privea de parc� ar fi vrut s� fac� mai multe pentru el, dar se mul�umea cu privirile, iar b�iatul �i era profund recunosc�tor.

F�r� s� mai a�tepte vreun r�spuns, intr� �n sala mare. De �ndat�, se auzi zgomotul scaunelor t�r��ite pe podea, c�ci b�rba�ii s�rir� �n picioare �i �ncepur� s� laude mirosul p�inii. Jup�neasa al�Vere era, de departe, cea mai bun� buc�t�reas� din Emond�s Field, �i to�i b�rba�ii din �mprejurimi de-abia a�teptau s� aib� ocazia de a �edea la masa ei.

��Pr�jituri cu miere, zise Mat plesc�ind din buze.

��Mai a�teapt�, �i r�spunse Rand ferm, sau nu mai termin�m niciodat�.

Deasupra treptelor care coborau �n pivni��, chiar l�ng� u�a buc�t�riei, at�rna o lampa, iar jos, �n �nc�perea cu pere�i de piatr�, lipit� de han, se mai afla una, care sc�lda pivni�a �ntr-o lumin� puternic�, l�s�nd �n penumbr� doar col�urile cele mai �ndep�rtate. Rafturile de lemn, �n�irate de a lungul pere�ilor, ad�posteau butoia�e de rachiu �i de cidru �i butoaie mai mari, pline cu bere sau vin. Unora li se d�duse deja cep. Multe dintre butoaiele cu vin erau �nsemnate cu creta, de m�na lui Bran al�Vere, care notase anul �n care-i fuseser� aduse, negu��torul ambulant de la care le cump�rase �i ora�ele de provenien��. �n schimb, toat� cantitatea de bere �i de rachiu era produs� de fermierii din �inutul celor Dou� R�uri sau de Bran �nsu�i. Uneori, negu��torii ambulan�i, sau chiar �i marii negu��tori, aduceau rachiu sau bere de prin alte p�r�i � dar acestea nu erau la fel de bune precum cele din �inut �i mai �i costau foarte mult, a�a c� nimeni nu cump�ra dec�t poate o dat�, ca s� le �ncerce.

��Ei, zise Rand, �n timp ce a�ezau butoia�ele pe rafturi, ce ai f�cut, de te fere�ti de jup�n Luhhan?

Mat ridic� din umeri.

��Mai nimic. I-am spus lui Adan al�Caar �i unora dintre muco�ii cu care e prieten � Ewin Finngar �i Dag Coplin � c� ni�te fermieri au z�rit dul�i-strigoi sco��nd foc pe n�ri �i alerg�nd prin p�dure. Au �nghi�it o pe loc.

��i de asta s-a sup�rat jup�n Luhhan pe tine? �ntreb� Rand, ne�ncrez�tor.

��Nu chiar, r�spunse Mat, apoi f�cu o pauz� �i cl�tin� din cap. Vezi tu, am m�njit doi dintre c�inii lui cu f�in�, p�n� ce i-am f�cut albi de tot. Pe urm� le-am dat drumul pe l�ng� casa lui Dag. De unde s� �tiu c� o s� fug� pe dat� �napoi acas�? Chiar c� nu e vina mea. Dac� jup�neasa Luhhan n-ar fi l�sat u�a deschis�, c�inii n-ar fi avut cum intra �n cas�. C� doar nu am vrut eu s�-i umplu casa de f�in�. R�se scurt �i continu�: Am auzit c� i-a dat afar� din cas� cu m�tura, �i pe c�ini, �i pe mo� Luhhan.

Rand clipi speriat, dar �ncepu �i s� r�d�.

��n locul t�u, mi-ar fi mai fric� de Alsbet Luhhan dec�t de fierar. E aproape c�t el de puternic�, �i mult mai iute la minte. Da� nu conteaz�. Dac� zore�ti pasul, poate nu te observ�.

Judec�nd dup� chipul lui Mat, s-ar fi zis c� b�iatul nu gusta gluma.

Totu�i, atunci c�nd trecur� din nou prin sala mare, Mat nu mai avu niciun motiv s� se gr�beasc�. Cei �ase b�rba�i �i tr�seser� jil�urile �n fa�a c�minului, foarte aproape unul de cel�lalt. Tam, cu spatele la foc, vorbea cu glasul sc�zut, iar ceilal�i se aplecaser� spre el ca s�-l aud� mai bine, at�t de concentra�i �nc�t n-ar fi observat nici dac� �n �nc�pere ar fi dat buzna o turm� de oi. Rand ar fi vrut s� se apropie ca s� aud� despre ce vorbeau, dar Mat �l trase de m�nec� �i-i arunc� o privire chinuit�. Oft�nd, �i urm� prietenul �i se �ntoarse la c�ru��.

C�nd ajunser� iar �n coridor, g�sir� la capul sc�rilor o tav� cu pr�jituri cu miere, fierbin�i, care umpleau �nc�perea cu mirosul lor dulce. Erau acolo �i dou� c�ni �i o caraf� plin� cu cidru aburind, dres cu mirodenii. �n ciuda propriilor avertismente de mai �nainte, Rand se trezi c� trebuia s� fac� ultimele dou� drumuri �ncerc�nd s� �in� �i un butoia� �i o pr�jitur� fierbinte ca focul.

Dup� ce a�ez� ultimul butoia� �n raft, �i �terse firimiturile de la gur�, �n timp ce Mat �i l�s� �i el povara jos, �i spuse:

��Acuma, ia poveste�te-mi despre Mene�

Pe sc�ri se auzi zgomot de pa�i, �i �n pivni�� n�v�li Ewin Finngar, gata s� cad� din picioare de gr�bit ce era, cu chipul s�u rotund str�lucind de ner�bdarea de a le �mp�rt�i ve�tile.

��Sunt ni�te str�ini �n sat, �ncepu el, �ncerc�nd s�-�i trag� r�suflarea �i arunc�ndu-i o privire piezi�� lui Mat. Dul�i strigoi n-am v�zut, dar am auzit c� a dat cineva cu f�in� c�inii lui jup�n Luhhan. �i am mai auzit c� jup�neasa Luhhan �tie cam cine ar fi de vin�.

Ewin avea doar paisprezece ani, �i, din pricina diferen�ei de v�rst� dintre ei, Rand �i Mat nu prea luau, de obicei, �n seam� nimic din ce le spunea. De data aceasta �ns�, schimbar� o privire uluit�, apoi �ncepur� s� vorbeasc� �n acela�i timp.

��n sat? �ntreb� Rand. Nu �n p�dure?

�n aceea�i clip�, Mat adaug�:

��Avea o mantie neagr�? I-ai z�rit chipul?

Ewin privea uimit de la unul la altul, apoi, c�nd Mat f�cu un pas amenin��tor spre el, �ncepu gr�bit s� vorbeasc�.

��Fire�te c� i-am z�rit chipul. Iar mantia e verde. Sau cenu�ie, poate. Se schimb�, de parc� �i-ar lua aceea�i culoare cu ce e �mprejur. C�teodat� nici nu-l vezi, chiar dac� te ui�i drept la el, dac� nu se mi�c�. Iar a ei e albastr� precum cerul �i de zece ori mai elegant� dec�t toate hainele de s�rb�toare pe care le-am v�zut �n via�a mea. �i ea e de zece ori mai dr�gu��. E o doamn� de vi�� nobil�, ca �n pove�ti. Precis c�-i a�a.

��Ea? zise Rand. Despre cine vorbe�ti?

Se holb� la Mat, care-�i pusese ambele m�ini �n cap �i �inea ochii str�ns �nchi�i.

��De ei voiam s�-�i spun, morm�i Mat, �nainte s� m� iei cu�

Se �ntrerupse, deschise ochii �i-i arunc� o scurt� privire lui Ewin.

��Au ajuns asear�, continu� Mat dup� o clip�, �i �i-au luat camere aici, la han. I-am v�zut c�nd au sosit c�lare. Ce cai, Rand. N-am v�zut niciodat� cai a�a de �nal�i sau a�a de bine �ngriji�i. Ai zice c� pot s� galopeze la nesf�r�it. Cred c� el lucreaz� pentru ea.

��E �n slujba ei, se amesteca Ewin. A�a se zice �n pove�ti: �n slujba ei.

Mat continu�, de parc� nici nu l-ar fi auzit:

��Oricum, el ascult� de ea �i face tot ce i se spune. Numai c� nu arat� a servitor. Poate c�-i soldat. Dup� cum �i poart� sabia, zici c�-i parte din trupul lui, ca m�na sau piciorul. Pe l�ng� el, g�rzile negu��torilor arat� ca ni�te c�ini de pripas. Iar ea, Rand� Nu mi-am �nchipuit niciodat� c� poate exista vreuna ca ea. Parca e desprins� din pove�tile unui Menestrel. Arat� precum�. precum� el, apoi se opri, �l privi ur�t pe Ewin �i �ncheie cu un oftat: � Precum o doamn� de vi�� nobil�.

��Dar cine sunt? �ntreb� Rand.

Cu excep�ia marilor negu��tori, care soseau o dat� pe an s� cumpere tutun �i l�n�, �i a celor ambulan�i, �n �inutul celor Dou� R�uri nu veneau niciodat�, sau aproape niciodat�, oameni din afar�. Poate c� mai ajungeau ei p�n� pe la Taren Ferry, dar Emond�s Field era prea departe, spre miaz�zi. �n plus, cei mai mul�i dintre negu��tori veneau pe acolo de ani de zile, a�a c� nu erau, propriu zis, str�ini. Erau doar oameni din afar�. Un str�in adev�rat nu mai ap�ruse �n Emond�s Field de aproape cinci ani � iar acela �ncercase s� se ascund�, pentru c�-l p�ndeau ceva necazuri �n Baerlon, pe care nimeni din sat nu le �n�elegea. �i nici nu r�m�sese prea mult.

��Ce vor? ad�ug� Rand.

��Ce vor? exclam� Mat. Nu-mi pas� ce vor. Str�ini, Rand, ni�te str�ini cum n-ai visat niciodat�. G�nde�te-te!

Rand deschise gura, apoi o �nchise la loc, f�r� s� zic� nimic. Din pricina c�l�re�ului cu mantie neagr�, era nelini�tit ca o pisic� nimerit� �n mijlocul unei haite de c�ini. Problema era c� p�rea o mare coinciden�� ca trei str�ini s� apar� �n sat �n acela�i timp. Trei � admi��nd c� mantia individului de care auzise nu-�i schimba niciodat� culoarea �n negru.

��O cheam� Moiraine, zise Ewin, rup�nd t�cerea care se l�sase. L-am auzit spun�ndu-i a�a. Moiraine, a�a-i spunea. Doamna Moiraine. Pe el �l cheam� Lan. �i chiar dac� Me�teresei nu-i plac, mie-mi plac.

��Ce te face s� crezi c� lui Nynaeve nu-i plac? �ntreb� Rand.

��Azi diminea��, doamna i-a cerut Me�teresei s�-i arate drumul, r�spunse Ewin, �i i-a zis �copil�.

Rand �i Mat scoaser� un fluierat �nceti�or, iar Ewin se gr�bi s� le explice, �ncurc�ndu-se �n cuvinte.

��Doamna Moiraine nu �tia c� vorbe�te cu Me�tereasa. C�nd a aflat, �i-a cerut scuze. Z�u. �i a �ntrebat c�te ceva despre ierburi �i despre lumea din Emond�s Field, cu mult respect, ca orice femeie din sat � ba chiar cu mai mult respect dec�t unele. Ea pune tot timpul �ntreb�ri, despre v�rsta unora, de c�t� vreme tr�iesc aici �i� ei, nu mai �tiu, tot felul. Oricum, Nynaeve i-a r�spuns de parc� m�ncase agurid�. Iar c�nd doamna Moiraine s-a �ndep�rtat, Nynaeve se holba la ea ca� m� rog, nu era foarte prietenoas�, crede�i-m� pe cuv�nt.

��Doar at�t? se mir� Rand. �tii cum e Nynaeve. Anul trecut, c�nd Cenn Buie i-a zis c�-i o copili��, l-a lovit �n cap cu b��ul � �i doar el e �n Sfat, �i mai e �i �n v�rst�, de-i poate fi bunic. Tot timpul se aprinde, dar de cum s-a �ntors pe c�lc�ie, �i trece.

��Pentru mine, �i at�ta e prea mult, murmur� Ewin.

��Mie nu-mi pas� pe cine bumb�ce�te Nynaeve, chicoti Mat, c�t� vreme nu-s eu �la. Dar anul �sta o s� fie cea mai frumoas� S�rb�toare din toate timpurile. Un Menestrel, o doamn� nobil� � ce s� vrei mai mult? Cui �i mai trebuie artificii?

��Un Menestrel? �ntreb� Ewin, cu glasul din ce �n ce mai ascu�it.

��Haide, Rand, continua Mat, f�r� s�-l bage �n seam�. Aici am terminat. Trebuie s�-l vezi pe individul �sta.

O porni �n fug� pe sc�ri, iar Ewin ��ni pe urmele lui, strig�ndu-i:

��Chiar e un Menestrel, Mat? Nu-i ca atunci cu dul�ii-strigoi, nu? Sau cu broa�tele?

Rand r�mase o clip� �n urm�, ca s� mic�oreze lumina l�mpii, apoi se gr�bi dup� ei.

�n sala mare, Rowan Hum �i Samel Crawe se al�turaser� celorlal�i, a�a c� acum se afla acolo �ntregul Sfat. Venise r�ndul lui Bran al�Vere s� vorbeasc�, iar glasul lui, de obicei r�sun�tor, era at�t de cobor�t, �nc�t, dincolo de cercul de jil�uri �nghesuite laolalt�, nu r�zb�tea dec�t un murmur, ca un tunet �ndep�rtat. Starostele �i �nt�rea vorbele lovindu-�i palma cu ar�t�torul celeilalte m�ini �i �i privea pe r�nd pe to�i ceilal�i. Cu to�ii �ncuviin�au din cap, auzindu-i spusele, de�i Cenn o f�cea cu mai pu�in� tragere de inim� dec�t restul.

Modul �n care se a�ezaser� b�rba�ii, aproape st�nd unii peste al�ii, spunea foarte multe. Vorbeau despre lucruri care erau numai pentru urechile Sfatului, cel pu�in deocamdat�. Nu le-ar fi pl�cut s�-l prind� pe Rand tr�g�nd cu urechea. Cu regret, acesta se �ndep�rt�. �i r�m�nea Menestrelul. �i str�inii.

Ajuns afar�, v�zu c� Bela �i c�ru�a disp�ruser�; pesemne c� Hu sau Tad, b�ie�ii de la grajduri, le duseser� �n�untru. Mat �i Ewin st�teau �n fa�a hanului, la c��iva pa�i de u��, cu mantiile b�tute de v�nt, uit�ndu-se ur�t unul la altul.

��O dat� pentru totdeauna, l�tr� Mat, nu-mi bat joc de tine! Chiar e un Menestrel! Acuma, car�-te. Rand, spune-i tu n�t�ngului �stuia c� nu-l mint, ca s� m� lase-n pace.

Str�ng�ndu-�i mantia pe l�ng� corp, Rand �nainta spre ei ca s�-l ajute pe Mat, dar cuvintele �i pierir� de pe buze, atunci c�nd sim�i p�rul ridic�ndu-i-se pe ceaf�. Din nou, cineva �l urm�rea. Nu se compara cu senza�ia pe care i-o l�sase c�l�re�ul cu gluga, dar nici nu era pl�cut, mai ales c� nu trecuse prea mult timp de la acea �nt�lnire.

Arunc� o privire spre Paji�te, f�r� s� vad� altceva dec�t ce v�zuse �i �nainte: copii la joac�, oamenii preg�tindu-se de S�rb�toare. de-abia de-i arunca �n treac�t cineva c�te o privire. St�lpul Prim�verii r�m�sese singur, �n a�teptare. Uli�ele l�turalnice r�sunau de agita�ie �i de strig�tele copiilor. Totul era cum trebuia s� fie. Numai c� pe el �l urm�rea cineva.

Apoi ceva �l f�cu s� se �ntoarc� �i s�-�i ridice ochii. Pe marginea acoperi�ului de �igl� al hanului se a�ezase un corb mare, care se cl�tina u�or din pricina rafalelor de v�nt cobor�te din mun�i. κi �nclinase capul pe o parte, iar unul din ochii s�i mici, str�lucitori �i negri se fixase� chiar asupra lui, se g�ndi Rand. �nghi�i �n sec �i se sim�i dintr-odat� cuprins de o m�nie puternic�.

��M�nc�tor �mpu�it de hoituri ce e�ti, murmur� el.

��M-am saturat s� se holbeze cineva la mine, m�r�i Mat, iar Rand �i d�du seama c� prietenul s�u venise l�ng� el �i se �ncrunta, �i el, la corb. Schimbar� o privire, apoi, �n acela�i timp, m�inile lor se n�pustir� s� apuce c�te o piatr�. Pietrele zburar� drept la �int�, iar corbul� p�i �n l�turi; pietrele trecur� �uier�nd prin locul din care tocmai se mutase. Flutur�ndu-�i o dat� aripile, pas�rea �i culc� din nou capul pe o parte, fix�ndu-i cu un ochi negru �i mort, f�r� fric�, f�r� vreun semn c� se-nt�mplase ceva.

Rand r�mase uluit, holb�ndu-se la pas�re.

��Ai v�zut vreodat� un corb f�c�nd asta? �ntreb� el, �ncet.

Mat cl�tin� din cap, f�r� s�-�i ia ochii de la corb.

��Niciodat�. Nici vreo alt� pas�re.

��E o pas�re murdar�, se auzi un glas de femeie din spatele lor, melodios, �n ciuda undei de repulsie din tonul s�u; nici �n vremurile cele mai bune s� nu ave�i �ncredere �n ea.

Sco��nd un strig�t ascu�it, corbul �i lu� zborul cu at�ta putere, �nc�t dou� pene negre i se desprinser� �i plutir� �n jos, de pe marginea acoperi�ului. Uimi�i, Rand �i Mat se �ntoarser�, urm�rind pas�rea care zbura repede, peste Paji�te �i �nspre Mun�ii de Negur�, care se �n�l�au �n spatele P�durii, p�n� ce r�mase din ea numai un punctule�, undeva spre apus, care apoi disp�ru cu totul.

Privirea lui Rand c�zu asupra femeii care vorbise. �i ea urm�rise zborul corbului, dar acum se �ntoarse, �i ochii li se �nt�lnir�. B�iatul r�mase cu gura c�scat�. Pesemne c� aceasta era Doamna Moiraine, �i era exact a�a cum spuseser� Mat �i Ewin, sau poate �i mai �i.

C�nd auzise c� �i spusese lui Nynaeve �copil�, �i o imaginase b�tr�n�. Dar nu era. Sau, cel pu�in, nu se putea hot�r� ce v�rst� s�-i dea. La �nceput, crezu c� era de o seam� cu Nynaeve, dar, cu c�t o privea mai mult, cu at�t �i d�dea seama c� trebuia s� fi fost mai �n v�rst�. Ochii ei mari, �ntuneca�i, aveau �n ei ceva de om matur, semnul unei cunoa�teri pe care nimeni n-o putea dob�ndi de t�n�r. O clip�, Rand se g�ndi c� ochii aceia erau dou� h�uri ad�nci, pe cale s�-l �nghit�. Era limpede �i de ce Mat �i Ewin o numiser� o �doamn� din pove�tile Menestrelilor�. Se mi�ca at�t de gra�ios, �i cu un aer poruncitor, care-l f�cea s� se simt� st�njenit �i �mpiedicat. de-abia de-i ajungea p�n� la piept, dar era at�t de semea��, �nc�t tocmai �n�l�imea ei p�rea cea cuvenit�, iar el, �nalt cum era, se sim�ea nelalocul s�u.

Una peste alta, nu sem�na cu nici o persoan� din cele pe care le v�zuse �n via�a lui. Gluga larg� a mantiei �i �ncadra chipul �i p�rul negru, care c�dea �n bucle moi. Nu mai v�zuse niciodat� o femeie adult� care s�-�i poarte p�rul despletit; toate fetele din �inutul celor Dou� R�uri de-abia a�teptau ca Soborul Femeilor din satul lor s� decid� c� erau suficient de �n v�rst� pentru a-�i prinde p�rul. �i ve�mintele str�inei erau la fel de ciudate. Mantia ei era din catifea albastr� precum cerul, cu broderii groase din fir de argint � frunze, corzi de vi��, flori, care �mpodobeau tivul stofei. C�nd se mi�ca, rochia ei sclipea u�or � era tot albastr�, dar mai �nchis� dec�t mantia, cu dungi crem. La g�t �i at�rna un colier f�cut din zale groase de aur; un alt l�n�i�or, tot de aur, mai sub�ire, era prins �n p�r, �i pe el se vedea o piatr� albastr�, sc�nteietoare, care-i at�rna chiar pe frunte. Mijlocul �i era �ncins cu o curea lat�, �esut� din fir de aur, iar pe ar�t�torul m�inii st�ngi avea un inel de aur �n form� de �arpe �ncol�cit, care-�i �nghi�ea coada. Rand nu v�zuse niciodat� un asemenea inel, de�i recunoscu Marele �arpe, simbol al ve�niciei, mai vechi chiar dec�t Roata Timpului.

Ve�tminte mai elegante dec�t cele de s�rb�toare, spusese Ewin � �i avusese dreptate. �n �inutul celor Dou� R�uri, nimeni nu se �mbr�ca a�a. Niciodat�.

��Bun� diminea�a, jup�neas� �� Doamn� Moiraine, b�igui Rand, �nro�indu-se la fa�� din pricina �ncurc�turii pe care o f�cuse.

��Bun� diminea�a, Doamn� Moiraine, �i �inu isonul Mat, pu�in, dar numai pu�in, mai �n largul lui.

Ea z�mbi, iar Rand se trezi �ntreb�ndu-se dac� putea face ceva pentru ea, ceva care s�-i ofere pretextul s� mai r�m�n� prin preajma ei. �tia c� le z�mbe�te tuturor, dar i se p�rea c�-i se adreseaz� numai lui. Era �ntocmai ca �n povestea vreunui Menestrel, o poveste care prindea via��. Mat r�njea proste�te.

��mi �ti�i numele, prinse ea a vorbi, p�r�nd �nc�ntat�, f�r� s� �tie c� prezen�a ei acolo, oric�t de scurt�, urma s� fie subiect de discu�ie �n sat pentru �nc� vreun an. Dar s�-mi spune�i Moiraine, nu Doamn�. �i pe voi cum v� cheam�?

Ewin ��ni �n fa��, �nainte ca vreunul din ceilal�i doi s� apuce s� vorbeasc�.

��Pe mine m� cheam� Ewin Finngar, Doamn�. Eu le-am spus cum v� cheam�; a�a au aflat. L-am auzit pe Lan rostindu-v� numele, dar nu tr�geam cu urechea. �n Emond�s Field n-a mai fost nimeni, niciodat�, a�a ca dumneavoastr�. �i mai e �n sat �i un Menestrel, venit pentru Bel Tine. Iar la noapte e Noaptea Iernii. Nu vre�i s� trece�i �i pe la noi pe acas�? Mama face pl�cinte cu mere.

��O s� vedem, r�spunse ea, pun�nd o m�n� pe um�rul lui Ewin; ochii �i sclipeau amuza�i. Nu �tiu dac� pot eu s� m� compar cu un Menestrel, Ewin. Dar v-am spus s�-mi zice�i cu to�ii Moiraine.

Apoi se uit� �ntreb�tor spre Rand �i Mat.

��Eu sunt Matrim Cauthon, Doa� �� Moiraine, se b�lb�i Mat, f�c�nd o plec�ciune �eap�n� �i ne�ndem�natic� �i ridic�ndu-se, ro�u la fa�� de ru�ine.

Rand tocmai se �ntreba dac� s� fac� �i el a�a ceva, ca b�rba�ii din pove�ti, dar, v�z�ndu-l pe Mat, se mul�umi s�-�i spun� numele. M�car de data asta nu-i se mai �ncurc� limba.

Moiraine privi de la el la Mat �i �napoi. Rand se g�ndi c�, �n clipa aceea, z�mbetul de pe buzele ei, o simpl� ridicare a col�urilor gurii, sem�na cu cel pe care-l purta Egwene c�nd avea vreo tain� de ascuns.

��C�t stau �n Emond�s Field, s-ar putea s� am, din c�nd �n c�nd, ni�te trebu�oare de f�cut, zise ea. N-a�i vrea s� m� ajuta�i?

Auzindu-i cum se �ntreceau s�-�i ofere serviciile, r�se.

��Poftim, rosti apoi, iar Rand r�mase surprins c�nd o v�zu pun�ndu-i �n palm� o moned� �i str�ng�ndu-i degetele peste ea, cu ambele sale m�ini.

��Nu-i nevoie, �ncepu el, dar ea �i f�cu semn s� nu mai protesteze �i-i d�du �i lui Ewin o moned�, apoi �i str�nse m�na lui Mat, a�a cum f�cuse �i cu Rand mai �nainte.

��Ba sigur c� e, r�spunse ea. Doar n-o s� munci�i pe degeaba. Lua�i asta ca pe un gaj �i �ine�i-o cu voi, ca s� v� aminti�i c� a�i fost de acord s� veni�i la mine c�nd v� cer. De acum, avem o �nvoial�.

��N-am s� uit, ciripi Ewin.

��Mai t�rziu o s� st�m de vorb�, ad�uga ea, �i trebuie s�-mi povesti�i totul despre voi.

��Doamn� adic�, Moiraine? �ntreb� Rand �ov�ielnic, dup� ce ea se �ntoarse s� plece.

Ea se opri, �i privi peste um�r, iar b�iatul trebui s� �nghit� �n sec, ca s� poat� continua.

��De ce ai venit �n Emond�s Field?

Chipul ei r�mase neschimbat, dar dintr-odat� el �i dori s� nu fi pus �ntrebarea, de�i nu-�i d�dea seama de ce. Oricum, se gr�bi s�-i explice:

��mi pare r�u dac� am fost grosolan. Doar c� nimeni nu vine �n �inutul celor Dou� R�uri, �n afar� de negu��torii cei mari �i de cei ambulan�i, atunci c�nd z�pada nu-i prea ad�nc� �i pot s� ajung� aici din Baerlon. Aproape nimeni. Oricum, nimeni a�a ca dumneata. C�teodat�, g�rzile negu��torilor spun c� aici e fundul p�m�ntului, �i pesemne c� a�a trebuie s� li se par� tuturor celor din afar�. A�a c� m� �ntrebam�

Atunci, z�mbetul ei se �terse �ncet, ca �i cum i s-ar fi adus aminte de ceva. O clip�, nu f�cu altceva dec�t s�-l priveasc�.

��Cercetez istoria, gl�sui ea �ntr-un t�rziu, �i adun vechi istorisiri. Locul acesta, c�ruia voi �i spune�i �inutul celor Dou� R�uri, m-a interesat dintotdeauna. C�teodat� studiez pove�tile despre ce s-a-nt�mplat aici, cu mult� vreme �n urm�; aici, �i �n alte locuri.

��Pove�ti? �ntreb� Rand. Dar ce s-o fi putut �nt�mpla �n �inutul celor Dou� R�uri ca s� intereseze pe cineva ca� adic�, ce s-o fi putut �nt�mpla pe aici?

��i cum s�-i spunem altfel, dec�t �inutul celor Dou� R�uri? ad�ug� Mat. A�a i s-a spus dintotdeauna.

��Pe m�sur� ce Roata Timpului se �nv�rte, zise Moiraine, ca pentru sine, parc� privind �n gol, locurile poarta multe nume. �i oamenii poart� multe nume, multe chipuri. Chipuri diferite, dar mereu acela�i om. �i totu�i nimeni nu cunoa�te pe dea-ntregul Marea P�nz� pe care o �ese Roata �i nici m�car P�nza unei V�rste. Putem doar s� privim, s� cercet�m �i s� sper�m.

Rand se holba la ea, neput�nd s� mai spun� vreun cuv�nt, nici m�car ca s-o �ntrebe ce voia s� zic�. Nici nu era sigur c� vorbele erau pentru urechile lor. �i ceilal�i doi amu�iser�, observ� el. Ewin r�m�sese cu gura larg c�scat�.

Moiraine �i �ndrept� din nou aten�ia spre ei, �i to�i trei tres�rir�, ca �i cum s-ar fi trezit din somn.

��Mai t�rziu o s� st�m de vorb�, le f�g�dui ea, dar nimeni nu-i r�spunse. Mai t�rziu.

Se �ndrept� spre Podul de C�ru�e, p�r�nd mai degrab� s� pluteasc� deasupra p�m�ntului, dec�t s� calce pe el, cu mantia care-i se rev�rsa pe l�ng� trup, ca o pereche de aripi.

Dup� ce ea plec�, un b�rbat �nalt, pe care Rand nu-l mai observase p�n� atunci, se desprinse din fa�a hanului �i o urm�, cu o m�n� pe m�nerul lung al sabiei. Ve�mintele lui erau de un verde cenu�iu cam �nchis, care se topea �n frunzi� sau �n umbr�, iar mantia i se v�lurea �n b�taia v�ntului, schimb�ndu-�i culoarea, de la cenu�iu la verde �i la brun. Uneori, mantia aceea p�rea s� dispar� cu totul, pierz�ndu-se �n peisajul de dincolo de ea. P�rul b�rbatului era lung, �nc�run�it la t�mple, str�ns cu o leg�tur� �ngust� de piele, legat� �n jurul frun�ii. Chipul era col�uros �i ascu�it, atins de vreme, dar f�r� riduri, �n ciuda firelor c�runte. V�z�ndu-l cum se mi�ca, Rand nu se putea g�ndi dec�t la un lup.

Trec�nd pe l�ng� cei trei b�ie�i, �i cercet� din priviri, cu ochii s�i alba�tri �i reci ca zorile din miez de iarn�. S-ar fi zis c�-i c�nt�re�te �n minte, dar pe chip nu-i se oglindea niciun semn despre ce-i spunea balan�a. Gr�bi pasul, p�n� ce o ajunse pe Moiraine, apoi �ncetini ca s� poat� merge pe l�ng� ea, aplec�ndu-se s�-i vorbeasc�. Rand �i d�du seama c�, f�r� s� vrea, �i �inuse r�suflarea.

��Acesta-i Lan, rosti Ewin cu vocea r�gu�it�, de parc� �i el �i �inuse r�suflarea din pricina acelei priviri stranii. Pun pariu c�-i Str�jer.

��Nu fi prost, r�se Mat, de�i cam tremurat. Str�jerii sunt numai �n pove�ti �i, oricum, ei au s�bii �i armuri acoperite cu aur �i de pietre pre�ioase �i �i petrec tot timpul la miaz�noapte, �n Mana Pustiitoare, lupt�ndu-se cu r�ul, �i cu trolocii, �i cu altele de soiul �sta.

��Ar putea fi Str�jer, st�rui Ewin.

��Ai v�zut aur pe el sau pietre pre�ioase? �l repezi Mat. Avem noi troloci �n �inutul celor Dou� R�uri? Oi � asta avem. M� �ntreb ce s-o fi �nt�mplat pe aici, de intereseaz� pe cineva ca Moiraine.

��Orice e cu putin��, r�spunse Rand, vorbind rar. Se zice c� hanul e aici de o mie de ani, poate �i mai mult.

��O mie de ani de oi, i-o �ntoarse Mat.

��Un b�nu� de argint! izbucni Ewin. Mi-a dat un b�nu� de argint, �ntreg! Ia g�ndi�i-v� ce de lucruri pot s�-mi cump�r c�nd vine negu��torul ambulant.

Rand deschise pumnul ca s� se uite la moneda pe care o primise, �i, de uimire, aproape c-o sc�p� pe jos. Moneda era mare �i groas�, de argint, av�nd pe ea imaginea unei femei care �inea �n echilibru o flac�r� pe dosul m�inii. B�iatul nu �tia de unde provenea, dar �l v�zuse pe Bran al�Vere c�nt�rind banii pe care-i aduceau negu��torii din mai multe �inuturi, a�a c�-�i putea da seama cam c�t valora. Cu at�ta argint, puteai cump�ra un cal de oriunde din �inutul celor Dou� R�uri, ba-�i mai �i r�m�nea ceva.

Se uit� la Mat �i v�zu pe chipul acestuia aceea�i expresie uluit� care, pesemne, se oglindea �i pe al lui. R�sucindu-�i m�na, pentru ca Mat s� poat� vedea moneda, dar nu �i Ewin, ridic� �ntreb�tor dintr-o spr�ncean�. Mat �ncuviin�� i, pentru c�teva clipe, se uitar� unul la altul, uimi�i �i fermeca�i.

��Ce fel de treburi o fi av�nd? �ntreb�, �n cele din urm�, Rand.

��Nu �tiu, zise Mat cu hot�r�re, �i nu-mi pas�. �i nici n-o s� cheltuiesc banii. Nici c�nd vine negu��torul ambulant.

Cu asta, �i �ndes� moneda �n buzunarul de la hain�.

�ncuviin��nd din cap, Rand f�cu la fel, cu gesturi �ncete. Nu era sigur din ce cauz�, dar vorbele lui Mat p�reau cumva potrivite. Moneda nu trebuia cheltuit�. Era un dar din partea ei. Nu-�i d�dea seama la ce-i mai putea fi de folos argintul, dar�

��Crede�i c� ar trebui s� o p�strez �i eu pe-a mea? �ntreb� Ewin. Chinul nehot�r�rii i se vedea pe fa��.

��Numai dac� vrei, zise Mat.

��Cred c� �i-a dat-o s-o cheltuie�ti, ad�ug� Rand.

Ewin �i privi moneda, apoi cl�tin� din cap �i v�r� b�nu�ul de argint �n buzunar.

��O s-o p�strez, se hot�r� el pe un ton jalnic.

��Las�, �i-a r�mas Menestrelul, zise Rand, iar b�iatul mai t�n�r se �nvior�.

��Dac� se treze�te odat�, ad�ug� Mat.

��Rand, �ntreb� Ewin, chiar exist� un Menestrel?

��Ai s� vezi, r�spunse Rand, r�z�nd; era limpede c� Ewin nu se l�sa convins p�n� nu d�dea cu ochii de Menestrel. C�ndva, tot trebuie s� coboare el.

Dinspre Podul de C�ru�e se auzir� strig�te, iar c�nd Rand se uit� s� vad� ce se-nt�mpl�, �ncepu s� r�d� cu poft�. O mul�ime, din ce �n ce mai mare, de s�teni � de la b�tr�ni cu p�rul alb p�n� la prunci care de-abia �nv��au s� mearg� � �nso�ea o c�ru�� mare, cu coviltir, care se �ndrepta spre pod, tras� de opt cai; pe exteriorul p�nzei at�rnau tot felul de boccele, ca ni�te ciorchini. Sosise, �n sf�r�it, negu��torul ambulant. Str�ini, un Menestrel, artificii �i negu��torul ambulant. Era cea mai frumoasa S�rb�toare de Bel Tine din toate timpurile.

3Negu��torul ambulant

M�nunchiurile de crati�e legate laolalt� se ciocneau cu zgomot, �n timp ce c�ru�a negu��torului ambulant trecea huruind peste sc�ndurile groase care alc�tuiau Podul de C�ru�e. B�rbatul trase de h��uri �i opri caii �n fa�a hanului; o gr�mad� de s�teni �i fermieri, sosi�i cu ocazia S�rb�torii, erau �nc� aduna�i �n jurul s�u. Din toate direc�iile soseau din ce �n ce mai mul�i oameni, care sporeau num�rul celor �nghesui�i �n jurul uria�ei c�ru�e cu coviltir, ale c�rei ro�i erau mai �nalte dec�t statura unui om; cu to�ii se uitau �int� la negu��torul ambulant, aflat deasupra lor, pe capr�.

B�rbatul din c�ru�� era Padan Fain, un individ cu fa�a palid� �i ciol�nos, cu bra�e descarnate �i nasul mare, coroiat. Din c�te �i amintea Rand, Fain venise �n Emond�s Field �n fiecare prim�var�, cu c�ru�a �i atelajul s�u, z�mbind �i r�z�nd �n permanen��, de parc� ar fi �tiut o glum� pe care n-o mai �tia nimeni altcineva.

Imediat ce caii se oprir�, �n clinchetul clopo�eilor de pe hamuri, u�a hanului se deschise larg �i ap�ru Sfatul, �n frunte cu jup�n al�Vere �i cu Tam. Ei �i croir� drum cu pa�i hot�r��i, chiar �i Cenn Buie, printre ceilal�i oameni care �i cereau �nfrigura�i negu��torului ace, dantel�, c�r�i sau cine �tie ce alte lucruri.

F�r� tragere de inim�, mul�imea se d�du la o parte ca s�-i lase s� treac�, dar, pe urmele lor, cu to�ii �ncepur� iar s� se �nghesuie, c�ut�nd f�r� �ncetare s� se fac� auzi�i de negu��tor. Mai presus de orice, �i cereau ve�ti.

Pentru s�teni, acele, ceaiul �i celelalte lucruri de acest fel nu erau musai cele mai importante din c�ru�a unui negu��tor ambulant. La fel de importante erau ve�tile din afar�, nout��ile petrecute �n lume, dincolo de �inutul celor Dou� R�uri. Unii negu��tori povesteau pur �i simplu ce �tiau, f�r� vreun me�te�ug, ca �i cum totul nu era dec�t o gr�mad� de gunoi cu care nu voiau s� aib� de-a face. Altora trebuia s� le sco�i vorbele din gur� cu cle�tele; de-abia vorbeau �i nu le pl�cea deloc s-o fac�. Fain, dimpotriv�, sporov�ia de bun�voie, de�i de multe ori �i tachina ascult�torii �i lungea povestea, d�nd un spectacol la fel de reu�it ca un Menestrel. �i pl�cea s� fie �n centrul aten�iei �i se plimba �an�o� prin mul�ime, ca un coco� sfrijit, cu to�i ochii a�inti�i asupra lui. Lui Rand �i trecu prin minte c� era foarte posibil ca lui Fain s� nu-i convin� s� g�seasc� �n Emond�s Field un Menestrel adev�rat.

Negu��torul ambulant se tot agita cu fr�iele cailor, de parc� voia musai s� le lege �ntr-un anume fel, b�g�ndu-i �i pe b�rba�ii din Sfat �n seam� la fel de mult ca �i pe s�teni, adic� aproape deloc. �nclina din cap nep�s�tor, f�r� s� salute �ns� pe cineva. Z�mbea f�r� s� vorbeasc� �i le f�cea distant cu m�na celor cu care se �mprietenise �n mod special � cu toate c� prietenia fusese pentru el mereu ceva destul de rece: se b�tea pe spate �n semn de salut cu cei cu care se-nt�lnea, dar altminteri nu se apropia deloc de ei.

S�tenii �i tot cereau s� vorbeasc�, ridic�nd glasurile din ce �n ce mai mult, dar Fain, f�c�ndu-�i de lucru cu diverse m�run�i�uri de pe capr�, a�tepta ca mul�imea �i ner�bdarea s� ating� pragul pe care �i-l dorea. Numai membrii Sfatului r�m�seser� t�cu�i. Ei �i p�strau demnitatea cuvenit� pozi�iei pe care o ocupau, �i totu�i norii de fum de pip�, din ce �n ce mai gro�i, care se �n�l�au deasupra capetelor lor, tr�dau chinul la care erau supu�i.

Rand �i Mat �i f�cur� loc prin mul�ime, apropiindu-se c�t puteau de mult de c�ru��. Rand s-ar fi oprit la jum�tatea drumului, dar Mat se strecur� prin �nghesuial�, tr�g�ndu-l dup� el, p�n� ce ajunser� chiar �n spatele b�rba�ilor din Sfat.

��Credeam c� r�m�i la ferm� p�n� dup� S�rb�toare, �i strig� lui Rand Perrin Aybara, peste toat� h�rm�laia.

Ucenicul fierarului era cu aproape un cap mai scund dec�t Rand, avea p�rul cre� �i era at�t de �ndesat, �nc�t p�rea c�t un b�rbat �i jum�tate, cu umeri puternici �i bra�e aproape la fel de groase ca ale lui jup�n Luhhan. El ar fi putut s�-�i fac� loc prin mul�ime cu mare u�urin��, dar nu-i st�tea �n fire. Dimpotriv�, se deplasa cu foarte multa grij� �i-�i cerea iertare de la oamenii care �ns� nu b�gau de seam� aproape nimic �n afara negu��torului ambulant. Cu toate acestea, Perrin continu� s�-�i cear� iertare �i �ncerc� s� nu �mbr�nceasc� pe nimeni, �n timp ce �i croia drum spre Rand �i Mat.

��nchipui�i-v�, zise el, c�nd ajunse �n sf�r�it �n apropiere, Bel Tine �i negu��torul ambulant, am�ndou� deodat�. Pun r�m�ag c� sunt �ntr-adev�r artificii.

��i nu �tii nici pe jum�tate ce se �nt�mpl�, r�se Mat.

Perrin �l privi b�nuitor, apoi se uit� �ntreb�tor la Rand.

��A�a e, strig� Rand, apoi f�cu un gest spre mul�imea din ce �n ce mai deas� de oameni care vociferau cu to�ii. Mai t�rziu, ��i explic mai t�rziu. Mai t�rziu, am zis!

�n acea clip�, Padan Fain se ridic� pe capr� �i, pe dat�, mul�imea se potoli. Ultimele cuvinte ale lui Rand r�sunar� �n mijlocul unei lini�ti depline, surprinz�ndu-l pe negu��tor cu un bra� ridicat deasupra capului �i cu gura deschis�. Cu to�ii se �ntoarser� s� se holbeze la Rand. Omule�ul sfrijit de pe capr�, care se a�tepta ca toat� lumea s�-i soarb� primele cuvinte de pe buze, �l privi lung �i sfredelitor. Rand se �nro�i tot �i-�i dori s� fi avut statura lui Ewin, ca s� nu ias� at�t de tare �n eviden��. �i prietenii s�i se mutar�, st�njeni�i, de pe un picior pe altul. Nu trecuse mai mult de un an de c�nd Fain �i b�gase pentru prima oar� �n seam�, recunosc�ndu-i drept b�rba�i. �n general, Fain nu avea timp pentru niciunul dintre cei prea mici pentru a cump�ra lucruri din c�ru�a lui. Rand spera c� nu fusese din nou redus la rang de copil �n ochii negu��torului.

Dreg�ndu-�i puternic glasul, Fain �i smuci mantia groas�.

��Nu, nu mai t�rziu, declam� negu��torul ambulant, ridic�nd din nou un bra�, cu un gest solemn. Chiar acum am s� v� spun.

�n timp ce vorbea, f�cea gesturi largi, rev�rs�ndu-�i spusele asupra mul�imii.

��Voi crede�i c� a�i avut necazuri aici, �n �inutul celor Dou� R�uri, nu-i a�a? Ei bine, toat� lumea are necazuri, din Mana Pustiitoare p�n� la miaz�zi, �n Marea Furtunilor, de la Oceanul Aryth din apus �i p�n� la Pustiul Aielilor, din r�s�rit. �i chiar �i mai departe. Zice�i c� iarna a fost mai aprig� dec�t oricare alta, friguroas� de v� �nghe�a s�ngele �n vine �i v� trosneau oasele? Ah, dar iarna a fost geroas� �i aprig� peste tot. �n �inuturile de la Hotare, iernii voastre i s-ar spune prim�var�. Dar prim�vara nu mai vine, zice�i? Lupii v-au omor�t oile? Poate c� au atacat �i oamenii? Asta e? P�i, s� vedem. Prim�vara �nt�rzie peste tot. Peste tot sunt lupi, fl�m�nzi, dornici de fiecare buc��ic� de carne �n care-�i pot v�r� col�ii, fie oaie, fie vac�, fie om. Dar sunt lucruri �i mai rele dec�t lupii sau iarna. Exist� unii care ar fi mul�umi�i s� aib� parte numai de micile voastre necazuri.

F�cu o pauz�, a�tept�nd r�spuns.

��Ce ar putea fi mai r�u dec�t lupii care omoar� oile �i oamenii? �ntreb� Cenn Buie, iar al�ii murmurar� a �ncuviin�are.

��Oamenii care se omoar� �ntre ei, r�spunse negu��torul ambulant, pe un ton tragic, isc�nd �oapte de uluire, care se �nte�ir� pe m�sur� ce el povestea mai departe. E r�zboi, asta spun. E r�zboi �n Ghealdan, r�zboi �i haos. Z�pezile din P�durea Dhallin sunt ro�ii de s�nge. V�zduhul e plin de corbi �i de cronc�nitul lor. Armatele m�r��luiesc spre Ghealdan. Na�iuni �ntregi, clanuri �i oameni de vaz� �i trimit solda�ii la lupt�.

��R�zboi?

Cuv�ntul neobi�nuit se rostogoli �ov�ielnic de pe buzele lui jup�n al�Vere. Nimeni din �inutul celor Dou� R�uri nu avusese vreodat� de-a face cu r�zboiul.

��De ce se r�zboiesc?

Fain r�nji, iar Rand avu impresia c� �i b�tea joc de izolarea s�tenilor fa�� de lume, �i de ne�tiin�a lor. Negu��torul ambulant se aplec� �nainte, de parc� voia s�-i �mp�rt�easc� Starostelui o tain�, dar �oapta sa era de fapt menit� s� r�zbat� prin mul�ime, �i a�a se �i petrecu.

��Stindardul Dragonului a fost �n�l�at, iar oamenii se adun� s�-i se opun�. �i s�-l sprijine.

Din toate g�tlejurile deodat� se �nal�� un oftat, iar Rand se sim�i, �n ciuda voin�ei sale, cuprins de un fior.

��Dragonul, gemu cineva. Cel �ntunecat umbl� liber prin Ghealdan!

��Nu Cel �ntunecat, m�r�i Haral Luhhan. Dragonul nu e Cel �ntunecat. �i, oricum, �sta-i un fals Dragon.

��S� auzim ce are de spus jup�n Fain, vorbi starostele, dar nimeni nu se l�sa a�a de u�or; oamenii strigau din toate p�r�ile, glasurile de b�rba�i �i femei �n�l��ndu-se unele peste altele.

��E la fel de r�u ca �i Cel �ntunecat!

��Dragonul a fr�nt lumea, nu?

��El a iscat totul! El a f�cut s� vin� Vremea R�t�cirii!

��Cunoa�te�i profe�iile! C�nd rena�te Dragonul, o s� fie mai r�u dec�t �n cele mai ur�te �nchipuiri!

��Nu-i dec�t unul din fal�ii Dragoni. Nu se poate s� fie altfel!

��i ce �nsemn�tate are asta? Aminti�i v� de ultimul dintre fal�ii Dragoni. �i el a st�rnit un r�zboi. Mii de oameni au murit, nu-i a�a, Fain? A asediat Illian.

��Sunt timpuri rele! De dou�zeci de ani, nimeni nu s-a mai dat drept Dragonul Ren�scut, iar acum au fost trei �n ultimii cinci ani. Timpuri rele! Uita�i-v� ce se-nt�mpl� cu vremea!

Rand schimb� c�te o privire cu Mat �i cu Perrin. Ochii lui Mat sc�nteiau de �nc�ntare, �n schimb Perrin se str�mba �ngrijorat. Rand �i amintea perfect de toate pove�tile pe care le auzise despre b�rba�ii care-�i spuneau Dragonul Ren�scut, �i, chiar dac� p�n� la urm� se dovediser� ni�te impostori � pentru c� muriser� sau disp�ruser� f�r� s� �ndeplineasc� vreo profe�ie � tot f�cuser� lucruri �ndeajuns de rele. Na�iuni �ntregi nimicite de r�zboi, cet��i �i ora�e incendiate. Mor�ii c�deau ca frunzele de toamn�, �i fugarii se �nghesuiau pe drumuri, ca oile �ntr-un �arc. A�a spuneau negu��torii ambulan�i �i marii negu��tori, �i to�i oamenii din �inutul celor Dou� R�uri care aveau pu�in bun sim� �i credeau pe cuv�nt. Lumea urma s� se sf�r�easc�, dup� cum spuneau unii, c�nd adev�ratul Dragon avea s� se trezeasc� din nou la via��.

��nceta�i! strig� starostele. T�cere! Nu v� mai da�i de ceasul mor�ii din pricina propriilor �nchipuiri. L�sa�i-l pe jup�n Fain s� ne povesteasc� despre acest fals Dragon.

Oamenii �ncepur� s� se lini�teasc�, dar Cenn Buie refuz� s� se lase redus la t�cere.

��Dar este oare un fals Dragon? �ntreb� me�terul de acoperi�uri, cu o voce sumbr�.

Jup�n al�Vere clipi ca �i cum ar fi fost luat prin surprindere, apoi se r�sti la el:

��Nu fi neghiob b�tr�n, Cenn!

Dar era prea t�rziu: Cenn izbutise s� a��e din nou mul�imea.

��Nu se poate s� fie Dragonul Ren�scut! Lumina s� ne ajute, nu se poate!

��Prost b�tr�n ce e�ti, Buie! �ii neap�rat s�-�i atragi nenorocul, a�a-i?

��Mai lipse�te s� roste�ti numele Celui �ntunecat! �i-a luat Dragonul min�ite, Cenn Buie! �ncerci s� ne faci r�u tuturor!

Cenn privi sfid�tor �n jur, �ncerc�nd s�-i intimideze din priviri pe cei care-l dojeneau, �i ridic� glasul:

��Nu l-am auzit pe Fain s� vorbeasc� despre un �fals� Dragon. Voi l-a�i auzit? C�sca�i ochii! Unde sunt recoltele, care ar trebui s� fie deja p�n� la genunchi, sau mai bine? De ce e �nc� iarn�, c�nd prim�vara trebuia s� fi venit de o lun�?

C��iva �i strigar� m�nio�i s�-�i �in� gur�.

��Nu tac! Nici mie nu-mi plac astfel de vorbe, dar refuz s�-mi v�r capul �n p�m�nt �i s� a�tept s� vin� unul din Taren Ferry s�-mi taie g�tul. �i de data asta nu-l mai a�tept nici pe Fain s�-�i fac� mendrele. Ia, negu��torule, vorbe�te deslu�it. Ce-ai auzit? Ei? B�rbatul �sta e un Dragon fals?

Fain nu d�du niciun semn c� ve�tile pe care le adusese l-ar fi tulburat. Nu f�cu dec�t s� ridice din umeri �i s�-�i duc� un deget ciol�nos la nas.

��P�i, la asta cine poate r�spunde limpede, p�n� ce nu se termin� totul?

Se opri �i r�nji �n felul lui secretos, rotindu-�i ochii peste mul�ime ca �i cum �i-ar fi imaginat reac�ia oamenilor �i i s-ar fi p�rut amuzant�.

��Un lucru �tiu, zise el, foarte non�alant, anume c� b�rbatul poate folosi Puterea Suprem�. Ceilal�i nu puteau. El �ns� poate conduce. P�m�ntul se crap� la picioarele du�manilor s�i �i zidurile puternice se n�ruie la porunc�. Fulgerul cade c�nd �l cheam� el �i love�te acolo unde-i arat�. Asta am auzit, de la ni�te oameni de �ncredere.

Se l�s� o t�cere uluit�. Rand �i privi prietenii. Perrin ar�ta de parc� vedea �n fa�a ochilor ni�te lucruri care nu-i pl�ceau, dar Mat tot mai p�rea �nc�ntat.

Tam, o idee mai tulburat dec�t �i st�tea �n fire, �l trase pe Staroste la o parte, dar �nainte s�-i fi putut spune ceva, Ewin Finngar izbucni:

��O s� �nnebuneasc� �i o s� moar�! �n pove�ti, b�rba�ii care pot conduce Puterea �nnebunesc de fiecare dat�, se pr�p�desc �i mor. Numai femeile o pot atinge. Nu �tie �i el asta?

O scatoalc� de a lui jup�n Buie �l f�cu s� se �ndoaie de durere.

��Gata cu flec�reala, b�iete, se r�sti Cenn, flutur�ndu-�i pumnul noduros �n fa�a lui Ewin. Poart�-te cu respectul cuvenit �i las� asta pe seama celor mai �n v�rst�. Hai, car�-te de aici!

��Lini�te�te te, Cenn, m�r�i Tam. B�iatul e curios �i at�ta tot. Numai de prostiile tale nu aveam nevoie.

��Parc� n-ai avea at��ia ani �n spate, ad�ug� Bran. Aminte�te-�i, o dat� pentru totdeauna, c� faci parte din Sfat.

Chipul br�zdat de riduri al lui Cenn se �ntunec� din ce �n ce mai tare, pe m�sur� ce Tam �i Starostele �l dojeneau, p�n� ce deveni aproape purpuriu.

��Doar �ti�i despre ce soi de femei vorbe�te. Nu te mai �ncrunta la mine, Luhhan, nici tu, Crawe. �sta-i un sat plin de oameni cumsecade, �i e �ndeajuns de r�u s�-l avem �n mijlocul nostru pe Fain �sta care ne vorbe�te despre fal�i Dragoni care folosesc Puterea, �i f�r� s�-l mai punem la socoteal� pe b�iatul �sta prost�nac, vr�jit de Dragon, care s� aduc� vorba despre Aes Sedai. Despre unele lucruri e pur �i simplu mai bine s� nu pomene�ti, chiar dac� voi ave�i de g�nd s�-i da�i prostului de Menestrel voie s� v� spun� toate pove�tile pe care le dori�i. Nu-i bine �i nu-i firesc.

��N-am v�zut, n-am auzit �i n-am mirosit niciodat� un lucru despre care s� nu po�i pomeni, vorbi Tam, dar Fain �nc� nu ispr�vise.

��Femeile Aes Sedai au luat deja masuri, gl�sui tare negu��torul ambulant. Mai multe dintre ele au plecat din Tar Valon c�lare, spre miaz�zi. De vreme ce b�rbatul �sta poate m�nui Puterea, numai ele �l pot �nfr�nge, oric�t s-ar lupta ceilal�i, �i numai ele se pot ocupa, dup� aceea, de soarta lui � dac� reu�esc s�-l �nfr�ng�.

Cineva din mul�ime gemu cu glas tare �i chiar �i Tam �i Bran schimbar� c�te o privire �ngrijorat�. S�tenii se adunau laolalt�, �n grupuri mici, iar unii �i str�ngeau mantiile pe l�ng� corp, de�i, la drept vorbind, v�ntul se mai domolise un pic.

��Sigur c� o s�-l �nfr�ng�, strig� cineva.

��Fal�ii Dragoni o p��esc mereu, p�n� la urm�.

��Trebuie s�-l �nfr�ng�, nu-i a�a?

��i dac� nu, ce se �nt�mpl�?

�n cele din urma, Tam reu�ise s�-i �opteasc� ceva la ureche Starostelui, iar Bran, �ncuviin��nd din c�nd �n c�nd, �i f�r� s� bage �n seam� h�rm�laia din jurul lor, �l a�tept� s� termine, apoi �i �n�l��, la r�ndul lui, glasul:

��Asculta�i-m� cu to�ii! T�ce�i �i asculta�i-m�!

Strig�tele se potolir� din nou, p�n� ce devenir� doar ni�te murmure.

��Astea nu-s ni�te simple ve�ti din afar�. Trebuie s� fie cercetate de Sfat. Jup�n Fain, vino, rogu-te, cu noi �n han. Avem s�-�i punem c�teva �ntreb�ri.

��Pai, chiar mi-ar prinde bine o can� cu vin fiert �i dres, r�spunse negu��torul ambulant, chicotind; s�ri din c�ru��, �i �terse palmele pe hain� �i-�i �ndrept� vesel mantia. Vre�i, v� rog, s� vede�i de caii mei?

��Vreau s� �tiu �i eu ce are de spus! se auzir� mai multe glasuri protest�nd.

��Doar n-o s�-l duce�i cine �tie pe unde! Nevast�-mea m-a trimis s� cump�r ace!

Acest din urm� glas era al lui Wit Congar. El �i l�s� umerii �n jos, sub povara privirilor piezi�e pe care-i le aruncar� unii, dar r�mase pe pozi�ii.

��Avem �i noi dreptul s� punem �ntreb�ri, strig� cineva din spatele mul�imii. Eu�

��Lini�te! tun� Starostele, reu�ind s�-i reduc� pe to�i la o t�cere uluit�. Dup� ce Sfatul va fi aflat tot ce trebuie, jup�n Fain se va �ntoarce s� v� spun� toate nout��ile. �i s� v� v�nd� oale �i ace. Hu! Tad! Duce�i caii lui jup�n Fain �n grajd.

Tam �i Bran se a�ezar� de o parte �i de alta a negu��torului, restul membrilor Sfatului adun�ndu-se �n spatele lor, �i astfel tot grupul se strecur� �n hanul Izvorul de Vin, �nchiz�nd sec u�a �n nasul celor care �ncercau s�-�i fac� �i ei loc. Ace�tia bubuir� �n u��, dar, drept r�spuns, se auzi un singur strig�t al Starostelui:

��Duce�i-v� acas�!

Oamenii se adunar� �n fa�a hanului, coment�nd cu voce joas� ce le spusese negu��torul ambulant, �i ce �nsemna asta, �i ce fel de �ntreb�ri punea Sfatul, �i motivele pentru care ar trebui s� li se dea �i lor voie s� asculte �i s� pun� �ntreb�ri. Unii tr�geau cu ochiul pe ferestrele din fa�� ale hanului, iar c��iva �ncepur� chiar s�-i ia la �ntreb�ri pe Hu �i pe Tad, de�i nu era c�tu�i de pu�in limpede ce ar fi trebuit s� �tie ace�tia din urm�. Cei doi gr�jdari, oameni zdraveni �i lini�ti�i, nu r�spunser� dec�t prin c�te un morm�it �i-�i v�zur� de treab�, desh�m�nd caii de la c�ru��, unul c�te unul; dup� ce terminar�, nu se mai �ntoarser�.

Rand nu b�g� �n seama mul�imea. El se a�ez� pe un col� al vechii funda�ii din piatr�, �i str�nse mantia pe l�ng� trup �i r�mase cu ochii a�inti�i spre u�a hanului. Ghealdan. Tar Valon. P�n� �i numele erau ciudate �i fascinante. Erau locuri pe care le �tia numai din pove�tile negu��torilor ambulan�i �i ale g�rzilor marilor negu��tori. Aes Sedai, r�zboaie �i Dragoni f��arnici: despre toate acestea vorbeau pove�tile spuse noaptea t�rziu, la gura vetrei, �n timp ce o lum�nare arunca umbre stranii pe perete, iar v�ntul �uiera, lovindu-se de obloane. Una peste alta, i se p�rea mai bine s� aib� parte de furtuni de z�pad� �i de lupi. Totu�i, pesemne c� via�a din afara �inutului celor Dou� R�uri era diferit� � era ca �i cum ai fi tr�it �n mijlocul unei pove�ti spuse de un Menestrel. O aventur�. O aventur� de lung� durat�. O via�� ntreag� de aventuri.

�ncet, �ncet, s�tenii se r�sp�ndir�, f�r� s� �nceteze s� murmure �i s� clatine din cap. Wit Congar se opri o clip� s� se holbeze �n interiorul c�ru�ei p�r�site, de parc� s-ar fi a�teptat s� g�seasc� un alt negu��tor ambulant ascuns �n�untru. �n cele din urma, r�maser� numai c��iva tineri. Mat �i Perrin venir� �i ei l�ng� Rand.

��Cred c� toat� povestea asta e mai tare �i dec�t Menestrelul, zise Mat, �nc�ntat. M� �ntreb dac� o s� ajungem �i noi s�-l vedem pe falsul Dragon.

Perrin �i cl�tin� capul, acoperit cu un p�r des.

��Eu nu vreau s�-l v�d. Altundeva, poate, dar nu �n �inutul celor Dou� R�uri. Nu �i dac� asta �nseamn� r�zboi.

��Nici dac� asta �nseamn� s� ne trezim aici cu Aes Sedai, ad�ug� Rand. Sau ai uitat cumva cine a iscat Fr�ngerea? E adev�rat c� Dragonul a pornit-o, dar cei care au fr�nt cu adev�rat lumea au fost Aes Sedai.

��Am auzit odat� o poveste, �ncepu Mat, vorbind rar, de la una din g�rzile unui negu��tor de l�n�. El zicea c� Dragonul va rena�te �n momentul cel mai greu pentru omenire �i c� ne va salva pe to�i.

��Dac� asta credea, era un prost�nac, rosti ferm Perrin. �i tu la fel, c� ai stat s�-l ascul�i.

B�iatul nu p�rea m�nios; nu era iute din fire. Numai c�, uneori, fantezia lui Mat, iute ca argintul viu, �l scotea din s�rite, �i atunci glasul �i tr�da oarecum starea.

��mi �nchipui c� �i-a mai zis �i c�, dup� aceea, o s� tr�im cu to�ii �ntr-o nou� V�rst� a Legendelor.

��N-am zis c� l-am �i crezut, protesta Mat. Doar l-am ascultat. A auzit �i Nynaeve, �i am crezut c� o s� ne jupoaie de vii pe am�ndoi. El � adic� Str�jerul � mi-a zis c� foarte mul�i oameni cred �n asta, numai c� le e fric� s� m�rturiseasc�, le e fric� de Aes Sedai �i de Copiii Luminii. Dup� ce s-a n�pustit Nynaeve la noi, n-a mai vrut s�-mi spun� nimic. Iar ea ne-a p�r�t negu��torului, care a zis c� nu o s�-l mai ia niciodat� cu el.

��Bravo lui, zise Perrin. Dragonul � s� ne salveze? Asta-mi pare o vorb� demn� de Coplin.

��n ce str�mtoare am putea ajunge, ca s� vrem s� ne salveze Dragonul? se �ntreb� Rand. E ca �i cum i-am cere ajutor Celui �ntunecat.

��Asta nu mi-a zis, r�spunse �ov�ielnic Mat. �i n-a pomenit nici de vreo nou� V�rst� a Legendelor. A spus c� lumea va fi rupt� �n buc��i la venirea Dragonului.

��Asta chiar c� ne-ar salva, rosti Perrin sec. O alta Fr�ngere.

��Ardem-ar focul! m�r�i Mat. �ncerc numai s� v� povestesc ce am auzit �i eu.

Perrin clatin� din cap.

��Vreau doar ca femeile alea Aes Sedai �i cu Dragonul, fals sau adev�rat, s� stea departe. Poate a�a, �inutul celor Dou� R�uri va fi cru�at.

��Chiar crezi c� sunt Iscoade ale Celui �ntunecat? se �ncrunt� Mat g�nditor.

��Cine? �ntreba Rand.

��Aes Sedai.

Rand �i arunc� o privire lui Perrin, care ridic� din umeri.

��Pove�tile, �ncepu el rar, dar Mat �l �ntrerupse.

��Nu toate pove�tile spun c� ele l-ar sluji pe Cel �ntunecat, Rand.

��Pe Lumin�, Mat, zise Rand, ele au iscat Fr�ngerea. Ce mai vrei?

��Ei, a�a o fi, ofta Mat; �n clipa urm�toare �ns�, z�mbea din nou. Mo� Bili Congar zice c� nu exist�. Nici Aes Sedai. Nici Iscoadele Celui �ntunecat. Zice c�-s doar pove�ti. Zice c� el nu crede nici �n Cel �ntunecat.

Perrin pufni.

��Vorbe de Coplin, de la un Congar. Nu-i firesc?

��Mo� Bili a rostit �i numele Celui �ntunecat. Pun pariu c� asta n-o �tia�i!

��Pe Lumin�! exclam� Rand.

R�njetul lui Mat se f�cu mai larg.

��S-a �nt�mplat prim�vara trecut�, chiar �nainte ca g�ndacii s�-i atace c�mpurile � numai pe ale lui, nu �i pe ale altora. Chiar �nainte ca to�i cei din casa lui s� se �mboln�veasc� de friguri galbene. L-am auzit cu urechile mele. �i acuma zice c� nu crede, dar c�nd �i cer s� mai spun� o dat� numele Celui �ntunecat, arunc� dup� mine cu c�te ceva.

��E�ti �ntr-at�t de prost �nc�t s� faci una ca asta, Matrim Cauthon?

Nynaeve al�Meara ap�ru �n mijlocul lor, cu cosi�a de culoare �nchis� petrecut� peste un um�r �i aproape zb�rlit� de m�nie. Rand se ridic� gr�bit. Me�tereasa, o fat� zvelt� �i care de-abia �i venea lui Mat p�n� la um�r, p�rea �n clipa aceea mai �nalt� dec�t to�i ceilal�i, �i nici nu mai conta c� era t�n�r� �i dr�gu��.

��C�nd s-a-nt�mplat asta, am b�nuit eu ceva despre Bili Congar, dar m-am g�ndit c� m�car tu ai mai mult� minte dec�t s�-l provoci la a�a ceva. Oi fi �ndeajuns de mare ca s� te-nsori, Matrim Cauthon, dar de fapt �i de drept maic�-ta n-ar fi trebuit s�-�i dea drumul din sforile cu care te �inea legat de �or�ul ei. Mai e pu�in �i roste�ti �i tu numele Celui �ntunecat.

��Nu, Me�tereas�, protesta Mat; expresia de pe chipul lui arata c� �i ar fi dorit s� fie oriunde, numai acolo nu. Mo� Bili � adic� jup�n Congar � a f�cut-o, nu eu! S�nge �i cenu��, p�i eu�

��Ia vezi cum vorbe�ti, Matrim!

Rand �i �ndrept� spatele, de�i privirea ei fioroas� nu era pentru el. Perrin p�rea la fel de ab�tut. Ceva mai t�rziu, unul dintre ei avea cu siguran�� s� se pl�ng� de faptul c� fuseser� certa�i de o femeie care nu era cu mult mai �n v�rst� dec�t ei � a�a se �nt�mpla �ntotdeauna dup� dojenile lui Nynaeve, de�i niciodat� de fa�� cu ea; numai c�, �n prezen�a ei, diferen�a de v�rst� p�rea �ndeajuns de mare. Mai ales dac� era sup�rat�. B��ul pe care-l �inea �n m�n� avea un cap�t gros �i unul sub�ire ca o nuia � iar ea nu se sfia deloc s�-l foloseasc� �mpotriva celor pe care-i b�nuia c� se comport� proste�te. Orice v�rst� �i orice pozi�ie aveau, puteau s-o-ncaseze peste cap, peste m�ini sau peste picioare.

Rand era at�t de atent la Me�tereas�, �nc�t, �n prima clip�, nici nu-�i d�du seama c� aceasta nu era singur�. Dup� ce-�i observ� gre�eala, �ncepu s� se g�ndeasc� s-o �tearg� orice i-ar fi spus Nynaeve dup� aceea, �i orice i-ar fi f�cut.

�n spatele Me�teresei, la c��iva pa�i, st�tea Egwene, care-i privea atent. Era de aceea�i �n�l�ime cu Nynaeve �i avea acela�i ten �nchis la culoare, a�a c�, �n acel moment, putea s� par� o imagine �n oglind� a dispozi�iei �n care se afla aceasta din urm�. St�tea cu bra�ele �ncruci�ate pe piept �i cu buzele str�nse dezaprobator. Gluga mantiei sale moi �i cenu�ii �i umbrea fa�a, iar �n ochii ei mari, c�prui, nu mai era nici urm� de z�mbet.

�Cinstit ar fi fost, se g�ndea Rand, ca el s� aib� c�teva avantaje �n fa�a ei, fiind cu doi ani mai �n v�rst�; dar nu era a�a. Nici �n cele mai bune momente ale sale nu era prea �ndem�natic cu vorbele, atunci c�nd li se adresa fetelor din sat � nu ca Perrin, �n orice caz; iar atunci c�nd Egwene �l privea a�a atent, cu ochii mari de tot, ca �i cum nici o f�r�m� din aten�ia ei nu se �ndrepta �n alt� parte, pur �i simplu nu reu�ea s�-�i mai st�p�neasc� vorbele. Poate totu�i izbutea s� plece de �ndat� ce Nynaeve termina cu ei. Totu�i, �tia c� n-o s-o fac�, de�i nu-�i d�dea seama de ce.

��Rand al�Thor, vrei s� nu te mai holbezi ca un miel bezmetic, rosti Nynaeve, �i s�-mi spui de ce vorbea�i despre lucruri de care ar trebui s� ave�i bunul sim� s� v� feri�i, vi�ei ce sunte�i?

Rand tres�ri �i-�i lu� ochii de la Egwene; �n momentul �n care Me�tereasa �ncepuse s� vorbeasc�, pe chipul ei �nflorise un z�mbet care-l nedumerea. Glasul lui Nynaeve era t�ios, dar �i ea avea pe chip un �nceput de z�mbet �tiutor; p�n� la urm�, Mat izbucni �n hohote de r�s. Z�mbetul Me�teresei disp�ru, iar ea �i arunc� lui Mat o privire care-l f�cu s�-i r�m�n� r�sul �n g�t.

��Ei bine, Rand? �ntreb� Nynaeve.

Cu col�ul ochiului, el o v�zu pe Egwene, care tot mai z�mbea. �Ce i s-o fi p�r�nd a�a de caraghios?�

��Era destul de firesc s� vorbim despre asta, Me�tereas�, se gr�bi el s� zic�. Negu��torul ambulant, Padan Fain� �i to�i� Jup�n Fain a adus ve�ti despre un fals Dragon undeva prin Ghealdan �i despre r�zboi �i Aes Sedai. Sfatul a fost de p�rere c� sunt lucruri �ndeajuns de importante ca s� stea cu el de vorb�. Iar noi, despre ce altceva s� vorbim?

Nynaeve scutur� din cap.

��Deci de asta c�ru�a negu��torului a r�mas aici, p�r�sit�. Am auzit oamenii care se gr�beau s�-i ias� �n cale, dar nu puteam s� plec de l�ng� jup�neasa Ayellin p�n� nu-i sc�dea febra. Zici c� Sfatul �i pune �ntreb�ri negu��torului despre ce se �nt�mpl� �n Ghealdan? A�a cum �i cunosc eu, �i pun numai �ntreb�ri gre�ite. Numai Soborul Femeilor poate afla ceva cu adev�rat folositor.

Potrivindu-�i bine mantia pe umeri, ea intra �n han. Egwene n-o urm�. C�nd u�a se �nchise �n spatele lui Nynaeve, fata se post� �n fa�a lui Rand. Nu se mai �ncrunta, dar privirea ei fix� �l nelini�tea. Se uit� spre cei doi prieteni, dar ei se duser� mai �ncolo, p�r�sindu-l cu ni�te r�njete largi pe buze.

��N-ar trebui s�-i permi�i lui Mat s� te amestece �n toate prostiile astea, Rand, �ncepu Egwene, solemn� ca �ns�i Me�tereasa; apoi, brusc, se puse pe chicotit. Nu te-am mai v�zut ar�t�nd a�a de c�nd Cenn Buie v-a prins, pe tine �i pe Mat, urca�i �n merii lui; pe atunci avea�i zece ani.

El se mut� de pe un picior pe altul �i �i privi prietenii care st�teau �n apropiere; Mat vorbea �i gesticula �nsufle�it.

��Dansezi cu mine m�ine?

De fapt, nu asta voia s� spun�. Voia �ntr-adev�r s� danseze cu ea, dar, �n acela�i timp, ar fi dat orice s� scape de st�njeneala care �l cuprindea f�r� gre� atunci c�nd era l�ng� ea. A�a se sim�ea �i acum.

Col�urile gurii ei se ridicar� �ntr-un z�mbet slab.

��Dup� amiaz�, r�spunse ea. Diminea�� sunt ocupat�.

Dinspre ceilal�i se auzi exclama�ia lui Perrin:

��Un Menestrel!?

Egwene se �ntoarse spre ei, dar Rand �i puse o m�n� pe bra�:

��Ocupat�? Cum a�a?

�n ciuda frigului, ea �i d�du gluga pe spate �i, cu un gest aparent nep�s�tor, �i trase p�rul peste um�r. C�nd o v�zuse ultima data, p�rul �i c�dea pe umeri �n bucle �ntunecate, legat numai cu o panglic� ro�ie; acum �ns�, fusese �mpletit �ntr-o cosi�� lung�.

B�iatul se holb� la cosi�� ca la o viper�, apoi arunc� o scurt� privire spre St�lpul Prim�verii, care acum r�m�sese p�r�sit pe Paji�te, gata pentru ziua urm�toare. Diminea�� urma ca femeile nem�ritate, dar ajunse la v�rsta m�riti�ului, s� danseze �n jurul s�u. Rand �nghi�i �n sec. Nici nu-i trecuse prin cap c� Egwene avea s� ajung� la v�rsta potrivit� �n acela�i timp cu el.

��Dac� ajunge cineva la v�rsta m�riti�ului, �ng�im� el, nu �nseamn� ca trebuie s-o �i fac�. Nu imediat.

��Fire�te ca nu. Poate niciodat�.

Rand clipi uimit.

��Niciodat�?

��De obicei Me�teresele nu se m�rit�. Am luat lec�ii de la Nynaeve, �tii? Ea zice c� am har, c� pot �nv��a s� ascult v�ntul. Mi-a zis c� nu toate Me�teresele pot s-o fac�, de�i a�a pretind.

��Me�tereas�! strig� el amuzat, f�r� s� observe sclipirea periculoas� din ochii fetei. P�i, Nynaeve va fi Me�tereas� aici cel pu�in �nc� vreo cincizeci de ani. Probabil c� �i mai mult. O s�-�i petreci via�a f�c�ndu-�i ucenicia cu ea?

��Mai sunt �i alte sate, r�spunse ea �nsufle�it�. Nynaeve zice c� satele de la miaz�noapte de Taren �i aleg aproape �ntotdeauna o Me�tereas� din alt� parte. Li se pare c�, �n felul �sta, ea n-o s� aib� prefera�i printre oamenii din sat.

Buna dispozi�ie a b�iatului se topi la fel de repede cum ap�ruse.

��S� pleci din �inutul celor Dou� R�uri? P�i, a�a n-am s� te mai v�d niciodat�.

��i vrei s� zici c� nu �i-ar pl�cea? Nu mi-ai dat niciun semn c� �i-ar p�sa, �n ultima vreme.

��Nimeni nu pleac� din �inutul celor Dou� R�uri, continu� el. Poate doar c�te cineva din Taren Ferry, dar �ia sunt oricum oameni ciuda�i. Nici nu seam�n� cu noi, ceilal�i.

Egwene scoase un oftat de exasperare.

��Poate sunt �i eu ciudat�. Poate mai vreau s� v�d �i alte locuri, despre care am auzit din pove�ti. La asta nu te-ai g�ndit?

��Ba fire�te c� da. �i eu cad pe g�nduri uneori, dar �tiu s� fac diferen�a �ntre vise �i realitate.

��i vrei s� spui c� eu nu? rosti ea, furioas�, �i-i �ntoarse de �ndat� spatele.

��Nu asta voiam s� spun. Vorbeam despre mine. Egwene?

Ea �i trase mantia pe l�ng� trup, ca un zid care s-o despart� de el, �i, �n�epat�, se duse c��iva pa�i mai departe. B�iatul �i frec� sup�rat fruntea. Cum s�-i explice? Nu era prima dat� c�nd ea �i r�st�lm�cea vorbele, sco��nd din ele altceva dec�t avusese inten�ia s� pun� acolo. �n dispozi�ia �n care era acum, un singur pas gre�it n-ar fi f�cut dec�t s� �nr�ut��easc� lucrurile, iar Rand era destul de sigur c� aproape orice ar fi g�sit de spus ar fi fost gre�it.

Atunci, Mat �i Perrin se �ntoarser�. Egwene nu-i b�g� �n seam�. Ei o privir� �ov�ielnic, apoi se adunar� �n jurul lui Rand.

��i Perrin a primit o moned� de la Moiraine, zise Mat. La fel ca ale noastre.

El se opri o clipa, apoi ad�ug�:

��i l-a v�zut �i pe c�l�re�.

��Unde? �ntreba Rand. C�nd? L-a mai v�zut cineva? Ai spus cuiva?

Perrin �i ridic� bra�ele groase, f�c�ndu-i semn s� o ia mai �ncet.

��Pe r�nd, pe r�nd. L-am v�zut la marginea satului, privind fier�ria, chiar ieri, la apus. Mi-a dat fiori, z�u a�a. I-am spus lui jup�n Luhhan, dar c�nd s-a uitat el, nu mai era nimeni. Mi-a zis c� am �nceput s� am vedenii. Dar atunci c�nd am stins focul �i am str�ns uneltele, �i-a luat cu el ciocanul cel mai gros. N-a mai f�cut asta niciodat�.

��Deci te-a crezut, socoti Rand, dar Perrin d�du din umeri.

��Nu �tiu. L-am �ntrebat de ce �i-a luat ciocanul, dac� nu erau dec�t ni�te vedenii, �i mi-a zis ceva despre lupii care au devenit �ntr-at�t de �ndr�zne�i �nc�t intr� �i �n sat. Poate a crezut c� asta am v�zut, dar ar trebui s� �tie c� pot s� deslu�esc un lup de un b�rbat c�lare, chiar �i �n amurg. �tiu ce am v�zut, �i nimeni nu m� poate face s� cred altceva.

��Eu te cred, rosti Rand. Adu-�i aminte c� l-am v�zut �i eu.

Perrin morm�i satisf�cut, ca �i cum p�n� atunci nu fusese sigur de asta.

��Ce tot vorbi�i acolo? �ntreb� deodat� Egwene.

Pe dat�, Rand �i dori s� fi vorbit mai �ncet. Ar fi f�cut-o, dac� �i-ar fi dat seama c� fata �i asculta. Mat �i Perrin, r�njind ca ni�te n�t�ngi, se d�dur� peste cap s�-i povesteasc� despre �nt�lnirile lor cu c�l�re�ul cu mantie neagr�, dar Rand r�mase t�cut. Era sigur c� �tia ce urma s� le spun� Egwene, dup� ce terminau.

��A avut dreptate Nynaeve, vorbi solemn Egwene, dup� ce cei doi b�ie�i t�cur�. Niciunul din voi nu trebuia dezlegat din sfori. Mai exist� �i oameni care c�l�resc, afla�i de la mine. Asta nu-i face s� fie mon�tri cobor��i din pove�tile Menestrelilor.

�n sinea lui, Rand se felicit� � avusese perfect� dreptate. Ea �ns� se �ndrept� acum spre el.

��i tu te apuci s� r�sp�nde�ti asemenea pove�ti! Uneori n-ai pic de minte, Rand al�Thor. Iarna a fost �i a�a destul de �nfrico��toare; nu mai speria�i copiii!

Rand f�cu o str�mb�tur� amar�.

��N-am r�sp�ndit nimic, Egwene. Dar am v�zut ce-am v�zut, �i nu era un fermier care-�i c�uta vaca r�t�cit�.

Egwene trase ad�nc aer �n piept �i deschise gura, dar nu mai apuc� s� mai zic� nimic, c�ci u�a hanului se deschise �i un b�rbat cu o claie de p�r alb ie�i �n grab�, de parc�-l urm�rea cineva.

4Menestrelul

U�a hanului se tr�nti �n spatele b�rbatului cu p�r alb, iar el se �ntoarse pe c�lc�ie, uit�ndu-se ur�t la ea. Era zvelt �i ar fi fost �nalt dac� nu ar fi umblat cu umerii adu�i, dar se mi�ca sprinten, �n ciuda faptului c� ar�ta �n v�rst�. Mantia lui p�rea o adun�tur� de petice, cu forme ciudate �i de m�rimi diferite; erau sute de petice, divers colorate, care fluturau la fiecare adiere. De fapt, Rand observ� c� era destul de groas�, �n ciuda a ceea ce spusese jup�n al�Vere, iar peticele erau doar cusute pe deasupra, �n chip de podoabe.

��Menestrelul! �opti �nc�ntat� Egwene.

B�rbatul cu p�r alb se r�suci, cu mantia flutur�ndu-i �n v�nt. Haina sa cea lung� avea m�neci ciudate, care at�rnau, �i buzunare mari. Must��ile groase, la fel de albe ca p�rul de pe cap, �i tremurau �n jurul gurii, iar chipul s�u era zb�rcit ca un copac care �ndurase multe vitregii. F�cu un gest poruncitor c�tre Rand �i ceilal�i, cu pipa sa cu mu�tiucul lung, bogat �mpodobit�, din care se �n�l�a un fir de fum. Ochii s�i alba�tri se i�eau sfredelitori de sub spr�ncenele albe �i stufoase.

Rand se holb� la ochii b�rbatului aproape la fel de mult pe c�t se holbase la restul �nf��i��rii sale. To�i oamenii din �inutul celor Dou� R�uri aveau ochii �nchi�i la culoare, la fel ca majoritatea negu��torilor, �i a g�rzilor lor, �i a tuturor celorlal�i oameni pe care-i v�zuse p�n� atunci. Cei din neamurile Congar �i Coplin �l batjocoriser� pentru ochii s�i cenu�ii, p�n� �n ziua �n care se hot�r�se s�-i trag� lui Ewal Coplin un pumn �n nas; �i ce-l mai be�telise Me�tereasa pentru asta. Se �ntreb� dac� exista vreun loc �n care nimeni s� nu aib� ochii �nchi�i la culoare. �Poate de acolo vine �i Lan.�

��Ce loc mai e �i �sta? �ntreb� Menestrelul, cu o voce joas� care p�rea, cumva, mai puternic� dec�t a celorlal�i oameni; chiar sub cerul liber p�rea c� r�sun� �ntre pere�ii unei vaste �nc�peri. ��r�noii din satul de pe deal mi-au spus c� pot ajunge aici �nainte de l�sarea �ntunericului, dar n-au precizat �i c� ar fi trebuit s� plec cu mult �nainte de pr�nz. C�nd, �n sf�r�it, ajung, �nfrigurat p�n� �n m�duva oaselor �i dornic de un pat c�lduros, hangiul vostru �ncepe s� bomb�ne c�-i prea t�rziu, ca �i cum a� fi fost un porcar vagabond �i nu cel pe care Sfatul Satului �l implorase s�-�i expun� talentul la s�rb�toarea asta minunat�. �i nici m�car nu mi-a spus c� tot el e �i starostele.

κi �ncetini vorba, ca s� poat� r�sufla, �i �i �nv�lui pe to�i �ntr-o uit�tur� sclipitoare, apoi se porni de �ndat�:

��C�nd am cobor�t s�-mi fumez pipa �n fa�a focului �i s� beau o can� cu bere, to�i oamenii din sala mare se holbau la mine ca �i cum eram cel mai neispr�vit dintre cumetrii lor �i nu c�utam dec�t s� �mprumut ceva bani. Un mo�ulic� �ncepe s�-mi fac� moral� despre ce soi de pove�ti ar trebui s� spun sau s� nu spun, apoi o copili�� ip� la mine s� ies afar� �i m� amenin�� cu o ditamai b�ta dac� nu m� mi�c �ndeajuns de repede. Cine a mai auzit ca un Menestrel s� fie tratat �n felul �sta?

Chipul lui Egwene era un spectacol �n sine; se holba cu ochii mari la Menestrel, primul pe care-l v�zuse �n carne �i oase, dar �n acela�i timp ardea de dorin�a s�-i ia ap�rarea lui Nynaeve.

��Ierta�i-ne, jup�n Menestrel, lua cuv�ntul Rand, con�tient c� �i el r�njea proste�te. Era Me�tereasa noastr�, �i�

��Cine, fe�i�oara aia dr�gu��? exclam� Menestrelul. Me�tereasa satului? P�i, la v�rst� ei, ar face mai bine s� cocheteze cu b�ie�ii dec�t s� prevad� vremea �i s� se-ngrijeasc� de bolnavi.

Rand se foi st�njenit de pe un picior pe altul, n�d�jduind ca Nynaeve s� nu aud� vreodat� aceasta p�rere. Cel pu�in nu �nainte ca Menestrelul s�-�i fi terminat num�rul. Perrin clipi speriat auzindu-i cuvintele, iar Mat fluier� neauzit, de parc� am�ndurora le-ar fi trecut prin cap acela�i lucru.

��B�rba�ii f�ceau parte din Sfatul Satului, continu� Rand. Sunt sigur c� nu aveau inten�ia s� par� lipsi�i de polite�e. Problema e c� de-abia am aflat de r�zboiul din Ghealdan �i de b�rbatul care pretinde a fi Dragonul Ren�scut. Falsul Dragon. Un grup de Aes Sedai se �ndreapt� �ncoace dinspre Tar Valon. Sfatul �ncearc� s� hot�rasc� dac� suntem cumva �n pericol �i prin locurile astea.

��Se �tia demult asta, p�n� �i �n Baerlon, rosti dispre�uitor Menestrelul, ultimul loc din lume �n care sose�te vreo �tire. F�cu o pauza, �i roti privirile de jur �mprejurul satului �i ad�ug� sec: Sau� aproape ultimul.

Apoi �i c�zur� ochii pe c�ru�a cu coviltir din fa�a hanului, r�mas� �n p�r�sire, cu oi�tea pr�bu�it� pe p�m�nt.

��A�a, mi s-a p�rut mie c� era �i Padan Fain acolo, �n�untru, ad�ug� el, cu aceea�i voce grav�, a c�rei rezonan�� fusese �ns� �nlocuit� cu o not� de dispre�. Fain �sta s-a priceput dintotdeauna s� r�sp�ndeasc� ve�tile rele cu repeziciune. Cu c�t sunt mai rele, cu at�t se gr�be�te mai tare. E mai mult corb dec�t om.

��Jup�n Fain vine deseori �n Emond�s Field, jup�n Menestrel, �ncepu Egwene, cu o umbr� de sup�rare care r�zb�tea prin �nc�ntarea pe care o resim�ea. E un om foarte vesel �i aduce ve�ti mai mult bune dec�t rele.

Menestrelul o privi o clipa, apoi z�mbi larg.

��Ia uite ce fat� frumoasa! �i-ar trebui ni�te trandafiri s� �i-i prinzi �n p�r. Din p�cate, eu nu pot scoate trandafiri din piatr� seac�, cel pu�in nu anul �sta � dar ce-ai zice s�-mi dai o m�n� de ajutor c�nd �mi fac num�rul? S�-mi dai flautul c�nd am nevoie de el � sau alte instrumente. De obicei, �mi iau ca ajutor fata cea mai frumoas� pe care o g�sesc.

Perrin chicoti, iar Mat, care chicotise �i el pe �nfundate, izbucni �n hohote de r�s. Rand clipi surprins; Egwene �l privea sup�rat�, iar el nu scosese nici m�car un sunet. Fata �i �ndrept� spatele �i spuse, cu un glas mult prea lini�tit:

��i mul�umesc, jup�ne Menestrel. Te ajut cu pl�cere.

��Thom Merrilin, rosti Menestrelul, iar ei se holbar� surprin�i. Thom Merrilin m� cheam�, nu jup�n Menestrel.

κi �ndrept� pe umeri mantia pestri�� i, dintr-odat�, glasul p�ru s�-i r�sune iar�i ca �ntre pere�ii unei mari �nc�peri.

��C�ndva am fost Bard de Curte, iar acum, �ntr-adev�r, am ajuns la m�re�ul rang de Maestru Menestrel, dar m� cheam�, pur �i simplu, Thom Merrilin; Menestrel este numai un titlu cu care m� m�ndresc.

Apoi f�cu o plec�ciune at�t de complicat�, flutur�ndu-�i mantia, �nc�t Mat �ncepu s� aplaude, iar Egwene scoase un murmur apreciativ.

��Jup�n� �� jup�n Merrilin, rosti Mat, care, dup� vorbele Menestrelului, nu �tia prea bine ce form� de adresare s� aleag�, ce se �nt�mpl� �n Ghealdan? �tii ceva despre falsul Dragon? Sau despre Aes Sedai?

��i se pare c-a� fi un negu��tor ambulant, b�iete? morm�i Menestrelul, lovindu-�i podul palmei cu pipa, pe care apoi o f�cu disp�rut� undeva �ntr-un buzunar al mantiei sau al surtucului pe care �l purta; Rand nu reu�i s�-�i dea seama unde sau cum disp�ruse obiectul. Sunt Menestrel, nu gur� spart�. Iar despre Aes Sedai, am luat hot�r�rea s� nu �tiu niciodat� nimic. E mult mai sigur a�a.

��Dar r�zboiul, continu� Mat cu �nsufle�ire, numai c� jup�n Merrilin �l �ntrerupse imediat.

��n r�zboaie, b�iete, ni�te pro�ti ucid al�i pro�ti pentru tot felul de motive proste�ti. Asta-i tot. Eu m� aflu aici �n numele artei.

Brusc, el �ntinse un deget spre Rand.

��Tu, b�iete. �nalt mai e�ti. Mai ai de crescut, dar nu prea cred s� mai fie prin �inut vreun b�rbat a�a �nalt ca tine. �i pun r�m�ag c� nu-s nici mul�i cu ochi ca ai t�i. Una peste alta, ai ditamai umerii �i e�ti �nalt ca un Aiel. Cum te cheam�?

�ov�ind �i f�r� s�-�i dea prea bine seama dac� nu cumva b�rbatul �i b�tea joc de el, Rand �i spuse numele; dar Menestrelul �i �ndreptase deja aten�ia c�tre Perrin.

��Iar tu e�ti aproape c�t un Ogier. Cam pe acolo. Cum te nume�ti?

��Poate dac� a� fi de dou� ori pe at�t, r�se Perrin. Team� mi-e c� eu �i Rand suntem doar ni�te oameni obi�nui�i, jup�n Merrilin, nu f�pturi pl�smuite din pove�tile dumitale. Sunt Perrin Aybara.

Merrilin se trase de musta��.

��I-auzi. F�pturi pl�smuite din pove�tile mele. A�a zici tu? Pesemne ca voi, b�ie�i, sunte�i tare umbla�i prin lume.

Rand ramase t�cut, convins, de acum, c� erau �inta unei batjocuri, dar Perrin vorbi r�spicat.

��Cu to�ii am ajuns p�n� �n Dealul Str�jii �i la Deven Ride. Nu sunt mul�i pe aici care s� se fi dus a�a departe.

Nu se l�uda degeaba � nu-i st�tea �n fire s-o fac�. Spunea pur �i simplu adev�rul.

��i am mai v�zut �i Sm�rcul, ad�ug� Mat; asta chiar c� aducea cu o laud�. Adic� mla�tina din fundul Codrului cu B�l�i. Acolo nu se duce chiar nimeni �n afar� de noi � e plin de nisipuri mi�c�toare �i de pu�uri cu noroi. �i nici �n Mun�ii de Negur� nu se duce nimeni, dar noi am fost o dat�. Cel pu�in p�n� la poale.

��A�a departe? murmur� Menestrelul, continu�nd s� se trag� de must��i.

Lui Rand i se p�ru c� �ncerca s�-�i ascund� un z�mbet �i-l v�zu �i pe Perrin �ncrunt�ndu-se.

��Poart� ghinion s� urci pe mun�i, zise Mat, ca �i cum s-ar fi scuzat c� nu mersese mai departe. Toat� lumea �tie.

��Astea-s prostii, Matrim Cauthon, �l �ntrerupse Egwene, sup�rat�. Nynaeve spune c�

Se opri �i ro�i u�or, arunc�ndu-i lui Thom Merrilin o privire care nu mai era at�t de prietenoas� ca �nainte.

��Nu-i frumos s�-�i ba�i� Nu e�

Se �nro�i �i mai tare �i t�cu. Mat clipi de parc� �ncepea s� b�nuiasc� �i el ce se-nt�mpl�.

��Ai dreptate, copil�, rosti sp�it Menestrelul. �mi cer cu umilin�� iertare. M� aflu aici ca s� v� distrez. Of, of, gura asta bogat� mereu mi-a adus necazuri.

��N-om fi c�l�torit noi a�a de mult ca dumneata, zise sec Perrin, dar ce are a face �n�l�imea lui Rand?

��Uite care-i treaba, b�iete. Ceva mai t�rziu o s� v� cer s� �ncerca�i s� m� ridica�i de la p�m�nt, dar n-o s� o pute�i face. Nici tu, nici prietenul t�u cel �nalt � Rand ai zis, nu? � nici nimeni altcineva. De asta ce mai zici?

Perrin chicoti dispre�uitor.

��Cred c� pot s� �ncerc chiar acum.

Dar c�nd b�iatul f�cu un pas spre el, Thom Merrilin �i f�cu semn s� se retrag�.

��Mai t�rziu, b�iete, mai t�rziu. C�nd se va fi adunat mai mult� lume s� ne vad�. Un artist are nevoie de public.

De c�nd ie�ise Menestrelul din han, pe Paji�te se adunaser� vreo dou�zeci de persoane, b�ie�i �i fete, inclusiv ni�te copii care tr�geau cu ochiul, fermeca�i �i t�cu�i, din spatele celor mai �n v�rst�. Cu to�ii p�reau c� a�teapt� de la Menestrel ni�te minun��ii. B�rbatul cu p�rul alb le arunc� o privire � p�ru s�-i numere �, apoi cl�tin� u�or din cap �i oft�.

��Ei, cred c-a� putea s� v� dau un mic exemplu. Asta ca s� le pute�i spune �i celorlal�i, da? Doar o idee despre ce-o s� vede�i m�ine la S�rb�toarea voastr�.

F�cu un pas �napoi �i deodat� s�ri �n v�zduh, r�sucindu-se �i d�ndu-se peste cap, apoi ateriz�nd drept �n v�rful funda�iei de piatr�, cu fa�a la ei. Mai mult dec�t at�t, chiar �n momentul �n care atinse p�m�ntul cu picioarele, �n m�ini �i ap�rur� trei mingi � una ro�ie, una alb� �i una neagr� � pe care �ncepu de �ndat� s� le �nv�rteasc� prin aer.

Privitorii l�sar� s� le scape o �oapt� � pe jum�tate de mirare, pe jum�tate de pl�cere. P�n� �i Rand uit� de sup�rare. R�nji scurt spre Egwene �i primi drept r�spuns un z�mbet �nc�ntat, apoi se �ntoarser� am�ndoi s� se holbeze la Menestrel.

��Vre�i s-auzi�i pove�ti? strig� Thom Merrilin cu glas puternic. �tiu multe pove�ti �i am s� vi le spun. Am s� le fac s� prind� via�� n fa�a ochilor vo�tri.

De undeva ap�ru �i o minge albastr�, care se al�tur� celorlalte, apoi una verde �i una galben�.

��Pove�ti despre r�zboaie aprige �i despre mari eroi, pentru b�rba�i �i b�ie�i. Pentru femei �i fete, �ntregul Ciclu Aptarigine. Pove�ti despre Artur Paendrag Tanreall, Artur Arip� de �oim, Artur Marele Rege, care a domnit odinioar� peste toate �inuturile, de la Pustiul Aiel p�n� la Oceanul Aryth �i chiar �i dincolo de acesta. Pove�ti minunate despre oameni �i locuri ciudate, despre Omul Verde, despre Str�jeri �i troloci, despre Ogieri �i Aieli. Cele o mie de pove�ti ale lui Anna, �n�eleptul Sf�tuitor. Jaem Pr�p�dul uria�ilor. Cum l-a fermecat Susa pe Jain Neopritul. Mara �i cei trei regi neghiobi.

��Poveste�te-ne despre Lenn, strig� Egwene. Cum a zburat el spre Lun� �n burta unui vultur de foc. Vorbe�te-ne despre fiica sa, Salya, care umbla printre stele.

Rand o privi cu coada ochiului, dar ea p�rea absorbit� de Menestrel. Niciodat� nu-i pl�cuser� pove�tile despre aventuri �i lungi c�l�torii. Preferatele ei erau �ntotdeauna cele amuzante, sau pove�tile despre femei care p�c�leau al�i oameni, presupu�i a fi mai de�tep�i dec�t to�i ceilal�i. Era convins c� ea ceruse s� aud� pove�ti despre Lenn �i Salya ca s�-i fac� �n ciud�. Era cu neputin�� s� nu-�i dea seama c� lumea din afar� nu era un loc potrivit pentru oamenii din �inutul celor Doua R�uri. S� ascul�i pove�ti aventuroase, sau chiar s� visezi la ele, era una; s� le vezi desf�ur�ndu-se �n jurul t�u era cu totul altceva.

��Astea-s pove�ti de demult, zise Thom Merrilin �i, dintr-odat�, �ncepu s� jongleze c�te trei mingi cu fiecare m�n�. Pove�ti din V�rsta de dinaintea V�rstei Legendelor, spun unii. Poate �i mai vechi. Dar �ine�i minte bine, eu cunosc toate pove�tile V�rstelor care au trecut �i vor veni din nou. V�rste �n care oamenii domneau peste ceruri �i stele �i V�rste �n care omul r�t�cea prin lume ca tovar� al fiarelor. V�rste minunate �i V�rste �nfrico��toare. V�rste care au luat sf�r�it c�nd din ceruri a �nceput s� curg� foc �i V�rste os�ndite de z�pezi �i de ghe�uri care au acoperit p�m�nturile �i m�rile. Cunosc toate pove�tile �i pe toate le voi spune. Pove�ti despre Mosk Uria�ul, cu Lancea lui de Foc care ajungea oriunde �n lume, �i despre r�zboaiele lui cu Alsbet, Regina Tuturor. Pove�ti despre Vindec�toarea Materese, Mama Minunatului Ind.

De acum, mingile �ncepuser� s� se roteasc� �n m�inile lui Thom �n dou� cercuri care se intersectau. Glasul s�u p�rea o incanta�ie, iar �n timp ce vorbea, se rotea u�or, ca �i cum �i supraveghea spectatorii pentru a le urm�ri reac�iile.

��Am s� v� povestesc despre sf�r�itul V�rstei Legendelor, despre Dragon �i �ncercarea lui de a-l slobozi pe Cel �ntunecat �n lumea oamenilor. Am s� v� spun despre Vremea Nebuniei, c�nd lumea a fost fr�nt� de c�tre Aes Sedai; despre R�zboaiele Troloce, c�nd oamenii s-au luptat cu trolocii pentru a st�p�nii p�m�ntul; despre R�zboiul de O Sut� de Ani, c�nd oamenii s-au luptat unii cu al�ii �i c�nd au fost f�urite neamurile care exist� �i azi. Am s� v� povestesc aventurile b�rba�ilor �i ale femeilor, ale celor boga�i �i ale celor s�raci, mari �i mici, seme�i �i umili. Asediul Coloanelor Cerului. Cum l-a vindecat Karil, gospodina, pe so�ul ei care sfor�ia. Regele Darith �i c�derea Casei�

Brusc, potopul de cuvinte se opri, �n acela�i timp cu rotirea mingilor pe care Thom le adun� pur �i simplu din aer, r�m�n�nd t�cut. f�r� ca Rand s-o observe, Moiraine se al�turase ascult�torilor. Lan era l�ng� ea, dar trebuia s� te ui�i cu mare aten�ie ca s�-l vezi. O clip�, Thom se uit� chior� la Moiraine, r�m�n�nd cu chipul �i trupul �n�epenite, �n afara mi�c�rilor prin care f�cu mingile s� dispar� �n m�necile largi de la surtuc. Apoi �i f�cu o plec�ciune, desf�c�ndu-�i larg mantia.

��Cu iert�ciune, dumneavoastr� precis nu sunte�i de prin �mprejurimi�

��Doamna! �uier� uimit Ewin. Doamna Moiraine.

Thom clipi, apoi f�cu o nou� plec�ciune, �i mai ad�nc�.

��mi cer din nou iertare� hmm, Doamn�. N-am vrut s� m� ar�t lipsit de respect.

Moiraine f�cu un gest u�or de nep�sare.

��Nici n-am crezut asta, jup�n Bard. Iar numele meu este, pur �i simplu, Moiraine. E adev�rat c� nu sunt de pe aici, sunt o c�l�toare ca �i dumneata, departe de cas� �i singur�. Pentru un str�in, lumea poate fi plin� de primejdii.

��Doamna Moiraine aduna istorisiri, complet� Ewin. Istorisiri despre lucruri care s-au �nt�mplat �n �inutul celor Dou� R�uri; de�i eu, unul, habar n-am ce s-ar fi putut �nt�mpla prin locurile astea despre care s� merite s� faci o poveste.

��Atunci cred c� o s�-�i fie pe plac �i pove�tile mele� Moiraine, zise Thom, privind-o �ntr-un mod evident b�nuitor; se vedea c� nu-i prea pl�cea s-o �nt�lneasc� acolo. Dintr-odat�, Rand se �ntreb� ce soi de distrac�ii i se puteau oferi unei doamne ca aceea �ntr-un ora� ca Baerlon sau Caemlyn � cu siguran�� c� nu putea fi ceva mai grozav dec�t un Menestrel.

��Asta �ine de gusturi, jup�n Bard, r�spunse Moiraine. Unele pove�ti �mi plac, altele nu.

Thom f�cu �nc� o plec�ciune, �i mai ad�nc� dec�t primele, �nclin�ndu-�i trupul de�irat p�n� aproape de p�m�nt.

��Te asigur c� niciuna dintre pove�tile mele nu va displ�cea. Toate vor fi pl�cute �i distractive. �i �mi faci o onoare prea mare. Sunt doar un Menestrel; at�t, �i nimic mai mult.

Drept r�spuns la plec�ciunea lui, Moiraine �nclin� capul cu un gest gra�ios. Vreme de o clip� aduse �nc� �i mai mult cu o doamn� nobil�, a�a cum o numise Ewin, care primea omagiile supu�ilor s�i. Apoi se �ntoarse pe c�lc�ie, iar Lan o urm�, ca un lup care �nso�e�te o leb�d� plutind pe oglinda apei.

Thom r�mase cu ochii dup� ei, �ncrunt�ndu-�i spr�ncenele stufoase �i netezindu-�i cu dosul palmei musta�a lung�, p�n� ce-i v�zu ajun�i la jum�tatea Paji�tii. �Nu-i convine deloc�, se g�ndi Rand.

��Nu mai jonglezi pu�in, te rug�m? �ntreb� Ewin.

��nghite foc, strig� Mat. Vreau s� te v�d �nghi�ind foc.

��Harpa! striga un glas din mul�ime. C�nt� la harp�.

Altcineva pomeni de flaut. Dar tocmai atunci, u�a hanului se deschise, iar b�rba�ii din Sfat ie�ir� cu pa�i ap�sa�i, cu Nynaeve printre ei. Padan Fain nu se afla acolo, dup� cum v�zu Rand; pesemne c� negustorul ambulant se hot�r�se s� r�m�n� la c�ldur�, �n sala mare, cu vinul s�u dres cu mirodenii.

Morm�ind ceva despre �o du�c� tare de rachiu�, Thom Merrilin s�ri repede jos de pe vechea funda�ie. f�r� s�-i pese de strig�tele celor care-l urm�riser� p�n� atunci, se strecur� pe l�ng� membrii Sfatului �nainte ca ace�tia s� fi ie�it bine pe u��.

��Ce-i �sta, Menestrel sau Rege? �ntreb� iritat Cenn Buie. Bani buni cheltui�i aiurea, eu a�a cred.

Bran al�Vere d�du s� se �ntoarc� dup� Menestrel, apoi cl�tin� din cap.

��S-ar prea putea ca omul �la s� fac� mai mult stric�ciuni dec�t lucruri bune.

Nynaeve, preocupat� s�-�i str�ng� mantia pe l�ng� corp, pufni zgomotos.

��Dac� a�a �i-e voia, Bran al�Vere, f�-�i griji din pricina Menestrelului. M�car el se afl� chiar �n Emond�s Field, ceea ce nu se poate spune despre falsul Dragon. Dar dac� tot ��i faci griji, afl� c� mai sunt �i al�ii pe aici care chiar ar trebui s� te preocupe.

��Cu voia dumitale, Me�tereas�, zise scor�os Bran, las� �n seama mea s� hot�r�sc din pricina cui s�-mi fac griji. Jup�neasa Moiraine �i jup�n Lan sunt oaspe�i la hanul meu, ni�te oameni cuviincio�i �i respectabili; eu a�a zic. Nu ei au fost cei care m-au f�cut �neghiob� �n fa�a �ntregului Sfat. Nu ei au fost cei care au spus b�rba�ilor din Sfat c� to�i la un loc n-au minte nici c�t unul singur.

��Oricum, mi se pare c� am fost prea bl�nd�, replic� Nynaeve, �ndep�rt�ndu-se f�r� m�car s� arunce vreo privire �napoi �i l�s�ndu-l pe Bran pe g�nduri, c�ut�nd s�-i dea un r�spuns pe m�sur�.

Egwene �l privi pe Rand de parc� ar fi dorit s�-i spun� ceva, dar �n loc de asta se lu� repede pe urmele Me�teresei. Rand �tia c� trebuia s� existe vreo cale prin care s-o opreasc� s� plece din �inutul celor Dou� R�uri, dar nu-i trecea prin minte dec�t una singur�, pe care nu era gata s-o apuce, chiar dac� ea ar fi fost de acord. �n plus, Egwene aproape c�-i spusese limpede c� nu era de acord, ceea ce-l f�cea s� se simt� �i mai r�u.

��Tinerica asta are nevoie de un b�rbat, morm�i Cenn Buie, �n�l��ndu-se pe c�lc�ie; era deja ro�u la fa�� i chipul i se �ntunec� din ce �n ce mai mult. Nu �tie ce-i �la respectul cuvenit. Noi suntem membrii Sfatului, nu ni�te b�ietani care-i intr� ei �n curte �i�

Starostele pufni zgomotos pe nas, apoi, dintr-odat�, se �ntoarse spre b�tr�nul me�ter de acoperi�uri.

��Taci din gur�, Cenn! Nu te mai purta ca un Aiel cu v�lul negru tras peste ochi!

B�rbatul cel sl�b�nog r�mase �mpietrit locului de uimire. Starostele nu-�i pierdea niciodat� cump�tul. Bran �l fulger� cu privirea.

��Fir-ar s� fie, dar avem lucruri mai bune de f�cut aici dec�t s� ne prostim. Sau ai de g�nd s� ar��i c� Nynaeve are dreptate?

�i cu asta, se �ntoarse �n han, cu pa�i ap�sa�i, �i tr�nti u�a �n urma lui. Membrii Sfatului �i aruncar� c�te o privire lui Cenn, apoi plec� fiecare �n drumul lui, �n afar� de Haral Luhhan, care r�mase s�-l �nso�easc� pe me�terul cu chipul �mpietrit, vorbindu-i �ncet. Fierarul era singurul care-l putea face pe Cenn s�-�i vina �n fire. Rand �i ie�i �n �nt�mpinare tat�lui s�u, cu prietenii dup� el.

��Nu l-am v�zut niciodat� pe jup�n al�Vere a�a de sup�rat, zise �nt�i de toate Rand, ceea ce-i atrase din partea lui Mat o privire dezgustat�.

��Starostele �i Me�tereasa nu prea se �n�eleg, �l l�muri Tam, iar ast�zi s-au �n�eles mai pu�in dec�t de obicei. Asta-i tot. �n fiecare sat e la fel.

��i ce-i cu falsul Dragon? �ntreba Mat, iar Perrin murmur� �i el ceva, ner�bd�tor. Ce se aude cu Aes Sedai?

Tam clatin� �ncet din cap.

��Jup�n Fain nu �tia mult mai mult dec�t apucase deja s� spun�. Cel pu�in nu lucruri care s� ne intereseze pe noi. Ne-a vorbit despre lupte c�tigate �i pierdute, despre ora�e cucerite �i recucerite, dar toate, slav� Luminii, �n Ghealdan. Necazurile nu s-au �ntins, din c�te �tia jup�n Fain.

��Pe mine m� intereseaz� luptele, zise Mat, iar Perrin ad�ug�:

��Ce v-a spus despre asta?

��Pe mine, Matrim, luptele nu m� intereseaz�, vorbi Tam. Dar sunt convins c�, pu�in mai t�rziu, o s�-i fac� pl�cere s� v� povesteasc� toate cele chiar el. Ceea ce m� intereseaz� este c� n-ar trebui s� ne facem griji pentru ce se �nt�mpl� aici, din c�te a decis Sfatul. N-am putut g�si niciun motiv pentru care femeile Aes Sedai s� vin� �ncoace, �n drumul lor spre miaz�zi. C�t despre c�l�toria de �ntoarcere, nu pare probabil ca ele s� vrea s� str�bat� Codrul Umbrelor �i s� treac� �not R�ul Alb.

Auzind asta, Rand �i ceilal�i chicotir�. Erau trei motive pentru care nimeni nu intra �n �inutul celor Dou� R�uri dec�t prin miaz�noapte, pe la Taren Ferry. Primul motiv, fire�te, erau Mun�ii de Negur� afla�i la apus, iar Sm�rcul �nchidea la fel de bine regiunea, pe la r�s�rit. La miaz�zi se afla R�ul Alb, care-�i lua numele de la felul �n care st�ncile �i bolovanii f�ceau ca apele sale repezi s� fiarb� �i s� spumege. Iar dincolo de el se afla Codrul Umbrelor. Pu�ini oameni din �inutul celor Dou� R�uri trecuser� vreodat� dincolo de R�ul Alb, �i �nc� �i mai pu�ini se �ntorseser�, odat� ajun�i acolo. Totu�i, lumea era �n general de acord c� acest Codru al Umbrelor se �ntindea cel pu�in o sut� de mile spre miaz�zi, f�r� nici o potec� �i niciun sat, dar plin de lupi �i de ur�i.

��i cu asta, basta, �n ceea ce ne prive�te, zise Mat, care p�rea cel pu�in dezam�git.

��Nu-i chiar a�a, replic� Tam. Poim�ine o s� trimitem oameni �n Deven Ride �i Dealul Str�jii �i chiar �n Taren Ferry, ca s� aranjeze s� st�m cu to�ii de straj�. C�l�re�i care s� vegheze malurile R�ului Alb �i ale Tarenului, �i al�ii care s� patruleze prin interiorul �inutului. Ar trebui s� facem asta chiar m�ine, dar numai starostele a fost de acord cu mine. Ceilal�i au g�sit de cuviin�� c� n-ar trebui s� cear� nim�nui s�-�i petreac� S�rb�toarea c�l�rind prin �inutul celor Dou� R�uri.

��Dar parc� spunea�i c� n-avem de ce s� ne facem griji, observ� Perrin, iar Tam cl�tin� din cap.

��Am spus c� n-ar trebui s� ne �ngrijor�m, b�iete, nu c� n-am avea motive. Am v�zut oameni care au murit pentru c� s-au l�sat convin�i c� nu are cum s� li se �nt�mple ceva ce n-ar fi trebuit s� li se-nt�mple. Mai mult, luptele o s� scoat� la iveal� fel de fel de oameni. Cei mai mul�i o s� �ncerce numai s� ajung� undeva �n siguran��, dar al�ii o s� caute o cale s� profite de pe urma tulbur�rilor. Celor dint�i o s� le d�m o m�n� de ajutor, dar odat� cu ei trebuie s� ne a�tept�m s� apar� �i ceilal�i.

Pe ner�suflate, Mat �ntreb�:

��Pot s� particip �i eu? C�t mi-a� dori! �ti�i c� m� pricep la fel de bine la c�l�rit ca oricine din sat.

��Vrei s� ai parte de c�teva s�pt�m�ni de frig, de plictiseal� �i de dormit pe p�m�ntul tare? chicoti Tam. Probabil c� altceva n-o s� fie. Eu a�a n�d�jduiesc. Suntem destul de feri�i, chiar �i din calea fugarilor. Dar dac� e�ti hot�r�t, vorbe�te cu jup�n al�Vere. Rand, e vremea s� ne-ntoarcem la ferm�.

Rand clipi surprins.

��Credeam c� r�m�nem aici pentru Noaptea Iernii.

��Am treburi de rezolvat la ferm� �i am nevoie �i de tine.

��Chiar �i a�a, mai avem ore bune de stat. A� vrea s� m� ofer �i eu voluntar pentru str�ji.

��Plec�m chiar acum, r�spunse tat�l s�u pe un ton care nu accepta nici o replic�, apoi adaug� ceva mai bl�nd: O s� ne-ntoarcem m�ine �i o s� ai timp destul s� vorbe�ti cu Starostele. �i timp destul �i pentru S�rb�toare. Te mai las cinci minute, apoi vino �n grajd.

��Vii �i tu cu noi s� faci de straj�? �l �ntreb� Mat pe Perrin, dup� ce plec� Tam. Pun r�m�ag c� �n �inutul celor Dou� R�uri nu s-a-nt�mplat niciodat� ceva de soiul �sta. Pai, dac� ajungem la Taren, poate vedem solda�i sau cine �tie ce. Poate chiar ni�te Spoitori.

��Cred c� vin �i eu, zise �ncet Perrin, dac� jup�n Luhhan n-are nevoie de mine.

��R�zboiul e �n Ghealdan, se r�sti Rand, apoi, cu un efort, �i cobor� vocea: R�zboiul e �n Ghealdan, iar Aes Sedai sunt� Lumina �tie pe unde, dar nu pe aici, oricum. �n schimb, b�rbatul cu mantie neagr� este aici, �n caz c� a�i uitat.

Ceilal�i se uitar� �ncurca�i unul la altul.

��Scuze, Rand, morm�i Mat. Dar nu mi se ofer� prea des prilejul de a face altceva dec�t s� mulg vacile lui taic� meu.

Sub privirile uimite ale celorlal�i, el �i �ndrept� umerii.

��P�i, chiar le mulg, �i �n fiecare zi, a�a s� �ti�i.

��C�l�re�ul negru, �i aminti Rand. Dac� face vreun r�u cuiva?

��Poate c�-i vreun fugar din r�zboi, zise Perrin, f�r� convingere.

��Orice ar fi, rosti Mat, o s�-l g�seasc� str�jile.

��Poate, vorbi Rand, dar s-ar zice c� poate s� dispar� c�nd vrea. Poate ar fi mai bine s� �tie c� trebuie s�-l caute.

��O s�-i spunem lui jup�n al�Vere, c�nd vorbim cu el despre straj�, propuse Mat, iar el le va spune celor din Sfat, �i ei vor spune mai departe.

��Sfatul! exclam� ne�ncrez�tor Perrin. O s� avem noroc dac� Starostele nu ne r�de �n nas. Jup�n Luhhan �i tat�l lui Rand au deja impresia c� noi doi avem vedenii.

Rand oft�:

��Dac� e s-o facem, mai bine o facem acum. Ce conteaz� c� ne r�de �n nas azi sau m�ine?

��Poate c�, propuse Perrin, privindu-l pe furi� pe Mat, ar trebui s� �ncerc�m s�-i mai g�sim �i pe al�ii care l-au v�zut. La noapte o s� ne-nt�lnim aproape cu toat� lumea, prin sat.

Mat se �ncrunt� �i mai tare, dar tot nu zise nimic. Cu to�ii �n�eleser� c� Perrin voia s� spun� c� le-ar fi trebuit ni�te martori mai de �ncredere dec�t Mat.

��C�-i azi, c�-i m�ine, tot aia e, ad�ug� Perrin, v�z�ndu-l pe Rand c� �ov�ie. �i nu cred c-ar strica s� mai avem pe cineva cu noi, c�nd mergem s�-i vorbim. Eu unul a� zice c� jum�tate dintre oamenii din sat de partea noastr� ne-ar prinde foarte bine.

Rand �ncuviin�� cu gesturi lente. Parc�-i �i r�suna �n urechi r�sul lui jup�n al�Vere. Ar fi fost, desigur, mult mai bine s� mai aib� ni�te martori. Iar dac� ei trei �l v�zuser� pe individ, trebuiau s� mai fie �i al�ii. Era limpede.

��Atunci r�m�ne pe m�ine. La noapte, voi doi g�si�i pe cine mai pute�i, iar m�ine mergem la Staroste. Apoi�

Ceilal�i doi �l privir� t�cu�i, f�r� ca vreunul s� �ntrebe ce urmau s� fac� dac� nu mai g�seau pe nimeni altcineva care s�-l fi v�zut pe b�rbatul cu mantie neagr�. Totu�i, �ntrebarea li se citea limpede �n ochi, iar el nu avea ce s� le r�spund�. Oft� din greu.

��Acuma trebuie s� plec. Tata o s� se-ntrebe dac� n-am c�zut cumva �ntr-o groap�.

κi luar� r�mas bun, iar Rand se duse repede spre curtea grajdurilor, unde c�ru�a cu ro�i mari st�tea proptit� �n oi�te. Grajdul era o cl�dire lung� �i �ngust�, cu un acoperi� �nalt, de stuf. Desp�r�iturile cu podeaua acoperit� cu paie se �ntindeau pe ambele laturi ale �nc�perii �ntunecoase, �n care lumina p�trundea numai prin deschiderea u�ilor duble de la unul din capete. Opt dintre ele erau ocupate de caii negu��torului ambulant, care tocmai �i ron��iau ov�zul, iar alte �ase, de caii masivi de Dhurran, echipajul pe care jup�n al�Vere �l �nchiria fermierilor, atunci c�nd ace�tia aveau de c�rat cantit��i care le dep�eau puterile. �n afar� de acestea, numai trei desp�r�ituri mai erau ocupate. Uit�ndu-se la cai, Rand �i spuse c�-i poate recunoa�te f�r� probleme pe st�p�nii acestora. Arm�sarul �nalt, cu pieptul lat, care-�i d�dea m�ndru capul pe spate, trebuia s� fie al lui Lan. Iapa alb� �i zvelt�, cu g�tul lung, care, chiar �i �n box�, p�ea repede �i gra�ios ca o fat� care d�n�uie�te, nu-i putea apar�ine dec�t lui Moiraine. Iar cel de-al treilea cal necunoscut, un jugan zdrav�n, mare �i slab, de un maroniu stins, i se potrivea perfect lui Thom Merrilin.

Tam st�tea �n cap�tul grajdului, �in�nd-o pe Bela de o funie legat� de g�t �i vorbind �ncet cu Hu �i Tad. �nainte ca Rand s� fi apucat s� fac� doi pa�i, tat�l s�u le f�cu semn cu capul b�ie�ilor de la grajduri �i o scoase pe Bela, lu�ndu-l �i pe Rand dup� el, f�r� vreo vorb�.

Cei doi �nh�mar� �n t�cere iapa flocoas�. Tam p�rea at�t de ad�ncit �n g�nduri, �nc�t Rand nu scoase nici o vorb�. Nu-i prea convenea ideea de a �ncerca s�-�i conving� tat�l �n leg�tur� cu c�l�re�ul cu mantie neagr� � iar pe Staroste, nici at�t. A doua zi aveau timp destul, dup� ce Mat �i ceilal�i vor fi g�sit �i pe al�ii care-l v�zuser�. Dac�-i mai g�seau �i pe al�ii.

C�nd c�ru�a se urni din loc, Rand �i lu� arcul �i tolba din spate, leg�ndu-�i tolba la cing�toare cu mi�c�ri st�ngace �n timp ce mergea repejor pe l�ng� c�ru��. C�nd ajunser� la ultimul �ir de case din sat, puse o s�geat� �n arcul pe care-l ducea pe jum�tate ridicat �i aproape �ncordat. Nu era nimic de v�zut �n afara unor copaci, cei mai mul�i dintre ei desfrunzi�i, dar b�iatul �i �ndrept� umerii. C�l�re�ul negru le putea c�dea �n spate �nainte ca vreunul dintre ei s�-�i dea seama. Dac� nu-�i �inea arcul la �ndem�n�, era posibil s� nici n-aib� timp s�-l �ncordeze.

�tia �ns� c� nu poate men�ine coarda �ntins� pentru mult� vreme. El �nsu�i �i fabricase arcul, iar Tam era unul dintre pu�inii oameni, �n afar� de el, care-l puteau �ncorda cu totul. Rand �i arunc� privirea �mprejur, c�ut�nd ceva care s�-i abat� g�ndurile de la c�l�re�ul negru. Nu era un lucru prea u�or, av�nd �n vedere c� se aflau �n mijlocul p�durii, cu mantiile b�tute de v�nt.

��Tat�, zise el �n cele din urm�, f�c�nd un efort s�-�i ia ochii de la p�durea dimprejur �i s� priveasc� spre Tam, peste spatele Belei, nu �n�eleg de ce Sfatul a �inut s�-i pun� �ntreb�ri lui Padan Fain. Mi se pare c� hot�r�rea la care a�i ajuns putea fi luat� pe loc. Starostele i-a speriat de moarte pe to�i, vorbindu-le despre Aes Sedai �i despre falsul Dragon aici, �n �inutul celor Dou� R�uri.

��Oamenii sunt ciuda�i, Rand. Chiar �i cei mai buni. Uit�-te la Haral Luhhan. Jup�n Luhhan e puternic �i curajos, dar nu suport� s� vad� animale m�cel�rite. Se albe�te la fa�� ca varul.

��i asta ce are a face? Toat� lumea �tie c� jup�n Luhhan nu suport� vederea s�ngelui, dar nim�nui nu-i pas�, �n afara de Coplini �i de Congari.

��Uite ce are, b�iete. Oamenii nu g�ndesc �i nu se comport� �ntotdeauna a�a cum ai crede tu c� au s-o fac�. Cei de acolo, din sat� au r�bdat grindina care le-a culcat recolta la p�m�nt, v�ntul care a r�sturnat toate acoperi�urile din �inut, lupii care le-au omor�t jum�tate din turme; au r�bdat, �i-au suflecat m�necile �i au luat-o de la �nceput, a�a cum vor face �i acum. O s� morm�ie, dar n-o s� piard� vremea. �ns� d�-le tu o veste, c�t de mic�, despre Aes Sedai �i despre falsul Dragon din Ghealdan, �i ai s� vezi c�, �n scurt timp, o s� le treac� prin cap c� Ghealdan nu-i chiar a�a de departe, dincolo de Codrul Umbrelor, iar calea cea dreapta din Tar Valon �nspre Ghealdan trece foarte aproape de noi, pe la r�s�rit. Ca �i cum grupul de Aes Sedai n-o s� prefere s� o apuce pe drum, prin Caemlyn �i Lugard, �n loc s� str�bat� �inuturi s�lbatice. P�n� m�ine diminea��, jum�tate din sat ar fi ajuns la convingerea c� �ntregul r�zboi este gata s� cad� pe capetele noastre. Ne-ar lua s�pt�m�ni �ntregi s� le scoatem din cap ideea asta. �i de ce mai Bel Tine am avea parte� A�a c� Bran le-a dat ideea, �nainte s-o descopere singuri. Au v�zut c� Sfatul discut� problema, iar de acum trebuie s� fi auzit �i ce am hot�r�t. Ne-au ales s� facem parte din Sfat pentru c� au �ncredere �n noi c� putem r�ndui lucrurile �n felul cel mai bun pentru to�i. Au �ncredere �n p�rerile noastre. Chiar �i �n a lui Cenn, ceea ce �mi �nchipui c� nu-i prea m�gulitor pentru noi ceilal�i. Oricum, oamenii vor auzi c� n-au de ce s�-�i fac� griji, �i o vor crede. Nu c� n-ar fi putut ajunge la aceea�i concluzie � p�n� la urm� ar fi f�cut-o �i singuri, dar a�a nu ne vom strica S�rb�toarea, �i nimeni nu va trebui s�-�i petreac� s�pt�m�ni �ntregi f�c�ndu-�i griji pentru ceva ce, probabil, nu se va-nt�mpla. Iar dac�, �n ciuda tuturor lucrurilor, se �nt�mpl� ei bine, str�jile ne vor anun�a �i vom avea vreme s� facem ce putem. Totu�i, eu chiar nu cred c� se va ajunge la asta.

Rand �i umfl� obrajii. Pesemne c� a face parte din Sfat era un lucru mai complicat dec�t crezuse el. C�ru�a �nainta hurduc�indu-se pe Calea Carierei.

��L-a mai v�zut cineva pe c�l�re�ul �sta ciudat, �n afar� de Perrin? �ntreba Tam.

��Da, Mat, dar�

Rand clipi surprins, apoi se holb� la tat�l s�u, peste spinarea Belei.

��M� crezi? Trebuie s� m�-ntorc. Trebuie s� le spun.

Strig�tul lui Tam �l opri chiar c�nd se �ntorcea pe c�lc�ie, preg�tindu-se s-o ia la fug� �napoi spre sat.

��Stai, b�iete, stai! Crezi c� am a�teptat at�ta ca s�-�i spun asta f�r� niciun motiv?

F�r� tragere de inim�, Rand �i relu� drumul pe l�ng� c�ru�a care continua s� sc�r��ie lini�tit, tras� de r�bd�toarea Bela.

��De ce te-ai r�zg�ndit? �i de ce nu le pot spune �i celorlal�i?

��O s� afle �ndeajuns de cur�nd. Cel pu�in Perrin. De Mat nu-s chiar sigur. La ferme, vestea va ajunge atunci c�nd se va putea, dar �n Emond�s Field, cel pu�in, �ntr-un ceas nu va mai r�m�ne nimeni dintre cei peste �aisprezece ani, sau cel pu�in dintre cei pe care te po�i baza, care s� nu �tie c� ne d� t�rcoale un str�in, �i �nc� unul pe care, dup� toate aparen�ele, nu ai vrea s�-l ai al�turi la S�rb�toare. Iarna a fost �i a�a destul de grea, chiar �i f�r� aceast� veste care s�-i sperie pe tineri.

��La S�rb�toare? s�ri Rand. Dac� l-ai fi v�zut, nu l-ai fi vrut nici la zece mile �mprejur. Nici la o sut�.

��A�a o fi, zise Tam lini�tit. S-ar putea s� fie numai un fugar din calea necazurilor din Ghealdan sau, �i mai probabil, un ho� care crede c� o s�-i vin� mai u�or s� �terpeleasc� de pe aici dec�t din Baerlon sau Taren Ferry. Chiar �i a�a, nimeni de prin partea locului nu-�i permite s� se trezeasc� f�r� vreun lucru. Iar dac� omul �sta �ncearc� s� se fereasc� de r�zboi� la urma urmei, nici asta nu-i o scuz� pentru a-i speria pe ceilal�i. Odat� straja r�nduit�, ar trebui fie s�-l g�seasc�, fie s�-l sperie �i s�-l fac� s� plece.

��Sper s�-l alunge. Dar cum se face c� azi diminea�� nu m� credeai, iar acum, da?

��B�iete, atunci a trebuit s�-mi cred propriilor ochi � �i n-am v�zut nimic, r�spunse Tam, cl�tin�ndu-�i capul v�rstat cu fire albe. Pare-se c� numai tinerii �l pot vedea pe individul �sta. Totu�i, povestea a ie�it la iveal� c�nd Haral Luhhan a pomenit c� Perrin s-a speriat de propriile �nchipuiri. �i fiul cel mare al lui Jon Thane l-a v�zut, �i la fel �i Bandry, b�iatul lui Samel Crawe. Ei, c�nd patru dintre voi spune�i c� a�i v�zut ceva � �i sunte�i cu to�ii ni�te b�ie�i cu capul pe umeri �, am �nceput �i noi s� ne g�ndim c� poate individul chiar exist�, fie c�-l putem vedea, fie c� nu. A�a am zis cu to�ii, �n afar�, fire�te, de Cenn. Oricum, de asta �i mergem acas�. Fiind am�ndoi pleca�i, str�inul �sta poate pune la cale cine �tie ce pe acolo. Dac� n-ar fi vorba despre S�rb�toare, nici m�ine nu m-a� �ntoarce. Dar n-o s� r�m�nem acuma �nchi�i �n case, numai pentru c� ne d� unul t�rcoale.

��Nu �tiam de Ban �i de Lem, rosti Rand. Noi, ceilal�i, aveam de g�nd s� ne ducem m�ine la Staroste, dar ne f�ceam griji c� nici el nu ne va crede.

��P�rul c�runt nu �nseamn� c� ne-am �i prostit, replic� sec Tam. A�a c� fii cu ochii �n patru. Poate-l v�d �i eu, dac� se mai arat�.

Rand se hot�r� s� fac� exact ce i se spusese. Cu surprindere, �i d�du seama c� parc� �i mersul �i era mai u�or. Nodurile dureroase din umeri �i disp�ruser�. Era �nc� speriat, dar nu at�t de r�u ca mai �nainte. El �i Tam erau la fel de singuri pe Calea Carierei ca diminea��, dar, cumva, i se p�rea c� tot satul se afl� al�turi de ei. Ceea ce conta era c� �tiau �i al�ii �i c�-l credeau. �mpreun�, oamenii din Emond�s Field se puteau descurca, indiferent ce f�cea c�l�re�ul cu mantie neagr�.

5Noaptea Iernii

C�nd c�ru�a ajunse la ferm�, soarele cobor�se deja pe jum�tate spre asfin�it. Nu era o cas� mare, nici pe departe tot at�t de �nc�p�toare precum unele dintre fermele care se �ntindeau spre r�s�rit, locuin�e care se m�riser� de a lungul anilor ca s� poat� ad�posti familii �ntregi. �n �inutul celor Dou� R�uri, aceasta �nsemna trei sau patru genera�ii sub acela�i acoperi�, cu tot cu m�tu�i, unchi, veri �i nepo�i. Tam �i Rand erau considera�i altfel dec�t restul lumii, at�t pentru c� locuiau singuri, c�t �i pentru c� lucrau p�m�ntul �n P�durea de la Apus.

Aici majoritatea camerelor se aflau la acela�i nivel, un dreptunghi perfect, f�r� aripi sau alte dependin�e. Sub acoperi�ul foarte �nclinat, din stuf, �nc�peau dou� camere de dormit �i un pod. Chiar dac� varul de pe pere�ii gro�i de lemn se cam dusese, casa era �nc� bine �ngrijit�, cu acoperi�ul reparat temeinic, cu u�ile �i obloanele bine fixate �i �nchise.

Casa, �ura �i �arcul de oi formau v�rfurile unui triunghi �n jurul ogr�zii, unde c��iva pui se aventuraser� s� scurme �n p�m�ntul �nghe�at. L�ng� �arcul de oi era un �opron deschis pentru tunsul oilor �i o troac� din piatr� pentru �nmuiat. L�ng� c�mpurile dintre ograd� �i copaci se vedea nedeslu�it v�rful �nalt �i ascu�it al unei magazii pentru p�strarea tutunului, cu ziduri groase. Pu�ini fermieri din �inutul celor Doua R�uri puteau s� se descurce f�r� s� v�nd� l�n� �i tutun c�nd veneau negu��torii.

C�nd Rand arunc� o privire �n �arcul de oi, berbecul turmei, cu coarne puternice, se uit� la el, dar cea mai mare parte a oilor negre r�maser� netulburate, cu capul �n m�ncare. L�na oilor era groas� �i crea��, dar era �nc� prea frig pentru a le tunde.

��Nu cred c� omul cu mantie neagr� a venit aici, strig� Rand c�tre tat�l s�u, care se plimba agale �n jurul casei, cu suli�a la �ndem�n�, uit�ndu-se cu aten�ie pe jos. Oile n-ar fi at�t de lini�tite dac� ar fi trecut cineva pe aici.

Tam �ncuviin��, dar nu se opri. Dup� ce f�cu turul complet al casei, �nconjur� �ura �i �arcul de oi, cercet�nd �n continuare p�m�ntul. Verific� p�n� �i afum�toarea �i magazia pentru p�strarea tutunului. Scoase o g�leat� de apa din f�nt�n�, �i umplu c�u�ul palmei, o mirosi �i apoi o atinse precaut cu v�rful limbii. Izbucni �ntr-un r�s r�gu�it, apoi d�du apa pe g�t dintr-o �nghi�itur�.

��Cred c� n-a venit, �i spuse lui Rand, �terg�ndu-se pe m�n� de pieptul surtucului. Toat� povestea asta despre oameni �i cai pe care nu-i v�d �i nu-i aud m� face s� m� uit b�nuitor la orice. V�rs� apa de f�nt�n� �n alt� g�leat� �i porni spre cas�, cu g�leata �ntr-o m�n� �i cu suli�a �n cealalt�. O s� pun de o tocan� pentru cin�. �i, dac� tot suntem aici, ne-am putea apuca �i de ni�te treburi.

Rand se str�mb�, regret�nd Noaptea Iernii din Emond�s Field. Dar Tam avea dreptate. La ferm� treaba nu se termina niciodat�; de �ndat� ce ispr�veai de f�cut un lucru, se mai iveau alte dou�. �ov�i, dar �i p�str� arcul �i tolba la �ndem�n�. �n caz c� ap�rea c�l�re�ul negru, nu avea deloc inten�ia s�-l �nfrunte �narmat doar cu o s�p�lig�.

Mai �nt�i trebuia s� o duc� �n grajd pe Bela. Dup� ce o desh�m� �i o l�s� �ntr-o desp�r�itur� �n �ur�, l�ng� vac�, �i scoase mantia �i bu�um� iapa cu �omoioage de paie uscate, apoi o �es�l� cu dou� perii. Se c��r� pe scara �ngust� p�n� �n pod �i d�du jos ni�te f�n ca s�-i dea de m�ncare. �i aduse �i un c�u� de ov�z, de�i nu mai era dec�t pu�in, �i dac� vremea nu se �nc�lzea cur�nd, mult timp de aici �ncolo nici nu aveau s� aib� mai mult. Vaca fusese muls� �n diminea�a aceea �nainte de zori, �i d�duse un sfert din c�t d�dea de obicei; p�rea c�, pe m�sur� ce iarna continua, avea din ce �n ce mai pu�in lapte.

R�m�sese destul� m�ncare ca s� le ajung� oilor pentru dou� zile � ar fi trebuit ca acum s� fie deja la p�une, dar nu exista niciun loc demn de acest nume �, dar le mai puse ap�. Trebuiau adunate �i ou�le. Nu erau dec�t trei. G�inile p�reau c� devin din ce �n ce mai iscusite �n a le ascunde.

Tocmai se �ndrept� cu o s�p�lig� �n m�n� spre gradina de legume din spatele casei, c�nd Tam ie�i �i se a�ez� pe o b�ncu�� n fa�a �urei ca s� repare un ham, rezem�nd suli�a �n spatele lui. Aceasta �l f�cu pe Rand s� se simt� mai pu�in st�njenit de arcul pus pe mantie, la un pas de el.

Nu ie�ise mare lucru din p�m�nt, �i mai mult buruieni dec�t orice altceva. Varza era sfrijit�, doar c�te un vrej de fasole sau de maz�re se vedea pe ici, pe colo, �i nu era nici o urm� de sfecl�. Nu plantaser� tot, bine�n�eles; doar o parte, �n speran�a c� frigul va �nceta la timp �i se va face o oarecare recolt� �nainte ca pivni�a s� se goleasc�. S�patul nu �i lu� mult timp, ceea ce �n anii dinainte i-ar fi convenit, dar acum se �ntreba ce va fi dac� nu se va face nimic anul acesta. Un g�nd nu foarte pl�cut. �i mai trebuiau sparte �i lemnele de foc.

Lui Rand i se p�rea ca trecuser� ani de zile de c�nd tot trebuia s� sparg� lemne de foc. Dar nemul�umirea nu avea s� �nc�lzeasc� �n cas�, a�a c� lu� toporul, �i rezem� arcul �i tolba �n spatele butucului �i se apuc� de treab�. Pin pentru un foc iute �i fierbinte, stejar pentru ardere �ndelungat�. Peste pu�in timp se �nc�lzise destul c�t s�-�i scoat� surtucul. C�nd gr�mada de lemne t�iate se f�cu suficient de mare, le stivui l�ng� o latur� a casei, l�ng� alte stive care erau deja acolo. Unele ajungeau p�n� la strea�in�. De obicei, �n aceast� perioad� a anului, stivele de lemne erau mici �i pu�ine la num�r, dar nu �i anul acesta. Tot t�ind �i stivuind, t�ind �i stivuind, Rand se pierdu �n ritmul toporului �i al deplas�rii lemnului care se aduna. M�na lui Tam pe um�rul lui �l aduse �napoi la realitate, �i �n primul moment clipi surprins.

Amurgise c�t lucrase el �i deja se f�cea noapte. Luna plin� se ridica deasupra v�rfurilor copacilor, lucind palid �i umflat� de parc� urma s� le cad� �n cap. �i v�ntul se r�cise f�r� ca el s�-�i fi dat seama, iar nori zdren�ui�i goneau pe cerul �ntunecat.

��Hai s� ne sp�l�m, b�iete, �i s� m�nc�m ceva. Am dus deja ap� s� facem o baie fierbinte �nainte de culcare.

��Sun� bine ceva fierbinte, zise Rand, apuc�ndu-�i repede mantia �i pun�ndu-�i-o �n jurul umerilor. C�ma�a �i era ud� leoarc� de sudoare �i v�ntul, de care uitase �n toiul mi�c�rilor toporului, p�rea c� �ncearc� s� o �nghe�e, acum c� terminase lucrul. κi �n�bu�i un c�scat, tremur�nd de frig �n timp ce �i aduna restul lucrurilor.

��i de-abia a�tept �i s� m� culc. Cred c� a� putea dormi p�n� se termin� S�rb�toarea.

��Vrei s� punem r�m�ag? �ntreba Tam cu un z�mbet, iar Rand r�nji.

Nu ar fi pierdut Bel Tine nici dac� n-ar fi dormit o s�pt�m�n� �ntreag�. Nimeni n-ar fi f�cut asta.

Tam f�cuse risip� de lum�n�ri, iar focul trosnea �n c�minul mare de piatr�, a�a �nc�t camera principal� p�rea cald� �i vesel�. �n afar� de c�min, �n camer� mai era o mas� mare de stejar, destul de lung� c�t s� �ncap� la ea doisprezece oameni sau chiar mai mul�i, de�i rar fusese at�ta lume �n jurul ei de c�nd murise mama lui Rand. De-a lungul pere�ilor erau c�teva scrinuri �i cufere, cele mai multe me�te�ugit f�cute chiar de Tam, iar �n jurul mesei st�teau scaune cu sp�tarul �nalt. Scaunul cu perni�� pe care Tam �l numea scaunul lui de citit era pus piezi� �n fa�a focului. Rand prefera s� citeasc� lungit pe scoar�a din fa�a c�minului. Raftul de c�r�i de l�ng� u�� nu era nici pe departe a�a de mare precum cel de la hanul Izvorul de Vin, dar c�r�ile se g�seau greu. Pu�ini negu��tori ambulan�i aduceau mai mult de o m�n� de c�r�i, iar cele care erau trebuiau s� ajung� la toat� lumea.

Chiar dac� �nc�perea nu ar�ta proasp�t frecat� cu peria, a�a cum �i �ineau casele cele mai multe neveste de fermier � suportul de pip� al lui Tam �i C�l�toriile lui Jain Neopritul erau pe mas�, �n timp ce alt� carte cu leg�tur� de lemn se g�sea pe perni�a de pe scaunul lui de citit; o bucat� de ham care trebuia reparat� z�cea pe b�ncu�a de l�ng� c�min, iar ni�te c�m�i de c�rpit st�teau gr�mad� pe un scaun � chiar dac� nu era a�a de imaculat�, era totu�i curat� �i �n bun� r�nduial�, av�nd acel aer de locuit, la fel de cald �i de m�ng�ietor ca focul. Aici puteai s� ui�i de frigul de afar�. Aici nu era niciun fals Dragon. Nici r�zboaie, nici femei Aes Sedai. Nici b�rba�i �n mantii negre. Mirosul de la ceaunul cu tocan� ag��at deasupra focului umplea camera �i �i st�rni lui Rand o foame de lup.

Tat�l sau opri leg�natul ceaunului cu tocan� cu o lingur� de lemn cu coad� lung�, apoi gust�.

��nc� pu�in.

Rand se gr�bi s� se spele pe fa�� i pe m�ini; erau un urcior �i un lighean pe poli�a de l�ng� u��. κi dorea s� fac� o baie fierbinte, s� �ndep�rteze sudoarea �i frigul, dar asta nu se va putea dec�t dup� ce apa din cazanul cel mare din camera din dos va fi avut timp s� se �nc�lzeasc�.

Tam scotoci �ntr-un scrin �i scoase o cheie lung� c�t m�na. O r�suci �n �ncuietoarea mare, de fier, de la u��. La privirea �ntreb�toare a lui Rand, �l l�muri:

��E mai bine s� fii cu b�gare de seam�. Poate e doar o �nchipuire sau poate c� vremea m� face s� v�d lucrurile mai �n negru, dar� Oft� �i juc� cheia �n palm�. M� duc s� m� ocup de u�a din dos, spuse, �i disp�ru �n spatele casei.

Rand nu-�i amintea ca vreuna din u�i s� fi fost vreodat� �ncuiat�. Nimeni din �inutul celor Dou� R�uri nu �ncuia u�ile. Nu era nevoie. Cel pu�in, nu p�n� acum.

De deasupra, din camera lui Tam, se auzi un h�r��it, ca �i cum ceva era t�r�t pe podea. Rand se �ncrunt�. Afar� de cazul �n care Tam se hot�r�se brusc s� mute mobilele din camer�, �nsemna c� scotea cuf�rul vechi pe care �l �inea sub pat. Alt lucru care nu se mai �nt�mplase niciodat�, din c�te �i amintea Rand.

Umplu un ceainic mic cu ap� pentru ceai �i �l aga�� ntr-un c�rlig deasupra focului, apoi puse masa. Lucrase el �nsu�i str�chinile �i lingurile. Obloanele din fa�� nu fuseser� �nc� �nchise, �i din c�nd �n c�nd privea cercet�tor afar�, dar era �ntuneric bezn� �i nu se vedeau dec�t umbrele f�cute de lun�. C�l�re�ul negru ar fi putut cu u�urin�a s� fie prin preajm�, dar Rand �ncerc� s� nu se g�ndeasc� la asta.

C�nd Tam se �ntoarse, Rand �l privi surprins. Avea o cing�toare groas� �n jurul mijlocului, �i de cing�toare at�rna o sabie, cu un b�tlan de bronz pe teaca neagr� �i un altul pe pl�selele lungi. Singurii b�rba�i pe care �i v�zuse vreodat� Rand purt�nd s�bii erau g�rzile negu��torilor. �i Lan, fire�te. Nu-i trecuse niciodat� prin cap c� �i tat�l lui ar putea avea o sabie. Cu excep�ia b�tlanilor, sem�na foarte mult cu sabia lui Lan.

��De unde o ai? �ntreb� el. Ai cump�rat-o de la un negu��tor ambulant? C�t ai dat pe ea?

Tam scoase �ncet arma; lumina focului juc� pe t�i�ul sc�nteietor. Nu sem�na deloc cu lamele simple, grosolane pe care le v�zuse Rand �n m�inile g�rzilor negu��torilor. Nu era �mpodobit� cu pietre pre�ioase sau cu aur; totu�i, �n ochii lui p�rea impun�toare. Pe lama foarte u�or curbat� �i ascu�it� numai pe o parte era un alt b�tlan gravat �n o�el. La marginea pl�selelor, garda era astfel lucrat� �nc�t s� semene cu un firet. P�rea aproape fragil� pe l�ng� s�biile g�rzilor negu��torilor; acelea aveau de cele mai multe ori dou� t�i�uri �i erau suficient de groase �nc�t s� dobori cu ele un copac.

��Am cump�rat-o cu mult timp �n urm�, r�spunse Tam, departe de aici. �i a fost mult prea scump�; doi gologani e prea mult pentru o sabie ca asta. Maic�-ta nu a fost de acord, dar ea era �ntotdeauna mai chibzuit� dec�t mine. Eram t�n�r pe atunci, �i la vremea aceea mi s-a p�rut c� face to�i banii. Maic�-ta a vrut �ntotdeauna s� scap de ea, �i de c�teva ori m-am g�ndit c� avea dreptate, c� ar trebui pur �i simplu s-o dau de poman�.

R�sfr�ngerea focului f�cea ca lama s� par� �n fl�c�ri. Rand tres�ri. κi imaginase adesea cum ar fi s� aib� o sabie.

��S-o dai de poman�? Cum ai putea s� dai o sabie ca asta de poman�?

Tam zise cu dispre�:

��Nu prea e de folos c�nd duci oile la p�scut, nu-i a�a? �i nici nu po�i s� ari sau s� culegi cu ea.

Se uit� o vreme �int� la sabie, ca �i cum s-ar fi �ntrebat ce f�cea cu a�a ceva. �n cele din urm� oft� din greu.

��Dar dac� nu e doar �nchipuirea mea, dac� ni se schimb� norocul, poate c� �n urm�toarele zile o s�-mi par� bine c� am p�strat-o totu�i �n cuf�rul �la vechi.

V�r� �nceti�or sabia la loc �n teac� �i �i �terse m�na de c�ma�� cu o str�mb�tur�.

��Cred c� tocana s-a f�cut. O s-o pun �n str�chini c�t faci tu ceaiul.

Rand �ncuviin�� i lu� cutia de ceai, dar voia s� afle totul. Ce �l f�cuse pe Tam s� cumpere o sabie? Nu-�i putea da seama. �i unde o g�sise? C�t de departe? Nimeni nu pleca vreodat� din �inutul celor Dou� R�uri; sau foarte pu�ini, �n orice caz. Avusese �ntotdeauna o vag� b�nuial� c� tat�l s�u ie�ise din �inut � mama lui nu fusese din partea locului �, dar o sabie? Avea o mul�ime de �ntreb�ri de pus dup� ce se vor fi a�ezat la mas�.

Apa pentru ceai clocotea �i trebui s� apuce toarta ceainicului cu o c�rp� ca s�-l dea jos din c�rlig. Fierbin�eala �i ajunse imediat la m�n�. �n timp ce se �ndep�rt� de foc, �ndrept�ndu-�i spatele, o b�taie puternic� �n u�� f�cu s� z�ng�ne �ncuietoarea. Nu se mai g�ndi nici la sabie, nici la ceainicul fierbinte pe care �l �inea �n m�n�.

��Vreun vecin, �opti �ov�itor. Jup�nul Dautry care vine s� cear�

Dar p�n� la ferma lui Dautry, cel mai apropiat vecin, era cale de un ceas chiar �i la lumina zilei, iar Oren Dautry, chiar dac� venea mereu cu neru�inare s� ia cu �mprumut, nu ar fi plecat noaptea din cas�.

Tam a�ez� �ncet str�chinile cu tocan�. Se �ndep�rt� �ncet de mas�. St�tea cu ambele m�ini pe pl�selele sabiei.

��Nu cred, �ncepu el, �i u�a se deschise brusc, iar buc��i din �ncuietoarea de fier se rostogolir� pe podea.

O siluet� umplea cadrul u�ii, mai mare dec�t orice om pe care �l v�zuse vreodat� Rand, o siluet� �n zale negre care �i at�rnau p�n� la genunchi, cu �epi la �ncheieturi, coate �i umeri. O m�n� �inea str�ns o sabie grea, �n form� de coas�; cealalt� m�n� �i o pusese peste ochi, ca �i cum ar fi vrut s� se apere de lumin�.

Rand sim�i cum �l cuprinde o u�urare ciudat�. Oricine ar fi fost, nu era c�l�re�ul cu mantie neagr�. Apoi v�zu coarnele r�sucite de berbec pe capul care atingea pragul de sus al u�ii, iar unde ar fi trebuit s� se afle gura �i nasul era un bot p�ros. κi d�du seama de toate acestea �n r�stimpul unei r�sufl�ri ad�nci, ce se transform� �ntr-un r�cnet �nfrico�at �i, f�r� s� se g�ndeasc�, azv�rli ceainicul fierbinte spre capul pe jum�tate omenesc.

C�nd apa clocotit� �i �mpro�c� fa�a, creatura url�, pe jum�tate strig�t de durere, pe jum�tate m�r�it de animal. Chiar �n clipa �n care ceainicul �i atinse �inta, sabia lui Tam luci. Urletul deveni brusc un g�lg�it �i silueta uria�� se r�sturn� pe spate. �nainte s� fi atins p�m�ntul, o alta �ncerc� s�-�i fac� loc cu ghearele pe l�ng� ea. P�n� ca Tam s� loveasc� din nou, Rand �ntrez�ri un cap diform, cu coarne ca ni�te �epi, �i dou� trupuri uria�e blocau acum u�a. κi d�du seama c� tat�l s�u striga la el.

��Fugi, b�iete! Ascunde-te �n p�dure!

Trupurile din cadrul u�ii se smucir� c�nd altele de afar� �ncercar� s� le scoat� de acolo. Tam �i v�r� um�rul sub masa masiv�; o s�lt� cu greu, g�f�ind, peste gr�mad�.

��Sunt prea mul�i ca s� le �inem piept! Ie�i prin spate! Du-te, du-te, vin �i eu!

�n clipa �n care se �ndep�rt�, Rand se sim�i cuprins de ru�ine pentru c� �i d�duse ascultare at�t de repede tat�lui s�u. Ar fi vrut s� stea �i s�-l ajute, de�i nu �tia cum ar fi putut face asta, dar frica pusese st�p�nire pe el, iar picioarele i se mi�cau singure. Se n�pusti afar� din camer�, �ndrept�ndu-se spre partea din spate a casei, alerg�nd mai repede ca niciodat�. �n urma lui, dinspre u�a din fa��, se auzeau trosnete �i strig�te.

Ajunsese cu m�na pe bara pus� de-a curmezi�ul u�ii din dos, c�nd privirea �i c�zu pe �ncuietoarea de fier care nu era niciodat� ferecat�. Doar c� ast� sear� Tam f�cuse exact acest lucru. L�s�nd bara la locul ei, se repezi la o fereastr� din lateral, o ridic� �i deschise obloanele. Era �ntuneric bezn�. Luna plin� �i norii m�na�i de v�nt f�ceau ca umbre pestri�e s� se fug�reasc� prin curte.

�Umbre�, �i spuse. Doar umbre. U�a din dos sc�r��i c�nd cineva de afar�, sau ceva, �ncerca s� o deschid�. I se usc� gura. Un trosnet zg�l��i u�a �i �l f�cu s� se gr�beasc�; se strecur� pe fereastr� ca un iepure care intr� �n vizuin� �i se ghemui l�ng� cas�. �n camer�, lemnul zbura �n a�chii cu un zgomot de tunet.

Se for�� s� se ridice pu�in, s� priveasc� �n�untru, doar cu un ochi, doar pe la col�ul ferestrei. Nu putea distinge prea multe �n �ntuneric, dar �i a�a era mai mult dec�t ar fi vrut s� vad�. U�a st�tea �ntredeschis�, iar siluete �ntunecate intrau cu luare aminte �n camer�, vorbind cu glasuri sc�zute �i guturale.

Rand nu �n�elegea nimic din ce spuneau; vorbele sunau aspru, nepotrivite cu limba omeneasc�. Topoare, �i suli�e, �i obiecte cu v�rfuri de metal reflectau slab razele r�zle�e ale lunii. Se auzea t�r��it de cizme pe podea, dar �i un ��c�nit ritmic, de copite.

�ncerc� s�-�i umezeasc� gura. Trase puternic aer �n piept �i strig� c�t de tare putu:

��Vin �i prin spate!

Bolborosise mai degrab� aceste cuvinte, dar m�car reu�ise s� le spun�. Nu fusese sigur c� o s� izbuteasc�.

��Sunt afar�! Fugi, tat�!

�i o rupse la fug�, �ndep�rt�ndu-se de ferm�.

Din camera din dos r�sunau urlete r�gu�ite �n acea limba ciudat�. Sticla se f�cea ��nd�ri, cu un sunet puternic �i sfredelitor, �i ceva c�zu cu un zgomot surd �n spatele lui. B�nui c� unul dintre ei sp�rsese fereastra ca s� ias� �n loc s� �ncerce s�-�i croiasc� drum prin deschiz�tur�, dar nu se uit� �napoi ca s� vad� dac� avea dreptate. Ca o vulpe care fuge de ogari, se n�pusti spre umbrele cele mai apropiate f�cute de lun�, ca �i cum s-ar fi �ndreptat spre p�dure, apoi se l�s� pe burt� �i se t�r� spre �ur� �i spre umbrele ei mai mari �i mai �ntunecate. Ceva �i c�zu pe umeri �i se zv�rcoli, ne�tiind prea bine dac� �ncerca s� se bat� sau s� se elibereze, p�n� c�nd �i d�du seama ca se lupta cu noua coad� de s�p�lig� la care lucrase Tam.

�Prostule!� R�mase o clip� �ntins acolo, �ncerc�nd s�-�i recapete suflul. �Coplin prost!� �n cele din urm�, �ncepu iar s� se t�rasc� de a lungul p�r�ii din spate a �urei, tr�g�nd dup� el coada de s�p�lig�. Nu era mare lucru, dar tot era mai bine dec�t nimic. Se uit� cu b�gare de seam� de dup� col�ul �urei la curte �i la cas�.

Nu se vedea nici urm� de creatura care s�rise afar� dup� el. Putea fi oriunde. V�n�ndu-l, ne�ndoielnic. Poate c� se furi�a �nspre el chiar �n clipa aceasta.

�arcul de oi din st�nga lui vuia de beh�ituri speriate; turma se mi�ca �n cerc, ca �i cum ar fi �ncercat s� g�seasc� o ie�ire. Forme �ntunecate lic�reau �n ferestrele luminate din partea din fa�� a casei, �i z�ng�nitul o�elului pe o�el r�suna �n �ntuneric. Deodat�, Tam s�ri cu tot cu una dintre ferestre, �ntr-o ploaie de sticl� �i lemn, �in�nd �nc� sabia �n m�n�. C�zu �n picioare, dar, �n loc s� se �ndep�rteze de cas�, se n�pusti spre partea din spate, nelu�nd �n seama creaturile monstruoase care se buluceau dup� el prin fereastra spart� �i pe u��.

Lui Rand nu �i venea s� cread�. De ce nu �ncerca s� scape? Apoi �n�elese. Tam �i auzise ultima dat� vocea venind dinspre spatele casei.

��Tat�! strig�. Sunt aici!

Tam se r�suci �n plin mers, dar nu fugi spre Rand, ci piezi� fa�� de el.

��Fugi, b�iete, strig� el, gesticul�nd cu sabia ca �i cum ar fi fost cineva �n fa�a lui. Ascunde-te!

Vreo dou�sprezece forme gigantice se repezir� dup� el, iar v�zduhul vuia de strig�te �nver�unate �i de urlete ascu�ite.

Rand se trase �napoi �n umbrele din spatele �urei. Dac� st�tea acolo nu putea fi v�zut din cas�, �n caz c� vreuna dintre creaturi mai era �n�untru. Cel pu�in pentru moment era �n siguran��. Dar nu �i Tam. Tam, care �ncerca s� le �ndep�rteze pe creaturi de el. M�inile i se �ncle�tar� pe coada de s�p�lig�, �i trebui s� str�ng� din din�i ca s�-�i �n�bu�e un hohot de r�s. O coad� de s�p�lig�. S�-�i m�sori puterile cu una dintre acele creaturi cu o coad� de s�p�lig� nu sem�na nici pe departe cu jocul cu ghioaga �mpreun� cu Perrin. Dar nu-l putea l�sa pe Tam s� le �nfrunte singur.

��Dac� m� mi�c ca �i cum a� v�na un iepure, �i �opti, n-o s� m� aud� �i nici n-o s� m� vad�.

�ipete lugubre r�sunau �n �ntuneric, �i Rand �ncerc� s� scape de nodul care-i se pusese �n g�t.

��Seam�n� mai degrab� cu o hait� de lupi �nfometa�i.

Se �ndep�rt� pe furi� de �ur�, lu�nd o spre p�dure, �in�nd at�t de str�ns coada de s�p�lig� �nc�t �l dureau m�inile. La �nceput, c�t era �nconjurat de copaci, se sim�ise lini�tit. �l ajutau s� se ascund� de creaturile care atacaser� ferma, orice ar fi fost ele. Totu�i, �n timp ce se strecura prin p�dure, umbrele f�cute de lun� se deplasau, d�nd impresia c� �ntunericul p�durii se schimba �i se mi�ca �i el. Copacii se desenau amenin��tor; crengile se �nc�rligau spre el. Dar erau doar copaci �i crengi? Aproape c� auzea m�r�itul chicotelilor pe care �i le �n�bu�eau �n g�tlej �n vreme ce-l a�teptau. Urletele urm�ritorilor lui Tam nu mai r�sunau �n noapte; dar, �n lini�tea care le luase locul, se cutremura de fiecare dat� c�nd v�ntul f�cea s�-i se ating� membrele unul de cel�lalt. Se ghemuia din ce �n ce mai mult, se mi�ca din ce �n ce mai �ncet. de-abia �ndr�znea s� mai respire, de team� s� nu fie auzit.

Deodat� o m�n� �i acoperi gura pe la spate �i o str�nsoare de fier �i prinse �ncheietura. �nnebunit, �ncerc� s�-l apuce pe atacator cu m�na liber�, peste um�r, zg�riindu-l cu unghiile.

��Nu-mi rupe g�tul, b�iete, se auzi �oapta r�gu�it� a lui Tam.

�l cople�ise o senza�ie de u�urare, care �i �nmuie mu�chii. C�nd tat�l lui �i d�du drumul, c�zu �n genunchi, g�f�ind de parc� ar fi alergat �ntruna. Tam se l�s� jos l�ng� el, sprijinindu-se �ntr-un cot.

��Nu a� fi �ncercat s� fac asta dac� a� fi �tiut c�t de mult ai crescut �n ultimii ani, spuse Tam �nceti�or. Ochii i se mi�cau necontenit �n timp ce vorbea, p�ndind atent �n �ntuneric. Dar trebuia s� m� asigur c� nu o s� vorbe�ti tare. Unii troloci aud precum c�inii. Poate chiar mai bine.

��Dar trolocii nu sunt dec�t�

Rand l�s� cuvintele s� se sting�. Nu numai o poveste, nu dup� seara aceasta. Dup� c�te �tia el, puteau fi troloci, sau chiar Cel �ntunecat.

��E�ti sigur? �opti el. Vreau s� zic� chiar troloci?

��Sunt sigur. De�i ceea ce i-a f�cut s� vin� �n �inutul celor Dou� R�uri� N-am v�zut niciunul �nainte de seara asta, dar am vorbit cu oameni care au v�zut, a�a c� mai �tiu c�te ceva. Poate c� destul c�t s� sc�p�m cu via��. Ascult� cu aten�ie. Trolocii v�d mai bine dec�t oamenii �n �ntuneric, dar lumina puternic� �i orbe�te, cel pu�in pentru o vreme. Poate c� �sta e singurul motiv pentru care am sc�pat de at��ia. Unii te pot urm�ri dup� miros sau dup� zgomot, dar se spune c� sunt lene�i. Dac� reu�im s� ne �inem departe de ei destul de mult timp, ar trebui s� renun�e.

Toate acestea nu-l lini�tir� dec�t foarte pu�in pe Rand.

��n pove�ti, trolocii �i ur�sc pe oameni �i �l slujesc pe Cel �ntunecat.

��B�iete, dac� apar�ine ceva turmelor P�storului Nop�ii, aceia sunt trolocii. Ucid din pl�cerea de a ucide, a�a mi s-a spus. Dar asta e tot ce �tiu, afar� de faptul c� nu te po�i �ncrede �n ei dec�t dac� se tem de tine, �i nici atunci prea mult.

Rand se �nfior�. Nu credea ca ar vrea s� �nt�lneasc� pe cineva de care i-ar fi team� unui troloc.

��Crezi ca �nc� sunt pe urmele noastre?

��Poate c� da, poate c� nu. Nu par foarte inteligen�i. Odat� ce am intrat �n p�dure, i-am trimis spre mun�i pe cei care m� urm�reau, f�r� mare greutate. Tam �i pip�i partea dreapt�, apoi �i duse m�na la fa��. E mai bine totu�i s� ne purt�m ca �i cum ne-ar p�ndi �nc�.

��E�ti r�nit.

��Nu vorbi tare. E doar o zg�rietur�, �i oricum nu putem face nimic acum. Cel pu�in se pare c� vremea se �nc�lze�te. Se l�s� pe spate suspin�nd ad�nc. Poate c� n-o s� fie prea r�u dac� ne petrecem noaptea afar�.

�n sinea lui, Rand jinduia la surtuc �i la mantie. Copacii domoleau mult puterea v�ntului, dar rafalele care r�zbeau erau t�ioase ca un cu�it �nghe�at. Atinse �ov�ielnic fa�a lui Tam �i se crisp�.

��Arzi. Trebuie s� te duc la Nynaeve.

��Mai a�teapt� ni�el, b�iete.

��Nu avem timp de pierdut. E drum lung pe �ntuneric.

κi �nfipse bine picioarele �n p�m�nt �i �ncerc� s�-l ridice pe tat�l s�u. Un geam�t de-abia �n�bu�it de din�ii �ncle�ta�i ai lui Tam �l f�cu s�-l pun� repede din nou jos.

��Las�-m� s� m� odihnesc pu�in, b�iete. Sunt obosit.

Rand se izbi puternic cu pumnul �n coaps�. Dac� s-ar fi aflat �n cas�, la ad�post, unde ar fi avut foc �i p�turi, mult� ap� �i scoar�� de copac, poate c� ar fi fost de acord s� a�tepte zorile �nainte s� o �nhame pe Bela �i s� porneasc� cu Tam spre sat. Aici nu avea nici foc, nici p�turi, nici c�ru�� i nici cal. Dar toate acestea se aflau �nc� la ferm�. dac� nu �l putea duce pe Tam p�n� acolo, ar fi putut �ncerca s� aduc� cel pu�in c�te ceva la Tam. Dac� trolocii plecaser�. Trebuiau s� plece, mai devreme sau mai t�rziu.

Se uit� la coada de s�p�lig�, apoi o azv�rli. Scoase �n schimb sabia lui Tam. Lama lucea stins �n lumina palid� a lunii. Avea o senza�ie ciudat� �in�nd pl�selele lungi �n m�n�; greutatea �i m�rimea erau neobi�nuite. Spintec� de c�teva ori aerul cu sabia, dup� care se opri, oft�nd. Era u�or s� spinteci aerul. Dar dac� era s� �nfrunte un troloc, cu siguran�� s-ar fi putut �nt�mpla s� o ia la fug� sau s� �ncremeneasc� pe loc �i s� nu se mai poat� deloc mi�ca p�n� c�nd trolocul ar flutura una din s�biile acelea ciudate �i� ��nceteaz�! Nu ajut� la nimic!�

Pe c�nd se scula �n picioare, Tam �l prinse de bra�.

��Unde te duci?

��Avem nevoie de c�ru��, rosti bl�nd. �i de p�turi.

Fu surprins de u�urin�a cu care desprinse m�na lui Tam de pe m�neca lui.

��Odihne�te-te, o s� m� �ntorc.

��Ai grij�, murmur� Tam.

Nu vedea fa�a lui Tam la lumina lunii, dar sim�ea c� are privirea a�intita asupra lui.

��O s� am.

�O s� fiu cu b�gare de seam�, ca un �oarece care cerceteaz� cuibul unui �oim�, �i spuse.

Se furi�� n �ntuneric, t�cut ca o umbr�. Se g�ndea la toate d��ile c�nd jucase leap�a �n p�dure cu prietenii lui, pe vremea c�nd erau copii, p�ndindu-se unul pe altul �i silindu-se s� nu fie auzi�i p�n� c�nd nu puneau m�na pe um�rul cuiva. Nu �tia de ce, dar acum nu reu�ea s� fac� s� par� totul un joc.

�naint�nd tiptil din copac �n copac, �ncerc� s�-�i fac� un plan, iar p�n� ajunse la marginea p�durii, f�cuse zece �i renun�ase la toate. Totul se �nv�rtea �n jurul �ntreb�rii dac� trolocii mai erau �nc� acolo. Dac� plecaser�, putea pur �i simplu s� mearg� p�n� la ferm� �i s� ia lucrurile de care avea nevoie. Dac� �ns� mai erau �nc� acolo� �n acest caz nu �i mai r�m�nea dec�t s� se �ntoarc� la Tam. Nu �i pl�cea acest g�nd, dar, dac� era ucis, nu i-ar mai fi fost de niciun folos lui Tam.

Se uit� iscoditor spre ferm�. �ura �i �arcul de oi erau doar ni�te contururi �ntunecate �n lumina lunii. Totu�i, lumina se rev�rsa prin ferestrele din fa�� ale casei �i prin u�a deschis�. �Sunt doar lum�n�rile pe care le-a aprins tata sau trolocii care a�teapt�?�

Tres�ri spasmodic la auzul �ipatului ascu�it al unei cucuvele, apoi se pr�bu�i l�ng� un copac, tremur�nd. A�a nu avea s� ajung� nic�ieri. L�s�ndu-se pe burt�, �ncepu s� se t�rasc�, �in�nd anevoie sabia �n fa�a lui. Merse cu b�rbia �n ��r�n� p�n� �n spatele �arcului de oi. Chircit l�ng� zidul de piatr�, ascult�. Niciun sunet nu tulbura noaptea. Se ridic� cu grij�, c�t s� se uite peste zid. Nu mi�ca nimic �n curte. Nu se z�rea nici o umbr� prin ferestrele luminate ale casei sau �n cadrul u�ii. �Bela �i c�ru�a mai �nt�i, sau p�turile �i celelalte lucruri?� Lumina �l f�cu s� se hot�rasc�. �ura era cufundat� �n �ntuneric. �n�untru putea fi orice �i nu avea cum s� afle �nainte de a fi prea t�rziu. Cel pu�in avea s� vad� ce era prin cas�.

Pe c�nd se ghemuia din nou, se opri brusc. Nu se auzea niciun sunet. Poate c� multe dintre oi se lini�tiser� deja �i se culcaser� din nou, de�i nu p�rea foarte verosimil, dar �ntotdeauna erau c�teva treze chiar �i �n miez de noapte, foindu-se de colo p�n� colo, beh�ind c�nd �i c�nd. de-abia putea distinge movili�ele �ntunecate ale trupurile oilor de pe p�m�nt. Una se afla aproape sub el.

�ncerc�nd s� nu fac� niciun zgomot, se ridic� pe zid p�n� reu�i s� �ntind� m�na spre forma nedeslu�it�. D�du cu degetele de l�n� crea��, apoi de ceva umed; oaia nu se mi�c�. Se d�du �napoi, f�r� suflare, aproape l�s�nd s� �i scape sabia c�nd c�zu pe p�m�nt, l�ng� �arc. �Ucid din pl�cere.� Cu, o m�n� tremur�toare, se �terse de s�nge �n ��r�n�.

κi spuse cu asprime c� nimic nu se schimbase. Trolocii f�cuser� m�cel, apoi plecaser�. Continu� s�-�i repete asta c�t timp travers� curtea t�r�, �in�ndu-se c�t mai aproape de p�m�nt, dar �ncerc�nd �i s� se uite �n toate p�r�ile. Nu crezuse vreodat� c� va ajunge s� invidieze r�mele.

�n fa�a casei se lipi de zid, sub fereastra spart�, �i ascult�. Nu se auzea dec�t s�ngele care �i zv�cnea surd �n urechi. Se ridic� �nceti�or �i privi �n�untru.

Ceaunul de tocan� z�cea r�sturnat �n cenu�a din vatr�. Camera era plin� de a�chii �i de buc��i mari de lemn, r�sp�ndite peste tot; nici o mobil� nu mai era �ntreag�. P�n� �i masa st�tea str�mb, din doua picioare nu mai r�m�seser� dec�t ni�te cioturi grosolane. Fiecare sertar fusese scos �i f�cut buc��i; toate dulapurile �i scrinurile erau deschise �i multe u�i se mai �ineau doar �ntr-o balama. Lucrurile erau �mpr�tiate peste d�r�m�turi �i totul era pres�rat cu alb. F�in� �i sare, dac� era s� judece dup� sacii spinteca�i, pr�bu�i�i de pe c�min. Patru trupuri contorsionate z�ceau gr�mad� printre d�r�m�turi. Troloci.

Rand �l recunoscu pe unul dintre ei dup� coarnele de berbec. Ceilal�i ar�tau la fel, un amestec resping�tor de chipuri umane distorsionate de boturi, coarne, pene �i blan�. M�inile lor, aproape omene�ti, �i f�ceau �i mai monstruo�i. Doi dintre ei purtau cizme; ceilal�i aveau copite. Se uit� f�r� s� clipeasc� p�n� c�nd �ncepur� s�-i ard� ochii. Niciunul dintre troloci nu se mi�c�. Pesemne erau mor�i. Iar Tam a�tept�.

Intr� �n fug� prin u�a din fa�� i se opri, nemaiput�nd respira din cauza putorii. Duhnea mai r�u ca �ntr-un grajd ner�nit de luni de zile. Pere�ii erau m�nji�i cu d�re sc�rboase. �ncerc�nd s� respire pe gur�, se repezi s� scormoneasc� prin talme�-balme�ul de pe podea. �n unul dintre dulapuri fusese un burduf de ap�.

Un h�r��it �n spatele lui �l f�cu s� se cutremure �i se �ntoarse, c�t pe ce s� cad� peste ce mai r�m�sese din mas�. κi rec�p�t� echilibrul �i scoase un geam�t, �ncle�t�ndu-�i din�ii, ca s� nu-i cl�n��ne, p�n� c�nd �l durur� maxilarele.

Unul dintre troloci se ridic� �n picioare. Un bot de lup ie�ea �n afar� de sub ochii �nfunda�i �n orbite. Ochi f�r� expresie, insensibili, dar cu toate acestea at�t de omene�ti. Urechile i p�roase �i ascu�ite se mi�cau necontenit. P�i cu copitele lui ascu�ite de capr� peste unul dintre tovar�ii s�i mor�i. Acelea�i zale negre pe care le purtau �i ceilal�i se frecau de pantalonii lui de piele �i avea o sabie uria��, �n form� de coas�, at�rnat� la br�u.

Morm�i ceva, gutural �i ascu�it, apoi spuse:

��Ceilal�i plecat. Narg stat. Narg de�tept.

Cuvintele erau st�lcite �i greu de �n�eles, articulate de o gur� care nu fusese f�cut� pentru rostirea omeneasc�. Tonul se voia lini�titor, dar Rand nu-�i putea dezlipi privirea de la din�ii lui p�ta�i, lungi �i ascu�i�i, care str�luceau de fiecare dat� c�nd creatura vorbea.

��Narg �tie unii c�teodat� �ntorc. Narg a�teptat. Nu nevoie de sabie. Pune sabie jos.

P�n� �n clipa �n care trolocul vorbi, Rand nu �i d�duse seama c� �inea tremur�nd sabia lui Tam �n fa�a lui, cu ambele m�ini, cu v�rful �ndreptat spre creatura uria��. Se �n�l�� deasupra lui, dep�indu-l cu mult �n �n�l�ime, iar pieptul �i bra�ele l-ar fi f�cut p�n� �i pe jup�nul Luhhan s� par� un pitic pe l�ng� el.

��Narg nu vrea r�u.

Mai f�cu un pas spre el, gesticul�nd.

��Pune sabie jos.

P�rul negru de pe dosul m�inilor trolocului era des, ca o blan�.

��Nu te apropia! strig� Rand. Ar fi vrut ca vocea s� �i fie mai ferm�. De ce ai f�cut asta? De ce?

��Vlja daeg roghda! M�r�itul se transform� repede �ntr-un r�njet. Pune sabie jos. Narg nu vrea r�u. Myrddraal vrea vorbe�te tine. O lic�rire de emo�ie str�b�tu chipul diform. Team�. Al�ii vin, tu vorbe�ti Myrddraal. Mai f�cu un pas �i puse una din m�inile lui mari pe pl�selele sabiei. Pune sabie jos.

Rand �i umezi buzele. Myrddraal! Cea mai �nfrico��toare parte a pove�tii devenise ast� sear� realitate. Dac� urma s� se �nt�lneasc� cu Pieritul, trolocii p�leau prin compara�ie. Trebuia s� scape. Dar dac� trolocul ar fi scos lama masiv� din teac�, nu ar fi avut nici o �ans�. Se for�� s� z�mbeasc�, tremur�tor.

��Bine.

Cum trolocul str�ngea �i mai puternic sabia, �i l�s� m�inile s� cad� pe l�ng� corp.

��O s� vorbesc.

R�njetul de lup deveni m�r�it, �i trolocul se arunc� asupra lui. Rand nu-�i imaginase c� o creatur� at�t de masiv� se putea mi�ca cu at�ta agilitate. Disperat, ridic� sabia. Trupul monstruos se izbi de el, lipindu-l de perete. �ntr-o clip�, pl�m�nii i se golir� de aer. C�ut� s�-�i recapete suflul �n timp ce se pr�bu�eau am�ndoi pe podea, trolocul deasupra lui. �nnebunit, se zb�tu sub greutatea zdrobitoare, �ncerc�nd s� se fereasc� de m�inile groase care b�jb�iau dup� el �i de f�lcile care �ncercau s�-l apuce.

Deodat� trolocul se zv�rcoli, apoi r�mase nemi�cat. O vreme, strivit �i �nvine�it, pe jum�tate sufocat de trupul de deasupra lui, Rand nu f�cu dec�t s� r�m�n� �ntins, f�r� s� �i vin� s� cread�. κi reveni �ns� repede, cel pu�in c�t s� se smulg� de sub trupul �eap�n. �eap�n pentru vecie. Lama �ns�ngerat� a sabiei lui Tam ie�ea din spatele trolocului. P�n� la urm� se pare c� o ridicase la timp. �i Rand avea m�inile acoperite de s�nge �i o pat� mare, �nchis� la culoare, pe pieptul c�m�ii. Avea o senza�ie intens� de grea�� i �nghi�i �n sec, �ncerc�nd s� nu verse. Tremura la fel de tare ca atunci c�nd �i fusese cel mai team�, dar de data asta de u�urare c� era �nc� �n via��.

�O s� se �ntoarc� �i al�ii�, spusese trolocul. Ceilal�i troloci se vor �ntoarce la ferm�. �i un Myrddraal, Pieritul. Pove�tile spuneau c� Pieri�ii aveau dou�zeci de picioare �n�l�ime, ochi de foc �i c�l�reau pe umbre �n loc de cai. C�nd Pieritul se �ntorcea �ntr-o parte, disp�rea �i niciun zid nu �l mai putea opri. Trebuia s� fac� lucrurile pentru care venise �i s� plece repede.

D�du trupul trolocului la o parte ca s� ajung� la sabie, g�f�ind din pricina efortului, �i aproape c� o lu� la fug� c�nd v�zu ochii deschi�i privindu-l fix. �i trebuir� c�teva clipe ca s�-�i dea seama c� aveau acea privire sticloas� pe care o d� moartea.

κi �terse m�inile de o zdrean�� flenduroas� � de diminea�� fusese o c�ma�� de a lui Tam � �i scoase lama din trupul trolocului.

�ncepu s� cure�e sabia, dar apoi d�du drumul zdren�ei pe podea, cu p�rere de r�u. �Nu e momentul pentru cur��enie�, �i spuse cu un r�set pe care reu�i s�-l �n�bu�e doar �ncle�t�ndu-�i din�ii. Nu vedea cum ar mai putea vreodat� s� cure�e destul de bine casa �nc�t s� poat� locui din nou �n ea. Pesemne c� duhoarea n�prasnic� intrase p�n� �i �n lemn�rie. Dar nu avea vreme s� se g�ndeasc� la asta. Nu avea timp pentru cur��enie. Poate c� nu mai avea timp pentru nimic.

Era sigur c� nu-�i amintea toate lucrurile de care vor avea nevoie, dar Tam a�tepta, iar trolocii urmau s� se �ntoarc�. Adun� ce �i aduse aminte pe fug�. P�turi din camerele de la etaj �i c�rpe curate ca s� �i bandajeze rana lui Tam. Mantiile �i surtucele. Un burduf de ap� pe care �l lu� cu el c�nd mergea cu oile la p�une. O c�ma�� curat�. Nu �tia c�nd o s� aib� timp s� se schimbe, dar voia s� scape de c�ma�a p�tat� de s�nge cu prima ocazie. Pungu�ele cu scoar�� de salcie �i alte leacuri erau �ntr-un morman �ntunecat, cu aspect noroios, pe care nu se putea convinge s�-l ating�.

Una dintre g�le�ile cu apa pe care le adusese Tam �nc� mai era l�ng� c�min, r�mas� �n mod miraculos �ntreag� �i neatins�, �i umplu burduful, �i sp�l� �n grab� m�inile �i se mai uit� o dat� �n jur s� vad� dac� nu uitase ceva. κi g�si arcul printre d�r�m�turi, fr�nt �n dou� exact acolo unde era mai gros. L�s� buc��ile s� cad�, �nsp�im�ntat. Hot�r� c� va trebui s� se mul�umeasc� cu ce adunase deja. Stivui gr�bit totul afar�.

�nainte s� plece din cas� dezgrop� un felinar din harababura de pe podea. �nc� mai era gaz �n el. �l aprinse de la una dintre lum�n�ri, �nchise obloanele � ca s� nu intre v�ntul, dar mai ales ca s� nu atrag� aten�ia � �i se repezi afar�, cu felinarul �ntr-o m�n� �i cu sabia �n cealalt�. Nu �tia ce o s� g�seasc� �n �ur�. Dup� ce v�zuse ce se �nt�mplase �n �arcul de oi, nu mai era prea �ncrez�tor. Dar avea nevoie de c�ru�� ca s�-l duc� pe Tam la Emond�s Field �i avea nevoie de Bela pentru c�ru��. Nevoia �l f�cu s� spere pu�in.

U�ile �urei erau deschise, una sc�r��ind din balamale �n b�taia v�ntului. La prima vedere �n�untru totul p�rea neschimbat. Dar apoi v�zu desp�r�iturile goale, cu u�ile scoase din balamale. Bela �i vaca disp�ruser�. Se �ndrept� iute spre spatele �urei. C�ru�a era r�sturnat� pe o parte, iar jum�tate din spi�e erau rupte. Dintr-o osie nu mai r�m�sese dec�t o cioat� lung� de un cot.

Disperarea c�reia �i �inuse piept p�n� acum puse st�p�nire pe el. Nu era sigur c� �l va putea duce pe Tam p�n� �n sat, chiar dac� tat�l s�u ar suporta s� fie c�rat. Suferin�a pricinuit� de drum l-ar putea ucide pe Tam mai grabnic dec�t fierbin�eala. Cu toate acestea, era singura �ans�. Aici f�cuse tot ce se putea. C�nd d�du s� plece, privirea �i c�zu pe osia rupt� care z�cea pe p�m�ntul acoperit cu paie. Deodat� z�mbi.

Puse �n grab� felinarul �i sabia pe jos �i �n clipa urm�toare se lupta cu c�ru�a, aplec�nd-o �n spate ca s� o fac� apoi s� cad� drept, cu un trosnet de spi�e rupte, dup� care �i v�r� um�rul sub ea ca s� o r�stoarne pe partea cealalt�. Osia nev�t�mat� se vedea deslu�it. �n�f�c�nd sabia, �ncepu s� sparg� resturile de lemn uscat. Spre pl�cuta lui surpriz�, loviturile f�ceau s� sar� a�chii din lemn �i termin� de t�iat la fel de repede ca �i cu o secure bun�.

Dup� ce scoase osia, se uit� uimit la lama sabiei. Chiar �i cea mai ascu�it� secure s-ar fi tocit dac� ar fi t�iat cu ea lemnul acela vechi �i tare, dar sabia ar�ta la fel de bine ascu�it� ca mai �nainte. Atinse t�i�ul cu degetul mare �i �l v�r� �ndat� �n gur�. Lama era �nc� t�ioas� ca briciul.

Dar nu avea timp s� se mire. Stinse felinarul � nu era nevoie s� mai dea �i foc la �ur� �, apuc� osiile �i fugi �napoi spre cas� s� ia ce l�sase acolo.

Una peste alta, era o povar� incomod�. Nu grea, dar dificil de �inut �i de m�nuit, osiile de c�ru�� mi�c�ndu-i-se �i r�sucindu-i-se �n bra�e �n timp ce �nainta poticnindu-se peste c�mpul arat. Dup� ce intr� �n p�dure, �l st�njenir� �i mai mult, ag��ndu-se de copaci �i c�teodat� aproape dobor�ndu-l la p�m�nt. I-ar fi fost mai u�or s� le t�rasc� dup� el, dar ar fi �nsemnat s� lase o d�r� ad�nc� �n urma lui. Inten�iona s� a�tepte c�t mai mult p�n� s� fac� asta.

Tam era exact acolo unde �l l�sase, din c�te se p�rea adormit. Rand spera c� dormea. Devenit dintr-odat� tem�tor, l�s� jos povara �i puse m�na pe fa�a tat�lui s�u. Tam �nc� mai respira, dar febra crescuse.

Atingerea �l de�tept� pe Tam, dar �l aduse �ntr-o stare de trezie tulbure.

��Tu e�ti, b�iete? �opti el. �mi f�ceam griji pentru tine. Vise despre vremurile apuse. Co�maruri.

Adormi din nou, murmur�nd �nceti�or.

��Nu-�i face griji, spuse Rand. �l acoperi cu surtucul �i cu mantia ca s�-l apere de v�nt. O s� te duc la Nynaeve c�t de repede pot.

�n timp ce continua s� vorbeasc�, �i scoase c�ma�a p�tat� de s�nge, ca s� se lini�teasc� �i pe el, dar �i spre binele lui Tam, aproape f�r� s� bage de seam� frigul �n graba lui de a sc�pa de ea, �i o puse de �ndat� pe cea curat�. Arunc�nd c�ma�a cea veche, se sim�i ca �i cum tocmai ar fi f�cut baie.

��O s� ajungem numaidec�t �n sat, iar Me�tereasa o s� le or�nduiasc� pe toate. O s� vezi. O s� fie totul bine.

Acest g�nd �l c�l�uzi �n timp ce �i puse surtucul �i se aplec� s� se �ngrijeasc� de rana lui Tam. Vor fi �n siguran�� de �ndat� ce vor ajunge �n sat, iar Nynaeve �l va vindeca pe Tam. Trebuia doar s� �l duc� p�n� acolo.

6P�durea de la Apus

La lumina lunii, Rand nu vedea prea bine ce f�cea, dar rana lui Tam p�rea mai degrab� o t�ietur� pu�in ad�nc� de-a lungul coastelor, nu mai mare de-o palm�. D�du din cap, nevenindu-i s� cread�. �l v�zuse pe tat�l s�u cu r�ni mai ad�nci alt� dat�, f�r� ca asta s�-l fi oprit din treab� mai mult dec�t �i trebuia ca s�-�i cure�e rana. f�r� s� z�boveasc�, �l cercet� pe Tam din cap p�n�-n picioare, c�ut�nd o alt� ran�, mai primejdioasa, care s� fi pricinuit fierbin�eala, dar nu g�si nimic altceva. A�a ne�nsemnat� cum p�rea, acea t�ietur� stingher� era totu�i destul de serioas�; carnea din jurul ei era fierbinte la atingere. Era chiar mai fierbinte dec�t restul corpului lui Tam, care era at�t de �ncins, �nc�t �l f�cea pe Rand s� �i �ncle�teze maxilarele. O fierbin�eal� at�t de n�prasnic� putea ucide sau putea face s� nu mai r�m�n� dintr-un om dec�t umbra a ceea ce fusese. Ud� o c�rp� cu ap� din burduf �i o puse pe fruntea lui Tam.

�ncerc� s� spele �i s� bandajeze rana tat�lui s�u cu bl�nde�e, dar, cu toate acestea, gemete �n�bu�ite curmau murmuratul slab al lui Tam. Crengi ne�nfrunzite se desenau nedeslu�it �n jurul lor, parc� amenin��ndu-i atunci c�nd se mi�cau ca b�tute de v�nt. Cu siguran�� c� trolocii �i vor vedea de drum �n momentul �n care nu vor izbuti s� �i g�seasc� pe Tam �i pe el, atunci c�nd se vor fi �ntors la ferm� �i vor fi g�sit casa tot goal�. �ncerc� s� se conving� s� cread� asta, dar felul nemilos �i ira�ional �n care distruseser� casa nu prea �i �ng�duia s� fie at�t de �ncrez�tor. S� crezi c� vor renun�a �nainte de a fi ucis tot ce ar fi �nt�lnit �n cale era periculos, un risc nes�buit la care nu �i permitea s� se supun�.

�Troloci! Mi-ajute Lumina, troloci! Creaturi ie�ite din pove�tile Menestrelului, ap�r�nd din noapte ca s� bat� la u��. �i Pieritul. M� scalde Lumina, Pieritul!�

Deodat� �i d�du seama c� �inea nemi�cate capetele nelegate ale bandajului. �Am �ncremenit ca un iepure care a v�zut umbra unui �oim�, �i spuse cu dispre�. Cl�tin�nd furios din cap, termin� de str�ns bandajul �n jurul pieptului lui Tam.

Chiar dac� �tia ce are de f�cut, chiar dac� f�cea ce trebuia tot �i era fric�. C�nd trolocii se vor �ntoarce, vor �ncepe negre�it s� cerceteze p�durea din jurul fermei ca s� g�seasc� vreo urm� a celor care le sc�paser�. Trupul celui pe care �l ucisese le va spune c� acei oameni nu se afl� prea departe. Cine �tia ce ar face Pieritul sau ce ar putea face? �n plus, ceea ce �i spusese tat�l lui despre auzul trolocilor �i r�suna tot at�t de clar �n urechi ca �i cum Tam tocmai ar fi rostit acele cuvinte. Se trezi �mpotrivindu-se impulsului de a acoperi gura lui Tam cu m�na, ca s� �i potoleasc� gemetele �i murmurele. �Unii te urm�resc dup� miros. �i ce pot eu s� fac? Nimic.� Nu �i permitea s� iroseasc� timp �ngrijor�ndu-se din pricina a ceva care nu st�tea �n puterile lui.

��Nu trebuie s� faci niciun zgomot, �i �opti tat�lui s�u la ureche. Trolocii o s� se �ntoarc�.

Tam vorbi cu o voce lini�tit�, r�gu�it�:

��E�ti �nc� frumoas�, Kari. Frumoas� ca atunci c�nd erai fat�.

Rand se str�mb�. Mama lui murise cu cincisprezece ani �n urm�. Dac� Tam credea c� �nc� mai tr�ia, atunci �nseamn� c� fierbin�eala era mai cumplit� dec�t crezuse el. Cum putea fi �mpiedicat s� vorbeasc�, acum c� t�cerea putea �nsemna via��?

��Mama vrea s� nu faci zgomot, murmur� Rand. Se opri ca s� scape de nodul care-i se pusese brusc �n g�t. Avusese m�ini pline de ging�ie; m�car at�t �i mai aducea aminte. Kari vrea s� nu faci zgomot. �ine. Bea.

Tam se apuca s� bea lacom din burduf, dar, dup� c�teva �nghi�ituri, �ntoarse capul �i �ncepu s� murmure din nou cu glas sc�zut, prea �ncet ca Rand s� �n�eleag� ce spune. Spera c� era prea �ncet �i pentru trolocii care erau pe urmele lor.

Se reapuc� de �ndat� de treab�. �nf�ur� trei dintre p�turi �n jurul �i �ntre osiile luate de la c�ru��, �ncropind o targ�. Nu va putea s� o apuce dec�t de la un cap�t, iar cel�lalt cap�t se va t�r� pe p�m�nt, dar va trebui s� se mul�umeasc� cu at�t. T�ie cu cu�itul de la cing�toare o f�ie lung� din ultima p�tur� �i leg� c�te un cap�t al f�iei de fiecare dintre osii.

�l puse pe Tam pe targ� c�t mai u�urel cu putin��, crisp�ndu-se la fiecare geam�t de-al lui. Tat�l s�u p�ruse �ntotdeauna de ne�nvins. Nimic nu-l putea v�t�ma; nimic nu-l putea opri sau m�car �ncetini. Faptul c� acum se afla �ntr-o asemenea stare aproape c� �l f�cea pe Rand s� �i piard� tot curajul pe care reu�ise s� �i-l adune. Dar trebuia s� mearg� mai departe. Asta era tot ceea ce �l f�cea s� continue. Trebuia.

C�nd Tam fu �ntins �n cele din urma pe targ�, Rand �ov�i, apoi desprinse sabia de la br�ul tat�lui s�u. C�nd �i-o leg� �n jurul mijlocului, avu o senza�ie ciudat�; �l f�cea s� se simt� ciudat. Cing�toarea, teaca �i sabia c�nt�reau �mpreun� doar c�teva livre, dar, c�nd v�r� sabia �n teac�, i se p�ru c� at�rn� greu.

Se mustr�, m�niat. Nu era nici momentul, nici locul pentru pl�smuiri proste�ti. Nu era dec�t un cu�it mai mare. De c�te ori nu �i imaginase cum ar fi s� poarte sabie �i s� aib� aventuri? Dac� fusese �n stare s� ucid� un troloc cu ea, atunci cu siguran�� ar putea s� �i �in� la distan�� i pe al�ii. Doar c� �tia mult prea bine c� reu�ita de la ferm� nu fusese dec�t noroc chior. Iar c�nd visase cu ochii deschi�i la aventurile pe care ar fi putut s� le tr�iasc�, nu-�i imaginase nici c� o s� �i cl�n��ne din�ii de fric�, nici ca o s� fug� prin noapte ca s� scape cu via��, nici c� tat�l s�u o s� fie pe moarte.

�l �nveli f�r� z�bav� pe Tam cu ultima p�tur� r�mas� �i puse burduful �i restul de c�rpe pe targ�, l�ng� tat�l s�u. Tr�g�nd ad�nc aer �n piept, se l�s� �n genunchi l�ng� osii �i �i petrecu f�ia de p�tur� peste cap. �i venea peste umeri �i sub bra�e. Apuc� osiile �i se ridic� �n picioare. Umerii lui suportau aproape �ntreaga greutate. Nu p�rea prea greu. �ncerc�nd s� mearg� cu pas domol, porni spre Emond�s Field, cu targa r�c�ind p�m�ntul �n urma lui.

Hot�r�se deja s� �i croiasc� drum p�n� la Calea Carierei �i s� mearg� apoi pe ea p�n� �n sat. Aproape ne�ndoielnic, pericolul era mai mare merg�nd pe drum, dar lui Tam nu i-ar fi fost de niciun folos dac� Rand s-ar fi r�t�cit orbec�ind prin p�dure �i prin bezn�.

Merg�nd pe �ntuneric, ie�i l�ng� Calea Carierei aproape f�r� s�-�i dea seama. C�nd �n�elese unde se afl�, i se puse un nod �n g�t. �ntoarse gr�bit targa �i o t�r� �napoi �n p�dure, apoi se opri ca s� �i recapete r�suflarea �i s� �i potoleasc� b�t�ile inimii. �nc� g�f�ind, se �ntoarse spre r�s�rit, spre Emond�s Field.

Era mai anevoios s� mearg� printre copaci dec�t s� �l duc� pe Tam pe drum, iar �ntunericul �i �ngreuna �naintarea, dar s� o ia pe drum ar fi fost nebunie curat�. Scopul era s� ajung� �n sat f�r� s� �nt�lneasc� niciun troloc; f�r� ca m�car s� z�reasc� vreunul, dac� ar fi fost dup� el. Trebuia s� presupun� c� trolocii erau �nc� pe urmele lor �i c�, mai devreme sau mai t�rziu, �i vor da seama c� au pornit spre sat. Era cel mai probabil loc spre care se puteau �ndrepta, iar Calea Carierei � cel mai probabil drum pe care o puteau apuca. De fapt, se g�sea mai aproape de drum dec�t �i-ar fi dorit. Noaptea �i umbrele de sub copaci p�reau a nu-i ad�posti dec�t prea pu�in de privirea cuiva care ar fi mers pe drum.

Str�lucirea lunii care se strecura printre crengile ne�nfrunzite �mpr�tia doar at�ta lumin� c�t s� �i am�geasc� ochii �i s� cread� c� vede pe unde calc�. R�d�cinile amenin�au s� �i pun� piedic� la fiecare pas, rugi b�tr�ni �l �mpiedicau s� �nainteze, iar pov�rni�urile ori ridic�turile nea�teptate aproape c� �l f�ceau s� se pr�bu�easc�, atunci c�nd piciorul lui nu mai d�dea dec�t de aer acolo unde credea c� era p�m�nt solid, sau �l f�ceau s� se �mpiedice c�nd v�rful cizmei d�dea de ��r�n� �n timp ce �nainta. Murmuratul lui Tam se transforma �n geam�t ascu�it ori de c�te ori osiile treceau zdruncin�ndu-se peste vreo r�d�cin� sau peste vreun bolovan.

Nesiguran�a �l f�cea s� se uite iscoditor �n �ntuneric p�n� c�nd �i ardeau ochii, s� asculte cu mai mult� aten�ie ca niciodat�. Orice fo�net de crengi, orice f��it al acelor de pin �l f�ceau s� se opreasc�, cu urechile ciulite, de-abia mai �ndr�znind s� respire de teama c� ar putea s� nu aud� vreun zgomot care s� �l pun� �n gard� �i de team� c� ar putea auzi un astfel de zgomot. Nu mergea mai departe dec�t �n momentul �n care era sigur c� nu era dec�t v�ntul.

Pe nesim�ite, oboseala i se strecur� �n bra�e �i �n picioare, sporit� de v�ntul nop�ii care �i nesocotea parc� �n b�taie de joc mantia �i surtucul. Greutatea t�rgii, care �i p�ruse at�t de mic� la �nceput, �ncerca acum s� �l doboare la p�m�nt. Acum nu se mai poticnea doar c�nd se �mpiedica. Str�dania aproape necontenit� de a nu c�dea �l ostenea la fel de mult ca trasul t�rgii. Se trezise �nainte de rev�rsatul zorilor ca s� se apuce de treburi �i, cu tot cu drumul p�n� la Emond�s Field, avusese parte de o zi de munc� plin�. �ntr-o sear� obi�nuit� s-ar fi odihnit �n fa�a c�minului, citind o carte din micu�a colec�ie a lui Tam �nainte de culcare. Frigul p�trunz�tor �i intra �n oase �i stomacul �i aducea aminte c� nu m�ncase dec�t pr�jiturile cu miere ale jup�nesei al�Vere.

Morm�i �n barb�, �nciudat c� nu luase nimic de m�ncare de la ferm�. C�teva minute �n plus nu ar fi �nsemnat mare lucru. C�teva minute, c�t s� g�seasc� ni�te p�ine �i ni�te br�nz�. Trolocii nu s-ar fi �ntors dac� ar mai fi stat c�teva minute. Sau m�car s� fi luat ni�te p�ine. Fire�te, jup�neasa al�Vere va st�rui s� �i dea ceva cald de m�ncare de �ndat� ce vor ajunge la han. O farfurie aburind� plin� cu tocan� groas� de miel. �i ni�te p�ine coapt� de ea. �i mult ceai fierbinte.

��Au trecut peste Zidul Dragonului ca un puhoi, spuse Tam brusc, cu o voce puternic�, m�nioas�, �i au sp�lat p�m�ntul cu s�nge. C��i au murit pentru p�catul lui Laman?

Rand r�mase mut de uimire. Obosit, l�s� targa jos �i �i scoase leg�tura. Urma l�sat� de f�ia de p�tur� �n carnea de pe umeri �l ardea. Mi�c�ndu-�i umerii ca s� �i-i dezmor�easc�, se l�s� �n genunchi l�ng� Tam. B�jb�ind dup� burduful de ap�, privi cercet�tor printre copaci, �ncerc�nd �n zadar, la lumina palid� a lunii, s� vad� ce se petrecea �i �n susul, �i �n josul drumului, nu numai la dou�zeci de pa�i distan��. Nimic nu mi�ca acolo; doar umbre. Nimic altceva dec�t umbre.

��Nu e niciun puhoi de troloci, tat�. Nu acum, �n orice caz. Cur�nd vom fi �n siguran�� n Emond�s Field. Bea pu�in� ap�.

Tam d�du la o parte burduful de ap� cu o m�n� care p�rea a-�i fi redob�ndit aproape �ntreaga for��. �l apuc� pe Rand de guler, apropiindu-i fa�a de a lui p�n� c�nd Rand sim�i pe obraz fierbin�eala corpului tat�lui s�u.

��i numeau s�lbatici, rosti Tam st�ruitor. Neghiobii, spuneau c� pot fi da�i la o parte ca ni�te gunoaie. C�te b�t�lii pierdute, c�te ora�e arse p�n� �n temelii �nainte s� �n�eleag� adev�rul? �nainte ca neamurile s� lupte �mpreuna �mpotriva lor? �l sl�bi pe Rand din str�nsoare �i vocea i se umplu de triste�e. C�mpul de la Marath acoperit de mor�i; nu se auzea dec�t cronc�nitul corbilor �i b�z�itul mu�telor. Turnurile te�ite din Cairhien arz�nd �n noapte ca ni�te tor�e. Tot drumul p�n� la Zidurile Str�lucitoare au p�rjolit �i au m�cel�rit �nainte s� fie �ntor�i �napoi. Tot drumul p�n� la�

Rand �i acoperi gura cu m�na. Se auzi din nou, un zgomot �nfundat �i ritmic, venind de undeva de printre copaci, sting�ndu-se �i apoi cresc�nd, dup� cum sufla v�ntul. �ncrunt�ndu-se, Rand �ntoarse �nceti�or capul, �ncerc�nd s� �i dea seama de unde venea. �ntrez�ri cu coada ochiului o mi�care, iar �n clipa urm�toare era ghemuit deasupra lui Tam. Tres�ri, d�ndu-�i seama c� �ine pl�selele sabiei str�ns �n m�n�, dar toat� aten�ia lui se concentra asupra C�ii Carierei, ca �i cum drumul ar fi fost singurul lucru real de pe lume.

Umbrele tremur�toare de la r�s�rit luar� treptat forma unui cal �i a unui c�l�re�, �n urma c�rora veneau siluete �nalte �i masive, care umblau m�runt �i repede ca s� �in� pasul cu calul. Lumina palid� a lunii f�cea s� luceasc� v�rfurile suli�elor �i t�i�urile topoarelor. Lui Rand nu �i trecu nici o clip� prin minte c� ar putea fi oameni din sat, veni�i s� �i ajute. �tia cine erau. O sim�ea, ca �i cum i-ar fi scr�nit oasele chiar �nainte s� se fi apropiat destul de mult �nc�t lumina lunii s� scoat� la iveal� mantia cu glug� ce acoperea c�l�re�ul, o mantie care nu era umflat� de v�nt. Toate siluetele p�reau negre �n �ntuneric, iar copitele calului f�ceau acela�i zgomot ca oricare altele, dar Rand putea deosebi acest cal dintr-o mie.

�n spatele c�l�re�ului �n negru veneau siluete de co�mar, care aveau cornuri, boturi �i ciocuri, troloci m�r��luind pe dou� coloane, cizme �i copite lovind p�m�ntul �n acela�i ritm, ca �i cum ar fi ascultat de acela�i glas. Rand num�r� dou�zeci �n timp ce treceau pe l�ng� el. Se �ntreb� ce fel de om ar �ndr�zni s� nesocoteasc� at��ia troloci, sau m�car pe unul singur.

Coloana m�r��luitoare disp�ru spre apus, zgomotul �n�bu�it al pa�ilor sting�ndu-se �n �ntuneric, dar Rand r�mase pe loc, complet nemi�cat, aproape f�r� s� respire. Ceva �i spunea c� �nainte de a se mi�ca trebuie s� fie sigur, absolut sigur, c� s-au �ndep�rtat. �ntr-un final trase ad�nc aer �n piept �i �ncepu s� se ridice.

De data aceasta calul nu f�cu niciun zgomot. �n lini�tea lugubr� care se l�sase, c�l�re�ul se �ntoarse; calul s�u �ntunecat se oprea la fiecare c��iva pa�i �n timp ce o lua �napoi pe drum, merg�nd domol. V�ntul �ncepu s� sufle �n rafale mai puternice, �uier�nd prin copaci; mantia c�l�re�ului r�m�nea neclintit� precum somnul mor�ii. Ori de c�te ori calul se oprea, capul acoperit cu glug� se mi�ca dintr-o parte �n alta, privind scrut�tor �n p�dure, c�ut�nd. Calul se opri din nou chiar peste drum de Rand, chipul adumbrit de sub glug� �ntorc�ndu-se spre locul unde st�tea el, ghemuit deasupra lui Tam.

M�na lui Rand str�nse spasmodic, cu �i mai multa putere, pl�selele sabiei. Sim�i privirea sfredelitoare, a�a cum se �nt�mplase �i de diminea��, �i, chiar dac� nu o vedea, se cutremur� din pricina urii pe care o b�nuia ascunz�ndu-se �n spatele ei. B�rbatul ce p�rea �nf�urat �ntr-un giulgiu ura totul, orice fiin�a vie. �n pofida v�ntului t�ios, fa�a lui Rand era acoperit� de broboane de sudoare.

Dup� aceea calul �i continu� drumul, p�ind f�r� zgomot, apoi oprindu-se, p�n� c�nd Rand nu mai v�zu dec�t un contur, undeva departe pe drum, ce de-abia se mai deslu�ea �n �ntuneric. Ar fi putut fi orice, dar Rand nu �i lu� nici o clip� ochii de la el. Se temea c�, dac� �l va pierde din privire, data viitoare c�nd �l va vedea pe c�l�re�ul cu mantie neagr�, calul cel t�cut se va afla chiar deasupra lui.

Deodat�, umbra se n�pusti �napoi, trec�nd pe l�ng� el �ntr-un galop mut. C�l�re�ul se uita doar �n fa�� n timp ce gonea �n noapte spre apus, spre Mun�ii de Negur�. Spre ferm�.

Rand se pr�bu�i la p�m�nt, tr�g�nd cu nesa� aer �n piept �i �terg�ndu-�i sudoarea rece de pe fa�� cu m�neca. Nu �i mai p�sa de pricina pentru care veniser� trolocii. Ar fi preferat s� nu afle niciodat�, at�ta vreme c�t totul ar fi luat sf�r�it. Se scutur�, �i adun� puterile �i �l cercet� de �ndat� pe tat�l s�u. Tam �nc� murmura, dar cu un glas at�t de sc�zut, �nc�t Rand nu deslu�ea cuvintele. �ncerc� s� �i dea s� bea, dar apa i se prelinse pe b�rbie. Tam tu�i �i se �nec� din cauza unui firicel de ap� care �i p�trunsese �n gur�, apoi �ncepu din nou s� murmure, ca �i cum nu s-ar fi oprit niciodat�.

Rand mai ud� pu�in c�rpa de pe fruntea lui Tam, �mpinse burduful de ap� la loc pe targ� �i se strecur� din nou �ntre osii.

Porni ca �i cum ar fi avut parte de un somn bun, dar puterile nu �l �inur� mult. La �nceput oboseala �i era mascat� de fric�, dar, de�i frica st�ruia, oboseala ie�i la iveal�. Cur�nd �nainta din nou poticnindu-se, �ncerc�nd s� uite de foame �i de mu�chii care �l dureau. Se concentr� s� pun� un picior �n fa�a celuilalt f�r� s� se �mpiedice.

κi imagina Emond�s Field, casele luminate pentru Noaptea Iernii, cu obloanele deschise, oamenii arunc�ndu-�i �n treac�t ur�ri c�nd mergeau �ncoace �i �ncolo, duc�ndu-se �n vizite, scripcile umpl�nd str�zile cu Nes�buin�a lui Jaem �i B�tlanul ce zboar�. Haral Luhhan va bea prea multe rachiuri �i va �ncepe s� c�nte V�ntul �n orz cu o voce de broasc� � �ntotdeauna f�cea a�a p�n� c�nd nevast�-sa va reu�i s� �l potoleasc�, iar Cenn Buie va vrea s� arate c� danseaz� la fel de bine ca �ntotdeauna; Mat va pl�nui ceva ce nu se va petrece exact a�a cum inten�ionase el �i toat� lumea va �ti c� el este r�spunz�tor, chiar dac� nimeni nu o va putea dovedi. Aproape c� �i venea s� z�mbeasc� g�ndindu-se la cum va fi.

Dup� un timp Tam vorbi din nou:

��Avendesora. Se spune c� nu face semin�e, dar au adus un cop�cel �n Cairhien, un puiet. Un dar �mp�r�tesc de mare pre� pentru rege.

Cu toate c� p�rea furios, de-abia vorbea �ndeajuns de tare pentru ca Rand s� �l �n�eleag�. Cine ar fi fost �n stare s� �l aud� ar fi auzit �i targa t�r�ndu-se pe p�m�nt. Rand continu� s� mearg�, ascult�nd doar pe jum�tate.

��Nu fac niciodat� pace. Dar au adus un puiet �n semn de pace. A crescut vreme de o sut� de ani. O sut� de ani de tr�it �n �n�elegere cu cei care nu fac pace cu str�inii. De ce l-a t�iat? De ce? S-a pl�tit cu s�nge pentru Avendoraldera. S-a pl�tit cu s�nge pentru m�ndria lui Laman.

Vorbele i se stinser� �nc� o dat� �ntr-un murmur. Istovit, Rand se �ntreb� ce ar putea visa acum Tam. Avendesora. Se spunea despre Copacul Vie�ii c� are tot felul de �nsu�iri miraculoase, dar nici o poveste nu amintea de vreun puiet sau de �ei�. Nu era dec�t unul, �i acela apar�inea Omului Verde.

De diminea�� s-ar fi sim�it caraghios dac� ar fi stat s� se g�ndeasc� �ndelung la Omul Verde �i la Copacul Vie�ii. Nu erau dec�t pove�ti. Oare chiar a�a era? De diminea�� i trolocii erau doar o poveste. Poate ca toate pove�tile erau la fel de adev�rate ca ve�tile pe care le aduceau negu��torii, toate istorisirile Menestrelului, toate pove�tile spuse sear� la gura sobei. Poate c� urma s�-l �nt�lneasc� de adev�ratelea pe Omul Verde, sau un uria� Ogier, sau un Aiel s�lbatic, cu v�l negru pe fa��.

κi d�du seama c� Tam �ncepuse din nou s� vorbeasc�, c�teodat� doar murmur�nd, alteori destul de tare c�t s� poat� fi �n�eles. Din c�nd �n c�nd se oprea s� �i recapete suflul, apoi continu�, ca �i cum ar fi vorbit �n tot acest r�stimp.

��B�t�liile sunt �ntotdeauna �ncinse, chiar pe z�pad�. C�ldura sudorii. C�ldura s�ngelui. Doar moartea este rece. Pov�rni�ul mun�ilor� singurul loc care nu duhnea a moarte. Trebuia s� m� �ndep�rtez de acea miasm� de acea priveli�te� am auzit un copil pl�ng�nd. C�teodat� femeile lor luptau cot la cot cu b�rba�ii, dar de ce o l�saser� s� vin�, nu� n�scu singur� acolo, �nainte s� moar� din pricina r�nilor� acoperi copilul cu mantia, dar v�ntul� a luat mantia� copilul, �nvine�it de frig. Ar fi putut s� moara �i el� pl�ngea acolo. Pl�ngea �n z�pad�. Nu puteam l�sa copilul acolo� nu aveam copii� am �tiut dintotdeauna c� vrei copii. �tiam c� o s�-l �ndr�ge�ti, Kari. Da, fato. Rand e un nume frumos. Un nume frumos.

Deodat� lui Rand i se �nmuiar� picioarele. Poticnindu-se, c�zu �n genunchi. Tam gemu din cauza zdruncin�turii, iar f�ia de p�tur� �i p�trunse lui Rand ad�nc �n carne, dar el nu lu� �n seam� niciunul dintre aceste lucruri. Dac� s-ar fi trezit fa�� n fa�� cu un troloc �n acest moment, nu ar fi schi�at niciun gest, s-ar fi uitat doar �int� la el. Privi peste um�r la Tam, care se cufundase din nou �ntr-un murmur f�r� cuvinte. �Aiureaz� din pricina fierbin�elii�, �i spuse ab�tut. Fierbin�eala provoac� �ntotdeauna vise ur�te, iar aceasta era o noapte prielnic� pentru co�maruri, chiar �n absen�a febrei.

��E�ti tat�l meu, spuse cu glas tare, �ntinz�nd o m�n� ca s� �l ating� pe Tam, iar eu sunt�

Febra crescuse. Foarte mult.

�ncruntat, se sfor�� s� se ridice �n picioare. Tam murmur� ceva, dar Rand refuz� s� mai asculte. Sprijinindu-se cu toat� greutatea �n hamul improvizat, �ncerc� s� nu se concentreze dec�t s� pun� picioarele grele ca plumbul unul �n fa�a celuilalt �i s� ajung� la Emond�s Field, unde vor fi �n siguran��. Dar nu putea face s� �nceteze ecoul vorbelor care r�sunau �nc� �n str�fundurile min�ii lui. �Este tat�l meu. Aiura din pricina febrei. Este tat�l meu. Aiura din pricina febrei. Lumin�, cine sunt eu?�

7Afar� din p�dure

Pe c�nd Rand �nc� mai �nainta cu greu prin p�dure, se ivi lumina tulbure a zorilor. La �nceput nici nu o v�zu. C�nd, �n cele din urm�, �i d�du seama c� era diminea��, se uit� surprins la �ntunericul care se risipea. Indiferent de ceea ce era evident c� vede, cu greu �i venea s� cread� c� petrecuse toat� noaptea �ncerc�nd s� str�bat� distan�a dintre ferm� �i Emond�s Field. Fire�te, s� mergi pe Calea Carierei la lumina zilei, cu bolovanii �ia, era mai u�or dec�t noaptea prin p�dure. Pe de alt� parte, i se p�rea c� trecuser� zile �ntregi de c�nd �l v�zuse pe c�l�re�ul cu mantie neagr� �i s�pt�m�ni de c�nd el �i Tam �ncepuser� s� ia masa de sear� acas�. Nu mai sim�ea f�ia de p�tur� s�p�ndu-i ad�nc �n umeri; de fapt, nu �i mai sim�ea deloc umerii de amor�eal� �i nici picioarele, de altfel. Cu totul alt� poveste era cu celelalte p�r�i ale corpului. Respira�ia greoaie �i ardea de mult� vreme g�tul �i pl�m�nii, iar foamea �l chinuia, d�ndu-i o senza�ie de grea��.

Tam t�cuse cu ceva timp �nainte. Rand nu era sigur c�t� vreme trecuse de c�nd murmurele conteniser�, dar nu �ndr�znea s� se opreasc� acum ca s� vad� ce se �nt�mpla cu el. Dac� s-ar fi oprit acum, nu ar mai fi fost �n stare s� se urneasc� din loc. Oricum, indiferent care ar fi fost starea lui Tam, nu ar fi putut face altceva dec�t ceea ce f�cea deja. Singura speran�� era s� ajung� �n sat. Istovit, �ncerc� totu�i s� iu�easc� pasul, dar picioarele lui �n�epenite, ca de lemn, �i continuar� mersul anevoios. Abia dac� b�ga de seam� frigul �i v�ntul.

Sim�i dintr-odat� un iz de fum. Dac� sim�ea mirosul fumului care ie�ea din co�uri, asta �nsemna cel pu�in c� aproape ajunsese �n sat. Totu�i, z�mbetul obosit care tocmai �ncepuse s� �i �nfloreasc� pe buze i se preschimb� �ntr-o privire �ncruntat�. Aerul era greu de fum, mult prea greu. La ce vreme era, chiar dac� ar fi fost aprins focul �n fiecare vatr� din sat, fumul tot era prea gros. �i rev�zu cu ochii min�ii pe troloci venind dinspre r�s�rit, din direc�ia lui Emond�s Field. Se uit� scrut�tor �n fa��, c�ut�nd s� deslu�easc� primele case, gata s� strige dup� ajutor de �ndat� ce ar fi v�zut pe cineva, chiar dac� ar fi fost Cenn Buie sau unul dintre Coplini. O voce slab� din str�fundurile lui �nc� �i spunea s� spere c� mai era cineva acolo care s� �i ajute.

Deodat� v�zu deslu�it o cas� printre ultimii copacii cu crengi desfrunzite �i nu putu dec�t s� mearg� mai departe. Intr� �mpleticindu-se �n sat, speran�a ced�nd treptat locul disper�rii.

Din jum�tate din casele din Emond�s Field nu mai r�m�seser� dec�t ni�te mormane carbonizate de moloz. Co�uri de c�r�mid� acoperite de funingine ie�eau din gr�mezile de lemn�rie �nnegrit� ca ni�te degete murdare. Din d�r�m�turi �nc� se mai ridicau fuioare sub�iri de fum. S�teni cu fe�e �ntunecate, unii dintre ei �nc� �mbr�ca�i �n c�m�i de noapte, scormoneau �n cenu��, ba sco��nd la iveal� un vas de g�tit, ba doar r�scolind pur �i simplu cu un b�� prin d�r�m�turi, f�r� speran��. Uli�ele erau pres�rate cu lucrurile care fuseser� salvate din fl�c�ri: oglinzi �nalte, scrinuri l�cuite �i cufere mari st�teau �n ��r�n� printre scaunele �i mesele �ngropate sub a�ternuturi de pat, vase de g�tit �i mici mald�re de haine �i alte catrafuse.

Casele din sat p�reau c� fuseser� distruse pe s�rite �i la �nt�mplare. Cinci case la r�nd r�m�seser� neatinse, �n timp ce �n alt loc una singur� mai era �n picioare �n mijlocul unei pustiet��i.

�n cap�tul �ndep�rtat al Izvorului de Vin trosneau cele trei ruguri imense preg�tite pentru Bel Tine, vegheate de un grup de b�rba�i. Coloane groase de fum negru, �mpestri�ate cu sc�ntei juc�u�e, se �ncovoiau spre miaz�noapte �n b�taia v�ntului. Unul dintre arm�sarii Dhurran ai lui jup�n al�Vere t�ra ceva pe p�m�nt spre Podul de C�ru�e �i spre fl�c�ri, dar Rand nu �i d�du seama ce anume era.

�nainte de a se fi �ndep�rtat prea mult de p�dure, �n �nt�mpinarea lui se repezi Haral Luhhan, cu fa�a acoperit� cu funingine �i �in�nd str�ns �n m�na lui cu degete groase o secure. C�ma�a de noapte a m�t�h�losului fierar, acum m�njit� de cenu��, �i at�rna p�n� la cizme, iar printr-o ruptur� zdren�uit� se vedea arsura umflat� �i ro�ie, ca l�sat� de bici, care �i str�b�tea pieptul. Se l�s� �ntr-un genunchi l�ng� targ�. Tam avea ochii �nchi�i �i respira slab �i anevoie.

��Trolocii, b�iete? �ntreb� jup�n Luhhan cu vocea r�gu�it� din pricina fumului. �i aici. �i aici. Ei bine, se poate s� fi fost mai noroco�i dec�t are cineva dreptul s� fie. Dac� ��i vine s� crezi asta. Are nevoie de Me�tereas�. Acum pe unde, �n numele Luminii, o mai fi? Egwene!

Egwene, care trecea alerg�nd pe l�ng� ei, cu bra�ele pline de cear�afuri transformate �n bandaje, le arunc� o privire f�r� s�-�i domoleasc� pa�ii, uit�ndu-se fix la ceva din dep�rtare. Cearc�nele pe care le avea �n jurul ochilor �i f�ceau s� par� �i mai mari dec�t erau de fapt. Apoi �l v�zu pe Rand �i se opri, se opri cutremurat�, respir�nd greu.

��O, Rand, nu, nu se poate, �i tat�l t�u? Nu cumva a�? Vino, te duc la Nynaeve.

Rand era prea obosit �i prea buim�cit ca s� vorbeasc�. Toat� noaptea se g�ndise la Emond�s Field ca la un liman, unde el �i Tam vor fi �n siguran��. Acum nu p�rea s� fie �n stare s� fac� altceva dec�t s� se uite descurajat la rochia ei murdar� de negreal�. Remarc� tot felul de nimicuri ne�nsemnate ca �i cum ar fi fost foarte importante. Nasturii din spate ai rochiei fuseser� �ncheia�i str�mb. �i m�inile �i erau curate. Se �ntreb� cum de avea m�inile curate c�nd era murdar� de funingine pe obraji.

Haral Luhhan p�rea c� �n�elege ceea ce i se �nt�mplase. Pun�ndu-�i toporul peste osii, fierarul ridic� partea din spate a t�rgii �i o �mpinse u�or, �mboldindu-l astfel s� o urmeze pe Egwene. Rand se �mpletici �n spatele ei, ca �i cum ar fi mers �n somn. Se �ntreb� �n treac�t cum de �tiuse fierarul c� acele creaturi fuseser� troloci, dar nu fu dec�t un g�nd fugar. Dac� Tam i-a recunoscut, nu era niciun motiv ca Haral Luhhan s� nu �i fi putut recunoa�te.

��Toate pove�tile sunt adev�rate, murmur� el.

��A�a se pare, b�iete, spuse fierarul. A�a se pare.

Rand auzi doar �n treac�t. Se concentr� s� urmeze silueta zvelt� a lui Egwene. κi adunase puterile dorindu-�i ca Egwene s� se gr�beasc�, de�i, de fapt, ea mergea cu pa�i pe potriva lor, a�a cum puteau ei �nainta cu povara. �i conduse jum�tate de drum pe Paji�te, p�n� la casa familiei Calder. V�rfurile stufului erau carbonizate, iar pere�ii da�i cu var erau m�nji�i de funingine. Din casele de al�turi nu mai r�m�seser� dec�t pietrele de la temelie �i dou� mormane de cenu�� i de lemn�rie ars�. Una fusese casa lui Berin Thane, unul dintre fra�ii morarului. Cealalt� fusese a lui Abell Cauthon. Tat�l lui Mat. Chiar �i co�urile se n�ruiser�.

��Sta�i aici, spuse Egwene, uit�ndu-se la ei ca �i cum ar fi a�teptat un r�spuns. C�nd v�zu c� r�m�neau pe loc, murmur� ceva, apoi se gr�bi s� intre.

��Mat? �ntreba Rand. Nu cumva a�?

��Tr�ie�te, r�spunse fierarul.

Puse jos cap�tul t�rgii �i �i �ndrept� u�urel spinarea.

��L-am v�zut pu�in mai �nainte. E de mirare c� suntem �nc� �n via��. Dup� cum au n�v�lit �n cas� �i �n fier�rie, ai fi zis c� �ineam aur �i giuvaiere acolo. Alsbet i-a cr�pat unuia �easta cu o tigaie. De diminea�� a aruncat o privire casei noastre transformate �n cenu�� i a pornit la v�n�toare prin sat, �narmat� cu cel mai mare topor pe care l-a mai g�sit �n ceea ce a mai r�mas din fier�rie � �n caz c� vreunul dintre ei s-a ascuns �n loc s� fi fugit. Dac� o s� pun� m�na pe vreunul, aproape c� mi se face mila de el.

Ar�t� cu capul �nspre casa familiei Calder.

��Jup�neasa Calder �i al�i c��iva au luat la ei ni�te r�ni�i, cei ale c�ror case nu mai sunt �n picioare. Dup� ce Me�tereasa o s�-l �ngrijeasc� pe Tam, o s�-i g�sim �i lui un pat. Poate la han. Starostele a zis deja c� oamenii pot fi primi�i la han, dar Nynaeve spune c� r�ni�ii se vindec� mai repede dac� nu sunt a�a de mul�i la un loc.

Rand se pr�bu�i �n genunchi. Mi�c�ndu-�i umerii ca s� se elibereze de ham, se �ndeletnici, cu gesturi obosite, cu cercetarea �nvelitorilor lui Tam. Tam nu se mi�c� �i nu scoase niciun sunet, nici m�car atunci c�nd m�inile �n�epenite ale lui Rand �l �mbr�ncir� u�or. Dar cel pu�in �nc� mai respira. �Tat�l meu.� Cel�lalt n-a fost dec�t glasul fierbin�elii.

��i dac� se �ntorc? �ntreb� posomor�t.

��Roata �ese dup� cum �i este voia, r�spunse jup�n Luhhan, tulburat. Dac� se �ntorc� Ei, acum au plecat. A�a c� adun�m resturile �i refacem ceea ce s-a distrus.

Oft�. κi frec� �alele cu degetele �i fa�a i se destinse. Rand �i d�du pentru prima dat� seama c� b�rbatul cel voinic era la fel de obosit ca el, dac� nu chiar mai obosit. Fierarul se uit� la sat, d�nd din cap.

��Nu cred c� azi o s� avem parte de Bel Tine. Dar o s� ne descurc�m. �ntotdeauna ne-am descurcat. Apuc� dintr-odat� toporul �i tr�s�turile i se �n�sprir�. M� a�teapt� o mul�ime de treab�. Nu-�i fie team�, b�iete. Me�tereasa o s� aib� grij� de el, iar Lumina o s� aib� grij� de noi to�i. Iar dac� Lumina o s� uite de noi, ei bine, o s� ne purtam singuri de grij�. Doar suntem din �inutul celor Dou� R�uri!

�n timp ce fierarul se �ndep�rt�, Rand, �nc� �n genunchi, se uit� la sat, �i abia acum �l v�zu cu adev�rat. �Jup�n Luhhan avea dreptate�, �i spuse, �i fu surprins s� constate c� nu era deloc mirat de ceea ce vedea. Oamenii �nc� mai scormoneau printre d�r�m�turi, dar chiar �n scurtul r�stimp de c�nd era acolo din ce �n ce mai mul�i �ncepuser� s� umble ca �i cum ar fi avut o �int�. Aproape c� sim�ea cum devin din ce �n ce mai nestr�muta�i. Dar �i punea �ntreb�ri. �i v�zuser� pe troloci; �l v�zuser� oare �i pe c�l�re�ul cu mantie neagr�? �i sim�iser� ura?

Nynaeve �i Egwene ie�ir� din casa familiei Calder, iar Rand s�ri �n picioare. Sau, mai bine zis, �ncerc� s� sar� �n picioare; se cl�tin�, de fapt, poticnindu-se, aproape c�z�nd cu fa�a �n ��r�n�.

Me�tereasa se l�s� �n genunchi l�ng� targ� f�r� ca m�car s� �i arunce o privire. Avea fa�a �i rochia chiar mai murdare dec�t Egwene �i acelea�i cearc�ne �i scoteau ochii �n eviden��; avea �i ea m�inile curate. Pip�i fa�a lui Tam �i �i deschise pleoapele cu degetele. �ncrunt�ndu-se, d�du la o parte �nvelitorile �i �nl�tur� bandajul ca s� se uite la ran�. �nainte ca Rand s� apuce s� vad� ce se ascundea sub bandaj, Nynaeve acoperise din nou rana. Oft�nd, �l �nveli din nou pe Tam cu p�tura �i cu mantia p�n� sub b�rbie, cu mult� bl�nde�e, ca �i cum ar fi �nvelit un copil �nainte de culcare.

��Nu pot face nimic, spuse. Trebui s� �i pun� m�inile pe genunchi ca s� se ridice �n picioare. �mi pare r�u, Rand.

Porni �napoi spre cas�, iar Rand r�mase o vreme nemi�cat, f�r� s� �n�eleag�; apoi se �ndrept� anevoie spre ea �i o �ntoarse cu fa�a la el.

��E pe moarte, strig�.

��tiu, r�spunse ea simplu, iar Rand �i pierdu cump�tul la auzul r�spunsului ei sec.

��Trebuie s� faci ceva. Trebuie. Doar e�ti Me�tereas�.

Durerea �i schimonosi chipul, dar numai o clip� � dup� aceea, cu ochii �nfunda�i �n orbite, cu vocea hot�r�t� �i lipsit� de emo�ie, redeveni �ntruchiparea fermit��ii:

��Da, a�a este. �tiu ce pot face cu leacurile pe care le am, dar mai �tiu �i c�nd este prea t�rziu. Crezi c� nu a� face ceva, dac� a� putea? Dar nu pot. Nu pot, Rand. �i mai sunt �i al�ii care au nevoie de mine. Oameni pe care �i pot ajuta.

��L-am adus la tine c�t de repede am putut, �ng�im� el.

Chiar dac� v�zuse c� satul fusese distrus, �i pusese n�dejdea �n Me�tereas�. Acum c�-i se spulberase �i aceast� speran�a, se sim�ea sleit.

��tiu, spuse ea bl�nd.

�i atinse obrazul cu m�na.

��Nu este vina ta. Ai f�cut tot ce se putea. �mi pare r�u, Rand, dar mai sunt �i al�ii de care trebuie s� m� �ngrijesc. M� tem c� necazurile de-abia �ncep.

O urm�ri cu o privire absent� p�n� c�nd u�a casei se �nchise �n urma ei. Nu se putea g�ndi la nimic altceva dec�t c� Me�tereasa nu �i va ajuta.

Deodat�, fu aruncat un pas �napoi de Egwene, care se repezi �nspre el, cuprinz�ndu-l cu bra�ele. Dac� l-ar fi �mbr��i�at at�t de puternic alt�dat�, i-ar fi smuls negre�it un geam�t; acum �ns� Rand se uita t�cut la u�a �n spatele c�reia i se spulberaser� speran�ele.

��mi pare at�t de r�u, Rand, �opti Egwene la pieptul lui. Lumin�, a� vrea s� pot face ceva.

O �mbr��i��.

��tiu. Eu� trebuie s� fac �ns� ceva, Egwene. Nu �tiu ce, dar nu pot s�-l las s�

Glasul i se sparse, iar ea �l �mbr��i�� i mai str�ns.

��Egwene!

Egwene tres�ri auzind-o pe Nynaeve strig�nd-o din cas�.

��Egwene, am nevoie de tine! �i spal�-te din nou pe m�ini!

Se desprinse din bra�ele lui Rand.

��Are nevoie de mine, Rand.

��Egwene!

I se p�ru c� aude un suspin c�nd fata se �ndep�rt� de el. Odat� plecat�, Rand r�mase singur l�ng� targ�. Se uit� o vreme la Tam, nesim�ind dec�t o neputin�a nem�rginit�. Deodat� chipul i se �n�spri.

�Starostele va �ti ce e de f�cut, �i spuse, ridic�nd �nc� o dat� osiile. Starostele va �ti.�

Bran al�Vere �tia �ntotdeauna ce era de f�cut. Uit�nd de oboseal�, porni cu �nc�p��nare spre hanul Izvorul de Vin.

Un alt arm�sar Dhurran trecu pe l�ng� el; curelele hamului erau legate �n jurul gleznelor unei siluete masive, �nvelite �ntr-o p�tur� murdar�. Acolo unde se termina p�tura se vedeau bra�ele acoperite cu p�r �epos care se t�rau �n ��r�n�, iar un col� ridicat scotea la iveal� un corn de capr�. �inutul celor Dou� R�uri nu era locul potrivit pentru ca pove�tile s� devin� at�t de �nfrico��tor de adev�rate. Trolocii apar�ineau lumii de afar�, c�ci doar Lumina �i locurile unde erau femei Aes Sedai �i Dragoni fal�i puteau �ti ce altceva din pove�tile Menestrelilor urma s� prind� via��. Dar toate astea nu se puteau �nt�mpla �n �inutul celor Dou� R�uri. Nu �n Emond�s Field.

�n timp ce cobora pe Paji�te, oamenii �l strigau, uneori dintre d�r�m�turile caselor, �ntreb�ndu-l dac� �i pot fi de ajutor. Dar el nu auzea dec�t ni�te murmure �n jurul lui, chiar �i atunci c�nd oamenii mergeau o vreme pe l�ng� el �n timp ce �i vorbeau. Aproape f�r� s� �i dea seama, reu�i s� rosteasc� vorbe care spuneau c� nu avea nevoie de ajutor, c� se �ngrijea el de tot. Nu le d�dea aten�ie nici atunci c�nd se �ndep�rtau de el, cu priviri �ngrijorate, c�teodat� ad�ug�nd c� ar trebui s� o trimit� pe Nynaeve la el. Nu �i permitea s� se concentreze dec�t asupra scopului pe care �i-l fixase. Bran al�Vere putea face totu�i ceva ca s�-l ajute pe Tam. �ncerc� s� nu st�ruiasc� asupra �ntreb�rii ce anume. Dar Starostele o s� poat� face ceva, o s� aib� el o idee.

Hanul sc�pase aproape nev�t�mat din groz�via care distrusese jum�tate de sat. C�teva urme de arsur� �ntinau pere�ii, dar �iglele ro�ii de pe acoperi� str�luceau �n lumina soarelui la fel de puternic ca �nainte. Din c�ru�a negu��torului ambulant nu mai r�m�seser� �ns� dec�t cercurile de metal de la ro�i, �nnegrite, proptite de lada carbonizat� a c�ru�ei, care acum z�cea pe jos. Cercurile mari �i rotunde care �inuser� coviltirul erau acum cumplit de str�mbate, fiecare �n legea lui.

Thom Merrilin st�tea turce�te pe pietrele vechi de la temelia casei, t�ind atent marginile p�rlite de la peticele de pe mantie cu o foarfec� mic�. C�nd Rand se apropie, puse jos mantia �i foarfeca. f�r� s� �l mai �ntrebe dac� avea nevoie sau voia s� fie ajutat, s�ri jos �i apuc� partea din spate a t�rgii.

��n�untru? Fire�te, fire�te. Nu te teme, b�iete. Me�tereasa noastr� o s� aib� grij� de el. De asear� m� uit la ea cum face; are m�na iscusit� �i este foarte �ndem�natic�. Ar putea fi �i mai r�u. Asear� unii au murit. Poate c� nu mul�i, dar �i unul este prea mult pentru mine. B�tr�nul Fain a disp�rut pur �i simplu, �i asta e cel mai r�u. Trolocii m�n�nc� orice. Ar trebui s� mul�ume�ti Luminii c� tat�l t�u este �nc� aici, �n via��; iar Me�tereasa o s�-l vindece.

Rand nu voia s� �l mai asculte � �Este tat�l meu!� � iar vocea lui Thom se transform� pentru el �ntr-un zgomot f�r� noim�, nedemn de luat �n seama mai mult dec�t b�z�itul unei mu�te. Nu mai suporta ca oamenii s� �l comp�timeasc� �i s� �ncerce s� �i ridice moralul. Nu acum. Nu �nainte ca Bran al�Vere s� �i spun� cum s� �i fie de ajutor lui Tam.

Deodat� v�zu ceva m�zg�lit pe poarta hanului: o linie curb�, scrijelit� cu un b�� ars, av�nd cap�tul �n form� de lacrim�. Se �nt�mplaser� at�tea, �nc�t aproape c� nu �l mai surprinse s� g�seasc� Col�ul Dragonului �nsemnat pe poarta de la hanul Izvorul de Vin. Nu reu�ea s� �n�eleag� de ce ar fi vrut cineva s� �l acuze pe hangiu sau pe familia lui c� ar fi de partea r�ului sau s� aduc� hanului nenoroc, dar noaptea care trecuse �l convinsese de un lucru: orice era posibil. Absolut orice.

La �ndemnul Menestrelului, ridic� z�vorul �i intr�.

�n sala mare de jos nu era nimeni �n afar� de Bran al�Vere, �i era frig, c�ci nimeni nu avusese timp s� fac� focul. Starostele st�tea la una dintre mese, �nmuindu-�i tocul �n c�limar�, cu fruntea �ncre�it� de concentrare �i capul �nc�run�it aplecat deasupra unei foi de pergament. C�ma�a de noapte, v�r�t� �n grab� �n pantaloni, at�rna ca un sac �n jurul mijlocului lui imens; �i sc�rpina absent un picior gol cu degetele de la celalalt picior. Avea t�lpile murdare, ca �i cum ar fi ie�it afar� de mai multe ori, f�r� ca, �n ciuda frigului, s� se oboseasc� s� �i pun� cizmele.

��Care e necazul? �ntreba, f�r� s� ridice privirea. Gr�be�te-te! Am o mie de lucruri de f�cut �n clipa asta �i �nc� �i mai multe pe care ar fi trebuit s� le fac de acum un ceas. A�a c� n-am nici timp, nici r�bdare. Ei bine? D�-i drumul!

��Jup�n al�Vere? spuse Rand. E vorba de tat�l meu.

Starostele ridic� brusc capul.

��Rand? Tam! Arunc� tocul �i s�ri �n picioare, r�sturn�nd scaunul. Poate c� Lumina nu ne-a uitat de tot. Mi-era team� c� a�i murit am�ndoi. Bela a intrat �n galop �n sat la o or� dup� ce plecaser� trolocii; r�sufla din greu �i spumega, ca �i cum ar fi alergat tot drumul de la ferm� p�n� aici, �i am crezut� Dar nu avem timp de asta acum. O s�-l ducem sus.

Apuc� partea din spate a t�rgii, d�ndu-l pe Menestrel la o parte cu um�rul.

��Du-te s� o aduci pe Me�tereas�, jup�n Merrilin. �i spune-i din partea mea s� se gr�beasc�, �tiu eu de ce! Stai lini�tit, Tam. Cur�nd o s� te b�g�m �ntr-un pat moale �i bun. Du-te, Menestrelule, du-te!

Thom Merrilin disp�ru pe u�� nainte ca Rand s� apuce s� vorbeasc�.

��Nynaeve nu o s� fac� nimic. A spus c� nu poate s�-l ajute. �tiam asta� Credeam c� o s� te g�nde�ti dumneata la ceva.

Jup�n al�Vere se uit� �i mai p�trunz�tor la Rand, apoi d�du din cap.

��O s� vedem, b�iete. O s� vedem. Dar vocea lui �i pierduse siguran�a. Hai s�-l ducem �n pat. Cel pu�in o s� se poat� odihni �n lini�te.

Rand se l�s� �mpins �n sus pe sc�rile din spatele s�lii hanului. Se str�dui s� r�m�n� �ncrez�tor c�, �ntr-un fel sau altul, Tam se va face bine, dar �i d�du seama c� �nc� de la �nceput speran�ele fuseser� foarte slabe, iar �ndoiala care se strecurase brusc �n vocea Starostelui �l zgudui.

�n partea din fa�� de la catul al doilea al hanului se g�seau �ase camere confortabile, cu toate cele trebuincioase, cu ferestre ce d�deau spre Paji�te. Erau folosite mai ales de negu��torii ambulan�i sau de oamenii care coborau de pe Dealul Str�jii sau urcau de la Deven Ride, dar �i marii negu��tori care veneau �n fiecare an erau adesea surprin�i s� g�seasc� ni�te od�i at�t de primitoare. Trei dintre ele erau ocupate acum, �i Starostele �l zori pe Rand spre una dintre cele nefolosite.

Plapuma de fulgi �i p�turile de pe patul cel lat fur� grabnic date la o parte �i Tam fu �ntins pe salteaua groas� de pene, cu capul sprijinit pe perne umplute cu fulgi de g�sc�. Nu scoase niciun sunet c�nd fu mi�cat, nici m�car un geam�t, doar respira anevoie, dar Starostele risipi �ngrijorarea lui Rand, spun�ndu-i s� fac� focul ca s� alunge frigul din camer�, �n timp ce Rand scormonea �n lada de l�ng� c�min dup� buc��i de lemn �i surcele de aprins focul. Bran d�du la o parte perdelele de la geam, l�s�nd s� p�trund� lumina dimine�ii, apoi �ncepu s� spele cu bl�nde�e fa�a lui Tam. C�nd se �ntoarse Menestrelul, focul din vatr� �nc�lzea odaia.

��Nu vine, anun�� Thom Merrilin, intr�nd cu pas ap�sat �n camer�. Se uit� m�nios la Rand, �ncrunt�nd din spr�ncenele lui stufoase �i albe. Nu mi-ai spus c� �l dusese�i deja la ea. Mai c� nu mi-a luat capul.

��Credeam� nu �tiu� c� poate Starostele o s� �tie ce s� fac�, o s-o conving� s� Cu pumnii �ncle�ta�i de iritare, Rand se �ntoarse spre Bran. Jup�n al�Vere, ce pot face?

B�rbatul cel corpolent d�du din cap a neputin��. Puse o c�rp� proasp�t muiat� �n ap� pe fruntea lui Tam �i evit� privirea lui Rand.

��Nu pot s� m� uit la el cum moare, jup�n al�Vere. Trebuie s� fac ceva.

Menestrelul schi�� un gest, ca �i cum ar fi vrut s� vorbeasc�. Rand se �ntoarse spre el cu �nfrigurare.

��Ai vreo idee? Sunt dispus s� �ncerc orice.

��M� �ntrebam doar, spuse Thom, �ndes�nd cu degetul tutunul �n pipa lui cu mu�tiucul lung, dac� Starostele �tie cumva cine a scrijelit Col�ul Dragonului pe poart�.

Se uit� cercet�tor �n g�vanul pipei, apoi la Tam �i puse din nou pipa neaprins� �n gur�, cu un oftat.

��Cuiva se pare c� nu �i mai place de el. Sau poate c� nu �i place de oaspe�ii lui.

Rand se uit� dezgustat la el, apoi �ntoarse capul, privind �int� la foc. G�ndurile �i jucau precum fl�c�rile �i, ca �i fl�c�rile, se concentrau asupra unui singur lucru. Nu va renun�a. Nu putea s� stea cu m�inile �n s�n �i s� �l lase pe Tam s� moar�. �Tat�l meu, �i spuse cu �nver�unare. Tat�l meu.� De �ndat� ce fierbin�eala va fi trecut, se va putea ocupa �i de aceast� poveste. �ns� mai �nt�i trebuia s� fac� s� �i scad� febra. Dar cum?

Bran al�Vere str�nse din buze uit�ndu-se la spatele �ntors al lui Rand, iar furia cu care �l privi pe Menestrel ar fi �intuit pe loc p�n� �i un urs. Thom �ns� a�tepta r�bd�tor, ca �i cum nici nu ar fi remarcat-o.

��Pesemne c� e f�c�tura vreunuia dintre Congari, sau a vreunui Coplin, spuse Starostele �n cele din urm�, de�i numai Lumina �tie care dintre ei este r�spunz�tor. Sunt un neam mare, �i dac� e ceva r�u de spus despre cineva, sau chiar dac� nu e, po�i fi sigur c� nu vor �ov�i o clipa s� o fac�. Pe l�ng� ei p�n� �i Cenn Buie pare numai lapte �i miere.

��C�ru�a aceea cu coviltir care a venit chiar �nainte de rev�rsatul zorilor? �ntreba Menestrelul. Nu sim�iser� nici m�car miros de troloc �i nu voiau dec�t s� �tie c�nd va �ncepe S�rb�toarea, ca �i cum nu ar fi v�zut c� din jum�tate de sat nu mai r�m�sese dec�t cenu�a.

Jup�n al�Vere �ncuviin��, �ncruntat:

��O ramur� a familiei. Dar to�i sunt la fel. Neghiobul ala de Darl Coplin �i-a petrecut jum�tate de noapte cer�ndu-mi s� �i scot pe jup�neasa Moiraine �i pe jup�n Lan din han, �i chiar din sat, ca �i cum satul ar mai exista dac� ei ar fi plecat.

Rand nu asculta discu�ia dec�t pe jum�tate, dar aceasta ultim� fraz� �l �mboldi s� vorbeasc�:

��i ce anume au f�cut?

��P�i, ea a f�cut s� fulgere din senin, r�spunse jup�n al�Vere. A �ndreptat fulgerul drept spre troloci. Ai v�zut copacii distru�i. Nici trolocii nu au dus-o mai bine.

��Moiraine? �ntreb� Rand ne�ncrez�tor, iar Starostele �ncuviin��.

��Jup�neasa Moiraine. Iar jup�n Lan parc� era un v�rtej cu sabia aia a lui. Ce sabie? El �nsu�i era arma �i �l g�seai �n zece locuri odat�, sau cel pu�in a�a p�rea. Arde-m-ar focul, dar tot nu mi-ar veni s� cred dac� nu a� putea ie�i �i vedea cu ochii mei� �i trecu o m�n� peste capul chel. Tocmai �ncepeau vizitele de Noaptea Iernii. Aveam to�i bra�ele pline de daruri �i de pr�jituri cu miere �i min�ile tulburate de vin, c�nd c�inii au prins a m�r�i �i deodat� cei doi s-au n�pustit afar� din han �i au luat-o la fug� prin sat, strig�nd ceva despre troloci. Am crezut c� b�user� prea mult vin. La urma urmei� troloci? Apoi, �nainte ca vreunul dintre noi s� �n�eleag� ce se �nt�mpl�, acele� acele creaturi erau l�ng� noi pe uli�e, spintec�nd oamenii cu s�biile, d�nd foc la case, url�nd de ��i �nghe�a s�ngele �n vine.

Scoase un zgomot ce �i ar�ta dezgustul.

��N-am f�cut dec�t s� fugim, ca g�inile c�nd intr� vulpea �n cote�, p�n� �n momentul �n care jup�n Lan ne-a mai dat curaj.

��Nu e nevoie s� fii at�t de aspru, gl�sui Thom. Ai f�cut tot ce se putea. Nu to�i trolocii care zac acum acolo au fost r�pu�i de unul din ei doi.

��Hmm, da, e adev�rat.

Jup�n al�Vere se cutremur�.

��Cu toate astea e aproape de necrezut. O femeie Aes Sedai �n Emond�s Field. �i jup�n Lan care e Str�jer.

��O Aes Sedai? murmur� Rand. Nu se poate. Am vorbit cu ea. Nu este� Nu�

��Credeai c� sunt �nsemnate? replic� Starostele cu o str�mb�tur�. Credeai c� au scris �Aes Sedai� pe spate sau �Primejdie, nu v� apropia�i�? Se izbi deodat� cu m�na peste frunte. O Aes Sedai. Sunt un prost b�tr�n, nu g�ndesc limpede. Exist� o �ans�, Rand, dac� vrei s� �ncerci. Nu pot s�-�i spun s� faci asta �i nici m�car nu �tiu dac�, �n locul t�u, a� avea curajul s� o fac.

��O �ans�? �ntreb� Rand. Orice, at�ta vreme c�t poate s�-i fie de ajutor�

��Femeile Aes Sedai pot s� vindece, Rand. Arde-m-ar focul, b�iete, doar ai auzit pove�tile. T�m�duiesc �i atunci c�nd leacurile dau gre�. Menestrelule, ar fi trebuit s� ��i dai seama mai repede dec�t mine. Pove�tile Menestrelilor sunt pline de femei Aes Sedai. De ce nu ai vorbit f�r� �nconjur, �n loc s� m� la�i s� b�jb�i?

��Nu sunt de prin p�r�ile astea, r�spunse Thom, uit�ndu-se cu jind la pipa neaprins�, iar cum�trul Coplin nu este singurul care nu vrea s� aib� de a face cu femeile Aes Sedai. Era mai bine ca ideea s� vin� de la dumneata.

��O Aes Sedai, murmur� Rand, �ncerc�nd s� fac� chipul femeii care �i z�mbise s� se potriveasc� oarecum cu pove�tile.

S� fii ajutat de o Aes Sedai era uneori mai r�u dec�t s� nu prime�ti niciun fel de ajutor, cel pu�in a�a spuneau pove�tile; era ca otrava �n pl�cint�, iar darurile lor ascundeau �ntotdeauna o capcan�, ca momeal� pentru pe�te. Deodat� banul din buzunar, banul pe care i-l d�duse Moiraine, p�rea un c�rbune �ncins. Se st�p�nii cu greu s� nu �i-l smulg� din buzunar �i s� �l arunce pe fereastr�.

��Nimeni nu vrea s� aib� de a face cu femeile Aes Sedai, b�iete, vorbi Starostele �nceti�or. Nu v�d ce altceva putem face, dar totu�i nu e o hot�r�re u�oar�. Nu pot s� hot�r�sc eu �n locul t�u, �ns� am v�zut-o pe jup�neasa Moiraine f�c�nd numai bine� Probabil c� ar trebui s� �i spun Moiraine Sedai. C�teodat� � se uit� cu sub�n�eles la Tam � trebuie s�-�i �ncerci norocul, chiar dac� nu ai prea mul�i sor�i de izb�nd�.

��Unele pove�ti sunt exagerate, �ntr-un fel, ad�ug� Thom, ca �i cum cineva i-ar fi smuls cuvintele din gur� cu cle�tele. Unele dintre ele. �n plus, b�iete, ce altceva po�i face?

��Nimic, oft� Rand.

Tam nu se mi�case deloc; avea ochii afunda�i �n orbite, ca �i cum ar fi z�cut de o s�pt�m�n�.

��O� o s� merg la ea.

��De partea cealalt� a podurilor, �l l�muri Menestrelul, acolo unde� se descotorosesc de trolocii mor�i. Dar ai grija, b�iete. Femeile Aes Sedai fac ceea ce fac din pricini numai de ele �tiute, care nu sunt neap�rat cele pe care le crede lumea.

Ultimele cuvinte le strig� �n urma lui Rand, care se �i n�pustise afar� pe u��. Trebuia s� �in� pl�selele sabiei pentru ca teaca s� nu-i se �ncurce printre picioare �n timp ce fugea, dar nu avea timp s� �i-o scoat�. Trop�i �n jos pe sc�ri, apoi se repezi afar� din han, uit�nd pentru moment de oboseal�. Dac� exista vreo �ans�, oric�t de mic�, s�-l salveze pe Tam, era destul ca s�-l fac� s�-�i biruie istovirea de dup� o noapte de nesomn, cel pu�in pentru o vreme. Nu voia s� se g�ndeasc� nici la faptul c� �ansa era legat� de o femeie Aes Sedai �i nici la pre�ul pe care va trebui s� �l pl�teasc�. C�t despre a se g�si de adev�ratelea fa�� n fa�� cu o Aes Sedai� Trase ad�nc aer �n piept �i �ncerc� s� se mi�te mai iute.

Rugurile se aflau mult dincolo de ultimele case dinspre miaz�noapte, pe partea dinspre P�durea de la Apus a drumului care ducea la Dealul Str�jii. V�ntul purta coloanele negre �i unsuroase de fum departe de sat, dar, chiar �i a�a, un miros �ngre�o��tor de dulce, ca mirosul de la o bucat� de carne l�sat� ceasuri la r�nd pe frigare, umplea aerul. Rand �i astup� n�rile din cauza miasmei, iar c�nd �i d�du seama de unde venea i se puse un nod �n g�t. Iat� la ce erau bune rugurile de Bel Tine. Oamenii care aveau grij� de foc �i acoperiser� nasul �i gura cu buc��i de p�nz�, dar, dup� cum se str�mbau, era limpede c� nu era �ndeajuns c� umeziser� c�rpele cu o�et. Chiar dac� o�etul alunga duhoarea, �tiau c� duhoarea este �nc� acolo, �i �tiau ce anume fac.

Doi b�rba�i dezlegau curelele hamului unui impun�tor cal Dhurran din jurul gleznelor unui troloc. Lan, care st�tea ghemuit l�ng� hoit, d�duse p�tura la o parte c�t s� ias� la iveal� umerii trolocului �i capul cu bot de capr�. �n timp ce Rand se apropia cu pa�i m�run�i �i repezi, Str�jerul desf�cu un �nsemn de metal de pe um�rul cu �epi al c�m�ii de zale negre care acoperea trupul trolocului � un trident sm�l�uit de culoarea s�ngelui.

��Ko�bal, anun�� el.

Arunc� tridentul �n aer �i �l prinse cu un morm�it.

��Am num�rat �apte trupe p�n� acum.

Moiraine, a�ezat� turce�te pe p�m�nt nu departe de el, d�du din cap, istovit�. �inea pe genunchi un toiag acoperit de la un cap�t la cel�lalt cu frunze de vi��-de-vie �i flori cioplite �n lemn, iar rochia �i era mototolit�, ca �i cum ar fi purtat o prea mult.

��apte trupe. �apte! At�t de multe nu au mai luptat �mpreun� de la R�zboaiele Troloce. Ve�tile proaste vin una dup� alta. Mi-e team�, Lan. Credeam c� am c�tigat o b�t�lie, dar de fapt s-ar putea s� ne afl�m �ntr-o situa�ie mai grea ca niciodat�.

Rand se uit� �int� la ea, neput�nd s� vorbeasc�. O Aes Sedai. �ncercase s� se conving� c� nu va ar�ta diferit acum c� �tia la cine� la ce se uita, �i fu surprins s� vad� c� �ntr-adev�r nu era deosebit�. Nu mai ar�ta chiar at�t de proasp�t�, c�ci avea p�rul zburlit �n toate direc�iile �i o umbr� de funingine pe nas, dar nu era nici foarte diferit�. Trebuia s� existe ceva la o Aes Sedai care s� arate clar ca era una dintre ele. Pe de alt� parte, dac� �nf��i�area exterioar� oglindea interiorul, �i dac� pove�tile erau adev�rate, atunci Moiraine ar fi trebuit s� semene mai degrab� cu un troloc �i nu s� arate ca o femeie falnic� a c�rei demnitate nu era �ntru nimic �tirbit� de faptul c� st�tea pe jos �n ��r�n�. �i �l putea ajuta pe Tam. Oricare ar fi pre�ul pe care ar trebui s� �l pl�teasc�, �nainte de orice trebuia s� se g�ndeasc� la Tam. Trase ad�nc aer �n piept.

��Jup�neas� Moiraine� vreau s� spun� Moiraine Sedai.

Se �ntoarser� am�ndoi ca s� se uite la el, iar privirea ei �l �nghe��. Nu mai era privirea cald� �i binevoitoare pe care �i-o amintea de pe Paji�te. Fa�a �i era obosit�, dar ochii aveau o uit�tur� de �oim. Aes Sedai. Cei care au fr�nt lumea. P�pu�arii care tr�geau sforile �i f�ceau �mp�r��iile �i neamurile s� joace dup� ni�te planuri pe care numai cei din Tar Valon le cuno�teau.

��nc� pu�in� lumin� �n �ntuneric, murmur� Aes Sedai. Ridic� vocea: Cum visezi, Rand al�Thor?

Rand se uit� la ea, ne�n�eleg�nd.

��S� visez?

��O noapte ca asta te poate face s� visezi ur�t, Rand. Dac� ai co�maruri, trebuie s� �mi spui. C�teodat� pot alunga visele ur�te.

��Nu se �nt�mpl� nimic neobi�nuit cu� E vorba despre tat�l meu. E r�nit. Nu e dec�t o zg�rietur�, dar fierbin�eala �l mistuie. Me�tereasa nu vrea s�-l ajute. Spune c� nu poate. Dar pove�tile�

Moiraine ridic� din spr�ncene, iar Rand se opri �i �i �nghi�i cuvintele. ��n numele Luminii, exista oare vreo poveste cu o femeie Aes Sedai �n care ea s� nu fie de partea r�ului?� Se uit� la Lan, dar Str�jerul p�rea mai preocupat de trolocii mor�i dec�t de ceea ce ar fi putut spune Rand. B�jb�ind dup� cuvinte sub privirea ei neclintit�, acesta din urm� continu�:

��Eu� ah� se spune c� femeile Aes Sedai t�m�duiesc. Dac� �l po�i ajuta� dac� po�i face ceva pentru el� oricare ar fi pre�ul� Vreau s� zic� Trase ad�nc aer �n piept �i termin� dintr-o suflare: Voi pl�ti orice pre� �mi st� �n puteri dac� �l aju�i. Orice.

��Orice pre�, repet� g�nditoare Moiraine, pe jum�tate pentru sine. Vom vorbi mai t�rziu despre pre�, Rand. Dac� o s� fie cazul. Nu-�i pot promite �ns� nimic. Me�tereasa ta e priceput�. Voi face tot ce pot, dar este peste puterile mele s� fac Roata s� nu se mai �nv�rteasc�.

��Moartea trece pe la fiecare, mai devreme sau mai t�rziu, rosti Str�jerul, �ncruntat. Afar� doar dac� e�ti �n slujba Celui �ntunecat, �i doar neghiobii sunt gata s� pl�teasc� acest pre�.

Moiraine scoase un sunet dezaprobator.

��Nu fi at�t de sumbru, Lan. Avem un motiv s� s�rb�torim. Un motiv m�runt, e drept, dar m�car avem un motiv.

Se folosi de toiag ca s� se ridice �n picioare.

��Du-m� la tat�l t�u, Rand. O s� fac tot ce pot ca s�-l ajut. Prea multa lume de aici a refuzat s� m� lase s� �ncerc s� fiu de vreun folos. Auziser� �i ei pove�tile, ad�ug� sec.

��E la han, spuse Rand. Pe aici. �i ��i mul�umesc, ��i mul�umesc!

Cei doi �l urmar�, dar pe Rand pa�ii �l purtau repede �nainte. �ncetini, ner�bd�tor, ca s�-l poat� prinde din urm�, apoi se repezi iar �nainte �i trebui din nou s� �i a�tepte.

��Te rog, gr�be�te-te, o �ndemn� el.

Era at�t de absorbit de faptul c� venea cu cineva care s� �l ajute pe Tam, �nc�t nici nu chibzui la cutezan�a de a �mboldi o Aes Sedai.

��l mistuie fierbin�eala.

Lan se uit� furios la el.

��Nu vezi c� e obosit�? Chiar �i cu un angreal, ce-a f�cut ea asear� e ca �i cum ar fi alergat prin tot satul cu un sac de bolovani �n spate. Nu �tiu dac� meri�i osteneala, p�storule, indiferent ce ar spune ea.

Rand clipi �i nu spuse nimic.

��U�urel, prietene, u�urel! spuse Moiraine.

F�r� s� �i domoleasc� pa�ii, �ntinse m�na ca s� �l m�ng�ie pe Str�jer pe um�r. Lan se aplec� protector deasupra ei, ca �i cum i-ar fi putut da putere prin simplul fapt c� era aproape de ea.

��Tu te g�nde�ti numai la cum s� ai grij� de mine. De ce nu ar face �i el la fel c�nd e vorba despre tat�l lui?

Lan se �ncrunt�, dar t�cu.

��Vin c�t de repede pot, Rand. Ai cuv�ntul meu.

Rand nu �tia cui s� dea crezare: asprimii din ochii ei sau calmului din vocea ei � nu era tocmai bl�nde�e, ci mai degrab� fermitate �n poruncile ei. Sau poate c� se completau una pe cealalt�. O Aes Sedai. Acum nu mai putea da �napoi. κi potrivi pasul dup� al lor �i �ncerc� s� nu se g�ndeasc� la pre�ul despre care vor vorbi mai t�rziu.

8La ad�post

Intr�nd pe u��, privirea lui Rand se �ndrept� spre tat�l lui � tat�l lui, orice ar ce spune ceilal�i. Tam nu se mi�case deloc, ochii �i erau �n continuare �nchi�i �i respira anevoie, slab �i h�r�it. Menestrelul cu p�r alb se �ntrerupse din discu�ia cu Starostele � care era aplecat deasupra patului, �ngrijindu-l pe Tam � �i �i arunc� lui Moiraine o privire st�njenit�. Dar Moiraine nici nu �l b�g� �n seam�. De fapt, �i ignora pe to�i, cu excep�ia lui Tam, la care se uita �ncordat �i �ncruntat.

Thom �i �nfipse pipa neaprins� �ntre din�i, apoi o scoase din nou �i se uit� ur�t la ea.

��Nici m�car nu po�i fuma lini�tit, morm�i el. Mai bine m-a� duce s� v�d dac� nu cumva �mi fur� vreun fermier mantia ca s�-�i acopere vaca. Afar�, cel pu�in pot s�-mi fumez pipa.

Ie�i gr�bit din camer�. Lan �l urm�ri cu privirea; fa�a lui ascu�it� era complet lipsit� de expresie.

��Nu pot s�-l suf�r. E ceva care m� face s� nu am �ncredere la el. Nu l-am v�zut deloc asear�.

��A fost acolo, spuse Bran, uit�ndu-se �ov�itor la Moiraine. Trebuie c� a fost, doar nu �i-a p�rlit mantia la focul din vatr�.

Lui Rand nu i-ar fi p�sat nici dac� Menestrelul �i-ar fi petrecut toat� noaptea ascunz�ndu-se �n grajd.

��Tata? o �ntreb� pe Moiraine rug�tor.

Bran deschise gura s� vorbeasc�, dar, �nainte s� apuce s� spun� ceva, Moiraine zise:

��Las�-m� singur� cu el, jup�ne al�Vere. Dac� r�m�i aici, nu o s� faci dec�t s� m� �ncurci.

Bran �ov�i o clip�, nehot�r�t: nu �i pl�cea s�-i se porunceasc� �n propriul han, dar nici nu voia s� nu dea ascultare unei femei Aes Sedai. �n cele din urm� �i �ndrept� spatele �i �l lu� pe Rand de um�r.

��Vino, b�iete. Hai s-o l�s�m pe Moiraine Sedai s� s� s� Sunt o mul�ime de lucruri de f�cut jos la care po�i s� m� aju�i. Tam o s� cear� numaidec�t o pip� �i o halb� de bere.

��Pot s� r�m�n? o �ntreb� Rand pe Moiraine, de�i ea nu p�rea s� remarce dec�t prezen�a lui Tam.

Bran �l str�nse mai puternic de um�r, dar Rand nu �l lu� �n seam�.

��Te rog! N-o s� te st�njenesc. Nici n-o s� �tii c� sunt aici. Este tat�l meu, adaug� el, cu o �nver�unare care �l surprinse �i care �l f�cu pe Staroste s� ca�te ochii de uimire.

Spera c� �i vor pune �nver�unarea pe seama oboselii sau a �ncord�rii pricinuite de faptul c� avea de a face cu o Aes Sedai.

��Da, da, rosti Moiraine, ner�bd�toare.

κi azv�rlise neglijent mantia �i toiagul pe singurul scaun din camer�, �i acum �i sufleca m�necile rochiei, dezgolindu-�i bra�ele p�n� la cot. Toat� aten�ia �i era concentrat� asupra lui Tam, chiar �i atunci c�nd vorbea.

��Stai acolo. �i tu, Lan.

F�cu un gest vag �nspre o banc� lung� de l�ng� perete. κi plimb� �nceti�or privirea de a lungul corpului lui Tam, de la picioare p�n� la cap, dar Rand avea senza�ia intens� c� �ntr-un fel se uita dincolo de el.

��Pute�i vorbi, dac� vre�i, dar �ncet, continu� ea absent�. Acum du-te, jup�n al�Vere. Suntem �n camera unui bolnav, nu la sfat. Vezi s� nu fiu deranjat�.

Starostele morm�i ceva �n barb�, fire�te nu �ntr-at�t de tare �nc�t s� �i atrag� aten�ia, �l str�nse din nou pe Rand de um�r, apoi, supus, chiar dac� f�r� tragere de inim�, �nchise u�a �n spatele lui.

Murmur�nd ceva pentru sine, Moiraine se l�s� �n genunchi l�ng� pat �i �i puse �nceti�or m�inile pe pieptul lui Tam. �nchise ochii �i, vreme �ndelungat�, nu se mi�c� �i nu scoase niciun sunet.

�n pove�ti, minunile �nf�ptuite de femeile Aes Sedai erau �ntotdeauna �nso�ite de fulgere �i de bubuituri de tunet sau de alte semne care s� arate c� se petreceau fapte nemaiauzite �i s� v�deasc� prezen�a unor puteri ne�nchipuite. Puterea. Puterea Suprem� ��nind din Adev�ratul Izvor, care f�cea s� se �nv�rteasc� Roata Timpului. Dar Rand refuza s� se g�ndeasc� la asta, la faptul c� Tam avea de a face cu Puterea, c� el �nsu�i se afla �n �nc�perea unde ar putea fi folosit� Puterea. Era deja �ndeajuns de r�u c� se afla �n acela�i sat. Totu�i, dup� c�te �i d�dea el seama, se prea putea ca Moiraine s� fi adormit. Dar i se p�rea c� Tam respir� mai u�or. Trebuie c� Moiraine f�cea totu�i ceva. Era at�t de cufundat �n g�nduri, �nc�t tres�ri c�nd Lan �i vorbi �nceti�or:

��Ai o sabie splendid�. Are cumva �i un b�tlan pe t�i�?

Rand se uit� o clip� la Str�jer, nepricep�nd despre ce vorbea. �n v�ltoarea tocmelii cu o Aes Sedai uitase cu totul de sabia lui Tam. Nu mai p�rea at�t de grea.

��Da, are. Ce face Moiraine Sedai?

��Nu m� a�teptam s� g�sesc o sabie cu b�tlan pe t�i� �ntr-un astfel de loc, spuse Lan.

��E a tat�lui meu.

Arunc� o privire spre sabia lui Lan, ale c�rei pl�sele de-abia se vedeau ie�ind de sub mantie; cele dou� s�bii erau foarte asem�n�toare, doar c� pe cea a Str�jerului nu se vedea niciun b�tlan. κi �ndrept� din nou privirea spre pat. Tam respira �ntr-adev�r mai u�or �i nu mai h�r�ia. Era sigur de asta.

��A cump�rat-o cu mult� vreme �n urm�.

��E ciudat ca un p�stor s� cumpere a�a ceva.

Rand se uit� piezi� la Lan. dac� un str�in i-ar fi pus �ntreb�ri despre sabie, ar fi �nsemnat c� �i v�r� nasul �n treburile lui. Dac� �ns� un Str�jer f�cea acela�i lucru� Cu toate aceasta, sim�i nevoia s� spun� ceva.

��Din c�te �tiu nu s-a servit niciodat� de ea. Spunea c� nu e de niciun folos. Cel pu�in p�n� asear�. Nici nu �tiusem c� o are.

��Zicea c� nu e de niciun folos? Nu cred c� a g�ndit �ntotdeauna a�a. Lan atinse �n treac�t cu un deget teaca sabiei de la br�ul lui Rand. Sunt locuri unde b�tlanul este �nsemnul celui mai iscusit dintre lupt�torii cu sabia. Sabia asta trebuie c� a str�b�tut un drum neobi�nuit ca s� ajung� �n m�inile unui p�stor din �inutul celor Dou� R�uri.

Rand ignor� �ntrebarea nerostit�. Moiraine tot nu se mi�case. Oare f�cea ceva? Se �nfior� �i �i frec� bra�ele, ca de frig. Nu era sigur c� voia s� �tie ce anume f�cea o Aes Sedai.

Apoi �i trecu �i lui prin cap o �ntrebare, una pe care nu voia s� o rosteasc�, dar la care a�tepta un r�spuns.

��Starostele�

κi drese glasul �i respir� ad�nc.

��Starostele a spus c�, dac� a mai r�mas ceva din sat, asta e datorit� dumitale �i lui Moiraine. Se sfor�� s� se uite la Str�jer. dac�-�i s-ar fi vorbit despre un om din p�dure� Un b�rbat care �nsp�im�nta oamenii doar uit�ndu-se la ei� �i-ar fi fost de vreun folos? Un b�rbat al c�rui cal nu face niciun zgomot �i c�ruia v�ntul nu �i umfl� mantia. �i-ai fi dat seama ce urmeaz� s� se �nt�mple? dac�-�i s-ar fi vorbit despre el, a�i fi putut, dumneata �i Moiraine Sedai, �mpiedica aceast� nenorocire?

��Nu f�r� ajutorul a �ase dintre suratele mele, r�spunse Moiraine, �i Rand tres�ri.

Era �nc� �ngenuncheat� l�ng� pat, dar nu mai �inea m�inile pe Tam; se �ntoarse ca s� se uite la cei doi de pe banc�. Nu ridic� glasul, dar privirea ei �l �intui pe Rand la perete.

��Dac� atunci c�nd am plecat din Tar Valon a� fi �tiut c� voi g�si aici troloci �i Myrddraali, a� fi adus cu mine �ase dintre ele, ba chiar dou�sprezece; chiar dac� ar fi trebuit s� le t�r�sc p�n� aici. Singur� fiind, s� fi �tiut cu o lun� �nainte, �i tot nu ar fi �nsemnat mare lucru. Pesemne c� nu mi-ar fi fost de niciun folos. De unul singur nu po�i face prea multe, chiar dac� ceri ajutorul Puterii Supreme, iar asear� erau probabil mai bine de o sut� de troloci r�sp�ndi�i prin p�r�ile acestea. O ceat� �ntreag�.

��Dar tot ar fi fost bine de �tiut, rosti Lan, t�ios, iar t�i�ul vorbelor era �ndreptat spre Rand. C�nd anume l-ai v�zut, �i unde?

��Acum nu mai are importan��, spuse Moiraine. Nu vreau ca b�iatul s� se simt� vinovat de ceva pentru care nu este r�spunz�tor. Eu sunt la fel de vinovat�. Blestematul de corb de ieri, felul �n care se purta, ar fi trebuit s� �mi dea de g�ndit. �i �ie, de altfel, vechiul meu prieten. Plesc�i din buze, furioas�. Am avut at�ta �ncredere �n mine, �nc�t am devenit �ng�mfat�; eram sigur� c� nu se poate ca pecetea Celui �ntunecat s� fi ajuns p�n� aici. Nu �ntr-at�t, nu �nc�. Eram at�t de sigur�

Rand clipi.

��Corbul? Nu �n�eleg.

��M�nc�torii de hoituri.

Gura lui Lan se str�mb� �n semn de dezgust.

��Iscoadele Celui �ntunecat �i g�sesc adesea ajutoare printre creaturile care se hr�nesc cu moarte. Mai ales corbi �i ciori. C�teodat�, �n ora�e, �i �obolani.

Rand fu str�b�tut de un fior. Corbi �i ciori ca ajutoare ale Celui �ntunecat? Acum erau corbi �i ciori peste tot. �Pecetea Celui �ntunecat�, spusese Moiraine. Cel �ntunecat era tot timpul prezent � iar Rand �tia asta �, dar dac� �ncercai s� p�e�ti �n Lumin�, s� duci o via�� dreapt� �i nu �i rosteai numele, nu ��i putea face niciun r�u. Asta era ceea ce credea toat� lumea, ceea ce �nv��ai odat� cu laptele pe care �l sugeai de la mam�. Dar Moiraine p�rea s� spun� c�

Privirea i se opri asupra lui Tam �i orice alt g�nd �i ie�i din cap. Fa�a tat�lui s�u era evident mult mai pu�in congestionat� dec�t �nainte, iar respira�ia p�rea aproape normal�. Rand ar fi s�rit �n picioare dac� Lan nu l-ar fi apucat de bra�.

��Ai izbutit!

Moiraine d�du din cap �i oft�.

��Nu �nc�. Sper c� e doar o chestiune de timp. Armele trolocilor sunt f�urite �n fier�riile din valea numit� Thakan� dar, chiar pe pov�rni�urile muntelui Shayol Ghul. Unele dintre ele se infesteaz� �n acel loc. Metalul poart� �n el stigmatul r�ului. S�biile infestate fac r�ni care nu se vindec� singure sau care provoac� febre ucig�toare, boli ciudate, f�r� de leac. Am alinat durerea tat�lui t�u, dar pecetea, infec�ia e �nc� �n el. L�sat� de capul ei, infec�ia va r�bufni din nou �i �l va nimici.

��Dar nu o vei l�sa de capul ei.

Cuvintele lui Rand erau pe jum�tate rug�toare, pe jum�tate poruncitoare. Fusese c�t se poate de surprins de faptul c� �i vorbise astfel unei Aes Sedai, dar Moiraine p�rea c� nu b�gase de seam� tonul lui.

��Nu voi face asta, �ncuviin�� ea simplu. Sunt foarte obosit�, Rand. De asear� nu am avut r�gaz s� m� odihnesc. Nu ar avea nici o importan��, dar pentru felul �sta de cazn� �sta � scoase o leg�turic� de m�tase din pung� � este un angreal. V�zu expresia fe�ei lui Rand. Deci ai auzit despre angreal. Bine.

Rand se d�du instinctiv �napoi, �ndep�rt�ndu-se de ea �i de obiectul pe care ea �l �inea �n m�n�. Unele pove�ti aminteau de angreali, acele relicve ale V�rstei Legendelor pe care femeile Aes Sedai le foloseau pentru a �nf�ptui cele mai mari minuni. Fu uimit v�z�nd c� Moiraine scoate la iveal� o figurin� de filde� neted, ajuns� cafeniu �nchis odat� cu trecerea timpului. Nu mai mare de o palm�, �nf��i�a o femeie �n ve�tminte cu falduri �i cu p�rul lung rev�rs�ndu-i-se peste umeri.

��Am pierdut priceperea de a-i face, gl�sui Moiraine. At�t de mult s-a pierdut, �i m� tem c� pentru totdeauna. Au r�mas at�t de pu�ini, �nc�t Suprema �nsc�unat� Amyrlin aproape c� nu mi-a �ng�duit s�-l iau pe acesta. Este bine pentru Emond�s Field �i pentru tat�l t�u c� �n cele din urm� s-a �nvoit. Dar nu trebuie s� speri prea mult. Acum, av�ndu-l la �ndem�n�, nu pot face mai mult dec�t a� fi putut face ieri f�r� el, iar infec�ia este puternic�. A avut timp s� coac�.

��l po�i ajuta, spuse Rand cu ardoare. �tiu c� po�i.

Moiraine schi�� un z�mbet slab, o simpl� arcuire a buzelor.

��O s� vedem.

Apoi se �ntoarse din nou spre Tam. Puse o m�n� pe fruntea lui. �n m�na cealalt�, f�cut� c�u�, �inea figurina de filde�. �nchise ochii, iar chipul ei c�p�t� o expresie de concentrare. P�rea c� de-abia mai respir�.

��C�l�re�ul despre care vorbeai, �opti Lan, cel care te-a �nsp�im�ntat, era cu siguran�� un Myrddraal.

��Un Myrddraal! exclam� Rand. Dar Pieri�ii au dou�zeci de picioare �n�l�ime �i�

Cuvintele i se stinser� c�nd v�zu z�mbetul posac al lui Lan.

��C�teodat�, p�storule, pove�tile fac lucrurile s� par� mai mari dec�t sunt de fapt. Crede-m� pe cuv�nt, lumea e destul de m�rea�� c�nd vine vorba de un Jumate-Om. Jumate-Om, P�ndarul, Pieritul, Umbr�r�u; numele depinde de �inutul �n care te afli, dar toate �nseamn� acela�i lucru: Myrddraal. Pieri�ii sunt din semin�ia trolocilor, o �ntoarcere aproape p�n� la materia omeneasca pe care au folosit-o St�p�nii Spaimei ca s�-i z�misleasc� pe troloci. Aproape. C�ci, dac� pornirile omene�ti sunt mai puternice, mai puternic este �i stigmatul r�ului care �i slu�e�te pe troloci. Un Jumate-Om are un anumit fel de puteri, cele care izvor�sc de la Cel �ntunecat. Doar cea mai slab� dintre femeile Aes Sedai nu ar izbuti s� se m�soare cu un Pierit, dac� ar lupta unul �mpotriva celuilalt, dar mul�i oameni curajo�i �i de n�dejde au fost r�pu�i de Pieri�i. De la r�zboaiele care au pus cap�t V�rstei Legendelor, de c�nd R�t�ci�ii au fost �nchi�i, ei sunt creierul care le spune cetelor de troloci unde s� loveasc�. �n vremea r�zboaielor troloce, Jumate oamenii au fost cei care i-au condus pe troloci �n lupt�, la porunca St�p�nilor Spaimei.

��M-a �nfrico�at, �opti Rand cu glas stins. Doar s-a uitat la mine �i�

Se �nfior�.

��Nu trebuie s� ��i fie ru�ine, p�storule. �i pe mine m� �nsp�im�nt�. Am v�zut b�rba�i care fuseser� toat� via�a solda�i �ncremenind c�nd vedeau un Jumate-Om, precum o pas�re care se treze�te fa�� n fa�� cu un �arpe. La miaz�noapte, �n �inuturile de la Hotar, de a lungul Manei Pustiitoare, este o vorb�: privirea unui F�r�-de-Ochi �nseamn� groaz�.

��F�r�-de-Ochi? �ntreb� Rand, iar Lan �ncuviin��.

��Myrddraalii v�d ca vulturii, �n �ntuneric sau la lumina zilei, dar nu au ochi. Pu�ine lucruri sunt mai primejdioase dec�t s� te g�se�ti fa�� n fa�� cu un Myrddraal. Eu �i Moiraine Sedai am �ncercat s� �l ucidem pe cel care a fost aici asear�, dar de fiecare dat� am dat gre�. Jumate-Oamenii �mp�rt�esc norocul Celui �ntunecat.

Rand �nghi�i ca s� �i st�p�neasc� emo�ia.

��Unul dintre troloci mi-a spus c� Myrddraalul voia s�-mi vorbeasc�. Nu �tiam ce �nseamn� asta.

Lan ridic� brusc capul; c�ut�tura ochilor lui alba�tri era ca de ghea��.

��Ai vorbit cu un troloc?

��Nu tocmai, �ng�im� Rand.

Lan �l �intuia cu privirea.

��El a vorbit cu mine. Mi-a spus c� n-o s�-mi fac� niciun r�u �i c� Myrddraalul vrea s�-mi vorbeasc�. Apoi a �ncercat s� m� omoare.

κi umezi buzele �i �i trecu m�na peste pielea noduroasa a pl�selelor sabiei. �l lamuri, �n propozi�ii scurte �i chinuite, cum se �ntorsese la ferm�.

�� Dar l-am omor�t eu pe el, �ncheie Rand. De fapt, din �nt�mplare. S-a n�pustit spre mine, �i eu aveam sabia �n m�n�.

Chipul lui Lan se �nmuie, dac� se poate spune c� st�nca se �nmoaie.

��Chiar �i a�a, e un lucru demn de a fi povestit, p�storule. P�n� asear�, pu�ini erau oamenii de la miaz�zi de �inuturile de la Hotar care ar fi putut spune c� au v�zut vreodat� un troloc; cu at�t mai pu�in c� ar fi ucis vreunul.

��i �nc� �i mai pu�ini cei care au r�pus un troloc singuri �i f�r� niciun fel de ajutor, ad�ug� Moiraine, cu un glas istovit. Am terminat, Rand. Lan, ajut�-m� s� m� ridic.

Str�jerul se gr�bi s� ajung� l�ng� ea, dar nu fu mai iute dec�t Rand, care se n�pusti spre pat. Pielea lui Tam nu mai ardea la atingere, dar fa�a �i era palid�, g�lbejit�, ca �i cum ar fi petrecut prea mult� vreme departe de c�ldura soarelui. Avea �n continuare ochii �nchi�i, dar r�sufla ad�nc, normal, ca o persoan� care doarme.

��O s� fie bine acum? �ntreb� Rand nelini�tit.

��Dac� se odihne�te, da, spuse Moiraine. C�teva s�pt�m�ni �n pat �i va fi din nou ca mai �nainte.

P�ea �ov�itor, �n ciuda faptului c� �l �inea pe Lan pe bra�. Str�jerul d�du la o parte mantia �i toiagul de pe perna scaunului ca s� �i fac� loc s� stea, iar Moiraine se a�ez� cu un oftat. �ncet, cu grij�, �nveli din nou angrealul �i �l puse la loc �n pung�.

Lui Rand �i tremura tot corpul; �i mu�c� buzele ca s� se ab�in� s� nu r�d�. �n acela�i timp se v�zu nevoit s�-�i duc� m�na la ochi ca s� �i �tearg� lacrimile.

��Mul�umesc.

��n timpul V�rstei Legendelor, continu� Moiraine, unele femei Aes Sedai puteau s� fac� din nou via�a �i s�n�tatea s� revin�, dac� mai r�m�sese o sc�nteie, c�t de mic�. �ns� vremurile acelea au trecut � pesemne pentru totdeauna. S-au pierdut at�t de multe, nu numai priceperea de a face angreali. Se puteau face at�tea lucruri la care acum nici nu �ndr�znim s� vis�m, asta �n caz c� ne mai amintim de ele. Acum suntem mult mai pu�ine. Unele haruri s-au pierdut de tot, iar multe dintre cele care au r�mas par mai lipsite de t�rie. E drept c� trupul are nevoie at�t de via��, c�t �i de vigoare. Altminteri nici cea mai �nzestrat� dintre noi nu poate face nimic �ntru T�m�duire. Din fericire, tat�l t�u este un b�rbat puternic, at�t la trup, c�t �i la minte. Deocamdat� �i-a folosit mare parte din for�e lupt�nd s� supravie�uiasc�, iar acum nu �i mai r�m�ne dec�t s�-�i le recapete. Asta o s� ia ceva timp, dar infec�ia a trecut.

��Nu te voi putea r�spl�ti niciodat�, �i spuse Rand, f�r� s� �i ia ochii de la Tam, dar voi face orice pentru dumneata. Absolut orice.

κi aduse aminte cum vorbiser� despre pre� �i despre promisiunea pe care o f�cuse. �ngenunchind l�ng� Tam, vorbea chiar mai serios dec�t �nainte, dar tot nu �i era u�or s� se uite la ea.

��Orice. At�ta timp c�t nu face r�u satului sau prietenilor mei.

Moiraine ridic� m�na, f�c�ndu-i semn s� se opreasc�.

��Dac� e�ti de p�rere c� este nevoie� Oricum, a� vrea s� vorbesc cu tine. Vei pleca f�r� �ndoial� �n acela�i timp cu noi, a�a c� vom putea vorbi pe �ndelete.

��S� plec! exclam� Rand, str�duindu-se s� se ridice �n picioare. E �ntr-adev�r at�t de r�u? Mi se p�rea c� toat� lumea este gata s� se apuce de recl�dit. Noi, cei din �inutul celor Dou� R�uri, suntem oameni a�eza�i. Nimeni nu pleac� vreodat� de aici.

��Rand�

��i unde s� mergem? Padan Fain spunea c� vremea e la fel de rea peste tot. El e� era� negu��torul ambulant. Trolocii� Rand �nghi�i ca s�-�i �n�bu�e emo�ia. Ar fi vrut ca Thom Merrilin s� nu-i fi spus ce m�n�nc� trolocii.

��Cred c� lucrul cel mai bun pe care �l putem face este s� r�m�nem aici unde ne este locul, �n �inutul celor Dou� R�uri, �i s� refacem totul. Am �ns�m�n�at p�m�ntul �i cur�nd o s� fie �ndeajuns de cald ca s� tundem oile. Nu �tiu cine a pomenit prima dat� de plecat � pun r�m�ag c� a fost unul dintre Coplini �, dar, oricine ar fi fost�

��P�storule, �l �ntrerupse Lan, vorbe�ti c�nd ar trebui s� ascul�i.

Se uit� clipind la am�ndoi. κi d�du seama c� mai mult bolborosise �i c� vorbise vrute �i nevrute �n timp ce Moiraine �ncerca s� spun� ceva. �n timp ce o Aes Sedai �ncerca s� vorbeasc� Se �ntreb� ce s� �i zic�, cum s� se scuze, dar Moiraine z�mbi �n timp ce el �nc� mai chibzuia.

��n�eleg ce sim�i, Rand, �i vorbi, iar el avu sentimentul st�njenitor c� �ntr-adev�r a�a era. Nu te mai g�ndi la asta. Gura i se crisp� �i d�du din cap. Ei, acum v�d c� nu m-am f�cut �n�eleas�. Cred c� mai �nt�i ar fi trebuit s� m� odihnesc. Tu vei pleca, Rand. Tu e�ti cel care trebuie s� plece, pentru binele satului.

��Eu? Rand �i drese glasul �i vorbi din nou. Eu? De data aceasta suna ceva mai bine. De ce s� trebuiasc� s� plec? Nu �n�eleg nimic. Nu vreau s� plec nic�ieri.

Moiraine se uit� la Lan, iar Lan �i desf�cu bra�ele. �l privi pe Rand de sub leg�tura de piele care �i �ncingea fruntea, iar b�iatul avu din nou impresia c� este c�nt�rit cu o balan�� nev�zut�.

��tiai, vorbi deodat� Lan, c� unele case nu au fost atacate?

��Dar din jum�tate de sat nu a r�mas dec�t cenu��, protest� Rand, �ns� Str�jerul nu �l lu� �n seam�.

��Unele case au fost arse doar ca s� creeze confuzie. Dup� aceea, trolocii le-au ignorat, �i pe ele, �i pe oamenii care au fugit de acolo, afar� doar de cazul �n care au nimerit �n mijlocul unui adev�rat atac. Mul�i dintre cei care au venit de la fermele �ndep�rtate nu au v�zut nici picior de troloc, nici m�car de la distan��. Cei mai mul�i nici nu au �tiut c� s-a �nt�mplat ceva p�n� nu au ajuns �n sat.

��Am auzit despre Darl Coplin, spuse Rand �nceti�or. �mi �nchipui c� vorbele lui pur �i simplu nu au fost pe deplin �n�elese.

��Dou� ferme au fost atacate, continua Lan. A voastr� �i �nc� una. Pentru c� era Bel Tine, toat� lumea care locuia la cea de a doua ferm� era deja �n sat. Mul�i oameni au sc�pat pentru c� Myrddraalul nu cuno�tea obiceiurile locului. S�rb�toarea �i Noaptea Iernii i-au f�cut sarcina aproape cu neputin�� de �ndeplinit, dar el nu �tiuse asta.

Rand se uit� la Moiraine, care se l�sase pe spate �n scaun, dar ea nu spuse nimic �i se mul�umi doar s� �l priveasc� cu degetul la buze.

��Ferma noastr� �i a mai cui? �ntreb� el �n cele din urm�.

��Ferma Aybara, r�spunse Lan. Aici, �n Emond�s Field, au atacat �nt�i fier�ria �i casa fierarului, apoi casa jup�nului Cauthon.

Lui Rand i se usc� brusc gura.

��N-are nici o noim�, izbuti el s� spun�, apoi tres�ri c�nd Moiraine �i �ndrept� spatele.

��Nu-i a�a, Rand, vorbi ea. Au avut un scop precis. Trolocii nu au venit �n Emond�s Field din �nt�mplare �i nu au f�cut ce au f�cut din pl�cerea de a ucide �i de a p�rjoli, oric�t de mult i-ar �nc�nta aceste lucruri. �tiau foarte bine ce, sau mai degrab� pe cine, urm�reau. Trolocii au venit s� omoare sau s� prind� tineri de o anumit� v�rst� care stau l�ng� Emond�s Field.

��De v�rsta mea? Lui Rand �i tremura vocea, dar nu �i p�sa. O, Lumina! Mat. �i Perrin?

��E teaf�r �i nev�t�mat, �l asigur� Moiraine, doar ni�el murdar de funingine.

��Dar Ban Crawe �i Lem Thane?

��Nu au fost niciodat� �n primejdie, replica Lan. �n orice caz, nu mai mult dec�t restul lumii.

��Dar �i ei l-au v�zut pe c�l�re�, pe Pieritul. �i suntem de un leat.

��Casa lui jup�n Crawe n-a suferit nici o stric�ciune, continu� Moiraine, iar morarul �i ai lui au dormit lini�ti�i �n prima parte a atacului. S-au trezit doar din pricina zgomotului. Ban e cu zece luni mai mare dec�t tine, iar Lem, cu opt luni mai mic. Z�mbi rece, remarc�ndu-i surprinderea.

��i-am zis c� am pus �ntreb�ri. �i am vorbit de tineri de o anumit� v�rst�. Tu �i cei doi prieteni ai t�i sunte�i n�scu�i la c�teva s�pt�m�ni dep�rtare unul de altul. Pe voi trei v� c�uta Myrddraalul �i pe nimeni altcineva.

Rand se mut� de pe un picior pe altul, stingherit. Ar fi vrut s� nu se mai uite a�a la el, ca �i cum privirea ei i-ar fi putut p�trunde �n toate cotloanele min�ii, citindu-i p�n� �i cel mai ascuns g�nd.

��Ce-ar putea vrea de la noi? Nu suntem dec�t ni�te fermieri, ni�te p�stori.

��Aceasta este o �ntrebare f�r� r�spuns �n �inutul celor Dou� R�uri, rosti Moiraine �nceti�or, dar r�spunsul este important. Trolocii nu s-au mai ar�tat prin p�r�ile astea de aproape dou� mii de ani.

��Multe pove�ti amintesc de atacurile trolocilor, spuse Rand cu �nc�p��nare. Doar c� pe aici nu a trecut niciunul p�n� acum. Str�jerii sunt cei care se lupt� tot timpul cu trolocii.

��B�iete, m-a�tept s� m� lupt cu trolocii de a lungul Manei Pustiitoare, vorbi Lan dispre�uitor, dar nu aici, la aproape �ase sute de leghe mai spre miaz�zi. Atacul de asear� a fost la fel de puternic ca acelea pe care m� a�tept s� le v�d �n Shienar sau �n oricare dintre �inuturile de la hotar.

��n unul dintre voi, gl�sui Moiraine, sau �n to�i trei, exist� ceva care �l face pe Cel �ntunecat s� se team�.

��Nu� nu e cu putin��. Rand se �ndrept� poticnindu-se c�tre fereastr� �i se uit� la sat, la oamenii care treb�luiau printre d�r�m�turi.

��Nu-mi pas� ce s-a �nt�mplat; asta nu e cu putin��.

Ceva de pe Paji�te �i atrase aten�ia. Se uit� �int�, apoi �i d�du seama c� era ciotul �nnegrit care mai r�m�sese din St�lpul Prim�verii. Un Bel Tine pe cinste, cu negu��tor ambulant, Menestrel �i oameni veni�i din alte p�r�i. �l str�b�tu un fior �i cl�tin� violent din cap.

��Nu. Nu, eu nu sunt dec�t un p�stor. Celui �ntunecat n-are de ce s�-i pese de mine.

��S� aduci at��ia troloci de at�t de departe f�r� s� st�rne�ti niciun fel de zarv� de la �inuturile de la Hotar p�n� dincolo de Caemlyn a fost o str�danie nemaipomenit�, rosti Lan �ncruntat. A� vrea s� �tiu cum de au izbutit. Chiar crezi ca �i-au dat at�ta osteneala doar ca s� ard� c�teva case?

��Vor veni �napoi, adaug� Moiraine.

Rand deschise gura ca s�-l contrazic� pe Lan, dar spusele lui Moiraine �l f�cur� s� se opreasc�. Se �ntoarse cu fa�a spre ea.

��napoi? Nu-i po�i �mpiedica? Ai reu�it asear�, chiar dac� fusese�i luat� prin surprindere. Acum �tii c� sunt aici.

��Poate, r�spunse Moiraine. Mi-a� putea chema c�teva surate din Tar Valon; s-ar putea s� aib� timp s� ajung� aici �nainte s� avem nevoie de ele. �i Myrddraalul �tie c� sunt aici, a�a c� probabil nu va porni la atac � cel pu�in nu �n mod deschis � f�r� s� primeasc� �nt�riri: mai mul�i Myrddraali �i mai mul�i troloci. Dac� sunt destule femei Aes Sedai �i destui Str�jeri, trolocii pot fi �nvin�i, dar nu �tiu de c�te b�t�lii va fi nevoie.

O imagine �i juca lui Rand �n fa�a ochilor: Emond�s Field preschimbat �n cenu��. Toate fermele arse. �i Dealul Str�jii, �i Deven Ride, �i Taren Ferry. Numai s�nge �i cenu�� peste tot.

��Nu, exclam�, �i se sim�i de parc� s-ar fi rupt ceva �n�untrul lui. De asta trebuie s� plec, nu-i a�a? Trolocii nu vor veni �napoi dac� eu nu sunt aici. O ultima r�m�i�� de �nc�p��nare �l f�cu s� adauge: Dac� �ntr-adev�r pe mine m� caut�.

Moiraine ridic� din spr�ncene, ca �i cum ar fi fost surprins� c� Rand �nc� nu era convins, dar Lan st�rui:

��E�ti gata s� faci r�m�ag pe sat, p�storule? Pe �ntregul t�u �inut?

�nc�p��narea lui Rand se mistui.

��Nu, spuse din nou �i din nou sim�i un gol �n�untrul s�u. Perrin �i Mat trebuie s� plece �i ei, nu-i a�a?

S� p�r�seasc� �inutul celor Dou� R�uri. S�-�i p�r�seasc� tat�l �i casa. Cel pu�in tat�l lui se va face bine. Cel pu�in va putea s�-l aud� spun�nd c� tot ce se �nt�mplase pe Calea Carierei fusese o nerozie.

��Cred c� am putea merge la Baerlon, sau chiar la Caemlyn. Am auzit c� �n Caemlyn sunt mai mul�i oameni dec�t �n �ntregul �inut al celor Dou� R�uri. Acolo am fi la ad�post.

�ncerc� s� r�d�, dar r�sul �i sun� cavernos.

��Mai demult visam s� v�d Caemlyn. Nu m-am g�ndit �ns� niciodat� c� se va �nt�mpla s� merg acolo.

T�cur� o vreme, dup� care Lan �l sf�tui:

��Nu m-a� bizui pe Caemlyn ca ad�post. Dac� Myrddraalii vor �ntr-adev�r s� te prind�, vor g�si cum. Zidurile nu sunt o piedic� pentru un Jumate-Om. �i ai fi neghiob s� nu crezi c� vor s� te prind�.

Rand crezuse c� mai disperat de at�t nu poate fi, dar la aceste cuvinte se pr�bu�i �i mai ad�nc.

� Exist� un loc unde po�i fi la ad�post, �ncepu Moiraine �nceti�or, iar Rand ciuli urechile. �n Tar Valon ai fi printre Aes Sedai �i Str�jeri. Chiar �i �n timpul r�zboaielor troloce for�elor Celui �ntunecat le-a fost team� s� atace Zidurile Str�lucitoare. Singura dat� c�nd au �ncercat a fost cea mai mare �nfr�ngere a lor. �i �n Tar Valon se g�se�te toat� cunoa�terea dob�ndit� de noi, femeile Aes Sedai, de la Vremea Nebuniei �ncoace. Unele fr�nturi exist� �nc� din V�rsta Legendelor. Tar Valon este singurul loc unde po�i afla de ce e�ti c�utat de c�tre Myrddraali. De ce e�ti c�utat de P�rintele Minciunii. M�car at�t ��i pot promite.

C�l�toria p�n� la Tar Valon aproape c� dep�ea �nchipuirea lui Rand. O c�l�torie spre un loc unde va fi �nconjurat de femeile Aes Sedai. Fire�te, Moiraine �l t�m�duise pe Tam, sau cel pu�in a�a p�rea, dar mai erau �i toate pove�tile pe care le auzise. Destul c� se g�sea �n aceea�i �nc�pere cu o femeie Aes Sedai; dar s� tr�iasc� �n Tar Valon, �nconjurat de ele� Iar Moiraine �nc� nu-�i ceruse r�splata. Era �ntotdeauna un pre� care trebuia pl�tit, a�a spuneau pove�tile.

��C�t o s� doarm� tata? �ntreb� el �n cele din urm�. Eu� trebuie s�-i spun� Nu se poate s� se trezeasc� �i s� vad� c� am plecat.

I se p�ru c� �l auzi pe Lan sco��nd un oftat de u�urare. Se uit� atent la Str�jer, dar chipul lui Lan era la fel de lipsit de expresie ca �ntotdeauna.

��Nu cred s� se trezeasc� �nainte s� plec�m, zise Moiraine. Vreau s� pornim de �ndat� ce se va fi l�sat �ntunericul. Chiar �i o singur� zi de �nt�rziere poate fi fatal�. Ar fi mai bine dac� i-ai scrie c�teva cuvinte.

��La noapte? �ntreb� Rand ne�ncrez�tor, iar Lan �ncuviin��.

��Jumate-Om Myrddraalul o s�-�i dea seama cur�nd c� am plecat. Nu e nevoie s�-i �nlesnim sarcina mai mult dec�t trebuie.

Rand �i f�cu de lucru cu p�turile care �l acopereau pe Tam. Era drum lung p�n� �n Tar Valon.

��Atunci� Atunci, a� face mai bine s� m� duc s�-i caut pe Mat �i pe Perrin.

��O s� am eu grija de asta.

Moiraine se ridic� sprinten� �n picioare �i �i lu� mantia cu o energie brusc rec�p�tat�. �i puse m�na pe um�r, iar Rand se str�dui din toate puterile s� nu fac� un pas �napoi. Nu-l ap�s� tare, dar era o str�nsoare de fier care �l �inea prizonier, ca un �arpe �intuit �ntre din�ii unei furci.

��Ar fi mai bine dac� n-am vorbi despre toate astea cu al�ii. �n�elegi? Cei care au scrijelit Col�ul Dragonului pe poarta hanului ne-ar putea pricinui necazuri dac� ar �ti.

��n�eleg.

Rand r�sufl� u�urat c�nd Moiraine �i lu� m�na de pe um�rul lui.

��O s� o rog pe jup�neasa al�Vere s�-�i aduc� ceva de m�ncare, continua ea, ca �i cum nu ar fi observat reac�ia pe care o avusese Rand. Apoi trebuie s� dormi. E un drum anevoios chiar dac� e�ti odihnit.

U�a se �nchise �n urma lor, iar Rand r�mase �n picioare, uit�ndu-se �nspre Tam; privindu-l, dar nev�z�nd nimic. P�n� �n acea clip� nici nu con�tientizase faptul c� satul era parte din el, tot a�a cum el era parte din sat. κi d�dea acum seama, pentru c� �tia ce anume se rupsese �n�untrul lui. Acum era desp�r�it de sat. P�storul Nop�ii �l c�uta. P�rea cu neputin�� nu era dec�t un fermier �, dar trolocii veniser� cu adev�rat, iar Lan avea dreptate �n privin�a unui lucru: nu putea pune �n primejdie satul doar pentru c� spera c� Moiraine se �n�ela. Nici m�car nu putea vorbi cu cineva. Din partea Coplinilor nu te puteai a�tepta dec�t la necazuri dac� ar fi aflat una ca asta. Trebuia s� se �ncread� �ntr-o femeie Aes Sedai.

��Ai face bine s� nu-l treze�ti, spuse jup�neasa al�Vere, dup� ce Starostele �nchise u�a �n spatele lui �i al nevestei sale.

Din tava acoperita cu un �tergar pe care o ducea ie�eau aburi, r�sp�ndind un miros �mbietor. O puse pe scrinul de l�ng� perete, apoi, cu hot�r�re, �l �ndep�rt� pe Rand de pat.

��Jup�neasa Moiraine mi-a spus de ce are Tam nevoie, �i vorbi ea bl�nd, dar nu mi-a zis �i c� ar trebui s� cazi peste el de oboseal�. �i-am adus ceva de m�ncare. Vezi s� nu se r�ceasc�.

��A� vrea s� nu-i mai spui a�a, se r�sti Starostele ar��gos. Se cuvine s� �i spui Moiraine Sedai; altfel ar putea s� se �nfurie.

Jup�neasa al�Vere �l m�ng�ie pe obraz.

��Las� asta �n grija mea. Am discutat �ndelung cu ea. �i nu vorbi tare. Dac� �l treze�ti pe Tam, va trebui s� ne dai socoteal�, mie �i lui Moiraine Sedai. Scoase �n eviden�� rangul lui Moiraine �ntr-un fel care f�cea insisten�a lui Bran s� par� prosteasc�. Da�i-v� am�ndoi la o parte din calea mea.

Z�mbind dr�g�stos so�ului s�u, se �ntoarse spre pat �i spre Tam.

Jup�n al�Vere se uit� nemul�umit la Rand.

��Este o Aes Sedai. Jum�tate din femeile din sat se poart� ca �i cum ar face parte din Soborul Femeilor, iar cealalt� jum�tate, ca �i cum ar fi un troloc. Nici uneia dintre ele nu pare a-i trece prin cap c� trebuie s� fii cu b�gare de seam� �n preajma unei Aes Sedai. E drept c� b�rba�ii se uita �n continuare chior� la ea, dar cel pu�in ei nu fac nimic care s�-i poat� st�rni m�nia.

�Cu b�gare de seama�, �i spuse Rand. Nu era timpul pierdut ca s� �nceap� s� fie cu b�gare de seam�.

��Jup�n al�Vere, �ncepu el �nceti�or, �tii cumva c�te ferme au fost atacate?

��N-am auzit dec�t de dou�, printre care �i a voastr�. Starostele f�cu o pauz�, �ncruntat, apoi ridic� din umeri. C�nd vezi tot ce s-a �nt�mplat aici, parc� e prea pu�in. Ar trebui s� m� bucur c� e a�a, dar� Ei bine, s-ar putea s� mai auzim �i de altele p�n� disear�.

Rand oft�. Nu era nevoie s� �ntrebe despre ce ferme era vorba.

��Aici, �n sat, au� Vreau s� zic, se �tie ce c�utau?

��Ce c�utau, b�iete? Nu �tiu dac� urm�reau ceva anume, poate doar s� ne omoare pe to�i. A fost a�a cum ��i spuneam. C�inii l�trau, iar Moiraine Sedai �i Lan alergau pe uli�e, apoi cineva a strigat c� fier�ria �i casa lui jup�n Luhhan sunt �n fl�c�ri. Casa lui Abell Cauthon a fost cuprins� de v�lv�t�i � iar asta a fost un lucru ciudat, c�ci casa asta se afl� aproape �n mijlocul satului. �n orice caz, dup� aceea i-am v�zut pe troloci printre noi. Nu, nu cred s� fi c�utat ceva anume.

Scoase pe nea�teptate un hohot de r�s r�gu�it, dar se opri, arunc�nd o privire precaut� spre nevast�; ea �ns� nu-�i dezlipi ochii de la Tam.

��La drept vorbind, continu� el cu glas mai sc�zut, p�reau aproape la fel de nedumeri�i ca noi. M� �ndoiesc sincer c� se a�teptau s� g�seasc� o Aes Sedai �i un Str�jer pe aici.

��Nici eu nu cred, �nt�ri Rand cu o str�mb�tur�.

Dac� Moiraine spusese adev�rul cu privire la asta, atunci probabil c� spusese adev�rul �i cu privire la toate celelalte. O clip� se g�ndi s� cear� sfatul Starostelui, dar era clar c� jup�n al�Vere nu �tia mai multe despre femeile Aes Sedai dec�t oricine altcineva din sat. Mai mult, se codea s� �i spun� p�n� �i Starostelui ceea ce se petrecea � ceea ce spunea Moiraine c� se petrece. Nu era sigur de ce se temea mai mult: ca Starostele s�-�i bat� joc de el sau s�-l cread�. κi frec� degetul mare de pl�selele sabiei lui Tam. Tat�l s�u umblase prin lume; pesemne c� �tia mai multe despre femeile Aes Sedai dec�t Starostele. Dar dac� Tam ie�ise �ntr-adev�r din �inutul celor Dou� R�uri, atunci poate c� tot ce spusese �n P�durea de la Apus� �i trecu m�inile prin p�r, �ncerc�nd s�-�i alunge astfel de g�nduri.

��Ai nevoie de somn, b�iete, spuse Starostele.

��Da, a�a e, ad�ug� jup�neasa al�Vere. Mai c� nu cazi din picioare de oboseal�.

Rand se uit� la ea, clipind nedumerit. Nici m�car nu-�i d�duse seama c� jup�neasa plecase de l�ng� tat�l s�u. Avea �ntr-adev�r nevoie s� doarm�. Numai g�ndul la somn �l f�cea s� ca�te.

��Po�i dormi �n patul din odaia de al�turi, spuse Starostele. Am f�cut deja focul.

Rand se uit� la tat�l s�u. Tam dormea �nc� ad�nc, iar asta �l f�cu s� ca�te din nou.

��A� prefera s� r�m�n aici, dac� n-ave�i nimic �mpotriv�. Ca s� fiu l�ng� el c�nd se treze�te.

Chestiunile legate de camera bolnavului �ineau de teritoriul jup�nesei al�Vere, iar Starostele o l�s� pe ea s� hot�rasc�. Jup�neasa �ov�i o clip�, apoi �ncuviin��.

��Dar s�-l la�i s� se trezeasc� singur. Dac�-i tulburi somnul�

Rand �ncerca s� spun� ca va face �ntocmai, dar vorbele i se �nc�lcir� �ntr-un alt c�scat. Jup�neasa d�du din cap, z�mbind.

��O s� adormi �i tu c�t ai bate din palme. Dac� vrei s� r�m�i aici, ghemuie�te-te l�ng� foc. �i bea pu�in din fiertura asta de vac� �nainte s� adormi.

��A�a o s� fac, r�spunse Rand. S-ar fi �nvoit s� fac� orice, at�ta vreme c�t putea r�m�ne �n odaie. �i n-o s�-l trezesc.

��S� nu care cumva s� faci una ca asta, �l preveni jup�neasa al�Vere, pe un ton ne�nduplecat, dar nu lipsit de bl�nde�e. O s�-�i aduc o pern� �i ni�te p�turi.

C�nd, �n cele din urm�, u�a se �nchise �n spatele lor, Rand trase singurul scaun din camer� l�ng� patul lui Tam �i se a�ez�, astfel �nc�t s� se poat� uita la tat�l s�u. Fire�te c� jup�neasa al�Vere vorbea de somn � �i trosnir� f�lcile c�nd casca dar nu se putea culca �nc�. Tam se putea trezi �n orice clip� �i poate c� nu va r�m�ne treaz dec�t pu�in� vreme. Trebuia s� fie acolo c�nd se trezea.

F�cu o str�mb�tur� �i se r�suci �n scaun. D�du la o parte, cu un gest absent, pl�selele sabiei care �i p�trundeau �n coaste, �nc� mai �ov�ia dac� s� povesteasc� sau nu cuiva ceea ce �i spusese Moiraine, dar, la urma urmei, era vorba despre Tam. Era� f�r� s� �i dea seama, �i �ncle�t� puternic maxilarele. �Tat�l meu. �i pot spune tat�lui meu orice.�

Se mai r�suci pu�in �n scaun �i �i sprijini capul de sp�tar. Tam era tat�l lui �i nimeni nu �i poruncea ceea ce trebuie �i ceea ce nu trebuie s� �i spun� tat�lui lui. Trebuia doar s� r�m�n� treaz p�n� se de�tepta Tam. Trebuia�

9Istorisirile Ro�ii

Inima lui Rand b�tea sp�rg�ndu-i pieptul �n timp ce fugea; se uit� ab�tut la dealurile gola�e din jur. Nu era doar un loc unde prim�vara �nt�rzia s� vin�; aici prim�vara nu venise niciodat� �i nici nu avea s� mai vina vreodat�. Nu cre�tea nimic �n p�m�ntul rece care �i trosnea sub picioare, nici m�car o bucat� de mu�chi. �nainta anevoie printre st�ncile de dou� ori mai �nalte dec�t el; pietrele erau acoperite de praf, ca �i cum nu le-ar fi atins niciodat� niciun strop de ploaie. Soarele era ca o minge umflat�, de culoare s�ngerie, mai dogoritor dec�t �n cele mai toride zile de var� �i at�t de str�lucitor, �nc�t �i ardea ochii; st�tea nemi�cat �n c�ldarea plumburie a cerului, tulburata, c�t cuprindeai cu privirea, de spumegarea norilor argintii �i negru intens. �ns�, cu tot v�rtejul de nori, nici o adiere de v�nt nu atingea p�m�ntul �i, �n pofida soarelui dezolant, aerul �ncins era t�ios, de parc� ar fi fost mijlocul iernii.

Rand se uit� de mai multe ori peste um�r �n timp ce fugea, dar nu �i v�zu urm�ritorii. Numai dealuri sterpe �i crestele �ntunecate ale mun�ilor, multe av�nd �n v�rf fuioare de fum negru, care se ridicau spre cer, contopindu-se cu norii zdren�ui�i. Cu toate c� nu-�i vedea urm�ritorii, �i auzea, le auzea urletele, voci guturale �ip�nd de bucuria v�n�torii, url�nd de fericire la g�ndul s�ngelui care avea s� curg�. Troloci. Se apropiau, iar el era la cap�tul puterilor.

Cu repeziciunea n�scuta din disperare, se ca��r� p�n� �n v�rful unei creste ca o lam� de cu�it, apoi se l�s� �n genunchi cu un geam�t. Sub picioarele lui era un perete de st�nc�, o coast� abrupt�, de o mie de picioare, care ajungea jos �ntr-un mare canion. P�m�ntul era acoperit de o p�nz� de p�cl� fumeg�nd�, iar suprafa�a ei cenu�ie �i compact� se rostogolea �n valuri �ntunecate, se rostogolea �i se izbea de peretele de st�nc� de sub picioarele lui, dar mai �ncet dec�t se mi�c� vreodat� valurile unui ocean. Petice de cea�� luceau ro�u o clip�, ca �i cum dedesubt ar fi izbucnit deodat� focuri vii, apoi s-ar fi stins. Tunetul bubuia �n str�fundurile v�ii �i fulgere br�zdau p�cla cenu�ie, ridic�ndu-se c�teodat� spre cer.

Dar nu valea era cea care �i sec�tuia puterile �i �l f�cea neputincios. Din mijlocul aburilor agita�i ��nea un munte, un munte mai �nalt dec�t cei pe care �i v�zuse el p�n� atunci �n Mun�ii de Negur�, un munte la fel de sumbru ca pierderea oric�rei speran�e. V�rful acela ple�uv de st�nc�, un pumnal care str�pungea �naltul cerului, era izvorul dezn�dejdii lui. Nu-l mai v�zuse, dar �l �tia. Amintirea disp�ru cu iu�eala argintului viu c�nd �ncerca s� ajung� la ea, dar era �nc� acolo. �tia c� era acolo.

Degete nev�zute �l atingeau, �l tr�geau de m�ini �i de picioare, �ncerc�nd s�-l ademeneasc� spre munte. Corpul i se chirci, gata s� se supun�. M�inile �i picioarele �i �n�epenir�, ca �i cum ar fi avut de g�nd s�-�i �nfig� degetele �n st�nc�. Sfori fantomatice i se �ncol�ceau �n jurul inimii, tr�g�ndu-l, chem�ndu-l spre v�rful de munte. Lacrimi �ncepur� s� �i curg� pe obraji �i se pr�bu�i la p�m�nt. Sim�ea cum �l p�r�se�te voin�a, ca apa care se scurge dintr-o g�leat� sparta. �nc� pu�in �i va merge acolo unde era chemat. Se va supune, va face ceea ce i se va porunci. Deodat� descoperi �n el un alt sentiment: furia. S�-l �mping�, s�-l trag�, doar nu era o oaie care trebuia �mboldit� s� intre �n �arc. Furia i se str�nse �ntr-un nod gros �i Rand se ag�� de el a�a cum s-ar fi ag��at de o plut� dac� ar fi fost luat de ape.

�Sluje�te-m�, �opti o voce �n lini�tea min�ii lui. O voce familiar�. Era sigur c� ar recunoa�te-o dac� ar asculta cu aten�ie. �Sluje�te-m�.� Scutur� din cap, �ncerc�nd s� scape de vocea din capul lui. �Sluje�te-m�!� Ridic� un pumn amenin��tor spre munte:

��S� te mistuie Lumina, Shai�tan!

Deodat�, �n jurul lui se l�s� un miros greu de moarte. O siluet� �nsp�im�nt�toare se desena deasupra lui, �mbr�cat� �ntr-o mantie de culoarea s�ngelui uscat, o siluet� cu un chip� Nu voia s� vad� chipul care se uita �nspre el. Nu voia s� se g�ndeasc� la acel chip. �i f�cea r�u s� se g�ndeasc� la el, g�ndurile i se preschimbau �n t�ciuni aprin�i. O m�n� se �ntinse spre el. f�r� s� �i pese dac� o s� cad� peste margine, se arunc� �n gol.

Trebuia s� fuga. Departe. C�dea, b�t�nd aerul cu m�inile, �ncerc�nd s� �ipe, dar nu mai avea glas; r�m�sese f�r� suflare.

Dintr-odat� nu mai era �n �inutul acela arid, nu mai c�dea. Calea pe iarba ve�tejit� ca pe flori. Aproape c� �i veni s� r�d� v�z�nd copacii �i tufi�urile risipite ici �i colo, a�a desfrunzite cum erau, pe c�mpia u�or v�lurit� care �l �nconjura acum. �n dep�rtare se �n�l�a un singur munte, cu v�rful ciobit �i despicat, dar acest munte nu �i st�rnea nici team�, nici dezn�dejde. Nu era dec�t un munte, de�i cumva nelalocul lui acolo, f�r� niciun alt munte �n preajm�.

Un r�u lat curgea pe l�ng� munte �i pe o insul� �n mijlocul r�ului era un ora� a�a cum puteai �nt�lni �n pove�tile Menestrelului, un ora� �nconjurat de ziduri �nalte care sclipeau alb argintiu �n lumina soarelui. Porni spre zidurile ora�ului, deopotriv� u�urat �i bucuros, pentru c� �tia cumva c� �n spatele lor va g�si ad�post �i tihn�.

C�nd se apropie, deslu�i turnurile care se av�ntau spre cer, iar �ntre ele � pasaje minunate care se ridicau arcuindu-se deasupra v�zduhului. Poduri �nalte �i boltite legau ambele maluri ale r�ului de ora�ul de pe insul�. Chiar �i de la distan�a se deslu�ea zid�ria dantelat� a acestor bol�i, la prima vedere prea delicat� ca s� �in� piept apelor repezi care treceau n�valnic pe sub ele. Dincolo de aceste poduri era ad�postul. Sanctuarul.

Pe nea�teptate, sim�i fiori pe �ira spin�rii; o umezeala lipicioas�, rece ca ghea�a, �i acoperi pielea, iar aerul din jur deveni reav�n �i fetid. O lu� la fug� f�r� s� se uite �n spate, fugi de urm�ritorul ale c�rui degete �nghe�ate �i atingeau spinarea �i �l tr�geau de mantie, fugi de silueta care devora lumina �i al c�rei chip� Nu-�i aducea aminte cum ar�ta acel chip, �inea minte doar impresia de groaz�. Nu voia s�-�i aminteasc� vreodat� chipul. Gonea, dar p�m�ntul �i fugea de sub picioare, f�c�nd s� se rostogoleasc� dealurile �i c�mpia neted� ca-n palm� �i �i venea s� urle ca un c�ine turbat. Ora�ul se retr�gea din fa�a lui. Cu c�t alerga mai repede, cu at�t zidurile albe �i str�lucitoare, limanul, se �ndep�rtau mai mult. Se f�cur� din ce �n ce mai mici, p�n� ce nu mai r�mase dec�t un punct palid la orizont. M�na rece a urm�ritorului s�u �l �nha�� de guler. �tia c� va �nnebuni dac� va fi atins de acele degete. Sau va fi chiar mai r�u. Mult mai r�u. Chiar �n clipa �n care avu aceasta certitudine, se �mpiedica �i c�zu�

��Nu! �ip�

� �i gemu c�nd se izbi de pietrele de caldar�m, r�m�n�nd f�r� suflare. Uimit, se ridic� �n picioare. Se afla aproape de unul dintre minunatele poduri pe care le v�zuse ridic�ndu-se peste r�u. Oameni z�mbitori treceau pe l�ng� el, �mbr�ca�i �n at�tea culori, �nc�t avea impresia c� se g�se�te �ntr-un c�mp de flori s�lbatice. Unii dintre ei �i vorbeau, dar el nu �i �n�elegea, de�i, dup� cum sunau cuvintele, ar fi trebuit s� priceap�. Dar chipurile erau prietenoase �i oamenii �i f�ceau semn s� o ia �nainte, s� treac� podul cu zid�ria lui complicata, s� mearg� tot �nainte spre zidurile str�lucitoare cu stria�ii argintii �i spre turnurile de dincolo de ele. Spre ad�postul care �tia c� �l a�teapt� acolo.

Se al�tur� mul�imii care se scurgea peste pod �i intr� �n ora� prin por�ile masive t�iate �n zidurile �nalte, maiestuoase, �n�untru era un t�r�m minunat, unde �i cea mai ne�nsemnat� construc�ie p�rea un palat. Parc� li se spusese constructorilor s� ia piatr�, �i c�r�mid�, �i �igl� �i s� f�ureasc� frumuse�i care s� taie respira�ia oamenilor. Nu era nici o cl�dire, niciun monument care s� nu �l fac� s� se zg�iasc�. Muzica se rev�rsa pe str�zi, o sut� de c�ntece diferite, dar toate contopindu-se cu larma mul�imii �ntr-o grandioas� �i vesel� armonie. Dulcea�a parfumurilor, mirosul �n�ep�tor al mirodeniilor �i cel �mbietor al m�nc�rurilor, mireasma a nenum�rate flori, toate pluteau �n aer, ca �i cum toate aromele din lume s-ar fi adunat �n acel loc.

Strada pe care intrase �n ora�, lat� �i pavat� cu piatr� neted�, de culoare cenu�ie, se �ntindea drept �nainte spre centrul urbei. La cap�tul ei se z�rea nedeslu�it un turn, mai mare �i mai �nalt dec�t oricare alt turn din ora�, un turn de albea�a z�pezii proaspete. Turnul era locul unde avea s� fie la ad�post �i unde avea s� afle lucrurile pe care voia s� le �tie. Nici m�car nu visase vreodat� s� vad� un asemenea ora�. Probabil c� nu ar avea prea mare importan�� dac� nu s-ar duce chiar imediat la turn. Coti spre o strad� mai �ngust�, unde scamatorii umblau printre negu��torii de fructe ciudate.

�n josul str�zii, chiar �n fa�a lui, era un turn alb ca z�pada. Acela�i turn. ��nc� pu�in�, �i zise, �i o lu� pe alt� strad�. Dar �i �n cap�tul �ndep�rtat al acesteia se vedea turnul cel alb. �nc�p��n�ndu-se, o lu� pe alt� strad�, apoi pe �nc� una, dar de fiecare dat� d�dea cu ochii de turnul de alabastru. Se �ntoarse, �ncerc�nd s� fug� de el� �i se opri brusc. �n fa�a lui se �n�l�a turnul cel alb. �i era fric� s� se uite peste um�r, se temea c� �l va vedea �i �n spate.

Chipurile din jurul lui erau �nc� prietenoase, �ns� pline de speran�� spulberat�, speran�� pe care el o n�ruise. Totu�i, oamenii �i f�ceau semn s� mearg� �nainte, iar gesturile le erau rug�toare. Spre turn. Vedea o nevoie disperat� �n ochii lor, pe care doar el o putea satisface; doar el �i putea salva.

�Foarte bine�, �i spuse. La urma urmelor, nu voia s� mearg� altundeva dec�t la turn.

Chiar �n clipa �n care f�cu primul pas �nainte, dezn�dejdea de pe chipurile celor din jur disp�ru; fe�ele le erau acum luminate de z�mbete. Mergeau �i ei odat� cu el, �i copila�ii �i pres�rau calea cu petale de flori. Se uit� peste um�r, nedumerit, �ntreb�ndu-se cui �i erau menite acele flori, dar �n spatele lui nu v�zu dec�t al�i oameni z�mbitori care �i f�ceau semn s� mearg� tot �nainte. �Trebuie c� florile sunt pentru mine�, �i zise el �i se �ntreb� de ce, deodat�, asta nu-i se mai p�rea ciudat. Dar mirarea nu �inu dec�t o clipit�, apoi pieri; totul era a�a cum se cuvenea.

Oamenii �ncepur� s� c�nte: mai �nt�i unul, apoi al�ii, p�n� c�nd toate glasurile se ridicar� �ntr-un imn de slav�. Tot nu �n�elegea cuvintele, dar din cele dou�sprezece armonii �ntre�esute ��nea veselia �i izb�virea. Muzican�ii d�n�uiau printre oamenii care mergeau tot �nainte; flaute, harfe �i tobe se al�turar� imnului �i toate c�ntecele pe care le auzise �nainte se contopir� �ntr-unul singur. Fete dansau �n jurul lui, pun�ndu-i ghirlande de flori frumos mirositoare pe umeri, �nf�ur�ndu-i-le �n jurul g�tului. �i sur�deau, iar desf�tarea lor cre�tea cu fiecare pas pe care �l f�cea. Nu se putea opri s� nu le r�spund� prin z�mbete. Sim�ea o dorin�a arz�toare s� danseze �i el, �i, chiar �n clipa �n care acest g�nd �i trecu prin minte, �ncepu s� danseze ca �i cum ar fi �tiut pa�ii de mic copil. κi d�du capul pe spate �i r�se; picioarele �i erau mai u�oare dec�t fuseser� vreodat� pe vremea c�nd dansa cu� Nu �i aducea aminte numele, dar p�rea lipsit de �nsemn�tate.

�Aceasta ��i este ursita�, murmur� o voce �n mintea lui, iar �oapta nu era dec�t o f�r�m� din imn.

Purt�ndu-l ca o r�muric� pe creasta unui val, mul�imea se rev�rs� �ntr-o pia�� uria�� din mijlocul ora�ului; �i d�du seama pentru prima oara ca turnul se ridica dintr-un imens palat de marmur� palid�, mai degrab� sculptat dec�t cl�dit. Zidurile arcuite, domurile umflate �i turnurile �nalte �i gra�ioase aproape c� atingeau cerul. R�mase cu gura c�scat� de uimire. Trepte late de piatr� neatinsa de vreme urcau din pia��, �i mul�imea se opri la piciorul sc�rilor, iar c�ntecul se �n�l�� i mai puternic. Vocile care deveneau din ce �n ce mai viguroase �l �mb�rb�tar�. �Aceasta ��i este ursita�, murmur� din nou vocea, insistent� �i ner�bd�toare.

Nu mai dansa, dar nu se opri locului. Urc� treptele f�r� �ov�ial�. Aici �i era locul.

Por�ile masive din v�rful sc�rilor erau acoperite de volute, de sculpturi at�t de complicate �i de delicate, �nc�t nu-�i putea �nchipui c�t de fin� trebuia s� fi fost lama cu�itului care le f�urise. Por�ile se deschiser� brusc �i p�i �n�untru. Se �nchiser� �n urma lui cu un bubuit ca de tunet.

��Te a�teptam, �uier� Myrddraalul.

Rand se ridic� �eap�n �n scaun, �ncerc�nd s�-�i recapete suflul; tremura �i se uita fix. Tam �nc� mai dormea �n pat. Treptat �ncepu s� respire mai u�or. Lemnele pe jum�tate mistuite ardeau cu flac�r� vie �n c�min �i l�ng� v�traie se �n�l�a un morman de c�rbuni; cineva venise s� aib� grija de foc �n timp ce el dormea. P�tura care c�zuse de pe el c�nd se trezise �i z�cea la picioare. Targa improvizat� disp�ruse, iar mantia lui �i a lui Tam erau ag��ate l�ng� u��.

κi �terse sudoarea rece de pe frunte cu o m�n� nesigur� �i se �ntreb� dac�, rostind numele Celui �ntunecat �ntr-un vis, �i atr�gea aten�ia ca �i c�nd l-ar fi rostit cu glas tare.

Amurgise; luna era sus pe cer, rotund� �i umflata, iar stelele sc�nteiau deasupra Mun�ilor de Negur�. Dormise toat� ziua. κi frec� un loc dureros dintr-o parte. Se pare c� dormise cu pl�selele sabiei intr�ndu-i �n coaste. �n plus, nu m�ncase nimic, �i dup� noaptea de dinainte nu era de mirare ca avusese co�maruri.

Era lihnit; se ridic� �n�epenit �i se �ndrept� spre masa unde jup�neasa al�Vere l�sase tava. D�du la o parte �tergarul alb. �n ciuda faptului c� dormise a�a de mult, fiertura de vac� era calda �nc�; la fel �i p�inea rumenit�. Era limpede c� jup�neasa al�Vere adusese alt� tav� �n loc. Odat� ce jup�neasa hot�ra c� ai nevoie de o mas� cald�, nu se l�sa p�n� ce n-o m�ncai.

�nfulec� ni�te fiertura �i nu f�cu dec�t s� pun� ni�te carne �i ni�te br�nz� �ntre dou� buc��i de p�ine �nainte s� le bage �n gur�. Lu�nd �nghi�ituri mari, se �ntoarse din nou spre pat.

Jup�neasa al�Vere se �ngrijise �i de Tam. Tam fusese dezbr�cat, iar hainele �i fuseser� cur��ate �i st�teau acum frumos �mp�turite pe m�su�a de la capul patului; era �nvelit cu o p�tur� care �l acoperea p�n� la b�rbie. C�nd Rand �i puse m�na pe frunte, Tam deschise ochii.

��Iat�-te, b�iete. Marin mi-a spus ca e�ti aici, dar nici m�car nu m� puteam ridica �n capul oaselor ca s� te v�d. Spunea c� e�ti prea obosit ca s� te trezeasc� doar ca s� m� uit eu la tine. Nici Bran nu poate s� o �nduplece c�nd �i pune ceva �n cap.

Vocea lui Tam era stins�, dar privirea �i era limpede �i hot�r�t�. �Moiraine Sedai avea dreptate�, �i spuse Rand. Dac� se odihne�te, o s� fie ca mai �nainte.

��Vrei ceva de m�ncare? Jup�neasa al�Vere a l�sat o tav� aici.

��Mi-a dat deja de m�ncare� m� rog, dac�-i po�i spune a�a. Nu m-a l�sat dec�t s� beau ni�te fiertur�. Cum poate cineva s� nu viseze ur�t c�nd nu are dec�t fiertur� �n�

Tam scoase st�ngaci o m�n� de sub p�tur� �i pip�i sabia de la br�ul lui Rand.

��Deci n-am visat. C�nd Marin mi-a zis c� sunt bolnav, am crezut c� Dar tu e�ti bine, asta-i tot ce conteaz�. Ce s-a �nt�mplat cu ferma?

Rand trase ad�nc aer �n piept.

��Trolocii au omor�t oile. Cred c� au luat �i vaca, iar casa trebuie s� fie cur��at� cum se cuvine. Reu�i s� z�mbeasc� slab. Am fost mai noroco�i dec�t al�ii. Jum�tate din sat a ars.

�i povesti lui Tam tot ce se �nt�mplase, sau cel pu�in cea mai mare parte. Tam ascult� atent �i puse �ntreb�ri iscoditoare, a�a c� Rand se v�zu silit s� �i povesteasc� �i cum se �ntorsese la ferm� din p�dure, �i a�a veni vorba �i despre trolocul pe care �l ucisese. Trebui s� �i spun� c� Nynaeve fusese de p�rere c� e pe moarte, ca s� �i poat� explica de ce �l �ngrijise Moiraine Sedai �i nu Me�tereasa. Tam f�cu ochii mari de uimire, c�nd auzi c� era o femeie Aes Sedai �n Emond�s Field. Dar Rand nu g�si de cuviin�� s� �i povesteasc� despre c�l�toria de la ferm� p�n� �n sat, sau despre temerile lui, sau despre Myrddraalul de pe drum. Cu siguran�� nu voia s� sufle vreun cuv�nt despre co�marurile pe care le avusese c�t dormise l�ng� pat. Mai ales nu vedea de ce i-ar repeta vorbele f�r� �ir pe care Tam le spusese c�nd avusese fierbin�eal�. Nu era �nc� timpul. �ns� nu fu chip s� ocoleasc� povestea lui Moiraine.

��Asta e o poveste cu care s-ar m�ndri �i un Menestrel, murmur� Tam dup� ce Rand ispr�vi de istorisit. Ce ar putea vrea trolocii de la voi? Sau Cel �ntunecat, �n numele Luminii?

��Crezi c� min�ea? Jup�n al�Vere zicea c� Moiraine Sedai a avut dreptate c�nd a spus c� numai dou� ferme au fost atacate. �i c�nd a vorbit despre casa lui jup�n Luhhan �i despre cea a jup�nului Cauthon.

Tam t�cu o clip� �nainte s� r�spund�.

��Spune-mi ce a zis Moiraine. Dar vezi s� p�strezi �ntocmai vorbele ei.

Rand se str�dui. Cine �i putea aminti �ntocmai ceea ce auzea? κi mu�c� m�runt buzele, se sc�rpin� �n cap �i, �ncetul cu �ncetul, �i repet� lui Tam ce spusese Moiraine, c�t de bine �i mai aducea aminte.

��Cred c� asta-i tot, �ncheie el. Sunt unele lucruri pe care cred c� le-a spus pu�in altfel, dar oricum�

� E destul de bine. A�a �i trebuie, nu-i a�a? Vezi tu, b�iete, femeile Aes Sedai sunt �n�el�toare. Nu mint, cel pu�in nu de la �nceput, dar adev�rul spus de ele nu e �ntotdeauna adev�rul pe care �l crezi tu. Fii cu b�gare de seam� �n preajma ei.

��Am auzit �i eu pove�tile, ripost� Rand. Nu sunt copil.

��ntr-adev�r, nu mai e�ti copil. Tam oft� ad�nc, apoi ridic� din umeri, nemul�umit. Dar tot ar trebui s� merg �i eu cu tine. Lumea de dincolo de �inutul celor Dou� R�uri nu se asemuie�te cu Emond�s Field.

Era o ocazie s� �l �ntrebe pe Tam despre cum ie�ise din �inut �i tot restul, dar Rand nu profit� de ea. R�mase �ns� cu gura deschis� de mirare.

��Pur �i simplu? Credeam c� o s� �ncerci s� m� convingi s� nu plec. Credeam c� o s� ai o sut� de motive s� nu plec.

κi d�du seama c� sperase ca Tam s� aib� o sut� de motive, �i �nc� unele �ntemeiate.

��Poate c� nu o sut�, r�spunse Tam, pufnind, dar m�car c�teva tot mi-au venit �n cap. Doar c� n-au prea mare importan��. Dac� trolocii sunt pe urmele tale, vei fi mai �n siguran�� n Tar Valon dec�t ai putea fi vreodat� aici. Doar s� nu ui�i s� fii prev�z�tor. Femeile Aes Sedai fac tot felul de lucruri din pricini numai de ele �tiute, care nu sunt �ntotdeauna cele pe care le crezi tu.

��i Menestrelul a spus ceva de soiul �sta, zise Rand �nceti�or.

��Atunci �nseamn� c� �tie despre ce vorbe�te. Ascult� cu aten�ie, chibzuie�te bine �i ai grij� ce spui. Astea sunt sfaturi bune indiferent ce ai face dincolo de �inutul celor Dou� R�uri, dar mai ales �n preajma femeilor Aes Sedai. �i a Str�jerilor. Dac� i-ai spus ceva lui Lan, e ca �i cum i-ai fi spus lui Moiraine. Dac� este Str�jer, atunci e ne�ndoielnic legat de ea �i nu o s�-i t�inuiasc� multe lucruri, probabil nimic.

Rand nu �tia prea multe despre leg�tura dintre femeile Aes Sedai �i Str�jeri, de�i juca un rol �nsemnat �n toate pove�tile despre Str�jeri pe care le auzise vreodat�. Era ceva ce avea de a face cu Puterea, un har dat Str�jerilor, sau poate un fel de schimb. Potrivit pove�tilor, Str�jerii tr�geau tot felul de foloase de pe urma acestei leg�turi. Se vindecau mai repede dec�t restul oamenilor �i puteau rezista mai mult timp f�r� s� m�n�nce, s� bea sau s� doarm�. Se p�rea c� pot sim�i prezen�a trolocilor, dac� se aflau destul de aproape, �i a altor creaturi ale Celui �ntunecat, ceea ce explica de ce Lan �i Moiraine �ncercaser� s� �i previn� pe oamenii din sat �naintea atacului. Pove�tile nu spuneau nimic despre ce foloase tr�geau femeile Aes Sedai de pe urma acestei leg�turi, �ns� nu �i venea s� cread� c� ele nu c�tigau nimic.

��O s� fiu cu b�gare de seam�, f�g�dui Rand. A� vrea doar s� �tiu de ce se �nt�mpl� toate astea. De ce eu? De ce noi?

��i eu a� vrea s� �tiu, b�iete. S�nge �i cenu��, c�t a� vrea s� aflu. Tam oft� ad�nc. Ei, n-are rost s� ne mai g�ndim la ce a fost. C�nd trebuie s� pleci? O s� fiu din nou pe picioare �ntr-o zi sau dou� �i o s� m� �ngrijesc s� avem o alt� turm� de oi. Oren Dautry are ni�te oi bune de care poate se va �nvoi s� se despart�, acum c� nu mai sunt p�uni, iar Jon Thane, la fel.

��Moiraine� Moiraine Sedai spunea c� trebuie s� stai �n pat. Zicea ceva de c�teva s�pt�m�ni.

Tam deschise gura s� vorbeasc�, dar Rand continu�:

��i a vorbit �i cu jup�neasa al�Vere.

��Oh. Poate c� o s� izbutesc s� o �nduplec pe Marin. Dar Tam nu p�rea prea �ncrez�tor. Se uit� cu aten�ie la Rand. Dup� felul �n care ai ocolit r�spunsul s-ar zice c� trebuie s� pleci cur�nd. C�nd? M�ine? Sau ast� sear�?

��Ast� sear�, r�spunse Rand �nceti�or, iar Tam d�du din cap cu triste�e.

��Da. Ei, dac� tot trebuie s� faci asta, e mai bine s� nu mai z�bove�ti. Dar o s� mai vedem noi cum stau lucrurile cu acele �s�pt�m�ni� despre care vorbea Moiraine. Trase de p�tur�, mai mult cu enervare dec�t cu putere. Poate c� o s� vin �i eu dup� voi peste c�teva zile. O s� v� prind din urm�. O s� vedem noi dac� Marin poate s� m� �in� �n pat c�nd eu vreau s� m� scol.

Se auzi o b�taie u�oar� �n u��, �i Lan �i v�r� capul �n camer�.

��Ia-�i r�mas bun repede, pastorale, �i vino. S-ar putea s� avem necazuri.

��Necazuri? repet� Rand, dar Str�jerul se r�sti la el, ner�bd�tor:

��F� bine �i gr�be�te-te!

Rand �i �n�fac� iute mantia. �ncepu s�-�i desfac� sabia de la cing�toare.

��P�streaz-o, spuse Tam. Probabil c� o s� ai mai mult� nevoie de ea dec�t mine, de�i, dac� ne ajut� Lumina, nu �i va fi de trebuin�a nici unuia din noi. Ai grij�, b�iete, auzi?

Nelu�nd �n seam� morm�iturile lui Lan, Rand se aplec� s�-l �mbr��i�eze pe Tam.

��O s� m� �ntorc. ��i f�g�duiesc c� o s� m�-ntorc.

��Fire�te c� o s� te-ntorci. Tam r�se. �l �mbr��i�a �i el f�r� vlag�, apoi �l m�ng�ie pe spate. �tiu. �i o s� avem de dou� ori mai multe oi de care s� �ngrije�ti c�nd vii �napoi. Acum du-te, �nainte ca �la de acolo s� se �nfurie de tot.

Rand �ncerc� s� mai trag� de timp, �ncerc� s� g�seasc� vorbele potrivite pentru �ntrebarea pe care nu voia s-o rosteasc�, dar Lan intr� �n camer�, �l apuc� de bra� �i �l scoase afar�. Str�jerul purta o tunic� �nchis� la culoare, de un verde cenu�iu, f�cut� din solzi de metal.

��Trebuie s� ne gr�bim, se r�sti el, scr�nind din din�i de furie. Nu pricepi ce sunt alea �necazuri�?

�n fa�a camerei a�tepta Mat, cu surtucul �i mantia pe el �i �in�nd un arc �n m�n�. La br�u �i at�rna o tolb� cu s�ge�i. Se muta de pe un picior pe altul de neast�mp�r �i tot arunca priviri spre scara, ner�bd�tor �i tem�tor deopotriv�.

��Nu prea seam�n� cu pove�tile, nu-i a�a, Rand? �ntreb� el cu glas r�gu�it.

��Ce fel de necazuri? insista Rand, dar, �n loc s� r�spund�, Str�jerul o lu� la fug� �n fa�a lui, cobor�nd treptele dou� c�te Dou�. Mat se repezi dup� el, f�c�ndu-i semne agitate lui Rand s� vin� �i el.

Se acoperi cu mantia �i �i prinse din urm� jos. Sala cea mare era luminat� slab; jum�tate din lum�n�ri se stinseser� �i mare parte dintre celelalte se topeau. Nu era nimeni altcineva acolo �n afar� de ei trei. Mat st�tea l�ng� una dintre ferestrele din fa�a, privind pe furi� afar�, ca �i cum ar fi vrut s� nu fie v�zut. Lan �inea u�a pu�in �ntredeschis� �i se uita iscoditor �n curtea hanului.

�ntreb�ndu-se la ce se uitau cei doi, Rand merse s� li se al�ture. Str�jerul �i murmur� s� fie cu grij�, dar �ntredeschise u�a pu�in mai mult ca s� poat� �i Rand vedea ce se petrece.

La �nceput nu deslu�ea ce anume vedea. O mul�ime de s�teni, vreo treizeci patruzeci, se adunaser� l�ng� r�m�i�ele carbonizate ale c�ru�ei negu��torului ambulant, iar tor�ele purtate de unii dintre ei risipeau �ntunericul. Moiraine st�tea cu fa�a la ei �i cu spatele la han, sprijinindu-se �n toiag, aparent nep�s�toare. �n fa�a mul�imii st�teau Hari Coplin, fratele s�u, Darl, �i Bili Congar. Cenn Buie era �i el acolo, p�r�nd stingherit. Rand fu uimit s�-l vad� pe Hari agit�nd pumnul c�tre Moiraine.

��Pleac� din Emond�s Field! striga fermierul, ursuz. Fu sus�inut de alte c�teva voci din mul�ime, �i acelea �ov�itoare, �i nimeni nu f�cu vreun pas �nainte. Erau gata s� �nfrunte o Aes Sedai, dar numai la ad�postul mul�imii; nimeni nu voia s� ias� �n eviden��. Nu c�nd venea vorba despre o femeie Aes Sedai care avea toate motivele s� se simt� jignit�.

��Tu ai adus mon�trii! urla Darl. Agita o tor�� deasupra capului, �i v�rul s�u Bili d�du tonul unor �ipete precum:

��Tu i-ai adus!

��E vina ta!

Hari �l �nghionti cu cotul pe Cenn Buie, �i b�tr�nul me�ter �i �uguie buzele �i �i arunc� o privire chior��.

��Creaturile alea� trolocii n-au ap�rut dec�t dup� ce ai venit dumneata, murmura Cenn, �ntr-at�t de slab �nc�t de-abia putea fi auzit. Se uit� �n st�nga �i �n dreapta, posomor�t, ca �i cum ar fi vrut s� fie �n alt� parte �i �ncerca s� g�seasc� o cale s� ajung� acolo. E�ti o Aes Sedai. Nu avem nevoie de a�a ceva �n �inutul celor Dou� R�uri. Femeile Aes Sedai nu aduc dec�t necazuri. Dac� r�m�i, o s� fie �i mai r�u.

Cuv�ntarea lui nu st�rni nici o reac�ie printre s�teni; Hari se �ncrunt�, nemul�umit. Deodat� �n�f�c� tor�a lui Darl �i o agit� �nspre Moiraine.

��Pleac� de aici! strig� el. Sau o s� te ardem de vie!

Se l�s� o t�cere de morm�nt; nu se auzea dec�t t�r��itul picioarelor celor care se tr�geau �napoi. Oamenii din �inutul celor Dou� R�uri se ap�rau dac� erau ataca�i, dar violen�a era ceva foarte neobi�nuit pentru ei; nu amenin�au oamenii, cel mult le ar�tau c�teodat� pumnul. Cenn Buie, Bili Congar �i Coplinii r�maser� singuri �n fa�a. Bili p�rea c� vrea s� dea �i el �napoi.

Hari tres�ri nelini�tit v�z�ndu-se lipsit de sprijin, dar �i reveni repede.

��Pleac� de aici! strig� el din nou, sus�inut de Darl �i, cu mai pu�in� tragere de inim�, de Bili.

Hari se uit� furios la ceilal�i, dar cei mai mul�i �i ocolir� privirea.

Deodat� Bran al�Vere �i Haral Luhhan ie�ir� din �ntuneric �i se oprir� �ntre Moiraine Sedai �i mul�ime. Starostele �inea nep�s�tor �ntr-o m�n� ciocanul mare de lemn de care se servea ca s� �ndese cepurile �n butoaie.

��A zis cineva c� vrea s� dea foc la han? �ntreb� el pe un ton lini�tit.

Cei doi Coplini f�cur� un pas �napoi, iar Cenn Buie se �ndep�rt� pe furi� de ei. Bili Congar se pierdu �n mul�ime.

��Nu, nu, se gr�bi s� r�spund� Darl. N-am zis niciodat� a�a ceva, Bran� vreau s� zic, Staroste.

Bran d�du din cap.

��Atunci poate c� v-am auzit amenin��nd s� face�i r�u unuia dintre oaspe�ii mei de la han?

��Este o Aes Sedai, �ncepu Hari m�nios, dar se �ntrerupse c�nd Haral Luhhan se mi�c�.

Fierarul nu f�cu dec�t s� �i �ntind� bra�ele groase deasupra capului, �ncle�t�ndu-�i pumnii zdraveni p�n� �i trosnir� degetele, dar Hari se uit� la b�rbatul cel m�t�h�los ca �i cum �i ar fi agitat un pumn sub nasul lui. Haral �i �ncruci�� m�inile pe piept.

��Iertare, Hari. Nu voiam s�-�i curm vorba. Spuneai c�?

Dar Hari, cu umerii l�sa�i, de parc� ar fi vrut s� se fac� mic �i s� dispar�, p�rea c� nu mai avea nimic de ad�ugat.

��Sunt uluit, tun� Bran. Paet al�Caar, b�iatul t�u �i-a rupt piciorul asear�, dar azi nu mai avea nimic � datorita ei. Eward Candwin, tu ai z�cut pe burt� cu spatele spintecat, ca un pe�te care urmeaz� s� fie cur��at, p�n� �i-a pus ea m�inile pe tine. Acum pare c� toate astea s-au petrecut �n urm� cu o lun� �i, dac� nu m� �n�el, nici n-o s� se vad� cicatricea. �i tu, Cenn.

Me�terul �ncerc� s� se piard� �n mul�ime, dar se opri, �intuit de privirea lui Bran.

��Sunt uimit s� g�sesc pe cineva din Sfatul Satului aici, Cenn, cu at�t mai pu�in pe tine. Bra�ul �i-ar at�rna �nc� f�r� vlag� pe l�ng� trup, numai arsuri �i v�n�t�i, dac� n-ar fi fost ea. Nu �i e�ti recunosc�tor, dar nici ru�ine n-ai?

Cenn �i ridic� pe jum�tate bra�ul drept, apoi �i lu� ochii de la el, m�nios.

��Nu pot t�g�dui ce a f�cut, murmur� el, �i �ntr-adev�r p�rea c� �i este ru�ine. M-a ajutat �i pe mine, i-a ajutat �i pe al�ii, continu� el st�ruitor, dar este o Aes Sedai, Bran. De ce au venit trolocii, dac� nu din pricina ei? Nu vrem s� avem parte de femei Aes Sedai �n �inutul celor Dou� R�uri. S� se �in� departe de noi.

C��iva, afla�i la ad�postul mul�imii, �ncepur� s� strige:

��Nu vrem necazuri de la Aes Sedai!

��Trimite-o de-aici!

��Scoate-o de-aici!

��De ce au venit, dac� nu din pricina ei?

Chipul lui Bran c�p�t� o expresie �ncruntata, dar, �nainte s� apuce s� spun� ceva, Moiraine �i roti toiagul deasupra capului, �nv�rtindu-l cu ambele m�ini. Rand r�mase cu gura c�scata de uimire, ca �i s�tenii, c�ci de la fiecare cap�t al toiagului izbucni cu un �uierat o flac�r� alb�, dreapt� ca un v�rf de lance �n pofida r�sucirii toiagului. Chiar �i Bran �i Haral se �ndep�rtar� de ea. κi l�s� m�inile �n jos, �in�ndu-le drept �n fa�a ei; toiagul era paralel cu p�m�ntul, dar �nc� mai ��nea din el o flac�r� palid�, �ns� mai puternic� dec�t lumina tor�elor. Oamenii s�rir� �n l�turi �i �i puser� m�inile la ochi ca s� se fereasc� de durerea pricinuita de str�lucirea fl�c�rii.

��Asta a mai r�mas din s�ngele lui Aemon? Moiraine Sedai nu vorbea tare, dar glasul ei acoperea orice alt sunet. Ni�te omule�i ne�nsemna�i care se dond�nesc pentru a avea dreptul s� se ascund� precum iepurii? A�i uitat cine a�i fost, a�i uitat ce a�i fost, dar n�d�jduiam c� a mai r�mas ceva, vreo amintire �n s�ngele �i oasele voastre. Vreo f�r�m� care s� va dea puteri pentru lunga noapte care va s� vie.

Nimeni nu scoase nici o vorb�. Coplinii ar�tau de parc� nu ar mai fi vrut s� deschid� gura niciodat�.

��Am uitat ce-am fost? �ntreb� Bran. Suntem ce am fost dintotdeauna. Fermieri cinsti�i, pastori, me�te�ugari. Oameni din �inutul celor Dou� R�uri.

��La miaz�zi, continua Moiraine, e r�ul pe care voi �l numi�i R�ul Alb, dar la r�s�rit, departe de aici, oamenii �i spun �nc� pe numele lui adev�rat: Manetherendrelle. �n Limba Veche, Apele din S�la�ul �nalt. Ape �nspumate, care alt�dat� curgeau printr-un �inut al ne�nfric�rii �i al frumuse�ii. Cu dou� mii de ani �n urm�, Manetherendrelle curgea pe l�ng� zidurile unui ora� at�t de falnic la �nf��i�are, �nc�t pietrarii Ogier veneau s� �l priveasc�, cuprin�i de uimire. Ferme �i sate erau r�sfirate �n �ntregul �inut, �n ceea ce voi numi�i P�durea Umbrelor �i dincolo de ea. Dar to�i spuneau despre ei c� sunt oamenii din S�la�ul �nalt, oamenii din Manetheren. Rege le era Aemon al Caar al Thorin, Aemon, fiul lui Caar, fiul lui Thorin. Regina lui era Eldrene ay Ellan ay Carlan. Aemon, un b�rbat at�t de ne�nfricat �nc�t cea mai mare laud� pe care o puteai aduce cuiva, chiar �i din r�ndul du�manilor lui, pentru curajul s�u, era s� �i spui c� are vitejia lui Aemon. Eldrene, at�t de frumoas� �nc�t se spunea c� florile �nfloresc numai ca s� o fac� pe ea s� z�mbeasc�. B�rb��ie, frumuse�e, �n�elepciune �i o dragoste pe care moartea nu o putea nimici. Pl�nge�i, dac� mai ave�i suflet, pieirea lor, pieirea ultimului cr�mpei de amintire despre ei. Pl�nge�i pieirea s�ngelui lor.

T�cu apoi, dar nimeni nu spuse nimic. Rand, ca �i ceilal�i, era cu totul sub puterea vr�jii ei. C�nd Moiraine vorbi din nou, Rand �i sorbi cuvintele cu nesa�, �i la fel f�cur� �i ceilal�i.

��Timp de aproape dou� veacuri R�zboaiele Troloce au pustiit lumea �n lung �i-n lat �i, �n toiul b�t�liilor, flamura �inutului Manetheren, Vulturul Ro�u, era �n primele r�nduri. B�rba�ii din Manetheren erau ca un ghimpe �n coasta Celui �ntunecat, un m�r�cine care �i �ngreuia mi�c�rile. Sl�vi�i-i pe cei din Manetheren, care nu au �ngenuncheat niciodat� �n fa�a Umbrei. Sl�vi�i-i pe cei din Manetheren, sabia care nu a fost niciodat� �nfr�nt�.

Oamenii din Manetheren erau departe, pe c�mpul de la Dekkar, numit �i C�mpul de S�nge, c�nd sosi vestea c� o armat� de troloci se �ndrept� spre �inutul lor. Erau prea departe ca s� poat� face altceva dec�t s� a�tepte s� aud� de pustiirea p�m�ntului lor, c�ci for�ele Celui �ntunecat pl�nuiau s� �i nimiceasc�, s� distrug� stejarul cel puternic t�indu-i r�d�cinile. Erau prea departe ca s� poat� face altceva dec�t s� jeleasc�. Dar ei erau b�rba�ii din S�la�ul �nalt.

F�r� s� �ov�ie, f�r� s� se g�ndeasc� la drumul pe care �l aveau de str�b�tut, p�r�sir� c�mpul victoriei �i pornir� spre cas�, �nc� plini de praf, de sudoare �i de s�nge. Merser� zi �i noapte, f�r� oprire, c�ci v�zuser� groz�via l�sat� �n urm� de armatele troloce �i nimeni nu putea dormi c�nd o astfel de primejdie amenin�a �inutul Manetheren. Mergeau ca �i cum picioarele lor ar fi avut aripi, �naintau mai repede dec�t s-ar fi temut du�manii lor sau dec�t ar fi sperat tovar�ii lor. Alt�dat� drumul acesta ar fi inspirat c�ntece. C�nd o�tirile Celui �ntunecat s-au n�pustit asupra �inutului Manetheren, b�rba�ii din S�la�ul �nalt �i �nfruntar�, cu spatele la Tarendrelle.

Un s�tean scoase un mic strig�t de bucurie, dar Moiraine continua ca �i cum nu l-ar fi auzit.

��Vederea o�tirii care st�tea �n fa�a b�rba�ilor din Manetheren era de ajuns ca s�-i �nsp�im�nte �i pe cei mai ne�nfrica�i. Cerul era negru de corbi; p�m�ntul era negru de troloci. De troloci �i de oamenii lor. Sute de mii de troloci �i de iscoade ale Celui �ntunecat, sub c�petenia St�p�nilor Spaimei. Noaptea, focurile aprinse de ei �ntreceau stelele �n num�r, iar c�nd s-a cr�pat de ziu�, s-a v�zut c� purtau flamura lui Ba�alzamon. Ba�alzamon, Inima �ntunericului. Un nume vechi pentru P�rintele Minciunii. Cel �ntunecat nu putea s� fi sc�pat din temni�a de la Shayol Ghul, c�ci, dac� ar fi fost a�a, omenirea �ntreag� nu l-ar fi putut �nfrunta, dar era multa o�tire acolo. St�p�nii Spaimei �i o for�� a r�ului care f�cea ca flamura care alunga lumina s� par� c� se g�se�te la locul potrivit �i care �i umplea de team� pe cei care o �nfruntau.

Cu toate acestea, �tiau ce au de f�cut. �inutul lor se g�sea de partea cealalt� a r�ului. Trebuiau s� �in� o�tirea �i, odat� cu ea, �i toat� puterea aceea, departe de S�la�ul �nalt. Aemon trimise soli. I se promise ajutor, dar trebuiau s� reziste trei zile l�ng� Tarendrelle. S� reziste trei zile �mpotriva unei armate care ar fi putut s�-i �nfr�ng� �n mai pu�in de un ceas. Totu�i, cumva, prin asalturi s�ngeroase �i ap�r�ndu-se cu disperare, au rezistat un ceas, �i apoi �nc� unul, �i �nc� unul. Trei zile s-au luptat �i, �n ciuda m�celului din jur, nu le-au �ng�duit du�manilor s� treac� r�ul. Dar nici �n a treia sear� nu sosi niciun ajutor �i niciun sol; continuar� s� lupte singuri. �ase zile. Nou�. Iar �n a zecea zi Aemon cunoscu gustul amar al tr�d�rii. Nu avea s� primeasc� niciun ajutor �i nu se mai puteau �mpotrivi trecerii r�ului.

��Ce au f�cut? �ntreb� Hari. Flac�ra tor�elor tremura �n adierea v�ntului rece al nop�ii, dar nimeni nu se �nf�ur� mai bine �n mantie.

��Aemon trecu r�ul, vorbi Moiraine mai departe, distrug�nd podurile �n urma lui. �i trimise vorb� prin tot �inutul, pentru ca oamenii s� poat� fugi, c�ci �tia c� o�tirea care lupta al�turi de hoarda de troloci va g�si un mijloc de a trece peste r�u. Chiar c�nd vestea �ncepea s� se r�sp�ndeasc�, trolocii prinser� s� traverseze r�ul, iar o�tenii din Manetheren reluar� lupta, ca s� c�tige cu vie�ile lor c�teva ceasuri, astfel �nc�t neamul lor s� poat� sc�pa. Din ora�ul din Manetheren, Eldrene r�ndui fuga oamenilor ei �n ad�ncul p�durilor �i �n str�fundul mun�ilor.

Dar unii nu au fugit. Mai �nt�i c��iva, apoi r�uri, puhoaie de oameni merser� nu �nspre ad�post, ci ca s� se al�ture o�tirii care lupta pentru p�m�ntul lor. P�stori cu arcuri, fermieri cu furci, sp�rg�tori de lemne cu topoare. �i femeile �i �nso�ir�, duc�nd fiecare pe um�r ce arm� g�sise �i m�r��luind cot la cot cu b�rba�ii lor. To�i care pornir� pe acel drum �tiau c� nu se vor mai �ntoarce. Dar era vorba despre p�m�ntul lor. Fusese p�m�ntul p�rin�ilor lor �i avea s� fie al copiilor lor. Mergeau s� pl�teasc� pre�ul cuvenit pentru acest p�m�nt. Nici o palm� de p�m�nt nu a fost cedat� f�r� s� fie �necat� �n s�nge, �ns�, �n cele din urm�, o�tirea din Manetheren a fost f�cut� s� se retrag� p�n� aici, �n locul c�ruia �i spune�i acum Emond�s Field. �i aici au fost �nconjura�i de armatele de troloci.

Avea lacrimi �n glas. Erau mormane de troloci mor�i �i de trupuri ale celor renega�i, dar al�ii �i al�ii �ntregeau acele gr�mezi de carne, valuri de mor�i f�r� de sf�r�it. Lucrurile nu se puteau �ncheia dec�t �ntr-un singur fel. La c�derea nop�ii, niciun b�rbat, nici o femeie care st�tuse sub flamura Vulturului Ro�u la r�s�ritul soarelui nu mai tr�ia. Sabia care nu putea fi fr�nt� fusese zdrobit�.

�n Mun�ii de Negur�, singura �n ora�ul pustiu din Manetheren, Eldrene sim�ea cum Aemon se stinge �i inima ei muri odat� cu el. �i �n locul inimii ei nu mai ramase dec�t setea de r�zbunare a dragostei ei pierdute, r�zbunare pentru oamenii ei, pentru p�m�ntul ei. M�nat� de durere, se folosi de Adev�ratul Izvor �i �ndrept� Puterea Suprema asupra trolocilor. Iar St�p�nii Spaimei murir� pe loc, �n timp ce �ineau sfaturi secrete sau �i �ndemnau o�tenii la lupta. �ntr-o clipit�, St�p�nii Spaimei �i generalii o�tirii Celui �ntunecat fur� acoperi�i de fl�c�ri. Focul le mistui trupurile, iar groaza nimici armata care tocmai ie�ise victorioasa.

Acum fugeau ca ni�te animale din fa�a focului care se �ntindea �n p�dure, g�ndindu-se numai cum s� scape. Au fugit spre miaz�noapte, au fugit spre miaz�zi. Mii s-au �necat �ncerc�nd s� treac� r�ul Tarendrelle f�r� ajutorul St�p�nilor Spaimei, �i la Manetherendrelle au d�r�mat podurile de teama a ceea ce putea veni �n urma lor. Unde au dat peste oameni, au ucis �i au p�rjolit, dar fuga era singurul lor �el. P�n� c�nd, �n cele din urm�, nu a mai r�mas niciunul �n Manetheren. S-au risipit ca praful �n b�taia v�ntului. R�zbunarea final� a venit mai greu, dar a venit �ntr-un sf�r�it, c�nd au fost urm�ri�i de alte neamuri, de alte o�tiri din alte �inuturi �i au fost omor��i. Niciunul dintre cei care uciseser� la Aemon�s Field nu a mai r�mas �n via��.

Dar Manetheren a trebuit s� pl�teasc� scump. Eldrene se servise de Puterea Suprema mult peste puterile unei fiin�e omene�ti. C�nd generalii o�tirii du�mane murir�, muri �i ea, iar fl�c�rile care o mistuir� pe ea mistuir� �i ora�ul pustiu din Manetheren, p�n� la temelii, p�n� nu mai r�maser� dec�t st�ncile muntelui. Dar oamenii fuseser� salva�i.

Nu mai r�m�sese nimic din ferme, din sate, din ora�. Unii ar spune c� nu le mai r�m�nea nimic de f�cut, afar� doar s� plece spre alte �inuturi, unde s� o ia de la �nceput. Dar ei au spus altceva. Pl�tiser� un pre� nemaiauzit pentru p�m�ntul lor, pl�tiser� cu s�nge �i speran��, iar acum erau lega�i de acel �inut cu leg�turi mai tari dec�t o�elul. Alte r�zboaie le-au pustiit �inutul �n anii ce au urmat, p�n� c�nd, �n cele din urm�, acel col� de lume a fost uitat �i au uitat �i ei de r�zboaie �i de cum se poart� r�zboaiele. Ora�ul din Manetheren nu s-a mai �n�l�at niciodat�. Turnurile lui av�nt�ndu-se spre �naltul cerului �i f�nt�nile care �mpro�cau cu ap� s-au preschimbat �ntr-un vis care a disp�rut �ncetul cu �ncetul din min�ile oamenilor. Dar �i ei, �i copiii lor, �i copiii copiilor lor au r�mas pe p�m�ntul care era al lor. Au r�mas, �ns� lungile veacuri care au trecut i-au f�cut s� nu mai �tie de ce. Au r�mas aici p�n� azi; acum voi sunte�i aici. Pl�nge�i pentru Manetheren. Pl�nge�i ceea ce s-a pierdut pentru totdeauna.

Fl�c�rile de la capetele toiagului lui Moiraine se stinser�, �i ea �l l�s� anevoie �n jos, ca �i cum ar fi c�nt�rit o sut� de livre. Mult� vreme nu se auzi dec�t �uieratul v�ntului. Apoi Paet al�Caar �i f�cu loc pe l�ng� cei doi Coplini.

��Nu �tiu ce s� spun despre povestea dumitale, zise fermierul cu fa�� prelung�. Nu sunt un ghimpe �n coasta Celui �ntunecat �i nici n-o s� fiu vreodat�. Dar Wil al meu merge datorit� dumitale, �i din pricina asta mi-e ru�ine c� sunt aici. Nu �tiu dac� o s� m� po�i ierta, dar, chiar dac� n-o s-o faci, eu tot o s� plec. �i din partea mea po�i s� r�m�i c�t vrei �n Emond�s Field.

�nclin�nd scurt din cap, aproape f�c�nd o plec�ciune, �i croi drum prin mul�ime. �i al�ii �ncepur� s� murmure, poc�indu-se ru�ina�i �nainte de a se face nev�zu�i, unul c�te unul. Coplinii, ursuzi �i �ncrunt�ndu-se �nc� o dat�, se uitar� la chipurile din jurul lor �i disp�rur� �n noapte f�r� niciun cuv�nt. Bili Congar plecase �naintea verilor lui.

Lan �l trase �napoi pe Rand �i �nchise u�a.

��S� mergem, b�iete. Str�jerul porni spre spatele hanului. Veni�i, am�ndoi. Hai, repede!

Rand �ov�i, schimb�nd o privire �ntreb�toare cu Mat. C�t� vreme Moiraine spusese povestea, nici m�car arm�sarii Dhurran ai lui jup�n al�Vere nu l-ar fi putut smulge de acolo, dar acum altceva �l �inea pe loc. Acum urma s� plece cu adev�rat: urma s� p�r�seasc� hanul �i s� mearg� dup� Str�jer �n noapte. Se scutur� �i �ncerca s� �i �nt�reasc� hot�r�rea. Nu avea de ales, trebuia s� plece, dar avea s� se �ntoarc� la Emond�s Field, oric�t de lung� ar fi c�l�toria, oric�t de departe va ajunge.

��Ce mai a�tepta�i? �ntreba Lan din u�a care ducea spre spatele s�lii hanului. Tres�rind, Mat se gr�bi spre el.

�ncerc�nd s� se conving� c� porne�te �ntr-o mare aventur�, Rand �i urm�, trec�nd prin buc�t�ria cufundat� �n �ntuneric �i ie�ind �n curtea grajdului.

10Plecarea

Un singur felinar, cu ferestruicile pe jum�tate �nchise, at�rna �ntr-un cui pe un st�lp, arunc�nd o lumin� palid�. Cea mai mare parte a grajdului fusese �nghi�it� de umbre. �n clipa �n care Rand intr� pe u�a care d�dea �n curte, urm�ndu-i �ndeaproape pe Mat �i pe Str�jer, Perrin, care st�tuse cu spatele lipit de u�a unei desp�r�ituri, s�ri de la locul lui, f�c�nd s� f��ie f�nul. Era �nve�m�ntat �ntr-o mantie grea.

Lan abia ce se opri ca s� �l �ntrebe:

��Te-ai uitat a�a cum �i-am spus, fierarule?

��M-am uitat, r�spunse Perrin. Nu mai e nimeni aici �n afar� de noi. De ce s-ar ascunde cineva?

��Paza bun� trece primejdia rea, fierarule.

Str�jerul arunc� o privire rapid� prin grajdul cufundat �n �ntuneric �i spre podul �nv�luit �n umbra deas�, apoi cl�tin� din cap.

��Nu mai e timp, murmur� el, aproape pentru sine. Ea spune s� ne gr�bim.

Ca �i cum ar fi vrut ca faptele s� se potriveasc� cu vorbele, se �ndrept� cu pa�i mari spre locul din spatele ochiului de lumin� unde erau priponi�i cei cinci cai, gata �nh�ma�i �i �n�eua�i. Doi dintre ei erau arm�sarul cel negru �i iapa cea alb�, pe care Rand �i v�zuse �nainte. Ceilal�i trei, chiar dac� nu la fel de �nal�i �i de zvel�i, p�reau cu siguran�� a fi printre cei mai buni pe care �i puteai g�si �n �inutul celor Dou� R�uri. f�r� s� z�boveasc�, Lan �ncepu s� cerceteze cu grij� chingile �i cing�torile de la �a �i leg�turile de piele care �ineau desagile, burdufurile de ap� �i p�turile f�cute sul din spatele �eilor. Rand se uit� la prietenii s�i cu un z�mbet tremurat, �ncerc�nd din toate puterile s� par� �ntr-adev�r ner�bd�tor de plecare.

Mat remarc� pentru prima oar� sabia de la br�ul lui Rand �i arat� �nspre ea cu degetul.

��E�ti pe cale s� devii Str�jer?

Scoase un hohot de r�s, dar se opri brusc, arunc�nd o privire spre Lan. Aparent, Str�jerul nu b�gase de seam�.

��Sau cel pu�in gard� de negu��tor, continu� Mat, cu un r�njet care p�rea pu�in for�at.

κi ridic� arcul, c�nt�rindu-l �n m�n�.

��Pentru el nu-i de ajuns o arm� de om cinstit.

Rand se g�ndi o clip� s� �i fluture sabia, dar faptul c� Lan era acolo �l f�cu s� se r�zg�ndeasc�. Str�jerul nici m�car nu se uita �nspre el, dar Rand era sigur c� b�rbatul era atent la tot ce se petrecea �n jur. A�a c� spuse pe un ton exagerat de firesc:

��S-ar putea s� �mi fie de folos. Ca �i cum nu era nimic neobi�nuit �n a avea o sabie.

Perrin f�cu o mi�care, �ncerc�nd s� ascund� ceva sub mantie. Rand z�ri o cing�toare lat� de piele �n jurul br�ului ucenicului fierar, iar de un ochete at�rna o secure.

��Ce ai acolo? �ntreb� el.

��Gard� de negu��tor, de bun� seam�, r�se dispre�uitor Mat.

T�n�rul pletos se uit� �ncruntat la Mat, �ntr-un fel care sugera c� se �ntrecuse cu gluma, apoi oft� din greu �i �i d�du mantia la o parte, sco��nd la iveal� securea. Nu era o unealt� obi�nuit� de p�durar. T�i�ul lat �n form� de semilun� de o parte a cozii �i v�rful curbat de cealalt� parte o f�ceau s� par� tot at�t de ciudat� pentru Cele Dou� R�uri ca sabia lui Rand. Cu toate acestea, Perrin �i sprijini m�na pe ea, ca �i cum ar fi fost cel mai firesc lucru din lume.

��L-a f�cut jup�n Luhhan, cu vreo doi ani �n urm�, pentru garda unui cump�r�tor de l�n�. Dar c�nd a fost gata, individul nu a mai vrut s� pl�teasc� suma pentru care se �n�eleseser�, iar jup�n Luhhan nu a vrut s� ia mai pu�in. Mi-a dat-o mie c�nd � �i drese glasul, apoi �i arunc� lui Rand aceea�i privire �ncruntat� �i amenin��toare cu care se uitase mai devreme la Mat �, c�nd m-a g�sit servindu-m� de ea. A spus c� ar fi mai bine s� �l iau eu, c�ci tot nu �i era de niciun folos.

��Servindu-te de ea, chicoti Mat, dar, �n momentul �n care Perrin ridic� privirea, se gr�bi s� �i fac� semn s� se lini�teasc�.

��ntocmai. E bine ca m�car unul dintre noi s� �tie s� se foloseasc� de o arm� adev�rat�.

��Arcul �la e o arm� adev�rat�, spuse Lan pe nea�teptate, �i l�s� m�na s� cad� pe �aua calului s�u mare �i negru �i �i privi cu gravitate. �i tot a�a �i pra�tiile pe care le-am v�zut la voi. Nu are nici o importan�� c� p�n� acum nu le-a�i folosit dec�t ca s� v�na�i iepuri sau ca s� alunga�i lupii din preajma oilor. Orice obiect poate fi o arm� �n m�na b�rbatului sau a femeii care are curajul �i voin�a de a-l �l folosi ca atare. Acest lucru trebuie s� v� fie foarte limpede �nainte s� plec�m din �inutul celor Dou� R�uri, �nainte s� p�r�sim Emond�s Field, dac� vre�i s� ajunge�i teferi �n Tar Valon � chiar �i f�r� amenin�area trolocilor.

Vocea �i chipul lui, reci ca ghea�a �i de duritatea pietrei de morm�nt, le �n�bu�i z�mbetele �i vorbele. Perrin f�cu o str�mb�tur� �i �i trase la loc mantia peste secure. Mat se uita �int� la picioare �i amesteca paiele de pe jos cu v�rful �nc�l��rilor. Str�jerul morm�i ceva �i se �ntoarse la cai, iar t�cerea se prelungi.

��Nu prea seam�n� cu ce era �n pove�ti, vorbi �n cele din urm� Mat.

��tiu �i eu, r�spunse Perrin, ursuz. Troloci, un Str�jer, o femeie Aes Sedai. Ce altceva mai vrei?

��O Aes Sedai, murmur� Mat, ca �i cum i s-ar fi f�cut dintr-odat� frig.

��O crezi, Rand? �ntreb� Perrin. Vreau s� spun, ce ar putea vrea trolocii de la noi?

Se uitar� cu to�ii, �n acela�i timp, pe furi�, spre Str�jer. Lan p�rea absorbit de chinga de la �aua iepei albe, dar to�i trei se �ndreptar� spre u�a grajdului, c�t mai departe de el. Chiar �i a�a, se �nghesuir� unul �ntr-altul �i vorbir� cu glas sc�zut. Rand d�du din cap.

��Nu �tiu, dar a avut dreptate c�nd a spus c� numai fermele noastre au fost atacate. �i aici, �n sat, prima dat� au atacat casa jup�nului Luhhan �i fier�ria. L-am �ntrebat pe Staroste. E foarte u�or s� crezi c� pe noi ne urm�resc.

Deodat� �i d�du seama c� am�ndoi �l �intuiau cu privirea.

��L-ai �ntrebat pe Staroste? spuse Mat ne�ncrez�tor. Dar Moiraine ne zisese s� nu vorbim cu nimeni despre asta.

��Nu i-am spus de ce �ntreb, protest� Rand. Vrei s� spui c� voi nu a�i vorbit cu nimeni? Nu a�i spus nim�nui c� pleca�i?

Perrin d�du din umeri, parc� ap�r�ndu-se.

��Moiraine Sedai a spus s� nu pomenim nim�nui nimic.

��Am l�sat r�va�e, zise Mat. Pentru familie. O s� le g�seasc� diminea��. Rand, maic�-mea crede c� Tar Valon este cel mai primejdios loc dup� Shayol Ghul.

Chicoti, �ncerc�nd s� arate c� nu era de aceea�i p�rere cu ea, dar nu sun� prea conving�tor.

��Ar �ncerca s� m� �nchid� �n beci dac� ar crede c� �mi trece m�car prin cap s� m� duc acolo.

��Jup�n Luhhan e de neclintit, ad�ug� Perrin, iar jup�neasa Luhhan e �i mai �nd�r�tnic�. Dac� ai fi v�zut o umbl�nd prin d�r�m�turi, spun�nd c� n�d�jduie�te ca trolocii s� vina �napoi ca s� poat� pune m�na pe ei�

��Arde-m-ar focul, Rand, exclam� Mat, �tiu c� e o Aes Sedai, dar trolocii au fost �ntr-adev�r aici. Ne-a zis s� nu spunem nim�nui. Dac� nici m�car o femeie Aes Sedai nu �tie ce s� fac� �ntr-o astfel de �mprejurare, cine ar putea �ti?

��Nu �tiu.

Rand �i frec� fruntea cu m�na. �l durea capul. Nu putea s� �i scoat� visul acela din minte.

��Tat�l meu o crede. Cel pu�in a fost de acord c� trebuie s� plec�m.

Moiraine ap�ru pe nea�teptate �n u��.

��Ai vorbit cu tat�l t�u despre aceast� c�l�torie?

Era �mbr�cat� �n gri �nchis din cap p�n�-n picioare, cu fusta despicat� ca s� poat� cal�ri b�rb�te�te, iar inelul cu �arpe era singurul obiect din aur pe care �l purta acum. Rand se uit� la toiagul ei; �n ciuda fl�c�rilor pe care le v�zuse, pe toiag nu era nici o urm� de arsur�, nici m�car de funingine.

��Nu puteam pleca f�r� s� �i spun.

Moiraine �l privi c�teva clipe, cu buzele str�nse, apoi se �ntoarse spre ceilal�i.

��i voi a�i fost de p�rere c� un r�va� nu este de ajuns?

Mat �i Perrin se gr�bir� s� r�spund�, asigur�nd-o c� nu f�cuser� dec�t s� lase r�va�, a�a cum le spusese. �ncuviin��nd din cap, Moiraine le f�cu semn s� tac�, �i se uit� p�trunz�tor la Rand.

��Ce s-a �nt�mplat este deja �esut �n P�nz�. Lan?

��Caii sunt gata, anun�� Str�jerul, �i avem destule provizii ca s� ajungem p�n� la Baerlon, ba chiar s� ne mai r�m�n�. Putem pleca oric�nd. Cel mai bine ar fi chiar acum.

��Nu f�r� mine.

Egwene se strecur� �n grajd, cu �alul �nf�urat ca o boccelu�� n bra�e. Rand aproape c�zu din picioare.

Sabia lui Lan era pe jum�tate scoas� din teac�; c�nd v�zu cine este, o v�r� la loc, iar privirea �i deveni inexpresiv�. Perrin �i Mat �ncepur� s� b�iguie ceva, �ncerc�nd s� o conving� pe Moiraine c� nu �i spuseser� lui Egwene despre plecare. Femeia Aes Sedai nu �i b�g� �n seam�; se uita pur �i simplu la Egwene, lovindu-se u�or cu degetul peste buze.

Egwene �i acoperise capul cu gluga mantiei de culoare cafeniu �nchis, dar nu �ndeajuns c�t s� �i ascund� �ndr�zneala cu care o privi pe Moiraine.

��Am tot ce �mi trebuie. �i m�ncare. �i refuz s� r�m�n aici. Probabil c� nu o s� mai am niciodat� ocazia s� v�d lumea care se �ntinde dincolo de �inutul celor Dou� R�uri.

��Asta nu e o c�l�torie de pl�cere �n Codrul cu B�l�i, Egwene, bomb�ni Mat, dar f�cu un pas �napoi c�nd o v�zu uit�ndu-se la el pe sub spr�ncene.

��Mul�umesc, Mat. �tiam �i singur�. Crezi c� doar voi trei vre�i s� vede�i ce e dincolo? Visez �i eu la asta de tot at�ta timp c�t �i voi, �i nici prin cap nu-mi trece s� scap ocazia.

��Cum ai aflat c� plec�m? se interesa Rand. Oricum, nu po�i merge cu noi. Nu plecam pentru c� vrem. Ne urm�resc trolocii.

Se uit� �ng�duitoare la el, iar Rand se �nro�i �i �ncremeni de indignare.

��n primul r�nd, �i spuse ea cu bl�nde�e, l-am v�zut pe Mat furi��ndu-se, �ncerc�nd din r�sputeri s� nu fie v�zut. L-am v�zut pe Perrin �ncerc�nd s� ascund� ciud��enia aia de secure uria�� sub mantie. �tiam c� Lan cump�rase un cal, �i mi-am pus deodat� �ntrebarea de ce avea nevoie de �nc� unul. �i dac� a cump�rat unul �nsemna c� putea s� mai cumpere �i al�ii. Asta �i faptul c� Mat �i Perrin se furi�au ca ni�te vi�ei care voiau s� treac� drept vulpi� ei bine, nu vedeam dec�t o explica�ie. Nu �tiu dac� m� mir� sau nu s� te g�sesc aici, Rand, dup� toate istorisirile tale despre vise. Dar at�ta vreme c�t Mat �i Perrin erau p�rta�i, ar fi trebuit s� m� g�ndesc c� o s� fii �i tu aici.

��Trebuie s� plec, Egwene, �opti Rand. To�i trebuie s� plec�m, altfel trolocii o s� se �ntoarc�.

��Trolocii! r�se Egwene ne�ncrez�toare. Rand, dac� ai hot�r�t s� vezi lumea, foarte bine, dar scute�te-m� de pove�tile tale proste�ti.

��E adev�rat, �nt�ri Perrin, iar Mat �ncepu:

��Trolocii�

��Destul, zise Moiraine �nceti�or, dar vorbele ei le �ntrerupser� discu�ia cu precizia unui bisturiu. A mai observat cineva toate astea?

Vocea �i era bl�nd�, dar Egwene �nghi�i �n sec �i �i �ndrept� spatele �nainte s� r�spund�.

��Dup� noaptea trecuta oamenii nu se g�ndesc dec�t cum s� recl�deasc� �i ce s� fac� dac� se va �nt�mpla din nou. Nu sunt �n stare s� vad� nimic altceva dac� nu le este b�gat sub nas. �i nu am spus nim�nui ce b�nuiam. Nim�nui.

��Foarte bine, rosti Moiraine dup� c�teva clipe. Po�i veni cu noi.

O expresie uimit� travers� chipul lui Lan. Disp�ru �ntr-o clipit�, fa�a sa �i redob�ndi calmul, dar izbucni furios:

��Nu, Moiraine!

��Acum e parte din P�nz�, Lan.

��E absurd! ripost� el. Nu exist� niciun motiv s� vin� cu noi; dimpotriv�, exist� toate motivele s� r�m�n� aici.

��Exist� un motiv, vorbi Moiraine calm. Este parte din P�nz�, Lan.

Fa�a �ncremenit� a Str�jerului r�mase inexpresiv�, dar acesta d�du u�or din cap a �ncuviin�are.

��Dar o s� ne urm�reasc� trolocii, Egwene, interveni Rand. Nu o s� fim �n siguran�� p�n� nu ajungem �n Tar Valon.

��Nu �ncerca s� m� sperii ca s� r�m�n, r�spunse ea. Merg �i eu.

Rand cuno�tea acest ton. Nu-l mai auzise de c�nd Egwene hot�r�se c� �i copiii se puteau c��ra �n cei mai �nal�i copaci, dar �i-l aducea foarte bine aminte.

��Dac� e�ti de p�rere c� o s�-�i plac� s� fii urm�rit� de troloci, �ncepu el, dar Moiraine �l �ntrerupse.

��Nu avem vreme pentru asta. P�n� �n zori trebuie s� ajungem c�t mai departe. Rand, dac� o l�s�m aici, poate s� ridice tot satul �n picioare �nainte s� apuc�m s� facem o mil�, iar asta sigur l-ar pune �n gard� pe Myrddraal.

��N-a� face asta, protest� Egwene.

��Poate s� ia calul Menestrelului, gl�sui Str�jerul. O s�-i las destui bani ca s� �i cumpere altul.

��Asta nu se va putea, se auzi vocea puternic� a lui Thom Merrilin din podul cu f�n. De data aceasta sabia lui Lan ie�i de tot din teac� �i nu o puse la loc �n timp ce se uita �n sus �nspre Menestrel. Thom arunc� jos o p�tur� f�cut� sul, apoi �i arunc� �n spate cutia cu flautul �i harpa �i �i puse pe umeri dou� des�gi umflate.

��Satul �sta nu mai are nevoie de mine acum �i, pe de alt� parte, nu am fost niciodat� �n Tar Valon. �i de�i c�l�toresc de obicei singur, dup� noaptea trecut� nu m� voi �mpotrivi la ideea de a c�l�tori cu cineva.

Str�jerul �i arunc� lui Perrin o privire piezi��, iar Perrin se foi st�njenit.

��Nu m-am g�ndit s� m� uit �n pod, murmur� el.

�n timp ce Menestrelul cu picioare lungi cobora din pod pe scar�, Lan vorbi, pe un ton scor�os.

��i aceasta este parte din P�nz�, Moiraine Sedai?

��Totul este parte din P�nz�, vechiul meu prieten, r�spunse Moiraine cu bl�nde�e. Nu putem alege. Dar o s� vedem.

Thom puse piciorul jos �i se �ntoarse cu spatele la scar�, scutur�ndu-�i f�nul de pe mantia acoperit� de petice.

��De fapt, spuse el pe un ton mai firesc, s-ar putea spune c� �in s� c�l�toresc cu cineva. Mi-am petrecut multe ceasuri la o can� de bere �ncerc�nd s� m� g�ndesc cum am s�-mi sf�r�esc zilele. Negre�it, nu vreau s� ajung �n ghearele unui troloc.

Se uit� chior� la sabia Str�jerului.

��Nu-i nevoie. Nu sunt o bucat� de br�nz� care trebuie t�iata.

��Jup�n Merrilin, spuse Moiraine, trebuie s� plecam repede, �i aproape sigur ne �ndrept�m spre mari primejdii. Trolocii sunt �nc� aproape, iar noi vom merge noaptea. E�ti convins c� vrei s� ne �nso�e�ti?

Thom �i privi pe to�i cu un z�mbet batjocoritor.

��Dac� nu este prea primejdios pentru fat�, nu poate fi prea primejdios nici pentru mine. Pe l�ng� asta, ce Menestrel nu ar fi gata s� �nfrunte niscai primejdii ca s� ajung� �n Tar Valon?

Moiraine �ncuviin��, iar Lan v�r� sabia �n teac�. Rand se �ntreb� brusc ce s-ar fi �nt�mplat dac� Thom s-ar fi r�zg�ndit sau dac� Moiraine nu ar fi �ncuviin�at. Menestrelul �ncepu s� �i �n�eueze calul ca �i cum nu s-ar fi g�ndit niciodat� la altceva, dar Rand observ� c� se uit� de mai multe ori la sabia lui Lan.

��Bine, rosti Moiraine. Ce cal �i d�m lui Egwene?

��Caii negu��torului ambulant sunt la fel de r�i ca �i caii Dhurran, r�spunse Str�jerul acru. Sunt puternici, dar merg �ncet.

��Bela, propuse Rand, iar privirea pe care i-o arunc� Lan �l f�cu s� �i doreasc� s� nu fi vorbit.

�tia c� nu o poate face pe Egwene s� se r�zg�ndeasc�, a�a c� nu �i mai r�m�nea dec�t s� dea o m�n� de ajutor.

��Poate c� Bela nu e la fel de iute ca restul cailor, dar e puternic�. Am mers �i eu cu ea c�teodat�. Poate s� �in� pasul.

Lan se uit� �n desp�r�itura unde se afla Bela, murmur�nd ceva �n barb�.

��S-ar putea s� fie ceva mai buna dec�t ceilal�i, spuse el �n cele din urm�. �mi �nchipui c� n-avem de ales.

��Atunci va trebui s� ne mul�umim cu ea, �ncheie Moiraine. Rand, g�se�te o �a pentru Bela. Hai, repede! Am z�bovit deja prea mult.

Rand alese �n grab� o �a �i o p�tur� din �opron, apoi o aduse pe Bela din grajd. C�nd �i puse �aua, iapa se uit� la el cu o privire somnoroas� �i surprins�. Nu era obi�nuit�, c�ci Rand c�l�rea f�r� �a. κi lini�ti iapa �n timp ce �i str�ngea chingile, iar Bela accept� ciud��enia situa�iei, mul�umindu-se s� scuture doar din coam�. Rand lua boccelu�a lui Egwene �i o leg� �n spatele �eii, iar ea urc� pe cal �i �i potrivi fustele. Nu erau despicate ca s� c�l�reasc� b�rb�te�te, a�a ca i se vedeau ciorapii de l�n� p�n� la genunchi. Purta acelea�i �nc�l��ri din piele moale ca toate fetele din sat. Nu erau potrivite nici pentru a merge la Dealul Str�jii, dar�mite p�n� la Tar Valon.

��Tot mai cred c� nu ar trebui s� vii, �opti el. Nu am n�scocit povestea cu trolocii. Dar ��i promit c� voi avea grija de tine.

��Poate c� eu voi avea grija de tine, r�spunse ea pe un ton glume�.

V�z�ndu-i privirea exasperat�, z�mbi �i se aplec� s� �i netezeasc� p�rul.

��tiu c� o s� ai grij� de mine, Rand. O s� avem fiecare grij� de cel�lalt. Dar acum ar fi mai bine s� te �ngrije�ti s� te urci pe cal.

κi d�du seama c� to�i ceilal�i �nc�lecaser� �i �l a�teptau pe el. Singurul cal r�mas f�r� c�l�re� era Noru�, un cal �nalt �i sur cu coama �i coada negre, care �i apar�inea � sau �i apar�inuse � lui Jon Thane. Se urc� �n �a, nu f�r� greutate, c�ci Noru� �i scutura capul �i se cabra c�nd Rand �ncerc� s� �i pun� piciorul �n scar�, iar teaca sabiei i se �ncurca �ntre picioare. Nu fusese o �nt�mplare c� prietenii s�i nu �l aleseser� pe Noru�. Jup�n Thane �l punea pe surul cel aprig s� se �ntreac� adesea cu al�i cai ai negu��torilor, iar Rand nu auzise s� fi pierdut vreodat�, dar nici nu auzise c� Noru� ar fi fost vreodat� u�or de c�l�rit. Probabil c� Lan pl�tise o avere ca s� �l conving� pe morar s� �l v�nd�. C�nd se a�ez� �n �a, mi�c�rile lui Noru� se �nte�ir�, ca �i cum surul ar fi fost ner�bd�tor s� plece. Rand apuc� puternic fr�iele �i �ncerc� s� �i spun� c� nu-i se va �nt�mpla nimic. Poate ca dac� reu�ea s� se conving� pe sine, reu�ea s� �i conving� �i calul.

O bufni�� ip� �n noapte, iar s�tenii tres�rir� �nainte de a-�i da seama ce era. Scoaser� un r�set nervos �i se privir� ru�ina�i.

��Data viitoare �oarecii de c�mp o s� ne fac� s� ne urc�m �n copac, vorbi Egwene, cu un chicotit �ov�ielnic.

Lan d�du din cap.

��Mai bine ar fi fost lupi.

��Lupi?! exclam� Perrin, iar Str�jerul �i f�cu cinstea de a-i arunca o privire inexpresiv�.

��Lupilor nu le plac trolocii, fierarule, �i nici trolocilor nu le plac lupii, �i de altfel nici c�inii. Dac� a� auzi lupii url�nd, a� fi sigur c� nu sunt troloci �n preajm� care s� ne p�ndeasc�.

Porni �n noapte, la lumina lunii, c�l�rind �ncet pe calul s�u mare �i negru.

Moiraine �l urm� f�r� s� �ov�ie o clip�, iar Egwene se �inea aproape de ea. Rand �i Menestrelul �ncheiau plutonul, venind �n urma lui Mat �i Perrin. Spatele hanului era cufundat �n �ntuneric �i t�cere, iar curtea era plin� de umbrele pestri�e aruncate de lun�. Zgomotul �n�bu�it al copitelor se stinse repede, pierz�ndu-se �n noapte. �n �ntuneric, mantia �l f�cea pe Str�jer s� par� �i el o umbr�. Doar nevoia de a-l l�sa s� deschid� drumul �i f�cea pe ceilal�i s� nu se �nghesuie �n jurul lui. Nu avea s� fie deloc u�or s� ias� din sat f�r� s� fie v�zu�i, hot�r� Rand pe c�nd se apropiau de poart�. Cel pu�in f�r� s� fie v�zu�i de s�teni. La multe ferestre din sat se vedeau lumini palide, g�lbui �i, de�i aceste lic�riri p�reau foarte mici �n noapte, �n dreptul lor se vedeau adesea siluete � siluetele s�tenilor care st�teau de veghe ca s� vad� ce le aduce noaptea. Nimeni nu voia s� mai fie luat prin surprindere.

Ajuns �n partea cea mai �ntunecata de l�ng� han, tocmai c�nd se preg�tea s� ias� din curtea grajdului, Lan se opri brusc, cer�ndu-le t�ios s� fac� lini�te. R�suna zgomot de cizme pe Podul de C�ru�e, �i ici �i colo pe pod lumina lunii f�cea s� sclipeasc� buc��i de metal. Cizmele trop�iau pe pod, f�c�nd s� scr�neasc� pietrele, �i se apropiau cu iu�eal� de han. Nu se auzea niciun sunet dinspre cei afla�i �n umbr�. Rand b�nuia c� prietenilor lui le era prea team� ca s� mai fac� vreun zgomot. �i el era �nsp�im�ntat.

Pa�ii se oprir� �n fa�a hanului, �n spa�iul �ntunecat de dincolo de lumina slab� aruncat� de ferestrele din sala cea mare. Rand �i d�du seama cine erau doar �n momentul �n care Jon Thane f�cu un pas �nainte, cu o suli�� sprijinit� pe um�rul s�u voinic �i cu pieptul str�ns �ntr-un pieptar vechi acoperit cu discuri de o�el: vreo doisprezece b�rba�i din sat �i de la fermele din apropiere, unii purt�nd coifuri sau buc��i de armur� care z�cuser� timp de genera�ii �n poduri, acoperite de praf, to�i �narma�i cu suli�e, topoare sau halebarde ruginite.

Morarul arunc� o privire iscoditoare prin ferestrele de la sala cea mare, apoi se �ntoarse �i spuse t�ios:

��Nu pare s� fie nimic aici.

Ceilal�i formar� dou� �iruri neregulate �n spatele lui �i pornir� m�r��luind �n noapte, ca �i cum ar fi ascultat de ritmul a trei tobe diferite.

��Doi troloci Dha�vol �i s-a zis cu ei, murmur� Lan dup� ce zgomotul cizmelor lor se stinse; dar la urma urmei au ochi �i urechi.

κi �ntoarse arm�sarul.

��Haide�i!

�ncet, f�r� zgomot, Str�jerul �i conduse �napoi prin curtea grajdului, apoi de-a lungul malului printre s�lcii, p�n� la Izvorul de Vin. �ntr-at�t de aproape de r�u, �nc�t apa rece �i repede care sc�nteia �n jurul picioarelor cailor era �ndeajuns de mare �nc�t s� ating� t�lpile c�l�re�ilor.

Urc�nd pe cel�lalt mal, �irul de cai �i continu� drumul �erpuit sub conducerea �ndem�natic� a Str�jerului, �in�ndu-se departe de casele din sat. Din c�nd �n c�nd Lan se oprea, f�c�ndu-le semn s� nu scoat� niciun sunet, cu toate c� nimeni nu auzea �i nu vedea nimic. De fiecare dat� totu�i, la pu�in timp dup� ce f�cea asta, trecea o patrul� de s�teni �i fermieri. �ncetul cu �ncetul, se �ndreptau spre marginea de la miaz�noapte a satului.

Rand se uit� iscoditor la casele cu acoperi�uri �nalte cufundate �n �ntuneric, �ncerc�nd s�-�i le �ntip�reasc� �n minte. �Halal aventurier sunt�, �i spuse el. Nici nu ie�ise �nc� din sat �i deja �i era dor de cas�. Dar se uit� mai departe �n jur.

Trecur� �i de ultimele ferme de la marginea satului �i �i continuar� drumul prin c�mp, paralel cu Calea Nordului care ducea la Taren Ferry. Rand �i spuse c� niciun alt cer nu se putea asemui cu cel din �inutul celor Dou� R�uri. �ntinderea �ntunecat� a v�zduhului p�rea nesf�r�it� �i miliarde de stele sclipeau ca ni�te lumini�e �ntr-o mare de cristal. Luna, de o rotunjime aproape des�v�r�it�, era at�t de aproape, �nc�t, dac� �ntindea m�na, ar fi putut-o atinge, iar�

O siluet� neagr� trecu �n zbor prin fa�a globului de argint al lunii. Rand tres�ri f�r� s� vrea, oprind calul din mers. �E doar un liliac�, �ncerc� el s� �i spun�, de�i �tia c� nu este adev�rat. Liliecii nu erau deloc o priveli�te neobi�nuit� prin aceste �inuturi � �i vedeai adesea seara, repezindu-se dup� mu�te �i alte insecte. Aripile acestei fiin�e aveau aceea�i form�, dar se mi�cau cu b�t�ile molcome �i puternice ale unei p�s�ri de prad�. V�na � felul �n care se �nv�rtea, descriind arcuri largi, nu l�sa nici o urm� de �ndoial�. Dar mai �ngrijor�toare era m�rimea acestei creaturi. Un liliac adev�rat ar fi trebuit s� se afle la c��iva pa�i ca s� par� at�t de mare fa�� de lun�. �ncerc� s� �i dea seama c�t de departe era cu adev�rat �i c�t de mare. Trebuia s� aib� corpul ca de om, iar aripile� Trecu iar�i prin fa�a lunii, apoi se n�pusti �n jos, l�s�ndu-se �nghi�it de noapte.

Str�jerul �l prinse de m�n�, iar Rand �i d�du seama c� Lan se �ntorsese dup� el.

��La ce tot stai �i te ui�i, b�iete? Trebuie s� ne continu�m drumul.

Ceilal�i a�teptau �n spatele lui Lan.

Cu toate c� se a�tepta s�-i se spun� c� se l�sase biruit de teama de troloci, Rand �i povesti ce v�zuse. Spera c� Lan �i va spune c� fusese �ntr-adev�r un liliac sau o n�lucire.

Str�jerul morm�i un singur cuv�nt, ca �i cum i-ar fi provocat grea��.

��Draghkar.

Egwene �i ceilal�i se uitar� nelini�ti�i la cer, �n toate p�r�ile, iar Menestrelul scoase un oftat �nfundat.

��Da, �ncuviin�� Moiraine. Nu putem spera c� ne �n�el�m. Iar dac� Myrddraalul are un Draghkar �n slujba sa, o s� afle cur�nd unde suntem � asta dac� nu cumva �tie deja. Trebuie s� mergem c�t mai repede. S-ar putea s� izbutim s� ajungem la Taren Ferry �naintea Myrddraalului, iar trolocii lui nu vor �nainta cu aceea�i iu�eal� ca noi.

��Dar ce sunt Dragkharii? �ntreba Egwene.

De data aceasta Thom Merrilin fu cel care �i r�spunse, pe un ton aspru.

��n r�zboiul de la sf�r�itul V�rstei Legendelor au ap�rut creaturi mai �nfrico��toare dec�t trolocii �i Jumate-Oamenii.

Moiraine �i �ntoarse dintr-odat� capul spre el. Nici m�car �ntunericul nu �i putea ascunde asprimea din privire. �nainte �ns� ca vreunul dintre ei s� apuce s� mai �ntrebe ceva, Lan �ncepu s� dea ordine:

��Acum o s� ne �ndrept�m spre Calea Nordului. Dac� �ine�i la via��, urma�i-m� �ndeaproape �i nu v� �ndep�rta�i unii de al�ii.

κi struni calul, iar ceilal�i galopar� �n urma lui, f�r� s� scoat� o vorb�.

11Drumul spre Taren Ferry

Caii goneau pe Calea Nordului, �ndrept�ndu-se cu iu�eal� spre miaz�noapte, cu coamele �i cozile flutur�nd �n lumina lunii, lovind ritmic cu copitele p�m�ntul b�t�torit. Lan era �n frunte � calul negru �i c�l�re�ul �nv�luit �n umbr� abia se deslu�eau �n noaptea rece. Iapa alb� a lui Moiraine, care mergea �n pas cu arm�sarul, p�rea o s�geat� palid� ��nind �n �ntuneric. Ceilal�i formau un �ir �n spatele lor, ca �i cum ar fi fost to�i lega�i de o funie nev�zut� al c�rei cap�t se afla �n m�na Str�jerului.

Rand era ultimul din �ir, exact �n spatele lui Thom Merrilin; ceilal�i erau undeva mai �n fa��. Menestrelul nu �ntorcea deloc capul, mul�umindu-se s� vad� �ncotro alearg� �i nu de ce anume fuge. Dac� din spate ar fi ap�rut cumva trolocii, sau Pieritul pe calul s�u t�cut, sau fiin�a aceea zbur�toare, Draghkarul, Rand era cel care ar fi trebuit s� dea alarma.

La fiecare c�teva minute apuca fr�iele �i coama lui Noru� cu str�nicie �i �i �ntindea g�tul ca s� vad� mai bine ce se petrece �n urma lui. Draghkarul� �Mai primejdios dec�t trolocii �i Pieritul�, spusese Thom. Dar cerul era pustiu, iar p�m�ntul era cufundat �n bezn� �i umbre. Umbre care ar fi putut ascunde o armat� �ntreag�.

Acum c� putea alerga dup� pofta inimii, surul se n�pusti �n noapte ca un strigoi, �in�nd cu u�urin�� pasul cu arm�sarul lui Lan. Dar Noru� voia s� mearg� �i mai repede. Voia s� �l prind� din urm� pe calul cel negru, se sfor�a s� �l ajung�. Rand trebuia s� str�ng� cu putere fr�iele ca s� �l mai domoleasc�. Noru� se �mpotrivea din toate for�ele, ca �i cum ar fi fost vorba despre o �ntrecere �i �ncerca, la fiecare pas, s� devin� el st�p�nul. Rand se ag�� de �a �i de h��uri, �ncord�ndu-�i to�i mu�chii. Spera din tot sufletul c� Noru� nu o s� simt� c�t de nelini�tit este. Dac� ar fi sim�it, de bun� seam� l-ar fi aruncat din �a.

Cu trupul lipit de spatele lui Noru�, Rand se uita �ngrijorat la Bela �i la c�l�rea�a sa. C�nd spusese c� iapa cea flocoas� putea �ine pasul cu ceilal�i cai, nu se g�ndise c� vor galopa f�r� oprire. Acum Bela alerga cum nu o crezuse niciodat� �n stare. Lan nu fusese de acord ca Egwene s� �i �nso�easc�. Ar �ncetini oare de dragul ei dac� pe Bela ar l�sa-o puterile? Sau ar �ncerca s� o lase s� se descurce singur�? Moiraine �i Str�jerul erau de p�rere c� Rand �i prietenii s�i erau oarecum importan�i, dar, cu toate c� Moiraine vorbise despre P�nz�, Rand nu credea c� o considerau �i pe Egwene important�.

Dac� Bela r�m�nea �n urm�, nu avea de g�nd s� o abandoneze, indiferent ce ar fi spus Moiraine �i Lan. Dar din urm� veneau trolocii �i Pieritul. Din urm� venea Draghkarul. Cu toat� puterea disper�rii, �i strig� �n t�cere Belei s� alerge ca v�ntul, �ncerc� �n t�cere s� �i dea curaj. �Fugi!� I se f�cu pielea de g�in�, iar oasele parc� �i �nghe�aser�, gata s� se crape. �Lumina s� te-ajute, fugi!� Iar Bela alerg�.

Goneau tot �nainte, spre miaz�noapte, iar timpul nu mai exista. Din c�nd �n c�nd z�reau luminile de la vreo ferm�, dar numai pentru o clipit�. L�traturile c�inilor se pierdeau �n �ntuneric sau conteneau brusc c�nd animalele credeau c� i-au izgonit. Alergau prin bezna str�puns� doar de lumina palid� �i apoas� a lunii; f�r� de veste, copacii de pe marginea drumului se �n�l�au amenin��tori deasupra lor, apoi piereau f�r� urm�. Erau �nv�lui�i �n negur�, iar zgomotul ritmic al copitelor nu era tulburat dec�t de �ip�tul stingher �i trist al vreunei p�s�ri de noapte.

Lan �ncetini pe nea�teptate, apoi opri �ntregul �ir de cai. Rand nu �tia prea sigur de c�t timp c�l�reau, dar sim�ea o durere surd� �n picioare de la �a. �n fa�a lor sc�nteiau lumini�e, ca �i cum un �ntreg roi de licurici �i-ar fi f�cut s�la� printre copaci.

Rand se uit� nedumerit la mul�imea de lumini�e, apoi r�mase cu gura c�scat� de mirare. Licuricii erau de fapt ferestre, ferestrele caselor risipite pe coastele �i v�rful unui deal. Era Dealul Str�jii. Nu �i venea s� cread� c� ajunseser� at�t de departe. Pesemne c� nimeni nu mai str�b�tuse drumul acesta cu at�ta iu�eal�. Urm�nd exemplul lui Lan, Rand �i Thom Merrilin desc�lecar�. Noru� st�tea cu capul �n jos, r�sufl�nd greu. Pe g�t �i pe umeri i se z�reau urme de spum�, aproape confund�ndu-se cu pielea lui cenu�ie. Rand �i spuse c� Noru� nu ar mai putea purta pe nimeni �n �a �n noaptea aceea.

��Oric�t a� vrea s� las toate satele astea �n urm�, gr�i Thom, c�teva ore de odihn� ne-ar prinde foarte bine. Cred c� avem destul avans ca s� ne putem permite s� z�bovim pu�in, nu?

Rand se �ntinse, frec�ndu-�i �alele.

��Dac� tot ne oprim �n Dealul Str�jii p�n� �n zori, mai bine am urca p�n� �n v�rf.

O pala r�zlea�� de v�nt aduse cu sine o fr�ntur� de c�ntec din sat �i un miros �mbietor de m�ncare care �i l�s� gura ap�. �n Dealul Str�jii oamenii �nc� mai s�rb�toreau. Trolocii nu le stricaser� s�rb�toarea de Bel Tine. Se uit� dup� Egwene. Se pr�bu�ise de oboseal� �i st�tea sprijinit� de Bela. �i ceilal�i desc�lecau, oft�nd �i �ntinz�ndu-se, s�-�i mai aline durerea din trup. Doar Str�jerul �i femeia Aes Sedai nu p�reau a fi istovi�i.

��N-a� zice nu la ni�te c�ntece, intr� Mat �n vorb�, cu un glas ostenit. �i poate �i o bucat� de pl�cint� de oaie la Mistre�ul Alb. F�cu o pauz�, apoi ad�ug�: N-am fost niciodat� dincolo de Dealul Str�jii. Mistre�ul Alb nu e nici pe departe la fel de bun ca hanul Izvorul de vin.

��Nu-i chiar a�a de r�u la Mistre�ul Alb, spuse Perrin. A� vrea �i eu o pl�cint� de oaie. �i ni�te ceai fierbinte, s� �mi scoat� frigul din oase.

��Nu ne putem opri p�n� nu travers�m Tarenul, anun�� Lan t�ios. Putem poposi cel mult c�teva minute.

��Dar caii, protest� Rand. O s�-i omor�m dac� mergem mai departe �n noaptea asta. Moiraine Sedai, de bun� seam�

O z�rise merg�nd printre cai, dar nu b�gase de seam� ce f�cea. Acum �l d�du la o parte �i �i puse m�inile pe g�tul lui Noru�. Rand t�cu. Dintr-odat�, calul �i ridic� pu�in capul, nechez�nd u�or, aproape smulg�nd h��urile din m�na lui Rand. Surul f�cu un pas �n l�turi. Era la fel de odihnit ca �i cum ar fi petrecut o s�pt�m�n� �ntreag� �n grajd. f�r� s� scoat� o vorb�, Moiraine se �ndrept� spre Bela.

��Nu �tiam c� poate face a�a ceva, �i �opti Rand lui Lan, cu obrajii �n fl�c�ri.

��Ar fi trebuit s� b�nuie�ti, r�spunse Str�jerul. Ai v�zut cum l-a �ngrijit pe tat�l t�u. O s� fac� s� dispar� toat� oboseala. Mai �nt�i a cailor, apoi a voastr�.

��A noastr�. �i voi?

��Eu nu am nevoie, p�storule. Nu �nc�. �i nici ea. Ce face pentru ceilal�i nu poate face �i pentru ea. Numai unul dintre noi va face drumul �sta obosit. Mai bine ai spera c� nu va obosi prea tare �nainte s� ajungem �n Tar Valon.

��i ce se va �nt�mpla dac� obose�te? �l �ntreb� Rand pe Str�jer.

��Ai avut dreptate �n privin�a Belei, Rand, �i spuse Moiraine de acolo de l�ng� iap�. E puternic� �i la fel de �nc�p��nat� ca voi to�i cei din �inutul celor Dou� R�uri. Oric�t de ciudat ar p�rea, este cea mai pu�in obosit�.

Un �ip�t sf�ie �ntunericul, parc� scos de un om str�puns de o mie de cu�ite, �i o pereche de aripi se ab�tu deasupra capetelor lor. Umbra care �i �nv�luia deveni �i mai �ntunecoas�. Caii se d�dur� �napoi, �nfrico�a�i.

Draghkarul b�tu din aripi, iar lui Rand i se p�ru c� aerul devine v�scos �i lipicios, ca �i cum s-ar fi trezit �n mijlocul unui co�mar. Nici nu apuc� s�-i se fac� team�, c� Noru� �i s�ri �n aer, sco��nd la r�ndul lui �ipete puternice, r�sucindu-se �n toate p�r�ile, ca �i cum ar fi vrut s� dea jos de pe el ceva care-i se ag��ase de piele. Rand, care �inea h��urile, fu izbit de p�m�nt �i t�r�t pe jos. Noru� necheza ca �i cum ar fi fost atacat de o hait� de lupi.

Reu�i cumva s� nu dea drumul la h��uri; se ajut� de cealalt� m�n� �i de picioare ca s� se ridice la loc. S�rea �i se cl�tina, tot �ncerc�nd s� nu se mai lase dobor�t la p�m�nt. Respira �ntret�iat. Nu �l putea l�sa pe Noru� s� scape. Disperat, �ntinse m�na, de-abia ating�nd c�p�strul. Noru� se d�du �napoi, ridic�ndu-l �n aer; Rand nu putu dec�t s� �ncerce s� se �in�, sper�nd c� totu�i calul se va lini�ti.

Rand c�zu, zdruncin�ndu-se din toate �ncheieturile; surul se potoli dintr-odat�, �i acum tremura, cu n�rile frem�t�nd, ochii privind �n gol �i picioarele �n�epenite. �i Rand tremura, ag��at de c�p�stru. �O fi fost �i dobitocul �sta zguduit�, �i spuse el. Respir� ad�nc, dar cu greutate, de c�teva ori. Abia dup� aceea avu curaj s� se uite �n jur s� vad� ce se �nt�mplase cu ceilal�i.

Peste tot domnea haosul. Tovar�ii s�i de drum str�ngeau cu str�nicie h��urile cailor zbuciuma�i, �ncerc�nd, f�r� prea mare succes, s� domoleasc� animalele care se tot d�deau �napoi, c�lc�ndu-se �n picioare. Doar doi c�l�re�i p�reau a nu avea nici o grija. Moiraine st�tea dreapt� �n �a, iar iapa cea alb� se �ndep�rta cu pa�i delica�i de harababura de nedescris, ca �i cum nu s-ar fi �nt�mplat nimic neobi�nuit. Lan era �n picioare, privind scrut�tor cerul, cu sabia �ntr-o m�n� �i h��urile �n cealalt�; arm�sarul negru �i zvelt st�tea lini�tit l�ng� el.

�n Dealul Str�jii veselia contenise. Pesemne c� �i cei din sat auziser� �ip�tul. Rand �tia c� vor r�m�ne o vreme t�cu�i, �i poate vor �ncerca s� afle ce s-a �nt�mplat, apoi se vor �ntoarce la treburile lor. Nu va trece mult �i totul se va �terge; vor r�m�ne doar c�ntecele, m�ncarea, dansurile �i voia bun�. Poate c� atunci c�nd vor auzi ce s-a petrecut �n Emond�s Field, unii �i vor mai aduce aminte �i �i vor pune �ntreb�ri. Se auzi o scripc�, iar dup� o clip� �i un flaut. �n sat s�rb�toarea continua.

��nc�leca�i! le porunci Lan t�ios.

κi v�r� sabia �n teac� �i urc� pe arm�sar.

��Draghkarul nu s-ar fi ar�tat dac� nu i-ar fi spus deja Myrddraalului unde suntem.

Un alt �ip�t ascu�it se auzi de undeva de sus, mai slab, dar tot at�t de strident. �n Dealul Str�jii muzica se opri brusc �nc� o dat�.

��Acum e pe urmele noastre �i o s� �i arate lui Jumate-Om drumul. Cred c� e pe aproape.

Caii, acum odihni�i, dar �nsp�im�nta�i, se ridicau �n dou� picioare �i se fereau din calea celor care voiau s� �ncalece. Suduind, Thom Merrilin fu primul care reu�i s� urce �n �a, �i nu mai dur� mult p�n� izbutir� �i ceilal�i. To�i �n afar� de unul.

��Gr�be�te-te, Rand, strig� Egwene.

Draghkarul scoase din nou un �ipat ascu�it, iar Bela apuc� s� fac� vreo c��iva pa�i �nainte ca fata s� reu�easc� s� o struneasc�.

��Gr�be�te-te!

Rand tres�ri �i �i d�du seama c�, �n loc s� �ncerce s� urce pe Noru�, r�m�sese pe loc, uit�ndu-se la cer �i str�duindu-se �n zadar s� vad� de unde veneau �ipetele acelea �nfior�toare. Mai mult, f�r� s� bage de seam�, scosese sabia lui Tam din teac�, de parc� ar fi vrut s� se lupte cu creatura �naripat�.

Se �nro�i, dar din fericire �ntunericul �i ascundea chipul. �in�nd cu o m�n� fr�iele, v�r� cu st�ng�cie sabia la loc �n teac�, uit�ndu-se pe furi� la ceilal�i. Moiraine, Lan �i Egwene �l priveau, dar nu �tia sigur c�t vedeau cu adev�rat la lumina lunii. Restul p�reau prea preocupa�i s� �i �in� caii �n fr�u ca s� se mai sinchiseasc� �i de el. Puse o m�n� pe obl�nc �i s�ri �n �a, ca �i cum ar fi f�cut asta dintotdeauna. Avea cu siguran�� s� afle mai t�rziu dac� vreunul dintre prietenii s�i v�zuse sabia � nu era momentul s� se �ngrijoreze din pricina asta.

De �ndat� ce urc� �n �a, pornir� din nou �n galop, tot �nainte, pe l�ng� dealul �n form� de dom. C�inii din sat l�trau; nu treceau cu totul neobserva�i. �Sau poate c�, de fapt, c�inii simt mirosul trolocilor�, �i spuse Rand. Cur�nd, l�tratul c�inilor �i luminile satului pierir� �n urma lor.

Galopau unul l�ng� cel�lalt, iar caii aproape c� se loveau �n timp ce fugeau. Lan le spuse s� se �mpr�tie din nou, dar nimeni nu voia s� r�m�n� nici m�car o clip� singur �n noapte. Din dep�rtare, de deasupra capetelor lor, se auzi un �ip�t. Str�jerul renun�� i �i l�s� s� alerge la un loc.

Rand era chiar �n spatele lui Moiraine �i al lui Lan, iar surul se c�znea s� �i fac� loc �ntre calul negru al Str�jerului �i iapa zvelt� a femeii Aes Sedai. Egwene �i Menestrelul galopau pe l�ng� el, iar prietenii lui se �nghesuiau �n spate. Noru�, �mboldit de �ipetele Draghkarului, alerga at�t de repede, �nc�t Rand nu l-ar fi putut potoli nici dac� ar fi �ncercat, dar tot nu reu�ea s� �i prind� din urma pe cei doi cai din fa��.

�ip�tul Draghkarului era mai �nsp�im�nt�tor dec�t �ntunericul. Bela cea voinic� alerga �n pas cu ceilal�i cai, cu g�tul �ntins, iar coada �i coama �i fluturau �n v�nt. �Moiraine nu a sc�pat-o doar de oboseal� � a mai f�cut ceva.�

O vedea pe Egwene la lumina lunii, z�mbind de �nc�ntare. P�rul �i flutura �n v�nt precum coamele cailor, iar str�lucirea din privirea ei nu era doar r�sfr�ngerea luminii lunii, Rand era sigur de asta. R�mase cu gura c�scat� de uimire p�n� c�nd �nghi�i ceva �i �ncepu s� tu�easc�.

Pesemne c� Lan �ntrebase ceva, c�ci Moiraine strig� deodat�, cu o voce puternic�, acoperind zgomotul v�ntului �i al copitelor:

��Nu pot! Cu at�t mai pu�in de pe un cal �n galop. Nu pot fi uci�i cu u�urin�a, nici m�car atunci c�nd �i vezi. Trebuie s� fugim �i s� n�d�jduim.

Galopar� printr-un petic de cea�� sub�ire, care nu ajungea dec�t p�n� la genunchii cailor. Noru� trecu dincolo din dou� salturi, iar Rand clipi, �ntreb�ndu-se dac� nu cumva i se p�ruse. Era prea frig ca s� fie cea��. Alt petic de cea�� trecu pe l�ng� ei, mai mare dec�t primul. Cre�tea, ca �i cum p�cla ar fi izvor�t din p�m�nt. Deasupra lor, se auzeau �ipetele furioase ale Draghkarului. Cea�a �i �nv�l�tuci o clip� pe c�l�re�i, apoi se mistui, ap�ru din nou �i se f�cu dup� aceea nev�zut� �n spatele lor.

P�cla ca de ghea�� l�sa o umezeal� rece pe fa�a �i pe m�inile lui Rand. Apoi un zid de un cenu�iu deschis se ivi amenin��tor �n fa�a lor �i deodat� se trezir� �nv�lui�i. Cea�a groas� �n�bu�ea zgomotul copitelor, iar �ipetele de deasupra lor p�reau �ndep�rtate, ca �i cum ar fi trecut printr-un zid. Acum Rand de-abia mai putea deslu�i silueta lui Egwene �i a lui Thom Merrilin, care c�l�reau l�ng� el.

Lan nu �ncetini.

��Nu e dec�t un singur loc unde putem merge, strig� el, iar vocea �i era spart� �i p�rea ca nu se adreseaz� nim�nui.

��Myrddraalii sunt vicleni, r�spunse Moiraine. O s� folosesc acela�i vicle�ug �mpotriva lui.

Continuar� s� galopeze �n t�cere.

Cea�a plumburie �ntuneca p�m�ntul �i cerul, iar c�l�re�ii, transforma�i la r�ndul lor �n umbre, p�reau c� plutesc printre nori. Parc� disp�ruser� p�n� �i picioarele cailor.

Rand se foi �n �a, �ncerc�nd s� se apere de cea�a ca de ghea��. Una era s� �tie c� Moiraine putea face tot felul de lucruri, �i cu totul altceva � s� aib� pielea umed� �i rece din pricina acestor lucruri. κi d�du seama c� �i �inea r�suflarea �i se blestem� �n g�nd. Nu putea ajunge p�n� la Taren Ferry f�r� s� respire. Moiraine folosise Puterea Suprem� asupra lui Tam, iar Tam p�rea c� se simte bine. Totu�i, trebuia s� �nceap� s� respire. Aerul era �n�bu�itor, dar nu era deloc diferit de orice alt� noapte cu cea�� poate doar ceva mai rece. �ncerc� s� �i spun� toate astea, dar nu era sigur c� reu�ea s� le �i cread�.

Acum Lan �i �ncuraja s� nu se �ndep�rteze, fiecare s� r�m�n� acolo unde s� poat� vedea siluetele celorlal�i �n cenu�iul umed �i �nghe�at. Cu toate acestea, Str�jerul nu �ncetini fuga nebuneasc� a arm�sarului s�u. Lan �i Moiraine, unul l�ng� cel�lalt, �i conduceau prin cea��, ca �i cum ar fi v�zut clar ce este �n fa��. Cei din spate trebuiau s� aib� �ncredere �i s� �i urmeze. �i s� spere.

�ipetele ascu�ite care �i urm�riser� se auzeau din ce �n ce mai stins pe m�sur� ce galopau, apoi disp�rur� cu totul, dar asta nu �i lini�ti prea mult. P�durea �i fermele, luna �i drumul erau �nv�luite �n cea��, ascunse. C�inii �nc� mai l�trau c�nd treceau pe l�ng� ferme, dar acum l�tratul se auzea spart �i �ndep�rtat prin p�cla cenu�ie; singurul zgomot era trop�itul �n�bu�it al copitelor cailor. Nimic nu se schimba �n cea�a aceea fumurie, f�r� form�. Doar durerea cresc�nd� din picioare �i spate tr�da trecerea timpului.

Rand era sigur c� trecuser� c�teva ceasuri bune. Apucase at�t de str�ns fr�iele, �nc�t nu �tia dac� o s� le mai poat� da drumul, �i se �ntreb� dac� va mai putea vreodat� s� mearg� cum trebuie. O singur� dat� arunc� o privire �n urm�. V�zu umbre alerg�nd prin cea�� n spatele lui, dar nici m�car nu �i putea da seama c��i erau. Sau cel pu�in dac� erau �ntr-adev�r prietenii lui. Frigul �i umezeala �i p�trundeau prin mantie, surtuc �i c�ma��, �i p�trundeau �n oase � a�a i se p�rea. Doar rafalele de v�nt �i felul �n care calul de sub el �i arcuia trupul �i spuneau c� se mi�c�. Negre�it trecuser� c�teva ceasuri.

��ncetini�i, strig� deodat� Lan. Str�nge�i h��urile.

Rand fu at�t de surprins, �nc�t, p�n� s� apuce s�-l opreasc�, Noru� �i f�cu loc printre Lan �i Moiraine, ��nind c��iva pa�i �nainte. De jur �mprejur se z�reau case, ni�te case ciudat de �nalte, dup� p�rerea lui Rand. Nu mai v�zuse niciodat� acest loc, dar auzise pove�ti despre el. �n�l�imea neobi�nuit� se datora temeliilor �nalte din piatr� ro�ie moale, care se dovedeau de folos atunci c�nd izvorul ascuns din Mun�ii de Negur� f�cea ca r�ul Taren s� se reverse. Ajunseser� �n Taren Ferry.

Lan trecu pe l�ng� el pe calul s�u negru.

��Nu fi at�t de ner�bd�tor, p�storule.

�ncurcat, Rand reveni la locul s�u f�r� s� �i dea nici o l�murire; ceilal�i intrau �i mai ad�nc �n sat. Fa�a �i ardea, �i pentru moment cea�a era bine venit�. Un c�ine singuratic, care nu se vedea din pricina ce�ii reci, �i l�tr� furios, apoi fugi. Din c�nd �n c�nd, pe m�sur� ce oamenii �ncepeau s� se trezeasc�, se mai lumina c�te o fereastr�. �n afar� de c�ine �i de trop�itul �n�bu�it al copitelor cailor, niciun alt zgomot nu tulbura lini�tea ultimului ceas din noapte.

Rand cunoscuse c��iva oameni din Taren Ferry. �ncerc� s� �i aduc� aminte pu�inele lucruri pe care le �tia despre ei. Se aventurau arareori �n ceea ce numeau �satele de jos�, �in�ndu-�i nasul �n v�nt, ca �i cum ar fi sim�it un miros nepl�cut. Pu�inii oameni pe care �i �nt�lnise aveau nume ciudate, precum V�rfdedeal sau Barc�depiatr�. To�i cei din Taren Ferry erau cunoscu�i pentru viclenia �i �mecheria lor. Se spunea c�, dac� dai m�na cu cineva din Taren Ferry, dup� aceea trebuie s� ��i numeri degetele.

Lan �i Moiraine se oprir� �n dreptul unei case �nalte �i �ntunecate care ar�ta ca toate celelalte case din sat. Cea�a se �ncol�ci �n jurul Str�jerului ca un fum c�nd acesta s�ri din �a �i urc� sc�rile care duceau la u�a din fa��, aflat� la nivelul capetelor lor. Ajuns sus, Lan b�tu puternic cu pumnul �n u��.

��Parc� voia s� nu facem zgomot, murmur� Mat.

Lan continu� s� bat� cu putere. Fereastra casei de al�turi se lumin� �i cineva �ncepu s� strige furios, dar Str�jerul nu se opri din boc�nit.

Deodat� u�a fu deschisa larg de un b�rbat �ntr-o c�ma�� de noapte care �i flutura �n jurul gleznelor goale. La lumina l�mpii de gaz pe care o �inea �n m�n� se vedea o fa�� ngust� cu tr�s�turi col�uroase. Deschise gura m�nios, dar r�mase cu ea deschis�; capul i se �nv�rti, �ncerc�nd s� cuprind� cu privirea cea�a, iar ochii �i ie�ir� din orbite.

��Ce e asta? �ntreb�. Ce e asta?

C�rcei gri �i reci se strecurau prin u��, iar el se trase gr�bit �napoi, �ncerc�nd s� se fereasc� de ei.

��Jup�n Turn�nalt, rosti Lan. Tocmai omul de care am nevoie. Vrem s� trecem de partea cealalt� cu bacul dumitale.

��Pur pariu c� n-a v�zut �n via�a lui un turn �nalt, chicoti Mat.

Rand �i f�cu semn s� tac�. B�rbatul cu fa�� col�uroas� ridic� lampa pu�in mai sus �i se uit� b�nuitor la ei. Dup� c�teva clipe, jup�n Turn�nalt spuse ar��gos:

��Bacul trece dincolo doar ziua. Nu noaptea. Niciodat� noaptea. �i cu at�t mai pu�in pe cea�a asta. Veni�i dup� ce r�sare soarele �i dispare cea�a.

D�du s� se �ntoarc� �i s� plece, dar Lan �l apuc� de �ncheietur�. Luntra�ul deschise gura, furios. Str�jerul �ncepu s� �i numere monede �n palm�, una c�te una, iar aurul sc�nteia �n lumina l�mpii. Turn�nalt �i lingea buzele auzind zorn�itul monedelor �i, �ncetul cu �ncetul, �i apleca tot mai mult capul spre m�n�, ca �i cum nu �i venea s� cread� ce vedea.

��i o s� prime�ti tot pe at�t c�nd ajungem teferi pe malul cel�lalt, �i f�g�dui Lan. Dar plec�m ne�nt�rziat.

��Acum? Cuget� pu�in, se muta de pe un picior pe altul �i privi iscoditor la noaptea ce�oas�, apoi d�du repezit din cap. Acum pornim. Dar d�-mi drumul la m�n�. Trebuie s�-mi scol oamenii. Doar nu crezi c� pot s� trec singur bacul pe malul cel�lalt.

��O s� a�tept la bac, r�spunse Lan sec. Dar nu mult timp.

D�du drumul �ncheieturii luntra�ului.

Jup�n Turn�nalt str�nse la piept pumnul de monede �i, d�nd din cap a �ncuviin�are, �nchise u�a �n spatele lui, �mping�nd-o cu �oldul.

12Peste Taren

Lan cobor� treptele �i le spuse celorlal�i s� descalece �i s� vin� dup� el prin cea�� cu caii. Din nou trebuiau s� se �ncread� �n Str�jer �i �n faptul c� �tie unde �i duce. Cea�a se �nv�l�tucea �n jurul genunchilor lui Rand, ascunz�ndu-i picioarele, nel�s�ndu-l s� vad� nimic �n fa�� la o distan�� mai mare de un metru. Cea�a nu mai era a�a de groas� ca �nainte s� intre �n sat, dar Rand de-abia ce reu�ea s� �i deslu�easc� tovar�ii de drum.

�n afar� de ei, nici o alt� prezen�� omeneasc� nu clintea lini�tea nop�ii. Se vedea lumin� la mai multe ferestre, dar p�cla groas� le f�cea s� par� doar ni�te pete neclare �i cel mai adesea tot ce se vedea era o lucire slab�, suspendat� �n cenu�iul din jur. Alte case, din care se z�rea pu�in mai mult, p�reau c� plutesc pe o mare de nori sau c� ��nesc brusc din p�cl� �n timp ce vecinele lor r�m�n ascunse, ca �i cum ar fi fost singure pe o �ntindere de mile �ntregi.

Rand era �n�epenit din pricina drumului lung �i se �ntreb� dac� nu putea g�si o cale s� mearg� pe jos p�n� la Tar Valon. Nu c� i-ar fi fost mult mai u�or s� umble pe jos dec�t s� c�l�reasc�, dar picioarele erau aproape singura parte a trupului care nu-l durea. Cel pu�in era obi�nuit s� mearg� pe jos.

O singur� dat� vorbi cineva �ndeajuns de tare c�t s� aud� �i Rand cu claritate:

��Trebuie s� te ocupi de asta, gr�i Moiraine, r�spunz�nd unor vorbe de ale lui Lan pe care nu le auzise. �i a�a o s�-�i aminteasc� prea multe, �i nu putem face nimic. Dac� m� �ine minte�

Rand �i �ndrept� moroc�nos pe umeri surtucul acum umed �i se �inu aproape de ceilal�i. Mat �i Perrin bomb�neau ceva, morm�ind �n barb� �i �n�bu�indu-�i c�te o �njur�tur� c�nd se loveau la degetele de la picioare din pricina unui lucru nev�zut. �i Thom Merrilin bomb�nea � Rand auzea cuvinte ca �m�ncare fierbinte�, �foc� sau �vin fiert� �, dar nici Str�jerul, nici Moiraine nu �i b�gau �n seam�. Egwene mergea �n pas cu ei f�r� s� scoat� o vorb�, cu spatele drept �i capul sus. Mersul �i era, fire�te, pu�in �ov�itor din cauza durerii, c�ci, la fel ca to�i ceilal�i, nici ea nu era obi�nuit� s� c�l�reasc�.

�Are parte de aventura pe care �i-o dorea�, �i spuse el ursuz, �i c�t� vreme avea s� fie la fel se �ndoia c� Egwene va observa, lucruri at�t de lipsite de importan�� precum cea�a, sau umezeala, sau frigul. I se p�rea c� exist� o diferen�� n felul �n care vezi lucrurile dac� pleci de bun�voie �n c�utarea aventurii s�u dac� e�ti obligat s� o faci. Dac� era s� te iei dup� pove�ti, p�rea palpitant s� galopezi prin cea�a rece, cu un Draghkar �i cine �tie ce alt� creatur� pe urmele tale. Poate c� Egwene era �nfiorat� de emo�ie; el sim�ea doar frigul �i umezeala �i se bucura s� se g�seasc� din nou �ntr-un sat, fie el �i Taren Ferry.

Pe nea�teptate, se �mpiedic� de ceva mare �i cald �n �ntuneric: arm�sarul lui Lan. Str�jerul �i Moiraine se opriser�, iar ceilal�i f�cur� la fel, m�ng�indu-�i caii, �n �ncercarea de a lini�ti at�t animalele, c�t �i pe ei �n�i�i. Cea�a era ceva mai sub�ire aici, a�a c� se vedeau unul pe cel�lalt mult mal bine dec�t �n ultimul timp, dar nu �ntr-at�t de sub�ire �nc�t s� deslu�easc� mare lucru �n jur. Picioarele le erau �nc� ascunse de talazuri plumburii de p�cl�. P�rea c� toate casele fuseser� �nghi�ite de negur�.

Cu b�gare de seam�, Rand �l duse pe Noru� pu�in mai �n fa�� i fu surprins auzind cum cizmele lui h�r��ie pe sc�nduri. Pontonul. Se d�du �napoi cu grij�, f�c�ndu-l �i pe sur s� se dea �nd�r�t. Auzise c� pontonul de la Taren Ferry era ca un pod care nu ducea nic�ieri altundeva dec�t la bac. Se spunea c� Taren este mare �i ad�nc, iar curen�ii s�i �n�el�tori �i biruiesc chiar �i pe cei mai buni �not�tori. Pesemne c� era mult mai lat dec�t apa Izvorului de Vin. �i mai era �i cea�a. Fu o u�urare s� simt� din nou p�m�nt sub picioare.

Se auzi un �Ssst� amenin��tor din gura lui Lan, t�ios ca briciul. Str�jerul le f�cu semn �i se repezi l�ng� Perrin, d�nd la o parte surtucul t�n�rului �ndesat �i sco��nd la iveal� securea cea mare pe care acesta o purta la cing�toare. Ascult�tor, dar f�r� s� �n�eleag�, Rand �i desf�cu �i el surtucul, ar�t�ndu-�i sabia. �n timp ce Lan se �ndrepta iute �napoi spre cal, �n cea�� ap�rur� lumini s�lt�re�e �i se auzir� pa�i �n�bu�i�i.

�ase b�rba�i cu fe�e �ncremenite �i �mbr�ca�i grosolan �l urmau pe jup�n Turn�nalt. Tor�ele pe care le duceau alungau un petic de cea�� din jurul lor. C�nd se oprir�, to�i cei din Emond�s Field ap�reau limpede �n fa�a lor, �nconjura�i de un zid cenu�iu care p�rea mai gros din pricin� c� reflecta lumina tor�elor. Luntra�ul �i cercet� cu luare aminte, cl�tin�nd din capul lui �ngust, cu nasul �ncre�it, ca o nev�stuic� adulmec�nd aerul �n c�utarea pr�zii.

Lan se sprijini aparent nep�s�tor de �a, dar cu o m�n� l�sat� ostentativ pe pl�selele lungi ale sabiei. Aducea cu un arc de metal, comprimat, a�tept�nd s� ��neasc�.

Rand se gr�bi s� �l imite pe Str�jer � cel pu�in pun�ndu-�i �i el m�na pe sabie. Nu credea c� ar putea reu�i s� copieze �i postura aceea lene��, dar care purta �n sine o amenin�are teribil�. �Probabil c� ar r�de dac� a� �ncerca.� Perrin sl�bi pu�in cheotoarea securii �i �i �nfipse cu str�nicie picioarele �n p�m�nt. Mat puse o m�n� pe tolb�, de�i Rand nu prea �i d�dea seama �n ce stare mai era arcul lui dup� ce �l �inuse at�ta �n umezeal�. Thom Merrilin f�cu seme� un pas �nainte �i �ntinse m�na goal�, �ntorc�nd o u�or. �nv�rti brusc m�na �i un pumnal �i ap�ru printre degete. Pl�selele i se puser� �n palm� sco��nd un plesnet �i, devenind dintr-odat� degajat, Thom se apuc� s� �i cure�e unghiile.

Dinspre Moiraine se auzi un hohot u�or de r�s �nc�ntat. Egwene b�tu din palme, ca �i cum ar fi privit o reprezenta�ie la S�rb�toare, apoi se opri �i p�ru stingherit�, de�i buzele continuau s� �i tremure, ca �i cum ar fi �ncercat s� z�mbeasc�.

Turn�nalt nu p�rea �ns� deloc amuzat. Se uit� �int� la Thom, apoi �i drese zgomotos glasul.

��Cineva a vorbit de mai mult aur pentru a v� trece dincolo. Se uit� din nou �n jur la ei, cu o privire posac� �i viclean�. Ce mi-a�i dat �nainte e acum la loc sigur, a�i auzit? N-ave�i cum s� pune�i m�na pe el.

��O s� prime�ti restul, r�spunse Land, c�nd ajungem pe malul cel�lalt. Scutur� pu�in punga de piele care �i at�rna la cing�toare �i se auzi un z�ng�nit.

Ochii luntra�ului sc�p�rar� o clip� de m�nie, dar �n cele din urm� �ncuviin��.

��Atunci s� pornim, murmur� el �i p�i m�ndru pe ponton, urmat de cele �ase ajutoare.

Cea�a se mistuia arz�nd �n jurul lor pe m�sur� ce �naintau; c�rcei cenu�ii se �ncol�ceau �n spatele lor, astup�nd cu repeziciune locul unde se aflaser� mai �nainte. Rand se gr�bi s� �in� pasul cu ei.

Bacul �n sine era o barc� de lemn cu laturi �nalte, �n care te urcai pe o ramp� care putea fi ridicat� ca s� blocheze cap�tul par�mei. De o parte �i de alta erau fr�nghii groase de un bra�, fr�nghii legate de piloni puternici la marginea pontonului �i care se pierdeau �n �ntunericul de deasupra r�ului. Ajutoarele luntra�ului �i �nfipser� tor�ele �n inelele de fier de pe marginea bacului, a�teptar� p�n� c�nd to�i �i aduser� caii pe punte, apoi traser� rampa. Puntea sc�r��ia sub copitele cailor �i t�r��itul picioarelor, iar bacul se balansa �ntr-o parte �i �ntr-alta din pricina greut��ii.

Turn�nalt morm�i �n barb� �i le spuse m�r�ind s� �i lini�teasc� animalele �i s� stea �n mijlocul bacului, ca s� nu-i st�njeneasc� pe oamenii lui. Strig� la ajutoarele sale, care preg�teau bacul pentru traversare, �ndemn�ndu-i s� se gr�beasc�, dar b�rba�ii continuau s� se mi�te cu aceea�i lentoare, indiferent ce le-ar fi spus; de altfel, nici el nu prea avea tragere de inim� �i adesea nu �i ducea cuvintele p�n� la cap�t, oprindu-se ca s� ridice tor�a �i s� priveasc� iscoditor �n cea��. �n cele din urm� conteni s� mai strige la ei �i se duse la pror�, unde r�mase privind �int� la p�cla ce acoperea r�ul. R�mase nemi�cat p�n� c�nd unul dintre ajutoarele sale �l atinse pe bra�; atunci tres�ri �i se uit� furios la el.

��Ce? Ah. Tu, nu-i a�a? Gata? Era �i timpul. Ce mai a�tep�i? κi agit� m�inile f�r� s� �in� seam� de tor�a �i de felul �n care caii nechezau �i �ncercau s� se dea �napoi. D�-te la o parte! F� loc! Mi�c�-te!

B�rbatul se supuse �i se �ndep�rt� greoi, iar Turn�nalt privi �nc� o dat� la cea�a de deasupra, frec�ndu-�i nelini�tit m�na goal� de partea din fa�� a surtucului.

Bacul se �nclin� c�nd fur� desf�cute odgoanele �i fu prins de curent, apoi se �nclin� din nou c�nd se l�s� �n voia fr�nghiilor de sus�inere. Oamenii luntra�ului, trei de fiecare parte, �n�f�car� fr�nghiile din partea din fa�� a bacului �i �ncepur� s� se �ndrepte anevoie spre partea din spate, murmur�nd nelini�ti�i pe m�sur� ce �naintau pe r�ul �nve�m�ntat �n cenu�iu.

Pontonul disp�ru �i fur� �nv�lui�i de p�cla care se furi�a �n f�ii sub�iri pe puntea bacului, printre tor�ele p�lp�itoare. Barca se leg�na u�or �n voia curentului. Doar mi�carea ritmic� a oamenilor, �n fa�� ca s� apuce fr�nghiile, apoi �n spate, tr�g�nd de ele, d�dea de �n�eles c� �nainteaz�. Nimeni nu vorbea. S�tenii �ncercau s� se �in� c�t mai aproape de mijlocul bacului. Auziser� c� Tarenul este mult mai lat dec�t p�raiele cu care erau ei obi�nui�i; cea�a f�cea s� li se par� infinit mai �ntins.

Dup� o vreme, Rand se apropie de Lan. Un r�u pe care nu-l puteai trece cu piciorul sau �not �i al c�rui mal nu �l puteai vedea era o priveli�te sumbr� pentru cineva care nu v�zuse niciodat� o ap� mai lat� sau mai ad�nc� dec�t iazul din Codrul cu B�l�i.

��Chiar ar fi �ncercat s� ne jefuiasc�? �ntreb� el cu glas sc�zut. Se purta ca �i cum i-ar fi fost lui fric� s� nu fie jefuit.

Str�jerul �i cercet� cu privirea pe luntra� �i pe ajutoarele sale � niciunul nu p�rea c� ascult� � �nainte s� r�spund�, la fel de �ncet:

��La ad�postul ce�ii� ei bine, uneori, c�nd oamenii fac ceva pe ascuns, se poart� cu str�inii a�a cum nu ar �ndr�zni s-o fac� dac� ar mai fi �i al�i ochi care s�-i vad�. �i cei care fac cel mai repede r�u unui str�in sunt cei c�rora le trece cel mai repede prin minte c� str�inul va fi cel care le va face r�u. Omul �sta� Cred c� �i-ar vinde propria mam� trolocilor ca s� primeasc� �n schimb carne pentru tocan�, dac� i-ar conveni pre�ul. M� mir c� m� �ntrebi una ca asta. Am auzit �i eu cum vorbesc oamenii din Emond�s Field despre cei din Taren Ferry.

��Da, dar� Da, toat� lumea spune c� Dar n-am crezut niciodat� c� a�a ar fi. De fapt� Rand �i spuse c� ar face mai bine s� nu se mai g�ndeasc� deloc la ceea ce �tia despre felul de a fi al oamenilor de dincolo de satul lui. Ar putea s�-i spun� Pieritului c� am traversat r�ul cu bacul lui, rosti el �n cele din urm�. Poate c� o s�-i pun� pe troloci pe urmele noastre.

Lan r�se �nfundat �i sec.

��Una e s� jefuie�ti un str�in �i cu totul altceva s� ai de-a face cu un Jumate-Om. Chiar ��i �nchipui c� ar trece troloci cu bacul de partea cealalt� a r�ului, mai ales pe cea�a asta, oric�t de mult aur i s-ar oferi? Sau c� ar vorbi cu un Myrddraal, dac� ar avea �ncotro? Numai g�ndul c� ar putea s�-i se �nt�mple una ca asta l-ar pune pe fug�. Nu cred c� trebuie s�-�i faci prea multe griji �n privin�a Iscoadelor Celui �ntunecat �n Taren Ferry. Nu �n locul �sta. Cel pu�in o vreme suntem �n siguran��, �n orice caz, nu avem a ne teme de cei de aici. Ai grij� de tine.

Turn�nalt nu mai privea scrut�tor �n cea�a din fa��. �ntinz�ndu-�i �nainte chipul lui ascu�it �i �in�nd sus tor�a, se uita la Lan �i la Rand ca �i cum era prima dat� c�nd �i vedea cu adev�rat. Sc�ndurile de pe punte sc�r��iau sub pa�ii ajutoarelor lui �i sub rarele lovituri de copit� ale cailor. Deodat�, d�ndu-�i seama c� se uit� la el cum �i prive�te, luntra�ul se trase �napoi. Dintr-un salt se �ntoarse s� caute din nou cu privirea cel�lalt mal sau orice altceva voia el s� g�seasc� �n cea��.

��Nu mai spune nimic, �opti Lan, at�t de �ncet �nc�t Rand aproape c� nu �n�elese. Nu e momentul s� vorbim acum despre troloci, sau despre Iscoadele Celui �ntunecat, sau despre P�rintele Minciunii � putem fi auzi�i de urechi str�ine. Asemenea vorbe pot pricinui lucruri mult mai rele dec�t Col�ul Dragonului scrijelit pe u�a ta.

Rand nu avea nici o tragere de inima s� mai pun� vreo �ntrebare. M�hnirea pusese �i mai mult st�p�nire pe el. Iscoadele Celui �ntunecat! Ca �i cum nu ar fi fost de ajuns s�-�i faci griji din cauza Pieri�ilor, a trolocilor �i a Draghkarului. Cel pu�in dac� vedeai un troloc, �l recuno�teai imediat.

Pe nea�teptate, �n p�cla din fa�a lor se ivir� nedeslu�it ni�te stive de lemn. Bacul se lovi cu o bufnitur� de mal �i apoi ajutoarele luntra�ului se gr�bir� s� prind� cu odgoane barca �i s� coboare cu zgomot rampa, �n timp ce Mat �i Perrin spuser� �n gura mare c� Tarenul nu era nici pe departe at�t de lat c�t auziser� ei. Lan cobor� rampa duc�ndu-�i arm�sarul de c�p�stru, urmat de Moiraine �i de ceilal�i. �n timp ce Rand, ultimul, cobora cu Noru� �n spatele Belei, jup�n Turn�nalt strig� m�nios:

��Hei, sta�i pu�in! Opri�i-v�! Unde mi-e aurul?

��l vei primi, se auzi glasul lui Moiraine de undeva din cea��.

Cizmele lui Rand boc�nir� pe ramp� �i apoi pe sc�ndurile pontonului.

��i c�te un ban de argint pentru oamenii t�i, ad�ug� Aes Sedai, ca r�splat� pentru c� am traversat repede r�ul.

Luntra�ul �ov�i, �ntinz�ndu-�i g�tul ca �i cum ar fi mirosit primejdia, dar, c�nd auzir� de argin�i, oamenii s�i se smulser� din toropeal�. �nainte ca Turn�nalt s� apuce s� mai spun� ceva, cobor�r� trop�ind rampa, unii dintre ei oprindu-se s� mai ia o tor��. Luntra�ul �i urm�, posac.

Rand �i croi drum cu b�gare de seam� de a lungul pontonului, copitele lui Noru� r�sun�nd slab �n cea��. P�cla plumburie era la fel de groas� ca deasupra r�ului. La cap�tul pontonului, Str�jerul �ntindea bani oamenilor, �nconjurat de tor�ele lui Turn�nalt �i ale ajutoarelor sale. To�i ceilal�i, �n afar� de Moiraine, a�teptau ceva mai departe, str�n�i unii �n al�ii, nelini�ti�i. Femeia Aes Sedai se uita la r�u, dar Rand nu �i putea da seama ce vede. �nfrigurat, se �nf�ur� mai bine �n surtuc, a�a ud cum era. Acum ie�ise cu adev�rat din �inutul celor Doua R�uri �i i se p�rea c� �ntre el �i satul lui era mai mult dec�t un r�u.

��Uite, gr�i Land, �ntinz�ndu-i lui Turn�nalt ultima moned�. Dup� cum ne-am �n�eles. Nu puse punga la loc, iar luntra�ul cu chip de nev�stuic� o privea lacom.

Pontonul se zg�l��i, sco��nd un sc�r��it puternic. Turn�nalt s�ri ca ars �i �ntoarse capul spre bacul �nv�luit �n cea��. Tor�ele care mai r�m�seser� pe punte erau doar ni�te puncte palide �i neclare de lumina. Pontonul p�r�i, lemnul se fr�nse cu un huiet ca de tunet, cele dou� lumini se cl�tinar�, apoi �ncepur� s� se �nv�rteasc�. Egwene scoase un �ip�t, iar Thom sudui.

��S-a desf�cut! striga Turn�nalt. κi �n�f�c� oamenii �i �i �mpinse spre cap�tul pontonului. Bacul s-a desf�cut, neghiobilor! Duce�i-v� dup� el! Duce�i-v� dup� el!

�mbr�nci�i de Turn�nalt, b�rba�ii f�cur� c��iva pa�i, poticnindu-se, apoi se oprir�. Luminile slabe de pe bac se roteau din ce �n ce mai repede, �i mai repede. Cea�a de deasupra se r�sucea, tras� �n�untrul apei. Pontonul se cutremur�. Bacul �ncepea s� se �ndep�rteze, iar zgomotul lemnului care se cr�pa �i din care s�reau a�chii era asurzitor.

��Un v�rtej, spuse unul dintre ajutoare, cu glasul tem�tor.

��Pe Taren nu sunt v�rtejuri. Vocea lui Turn�nalt era stins�. N-a fost niciodat� niciun v�rtej�

��O �nt�mplare nefericit�.

Glasul lui Moiraine, care �i �ntoarse fa�a de la r�u, p�rea cavernos �n cea�a care o f�cea s� semene cu o umbr�.

��O nenorocire, �ncuviin�a Lan, sec. Se pare c� o vreme nu o s� mai treci pe nimeni de partea cealalt� a r�ului. P�cat c� �i-ai pierdut barca. Scotoci din nou �n punga pe care o �inea �n m�n�. Asta ar trebui s� te desp�gubeasc�.

Turn�nalt r�mase o clip� uit�ndu-se la aurul care str�lucea �n m�na lui Lan la lumina tor�elor, apoi umerii i se l�sar�, iar privirea i se �ndrept� spre ceilal�i pe care �i trecuse r�ul. Abia deslu�indu-se din pricina ce�ii, cei din Emond�s Field st�teau lini�ti�i. Luntra�ul scoase un �ip�t �nsp�im�ntat �i abia �ng�imat, smulse monedele din m�na lui Lan, se r�suci pe c�lc�ie �i o zbughi �n cea��. Ajutoarele sale erau la jum�tate de pas �n urma lui; se mistuir� �i ei �n susul r�ului, iar lumina tor�elor fu iute �nghi�it� de p�cl�.

��Nu ne mai �ine nimic aici, hot�r� Aes Sedai, ca �i cum nu s-ar fi petrecut nimic neobi�nuit. Duc�ndu-�i iapa cea alb� de c�p�stru, ie�i de pe ponton �i o lu� �n sus pe mal.

Rand r�mase locului, uit�ndu-se la r�ul ascuns �n cea��. �Poate c� a fost doar o �nt�mplare. Nu sunt v�rtejuri, a spus, dar�� Deodat� �i d�du seama c� toat� lumea plecase. Se gr�bi s� se ca�ere pe malul u�or pov�rnit.

Dup� trei pa�i, cea�a groas� se destr�m� cu totul. �ncremeni pe loc �i se uit� �int� �napoi. O dung� de-a lungul malului desp�r�ea p�cla deas� �i plumburie de cerul senin al nop�ii, �nc� �ntunecat, de�i str�lucirea lunii d�dea de �n�eles c� zorile nu erau departe. Str�jerul �i Moiraine st�teau de vorb� l�ng� cai, la c��iva pa�i dincolo de hotarul ce�ii. Ceilal�i se str�nseser� pu�in mai la o parte; chiar �i �n �ntunericul str�puns de lumina lunii nelini�tea lor era limpede. Toate privirile erau a�intite asupra lui Lan �i a lui Moiraine �i to�i, �n afara de Egwene, se tr�seser� pu�in �napoi, ca �i cum nu ar fi vrut nici s� �i piard� pe cei doi din vedere, dar nici s� se aproprie prea tare. Rand, cu Noru� de c�p�stru, se duse l�ng� Egwene, iar ea �i z�mbi. κi spuse c� str�lucirea din ochii ei nu se datora numai luminii lunii.

��Urmeaz� linia r�ului ca �i cum ar fi fost desenat� cu penelul, spunea Moiraine pe un ton mul�umit. Nu sunt zece femei �n Tar Valon care s� poat� face a�a ceva singure. Dar�mite �n galopul calului.

��Nu m� pl�ngeam, Moiraine Sedai, r�spunse Thom, pe un ton sfios, care nu-i st�tea �n fire, dar n-ar fi fost oare mai bine s� ne mai ascund� pu�in? S� zicem p�n� la Baerlon? Dac� Draghkarul o s� se uite pe partea asta a r�ului, o s� pierdem tot ce am c�tigat.

��Draghkarii nu sunt foarte iste�i, jup�n Merrilin, rosti sec Aes Sedai. Sunt ni�te creaturi de temut, foarte primejdioase, cu privire ascu�it�, dar cu minte pu�in�. O s�-i spun� Myrddraalului c� de partea asta a r�ului este senin, dar c� r�ul este acoperit de cea�� mile �ntregi �n ambele direc�ii. Myrddraalul �i va da seama c�t m-a costat s� fac asta. Va trebui s� se g�ndeasc� �i la posibilitatea c� vrem s� o luam �n josul r�ului, iar asta �l va �ncetini. Va trebui s� �i �mpart� c�ut�rile. Cea�a ar trebui s� �in� �ndeajuns de mult c�t s� nu fie sigur c� nu am f�cut m�car o parte din drum cu barca. A� fi putut s� �ntind cea�a p�n� pu�in mai �ncolo, spre Baerlon, �ns� atunci Draghkarul ar fi izbutit s� cerceteze tot r�ul �n c�teva ceasuri, iar Myrddraalul ar fi �tiut �ntocmai �ncotro ne �ndrept�m.

Thom scoase un puf�it �i d�du din cap.

��Te rog s� m� ier�i, Aes Sedai. Sper c� nu te-am jignit.

��Ah, Moi� ah, Aes Sedai. Mat se opri �i �nghi�i cu zgomot. Bacul� ah� ai� vreau s� zic� nu �n�eleg de ce� Vocea �i deveni din ce �n ce mai slab�, apoi se stinse �i se l�s� o t�cere at�t de profund�, �nc�t sunetul cel mai puternic pe care �l auzea Rand era propria respira�ie.

�n cele din urm�, Moiraine vorbi, iar vocea ei r�zb�tu �n t�cerea deplin�.

��To�i vre�i l�muriri, dar, dac� v-a� explica tot ce fac, n-a� mai avea timp pentru nimic altceva. �n lumina lunii, Aes Sedai p�rea cumva mai �nalt�, ridic�ndu-se aproape amenin��tor deasupra lor. Afla�i un lucru. Vreau s� v� v�d la ad�post �n Tar Valon. �sta e singurul lucru pe care trebuie s�-l �ti�i.

��Dac� mai st�m aici, ad�ug� Lan, Draghkarul nu va mai trebui s� cerceteze r�ul. Dac�-mi aduc bine aminte� �i duse calul �nspre partea de sus a r�ului.

Ca �i cum mi�carea Str�jerului i-ar fi luat o greutate de pe piept, Rand respir� ad�nc. �i auzi �i pe ceilal�i f�c�nd la fel, chiar �i pe Thom, �i �i aduse aminte de o veche zic�toare. S� scuipi un lup �n ochi mai bine stai, dec�t s� fii v�zut de o Aes Sedai. Totu�i, �ncordarea sc�zuse. Moiraine nu se mai ridica amenin��tor deasupra nim�nui; abia dac� �i ajungea p�n� la piept.

��Ce-ar fi s� ne odihnim ni�el, spuse Perrin plin de speran��, termin�nd cu un c�scat. Egwene, sprijinindu-se de Bela, oft� istovit�.

Era primul sunet ce aducea a nemul�umire pe care Rand �l auzea din partea ei. �Poate c� acum �i d� seama c�, la urma urmei, nu este o aventur� m�rea��.� Apoi �i aminti, cu un sentiment de vinov��ie, c�, spre deosebire de el, Egwene nu dormise toat� ziua.

��Trebuie s� ne odihnim, Moiraine Sedai, gr�i el. Doar am c�l�rit toat� noaptea.

��Atunci ar fi mai bine s� vedem ce ne-a preg�tit Lan, r�spunse Moiraine. Haide�i, veni�i.

�i duse �n susul malului, �n p�durea de dincolo de r�u. Crengile desfrunzite f�ceau ca umbrele s� par� �i mai ad�nci. La c�teva zeci de picioare dep�rtare de Taren v�zur� o movil� �ntunecata l�ng� o poian�. �n acel loc, mai demult, un potop s�pase pe dedesubt �i pr�v�lise la p�m�nt un �ntreg p�lc de arbu�ti, transform�ndu-i �ntr-un ghem mare �i �nc�lcit, o �mpletitur� aparent solid� de crengi, r�d�cini �i trunchiuri. Moiraine se opri, �i, deodat�, o lumin� ap�ru jos, pe p�m�nt, venind de sub gr�mada de copaci.

Azv�rlind un ciot de tor�� n fa�a lui, Lan ie�i t�r�ndu-se de sub movil�, dup� care �i �ndrept� spatele.

��Nu sunt musafiri nepofti�i, �i spuse lui Moiraine. Iar lemnul pe care l-am l�sat aici e �nc� uscat, a�a c� am f�cut focul. O s� ne odihnim la c�ldur�.

��tia�i c� o s� ne oprim aici? �ntreb� Egwene surprins�.

��P�rea un loc potrivit, r�spunse Lan. �mi place s� fiu preg�tit, pentru orice eventualitate.

Moiraine lu� tor�a din m�inile lui.

��Ai tu grij� de cai? Dup� ce termini, o s� v�d ce pot face ca s�-i scap pe ceilal�i de oboseal�. �ns� acum vreau s� vorbesc cu Egwene.

Rand le v�zu pe cele dou� femei ghemuindu-se �i disp�r�nd sub gr�mada mare de trunchiuri de copaci. Era o deschiz�tur� mic�, prin care abia dac� te puteai strecura. Lumina tor�ei se f�cu nev�zut�.

Lan luase �i ni�te traiste �i o cantitate mic� de ov�z, dar nu �i l�s� pe ceilal�i s� dea jos �eile cailor. Scoase �ns� piedicile pentru cai pe care le adusese cu el.

��S-ar odihni mai bine f�r� �ei, dar, dac� trebuie s� plecam repede, s-ar putea s� nu mai avem timp s� le punem la loc.

��Nu mi se pare c� au nevoie de odihn�, spuse Perrin �n timp ce �ncerca s� treac� o traist� peste botul calului sau. Calul �i smuci capul �nainte s� �l lase s� pun� baierele la locul lor. �i Rand se c�zni cu Noru� �i de-abia dup� a treia �ncercare izbuti s� treac� traista peste capul surului.

��Ba au, le o �ntoarse Lan. κi �ndrept� spatele dup� ce puse piedica la arm�sarul lui. Da, �nc� mai pot alerga. Vor fugi c�t de repede pot, dac� �i l�s�m, dar p�n� �n clipa �n care se vor pr�bu�i mor�i din pricina oboselii pe care nu au sim�it-o. A� fi vrut ca Moiraine Sedai s� nu trebuiasc� s� fac� ce-a f�cut, dar nu se putea altfel. M�ng�ie g�tul arm�sarului, iar calul �i s�lt� capul, ca �i cum ar fi vrut s� arate c� recunoa�te atingerea Str�jerului. Trebuie s� mergem �ncet c�teva zile, p�n� c�nd �i revin. Mai �ncet dec�t a� vrea. Dar, cu pu�in noroc, o s� fie bine �i a�a.

��Asta�? Mat �nghi�i cu zgomot. Asta voia Moiraine s� spun�? C�nd vorbea despre oboseala noastr�?

Rand m�ng�ie g�tul lui Noru� �i se uit� �n gol. �n ciuda faptului c� �l ajutase pe Tam, nu voia defel ca Aes Sedai s� foloseasc� Puterea Suprem� �i asupra lui. �Lumin�, aproape c� a recunoscut c� a scufundat bacul.�

��Cam a�a ceva. Lan r�se �nfundat, f�c�nd o str�mb�tur�. Dar nu trebuie s� v� face�i griji c� o s� muri�i fugind. Poate doar dac� lucrurile se �nr�ut��esc foarte mult. Acum g�ndi�i-v� numai c� v� a�teapt� o noapte de somn �n plus.

Deodat�, de undeva de deasupra r�ului �nv�luit �n cea��, se auzi �ip�tul ascu�it al Draghkarului. P�n� �i caii �ncremenir�. Se auzi din nou, de data aceasta mai aproape, sfredelind capul lui Rand ca ni�te ace. Apoi �ipetele se stinser� �i, �n cele din urm�, disp�rur� cu totul.

��Am avut noroc, �opti Lan. Ne caut� pe r�u. Ridic� din umeri �i tonul �i deveni dintr-odat� foarte sec. Haide�i s� intr�m. Mi-ar prinde bine ni�te ceai fierbinte �i ceva cu care s�-mi umplu burta.

Rand fu primul care se strecur�, �n patru labe, prin deschiz�tura din �ncreng�turi de copaci �i apoi printr-un scurt tunel. La cap�tul acestuia se opri, �nc� ghemuit. �n fa�� era un loc de o form� neregulat�, o pe�ter� din lemn �n care puteau to�i �nc�pea cu u�urin��. Acoperi�ul din trunchiuri �i crengi de copaci era foarte jos, a�a c� doar femeile puteau sta �n picioare. Fumul de la focul care ardea pe un strat de pietre de r�u se ridica �i se furi�a afar�; curentul era �ndeajuns de puternic c�t s� �nl�ture tot fumul, dar �mpletitura era prea str�ns� ca s� lase s� se vad� p�n� �i cea mai mic� lic�rire a focului. Moiraine �i Egwene, care �i scoseser� mantiile, st�teau turce�te, fa�� n fa�a, l�ng� foc.

��Puterea Suprem�, spunea Moiraine, vine din Adev�ratul Izvor, for�a care pune �n mi�care Crea�ia, for�a pe care Creatorul a pl�smuit-o ca s� �nv�rteasc� Roata Timpului. κi lipi m�inile �n fa��, apoi le �mpinse una �n cealalt�. Saidin, jum�tatea b�rb�teasc� a Adev�ratului Izvor, �i Saidar, jum�tatea femeiasc�, se lupt� una cu cealalt� �i �n acela�i timp se ajut� ca s� ofere aceast� for�a. Saidin � ridic� o m�n�, apoi o l�sa s� cad� � este p�ng�rit de atingerea Celui �ntunecat, ca o apa pe care plute�te un strat sub�ire de untdelemn r�nced. Apa este �nc� pur�, dar nu o po�i atinge f�r� s� nu atingi murd�ria. Doar Saidar poate fi folosit� f�r� primejdie.

Egwene st�tea cu spatele la Rand. Acesta nu �i putea z�ri chipul, dar vedea cum ascult� cu nesa�.

Mat �l �nghionti pe Rand pe la spate �i morm�i ceva, a�a c� intr� �n pe�tera din lemn. Moiraine �i Egwene nu �l b�gar� �n seam�. Ceilal�i se �ngr�m�dir� �n spatele lui, sco��ndu-�i mantiile umede, a�ez�ndu-se �n jurul focului �i �ntinz�nd m�inile spre foc ca s�-�i le �nc�lzeasc�. Lan, care intr� ultimul, scoase dintr-un ungher burdufuri de ap� �i saci de piele, lu� un ceainic �i �ncepu s� preg�teasc� �nceti�or ceaiul. Nu asculta ce spuneau femeile, dar prietenii lui Rand �ncepur� s� nu-�i mai �ntoarc� m�inile pe o parte �i pe alta deasupra focului �i s� se holbeze pur �i simplu. Thom se pref�cea preocupat doar s�-�i umple pipa bogat ornamentat�, dar felul �n care se apleca �nspre femei �l d�dea de gol. Moiraine �i Egwene se purtau ca �i cum ar fi fost singure.

��Nu, spuse Moiraine ca r�spuns la o �ntrebare pe care Rand nu o prinsese, Adev�ratul Izvor nu poate seca, tot a�a cum un r�u care �nv�rte�te roata unei mori nu poate seca. Izvorul este r�ul; femeia Aes Sedai � roata de ap�.

��i chiar crezi c� o s� pot �nv��a? �ntreba Egwene. Chipul �i str�lucea de ardoare. Rand nu o v�zuse niciodat� at�t de frumoas� �i at�t de departe de el. Pot �ntr-adev�r s� devin �i eu Aes Sedai?

Rand s�ri �n picioare, lovindu-se cu capul de tavanul scund de bu�teni. Thom Merrilin �l apuc� de bra�, �mping�ndu-l din nou jos.

��Nu fi neghiob, murmur� Menestrelul. Cercet� femeile cu privirea � niciuna nu p�rea s� fi observat ceva, �i se uit� comp�timitor la Rand. De acum nu mai po�i face nimic, b�iete.

��Copila mea, spuse Moiraine bl�nd, foarte pu�ine sunt cele care pot �nv��a cum s� ating� Adev�ratul Izvor �i s� se serveasc� de Puterea Suprema. Unele reu�esc s� �nve�e mai bine, altele mai pu�in. Tu e�ti una dintre rarele care nu trebuie s� �nve�e nimic. Cel pu�in, fie c� vrei, fie c� nu, vei atinge Adev�ratul Izvor. Dar f�r� �nv��tura pe care o po�i primi �n Tar Valon, nu vei �ti cum s� st�p�ne�ti pe deplin aceasta for�� i s-ar putea s� nu supravie�uie�ti. B�rba�ii care au din na�tere capacitatea de a atinge Saidin mor, dac� Ajah Ro�ie nu �i g�se�te �i nu �i domole�te�

Thom morm�i ceva pe �nfundate, iar Rand se foi, neg�sindu-�i locul. B�rba�ii de felul celor despre care vorbea Aes Sedai erau foarte rari � nu auzise dec�t de trei �n toat� via�a lui, �i, slav� Luminii, niciodat� �n �inutul celor Dou� R�uri dar r�ul pe care �l f�ceau �nainte s� fie g�si�i de femeile Aes Sedai era �ndeajuns de mare �nc�t oamenii s� �nceap� s� povesteasc�, era asemenea r�zboaielor sau cutremurelor care distrugeau ora�ele. Nu �n�elesese niciodat� prea bine ce anume f�ceau femeile Ajah. Potrivit pove�tilor, erau grupuri de femei Aes Sedai care mai mult complotau �i se ciorov�iau �ntre ele, dar toate pove�tile erau de acord asupra unui lucru. Principala �ndatorire a femeilor Ajah Ro�ie era s� �mpiedice o alt� Fr�ngere a Lumii �i, astfel, �i urm�reau pe to�i b�rba�ii care visaser� vreodat� s� st�p�neasc� Puterea Suprem�. Mat �i Perrin ar�tau de parc� �i-ar fi dorit dintr-odat� s� fie din nou acas�, �n paturile lor.

� Dar �i unele femei mor. Este greu s� �nve�i f�r� cineva care s� te c�l�uzeasc�. Femeile pe care nu le g�sim, cele care tr�iesc, devin adesea� �n partea asta de lume s-ar putea s� devin� Me�terese �n satele lor. Moiraine se opri, g�nditoare. S�ngele vechi este �nc� puternic �n Emond�s Field, iar s�ngele vechi c�nt�. Mi-am dat seama cine e�ti de fapt �n clipa �n care te-am v�zut. Nici o Aes Sedai nu poate s� se g�seasc� �n prezen�a unei femei care poate st�p�nii Adev�ratul Izvor sau care este pe cale s� se transforme �i s� nu simt� acest lucru. Scotoci �n punga de la br�u �i scoase o piatr� mic� �i albastr� pus� pe un l�n�i�or de aur pe care �l purtase mai �nainte �n p�r. Tu e�ti foarte aproape de transformare, de prima atingere a Adev�ratului Izvor. Ar fi mai bine s� te c�l�uzesc. A�a vei putea ocoli� urm�rile nepl�cute pe care le �ndur� cele care trebuie s� �i g�seasc� singure calea.

Egwene f�cu ochii mari, se uit� la piatr� �i �i umezi de mai multe ori buzele.

��Este� are Puterea?

��Fire�te c� nu, se r�sti Moiraine. Nu lucrurile au Puterea, copila mea. Chiar �i angrealul nu e dec�t o unealt�. Asta e doar o piatr� albastr� �i frumoas�. �ns� poate lumina. Uite.

M�inile lui Egwene tremurar� c�nd Moiraine �i puse piatra pe v�rful degetelor. �ncerc� s� se trag� �napoi, dar Aes Sedai �i �inu m�inile �ntr-o m�n�, iar cu cealalt� �i m�ng�ie cu bl�nde�e capul.

��Uit�-te la piatr�, rosti Moiraine bl�nd. E mai bine a�a dec�t s� orbec�i singur�. Scoate-�i totul din minte �n afar� de piatr�. Gole�te-�i mintea �i las�-te �n voia lucrurilor. Nu exist� dec�t piatra �i h�ul. O s� �ncep eu. Las�-te �n voia lucrurilor �i las�-m� pe mine s� te c�l�uzesc. Niciun fel de g�nduri. Las�-te �n voia lucrurilor.

Rand �i �nfipse degetele �n genunchi �i str�nse din din�i p�n� c�nd �l durur� maxilarele. �Nu trebuie s� reu�easc�. Nu trebuie.�

Lumina ��ni din piatr�, o str�fulgerare de albastru care disp�ru imediat; nu era mai str�lucitoare ca un licurici, dar Rand se cutremura ca �i cum ar fi fost orbitoare. Egwene �i Moiraine se uitau �int� la piatr�, cu chipurile golite de orice expresie. Se mai v�zu o str�fulgerare, apoi alta, p�n� c�nd lumina de culoarea azurului �ncepu s� pulseze ca o inim�. �E Aes Sedai, �ncerc� el s�-�i spun�, f�r� n�dejde. Moiraine face asta. Nu Egwene.�

O ultim� lic�rire slab� �i piatra deveni din nou un simplu obiect. Rand �i �inu r�suflarea. Egwene continu� s� se uite o vreme la piatr�, apoi �i ridic� privirea spre Moiraine.

��Am� am avut impresia c� simt� ceva, dar� Poate c� te-ai �n�elat �n privin�a mea. �mi pare r�u c� �i-ai pierdut timpul cu mine.

��N-am pierdut nimic, copila mea. Un u�or z�mbet de satisfac�ie pluti pe buzele lui Moiraine. Tu singur� ai f�cut s� apar� ultima lumin�.

��Eu? se mir� Egwene, apoi se cufund� din nou �n triste�e. Dar n-a durat dec�t o clip�.

��Te por�i ca o ��r�ncu�� f�r� minte. Cele mai multe femei care ajung �n Tar Valon trebuie s� �nve�e luni de zile �nainte s� reu�easc� s� fac� exact ce ai f�cut tu. Po�i ajunge departe. Poate chiar Suprema �nsc�unat�, �ntr-o zi, dac� �nve�i mult �i munce�ti din greu.

��Vrei s� spui�? Egwene scoase un �ip�t de �nc�ntare �i se repezi s� o �mbr��i�eze pe Moiraine. Mul�umesc mult. Rand, ai auzit? O s� fiu Aes Sedai!

13Hot�r�ri �nsemnate

�nainte s� se culce, Moiraine �ngenunche l�ng� fiecare, pe r�nd, �i �i puse m�inile pe capul lor. Lan morm�i c� nu are nevoie �i c� nu ar trebui s� �i iroseasc� puterile, dar nu �ncerc� s� o opreasc�. Egwene era ner�bd�toare, Mat �i Perrin erau f�r� �ndoial� speria�i, dar le era �i team� s� spun� nu. Thom se smuci din m�inile lui Moiraine, dar aceasta �i prinse capul c�runt, arunc�ndu-i o privire care nu l�sa loc de tocmeal�. Menestrelul r�mase �ncruntat c�t timp dura totul. Ea �i z�mbi dispre�uitoare c�nd �i lu� m�inile de pe capul lui. Thom se posomor� �i mai mult, dar ar�ta �nviorat. �i ceilal�i la fel.

Rand se retr�sese �ntr-o firid� din peretele neuniform unde spera s� fie trecut cu vederea. Ochii aproape c�-i se �nchiser� c�nd �i sprijini spatele de �nc�lcitura de crengi, dar se sfor�� s� priveasc� �n jur. κi duse pumnul la gur�, �n�bu�ind un c�scat. Pu�in somn, doar o or� sau dou�, �i o s� se simt� din nou bine. Dar Moiraine nu �l uitase.

Se �nfiora la atingerea rece a degetelor ei pe fa�a lui �i spuse:

��Nu� F�cu ochii mari de uimire. Istovirea i se scurgea din trup ca apa care curge din v�rful unui deal; durerile �i suferin�ele se atenuar�, devenir� ni�te amintiri �ndep�rtate, apoi disp�rur�. Se holb� la ea cu gura deschis�. Moiraine se mul�umi s� z�mbeasc� �i �i lu� m�inile de pe el.

��Gata, spuse �i, v�z�nd-o st�nd acolo, oft�nd de oboseal�, Rand �i aduse aminte c� nu putea face acela�i lucru pentru ea �ns�i. �ntr-adev�r, b�u doar ni�te ceai �i refuz� p�inea �i br�nza pe care-i le oferea Lan, dup� care se cuib�ri l�ng� foc. P�ru s� adoarm� �n clipa �n care se �nf�ur� �n mantie.

To�i ceilal�i, �n afar� de Lan, se culcau pe unde apucau � oriunde izbuteau s� g�seasc� �ndeajuns loc c�t s�-�i �ntind� picioarele, dar Rand nu-�i d�dea seama de ce. Se sim�ea ca �i cum ar fi dormit deja o noapte �ntreag� �ntr-un pat bun. Totu�i, imediat ce se sprijini de peretele de bu�teni, fu biruit de somn. C�nd, o or� mai t�rziu, Lan �l �nghionti ca s� �l trezeasc�, i se p�ru c� se odihnise trei zile �ncheiate.

Str�jerul �i trezi pe to�i, cu excep�ia lui Moiraine, �i impuse tuturor t�cere, ca s� nu o tulbure. Chiar �i a�a, nu le permise s� stea dec�t foarte pu�in �n tihna ad�postului de lemn. �nainte ca soarele s� se �nal�e pe cer, toate urmele �ederii lor acolo fuseser� �terse �i erau cu to�ii �n �a, �ndrept�ndu-se spre nord, spre Baerlon, c�l�rind la pas domol ca s� nu-�i osteneasc� prea mult caii. Ochii lui Moiraine erau �nnegura�i, dar st�tea dreapt� �n �a, sigur� pe ea.

Un strat gros de cea�� nc� mai acoperea r�ul din spatele lor, un zid plumburiu care z�d�rnicea str�daniile soarelui slab de a-l mistui �i care nu l�sa s� se vad� �inutul celor Dou� R�uri. Rand privi peste um�r �n timp ce c�l�rea, sper�nd s� �ntrez�reasc� totu�i ceva, chiar �i �inutul Taren Ferry, p�n� c�nd malul �nv�luit �n p�cl� pieri cu totul.

��N-am crezut niciodat� c� o s� ajung a�a de departe de cas�, vorbi el c�nd, �n cele din urm�, copacii ascunser� �i cea�a, �i r�ul. V� mai aduce�i aminte c�nd Dealul Str�jii ni se p�rea departe? �Nu era dec�t acum dou� zile. Parc� a trecut o ve�nicie de atunci.�

��O s� ne �ntoarcem �ntr-o lun� sau dou�, �opti Perrin, �ncordat. G�nde�te-te numai c�te o s� avem de povestit.

��Nici chiar trolocii nu ne pot urm�ri la nesf�r�it, ad�ug� Mat. Arde-m-ar focul, nu pot. κi �ndrept� spinarea, oft�nd din r�runchi, �i se l�s� greu �n �a, ca �i cum nu ar fi crezut o iot� din ceea ce se spusese p�n� atunci.

��B�rba�i! pufni Egwene. Ave�i parte de aventura la care visa�i �i deja v� g�ndi�i s� v� �ntoarce�i acas�. κi �inea capul drept, dar Rand sesiz� un tremur �n vocea ei, acum c� �inutul celor Dou� R�uri nu se mai z�rea deloc.

Nici Moiraine, nici Lan nu �ncercar� s�-i lini�teasc� �i nu le spuser� c� fire�te c� se vor �ntoarce. �ncerc� s� nu se g�ndeasc� la ce ar putea �nsemna asta. Chiar �i odihnit, era plin de �ndoieli � nu avea nevoie de mai multe. Se coco�� n �a �i �ncepu s� viseze cu ochii deschi�i la cum o s� aib� grij� de oi �mpreun� cu Tam, pe o p�une cu iarb� deas� �i verde, cu cioc�rlii c�nt�nd �n dimine�ile de prim�var�. �i drumul p�n� la Emond�s Field, �i Bel Tine a�a cum se cuvenea, d�n�uind pe Paji�te f�r� alt� grij� dec�t aceea de a nu gre�i pa�ii. Reu�i s� se piard� vreme �ndelungat� �n aceast� reverie.

Drumul p�n� la Baerlon le lu� aproape o s�pt�m�n�. Lan morm�ia c� merg prea �ncet, dar el era cel care stabilea ritmul �i �i obliga pe ceilal�i s�-l p�streze. Cu el �i arm�sarul lui, Mandarb � zicea c� �n Limba Veche �nsemna �T�i�� , nu erau defel cru�a�i. Str�jerul alerga de dou� ori mai repede dec�t ei, galop�nd �n fa�a lor, cu mantia sa �n culori schimb�toare flutur�nd �n v�nt, ca s� cerceteze ce se afl� �nainte sau r�m�n�nd �n urm�, ca s� priveasc� d�rele din spate. �ns� to�i cei care �ncercau s� mearg� ceva mai repede erau r�spl�ti�i cu vorbe t�ioase despre cum ar trebui s� aib� grij� de animale, cuvinte mu�c�toare despre c�t de bine le va fi s� umble pe jos dac� vor ap�rea trolocii. Nici Moiraine nu era cru�at� de limba lui ascu�it� dac� �i l�sa iapa s� iu�easc� pasul. Aldieb era numele iepei; �n Limba Veche, �V�ntuldeapus�, v�ntul care aducea ploile prim�vara.

Cercet�rile Str�jerului nu scoaser� la iveal� nici o dovad� c� ar fi urm�ri�i sau c� ar sta cineva la p�nda. Nu vorbea dec�t cu Moiraine despre ceea ce vedea �i doar cu glas sc�zut, ca s� nu fie auzit de ceilal�i, iar femeia Aes Sedai le spunea ce anume credea de cuviin�� c� trebuie s� �tie. La �nceput, Rand se uita peste um�r la fel de mult ca �i drept �nainte. Nu era singurul. Perrin �i ducea adesea m�na la secure, iar Mat c�l�rea la �nceput cu o s�geat� preg�tit� �n arc. Dar �n spatele lor nu se vedeau nici troloci, nici siluete �nve�m�ntate �n mantii negre, iar pe cer nu se z�rea niciun Draghkar. �ncetul cu �ncetul, Rand �ncepu s� �i spun� c� poate sc�paser� cu adev�rat de primejdie.

Nu erau bine ascun�i, nici m�car acolo unde p�durea era deas�. Iarna era la fel de aprig� la nord de Taren ca �i �n �inutul celor Dou� R�uri. P�lcuri de pini, de brazi �i de arbu�ti, ici �i colo dafini �i c�teva tufe, iar �n rest doar crengi despuiate, de culoare cenu�ie. Nici m�car socul nu avea frunze. Doar ni�te ml�di�e verzi, proasp�t r�s�rite, erau risipite din loc �n loc pe paji�tile cafenii, greu �ncercate de z�pezile din iarna aceea. �i aici cre�teau mai ales urzici ustur�toare, ciulini �n�ep�tori �i cai�i. Pe p�m�ntul gola� mai era �nc� pu�in� z�pad�, c�teva petice �ntunecate �i c�teva troiene sub crengile joase ale copacilor. To�i erau bine �nf�ura�i �n mantii, c�ci lumina slab� a soarelui nu d�dea pic de c�ldur�, iar frigul nop�ii era p�trunz�tor. Nici aici nu zburau mai multe p�s�ri dec�t �n �inutul celor Dou� R�uri, nici m�car corbi.

�ncetineala cu care �naintau nu era deloc tihnit�. Calea Nordului � Rand continua s� �i spun� a�a, de�i b�nuia c� avea un alt nume aici, la nord de Taren � �nc� ducea drept spre miaz�noapte, dar, la st�ruin�ele lui Lan, drumul pe care o apucau ei �erpuia adesea prin p�dure �i nu urma doar c�rarea b�t�torit�. Un sat, o ferm� sau orice alt semn al civiliza�iei �i f�cea s� ocoleasc� mile �ntregi ca s� le evite, de�i acestea erau foarte pu�in numeroase. �n prima zi, �n afar� de existen�a drumului, Rand nu v�zu nici o dovad� c� oamenii c�lcaser� vreodat� �n acea p�dure. Se g�ndi c�, �i de ar fi mers p�n� la poalele Mun�ilor de Negur�, nu ar fi fost a�a de departe de o a�ezare omeneasca ca �n ziua aceea.

Prima ferm� pe care o v�zu � o cas� mare �i un hambar �nchis la culoare, cu acoperi�uri ascu�ite de stuf, un fuior de fum ie�ind pe hornul de piatr� � �l ului.

��Nu e deloc diferit� de cele de acas�, remarc� Perrin, uit�ndu-se cu spr�ncenele �ncruntate la ferma din dep�rtare, care abia se deslu�ea printre copaci. Oamenii treb�luiau prin curte, ne�tiind �nc� de prezen�a c�l�torilor.

��Fire�te c� e diferit�, �l contrazise Mat. Doar c� nu suntem �ndeajuns de aproape c�t s� ne d�m seama.

��i spun c� nu e deloc diferit�, st�rui Perrin.

��Trebuie s� fie. La urma urmei, suntem la nord de Taren.

��Face�i lini�te, am�ndoi, morm�i Lan. Nu vrem s� fim v�zu�i, mai �ine�i minte? Pe aici. Se �ndrept� spre apus, ca s� ocoleasc� ferma printre copaci.

Uit�ndu-se �n urm�, Rand �i d�du dreptate lui Perrin. Ferma sem�na foarte bine cu cele pe care le puteai vedea �n Emond�s Field. Un b�ie�el aducea ap� de la f�nt�n�, iar ni�te copii mai mari aveau grij� de oi �n spatele unui gard de fier. Era p�n� �i o magazie pentru p�strarea tutunului. Dar �i Mat avea dreptate. �Suntem la nord de Taren. Trebuie s� fie altfel.�

�ntotdeauna se opreau c�nd lumina �nc� mai st�ruia pe cer, ca s� aleag� un loc �nclinat pentru scurgere �i la ad�post de v�ntul care rareori st�tea de tot, cel mai adesea doar �i schimba direc�ia. Focul pe care �l f�ceau era mereu mic �i ascuns vederii chiar �i de la c��iva pa�i �i, odat� ceaiul fiert, turnau ap� peste fl�c�ri �i �ngropau c�rbunii.

La primul popas, �nainte de apusul soarelui, Lan �ncepu s� �i �nve�e pe b�ie�i ce s� fac� cu armele pe care le purtau, �ncepu cu arcul. Dup� ce �l v�zu pe Mat �nfig�nd trei s�ge�i �ntr-un ghem de m�rimea unui cap de om de pe trunchiul cr�pat al unui arbust mort, de la o distan�� de o sut� de pa�i, le spuse celorlal�i c� e r�ndul lor. Perrin repet� isprava lui Mat, iar Rand, invoc�nd flac�ra �i h�ul, calmul pustiu care l�sa arcul s� devin� parte din el, sau pe el s� devin� parte din arc, �nfipse cele trei s�ge�i ale sale una l�ng� alta, cu v�rfurile aproape ating�ndu-se. Mat �l b�tu pe um�r, �n semn de laud�.

��Acum, dac� a�i avea cu to�ii arcuri, gr�i Str�jerul sec, apoi �ncepu s� r�njeasc� � �i dac� trolocii s-ar �nvoi s� nu se apropie �ntr-at�t �nc�t s� nu le pute�i folosi� R�njetul �i pieri brusc. S� vedem ce v� pot �nv��a �n caz c� vin at�t de aproape.

�i ar�t� pu�in lui Perrin cum s� se serveasc� de securea cu lam� lat�; s� ridici securea la cineva, sau la ceva, care avea la r�ndul s�u o arm� era cu totul altceva dec�t s� tai lemne sau s� o rote�ti �n joac�. �l puse pe ucenicul fierar s� fac� mai multe exerci�ii, blocheaz�, pareaz�, atac�, apoi f�cu acela�i lucru cu Rand �i cu sabia lui. f�r� salturile nebune�ti �ntr-o parte �i alta �i f�r� loviturile violente pe care �i le imaginase Rand de fiecare dat� c�nd se g�ndise s� o foloseasc�, ci mi�c�ri line, curg�nd dintr-una �ntr-alta, aproape ca un dans.

��Nu e �ndeajuns s� mi�ti sabia, �l pov��ui Lan, de�i unii cred ca e de ajuns. Mintea �ine de ea, �n mare parte. Gole�te-�i mintea, p�storule. Gole�te-o de ur� sau de team�, de orice. Mistuie-le. Asculta�i �i voi, ceilal�i. Pute�i face acela�i lucru cu securea sau cu arcul, cu lancea sau cu ghioaga sau chiar cu m�inile goale.

Rand se uit� �int� la el.

��Flac�ra �i h�ul, �opti el �ntreb�tor. Asta vrei s� spui, nu-i a�a? Tat�l meu mi-a vorbit despre asta.

Str�jerul �i r�spunse cu o privire �n care nu putea citi nimic.

��ine sabia cum �i-am ar�tat, p�storule. �ntr-un ceas nu pot face dintr-un ��ran cu picioarele pline de noroi un maestru s�bier, dar poate c� m�car te pot �mpiedica s�-�i tai singur piciorul.

Rand oft� �i �inu sabia sus, �n fa�a lui, cu ambele m�ini. Moiraine �i privi; chipul ei nu exprima nimic, dar �n seara urm�toare �i spuse lui Lan s� continue lec�iile.

Seara m�ncau �ntotdeauna acela�i lucru ca la pr�nz �i diminea��, p�ine nedospit�, br�nz� �i carne uscat�, doar c� seara aveau ceai fierbinte �n loc de ap�, ca s� le alunece mai lesne pe g�t. Thom �i �nveselea. Lan nu �l l�sa pe Menestrel s� c�nte la harp� sau la fluier � nu era nevoie s� atrag� aten�ia oamenilor locului, spunea Lan �, dar cel pu�in Thom f�cea scamatorii �i spunea pove�ti. Mara �i cei trei regi neghiobi sau una din sutele de pove�ti despre Anla, Sfetnicul cel �n�elept, sau ceva plin de izb�nzi �i aventuri, precum Marele Alai pornit pe urmele cornului, dar �ntotdeauna povestea avea un final fericit, iar eroii se �ntorceau cu bine acas�.

Totu�i, chiar dac� �inutul din jur era lini�tit, chiar dac� dintre copaci nu se ivea niciun troloc, iar dintre nori nu ��nea niciun Draghkar, lui Rand i se p�rea c�, de fiecare c�nd �ncordarea aproape c� disp�rea, reu�eau ei �n�i�i s� o fac� din nou sim�it�.

A�a fu �i �n diminea�a �n care Egwene se trezi �i �ncepu s� �i despleteasc� p�rul. Rand o privea cu coada ochiului �n timp ce �i str�ngea p�tura. �n fiecare sear�, dup� ce focul era stins, to�i se cuib�reau sub p�turi, �n afar� de Egwene �i de Aes Sedai. Cele dou� femei se tr�geau �ntotdeauna la o parte �i vorbeau un ceas sau dou�, �ntorc�ndu-se dup� ce ceilal�i adormiser�. Egwene �i piept�n� p�rul � de o sut� de ori. Num�r� mi�c�rile �n timp ce �l �n�eua pe Noru�, lega desagile �i p�tura �n spatele �eii. Apoi puse pieptenul deoparte, �i trecu p�rul despletit peste um�r �i �i trase gluga peste cap.

Uimit, Rand o �ntreb�:

��Ce faci?

Egwene �i arunc� o c�ut�tur� piezi��, dar nu r�spunse. Era prima dat� �n dou� zile c�nd �i vorbea, �i d�du el seama, din seara pe care o petrecuser� �n ad�postul de pe malul Tarenului, dar nu se opri.

��Toat� via�a ai a�teptat s� ��i por�i p�rul �mpletit �n coad� �i acum renun�i? De ce? Pentru c� ea nu-�i �mplete�te p�rul?

��Femeile Aes Sedai nu-�i �mpletesc p�rul, r�spunse ea simplu. Cel pu�in nu at�ta timp c�t nu vor.

��Dar tu nu e�ti o Aes Sedai. Tu e�ti Egwene al�Vere din Emond�s Field, iar Soborul Femeilor s-ar �nfuria cumplit dac� te-ar vedea a�a.

��Nu e treaba ta ce ar face Soborul Femeilor, Rand al�Thor. �i voi fi Aes Sedai. De �ndat� ce o s� ajung �n Tar Valon.

Rand pufni dispre�uitor.

��De �ndat� ce o s� ajungi �n Tar Valon. De ce? Lumin�, spune-mi de ce. Doar nu te numeri printre Iscoadele Celui �ntunecat.

��Crezi c� Moiraine Sedai este una dintre ele? A�a crezi? Se �ntoarse cu fa�a spre el, cu pumnii �ncle�ta�i, iar lui Rand i se p�ru c� are de g�nd s� �l loveasc�. Dup� ce a salvat satul? Dup� ce l-a salvat pe tat�l t�u?

��Nu �tiu cine este este, dar, oricine ar fi, asta nu spune nimic despre restul femeilor Aes Sedai. Pove�tile�

��Nu mai fi copil, Rand! Uit� pove�tile �i �ncrede-te �n ce-�i spun ochii.

��Am v�zut cu ochii mei cum a scufundat bacul! Po�i t�g�dui asta? Odat� ce-�i intr� o idee �n cap, nimeni nu �i-o mai poate scoate, chiar dac� ��i arat� c� de fapt te lup�i cu morile de v�nt. Dac� n-ai fi a�a o toant�, �i-ai da seama!

��Toant�, da? S�-�i spun eu vreo dou� vorbe, Rand al�Thor! E�ti cel mai �nd�r�tnic, cel mai n�t�r�u�!

��ncerca�i s� trezi�i pe toat� lumea la zece mile �n jur? �ntreb� Str�jerul.

St�nd acolo cu gura deschis�, �ncerc�nd s� strecoare �i el o vorb�, Rand �i d�du brusc seama c� �ipase. Am�ndoi �ipaser�.

Egwene se f�cu stacojie p�n� �n albul ochilor, se �ntoarse �i plec� bodog�nind un �B�rba�ii �tia!� care �i p�rea adresat �i Str�jerului, nu numai lui.

Rand privi cu b�gare de seam� �n jurul taberei. Toat� lumea se uita la el, nu doar Str�jerul. Mat �i Perrin, cu chipurile palide. Thom, �ncordat de parc� urma s� o rup� la fug� sau s� se lupte cu cineva. Moiraine. Pe chipul femeii Aes Sedai nu se citea nimic, dar ochii ei p�reau s� �i sfredeleasc� �easta. �ncerc� disperat s� �i aduc� aminte exact ce spusese despre femeile Aes Sedai �i despre Iscoadele Celui �ntunecat.

��E timpul s� plec�m, hot�r� Moiraine.

Se �ntoarse spre Aldieb, iar Rand se �nfior�, ca �i cum ar fi sc�pat dintr-o capcan�. Se �ntreb� dac� sc�pase cu adev�rat.

Dou� seri mai t�rziu, c�nd focul ardea mocnit, Mat �i linse ultimele f�r�me de br�nz� de pe degete �i rosti:

��tii, cred c� nu mai sunt pe urmele noastre.

Lan era undeva �n noapte, arunc�nd o ultim� privire �n jur, Moiraine �i Egwene se tr�seser� deoparte ca s� vorbeasc�. Thom mo��ia tr�g�nd din pip�, iar cei tineri se bucurau singuri de foc.

Perrin, care r�scolea lene� c�rbunii, r�spunse.

��Dac� nu mai sunt pe urmele noastre, atunci de ce Lan cerceteaz� �n continuare?

Aproape adormit, Rand se �ntoarse pe partea cealalt�, cu spatele la foc.

��I-am pierdut de la Taren Ferry.

Mat se �ntinse pe spate, cu m�inile �mpreunate la ceaf�, uit�ndu-se la cerul luminat de lun�.

��Dac� au fost vreodat� cu adev�rat pe urmele noastre.

��Crezi c� Draghkarul ne urm�rea pentru c� �i pl�cea de noi? �ntreba Perrin.

��Eu zic c� mai bine nu ne-am mai face griji din pricina trolocilor �i a celorlal�i, continu� Mat ca �i cum Perrin nu ar fi spus nimic, �i am �ncepe s� ne g�ndim c� vedem lumea. Am ajuns �n locul de unde vin pove�tile. Cum crede�i c� arat� un ora� adev�rat?

��Mergem la Baerlon, morm�i Rand somnoros, dar Mat pufni dispre�uitor.

��E bine �i la Baerlon, dar am v�zut harta cea veche pe care o are jup�n al�Vere. Dac� am coti spre miaz�zi, am ajunge la Caemlyn, iar drumul duce direct la Illian, ba chiar mai departe.

��i ce are Illian a�a de nemaipomenit? �ntreb� Perrin, c�sc�nd.

��n primul r�nd, r�spunse Mat, nu e plin de Aes Se�

Se l�s� t�cerea, iar Rand se trezi brusc. Moiraine se �ntorsese mai devreme. Era �i Egwene cu ea, dar privirile lor erau a�intite asupra femeii Aes Sedai, care st�tea �n picioare la marginea cercului de lumin� pe care �l arunca focul. Mat r�mase culcat, cu gura �nc� deschis�, uit�ndu-se �int� la ea. Ochii lui Moiraine reflectau lumina ca ni�te pietre netede �i �ntunecate. Rand se pomeni �ntreb�ndu-se de c�t timp st�tea acolo.

��Fl�c�ii doar� �ncepu Thom, dar Moiraine �l �ntrerupse.

��C�teva zile de r�gaz �i sunte�i gata s� renun�a�i. Vocea ei calm�, domoal� contrasta puternic cu ochii s�i. O zi sau dou� de lini�te �i a�i uitat deja de Noaptea Iernii.

��Nu am uitat, r�spunse Perrin. Doar c�

Tot f�r� s� ridice glasul, Moiraine �l lu� ca �i pe Menestrel.

��A�a g�ndi�i to�i? Sunte�i to�i gata s� fugi�i la Illian �i s� uita�i de troloci, de Jumate-Oameni �i de Draghkar? κi plimb� privirea de la unul la altul � str�lucirea aceea ca de piatr� care contrasta cu tonul firesc al vocii �l nelini�tea pe Rand � dar nu d�du nim�nui nici o �ans� s� vorbeasc�. Cel �ntunecat este pe urmele voastre, ale unuia dintre voi sau ale tustreilor �i, dac� v� las s� v� duce�i unde vre�i, va pune m�na pe voi. M� �mpotrivesc la tot ce vrea Cel �ntunecat, a�a c� asculta�i �i nu v� �ndoi�i de adev�rul a ceea ce spun. O s� v� distrug cu m�na mea �nainte s� �l las pe Cel �ntunecat s� v� prind�.

Vocea ei, at�t de monoton�, fu cea care �l convinse pe Rand. Femeia Aes Sedai va face �ntocmai ce spusese, dac� va crede c� e necesar. Adormi greu �n noaptea aceea, �i nu fu singurul. Nici Menestrelul nu �ncepu s� sfor�ie dec�t t�rziu, mult dup� ce se stinseser� �i ultimii c�rbuni. De data asta, Moiraine nu �i ajut�.

Discu�iile din fiecare noapte dintre Egwene �i Aes Sedai erau o suferin�� pentru Rand. De fiecare dat� c�nd se pierdeau �n �ntuneric, departe de ceilal�i, ca s� nu fie auzite, se �ntreba ce �i spun, ce fac. Ce �i f�cea femeia Aes Sedai lui Egwene?

�ntr-o noapte, a�tept� p�n� c�nd to�i oamenii se culcar�, iar sfor�itul lui Thom se auzea ca un fier�str�u mu�c�nd din trunchiul unui stejar. Apoi se strecur� afar� din tab�r�, �nf�ur�ndu-se �n p�tur�. Folosindu-se de toat� �ndem�narea dob�ndit� pe vremea c�nd v�na iepuri, se mi�c� odat� cu umbrele aruncate de lun� p�n� c�nd reu�i s� se ghemuiasc� la r�d�cina unui arbust �nalt, cu frunze late �i v�njoase, �ndeajuns de aproape ca s� le aud� pe Moiraine �i pe Egwene, care st�teau pe un bu�tean la lumina unui mic felinar.

��ntreab�, spunea Moiraine, �i, dac� ��i pot spune acum, o s�-�i r�spund. �n�elege c� sunt multe lucruri pentru care nu e�ti �nc� preg�tit�, lucruri pe care nu le po�i �nv��a �nainte s� fi �nv��at altele, care la r�ndul lor cer s� �nve�i multe altele �nainte. Dar �ntreab� ce dore�ti s� �tii.

��Cele Cinci Puteri, rosti Egwene �nceti�or. P�m�ntul, V�ntul, Focul, Apa �i Spiritul. Mi se pare c� nu e drept ca b�rba�ii s� fi fost cei mai puternici st�p�nitori ai P�m�ntului �i ai Focului. De ce trebuia ca ei s� aib� cele mai de temut Puteri?

Moiraine r�se.

��Asta crezi, copila mea? E vreo st�nc� at�t de tare �nc�t v�ntul �i apa s� nu o distrug�, e vreun foc at�t de puternic �nc�t apa s� nu-l �n�bu�e sau v�ntul s� nu-l sting�?

Egwene t�cu o vreme, scormonind cu degetele de la picioare �n p�m�nt.

��Ei� ei au fost cei care� care au �ncercat s� �i elibereze pe Cel �ntunecat �i pe R�t�ci�i, nu-i a�a? B�rba�ii Aes Sedai. R�sufl� ad�nc �i continu�, mai repede. Femeile nu au luat parte la asta. B�rba�ii sunt cei care au fost atin�i de nebunie �i au fr�nt lumea.

��i-e team�, r�spunse Moiraine �ncruntat�. Dac� ai fi r�mas �n Emond�s Field, ai fi devenit Me�tereas� mai t�rziu. Asta era planul lui Nynaeve, nu-i a�a? Sau ai fi f�cut parte din Soborul Femeilor �i te-ai fi ocupat de treburile din Emond�s Field �n timp ce b�rba�ii din Sfatul Satului ar fi crezut c� fac ei acest lucru. Dar tu ai f�cut ceea ce era de ne�nchipuit. Ai plecat din Emond�s Field, din �inutul celor Dou� R�uri, �n c�utare de aventur�. Ai vrut s� faci asta, dar �n acela�i timp �i-e team�. �i refuzi cu �nc�p��nare s� te la�i biruit� de fric�. Altfel nu m-ai fi �ntrebat cum poate deveni cineva Aes Sedai. Altminteri nu te-ai fi lep�dat de toate obiceiurile �i r�nduielile.

��Nu, protest� Egwene. Nu mi-e team�. Vreau s� devin �i eu Aes Sedai.

��Ar fi fost mai bine s�-�i fie fric�, dar sper c� n-o s�-�i schimbi p�rerea. Pu�ine femei mai sunt ast�zi �nzestrate pentru o astfel de ini�iere �i �nc� �i mai pu�ine vor s� o fac�. Moiraine vorbea ca �i cum ar fi �nceput s� g�ndeasc� acum cu voce tare. Cu siguran�� n-au fost niciodat� dou� �n acela�i sat. S�ngele vechi este �ntr-adev�r �nc� puternic �n �inutul celor Dou� R�uri.

Rand se foi �n umbr�. O r�muric� �i trosni sub picioare, �nghe��, �ncepu s� transpire �i �i �inu r�suflarea, dar niciuna dintre femei nu se uit� �n jur.

��Dou�? exclam� Egwene. Cine mai e? Kari? Kari Thane? Lara Ayellan?

Moiraine plesc�i din buze, exasperat�, apoi spuse cu asprime:

��Uit� c� am zis a�a ceva. M� tem c� ea o va lua pe alt drum. �ngrije�te-te de tine. Calea pe care ai ales-o nu e deloc u�oar�.

��Nu o s� fac cale �ntoars�, zise Egwene.

��Cum vrei. Dar tot vrei s� fii lini�tit�, iar eu nu te pot ajuta, nu a�a cum ai vrea.

��Nu �n�eleg.

��Tu vrei s� �tii c� femeile Aes Sedai sunt bune �i pure, c� b�rba�ii cei cumpli�i din legende au provocat Fr�ngerea Lumii, nu femeile. Da, b�rba�ii au fost vinova�i, dar nu erau mai necru��tori dec�t al�ii. Erau atin�i de nebunie, nu tic�lo�i. Femeile Aes Sedai pe care le vei �nt�lni �n Tar Valon sunt fiin�e omene�ti, la fel ca orice alte femei, doar puterea cu care suntem �nzestrate ne face diferite. Sunt curajoase �i fricoase, voinice �i slabe, bl�nde �i crude, apropiate �i reci. Dac� devii Aes Sedai, firea ta nu se schimb�.

Egwene r�sufl� ad�nc.

��Cred c� de asta mi-era team�, c� o s� fiu schimbat� de Putere. Mi-era team� �i de troloci. �i de Pierit. �i� Moiraine Sedai, �n numele Luminii, de ce au venit trolocii �n Emond�s Field?

Moiraine �i roti capul �i privi �int� la locul unde se ascundea Rand. Nu mai �ndr�zni s� r�sufle; privirea ei era la fel de ne�ndur�toare ca atunci c�nd �i amenin�ase �i i se p�rea c� putea p�trunde prin ramurile groase ale copacului. �Lumin�, ce o s� fac� dac� m� prinde ascult�nd?�

�ncerc� s� se dea �napoi, s� se piard� �n umbrele mai �ntunecate. κi �inea privirea a�intit� asupra femeilor �i se �mpiedic� de o r�d�cin�; de-abia izbuti s� �i recapete echilibrul �i s� nu se rostogoleasc� �n tufi�urile uscate, unde trosnetul ca de artificii al crengilor l-ar fi dat de gol. G�f�ind, se �ndep�rt� anevoie, �n patru labe, reu�ind s� nu scoat� niciun zgomot, mai mult din �nt�mplare dec�t pentru c� ar fi f�cut ceva. Inima �i b�tea at�t de puternic, �nc�t credea c� o s�-i tr�deze prezen�a. �Neghiobule! S� tragi cu urechea la ce spune o Aes Sedai!�

Ajung�nd �napoi la locul unde dormeau ceilal�i, izbuti s� se strecoare �n t�cere printre ei. Lan se mi�c� atunci c�nd se �ntinse pe jos �i �i trase p�tur� pe el, dar se culc� din nou, oft�nd. Se �ntorsese doar pe partea cealalt� �n somn. Rand r�sufl� u�urat.

C�teva clipe mai t�rziu, Moiraine se ivi din noapte �i se opri �ntr-un loc de unde putea cerceta siluetele adormite. Lumina lunii urzea o aureol� �n jurul ei. Rand �nchise ochii �i respir� regulat, r�m�n�nd �n acela�i timp cu urechile ciulite �n caz c� pa�ii s-ar fi apropiat. Dar nu se �nt�mpl� nimic. C�nd deschise din nou ochii, Moiraine plecase.

C�nd, �n cele din urm�, adormi, somnul �i fu agitat �i plin de vise �n care to�i b�rba�ii din Emond�s Field pretindeau c� sunt Dragonul Ren�scut, iar toate femeile aveau �n p�r pietre albastre, precum cea pe care o purta Moiraine; se trezi asudat. Nu mai �ncerc� niciodat� s� trag� cu urechea la ce vorbeau Moiraine �i Egwene.

�n cea de a �asea zi, renun�ar� la pasul domol �i iu�ir� ritmul. Soarele f�r� c�ldur� se strecura �nceti�or spre v�rfurile copacilor, �n timp ce o m�n� de nori sub�iri pluteau spre miaz�noapte. V�ntul izbucni c�teva clipe �n rafale, iar Rand �i str�nse mantia �n jurul umerilor, morm�ind ceva �n barb�. Se �ntreb� dac� vor mai ajunge vreodat� la Baerlon. Dac� judeca dup� distan�a pe care o str�b�tuser�, era mai mult dec�t suficient ca s� ajung� de la Taren Ferry la R�ul Alb, dar, de fiecare dat� c�nd era �ntrebat, Lan spunea c� e doar o c�l�torie scurt�, care de-abia dac� merita acest nume. Rand nu mai �n�elegea nimic.

Lan se ivi �n fa�a lor �ntorc�ndu-se din p�dure, de la una din cercet�rile sale. Smuci de h��uri �i i se al�tur� lui Moiraine, cu capul aplecat spre ea.

Rand f�cu o str�mb�tur�, dar nu puse nici o �ntrebare. Lan refuza pur �i simplu s� bage �n seam� astfel de �ntreb�ri.

Dintre ceilal�i, doar Egwene p�ru c� remarc� �ntoarcerea lui Lan, a�a de obi�nui�i erau acum cu toate astea, dar �i ea se �inu deoparte. Era adev�rat c� Moiraine Sedai �ncepuse s� se poarte ca �i cum Egwene ar fi fost r�spunz�toare de cei din Emond�s Field, dar asta nu �nsemna c� avea dreptul s� �i cear� Str�jerului s� spun� ce v�zuse. Perrin ducea arcul lui Mat, �nv�luit �n acea t�cere �ng�ndurat� care p�rea a pune din ce �n ce mai mult st�p�nire pe ei pe m�sur� ce se �ndep�rtau de �inutul celor Dou� R�uri. Mersul lin al cailor �i �ng�duia lui Mat s� �ncerce s� jongleze cu trei pietricele sub privirea vigilent� a lui Thom Merrilin. Menestrelul le d�duse lec�ii �n fiecare sear�, ca �i Lan.

Lan ispr�vi ce avea de spus lui Moiraine, �i ea se �ntoarse �n �a ca s� se uite la cei din spate. Rand �ncerc� s� nu se crispeze c�nd �l cercet� cu privirea. Ochii ei z�boviser� oare asupra lui pu�in mai mult dec�t asupra celorlal�i? Avea sentimentul nelini�titor c� Moiraine �tia cine ascultase �n �ntuneric �n noaptea aceea.

��Hei, Rand, strig� Mat, pot s� jonglez cu patru! Rand �i f�cu semn cu m�na, dar f�r� s� se �ntoarc�. �i-am spus c� o s� ajung la patru �naintea ta. Uite!

Ajunseser� �n v�rful unui mic deal �i la picioarele lor, la nici o mil�, printre copacii goi �i umbrele lungi ale serii, se �ntindea Baerlon. Rand deschise gura, �ncerc�nd s� z�mbeasc� �i s� se uite cu gura c�scat� �n acela�i timp.

Un zid din bu�teni, de aproape dou�zeci de picioare �n�l�ime, �nconjura ora�ul �i, din loc �n loc, pe toat� lungimea lui, erau turnuri de paz�, tot din lemn. �n interiorul zidurilor, acoperi�uri de ardezie �i de �igl� sc�nteiau �n lumina soarelui care apunea, iar rotocoale de fum se ridicau din co�uri. Sute de hornuri. Nu se vedea niciun acoperi� de stuf. Doua drumuri late porneau din ora�, unul spre r�s�rit, cel�lalt spre apus, �i pe fiecare dintre ele erau cel pu�in zece c�ru�e cu coviltir �i de dou� ori mai multe care trase de boi ce se �ndreptau greoi spre por�ile ora�ului. Fermele erau �mpr�tiate �n tot ora�ul, mai numeroase la miaz�noapte, �n timp ce numai c�teva se i�eau pe ici, pe colo �n p�durea de la miaz�zi, dar, dac� ar fi fost dup� Rand, ar fi putut s� nu existe deloc. �E mai mare dec�t Emond�s Field, �i Dealul Str�jii, �i Deven Ride la un loc! �i poate �i dec�t Taren Ferry.�

��Deci a�a arat� un ora�, murmur� Mat, aplec�ndu-se peste g�tul calului ca s� vad� mai bine.

Perrin nu f�cu dec�t s� scuture din cap.

��Cum se poate s� tr�iasc� at��ia oameni �ntr-un singur loc?

Egwene se mul�umi s� priveasc�. Thom Merrilin se uit� la Mat, apoi d�du ochii peste cap �i pufni nemul�umit.

��Ora�! zise el dispre�uitor.

��i tu, Rand? �ntreba Moiraine. Ce crezi, acum c� vezi Baerlonul pentru prima oar�?

��Cred c� e foarte departe de cas�, gr�i el �nceti�or, iar Mat scoase un hohot de r�s ascu�it.

��Trebuie s� mergem �i mai departe, continua Moiraine. Mult mai departe. Dar nu ave�i de ales, dac� nu vre�i s� fugi�i, s� v� ascunde�i �i s� fugi�i din nou tot restul vie�ii. �i scurte v-ar fi vie�ile. Trebuie s� v� aduce�i aminte de asta c�nd drumul vi se pare greu. Nu ave�i de ales.

Rand schimb� o privire cu Mat �i cu Perrin. Judec�nd dup� chipurile lor, se g�ndeau la acela�i lucru ca el. Cum putea s� le mai vorbeasc� despre alegere dup� tot ce le spusese �nainte? �Aes Sedai a ales �n locul nostru.�

Moiraine vorbi mai departe ca �i cum nu �i-ar fi dat seama ce g�ndesc.

��Aici �ncep din nou primejdiile. Fi�i aten�i la ce spune�i �ntre aceste ziduri. �i mai ales nu aduce�i vorba de troloci, Jumate-Oameni sau altele asemenea. Nu trebuie nici m�car s� v� g�ndi�i la Cel �ntunecat. Sunt mul�i �n Baerlon c�rora femeile Aes Sedai le plac chiar mai pu�in dec�t celor din Emond�s Field �i s-ar putea s� fie �i Iscoade ale Celui �ntunecat pe aici.

Egwene c�sc� gura de uimire, iar Perrin morm�i ceva. Mat se albi la fa��, dar Moiraine continu� nep�s�toare:

��Trebuie s� trecem c�t mai neobserva�i.

Lan �i schimb� mantia �n nuan�e de cenu�iu �i verde cu una de un cafeniu �nchis, mai pu�in b�t�toare la ochi, de�i dintr-o stof� fin� �i bine croit�. κi v�r� mantia �n culori schimb�toare �ntr-o desag�.

��Aici avem alte nume, �i anun�� Moiraine. Eu sunt cunoscut� sub numele de Alys, iar Lan, drept Andra. S� nu uita�i asta. Bine. Haide�i s� intr�m �n ora� �nainte de c�derea nop�ii. Por�ile Baerlonului sunt �nchise de la apusul soarelui p�n� �n zori.

Lan �i conduse p�n� la poalele dealului �i apoi prin p�dure, spre zidul de lemn. Drumul trecea pe l�ng� c�teva ferme � niciuna nu era prea aproape �i niciunul dintre oamenii care �i terminau treburile pe l�ng� cas� nu p�ru s� �i observe pe c�l�torii care ajunser� la por�ile grele de lemn �nchise cu drugi de fier negru. Erau ferecate, cu toate c� soarele nu apusese �nc�.

Lan se apropie de zid �i trase de o funie tocit� care at�rna l�ng� por�i. De partea cealalt� a zidului se auzi un dang�t de clopot. Deodat�, de sub o tichie ponosit� de p�nz� se ivi un chip zb�rcit, care se uit� iscoditor �n jos de pe partea cealalt� a zidului, privindu-i m�nios printre v�rfurile retezate a doi bu�teni, de undeva de deasupra capetelor lor.

��Hei, ce-i asta? E prea t�rziu ca s� deschid poarta. Prea t�rziu, am spus. Duce�i-v� la poarta Whitebridge dac� vre�i s�

Iapa lui Moiraine f�cu vreo c��iva pa�i �ntr-o parte, a�a c� b�rbatul de pe zid o vedea acum deslu�it. Dintr-odat�, zb�rciturile de pe fa�� luar� forma unui z�mbet �tirb �i omul p�ru s� �ov�ie � nu �tia dac� s� vorbeasc� sau s� �i fac� datoria.

��Nu �tiam c� dumneata e�ti, jup�neas�. A�tepta�i. Cobor imediat. A�tepta�i numai pu�in. Vin. Vin.

Capul nu se mai z�ri, dar Rand �i auzea �nc� strig�tele �n�bu�ite prin care le spunea s� stea pe loc, c� vine. Sc�r��ind din toate balamalele, ca �i cum nu mai fusese folosita de mult� vreme, poarta din dreapta se deschise �nceti�or �nspre afar�.

Nu de tot �ns�, ci doar c�t s� poat� trece un cal; paznicul �i v�r� capul prin cr�p�tur�, le arunc� iar un z�mbet �tirb �i se d�du din drum. Moiraine intr� dup� Lan, cu Egwene �n spatele ei.

Rand �l m�n� pe Noru� �n urma Belei �i se trezi pe o strad� �ngust� cu garduri mari de lemn �i acareturi �nalte, f�r� ferestre, cu por�ile z�vor�te. Moiraine �i Lan desc�lecaser� deja �i vorbeau cu paznicul cu fa�a smochinit�, a�a c� Rand cobor� �i el de pe cal. Omule�ul, �mbr�cat �ntr-o mantie �i un surtuc pline de c�rpituri, �i mototolea tichia �n m�n� �i d�dea din cap c�nd vorbea. �i privi cercet�tor pe cei care desc�lecau �n spatele lui Lan �i al lui Moiraine �i cl�tin� din cap.

��Oameni din �inutul de Jos. R�nji. Ce faci, jup�neasa Alys, ai �nceput s� aduni oameni din �inutul de Jos cu f�n �n p�r? �l m�sur� apoi cu privirea �i pe Thom Merrilin. Tu nu e�ti p�stor. Mi-aduc aminte c� �i-am dat drumul �n�untru acum c�teva zile. Da, da, a�a e. Ei, Menestrelule, nu prea le-au pl�cut scamatoriile tale pe acolo, nu-i a�a?

��Sper c� ai �inut minte s� ui�i c� ne-ai l�sat s� trecem pe aici, jup�n Avin, gr�i Lan, v�r�nd o moned� �n m�na liber� a paznicului. �i c� ne-ai l�sat s� intr�m din nou.

��Nu e nevoie, jup�n Andra. Nu e nevoie. Mi-a�i dat destul c�nd a�i plecat. Destul. Cu toate acestea, Avin f�cu banul s� dispar�, cu tot at�ta iscusin�� ca un Menestrel. N-am spus nim�nui, �i nici n-o s� spun. Mai ales nu Mantiilor Albe, termin� el, �ncruntat.

κi �uguie buzele ca s� scuipe, apoi �i arunc� o privire lui Moiraine �i se mul�umi s� �nghit� �n sec. Rand clipi, dar nu spuse nimic. �i ceilal�i f�cur� la fel, de�i pentru Mat nu fu prea u�or. �Copiii Luminii�, �i spuse Rand g�nditor. �n pove�tile pe care le spuneau negu��torii ambulan�i, marii negu��tori �i g�rzile lor, Copiii Luminii erau privi�i fie cu admira�ie, fie cu ur�, dar un lucru era sigur: ace�tia le urau pe Aes Sedai la fel de mult ca pe Iscoadele Celui �ntunecat. Se �ntreb� dac� asta nu �nsemna necazuri �i mai mari.

��Copiii Luminii sunt �n Baerlon? �l trase Lan de limb�.

��De bun� seama. Paznicul �i b�l�b�ni capul. Dac�-mi aduc bine aminte, au sosit chiar �n ziua �n care a�i plecat. Pe aici nimeni nu-i sufer�. Dar, fire�te, cei mai mul�i nu �ndr�znesc s� spun� asta.

��Au zis de ce au venit? �ntreba Moiraine �ncordat�.

��De ce au venit, jup�neas�? Avin era at�t de uimit, �nc�t uit� s� scuture din cap. Sigur c� au zis de ce� Ah, am uitat. A�i fost �n �inutul de Jos. Fire�te c� n-a�i auzit dec�t beh�itul oilor. Zic c� au venit din pricina celor ce se �nt�mpl� �n Ghealdan. Dragonul � m� rog, �la care �i spune Dragonul. Spun c� face numai rele � �i se prea poate ca a�a s� fie � �i c� au venit s� �l pun� cu botul pe labe. Numai c� el e �n Ghealdan, nu aici. Eu cred c� spun asta doar ca s� par� c� au de ce s�-�i bage nasul �n treburile oamenilor. Deja am v�zut Col�ul Dragonului pe ni�te por�i.

De data asta chiar scuip�.

��A�i avut multe necazuri din pricina lor? �ntreb� Lan, iar Avin cl�tin� cu t�rie din cap.

��Cred c-ar fi vrut, dar Guvernatorul nu are deloc �ncredere �n ei. Se �mpotrive�te s�-i lase s� intre mai mul�i de zece odat�; �i ce-i �nfurie chestia asta! Am auzit c� restul au o tab�r� pu�in mai la miaz�noapte. Pun prinsoare c� fermierii le tot dau t�rcoale. Cei care intr� �n ora� se f��ie de colo p�n� colo �n mantiile alea lungi ale lor �i se uit� �ng�mfa�i la oamenii cinsti�i. P�i�i �n Lumina, le zic, �i e ordin. De c�teva ori aproape c� s-au luat la b�taie cu minerii, c�ru�a�ii, topitorii �i �ilal�i, chiar �i cu Straja, dar Guvernatorul vrea s� fie lini�te, �i p�n� acum a�a a fost. Dac� vor s� nimiceasc� r�ul, m� �ntreb de ce nu se duc �n Saldaea. Am auzit c� au necazuri pe acolo. Ori de ce nu �n Ghealdan? Oamenii spun c� a fost o lupt� mare acolo. Mare de tot.

Moiraine trase u�or aer �n piept.

��Am auzit c� spre Ghealdan se �ndreptau ni�te femei Aes Sedai.

��Da, a�a e, jup�neas�. Capul lui Avin �ncepu din nou s� se b�l�b�ne. S-au dus �n Ghealdan �i din pricina asta a �nceput lupta, sau cel pu�in a�a am auzit. Oamenii zic c� unele dintre Aes Sedai au murit. Poate c� au murit toate. �tiu c� unii nu �in cu femeile Aes Sedai, dar eu m� �ntreb, cine altcineva poate opri Dragonul fals? Ei? �i neghiobii �tia afurisi�i care cred c� pot s� fie ei b�rba�i Aes Sedai sau ceva de felul �sta. Ce ne facem cu ei? Sunt �i unii care spun � nu Mantiile Albe, de bun� seam�, �i nici eu, al�ii � c� poate �sta e �ntr-adev�r Dragonul Ren�scut. Aud c� poate face tot soiul de lucruri. Se serve�te de Puterea Suprem�. Sunt mii care �l urmeaz�.

��Nu fi nerod, se r�sti Lan la el, iar chipul lui Avin c�p�t� o min� jignit�.

��Spun ce am auzit �i eu, bine? Doar ce am auzit, jup�ne Andra. Unii spun c� �i trimite o�tirile spre r�s�rit �i miaz�zi, spre Tear. Vocea �i deveni grav�. Cic� le ar spune Semin�ia Dragonului.

��Numele nu �nseamn� mare lucru, r�spunse Moiraine calm. Dac� o nelini�tise ceva din ceea ce auzise, nu l�sa s� se vad� nimic. Nimic nu te �mpiedic� s�-�i nume�ti propriul cat�r Semin�ia Dragonului, dac� ai chef.

��Nu prea cred, jup�neas�. Avin r�se �nfundat. Nu �i dac� Mantiile Albe sunt prin preajm�. �i socotesc c� nici altora nu le-ar prea pl�cea un nume ca �sta. �n�eleg eu ce vrei s� spui, jup�neas�, dar nu� Nu cat�rul meu.

��O hot�r�re �n�eleapt�, ne�ndoielnic, rosti Moiraine. Acum e vremea s� plec�m.

��i s� nu-�i faci griji, jup�neas�, striga Avin, cl�tin�nd din cap, n-am v�zut pe nimeni.

Se repezi spre poart� �i �ncepu s� o smuceasc� �nspre el ca s� o �nchid� la loc.

��N-am v�zut pe nimeni, n-am v�zut nimic.

Poarta se �nchise cu o bufnitur�, �i Avin cobor� drugul de fier cu o funie.

��De fapt, jup�neas�, poarta asta n-a mai fost deschis� de c�teva zile.

��S� te scalde Lumina, Avin, grai Moiraine.

Apoi trecu �n frunte; ceilal�i o urmar� �i se �ndep�rtar� �ncet de poart�. Rand se uit� o dat� �n spate �i �l v�zu pe Avin st�nd �nc� �n fa�a por�ii. P�rea c� lustruie�te un ban cu poalele mantiei �i r�de �nfundat.

Drumul �i purt� pe uli�e de p�m�nt b�t�torit pe care de-abia dac� ar fi �nc�put doua c�ru�e, f�r� oameni, pe marginea c�rora se ridicau acareturi �i, din c�nd �n c�nd, garduri �nalte de lemn. Rand merse o vreme l�ng� Menestrel.

��Thom, ce era toat� povestea aia despre Tear �i Semin�ia Dragonului? Tear este un ora� �ndep�rtat, l�ng� Marea Furtunilor, nu-i a�a?

��Ciclul Karaethonului, r�spunse Thom t�ios.

Rand clipi. Profe�iile Dragonului.

��Nimeni nu spune� pove�tile astea �n �inutul celor Dou� R�uri. �n orice caz, nu �n Emond�s Field. Me�tereasa i-ar jupui de vii pe cei care ar �ndr�zni s� fac� una ca asta.

��Nu m-ar mira din partea ei, gl�sui Thom sec.

�i arunc� o privire lui Moiraine, care era �n fa��, l�ng� Lan, v�zu c� nu-l poate auzi �i continu�.

��Tear este cel mai mare port de la Marea Furtunilor, iar St�nca din Tear este fort�rea�a care p�ze�te intrarea �n port. Se spune c� St�nca a fost prima fort�rea�� n�l�at� dup� Fr�ngerea Lumii �i c� nu a fost niciodat� cucerit�, de�i nenum�rate armate au �ncercat s� o ia �n st�p�nire. Una dintre Profe�ii spune c� St�nca din Tear nu va c�dea dec�t atunci c�nd Semin�ia Dragonului va ajunge acolo. Alta spune c� St�nca nu va putea fi cucerit� dec�t atunci c�nd Sabia-Care-Nu-Poate-Fi-Atins� se va afla �n m�na Dragonului. Thom z�mbi silit. Dac� St�nca este dobor�t�, va fi semn c�, �ntr-adev�r, Dragonul a ren�scut. Fie ca St�nca s� r�m�n� �n picioare p�n� c�nd eu voi ajunge ��r�n�.

��Sabia-Care-Nu-Poate-Fi-Atins�?

��A�a se spune. Nu �tiu dac� e vorba chiar despre o sabie. Dar, orice ar fi, se afl� �n Inima St�ncii, citadela din mijlocul fort�re�ei. �n afar� de �nal�ii Seniori din Tear, nimeni altcineva nu poate p�trunde acolo, iar ei nu vorbesc niciodat� despre ceea ce se afl� �n�untru. Cel pu�in nu cu menestrelii.

Rand se �ncrunt�.

��St�nca nu poate fi dobor�t� p�n� c�nd Dragonul nu are sabia, dar cum se poate s� o aib� f�r� ca St�nca s� fi c�zut deja? Se crede cumva c� Dragonul trebuie s� fie unul dintre �nal�ii Seniori din Tear?

��Nu prea cred, r�spunse Menestrelul sec. Cei din Tear ur�sc tot ce are de-a face cu Puterea, mai mult chiar dec�t cei din Amador, iar Amador este cetatea Copiilor Luminii.

��Atunci cum se poate �mplini Profe�ia? �ntreba Rand. A� vrea eu ca Dragonul s� nu renasc� niciodat�, dar o profe�ie care nu se poate �mplini nu are nici o noim�. Pare o poveste menita s�-i fac� pe oameni s� cread� c� Dragonul nu va rena�te niciodat�. A�a e?

��Pui prea multe �ntreb�ri, b�iete, morm�i Thom. O profe�ie care s-ar �mplini cu u�urin�� n-ar valora nici ea mare lucru, nu-i a�a? Pe nea�teptate vocea i se �nvior�. Ei, am ajuns. Nu �tiu unde, dar am ajuns.

Lan se oprise l�ng� un gard de lemn c�t un stat de om, care sem�na cu toate celelalte pe l�ng� care trecuser�. �ncerca s� �i strecoare lama pumnalului printre dou� sc�nduri. Deodat� scoase un morm�it satisf�cut, trase �i o bucat� din gard ie�i �n afar� ca o poart�. De fapt, era o poart� adev�rat�, �i d�du Rand seama, doar c� era f�cut� s� se deschid� numai din partea cealalt�. Se vedea dup� z�vorul de metal pe care Lan �l ridicase cu pumnalul.

Moiraine intr� numaidec�t, tr�g�nd-o pe Aldieb dup� ea. Lan �i zori pe ceilal�i s� o urmeze �i intr� �i el ultimul, �nchiz�nd poarta dup� el.

De partea cealalt� a gardului, Rand se trezi �n curtea din spate a unui han. Dinspre buc�t�rie se auzea zarv� �i z�ng�nit de str�chini, dar ceea ce �l uimi fu m�rimea hanului: era de dou� ori mai mare dec�t hanul Izvorul de Vin �i, �n plus, avea patru caturi. Mai mult de jum�tate dintre ferestre erau luminate acum, c�nd se l�sa �ntunericul. �l uimea acest ora� care ad�postea at��ia str�ini.

De abia intraser� �n curte, c�nd trei b�rba�i cu �or�uri din p�nz� groas� �i murdar� ap�rur� �n poarta mare �i boltit� a grajdului imens. Unul dintre ei, un individ v�nos, singurul care nu avea un h�rle� �n m�n�, se �ndrept� spre ei, d�nd din m�ini.

��Ei, voi! Nu pute�i intra pe aici! Trebuie s� merge�i prin fa��!

Lan duse din nou m�na spre pung�, dar, chiar �n acea clip�, un alt b�rbat, la fel de trupe� ca jup�n al�Vere, ie�i �n grab� din han. Deasupra urechilor avea c�teva smocuri de p�r alb, iar �or�ul lui de un alb str�lucitor ar�ta c� trebuie s� fie hangiul.

��E �n ordine, Mutch, strig� b�rbatul care tocmai sosise. E �n ordine. Oamenii �tia sunt oaspe�ii no�tri. �i a�teptam. Hai, ai grij� de caii lor. Mare grij�.

Mutch l�s� capul �n jos, posac, apoi �i chema pe cei doi tovar�i ai lui s� vin� s�-l ajute. Rand �i ceilal�i �i d�dur� iute jos de pe cai desagile �i p�turile f�cute sul, iar hangiul se �ntoarse spre Moiraine. Se �nclin� ad�nc �n fa�a ei �i �i vorbi, z�mbindu-i sincer.

��Fii bine venit�, jup�neas� Alys. Fii bine venit�. Sunt bucuros s� v� v�d, pe dumneata �i pe jup�n Andra. Foarte bucuros. Ne-au lipsit vorbele voastre pline de �n�elepciune. Da, a�a e. Trebuie s� recunosc c� mi-am f�cut griji �tiind c� merge�i �n �inutul de Jos. Vreau s� zic, �n astfel de �mprejur�ri, cu vremea care a luat-o razna �i lupii care url� noaptea chiar sub zidurile ora�ului.

Deodat� �i lovi palmele de p�ntecele rotund �i cl�tin� din cap.

��Eu stau aici �i tr�nc�nesc �n loc s� v� duc �n�untru. Haide�i, haide�i. M�ncare fierbinte �i paturi calde, asta cred c� vre�i. �i aici e cel mai bun loc din Baerlon pentru a�a ceva. Cu adev�rat cel mai bun.

��i o baie cald�, nu-i a�a, jup�n Fitch? spuse Moiraine, iar Egwene �i �inu isonul cu �nfl�c�rare.

��Oh, da.

��Baie? repet� hangiul. Fire�te, cea mai buna �i mai fierbinte din Baerlon. Haide�i. Fi�i bine veni�i la hanul Cerbul �i Leul. Fi�i bine veni�i �n Baerlon.

14La Cerbul �i Leul

�n�untru, hanul era la fel de plin pe c�t o ar�taser� zgomotele auzite de afar�, �i poate chiar mai mult de at�t. C�l�re�ii din Emond�s Field �l urmar� pe jup�n Fitch pe u�a din spate, iar �n scurt� vreme cu to�ii se v�zur� nevoi�i s� se strecoare pe l�ng� �i printre �iruri ne�ntrerupte de b�rba�i �i femei cu �or�uri lungi, care purtau deasupra capului platouri cu m�ncare �i t�vi cu b�uturi. Servitorii murmurau scuze repezite atunci c�nd t�iau drumul cuiva, dar nu �ncetineau nici m�car cu un pas. Un b�rbat asculta poruncile gr�bite ale jup�nului Fitch �i disp�ru �n fug�.

��Mi-e team� c� hanul e aproape plin, �i spuse hangiul lui Moiraine. Nu mai am aproape niciun loc. �n fiecare han din ora� e la fel. Cu iarna asta care a fost� ce s� zic, de �ndat� ce s-a dezghe�at �ndeajuns pentru ca lumea s� poat� cobor� din mun�i, am fost potopi�i �, da, �sta-i cuv�ntul � potopi�i de oameni veni�i din mine �i topitorii, cu tot felul de pove�ti �ngrozitoare. Lupi� �i chiar mai r�u. Soiul de pove�ti pe care le spun oamenii care toat� iarna au stat fereca�i. Cred c� sus acolo n-a mai r�mas nimeni, au venit cu to�ii �ncoace. Dar nu v� fie team�. Suntem cam �nghesui�i, dar pentru dumneavoastr� �i jup�n Andra voi face tot ce pot. �i pentru prietenii dumitale, fire�te.

�n timp ce vorbea, arunca priviri furi�e spre Rand �i spre ceilal�i; �n afara de Thom, �mbr�c�mintea �i arata drept oameni de la �ar�, �i chiar �i mantia de Menestrel a lui Thom �l f�cea s� fie un tovar� neobi�nuit de c�l�torie pentru �jup�neasa Alys� �i �jup�n Andra�.

��Sta�i lini�ti�i, o s� fac tot ce pot.

Rand se holb� la agita�ia din jurul s�u �i �ncerc� s� fac� �n a�a fel �nc�t s� nu fie c�lcat pe picioare; spre deosebire de el, servitorii de la han nu p�reau s� fie �n vreun pericol. B�iatul �i tot amintea cum jup�n al�Vere �i nevasta lui reu�eau s� se ocupe singuri de han cu pu�in ajutor, c�nd �i c�nd, din partea fetelor lor.

Mat �i Perrin �i tot �ntorceau privirile, plini de interes, spre sala mare, din care, de c�te ori se deschidea u�a �nalt� din cap�tul �nc�perii, se revars� un potop de r�sete, c�ntece �i strig�turi vesele. Morm�ind ceva cum c� trebuie s� afle nout��ile, Str�jerul disp�ru, f�r� multe vorbe, prin u�a batant�, �nghi�it pe dat� de valul de voio�ie.

Rand ar fi vrut s�-l urmeze, dar �nc� �i mai mult avea nevoie de o baie. Dinspre partea lui, s-ar fi bucurat chiar atunci de prezen�a altor oameni �i de hazul lor, dar sala cea mare l-ar fi apreciat mai mult dup� ce se sp�la. Pesemne c� Mat �i Perrin sim�eau acela�i lucru � Mat se tot sc�rpina, pe furi�.

��Jup�n Fitch, �ncepu Moiraine, �n�eleg c� sunt Copii ai Luminii �n Baerlon. Crezi c� e cu putin�� s� avem necazuri?

��A, jup�neas� Alys, nu v� �ngrijora�i din cauza asta. Se ocup� cu �mecheriile lor dintotdeauna. Pretind c� exist� o Aes Sedai �n ora�.

Moiraine ridic� dintr-o spr�ncean�, iar hangiul �i desf�cu bra�ele �ndesate.

��Nu v� �ngrijora�i c�tu�i de pu�in. Au mai �ncercat-o �i alt�dat�. Nu exist� Aes Sedai �n Baerlon, iar Guvernatorul �tie foarte bine. Mantiile Albe astea cred c� dac� aduc o Aes Sedai, adic� o femeie despre care pretind c� ar fi Aes Sedai, oamenii o s�-i lase s� intre cu to�ii �n ora�. M� rog, cred c� unii ar face-o. Unii. Dar cei mai mul�i �tiu ce pun la cale Mantiile Albe, �i-l sprijin� pe Guvernator. Nimeni nu vrea s� vad� o biat� b�tr�n� chinuit� numai pentru ca ei s� aib� un motiv s� fac� scandal.

��M� bucur s-aud asta, rosti sec Moiraine, pun�nd o m�n� pe bra�ul hangiului. Min mai e aici? A� vrea s�-i vorbesc, dac� mai e.

Rand nu mai reu�i s� aud� ce r�spunsese hangiul, c�ci tocmai ap�ruser� slujitorii care veneau s�-i conduc� la baie. Moiraine �i Egwene disp�rur� �n urma unei femei rotofeie �i z�mb�re�e, care ducea un morman de prosoape. Menestrelul, Rand �i prietenii s�i se luar� dup� un individ sl�bu�, brunet, pe nume Ara.

Rand �ncerc� s�-l �ntrebe pe Ara c�te ceva despre Baerlon, dar omul mai c� nu deschidea gura, dec�t ca s� comenteze c� b�iatul avea un accent ciudat; apoi �ns�, vederea camerei de baie �l f�cu pe Rand s�-i treac� orice chef de vorb�. �n�untru se aflau o duzin� de c�zi �nalte, de aram�, a�ezate �n cerc pe podeaua acoperit� cu pl�ci de ceramic�; aceasta se �nclina u�or c�tre o scurgere aflat� �n centrul �nc�perii vaste, cu pere�i de piatr�. L�ng� fiecare cad�, pe c�te un taburet, era un prosop gros, frumos �mp�turit, �i o bucat� mare de s�pun galben, iar de-a lungul unui perete se �n�irau cazane mari �i negre de fier, pline cu ap�, care se �ncingeau deasupra focurilor. Pe peretele din partea opus� se afla o vatr� plin� de bu�teni care �nc�lzea �nc� �i mai mult aerul din �nc�pere.

��E aproape la fel de bine ca la Izvorul de Vin de la noi de acas�, zise Perrin, pe un ton sincer, de�i nu cu foarte mult respect pentru adev�r.

Thom r�se scurt, iar Mat chicoti:

��Ia uite, ai zice c� am adus cu noi un Coplin f�r� s� ne d�m seama.

Rand �i d�du mantia jos de pe umeri, apoi se dezbr�c�, �n timp ce Ara umplea patru dintre c�zi. Cu to�ii �i aleser� c�te una, la fel de gr�bi�i ca Rand. Dup� ce v�zu c� hainele lor fuseser� �mp�turite �i a�ezate gr�mad� pe taburete, Ara �i aduse fiec�ruia c�te o g�leat� mare plin� cu ap� fierbinte �i c�te un c�u�, apoi se a�ez� �i el pe un taburet l�ng� u��, cu spatele lipit de perete �i cu bra�ele �ncruci�ate, p�r�nd cufundat �n g�nduri. C�t timp cei patru se s�punir� �i �i �ndep�rtar� de pe trup, cu ajutorul apei clocotite din g�le�i, murd�ria str�ns� �ntr-o s�pt�m�n�, nu se prea ivi prilejul pentru sporov�ial�. Apoi veni momentul cufund�rii �n c�zi, �n care r�maser� cu to�ii mult� vreme, bucur�ndu-se de c�ldura apei care le sc�lda trupul. Ara o �ncinsese �ntr-at�t, �nc�t cufundarea le lu� foarte mult �i le provoc� suspine ad�nci de pl�cere. Aerul din �nc�pere deveni, din cald, fierbinte �i ce�os. Un lung r�stimp nu se mai auzi nimic; doar, c�nd �i c�nd, unul dintre ei respira ad�nc �i lini�tit, pe m�sur� ce mu�chii �ncorda�i li se relaxau, iar frigul, pe care ajunseser� s�-l cread� ve�nic, le disp�rea din oase.

��Mai ave�i nevoie de ceva? �ntreb� deodat� Ara; degeaba comenta el accentul altora � �i el, �i jup�n Fitch vorbeau de parc� aveau prune �n gur�. Mai vre�i prosoape? Ap� fierbinte?

��Nu, nimic, r�spunse Thom, cu vocea lui r�sun�toare; �in�ndu-�i ochii �nchi�i. Menestrelul flutur� nep�s�tor din m�n�. Du-te �i simte-te bine. La momentul potrivit, o s� am eu grij� s� prime�ti o r�splat� mai mult dec�t potrivit� pentru serviciile tale.

Cu aceste vorbe, el se l�s� �nc� �i mai jos �n cad�, p�n� ce apa �l acoperi cu totul, �n afar� de ochi �i de nas. Privirea lui Ara alunec� spre taburetele de l�ng� c�zi, acolo unde se aflau �ngr�m�dite hainele �i bagajele lor. Se uit� pe furi� la arc, dar cel mai mult i se oprir� ochii asupra sabiei lui Rand �i asupra securii lui Perrin.

��Ave�i necazuri �i pe acolo, pe la �ar�? �ntreb� el dintr-odat�. �n �inutul R�urilor, sau cum �i mai spune�i?

��inutul celor Dou� R�uri, zise Mat, pronun��nd rar �i limpede fiecare cuv�nt. A�a i se zice. C�t despre necazuri, de ce�

��Cum adic� �i pe acolo? �ntreb� Rand. �i pe aici sunt necazuri?

Bucur�ndu-se de apa care-i sc�lda trupul, Perrin murmur�:

��Bine zis, bine zis.

Iar Thom �i �n�l�� pu�in trupul �i deschise ochii.

��Aici? pufni Ara. Necazuri? Minerii care se iau la b�taie pe str�zi c�nd se crap� de ziu� nu ne dau nici o b�taie de cap. Nici, �ncepu el, apoi se opri �i-i privi o clip� atent, iar �n cele din urm� zise: Vorbeam despre necazuri precum cele din Ghealdan. Dar� nu, �mi �nchipui c� nu. Pe acolo pe la �ar� sunt numai oi, a�a-i? Nu v� sup�ra�i. Voiam s� spun doar c� pe acolo e lini�te. Totu�i, iarna a fost ciudat�. Tot felul de ciud��enii prin mun�i. Deun�zi am auzit c� prin Saldaea au ap�rut trolocii. Dar a�a-i pe la Hotare, nu?

Termin�ndu-�i discursul, el r�mase cu gura deschis�, apoi o �nchise brusc, p�r�nd surprins c� vorbise at�t de mult. La auzul cuv�ntului �troloci�, Rand se �ncordase, �ns� �ncercase s� �i ascund� starea, tr�g�ndu-�i un prosop peste cap. Pe m�sur� ce individul continua s� vorbeasc�, se lini�tise, numai c� nu to�i �i �ineau gura.

��Troloci? hohoti Mat; Rand �l stropi cu ap�, dar Mat �i o �terse r�njind de pe fa��. Ia numai s�-�i spun eu cum e cu trolocii.

Thom vorbi �i el:

� Ce-ar fi s� nu? M-am cam s�turat s� te aud cum �mi repe�i pove�tile.

��E Menestrel, zise Perrin, iar Ara �i arunc� o privire dispre�uitoare.

��Da, i-am v�zut mantia. �i ai de g�nd s� dai o reprezenta�ie?

��Ia sta�i pu�in, protest� Mat. Cum adic� eu repet pove�tile lui Thom? A�i�?

��Oric�t te-ai str�dui, nu le spui a�a bine ca Thom, �l �ntrerupse grabnic Rand, iar Perrin intr� �i el �n vorb�:

��Da, tot pui de la tine �i tot �ncerci s� le faci mai bune, dar nu-�i iese.

��i le mai �i �ncurci, ad�ug� Rand. Mai bine las�-l pe Thom.

Vorbeau at�t de repede, �nc�t Ara r�mase cu gura c�scat�, holb�ndu-se la ei. Mat se holba �i el, de parc� to�i ceilal�i, �n afar� de el, �nnebuniser� dintr-odat�. Rand se �ntreba cum s�-l fac� s� tac�, f�r� s�-i sar� �n spate. �n acel moment, u�a se deschise cu zgomot �i ap�ru Lan, cu mantia sa cenu�ie sp�nzurat� pe un um�r, �nso�it de o pala de aer rece care f�cu aburul din �nc�pere s� se sub�ieze un pic.

��Ia te uit�, exclam� Str�jerul, frec�ndu-�i palmele, tocmai asta a�teptam.

Ara se repezi s� ia o g�leat�, dar Lan �i f�cu semn s� se �ndep�rteze.

��Las�, m� descurc singur.

L�s�ndu-�i mantia pe un taburet, el �l lu� pe servitor de un bra� �i-l scoase din sal�, �n ciuda protestelor acestuia, apoi �nchise bine u�a �n urma lui. A�tept� o clip� l�ng� ea, aplec�ndu-�i capul ca s� aud� mai bine, apoi se �ntoarse c�tre ceilal�i �i spuse, cu glasul �mpietrit �i sfredelindu-l pe Mat cu privirea.

��Noroc c-am venit la timp, ��r�nu�ule. Tu nu ascul�i ce-�i se spune?

��Da� n-am f�cut nimic, protest� Mat. Voiam doar s�-i spun de troloci, nu de�

Apoi se opri �i se feri de privirile Str�jerului, lipindu-se de peretele c�zii.

��Nici o vorb� despre troloci, rosti sumbru Lan. Nici s� nu te mai g�nde�ti la troloci.

Pufnind m�nios, el se apuc� s�-�i umple una din c�zi cu ap� fierbinte.

��S�nge �i cenu��, a�i face bine s� �ine�i minte: Cel �ntunecat are ochi �i urechi pe unde nici nu v� a�tepta�i. Iar dac� aud Copiii Luminii c� sunt troloci pe urmele voastre, o s� ard� de ner�bdare s� pun� m�na pe voi. Nu le trebuie mai mult ca s� v� acuze c-a�i fi Iscoade ale Celui �ntunecat. N-a�i fi voi obi�nui�i, dar, de acum �nainte, p�n� nu ajungem la cap�tul drumului, nu v� �ncrede�i �n nimeni dec�t dac� v� spunem noi, eu �i jup�neasa Alys.

Auzindu-l cu c�t� st�ruin�� rostea numele pe care-l folosea Moiraine, Mat clipi ru�inat.

��Omul �la ne ascundea ceva, remarc� Rand. Ceva care-i st�tea pe suflet, dar n-a vrut s� ne spun� ce era.

��Pesemne Copiii Luminii, rosti Lan, turn�ndu-�i �nc� o g�leat� de ap� �n cad�. Cei mai mul�i �i consider� aduc�tori de necazuri. Totu�i, nu chiar to�i, iar el nu v� cuno�tea �ndeajuns �i n-a vrut s� ri�te. N-avea de unde s� �tie c� n-o s� da�i fuga la Mantiile Albe s� le povesti�i.

Rand cl�tin� din cap; locul acesta p�rea deja mult mai r�u dec�t ar fi putut ajunge vreodat� Taren Ferry.

��A zis c� au ap�rut troloci �i prin� Saldaea, nu? zise Perrin.

Lan arunc� g�leata goal� pe pardoseal�, cu un zgomot puternic.

��Tot nu va l�sa�i p�guba�i, nu? �n �inuturile de la Hotare sunt mereu troloci, fierarule. B�ga�i-v� bine �n cap c� nu vrem s� atragem aten�ia nici c�t ni�te �oareci pe o c�mpie. S� nu uita�i asta nici o clipa. Moiraine vrea s� v� duc� vii �n Tar Valon, iar eu am s-o fac, dac� se poate face, dar dac�-i face�i ei vreun r�u�

Niciunul dintre ei nu mai scoase vreo vorb� c�t timp �i terminar� baia �i se �mbr�car�. Dup� ce ie�ir� din sala de baie, o g�sir� pe Moiraine �n picioare, la cap�tul coridorului, �mpreun� cu o fat� nu mult mai �nalt� dec�t ea. Cel pu�in, a�a i se p�ru lui Rand � c� era o fat�, de�i p�rul ei �nchis la culoare era tuns scurt, �i purta o c�ma�� i pantaloni b�rb�te�ti. Moiraine spuse ceva, iar fata le arunc� b�rba�ilor o privire p�trunz�toare, apoi �i f�cu lui Moiraine un semn de �ncuviin�are �i disp�ru cu repeziciune.

��Ei, vorbi Moiraine, pe c�nd ei se apropiau, sunt sigur� c� baia v-a f�cut poft� de m�ncare. Jup�n Fitch ne-a p�strat o �nc�pere retras� �n care s� ne lu�m cina.

Continu� s� flec�reasc� �n timp ce le ar�ta drumul; le vorbi despre camerele pe care aveau s� le primeasc�, despre �nghesuiala din ora� �i despre faptul c� hangiul n�d�jduia ca Thom s� blagosloveasc� sala mare cu ceva muzic� �i cu una sau dou� pove�ti. Dar nu pomeni nimic despre fat� � dac� era, �ntr-adev�r, fat�.

�n �nc�perea cea retras� era o mas� de stejar lustruit�, �n jurul c�reia se aflau o duzin� de scaune; podeaua era acoperit� cu un pre� gros. C�nd intrar�, Egwene, cu p�rul proasp�t piept�nat �i str�lucitor rev�rsat pe umeri, se �ntoarse de l�ng� c�minul unde se a�ezase pentru a-�i �nc�lzi palmele la fl�c�rile care trosneau. �n timpul lungii t�ceri din sala de baie, Rand avusese vreme pentru a se g�ndi. Avertismentele ne�ncetate ale lui Lan, cum c� nu trebuia s� aib� �ncredere �n nimeni, �i mai ales teama lui Ara, care nu �ndr�znea s� se �ncread� �n ei, �l f�cuser� s�-�i dea seama c� erau cum nu se putea mai singuri. Pesemne c� nu se puteau �ncrede dec�t �n ei �n�i�i, iar el nu era foarte convins nici m�car c� putea avea �ncredere �n Moiraine sau �n Lan. Erau numai ei. Iar Egwene r�m�sese Egwene. Moiraine spusese c�-i s-ar fi �nt�mplat oricum, mai devreme sau mai t�rziu, s� ating� Adev�ratul Izvor. Nu putea st�p�nii mersul lucrurilor, iar asta �nsemna ca nu era vina ei. �i nu se schimbase � era tot Egwene.

Deschise gura ca s�-�i cear� iertare, dar Egwene se �ndrept� de umeri �i-i �ntoarse spatele, �nainte s� fi putut rosti vreun cuv�nt. Privindu-i moroc�nos spatele, el �nghi�i �n sec �i-�i �n�bu�i toate vorbele pe care avea de g�nd s�-i le spun�.

�Fie. Dac� a�a vrea ea s� se poarte, n-am ce s� fac.�

�n acel moment, �n �nc�pere intr� jup�n Fitch, urmat de patru femei cu �or�uri la fel de lungi ca al s�u, care duceau un platou cu trei pui frip�i �i altele pe care se aflau tac�muri de argint �i str�chini de lut, precum �i alte str�chini acoperite. Pe dat�, femeile �ncepur� s� a�tearn� masa, �n timp ce hangiul �i f�cea o plec�ciune lui Moiraine.

��mi cer iertare, jup�neas� Alys, c� v-am f�cut s� a�tepta�i at�ta, dar sunt a�a mul�i oameni �n han, c� m� �i mir c� ajungem s�-i mai �i servim. Mi-e team� c� nici m�ncarea nu-i at�t de bun� pe c�t ar trebui. Doar puii �tia, ni�te napi �i ceva maz�re, �i un pic de br�nz� pentru sf�r�it. Nu, nu-i deloc cum ar trebui. �mi cer cu adev�rat iertare.

��E un osp��, z�mbi Moiraine. Pentru asemenea vremuri tulburi, e chiar un osp��, jup�n Fitch.

Hangiul mai f�cu o plec�ciune. P�rul s�u ciufulit care st�tea �n toate direc�iile, de parc�-�i tot trecea m�na prin el, f�cea ca plec�ciunea s� par� caraghioas�, dar z�mbetul lui era at�t de deschis, �nc�t nu puteai s� r�zi de el, ci numai �mpreun� cu el.

��Mul�umiri, jup�neas� Alys. Mul�umirile mele.

�ndrept�ndu-se de �ale, el se �ncrunt� �i, cu un col� al �or�ului, frec� masa pe care de altminteri nu se vedea niciun fir de praf.

��Nu-i nici pe departe ce v-a� fi servit acum un an, fire�te. Nici pe departe. Iarna-i de vin�. Da. Iarna. Pivni�a mi se gole�te, iar la t�rg nu g�se�ti mai nimic. �i cine-i poate scoate vinova�i pe fermieri? Cine? Nici ei nu �tiu c�nd o s-ajung� s� mai culeag� ceva. Nimeni nu �tie. Iar carnea de oaie �i de vit�, care ar trebui s� ajung� pe mesele oamenilor, pe aia o iau lupii �i�

Dintr-odat�, el p�ru s�-�i dea seama c� asemenea discu�ii nu-i puteau �ncuraja pe oaspe�ii s�i s� se a�eze lini�ti�i la mas�.

��Ce mai tr�nc�nesc �i eu. A�a merge gura f�r� mine, mereu. Merge f�r� mine. Mari, Cinda, hai s� l�s�m oamenii s� m�n�nce lini�ti�i, ad�ug� el, izgonindu-le prin gesturi pe servitoare; �n timp ce ele se gr�beau s� ias� din �nc�pere, hangiul se �ntoarse �i-i f�cu �nc� o plec�ciune lui Moiraine. Sper s� v� prind� bine masa, jup�neas� Alys. Dac� mai ave�i nevoie de ceva, numai s�-mi spune�i �i v-aduc. Numai spune�i. E o mare pl�cere s� v� servesc pe dumneata �i pe jup�n Andra. O pl�cere.

F�cu o ultim� plec�ciune ad�nc� �i disp�ru, �nchiz�nd f�r� zgomot u�a �n urma lui. �n timpul acestei scene, Lan se sprijinise de perete ca �i cum era pe cale s� adoarm�. Acum �ns� el ��ni din loc �i ajunse la u�� n doar doi pa�i. Lipindu-�i o ureche de t�blia u�ii, ascult� cu aten�ie o vreme, c�t s� numeri pe �ndelete p�n� la treizeci, apoi o deschise iute �i-�i scoase capul pe coridor.

��Au plecat, zise el �n cele din urm�. Putem vorbi �n siguran��.

��tiu c� ne-ai tot spus s� nu ne-ncredem �n nimeni, gr�i Egwene, dar dac�-l b�nui�i �i pe hangiu, de ce mai r�m�nem aici?

��Nu-l b�nuiesc mai mult dec�t pe oricine altcineva, r�spunse Lan. Numai c�, p�n� ajungem �n Tar Valon, �i b�nuiesc pe to�i. Acolo, o s� b�nuiesc numai pe unul din doi.

Rand schi�� un z�mbet, crez�nd c� Str�jerul f�cea o glum�, apoi �i d�du seama c� pe chipul lui Lan nu se oglindea nici o urm� de veselie. Chiar �i b�nuia �i pe oamenii din Tar Valon. Oare nu exista niciun loc sigur?

��ntrece m�sura, �i �mp�c� Moiraine cu glas lini�titor. Jup�n Fitch este un om bun, cinstit �i de �ncredere. Numai c�-i place s� vorbeasc�, �i, chiar cu cele mai bune inten�ii din lume, tot ar putea l�sa s�-i scape ceva �n fa�a cui nu trebuie. Mai mult, la toate hanurile la care am tras eu p�n� acum, jum�tate dintre fetele care serveau tr�geau cu urechea pe la u�i �i-�i petreceau mai mult timp cu b�rfa dec�t cu f�cutul paturilor. Haide�i s� ne a�ez�m p�n� nu se r�ce�te m�ncarea.

Fiecare �i ocup� locul �n jurul mesei; Moiraine st�tea �ntr-unul din capete, iar Lan, �n cel�lalt �i, o vreme, cu to�ii fur� prea ocupa�i s�-�i umple farfuriile pentru a mai putea vorbi. N-o fi fost chiar un osp��, dar, dup� aproape o s�pt�m�n� de p�ine veche �i carne uscat�, lor a�a li se p�rea. Dup� o vreme, Moiraine �ntreb�:

��Ce ai aflat din sala mare?

Cu to�ii r�maser� �n�epeni�i, cu furculi�ele �i cu�itele �n aer �i cu ochii a�inti�i spre Str�jer.

��Mai nimic bun, r�spunse Lan. Avin avea dreptate, cel pu�in din c�te se spune. �n Ghealdan a avut loc o lupt�, iar Logain a c�tigat. Circul� o sumedenie de pove�ti diferite, dar �n privin�a asta toate spun acela�i lucru.

Logain? Pesemne c� era falsul Dragon. Era prima dat� c�nd Rand auzea pomenit �i numele b�rbatului. S-ar fi zis c� Lan �l �i cuno�tea.

��i despre Aes Sedai? �ntreba �ncet Moiraine, dar Lan scutur� din cap.

��Nu �tiu nimic. Unii spun c� au fost ucise cu toatele, al�ii spun c� niciuna. Pufni �i continu�: Ba unii spun chiar c� au trecut de partea lui Logain. N-ai �n ce s� crezi, iar eu n-am vrut s� m� ar�t prea interesat.

��Da, rosti Moiraine, mai nimic bun �n ce mi-ai spus. Tr�g�nd ad�nc aer �n piept, �i �ndrept� din nou aten�ia spre m�ncare: Dar despre situa�ia noastr� ce se aude?

��Aici st�m mai bine. Nu s-a-nt�mplat nimic ie�it din comun, niciun str�in prin �mprejurimi care ar putea fi Myrddraal, iar troloci cu siguran�� nu-s. C�t despre Mantiile Albe, sunt ocupa�i s�-i fac� necazuri Guvernatorului Adan, pentru c� nu vrea s� se-n�eleag� cu ei. Nici n-o s� ne bage-n seam�, dac� nu ie�im �n eviden��.

��Bun, zise Moiraine. A�a mi-a spus �i fata de la baie. Are �i b�rfa importan�a ei. Ei, acum, continu� ea, adres�ndu-se tuturor, ne-a mai r�mas cale lung�, e adev�rat, dar nici ultima s�pt�m�n� n-a fost u�oar�, a�a c� v� propun s� r�m�nem aici �n noaptea asta �i m�ine, �i s� plec�m poim�ine, foarte devreme.

To�i tinerii r�njir� satisf�cu�i; era pentru prima dat� c�nd se aflau �ntr-un ora�. Moiraine z�mbi, dar nu se ab�inu s� �ntrebe:

��Ce zice jup�n Andra?

Lan privi fe�ele z�mbitoare din jurul s�u, f�r� vreo expresie.

��Fie, dar numai dac� binevoiesc s�-�i aminteasc� exact ce le-am spus.

Thom pufni �n musta��.

��Oameni de la �ar�, sc�pa�i liberi �ntr-un� �ntr-un ora�.

Apoi pufni din nou �i scutur� din cap.

La c�t era hanul de plin, nu se g�sir� dec�t trei camere � una pentru Moiraine �i Egwene �i alte dou� pentru b�rba�i. Rand se trezi c� trebuia s� stea �mpreun� cu Thom �i cu Lan, undeva la al patrulea cat, �n partea din spate a hanului, foarte aproape de strea�ina lat�, �ntr-o �nc�pere cu o singur� fereastr� mic�, d�nd �n curtea unde se aflau grajdurile. Se l�sase noaptea, iar lumina hanului sc�lda �mprejurimile. �nc�perea era mic� oricum, iar patul adus �n plus, pentru Thom, o f�cea �i mai �nghesuit� � de�i toate paturile erau �nguste. Ba mai erau �i tari, descoperi Rand c�nd se arunc� �ntr-al s�u. Nu, nu era nici pe departe o camer� bun�.

Thom nu z�bovi dec�t pentru a-�i scoate flautul �i harpa din cutii, apoi plec�, exers�ndu-�i deja gesturile impozante. Lan se duse cu el.

�Ce ciudat�, se g�ndea Rand, �n timp ce se fr�m�nta �n pat, neput�ndu-�i g�si o pozi�ie comod�. Cu o s�pt�m�n� �n urm�, s-ar fi n�pustit �i el jos, numai la g�ndul c� avea prilejul s� vad� spectacolul unui Menestrel, numai s� fi auzit vorbindu-se despre a�a ceva. Dar acum trecuse deja o s�pt�m�n� de c�nd auzea �n fiecare sear� pove�tile lui Thom, iar acesta avea s� fie acolo �i a doua zi, �i �n ziua urm�toare, iar baia cald� f�cuse s�-i dispar� nodurile din mu�chi, pe care le crezuse ve�nice, �i prima mas� cald� pe care o luase �ntr-o s�pt�m�n� �l amor�ise. Somnoros, se �ntreb� dac� Lan chiar �l cuno�tea pe falsul Dragon, Logain. De jos r�sunar� strig�te �nfundate � pesemne c� oamenii din sala mare �l �nt�mpinau pe Thom, dar Rand adormise deja.

Coridorul de piatr� era �ntunecos �i plin de umbre, iar �n afar� de Rand nu se mai afla nimeni acolo. Nu-�i d�dea seama de unde venea lumina, a�a pu�in� cum era; pe pere�ii cenu�ii nu se vedea nici o lum�nare �i nici vreo lamp�, niciun obiect care s� fi putut produce str�lucirea slab� care p�rea, pur �i simplu, s� existe acolo. Aerul era nemi�cat �i umed, iar undeva, �n dep�rtare, se auzea plesc�itul monoton �i sec al unui fir de ap� care curgea. Nu �tia unde se afl�, dar sigur nu mai era la han. �ncrunt�ndu-se, �i frec� fruntea. La han? �l durea capul �i nu-�i putea st�p�nii g�ndurile. Fusese ceva legat� de un han? Dar totul disp�ruse, oriunde ar fi fost.

κi umezi buzele �i-�i dori s� fi avut ceva de b�ut. �i era �ngrozitor de sete, i se uscase g�tul. Plesc�itul �l f�cu s� se hot�rasc�. Neav�nd �n ce se �ncrede, �n afar� de setea care-l chinuia, o porni �nspre locul din care se tot auzea pic-pic-pic.

Coridorul se �ntindea f�r� vreun altul cu care s� se-nt�lneasc� �i f�r� s�-�i schimbe �n vreun fel �nf��i�area. Nu se vedeau dec�t u�ile masive care ap�reau din loc �n loc, la intervale regulate, mereu c�te dou� � una de fiecare parte a coridorului � cu lemnul despicat �i uscat, �n ciuda umezelii din aer. Umbrele se retr�geau din fa�a lui, r�m�n�nd la fel de ad�nci, f�r� ca locul �n care picura ap� s� se apropie vreun pic. Dup� multa vreme, se hot�r� s� �ncerce una din u�i. Se deschise cu u�urin��, iar el p�trunse �ntr-o �nc�pere sumbr�, cu pere�i de piatr�.

�ntr-unul din pere�i fuseser� s�pate arcade care duceau �nspre un balcon din piatr� cenu�ie, dincolo de care se afla cerul, a�a cum nu-l mai v�zuse niciodat�. Nori v�rsta�i, cu dungi negre �i cenu�ii, portocalii �i ro�ii, pluteau �ncoace �i �ncolo, ca purta�i de v�nturi puternice, �ncol�cindu-se �i �ncruci��ndu-se f�r� �ncetare. Nu, nimeni, niciodat�, nu putea s� fi v�zut un cer ca �sta; nu avea cum s� existe.

Reu�i s�-�i desprind� privirile de la balcon, dar nici restul �nc�perii nu era mai pl�cut. Peste tot erau curbe ciudate �i unghiuri neobi�nuite, de parc� �nc�perea ar fi fost t�iat� aproape la �nt�mplare �n piatr�, �i coloane care p�reau s� creasc� direct din podeaua cenu�ie. �n c�min vuiau fl�c�ri �n p�l�laie, ca �nte�ite de foalele dintr-o fier�rie, dar nu d�deau c�ldur�. C�minul era alc�tuit din pietre ciudate, ovale; c�nd le privea drept, p�reau pietre � ude �i lucioase, �n ciuda focului �, dar c�nd se uit� cu coada ochiului, i se p�rur� chipuri, chipuri de b�rba�i �i femei schimonosite de durere, �ip�nd f�r� zgomot. Jil�urile cu sp�tar �nalt �i masa lustruit� din mijlocul �nc�perii erau cu totul obi�nuite, dar tocmai asta scotea �n eviden�a restul. �n schimb, pe un perete at�rna o oglind� singuratic� �i nicidecum obi�nuit�. Privind �n ea, v�zu o negur� acolo unde ar fi trebuit s�-�i vad� chipul reflectat. Tot restul �nc�perii se vedea exact a�a cum trebuia, numai el nu.

�n fa�a vetrei st�tea un b�rbat pe care nu-l observase la venire. Dac� n-ar fi �tiut c� a�a ceva nu era posibil, ar fi zis c� nici nu se aflase nimeni acolo, p�n� ce nu-�i �ntorsese privirile. B�rbatul, �mbr�cat �n haine negre, frumos croite, p�rea �n floarea v�rstei; Rand g�si c� femeilor li s-ar fi p�rut ar�tos.

��Iar ne �nt�lnim fa�a �n fa��, zise b�rbatul �i, doar pentru o clip�, gura �i ochii s�i devenir� por�i care duceau �n caverne nesf�r�ite de fl�c�ri.

�ip�nd scurt, Rand ie�i cu spatele din �nc�pere, at�t de brusc �nc�t se �mpiedic� pe coridor �i se pr�bu�i peste cealalt� u��, tr�ntind-o de perete. Se �ntoarse �i se aga�� de clan��, ca s� nu cad� pe podea, �i se trezi holb�ndu-se �ntr-o �nc�pere cu pere�i de piatr�, cu un cer nefiresc care se vedea prin arcadele deschise spre un balcon �i cu un c�min�

��Nu po�i sc�pa a�a u�or de mine, gr�i b�rbatul.

Rand se �ntoarse, t�r�ndu-se afar� din �nc�pere, �ncerc�nd s�-�i recapete echilibrul f�r� s� �ncetineasc�. De data aceasta nu mai era niciun coridor. �n�epeni, pe jum�tate ghemuit, nu departe de masa lustruit�, �i-l privi pe b�rbatul de l�ng� c�min. Era mai bine dec�t s� priveasc� pietrele din care era f�cut c�minul, sau cerul.

��E un vis, �opti el, �ndrept�ndu-se. �n spatele lui, auzi pocnetul u�ii care se �nchidea. E un fel de co�mar.

�nchise ochii, c�ut�nd s� se trezeasc�. Pe c�nd era copil, Me�tereasa �i spusese c�, dac� reu�eai asta, c�nd te aflai �n mijlocul unui co�mar, co�marul disp�rea. �Cine�? Me�tereasa?� M�car dac� nu i-ar mai fi fugit g�ndurile. M�car dac� nu l-ar mai fi durut capul, atunci ar fi reu�it s� g�ndeasc� limpede.

Deschise iar ochii. �nc�perea era la fel de t�cut� ca �nainte; balconul, cerul. B�rbatul de l�ng� c�min.

��S� fie un vis? �ntreb� acesta. Dar are vreo importan��?

Din nou, o clip� numai, ochii �i gura sa devenir� por�i care se deschideau spre un cuptor care p�rea s� se �ntind� la nesf�r�it. Glasul nu-i se schimba; nu p�rea s�-�i dea seama c� s-ar fi �nt�mplat ceva.

De data aceasta, Rand tres�ri un pic, dar reu�i s� se ab�in� �i s� nu �ipe. �E un vis. Trebuie s� fie un vis.� Cu toate acestea, se duse cu spatele p�n� la u��, f�r� s�-�i ia ochii de la individul de l�ng� foc, �i �ncerc� clan�a. Nu se mi�c�; u�a era �ncuiat�.

��Pari �nsetat, rosti b�rbatul de l�ng� foc. Bea.

Pe mas� era un pocal, din aur sclipitor, �mpodobit cu rubine �i ametiste. Nu fusese acolo mai �nainte. κi dori s� nu mai tresar� de spaim�. Era numai un vis. Gura �i p�rea ars�.

��Sunt, un pic, zise el, ridic�nd pocalul.

B�rbatul se aplec� atent �nainte, cu o m�n� pe sp�tarul unui jil�, privindu-l. Mirosul vinului dres cu mirodenii �i aminti lui Rand c�t �i era de sete, ca �i cum nu ar mai fi b�ut nimic de zile �ntregi. �Oare a�a s� fie?�

Ridic�nd pocalul p�n� la jum�tate, se opri. Din sp�tarul jil�ului, atins de degetele b�rbatului, se ridicau fuioare de fum. Iar ochii aceia �l urm�reau cu at�ta aten�ie, cu focul care ba se aprindea, ba se stingea �n ei.

Rand �i umezi buzele �i puse vinul la loc pe mas�, f�r� s�-l guste.

��Nu mi-e at�t de sete cum credeam.

Brusc, b�rbatul se �ndrept� de spate, cu chipul lipsit de expresie. Nici dac� ar fi blestemat, dezam�girea lui nu s-ar fi putut vedea mai limpede. Rand se �ntreb� ce pusese �n vin. Numai c� asta era, fire�te, o �ntrebare prosteasc�. Totul era un vis. �Atunci de ce nu se termin�?�

��Ce vrei? �ntreb� el. Cine e�ti?

Din ochii �i din gura b�rbatului se �n�l�ar� fl�c�ri; lui Rand i se p�ru c� le aude �i trosnind.

��Unii �mi spun Ba�alzamon.

Rand se trezi cu fa�a la u��, smucind disperat de clan��. �i pierise orice idee despre vise. Cel �ntunecat. Clan�a nu se mi�ca, dar el continua s� trag�.

��Tu e�ti oare acela? �ntreb� deodat� Ba�alzamon. N-o po�i ascunde pe vecie de mine. Nici m�car pe tine nu te po�i ascunde, nici �n v�rful celui mai �nalt munte, nici �n pe�tera cea mai ad�nc�. Te cunosc p�n� �n v�rful unghiilor.

Rand se �ntoarse cu fa�a la el � la Ba�alzamon. �nghi�i ad�nc �n sec. Un co�mar. �ntinse m�na �n spate, mai trase o data de clan��, apoi �i �ndrept� umerii.

��Ce n�d�jduie�ti? Faima? vorbi Ba�alzamon. Putere? Poate �i-au spus c� Ochiul Lumii te poate ajuta? De c�t� faim�, de c�t� putere are parte o marionet�? Sforile care te mi�c� s-au �esut de Veacuri. Taic�-t�u a fost ales de Turnul Alb, ca un arm�sar priponit cu o funie, �i dus s�-�i fac� treaba. Maic�-ta era doar o iap� de pr�sile. Totul a fost pl�nuit. Iar planurile duc la moartea ta.

Rand �i str�nse pumnii.

��Tat�l meu e un om bun, iar mama a fost o femeie bun�. S� nu pomene�ti de ei!

Fl�c�rile r�ser�.

��Deci ai ceva s�nge �n tine. Poate chiar e�ti acela. �i la ce bun? Suprema �nsc�unat� se va folosi de tine p�n� ce nu va r�m�ne nimic, cum au p��it �i Davian, �i Yurian Arc de Piatr�, �i Guaire Amalasan, �i Raolin Du�manul �ntunecimii. A�a cum se folose�te �i de Logain. Te va folosi p�n� nu va mai r�m�ne nimic din tine.

��Nu �tiu, murmura Rand, cl�tin�ndu-�i capul. Clipa �n care g�ndurile i se limpeziser�, datorita furiei, trecuse. De�i b�jb�ia dup� ea, nu-�i putea aminti cum de reu�ise mai �nainte s-o prind�. G�ndurile i se �nvolburau. Reu�i s� apuce unul, ca �i cum, prins �ntr-un v�rtej, s-ar fi ag��at de o pluta. Se chinui s� vorbeasc�, �i glasul �i deveni din ce �n ce mai puternic:

��E�ti� ferecat� �n Shayol Ghul. Tu �i cu to�i R�t�ci�ii fereca�i de Creator �n vecii vecilor.

��n vecii vecilor? zise batjocoritor Ba�alzamon. ��i duci via�a ca un g�ndac de sub o st�nc� �i crezi c� m�zga �n care-�i faci veacul este �nsu�i universul. Moartea timpului �mi va aduce at�ta putere c�t nici nu visezi tu, vierme.

��E�ti ferecat!�

��N�t�ngule, n-am fost niciodat� ferecat!

Fl�c�rile de pe chipul s�u izbucnir� cu at�ta for��, �nc�t Rand f�cu un pas �napoi, ascunz�ndu-�i fa�a cu m�inile.

��Am stat l�ng� Lews Therin Uciga�ul de Neam c�nd a f�ptuit crima care i-a adus numele. Eu i-am spus s�-�i omoare so�ia, �i copiii, �i tot neamul, �i pe to�i cei care-l iubeau �i pe care-i iubise. Eu i-am d�ruit clipa de limpezime �n care s�-�i dea seama de ce a f�cut. Ai auzit vreodat� cum strig� un om care-�i d� sufletul, vierme? Atunci m-ar fi putut lovi. Era cu neputin�� s� izb�ndeasc�, dar ar fi putut �ncerca. �n loc de asta, a ab�tut asupra sa Puterea Suprem�, at�t de mult�, �nc�t p�m�ntul s-a despicat �i pe locul morm�ntului s�u s-a �n�l�at Piscul Dragonului. O mie de ani mai t�rziu, am �mboldit trolocii s� n�v�leasc� spre miaz�zi, �i, timp de trei secole, au devastat lumea. Nechibzuitele �i ne�tiutoarele din Tar Valon au spus c� p�n� la urm� am pierdut lupta, numai c� al Doilea Leg�m�nt, Leg�m�ntul celor Zece Neamuri, a fost distrus �i n-a mai putut fi ref�cut� �i atunci a mai r�mas cineva s�-mi se opun�? I-am �optit la ureche lui Artur Arip� de �oim, �i toat� �ntinderea st�p�nirii Aes Sedai s-a pr�bu�it. I-am mai �optit o dat�, iar Marele Rege �i a trimis o�tile s� traverseze Oceanul Aryth, s� treac� Marea cea Mare, �i astfel a pecetluit dou� destine. Sf�r�itul visului s�u de a avea un singur �inut �i un singur neam, �i �nc� o os�nd� care va s� vin�. Eram acolo c�nd tr�gea s� moar� �i sfetnicii lui i-au spus c� doar o Aes Sedai �i poate salva via�a. Am spus o vorb�, iar el a poruncit ca sfetnicii s� fie trimi�i la moarte. Am spus o vorb�, iar ultimul strig�t al Marelui Rege a fost c� Tar Valon trebuie distrus. C�nd astfel de b�rba�i nu au izbutit s�-mi se �mpotriveasc�, ce n�dejde ai tu, am�r�tule? Ai s� m� sluje�ti, sau ai s� joci dup� cum vor femeile Aes Sedai p�n� ce mori. �i apoi ai s� fii cu adev�rat al meu. Mor�ii sunt ai mei!

��Nu, �opti Rand, e un vis. E un vis!

��i crezi c� �n vise e�ti la ad�post de mine? Prive�te!

Ba�alzamon f�cu un gest poruncitor, iar Rand d�du s� �ntoarc�, ascult�tor, capul, dar n-o f�cu; nu voia s� se �ntoarc�.

Pocalul disp�ruse de pe mas�. �n locul acela se afla acum un �obolan mare, ghemuit, care clipea orbit de lumin� �i adulmeca nesigur aerul. Ba�alzamon �i �ndoi degetul, iar �obolanul, cu un chi��it, �i arcui spinarea, ridic�ndu-�i labele din fa�� i �in�ndu-�i cu greutate echilibrul pe cele din spate. Degetul se �ndoi �i mai mult, iar �obolanul se pr�bu�i pe o parte, d�nd �nnebunit din labe, scormonind f�r� s� poat� apuca �ns� ceva, chi��ind ascu�it, cu spinarea arcuit�, tot mai arcuit�. Se auzi un trosnet puternic, ca o creang� uscat� care se rupea, �i �obolanul fu scuturat de un fior ad�nc, apoi r�mase nemi�cat, z�c�nd, cu spinarea �ndoita.

Rand �nghi�i �n sec.

��ntr-un vis se poate �nt�mpla orice, �ng�im� el.

F�r� s� priveasc�, lovi din nou cu pumnul �n u��. M�na �l durea, dar tot nu reu�i s� se trezeasc�.

��Du-te atunci la Aes Sedai. Du-te �n Turnul Alb �i spune-le. Poveste�te-i Supremei �nsc�unate Amyrlin� acest vis.

B�rbatul r�se. Rand sim�i c�ldura fl�c�rilor p�rjolindu-i chipul.

��Asta-i o cale s� scapi din m�na lor. Atunci, nu te vor mai folosi. Nu, nu te vor folosi, dac� afl� c� �tiu �i eu de tine. Dar oare te vor l�sa �n via��, s� po�i povesti ce pun ele la cale? E�ti at�t de prost �nc�t s� crezi asta? Pe coastele Piscului Dragonului s-a r�sp�ndit cenu�a multora de felul t�u.

��E un vis, spuse Rand, g�f�ind. E un vis, �i am s� m� trezesc cur�nd.

��Chiar a�a?

Cu coada ochiului, Rand v�zu degetul b�rbatului mi�c�ndu-se �i �ndrept�ndu-se spre el.

��Chiar a�a s� fie?

Degetul se �ncovoie, iar Rand �ip�, sim�ind cum se arcuie�te de spate; fiecare mu�chi din trup �l silea s� o fac�.

��Oare te vei mai trezi vreodat�?

F�r� s� se poat� st�p�nii, Rand tres�ri �n �ntuneric, cu m�inile �ncle�tate pe o bucat� de stof�. O cuvertur�. Lumina palid� a lunii sc�nteia prin singura fereastr� din �nc�pere. Se vedeau �i umbrele celorlalte Dou� paturi. Dintr-unul dintre ele se �n�l�a un sfor�it, ca zgomotul de p�nz� sf�iat�: Thom Merrilin. Prin cenu�a din vatra sc�nteiau c��iva c�rbuni.

A�adar, fusese un vis, precum co�marul pe care-l avusese la hanul Izvorul de Vin, �n ziua de Bel Tine; tot ce auzise �i f�cuse se amestecase laolalt� cu pove�ti str�vechi �i cu tot felul de prostii f�r� rost. κi trase p�tura p�n� la umeri � tremura, dar nu din cauza frigului. �l durea �i capul. Moiraine putea face oare ceva ca s� opreasc� visele astea? �A zis c� ne poate ajuta, dac� avem co�maruri.�

Pufnind dispre�uitor, se l�s� pe spate. Erau visele astea chiar at�t de rele �nc�t s� ceara ajutor de la Aes Sedai? Pe de alt� parte, oare nu se ad�ncise �n toat� povestea �ndeajuns de mult? P�r�sise �inutul celor Dou� R�uri, plecase cu o Aes Sedai.

Numai c�, fire�te, nu avusese de ales. �i atunci, nu era de acum musai s� aib� �ncredere �n ea? �ntr-o Aes Sedai? G�ndul la toate acestea era la fel de sup�r�tor ca visul. Se ghemui sub p�tur�, �ncerc�nd s� ajung� la lini�tea h�ului, a�a cum �l �nv��ase Tam, dar somnul nu se gr�bi s�-l cuprind�.

15Prieteni �i str�ini

Razele soarelui rev�rsate peste patul �ngust �l trezir�, �n cele din urm�, pe Rand dintr-un somn ad�nc, dar agitat. κi trase perna peste cap, numai c� lumina tot se vedea, iar el nu voia cu adev�rat s� adoarm� din nou. Dup� primul co�mar veniser� �i altele. De amintit, �i-l amintea numai pe primul, dar �tia sigur c� nu mai voia s� aib� parte �i de altele.

Oft�nd, arunc� perna la o parte, se ridic� �i se �ntinse, chircindu-se de durere. To�i c�rceii de care crezuse c� sc�pase datorita b�ii din seara de dinainte erau la locul lor. �i �nc� �l mai durea �i capul, dar asta nu-l surprinse. Asemenea vise puteau s� provoace oricui o durere de cap. Celelalte dureri disp�ruser� deja, dar asta nu.

Paturile erau goale. Lumina se rev�rsa prin fereastr� �ntr-un unghi ascu�it; soarele se �n�l�ase destul de mult deasupra orizontului. La ferm�, p�n� la ora asta ar fi �mbucat deja c�te ceva �i s-ar fi apucat de treburi. Se d�du repede jos din pat, bomb�nind sup�rat. Aveau un ora� de v�zut, �i nici m�car nu-l treziser� �i pe el. M�car avusese cineva grij� ca �n vasul de sp�lat s� fie ap�, c�l�ie �nc�.

Se sp�l� �i se �mbr�c� repede, �ov�ind o clipa la vederea sabiei lui Tam. Lan �i Thom �i l�saser� desagile de la �a �i p�turile �n camer�, fire�te, dar sabia Str�jerului nu se vedea pe nic�ieri. Lan purtase sabia cu sine, �n Emond�s Field, �nc� dinainte s� �nceap� necazurile, a�a c� se hot�r� s�-i urmeze exemplul. Spun�ndu-�i iar �i iar c� nu o f�cea pentru c� visase de at�tea ori, cu ochii deschi�i, s� se plimbe pe str�zile unui ora� adev�rat cu sabia la �old, se �ncinse cu ea �i �i arunc� mantia pe um�r ca un sac.

Cobor�nd sc�rile dou� c�te dou�, se gr�bi spre buc�t�rie. Pesemne c� asta era calea cea mai u�oar� pentru a face rost de ceva de-ale gurii, iar �n aceast� zi, singura pe care �i era �ng�duit s� o petreac� �n Baerlon, nu avea de g�nd s� mai piard� vremea. �S�nge �i cenu��, c� doar puteau s� m� trezeascㅔ

Jup�n Fitch era �n buc�t�rie, fa�a �n fa�� cu o femeie �ndesat�, cu bra�ele acoperite de f�in�, care era, desigur, buc�t�reasa. Dintre cei doi, femeia p�rea mai agresiv�; �i tot scutura degetul pe sub nasul hangiului, �n timp ce fetele care serveau la mese, sp�l�toresele, b�ie�ii de la grajduri �i cei care �nv�rteau frig�rile fugeau de colo colo, v�z�ndu-�i de treburi �i �ncerc�nd s� se fac� a nu b�ga de seam� ce se �nt�mpla chiar sub nasul lor.

� � Cirri al meu e un motan bun, spunea buc�t�reasa pe un ton ascu�it, �i s� n-aud altceva, pricepi? Dup� capul meu, jup�ne, nu faci altceva dec�t s� te pl�ngi c�-�i face treaba prea bine.

��Mi s-a pl�ns �i mie lumea, izbuti s� rosteasc� jup�n Fitch. Mi s-a pl�ns, jup�neas�. Jumate din oaspe�i�

��Nici s� n-aud. Nici nu vreau s� aud. Dac� se pl�ng de motanul meu, s� g�teasc� ei. Eu �i bietul mot�nel, care nu-�i face dec�t treaba, o s� plec�m undeva unde suntem bine veni�i. S� dea naiba dac� nu, �ncheie ea, desf�c�ndu-�i �or�ul �i d�nd s� �i-l trag� peste cap.

��Nu! strig� jup�n Fitch �i s�ri s-o opreasc�. �ncepur� s� d�n�uiasc� �n cerc, buc�t�reasa �ncerc�nd s�-�i scoat� �or�ul, iar hangiul, s� i-l trag� la loc peste cap.

��Nu, Sara, g�f�i el. Nu face asta. Z�u, n-o face! Ce m� fac eu f�r� dumneata? Cirri e un motan de toat� isprava. Minunat, z�u a�a. E cel mai bun motan din Baerlon. Dac� se mai pl�nge cineva, o s� le spun s� fie mul�umi�i c�-�i face treaba. S� fie recunosc�tori. S� nu pleci, Sara! Sara?

Buc�t�reasa se opri din loc �i reu�i s�-i smulg� �or�ul din m�ini.

��Ei bine, bine, zise ea, cu m�inile �ncle�tate pe �or�, f�r� s� �i-l pun� �nc� la loc. Dar dac� vrei s� preg�tesc ceva p�n� la pr�nz, ia mai du-te de aici �i las�-m� s� m� apuc de treab�. O fi hanul dumitale, dar buc�t�ria e a mea. Sau poate vrei s� g�te�ti chiar dumneata? �l �ntreb�, f�c�ndu-se c�-i ofer� �or�ul.

Jup�n Fitch se trase �napoi, cu bra�ele desf�cute larg. Deschise gura, apoi se opri �i privi �n jur, pentru prim� dat�. Ajutoarele de buc�t�rie se f�ceau �n continuare c� nu-i bag� �n seam� pe cei doi, iar Rand �ncepu s� se scotoceasc� prin buzunarele surtucului, cu toate c�, �n afar� de moneda d�ruit� de Moiraine, nu avea acolo dec�t c��iva b�nu�i de aram� �i ni�te flecu�te�e. Briceagul �i gresia cu care-l ascu�ea. Dou� corzi de rezerv� pentru arc �i o bucat� de sfoar�, care se g�ndise c�-i putea fi vreodat� de folos.

��Sara, sunt convins, grai jup�n Fitch aleg�ndu-�i cu grij� cuvintele, c� totul va fi nemaipomenit, a�a ca de obicei.

�i, cu asta, se mai uit� �nc� o dat�, b�nuitor, la ajutoarele de buc�t�rie, apoi plec�, c�t putea de demn. Sara a�tept� s�-l vad� plecat, apoi �i leg� �or�ul la loc, cu mi�c�ri bru�te, �i-l pironi cu privirea pe Rand.

��Oi vrea ceva de m�ncare, nu? Ei, hai, pofte�te, �i spuse ea, cu un r�njet scurt. Nu te mu�c, s� �tii, �n ciuda a ceea ce-ai v�zut, �i n-ar fi trebuit s� vezi. Ciel, ia d�-i fl�c�ului ni�te p�ine, br�nz� �i lapte. Numai asta mai avem acum. �ezi, b�iete. Prietenii matale au plecat cu to�ii, �n afar� de un fl�c�u care am �n�eles c� nu se sim�ea bine, �i zic eu c� �i mata o s� vrei s-o �ntinzi.

Una dintre fetele care serveau aduse o tav�, iar Rand se a�ez� pe un sc�unel. �ncepu s� m�n�nce, iar buc�t�reasa se �ntoarse la aluatul pe care-l fr�m�nta, f�r� s� se opreasc� din vorbit.

��Acu�, s� �tii, nu tre� s� te sperii de ce ai v�zut. Jup�n Fitch e un om destul de bun, cu toate c� b�rba�ii, oric�t ar fi de buni, nu sunt cine �tie ce chilipir. Lumea asta care se pl�nge l-a speriat. �i la ce s-or pl�nge at�ta? Ce, prefer� s� vad� �obolani vii, sau mor�i? Cu toate c�, la drept vorbind, Cirri nu prea �i las� din gur� dup� ce-i prinde. �i peste o duzin�? Cirri nu las� niciodat� a�a de mul�i s� intre �n han, z�u c� nu. Pe aici e curat, �i nimeni nu poate spune altceva. �i to�i cu spinarea rupt�, �ncheie ea, cl�tin�nd din cap, mirat� de ciudata �nt�mplare.

P�inea �i br�nza se f�cur� cenu�� n gura lui Rand.

��Cu spinarea rupt�?

��Nici nu merit� s� te mai g�nde�ti la a�a ceva, r�spunse buc�t�reasa, flutur�nd dintr-o m�n� plin� de f�in�. G�nde�te-te la lucruri pl�cute. Avem un Menestrel, �tiai? E �n sala mare, chiar �n clipa asta. Dar, stai, c� mata ai venit �mpreun� cu el, a�a-i? E�ti unul dintre cei care au venit cu jup�neasa Alys ast� noapte, nu? Mda, �tiam eu. Da� nu prea cred s� am eu vreun prilej s�-l v�d pe Menestrelul �sta, c�nd hanul e a�a de plin, �i cu at�tea haimanale cobor�te din mun�i, continu� ea, fr�m�nt�nd aluatul de parc� s-ar fi r�zbunat pe el. De obicei, nu primim a�a oameni, numai c� tot ora�u-i plin de ei. Cu toate c�, ce s� zic, sunt �i unii mai de isprav�. P�i, n-am mai v�zut un Menestrel �nc� din toamna trecut�, �i�

Rand mesteca mecanic, f�r� s� simt� vreun gust �i f�r� s� asculte ce vorbea buc�t�reasa. �obolani mor�i, cu spinarea rupt�. κi termin� �n grab� masa, �ng�im� c�teva vorbe de mul�umire �i se gr�bi s� plece. Trebuia s� vorbeasc� numaidec�t cu cineva.

�ntre sala mare de la Cerbul �i Leul �i cea de la Izvorul de Vin, singura asem�nare era numele. Cea �n care se afla acum era de dou� ori mai lat� �i de trei ori mai lung�, iar pe pere�i, sus, erau pictate peisaje viu colorate, cu cl�diri frumos �mpodobite �i gr�dini cu copaci �nal�i �i flori str�lucitoare. �n loc s� aib� o singur� vatr� uria��, pe fiecare perete se g�sea c�te una, iar �n�untru se aflau zeci de mese. Aproape toate scaunele, b�ncile �i taburetele erau ocupate. To�i oamenii, cu pipa �ntre din�i �i c�te o can� �n m�n�, �edeau apleca�i �nainte, cu aten�ia �ndreptat� asupra lui: Thom, care st�tea �n picioare pe o mas�, �n mijlocul �nc�perii; mantia sa multicolor� z�cea aruncat� pe un scaun, �n apropiere. P�n� �i jup�n Fitch r�m�sese nemi�cat, av�nd �n m�n� o caraf� de argint �i o c�rp� de cur��at.

��La trap, cu copite de argint, �i grumaze m�ndre �i arcuite, declama Thom, p�r�nd cumva c� se afl� �i el �n �a, �n mijlocul unui lung alai de c�l�re�i. Scutur� din cap, flutur�ndu-�i coamele m�t�soase. O mie de flamuri flutur� pe cerul nesf�r�it, �n toate culorile curcubeului. O sut� de tr�mbi�e cu g�tlejul de aram� fac v�zduhul s� tremure, iar tobele r�suna ca un tunet. Val dup� val, uralele se �nal�� cu miile dinspre privitori, se pr�v�lesc peste acoperi�urile �i turnurile din Illian, cad �i se sparg neauzite �n jurul miilor de urechi ale c�l�re�ilor, ale c�ror inimi �i priviri sc�nteiar� datorit� sfintei lor meniri. Marele Alai porne�te la drum, c�lare, pentru a c�uta Cornul lui Vaiere, care-i va chema �nd�r�t pe eroii tuturor V�rstelor, s� ias� din morminte, din nou, pentru a lupta de partea Luminii�

Menestrelul numea aceast� tehnic� Declamarea simpl�, a�a cum le spusese �n nop�ile din timpul c�l�toriei spre miaz�noapte, l�ng� foc. Pove�tile, spunea el, puteau fi recitate �n trei moduri � Declamarea grandioas�, Declamarea simpl� �i Vorbirea obi�nuit� (care era modul �n care vorbeai cu cine �tie ce vecin despre recolt� � o folosea �i Thom, dar nu se obosea niciodat� s�-�i ascund� dispre�ul din voce).

Rand �nchise u�a f�r� s� intre �i se sprijini de perete. De la Thom n-avea ce sfat s� dob�ndeasc�. Moiraine � ea ce ar face dac� ar �ti?

κi d�du seama c� oamenii care treceau se holbau la el, pentru c� vorbea de unul singur cu voce sc�zut�. Netezindu-�i surtucul, se �ndrept� de spate. Trebuia s� vorbeasc� neap�rat cu cineva. Buc�t�reasa spusese c� nu plecaser� to�i. Se ab�inu din greu s� nu o ia la fuga.

B�t�nd la u�a camerei �n care dormiser� ceilal�i b�ie�i, �i v�r�ndu-�i capul �n�untru, �l v�zu doar pe Perrin, care z�cea �n pat; nici m�car nu se �mbr�case. Ridic� pu�in capul de pe pern� pentru a se uita la Rand, apoi �nchise ochii din nou. Tolba �i arcul lui Mat se aflau �ntr-un col�, sprijinite de perete.

��Am auzit c� nu �i-e bine, spuse Rand, intr�nd �i a�ez�ndu-se pe celalalt pat. Nu voiam dec�t s� stau de vorb� cu cineva. Eu� �ncepu el, apoi �i d�du seama c� nu �tia cum s� aduc� vorba. Dac� �i-e r�u, continua el, ridic�ndu-se pe jum�tate �n picioare, poate mai bine te las s� dormi.

��Nu �tiu dac� am s� mai pot dormi vreodat�, ofta Perrin. Am avut un co�mar, dac� vrei s� �tii, �i nu am mai putut adormi la loc. O s�-�i zic� Mat, nici o grija. Azi diminea�� a r�s de mine, c�nd le-am spus de ce eram mult prea obosit ca s� plec cu ei, dar s� �tii c� �i el a visat. Aproape toat� noaptea l-am auzit zv�rcolindu-se �i morm�ind �n somn. N-o s�-mi zici c� asta �nseamn� c� a dormit bine, continu� el, acoperindu-�i ochii cu bra�ul s�u gros. Pe Lumin�, tare obosit mai sunt. Poate, dac� mai stau aici vreun ceas, o s�-mi vin� cheful s� m� ridic. Dac� nu vad ora�ul din cauza unui co�mar, Mat o s�-�i bat� joc de mine p�n� �n vecii vecilor.

Cu mi�c�ri lente, Rand se a�ez� din nou pe pat. κi umezi buzele, apoi spuse repede:

��A omor�t un �obolan?

Perrin cobor� bra�ul �i se holb� la el.

��i tu? �ntreb� el �n cele din urm�; c�nd Rand �ncuviin�� din cap, cel�lalt continu�: Ce n-a� da s� fiu iar acas�. Mi-a spus� a zis� Ce ne facem? I-ai spus lui Moiraine?

��Nu. �nc� nu. Poate nici n-o s-o fac, nu �tiu. Tu?

��A zis� S�nge �i cenu��, Rand, nu �tiu, r�spunse Perrin, ridic�ndu-se brusc �ntr-un cot. Crezi c� �i Mat a visat acela�i lucru? A r�s el, dar nu era r�sul lui, iar c�nd i-am spus c� n-am putut s� dorm din pricina unui co�mar, a f�cut o fa�� ciudat�.

��Poate o fi visat �i el, zise Rand, vinovat din pricina u�ur�rii pe care o sim�ea, afl�nd c� nu era singurul. Aveam de g�nd s�-i cer un sfat lui Thom. El a v�zut o bun� parte a lumii. Tu� tu ce crezi, trebuie s�-i spunem lui Moiraine?

Perrin se l�s� din nou pe pern�.

��Doar ai auzit pove�tile despre Aes Sedai. Crezi c� �n Thom putem avea �ncredere? Crezi c� exist� cineva pe lumea asta �n care putem avea �ncredere? Ascult�, Rand, dac� ie�im vii din treaba asta �i dac� ne �ntoarcem acas� �i m� mai auzi spun�nd ceva despre plecarea din Emond�s Field, fie �i p�n� la Dealul Str�jii, s�-mi tragi un �ut, ai auzit?

��Ei, �i tu, rosti Rand, �ncerc�nd s� z�mbeasc�, pe c�t putea. Sigur ca o s� ne �ntoarcem acas�. Hai, scoal�-te. Suntem �ntr-un ora� �i avem o zi �ntreag� la dispozi�ie s�-l vizit�m. Unde-�i sunt hainele?

��Du-te tu. Eu mai stau ni�el �ntins, r�spunse Perrin, pun�ndu-�i iar bra�ul peste ochi. Du-te, du-te. Te prind din urm� �ntr-un ceas, sau cam a�a.

��Treaba ta, tu pierzi, zise Rand, ridic�ndu-se. G�nde�te-te ni�el, �i ai s�-�i dai seama. Baerlon, continu� el, oprindu-se l�ng� u��. De c�te ori am vorbit despre ziua �n care o s� ajungem s�-l vedem?

Perrin r�mase �ntins, cu ochii acoperi�i, �i nu r�spunse nimic. Dup� c�teva clipe, Rand ie�i �i �nchise u�a �n urma lui. Pe coridor, se sprijini de perete, �n timp ce z�mbetul i se �tergea de pe buze. Tot �l mai durea capul; era chiar mai r�u, nu mai bine. Nici g�ndul de a vizita ora�ul nu-l mai entuziasma. De fapt, nu-i trecea prin minte nimic care s�-l fi putut face s� se simt� �nc�ntat.

Ap�ru o slujnic�, cu bra�ele pline de cear�afuri, care-l privi �ngrijorat�. �nainte ca ea s�-i fi putut adresa vreo vorba, Rand plec� pe coridor, �mbr�c�ndu-�i mantia. Thom nu putea s� fi terminat � mai avea �nc� vreo c�teva ceasuri de stat �n sala mare. �n lips� de altceva, mai bine se ducea s� vad� �i el c�te ceva. Poate-l g�sea pe Mat, s� afle dac� Ba�alzamon trecuse �i prin visele lui. Cobor� mai �ncet, de data asta, frec�ndu-�i t�mplele.

Sc�rile se ispr�veau l�ng� buc�t�rie, a�a c� o apuc� pe acolo, f�c�ndu-i Sarei un semn din cap, dar gr�bindu-se mai departe, atunci c�nd ea se apropie, p�r�nd c� dore�te s� continue discu�ia. �n curtea grajdurilor nu era dec�t Mutch, care st�tea �n u��, �i �nc� un gr�jdar care tocmai intra, c�r�nd un sac �n spate.

Rand �l salut� �i pe Mutch, dar acesta �i arunc� o privire posomor�t� �i intr� �n han. Rand n�d�jdui ca locuitorii din ora� s� semene mai degrab� cu Sara, dec�t cu Mutch. Sim�indu-se preg�tit s� vad� cum arata un ora�, gr�bi pasul.

Ajuns la ie�irea din curte, se opri �i c�zu pe g�nduri. Strada era plin� de oameni care se �nghesuiau ca oile �n �arc, �nfofoli�i de sus p�n� jos �n mantii �i cojoace, cu bonetele trase pe ochi din pricina frigului, strecur�ndu-se de colo colo cu pa�i gr�bi�i, de parca v�ntul care sufla peste acoperi�uri �i �mpingea din spate, f�c�ndu-�i loc cu coatele unii printre al�ii f�r� vreo vorb� sau vreo privire. �Numai str�ini, se g�ndi el. Nimeni nu se cunoa�te cu nimeni.�

�i mirosurile erau ciudate, p�trunz�toare, acre, dulci, toate amestecate la un loc; nasul �ncepu s�-l m�n�nce. Nici m�car c�nd S�rb�toarea ajungea la culme nu v�zuse at��ia oameni la un loc, �nghesui�i. Nici pe jum�tate, de fapt. �i era o singur� strada. Jup�n Fitch �i buc�t�reasa spuseser� c� tot ora�ul era plin. Tot ora�ul� a�a?

Se trase �ncet �napoi, �ndep�rt�ndu-se de poart� �i de strada plin� de lume. La urma urmei, nu era drept s� plece �i s�-l lase pe Perrin bolnav �n pat. �i dac� Thom �i termina spectacolul �n timp ce el, Rand, era �n ora�? Poate c� Menestrelul pleca �i el, iar Rand trebuia neap�rat s� discute cu cineva. Mai bine s� mai a�tepte ni�el. Oft�nd u�urat, se �ntoarse cu spatele la strada care gemea de lume.

Numai c� ideea de a se �ntoarce �n han nu-i f�cea cu ochiul, din pricina durerii de cap. Se a�ez� pe un butoi r�sturnat, �n spatele hanului, n�d�jduind ca aerul rece s�-i fac� bine. Mutch ap�rea din c�nd �n c�nd �n u�a grajdului �i se holba la el; p�n� �i de la distan�� reu�ea s� disting� expresia �ncruntat� �i dezaprobatoare de pe chipul acestuia. Poate c� nu-i pl�ceau oamenii de la �ar�? Sau era st�njenit de faptul c� jup�n Fitch �i �nt�mpinase cu c�ldur�, dup� ce el �ncercase s�-i alunge pentru c� veniser� prin spate? �O fi vreo Iscoad� a Celui �ntunecat�, se g�ndi Rand, a�tept�ndu-se s�-i se par� amuzant, numai c� nu-i se p�ru. Pip�i cu degetele m�nerul sabiei lui Tam. Nu-i r�m�seser� prea multe lucruri cu adev�rat amuzante.

��Un p�stor cu o sabie cu pecetea b�tlanului, spuse un glas de femeie. Dup� ce am v�zut-o �i pe asta, �mi vine s� cred c� totul e cu putin�a. �n ce necazuri ai intrat, ��r�nu�ule?

Speriat, Rand s�ri �n picioare. Era femeia cu p�rul tuns scurt pe care o v�zuse �mpreun� cu Moiraine atunci c�nd ie�ise din sala de baie, �mbr�cat� tot �n pantaloni �i cu un surtuc b�rb�tesc. Din c�te i se p�rea, era pu�in mai �n v�rst� ca el, cu ochii negri, chiar mai mari dec�t ai lui Egwene, �i cu o privire ciudat� �i p�trunz�toare.

��Rand te cheam�, nu? continua ea. Eu sunt Min.

��N-am intrat �n niciun necaz, r�spunse el; nu �tia ce-i spusese Moiraine fetei, dar �i amintea de avertismentul lui Lan s� nu atrag� nicidecum aten�ia asupra lor. Ce te face s� crezi c� a� avea necazuri? �inutul celor Dou� R�uri este un loc lini�tit, �i la fel suntem �i noi, to�i cei de acolo. Singurele necazuri care se abat peste noi sunt cele legate de recolte sau de oi.

��Lini�tit? se mir� Min cu un sur�s vag. Am auzit �i eu vorbindu-se despre voi, oamenii �tia din �inutul celor Dou� R�uri. Am auzit tot soiul de glume despre p�storii tari de cap �i am �nt�lnit ni�te oameni care chiar au trecut pe acolo.

��Tari de cap? se �ncrunt� Rand. Ce glume?

��Cei care v� cunosc, continu� ea ca �i cum nu l-ar fi auzit, spun c� sunte�i mereu politico�i �i z�mb�re�i, moi ca untul. Cel pu�in pe dinafar�. Pe din�untru, zice-se, sunte�i tari ca ni�te r�d�cini str�vechi de stejar. Dac� sapi prea ad�nc, dai de piatr�, a�a zice lumea. Dar la tine �i la prietenii t�i, piatra nu-i prea ad�nc �ngropat�. Ai crede c� a venit o furtun� care a spulberat tot ce era deasupra. Moiraine nu mi-a spus chiar totul, dar am �i eu ochi s� v�d.

R�d�cini de stejar? Piatr�? Nu prea aducea cu vorbele negu��torilor sau cu ale oamenilor lor de credin��. Iar ultimele cuvinte �l speriar� de-a dreptul. Se uit� repede �n jur; curtea era goal�, iar ferestrele cele mai apropiate erau �nchise.

��Nu �tiu pe nimeni cu numele de� cum ai spus?

��Ei, jup�neasa Alys, dac� preferi, zise Min, cu o privire amuzat� care-l f�cu s� ro�easc�. Nu-i nimeni pe aproape s� ne aud�.

��Ce te face s� crezi c� jup�neasa Alys mai are �i alt nume?

��P�i chiar ea mi-a spus, r�spunse fata, cu at�ta r�bdare �n glas �nc�t el ro�i din nou. Nu c� ar fi avut de ales, de fapt. Am v�zut-o c� e� altfel� de la bun �nceput. C�nd a trecut prima oar� pe aici, �n drum spre voi. �tia de mine. Am mai discutat la via�a mea �i cu altele de� soiul ei.

��Ai� v�zut-o? �ntreba Rand.

��M� rog, cred c� pot s� am �ncredere c� n-o s� dai fuga la Copiii Luminii, �in�nd cont de tovar�ii cu care c�l�tore�ti. Nu le-ar pl�cea s� aud� ce fac, la fel cum nu le-ar pl�cea s� aud� ce face ea.

��Nu �n�eleg.

��Ea mi-a spus c� v�d buc��i din P�nz�, r�spunse Min, r�z�nd �ncet �i scutur�nd din cap. Dup� mine, a� zice c� sun� mult prea m�re�. Pur �i simplu vad anumite lucruri, c�nd m� uit la oameni, �i uneori �tiu �i ce �nseamn�. M� uit la un b�rbat �i o femeie care nu �i-au vorbit niciodat� �i �tiu c� o s� se ia. �i a�a se �i �nt�mpl�. Cam asta ar fi. Iar ea mi-a cerut s� m� uit la voi to�i la un loc.

Rand se �nfior�.

��i ce-ai v�zut?

��C�nd sunte�i la un loc? Un v�rtej de sc�ntei �n jurul vostru, mii de sc�ntei, �i o umbr� mare, mai �ntunecat� dec�t miezul de noapte. E at�t de grea, �nc�t aproape c� m� mir c� n-o pot vedea cu to�ii. Sc�nteile �ncearc� s� potopeasc� umbra, iar ea �ncearc� s� le �nghit�, continu� fata, ridic�nd din umeri. Sunte�i v�r��i cu to�ii �n ceva primejdios, dar nu-mi dau seama de mai mult.

��To�i? �ng�n� Rand. �i Egwene? Dar ei� nu o urm�reau� adic�

Min p�ru s� nu bage de seam� sc�parea lui.

��Fata? E �i ea v�r�t� �n toat� povestea. �i Menestrelul. Voi to�i. E�ti �ndr�gostit de ea.

Rand o privi fix, f�r� s� r�spund�.

��De asta �mi dau seama �i f�r� s� v�d nimic. �i ea te iube�te, dar nu �i-e menita, �i nici tu ei. Nu a�a cum vre�i voi acum.

��Adic�?

��C�nd m� uit la ea, v�d acela�i lucru ca la� jup�neasa Alys. V�d �i alte lucruri, lucruri pe care nu le �n�eleg, dar asta �tiu sigur. Iar ea n-o s� se �mpotriveasc�.

��Ce prostie, exclam� Rand, sim�indu-se st�njenit.

Durerea de cap i se mai domolise, transform�ndu-se �ntr-o ap�sare surd�; i se p�rea c� are capul plin de smocuri de l�n�. Voia s� plece de l�ng� fat� �i s� scape de lucrurile pe care le vedea ea. �i totu�i�

��Ce vezi c�nd te ui�i la� noi ceilal�i?

��Tot soiul de lucruri, r�spunse Min cu un r�njet, de parc� �tia ce voia de fapt s-o �ntrebe. Str�je� adic� jup�n Andra are deasupra capului �apte turnuri pr�bu�ite, un prunc �n leag�n cu o sabie �n m�n� �i� Se opri o clip� �i cl�tin� din cap. B�rba�ii ca el� �n�elegi tu� sunt mereu �nconjura�i de at�tea imagini. C�t despre Menestrel, imaginile cele mai limpezi care-l �nconjoar� sunt un b�rbat � nu el � care jongleaz� cu foc, �i Turnul Alb, iar asta nu are nici o noim� pentru un b�rbat. La cel mare �i cu p�rul cre� v�d un lup, o coroan� spart� �i copaci care �nfloresc peste tot �n jurul lui. Iar la celalalt � un vultur ro�u, un ochi pe un taler de balan��, un pumnal cu rubin, un corn �i un chip care r�de. Mai sunt �i alte lucruri, dar, �n�elegi tu, de data asta nu pot s�-mi mai dau seama deloc ce �nseamn�.

Cu asta, ea ramase t�cut�, a�tept�nd �i z�mbind silit �n continuare, p�n� c�nd, �n cele din urma, el �i drese glasul �i �ntreb�:

��Dar la mine?

Z�mbetul ei p�rea c�t pe ce s� se transforme �ntr-un hohot de r�s.

��Cam acelea�i lucruri ca la ceilal�i. O sabie care nu-i sabie, o coroan� cu frunze de laur, din aur masiv, toiagul unui cer�etor, pe tine turn�nd ap� pe nisip, o m�n� �ns�ngerat� �i un fier �ncins, trei femei veghind o targ� pe care e�ti �ntins tu, o st�nc� neagr� ud� de s�nge�

��Gata, gata, o �ntrerupse el nelini�tit. Nu-i nevoie s�-mi spui toate astea.

��Dar cel mai mult �i mai mult v�d fulgere. Peste tot �n jurai t�u, unele te lovesc, altele ��nesc din tine. �i nu �tiu ce �nseamn�, �n afar� de un singur lucru. Noi doi o s� ne mai �nt�lnim.

�i �i arunc� o privire ciudat�, de parc� nici asta nu �n�elegea ce �nseamn�.

��i de ce nu? r�spunse Rand. Tot pe aici o s� m� �ntorc pe drumul spre cas�.

��Mda, a�a o fi, zise ea �i, dintr-odat�, r�njetul reap�ru, str�mb �i misterios, iar ea �l m�ng�ie pe obraz. Dar dac� �i-a� spune tot ce v�d, p�rul �i s-ar c�rlion�a mai ceva dec�t la prietenul t�u cel lat �n spate.

El se trase �napoi de parca m�na ei ar fi fost un fier �ncins.

��Cum adic�? Vezi ceva despre �obolani? Sau despre vise?

��obolani? Nu, �obolani nu. C�t despre vise, poate asta nume�ti tu vis, dar eu una nu-i spun a�a.

V�z�nd-o cum r�nje�te, el se �ntreb� dac� nu era cumva nebun�.

��Trebuie s� plec, �i spuse, strecur�ndu-se pe l�ng� ea. Trebuie� trebuie s� m� duc s�-mi �nt�lnesc prietenii.

��Atunci, du-te. Dar n-ai s� scapi.

Chiar dac� nu o lu� chiar la fug�, Rand constat� c� fiecare pas pe care-l f�cea era mai iute dec�t cel dinainte.

��Fugi, fugi, strig� Min �n urma lui. De mine tot nu scapi.

R�sul ei �l f�cu s� se gr�beasc� s� str�bat� curtea �i s� ias� �n strad�, �n h�rm�laia de oameni. Ultimele cuvinte pe care le auzise erau prea asem�n�toare cu cele rostite de c�tre Ba�alzamon. Gr�bindu-se prin mul�ime, se lovi de c��iva oameni, aleg�ndu-se cu ni�te priviri chior�e �i cu vorbe grele, dar nu �ncetini pasul p�n� ce nu se �ndep�rt� de han.

Dup� o vreme, �ncepu s� fie atent din nou la locul �n care se afla. κi sim�ea capul ca un balon, dar tot se uita �n jur �i se bucur� de ce vedea. �i trecu prin minte c� Baerlon era un ora� m�re�, chiar dac� nu sem�n� cu cele din pove�tile lui Thom. R�t�ci pe str�zi largi, cele mai multe pavate, �i cobor� pe alei �nguste �i �erpuite, apuc�nd-o pe unde �l duceau picioarele �i mul�imea de oameni. �n timpul nop�ii plouase, iar str�zile nepavate se umpluser� deja de noroi din pricina mul�imii; dar, pentru el, noroiul nu era o noutate. �n Emond�s Field nu erau uli�e pavate.

Palate nu se vedeau, �i doar c�teva case erau cu mult mai mari dec�t cele de acas�, dar fiecare avea acoperi� de �igla sau de �indril� la fel de frumos precum cel al hanului Izvorul de Vin. �i trecu prin cap c� avea s� vad� �i palate, c�nd avea s� ajung� �n Caemlyn. C�t despre hanuri, num�r� nou�, toate cel pu�in la fel de mari ca Izvorul de Vin �i cele mai multe de seama celui �n care tr�seser�. �i �i mai r�m�seser� multe str�zi de v�zut.

Pe fiecare strad� era plin de pr�v�lii, cu umbrare de p�nz� care se �ntindeau peste tarabele pline cu m�rfuri, de la p�nzeturi la c�r�i, oale �i �nc�l��ri. Ai fi zis c� o sut� de c�ru�e ale negu��torilor ambulan�i se r�sturnaser�, v�rs�ndu-�i marfa pe jos. Se holb� at�t de mult, �nc�t nu doar o dat� trebui s� o ia iute din loc, din pricina privirii b�nuitoare a vreunui v�nz�tor. Prima data nu �n�elese, dar c�nd, �n cele din urm�, �i d�du seama, �ncepu s� se �nfurie, p�n� s�-�i aduc� aminte c�, aici, el era str�inul. Oricum, nu putea cump�ra cine �tie ce. R�mase cu gura c�scat� v�z�nd ce sume se pl�teau pentru c�te o duzin� de mere vechi sau o m�n� de napi zb�rci�i, de felul celor cu care �n �inutul celor Doua R�uri erau hr�ni�i caii; dar oamenii p�reau dispu�i s� dea banii.

Dup� socoteala lui, oamenii erau cu adev�rat mul�i. O vreme, numai vederea lor se dovedi �ndeajuns pentru a-l cople�i. Unii purtau haine mai frumoase dec�t to�i cei din �inutul celor Dou� R�uri � aproape la fel de fine ca acelea purtate de Moiraine � �i destul de mul�i aveau mantale lungi, �mbl�nite, care le ajungeau p�n� la glezne. C�t despre minerii despre care vorbea toat� lumea de la han, ace�tia aveau aspectul ponosit al celor care trudesc sub p�m�nt. Dar cei mai mul�i nu ar�tau altfel dec�t oamenii cu care crescuse, nici la chip �i nici la �mbr�c�minte. Cumva, se a�teptase s�-i se par� diferi�i. De fapt, unii dintre ei aduceau at�t de bine cu cei din �inutul celor Dou� R�uri, �nc�t �i putea imagina c� f�ceau parte dintr-una sau alta dintre familiile pe care le cunoscuse �n Emond�s Field. Un individ f�r� din�i �i c�runt, cu urechile ca dou� toarte, care �edea pe o b�ncu�� la u�a unui han �i se holba posomor�t �n fundul unei c�ni putea cu u�urin�� s� fie v�rul lui Bili Congar. Croitorul f�lcos care cosea �n fa�a pr�v�liei putea fi fratele lui Jon Thane � am�ndoi aveau chiar �i un petic de chelie, la ceaf�. Un om care p�rea imaginea �n oglinda a lui Samel Crawe trecu pe l�ng� el c�nd d�du un col� �i�

F�r� s�-i vin� s� cread�, se holb� la un omule� cu bra�e lungi �i nasul mare, care se strecura gr�bit prin mul�ime, �n ni�te haine care p�reau o boccea de zdren�e. Ochii �i erau cufunda�i �n orbite, iar fa�a sa murdar� era slab� �i tras�, ca �i cum nu mai m�ncase �i nu mai dormise de mai multe zile, dar Rand ar fi jurat� Deodat�, omule�ul zdren��ros �l v�zu �i �ncremeni �n loc, f�r� s� dea aten�ie celor din jur, care mai c� nu se �mpiedicar� de el. Din mintea lui Rand disp�ru orice umbr� de �ndoial�.

��Jup�n Fain! strig� el. �i noi care credeam c� ai�

�ntr-o clip�, negu��torul ambulant ��ni din loc, dar Rand se lu� dup� el, �ng�im�nd scuze peste um�r oamenilor pe care-i �nghiontea. Izbuti s�-l z�reasc� pe Fain prin mul�ime, pe c�nd acesta tocmai o apuca pe o alee, �i se repezi �ntr-acolo.

Negu��torul ambulant se oprise �n loc, aproape de intrarea aleii pe care un gard �nalt o transforma �ntr-o fund�tur�. C�nd Rand se opri din alergat, Fain se �ntoarse cu fa�a la el, coco��ndu-se de parc� i-ar fi fost team� �i tr�g�ndu-se �n spate. Flutur� din bra�ele sale murdare, f�c�ndu-i semn s� nu se apropie. Surtucul s�u era g�urit �n multe locuri, iar mantia �i era ponosit� �i sf�iat�, de parc� ar fi avut parte de vremuri mult prea grele.

��Jup�n Fain? gr�i Rand �ov�ielnic. Ce s-a �nt�mplat? Sunt eu, Rand al�Thor, din Emond�s Field. Credeam c� te-au luat trolocii.

Fain f�cu un gest scurt �i fugi c��iva pa�i, f�r� s�-�i �ndrepte spatele, c�tre gura aleii. Nu �ncerc� s� treac� pe l�ng� Rand �i nici m�car s� se apropie.

��Nu! strig� el r�gu�it; capul i se mi�ca f�r� �ncetare, de parc� �ncerca s� vad� tot ce se petrecea pe uli�a, �n spatele lui Rand. Nu pomeni de� continu� el, cu glas sc�zut, �ntr-o �oapt� g�j�it�, apoi �ntoarse capul, uit�ndu-se la Rand lung �i chior�. Nu pomeni de ei. Sunt Mantii Albe prin ora�.

��Dar n-au nici o pricin� s� se lege de noi, rosti Rand. Hai cu mine la Cerbul �i Leul. Stau acolo, �mpreun� cu ni�te prieteni. Pe cei mai mul�i �i cuno�ti �i dumneata. O s� se bucure s� te vad�. Credeam cu to�ii c-ai murit.

��S� mor? se r�sti indignat negu��torul ambulant. Padan Fain nu moare. Padan Fain �tie unde s� sar� �i unde s� cad�, zise el, �ndrept�ndu-�i zdren�ele de parc� erau haine de s�rb�toare. A�a a fost �i a�a va fi mereu. O s� am parte de via�� lung�. Mai lung� dec�t�

Dintr-odat�, chipul i se str�nse, iar m�inile i se �ncle�tar� pe pieptul surtucului.

��Mi-au ars c�ru�a �i toate m�rfurile. N-aveau nici o pricina s-o fac�, a�a-i? N-am putut s� ajung la caii mei. Caii mei, pe care hangiul cel gras mi i-a �ncuiat �n grajd. Trebuia s-o iau iute din loc, ca s� nu m� aleg cu g�tul t�iat, �i unde am ajuns? Numai hainele de pe mine mi-au mai r�mas. P�i, e drept? Ia zi, e drept?

��Caii dumitale sunt �n siguran�a �n grajdurile lui jup�n al�Vere. Po�i s�-i iei oric�nd. Dac� vii cu mine la han, sunt sigur c� Moiraine o s� te ajute s� ajungi �napoi �n �inutul celor Dou� R�uri.

��Aaaa! Asta-i� asta-i femeia Aes Sedai, nu? �ntreb� Fain, cu o expresie �ngrijorat� pe chip. Da, poate� �ncepu el, apoi se opri, umezindu-�i nervos buzele. C�t o s� mai r�m�ne�i la� cum i-ai zis? Cum se nume�te?� Cerbul �i Leul?

��M�ine plec�m, zise Rand. Dar ce are asta de a face cu�

��P�i, tu habar n-ai, se jelui Fain, c� doar ai burta plin� �i ai dormit bine �ntr-un pat moale. Eu n-am dormit mai deloc din noaptea aia. Ghetele mi s-au tocit de at�ta alerg�tur�, iar de m�ncat�

Chipul i se schimonosi.

��Nu vreau s� m� apropii de nici o Aes Sedai, continu� el, scuip�nd cuvintele, vreau s� stau departe, departe de ele� dar s-ar putea s� fie nevoie. N-am de ales, nu? C�nd m� g�ndesc s�-i v�d privirea pironit� pe mine, c�nd m� g�ndesc c� �tie unde sunt�

�ntinse o m�n� spre Rand de parc� ar fi vrut s�-l apuce de surtuc, dar se opri tremur�nd �i p�n� la urm� se trase �napoi.

��F�g�duie�te-mi s� nu-i spui. Femeia aia m� sperie. Nu ai de ce s�-i spui, nici o Aes Sedai nu trebuie s� �tie nici m�car c� exist. Trebuie s�-mi f�g�duie�ti. Trebuie!

��F�g�duiesc, grai Rand cu voce bl�nd�. Dar n-are de ce s�-�i fie fric� de ea. Hai cu mine. M�car o s� ai parte de-o mas� cald�.

��Poate. Poate, r�spunse Fain, frec�ndu-�i g�nditor b�rbia. M�ine zici? P�i, p�n� atunci� N-ai s� ui�i f�g�duiala? N-ai s�-i spui�?

��N-am s-o las s�-�i fac� vreun r�u, zise Rand, �ntreb�ndu-se cum ar fi putut s� opreasc� o Aes Sedai, �mpiedic�nd-o s� fac� �ntocmai ce dorea.

��R�u n-o s�-mi fac�, gr�i Fain. Nu, nu, nu. N-am de g�nd s-o las.

�i, ca un fulger, se n�pusti pe l�ng� Rand �i se pierdu �n mul�ime.

��Jup�n Fain! strig� Rand. A�teapt�!

Ie�i �n fug� de pe uli��, la timp ca s� vad� mantia zdren�uit� disp�r�nd dup� un col�. Continu�nd s�-l strige, fugi dup� el, �ncerc�nd s� dea col�ul. Nu avu r�gaz dec�t s� vad� spatele unui b�rbat �i se izbi pe dat� de acesta. C�zur� am�ndoi gr�mad� �n noroi.

��Nu po�i s� te ui�i pe unde mergi? se auzi un morm�it de sub el, iar Rand se ridic� surprins.

��Mat?

Mat se ridic� �n �ezut cu o privire uciga�� i �ncepu s�-�i scuture noroiul de pe mantie cu palmele.

��Z�u c� te transformi �n or�ean. Dormi toat� diminea�a �i dai peste oameni.

Ridic�ndu-se �n picioare, r�mase cu ochii holba�i la palmele sale pline de noroi, apoi bomb�ni ceva �i se �terse de mantie.

��Ia asculta, nici n-ai s� ghice�ti pe cine am v�zut adineauri.

��Padan Fain, zise Rand.

��Padan Fa� Da� de unde ai �tiut?

��Am vorbit �i eu cu el, apoi a fugit.

��Deci nu l-au luat tro� �ncepu Mat, apoi se opri �i arunc� o privire b�nuitoare �n jur, dar se lini�ti v�z�nd c� mul�imea trecea pe l�ng� ei f�r� s� le dea vreo aten�ie; Rand se bucur� �n sinea lui c� �nv��ase s� aib� grij�.

��Deci nu l-au luat� �ia. M� �ntreb de ce a plecat din Emond�s Field, a�a, f�r� niciun cuv�nt. Pesemne c� a luat-o la fug� de atunci �i nu s-a mai oprit p�n� ce-a ajuns aici. Dar acuma de ce fugea?

Rand cl�tin� din cap, �i-�i dori s� n-o fi f�cut. Capul p�rea gata s�-i cad� de pe umeri.

��Habar n-am de ce altceva, dec�t c�-i e fric� de M� de jup�neasa Alys.

Greu mai era s� fie mereu atent la vorbele care-i ie�eau din gur�.

��Nu vrea ca ea s� �tie c�-i aici. M-a pus s� f�g�duiesc s� nu-i spun.

��Ei, din partea mea, n-are a se teme, zise Mat. A� vrea ca ea s� nu �tie nici de mine unde sunt.

��Mat?

Oamenii treceau �n continuare pe l�ng� ei f�r� s�-i bage �n seam�, dar Rand �i cobor� oricum glasul �i se apropie.

��Mat, ai avut azi noapte vreun co�mar? Despre un b�rbat care a ucis un �obolan?

Mat �l privi f�r� s� clipeasc�.

��i tu? spuse el �n cele din urma. �i Perrin, pare-mi-se. Aproape c� l-am �ntrebat azi diminea��, dar� Trebuie s-o fi p��it �i el. S�nge �i cenu��! Acuma cineva s-a apucat s� ne fac� s� vis�m tot felul de lucruri. Rand, a�a de mult mi-a� dori ca nimeni s� nu �tie pe unde sunt.

��Azi diminea��, la han era plin de �obolani mor�i, grai Rand, f�r� s� se mai team� s� rosteasc� vorbele, a�a cum s-ar fi temut mai devreme; parc� nu prea mai sim�ea niciun fel de emo�ie. Aveau spinarea rupt�.

I se p�rea c� propriul glas �i r�sun� �n urechi. Dac� se �mboln�vea, ar fi putut ajunge �n situa�ia de a trebui s� mearg� la Moiraine. Constat� cu uimire c� nici m�car g�ndul c� Puterea Suprem� ar fi putut fi folosit� pe pielea lui nu-l mai deranja.

Mat inspir� ad�nc, �i adun� mantia �i privi �mprejur de parc� s-ar fi �ntrebat �ncotro s-o porneasc�.

��Ce ni se �nt�mpla, Rand? Ce?

��Nu �tiu. Am de g�nd s�-i cer sfatul lui Thom, dac� s� mai vorbesc despre asta �i� altcuiva.

��Nu! Ei nu. Poate lui, da, dar nu �i ei.

Brusche�ea r�spunsului �l lua prin surprindere pe Rand.

��Deci l-ai crezut?

Nici nu mai trebui s� explice la care �el� se referea; str�mb�tura de pe fa�a lui Mat �i ar�ta c� �n�elesese.

��Nu, r�spunse Mat �ncet. Dar m� g�ndesc la mai multe variante. Dac�-i povestim ei, iar el a min�it, poate s� nu se �nt�mple nimic. Poate. Dar poate numai faptul c� el a p�truns �n visele noastre e �ndeajuns pentru� Ei, nu �tiu, ad�ug� el, �i se opri s� �nghit� �n sec. Dac� nu-i spunem ei, poate c� o s� vis�m din nou. �obolani sau nu, oricum visele sunt mai bune dec�t� �i-aduci aminte de bac? Eu zic s� nu deschidem gura.

��Bine.

Rand �i aducea aminte �i de bac, �i de amenin�area lui Moiraine, dar cumva toate astea �i p�reau ni�te lucruri foarte �ndep�rtate �n timp.

��Bine.

��Nici Perrin n-o s� zic� nimic, a�a-i? continu� Mat, leg�n�ndu-se pe c�lc�ie. Trebuie s� ajungem la el. Dac�-i spune, o s�-�i dea seama de toat� povestea. Sunt convins de asta. Hai.

�i porni iute prin mul�ime. Rand r�mase cu ochii a�inti�i �n urma lui, p�n� ce Mat se �ntoarse �i-l apuc� de bra�. Sim�indu-l, Rand clipi, apoi se lu� dup� el.

��Ce ai p��it? �ntreb� Mat. Iar adormi?

��Cred c� am r�cit, morm�i Rand; capul �i r�suna ca o tob�.

��C�nd ajungem �nd�r�t, po�i s� m�n�nci ni�te sup� de pui, propuse Mat. Gura nu-i mai t�cu nici o clip�, �n timp ce se strecurau pe str�zile aglomerate. Rand �ncerc� s� asculte �i chiar s� mai spun� c�te ceva din c�nd �n c�nd, dar era prea greu. Nu era obosit �i nu voia s� doarm�, numai c�-i se p�rea c� plutea. Dup� un timp, se trezi c�-i povestea lui Mat despre Min.

��Un pumnal cu un rubin? �ntreba Mat. Asta-mi place. Nu �tiu �ns� ce s� zic de povestea cu ochiul. E�ti sigur c� nu inventa? A� zice c� trebuia s� �tie �i ce �nseamn� toate astea, dac� e ghicitoare.

��N-a spus c-ar fi ghicitoare, i-o �ntoarse Rand. Cred c� �ntr-adev�r are viziuni din astea. Aminte�te-�i c� Moiraine vorbea cu ea c�nd am ie�it din baie. Iar ea �tie cine-i Moiraine.

Mat se �ncrunt� la el.

��Parc� nu trebuia s� rostim numele �sta.

��A�a-i, �ng�im� Rand �i-�i frec� t�mplele cu ambele m�ini; �i venea foarte greu s� se concentreze, oric�t de pu�in.

��Cred c� �ntr-adev�r e�ti bolnav, replic� Mat, �ncrunt�ndu-se �n continuare; brusc, �l opri pe Rand, apuc�ndu-l de m�nec�. Ia uite!

Trei b�rba�i cu plato�e �i coifuri ascu�ite de o�el, lustruite de sclipeau precum argintul, �i croiau drum �n josul str�zii c�tre Rand �i Mat. P�n� �i zalele de pe bra�e le str�luceau. Mantiile lungi, de un alb imaculat, brodate cu un soare auriu pe partea din st�nga, at�rnau aproape p�n� �n noroiul �i b�ltoacele de pe strad�. M�inile li se odihneau pe m�nerul sabiei �i priveau �n jur ca �i cum ar fi v�zut ni�te sc�rbo�enii care tocmai ie�iser� de sub un bu�tean putrezit. Nimeni �ns� nu le �ntorcea privirile. Nimeni nu p�rea s�-i bage �n seam�. Oricum, cei trei nu aveau nevoie s�-�i fac� loc. Mul�imea se d�dea �n l�turi din fa�a mantiilor albe ca din �nt�mplare, l�s�ndu-i s� p�easc� �ntr-un spa�iu liber care se deplasa odat� cu ei.

��Crezi c-or fi Copiii Luminii? �ntreb� cu voce tare Mat; un trec�tor �l privi ur�t, apoi gr�bi pasul.

Rand �ncuviin��. Copiii Luminii. Mantiile Albe. B�rba�ii care le urau pe Aes Sedai. B�rba�ii care le spuneau celorlal�i cum s� tr�iasc� �i care le f�ceau necazuri celor care nu le d�deau ascultare. Dac� necazuri �nsemna fermele arse �i alte lucruri �i mai rele� �Ar trebui s�-mi fie fric�, se g�ndi el. Sau s� fiu curios.� Oricum, ceva� dar nu s�-i priveasc� netulburat.

��Nu-mi par cine �tie ce, �opti Mat. Dar sunt plini de ei, nu zici?

��N-are a face, r�spunse Rand. La han. Trebuie s� vorbim cu Perrin.

��Ca Eward Congar. �i el e mereu cu nasul pe sus, continu� Mat �i r�nji dintr-odat�, cu o sclipire �n ochi. �i-aduci aminte c�nd a c�zut de pe Podul de C�ru�e �i a trebuit s� se care acas� ud leoarc�? Asta l-a dezumflat vreo lun� de zile.

��i ce are asta de a face cu Perrin?

��Vezi aia? �ntreb� Mat, ar�t�ndu-i cu degetul o c�ru�� care st�tea sprijinit� �n oi�te, �ntr-o alee, chiar �n fa�a celor trei b�rba�i. �n�untru se aflau vreo duzin� de butoaie, �inute �n loc de o singur� proptea.

��Ia prive�te!

R�z�nd, b�iatul se n�pusti �ntr-o pr�v�lie aflat� la st�nga lor. Rand r�mase cu ochii dup� el, �tiind c� ar fi trebuit s� fac� totu�i ceva. Sclipirea din ochii lui Mat �nsemna c� punea ceva la cale. Curios �ns�, se trezi c� de-abia a�tepta s� vad� ce avea cel�lalt de g�nd. Ceva �i spunea c� era un lucru gre�it �i periculos, dar asta nu-l �mpiedica s� z�mbeasc�, la g�ndul a ceea ce avea s� urmeze.

�ntr-o clip�, Mat ap�ru deasupra lui, c��r�ndu-se pe o fereastr� a podului �i s�rind pe acoperi�ul de �igl� al pr�v�liei. Avea pra�tia �n m�n�, �nv�rtind o deja. Privirea lui Rand se �ntoarse c�tre c�ru��. Aproape imediat se auzi un trosnet puternic, iar propteaua care �inea butoaiele se rupse, chiar c�nd Mantiile Albe ajunseser� �n dreptul aleii. Oamenii se d�dur� la o parte c�nd butoaiele se rostogolir� peste oi�tea c�ru�ei, cu un zgomot r�sun�tor, �i �ncepur� s� salte pe strada, �mpr�tiind noroi �i ap� murdar� �n toate direc�iile. Cei trei b�rba�i s�rir� �n l�turi la fel de iute ca to�i ceilal�i, trufia din privirile lor fiind �nlocuit� de surprindere. Un trec�tor c�zu la p�m�nt, �mpro�c�nd la r�ndul lui, dar cei trei se mi�car� agil �i evitar� cu u�urin�� butoaiele. �ns� de noroiul care zbura �n jur �i le �mpro�ca mantiile nu avur� cum sc�pa.

Un b�rbos cu un �or� lung ie�i �n fug� de pe alee, flutur�ndu-�i bra�ele �i strig�nd m�nios, dar o singur� privire aruncat� celor trei care �ncercau �n zadar s�-�i scuture noroiul de pe mantii se dovedi �ndeajuns pentru a-l face s� dispar� la loc, �nc� �i mai repede dec�t la venire. Rand arunc� o privire spre acoperi�ul pr�v�liei. Mat disp�ruse. Lovitura nu era mare lucru pentru un b�iat din �inutul celor Dou� R�uri, dar efectul urm�rit fusese cu siguran�� atins. Rand nu-�i putea �ine r�sul; �i acesta p�rea cumva �nvelit �ntr-un smoc de l�n�, dar tot r�s era. C�nd se �ntoarse �nd�r�t cu ochii la strad�, cei trei b�rba�i �n mantii albe se uitau fix la el.

��i se pare ceva amuzant, da? �ntreb� unul, care st�tea pu�in �n fa�a celorlal�i; avea o privire arogant� �i nu clipea mai deloc, cu o sc�nteie �n ochi de parc� �tia ceva de mare pre�, ce nu mai �tia nimeni altcineva.

R�sul lui Rand �ncet� brusc. Era singur printre noroi �i butoaie cu Copiii. Oamenii care-i �nconjuraser� p�n� atunci descoperiser�, fiecare, c� aveau ceva mai bun de f�cut �n susul sau �n josul str�zii.

��De frica Luminii nu-�i mai po�i mi�ca limba? �ntreb� Mantia Alb�, a c�rui fa�� ngust� p�rea �i mai tras� din pricina m�niei; se uit� dispre�uitor la m�nerul sabiei care se vedea de sub mantia lui Rand. Poate c� tu e�ti r�spunz�tor pentru asta, da?

Spre deosebire de ceilal�i doi, avea �i un nod auriu cusut dedesubtul �nsemnului cu soarele de pe mantie.

Rand d�du s�-�i acopere sabia, dar, �n loc de asta, �i trase mantia �napoi pe umeri. Undeva, �n str�fundurile min�ii sale, se minuna singur de ceea ce f�cea, dar era un g�nd foarte �ndep�rtat.

��Se mai �nt�mpl� �i accidente, �i �nfrunt� el. Chiar �i Copiilor Luminii.

Omul cu fa�� ngust� ridic� dintr-o spr�ncean�.

��A�a periculos �mi e�ti, tinerelule? �ntreb� el; nu era cu mult mai �n v�rst� dec�t Rand �nsu�i.

��Pecetea b�tlanului, Lord Bornhald, �l preveni altul dintre cei trei.

Omul cu fa�a �ngust� arunc� din nou o privire c�tre m�nerul sabiei lui Rand � b�tlanul de bronz se vedea foarte bine � �i, pentru o clip�, f�cu ochii mari. Apoi privirea i se �ndrept� spre chipul lui Rand �i pufni dispre�uitor.

��E prea t�n�r. Nu e�ti de pe-aici, da? �l �ntreb� cu r�ceal� �n glas. �i vii� de unde?

��Tocmai am ajuns �n Baerlon, r�spunse Rand; un fior �i str�b�tu bra�ele �i picioarele; �i sim�ea pielea �ncins�, aproape fierbinte. Nu se �nt�mpl� s� �ti�i un han bun?

��Nu-mi r�spunzi la �ntreb�ri, se r�sti Bornhald. Ce tic�lo�ie se ascunde �n sufletul t�u de nu vrei s�-mi r�spunzi?

Ceilal�i doi �l flancar�, cu chipul �mpietrit �i lipsit de expresie. �n ciuda petelor de noroi de pe mantii, acum nu mai era nimic amuzant la ei.

Rand sim�i un fior �n tot corpul; senza�ia de c�ldur� se transform� �n fierbin�eal�. Voia s� r�d�, �l f�cea s� se simt� a�a de bine. Un glas care-i r�suna �n minte �i strig� c� era ceva �n neregul�, dar nu se putea g�ndi dec�t la c�t era de plin de energie, mai mai s� plesneasc�. Z�mbind, se leg�n� pe c�lc�ie �i a�tept� urmarea, �ntreb�ndu-se, vag, ce avea s� se �nt�mple.

Chipul c�peteniei se �ntunec�. Unul dintre ceilal�i scoase pu�in sabia din teac�, �ndeajuns pentru a da la iveal� c��iva centimetri de o�el, �i spuse cu glasul tremur�nd de m�nie:

��C�nd Copiii Luminii pun �ntreb�ri, ��r�noi cu ochi cenu�ii ce-mi e�ti, afl� c� a�teapt� �i r�spunsuri, ori�

Dar se opri c�nd b�rbatul cu chipul �ngust �i puse un bra� pe piept �i-i f�cu un semn cu capul �n susul str�zii. Sosise Garda Ora�ului, o duzin� de b�rba�i cu tichii rotunde de o�el �i surtuce de piele b�tute cu �inte, care duceau cu ei bastoane de lupt�, cu aerul c� �tiau foarte bine cum s� le foloseasc�. Se oprir� la vreo zece pa�i de ei �i-i privir� �n t�cere.

��Ora�ul �sta �i-a pierdut Lumina, m�r�i b�rbatul care pusese m�na pe sabie, ridic�ndu-�i apoi glasul pentru a striga c�tre Gard�: Peste Baerlon s-a ab�tut umbra Celui �ntunecat!

La un gest al lui Bornhald, �i v�r� cu putere sabia la loc �n teac�, cu mult� for��. Bornhald se �ntoarse din nou spre Rand. �n ochii lui ardea o lumin� p�trunz�toare.

��S� �tii, tinerelule, c� Iscoadele Celui �ntunecat nu ne scap� niciodat�, nici chiar �ntr-un ora� peste care s-a ab�tut Umbra. O s� ne mai �nt�lnim noi. Po�i s� fii sigur!

Se �ntoarse pe c�lc�ie �i se �ndep�rt� cu pa�i mari; cei doi tovar�i �l urmar� la mic� distan��, ca �i cum Rand ar fi �ncetat s� mai existe. Cel pu�in, pentru moment. C�nd ajunser� �n partea aglomerat� a str�zii, drumul li se deschise, la fel ca mai �nainte, ca din �nt�mplare. B�rba�ii din Gard� �ov�ir�, cu ochii la Rand, apoi �i luar� bastoanele pe umeri �i o apucar� pe urmele celor trei, numai c� se v�zur� nevoi�i s�-�i croiasc� drum prin mul�ime, strig�nd:

��Face�i loc! Trece Garda!

Numai c��iva oameni se d�dur� la o parte f�r� s� cr�cneasc�.

Rand r�m�sese �n a�teptare, leg�n�ndu-se pe c�lc�ie. Fiorul care-l str�b�tea era at�t de puternic, �nc�t aproape c�-l f�cea s� se cutremure �i sim�ea c�-i arde pielea. Mat ie�i din pr�v�lie, privindu-l �int�.

��Nu e�ti bolnav, grai el �n cele din urm�. E�ti nebun!

Rand inspir� ad�nc �i, dintr-odat�, totul disp�ru, ca un balon spart, f�c�ndu-l s� se clatine pe picioare c�nd �i d�du seama ce f�cuse. Umezindu-�i buzele, se uit� �n ochii lui Mat.

��Cred c� ar fi mai bine s� ne �ntoarcem la han, de-acum, murmur� el �ov�ielnic.

��Da, r�spunse Mat. Cred c� da.

Strada �ncepuse din nou s� se umple; mul�i dintre cei care treceau pe l�ng� ei le aruncau priviri chior�e, vorbind �ntre ei cu glas sc�zut. Rand era convins c� povestea urma s� se r�sp�ndeasc�. Un nebun se luase la har�� cu trei Copii ai Luminii. Asta da, poveste. �Poate c� visele m-au f�cut s�-mi pierd min�ile.�

Cei doi se r�t�cir� de mai multe ori pe str�zile �ntortocheate, dar, dup� o vreme, se �nt�lnir� cu Thom Merrilin, care se plimba solemn, de unul singur, prin mul�ime. Menestrelul le spuse c� ie�ise s�-�i dezmor�easc� oasele �i s� ia o gur� de aer proasp�t, numai c�, ori de c�te ori cineva arunca o privire spre mantia sa multicolor�, anun�a cu voce r�sun�toare:

��M� g�si�i la Cerbul �i Leul, numai ast�-sear�.

G�sindu-�i cu greu cuvintele, Mat �ncepu s�-i povesteasc� lui Thom despre vis �i despre �ncurc�tur� �n care se aflau, dac� s�-i spun� sau nu lui Moiraine, dar Rand i se al�tur� �i el, pentru c� erau mici diferen�e �ntre felurile �n care �i-l reaminteau. �Sau poate c� fiecare vis a fost pu�in altfel�, se g�ndi el. �n linii mari �ns�, totul se potrivea.

Dup� numai c�teva vorbe, Thom �i �ndrept� toat� aten�ia spre ceea ce auzea. C�nd Rand pomeni de Ba�alzamon, Menestrelul �i apuc� de umeri pe am�ndoi �i le spuse r�stit s�-�i �in� gura, se �n�l�� n v�rful picioarelor pentru a privi peste capetele mul�imii, apoi �i conduse afar� din �nghesuial� c�tre o fund�tur� �n care nu se aflau dec�t c�teva l�zi �i un c�ine galben �i costeliv, care se ghemuise �ntr-un col� ca s� scape de frig.

Thom privi o vreme c�tre mul�ime, ca s� vad� dac� se oprea cineva s�-i asculte, apoi se �ntoarse din nou c�tre cei doi. Ochii s�i alba�tri �i sfredelir�, �ntre dou� priviri pe care le arunca �nspre intrarea �n uli��.

��S� nu mai rosti�i numele �sta �n auzul str�inilor, le porunci el, cu glas sc�zut, dar foarte serios. Nici m�car �n locurile �n care ar putea s� se afle str�ini care s�-l aud�. E foarte primejdios, chiar �i c�nd nu sunt Copii ai Luminii pe uli�e.

��A� putea eu s�-�i zic c�te ceva despre Copiii Luminii, pufni Mat, arunc�ndu-i lui Rand o privire piezi��.

Thom nu-l b�g� �n seam�.

��Dac� numai unul dintre voi ar fi visat asta, continu� el, tr�g�ndu-se furios de musta��. Povesti�i-mi tot ce v� aminti�i. Fiecare am�nunt.

�n timp ce-i asculta, continua s� arunce c�te o privire �n dreapta �i st�nga.

� � �i mi-a spus numele celor care au fost folosi�i, zise Rand �n cele din urm�, dup� ce povestise tot ce-�i amintea. Guaire Amalasan, Raolin Du�manul �ntunecimii.

��Davian, ad�ug� Mat. �i Yurian Arc de piatr�.

��i Logain, sf�r�i Rand.

��Primejdioase nume, morm�i Thom, ai c�rui ochi p�reau s�-i sfredeleasc� �i mai ad�nc dec�t �nainte. Aproape la fel de primejdioase ca �i cel de mai �nainte, �ntr-un fel sau altul. Cu to�ii sunt mor�i acum, �n afar� de Logain. Unii au murit de mult. Raolin Du�manul �ntunecimii a tr�it acum vreo dou� mii de ani. �ns� primejdia r�m�ne. Mai bine nu le rosti�i numele cu voce tare, nici chiar c�nd sunte�i singuri. Cei mai mul�i nu le-ar recunoa�te, dar dac� v� aude cine nu trebuie�

��Dar cine au fost? �ntreb� Rand.

��Ni�te b�rba�i, �opti Thom. Ni�te b�rba�i care au cl�tinat st�lpii cerului �i au f�cut lumea s� se cutremure din temelii. N-are a face, continua el cl�tin�nd din cap. Uita�i de ei. De-acum sunt praf �i pulbere.

��i au fost� folosi�i, a�a cum ne-a spus el? �ntreb� Mat. �i au murit?

��S-ar putea spune c� Turnul Alb i-a ucis. S-ar putea spune, repet� Thom; �i str�nse o clip� buzele, apoi cl�tin� din nou din cap. Dar s�-i fi folosit�? Nu. Asta n-o �n�eleg. Numai Lumina �tie c�te roti�e mi�c� Suprema �nsc�unat� Amyrlin, dar asta n-o �n�eleg.

Mat se �nfior�.

��A spus at�tea. Numai vorbe nebune�ti. Toat� povestea cu Lews Therin Uciga�ul de Neam �i Artur Arip� de �oim. �i Ochiul Lumii. Asta ce o mai fi?

��O legend�, r�spunse �ncet Menestrelul. Poate. O legend� la fel de �nsemnat� cum e cornul lui Vaiere, cel pu�in �n �inuturile de la Hotare. Acolo, b�rba�ii pleac� �n c�utarea Ochiului Lumii, la fel cum tinerii din Illian pornesc s� caute Cornul. Poate c�-i o legend�.

��i acum ce facem, Thom? �ntreb� Rand. �i spunem? Nu mai vreau vise din astea. Poate �tie ea ce-i de f�cut.

��Poate n-o s� ne plac� ce face ea, m�r�i Mat.

Thom �i privi lung, cuget�nd �i m�ng�indu-�i musta�a cu dosul palmei.

��A� zice s� v� �ine�i gura, r�spunse el �n cele din urm�. Nu povesti�i nim�nui, cel pu�in deocamdat�. Pute�i s� v� r�zg�ndi�i oric�nd, dac� n-ave�i de ales, dar, odat� ce povesti�i, s-a terminat �i v-a�i legat �nc� �i mai mult de� de ea.

Brusc, el �i �ndrepta umerii, f�r� s� se mai coco�eze aproape deloc.

��B�iatul cel�lalt! A�i zis c� �i el a visat acela�i lucru? Oare are minte destul� ca s�-�i �in� gura?

��Cred c� da, r�spunse Rand, �n acela�i moment �n care Mat �l l�murea:

��Tocmai ne duceam la han s�-l prevenim.

��Fac� Lumina s� nu ajungem prea t�rziu!

Cu mantia flutur�ndu-i �n jurul gleznelor, cu peticele tremur�nd �n b�taia v�ntului, Thom o porni la drum cu pa�i mari, privind peste um�r f�r� s� se opreasc�.

��Ei? Sunte�i b�tu�i �n cuie, sau ce?

Rand �i Mat se gr�bir� pe urmele lui, dar el nu-i mai a�tept�. De data asta, nu se mai opri la vederea oamenilor care-i admirau mantia, nici m�car c�nd �l salutau �i-l aclamau. Se repezi pe str�zi de parc� erau pustii. Rand �i Mat aproape c� fugeau ca s� se �in� dup� el. Mult mai repede dec�t se a�tepta Rand, ajunser� la Cerbul �i Leul.

C�nd tocmai d�deau s� intre, Perrin ie�i �n fug�, �ncerc�nd s�-�i pun� mantia pe umeri f�r� s� se opreasc�, �i fu c�t pe ce s� cad� din picioare, �ncerc�nd s� nu intre �n ei.

��Tocmai veneam s� v� caut, g�f�i el dup� ce-�i rec�p�t� echilibrul.

Rand �l apuc� de bra�.

��Ai povestit cuiva ceva despre vis?

��Zi c� nu, �i ceru Mat.

��E foarte important, spuse �i Thom.

Perrin �i privi uimit.

��Nu, n-am povestit. Nici nu m-am ridicat din pat dec�t de vreun ceas, continu� el, iar umerii i se l�sar�. M-am str�duit din r�sputeri s� nu m� g�ndesc la asta; cum s� mai �i povestesc cuiva. Dar lui de ce i-a�i spus? mai �ntreb�, ar�t�nd cu capul spre Menestrel.

��Trebuia s� povestim cuiva, sau �nnebuneam, murmur� Rand.

��i explic eu mai t�rziu, ad�uga Thom, arunc�nd o privire plina de sub�n�elesuri c�tre oamenii care intrau �i ie�eau din han.

��Bine, r�spunse �ov�itor Perrin, p�r�nd �nc� nedumerit; dintr-odat�, �i trase o palm� peste frunte. M-a�i f�cut aproape s� uit de ce v� c�utam. Nu c� n-a� prefera s� uit. E Nynaeve �n�untru!

��S�nge �i cenu��! strig� Mat cu un glas ascu�it. Cum a ajuns aici? Moiraine� bacul�

Perrin pufni.

��Crezi c� o poate opri a�a un fleac precum un bac scufundat? L-a scos la lumin� pe Turn�nalt care izbutise, nu �tiu cum, s� treac� r�ul �nd�r�t. Nynaeve mi-a povestit c� l-a g�sit ascuns �n camer� �i c� la �nceput nu voia nici s� se apropie de r�u, dar l-a f�cut ea �ntr-un fel s� g�seasc� o barc� �ndeajuns de mare pentru ea �i calul ei �i s-o treac� dincolo. A v�slit chiar el. Am �n�eles c� nu i-a dat r�gaz dec�t s� g�seasc� un om care s�-l ajute.

��Pe Lumin�! oft� Mat.

��i ce caut� aici? se interesa Rand, dar Mat �i Perrin �i aruncar� am�ndoi o privire plin� de dispre�.

��A venit dup� noi, r�spunse Perrin. Tocmai vorbe�te cu� cu jup�neasa Alys, �i e a�a mult� c�ldur� �ntre ele, de zici c� st� s� ning�.

��N-am putea s� mergem o vreme �n alt� parte? �ntreb� Mat. Taica-meu zice c� numai un prost �i bag� m�na de bun�voie �ntr-un cuib de viespi.

Rand �l �ntrerupse:

��Nu poate s� ne sileasc� s� ne �ntoarcem. Dup� Noaptea Iernii, ar fi trebuit �i ea s�-�i dea seama. Dac� nu, va trebui s-o facem noi s� �n�eleag�.

Cu fiecare cuv�nt, spr�ncenele lui Mat se ridicau din ce �n ce mai sus, iar dup� ce Rand ispr�vi, fluier� �nfundat.

��Ai �ncercat vreodat� s-o convingi pe Nynaeve de ceva ce nu vrea s� �n�eleag�? Eu da. A�a c� zic s� st�m afar� p�n� la c�derea nop�ii, �i apoi s� ne strecur�m �n�untru.

��Din c�te am v�zut eu la t�n�ra asta, morm�i Thom, nu cred c� se va opri p�n� ce nu spune ce are de spus. Dac� nu-i se d� ocazia c�t mai repede, s-ar putea s-o �in� tot a�a, p�n� ce o s� fac� o v�lv� �n jurul nostru pe care nu ne-o dorim.

Cu asta, �i puse pe to�i trei la punct. Schimb�nd c�te o privire, ei traser� ad�nc aer �n piept �i intrar� m�r��luind �n�untru, ca �i c�nd ar fi plecat la lupta cu trolocii.

16Me�tereasa

Intrar� �n han, cu Perrin �n frunte. Rand era at�t de concentrat asupra a ceea ce avea de g�nd s�-i spun� lui Nynaeve, �nc�t nici n-o v�zu pe Min �nainte ca ea s�-l prind� de bra� �i s�-l trag� la o parte. Ceilal�i mai f�cur� c��iva pa�i pe coridor, �nainte s�-�i dea seama c� el se oprise, apoi se oprir� la r�ndul lor, ca s�-l a�tepte, pe jum�tate ner�bd�tori s� plece, pe jum�tate n�d�jduind s� dureze c�t mai mult.

��N-avem timp de de-astea, b�iete, gr�i moroc�nos Thom.

Min �l privi p�trunz�tor pe Menestrelul cel c�runt.

��Du-te �i mai jongleaz� pu�in, se r�sti ea, tr�g�ndu-l pe Rand mai departe de ceilal�i.

��Chiar c� nu am timp, �i �opti Rand. Oricum, nu mai vreau s� te aud spun�ndu-mi c� n-am cum sc�pa de tine �i alte cele.

�ncerc� s�-�i elibereze bra�ul, dar, de c�te ori izbutea, ea �l prindea la loc.

��Nici eu n-am vreme de prostiile tale. Stai odat� locului! �i porunci ea, arunc�ndu-le celorlal�i o privire scurt� �i venind mai aproape de el, pentru a-i vorbi cu glas sc�zut. Cu c�tva timp �n urm� a sosit o femeie � mai scund� ca mine, t�n�r�, cu ochi negri �i p�rul negru �mpletit �ntr-o coad� care-i ajungea p�n� la mijloc. �i ea face parte din toat� povestea, la fel ca voi ceilal�i.

O clip�, Rand se holb� la ea f�r� s� spun� nici o vorb�. �Nynaeve? Cum s� fie �i ea p�rta��? Pe Lumin�, dar despre mine ce s� mai zic?�

��Nu e� cu putin��.

��O cuno�ti? �opti Min.

��Da� �i ea� adic�, tu�

��Rand, sc�nteile. C�nd a sosit, s-a �nt�lnit cu jup�neasa Alys �i au ap�rut sc�ntei, de�i erau numai ele dou�. Ieri nu am v�zut sc�nteile dec�t c�nd era�i m�car trei sau patru la un loc, dar ast�zi totul e mai aprins, mai p�tima�.

Se uit� la prietenii lui Rand, care a�teptau ner�bd�tori, �i se �nfior� o clip�, apoi se �ntoarse din nou c�tre el.

��M� mir c� nu ia foc hanul. Ast�zi sunte�i cu to�ii �ntr-o primejdie mai mare ca ieri. De c�nd a sosit ea.

Rand arunc� o privire spre prietenii s�i. Thom, cu spr�ncenele sale stufoase ridicate �ntr-un unghi ascu�it, se tot apleca �nainte, �ncerc�nd s� g�seasc� o modalitate de a-l gr�bi.

��N-o s� ne fac� niciun r�u, �i r�spunse el lui Min. Acum chiar trebuie s� plec.

De data asta, reu�i s�-�i elibereze bra�ul. Ea scoase o exclama�ie de iritare, dar el n-o lu� �n seam�, ci se duse �napoi la ceilal�i, �i o pornir� cu to�ii din nou pe coridor. Rand mai privi o dat� �napoi. Min �i ar�t� pumnul �i b�tu din picior.

��Ce mai avea de spus? �ntreb� Mat.

��Nynaeve e �i ea p�rta��, �i r�spunse Rand f�r� s� se g�ndeasc�, apoi �i arunc� o privire crunt�, care-l surprinse pe cel�lalt cu gura deschisa.

Dup� o clip�, pe chipul lui Mat se oglindi o expresie care d�dea de �n�eles c� pricepuse avertismentul.

��P�rta�� la ce? �ntreb� �ncet Thom. Fata aia �tie ceva despre voi?

�n timp ce Rand �ncerca s�-�i adune min�ile, pentru a g�si ceva de spus, Mat r�spunse moroc�nos:

��Sigur c�-i p�rta��. P�rta�� la toate groz�viile pe care le-am avut �ncep�nd din Noaptea Iernii. Poate c� pentru tine nu-i mare br�nz� c� a venit Me�tereasa, dar eu, unul, a� zice c� ne-ar fi mai bine cu Mantiile Albe.

��Fata a v�zut-o pe Nynaeve la sosire, �i lamuri Rand. A v�zut-o vorbind cu jup�neasa Alys �i s-a g�ndit c�, poate, are �i ea ceva de-a face cu noi.

Thom �l privi piezi� �i-�i m�ng�ie musta�a, pufnind ca pentru sine, dar ceilal�i p�reau c�-i accept� explica�ia. Nu-i convenea s� aib� secrete fa�� de prietenii s�i, dar secretul lui Min putea fi la fel de primejdios pentru ea, pe c�t erau pentru ei toate tainele pe care le �mp�rt�eau.

Dintr-odat�, Perrin se opri �n fa�a unei u�i �i, �n ciuda m�rimii sale, p�ru ciudat de nesigur pe el. Trase ad�nc aer �n piept, �i privi tovar�ii, inspir� din nou, apoi deschise u�a cu mi�c�ri lente �i intr�. Ceilal�i �l urmar�, unul c�te unul. Rand era ultimul �i trebui s� �nchid� u�a dup� el, f�r� niciun pic de tragere de inima.

�nc�perea era cea �n care m�ncaser� cu o sear� �n urm�. �n vatr� ardea un foc, iar �n mijlocul mesei se afla o tav� de argint, bine �lefuit�, pe care se aflau o caraf� de argint sclipitor �i c�teva pocale. Moiraine �i Nynaeve �edeau, fiecare la c�te un cap�t al mesei, f�r� s�-�i ia ochii una de la alta. Toate celelalte scaune erau goale. M�inile lui Moiraine se odihneau pe mas�, la fel de nemi�cate cum �i era �i chipul. Nynaeve �i petrecuse cosi�a peste un um�r, str�ng�ndu-i cap�tul �n pumn �i tot tr�g�nd de el, a�a cum obi�nuia s� fac� atunci c�nd se purta cu �i mai mare �nc�p��nare dec�t de obicei, fa�� de cei din Sfatul Satului. �Avea dreptate Perrin.� �n ciuda focului, p�rea s� fie foarte frig; dinspre cele dou� femei p�reau s� vin� valuri de aer �nghe�at.

Lan st�tea sprijinit de poli�a vetrei, privind �int� la fl�c�ri �i frec�ndu-�i m�inile ca s� se �nc�lzeasc�. Egwene, lipit� de perete, �i �mbr�case mantia �i-�i tr�sese gluga. Thom, Mat �i Perrin se opriser� �n fa�a u�ii, nesiguri pe ei.

Ridic�nd st�njenit din umeri, Rand se apropie de mas�. �Uneori trebuie s� iei lupul de urechi�, �i aminti. Dar, �mpreun� cu asta, �i veni �n minte �i o alt� zical�. �C�nd ai prins lupul de urechi, e la fel de greu �i s�-i dai drumul, �i s� te �ii de el.� Sim�i privirea lui Moiraine a�intit� asupra sa, la fel ca �i cea a lui Nynaeve, �i se �nro�i la fa��, dar tot se a�ez�, la jum�tatea distan�ei dintre cele dou�.

O clipa, �nc�perea ramase �n nemi�care precum o sculptura, apoi Egwene, Perrin �i, �n cele din urma, Mat se apropiar� �ov�ind de mas� �i se a�ezar� undeva mai c�tre mijloc, �mpreuna cu Rand. Egwene �i trase gluga �i mai jos, ascunz�ndu-�i jum�tate din fa��. Niciunul dintre ei nu privea �n jur.

��Ei, pufni Thom, din locul s�u de l�ng� u��. M�car at�t s-a f�cut.

��De vreme ce e toat� lumea aici, �ncepu Lan, �ndep�rt�ndu-se de vatr� �i umpl�nd un pocal de argint cu vin, poate ai s� prime�ti, �n cele din urm�, asta.

�i oferi pocalul lui Nynaeve, iar ea �l privi b�nuitoare.

��Nu are de ce s�-�i fie fric�, o lini�ti el cu r�bdare. L-ai v�zut pe hangiu aduc�nd vinul, �i niciunul dintre noi doi nu a avut ocazia s� pun� ceva �n el. Nu-i nici o primejdie.

La auzul cuv�ntului �fric�, buzele Me�teresei se str�nser� cu m�nie, dar lu� pocalul �i murmur� o vorb� de mul�umire.

��M-ar interesa s� �tiu cum ne-ai g�sit, continua el.

��i pe mine, ad�uga Moiraine, aplec�ndu-se. Poate c� acum, dup� ce-�i i-am adus pe Egwene �i pe b�ie�i, ai s� fii mai dispus� s� vorbe�ti.

Nynaeve lu� o gur� de vin, apoi �i r�spunse:

��N-avea�i unde s� merge�i, �n afara de Baerlon. Dar, ca s� fiu sigura, v-am luat urma. Nu zic c� nu v-a�i plimbat multa vreme �nainte �i �napoi. Pesemne c� nu v� pl�cea s� da�i peste ni�te oameni de treaba.

��Dumneata� ne-ai luat urma? �ntreb� Lan; era pentru prima oar�, de c�nd �l cunoscuse Rand, c� p�rea surprins, �nseamn� c� �ncep s�-mi pierd me�te�ugul.

��Nu a�i l�sat prea multe urme, dar eu sunt la fel de priceputa ca orice b�rbat din �inutul celor Dou� R�uri, poate �n afar� de Tam al�Thor. P�n� s� moar� tat�l meu, continua ea dup� un scurt moment de t�cere, m� lua la v�n�toare cu el �i m-a �nv��at tot ce i-ar fi �nv��at �i pe fiii de care n-a avut parte.

�l privi sfid�tor pe Lan, dar el nu f�cu dec�t s� �ncuviin�eze din cap.

��Dac� ai putut lua o urm� pe care eu am �ncercat s-o ascund �nseamn� c� te-a �nv��at bine. Pu�ini pot face asta, chiar �i la Hotare.

F�r� s� r�spunde, Nynaeve �i plec� fa�a c�tre pocalul pe care-l �inea �n m�n�. Rand o privi cu ochii mari. Ro�ise. Nynaeve nu se ar�ta niciodat� c�tu�i de pu�in descump�nit�. M�nioas�, da; iritat�, foarte des; dar niciodat� luat� pe picior gre�it. Acum �ns�, obrajii �i erau ro�ii ca focul, �i �ncerca s-o ascund� cu ajutorul vinului.

��Poate c� acum vei binevoi s�-mi r�spunzi la c�teva �ntreb�ri, gl�sui lini�tit� Moiraine. Eu �i-am r�spuns la ale dumitale cu destul� sinceritate.

��Da, mi-ai �ndrugat numai pove�ti de ale Menestrelilor, replic� Nynaeve. Singurul fapt sigur, dup� mine, este c� patru tineri au fost lua�i cu for�a, �i numai Lumina �tie de ce, de c�tre o Aes Sedai.

��i s-a spus deja c� lucrul �sta nu este cunoscut aici, replic� dur Lan. �nva�� s� ai grij� ce vorbe�ti.

��i de ce, m� rog? �ntreb� Nynaeve. De ce s� v� ajut s� v� ascunde�i, ca lumea s� nu afle ce sunte�i de fapt? Am venit s�-i iau pe Egwene �i pe b�ie�i �nd�r�t �n Emond�s Field, nu s� v� ajut s�-i duce�i pe sus cine �tie unde.

Thom intr� �i el �n vorb� cu glasul s�u dispre�uitor:

��Dac� vrei ca ei s�-�i mai vad� satul � sau dumneata, c� veni vorba ar fi mai bine s� ai grij�. Se g�sesc oameni care ar vrea s-o vad� moart�, continua el, ar�t�nd cu capul spre Moiraine, pentru c� este ceea ce este. �i pe el la fel.

Dup� ce ar�t� �i spre Lan, �naint� brusc �i se sprijini cu m�inile pe mas�, l�ng� Nynaeve. Era mult mai �nalt ca ea, iar must��ile sale lungi �i spr�ncenele groase p�reau, dintr-odat�, amenin��toare. Ea f�cu ochii mari �i d�du s� se lase pe spate, �ndep�rt�ndu-se de el, apoi se �ndrept� sfid�tor de spate. Thom nu p�ru s� bage de seam�, ci continu�, cu o voce joas�, care nu prevestea nimic bun:

��Un singur zvon, o singura �oapt�, �i ai s�-i vezi n�v�lind �n hanul �sta ca furnicile. At�t de puternic� este ura �i dorin�a lor de a ucide sau a-i prinde pe oamenii de soiul lor. Dar fata? Dar b�ie�ii? Dar dumneata? Cu to�ii sunte�i tovar�ii lor, cel pu�in �n ochii Mantiilor Albe. Nu �i-ar pl�cea s�-i vezi cum pun �ntreb�ri, mai ales c�nd vine vorba de Turnul Alb. Inchizitorii lor presupun c� e�ti vinovat �nc� dinainte s� �nceap�, iar pentru asemenea vin� nu au dec�t o singur� pedeaps�. Nu le pas� care-i adev�rul, pentru c� �i �nchipuie c� deja �l cunosc. M�rturisirea: numai asta caut� ei, cu fiarele �nro�ite �n foc �i cle�tii pe care-i m�nuiesc. Mai bine aminte�te-�i c� exist� secrete prea periculoase pentru a fi rostite cu voce tare, chiar dac�-�i se pare c� �tii cine le aude. Pare-se c� �n ultima vreme trebuie s� le tot spun asta multora, �ncheie el, �ndrept�ndu-se.

��Bine zis, Menestrelule, �l l�ud� Lan, cu aceea�i privire cercet�toare de mai �nainte. M� uime�te s� v�d c�t de mult ��i pas�.

Thom ridic� din umeri.

��i despre mine se �tie c� am sosit odat� cu voi. Nu-mi face nici o pl�cere s�-mi imaginez un Inchizitor, cu un fier �nro�it �n m�n�, care s�-mi spun� s� m� c�iesc de p�cate �i s� p�esc �n Lumin�.

��sta, rosti ap�sat Nynaeve, nu este dec�t un motiv �n plus pentru care ei trebuie s� vin� acas� cu mine, m�ine diminea��. Sau chiar �n dup� amiaza asta, de fapt. Cu c�t sc�p�m mai repede de voi �i o pornim spre Emond�s Field, cu at�t mai bine.

��Nu se poate, se �mpotrivi Rand, auzind cu bucurie c� �i prietenii s�i vorbiser� �n aceea�i clip�.

A�a, privirea piezi�� a lui Nynaeve nu se putu fixa �ntr-un singur loc; dar ea tot nu cru�a pe nimeni. Numai c� el vorbise cu o clip� mai repede, a�a c� to�i t�cur�, privindu-l. P�n� �i Moiraine se l�s� pe sp�tarul scaunului, cu m�inile �ncle�tate �i cu ochii a�inti�i asupra lui. Nu-i venea deloc u�or s� �nfrunte fulgerele din ochii Me�teresei.

��Dac� plecam �napoi �n Emond�s Field, se vor �ntoarce �i trolocii. Ne� v�neaz�. Nu �tiu de ce, dar asta e. Poate c� �n Tar Valon putem afla motivul. Poate c� putem afla cum s�-i oprim. E singura cale.

Nynaeve �i desf�cu bra�ele.

��Parc-ai fi Tam. A cerut s� fie dus pe sus la �ntrunirea s�tenilor �i a �ncercat s�-i conving� pe to�i. Cu Sfatul �i �ncercase deja norocul. Cine �tie cum, jup�neasa� Alys, asta a voastr�, continu� ea, scuip�nd numele cu un val de dispre�, a reu�it s�-l p�c�leasc�. De obicei, are o urm� de bun sim� �n el, mai mult dec�t al�i b�rba�i. Oricum, Sfatul nu-i dec�t o adun�tur� de pro�ti, de cele mai multe ori, dar nici chiar a�a. Nimeni nu-i chiar a�a de prost�nac. Au c�zut de acord c� trebuie s� v� g�sim. Apoi, Tam a cerut s� vin� el dup� voi, de�i nici nu poate s� se �in� pe picioare. Cred c� de la el �i-ai mo�tenit g�rg�unii.

Mat �i drese vocea, apoi morm�i:

��Dar taic�-meu ce a zis?

��Se teme c� o s� te �ii de �otii cu str�inii, �i o s� se g�seasc� cineva s�-�i sparg� �easta. P�rea s�-i fie mai fric� de asta dec�t de� jup�neasa Alys, aici de fa��. Dar, m� rog, el n-a fost niciodat� mai iste� ca tine.

Mat p�rea s� nu-�i dea seama cum s�-i �n�eleag� vorbele sau cum s� r�spund�; nici m�car nu �tia dac� s� mai deschid� gura sau nu.

��Precis c� �ncepu �i Perrin, �ov�itor, adic� �mi �nchipui c� jup�n Luhhan nu a fost nici el prea mul�umit de plecarea mea.

��i la ce te a�teptai? replic� dezgustat� Nynaeve, �nainte s� se �ntoarc� spre Egwene. Poate c� nu trebuia s� fiu a�a de mirat� c� voi trei a�i fost �n stare de o asemenea neghiobie, dar despre al�ii credeam c� au mai mult bun sim�.

Egwene se l�s� pe spate, ascunz�ndu-se dup� Perrin.

��Am l�sat un r�va�, �opti ea �ncet, tr�g�ndu-�i marginea glugii, de parc� i-ar fi fost fric� s� nu-i se vad� p�rul despletit. Le-am explicat totul.

Chipul lui Nynaeve se �ntunec�. Rand oft�. Me�tereasa era pe punctul s� izbucneasc� �ntr-una din tiradele sale obi�nuite, �i pesemne c� �i a�tepta o s�puneala zdrav�n�. Dac� lua o hot�r�re la m�nie, de pild� dac� apuca s� spun� c� avea de g�nd s�-i duc� �n Emond�s Field orice ar fi fost, era de neclintit. Deschise gura s� zic� �i el ceva�

��Un r�va�! �ncepu Nynaeve, exact c�nd Moiraine spunea:

��Me�tereas�, noi dou� trebuie s� mai discut�m.

Dac� s-ar fi putut opri, Rand ar fi f�cut-o cu drag� inim�, dar vorbele �ncepur� s� curg�, nest�vilite.

��Da, foarte bine, dar asta nu schimb� nimic. Nu putem s� ne �ntoarcem. Trebuie s� mergem mai departe.

Spre sf�r�it, vorbele i se stinser�, a�a c� �ncheie �ntr-o �oapt�, �n timp ce �i Me�tereasa �i femeia Aes Sedai se uitau la el, cu acea privire pe care i-o aruncau de obicei femeile c�nd se nimerea �n preajma lor la vreo discu�ie despre treburile Soborului, o privire care-i spunea c� se b�gase unde nu-i fierbea oala. Se l�s� pe spate, dorindu-�i s� fie oriunde altundeva, numai acolo nu.

��Me�tereas�, crede-m�, st�rni Moiraine, sunt mai �n siguran�� cu mine dec�t ar fi �n �inutul celor Dou� R�uri.

��Mai �n siguran��! strig� Nynaeve, d�ndu-�i dispre�uitoare capul pe spate. Dumneata i-ai adus aici, la Mantiile Albe, adic� �n ghearele celor care, dac� Menestrelul spune adev�rul, ar fi gata s� le fac� r�u, �i tot din cauza dumitale. Ia spune, Aes Sedai, c�t de feri�i sunt?

��Exist� multe primejdii de care nu-i pot ap�ra, �ncuviin�� Moiraine, a�a cum nici dumneata nu-i po�i �mpiedica s� fie lovi�i de tr�snet pe drumul spre cas�. Dar nu de tr�snete trebuie s� le fie frica, �i nici m�car de Mantiile Albe, ci de Cel �ntunecat �i de slujitorii lui. De asta, eu �i pot ap�ra. Atingerea Adev�ratului Izvor, a lui Saidar, �mi ofer� protec�ie, la fel ca oric�rei Aes Sedai.

Buzele lui Nynaeve se str�nser� ne�ncrez�toare. �i Moiraine se str�mb�, m�nioas�, dar continu�, cu �ncordare �n glas, de parc� s-ar fi aflat la limita r�bd�rii.

��P�n� �i bie�ii b�rba�i care se trezesc c� pot m�nui Puterea pentru o scurt� vreme c�tig� aceast� protec�ie, chiar dac� Saidin �i ap�r� uneori, iar alteori influen�a lui nefast� �i face �i mai vulnerabili. Dar eu, la fel ca oricare Aes Sedai, pot s�-mi �ntind protec�ia asupra celor din jur. Niciun Pierit nu le poate face r�u, c�t� vreme sunt �n apropierea mea, cum sunt acum. Niciun troloc nu se poate strecura nici la o sut� de pa�i de noi, fiindc� Lan �i simte imediat prezen�a malefic�. Po�i s� le oferi m�car jum�tate din toate astea, dac� se �ntorc cu dumneata �n Emond�s Field?

��Nu �ncerci dec�t s� m� sperii, o �nfrunt� Nynaeve. �n �inutul celor Dou� R�uri, avem o vorb�: �C�nd lupul se bate cu ursul, oricine ar ie�i �nving�tor, iepurele tot pierde.� Duce�i-v� �n alt� parte, cu r�zboaiele voastre, �i l�sa�i-i �n pace pe oamenii din Emond�s Field.

��Egwene, vorbi Moiraine dup� o vreme, ia-i pe ceilal�i �i las�-m� pu�in singur� cu Me�tereasa.

Chipul ei era impasibil. Nynaeve se �ndrept� de spate, ca �i cum s-ar fi preg�tit s� sar� la b�taie. Egwene se ridic� repede; dorin�a de a se purta cu demnitate se lupta �n sufletul ei cu dorin�a de a evita o confruntare cu Me�tereasa, cu privire la p�rul pe care-l purta despletit. Se �n�elese cu ceilal�i din priviri. Mat �i Perrin se ridicar� �n grab� de pe scaune, �ng�im�nd cuvinte politicoase �i �ncerc�nd din r�sputeri s� nu par� c� o luau chiar la fug�. P�n� �i Lan o porni spre u��, la un semn f�cut de Moiraine, lu�ndu-l pe Thom cu el.

Rand �l urm�, iar Str�jerul �nchise u�a �n urma lor, apoi se puse de paz� pe coridor. Sub ochii lui, ceilal�i se �ndep�rtar� la c��iva pa�i de u��; era limpede c� nu li se permitea s� trag� cu urechea. Dup� ce-i v�zu �ndeajuns de departe, Lan se sprijini de perete. Chiar �i f�r� mantia care-�i schimba culorile, era at�t de t�cut, �nc�t puteai cu u�urin�� s� nu-l vezi, p�n� ce nu ajungeai chiar l�ng� el.

Menestrelul morm�i ceva despre faptul c� nu merita s�-�i piard� timpul �i plec�, nu �nainte de a le spune b�ie�ilor cu voce grav�, peste um�r:

��Aminti�i-v� ce v-am zis.

Niciunul dintre ceilal�i nu mai p�rea dispus s� plece.

��Ce a vrut s� spun�? �ntreb� Egwene, cu g�ndurile aiurea �i cu ochii la u�a dincolo de care se aflau Moiraine �i Nynaeve. Se tot juca nervoas� cu degetele prin p�r, de parc� nu �tia dac� s� mai ascund� faptul c� �i-l despletise sau s�-�i dea gluga pe spate.

��Ne-a dat ni�te sfaturi, r�spunse Mat.

Perrin �l privi p�trunz�tor.

��Ne-a zis s� nu deschidem gura dec�t dac� �tim sigur ce vrem s� spunem.

��Pare un sfat bun, gl�sui Egwene, dar era limpede c� nu o prea interesa discu�ia.

Rand era cufundat �n propriile g�nduri. Cum s� fie Nynaeve p�rta�� n toate astea? Cum ajunseser� ei s� se �ncurce cu troloci, cu Pieri�i �i cu Ba�alzamon care le ap�rea �n vise? Era o nebunie. Se �ntreb� dac� Min �i povestise lui Moiraine despre Nynaeve. �Ce �i-or spune acolo �n�untru?�

Pierduse deja no�iunea timpului, c�nd, �n cele din urm�, u�a se deschise. Nynaeve ie�i �i tres�ri, v�z�ndu-l pe Lan. Str�jerul murmur� ceva ce o f�cu s�-�i dea m�nioas� capul pe spate, apoi se strecur� pe l�ng� ea �i intr� �n �nc�pere.

Nynaeve se �ntoarse spre Rand, iar el �i d�du seama, de-abia atunci, c� restul disp�ruser� pe t�cute. Nu voia s� aib� de-a face cu Me�tereasa de unul singur, dar nu mai putea sc�pa, acum c� ea �i prinsese privirea. ��i ce privire p�trunz�toare, se g�ndi uimit. Ce �i-or fi spus?� V�z�nd-o c� se apropie, el �i �ndrept� trupul.

��Pare c�-�i se potrive�te, de-acum, �ncepu ea, ar�t�nd spre sabia lui Tam, de�i a� fi preferat s� nu fie a�a. Ai crescut, Rand.

��ntr-o s�pt�m�n�? r�se el, dar cam for�at, iar ea scutur� din cap, ca �i cum i-ar fi spus c� nu �n�elege nimic. Te-a convins? mai �ntreb� el. S� �tii� chiar nu exist� alt� cale.

Se opri o clip�, cu g�ndul la sc�nteile lui Min, apoi continu�:

��Mergi cu noi?

Nynaeve f�cu ochii mari.

��S� merg cu voi? �i de ce, m� rog? Mavra Mallen a venit tocmai din Deven Ride s� aib� grij� de toate p�n� la �ntoarcerea mea, dar precis c� vrea s� plece c�t mai repede, �nc� mai sper s� v� b�ga�i min�ile �n cap �i s� veni�i cu mine acas�.

��Nu putem.

Cu toate c� erau singuri pe coridor, i se p�ru c� vede ceva mi�c�ndu-se �n dreptul u�ii deschise.

��Mi-ai mai spus, �i mi-a spus �i ea asta, se �ncrunt� Nynaeve. Dac� n-ar fi fost ea la mijloc� �n Aes Sedai nu trebuie s� ai �ncredere, Rand.

��Dup� cum vorbe�ti, s-ar zice c� ne crezi, spuse el �ncet. Ce s-a �nt�mplat la �ntrunirea s�tenilor?

�nainte s�-i r�spund�, Nynaeve se uit� �i ea �nd�r�t, spre u��; acum nu se mai mi�ca nimic.

��A fost o h�rm�laie, dar nu e nevoie ca ea s� afle c� nu ne putem vedea de treburile noastre a�a cum trebuie. C�t despre mine, un singur lucru cred: sunte�i to�i �n primejdie, c�t� vreme v� afla�i �n preajma ei.

��Ceva tot s-a �nt�mplat, insist� el. De ce vrei s� ne �ntoarcem, dac� exist� fie �i o singur� �ans� ca totul s� fie adev�rat? �i de ce tocmai dumneata, Me�tereas�, s� pleci dup� noi? Dac�-i pe-a�a, de ce n-a venit chiar Starostele?

��Chiar c� ai crescut, z�mbi ea, iar, pentru o clip�, asta �l f�cu s� se mute stingherit de pe un picior pe altul. �mi aduc aminte o vreme �n care nu m-ai fi �ntrebat unde vreau s� m� duc sau ce vreau s� fac, oric�t de ciudat �i s-ar fi p�rut. Cam cu vreo s�pt�m�n� �n urm�.

El �i drese vocea �i continu�, cu �nc�p��nare:

��N-are niciun sens. De fapt, de ce ai venit?

Nynaeve arunc� iar�i o privire furi�� c�tre u�a la care tot nu se afla nimeni, apoi �l lu� de bra�.

��Hai s� facem c��iva pa�i �n timp ce vorbim.

Se l�s� din nou condus, iar dup� ce se �ndep�rtaser� �ndeajuns de u�� pentru a nu mai putea fi auzi�i, Nynaeve �ncepu din nou:

��i-am spus, �ntrunirea a fost o h�rm�laie. Cu to�ii au c�zut de acord c� trebuia s� trimit� pe cineva dup� voi, dar satul s-a �mp�r�it �n dou�. Unii voiau s� v� salveze, cu toate c� au �nceput s� se certe, pentru c� nu �tiau cum, c�t� vreme era�i �mpreun� cu o� cu una ca ea.

Mul�umit c� �i amintise s� fie atent� la ce spune, el �ntreba:

��Iar ceilal�i erau de partea lui Tam?

��Nu chiar, dar nici nu credeau c� e bine s� v� l�s�m printre str�ini, mai ales cu una ca ea. Oricum, aproape to�i voiau s� fac� parte din grupul trimis dup� voi. �i Tam, �i Bran al�Vere, cu lan�ul de Staroste �n jurul g�tului, �i Haral Luhhan, p�n� c�nd Alsbet l-a f�cut s� stea locului, p�n� �i Cenn Buie. Lumina s� m� apere de b�rba�ii care g�ndesc cu p�rul de pe piept. Cu toate c� nu �tiu s� existe unii de vreun alt soi, continua ea, pufnind din to�i r�runchii �i privindu-l acuzator. Oricum, eu mi-am dat seama c� trebuia s� mai treac� o zi, poate �i mai mult, p�n� s� se ajung� la vreo hot�r�re �i �tiam cumva c� nu puteam a�tepta at�t de mult. A�a c� am adunat Soborul Femeilor �i le-am spus ce trebuia f�cut. Nu pot s� spun c� le-a convenit, dar au �n�eles c� aveam dreptate. �i de asta am venit. Pentru c� b�rba�ii de prin Emond�s Field sunt ni�te �nc�p��na�i cu capul plin de smocuri de l�n�. Pesemne c� ei �nc� se mai ceart� pe cine s� trimit�, de�i am l�sat vorb� c� m� ocup eu.

Povestea lui Nynaeve explica prezen�a ei acolo, dar nu-l f�cu deloc s� se simt� mai sigur pe el. Era �nc� hot�r�t� s�-i aduc� �napoi.

��i acolo, �n�untru, ce a�i vorbit? �ntreb� el; pesemne c� Moiraine �i d�duse toate l�muririle, dar dac� i-ar fi sc�pat vreuna, putea s� contribuie �i el.

��Tot despre lucruri din astea, r�spunse Nynaeve. Voia s� �tie mai multe despre voi. S� vad� dac� poate s� priceap� de ce a�i atras at�ta aten�ie asupra voastr� m� rog, asta dac�-i adev�rat.

Oprindu-se din vorb�, �l privi cu coada ochiului.

��i a �ncercat ea s-o ascund�, dar am v�zut c� mai mult dec�t orice voia s� �tie dac� vreunul dintre voi s-a n�scut altundeva dec�t �n �inutul celor Dou� R�uri.

Chipul lui Rand se �ncord� dintr-odat�, dar reu�i s� chicoteasc� r�gu�it.

��Ce lucruri ciudate �i mai trec prin minte! Sper c� i-ai spus c� suntem cu to�ii din Emond�s Field.

��Fire�te, r�spunse ea; trecuse numai o clip� �nainte s� deschid� gura, at�t de pu�in �nc�t nici nu �i-ar fi dat seama, dac� nu ar fi urm�rit-o cu aten�ie.

�ncerc� s� se g�ndeasc� la ceva de spus, dar limba p�rea s�-i se fi transformat �ntr-o bucat� de piele tare. ��tie.� La urma urmei, ea era Me�tereasa, �i Me�tereasa trebuia s� �tie totul despre to�i. �Dac� �tie, �nseamn� c� n-a fost niciun delir. Of, tat�, Lumina s� m-ajute!�

� Nu �i-e bine? �ntreb� Nynaeve.

��Mi-a spus� a spus c� eu nu sunt copilul lui. C�nd delira, din pricina fierbin�elii. A spus c� m-a g�sit undeva. Credeam c� e doar�

G�tlejul �ncepu s�-l ard�, �i t�cu.

��Of, Rand, of�

Nynaeve se opri �n loc �i-i cuprinse fa�a �n m�ini. Trebui s� ridice bra�ele, ca s�-l poat� ajunge.

��C�nd au febr�, oamenii spun tot felul de ciud��enii. Tot felul de �nchipuiri. Lucruri care nu sunt adev�rate. Ascult�-m�. Tam al�Thor a plecat s� caute aventura pe c�nd era cam de v�rsta ta. Chiar �i eu �mi aduc aminte c�nd s-a �ntors �n Emond�s Field, un b�rbat �n puterea cuv�ntului, cu o so�ie str�in�, cu p�rul ro�u, �i cu un prunc �nvelit �n scutece. O �in minte pe Kari al�Thor cum str�ngea copilul �n bra�e cu at�ta dragoste �i cu at�ta �nc�ntare, ca toate mamele pe care le-am v�zut �n via�a mea. Era copilul ei, Rand. Erai tu. Acuma, capul sus �i termin� cu toate prostiile astea.

��Fire�te, �opti el. �Nu m-am n�scut �n �inutul celor Dou� R�uri.� Fire�te.

Poate c� Tam avusese �ntr-adev�r �nchipuiri, sau poate c� g�sise c�ndva un prunc p�r�sit, dup� o b�t�lie.

��De ce nu i-ai spus �i ei?

��Asta nu-i treaba str�inilor.

��Mai sunt �i al�ii n�scu�i �n alt� parte?

Dar, de �ndat� ce puse �ntrebarea, el cl�tin� din cap.

��Nu, nu-mi r�spunde. Nu-i nici treaba mea.

Totu�i, ar fi fost bine s� �tie dac� Moiraine era interesat� de el �n mod special, mai mult dec�t de ceilal�i doi. �Oare ar fi fost bine?�

��Nu, nu-i treaba ta, �ncuviin�� Nynaeve. S-ar putea ca asta s� nu �nsemne nimic. S-ar prea putea ca ea s� caute pur �i simplu un motiv, orice motiv, pentru care bestiile alea s� fie pe urmele voastre. Pe urmele tuturor.

Rand reu�i s� schi�eze un z�mbet silit.

��Deci chiar crezi c� se �in dup� noi.

Nynaeve scutur� prev�z�toare din cap.

��Da� �tiu c� ai �nv��at s� te joci cu vorbele de c�nd e�ti cu ea.

��i ce ai de g�nd s� faci? �ntreb� el.

Me�tereasa �l privi lung, iar el o �nfrunta f�r� s� �ov�ie.

��Ast�-sear�, am de g�nd s� fac o baie. Mai departe, om tr�i �i om vedea, nu-i a�a?

17Paznici �i v�n�tori

Dup� ce Me�tereasa plec�, Rand se duse �n sala mare. Avea nevoie s� aud� oameni r�z�nd, s� uite de ce-i spusese Nynaeve �i de necazurile pe care ea le putea crea.

�nc�perea era plin� de oameni, dar nimeni nu r�dea, de�i toate scaunele �i b�ncile erau ocupate. Thom recita din nou, st�nd pe o mas� undeva, spre peretele din spate �i �nso�indu-�i vorbele cu ni�te gesturi grandioase. Se oprise tot la Marele Alai pornit pe urmele Cornului, dar, fire�te, nimeni nu protest�. Erau at�t de multe pove�ti de spus despre fiecare dintre V�n�tori, �i at�t de mul�i V�n�tori despre care s� poveste�ti, �nc�t aveai nespus de multe istorisiri dintre care s� alegi. �n �ntregul ei, povestea ar fi �inut vreo s�pt�m�n� �i mai bine. Singurul zgomot care se �ntrecea cu glasul �i cu harpa Menestrelului era trosnetul fl�c�rilor din c�mine.

� � C�tre cele opt col�uri ale lumii alearg� V�n�torii, c�tre cei opt st�lpi ai cerului, unde sufl� v�nturile timpului sufl�, iar soarta �i prinde �i pe cei slabi, �i pe cei puternici, apuc�ndu-i de p�r. Acum, cel mai m�re� dintre V�n�tori este Rogosh din Talmour, Rogosh Ochi de Vultur, cunoscut la Curtea Marelui Rege, temut pe �n�l�imile din Shayol Ghul�

V�n�torii erau �ntotdeauna mari eroi, cu to�ii.

Rand �i z�ri prietenii �i se strecur� �n locul pe care i-l f�cuse Perrin, la cap�tul unei b�nci. Mirosurile din buc�t�rie care umpleau �nc�perea �i aminteau c� era fl�m�nd, dar nici m�car oamenii c�rora li se adusese deja m�ncarea nu o b�gau �n seam�. Fetele care ar fi trebuit s� serveasc� st�teau �mpietrite �i fascinate, cu m�inile �ncle�tate pe �or�uri, privindu-l pe Menestrel, �i nimeni nu p�rea sup�rat din cauza asta. Spectacolul era de preferat m�nc�rii, oric�t de bun� ar fi fost.

� � �nc� din ziua na�terii sale, Cel �ntunecat o �nsemnase pe Blaes cu pecetea sa, dar firea ei nu este stricat� � Blaes din Matuchin nu este o Iscoad� a Celui �ntunecat! Ea este tare ca un trunchi de fag, zvelt� ca o creang� de salcie �i frumoas� ca un trandafir. Blaes cea cu p�rul de aur. Gata s� moar� �nainte s� se supun�. Dar, ce s� fie? R�sun�nd din turnurile cet��ii, tr�mbi�ele de aram�, �ndr�zne�e �i trufa�e. Heralzii �i anun�� sosirea unui erou la curtea sa. Tobele duduie �i talgerele c�nt�! Sose�te Rogosh Ochi de Vultur s�-i aduc� degrab� cinstire�

Tocmeala lui Rogosh Ochi de Vultur se sf�r�i, dup� multe peripe�ii, dar Thom se opri numai pentru a-�i umezi g�tlejul cu o �nghi�itur� de bere, �nainte s� se apuce de Luptele lui Lian. Urmar� Pr�bu�irea lui Aleth-Loriel �i Sabia lui Gaidal Cain, apoi Ultimul drum al lui Buad din Albhain. Pauzele devenir� mai lungi, pe m�sur� ce timpul trecea, iar c�nd Thom l�s� harpa �i �i lu� flautul, cu to�ii �i d�dur� seama c� �n noaptea aceea se terminase cu pove�tile. �nc� doi b�rba�i se al�turar� Menestrelului, unul cu o toba, iar celalalt cu un �ambal, dar r�maser� l�ng� mas� �i nu se urcar� al�turi de el.

Cei trei tineri din Emond�s Field �ncepur� s� bat� din palme de �ndat� ce r�sun� prima not� din V�ntul printre s�lcii. �i nu numai ei. C�ntecul era unul dintre preferatele celor din �inutul celor Dou� R�uri �i, din c�te se p�rea, �i ale celor din Baerlon. Pe ici, pe colo, unii �ncepuser� s�-�i c�nte, �i nu chiar at�t de fals pentru ca oamenii din jurul lor s�-i oblige s� tac�:

Iubirea mea departe-i dus�De v�ntul �uier�nd prin s�lcii,�i tot p�m�ntu-i spulberatDe v�ntul �uier�nd prin s�lcii.Dar eu am s-o p�strez aproape�n g�nd �i-n inim�, curat�,�i a�a, cu sufletu-nt�rit,Cu focul dragostei �n piept,Tot am s� c�nt ca odinioar�,C�nd s�lcile fo�nesc �n sear�.

Al doilea c�ntec era unul ceva mai vesel. De fapt, Doar o g�leat� cu ap� s�-mi dai p�ru �i mai vesel dec�t de obicei, spre deosebire de primul, tocmai ceea ce �i dorise �i Menestrelul. Oamenii se repezir� s� dea mesele la o parte pentru a face loc de d�n�uit �i �ncepur� s� bat� din c�lc�ie, p�n� ce pere�ii se cl�tinar� de pa�ii lor ap�sa�i �i de piruetele pe care le f�ceau. La sf�r�itul primului dans, perechile se retraser� r�z�nd, l�s�nd locul altora. Thom c�nt� primele note din Stolul de g�te s�lbatice, apoi se opri pentru ca dansatorii s�-�i ocupe locurile.

��Cred c� o s� �ncerc �i eu c��iva pa�i, spuse Rand, ridic�ndu-se. Pe dat�, Perrin se ridic� �i el. Mat se mi�c� ultimul, a�a c� se trezi c� trebuia s� r�m�n� la mas� pentru a p�zi mantiile, sabia lui Rand �i securea lui Perrin.

��Vede�i c� vreau �i eu, strig� Mat �n urma lor.

Dansatorii se r�nduir� pe dou� �iruri lungi, fa�a �n fa��, b�rba�ii pe o parte �i femeile pe alta. Toba �ncepu s� r�sune, apoi �ambalul prelu� �i el ritmul, �i cu to�ii �ncepur� s�-�i �ndoaie genunchii. Fata din fa�a lui Rand, cu p�rul negru str�ns �ntr-o cosi�� care-i amintea de cas�, �i arunc� un z�mbet timid, dar apoi �i f�cu cu ochiul, cu un gest foarte �ndr�zne�. Thom �ncepu s� sufle �n flaut, iar Rand �naint� spre fata cu p�rul negru; ea �i d�du capul pe spate �i r�se, c�nd el o lu� pe sus �i o �nv�rti, apoi o trecu urm�torului b�rbat din �ir.

�Cu to�ii r�d�, se g�ndi el �n timp ce dansa �n jurul noii sale partenere, una dintre fetele care serveau, al c�rei �or� flutura puternic �n toate p�r�ile. Singurul chip posomor�t pe care-l z�ri era cel al unui b�rbat ghemuit l�ng� una dintre vetre, cu o cicatrice care-i br�zda fa�a, de la t�mpl� �i p�n� la falca din partea opus�, care-i str�mba nasul �i-i tr�gea col�ul gurii �n jos. B�rbatul �i prinse privirea �i se str�mb�, iar Rand �ntoarse capul, jenat. Poate ca omul nu putea z�mbi din cauza cicatricei.

κi prinse urm�toarea partener� dup� ce ea se r�suci, �i o �nv�rti �n cerc, apoi o trecu mai departe. Pe m�sur� ce ritmul se �nte�ea, dans� cu �nc� trei femei, apoi se re�nt�lni cu fata de la �nceput, cu p�rul ei negru, tocmai c�nd �ncepu o figur� care schimb� cu totul ordinea �n care se a�ezaser� ini�ial. Fata r�dea �n continuare �i-i mai f�cu o dat� cu ochiul.

B�rbatul cu cicatrice se �ncrunt� la el. Rand se �nro�i la fa�� i pierdu ritmul. Nu avea nimic cu omul acela �i nu dorise s�-�i bat� joc de el. Chiar nu avea impresia c� se uitase prea fix la el. Dar, c�nd se �ntoarse s�-�i vad� noua partener�, uit� complet de el, pentru c� t�n�ra care d�n�uia �n bra�ele sale era Nynaeve.

De data asta se �mpiedic� de-a dreptul, mai-mai s� cad� sau s-o calce pe picioare. Ea �ns� se mi�c� �ndeajuns de gra�ios pentru a-i compensa st�ng�cia, z�mbind mereu.

��Credeam c� e�ti un dansator mai bun de at�t, r�se ea, �nainte ca partenerii s� se schimbe din nou.

Rand avu o singur� clip� la dispozi�ie pentru a-�i veni �n fire �nainte s� se produc� o nou� schimbare �i s� se trezeasc� dans�nd cu Moiraine. Jena �i senza�ia de st�ng�cie de care se sim�ise cuprins c�nd dansase cu Me�tereasa nici nu se comparau cu ceea ce sim�ea acum, cu femeia Aes Sedai. Ea plutea gra�ios pe podea, cu rochia �nv�rtejindu-i-se �n jurul trupului. Rand era c�t pe ce s� cada de dou� ori, iar ea �i adres� un z�mbet de �ncurajare, care �ns� nici vorb� s�-l ajute, ci-i f�cu �i mai mult r�u. Trecerea la urm�toarea partener�, chiar dac� aceasta se dovedi a fi Egwene, fu o u�urare.

V�z�nd-o, �i rec�p�t� oarecum siguran�a de sine. La urma urmei, dansa cu ea de ani de zile. P�rul ei era �nc� despletit, dar �i-l str�nsese la spate cu o panglic� ro�ie. �Pesemne c� nu s-a putut hot�r� pe cine s� mul�umeasc� � pe Moiraine sau pe Nynaeve�, se g�ndi el posomor�t. κi �inea buzele �ntredeschise �i p�rea c� ar vrea s� spun� ceva, dar r�mase totu�i t�cut�; c�t despre Rand, el n-avea de g�nd s� vorbeasc� primul, dup� modul �n care fusese repezit ceva mai devreme, �n sala de mese. Se privir� cu seriozitate �i se desp�r�ir� din nou f�r� vreo vorb�.

Rand se sim�i mul�umit s� se �ntoarc� pe banc�, dup� ce se ispr�vi dansul. de-abia se a�ezase, c�nd �ncepu melodia urm�toare � o gig�. Mat se gr�bi s� ajung� la locul de dans, iar Perrin se l�s� pe cealalt� b�ncu��, tocmai c�nd el pleca.

��Ai v�zut-o? �ncepu Perrin, �nainte m�car s� se a�eze. Ai v�zut-o?

��Pe care dintre ele? �ntreb� Rand. Me�tereasa sau jup�neasa Alys? Am dansat cu am�ndou�.

��i cu Ae� cu jup�neasa Alys? se mir� Perrin. Eu am dansat cu Nynaeve. Habar n-aveam c� �tie. Acas� nu lua niciodat� parte la vreun dans.

��M� �ntreb, zise Rand g�nditor, ce-ar zice Soborul Femeilor, v�z�nd-o pe Me�tereas� dans�nd. Poate c� asta-i explica�ia.

Muzica, zgomotul aplauzelor �i glasurile care fredonau melodia devenir� prea puternice pentru a mai putea continua discu�ia. Rand �i Perrin �ncepur� �i ei s� bat� din palme, �n timp ce dansatorii se �nv�rteau. De mai multe ori, Rand �l observ� din nou pe b�rbatul cu cicatrice cum se holba la el.

O fi avut tot dreptul s� fie nervos, din pricina cicatricei, numai c� Rand nu-�i d�dea seama ce-ar fi putut face pentru a �mbun�t��i lucrurile. Se concentr� asupra muzicii �i evit� s�-l mai priveasc�.

C�ntecele �i dansurile se prelungir� mult �n noapte. �n cele din urm�, servitoarele �i reamintir� de �ndatoririle lor; cu mare bucurie, Rand �nfulec� tocana fierbinte �i p�inea care-i fusese adus�. Fiecare m�nca acolo unde se afla, a�ezat sau �n picioare. Rand mai dans� de �nc� trei ori, �i se descurc� mult mai bine, de�i se trezi din nou dans�nd cu Nynaeve �i chiar cu Moiraine. De data aceasta, am�ndou� �l l�udar� pentru pricepere, ceea ce-l f�cu s� se b�lb�ie. Se �nt�lni din nou �i cu Egwene; fata �l privi fix, cu ochii �ntuneca�i �i p�r�nd mereu c� vrea s�-i spun� ceva, dar f�r� s� deschid� gura. El r�mase la fel de t�cut, dar nu se �ncrunt� la ea, a�a cum �i repro�ase dup� aceea Mat, atunci c�nd se �ntorsese la mas�.

C�tre miezul nop�ii, Moiraine plec�. Egwene arunc� o privire nelini�tit� de la Aes Sedai spre Nynaeve, apoi se gr�bi dup� ea. Me�tereasa le privi cu o expresie neclintit�, apoi, demonstrativ, se ridic� s� mai danseze un dans �i plec� �i ea, cu o privire triumf�toare, de parc� ar fi ob�inut o victorie �n fa�a celeilalte.

�n scurt� vreme, Thom �i puse flautul �n cutie �i �ncepu s� se scuze �n fa�a celor care-i cereau s� mai r�m�n�. Lan ap�ru �i el, ca s�-i adune pe Rand �i pe ceilal�i.

��Trebuie s� plec�m devreme, spuse Str�jerul, aplec�ndu-se pentru a se putea face auzit pe deasupra zgomotelor, �i avem nevoie de c�t mai mult� odihn�.

��E un om aici care s-a tot holbat la mine, �opti Mat. Un b�rbat cu o cicatrice pe fa��. Crezi c� ar putea fi una din� Iscoadele acelea despre care ne-ai prevenit?

��Cum era, a�a? �ntreb� Rand, tr�g�ndu-�i cu degetul o linie peste nas, p�n� la col�ul gurii. �i la mine s-a holbat.

Cercet� cu privirea �i restul �nc�perii. Oamenii se �mpu�inau, iar cei mai mul�i dintre cei r�ma�i erau aduna�i �n jurul lui Thom.

��Acum nu mai e aici.

��L-am v�zut, rosti Lan. Jup�n Fitch spune c� e un spion de-al Mantiilor Albe. N-are de ce s� ne �ngrijoreze.

A�a o fi fost, dar Rand tot �i d�dea seama c� Str�jerul era preocupat de ceva. �l privi pe Mat, care avea o expresie �mpietrit� pe chip, semn sigur c� ascundea ceva. �Spion de al Mantiilor Albe. Oare Bornhald vrea chiar a�a de r�u s� se r�zbune pe noi?�

��Plec�m devreme? �ntreb� el. Foarte devreme?

Poate a�a se puteau �ndep�rta �nainte s� se �nt�mple cine �tie ce.

��Odat� cu ivirea zorilor, r�spunse Str�jerul.

Plecar� cu to�ii din sala mare � Mat fredona �n surdin� fr�nturi de c�ntece, iar Perrin se oprea c�nd �i c�nd s� �ncerce un pas de dans pe care-l �nv��ase. Li se al�tur� �i Thom, foarte bine dispus. Chipul lui Lan era lipsit de orice fel de expresie. Se �ndreptar� cu to�ii spre sc�ri.

��Unde doarme Nynaeve? �ntreba Mat. Jup�n Fitch zicea c� ultimele camere ni le-a dat nou�.

��I s-a adus un pat, r�spunse sec Thom, �n camera cu jup�neasa Alys �i cu fata.

Perrin fluier� printre din�i, iar Mat morm�i:

��S�nge �i cenu��. N-a� vrea s� fiu �n locul lui Egwene nici pentru tot aurul din Caemlyn!

Nu pentru prima data, Rand �i dori ca Mat s� se poat� g�ndi cu seriozitate la ceva, vreme de mai mult de dou� minute. Nici situa�ia lor nu era foarte grozav�, la urma urmei.

��M� duc s� iau ni�te lapte, zise el, n�d�jduind s�-l ajute s� doarm�. �Poate la noapte nu mai visez.�

Lan �l privi intens.

��Ceva nu e �n ordine �n seara asta. Nu te duce departe �i aminte�te-�i c� plec�m fie c� e�ti �ndeajuns de treaz ca s� po�i cal�ri, fie c� trebuie s� te leg�m �n �a.

Str�jerul o apuc� �n sus pe sc�ri, iar ceilal�i �l urmar�, ceva mai pu�in veseli. Rand r�mase singur pe coridor. Dup� ce fuseser� at��ia oameni prin preajm�, acum locul p�rea cu adev�rat pustiu.

Se gr�bi spre buc�t�rie, unde d�du peste o fat� care sp�la vasele, aflat� �nc� la treaba. Ea �i turn� o can� cu lapte dintr-o caraf� uria�� de piatr�.

Pe c�nd ie�ea din buc�t�rie, b�ndu-�i laptele, o umbr� �n haine negre �i �terse porni spre el de-a lungul coridorului, ridic�ndu-�i bra�ele palide pentru a-�i da pe spate gluga �ntunecat� care-i ascundea chipul. Mantia �i at�rna nemi�cat�, de�i venea spre el, iar chipul� Era chipul unui b�rbat, dar palid �i parc� transparent, ca un melc, �i f�r� ochi. Craniul, cu p�rul s�u negru �i uleios �i obrajii buc�la�i, era neted �i f�r� expresie, ca o coaj� de ou. Rand se �nec�, v�rs�nd lapte �n jurul s�u.

��E�ti unul dintre ei, b�iete, rosti Pieritul, �ntr-o �oapt� r�gu�it�, ca zgomotul unei pile petrecute u�or peste un os.

Sc�p�nd cana, Rand se d�du �napoi. Voia s� fug�, dar de-abia izbutea s� fac� un pas �ov�ielnic. Nu-�i putea lua privirea de la chipul f�r� ochi; se holba la el, sim�ind cum i se �ntorcea stomacul pe dos. �ncerc� s� strige dup� ajutor, s� urle, dar avea g�tul ca de piatr�. P�n� �i respira�ia devenise dureroas�.

Pieritul veni mai aproape, parc� plutind, f�r� s� se gr�beasc�. Pa�ii lui �erpuitori erau gra�io�i �i �nfior�tori; sem�na cu o viper�, �i datorit� armurii care-i acoperea pieptul, ca ni�te solzi. Buzele sub�iri �i lipsite de culoare se r�sucir� �ntr-un z�mbet crud, p�r�nd �i mai batjocoritor din pricina pielii netede �i palide care se �ntindea �n locurile �n care ar fi trebuit s� fie ochii. Pe l�ng� glasul lui, cel al lui Bornhald p�rea cald �i dulce.

��Unde-s ceilal�i? �tiu c�-s aici. Vorbe�te, b�iete, �i te las s� tr�ie�ti.

Rand se lipi cu spatele de lemn � era un perete sau o u��, dar nu se putea �ntoarce pentru a vedea unde se afl�. Acum c� se oprise din mers, sim�ea c� nu mai poate face nici o mi�care. Se cutremur�, privindu-l pe Myrddraal venind mai aproape. Cu fiecare pas lent, spasmele lui deveneau �i mai puternice.

��Vorbe�te, am spus, sau�

De deasupra se auzi un zgomot de pa�i gr�bi�i, venind din susul sc�rilor, iar Myrddraalul se �ntrerupse �i se r�suci. Mantia �i at�rna nemi�cat�. O clip�, Pieritul �i �inu capul �nclinat, de parc� privirea sa cea tainic� putea str�punge peretele de lemn. �n m�na alb�, ca de mort, ap�ru o sabie la fel de neagr� ca mantia. Lumina de pe coridor p�ru s� se �ntunece din pricina acesteia. Zgomotul de pa�i se auzi mai tare, iar Pieritul se �ntoarse din nou c�tre Rand, at�t de u�or, de parc� n-ar fi avut oase �n trup. Lama cea neagr� se �n�l��; buzele sub�iri se traser� �napoi, �ntr-un r�njet ca de fiar�.

Tremur�nd, Rand �i d�du seama c� avea s� moar�. O�elul �ntunecat ca noaptea zbur� spre fruntea sa� �i se opri.

��E�ti al Marelui St�p�n al �ntunericului, se auzi vocea, ca zgomotul unghiilor pe o t�bli�� de ardezie. �i apar�ii.

R�sucindu-se ca �ntr-o cea�� ntunecat�, Pieritul se �ndep�rt� de Rand, pornind pe coridor. Umbrele de la cap�tul acestuia se �n�l�ar� s�-l primeasc�, �i disp�ru.

Ap�ru Lan care cobor� dintr-o s�ritur� ultimele trepte �i se opri cu zgomot, cu sabia �n m�n�. Rand se chinui s�-�i recapete glasul.

��Un Pierit, b�igui el cu voce stins�. Era�

Brusc, �i aduse aminte c� avea o sabie. C�t fusese Myrddraalul acolo, nici nu-i trecuse prin cap. Acum �i scoase, cu gesturi gr�bite, arma �nsemnat� cu pecetea b�tlanului, f�r� s�-i pese c� era prea t�rziu.

��A fugit �ntr-acolo!

Lan d�du absent din cap, de parc� se concentra, �ncerc�nd s� asculte ceva.

��Da. Pleac�. Piere. Nu avem timp s�-l urm�rim acum. Plec�m �i noi, p�storule.

Al�i pa�i se auzir� pe sc�ri � Mat, Perrin �i Thom, �nc�rca�i cu p�turi �i cu desagile de la �a. Mat �nc� �i str�ngea a�ternuturile, chinuindu-se s�-�i �in� arcul sub bra�.

��Plec�m? �ntreb� Rand, v�r�ndu-�i sabia �n teac� �i lu�ndu-�i lucrurile din bra�ele lui Thom. Acum? Noaptea?

��Vrei s� a�tep�i s� se �ntoarc� Jumate-Omul, p�storule? se r�sti ner�bd�tor Str�jerul. Cu �nc� vreo �ase dup� el? De acum �tie c� ne afl�m aici.

��R�m�n �i eu cu voi, �i spuse Thom Str�jerului, dac� nu ai nimic �mpotriv�. Prea mult� lume �i aduce aminte c� am sosit odat� cu voi. Mi-e team� c� m�ine �sta n-o s� mai fie un loc bun pentru prietenii vo�tri.

��Po�i s� vii cu noi, sau po�i s� te duci unde pofte�ti, chiar �i �n Shayol Ghul, Menestrelule!

Teaca lui Lan r�sun� din pricina for�ei cu care �i puse sabia la locul ei. Un b�iat de la grajduri trecu �n fug� pe l�ng� ei, venind pe u�a din spate, apoi ap�ru Moiraine, �nso�it� de jup�n Fitch, iar �n spatele lor, Egwene, care-�i �inea �n bra�e �alul, r�sucit ca o boccea. O urm� Nynaeve. Egwene p�rea speriat� p�n� la lacrimi, dar chipul Me�teresei era o masc� de m�nie rece.

��Lucrurile astea trebuie luate, �i explic� Moiraine hangiului. M�ine diminea�� vei avea cu siguran�� parte de necazuri. Poate Iscoade ale Celui �ntunecat, sau poate �i mai r�u. C�nd vine momentul, l�mure�te-i c�t po�i de iute c� noi am plecat. Nu te opune. Spune-le tuturor celor care te-ntreab� c� am plecat �n timpul nop�ii, �i ar trebui s� nu mai aib� nimic de �mp�r�it cu dumneata. Pe noi ne urm�resc.

��Nu-�i face dumneata griji, r�spunse jovial jup�n Fitch. Nici nu te mai g�ndi. Dac� apare cineva prin hanul meu care �ncearc� s� le fac� necazuri oaspe�ilor� p�i, o s� le zicem noi vreo dou�, eu cu b�ie�ii mei. Le zicem vreo dou�. �i n-o s� afle nimic despre c�nd a�i plecat, sau unde, �i nici m�car dac� a�i fost aici sau nu. N-am eu treab� cu unii ca �tia. Nimeni n-o s� spun� nici o vorb� despre Domniile Voastre, aici. Nici o vorb�!

��Dar�

��Jup�neasa Alys, z�u c� trebuie s� m� duc s� v�d de cai, dac� este s� pute�i pleca, �ncheie hangiul, smulg�ndu-�i m�neca de care-l �inea �i pornind �nspre grajduri.

Moiraine oft� iritat�.

��Ce om �nc�p��nat! Nu vrea s� asculte �i pace.

��Crezi c� trolocii ar putea veni �ncoace s� ne caute? �ntreb� Mat.

��Troloci! se r�sti Moiraine. Fire�te c� nu! Dar nu-i �sta singurul lucru de care trebuie s� ne temem. De pild�, m� �ntreb cum de ne-au g�sit.

F�r� s� ia �n seam� reac�ia lui Mat, ea continu�.

��Pieritul n-are cum s� nu-�i dea seama c� vom pleca, acum c� �tim c� ne-a g�sit, dar jup�n Fitch e prea sigur pe el c�nd vine vorba de Iscoadele Celui �ntunecat. Crede c� sunt ni�te pr�p�di�i care se ascund printre umbre� De fapt, po�i da de ei prin pr�v�lii �i pe str�zile fiec�rui ora�, ca �i �n cele mai �nalte adun�ri. S-ar putea ca Myrddraalul s�-i trimit� s� �ncerce s� ne afle planurile.

�i, cu asta, se r�suci pe c�lc�ie �i plec�; Lan se lu� pe dat� pe urmele ei.

Pornind spre curte, Rand se trezi l�ng� Nynaeve, care avea cu ea desagile �i p�turile.

��Deci, p�n� la urm�, vii �i dumneata cu noi, spuse el. �Min avusese dreptate.�

��Chiar era ceva acolo jos? �ntreb� ea cu glas sc�zut. Din c�te spunea ea� era�

Apoi se �ntrerupse brusc �i se uit� la el.

��Un Pierit, veni r�spunsul lui Rand, uimit c� o poate spune at�t de lini�tit. Era cu mine pe coridor, �nainte s� vin� Lan.

Nynaeve �i trase mantia pe l�ng� corp pentru a se ap�ra de v�nt, pe c�nd ie�eau din han.

��O fi ceva pe urmele voastre, nu zic nu. Dar eu am venit ca s� v� aduc pe to�i �n siguran�� n Emond�s Field, �i n-am de g�nd s� v� p�r�sesc �nainte de asta. Nu v� las eu singuri cu una ca ea.

Grajdul era plin de lumini, c�ci slujitorii hanului se ocupau cu �n�euatul cailor.

��Mutch! striga hangiul, care st�tea �n u�a �mpreuna cu Moiraine. Mi�c�-te �ncoace!

Apoi se �ntoarse din nou c�tre ea, p�r�nd s� �ncerce s-o �mpace, f�r� �ns� s-o asculte cu adev�rat, cu toate c� �i arata foarte mare respect, f�c�ndu-i tot felul de plec�ciuni �ntre dou� porunci date servitorilor.

Caii fur� sco�i din grajd, �n timp ce b�ie�ii care-i conduceau bomb�neau �ncet, pl�ng�ndu-se de graba �i de ora t�rzie. Rand �i �inu bocceaua lui Egwene, d�ndu-i-o �napoi dup� ce ea se urc� �n spinarea Belei. Fata �l privea cu ochii mari �i plini de team�. �M�car nu mai crede c� e vorba de o aventur�.�

De �ndat� ce g�ndi asta, Rand se sim�i ru�inat. Ea era �n primejdie din pricina lui �i a celorlal�i. Chiar �i s� se �ntoarc� singur� �n Emond�s Field ar fi fost mai sigur dec�t s� mearg� mai departe.

��Egwene, �tii�

Dar cuvintele �i murir� pe buze. Egwene era prea �nc�p��nat� pentru a se �ntoarce pur �i simplu, mai ales dup� ce spusese c� vrea s� ajung� tocmai p�n� �n Tar Valon. ��i cum r�m�ne cu viziunea lui Min? Face �i ea parte din toate astea. Dar, pe Lumin�, din ce?�

��Egwene, �opti el, �mi pare r�u. Parca nici nu mai g�ndesc cum trebuie.

Ea se aplec� �n �a �i-l str�nse tare de m�n�. �n lumina care venea din grajd, chipul ei se vedea limpede. Nu mai p�rea a�a de �nfrico�at� ca �nainte.

Dup� ce �i v�zu pe to�i �n �a, jup�n Fitch st�rui s�-i conduc� la poart�, �n timp ce b�ie�ii de la grajd le luminau calea cu l�mpile. Pe drum, hangiul cel gras le f�cu plec�ciuni, asigur�ndu-i c� tainele lor vor r�m�ne neatinse �i poftindu-i s� mai vin� pe la hanul s�u. Mutch �i privi plec�nd, la fel de posomor�t ca atunci c�nd sosiser�.

�Uite unul, se g�ndi Rand, care probabil c� n-ar �ov�i deloc, dar absolut deloc�. Mutch p�rea gata s�-i spun� primei persoane care-l �ntreba la ce or� plecaser� �i toate celelalte lucruri care-i mai treceau prin cap �n leg�tur� cu ei. Dup� ce f�cu vreo c��iva pa�i pe strad�, se uit� �napoi. R�m�sese o singur� siluet�, �n picioare, cu lampa ridicat� mult deasupra capului, care privea dup� ei. Nici nu mai era nevoie s�-i vad� chipul ca s� �tie c� era Mutch.

La acea or� din noapte, str�zile din Baerlon erau pustii; numai c�teva sclipiri reu�eau, pe ici, pe colo, s� str�bat� obloanele ferecate, iar lumina lunii, aflat� �n ultimul p�trar, �ov�ia din pricina norilor �mpin�i de colo colo de v�nt. Din c�nd �n c�nd, treceau pe l�ng� gura unei alei, f�c�nd c�te un c�ine s� latre dup� ei, dar niciun alt zgomot nu rupea t�cerea nop�ii, �n afar� de copitele cailor �i de v�ntul care �uiera peste acoperi�uri. C�l�re�ii erau �nc� �i mai cufunda�i �n t�cere, �nfofoli�i �n mantii �i �n propriile g�nduri.

Str�jerul mergea �nainte, ca de obicei, cu Moiraine �i Egwene la mic� distan�� n spatele lui. Nynaeve se �inea, �i ea, aproape de fat�, iar ceilal�i �ncheiau alaiul, �nghesui�i laolalt�. Condu�i de Lan, caii mergeau �ntr-un ritm destul de rapid.

Rand privea �ngrijorat str�zile din jurul lor �i observ� c� �i prietenii s�i f�ceau la fel. Umbrele tremur�nde aruncate de lun� i le aminteau pe cele de la cap�tul coridorului, care p�reau s� se �ntind� spre Pierit. Atunci c�nd din dep�rtare se mai auzea c�te un zgomot, precum un butoi care c�dea la p�m�nt, sau un alt c�ine care l�tra, cu to�ii tres�reau �i-�i ridicau frun�ile. �ncet-�ncet, pe m�sur� ce str�b�teau ora�ul, to�i �i aduser� caii mai aproape de arm�sarul negru al lui Lan �i de iapa cea alb� a lui Moiraine.

La poarta dinspre Caemlyn, Lan desc�lec� �i b�tu cu pumnul �n u�a unei cl�diri mici, de piatr�, lipite de zid. Ap�ru un paznic somnoros, care se freca la ochi cu pumnii. Auzind cuvintele lui Lan, se trezi imediat, �i se holb� la ceilal�i, pe l�ng� Str�jer.

��Vre�i s� pleca�i? strig� el. Acum? Noaptea? Sunte�i nebuni!

��Cred c� nu se g�se�te nici o porunc� de a Guvernatorului care s� ne �mpiedice, gl�sui Moiraine, care desc�lecase �i ea, dar se �inea mai departe de u�� i de lumina care se rev�rsa �n uli�a �ntunecat�.

��P�i, de g�sit nu se g�se�te, jup�neas�, r�spunse paznicul, uit�ndu-se c�tre ea cu ochii miji�i, �ncerc�nd s�-i vad� chipul. Dar por�ile stau �nchise de la apus p�n� la r�s�rit. Nimeni nu intr� dec�t pe lumin�. Asta-i porunca. Oricum, pe afar� sunt lupi. S�pt�m�na trecut� au omor�t o duzin� de vite. Pot s� omoare �i un om la fel de u�or.

��Nimeni nu intr�, dar despre plec�ri nu se spune nimic, vorbi Moiraine, pe un ton hot�r�t, care s� pun� cap�t discu�iei. Vezi? Nu-�i cerem s� �ncalci poruncile.

Lan �ndes� ceva �n pumnul paznicului.

��Pentru osteneal�, �opti el.

��A�a o fi, zise �ncet paznicul, privind obiectul pe care-l avea �n m�n�; �nainte s�-l �ndese �n buzunar, se z�ri sclipirea aurului. De fapt, despre plec�ri nu se spune nimic. Sta�i o clip�, continu� el, �i-�i v�r� capul �nd�r�t �n c�su�a lui. Arin! Dar! Ie�i�i �i ajuta�i-m� s� deschid poarta. Sunt ni�te oameni aici care vor s� plece. Hai, f�r� vorb�! Face�i ce v� spun.

Din�untru ap�rur� al�i doi paznici, care se oprir�, somnoro�i �i uimi�i, s�-i priveasc� pe cei opt c�l�tori at�t de gr�bi�i s� plece. �mboldi�i de primul, se gr�bir� s� se �nhame la roata uria�� care f�cea z�vorul imens s� se ridice de pe poart�, apoi trecur� la scripetele care deschidea por�ile. Acesta se auzi clinc�nind u�or, iar por�ile bine unse se deschiser� f�r� zgomot �n afar�. Totu�i, �nainte s� apuce s� ias�, un glas neprietenos se auzi din �ntuneric.

��Ce-i asta? Nu s-a poruncit ca por�ile s� r�m�n� �nchise p�n� la r�s�rit?

Cinci b�rba�i �n mantii albe p�ir� �n raza de lumin� care se rev�rsa pe u�a cl�dirii paznicilor. Umblau cu glugile ridicate, pentru a-�i ascunde chipurile, dar fiecare dintre ei �i �inea m�na pe pl�selele sabiei, iar soarele brodat pe partea st�ng� a pieptarului mantiilor era o dovad� limpede a identit��ii lor. Mat murmur� ceva neauzit. Paznicii se oprir� din treab� �i schimbar� �ntre ei priviri �ngrijorate.

��Asta nu e treaba Domniilor Voastre, spuse pe un ton r�zboinic primul paznic �i continu�, cu un glas ceva mai pu�in hot�r�t, dup� ce to�i cei cinci �i �ntoarser� spre el capetele acoperite cu glugi: Copiii Luminii nu au autoritate aici. Guvernatorul�

��Copiii Luminii, spuse �ncet b�rbatul care vorbise primul, sunt st�p�nii �n toate regiunile �n care oamenii p�esc �n Lumin�. Numai acolo unde domne�te Cel �ntunecat oamenii li se �mpotrivesc, da?

κi plimb� privirea de la paznic c�tre Lan �i, dintr-odat�, �i arunc� Str�jerului o a doua ochead�, ceva mai intens�. Acesta din urma nu se mi�case din loc; de fapt, p�rea cu totul �n largul s�u. Dar nu mul�i oameni se puteau uita cu at�ta calm la Copiii Luminii. Chipul lui Lan era ca de piatr�, de parc� s-ar fi uitat la un om oarecare. C�nd Mantia Alba vorbi din nou, glasul s�u p�rea b�nuitor:

��Ce soi de oameni vor s� ias� dintre zidurile unui ora� la ceas de noapte, �n vremuri ca acestea, c�nd lupii r�t�cesc prin �ntuneric, iar pe deasupra au fost z�ri�i zbur�nd slujitorii Celui �ntunecat? Un om de la miaz�noapte, da? continu� el, tr�g�nd cu ochiul la f�ia de piele �mpletit� care-i �ncingea fruntea lui Lan �i-i �inea pe spate pletele lungi.

Rand se l�s� mai jos �n �a. Un Draghkar. Asta trebuia s� fie ceea ce b�rbatul numise slujitorul Celui �ntunecat, dac� nu cumva vorbise despre ceva ce el nu cuno�tea. Dup� apari�ia Pieritului la Cerbul �i Leul trebuia s� se fi a�teptat la un Draghkar, dar pe moment avea g�nduri mai arz�toare �n minte.

I se p�ruse c� recunoa�te glasul b�rbatului cu mantie alb�.

��C�l�tori, r�spunse Lan, lini�tit. Ne�nsemna�i pentru dumneata sau oamenii dumitale.

��Copiilor Luminii le pas� de to�i.

Lan clatin� u�or din cap.

��Chiar vre�i s� ave�i alte necazuri cu Guvernatorul? V-a poruncit deja s� nu mai ap�re�i �n ora� �n num�r prea mare, ba a pus chiar s� fi�i urm�ri�i. Ce-o s� mai fac� dup� ce afl� c� v� lega�i de ni�te cet��eni de treab�, tocmai la por�ile lui? De ce v-a�i oprit? �ntreb� el, �ntorc�ndu-se spre paznici. Ace�tia �ov�ir� o clip�, �i puser� din nou m�inile pe scripete, apoi se oprir� iar, auzind glasul b�rbatului cu mantie.

��Guvernatorul habar n-are ce se �nt�mpl� chiar sub nasul lui. Peste tot se �ntinde tic�lo�ia pe care el nici n-o vede, nici n-o simte. Dar Copiii Luminii v�d totul.

Paznicii se privir�; pumnii li se �nchideau �i li se deschideau, de parc� duceau dorul suli�elor pe care le l�saser� �n�untru.

��Copiii Luminii simt mirosul tic�lo�iei, continua Mantia Alb�, rotindu-�i privirile spre cei de pe cai. �l sim�im, �i t�iem tic�lo�ia din r�d�cin�, oriunde am afla-o.

Rand �ncerc� s� se fac� �i mai mic, dar mi�carea �i atrase aten�ia celuilalt.

��i aici cine e? Cineva care nu vrea s� fie v�zut? Ce�? Ah!

B�rbatul �i d�du pe spate gluga cea alb�, iar Rand se trezi privind un chip la care se a�tepta. Bornhald d�du din cap cu o satisfac�ie u�or de observat.

��Paznicule, te-am salvat f�r� �ndoial� de la un mare necaz. Erai pe punctul s� aju�i ni�te Iscoade de ale Celui �ntunecat s� fug� de Lumin�. Ar trebui s� fii p�r�t Guvernatorului, pentru a-�i primi pedeapsa, sau poate s� fii dat pe m�na Inchizitorilor, care s� descopere ce aveai de fapt de g�nd �n noaptea asta.

Se opri, �ncerc�nd s� vad� dac�-l �nfrico�ase pe paznic, dar acesta nu p�rea afectat.

��Nu �i-ai dori asta, nu? Atunci �i iau eu pe tic�lo�ii �tia, �n tab�ra noastr�, ca s� poat� fi cerceta�i �n numele Luminii � �n locul t�u, da?

��Asta vrei, Mantie Alb�? S� m� duci �n tab�ra ta? r�sun� dintr-odat� glasul lui Moiraine, p�r�nd c� vine din toate p�r�ile; la apropierea celor cinci, ea se retr�sese �n �ntuneric, pierz�ndu-se printre umbre. S� m� cercetezi? continu� ea, f�c�nd un pas �nainte, �nv�luit� �n bezn�; p�rea s� fi crescut �n �n�l�ime. S� m� opre�ti din drum?

�nc� un pas, iar Rand ramase cu gura c�scat�. Era cu adev�rat mai mare; capul ei era la aceea�i �n�l�ime cu al lui, de�i se afla �n �a. Umbrele �i �nconjurau chipul ca ni�te nori de furtun�.

��Aes Sedai! strig� Bornhald �i, pe dat�, cinci s�bii ie�ir� sclipind din tecile lor. Mori!

Ceilal�i patru �ov�ir�, dar el d�du s-o str�pung� cu sabia, de �ndat� ce o trase din teac�. Rand �ip� v�z�nd toiagul lui Moiraine care se �nal�� s� blocheze lovitura. Lemnul cel delicat cioplit nu avea cum s� opreasc� o�elul bine c�lit. Sabia �nt�lni toiagul �i �n jur, ca dintr-o f�nt�n�, ��nir� sc�ntei; se auzi un zgomot, ca un �uierat r�sun�tor, care-l trimise pe Bornhald �nd�r�t prin aer, f�c�ndu-l s� se izbeasc� de tovar�ii s�i. To�i cinci c�zur� gr�mad� la p�m�nt. Din sabia lui Bornhald, care c�zuse l�ng� el, �ndoit� �n unghi drept �i cu lama aproape topit�, se �n�l�ar� tr�mbe de fum.

��ndr�zne�ti s� m� ataci! tun� ca o vijelie glasul lui Moiraine.

Umbrele se �nv�l�tucir� deasupra ei �i o �mbr�car� ca �ntr-o mantie cu gluga. De acum, se �n�l�a la fel de mult ca zidul ora�ului. Ochii ei sclipeau de la �n�l�ime, ca un uria� care privea insectele de la picioarele sale.

��La drum! strig� Lan �i, dintr-o mi�care, �n�f�c� fr�iele iepei lui Moiraine, s�rind, la r�ndul s�u, �n �a. Acum! porunci el.

Umerii lui atinser� por�ile, c�nd arm�sarul s�u se strecur� prin deschiz�tura �ngust�, ca o piatr� slobozita dintr-o pra�tie.

O clip�, Rand r�mase �mpietrit �n loc, cu ochii holba�i. Capul �i umerii lui Moiraine continuau s� se �nal�e; de acum, trecuser� de �n�l�imea zidurilor. �i paznicii, �i Copiii Luminii se tr�geau �nd�r�t din calea ei, �nghesuindu-se cu spatele lipit de c�su�a de piatr�. Chipul femeii Aes Sedai se pierduse �n �ntuneric, dar ochii ei, mari c�t discul lunii, sclipeau ner�bd�tori, dar �i m�nio�i, atunci c�nd se oprir� asupra lui. �nghi�ind �n sec, el �l �mboldi pe Noru� cu c�lc�iele �n coaste �i o porni �n galop dup� ceilal�i. Dup� vreo cincizeci de pa�i, Lan le f�cu semn s� se opreasc�, iar Rand privi �n urm�. Silueta lui Moiraine se �n�l�a mult deasupra gardului din bu�teni; capul �i umerii ei erau mai �ntuneca�i dec�t cerul nop�ii; o aur� argintie, izvor�t� din discul ascuns al lunii, o �nconjura. �n timp ce el se holba cu gura c�scat�, femeia Aes Sedai p�i peste zid. Por�ile �ncepur� s� se �nchid� grabnic. De �ndat� ce ajunse afar�, reveni dintr-odat� la m�rimea sa obi�nuit�.

��Nu �nchide�i poarta! strig� un glas nesigur dincolo de zid; Rand avu impresia c� era Bornhald. Trebuie s�-i urm�rim �i s�-i prindem!

Dar paznicii �i v�zur� de treab� f�r� s�-l bage �n seam�. Por�ile se �nchiser�, iar c�teva clipe mai t�rziu z�vorul se a�ez� la locul lui, ferec�ndu-le. �Poate c� nu toate Mantiile Albe sunt la fel de dornice ca Bornhald s� �nfrunte o Aes Sedai.�

Moiraine se gr�bi spre Aldieb, m�ng�ind botul iepei o singur� dat� �nainte s�-�i ascund� toiagul sub curelele de la �a. De data asta, Rand nici nu mai trebui s� verifice ca s�-�i dea seama c� toiagul nu avea nici o zg�rietur�.

��Erai uria��, �opti Egwene cu respira�ia �ntret�iat�, foindu-se pe spinarea Belei. Nimeni nu mai spuse nimic, de�i Mat �i Perrin �i traser� caii mai departe de Aes Sedai.

��Z�u? rosti absent� Moiraine, �n timp ce se urca �n �a.

��Te-am v�zut, protest� Egwene.

��Noaptea, mintea ��i joac� feste, �i ochiul vede ceea ce nu exist�.

��Nu-i vreme de jocuri, �ncepu m�nioas� Nynaeve, dar Moiraine o �ntrerupse.

��Chiar a�a � nu-i vreme. S-ar putea s� fi pierdut aici tot ce am c�tigat la Cerbul �i Leul. M�car dac-a� putea fi sigur� c� Draghkarul nu e �n v�zduh, continu� ea, privind �nspre poarta �i cl�tin�nd din cap, cu un suspin. Sau dac� Myrddraalul ar fi cu adev�rat orb. dac� tot �mi pun dorin�e, m�car s�-mi doresc ceva cu adev�rat cu neputin��. Dar s� l�s�m. Ei �tiu �ncotro ne �ndrept�m, dar, cu pu�in noroc, n-o s� ne ajung�. Lan!

Str�jerul o apuc� spre r�s�rit, pe drumul spre Caemlyn, iar ceilal�i �l urmar� la mic� distan��; copitele cailor trop�iau ritmic pe p�m�ntul b�t�torit. Mergeau u�or, la trap, �ntr-un ritm pe care caii �l puteau �ine mai multe ceasuri, f�r� ajutor din partea femeii Aes Sedai. Totu�i, �nainte s� fi trecut mai mult de un ceas de c�nd porniser�, Mat scoase un strig�t, ar�t�ndu-le ceva �n spate, de unde plecaser�.

��Ia uita�i-v�!

Cu to�ii traser� fr�iele �i �ntoarser� capetele. Peste Baerlon se z�rea �ntinz�ndu-se un foc, ca �i cum cineva ar fi aprins un rug uria�, c�t o cas�, care colora marginile norilor �n ro�u. Sc�nteile luate de v�nt se �n�l�au �n v�zduh.

��L-am prevenit, strig� Moiraine, dar nu voia s-o ia �n serios.

Aldieb se mi�c� �n lateral, ca un ecou al m�niei sale neputincioase.

��Pur �i simplu n-a vrut s-o ia �n serios.

��Hanul? �ntreba Perrin. Cerbul �i Leul? Cum de e�ti a�a de sigur�?

��C�t de departe vrei s� mergi cu potriveli? �ntreb� Thom. Ar putea fi casa Guvernatorului, dar nu e. �i nu e nici vreun hambar, sau soba din cine �tie ce buc�t�rie, sau c�pi�a de f�n a bunic�-tii.

��Poate c� Lumina e de partea noastr� ast� noapte, rosti Lan, iar Egwene se �ntoarse m�nioas� c�tre el.

��Cum po�i s� spui a�a ceva? Hanul bietului jup�n Fitch arde! Ar putea s� fie �i r�ni�i!

��Dac� au atacat hanul, replica Moiraine, s-ar putea ca plecarea noastr� din ora� �i� demonstra�ia mea de la poart� s� fi trecut neobservate.

��Sau poate Myrddraalul vrea s� ne fac� s� credem asta, ad�ug� Lan.

Moiraine �ncuviin�� din cap �n �ntuneric.

��Poate. Oricum, trebuie s� ne vedem de drum. �n noaptea asta, nimeni nu o s� aib� parte de prea mult� odihn�.

��Ce lini�tit� e�ti, Moiraine, exclam� Nynaeve. Dar oamenii de la han? Sigur sunt r�ni�i, iar hangiul �i-a pierdut toat� avu�ia, din pricina ta! �n ciuda tuturor vorbelor tale despre Calea Luminii, e�ti gata s� mergi mai departe f�r� s� te g�nde�ti nici o clip� la el. Necazurile lui sunt din pricina ta!

��Din pricina celor trei, izbucni m�nios Lan. Focul, r�ni�ii, tot ce se petrece � e din pricina lor. Faptul c� pre�ul trebuie pl�tit e o dovad� c� merit�. Cel �ntunecat �i vrea pe b�ie�ii �tia ai t�i, �i trebuie �mpiedicat s� dob�ndeasc� ceea ce vrea cu at�ta �nd�rjire. Sau poate preferi s�-i l�s�m pe m�na Pieritului?

��Lini�te�te-te, Lan, vorbi Moiraine. Lini�te�te-te. Me�tereas�, crezi c� eu �i pot ajuta pe jup�n Fitch �i pe oamenii de la han? Pai, ai �i dreptate.

Nynaeve d�du s� spun� ceva, dar Moiraine �i f�cu semn cu m�na �i continu�:

��Pot s� m� �ntorc de una singur� �i s� dau o m�n� de ajutor. Nu prea mult, fire�te. Asta ar atrage aten�ia asupra celor pe care i-am ajutat, lucru pentru care nu mi-ar mul�umi nimeni, mai ales c�t� vreme Copiii Luminii se afl� �n ora�. �i a�a ar r�m�ne numai Lan cu voi, s� v� apere. E foarte priceput, dar e nevoie de mai mult dec�t de for�a lui dac� v� g�sesc Myrddraalul �i o ceat� de troloci. Desigur, ne-am putea �ntoarce cu to�ii, de�i m� �ndoiesc c� v-a� putea aduce pe to�i �napoi �n Baerlon, neobserva�i. Iar asta v-ar l�sa prad� celui care a pus focul, ca s� nu mai vorbim de Mantiile Albe. Dac ai fi �n locul meu, Me�tereas�, ce cale ai alege?

��A� g�si eu ceva de f�cut, morm�i Nynaeve, f�r� voia ei.

��i pesemne ca l-ai ajuta pe Cel �ntunecat s� c�tige, r�spunse Moiraine. Aminte�te-�i ce � �i pe cine � vrea el. Suntem �n r�zboi, la fel ca to�i oamenii din Ghealdan, de�i acolo se lupt� cu miile, iar aici suntem doar opt. O s�-i trimit ni�te bani lui jup�n Fitch, ca s� poat� recl�di hanul, bani care s� nu-l duc� cu g�ndul la Tar Valon. �i ni�te ajutoare pentru r�ni�i. Orice altceva n-ar face dec�t s�-i pun� �n primejdie. Vezi, lucrurile nu sunt nici pe departe simple. Lan.

Str�jerul �i �ntoarse calul �i o apuc� iar�i pe drum.

Din c�nd �n c�nd, Rand privea �napoi. P�n� la urm� nu mai reu�i s� vad� altceva dec�t str�lucirea norilor, �i apoi p�n� �i aceasta se pierdu �n �ntuneric. N�d�jdui c� Min era bine.

�n jur era �nc� bezn� c�nd Str�jerul �i conduse, �n cele din urm�, afar� de pe drum, �i desc�lec�. Dup� socoteala lui Rand, nu r�m�seser� mai mult de dou� ceasuri p�n� �n zori. Priponir� caii, f�r� s� le scoat� �eile, �i f�cur� tab�ra, f�r� s� aprind� focul.

��Un ceas, �i preveni Lan, pe c�nd to�i, �n afar� de el, se �nveleau cu p�turile; el se preg�tea s� le vegheze somnul. Un ceas, apoi trebuie s� ne vedem de drum.

Peste ei se l�s� lini�tea. Dup� c�teva minute, Mat vorbi, �ntr-o �oapt� care de-abia ajunse p�n� la Rand.

��M� �ntreb ce a f�cut Dav cu castorul �la.

Rand cl�tin� din cap �n t�cere, iar Mat �ov�i, apoi spuse:

��Credeam c� suntem �n siguran�a, Rand, �tii. De c�nd am trecut r�ul, niciun semn, apoi am ajuns �n ora�, cu toate zidurile alea �n jurul nostru. Credeam c� suntem la ad�post. Apoi visul. �i Pieritul. O s� mai fim vreodat� la ad�post?

��Numai dup� ce ajungem �n Tar Valon, r�spunse Rand. A�a ne-a zis ea.

��Dar atunci ce-o s� fie? �ntreb� Perrin cu glas sc�zut, �i to�i trei privir� silueta �ntunecat� a femeii Aes Sedai. Lan se topise �n �ntuneric; putea fi oriunde. Dintr-odat�, Rand c�sc�. Ceilal�i tres�rir� nervo�i, auzind sunetul.

��Cred c� ar fi mai bine s� dormim un pic, spuse el. Oricum, �i dac� r�m�nem treji, nu rezolv�m nimic.

��Ar fi trebuit s� fac� totu�i ceva, vorbi �ncet Perrin, dar nimeni nu-i r�spunse.

Rand se r�suci pe o parte, ca s� scape de o r�d�cin� care-i intra �n coaste, apoi se �ntoarse pe burt�, din pricina unei pietre �i a altei r�d�cini. Locul �n care se opriser� nu era bun de tab�r�, nu ca altele alese de Str�jer pe drumul din Taren. Adormi, �ntreb�ndu-se dac� avea s� viseze ceva din pricina r�d�cinilor, �i se trezi c�nd Lan �l atinse pe um�r, sim�ind dureri la coaste �i mul�umit c�, dac� visase ceva, nu-�i putea aminti.

Era �nc� �ntuneric, a�a cum se �nt�mpl� chiar �naintea zorilor, dar, dup� ce �i str�nser� p�turile �i le prinser� la spatele �eilor, Lan �i conduse din nou c�tre r�s�rit. C�nd ap�ru soarele, �mbucar� cu ochii miji�i pu�in� p�ine, br�nz� �i ap�, f�r� s� coboare din �a, zgribulindu-se �n mantii din pricina v�ntului. Cu to�ii, �n afar� de Lan, care m�nc� �i el, dar f�r� s�-�i mijeasc� ochii sau s� se zgribuleasc�. Se schimbase la loc �n mantia sa multicolor� care �i flutura pe l�ng� corp, trec�nd de la gri la verde, f�r� ca el s-o bage �n seam� dec�t atunci c�nd �i incomoda bra�ul drept. Chipul s�u r�mase f�r� expresie, dar ochii s�i cercetau f�r� �ncetare �mprejurimile, ca �i cum se a�tepta din clip� �n clip� la o ambuscad�.

18Drumul spre Caemlyn

Drumul spre Caemlyn nu era foarte diferit de Calea Nordului, care str�b�tea �inutul celor Dou� R�uri. Era, fire�te, mult mai larg �i existau semne c� era �i mai mult folosit, dar era tot o f�ie de p�m�nt b�t�torit, de-a lungul c�reia se �n�irau copaci care ar fi fost la locul lor �n �inutul celor Dou� R�uri, mai ales c� to�i erau gola�i, �n afara celor cu frunzi�ul ve�nic.

Totu�i, p�m�ntul �n sine era diferit, c�ci, la amiaz�, drumul p�trunse printre ni�te dealuri joase. Uneori, o apuca de-a dreptul peste ele, dac� erau �ndeajuns de mari pentru ca drumul s� fi trebuit s� ocoleasc� prea mult, �i �ndeajuns de mici pentru ca truda oamenilor s� nu fi fost din cale afar� de istovitoare. Zi de zi, pe m�sur� ce unghiul soarelui se schimba, �ncepu s� se observe c� drumul, de�i p�rea drept, se curba foarte u�or c�tre miaz�zi, �n timp ce �nainta spre r�s�rit. Rand �i petrecuse mult� vreme vis�nd cu ochii deschi�i �n fa�a vechii h�r�i a lui jup�n al�Vere � la fel ca jum�tate dintre b�ie�ii din Emond�s Field � �i, dup� c�t �i amintea el, drumul ocolea o zon� numit� Dealurile din Absher, rotindu-se �n jurul ei p�n� ce ajungea �n Whitebridge.

Din c�nd �n c�nd, Lan �i punea s� descalece �n v�rful vreunui deal, de unde putea vedea bine drumul, at�t �n urm�, c�t �i �nainte, precum �i locurile dimprejurul lor. Str�jerul cerceta priveli�tea �n timp ce to�i ceilal�i �i dezmor�eau picioarele sau m�ncau, a�eza�i sub un copac.

��nainte �mi pl�cea br�nza, rosti Egwene, �n a treia zi dup� plecarea din Baerlon; �edea sprijinit� de trunchiul unui copac, str�mb�ndu-se la ideea unei cine care, din nou, era la fel ca masa de diminea�� i la fel cu toate cele la care se putea a�tepta �n urm�toarele zile. Nici vorb� de ceai. Ni�te ceai bun �i fierbinte, �ncheie ea, str�ng�ndu-�i mantia pe l�ng� trup �i a�ez�ndu-se mai bine pe l�ng� copac, �ntr-o �ncercare zadarnic� de a sc�pa din calea v�ntului aprig.

��Ceaiul de plavie �i r�d�cin� de �inturic� �i spunea Nynaeve lui Moiraine, sunt cele mai bune pentru oboseal�. Limpezesc min�ile �i �nl�tur� durerile.

��Sunt convins�, murmura femeia Aes Sedai, privind-o lung.

Nynaeve str�nse din din�i, dar continu� pe acela�i ton:

��Iar dac� trebuie s� te lipse�ti de somn�

��N-avem ceai! �i spuse Lan lui Egwene, pe un ton r�stit. Nu facem focul! �nc� nu-i putem z�ri, dar sunt acolo, pe undeva, un Pierit sau doi �i trolocii lor, �i �tiu c� am apucat-o pe drumul asta. Nu-i nevoie s� le spunem �ntocmai unde ne afl�m.

��Nu ceream, murmur� Egwene, cu chipul ascuns �n mantie. Numai c�-mi p�rea r�u.

��De vreme ce du�manii �tiu c� am apucat-o pe drum, vorbi Perrin, de ce nu o lu�m de-a dreptul spre Whitebridge?

��Nici m�car Lan nu poate c�l�tori de a curmezi�ul �inuturilor la fel de repede ca pe drum, �l lamuri Moiraine, �ntrerup�nd-o pe Nynaeve, mai ales prin dealurile din Absher.

Me�tereasa oft� enervat�. Rand se �ntreb� ce punea la cale; dup� ce, �n prima zi, nu o b�gase deloc �n seam� pe femeia Aes Sedai, Nynaeve �i petrecuse ultimele dou� zile �ncerc�nd s�-i vorbeasc� despre ierburi. Moiraine se �ndep�rt� de Me�tereas� �i continu�:

��De ce crede�i c� drumul le ocole�te? �i, p�n� la urm�, tot ar fi trebuit s� ne �ntoarcem la el. S-ar prea putea s�-i fi g�sit pe du�mani �n fa�a noastr�, �i nu �n urm�.

Rand p�rea ne�ncrez�tor, iar Mat murmur� ceva despre �c�i ocolite�.

��A�i v�zut vreo ferm� �n diminea�a asta? �ntreb� Lan. Sau m�car fumul ridic�ndu-se pe vreun co�? Nu a�i v�zut, pentru c� �ntre Baerlon �i Whitebridge e numai pustietate, iar la Whitebridge trebuie s� trecem r�ul Arinelle. Acolo se afl� singurul pod la miaz�zi de Maradon, �n Saldaea.

Thom pufni, �nfoindu-�i must��ile.

��i ce i-ar putea �mpiedica s� fi pus deja pe cineva, s� ne a�tepte la Whitebridge?

Dinspre vest se auzi bocetul unui corn. Capul lui Lan se r�suci imediat, pentru a cerceta direc�ia din care veniser�. Rand sim�i un fior. O parte din el r�mase �ns� �ndeajuns de lini�tit� pentru a g�ndi: �Zece mile, nu mai mult�.

��Nimic, Menestrelule, r�spunse Str�jerul. Ne �ncredem �n Lumin� �i-n noroc. Dar acum �tim cu siguran�� c� sunt troloci pe urmele noastre.

Moiraine �i scutur� m�inile de praf.

��E timpul s� plec�m, hot�r� ea, urc�ndu-se pe iapa cea alb�.

Auzindu-i vorbele, �ncepur� cu to�ii s�-�i caute caii, �mboldi�i de un al doilea sunet de corn. De aceast� dat�, �i r�spunser� �i altele, ale c�ror note �nalte se rev�rsar� dinspre apus, ca un bocet. Rand se preg�ti s�-l fac� pe Noru� s� o ia de �ndat� la galop, �i to�i ceilal�i �i preg�tir� h��urile cu aceea�i grab�, �n afar� de Lan �i Moiraine. Str�jerul �i femeia Aes Sedai schimbar� o privire lung�.

��Nu-i l�sa s� se opreasc�, Moiraine Sedai, vorbi �n cele din urm� Lan. O s� m� �ntorc de �ndat� ce pot. Dac� dau gre�, vei �ti.

Pun�ndu-�i o m�n� pe �aua lui Moiraine, s�ri �n spinarea arm�sarului negru �i o lu� la galop �n josul dealului. �nspre apus. Cornul r�sun� din nou.

��Lumina mearg� cu tine, ultim st�p�n al celor �apte Turnuri, �opti Moiraine, aproape prea �ncet pentru ca Rand s-o poat� auzi; tr�g�nd ad�nc aer �n piept, o �ntoarse pe Aldieb spre r�s�rit. Trebuie s� plec�m, le spuse, �i porni �ntr-un trap u�or, dar constant. Ceilal�i o urmar� �ndeaproape.

Rand se r�suci o dat� �n �a pentru a se uita dup� Lan, dar Str�jerul se pierduse deja din vedere printre dealurile joase �i copacii dezgoli�i. Ultimul st�p�n al celor �apte Turnuri, a�a �l numise. Se �ntreb� ce-o fi �nsemnat. Credea c� nu mai auzise nimeni �n afar� de el, dar apoi �l v�zu pe Thom care-�i rodea v�rfurile must��ilor, curios �i �ng�ndurat. Menestrelul p�rea s� �tie o gr�mad� de lucruri.

Cornul r�sun� �nc� o dat�, �n spatele lor. Rand se foi �n �a. De data aceasta erau mai aproape; era convins de asta. Opt mile, poate �apte. Mat �i Egwene privir� peste um�r, iar Perrin se ghemui �n �a, de parc� a�tepta s�-l loveasc� cineva �n spate. Nynaeve se duse mai �n fa��, pentru a-i vorbi lui Moiraine.

��Nu putem merge mai repede? �ntreb� ea. Cornii �ia se apropie.

Femeia Aes Sedai cl�tin� din cap.

��i de ce crezi c� ne dau de �tire c� sunt aici? Poate tocmai ca s� ne gr�bim, f�r� s� ne g�ndim la ce ne-ar putea a�tepta �n fa��.

Continuar� �n acela�i ritm constant. Din c�nd �n c�nd, sunetele de corn se auzeau �n urma lor �i, de fiecare dat�, zgomotul era mai apropiat. Rand �ncerc� s� nu se mai g�ndeasc� la distan�a care se mic�ora, dar g�ndul nedorit �i ap�rea �n minte la auzul fiec�rui bocet din g�tlejurile de aram�. �Cinci mile�, se g�ndea el �ngrijorat, c�nd Lan ap�ru deodat� de dup� dealul din spatele lor, �n galop. Ajunse l�ng� Moiraine �i trase fr�iele arm�sarului.

��Cel pu�in trei p�lcuri de troloci, fiecare condus de un Jumate-Om. Poate chiar cinci.

��De vreme ce ai fost �ndeajuns de aproape ca s�-i vezi, rosti �ngrijorat� Egwene, te puteau z�ri �i ei. Ar putea s� fie chiar pe urmele tale.

��Nu a fost v�zut, r�spunse Nynaeve, care se �ndrept� de spate c�nd to�i se �ntoarser� c�tre ea. Aminti�i-v�, eu i-am luat urma.

��T�cere, porunci Moiraine. Lan ne spune c� ar putea fi cam cinci sute de troloci pe urmele noastre.

Se l�s� o t�cere uluit�, apoi Lan vorbi din nou.

��i se mai �i gr�besc. O s� ne ajung� cam �ntr-un ceas.

Femeia Aes Sedai vorbi, ca pentru sine:

� Dac� �i �nainte erau at�t de mul�i, de ce nu au fost cu to�ii folosi�i �n Emond�s Field? Iar dac� nu erau, cum au ajuns �ntre timp �ncoace?

��Sunt r�sp�ndi�i peste tot, ca s� ne m�ne, r�spunse Lan, �i au iscoade care cerceteaz� drumul, merg�nd �n fa�a fiec�rui p�lc.

��S� ne m�ne �ncotro? se �ntreb� Moiraine. Ca �i cum i-ar fi r�spuns, undeva spre apus r�sun� un corn, un geam�t prelung c�ruia, de aceast� dat�, �i r�spunser� �i altele, cu toatele �naintea lor. Moiraine �i opri calul, iar ceilal�i o urmar�; Thom �i cei din Emond�s Field priveau �n jur �ngrijora�i. Cornii r�sunar� �i �naintea, �i �n urma lor. Lui Rand i se p�ru a fi un sunet de triumf.

��Acum ce facem? �ntreba m�nioas� Nynaeve. Unde mergem?

��Spre miaz�noapte sau spre miaz�zi, doar at�t ne-a r�mas, r�spunse Moiraine, mai degrab� g�ndind cu voce tare dec�t r�spunz�ndu-i Me�teresei. Spre miaz�zi sunt dealurile din Absher, pustii �i moarte, precum �i r�ul Taren, pe care nu-l putem trece �i nu putem �nt�lni nici o barc�. Spre miaz�noapte, putem ajunge la Arinelle �nainte de c�derea nop�ii, �i am putea s� d�m peste barca vreunui negu��tor. Dac� ghe�urile de la Maradon s-au spart.

��Exist� un loc �n care trolocii nu vor intra, gr�i Lan, dar Moiraine se �ntoarse spre el cu o mi�care brusc�.

��Nu!

Ea �i f�cu semn Str�jerului, care-�i apropie capul de al ei, pentru a putea vorbi f�r� s� fie auzi�i. Sunetele de corn se auzir� din nou, iar calul lui Rand se foi nervos pe loc.

��ncearc� s� ne sperie, m�r�i Thom, str�duindu-se s�-�i lini�teasc� animalul, care p�rea pe jum�tate nervos �i pe jum�tate �nfrico�at, de parc� trolocii �i ar fi atins �inta. �ncearc� s� ne sperie p�n� c�nd o s� intr�m �n panic� �i o s-o lu�m la fug�. Atunci o s� fim �n m�inile lor.

Egwene �ntorcea capul la fiecare zgomot; ea privea c�nd �nainte, c�nd �n urm�, ca �i cum c�uta s�-i vad� ap�r�nd pe primii troloci. Rand ar fi vrut s� fac� la fel, dar �ncerca s-o ascund�. �mboldindu-l pe Noru�, veni mai aproape de ea.

��Mergem spre miaz�noapte, anun�� Moiraine.

Pe c�nd p�r�seau drumul �i o porneau printre dealurile �nconjur�toare, cornii r�sunar� din nou, cu un sunet ascu�it.

Dealurile nu erau prea �nalte, dar drumul era numai urcu�uri �i cobor�uri, f�r� por�iuni plate, pe sub copaci cu crengile golite de frunze �i prin vegeta�ia moart� de pe jos. Caii urcau cu greu o pant�, numai pentru a cobor�, ceva mai repede, pe partea opus�. Lan impusese un ritm greu de urmat, mai rapid dec�t pe drum.

Crengile biciuiau chipul �i pieptul lui Rand. Bra�ele i se prindeau �n corzile plantelor ag��toare, iar, uneori, acestea �i smulgeau piciorul drept din �a. Cornii r�sun�tori se apropiau din ce �n ce mai mult �i se auzeau din ce �n ce mai des.

Oric�t de repede i-ar fi condus Lan, nu f�ceau foarte mari progrese. Pentru fiecare metru str�b�tut trebuia s� mearg� unul sau doi �n sus sau �n jos, �i fiecare pas reprezenta un efort. Iar cornul r�suna tot mai aproape. �Dou� mile, se g�ndi Rand. Poate mai pu�in.� Dup� o vreme, Lan �ncepu s� se uite c�nd �ntr-o parte, c�nd �n cealalt�; era prima oara de c�nd �l cunoscuse Rand c�nd pe chipul s�u grav se oglindea o expresie de �ngrijorare. La un moment dat, Str�jerul se ridic� �n sc�ri pentru a privi �nd�r�t, de unde veniser�. Rand nu vedea dec�t copaci. Lan se a�ez� din nou �n �a �i, f�r� s�-�i dea seama, �i d�du mantia pe spate, pentru a-�i elibera sabia, �ncep�nd din nou s� cerceteze p�durea.

Rand prinse privirea lui Mat cu ochi �ntreb�tori, dar cel�lalt nu f�cu dec�t s� se str�mbe la spinarea Str�jerului �i s� ridice din umeri neajutorat. Atunci vorbi Lan, peste um�r.

��Prin apropiere sunt troloci.

Trecur� de creasta unui deal �i o apucar� �n jos pe partea cealalt�.

��Sunt doar c��iva, trimi�i �naintea celorlal�i s� cerceteze �inutul. Pesemne. dac� d�m peste ei, sta�i l�ng� mine orice ar fi �i face�i ce fac �i eu. Trebuie s� r�m�nem pe drumul pe care am apucat-o.

��S�nge �i cenu��! morm�i Thom, iar Nynaeve �i f�cu semn lui Egwene s� r�m�n� aproape de ea.

P�lcurile rare de arbori ve�nic verzi erau singurele locuri �n care cineva putea r�m�ne cu adev�rat ascuns, dar Rand �ncerca s� trag� cu ochiul �n fiecare direc�ie �n acela�i timp; imagina�ia sa f�cea ca trunchiurile cenu�ii pe care le z�rea cu coada ochiului s� se transforme �n troloci. �i cornii erau mai aproape. �i drept �n spatele lor. Era convins. �n spate, �i se apropiau.

Trecur� de creasta altui deal. Dedesubtul lor, tocmai �ncep�nd s� urce, m�r��luiau ni�te troloci care duceau cu ei be�e lungi de lemn, �n v�rful c�rora se g�seau la�uri sau c�rlige mari. Erau mul�i. �irul lor se �ntindea p�n� departe �n fiecare direc�ie, f�r� s�-i se vad� capetele, dar �n mijloc, chiar �n fa�a lui Lan, se afla un Pierit calare.

C�nd oamenii ap�rur� �n v�rful dealului, Myrddraalul p�ru s� �ov�ie, dar �n clipa urm�toare scoase la iveal� o sabie cu lama neagr�, pe care Rand parc� �i-o amintea vag �i tulbure, �i o flutur� deasupra capului. �irul de troloci �ncepu s� �nainteze c�znit.

Chiar �nainte ca Myrddraalul s� se fi mi�cat, Lan �i scosese sabia.

��R�m�ne�i cu mine! strig� el, iar Mandarb o lu� la galop �n josul dealului, c�tre troloci. Pentru cele �apte Turnuri! mai strig� Str�jerul.

Rand �nghi�i �n sec �i �i �mboldi calul cu c�lc�iele; �ntregul grup se lu� pe urmele Str�jerului. Constat� cu surprindere c� avea �n m�n� sabia lui Tam. P�truns de strig�tul de lupt� al lui Lan, g�si �i el unul:

��Manetheren! Manetheren!

Perrin striga �i el acela�i lucru:

��Manetheren! Manetheren!

�n schimb, Mat alese un alt strig�t:

��Carai an Caldazar! Carai an Ellisande! Al Ellisande!

Capul Pieritului se �ntoarse dinspre troloci c�tre c�l�re�ii care veneau �n galop spre el. Sabia cea neagr� �i �mpietri deasupra capului, iar gluga se mi�c� dintr-o parte �ntr-alta, de parc� fa�a lui f�r� ochi cerceta grupul de c�l�re�i. �n clipa urm�toare, Lan ajunse l�ng� el, �n timp ce oamenii se n�pusteau asupra �irului de troloci. Sabia Str�jerului �nt�lni o�elul negru topit �n cuptoarele din Thakan, dar cu un z�ng�nit puternic, precum b�taia unui clopot mare; toat� v�ioaga se umplu de ecouri, iar �n aer se z�ri o str�fulgerare de lumin� alb�struie, ca un tr�snet pr�v�lit din cer.

Bestiile aproape omene�ti, dar cu boturi de fiar� se �nghesuir� �n jurul fiec�ruia, agit�ndu-�i armele cu care �ncercau s�-i dea jos din �a. Numai pe Lan �i pe Myrddraal �i ocolir�. Cei doi se luptau �ntr-un cerc pustiu; arm�sarii lor negri se mi�cau �n acela�i timp, la fel ca s�biile care-�i r�spundeau, lovitur� dup� lovitur�. Aerul era plin de fulgere �i de v�p�i.

Noru� �i d�du ochii peste cap �i nechez� puternic, ridic�ndu-se �n dou� picioare �i lovind cu copitele �n chipurile r�njite �i cu col�i ascu�i�i din jurul s�u. Trupurile �ndesate se �nghesuiau de jur �mprejur, um�r la um�r. �nfig�ndu-�i f�r� mil� c�lc�iele �n coastele calului, Rand �l sili s� �nainteze chiar �i a�a, flutur�ndu-�i sabia f�r� s� �in� cont prea mult de me�te�ugul pe care �ncercase Lan s� i-l transmit� �i lovind de parc� t�ia lemne. �Egwene!� Disperat, se uit� dup� ea �n timp ce-�i �mboldea calul �nainte, croindu-�i drum printre trupurile p�roase ca �i cum ar fi secerat b�l�riile de pe jos, care-i �ncurcau pa�ii.

Iapa cea alb� a lui Moiraine se n�pustea �ncoace �i �ncolo, reac�ion�nd la cele mai mici atingeri de fr�u. Chipul ei era la fel de �mpietrit ca al lui Lan; deodat�, �i �ntinse toiagul. Trolocii fur� cuprin�i de fl�c�ri �i plesnir� cu un muget care l�sa p�m�ntul plin de siluete diforme, nemi�cate. Nynaeve �i Egwene c�l�reau al�turi de Aes Sedai, cu mi�c�ri gr�bite �i frenetice, cu din�ii r�nji�i aproape la fel de s�lbatic ca ai unui troloc �i av�nd �n m�ini cu�itele pe care le purtau la cing�toare. Lamele scurte nu le puteau fi de niciun ajutor dac� vreun troloc se apropia de ele. Rand �ncerc� s�-l aduc� pe Noru� mai aproape, dar calul �i luase c�p�strul �n din�i. Nechez�nd �i lovind cu copita, Noru� �nainta, oric�t de tare ar fi tras Rand de fr�ie.

�n jurul celor trei femei se f�cu pu�in loc, c�ci trolocii �ncercau s� fug� de toiagul lui Moiraine, dar, dac� ei c�utau s-o ocoleasc�, veni ea dup� ei. Fl�c�rile mugeau, iar trolocii urlau de m�nie �i turbare. Pe deasupra tuturor zgomotelor se auzea sabia Str�jerului, izbindu-se de cea a Myrddraalului. �n jurul lor se z�ri un fulger albastru, apoi altul, �i altul.

Un la� de la cap�tul unui b�� flutura �nspre capul lui Rand. Cu o mi�care �ov�ielnic�, el t�ie unealta �n dou�, apoi �l h�cui �i pe trolocul cu bot de capr�. Un c�rlig venit din spate �i prinse um�rul �i i se �ncurc� �n mantie, tr�g�ndu-l �napoi. Disperat, aproape pierz�ndu-�i sabia, se prinse de obl�ncul �eii pentru a nu c�dea. Noru� se r�suci, nechez�nd ascu�it. Rand se ag�� cu spaim� de �a �i de fr�ie; sim�ea cum alunec�, �ncet, �ncet, tras de c�rlig. Noru� se r�suci cu totul; o clip�, Rand �l v�zu pe Perrin, aproape pr�bu�it din �a, zb�t�ndu-se s�-�i elibereze securea de cei trei troloci care-l atacau. �l prinseser� de un bra� �i de ambele picioare. Noru� se n�pusti �nainte, �i Rand nu mai v�zu �n fa�a ochilor dec�t troloci.

Unul dintre ei se repezi �i-l prinse pe Rand de un picior, silindu-l s�-l scoat� din �a. G�f�ind, Rand d�du drumul �eii pentru a-l str�punge cu sabia. Pe dat�, c�rligul �l trase �n spate; se trezi dincolo de �a, deasupra picioarelor din spate ale lui Noru�. Numai fr�iele pe care le �inea str�ns �n m�n� �l �mpiedicau s� cad�. Noru� se ridica �n dou� picioare �i nechez� �i, chiar �n acea clip�, for�a care-l tr�gea pe b�iat �n jos disp�ru. Trolocul care-i �inea piciorul ridic� bra�ele �i url�. De fapt, to�i trolocii �ncepur� s� urle; se auzi un vaiet, de parc� to�i c�inii din lume ar fi turbat �i ar fi �nceput s� urle �n acela�i timp.

Trolocii c�zur� la p�m�nt �n jurul oamenilor, zv�rcolindu-se, smulg�ndu-�i p�rul �i br�zd�ndu-�i chipurile cu ghearele. To�i trolocii. Mu�cau p�m�ntul, se zv�rcoleau de parc� voiau s�-�i �nfig� col�ii �n v�zduh �i urlau, urlau, urlau.

Apoi, Rand �l v�zu pe Myrddraal. Era �nc� �n �a, pe spinarea arm�sarului care se smucea sc�pat de sub control, flutur�ndu-�i �nc� sabia cea neagr�, dar nu mai avea cap.

��N-o s� moar� p�n� la c�derea nop�ii! se auzi vocea lui Thom, care trebui s� strige ca s� se fac� auzit, pe deasupra g�f�ielilor �i a urletelor nedomolite. Nu de tot. Cel pu�in, a�a am auzit.

��La drum! strig� m�nios Lan, care le adunase deja �mprejurul s�u pe Moiraine �i pe celelalte dou� femei �i le condusese p�n� la jum�tatea pantei urm�toare. Mai sunt �i al�ii!

�ntr-adev�r, chem�rile din corn r�sunar� din nou, �n�bu�ind gemetele trolocilor pr�v�li�i la p�m�nt, la r�s�rit, la apus �i la miaz�zi.

Spre marea lor mirare, un singur om c�zuse din �a � Mat. Rand veni spre el, dar Mat se eliber� de la�ul care-l cuprinsese, dintr-o mi�care brusc�, �i adun� arcul �i se urc� din nou �n �a f�r� s� aib� nevoie de ajutor, de�i �i �inea o m�n� la g�t.

Sunetele de corn se auzir� iar, ca l�traturile unor ogari care au prins mirosul c�prioarei. �i care se apropiau. Ritmul impus de Lan fusese �i �nainte rapid, dar acum era �i mai �i. Caii ajunser� s� urce pantele mai repede dec�t cobor�ser� de pe dealul dinainte, iar apoi s� se arunce pur �i simplu �n jos, pe cealalt� parte. �i totu�i h�ituitorii se apropiau mereu, p�n� ce, de c�te ori zgomotul de corn �ncet�, se puteau auzi sunetele guturale scoase de urm�ritori. �n cele din urm�, oamenii ajunser� pe creasta unui deal tocmai c�nd trolocii ap�rur� pe dealul din spatele lor. Culmea se umplu de troloci, cu boturile c�scate, url�nd. Printre ei se aflau trei Myrddraali, care-i umpleau pe to�i de groaz�. �ntre cele dou� grupuri erau numai vreo sut� de lungimi de cal.

Inima lui Rand se usca, precum o stafid�. �Trei!�

S�biile negre ale Myrddraalilor se ridicar� la unison. Trolocii se n�pustir� �n josul pantei, sco��nd strig�te r�gu�ite de triumf �i agit�ndu-�i be�ele cu la�uri la capete.

Moiraine se d�du jos de pe spinarea lui Aldieb. Cu mi�c�ri lini�tite, scoase ceva din punga de la br�u �i apoi desf�cu obiectul din p�nza care-l �nvelea. Rand z�ri filde� negru. Angrealul. Cu el �ntr-o m�n� �i cu toiagul �n cealalt�, femeia Aes Sedai se �nfipse bine pe picioare, cu fa�a la valul de troloci care se apropia �i la s�biile negre ale Pieri�ilor, apoi ridic� toiagul sus �i-l �nfipse �n p�m�nt dintr-o mi�care.

P�m�ntul r�sun� ca un ceainic de fier lovit de un ciocan. Ecoul se �mpr�tie, �i �n cele din urm� se stinse. Apoi, pentru o clip�, se l�s� t�cerea. Totul se cufunda �n t�cere. V�ntul muri. Strig�tele trolocilor se potolir�; p�n� �i n�vala lor �ncetini �i apoi se opri. Totul r�mase �n a�teptare, vreme de o b�taie de inim�. Apoi, �ncet, clinchetul �nfundat se auzi din nou, preschimb�ndu-se �ntr-un huruit surd care crescu �i crescu p�n� ce p�m�ntul �ncepu s� geam�.

Sub copitele lui Noru�, p�m�ntul se cutremur�. Era o isprav� tipic� pentru Aes Sedai, precum cele despre care se povestea; Rand �i dori s� se afle undeva, foarte departe de acel loc. Cutremurul deveni mai puternic, p�n� ce copacii din jurul lor �ncepur� s� tremure. Calul cenu�iu se �mpiedic� �i aproape c�zu. P�n� �i Mandarb �i Aldieb, r�mas� f�r� c�l�rea��, se �mpleticir� ca ni�te oameni be�i, iar cei afla�i �nc� �n �a trebuir� s� se prind� de fr�ie �i de coamele cailor, de orice, pentru a nu c�dea.

Femeia Aes Sedai r�mase nemi�cat�, la fel ca la �nceput, �in�nd angrealul �i toiagul �nfipt �n creasta dealului; nici ea �i nici toiagul nu se mi�car� deloc, de�i p�m�ntul se cutremura �i tres�lta de jur �mprejurul ei. Apoi p�m�ntul �ncepu s� se v�lureasc�, pornind din locul �n care era �nfipt toiagul; valurile se �ndreptau spre troloci precum cercurile de pe oglinda unui iaz, cresc�nd pe m�sur� ce �naintau, sco��nd din r�d�cini tufi�urile b�tr�ne, ridic�nd �n v�zduh nori de frunze moarte, cresc�nd mereu, ca ni�te talazuri de p�m�nt care-i �nconjurau pe troloci. Copacii din v�ioag� tremurau ca ni�te vergi prinse �n pumnii unor b�ie�ei. Pe panta care cobora, trolocii c�zur� gr�mad� unul peste altul, r�sturna�i de p�m�ntul tremur�tor.

�i totu�i, ca �i cum nu s-ar fi cutremurat totul �n jurul lor, cei trei Myrddraali �ncepur� s� �nainteze �n �ir. Caii lor negri ca moartea nu �ov�iau niciun pas, ci �naintau la unison. Trolocii se t�v�leau pe p�m�nt, de jur �mprejurul negrilor arm�sari, url�nd �i �nfig�ndu-�i m�inile �n coasta dealului care-i s�lta �n v�zduh, dar cei trei Myrddraali se apropiau �ncet, �ncet.

Moiraine ridic� toiagul �i p�m�ntul se opri, dar nu terminase. Ar�t� spre v�ioaga dintre cele dou� dealuri �i din p�m�nt �ncepur� s� se reverse fl�c�ri, un izvor �nalt de dou�zeci de picioare. Femeia �i desf�cu larg bra�ele, iar focul se �ntinse la st�nga �i la dreapta c�t vedeai cu ochii, ca un zid care-i desp�r�ea pe oameni de troloci. C�ldura �l f�cu pe Rand s�-�i acopere chipul cu bra�ele, chiar �i acolo, �n v�rful dealului. Arm�sarii negri ai Myrddraalilor, oric�te puteri ciudate ar fi avut, nechezar� din pricina focului, se ridicar� pe picioarele din spate �i se �mpotrivir� c�l�re�ilor care-i �mboldeau, �ncerc�nd s�-i sileasc� s� treac� prin fl�c�ri.

��S�nge �i cenu��, �opti Mat cu glasul slab.

Rand �ncuviin��, z�p�cit �i r�mas f�r� grai. Dintr-odat�, Moiraine se cl�tin� pe picioare �i ar fi c�zut dac� Lan nu s-ar fi dat pe dat� jos de pe cal ca s-o prind�.

��La drum, le strig� el celorlal�i, cu un glas dur care contrasta cu gesturile bl�nde cu care o ridic� �n �a pe femeia Aes Sedai. Focul �la o s� se sting� la un moment dat. Gr�bi�i-v�! Fiecare clip� conteaz�.

Zidul de foc trosnea de parc� �ntr-adev�r urma s� ard� pe vecie, dar Rand nu se opuse. O luar� la galop spre miaz�noapte, pe c�t de repede �i puteau �mboldi caii. Cornii din dep�rtare �i tr�mbi�au dezam�girea, de parc� ar fi �tiut deja ce se �nt�mplase, apoi, la un moment dat, se potolir�.

�n scurt� vreme, Lan �i Moiraine ajunser� l�ng� ceilal�i, de�i Lan o m�na pe Aldieb de c�p�stru, iar femeia Aes Sedai se cl�tina �n �a �i se �inea cu ambele m�ini de obl�nc.

��O s�-mi revin repede, spuse ea, v�z�ndu-le privirile �ngrijorate; p�rea obosit�, dar �ncrez�toare, iar ochii �i erau la fel de vii ca �ntotdeauna. Lucrul cu P�m�ntul �i Focul nu e chiar punctul meu cel mai tare. Dar s� l�s�m asta.

Cei doi trecur� din nou �n fruntea grupului, gr�bi�i, dar numai la pas. Din c�te i se p�rea lui Rand, Moiraine nu s-ar fi putut �ine �n �a dac� ritmul ar fi fost mai rapid. Nynaeve veni l�ng� Aes Sedai, sprijinind-o cu o m�n�. O vreme, �n timp ce grupul str�b�tea dealurile, cele dou� femei vorbir� �n �oapt�, apoi Me�tereasa v�r� m�na �n mantie �i-i d�du lui Moiraine un pache�el pe care aceasta �l deschise �i �nghi�i con�inutul. Nynaeve �i mai spuse ceva, apoi se retrase l�ng� ceilal�i, f�r� s� ia �n seam� privirile lor curioase. �n ciuda �mprejur�rilor, lui Rand i se p�ru c� avea pe chip o umbr� de satisfac�ie. Dar nu prea �i p�sa ce avea de g�nd Me�tereasa. κi �inea m�na mereu pe pl�selele sabiei, pip�indu-l, iar c�nd �i d�du seama ce f�cea, r�mase uimit, cu ochii la ea. �Deci a�a arat� o lupt�.� Nu prea �i putea aminti mare lucru, niciun detaliu. Totul i se amesteca �n minte, devenind o mas� tulbure de chipuri p�roase �i fric�. Fric� �i dogoare. La momentul respectiv, i se p�ruse la fel de cald ca �ntr-o zi de var� la amiaz�. Nu �n�elegea cum. V�ntul rece �ncerca s�-i �nghe�e pic�turile de sudoare pe chip �i pe trup.

κi privi prietenii. Mat �i �tergea sudoarea de pe fa�� cu poalele mantiei. Perrin, holb�ndu-se la ceva din dep�rtare, �i nepl�c�ndu-i ceea ce vedea, p�rea s� nu-�i dea seama c� avea fruntea sc�ldat� �n transpira�ie.

Dealurile se mic�orar�, iar p�m�ntul �ncepu s� devin� mai plat, dar, �n loc s�-i gr�beasc�, Lan se opri. Nynaeve f�cu o mi�care, de parc� ar fi vrut s� vin� iar�i l�ng� Moiraine, dar privirea Str�jerului o f�cu s� r�m�n� pe loc. El �i femeia Aes Sedai �naintar� pu�in �i-�i apropiar� capetele, iar din gesturile lui Moiraine se v�zu c� se certau. Nynaeve �i Thom r�maser� cu ochii a�inti�i la ei, Me�tereasa, �ncrunt�ndu-se �ngrijorat�, iar Menestrelul, morm�ind ceva cu glas sc�zut, apoi oprindu-se s� priveasc� �nd�r�t de unde veniser�. To�i ceilal�i �i �ntoarser� capetele. Cine �tia ce putea s� ias� dintr-o ceart� �ntre o Aes Sedai �i Str�jerul ei?

Dup� c�teva clipe, Egwene �i spuse �ncet lui Rand, arunc�nd o privire �ngrijorat� c�tre cei doi care �nc� se certau:

��Ce ai strigat atunci, cu trolocii�

Apoi se opri, de parc� nu era sigur� de ce voia s� spun�.

��Da, ce e? �ntreb� Rand, sim�indu-se cam ciudat; strig�tele de lupt� erau ceva obi�nuit pentru Str�jeri, dar oamenii din �inutul celor Dou� R�uri nu f�ceau astfel de lucruri, orice le-ar fi spus Moiraine� Dar dac� Egwene avea de g�nd s�-�i bat� joc de el�

��Cred c� Mat ne-a spus povestea de vreo zece ori.

��i �nc� prost, interveni Thom, iar Mat scoase un morm�it de protest.

��M� rog, oricum ar fi fost, vorbi Rand, am auzit-o cu to�ii de mai multe ori. �n plus, trebuia s� strig�m ceva. Adic�, asta se face �ntr-un asemenea moment. Doar l-ai auzit pe Lan.

��i avem �i dreptul, ad�ug� Perrin, g�nditor. Moiraine spune c� ne tragem cu to�ii din oamenii �ia din Manetheren. �i ei s-au luptat cu Cel �ntunecat, la fel ca noi. A�a c� avem dreptul.

Egwene pufni, ca �i cum ar fi ar�tat ce crede despre cele auzite.

��Dar nu despre asta vorbeam. Tu� Mat� ce strigai?

Mat d�du st�njenit din umeri.

��Nu-mi amintesc, r�spunse el, privindu-i sfid�tor. Z�u c� nu. Totul e �n cea��. Nu �tiu ce-am spus, nici de unde mi-a venit ideea �i nici ce �nseamn�. Cred c�, de fapt, nu �nseamn� nimic, �ncheie b�iatul, cu un hohot de r�s, de parc� se lua peste picior pe sine �nsu�i.

��Ba� ba eu cred c� da, spuse �ncet Egwene. C�nd ai strigat, o clip� numai o clip�, am avut impresia c� te �n�eleg. Dar acum a trecut, oft� ea �i cl�tin� din cap. Poate c� ai dreptate. E ciudat ce de lucruri ��i pot trece prin minte �ntr-un asemenea moment, nu?

��Carai an Caldazar, gr�i Moiraine, �i to�i se �ntoarser� c�tre ea. Carai an Ellisande. Al Ellisande. Slav� Vulturului Ro�u. Slav� Trandafirului din Soare. Trandafirul din Soare. Acesta e vechiul strig�t de lupt� din Manetheren, strig�tul ultimului rege. Eldrene era poreclit Trandafirul din Soare.

Le z�mbi lui Egwene �i lui Mat, cu toate c� s-ar fi zis c� privirea ei se oprise o clip� mai mult asupra b�iatului.

��S�ngele din stirpea lui Arad e �nc� puternic �n �inutul celor Dou� R�uri. Str�vechiul s�nge c�nt�.

Mat �i Egwene se privir�, iar to�i ceilal�i �i �ndreptar� ochii spre ei, Egwene r�m�sese cu ochii larg deschi�i �i cu gura care se �nc�p��na s� se str�mbe �ntr-un z�mbet pe care ea �l �n�bu�ea de fiecare dat�, ca �i cum nu era sigur� de reac�ia pe care ar fi trebuit s-o aib�, auzind discu�ia despre s�ngele str�vechi. Mat, �n schimb, nu �ov�ia � dac� era s� te iei dup� chipul s�u dispre�uitor. Rand se g�ndi c� �tia ce-i trecea prin minte prietenului s�u. Tot la asta se g�ndea �i el. Dac� Mat se tr�gea din str�vechii regi din Manetheren, poate c�, de fapt, trolocii erau pe urmele lui �i nu �i urm�reau pe to�i trei. G�ndul �l f�cu s� se ru�ineze. Obrajii i se �mpurpurar�, iar atunci c�nd z�ri pe chipul lui Perrin o str�mb�tur� vinovat�, �i d�du seama ca �i celalalt g�ndise la fel.

��N-a� putea spune c� am auzit vreodat� ceva de soiul �sta, vorbi Thom dup� o clipa de t�cere, apoi se cutremur� �i deveni foarte repezit. Dac� lucrurile ar fi stat altfel, a� fi putut face �i o poveste din toat� treaba, dar acum� Aes Sedai, vre�i s� r�m�nem aici toat� ziua?

��Nu, r�spunse Moiraine, str�ng�nd fr�iele.

Ca �i cum i-ar fi �nt�rit vorbele, dinspre miaz�zi se auzi un sunet de corn, c�ruia �i r�spunser� �i altele, dinspre r�s�rit �i apus. Caii nechezar� �ncet �i se foir� nervo�i.

��Au trecut de foc, gl�sui lini�tit Lan, �i se �ntoarse spre Moiraine. Nu e�ti �nc� �ndeajuns de puternic� pentru ceea ce ai de g�nd. Nu po�i s� izbute�ti, dac� nu te odihne�ti un pic. Iar �n locul acela nici Myrddraalii, nici trolocii nu vor intra.

Moiraine ridica un bra�, de parc� ar fi vrut s�-l �ntrerup�, apoi �l l�s� s� cad� pe l�ng� corp.

��Bine, se r�sti ea m�nioas�. P�n� la urm�, cred c� ai dreptate, dar tot a� fi preferat s� mai avem de ales.

κi scoase toiagul, care st�tuse prins de una din curelele �eii.

��Aduna�i-v� cu to�ii �n jurul meu. C�t pute�i de aproape. �i mai aproape.

Rand �l �mboldi pe Noru� s� se apropie de iapa ei. La st�ruin�ele lui Moiraine, venir� �ntr-un cerc din ce �n ce mai str�ns, p�n� ce fiecare cal st�tea cu g�tul �ntins peste crupa sau �alele altuia. Numai atunci femeia Aes Sedai se ar�t� mul�umit�. f�r� vreo alt� vorba, se ridic� �n sc�ri �i r�suci toiagul peste capetele lor, �ntinz�ndu-se pentru a fi sigur� c�-i cuprindea pe to�i.

Rand clipi de fiecare dat� c�nd toiagul �i trecea pe deasupra capului. La fiecare mi�care, �l str�b�tea un fior. Ar fi putut urm�ri toiagul �i f�r� s�-l vad�, ghid�ndu-se numai dup� tremurul celor peste care trecea. Nu era nici o surpriz� faptul c� Lan era singurul neafectat.

Brusc, Moiraine �ntinse toiagul spre apus. Frunzele moarte se ridicar� �n aer, iar crengile fo�nir� de parc� un v�rtej de praf se deplasa �n direc�ia �n care ar�ta ea. C�nd tornada invizibil� disp�ru, ea se a�ez� la loc �n �a, cu un oftat.

��Trolocilor, le ar�t� ea, li se va p�rea c� mirosul �i urmele noastre se �ndreapt� �ntr-acolo. Myrddraalii �i vor da seama p�n� la urm�, dar p�n� atunci�

��P�n� atunci, spuse Lan, ne vor fi pierdut urma.

��Toiagul t�u e foarte puternic, se mir� Egwene, spre iritarea lui Nynaeve.

Moiraine plesni din buze.

��Copil�, �i-am mai spus, obiectele nu au putere. Puterea Suprem� provine din Adev�ratul Izvor, �i numai g�ndul cel viu o poate m�nui. Acesta nu-i nici m�car un angreal, ci numai ceva care m� ajut� s� m� concentrez. Lan? termin� ea, strecur�ndu-�i toiagul �nd�r�t, cu un gest obosit.

��Urma�i-m�, le ceru Str�jerul, �i nu face�i zgomot. Stric�m totul dac� ne aud trolocii.

�i conduse din nou spre miaz�noapte, dar nu la fel de repede ca �nainte, ci �ntr-un pas vioi, a�a cum c�l�toriser� pe drumul spre Caemlyn. Locurile dimprejurul lor devenir� din ce �n ce mai �ntinse, de�i p�durea nu se r�ri.

Drumul pe care mergeau nu mai era drept, ca �nainte, c�ci Lan alesese o cale care �erpuia peste p�m�ntul b�t�torit �i tancurile de st�nci, �i nu-i mai l�sa s�-�i taie drum printre tufi�urile �nc�lcite, ci le �ng�duia r�gazul de a le ocoli. Din c�nd �n c�nd, r�m�nea �n urm�, cercet�nd �ng�ndurat urma pe care o l�sau. Dac� �ndr�znea cineva s� scoat� un zgomot c�t de mic, de pilda s� tu�easc�, �i atr�gea din partea lui un morm�it nemul�umit.

Nynaeve c�l�rea al�turi de Aes Sedai; pe chipul ei, �ngrijorarea se �mpletea cu nepl�cerea. �i se mai ghicea ceva acolo, se g�ndi Rand, ca �i cum Me�tereasa se vedea aproape de a-�i �ndeplini un �el. Moiraine c�l�rea cu umerii pleca�i �i �inea fr�iele �i �aua cu ambele m�ini, cl�tin�ndu-se la fiecare pas f�cut de Aldieb. Era limpede c� �ncercarea de a l�sa o urm� fals�, oric�t ar fi p�rut de ne�nsemnat� pe l�ng� cutremurul �i zidul de foc de mai �nainte, o storsese de puteri �i era aproape vl�guit�.

Rand aproape c�-�i dorea ca sunetul de corn s� se aud� din nou. M�car a�a ar fi avut prilejul de a-�i da seama c�t de departe erau trolocii. �i Pieri�ii.

Se tot uita �n spate, astfel c� nu z�ri imediat ce se afla �naintea lor. Iar c�nd o f�cu, r�mase uimit, cu ochii holba�i. �n ambele p�r�i se �ntindea o umbr� mare, cu contururi neregulate, care se pierdea din vedere; �n multe locuri era la fel de �nalt� ca �i copacii care cre�teau chiar p�n� la marginea ei, iar pe ici, pe colo, v�rfurile sale se ridicau �nc� �i mai sus. Corzi desfrunzite de vi��-de-vie �i plante c��r�toare o acopereau cu mai multe straturi groase. O coast� de munte! �Corzile o s� ne ajute s� ne c��r�m, dar caii nu-i putem lua cu noi.�

Dintr-odat�, dup� ce se apropiar�, v�zu un turn. Negre�it, era un turn, nu un �anc de st�nc�, �i avea �n v�rf un dom ciudat, �uguiat.

��Un ora�! spuse el.

Era acolo �i zidul de �mprejmuire, iar turnurile care se z�reau erau turnurile de paz� de pe zid. R�mase �nm�rmurit. Pesemne c� era ceva cam de zece ori mai mare ca Baerlon. Poate de cincizeci de ori.

��Un ora�, �ncuviin�� i Mat. Dar ce caut� aici, �n mijlocul p�durii?

��i f�r� niciun om, spuse Perrin, iar c�nd ceilal�i se uitar� spre el, le ar�t� zidul. Crede�i c� oamenii ar l�sa corzile de vi�� s� creasc� a�a, peste tot? �ti�i c� plantele astea pot face orice perete s� se sf�r�me. Ia uita�i-v� cum s-a pr�bu�it.

Rand se uit� �ntr-acolo, �i imaginea �i r�mase �n minte, al�turi de impresiile de p�n� atunci. Perrin avea dreptate. Sub aproape toate locurile �n care zidul era mai scund se g�sea c�te o movil� acoperit� de buruieni, alc�tuit� din pietrele c�zute din zidul pr�bu�it. Nu existau dou� turnuri de paz� care s� aib� aceea�i �n�l�ime.

��Oare ce ora� o fi fost �sta? se �ntreb� Egwene. �i ce i s-o fi �nt�mplat? Nu-mi aduc aminte nimic din harta lui tata.

��Se numea Aridhol, le explic� Moiraine. �n zilele r�zboaielor troloce, a fost �nfr��it cu Manetheren.

Ea se uita �int� la zidurile masive �i p�rea s� nici nu fie con�tient� de prezen�a celorlal�i, nici m�car a lui Nynaeve, care o sprijinea �n �a, �in�ndu-i o m�n� pe bra�.

��Apoi, Aridhol a murit, iar locul acesta a primit alt nume.

��Ce nume? �ntreb� Mat.

��Pe aici, spuse Lan, care-l opri pe Mandarb �n fa�a a ceea ce fusese c�ndva o poart� �ndeajuns de larg� pentru cincizeci de c�l�re�i, care s� m�r��luiasc� unul l�ng� altul. Acum r�m�seser� numai turnurile str�jilor, sf�r�mate �i acoperite cu ieder�; din poart� nu se mai vedea nimic. Pe aici este intrarea.

�n dep�rtare se auzir� sunetele ascu�ite de corni. Lan se uita �n direc�ia din care venea, apoi privi spre soare, care cobor�se deja la jum�tatea drumului, �nspre v�rfurile copacilor de la apus.

��Au descoperit c� urma e fals�. Haide�i, trebuie s� ne g�sim ad�post �nainte de amurg.

��Ce nume? �ntreb� iar�i Mat.

Moiraine �i r�spunse �n timp ce intrau c�lare �n ora�.

��Shadar Logoth, spuse ea. Se nume�te Shadar Logoth.

19Umbra care p�nde�te

Pietrele sparte din pavaj trosneau sub copitele cailor, �n timp ce Lan �i conducea �n ora�. Totul era sf�r�mat, din c�te vedea Rand, �i p�r�sit, a�a cum spusese Perrin. Nu se mi�ca nici m�car vreo pas�re, iar din cr�p�turile zidurilor �i din pavaj r�s�riser� buruieni, mai ales din cele b�tr�ne. Casele cu acoperi�ul pr�bu�it erau mai multe dec�t cele �ntregi. Zidurile pr�v�lite rev�rsau pe str�zi gr�mezi de c�r�mizi �i pietre. Turnurile erau �nclinate, abrupte �i neregulate, ca ni�te be�e rupte la mijloc. Movili�ele de diferite forme, pe ale c�ror laturi cre�teau c��iva copaci str�mbi, puteau fi r�m�i�ele unor palate.

�i totu�i, ceea ce r�m�sese era suficient pentru a face ca lui Rand s�-i se taie r�suflarea. P�n� �i cea mai mare cl�dire din Baerlon s-ar fi pierdut �n umbra celor de aici. Palate de marmura alb�, av�nd �n v�rf domuri uria�e, �i ie�eau �naintea ochilor oriunde privea. Fiecare cl�dire p�rea s� aib� cel pu�in un dom; unele aveau patru sau cinci, �i toate de alt� form�. Alei lungi, m�rginite de coloane, se �ntindeau pe sute de pa�i, p�n� la turnurile care p�reau s� ajung� la cer. La fiecare r�scruce se vedea o f�nt�n� de bronz, sau spirala de alabastru a vreunui monument, sau o statuie pe piedestal. Chiar dac� f�nt�nile secaser�, cele mai multe monumente se pr�bu�iser� �i multe statui erau sparte, ceea ce r�m�sese era at�t de m�re�, �nc�t nu putea dec�t s� se minuneze.

��i eu care credeam c� Baerlon e un ora� mare! Arde-m-ar focul, ce trebuie s� se mai fi distrat Thom. �i Moiraine, �i Lan.�

Era a�a de captivat de ceea ce vedea, �nc�t r�mase surprins atunci c�nd Lan se opri, dintr-odat�, �n fa�a unei cl�diri de piatr� alb�, care fusese c�ndva de dou� ori c�t Cerbul �i Leul. Nu exista niciun semn care s� indice ce fusese acolo, pe c�nd ora�ul era viu �i str�lucitor � putea s� fi fost chiar �i un han. Din caturile de mai sus nu r�m�sese dec�t o cochilie goal� � prin ramele goale ale ferestrelor se vedea cerul de dup� amiaz�; lemnul �i sticla disp�ruser� de mult� vreme, dar catul de jos p�rea �nc� solid.

Moiraine, �in�ndu-se �n continuare de �a, cercet� am�nun�it cl�direa �nainte s� �ncuviin�eze.

��Aici e bine.

Lan s�ri din �a �i o ridic� pe femeia Aes Sedai �n bra�e.

��Duce�i caii �n�untru, porunci el. G�si�i o �nc�pere mai �n spate pe care s-o folosim ca grajd. Hai, mi�ca�i-v�! Nu suntem pe paji�tea din satul vostru.

�i disp�ru �n�untru, cu femeia �n bra�e. Nynaeve cobor� cu mi�c�ri bru�te din �a �i se gr�bi pe urmele lui, �in�ndu-�i str�ns �n m�n� punga cu ierburi �i leacuri. Egwene o urm�. Am�ndou� �i l�saser� caii �n p�r�sire.

��Aduce�i caii �n�untru, morm�i Thom, moroc�nos, �i pufni �n must��i, apoi se d�du jos din �a, cu mi�c�ri �ncete �i �epene, �i puse m�inile �n �olduri �i oft� prelung, apuc�nd c�p�strul lui Aldieb. Ei? mai zise el, ridic�nd dintr-o spr�ncean� �nspre Rand �i prietenii s�i.

Cu to�ii se gr�bir� s� descalece �i adunar� �i ceilal�i cai. Arcada, din care nu mai r�m�sese nimic care s� arate c� acolo fusese c�ndva o u��, era �ndeajuns de larg� pentru ca animalele s� poat� trece, chiar �i dou� deodat�.

�n�untru era o �nc�pere uria��, care se �ntindea pe toat� l��imea cl�dirii, cu o podea murdar� de piatr� �i c�teva tapiserii zdren�uite �ntinse pe pere�i. Culoarea lor p�lise, ajung�nd un soi de maroniu �ntunecat; p�reau gata s� se sf�r�me la cea mai mica atingere. �n rest, nu mai era nimic. Lan �i f�cuse un culcu� lui Moiraine, �n col�ul cel mai apropiat, folosind mantia lui �i a ei. Pl�ng�ndu-se de praf, Nynaeve �ngenunche l�ng� Aes Sedai, scotocind �n punga cu leacuri pe care i-o �inea Egwene.

��Nu mi-o fi pl�c�nd ea prea mult, e adev�rat, �i m�rturisea Nynaeve Str�jerului, c�nd Rand p�trunse �n�untru, pe urmele lui Thom, duc�ndu-i pe Bela �i pe Noru�, dar eu sar �n ajutorul tuturor celor care au nevoie, fie c�-mi plac, fie c� nu.

��Nu te-am �nvinov��it de nimic, Me�tereas�, �i-am spus numai s� ai grij� cu ierburile.

Ea �l privi cu coada ochiului.

��Adev�rul e c� ea are nevoie de ierburile mele, �i dumneata la fel.

Glasul ei fusese de la bun �nceput r�stit, iar acum se ascu�ea cu fiecare vorb�.

��Adev�rul e c� nici ea nu poate face chiar totul, nici m�car cu ajutorul Puterii Supreme, �i c� a f�cut aproape tot ce a putut. Dac� mai �ncerca ceva, se pr�bu�ea. �i adev�rul e c� sabia dumitale n-o mai poate ajuta acum, St�p�n al celor �apte Turnuri, dar ierburile mele da.

Moiraine �i puse o m�n� pe bra�ul lui Lan.

��Stai lini�tit, Lan. Nu vrea s�-mi fac� r�u. Numai c� nu �tie.

Str�jerul pufni dispre�uitor.

Nynaeve se opri din scotocit �i �l privi �ncruntat�, dar i se adres� lui Moiraine.

��Multe lucruri nu �tiu. Despre ce vorbe�ti?

��De pild�, r�spunse Moiraine, afl� c� lucrul de care am cu adev�rat nevoie este un pic de odihn�. �i mai e ceva � te cred pe cuv�nt. Priceperea �i cuno�tin�ele dumitale vor fi mai folositoare dec�t am crezut. Acum, dac� ai avea ceva care s� m� ajute s� dorm vreun ceas, �i s� nu m� trezesc ame�it�

��Un ceai slab de�

Rand nu mai auzi �i restul, c�ci se lu� dup� Thom, care p�trunse �ntr-o �nc�pere din spatele primei, la fel de mare �i chiar �i mai pustie. Aici era doar praf, care se a�ternuse nestingherit, p�n� s� p�trund� ei. Pe podea nu se z�reau nici m�car urme de animale sau de p�s�ri.

Rand �ncepu s� desfac� �eile de pe Bela �i Noru�, Thom se ocup� de Aldieb �i de murgul s�u, iar Perrin, de calul pe care venise �i de Mandarb. Numai Mat nu f�cea nimic; �i l�s� fr�iele s� cad� �n mijlocul �nc�perii. Mai erau acolo dou� arcade, �n afar� de cea prin care intraser�.

��O alee, anun�� Mat, dup� ce se uitase �ntr-acolo. Dar cu to�ii puteau s�-�i dea seama, chiar �i din locul �n care se aflau. Cea de-a doua arcad� era numai un dreptunghi �ntunecat, pe peretele din spate. Mat trecu �ncet pe dedesubtul ei �i se �ntoarse mult mai repede, scutur�ndu-�i aprig p�nzele vechi de p�ianjen care-i se prinseser� �n p�r.

��Acolo nu-i nimic, spuse el, arunc�nd �nc� o privire �nspre alee.

��Vrei s�-�i vezi de cal sau nu? �ntreb� Perrin.

El, unul, terminase deja cu al s�u, iar acum ridica �aua de pe Mandarb. �n mod ciudat, arm�sarul cu ochi fioro�i nu era neast�mp�rat, de�i �l privea intens.

��S� �tii c� nimeni n-are de g�nd s� fac� �i treaba ta.

Mat arunc� o ultim� privire de a lungul aleii, apoi se �ntoarse, oft�nd, la calul s�u. C�nd Rand l�s� jos �aua Belei, observ� c� pe chipul celuilalt se a�ternuse o expresie posomor�t�. Privirea lui p�rea pierdut� undeva, �n dep�rtare, �i se mi�ca foarte �ncet.

��Mat, ai p��it ceva? �ntreba Rand.

Mat ridica �aua de pe cal �i r�mase �n picioare, cu ea �n m�n�.

��Mat? Mat!

Mat tres�ri, mai-mai s� scape �aua pe jos.

��Ce-i? Of� c�zusem pe g�nduri.

��Pe g�nduri? replic� Perrin, care tocmai �i scotea c�p�strul lui Mandarb, pentru a-l priponi. Parc� adormise�i.

Mat se �ncrunt�.

��M� g�ndeam la� la ce s-a �nt�mplat mai devreme. La vorbele alea. Eu�

Cu to�ii, nu doar Rand, se �ntoarser� s�-l priveasc�, iar el se foi st�njenit.

��Ei, a�i auzit ce spunea Moiraine. Ca �i cum un mort vorbea prin gura mea. Nu-mi place.

Chipul s�u se �n�spri, auzindu-l pe Perrin chicotind.

��Strig�tul de lupt� al lui Aemon, asta a spus � nu? Poate c� e�ti Aemon re�nviat. Dac� e s� m� iau dup� ce ne tot spuneai, cum c� Emond�s Field �i se pare un loc foarte plicticos, cred c� �i-ar pl�cea s� fii rege, �i un erou ren�scut.

��Nu spune asta! interveni Thom, care r�sufl� ad�nc; de acum, cu to�ii se uitau la el. Asemenea cuvinte sunt primejdioase �i proste�ti. Mor�ii pot �nvia sau pot pune st�p�nire pe un trup viu, iar asta nu e ceva de care s� po�i vorbi cu u�urin��. R�sufl�nd din nou, ca s� se lini�teasc�, continu�: S�ngele str�vechi, asta a spus. S�ngele, nu vreun mort. Am auzit c� asta se poate �nt�mpla, din c�nd �n c�nd. Am auzit, de�i nu m-am g�ndit vreodat� c� Erau r�d�cinile tale, b�iete. Ceea ce te une�te cu tat�l �i bunicul t�u, stirpea care merge �nd�r�t p�n� la Manetheren, �i poate �i dincolo de asta. Ei, acum �tii c� te tragi dintr-o familie str�veche. Ar trebui s-o la�i balt� �i s� fii mul�umit. Cei mai mul�i oameni nu �tiu mai multe dec�t c� au avut �i ei un tat�.

�Unii dintre noi nu pot fi siguri nici m�car cu at�t, se g�ndi Rand, amar. Poate c� Me�tereasa avea dreptate. Pe Lumin�, sper s� fi avut.�

Mat �ncuviin��, auzind cuvintele Menestrelului.

��Da, �mi �nchipui c�-i a�a. Numai c�, m� �ntreb� crezi c� are de-a face cu ce ni s-a �nt�mplat nou�? Cu trolocii �i toate cele? Adic� ei, nu �tiu ce vreau s� zic.

��Cred c� ar trebui s� ui�i de asta �i s� te g�nde�ti c� trebuie s� scapi de aici nev�t�mat, r�spunse Thom, sco��ndu-�i din mantie pipa cu mu�tiucul lung. �i mai cred c� eu, unul, o s� m� duc s� trag un fum.

Flutur�nd din pip� �n direc�ia lor, disp�ru �n �nc�perea din fa��.

��Suntem cu to�ii la mijloc, nu doar unul, �i spuse Rand lui Mat.

Mat se �nfior� �i scoase un hohot scurt de r�s.

��A�a-i. Ei, dac� tot vorbe�ti de asta acum, c� am terminat cu caii, ce-a�i zice s� mergem s� mai vedem c�te ceva din ora�ul �sta? Un ora� adev�rat, f�r� mul�imi de oameni care s�-�i dea coate �i s� te �nghionteasc� �n coaste. �i f�r� nimeni care s� ne priveasc� de sus. Mai avem un ceas, poate dou�, p�n� la asfin�it.

��Nu cumva ai uitat de troloci? �ntreb� Perrin.

Mat scutur� dispre�uitor din cap.

��Lan a spus c� nu vor intra aici, dup� noi, �i-aduci aminte? Ar trebui s� ascul�i cu mai mare aten�ie ce se vorbe�te.

��mi amintesc, rosti Perrin. �i chiar ascult. Ora�ul �sta � Aridhol, nu? � a fost �nfr��it cu Manetheren. Vezi? Ascult.

��Aridhol trebuie s� fi fost cel mai mare ora� de pe timpul r�zboaielor troloce, vorbi Rand, pentru ca lor s� le fie �nc� team� de el. Nu le-a fost team� s� intre �n �inutul celor Dou� R�uri, iar Moiraine ne-a zis c� Manetheren a fost � oare cum a spus? � un ghimpe �nfipt �n coasta Celui �ntunecat.

Perrin ridic� bra�ele.

��Nu mai vorbi despre P�storul Nop�ii, te rog.

��Ce zice�i? r�se Mat. Hai s� mergem!

��Ar trebui s-o �ntreb�m pe Moiraine, propuse Perrin, iar Mat ridic� bra�ele.

��S-o �ntrebam pe Moiraine? Crezi c� ne-ar l�sa s� ne �ndep�rt�m? �i de Nynaeve ce p�rere ai? S�nge �i cenu��, Perrin, de ce n-o �ntrebi �i pe jup�neasa Luhhan, dac� tot e pe-a�a?

Perrin �ncuviin��, cam f�r� voia lui, iar Mat se �ntoarse, r�njind, c�tre Rand.

��Tu ce zici? Un ora� adev�rat� Cu palate, r�se el viclean. �i f�r� Mantiile Albe care s� se holbeze la noi.

Rand �l privi ur�t, dar nu �ov�i dec�t o clip�. Palatele erau ca desprinse din povestea vreunui Menestrel.

��Bine.

Merg�nd �ncet, ca s� nu fie auzi�i de dincolo, plecar� pe alee, urm�nd-o din fa�a cl�dirii p�n� la o strad� de pe partea opus�. Mergeau repede, iar dup� ce se �ndep�rtaser� �ndeajuns de mult de cl�direa din piatr� alb�, Mat �ncepu dintr-odat� s� danseze.

��Liberi! strig� el. Suntem liberi!

�ncetini p�n� ce ajunse s� se �nv�rt� �n cerc, holb�ndu-se la tot ce era �mprejur, �i r�z�nd �n continuare. Umbrele dup�-amiezii se �ntindeau lungi �i zdren�uite, iar soarele care cobora colora �n auriu ora�ul �n ruin�.

��A�i visat vreodat� c� ar putea exista un loc ca �sta? Ei?

Perrin r�se �i el, dar Rand ridic� st�njenit din umeri. Nu era ca ora�ul din primul s�u vis, �i totu�i�

��Dac� e s� vedem ceva, spuse el, mai bine mergem mai departe. �n cur�nd va fi �ntuneric.

Mat p�rea s� vrea s� vad� totul, �i-i trase pe ceilal�i dup� el cu mult entuziasm. Se c��rar� pe f�nt�ni pr�fuite, ale c�ror bazine erau �ndeajuns de mari pentru a-i cuprinde pe to�i oamenii din Emond�s Field, �i se preumblar� prin cl�diri alese la �nt�mplare, dar numai prin cele mai mari pe care le puteau g�si. Pe unele le �n�eleser�, pe altele nu. Un palat era, limpede, un palat, dar ce era uria�a cl�dire rotund�, cu o cupol� mare ca un deal pe dinafar� �i cu o singura �nc�pere monstruoas� pe din�untru? Dar locul �nconjurat de ziduri, deschis spre cer �i �ndeajuns de mare pentru a ad�posti tot satul lor, �nconjurat de �iruri �ntregi de b�nci de piatr�?

Mat deveni ner�bd�tor c�nd v�zu c� nu g�sesc dec�t praf, pietre sau tapiserii decolorate care se rupeau la cea mai mic� atingere. La un moment dat, d�dur� peste ni�te scaune de lemn, adunate l�ng� un zid, dar toate se f�cur� praf c�nd Perrin �ncerc� s� ridice unul.

Palatele, cu �nc�perile lor uria�e �i goale, dintre care unele ar fi putut cuprinde tot hanul Izvorul de Vin � ba s� mai r�m�n� �i ceva loc, �n toate direc�iile �, �l duser� pe Rand cu g�ndul numai la oamenii care locuiser� acolo. �i trecu prin minte c� to�i cei din �inutul celor Dou� R�uri ar fi putut sta acolo, sub cupola cea rotund�, c�t despre locul cu b�ncile de piatr� Aproape c�-�i putea �nchipui c�-i vede pe oamenii ascun�i �n umbr�, care �i priveau dezaprobator pe cei trei intru�i care le tulburau lini�tea.

P�n� la urma obosi �i Mat, oric�t ar fi fost de m�re�e cl�dirile, �i-�i aminti c� �n noaptea de dinainte nu dormise dec�t un ceas. Cu to�ii �ncepur� s�-�i aminteasc� de asta. C�sc�nd, se a�ezar� pe treptele unei cl�diri �nalte, �n fa�a c�reia se aflau mai multe �iruri de coloane mari, de piatr�, �i �ncepur� s� se certe ce s� fac� mai departe.

��S� ne �ntoarcem, propuse Rand, �i s� dormim un pic. κi duse m�na la gur�, iar dup� ce reu�i s� continue, ad�ug�: S� dorm, asta vreau.

��De dormit, po�i dormi oric�nd, spuse Mat hot�r�t. Uit�-te unde suntem. Un ora� �n ruin�. Comori.

��Comori? morm�i �i Perrin, trosnind din f�lci. Pe aici nu e nici o comoar�. Nu e dec�t praf.

Rand �i duse palma la frunte �i privi soarele, ca o minge ro�ie care st�tea sp�nzurat� pe l�ng� acoperi�uri.

��Se face t�rziu, Mat. �n cur�nd va fi �ntuneric.

��Ar putea s� fie comori, o �inu una �i bun� Mat. Oricum, vreau s� m� sui �ntr-unul din turnuri. Uita�i-v� la cel de acolo. E �ntreg. Pun pariu c� de acolo de sus se vede �mprejur, cale de mai multe mile. Ce zice�i?

��Turnurile sunt primejdioase, se auzi o voce de b�rbat din spatele lor. Rand s�ri �n picioare �i se r�suci, cu m�na �ncle�tat� pe pl�selele sabiei, iar ceilal�i reac�ionar� la fel de repede. V�zur� un b�rbat care st�tea printre umbrele dintre coloanele de la cap�tul treptelor. El f�cu un pas mic �n fa��, ridic� bra�ul pentru a-�i proteja ochii �i apoi se trase la loc.

��Ierta�i-m�, vorbi el lini�tit. Am stat prea mult� vreme �n�untru, �n �ntuneric. Ochii mei �nc� nu s-au obi�nuit cu lumina.

��Cine sunte�i?

Lui Rand i se p�ru c� b�rbatul avea un accent ciudat, chiar �i dup� experien�a din Baerlon. Pronun�a unele cuvinte at�t de straniu, �nc�t Rand de-abia �l putea �n�elege.

��Ce face�i aici? Credeam c� ora�ul este pustiu.

��M� cheam� Mordeth, r�spunse b�rbatul �i se opri, de parc� se a�tepta ca numele s�-i fie recunoscut; dup� ce niciunul dintre b�ie�i nu d�du niciun semn de recunoa�tere, morm�i ceva cu glas sc�zut �i continu�: V-a� putea �ntreba �i eu acela�i lucru. �n Aridhol n-a mai fost nimeni de mult� vreme. De foarte, foarte multa vreme. N-a� fi crezut s� dau peste trei tineri hoin�rind pe str�zile de aici.

��Mergem �nspre Caemlyn, spuse Rand, �i ne-am oprit s� ne ad�postim �n noaptea asta.

��Caemlyn, spuse �ncet Mordeth, rotunjind cuv�ntul, apoi cl�tin� din cap. S� v� ad�posti�i, da? Atunci, poate veni�i �mpreun� cu mine.

��Tot nu ne-a�i spus ce face�i aici, spuse Perrin.

��P�i, sunt c�ut�tor de comori, fire�te.

��A�i g�sit ceva? �ntreba Mat, cu sufletul la gur�.

Lui Rand i se p�ru c� Mordeth z�mbea, dar din pricina umbrelor nu putea fi sigur.

��Da, r�spunse b�rbatul. Mai mult dec�t m-am a�teptat. Mult mai mult. Mai mult dec�t pot duce. Nu m-am a�teptat niciodat� s� g�sesc trei tineri puternici �i s�n�to�i. Dac� m� ajuta�i s� duc ce pot �n locul �n care mi-am l�sat caii, v� pute�i �mp�r�i ceea ce r�m�ne. C�t pute�i duce. Oricum, tot ce r�m�ne o s� dispar�, din pricina v�n�torilor de comori, p�n� s� m� pot �ntoarce aici s� iau �i restul.

��V-am spus c� trebuie s� fie comori �ntr-un loc ca �sta, exclam� Mat, apoi o zbughi �n sus pe sc�ri. O s� v� ajut�m, desigur. Numai s� ne ar�ta�i drumul.

El �i Mordeth se cufundar� mai ad�nc �n umbrele dintre coloane. Rand �l privi pe Perrin.

��Nu-l putem l�sa singur.

Perrin se uit� la soarele care apunea �i �ncuviin��. Urcar� treptele cu grij�, �n timp ce Perrin �i preg�tea securea de la cing�toare, iar Rand avea m�na �ncle�tat� pe m�nerul sabiei. Dar Mat �i Mordeth �i a�teptau printre coloane, Mordeth cu bra�ele �ncruci�ate pe piept, iar Mat privind ner�bd�tor �n�untru.

��Haide�i, �i chem� Mordeth. O s� v� ar�t comoara.

Se strecur� �n�untru, iar Mat �l urm�. Ceilal�i nu avur� de ales �i se luar� dup� el. �nc�perea din�untru era �ntunecat�, dar, aproape imediat, Mordeth o lu� �n lateral �i cobor� pe o scar� �ngust� �i r�sucit�, din ce �n ce mai �ntunecoas�, p�n� ce ajunser� s�-�i caute drumul �ntr-o bezn� deplin�. Rand pip�ia cu o m�na zidul, f�r� s� �tie sigur dac� mai urma sau nu o treapt�, p�n� ce nu d�dea cu piciorul de ea. P�n� �i Mat �ncepu s� se �ngrijoreze, dup� cum �i suna vocea atunci c�nd zise:

��Aici, jos, e tare de �ntuneric.

��Da, da, morm�i Mordeth, care nu p�rea deranjat din pricina asta. Jos sunt lumini. Haide�i.

�ntr-adev�r, scara r�sucit� ajunse brusc �ntr-un coridor slab luminat cu ajutorul c�torva tor�e fumeg�nde, �nfipte ici �i colo, �n suporturile de fier de pe pere�i. Fl�c�rile tremur�toare �i umbrele �i �ng�duir� lui Rand s�-l priveasc� pe Mordeth pentru prima dat�; acesta se gr�bi pe coridor, f�r� s� se opreasc� nici o clip� �i f�c�ndu-le semn s�-l urmeze.

Era ceva ciudat cu el, se g�ndea Rand, dar nu-�i putea da seama ce anume. Mordeth era un b�rbat �ngrijit �i cam gras, cu pleoapele c�zute, de parc� se ascundea dup� ceva �i tr�gea cu ochiul. Era scund �i complet chel, dar p�ea de parc� era mai �nalt dec�t oricare dintre ei. �i era �mbr�cat cu ni�te haine care, �i acestea, erau complet noi �i str�ine �n ochii lui Rand. Avea pantaloni negri �i str�m�i, �i �nc�l��ri ro�ii, moi, cu car�mbi r�sfr�n�i �n jurul gleznelor, un surtuc lung �i ro�u, �mpodobit cu broderii groase de aur, �i o c�ma�� alb� ca laptele, cu m�neci largi, care �i ajungeau aproape p�n� la genunchi. Nu erau nici pe departe ni�te ve�tminte cu care s� te �mbraci pentru a umbla printr-un ora� �n ruin�, �n c�utare de comori. Dar nu asta �l f�cea s� arate ciudat.

Apoi, coridorul se termin� �ntr-o �nc�pere cu pere�i de piatr�, iar Rand uit� de toate ciud��eniile pe care le-ar fi putut avea Mordeth. Scoase un sunet �n�bu�it, iar ceilal�i �i �inur� isonul. �i aici, lumina venea numai de la c�teva tor�e care afumau tavanul �i f�ceau ca fiecare obiect s� lase umbre �n mai multe direc�ii, dar ea se reflecta de o mie de ori �n pietrele pre�ioase �i �n aurul �ngr�m�dit pe podea, gr�mezi �ntregi de monede �i de bijuterii, pocale, platouri �i t�vi, s�bii �i pumnale poleite �i �ncrustate cu diamante, toate �ngr�m�dite neglijent �n mormane care le ajungeau p�n� la br�u.

Sco��nd un strig�t, Mat f�cu c��iva pa�i �nainte �i c�zu �n genunchi �n fa�a unei gr�mezi.

��Saci, �opti el cu r�suflarea t�iat�, pip�ind aurul. O s� avem nevoie de saci ca s� c�r�m toate astea.

��Nu putem lua totul, remarc� Rand, �i privi neajutorat �n jurul s�u; tot aurul adus de negu��tori �n Emond�s Field �ntr-un an de zile nu ar fi f�cut nici a mia parte dintr-una din acele gr�mezi. Cel pu�in, nu acum. E aproape �ntuneric.

Perrin scoase de undeva o secure, arunc�nd nep�s�tor pe jos lan�urile de aur care se �ncurcaser� �n jurul ei. Pe m�nerul negru �i str�lucitor sclipeau pietre pre�ioase, iar cele dou� lame erau acoperite cu incrusta�ii delicate de aur.

��Atunci, o s-o facem m�ine, hot�r� el, c�nt�rind securea �n palm� �i r�njind. Moiraine �i Lan o s� �n�eleag�, dac� le ar�t�m asta.

��Nu sunte�i singuri? �ntreb� Mordeth; �i l�sase s� i-o ia �nainte, �n camera comorii, dar acum �i urm�. Cine mai e cu voi?

Cu m�inile v�r�te p�n� la coate �n monede, Mat �i r�spunse, f�r� s� se g�ndeasc�:

��Moiraine �i Lan. �i mai sunt �i Nynaeve, Egwene �i Thom � Menestrelul. Mergem �n Tar Valon.

Rand �nghe��. Apoi, v�z�nd c� Mordeth nu mai spune nimic, se uit� la el.

Chipul b�rbatului era schimonosit de m�nie �i de team�. Buzele i se sub�iaser�, l�s�nd s�-i se vad� din�ii.

��Tar Valon! strig� el, scutur�ndu-�i pumnii �ncle�ta�i. Tar Valon! Adineauri spunea�i c� merge�i �n� cum �i spune� �n Caemlyn! M-a�i min�it!

��Dac� mai sunte�i dornic, �ncerc� Perrin s�-l lini�teasc�, venim m�ine s� v� ajut�m.

Cu mare grij�, puse securea la loc, �n gr�mada de pocale �ncrustate cu diamante �i alte bijuterii.

��Numai dac� vre�i.

��Nu. Adic� r�spunse Mordeth, g�f�ind de parc� nu se putea hot�r�. Lua�i ce vre�i. �n afar� de� de�

Dintr-odat�, Rand �i d�du seama de lucrul care-l nedumerise, cu privire la str�in. Tor�ele r�sp�ndite pe ici �i colo �n coridor �i �nconjuraser� pe fiecare dintre ei cu un cerc de umbre, la fel �i cele din sala comorii. Numai c� Era a�a de uluit, �nc�t o spuse cu glas tare:

��Nu l�sa�i umbr�.

Mat sc�p� din m�n� un pocal, care c�zu cu zgomot pe p�m�nt. Mordeth �ncuviin�� i, pentru prima dat�, pleoapele sale c�rnoase se ridicar� complet. Chipul s�u buh�it p�ru brusc desc�rnat �i lacom.

��A�adar, gr�i el, �ndrept�ndu-se �i p�r�nd parc� mai �nalt, s-a hot�r�t.

�i atunci, totul deveni limpede. Mordeth se umfl� ca un balon, trupul i se schimonosi, capul �i ajunse �n tavan, umerii se frecar� de pere�i; umplea tot cap�tul �nc�perii, t�indu-le orice cale de sc�pare. Cu obrajii sup�i, cu din�ii r�nji�i ca o fiar�, se �ntinse spre ei, cu m�inile �ndeajuns de mari pentru a smulge capul unui om.

Rand �ip� �i f�cu un salt �n spate. Picioarele i se �ncurcar� �ntr-un lan� de aur �i c�zu gr�mad� la podea, r�m�n�nd f�r� suflare. Chinuindu-se s� trag� aer �n piept, �i c�uta sabia, lupt�ndu-se cu mantia care se r�sucise �mprejurul pl�selelor. �nc�perea r�suna de �ipetele prietenilor s�i �i de zgomotul scos de platourile �i pocalele de aur care c�deau pe jos. Dintr-odat�, Rand auzi un strig�t tremur�tor, care-l f�cu s� �nghe�e de groaz�.

Aproape suspin�nd, reu�i �n cele din urm� s� trag� aer �n piept, tocmai c�nd �i scoase �i sabia din teac�. Se ridic� cu b�gare de seam� �n picioare, �ntreb�ndu-se care dintre ceilal�i scosese strig�tul de mai �nainte. Perrin se uit� la el, cu ochii mari, din cel�lalt cap�t al �nc�perii, st�nd ghemuit �i �in�ndu-�i securea, de parc� se preg�tea s� taie un copac. �l z�ri �i pe Mat, care tr�gea cu ochiul pe dup� un morman de comori, cu m�na �ncle�tat� pe m�nerul unui pumnal pe care-l �n�f�case de acolo.

�n col�ul cel mai �ntunecat �i plin de umbre se mi�c� dintr-odat� ceva, care-i f�cu pe to�i trei s� tresar�. Era Mordeth, cu genunchii sprijini�i de piept, ghemuit c�t mai departe de ei, aproape una cu peretele.

��Ne-a p�c�lit, g�f�i Mat. Avea de g�nd s� ne �n�ele.

Mordeth �i d�du capul pe spate �i scoase un vaiet care f�cu pere�ii s� se cutremure, umpl�nd podeaua de praf.

��Sunte�i mor�i cu to�ii! strig� el. Mor�i, cu to�ii!

Apoi ��ni �n picioare �i o lu� la fug� de-a curmezi�ul �nc�perii.

R�nd r�mase mut uimire, �i aproape c�-�i sc�p� �i sabia din m�n�. Pe m�sur� ce Mordeth �nainta, se f�cea tot mai sub�ire �i mai mic, ca o tr�mb� de fum. C�nd ajunse c�t un deget, d�du de o cr�p�tur� din peretele de piatr� �i disp�ru �n ea. Ecoul ultimului s�u strig�t se mai auzi o clip�, dup� ce el disp�ru, apoi se stinse cu totul.

��Sunte�i mor�i cu to�ii!

��Haide�i s� ie�im de aici, murmur� Perrin cu voce slab�, �ncle�t�ndu-�i m�na pe m�nerul securii �i parc� �ncerc�nd s� se uite �n toate direc�iile �n acela�i timp; aurul �i bijuteriile se �mpr�tiar� la picioarele sale, neb�gate �n seam�.

��Dar comoara, protest� Mat. Doar n-o s-o l�s�m aici.

��Nu vreau nimic din averile lui, se r�sti Perrin, continu�nd s� se r�suceasc� �ncoace �i �ncolo, apoi ridic� glasul �i strig� la pere�i: Comoara ��i apar�ine, auzi? Nu lu�m nimic cu noi!

Rand �l privi m�nios pe Mat.

��Vrei s� vin� pe urmele noastre? Sau ai de g�nd s� r�m�i aici ca s�-�i umpli buzunarele, p�n� ce se �ntoarce cu �nc� zece ca el?

Mat f�cu un gest c�tre tot aurul �i bijuteriile, dar, p�n� s� apuce s� spun� ceva, Rand �l apuc� de un bra� �i Perrin de cel�lalt. �l scoaser� din �nc�pere pe sus, �n timp ce Mat se zb�tea �i striga dup� comoar�.

�nainte s� apuce s� fac� mai mult de zece pa�i pe coridor, lumina, deja slab�, din urma lor �ncepu s� scad� �i mai mult. Tor�ele din sala comorii se stingeau. Mat �ncet� s� mai �ipe �i to�i trei iu�ir� pa�ii. Prima tor�� din afara �nc�perii p�lp�i �i se stinse, apoi urm�toarea. P�n� s� ajung� la scara cea r�sucit�, nici nu mai era nevoie s�-l t�rasc� pe Mat. Fugeau cu to�ii, cu �ntunericul pe urmele lor. Nici m�car bezna sc�rii nu-i f�cu s� �ov�ie dec�t o clip�, apoi se n�pustir� �n sus pe trepte, strig�nd c�t �i �ineau puterile, �ncerc�nd s�-i sperie pe cei care ar fi putut fi acolo, a�tept�ndu-i, �i ca s� nu uite cumva c� erau �nc� vii.

Ajunser� �n sala de deasupra, alunec�nd �i c�z�nd pe marmura pr�fuit�, trecur� �n grab� printre coloane �i se pr�bu�ir� pe treptele de afar�, rostogolindu-se gr�mad� �n strada, plini de v�n�t�i.

Rand se ridic� �i lu� sabia lui Tam de pe jos, privind nesigur �n jur. Deasupra acoperi�urilor se mai vedea �nc� mai pu�in de jum�tate din discul soarelui. Umbrele se �ntindeau ca ni�te bra�e �ntunecate, pe care lumina slab� care mai r�m�sese le f�cea s� par� �nc� �i mai negre, umpl�nd aproape toat� strada. Se �nfior�. Umbrele aduceau cu Mordeth, care se �ntindea spre ei.

��M�car am ie�it, g�f�i Mat, ridic�ndu-se de pe jos �i scutur�ndu-se de praf, �ncerc�nd zadarnic s� par� lini�tit. �i m�car�

��Oare chiar am sc�pat? se �ntreb� Perrin.

De data aceasta, Rand �i d�du sigur seama c� nu mai era vorba de imagina�ia lui. Sim�i �n�ep�turi la ceaf�. Ceva �i privea din �ntunericul dintre coloane. Se r�suci pe c�lc�ie, privind fix cl�direa de dincolo de strad�. �i de acolo sim�ea priviri a�intite asupra lui. κi �ncle�t� m�na pe pl�selele sabiei, de�i se �ntreba la ce i-ar folosi. Ochii urm�ritorilor p�reau s� fie peste tot. Ceilal�i aruncau priviri �ngrijorate �n jur; �i d�du seama c� �i ei aveau aceea�i senza�ie.

��R�m�nem pe mijlocul str�zii, le spuse el cu voce r�gu�it�.

Privirile li se �nt�lnir�; ceilal�i doi p�reau la fel de speria�i pe c�t se sim�ea �i el. �nghi�i �n sec, cu greutate.

��R�m�nem pe mijlocul str�zii, ne �inem c�t mai departe de umbre �i mergem repede.

��Foarte repede, �ncuviin�� pe dat� Mat.

Fiin�ele care-i priveau se �inur� dup� ei. Sau poate c� erau o mul�ime de asemenea f�pturi, o mul�ime de ochi care �i priveau �int�, din interiorul tuturor cl�dirilor. Oric�t s-ar fi str�duit, Rand nu z�rea nici o mi�care, dar sim�ea privirile pofticioase �i fl�m�nde. Nici nu �tia cum ar fi fost mai r�u � s� fie mii de ochi, sau doar c��iva, care se �ineau dup� ei.

�n col�urile �n care �nc� mai ajungea lumina soarelui �ncetinir� pasul, doar pu�in, privind cu ochii miji�i �n �ntunericul care p�rea s� se �ntind� mereu �n fa�a lor. Niciunul dintre ei nu era prea dornic s� p�trund� din nou printre umbre. Nu erau convin�i c� nu se afla cumva cineva acolo, a�tept�ndu-i. Ner�bdarea urm�ritorilor se f�cea sim�it� peste tot pe unde umbrele se �ntindeau peste strad�, t�indu-le calea. Str�b�tur� acele locuri �n fug�, strig�nd. Lui Rand i se p�ru c� aude hohote r�gu�ite de r�s.

�n cele din urm�, tocmai c�nd soarele �ncepuse s� apun�, ajunser� �n apropierea cl�dirii din piatr� alb� de unde plecaser� mai �nainte; li se p�rea c� trecuse o ve�nicie de atunci. Dintr-odat�, privirile care-i urm�reau disp�rur�, c�t ai clipi din ochi. Un singur pas, �i se trezir� singuri. f�r� vreo vorb�, Rand iu�i pasul, urmat de prietenii s�i, apoi o luar� de a dreptul la fug� �i nu se oprir� dec�t dup� ce ajunseser� �n�untru; se pr�bu�ir� pe podea, g�f�ind.

�n mijlocul podelei de piatr� ardea un foc mic; fumul disp�rea printr-o gaur� din tavan, �ntr-un chip care-i amintea lui Rand de Mordeth, f�c�ndu-l s� se simt� nelalocul lui. Erau cu to�ii acolo �n afar� de Lan, aduna�i �n jurul focului. Fiecare reac�iona altfel. Egwene, care tocmai �i �nc�lzea m�inile la foc, tres�ri v�z�ndu-i pe cei trei care n�v�lir� �n�untru �i-�i duse m�inile la piept. V�z�nd cine era, scoase un oftat de u�urare, �n ciuda faptului c� �ncerc� s� le arunce o privire foarte sever�. Thom nu f�cu altceva dec�t s� morm�ie c�teva cuvinte, cu pipa �n gur�, din care Rand nu auzi dec�t �n�t�ngi�; apoi, Menestrelul se apuc� din nou s� a��e focul, cu un b��.

��Capete de c�l�i ce sunte�i! se r�sti Me�tereasa, zb�rlindu-se la ei din cap p�n� �n picioare, cu ochii sclipitori �i obrajii ro�ii ca focul. �n numele Luminii, de ce a�i plecat a�a? A�i p��it ceva? N-ave�i pic de minte? Lan tocmai v� caut�, �i dac� nu va arde vreo dou� c�nd se �ntoarce, s� �ti�i c� a�i sc�pat u�or.

Pe chipul femeii Aes Sedai nu se vedea nici o umbra de nelini�te; singurul semn era c�-�i �inuse rochia �ncle�tat� �n pumnii pe care nu-i desf�cuse dec�t la vederea lor. Pesemne c� leacurile lui Nynaeve �i fuseser� de ajutor, c�ci era �n picioare.

��N-ar fi trebuit s� face�i asta, spuse ea cu un glas limpede �i lini�tit, ca apa unui lac. O s� vorbim noi mai t�rziu. Acolo s-a �nt�mplat ceva, altfel nu a�i fi c�zut a�a, unul peste altul. Povesti�i-mi.

��Spuneai c� nu-i nici o primejdie, se pl�nse Mat, ridic�ndu-se cu greutate �n picioare. Spuneai c� Aridhol a fost �nfr��it cu Manetheren �i c� trolocii nu pot intra �n ora� �i�

Moiraine f�cu un pas �nainte at�t de brusc, �nc�t Mat r�mase cu gura deschis�, iar Rand �i Perrin nici nu mai apucar� s� se ridice, ci �nghe�ar� a�a cum erau, �n genunchi.

��Troloci? A�i v�zut troloci pe undeva prin ora�?

Rand �nghi�i �n sec.

��Nu troloci, �opti el, apoi to�i trei �ncepur� s� vorbeasc� plini de �nsufle�ire, �n acela�i timp.

Fiecare �ncepu de altundeva. Mat pomeni mai �nt�i de comoar�, de parc� ar fi g�sit-o de unul singur, Perrin �ncepu s� explice de ce plecaser� f�r� s� anun�e, iar Rand s�ri direct la ce i se p�rea important, �nt�lnirea cu str�inul dintre coloane. Dar erau at�t de furio�i, �nc�t niciunul nu povestea �nt�mpl�rile �n ordinea adev�rat�; cum le venea ceva �n minte, �l pomeneau f�r� s� se g�ndeasc� la ce fusese mai �nainte sau ce venise dup� aceea. Nu le p�sa cine ce poveste�te. �i urm�ritorii. Cu to�ii pomenir� de urm�ritori, �ncurc�ndu-se �n cuvinte.

De�i din vorbele lor nu se �n�elegea mai nimic, erau v�dit �nsp�im�nta�i. Egwene �ncepu s� arunce priviri �ngrijorate c�tre ferestrele goale care d�deau spre strad�. Afar� se f�cuse aproape noapte; focul p�rea foarte mic �i firav. Thom �i scoase pipa din gur� �i ascult� cu capul aplecat, �ncrunt�ndu-se. Privirea lui Moiraine tr�da o u�oar� �ngrijorare. P�n� ce�

Dintr-odat�, femeia scoase un �uierat �i �l apuc� pe Rand de bra�, str�ng�ndu-l cu putere.

��Mordeth! Sunte�i siguri c� a�a se numea? G�ndi�i-v� bine, cu to�ii. Mordeth?

��Da, murmurar� cu to�ii �ntr-un glas, lua�i pe nepreg�tite de tulburarea din glasul ei.

��V-a atins? �i �ntreb� ea. V-a dat ceva sau a�i f�cut ceva pentru el? Trebuie s� �tiu!

��Nu, spuse Rand. Niciunul dintre noi. Nimic din ce ai spus.

Perrin �ncuviin�� i el �i ad�ug�:

��Numai c� a �ncercat s� ne omoare. Nu-i destul? S-a umflat p�n� ce a umplut jum�tate din �nc�pere, a strigat la noi c� suntem mor�i cu to�ii �i a disp�rut. Ca o pal� de fum, �ncheie el, ridic�ndu-�i bra�ul ca s� le arate.

Egwene scoase un �ip�t �n�bu�it.

Mat se foi �i spuse �mbufnat:

��Ne-ai zis c� suntem �n siguran��. C� trolocii nu intr� aici. Ce era s� credem?

� S-ar zice c� nici nu v-a�i g�ndit deloc la ce f�cea�i, r�spunse Moiraine, p�r�nd din nou calm�. Unui om cu mintea �ntreag� i-ar fi trecut prin cap s� se fereasc� de un loc �n care trolocilor le e fric� s� p�trund�.

��Mat a f�cut-o, vorbi Nynaeve cu mult� siguran�� n glas. Mereu �i trece prin cap c�te o �otie, iar ceilal�i �i pierd �i ultima urm� de minte c�nd sunt prin preajma lui.

Moiraine f�cu un gest scurt, de �ncuviin�are, f�r� s�-�i ia ochii de la Rand �i de la prietenii lui.

��C�ndva, pe la sf�r�itul R�zboaielor Troloce, o armat� �i-a f�cut tab�ra aici, �ntre aceste ruine � troloci, Iscoade ale Celui �ntunecat, Myrddraali, St�p�nii Spaimei, mii �i mii. V�z�nd c� nu mai ies la iveal�, au fost trimi�i cerceta�i pe urmele lor.

Ace�tia au g�sit arme, buc��i de armuri �i s�nge peste tot. �i ni�te mesaje scrijelite pe pere�i, �n limba troloc�, prin care ei �i cereau Celui �ntunecat s�-i ajute �n ceasul de pe urm�. Dar oamenii care au venit dup� aceea nu au mai g�sit nici o urm� de s�nge sau de cuvinte. Fuseser� toate cur��ate. Jumate-Oamenii �i trolocii �nc� �i mai aduc aminte, �i de asta nu intr� aici.

��i tocmai aici ne-a�i adus s� ne ascundem? �ntreb� Rand, nevenindu-i s� cread�. Am fi mai �n siguran�� afar�, �ncerc�nd s� sc�p�m cu fuga.

��Dac� n-a�i fi plecat a�a, rosti r�bd�toare Moiraine, a�i �ti c� am luat m�suri pentru ca aceast� cl�dire s� fie ap�rat�. Un Myrddraal nici nu le-ar observa, c�ci sunt menite s� opreasc� un alt soi de r�u, dar f�pturile care se afla �n Shadar Logoth nu pot p�trunde aici �i nici m�car nu se pot apropia. Diminea�� vom putea pleca �n siguran��; aceste f�pturi nu suport� lumina soarelui. Se vor ascunde �n ad�ncurile p�m�ntului.

��Shadar Logoth? murmur� �ov�ielnic Egwene. Parc� spuneai c� ora�ul se nume�te Aridhol.

��C�ndva, se numea Aridhol, r�spunse Moiraine, �i era unul dintre cele zece Neamuri care au �ntemeiat Cel de al Doilea Leg�m�nt, neamuri care s-au ridicat �mpotriva Celui �ntunecat, �nc� din primele zile dup� Fr�ngerea Lumii. �n vremea �n care Thorin al Toren al Ban era rege �n Manetheren, regele din Aridhol era Balwen Mayel, Balwen Bra� de fier. Pe c�nd totul amenin�a s� se cufunde �n bezna disper�rii, �n timpul R�zboaielor Troloce, �i victoria P�rintelui Minciunii p�rea asigurat�, la curtea lui Balwen a sosit un b�rbat pe nume Mordeth.

��E chiar el? exclam� Rand, iar Mat spuse:

��Nu se poate!

Privirea pe care le-o arunc� Moiraine �i reduse la t�cere, �n �nc�pere se l�s� din nou lini�tea; nu se mai auzea dec�t glasul femeii Aes Sedai.

��Nu trecuse mult de la sosirea lui Mordeth, �i el dob�ndise deja �ncrederea lui Balwen. �n scurt� vreme, era cel mai puternic, dup� rege. Mordeth i-a otr�vit min�ile lui Balwen, iar Aridhol a �nceput s� se preschimbe. S-a �nchis �n sine, iar oamenii s�i au devenit mai cruzi. Se spune c� unii preferau s�-i vad� sosind pe troloci, dec�t pe b�rba�ii din Aridhol. Numai victoria Luminii conteaz�. Acesta a fost strig�tul de lupt� pe care Mordeth l-a ales pentru ei, iar b�rba�ii din Aridhol strigau aceste vorbe, de�i prin faptele lor p�eau departe de calea Luminii. Povestea e prea lung� pentru a v-o spune pe toat�, prea trist� �i nici m�car �n Tar Valon nu este cunoscut� �n totalitate. Cum fiul lui Thorin, Caar, a sosit aici ca s� c�tige din nou ora�ul de partea na�iunilor �nfr��ite prin Leg�m�ntul celor zece Neamuri, iar Balwen l-a primit a�ezat pe tron, o f�ptur� �mpu�inat� �i cu ochii sclipind din pricina nebuniei, �i a r�s, �n timp ce Mordeth z�mbea al�turi de el, �i a poruncit ca solii, �n frunte cu Caar, s� fie omor��i ca fiind Iscoade ale Celui �ntunecat. Cum Prin�ul Caar a ajuns s� fie numit Caar Ciungul. Cum a sc�pat el din temni�ele din Aridhol �i a fugit, de unul singur, la Hotare, urm�rit de asasinii blestema�i trimi�i de Mordeth. Cum s-a �nt�lnit acolo cu Rhea, care nu l-a cunoscut, �i cum a luat-o de so�ie, �i astfel �n P�nz� a ap�rut un fir care a dus la momentul �n care el a murit de m�na ei, iar ea �i-a luat via�a �n fa�a morm�ntului, �i Aleth-Loriel a c�zut. Cum armatele din Manetheren au venit s�-l r�zbune pe Caar �i au g�sit por�ile din Aridhol pr�bu�ite la p�m�nt, iar �n�untru nici o f�ptur� vie, ci ceva mai r�u ca moartea. �n Aridhol nu p�trunsese niciun du�man, �n afar� de el �nsu�i. B�nuielile �i ura aduseser� la lumin� o f�ptur� care se hr�nea cu ceea ce-i d�duse na�tere, ceva ascuns chiar la temelia pe care se �n�l�a ora�ul. Mashadar e �nc� aici, �i a�teapt�, fl�m�nd. Oamenii nici nu mai pomenesc de Aridhol, ci �l numesc Shadar Logoth, Locul-�n-Care-Umbra-A�teapt� sau, cu mai pu�ine cuvinte, Umbra-Care-A�teapt�. Numai Mordeth a sc�pat de Mashadar, dar a fost prins de acesta �i a r�mas, la r�ndul s�u, prizonier �ntre aceste ziduri, de-a lungul veacurilor. �i al�ii l-au v�zut. Pe unii i-a subjugat prin daruri care le-au sucit min�ile �i le-au murd�rit sufletul cu o pat� care s-a mic�orat �i apoi s-a �ntins, p�n� ce a pus st�p�nire pe ei sau i-a omor�t. Dac� reu�e�te vreodat� s� conving� pe cineva s�-l �nso�easc� p�n� la ziduri, p�n� la hotarele puterii lui Mashadar, �i va fura sufletul �i se va hr�ni cu el. Atunci, Mordeth va pleca, �nchis �n trupul celui atins de o soart� mai rea dec�t moartea, pentru a-�i r�sp�ndi iar�i relele �n toat� lumea.

��Comoara, murmur� Perrin dup� ce ea se opri. Voia s�-l ajut�m s� o duc� �n locul �n care-�i l�sase caii. Pun r�m�ag c� locul era, chipurile, undeva �n afara ora�ului, sf�r�i el, tras la fa��; Rand se �nfior�.

��Dar acum suntem �n siguran��, nu? �ntreba Mat. Nu ne-a dat nimic �i nu ne-a atins, suntem �n siguran�a, nu, cu m�surile pe care le-ai luat?

��Suntem �n siguran��, �ncuviin�� Moiraine. Nu poate p�trunde aici, nici el, nici vreo alt� f�ptur� care s�l�luie�te �n ora�. �i trebuie s� se ascund� din calea luminii, a�a c� putem pleca nestingheri�i dup� ce se face ziu�. Acum �ncerca�i s� dormi�i. O s� fim bine ap�ra�i p�n� ce se �ntoarce Lan.

��Lipse�te cam mult, vorbi Nynaeve, privind �ngrijorat� afar�, �n �ntuneric; noaptea se l�sase cu totul �i era neagr� ca smoala.

��N-o s� p��easc� nimic, r�spunse Moiraine lini�tit�, �i-�i �ntinse p�turile al�turi de foc �n timp ce vorbea. Soarta lui este s� se lupte cu Cel �ntunecat, �i i-a fost hot�r�t� �nc� din leag�n, c�nd i s-a dat s� �in� o sabie cu m�inile sale de prunc. Pe l�ng� asta, a� sim�i clipa �i felul �n care ar muri, precum �i el simte mereu ce fac. Odihne�te-te, Nynaeve. Totul o s� fie bine.

Dar, tocmai c�nd se cuib�rea �n paturi, Moiraine se opri pu�in �i privi �n strad�, de parc� �i-ar fi dorit, la r�ndul ei, s� afle de ce �nt�rzia Str�jerul.

Rand �i sim�ea bra�ele �i picioarele ca de plumb, iar ochii parc� voiau s�-i se �nchid� de la sine, �i totu�i nu adormi prea cur�nd, iar c�nd o f�cu, �ncepu s� viseze, s� morm�ie �i s� dea din picioare, mototolindu-�i paturile. Se trezi brusc �i privi �n jur c�teva clipe �nainte s�-�i aminteasc� unde se afla.

R�s�rise luna. Era una din zilele ultimului p�trar, c�nd din discul ei r�m�sese numai o a�chie care se preg�tea s� se �nnoiasc�. Lumina nu reu�ea s� �nving� bezna. To�i ceilal�i dormeau �nc�, de�i nu prea ad�nc. Egwene �i cei doi prieteni ai s�i se r�suceau �i murmurau ceva ce nu se putea auzi. Sfor�itul lui Thom, care, pentru prima oar�, nu mai era a�a de puternic, era �ntrerupt din c�nd �n c�nd de cuvinte pe jum�tate rostite. �i �nc� nici urm� de Lan.

Brusc, Rand avu senza�ia c� m�surile de ap�rare luate de Moiraine nu �nsemnau nimic. Acolo, afar�, �n �ntuneric, putea fi orice. Spun�ndu-�i c� se purta proste�te, mai puse ceva lemne pe foc, �nte�ind jarul. Focul era prea mic pentru a da prea mult� c�ldur�, dar m�car, a�a, lumina ceva mai tare.

Habar n-avea ce-l f�cuse s� se trezeasc� din visul nepl�cut. Se f�cea c� era din nou un b�ie�el, duc�nd �n m�n� sabia lui Tam �i cu un leag�n �n spate, legat �n curele, fugind pe str�zile pustii, urm�rit de Mordeth, care �i striga c� nu voia dec�t s�-i ia o m�n�. �i mai era acolo �i un b�tr�n care-i privea f�r� clipire, sco��nd un hohot de r�s dement.

κi adun� p�turile �i se �ntinse, privind fix �n tavan. Dorea din tot sufletul s� doarm�, chiar dac� ar fi visat ceva asem�n�tor, dar nu se putea hot�r� s� �nchid� ochii.

Pe nea�teptate, Str�jerul intr� neauzit �n �nc�pere. Moiraine se trezi �i se ridic� �n capul oaselor, de parc� ar fi sunat ceva. Lan deschise pumnul �i trei obiecte mici c�zur� pe podeaua de piatr�, �n fa�a ochilor ei, cu un zgomot ca de fier. Erau trei �nsemne ro�ii ca s�ngele, de forma unor cranii cu coarne.

��Sunt troloci �n�untru, �i anun�� Lan. O s� ajung� aici �n mai pu�in de un ceas. Iar Dha�vol sunt cei mai r�i dintre ei.

�i �ncepu s�-i trezeasc� �i pe ceilal�i. Cu mi�c�ri calme, Moiraine se apuc� s�-�i adune p�turile.

��C��i sunt? �tiu c� ne afl�m aici? �ntreb� ea, de parc� nu era nici o grab�.

��Nu cred, r�spunse Lan. Erau mai mult de o sut�, �ndeajuns de speria�i pentru a omor� tot ce mi�c�, chiar �i unul pe altul. Jumate-Oamenii trebuie s�-i conduc� ei �n�i�i, �i sunt patru pentru un singur p�lc; chiar �i ei par c� nu-�i doresc nimic mai mult dec�t s� str�bat� ora�ul �i s� ias� c�t mai repede de aici. Nu-�i dau prea mult osteneala s� cerceteze �mprejurimile �i sunt a�a de tulbura�i, �nc�t, dac� nu s-ar �ndrepta drept spre noi, a� zice c� nu avem de ce s� ne facem griji.

Se opri �ov�ind.

��Mai e ceva?

��Doar at�t, r�spunse �ncet Lan. Myrddraalii i-au silit pe troloci s� intre �n ora�. Dar pe Myrddraali cine i-a silit?

Cu to�ii ascultaser� �n lini�te. Acum �ns�, Thom blestem� cu glas sc�zut, iar Egwene �ntreb�, aproape neauzit:

��Cel �ntunecat?

��Nu fi proast�, feti�o, se r�sti Nynaeve. Cel �ntunecat e ferecat �n Shayol Ghul de c�tre Creator.

��Cel pu�in deocamdat�, �ncuviin�� i Moiraine. Nu, nu-i P�rintele Minciunii acolo, afar�, dar tot trebuie s� plec�m.

Nynaeve o privi piezi�.

��S� plec�m de aici, unde spui c� suntem �n siguran��, �i s� str�batem Shadar Logoth pe timp ce noapte.

��Sau s� r�m�nem aici �i s�-i �nfruntam pe troloci, replic� Moiraine. Mi-ar trebui Puterea, ca s� le fac fa��, dar asta ar distruge toate m�surile mele de ap�rare �i ar atrage �ncoace tocmai f�pturile pe care voiam s� le ocolim. �n plus, ar fi ca �i cum am aprinde o p�l�laie �n v�rful unuia dintre turnurile de straj�, pe care s-o vad� to�i Jumate-Oamenii la dou�zeci de mile �n jurul nostru. Nu a� vrea s� plec, dar aici noi suntem iepurii, �i ogarii sunt cei care conduc v�n�toarea.

��i dac� mai sunt �i al�ii dincolo de ziduri? �ntreb� Mat. Atunci ce facem?

��Ce voiam de la bun �nceput, spuse Moiraine.

Lan �i arunc� o privire, dar ea ridic� un bra� �i continu�:

��Atunci eram prea obosit� �i nu eram �n stare. Acum, �ns�, m-am odihnit, mul�umit� Me�teresei. Ne vom �ndrepta spre r�u. Acolo, av�nd spatele ap�rat de ap�, pot s� fac �n a�a fel �nc�t trolocii �i Jumate-Oamenii s� nu ne ajung�, l�s�ndu-ne r�gazul s� �mpletim plute pentru a traversa. Sau, �i mai bine, s-ar putea s� avem norocul s� d�m peste barca vreunui negu��tor care coboar� din Saldaea.

Lan observ� c� to�i cei din Emond�s Field erau palizi la fa��.

��Trolocii �i Myrddraalii ur�sc apa ad�nc�. Trolocilor le e groaz� de ea. Nu pot �nota. Un Jumate-Om nu p�trunde �n ap� dec�t cel mult p�n� la br�u, mai ales dac�-i o ap� curg�toare. Iar trolocii nu fac nici m�car asta, dac� pot g�si o cale s� scape.

��Deci dup� ce trecem r�ul suntem �n siguran�a, conchise Rand, iar Str�jerul �ncuviin��.

��Pentru Myrddraali va fi aproape la fel de greu s�-i fac� pe troloci s� construiasc� plute ca �i s�-i sileasc� s� p�trund� �n Shadar Logoth, iar dac� totu�i �ncearc� s�-i fac� s� treac� a�a peste Arinelle, jum�tate o s-o ia la fug�, iar restul pesemne c� se vor �neca.

��Lua�i-v� caii, le porunci Moiraine. �nc� n-am trecut dincolo.

20Praf �n b�taia v�ntului

C�nd plecar� din cl�direa de piatr� alb�, pe caii lor care se foiau nervo�i, v�ntul �nghe�at �ncepu s� bat� �n rafale, gem�nd �i �nv�rtejindu-se �n jurul acoperi�urilor, f�c�ndu-le mantiile s� fluture ca ni�te flamuri �i �mping�nd norii sub�iri peste discul aproape ascuns al lunii. Dup� ce le poruncise �n �oapt� s� nu se �ndep�rteze, Lan o apuc� �n josul str�zii, deschiz�nd drumul. Caii se foiau �i smuceau fr�iele, dornici s� scape din locul acela.

Rand privi �ngrijorat cl�dirile pe l�ng� care treceau, care se desenau amenin��tor pe cerul nop�ii, cu ferestrele lor goale ca orbitele unui cadavru. Printre ele, p�reau s� se mi�te umbre. Din c�nd �n c�nd se auzeau zgomote � era v�ntul care f�cea pietrele s� se pr�bu�easc�. �M�car au disp�rut ochii.� Dar u�urarea lui nu �inu mult. ��i de ce au disp�rut?�

Thom �i cei din Emond�s Field erau foarte aproape de el �i foarte grijulii s� nu se �ndep�rteze nici cu un pas. Egwene avea umerii pleca�i, de parc� �ncerca s� fac� �n a�a fel �nc�t copitele Belei s� nu mai r�sune pe pavaj. Rand nu voia nici m�car s� respire. Orice zgomot putea atrage aten�ia.

Brusc, descoperi c� �ntre ei �i cei din fa��, Str�jerul �i femeia Aes Sedai, r�m�sese un spa�iu liber. Cei doi erau la vreo treizeci de pa�i mai �nainte, �i de-abia li se mai vedeau siluetele.

��R�m�nem �n urm�! murmur� el, �i-l �mboldi pe Noru� s� gr�beasc� pasul.

O pal� sub�ire de cea��, colorat� �n argintiu �i cenu�iu, plutea jos, pe strad�, �n fa�a lui.

��Opri�i! se auzi strigatul �n�bu�it al lui Moiraine, ascu�it �i poruncitor, rostit astfel �nc�t s� nu r�zbat� prea departe.

Nesigur pe el, Rand se opri imediat. De acum, v�lul de cea�� se �ntinsese de-a curmezi�ul str�zii, �ngro��ndu-se �ncet, ca �i cum s-ar fi rev�rsat din ce �n ce mai mult� din cl�dirile aflate de-o parte �i de alta. Ajunsese la fel de groas� ca bra�ul unui b�rbat. Noru� nechez� �i �ncerc� s� se trag� �napoi, tocmai c�nd Egwene, Thom �i ceilal�i �l ajunser� din urm�. �i caii lor �i d�dur� capetele pe spate, ferindu-se s� se apropie prea mult de peticul de cea��.

Lan �i Moiraine venir� �ncet spre cea�a care se �ngro�ase cam c�t un picior, �i se oprir� de cealalt� parte, nu foarte aproape. Femeia Aes Sedai cercet� v�lul de cea�� care-i desp�r�ea. Rand ridic� din umeri, sim�ind un fior de spaim� care-i se �nfipsese dintr-odat� �ntre omopla�i. Cea�a era sc�ldat� �ntr-o lumin� slab�, care devenea �ns� mai str�lucitoare pe m�sur� ce bra�ul tulbure se �ngro�a. Totu�i, nu ajunsese �nc� nici m�car c�t lumina lunii. Caii se foiau stingheri�i, chiar �i Aldieb �i Mandarb.

��Ce-i asta? �ntreb� Nynaeve.

��E for�a malefic� din Shadar Logoth, r�spunse Moiraine. Mashadar. Nu vede, nu g�nde�te �i se mi�c� prin ora� f�r� �int�, ca o r�m� care se t�r�te pe p�m�nt. Dac� te atinge, mori.

Rand �i ceilal�i �i l�sar� caii s� se trag� iute �napoi, dar nu prea departe. Oric�t �i-ar fi dorit Rand s� scape de Aes Sedai, l�ng� ea era la fel de �n siguran�� ca acas�, dac� se g�ndea la ce se afla �mprejur.

� �i atunci, cum ajungem la voi? �ntreb� Egwene. Po�i s� omori f�ptura� s� ne croie�ti drum?

Moiraine scoase un hohot de r�s, scurt �i amar.

��Feti�o, Mashadar e uria�, la fel de mare ca �nsu�i Shadar Logoth. Nici �ntregul Turn Alb nu-l poate ucide. Ca s�-l vat�m �ndeajuns �nc�t s� pute�i trece mi-ar trebui at�t de mult� Putere �nc�t i-a� atrage aici pe to�i Jumate-Oamenii ca �i cum a� suna dintr-o goarn�. Iar Mashadar s-ar repezi s� vindece r�ul pe care-i l-a� face �i, poate, s� ne prind� �n plasa lui.

Rand schimb� o privire cu Egwene, apoi repet� �ntrebarea. Moiraine oft� �i r�spunse:

��Nu-mi place, dar nu avem de ales. F�ptura asta nu poate fi peste tot, sub cerul liber. Pesemne c� mai exist� �i alte c�i. Vede�i steaua aceea?

�i se r�suci �n �a, pentru a le ar�ta o stea ro�ie, undeva jos pe cer, c�tre r�s�rit.

��Merge�i mereu c�tre ea, �i v� va duce la r�u. Orice s-ar �nt�mpla, nu v� opri�i. Merge�i c�t de repede pute�i, dar, mai presus de toate, nu face�i zgomot. Nu uita�i de troloci. �i de cei patru Jumate-Oameni.

��Dar cum o s� v� g�sim? protest� Egwene.

��O s� v� g�sesc eu, spuse Moiraine. Fii sigur� c� pot. Acum pleca�i. F�ptura asta nu are niciun pic de minte, dar poate s� simt� c�nd se afl� prin preajm� ceva cu care se poate hr�ni.

�ntr-adev�r, din bra�ul principal se desprinseser� firi�oare de cea�� argintii �i cenu�ii, care pluteau, tremur�toare, prin aer, precum sutele de tentacule ale f�pturilor de pe fundul lacurilor din Codrul cu B�l�i.

C�nd Rand, care urm�rise trunchiul gros de cea�� opac�, ridic� privirea, Str�jerul �i femeia Aes Sedai disp�ruser�. El �i umezi buzele cu limba �i prinse privirea celorlal�i. Erau la fel de �ngrijora�i ca el. �i mai r�u, chiar. P�reau s� a�tepte cu to�ii ca altcineva s� fac� prima mi�care. Erau �nconjura�i de bezn� �i de ruine. Pieri�ii erau pe undeva, pe acolo, �i trolocii, poate chiar dup� primul col�. Firele de cea�� se apropiar�; erau cam la jum�tatea distan�ei �i nu mai tremurau. κi aleseser� prada. Dintr-odat�, �i sim�i foarte puternic lipsa lui Moiraine.

To�i ceilal�i r�m�seser� �nc� pe loc, cu ochii mari, �ntreb�ndu-se �ncotro s-o apuce. Rand �l f�cu pe Noru� s� se �ntoarc�, iar calul o porni la trap, smucind c�p�strul ca s� poat� fugi mai repede. Ca �i cum aceast� prim� mi�care l-ar fi f�cut conduc�torul grupului, to�i ceilal�i �l urmar�.

F�r� Moiraine, nu mai avea cine s�-i apere dac� ap�rea Mordeth. �i trolocii. �i� Rand �ncerc� s� nu se mai g�ndeasc�. O s� se �in� dup� steaua cea ro�ie. M�car asta putea �ine minte.

De trei ori se v�zur� sili�i s� se �ntoarc�, deoarece str�zile erau blocate dintr-o parte �n cealalt� de movile de pietre �i c�r�mizi peste care caii nu s-ar fi putut c��ra. Rand �i auzea pe ceilal�i respir�nd �uierat, scurt �i zgomotos, aproape cuprin�i de panic�. Str�nse din din�i, pentru a-�i opri �i el g�f�itul. �M�car f�-i s� cread� c� nu �i-e fric�. Te descurci bine, cap p�trat! O s�-i aduci pe to�i �n siguran��.�

Ocolir� un col� �i d�dur� de un val de cea�� care sc�lda pavajul spart, cu o lumin� la fel de str�lucitoare ca luna plin�. Bra�e groase c�t trupul cailor se �ndreptar� spre ei. Nimeni nu mai z�bovi. R�sucindu-se, o luar� la galop, foarte aproape unii de al�ii, f�r� s� le mai pese de zgomotul scos de copite.

�n fa�a lor, pe strad�, ap�rur� doi troloci, la nici zece lungimi de cal.

O clip�, oamenii �i trolocii nu f�cur� altceva dec�t s� se holbeze unii la al�ii, cuprin�i de uimire. Ap�ru o alt� pereche de troloci, apoi alta �i alta, ciocnindu-se de cei din frunte �i r�m�n�nd �mpietri�i �n loc la vederea oamenilor. Dar numai pentru o clip�. Dinspre cl�diri r�sunar� urlete guturale, iar trolocii ��nir� spre ei. Oamenii se risipir� ca iepurii.

Calul lui Rand ajunse la galop din trei pa�i.

��Pe aici! strig� el, dar auzi acela�i �ndemn scos de alte cinci glasuri diferite. Arunc�nd o privire iute peste um�r, �i v�zu tovar�ii disp�r�nd �n mai multe direc�ii, fiecare urm�rit de troloci.

Erau �i pe urmele sale trei, care-�i fluturau prin aer be�ele cu la�uri la capete. I se f�cu pielea de g�in� c�nd �i d�du seama c� �ineau pasul cu Noru�. Se l�s� �n jos pe grumazul calului �i-l �mboldi, urm�rit de strig�tele r�gu�ite.

�n fa�a lui, strada se �ngust�. De o parte �i de alta erau cl�diri pr�bu�ite, care se aplecau ca ni�te be�ivi. �ncet-�ncet, ferestrele goale se umpleau cu o str�lucire argintie, o cea�� groas� care se rev�rsa afar�. Mashadar.

Rand �ndr�zni s� priveasc� peste um�r. Trolocii �nc� alergau, la mai pu�in de cincizeci de pa�i �n urma lui. Lumina care emana din valul de cea�� era �ndeajuns de puternic� pentru a-i z�ri limpede. De acum, �n spatele lor ap�ruse �i un Pierit, iar trolocii p�reau c� fug de el, �n aceea�i m�sur� �n care-l urm�reau pe Rand. �n fa�a b�iatului, vreo �ase bra�e cenu�ii de cea��, sau poate �i mai multe, tremurau la ferestre, pip�ind v�zduhul. Noru� �i d�du capul pe spate �i nechez� puternic, dar Rand �i �nfipse f�r� mil� c�lc�iele �n coastele lui �i calul se n�pusti s�lbatic �nainte.

Bra�ele de cea�� r�maser� nemi�cate c�nd Rand trecu �n galop printre ele, dar el se l�s� foarte jos pe spinarea lui Noru� �i refuz� s� le priveasc�. Dincolo, drumul era liber. �Dac� m� atinge vreunul� Pe Lumin�!� �l �mboldi �i mai tare pe Noru�, iar calul ��ni �nainte, �nspre bine venitele-umbre. f�r� s� se opreasc� din fug�, Rand privi �napoi, de �ndat� ce str�lucirea lui Mashadar �ncepu s� scad�.

Bra�ele tremur�toare ale acestuia blocau jum�tate din drum, iar trolocii �ov�iau, dar Pieritul scoase un bici din coburi �i �ncepu s� �fichiuie din el pe deasupra capetelor fiarelor, sco��nd un zgomot ca de tr�snet �i umpl�nd v�zduhul de sc�ntei. Ghebo�a�i, trolocii o apucar� dup� Rand. Jumate-Om �ov�i, cercet�nd bra�ele �ntinse ale lui Mashadar cu chipul ascuns sub gluga neagr�, apoi se gr�bi �i el s� �nainteze.

Bra�ele de cea��, din ce �n ce mai groase, tremurar� o clip�, nesigure, apoi lovir� ca ni�te �erpi. Cel pu�in dou� se �ndreptar� c�tre fiecare troloc, sc�ld�ndu-i �n lumina lor cenu�ie; boturile se d�dur� pe spate pentru a zbiera, dar cea�a se strecur� �n gurile deschise, �n�bu�ind orice zgomot. Patru bra�e, groase, se r�sucir� �n jurul Pieritului, iar acesta �mpreun� cu calul s�u tres�rir� ca �ntr-un dans, p�n� ce gluga c�zu, dezv�luindu-i chipul palid, f�r� ochi. Pieritul �ip� ascu�it.

De fapt, nu se auzi niciun zgomot, a�a cum se �nt�mplase �i cu trolocii, �i totu�i ceva reu�i s� str�bat� valul de cea��, un bocet p�trunz�tor, asurzitor, ca �i cum toate viespile din lume, adunate la un loc, i-ar fi sfredelit timpanele lui Rand cu toat� groaza care putea s� existe. Noru� tremur�, de parc� auzise �i el, �i fugi mai iute ca �nainte. Rand se ag�� de el, g�f�ind, cu g�tul uscat ca nisipul.

Dup� o vreme, �i d�du seama c� nu mai auzea strig�tul t�cut al Pieritului muribund, �i, dintr-odat�, tropotul copitelor calului s�u i se p�ru la fel de zgomotos ca un strig�t. Smuci tare de fr�ie �i-l opri pe Noru� l�ng� un zid pr�bu�it, chiar la �nt�lnirea a dou� str�zi. Un monument f�r� nume se �n�l�a �n �ntuneric, �n fa�a lui.

Pr�bu�it �n �a, ascult�, dar nu se auzea altceva dec�t s�ngele care-i pulsa �n urechi. Chipul �i era sc�ldat �ntr-o sudoare rece, �i se �nfior� c�nd v�ntul �i f�cu mantia s� fluture.

�n cele din urm�, se �ndrept� �n �a. Cerul era �mp�nzit de stele, �n locurile care r�m�seser� neacoperite de nori, dar steaua ro�ie aflat� jos, la r�s�rit, era u�or de observat. �O mai fi cineva �n via�� s-o vad�?� Or fi fost liberi sau c�zu�i �n m�inile trolocilor? �Arde-m-ar Lumina, Egwene, de ce nu te-ai �inut dup� mine?� Dac� erau vii �i �n libertate, trebuia s� urmeze steaua. Dac� nu� Ruinele se �ntindeau la nesf�r�it; putea s�-i caute zile �n �ir, f�r� s�-i g�seasc�, dac� izbutea s� se fereasc� de troloci. �i de Pieri�i, �i de Mordeth, �i de Mashadar. f�r� tragere de inim�, se hot�r� s� porneasc� mai departe.

Str�nse fr�iele. Pe una din str�zile care se �ncruci�au se auzi o piatr�, izbindu-se de alta cu un zgomot puternic. R�mase �mpietrit �n loc, �in�ndu-�i r�suflarea. Era ascuns �n umbr�, la un pas de r�sp�ntie. Cuprins de panic�, se g�ndi s� se trag� mai �n spate. Dar ce era acolo? Nu cumva avea s� fac� vreun zgomot �i s� se dea de gol? Nu-�i mai putea aminti, �i-i era team� s�-�i ia ochii de la col�ul cl�dirii.

Acolo se adunase un v�l de bezna, din care se desprindea o umbr� mai lung�. Un la�, prins �n v�rful unui b��! �n aceea�i clip�, Rand �i �nfipse c�lc�iele �n coastele lui Noru� �i-�i scoase sabia din teac�, dintr-o mi�care; se n�pusti �nainte, cu un strigat nearticulat, �i flutur� sabia cu toat� puterea. Numai un efort disperat �i opri t�i�ul s� cad�. Cu un �ip�t scurt, Mat se pr�bu�i pe spate, aproape c�z�nd de pe cal �i mai-mai s�-�i scape arcul din m�n�.

Rand r�sufl� ad�nc �i-�i cobor� sabia; bra�ul �i tremura.

��Ai mai v�zut pe cineva? reu�i el s� �ntrebe.

Mat �nghi�i mult �n sec, �nainte s� se �ndrepte �n �a, cu mi�c�ri st�ngace.

��P�i� p�i� numai troloci, r�spunse el, duc�ndu-�i o m�n� la g�t �i umezindu-�i buzele. Numai troloci. Tu?

Rand cl�tin� din cap.

��Pesemne c� �ncearc� s� ajung� la r�u. Mai bine am porni �i noi.

Mat �ncuviin�a �n t�cere, tot pip�indu-�i g�tul, �i o pornir� �mpreun� c�tre steaua cea ro�ie. �nainte s� fi parcurs mai mult de o sut� de pa�i, �n urma lor, �n ad�ncurile ora�ului, r�sun� strigatul ascu�it al unui corn de al trolocilor. �i r�spunse un altul, de dincolo de ziduri. Rand se �nfior�, dar continu� s� �nainteze lent, cercet�nd locurile �ntunecate �i ocolindu-le de c�te ori se putea. Dup� ce trase o dat� de fr�ie, de parc� avea de g�nd s� porneasc� �n galop, Mat f�cu la fel. Nu se mai auzi niciun sunet de corn, �i astfel ajunser� �n t�cere la o deschiz�tur� �n zidul acoperit de ieder�, unde fusese c�ndva o poart�. R�m�seser� numai turnurile, care se �n�l�au, sf�r�mate, pe cerul �ntunecat.

Odat� ajuns �n dreptul por�ii, Mat �ov�i, dar Rand �i spuse �n �oapt�:

��Crezi c� suntem mai �n siguran�a �n�untru dec�t afar�?

Nu �ncetini nici m�car cu un pas, iar Mat �l urm� dup� c�teva clipe, �ncerc�nd s� priveasc� �n toate direc�iile �n acela�i timp. Rand r�sufl� ad�nc; avea gura uscat�. �O s� sc�p�m. Lumin�, o s� sc�p�m!�

Zidurile disp�rur� �n urma lor, �nghi�ite de noapte �i de p�dure. �ncord�ndu-�i auzul ca s� prind� cel mai mic zgomot, Rand �inu drumul drept c�tre steaua cea ro�ie.

Brusc, Thom se ivi din spatele lor, la galop, �ncetinind numai c�t s� le strige:

��Mai repede, n�t�ngilor!

O clip� mai t�rziu, zgomotele �i trosnetele care r�sunar� �n urma lui le d�dur� de �n�eles c� ap�reau trolocii. Rand �i �nfipse c�lc�iele �n coastele calului, iar Noru� ��ni pe urmele murgului. ��i ce se �nt�mpl� c�nd vom ajunge la r�u f�r� Moiraine? Pe Lumin�, Egwene!�

Perrin �edea �n �a, printre umbre, cercet�nd poarta de care �l mai desp�r�ea �nc� o mic� distan��, �i, f�r� s�-�i dea seama, pip�ia cu degetul lama securii. P�rea s� fie o cale liber� prin care s� ias� din ora�ul ruinat, �i totu�i r�m�sese acolo vreo cinci minute, cercet�nd-o. V�ntul �i zburlea p�rul c�rlion�at �i �ncerca s�-i rup� mantia, dar el se �nfofoli cu ea, f�r� s�-�i dea prea bine seama ce f�cea.

�tia c� Mat �i aproape to�i cei din Emond�s Field credeau c� are mintea cam �nceat�. �n parte, din cauz� c� era at�t de mare �i, �n general, se mi�ca foarte grijuliu � dintotdeauna �i fusese team� s� nu loveasc� din gre�eal� pe cineva sau s� nu fac� vreun r�u, de vreme ce era cu mult mai mare dec�t b�ie�ii cu care crescuse � numai c�, �n realitate, prefera s� g�ndeasc� lucrurile p�n� la cap�t, dac� putea. Iu�imea unei min�i neprev�z�toare �l dusese pe Mat �n �ncurc�tur� de mai multe ori, �i tot Mat, cu agerimea sa, reu�ea s�-i trag� dup� el fie pe Rand, fie pe el, fie pe am�ndoi.

κi sim�ea g�tul uscat. �Pe Lumin�, s� nu m� mai g�ndesc la �ncurc�turi.� �ncerc� s�-�i pun� din nou ordine �n g�nduri. G�ndurile prudente erau singura cale de sc�pare.

C�ndva, �n fa�a por�ii fusese un soi de pia�et�, av�nd �n mijloc o f�nt�n� uria��. O parte a acesteia era �nc� acolo, un grup de statui sf�r�mate care se �n�l�au dintr-un bazin mare �i rotund. �i spa�iul liber dimprejur exista �nc�. Pentru a ajunge la poart�, trebuia s� parcurg� vreo sut� de pa�i � �i numai �ntunericul �l ad�postea de ochii care-l c�utau. Nici asta nu era o idee prea pl�cut�. κi amintea �nc� prea bine de urm�ritorii nev�zu�i.

Se g�ndi la sunetul de corn pe care-l auzise �n ora�, cu pu�ina vreme �n urm�. Aproape c� se �ntorsese, g�ndindu-se c� unii dintre ceilal�i ar fi putut c�dea prin�i, �nainte s�-�i dea seama c�, �i dac� era a�a, nu putea face nimic de unul singur. �Nu �mpotriva a � oare c�t spusese Lan? � o sut� de troloci �i patru Pieri�i. Moiraine Sedai a spus s� ajungem la r�u.�

�ncepu s� se g�ndeasc� la poart�. Nici m�car pruden�a nu-l ajutase foarte mult, dar se hot�r�se. �naint�, l�s�nd �n urm� umbrele ad�nci, �nspre locurile ceva mai pu�in �ntunecate.

Tocmai atunci, la cap�tul �ndep�rtat al pia�etei ap�ru un alt c�l�re�, care se opri �n loc. Se opri �i el �i-�i c�ut� securea; nu-i oferea cine �tie ce senza�ie de siguran��. Dac� era un Pierit�

��Rand? se auzi un strigat u�or �i tremurat.

Perrin r�sufl� u�urat.

��Perrin sunt, Egwene, strig� �i el, la fel de �ncet; dar �ntunericul f�cea ca p�n� �i-o �oapt� s� par� prea puternic�.

Caii se �nt�lnir� l�ng� f�nt�n�.

��Ai mai v�zut pe cineva? �ntrebar� �n acela�i timp, �i am�ndoi r�spunser� scutur�nd din cap.

��O s� fie bine, murmur� Egwene, m�ng�ind g�tul Belei. Nu crezi?

��Moiraine Sedai �i Lan o s� aib� grij� de ei, r�spunse Perrin. O s� aib� grij� de noi to�i, dup� ce ajungem la r�u.

Chiar n�d�jduia s� fie a�a.

Dup� ce trecur� de poart�, sim�i o mare u�urare, chiar dac� mai erau troloci �n p�dure. Sau Pieri�i. �ncerc� s� risipeasc� acele g�nduri. Crengile goale ale copacilor nu-l �mpiedicau s� se conduc� dup� steaua cea ro�ie, �i de acum Mordeth nu-i mai putea ajunge. Acesta din urm� �l speriase mai mult dec�t orice troloci.

Cur�nd aveau s� ajung� la r�u �i s� se �nt�lneasc� acolo cu Moiraine, iar ea avea s� fac� �n a�a fel �nc�t nici trolocii s� nu-i mai poat� ajunge. Credea asta, pentru c� avea nevoie s� cread�. V�ntul f�cea crengile s� se ating� una de alta, iar frunzele �i acele copacilor ve�nic verzi s� fo�neasc�. Strig�tul singuratic al unui �oim de noapte r�suna �n �ntuneric, iar el, �i Egwene venir� mai aproape unul de altul, ca �i cum voiau s� se �nc�lzeasc�. Erau foarte singuri.

Undeva, �n spatele lor, r�sun� cornul unor troloci, care scoase c�teva note scurte �i tremur�toare, �ndemn�ndu-i pe v�n�tori s� se gr�beasc�, s� iu�easc� pasul. Apoi, pe urma lor se �n�l�ar� urlete r�gu�ite, neomene�ti, iscate de corn. Urlete care se ascu�ir� din ce �n ce mai tare, pe m�sur� ce bestiile sim�eau mirosul de om.

Perrin �i �ndemn� calul la galop, strig�nd:

��Hai!

Egwene �l urm�, �i am�ndoi �i �mboldir� caii cu c�lc�iele, f�r� s� le pese de zgomot �i de crengile care-i �fichiuiau.

Galopar� printre copaci, condu�i �n egal� m�sur� de instinct �i de lumina slab� a lunii, p�n� ce Bela r�mase �n urm�. Perrin se uit� �n spate. Egwene lovi iapa �i trase de fr�ie, dar degeaba. Judec�nd dup� zgomote, trolocii se apropiau, �ncetini �i el, ca s� n-o lase prea mult �n urm�.

��Gr�be�te-te! �i strig�.

De acum �i vedea �i pe troloci, ni�te siluete uria�e care s�reau printre copaci, mugind �i r�njindu-�i col�ii pentru a le �nghe�a s�ngele �n vine. Apuc� m�nerul securii, care-i at�rna la �old, at�t de str�ns �nc�t �ncepur� s�-l doar� degetele.

��Gr�be�te-te, Egwene, gr�be�te-te!

Brusc, calul s�u nechez�, iar el c�zu, pr�bu�indu-se din �a, c�nd calul disp�ru de sub el. κi flutur� bra�ele pentru a-�i reg�si echilibrul �i c�zu cu capul �nainte �ntr-o ap� �nghe�at�. f�r� s�-�i dea seama, c�zuse de pe marginea unei st�nci abrupte drept �n Arinelle.

�ocul provocat de apa rece ca ghea�a �l f�cu s� icneasc� �i s� �nghit� destul de mult� ap�, �nainte s� izbuteasc� s� ias� la suprafa��. Sim�i, mai mult dec�t s� aud�, cum �i altcineva se pr�bu�ea pe urmele lui �i se g�ndi c� pesemne Egwene o apucase pe acela�i drum. G�f�ind �i scuip�nd, �ncepu s� calce apa; nu era u�or s� r�m�n� la suprafa�� surtucul �i mantia sa erau deja ude, iar �nc�l��rile i se �ngreunaser�. Se uit� �n jur dup� Egwene, dar nu v�zu dec�t sclipirea razelor de lun� pe suprafa�a �ntunecat� a apei, �ncre�it� de v�nt.

��Egwene? Egwene?

Chiar �n fa�a ochilor s�i, o suli�� lovi oglinda apei �i-l �mpro�c� �n fa��. Altele c�zur� �n r�u �n jurul s�u. Pe mal se auzir� glasuri r�gu�ite care se certau, �i trolocii �ncetar� s� mai arunce cu �nc�p��nare, dar, pentru moment, renun�� i el s� mai strige.

Curentul �l ducea �n josul apei, dar strigatele groase �i m�r�iturile �l urm�reau pe mal, �in�nd ritmul. Desf�c�ndu-�i mantia, o l�s� s� pluteasc�. Era ceva mai pu�in� greutate care s�-l trag� la fund. Cu toate puterile, �ncepu s� �noate c�tre malul cel�lalt. Acolo nu erau troloci. Cel pu�in, a�a spera.

�nota cum f�ceau cu to�ii acas�, �n lacurile din Codrul cu B�l�i, mi�c�nd din m�ini �i din picioare �n acela�i timp �i �in�nd capul deasupra apei. Cel pu�in, �ncerca s�-�i �in� capul deasupra apei, dar nu era u�or. Chiar f�r� mantie, surtucul �i �nc�l��rile p�reau s� fie la fel de grele pe c�t �i era trupul. Iar securea �i at�rna la br�u amenin��nd s�-l trag� pe o parte, dac� nu la fundul apei. Se g�ndi o clip� s� �i dea drumul; de fapt, g�ndul �i trecu prin minte de mai multe ori. Ar fi fost u�or, mult mai u�or dec�t s� se chinuie s� scape de �nc�l��ri, de pild�. Dar, de fiecare dat� c�nd se g�ndea, se imagina pe sine c��r�ndu-se pe malul cel�lalt, a�teptat de troloci. Nu c� securea l-ar fi ajutat prea mult �mpotriva a jum�tate de duzin� de troloci, sau chiar �mpotriva unuia singur, dar era mai bine dec�t s� lupte cu m�inile goale.

Dup� o vreme, �ncepu s� se �ntrebe dac� mai putea ridica securea �n m�ini, chiar dac� d�dea peste troloci. Bra�ele �i picioarele �i erau ca de plumb; fiecare mi�care era un chin, iar capul nu-i se mai �n�l�a din ap� la fel de mult ca �nainte, �ncepu s� tu�easc�, din pricina apei care-i intra �n nas. �Nici o zi la fier�rie nu e u�oar�, se g�ndi el ostenit, �i chiar atunci lovi cu piciorul �n ceva. Trebui s� mai dea o dat� ca s�-�i dea seama ce era. Fundul. Ajunsese �n apa mic�. Trecuse r�ul.

Tr�g�nd aer pe gur�, se ridic� �n picioare, �mpro�c�nd cu ap� �n jur �i gata-gata s� se pr�bu�easc�. Cu chiu, cu vai, �i scoase securea de la cing�toare �n timp ce se t�ra spre mal, tremur�nd din pricina v�ntului. Nu v�zu niciun troloc. Nici pe Egwene. Doar c��iva copaci, r�sp�ndi�i pe mal, �i o raz� de lun� a�ternut� pe ap�, ca o panglic�.

Dup� ce-�i trase sufletul, �ncepu iar �i iar s� strige dup� ceilal�i. �i r�spunser� ni�te strig�te slabe de pe malul cel�lalt; chiar �i de la distan��, �i d�du seama c� erau glasurile aspre ale trolocilor. Prietenii s�i �ns� nu r�spunser�.

V�ntul se �nte�i; gemetele sale �n�bu�ir� glasurile trolocilor, iar Perrin se �nfior�. Nu era �ndeajuns de frig pentru ca hainele sale ude s� �nghe�e, dar s-ar fi zis c� o lam� �nghe�at� �i sf�ia trupul. Se prinse cu bra�ele, dar tot nu reu�i s� se opreasc� din tremurat. Singur, se c��r� cu greu pe mal, pentru a g�si un loc �n care s� se ad�posteasc� de v�nt.

Rand m�ng�ie g�tul lui Noru�, �optindu-i vorbe lini�titoare. Calul �i scutur� capul �i se mi�ca iute de pe un picior pe altul. Trolocii r�m�seser� �n urm� � sau a�a p�rea �, dar Noru� sim�ea �nc� mirosul lor puternic. Mat c�l�rea cu o s�geat� �n arc, veghind s� nu aib� parte de vreo surpriz� venit� din �ntuneric, �n timp ce Rand �i Thom priveau printre crengi, c�ut�nd steaua ro�ie dup� care s� se c�l�uzeasc�. Fusese destul de u�or s� n-o scape din ochi, chiar �i cu toate crengile de deasupra, c�t� vreme merseser� drept spre ea. Dar apoi ap�ruser� al�i �i al�i troloci �n fa�a lor, ceea ce-i silise s� galopeze �ntr-o parte, cu ambele cete pe urma lor, url�nd. Trolocii puteau �ine pasul cu un cal, dar nu pe o distan�� foarte lung�, a�a c� p�n� la urm� sc�paser� de ei, cu urletele lor cu tot. Dar, cu toate ocolurile f�cute, pierduser� steaua c�l�uzitoare.

��Eu tot v� spun c�-i pe-acolo, zise Mat, ar�t�nd spre dreapta sa. Ultima dat� mergeam spre miaz�noapte, iar asta �nseamn� c� r�s�ritul e acolo.

��Uite-o, strig� brusc Thom, ar�t�nd spre st�nga lor printre crengile dese, drept c�tre stea.

Mat morm�i ceva neauzit.

Cu coada ochiului, Rand prinse o mi�care, c�nd un troloc ��ni dintre copaci f�r� niciun sunet, leg�n�ndu-�i b��ul cu la�ul la v�rf. Rand lovi calul cu c�lc�iele, iar acesta se n�pusti �nainte, tocmai c�nd ap�rur� al�i doi, care se desprinser� dintre umbre, pe urmele primului. Un la� atinse ceafa lui Rand, provoc�ndu-i un fior pe �ira spin�rii.

O s�geat� str�punse ochiul uneia dintre bestii, apoi Mat ap�ru l�ng� el, �n timp ce caii �i purtau printre copaci. Fugeau c�tre r�u, �i d�du Rand seama, dar f�r� s� fie convins c�-i ajuta cu ceva. Trolocii se �ineau pe urmele lor, mai mai s� prind� cozile �nvolburate ale cailor, dac� �ntindeau bra�ele. Dac� mai c�tigau o jum�tate de pas, la�urile �i puteau trage pe am�ndoi jos din �a.

Rand se aplec� pe grumazul calului pentru a se �ine c�t mai departe de la�uri. Chipul lui Mat era aproape �ngropat �n coama calului s�u. Dar Rand se �ntreb� unde era Thom. Oare Menestrelul hot�r�se c�-i era mai bine de unul singur, de vreme ce to�i cei trei troloci se luaser� dup� b�ie�i?

Dintr-odat�, murgul lui Thom ap�ru din �ntuneric, la galop, �n spatele trolocilor. Ace�tia nu avur� dec�t r�gazul s� arunce o privire peste um�r, surprin�i, �nainte ca bra�ele Menestrelului s� fluture �napoi �i, imediat, �nainte. Razele de lun� se reflectar� �ntr-o lam� de o�el. Unul dintre troloci se �mpiedica �i c�zu, r�sucindu-se de mai multe ori �nainte s� r�m�n� gr�mad� la p�m�nt, �n timp ce un altul c�zu �n genunchi cu un �ipat, duc�ndu-�i ambele m�ini la spate. Cel de al treilea m�r�i, dezgolindu-�i botul cu din�i ascu�i�i, dar, c�nd tovar�ii s�i se pr�bu�ir�, el se r�suci �i disp�ru �n �ntuneric. Bra�ul lui Thom f�cu din nou aceea�i mi�care, de parc� ar fi lovit dintr-un bici, iar trolocul zbier�, dar nu se opri din alergat, �i strig�tele sale se topir� �n dep�rtare.

Rand �i Mat se oprir�, cu ochii holba�i la Menestrel.

��Cele mai bune cu�ite pe care le aveam, morm�i Thom, dar nu f�cu nici o mi�care s� coboare din �a pentru a-�i le lua �napoi. �la o s�-i aduc� pe al�ii dup� el. Sper c� r�ul nu-i prea departe. �i sper�

�ns� se mul�umi s� clatine din cap �i plec� imediat. Rand �i Mat se luar� dup� el.

�n scurt� vreme, ajunser� la un mal jos, unde copacii cre�teau chiar p�n� la marginea apei �ntunecate, a c�rei oglind� v�rstat� de razele de lun� se �ncre�ea �n b�taia v�ntului. Rand nici nu vedea malul cel�lalt. Nu-i pl�cea ideea s� treac� pe �ntuneric, cu pluta, dar era cu at�t mai pu�in dornic s� r�m�n� �n locul �n care se afla. �Dac� trebuie, o iau �not.�

Undeva, departe de r�u, r�sun� un corn de troloc; un sunet scurt, iute �i ascu�it, din �ntuneric. Era prima dat� c�nd se auzea cornul, dup� ce se �ndep�rtaser� de ruine. Rand se �ntreb� dac� asta �nsemna c� unii dintre tovar�ii lor fuseser� prin�i.

��N-are rost s� st�m aici toat� noaptea, hot�r� Thom. Alege�i. �n susul ori �n josul r�ului?

��Dar Moiraine �i ceilal�i ar putea fi oriunde, protest� Mat. Dac� nu alegem bine, n-am face dec�t s� ne �ndep�rt�m de ei.

��Chiar a�a, r�spunse Thom, pocnind din buze �i �ndemn�ndu-�i calul �n josul r�ului, pe l�ng� mal. Chiar a�a.

Rand se uit� la Mat, care ridic� din umeri, �i, o vreme, nu se mai �nt�mpl� nimic. Pe alocuri, malul era ceva mai �nalt, �n alte p�r�i mai jos, copacii se �ndeseau sau se r�reau, alc�tuind mici lumini�uri, dar noaptea, r�ul �i v�ntul erau la fel peste tot, negre �i reci. Pe l�ng� asta, nu mai erau troloci. �ns� Rand nu le ducea dorul c�tu�i de pu�in.

Apoi, �n fa�a lui se z�ri o lumini��, foarte foarte mic�. Pe m�sur� ce se apropiar�, �i d�du seama c� era cu mult deasupra r�ului, de parca ar fi at�rnat �n v�rful unui copac. Thom gr�bi pasul �i �ncepu s� fredoneze �n surdin�.

�n cele din urm�, v�zur� �i de unde venea lumina � era o lamp�, at�rnat� de unul din catargele unei b�rci mari de nego�, care fusese ancorat� pentru noapte la marginea unui lumini�. Barca avea cam optzeci de picioare �n lungime �i se cl�tina u�or din cauza curentului, smucind fr�nghiile de ancorare legate de copaci. P�nzele zb�rn�iau �i trosneau din pricina v�ntului. Lampa lumina puntea, la un loc cu razele de luna, dar nu se vedea nimeni.

��Ei, asta, spuse Thom, cobor�nd din �a, e mai bine dec�t �mecheriile unei Aes Sedai, nu?

κi puse m�inile �n �olduri �i, chiar �i pe �ntuneric, se v�zu limpede c�t era de mul�umit.

��Vasul nu pare f�cut s� care �i cai, dar, �in�nd seama de primejdia �n care se afl�, �i de care noi o s�-l prevenim, c�pitanul s-ar prea putea s� fie �n�eleg�tor. Numai s� m� l�sa�i pe mine s� vorbesc. �i lua�i-v� p�turile �i desagile, ca s� fiu preg�tit dac� se ive�te ceva.

Rand se d�du jos �i �ncepu s�-�i desfac� lucrurile legate de �a.

��Doar nu vrei s� plecam f�r� ceilal�i?

Thom nu mai avu prilejul s� spun� ce voia s� fac�. �n lumini� d�dur� naval� doi troloci, care urlau �i-�i fluturau la�urile; �nc� patru erau �n spate, la mic� distan��. Caii se ridicar� pe picioarele din spate �i nechezar�. Strig�tele care r�sunau �n dep�rtare le ar�tau c� mai erau troloci care tocmai soseau.

��n barc�! strig� Thom. Repede! L�sa�i totul! Fugi�i!

Spun�nd asta, o lu� la fug� spre barc�; mantia peticit� �i flutura, iar cutiile cu instrumente din spatele s�u se ciocneau una de alta.

��Voi, cei de pe barc�! strig� el. Trezi�i-v�, idio�ilor! Troloci!

Rand smuci p�turile �i desagile, reu�ind s� le desfac� din curele, �i se �inu str�ns pe urmele Menestrelului. Arunc�ndu-�i bocceaua peste parapet, s�ri �i el pe punte. De-abia avu r�gazul s� vad� un om �ncovrigat acolo, care tocmai se ridica, de parc� fusese trezit din somn, �i c�zu drept peste el. B�rbatul gemu tare. Rand se �mpiedic�, iar un c�rlig �nfipt �n cap�tul unui b�� se lovi de parapet, chiar �n locul �n care s�rise el.

Peste tot, prin barc�, se auzir� strig�te �i zgomote de pa�i de a lungul pun�ii.

Dou� m�ini p�roase apucar� parapetul, chiar l�ng� c�rlig, �i un cap cu coarne de �ap se �n�l�� deasupra lui. Dezechilibrat, �mpleticindu-se pe picioare, Rand reu�i totu�i s�-�i trag� sabia �i s-o fluture prin aer. Trolocul se pr�bu�i, cu un strig�t.

Peste tot se ivir� b�rba�i care alergau, strigau �i t�iau fr�nghiile de ancorare cu securile. Barca se cl�tina �i tremura, de parc� era ner�bd�toare s� porneasc� la drum. Sus, la prova, trei b�rba�i se chinuiau s� lupte cu un troloc. Cineva lovi peste bord cu o suli��, de�i Rand nu v�zu �n ce anume. Se auzi zb�rn�itul unei corzi de arc, o dat� �i �nc� o dat�. B�rbatul pe care c�lcase Rand se t�r� mai departe de el, �n patru labe, apoi ridic� bra�ele, v�z�ndu-l pe Rand care-l privea.

��Cru�a-m�! strig� el. Ia tot ce vrei, ia barca, ia tot, dar cru��-m�!

Dintr-odat�, ceva se izbi de spinarea lui Rand, culc�ndu-l pe punte. Sabia �i c�zu din m�na �ntins�. Cu gura c�scat�, �ncerc�nd �n zadar s� trag� aer �n piept, el se �ntinse c�tre sabie. Mu�chii reac�ionar� cu o �ncetineal� chinuitoare; se t�ra ca un melc. Individul care cerea s� fie cru�at arunc� o privire tem�toare �i avid� c�tre sabie, apoi disp�ru �n �ntuneric.

Cu mare greutate, Rand reu�i s� priveasc� peste um�r, �i-�i d�du seama c� norocul �l p�r�sise. Un troloc cu bot de lup st�tea �n echilibru pe parapet, privindu-l �i �in�nd �n m�n� cap�tul sf�r�mat al unui b��, cu care tocmai �l lovise. Rand se str�dui s� ajung� la sabie, s� se mi�te, s� se �ndep�rteze, dar bra�ele �i picioarele de-abia i se t�rau, fiind numai pe jum�tate sub controlul s�u. Tremurau �i se �mpr�tiau �n toate direc�iile. Avea senza�ia c� pieptul �i era str�ns �n chingi de fier; �n fa�a ochilor �i jucau pete argintii. Cuprins de panic�, �i c�ut� o cale de sc�pare. Timpul p�ru s� se opreasc� �n loc, c�nd trolocul ridic� b��ul rupt, de parc� voia s�-l str�pung� cu el. Lui Rand i se p�rea c� bestia se mi�ca acum ca �ntr-un vis. Privi bra�ul gros care se tr�gea �n spate, �i parc� sim�ea deja cap�tul rupt care-i sf�r�ma �ira spin�rii, sim�ea durerea provocat� de lovitur�. Se g�ndi c� pl�m�nii �i erau pe punctul s� plesneasc�. �O s� mor. Ajut�-m�, Lumin�, o sㅔ Bra�ul trolocului porni spre el, cu b�� cu tot, iar Rand izbuti s� �ipe, o singur� dat�:

��Nu!

Brusc, barca se cl�tin�, iar din �ntuneric ap�ru un lan� gros care-l lovi pe troloc de-a curmezi�ul pieptului, cu un zgomot ca de oase sf�r�mate, arunc�ndu-l peste bord.

O clip�, Rand r�mase �ntins pe punte, g�f�ind �i privind fix lan�ul care se cl�tina �nainte �i �napoi pe deasupra lui. �Cu asta, pesemne c� mi-am ispr�vit norocul, se g�ndi el. Nu cred c� mi-a mai r�mas ceva.�

Se ridic� �n picioare, cl�tin�ndu-se, �i �i lu� sabia, �in�nd-o, m�car o dat�, a�a cum trebuia, cu ambele m�ini, cum �l �nv��ase Lan, dar nu mai avea �mpotriva cui s-o foloseasc�. Distan�a dintre barc� �i mal se m�rea v�z�nd cu ochii; strig�tele trolocilor se pierdeau �n noapte.

Pe c�nd �i punea sabia la loc �n teac� �i se sprijinea, istovit, de parapet, un b�rbat �ndesat, �ntr-un surtuc care-i ajungea la genunchi, veni cu pa�i mari pe punte s� se uite la el. P�rul lung care-i c�dea pe umerii la�i �i barba care-i l�sa descoperit� doar buza de sus �ncadrau un chip rotund. Rotund, dar nu moale. Lan�ul se leg�n� din nou, iar b�rbatul �l prinse, privindu-l la fel de ur�t cum �l privise �i pe Rand mai �nainte; lan�ul i se opri �n palm� cu un zgomot sec.

��Gelb! tun� b�rbatul. Of, Soart�! Unde s�-mi fii, Gelb?

Vorbea foarte iute, leg�nd cuvintele unul de altul, astfel c� Rand de-abia putea s�-l �n�eleag�.

��Nu po�i s� te ascunzi de mine pe propria barc�! Aduce�i-mi-l pe Floran Gelb.

Ap�ru un marinar, cu o lamp� �n m�n�, iar �nc� doi aduser� pe sus un b�rbat pe care-l aruncar� drept �n mijlocul cercului de lumin�. Rand �l recunoscu pe individul care-i oferise barca. Ochii b�rbatului se mi�cau �n toate p�r�ile, ocolind privirea celui �ndesat, care, din c�te credea Rand, era c�pitanul.

Pe fruntea lui Gelb se �ntindea o v�n�taie, �n locul �n care Rand �l lovise cu piciorul.

� Nu trebuia tu s� prinzi lan�ul �sta la locul lui, Gelb? �ntreb� c�pitanul cu un calm surprinz�tor, de�i la fel de repezit ca mai �nainte.

Gelb p�ru de-a dreptul uimit.

��Dar a�a am f�cut. L-am legat str�ns. Recunosc c� nu sunt foarte priceput �i c� din c�nd �n c�nd m� mi�c cam �ncet, c�pitane Domon, dar tot �mi fac treaba.

��Zici c� e�ti �ncet, da? Nu e�ti a�a �ncet cu somnul. Dormi, c�nd ar trebui s� stai de veghe. Din cauza ta, puteam fi cu to�ii uci�i.

��Nu, c�pitane, nu. El a fost de vin�, r�spunse Gelb, ar�t�nd spre Rand. St�team de veghe, a�a cum trebuia, c�nd el a venit pe furi� �i m-a lovit cu m�ciuca.

κi atinse v�n�taia de pe frunte, str�nse pleoapele de durere, apoi �l privi ur�t pe Rand.

��M-am luptat cu el, dar apoi au venit trolocii. E �n c�rd�ie cu ei, c�pitane. E Iscoada Celui �ntunecat. E �n c�rd�ie cu trolocii.

��E �n c�rd�ie cu maica mare! tun� c�pitanul Domon. Nu te-am prevenit �i ultima dat�, Gelb? La Whitebridge, jos cu tine! Dispari din ochii mei, p�n� nu te arunc peste bord chiar acum.

Gelb disp�ru pe dat�, iar Domon ramase o vreme cu privirile a�intite �n gol, �ncle�t�nd �i desf�c�nd pumnii.

��Trolocii �tia se tot �in dup� mine. De ce nu m� las� �n pace? De ce?

Rand privi peste parapet �i constat� cu surprindere c� malul nu se mai z�rea. Erau doi b�rba�i care �ineau de c�rma care ie�ea de la pupa �i al�i �ase pe o parte, care �mpingeau barca �n largul r�ului, ca pe un uria� g�ndac de ap�.

��C�pitane, vorbi Rand, undeva �acolo� sunt prietenii no�tri. Dac� te �ntorci dup� ei, sunt convins ca te vor r�spl�ti.

Chipul rotund al c�pitanului se �ntoarse spre el, iar c�nd ap�rur� Thom �i Mat, �i cuprinse �i pe ei cu privirea aceea lipsita de expresie.

��C�pitane, �ncepu Thom cu o plec�ciune, d�-mi voie s�

��Ia veni�i voi jos, spuse c�pitanul Domon, ca s� v�d ce soi de f�pturi s-a �nt�mplat s� ajung� pe puntea mea. Hai. Fugi-mi-ar norocul, s� lege cineva lan�ul �sta blestemat la locul lui!

Dup� ce marinarii se gr�bir� s� pun� m�na pe lan�, el porni cu pa�i ap�sa�i spre pupa, urmat de Rand �i de cei doi tovar�i.

La pupa, c�pitanul Domon avea o cabin� �ngrijit�, la care se ajungea cobor�nd c�teva trepte; totul p�rea s� fie la locul lui, p�n� �i surtucele �i mantiile care at�rnau pe ni�te c�rlige de lemn, �n spatele u�ii. Cabina era lat� c�t toat� barca, av�nd �ntr-o parte un pat mare, iar �n cealalt�, o mas� masiva de lemn. Exista un singur scaun, cu sp�tar �nalt �i bra�e groase, iar c�pitanul se a�ez� acolo, f�c�ndu-le semn celorlal�i s�-�i g�seasc� loc pe diversele cufere �i b�ncu�e care mai erau prin jur. Mat d�du s� se a�eze pe pat, dar un morm�it puternic �l opri.

��Acuma, �ncepu c�pitanul, dup� ce se a�ezar� cu to�ii. Eu spun a m� numi Bayle Domon, c�pitan �i proprietar al Pic�turii, care spun a fi barca asta. Voi cine o-�i fi �i unde o-�i merge pe aicea, prin pustietate, �i ce pricin� oi avea eu s� nu v� arunc peste bord, pentru necazurile pe care-mi le-a�i adus?

Lui Rand �i venea la fel de greu ca mai �nainte s� urm�reasc� vorbirea iute a lui Domon. C�nd �n�elese �n sf�r�it ultimele cuvinte ale c�pitanului, clipi surprins. �S� ne arunce peste bord?�

��N-am vrut s� v� facem niciun necaz, zise repede Mat. Mergem �n Caemlyn �i de acolo�

��De acolo unde vedem cu ochii, �l �ntrerupse Thom, la momentul potrivit. A�a c�l�toresc Menestrelii, ca praful risipit de v�nt. Eu sunt Menestrel, �n�elege�i, �i �mi spune Thom Merrilin, ad�uga el, aranj�ndu-�i mantia �i f�c�nd peticele multicolore s� fluture, ca �i cum cel�lalt nu le-ar fi observat. Muco�ii �tia de la �ar� vor s�-mi fie ucenici, de�i �nc� nu-s convins c�-i vreau cu mine.

Rand �l privi pe Mat, care r�nji.

��Asta zic a fi �n regul�, omule, spuse lini�tit c�pitanul Domon, dar nu m� l�mure�te deloc. Ba chiar dimpotriv�. Lua-m-ar Norocul, p�i locul �sta zic a nu fi pe drumul spre Caemlyn, de oriunde ai veni, din c�te am auzit eu.

��Ei, e o poveste �ntreaga, spuse Thom, �i �ncepu pe dat� s-o depene.

Din ce povestea, reie�i c� el, Thom, fusese prins de z�pezi �ntr-un ora� de mineri, �n Mun�ii de Negur�, dincolo de Baerlon. Afl�ndu-se acolo, auzise legende despre o comoar� care provenea din vremea R�zboaielor Troloce, dintr-un ora� p�r�sit �i c�zut �n ruina numit Aridhol. �i se �nt�mplase ca el s� �tie dinainte locul �n care se afla Aridhol, de pe o hart� care-i fusese d�ruit� cu mul�i ani �n urm� de un prieten din Ilian, care murise, un prieten c�ruia �i salvase odinioar� via�a. Cu limb� de moarte, omul �i spusese c� harta �i va aduce mari bog��ii, ceea ce Thom nu crezuse p�n� ce nu auzise legendele. Iar c�nd z�pezile se topiser� �ndeajuns, pornise cu c��iva tovar�i, printre care cei doi care doreau s�-i fie ucenici, �i, dup� o c�l�torie plin� de greut��i reu�iser� s� g�seasc� ora�ul p�r�sit. Dar se dovedise p�n� la urm� c� st�p�nul comorii fusese de a dreptul un St�p�n al Spaimei, �i �ntr-acolo fuseser� trimi�i troloci care s-o aduc� �nd�r�t �n Shayol Ghul. Aproape toate pericolele care-i amenin�aser� cu adev�rat � troloci, Myrddraali, Draghkari, Mordeth, Mashadar � �i �ncol�iser� �i �n povestea lui Thom, mai devreme sau mai t�rziu, de�i, dac� st�teai s�-l ascul�i pe Menestrel, p�rea c� totul fusese �ndreptat �mpotriva lui �nsu�i, iar el se comportase cu foarte mult� pricepere �i curaj. Dup� multe aventuri, cele mai multe av�ndu-l drept erou pe Thom, sc�paser� de acolo, urm�ri�i de troloci, dar se pierduser� unii de al�ii �n �ntuneric, p�n� c�nd, �n cele din urm�, Thom �i cei doi tovar�i �i c�utaser� ad�post �n ultimul loc care le mai r�m�sese, pe barca cea primitoare a c�pitanului Domon.

C�nd Menestrelul termin�, Rand �i d�du seama c� r�m�sese cu gura c�scat� de o bucat� de vreme, �i o �nchise repede. Privindu-l pe Mat, v�zu c� prietenul s�u se holba la Menestrel cu ochii mari.

C�pitanul Domon lovi cu degetele �n bra�ul scaunului.

��Asta zic a fi o poveste pe care mul�i n-ar crede-o. Dar, fire�te, eu am v�zut trolocii, nu-i a�a?

��Fiecare cuv�nt e adev�rat, rosti sec Thom. �i-o spune unul care a tr�it-o.

��S-o �nt�mpla s� ave�i cu voi ceva din comoara asta?

Thom �i desf�cu bra�ele, �ntr-un gest de regret.

��Vai, pu�inul pe care am izbutit s�-l lu�m cu noi era pe caii care au rupt-o la fug� c�nd au ap�rut ultimii troloci. Nu mi-a mai r�mas dec�t flautul �i harpa, ceva m�run�i� �i hainele de pe mine. Dar, crede-m�, c�pitane, nu �i-ai dori nimic din comoara aceea. E p�ng�rit� de Cel �ntunecat. Mai bine s-o l�sam prad� ruinelor �i trolocilor.

��Deci n-ave�i bani s� v� pl�ti�i c�l�toria. Eu nu mi-a� l�sa nici fratele s� urce pe punte dac� nu �i-ar putea pl�ti drumul, mai ales dac� mi-ar aduce �i troloci �n urma lui care s�-mi h�cuiasc� parapetul �i s�-mi taie p�nzele. �i ce pricin� oi avea s� nu v� trimit �not de unde a�i venit, ca s� scap de voi?

��Doar n-o s� ne trimite�i pe mal? se sperie Mat. Cu to�ii trolocii acolo?

��Am zis eu ceva de mal? r�spunse sec Domon; �i cercet� o clip�, apoi �i l�s� palmele deschise pe mas�. Bayle Domon zic a fi un om �n�eleg�tor. Nu v-a� arunca peste bord, dac� putem c�dea la �nvoial�. Acuma, v�d c� unul dintre ucenici are o sabie. Eu a� avea nevoie de o sabie �i, a�a om bun cum oi fi, am s� v� las s� merge�i p�n� la Whitebridge �n schimbul ei.

Thom deschise gura, dar Rand spuse repede:

��Nu!

Tam nu i-o d�duse ca s-o v�nd�. Pip�i m�nerul, sim�ind pecetea b�tlanului. C�t� vreme avea sabia cu el, era ca �i cum l-ar fi avut pe Tam.

Domon clatin� din cap.

��Ei, dac� o fi nu, atunci e nu. Dar Bayle Domon nu d� de poman�, nici m�car maic�-sii.

F�r� tragere de inim�, Rand �i goli buzunarele. Nu era mare lucru, doar ceva m�run�i� �i moneda de argint pe care i-o d�duse Moiraine. I-o �ntinse c�pitanului. Dup� o clip�, Mat oft� �i f�cu la fel. Thom se uit� ur�t, dar foarte repede �ncepu s� z�mbeasc�, astfel c� Rand nu mai �tia sigur ce s� cread�.

Cu un gest iute, c�pitanul Domon lu� cele dou� monede mari din m�inile b�ie�ilor �i scoase o balan�� mic� �i o pung� destul de plina dintr-un dulap ferecat �n bronz din spatele scaunului. Dup� ce c�nt�ri cu grij�, puse monedele �n pung� �i le d�du �napoi fiec�ruia c�teva monede mai mici de argint �i bronz. Mai ales bronz.

��P�n� la Whitebridge, spuse el, isc�lind ceva, cu un scris foarte ordonat, �ntr-un caie�el cu coperte de piele.

��Cam scump drumul �sta p�n� la Whitebridge, morm�i Thom.

��Plus stric�ciunile vasului meu, r�spunse lini�tit c�pitanul, pun�nd balan�a �i punga �napoi �n dulap �i �nchiz�ndu-l mul�umit. Plus �nc� pu�in pentru c� mi-a�i adus trolocii pe cap, f�c�ndu-m� s� plec la drum noaptea, c�nd �n locurile astea sunt multe st�nci de care m-a� putea izbi.

��Dar ceilal�i? �ntreba Rand. Nu-i lua�i �i pe ei? De acum trebuie s� fi ajuns la r�u, sau vor ajunge �n cur�nd, �i o s� vad� lampa din v�rful catargului.

C�pitanul Domon ridic� surprins din spr�ncene.

��S-o �nt�mpla a crede c� st�m pe loc, omule? Lua-m-ar Norocul, cred a fi noi cam la trei sau patru mile dep�rtare de locul �n care a�i urcat. Trolocii i-au f�cut pe oamenii mei s� trag� din greu la v�sle � �i �tiu pe troloci mai bine dec�t �i-ar dori � �i ne ajut� �i curentul. Dar nici n-are a face. Nu m-a� opri iar �n noaptea asta, nici dac� pe mal ar fi maica-mare, �i s-ar prea putea s� nu m� mai opresc p�n� la Whitebridge. Trolocii se �in demult dup� mine, �i mi-a ajuns. Nu mai vreau s�-i v�d, dac� pot sc�pa de ei.

Thom se aplec� spre el cu mult interes.

��V-a�i mai �nt�lnit cu trolocii �i �nainte? Acum, �n ultima vreme?

Domon �ov�i, privindu-l intens, dar c�nd vorbi, p�ru pur �i simplu sc�rbit:

��Am iernat �n Saldaea, omule. Nu c� mi-a� fi dorit, dar r�ul a �nghe�at devreme �i ghea�a s-a topit t�rziu. Se zice c�, din v�rful celor mai �nalte turnuri din Maradon, se vede Mana Pustiitoare, dar mie nu-mi pas�. Am mai fost acolo, �i aud mereu a fi pove�ti despre trolocii care atac� fermele, sau alte asemenea. Numai c�, �n iarna asta care a trecut, am v�zut a fi ferme cuprinse de fl�c�ri �n fiecare noapte. Da, �i sate �ntregi, c�teodat�. Au ajuns p�n� la zidurile ora�ului. �i ca �i cum asta n-ar fi de ajuns, Cel �ntunecat, toat� lumea zice, c� s-ar ivi �i a veni zilele de pe urma, continu� el, �nfior�ndu-se �i sc�rpin�ndu-se �n cap, de parc� g�ndul l-ar fi f�cut s�-l m�n�nce pielea capului. de-abia a�tept s� ajung �nd�r�t acolo unde oamenii cred trolocii a fi doar pove�ti, iar pove�tile mele � minciuni gogonate de ale celor care se v�ntur� din loc �n loc.

Rand nu-l mai asculta; r�mase cu ochii a�inti�i asupra peretelui din fa�� i cu g�ndul la Egwene �i la ceilal�i. Nu p�rea drept ca el s� fie �n siguran�� la bordul Pic�turii, �n timp ce ei r�m�seser� undeva, pierdu�i �n �ntuneric. Cabina c�pitanului nu mai p�rea a�a confortabil� ca mai �nainte.

R�mase uimit c�nd Thom �l trase �n picioare. Menestrelul �i �mpinse pe am�ndoi, �i pe Mat, �i pe el, c�tre scar�, cer�ndu-�i scuze peste um�r c�pitanului Domon pentru purtarea muco�ilor de la �ar�. Rand urc� pe punte �n t�cere.

Odat� ajun�i acolo, Thom arunc� o privire gr�bit� �n jur, ca s� se asigure c� nu-i ascult� nimeni, apoi m�r�i:

��A� fi putut s� pl�tesc drumul cu c�teva c�ntece �i pove�ti, dac� voi doi nu v-a�i fi gr�bit s�-i ar�ta�i argintul.

��N-a� prea crede, se r�sti Mat. Mie mi se p�rea c� se g�ndea serios s� ne arunce peste bord.

Rand se duse cu pa�i mici c�tre parapet �i se sprijini de el, cu privirile a�intite �nspre r�ul �ntunecat. Nu vedea nimic, nici m�car malul. Dup� o vreme, Thom �i puse o m�n� pe um�r, dar el nu se mi�c�.

��N-ai ce s� faci, b�iete. Mai mult, de acum ei sunt probabil �n siguran�� cu� cu Moiraine �i Lan. Crezi c� exist� cineva mai bun pentru a-i scoate din necazuri?

��Am �ncercat s-o conving s� nu vin� cu noi, suspin� Rand.

��Ai f�cut tot ce-ai putut, b�iete. Nimeni nu �i-ar fi putut cere altceva.

��I-am spus c� voi avea grij� de ea. Trebuia s� m� fi str�duit mai mult.

Sc�r��itul lemnelor �i fo�netul p�nzelor b�tute de v�nt �ng�nau o melodie trista.

��Trebuia s� m� fi str�duit mai mult, �opti el.

21Ascult� v�ntul

Lumina soarelui, care se strecura peste r�ul Arinelle, �i croi drum �n v�ioaga, nu prea dep�rtat� de mal, unde �edea Nynaeve, cu spatele lipit de trunchiul unui stejar t�n�r, r�sufl�nd ad�nc �n somn.

�i calul ei dormea, cu capul jos �i picioarele desf�cute, a�a cum dorm caii. Fr�iele erau �nf�urate �n jurul �ncheieturii ei. C�nd razele soarelui c�zur� pe pleoapele animalului, acesta deschise ochii �i �i �n�l�� capul, tr�g�nd de fr�ie. Nynaeve se trezi, tres�rind.

O clipa, r�mase cu ochii a�inti�i �n gol, �ntreb�ndu-se unde era, apoi, c�nd �i aminti, �ncepu s� arunce �n jur priviri �i mai r�t�cite. Dar acolo nu erau dec�t copacii, calul �i un covor de frunze vechi �i uscate, a�ternut pe fundul v�ioagei. �n col�urile cele mai �ntunecate, c�teva ciuperci, r�mase din anul care trecuse, desenau un cerc pe un bolovan pr�bu�it.

��ine-te-ar Lumina, femeie, murmur� ea, l�s�ndu-�i umerii �n jos, nici m�car o noapte nu po�i sta treaz�.

Se ridic� �i �i desf�cu fr�iele din jurul �ncheieturii, mas�nd-o vajnic.

��Puteai s� te treze�ti �n oala trolocilor, mai �opti, pentru sine.

Frunzele moarte fo�nir�, c�nd ea se c��r� pe buza v�ii �i se uit� �n zare. �ntre locul unde st�tea �i r�u se aflau numai c��iva frasini. Scoar�a lor cr�pat� �i crengile desfrunzite �i f�ceau s� par� mor�i. Dincolo de ei, curgea r�ul lat, verde alb�strui. Pustiu. Nu se vedea nimic altceva. Pe malul cel�lalt se aflau p�lcuri rare de copaci ve�nic verzi, s�lcii �i pini, dar p�reau s� fie mult mai pu�ini dec�t pe malul ei. Dac� Moiraine sau vreunul dintre tineri trecuse dincolo, se ascundea bine. Fire�te, nu avea niciun motiv s� cread� c� trecuser�, sau c� �ncercaser� s� treac�, tocmai pe acolo pe unde se afla �i ea. Puteau fi oriunde � chiar �i la zece mile �n susul sau �n josul r�ului. �Asta dac� mai sunt �n via��, dup� noaptea trecut�.�

Furioas� pe sine �ns�i pentru c�-i trecuse prin minte o atare posibilitate, se strecur� �napoi �n v�ioag�. Nici m�car Noaptea Iernii, sau lupta dinainte de Shadar Logoth, nu o preg�tiser� pentru noaptea trecut� sau pentru f�ptura aceea, Mashadar. Galopul frenetic, felul �n care se fr�m�ntase, g�ndindu-se dac� mai r�m�sese �i altcineva �n via�� i �ntreb�ndu-se c�nd avea s� ajung� fa�� n fa�� cu vreun Pierit sau cu trolocii. �i auzise m�r�ind �i strig�nd undeva �n dep�rtare, iar c�ntecul tremur�tor al cornului o �nghe�ase mai mult dec�t o putea face v�ntul, dar, �n afar� de prima �nt�lnire din ruine, nu-i mai v�zuse dec�t o dat�, iar atunci era afar�. Zece sau mai mul�i troloci r�s�riser� ca din p�m�nt la vreo treizeci de pa�i �n fa�a ei, ��nind pe dat� spre ea, url�nd �i strig�nd, flutur�ndu-�i be�ele cu c�rlige la capete. Totu�i, c�nd ea �i �ntorsese calul, cu to�ii t�cuser�, ridic�ndu-�i boturile pentru a adulmeca aerul. R�m�sese cu ochii a�inti�i la ei, prea uimit� ca s� poat� fugi, iar ei �i �ntorseser� spatele �i disp�ruser� �n noapte. �i asta fusese lucrul cel mai �nfrico��tor din toate.

��Cunosc mirosul pr�zii pe care o v�neaz�, �i spuse ea calului, care se ridicase �n picioare, �i nu sunt eu aceea. Se pare c� femeia aia, �nghi�i-o-ar P�storul Nop�ii, are dreptate.

Porni hot�r�t �n josul r�ului, duc�ndu-�i calul de c�p�stru. Se mi�ca �ncet, fiind foarte atent� la p�durea dimprejur; faptul c� trolocii nu se luaser� dup� ea �n noaptea precedent� nu �nsemna c� aveau s-o mai lase s� scape, dac� d�dea din gre�eala peste ei. Dar, oric�t ar fi fost de atent� la p�dure, era �nc� �i mai atent� la p�m�ntul din fa�a ei. Dac� restul grupului trecuse r�ul mai �n jos de ea, c�ndva �n cursul nop�ii, ar fi trebuit s� vad� anumite urme, care-i puteau sc�pa neobservate, dac� se urca �n �a. Era posibil chiar �i s� dea de ei to�i, afla�i �nc� pe malul pe care era �i ea. Dar dac� nu g�sea nimic, r�ul avea s-o duc�, �n cele din urm�, la Whitebridge, iar de acolo exista un drum care ducea la Caemlyn �i p�n� �n Tar Valon, dac� era nevoie.

G�ndul aproape c� o f�cu s� intre �n panic�. �nainte s� plece �n aceast� c�l�torie, nu se �ndep�rtase niciodat� de Emond�s Field mai mult dec�t b�ie�ii. Taren Ferry i se p�ruse un loc ciudat, Baerlon ar fi umplut-o de uimire dac� nu ar fi fost a�a pornit� s� �i g�seasc� pe Egwene �i pe ceilal�i. Dar nu �i �ng�dui ca toate acestea s�-i sl�beasc� hot�r�rea. Mai devreme sau mai t�rziu avea s-o g�seasc� pe Egwene �i pe b�ie�i sau o cale prin care s-o fac� pe femeia Aes Sedai s� pl�teasc� pentru ceea ce li se-nt�mplase. �Ori una, ori alta�, �i f�g�dui �n sinea ei.

Din loc �n loc, g�si anumite urme, dar de cele mai multe ori, oric�t s-ar fi str�duit, nu-�i putea da seama dac� aceia care le l�saser� erau urm�ri�ii sau urm�ritorii. Unele urme erau de �nc�l��ri, care puteau s� fi fost la fel de bine ale oamenilor sau ale trolocilor. Altele erau de copite, precum cele de capre sau de boi; acestea erau sigur de troloc. Dar nu exista niciun semn despre care s� fie sigur� c� era al celor pe care-i c�uta.

F�cuse cam patru mile, c�nd v�ntul �i aduse miros de foc. Venea de undeva din josul r�ului, dar nu de prea departe, dup� cum i se p�rea. �ov�i doar o clip�, �nainte s�-�i lege calul de un pin aflat pu�in mai departe de r�u, �ntr-un desi� de arbori ve�nic verzi, unde ar fi trebuit s� r�m�n� bine ascuns. Fumul putea �nsemna troloci, dar singura cale de a afla era s� mearg� s� vad�. �ncerc� s� nu se g�ndeasc� la ce puteau face trolocii cu focul.

Ghemuindu-se, se strecur� de la un copac la altul, blestem�ndu-�i �n minte fustele pe care trebuia s� le suflece ca s� nu o �mpiedice la mers. Fustele nu erau f�cute pentru furi�at. Auzind zgomotul unui cal, �ncetini pasul, iar c�nd, �n cele din urm�, trase cu ochiul cu mare grij� de dup� trunchiul unui frasin, �l v�zu pe Str�jer care cobora de pe arm�sarul cel negru, �ntr-un lumini� �ngust de pe mal. Femeia Aes Sedai �edea pe un bu�tean l�ng� un foc mic, pe care se afla un ceainic cu ap� care tocmai d�dea �n fiert. Iapa sa cea alb� era al�turi, ron��ind ni�te buruieni firave. Nynaeve r�mase pe loc.

��Au plecat cu to�ii, spuse mohor�t Lan. Patru Jumate-Oameni au plecat spre miaz�zi cam cu dou� ceasuri �nainte de rev�rsatul zorilor, din c�te-mi pot da seama � �tii c� ei nu las� prea multe urme �, dar trolocii au disp�rut. P�n� �i le�urile, de�i trolocii nu prea obi�nuiesc s�-�i ia mor�ii cu ei, dec�t dac� le e foame.

Moiraine arunc� ceva �n apa clocotit� �i lu� ceainicul de pe foc.

��Am putea n�d�jdui c� s-au �ntors �n Shadar Logoth �i c� au pierit cu to�ii, dar parc� ar fi pu�in prea mult.

Mirosul �mbietor al ceaiului pluti �nspre Nynaeve. �Lumin�, f� s� nu-mi chior�ie ma�ele.�

��Nu �tiu ce s-a �nt�mplat cu ceilal�i. Urmele sunt prea amestecate ca s� mai �nsemne ceva.

�n ascunz�toarea ei, Nynaeve z�mbi; e�ecul Str�jerului era �ntr-o mica m�sur�, o r�zbunare pentru propriul e�ec.

��Dar mai e un lucru important, Moiraine, continu� Lan, �ncrunt�ndu-se; refuz� ceaiul pe care i-l oferi femeia Aes Sedai �i �ncepu s� se plimbe �n sus �i �n jos �n fa�a focului, cu o m�n� pe m�nerul sabiei �i cu mantia care-�i schimba culorile la fiecare pas. Faptul c� au ap�rut troloci, chiar �i o sut�, �n �inutul celor Dou� R�uri �l pot accepta. Dar asta? Cei care ne urm�reau ieri trebuie s� fi fost cam o mie.

��Am avut noroc c� nu au r�mas cu to�ii s� caute �n Shadar Logoth. Pesemne c� Myrddraalii se �ndoiau c� ne vor g�si acolo, dar le era �i teama s� se �ntoarc� �n Shayol Ghul f�r� s� fi c�utat peste tot. Cel �ntunecat nu a fost niciodat� un st�p�n �ng�duitor.

��Nu �ncerca s� te faci c� nu �n�elegi. �tii ce vreau s� spun. Dac� acei o mie de troloci erau aici pentru a fi trimi�i �n �inutul celor Dou� R�uri, atunci de ce n-a fost a�a? Exist� un singur r�spuns. Au fost trimi�i numai dup� ce noi am trecut r�ul Taren, c�nd a devenit limpede c� un singur Myrddraal �i o sut� de troloci nu mai erau de ajuns. Dar cum? Cum au fost trimi�i? Dac� o mie de troloci pot fi adu�i at�t de departe spre miaz�zi de Mana Pustiitoare, at�t de repede �i pe neobservate � ca s� nu mai spunem c� au �i plecat apoi pe acela�i drum � oare nu e cu putin�� i ca zece mii dintre ei s� fie trimi�i �n inima Saldaeei, �n Arafel sau �n Shienar? Hotarele pot fi cucerite �n mai pu�in de un an.

��Iar lumea �ntreag� poate fi cucerit� �n cinci ani, dac� nu-i g�sim pe b�ie�i, r�spunse simplu Moiraine. �i pe mine m� preocup� �ntrebarea asta, dar nu am r�spunsuri. C�ile de tain� sunt �nchise; c�t despre me�te�ugul T�ierii v�zduhului, nu a mai existat �nc� din V�rsta Nebuniei vreo Aes Sedai �ndeajuns de puternic� pentru asta. Iar dac� nu a sc�pat vreunul dintre R�t�ci�i � �i fac� Lumina s� nu fie a�a, nici acum, �i niciodat� �, nu exist� �nc� nimeni pe lume care s-o poat� face. Oricum, cred c� nici to�i R�t�ci�ii laolalt� nu pot mi�ca din loc o mie de troloci. Mai bine s� ne ocup�m de problemele cele mai urgente; restul trebuie s� mai a�tepte.

��B�ie�ii.

Era o afirma�ie, nu o �ntrebare.

��C�t ai fost tu plecat, nici eu nu am stat degeaba. Unul este �n via��, dincolo de r�u. C�t despre ceilal�i, exista o urm� slab� care ducea �n josul apei, dar s-a pierdut dup� ce am g�sit-o. Leg�tura dintre noi se rupsese de mai multe ceasuri, �nainte s�-mi �ncep c�utarea.

Ghemuit� dup� copac, Nynaeve se �ncrunt� mirat�. Lan se opri �n loc �i �ntreb�:

��Crezi c� i-au prins Jumate-Oamenii care se �ndreapt� acum spre miaz�zi?

��Poate, r�spunse Moiraine, apoi �i turn� o can� cu ceai �i continu�: Dar nu vreau s� cred c� ar putea fi mor�i. Nu pot. Nu �ndr�znesc. �tii c�t de multe lucruri sunt �n joc. Trebuie s�-i am pe tinerii �tia. M� a�tept s� fie v�na�i de cei din Shayol Ghul. Accept faptul c� s-ar putea s� mi se �mpotriveasc� �i unele din Turnul Alb, poate chiar Suprema �nsc�unat�. Exist� mereu Aes Sedai care nu accept� dec�t o singur� solu�ie. Dar�

Brusc, ea l�s� cana jos �i se ridic�, �ncrunt�ndu-se u�or.

��Dac� stai prea mult cu ochii la lup, morm�i ea, te mu�c� �oarecele de glezn�.

Apoi privi drept spre copacul �n spatele c�ruia se ascundea Nynaeve.

��Jup�neas� al�Meara, de-acum po�i s� ie�i, dac� vrei.

Nynaeve se ridic� iute �n picioare, gr�bindu-se s�-�i scuture frunzele uscate de pe rochie. Lan se r�sucise cu fa�a spre copac de �ndat� ce privirea lui Moiraine se mi�case �ntr-acolo �i �i scosese sabia din teac� �nainte ca ea s� termine de rostit numele lui Nynaeve. Acum o v�r� la loc, cu mai mult� putere dec�t era, de fapt, nevoie. Chipul s�u era aproape la fel de lipsit de expresie ca �ntotdeauna, dar Nynaeve se g�ndi c� �n col�ul gurii avea, parc�, o urm� de triste�e. Se sim�i mul�umit� m�car c� Str�jerul nu-�i d�duse seama c� se afla �i ea acolo.

Dar mul�umirea �inu doar o clipa. κi �ndrept� privirea asupra lui Moiraine �i porni spre ea cu pa�i mari. κi dorea s� r�m�n� calm� �i deta�at�, dar glasul �i tremura de m�nie.

��n ce i-ai amestecat pe Egwene �i pe b�ie�i? �n ce urzeli murdare de Aes Sedai vrei s�-i folose�ti?

Cealalt� �i lu� cana �i sorbi u�or din ceai, netulburat�. Totu�i, c�nd Nynaeve se apropie, Lan ridic� un bra� pentru a-i t�ia calea. Ea �ncerc� s� dea piedica la o parte �i r�mase surprins� c�nd bra�ul Str�jerului nu se mi�c� mai mult dec�t ar fi f�cut-o o creang� de stejar. Nici ea nu era lipsit� de putere, dar mu�chii lui erau ca fierul.

��Ceai? �i oferi Moiraine.

��Nu. Nu vreau ceai. Nu a� bea ceaiul dumitale nici dac� a� muri de sete. Nu-�i dau voie s�-i folose�ti pe oamenii din Emond�s Field �n urzelile tale tic�loase de Aes Sedai.

��Nu prea ai dreptul s� vorbe�ti, Me�tereas�, r�spunse Moiraine, p�r�nd mai interesat� de ceaiul fierbinte dec�t de ceea ce spunea. �i dumneata po�i folosi Puterea, �ntr-o oarecare m�sur�.

Nynaeve smuci din nou de bra�ul lui Lan, dar acesta tot nu se mi�c�, a�a c� se hot�r� s� nu-l bage �n seam�.

��A�a? Cum de nu spui c-a� fi �i eu vreun troloc?

Z�mbetul a�ternut pe chipul lui Moiraine era at�t de mul�umit, �nc�t Nynaeve sim�i c�-i venea s-o loveasc�.

��Crezi c� e cu putin�� ca eu s� m� aflu fa�� n fa�� cu o femeie care poate atinge Adev�ratul Izvor �i poate conduce Puterea, chiar dac� numai uneori, f�r� s� �tiu ce e? A�a cum �i tu ai sim�it puterile lui Egwene. Cum crezi c� mi-am dat seama c� te aflai �n spatele copacului? Dac� n-a� fi fost cu g�ndurile aiurea, a� fi sim�it de cum te apropiai. Troloc cu siguran�� nu e�ti, c�ci atunci a� fi sim�it miasma Celui �ntunecat. �i atunci, spune-mi, ce am sim�it, Nynaeve al�Meara, Me�tereas� din Emond�s Field, care poate m�nui puterea f�r� s-o �tie?

Lan se uita la Nynaeve �ntr-un fel nepl�cut; p�rea uimit �i g�nditor, de�i numai expresia ochilor i se schimbase, iar chipul �i r�m�sese de piatr�. Egwene era deosebit�, o �tiuse dintotdeauna. Din Egwene urma s� ias� o Me�tereas� de prima m�n�. �Sunt �n�elese, �i spuse ea, �i �ncearc� s� m� ia pe nepreg�tite.�

��Nu mai vreau s-aud nimic. Dumneata�

��Trebuie s� ascul�i, rosti ferm Moiraine. B�nuisem ceva �nc� din Emond�s Field, chiar dinainte s� te cunosc. Oamenii mi-au povestit c�t era de sup�rat� Me�tereasa pentru c� nu prezisese iarna grea �i �nt�rzierea prim�verii. Mi-au spus c�t era de priceput� la prevestirea vremii �i a recoltelor, c�t de minunate erau leacurile ei �i cum, c�teodat�, vindeca r�ni care ar fi putut l�sa bolnavul schilod, �i o f�cea at�t de bine, �nc�t nu se mai vedea aproape nici o cicatrice, nu r�m�nea nici o urm�. Singurele critici pe care le-am auzit la adresa ta veneau din partea c�torva care se g�ndeau c� e�ti prea t�n�r� pentru o asemenea r�spundere, iar asta n-a f�cut dec�t s�-mi �nt�reasc� b�nuielile. At�t de t�n�r� �i at�t de �nzestrat�.

��Jup�neasa Barran m-a instruit bine, r�spunse Nynaeve, �ncerc�nd s� se uite spre Lan, numai c� ochii lui o f�ceau s� se simt� tot nelini�tit�, a�a c� se hot�r� p�n� la urm� s� se uite spre r�u, peste capul femeii. �Cum de-au �ndr�znit cei din sat s� b�rfeasc� �n fa�a unei str�ine?� �i cine �i-a zis c� a� fi prea t�n�r�? �ntreb� ea.

Moiraine z�mbi, dar nu se l�s� ab�tut� de la ceea ce avea de spus.

��Spre deosebire de majoritatea femeilor care pretind c� ascult� v�ntul, tu chiar po�i s-o faci, c�teodat�. Fire�te, nu are nimic de a face cu v�ntul. E ceva ce �ine de Aer �i Ap�. �i nu era nevoie s� fii �nv��at� s-o faci; te-ai n�scut cu asta, la fel ca Egwene. Dar tu ai �nv��at s� te descurci, ceea ce ea �nc� n-a f�cut. La c�teva clipe dup� ce ne-am �nt�lnit, am �tiut. ��i aduci aminte c� te-am �ntrebat deodat� dac� tu e�ti Me�tereasa? Oare de ce crezi c-am f�cut-o? Nu era nici o deosebire �ntre tine �i celelalte fete dr�gu�e care se preg�teau de S�rb�toare. Chiar dac� m� a�teptam la o Me�tereas� t�n�r�, �mi imaginam pe cineva mai �n v�rsta dec�t tine.

Nynaeve �i amintea mult prea limpede �nt�lnirea; femeia, mai sigur� pe ea dec�t oricare din Soborul Femeilor, �mbr�cat� cu cea mai frumoas� rochie din c�te v�zuse vreodat�, care i se adresa ca unei copile. Apoi, brusc, Moiraine clipise surprins� �i, niciuna, nici dou�, �ntrebase�

κi umezi cu limba buzele care i se uscaser� dintr-odat�. Cei doi se uitau la ea, Str�jerul cu chipul s�u ca de piatr�, neclintit, iar femeia Aes Sedai bl�nd�, dar foarte concentrat�. Nynaeve cl�tin� din cap.

��Nu! Nu! Nu-i cu putin��. A� fi �tiut. Nu faci dec�t s� �ncerci s� m� �n�eli, dar n-o s�-�i mearg�.

��Fire�te c� nu �tii, spuse Moiraine �mp�ciuitoare. Ce te putea face m�car s� b�nuie�ti? Toat� via�a nu ai auzit dec�t despre ascultatul v�ntului. �i, oricum, cred c� ai prefera s� le spui tuturor celor din Emond�s Field c� e�ti o Iscoad� a Celui �ntunecat, dec�t s� recuno�ti, fie �i numai �n g�ndurile dumitale cele mai tainice, c� ai de-a face cu Puterea sau cu temutele Aes Sedai.

Pe chipul lui Moiraine trecu o urm� de veselie.

��Dar pot s�-�i spun cum a �nceput.

��Nu mai vreau s�-�i mai aud minciunile, protest� Nynaeve, dar cealalt� n-o b�g� �n seam� �i continu�.

��Cu opt sau, poate, zece ani �n urm� � v�rsta variaz�, dar se �nt�mpl� �ntotdeauna �n copil�rie � a existat ceva ce-�i doreai mai mult dec�t orice altceva pe lume, ceva de care aveai nevoie. �i ai dob�ndit ce voiai. Poate c� a c�zut o creang� din copac, cu ajutorul c�reia ai izbutit s� ie�i la malul lacului �i s� nu te �neci. Poate vreun prieten, sau vreun animal de cas� s-a �ns�n�to�it, c�nd toat� lumea credea c� va muri. Pe moment n-ai sim�it nimic special, dar cam la o s�pt�m�n�, sau dup� vreo zece zile, ai avut prima reac�ie, dup� atingerea Adev�ratului Izvor. De pild�, un pic de febr� �i ni�te frisoane care au ap�rut pe nea�teptate �i te au silit s� r�m�i �n pat, apoi au disp�rut dup� numai c�teva ceasuri. Reac�iile difer�, dar niciuna nu dureaz� mai mult de at�t. Dureri de cap, amor�eli, tulburare, toate deodat�, sau poate momente �n care ai riscat inutil sau te-ai purtat proste�te. O ame�eal� care te-a f�cut s� cazi din picioare �i s� te-mpiedici de c�te ori �ncercai s� te mi�ti �i s� nu po�i rosti o vorb� f�r� s� te b�lb�i. Mai sunt �i alte posibilit��i. ��i aminte�ti?

Nynaeve se l�s� s� cad� pe p�m�nt; n-o mai �ineau picioarele. κi amintea, dar tot cl�tina dezaprobator din cap. Pesemne c� era o coinciden��. Sau poate c� Moiraine pusese mai multe �ntreb�ri �n Emond�s Field dec�t crezuse ea. Tare multe �ntreb�ri mai pusese femeia Aes Sedai. Asta trebuia s� fie. Lan �i �ntinse m�na, dar ea nici nu-l v�zu.

��S� mergem mai departe, gr�i Moiraine, v�z�nd-o c� tace. C�ndva, ai folosit Puterea pentru a-i vindeca fie pe Perrin, fie pe Egwene. A�a se creeaz� o leg�tur�. Po�i s� sim�i prezen�a celui pe care l-ai vindecat cu ajutorul Puterii. �n Baerlon, ai ajuns drept la Cerbul �i Leul, de�i nu era hanul cel mai apropiat de niciuna dintre por�ile pe care puteai s� fi intrat. C�nd ai sosit dumneata, dintre cei din Emond�s Field nu erau la han dec�t Perrin �i Egwene. Care dintre ei a fost? Sau poate am�ndoi?

��Egwene, b�igui Nynaeve.

I se p�ruse, dintotdeauna, foarte firesc c� putea c�teodat� s� spun� cine se apropia de ea, chiar f�r� s� vad�; numai acum �ns� �i d�du seama c� era mereu vorba despre cineva la care leacurile ei d�duser� rezultate aproape miraculoase. �n plus, �tiuse de fiecare dat� c�nd �ngrijirile sale aveau s� se dovedeasc� peste a�tept�ri, fusese �ntotdeauna sigur� c�nd prezisese c� recoltele aveau s� fie foarte �mbel�ugate sau c� ploile aveau s� vin� devreme sau t�rziu. A�a crezuse c� trebuia s� fie. Nu toate Me�teresele puteau asculta v�ntul, dar cele mai bune o f�ceau. A�a-i spusese mereu jup�neasa Barran, a�a cum spusese �i c� Nynaeve avea s� fie una dintre cele mai bune.

��Avea friguri de mla�tin�, murmur� ea, f�r� s�-�i ridice capul din p�m�nt. Eram �nc� ucenic� la jup�neasa Barran, iar ea m� pusese s-o veghez pe Egwene. Eram t�n�r� �i nu �tiam c� Me�tereasa avea totul sub control. E groaznic s� vezi pe cineva care sufer� de boala asta. Copila era sc�ldat� �n sudoare, gemea �i se zv�rcolea, �nc�t m� a�teptam s�-i aud oasele trosnind din clip� �n clip�. Jup�neasa Barran �mi spusese c� febra urma s� scad� cam �ntr-o zi, sau cel mult dou�, dar am crezut c� voia doar s� fie dr�gu�� cu mine �i c� Egwene era pe moarte. C�teodat�, pe c�nd ea era foarte mic�, obi�nuiam s� stau cu ea s-o supraveghez, dac� maic�-sa era ocupat�, a�a c� am �nceput s� pl�ng g�ndindu-m� c� aveam s-o v�d murind. Un ceas mai t�rziu, c�nd s-a �ntors jup�neasa Barran, febra sc�zuse. S-a mirat, dar s-a ocupat de mine mai mult dec�t de Egwene. Am crezut mereu c� ea avusese impresia c�-i d�dusem ceva copilei, dar mi-era prea fric� s� m�rturisesc; c� �ncerca s� m� lini�teasc�, pentru a fi sigur� c� �tiam c� nu-i f�cusem niciun r�u lui Egwene. Dup� o s�pt�m�n�, am c�zut pe podeaua din camera ei de zi; ba aveam frisoane, ba ardeam toat�. Jup�neasa m-a urcat �n pat, dar p�n� la cin� �mi trecuse totul.

Sf�r�ind de vorbit, �i l�s� capul �n palme. �Bun� pild� �i-a mai ales, se g�ndi ea, arde-o-ar Lumina! S� folosesc puterea ca o Aes Sedai. Ca o tic�loas� de Aes Sedai, Iscoad� a Celui �ntunecat.�

��Ai avut foarte mult noroc, vorbi Moiraine, iar Nynaeve se �ndrept� de spate. Lan f�cu un pas �napoi, de parc� nu era treaba lui ce discutau, �i �ncepu s�-�i fac� de lucru cu �aua lui Mandarb, f�r� m�car s� le priveasc�.

��Noroc!

��Ai izbutit s� ob�ii o f�r�m� de control asupra Puterii, chiar dac� nu po�i atinge Adev�ratul Izvor dec�t din �nt�mplare. Dac� n-ai fi f�cut-o, p�n� la urm� te-ar fi omor�t. A�a se va �nt�mpla, dup� c�te se pare, cu Egwene, dac� reu�e�ti s-o opre�ti s� ajung� �n Tar Valon.

��Dac� eu am �nv��at asta� �ncepu Nynaeve, apoi �nghi�i �n sec; era ca �i cum ar fi recunoscut �nc� o dat� c� putea face ceea ce-i spusese cealalt�. dac� eu am �nv��at, poate s� �nve�e �i ea. Nu-i nevoie s� ajung� �n Tar Valon �i s� fie amestecat� �n intrigile dumitale.

Moiraine cl�tin� �ncet din cap.

��Noi, Aes Sedai, c�ut�m fetele care pot atinge Adev�ratul Izvor f�r� c�l�uzire cu la fel de mult� aten�ie ca �i pe b�rba�ii care o pot face. Nu din dorin�a de a ne spori num�rul � cel pu�in, nu numai de asta � �i nici de teama c� acele fete s-ar putea folosi de Putere a�a cum nu trebuie. F�r�ma de control pe care o pot dob�ndi, dac� Lumina se milostive�te de ele, rareori poate face prea mult r�u, mai ales c� atingerea Adev�ratului Izvor este cu neputin�� f�r� instruire �i nu se petrece dec�t �nt�mpl�tor. �i, desigur, ele nu sunt afectate de nebunia care-i face pe b�rba�i s� comit� tic�lo�ii �i fapte f�r� sens. Vrem �ns� s� le salv�m vie�ile. Vie�ile celor care nu reu�esc s� �nve�e s� controleze Puterea.

��Febra �i frisoanele acelea nu puteau omor� pe nimeni, st�rui Nynaeve. N-au �inut dec�t trei, patru ceasuri. Am mai avut eu �i alte reac�ii, �i nici acelea nu au fost mortale. Iar dup� c�teva luni, s-au oprit cu totul. De asta ce mai zici?

��Au fost numai reac�ii, o lamuri Moiraine, r�bd�toare. De fiecare dat�, reac�iile apar mai aproape de momentul atingerii Izvorului, p�n� c�nd cele dou� ajung s� se petreac� aproape �n acela�i timp. Dup� aceea, nu mai exist� reac�ii vizibile, dar este ca �i cum un ceas ar fi �nceput s� tic�ie. Un an. Doi. Cunosc o femeie care a rezistat cinci. Din patru care sunt din na�tere �nzestrate precum dumneata �i Egwene, trei mor dac� nu le g�sim �i nu le instruim noi. Moartea lor nu este a�a �ngrozitoare precum cea a b�rba�ilor, dar nici u�oar� nu e dac� pot spune a�a. Convulsii. Strig�te. Dureaz� mai multe zile, iar dup� ce �ncepe, nu se mai poate face nimic, nici m�car de c�tre toate femeile Aes Sedai din Tar Valon laolalt�.

��Min�i. Ai pus multe �ntreb�ri �n Emond�s Field �i ai aflat despre Egwene �i boala ei, despre fierbin�elile �i frisoanele mele, totul. Povestea asta e o minciun�.

��tii c� nu-i a�a, o contrazise cu bl�nde�e Moiraine.

F�r� nici o tragere de inim�, �ov�ind mai mult dec�t o f�cuse vreodat� p�n� atunci, Nynaeve �ncuviin��. Fusese o ultim� �ncercare �nc�p��nat� de a nega ceea ce era limpede, iar a�a ceva nu avea niciun rost, oric�t de nepl�cut ar fi fost lucrul respectiv. Prima ucenic� a jup�nesei Barran murise a�a cum spusese femeia Aes Sedai, pe c�nd Nynaeve �nc� se juca cu p�pu�ile, �i mai fusese �i o t�n�r� din Deven Ride, cu numai c��iva ani �nainte. �i ea fusese ucenica unei Me�terese �i putea asculta v�ntul.

��E�ti foarte �nzestrat�, din c�te cred eu, continu� Moiraine. Cu instruirea cuvenit�, po�i ajunge chiar mai puternic� dec�t Egwene, care, din c�te mi se pare, poate ajunge una dintre cele mai puternice Aes Sedai din ultimele veacuri.

Nynaeve se d�du �napoi din fa�a celeilalte de parc� s-ar fi ferit de un �arpe.

��Nu! Nu vreau s� am nimic de-a face cu� �Cu ce? Cu mine �ns�mi?� R�mase pe loc �i continu�, cu glas �ov�ielnic: Am s� te rog s� nu spui nim�nui nimic despre asta, vrei?

Cuvintele aproape c� i se oprir� �n g�t. Ar fi preferat s� apar� chiar atunci trolocii, dec�t s� fie nevoit� s�-i spun� acelei femei �te rog�. Dar Moiraine nu f�cu altceva dec�t s� �ncuviin�eze din cap, iar Nynaeve se mai �nsufle�i un pic.

��Nimic din toate astea nu explic� ce ai de g�nd cu Rand, Mat �i Perrin.

��Cel �ntunecat e pe urmele lor, r�spunse Moiraine. Dac� el vrea ceva, eu m� opun. Poate exista vreun motiv mai simplu sau mai potrivit?

κi termin� ceaiul, privind-o pe Nynaeve peste buza c�nii.

��Lan, trebuie s� plec�m. Spre miaz�zi, cred. Mi-e team� c� Me�tereasa nu ne va �nso�i.

Nynaeve str�nse din buze auzind-o cum spunea �Me�tereas�, de parc� d�dea de �n�eles c� ea renun�ase la un lucru de pre�, �n schimbul a ceva f�r� nici o valoare. �Nu vrea s�-i �nso�esc. �ncearc� s� m� supere, ca s� m� �ntorc acas� �i s�-i las singuri cu ea.�

��Oh, ba da, am s� vin cu voi. Nu m� pute�i �mpiedica.

��Nimeni nu va �ncerca s� te �mpiedice, spuse Lan, venind din nou l�ng� ele, golind ceainicul peste foc �i amestec�nd cenu�a cu un b��. Face parte din P�nz�? o �ntreb� pe Moiraine.

��Poate c� da, r�spunse ea g�nditoare. Ar fi trebuit s� mai vorbesc o dat� cu Min.

��Vezi, Nynaeve, a�adar e�ti binevenit�, gr�i Lan, �ov�ind o clip� atunci c�nd �i rosti numele, de parc� ar fi vrut s� adauge �Sedai�.

Ea se �nfurie sim�indu-se luat� peste picior, iritat� �i de felul �n care cei doi vorbeau despre diverse lucruri �n fa�a ei, lucruri despre care ea nu �tia nimic, f�r� s� binevoiasc� s�-i dea vreo l�murire, dar nu voi s� le dea satisfac�ia de a-i �ntreba. Str�jerul continu� cu preg�tirile de plecare, cu mi�c�ri m�surate, sigure �i iu�i, astfel c� termin� repede; �eile, p�turile �i toate celelalte fuseser� legate cu grij� �n spatele �eilor lui Mandarb �i Aldieb.

��O s�-�i aduc eu calul, o anun�� pe Nynaeve, dup� ce termin� cu ultima curelu��.

Cu asta, o apuc� �n susul r�ului, iar ea �i �ng�dui un z�mbet u�or. Dup� cum, mai �nainte, ea �i urm�rise st�nd deoparte, a�a voia �i el s� g�seasc� locul �n care-�i l�sase calul, f�r� vreun ajutor. Dar avea s�-�i dea seama c� ea, una, nu l�sa prea multe urme c�nd se furi�a. Ce pl�cere s�-l vad� �ntorc�ndu-se cu m�na goal�.

��De ce spre miaz�zi? o �ntreba pe Moiraine. Te-am auzit spun�nd c� unul dintre b�ie�i a trecut r�ul. De unde �tii?

��I-am dat fiec�ruia dintre ei c�te o pecete. Asta a creat un soi de leg�tur� �ntre ei �i mine. C�t� vreme sunt �n via�� i au monedele asupra lor, voi reu�i s�-i g�sesc.

Privirile lui Nynaeve se �ndreptar� �n direc�ia �n care plecase Str�jerul, dar Moiraine cl�tin� din cap.

��Nu, nu a�a. Nu pot dec�t s� aflu dac� sunt �n via�� i s�-i g�sesc, dac� ne pierdem unii de al�ii. E un lucru �n�elept, nu crezi, �n �mprejurarea de fa��?

��Nu-mi place s� aud c� exist� leg�turi �ntre dumneata �i cineva din Emond�s Field, r�spunse �nc�p��nat� Nynaeve. Dar dac� asta ne va ajuta s�-i g�sim�

��Ne va ajuta. Dac� a� putea, m-a� duce �nt�i dup� cel de peste r�u, continu� femeia Aes Sedai, cu o und� de m�nie neputincioas� �n glas. E la numai c�teva mile de noi. Dar nu-mi permit s� pierd timpul. Acum c� trolocii au plecat, el ar trebui s� ajung� �n siguran�a �n Whitebridge. Cei doi care au plecat �n josul r�ului ar putea s� aib� mai mult� nevoie de mine. �i-au pierdut monedele, iar Myrddraalii fie �i urm�resc, fie �ncearc� s� ne prind� pe to�i la Whitebridge. Trebuie s� m� ocup mai �nt�i de cei care au mai mare nevoie, oft� ea.

��S-ar putea ca Myrddraalii s�-i fi omor�t, spuse Nynaeve.

Moiraine clatin� u�or din cap, de parc� voia s� spun� c� ideea nici nu merita luat� �n seam�. Nynaeve �i sub�ie buzele.

��i atunci, unde e Egwene? De ea nici m�car n-ai pomenit.

��Nu �tiu, recunoscu Moiraine, dar n�d�jduiesc c� e �n siguran��.

��Nu �tii? N�d�jduie�ti? Ai vorbit at�ta despre cum vrei s�-i salvezi via�a duc�nd-o �n Tar Valon, numai c�, din c�te �tii dumneata, ar putea fi deja moart�.

��A� putea s-o caut, d�ndu-le Myrddraalilor mai mult r�gaz p�n� s� ajung s�-i ajut pe cei doi care au apucat-o spre miaz�zi. Pe ei �i vrea Cel �ntunecat, nu pe ea. Nici nu �i-ar bate capul cu Egwene, c�t� vreme adev�rata lor prada se afl� �nc� �n libertate.

Nynaeve �i aminti de propria �nt�lnire nepl�cut�, dar refuz� s� recunoasc� faptul c� Moiraine spunea lucruri de bun sim�.

��A�adar, nu po�i dec�t s� n�d�jduie�ti c� e �n via��, dac� a avut noroc. �n via��, dar poate singur�, speriat�, r�nit� chiar, cale de mai multe zile de cel mai apropiat sat �i f�r� nimeni care s-o poat� ajuta, �n afar� de noi. Iar dumneata ai de g�nd s-o p�r�se�ti.

��La fel de bine s-ar putea s� fie �n siguran��, cu b�iatul de peste r�u. Sau �n drum spre Whitebridge cu ceilal�i doi. Oricum, nu mai exist� troloci care s-o amenin�e, iar ea e puternic�, inteligent� �i poate foarte bine s�-�i g�seasc� singur� drumul spre Whitebridge, dac� e nevoie. Ai prefera s� r�m�i, numai pentru c� s-ar putea ca ea s� aib� nevoie de ajutor, sau vrei s� �ncerci s�-i aju�i pe cei despre care �tii sigur c� sunt �n primejdie? Ai prefera s� �ncep s-o caut pe ea �i s�-i las pe b�ie�i � �i pe Myrddraalii care sunt, cu siguran��, pe urmele lor � s� dispar�? Oric�t a� fi de �ngrijorat� pentru Egwene, Nynaeve, eu lupt �mpotriva Celui �ntunecat �i, deocamdat�, asta-mi c�l�uze�te pa�ii.

�n timp ce pomenea de toate acele �nfior�toare posibilit��i, Moiraine nu-�i pierdu nici m�car o clip� calmul. Lui Nynaeve �i venea s� urle. Clipind des pentru a-�i ascunde lacrimile, ea �i �ntoarse fa�a, pentru ca femeia Aes Sedai s� n-o poat� observa. �Pe Lumin�, o Me�tereas� trebuie s� aib� grij� de to�i oamenii din satul ei. Eu de ce trebuie s� aleg astfel?�

��Vine Lan, anun�� Moiraine, ridic�ndu-se �i potrivindu-�i mantia pe umeri.

V�z�ndu-l pe Str�jer care ie�ea dintre copaci, cu calul ei de c�p�stru, Nynaeve nu mai sim�i dec�t foarte pu�in� tulburare. Cu toate acestea, str�nse din din�i c�nd el �i �nm�n� fr�iele.

S-ar fi sim�it pu�in mai �ncrez�toare dac� pe fa�a lui s-ar fi oglindit m�car o urm� de mul�umire, �n locul acelui calm ca de piatr�, de nesuportat. El f�cu ochii mari v�z�ndu-i chipul, iar ea se �ntoarse pentru a-�i �terge lacrimile de pe obraji. �Cum �ndr�zne�te s�-�i bat� joc de mine, v�z�ndu-m� c� pl�ng?!�

��Vii, Me�tereas�? �ntreb� rece Moiraine.

Ea �i mai roti o dat� privirile �mprejur, �ncet, �ntreb�ndu-se dac� nu cumva Egwene era pe acolo, prin p�dure, apoi se urc� pe cal. Lan �i Moiraine erau deja �n �a, apuc�nd-o spre miaz�zi. �i urm� �i ea, cu spatele foarte drept, f�r� s�-�i �ng�duie s� priveasc� �napoi; �n loc de asta, r�mase cu privirile a�intite asupra lui Moiraine. Femeia Aes Sedai avea at�ta �ncredere �n puterea �i �n planurile ei, se g�ndi Nynaeve, dar, dac� nu-i g�seau pe Egwene �i pe b�ie�i, pe to�i, vii �i nev�t�ma�i, nici m�car �ntreaga ei putere n-avea cum s-o apere. Nici m�car acea Putere. ��i eu pot s-o folosesc, femeie. Chiar tu mi-ai spus. Pot s-o folosesc �mpotriva ta!�

22Calea aleas�

Perrin dormi p�n� mult dup� r�s�ritul soarelui �ntr-o mic� dumbrav�, sub un mald�r de crengi de cedru, t�iate la �nt�mplare �n �ntuneric. �n cele din urm�, acele de cedru care �l �n�epau prin hainele �nc� umede izbutir� s�-l trezeasc�, �n pofida oboselii. Era cufundat �ntr-un vis despre Emond�s Field, �n care se f�cea c� lucreaz� la fier�ria jup�nului Luhhan; deschise ochii �i se uit�, f�r� s� �n�eleag� nimic, la ramurile frumos mirositoare care �i acopereau fa�a, cu soarele strecur�ndu-se printre ele.

Se ridic� uimit, crengile c�z�nd de pe el; unele �ns� �i mai r�maser� ag��ate la nimereal� de umeri �i chiar de cap, f�c�ndu-l s� semene el �nsu�i cu un copac. Emond�s Field se mistui c�nd �i aduse aminte ce se petrecuse, amintiri at�t de vii, �nc�t, pentru o clip�, noaptea de dinainte �i p�ru mai real� dec�t ceea ce vedea acum �n jurul lui.

G�f�ind, �nnebunit, scotoci �n gr�mad� dup� secure. O apuc� repede cu ambele m�ini �i se uit� iscoditor �n jur, �in�ndu-�i r�suflarea. Nici o mi�care. Diminea�a era rece �i lini�tit�. Dac� erau troloci pe malul de r�s�rit al r�ului Arinelle, nu se mi�cau, cel pu�in nu �n apropiere. R�sufl� ad�nc, ca s� se lini�teasc�, �i puse securea pe genunchi �i a�tept� pu�in s� i se domoleasc� b�t�ile inimii.

Micul p�lc de brazi din preajm� fusese primul ad�post pe care �l g�sise cu o sear� �nainte. Era �ntr-at�t de rar, �nc�t, dac� s-ar fi ridicat �n picioare, nu prea l-ar fi ferit de ochii care ar fi stat la p�nd�. κi d�du jos crengile de pe cap �i de pe umeri, azv�rli deoparte restul p�turii lui �n�ep�toare �i se t�r� �n patru labe spre marginea dumbr�vii. Acolo r�mase uit�ndu-se la malul r�ului �i sc�rpin�ndu-se �n locurile unde �l �mpunseser� acele.

V�ntul t�ios care suflase cu o noapte �nainte devenise acum o adiere lin� care de-abia dac� v�lurea suprafa�a apei. R�ul curgea repede, lini�tit �i gol. �i lat. Cu siguran�a prea lat �i prea ad�nc ca s� poat� fi traversat de Pieri�i. Pe cel�lalt mal, c�t reu�ea s� vad� �n susul �i �n josul r�ului, erau doar p�lcuri dese de copaci. Nici acolo nu se z�rea nici o mi�care.

Nu �tia prea bine cum �l f�ceau s� se simt� toate acestea. Se putea lipsi cu u�urin�� de Pieri�i �i de troloci, chiar �i pe cel�lalt mal, dar ar fi sc�pat de multe griji dac� ar fi ap�rut Moiraine Sedai, sau Str�jerul, sau, �i mai bine, vreunul dintre prietenii lui. �Dac� dorin�ele ar fi aripi, oile ar zbura.� Asta spunea �ntotdeauna jup�n Luhhan.

Nu-�i mai v�zuse calul de c�nd c�zuse de pe malul abrupt � spera c� izbutise s� ias� cu bine din r�u � dar, oricum, era mai obi�nuit s� mearg� pe jos �i avea cizme solide, cu t�lpi trainice. Nimic de m�ncare, dar mai avea �nc� pra�tia legat� la br�u �i, fie cu ea, fie cu ajutorul la�ului din buzunar, avea s� prind� �n scurt� vreme un iepure. Odat� cu desagile pierduse �i toate cele trebuincioase pentru a face focul, dar, dac� se c�znea pu�in, putea face rost de iasc� de pe cedri �i s� se descurce.

Se zgribuli c�nd adierea v�ntului ajunse �n ascunzi�ul lui. Mantia era undeva pe fundul r�ului, iar surtucul �i toate celelalte haine de pe el erau �nc� umede �i reci de la ap�. Cu o sear� �nainte fusese prea ostenit ca s�-i mai pese de frig �i de umezeal�, dar acum sim�ea fiecare fior. Cu toate acestea, hot�r� s� nu-�i �ntind� hainele la uscat. Chiar dac� ziua nu era tocmai rece, era totu�i departe de a fi cald�.

�Problema e timpul�, �i spuse el oft�nd. Haine uscate, peste pu�in timp. Un iepure bun de fript �i un foc la care s�-l frig�, peste ceva timp. �i chior�ia stomacul de foame, dar �ncerc� s� uite cu totul de m�ncare. Trebuia s�-�i chiverniseasc� bine timpul. Fiecare lucru la vremea lui, �i mai �nt�i cele importante. A�a se cuvenea s� fac�.

Urm�ri cu privirea apele repezi ale r�ului. El era un �not�tor mai puternic dec�t Egwene. Dac� ea ar fi reu�it s� ajung� pe malul cel�lalt� Nu, nu dac�. Locul unde ajunsese travers�nd r�ul �not trebuia s� fie �n aval. B�tu darabana pe p�m�nt cu degetele, c�nt�rind, g�ndindu-se cum ar fi mai bine.

Odat� hot�r�rea luat�, nu mai pierdu vremea: lu� securea �i porni �n josul r�ului.

Pe aceast� parte a r�ului Arinelle nu era p�durea deas� de pe malul de apus. P�lcuri de copaci erau risipite din loc �n loc pe ceea ce ar fi fost o paji�te dac� ar fi venit vreodat� prim�vara. Unele erau �ndeajuns de mari c�t s� poat� fi numite desi�uri, cu brazi pres�ra�i ici �i colo printre frasinii �i arinii desfrunzi�i. Mai la vale p�lcurile de copaci erau mai mici �i mai pu�in compacte. Nu prea era la ad�post acolo, dar trebuia s� se mul�umeasc� �i cu at�t.

Se av�nt� cu repeziciune din p�lc �n p�lc, pe vine, arunc�ndu-se la p�m�nt c�nd ajungea �ntre copaci ca s� cerceteze malurile r�ului, �i pe cel pe care se g�sea el, �i pe celalalt. Str�jerul spusese c� r�ul va fi o piedic� pentru Pieri�i �i troloci, dar oare chiar a�a era? Poate c�, v�z�ndu-l, �i vor �nvinge teama de a trece o ap� at�t de ad�nc�. Continu� deci s� priveasc� cu b�gare de seam� din spatele copacilor �i s� fug� dintr-un ascunzi� �n altul, iute �i ghemuit.

Str�b�tu a�a c�teva mile, �n salturi, p�n� c�nd, pe nea�teptate, la jum�tatea drumului spre un ad�post ademenitor de s�lcii dese, gemu �i r�mase �ncremenit, uit�ndu-se �inta �n jos. Din loc �n loc, iarba de anul trecut, acum de un cafeniu sp�l�cit, era pres�rat� cu petice de p�m�nt gol �i, �n mijlocul unui astfel de petic, chiar sub nasul lui, era o urm� de copit�, c�t se poate de deslu�it�. Un z�mbet i se �ntinse �nceti�or pe fa��. Unii dintre troloci aveau �ntr-adev�r copite, dar se �ndoia c� purtau �i potcoave, mai ales potcoavele cu �nt�rituri duble pe care le f�cea jup�n Luhhan.

Uit�nd de ochii care ar fi putut sta la p�nd� pe celalalt mal, se repezi s� caute �i alte urme. Nu se vedeau prea bine pe covorul de iarb� uscat�, dar privirea lui ager� izbuti s� le g�seasc�. Tot merg�nd a�a, se �ndep�rta de r�u �i ajunse la un p�lc des de arbu�ti �i cedri care formau un zid �mpotriva v�ntului �i a privirilor iscoditoare. La mijloc se �n�l�au ramurile unei cucute r�zle�e.

�nc� r�njind, �i croi drum prin h��i�ul de crengi, f�r� s�-i pese c�t zgomot face. Brusc, ajunse, sub cucut�, �ntr-o poieni�� i se opri. Egwene, cu chipul �ntunecat, st�tea chircit� l�ng� un foc mic, cu o creang� groas� �n m�n�, pe care o �inea ca pe o b�t� �i cu spatele la Bela.

��Cred c� ar fi trebuit s� strig, zise el, ridic�nd st�njenit din umeri.

Egwene azv�rli b�ta �i alerg� s�-l �mbr��i�eze.

��Credeam c� te-ai �necat. E�ti �nc� ud. Hai, stai l�ng� foc �i �nc�lze�te-te. �i-ai pierdut calul, nu-i a�a?

O l�s� s�-l duc� l�ng� foc �i �i �ntinse m�inile deasupra fl�c�rilor, fericit c� d�duse de c�ldur�. Egwene scoase din desagi un pachet �nvelit �n h�rtie cerat� �i �i d�du ni�te p�ine �i ni�te br�nz�. Pachetul fusese at�t de str�ns legat, �nc�t m�ncarea era uscat�, chiar �i dup� ce trecuse prin ap�. �Tu ��i f�ceai griji pentru ea, �i ea s-a descurcat mai bine dec�t tine.�

��Bela m-a ajutat s� traversez r�ul, z�mbi Egwene, m�ng�ind iapa flocoas�. A fugit din calea trolocilor �i m-a dus �i pe mine cu ea. F�cu o pauz�. N-am mai v�zut pe nimeni altcineva, Perrin.

Auzi �ntrebarea nerostit�. Se uita cu p�rere de r�u la pachetul pe care �l �nf�ur� la loc �i �i linse ultimele f�r�mi�e de pe degete �nainte s� vorbeasc�.

��N-am v�zut nici eu pe nimeni de asear�, �n afar� de tine. Dar n-am v�zut nici Pieri�i, nici troloci; asta e.

��Rand trebuie s� fie bine, �opti Egwene �i se gr�bi s� adauge: to�i trebuie c� sunt bine. Trebuie. Probabil c� acum ne caut�. S-ar putea s� ne g�seasc� �n orice clip�. La urma urmei, Moiraine este Aes Sedai.

��Tot mi se aduce aminte de asta, se o��r� el. Arde-m-ar focul, a� vrea s� fiu l�sat s� uit.

��Nu te-am auzit pl�ng�ndu-te c�nd nu i-a l�sat pe troloci s� ne prind�, r�spunse Egwene acru.

��A� vrea doar s� fim �n stare s� ne descurcam �i f�r� ea. Ridic� �ncurcat din umeri v�z�nd-o cum �l �intuie�te cu privirea. Dar b�nuiesc c� nu putem. M-am tot g�ndit.

Egwene ridic� din spr�ncene, dar Perrin era obi�nuit ca lumea s� se mire de c�te ori spunea c� are vreo idee. Chiar �i atunci c�nd avea idei la fel de bune ca ale celorlal�i, nimeni nu uita cu c�t� �ncetineal� ajungea la ele.

��Am putea s� a�teptam ca Lan �i Moiraine s� ne g�seasc�.

��Fire�te, �l �ntrerupse ea. Moiraine Sedai a spus c� o s� ne g�seasc� dac� ne desp�r�im.

O l�s� s� termine, apoi continu�.

��Sau s-ar putea s� ne g�seasc� mai �nt�i trolocii. S-ar putea ca Moiraine s� fi murit �i ea. S-ar putea s� fi murit cu to�ii. Nu, Egwene. �mi pare r�u, dar a�a e. Sper c� m� �n�el, c� sunt bine. Sper c� �n scurt� vreme o s�-i vedem aici, l�ng� foc. Dar speran�a e ca o bucat� de fr�nghie c�nd te �neci; nu e de ajuns ca s� te scoat� din ap�.

Egwene �nchise gura �i se uit� la el, cu chipul �ncremenit, �n cele din urm�, rosti:

��Vrei s� o lu�m �n jos p�n� la Whitebridge? Dac� Moiraine Sedai nu ne g�se�te aici, va merge acolo s� ne caute.

��Cred, zise el rar, c� ar trebui s� mergem la Whitebridge. Numai c� �i Pieri�ii �tiu asta. E primul loc unde o s� ne caute, �i de data asta nu mai avem o Aes Sedai sau un Str�jer care s� ne apere.

��B�nuiesc c� vrei s� propui s� fugim undeva, cum voia Mat? S� ne ascundem undeva unde Pieri�ii �i trolocii nu ne pot g�si? �i nici Moiraine Sedai?

��M-am g�ndit �i la asta, m�rturisi el, cu glas sc�zut. Dar de fiecare dat� c�nd ni se pare c� am sc�pat, Pieri�ii �i trolocii ne dau din nou de urm�. Nu �tiu dac� exist� vreun loc unde ne putem ascunde de ei. Nu prea �mi place lucrul �sta, dar avem nevoie de Moiraine.

��Atunci nu �n�eleg, Perrin. Unde mergem?

Clipi, surprins. A�tepta s� �i r�spund�. A�tepta ca el s� �i spun� ce s� fac�. Nu-i trecuse niciodat� prin minte c� o s�-l lase pe el s� preia conducerea. Lui Egwene nu-i pl�cea s� fac� ce pl�nuise altcineva �i nu l�sa niciodat� pe nimeni s� �i spun� ce are de f�cut. Poate doar pe Me�tereas�, �i c�teodat� i se �mpotrivea �i ei. Netezi cu m�na p�m�ntul din fa�a lui �i �i drese glasul.

��Dac� noi suntem acum aici, �i acolo e Whitebridge � �mpunse de dou� ori cu degetul �n p�m�nt atunci Caemlyn ar trebui s� fie undeva pe aici.

F�cu un al treilea semn, mai �ntr-o parte.

Se opri, uit�ndu-se la cele trei puncte. Tot planul se baza pe ce-�i mai aducea aminte c� v�zuse pe harta veche a tat�lui ei. Jup�n al�Vere zicea c� nu e prea exact� �i, oricum, nu se uitase la �a la fel de mult ca Rand �i Mat. Dar Egwene r�m�sese t�cut�. C�nd privi �n sus la ea, �nc� se mai uita la el, cu m�inile �n poala.

��Caemlyn?

P�rea buim�cit�.

��Caemlyn. Trase o linie �ntre dou� dintre puncte. Departe de r�u �i drept �nainte. Nimeni nu se a�teapt� la asta. O s�-i a�tept�m la Caemlyn.

κi scutur� m�inile de praf �i a�tept�. κi zicea c� e un plan bun, dar cu siguran�� c� Egwene o s� se �mpotriveasc�. Se a�tepta s� preia ea conducerea � �ntotdeauna �l f�cea s� accepte ceea ce voia ea, iar de data asta i-ar fi convenit de minune s� fac� la fel. Spre uimirea lui, Egwene d�du din cap a �ncuviin�are.

��Trebuie s� fie sate pe acolo. O s� �ntreb�m pe unde s-o lu�m.

��Ce m� nelini�te�te, spuse Perrin, este ce o s� facem dac� Moiraine Sedai nu ne g�se�te acolo. Lumin�, cine ar fi crezut vreodat� c� o s� ajung s�-mi fac griji pentru una ca asta? Dar dac� nu vine la Caemlyn? Poate crede c� am murit. Poate c� o s�-i duc� pe Rand �i pe Mat direct la Tar Valon.

��Moiraine Sedai a spus c� o s� ne g�seasc�, r�spunse Egwene f�r� �ov�ire. Dac� ne poate g�si aici, ne poate g�si �i la Caemlyn, �i o s� ne g�seasc�.

Perrin d�du �ncet din cap.

��Dac� tu spui a�a� Dar dac� nu apare la Caemlyn �n c�teva zile, mergem mai departe, p�n� la Tar Valon, �i ne ducem �n fa�a Alesei Amyrlin.

Trase ad�nc aer �n piept. �Acum dou� s�pt�m�ni nici nu v�zuse�i vreodat� o Aes Sedai, iar acum vorbe�ti despre Suprema �nsc�unat�. Lumin�!�

��Lan spunea c� de la Caemlyn �ncolo drumul e bun.

Se uit� la pachetul de h�rtie cerat� de l�ng� Egwene �i �i drese glasul.

��A� putea s� mai cap�t pu�in� p�ine �i br�nz�?

��S-ar putea ca asta s� fie toat� m�ncarea noastr� mult� vreme de acum �nainte, r�spunse ea. Doar dac� n-ai tu mai mult noroc cu la�urile dec�t am avut eu asear�. Cel pu�in am f�cut lesne focul.

R�se u�or, ca �i cum ar fi spus o glum�, �i v�r� pachetul la loc �n desag�.

Se pare c� nu era gata s� accepte orice din partea lui. Stomacul �i chior�ia de foame.

��n cazul �sta, spuse el, ridic�ndu-se �n picioare, am face mai bine s� pornim la drum.

��Dar e�ti �nc� ud, protest� ea.

��O s� m� usuc merg�nd, r�spunse el hot�r�t �i �ncepu s� arunce p�m�nt peste foc. Dac� el era �eful, era vremea s� se apuce s� dea ordine. V�ntul dinspre r�u �ncepea s� se �nte�easc�.

23Fratele Lup

�nc� de la �nceput Perrin �tia c� drumul p�n� la Caemlyn nu avea s� fie deloc u�or, �ncep�nd cu Egwene, care insista s� mearg� pe r�nd cu Bela. Nu �tiau c�t de departe era, spunea ea, dar era oricum prea departe pentru ca ea s� fie singura care mergea c�lare. Se uit� la el f�r� s� clipeasc�, cu fa�a �ncremenit�.

��Sunt prea greu pentru Bela, se �mpotrivi el. Sunt obi�nuit s� merg pe jos �i a� prefera a�a.

��i eu nu sunt obi�nuit� s� merg pe jos? i-o �ntoarse Egwene t�ios.

��Nu asta am vrut s�

��Numai eu s� suf�r de pe urma statului �n �a, asta vrei? �i c�nd tu o s� cazi din picioare de oboseal� de at�ta mers, te a�tep�i s� am grij� de tine, nu-i a�a?

��Hai s-o l�s�m balt�, murmur� el, v�z�nd c� Egwene se preg�te�te s� continue. Oricum, c�l�re�ti tu prima.

Chipul ei c�p�t� o min� �i mai �nc�p��nat�, dar Perrin nu o l�s� s� rosteasc� nici o vorb�.

��Dac� nu urci singur� pe cal, te pun �n �a cu m�na mea.

Egwene se uit� mirat� la el, �i un z�mbet u�or �i flutur� pe buze.

��Dac�-i a�a�

P�rea c� vrea s� r�d�, dar se mul�umi s� urce �n �a.

Perrin morm�i ceva �n sinea lui �n timp ce se �ndep�rta de r�u. C�peteniile din pove�ti nu trebuiau niciodat� s� suporte astfel de lucruri.

Egwene insist� s� mearg� �i el c�lare �i, ori de c�te ori �ncerca s� refuze, f�cea �n a�a fel �nc�t �l convingea s� urce �n �a. Meseria de fierar nu era pentru pric�ji�i, iar Bela nu era foarte mare pentru un cal. De fiecare dat� c�nd punea piciorul �n scar�, iapa cea flocoas� se uita la el cu o privire �n care era sigur c� cite�te repro�ul. Lucruri f�r� importan��, poate, dar care �l agasau. Cur�nd �ncepu s� bat� �n retragere c�nd Egwene spunea:

��E r�ndul t�u, Perrin.

�n pove�ti, c�peteniile nu se d�deau �napoi de la nimic �i nu f�ceau dec�t ceea ce credeau de cuviin��. Dar, cugeta el, nici nu aveau de a face cu Egwene.

Nu aveau dec�t pu�ine provizii de p�ine �i br�nz�, care se �i terminar� p�n� la sf�r�itul primei zile. Perrin puse la�uri �n locurile pe unde se vedea c� trecuser� iepuri � urmele erau vechi, dar merita osteneala iar Egwene �ncepu s� str�ng� vreascuri pentru foc. Dup� ce ispr�vi, hot�r� s�-�i �ncerce norocul �i cu pra�tia �nainte s� se �ntunece de tot. Nu v�zuser� nici o vietate prin preajm�, dar� Spre uimirea lui, nimeri aproape imediat un iepure jig�rit. Fu at�t de surprins c�nd �l v�zu s�rind dintr-un tufi� de la picioarele lui, c� aproape �l sc�p�, dar izbuti s� pun� m�na pe el c��iva pa�i mai �ncolo, tocmai c�nd ��nea pe l�ng� un copac.

C�nd se �ntoarse cu iepurele, v�zu c� Egwene adusese toate cele trebuincioase pentru foc, dar st�tea �n genunchi l�ng� mormanul de vreascuri, cu ochii �nchi�i.

��Ce faci aici? Nu a�a o s� aprinzi focul.

Egwene tres�ri la vorbele lui, se �ntoarse �i se uit� la el, duc�ndu-�i m�na la g�t.

��M-ai� m-ai speriat.

� Am avut noroc! r�se el, ar�t�ndu-i iepurele. Du-te �i adu cremenile �i bucata de fier. Cel pu�in o s� m�nc�m bine ast� sear�.

��Nu am cremene, r�spunse ea �nceti�or. Era �n buzunar, dar am pierdut-o �n r�u.

��Atunci cum�?

��A fost a�a de u�or acolo, pe malul r�ului, Perrin. �ntocmai cum �mi ar�tase Moiraine Sedai. Doar �ntindeam m�na �i� F�cu un gest ca �i cum ar fi vrut s� apuce ceva, apoi �i l�s� m�na s� cad�, oft�nd. Acum nu mai pot.

Perrin �i umezi buzele, nelini�tit.

��Pu� Puterea?

Egwene �ncuviin��, iar el se uit� �int� la ea.

��Ai �nnebunit? Vreau s� zic� Puterea Suprem�! Nu te joci cu a�a ceva.

��A fost a�a de u�or, Perrin. Pot face asta. Pot st�p�nii Puterea.

Perrin trase ad�nc aer �n piept.

��O s� fac eu focul, Egwene. Promite-mi c� n-o s� mai �ncerci s� faci� s� faci� asta din nou.

��Nu vreau.

Chipul �i deveni ca de piatr�, �i Perrin aproape c� scoase un oftat.

��Tu ai renun�a la securea aia a ta, Perrin Aybara? Ai umbla de colo p�n� colo cu o m�n� legat� la spate? Nu promit.

��O s� fac eu focul, spuse el, cu un aer obosit. Cel pu�in nu mai �ncerca ast� sear�. Te rog.

Egwene �ncuviin�� n sil� �i, chiar dup� ce iepurele se frigea �ntr-un pro�ap deasupra focului, Perrin avea impresia c� fata credea �n continuare c� ar fi putut face ea mai bine. Fire�te c� nu renun�� s� mai �ncerce, sear� de sear�, cu toate c� o singur� dat� izbuti s� scoat� un firicel de fum, care se mistui aproape imediat. Se vedea �n privirea ei c� de-abia a�teapt� s�-i spun� ceva, a�a c� g�si mai �n�elept s� nu zic� nimic.

Dup� acea singur� mas� cald�, se hr�nir� cu r�d�cini tari �i cu c��iva muguri. Cum prim�vara tot nu d�dea semne c� s-ar apropia, nici din acestea nu g�seau prea multe �i nici prea gustoase nu erau. Nu se pl�ngeau, dar la fiecare popas unul dintre ei ofta cu p�rere de r�u �i am�ndoi �tiau c� ar fi vrut s� simt� gustul br�nzei sau m�car mirosul p�inii. C�nd, �ntr-o dup�-amiaz�, g�sir� ni�te ciuperci � Coroana reginei, cele mai bune �, �ntr-o parte umbrit� a p�durii, fu o s�rb�toare. Le �nfulecar� cu nesa�, r�z�nd �i istorisind lucruri �nt�mplate �n Emond�s Field, pove�ti care �ncepeau cu ��i aduci aminte c�nd��, dar ciupercile se terminar� repede, iar r�setele contenir� �i ele. Foamea era lipsit� de voio�ie.

Cel care mergea pe jos avea tot timpul o pra�tie �n m�n�, gata s� trag� dac� ar fi z�rit vreun iepure sau vreo veveri��, dar singura dat� c�nd unul dintre ei arunc� cu o piatr� fu de necaz. Diminea�a nu g�seau nimic �n la�urile pe care le puneau cu at�ta grij� seara �i nu �ndr�zneau s� stea o zi �ntreag� �ntr-un loc, sper�nd s� prind� ceva. Niciunul nu �tia c�t mai e p�n� la Caemlyn �i niciunul nu se sim�ea �n siguran�� at�ta vreme c�t nu ajungeau acolo, dac� aveau s� mai ajung� vreodat�. Perrin �ncepu s� se �ntrebe dac� stomacul lui putea s� se mic�oreze a�a de mult �nc�t s�-i fac� o gaur� �n mijloc.

Dup� c�te �i d�dea seama, �naintaser� sim�itor, dar, pe m�sur� ce se �ndep�rtau din ce �n ce mai mult de Arinelle, f�r� s� vad� niciun sat sau m�car o ferm� unde s� �ntrebe pe unde s� o ia, �ncepu s� aib� tot mai multe �ndoieli cu privire la planul lui. Egwene p�rea �n continuare la fel de �ncrez�toare ca atunci c�nd porniser� la drum, dar era sigur c�, mai devreme sau mai t�rziu, avea s�-i spun� c� ar fi fost mai bine s� ri�te s� se �nt�lneasc� cu trolocii dec�t s� r�t�ceasc� a�a toat� via�a. Egwene nu zicea nimic, dar el tot se a�tepta s� vin� �i acest moment.

La dou� zile dep�rtare de r�u d�dur� peste dealuri acoperite cu p�duri dese, unde z�bovea �nc� iarna, ca peste tot, �i, o zi mai t�rziu, ajunser� din nou �ntr-un �inut neted, unde p�durea deas� ad�postea lumini�uri ce se �ntindeau adesea pe mai mult de o mil�. �n cotloanele mai ascunse era �nc� z�pad�, iar v�ntul sufla mereu rece. Nu z�rir� nic�ieri niciun drum, sau un c�mp arat, sau fum ie�ind dintr-un horn �n dep�rtare, sau vreun semn de a�ezare omeneasc� � nimic care s� par� �nc� locuit.

O dat� d�dur� peste d�r�m�turile unor metereze �nalte de piatr� care �ncercuiser� pe vremuri v�rful unui deal. �n interiorul zidurilor n�ruite mai erau �nc� �n picioare buc��i din casele de piatr� f�r� acoperi�. P�durea �nghi�ise totul �n jur; copacii cre�teau pretutindeni, iar p�nze str�vechi de p�ianjen acopereau blocurile mari de st�nc�. Alt� dat� ajunser� la un turn de piatr�, cu v�rful distrus �i cafeniu din pricina mu�chiului de pe el, sprijinit pe un stejar uria� ale c�rui r�d�cini groase amenin�au s� �l scoat� din p�m�nt. Dar nu g�sir� niciun loc �n care oamenii s� fi tr�it de cur�nd. Amintirea lui Shadar Logoth �i �inu departe de d�r�m�turi �i �i f�cu s� gr�beasc� pasul p�n� c�nd ajunser� din nou �n locuri prin care oamenii nu p�reau s� fi c�lcat vreodat�.

�n somn, Perrin era chinuit de vise, vise �nsp�im�nt�toare. Se f�cea c� Ba�alzamon �l urm�rea prin tot felul de labirinturi, �ncerc�nd s� �l r�pun�, dar, din c�te �i amintea, nu se �nt�lnea niciodat� fa�� n fa�� cu el. �i era de ajuns s� se g�ndeasc� la c�l�torie ca s� aib� vise ur�te. Egwene se pl�ngea de co�mare �n care ap�rea Shadar Logoth, mai cu seam� �n cele dou� nop�i dup� ce g�siser� fort�rea�a pr�bu�it� �i turnul abandonat. Perrin nu scotea o vorb�, nici m�car atunci c�nd se trezea asudat �i tremur�nd de fric� �n �ntuneric. Egwene se bizuia pe el ca s� ajung� cu bine �n Caemlyn, nu ca s�-i �mp�rt�easc� grijile �n privin�a c�rora oricum nu puteau face nimic.

Mergea �n fa�a Belei, �ntreb�ndu-se dac� vor g�si ceva de m�ncare pentru sear�, c�nd sim�i prima dat� mirosul. N�rile iepei frem�tar�, �i �n clipa urm�toare ea �n�l�a capul. Perrin apuc� fr�iele �nainte ca iapa s� aib� timp s� necheze.

��Fum, zise Egwene cu �nsufle�ire. Se aplec� �n �a �i trase ad�nc aer �n piept. Foc. Cineva face de m�ncare. Iepure.

��Poate, murmura Perrin precaut, iar z�mbetul ei vesel se stinse. L�s� la o parte pra�tia �i puse m�na pe securea cu lam� �n form� de semilun�. Str�ngea spasmodic coada groas� a securii. Era o arm�, dar nici exerci�iile pe care le f�cuse pe ascuns �n spatele fier�riei, nici �nv��tura lui Lan nu-l preg�tiser� cu adev�rat pentru a�a ceva. Chiar �i amintirea b�t�liei din Shadar Logoth era prea tulbure ca s�-l poat� face �ncrez�tor. �i nici nu ar fi reu�it s� �i goleasc� mintea, a�a cum spuneau Rand �i Str�jerul.

Soarele cobor� printre copacii din urma lor �i p�durea se umplu de umbre pestri�e. Mirosul slab de fum plutea �n jurul lor, aduc�nd cu sine mireasma c�rnii puse la fript. �S-ar putea s� fie iepure� �i spuse el, iar stomacul �i chior�i. Sau poate c� era altceva. Se uit� la Egwene; fata �l urm�rea cu privirea. Nu era a�a de simplu s� fii c�petenie � aveai anumite responsabilit��i.

��A�teapt� aici, �i porunci el �ncet. Egwene se �ncrunt�, dar o �ntrerupse de �ndat� ce deschise gura. �i s� nu sco�i o vorb�. �nc� nu �tim cu cine avem de-a face.

Fata �ncuviin��. F�r� prea mare tragere de inim�, dar �ncuviin��. Perrin se �ntreba de ce nu f�cea la fel �i c�nd �ncerca s� o conving� s� nu se urce el pe cal. Trase ad�nc aer �n piept �i porni spre locul de unde se ridica fumul.

Nu petrecuse la fel de mult timp ca Rand �i Mat �n p�durile din jurul satului Emond�s Field, dar v�nase �i el iepuri. Se furi�� printre copaci f�r� s� calce pe nici o r�muric�. Cur�nd se uita iscoditor de dup� trunchiul unui stejar �nalt, cu crengi lungi �i �ncovoiate, care ajungeau p�n� la p�m�nt, apoi se �n�l�au din nou. Pu�in mai �ncolo era un foc, �i, nu departe de fl�c�ri, sprijinit de una din ramurile copacului, st�tea un b�rbat zvelt, cu pielea ar�mie.

Nu era troloc, dar era cel mai ciudat om pe care �l v�zuse vreodat� Perrin. �n primul r�nd, toate hainele lui p�reau f�cute din piele de animal, �nc� acoperit� de blan� � p�n� �i cizmele �i tichia neobi�nuit�, rotund� �i turtit�, pe care o purta pe cap. Mantia era croit� din petice de blan� de veveri�� i de iepure, cusute la �nt�mplare; pantalonii p�reau f�cu�i din blana mi�oas� �i cu fire lungi a unei capre cafeniu cu alb. P�rul, lung �i c�runt, era str�ns la ceaf� cu un �nur �i �i at�rna p�n� la mijloc. Barba deas� �i acoperea jum�tate din piept. La cing�toare purta un cu�it lung, care aproape c� sem�na cu o sabie, �i un arc �i o tolb� erau sprijinite de o crac� de l�ng� el.

B�rbatul se l�s� pe spate, p�r�nd c� doarme, dar Perrin nu �i p�r�si ascunzi�ul. Deasupra focului erau puse �ase be�e, �i �n fiecare era �nfipt c�te un iepure rumenit, din care se prelingea din c�nd �n c�nd pu�in� zeam� care sf�r�ia �n fl�c�ri. �i l�sa gura ap� din pricina mirosului.

��Ai salivat destul? B�rbatul deschise un ochi �i se uit� cu sub�n�eles spre locul unde se ascundea Perrin. Tu �i prietena ta a�i face mai bine s� veni�i aici s� lua�i o �mbuc�tur�. Nu v-am v�zut m�nc�nd prea mult �n ultimele dou� zile.

Perrin �ov�i, apoi se ridic� �ncet �n picioare, �in�nd �nc� str�ns securea.

��M� urm�re�ti de dou� zile?

B�rbatul chicoti �nfundat.

��Da, te urm�resc. Pe tine �i pe fata aia frumu�ic�. Face din tine ce vrea, nu-i a�a? Mai mult, v-am auzit. Calul e singurul care nu boc�ne a�a de tare �nc�t s�-l auzi de la cinci mile dep�rtare. O chemi �i pe ea sau ai de g�nd s� m�n�nci singur tot iepurele?

Perrin se burzului; �tia c� nu face mult zgomot. �n Codrul cu B�l�i nu reu�eai s� te apropii �ndeajuns de un iepure ca s�-l nimere�ti cu pra�tia dac� f�ceai zgomot. Dar mirosul iepurelui fript �i aduse aminte c� �i lui Egwene �i era foame �i, �n plus, a�tepta s� vad� dac� nu sim�iser� cumva mirosul de la focul vreunor troloci.

V�r� coada securii prin cheutoarea de la cing�toare �i ridic� glasul.

��Egwene! E �n ordine! E iepure. �ntinse m�na �i spuse cu o voce mai fireasc�: M� cheam� Perrin. Perrin Aybara.

B�rbatul se uit� pu�in la m�na lui �nainte s� i-o str�ng�, cu o oarecare st�ng�cie, ca �i cum nu ar fi fost obi�nuit cu a�a ceva.

��Pe mine m� cheam� Elyas, zise el, uit�ndu-se �n sus la Perrin. Elyas Machera.

Perrin r�mase cu gura c�scat� �i aproape c� d�du drumul m�inii lui Elyas. B�rbatul avea ochii galbeni, de culoarea aurului neted �i str�lucitor. Umbra unei amintiri �i d�du o clip� t�rcoale, apoi disp�ru. Nu se g�ndea dec�t la faptul c� to�i trolocii pe care �i v�zuse aveau ochii �ntuneca�i, aproape negri.

Se ivi �i Egwene, duc�nd-o pe Bela de c�p�stru cu b�gare de seam�. Leg� fr�iele iepei de o creang� mai mic� a stejarului �i spuse vorbe politicoase c�nd Perrin i-l prezent� pe Elyas, dar privirea �i tot alunec� spre iepuri. Nu p�ru s� observe culoarea ochilor b�rbatului. C�nd Elyas �i �mboldi s� m�n�nce, nu se l�s� rugat�. Perrin �ov�i o clip� �nainte s� fac� la fel. Elyas a�tept� t�cut c�t timp m�ncar�. Perrin era at�t de �nfometat, �nc�t rupea buc��i fierbin�i de carne pe care trebuia s� le treac� dintr-o m�n� �n alta, ca s� le mai r�ceasc� pu�in �nainte s� le poat� baga �n gur�. Nici Egwene nu m�nca la fel de �ngrijit ca de obicei: zeama de la carne i se scurgea pe b�rbie. Amurgise deja c�nd se apropiau de sf�r�it, iar totul �n jur �ncepea s� se cufunde pe deplin �n �ntuneric. De-abia atunci Elyas vorbi:

��Ce face�i pe aici? Pe o distan�� de cincizeci de mile nu e nici o cas�, indiferent �ncotro o apuci.

��Mergem la Caemlyn, r�spunse Egwene. Poate a�i putea�

Ridic� din spr�ncene v�z�nd cum Elyas �i d� capul pe spate, hohotind de r�s. Perrin, cu un picior de iepure �n m�n�, se uit� �int� la el.

��Caemlyn? �ntreb� Elyas r�gu�it c�nd �i rec�p�t� glasul. Dac� urma�i drumul pe care a�i mers �n ultimele dou� zile, o s� ajunge�i la vreo sut� de mile mai la miaz�noapte de Caemlyn.

��Aveam de g�nd s� �ntreb�m pe unde s-o lu�m, �ncerc� Egwene s� se apere. Doar c� �nc� n-am g�sit niciun sat, nici o ferm�.

��i nici n-o s� g�si�i, �i anun�� Elyas, r�z�nd pe �nfundate. Dac� merge�i tot a�a, o s� ajunge�i p�n� la Osia Lumii f�r� s� da�i peste cineva. Fire�te, dac� a�i reu�i s� urca�i Osia � se poate, �n anumite locuri �, a�i g�si oameni �n Pustiul Aiel, dar nu v-ar pl�cea acolo. Ziua te tope�ti de c�ldur�, noaptea �nghe�i de frig �i tot timpul mori de sete. Trebuie s� fii Aiel ca s� g�se�ti ap� �n Pustiul Aiel, �i str�inii nu prea le sunt pe plac. Nu, nu prea. Izbucni din nou �n hohote de r�s, de data aceasta t�v�lindu-se pe jos. Nu, chiar deloc, reu�i el s� �ngaime.

Perrin se foi nelini�tit. �St�m la mas� cu un nebun?�

Egwene se �ncrunt�, dar a�tept� p�n� c�nd veselia lui Elyas se mai domoli, apoi spuse:

��Poate sunte�i bun s� ne ar�ta�i pe unde s� o lu�m. �ti�i mult mai multe despre toate locurile astea dec�t noi.

Elyas �ncet� s� mai r�d�. Ridic� privirea, �i puse la loc tichia rotund� de blan� care �i c�zuse �n timp ce se t�v�lea pe jos �i se uit� la ea pe sub spr�ncene.

��Nu-mi prea plac oamenii, rosti el sec. Ora�ele sunt pline de oameni. Nu m� apropii prea des de sate sau de ferme. Prietenii mei nu sunt pe placul s�tenilor �i al fermierilor. Nici nu v-a� fi ajutat dac� nu v-a� fi v�zut cum merge�i poticnindu-v�, la fel de neajutora�i �i de nevinova�i ca ni�te pui abia n�scu�i.

��Dar cel pu�in ne pute�i spune �ncotro s-o apuc�m. Dac� ajungem �n cel mai apropiat sat, chiar dac� e la cincizeci de mile dep�rtare, o s� ne spun� cei de acolo cum s� ajungem la Caemlyn.

��Nu v� mi�ca�i, �i rug� Elyas. Se apropie prietenii mei.

Bela nechez� speriat� �i se smuci, �ncerc�nd s� se elibereze. Perrin se ridic� pe jum�tate c�nd v�zu siluetele care ap�reau de jur �mprejurul lor �n p�durea �ntunecat�. Bela se ridic� �n dou� picioare �i se zb�tu, forn�ind.

��Lini�ti�i iapa, le ceru Elyas. N-o s�-i fac� niciun r�u. Nici vou�, dac� nu v� mi�ca�i.

Patru lupi se apropiar� de ei, patru animale flocoase, care �i ajungeau p�n� la br�u, cu f�lci puternice, care ar fi putut rupe piciorul unui om. Ca �i cum ceilal�i nu ar fi fost acolo, se �ndreptar� spre foc �i se �ntinser� �ntre oameni. �ntre copaci, �n �ntuneric, oriunde te �ntorceai, lumina focului f�cea s� sclipeasc� ochii altor lupi.

�Ochi galbeni�, �i spuse Perrin. Ca ochii lui Elyas. Asta �ncercase s�-�i aminteasc�. Uit�ndu-se cu aten�ie la ei, duse m�na la secure.

��n locul t�u n-a� face asta, �l pov��ui Elyas. Dac� o s� cread� c� le vrei r�ul, n-o s� mai fie prieteno�i.

Perrin v�zu c� fiecare din cei patru lupi �l prive�te �int�.

I se p�rea c� to�i lupii, �i cei din p�dure, se uit� la el. Sim�ea furnic�turi pe piele. Cu mare b�gare de seam�, �i lu� m�na de pe secure. I se n�z�ri c� simte cum lupii devin mai pu�in �ncorda�i. Se a�ez� �ncet la loc; m�inile �i tremurau at�t de tare, �nc�t �i cuprinse genunchii ca s� se potoleasc�. Egwene era �nlemnit� de spaim�. Unul dintre lupi, aproape negru, cu o pat� de un cenu�iu mai deschis pe cap, st�tea l�ng� ea, aproape ating�nd-o.

Bela �ncetase s� mai necheze �i s� se ridice �n dou� picioare. Acum tremura �i se muta de un picior pe altul, �ncerc�nd s� nu piard� niciun lup din ochi, lovind c�nd �i c�nd din copite ca s� le arate lupilor de ce e �n stare � avea de g�nd s�-�i v�nd� scump via�a. Lupii �ns� nu p�reau s�-i bage �n seama nici pe ea, nici pe ceilal�i. A�teptau lini�ti�i, cu limbile at�rn�ndu-le din gur�.

��A�a, z�mbi Elyas. A�a e mai bine.

��Sunt dresa�i? �ntreb� Egwene cu un glas slab, dar plin de speran��. Sunt� �mbl�nzi�i?

Elyas pufni dispre�uitor.

��Lupii nu se las� �mbl�nzi�i, fato, nici m�car c�t oamenii. Sunt prietenii mei. Ne �inem de ur�t, v�n�m �mpreun�, st�m de vorb� �n felul nostru. Ca orice prieteni. Nu-i a�a, Grialba?

O lupoaic� cu blana �n zeci de nuan�e de cenu�iu, mai �nchise �i mai deschise, �ntoarse capul ca s� se uite la el.

��Vorbi�i cu ei? se minun� Perrin.

��Nu s-ar putea spune c� vorbesc, r�spunse Elyas pe un ton m�surat. Cuvintele nu conteaz�, �i de altfel nici nu au un sens precis. Numele ei nu este Grialba. E ceva care te duce cu g�ndul la felul �n care umbrele joac� pe un ochi de ap� din p�dure �ntr-o diminea�a din toiul iernii, iar adierea v�ntului v�lure�te u�or suprafa�a apei, �i la gustul ghe�ii c�nd apa ��i atinge limba �i la mirosul de z�pad� din aer la c�derea nop�ii. Dar nici asta nu spune tot. Nu po�i pune toate astea �n cuvinte. E mai mult o impresie, ceva ce sim�i. A�a vorbesc lupii. Pe ceilal�i �i cheam� Mu�carsu, Sarsar �i V�ntaduc.

Mu�carsu avea o cicatrice veche pe um�r care ar fi putut l�muri numele pe care �l purta, dar la ceilal�i doi lupi nu era nimic care s� arate ce �nsemnau numele lor.

�n pofida �nf��i��rii aspre a lui Elyas, lui Perrin i se p�rea c� b�rbatul e bucuros c� poate vorbi cu al�i oameni. Cel pu�in p�rea dornic de stat la pove�ti. Perrin z�ri col�ii lupilor str�lucind la lumina focului �i �i spuse c� poate ar fi mai bine s� �l �in� mai departe de vorb�.

��Cum� cum a�i �nv��at s� vorbi�i cu lupii?

��Ei �i au dat seama, r�spunse Elyas. Nu eu. Nu la �nceput. Dup� c�te �n�eleg eu, a�a se �nt�mpl� �ntotdeauna. Lupii sunt cei care te g�sesc pe tine, nu tu pe ei. Unii credeau c� fusesem spurcat de Cel �ntunecat, pentru c�, oriunde mergeam, lupii se iveau pe l�ng� mine. �i eu credeam la fel, c�teodat�. Majoritatea oamenilor cinsti�i au �nceput s� m� ocoleasc�, iar cei care �mi c�utau tov�r�ia nu erau dintre aceia cu care s� am vreodat� chef s� stau de vorb�. Mai apoi mi-am dat seama c� lupii p�reau s� �tie ce g�ndesc, p�reau c� r�spund la ce aveam eu �n minte. A�a a �nceput cu adev�rat totul. Erau curio�i s� m� cunoasc�. De obicei lupii simt oamenii, dar nu a�a. Erau bucuro�i c�nd m� g�seau. Se spune c� a trecut mult� vreme de c�nd lupii v�nau al�turi de oameni, �i c�nd spun mult� vreme, mi se pare c� simt un v�nt rece care str�bate timpurile din Prima Zi �ncoace.

��N-am auzit niciodat� de oameni care s� v�neze cu lupii, se mir� Egwene. Vocea �nc� �i mai tremura pu�in, dar p�rea s� fi c�p�tat curaj v�z�nd c� lupii nu fac altceva dec�t s� stea �ntin�i l�ng� foc.

Elyas nu d�du niciun semn c� ar fi auzit-o.

��Lupii �i amintesc lucrurile altfel dec�t o facem noi, oamenii, continu� el. �n ochii lui ciuda�i era acum o privire absent�, ca �i cum s-ar fi l�sat el �nsu�i purtat de �uvoiul amintirilor. Fiecare lup �i aduce aminte de povestea tuturor lupilor sau cel pu�in de forma ei. Cum spuneam, lucrurile astea nu pot fi u�or puse �n cuvinte. κi aduc aminte cum fug�reau prada, cot la cot cu oamenii, dar asta se �nt�mpla a�a demult, �nc�t acum e mai cur�nd umbra unei umbre dec�t o amintire.

��E foarte interesant, se minun� Egwene, iar Elyas �i arunc� o privire t�ioas�. Da, pe cuv�nt. A�a este. κi umezi buzele. A�i putea� ah� a�i putea s� ne �nv��a�i s� vorbim cu ei?

Elyas pufni din nou dispre�uitor.

��Asta nu se poate �nv��a. Unii pot s-o fac�, al�ii nu. Ei spun c� el poate. Ar�t� cu degetul �nspre Perrin.

Perrin se uit� la degetul lui Elyas ca �i cum ar fi fost un cu�it. �E �ntr-adev�r nebun.� Lupii �l priveau din nou fix. Se foi, neg�sindu-�i locul.

��Spune�i c� merge�i la Caemlyn, vorbi din nou Elyas, dar tot nu pricep ce face�i aici, la zile dep�rtare de orice a�ezare omeneasc�. κi puse din nou pe umeri mantia f�cut� din petice de blan� �i se �ntinse pe o parte, sprijinindu-se �ntr-un cot, a�tept�nd r�bd�tor.

Perrin �i arunc� o privire lui Egwene. Pu�in mai �nainte scorniser� o poveste pe care s� o spun� �n caz c� ar fi �nt�lnit oameni, ca s� �i l�mureasc� unde merg f�r� s� dea de necazuri. F�r� s� spun� de unde vin �i unde se duceau de fapt. Cine putea �ti dac� nu cumva o vorb� spus� la �nt�mplare ajungea la urechile Pieritului? Munciser� la ea �n fiecare zi, pun�nd-o cap la cap, sco��nd lucrurile care nu se potriveau. �i hot�r�ser� ca Egwene era cea care trebuia s� o spun�. Era mai priceput� la vorbe dec�t el �i pretindea c� �i d�dea �ntotdeauna seama c�nd o minte �n fa��.

Egwene �ncepu de �ndat�, cu o voce domoal�. Veneau de la miaz�noapte, din Saldaea, de la fermele de pe l�ng� un sat mic. P�n� acum niciunul din ei nu se �ndep�rtase la mai mult de dou�zeci de mile de cas�. Dar auziser� pove�tile Menestrelului �i istorisirile negu��torilor �i voiau s� vad� lumea. Caemlyn �i Illian. Marea Furtunilor �i poate chiar �i insulele legendare ale Oamenilor M�rii.

Perrin ascult� mul�umit. Nici Thom Merrilin nu ar fi putut scorni o poveste mai reu�it� din pu�inul pe care �l �tiau despre lumea de dincolo de �inutul celor Dou� R�uri sau una mai potrivit� �n situa�ia lor.

��Din Saldaea, hm? se �ncrunt� Elyas c�nd Egwene termin� de vorbit.

Perrin �ncuviin��.

��Da, a�a e. Mai �nt�i ne-am g�ndit s� vedem Maradonul. Mi-ar pl�cea s�-l v�d pe Rege. Dar capitala ar fi primul loc �n care ne-ar c�uta ai no�tri.

�sta era rolul lui, s� arate limpede c� nu fuseser� niciodat� la Maradon. Astfel nimeni nu s-ar fi putut a�tepta s� �tie ceva despre ora�, �n caz c� ar fi dat peste cineva care trecuse �ntr-adev�r pe acolo. Erau at�t de departe de Emond�s Field �i de cele petrecute �n Noaptea Iernii. Cine ar fi auzit povestit nu ar fi avut niciun motiv s� se g�ndeasc� la Tar Valon sau la Aes Sedai.

��Asta da poveste. Elyas d�du din cap. Da, bun� poveste. Sunt c�teva lucruri care nu se potrivesc �i mai ales c� Grialba spune c� nu e dec�t o minciun� sfruntat�. Fiecare cuv�nt.

��Minciun�! exclam� Egwene. De ce am min�i?

Cei patru lupi nu se mi�caser�, dar p�rea c� nu mai stau a�a de lini�ti�i �n jurul focului; acum se ghemuiser� �i �i priveau cu ochii lor galbeni pe cei din Emond�s Field, f�r� s� clipeasc�.

Perrin nu spuse nimic, dar m�na i se �ndrept� spre securea de la br�u. �ntr-o clip�, cei patru lupi se ridicar� �n picioare �i m�na �i r�mase nemi�cat�. Nu scoaser� niciun sunet, dar li se ridicase p�rul de pe g�t. Unul dintre lupii dintre copaci �ncepu s� urle �n noapte. Alte voci �i r�spunser�, cinci, zece, dou�zeci, p�n� c�nd �ntunericul r�sun� de urletele lor. Deodat� �ncetar�. Fa�a lui Perrin era acoperit� de o sudoare rece.

��Dac� crede�i� Egwene se opri ca s� �nghit�. �n ciuda frigului �i chipul ei era asudat. Dac� crede�i c� min�im, atunci poate c� a�i prefera s� �nnopt�m �n alt� parte.

��n mod normal, a�a ar fi bine. Dar acum vreau s� �mi povesti�i despre troloci. �i despre Jumate-Oameni.

Perrin se str�dui s� nu se citeasc� nimic pe chipul lui �i sper� c� �i reu�e�te mai bine dec�t lui Egwene. Elyas continu�, pe un ton c�t se poate de firesc:

��Grialba spune c� a sim�it miros de Myrddraali �i troloci �n mintea voastr� pe c�nd spune�i povestea aia prosteasc�. To�i au sim�it. �ntr-un fel sau altul ave�i ceva de-a face cu trolocii �i cu F�r�-de-Ochi. Lupii �i ur�sc pe troloci �i pe Myrddraali mai mult dec�t focul, mai mult dec�t orice pe lumea asta. �i eu la fel. Mu�carsu vrea s� termine cu voi. Semnul �la i l-au l�sat trolocii, c�nd nu era dec�t un pui. Zice c� nu e prea mult v�nat, iar voi sunte�i mai gra�i dec�t c�prioarele pe care le-a v�zut �n ultimele luni �i c� ar trebui s� v� facem de petrecanie. Dar Mu�carsu e �ntotdeauna ner�bd�tor. Mai bine mi-a�i povesti totul, de-a fir a p�r. Sper c� nu sunte�i dintre Iscoadele Celui �ntunecat. Nu-mi place s� omor oamenii c�rora le-am dat de m�ncare. �ine�i minte, o s�-�i dea seama dac� min�i�i, �i p�n� �i Grialba e aproape la fel de furioas� ca Mu�carsu.

Ochii lui, la fel de galbeni ca ai lupilor, �i priveau tot f�r� s� clipeasc�. �Sunt ochi de lup�, �i spuse Perrin.

κi d�du seama c� Egwene se uit� la el, a�tept�ndu-l s� hot�rasc� ce s� fac�. �Lumin�, iat�-m� din nou c�petenie!� �nc� din prima zi se �n�eleseser� c� nu au cum s� spun� nim�nui povestea lor adev�rat�, dar acum nu vedea nici o alt� porti�� de sc�pare, chiar dac� ar fi reu�it s� pun� m�na pe secure �nainte ca�

Grialba scoase un m�r�it puternic, �i la fel f�cur� �i ceilal�i trei lupi din jurul focului, apoi lupii din p�dure. Vuietul amenin��tor umplu v�zduhul.

��Bine, se gr�bi Perrin s� spun�! Bine.

M�r�iturile contenir� dintr-odat�. Egwene �i despreun� m�inile �i d�du din cap �n semn de �ncuviin�are.

��A �nceput cu c�teva zile �nainte de Noaptea Iernii, se apuc� Perrin s� povesteasc�, atunci c�nd prietenul nostru, Mat, a v�zut un b�rbat �mbr�cat �ntr-o mantie neagr�

Elyas nu �i schimb� nici pozi�ia, nici expresia fe�ei, dar ceva �n felul �n care cl�tina din cap d�dea de �n�eles c� ciulise urechile. Cei patru lupi se a�ezar� la loc, iar Perrin continu�; avea impresia c� �i ei �l ascultau. Povestea era lung�, �i o spuse aproape �n �ntregime. Nu vorbi �ns� de visul pe care �l avuseser� cu to�ii c�nd erau �n Baerlon. Se a�tepta ca lupii s� dea semne c� omisese ceva, dar ei se mul�umir� s�-l priveasc�. Grialba p�rea prietenoas�, Mu�carsu, �nfuriat. C�nd ispr�vi, aproape nu mai avea glas.

� ��i dac� nu ne g�se�te la Caemlyn, o s� mergem mai departe, p�n� la Tar Valon. Nu avem de ales, trebuie s� primim ajutor de la femeile Aes Sedai.

��Troloci �i Myrddraali at�t de departe spre miaz�zi, cuget� Elyas. Asta d� de g�ndit.

Scotoci �n spatele lui �i �i arunc� lui Perrin un burduf de ap� din piele, dar f�r� s� se uite la el. P�rea c� se g�nde�te. A�tept� p�n� c�nd Perrin termin� de b�ut, puse burduful la loc �i abia dup� aceea vorbi.

��Eu nu sunt de partea femeilor Aes Sedai. Cele din Ajah Ro�ie c�rora le place s�-i urm�reasc� pe b�rba�ii care au de-a face cu Puterea Suprema, au vrut odat� s� m� domoleasc� �i pe mine. Le-am spus �n fa�� c� nu erau de fapt dec�t ni�te Negre, care �l slujeau pe Cel �ntunecat; asta nu le-a pl�cut deloc. Odat� ce am intrat �n p�dure, nu m-au mai putut prinde, de�i au �ncercat din r�sputeri. Da, a�a a fost. Dac� veni vorba despre asta, m� �ndoiesc c� femeile Aes Sedai m-ar privi cu prea mult� bun�voin��. A trebuit s� omor c��iva Str�jeri. Ur�t� treab� s� omori Str�jeri. Nu prea mi-a venit la socoteal�.

��Vorbitul cu lupii, �ncepu Perrin stingherit. Are� are de-a face cu Puterea?

��Fire�te c� nu, m�r�i Elyas. N-ar fi reu�it s� m� domoleasc�, dar m-a �nnebunit faptul c� au vrut s� �ncerce. Asta e o poveste veche, b�iete. Dinainte s� existe femeile Aes Sedai. Dinainte ca vreun om s� fi folosit vreodat� Puterea Suprem�. Veche de c�nd lumea. Veche de c�nd lupii. Femeilor Aes Sedai nu le place nici asta. Lucrurile vechi care se �nt�mpl� din nou. Nu sunt singurul. Mai sunt �i alte lucruri, al�i oameni. Toate astea le nelini�tesc pe femeile Aes Sedai, le fac s� vorbeasc� �n �oapt� despre vechile stavile care acum se sl�besc. Spun c� lucrurile �ncep s� se destrame. Le e team� c� �n cur�nd Cel �ntunecat ar putea fi eliberat, asta e. Ai fi crezut c� eu sunt de vin� pentru asta, dup� cum se uitau toate la mine. Ro�iile, bine�n�eles, dar nu numai. Suprema �nsc�unat� Ah! M� �in c�t mai departe de ele �i de prietenii lor. �i voi ar trebui s� face�i la fel, dac� a�i avea destul� minte.

��Nu mi-a� dori altceva dec�t s� n-am de-a face cu femeile Aes Sedai, rosti Perrin.

Egwene �i arunc� o c�ut�tur� t�ioas�. Perrin sper� c� nu o s� �nceap� s� spun� c� vrea s� devin� �i ea Aes Sedai. Dar Egwene nu zise nimic, str�nse doar din buze, a�a c� Perrin continu�.

��Dar nu avem de ales. Am fost urm�ri�i de troloci, de Pieri�i, de Draghkar. Numai Iscoade ale Celui �ntunecat. Nu ne putem ascunde �i nici nu ne putem ap�ra singuri. A�adar, de la cine s� cerem ajutor? Cine altcineva e �ndeajuns de puternic, dac� nu femeile Aes Sedai?

Elyas r�mase t�cut o vreme, uit�ndu-se la lupi, cel mai adesea la Grialba �i la Mu�carsu. Perrin se foi agitat, �ncerc�nd s� nu se uite. C�nd se uita avea impresia c� aproape aude ce �i spuneau Elyas �i lupii. Chiar dac� nu avea nimic de-a face cu Puterea, nu voia s� fie amestecat �n a�a ceva. �Pesemne c� nu era dec�t o glum�. Eu nu pot vorbi cu lupii.� Unul dintre lupi � Sarsar, credea el � �l privi �i p�ru s� r�njeasc�. Se �ntreb� cum de reu�ise s� �tie care dintre ei era.

��A�i putea r�m�ne cu mine, vorbi Elyas �n cele din urma. Cu noi.

Egwene ridic� din spr�ncene, iar Perrin c�sc� gura de mirare.

��Ei, vi se pare mai bine a�a? �i puse Elyas la �ncercare. Trolocii profit� de orice ocazie ca s� omoare un lup singur, dar prefer� s� se abat� mile �ntregi din drum ca s� ocoleasc� o hait�. �i nu trebuie s� v� face�i griji nici �n privin�a femeilor Aes Sedai. Nu prea vin prin aceste locuri.

��tiu �i eu� Perrin evit� s� se uite la lupii lungi�i l�ng� el, de o parte �i de alta. Unul era Grialba, �i �i sim�ea privirea a�intit� asupra sa. Nu e vorba numai de troloci.

Elyas scoase un hohot de r�s �nghe�at.

��Am v�zut �i o hait� care i-a venit de hac unui F�r�-de- Ochi. Jum�tate din lupi au fost r�pu�i, dar, odat� ce sim�iser� mirosul, nu mai puteau da �napoi. Troloci, Myrddraali, e totuna pentru lupi. Pe tine te vor, b�iete. Au auzit �i de al�i oameni care pot vorbi cu lupii, dar tu e�ti primul pe care �l �nt�lnesc, �n afar� de mine. Dar o vor accepta �i pe prietena ta �i ve�i fi mai la ad�post aici dec�t �n orice ora�. Toate ora�ele sunt pline de Iscoadele Celui �ntunecat.

��Uita�i ce este, gl�sui Perrin st�ruitor. A� vrea s� nu mai vorbi�i despre toate astea. Eu nu pot face asta� ce face�i dumneavoastr�, ce spune�i.

��Cum vrei, b�iete. N-ave�i dec�t s� face�i pe nebunii. Nu vre�i s� fi�i la ad�post?

��Nu vreau s� m� am�gesc. Nu am de ce s� m� am�gesc. Tot ce vrem�

��Mergem la Caemlyn, zise Egwene hot�r�t�. �i de acolo la Tar Valon.

Perrin �nchise gura �i r�spunse privirii �nfuriate a fetei cu o c�ut�tur� la fel de m�nioas�. �tia c� se supunea numai c�nd voia ea, dar ar fi putut cel pu�in s�-l lase s� r�spund� singur.

��i tu, Perrin? �ntreb� el �i-�i r�spunse singur. Eu? Pai, s� m� g�ndesc� Da. Da, cred c� o s� merg �i eu mai departe. �i arunc� un z�mbet. Ei bine, Egwene, asta �nseamn� c� mergem �mpreun�. Cred c� o s� te urmez. E bine s� vorbe�ti despre toate astea �nainte s� hot�r�ti ce faci, nu-i a�a?

Egwene se �nro�i, dar chipul �i r�mase la fel de �mpietrit. Elyas morm�i:

��Grialba mi-a zis c� a�a ve�i face. Spunea c� fata are picioarele bine �nfipte �n lumea oamenilor, iar tu � f�cu semn cu capul �nspre Perrin � e�ti la mijloc. Dac� a�a stau lucrurile, cred c� mai bine am merge cu voi �nspre miaz�zi. Altfel probabil c� a�i muri de foame, sau v-a�i r�t�ci, sau�

Deodat�, Mu�carsu se ridic� �n picioare, iar Elyas �ntoarse capul ca s� se uite la el. C�teva clipe mai t�rziu se ridic� �i Grialba. Veni mai aproape de Elyas, �ncruci��ndu-�i privirea cu cea a lui Mu�carsu. Minute �n �ir ramaser� a�a, nemi�ca�i, apoi Mu�carsu se r�suci �i disp�ru �n noapte. Grialba se scutur� �i se �ntoarse la locul ei, unde se a�ez�, ca �i cum nimic nu s-ar fi �nt�mplat.

Elyas v�zu privirea �ntreb�toare a lui Perrin.

��Grialba conduce haita, �i lamuri el. Sunt lupi care ar �nvinge-o dac� s-ar lua la �ntrecere, dar ea e mai de�teapt� dec�t ceilal�i, �i to�i �tiu asta. A salvat de mai multe ori haita. Dar Mu�carsu crede c� haita �i pierde vremea cu voi trei. E st�p�nit de ura fa�� de troloci, �i dac� sunt troloci aici, spre miaz�zi, vrea s� plece s�-i omoare.

��n�elegem, �opti Egwene, u�urat�. O s� g�sim singuri drumul� dac� ne ajuta�i un pic, fire�te.

Elyas d�du din m�n� a nep�sare.

��V-am zis c� Grialba conduce haita, nu-i a�a? Diminea�� o s� pornesc cu voi spre miaz�zi, �i ei la fel.

Egwene nu p�rea deloc mul�umit� de ce auzise. Perrin r�mase cufundat �n t�cere. �l sim�ea pe Mu�carsu plec�nd. �i lupul cu cicatrice nu era singur; vreo zece lupi, to�i masculi tineri, alergar� dup� el. Voia s� cread� c� e doar o �nchipuire, din pricina celor pe care-i le spusese Elyas, dar nu putea. Chiar �nainte ca lupii care se �ndep�rtau s� �i ias� din minte, sim�i un g�nd care �tia c� vine de la Mu�carsu, un g�nd a�a de limpede ca �i cum ar fi fost al lui. Ur�. Ur� �i gust de s�nge.

24Pe Arinelle �n jos

Undeva, �n dep�rtare, picura ap�, cu pic�turi care se sp�rgeau cu zgomot, r�sun�nd iar�i �i iar�i, pierz�ndu-se pentru vecie de sursa din care izvor�ser�. Peste tot erau poduri de piatr� �i rampe f�r� balustrad�, ap�r�nd din turnurile groase, plate, de piatr�, toate �lefuite, f�r� asperit��i �i v�rstate cu ro�u �i auriu. Nivel peste nivel, labirintul se �ntindea �n sus �i �n jos prin v�zduhul ce�os, f�r� s� i se vad� vreun cap�t. Fiecare pod ducea la un turn, fiecare ramp�, la altul �i la alte poduri. �n orice direc�ie s-ar fi uitat, Rand nu reu�ea s� disting� nimic prin �ntuneric dec�t acelea�i imagini, �i deasupra, �i dedesubt. Nu era suficient� lumin� pentru a vedea bine, �i aproape c� se sim�ea recunosc�tor pentru asta. Unele dintre rampe duceau c�tre platforme care erau, pesemne, chiar deasupra celor de mai jos. Nu putea vedea baza nici uneia dintre ele. Merse mai departe, c�ut�nd o cale de sc�pare, �tiind c� totul era doar o iluzie. Nimic nu era real.

Cuno�tea aceast� iluzie; o tr�ise de prea multe ori ca s� n-o �tie. Oric�t de departe ar fi mers, �n sus sau �n jos, �n orice direc�ie, nu d�dea dec�t de piatr� str�lucitoare. Piatr�, da, dar v�zduhul era �mbibat de umezeala p�m�ntului jilav, de-abia s�pat, �i de mirosul dulce de putreziciune, care-l �mboln�vea. Era mirosul unui morm�nt deschis �nainte de vreme. �ncerc� s� nu respire, dar mirosul �i umplea n�rile �i i se lipea de piele ca uleiul.

Cu coada ochiului, z�ri o umbr� mi�c�ndu-se �i �nghe��, aproape ghemuit l�ng� parapetul care �nconjura v�rful unuia dintre turnuri. Nu era un loc potrivit pentru o ascunz�toare. Dac� �l urm�rea cineva, putea s�-l z�reasc� dintr-o mie de direc�ii. V�zduhul era plin de umbre, dar nu era niciun col� cu adev�rat �ntunecat �n care s� se poat� ascunde. Lumina nu venea de la l�mpi, opai�e sau tor�e; era, pur �i simplu, acolo, at�ta c�t� era, ca �i cum s-ar fi rev�rsat din v�zduh. Era suficient ca s� vezi ce era �n jur. �i suficient ca s� fii v�zut. Dar nemi�carea �i oferea oarece protec�ie.

V�zu din nou o mi�care, de data asta limpede. Un b�rbat venea cu pa�i mari pe o ramp� din dep�rtare, f�r� s�-i pese de lipsa parapetelor, f�r� s� se team� c� ar putea c�dea �n gol. Mantia lui flutura din pricina mi�c�rilor gr�bite �i hot�r�te, iar capul i se rotea �ncoace �i �ncolo, c�ut�nd f�r� �ncetare ceva. Era prea departe pentru ca Rand s� vad� mai mult dec�t umbre, dar nu era nevoie s� se apropie ca s� �tie c� mantia era ro�ie, ca s�ngele proasp�t v�rsat, �i c� ochii care-l c�utau ardeau ca dou� cuptoare.

�ncerc� s� urm�reasc� labirintul cu ochii, pentru a vedea c�t mai avea de str�b�tut Ba�alzamon ca s� ajung� la el, apoi renun��, p�r�ndu-i-se zadarnic. Aici, distan�ele erau �n�el�toare; �i aceast� lec�ie o �nv��ase dinainte. Ceea ce p�rea s� fie la foarte mare distan�a putea fi atins dup� numai un col�, iar ceea ce p�rea aproape putea fi de neg�sit. Singurul lucru �n�elept pe care �l putea face, a�a cum fusese de la bun �nceput, era s� nu se opreasc�. S� nu se opreasc� �i s� nu se g�ndeasc� la nimic. G�ndurile erau periculoase, o �tia bine.

�i totu�i, dup� ce �ntoarse spatele siluetei �ndep�rtate a lui Ba�alzamon, nu se putu ab�ine s� nu se �ntrebe unde era Mat. Oare era �i el pe undeva prin labirint? �Sau exist� dou� labirinturi �i doi Ba�alzamoni?� Alung� acest g�nd; era prea �ngrozitor pentru a insista asupra lui. �O fi ca �n Baerlon? Atunci de ce nu m� poate g�si?� Era ceva mai bine a�a. Era o vag� consolare. �Consolare? S�nge �i cenu��, oare cu ce m� lini�te�te asta?�

De dou� sau trei ori fusese c�t pe ce s� se �nt�lneasc�, de�i nu-�i putea aminti clar, dar de mult�, mult� vreme � oare c�t de mult�? � nu se mai oprise din alergat, iar Ba�alzamon �l urm�rise degeaba. Oare era ca �n Baerlon, sau era doar un co�mar sau un vis precum visele celorlal�i oameni?

Atunci, pentru o clip� � doar at�t c�t s� trag� aer �n piept �, �n�elese de ce era periculos s� se mai g�ndeasc�, ce era acel lucru la care nu se putea g�ndi �n lini�te. A�a cum se mai �nt�mplase �i �nainte, de c�te ori �i �ng�duia s� cread� c� tot ce-l �nconjura era un vis, v�zduhul tremura, �ntunec�ndu-i privirile. Se �nmuia ca noroiul, f�c�ndu-l s� nu mai poat� �nainta. Doar o clip�.

C�ldura �l f�cea s� simt� m�nc�rimi pe piele, iar g�tul i se uscase de mult timp, �n vreme ce alerga prin labirintul �nconjurat de ghimpi. Oare c�t timp trecuse? Sudoarea i se evapora, �nainte s�-l poat� r�cori vreun pic, iar ochii �i ardeau. Deasupra � dar nu foarte departe, dac� se g�ndea bine �, fierbeau nori m�nio�i, o�eli�i, v�rsta�i cu negru, dar �n labirint aerul nu se mi�ca deloc. O clip� se g�ndi c� se schimbase ceva �mprejurul s�u, dar g�ndul i se risipi din pricina c�ldurii. Era de mult� vreme acolo. G�ndurile erau periculoase, o �tia bine.

Pietrele �lefuite, palide �i rotunjite alc�tuiau o podea de-abia �ntrez�rit�, aproape �ngropat� �n praful fin care se ridica �n valuri la fiecare pas, oric�t de u�or. �i intra �n nas, amenin��nd s�-l fac� s� str�nute �i s� se tr�deze; c�nd �ncerc� s� respire pe gur�, praful �l f�cu s� se �nece, p�n� se �n�bu�i de tot.

Era un loc periculos; �tia �i asta. �n fa�a lui se z�reau trei deschiz�turi �n stratul gros de ghimpi, apoi drumul se curba, pierz�ndu-se din vedere. Era foarte posibil ca Ba�alzamon s� se apropie de vreuna din acele r�sp�ntii, chiar �n acel moment. Se �nt�lniser� deja de dou� sau trei ori, de�i nu-�i putea aminti prea multe, �n afar� de faptul c� �l v�zuse �i sc�pase� cumva. Era periculos s� g�ndeasc� prea mult.

G�f�ind din pricina c�ldurii, se opri s� cerceteze zidul labirintului. Tufi�uri de ghimpi, �mpletite str�ns laolalt�, maronii �i cu un aspect uscat, cu �epi fioro�i, ca ni�te c�rlige mari. Era prea �nalt pentru a putea privi pe deasupra lui, prea des pentru a putea z�ri ceva prin el. Atinse u�or zidul, �i tres�ri. �n ciuda precau�iei, un ghimpe �l �n�ep� �n deget, arz�ndu-l ca un ac de foc. Se trase �napoi, �i picioarele i se �mpiedicar� de pietre. Scutur� din m�n�, r�sp�ndind �n jur pic�turi mari de s�nge. Arsura �ncepu s� se domoleasc�, dar m�na �i zv�cnea toat�.

Dintr-odat�, uit� de durere. Cu c�lc�iul r�sturnase una dintre pietrele netede, sco��nd-o din p�m�ntul uscat. O privi fix, iar orbitele goale �l privir� la r�ndul lor. Un craniu. Un craniu de om. Privi �nd�r�t de unde venise, spre toate pietrele �lefuite �i deschise la culoare, toate la fel. κi mi�c� repede picioarele, dar nu se putea deplasa f�r� s� calce pe ele �i nu avea unde s� se ad�posteasc�. �n mintea lui se form� un g�nd r�t�cit, cum c� lucrurile puteau fi altfel dec�t p�reau, dar �l �n�bu�i f�r� mil�. Aici era periculos s� g�nde�ti.

κi reg�si oarecum cump�tul. Era periculos �i s� r�m�n� pe loc. Era unul dintre lucrurile pe care le �tia sigur, de�i nu le putea explica. S�ngele care-i picura din deget aproape se oprise, iar m�na nu �i mai zv�cnea a�a puternic. Cu degetul �n gur�, porni �nd�r�t pe drum, �ntr-o direc�ie aleas� la �nt�mplare. Toate drumurile erau la fel, �n acest loc.

Atunci �i aminti c� auzise c�ndva c� po�i ie�i dintr-un labirint dac� te �ntorceai mereu �n acela�i sens. La prima deschiz�tur� din peretele de ghimpi o lu� la dreapta, apoi din nou la dreapta. �i se trezi fa�� n fa�� cu Ba�alzamon.

Pe chipul acestuia se oglindi uimirea, iar mantia sa ro�ie ca s�ngele se opri din fluturat, atunci c�nd el r�mase pe loc. �n ochii s�i se �n�l�ar� fl�c�rile, dar Rand aproape c� nu le sim�ea, din pricina ar�i�ei din labirint.

��C�t crezi c�-mi po�i sc�pa, b�iete? C�t crezi c� po�i fugi de soart�? E�ti al meu!

�mpleticindu-se, Rand se �ntreb� de ce se c�uta la �old, ca �i cum ar fi avut o sabie.

��Ajut�-m�, Lumin�, murmur� el. Lumina s� m-ajute.

Nici nu-�i mai amintea ce voia s� spun� cu asta.

��Lumina n-o s� te ajute, b�iete, �i nici Ochiul Lumii nu-�i sluje�te la nimic. E�ti c�inele meu, �i, dac� nu vrei s� te n�puste�ti la porunc�, am s� te str�ng de g�t cu trupul �ncol�cit al Marelui �arpe.

Ba�alzamon �ntinse bra�ul �i, dintr-odat�, Rand �i d�du seama c� exista o cale de sc�pare, o amintire tulbure, aproape �tears�, periculoas�, dar nu �ntr-at�t de periculoas� ca atingerea Celui �ntunecat.

��Un vis! strig� Rand. E un vis!

Ochii lui Ba�alzamon se m�rir� de uimire, de m�nie, sau poate �i una, �i alta, apoi v�zduhul se tulbur�, tr�s�turile lui se �terser� �i disp�ru.

Rand se r�suci �n loc, cu ochii holba�i. Se uita la propria imagine, reflectat� de o mie de ori. De zece mii de ori. Deasupra era bezn�, �i bezn� dedesubt, dar de jur �mprejurul s�u se aflau oglinzi, a�ezate �n toate unghiurile, c�t de departe vedea cu ochii. Toate �i ar�tau propria imagine, ghebo�at� �i r�sucindu-se de colo colo, holb�ndu-se cu ochii mari, �nsp�im�ntat.

Peste oglinzi trecu o negur� ro�ie. Se r�suci, �ncerc�nd s-o prind�, dar �n fiecare oglind� ea pluti �n spatele propriei imagini �i disp�ru. Apoi se �ntoarse, dar nu mai era negur�. Ba�alzamon veni cu pa�i mari prin oglind�, zece mii de Ba�alzamoni care-l c�utau, trec�nd �ncoace �i �ncolo prin oglinzile argintii.

Se trezi c� se uita fix la imaginea propriului chip, palid �i tremur�nd din pricina frigului aprig. Imaginea lui Ba�alzamon crescu �n spatele lui, privindu-l; nu-l vedea, dar nici nu-l sl�bea din ochi. �n fiecare oglinda, fl�c�rile de pe chipul lui Ba�alzamon ardeau n�valnic, �nv�luindu-l, distrug�ndu-l, contopindu-l cu cel�lalt. Voia s� strige, dar avea g�tul �nghe�at. R�m�sese un singur chip �n �irul nesf�r�it de oglinzi. Chipul s�u. Chipul lui Ba�alzamon. Unul singur.

Rand tres�ri �i deschise ochii. Era �ntuneric, �i nu vedea dec�t o singur� lumini�� palid�. De-abia respir�nd, �i mi�c� ochii, dar nimic altceva. O p�tur� grosolan� de l�n� �l acoperea p�n� la umeri, �i �i �nconjurase capul cu bra�ele. Sim�ea sub palme sc�ndurile netede de lemn. Sc�ndurile pun�ii. P�nzele sc�r��iau �n noapte. Respir� ad�nc. Era la bordul Pic�turii. Se terminase� cel pu�in p�n� �n noaptea urm�toare.

F�r� s� se g�ndeasc�, �i duse degetul la gur�. Sim�ind gustul s�ngelui, �nghe��. �ncet, �i duse m�na la fa��, p�n� c�nd reu�i s� vad� ceva �n lumina slab� a lunii, p�n� ce reu�i s� vad� pic�tura de s�nge care st�tea s�-i cad� din deget. S�ngele care curgea din locul �n care �l �n�epase ghimpele.

Pic�tura se gr�bea �ncet �n josul r�ului Arinelle. V�ntul era puternic, dar b�tea din diverse direc�ii care f�ceau ca p�nzele s� nu mai fie de folos. Cu toate c� Domon le cerea tuturor s� se gr�beasc�, barca de-abia se t�ra. La vreme de noapte, omul de la prova urm�rea drumul la lumina l�mpilor, strig�ndu-i celui de la c�rm�, �n timp ce curen�ii duceau barca �n josul r�ului �i �mpotriva v�ntului, cu toate p�nzele str�nse. �n apele r�ului nu erau st�nci de care s� trebuiasc� s� se fereasc�, dar locurile cu apa mic� erau numeroase, iar acolo barca se putea �mpotmoli cu prova �n noroi, �i poate �i mai mult; dac� se �nt�mpla a�a, nu avea cum s� ias� f�r� ajutor. Asta dac� aceia care soseau primii voiau s� ajute, �i nu s� le fac� vreun r�u. Peste zi, p�nzele st�teau �ntinse de la r�s�rit la apus, dar v�ntul le smucea, de parc� voia s� �mping� barca �nd�r�t �n susul r�ului.

Nu tr�geau la mal, nici ziua, nici noaptea. Bayle Domon conducea �i barca, �i echipajul cu la fel de mult� asprime, r�stindu-se la v�nturile neprielnice, blestem�nd �ncetineala cu care �naintau. Pe marinarii �nh�ma�i la v�sle �i f�cea lene�i �i-i �fichiuia cu ascu�i�ul limbii sale de c�te ori gre�eau ritmul, descriind, cu glasul s�u sc�zut �i dur, trolocii de zece picioare �n �n�l�ime care se puteau afla oric�nd pe punte �n mijlocul lor, sf�iindu-le beregata. Vreme de dou� zile, asta se dovedi �ndeajuns pentru a-i face pe to�i s� tresar�. Apoi �ns�, amintirea atacului trolocilor �ncepu s� se �tearg�, iar oamenii �ncepur� s� bomb�ne dup� un ceas de r�gaz, �n care s�-�i dezmor�easc� picioarele pe mal, �i despre pericolele cobor�rii pe r�u la vreme de noapte.

Nu f�ceau ei prea mult� zarv�, tr�g�nd cu ochiul ca s� se asigure c� Domon nu era prin apropiere ca s�-i aud�, dar c�pitanul p�rea s� �tie tot ce se vorbea pe puntea b�rcii sale. De c�te ori �ncepeau protestele, el scotea �n t�cere la iveal� sabia lung�, ca o coas�, �i securea curbat�, fioroas�, care fuseser� g�site pe punte dup� atac. Obi�nuia s� le at�rne de catarg vreme de un ceas, iar cei care fuseser� r�ni�i �i pip�iau bandajele, �i morm�ielile se potoleau� cel pu�in o zi, p�n� ce un alt membru al echipajului �ncepea s� spun� c�, de acum, trolocii nu mai aveau cu siguran�� cum s�-i ajung�, �i totul se repeta.

Rand observ� c� Thom Merrilin se �inea departe de oamenii din echipaj, c�nd ace�tia �ncepeau s� �u�oteasc� �mpreun� �i s� se �ncrunte, de�i �n general era foarte prietenos cu ei, �i lovea cu palma pe spate, le spunea glume �i vorbe �n doi peri care �l f�ceau p�n� �i pe cel mai istovit dintre ei s� z�mbeasc�. C�nd ei bomb�neau �n taina, Thom �i urmarea cu priviri piezi�e, de�i p�rea absorbit de alte treburi, cum ar fi fost s�-�i aprind� pipa cu mu�tiucul lung, sau s�-�i acordeze harpa, sau s� fac� aproape orice altceva, dec�t s�-i bage �n seam�. Rand nu �n�elegea de ce. Echipajul p�rea s� dea vina nu pe cei trei care veniser� la bord urm�ri�i de troloci, ci pe Floran Gelb.

�n primele dou� zile, Gelb p�rea s� fie aproape peste tot, povestindu-i fiec�rui marinar pe care-l putea �ncol�i propria versiune despre �nt�mpl�rile din noaptea �n care Rand �i ceilal�i veniser� la bord. Comportamentul s�u varia, fiind c�nd indignat, c�nd jalnic, apoi iritat din nou, iar buza i se str�mba mereu, c�nd ar�ta spre Thom, Mat sau, mai ales, spre Rand, �ncerc�nd s� dea vina pe ei.

��Sunt str�ini, argumenta Gelb cu glas sc�zut �i cu ochii dup� c�pitan. Ce �tim despre ei? Au venit �mpreun� cu trolocii, asta �tim. Sunt �n c�rd�ie.

��Lua-te-ar Norocul, Gelb, mai taci, m�r�ise un b�rbat cu p�rul str�ns �ntr-o coad� scurt� �i cu o stea mic� �i albastr� tatuat� pe obraz; nici nu-l privea pe Gelb, ci str�ngea un colac de funie de pe punte, cu picioarele goale � to�i marinarii umblau a�a, �n ciuda frigului; �nc�l��rile puteau aluneca pe puntea ud�. �i pe maic�-ta ai face o Iscoada a Celui �ntunecat, dac� a�a �i-ai putea sc�pa pielea. Pleac� de l�ng� mine!

�i scuipase pe piciorul lui Gelb, �ntorc�ndu-se apoi la treaba sa.

Tot echipajul �i amintea c� Gelb nu st�tuse de veghe atunci c�nd trebuia, iar r�spunsul b�rbatului cu coad� se dovedi cel mai politicos din c�te primise. Nici m�car unul nu voia s� lucreze cu el. Gelb se trezi �ns�rcinat cu treburi pe care nu le voia nimeni, toate foarte nepl�cute, precum cur��atul oalelor pline de gr�sime de la bord sau strecuratul pe sub punte, pe burt�, �n c�utarea g�urilor ap�rute �n sc�ndurile murdare �i pline de mizeria acumulata de ani de zile. �n cur�nd, el se cufund� �n t�cere. Umbla cu umerii l�sa�i, de parc� ar fi vrut s� se apere, iar mu�enia �i �nf��i�area de om r�nit �i ofensat �i devenir� caracteristice � cu c�t �l privea mai mult� lume, cu at�t p�rea mai sup�rat, de�i asta nu-i aducea dec�t m�r�ieli du�m�noase. Totu�i, atunci c�nd privirea lui se a�intea asupra lui Rand, asupra lui Mat sau asupra lui Thom, pe chipul s�u cu nasul lung ap�rea o expresie uciga��.

C�nd Rand �i spuse lui Mat c�, mai devreme sau mai t�rziu, Gelb avea s� le fac� necazuri, celalalt privi de jur �mprejur pe punte �i gr�i:

��Oare putem s� avem �ncredere �n vreunul? To�i sunt la fel.

Apoi plec� �n c�utarea unui loc �n care putea fi singur, at�t c�t se putea pe puntea care avea mai pu�in de treizeci de picioare de la prova �n�l�at� p�n� la c�rma fixat� la pupa. Din noaptea �n care fuseser� �n Shadar Logoth, Mat petrecuse prea mult� vreme singur, posomor�t �i cufundat �n g�nduri, din c�te vedea Rand.

��Nu de la Gelb o s� vin� necazurile, b�iete, oft� Thom, dac� e s� vin�. Cel pu�in, nu �nc�. Niciun om din echipaj nu e de partea lui, iar el nu are suficient curaj ca s� �ncerce ceva de unul singur. C�t despre ceilal�i, nu �tiu� Domon pare s� cread� c� trolocii sunt pe urmele lui, dar ceilal�i �ncep s� se �mpace cu g�ndul c� pericolul a trecut. S-ar putea s� cad� de acord c� le-a ajuns. Sunt aproape convin�i de asta, oricum.

Cu asta, el �i sume�i mantia plin� de petice, iar Rand avu impresia c� �i pip�ia cu�itele ascunse � cele mai bune care-i r�m�seser�, dup� pierderea primelor.

��Dac� se r�zvr�tesc, b�iete, s� �tii c� n-o s� lase �n via�� niciun pasager care s� poat� povesti. S-ar prea putea ca Edictul reginei s� nu aib� prea mult� putere, at�t de departe de Caemlyn, �ns� p�n� �i Starostele unui sat ar lua m�suri, dac� ar auzi ceva de soiul �sta.

De atunci, Rand �ncerc� �i el s� treac� neobservat, c�nd �i privea pe marinari.

Thom f�cea tot ce putea pentru a-i abate pe ceilal�i de la g�ndurile de revolt�. Zi �i noapte le spunea pove�ti, toate foarte complicate, iar �ntre timp le c�nta orice c�ntec i-ar fi cerut. Pentru a-i face s� cread� c�, �ntr-adev�r, Rand �i Mat voiau s�-i fie ucenici, �i rezerv� c�te o perioad� din fiecare zi pentru lec�ii, ceea ce se dovedi la fel de distractiv pentru echipaj. Fire�te c� nu l�sa pe nimeni s� se ating� de harpa lui, iar �ncerc�rile b�ie�ilor de a c�nta din flaut nu duser� dec�t la ni�te bocete jalnice � cel pu�in la �nceput. Echipajul r�dea �i �i astupa urechile.

Thom �i �nv�� c�te unele dintre pove�tile mai u�or de re�inut, ni�te acroba�ii simple �i, desigur, jongleriile. Mat se pl�nse de ceea ce le pretindea, dar Thom pufni �n must��i �i se uita ur�t la el.

��B�iete, eu nu m� joc de-a dasc�lul. Ori explic ceva, ori nu. Ia, acuma! P�n� �i un n�t�r�u de la �ar� ar trebui s� fie �n stare s� stea pu�in �n m�ini. S� v� v�d.

Marinarii care nu aveau treburi se adunau mereu �n jurul lor, a�ez�ndu-se pe vine ca s�-i priveasc�. Unii chiar �ncercau s� fac� �i ei ce le ar�ta Thom, r�z�nd de propria ne�ndem�nare. Gelb st�tea undeva, singur, �i-i privea posomor�t, ur�ndu-i pe to�i.

Rand petrecea o bun� parte din zi sprijinit de parapet, cu ochii a�inti�i spre mal. Nu c� s-ar fi a�teptat cu adev�rat s� �i vad� pe Egwene sau pe vreunul dintre ceilal�i ap�r�nd pe nea�teptate la marginea apei, dar barca �nainta at�t de �ncet, �nc�t, uneori, n�d�jduia s� fie a�a. Puteau s�-i ajung� f�r� s� fie nevoi�i s� c�l�reasc� prea repede. Dac� sc�paser�. Dac� mai erau �nc� �n via��.

R�ul se a�ternea mereu �naintea lor, f�r� vreun semn de via��; nu se mai z�rea nici o barc�, �n afara Pic�turii. Dar asta nu �nsemna c� nu era nimic de v�zut, �i niciun prilej de uluire. �n dup� amiaza primei zile, se g�seau �ntr-un loc �n care Arinelle curgea printre faleze �nalte, care se �ntindeau cam c�te o jum�tate de mil� pe fiecare mal. Pe toat� lungimea, st�nc� fusese sculptat�; se vedeau acolo siluete de b�rba�i �i femei, �nalte de o sut� de picioare, cu coroane care le ar�tau c� fuseser� regi �i regine. �n acel alai regal nu se reg�seau dou� chipuri la fel, iar �ntre primul �i ultimul trecuser� mul�i ani de zile. V�ntul �i ploaia f�cuser� aproape s� li se �tearg� tr�s�turile celor de la cap�tul de miaz�noapte, �lefuind piatra, dar chipurile �i diversele am�nunte deveneau din ce �n ce mai pronun�ate, pe m�sur� ce barca se �ndrepta spre miaz�zi. Apele r�ului se sp�rgeau de picioarele statuilor, din care nu mai r�m�seser� dec�t cioturi netede, dac� nu disp�ruser� de tot. �Oare de c�t� vreme se afl� aici? se �ntreba Rand. C�t timp a trecut, pentru ca r�ul s� road� at�ta piatr�?� Oamenii din echipaj nici m�car nu ridicaser� privirile; v�zuser� vechile sculpturi de multe ori p�n� atunci.

Alt� dat�, c�nd malul de r�s�rit devenise din nou o �ntindere de iarb�, �ntrerupt� numai din c�nd �n c�nd de tufi�uri, razele soarelui f�cur� ceva s� sclipeasc� �n dep�rtare.

��Ce-o fi acolo? se �ntreb� Rand cu glas tare. Pare metal.

C�pitanul Domon tocmai trecea pe l�ng� el; se opri �i privi cu ochii miji�i �nspre locul �n care se vedea sclipirea.

��Chiar metal zic a fi, spuse el. Vorbea la fel de repede, dar Rand �ncepuse s�-l �n�eleag�, f�r� s� trebuiasc� s� stea pe g�nduri. E un turn de metal. L-am v�zut de aproape �i �tiu. Negu��torii de pe r�u �l folosesc ca semn. Zic a fi cam la zece zile de Whitebridge, dup� cum mergem.

��Un turn de metal? �ntreb� Rand, iar Mat, care �edea cu picioarele �ncruci�ate, sprijinit de un butoi, se trezi din visare ca s� asculte ce spuneau.

��Mda, �ncuviin�� c�pitanul. O�el poleit, dup� cum arat� �i dup� cum pare la pip�it, dar f�r� vreo urm� de rugin�. Dou� sute de picioare, cam at�t zic eu a avea �n �n�l�ime, �i e mare c�t o cas�, f�r� vreun semn �i f�r� vreo deschiz�tur�.

��Precis c� sunt comori �n�untru, r�nji Mat; se ridic� �i �i a�inti privirile c�tre turnul aflat �n dep�rtare, pe c�nd r�ul purta Pic�tura prin dreptul lui. Pesemne c� un turn ca asta a fost construit ca s� apere ceva de pre�.

��S-ar putea, b�iete, morm�i c�pitanul. Dar zic �n lume a fi lucruri �i mai stranii dec�t �sta. Pe Tremalking, una dintre insulele Oamenilor M�rii, ar fi s� fie o m�n� de piatr� de cincizeci de picioare �n �n�l�ime, care iese dintr-un deal, �in�nd o sfer� de cristal c�t barca asta de mare. �i cred a fi comori sub dealul �la, dac� exist� pe undeva vreo comoar�, acela-i locul, dar oamenii din insul� nici nu vor s� aud� de s�pat, iar Oamenilor M�rii nu le pas� de nimic dec�t s�-�i vad� de cor�bii �i s�-l caute pe Coramoor, Alesul lor.

��Eu, unul, a� s�pa, rosti Mat. C�t e de departe insula asta� Tremalking, ai spus?

�n fata turnului sclipitor se ivi un desi� de copaci, dar b�iatul se holb� mai departe, de parc� tot mai putea s�-l vad�.

C�pitanul Domon clatin� din cap.

��Nu, b�iete, nu comorile ar fi s� fie cele care te �ndeamn� s� vezi lumea. Dac� ��i g�se�ti un pumn de aur sau bijuteriile vreunui rege mort, toate bune �i frumoase, dar minunile pe care le vezi zic eu a fi motivul care te trage mai departe, spre locul urm�tor. �n Tanchico � �sta este un port la Oceanul Aryth � p�r�i din Palatul Panarhului ar fi fost construite �n V�rsta Legendelor, a�a zic unii. �i este un zid acolo cu o friz� pe care sunt �nf��i�ate animale pe care nu le-a v�zut nimeni, �n via�a lui.

��i un copil poate desena un animal pe care nimeni nu l-a mai v�zut vreodat�, replic� Rand, iar c�pitanul chicoti.

��Mda, fl�c�ule, poate. Dar poate copilul s� fac� �i oasele animalelor? �n Tanchico le au �i pe astea, legate laolalt�, a�a cum st�tuser� �i �n trupul lor. Se afla �ntr-o parte din Palatul Panarhului �n care to�i pot intra s� vad�. Fr�ngerea a l�sat �n urm� multe minun��ii, iar de atunci se zice a fi existat �nc� vreo �ase imperii, dac� nu �i mai multe, unele la fel de mari precum cel al lui Artur Arip� de �oim, �i fiecare a l�sat �n urm� lucruri care merit� g�site �i scoase la iveal�. Be�e luminoase, dantele de brici �i inimi de piatr�. O plas� de cristal care acoper� o insul� �i c�nt� la r�s�ritul lunii. Un munte scobit, ca un castron, iar �n mijlocul lui, un v�rf de argint �nalt cam de o sut� de co�i, iar to�i care se apropie prea mult mor. Ruine ruginite, �i buc��i sf�r�mate, �i lucruri g�site pe fundul m�rii, lucruri pe care nici cele mai vechi dintre c�r�i nu le descriu. Am adunat �i eu c�teva. Lucruri de care nici n-a�i visat, din mai multe locuri dec�t pute�i vedea voi �n zece vie�i, astea zic a fi minun��iile care o s� v� pun� mereu pe drumuri.

��Aveam obiceiul s� s�p�m dup� oase �n Dealurile Nisipoase, spuse �ncet Rand. Oase ciudate. Odat�, am g�sit o bucat� dintr-un pe�te � cred c� era pe�te � mare c�t barca asta. Unii spuneau c� aduce ghinion s� sapi pe dealuri.

C�pitanul �l privi �int�.

��Deja te g�nde�ti la ce-ai l�sat �n urm�, fl�c�ule, de�i de-abia ai pus piciorul �n lume? Lumea o s�-�i �nfig� un c�rlig �n buz�. O s� porne�ti s� v�nezi soarele la apus, a�teapt� tu �i ai s� vezi� �i dac� te �ntorci vreodat�, satul t�u n-o s� te mai poat� cuprinde.

��Nu! tres�ri Rand; oare c�t trecuse de c�nd nu se mai g�ndise la casa p�rinteasc� din Emond�s Field? Dar la Tam? Pesemne c� trecuser� mai multe zile. I se p�rea c� trecuser� luni �ntregi. C�ndva am s� m� �ntorc, c�nd pot. Am s� cresc oi ca� tat�l meu, �i n-am s� mai plec niciodat� �n via�a mea. Nu-i a�a, Mat? De �ndat� ce vom putea, ne �ntoarcem acas� �i uit�m de toate astea.

Cu un efort vizibil, Mat se smulse din contemplarea locului �n care se v�zuse turnul.

��Ce? Ah. Da, desigur. O s� mergem �napoi acas�. Desigur.

C�nd el se �ntoarse cu spatele, Rand �l auzi murmur�nd cu glas sc�zut.

��Pun r�m�ag c� nu vrea s� se duc� altcineva dup� comoar�.

Mat p�rea s� nu-�i dea seama c�-l putea auzi cineva.

Dup� patru zile de drum, Rand se urc� �n v�rful catargului �i se a�ez� pe cap�tul plat al acestuia, cu picioarele r�sucite pe dup� fr�nghii. Pic�tura plutea �ncet pe r�u, dar, la cincizeci de picioare deasupra apei, mi�carea lent� f�cea v�rful catargului s� se clatine �nainte �i �napoi, �n cercuri largi. B�iatul �i d�du capul pe spate �i r�se �n b�taia v�ntului care-i r�corea chipul.

Se scoseser� v�slele, iar de acolo, de sus, barca aducea cu un p�ianjen cu dou�sprezece picioare care se t�ra pe apele r�ului. Mai fusese �i alt� dat� la �n�l�imi at�t de mari, �n copacii din �inutul celor Dou� R�uri, dar de data aceasta nu existau crengi care s�-l �mpiedice s� vad�. Toate cele de pe punte � marinari ocupa�i cu p�nzele, b�rba�ii care st�teau �n genunchi �i frecau puntea cu buc��i de gresie, al�ii care se ocupau de par�me �i de chepenguri, p�reau at�t de stranii, v�zute de sus; to�i erau at�t de mici �i de �ndesa�i, �nc�t pierduse un ceas numai uit�ndu-se la ei �i chicotind.

�i acum chicotea, de c�te ori privirile i se �ndreptau �n jos, dar �ncepuse s� se uite �i �n jur, la malurile care alunecau pe l�ng� ei. I se p�rea c� ei st�teau nemi�ca�i � �n afar� de cl�tinarea catargului, fire�te iar malurile alunecau lent, cu copacii �i dealurile care se �n�iruiau pe ambele p�r�i. Era nemi�cat, �i lumea �ntreag� se mi�ca pe l�ng� el.

Dintr-o pornire brusc�, �i desf�cu picioarele din fr�nghiile care ancorau catargul �i-�i �ntinse bra�ele �i picioarele �n laturi, �in�ndu-�i echilibrul. Reu�i s� o fac� timp de trei rotiri complete ale v�rfului de catarg, apoi �ns� se dezechilibr�. Flutur�ndu-�i membrele prin aer, se pr�bu�i �n fa�� i apuc� straiul focului. Cu picioarele at�rn�nd de ambele p�r�i ale catargului, f�r� alt sprijin dec�t cel, destul de firav, pe care i-l oferea straiul, �ncepu s� r�d�. Tr�g�nd �n piept v�ntul proasp�t �i rece, r�se plin de �nsufle�ire.

��Fl�c�ule, se auzi glasul r�gu�it al lui Thom. Fl�c�ule, dac� �ncerci s�-�i rupi g�tul t�u de n�t�r�u, n-o face c�z�nd peste mine.

Rand privi �n jos. Thom st�tea ag��at de fr�nghii, chiar sub el, privind posomor�t distan�a care-i mai r�m�sese de parcurs. La fel ca el, Menestrelul �i l�sase mantia dedesubt.

��Thom, striga el �nc�ntat. Thom, c�nd ai ap�rut?

��C�nd am v�zut c� nu pleci urechea la ce-�i striga lumea. Arde-m-ar focul, b�iete, toat� lumea crede c� e�ti nebun.

Privi �n jos �i observ�, cu uimire, c� toate chipurile erau �ndreptate spre el. Singurul care nu-l privea era Mat, care st�tea cu picioarele �ncruci�ate la prova, cu spatele spre catarg. P�n� �i oamenii de la v�sle aveau ochii ridica�i, pierz�ndu-�i ritmul. �i nu-i dojenea nimeni pentru asta. Rand �i r�suci capul ca s� priveasc� pe sub bra�e c�tre c�rm�. C�pitanul Domon st�tea �n picioare l�ng� aceasta, cu pumnii s�i mari �n �olduri, privind ur�t �nspre v�rful catargului. Se �ntoarse spre Thom �i r�nji.

��Deci, ce vre�i, s� cobor?

��Ar fi foarte bine, �ncuviin�� Thom, scutur�nd puternic din cap.

��Atunci, fie.

Apuc�ndu-se mai bine de strai, Rand se desprinse cu totul de catarg. �l auzi pe Thom �n�bu�indu-�i un blestem, c�nd �l v�zu �nc� acolo, at�rnat de strai cu ambele m�ini. Menestrelul se �ncrunt� la el, �ntinz�nd un bra� pe jum�tate, ca s�-l prind�. R�nji din nou.

��Cobor acum.

Arunc�ndu-�i picioarele �n sus, prinse cu un genunchi par�ma groas� care ducea de la catarg la prova, apoi o apuc� �i cu bra�ul �ndoit de la cot, �i-�i d�du drumul la m�ini. �ncet, apoi cu o vitez� din ce �n ce mai mare, alunec� �n jos. Chiar c�nd s� ajung�, �i d�du drumul �i c�zu �n picioare pe punte, chiar �n fa�a lui Mat, f�cu un pas pentru a-�i rec�p�ta echilibrul �i se �ntoarse cu fa�a spre ceilal�i, cu bra�ele desf�cute larg, a�a cum f�cea Thom dup� vreo acroba�ie.

C��iva dintre membrii echipajului �ncepur� s� aplaude, dar privirea lui Rand fusese atras� de Mat, care �inea ceva �n m�n�, ascunz�nd obiectul cu trupul pentru ca nimeni s� nu-l z�reasc�. R�mase cu ochii holba�i. Era un pumnal curbat, �ntr-o teac� de aur pe care erau gravate simboluri ciudate. M�nerul era �nvelit �n fire sub�iri de aur, iar pe el se afla un rubin imens, c�t unghia de la degetul mare. Pl�selele erau �erpi cu solzi de aur, cu boturile c�scate �i col�ii dezgoli�i.

O vreme, Mat continu� s� se joace cu pumnalul, sco��ndu-l din teac� �i b�g�ndu-l la loc. F�r� s� se opreasc�, ridic� �ncet capul; avea o privire pierdut�. Dintr-odat�, �l v�zu pe Rand, tres�ri �i ascunse pumnalul sub surtuc.

Rand se l�s� pe vine, cu bra�ele �ncruci�ate pe genunchi.

��De unde ai luat �la?

Mat nu r�spunse, ci arunc� o privire furi�� ca s� vad� dac� mai era cineva prin apropiere. Ca prin minune, erau singuri.

��Doar nu din Shadar Logoth?

Mat �l privi fix.

��E vina ta. A ta �i a lui Perrin. M-a�i luat de l�ng� comoar�, �i �l aveam �n m�n�. Nu mi l-a dat Mordeth. L-am luat eu, a�a c� tot ce ne-a spus Moiraine despre darurile lui nu are importan��. Te rog, Rand, nu spune nim�nui. Ar putea �ncerca s� mi-l fure.

��N-o s� spun, promise Rand. Cred c� Domon e un om cinstit, dar despre ceilal�i, mai ales despre Gelb, nu �tiu ce s� zic.

��Nim�nui, insista Mat. Nici lui Domon, nici lui Thom, nim�nui. Numai noi doi am r�mas dintre cei din Emond�s Field, Rand. Nu putem avea �ncredere �n nimeni.

��Sunt �n via��. Mat. Egwene �i Perrin. �tiu c� sunt �n via��.

Mat p�rea ru�inat.

��Totu�i, am s�-�i p�strez taina. O s� �tim numai noi doi. M�car acum nu mai trebuie s� ne facem probleme �n privin�a banilor. Putem s�-l vindem pe o sum� �ndeajuns de mare ca s� c�l�torim p�n� �n Tar Valon ca ni�te regi.

��Desigur, spuse Mat dup� o vreme. Dac� trebuie. Numai s� nu spui nim�nui, p�n� nu-�i dau eu voie.

��Doar �i-am promis. Ascult�, ai mai visat ceva de c�nd am venit la bord? Precum �n Baerlon? P�n� acum n-am putut s� te �ntreb, pentru c� era mereu lume �n jur.

Mat �ntoarse capul, privindu-l dintr-o parte.

��Poate.

��Cum adic�, poate? Ori da, ori ba.

��Bine, bine, am visat. Dar nu vreau s� vorbesc despre asta. Nici nu vreau s� m� g�ndesc. Nu ajut� la nimic.

�nainte ca vreunul din ei s� mai apuce s� zic� ceva, Thom veni pe punte cu pa�i mari, cu mantia pe bra�. V�ntul �i r�v�ea p�rul alb, iar must��ile sale lungi p�reau zb�rlite.

��Am reu�it s�-l conving pe c�pitan c� nu e�ti nebun, anun�� el, �i c� totul f�cea parte din programul de antrenament.

Apuc� straiul �i trase pu�in de el.

��Minun��ia aia pe care ai f�cut-o, c�nd �i-ai dat drumul pe fr�nghie, a ajutat, dar e�ti norocos c� nu �i-ai rupt g�tul, n�t�r�ule.

Privirea lui Rand se plimb� �n susul straiului, p�n� �n v�rful catargului, plin� de uimire. Chiar o f�cuse. Alunecase �n jos, pe fr�nghie. �i �ezuse �n v�rful�

Dintr-odat�, se v�zu pe sine acolo sus, cu bra�ele �i picioarele larg desf�cute. Se a�ez� brusc �i de-abia se �inu s� nu cad� �ntins pe spate. Thom �l privea g�nditor.

��Nu �tiam ca te descurci a�a de bine la �n�l�ime, fl�c�ule. S-ar putea s� avem ocazia s� juc�m �n Illian, �n Ebou Dar sau chiar �n Tear. Oamenilor din marile ora�e din sud le plac acroba�ii care merg pe s�rm� �i arti�tii de la trapez.

��Noi mergem �n�

Dar, �n ultima clip�, Rand �i aminti s� se uite �n jur, dac� se afla cineva prin apropiere s�-i aud�. Mai mul�i oameni din echipaj erau cu ochii la ei, inclusiv Gelb, care �i privea ur�t, ca de obicei, dar nu-l putea auzi nimeni.

� � �n Tar Valon, sf�r�i el; Mat ridic� din umeri, de parc� �i era indiferent.

��Deocamdat�, da, fl�c�ule, spuse Thom, a�ez�ndu-se l�ng� ei, dar m�ine, cine �tie? A�a-i via�a de Menestrel.

Lu� c�teva mingi colorate pe care le scoase din m�necile sale largi.

��Acum, c� te-am dat jos, s� lucr�m la tripla �ncruci�are.

Privirea lui Rand alunec� spre v�rful catargului. Se �nfior�. �Ce mi se-nt�mpl�? Pe Lumin�, ce-o fi?� Trebuia s� afle. Trebuia s� ajung� �n Tar Valon, �nainte s� �nnebuneasc� de adev�ratelea.

25Semin�ia Pribegilor

Bela mergea nep�s�toare sub soarele palid ca �i cum cei trei lupi care alergau ceva mai �ncolo nu ar fi fost dec�t ni�te c�ini din sat, dar felul �n care �i �ntorcea privirea ca s� se uite la ei, p�n� nu i se mai vedea dec�t albul ochilor, d�dea de �n�eles c� nu e deloc a�a. Egwene, pe spatele iepei, nu o ducea nici ea mai bine. Se uita mereu la lupi cu coada ochiului �i c�teodat� se �ntorcea �n �a ca s� priveasc� �mprejur. Perrin era sigur c� se uita dup� restul haitei, de�i ea t�g�dui cu putere c�nd �ndr�zni s� �i spun� asta, t�g�dui c� �i era team� de lupii care mergeau pe l�ng� ei, t�g�dui c� �i f�cea griji din pricina haitei sau din cauza a ceea ce puneau la cale. T�g�dui �i continu� s� se uite �n jur, mijind ochii �i umezindu-�i nelini�tit� buzele.

Restul haitei era departe; ar fi putut s�-i spun� el asta. �La ce bun, chiar dac� m-ar crede? Mai ales dac� m-ar crede.� Nu voia s� deschid� co�ul cu �erpi dac� nu era neap�rat� nevoie. Nu voia s� se �ntrebe cum de �tia. B�rbatul �nve�m�ntat �n blan� mergea s�lt�nd �n fa�a lor, uneori sem�n�nd el �nsu�i cu un lup, �i nici nu privi �napoi c�nd se ivir� Grialba, Sarsar �i V�ntaduc, dar �i el �tia.

�n acea prim� diminea��, c�nd se treziser�, cei doi din Emond�s Field �l g�siser� pe Elyas frig�nd al�i iepuri �i uit�ndu-se la ei f�r� s� i se poat� citi mare lucru pe chip. Nu se vedea niciun lup �n afar� de Grialba, Sarsar �i V�ntaduc. �n lumina palid� a zorilor, umbre �ntunecate mai z�boveau �nc� sub marele stejar, iar copacii desfrunzi�i din dep�rtare sem�nau cu ni�te degete desc�rnate.

��Sunt pe aici, r�spunse Elyas c�nd Egwene �l �ntreb� unde plecase restul haitei �ndeajuns de aproape c�t s� ne sar� �n ajutor, dac� e nevoie. �ndeajuns de departe c�t s� se fereasc� de necazurile pe care le vom avea cu oamenii. C�nd sunt doi oameni �mpreun� e musai s� dea de necaz, mai devreme sau mai t�rziu. Dar o s� vin� dac� o s� avem nevoie de ei.

Perrin, care rupea o bucat� de iepure fript, �i d�du pe nesim�ite seama de ceva. O direc�ie, pe care o cuno�tea oarecum. Fire�te! �Deci acolo�� Carnea din gura lui �i pierdu brusc gustul. Lu� o r�d�cin� din cele pe care le preg�tise Elyas pe c�rbuni � aduceau la gust cu napii dar nu-i mai era foame.

C�nd pornir� la drum, Egwene insist� s� mearg� pe r�nd c�lare, iar Perrin nici nu se mai obosi s� o contrazic�.

��Tu prima, �i spuse el.

Fata �ncuviin��.

��i apoi dumneata, Elyas, zise ea.

� Mie-mi sunt de ajuns picioarele mele, r�spunse Elyas. Se uit� la Bela, iar iapa �i d�du ochii peste cap, ca �i cum ar fi fost vorba despre unul dintre lupi. �n plus, nici nu cred c� vrea s� m� urc pe ea.

��Prostii, replic� Egwene cu t�rie. �nc�p��narea n-are niciun rost. Cuminte e s� c�l�rim fiecare. Dumneata ai spus c� mai avem mult de mers.

� Am zis nu, fato.

Egwene trase ad�nc aer �n piept, iar Perrin se �ntreb� dac� va izbuti s�-l conving� pe Elyas a�a cum f�cuse cu el; �i d�du deodat� seama c� fata r�m�sese cu gura deschis� �i nu mai scotea o vorb�. Elyas se uita la ea, nu f�cea dec�t s� se uite la ea, cu ochii lui galbeni, ca de lup. Egwene se trase �napoi din fa�a b�rbatului osos, �i umezi buzele, apoi se trase �i mai �napoi. �nainte ca Elyas s� se fi �ntors ca s� plece, Egwene ajunsese la Bela �i se urcase �n spatele iepei. C�nd b�rbatul se �ntoarse ca s�-i c�l�uzeasc� spre miaz�zi, lui Perrin i se p�ru c� �i r�njetul de pe fa�a lui era ca de lup.

C�l�torir� a�a trei zile, merg�nd pe jos �i c�l�rind toat� ziua spre miaz�zi �i r�s�rit, poposind numai la c�derea nop�ii. Elyas p�rea c� dispre�uie�te graba or�enilor, dar nu vedea de ce ar pierde vremea c�nd trebuia s� ajung� undeva.

�i vedeau rar pe cei trei lupi. �n fiecare noapte veneau pentru scurt� vreme l�ng� foc, iar alteori se ar�tau pu�in �i ziua, ap�r�nd c�nd te a�teptai mai pu�in �i disp�r�nd la fel de brusc. Dar Perrin �tia c� sunt �n apropiere, �tia �i unde anume. �tia c�nd cercetau �nainte drumul �i c�nd priveau urmele pe care le l�saser�. �tia c�nd se �ndep�rtau de la locul obi�nuit de v�nat �i c�nd Grialba �i trimitea �napoi ca s� o a�tepte. C�teodat� cei trei care r�m�neau i se �tergeau din minte, dar cur�nd erau �ndeajuns de aproape c�t s� �i vad� din nou, �tia c� se �ntorceau. Chiar �i c�nd copacii se �mpu�inau �i din p�dure nu mai r�m�neau dec�t ni�te dumbr�vi r�zle�e, desp�r�ite de limbi de iarb� uscat�, c�nd erau ca ni�te stafii care nu voiau s� fie v�zute, Perrin ar fi putut oric�nd s� arate cu degetul spre locul unde se aflau. Nu �tia cum �i d�dea seama de toate lucrurile astea �i �ncerca s� se conving� c� nu era dec�t o n�scocire a min�ii lui, dar nu ajuta la nimic. �tia �i el, tot a�a cum �tia �i Elyas.

�ncerc� s� nu se mai g�ndeasc� la lupi, dar oricum i se furi�au �n minte. Nu �l mai visase pe Ba�alzamon de c�nd se �nt�lnise cu Elyas �i cu lupii. Acum, din c�te �i aducea aminte c�nd se trezea, visa lucruri obi�nuite, cum ar fi visat acas� �nainte de Baerlon� �nainte de Noaptea Iernii. Vise obi�nuite � cu o singura deosebire. �n toate visele pe care �i le amintea era un moment �n care, fie c� lucra �n fier�ria lui jup�n Luhhan �i �i �ndrepta spatele ca s� �i �tearg� sudoarea de pe frunte, fie c� se �ntorcea de la vreun dans cu fetele din sat pe Paji�te sau c� �i �n�l�� privirea din carte �n fa�a focului de acas�, indiferent dac� era afar� sau sub un acoperi�, era un lup �n apropiere. Lupul era �ntotdeauna cu spatele la el, �i Perrin �tia de fiecare dat� � �n vise p�rea firesc, chiar la masa lui Alsbet Luhhan � c� ochii galbeni ai lupului stau la p�nd�, �l p�zesc de ce s-ar putea �nt�mpla. �ns� c�nd era treaz, visele �i p�reau ciudate.

Merser� trei zile; Grialba, V�ntaduc �i Sarsar le aduceau iepuri �i veveri�e, Elyas le ar�ta tot felul de plante bune de m�ncat, din care Perrin nu recuno�tea prea multe. Odat� un iepure s�ri de sub copitele Belei; �nainte ca Perrin s� apuce s� pun� o piatra �n pra�tie, Elyas �l �i str�punse cu lungul lui cu�it de la dou�zeci de pa�i distan��. Alt� dat� Elyas dobor� un fazan gras, lovindu-l �n arip� cu o s�geat�. M�ncau mult mai bine dec�t dac� ar fi fost singuri, dar Perrin ar fi preferat s� se �ntoarc� la por�iile mici dac� asta ar fi �nsemnat �i al�i tovar�i de drum. Nu era sigur c� Egwene era de aceea�i p�rere, �ns� el ar fi fost dornic s� nu aib� de m�ncare dac� a�a ar fi sc�pat de lupi. Trei zile, p�n� �ntr-o dup�-amiaz�.

�n fa�a lor era un p�lc de copaci, dar mult mai mare dec�t celelalte pe care le �nt�lniser� �n cale � se �ntindea pe vreo patru mile. Soarele cobor�se �nspre asfin�it �i arunca raze piezi�e �n dreapta lor, iar v�ntul �ncepuse s� se �nte�easc�. Perrin sim�i c� lupii renun�ar� s� mai umble �n spatele lor �i o luar� �nainte, f�r� s� se gr�beasc�. Nu mirosiser� �i nu v�zuser� nimic primejdios. Egwene mergea c�lare. Era vremea s� caute un loc de popas pentru noapte, iar desi�ul din fa�� ar fi fost cum nu se poate mai potrivit.

C�nd se apropiar� de copaci, trei buldogi ��nir� din ascunzi�, trei c�ini cu boturi late, de �n�l�imea lupilor �i chiar mai masivi, ar�t�ndu-�i col�ii �i m�r�ind amenin��tor. Se oprir� brusc de �ndat� ce ie�ir� din p�durice, dar erau la numai treizeci de pa�i de cei trei oameni, iar �n ochii lor lucea o lumin� uciga��.

Bela, deja iritat� de prezen�a lupilor, nechez� �i aproape o arunc� pe Egwene din �a, dar, �ntr-o clip�, Perrin rotea pra�tia �n jurul capului. Securea nu ar fi servit la nimic, �ns� o piatr� �n coaste putea pune pe fug� chiar �i cel mai feroce c�ine.

Elyas le f�cu semn cu m�na f�r� s�-�i ia ochii de la c�inii care r�m�seser� pe loc.

��Ssst! Nu acum!

Perrin �l privi �ncruntat �i nedumerit, dar renun�� s� mai �nv�rteasc� pra�tia. Egwene reu�i s� o st�p�neasc� pe Bela; �i ea, �i iapa se uitau acum cu b�gare de seam� la c�ini.

Buldogii aveau p�rul zb�rlit, urechile culcate pe spate, iar m�r�iturile lor f�ceau s� se cutremure p�m�ntului. Deodat�, Elyas ridic� un deget �n dreptul um�rului �i fluier�, un fluierat prelung �i ascu�it, din ce mai �n ce mai puternic, care nu se mai termina. M�r�iturile contenir� treptat. C�inii se traser� �napoi, sc�ncind �i �ntorc�nd capul �n toate p�r�ile, ca �i cum ar fi vrut s� plece, dar erau lega�i. Ochii le erau a�inti�i asupra degetului lui Elyas.

Elyas l�s� �nceti�or m�na �n jos, iar fluieratul deveni mai slab. C�inii �i urmar� mi�c�rile �i se �ntinser� �n cele din urm� pe p�m�nt, cu limbile at�rn�ndu-le din gur�. D�deau din coad�.

��Vede�i, z�mbi Elyas, �ndrept�ndu-se spre c�ini. Nu e nevoie de arme. Buldogii �i linser� m�na, iar el �i m�ng�ie pe cap �i �i scarpin� �ntre urechi. Par mai fioro�i dec�t sunt de fapt. Voiau s� ne sperie �i nu ne-ar fi mu�cat dec�t dac� am fi �ncercat s� intr�m �n p�dure. Oricum, acum nu trebuie s�-�i mai fac� griji �n privin�a asta. Putem ajunge la urm�torul desi� p�n� se face noapte de tot.

C�nd Perrin se uit� la Egwene, v�zu c� fata r�m�sese cu gura c�scat�. κi �nchise �i el gura, cl�n��nind din din�i.

M�ng�ind �n continuare c�inii, Elyas cerceta p�lcul de copaci.

��Probabil c� sunt Tuatha�an acolo. Semin�ia Pribegilor. Se uitar� la el f�r� s� �n�eleag�, iar Elyas adaug�: Spoitorii.

��Spoitorii? se mir� Perrin. Dintotdeauna am vrut s�-i �nt�lnesc. C�teodat� poposesc l�ng� Taren Ferry, dincolo de r�u, dar, din c�te �tiu eu, nu vin niciodat� �n �inutul celor Dou� R�uri. Nu �tiu de ce.

Egwene pufni.

��Poate pentru c� oamenii din Taren Ferry sunt la fel de ho�i ca Spoitorii. S-ar fura unii pe al�ii p�n� n-ar mai r�m�ne nimic. Jup�n Elyas, dac� �ntr-adev�r sunt Spoitori prin apropiere, n-ar fi mai bine s� plec�m? Nu vrem s� r�m�nem f�r� Bela �i� nu prea avem noi multe, dar toat� lumea �tie c� Spoitorii fur� orice.

��Inclusiv copii? �ntreb� Elyas sec. R�pesc copii �i altele asemenea?

Scuip�, iar fata ro�i. Se spuneau c�teodat� �i pove�ti despre copii, dar cel mai adesea Cenn Buie sau unul dintre Coplini sau dintre Congari erau cei care istoriseau a�a ceva.

��Uneori mi-e sil� de ei, dar nu fur� mai mult ca al�ii. Ba chiar mult mai pu�in dec�t al�ii pe care �i �tiu eu.

��O s� se �ntunece cur�nd, Elyas, spuse Perrin. Trebuie s� ne oprim undeva. De ce nu la ei, dac� vor s� ne primeasc�?

Jup�neasa Luhhan avea un ceaun dres de Spoitori despre care zicea c� e mai bun ca atunci c�nd era nou. Lui jup�n Luhhan nu-i prea venea la socoteal� c� nevast�-sa �i laud� a�a de mult pe Spoitori, dar Perrin voia s� vad� cum fac. Cu toate acestea, Elyas �ov�ia, �i nu �n�elegea de ce.

��E vreun motiv pentru care nu ar trebui s� facem asta?

Elyas cl�tin� din cap, dar se vedea c� nu are tragere de inim� dup� felul cum �i �inea umerii �i str�ngea din buze.

��Am putea. Dar s� nu lua�i �n seam� ce spun. Multe neghiobii. De cele mai multe ori Pribegii fac lucrurile la �nt�mplare, dar c�teodat� vor s� fie totul a�a cum se cuvine, deci uita�i-v� la mine �i face�i la fel. �i p�stra�i-v� secretele. Nu e nevoie s� �tie toat� lumea totul.

Se �ndreptar� spre p�lcul de copaci, �n frunte cu Elyas, iar c�inii �i urmar�, d�nd din coad�. Perrin sim�i cum lupii �ncetinesc pasul �i pricepu c� nu aveau s� intre �i ei �n p�durice. Nu le era team� de c�ini � �i dispre�uiau pe c�ini, care renun�aser� la libertatea de a dormi l�ng� foc �, dar ocoleau oamenii.

Elyas mergea sigur pe el, ca �i cum ar fi �tiut drumul, �i, c�nd ajunser� �n mijlocul p�lcului, v�zur� c�ru�ele Spoitorilor, risipite printre stejari �i frasini.

Asemenea tuturor celor din Emond�s Field, Perrin auzise multe despre Spoitori, chiar dac� nu v�zuse niciodat� vreunul, iar tab�ra lor era exact a�a cum �i-o �nchipuise. C�ru�ele lor erau de fapt ni�te case pe ro�i, cu un acoper�m�nt mare de lemn l�cuit �i vopsit �n culori str�lucitoare, ro�u, albastru, galben �i verde �i alte nuan�e ale c�ror nume nu le cuno�tea. Pribegii se �ndeletniceau, din p�cate, cu treburi de fiecare zi � f�ceau de m�ncare, coseau, aveau grij� de copii, dregeau c�pestrele cailor, dar hainele le erau �i mai colorate dec�t c�ru�ele �i, din c�te �i putea da el seama, alese la nimereal�; c�teodat� surtucul �i n�dragii sau rochia �i �alul erau a�a de prost potrivite, �nc�t �l dureau ochii. Parc� erau ni�te fluturi pe un c�mp de flori s�lbatice.

Patru sau cinci b�rba�i, r�sp�ndi�i pe ici �i pe colo �n jurul taberei, c�ntau la scripc� �i la flaut, iar al�i c��iva jucau, precum ni�te colibri cu penele �n toate culorile curcubeului. Copiii �i c�inii alergau juc�ndu-se printre focurile pentru g�tit. C�inii erau buldogi, ca aceia care le ie�iser� lor �n �nt�mpinare, dar copiii �i tr�geau de urechi �i de coad� �i li se urcau �n spate, iar c�inii masivi acceptau nep�s�tori. Cei trei care �l �nso�eau pe Elyas, cu limbile at�rn�ndu-le din gur�, se uitau la b�rbatul b�rbos ca �i cum le-ar fi fost cel mai bun prieten. Perrin d�du din cap, ne�ncrez�tor. Erau at�t de mari, �nc�t ar fi ajuns la g�tul unui om aproape f�r� s�-�i desprind� picioarele de pe p�m�nt.

Pe nea�teptate, muzica �ncet� �i �i d�du seama c� Pribegii se uitau la el �i la tovar�ii s�i de drum. P�n� �i copiii �i c�inii se opriser� �i urm�reau cu b�gare de seam� ce se �nt�mpla, ca �i cum ar fi fost pe punctul de a o rupe la fug�.

O vreme nu se auzi niciun sunet, apoi un b�rbat scund, v�nos, cu p�rul c�runt f�cu un pas �nainte �i se plec� ad�nc �n fa�a lui Elyas. Purta un surtuc ro�u cu guler �nalt �i n�dragi largi, de un verde str�lucitor, v�r��i �n cizmele care �i ajungeau p�n� la genunchi.

��E�ti bine venit s� te �nc�lze�ti la focul nostru. �tii c�ntecul?

Elyas f�cu �i el o plec�ciune ad�nc�, cu m�inile duse la piept.

��Vorbele tale, Mahdi, �mi �nc�lzesc sufletul, a�a cum focul �mi �nc�lze�te trupul, dar nu �tiu c�ntecul.

��Atunci tot c�ut�m, inton� b�rbatul c�runt. Cum a fost, a�a va fi, dac� ne amintim, c�ut�m �i g�sim.

Ar�t� �nspre foc, iar glasul i se umplu de voio�ie.

��Masa e aproape gata. Pofti�i.

Ca la un semn, muzica izbucni din nou, iar copiii pornir� din nou s� r�d� �i s� alerge cu c�inii. To�i cei din tab�ra se �ntoarser� la treburile lor, ca �i cum nou veni�ii erau prieteni vechi.

B�rbatul c�runt se codi pu�in �i se uit� la Elyas.

��Ceilal�i� prieteni ai t�i? O s� stea deoparte? Ne sperie a�a de tare c�inii.

��O s� stea deoparte, Raen. Elyas cl�tin� din cap cu o umbr� de dispre�. Ar trebui s� �tii deja asta.

B�rbatul c�runt �i desf�cu m�inile, ca �i cum ar fi vrut s� spun� c� nimic nu e sigur. C�nd se �ntoarse ca s� �i conduc� �n tab�r�, Egwene desc�lec� �i se apropie de Elyas.

��Voi doi sunte�i prieteni?

Un Spoitor z�mbitor se ivi ca s� o ia pe Bela; f�r� prea mare tragere de inim�, Egwene �i d�du fr�iele, dup� ce Elyas pufni nemul�umit.

��Ne cunoa�tem, r�spunse t�ios b�rbatul �nve�m�ntat �n blan�.

��l cheam� Mahdi? �ntreb� Perrin.

Elyas morm�i ceva �n barb�.

��Numele lui e Raen. Mahdi e rangul pe care �l are. C�ut�torul. El este c�petenia celor de aici. Pute�i s�-i spune�i C�ut�torul dac� vi se pare prea ciudat cel�lalt nume. N-o s� se supere.

��Iar povestea aia cu c�ntecul? �ntreb� Egwene.

��Este motivul pentru care c�l�toresc, r�spunse Elyas, sau cel pu�in a�a spun ei. Caut� un c�ntec. Dup� asta umbl� C�ut�torul. Spun c� l-au pierdut la Fr�ngerea Lumii �i c�, dac� �l reg�sesc, ne vom �ntoarce la paradisul din V�rsta Legendelor. κi arunc� privirea peste tab�r� �i pufni dispre�uitor. Nici m�car nu �tiu ce fel de c�ntec caut�; pretind c�, dac� �l g�sesc, o s�-l recunoasc�. Nu �tiu nici cum va aduce �napoi paradisul, dar caut� acest c�ntec de aproape trei mii de ani, de la Fr�ngerea Lumii. Cred c� o s�-l tot caute p�n� c�nd Roata nu se va mai �nv�rti.

Ajunser� la focul lui Raen, din mijlocul taberei. C�ru�a C�ut�torului era galben�, cu ro�u pe margini, iar spi�ele ro�ilor mari, ro�ii, erau vopsite tot �n galben �i ro�u. O femeie dolofan�, la fel de c�runt� ca Raen, dar cu pielea neted�, ie�i din c�ru�� i se opri pe treptele din spate, potrivindu-�i �alul cu ciucuri alba�tri �n jurul umerilor. Bluza de pe ea era galben�, iar fusta de un ro�u aprins. Combina�ia �l f�cu pe Perrin s� clipeasc�, iar Egwene �i �n�bu�i un strig�t.

C�nd �i v�zu pe cei din spatele lui Raen, cobor�, z�mbind prietenos. Era Ila, nevasta lui Raen, cu un cap mai �nalt� dec�t so�ul ei, �i cur�nd Perrin uit� de culoarea hainelor. Avea un soi de afec�iune matern� care �i aducea aminte de jup�neasa al�Vere �i care �l f�cu s� se simt� bine venit de c�nd le sur�se prima oar�.

Ila �l �nt�mpin� pe Elyas ca pe o veche cuno�tin��, dar cu o r�ceal� care p�rea s� �l supere pe Raen. Elyas �i z�mbi rezervat �i d�du din cap a salut. Perrin �i Egwene �i rostir� numele, iar ea le lu� m�inile �n m�na ei cu mult mai mult� c�ldur� dec�t �i ar�tase lui Elyas, ba chiar o �mbr��i�� pe Egwene.

��Tare e�ti frumoas�, copila mea, �opti ea, apuc�nd-o pe Egwene de b�rbie �i z�mbind. �i cred c� ai �nghe�at de tot. A�az�-te l�ng� foc, Egwene. Hai, a�eza�i-v� cu to�ii. Masa e aproape gata.

�n jurul focului fuseser� a�eza�i ni�te bu�teni pentru oaspe�i. Elyas refuz� �ns� s� fac� aceast� concesie ideii de civiliza�ie, a�a c� se lungi pe p�m�nt. Dou� ceainice mici erau a�ezate pe ni�te suporturi de metal deasupra fl�c�rilor, iar la margine, pe c�rbuni, era un cuptor. Ila se ocupa de toate.

Tocmai c�nd Perrin �i ceilal�i se a�ezau, un t�n�r zvelt, �mbr�cat �n ve�tminte cu dungi verzi, se apropie alene de foc.

�l �mbr��i�� pe Raen, o s�rut� pe Ila �i se uit� cu r�ceal� la Elyas �i la cei din Emond�s Field. Era cam de o seam� cu Perrin �i mergea ca �i cum se preg�tea s� danseze.

��Ei, Aram, �i z�mbi Ila dr�g�stos, te-ai hot�r�t s� m�n�nci cu bunicii t�i de data asta, a�a-i? Privirea ei z�mbitoare alunec� spre Egwene c�nd se aplec� s� mi�te un ceainic ag��at deasupra focului. M� �ntreb de ce.

Aram se ghemui cu m�inile pe genunchi, �n fa�a lui Egwene, de partea cealalt� a focului.

��Eu sunt Aram, vorbi el cu glas sc�zut �i sigur pe sine. P�rea c� nu mai vede pe nimeni �n jur �n afar� de ea. Am a�teptat s� r�sar� primul trandafir al prim�verii, �i acum �l g�sesc l�ng� focul bunicului meu.

Perrin se a�tepta ca Egwene s� �nceap� s� r�d�, dar v�zu c� fata se uita �int� la Aram. �l privi din nou pe t�n�rul Spoitor. Ce-i drept, Aram era mult mai chipe� dec�t el. Dup� c�teva clipe, Perrin �i d�du seama de cine �i aducea aminte. De Wil al�Seen, la care toate fetele se uitau �i �u�oteau de fiecare dat� c�nd venea de la Deven Ride la Emond�s Field. Wil f�cea curte tuturor fetelor care �i ie�eau �n cale �i pe fiecare reu�ea s� o conving� c�, �n ce le prive�te pe celelalte, era doar politicos cu ele.

��C�inii �tia ai vo�tri, spuse Perrin tare, iar Egwene tres�ri, sunt la fel de mari ca ni�te ur�i. M� mir c� �i l�sa�i pe copii s� se joace cu ei.

Lui Aram �i disp�ru z�mbetul de pe buze, dar c�nd se uit� la Perrin, sur�se din nou, chiar cu mai mult� �ncredere �n sine dec�t �nainte.

��N-o s� v� fac� niciun r�u. Se arat� fioro�i ca s� sperie �i s� ne dea de �tire c�nd e vreo primejdie, dar se supun C�ii Frunzei.

��Calea Frunzei? se mir� Egwene. Ce �nseamn� asta?

Aram ar�t� �nspre copaci, cu ochii a�inti�i asupra fetei.

��Frunza tr�ie�te c�t �i este dat �i nu se lupt� cu v�ntul care o poart� departe. Frunza nu face niciun r�u �i �n cele din urm� cade ca s� hr�neasc� alte frunze. A�a ar trebui s� se �nt�mple cu to�i b�rba�ii. �i cu toate femeile.

Egwene se uit� �i ea �inta la el, cu obrajii �mbujora�i.

��i ce vrea s� �nsemne asta? �ntreb� Perrin.

Aram �i arunc� o c�ut�tur� m�nioas�, �i Raen fu cel care �i r�spunse.

��nseamn� c� nimeni nu trebuie s� fac� r�u nim�nui, indiferent din ce pricin�. Ochii C�ut�torului se �ntoarser� spre Elyas. Nimic nu justific� violen�a. Nimic. Niciodat�.

��Dar dac� te atac� cineva? insist� Perrin. Dac� cineva te love�te, sau �ncearc� s� te jefuiasc�, sau vrea s� te omoare?

Raen oft�, r�bd�tor, ca �i cum Perrin nu �n�elegea ceva ce pentru el era foarte limpede.

��Dac� m-ar lovi cineva, l-a� �ntreba de ce vrea s� fac� a�a ceva. Dac� tot ar vrea s� m� loveasc�, a� fugi, �i la fel a� face �i dac� ar �ncerca s� m� jefuiasc� sau s� m� omoare. A� prefera s�-l las s�-mi ia ce vrea, chiar �i via�a, dec�t s� recurg la violen��. �i a� spera c� nu e prea grav r�nit.

��Dar spuneai c� nu i-ai face r�u, observ� Perrin.

��Eu nu, dar violen�a �l r�ne�te �i pe cel care o face, �i pe cel care o prime�te.

Perrin p�rea nedumerit.

��Po�i s� tai un copac cu toporul, continu� Raen. Toporul face r�u copacului �i scap� neatins. A�a vezi tu lucrurile? Lemnul e moale �n compara�ie cu o�elul, dar �i o�elul ascu�it se toce�te pe m�sur� ce taie, iar seva copacului �l face s� rugineasc� �i s� se strice. Toporul cel puternic face r�u copacului neajutorat, dar este v�t�mat la r�ndul lui. A�a se �nt�mpl� �i cu oamenii, de�i r�ul e �n suflet.

��Dar�

��Ajunge, morm�i Elyas, �ntrerup�ndu-l pe Perrin. Raen, nu �i-e de-ajuns c� �ncerci s�-i convingi pe fl�c�ii din sate de prostiile astea � dai de necaz pe oriunde te duci, nu-i a�a? Dar eu nu i-am adus pe �tia doi aici ca s� te asculte pe tine. Las�-i �n pace.

��i s�-i lase �n grija ta? zise Ila, zdrobind ni�te ierburi �n m�n� �i d�ndu-le drumul �ntr-unul dintre ceainice. Glasul �i era lini�tit, dar m�inile striveau cu furie ierburile. O s�-i �nve�i s� se poarte ca tine, s� ucid� sau s� moar�? Vrei s�-i faci s� aleag� aceea�i soart� ca tine, care ��i dore�ti s� mori singur �i doar corbii �i� �i prietenii t�i s� se bat� pentru trupul t�u?

��Potole�te-te, Ila, vorbi Raen cu bl�nde�e, ca �i cum ar mai fi auzit toate astea de o mie de ori. L-am poftit s� stea la focul nostru, nevast�.

Ila se domoli, dar Perrin b�g� de seam� c� nu �i ceru iertare. Se uit� �n schimb la Elyas �i d�du trist din cap, apoi �i �terse m�inile �i �ncepu s� scoat� linguri �i str�chini de lut dintr-un cuf�r ro�u de l�ng� c�ru��.

Raen se �ntoarse din nou spre Elyas.

��Vechiul meu prieten, de c�te ori trebuie s�-�i spun c� nu �ncerc�m s� convingem pe nimeni. C�nd s�tenii vor s� �tie ce obiceiuri avem, r�spundem la ce ne �ntreab�. E adev�rat c� cel mai adesea tinerii sunt cei care pun �ntreb�ri �i uneori unii dintre ei ne �nso�esc �n peregrin�ri, dar numai pentru c� asta este dorin�a lor.

��ncerci s�-i spui asta �i nevestei de fermier care tocmai a descoperit c� b�iatul sau fata ei a fugit cu voi, Spoitorii, replic� Elyas cu o str�mb�tur�. Din pricina asta �n ora�ele mai mari nici nu v� las� s� poposi�i �n apropiere. Iar cei din sate v� rabd� pentru c� drege�i tot felul de lucruri, dar la ora� nu au nevoie de voi �i nu vor s� le convinge�i tinerii s� fug�.

��Habar n-am ce ne las� cei din ora�e s� facem. R�bdarea lui Raen p�rea infinit�. �n orice caz, nu ar�ta deloc �nfuriat. La ora� g�se�ti �ntotdeauna oameni violen�i. �i oricum, nu cred c� o s� g�sim c�ntecul �ntr-un ora�.

��Nu vreau s� te jignesc, C�ut�torule, �ndr�zni Perrin �nceti�or, dar� Eu nu caut violen�a. Cred c� sunt ani buni de c�nd nu m-am mai b�tut cu nimeni, afar� doar de jocurile de la s�rb�tori. Dar dac� m-ar lovi cineva, l-a� lovi �i eu. Dac� n-a� face asta, l-a� l�sa s� cread� c� m� poate lovi c�nd vrea. Sunt unii care cred c� pot profita de ceilal�i �i, dac� nu le ara�i c� nu e a�a, o s� fac� ce vor din cei mai slabi ca ei.

��Unii, gl�sui Aram cu glasul �nc�rcat de triste�e, nu izbutesc s�-�i dep�easc� instinctele.

Spun�nd asta, se uit� la Perrin �ntr-un fel din care se vedea limpede c� nu vorbea despre oamenii slabi pe care �i pomenise Perrin.

��Cred c� e�ti pus des pe fug�, r�spunse Perrin, iar chipul t�n�rului Spoitor c�p�t� o expresie �ncordat�, care nu avea nimic de a face cu Calea Frunzei.

��Eu cred c� e interesant, intr� �n vorb� Egwene, arunc�ndu-i o privire �ncruntat� lui Perrin, s� �nt�lne�ti oameni care nu cred c� totul se rezolv� prin for�a mu�chilor.

Aram se �nveseli din nou �i se ridic� �n picioare, �ntinz�ndu-�i m�inile spre ea.

��Las�-m� s�-�i ar�t tab�ra. Se �i danseaz�.

��Cu pl�cere, �i r�spunse fata cu un z�mbet.

Ila, care tocmai scosese p�inea din cuptor, �i �ndrepta spatele.

��Dar e gata masa, Aram.

��O s� m�n�nc cu mama, z�mbi el peste um�r, �n timp ce se �ndep�rta de c�ru��, �in�nd-o pe Egwene de m�n�. O s� m�nc�m am�ndoi cu mama. Se uit� triumf�tor la Perrin.

Egwene r�dea �n timp ce fugeau.

Perrin se ridic� �n picioare, apoi se opri. Nu avea s� i se �nt�mple nimic r�u dac� �ntr-adev�r to�i cei de acolo urmau Calea Frunzei, a�a cum spusese Raen. Se uit� la Raen �i la Ila, care �i urm�reau m�hni�i cu privirea nepotul, �i se scuz�:

��mi pare r�u. Sunt oaspetele vostru �i n-ar fi trebuit�

��Nu-�i face griji, �l lini�ti Ila. A fost vina lui, nu a ta. Stai jos �i m�n�nc�.

��Aram e un fl�c�u nelini�tit, ad�ug� Raen trist. E b�iat bun, dar c�teodat� cred c� e prea greu pentru el s� urmeze Calea Frunzei. M� tem c� a�a se �nt�mpl� cu unii. Vino s� ni te al�turi. Pofte�te.

Perrin se a�ez� �ncet la loc, sim�indu-se �nc� stingherit.

��Ce se �nt�mpl� cu cel care nu poate urma Calea? �ntreb� el. Vreau s� zic, dac� un Spoitor�

Raen �i Ila schimbar� o privire �ngrijorat�, iar Raen murmur�:

��Ne p�r�sesc. Pierdu�ii pleac� s� tr�iasc� �n sate.

Ila privi �n direc�ia �n care plecase nepotul lor.

��Pierdu�ii nu pot fi ferici�i.

Ofta, dar c�nd le �ntinse str�chinile �i lingurile, chipul �i era din nou senin.

Perrin se uit� �n p�m�nt, dorindu-�i s� nu fi �ntrebat nimic, �i nimeni nu mai scoase o vorb�, nici �n timp ce Ila le umplu str�chinile cu o tocan� groas� de legume �i le d�du felii groase de p�ine crocant�, nici c�t timp m�ncar�. Tocana era delicioas� �i Perrin �nfulec� trei str�chini. Elyas, observ� el cu un z�mbet silit, d�duse gata patru.

Dup� mas�, Raen �i umplu pipa, iar Elyas o scoase �i el pe a lui �i o �ndop� cu tutun din punga de p�nza a lui Raen. Dup� ce �i aprinser� pipele, r�maser� t�cu�i. Ila scoase ceva de �mpletit. Din soare se mai vedea doar o lumin� ro�iatic� spre asfin�it, deasupra copacilor. Tab�ra se preg�tea pentru noapte, dar zarva nu conteni. Muzicienii care c�ntau c�nd ajunseser� ei fuseser� �nlocui�i de al�ii; mult mai mul�i oameni d�n�uiau acum la lumina focurilor, iar umbrele lor jucau pe c�ru�e. De undeva se auzi un cor de voci b�rb�te�ti. Perrin se l�s� s� alunece �n fa�a bu�teanului �i cur�nd mo��ia.

Dup� o vreme, Raen prinse a vorbi:

��Ai mai v�zut vreun Tuatha�an, Elyas, de c�nd ne-am �nt�lnit prim�vara trecut�?

Perrin deschise ochii, apoi �i �nchise din nou pe jum�tate.

��Nu, r�spunse Elyas, �in�nd pipa �n gur�. Nu-mi place s� fie prea mul�i oameni �n jurul meu.

Raen chicoti.

��Mai ales oameni care tr�iesc cu totul altfel dec�t tine, nu-i a�a? Nu, nu-�i face griji, prietene. Am renun�at de mult timp la speran�a c� o s� apuci pe Calea Frunzei. Dar am auzit o poveste de c�nd ne-am v�zut ultima dat� �i, dac� n-ai auzit-o �nc�, s-ar putea s� te intereseze. Pe mine m� intereseaz�, �i am auzit-o de zeci de ori, de fiecare dat� c�nd ne-am �nt�lnit cu al�i Pribegi.

��Ascult.

��ncepe acum doi ani, prim�vara, c�nd o ceat� de Pribegi traversa Pustiul pe Calea Nordului.

Perrin deschise ochii larg.

��Pustiul? Pustiul Aiel? Traversau Pustiul Aiel?

��Sunt oameni care pot intra �n Pustiul Aiel f�r� nici o grij�, spuse Elyas. Menestreli. Negustori ambulan�i, dac� sunt cinsti�i. Tuatha�an traverseaz� Pustiul tot timpul. �nainte de vremea Copacului �i de R�zboiul Aielilor �i negu��torii din Cairhien f�ceau asta.

��Aielii ne ocolesc, murmur� Raen cu triste�e, de�i mul�i dintre noi am �ncercat s� vorbim cu ei. Ne privesc de la distan��, dar nu se apropie de noi �i nici pe noi nu ne las� s� ne apropiem de ei. C�teodat� �mi fac griji, pentru c� m� g�ndesc c� poate �tiu c�ntecul, de�i nu prea cred. Printre Aieli, b�rba�ii nu c�nt�. Nu vi se pare ciudat? Din momentul �n care un b�iat Aiel devine b�rbat, nu mai c�nt� dec�t c�nd merg la lupt� sau c�nd �i jelesc mor�ii. I-am auzit bocindu-�i mor�ii sau pe cei pe care �i uciseser�. �i pietrele ar pl�nge auzindu-i.

Ila, care asculta aplecat� peste �mpletitur�, d�du din cap a �ncuviin�are.

Perrin �i puse repede ordine �n g�nduri. Crezuse p�n� atunci ca Spoitorilor le era tot timpul fric�, dat fiind c� tot pomeneau de fug�, dar unuia care s-ar fi temut de ceva nu i-ar fi trecut niciodat� prin minte s� traverseze Pustiul Aiel. Din c�te auzise el, niciun om s�n�tos la cap nu ar fi �ncercat s� traverseze Pustiul.

��Dac� e cumva o poveste despre un c�ntec, �ncepu Elyas, dar Raen cl�tin� din cap.

��Nu, prietene, nu e vorba despre un c�ntec. De fapt, nici nu sunt sigur despre ce anume este vorba. κi �ndrepta aten�ia spre Perrin. Tinerii Aiel c�l�toresc adesea �n Mana Pustiitoare. Unii merg singuri, crez�nd, dintr-un motiv sau altul, c� sunt cei chema�i s� �l ucid� pe Cel �ntunecat. Cei mai mul�i merg �n grupuri mici. Ca s� v�neze troloci. Raen d�du trist din cap �i continu� cu o voce grav�. Acum doi ani, o ceat� de Pribegi care traversa Pustiul cam la o sut� de mile mai la miaz�zi de Man� a dat peste unul dintre grupurile astea.

��Femei tinere, ad�ug� Ila, pe un ton la fel de �ndurerat ca al so�ului ei. Aproape ni�te copile.

Perrin scoase un strig�t de mirare, iar Elyas r�nji str�mb la el.

��B�iete, acolo fetele nu trebuie s� aib� grij� de cas� �i s� fac� de m�ncare dac� nu vor. �n schimb, cele care vor s� mearg� la r�zboi se al�tur� unei tagme de r�zboinice, Far Dar�is Mai, Fecioarele L�ncii, �i lupt� cot la cot cu b�rba�ii.

Perrin d�du din cap. Elyas chicoti v�z�nd expresia zugr�vit� pe chipul s�u.

Raen continu� povestea, cu un glas �n care se amestecau dezgustul �i uimirea.

��Toate femeile erau moarte, �n afar� de una, care tr�gea �i ea s� moar�. S-a t�r�t p�n� la c�ru�e. Era limpede c� �tia ca sunt Tuatha�an. Sc�rba �i era mai puternic� dec�t durerea, dar avea un mesaj de o asemenea �nsemn�tate, �nc�t trebuia s�-l �ncredin�eze cuiva �nainte s� moar�, chiar �i unora ca ei. B�rba�ii s-au dus s� vad� dac� mai pot face ceva pentru celelalte � femeia l�sase o d�r� de s�nge �n urm� �, dar niciuna nu mai era �n via�� i de trei ori mai mul�i troloci erau �i ei mor�i.

Elyas se ridic� �n capul oaselor, aproape l�s�nd s�-i cad� pipa dintre din�i.

��La o sut� de mile �n�untrul Pustiului? Nu se poate! Djevik K�Shar, a�a �i spun trolocii Pustiului. T�r�mul Mor�ii. N-ar �nainta a�a de departe �n Pustiu nici dac� i-ar goni to�i Myrddraalii din Man�.

��tii multe lucruri despre troloci, Elyas, observ� Perrin.

��Poveste�te mai departe, �i ceru Elyas lui Raen cu asprime.

��Din prada pe care o duceau cu ele, era limpede c� se �ntorceau din Man�. Trolocii le urm�riser�, dar, judec�nd dup� urme, pu�ini mai r�m�seser� �n via�� dup� ce luptaser� cu ele. C�t despre fat�, nu l�sa pe nimeni s-o ating�, nici m�car ca s�-i oblojeasc� r�nile. Dar �l apuc� pe C�ut�torul acelei cete de surtuc �i iat� ce �i spuse, cuv�nt cu cuv�nt. �Man�-n-Frunze vrea s� �ntunece Ochiul Lumii, Pierdutule. Vrea s� ucid� Marele �arpe. D� de veste Semin�iei, Pierdutule. Vine Foc-n-V�z. Spune-le s� �l a�tepte pe Cel-Care-Vine-odat�-Cu-Zorile. Spune le�� Apoi �i d�du sufletul.

��Mana-n-Frunze �i Foc-n-V�z, ad�ug� Raen pentru Perrin, sunt numele pe care Aielii le dau Celui �ntunecat, dar din restul nu �n�eleg o iota. Cu toate astea, pentru ea era at�t de important, �nc�t s-a apropiat de cei pe care �i dispre�uia, ca s� le spun� vorbele astea �nainte s� moar�. Dar cui? Noi suntem Semin�ia, dar nu prea cred c� nou� voia s� ne dea de veste. Aielilor? Nici dac� am �ncerca, nu ne-ar l�sa s� le spunem ceva. Oft� din greu. Ne-a numit Pierdu�ii. Nu-mi �nchipuisem ca ne detest� a�a de mult.

Ila �i puse �mpletitura �n poal� �i �l atinse cu bl�nde�e pe cap.

��Ceva ce au aflat �n Man�, cuget� Elyas. Dar n-are noim�. S� ucid� Marele �arpe? S� r�pun� timpul �nsu�i? S� �ntunece Ochiul Lumii? E ca �i cum ai spune c� vrei s� dobori un munte. Poate c� aiura, Raen. R�nit�, pe moarte, poate c�-�i pierduse sim�ul realit��ii. Poate c� nici nu �tia cine erau Tuatha�anii aia.

��tia ce spune �i cu cine vorbe�te. Pentru ea era ceva mai �nsemnat dec�t via�a, iar noi nici m�car nu reu�im s� �n�elegem despre ce e vorba. C�nd te-am v�zut venind, m-am g�ndit c� poate vom g�si r�spunsul �n cele din urm�, c�ci tu � Elyas f�cu un semn rapid cu m�na, iar Raen uit� vorbele pe care voia s� le spun� � ne e�ti prieten, �i �tii o mul�ime de lucruri ciudate.

��Nu �i despre asta, r�spunse Elyas pe un ton care puse cap�t discu�iei.

T�cerea din jurul focului era �ntrerupt� numai de muzica �i de r�setele care se auzeau din celelalte p�r�i ale taberei �nv�luite �n �ntuneric. Sprijinindu-se cu umerii de un bu�tean de pe marginea focului, Perrin �ncerc� s� deslu�easc� mesajul femeii Aiel, dar nici pentru el nu avea nici o noim�. Ochiul Lumii. Asta �i ap�ruse de mai multe ori �n vis, dar nu voia s�-�i aduc� aminte de acele vise. Acum �i Elyas. Era o �ntrebare la care ar fi vrut s� primeasc� r�spuns. Ce voia Raen s� spun� despre b�rbatul cel b�rbos c�nd Elyas �l �ntrerupsese? Zadarnic. �ncerc� s�-�i imagineze cum ar�tau fetele Aiel, care intrau �n Man�, unde, dup� c�te se spunea, numai Str�jerii �ndr�zneau s� mearg� �i se luptau cu trolocii, c�nd o auzi pe Egwene �ntorc�ndu-se, c�nt�nd.

Se ridic� anevoie �n picioare �i se duse s� o �nt�mpine. Fata se opri brusc, uit�ndu-se la el cu capul aplecat �ntr-o parte. Era �ntuneric, �i Perrin nu-i putea vedea expresia de pe chip.

��Ai fost plecat� mult� vreme, �opti el. Te-ai sim�it bine?

��Am m�ncat cu mama lui, r�spunse ea. �i apoi am dansat� �i am r�s. Parc� trecuse o ve�nicie de c�nd nu mai dansasem.

��mi aminte�te de Wil al�Seen. Ai fost �ntotdeauna �ndeajuns de �n�eleapt� c�t s� nu-l la�i pe Wil s� fac� tot ce vrea din tine.

��Aram e un b�iat de treab� �i e pl�cut s� stai cu el, i-o �ntoarse ea sever. M� face s� r�d.

Perrin oft�.

��mi pare r�u. M� bucur c� te-ai sim�it bine.

Deodat� �l lu� �n bra�e �i lacrimi i se prelinser� pe c�ma�a lui. O m�ng�ie stingher pe p�r. �Rand ar �ti ce s� fac�, �i spuse el. Rand �tia cum s� se poarte cu fetele. Nu ca el, care nu �tia niciodat� ce s� fac� sau ce s� spun�.

� �i-am spus c�-mi pare r�u. Chiar m� bucur c� ai dansat �i te-ai sim�it bine. Z�u a�a.

��Spune-mi c� mai sunt �n via��, �ng�im� Egwene cu capul pe pieptul lui.

��Ce?

Se d�du �napoi, �i puse m�inile pe bra�ele lui �i se uit� la el �n �ntuneric.

��Rand �i Mat. Ceilal�i. Spune-mi c� sunt �n via��.

Perrin trase ad�nc aer �n piept �i se uit� nedumerit la ea.

��Sunt �n via��, spuse el �n cele din urm�.

��Bine. κi �terse fa�a cu degetele. Asta voiam s� aud. Noapte bun�, Perrin. Somn u�or.

Se ridic� �n v�rful picioarelor �i �l s�rut� u�or pe obraz, apoi trecu repede pe l�ng� el, �nainte ca Perrin s� apuce s� spun� ceva.

Se �ntoarse s� se uite dup� ea. Ila se ridic� s� o �nt�mpine, �i cele dou� femei urcar� �n c�ru�� vorbind �n �oapt�. �Rand poate c� ar �n�elege, �i spuse el, dar eu nu �n�eleg.�

Departe, �n noapte, lupii �ncepur� s� urle la primul p�trar de lun� nou� care se ridica la orizont, �i Perrin se �nfior�. O s� fie timp �i m�ine s� se g�ndeasc� din nou la lupi. Se �n�ela. Lupii �l a�teptau �n vis.

26Whitebridge

Ultima not� tremur�toare dintr-o melodie, pe care cu greu o puteai recunoa�te ca fiind V�ntul printre s�lcii, se stinse, spre marea u�urare a tuturor, iar Mat l�s� jos flautul cu incrusta�ii aurii �i argintii al lui Thom. Rand �i lu� m�inile de la urechi. Un marinar care str�ngea o par�m� pe punte scoase un oftat ad�nc de u�urare. O vreme, singurele zgomote r�maser� fo�netul apei, care se lovea de barc�, sc�r��itul ritmic al v�slelor �i, din c�nd �n c�nd, zb�rn�itul par�melor agitate de v�nt. Acesta b�tea drept din prova Pic�turii, iar p�nzele nefolositoare fuseser� str�nse.

��Cred c� meri�i mul�umiri, morm�i, �n cele din urm�, Thom Merrilin, pentru c� m-ai �nv��at c�t este de adev�rat� vechea zicala. Oric�t l-ai �nv��a, porcul nu va �ti niciodat� s� c�nte din flaut.

Marinarul izbucni �n r�s, iar Mat ridica flautul, ca �i cum ar fi vrut s� i-l arunce �n cap. Cu mult� agilitate, Thom i-l smulse din m�n� �i-l a�ez� �n cutia sa de piele groas�.

��Credeam c� voi, pastorii, v� trece�i timpul cu oile c�nt�nd din nai sau din flaut. Asta o s� m� �nve�e s� nu mai cred ce nu v�d cu ochii mei.

��Rand e p�storul, m�r�i Mat. El c�nta din nai, nu eu.

��Ei, da, el mai are pu�in talent. Poate ar trebui s� ne ocupam de jonglerii, b�iete. M�car pentru asta e�ti �i tu pu�in mai �nzestrat.

��Thom, spuse Rand, nu �tiu de ce te chinui a�a de mult.

Arunca o privire spre marinar, apoi cobor� glasul.

��De fapt, nu vrem cu adev�rat s� devenim Menestreli. E numai un pretext, p�n� ce-i g�sim pe Moiraine �i pe ceilal�i.

Thom se trase de un cap�t al must��ii �i p�ru s� cerceteze cu privirea pielea neted�, maro-�nchis a cutiei flautului, pe care o �inea pe genunchi.

��i dac� nu-i g�sim, b�iete? Nu avem de unde �ti nici m�car dac� mai sunt �n via��.

��Sunt sigur, replic� Rand cu t�rie; se �ntoarse spre Mat, c�ut�ndu-�i un sprijin, dar spr�ncenele acestuia erau cobor�te p�n� spre nas, buzele str�nse �i ochii a�inti�i pe punte.

��Ei, zi �i tu, �i z�mbi Rand. Nu po�i fi a�a de �nnebunit dup� c�ntatul din flaut, de vreme ce nici m�car nu e�ti �n stare. �i nici eu nu prea sunt. �nainte n-ai vrut niciodat� s-o faci.

Mat ridic� ochii, continu�nd s� se �ncrunte.

��i dac� sunt mor�i? �ntreba el �ncet. Trebuie s� lu�m faptele a�a cum sunt, nu?

�n acea clip�, straja de la prova striga:

��Whitebridge! Se vede Whitebridge!

O lung� bucat� de vreme, nevenindu-i s� cread� c� Mat putea spune a�a ceva cu at�ta calm, Rand se uit� fix la prietenul s�u, printre marinarii care se agitau, preg�tindu-se s� trag� la mal. Mat �l privea �i el, fulger�ndu-l din ochi, cu capul l�sat �ntre umeri. Rand ar fi dorit s�-i spun� o sumedenie de lucruri, dar nu le putea exprima pe toate. Trebuia s� cread� c� �i ceilal�i erau �n via��. Era obligatoriu. ��i de ce? �i spuse un glas s�c�itor, care-i r�suna �n str�fundul min�ii. Ca s� ias� totul ca �ntr-una dintre pove�tile lui Thom? Eroii g�sesc comoara, �l �nfr�ng pe cel r�u �i tr�iesc ferici�i p�n� la ad�nci b�tr�ne�i? Dar unele dintre pove�tile lui nu sf�r�esc a�a. Uneori, p�n� �i eroii mor. E�ti �i tu erou, Rand al�Thor? E�ti erou, p�storule?�

Brusc, Mat ro�i �i-�i �ntoarse privirile �n alt� parte. Izgonind g�ndurile sup�r�toare, Rand s�ri �n picioare �i se duse spre parapet, prin mijlocul agita�iei. Mat veni dup� el cu pa�i mici, f�r� s� fac� m�car efortul de a-i evita pe marinarii care-i ie�eau �n cale.

Oamenii se repezeau de colo colo pe barc�, trop�ind pe punte cu picioarele goale, tr�g�nd de fr�nghii, leg�nd ni�te par�me �i dezleg�nd altele. Unii preg�teau baloturi legate �n piele uns� cu gr�sime, pline aproape p�n� la refuz cu l�n�, iar al�ii � fr�nghii groase c�t �ncheieturile lui Rand. �n ciuda grabei, se mi�cau cu siguran�a unora care mai f�cuser� asemenea treburi de mii de ori �nainte, dar c�pitanul Domon se plimba �n sus �i �n jos pe punte, �mp�r�ind porunci cu glas tun�tor �i blestem�ndu-i pe cei care nu se mi�cau �ndeajuns de repede pentru a-i fi pe plac.

Rand era atent numai la priveli�tea aflat� �n fa�a lor, care se z�ri limpede dup� ce trecur� de un cot mic pe care r�ul �l f�cea �n acel loc. Legenda o cuno�tea, pentru c� o auzise din c�ntece �i din pove�tile negu��torilor ambulan�i, dar acum urma s-o vad� cu ochii lui.

Podul cel Alb se arcuia sus, deasupra apelor largi, de dou� ori mai �nalt dec�t catargul Pic�turii �i poate �i mai mult, �i sclipea de la un cap�t la celalalt, alb ca laptele, �n lumina soarelui, absorbind razele p�n� ce p�rea c� str�luce�te el �nsu�i. St�lpi sub�iri, f�cu�i din aceea�i piatr�, se cufundau �n apele �nvolburate, parc� prea firavi pentru a sus�ine greutatea podului lat. Aveai impresia c� era f�cut dintr-o bucat�, ca �i cum fusese sculptat dintr-un singur bloc de piatr� sau f�urit de m�na unui uria�, �ntins �i �nalt, curb�ndu-se zvelt �i gra�ios peste r�u, astfel �nc�t, privindu-l, uitai c�t era de mare. Una peste alta, ora�ul care se �ntindea �n jurul piciorului de pe malul de r�s�rit p�rea de a dreptul ne�nsemnat, de�i Whitebridge era cu mult mai mare dec�t Emond�s Field, cu case de piatr� �i c�r�mid� la fel de �nalte ca acelea din Taren Ferry �i docuri de lemn care p�trundeau �n apele r�ului ca ni�te degete sub�iri. B�rci micu�e se �nghesuiau �mprejur, pline de pescari care-�i str�ngeau n�voadele. Iar deasupra tuturor, Podul cel Alb se �n�l�a �i str�lucea.

��Pare de sticl�, �ng�im� Rand, f�r� s� se adreseze cuiva �n mod special.

C�pitanul Domon se opri �n spatele lui �i-�i �nfipse degetele mari de la ambele m�ini �n cing�toarea lat�.

��Nu, fl�c�ule. Orice ar fi, nu e sticl�. Oric�t de tare ar veni ploile, alunecos ��i zic eu a nu fi, �i nici cea mai ascu�it� dalt� �i nici cel mai puternic bra� nu ar putea cu niciun chip s�-l sf�r�me.

��O r�m�i�� din V�rsta Legendelor, interveni Thom. Dintotdeauna am crezut a�a.

C�pitanul morm�i cu un glas aspru.

��O fi. Dar e �i de mare folos, orice s-ar zice. S-ar putea a-l fi f�urit al�ii. Nu-i musai treab� de Aes Sedai. Lua-m-ar Norocul. Nu-i musai a fi a�a de vechi. Hai, mai cu vlag�, mocofanule! strig� el, deodat�, �i se gr�bi undeva �n josul pun�ii.

Rand r�mase cu ochii holba�i, �nc� �i mai curios. �Din V�rsta Legendelor.� F�urit, a�adar, de Aes Sedai. Din pricina asta c�pitanul Domon se sim�ea nelalocul lui, �n ciuda a ceea ce spusese despre minun��iile �i ciud��eniile lumii. Treab� de Aes Sedai. Una era s� auzi vorbindu-se despre el, alta, s�-l �i vezi �i s�-l atingi. ��tiai asta, nu?� O clip�, lui Rand i se p�ru c� prin suprafa�a alb� ca laptele trecea o umbr� tremur�toare, �i lua ochii de la ea �i se uit� la docurile care se tot apropiau, dar tot mai z�rea podul cu coada ochiului.

��Am ajuns, Thom, spuse el, apoi se sili s� r�d�. �i f�r� vreo �mpotrivire.

Menestrelul nu f�cu dec�t s� pufneasc� dispre�uitor, zb�rlindu-�i must��ile, dar cei doi marinari care preg�teau o par�m� undeva, �n apropiere de ei, �l sfredelir� o clip� cu privirea pe Rand, �nainte s� se �ntoarc� la treaba lor. El se opri din r�s �i �ncerc� s� nu se mai uite la cei doi, tot drumul spre Whitebridge.

Pic�tura se strecur� cu agilitate l�ng� primul doc, f�urit din sc�nduri groase �ntinse pe ni�te st�lpi masivi, un�i cu smoala, �i se opri cu o mi�care a v�slelor care f�cu apa r�ului s� se �nvolbureze �n jurul capetelor acestora. Dup� ce traser� v�slele �n�untru, marinarii aruncar� ni�te par�me b�rba�ilor care se aflau pe mal, iar ace�tia le legar� cu noduri complicate, �n timp ce al�i membri ai echipajului d�dur� la o parte baloturile cu l�n�, pentru a feri coca de st�lpii docului.

�nainte chiar ca barca s� fie ancorata cum se cuvenea, la cap�tul docului ap�rur� ni�te c�le�ti, �nalte �i date cu lac negru �i sclipitor, fiecare cu un nume zugr�vit pe u�� cu litere mari, aurii sau stacojii. Oamenii care veniser� cu ele se gr�bir� s� urce la bord de �ndat� ce pasarela fusese cobor�t�; erau b�rba�i cu chipuri �ngrijite, �mbr�ca�i �n surtuce lungi de catifea �i cu mantii cu gulere de m�tase, av�nd �nc�l��ri de p�nz� �n picioare, fiecare fiind urmat de un servitor �n ve�tminte simple, care ducea �n bra�e cutia cu bani, ferecat� �n fier.

Se apropiar� de c�pitanul Domon cu z�mbete false pe chipuri, care se �terser� de �ndat� ce el se r�sti:

��Hei, tu!

�i �ntinse un deget gros pe l�ng� vizitatori, f�c�ndu-l pe Floran Gelb s� r�m�n� �mpietrit �n loc, undeva la cap�tul b�rcii. V�n�taia de pe frunte pe care-i o l�sase cizma lui Rand disp�ruse, dar el tot �i mai pip�ia din c�nd �n c�nd locul, ca �i cum ar fi vrut s�-�i aduc� aminte.

��A fost ultima oar� c�nd ai dormit �n post pe vasul meu! Sau pe orice alt vas, dac� o s� ias� dup� voia mea. Po�i s�-�i alegi pe unde s� debarci � peste bord sau pe mal, dar car�-te imediat!

Gelb l�s� umerii �n jos, iar ochii s�i, plini de ur�, sclipir� �n direc�ia lui Rand �i a prietenilor s�i, dar mai ales �nspre Rand; era o privire veninoas�. B�rbatul cel de�irat privi de jur �mprejurul s�u pe punte, c�ut�nd sprijin, dar f�r� s� par� prea �ncrez�tor. Unul c�te unul, fiecare om din echipaj ridic� ochii de la treaba pe care o f�cea �i-l privi cu r�ceal�. Gelb p�ru de-a dreptul descump�nit, dar apoi �n ochi �i reap�ru privirea piezi��, de dou� ori mai aprig� dec�t �nainte. Morm�ind un blestem, el se n�pusti sub punte, �nspre cabina echipajului. Domon trimise doi oameni dup� el, ca s� fie sigur c� nu f�cea vreun r�u, morm�i ceva �i p�ru c� nici nu-i mai pas�. C�nd c�pitanul se �ntoarse �ntr-un sf�r�it c�tre ei, negu��torii �ncepur� din nou s� z�mbeasc� �i s� fac� plec�ciuni, de parc� nu fuseser� c�tu�i de pu�in �ntrerup�i.

La �ndemnul lui Thom, Mat �i Rand �ncepur� s�-�i adune lucrurile laolalt�. Nu aveau prea multe, �n afar� de hainele de pe ei. Rand avea �nc� p�turile de pe drum �i desagile, precum �i sabia tat�lui s�u. O clip�, r�mase cu ea �n m�n�, iar dorul de cas� �l cuprinse at�t de tare, �nc�t sim�i �n�ep�turi �n pleoape. Se �ntreb� dac� avea s�-l revad� vreodat� pe Tam. Sau casa.

Casa p�rinteasc�. �O s�-�i petreci restul vie�ii fugind f�r� �ncetare, �nfrico�at de ceea ce visezi.� Oft�nd �nfiorat, �i prinse cing�toarea la br�u, peste surtuc.

Gelb se re�ntoarse pe punte, urmat de cei doi care-l p�zeau. Privea drept �nainte, dar Rand sim�ea �nc� valurile de ur� care se rev�rsau dinspre el. Cu spatele foarte drept �i chipul �ntunecat, Gelb cobor� pasarela cu mi�c�ri bru�te �i se pierdu printre pu�inii oameni de pe mal, croindu-�i drum f�r� prea mare grij�. �ntr-o clip�, disp�ruse din ochii lor, pierz�ndu-se pe dup� cale�tile negu��torilor.

Nu erau prea mul�i oameni acolo, iar cei care erau se dovedir� o ceat� pestri��, �n ve�tminte simple, de lucr�tori, pescari care-�i reparau n�voadele �i c��iva t�rgove�i care veniser� s� priveasc� prima barc� sosit� din Saldaea anul acela. Niciuna dintre fete nu era Egwene �i nimeni nu aducea c�tu�i de pu�in cu Moiraine, cu Lan sau cu vreunul dintre cei pe care Rand n�d�jduia s�-i vad�.

��Poate n-au cobor�t la docuri, suger� el.

��Poate, r�spunse scurt Thom, apoi �i lu� instrumentele �n spinare cu mare grij�. Voi doi, fi�i cu ochii dup� Gelb. Dac� poate, o s� ne fac� necazuri. Vrem s� trecem prin Whitebridge a�a de u�or, �nc�t nimeni s� nu-�i mai aduc� aminte c� am fost aici, la cinci minute dup� ce vom fi plecat.

Se �ndreptar� spre pasarel�, cu mantiile flutur�nd �n v�nt. Mat avea cu sine arcul, pe care-l �inea de a curmezi�ul pieptului. Chiar �i dup� toate zilele petrecute la bord, acesta tot mai atrase privirile c�torva oameni din echipaj; arcurile lor erau mult mai scurte.

C�pitanul Domon �i l�s� balt� pe negu��tori, pentru a-l opri pe Thom �n dreptul pasarelei.

��i acu zici a m� p�r�si, Menestrelule? N-a� putea s� te conving s� mai r�m�i? M� duc tocmai �n Illian, unde lumea respect� Menestrelii a�a cum se cuvine. Nu-i loc pe lume mai potrivit pentru �nzestr�rile dumitale. Te-a� putea aduce acolo la timp pentru s�rb�toarea Sefan. �ntrecerile, �tii. O sut� de monede de aur pentru cea mai bun� recitare a pove�tii Marele Alai pornit �n c�utarea Cornului.

��Frumos premiu, c�pitane, r�spunse Thom, cu o plec�ciune complicat� �i cu o mi�care a mantiei care f�cu s� fluture toate peticele, �i �ntreceri aprige, care, pe bun� dreptate, atrag Menestreli din toate col�urile lumii. Dar, ad�ug� el cu glasul lipsit de orice expresie, mi-e team� c� nu ne permitem s� c�l�torim cu dumneata, la pre�urile pe care le practici.

��Mda, p�i, c� veni vorba�

C�pitanul scoase la iveal� o pung� de piele din buzunarul surtucului �i i-o arunc� lui Thom. Aceasta zorn�i, c�nd Menestrelul o prinse �n m�n�.

��Aici sunt banii pe care mi i-a�i dat, �i ceva pe deasupra. Stric�ciunile nu erau a�a rele cum credeam �i v-a�i c�tigat cu v�rf �i �ndesat drumul p�n� aici, cu toate pove�tile �i c�ntecele din harp�. A� putea, cine �tie, s� v� ofer cam tot pe at�t dac� r�m�ne�i la bord p�n� ce ajungem �n Marea Furtunilor. �i v-a� putea l�sa la mal �n Illian. Un Menestrel bun poate c�tiga o �ntreag� avere pe acolo, chiar �i f�r� �ntreceri.

Thom �ov�i, c�nt�rind punga �n palm�, dar Rand r�spunse:

��Trebuie s� ne �nt�lnim aici cu prietenii no�tri, c�pitane, �i s� mergem �mpreun� �n Caemlyn. Va trebui s� l�s�m c�l�toria �n Illian pe alt� dat�.

Thom str�mb� din buze, apoi �i zb�rli must��ile lungi �i puse punga �n buzunar.

��Poate dac� oamenii pe care trebuie s�-i �nt�lnim nu sunt aici, c�pitane�

��Mda, morm�i acru Domon. G�nde�te-te bine. P�cat c� nu pot s�-l mai �in pe Gelb la bord, ca s� aib� �i ceilal�i pe cine s� se m�nie, dar eu, unul, m� �in de cuv�nt �ntotdeauna. Cred c� de-acum trebuie s-o las mai moale, chiar dac� o s� facem de trei ori mai mult p�n� �n Illian dec�t ar trebui. Ei, poate c� trolocii �ia erau pe urmele voastre, p�n� la urm�.

Rand clipi, dar nu spuse nimic, �ns� Mat nu se dovedi la fel de prudent.

��i ce te-ar face s� crezi altceva? �ntreb� el. Umblau dup� comoara pe care o voiam �i noi.

��Poate, �ng�n� c�pitanul, p�r�nd s� nu fie prea convins; �i piept�n� barba cu degetele sale groase, apoi ar�t� spre buzunarul �n care Thom ascunsese punga. V� dau de dou� ori pe at�t dac� veni�i �napoi, ca s� le abate�i oamenilor g�ndul de la munca grea. G�ndi�i-v�. Ridic ancora diminea�� n zori.

El se �ntoarse pe c�lc�ie �i se duse �nd�r�t spre negu��tori, cu pa�i mari, desf�c�ndu-�i bra�ele �i scuz�ndu-se pentru c�-i f�cuse s� a�tepte.

Thom �ov�ia �nc�, dar Rand �l lu� �i-l �mpinse pe pasarel�, f�r� s�-i dea ocazia s� protesteze, iar Menestrelul se l�s� dus. La vederea mantiei sale pline de petice, mul�imea de pe chei scoase un murmur, iar unii i se �i adresar�, �ntreb�ndu-l unde avea s�-�i �in� reprezenta�iile. �S-a zis cu �ederea noastr� neobservat�, se g�ndi Rand, dezam�git. P�n� la apusul soarelui, vestea despre sosirea Menestrelului se va fi r�sp�ndit peste tot �n Whitebridge. Cu toate astea, �l gr�bi pe Thom, iar acesta, cufundat �ntr-o t�cere moroc�noas�, nici m�car nu �ncerc� s� �ncetineasc� �ndeajuns pentru a se bucura de aten�ia privitorilor.

Vizitiii cale�tilor, a�eza�i sus, pe capr�, privir� cu interes c�tre Thom, dar se p�rea c� rangurile �i �mpiedicau s� strige. F�r� s� aib� habar �ncotro se �ndrepta, Rand o apuc� pe strada care mergea pe l�ng� r�u �i trecea pe sub pod.

��Trebuie s�-i g�sim pe Moiraine �i pe ceilal�i, st�rui el. �i repede. Ar fi trebuit s� ne g�ndim s�-i schimbam mantia lui Thom.

Dintr-odat�, acesta din urm� scutur� din cap �i se opri �n loc.

��Un hangiu va putea s� ne spun� dac� sunt aici sau dac� au trecut prin ora�. Un hangiu potrivit. Hangiii cunosc toate nout��ile �i b�rfele. �i, dac� nu sunt aici, continu� el, uit�ndu-se �nainte �i �napoi, de la Rand c�tre Mat, trebuie s� ne sf�tuim.

Cu mantia care i se �nv�l�tucea �n jurul gleznelor, el porni spre ora�, dep�rt�ndu-se de r�u. Rand �i Mat trebuir� s� iu�easc� pasul, pentru a se �ine dup� el.

Podul cel lat �i alb ca laptele care d�duse numele ora�ului �l domina �i de aproape, a�a cum se v�zuse �i din dep�rtare, dar dup� ce o apuc� pe str�zi, Rand �i d�du seama c� ora�ul era cel pu�in la fel de mare ca Baerlon, de�i nu a�a aglomerat. Pe str�zi erau c�teva c�ru�e care se deplasau, trase de cai, boi, m�gari sau chiar oameni, dar nu erau c�le�ti. Acestea din urma apar�ineau, probabil, numai negu��torilor �i erau acum adunate pe chei.

De-a lungul str�zilor se �n�irau pr�v�lii de toate felurile, �i mul�i dintre negu��tori lucrau chiar �n fa�a re�edin�elor lor, dedesubtul firmelor care se leg�nau �n b�taia v�ntului. Trecur� pe l�ng� un om care repara oale, pe l�ng� un croitor care ridica �n lumin� diverse buc��i de p�nz� pentru un client, pe l�ng� un pantofar, care �edea �n u�� i b�tea cu ciocanul �n c�lc�iul unei �nc�l��ri. Boccegiii treceau de colo colo strig�ndu-�i marfa, oferindu-se s� ascut� cu�ite �i foarfeci sau �ncerc�nd s�-i fac� pe trec�tori s� se intereseze de platourile lor s�r�c�cioase cu fructe sau legume, dar f�r� prea mare succes. Pr�v�liile care vindeau m�ncare aveau aceea�i marf� jalnic� pe care Rand �i-o amintea din Baerlon. Nici m�car v�nz�torii de pe�te nu aveau prea mult, �n ciuda tuturor b�rcilor de pe r�u. Vremurile nu erau �nc� grele cu adev�rat, dar fiecare �i d�dea seama ce avea s� se �nt�mple dac� nu se schimba ceva, �i �nc� repede, iar chipurile care nu se �ncruntau �ngrijorate p�reau s� fi r�mas cu ochii a�inti�i spre ceva nev�zut �i nepl�cut.

�n mijlocul ora�ului, acolo unde �ncepea Podul cel Alb, se afla o pia�� mare, pavat� cu pietre tocite de mai multe genera�ii de picioare �i de ro�i de c�ru��. Pia�a era �nconjurat� de hanuri, pr�v�lii �i cl�diri �nalte, din c�r�mid� ro�ie, cu firme care purtau acelea�i nume pe care Rand le v�zuse pe u�ile cale�tilor de pe chei. Thom intr� �ntr-unul din acele hanuri, ales, dup� c�t se p�rea, la �nt�mplare. Firma de deasupra u�ii, care se leg�na �n b�taia v�ntului, avea pe ea, �ntr-o parte, imaginea unui b�rbat care mergea cu pa�i mari, cu o boccea �n spate, iar �n cealalt� parte, acela�i b�rbat cu capul pe o pern�, iar numele hanului era Odihna C�l�torului.

Sala cea mare era goal�, �n afara unui hangiu gras care scotea bere din butoi, �i a doi b�rba�i, �mbr�ca�i �n haine grosolane de lucr�tori, care priveau posomor��i �n fundul halbelor, a�eza�i la o mas� din dos. Numai hangiul ridic� privirea c�nd intrar� ei. Un perete care le venea cam p�n� la umeri desp�r�ea �nc�perea �n dou�, de la un cap�t la celalalt; pe fiecare parte se aflau mese �i un c�min �n care ardea focul. Rand se �ntreb� �n treac�t dac� to�i hangiii erau gra�i �i cu �nceput de chelie.

Frec�ndu-�i m�inile cu mi�c�ri bru�te, Thom vorbi cu hangiul despre frigul care nu se mai domolea �i ceru vin fierbinte, cu mirodenii, apoi ad�ug� cu glas sc�zut:

��Exist� vreun loc �n care eu �i prietenii mei s� putem vorbi f�r� s� fim deranja�i?

Hangiul f�cu un semn c�tre peretele desp�r�itor.

��Cel mai bun loc este de partea cealalt�, dac� nu vre�i s� lua�i �i-o camer�. Asta-i pentru marinarii care vin de pe r�u. Se pare c� jum�tate din echipaje au ceva de �mp�r�it cu cealalt� jum�tate. Nu vreau b�t�i la mine �n han, a�a c� �i �in departe unii de al�ii.

El �l cercetase pe Thom cu privirea de la bun �nceput, iar acum �i l�s� capul pe o parte, cu o expresie viclean� �ntip�rit� pe chip.

��Vre�i s� sta�i mai mult? N-am mai avut pe aici niciun Menestrel de mult� vreme. Oamenii o s� pl�teasc� bine pentru ceva care s� le abat� g�ndurile de la greut��i. Pot s� v� mai iert de c�te ceva, la plata camerei �i a meselor.

�Neobserva�i�, se g�ndi Rand posomor�t.

��E�ti prea bun, gr�i Thom, f�c�ndu-i o plec�ciune politicoasa. Poate c� a�a o s� facem. Dar, deocamdat�, vrem un loc mai retras.

��V� aduc vinul. Un Menestrel face bani buni pe aici.

Mesele de dincolo de perete erau goale toate, dar Thom alese una aflat� chiar �n mijloc.

��Ca s� nu poat� nimeni s� ne asculte f�r� s-o �tim �i noi, le explic� el. L-a�i auzit ce zicea? Cic� s� ne mai ierte de c�te ceva la plat�. I-auzi. Pai, cu mine aici, ar fi de dou� ori mai mul�i clien�i chiar dac� n-a� face altceva dec�t s� stau la mas�. Orice hangiu cinstit le ofer� Menestrelilor o camer�, de-ale gurii, ba chiar �i ceva pe deasupra.

Masa cea goal� nu era prea curat�, iar podeaua nu mai fusese m�turat� de mai multe zile, dac� nu de s�pt�m�ni. Rand privi �n jur nemul�umit. Jup�n al�Vere n-ar fi �ng�duit ca hanul s�u s� ajung� at�t de murdar, nici dac� ar fi fost bolnav la pat �i ar fi trebuit s� se ridice ca s� fac� el cur��enie.

��C�ut�m ve�ti. V-aduce�i aminte?

��De ce aici? �ntreb� Mat. Am trecut pe l�ng� alte hanuri care p�reau mai curate.

��Chiar dincolo de pod, le ar�t� Thom, este drumul spre Caemlyn. To�i cei care trec prin Whitebridge ajung �n pia�a asta, dac� nu merg pe r�u, �i �tim c� prietenii no�tri nu au luat-o pe calea aceea. Dac� nu se �tie nimic de ei aici �nseamn� c� n-au ap�rut. L�sa�i-m� pe mine s� vorbesc. Trebuie s� avem mare grij�.

Tocmai atunci ap�ru hangiul, �in�nd de toart� trei c�ni de cositor, vechi �i ponosite. Gr�sanul �terse pu�in masa cu un prosop, puse c�nile jos �i lu� banii de la Thom.

��Dac� r�m�ne�i, nu va trebui s� pl�ti�i b�uturile. Am vin bun aicea.

Thom z�mbi, dar �n ochii lui nu se vedea nici urm� de amuzament.

��O s� m� g�ndesc eu, hangiule. Ce ve�ti mai sunt pe aici? Noi am tot umblat �i n-am mai auzit nimic.

��Ve�ti mari, ce s� zic. Mari.

Hangiul �i arunc� prosopul pe um�r �i-�i trase un scaun. Se sprijini, cu bra�ele �ncruci�ate, de t�blia mesei �i se a�ez� mai bine, oft�nd din greu �i spun�ndu-le c� era o mare u�urare s� mai stea �i el jos. Se numea Bartim; le povesti pe larg despre picioarele sale, despre b�t�turi �i monturi, despre c�t de pu�in r�gaz avea s� se odihneasc� �i despre b�ile pe care le f�cea, p�n� ce Thom pomeni din nou despre nout��i, iar cel�lalt schimb� subiectul f�r� s� fac� m�car o pauz�.

Ve�tile, a�a cum le spusese, erau importante. Falsul Dragon, Logain, fusese capturat dup� o mare b�t�lie purtat� pe l�ng� Lugard, pe c�nd �ncerca s�-�i duc� armata din Ghealdan �n Tear. Din cauza profe�iilor, dac� domnii �n�elegeau despre ce era vorba. Thom f�cu semn c� �n�elegea, iar Bartim continu�. Drumurile dinspre miaz�zi erau pline de oameni, cei mai noroco�i av�nd cu ei tot ce puteau c�ra. Erau cu miile �i fugeau �n toate direc�iile.

��Fire�te, chicoti viclean Bartim, c� nimeni nu a fost de partea lui Logain. Nu, nu, n-o s� g�si�i prea mul�i care s� recunoasc� a�a ceva, acum. Numai refugia�i, chipurile, care �ncearc� s� g�seasc� un loc mai sigur, cu toate necazurile din jurul lor.

Femeile Aes Sedai fuseser�, fire�te, implicate �n prinderea lui Logain. Bartim scuip� pe podea c�nd pomeni de asta, �i-o f�cu din nou atunci c�nd spuse c� ele �l duceau pe falsul Dragon la miaz�noapte, �n Tar Valon. El, Bartim era un om cinstit, a�a le spuse, un om respectabil, �i, dinspre partea lui, femeile Aes Sedai puteau s� se �ntoarc� acolo de unde veniser�, drept �n mijlocul Manei Pustiitoare, �i s�-�i ia cu ele �i Tar Valon. Nici la o mie de mile nu voia s� se apropie de o Aes Sedai, dac� avea de ales. Fire�te c� ele se opreau �n fiecare sat �i ora� �n drumul lor spre miaz�noapte, pentru ca oamenii s�-l vad� pe Logain, a�a se auzise. Pentru a le arata tuturor c� falsul Dragon fusese prins, iar lumea era din nou �n siguran��. �i ar fi dorit s� vad� a�a ceva, chiar dac� asta �nsemna s� se apropie de Aes Sedai. Mai c�-i venea s� plece �nspre Caemlyn.

��O s�-l duc� �ntr-acolo, ca s� i-l arate reginei Morgase, �i lamuri hangiul, ating�ndu-�i respectuos fruntea cu degetele. N-am v�zut-o niciodat� pe Regina. Fiecare om ar trebui s�-�i vad� Regina la fa��, nu crede�i?

Logain putea face diverse ��mecherii�, �i, judec�nd dup� modul �n care Bartim �i plimba privirile de la unul la altul �i-�i umezea buzele cu limba, era limpede la ce se referea. Pe ultimul dintre fal�ii Dragoni �l �i v�zuse, cu doi ani �n urm�, c�nd fusese dus �i ar�tat prin toat� �ara, dar acela era numai un oarecare, care crezuse c� se putea face rege. De data aceea nu fusese nevoie de Aes Sedai. Solda�ii �l legaser� cu lan�uri de o c�ru��. Un b�rbat cu chipul mohor�t, care se tot jeluia acolo, �n c�ru��, acoperindu-�i capul cu bra�ele de c�te ori oamenii aruncau �n el cu pietre sau �l �mpungeau cu be�ele. �i se g�siser� mul�i s-o fac�, iar solda�ii nu-i opriser�, c�t� vreme nu-l omorau. Era mai bine ca oamenii s� vad� c� individul nu avea nimic ie�it din comun. Nu putea face ��mecherii�. �n schimb, cu Logain �sta, ar fi avut ce vedea. Ar fi avut �i Bartim ce s� povesteasc� nepo�ilor. Numai c� hanul nu-i �ng�duia s� plece.

Rand asculta cu un interes nepref�cut. C�nd Padan Fain adusese �n Emond�s Field vorba despre falsul Dragon, un b�rbat care putea, cu adev�rat, s� m�nuiasc� Puterea, fusese vestea cea mai important� sosit� de doi ani �ncoace �n �inutul celor Dou� R�uri. Tot ce se �nt�mplase de atunci �l f�cuse s� uite de asta; totu�i, povestea r�m�nea ceva despre care oamenii aveau s� pomeneasc� mul�i ani dup� aceea, �i s� le spun� �i nepo�ilor. Pesemne c� Bartim avea s� le spun� nepo�ilor s�i c�-l v�zuse cu adev�rat pe Logain, chiar dac� va fi fost a�a sau nu. Nimeni nu avea s� considere c� tot ce li se �nt�mplase unor s�teni din �inutul celor Dou� R�uri merita pomenit, dac� nu erau ei �n�i�i de acolo.

��Din asta, z�mbi Thom, s-ar putea face o poveste, care ar d�inui o mie de ani. Ce n-a� da s� fiu acolo!

P�rea s� fie purul adev�r, iar Rand chiar a�a �i credea.

��A� putea oricum s� �ncerc s�-l v�d. Dar nu mi-ai spus pe ce cale se duc. Poate c� mai sunt pe aici �i al�i c�l�tori, care s�-mi poat� spune �i mie?

Bartim flutur� dispre�uitor din m�na sa gras�.

��Spre miaz�noapte, asta-i tot ce �tie lumea pe aici. Dac� vrei s�-l vezi, du-te �n Caemlyn. At�ta �tiu, �i dac� este ceva �n Whitebridge care merit� cunoscut, eu aflu.

��Nu m� �ndoiesc, rosti politicos Thom. Cred c� o mul�ime de str�ini care trec prin ora� se opresc aici. Firma dumitale mi-a atras privirile �nc� de la piciorul podului.

��i s� �tii c� nu doar dinspre apus. Acum dou� zile a fost aici un individ, unul din Illian, cu o solie �mpodobit� cu tot felul de pece�i �i panglici. A citit-o chiar acolo, �n pia��. A spus c� o duce p�n� �n Mun�ii de Negur�, poate chiar p�n� la Oceanul Aryth, dac� trec�torile sunt deschise, �i c� au fost trimi�i oameni care s-o duc� �n toate col�urile lumii. Hangiul cl�tin� din cap �i continu�: Mun�ii de Negur�. Am auzit c� pe acolo e cea�� tot anul �i c� prin cea�a asta sunt f�pturi care-�i smulg carnea de pe oase �nainte s� apuci s� fugi.

Mat chicoti, atr�g�ndu-�i o privire sever� din partea lui Bartim.

Thom se aplec� atent �n fa��.

��Ce spunea solia?

��P�i, ce s� zic� se preg�te�te alaiul care s� porneasc� dup� Corn, exclam� Bartim. Nu v-am mai zis o dat�? Cei din Illian �i cheam� pe to�i care vor s�-�i dedice via�a acestei c�ut�ri s� se adune acolo. V� da�i seama? S�-�i dedici via�a unei legende? Cred c� o s� g�seasc� p�n� la urm� ni�te n�t�r�i. Exista mereu n�t�r�i prin preajm�. Individul �sta pretindea c� vine sf�r�itul lumii. Ultima b�t�lie cu Cel �ntunecat, chicoti el, dar nu foarte convins, ca un om care r�de pentru a se convinge singur c� lucrul despre care vorbe�te merit� luat �n r�s. Pare-mi-se c� ei cred c� trebuie g�sit Cornul lui Vaiere, �nainte s� se �nt�mple toate astea. Ei, de asta ce mai zice�i?

R�mase o vreme t�cut, duc�ndu-�i dosul m�inii la gur�.

��Fire�te, nu �tiu dac-a� avea ce s� le mai zic, dup� iarna asta. Iarna, individul �sta, Logain, �i ceilal�i doi de dinainte. De ce au fost at��ia �n ultimii ani care s� se tot dea drept Dragonul? �i iarna. Trebuie s� �nsemne ceva. Ce crede�i?

Thom nu p�rea s�-l asculte. Menestrelul �ncepu s� recite ca pentru sine, cu glas sc�zut.

�n apriga lupt� din urm�

cu noaptea ce via�a o curm�,

�i mun�ii se-nal�� de paz�,

�i mor�ii al�turi vegheaz�,

c�ci morm�ntul nu-mi stinge chemarea.

��Asta-i, r�nji Bartim, de parc� ar fi v�zut deja mul�imea de oameni care-i �ntindea banii, venind s�-l asculte pe Thom. Asta-i. Marele Alai pornit �n c�utarea Cornului. Dac� reci�i asta, o s� dea n�val� cu to�ii, c� doar au auzit ve�tile.

Thom p�rea �nc� pierdut �n dep�rt�ri, a�a c� Rand vorbi �n locul lui:

��C�ut�m ni�te prieteni care veneau �ncoace. Dinspre apus. Au fost mul�i str�ini pe aici, �n ultima s�pt�m�n�?

��C��iva, spuse Bartim, f�r� s� se gr�beasc�. Mereu sunt c��iva, �i dinspre r�s�rit, �i dinspre apus.

�i c�nt�ri din priviri pe fiecare, p�r�nd dintr-odat� b�nuitor.

��i cum arat� prietenii �tia?

Rand deschise gura s� r�spund�, dar Thom, �ntors brusc printre ei, �i arunc� o privire fioroas� care-l reduse la t�cere. Oft�nd exasperat, Menestrelul se �ntoarse spre hangiu.

��Doi b�rba�i �i trei femei, preciza el f�r� tragere de inim�. Puteau sosi �mpreun� sau separat.

Le schi�� portretul fiec�ruia �n numai c�teva cuvinte, �ndeajuns pentru a putea fi recunoscu�i f�r� s� se �n�eleag� ce era cu ei.

Bartim �i trecu o m�n� peste cap ciufulindu-�i p�rul rar, apoi se ridic� �ncet �n picioare.

��Nici s� nu te mai g�nde�ti s� te dai �n spectacol aici, Menestrelule. De fapt, v-a� fi recunosc�tor dac� v-a�i bea vinul �i a�i pleca. Pleca�i �i din Whitebridge, dac� sunte�i de�tep�i.

��A mai �ntrebat cineva de ei? r�spunse Thom, lu�nd o �nghi�itur� de vin �i pe un ton foarte calm, de parc� r�spunsul era cel mai pu�in important lucru din lume, cu o spr�ncean� ridicat� �n direc�ia hangiului. Cine s� fi fost?

Bartim �i trecu iar�i m�na prin p�r �i se foi pe picioare, d�nd s� plece, apoi �ncuviin�� ca pentru sine:

��Cam acum o s�pt�m�n�, din c�te-mi aduc aminte, a venit peste pod un individ foarte jig�rit. To�i l-au crezut nebun. Vorbea mereu pentru sine, se foia �ntruna, chiar �i atunci c�nd st�tea �ntr-un loc� A �ntrebat de aceia�i oameni� de unii dintre ei. A �ntrebat de parc� era ceva foarte important, apoi s-a purtat de parc� nu-i p�sa ce r�spuns prime�te. Ba spunea c� trebuie s� r�m�n� aici s�-i a�tepte, ba c� trebuia s� plece, c� se gr�bea. Acu� se smiorc�ia �i implora, apoi �ncepea s� porunceasc� precum un rege. A fost c�t pe ce s�-�i ia o mam� de b�taie o dat� sau de dou� ori, a�a nebun cum era. Paznicii au fost pe punctul s�-l �nchid�, pentru binele lui. A plecat spre Caemlyn �n aceea�i zi, vorbind cu el �nsu�i �i pl�ng�nd. Nebun, dup� cum v-am spus.

Rand privi �ntreb�tor spre Thom �i spre Mat, �i am�ndoi cl�tinar� din cap. Chiar dac� individul cel curios �i c�uta pe ei, nu aveau habar cine ar fi putut fi.

��E�ti convins c�-i c�uta pe aceia�i oameni? �ntreb� Rand.

��Pe unii, da. Lupt�torul �i femeia cu ve�tminte de m�tase. Dar nu de ei �i p�sa. �ntreba de trei b�ie�i de la �ar�, r�spunse hangiul, care arunc� o privire at�t de iute de la Mat la Rand, �nc�t acesta din urm� se �ntreb� dac� nu cumva i se p�ruse. Era disperat s�-i g�seasc�. Dar, dup� cum v-am spus, era nebun.

Rand se �nfior� �i se �ntreb� cine putea fi nebunul �i de ce-i c�uta. �Vreo Iscoad� a Celui �ntunecat? Oare Ba�alzamon s-ar folosi de un nebun?�

��sta era nebun, dar cel�lalt, continu� Bartim, plimb�ndu-�i nervos privirile �i petrec�ndu-�i limba peste buze de parc� i se uscase gura �i nu o mai putea umezi. A doua zi� a doua zi a fost prima dat� c�nd a ap�rut celalalt, zise hangiul �i t�cu.

��Celalalt? �l �mboldi Thom, �n cele din urm�.

Bartim privi �n jur, de�i nu mai era nimeni �n jum�tatea lor de sal�. Ba chiar se ridic� �n v�rful picioarelor �i privi peste perete. C�nd, �n cele din urma, le r�spunse, o f�cu �ntr-o �oapt� gr�bit�:

��sta-i tot �n negru. κi �ine gluga tras� peste fa��, ca s� nu-l po�i vedea, dar sim�i cum se uit� la tine, o sim�i ca �i cum �i-ar �nfige un �ur�ure de ghea�� n spinare. Mi-a� mi-a vorbit. Clipi speriat �i se opri, prinz�ndu-�i buza de jos cu din�ii, apoi continu�: Glasul lui era ca un �arpe care se t�r�te printre frunze moarte. Mai c� nu mi-a �nghe�at sufletul. De c�te ori vine �napoi, pune acelea�i �ntreb�ri. Acelea�i pe care le-a pus �i nebunul. Nimeni nu-l vede venind � doar c� apare dintr-odat�, ziua sau noaptea, �i te face s� r�m�i �mpietrit �n loc. Oamenii au �nceput s� se fereasc� �i de umbra lor. �i partea cea mai rea este c� paznicii de la por�i pretind c� nu a trecut niciodat� pe l�ng� ei, nici la intrare, nici la plecare.

Rand �ncerc� s� r�m�n� calm; �i �ncle�t� f�lcile p�n� ce �ncepur� s�-l doar� din�ii. Mat se str�mb�, iar Thom �i cercet� vinul din can�. Cuv�ntul pe care niciunul dintre ei nu voia s�-l rosteasc� sp�nzura parc� �n v�zduh. Myrddraal.

��Cred c� mi-a� aminti dac� a� fi �nt�lnit vreodat� pe cineva de soiul �sta, rosti Thom dup� o pauz� ceva mai lung�.

Capul lui Bartim se mi�c� energic �n sus �i �n jos.

��Arde-m-ar focul, precis �i-ai aminti. M� jur pe Lumin� c� a�a-i cum v� spun. �i �sta� �i �sta umbla dup� aceia�i oameni ca nebunul, numai c� spune c� mai este cu ei �i o fat�. �i, ad�ug� el, arunc�ndu-i lui Thom o privire piezi��, �i un Menestrel cu p�rul alb.

Spr�ncenele lui Thom se ridicar� �ntr-un unghi ascu�it; p�rea � �i Rand era convins c� a�a �i era � extrem de surprins.

��Un Menestrel cu p�rul alb? Pai, ce s� zic, n-oi fi eu singurul Menestrel din lume cu ceva ani�ori �n c�rc�. Te asigur c� nu-l cunosc pe individul �sta �i c� n-are niciun motiv s� m� caute.

��A�a o fi, bomb�ni Bartim pe un ton mohor�t. N-a spus-o limpede, dar am avut impresia c� ar fi foarte sup�rat s� afle c� cineva a �ncercat s�-i ajute pe oamenii �tia sau s�-i ascund� de el. Oricum, o s� v� spun ce i-am spus �i lui. Nu i-am v�zut pe nici unii dintre ei, nici n-am auzit povestindu-se despre ei, �i �sta-i purul adev�r. Pe nici unii, sf�r�i el, subliniindu-�i cuvintele; f�r� veste, tr�nti pe mas� banii lua�i de la Thom. Termina�i-v� vinul �i pleca�i. Bine? Bine?

�i, cu asta, se r�suci pe c�lc�ie c�t putea de repede, privindu-i peste um�r.

��Pieritul, �opti Mat dup� ce plec� hangiul. Trebuia s�-mi dau seama c� o s� ne caute aici.

��i o s� se �ntoarc�, �i preveni Thom, aplec�ndu-se peste mas� �i cobor�nd glasul. Eu zic s� ne strecur�m �napoi la barc� �i s� primim oferta c�pitanului Domon. Urm�rirea se va concentra pe drumul spre Caemlyn, �n timp ce noi ne �ndrept�m spre Illian, la o mie de mile de locul �n care Myrddraalii a�teapt� s� ne g�seasc�.

��Nu, se opuse ferm Rand. Ori �i a�tept�m pe Moiraine �i pe ceilal�i �n Whitebridge, ori mergem �nspre Caemlyn. Ori una, ori alta, Thom. A�a hot�r�ser�m.

��E o nebunie, b�iete. Situa�ia s-a schimbat. F� bine �i ascult�-m�. Orice ar spune hangiul �sta, c�nd un Myrddraal o s�-�i a�inteasc� privirea asupra lui, o s�-i toarne totul despre noi, p�n� �i ce am b�ut �i c�t praf aveam pe �nc�l��ri.

Rand se �nfior�, amintindu-�i de privirea tainic� a Pieritului.

��C�t despre Caemlyn� Crezi c� Jumate-Oamenii nu �tiu c� vre�i s� ajunge�i �n Tar Valon? Acesta-i un moment foarte bun s� ne g�sim pe o barc�, �ndrept�ndu-ne spre miaz�zi.

��Nu, Thom.

Rand trebui s� se sileasc� s� rosteasc� vorbele, g�ndindu-se numai la ideea de a fi la o mie de mile de locul �n care-l c�utau Pieri�ii, dar trase ad�nc aer �n piept �i reu�i s� se pronun�e ferm:

��Nu!

��G�nde�te, b�iete. Illian! Cel mai m�re� ora� de pe fa�a p�m�ntului. �i Marele Alai pornit �n c�utarea Cornului! Nu s-a mai v�zut a�a ceva de aproape patru sute de ani. Un nou ciclu de pove�ti care de-abia a�teapt� s� fie compuse. G�nde�te-te. Nici n-ai visat vreodat� a�a ceva. P�n� s�-�i dea Myrddraalii seama unde a�i plecat, ve�i fi b�tr�ni �i c�run�i �i at�t de osteni�i de grija pentru nepo�ii vo�tri, �nc�t nici nu v� va mai p�sa dac� v� g�sesc.

Pe chipul lui Rand se �ntip�ri o expresie ce-i tr�da �nc�p��narea.

��De c�te ori trebuie s�-�i mai spun nu? Oriunde ne-am duce, o s� ne g�seasc�. Pieri�ii o s� ne a�tepte �i �n Illian. �i cum s� facem s� sc�p�m de vise? Vreau s� �tiu ce mi se-nt�mpl�, Thom, �i de ce. Eu m� duc �n Tar Valon. Cu Moiraine, dac� pot; f�r� ea, dac� nu se poate altfel. Singur, dac� trebuie. E musai s� aflu.

��Dar Illian, b�iete! �i o cale sigur� de sc�pare, �n josul r�ului, �n timp ce ei te caut� �n alt� parte. S�nge �i cenu��, visele n-au ce r�u s�-�i fac�.

Rand nu r�spunse. �Visele n-au ce r�u s�-mi fac�? Oare ghimpii din vis pot s� te-n�epe cu adev�rat?� Aproape c�-�i dori s�-i fi povestit lui Thom �i despre acel vis. �Dar oare �ndr�zne�ti s� spui cuiva? Ba�alzamon apare �n visele tale, dar �ntre vis �i realitate, oare ce este? Cui ai �ndr�zni s�-i spui c� te atinge Cel �ntunecat?�

Thom p�ru s� �n�eleag�, �i-l privi ceva mai bl�nd.

��Chiar �i visele de soiul �sta, fl�c�ule. P�n� la urma, tot vise sunt, nu? Pe Lumin�, Mat, vorbe�te-i �i tu. �tiu c� tu, unul, nu vrei s� ajungi �n Tar Valon.

Mat se �nro�i la fa��, st�njenit �i m�nios �n acela�i timp. Nu-l privi pe Rand, ci se uit� ur�t, �ncrunt�ndu-se, spre Thom.

��De ce facem at�ta caz? Vrei s� te �ntorci pe barc�? Atunci �ntoarce-te. Noi ne putem purta de grij� �i singuri.

Umerii slabi ai Menestrelului se scuturar� de un hohot de r�s t�cut, dar, c�nd vorbi, glasul �i era �ncordat �i m�nios.

��Crezi c� �ti�i �ndeajuns de multe despre Myrddraali ca s� sc�pa�i de unii singuri? Sunte�i gata s� intra�i de capul vostru �n Tar Valon �i s� v� da�i pe m�na Supremei �nsc�unate? Pute�i m�car s� deosebi�i o Ajah de alta? Arde-m-ar Lumina, b�iete, dac� tu chiar crezi c� pute�i ajunge singuri p�n� acolo, mai spune-mi o dat� s� plec.

��Pleac�, m�r�i Mat, strecur�ndu-�i o m�n� sub mantie.

Rand �i d�du seama cu uluire c� pusese m�na pe pumnalul luat din Shadar Logoth, poate chiar preg�tindu-se s�-l foloseasc�.

De cealalt� parte a peretelui care desp�r�ea �nc�perea izbucnir� hohote r�gu�ite de r�s, iar un glas dispre�uitor spuse tare:

��Troloci? Ce te crezi, omule. Menestrel? E�ti beat! Troloci! Inven�ii de pe la Hotare!

Cuvintele le f�cur� m�nia s� se sting�, precum o g�leat� de ap� aruncat� peste un foc. P�n� �i Mat se �ntoarse pe jum�tate c�tre perete, cu ochii mari. Rand se ridic� o clip�, arunca o privire peste perete, apoi se a�ez� repede, sim�ind cum i se str�nge stomacul. De cealalt� parte se g�sea Floran Gelb, a�ezat la masa din spate, �mpreun� cu cei doi b�rba�i care se aflau acolo c�nd veniser� ei. R�deau de el, dar �l ascultau. Bartim �tergea o mas� murdar�, f�r� s�-i priveasc�, dar asculta �i el, �terg�nd mereu cu prosopul acela�i loc �i aplec�ndu-se spre ceilal�i, mai mai s� se pr�v�leasc� peste ei.

��Gelb, �opti Rand, l�s�ndu-se la loc pe scaun, iar ceilal�i se �ncordar�. Pe dat�, Thom �ncepu s� cerceteze partea de �nc�pere �n care se aflau.

Dincolo de perete se auzi �i glasul sub�iratic al celui de al doilea b�rbat:

��Nu, nu, trolocii chiar au existat. Dar i-au omor�t pe to�i �n r�zboaiele acelea de demult.

��Inven�ii de pe la Hotare! repet� primul.

��Dar va spun ca-i adev�rat, protest� vehement Gelb. Am fost la Hotare. Am v�zut troloci, iar �tia despre care v� povestesc precis c� tot asta erau. Cei trei au pretins c� pe ei �i urm�reau trolocii, dar eu �tiu mai bine. De asta n-am mai vrut s� stau pe Pic�tura. Am avut eu b�nuielile mele despre Bayle Domon de mai mult� vreme, dar �ia trei sunt sigur Iscoade ale Celui �ntunecat. V� spun eu c�

Dar r�setele �i glumele grosolane �l reduser� la t�cere.

Oare c�t timp mai aveau, se �ntreb� Rand, p�n� ca hangiul s� aud� �i o descriere a �celor trei�? Asta dac� nu o auzise deja. �i dac� mintea nu-i zburase deja la cei trei str�ini pe care tocmai �i v�zuse. Singura u�� pe care puteau ie�i era chiar l�ng� masa lui Gelb.

��Cred c� ideea cu barca nu-i chiar a�a de rea, p�n� la urm�, �opti Mat, dar Thom cl�tin� din cap.

��S-a zis cu asta, bodog�ni Menestrelul, �ntr-o �oapt� repezit�; sco��nd punga de piele pe care i-o d�duse c�pitanul Domon, el �mp�r�i banii �n trei. �n mai pu�in de o or�, povestea o s� se r�sp�ndeasc� �n tot ora�ul, fie c� e crezut� sau nu, iar Jumate-Omul o va putea auzi oric�nd. Domon nu ridic� ancora p�n� m�ine �n zori. �n cel mai bun caz, trolocii �l vor urm�ri p�n� �n Illian. M� rog, el pare s� se a�tepte la asta, din cine �tie ce motiv, dar pe noi nu ne ajut� cu nimic. Nu ne mai r�m�ne dec�t s� fugim, �i �nc� repede.

�ntr-o clip�, Mat �ndes� �n buzunar banii pe care-i d�duse Thom. Rand �i lu� �i el partea, cu gesturi mai �ncete. Moneda de la Moiraine nu se afla acolo. Domon �i d�duse o cantitate de argint egal�, numai c�, dintr-un motiv pe care nu-l putea preciza, el �i-ar fi dorit s� aib� �n loc tot moneda de la Aes Sedai. �ndes�ndu-�i �i el banii �n buzunar, �l privi �ntreb�tor pe Menestrel.

��Asta �n caz c� trebuie s� ne desp�r�im, explic� Thom. Probabil c� n-o s� fie a�a, dar dac� se �nt�mpl� m� rog, voi doi o s� v� descurca�i �i f�r� mine. Sunte�i b�ie�i de isprav�. Numai ave�i grija s� v� �ine�i departe de Aes Sedai, dac� pune�i pre� pe via�a voastr�.

��Credeam c� r�m�i cu noi, spuse Rand.

��R�m�n, b�iete, r�m�n. Dar ceilal�i sunt de acum foarte aproape de noi �i numai Lumina �tie ce se va-nt�mpla. Ei, n-are a face. Probabil ca nu se va-nt�mpla nimic. Sper c� nu te mai deranjeaz� c� r�m�n cu voi, sf�r�i el sec, privindu-l pe Mat.

Mat ridic� din umeri, �i privi pe fiecare, apoi �n�l�� iar din umeri.

��Treaba e c� sunt foarte �ncordat. �ncerc s� m� lini�tesc, dar nu pot. De c�te ori ne oprim s� ne tragem sufletul, hop �i ei pe urmele noastre. Mi se pare c� e cineva care st� tot timpul cu ochii a�inti�i �n ceafa mea. Ce o s� facem acum?

De cealalt� parte a peretelui izbucnir� iar�i hohote de r�s, �ntrerupte de Gelb, care tot �ncerca, foarte vehement, s�-i conving� pe ceilal�i doi c� spune adev�rul. C�t r�gaz mai avem? se �ntreb� Rand. Mai devreme sau mai t�rziu, Bartim avea s� fac� leg�tura �ntre cei trei ai lui Gelb �i ei.

Thom �i trase scaunul �i se ridic�, dar r�mase cu umerii adu�i, pentru ca, dac� cineva �i-ar fi aruncat, din �nt�mplare, privirile peste perete, s� nu-l poat� observa. Le f�cu semn s�-l urmeze, �optindu-le:

��Nu face�i niciun zgomot.

Ferestrele aflate de o parte �i de alta a vetrei de pe partea lor d�deau �ntr-o alee. Thom cercet� una din ele cu mare aten�ie, apoi o deschise pu�in, numai c�t s� se poat� strecura afar�. Nu f�cu aproape niciun zgomot; �n orice caz, din pricina disputei �i a r�setelor de dincolo de perete, nimeni n-ar fi putut s�-i aud�, dec�t de la foarte mic� distan��.

Ajun�i afar�, Mat d�du s-o apuce pe dat� �n direc�ia str�zii, dar Thom �l prinse de bra�.

��Nu te gr�bi, �l opri Menestrelul. Hai �nt�i s� hot�r�m ce avem de f�cut.

�nchise la loc fereastra, at�t c�t se putea din exterior, �i �ncepu s� cerceteze aleea. Rand �i urm� exemplul. Nu se afla nimic acolo, �n afar� de �ase butoaie pentru apa de ploaie, lipite de han �i de cl�direa de al�turi � pr�v�lia unui croitor; p�m�ntul b�t�torit era uscat �i pr�fuit.

��De ce faci asta? �ntreba iar�i Mat. Ai fi mai �n siguran�� dac� te-ai despar�i de noi. De ce preferi s� r�m�i cu noi?

Thom �l privi �ndelung.

��Am avut un nepot, Owyn, �ncepu el s� povesteasc� f�r� nici o tragere de inim�, sco��ndu-�i mantia; �n timp ce vorbea, f�cu o boccea din p�turi, �n care �i a�ez� cu mare grij� cutiile cu instrumente. Unicul fiu al fratelui meu, singura mea ruda r�mas� �n via��. A dat de necaz din pricina unor Aes Sedai, dar eu eram prea ocupat cu� alte lucruri. Nu �tiu ce a� fi putut face, dar c�nd, �n sf�r�it, am �ncercat, era prea t�rziu. Owyn a murit dup� c��iva ani. Se poate spune c� femeile Aes Sedai l-au omor�t.

Se �ndrept� de spate, f�r� s�-i priveasc�. Glasul �i era �nc� lini�tit, dar, c�nd �ntoarse capul, Rand observ� c� avea lacrimi �n ochi.

��Dac� pot s� v� scap pe voi doi de Tar Valon, poate c� n-o s� m� mai g�ndesc la Owyn. A�tepta�i aici.

Tot f�r� s�-i priveasc�, el se gr�bi spre intrarea aleii, �ncetinind �nainte s� ajung�. Dup� ce arunc� o privire gr�bit� �mprejur, p�i nep�s�tor pe strad� �i disp�ru.

Mat d�du s�-l urmeze, apoi se r�zg�ndi.

��Nu pleac� el f�r� astea, z�mbi, pip�ind cutiile din piele ale instrumentelor. Crezi c�-i adev�rat ce ne-a povestit?

Rand se a�ez� r�bd�tor pe vine, l�ng� butoaiele pentru apa de ploaie.

��Ce-i cu tine, Mat? Tu nu e�ti a�a. Nu te-am mai auzit r�z�nd de zile �ntregi.

��Nu-mi place s� fiu v�nat ca un iepure, se r�sti Mat, apoi oft�, l�s�ndu-�i capul pe spate, sprijinit de zidul de c�r�mizi al hanului; chiar �i a�a, tot �ncordat p�rea; ochii i se plimbau de jur �mprejur b�nuitori. �mi pare r�u. E din cauz� c� trebuie s� fugim mereu, s� ne �nt�lnim cu at��ia str�ini �i� �i tot ce ni se-nt�mpl�. Nu m� pot lini�ti. M� uit la cineva �i nu pot s� nu m�-ntreb dac� nu cumva o s� le spun� Pieri�ilor despre noi, sau s� ne trag� pe sfoar�, sau s� ne prade, sau� Pe Lumin�, Rand, tu nu faci la fel?

Rand scoase un hohot de r�s nervos �i gr�bit.

��Mi-e mult prea fric� pentru a putea fi nelini�tit.

��Ce crezi c� au f�cut Aes Sedai cu nepotul lui Thom?

��Nu �tiu, rosti Rand, �ov�ielnic; dup� �tiin�a lui, un b�rbat nu putea avea necazuri cu Aes Sedai dec�t �ntr-un singur mod. Oricum, cred c�-i alt� poveste dec�t �n cazul nostru.

��Da. E altfel.

O vreme r�maser� sprijini�i de zid, f�r� s� vorbeasc�. Rand nu �tia sigur c�t timp trecuse de c�nd a�teptau. Pesemne c� nu mai mult de c�teva minute, dar p�rea c� se scursese un ceas �ntreg, de c�nd tot spera s�-l vad� pe Thom �ntorc�ndu-se, �i se temea ca nu cumva Bartim �i Gelb s� deschid� fereastra, acuz�ndu-i c� ar fi Iscoade ale Celui �ntunecat. Apoi, deodat�, la cap�tul aleii ap�ru un b�rbat, un b�rbat �nalt, cu gluga tras� pe fa�� i cu o mantie neagr� ca noaptea, care ascundea lumina rev�rsat� din strad�.

Rand se ridic� grabnic �n picioare, cu o m�n� �ncle�tat� pe m�nerul sabiei lui Tam, at�t de tare �nc�t �l dureau degetele. Gura i se usc�, iar �nghi�itul �n sec nu-i ajuta deloc. Mat se ridic� �i el, cu umerii l�sa�i �n jos �i o m�n� sub mantie.

B�rbatul se apropie, iar g�tlejul lui Rand se �ncord� din ce �n ce mai mult cu fiecare pas. Brusc, cel�lalt se opri �i-�i d�du capul pe spate. Rand mai c� nu c�zu din picioare. Era Thom.

��Ei, dac� nici voi nu m� recunoa�te�i, r�nji Menestrelul, cred c� a�a pot s� trec f�r� probleme de poart�.

Trecu repede pe l�ng� ei �i �ncepu s�-�i mute lucrurile din mantia peticit� �n cea nou�, cu gesturi at�t de me�te�ugite, �nc�t Rand nu reu�i s� vad� nimic. Observ�, �n schimb, c� mantia era de culoare brun �nchis. Trase ad�nc aer �n piept; g�tul �nc� �l mai durea. Brun, nu negru. Mat st�tea tot cu m�na sub mantie �i privea fix spatele lui Thom, ca �i cum s-ar fi g�ndit s� se foloseasc� de pumnalul ascuns.

Thom le arunc� o privire iute, apoi una mai atent�.

� Nu-i momentul s� v� pierde�i cu firea.

Cu mult� iscusin��, el �ncepu s�-�i str�ng� mantia cea veche, �nf�ur�nd-o �n jurul boccelei cu instrumentele, cu fa�a �n jos, pentru a nu i se vedea peticele.

��O s� plec�m de aici pe r�nd, cu mare grij�, ca s� nu ne pierdem unul de altul. A�a, nimeni n-ar trebui s� ne bage prea mult �n seam�. Tu nu po�i s� mergi mai ghebo�at? ad�ug� el, adres�ndu-i-se lui Rand. Cu �n�l�imea ta, ie�i prea mult �n eviden��.

κi lu� bocceaua �n spate �i se ridic�, tr�g�ndu-�i din nou gluga peste ochi. Nu mai aducea deloc a Menestrel cu p�rul c�runt. Era numai un c�l�tor ca oricare altul, un om prea s�rac pentru a-�i permite un cal, ca s� nu mai vorbim de tr�sur�.

��Haide�i. Am pierdut �i a�a prea mult timp.

Rand era cu totul de acord cu el, dar chiar �i a�a �ov�i �nainte s� ias� de pe alee, p�trunz�nd �n pia��. Nu erau prea mul�i oameni acolo, �i niciunul nu le arunc� mai mult de o privire � cei mai mul�i nici m�car nu-i b�gar� �n seam� �, dar tot i se �ncordar� umerii, din pricin� c� se a�tepta �n fiecare clip� s� aud�: �Iscoade ale Celui �ntunecat�, strig�tul care putea s� preschimbe oamenii obi�nui�i �ntr-o mul�ime m�nioas�, �nsetat� de s�nge. Cercet� din priviri spa�iul deschis �i oamenii care se plimbau de colo colo, v�z�ndu-�i de treburile de zi cu zi, iar c�nd se �ntoarse din nou, v�zu un Myrddraal care se afla de cealalt� parte a pie�ei.

Habar n-avea de unde ap�ruse Pieritul, dar acesta venea spre ei cu pa�i mari, cu mi�c�ri lente �i �nfrico��toare, ca un animal de prad� care se �ndreapt� spre victima sa. Oamenii se d�deau �napoi din calea siluetei cu mantie neagr� �i evitau s-o priveasc�. Pia�a �ncepu s� se goleasc�, pe m�sur� ce fiecare ajungea la concluzia c� e nevoie de el �n alt� parte.

Gluga cea neagr� �l f�cu pe Rand s� r�m�n� �mpietrit �n loc. �ncerc� s�-�i creeze �n minte imaginea h�ului, dar era ca �i cum ar fi c�utat s� prind� �n pumn o pal� de fum. Privirea t�inuit� a Pieritului �i str�pungea oasele ca un pumnal �i-i preschimba �ira spin�rii �n �ur�uri de ghea��.

� Nu-i privi�i chipul, �opti Thom, cu glas tremur�tor �i r�gu�it, de parca f�cea un mare efort ca s� poat� vorbi. Arde-v-ar Lumina, s� nu-i privi�i chipul!

Rand �ntoarse capul � �i aproape c�-i veni s� geam�, sim�indu-se ca �i cum �i-ar fi smuls o lipitoare de pe obraz �, dar, chiar �i a�a, privind fix caldar�mul, tot �l mai vedea pe Myrddraal apropiindu-se, ca o pisic� juc�ndu-se cu �oarecii, amuzat� de �ncerc�rile lor timide de a sc�pa, �nainte s� le dea lovitura hot�r�toare. Pieritul ajunsese la jum�tatea drumului.

��Ce facem, r�m�nem pur �i simplu a�a? �opti Rand. Trebuie s� fugim� s� sc�p�m.

Dar nu se putea mi�ca din loc.

�n sf�r�it, Mat scoase la iveal� pumnalul cu rubin, �in�ndu-l cu o m�n� tremur�toare. Buzele i se sub�iaser� �ntr-un r�njet care era �n acela�i timp fioros �i �nfrico�at.

��Crezi� �ncepu Thom, apoi se opri ca s� �nghit� �n sec �i continu�: Crezi c� po�i fugi mai repede ca el, b�iete?

�ncepu s� morm�ie ca pentru sine, iar Rand nu �n�elese dec�t un singur cuv�nt: �Owyn�. Brusc, Menestrelul m�r�i:

��Nu trebuia s� m� �ncurc cu voi, b�ie�i. Nu trebuia.

κi d�du bocceaua jos din spate �i o �ndes� �n bra�ele lui Rand.

��Ave�i grija de asta. C�nd va spun s� fugi�i, fugi�i �i nu v� mai opri�i p�n� �n Caemlyn. La Binecuv�ntarea Reginei. E un han. �ine�i minte, �n caz c� �ine�i minte.

��Nu �n�eleg, �opti Rand; Myrddraalul era, de-acum, la mai pu�in de dou�zeci de pa�i. κi sim�ea picioarele ca dou� bare de plumb.

��ine�i minte, at�ta v� spun! se r�sti Thom. La Binecuv�ntarea Reginei. Acum. FUGI�I!

Le d�du am�ndurora un br�nci, cu o m�n� pe um�rul fiec�ruia dintre ei, ca s�-i mi�te din loc, iar Rand o lu� la fug�, �mpleticit, cu Mat l�ng� el.

��FUGI�I!

Thom �ncepu �i el s� se mi�te, sco��nd un strigat lung �i f�r� cuvinte. Dar nu pe urmele lor, ci c�tre Myrddraal. F�cea gesturi largi, de parc� s-ar fi aflat �n mijlocul unei reprezenta�ii, iar �n m�ini �i ap�ruser� pumnalele. Rand se opri, dar Mat �l trase dup� el.

Pieritul era la fel de uimit. �naintarea sa de felin� se opri brusc. Duse m�na la m�nerul sabiei negre care-i at�rna la �old, dar Menestrelul, cu picioarele sale lungi, ajunse la el �ntr-o clip�. Thom se izbi de Myrddraal �nainte ca sabia cea neagr� s� fi fost scoas� din teac�, �i am�ndoi c�zur� la p�m�nt, zv�rcolindu-se, unul peste altul. Pu�inii oameni care se mai aflau �n pia�� o luar� la fuga.

��FUGI�I!

Pia�a se umplu de o lumin� albastr�, orbitoare, iar Thom �ncepu s� urle, dar chiar printre urlete reu�i s� mai strige:

��FUGI�I!

Rand se supuse. Urletele Menestrelului �l urm�reau.

Str�ng�nd la piept bocceaua lui Thom, fugi c�t putea de repede. Panica se r�sp�ndea din pia�� n restul ora�ului, �n timp ce Rand �i Mat fugeau cuprin�i de o groaz� f�r� margini. �n goana lor, v�zur� cum negu��torii �i l�sau balt� produsele, cobor�nd obloanele peste u�ile pr�v�liilor, �i cum chipuri �nsp�im�ntate ap�reau o clip� la ferestre, apoi disp�reau. Oamenii care nu fuseser� �ndeajuns de aproape ca s� vad� ce se �nt�mpla fugeau pe str�zi cuprin�i de panic�, f�r� s� fie aten�i la ce era �n jur. Se loveau unul de altul, iar cei care c�deau erau c�lca�i �n picioare, dac� nu se ridicau �ndeajuns de repede. Ora�ul frem�ta ca un mu�uroi r�sturnat.

Fugind spre poart� �mpreun� cu Mat, Rand �i aminti brusc ce-i spusese Thom despre �n�l�imea sa. F�r� s� �ncetineasc�, el se ghebo�� cum putu mai bine, f�r� s� par� c� se pref�cea. Dar por�ile f�cute din sc�nduri �nt�rite cu bare de fier erau deschise. Cei doi str�jeri, cu tichii de o�el �i c�m�i de zale pe care le purtau peste surtucele ro�ii, ponosite, cu gulere albe, �i pip�iau halebardele �i priveau nervo�i �nspre ora�. Unul dintre ei le arunc� o privire lui Mat �i lui Rand, numai c� nu erau ei singurii care fugeau din ora�. Pe poart� se rev�rsa un �ir de oameni agita�i, b�rba�i care g�f�iau tr�g�ndu-�i nevestele dup� ei, femei care pl�ngeau, duc�ndu-�i pruncii �n bra�e �i tr�g�nd dup� ele copiii mai m�ricei, �ip�nd �n gura mare, me�te�ugari tra�i la fa��, cu �or�urile pe ei, �in�ndu-�i str�ns �n m�n� uneltele.

Nimeni nu avea cum s�-�i dea seama �n ce direc�ie o apucaser� ei, se g�ndi Rand, uluit, �n timp ce fugea. �Thom. Lumina s� m-ajute, Thom.�

Al�turi de el, Mat se �mpletici, �i reg�si echilibrul �i am�ndoi alergar� p�n� ce �i l�sar� �n urm� pe to�i, p�n� ce ora�ul �i Podul cel Alb disp�rur� �n spatele lor.

La un moment dat, Rand c�zu �n genunchi �n praf, tr�g�nd aer �n piept �i g�f�ind din to�i r�runchii. Drumul care se �ntindea �n spatele lor era pustiu, p�n� ce se pierdea printre copacii desfrunzi�i. Mat �l �nghionti.

��Haide. Haide, �i spuse el, g�f�ind; avea chipul murdar de sudoare �i de praf, �i p�rea gata s� se pr�bu�easc�. Nu ne putem opri.

��Thom, se t�ngui Rand, str�ng�nd la piept bocceaua �i sim�ind �n�untru cutiile instrumentelor. Thom.

��E mort. Ai v�zut. Ai auzit. Pe Lumin�, Rand, e mort!

��Tu crezi c� �i Egwene, �i Moiraine, �i ceilal�i sunt mor�i. Dar, dac�-i pe-a�a, de ce Myrddraalii �nc� �i mai urm�resc? Ia spune!

Mat se l�s� �i el s� cad� �n genunchi, al�turi.

��Bine. Poate c� ei mai sunt �n via��. Dar Thom� Doar ai v�zut! S�nge �i cenu��, Rand, putem p��i �i noi la fel.

Rand �ncuviin��, cu mi�c�ri �ncete. Drumul din spatele lor era �nc� pustiu. Pe undeva, se a�teptase � sau n�d�jduise, cel pu�in � s�-l vad� pe Thom ap�r�nd, cu pa�ii lui mari, pufnind �n must��i �i spun�ndu-le c� erau �ntr-o mare �ncurc�tur�. La Binecuv�ntarea Reginei, �n Caemlyn. Se ridic� �n picioare, cu mare greutate, �i lu� �n spate bocceaua lui Thom, �mpreun� cu p�turile sale. Mat �l privea �int�, �ncruntat �i b�nuitor.

��Haide, strig� Rand �i o apuc� pe drumul spre Caemlyn. �l auzi pe Mat morm�ind ceva, dar, dup� o clip�, cel�lalt veni l�ng� el.

Plecar� pe drumul pr�fuit, cu pa�i m�run�i, dar f�r� s� se opreasc�; mergeau cu capetele plecate, �n t�cere. V�ntul ridica v�rtejuri de praf, care le t�iau calea. Din c�nd �n c�nd, Rand privea �napoi, dar drumul din urma lor r�m�nea pustiu.

27La ad�post de furtun�

Perrin r�mase ursuz tot timpul petrecut �mpreun� cu Tuatha�an, c�l�torind �n tihn� spre miaz�zi �i spre r�s�rit. Pribegii nu vedeau niciun rost �n a se gr�bi; nu se gr�beau niciodat�. C�ru�ele colorate nu porneau la drum diminea�a dec�t c�nd soarele era sus pe cer �i se opreau chiar �i �n mijlocul zilei dac� g�seau un loc care le era pe plac. C�inii umblau pe l�ng� c�ru�e, �i uneori �i copiii f�ceau la fel. Nu le era deloc greu s� �in� pasul. Orice �ncercare de a le spune s� mearg� mai mult sau mai repede era �nt�mpinat� cu r�sete sau cu o replic� precum:

��Ah, dar de ce s�-i chinuim a�a pe bie�ii cai?

Fu surprins s� vad� c� Elyas nu era de aceea�i p�rere. Elyas nu mergea cu c�ru�a � prefera s� umble pe jos, uneori �naint�nd cu pa�i s�lta�i �n fruntea coloanei �, dar nu propuse niciodat� s� plece sau s� iu�easc� pasul.

B�rbosul cel straniu, cu hainele lui ciudate de piele, era at�t de diferit de Pribegii cei bl�nzi, �nc�t ie�ea �n eviden�� ori de c�te ori trecea printre c�ru�e. Chiar de la dep�rtare nu-l puteai confunda cu vreunul dintre Tuatha�an, �i nu numai din pricina ve�mintelor. Elyas se mi�ca cu gra�ia lene�� a lupilor, subliniat� �i mai mult de pieile de pe el �i de tichia lui de blan�, r�sp�ndind team� �n jur tot at�t de firesc cum focul r�sp�nde�te c�ldura, iar contrastul cu Pribegii era izbitor. Tineri �i b�tr�ni, Pribegii erau plini de veselie. Gra�ia lor nu inspira deloc team�, era pur� �nc�ntare. Fire�te, copiii alergau de colo colo plini de av�nt, dar c�nd se aflau printre Tuatha�an, printre bunicu�e �i b�tr�ni cu b�rbi albe, p�eau u�or, iar umbletul le sem�na cu un dans maiestuos, exuberant totu�i, �n pofida atitudinii demne. To�i Pribegii p�reau gata s� danseze, chiar �i atunci c�nd st�teau nemi�ca�i, chiar �i �n rarele momente c�nd �n tab�r� nu era muzic�. Scripci �i flaute, timpanoane, �itere �i tobe, toate urzeau melodii �n jurul c�ru�elor, mai tot timpul, fie c� erau �n tab�r�, fie c� mergeau. C�ntece vesele, c�ntece glume�e, c�ntece h�tre, c�ntece triste; dac� era cineva treaz �n tab�r�, era �i muzic�.

Elyas era �nt�mpinat cu saluturi prietenoase �i z�mbete la fiecare c�ru�� pe l�ng� care trecea �i cu o vorba glumea�� la fiecare foc la care se oprea. A�a le pl�cea Pribegilor s� se arate str�inilor � deschi�i �i sur�z�tori. Dar Perrin aflase c� sub aceast� aparen�� se ascundea pruden�a unei c�prioare pe jum�tate domesticite. Ceva mult mai profund se ascundea sub z�mbetele aruncate celor din Emond�s Field, �ntrebarea dac� erau �n siguran��, care nu sl�bi pe m�sur� ce treceau zilele. C�t despre Elyas, pruden�a sa era izbitoare, precum ar�i�a zilelor de var� care plute�te �n aer, �i nu se destindea niciodat�. C�nd se uita �n alt� parte, ceilal�i �l priveau f�r� �nconjur, ca �i cum nu ar fi fost siguri de inten�iile lui. C�nd mergea prin tab�r�, picioarele gata s� d�n�uiasc� erau gata s� o ia �i la fug�.

Calea Frunzei era pentru Elyas la fel de sup�r�toare ca felul lui de via�a pentru ei. C�nd se afla �n preajma Pribegilor, avea mereu o anumit� expresie �ntip�rit� pe fa��. Nu era tocmai condescenden��, �i cu siguran�� nu era dispre�, dar p�rea c� ar fi preferat s� se afle �n alt� parte, aproape oriunde altundeva. Cu toate acestea, de fiecare dat� c�nd Perrin aducea vorba de plecare, Elyas �l potolea �i �i spunea s� mai r�m�n�, doar c�teva zile.

��A�i avut parte de zile grele �nainte s� ne �nt�lnim, zise Elyas, a treia sau a patra oar� c�nd aduse vorba despre asta, �i o s� v� fie �i mai greu de acum �nainte, cu trolocii �i cu Myrddraalii pe urmele voastre �i cu femeile Aes Sedai de partea voastr�.

R�nji, mu�c�nd dintr-o bucat� de pl�cint� din mere uscate f�cut� de Ila. Perrin era �nc� descump�nit de ochii galbeni ai lui Elyas, chiar �i atunci c�nd z�mbea. Poate mai ales atunci c�nd z�mbea; ochii aceia ca de animal de prad� z�mbeau arareori. Elyas se lungi l�ng� focul lui Raen, refuz�nd ca de obicei s� se a�eze pe unul dintre bu�tenii adu�i acolo.

��Nu te gr�bi a�a de tare s� te dai pe m�na femeilor Aes Sedai.

��i dac� ne g�sesc Pieri�ii? Ce o s�-i �mpiedice s� ne g�seasc� dac� nu facem dec�t s� st�m a�a, a�tept�nd? N-o s� poat� fi �inu�i la distan�� de trei lupi, iar Pribegii nu ne vor fi de mare ajutor. Nici m�car n-o s� se apere pe ei. Trolocii o s�-i m�cel�reasc�, �i n-o s� fie dec�t din vina noastr�. Oricum trebuie s� plec�m, mai devreme sau mai t�rziu. Cu c�t mai repede, cu at�t mai bine.

��Ceva �mi spune s� a�teptam. Doar c�teva zile.

��Ceva!

��Lini�te�te-te, fl�c�ule. Ia via�a a�a cum e. Fugi c�nd e nevoie, lupt� c�nd trebuie, odihne�te-te c�nd po�i.

��Ce e acest ceva despre care vorbe�ti?

��Ia ni�te pl�cint�. Ilei nu-i place de mine, dar m� hr�ne�te bine c�nd m� vede. E �ntotdeauna m�ncare bun� �n taberele Pribegilor.

��Ce e acest ceva? insist� Perrin. Dac� �tii ceva ce nu spui �i celorlal�i�

Elyas privi �ncruntat la bucata de pl�cint� pe care o �inea �n m�n�, apoi o puse jos �i �i �terse m�inile una de alta.

��Ceva, rosti el �n cele din urma, ridic�nd din umeri, ca �i cum nici el nu �tia prea bine despre ce e vorba. Ceva �mi spune c� e important s� a�tept�m. C�teva zile. Nu mi se �nt�mpl� prea des s� simt astfel de lucruri, dar am �nv��at c�, atunci c�nd se �nt�mpl�, trebuie s� m� �ncred �n ele. Mai demult mi-au salvat via�a. De data asta e oarecum altfel, dar e important. Asta e limpede. Dac� vrei s� o �tergi, n-ai dec�t. Eu r�m�n.

Nu spuse nimic altceva, indiferent de c�te ori �l �ntreba Perrin. Se �nv�rtea pe acolo, vorbind cu Raen, m�nc�nd, tr�g�nd c�te un pui de somn cu c�ciula tras� pe ochi �i se �mpotrivea c�nd era vorba de plecare. �Ia ni�te pl�cint�, b�iete. Nu te �nfuria. Gust� din tocana asta. Lini�te�te-te.�

Perrin nu izbutea s� se lini�teasc�. Noaptea hoin�rea printre c�ru�ele colorate f�c�ndu-�i tot felul de griji, �i pentru c� nimeni altcineva nu vedea vreun motiv de �ngrijorare, �i din alte pricini. Pribegii c�ntau �i dansau, g�teau �i m�ncau �n jurul focurilor � fructe �i alune, boabe �i legume; nu m�ncau carne � �i f�ceau o sumedenie de treburi gospod�re�ti f�r� nici o grij�. Copiii alergau peste tot, se jucau de-a v-a�i ascunselea printre c�ru�e, se c��rau �n copacii din jurul taberei, r�z�nd �i rostogolindu-se pe p�m�nt �mpreun� cu c�inii. Nimeni nu avea nici o grij�.

Se uita la ei �i de-abia a�tepta s� plece. �S� mergem, �nainte s� asmu�im v�n�torii asupra lor. Ne-au primit printre ei, �i noi �i r�spl�tim pun�ndu-i �n primejdie. Cel pu�in ei au de ce s� fie cu inima u�oar�. Pe ei nu �i urm�re�te nimeni. Dar pe noi, ceilal�i��

Era greu s� schimbe vreo vorb� cu Egwene. Fata fie vorbea cu Ha, st�nd a�a aproape una de cealalt� �nc�t se vedea limpede c� prezen�a b�rba�ilor nu era bine venit�, fie dansa cu Aram, �nv�rtindu-se �i tot �nv�rtindu-se �n sunetul flautelor, al scripcilor �i al tobelor, al melodiilor pe care Tuatha�an le adunaser� din toat� lumea sau al c�ntecelor stridente, tremurate ale Pribegilor �n�i�i, care, fie lente, fie s�lt�re�e, erau tot stridente. �tiau multe c�ntece, pe unele le recuno�tea �i el, de�i aici purtau alte nume dec�t �n �inutul celor Doua R�uri. C�ntecului Trei fete pe paji�te, de pild�, Spoitorii �i spuneau Frumoasele fete d�n�uitoare, iar ei spuneau V�ntul dinspre miaz�noapte la ceea ce �n alte �inuturi se numea Ploaia rece care cade ori Retragerea lui Berin. C�nd le ceru, f�r� s� se g�ndeasc�, s� c�nte Oalele mele sunt la Spoitor, se pr�p�dir� de r�s. �tiau c�ntecul, dar sub numele de Azv�rle penele.

�n�elegea de ce �i venea s� danseze pe melodiile Pribegilor. �n Emond�s Field nimeni nu �l credea un dansator foarte �nzestrat, dar c�ntecele de aici �l tr�geau de picioare �i i se p�rea c� nu dansase niciodat� a�a de mult, de �nver�unat �i de bine. C�ntecele de aici �l hipnotizau �i �i f�ceau s�ngele s� pulseze �n ritmul tobelor.

�n a doua seara Perrin v�zu pentru prima dat� ni�te femei dans�nd pe ni�te melodii mai lente. Focurile ardeau mocnit, c�ru�ele erau �nv�luite �n �ntunericul nop�ii, iar degetele b�teau un ritm lent �n tobe. Mai �nt�i o tob�, apoi alta, p�n� c�nd �n toate tobele din tab�r� r�sun� aceea�i b�taie joas�, insistent�. Nu se auzea niciun alt zgomot. O fat� �mbr�cat� �ntr-o rochie ro�ie se leg�na �n lumin�, desf�c�ndu-�i �alul. Avea �iraguri de m�rgele �n p�r �i �i scosese �nc�l��rile. Un flaut �ncepu c�ntecul, t�nguindu-se �nceti�or, iar fata �ncepu s� danseze. M�inile �ntinse netezir� �alul; �oldurile i se unduiau �n timp ce picioarele goale b�teau p�m�ntul �n ritmul tobelor. Ochii �ntuneca�i ai fetei r�maser� a�inti�i asupra lui Perrin, iar z�mbetul �i era la fel de molatic cum �i era �i dansul. Se roti �n cercuri mici, z�mbindu-i peste um�r.

Perrin �nghi�i �n sec. Ro�ea�a de pe chipul lui nu era de la foc. O a doua fat� se al�tur� primei; ciucurii de la �alurile lor se mi�cau �n ritmul dansului �i al linei unduiri a �oldurilor. �i z�mbir� am�ndou�, iar el �i drese glasul r�gu�it. �i era team� s� priveasc� �mprejur; obrajii �i ardeau �i probabil c� to�i cei care nu se uitau la cele dou� dansatoare r�deau de el. Era sigur de asta.

Se l�s� s� alunece de pe bu�tean, c�t mai degajat cu putin�a, ca �i cum ar fi vrut doar s� se fac� mai comod, dar avu grij� s� se a�eze �n a�a fel �nc�t s� nu mai stea cu fa�a la foc �i la dansatoare. �n Emond�s Field nu vedeai a�a ceva. Era cu totul altceva s� dansezi cu fetele pe Paji�te �ntr-o zi de s�rb�toare. De data asta �i dorea s� fie luat de v�nt, ca s� se r�coreasc�.

Fetele p�ir� dans�nd �n fa�a ochilor lui, numai c� acum erau trei. Una �i f�cu �ireat� cu ochiul. Perrin privi disperat �n toate direc�iile. �Lumin�, �i spuse el. Ce trebuie s� fac acum? Ce ar face Rand? El se pricepe la fete.�

Fetele care dansau r�ser� u�or; m�rgelele z�ng�neau c�nd �i d�deau p�rul pe spate, iar Perrin credea c� obrajii o s�-i ia foc. Apoi o femeie ceva mai �n v�rst� se al�tura fetelor, ca s� le arate cum se face. Oft�nd greu, Perrin renun�� s� se mai uite �i �nchise ochii. Dar chiar �i a�a sim�ea r�setele lor. Le vedea chiar �i cu ochii �nchi�i. Broboane de sudoare �i ap�rur� pe frunte, �i �i dorea s� bat� v�ntul.

Din c�te spunea Raen, fetele nu dansau a�a foarte des, iar femeile �nc� �i mai rar, �i, dup� c�te spunea Elyas, motivul pentru care continuar� s� fac� asta �n fiecare sear� era tocmai ro�ea�a obrajilor lui Perrin.

��Trebuie s�-�i mul�umesc, �i m�rturisi Elyas, pe un ton sobru �i solemn. Voi, tinerii, sunte�i altfel, dar la v�rsta mea focul nu e destul ca s�-mi �nc�lzeasc� oasele.

Perrin �i arunc� o c�ut�tur� �ncruntat�. C�nd Elyas plec�, era ceva �n felul �n care �i �inea umerii care �i spunea c� r�dea �n sinea sa, chiar dac� nu l�sa s� se vad� nimic.

Perrin �nv�� cur�nd s� nu mai ocoleasc� cu privirea femeile �i fetele care dansau, dar ocheadele �i z�mbetele tot �l st�njeneau. Poate c�, dac� ar fi fost numai una, s-ar fi descurcat � dar cinci sau �ase, �i toat� lumea care se uita la el� Nu izbuti niciodat� s� �i �nving� timiditatea.

Apoi Egwene �ncepu s� �nve�e �i ea dansul. Dou� dintre fetele care dansaser� �n prima sear� o �nv��ar�, b�t�nd ritmul cu palmele �n timp ce ea exersa pa�ii t�r��i�i, cu un �al �mprumutat leg�n�ndu-se �n jurul ei. Perrin �ncerc� s� spun� ceva, dar hot�r� c� era mai �n�elept s�-�i �in� gura. C�nd fetele pornir� s�-i arate mi�c�rile �oldurilor, Egwene �ncepu s� r�d�, �i cele trei fete chicotir� laolalt�, una �n bra�ele celeilalte. �ns� Egwene persevera, cu ochii str�lucindu-i de bucurie �i cu obrajii �mbujora�i.

Aram o privea dans�nd cu o c�ut�tur� fierbinte �i lacom�. T�n�rul �i chipe�ul Tuatha�an �i d�duse un �irag de m�rgele albastre pe care le purta tot timpul. Priviri �ncruntate �i �ngrijorate luar� locul z�mbetelor cu care Ila �nt�mpinase prima dat� interesul nepotului s�u pentru Egwene. Perrin decise s� stea cu ochii pe jup�n Aram.

O dat� izbuti s� o prind� pe Egwene singur�, l�ng� o c�ru�� vopsit� �n verde �i galben.

��Te distrezi, nu-i a�a? spuse el.

��De ce nu? Se juca �ntruna cu m�rgelele din jurul g�tului, z�mbindu-i. Nu trebuie s� ne str�duim to�i s� fim neferici�i, cum faci tu. Nu meritam �i noi s� ne distr�m pu�in?

Aram era nu departe de ei � �ntotdeauna se �inea aproape de Egwene �, cu bra�ele �ncruci�ate pe piept �i cu o umbr� de z�mbet pe chip, jum�tate �ng�mfat, jum�tate sfid�tor. Perrin cobor� vocea.

��Credeam c� vrei s� ajungi �n Tar Valon. Aici n-ai cum s� devii Aes Sedai.

Egwene d�du din cap.

��i eu credeam c� nu vrei s� devin Aes Sedai, i-o �ntoarse ea, cu mult� dulcea�� n glas.

� S�nge �i cenu��, crezi c� suntem �n siguran�a aici? Oamenii �tia sunt �n siguran�� cu noi prin preajm�? Poate da oric�nd peste noi vreun Pierit.

M�na �i tremur� pe m�rgele. O l�s� �n jos �i trase ad�nc aer �n piept.

��Ce e s� se �nt�mple o s� se �nt�mple oricum, chiar dac� plec�m azi, chiar dac� plec�m s�pt�m�na viitoare. Asta cred eu acum. Distreaz�-te, Perrin. S-ar putea s� fie ultima ocazie.

�i m�ng�ie trist obrazul cu degetele. Apoi Aram �ntinse m�na spre ea, iar Egwene se repezi �nspre el, r�z�nd din nou. Pe c�nd fugeau spre locul de unde se auzeau scripcile, Aram �i arunc� un r�njet triumf�tor lui Perrin, peste um�r, ca �i cum ar fi vrut s� spun�: �Nu e a ta, dar va fi a mea�. C�deau tot mai mult sub vraja Pribegilor, �i d�du seama Perrin. Elyas avea dreptate. �Nu trebuie s� te conving� s� urmezi Calea Frunzei. Se strecoar� singura �n tine.�

Ila �l v�zu c� se zgribule�te din pricina v�ntului �i scoase o mantie groas� de l�n� din c�ru��; o mantie verde �nchis, constat� el cu pl�cere, dup� toate nuan�ele de ro�u �i de galben. Pe c�nd �i-o punea �n jurul umerilor, g�ndindu-se c� era de mirare c� mantia era �ndeajuns de mare ca s�-l cuprind�, Ila zise, oarecum silit:

� �i-ar putea veni mai bine.

Arunc� o privire spre securea pe care o purta la br�u, �i, c�nd se uita din nou la el, ochii �i erau tri�ti, �n pofida z�mbetului de pe buze.

� �i-ar putea veni mult mai bine.

To�i Spoitorii f�ceau a�a. Z�mbeau mereu, nu �ov�iau s� te invite s� bei ceva sau s� ascul�i muzic�, dar privirea lor se oprea �ntotdeauna asupra securii, �i Perrin �tia ce g�ndesc.

O unealt� a violen�ei. Nu exista nici o justificare pentru violen�a �ndreptat� �mpotriva altei fiin�e omene�ti. Calea Frunzei.

Uneori �i venea s� �ipe la ei. Pe lume mai erau �i troloci, �i Pieri�i. Mai erau �i cei care ar fi fost �n stare s� taie toate frunzele. Cel �ntunecat st�tea la p�nd�, �i Calea Frunzei s-ar mistui sub privirea lui Ba�alzamon. Se �nc�p��n� s� poarte securea la cing�toare. Se deprinse s� mearg� cu mantia desf�cut�, chiar �i atunci c�nd sufla v�ntul, ca s� se vad� t�i�ul �n form� de semilun�. Din c�nd �n c�nd Elyas se uita �ntreb�tor la arma care �i at�rna greu pe l�ng� trup �i r�njea la el, cu ochii lui galbeni care p�reau s�-i citeasc� g�ndurile. Atunci aproape c� �i venea s� acopere securea. Aproape.

Tab�ra Tuatha�an era un izvor permanent de iritare pentru el, dar cel pu�in aici visa normal. C�teodat� se trezea n�du�it dintr-un vis �n care trolocii �i Pieri�ii n�v�leau �n tab�r�, c�ru�ele �n culorile curcubeului luau foc de la tor�ele aruncate asupra lor, oamenii c�deau �n b�ltoace de s�nge, b�rba�ii, femeile �i copiii alergau strig�nd �i mureau, dar nici m�car nu �ncercau s� se apere de s�biile necru��toare, care secerau totul. Noapte de noapte se ridica speriat �n capul oaselor, g�f�ind �i duc�nd m�na la secure �nainte s� �i dea seama c� totu�i c�ru�ele nu erau �n fl�c�ri, c� nici o siluet� cu botul �ns�ngerat nu �i dezvelea col�ii la vederea trupurilor sf�iate �i contorsionate care z�ceau pe jos. Dar astea erau co�maruri obi�nuite �i, �n mod ciudat, lini�titoare �n felul lor. Cel �ntunecat ar fi putut foarte bine s� apar� �n visele astea, dar nu se �nt�mpla a�a. Nici urm� de Ba�alzamon. Ni�te co�maruri obi�nuite.

Cu toate acestea, c�nd era treaz, sim�ea prezen�a lupilor. Se �ineau departe de tab�r� �i de caravana �n mi�care, dar �ntotdeauna �tia unde sunt. Le sim�ea dispre�ul fa�� de c�inii care �i p�zeau pe Tuatha�an. Lighioane g�l�gioase care uitaser� la ce sunt bune f�lcile, uitaser� gustul s�ngelui cald; speriau oamenii, dar s-ar fi f�cut nev�zu�i, t�r�ndu-se pe burt�, dac� ar fi dat ochii cu haita. Pe m�sur� ce treceau zilele, sim�ea toate aceste lucruri din ce �n ce mai puternic, din ce �n ce mai limpede.

Grialba era �i ea din ce �n ce mai ner�bd�toare. �n�elegea c� Elyas voia s�-i duc� pe cei doi �nspre miaz�zi, dar, dac� tot trebuia s� fac� asta, atunci s-o fac� a�a cum se cuvine. S� �nceteze cu mersul �sta agale. Lupii erau f�cu�i ca s� hoin�reasc�, �i nu-i pl�cea s� fie desp�r�it� de hait� at�t de mult� vreme. Ner�bdarea �l chinuia �i pe V�ntaduc. V�natul era mai mult dec�t ne�ndestul�tor iar lui nu-i pl�cea s� se hr�neasc� cu �oareci de c�mp � �tia erau buni pentru puii care de-abia �nv��au s� v�neze sau pentru cei b�tr�ni, care nu mai puteau s� doboare o c�prioar� sau s� culce la p�m�nt un bou s�lbatic. Uneori V�ntaduc p�rea s� arate c� Mu�carsu avusese dreptate � oamenii trebuie s�-�i vad� singuri de necazurile lor. Dar se ferea s� aib� astfel de g�nduri c�nd era �i Grialba prin preajm�, cu at�t mai mult c�nd era Sarsar pe acolo. Sarsar era un lupt�tor plin de cicatrici, c�runt, pe care experien�a �l f�cuse nep�s�tor, la care �iretenia compensa cu v�rf �i �ndesat ceea ce pierduse odat� cu v�rsta. Pu�in �i p�sa de oameni, dar Grialba voia s� duc� asta la bun sf�r�it, iar Sarsar a�tepta c�t� vreme a�tepta �i ea, fugea c�nd fugea �i ea. Lup sau om, taur sau urs, indiferent ce ar fi atacat-o pe Grialba, f�lcile lui Sarsar erau gata s�-l trimit� s� doarm� somnul de veci. Asta era toat� via�a lui �i tocmai din aceast� pricin� V�ntaduc era cu b�gare de seam�, iar Grialba p�rea s� �tie ce le trecea prin cap.

�n mintea lui Perrin totul era limpede. κi dorea cu ardoare s� ajung� �n Caemlyn, s� o �nt�lneasc� pe Moiraine �i s� mearg� �n Tar Valon. Chiar dac� nu ar fi g�sit niciun r�spuns, m�car s-ar fi terminat. Elyas se uita la el, �i Perrin era sigur c� b�rbatul cu ochi galbeni �tia. �Te rog, f� s� se termine.�

Visul �ncepu mai frumos dec�t cele pe care le avusese �n ultima vreme. Era la masa din buc�t�rie a lui Alsbet Luhhan, ascu�indu-�i securea cu o piatr�. Jup�neasa Luhhan nu �ng�duia nim�nui s� lucreze �n cas� la ceva ce mirosea numai a fier�rie. Jup�nul Luhhan trebuia chiar s� ia cu�itele afar� ca s� i le ascut�. Dar acum �ngrijea de m�ncare �i nu spuse nimic despre secure. Nu spuse nimic nici c�nd un lup veni din fundul casei �i se �ncol�ci �ntre Perrin �i u�a care d�dea �n curte. Perrin continu� s�-�i ascut� securea; cur�nd va veni vremea s� o foloseasc�.

Deodat� lupul se ridic� �n picioare, m�r�ind amenin��tor, iar p�rul de pe g�t i se zb�rli. Ba�alzamon intr� din curte �n buc�t�rie. Jup�neasa Luhhan �i v�zu mai departe de m�ncare. Perrin se scul� anevoie, ridic�nd securea, dar Ba�alzamon nu lu� �n seam� arma, ci �i �ndrepta aten�ia spre lup. Acolo unde ar fi trebuit s�-i fie ochii jucau ni�te fl�c�ri.

��Asta e tot ce ai ca s� te aperi? Ei, am mai avut de-a face cu a�a ceva. De multe ori.

κi �ncovoie un deget, iar lupul url� � din ochi, din urechi, din gur�, din piele �i ��ni foc. Duhoarea de carne �i de p�r ars umplu buc�t�ria. Alsbet Luhhan lu� capacul de pe un ceaun �i amestec� �n el cu o lingur� de lemn.

Perrin l�s� securea �i se repezi �nainte, �ncerc�nd s� sting� fl�c�rile cu m�inile. Lupul se preschimba �n cenu�� neagr� �ntre palmele lui. Se uit� la mormanul de scrum de pe podeaua bine m�turat� a jup�nesei Luhhan �i se d�du �napoi. Ar fi vrut s� �i �tearg� funinginea unsuroas� de pe m�ini, dar numai g�ndul de a-�i freca palmele de haine �i �ntorcea stomacul pe dos. �n�f�c� securea, str�ng�nd cu putere coada, p�n� �i trosnir� degetele.

��Las�-m�-n pace! strig� el.

Jup�neasa Luhhan scutur� lingura de marginea ceaunului �i puse capacul la loc, �ng�n�nd un c�ntec.

��Nu po�i fugi de mine, r�nji Ba�alzamon. Nu te po�i ascunde de mine. Dac� tu e�ti acela, �mi apar�ii.

C�ldura focului de pe chipul s�u �l sili pe Perrin s� se tot trag� �napoi, p�n� c�nd ajunse cu spatele lipit de zid. Jup�neasa Luhhan deschise cuptorul ca s� vad� dac� e gata p�inea.

��Ochiul Lumii te va mistui, �opti Ba�alzamon. Te �nsemn ca fiind al meu!

�ntinse pumnul str�ns ca �i cum ar fi aruncat ceva; c�nd desf�cu degetele, un corb se n�pusti spre fa�a lui lui. Perrin �ip� c�nd ciocul cel negru �i str�punse ochiul st�ng.

� �i se ridic� �n capul oaselor, acoperindu-�i fa�a cu m�inile, �nconjurat de c�ru�ele �n care dormeau Pribegii. κi l�s� �ncet m�inile �n jos. Nu-l durea, nu curgea s�nge. Dar �i amintea foarte bine suferin�a din vis.

Se �nfior�, �i deodat� Elyas ap�ru acolo, ghemuit l�ng� el �n �ntunericul care �ncepea s� se risipeasc�, cu m�na �ntins� ca �i cum ar fi vrut s�-l scuture �i s�-l trezeasc�. De dincolo de copacii unde poposiser� c�ru�ele urlau lupii, trei g�tlejuri �i un singur �ipat ascu�it. �tia ce simt. �Foc. Durere. Foc. Ur�. Ur�te! Ucide!�

��Da, rosti Elyas bl�nd. E timpul. Scoal�-te, b�iete. E vremea s� plec�m.

Perrin se scul� anevoie de sub paturi. Pe c�nd �i f�cea p�tura sul, Raen ie�i din c�ru��, frec�ndu-se la ochi. C�ut�torul arunc� o privire spre cer �i r�mase �intuit locului, pe trepte, cu m�inile ridicate �n dreptul fe�ei. Doar ochii i se mi�cau, cercet�nd �ncordat cerul, de�i Perrin nu �n�elegea la ce se uit�. La r�s�rit erau c��iva nori, cu marginile ro�ietice luminate de soarele care st�tea s� se ridice, dar nu se vedea nimic altceva. Raen p�rea c� ascult� �i totodat� c� adulmeca aerul, dar nu se auzea nimic �n afar� de v�ntul care �uiera printre copaci �i nu se sim�ea niciun miros �n afar� de urmele vagi de fum de la focurile de cu sear�.

Elyas se �ntoarse cu pu�inele lucruri pe care le avea, iar Raen cobor�.

��Trebuie s� o lu�m �n alta direc�ie, vechiul meu prieten. C�ut�torul se uit� din nou la cer, nelini�tit. Ast�zi o lu�m �n alta parte. Merge�i cu noi?

Elyas clatin� din cap, iar Raen �ncuviin�a, ca �i cum ar fi �tiut dintotdeauna.

��P�i, fii cu b�gare de seam�, prietene. Ast�zi plute�te ceva �n aer�

Se preg�ti s� se uite din nou �n sus, dar �i �ntoarse privirea �nainte s� ajung� deasupra c�ru�elor.

��Cred c� vom apuca spre r�s�rit. Poate p�n� la Osia Lumii. Poate c� o s� g�sim un stedding �i-o s� st�m acolo o vreme.

��n stedding e�ti ferit de orice necazuri, fu de acord Elyas. Dar Ogierii nu-i prea v�d cu ochi buni pe str�ini.

��Toat� lumea �i vede cu ochi buni pe Pribegi, zise Raen, r�njind. �n plus, p�n� �i Ogierii au oale �i tot felul de lucruri de dres. Hai, hai s� m�nc�m ceva �i vorbim dup� aceea.

��N-avem timp, �i anun�� Elyas. �i noi plec�m azi. C�t mai repede. Se pare c� e ziua plec�rilor.

Raen �ncerc� s�-l conving� s� stea cel pu�in c�t s� m�n�nce, �i c�nd cobor� �i Ila din c�ru��, �mpreuna cu Egwene, st�rui �i ea, dar nu cu at�ta t�rie ca so�ul ei. Spuse toate vorbele de cuviin��, dar polite�ea �i era rece �i era limpede c� voia s�-l vad� plecat pe Elyas, chiar dac� nu �i pe Egwene.

Egwene nu b�g� de seam� privirile piezi�e, pline de regret pe care i le arunca Ila. �ntreb� ce se petrece, iar Perrin se preg�tea s-o aud� spun�nd c� vrea s� r�m�n� cu Tuatha�an; �ns� c�nd Elyas �i explica, Egwene d�du din cap, g�nditoare, �i se repezi la c�ru�� ca s�-�i adune lucrurile.

�n cele din urm�, Raen ridic� m�inile a neputin��.

��Bine atunci. Nu �tiu dac� s-a �nt�mplat vreodat� ca vreun oaspete de-al nostru s� plece f�r� s� facem un osp�� de r�mas bun, dar� Privirea i se ridic� din nou spre cer, �ov�itoare. Ei, �i noi trebuie s� plec�m devreme. Poate c� o s� m�nc�m pe drum. Dar m�car l�sa�i-ne s� v� spunem la revedere.

Elyas �ncerc� s� protesteze, dar Raen o �i lu� la fuga din c�ru�� n c�ru��, boc�nind la u�� acolo unde nu se trezise nimeni. P�n� c�nd se apropie unul dintre Spoitori, duc�nd-o pe Bela de c�p�stru, toat� tab�ra era �n picioare, iar oamenii �i puseser� �n cele mai bune �i mai str�lucitoare haine, un amestec de culori care f�cea c�ru�a ro�u cu galben a lui Raen �i a Ilei s� par� �tears�. C�inii uria�i umblau printre oameni cu limbile at�rn�ndu-le din gur�, c�ut�nd pe cineva care s�-i scarpine �ntre urechi, �n timp ce Perrin �i ceilal�i �ndurau nesf�r�ite str�ngeri de m�n� �i �mbr��i��ri. Fetele care dansaser� �n fiecare noapte nu se mul�umir� cu o str�ngere de m�n�, iar �mbr��i��rile lor �l f�cur� pe Perrin s� �i doreasc� brusc s� nu mai plece � dar �i aduse aminte c�t� lume se uita la el �i fa�a aproape c� �i deveni de culoarea c�ru�ei C�ut�torului.

Aram o lu� pe Egwene deoparte. Din pricina g�l�giei cu care �i luau to�i r�mas bun, Perrin nu auzea ce �i spunea, dar Egwene tot d�dea din cap, mai �nt�i �ncet, apoi din ce �n ce mai viguros, pe m�sur� ce el �ncepu s� fac� gesturi rug�toare. De la rug�min�i trecu la un ton sup�rat, dar Egwene continu� s� dea �nc�p��nat� din cap p�n� c�nd Ila o salv�, arunc�ndu-i c�teva cuvinte t�ioase nepotului ei. �ncruntat, Aram �i croi drum prin mul�ime, f�r� s� �i ia r�mas bun de la ceilal�i. Ila �l privi plec�nd, �ov�ind dac� s�-l cheme �napoi. ��i ea e u�urat�, �i spuse Perrin. U�urat� c� nu vrea s� mearg� cu noi � cu Egwene.�

Dup� ce str�nsese m�car o dat� m�na fiec�ruia din tab�r� �i �mbr��i�ase fiecare fat� cel pu�in de dou� ori, mul�imea se d�du �napoi, l�s�nd un mic spa�iu liber �n jurul lui Raen, al Ilei �i al celor trei oaspe�i.

� A�i venit �n pace, inton� Raen, f�c�nd o plec�ciune solemn�, cu m�inile pe piept. Pleca�i acum �n pace. Ve�i fi �ntotdeauna bine veni�i la focurile noastre, �n pace. Calea Frunzei �nseamn� pace.

��Pacea fie �ntotdeauna cu tine, r�spunse Elyas, �i cu toat� Semin�ia. Se codi o clip�, apoi ad�ug�: Voi g�si eu C�ntecul sau altcineva va g�si c�ntecul, dar c�ntecul va fi c�ntat, anul acesta sau �n anii care vor s� vie. A�a cum a fost odat�, a�a va fi din nou, lumea f�r� de sf�r�it.

Raen clipi, surprins, iar Ila p�rea de-a dreptul uluit�, dar to�i ceilal�i Tuatha�an murmurar� drept r�spuns:

��Lumea f�r� de sf�r�it. Lumea �i timpul f�r� de sf�r�it.

Raen �i so�ia lui se gr�bir� s� repete aceste cuvinte dup� ceilal�i.

Era �ntr-adev�r vremea s� plece. C�teva vorbe de desp�r�ire, c�teva sfaturi de plecare, c�teva z�mbete �i ocheade �i pornir� la drum, p�r�sind tab�ra. Raen �i �nso�i p�n� la marginea copacilor, �mpreun� cu ni�te c�ini care �op�iau pe l�ng� el.

��Da, prietene, trebuie s� fii cu mare b�gare de seam�. Acum� M� tem c� r�ul este peste tot �n lume �i, indiferent ce �i-ar pl�cea s� crezi, nici tu nu vei fi ocolit.

��Pacea fie cu tine, �i ur� Elyas.

��i cu tine, r�spunse Raen trist.

Dup� ce Raen plec�, Elyas se �ncrunt� v�z�ndu-i pe cei doi uit�ndu-se la el.

��Ei, �i nu cred �n c�ntecul lor neghiob, m�r�i el. Dar n-aveam de ce s�-i fac s� se simt� prost �i s� le stric ceremonia, nu-i a�a? V-am spus c� uneori dau mare importan�� ceremoniilor.

��De bun� seam�, spuse Egwene cu bl�nde�e. N-aveai de ce.

Elyas le �ntoarse spatele, morm�ind ceva pentru el. Grialba, V�ntaduc �i Sarsar venir� �n �nt�mpinarea lui Elyas, nu zburd�nd, cum f�cuser� c�inii, ci cu demnitatea cuvenit� unei �nt�lniri �ntre egali. Perrin �n�elese ce �i spun. �Ochi de foc. Durere. Col� �n inim�. Moarte. Col� �n inim�.� Perrin �tia ce voiau s� spun�. Cel �ntunecat. �i povesteau despre visul lui. Despre visul lor.

Se �nfior� c�nd lupii �ncepur� s� adulmece, cercet�nd drumul. Era r�ndul lui Egwene s� o c�l�reasc� pe Bela, iar Perrin mergea pe jos pe l�ng� ea. Elyas era �n fa��, ca de obicei, merg�nd �nghi�ind p�m�ntul, cu pa�i mari �i siguri.

Perrin nu voia s� se g�ndeasc� la visul pe care �l avusese. Crezuse c� lupii �l ap�r�. �Nu �mplinit. Accept�. Inim� �ntreag�. Minte �ntreaga. �nc� te lup�i. �mplinit doar c�nd vei accepta.� Se c�zni s� �i scoat� lupii din minte �i clipi surprins. Nu �tia c� poate face asta. Se hot�r� s� nu-i mai lase s�-i b�ntuie g�ndurile. �Chiar �i �n vise?� Nu era sigur dac� g�ndul era al lui sau al lor.

Egwene �nc� mai purta �iragul de m�rgele albastre pe care-i l d�duse Aram �i �n p�r o ml�di�� cu frunzuli�e ro�u aprins, un alt dar primit de la t�n�rul Tuatha�an. Perrin era sigur c� Aram �ncercase s� o conving� s� r�m�n� cu Pribegii. Era bucuros c� Egwene nu cedase, dar ar fi vrut s� nu se joace a�a de dr�g�stos cu m�rgelele.

�n cele din urm� o �ntreb�:

��Despre ce ai vorbit a�a de mult cu Ila? Ori dansai cu individul �la cu picioare lungi, ori st�teai de vorb� cu ea, ca �i cum ar fi fost vreo tain� la mijloc.

��Ila �mi d�dea sfaturi despre cum s� fiu femeie, r�spunse Egwene absent�.

Perrin �ncepu s� r�d�.

��Sfaturi! Nou� nu ne spune nimeni cum s� fim b�rba�i. Pur �i simplu suntem b�rba�i.

��Probabil c� de asta nu te prea pricepi prea bine, i-o �ntoarse Egwene.

�n fa�a lor, Elyas r�se zgomotos.

28Urme �n v�zduh

Nynaeve privea uimit� la ce se afla �naintea lor, �n josul r�ului: Podul cel Alb care sc�nteia �n soare, �ntr-o str�lucire l�ptoas�. �Alt� legend�, se g�ndi ea, tr�g�nd cu ochiul spre Str�jer �i spre femeia Aes Sedai, care c�l�reau la c��iva pa�i �n fa�a ei. �Alt� legend�, iar ei nici nu par s� observe.� Se decise s� nu r�m�n� cu gura c�scat� la ce vedea, dac� putea fi z�rit� de ei. �Dac� m� v�d cu ochii holba�i, ca ultimul n�t�r�u de la �ar�, o s� se pr�p�deasc� de r�s.� �n t�cere, cei trei c�l�rir� mai departe, c�tre legendarul Pod Alb.

Din acea diminea�� de dup� Shadar Logoth, c�nd �i g�sise pe Moiraine �i pe Lan pe malul r�ului, Nynaeve nu mai avusese nici o discu�ie adev�rat� cu femeia Aes Sedai. Schimbaser� c�teva vorbe, desigur, dar nimic important, cel pu�in nu din punctul ei de vedere. De pild�, Moiraine �ncercase s-o conving� s� mearg� �n Tar Valon. Tar Valon. Avea, �ntr-adev�r, de g�nd s� ajung� acolo, dac� era nevoie, �i s� primeasc� �nv��turile lor, dar nu din motivele pe care le b�nuia cealalt�. Dac� Egwene �i b�ie�ii p��iser� cumva ceva din cauza lui Moiraine�

C�teodat�, �mpotriva voin�ei sale, Nynaeve se trezea �ntreb�ndu-se ce putea s� fac� o Me�tereas� cu Puterea, ce ar fi putut ea, personal, s� fac�. Totu�i, de c�te ori �i d�dea seama ce-i trecea prin cap, se m�nia �i-�i alunga toate g�ndurile. Puterea era o blestem��ie. Nu voia s� aib� nimic de-a face cu ea. Dec�t dac� nu avea de ales.

Iar blestemata de Aes Sedai nu voia s� vorbeasc� dec�t despre aducerea ei �n Tar Valon pentru �nv��tur�. Nu-i spunea nimic altceva! Nu c� ar fi �inut foarte mult s� afle�

��Cum vre�i s�-i g�sim? �ntreb� ea la un moment dat.

� �i-am explicat, r�spunse Moiraine f�r� s� se oboseasc� s-o priveasc�. Atunci c�nd am s� fiu �n preajma celor doi care �i-au pierdut monedele, am s� �tiu.

Nynaeve mai �ntrebase acela�i lucru �i �n alte d��i, dar glasul femeii Aes Sedai era tot lini�tit, ca un lac a c�rui oglind� nu voia s� se v�lureasc�, oric�te pietre ar fi aruncat cealalt�; de c�te ori trebuia s�-l aud�, Me�tereasa sim�ea c�-i fierbe s�ngele �n vine. Moiraine continuase s� vorbeasc�, de parc� nu sim�ea ochii lui Nynaeve, care-i sfredeleau ceafa; dar trebuia s�-i simt�, la c�t de p�trunz�tor se uita.

��Cu c�t trece mai mult� vreme, cu at�t trebuie s� fiu mai aproape, dar p�n� la urm� am s� �tiu. C�t despre cel care �nc� mai are pecetea, at�ta vreme c�t o poarta cu sine, pot s�-l urm�resc �i p�n� la cap�tul lumii, dac� i nevoie.

��Dar apoi? Ce inten�ionezi s� faci dup� ce-i g�se�ti, Aes Sedai?

Era absolut sigur� c� Moiraine n-ar fi fost at�t de dornic� s�-i g�seasc�, dac� nu ar fi avut vreun plan cu ei.

��Tar Valon, Me�tereas�.

��Tar Valon, Tar Valon. Numai asta spui, iar eu �ncep s�

��Printre alte lucruri pe care ai s� le-nve�i c�nd ajungi �n Tar Valon, Me�tereas�, va fi �i s�-�i �ii firea. Nu po�i face nimic cu ajutorul Puterii dac� sufletul ��i este st�p�nit de emo�ii.

Nynaeve deschise gura s� vorbeasc�, dar cealalt� nu-i d�du r�gazul.

��Lan, trebuie s�-�i vorbesc o clip�.

Cei doi �i apropiar� capetele, iar Nynaeve r�mase pe loc, cu o �nf��i�are posomor�t� �i bosumflat� pe care, de c�te ori �i d�dea seama c� i se �ntip�rise pe chip, o ura. �i se �nt�mpla destul de des, dup� ce femeia Aes Sedai, cu mult� iscusin��, schimba subiectul, evita capcanele pe care i le �ntinsese sau r�m�nea surd� la strig�tele ei, p�n� c�nd o f�cea s� tac� din gur�. Bosumflarea o f�cea s� se simt� ca o feti�� care fusese prins� de Soborul Femeilor f�c�nd ceva gre�it �i prostesc. Nynaeve nu era obi�nuit� cu aceast� senza�ie, iar z�mbetul lini�tit de pe chipul lui Moiraine o f�cea s� se simt� �i mai r�u.

M�car dac-ar fi existat vreo cale s� scape de cealalt�. Cu Lan s-ar descurca ceva mai bine � asta pentru c� un Str�jer trebuia s� fie �n stare s� se ocupe de ceea ce era de f�cut, �i spuse ea �n grab�, sim�ind cum ro�e�te; nu din alt motiv � dar cei doi nu puteau fi desp�r�i�i.

�i totu�i, Lan �n furia sa o f�cea �i mai tare Moiraine. Nu �n�elegea cum de reu�ea el s-o scoat� din s�rite cu at�ta u�urin��. Rareori se �nt�mpla s�-i spun� ceva � uneori nu scotea nici zece vorbe pe zi � �i nu lua niciodat� parte la� conversa�iile ei cu Moiraine. Adesea se �ndep�rta de cele dou� femei, cercet�nd terenul, �ns� chiar �i c�nd se afla �mpreun� cu ele se �inea u�or la o parte, privindu-le ca �i cum ar fi urm�rit un duel. Nynaeve �i-ar fi dorit s� nu-l mai vad� a�a. Dac� era, �ntr-adev�r, un duel, atunci ea nu reu�ise niciodat� s� ias� �nving�toare, iar Moiraine p�rea s� nici nu-�i dea seama c� era vorba despre o confruntare. Nynaeve se putea lipsi foarte bine de ochii lui alba�tri �i reci �i de contemplarea lui t�cut�.

Cam a�a se desf�urase cea mai mare parte a drumului. Ea r�m�sese t�cut�, �n afar� de momentele �n care �i ie�ea din fire, iar uneori, c�nd �ipa, r�sunetul glasului ei p�rea s� se sf�r�me de pav�za t�cerii ca sticla spart�. �i �inutul pe care-l str�b�teau era t�cut, ca �i cum lumea se oprise s�-�i trag� r�suflarea. V�ntul gemea printre copaci, dar �n rest nu se mi�ca nimic. �i p�n� �i v�ntul p�rea �ndep�rtat, chiar atunci c�nd p�trundea prin mantia care-i acoperea spatele.

La �nceput, t�cerea i se p�ruse odihnitoare, dup� tot ce se-nt�mplase, de parca, de la Noaptea Iernii, nu mai cunoscuse nici o clip� de lini�te. Totu�i, dup� prima zi petrecut� numai cu femeia Aes Sedai �i cu Str�jerul, �ncepuse s� priveasc� peste um�r �i s� se foiasc� �n �a, de parc� ar fi s�c�it-o ceva drept �n mijlocul spin�rii, �ntr-un loc �n care nu putea ajunge cu m�na.

T�cerea p�rea un cristal os�ndit s� se sf�r�me; se sim�ea foarte �ncordat�, a�tept�nd s� aud� primul trosnet.

Nici Moiraine, nici Lan nu se sim�eau chiar �n largul lor, oric�t ar fi p�rut de nep�s�tori. �n scurt� vreme, ea �i d�duse seama c�, sub �nf��i�area lor lini�tit�, ei deveneau, ceas de ceas, tot mai �ncorda�i, ca ni�te arcuri r�sucite, gata s� se rup�. Moiraine p�rea c� ascult� sunete care nu existau �i c� aude ceva ce o f�cea s� se �ncrunte. Lan privea p�durea �i r�ul de parc� arborii desfrunzi�i �i �ntinderea de ap� care se scurgea �ncet ascundeau semnele unor capcane �i ambuscade care-i a�teptau.

Pe de o parte, se bucura c� nu era singura care se �nfiora de acea senza�ie a lumii care st�tea pe punctul s� se pr�v�leasc�, dar faptul c�-i afecta �i pe ei �nsemna c� era ceva real, iar, pe de alt� parte, ea ar fi dat orice s� poat� crede c� era numai o p�rere. �n mintea ei se strecurase ceva care o s�c�ia, ca atunci c�nd asculta v�ntul, numai c� acum �tia c� era ceva legat de Putere, �i nu se putea hot�r� s� se lase �n voia acelor g�nduri chinuitoare.

� Nu-i nimic, spuse Lan, lini�tit, r�spunz�ndu-i la o �ntrebare; nici m�car nu o privea c�nd vorbea, c�ci ochii lui nu se opreau din cercetat. Apoi, contrazic�nd ceea ce tocmai spusese, el ad�ug�: C�nd ajungem �n Whitebridge, la drumul spre Caemlyn, ar trebui s� te �ntorci �n �inutul celor Dou� R�uri. Aici e prea periculos. Dar pe drumul de �ntors, n-o s�-�i stea nimic �n cale.

Era cea mai lung� replic� pe care i-o adresase �n acea zi.

� Face parte din P�nz�, Lan, interveni Moiraine, pe un ton de dojan�; �i privirea ei era pierdut� undeva, �n dep�rtare. Ceea ce sim�i, Nynaeve, este Cel �ntunecat. Furtuna s-a �ndep�rtat de noi� cel pu�in o vreme, continu� ea, ridic�nd o m�n� ca �i cum ar fi pip�it v�zduhul, apoi �terg�nd-o de fust� f�r� s�-�i dea seama, ca �i cum ar fi atins ceva murdar. Totu�i, el �nc� st� la p�nd�, oft� ea, iar privirea �i este din ce �n ce mai puternic�. Nu pe noi ne urm�re�te, ci lumea. C�t o mai fi p�n� ce va ajunge �ndeajuns de puternic pentru a�

Nynaeve l�s� umerii �n jos; dintr-odat�, i se p�ru c� simte cum cineva o urm�rea din spate. M�car dac� femeia Aes Sedai nu i-ar fi oferit explica�ia pe care tocmai o auzise.

Lan cercet� c�rarea care-i ducea �n josul r�ului, dar, pe c�nd �nainte el fusese cel care alegea drumul, acum o l�s� pe Moiraine, care nu �ov�ia deloc, ca �i cum ar fi urmat o cale nev�zut�, o urm� �n v�zduh, mirosul unei amintiri. Lan nu f�cea dec�t s� cerceteze drumul ales de ea, ca s� vad� dac� era sigur. Nynaeve avea senza�ia c�, �i dac� el ar fi hot�r�t c� era ceva �n neregul�, Moiraine tot ar fi insistat s� o ia pe acolo. Iar el s-ar fi dus dup� ea, era convins�. �n josul r�ului, drept spre�

Tres�rind, Nynaeve �i alung� g�ndurile. Se aflau la piciorul Podului Alb. Arcada palid� lucea �n razele soarelui, ca o p�nz� l�ptoas� de p�ianjen, prea fragil� pentru a sta �n picioare, arcuindu-se peste Arinelle. Greutatea unui om ar fi f�cut-o s� cad�; a unui cal, cu at�t mai mult. P�rea gata s� se pr�bu�easc� �n orice clip�, din pricina propriei greut��i.

Lan �i Moiraine c�l�reau nep�s�tori �nainte, pe panta alb� �i sclipitoare �i apoi pe pod; copitele cailor r�sunau, nu ca o�elul pe sticl�, ci ca o�elul pe o�el. Suprafa�a podului p�rea, e drept, neted� ca sticla ud�, dar caii p�eau siguri, f�r� s� alunece.

Nynaeve se sili s�-i urmeze, dar, de la primul pas, se sim�i cuprins� de teama c� toat� construc�ia st�tea s� se pr�bu�easc� sub ei. �Dac� dantela ar fi f�cut� din sticl�, se g�ndi ea, a�a ar ar�ta.�

Numai c�nd se apropiar� de cap�tul cel�lalt, ea sim�i mirosul de smoal� ars� care se r�sp�ndea �n aer. �ntr-o clip�, v�zu �i ce se �nt�mpla.

De jur �mprejurul pie�ei aflate la piciorul podului se aflau gr�mezi de sc�nduri �nnegrite, din care �nc� se mai �n�l�au pale de fum, pe locurile �n care alt�dat� fuseser� case � cu totul, vreo jum�tate de duzin�. Pe str�zi patrulau b�rba�i �n uniforme ro�ii, care nu li se potriveau, �i armuri ponosite. Cu to�ii mergeau repede, ca �i cum s-ar fi temut s� g�seasc� ceva, �i priveau peste um�r �n timp ce p�eau. Or�enii � pu�inii care �ndr�zniser� s� ias� � mergeau aproape alerg�nd, cu umerii l�sa�i �n jos, ca �i cum i-ar fi urm�rit ceva.

Lan avea o �nf��i�are sumbr� � iar oamenii se �ineau la distan�� de ei, chiar �i solda�ii. Str�jerul adulmec� aerul �i se str�mb�, m�r�ind ceva cu voce sc�zut�. Nici nu era de mirare, se g�ndi Nynaeve, de vreme ce mirosul de ars era at�t de puternic.

��Roata �ese cum �i este voia, murmur� Moiraine. Nimeni nu poate �n�elege P�nza, p�n� ce nu-i �esut�.

�n clipa urm�toare, ea cobor�se deja din �aua lui Aldieb �i �ncepuse s� discute cu oamenii. Nu punea �ntreb�ri, ci �ncerca s�-i consoleze �i, spre mirarea lui Nynaeve, p�rea sincer�. Oamenii care se fereau de Lan, gata s� o ia la fug� din fa�a oric�rui str�in, se opreau s�-i vorbeasc� lui Moiraine. P�reau �i ei uimi�i de ce f�ceau, dar ajungeau s�-�i deschid�, oarecum, sufletul, v�z�nd privirea limpede a femeii �i auzindu-i glasul m�ng�ietor. Ochii ei p�reau s� �mp�rt�easc� durerea celorlal�i, s� resimt� tulburarea lor, iar astfel limbile se dezlegau.

Cu toate acestea, ei min�eau �n continuare. Cei mai mul�i. Unii negau c� ar fi fost vreun necaz. Nu, nu fusese nimic. Moiraine pomeni de cl�dirile arse de jur �mprejurul pie�ei. Totul era bine, insistar� ei, privind dincolo de ceea ce nu voiau s� vad�.

Un individ gras le vorbea cu o �nsufle�ire goal�, dar obrazul �i zv�cnea la fiecare zgomot. Cu un r�njet care i se tot �tergea de pe chip, pretinse c� o lamp� r�sturnat� st�rnise un foc care se �ntinsese din pricina v�ntului, �nainte s� se poat� face ceva. Dintr-o privire, Nynaeve v�zu c� acele cl�diri arse nu se aflau unele l�ng� altele.

Pove�tile erau aproape la fel de multe ca oamenii care le spuneau. C�teva femei �i cobor�r� vocile de parc� ar fi complotat. Adev�rul adev�rat, spuser� ele, era c� undeva, �n ora�, se afla un b�rbat care folosea Puterea dup� cum �l t�ia capul. Era momentul s� vin� femeile Aes Sedai; nu mai era vreme de pierdut, dup� c�t credeau ele, orice ar fi spus b�rba�ii despre Tar Valon. S� vin� cele din Ajah Ro�ie ca s� pun� lucrurile la punct.

Un b�rbat pretindea c� fusese vorba despre un atac de-al bandi�ilor, iar altul vorbea despre o r�scoal� de-a Iscoadelor Celui �ntunecat.

��Cei care merg s�-l vad� pe falsul Dragon, �tiu Domniile Voastre, se pl�nse el, cu chipul posomor�t. Sunt peste tot. Cu to�ii Iscoade ale Celui �ntunecat.

Iar al�ii vorbeau de ni�te necazuri � f�r� s� precizeze despre ce era vorba � pricinuite de ni�te oameni veni�i �n josul r�ului, cu o barc�.

� Le-am ar�tat noi, murmur� un b�rbat tras la fa��, frec�ndu-�i nervos m�inile. Soiul �sta de lucruri trebuie s� r�m�n� acolo, la Hotare, unde-i e locul. Am mers la docuri �i�

Se �ntrerupse at�t de brusc, �nc�t din�ii �i cl�n��nir�. F�r� vreo alt� vorb�, se �ndep�rt� gr�bit de ei, uit�ndu-se peste um�r, ca �i cum i-ar fi fost team� s� nu-l urm�reasc�.

Barca sc�pase nev�t�mat� � reu�ir�, �n cele din urm�, s� afle m�car at�ta lucru de la ceilal�i � pentru c�-�i t�iase fr�nghiile cu care se ancorase �i plecase pe r�u. Se �nt�mplase chiar cu o zi �nainte, pe c�nd pe chei se aduna o mul�ime furioas�. Nynaeve se �ntreb� dac� Egwene �i b�ie�ii fuseser� la bord. O femeie le spuse c� printre marinari se afla �i un Menestrel. Dac� fusese cumva Thom Merrilin�

�ncerc� s� o conving� pe Moiraine c� era posibil ca unii dintre cei din Emond�s Field s� fi fugit cu barca. Femeia Aes Sedai o ascult� r�bd�toare, �ncuviin��nd din cap, p�n� ce termin�.

��Poate, rosti apoi Moiraine, de�i p�rea ne�ncrez�toare.

�n pia�� se afla un han, �nc� �n picioare; sala mare era �mp�r�it� �n dou� de un perete care se ridica p�n� la �n�l�imea um�rului. Moiraine se opri dup� ce intr�, pip�ind v�zduhul cu m�na. Sim�i ceva ce o f�cu s� z�mbeasc�, dar nu le spuse nimic.

M�ncar� �n lini�te; nu numai ei t�ceau, ci to�i cei afla�i �n sal�. Pu�inii oameni care m�ncau acolo �i �ndreptau aten�ia numai c�tre ceea ce se afla �n farfurie, cufunda�i �n propriile g�nduri. Hangiul, care �tergea mesele cu un col� al �or�ului, morm�ia pentru sine f�r� �ncetare, dar �i f�r� s� ridice vreo clip� glasul. Nynaeve se g�ndi c� nu putea fi prea pl�cut s� r�m�n� peste noapte �n acel loc; teama se sim�ea p�n� �i �n aer.

Tocmai c�nd �i d�dur� la o parte farfuriile, pe care le cur��aser� cu buc��i de p�ine, unul dintre solda�ii �n uniforme ro�ii ap�ru �n prag. Ar�ta str�lucitor, se g�ndi Nynaeve, cu coiful s�u ascu�it �i plato�a lustruit�, p�n� ce se opri chiar dup� u��, cu o m�n� pe m�nerul sabiei �i lu�ndu-�i o �nf��i�are dur�, potrivindu-�i apoi gulerul prea str�mt, �n jurul g�tului, cu un deget. �i aminti de Cenn Buie, atunci c�nd �ncerca s� se poarte ca un adev�rat membru al Sfatului Satului.

Lan �i arunc� o privire �i pufni dispre�uitor:

��Garda ora�ului. De niciun folos.

Soldatul arunca o privire �n �nc�pere, z�bovind cu ochii asupra lor. �ov�i, apoi trase aer ad�nc �n piept �i veni grabnic spre ei, trop�ind din picioare, ca s�-i �ntrebe cine erau, ce treab� aveau �n Whitebridge �i c�t aveau de g�nd s� r�m�n�.

��Plec�m de �ndat� ce-mi termin berea, r�spunse Lan, care mai b�u o �nghi�itura lung� �nainte s� ridice privirea c�tre cel�lalt. Fie ca Lumina s� se reverse asupra bunei regine Morgase.

B�rbatul �n uniforma ro�ie deschise gura, apoi se uit� mai ad�nc �n ochii lui Lan �i f�cu un pas �napoi, dar �i reg�si pe dat� cump�tul, dup� ce �i aruncase o privire lui Moiraine �i ei �n�i�i. O clip�, Nynaeve avu impresia c� avea de g�nd s� fac� vreo prostie, ca nu cumva s� par� la� �n fa�a a dou� femei. Din experien�a ei, b�rba�ii f�ceau adesea prostii dintr-astea. Dar �n Whitebridge se �nt�mplaser� prea multe; din taini�ele min�ilor oamenilor ie�ise la iveal� prea mult� nesiguran��. Soldatul se uit� din nou la Lan �i se r�zg�ndi iar�i. Chipul grav al Str�jerului era lipsit de expresie, dar mai erau �i ochii aceia alba�tri �i reci. At�t de reci.

P�n� la urm�, soldatul se hot�r� asupra unui gest scurt de �ncuviin�are.

��P�i, a�a s� face�i. �n ultimele zile, pe aici au fost prea mul�i str�ini. Nu-i bine pentru pacea Reginei.

�ntorc�ndu-se pe c�lc�ie, el se �ndep�rt�, trop�ind ca �i la venire, iar pe drum �i exersa privirea ne�nduplecat�. Niciunul dintre localnicii afla�i �n han nu p�ru s� observe.

��Unde mergem? �l �ntreba Nynaeve pe Str�jer; atmosfera din�untru era at�t de ap�s�toare, �nc�t o f�cu s� coboare glasul, dar avu grij� s� nu par� nesigur� pe sine. Pe urmele b�rcii?

Lan privi spre Moiraine, care cl�tin� u�or din cap �i prinse a vorbi.

��nt�i trebuie s�-l g�sesc pe cel de care sunt sigur�, iar pe moment el se afl� undeva la miaz�noapte fa�� de noi. Oricum, cred c� nici ceilal�i doi nu au plecat cu barca.

Pe buzele ei flutura un z�mbet scurt, mul�umit.

��Au fost aici, �n �nc�perea asta, poate chiar ieri, �n orice caz nu mai devreme de alalt�ieri. Erau �nfrico�a�i, dar au plecat vii. Urma nu ar fi d�inuit f�r� o asemenea emo�ie puternic�.

��Dar care dintre ei? �ntreb� Nynaeve, aplec�ndu-se concentrat� peste mas�. �tii?

Femeia Aes Sedai cl�tin� u�or, foarte u�or, din cap, iar Nynaeve se a�ez� la loc.

��Dac� sunt numai cu o zi sau dou� �n fa�a noastr�, de ce nu plec�m �nt�i dup� ei?

��tiu c� au fost aici, �i �nt�ri Moiraine spusele, cu glasul ei exasperant de lini�tit, dar dincolo de asta nu pot s�-mi dau seama dac� au plecat spre r�s�rit, spre miaz�noapte sau spre miaz�zi. Cred c� au fost �ndeajuns de de�tep�i �nc�t s-o ia spre r�s�rit, c�tre Caemlyn, dar nu �tiu sigur �i, de vreme ce le lipsesc pece�ile, nici n-o s� pot afla dec�t dac� m-apropii cam la jum�tate de mil�. �n dou� zile, ei puteau str�bate dou�zeci sau chiar patruzeci de mile �n orice direc�ie, dac� erau �nfrico�a�i de ceva. Iar c�nd au plecat de aici, sigur erau speria�i.

��Dar�

��Me�tereas�, oric�t de speria�i erau, oriunde ar fi plecat, p�n� la urm� �i vor aminti de Caemlyn, iar acolo am s�-i reg�sesc. Dar mai �nt�i am s�-l ajut pe cel pe care-l pot g�si pe loc.

Nynaeve deschise din nou gura, dar Lan o �ntrerupse lini�tit.

��Aveau �i motive s� le fie fric�, �ncepu el, privind �n jur �i cobor�nd vocea. Pe aici a fost �i un Jumate-Om. �i simt mirosul peste tot, ad�ug� str�mb�ndu-se, a�a cum f�cuse �n pia��.

Moiraine oft�.

��Am s�-mi p�strez speran�a p�n� ce �tiu c� s-a spulberat. Refuz s� cred c� Cel �ntunecat poate c�tiga at�t de u�or. Am s�-i g�sesc pe to�i trei vii �i nev�t�ma�i. Trebuie s-o cred.

��i eu vreau s�-i g�sesc pe b�ie�i, m�rturisi Nynaeve, dar cum r�m�ne cu Egwene? Nici m�car nu pomeni�i de ea, iar c�nd �ntreb eu, nu m� bag� nimeni �n seam�. Credeam c� voiai s-o duci �n� ad�ug� ea, arunc�nd o privire spre celelalte mese �i continu�nd cu voce joas� �n Tar Valon.

Femeia Aes Sedai r�mase o clip� cu ochii a�inti�i spre t�blia mesei, apoi se uit� la Nynaeve; c�nd o v�zu, aceasta tres�ri din pricina fulgerului de m�nie care p�rea c�-i face ochii s� str�luceasc�. Apoi �ns�, se �ncord� �i ea, m�niindu-se din ce �n ce mai tare, dar, �nainte s� apuce s� rosteasc� vreun cuv�nt, femeia Aes Sedai spuse, cu r�ceal�:

��Sper s-o g�sesc �i pe Egwene �n via�� i nev�t�mat�. Nu renun� a�a u�or la tinerele at�t de �nzestrate, dup� ce le-am g�sit. Dar va fi dup� voia Ro�ii.

Nynaeve sim�i un gol �n stomac. �Oi fi �i eu una dintre tinerele la care nu renun�i? Mai vedem noi, Aes Sedai. Arde-te-ar Lumina, mai vedem noi!�

Terminar� masa �n t�cere �i tot �n t�cere plecar� pe poart�, apuc�nd-o pe drumul spre Caemlyn. Ochii lui Moiraine cercetau orizontul c�tre miaz�noapte �i spre r�s�rit. �n spatele lor, ora�ul Whitebridge, �nv�luit �n fum, se ghemuia sub povara groazei.

29Ochii f�r� mil�

Elyas mergea gr�bit prin �inutul acoperit cu iarb� ve�tejit�, ca �i cum ar fi vrut s� recupereze timpul petrecut �n compania Pribegilor, gonind a�a de tare spre miaz�zi, �nc�t p�n� �i Bela era fericit� s� se opreasc� la c�derea �ntunericului. Totu�i, �n ciuda iu�elii, era cu mai luare aminte dec�t �nainte. Noaptea f�ceau focul numai dac� g�seau lemne uscate pe jos. Nu-i l�s� s� rup� nici o r�muric� din vreun copac din apropiere. Focurile pe care le f�cea erau mici �i �ntotdeauna ascunse �ntr-o groap� atent s�pat� �ntr-un loc de unde scosese o bucat� de p�m�nt. De �ndat� ce masa era gata, �ngropa c�rbunii �i punea la loc bucata de p�m�nt. �nainte s� porneasc� din nou la drum �n lumina tulbure a zorilor, cerceta tab�ra palm� cu palm�, ca s� fie sigur c� nu l�sau nici o urm� a trecerii lor pe acolo. Ba chiar ridica pietrele r�sturnate �i �ndrepta buruienile aplecate. F�cea toate astea foarte repede, niciodat� nu �i lua mai mult de c�teva minute, dar nu plecau p�n� nu era mul�umit.

Perrin nu credea c� toate m�surile astea de prevedere erau bune la ceva �mpotriva viselor, dar c�nd �ncepu s� se g�ndeasc� la ce-ar putea fi bune, �i dori s� fie vorba doar de vise. Prima dat�, Egwene �ntreb� nelini�tit� dac� se �ntorseser� trolocii, dar Elyas se m�rgini s� scuture din cap �i �i �ndemn� s� mearg� mai departe. Perrin nu spuse nimic. �tia c� nu sunt troloci prin apropiere; lupii miroseau doar iarb�, copaci �i animale mici. Nu teama de troloci �l m�na pe Elyas �nainte, ci altceva, de care nici m�car el nu era sigur. Lupii nu �tiau ce este, dar sim�eau pruden�a lui Elyas �i �ncepur� s� cerceteze drumul ca �i cum primejdia ar fi fost pe urmele lor sau i-ar fi a�teptat la cotitur�.

�inutul se umplu de creste lungi �i v�lurite, prea joase ca s� poat� fi numite dealuri, care se ridicau �n calea lor. Un covor de iarb� tare, uscat� de frigul iernii �i n�p�dit� de buruieni, se �ntindea �n fa�a lor, �ncre�it� de v�ntul de la r�s�rit care b�tea nestingherit. Cr�ngurile se �mpu�inar�. Soarele se ridica pe cer f�r� tragere de inim� �i f�r� c�ldur�.

Elyas �ncerca s� urmeze c�t mai �ndeaproape hotarele �inutului, strecur�ndu-se printre creste �i ferindu-se s� urce �n v�rful lor. Vorbea rar, iar c�nd vorbea�

��ti�i c�t timp ne va lua asta, s� ocolim a�a fiecare nenorocit de delu�or? S�nge �i cenu��! O s� se fac� var� p�n� o s� scap de voi. Nu, nu putem merge drept. De c�te ori trebuie s� v� spun? Ave�i habar c�t de descoperi�i suntem pe creste �ntr-un �inut ca �sta? Arde-m-ar, mergem �nainte, apoi d�m �napoi. Mergem �erpuind. A� umbla mai repede cu picioarele legate. Hei, ave�i s� g�nd s� v� holba�i la mine sau s� v� mi�ca�i?

Perrin schimb� o privire cu Egwene. Fata scoase limba �n spatele lui Elyas. Niciunul nu spuse nimic. Singura dat� c�nd Egwene protestase, zic�nd c� Elyas era cel care voia s� ocoleasc� dealurile �i c� nu era vina lor, �i �inuse o lec�ie despre cum se aud zgomotele, dar bomb�nind a�a de tare, �nc�t �l auzeai de la o mil�. �i �inu lec�ia peste um�r, f�r� m�car s� �ncetineasc�.

Fie c� vorbea, fie c� nu, ochii lui Elyas scrutau �n jur, uneori privind �int� �ntr-un loc, ca �i cum ar mai fi fost ceva de v�zut �n afar� de aceea�i iarb� groas� de sub picioarele lor. Dac� totu�i vedea ceva, nici Perrin, nici lupii nu-�i d�deau seama ce anume. Avea din ce �n ce mai multe cute pe frunte, dar nu voia s� explice din ce pricin�, nici de ce trebuia s� se gr�beasc�, nici cine credea c� e pe urmele lor.

C�teodat� d�deau peste o creast� mai lunga, care se �ntindea mile �ntregi spre r�s�rit �i spre apus. Chiar �i Elyas era de acord c�, dac� ar fi ocolit-o, s-ar fi �ndep�rtat prea mult. Cu toate acestea, nu le �ng�duia s� o traverseze pur �i simplu. �i l�s� la marginea pov�rni�ului �i se furi�� p�n� sus, t�r�ndu-se pe burt�, uit�ndu-se iscoditor de partea cealalt�, ca �i cum lupii nu ar fi cercetat locul cu doar c�teva minute mai �nainte. St�nd acolo, la piciorul crestei, minutele li se p�reau ceasuri, iar faptul c� nu �tiau ce se petrece �i chinuia. Egwene �i mu�ca buzele �i �i trecea absent� degetele printre m�rgelele pe care i le d�duse Aram. Perrin a�tepta, r�bd�tor. Stomacul i se f�cea ghem, dar reu�ea s� nu lase s� i se citeasc� nimic pe chip, reu�ea s� �i �in� ascuns� tulburarea.

�Lupii ne vor da de veste dac� e vreo primejdie. Ar fi minunat dac� ar pleca, dac� ar disp�rea pur �i simplu, dar �n clipa asta� �n clipa asta, ne-ar da de veste. Ce caut� oare? Ce?�

Dup� o �ndelung� cercetare cu privirea de partea cealalt� a crestei, Elyas �i �mboldea �ntotdeauna s�-l urmeze. De fiecare dat� drumul era liber � p�n� data urm�toare c�nd d�deau peste o creast� care nu putea fi ocolit�. A treia oar� c�nd se �nt�mpl� asta, stomacul lui Perrin se revolt�. Un gust nepl�cut �i ajunse �n gur� �i �i d�du seama c�, dac� trebuia s� a�tepte chiar �i numai cinci minute, avea s� verse.

��Eu�

�nghi�i �n sec.

��Vin �i eu.

��Las�-te �n jos, fu tot ce �i porunci Elyas.

De �ndat� ce rosti aceste vorbe, Egwene s�ri jos de pe Bela. B�rbatul �nve�m�ntat �n blan� �i �mpinse tichia pe ochi �i se uita la ea pe sub spr�ncene.

��Vrei s-o convingi �i pe iap� s� se t�rasc�? se r�sti cu asprime.

Egwene �ncerc� s� spun� ceva, dar nu izbuti. �n cele din urm� ridic� din umeri, iar Elyas se �ndep�rt� f�r� niciun cuv�nt �i �ncepu s� urce panta domoal�. Perrin se repezi dup� el.

Cu mult �nainte s� ajung� �n v�rf, Elyas se l�s� �n jos, �i o clip� mai t�rziu se lungi pe p�m�nt �i merse mai departe t�r�. Perrin se l�s� �i el pe burt�.

C�nd ajunse sus, Elyas �i scoase tichia �i de-abia apoi �i �n�l�� capul, �ncet de tot. Perrin c�t� printr-un smoc de buruieni �epoase, dar nu v�zu �n fa�� dec�t aceea�i c�mpie v�lurit� care se �ntindea �i �n spatele lor. De partea cealalt�, pov�rni�ul era gola�, de�i un p�lc de copaci de vreo sut� de pa�i l��ime cre�tea �ntr-o ad�ncitur� la vreo jum�tate de mil� mai jos de creast�. Lupii umblaser� deja pe acolo �i nu adulmecaser� nici o urm� de troloci sau de Myrddraali.

Din c�te vedea Perrin, �nspre r�s�rit �i �nspre apus, �inutul era la fel, acoperit cu iarb� �i pres�rat ici �i colo cu tufi�uri. Nu mi�ca nimic. Lupii erau la mai bine de o mil� �n fa�� i nu se vedeau; de la o asemenea dep�rtare aproape c� nu le sim�ea prezen�a. Nu v�zuser� nimic c�nd trecuser� pe aici. �Ce caut�? Nu e nimic aici.�

��Ne pierdem vremea, hot�r� el �i d�du s� se ridice �n picioare. Un c�rd de corbi ��ni din p�lcul de copaci de la picioarele lor, cincizeci, o sut� de p�s�ri negre rotindu-se �n v�zduh. R�mase ghemuit �n timp ce ei zburau �n cerc deasupra copacilor. �Ochii Celui �ntunecat. Oare m-au v�zut?� Sudoarea �i curgea pe fa��.

Ca �i cum acela�i g�nd s-ar fi ivit deodat� �n o sut� de min�i, to�i corbii se n�pustir� �n aceea�i direc�ie. Spre miaz�zi. C�rdul disp�ru deasupra crestei urm�toare, deja cobor�nd. La r�s�rit, al�i corbi se rev�rsar� dintr-un tufi�. Pata neagr� se roti de dou� ori �i se �ndrept� spre miaz�zi.

Tremur�nd, Perrin se l�s� �ncet la p�m�nt. �ncerc� s� spun� ceva, dar gura �i era uscat�. Dup� o vreme, reu�i s� �ngaime c�teva cuvinte.

��De asta �i-era team�? De ce n-ai spus nimic? De ce nu i-au v�zut lupii?

��Lupii nu prea se uit� �n copaci, morm�i Elyas. �i nu, nu asta c�utam. �i-am mai zis, nu �tiu ce� Departe, spre apus, un alt nor negru se ridic� dintr-un alt p�lc de copaci �i porni spre miaz�zi. Erau prea departe ca s� deslu�easc� fiecare pas�re �n parte. Slav� Luminii, nu sunt mul�i. Nu �tiu. Chiar �i dup�

Se �ntoarse ca s� priveasc� �n urm�, pe unde veniser�. Perrin �nghi�i �n sec. Chiar �i dup� vis, asta voise Elyas s� spun�.

��Nu sunt mul�i? se mir� el. Acas� nu vezi at��ia corbi �ntr-un an.

Elyas d�du din cap.

��n �inuturile de la Hotar am v�zut c�rduri de c�te o mie de corbi. Nu prea des, ce-i drept � pe acolo oamenii care omoar� corbi sunt r�spl�ti�i �, dar s-a �nt�mplat �i asta. �nc� se mai uita spre miaz�zi. Ssst!

Perrin sim�i �i el str�dania lui Elyas de a transmite un mesaj lupilor din dep�rtare. Elyas voia ca Grialba �i �nso�itorii ei s� nu mai mearg� �nainte, s� se gr�beasc� s� se �ntoarc� �i s� cerceteze drumul pe care veniser�. Chipul lui deja scof�lcit se �ncord� �i se sub�ie �i mai tare din pricina efortului. Lupii erau a�a de departe, �nc�t Perrin nici nu le sim�ea prezen�a. �Gr�bi�i-v�. Ave�i grij� la ce e pe cer. Gr�bi�i-v�.�

Perrin auzi slab r�spunsul care sosea dinspre miaz�zi. �Venim.� O imagine �i ap�ru �n minte � lupii care alergau, cu boturile �n v�nt, alergau ca �i cum ar fi fost alunga�i de foc, alergau �i tot alergau � �i disp�ru �ntr-o clipit�.

Elyas se pr�bu�i la p�m�nt �i trase ad�nc aer �n piept. �ncrunt�ndu-se, se uit� scrut�tor peste marginea crestei, apoi din nou �nspre miaz�noapte, �i morm�i ceva �n barb�.

��Crezi c� sunt corbi �n urma noastr�? �ntreb� Perrin.

��S-ar putea, r�spunse Elyas pe un ton evaziv. Uneori fac asta. �tiu un loc, dac� o s� putem ajunge acolo p�n� se las� �ntunericul. Oricum, trebuie s� continu�m s� mergem c�t timp mai e lumin�, chiar dac� nu ajungem acolo, dar nu putem umbla a�a repede cum a� vrea. Nu ne putem permite s� ne apropiem prea mult de corbii din fa�a noastr�. Dar dac� sunt corbi �i �n urm�

��De ce p�n� la l�sarea �ntunericului? �ntreb� Perrin. Ce loc? Undeva unde o s� fim la ad�post de corbi?

��La ad�post de corbi, vorbi Elyas, dar prea mul�i oameni �tiu� Corbii se aciueaz� �n copaci noaptea. Nu trebuie s� ne facem griji c� ne-ar putea g�si �n �ntuneric. Fac� Lumina s� nu avem dec�t grija corbilor. Mai arunc� o privire peste creast�, apoi se ridic� �i �i f�cu semn lui Egwene s� urce �mpreun� cu Bela. Dar mai e mult p�n� s� fie noapte. Trebuie s� plec�m.

Porni �n josul pantei, alerg�nd �i t�r��indu-�i picioarele, d�nd s� cad� la fiecare pas.

��Mi�ca�i-v�, ard�-v-ar focul!

Perrin o lu� dup� el, mai fugind, mai l�s�ndu-se s� alunece.

Egwene ajunse �n v�rf, cu Bela la pas. C�nd �i v�zu, pe fa�� i se citi u�urarea.

��C�nd a�i disp�rut a�a, am crezut� Ce s-a �nt�mplat?

Perrin continu� s� alerge p�n� c�nd fata �l prinse din urm�.

�i povesti despre corbi �i despre ad�postul despre care vorbea Elyas, dar cam dezl�nat. Dup� ce exclam�, cu glasul sugrumat, �Corbi!�, Egwene �l tot �ntrerupse, pun�ndu-i �ntreb�ri la care, de cele mai multe ori, nu putea r�spunde. Ajunser� la urm�toarea creast�, �i el tot nu terminase de povestit.

�n mod obi�nuit � dac� era ceva obi�nuit la c�l�toria asta �, ar fi ocolit-o �i nu ar fi trecut peste ea, dar Elyas st�rui totu�i s� cerceteze ce era �n fa��.

��Vrei s� te treze�ti �n mijlocul lor, b�iete? remarc� el acru.

Egwene se uit� la creast�, umezindu-�i buzele, ca �i cum ar fi vrut �i s� mearg� cu Elyas, �i s� r�m�n� pe loc. Elyas era singurul care nu �ov�ia.

Perrin se �ntreb� dac� nu cumva corbii se �ntorceau pe unde veniser�. Ar fi fost ceva s� ajung� �n v�rf �n acela�i timp cu un c�rd de corbi.

Ajuns �n v�rf, �i ridic� pu�in capul, c�t s� vad� peste margine, �i r�sufl� u�urat c�nd nu z�ri dec�t un p�lc de copaci spre apus. Nu se vedea niciun corb. Dintr-odat�, o vulpe ��ni dintre copaci, fugind s� rup� p�m�ntul. Corbii se repezir� �n urma ei. F�lf�itul aripilor aproape c� f�cu vulpea s� se t�nguie. Un v�rtej �ntunecat cobora �i se rotea �n jurul ei. Vulpea �ncerc� s�-i mu�te, dar ei se repezeau la ea �i se �ndep�rtau nev�t�ma�i, cu ciocurile negre lucindu-le umede. Vulpea se �ntoarse �nspre copaci, �ncerc�nd s� se ascund� �n vizuin�. Acum fugea anevoie, cu capul �n jos, cu blana murdara de s�nge, iar corbii d�deau din aripi �n jurul ei, �i erau din ce �n ce mai mul�i, din ce �n ce mai mul�i, p�n� c�nd, �n cele din urm�, vulpea fu acoperit� cu totul. Corbii se ridicar� tot a�a de brusc pe c�t cobor�ser�, se rotir� deasupra copacilor �i disp�rur� spre miaz�zi. Din vulpe nu mai r�m�sese dec�t o gr�m�joar� de blan� sf�iat�.

Perrin �nghi�i �n sec. �Lumin�. Ne-ar putea face �i nou� la fel. O suta de corbi. Ne-ar putea��

��Mi�ca�i-v�, m�r�i Elyas, s�rind �n picioare. �i f�cu semn lui Egwene s� se apropie �i, f�r� s� mai a�tepte, porni gr�bit spre copaci. Mi�ca�i-v�, ard�-v-ar focul! le strig� el peste um�r. Mi�ca�i-v�!

Egwene trecu �n galop peste creast� �i �i ajunse din urm� jos. Nu mai era vreme de explica�ii, dar observ� imediat vulpea. Se �ng�lbeni pe loc.

Elyas ajunse la p�lcul de copaci �i se �ntoarse acolo, la marginea cr�ngului, f�c�ndu-le semne furioase s� se gr�beasc�. Perrin �ncerc� s� fug� mai repede �i se �mpiedic�, �ntinse m�inile �i de-abia izbuti s� nu se loveasc� cu capul de p�m�nt. �S�nge �i cenu��! Nu pot s� fug mai repede de at�t!�

Un corb r�zle� ie�i din cr�ng. Veni �nspre ei, scoase un �ipat, apoi se �ndrept� spre miaz�zi. De�i �tia c� e prea t�rziu, Perrin b�jb�i dup� pra�tia de la br�u. Tot mai �ncerca s� scoat� o piatr� din buzunar, c�nd corbul se opri brusc �n zbor �i se pr�bu�i la p�m�nt. R�mase cu gura c�scat�, dup� care v�zu pra�tia din m�na lui Egwene. Fata �i z�mbi �ov�itor.

��Nu mai sta�i acolo s� v� num�ra�i degetele, strig� Elyas.

Perrin tres�ri �i se repezi �nspre copaci, apoi se feri din drum ca s� nu fie c�lcat �n picioare de Egwene �i de Bela.

Departe, spre apus, aproape ascuns vederii, se ridic� �n aer ceva ce sem�na cu o p�cl� �ntunecat�. Perrin sim�i cum lupii mergeau �n acea direc�ie, �ndrept�ndu-se spre miaz�noapte. �i sim�i v�z�nd corbii, �n st�nga �i �n dreapta, f�r� s� �ncetineasc�. P�cla �ntunecat� se �ntoarse spre miaz�noapte ca �i cum ar fi urm�rit lupii, apoi se opri pe nea�teptate �i coti spre miaz�zi.

��Crezi c� ne-au v�zut? �ntreb� Egwene. Eram deja printre copaci, nu-i a�a? De la distan�a asta nu ne puteau vedea. Puteau? Nu de a�a de departe.

��Noi i-am v�zut de la distan�a asta, i-o �ntoarse Elyas sec.

Perrin se foi, nelini�tit, iar Egwene trase aer �n piept, speriat�.

��Dac� ne-ar fi v�zut, morm�i Elyas �n continuare, s-ar fi repezit la noi, a�a cum s-a �nt�mplat cu vulpea. Folosi�i-v� mintea, dac� vre�i s� r�m�ne�i �n via��. Frica o s� v� ucid� dac� nu �nv��a�i s-o �ine�i �n fr�u. Privirea lui p�trunz�toare se opri o clip� asupra fiec�ruia din ei. �n cele din urm� d�du din cap, �n semn de �ncuviin�are. Acum au plecat, �i ar trebui s� plec�m �i noi. �ine�i pra�tiile la �ndem�n�. S-ar putea s� mai avem nevoie de ele.

Ie�ir� din p�lcul de copaci, �i Elyas �i �ndemn� s-o ia la apus de drumul pe care merseser� p�n� atunci. Perrin respira anevoie; p�rea c� o apuc� pe urma ultimilor corbi pe care �i v�zuser�. Elyas mergea neobosit �i nu le mai r�m�nea dec�t s� se supun�. La urma urmelor, Elyas �tia un ad�post. Undeva. A�a zicea.

Fugeau p�n� la dealul urm�tor, a�teptau p�n� plecau corbii, apoi fugeau din nou, a�teptau, fugeau iar. �i felul �n care merseser� p�n� atunci fusese destul de obositor, dar acum �ncepur� cu to�ii, mai pu�in Elyas, s� se simt� istovi�i de fuga asta �n salturi. Perrin sim�ea o greutate pe piept �i tr�gea cu nesa� aer �n pl�m�ni ori de c�te ori avea c�teva minute la dispozi�ie s� stea �ntins pe v�rful dealului, l�s�ndu-l pe Elyas s� se ocupe de cercetarea drumului. Bela st�tea cu capul �n jos �i cu n�rile frem�t�nd de fiecare dat� c�nd se opreau. Frica �i f�cea s� �nainteze, dar Perrin nu �tia dac� o �ineau sau nu �n fr�u. Ar fi vrut doar ca lupii s� le spun� ce era �n spatele lor, dac� era ceva, indiferent ce ar fi fost.

�n fa�� erau mai mul�i corbi dec�t �i-ar fi dorit Perrin s� vad� vreodat�. P�s�ri negre se ridicau din dreapta �i din st�nga �i se �ndreptau spre miaz�zi. De zece ori ajunser� �n ascunz�toarea unui cr�ng sau �n ad�postul s�r�c�cios oferit de vreun pov�rni� doar cu c�teva clipe �nainte ca p�s�rile s� acopere cerul. Odat�, pe c�nd soarele �ncepea s� coboare spre asfin�it, r�maser� sub cerul liber, �ncremeni�i ca ni�te statui, la o jum�tate de mila dep�rtare de cel mai apropiat s�la�, �n timp ce o sut� de Iscoade ale Celui �ntunecat se �mpr�tiau spre r�s�rit. �n ciuda v�ntului, sudoarea continu� s� luceasc� pe chipul lui Perrin chiar �i c�nd din ultima siluet� neagr� nu mai r�mase dec�t un punct, care se mistui �i el. Pierdu num�rul corbilor r�t�ci�i pe care �i dobor�ser� cu pra�tia.

Pe drumul pe unde trecuser� �i corbii, vedea destule motive care s�-i �ndrept��easc� teama. Se holbase, fascinat �i �ngre�o�at deopotriv�, la un iepure care fusese f�cut buc��i. Capul f�r� ochi st�tea drept, �n timp ce restul buc��ilor � picioare, m�runtaie � z�ceau �mpr�tiate �n jurul lui. V�zuse �i p�s�ri din care nu mai r�m�seser� dec�t ni�te gr�m�joare informe de pene. �i �nc� dou� vulpi.

κi aminti de ceva ce spusese Lan. Pl�cerea tuturor creaturilor Celui �ntunecat de a ucide. Puterea Celui �ntunecat �nseamn� moarte. �i dac� au s�-i g�seasc� corbii? Ochi nemilo�i str�lucind ca ni�te m�rgele negre. Ciocuri uciga�e rotindu-se �n jurul lor. Ciocuri ascu�ite ca ni�te ace care sorb s�ngele. O sut�. �Sau pot chema �i pe al�ii? Poate vin to�i pe urmele noastre?� O imagine dezgust�toare �i ap�ru �n minte. Un morman de corbi, �nalt c�t un deal, agit�ndu-se ca ni�te viermi, ciorov�indu-se pentru c�teva f�ii �ns�ngerate.

Deodat� imaginea fu alungat� de altele, fiecare ap�r�ndu-i limpede �n minte o clip�, apoi �nv�rtejindu-se �i preschimb�ndu-se �n alta. Lupii g�siser� corbi �nspre miaz�noapte. P�s�ri amenin��toare coborau �i se roteau �i coborau din nou, la fiecare cobor�re sorbind s�nge cu ciocurile. Lupii m�r�iau, se fereau din calea lor �i s�reau, r�sucindu-se �n aer, �ncerc�nd s�-i apuce cu f�lcile. Perrin sim�ea necontenit gustul penelor �i cel sc�rbos al corbilor strivi�i de vii, sim�ea durerea de la t�ieturile care �i br�zdau trupul, �tia, cu o disperare care nu izbutea niciodat� s� �l fac� s� renun�e, c� toate str�daniile lui nu sunt �ndeajuns. Pe nea�teptate, corbii se �ndep�rtar�, rotindu-se o ultim� dat� pe deasupra lupilor, sco��nd �ipete furioase. Un f�lf�it de aripi negre, �i deja nu mai erau acolo; doar c�teva pene negre pluteau deasupra mor�ilor. V�ntaduc �i linse piciorul st�ng din fa��, unde fusese �n�epat. Era ceva �n neregul� cu unul din ochii lui Sarsar. Neb�g�nd �n seam� propria suferin�a, Grialba �i str�nse laolalt� �i, �n pofida durerii, pornir� s� alerge �n direc�ia �n care o luaser� corbii. Blana le era n�cl�it� de s�nge. �Venim. Primejdia vine �naintea noastr�.� Umbl�nd cu pa�i repezi �i �mpletici�i, Perrin schimb� o privire cu Elyas. Ochii galbeni ai b�rbatului erau lipsi�i de orice expresie. Dar �tia. Nu spuse nimic, se uit� doar la Perrin �i a�tept�, f�r� s� �ncetineasc� pasul.

�A�teapt�. A�teapt� s� recunosc c� simt lupii.�

��Corbi, �opti Perrin cu vocea �ntret�iat�. �n spatele nostru.

��Avea dreptate, murmur� Egwene. Po�i vorbi cu ei.

Perrin �i sim�ea picioarele ca dou� buc��i de fier pe doi pari de lemn, dar �ncerc� s� le fac� s� se mi�te mai repede. Dac� ar putea s� o ia �naintea privirilor lor, �naintea corbilor, �naintea lupilor, dar mai ales �naintea ochilor lui Egwene, care �tia acum cine este el cu adev�rat. �Ce e�ti tu? Atins de Cel �ntunecat, orbi-m-ar Lumina! Blestemat!�

G�tul �i ardea, cum nu �i arsese nici pe vremea c�nd lucra la fier�ria lui jup�n Luhhan, �n fum �i c�ldur�. Se poticni �i se �inu de scara calului p�n� c�nd fata se d�du jos �i �l �mpinse �n �a, �n ciuda protestelor sale c� putea merge mai departe. �ns�, peste pu�in timp, ea �ns�i se �inea de scar� �n timp ce alerga, cu m�na cealalt� �in�ndu-�i fustele �i, pu�in dup� aceea, Perrin desc�lec�, cu genunchii �nc� tremur�nd. Trebui s� o ia �n bra�e ca s� o a�eze �n locul lui �n �a, dar Egwene era prea ostenit� ca s� se mai �mpotriveasc�.

Elyas refuza s� domoleasc� pasul. �i �mboldea, �i lua peste picior �i �i �inea a�a de aproape de corbii care �i c�utau spre miaz�zi, �nc�t lui Perrin i se p�rea c� ar fi fost �ndeajuns ca vreo pas�re s� se uite �n urm�.

��Merge�i mai repede, arde-v-ar focul! Crede�i c�, dac� ne prind, o s� ave�i alt� soart� dec�t vulpea aia? Cea cu m�runtaiele puse pe cap?

Egwene se aplec� �n �a �i v�rs�.

��tiam c� o s� v� aduce�i aminte. Merge�i �nc� pu�in. At�t. �nc� pu�in. Arde-v-ar focul, credeam c� tinerii de la ferme sunt rezisten�i. Muncesc toat� ziua �i d�n�uiesc toat� noaptea. Mi se pare c� mai degrab� dorm toat� ziua �i toat� noaptea. Mi�ca�i-v� nenorocitele alea de picioare!

�ncepeau s� coboare un deal de �ndat� ce ultimul corb disp�rea dincolo de dealul din fa�� i coborau �n timp ce ultimii din c�rd �nc� mai f�lf�iau din aripi deasupra v�rfului. �O pas�re care s� se uite �napoi.� Corbii cercetau la r�s�rit �i la apus, �n timp ce ei se repezeau s� traverseze spa�iile deschise dintre dealuri. �E destul s� se uite o pas�re.�

Corbii din spate se apropiau cu repeziciune. Grialba �i ceilal�i lupi �i croiau drum pe l�ng� ei �i mergeau tot �nainte, f�r� ca m�car s� se opreasc� s�-�i ling� r�nile, dar �nv��aser� c� trebuie s� aib� grij� la ce se afla pe cer. �C�t de aproape? C�t mai dureaz�?� Lupii nu aveau no�iunea timpului a�a cum o au oamenii, nu vedeau de ce ziua ar trebui �mp�r�it� �n ceasuri. Le erau suficiente anotimpurile, lumina �i �ntunericul. Nu era nevoie de mai mult. �n cele din urm�, Perrin izbuti s� vad� unde va fi soarele c�nd corbii din spatele lor �i vor ajunge din urm�. Se uit� peste um�r la soarele care apunea �i �ncerc� s� �i umezeasc� buzele cu limba uscat�. Corbii vor fi deasupra lor peste un ceas, poate chiar mai pu�in. Un ceas, �i mai erau dou� ceasuri bune p�n� la apusul soarelui, cel pu�in dou� p�n� va fi complet bezn�.

�O s� murim odat� cu soarele care apune�, �i spuse el, �mpiedic�ndu-se �n timp ce fugea. M�cel�ri�i precum vulpea. Duse m�na la secure, apoi la pra�tie. Asta �i va fi mai de ajutor. �ns� nu �ndeajuns. Nu �i �mpotriva a o sut� de corbi, o sut� de �inte n�pustindu-se spre el, o sut� de ciocuri ascu�ite.

��E r�ndul t�u s� c�l�re�ti, �ng�im� Egwene istovit�.

��Mai �ncolo pu�in, r�spunse el g�f�ind. �nc� mai pot merge mile �ntregi.

Egwene �ncuviin�� i r�mase �n �a. �E obosit�. S� �i spun? Sau s� o las s� cread� c� mai avem �nc� �anse s� sc�p�m cu via��? Un ceas de speran��, chiar de�art�, sau un ceas de disperare?�

Elyas se uit� din nou la el, f�r� s� scoat� un cuv�nt. Pesemne c� �tia, dar nu spunea nimic. Perrin o privi din nou pe Egwene �i clipi ca s�-�i alunge lacrimile. Puse m�na pe secure �i se �ntreb� dac� ar avea curajul. �n ultimele clipe, c�nd corbii ar cobor� asupra lor, c�nd toate speran�ele se vor fi spulberat, va avea curajul s� o cru�e de soarta pe care o avusese vulpea? �Lumin�, �nt�re�te-m�!�

Corbii din fa�� p�rur� a se mistui pe nea�teptate. Perrin deslu�ea �nc� nori �ntuneca�i, p�clo�i, departe spre r�s�rit �i spre apus, dar �n fa�� nimic. �Unde s-au dus? Lumin�, dac� le-am luat-o �nainte��

Deodat� fu str�b�tut de un fior, o scutur�tur� rece, ca �i cum ar fi s�rit �n apele Izvorului de Vin �n miezul iernii. �l str�b�tu din cap p�n�-n picioare �i p�ru s� �i �nl�ture pu�in oboseala, pu�in durerea din picioare �i senza�ia de arsur� din pl�m�ni. L�s� �n urm� ceva. Nu �tia ce, doar c� se sim�ea altfel. Se opri, �mpleticindu-se �i se uit� �n jur, speriat.

Elyas se uit� la el, se uit� la to�i, cu o lic�rire �n ochi. Perrin era sigur c� �tia ce se �nt�mplase, dar se mul�umea s� �i priveasc�.

Egwene trase de h��uri �i se uit� �mprejur, �ov�itoare, pe jum�tate mirat�, pe jum�tate tem�toare.

��E� ciudat, �opti ea. M� simt ca �i cum a� fi pierdut ceva.

Chiar �i iapa �i �inea capul drept, a�tept�nd, cu n�rile frem�t�nde, ca �i cum ar fi sim�it un miros slab de f�n proasp�t cosit.

��Ce� ce a fost asta? b�igui Perrin.

Elyas izbucni �n r�s. Se aplec�, cu umerii tremur�nd, ca s�-�i pun� m�inile pe genunchi.

��Ad�postul, asta e. Am izbutit, neghiobilor. Niciun corb nu va trece hotarul �sta� niciun corb care s� fie ochiul Celui �ntunecat, �n orice caz. Trolocii ar trebui s� fie �mpin�i �ncoace �i ar fi nevoie de ceva cu adev�rat �nsp�im�nt�tor pentru ca Myrddraalul s� �i m�ne aici. Nici femeile Aes Sedai nu vor veni pe aici. Puterea Suprem� nu serve�te la nimic aici. Nu pot ajunge la Adev�ratul Izvor. Nici m�car nu �l mai simt, e ca �i cum ar fi disp�rut. Asta le chinuie, le face s� tremure ca un be�iv care bea de o s�pt�m�n� �ntreag�. Suntem la ad�post.

La �nceput, lui Perrin i se p�ru c� �inutul e neschimbat � acelea�i dealuri v�lurite, acelea�i creste pe care le traversaser� toat� ziua. Apoi v�zu ml�di�e verzi prin iarb�; nu multe, nu foarte viguroase, dar mai multe dec�t v�zuse prin alte p�r�i. Erau �i mai pu�ine buruieni �n iarb�. Nu-�i d�dea seama despre ce e vorba, dar locul �sta avea� ceva special. �i ceva din ceea ce spusese Elyas �i amintea de�

��Ce e aici? �ntreb� Egwene. Ce-i cu locul �sta? Nu-mi place.

��Un stedding, mugi Elyas. N-ai ascultat niciodat� pove�tile? Fire�te, de trei mii de ani, de la Fr�ngerea Lumii, n-a mai c�lcat niciun Ogier pe aici, dar steddingul �l face pe Ogier, �i Ogierul pe stedding.

��E doar o legend�, �ng�im� Perrin. �n pove�ti, steddingurile erau �ntotdeauna ni�te limane, locuri �n care te puteai ascunde, fie de femeile Aes Sedai, fie de alte creaturi ale P�rintelui Minciunii.

Elyas se �ndrept� de spate; chiar dac� nu ar�ta tocmai odihnit, nu d�dea semne c� ar fi petrecut mai mult de o zi fugind.

��Haide�i. Mai bine am p�trunde mai ad�nc �n aceast� legend�. Corbii nu pot veni dup� noi, dar ne pot �nc� vedea dac� st�m at�t de aproape de margine, �i s-ar putea s� fie at�t de mul�i, �nc�t s� p�zeasc� tot hotarul. Haide�i s�-i l�s�m s� stea la p�nd� de a lungul lui.

Acum c� se oprise, Perrin voia s� r�m�n� pe loc; picioarele �i tremurau �i �i venea s� se �ntind� �i s� nu se mai scoale o s�pt�m�n� �ncheiat�. �nviorarea pe care o sim�ise nu durase dec�t o clip�; era din nou istovit �i �l durea tot corpul. Se c�zni s� fac� un pas, apoi altul. Nu �i venea u�or, dar nu se d�du b�tut. Egwene trase de fr�ie ca s� o fac� pe Bela s� �nainteze din nou. Elyas porni din nou s� alerge, domolindu-�i salturile doar atunci c�nd era limpede c� tinerii nu pot �ine pasul cu el. Dar �i a�a mergea prea repede.

��De ce nu r�m�nem aici? �ndr�zni Perrin cu vocea �ntret�iat�. Respira pe gur� �i se str�duia s� vorbeasc� �ntre dou� respira�ii ad�nci �i h�r�ite. Dac� e �ntr-adev�r un stedding. Am fi �n siguran��. F�r� troloci. F�r� femei Aes Sedai. De ce nu r�m�nem aici p�n� se termin� totul? �Poate c� nici lupii n-o s� vin� aici.�

��i c�t o s� dureze asta? Elyas �l privi peste um�r, cu o spr�ncean� ridicat�. Ce o s� m�nca�i? Iarb�, precum calul? �n plus, mai sunt �i al�ii care �tiu de locul �sta �i nimic nu-i �mpiedic� pe oameni s� vin� aici, chiar �i pe cei mai netrebnici dintre ei. �i nu e dec�t un singur loc unde se mai g�se�te �nc� ap�.

�ncruntat �i nelini�tit, Elyas se roti �n cerc, cercet�nd �inutul. C�nd ispr�vi, d�du din cap �i murmur� ceva pentru el. Perrin sim�i cum cheam� lupii. �Gr�bi�i-v�. Gr�bi�i-v�.�

��Trebuie s� alegem r�ul cel mai mic, iar corbii sunt pe urmele noastre. Haide�i. �nc� o mil� sau dou�.

Perrin ar fi gemut dac� �i-ar fi �ng�duit s�-�i iroseasc� suflarea.

Dealurile joase �ncepur� s� fie pres�rate cu bolovani uria�i, buc��i neregulate de st�nc� acoperit� de mu�chi, pe jum�tate �ngropate �n p�m�nt, unele mari c�t ni�te case. �n jurul lor cre�teau rugi, iar unele erau aproape acoperite de tufi�uri. Ici �i colo, printre rugii �i tufi�urile uscate, se vedea c�te o ml�di�� r�zlea��, care le spunea c� este cu adev�rat un loc deosebit. Ce v�t�ma �inutul de dincolo de hotar f�cea r�u �i aici, doar c� r�nile nu erau la fel de ad�nci.

�n cele din urm�, izbutir� s� treac� de �nc� un deal, la poalele c�ruia era un ochi de ap�. Oricare dintre ei ar fi putut p�i cu u�urin�� de cealalt� parte, dar apa era limpede �i �ndeajuns de curat� c�t s� se poat� vedea prin ea, ca printr-o bucat� de sticl�, fundul nisipos. Chiar �i Elyas se gr�bi s� coboare panta.

C�nd ajunse l�ng� ap�, Perrin se tr�nti pe p�m�nt �i �i v�r� capul �n ea. �l scoase o clip� mai t�rziu, �nviorat de r�coarea apei care ��nea din ad�ncurile p�m�ntului. κi scutur� capul, iar p�rul lui lung �mpr�tie o ploaie de pic�turi �n jur. Egwene r�nji �i �l �mpro�c� �i ea cu ap�. Privirea lui Perrin deveni serioas�. Fata se �ncrunt� �i deschise gura s� spun� ceva, dar el �i v�r� din nou capul �n ap�. �F�r� �ntreb�ri. Nu acum. F�r� explica�ii. Niciodat�.� �ns� o voce slab� �l tot nec�jea. �Dar ai fi f�cut-o, nu-i a�a?�

�ntr-un final, Elyas �i chem� �i se �ndep�rtar� de ap�.

��Toat� lumea vrea s� m�n�nce, am nevoie de o m�n� de ajutor.

Egwene munci vesel�, r�z�nd �i glumind pe c�nd preg�teau masa s�r�c�cioas�. Nu le mai r�m�sese dec�t ni�te br�nz� �i ni�te carne uscat�; nu avuseser� cum s� v�neze. Cel pu�in mai era ni�te ceai. Perrin �i f�cu treaba, dar �n t�cere. Sim�ea ochii lui Egwene a�inti�i asupra lui, vedea cum chipul �i devine din ce �n ce mai �ngrijorat, dar �i ocolea c�t putea de mult privirea. R�setele fetei se stinser�, glumea mai rar �i parc� sfor��ndu-se. Elyas se uita la ei, f�r� s� spun� nimic. Din ce �n ce mai mohor��i, �ncepur� s� m�n�nce �n t�cere. La asfin�it, soarele se f�cea tot mai ro�u, iar umbrele lor se alungeau.

�A r�mas mai pu�in de un ceas p�n� la c�derea �ntunericului. Dac� n-ar fi fost steddingul, a�i fi fost mor�i cu to�ii. Ai fi salvat-o? Ai fi r�pus-o, a�a cum ai dobor�t at�tea tufe? Tufele nu s�ngereaz�, nu-i a�a? Nici nu �ip�, nici nu te privesc �n ochi �ntreb�ndu-te de ce?�

Perrin trase ad�nc aer �n piept. Sim�ea cum, undeva �n str�fundurile min�ii lui, ceva �i b�tea joc de el. Ceva crud. Nu Cel �ntunecat. Aproape c� �i-ar fi dorit s� fie el. Nu Cel �ntunecat; el �nsu�i.

De data asta Elyas �nc�lcase r�nduiala focurilor. Nu erau copaci prin preajm�, dar rupsese crengi moarte din tufi�uri �i f�cuse focul l�ng� o st�nc� uria�� care ie�ea din deal. Judec�nd dup� straturile de funingine care acopereau st�nca, s-ar fi zis c� fusese folosit� de genera�ii �ntregi de c�l�tori.

Partea care se vedea din st�nc� avea o form� oarecum rotund�, cu o t�ietur� �ntr-o parte, acolo unde mu�chiul, acum ve�tejit, acoperea suprafa�a neregulat�. Crest�turile �i scobiturile din partea rotunjit� �i p�reau ciudate lui Perrin, dar el era prea cufundat �n g�ndurile sale negre ca s� le dea prea mare aten�ie. Egwene �ns� o studie cu b�gare de seam� �n timp ce m�nca.

��Seam�n� cu un ochi, zise ea �n cele din urm�.

Perrin clipi; sub toat� funinginea aia, sem�na �ntr-adev�r cu un ochi.

��A�a �i este, �ncuviin�a Elyas. St�tea cu spatele la foc �i la st�nc�, cercet�nd c�mpia din jur �i mestec�nd o f�ie de carne uscat�, tare ca o bucat� de piele. Ochiul lui Artur Arip�-de-�oim. Ochiul Marelui Rege. Asta a mai r�mas din t�ria �i m�re�ia lui. Spuse toate astea pe un ton absent. Mesteca tot absent; ochii �i aten�ia �i erau concentrate asupra dealurilor.

��Artur Arip�-de-�oim! exclam� Egwene. R�zi de mine. Nu e deloc un ochi. De ce ar ciopli cineva ochiul lui Artur Arip�-de-�oim pe o st�nc� de aici?

Elyas �i arunc� o privire peste um�r, morm�ind.

��Ce v-or �nv��a pe voi �n sat? Pufni dispre�uitor �i se �ntoarse la dealurile lui, dar continua s� vorbeasc�. Artur Paendrag Tanreall, Artur Arip�-de-�oim, Marele Rege, a unit toate �inuturile, de la Mana Pustiitoare p�n� la Marea Furtunilor, de la Oceanul Aryth p�n� la Pustiul Aiel, �i chiar �i dincolo de Pustiu. A trimis armate de cealalt� parte a Oceanului Aryth. Pove�tile spun c� a condus toat� lumea, dar ce a condus cu adev�rat era destul pentru orice om obi�nuit. �i a adus pace �i dreptate �n �inutul s�u.

��To�i erau egali �n fa�a legii, ad�ug� Egwene, �i nimeni nu ridica m�na �mpotriva celuilalt.

��Deci m�car a�i auzit pove�tile. Elyas r�se �nfundat, sco��nd un sunet ciudat. Artur Arip�-de-�oim a adus pace �i dreptate, dar a f�cut asta trec�nd totul prin foc �i sabie. Un copil putea duce singur o pung� de aur de la Oceanul Aryth p�n� la Osia Lumii, f�r� s� aib� de ce se teme, dar dreptatea Marelui Rege era necru��toare cu cei care �i puneau la �ndoiala autoritatea, fie prin faptul c� erau cine erau, fie pentru c� �i �nchipuiau c� sunt mai puternici dec�t el. Oamenii de r�nd au avut parte de pace, de dreptate �i de bur�i pline, dar el a asediat timp de dou�zeci de ani Tar Valon �i a pus un pre� de o mie de coroane de aur pe capul fiec�rei femei Aes Sedai.

��Parc� nu-�i pl�ceau femeile Aes Sedai, observ� Egwene.

Elyas f�cu o str�mb�tur�.

��N-are importan�� ce-mi place mie, fato. Artur Arip�-de-�oim a fost un neghiob m�ndru. O t�m�duitoare Aes Sedai ar fi putut s�-l salveze atunci c�nd s-a �mboln�vit � sau a fost otr�vit, dup� cum spun unii �, dar toate femeile Aes Sedai care mai erau �n via�� erau �nchise �n spatele Zidurilor Str�lucitoare, folosind toat� Puterea pe care o aveau ca s� �in� la distan�� o�tirea care lumina noaptea cu focurile sale de tab�r�. Oricum, nu ar fi l�sat pe niciuna dintre ele s� se apropie. Le ura pe femeile Aes Sedai tot a�a cum �l ura �i pe Cel �ntunecat.

Egwene str�nse din buze, iar c�nd vorbi, se mul�umi s� spun� doar at�t:

��Ce au toate astea de-a face cu �ntrebarea dac� acela e �ntr-adev�r ochiul lui Artur Arip�-de-�oim?

��Doar at�t, fato. Era pace peste tot, afar� doar de ce se �nt�mpla dincolo de ocean, oamenii �l �nt�mpinau cu bucurie oriunde mergea � vezi tu, �l iubeau cu adev�rat; era un om dur, dar niciodat� cu oamenii de r�nd �, ei bine, �n pofida acestor lucruri, el a hot�r�t c� e vremea s�-�i cl�deasc� o capital�. Un ora� nou, care s� nu fie asociat �n mintea oamenilor cu vreo cauz� mai veche, cu vreo rivalitate. Voia s-o construiasc� aici, �n mijlocul �inutului m�rginit de m�ri, �i de Pustiu, �i de Man�. Aici, unde nici o femeie Aes Sedai nu ar fi venit de bun�voie �i, chiar de ar fi venit, nu s-ar fi putut servi de Putere. O capital� de unde, �ntr-o zi, �ntreaga lume avea s� primeasc� pace �i dreptate. C�nd au auzit vestea, oamenii de r�nd au str�ns bani ca s�-i construiasc� un monument. Cei mai mul�i �l priveau aproape ca pe Creator. Pu�in mai jos dec�t acesta. Le-a luat cinci ani s� ciopleasc� �i s� cl�deasc�. O statuie a lui Arip�-de-�oim, singur, de o sut� de ori mai mare dec�t �n realitate. Au �n�l�at-o chiar aici, iar ora�ul care urma s� se ridice �n jurul ei.

��Aici n-a fost niciodat� niciun ora�, pufni Egwene batjocoritor. Dac� ar fi fost, ar fi r�mas vreo urm�. Ceva.

Elyas d�du din cap a �ncuviin�are, cercet�nd �n continuare �n jur.

��ntr-adev�r, nu a fost. Artur Arip�-de-�oim a murit chiar �n ziua �n care statuia a fost terminat�, iar fiii s�i �i restul rudelor s-au luptat �ntre ele pentru a ocupa tronul. Statuia se ridic� singur� �n mijlocul acestor dealuri. Fiii, nepo�ii �i verii au murit, iar ultimii din spi�a lui Arip�-de-�oim au disp�rut de pe fa�a p�m�ntului � �n afar� doar de unii care au trecut, poate, dincolo de Oceanul Aryth. Erau oameni care ar fi vrut s� �tearg� p�n� �i amintirea existen�ei sale, dac� ar fi putut. Se ardeau c�r�i doar pentru c� �i pomeneau numele. P�n� la urm� n-a mai r�mas nimic din el, doar pove�tile, dar �i acelea neadev�rate. Asta s-a mai p�strat din m�re�ia lui. Luptele nu au contenit doar pentru c� Arip� de �oim �i neamul lui muriser�. Mai era �nc� un tron care trebuia c�tigat �i to�i cei care reu�eau s� adune o armat�, fie ei b�rba�i sau femei, r�vneau la tronul �sta. A�a a �nceput R�zboiul de O Sut� de Ani. De fapt a durat o sut� dou�zeci �i trei, �i cea mai mare parte a istoriei acelor vremuri s-a pierdut �n fumul ora�elor �n fl�c�ri. Mul�i au dob�ndit o parte din p�m�nt, dar niciunul nu a luat totul, �i la un moment dat statuia a fost dat� jos. Poate c� pur �i simplu nu mai suportau s� se m�soare cu ea.

��La �nceput p�rea c�-l dispre�uie�ti, replic� Egwene, iar acum pare c� �l admiri. Cl�tin� din cap.

Elyas se �ntoarse s� se uite la ea � o privire goal�, f�r� s� clipeasc�.

��Mai ia ceai acum, dac� vrei. Vreau s� sting focul �nainte s� se fac� �ntuneric.

�n pofida luminii slabe, Perrin vedea acum deslu�it ochiul. Era mai mare dec�t capul unui om, iar umbrele care treceau peste el �l f�ceau s� semene cu un ochi de corb, negru �i nemilos. κi dorea s� mearg� s� doarm� �n alta parte.

30Fiii Umbrei

Egwene r�mase l�ng� foc, uit�ndu-se la o r�m�i�� din statuie, iar Perrin se duse l�ng� ap� ca s� fie singur. Ziua era pe sf�r�ite, iar v�ntul nop�ii se �nte�ea deja la r�s�rit, tulbur�nd suprafa�a apei. κi scoase securea de la br�u �i o �nv�rti �n m�n�. Coada din lemn de frasin era lung� de un bra�, neted� �i r�coroas� la atingere. O ura. �i era ru�ine de c�t de m�ndru se sim�ise de securea lui �n Emond�s Field. �nainte s� �tie m�car ce-ar fi vrut s� fac� cu ea.

��O ur�ti chiar a�a de mult? �l auzi pe Elyas �n spatele lui.

Tres�ri speriat, s�ri �n picioare �i ridic� securea pe jum�tate �nainte s� �i dea seama cine e.

��Po�i�? �mi po�i citi g�ndurile? Precum lupii?

Elyas �i �nclin� capul �ntr-o parte �i se uit� �ntreb�tor la el.

��i un orb ar putea s�-�i citeasc� pe fa��, b�iete. Hai, vorbe�te. O ur�ti pe fat�? O dispre�uie�ti? Asta-i tot. Erai gata s-o omori pentru c� o dispre�uie�ti, dispre�uie�ti felul �n care �i t�r�te picioarele �i te �ine �n loc cu obiceiurile ei femeie�ti.

��Egwene nu �i-a t�r�t niciodat� picioarele, protest� el. �ntotdeauna �i face treaba. N-o dispre�uiesc, o iubesc. �i arunc� o privire m�nioas� lui Elyas, care �ncepu s� r�d�. Nu chiar a�a. Vreau s� zic ca nu o consider o sor�, dar ea �i Rand� S�nge �i cenu��! Dac� ne-ar fi prins corbii din urm� Dac� nu �tiu�

��Ba da, �tii. Dac� ar trebui s� aleag� cum s� moar�, ce crezi c� ar alege? O lovitur� iscusit� cu securea sau felul �n care au murit animalele pe care le-am v�zut azi? Eu �tiu ce ar alege.

��N-am dreptul s� aleg eu pentru ea. N-o s�-i spui, nu-i a�a? Despre�

M�inile str�nser� cu putere coada securii; mu�chii bra�elor i se �ncordar�, mu�chi puternici pentru v�rsta lui, cl�di�i �n lungile ceasuri c�nd �nv�rtea ciocanul �n fier�ria lui jup�n Luhhan. O clip� crezu c� o s� rup� coada groas� de lemn.

��Ur�sc unealta asta nenorocit�, morm�i el. Nu �tiu ce fac cu ea, f�lindu-m� ca un idiot. �tii c� n-a� fi putut s� o fac. Dac� n-ar fi fost vorba dec�t s� m� prefac, poate, a� fi putut s� m� dau mare �i s� Oft�, �i glasul �i deveni mai slab. Acum e altceva. Nu mai vreau s� pun vreodat� m�na pe ea.

��O s� pui.

Perrin ridic� securea ca s� o arunce �n ap�, dar Elyas �l apuc� de �ncheietur�.

��O folose�ti, b�iete, �i at�ta vreme c�t ur�ti s� o folose�ti, o s� o folose�ti cu mai mult� �n�elepciune dec�t al�ii. A�teapt�. Dac� vreodat� o s� ajungi s� nu o mai ur�ti, atunci va fi vremea s� o arunci c�t mai departe cu putin�� i s-o iei la fug� �n direc�ia opus�.

Perrin c�nt�ri securea �n m�n�, �nc� ispitit s� o arunce �n ap�. �Lui �i e u�or s�-mi spun� s� a�tept. Dar dac� a�tept �i apoi nu mai pot s� o arunc?�

Deschise gura ca s�-l �ntrebe pe Elyas, dar nu izbuti s� scoat� niciun cuv�nt. Un mesaj de la lupi, at�t de presant �nc�t privirea i se �mp�ienjeni. O clip� uit� ce voia s� spun�, uit� c� avea de g�nd s� spun� ceva, uit� s� vorbeasc�, uit� s� r�sufle. �i chipul lui Elyas deveni mai �ntunecat, iar ochii lui p�reau s� scruteze departe, �i totodat� �n sufletul lui. Apoi se mistui, la fel de iute cum ap�ruse. �inuse c�t o b�taie de inim�, dar era destul.

Perrin se scutur� �i �i umplu pl�m�nii cu aer. Elyas nu preget�; de �ndat� ce v�lul i se ridic� de pe ochi, se gr�bi �nspre foc f�r� s� �ov�ie o clip�. Perrin alerg� t�cut �n urma lui.

��Stinge focul! �i striga Elyas cu un glas aspru lui Egwene. F�cu gesturi ner�bd�toare �i p�ru c� �ncearc� s� �ipe �n �oapt�. Stinge-l!

Egwene se ridic� �n picioare, uit�ndu-se nedumerit� la el, apoi se apropie de foc, dar �ncet, �n mod limpede ne�n�eleg�nd ce se petrece.

Elyas o �mpinse la o parte �i �n�f�c� dintr-odat� ceainicul, suduind c�nd se arse. Trec�nd ceainicul fierbinte dintr-o m�n� �n alta, �l r�sturn� peste foc. La un pas �n spatele lui, Perrin sosi la timp ca s� �nceap� s� arunce cu p�m�nt peste c�rbunii care mai sfor�iau �nc� de la ultimele r�m�i�e de ceai care fuseser� aruncate �n foc, sfor�iau �i f�ceau s� se ridice fuioare de foc. Nu se opri dec�t dup� ce �i cea mai mic� urm� de fum fu �ngropat�.

Elyas arunc� ceainicul �nspre Perrin, care �l las� s� cad�, sco��nd un strig�t �n�bu�it. Perrin �i sufl� peste m�ini, uit�ndu-se �ncruntat la Elyas, dar b�rbatul �nve�m�ntat �n blan� era prea prins cu treburile ca s�-l bage �n seam�.

��N-avem nici o �ans� s� ascundem faptul c� a trecut cineva pe aici, r�bufni Elyas. Va trebui doar s� ne gr�bim �i s� sper�m. Poate c� n-o s� ne fac� necazuri. S�nge �i cenu��, eram sigur c� era vorba de corbi.

Perrin se repezi s� pun� �aua pe Bela, sprijinindu-�i securea de coaps� �n timp ce se aplec� s� str�ng� chingile.

��Ce e? �ntreb� Egwene. Glasul �i tremura. Troloci? Vreun Pierit?

��Merge�i spre r�s�rit sau spre apus, �i porunci Elyas lui Perrin. G�si�i un loc unde s� v� ascunde�i �i o s� vin �i eu, c�t de repede pot. Dac� vede�i vreun lup� Se �ndep�rt� iute, ghemuit la p�m�nt, ca �i cum ar fi avut de g�nd s� mearg� �n patru labe, �i disp�ru printre umbrele lungi ale serii.

Egwene �i adun� �n prip� pu�inele lucruri pe care le avea, dar tot �i ceru o l�murire lui Perrin. Glasul �i era st�ruitor �i, pe m�sur� ce el t�cea, �i devenea din ce �n ce mai speriat. �i el era speriat, dar teama �i f�cu s� se mi�te mai repede. A�tept� p�n� c�nd se a�ternur� la drum �nspre soarele care apunea. Merg�nd �n fa�a Belei �i �in�nd securea la piept cu ambele m�ini, �i arunc� peste um�r tot ce �tia, pe apucate, �n timp ce v�na un loc unde s� se a�eze �i s�-l a�tepte pe Elyas.

��Vin o mul�ime de oameni, pe cai. Au venit �n spatele lupilor, dar oamenii nu i-au v�zut. Se �ndreapt� spre ap�. Probabil c� n-au nimic de a face cu noi; e singurul loc cu ap� pe o distan�� de mile �ntregi. Dar Grialba spune c� Arunc� o privire peste um�r. Soarele serii �i zugr�vea umbre ciudate pe chip, umbre care �i ascundeau expresia fe�ei. �La ce se g�nde�te? Se uit� la tine ca �i cum nu te mai recunoa�te? Te mai recunoa�te?� Grialba zice c� nu-i place cum miros. E� e ca mirosul de c�ine turbat.

Apa nu se mai vedea. �nc� mai deslu�ea bolovanii � fr�nturi din statuia lui Artur Arip�-de-�oim � �n amurgul care se preschimba �ncet �n noapte, dar nu at�t de limpede �nc�t s� �tie pe care st�nc� f�cuser� focul.

��O s� ne �inem departe de ei, o s� g�sim un loc unde s�-l a�tept�m pe Elyas?

��De ce ne-ar da b�taie de cap? �ntreb� ea. Parc� eram la ad�post aici. Parc� era un loc sigur. Lumin�, trebuie s� existe un loc unde s� fim �n siguran��.

Perrin �ncepu s� se uite cu �i mai mult� b�gare de seam� dup� o ascunz�toare. Nu erau prea departe de ap�, dar �ntunericul era din ce �n ce mai gros. Cur�nd va fi bezn� �i nu vor putea merge mai departe. O lumin� palid� z�bovea �nc� deasupra crestelor. Din scobiturile dintre creste, unde aproape nu vedeai nimic �n jur, p�rea str�lucitoare. Undeva la st�nga o siluet� neagr� se �n�l�a spre cer, o st�nc� mare �i l�t�rea�� care ie�ea piezi� din deal, �nv�luind panta de dedesubt �n �ntuneric.

��Pe aici, �opti el.

Se �ndrept� cu pa�i repezi spre st�nc�, arunc�nd din c�nd �n c�nd c�te o privire peste um�r, ca s� vad� dac� nu cumva se apropiau oamenii. Nu se vedea nimic � �nc�. Fu nevoit s� se opreasc� de mai multe ori ca s� le a�tepte pe Egwene �i pe Bela, care veneau poticnindu-se �n urma lui. Egwene era lipit� de grumazul Belei, iar iapa se uita cu grij� unde s� pun� piciorul. Perrin �i spuse c� sunt mai istovite dec�t credea. �Ar fi bine s� fie o ascunz�toare potrivit�. Nu cred c� mai putem g�si alta.�

Ajun�i la poalele dealului, cercet� st�nc� masiv�, l�t�rea�� care se proiecta pe cer, ie�ind �n afar� din pov�rni� aproape de creast�. Era ceva ciudat de familiar �n felul �n care v�rful imensului bloc de piatr� p�rea s� formeze ni�te trepte neregulate, trei �n sus �i una �n jos. Perrin urc� �i pip�i st�nc�, de la un cap�t la altul. �n ciuda faptului c� era roas� de vreme, �nc� mai deslu�ea patru coloane al�turate. Urc� spre v�rful �n form� de treapt� al pietrei, care se �n�l�a deasupra capului lui ca un acoperi� uria�. Degete. �O s� ne ad�postim �n m�na lui Artur Arip�-de-�oim. Poate c� a mai r�mas ceva aici din dreptatea lui.�

�i f�cu semn lui Egwene s� vin� l�ng� el. Fata nu se mi�c�, a�a c� se l�s� s� alunece la poalele dealului �i �i spuse ce g�sise.

Egwene se uit� scrut�tor �n susul dealului, �ntinz�ndu-�i g�tul.

��Cum de po�i vedea ceva? �ntreb� ea.

Perrin deschise gura, apoi o �nchise la loc. Privi �n jur, umezindu-�i buzele, d�ndu-�i seama pentru prima dat� de ceea ce vedea. Soarele cobor�se. Asfin�ise, iar luna plin� era ascuns� de nori, dar tot i se p�rea c� vede �n jurul lui cr�mpeie din lumina ro�iatic� a amurgului.

��Am pip�it st�nc�, vorbi el �n cele din urm�. Asta trebuie s� fie. N-o s� ne vad� printre umbrele astea, chiar dac� vin p�n� aici. O lu� pe Bela de c�p�stru ca s� o duc� �n ad�post. Sim�ea privirea lui Egwene �n spate.

Pe c�nd o ajuta s� coboare din �a, t�cerea nop�ii fu rupt� de �ipetele care se auzir� din spate, dinspre ap�. Egwene puse o m�n� pe bra�ul lui Perrin, iar el auzi �ntrebarea pe care nu o rostise.

��L-au v�zut pe V�ntaduc, spuse el, f�r� tragere de inim�. Era greu s� pricepi �n�elesul g�ndurilor lupilor. Ceva despre foc. Au tor�e. O �mpinse jos, la baza degetelor de piatr�, �i se ghemui l�ng� ea. Se despart ca s� caute. Sunt a�a de mul�i, iar lupii sunt r�ni�i. �ncerc� s�-�i fac� glasul s� sune mai entuziast. Dar Grialba �i ceilal�i ar trebui s� fie �n stare s� se �in� departe de ei, chiar �i r�ni�i, iar ei nu se a�teapt� s� fim aici. Oamenii nu v�d lucrurile pe care nu se a�teapt� s� le vad�. O s� renun�e cur�nd �i o s�-�i fac� tab�r�. Elyas era cu lupii �i nu i-ar fi p�r�sit c�t� vreme �i urm�reau. �At��ia c�l�re�i. At�t de �nc�p��na�i. De ce oare at�t de �nc�p��na�i?�

O v�zu pe Egwene �ncuviin��nd din cap, f�r� s�-�i dea seama.

��O s� fie bine, Perrin.

�Lumin�, �i spuse el mirat, �ncearc� s� m� lini�teasc�.�

�ipetele nu contenir�. Mici p�lcuri de tor�e se vedeau mi�c�ndu-se �n dep�rtare, puncte luminoase care p�lp�iau �n �ntuneric.

��Perrin, �l rug� Egwene bl�nd, vrei s� dansezi cu mine duminic�? Dac� ne �ntoarcem acas� p�n� atunci?

κi sim�i umerii tremur�ndu-i. Nu scoase nici o vorb�, �i nu �tia dac� r�dea sau pl�ngea.

��Da. Promit.

M�na i se �ncord� pe secure, �mpotriva voin�ei lui, aduc�ndu-i aminte c� �nc� o mai avea. Glasul i se preschimb� �n �oapt�.

��Promit, zise el din nou, plin de speran��.

Cete de b�rba�i cu tor�e cutreierau acum dealurile, c�te zece sau doisprezece �n fiecare. Perrin nu-�i d�dea seama c�te cete erau. C�teodat� z�rea trei sau patru odat�, alerg�nd �ncoace �i �ncolo. �ipau unii la al�ii �i uneori se auzeau urlete �n noapte, urletele cailor, urletele oamenilor.

Perrin �i vedea bine din locul �n care se aflau. St�tea ghemuit l�ng� Egwene pe deal, uit�ndu-se cum se mi�cau tor�ele �n �ntuneric ca ni�te licurici, �i mintea lui alerga �n noapte �mpreun� cu Grialba, V�ntaduc �i Sarsar. Lupii fuseser� prea r�ni�i de corbi ca s� mai poat� alerga repede sau p�n� departe, a�a c� aveau de g�nd s� �i fac� pe oameni s� ias� din �ntuneric, s� caute ad�post l�ng� foc. P�n� la urm�, dac� erau lupi prin preajm�, oamenii se ad�posteau �ntotdeauna l�ng� foc. Unii dintre b�rba�ii c�lare duceau �iruri de cai f�r� c�l�re�i; ace�tia nechezau �i se ridicau �n dou� picioare c�nd siluetele cenu�ii ��neau printre ei, urlau �i �i smulgeau fr�iele din m�na b�rba�ilor care �i m�nau, �mpr�tiindu-se �n toate direc�iile cu iu�eala fulgerului. Caii care aveau c�l�re�i �n spate nechezau �i ei c�nd umbrele cenu�ii n�v�leau din �ntuneric cu col�ii dezgoli�i, �i uneori urlau �i c�l�re�ii, cu o clip� �nainte ca f�lcile puternice s� le sf�ie beregata. Elyas era �i el acolo, dar prezen�a lui o sim�ea mai slab � st�tea la p�nd� �n noapte cu cu�itul s�u lung, un lup pe dou� picioare cu un col� ascu�it de fier. Urletele se preschimbau adesea �n blesteme, dar oamenii nu se d�deau b�tu�i.

Deodat� Perrin �i d�du seama c� b�rba�ii cu tor�e urm�resc un plan. De fiecare dat� c�nd ap�reau ni�te cete, cel pu�in una dintre ele se g�sea �i mai aproape de locul unde erau ascun�i ei. Elyas le spusese s� se ascund�, dar� �Dar dac� am lua-o la fug�? Poate ne-am putea ascunde �n �ntuneric, dac� nu ne oprim. Poate. Pentru asta trebuie s� fie �ndeajuns de �ntuneric.�

Se �ntoarse spre Egwene �i brusc �i d�du seama c� nu mai aveau cum s� fug�. P�lcuri de tor�e, vreo zece, se apropiau de poalele dealului, tremur�nd �n mersul cailor. V�rfuri de suli�� sc�nteiau �n lumina tor�elor. �nghe��, �in�ndu-�i r�suflarea, str�ng�nd coada securii.

C�l�re�ii trecur� pe l�ng� deal, dar unul dintre ei strig� ceva, iar tor�ele se �ntoarser�. �ncerc� disperat s� g�seasc� o cale de a pleca. Dar ar fi fost v�zu�i de la prima mi�care, dac� nu cumva �i �i v�zuser�, �i, odat� ce i-ar fi z�rit, nu mai aveau sc�pare, chiar la ad�postul �ntunericului.

C�l�re�ii se apropiar� de poalele dealului, fiecare �in�nd o tor�� ntr-o m�n� �i o lance lung� �n cealalt�, strunindu-�i caii cu genunchii. La lumina tor�elor Perrin deslu�i mantiile albe ale Copiilor Luminii. �ineau tor�ele sus �i se aplecau �n fa��, privind iscoditor spre umbrele groase de sub degetele lui Artur Arip�-de-�oim.

��E ceva acolo, sus, spuse unul din ei. Vorbea prea tare, ca �i cum i-ar fi fost team� de ce se afla dincolo de lumina tor�ei. V-am spus eu c� se poate s� se ascund� cineva aici. �la nu e un cal?

Egwene �i puse o m�n� pe bra�ul lui Perrin; chiar �i �n �ntuneric, i se vedeau ochii m�ri�i de spaim�. �ntrebarea ei f�r� cuvinte era limpede, �n ciuda umbrei care �i ascundea tr�s�turile fe�ei. Ce era de f�cut? Elyas �i lupii cercetau �nc� �n noapte. Caii de la poalele dealului se foiau nelini�ti�i. �Dac� o lu�m la fug� acum, o s� ne prind�.� Una din Mantiile Albe �naint� c��iva pa�i �i strig� �nspre deal.

��Dac� �n�elegi vorba omeneasc�, cobor��i �i preda�i-v�. Nu vi se va face niciun r�u dac� p�i�i �n Lumin�. Dac� nu v� preda�i, ve�i fi omor��i cu to�ii. Ave�i un minut s� v� hot�r��i.

L�ncile se l�sar� �n jos, iar v�rfurile lunguie�e de o�el sc�nteiau �n lumina tor�elor.

��Perrin, murmura Egwene, nu putem fugi. Dac� nu ne supunem, o s� ne omoare. Perrin?

Elyas �i lupii erau �nc� liberi. Un alt �ip�t �ndep�rtat, bolborosit ar�t� c� o alt� Mantie Alb� se apropiase prea mult de Grialba. �Dac� fugim�� Egwene se uita la el, a�tepta ca el s�-i spun� ce s� fac�. �Dac� fugim�� Clatin� din cap, ostenit, �i se ridic� �n picioare, ca hipnotizat, �mpleticindu-se spre poalele dealului, spre Copiii Luminii. O auzi pe Egwene oft�nd �i venind �n urma lui, t�r��indu-�i picioarele, f�r� tragere de inim�. �De ce se �nc�p��neaz� a�a Mantiile Albe, de parc� ar ur� lupii din tot sufletul?� Aproape c� i se p�ru c� simte �i el mirosul acela ciudat, c�nd v�ntul b�tea dinspre c�l�re�i.

��Las� securea jos, l�tr� c�petenia.

Perrin se �ndrept� cl�tin�ndu-se spre el, �ncre�indu-�i nasul ca s� scape de mirosul pe care credea c�-l simte.

��Las�-l jos, nemernicule!

C�petenia �i duse suli�a la pieptul lui Perrin.

O vreme se uit� la v�rful suli�ei, at�t de ascu�it �nc�t ar fi putut s� �l str�pung�, �i deodat� strig�:

��Nu!

Dar nu la c�l�re� strig�.

Sarsar se ivi din noapte, iar Perrin era una cu lupul. Sarsar, puiul care privise vulturii ridic�ndu-se �n zbor �i voia a�a de mult s� zboare �i el pe cer cum f�ceau vulturii. Puiul care �op�ise, �i s�rise, �i s�ltase p�n� c�nd ajunsese s� sar� mai sus dec�t orice alt lup �i care nu-�i pierduse niciodat� dorin�a de a se ridica �n zbor spre cer. Sarsar se ivi din noapte �i se desprinse �ntr-un salt de p�m�nt, ridic�ndu-se precum vulturii. Mantiile Albe nici nu apucar� s� suduie �nainte ca f�lcile lui Sarsar s� apuce beregata b�rbatului cu lancea �ndreptat� spre Perrin. Av�ntul pe care �i-l luase lupul cel uria� �i f�cu pe am�ndoi s� cad� de cealalt� parte a calului. Perrin sim�i cum �i zdrobe�te g�tul, sim�i gustul s�ngelui.

Sarsar se l�s� u�or pe p�m�nt, departe de b�rbatul pe care �l omor�se. Blana �i era n�cl�it� de s�nge, s�ngele lui �i al celorlal�i. O t�ietur� �i br�zda fa�a �i orbita goal� unde fusese ochiul lui st�ng. Ochiul lui bun �i cei doi ochi ai lui Perrin se �nt�lnir� pentru o clip�. �Fugi, frate!� Se �ntoarse ca s� sar� din nou, s� se ridice �n zbor pentru ultima dat�, dar o lance �l �intui locului. O a doua �l str�punse �n coaste, �nfig�ndu-se �n p�m�nt. Zb�t�ndu-se, �ncerc� s� apuce cu col�ii suli�ele care nu-l l�sau s� se mi�te. �S� se ridice �n zbor.�

Durerea �l cople�i pe Perrin �i url�, un urlet f�r� vorbe care avea ceva din urletul lupilor. F�r� s� cugete, s�ri �nainte, �nc� url�nd. Orice g�nd disp�ruse. C�l�re�ii se str�nseser� prea mult unii �ntr-al�ii, ca s�-�i mai poat� folosi l�ncile, iar securea era ca o pan� �n m�inile lui, un uria� col� de lup din o�el. Ceva i se sf�r�m� �n cap, �i c�nd c�zu nu �tiu cine murise � el sau Sarsar.

� � S� se ridice �n zbor ca vulturii.

B�lm�jind ceva, Perrin deschise ochii, ame�it. �l durea capul, dar nu-�i aducea aminte de ce. Clipi din pricina luminii �i se uit� �mprejur. Egwene era �n genunchi �i se uita la el. Erau �ntr-un cort p�trat, c�t o odaie de m�rime mijlocie de la ferm�, cu o p�nz� a�ternut� pe jos. L�mpile cu gaz a�ezate pe ni�te suporturi �nalte, c�te una �n fiecare col�, r�sp�ndeau o lumin� puternic�.

��Slava Luminii, Perrin, �opti ea. Mi-era team� c� te-au omor�t.

�n loc s� r�spund�, Perrin se uit� �int� la b�rbatul c�runt care st�tea pe singurul scaun din cort. Un chip ca de bunic, cu ochii �nchi�i la culoare, �i �ntoarse privirea, un chip care �n mintea lui nu se potrivea cu tunica alb� cu auriu pe care o purta �i cu armura lustruit� de dedesubt. P�rea un chip bl�nd, deschis �i demn, �i era ceva �n acel chip care se potrivea cu austeritatea elegant� a lucrurilor din cort. O mas� �i un pat pliant, o poli�� cu un lighean simplu, alb �i un urcior, un cuf�r de lemn cu modele geometrice. Lemnul era bine lustruit �i lucea slab, iar metalul sc�nteia, dar nu foarte puternic � nimic nu era �ip�tor. Toate lucrurile din cort erau me�te�ugit lucrate, dar numai cineva care v�zuse cum lucreaz� adev�ra�ii me�teri � precum jup�n Luhhan sau jup�n Aydaer, care f�cea dulapuri � �i putea da seama de asta.

�ncrunt�ndu-se, b�rbatul scotoci �n dou� gr�m�joare de lucruri de pe mas� cu degetele lui boante, Perrin v�zu c� �ntr-una din gr�m�joare erau lucrurile pe care le avusese prin buzunare �i cu�itul de la br�u. Banul de aur pe care i-l d�duse Moiraine se rostogoli, iar b�rbatul �l �mpinse la loc, g�nditor. �uguindu-�i buzele, l�s� deoparte gr�m�joarele �i ridic� de pe mas� securea lui Perrin, c�nt�rindu-l �n m�n�. κi �ntoarse din nou privirea spre cei din Emond�s Field.

Perrin �ncerc� s� se ridice. Durerea ascu�it� care �i str�punse bra�ele �i picioarele �l f�cu �ns� s� se pr�bu�easc� la loc. κi d�du seama, pentru prima dat�, c� e legat de m�ini �i de picioare. Se uit� la Egwene. Fata ridic� din umeri, trist�, �i se �ntoarse cu spatele la el. Avea �ncheieturile �i gleznele legate, iar fr�nghiile �i s�pau �n carne. O bucat� de funie unea leg�turile de la m�ini �i de la picioare, a�a c�, chiar dac� ar fi �ncercat s� se ridice �n picioare, ar fi putut cel mult s� stea ghemuit�.

Perrin privi mirat. Era destul de surprinz�tor c� erau lega�i, dar, �n plus, toate fr�nghiile alea ar fi putut imobiliza un cal. �Ce cred c� suntem?�

B�rbatul c�runt �i privea, curios �i g�nditor, ca jup�n al�Vere c�nd �ntorcea o problem� pe toate p�r�ile. �inea securea �n m�n� ca �i cum ar fi uitat de el.

Bucata de p�nz� de la intrarea �n cort fu dat� la o parte �i un b�rbat �nalt p�i �n�untru. Chipul �i era alungit �i scof�lcit, iar ochii, a�a de afunda�i �n orbite, �nc�t p�rea c� te prive�te dintr-o pe�ter�. Era slab �i nu avea pic de gr�sime pe el; pielea era �ntins� pe mu�chii �i pe oasele de dedesubt.

Perrin z�ri �ntunericul de afar�, �i focurile de tab�r�, �i doi paznici �n mantii albe la intrarea �n cort, apoi p�nza c�zu la loc. De �ndat� ce intr� �n cort, b�rbatul se opri, �eap�n ca o bar� de fier, cu privirea a�intit� pe peretele din fa�� al cortului. Armura lui din metal �i zale str�lucea ca argintul sub mantia alb� ca z�pada.

��Senior C�pitan.

Vocea �i era la fel de �n�epat� ca gesturile, �i strident�, dar f�r� expresie.

B�rbatul c�runt f�cu un gest nep�s�tor cu m�na.

��F�-te comod, fiule Byar. Ai socotit c�t ne-a costat aceast� �nt�lnire?

B�rbatul cel �nalt �i desf�cu picioarele, dar �n afar� de asta Perrin nu v�zu niciun alt semn de destindere.

��Nou� oameni mor�i, Senior C�pitan, �i dou�zeci �i trei de r�ni�i, �apte grav. Dar to�i pot �nc� merge c�lare. Treizeci de cai au trebuit omor��i. Fuseser� schilodi�i. Accentua asta cu vocea lui lipsita de emo�ie, ca �i cum ce se �nt�mplase cu caii era mai r�u dec�t moartea sau r�nile oamenilor. Mul�i dintre caii de schimb s-au r�sp�ndit care �ncotro. Pe unii s-ar putea s�-i mai g�sim c�nd se crap� de ziu�, Senior C�pitan, dar cu lupii �ia care �i pun pe fug�, o s� ne ia zile �ntregi s�-i adun�m pe to�i. Oamenii care trebuiau s�-i p�zeasc� au fost pu�i s� stea de paz� noaptea p�n� c�nd ajungem la Caemlyn.

��Nu avem zile �ntregi la dispozi�ie, fiule Byar, vorbi bl�nd b�rbatul c�runt. Plec�m la rev�rsatul zorilor. Nimic nu poate schimba asta. Trebuie s� ajungem la timp �n Caemlyn, nu-i a�a?

��Cum porunci�i, Senior C�pitan.

B�rbatul c�runt arunc� o privire �nspre Perrin �i Egwene, apoi �i �ntoarse ochii de la ei.

��i ce le putem ar�ta, �n afar� de tinerii �tia de aici?

Byar trase ad�nc aer �n piept �i �ov�i.

��L-am jupuit pe lupul care era cu ei, Senior C�pitan. Blana lui este numai bun� pentru cortul Seniorului C�pitan.

�Sarsar!� F�r� s�-�i dea seama ce face, Perrin gemu �i se lupt� cu leg�turile. Funiile �i intrar� ad�nc �n carne � �ncheieturile i se acoperir� de s�nge dar nu cedar�. Byar se uit� pentru prima oar� la cei doi prizonieri. Egwene se d�du �napoi. Chipul �i era la fel de lipsit de expresie ca vocea, dar o lumin� crud� ardea �n ochii lui �nfunda�i �n orbite, o lumin� ce sem�na cu fl�c�rile care ardeau �n ochii lui Ba�alzamon. Byar �i ura ca �i cum ar fi fost du�manii lui de-o via�� i nu ni�te oameni pe care nu-i v�zuse niciodat� �nainte de seara aceea.

Perrin �i �ntoarse privirea, provoc�ndu-l. Gura i se arcui �ntr-un z�mbet la g�ndul c� �i va �nfige din�ii �n beregata b�rbatului.

Deodat� sur�sul �i disp�ru de pe buze �i se cutremur�. �Din�ii mei? Eu sunt om, nu lup! Lumin�, trebuie s� se termine odat� cu toate astea!� Dar se uit� la chipul furios al lui Byar, r�spunz�nd la ur� prin ur�.

��Pu�in �mi pas� de blana de lup, fiule Byar. Mustrarea din vocea Seniorului C�pitan era bl�nd�, dar Byar �i lu� din nou o pozi�ie �eap�n� �i fix� cu privirea pe peretele cortului. D�deai raportul cu privire la ce am �nf�ptuit ast�-sear�, nu-i a�a? Dac� am �nf�ptuit ceva.

��Cred c� �n haita care ne-a atacat erau cincizeci de fiare sau chiar mai multe, Senior C�pitan. Din ele, am ucis cel pu�in dou�zeci, poate treizeci. Nu mi s-a p�rut c� merit� s� risc�m s� pierdem �i al�i cai ca s� le aducem trupurile aici ast� sear�. Diminea�� o s� le adun �i o s� le dau foc celor care nu au fost t�r�te departe �n �ntuneric. Pe l�ng� ace�tia doi, mai erau cel pu�in al�i doisprezece oameni. Cred c� am omor�t patru sau cinci dintre ei, dar e pu�in probabil s� le g�sim cadavrele, dat fiind obiceiul Iscoadelor Celui �ntunecat de a-�i lua cu ei mor�ii ca s�-�i ascund� pierderile. Pare a fi fost un atac bine g�ndit, dar asta ridic� problema�

Perrin sim�i un nod �n g�t pe m�sur� ce b�rbatul cel scof�lcit continua s� povesteasc�. Elyas? Cu luare aminte, dar f�r� tragere de inim�, se str�dui s� �l simt� pe Elyas, lupii� dar nu g�si nimic. Era ca �i cum nu fusese niciodat� �n stare s� simt� ce se petrece �n mintea unui lup. �Fie au murit, fie v-au p�r�sit.� �i veni s� r�d�, un r�s amar. �n cele din urm� dob�ndise ceea ce �i dorise cu at�ta ardoare, dar pre�ul era prea mare.

Tocmai atunci b�rbatul c�runt izbucni �n r�s, un chicotit ciudat care f�cu s� �nfloreasc� dou� pete ro�ii pe obrajii lui Byar.

��A�a deci, fiule Byar, consideri c� am fost ataca�i �ntr-o ambuscad� bine pus� la punct, de o hait� de cincizeci de lupi �i mai bine de o duzin� de Iscoade ale Celui �ntunecat? Da? Poate c�nd vei fi v�zut mai multe lupte�

��Dar, Senior C�pitan Bornhald�

��Eu a� zice ca au fost �ase sau opt lupi, fiule Byar, �i probabil ca n-au mai fost al�i oameni �n afar� de cei doi de aici. E�ti foarte zelos, dar nu ai experien�� n afara ora�elor. E cu totul altceva s� aduci Lumina c�nd str�zile �i casele sunt la mare dep�rtare. Noaptea lupii par mai numero�i dec�t sunt de fapt, iar oamenii, la fel. �ase sau opt cel mult, cred eu. Byar se �nro�ea din ce �n ce mai tare. Cred de asemenea c� erau aici din acela�i motiv ca noi: e singurul loc cu ap� cale de o zi, �n orice direc�ie ai lua-o. E o explica�ie mult mai simpla dec�t s� crezi c� printre Fii sunt spioni sau tr�d�tori, �i de obicei explica�iile simple sunt cele adev�rate. O s� �nve�i �i tu asta, cu timpul.

Fa�a lui Byar se albi pe m�sur� ce b�tr�nul cu figur� de bunic continua s� vorbeasc�; cele dou� pete de pe obrajii lui scof�lci�i devenir� �ns� stacojii. κi �ndrept� o clip� privirea spre cei doi prizonieri.

�Acum, c� a auzit asta, ne ur�te �i mai mult, �i spuse Perrin. Dar la �nceput de ce ne-a ur�t?�

��Ce zici de asta? �ntreb� Seniorul C�pitan, ridic�nd securea lui Perrin.

Byar privi �ntreb�tor spre el �i a�tept� o �ncuviin�are �nainte s� �i abandoneze postura rigid� �i s� apuce arma. C�nt�ri securea �n m�n� �i scoase un morm�it surprins, apoi o roti deasupra capului, aproape ating�nd v�rful cortului. O m�nuia cu mult� �ndem�nare, ca �i cum s-ar fi n�scut cu o secure �n m�n�. Pe chip i se citir� deopotriv� admira�ia �i ranchiuna, dar c�nd �l puse jos, fa�a �i era din nou lipsit� de orice expresie.

��Excelent echilibrat, Senior C�pitan. F�cut simplu, dar de un lucr�tor foarte bun, poate chiar de un me�ter. Ochii lui sc�nteiar� �ntunecat �nspre prizonieri. Nu e o arm� de s�tean, Senior C�pitan. Nici de fermier.

��Nu. B�rbatul cel c�runt se �ntoarse spre Perrin �i Egwene cu un z�mbet obosit, u�or dojenitor, ca un bunic de treab� care �tie c� nepo�ii lui au f�cut o pozn�. Numele meu este Geofram Bornhald, se prezent� el. �n�eleg ca tu e�ti Perrin. Dar pe tine, fato, cum te cheam�?

Perrin �i arunc� o privire ursuz�, dar Egwene clatin� din cap.

��Nu face pe prostul, Perrin. Eu sunt Egwene.

��Perrin �i at�t, Egwene �i at�t, murmur� Bornhald. Dar b�nuiesc c�, dac� sunte�i cu adev�rat Iscoade ale Celui �ntunecat, vre�i s� ascunde�i c�t mai mult cine sunte�i cu adev�rat.

Perrin se ridic� anevoie �n genunchi; nu se putea ridica mai mult din pricina felului �n care era legat.

��Nu suntem Iscoade ale Celui �ntunecat, protest� el, furios.

Nici nu �i ie�ir� bine cuvintele din gur�, c�nd Byar ajunse l�ng� el. B�rbatul se mi�ca precum un �arpe. V�zu coada securii sale venind �nspre el �i �ncerc� s� se fereasc�, dar coada groas� �l lovi deasupra urechii. Doar faptul c� �ncerc� s� se dea la o parte f�cu s� nu �i zdrobeasc� capul. Chiar �i a�a, v�zu stele verzi. R�mase f�r� suflare �i se pr�bu�i la p�m�nt. Capul i se �nv�rtea, iar s�ngele i se prelingea pe obraji.

��Nu ai dreptul, �ncepu Egwene �i �ip� c�nd coada securii se �ndrepta �fichiuitor �nspre ea. Se arunc� �ntr-o parte, securea lovi �n gol, iar ea se rostogoli pe jos.

��nva�� s� vorbe�ti frumos, �l avertiz� Byar pe Perrin, c�nd te adresezi unui Uns al Luminii sau, dac� nu, o s� r�m�i f�r� limb�. Cel mai �nsp�im�nt�tor era c� nu se ghicea nici o emo�ie �n glasul lui. Dac� ar fi fost s� le taie limbile, ar fi f�cut-o f�r� pl�cere, dar �i f�r� p�rere de r�u; era doar ceva ce trebuia s� fac�.

��U�urel, fiule Byar. Bornhald se uit� din nou spre cei doi captivi. Cred c� nu a�i auzit prea multe despre Un�i sau despre Seniorii C�pitani ai Copiilor Luminii, nu-i a�a? Da, b�nuiam eu. Ei, m�car de dragul lui Byar, �ncerca�i s� nu protesta�i sau s� �ipa�i, bine? Tot ce-mi doresc este s� p�i�i �n Lumin�, iar dac� v� l�sa�i purta�i de m�nie, nu o s� ne fie nici unuia de ajutor.

Perrin se uit� la b�rbatul scof�lcit care st�tea �n picioare l�ng� ei. �De dragul lui Byar?� B�g� de seam� c� Seniorul C�pitan nu �i spuse lui Byar s� �i lase �n pace. Byar �i �nt�lni privirea �i z�mbi; z�mbetul �i atinse doar buzele, pielea de pe fa�� i se str�nse p�n� c�nd sem�n� cu o tigv� de mort. Perrin se �nfior�.

��Am auzit de oameni care merg cu lupii, rosti Bornhald g�nditor, dar n-am v�zut a�a ceva p�n� acum. Oameni care vorbesc cu lupii �i cu alte creaturi ale Celui �ntunecat. Murdar� treab�. M� face s� m� tem c� �ntr-adev�r se apropie Ultima B�t�lie.

��Lupii nu sunt� Perrin se opri, �i cizma lui Byar se trase �napoi. Trase ad�nc aer �n piept �i continu� pe un ton mai bl�nd. Byar �i l�s� piciorul �n jos, dezam�git, f�c�nd o str�mb�tur�. Lupii nu sunt creaturile Celui �ntunecat. �l ur�sc pe Cel �ntunecat. Cel pu�in �i ur�sc pe troloci �i pe Pieri�i. Fu surprins s�-l vad� pe b�rbatul scof�lcit �ncuviin��nd, ca pentru sine.

Bornhald ridic� o spr�ncean�.

��Cine v-a zis asta?

��Un Str�jer, r�spunse Egwene. Se f�cu mic� v�z�nd furia din ochii lui Byar. Spunea c� lupii �i ur�sc pe troloci, iar trolocii se tem de lupi. Perrin fu bucuros c� nu adusese vorba despre Elyas.

��Un Str�jer, oft� b�rbatul c�runt. O fiin�� care e �n c�rd�ie cu vr�jitoarele din Tar Valon. Ce altceva ar fi putut s� v� spun�, c�nd el �nsu�i este o Iscoad� a Celui �ntunecat, �i un slujitor al Iscoadelor Celui �ntunecat? Nu �ti�i c� trolocii au bot, �i col�i, �i blan� de lup?

Perrin clipi, �ncerc�nd s�-�i limpezeasc� g�ndurile. Capul �i era �nc� amor�it de durere, dar era ceva necurat aici. Nu reu�ea s� se dumireasc� �ns� ce anume.

��Nu to�i, murmur� Egwene.

��Perrin �l privi cu b�gare de seam� pe Byar, dar b�rbatul se mul�umi s� se uite la ea.

��Unii au coarne, precum berbecii sau �apii, sau ciocuri de �oim, sau� sau� tot felul de lucruri.

Bornhald cl�tin� trist din cap.

��V-am oferit toate �ansele, dar cu fiecare cuv�nt v� afunda�i mai mult. Ridic� un deget. Umbla�i cu lupii, creaturile Celui �ntunecat. Al doilea deget. M�rturisi�i c� a�i cunoscut un Str�jer, alt� unealta a Celui �ntunecat. M� �ndoiesc c� v-a spus ce v-a spus doar a�a, �n treac�t. Al treilea deget. Tu, b�iete, por�i �n buzunar un �nsemn al �inutului Tar Valon. Cei mai mul�i �ncearc� s� scape de astea c�t mai repede cu putin��. Dac� nu cumva sunt �n slujba vr�jitoarelor din Tar Valon. Al patrulea. Por�i o arm� de r�zboinic �i te �mbraci ca un fermier. Deci �ncerci s� treci neobservat. Degetul mare. �ti�i despre troloci �i despre Myrddraal. Aici, la miaz�zi, doar �nv��a�ii �i cei care au c�l�torit p�n� la �inuturile de la Hotar �tiu c� toate astea nu sunt numai pove�ti. Poate c� a�i ajuns �i voi acolo? Dac�-i a�a, spune�i-mi unde anume. Am c�l�torit �i eu mult pe acolo, cunosc bine �inutul. Nu? Bine atunci. Se uit� la m�na cu degetele r�chirate �i lovi puternic cu ea �n mas�. Expresia ca de bunic spunea c�, de data asta, nepo�ii f�cuser� o pozn� serioas�. De ce nu-mi spune�i adev�rul, cum a�i ajuns s� alerga�i �n noapte cu lupii?

Egwene deschise gura, dar Perrin v�zu neclintirea de pe chipul ei �i imediat �i d�du seama c� avea s� spun� una dintre pove�tile pe care le scorniser�. Nu va merge. Nu acum, nu aici. �l durea capul �i ar fi vrut s� aib� timp s� se g�ndeasc� la toate astea, dar nu era vreme. Cine putea �ti pe unde umblase acest Bornhald, ce �inuturi �i ce ora�e cuno�tea? Dac� �i prindea cu minciuna, nu aveau cum s� mai spun� adev�rul. Bornhald ar fi convins c� sunt Iscoadele Celui �ntunecat.

��Suntem din �inutul celor Dou� R�uri, se gr�bi el s� spun�.

Egwene �l privi cu gura c�scat�, dar el continu� s� m�rturiseasc� adev�rul � sau cel pu�in o parte din el. Cei doi plecaser� de acas� pentru a vedea ora�ul Caemlyn. Pe drum auziser� de r�m�i�ele unui mare ora�, dar, c�nd ajunseser� la Shadar Logoth, trolocii erau acolo. Cei doi izbutiser� s� treac� peste r�ul Arinelle, dar se r�t�ciser�. Apoi d�duser� peste un b�rbat care se oferise s�-i �ndrume spre Caemlyn. Zisese c� nu-i prive�te cum �l cheam�, �i, de altfel, nu p�rea prea prietenos, dar aveau nevoie de o c�l�uz�. Prima dat� c�nd vreunul dintre ei v�zuse lupi fusese dup� ce ap�ruser� Copiii Luminii. Nu �ncercaser� dec�t s� se ascund� ca s� nu fie m�nca�i de lupi sau omor��i de oameni.

� � Dac� am fi �tiut c� sunte�i Copiii Luminii, sf�r�i el, am fi venit la voi dup� ajutor.

Byar pufni ne�ncrez�tor. Lui Perrin nu-i p�sa prea tare; dac� Seniorul C�pitan era convins, Byar nu le putea face niciun r�u. Era limpede c� Byar ar �nceta �i s� r�sufle dac� a�a i-ar porunci Seniorul C�pitan.

��Nu apare niciun Str�jer �n povestea asta, rosti b�rbatul c�runt dup� c�teva clipe.

Perrin nu se descurcase prea bine; �tia c� ar fi trebuit s� aib� mai mult timp ca s� se g�ndeasc�. Egwene sparse t�cerea.

��L-am �nt�lnit la Baerlon. Ora�ul era plin de oameni care cobor�ser� de la munte la sf�r�itul iernii �i am fost pu�i la aceea�i mas� la han. Am vorbit cu el doar c�t am m�ncat.

Perrin r�sufl� din nou. �Mul�umesc, Egwene.�

��D�-le lucrurile �napoi, fiule Byar. Fire�te, armele nu. C�nd Byar se uit� surprins la el, Bornhald ad�ug�: Sau e�ti dintre aceia care �i prad� pe cei cufunda�i �n bezn�, fiule Byar? Ur�t� treaba, nu-i a�a? Nimeni nu poate fi ho� �i �n acela�i timp s� p�easc� �n Lumin�.

Byar p�ru ne�ncrez�tor.

��Deci ne l�sa�i s� plec�m?

Egwene p�rea mirat�. Perrin �n�l�� capul ca s� se uite la Seniorul C�pitan.

��Fire�te c� nu, copila mea. Poate c� spune�i adev�rul c�nd zice�i c� sunte�i din �inutul celor Dou� R�uri, din moment ce �ti�i despre Baerlon �i despre mine. Dar Shadar Logoth? Foarte, foarte pu�ini cunosc acest nume, �i cei mai mul�i sunt Iscoade ale Celui �ntunecat; iar cei care �l cunosc �tiu c� e mai bine s� se �in� departe de acest loc. V-a� propune s� v� g�ndi�i la o poveste mai bun� �n drum spre Amador. O s� ave�i tot timpul, c�ci trebuie s� ne oprim la Caemlyn. De preferin�� adev�rul, copila mea. Adev�rul �i Lumina aduc cu sine libertatea.

Byar l�s� deoparte sfiala cu care �l privise p�n� acum pe b�rbatul c�runt. Se �ntoarse �i se r�sti la el.

��Nu po�i! Nu este �ng�duit!

Bornhald ridic� �ntreb�tor dintr-o spr�ncean�, iar Byar se domoli �i �nghi�i �n sec.

��Iart�-m�, Senior C�pitan. M-am pierdut cu firea �i ��i cer umil iertare �i m� c�iesc, dar, cum spunea Seniorul C�pitan �nsu�i, trebuie s� ajungem la Caemlyn la vreme, �i cum am pierdut mai to�i caii, o s� ne fie destul de greu �i f�r� s� avem grija prizonierilor.

��i ce propui? �ntreb� Bornhald calm.

��Pedeapsa pentru Iscoadele Celui �ntunecat este moartea. Vocea monoton� �i f�cea cuvintele s� sune �i mai strident. Parc� ar fi vorbit despre un g�ndac care trebuie strivit. Nu se poate face niciun pact cu Umbra. Nu e nici o �ndurare pentru Iscoadele Celui �ntunecat.

��Este bine s� fii zelos, fiule Byar, dar, a�a cum �i spun adesea odraslei mele, Dain, excesul de zel poate face mult r�u. Adu-�i aminte c� Pravilele spun �i c� �Nimeni nu e at�t de pierdut �nc�t s� nu poat� fi adus la Lumin�. Cei doi de aici sunt tineri. Nu s-au cufundat prea ad�nc �n Umbr�. Pot fi condu�i �nspre Lumin�, dac� ne vor �ng�dui s� le ridic�m valul de umbr� de pe ochi. Trebuie s� le d�m aceast� �ans�.

O clip� Perrin aproape c� sim�i afec�iune pentru acest b�rbat cu chip de bunic care st�tea �ntre ei �i Byar. Apoi Bornhald se �ntoarse, z�mbind, spre Egwene.

��Dac� refuzi s� p�e�ti �n Lumin� p�n� c�nd ajungem la Amador, voi fi silit s� te dau pe m�na Inchizitorilor, iar pe l�ng� ei, zelul lui Byar e ca flac�ra lum�n�rii l�ng� soare. B�rbatul c�runt p�rea c� regret� ceea ce trebuia s� fac�, dar nu avea de g�nd s� fac� altceva dec�t �i cerea datoria. C�ie�te-te, renun�� la Cel �ntunecat, p�e�te �n Lumin�, m�rturise�te-�i p�catele, spune ce �tii despre lupi, �i vei sc�pa. Vei merge liber�, �n Lumin�.

Privirea i se a�inti asupra lui Perrin, �i oft� din greu. Perrin sim�i fiori ca de ghea�� pe �ira spin�rii.

��Dar tu? Perrin �i At�t din �inutul celor Dou� R�uri. Tu ai omor�t doi Fii. Atinse securea care era �nc� �n m�na lui Byar. Pe tine m� tem c� la Amador te a�teapt� sp�nzur�toarea.

31C�nt�nd pentru cin�

Rand �i miji ochii urm�rind v�rtejul de praf care se �n�l�a undeva �naintea lor, dup� trei sau patru coturi ale drumului. Mat se �ndrepta deja c�tre vegeta�ia s�lbatic� de la marginea drumului. Acolo, frunzele ve�nic verzi �i crengile foarte dese �i puteau ascunde la fel de bine ca un zid de piatr�, dac� g�seau o cale s� treac� dincolo. Pe partea cealalt� a drumului se aflau r�m�i�ele maronii ale unor tufi�uri pr�p�dite, iar dincolo de ele se �ntindea un spa�iu deschis, cam de o jum�tate de mil�, p�n� la liziera p�durii. Putea s� fi f�cut parte dintr-o ferm�, abandonat� nu de mult, dar nu le oferea niciun loc �n care s� se poat� ascunde la repezeal�. �ncerc� s� ghiceasc� viteza v�rtejului de praf �i puterea v�ntului.

O rafal� nea�teptat� ridic� praful de pe drum �n jurul lui, �ntunec�nd totul. Clipi �i-�i potrivi e�arfa neagr�, simpl�, peste nas �i gur�. De acum nu mai era at�t de curat� �i-l f�cea s�-l m�n�nce pielea, dar �l �i ajuta s� nu trag� praful �n piept cu fiecare r�suflare. I-o d�duse un fermier, un b�rbat cu chipul prelung �i cu obrajii scobi�i din cauza grijilor.

��Nu �n�eleg de ce fugi�i, le spusese el, �ncruntat �i nelini�tit, �i nici nu vreau. Pricepe�i? E vorba despre familia mea.

Apoi, f�r� veste, scosese din buzunarul de la surtuc dou� e�arfe lungi �i le d�duse b�ie�ilor.

� Nu-i cine �tie ce, dar lua�i-le. Sunt ale b�ie�ilor mei. Dar ei mai au �i altele. Nu m� cunoa�te�i, �n�elege�i? Vremurile sunt grele.

Rand p�stra e�arfa ca pe o comoar�. F�cuse �n minte o list� cu persoanele binevoitoare pe care le �nt�lnise dup� plecarea din Whitebridge; era cam scurt�, �i nici nu credea s� aib� ocazia s� o lungeasc� prea tare.

Mat, cu e�arfa �nf�urat� �n jurul capului, l�s�ndu-i la vedere doar ochii, alerga iute de-a lungul lizierei �nalte, tr�g�nd de crengile frunzoase. Rand �i atinse m�nerul cu pecetea b�tlanului de la �old, dar apoi �i l�s� bra�ul s� cad� pe l�ng� trup. Se �nt�mplase deja o dat� s� �ncerce s�-�i croiasc� drum prin lizier�, iar asta aproape c�-i d�duse de gol. V�rtejul de praf se mi�ca �nspre ei, f�r� s� se risipeasc�. Nu era v�ntul. M�car nu ploua. Ploaia f�cea praful s� se a�eze. Oric�t de tare ar fi plouat, nu reu�ea niciodat� s� preschimbe drumul b�t�torit �n noroi, dar, atunci c�nd ploua, nu era praf. Praful era singurul avertisment pe care se puteau bizui, �nainte s� se apropie cine �tie cine care s�-i poat� auzi. Uneori era prea t�rziu, oricum.

��Aici, strig� �nceti�or Mat �i p�ru s� p�easc� de-a dreptul prin lizier�.

Rand se gr�bi �ntr-acolo. C�ndva, cineva �i croise drum de a curmezi�ul. Locul era par�ial acoperit, iar dac� nu te aflai foarte aproape, p�rea s� fie la fel de solid ca restul. De la c��iva pa�i �ns�, vedeai c� r�m�sese doar un strat sub�ire de crengi. �n timp ce se strecura pe acolo, auzi cum se apropiau ni�te cai. Nu era v�ntul.

Se ghemui �n spatele deschiz�turii, de-abia acoperite, str�ng�nd �n pumn m�nerul sabiei, �n timp ce c�l�re�ii treceau pe l�ng� el. Cinci� �ase� �apte cu totul. B�rba�i cu ve�tminte simple, dar care purtau s�bii �i suli�e, deci nu erau s�teni. Unii purtau tunici de piele cu �inte de metal, iar doi aveau pe cap tichii rotunde de o�el. Pesemne c� erau mercenari, care umblau s� se tocmeasc� drept g�rzi la vreun negu��tor. Pesemne.

Unul dintre ei �i arunc� nep�s�tor ochii c�tre lizier�, atunci c�nd trecu pe l�ng� deschiz�tur�, iar Rand �i scoase pu�in sabia din teac�. Mat m�r�i neauzit, ca un viezure �ncol�it, privind cu ochii miji�i pe deasupra e�arfei. Avea m�na v�r�t� �n surtuc; de fiecare data c�nd erau �n pericol, el str�ngea �n m�na pumnalul din Shadar Logoth. Rand nu mai era sigur dac� o f�cea pentru a se ap�ra pe sine sau pentru a ap�ra pumnalul cu m�ner de rubin. �n ultima vreme, Mat p�rea s� uite adesea c� avea �i un arc.

C�l�re�ii trecur� pe l�ng� ei �ntr-un trap u�or, merg�nd undeva cu o �int�, dar f�r� prea mare grab�. Praful se strecur� prin lizier�.

Rand a�tept� ca ecoul copitelor s� se sting� �n dep�rtare, apoi �i scoase capul cu mare grij� prin deschiz�tur�. V�rtejul de praf se afla la o distan�� destul de mare, pe drum, �ndrept�ndu-se �n direc�ia din care veniser� ei. Spre r�s�rit, cerul era senin. Se urc� din nou pe drum, privind praful care se deplasa spre apus.

��Nu erau pe urmele noastre, rosti el, pe jum�tate �ntreb�tor.

Mat se ca��r� �i el, privind b�nuitor �n ambele direc�ii.

��Poate, r�spunse. Poate.

Rand habar nu avea ce voia, de fapt, s� spun�, dar �ncuviin��. Poate. �ns� nu a�a �ncepuse drumul lor spre Caemlyn.

Mult� vreme dup� plecarea din Whitebridge, Rand se trezise privind brusc �napoi, pe drumul din urma lor. Din c�nd �n c�nd, z�rea pe c�te cineva care-l f�cea s� i se taie respira�ia, vreun b�rbat �nalt �i ciol�nos care venea gr�bit pe drum sau vreun individ de�irat, cu p�rul alb, a�ezat pe capra unei c�ru�e, l�ng� cel care o conducea. Numai c�, de fiecare dat�, era vorba despre un negu��tor ambulant sau despre ��rani care mergeau la t�rg, nu despre Thom Merrilin. Odat� cu trecerea zilelor, �i pierduse n�dejdea.

Pe drum era destul de mult� lume, �n c�ru�e cu coviltir sau f�r�, calare sau pe jos. Veneau de unii singuri sau �n grupuri mai mari, un �ir de negu��tori cu c�ru�ele lor sau c�te o duzin� de c�l�re�i �mpreun�. Totu�i, drumul nu se aglomera �i adesea nu se vedea nimic �n afar� de copacii r�ma�i aproape f�r� nici o frunz�, care m�rgineau drumul b�t�torit. Chiar �i a�a, erau cu siguran�� mai mul�i calatori dec�t v�zuse vreodat� Rand �n �inutul celor Dou� R�uri.

Cei mai mul�i mergeau �n aceea�i direc�ie cu ei, spre r�s�rit, c�tre Caemlyn. Din c�nd �n c�nd, aveau prilejul s� c�l�toreasc� �i ei �n c�ru�a vreunui ��ran, pentru scurt� vreme, o mil� sau cinci, dar cel mai adesea mergeau pe jos. Pe c�l�re�i �i evitau; c�nd vedeau din dep�rtare vreunul, chiar �i singur, se �ndep�rtau pe dat� de drum �i se ascundeau p�n� c�nd trecea. Niciunul nu purta mantie neagr�, iar Rand credea, �n sinea lui, c� un Pierit nu le-ar fi �ng�duit oricum s�-l vad� venind, dar nu avea sens s� ri�te. La �nceput, numai de Jumate-Oameni se temeau.

Primul sat de dup� Whitebridge sem�na a�a de bine cu Emond�s Field, �nc�t Rand �ncetini pasul c�nd �l v�zu. Acoperi�uri ascu�ite de paie, �i gospodine �ncinse cu �or�uri vorbind vrute �i nevrute pe deasupra gardurilor care desp�r�eau casele, �i copii care se jucau pe paji�te. Femeile �i purtau p�rul despletit, l�sat pe umeri, �i mai erau �i alte mici deosebiri, dar una peste alta era ca acas�. Vacile rumegau pe paji�te, iar g�tele se plimbau �an�o�e pe drum. Copiii se rostogoleau r�z�nd �n praf, acolo unde iarba disp�ruse complet. Nici m�car nu ridicar� ochii, atunci c�nd Rand �i Mat trecuser� pe l�ng� ei. �i asta era altfel dec�t acas�. Pe aici, str�inii erau ceva obi�nuit; apari�ia celor doi nu le atr�sese mai mult de o privire. C�inii satului nu f�cur� dec�t s�-�i ridice capetele ca s�-i adulmece, dar nu se mi�car� din loc.

Trecur� prin sat aproape de c�derea serii, iar Rand sim�i un ghimpe �n piept, din pricina dorului de cas�, atunci c�nd la ferestre �ncepur� s� apar� lumini. �Nu conteaz� cum arat�, �i �opti un glas slab, undeva �n minte, oricum nu e acas�. Chiar dac� intri �ntr-una dintre casele astea, Tam nu-i acolo. �i, dac� ar fi, ai putea s�-l prive�ti �n ochi? De acum �tii, nu-i a�a? �tii tot, �n afara de ni�te m�run�i�uri, ca de pilda de unde vii �i cine e�ti de fapt. Nu a fost delir.� Hohotele batjocoritoare care-i r�sunau �n minte �l f�cur� s� lase umerii �n jos. �Ai putea s� te �i opre�ti, chicoti vocea. Orice loc e bun, atunci c�nd nu te tragi de nic�ieri, iar Cel �ntunecat �i-a pus pecetea pe tine.�

Mat �l prinse de m�nec�, dar el se scutur� �i r�mase cu ochii a�inti�i la case. Nu voia s� se opreasc�, dar voia cu adev�rat s� priveasc� �i s�-�i aminteasc�. �E ca acas�, dar tu n-ai s�-�i mai revezi niciodat� satul, nu-i a�a?�

Mat �l zg�l��i din nou. Era tras la fa��, cu pielea foarte alb� �n jurul gurii �i al ochilor.

��Haide, morm�i el. Haide.

Se opri s� priveasc� satul de parc� b�nuia c� acolo se ascundea cine �tie ce.

��Haide. �nc� nu ne putem opri.

Rand se r�suci �n toate direc�iile, cercet�nd satul �n �ntregul lui, �i oft�. Nu erau foarte departe de Whitebridge. Dac� Myrddraalul putea trece de zidul ora�ului neb�gat �n seam�, putea la fel de bine s� cerceteze �i acel sat micu�. Se l�s� t�r�t mai departe, p�n� ce casele cu acoperi�uri de paie disp�rur� �n dep�rtare.

Numai dup� c�derea nop�ii �i g�sire un loc de odihn�, cu ajutorul razelor de lun�, undeva sub ni�te tufi�uri care �nc� mai aveau c�teva frunze moarte. κi umplur� bur�ile cu ap� rece dintr-un p�r�ia� aflat �n apropiere �i se ghemuir� la p�m�nt, �nf�ura�i �n mantii, f�r� foc. Focul putea fi observat; era mai bine s� le fie frig.

Nelini�tit din pricina amintirilor, Rand se trezi des �i, de fiecare dat�, �l auzi pe Mat, care morm�ia �i se zv�rcolea �n somn. Nu vis� nimic, asta �i amintea limpede, dar nici nu dormi bine. �N-ai s�-�i mai vezi niciodat� casa.�

Aceasta nu era singura noapte petrecut� f�r� nimic �n afara mantiilor care s�-i apere de v�nt, �i uneori de ploaia rece �i deas�. Nu era singura mas� �ncropit� doar din ap� rece. Banii pe care-i aveau erau suficien�i pentru c�teva mese la un han, dar ar fi costat prea mult s�-�i ia �i un pat pentru noapte. Totul era mai scump �n afara �inutului celor Dou� R�uri, iar dincolo de r�ul Arinelle via�a era �i mai scump� dec�t �n Baerlon. Trebuia s� p�streze banii r�ma�i pentru vreo situa�ie nea�teptat�.

�ntr-o dup�-amiaz�, Rand pomeni de pumnalul cu m�ner de rubin �n timp ce se t�rau pe drum cu bur�ile prea goale ca s� mai chior�ie, iar soarele lumina slab �i nu se vedea niciun loc primitor �n care s�-�i poat� petrece noaptea urm�toare. Deasupra capetelor lor se adunau nori negri, �i ploaia urma s� �nceap� negre�it, dup� c�derea nop�ii. Dac� aveau noroc, urma s� fie doar o rafal� scurt� �i rece.

Mai f�cu c��iva pa�i �nainte s�-�i dea seama c� Mat se oprise. Se opri �i el, mi�c�ndu-�i degetele de la picioare �n �nc�l��ri. M�car nu-i �nghe�aser�. κi potrivi �i curelele de pe umeri. Paturile lui �i bocceaua f�cut� din mantia lui Thom nu erau grele, dar, chiar �i a�a, dup� ce str�b�tuse at�ta drum cu stomacul gol, se sim�ea �mpov�rat.

��Ce-i, Mat? �ntreb� el.

��De ce e�ti a�a dornic s�-l vinzi? s�ri Mat m�nios. La urma urmei, eu l-am g�sit. �i-a trecut vreodat� prin minte c� poate a� vrea s�-l p�strez? M�car o vreme. Dac� vrei s� vinzi ceva, vinde-�i mizeria aia de sabie!

Rand pip�i m�nerul cu pecetea b�tlanului.

��Sabia asta mi-a dat-o taic�-meu. A fost a lui. Nu �i-a� cere s� vinzi ceva d�ruit de taic�-t�u. S�nge �i cenu��, Mat, �ie chiar ��i place s� mori de foame? Oricum, chiar dac� a� g�si pe cineva s-o cumpere, c�t crezi c� a� lua pe ea? Ce s� fac� un ��ran cu o sabie? �n schimb, rubinul ne-ar aduce �ndeajuns de mul�i bani ca s� mergem p�n� �n Caemlyn cu tr�sura. Poate �i p�n� �n Tar Valon. �i am lua fiecare mas� la c�te un han, �i am dormi �n fiecare noapte �ntr-un pat. Ori poate c�-�i sur�de ideea de a str�bate jum�tate de lume pe jos �i de a dormi sub cerul liber?

Se uit� ur�t la Mat, iar acesta �i �ntoarse privirea. R�maser� a�a �n mijlocul drumului, p�n� ce, dintr-odat�, Mat ridic� st�njenit din umeri �i-�i l�s� capul �n jos.

��i cui s� i-l v�nd, Rand? ��ranii ar trebui s�-mi dea g�ini �n locul banilor; cu g�inile nu putem cump�ra o tr�sur�. Iar dac� l-ar vedea oamenii din sate ca alea prin care am trecut, pesemne c� ar crede c� l-am furat. �i atunci, numai Lumina �tie ce s-ar �nt�mpla.

Dup� o vreme, Rand �ncuviin�� f�r� tragere de inim�.

��A�a-i. �tiu �i eu. �mi pare r�u. N-am vrut s� m� r�stesc la tine. Numai c� mi-e foame �i m� dor picioarele.

��i pe mine.

Porniser� din nou la drum, merg�nd �nc� �i mai �ncet dec�t �nainte. V�ntul se �nte�ise, sufl�ndu-le praful �n fa��.

��i pe mine, repet� Mat �i tu�i.

Fermele �nt�lnite �n cale le aduser� totu�i c�teva mese �i nop�i petrecute la c�ldur�. O c�pi�� de f�n era aproape la fel de c�lduroas� ca o �nc�pere �n care ardea focul, cel pu�in fa�� de nop�ile petrecute sub tufi�uri, iar c�pi�ele de fin, chiar �i neacoperite, �i fereau �i de ploaie, dac� se afundau bine �i ploaia nu era dintre cele mai puternice. Din c�nd �n c�nd, Mat �i puse la �ncercare iscusin�a la furat de ou�, iar odat� �ncerc� s� mulg� o vac� r�mas� nep�zit�, la p�scut, �ntr-un c�mp, priponit� cu o fr�nghie lung�. Totu�i, cei mai mul�i fermieri aveau c�ini, iar c�inii de paz� erau foarte grijulii. Din c�te credea Rand, o urm�rire de dou� mile, cu dul�ii care l�trau de mama focului pe urmele lor, era un pre� prea mare pentru dou� sau trei ou�, mai ales c�, adesea, treceau mai multe ceasuri p�n� ca dul�ii s� renun�e �i s�-i lase s� se dea jos din copacul �n care se ad�postiser�. De ceasurile acelea �i p�rea r�u.

De�i nu-i prea pl�cea, Rand prefera totu�i s� se apropie f��i� de fermele pe l�ng� care treceau, la lumina zilei. Din c�nd �n c�nd, se trezir� chiar �i a�a cu c�inii asmu�i�i �mpotriva lor, f�r� vreo vorb�, c�ci zvonurile �i vremurile grele �i f�cuser� pe to�i cei care tr�iau izola�i b�nuitori �i re�inu�i cu str�inii. Adesea �ns�, c�te un ceas de t�iat lemne pentru foc sau de c�rat ap� le aducea o mas� �i un pat, chiar dac� patul era o gr�mad� de paie �n hambar. Numai c� un ceas sau dou� de trud� �nsemna un ceas sau dou�, �n miezul zilei, c�nd nu se mi�cau, un ceas sau dou� �n care Myrddraalul s�-i ajung� din urm�. Uneori, Rand se �ntreba c�te mile putea str�bate un Pierit �ntr-un ceas. Regreta fiecare clip� � de�i, la drept vorbind, regretele se mai domoleau atunci c�nd h�p�ia supa fierbinte oferit� de c�te o gospodin�. Iar c�nd nu aveau de m�ncare, nici m�car g�ndul c� petrecuser� fiecare clip� �naint�nd spre Caemlyn nu se dovedea �ndeajuns de puternic pentru a uita de bur�ile goale. Rand nu se putea hot�r� dac� era mai r�u s� piard� vremea sau s� fl�m�nzeasc�, dar Mat nu-�i mai f�cea griji cu privire la m�ncare sau la cei care-i urm�reau.

��La urma urmei, ce �tim noi despre oamenii �tia? �ntreb� Mat �ntr-o dup�-amiaz�, c�nd cur��au grajdurile de la o ferm� mic�.

��Pe Lumin�, Mat, dar ei despre noi ce �tiu?

Rand str�nut�. Munceau dezbr�ca�i p�n� la br�u, acoperi�i din bel�ug de sudoare �i de paie, iar �mprejurul lor era numai praf.

��Tot ce �tiu este c� o s� ne dea ni�te miel fript �i un pat adev�rat �n care s� dormim.

Mat �i �nfipse furca �n stratul de paie �i b�legar �i-i arunc� o privire piezi�a fermierului care se �ntorcea din spatele hambarului, cu o g�leat� �ntr-o m�n� �i sc�unelul de muls �n cealalt�. Era un b�tr�n adus de spate, cu pielea ca un pergament �i p�rul rar �i c�runt. Fermierul se opri, v�z�ndu-l pe Mat care se holba la el, apoi �i �ntoarse repede capul �i se gr�bi s� plece din hambar, v�rs�nd lapte peste buza gale�ii, din repezeal�.

��Pune el ceva la cale, ��i spun eu, �l preveni Mat. Ai v�zut c� n-a vrut s� m� priveasc� �n ochi? De ce sunt a�a de prieteno�i cu doi c�l�tori pe care nu i-au mai v�zut �n via�a lor? Ia spune.

��Nevast�-sa a zis c� le-am amintit de nepo�ii lor. Ce-ar fi s� nu-�i mai faci at�tea griji? Lucrul de care trebuie s� ne temem este �n urma noastr�. Sper.

��Pune ceva la cale, morm�i Mat.

Dup� ce terminar�, se sp�lar� la f�nt�n� din fa�a hambarului. Soarele care apunea lungea umbrele pe care siluetele lor le a�terneau pe p�m�nt. Pe drumul spre casa, Rand se �terse cu c�ma�a. Fermierul �i a�tepta �n u��; se sprijinea �ntr-un toiag zdrav�n, �ntr-o pozi�ie care p�rea mult prea nep�s�toare. �n spatele lui, nevast�-sa �i �inea �or�ul �ncle�tat �n pumni �i privea peste um�rul b�rbatului, mu�c�ndu-�i buzele. Rand oft�; p�rea c� el �i Mat nu le mai aminteau celor doi de nepo�ii lor.

��La noapte vin s� ne vad� fiii no�tri, �i anun�� b�tr�nul. To�i patru. Am uitat. Vin to�i patru s� ne vad�. Fl�c�i zdraveni. Puternici. Trebuie s� pice din clip� �n clip�. Mi-e team� c� nu va mai putem oferi un pat, cum promisesem.

Nevast�-sa le oferi o boccelu��, legat� cu un �ervet.

��Poftim. P�ine, br�nz�, mur�turi �i ni�te miel. O s� v� ajung� cam pentru dou� mese, cred. Poftim.

Chipul ei plin de riduri �i implora s� ia m�ncarea �i s� plece. Rand lu� boccelu�a.

��Mul�umesc. V� �n�elegem. Haide, Mat.

Mat �l urm�, bomb�nind �n timp ce-�i tr�gea c�ma�a peste cap. Pornind la drum, Rand se hot�r�se s� nu se opreasc� s� m�n�nce dec�t dup� mai multe mile. B�tr�nul fermier avea �i un c�ine.

�Ar fi putut s� fie �i mai r�u�, se g�ndise el. Cu trei zile �nainte, c�inii fuseser� asmu�i�i asupra lor c�nd �nc� nu-�i terminaser� treaba. C�inii, fermierul �i cei doi fii ai s�i, �narma�i cu b�te, �i fug�riser� p�n� la drumul spre Caemlyn �i �nc� jum�tate de mil�, �nainte s�-i lase �n pace. De-abia avuseser� vreme s�-�i ia lucrurile �i s-o ia la fug�. Fermierul fusese �narmat �i cu un arc, �n care se afla preg�tit� o s�geat� cu v�rful lat.

��S� nu v� mai v�d pe aici, auzi�i? strigase �n urma lor. Nu �tiu ce pune�i la cale, dar nu cumva s�-mi mai cad� ochii pe mutrele voastre viclene!

Mat d�duse s� se �ntoarc�, pip�indu-�i tolba, dar Rand �l tr�sese mai departe.

��E�ti nebun?

Mat �i arunc� o privire mohor�t�, dar m�car nu se opri.

C�teodat�, Rand se �ntreba dac� mai merit� s� se opreasc� la ferme. Cu c�t mergeau mai departe, cu at�t Mat devenea mai b�nuitor cu str�inii �i �i venea din ce �n ce mai greu s-o ascund�. �i nici nu-i mai p�sa. Din aceast� pricin�, de�i f�ceau la fel de mult� treab�, primeau mai pu�in de m�ncare, iar c�teodat� nu li se mai oferea nici m�car hambarul pentru a-�i petrece noaptea. Apoi �ns�, Rand g�si ceea ce p�rea a fi o solu�ie pentru toate problemele. Se �nt�mpl� la ferma lui Grinwell.

Jup�n Grinwell �i nevast�-sa aveau nou� copii, cea mai mare fiind o fat� care nu era dec�t cu vreun an mai t�n�r� dec�t Rand �i Mat. Era un om zdrav�n �i, cu at��ia copii, pesemne c� nu mai avea nevoie de niciun ajutor, dar �i privi din cap p�n� �n picioare, observ�ndu-le hainele ponosite de la at�ta drum �i �nc�l��rile pline de praf, �i recunoscu c� exist� mereu c�te ceva de f�cut, iar ajutoarele nu-i stricau. Jup�neasa Grinwell le spuse c�, dac� aveau de g�nd s� se a�eze la masa ei, nu puteau s-o fac� �n ve�tmintele acelea mizerabile. Tocmai se preg�tea s� spele, iar ni�te r�nduri de haine vechi de ale so�ului ei erau �ndeajuns de bune pentru ceasurile de munc�. �n timp ce vorbea, le z�mbea, �i, pentru o clip�, �i amintise lui Rand de jup�neasa al�Vere, de�i era blond�; nu v�zuse niciodat� pe cineva care s� aib� o asemenea culoare de p�r. P�n� �i Mat p�ruse s� se mai lini�teasc� pu�in c�nd ea �i z�mbise. C�t despre fata cea mare, aceasta era o alt� problem�.

Else, o fat� brunet�, dr�gu��, cu ochii mari, le r�njea f�r� ru�ine ori de c�te ori p�rin�ii ei nu o puteau vedea. �n timp ce ei munceau, mut�nd butoaie �i saci cu gr�ne �n hambar, ea st�tea sprijinita de u�a grajdului, fredon�nd o melodie �i morfolind �n gur� cap�tul uneia dintre cozile �n care-�i purta p�rul, privindu-i fix. Mai ales pe Rand. El �ncerc� s� n-o bage �n seam�, dar dup� o vreme �i pusese la loc c�ma�a pe care-i o d�duse jup�n Grinwell. �i era cam str�mta la umeri �i prea scurt�, dar era mai bine dec�t nimic. V�z�ndu-l cum �i-o �ndesa �n pantaloni, Else �ncepu s� chicoteasc�, iar lui �i trecu prin cap c�, dac� aveau s� fie alunga�i �i de data asta, nu Mat era cel vinovat.

�Perrin ar �ti s� se descurce, se g�ndi el. Ar scoate vreo vorb� de duh, iar �n scurt� vreme ea ar �ncepe s� r�d� de glumele lui, �i nu s-ar mai holba a�a de c�te ori taic�-s�u nu-i aici s-o vad�.� Numai c� lui nu-i trecea prin minte nici o vorba de duh �i nici o glum�. De c�te ori se uita la ea, fata �i z�mbea �ntr-un chip care l-ar fi f�cut pe taic�-s�u s� asmut� c�inii pe dat�, dac� ar fi observat-o. La un moment dat, �i spuse c�-i pl�ceau b�rba�ii �nal�i. To�i b�ie�ii de la ferme erau scunzi. Mat chicotise r�ut�cios, iar Rand, dorindu-�i s�-i treac� prin minte vreo glum�, se �ntoarse la furca sa.

Copiii mai mici, �n schimb, se dovedir� pentru Rand o adev�rat� binecuv�ntare. Nelini�tea lui Mat se domolea �ntotdeauna dac� erau copii prin preajm�. Dup� cin�, se a�ezar� cu to�ii �n fa�a vetrei, jup�n Grinwell �n scaunul s�u preferat, �ndes�ndu-�i tutunul �n pip� cu degetul mare, iar jup�neasa f�c�ndu-�i de lucru cu cutia de cusut �i cu c�m�ile b�ie�ilor, pe care le sp�lase. Mat scoase la iveal� mingile colorate ale lui Thom �i �ncepu s� jongleze cu ele. Nu f�cea asta niciodat�, dec�t �n preajma copiilor. Copiii izbucnir� �n r�s, atunci c�nd el se pref�cea c� le scap� �i apoi le prindea din nou, �n ultima clip�, �i aplaudar� v�z�nd diversele figuri, printre care una cu �ase mingi, pe care chiar c� fu gata s� le scape. Dar ceilal�i se amuzar� copios; jup�n Grinwell �i nevast�-sa aplaudar� aproape la fel de tare ca �i cei mici. Dup� ce Mat termin�, cu ni�te gesturi largi, demne de �nsu�i Thom, Rand scoase flautul din cutia lui.

De c�te ori lua instrumentul �n m�ini, sim�ea o umbr� de triste�e. C�nd atingea incrusta�iile de aur �i argint, era ca �i cum ar fi atins amintirea lui Thom. La harp� nu umbla niciodat�, dec�t pentru a se asigura c� nu p��ise nimic �i nu se udase � Thom le spusese mereu c� harpa era ceva peste puterile unor b�ie�i de la �ar�, cu m�ini mari �i ne�ndem�natice �, dar de c�te ori un fermier le �ng�duise s� stea peste noapte, �i luase obiceiul s� c�nte o melodie la flaut, dup� cin�. Era doar un mod de a-l mai r�spl�ti pe fermier, �i, poate, de a men�ine vie amintirea lui Thom.

Pentru c� jongleriile lui Mat creaser� deja o stare de veselie, el c�nt� Trei fete �n lunc�. Jup�nul �i jup�neasa Grinwell �l acompaniar� b�t�nd din palme, iar copiii mai mici dansar� prin �nc�pere; chiar �i cel mai mic dintre ei, un b�ie�el care de-abia putea s� mearg�, trop�ia �n ritmul muzicii. Rand �tia foarte bine c� talentul s�u nu i-ar fi adus niciun premiu la �ntrecerile din timpul s�rb�torilor, dar, dup� lec�iile lui Thom, nu i-ar fi fost totu�i ru�ine s� se �nscrie.

Else �edea cu picioarele �ncruci�ate �n fa�a focului, iar c�nd el l�s� flautul jos, dup� ce termin�, ea se aplecase �nainte, oft�nd din greu, �i-i z�mbi.

��Ce frumos c�n�i. N-am auzit niciodat� ceva at�t de frumos.

Pe dat�, jup�neasa Grinwell se opri din cusut �i se uit� la fiica sa, ridic�nd din spr�ncene, apoi �i arunc� �i lui Rand o privire lung� �i cercet�toare.

El lu� cutia de jos, pentru a �nchide flautul la locul lui, dar, observ�ndu-i privirea, o sc�p� la loc; �i flautul aproape c�-i c�zuse din m�n�. Daca-l acuza cumva c�-�i b�tea joc de fiica sa� Disperat, duse flautul �nd�r�t la buze �i c�nt� o alt� melodie, apoi alta, �i alta. Jup�neasa Grinwell �l privea fix. C�ntase V�ntul printre s�lcii, �nd�r�t din valea lui Tarwin, Coco�ul jup�nesei Aynora �i B�tr�nul urs negru. C�ntase fiecare melodie care-i trecuse prin minte, dar ea nu-�i luase ochii de la el. Nu spusese nici o vorba, dar �l urm�rise �i-l c�nt�rise f�r� �ncetare.

Era deja t�rziu c�nd jup�n Grinwell se ridic�, �n sf�r�it, �n picioare, chicotind �i frec�ndu-�i m�inile.

��Ei, tare ne-am mai distrat, dar ora de culcare a trecut de mult. Voi, fl�c�i, cu drumurile voastre, face�i cum dori�i, dar la o ferm� se face foarte repede diminea��. Dar asculta�i ce v� zic, b�ie�i, mi s-a-nt�mplat s� pl�tesc bani buni la vreun han, �i nu m-am distrat mai bine dec�t �n seara asta. Ba chiar mai r�u.

��Cred c� ar trebui s�-i r�spl�tim �ntr-un fel, b�rbate, spuse jup�neasa Grinwell, lu�ndu-l �n bra�e pe unul dintre b�ie�i care adormise de mult �n fa�a focului. Hambarul nu-i un loc bun de dormit. Pot s� doarm� �n odaia lui Else, iar ea o s� vin� s� doarm� cu mine.

Else se str�mb�. Avusese grija s� �in� capul jos, dar Rand o observase �i, din c�te credea el, �i maic�-sa la fel.

Jup�n Grinwell �ncuviin��.

��Da, da, e mult mai bine dec�t �n hambar. Adic�, dac� nu ave�i nimic �mpotriv� s� dormi�i doi �n pat.

Rand se �nro�i la fa��; jup�neasa Grinwell era tot cu ochii la el.

��Tare mi-a� dori s� mai aud flautul �la. �i s� mai v�d �i ceva jonglerii. Ia asculta�i, mai am ni�te trebu�oare m�ine la care m� pute�i ajuta �i�

��Cred c� o s� vrea s� plece devreme, b�rbate, �l �ntrerupse nevast�-sa. Pe drumul pe care au apucat-o, se ajunge �n Arien, iar dac� au de g�nd s�-�i �ncerce norocul la hanul de acolo, trebuie s� mearg� toat� ziua ca s� ajung� �nainte de l�sarea �ntunericului.

��Da, jup�neas�, �ncuviin�� Rand, a�a o s� facem. �i v� mul�umim.

Ea �i z�mbi cu buzele str�nse, de parc� �tia foarte bine c� nu �i mul�umea numai pentru sfatul dat sau pentru mas� �i patul oferit.

�n ziua urm�toare, tot drumul, Mat nu f�cu dec�t s�-�i bat� joc de el �n leg�tur� cu Else. Rand tot �ncerc� s� schimbe subiectul, iar primul lucru care-i veni �n minte fusese ceea ce-i sugeraser� so�ii Grinwell, cu privire la hanurile �n care puteau da reprezenta�ii. Diminea��, �n timp ce Else �l privea bosumflat�, iar jup�neasa Grinwell �i urmarea cu o privire care le spunea limpede �drum bun, cale b�tut�, de-abia reu�i s�-l fac� pe Mat s� tac� din gur�. Iar c�nd ajunser� �n satul urm�tor, se �nt�mpl� la fel.

La c�derea serii, ajunser� �n singurul han din Arien, iar Rand �i vorbi hangiului. C�ntase Trece-m� de r�u � pe care hangiul cel �ndesat o numea Dr�gu�a mea Sara � �i o bucat� din Calea spre Dun Aren, iar Mat f�cu c�teva jonglerii, iar, drept rezultat, �n noaptea respectiva dormir� �ntr-un pat �i m�ncar� cartofi cop�i �i friptur� de vit�. Fire�te, �nc�perea lor era cea mai mic� din han, �nghesuit� undeva �n spate, chiar sub acoperi�, iar masa fu doar o r�splat� pentru o noapte lung� de c�ntat �i jonglat, dar totu�i se aflau �ntr-un pat, �ntre patru pere�i. �i, lucru �nc� �i mai important �n opinia lui Rand, fiecare ceas al zilei fusese petrecut c�l�torind. Iar oamenii de la han nu p�rur� sup�ra�i c� Mat �i privea b�nuitor. Ba chiar, unii se priveau �ntre ei �n acela�i mod. Vremurile f�cur� ca privirile b�nuitoare aruncate str�inilor s� fie ceva obi�nuit, iar la un han erau mereu str�ini.

Rand dormi mai bine dec�t oric�nd, de la plecarea din Whitebridge, de�i �mp�r�i patul cu Mat, care morm�ia �n somn. De diminea��, hangiul �ncerc� s�-i conving� s� mai stea o zi sau dou�, dar, v�z�nd c� nu poate, chem� un fermier cu ochii miji�i de somn, care b�use prea mult cu o sear� �nainte pentru a mai putea pleca. Un ceas mai t�rziu, str�b�tuser� �nc� cinci mile spre r�s�rit, �ntin�i pe spate, �n paiele din c�ru�a lui Eazil Fomey.

�i astfel se obi�nuir� s� c�l�toreasc�. Cu pu�in noroc �i, poate, unul sau doi oameni care s�-i mai ia cu c�ru�a, izbuteau aproape �ntotdeauna s� ajung� �n satul urm�tor �nainte de c�derea �ntunericului. Dac� �n sat erau mai multe hanuri, hangiii se b�teau pentru ei, dup� ce auzeau flautul lui Rand �i-l vedeau pe Mat jongl�nd. Cu toate c� nu se puteau compara cu un Menestrel adev�rat, nici m�car �mpreun�, erau oricum mai mult dec�t tot ce se putea vedea �ntr-un asemenea sat vreme de un an. Dou� sau trei hanuri �ntr-un sat �nsemnau camere mai bune, cu paturi separate, por�ii mai mari �i mai gustoase de m�ncare �i, uneori, chiar �i ceva b�nu�i �n buzunar, la plecare. Diminea�a se g�sea aproape �ntotdeauna cineva care s�-i ia �n c�ru��, fie un fermier care se culcase t�rziu �i b�use prea mult, fie vreun negu��tor c�ruia �i pl�cuse de ei �ndeajuns de mult ca s� nu-i pese dac� se urcau la spatele vreuneia dintre c�ru�ele sale cu m�rfuri. Rand �ncepuse s� cread� c� necazurile lor aveau s� ia sf�r�it, p�n� la ajungerea �n Caemlyn. Apoi �ns�, intrar� �n satul numit Patru Regi.

32Patru Regi din Umbr�

Satul era mai mare dec�t altele prin care trecuser�, dar tot nu putea fi numit altceva dec�t un t�rgu�or, �i �nc� destul de am�r�t pentru a�a un nume � Patru Regi. Ca de obicei, drumul spre Caemlyn trecea drept prin mijlocul lui, dar mai era acolo �i un alt drum, foarte circulat, care venea de la miaz�zi. Cele mai multe sate erau doar iarmaroace �i locuri �n care se adunau fermierii dimprejur, dar aici nu erau prea mul�i fermieri. Patru Regi tr�ia de pe urma negu��torilor care se opreau cu c�ru�ele lor �n drum spre Caemlyn �i spre ora�ele de mineri din Mun�ii de Negur�, dincolo de Baerlon, ca �i spre satele aflate la mijloc. Drumul de miaz�zi era folosit pentru nego�ul dintre Lugard �i minele de la apus. Negu��torii din Lugard care se �ndreptau spre Caemlyn aveau un drum ceva mai scurt la dispozi�ie. �n �inuturile dimprejur se aflau pu�ine ferme, care de-abia ajungeau pentru hrana lor �i a t�rgu�orului; totul se �nv�rtea �ns� �n jurul negu��torilor �i al c�ru�elor acestora, al celor care le conduceau �i al muncitorilor care �nc�rcau bunurile.

Peste tot, prin t�rg, se aflau �mpr�tiate petice de p�m�nt gol, pr�fuite, pline cu c�ru�e oprite roat� l�ng� roat� �i p�r�site, pe l�ng� care se mai aflau numai c��iva paznici plictisi�i. De o parte �i de alta a str�zilor se aflau grajduri �i locuri de priponit caii; toate drumurile erau �ndeajuns de largi pentru a permite c�ru�elor s� treac� �i erau pline de �an�uri l�sate de ro�ile grele. Nu exista paji�te, iar copiii se jucau �n �an�uri, ferindu-se de c�ru�ele care treceau �i de blestemele celor de pe capr�. Femeile, cu capetele acoperite cu basmale, �i �ineau ochii �n p�m�nt �i mergeau repede, urm�rite uneori de vorbele �n doi peri ale c�ru�a�ilor, care-l f�ceau pe Rand s� ro�easc�; p�n� �i Mat tres�rise, la auzul unora. Nu era nici o femeie care s� se opreasc� la vorb� peste gard, cu vecinele. Case de lemn, aproape identice una cu cealalt�, se �n�l�au foarte aproape unele de altele, av�nd la mijloc numai alei �nguste; v�ruiala � acolo unde proprietarul se obosise s� v�ruiasc� sc�ndurile m�ncate de vreme � p�rea s� nu fi fost �mprosp�tat� de mai mul�i ani. Obloanele groase nu mai fuseser� deschise de at�ta timp, �nc�t balamalele ruginiser� cu totul. Peste tot era zgomot � fierarii boc�neau, c�ru�a�ii strigau, iar oamenii afla�i �n�untrul hanurilor r�deau grosolan.

C�nd ajunser� l�ng� un han zugr�vit �n culori vii, numai verde �i galben, care prindeau privirile din dep�rtare, disting�ndu-se printre casele mohor�te dimprejur, Rand se d�du jos din c�ru�a cu coviltir de p�nz� �n care c�l�toriser�. �irul de c�ru�e continua s� se mi�te. Niciunul dintre cei de pe capr� nu p�ru a-�i da seama c� el �i Mat cobor�ser�. Se l�sa seara, �i cu to�ii se g�ndeau numai la desh�matul cailor �i la hanurile spre care se �ndreptau. Rand se �mpiedic� d�nd cu piciorul �ntr-un �an�, apoi s�ri repede din drum, ca s� se fereasc� de o c�ru�� foarte �nc�rcat�, care venea din direc�ie opus�. Trec�nd pe l�ng� el, c�ru�a�ul �i arunc� un blestem. O femeie din partea locului �l ocoli �i se gr�bi �n drumul ei, f�r� s�-i �nt�lneasc� privirea.

��Nu �tiu ce s� zic de locul �sta, se �ncrunt� el; peste toat� harmalaia, i se p�ruse c� aude muzic�, dar nu �tia de unde � poate de la han, dar nu putea fi sigur. Nu-mi place. Poate ar fi mai bine ca de data asta s� nu ne oprim.

Mat �i arunc� o privire dispre�uitoare, apoi �i ridic� ochii spre cer. Pe deasupra lor se adunau nori gro�i.

��i s� dormim �n �an�uri? Pe vremea asta? De-abia m-am obi�nuit iar cu paturile. κi l�s� capul pe o parte, ca s� aud� mai bine, apoi morm�i: Poate c� unul dintre locurile astea nu are muzicieni. Oricum, pun r�m�ag c� jongleri nu au.

κi lu� arcul �n spinare �i porni spre u�a vopsit� �n galben str�lucitor, cercet�nd locurile cu ochii miji�i. Rand �l urm�, cam ne�ncrez�tor.

�n�untru �ns�, erau muzicieni � unul cu o �iter�, altul cu o tob�, ale c�ror sunete erau aproape �necate din cauza r�setelor grosolane �i a strig�telor pe care be�ivii �i le aruncau �ntre ei. Rand nici nu se mai obosi s�-l caute pe proprietar. �i urm�toarele dou� hanuri aveau muzicieni, iar �n�untru era aceea�i larm� asurzitoare. B�rba�i �n ve�tminte grosolane se �nghesuiau pe la mese �i prin �nc�pere, flutur�ndu-�i c�nile �i �ncerc�nd s� le pip�ie pe fetele care serveau �i care se fereau de ei cu ni�te z�mbete crispate �i chinuite. Cl�dirile se cl�tinau din cauza zgomotului, iar mirosul era acru, un amestec de vin vechi �i trupuri murdare. Nu se vedea nici o urm� de negustori, cu m�t�surile, catifelele �i dantelele lor; urechile �i nasurile acestora erau ap�rate de �nc�perile retrase de la catul de sus. Mat �i Rand v�r�r� numai capul �n�untru, apoi plecar� pe dat�. Rand �ncepuse s� cread� c� nu le r�m�nea alt� solu�ie dec�t s� plece mai departe.

Al patrulea han, C�ru�a�ul Dansator, era cufundat �n t�cere.

Era la fel de �ip�tor ca �i celelalte, vopsit �n galben, cu contururi de un ro�u aprins al�turi de un verde ca de putreziciune, care-�i lua ochii, dar vopseaua era cr�pat� �i c�zut�. Rand �i Mat intrar�. La mesele din sala cea mare se aflau numai vreo �ase b�rba�i, coco�a�i peste c�nile lor, fiecare singur cu g�ndurile sale posomor�te. Era limpede c� treburile nu mergeau prea bine, de�i, c�ndva, fusese altfel. Prin camer� se foiau fetele care serveau; erau tot at�tea c�t �i clien�ii. Treburi aveau din bel�ug � podeaua era foarte murdar�, iar �n col�urile tavanului se aflau p�nze de p�ianjen �, dar cele mai multe nu f�ceau ceva cu adev�rat folositor, ci doar se mi�cau de colo colo, ca s� nu fie observate st�nd degeaba.

Un b�rbat ciol�nos, cu p�rul lung �i slinos care-i ajungea p�n� la um�r, se �ntoarse �ncruntat c�tre ei c�nd �i v�zu intr�nd. Peste Patru Regi r�sunase primul tunet �nfundat.

��Ce vre�i? �ntreb� b�rbatul, frec�ndu-�i m�inile pe �or�ul plin de gr�sime care-i at�rna p�n� la glezne.

Rand se �ntreb� unde era mai multa murd�rie � pe �or� sau pe palmele lui. Era primul hangiu slab pe care-l vedea �n via�a lui.

��Ei? S-aud, cump�ra�i de b�ut sau valea! Ce-s io, spectacolu� vostru?

Ro�ind, Rand �ncepu cu discursul pe care-l rostise la toate hanurile de p�n� atunci.

��Eu c�nt la flaut, prietenul meu jongleaz�, �i o s� mai treac� vreme lung� p�n� s� vede�i doi mai buni ca noi. Pentru o odaie bun� de dormit �i o mas�, o s� umplem sala asta mare.

κi aminti atunci de s�lile pline pe care le v�zuse �n seara aceea, mai ales de b�rbatul care �i v�rsase ma�ele chiar �n fa�a lui, �n ultimul han vizitat. Trebuise s� se mi�te foarte iute, ca s� nu-�i murd�reasc� �nc�l��rile.

��O s�-�i umplem hanul, continua el, dup� un scurt moment de ezitare, cu oameni care o s�-�i �ntoarc� de zeci de ori pu�inul pe care-l cheltuie�ti cu noi, cump�r�ndu-�i m�ncarea �i b�utur�. De ce s�

��Am �i eu pe unul care c�nt� la timpanon, morm�i acru hangiul.

��Ai un be�iv, Saml Hake, interveni una dintre fetele care serveau, trec�nd pe l�ng� ei cu o tav� �i doua c�ni �i oprindu-se s� le arunce un z�mbet fugar lui Rand �i lui Mat. De cele mai multe ori, nu vede nici m�car unde-i sala cea mare, le mai m�rturisi ea, �ntr-o �oapt� r�sun�toare. De doua zile, nici nu l-am mai v�zut la fa��.

F�r� s�-�i ia ochii de la Rand �i Mat, Hake o p�lmui nep�s�tor peste fa��. Ea gemu, luat� prin surprindere, �i c�zu gr�mad� pe podeaua nesp�lat�; una din c�ni se sparse, iar vinul r�sturnat �ncepu s� șiroiasc� prin praf.

��Pentru vin �i cana spart�, e�ti bun� de plat�. Mi�c�-te �i adu-le alt� b�utur�. Mai repede. Lumea nu pl�te�te ca s� lenevi�i voi pe aici.

Tonul cu care-i vorbi era la fel de nep�s�tor ca palma. Niciunul dintre clien�i nu ridic� ochii, iar celelalte fete �ntoarser� capetele. Fata cea micu�� i frec� obrazul �i-i arunc� lui Hake o privire ucig�toare, dar adun� de jos cioburile, le puse pe toate pe tav� �i plec� f�r� niciun cuv�nt. Hake r�mase pe g�nduri, plesc�ind din buze, cu ochii la Rand �i la Mat. Privirea lui se opri o clip� asupra sabiei cu pecetea b�tlanului, �nainte s� se �ndrepte �n alt� parte.

��Uite ce-i, le spuse el �n cele din urm�. V� pot pune dou� saltele �ntr-o c�mar� goal�, aici �n spate. Od�ile sunt prea scumpe ca s� le dau gratis. M�nca�i dup� ce pleac� toat� lumea. Trebuie s� mai r�m�n� c�te ceva.

Rand �i dorea s� mai fi existat un han �n t�rg la care s� nu fi �ncercat. De la plecarea din Whitebridge �nt�lnise mul�i oameni reci, indiferen�i �i de-a dreptul du�m�no�i, dar niciunul care s�-i dea senza�ia aceea de nelini�te pe care i-o inspirau b�rbatul �i locul �n care se aflau. κi spuse �n sinea sa c� era numai din cauza murd�riei �i a zgomotului, dar nelini�tea nu-l p�r�si. Mat �l privea pe Hake de parc� se a�tepta la vreo capcan�, dar nu d�dea niciun semn c� ar fi vrut s� renun�e la C�ru�a�ul Dansator pentru un culcu� �n tufi�uri. Tunetele f�ceau ferestrele s� se clatine. Rand oftase.

��E bine �i cu saltelele, dac� sunt curate �i dac� sunt �i p�turi curate �i suficient de multe. Dar, de m�ncat, m�nc�m la dou� ceasuri dup� c�derea nop�ii, nu mai t�rziu, �i ne dai tot ce ai mai bun. Poftim. S�-�i ar�t�m ce putem face.

D�du s�-�i ia flautul, dar Hake cl�tin� din cap.

��N-are importan��. �stora o s� le pice bine ori�ice miorl�ieli, c�t� vreme aduce a muzic�.

Ochii lui se �ndreptar� din nou spre sabie; avea pe chip un z�mbet slab, dar privirea nu-i era deloc amuzat�.

��M�nca�i c�nd dori�i, dar, dac� nu se str�nge lumea, afar� cu voi!

F�cu apoi un semn cu capul, peste um�r, c�tre doi b�rba�i cu fe�e dure care �edeau lipi�i de perete. Nu aveau niciun pahar �n fa��, iar bra�ele le erau groase ca ni�te bu�teni. V�z�ndu-i semnul, cei doi �i mutar� privirile goale �i f�r� expresie spre Rand �i Mat.

Rand �i l�s� o m�n� pe m�nerul sabiei, sper�nd c� nelini�tea din suflet nu i se vedea �i pe chip.

��C�t� vreme ob�inem ce am convenit, spusese el, f�r� s� ridice glasul.

Hake clipi �i o clip� p�ru chiar el descump�nit. Apoi �ncuviin�� brusc.

��R�m�ne cum am zis, da? P�i, la treab� atunci! N-o s� vin� nimeni s� v� vad� pe voi st�nd aici degeaba.

Apoi se �ndep�rt�, �ncrunt�ndu-se �i zbier�nd la fetele care serveau, de parc� �n�untru erau vreo cincizeci de clien�i neb�ga�i �n seam�.

La cap�tul �ndep�rtat al �nc�perii se afla o scena mic�, �n�l�at�, �n apropierea u�ii din spate. Rand lu� o banchet� �n spatele c�reia a�ez� mantia �i p�turile sale, bocceaua lui Thom �i sabia deasupra.

Se �ntreb� dac� era un lucru �n�elept s� mai poarte sabia la vedere. S�biile nu erau cine �tie ce raritate, dar pecetea b�tlanului atr�gea aten�ia �i privirile curioase ale oamenilor. Nu din partea tuturor, dar fiecare privire �l f�cea s� se simt� nelini�tit. �n felul �sta, putea s� lase o urm� foarte u�or de g�sit de c�tre Myrddraali � asta dac� Pieri�ii mai aveau nevoie �i de urme. Dar nu prea p�reau s� aib�. Oricum, nu-i prea venea s� nu mai poarte sabia. I-o d�ruise Tam. Tat�l s�u. C�t� vreme o purta cu el, mai era �nc� legat de Tam, o leg�tur� care-i d�dea dreptul s�-l mai numeasc� tat�. �De-acum e prea t�rziu�, se g�ndi el. Nu era prea sigur ce �nsemna asta, dar �tia c� era adev�rat. �Prea t�rziu.�

De �ndat� ce r�sun� prima nota din Coco�elul de la miaz�noapte, cei �ase clien�i din sal� �i ridicar� privirile din c�ni. P�n� �i cei doi oameni de paz� se foir� un pic. Cu to�ii, inclusiv cei doi, aplaudar� la sf�r�it, �i o mai f�cur� o dat� c�nd Mat �ncepuse s� jongleze cu �irul de mingi colorate pe care le �nv�rtea �n m�ini. Afar�, cerul r�suna din nou. Ploaia nu �ncepuse, dar ap�sarea ei se f�cea deja sim�it�; cu c�t a�tepta mai mult, cu at�t avea s� cad� mai tare.

Vorba se r�sp�ndi, iar p�n� la l�sarea �ntunericului, hanul era deja plin de oameni care r�deau �i vorbeau at�t de tare, �nc�t Rand de-abia mai auzea ce c�nta. Numai tunetul r�suna mai puternic dec�t zgomotul din�untru. Fulgerele se oglindeau �n ferestre, iar �n scurtele momente de t�cere se auzea zgomotul slab al ploii care duruia pe acoperi�. Oamenii care intrau l�sau urme de ap� pe podea.

De c�te ori se oprea, prin larm� str�b�teau glasurile celor care-i cereau c�te o melodie. Multe nume nu le recunoscu, de�i, c�nd cineva se apuca s�-i fredoneze o bucat�, �i d�dea seama c�, de fapt, �tia c�ntecul. Mai fusese a�a �i �nainte, prin alte locuri. Veselul Jaim era aici cunoscut drept Rhea s-a �namorat, iar �ntr-un alt loc era Culoarea razelor de soare. Unele nume erau acelea�i; altele se schimbau la fiecare zece mile, iar el mai �nv��ase �i dou� c�ntece noi. Unul dintre ele era Negu��torul be�iv, de�i, uneori, se numea Spoitorul �n buc�t�rie. Doi regi la v�nat se numea Doi cai care galopeaz�, dar mai avea �i alte c�teva nume. El c�nta ce �tia, iar oamenii din jur loveau cu pumnii �n mese, cer�ndu-i �i altele.

Al�ii �i cereau lui Mat s� mai jongleze. Din c�nd �n c�nd, �ntre cei care doreau muzic� �i cei care preferau jongleriile izbucneau certuri. La un moment dat, ap�ru �i un cu�it, o femeie �ip�, iar un b�rbat se pr�bu�i pe spate, cu chipul plin de s�nge, dar Jak �i Strom, cei doi paznici, se apropiar� repede �i, c�tu�i de pu�in p�rtinitori, �i aruncar� �n strada pe to�i cei implica�i, cu capetele pline de cucuie. A�a procedau cu orice fel de necazuri. Discu�iile �i r�setele continuar�, de parc� nimic nu s-ar fi �nt�mplat. Nimeni nu privea �n jur, �n afara celor pe care paznicii �i �mbr�nceau spre u��.

Clien�ii nu-�i prea �ineau nici m�inile pe acas�, mai ales c�nd vreuna dintre fetele care serveau se dovedea mai pu�in vigilent� dec�t de obicei. De mai multe ori, Jak �i Strom trebuir� s� salveze femeile, de�i nu se prea gr�beau s-o fac�. Judec�nd dup� purtarea lui Hake, care zbiera la femeia respectiv� �i o scutura de umeri, s-ar fi zis c� ar fi fost vina ei, iar felul �n care ea �i cerea iertare, b�lb�indu-se �i cu lacrimi �n ochi, ar�ta c� era dispus� s-o ia de bun�. Femeile tres�reau de c�te ori hangiul se �ncrunta, chiar dac� era cu privirile �n alt� parte. Rand se �ntreb� de ce acceptau s� fie astfel tratate.

De c�te ori se uita spre Rand �i Mat, Hake z�mbea. Dup� o vreme �ns�, Rand �i d�du seama c� nu ei erau �inta; z�mbetele ap�reau c�nd ochii hangiului se strecurau dincolo de ei, spre sabia cu pecetea b�tlanului. Odat�, c�nd Rand �i puse flautul cu incrusta�ii de aur �i argint undeva jos, l�ng� sc�unelul pe care st�tea, instrumentul fu, �i el, r�spl�tit cu un z�mbet.

Dup� aceea, c�nd �i veni din nou r�ndul s� schimbe locul cu Mat, sus, pe scen�, se aplec� s�-i spun� ceva celuilalt la ureche. Chiar dac� se afla l�ng� el, trebuise s� vorbeasc� foarte tare, dar cu tot zgomotul din �nc�pere se �ndoia c� l-ar fi putut auzi altcineva.

��Hake o s� �ncerce s� ne t�lh�reasc�.

Mat �ncuviin��, de parc� tocmai la asta se �i a�tepta.

��La noapte trebuie s� z�vor�m u�a.

��S� z�vor�m u�a? Jak �i Strom ar putea s-o sparg� cu m�inile goale. Hai s� plecam de aici!

��M�car a�teapt� p�n� m�nc�m. Mi-e foame. Aici nu pot face nimic, ad�ug� Mat.

Lumea �nghesuit� �n sal� striga ner�bd�toare, �ndemn�ndu-i s� treac� la treab�. Hake �i privea ur�t.

��Oricum, chiar vrei s� dormim afar� �n noaptea asta?

Un tr�snet mai puternic dec�t celelalte �n�bu�i orice zgomot �i, pentru o clip�, lumina care venea prin ferestre fu mai puternic� dec�t l�mpile din�untru.

��Nu vreau dec�t s� scap f�r� s�-mi sparg� cineva capul, rosti Rand, dar Mat se �ndep�rt� deja, �ndrept�ndu-se spre sc�unelul pe care se odihnea. Rand oft� �i �ncepu Calea spre Dun Aren. P�rea s� le plac� multora; o c�ntase deja de patru ori, �i tot o mai cereau.

Necazul era c� Mat avea dreptate, �n anumite privin�e. �i lui �i era foame. �i nu vedea cum ar fi putut Hake s� le fac� necazuri, c�t� vreme sala era plin� �i oamenii �nc� mai veneau. �n locul fiec�ruia care pleca, sau era dat afar� de Jak �i de Strom, ap�reau al�i doi. Cereau cu voce r�stit� jonglerii sau o melodie oarecare, dar ceea ce-i interesa cel mai mult era b�utura, �i pip�itul fetelor care serveau. Totu�i, unul dintre ei era altfel.

Era foarte u�or de observat, prin mul�imea de la C�ru�a�ul Dansator. Din c�te se p�rea, negu��torilor nu le p�sa c� hanul era d�r�p�nat. Nu existau acolo nici m�car �nc�peri mai retrase, �n care s� fi putut lua masa, din c�te v�zuse Rand. Clien�ii erau, cu to�ii, �mbr�ca�i grosolan �i aveau pielea t�b�cit� a celor care lucrau afar�, �n soare �i v�nt. Individul celalalt �ns� era pu�in corpolent �i cu pielea lucioas�, cu m�ini fine, �i purta un surtuc de catifea, �i pe umeri, o mantie tot de catifea verde �nchis, cu marginile brodate cu m�tase albastr�. Toate ve�tmintele p�reau scumpe. �nc�l��rile sale � papucei moi de catifea � nu erau f�cute pentru str�zile desfundate din Patru Regi; de fapt, nu erau f�cute pentru niciun fel de str�zi.

Intrase cu mult dup� l�sarea serii, scutur�ndu-�i pic�turile de ploaie de pe mantie �i privind �mprejur, cu o expresie de dezgust pe fa��. Cercetase o dat� camera, parc� d�nd deja s� plece, apoi, brusc, tres�rise v�z�nd ceva ce Rand nu putea observa �i se a�ezase la o mas� pe care Jak �i Strom tocmai o goliser�. O fat� se oprise la mas� pentru a-l servi, apoi �i adusese o can� cu vin pe care el o d�duse la o parte din fa�a lui �i nu se mai atinsese de ea. De fiecare dat�, fata p�ruse foarte gr�bit� s� se �ndep�rteze de mas�, de�i el nu �ncercase s-o ating� �i nici m�car s-o priveasc�. �i al�ii care se apropiaser� b�gaser� de seam�, la fel ca fata, c� �n f�ptura lui se ascundea ceva nelini�titor. �n ciuda �nf��i��rii sale molatice, de c�te ori vreun c�ru�a� cu palmele pline de b�t�turi se hot�ra s� se a�eze la masa lui, nu era nevoie dec�t de o privire, pentru ca omul s� se �ndep�rteze. �edea la mas� de parc� nu mai era nimeni �n �nc�pere �n afar� de el, de Rand �i de Mat. Numai la ei se uita, �in�ndu-�i m�inile �mpreunate pe mas�; pe fiecare deget �i str�lucea c�te un inel. �i urmarea cu un z�mbet atoate�tiutor �i mul�umit.

C�nd schimbar� din nou locurile, Rand �i atrase aten�ia lui Mat printr-o �oapt�, iar celalalt �ncuviin��.

��L-am v�zut, �opti el. Cine e? Mi se pare c�-l �tiu de undeva.

�i Rand se g�ndea la asta, de parc� o amintire �i tot d�dea ghes, dar n-o putea scoate la lumin�. Cu toate astea, era convins ca nu mai v�zuse niciodat� chipul acelui om.

Atunci c�nd, dup� socoteala lui Rand, trecuser� cam dou� ceasuri de la l�sarea �ntunericului, el �i puse flautul la loc �n cutie �i-�i adun� lucrurile, �mpreun� cu Mat. Tocmai c�nd coborau de pe mica scen�, Hake le ie�i �n �nt�mpinare, cu o expresie m�nioas� pe chipul s�u ascu�it.

��E momentul s� m�nc�m, �l anun�� Rand, nel�s�ndu-l s� �nceap�, �i nu vrem s� ne fure cineva lucrurile. �i spui, te rog, buc�t�resei?

Hake �ov�ise, �nc� foarte m�nios, f�r� s�-�i dezlipeasc� privirea de la lucrurile din bra�ele lui Rand. Cu un gest aparent nep�s�tor, acesta �i schimbase pozi�ia, pentru a putea s� pun� o m�n� pe m�nerul sabiei.

��Sau po�i s� �ncerci s� ne arunci afar�, continu� el, vorbind ap�sat. Mai avem �nc� mult� vreme de c�ntat. Dar trebuie s� ne rec�p�t�m puterile, dac� este s�-i distr�m pe oameni �ndeajuns de bine ca s� mai cheltuiasc� �n continuare. C�t crezi c� o s� mai r�m�n� aici, dac� ne v�d c�z�nd din picioare de foame?

Privirea lui Hake se furi�ase spre �nc�perea plin� de oameni care-i umpleau buzunarele cu bani, apoi el se �ntoarse �i-�i v�r� capul prin u�a din fundul hanului.

��De m�ncare pentru �tia! strig� el, apoi �ntorc�ndu-se spre b�ie�i, se r�sti la ei: Nu v� �ntinde�i! Vreau s� v� v�d la lucru p�n� pleac� ultimul client.

C��iva b�rba�i strigau ner�bd�tori, cer�nd s� aud� muzic� sau s� mai vad� ni�te jonglerii, iar Hake se dusese s�-i lini�teasc�. B�rbatul cu mantia de catifea se num�ra printre ei. Rand �i f�cuse semn lui Mat s�-l urmeze.

Buc�t�ria era desp�r�it� de restul hanului printr-o u�� solid�. �n afar� de momentele �n care aceasta se deschidea, pentru a l�sa s� intre c�te o fat� care servea, ropotul ploii pe acoperi� se auzea mai puternic dec�t strig�tele din sala mare. Era o �nc�pere larg�, c�lduroas� �i plin� de aburi din pricina plitelor �i a cuptoarelor, cu o mas� uria�� plin� cu m�nc�ruri pe jum�tate preg�tite �i cu farfurii gata de servit. C�teva dintre fete �edeau adunate pe o b�ncu�� l�ng� u�a din spate, mas�ndu-�i picioarele �i flec�rind, toate deodat�, cu buc�t�reasa cea gras�, care le vorbea �i ea �i flutura o lingur� mare, pentru a-�i �nt�ri spusele. C�nd intrar� cei doi b�ie�i, toate ridicar� ochii, dar f�r� s� se opreasc� din vorbit sau din masatul picioarelor.

��Ar trebui s� plec�m de aici c�t mai avem ocazia, spuse Rand �ncet, dar Mat cl�tina din cap, cu ochii la cele dou� farfurii pe care buc�t�reasa le umplea cu friptur� de vit�, cartofi �i maz�re.

Ea nici nu se uit� la ei, ci continua s� le vorbeasc� celorlalte, �n timp ce f�cea loc pe mas� cu coatele �i le a�eza farfuriile �n fa��, d�ndu-le �i furculi�e.

��E timp berechet dup� ce m�nc�m.

Mat se a�ez� pe o banchet� �i �ncepu s� m�n�nce, m�nuind furculi�a ca pe o lopat�. Rand oftase, dar �i urm� exemplul �n scurt� vreme. Din noaptea de dinainte nu mai m�ncase dec�t un codru de p�ine. κi sim�ea stomacul gol ca punga unui cer�etor, iar mirosurile de m�ncare care umpleau buc�t�ria nu-i erau de niciun ajutor. �n scurta vreme, avea gura plina, de�i Mat o rugase deja pe buc�t�reas� s�-i umple farfuria la loc, �nainte ca el s� fi apucat s� ajung� la jum�tate.

Nu voia s� trag� cu urechea la discu�ia femeilor, dar c�teva cuvinte ajunseser� p�n� la el �i-i atr�seser� aten�ia.

��Mi se pare o nebunie.

��Nebunie sau nu, asta am auzit. A trecut pe la jum�tate dintre hanurile din ora�, �nainte s� ajung� aici. A intrat, s-a uitat �n jur �i a plecat f�r� nici o vorb�, chiar �i la Hanul Regal. Ca �i cum n-ar fi turnat cu g�leata afar�.

��Poate c� s-a g�ndit c� aici e cel mai comod.

Remarca produse un hohot puternic de r�s.

��Eu am auzit c� nici n-a ajuns �n Patru Regi dec�t dup� c�derea nop�ii, iar caii lui ar�tau foarte osteni�i, de parc� f�cuser� tot drumul �n grab�.

��Dar de unde o fi venit, de l-a prins �ntunericul pe drum? Numai un prost sau un nebun pleac� la drum �i-�i pl�nuie�te totul at�t de nechibzuit.

��O fi el prost, dar e �i bogat. Am auzit c� are dou� tr�suri, dintre care una pentru servitori �i bagaje. Miroase a bani, asculta�i ce v� spun. I-a�i v�zut mantia? Mi-ar pl�cea �i mie una ca asta.

��E pu�in cam gr�su� pentru gustul meu, dar am zis-o mereu c� un b�rbat poate s� fie oric�t de gras, dac� are �ndeajuns de mult aur.

Chicotir� toate, foarte amuzate, iar buc�t�reasa �i d�du capul pe spate �i scoase un hohot de r�s, ca un tunet. Rand �i l�s� furculi�a s� cad� pe farfurie; tocmai �i trecuse prin minte ceva la care nu se mai g�ndise p�n� atunci.

��M� �ntorc imediat, murmur� el. Mat �ncuviin��, �ndes�ndu-�i �n gur� un cartof.

Rand se ridic�, �i lu� mantia �i cing�toarea pe care at�rna sabia �i �i-o leg� la br�u, �ndrept�ndu-se spre u�a din spate. Nimeni nu-l b�g� �n seam�.

Afar�, turna cu g�leata. κi trase gluga pe ochi �i mantia pe umeri, str�ng�nd-o pe l�ng� trup �n timp ce str�b�tea �n fug� curtea. Perdeaua de ap� ascundea totul �n jur, �n afar� de momentele �n care fulgera, dar reu�i s� g�seasc� totu�i ce c�uta. Caii fuseser� du�i �n grajd, dar cele dou� c�le�ti din lemn negru, l�cuit, erau �nc� afar� �i sclipeau, ude de ploaie. Tunetele r�sunau pe cer, iar un fulger ap�ru deodat� chiar deasupra hanului. Cu ajutorul scurtei izbucniri de lumin�, el descifr� numele scris cu litere aurii pe u�ile cale�tilor. Howal Gode.

F�r� s� ia �n seam� ploaia, el r�mase o vreme �n picioare, cu ochii la numele pe care nu-l mai putea vedea. κi amintise unde v�zuse ultima dat� cale�tile negre, l�cuite, cu numele proprietarului pe u��, precum �i oameni cu pielea lucioas�, corpolen�i, cu ve�tminte �i papuci de catifea. Whitebridge. Desigur, un negu��tor din Whitebridge putea avea un motiv foarte �ntemeiat pentru a se g�si pe drumul spre Caemlyn. �Ce anume �l poate purta prin jum�tate din hanurile din ora�, �nainte s�-l aleag� tocmai pe cel �n care te afli �i tu? Ce anume s�-l fac� s� te priveasc� de parc� ar fi g�sit ce c�uta?�

Rand se �nfior� �i, dintr-odat�, deveni con�tient de pic�turile de ploaie care i se scurgeau pe spinare. Mantia sa era de n�dejde, dar nu fusese f�cut� s� �in� piept unui asemenea potop. Se gr�bi �nd�r�t spre han, c�lc�nd prin b�l�ile care se tot ad�nceau. D�du s� intre, dar la u�� se afla Jak, care-i t�ia calea.

��M�i, m�i, m�i. Singur, afar�, pe �ntuneric. �ntunericu-i periculos, b�iete.

Din cauza ploii, p�rul i se lipise de frunte. �n curte nu se mai afla nimeni, �n afar� de ei. Se �ntreb� dac� nu cumva Hake ajunsese la concluzia c�-�i dorea sabia �i flautul �ndeajuns de mult pentru a uita de mul�imea care trebuia f�cut� s� mai r�m�n� �n sala cea mare.

�terg�ndu-�i apa din ochi cu o m�n�, o duse pe cealalt� la m�nerul sabiei. Chiar �i ud�, pielea bine prelucrat� se l�sa foarte bine cuprins� �n pumn.

��Oare Hake a hot�r�t c� to�i oamenii �ia o s� r�m�n� aici numai de dragul berii sale, �n loc s� mearg� undeva unde s� se poat� �i distra un pic? Dac�-i pe a�a, s� zicem c� masa asta pe care am luat-o e �ndeajuns pentru ce-am f�cut p�n� acum, deci putem pleca.

St�nd la ad�post �n cadrul u�ii, uscat �i ferit de ploaie, b�rbatul cel masiv se uit� afar� �i pufni:

��Pe vremea asta? Apoi privirea sa alunec� �nspre m�na pe care Rand o �inea pe m�nerul sabiei. �tii, eu �i Strom am f�cut un r�m�ag. El zice c� ai furat chestia aia de la bunic�-ta. Eu unul cred c� bunic�-ta te-ar fug�ri �n jurul cote�ului de porumbei �i te-ar at�rna �n b�taia v�ntului dac� i-ai face una ca asta.

�i r�njise. Avea din�ii galbeni �i strica�i, iar r�njetul �l f�cea s� arate �nc� �i mai fioros.

��Noaptea nu s-a terminat �nc�, b�iete.

Rand se strecur� pe l�ng� el, iar Jak se d�du la o parte, chicotind du�m�nos. Ajuns �n�untru, b�iatul �i scoase mantia �i se a�ez� pe b�ncu�a de unde plecase cu numai c�teva clipe �n urm�. Mat terminase cea de-a doua por�ie �i era ocupat cu a treia, m�nc�nd �ns� mai �ncet de-acum, dar �i cu mai mult� concentrare, de parc� era hot�r�t s� termine tot, chiar dac� plesnea. Jak se a�ezase l�ng� u�a care d�dea spre grajduri, sprijinit de perete, cu ochii la ei. Nici m�car buc�t�reasa nu p�rea dispus� s�-i adreseze vreun cuv�nt.

��E din Whitebridge, �l �n�tiin�a Rand pe Mat, cu voce sc�zut�; nu era nevoie s� mai precizeze despre cine era vorba. Capul lui Mat se �ndrept� c�tre el, cu o bucat� de carne de vac� r�mas� uitat� �n furculi�a �n�l�at� spre gur�. Con�tient de faptul c� Jak �i urm�rea, Rand se juca inten�ionat cu m�ncarea din farfurie. De-acum nu mai putea �mbuca nimic, nici dac� ar fi murit de foame, dar �ncerca s� se prefac� interesat de maz�re, �n timp ce-i povestea lui Mat despre tr�suri �i despre ce spuseser� femeile � �n caz c� nu auzise cu urechile lui.

�i era limpede c� n-o f�cuse. Mat clipi surprins �i scoase printre din�i un fluierat, apoi privi ur�t m�ncarea din farfurie �i morm�i ceva, l�s�nd furculi�a jos. Rand �i dori ca prietenul s�u s� fi f�cut m�car un efort s� fie prudent.

��Pe urmele noastre, rostise Mat, �ncre�indu-�i fruntea. Iscoad� a Celui �ntunecat?

��Poate. Nu �tiu, r�spunse Rand, privind la silueta masiv� a lui Jak, care se �ntindea cu agilitate, dezmor�indu-�i umerii largi, ca de fierar. Crezi c� putem trece de el?

��Numai dac� facem t�mb�l�u, iar atunci Hake �i cel�lalt o s� apar� �i ei. �tiam eu c� n-ar fi trebuit s� ne oprim aici.

Rand r�mase cu gura c�scat�, dar, �nainte s� poat� spun� ceva, Hake ap�ru prin u�a care d�dea �n sala mare. Strom se z�rea �i el, aplecat peste um�rul hangiului. Jak se duse s� stea �n u�a care d�dea �n spate.

��Ce face�i, ave�i de g�nd s� sta�i toat� noaptea la mas�? se r�sti Hake. Nu v-am hr�nit ca s�-mi sta�i aici degeaba.

Rand �i privi prietenul.

��Mai t�rziu, �i �opti Mat, neauzit, a�a c� �i adunar� lucrurile, sub privirile vigilente ale celor trei. �n sala cea mare, strig�tele celor care cereau jonglerii sau diverse titluri de c�ntece re�ncepur�, de �ndat� ce ei �i f�cur� apari�ia. B�rbatul cu mantia de catifea � Howal Gode � p�rea �n continuare s�-i ignore pe to�i cei din jurul s�u, dar era tot a�ezat pe marginea scaunului. La vederea lor, se l�sase pe spate, iar pe buze i se a�ternuse acela�i sur�s mul�umit de mai �nainte.

Rand venise primul pe scen�, pentru a c�nta C�nd scot apa din f�nt�n�; g�ndul nu-i prea st�tea �ns� la melodie. Niciunul nu p�ru s� bage de seam� cele c�teva note pe care le gre�ise, �ncerc� s� se g�ndeasc� la ce trebuia s� fac� pentru a sc�pa, �i s� nu se uite la Gode. Dac� era pe urmele lor, nu avea niciun sens s�-i arate c� �i d�duser� seama. C�t despre sc�pare�

Niciodat� p�n� atunci nu observase ce bun� capcan� era un han. Hake, Jak �i Strom nici m�car nu erau nevoi�i s�-i supravegheze, c�ci mul�imea le-ar fi dat de �tire dac� el sau Mat p�r�seau scena. C�t� vreme sala cea mare era plin� de lume, Hake nu-i putea trimite pe Jak sau pe Strom dup� ei, dar nici ei nu puteau scap� f�r� ca hangiul s-o �tie. �i mai era �i Gode, care le supraveghea fiecare mi�care. Era a�a de caraghios, c� ar fi izbucnit �n r�s, dac� nu-i ar fi venit s� verse. Trebuia pur �i simplu s� r�m�n� �n gard� �i s� a�tepte prilejul nimerit.

C�nd schimb� locul cu Mat, Rand gemu �n sinea lui. Mat se uita ur�t la Hake, la Strom �i la Jak, f�r� s�-i pese dac� ei �l observau. C�nd nu era cu m�na pe mingile colorate, �i o strecura sub surtuc. Rand �ncerc� s�-i fac� un semn, dar celalalt nu-l b�g� �n seam�. Dac� Hake vedea cumva rubinul, era posibil s� nici nu mai a�tepte s� r�m�n� singuri. Iar dac�-l vedeau b�rba�ii aduna�i �n han, se prea putea ca jum�tate dintre ei s� treac� de partea hangiului.

�i, lucrul cel mai r�u dintre toate, Mat se uita de dou� ori mai ur�t la negu��torul din Whitebridge � Iscoad� a Celui �ntunecat? �, iar Gode �l observase. Nu avea cum s� nu fi observat, dar asta nu p�rea s�-l nelini�teasc� deloc. Ba chiar z�mbetul i se l�rgise, iar el �i f�cuse lui Mat un semn din cap, ca unei cuno�tin�e vechi, apoi se uitase la Rand �i ridicase �ntreb�tor dintr-o spr�ncean�. Rand nu voia s� afle ce �ntrebare avea celalalt de pus. �ncerc� s� evite s�-l priveasc�, dar �tia c� era prea t�rziu. �Prea t�rziu. Din nou prea t�rziu.�

Un singur lucru p�rea s� tulbure calmul b�rbatului cu mantie de catifea. Sabia lui Rand. O l�sase la �old. Doi sau trei b�rba�i se apropiaser� deja de el, cl�tin�ndu-se pe picioare, ca s�-l �ntrebe dac� era �ntr-at�t de nepriceput la muzic� �nc�t credea ca are nevoie de ap�rare, dar niciunul nu observase �nc� pecetea b�tlanului. Gode �ns� o observase. M�inile sale palide se �ncle�taser� una de alta, iar el r�m�sese �ncruntat, cu ochii la sabie, o lung� vreme, �nainte ca z�mbetul s�-i reapar� pe chip. C�nd z�mbise din nou, nu mai era at�t de sigur pe sine ca mai �nainte.

�M�car at�t, se g�ndise Rand. Dac� el crede c� sunt demn de pecete, poate ne las� �n pace. Atunci nu mai trebuie s� ne facem griji dec�t �n ce-i prive�te pe Hake �i pe oamenii lui.� Nu era un g�nd prea �ncurajator, iar Gode continua s�-i urm�reasc�, �n ciuda sabiei pe care Rand o purta la �old. �i s� z�mbeasc�.

Lui Rand, noaptea i se p�ruse lung� c�t un an �ntreg, din pricina tuturor ochilor �ndrepta�i spre el: Hake, �i Jak, �i Strom, ca vulturii care urm�reau o oaie r�t�cit� �ntr-o mla�tin�, Gode care a�tepta, parc� prevestind ceva r�u. �ncepuse s� cread� c� toat� lumea din �nc�pere �l urmarea, din cine �tie ce motiv ascuns. Aburii vinului acru �i miasma care se r�sp�ndea din trupurile murdare �i transpirate �l �mpresurau, iar h�rm�laia vocilor �l ame�ea, tulbur�ndu-i vederea, at�t de tare �nc�t p�n� �i sunetul flautului �ncepuse s�-i sparg� urechile. I se p�rea c� tunetele r�sunau chiar �n creierul lui. Oboseala �l ap�sa ca o greutate de fier.

�n cele din urm�, oamenii care aveau s� se trezeasc� odat� cu zorii �ncepuser� s� se retrag�, urnindu-se anevoie. Fermierii nu d�deau socoteal� �n fa�a nim�nui, dar era lucru cunoscut c� negu��torilor nu le p�sa de mahmurelile c�ru�a�ilor pe care-i pl�teau. T�rziu, �n noapte, sala cea mare �ncepu s� se goleasc� �ncet, pe m�sur� ce �i cei care aveau camere la catul de sus se duceau pe r�nd la culcare, cu pa�i �mpletici�i.

Gode r�m�sese ultimul client. C�nd Rand se �ntinse spre cutia de piele a flautului, c�sc�nd, Gode se ridic� �i-�i lu� mantia pe bra�. Fetele care serveau tocmai �ncepuser� s� str�ng�, bomb�nind c�te ceva despre vinul v�rsat �i vasele sparte. Hake �ncuia u�a din fa�� cu o cheie mare. Gode �l trase �ntr-un col� o clip�, iar hangiul chem� o femeie ca s�-l conduc� la una din camere. B�rbatul cu mantie de catifea le arunc� lui Mat �i lui Rand un z�mbet superior, �nainte s� dispar� la catul de sus.

Hake era la r�ndul s�u cu ochii la ei. Jak �i Strom st�teau de-o parte �i de alta.

�n grab� mare, Rand termin� cu str�nsul lucrurilor, pe care �i le puse �n spate, de-abia �in�ndu-le, cu m�na st�ng�, pentru a putea s�-�i scoat� �i sabia. Nu o f�cu �nc�, dar voia s� �tie c� era preg�tit. κi �n�bu�i un c�scat; nu trebuia ca restul s� afle c�t era de obosit.

Cu gesturi st�ngace, Mat �i str�nse �i el arcul �i celelalte lucruri; apoi �ns�, v�z�ndu-l pe Hake apropiindu-se �mpreun� cu cei doi, �i v�r� m�na sub surtuc.

Hake avea �n m�n� o lamp� cu ulei �i, spre marea mirare a lui Rand, le f�cu o mic� plec�ciune �i le ar�t� o u�� lateral�.

��Saltelele voastre sunt acolo.

Jocul s�u ar fi fost perfect, dac� nu ar fi str�mbat u�or din buze. Mat f�cu un semn din b�rbie c�tre Jak �i Strom.

��Ai nevoie �i de �tia doi ca s� ne ar��i drumul?

��Sunt un om cu avere, morm�ie Hake, aranj�ndu-�i �or�ul murdar de gr�sime, iar oamenii cu avere trebuie s� fie grijulii.

Zgomotul unui tunet f�cu ferestrele s� se clatine, iar el arunc� o privire cu sub�n�eles spre tavan, apoi le z�mbi larg.

��Ei, vre�i s� v� vede�i paturile sau nu?

Rand se �ntreb� ce s-ar fi �nt�mplat dac� spuneau c� voiau s� plece. �Dac� ai �ti cu adev�rat mai multe despre m�nuirea sabiei, dec�t cele c�teva lucruri pe care �i le-a ar�tat Lan��

��Ia-o �nainte, �i porunci el, �ncerc�nd s� par� dur. Nu-mi place s� fie cineva �n spatele meu.

Strom chicoti, dar Hake �ncuviin�� calm �i se �ntoarse c�tre u�a lateral�; cei doi b�rba�i masivi se luar� pe urmele lui, cu mersul lor leg�nat. Tr�g�nd ad�nc aer �n piept, Rand arunc� o privire nostalgic� spre u�a buc�t�riei. Dar, dac� Hake �ncuiase deja u�a din spate, lu�nd-o la fug� n-ar fi f�cut dec�t s� gr�beasc� �i mai mult ceea ce dorea s� evite, a�a ca �l urm� posomor�t pe hangiu.

Ajuns la u��, �ov�i pu�in, iar Mat se izbi de el, din spate. κi d�du seama la ce servea lampa din m�na lui Hake. U�a d�dea �ntr-o sal� cufundat� �n bezn�. Numai lampa, care f�cea s� se �ntrez�reasc� siluetele lui Jak �i Strom, �i d�dea curajul s� continue. M�car a�a �i putea vedea pe cei doi dac� se �ntorceau. ��i atunci ce-a� face?� Podeaua sc�r��ia sub pa�ii lor.

Sala se termina cu o u�� grosolan�, nevopsit�. Nu observase dac� mai erau cumva �i altele prin apropiere. Hake �i acoli�ii s�i intrar�, iar el �i urm� gr�bit, ca s� nu le lase r�gazul de a �ntinde o capcan�, dar Hake nu f�cuse dec�t s� ridice lampa, ar�t�ndu-le �nc�perea.

��Aici e.

O c�mar� veche � a�a le spusese, dar, dup� cum ar�ta, �nc�perea nu mai fusese folosit� de ceva vreme. Era pe jum�tate plina cu butoaie vechi �i l�zi sparte. Din mai multe locuri din tavan se scurgeau �iroaie de ap�, iar unul din ochiurile ferestrei murdare era spart, l�s�nd ploaia s� p�trund� nestingherit�. Rafturile erau pline cu tot felul de nimicuri, �i aproape totul era acoperit de praf. Fusese de-a dreptul surprins s� vad� acolo saltelele promise.

�Sabia �l nelini�te�te. N-o s� �ncerce nimic, p�n� nu ne vede dormind.�

Dar Rand nu avea nici o inten�ie s� doarm� sub acoperi�ul lui Hake. De cum pleca hangiul, pl�nuia s� ias� pe fereastr�.

��Merge, �ncuviin�� el, cu ochii la Hake, tem�ndu-se ca acesta s� nu le fac� semn celor doi, care r�njeau al�turi; de-abia se ab�inu s� nu-�i umezeasc� buzele cu limba. Las�-ne �i lampa.

Hake morm�i, dar a�ez� lampa pe un raft. Apoi �ov�i, privindu-i, iar Rand fu sigur c� era pe punctul s� le dea ordin lui Jak �i lui Strom s� sar� la ei, dar privirile �i c�zur� pe sabia b�iatului, iar pe chip i se a�ternu o expresie calculat� �i posomor�t�. Le f�cuse un semn din cap celor dou� matahale, care �l urmar� surprinse afar� din �nc�pere, f�r� s� se mai uite �napoi.

Rand a�tepta ca sc�r��itul pa�ilor lor s� se piard� �n dep�rtare, apoi num�rase p�n� la cincizeci, �nainte s� scoat� capul pe u��. Era �ntuneric bezn�, cu excep�ia unui dreptunghi luminos, care p�rea la fel de departe ca luna: u�a care d�dea �n sala mare. C�nd �i trase capul la loc �n�untru, observ� ceva mare care se mi�ca, �n �ntunericul de l�ng� u�a �ndep�rtat�: Jak sau Strom, de paz�.

O scurt� cercetare a u�ii �i spuse tot ce voia s� �tie, �i nu erau ve�ti bune. Sc�ndurile erau groase �i solide, dar nu exista vreun lac�t sau vreun z�vor pe din�untru. Totu�i, m�car se deschidea �nspre ei.

��Credeam c� o s� sar� pe noi, �opti Mat. Oare ce a�teapt�?

κi scoase pumnalul �i-l �inea �ncle�tat �n m�n�. Lumina l�mpii se reflecta �n lam�. Arcul �i tolba z�ceau uitate pe podea.

� A�teapt� s� adormim, r�spunse Rand, c�ut�nd printre butoaie �i l�zi. Ajut�-m� s� g�sesc ceva cu care s� blochez u�a.

��De ce? Doar n-ai �ntr-adev�r de g�nd s� dormi aici, nu? Hai s� ie�im pe fereastr� �i valea. Prefer s� fiu ud dec�t mort.

��E unul la cap�tul s�lii. Dac� facem vreun zgomot, o s� vin� peste noi �ntr-o clipit�. Cred c� Hake ar prefera s� aib� de-a face cu noi treji dec�t s� ri�te s� ne lase s� fugim.

Morm�ind ceva, Mat i se al�tur�, dar printre r�m�i�ele din �nc�pere nu se afla nimic folositor. Butoaiele erau goale, l�zile sparte �i, chiar dac� ar fi pus toate cele �n fa�a u�ii, tot n-ar fi putut �mpiedica pe cineva s-o deschid�. Apoi Rand z�rise un obiect familiar pe unul din rafturi. Dou� proptele, acoperite de rugin� �i de praf. Le luase de la locul lor, r�njind. �n mare grab�, le v�r�se sub u�� i, a�tept�nd ca un nou tunet s� zguduie hanul din temelii, le �ndesase acolo, cu doua lovituri iu�i cu c�lc�iul. Tunetul amu�ise, iar el �i �inuse r�suflarea, ascult�nd. Nu se auzea dec�t ploaia care b�tea �n acoperi�. Nici o sc�ndur� din podea nu sc�r��ia sub greutatea picioarelor care se apropiau.

��Fereastra, ar�t� el.

Judec�nd dup� murd�ria care se �nt�rise �n jurul ei, aceasta nu mai fusese deschisa de ani de zile. Se �ncordar� am�ndoi, �mping�nd cu toat� for�a. Genunchii lui Rand �ncepur� s� cedeze, c�nd, deodat�, o v�zur� mi�c�ndu-se; cu c�t se deschidea mai mult, sc�r��ia mai tare. Dup� ce o �mpinser� �ndeajuns ca s� poat� trece, d�dur� s� ias�, apoi se oprir�.

� S�nge �i cenu��! m�r�i Mat. Nu-i de mirare c� Hake nu-�i f�cea griji c� am putea sc�pa pe aici.

�n lumina l�mpii, barele de fier, �nfipte �ntr-un cadru, tot de fier, sclipeau ude de ploaie. �ncerc�ndu-le, Rand v�zuse c� erau tari ca piatra.

��Am v�zut ceva, murmur� Mat, �i se apuc� s� scotoceasc� gr�bit prin rafturi, �ntorc�ndu-se cu o rang� ruginit�.

�nfipsese unul din capete sub cadrul de fier, iar Rand tres�rise speriat.

��Mat, s� nu facem zgomot.

Cel�lalt se str�mb� �i morm�i ceva cu voce joas�, dar nu mai continu�. Rand �i puse m�inile pe cap�tul r�ngii �i �ncerc� s� se propteasc� �n podeaua din ce �n ce mai ud� de ploaie, de sub fereastr�. Se auzi un tunet, iar ei �ncepur� s� �mping�. Cu un zgomot ascu�it �i chinuit, scos de cuiele care se mi�cau din loc, �i care-i f�cuse lui Rand pielea de g�in�, cadrul ie�i pu�in din perete � dar numai foarte, foarte pu�in. A�tept�nd tunetele �i tr�snetele, �mpinser� iar �i iar. Nimic. Din nou cadrul ie�i doar foarte pu�in. Nimic. �nc� pu�in, c�t un fir de par. Nimic. Nimic.

Brusc, Rand alunec� pe podeaua ud�, �i se pr�v�lir� am�ndoi. Ranga se lovi de bare cu un zgomot ca de gong. El r�mase �ntins pe jos, �in�ndu-�i r�suflarea �i ascult�nd. �n afar� de ploaie, nu se mai auzea nimic.

Mat �i cercet� dosul jupuit al palmei, apoi se uit� ur�t la Rand.

��n felul �sta n-o s� mai sc�p�m niciodat�.

Cadrul de fier se mi�case pu�in, dar numai c�t s� bagi dou� degete dedesubtul lui. �n spa�iul �ngust se vedeau zeci de cuie groase.

��Trebuie s� ne mai str�duim pu�in, �l �mb�rb�t� Rand, ridic�ndu-se.

Dar tocmai c�nd v�r� ranga sub marginea cadrului, u�a sc�r��i, de parc� cineva �ncerca s-o deschid�. Numai c� proptelele �l �mpiedicau. Cei doi b�ie�i schimbar� o privire �ngrijorat�. Mat �i scoase din nou pumnalul. U�a sc�r��i din nou.

Tr�g�nd aer �n piept �i �ncerc�nd s� par� calm, Rand spuse:

��Hai, pleac�, Hake. �ncerc�m �i noi s� adormim.

��Mi-e team� c� m� lua�i drept altcineva, se auzise un glas at�t de mieros �i de plin de sine, �nc�t era limpede cine vorbea: Howal Gode. Jup�n Hake �i� b�ie�ii lui n-o s� ne mai supere. Dorm bu�tean, iar de diminea�� n-o s� fac� altceva dec�t s� se mire unde a�i disp�rut. Da�i-mi drumul �n�untru, tinerii mei prieteni. Trebuie s� vorbim.

��Nu avem ce s� vorbim cu dumneata, i-o-ntoarse Mat. Pleac� �i las�-ne s� dormim.

Gode chicoti r�ut�cios.

��Dar fire�te c� avem ce vorbi. O �ti�i �i voi la fel de bine ca mine. V-am citit �n priviri. �tiu ce sunte�i, poate mai bine dec�t voi �n�iv�. O simt din toat� fiin�a voastr�. Deja sunte�i, pe jum�tate, �n puterea st�p�nului meu. Nu mai fugi�i �i �mp�ca�i-v� cu g�ndul. O s� v� mearg� mult mai u�or. Dac� v� g�sesc scorpiile din Tar Valon, o s� v� dori�i s� v� fi t�iat g�tul, �nainte ca ele s� termine cu voi, dar n-o s-o pute�i face. Numai st�p�nul meu v� poate ap�ra de ele.

Rand �nghi�i �n sec.

��Nu �tim despre ce vorbe�ti. Las�-ne �n pace!

Podelele din sala �ntunecat� sc�r��ir�. Gode nu era singur.

Dar c��i oameni s� fi putut aduce cu el, �n numai dou� tr�suri?

��Termina�i cu prostiile, tinerii mei prieteni. O �ti�i. O �ti�i foarte bine. Marele St�p�n al �ntunericului v-a �nsemnat cu pecetea lui. E scris c�, atunci c�nd se va trezi, noii St�p�ni ai Spaimei vor fi acolo pentru a-l sl�vi. Pesemne c� voi sunte�i doi dintre ace�tia, altfel nu a� fi fost trimis s� v� g�sesc. G�ndi�i-v�. Via�� ve�nic� �i o putere mai presus de vise.

Din glasul lui se �n�elegea cu u�urin�� c� t�njea, la r�ndul s�u, dup� acea putere.

Rand arunc� o privire spre fereastr�, tocmai c�nd un fulger lumina cerul, �i aproape c�-i veni s� geam�. Izbucnirea de lumin� �i ar�t� afar� mai mul�i b�rba�i, care st�teau cu ochii a�inti�i la fereastr�, f�r� s� le pese de ploaie.

��M� obose�te a�teptarea asta, spuse Gode. O s� v� supune�i st�p�nului meu � al vostru � sau o s� fi�i obliga�i s-o face�i. �i nu va fi prea pl�cut. Marele St�p�n al �ntunericului domne�te asupra mor�ii �i poate s� h�r�zeasc� via�a de dup� moarte, sau moartea �n timpul vie�ii, dup� cum dore�te. Deschide�i u�a. Orice ar fi, fuga voastr� s-a terminat. Deschide�i-o, n-auzi�i?

Pesemne c� mai spuse �i altceva, pentru c�, dintr-odat�, ceva masiv se izbi de u��. Aceasta se cl�tin�, iar proptelele alunecar� pu�in, frec�ndu-se de podea �i l�s�nd �n urm� o pat� de rugin�. U�a se cl�tin� iar �i iar, �n timp ce mai mul�i b�rba�i se izbeau de ea. Uneori, proptelele rezistau; alteori mai alunecau pu�in �i, �ncet �ncet, u�a se deschidea f�r� mil� �nspre ei.

��Supune�i-v�, le ceruse Gode de dincolo de u��, sau o s� v� petrece�i ve�nicia dorindu-v� s-o fi f�cut la vreme.

��Dac� nu avem de ales� �ncepu Mat, umezindu-�i buzele cu limba, sub privirea uimit� a lui Rand; ochii lui fugeau de colo-colo, ca ochii unui viezure �ncol�it. Era alb la fa��, �i vorbea g�f�ind. Am putea s� spunem da, apoi s� fugim mai t�rziu. S�nge �i cenu��, Rand, n-avem cum sc�pa!

Urechile lui Rand p�reau �nfundate cu smocuri de l�n�; cuvintele de-abia ajungeau p�n� la el. N-aveau cum sc�pa. Tunetul r�sun� din nou deasupra lor, �n�bu�it de izbucnirea unui fulger. �Trebuie s� g�sim o cale.� Gode le strig� din nou, poruncitor, rug�tor; u�a se mai deschise un pic. �O cale.�

Brusc, �nc�perea se umplu de lumin�; nu se mai vedea nimic. Aerul r�suna de mugete �i ardea. Rand se sim�i luat pe sus �i izbit de zid. C�zuse gr�mad� pe podea, cu urechile �iuind �i p�rul m�ciuc�. Ame�it, se ridicase cu greu �n picioare. Genunchii �i tremurau, a�a c� se sprijini de perete pentru a-�i rec�p�ta echilibrul. Privi uimit �mprejur.

Lampa, care se r�sturnase pe marginea unuia dintre pu�inele rafturi r�mase �n picioare, ardea �i lumina �nc�. Toate butoaiele �i l�zile, dintre care unele se �nnegriser� �i fumegau, z�ceau acolo unde fuseser� aruncate. Fereastra, cu tot cu barele de fier, dar �i cea mai mare parte a peretelui disp�ruser�, l�s�nd �n loc o gaur� cu margini ascu�ite. Acoperi�ul se �nclinase, iar din deschiz�tur� ie�eau pale de fum, care se luptau cu ploaia de afar�. U�a at�rna smuls� din balamale, bloc�nd intrarea, aplecat� �n afar�.

Cuprins de o senza�ie de visare, ridic� lampa. I se p�rea c� nu exista nimic mai important dec�t s� se asigure c� aceasta r�m�nea �ntreag�.

Deodat�, o gr�mad� de l�zi se pr�v�li, iar Mat se ridic� de dedesubt. Se cl�tina pe picioare, clipind des �i pip�indu-�i trupul, de parc� se �ntreba dac� mai era �ntreg. Se uit� spre Rand cu ochii miji�i.

��Rand? Tu e�ti? E�ti viu. Am crezut c� am�ndoi�

Apoi se �ntrerupse, mu�c�ndu-�i buzele �i tremur�nd. Trecuser� c�teva clipe p�n� ca Rand s�-�i dea seama c� r�dea, �i era pe punctul de a-�i pierde firea cu totul.

��Ce s-a-nt�mplat, Mat? Mat? Mat! Ce s-a-nt�mplat?

Mat se mai cutremurase o dat�, din cap p�n� �n picioare, apoi se potolise.

��Tr�snetul, Rand. M� uitam drept spre geam, c�nd a lovit barele de fier. Tr�snetul. Nu mai vad aproape nimic�

Apoi t�cu pu�in, uit�ndu-se cu ochii miji�i la u�a pr�bu�it�, iar glasul i se ascu�i.

��Unde-i Gode?

�n coridorul �ntunecat de dincolo de u�� nu se mai mi�ca nimic. Nu se mai vedea niciun semn �i nu se mai auzea niciun sunet dinspre Gode sau tovar�ii lui, de�i �n bezn� s-ar fi putut ascunde orice. Rand se trezi c� �i dorea s� fi murit, dar n-ar fi scos pentru nimic �n lume capul pe u��, pentru a se asigura c� a�a era. Nici afar�, dincolo de locul �n care fusese peretele, nu se mai mi�ca nimic. Dar �n�untru se mai treziser� �i al�ii. De, la catul de sus al hanului se auzeau strig�te de uimire �i zgomot de pa�i.

��S� plec�m c�t mai putem.

Separ�nd, cu mi�c�ri iu�i, lucrurile lor de vechiturile din�untru, apuc� bra�ul lui Mat �i �l conduse, aproape tr�g�ndu-l dup� el, prin gaura c�scat�, �nspre bezna de afar�. Mat �i str�ngea bra�ul, �mpleticindu-se pe l�ng� el cu capul �nainte, �ncerc�nd s�-�i limpezeasc� privirea.

Tocmai c�nd sim�ea primele pic�turi de ploaie pe chip, deasupra hanului se z�ri un fulger, iar Rand se opri brusc �n loc. Oamenii lui Gode erau �nc� acolo, z�c�nd la p�m�nt, cu picioarele �nspre deschiz�tur�. Lovi�i de pic�turile de ploaie, ochii lor deschi�i priveau f�r� s� vad� c�tre cer.

��Ce-i? �ntreb� Mat. S�nge �i cenu��! De-abia reu�esc s�-mi v�d m�na, fir-ar s� fie!

��Nimic, r�spunsese Rand. �Norocul. Pe Lumin� A�a o fi?�

Tremur�nd, �l conduse cu mare grij� pe Mat, ocolind cadavrele.

��Doar fulgerele.

�n afar� de fulgere nu mai era nici o lumin�, iar ei se �mpiedicar� prin �an�urile de pe str�zi, chinuindu-se s� fug� c�t mai departe de han. Mat st�tea pur �i simplu at�rnat de bra�ul lui Rand, a�a c� de fiecare dat� c�nd se �mpiedica unul, era c�t pe ce s� cad� am�ndoi; g�f�iau, se �mpleticeau, dar nu se opriser� din alergat.

O singura dat�, Rand �ndr�zni s� se uite �n urm�. O singur� dat�, �nainte ca ploaia s� se �ndeseasc�, devenind o perdea asurzitoare care ascundea C�ru�a�ul Dansator. La lumina unui fulger, z�ri silueta unui b�rbat �n spatele hanului, un b�rbat care �i amenin�a cu pumnul pe ei, sau poate cerul. Gode sau Hake, nu �tia, dar oricum am�ndoi erau la fel de periculo�i. Ploaia c�dea potop, �nchiz�ndu-i �ntr-o temni�� de ap�. Fugeau prin bezn�, cu urechea ciulit� pentru a auzi zgomotele urm�ritorilor, pe deasupra urletelor furtunii.

33�ntunericul a�teapt�

Sub cerul ca de plumb, c�ru�a cu ro�i �nalte hurduc�ia spre r�s�rit, pe drumul spre Caemlyn. Rand se ridic� din culcu�ul de paie pentru a privi �n jur. Era mai u�or dec�t fusese un ceas mai devreme. Bra�ele p�reau mai degrab� s� se �ntind� moale dec�t s�-l ajute s� se ridice, iar o clip� i se p�ruse c� �i capul voia s� i se desprind� de trup �i s� se piard� �n v�zduh, dar era mai u�or. Se sprijini cu coatele de marginea joasa �i privi peisajul care aluneca pe l�ng� ei. Soarele, �nc� ascuns de norii �ntuneca�i, se afla tot sus, deasupra capetelor lor, dar c�ru�a tocmai intra, cl�tin�ndu-se cu zgomot, �ntr-un alt sat cu case de c�r�mid� ro�ie, acoperite de ieder�. De la plecarea din Patru Regi, satele deveniser� mai numeroase.

C��iva oameni f�ceau cu m�na sau �l salutau pe Hyam Kinch, fermierul �n a c�rui c�ru�� se aflau. Jup�n Kinch, un b�rbat cu fa�a slab� �i taciturn, le r�spundea de fiecare dat�, f�r� s� scoat� pipa din gur�. Din pricin� c�-�i �inea din�ii �ncle�ta�i, vorbele sale erau, de fapt, cu neputin�� de �n�eles, dar p�rea binevoitor �i asta se dovedea de ajuns; oamenii se �ntorceau la treburile lor, f�r� s� le mai arunce nici o privire. Nimeni nu p�rea s�-i bage de seam� pe cei doi c�l�tori.

Deodat�, Rand d�du cu ochii de hanul satului. Era v�ruit �n alb, cu un acoperi� cenu�iu, de ardezie. Lumea intra �i ie�ea, f�c�nd semne din cap �i din m�ini. Unii dintre ei se opreau s� vorbeasc�. Se cuno�teau. Cei mai mul�i erau localnici, judec�nd dup� �mbr�c�minte � �nc�l��ri, pantaloni �i surtuce nu foarte diferite de ceea ce purta �i Rand, de�i dovedind o preferin�� pentru dungile colorate. Femeile purtau bonete �nalte, care le ascundeau chipurile, �i �or�uri albe cu dungi. Poate c� erau, cu to�ii, localnici �i fermieri din �mprejurimi. �Dar mai are asta vreo importan��?�

Se �ntinse la loc �n culcu�ul de paie, privind printre picioare satul care se pierdea �n dep�rtare. Pe marginea drumului se �n�irau ogoare �ngr�dite �i tufi�uri bine �ntre�inute, precum �i ferme mici, cu hornuri de c�r�mid� ro�ie, din care se ridica fumul. �n apropierea drumului nu existau p�duri, ci numai ni�te cr�nguri, din care lumea se aproviziona din bel�ug cu lemne de foc, la fel de lini�tite ca �i fermele. Dar crengile se �n�l�au desfrunzite pe cer, �nd�r�tnice precum cele din p�durile s�lbatice de la apus.

Pe mijlocul drumului, un �ir de c�ru�e cu coviltir veni hurduc�ind din cealalt� direc�ie, �nghesuind-o pe-a lor �ntr-o margine. Jup�n Kinch �i mut� pipa �n col�ul gurii �i scuip� printre din�i. Cu un ochi la roata dintr-o parte, ca s� se asigure c� nu r�m�nea blocat� �n tufi�uri, �i continu� drumul, str�ng�nd din buze atunci c�nd privi alaiul negu��torilor.

Niciunul dintre c�ru�a�ii care pocneau din bice, �ndemn�ndu-�i atelajele de opt cai �i niciunul dintre paznicii posomor��i care �edeau �n �eile lor, pe l�ng� c�ru�e, cu umerii l�sa�i �n jos, nu arunc� vreo privire �nspre c�ru�a lor. Rand �i privi �ndep�rt�ndu-se, cu o str�ngere de inim�. κi v�r�se m�na pe sub mantie, apuc�nd m�nerul sabiei, �i n-o scoase de acolo p�n� ce nu trecur� �i de ultima c�ru�� din �ir.

Pe c�nd aceasta se �ndep�rta, hurduc�ind, spre satul prin care tocmai trecuser�, Mat se �ntoarse spre el din locul �n care st�tea, al�turi de fermier, �i se aplec� p�n� ce-i prinse privirea. E�arfa care-l ap�ra de praf, c�nd era nevoie, �i proteja acum ochii; o �ndoise de mai multe ori �i �i-o legase pe frunte. Chiar �i a�a, trebuia s� mijeasc� ochii �n lumina cenu�ie dimprejur.

��Ai v�zut ceva acolo? �ntreb� el �ncet. Ce-i cu c�ru�ele?

Rand cl�tin� din cap, iar Mat �ncuviin��. Nici el nu v�zuse nimic.

Jup�n Kinch le arunc� o privire cu coada ochiului, apoi �i mut� iar pipa �i trase de fr�ie. At�t �i nimic mai mult, dar se vedea c� b�gase de seama schimbul de priviri dintre ei. Calul iu�i pu�in pasul.

��Te mai dor ochii? �ntreb� Rand.

Mat �i atinse e�arfa legat� la frunte.

��Nu. Nu prea mult. Numai dac� m� uit drept la soare, de fapt. Dar tu? Te sim�i mai bine?

��Pu�in.

κi d�du seama c� era adev�rat, �i chiar se sim�ea mai bine. Ce minune s� scapi a�a repede de boal�. Mai mult de at�t, era un dar al Luminii. �Trebuie c� e Lumina. Trebuie.�

Deodat�, pe l�ng� c�ru�� trecu o ceat� de c�l�re�i, �ndrept�ndu-se spre apus, ca �i c�ru�ele negu��torilor. Gulere lungi �i albe at�rnau peste plato�ele �i armurile lor, iar mantiile �i hainele de dedesubt erau ro�ii, la fel ca uniformele paznicilor de la poarta din Whitebridge, dar ceva mai bine croite �i mai pe m�sura lor. Coiful conic al fiec�ruia dintre ei sc�nteia ca argintul. �edeau �n �ei cu spatele drept. Sub v�rful l�ncilor, pe care le �ineau cu to�ii �n acela�i fel, fluturau panglici ro�ii �i sub�iri.

Pe c�nd treceau pe l�ng� ei, �n dou� �iruri, unii dintre ei aruncar� c�te o privire �n c�ru��. Fiecare chip era ascuns de o vizier� cu bare de o�el. Rand se sim�i bucuros c� mantia �i ascundea sabia. C��iva f�cur� semne cu capul c�tre jup�n Kinch, nu ca �i cum l-ar fi cunoscut, ci doar �n semn de salut. Jup�n Kinch le r�spunse, la fel de nep�s�tor, dar, �n ciuda expresiei neschimbate de pe chip, �n mi�c�ri i se citea o urm� de admira�ie.

Caii erau la pas, dar, de vreme ce �i c�ru�a se mi�ca, trecur� destul de repede unii de al�ii. F�r� s�-i priveasc� st�ruitor, Rand izbuti s� numere c�l�re�ii. Zece� dou�zeci� treizeci� treizeci �i doi. κi �n�l�� capul, ca s� urm�reasc� �irurile care se �ndep�rtau pe drum.

��Cine erau? �ntreba Mat, pe jum�tate curios, pe jum�tate b�nuitor.

��G�rzile Reginei, spuse jup�n Kinch cu pipa �n gur�, f�r� s�-�i ia ochii de la drumul din fa�a lor. De acum nu mai trec de Breen�s Spring, dec�t dac�-i cheam� cineva. Nu mai e ca pe timpuri. �mi pare mie, continu� dup� ce trase din pip�, c� �n vremurile noastre exist� �inuturi din Regat �n care oamenii nu v�d G�rzile la fa�� c�te un an �i mai bine. Nu mai e ca pe vremuri.

��i ce treab� au ei? �ntreb� Rand.

Fermierul �i arunc� o privire lung�.

��P�streaz� Pacea Reginei �i au grij� ca Legile Sale s� fie respectate.

F�cu un semn din cap, de parc� �i pl�cea tare mult cum suna asta, apoi adaug�:

��i caut� pe r�uf�c�tori �i-i duc �n fa�a unui magistrat, puf�i el, sco��nd o pal� lung� de fum. Voi doi pesemne c� sunte�i de undeva tare de departe, de nu-i recunoa�te�i pe cei din Gard�. De unde veni�i?

��De foarte departe, spuse Mat, �n clipa �n care Rand r�spundea:

��Din �inutul celor Dou� R�uri.

De �ndat� ce-o rosti, �i dori s�-�i fi retras vorbele. Tot nu g�ndea limpede. �ncerca s� se ascund�, dar �i sc�pase un nume care l-ar fi f�cut pe orice Pierit s� ciuleasc� urechile.

Jup�n Kinch trase cu ochiul la Mat �i r�mase o vreme t�cut, puf�ind din pip�.

��Cam departe, a�a-i, morm�i el �n cele din urm�. Aproape de hotarul Regatului. Dar pesemne c�-i mai r�u dec�t am crezut, dac� exist� locuri �n Regatul �sta �n care oamenii nici m�car nu mai recunosc G�rzile Reginei. Nu, nu mai e cum era �n trecut.

Rand se �ntreb� ce ar fi spus jup�n al�Vere dac� ar fi aflat de la cineva c� �inutul celor Dou� R�uri f�cea parte din Regatul vreunei Regine. Regina din Andor, presupuse el. Poate c� starostele chiar �tia � �tia o sumedenie de lucruri care-l uimeau pe Rand � �i poate c� �tiau �i al�ii, dar el, unul, nu auzise niciodat�. �inutul celor Dou� R�uri era pur �i simplu �inutul celor Dou� R�uri. Fiecare sat �i vedea de propriile probleme, iar dac� era vreun necaz care lovea �n mai multe locuri, primarii �i, eventual, membrii sfaturilor s�te�ti, se �n�elegeau �ntre ei.

Jup�n Kinch trase de fr�ie, oprind c�ru�a.

��Io p�n� aicea merg.

O potec� �ngust�, bun� pentru c�ru�e, se �ndrepta spre miaz�noapte; �n direc�ia aceea, peste c�mpuri arate, dar �nc� necultivate, se vedeau c�teva ferme.

��nc� dou� zile �i ajunge�i �n Caemlyn. Asta, dac� prietenul matale se �ine pe picioare.

Mat s�ri jos �i-�i lu� arcul �i celelalte lucruri, apoi �l ajut� �i pe Rand s� coboare pe la coada c�ru�ei. Boccelele �l �mpov�rau, iar picioarele �i tremurau, dar d�du la o parte m�na pe care i-o �ntindea prietenul s�u �i �ncerc� s� fac� vreo c��iva pa�i de unul singur. Se sim�ea �nc� nesigur, dar nu c�zu. Ba parc� picioarele i se �nt�reau, cu fiecare pas f�cut.

Fermierul nu o porni pe dat� la drum. �i cercet� din priviri o vreme, tr�g�nd din pip�.

��Dac� vre�i, pute�i s� v� odihni�i o zi sau dou� la mine. N-ave�i ce pierde �n timpul �sta, cred. �i orice boal� oi fi avut, tinere, s� �tii c� eu �i b�tr�na mea am avut toate bolile care-�i trec prin cap, �nc� dinainte s� te fi n�scut mata, ba i-am �ngrijit �i pe copiii no�tri �ntre timp. Oricum, cred c� de-acuma nu se mai ia.

Mat �i miji ochii, b�nuitor, iar Rand se trezi c� se �ncrunt�. �Nu pot fi cu to�ii lega�i de povestea asta. Nu se poate.�

��i mul�umim, �i z�mbi el, dar sunt bine. Z�u c� da. C�t mai e p�n� �n satul urm�tor?

��Carysford? P�i, pe jos, pute�i s-ajunge�i p�n� la asfin�it. Jup�n Kinch �i scoase pipa din gur� �i-�i sub�ie g�nditor buzele, apoi continua: La-nceput, am crezut c� o-�i fi ni�te ucenici care au fugit de la st�p�n, dar acuma zic c� trebuie s� fie ceva mai r�u de at�t. Nu �tiu ce-i �i nici nu-mi pas�. Sunt �ndeajuns de priceput ca s�-mi dau seama c� nu sunte�i Iscoade ale Celui �ntunecat, �i nu prea cred s� t�lh�ri�i sau s� ucide�i pe cineva. Nu sunte�i ca al�ii pe care-i �nt�lne�ti pe drum �n vremurile astea. C�nd eram de v�rsta voastr�, am intrat �i io �n necazuri c�nd �i c�nd. Dac-ave�i nevoie de un loc �n care s� v� ascunde�i c�teva zile, ferma mea e la cinci mile �ntr-acolo, mai spuse el, f�c�nd un semn cu capul c�tre poteca de c�ru�e, �i s� �ti�i c� nimeni nu vine nepoftit. Oricine ar fi pe urmele voastre, nu cred s� v� g�seasc� acolo.

�i-�i drese vocea, de parc� �i era ru�ine c� vorbise at�t de mult.

��i de unde �tii dumneata cum arat� Iscoadele Celui �ntunecat? �ntreb� Mat, care se trase c��iva pa�i �n spate, cu m�na sub surtuc. Ce �tii dumneata despre ei?

Jup�n Kinch se �ncrunt�.

��Ei, cum vre�i, pufni el, apoi plesni din bice, calul o apuc� pe poteca �ngust�, iar el nici nu mai �ntoarse capul �napoi.

Mat �l privi pe Rand, iar c�ut�tura fioroas� �i disp�ru de pe chip.

��Rand, �mi pare r�u. Ai nevoie de un loc de odihn�. Poate dac� mergem dup� el� �ncepu s� spun�, apoi ridic� din umeri. Numai c� nu pot sc�pa de g�ndul c� toat� lumea ne poart� s�mbetele. Pe Lumin�, ce n-a� da s� �tiu care-i pricina. Ce n-a� da s� se termine. Ce n-a� da�

Apoi se �ntrerupse, oft�nd din greu.

��Mai exist� �i oameni buni, �l lini�ti Rand.

Mat d�du s� se �ndrepte spre poteca de c�ru�e, str�ng�nd din din�i, de parc� era ultimul lucru de pe lume pe care voia s�-l fac�, dar Rand �l opri.

��Nu ne putem �ng�dui s� ne oprim numai pentru odihn�, Mat. �n plus, nu cred c� avem cum s� ne ascundem.

Mat �ncuviin��; se vedea c� era u�urat. �ncerc� s� ia c�teva din lucrurile lui Rand, desagile de la �a �i harpa lui Thom, �nvelit� �n mantia peticit�, dar Rand se �inu tare. Era cu adev�rat mai sigur pe picioare. �Cine se �ine dup� noi, se g�ndi el, c�nd o pornir� pe drum. Nu se �ine dup� noi. Ne a�teapt�.�

Ploua f�r� �ncetare �n noaptea �n care ei se �ndep�rtaser� cu chiu cu vai de C�ru�a�ul Dansator. Ploaia lovea puternic p�m�ntul, ca �i tunetele care se pr�v�leau din cerul despicat de fulgere. �n scurt� vreme erau uzi p�n� la piele; dup� un ceas, lui Rand i se p�rea c� se udase �i pe din�untru. Cu toate astea, izbutir� s� se �ndep�rteze de Patru Regi. Mat �i t�ra instinctiv picioarele, aproape orb, tres�rind de durere de c�te ori fulgerele bru�te luminau pentru o clip� siluetele amenin��toare ale copacilor. Rand �l ducea de m�n�, dar Mat tot pip�ia cu piciorul la fiecare pas, nesigur pe sine. Rand era foarte �ngrijorat. Dac� Mat nu-�i rec�p�ta vederea, n-aveau cum s� mearg� mai repede. N-aveau cum s� scape.

S-ar fi zis c� Mat �i ghicise g�ndurile. Cu toate c�-�i tr�sese gluga pe cap, p�rul i se n�cl�ise din cauza ploii.

��Rand, sc�nci el, n-ai s� m� p�r�se�ti, nu? Dac� nu pot �ine pasul?

Vocea �i tremura.

��N-o s� te p�r�sesc, �l asigur� Rand, apuc�ndu-l mai tare de m�n�. N-o s� te p�r�sesc orice ar fi. �Lumina s� ne ajute!�

Un tr�snet r�sun� chiar deasupra lor, iar Mat se �mpiedic�, aproape c�z�nd, mai mai s�-l trag� �i pe Rand jos.

��Trebuie s� ne oprim, Mat. Dac� mergem mai departe, o s�-�i rupi picioarele.

��Gode.

Un fulger despic� bezna �n dou�, chiar deasupra lor, �n momentul �n care Mat vorbi, iar bubuitul tr�snetului �n�bu�i orice alt sunet, dar, �n izbucnirea de lumin�, Rand reu�ise s� citeasc� numele de pe buzele celuilalt.

��E mort. �Trebuie s� fie. Lumin�, f� s� fie a�a.�

�l conduse pe Mat spre ni�te tufi�uri pe care le z�rise �n lumina fulgerului. Aveau �ndeajuns de multe frunze pentru a-i ap�ra, c�t de c�t, de ploaia care c�dea ne�ncetat. Ar fi fost mai bine s� fi g�sit un copac solid, dar nu voia s� mai ri�te, a�tept�nd �nc� un fulger. Data urm�toare, poate nu mai aveau at�t noroc.

Ghemui�i laolalt� sub tufi�uri, �ncercar� s�-�i aranjeze mantiile astfel �nc�t s� fac� un cort micu� pe deasupra crengilor. Nu mai aveau cum spera s� r�m�n� usca�i, dar tot ar fi fost ceva dac� reu�eau s� �in� oarecum la distan�� pic�turile care-i loveau f�r� �ncetare. Se str�nser� unul l�ng� altul, pentru a-�i �mp�r�i c�ldura care le mai r�m�sese �n trupuri. A�a uzi cum erau, �i cu pic�turile care continuau s� cad� printre cele dou� mantii, adormir� tremur�nd.

Rand �i d�duse pe loc seama c� era un vis. Se afla �nd�r�t �n Patru Regi, dar nu mai era nimeni acolo, �n afara de el. C�ru�ele �nc� existau, dar nu se vedea niciun om, niciun cal, niciun c�ine. Nici o fiin�a vie. Cu toate acestea, �tia c� �l a�tepta cineva.

Pe c�nd cobora pe strada desfundat�, cl�dirile p�reau s� se estompeze, r�m�n�nd �n urma lui. C�nd �ntorcea capul, erau acolo cu toatele, la fel de solide, dar imaginea aceea estompat� �i r�m�nea undeva �n col�ul ochilor. Era ca �i cum numai ceea ce vedea putea s� existe, �i numai at�ta vreme c�t se uita �n direc�ia respectiv�. Era convins c�, dac� reu�ea s� se r�suceasc� �ndeajuns de repede, avea s� vad� nu �tia ce, dar p�n� �i g�ndul acesta �l nelini�tea.

�n fa�a lui ap�ru C�ru�a�ul Dansator. Vopseaua �ip�toare p�rea cumva cenu�ie �i moart�. Intr�. Gode era acolo, la o mas�.

�l recunoscu numai dup� �mbr�c�minte, dup� m�t�surile �i catifelele sale �nchise la culoare. Pielea b�rbatului era ro�ie, ars�, cr�pat� �i plina de puroi. Chipul �i era aproape putred, buzele i se sub�iaser� �i i se vedeau din�ii �i gingiile. C�nd Gode �ntoarse capul, c�teva �uvi�e de p�r i se desprinser�, transform�ndu-se �n praf de �ndat� ce-i c�zur� pe um�r. Ochii s�i f�r� pleoape priveau fix �nspre Rand.

��Deci ai murit, gr�i acesta, mirat c� nu-i era fric�.

Poate din cauz� c� de data asta �tia c� era un vis.

��Da, r�spunse glasul lui Ba�alzamon, dar tot a izbutit s� te g�seasc�, dup� cum �i poruncisem. Asta merit� o r�splat�, nu crezi?

Rand se �ntoarse �i �i d�du seama c� tot �i mai putea fi team�, chiar dac� �tia c� era un vis. Ve�tmintele lui Ba�alzamon erau de culoarea s�ngelui uscat, iar pe chip i se �mpleteau ura, turbarea �i o expresie triumf�toare.

��Vezi tu, tinere, nu te po�i ascunde la nesf�r�it. �ntr-un fel sau altul, te g�sesc. Ceea ce te ap�r� te face �i mai vulnerabil. Ba te ascunzi, ba faci �n a�a fel �nc�t s� v�d de la dep�rtare unde-mi e�ti. Vino �ncoace, tinere, continu� el, �ntinz�ndu-i m�na. Dac� trebuie s� te h�ituiasc� dul�ii mei, s-ar putea s� nu-�i fie prea bine. Sunt invidio�i pe ceea ce vei deveni, odat� ce vei fi �ngenuncheat la picioarele mele. Asta �i-e soarta. E�ti al meu.

Limba ars� a lui Gode scoase un sunet tremurat, m�nios �i avid. Rand �ncerc� s�-�i umezeasc� buzele cu limba, dar gura i se uscase de tot.

��Nu, izbuti el s� spun�, apoi cuvintele �i venir� cu mai mult� u�urin��. Nu sunt al nim�nui, ci numai al meu. Nu al t�u. Niciodat�. Numai al meu. Dac� Iscoadele Celui �ntunecat m� omoar�, n-ai s� m� st�p�ne�ti niciodat�.

V�p�ile din ochii lui Ba�alzamon �ncinser� �nc�perea, p�n� ce aerul �ncepu s� tremure.

��Viu sau mort, tinere, tot al meu e�ti. Morm�ntul este regatul meu. E mai u�or c�nd e�ti mort, dar mai bine c�nd e�ti viu. Mai bine pentru tine, tinere. De cele mai multe ori, viii sunt mai puternici.

Gode scoase un sunet, la fel ca mai �nainte.

��Da, dul�u credincios. Iat� r�splata care �i se cuvine.

Rand �l privi pe Gode chiar la timp pentru a vedea cum trupul i se transform� �n praf. O clip�, pe chipul ars se �ntip�ri o expresie de bucurie sublim�, care �n ultimul moment se preschimb� �n groaz�, ca �i cum ar fi v�zut c� se �ndrepta spre ceva nea�teptat. Ve�tmintele de catifea, goale, se a�ternur� pe scaun �i pe podea, prin cenu��.

C�nd se �ntoarse din nou spre el, Ba�alzamon str�nse pumnul.

��Al meu e�ti, tinere, viu sau mort. Ochiul Lumii n-o s�-�i fie de ajutor. Te �nsemn cu pecetea mea.

Deschiz�nd pumnul, el slobozi o minge de foc, care-l lovi pe Rand �n fa��, explod�nd �i p�rjolindu-l.

Rand se trezi, tres�rind, �n �ntuneric, cu apa care-i picura prin mantii, pe fa�a. M�na �i tremura, c�nd �i pipai obrajii. Pielea �l ustura, de parc� st�tuse prea mult la soare. Brusc, �i d�du seama c� Mat se zv�rcolea �i gemea �n somn. �l scutur�, iar Mat se trezi sc�ncind.

��Ochii mei! Pe Lumin�, ochii mei! Mi-a luat ochii!

Rand �l str�nse la piept, leg�n�ndu-l ca pe un prunc.

��N-ai p��it nimic, Mat. N-ai p��it nimic. Nu ne poate face r�u. N-o s�-l l�s�m.

�l sim�ea tremur�nd �i suspin�nd, cu chipul ascuns �n surtucul lui.

��Nu ne poate face r�u, �opti din nou, dorindu-�i s-o poat� crede. �Ceea ce te ap�r� te face �i mai vulnerabil. Chiar c� �nnebunesc.�

Chiar �nainte de rev�rsatul zorilor, potopul se mai domolise, oprindu-se odat� cu prima geana de lumin�. Norii amenin��tori r�maser� pe cer p�n� t�rziu. Apoi se porni v�ntul, care alunga norii spre miaz�zi, d�nd la iveal� un soare rece �i p�trunz�nd prin hainele lor ude leoarc�. Nu mai adormir�, ci, cu mi�c�ri nesigure, �i luar� mantiile �i o pornir� spre r�s�rit. Rand �l ducea pe Mat de m�n�. Dup� o vreme, Mat �i reveni �ndeajuns pentru a �ncepe s� se pl�ng� c� ploaia �i stricase coarda arcului. Cu toate acestea, Rand nu-l l�s� s� se opreasc�, pentru a o schimba cu una uscat� din buzunar; nu �nc�.

Pu�in dup� amiaz�, ajunser� la un alt sat. V�z�nd casele cochete de c�r�mid� �i fumul care se �n�l�a din hornuri, Rand �ncepu s� tremure �i mai tare, dar se �inu la distan��, conduc�ndu-l pe Mat prin p�durile �i ogoarele de la miaz�zi. Singurul om pe care-l v�zu era un fermier care lucra �ntr-un ogor plin de noroi, cu o lopat�, �i avu mare grij� ca acesta s� nu-i vad� strecur�ndu-se printre copaci. Fermierul nu era atent dec�t la munca lui, dar Rand �l supraveghe p�n� ce se �ndep�rt�. Dac� vreunul dintre oamenii lui Gode mai r�m�sese �n via��, era cu putin�� s� cread� c� el �i Mat o apucaser� pe drumul care pleca din Patru Regi spre miaz�zi, de vreme ce nu g�seau pe nimeni care s�-i fi z�rit �n satul de care tocmai trecuser�. Nu se �ntoarser� pe drum dec�t dup� o bucat� de vreme �i merser� p�n� ce hainele de pe ei aproape se uscar�, chiar dac� erau �nc� jilave.

La un ceas dup� ce trecuser� de sat, g�sir� un fermier care-i lu� �n c�ru�a cu f�n, pe jum�tate goal�. Rand se mir�, fiind totodat� �ngrijorat pentru Mat. Acesta �i ap�ra ochii cu m�na de razele soarelui, oric�t ar fi fost de slab� lumina de dup� amiaz�, �i chiar �i a�a nu putea privi dec�t cu ochii miji�i, pl�ng�ndu-se f�r� �ncetare de str�lucirea prea puternic�. C�nd Rand auzi zgomotul c�ru�ei, era deja prea t�rziu. Drumul ud �n�bu�ea sunetele, iar c�ru�a, tras� de doi cai, se afla numai la mic� distan�� n urma lor; omul de pe capr� �i observase deja.

Spre mirarea lui Rand, acesta se apropie �i �i �ndemn� s� urce l�ng� el. Rand �ov�i, dar era prea t�rziu s� se fereasc� de a fi observa�i, iar dac� nu primeau, se prea putea ca omul s�-i �in� minte. �l ajut� pe Mat s� se urce pe capr�, l�ng� fermier, apoi se urc� �i el, �n spate.

Alpert Mull era un om solid, cu fa�a p�trat� �i cu m�inile de aceea�i form�, toate m�ncate de vreme �i �nsemnate din pricina trudei �i a grijilor; �i-�i dorea s� aib� pe cineva cu care s� poat� vorbi. Vacile sale r�m�seser� f�r� lapte, g�inile nu mai f�ceau ou� �i nu mai exista nutre� care s�-�i merite numele. Pentru prima dat�, de c�nd �i aducea aminte, fusese silit s� cumpere f�n, iar �mo� Bain� nu-i d�duse dec�t jum�tate de c�ru��. Se �ntreba dac� era vreo cale s� mai ob�in� f�n de pe propriile p�m�nturi, �n anul acela, sau vreo alt� recolt�.

��Regina, sc�lda-o-ar Lumina, ar trebui s� fac� ea ceva, morm�i el, duc�ndu-�i dosul palmei la frunte, cu mult respect, dar pierdut �n g�nduri.

Nici nu se prea uita la Rand sau la Mat, dar atunci c�nd �i d�du jos din c�ru��, �n dreptul potecii �nguste �i desfundate care ducea la ferma sa, �ov�i �i le spuse, ca �i cum ar fi vorbit cu sine �nsu�i:

��Nu �tiu de ce fugi�i, �i nici nu vreau s� �tiu. Am nevast� �i copii. Pricepe�i? Ei sunt familia mea. Vremurile sunt prea grele ca s� mai dai ajutor �i str�inilor.

Mat �ncerc� s�-�i v�re m�na sub surtuc, dar Rand �l apuc� de �ncheietur� �i nu-i d�du drumul. R�mase �n picioare, �n mijlocul drumului, privindu-l pe fermier f�r� s� vorbeasc�.

��Dac� a� fi fost un om bun, �i lamuri Mull, a� fi oferit unor b�ie�i uzi p�n� la piele un loc �n care s� se usuce �i s� se �nc�lzeasc� la foc. Dar vremurile-s grele, iar str�inii� Nu �tiu de ce fugi�i, �i nici nu vreau s� �tiu. �n�elege�i? E vorba despre familia mea.

�i, dintr-odat�, scoase la iveal� din buzunarul surtucului dou� e�arfe lungi, de l�n�, groase �i �nchise la culoare.

� Nu-i cine �tie ce, dar lua�i-le. Sunt ale b�ie�ilor mei. Dar ei mai au �i altele. Nu m� cunoa�te�i, da? Vremurile-s grele.

��Nici m�car nu ne-au picat ochii pe dumneata, �ncuviin�� Rand, lu�nd e�arfele. E�ti un om bun. Cel mai bun pe care-l am �nt�lnit de c�teva zile-ncoace.

Fermierul p�ru surprins, dar recunosc�tor. Str�ng�nd de fr�ie, �i �ndemn� caii s-o apuce pe poteca �ngust�. �nainte s� se fi �ntors cu totul, Rand o �i pornise pe drumul spre Caemlyn, conduc�ndu-l pe Mat.

V�ntul se �nte�ea, pe m�sura ce se l�sa amurgul. Mat �ncepuse s� pun� tot felul de �ntreb�ri st�ruitoare, voind s� afle c�nd avea de g�nd s� se opreasc�, dar Rand �i continua drumul, tr�g�ndu-l dup� el, c�ut�nd un loc �n care s� fie mai bine ad�posti�i dec�t sub ni�te tufi�uri. Ve�tmintele lor erau �nc� jilave, iar v�ntul b�tea tot mai rece cu fiecare clip�, astfel �nc�t nu era sigur c� aveau s� scape cu via��, dup� �nc� o noapte sub cerul liber. �ntunericul se l�s� �nainte s� descopere vreun loc care s� le fie de folos. V�ntul sufla �nghe�at, f�c�ndu-i mantia s� f�lf�ie. Apoi, prin bezna din fa�a lor, se z�rir� ni�te lumini�e. Un sat.

M�na sa se strecur� �n buzunar, pip�ind monedele pe care le avea acolo. Erau mai mult dec�t de ajuns pentru o mas� �i o camer� de dormit, pentru ei am�ndoi. O camer� �n care s� fie la ad�post de frigul nop�ii. Dac� r�m�neau afar�, �n b�taia v�ntului, cu hainele �nc� umede, cine d�dea peste ei avea toate �ansele s� g�seasc� dou� cadavre. Nu trebuia dec�t s� nu atrag� prea mult aten�ia asupra lor. Gata cu c�ntatul la flaut, mai ales c� Mat, din pricina ochilor, nici g�nd s� mai poat� jongla. Apuc� din nou bra�ul prietenului s�u �i se �ndrept� spre luminile care-i f�ceau cu ochiul din dep�rtare.

��C�nd ne oprim? �ntreb� iar�i Mat.

Judec�nd dup� felul �n care se chinuia s� vad� �n dep�rtare, cu capul aplecat �n fa��, Rand nu era convins nici c� prietenul s�u putea s�-l z�reasc�, darmite s� vad� luminile satului.

��C�nd ajungem undeva la c�ldur�, r�spunse el.

Ochiuri de lumin�, rev�rsate pe ferestrele caselor, luminau str�zile satului, iar oamenii umblau �ncoace �i �ncolo, f�r� s� le pese de ceea ce se putea ascunde �n �ntuneric. Singurul han era o cl�dire l�b�r�at�, cu un cat, care p�rea s� fi fost m�rit� de a lungul anilor, f�r� vreo �ntrebuin�are precis�. U�a din fa�� se deschise, l�s�nd pe cineva s� ias�, �nso�it de un hohot de r�s care se rev�rsa din�untru.

Rand r�mase pironit �n loc, amintindu-�i de r�setele de la C�ru�a�ul Dansator. �l urm�ri pe b�rbatul care o apucase �n josul str�zii, cu pa�i nu foarte siguri, apoi trase ad�nc aer �n piept �i deschise u�a, cu mare grija pentru ca sabia s�-i r�m�n� ascuns� sub faldurile mantiei. Fu �nt�mpinat de hohote de r�s.

L�mpile care at�rnau din tavanul �nalt luminau puternic �nc�perea, iar el observ� �i sim�i pe dat� diferen�a fa�� de hanul lui Saml Hake. De pild�, aici nu erau be�ivi. Sala era plin� de oameni care p�reau fermieri �i t�rgove�i �i care, chiar dac� nu erau pe de a-ntregul treji, be�i cu siguran�� nu erau. R�setele erau sincere, de�i pu�intel for�ate uneori. Oamenii r�deau ca s� uite de necazuri, dar �i cu poft�, �n acela�i timp. Sala �ns�i era curat� �i �ngrijit�, �nc�lzit� de focul care vuia �ntr-un c�min mare, aflat la cap�tul ei �ndep�rtat. Z�mbetele fetelor care serveau erau la fel de c�lduroase ca fl�c�rile, iar c�nd r�deau, Rand observ� c� o f�ceau fiindc� a�a le pl�cea.

Hangiul era la fel de curat ca hanul s�u �i �ncins cu un �or� alb, str�lucitor. Rand se bucur� s� observe c� era corpolent; se �ndoia c� mai putea avea �ncredere �ntr-un hangiu sl�b�nog. Se numea Rulan Allwine � semn bun, �i zise Rand, pentru c� numele sem�na a�a bine cu cele din Emond�s Field. �i m�sur� mai �nt�i cu privirile, de sus p�n� jos, apoi, politicos, dar ferm, ceru plata �n avans.

��Nu c-a� vrea s� spun c� voi a�i fi din �ia, �n�elege�i, dar e lume pe drum �n vremurile astea care nu prea se sinchise�te diminea�a s� mai �i pl�teasc�. Mi se pare c� sunt o groaz� de tineri care se �ndreapt� spre Caemlyn.

Rand nu se sup�r�, mai ales la c�t de ud �i de am�r�t era. Totu�i, c�nd jup�n Allwine �i spuse pre�ul, el f�cu ochii mari, iar Mat scoase un sunet de parc� s-ar fi �necat cu ceva.

Hangiul cl�tin� am�r�t din cap, f�c�ndu-�i obrajii s�-i tremure, dar p�rea obi�nuit cu asta.

��Vremurile-s grele, oft� el, cu resemnare �n glas. Nu se mai g�sesc prea multe, iar ce se g�se�te cost� de cinci ori mai mult dec�t �nainte. Iar luna viitoare va fi �i mai r�u, pot s� jur.

Rand �i scoase banii din buzunar �i se uit� la Mat, care str�ngea �nc�p��nat din din�i.

��Vrei s� dormi pe sub tufi�uri? �l �ntreb�.

Mat oft� �i, f�r� nici o tragere de inim�, �i goli buzunarele. Dup� ce achitar� socoteala, Rand se uit� cu triste�e la pu�inul care mai r�m�sese de �mp�r�it.

Numai c�, zece minute mai t�rziu, m�ncau fiertura la o mas� din col�, l�ng� vatr�, ajut�ndu-se cu buc��i mari de p�ine. Por�iile nu erau at�t de mari pe c�t �i ar fi putut dori, dar erau fierbin�i �i s��ioase. C�ldura din vatra li se strecura �ncet �ncet �n oase. Rand se pref�cea c�-�i �inea ochii �n farfurie, dar de fapt privea atent la u��. To�i cei care intrau p�reau fermieri, dar asta nu era �ndeajuns pentru a-i alunga temerile.

Mat m�nca �ncet, savur�nd fiecare �mbuc�tur�, de�i tot mai bomb�nea din pricina luminii l�mpilor. Dup� o vreme, scoase e�arfa pe care i-o d�duse Alpert Mull �i �i-o leg� la cap, tr�g�nd-o aproape p�n� peste ochi. Asta le atrase anumite priviri pe care Rand �i dorea s� le fi putut evita. El �i cur�� repede farfuria, �ndemn�ndu-l pe Mat s� fac� la fel, apoi �i ceru lui jup�n Allwine s�-i conduc� �n camera de dormit.

Hangiul p�ru surprins c� vor s� mearg� a�a repede la culcare, dar nu f�cu nici o remarc�. Lu� o lum�nare �i le ar�t� drumul, str�b�t�nd mai multe coridoare �nc�lcite, p�n� la o camer� mic�, �n care erau doua paturi �nguste, undeva �ntr-un col� �ndep�rtat al hanului. Dup� ce hangiul plec�, Rand �i l�s� bocceaua s� cad� l�ng� pat, �i arunc� mantia pe un scaun �i se pr�bu�i cu toate hainele pe el pe cuvertur�. Hainele �i erau �nc� jilave �i nu prea confortabile, dar voia s� fie preg�tit, dac� trebuia s� fug� din nou. κi l�s� �i sabia la �old, �i dormi cu o m�n� pe m�nerul ei.

Diminea�a, �l trezi c�ntecul unui coco�. R�mase o vreme �ntins, privind zorii care luminau fereastra, �i se �ntreb� dac� �ndr�znea s� mai doarm� un pic. S� doarm� pe lumin�, atunci c�nd puteau fi deja pe drum. C�sc�, f�c�ndu-�i f�lcile s� trosneasc�.

��Hei, strig� Mat, v�d!

Se ridic� �n capul oaselor pe pat, privind de jur �mprejur cu ochii tot miji�i.

��M� rog, nu chiar foarte bine, dar v�d. Fa�a ta e tot tulbure, dar m�car �mi dau seama cine e�ti. �tiam eu c-o s�-mi revin. P�n� disear�, o s� v�d mai bine ca tine. Din nou.

Rand se ridic� pe dat� din pat, sc�rpin�ndu-se �n timp ce-�i aduna mantia de pe jos. Hainele �i erau mototolite, pentru c� se uscaser� pe el �n timpul somnului, �i-i d�deau m�nc�rimi de piele.

��Pierdem vremea, �i afar� s-a f�cut ziu�, �l zori pe tovar�ul s�u.

Mat se ridic� la fel de repede; �i el se sc�rpina.

Rand se sim�ea chiar bine. Erau la mai mult de o zi dep�rtare de Patru Regi �i niciunul dintre oamenii lui Gode nu se ar�tase. �i cu o zi mai aproape de Caemlyn, unde-i a�tepta cu siguran�� Moiraine. Trebuia s� fie a�a. Iar dup� ce se �nt�lneau din nou cu femeia Aes Sedai �i cu Str�jerul, nu mai aveau a se teme de Iscoadele Celui �ntunecat. Era ciudat c� se sim�ea a�a ner�bd�tor s� fie �mpreun� cu o Aes Sedai. �Pe Lumin�, c�nd o s-o rev�d pe Moiraine, o s-o s�rut!� G�ndul �l amuz�. Se sim�ea �ndeajuns de bine pentru a cheltui o parte din banii care se tot �mpu�inau pe masa de diminea�� o bucat� mare de p�ine �i o can� cu lapte rece, de-abia scos din c�mar�.

Tocmai m�ncau, la o mas� din fundul s�lii mari a hanului, c�nd �n�untru intr� un t�n�r, care p�rea de prin partea locului, cu mersul s�ltat �i seme� �i cu o tichie de p�nz�, �n care se afla �nfipt� o pan�, pe care o tot r�sucea pe un deget. �n�untru nu se mai afla dec�t un b�tr�n care m�tura, f�r� s� ridice ochii. Privirile t�n�rului se plimbar� de jur �mprejurul �nc�perii, dar, atunci c�nd se oprir� asupra celor doi b�ie�i, tichia �i c�zu de pe deget. R�mase cu ochii holba�i la ei vreo c�teva clipe, apoi �i lua tichia de pe jos �i �i mai cerceta pu�in, trec�ndu-�i degetele prin pletele �nchise la culoare. �n cele din urm�, se apropie de masa lor, t�r��indu-�i picioarele.

Era mai �n v�rst� ca Rand, dar se uita la ei b�nuitor.

��Pot s� stau �i eu? �ntreb� �i �nghi�i pe dat� �n sec, ca �i cum ar fi spus ceva gre�it.

Rand se g�ndi c� pesemne celalalt spera s� primeasc� �i el ceva de m�ncare, de�i p�rea �n stare s�-�i cumpere singur. C�ma�a cu dungi albastre era brodat� la guler, iar mantia sa albastru �nchis era, de asemenea, brodat� � la poale. �nc�l��rile de piele pe care le purta nu cunoscuser� vremuri prea grele, din c�te putea observa Rand. �i f�cu semn cu capul, ar�t�ndu-i un scaun.

Pe c�nd individul �i apropia scaunul de mas�, Mat �l privea fix. Rand nu-�i d�dea seama dac� �l fulgera cu privirile sau, pur �i simplu, �ncerca s�-l vad� mai bine. Oricum, chipul �ncruntat al lui Mat �l intimida pe t�n�r. Acesta nu apuc� s� se a�eze, ci r�mase �ncremenit �i nu se hot�r� s� ia loc dec�t dup� ce Rand �i f�cu, din nou, semn cu capul.

��Cum te nume�ti? �ntreb� Rand.

��Cum m� numesc? Ah, da, cum m� numesc. Pai� spune�i-mi Paitr, r�spunse str�inul, plimb�ndu-�i privirile de acolo-colo, nelini�tit. P�i� asta nu-i ideea mea, �n�elege�i, dar trebuie s-o fac. N-am vrut, dar am fost silit. Trebuie s� �n�elege�i asta. Nu�

Rand �ncepu s� se �ncordeze, c�nd �l auzi pe Mat m�r�ind:

��Iscoad� a Celui �ntunecat.

Paitr tres�ri �i aproape c� se ridic� de pe scaun, arunc�nd priviri speriate �n jur, de parc� mai erau acolo �nc� cincizeci de persoane care s� aud�. Capul b�tr�nului era �nc� aplecat deasupra m�turii, iar aten�ia sa, �ndreptat� spre podea. Paitr se a�ez� la loc �i �i plimba privirile de la Rand la Mat �i �napoi, p�r�nd nesigur pe sine. Buza de sus �i era umed� de transpira�ie. Acuza�ia era �ndeajuns pentru a face pe oricine s� transpire, dar el nici nu �ncercase s� nege. Rand clatin� u�or din cap. Dup� �nt�lnirea cu Gode, aflase c� Iscoadele Celui �ntunecat nu erau, neap�rat, oameni care s� poarte pe frunte Col�ul Dragonului, dar, cu excep�ia ve�tmintelor pe care le purta, acest Paitr s-ar fi potrivit foarte bine �n Emond�s Field. Nimic din �nf��i�area lui nu ar fi amintit de omoruri �i lucruri �nc� �i mai rele. Nimeni nu ar fi �ntors capul dup� el pe strad�. M�car Gode fusese� altfel.

��Las�-ne �n pace, se r�sti Rand. �i spune-le �i prietenilor t�i s� ne lase �n pace. Nu vrem nimic de la ei, iar ei n-o s� scoat� nimic de la noi.

��Dac� nu, adaug� Mat cu asprime, o s� ar�t ceea ce e�ti. S� vedem ce-o s� cread� prietenii t�i din sat despre asta.

Rand n�d�jduia c� prietenul s�u nu vorbea serios. Asta le-ar fi putut face �i lor tot at�tea necazuri c�t i-ar fi f�cut �i lui Paitr. Acesta �ns� p�ru s� ia �n serios amenin�area �i p�li.

��Am� am auzit ce s-a-nt�mplat �n Patru Regi. Cel pu�in o parte. Ve�tile circula repede, iar noi avem metodele noastre pentru a le afla. Dar aici nu e nimeni care s� v� �ncol�easc�. Sunt singur� �i vreau doar s� vorbim.

��Despre ce? �ntreb� Mat, tocmai c�nd Rand spunea:

��Nu ne intereseaz�.

Se privir� unul pe altul, iar Mat ridic� din umeri.

��Nu ne intereseaz�, spuse �i el.

Rand d�du pe g�t ultimele pic�turi de lapte �i-�i �ndes� �n buzunar un col� de p�ine. R�ma�i aproape f�r� bani, asta se prea putea s� fie pentru ei masa urm�toare. Dar cum s� plece din han? Dac� Paitr descoperea c� Mat era aproape orb, le putea spune �i altor� altor Iscoade ale Celui �ntunecat. C�ndva, Rand v�zuse un lup care desp�r�ise de turm� o oaie �chioap�; mai fuseser� �i al�ii prin jur, iar el nu putea nici s� p�r�seasc� turma �i nici s� prind� fiara �n b�taia arcului. De �ndat� ce oaia r�m�sese singur�, beh�ind �ngrozit� �i �op�ind pe trei picioare, �n loc de un singur lup, pe urmele ei ap�ruser� ca prin minune zece. Amintirea �i �ntorcea stomacul pe dos. Dar nu puteau nici s� r�m�n� unde erau. Chiar dac� Paitr era singur, dup� cum le spusese, nu i-ar fi luat mult s�-�i cheme tovar�ii.

��Hai s� mergem, Mat, gr�i el, �i-�i �inu r�suflarea.

C�nd Mat d�du s� se ridice, se uit� spre Paitr, aplec�ndu-se �i m�r�ind:

��Las�-ne �n pace, Iscoad� a Celui �ntunecat. N-am de g�nd s�-�i spun de dou� ori. Las�-ne �n pace.

Paitr �nghi�i �n sec �i se afund� �n scaun, cu chipul alb ca varul. �i amintea de un Myrddraal.

C�nd se uit� din nou la Mat, acesta era deja �n picioare; sl�biciunea lui r�mase neobservat�. Pe dat�, Rand �i lu� �i el desagile �i celelalte lucruri, �ncerc�nd s�-�i �in� sabia acoperit� cu mantia. Poate c� Paitr �tia deja de existen�a acesteia, poate ca Gode �i spusese lui Ba�alzamon, iar acesta, lui Paitr, dar nu credea. �i trecuse prin minte c� Paitr nu avea dec�t o vag� idee despre ce se �nt�mplase �n Patru Regi �i probabil c� din pricina asta era �i a�a de �nsp�im�ntat.

Lumina care se rev�rsa pe sub u�� l ajutase pe Mat s� mearg� drept �ntr-acolo; nu se mi�ca prea repede, dar nici �ndeajuns de �ncet ca s� bat� la ochi. Rand �l urm� �ndeaproape, rug�ndu-se s� nu-l vad� �mpiedic�ndu-se. Era mul�umit c� drumul lui Mat era drept �i liber, f�r� scaune sau mese care s�-i stea �n cale.

Dintr-odat�, �n spatele lor, Paitr s�ri �n picioare.

��A�tepta�i, strig� el disperat. Trebuie s� a�tepta�i.

��Las�-ne �n pace, se r�sti Rand f�r� s� se �ntoarc�. Aproape c� ajunseser� la u��, f�r� ca Mat s� fac� vreun pas gre�it.

��Nu vreau dec�t s� m� asculta�i, �i rug� Paitr, pun�nd o m�n� pe um�rul lui Rand ca s�-l opreasc� din drum.

�n mintea acestuia ap�ru un potop de imagini. Trolocul, Narg, care s�rise la el �n propria cas�. Myrddraalul care-l amenin�ase la Cerbul �i Leul, hanul din Baerlon. Jumate-Oamenii de peste tot, Pieri�ii care-i urm�riser� p�n� �n Shadar Logoth �i veniser� dup� ei �n Whitebridge. Iscoade ale Celui �ntunecat �n tot locul. Se r�suci, str�ng�nd pumnul.

� �i-am spus s� ne la�i �n pace!

�i pumnul s�u �l izbi pe Paitr drept �n nas. Iscoada Celui �ntunecat se pr�bu�i �i r�mase acolo, pe podea, holb�ndu-se la Rand. Din nas i se scurgea un firicel de s�nge.

��N-o s� sc�pa�i, url� el m�nios. Oric�t a�i fi de puternici, Marele St�p�n al �ntunericului este mai puternic dec�t voi. Umbra o s� v�-nghit�!

Din fundul s�lii se auzi un oftat �i zgomotul unei maturi care c�dea pe podea. B�tr�nul care f�cea curat �i auzise, �n cele din urm�. R�m�sese cu ochii holba�i la Paitr. P�lise la fa�� i parc� voia s� rosteasc� ceva, dar nu se auzea niciun sunet. Paitr �i �ntoarse privirea pentru c�teva clipe, apoi blestem� cu s�lb�ticie �i s�ri �n picioare, n�pustindu-se afar� din han �i alerg�nd pe strad� de parca era urm�rit de o haita de lupi. B�tr�nul �i �ndrept� aten�ia c�tre Rand �i Mat, p�r�nd la fel de speriat.

Rand �l conduse pe Mat afar� din han �i din sat c�t putu de repede, st�nd mereu cu urechea ciulit� dup� strig�te �i semnale care nu r�sunar� nic�ieri altundeva dec�t �n mintea lui.

� S�nge �i cenu��, m�r�i Mat, tot timpul d�m peste ei. Tot timpul sunt la un pas �n urma noastr�. N-o s� putem sc�pa.

��Nu, nu-i a�a, st�rui Rand. Dac� Ba�alzamon ar fi �tiut c� suntem aici, crezi c� l-ar fi l�sat pe individul ala singur? Ar mai fi trimis un al doilea Gode �i vreo dou�zeci, treizeci de matahale. Ne v�neaz� �n continuare, dar n-o s� �tie sigur unde ne afl�m dec�t dup� ce le spune Paitr, �i poate c� el chiar �i singur. S-ar putea s� trebuiasc� s� se duc� tocmai �n Patru Regi, cine �tie?

��Dar a spus�

��Nu-mi pas�.

Nu era sigur la cine se referea Mat, dar nici nu mai conta.

��Doar n-o s� st�m s�-i a�tept�m s� vin�.

�n ziua aceea prinser� �ase c�ru�e, care-i purtar� fiecare c�te o mic� bucat� de drum. Un fermier le povesti c� un b�tr�n nebun, de la hanul din t�rgul Sheran, pretindea c� acolo se ascundeau Iscoade ale Celui �ntunecat. Fermierul de-abia putea vorbi, printre hohotele de r�s; �i tot �tergea lacrimile de pe obraz. �n t�rgul Sheran! Era cea mai bun� poveste pe care o auzise de c�nd Ackley Farren se �mb�tase �i-�i petrecuse o noapte pe acoperi�ul hanului.

Un alt b�rbat, un fabricant de c�ru�e cu fa�a rotund� �i cu tot felul de unelte care at�rnau de o parte �i de alta a c�ru�ei sale, �n care mai transporta �i dou� ro�i, le istorisi o altfel de poveste. Dou�zeci de Iscoade ale Celui �ntunecat se adunaser� �n t�rgul Sheran. B�rba�i cu trupuri str�mbe �i femei �nc� �i mai �i, to�i murdari �i �n zdren�e. Puteau s� fac� s� �i se taie picioarele �i s� �i se �ntoarc� stomacul pe dos numai dac� te priveau, iar c�nd r�deau, hohotele lor �ngrozitoare ��i r�sunau �n urechi vreme de mai multe ceasuri, iar capul te durea de parc� st�tea s�-�i plesneasc�. �i v�zuse cu ochii lui, dar de la o distan�� ndeajuns de mare ca s� nu fie �n primejdie. Dac� Regina n-avea de g�nd s� fac� nimic, cineva trebuia s� le cear� ajutor Copiilor Luminii. Trebuia s� fac� cineva ceva.

C�nd cobor�r� din c�ru�a lui, se sim�ir� de-a dreptul u�ura�i.

Pe c�nd soarele se preg�tea s� apun� �n urma lor, p�trunser� �ntr-un s�tuc care sem�na bine cu t�rgul Sheran. Drumul spre Caemlyn �l desp�r�ea �n dou�, dar pe ambele p�r�i se aflau �iruri de case mici, din c�r�mid�, cu acoperi�uri de stuf. Pere�ii erau acoperi�i cu ieder�, de�i corzile erau aproape desfrunzite. Satul avea �i un han, nu mai mare ca Izvorul de Vin, cu o firm� at�rnat� afar�, care se leg�na sc�r��ind �n b�taia v�ntului. Omul Reginei.

Lui Rand �i trecu prin cap c� era ciudat c� se g�ndise la Izvorul de Vin ca la o cl�dire mic�. κi amintea de vremurile �n care i se p�rea a fi una dintre cele mai mari cl�diri din toat� lumea. Una mai mare ar fi fost de-a dreptul un palat. Dar de acum mai v�zuse �i el c�te ceva �i, dintr-odat�, �i d�du seama c� nimic nu avea s� i se par� la fel, c�nd avea s� se �ntoarc� acas�. Dac� se mai �ntorcea vreodat�.

�ov�i o clip� �n fa�a hanului, dar se g�ndi c�, chiar dac� pre�urile de la Omul Reginei nu erau la fel de mari precum cele din t�rgul Sheran, oricum nu-�i puteau permite nici o mas�, nici o camer� pentru dormit.

Mat �i observ� privirea, �i-�i pipai buzunarul �n care �inea mingile colorate ale lui Thom.

��Vad destul de bine, c�t� vreme nu �ncerc cine �tie ce �mecherie.

Vederea i se �mbun�t��ise destul de mult, de�i �nc�-�i mai �inea e�arfa legat� �n jurul frun�ii, iar peste zi, de c�te ori ridicase capul spre cer, trebuise s� mijeasc� ochii. Cum Rand nu r�spunse nimic, Mat continu�:

��Doar n-o s� fie Iscoade ale Celui �ntunecat �n fiecare han, de aici �i p�n� �n Caemlyn. �n plus, nu vreau s� dorm sub tufi�uri, dac� pot dormi �n pat.

Cu toate acestea, nu f�cu nici o mi�care ca s� p�trund� �n han, ci r�mase s�-l a�tepte pe Rand. Dup� o clip�, acesta �ncuviin��. Se sim�ea fr�nt de oboseal�, mai mult dec�t oric�nd. Numai g�ndul la o noapte petrecut� sub cerul liber �l f�cea s� simt� dureri �n oase. �Totul se adun�. Prea mult am fugit �i prea mult m-am tot uitat peste um�r.�

��Nu pot fi peste tot, �ng�n� �i el.

�nc� de cum intr� �n sala mare, se �ntreb� dac� nu cumva f�cuse o gre�eal�. Locul era curat, dar plin de lume. Toate mesele erau ocupate, iar c��iva b�rba�i se sprijineau de zid, pentru c� nu mai aveau unde �edea. Judec�nd dup� mi�c�rile repezite cu care fetele care serveau � �i chiar �i hangiul � se strecurau printre mese, cu priviri h�ituite, era mai mult� lume dec�t de obicei. Prea mult� pentru un asemenea s�tuc. Oamenii care nu erau de prin partea locului erau u�or de observat. Nu erau �mbr�ca�i altfel dec�t ceilal�i, dar nu se uitau dec�t la m�ncarea �i b�utura lor. Localnicii �ns� �i sorbeau pe str�ini din priviri.

�n �nc�pere r�suna un murmur de voci, �ndeajuns de puternic pentru ca hangiul s� trebuiasc� s�-i duc� �n buc�t�rie, dup� ce Rand �i d�duse de �n�eles c� voiau s� discute cu el. Dar �i acolo era aproape la fel de mult zgomot, c�ci buc�tarul �i ajutoarele lui umblau de colo colo, zdr�ng�nind oalele.

Hangiul �i �terse fa�a cu o batist� mare.

��Presupun c� a�i plecat �i voi �n Caemlyn s�-l vede�i pe falsul Dragon, la un loc cu to�i pro�tii din Regat. La mine aicea sunt �ase �n camer� �i c�te doi sau trei �ntr-un pat, iar dac� nu v� convine, n-am cum s� v� ajut.

Rand �i �inu discursul cu un gol �n stomac. Printre at��ia oameni pleca�i la drum, oricine putea fi Iscoad� a Celui �ntunecat, �i nu avea cum s�-i deosebeasc� de ceilal�i. Mat �i demonstra talentele prin c�teva jonglerii � dar numai cu trei mingi �i, chiar �i a�a, cu mare grij� �, iar Rand scoase la iveala fluierul lui Thom. Dup� numai c�teva m�suri din B�tr�nul urs negru, hangiul �ncuviin�a ner�bd�tor.

��Da, bine, bine. Oricum am nevoie de ceva cu care s� le abat idio�ilor g�ndurile de la Logain �la. Au fost deja trei �nc�ier�ri, �ntre cei care sus�ineau c� el e cu adev�rat Dragonul �i cei care ziceau c� nu. L�sa�i-v� lucrurile �n col�, iar eu m� duc s� v� fac loc. Dac� mai am ce loc s� v� fac. Pro�ti. Lumea-i plin� de pro�ti care nu �tiu c� nu-i bine s�-�i bage nasul unde nu le fierbe oala. De asta se �nt�mpl� toate necazurile. κi tot bag� nasul.

�terg�ndu-�i din nou fa�a, el plec� grabnic din buc�t�rie, morm�ind pentru sine. Buc�tarul �i ajutoarele lui nici nu-i b�gar� �n seam� pe b�ie�i. Mat �i tot potrivea e�arfa pe cap, tr�g�nd-o mai sus, apoi clipind des din cauza luminii �i cobor�nd-o iar�i pe ochi. Rand se �ntreb� dac� putea vedea �ndeajuns de bine pentru a �ncerca �i ceva mai complicat dec�t jongleriile cu trei mingi. C�t despre el�

Senza�ia de grea�� din stomac devenise din ce �n ce mai puternic�. Se a�ez� pe un sc�una� mic, �in�ndu-�i capul �n m�ini. I se f�cuse frig, de parc� nu era �n buc�t�rie. �ncepu s� tremure. �mprejur era plin de aburi, iar sobele �i cuptoarele trosneau de c�ldur�, dar el tremura din ce �n ce mai tare, cl�n��nind din din�i. κi str�nse pieptul cu bra�ele, dar asta nu-l ajut� cu nimic. Se sim�ea de parc� i-ar fi �nghe�at oasele.

Ca prin cea��, �i d�du seama c� Mat �l �ntreba ceva, �l scutura de um�r, iar cineva blestema �i ie�ea �n fug� din �nc�pere.

Apoi ap�ru �i hangiul, �mpreun� cu buc�tarul care se �ncrunta al�turi de el, iar Mat se certa vehement cu am�ndoi. Dar nu izbutea s� �n�eleag� ce-�i spuneau; cuvintele �i r�sunau �n urechi ca un �iuit �i nu-�i putea aduna g�ndurile.

Brusc, Mat �i lu� bra�ul �i-l ridic� �n picioare. Toate lucrurile lor � desagile de la �a, p�turile, bocceaua lui Thom �i cutiile cu instrumente � at�rnau de umerii lui Mat, �mpreun� cu arcul. Hangiul �i privea, �terg�ndu-se pe fa��, �ngrijorat. Cl�tin�ndu-se pe picioare �i sprijinindu-se de Mat, Rand �l l�s� s�-l conduc� spre u�a din spate.

��m m-mi p pare r r-r�u, M-m mat, izbuti s� �ngaime; din�ii �i cl�n��neau, f�r� s�-i poat� opri. C-c cred c c�-i din cc cauza ploii. �nc� o n n-noapte af far� n n-are ce r r-r�u s� nne f f-fac�, a�a c c-cred.

Amurgul �ntunecase cerul, pe care se vedeau o m�n� de stele, r�zle�ite.

��Nici s� nu te g�nde�ti, replic� Mat, care �ncerca s� par� vesel, de�i Rand �i d�dea seama c�t era de �ngrijorat. Hangiul era speriat ca nu cumva lumea s� afle c� era cineva bolnav printre ei. I-am spus c�, dac� ne d� afar�, te duc �n sala mare. Hanul s-ar goli pe jum�tate, �n vreo zece minute. Oric�t e de pornit �mpotriva pro�tilor de drume�i, nu vrea a�a ceva.

��Atunci un nde?

��Aici, r�spunse Mat, deschiz�nd u�a grajdului cu un sc�r��it puternic din balamale.

�n�untru era mai �ntuneric dec�t afar�, iar aerul mirosea a f�n, a gr�ne �i a cai, �i se sim�ea un iz puternic de b�legar. C�nd Mat �l ajut� s� se �ntind� pe podeaua acoperit� de paie, Rand se ghemui cu genunchii la piept, cu bra�ele �ncle�tate de trup �i tremur�nd din cap p�n� �n picioare. I se p�rea c� toat� puterea i se consuma din cauza tremuratului. �l auzi pe Mat �mpiedic�ndu-se �i blestem�nd, apoi �mpiedic�ndu-se din nou, cu un z�ng�nit de metal. Dintr-odat� se f�cu lumin� �i-l v�zu pe Mat ridic�nd o lamp� veche �i ponosit�.

Hanul fiind plin, la fel erau �i grajdurile. Fiecare desp�r�itur� era ocupat� de c�te un cal � unii dintre ace�tia �i �n�l�au capetele, clipind des din cauza luminii. Mat c�nt�ri din priviri scara care ducea la platforma de sus, unde se aflau gr�mezile de f�n, apoi �l privi pe Rand, ghemuit pe jos, �i cl�tin� din cap.

��N-am cum s� te duc acolo, murmur� el. Ag��nd, lampa �ntr-un cui, se chinui s� urce scara �i �ncepu s� arunce jos f�nul, cu bra�ele. Cobor�nd iute, �i f�cu un pat �n fundul grajdului, iar Rand se t�r� p�n� acolo. Mat �l �nveli cu am�ndou� mantiile, dar Rand le d�du jos aproape imediat.

��Cald, �optise el. Pe undeva, �i aducea aminte c�-i fusese frig cu numai c�teva clipe �n urm�, dar �n clipa aceea se sim�ea ca �ntr-un cuptor. Se trase de guler, d�ndu-�i capul pe spate. Cald.

Sim�i m�na lui Mat, care-l pip�ia pe frunte.

��M� �ntorc imediat, �i �opti acesta �i disp�ru!

R�mase acolo, zv�rcolindu-se �n f�n; nu era sigur c�t timp trecuse, p�n� c�nd Mat se �ntoarse cu o farfurie plin� ochi �ntr-o m�n�, o caraf� �n cealalt� �i dou� pocale albe pe care le �inea cu degetele, at�rnate de toarte.

� Aici nu-i Me�tereas�, spuse el, l�s�ndu-se �n genunchi l�ng� Rand.

Umplu unul din pocale �i i-l duse la buze. Rand d�du apa pe g�t ca �i cum nu mai b�use nimic de c�teva zile �ntregi; �i tocmai a�a se sim�ea.

��Nici m�car nu �tiu ce-i aia Me�tereas�. Au �i ei pe cineva c�reia-i zice Maica Brune, dar e plecat� pe undeva ca s-ajute la o na�tere, �i nimeni nu �tie c�nd se va-ntoarce. Am reu�it s� g�sesc ceva p�ine, br�nz� �i c�rna�i. Bunul jup�n Inlow e dispus s� ne dea orice, c�t� vreme nu ie�im s� ne vad� oaspe�ii. Uite, ia de-aici.

Rand �i �ntoarse capul, refuz�nd m�ncarea. P�n� �i vederea sau g�ndul la ea �i �ntorcea stomacul pe dos. Dup� o vreme, Mat oft� �i se a�ez� ca s� m�n�nce m�car el. Rand �i �inu capul �ntors �i �ncerc� s� nu asculte.

Frisoanele �l cuprinser� din nou, apoi febra, apoi iar frisoanele �i din nou febra. Mat �l �nvelea c�nd �ncepea s� tremure �i �i d�dea de b�ut c�nd se pl�ngea de sete. Se f�cea din ce �n ce mai �ntuneric, iar contururile grajdurilor tremurau, �n lumina slab� a l�mpii. Umbrele luau diverse forme �i se mi�cau dup� bunul lor plac. Apoi �l v�zu pe Ba�alzamon care str�b�tea grajdul cu pa�i mari, cu ochii arz�tori, cu c�te un Myrddraal de fiecare parte. Chipurile acestora erau ascunse �n faldurile glugilor negre.

Pip�indu-�i disperat m�nerul sabiei, �ncerc� s� se ridice, �ip�nd:

��Mat! Mat, sunt aici! Pe Lumin�, sunt aici!

Mat, sprijinit de zid, cu picioarele �ncruci�ate, tres�ri speriat din somn.

��Ce? Iscoade ale Celui �ntunecat? Unde?

Cl�tin�ndu-se pe picioare, Rand �i f�cu semne disperate �ntr-o direc�ie, apoi r�mase cu gura c�scat�. Umbrele se mi�car�, iar unul dintre cai lovi cu copita �n somn. Altceva, nimic. C�zu �nd�r�t pe paie.

� Nu-i nimeni, �n afar� de noi, �l lini�ti Mat. Ia, d�-mi mie aia.

Se �ntinsese spre sabia lui Rand, dar el o str�nse �i mai tare �n m�n�.

��Nu, nu. Trebuie s-o �in eu. E taic�-meu, �n�elegi? E tata!

�ncepu din nou s� tremure, dar str�ngea sabia �n m�ini ca �i cum ar fi fost singura care-l ajuta s� scape cu via��.

��T-tata!

Mat renun�� s� mai �ncerce s�-i ia arma �i-l �nveli la loc cu mantiile. Pe timpul nop�ii, pe c�nd Mat dormea, ap�rur� �i al�i vizitatori, despre care Rand nu �tia precis dac� erau �ntr-adev�r acolo sau nu. Din c�nd �n c�nd se uita la Mat, care dormea cu capul �n piept, �ntreb�ndu-se dac� i-ar fi putut observa �i el, dac� s-ar fi trezit.

Dintre umbre ap�ru Egwene, cu p�rul �mpletit �ntr-o cosi�� lung� �i �nchis� la culoare, a�a cum fusese �n Emond�s Field, cu chipul �ndurerat �i posomor�t.

��De ce ne-ai p�r�sit? �ntreba ea. Acum suntem mor�i pentru c� ne-ai p�r�sit.

�ntins �n f�n, Rand cl�tina vl�guit din cap.

��Nu, Egwene. N-am vrut s� v� p�r�sesc. Te rog.

��Am murit cu to�ii, ofta ea cu triste�e, iar moartea este regatul Celui �ntunecat. Acum suntem �n st�p�nirea lui, pentru c� ne-ai p�r�sit.

��Nu. N-am avut de ales, Egwene. Te rog, Egwene, nu pleca. �ntoarce-te, Egwene!

Dar ea se �ntorsese printre umbre �i devenise asemenea lor.

Moiraine avea o expresie calm�, dar chipul ei era palid ca al unui cadavru. Mantia ei sem�na cu un giulgiu, iar vocea �l �fichiuia ca un bici.

��A�a-i, Rand al�Thor. Nu ai de ales. Trebuie s� mergi �n Tar Valon, sau Cel �ntunecat te va lua �n st�p�nire. Vei r�m�ne pe vecie �nl�n�uit �n umbre. Numai Aes Sedai te mai pot salva acum. Numai Aes Sedai.

Thom �i r�njea dr�ce�te. Hainele Menestrelului at�rnau pe el, ca ni�te zdren�e p�rlite, care-i aminteau de fulgerele izbucnite pe c�nd el se lupta cu Pieritul, ca s� le dea timp s� fug�. Carnea era ars� �i �nnegrit�.

��Dac� ai �ncredere �n Aes Sedai, b�iete, o s�-�i dore�ti s� fi murit. Aminte�te-�i c� pre�ul pentru ajutorul oferit de Aes Sedai este �ntotdeauna mai mic dec�t po�i crede, dar mai mare dec�t ��i po�i imagina. �i care Ajah te va g�si mai �nt�i, ia spune? Cea Ro�ie? Poate cea Neagr�. Mai bine fugi, b�iete. Fugi.

Privirea lui Lan era tare ca granitul, iar pe chipul s�u �iroia s�ngele.

��Ce ciudat, s� vezi o sabie cu pecetea b�tlanului �n m�inile unui p�stor. E�ti demn de ea? Ar trebui s� fii. De acum e�ti singur. Nici �n urma ta �i nici �n fa�� nu mai exista nimic de care s� te ag��i, �i oricine poate fi Iscoad� a Celui �ntunecat.

R�njea ca un lup, iar din gur� �ncepuse s�-i curg� s�nge.

��Oricine.

Ap�ru �i Perrin, care-l �nvinov��ea �i-i cerea ajutor, �i jup�neasa al�Vere, care pl�ngea dup� fata ei, �i Bayle Domon, care-l blestema pentru c�-i adusese Pieri�ii la bord, �i jup�n Fitch, care-�i fr�ngea m�inile din pricina hanului f�cut cenu��, �i Min, care �ipa, prins� �n ghearele unui troloc, oamenii pe care-i cuno�tea �i oameni pe care-i �nt�lnise numai o dat�. Dar cel mai r�u dintre to�i fusese Tam. Acesta st�tea l�ng� el, �ncrunt�ndu-se, cl�tin�nd din cap, f�r� s� scoat� un sunet.

��Trebuie s�-mi spui, �l implor� Rand. Cine sunt? Te rog, spune-mi. Cine sunt? Cine sunt? strig� el.

��U�urel, Rand.

O clip� i se p�ruse c� Tam era cel care-i r�spundea, dar apoi observ� c� acesta disp�ruse. �n locul lui se afla Mat, aplecat peste el, duc�ndu-i la buze un pocal plin cu ap�.

��Odihne�te-te. E�ti Rand al�Thor, asta e�ti, �i ai mutra cea mai pocit� �i �easta cea mai tare din �inutul celor Dou� R�uri. Hei, e�ti plin de sudoare! �i-a trecut febra!

��Rand al�Thor? �opti el.

Mat �ncuviin��, iar gestul s�u era at�t de �ncurajator, �nc�t Rand adormi f�r� s� se ating� de ap�.

Nu visase nimic � sau, cel pu�in, nu-�i mai amintea �, dar dormise �ndeajuns de u�or pentru a deschide ochii de c�te ori Mat venea s� vad� cum �i mai era. La un moment dat, se �ntreba dac� Mat apucase s� doarm� vreun pic, dar adormi la r�ndul s�u �nainte s� mearg� prea departe cu g�ndul.

Auzind balamalele u�ii sc�r��ind, se trezi cu totul, dar o vreme nu f�cu altceva dec�t s� zac� �n f�n, dorindu-�i s� adoarm� din nou. Dac� dormea, nu mai era con�tient de trupul s�u. Mu�chii �l dureau ca ni�te zdren�e sf�iate �i nu mai avea deloc vlag� �n trup. Se chinui s�-�i �nal�e capul �i reu�ise numai din a doua �ncercare.

Mat �edea la locul s�u obi�nuit, sprijinit de zid, at�t de aproape �nc�t �l putea atinge cu bra�ul. B�rbia �i c�zuse pe pieptul care se ridica �i cobora, �n ritmul u�or al somnului ad�nc. E�arfa �i alunecase pe ochi.

Rand privi spre u��.

Acolo se afla o femeie, care �inea u�a deschis� cu o m�n�. La �nceput, ea i se �nf��i�� numai ca o siluet� �ntunecat�, �mbr�cat� cu o rochie, de-abia deslu�it� �n lumina slab� a dimine�ii, apoi p�i �n�untru, l�s�nd u�a s� se �nchid� �n urma ei. �n lumina l�mpii, o vedea ceva mai bine. Era cam de-o seam� cu Nynaeve, se g�ndi el, dar nu era de prin partea locului. M�tasea verde deschis a rochiei sale tremura la fiecare pas. Purta o mantie cenu�ie �i moale �i avea p�rul prins �ntr-o plas� de dantel�, ca spuma laptelui. Uit�ndu-se g�nditoare la el �i la Mat, �i pip�ia colierul greu de aur pe care-l avea la g�t.

��Mat! strig� Rand, apoi �i mai tare: Mat!

Mat sfor�ia, �i mai c� nu se pr�bu�i pe podea, trezindu-se. Frec�ndu-se la ochi, r�mase cu privirea a�intit� asupra femeii.

��Am venit s�-mi caut calul, gr�i ea, cu un gest vag �n direc�ia desp�r�iturilor, dar f�r� s�-�i ia ochii de la ei. E�ti bolnav?

��E bine, r�spunse �n�epat Mat. A r�cit pu�in din cauza ploii, at�ta tot.

��Poate c-ar trebui s� v�d cum �i e. Sunt destul de priceput�

Rand se �ntreb� dac� era cumva Aes Sedai. Mai mult chiar dec�t ve�tmintele, comportamentul ei trufa� �i sigur pe sine �i felul �n care-�i �inea capul sus, de parc� se preg�tea s� dea o porunc�, nu se potriveau cu �mprejurimile. �Iar dac� o fi Aes Sedai, din ce Ajah s� fie?�

��Acum mi-e bine, �i r�spunse el. Z�u c� nu-i nevoie.

Dar ea venise deja c�tre el, str�b�t�nd grajdurile, �in�ndu-�i rochia cu m�inile �i p�ind u�or, cu condurii ei cenu�ii. L�s�ndu-se pe covorul de paie, �ngenunche l�ng� el �i-i pip�i fruntea.

��N-ai febr�, hot�r� ea, cercet�ndu-l �ncruntat�. Era dr�gu��, de�i avea tr�s�turile foarte accentuate, dar pe chip nu i se vedea nici o urm� de bun�tate. Pe de alt� parte, nici rece nu p�rea. Aveai impresia, pur �i simplu, c� era lipsit� de orice sentiment.

��Totu�i, ai fost bolnav. Da. Da. �i e�ti �n continuare slab, ca un pisoia� de-abia n�scut. Cred c�

κi v�r� m�na sub mantie �i, dintr-odat�, lucrurile �ncepur� s� se petreac� mult prea repede pentru ca Rand s� poat� face altceva dec�t s� scoat� un strigat �n�bu�it.

M�na femeii se ivi de sub mantie, �ntr-o fulgerare de lumin�; ceva sclipi, pe c�nd ea se �ntindea c�tre Mat, aplec�ndu-se peste trupul lui Rand. Mat se culc� pe o parte, cu mi�c�ri foarte iu�i, �i se auzi zgomotul scos de metalul care se �nfigea �n lemn. Totul �inuse numai o clip�, apoi se l�sase t�cerea.

Mat �edea aproape culcat pe spate, cu o m�n� �ncle�tat� pe �ncheietura femeii, chiar dincolo de pumnalul pe care ea �l �nfipsese �n perete, �n locul �n care se aflase b�iatul cu c�teva clipe mai �nainte, av�nd �n cealalt� m�n� arma luata din Shadar Logoth, proptit� la g�tul ei.

Mi�c�nd doar din ochi, ea �ncerc� s� priveasc� pumnalul pe care-l �inea Mat. Cu ochii mari, trase chinuit aer �n piept �i d�du s� se fereasc�, dar el �i �inea �n continuare t�i�ul lipit de piele. Dup� acea prim� mi�care, r�m�sese nemi�cat�, ca o stan� de piatr�.

Umezindu-�i buzele cu limba, Rand privea �int� tabloul care i se-nf��i�a. Chiar dac� n-ar fi fost a�a de sl�bit, nu credea c� s-ar fi putut mi�ca din loc. Apoi, ochii �i c�zur� pe pumnal �i gura i se usc�. Lemnul din jurul s�u se �nnegrea, iar din locul p�rjolit �ncepur� s� se �nal�e firicele de fum.

��Mat! Mat, pumnalul ei�

Mat arunc� o privire spre pumnal, apoi �nd�r�t la femeie, dar ea nu f�cu nici o mi�care, ci r�mase pe loc, umezindu-�i la r�ndul ei buzele, cu mi�c�ri nervoase. Cu un gest repezit, Mat �i desprinse m�na de pe m�ner �i o �mbr�nci; ea c�zu pe spate, �ndep�rt�ndu-se de ei �i sprijinindu-se �n m�ini, la spate, f�r� s�-�i ia ochii de la arma din m�na b�iatului.

��Nu te mi�ca, o avertiz� el. Dac� te mi�ti, am s� m� folosesc de �sta. Crede-m�, nu glumesc.

Ea �ncuviin�� din cap, cu ochii a�inti�i la pumnal.

��Rand, supravegheaz-o!

Rand nu era sigur ce ar fi trebuit s� fac� dac� ea ar fi �ncercat ceva � poate s� �ipe; oricum nu putea fugi dup� ea, dac� �ncerca s� scape. Numai c� ea st�tea pur �i simplu pe loc, f�r� s� se clinteasc�, �n timp ce Mat scoase pumnalul ei din perete, cu o mi�care brusc�. Pata cea neagr� nu se mai �ntinse, de�i tot mai scotea un firicel sub�ire de fum.

Mat c�ut� cu privirea �mprejur un loc �n care s� a�eze pumnalul, apoi �l �mpinse c�tre Rand, care-l lu� u�or, ca �i cum ar fi fost o viper� �nsufle�it�. P�rea simplu, de�i avea destul de multe podoabe, cu un m�ner de filde� deschis la culoare �i o lam� �ngust� �i sclipitoare, lung� cam c�t palma lui. Un simplu pumnal. Numai c� el v�zuse ce putea face. M�nerul nu era nici m�car c�ldu�, dar m�na �ncepu s�-i transpire. N�d�jduia s� nu-l scape �n f�n.

Femeia nu se mi�c� din pozi�ia �n care c�zuse, ci r�mase cu ochii la Mat, care se �ntorcea �ncet spre ea. �l privea de parc� se �ntreba ce avea de g�nd s� fac�, dar Rand �l observ� pe prietenul s�u mijindu-�i brusc ochii �i �ncle�t�ndu-�i m�na pe m�nerul pumnalului.

��Mat, nu!

��A �ncercat s� m� omoare, Rand. Te-ar fi omor�t �i pe tine. E Iscoada Celui �ntunecat, r�spunsese Mat, scuip�nd cuvintele.

��Dar noi nu suntem, st�ruise Rand; femeia c�sc� gura, de parc� de-abia atunci �i d�du seama ce avea de g�nd Mat. Noi nu suntem, Mat.

O clip�, Mat r�mase �mpietrit �n loc; lama pumnalului prindea �i reflecta lumina l�mpii. Apoi �ncuviin��.

��Mi�c�-te acolo, �i porunci femeii, ar�t�ndu-i cu pumnalul spre u�a �nc�perii �n care erau �inute �eile.

Ea se ridic� �ncet, oprindu-se pentru a-�i cur��a rochia de paie. P�n� �i c�nd o apuc� �n direc�ia ar�tat� de Mat, se mi�ca de parc� nu avea niciun motiv s� se gr�beasc�. Dar Rand observ� c� nu �nceta s� se uite cu team� la pumnalul cu m�ner de rubin din m�na lui Mat.

��Z�u c� ar trebui s� nu v� mai zbate�i at�ta, le arunc� ea. P�n� la urm�, a�a o s� fie cel mai bine. O s� vede�i.

��Cel mai bine? rosti Mat cu sub�n�eles, frec�ndu-�i pieptul, �n locul �n care ar fi p�truns pumnalul ei, dac� nu s-ar fi mi�cat. Hai, treci acolo!

Ea �i d�du ascultare, ridic�nd nep�s�tor din umeri.

��O gre�eal�. Dup� ce s-a �nt�mplat cu prostul �la egoist de Gode, s-a iscat destul� tulburare. Ca s� nu mai vorbim despre neghiobul care a st�rnit panica din t�rgul Sheran, cine o mai fi fost �i el. Nimeni nu �tie precis ce s-a petrecut acolo sau cum s-a petrecut. Dar a�a e �i mai primejdios pentru voi, nu �n�elege�i? Dac� veni�i �n fa�a Marelui St�p�n de bun�voie, ve�i avea parte de mari onoruri, dar c�t� vreme fugi�i, o s� fi�i urm�ri�i, �i atunci cine poate spune ce se va �nt�mpla?

Rand sim�i un fior. �Dul�ii mei sunt invidio�i. S-ar putea s� nu-�i fie prea bine cu ei.�

��Deci ave�i necazuri din pricina a doi b�ie�i de la �ar�, replic� Mat, r�z�nd amar. Poate c� voi, Iscoadele astea ale Celui �ntunecat, nu sunte�i a�a de primejdioase cum am auzit p�n� acuma.

Deschiz�ndu-i u�a de la �nc�perea �n care se aflau �eile, se trase la o parte, ca s-o lase s� treac�. Ea se opri chiar �n prag, privindu-l peste um�r. Privirea ei era de ghea��, iar glasul, �nc� �i mai rece.

��O s� vezi tu c�t suntem de periculo�i. C�nd ajunge Myrddraalul�

Ar mai fi vrut s� spun� ceva, dar Mat o �ntrerupse, tr�ntind u�a �i z�vor�nd-o. �ntorc�ndu-se spre Rand, �l privi �ngrijorat.

��Un Pierit, rosti el �ncordat, v�r�ndu-�i pumnalul la loc sub surtuc. Vine �ncoace, din c�te zicea femeia asta. Cum ��i sunt picioarele?

��De dansat, nu pot, morm�i Rand, dar, dac� m� aju�i s� m� ridic, pot s� merg. S�nge �i cenu��, o s� �i fug dac� trebuie, ad�ug� el, privind pumnalul pe care-l �inea �n m�n� �i cutremur�ndu-se.

Adun�nd repede desagile, Mat �l trase �n picioare. Rand se cl�tin� �i trebui s� se sprijine pe um�rul prietenului s�u ca s� nu cad�, dar �ncerc� s� se gr�beasc�. �inea pumnalul femeii la mare distan�a de trup. Afar�, g�si o g�leat� cu ap�. Trec�nd pe l�ng� ea, arunc� pumnalul �n�untru. Lama se cufund� �n ap� cu un f�s�it, sco��nd aburi. Cu o grimas� de durere �ncerc� s� iu�easc� pasul.

Cum afar� se lumina, erau destul de mul�i oameni pe str�zi, chiar dac� era devreme. Totu�i, fiecare �i vedea de treaba lui, �i nimeni nu-i baga �n seam� pe cei doi tineri care plecau din sat, mai ales c� locul era plin de str�ini. Cu toate acestea, Rand se sili din toate puterile s� mearg� cu spatele drept. Cu fiecare pas se �ntreba dac� vreunul dintre cei care se gr�beau �ncoace �i �ncolo era Iscoad� a Celui �ntunecat. �Oare vreunul dintre ei o a�teapt� pe femeia cu pumnalul? Sau pe Pierit?�

Dup� ce se �ndep�rtaser� cam o mila de sat, puterile �l p�r�sir�. Acum mergea g�f�ind, sprijinindu-se de Mat, iar �n clipa urm�toare era la p�m�nt. Mat �l ajutase s� se t�r�ie pe marginea drumului.

��Trebuie s� mergem mai departe, �i spuse el, trec�ndu-�i m�na prin p�r �i l�s�ndu-�i e�arfa pe ochi. Mai devreme sau mai t�rziu, cineva o s-o scoat� de acolo �i o s-o porneasc� din nou pe urmele noastre.

��tiu, g�f�i Rand. �tiu. Ajuta-m�.

Mat �i d�duse din nou m�na s� se ridice, dar el r�mase �n loc, cl�tin�ndu-se, �tiind c� n-avea rost. Cum ar fi �ncercat s� fac� un pas, ar fi c�zut din nou gr�mad� la p�m�nt.

Sprijinindu-l, Mat a�tept� ner�bd�tor ca o c�ru��, care se apropia dinspre sat, s� ajung� l�ng� ei, apoi morm�i surprins, v�z�nd-o �ncetinind �i oprindu-se chiar �n dreptul lor. Un b�rbat cu fa�a tras� se uit� �n jos spre ei, de pe capr�.

��S-a-nt�mplat ceva cu prietenul t�u? �ntreba omul cu pipa �n gur�.

��E numai obosit, r�spunse Mat.

Rand �i d�dea bine seama c� nu putea p�c�li pe nimeni, dup� cum se sprijinea de Mat. Se desprinse de el �i f�cu un pas mai departe. Se clatin� pe picioare, dar se sili s� nu cad�.

��N-am dormit de dou� zile, explic� el. Am m�ncat ceva ce nu mi-a picat bine. Acum mi-am mai revenit, numai c� n-am dormit.

Omul scosese o pal� de fum pe la col�ul gurii.

��Merge�i �n Caemlyn, a�a-i? La v�rst� voastr�, cred c-a� fi pornit �i eu s�-l v�d pe falsul Dragon.

��Da, �ncuviin�� Mat. A�a-i. Mergem s�-l vedem pe falsul Dragon.

��Ei, hai sus, atunci. M�t�lu�� ns� te urci �n spate. Dac�-�i vine iar�i r�u, mai bine s� fii �n paie, nu aicea sus, pe capr�. Hyam Kinch m� cheam�.

34Ultimul sat

Ajunser� �n Carysford dup� l�sarea �ntunericului, mai t�rziu dec�t crezuse Rand, dup� cum le spusese jup�n Kinch c�nd cobor�ser� din c�ru��. Se �ntreb� dac� nu cumva nu mai percepea timpul a�a cum trebuie. Trecuser� numai trei nop�i de la povestea din Patru Regi, cu Howal Gode, numai dou� de c�nd Paitr �i surprinsese �n t�rgul Sheran �i numai una, o singur� zi, de c�nd necunoscuta Iscoad� a Celui �ntunecat �ncercase s�-i omoare �n grajdul de la Omul Reginei, dar p�n� �i acest din urm� episod p�rea s� se fi petrecut cu un an, ba chiar cu o via�� n urm�.

Orice s-ar fi �nt�mplat cu timpul, Carysford era un sat destul de obi�nuit, cel pu�in a�a p�rea. Case de c�r�mid�, �ngrijite, acoperite cu ieder�, �i uli�e �nguste, �n afar� de drumul spre Caemlyn, lini�tite �i p�r�nd pa�nice. �Dar dedesubt ce-o fi?� se �ntreb� el. �i t�rgul Sheran avusese o �nf��i�are lini�tit�, la fel ca �i satul �n care femeia� Numele aceluia din urma nu-l aflase, �i nici nu voia s� se g�ndeasc� la el.

Lumina se rev�rsa pe ferestrele caselor �n uli�ele care erau aproape pustii. Asta �i era pe plac lui Rand. Furi��ndu-se dintr-un col� �n altul, �i evit� pe cei c��iva care erau afar�. Mat nu se �ndep�rta de el, �mpietrind �n loc atunci c�nd trosnetul pietri�ului �i anun�a c� se apropia un localnic, apoi strecur�ndu-se de la o umbr� la alta, p�n� ce silueta �ntunecat� trecea de ei.

�n acel loc, r�ul Cary nu avea mai mult de treizeci de pa�i �n l��ime, iar apa cea �ntunecat� se mi�ca lene�, dar peste vad fusese, de mult� vreme, construit un pod. Veacuri �ntregi de ploi �i v�nturi erodaser� piatra, p�n� ce aceasta ajunsese s� nu mai par� cl�dit� de m�na omului. �i sc�ndurile groase purtau pecetea at�tor ani �n care trecuser� peste ele c�ru�e de toate felurile, �nc�rcate cu m�rfuri, s�teni �i negu��tori. Sc�ndurile desprinse de la locurile lor se cl�tinau sub picioarele celor doi b�ie�i, sco��nd un zgomot puternic, ca de tob�. O lung� bucat� de vreme, p�n� ce trecur� de sat �i se pierdur� printre c�mpurile din partea cealalt�, Rand se tot a�teptase s� aud� un glas care s�-i �ntrebe cine erau. Sau, �i mai r�u, �tiind foarte bine cine erau�

Pe m�sur� ce mergeau mai departe, d�deau peste alte semne ale prezen�ei oamenilor, din ce �n ce mai multe. Peste tot se vedeau luminile de la ferme. Drumul �i ogoarele de dincolo de el erau m�rginite de tufi�uri cultivate �i de garduri de nuiele. Ogoarele erau peste tot; nu exista loc �n care p�durea s� se apropie de drum. P�reau s� fie mereu l�ng� vreun sat, chiar �i c�nd se aflau la mai multe ceasuri de mers de t�rgul cel mai apropiat. Locuri �ngrijite �i pa�nice. Nic�ieri nu se vedea vreun semn c� prin �ntuneric s-ar fi putut ascunde Iscoade ale Celui �ntunecat sau f�pturi �i mai rele dec�t acestea.

F�r� veste, Mat se a�ez� �n mijlocul drumului. Acum c� singura surs� de lumin� r�m�sese luna, el �i ridicase e�arfa pe cre�tet.

��Doi pa�i fac o lungime, morm�i el. O mie de lungimi fac o mil�, patru mile fac o leghe� Nu mai fac nici zece pa�i, dac� nu �tiu c� la cap�tul drumului m� a�teapt� un loc de dormit. �i n-ar strica nici ceva de m�ncare. Nu cumva ai ascuns ceva prin buzunare? Poate vreun m�r. Dac�-i pe-a�a, n-am s� te �in de r�u. M�car uit�-te.

Rand se uit� de-a lungul drumului, �n ambele direc�ii. �n afar� de ei, prin �ntuneric nu se mai mi�ca nimic. Trase cu ochiul la Mat, care-�i scosese una din �nc�l��ri �i-�i masa piciorul. De fapt, nici ei nu se mai mi�cau. �i pe el �l dureau picioarele. Se sim�i str�b�tut de un fior, ca �i cum ar fi fost avertizat c� nu-�i rec�p�tase puterile pe de-a-ntregul, a�a cum crezuse.

Pe un ogor aflat chiar �n fa�a lor se �n�l�au mai multe movile �ntunecate. C�pi�e de fin, destul de mici, din pricin� c� animalele trebuiser� hr�nite pe timpul iernii.

�l �nghionti pe Mat cu v�rful piciorului.

��Dormim acolo.

��Iar c�pi�e� oft� Mat, dar se �nc�l�� la loc �i se ridic�.

V�ntul se �nte�ea, iar noaptea devenea din ce �n ce mai rece. Se c��rar� peste sc�ndurile netede din gard �i, �n scurt� vreme, se afundar� �n fin. Prelata care ap�ra c�pi�a de ploaie �inea �i v�ntul la distan��.

Rand se r�suci �n scobitura �n care se cuib�rise p�n� ce g�si o pozi�ie confortabil�. F�nul tot �l mai �n�epa, prin haine, dar se obi�nuise cu asta. �ncerc� s� numere c�pi�ele �n care dormise, de la plecarea din Whitebridge. Eroii din pove�ti nu dormeau niciodat� �n f�n sau pe sub tufi�uri. Dar nu-i mai venea deloc u�or s� pretind� c� ar fi fost un astfel de erou, nici m�car pentru scurt� vreme. Oft�nd, �i ridic� gulerul, sper�nd ca f�nul s� nu-i intre pe sub ve�tminte.

��Rand? �ntreba �nceti�or Mat. Tu crezi c� o s� izbutim?

��S� ajungem �n Tar Valon? E �nc� departe, dar�

��n Caemlyn. Crezi c� o s-ajungem �n Caemlyn?

Rand �n�l�� capul, dar �n scobitura lor era �ntuneric; singurul lucru care-i spunea unde era Mat era glasul acestuia.

��Jup�n Kinch a zis dou� zile. Poim�ine, r�spoim�ine cel t�rziu, o s� ajungem.

��Asta dac� nu ne a�teapt� pe drum vreo sut� de Iscoade ale Celui �ntunecat sau vreun Pierit sau doi, replic� Mat; o vreme se l�s� t�cerea, apoi el continu�, p�r�nd speriat: Cred ca numai noi am r�mas. Orice s-ar mai �nt�mpla, de acum suntem numai noi doi. Numai noi.

Rand cl�tin� din cap; �tia c� Mat nu-l putea observa, pe �ntuneric, dar oricum o f�cea mai mult pentru sine.

��Culc�-te, Mat, �opti el, obosit. Dar �i el r�mase mult� vreme �ntins pe spate, �nainte s� adoarm�. �Numai noi.�

�l trezi c�ntecul unui coco�, iar el se ridic� de �ndat� �n lumina slab� de dinainte de rev�rsatul zorilor, scutur�ndu-�i f�nul de pe haine. �n ciuda m�surilor pe care �i le luase, c�teva i se strecuraser� pe sub guler �i i se a�ezaser� pe omopla�i, f�c�ndu-l s� se scarpine. κi scoase surtucul �i c�ma�a din pantaloni, ca s� le poat� ajunge. Tocmai c�nd se afla �n aceast� pozi�ie, cu o m�na la ceaf� �i cu alta r�sucit� la spate, z�ri mai multe siluete.

Soarele nu se ridicase �nc� de tot, dar deja pe drum se vedea un �ir de oameni care mergeau spre Caemlyn, singuri sau c�te doi, unii av�nd �n spate diverse boccele, al�ii doar cu un toiag cu care s� se ajute la mers, sau nici m�car at�t. Cei mai mul�i erau b�ie�i tineri, dar ici �i colo mai era �i c�te o fat� sau vreo persoan� mai �n v�rst�. Cu to�ii p�reau ponosi�i �i istovi�i, ca unii care veniser� de departe, pe jos. Unii mergeau cu capul plecat �i cu umerii c�zu�i, de�i era at�t de devreme; al�ii �ns� �i a�intiser� privirea pe ceva care se afla �naintea lor, ascuns vederii lui Rand, �n direc�ia din care se rev�rsau zorii.

Mat se rostogoli afar� din c�pi��, sc�rpin�ndu-se de mama focului. Se opri numai c�t s�-�i lege e�arfa pe frunte, nu at�t de jos precum �n zilele de dinainte.

��Crezi c� azi am putea face rost de ceva de m�ncare?

Stomacul lui Rand chior�i, drept r�spuns.

��Ne g�ndim la asta c�nd ajungem pe drum, hot�r� el. Aranj�ndu-�i �n grab� hainele, scoase din f�n desagile pe care trebuia s� le duc�.

P�n� s� ajung� la gard, Mat �i observase �i el pe ceilal�i c�l�tori. Se �ncrunt�, �i r�mase nemi�cat pe ogor, �n timp ce Rand tocmai s�rea gardul. Un t�n�r, nu cu mult mai �n v�rst� dec�t ei, le arunc� o privire, �n timp ce trecea pe l�ng� ei. Avea hainele pline de praf, la fel ca p�tura pe care o ducea �n spate, f�cut� sul.

��ncotro? strig� Mat.

��P�i, cum? Spre Caemlyn, s�-l vad pe Dragon, strig� cel�lalt, drept r�spuns, f�r� s� se opreasc�; ridic�nd dintr-o spr�ncean� la vederea p�turilor �i desagilor care le at�rnau pe umeri, ad�ug�: La fel ca voi.

�i plec� mai departe r�z�nd; privirea sa scormonea deja dep�rt�rile, cu mult� ner�bdare.

De mai multe ori �n cursul zilei, Mat repet� �ntrebarea, iar singurii oameni care-i r�spunser� altceva se dovedir� a fi localnicii. Ace�tia fie nu r�spundeau deloc, fie scuipau pe jos �i se �ntorceau dezgusta�i pe c�lc�ie. �i tot �i mai urm�reau, cu mare grij�, privindu-i pe to�i c�l�torii �n acela�i fel, cu coada ochiului. Chipurile lor spuneau c� str�inii erau �n stare de orice, dac� nu st�teai cu ochii pe ei.

�i nu erau doar b�nuitori cu str�inii, ci p�reau de-a dreptul deranja�i de ei. Pe drum erau mul�i oameni, merg�nd destul de �mpr�tia�i, astfel �nc�t, dup� ce soarele se �n�l�ase deasupra orizontului �i ap�ruser� primele c�ru�e de fermieri, acestea nu reu�eau s� �nainteze nici m�car �n ritmul lent cu care o f�ceau de obicei. Niciunul dintre localnici nu era dispus s� ia pasageri. Singurul r�spuns la astfel de cereri era o str�mb�tur� amar�, �nso�it� eventual de un blestem, din pricina faptului c� �nt�rziau de la diversele munci.

C�ru�ele cu coviltir ale negu��torilor treceau pe l�ng� ei f�r� prea multe piedici, �n timp ce c�l�torii le amenin�au cu pumnii, fie spre Caemlyn, fie �n cealalt� direc�ie. Foarte devreme, ap�ru primul alai care venea �ntr-un trap iute, dinspre r�s�rit; soarele nici nu se ridicase bine la orizont. Pe dat�, Rand ie�i de pe drum. Alaiul nu d�dea semne c� ar fi fost dispus s� �ncetineasc� pentru nimic �n lume, astfel c� v�zu �i al�i c�l�tori care-i urmau exemplul. Se trase c�t putu mai aproape de margine, dar nu se opri.

Singurul avertisment pe care-l primi, pe c�nd prima c�ru�� hurduc�ia pe l�ng� el, fu o umbr� mi�c�ndu-se �n aer. Pe dat�, se �ntinse la p�m�nt, �n timp ce biciul c�ru�a�ului �fichiuia aerul, �n locul �n care, cu c�teva clipe mai �nainte, fusese capul b�iatului. De acolo, de jos, prinse privirea acestuia. Ochi ne�ndupleca�i, buzele str�nse �ntr-o str�mb�tur� aprig�. Nici nu-i p�sa c� l-ar fi putut r�ni sau i-ar fi putut scoate un ochi.

��Orbi-te-ar Lumina! striga Mat, �n urma c�ru�ei. Nu po�i s�

Dar un paznic c�lare �l lovi peste um�r cu m�nerul suli�ei, culc�ndu-l la p�m�nt peste Rand.

��D�-te din drum, nesp�latule, Iscoad� a Celui �ntunecat ce e�ti! m�r�i acesta, f�r� s� �ncetineasc�.

Dup� acest episod, se �inur� la distan�� de c�ru�e. Erau destul de multe. De-abia ce se pierdea �n dep�rt�ri sc�r��itul ro�ilor uneia, c� se �i auzea alta venind. Paznicii �i c�ru�a�ii �i priveau, cu to�ii, pe c�l�torii care se �ndreptau spre Caemlyn ca pe ni�te spurc�ciuni pe dou� picioare.

Odat�, Rand judec� gre�it lungimea biciului unui c�ru�a�, numai cu c�teva degete. Duc�ndu-�i m�na la rana u�oar� de deasupra spr�ncenei, �nghi�i �n sec, ca s� nu verse, la g�ndul c� fusese at�t de aproape s�-i scoat� ochiul. C�ru�a�ul �i r�nji. Cu cealalt� m�n�, Rand �l prinse pe Mat, oprindu-l s�-�i pun� s�geata �n arc.

��Las�-l, spuse el, f�c�ndu-i semn cu capul spre paznicii care c�l�reau al�turi de c�ru�e; unii dintre ei r�deau, al�ii se uitau ur�t la arcul din m�inile b�iatului. Dac� avem noroc, sc�p�m numai cu o b�taie. Dac� avem noroc�

Mat gemu nemul�umit, dar �l l�s� pe Rand s�-l trag� din nou pe drum.

De dou� ori, escadroane compuse din G�rzile Reginei venir� la trap �n josul drumului; panglicile din v�rful l�ncilor fluturau �n v�nt. Unii dintre fermieri strigau la ei, pretinz�nd s� se ia m�suri �mpotriva c�l�torilor, iar G�rzile se opreau de fiecare dat� pentru a-i asculta politicos. Aproape de amiaz�, Rand se opri �i el, ca s� asculte o asemenea discu�ie.

Chipul c�pitanului G�rzilor era ascuns de un coif cu vizier�; �n spatele acesteia, gura sa se vedea numai ca o dung� sub�ire.

��Dac� vreunul dintre ei fur� ceva sau intr� f�r� voie pe p�m�nturile dumitale, m�r�i el c�tre fermierul ciol�nos care st�tea �ncruntat al�turi, am s�-l duc pe sus �n fa�a unui magistrat. �ns� cei care c�l�toresc pe Calea Mare a Reginei nu �ncalc� niciuna dintre Legile sale.

��Dar sunt peste tot, protest� fermierul. Nimeni nu �tie cine sunt, ce sunt. �i toate zvonurile astea despre Dragon�

��Pe Lumin�, omule! Aici sunt numai o m�n� de oameni. G�nde�te-te c� �n Caemlyn sunt peste tot, �i �n fiecare zi se adun� �i mai mul�i.

C�pitanul se �ncrunt� �i mai tare, d�nd cu ochii de Rand �i de Mat, care st�teau pe drum, �n apropierea lor. Le f�cu semn s�-�i continue drumul, cu m�na sa acoperit� de o m�nu�� de o�el.

��Hai, hai, la drum, sau v� popresc pentru c� �mpiedica�i lumea s� treac�.

Nu le vorbea mai dur dec�t �i vorbise fermierului, dar tot �i f�cu s� se mi�te �i-i urm�ri c�tva timp din priviri. Rand �i sim�ea ochii, care-i sfredeleau ceafa. B�nuia c� G�rzile nu prea aveau r�bdare cu s�tenii �i nici o mil� pentru un ho� �nfometat. Se hot�r� s�-l opreasc� pe Mat, dac�-i mai propunea cumva s� fure ou�.

Cu toate acestea, aglomera�ia de c�ru�e �i oameni de pe drum avea �i o parte bun�, mai ales c� erau at��ia tineri care se �ndreptau spre Caemlyn. Dac� erau c�teva Iscoade ale Celui �ntunecat pe urmele lor, le-ar fi venit tot a�a de u�or s�-i g�seasc� precum ar fi c�utat un ac �n carul cu f�n. Iar dac� Myrddraalul care venise peste ei �n Noaptea Iernii nu �tiuse precis pe cine c�uta, poate c� nici tovar�ii lui de acum nu erau mai l�muri�i.

Stomacul �i chior�ia adesea, amintindu-i c� nu mai aveau bani, oricum nu �ndeajuns pentru o mas�, la pre�urile pe care oamenii le pretindeau at�t de aproape de Caemlyn. La un moment dat, se trezi cu m�na pe cutia flautului, dar, dezmeticindu-se, �i-o potrivi �n spate, cu un gest hot�r�t. Gode �tiuse tot ce era de �tiut despre flaut �i jonglerii. Era cu neputin�a s�-�i dea seama c�t de multe aflase Ba�alzamon de la acesta, �nainte s�-�i g�seasc� sf�r�itul � dac�, �ntr-adev�r, ceea ce v�zuse Rand fusese sf�r�itul sau c�t le �mp�rt�ise celorlalte Iscoade.

Trec�nd pe l�ng� o ferm�, se uit� cu jind la ea. V�zu un b�rbat care patrula pe l�ng� gard, cu doi c�ini care m�r�iau �i smuceau de lan�urile cu care erau lega�i. B�rbatul p�rea s� nu a�tepte dec�t un prilej pentru a le da drumul. Nu to�i fermierii �i scoseser� c�inii la vedere, dar niciunul nu era dispus s� le dea de lucru c�l�torilor.

P�n� la apusul soarelui, Rand �i Mat traversar� �nc� dou� sate. Localnicii st�teau aduna�i �n grupuri mici, vorbind �ntre ei �i privindu-i pe c�l�torii care treceau prin apropiere, �ntr-un ritm constant. Chipurile lor nu erau mai prietenoase dec�t cele ale fermierilor, ale c�ru�a�ilor sau ale G�rzilor Reginei. To�i str�inii �tia care mergeau s�-l vad� pe falsul Dragon. Ni�te pro�ti, care se b�gau unde nu le fierbea oala. Poate c� erau cu to�ii slujitorii falsului Dragon. Poate chiar Iscoade ale Celui �ntunecat. �i cine �tie dac� nu cumva era acela�i lucru?

La c�derea serii, �irul de c�l�tori �ncepu s� se r�reasc�, �n cel de-al doilea sat. Pu�inii care aveau bani disp�rur� �n han, de�i p�rea c� se iscase o mic� disput�, pentru c� hangiul nu era prea dornic s� le dea drumul �n�untru. Al�ii �ncepur� s� caute tufi�urile aflate mai la-ndem�n� sau ogoarele f�r� c�ini. �nainte de asfin�itul soarelui, numai ei doi mai r�m�seser� pe drum. Mat �ncepu s� pomeneasc� despre posibilitatea de a g�si o nou� c�pi��, dar Rand insist� s� nu se opreasc�.

��S� mergem p�n� ce nu mai vedem drumul, propuse el. Cu c�t mergem mai mult f�r� s� ne oprim, cu at�t �naint�m mai mult. �Asta dac� mai e cineva pe urmele noastre. �i de ce ar mai fi, acum, dup� ce-au a�teptat at�t de mult �i ne-au dat at�ta r�gaz?�

Argumentul se dovedi �ndeajuns de puternic pentru Mat. Arunc�nd priviri repezi peste um�r, el m�ri pasul. Rand trebui s� se gr�beasc�, pentru a nu r�m�ne �n urm�.

Se f�cu din ce �n ce mai �ntuneric, �i numai lumina lunii mai str�pungea u�or bezna. Elanul lui Mat se stinse, iar el �ncepu din nou s� se pl�ng�. Rand sim�ea ni�te noduri dureroase la glezne. κi spuse c� fuseser� zile �n care mersese �i mai mult, pe c�nd trudea la ferm� al�turi de Tam, dar, oric�t �i ar fi repetat-o, nu se putea convinge. Scr�nind din din�i, se sili s� uite de durere �i s� nu se opreasc�.

Din pricin� c� Mat se pl�ngea mereu, iar el se concentra asupra fiec�rui pas f�cut, nu observar� luminile din satul aflat �n fa�a lor dec�t c�nd aproape ajunseser�. Rand se opri, sim�ind dintr-odat� o arsur� care pornea de la t�lpi �i i se urca p�n� la coapse. I se p�ru c� simte �i o b�t�tur�, pe talpa piciorului drept. La vederea luminilor, Mat c�zu �n genunchi, sco��nd un geam�t.

��Acum putem s� ne oprim? g�f�i el. Sau vrei s� g�sim un han �i s� at�rn�m la intrare un semn pe care s�-l vad� toate Iscoadele celui �ntunecat? Sau vreun Pierit?

��S� trecem de sat, r�spunse Rand, cu ochii la lumini. De la dep�rtare, cufundat �n �ntuneric, satul sem�na cu Emond�s Field. �Aici, oare ce ne a�teapt�?� Mai e o mil�, doar at�t.

��Doar at�t? Nu mai fac niciun pas.

Pe Rand �l ardeau picioarele, dar se sili s� mai �nainteze pu�in, �nc� pu�in. Nu era deloc mai u�or, dar nu se opri, ci o lu� �ncet. �nainte s� fi apucat s� fac� zece pa�i, �l auzi pe Mat, care se �mpleticea pe urmele lui, morm�ind ceva pentru sine. Se sim�i mul�umit ca nu putea auzi ce spunea prietenul lui.

Era �ndeajuns de t�rziu pentru ca str�zile s� fie pustii, de�i cele mai multe case aveau cel pu�in o fereastr� luminat�. Hanul aflat �n mijlocul satului era plin de lumini, �nconjurat de o str�lucire aurie care alunga �ntunericul. Din�untru se auzeau muzic� �i hohote de r�s, �n�bu�ite de zidurile groase. Semnul de deasupra u�ii sc�r��ia �n b�taia v�ntului. La cap�tul apropiat al hanului, pe drumul spre Caemlyn, se aflau o c�ru�� i un cal, �mpreun� cu un b�rbat care cerceta fr�iele. La cap�tul �ndep�rtat st�teau �n picioare al�i doi b�rba�i, afla�i chiar la marginea por�iunii luminate.

Rand se opri �n umbr�, l�ng� o cas� �n care nu se vedea nici o lumin�. Era prea obosit pentru a mai c�uta prin �mprejurimi o cale ocolit�. Un minut de odihn� nu avea ce r�u s�-i fac�. Doar un minut. Doar p�n� plecau b�rba�ii. Mat se sprijini de zid cu un oftat de mul�umire, l�s�ndu-se pe spate, de parc� pl�nuia s� adoarm� chiar acolo.

Era ceva �n leg�tur� cu cei doi b�rba�i care-l nelini�tea pe Rand. Nu putea fi sigur, la �nceput, dar apoi �i d�du seama c� �i cel cu c�ru�a era de aceea�i p�rere. Ajung�nd la cap�tul curelei pe care o cerceta, el potrivi c�p�strul pe botul calului, apoi se �ntoarse �i lu� totul de la �nceput. �n tot acest timp, nu-�i �n�l�� capul, ci r�mase cu privirile a�intite asupra a ceea ce f�cea, f�r� s� se uite la cei doi. Era cu putin�� ca el s� nu-�i fi dat seama, pur �i simplu, de prezen�a celorlal�i, de�i �ntre ei nu erau nici cincizeci de picioare, numai c� se mi�ca prea brusc �i, din c�nd �n c�nd, se r�sucea st�ngaci pe c�lc�ie, ca nu cumva s� se uite spre ei.

Unul dintre b�rba�ii din umbr� nu se distingea dec�t ca o siluet� �ntunecat�, dar cel�lalt era ceva mai aproape de lumin�, cu spatele spre Rand. Chiar �i a�a, era limpede c� nu era prea mul�umit de discu�ia pe care o purta. κi fr�ngea m�inile �i st�tea cu capul plecat, scutur�ndu-l din c�nd �n c�nd, ca �i cum ar fi aprobat ceea ce-i spunea cel de al doilea. Rand nu auzea nimic, dar r�mase cu impresia c� singurul care vorbea era cel din umbr�, iar cel nervos nu f�cea dec�t s� asculte, s� �ncuviin�eze �i s�-�i fr�ng� m�inile �ngrijorat.

P�n� la urm�, cel �nv�luit �n bezn� se �ntoarse, iar cel�lalt �naint� p�n� �n b�taia luminii. �n ciuda frigului, �i �tergea fa�a cu �or�ul lung cu care era �ncins, ca �i cum ar fi fost sc�ldat� �n sudoare.

Sim�ind cum i se f�cea p�rul m�ciuc�, Rand privi silueta care p�ea prin �ntuneric. Nu �tia de ce, dar, nelini�tea care �l cuprinse p�rea s� aib� leg�tur� cu individul acela. Rand se sim�ea prad� unui vag presentiment, de parc� tocmai �i d�duse seama c� cineva se apropia pe furi� de el. Scutur�nd din cap, �i frec� bra�ele, cu mi�c�ri bru�te. �Doar nu te-ai prostit �i tu, ca Mat?�

�n acea clip�, silueta trecu peste un petic luminat de sub o fereastr�, iar Rand se �nfior�. Firma hanului sc�r��ia �n b�taia v�ntului, dar mantia cea neagr� nici nu se mi�ca.

��Un Pierit, �opti el, iar Mat s�ri �n picioare de parc� ar fi strigat �n gura mare.

��Ce�?

�i astup� gura cu m�na.

��ncet.

Silueta �ntunecat� se pierdu �n umbr�. �Unde?�

��Cred c� acum a plecat. N�d�jduiesc cel pu�in.

κi d�du m�na la o parte, iar Mat nu scoase niciun zgomot, ci doar trase aer �n piept, ad�nc �i r�sun�tor. B�rbatul cel nervos ajunsese aproape de u�a hanului. Se opri �i-�i netezi �or�ul, �ncerc�nd �n mod vizibil s� se lini�teasc�, �nainte s� intre.

��Ciuda�i prieteni mai ai, Raimun Holdwin, vorbi dintr-odat� omul de l�ng� c�ru��; era glasul unui b�tr�n, puternic �ns�. Vorbitorul se �ndrept� de spate, cl�tin�nd din cap. Ciuda�i prieteni pentru un hangiu, dup� c�derea nop�ii.

B�rbatul cel nervos tres�ri auzind acestea �i privi �n jur de parc� nu v�zuse p�n� atunci nici c�ru�a �i nici pe b�tr�n. Inspir� ad�nc �i �i reg�si cump�tul, apoi �ntreb� scurt:

� �i ce vrei s� spui cu asta, Almen Bunt?

��Numai ce-am spus, Holdwin. Ciuda�i prieteni. Nu-i de prin partea locului, a�a-i? Mul�i ciuda�i au mai ap�rut �n ultimele s�pt�m�ni. Tare mul�i.

��Ce s� zici �i tu, r�spunse Holdwin, ridic�nd dintr-o spr�ncean� �n direc�ia c�ru�ei. Eu cunosc mul�i oameni, chiar �i unii din Caemlyn. Nu ca dumneata, care stai tot timpul �nchis �n ferma aia a dumitale. F�cu o pauz�, apoi continu�, ca �i cum sim�ea c� mai are de dat l�muriri. Este din Patru Regi. Caut� doi t�lhari. B�ie�i tineri. I-au furat o sabie cu pecetea b�tlanului.

Lui Rand i se t�ie r�suflarea, auzind de �Patru Regi�. Iar c�nd hangiul pomeni de sabie, trase cu ochiul la Mat. Prietenul s�u se lipise de zid �i r�m�sese cu ochii mari, a�inti�i �n bezn�, �nc�t nici nu-i se mai vedeau pupilele. Rand �i-ar fi dorit s� fac� aidoma � Jumate-Omul putea fi oriunde �, numai c� privirea i se �ntoarse c�tre cei doi b�rba�i din fa�a hanului.

��O sabie cu pecetea b�tlanului! exclam� Bunt. Nu m� mir c-o vrea �napoi.

Holdwin �ncuviin��.

��Da, �i-i vrea �i pe ei. Prietenul meu e om bogat, e� negu��tor, iar ei le-au f�cut tot felul de necazuri celor afla�i �n slujba lui. Au r�sp�ndit tot soiul de pove�ti �i i-au scos din fire pe to�i. Sunt Iscoade ale Celui �ntunecat, �i ciraci de ai lui Logain pe deasupra.

��i Iscoade ale Celui �ntunecat, �i tovar�i de-ai falsului Dragon? �i mai �i r�sp�ndesc pove�ti? O groaz� de lucruri pentru doi tineri. Parc� a�a ai spus, c� sunt tineri, nu?

�n glasul lui Bunt se sim�i deodat� o und� de ironie, dar hangiul p�ru s� n-o bage de seam�.

��Da. N-au nici dou�zeci de ani. E �i o r�splat� � o sut� de coroane de aur � pentru am�ndoi. Dar sunt �mecheri, �tia doi, continu� el dup� ce �ov�i o clip�. Numai Lumina �tie ce soi de pove�ti spun, �ncerc�nd s�-i st�rneasc� pe oameni unii �mpotriva altora. �i sunt �i periculo�i, de�i nu par. Strica�i p�n�-n m�duva oaselor. Dac� �i se pare c�-i z�re�ti pe undeva, mai bine stai deoparte. Doi b�ie�i, unul cu o sabie, am�ndoi foarte precau�i. Dac� sunt chiar ei� prietenul meu o s�-i prind�, dup� ce-i d�m de �tire pe unde sunt.

��S-ar zice c� �tii �i cum arat�.

��O s� �tiu c�nd o s�-i v�d, spuse �ncrez�tor Holdwin. Numai s� nu-ncerci s�-i prinzi dumneata, de unul singur. Nu trebuie s� p��easc� nimeni nimic. Numai vino s�-mi spui dac�-i vezi. Prietenul meu se va� ocupa de ei. O sut� de coroane pentru am�ndoi, dar numai dac� sunt �mpreun�.

��O sut� de coroane pentru am�ndoi, cuget� Bunt. Dar pentru sabia aia pe care o vrea at�t de mult c�t d�?

Brusc, Holdwin p�ru s�-�i dea seama c� b�rbatul �i b�tea joc de el.

��Nici nu �tiu de ce mai stau de vorb� cu dumneata, se r�sti el. V�d c� tot n-ai renun�at la planul �la prostesc.

� Nu-i a�a prostesc, r�spunse lini�tit Bunt. S-ar putea s� nu mai am prilejul s� v�d un fals Dragon, �nainte s� mor � fac� Lumina s� fie a�a! �, �i sunt prea b�tr�n ca s� mai �nghit praful de pe urma cine �tie c�rui negu��tor, de aici �i p�n� �n Caemlyn. A�a, o s� fiu singur pe drum, �i o s� ajung �n Caemlyn m�ine diminea��.

��Singur? se mir� hangiul, cu glas r�ut�cios. N-ai de unde s� �tii ce se ascunde �n �ntuneric, Almen Bunt. Singur pe drum, �n bezn�. Chiar dac� te aude cineva zbier�nd, �i tot n-o s�-�i deschid� u�a ca s�-�i dea o m�n� de ajutor. Parc� n-ai �tii cum sunt vremurile, Bunt. Nici m�car vecinul t�u cel mai apropiat n-ar face-o.

Nimic din toate acestea nu p�rea s�-l tulbure pe b�tr�nul fermier, care r�spunse la fel de lini�tit ca mai �nainte:

��Dac� G�rzile Reginei nu pot men�ine siguran�a pe drum, nici m�car at�t de aproape de Caemlyn, atunci niciunul dintre noi nu este �n siguran��, nici chiar �n dormitor. �i zic eu c� un lucru ar putea face �i G�rzile, ca s� nu mai fie primejdii pe drum � anume s�-l pun� �n fiare pe amicul acela al dumitale care se furi�eaz� pe �ntuneric, de parc� �i e fric� s� nu-l vad� cumva cineva. N-o s�-mi spui acuma c� nu-i pus pe rele.

��Fric�! exclam� Holdwin. Prost b�tr�n ce e�ti, dac-ai �ti� Dar se �ntrerupse brusc, cl�n��nind din din�i, �i se scutur� din tot trupul. Nici nu �tiu de ce-mi pierd vremea cu dumneata. Hai, valea! Nu mai sta acolo, s� nu poat� lumea s� intre �n hanul meu.

�i, cu asta, u�a hanului se �nchise �n urma lui, cu un zgomot r�sun�tor. Morm�ind ca pentru sine, Bunt apuc� marginea c�ru�ei �i puse piciorul pe roat�, d�nd s� se urce. Rand �ov�i numai o clip�. Mat �l apuc� de bra� tocmai c�nd d�dea s� se apropie.

��Ai �nnebunit, Rand? O s� ne recunoasc� precis!

��i preferi s� r�m�i aici? Cu Pieritul prin preajm�? Unde crezi c-o s� putem ajunge pe jos, �nainte s� ne prind�?

�ncerca s� nu se g�ndeasc� la faptul c� nici cu c�ru�a nu puteau ajunge prea departe, dac�-i g�sea. Se smulse din str�nsoarea lui Mat �i ie�i �n drum. κi �inu mantia cu grij�, pentru ca sabia s� r�m�n� ascuns�. Nu era nimic b�t�tor la ochi � v�ntul sufla puternic �i era destul de frig.

��Am auzit f�r� s� vreau c� merge�i �n Caemlyn, spuse el.

Bunt tres�ri, smulg�nd un toiag din c�ru��. Fa�a sa tras� era plin� de zb�rcituri, r�m�sese f�r� jum�tate din m�sele, dar m�inile sale noduroase �ineau toiagul cu mult� siguran��. Dup� o vreme, �l l�s� jos �i se sprijini �n el.

��Deci voi doi merge�i �n Caemlyn. S�-l vede�i pe Dragon, nu?

Rand nu-�i d�duse seama c� Mat �l urmase. El se �inea cu c��iva pa�i mai �n spate totu�i, �n �ntuneric, privind hanul �i pe b�tr�n cu aceia�i ochi b�nuitori cu care cerceta �i �mprejurimile.

��Pe falsul Dragon, �l corect� ap�sat Rand.

Bunt �ncuviin��.

��Sigur, sigur.

Arunc� o privire piezi�� spre han, apoi, brusc, �ndes� la loc toiagul sub capra c�ru�ei.

��Ei, dac� vre�i, atunci urca�i. Am pierdut �i a�a destul� vreme.

�i se c��r� pe capr�. Rand se urc� �i el, �n spate, c�nd fermierul tocmai tr�gea de fr�ie. Mat veni �n fug�, dup� ce c�ru�a se urni. Rand �l prinse de bra� �i-l trase sus.

Bunt mergea destul de iute, astfel c� satul disp�ru �n scurt� vreme �n urma lor. Rand st�tea �ntins pe sc�ndurile goale, �ncerc�nd s� nu i se fac� r�u din pricina leg�n�rii ro�ilor. Mat �i �n�bu�ea c�scaturile cu pumnul, privind b�nuitor locurile prin care treceau. Ogoarele �i fermele erau cufundate �n �ntuneric; c�nd �i c�nd, se vedeau luminile de pe la ferme. Acestea �ns� p�reau �ndep�rtate, de parc� se luptau �n zadar cu noaptea. Se auzi bocetul �ndurerat al unei bufni�e, iar v�ntul gemu ca ni�te suflete pierdute �n Umbr�.

�Ar putea fi oriunde �n jurul nostru�, se g�ndi Rand.

Bunt p�rea s� resimt� �i el ap�sarea nop�ii, c�ci, pe nea�teptate, �ncepu s� vorbeasc�.

��A�i mai fost vreodat� �n Caemlyn? �ntreb� el, chicotind. Cred c� n-a�i apucat. Ei, a�tepta�i s�-l vede�i. Ora�ul cel mai mare din lume. Oh, am auzit �i eu de Illian, de Ebou Dar de Tear �i de altele � se g�se�te mereu c�te un prost care s� cread� c� un lucru e mai mare �i mai bun, numai pentru c� se afl� undeva, �n dep�rtare dar, dup� capul meu, Caemlyn e cel mai m�re� care exist� pe lume. Mai m�re� nici nu poate fi. Nu, nu poate. Dec�t dac� Regina Morgase, sc�lda-o-ar Lumina, ar sc�pa de vr�jitoarea aia din Tar Valon.

Rand st�tea �ntins, cu capul a�ezat pe paturile f�cute sul �i pe bocceaua lui Thom, privind �ntunericul care plutea pe l�ng� ei, f�r� s� ia seama la vorbele fermierului. Glasul acestuia �inea bezna la distan�� i f�cea s� nu se mai aud� bocetul v�ntului. Deodat� �ns�, se r�suci �i se uita la spinarea �ntunecat� a celui de pe capr�.

��Aes Sedai, vre�i s� spune�i?

��P�i, ce altceva? St� acolo �n palat ca un p�ianjen. Eu unul �i sunt credincios Reginei � �ntreba�i pe cine vre�i voi dar tot spun c� nu-i bine. Nu sunt dintre cei care zic c� Elaida are prea mult� �nr�urire asupra Reginei. Nu, nu. C�t despre pro�tii care pretind c� Elaida e de fapt regin� �n toate privin�ele, �n afara titlului� uite ce p�rere am despre ei, sf�r�i el, scuip�nd �n �ntuneric. Morgase nu-i o marionet�, ca s� danseze cum �i c�nt� cine �tie ce vr�jitoare din Tar Valon.

Alt� Aes Sedai. Dac� de fapt, nu dac�, ci c�nd Moiraine ajungea �n Caemlyn, putea foarte bine s� se duc� s-o caute pe una din suratele sale. Dac� se �nt�mpla ceva r�u, aceasta Elaida i-ar fi putut ajuta s� ajung� �n Tar Valon. Se uit� la Mat, iar acesta, ca �i cum l-ar fi auzit, cl�tin� din cap. De�i nu-i putea vedea chipul, �tia c� trebuie s� fi avut aceea�i expresie de refuz.

Bunt �i continu� vorba, plesnind din bici de c�te ori calul �ncetinea, dar �n rest odihnindu-�i m�inile �n poal�.

��Sunt credincios Reginei, dup� cum am spus, dar p�n� �i pro�tii spun vorbe �n�elepte, din c�nd �n c�nd. P�n� �i porcul orb mai g�se�te o ghind� c�teodat�. Trebuie s� se petreac� ni�te schimb�ri. Vremea asta, recoltele care nu se mai fac, vacile r�mase f�r� lapte, vi�eii �i mieii care se nasc mor�i sau cu dou� capete. Tic�lo�ii de corbi nici nu mai a�teapt� s�-i vad� murind. Oamenii sunt speria�i. Vor s� dea vina pe cineva. Col�ul Dragonului apare pe u�ile lor. F�pturi care se furi�eaz� prin �ntuneric. Hambarele ard. Mai sunt �i unii ca amicul ala al lui Holdwin, de sperie lumea. Regina trebuie s� fac� ceva, �nainte s� fie prea t�rziu. �n�elege�i �i voi, nu?

Rand scoase un sunet nedeslu�it, g�ndindu-se c� fuseser� �nc� �i mai noroco�i dec�t crezuse prima dat�, g�sindu-l pe b�tr�nul acesta cu c�ru�a lui. Dac� a�teptau zorii, era cu putin�� s� nu fi ajuns mai departe de acel ultim sat. F�pturi care se furi�eaz� prin noapte. Se ridic� s� priveasc� peste marginea c�ru�ei, �n �ntuneric. I se p�ru c� vede umbre �i siluete care se zv�rcoleau, �i se l�s� la loc, �nainte ca �nchipuirea sa s�-l conving� c� era cine �tie ce pe acolo.

Bunt lu� totul drept o �ncuviin�are.

��A�a. Sunt credincios Reginei �i am s� m� �mpotrivesc celor care vor s�-i fac� r�u, dar am dreptate. Ia g�ndi�i-v� la Domni�a Elayne �i la Prin�ul Gawyn. Acuma, e cu putin�� s� nu li se-nt�mple nimic r�u, ba chiar s� fie bine. Sigur, �tiu c� totdeauna s-a f�cut a�a �n Andor. Domni�a Mo�tenitoare s� fie trimis� �n Tar Valon ca s� �nve�e de la Aes Sedai, iar fiul cel mai mare s� plece s� �nve�e de la Str�jeri. Cred �n tradi�ii, z�u c� da, dar ia uita�i-v� cu ce ne-am ales ultima dat�. Luc a murit �n �inuturile atinse de Man�, �nainte s� fie m�car uns drept Dint�i Prin� al Sabiei, iar Tigraine a disp�rut � a fugit sau a murit � c�nd a venit vremea s� urce pe tron. Povestea asta �nc� ne mai tulbur�. Sunt unii care spun c� e �nc� �n via�a, �ti�i, �i c� Morgase nu e Regin� de drept. Ni�te neghiobi de cea mai joas� spe��. �mi amintesc ce s-a-nt�mplat. �mi amintesc de parc-ar fi fost ieri. Nu mai era nici o Domni��-mo�tenitoare care s� urce pe tron c�nd a murit b�tr�na Regina, �i fiecare Cas� din Andor complota �i se lupta pentru acel drept. �i Taringail Damodred. Nici n-ai fi zis c�-�i pierduse so�ia� nu se g�ndea dec�t la Casa care va c�tiga lupta, ca s� se poat� �nsura din nou �i s� ajung� totu�i Prin� Consort. Ei, a f�cut-o �i p-asta, de�i nu �tiu de ce l-a ales Morgase pe� of, da� niciun b�rbat nu cunoa�te g�ndurile femeilor, iar o regin� este de dou� ori femeie, m�ritat� �i cu b�rbatu-s�u, �i cu regatul. A ob�inut ce-a vrut, p�n� la urm�, chiar dac� nu cum a vrut. A�adar, p�n� ca el s� piar�, �i Cairhien a fost implicat �n toate comploturile, �i �ti�i cum s-a sf�r�it asta. Copacul a fost t�iat, iar Aielii, cu v�luri negre pe fa��, au trecut Zidul Dragonului. M� rog, dup� ce i-a f�cut pe Elayne �i pe Gawyn, a avut bunul sim� s� se lase omor�t, �i a�a s-a ispr�vit cu asta, cred. Dar de ce s�-i trimit� �n Tar Valon? Ar cam fi timpul ca oamenii s� nu se mai g�ndeasc� la Aes Sedai, de c�te ori le vine �n minte tronul din Andor. Dac� trebuie s� plece undeva la �nv��tur�, ce s� zic, �i-n Illian sunt biblioteci la fel de bune ca �n Tar Valon, iar cei de acolo ar putea s-o-nve�e pe Domni�a Elayne la fel de multe lucruri despre domnie �i despre intrigi ca �i vr�jitoarele. Nimeni nu �tie mai multe despre intrigi dec�t locuitorii din Illian. Iar dac� oamenii din Gard� nu-l pot �nv��a pe Seniorul Gawyn �ndeajuns de multe lucruri despre me�te�ugul armelor, ce s� zic, �i �n Illian sunt solda�i. �i �n Shienar, �i �n Tear, c� veni vorba. Eu �i sunt credincios Reginei, dar a� zice s� cam termin�m odat� toat� povestea asta cu Tar Valon. Trei mii de ani �nseamn� destul. Ba chiar prea mult. Regina Morgase poate s� ne conduc� �i s� pun� lucrurile la punct �i f�r� ajutor din Turnul Alb. V� spun, femeia asta te face s� fii m�ndru s� �ngenunchezi �n fa�a ei �i s�-i ceri binecuv�ntarea. P�i, odat�

Rand se lupta cu somnul dup� care t�njea tot trupul s�u, dar sc�r��itul ritmic �i leg�natul c�ru�ei �l f�cur�, �n cele din urm�, s� adoarm�, �n timp ce Bunt �nc� mai vorbea, cu glasul s�u t�r�g�nat. �l vis� pe Tam. La �nceput se aflau la masa cea mare de stejar de la ferm�, b�nd ceai �n timp ce Tam �i povestea despre Prin�i Consor�i, Domni�e Mo�tenitoare, despre Zidul Dragonului �i Aielii cu v�luri negre. Sabia cu pecetea b�tlanului z�cea pe mas� �ntre ei, dar niciunul n-o privea. Brusc, se trezi �n P�durea de la Apus, tr�g�nd dup� el targa improvizat�, prin noaptea luminat� de lun�. C�nd privi peste um�r, v�zu c� pe targ� nu era taic�-s�u, ci Thom, care �edea picior peste picior �i jongla cu mingile, luminat de razele lunii.

��Regina e m�ritat� cu regatul, spuse Thom, �n timp ce mingile colorate d�n�uiau �n cerc, dar Dragonul� Dragonul e una cu lumea, iar lumea e una cu Dragonul.

Ceva mai �n spate, Rand z�ri un Pierit, cu mantia sa neb�tut� de v�nt, pe calul care se strecura �n t�cere, ca un spectru, printre copaci. De �aua Myrddraalului at�rnau dou� capete retezate, din care picura s�ngele care se scurgea �n r�uri �ntunecate pe spinarea arm�sarului negru ca smoala. Erau Lan �i Moiraine, cu fe�ele schimonosite de durere. �n timp ce c�l�rea, Pieritul tr�gea dup� sine mai multe la�uri, fiecare legat de �ncheieturile celor care fugeau �n spatele lui, pe urmele copitelor t�cute ale calului, cu fe�ele albe de disperare. Mat �i Perrin. �i Egwene.

��Nu ea! strig� Rand. P�rjoli-te-ar Lumina, pe mine m� vrei, nu pe ea!

Jumate-Omul f�cu un gest, iar �n jurul lui Egwene izbucnir� fl�c�ri care-i preschimbar� tot trupul �n cenu��; oasele i se �nnegrir� �i se f�cur� praf.

��Dragonul e una cu lumea, rosti Thom, jongl�nd �n continuare, nep�s�tor, iar lumea este una cu Dragonul.

Rand �ip� �i deschise ochii.

C�ru�a �nainta sc�r��ind pe drumul spre Caemlyn, �nconjurat� de �ntuneric �i de mirosul dulce al f�nului de mult disp�rut; se sim�ea �i un u�or miros de cal. Pe pieptul lui se odihnea o siluet� mai �ntunecata ca noaptea, iar �n ochii lui se pironiser� al�i ochi, mai negri ca moartea.

��E�ti al meu, �opti corbul, iar pliscul cel ascu�it i se �nfipse �n ochi. Rand �ip�, sim�ind cum pas�rea �i scotea ochiul din orbit�. Cu un urlet ascu�it, el se ridic�, duc�ndu-�i ambele m�ini la fa��.

C�ru�a era sc�ldata �n lumina zorilor. Uimit, �i privi palmele. Nu era nici o urma de s�nge. Nu sim�ea durere. Restul visului �i pierea deja din minte, dar ultima parte� Cu mi�c�ri ginga�e, �i pip�i fa�a �i se cutremur�.

��M�car� c�sc� Mat, de-i trosnir� f�lcile, m�car ai apucat s� dormi.

�n ochii lui tulburi nu se citea prea mult� compasiune. St�tea ghemuit sub mantie, cu capul pe p�turile f�cute sul.

��Toat� noaptea a vorbit, fir-ar s� fie.

� Te-ai trezit de-a binelea? �ntreb� Bunt de pe capr�. Ce m-ai mai speriat, c�nd ai �ipat a�a. Ei, am ajuns, mai spuse, flutur�ndu-�i bra�ul �n fa�a lor �ntr-un gest grandios. Caemlyn, cel mai m�re� ora� din lume.

35Caemlyn

Rand se r�suci, pentru a ajunge �n spatele b�rbatului de pe capr�, ridic�ndu-se �n genunchi. Nu se mai putu ab�ine �i izbucni �ntr-un hohot de r�s u�urat.

��Am ajuns, Mat! �i-am zis c� o s�

Dar cuvintele i se oprir� �n g�t, c�nd d�du cu ochii de Caemlyn. Dup� trecerea prin Baerlon �i, �nc� �i mai mult, dup� ruinele din Shadar Logoth, crezuse c� �tia cum ar�ta un mare ora�, dar acesta� �i �ntrecea toate a�tept�rile.

�n afara m�re�elor ziduri, cl�dirile se �nghesuiau laolalt�, ca �i cum toate ora�ele prin care trecuser� fuseser� mutate de la locurile lor �i aduse aici, str�nse unul �ntr-altul. Caturile de sus ale hanurilor se �n�l�au deasupra acoperi�urilor de �igla ale caselor, iar depozitele pitice, largi �i f�r� ferestre se i�eau de peste tot. Cl�diri de c�r�mid� ro�ie, de piatr� cenu�ie sau v�ruite �n alb, amestecate unele printre altele, se r�sp�ndeau �n dep�rt�ri, c�t vedeai cu ochii. Baerlon ar fi putut disp�rea f�r� urm� pe acolo, iar Whitebridge putea fi �nghi�it de dou�zeci de ori, f�r� nici o greutate.

C�t despre ziduri� �n�l�imile netede, de cincizeci de picioare, din piatr� cenu�ie, v�rstate cu argintiu �i alb, se �ntindeau �ntr-un cerc imens, rotunjindu-se spre miaz�noapte �i miaz�zi, f�c�ndu-l pe Rand s� se �ntrebe c�t de departe ajungeau. Pe toat� lungimea lor se �n�l�au turnuri rotunde, cu mult mai mari dec�t zidul �n sine. �n v�rful fiec�rui turn f�lf�iau steaguri ro�u cu alb. De dincolo de zid se z�reau �i alte turnuri zvelte, mai �nalte chiar dec�t cele de pe ziduri, �i cupole care sclipeau �n soare, albe �i aurii. Miile de pove�ti pe care le auzise �l f�cuser� s�-�i imagineze felurite ora�e, m�re�ele re�edin�e ale regilor �i ale reginelor, ale tronurilor, ale puterilor �i ale legendelor, iar Caemlyn se potrivea perfect cu toate acele imagini.

C�ru�a sc�r��ia, �ndrept�ndu-se �nspre ora�, pe drumul cel lat, c�tre por�ile �ncadrate de turnuri. Pe por�i tocmai ie�ea alaiul de c�ru�e al unui negu��tor, pe sub o arcad� rotund�, t�iat� �n piatr�, pe unde ar fi putut p�trunde �i un uria�, sau zece uria�i unul l�ng� altul. Pie�e ne�ngr�dite se �n�irau de-a lungul drumului, pe ambele p�r�i; acoperi�urile de �igl� ale tarabelor sclipeau �n ro�u �i violet, av�nd �ntre ele desp�r�ituri �i felurite l�ca�uri pentru animale. Vi�eii mugeau mai sub�ire, vitele, mai gros, g�tele g�g�iau, g�inile cotcod�ceau, caprele �i oile beh�iau, iar oamenii se tocmeau, �ip�nd din to�i r�runchii. Prin por�ile ora�ului, un val de zgomot se rev�rsa spre ei.

��Ce v-am spus? zise Bunt, trebuind s� ridice glasul ca s� poat� fi auzit. Cel mai m�re� ora� din lume. �tia�i c-a fost construit de Ogieri? Cel pu�in Ora�ul Interior �i Palatul. A�a-i de vechi acest Caemlyn al nostru, unde buna Regina Morgase, sc�lda-o-ar Lumina, face legea �i men�ine pacea �n Andor. Cel mai m�re� ora� din lume.

Rand era dispus s-o cread�. R�m�sese cu gura deschis�, �i ar fi vrut s�-�i astupe urechile cu palmele, pentru a se feri de zgomot. Drumul era plin de oameni, �nghesuindu-se precum cei din Emond�s Field pe Paji�te, la Bel Tine. κi aminti cum se g�ndise c� erau mult prea mul�i oameni �n Baerlon, �i aproape c�-i veni s� r�d�. Se uit� la Mat �i r�nji. Prietenul lui chiar �i astupase urechile cu palmele �i l�sase umerii �n jos, de parc� ar fi vrut s�-�i ascund� capul cu totul.

��Cum s� ne ascundem aici? �ntreba el cu glas tare, v�z�nd c� Rand �l privea. Cum s� ne d�m seama �n cine putem avea �ncredere, c�nd sunt at�t de mul�i oameni? At�t de mul�i, lua-i-ar naiba! Pe Lumin�, �i ce zgomot!

�nainte s� r�spund�, Rand �l privi pe Bunt. Fermierul era cufundat �nc� �n contemplarea ora�ului; cu toat� harmalaia din jur, oricum era cu putin�� s� nu fi auzit nimic. Cu toate acestea, c�nd �i r�spunse lui Mat, �i apropie buzele de urechea lui.

��Cum crezi c� o s� ne g�seasc�, printre at��ia oameni? Nu-�i dai seama, cap p�trat ce e�ti? Suntem �n siguran��, dac� �nve�i �i tu s�-�i pui lac�t la gura aia blestemat�.

Ridic� un bra� �i �i ar�t� celuilalt �mprejurimile, pie�ele �i zidurile ora�ului la care �nc� nu ajunseser�.

��Ia uit�-te, Mat! Aici se poate �nt�mpla orice! Orice! S-ar putea chiar s-o g�sim pe Moiraine a�tept�ndu-ne, �i pe Egwene, �i pe to�i ceilal�i.

��Dac� sunt �n via��. Eu zic c� au murit �i ei, ca �i Menestrelul.

R�njetul disp�ru de pe fa�a lui Rand, iar el se �ntoarse s� priveasc� por�ile apropiindu-se. �ntr-un ora� cum era Caemlyn se putea �nt�mpla orice. Se ag��a cu �nc�p��nare de acel g�nd.

Calul nu se putea mi�ca mai repede, oric�t ar fi tras Bunt de fr�ie; cu c�t se apropiau mai mult de por�i, cu at�t mul�imea devenea mai deas�. Oamenii se �nghesuiau um�r la um�r, �mpiedic�nd �i c�ru�ele care d�deau s� intre. Rand observ� cu bucurie c� mul�i erau tineri plini de praf, merg�nd pe jos �i f�r� prea multe desagi. Dar, orice v�rst� ar fi avut, mul�i dintre c�l�torii care se �nghesuiau spre por�i aveau o �nf��i�are ponosit�, c�ru�e hodorogite �i cai obosi�i, ve�tminte mototolite din pricina at�tor nop�i �n care dormiser� pe unde apucau, mersul ostenit �i ochii tulburi. Dar, tulburi sau nu, ochii lor erau a�inti�i asupra por�ilor, ca �i cum, odat� ajun�i �n�untru, ar fi sc�pat de toat� oboseala.

La poart� se aflau �ase dintre G�rzile Reginei, ale c�ror tunici curate ro�u cu alb �i c�m�i sclipitoare de zale se deosebeau puternic de ve�tmintele celor mai mul�i dintre oamenii care se rev�rsau pe sub arcada de piatr�. Cu trupul foarte rigid �i capul sus, ei �i priveau pe c�l�tori cu ne�ncredere �i dispre�. Era limpede c� ar fi preferat s�-i �mpiedice s� intre pe cei mai mul�i dintre ei. Cu toate acestea, nu f�ceau probleme nim�nui, ci �ncercau doar s� men�in� drumul liber pentru c�ru�ele care ie�eau �i se r�steau la cei care �mpingeau prea tare.

��Merge�i �n �ir. Nu �mpinge�i! Nu �mpinge�i, orbi-v-ar Lumina! E loc pentru to�i, cu pu�in noroc. Merge�i �n �ir.

C�nd �i veni r�ndul, c�ru�a lui Bunt trecu �i ea de por�i, �ncet, �ncet, �i p�trunse �n Caemlyn. Ora�ul era cl�dit pe ni�te dealuri joase, ca ni�te trepte care urcau spre centru. Locul respectiv era �nconjurat de alte ziduri, sclipitor de albe, care se �ntindeau peste dealuri. �n�untru se vedeau alte turnuri �i cupole, albe, aurii �i violete, care, �n�l�ate cum erau pe culmile dealurilor, p�reau s� domine restul ora�ului. Rand se g�ndi c� acela trebuia s� fie Ora�ul Interior, despre care vorbise Bunt.

�i drumul se preschimbase, de �ndat� ce ajunsese �n ora�, devenind un bulevard lat, desp�r�it la mijloc de f�ii �ntinse cu iarb� �i copaci. Iarba era brun� la culoare, iar copacii desfrunzi�i, dar oamenii se mi�cau �n grab� pe l�ng� ele, ca �i cum n-ar fi v�zut nimic neobi�nuit, r�z�nd, vorbind, cert�ndu-se, comport�ndu-se ca de obicei. Ca �i cum n-ar fi �tiut c� prim�vara nu venise �nc� �i era cu putin�� s� nu vin� deloc. Fie nu-�i d�deau seama, fie nu voiau, fie nu puteau s-o fac�, �i zise Rand. Privirile lor se �ndep�rtau de crengile desfrunzite, iar ei p�eau pe iarba uscat� f�r� s� priveasc� �n jos m�car o dat�. Dac� nu vedeau, puteau uita; ceea ce nu vedeau nu se afl�, de fapt, acolo.

R�mas cu gura c�scat� la priveli�tea din fa�a lui, Rand tres�ri surprins c�nd c�ru�a o apuc� pe o strad� lateral�, mai �ngust� dec�t bulevardul, dar tot de dou� ori mai lat� dec�t orice uli�� din Emond�s Field. Bunt trase de h��uri, opri c�ru�a �i se �ntoarse s�-i priveasc� �ov�ielnic. �n locul acela erau mai pu�in c�l�tori; lumea ocolea c�ru�a f�r� prea mare greutate.

��Lucrul �la pe care-l ascunzi sub mantie este chiar ce-a spus Holdwin?

Rand tocmai se preg�tea s�-�i ia desagile �n spinare. Nici m�car nu tres�ri.

��Ce vre�i s� spune�i?

Reu�i s� vorbeasc� f�r� s�-i tremure vocea. Stomacul i se str�nsese, dar vocea �i era lini�tit�. Mat �i �n�bu�i un c�scat cu m�na, dar pe cealalt� �i-o strecur� pe sub surtuc � �n�f�c�nd pumnalul din Shadar Logoth, a�a cum Rand �tia foarte bine �, iar �n ochi �i ap�ru o expresie dur�, ca de fiar� �ncol�it�, pe sub e�arfa care-i �nconjura fruntea. Bunt se feri s�-l priveasc�, parc� �tiind c� �n m�na ascuns� se afla o arm�.

��Ce s� vreau? Nimic, pare-mi-se. Ia asculta�i, de vreme ce a�i auzit c� mergeam la Caemlyn, �nseamn� c� a�i stat acolo destul timp ca s-auzi�i �i restul. Dac� voiam r�splata, g�seam eu o scuz� s� intru la G�sca �i Coroana �i s� vorbesc cu Holdwin. Numai c� omul �la nu prea �mi place, �i nici tovar�ul lui, c�tu�i de pu�in. S-ar zice c� voia s� pun� m�na pe voi doi mai mult dec�t� orice altceva.

��Nu �tiu ce vrea, �i r�spunse Rand. Nu l-am mai v�zut niciodat�.

Putea s� fie chiar adev�rat; el, unul, nu putea deosebi un Pierit de altul.

��Mda. Ei, cum v-am spus, eu nu �tiu nimic �i pare-mi-se c� nici nu vreau s� �tiu. Necazuri sunt �ndeajuns pentru to�i, nu face s� mai caut �i eu altele cu lum�narea.

Mat �i adun� lucrurile cu mi�c�ri ceva mai �ncete, a�a c� Rand era deja �n strad� �nainte ca prietenul lui s� fi apucat s� coboare. Rand �l a�tept� ner�bd�tor. Mat se �ndep�rt� de c�ru�� cu mi�c�ri bru�te, �in�ndu-�i str�ns la piept arcul, tolba �i p�turile �i morm�ind ceva cu glas sc�zut. Sub ochi avea cearc�ne mari �i negre.

Stomacul lui Rand chior�i, iar el f�cu o str�mb�tur�. Foamea �i nodul amar pe care-l sim�ea �n burt� �l f�ceau s� se team� c� era pe punctul s� verse. Acum, Mat era cel care-l privea ner�bd�tor. ��ncotro s� mergem? Ce s� facem acum?�

Bunt se aplec� peste marginea c�ru�ei �i-i f�cu semn. Se apropie, sper�nd s� primeasc� ni�te sfaturi despre Caemlyn.

��Eu, unul, a� ascunde� lucrul �la, �ncepu b�tr�nul fermier, apoi se �ntrerupse �i privi b�nuitor �n jur; oamenii ocoleau c�ru�a pe ambele p�r�i, dar �n afar� de c�teva blesteme aruncate din fug�, pentru c� blocau drumul, nimeni nu le acorda nici o aten�ie. Nu-l mai purta cu tine, continu� Bunt, ascunde-l, vinde-l. D�-l de poman�. Eu asta zic. Un lucru ca �sta o s� sar� �n ochi, �i pare-mi-se c� nu vre�i asta.

Apoi, brusc, el se ridic� pe capr�, �i �mboldi calul �i o porni �ncet �n josul str�zii aglomerate, f�r� alt� vorb� �i f�r� s� priveasc� �napoi. O c�ru�� cu coviltir, plin� cu butoaie, hodorogi spre ei. Rand s�ri la o parte din cale, se �mpiedic�, iar c�nd ridic� iar�i ochii, Bunt �i c�ru�a lui se pierduser� deja din vedere.

��i acum ce facem? �ntreb� Mat, umezindu-�i buzele cu limba �i privind cu ochii mari la oamenii care se �nghesuiau pe l�ng� ei �i la cl�dirile �nalte, unele chiar cu �ase caturi, care dominau strada. �n Caemlyn am ajuns, dar acum ce facem?

Nu-�i mai �inea palmele la urechi, dar m�inile �i tremurau, de parc� ar fi vrut s� le duc� la loc. Peste ora� plutea un ecou surd, murmurul �ncet �i constant al sutelor de pr�v�lii deschise, al miilor de oameni care vorbeau. Lui Rand i se p�rea c� intrase �ntr-un stup uria�, �n care r�suna f�r� �ncetare b�z�itul albinelor.

��Chiar dac� sunt �i ceilal�i aici, Rand, cum o s� facem s�-i g�sim?

��O s� ne g�seasc� Moiraine pe noi, rosti �ncet Rand.

Ora�ul imens �l ap�sa ca o povar� pe umeri; voia s� scape, s� se ascund� din calea oamenilor �i s� fug� de zgomot. �n ciuda �nv��turilor lui Tam, nu putea atinge h�ul; vederea ora�ului �l �mpiedica s� se concentreze. Renun��nd, �i �ndrept� aten�ia asupra �mprejurimilor, f�r� s� mai ia �n seam� ce se �ntindea �n dep�rtare. Privind numai strada pe care se aflau, aproape c� i se p�rea c� se afla �n Baerlon. Baerlon, ultimul loc �n care cu to�ii se crezuser� �n siguran��. �De-acum, nimeni nu e �n siguran��. Poate c� �ntr-adev�r au murit cu to�ii. �i atunci ce faci?�

��Sunt �n via��! Egwene e �n via��! vorbi el, aproape strig�nd. Mai mul�i trec�tori �i aruncar� priviri �ntreb�toare.

� Poate, oft� Mat. Poate. Dar dac� Moiraine nu ne g�se�te? Dac� nu ne g�se�te nimeni dec�t�

Dar se �ntrerupse �i se cutremur�, fiindu-i cu neputin�� s� rosteasc� numele.

��La asta o s� ne g�ndim la momentul potrivit, �i r�spunse Rand, cu un glas hot�r�t. Dac�-i cazul.

Varianta cea mai rea dintre toate era s-o caute pe Elaida, femeia Aes Sedai aflat� la Palat. Ar fi preferat s� ajung� �nt�i �n Tar Valon. Poate c� Mat nu-�i mai amintea ce spusese Thom despre Ajah cea Ro�ie � �i cea Neagr� �, dar el �i amintea totul. Stomacul i se str�nse din nou.

��Thom a zis s� g�sim un han pe nume Binecuv�ntarea Reginei. O s� mergem �nt�i acolo.

��Cum? Nu mai avem bani nici m�car pentru o mas�.

��M�car putem �ncepe de-acolo. Din ce a spus Thom, s-ar p�rea c� putem g�si pe cineva care s� ne ajute.

��Nu pot� Rand, sunt peste tot.

Mat �i l�s� capul �n p�m�nt �i p�ru s� se ghemuiasc�, de parc� �ncerca s� se fereasc� de oamenii care se g�seau peste tot �n jurul lor.

��Oriunde mergem, ei sunt chiar �n spatele nostru, sau ne a�teapt�. O s� fie �i la hanul �sta. Nu pot� Nu� Nimic nu poate opri un Pierit din drumul lui.

Rand �l apuc� de guler, �ncerc�nd din r�sputeri s� nu-i tremure m�na. Avea nevoie de Mat. Poate c� restul nu muriser� � �Lumin�, te implor!� dar �n clipa aceea erau singuri, el �i cu Mat. G�ndul de a merge mai departe de unul singur� �nghi�i �n sec, sim�ind un gust amar.

Privi iute �n jur, dar nimeni nu p�rea s� fi auzit c�nd Mat vorbise despre Pierit; mul�imea �i vedea de drum, fiecare cufundat �n propriile g�nduri. Apropiindu-�i chipul de chipul celuilalt, �i �opti r�gu�it:

��Am ajuns p�n� aici, nu? �nc� nu ne-au prins. Putem ajunge p�n� la cap�t, dac� nu ne l�s�m. N-am de g�nd s� cedez �i s� stau s�-i a�tept, ca o oaie dus� la t�iere. Nu! Ce zici? Ai de g�nd s� r�m�i aici p�n� mori de foame? Sau p�n� vin s� te ia �i s� te bage �ntr-un sac?

�i d�du drumul la guler �i se r�suci pe c�lc�ie. Avea unghiile �nfipte �n palm�, dar bra�ele tot �i tremurau. Dintr-odat�, Mat ap�ru l�ng� el, tot cu privirile �n p�m�nt, iar Rand trase ad�nc aer �n piept.

��mi pare r�u, Rand, �ng�n� Mat.

��Las-o balt�, r�spunse el.

Mat st�tea cu capul �n p�m�nt �i vorbea cu glas mai stins:

��Nu-mi iese din minte c� s-ar putea s� nu-mi mai v�d niciodat� casa. Vreau acas�. Po�i s� r�zi, nu-mi pas�. Ce n-a� da s-o aud pe maic�-mea dojenindu-m� �i bomb�nindu-m� pentru cine �tie ce. E ca �i cum a� avea capul plin de pietre; pietre �ncinse. Peste tot str�ini, �i nici o cale de a �ti �n cine s� ai �ncredere, sau dac� exist� m�car cineva �n care po�i avea. Pe lumin�, �inutul celor Dou� R�uri este at�t de departe, �nc�t s-ar zice c�-i la cap�tul lumii. Suntem singuri �i n-o s� mai ajungem niciodat� acas�. O s� murim, Rand.

��nc� nu, replic� Rand. Toat� lumea moare, p�n� la urm�. Roata se �nv�rte. Dar n-am de g�nd s� m� las �i s� a�tept moartea s� vin�.

��Parc-ai fi jup�n al�Vere, morm�i Mat, cu un glas ceva mai �nsufle�it.

��Bine, atunci, spuse Rand. Bine. �Lumin�, f� ca restul lumii s� fie �n via��. Te implor, f� s� nu fim singuri.�

�ncepu s� �ntrebe �n jur despre hanul Binecuv�ntarea Reginei. R�spunsurile pe care le primi erau foarte diferite; cel mai adesea se alegea cu un blestem la adresa celor care nu st�teau unde le era locul sau cu o ridicare din umeri �i o privire nedumerit�. Unii nici m�car nu se opreau s� vorbeasc�, ci doar se uitau la ei �i treceau mai departe.

Un b�rbat cu fa�a lat�, aproape la fel de masiv ca Perrin, �i l�s� capul pe o parte �i spuse:

��Binecuv�ntarea Reginei, da? Pe acolo pe la �ar�, de unde veni�i, sunte�i oamenii Reginei?

El purta la p�l�ria cu boruri largi o cocard� alb�, iar pe bra�ul hainei lungi cu care era �mbr�cat, o panglic� de aceea�i culoare.

��Ei, a�i ajuns prea t�rziu.

�i plec� mai departe, r�z�nd �n hohote, l�s�ndu-i cu gura c�scat�. Rand ridic� din umeri: erau o groaz� de oameni ciuda�i �n Caemlyn, a�a cum nu mai v�zuse niciodat� �n via�a lui. Unii dintre ei st�teau �n grupuri, cu pielea prea �ntunecat� sau prea alb�, �mbr�ca�i �n haine cu croieli ciudate sau �n culori vii, cu p�l�rii cu v�rful ascu�it sau �mpodobite cu pene lungi. Erau �i femei cu chipurile acoperite de valuri, altele cu rochii �epene, late pe c�t erau de lungi, �i femei cu haine care l�sau s� se vad� o bun� parte a trupului, mai �ndr�zne�e dec�t fetele care serveau prin hanuri. Din c�nd �n c�nd, pe str�zile aglomerate �i f�cea loc c�te o tr�sur�, pictat� �n culori vii sau aurit�, tras� de un atelaj cu �ase sau patru cai, cu c�pestrele �mpodobite cu pene. Peste tot erau lectici, ai c�ror purt�tori �i croiau drum f�r� s� le pese pe cine �mbr�nceau.

Rand v�zu �i o b�taie care �ncepu cu o gr�mad� de b�rba�i care se amenin�au unii pe al�ii cu pumnii, �n timp ce altul, cu pielea foarte alb�, �mbr�cat �ntr-o hain� cu dungi ro�ii, ie�ea cu greu din lectica r�sturnat� pe-o parte. Doi b�rba�i �n haine grosolane, care p�ruser� la �nceput ni�te trec�tori nevinova�i, s�rir� pe el p�n� s� apuce s� se ridice. Lumea care se oprise s� se uite �ncepu s� morm�ie �i s� amenin�e cu pumnul. Rand �l trase pe Mat de m�nec� �i iu�i pasul. Iar Mat nu avu nevoie de niciun alt imbold. �ipetele mul�imii �i urm�rir� ceva timp, �n josul str�zii. De mai multe ori, se trezir� aborda�i de al�ii. Hainele lor pline de praf ar�tau c� sunt c�l�tori, �i p�reau s�-i atrag� ca un magnet pe anumi�i indivizi misterio�i, care le ofereau s� cumpere relicve de ale lui Logain, arunc�nd �ns� priviri piezi�e �n toate p�r�ile �i p�r�nd gata s-o ia la fug�. Dup� socoteala lui Rand, din toate f�iile de mantie �i buc��ile de sabie de la falsul Dragon care-i fuseser� oferite se puteau face dou� s�bii �i vreo dou� duzini de mantii. Chipul lui Mat se luminase de �nc�ntare, cel pu�in prima dat�, dar Rand le r�spundea tuturor cu un �nu� scurt, iar ei se retr�geau, cu o mic� plec�ciune �i �ng�n�nd: �Fie ca Lumina s-o scalde pe Regin�, om bun�, apoi disp�reau. Cele mai multe pr�v�lii aveau platouri �i pocale pe care erau pictate fel de fel de scene �n care ap�rea falsul Dragon, adus �nl�n�uit �n fa�a Reginei. �i mai erau pe str�zi �i Mantii Albe. Fiecare dintre ace�tia mergea nestingherit, c�ci oamenii se d�deau la o parte din calea lor, la fel ca �n Baerlon.

Rand se str�dui din r�sputeri s� r�m�n� neobservat. κi �inea sabia ascuns� sub mantie, dar �tia c� nu putea s-o duca a�a la nesf�r�it. Mai devreme sau mai t�rziu, cineva avea s� se �ntrebe ce ascundea acolo. Nu avea de g�nd � nu putea � s� urmeze sfatul lui Bunt �i s� n-o mai poarte. Era leg�tura lui cu Tam. Cu tat�l s�u.

Prin mul�ime se vedeau mul�i b�rba�i care purtau s�bii, dar niciuna nu avea pecetea b�tlanului, care s� atrag� aten�ia. Cu toate acestea, to�i b�rba�ii din Caemlyn, �i chiar unii dintre str�ini, �i purtau s�biile legate cu buc��i de p�nz�, �i teaca �i m�nerul, �nvelite fie �n buc��i de p�nz� ro�ie, legat� cu fir alb, fie �n buc��i albe, dar legate cu ro�u. Sub p�nza aceea se puteau ascunde sute de pece�i, �i nimeni nu avea cum s� le vad�. Mai mult, dac� respectau tradi�ia locului, puteau s� par� mai de-ai casei.

Erau pe acolo multe pr�v�lii �n fa�a c�rora se vedeau mese la care se vindeau astfel de ap�r�tori, iar Rand se opri �n fa�a uneia dintre ele. P�nza ro�ie era mai ieftina dec�t cea alb�, de�i nu se deosebeau dec�t prin culoare, a�a c� �i cump�r� �i el una, �mpreuna cu firul alb cu care s-o lege, �n ciuda protestelor lui Mat, care se pl�ngea c� nu le mai r�m�seser� bani aproape deloc. V�nz�torul cu buze sub�iri �i cerceta am�nun�it din priviri, �n timp ce �i lua banii de la Rand, �i-i blestem� cu sete c�nd acesta �l �ntreb� dac� le �ng�duia s� intre p�n�-�i �nvelea sabia.

��N-am venit s�-l vedem pe Logain, �i explic� r�bd�tor Rand. Am venit numai pentru Caemlyn. Cel mai m�re� ora� din lume, ad�ug� el, amintindu-�i de Bunt, dar v�nz�torul nu-�i schimb� expresia. Fie ca Lumina s-o scalde pe buna Regin� Morgase, mai spuse Rand, plin de speran��.

��Dac�-mi face�i vreun necaz, r�spunse acru v�nz�torul, s� �ti�i c� sunt prin �mprejurimi vreo sut� de oameni care pot s� vin� de �ndat� ce m-aud strig�nd �i s� aib� grija de voi, chiar dac� n-o fac cei din Gard�.

Se �ntrerupse ca s� scuipe chiar l�ng� piciorul lui Rand, apoi �ncheie:

��Hai, vede�i-v� de treburile voastre tic�loase.

Rand �ncuviin��, de parc� omul �i luase r�mas bun cu mult� voio�ie, �i-l trase pe Mat dup� el. Acesta se tot uita peste um�r c�tre pr�v�lie, bomb�nind cu glas sc�zut, p�n� ce intrar� pe o alee pustie. Cu spatele la strad�, pentru ca niciun trec�tor s� nu vad� ce f�cea, Rand �i scoase sabia �i �ncepu s-o �nveleasc�.

��Pun r�m�ag c� �i-a cerut pe mizeria aia de dou� ori mai mult dec�t f�cea, zise Mat. Sau de trei ori.

Nu era chiar a�a u�or cum p�rea s� legi bucata de p�nz� cu firul, suficient de bine ca s� nu cad�.

��Rand, cu to�ii o s� �ncerce s� ne-n�ele. Li se pare c� am venit s�-l vedem pe falsul Dragon, ca restul lumii. Avem noroc dac� nu ne d� cineva �n cap peste noapte, c�nd dormim. Nu-i de stat aici. Sunt prea mul�i oameni. Hai s� plec�m �n Tar Valon chiar acum. Sau spre miaz�zi, spre Illian. Mi-ar pl�cea s� v�d alaiul adunat pentru C�utarea Cornului. Dac� tot nu putem merge acas�, m�car s� nu st�m aici.

��Eu, unul, r�m�n, hot�r� Rand. Ceilal�i, chiar dac� nu-s aici, o s� ajung� mai devreme sau mai t�rziu �i o s� ne caute.

Nu era convins c�-�i �nvelise sabia �n acela�i chip �n care o f�cea toat� lumea, dar b�tlanii de pe teac� �i m�ner nu se mai vedeau, ceea ce-l f�cu s� se cread� �n siguran��. Ie�ind din nou �n strad�, era sigur c� avea un motiv mai pu�in s�-�i fac� griji pentru necazurile pe care le putea provoca. Mat se �inea pe urmele lui f�r� nici o tragere de inim�, de parc� ar fi fost legat cu o funie.

�ncet, �ncet, Rand ob�inu indica�iile pe care le c�uta. La �nceput foarte vagi, de felul �undeva �ncolo� �i �apuca�i-o pe strada aia�, dar, cu c�t se apropiau, cu at�t acestea deveniser� mai precise, p�n� ce, �n sf�r�it, ajunser� �n fa�a unei cl�diri mari de piatr�, cu o firm� deasupra u�ii care sc�r��ia �n b�taia v�ntului. T�bli�a �nf��i�a un b�rbat �ngenuncheat �naintea unei femei cu p�rul ro�u auriu �i o coroan� pe cap, care-�i pusese o m�n� pe capul lui plecat. Binecuv�ntarea Reginei.

��E�ti sigur c� facem bine? �ntreb� Mat.

��Fire�te, zise Rand, inspir�nd ad�nc �i intr�nd.

Sala cea mare era destul de �ntins�, �mpodobit� cu lambriuri din lemn �nchis la culoare �i �nc�lzit� de focurile care dogoreau �n cele dou� c�minuri. O slujnic� m�tura podeaua, de�i era curat, iar alta �edea �ntr-un col�, lustruind sfe�nicele. Ambele le z�mbir� celor doi b�ie�i, apoi se �ntoarser� la treaba lor.

Erau numai c�teva mese ocupate, dar p�n� �i o duzin� de oameni era mult, fiind �nc� foarte devreme, �i chiar dac� niciunul dintre clien�i nu p�ru cu adev�rat fericit s�-i vad� pe Rand �i pe Mat, m�car p�reau cu to�ii cura�i �i treji. Din buc�t�rie venea miros de friptur� de vac� �i de p�ine tocmai pus� la cuptor, care-l f�cea pe Rand s�-i lase gura ap�.

Constat� cu mul�umire c� hangiul era un om gras, cu fa�a rozalie �i cu un �or� alb apretat, cu p�rul c�runt �i piept�nat spre spate peste un �nceput de chelie pe care nu prea reu�ea s�-l ascund�. Privirea ager� �i c�nt�ri pe am�ndoi din cap p�n� �n picioare, a�a cum erau, cu hainele pline de praf, cu boccelele �n spate �i cu �nc�l��rile ponosite. Dar hangiul avea �i un z�mbet pl�cut �i sincer. Se numea Basel Gill.

��Jup�ne Gill, �ncepu Rand, un prieten de-al nostru ne-a �ndrumat �ncoace. Thom Merrilin. Ne-a�

Z�mbetul de pe fa�a hangiului pieri. Rand �l privi pe Mat, dar acesta era prea ocupat s� adulmece mirosurile din buc�t�rie, pentru a mai fi atent la altceva.

��S-a-nt�mplat ceva? �l cunoa�te�i pe Thom, nu-i a�a?

��l cunosc, r�spunse scurt Gill, p�r�nd acum mai interesat de cutia flautului, pe care Rand o ducea cu sine, dec�t de orice altceva. Veni�i cu mine.

�i le f�cu un semn din cap spre �nc�perile din spate. Rand �l �nghionti pe Mat ca s�-l urneasc� din loc, apoi se lu� dup� hangiu, �ntreb�ndu-se ce avea s� urmeze.

�n buc�t�rie, jup�n Gill se opri pu�in pentru a vorbi cu buc�t�reasa, o femeie corpolent� cu p�rul str�ns �ntr-un coc la ceaf�, care era aproape la fel de gras� ca el. �n timp ce jup�n Gill vorbea, ea mesteca f�r� �ncetare �n oale. Mirosea at�t de bine � dou� zile de post puteau face ca totul s� i se par� apetisant, dar adev�rul era c� aici mirosea la fel de bine ca �n buc�t�ria jup�nesei al�Vere �, �nc�t ma�ele lui Rand chior�ir�. Mat se aplec� spre oale, cu nasul �nainte. Rand �l �nghionti, iar Mat se �terse la repezeal� pe b�rbie, unde �ncepuse s�-i curg� saliva.

Apoi hangiul �i lu� pe sus �i-i conduse iute pe u�a din spate. Ajuns �n curtea grajdurilor, privi �n jur ca s� se asigure c� nu era nimeni prin apropiere, apoi �i lu� la rost.

��Ce-i �n cutie, b�iete? �l �ntreb� pe Rand.

��Flautul lui Thom, r�spunse acesta, cu voce �nceat�. Deschise cutia, ca �i cum l-ar fi ajutat cu ceva s�-i arate hangiului c� era, �ntr-adev�r, flautul incrustat cu aur �i argint. M�na lui Mat se strecurase deja sub surtuc.

Jup�n Gill nu-�i lu� ochii de la Rand.

��Mda, �l recunosc. L-am v�zut adesea c�nt�nd, �i nu cred s� existe dou� instrumente aidoma, �n afara cur�ilor regale.

Z�mbetul binevoitor disp�ruse, iar privirile sale agere deveniser� dintr-odat� t�ioase ca ni�te cu�ite.

��Cum de-a ajuns la voi? Thom ar prefera s� r�m�n� f�r� un bra� dec�t s� se despart� de flautul �la.

��El mi l-a dat, m�rturisi Rand, desf�c�ndu-�i bocceaua �i a�ez�nd-o pe jos, apoi desf�c�nd-o pu�in pentru a se putea z�ri peticele colorate �i un cap�t din cutia harpei. Thom a murit, jup�n Gill. Dac� �i era�i prieten, �mi pare r�u. �i eu �i eram.

��Zici c-a murit. Cum?

��Un� un b�rbat a �ncercat s� ne omoare. Thom mi-a dat astea �i ne-a spus s� fugim.

Peticele fluturau �n b�taia v�ntului ca ni�te fluturi. Rand sim�i un nod �n g�t; str�nse cu grij� bocceaua la loc.

� F�r� el, am fi murit �i noi. Mergeam �mpreun� spre Caemlyn. El ne-a spus s� venim aici, la hanul dumneavoastr�.

��O s� cred c� e mort, rosti rar hangiul, c�nd o s�-i v�d trupul f�r� via��.

�mpinse u�or bocceaua cu v�rful piciorului �i-�i drese glasul cu asprime.

��S� �ti�i c� v� cred. Cred c� a�i v�zut ce-a�i v�zut. Numai c� nu cred ca Thom s� fie mort. E mai greu de omor�t dec�t s-ar putea crede, b�tr�nul Thom Merrilin.

Rand �i puse o m�n� pe um�rul lui Mat.

��Mat, e �n ordine. Ne e prieten.

Jup�n Gill trase cu ochiul la Mat, apoi oft�.

��P�i, pare-mi-se c� a�a-i.

Mat se �ndrept� �ncet de spate, �ncruci��ndu-�i bra�ele pe piept. Cu toate acestea, continua s�-l priveasc� b�nuitor pe hangiu, iar unul din mu�chii obrazului �i zv�cnea.

��Zice�i c� venea�i �nspre Caemlyn? continu� Gill, cl�tin�nd din cap. E ultimul loc din lume �n care m-a� a�tepta s�-l v�d pe Thom� poate �n afar� de Tar Valon.

Un b�iat de la grajduri ap�ru l�ng� ei, duc�nd un cal de c�p�stru, iar hangiul �l a�tept� s� treac� �i continu�, cobor�ndu-�i glasul:

��Ave�i necazuri cu Aes Sedai, �n�eleg.

��Da, morm�i Mat, �n acela�i timp cu Rand, care spuse:

��Ce v� face s� crede�i asta?

Jup�n Gill chicoti amar:

��Eh, �mi cunosc eu omul. Thom este exact persoana potrivit� ca s�-�i bage nasul �n necazuri de soiul �sta, mai ales ca s� ajute doi fl�c�i de v�rsta voastr�

�n ochi �i ap�ru o und� de nostalgie, dar se stinse repede, iar el �i trase umerii �napoi �i se uita aspru la cei doi.

��Acuma� hmmm� s� nu crede�i c� vreau s� v� acuz de ceva necurat, dar� hmmm� sper c� niciunul dintre voi nu poate� hmmm�. vreau s� spun c� hmmm� de fapt, ce soi de necazuri ave�i cu Tar Valon, dac� nu v� e cu sup�rare?

Pe Rand �ncepu s�-l m�n�nce pielea, c�nd �i d�du seama la ce f�cea aluzie hangiul. Puterea.

��Nu, nu, nimic de soiul �sta. V� jur. Ba chiar era cu noi �i o femeie Aes Sedai care ne ajuta. Se numea Moiraine�

D�ndu-�i seama c� vorbise prea mult, �i mu�c� limba, dar expresia de pe chipul hangiului r�mase neschimbat�.

��Ei, m� bucur s-aud. Nu le iubesc eu prea tare pe Aes Sedai, dar mai bine cu ele dec�t cu� partea cealalt�. Acum se vorbe�te mult prea mult despre lucruri de soiul �sta, de c�nd Logain a fost adus �ncoace, continu� el cl�tin�nd din cap. Sper c� nu mi-o lua�i �n nume de r�u dar� m� rog, trebuia s� aflu, nu?

� Nu-i nici o problem�, �l lini�ti Rand. Murmurul lui Mat putea �nsemna orice, dar hangiul p�ru s� cread� c� �i cel�lalt fusese de acord.

��Voi doi p�re�i ni�te b�ie�i de treab� �i� a�a cum se cuvine, �i v� cred c� a�i fost� c� sunte�i prieteni cu Thom, dar vremurile-s tare grele. Pare-mi-se c� n-ave�i cu ce pl�ti, nu? Ei, m� g�ndeam eu. Nimic nu ajunge, s� �ti�i, �i ceea ce se g�se�te cost� de te usuc�, a�a c� am s� v� dau ni�te paturi � nu cele mai bune, s� �ti�i, dar oricum c�lduroase �i uscate � �i ceva de m�ncare, �ns� nu va pot f�g�dui mai mult, oric�t mi-a� dori.

��V� mul�umim, se bucur� Rand, arunc�ndu-i o privire �ntreb�toare lui Mat. E mai mult dec�t speram. �De ce-o fi ad�ugat c� nu ne poate f�g�dui mai mult? �i ce-o fi �nsemn�nd a�a cum se cuvine?�

��P�i, ce s� zic, Thom �mi e bun prieten. �i vechi. O fi el aprig la m�nie �i gata mereu s� spun� lucrurile cele mai nepotrivite, tocmai fa�� de cei care n-ar trebui s� le aud�, dar totu�i �mi e prieten foarte bun. Dac� nu apare� m� rog, o s� vedem atunci ce facem. Mai bine nu mai pomeni�i nimic de ajutorul dat de Aes Sedai. Eu sunt credincios Reginei, dar exist� mult� lume acum �n Caemlyn c�rora e cu putin�� s� nu le pice bine, �i nu m� refer numai la Mantiile Albe.

Mat pufni dispre�uitor:

��Din partea mea, toate femeile Aes Sedai pot s� se duc� �nv�rtindu-se tocmai �n Shayol Ghul!

��Ia �ine-�i gura, se r�sti jup�n Gill. Am zis c� nu le iubesc prea tare; n-am zis c�-s a�a de �ngust la minte �nc�t s� cred c� numai din cauza lor merg lucrurile prost. Regina e de partea Elaidei, iar G�rzile o slujesc �i o ap�r�. Fac� Lumina s� nu se-nt�mple ceva r�u, care s� schimbe starea de fapt. M� rog, �n ultima vreme s-a mai �nt�mplat ca ni�te oameni din Gard� s� se piard� cu firea �ntr-at�t �nc�t s�-i scuture pe cei pe care-i aud vorbindu-le de r�u pe femeile Aes Sedai. Slav� Luminii, nu �n timp ce-�i f�ceau rondul, dar tot s-a-nt�mplat. Iar mie nu-mi trebuie solda�i, de-abia ie�i�i din gard�, care s�-mi distrug� hanul pentru a v� da vou� vreo lec�ie, �i nici Mantii Albe care s�-mi vopseasc� pe u�� Col�ul Dragonului, a�a c�, dac� vre�i ajutor de la mine, �ine�i-v� g�ndurile despre Aes Sedai, bune sau rele, numai pentru voi. Dup� ce se g�ndi o clip�, ad�ug�: �i mai bine nu pomeni�i nici de numele lui Thom, dec�t fa�� de mine. Unii oameni din Gard� au o bun� �inere de minte, iar Regina la fel. N-are rost s� risc�m.

��Thom a avut probleme cu Regina? �ntreb� Rand, nevenindu-i s� cread�, iar hangiul r�se.

��Ei, deci nu v-a povestit chiar totul. De fapt, poate c� nici nu trebuia, dar eu, unul, nu v�d de ce v-a� ascunde-o. Nu-i chiar o tain�. Crede�i c� fiecare Menestrel are o p�rere a�a de bun� despre sine ca Thom? Ei, dac� stau s� m� g�ndesc, poate c� da, dar mie mi s-a p�rut �ntotdeauna c� el are ceva mai multe aere dec�t al�ii. S� �ti�i c� nu a fost dintotdeauna un Menestrel am�r�t, care s� umble din sat �n sat �i s� doarm� adesea sub cerul liber. Era o vreme c�nd Thom Merrilin era Bard la curte, chiar aici, �n Caemlyn, �i vestit la toate cur�ile regilor din Tear p�n� �n Maradon.

��Thom? �ntreb� Mat.

Rand �ncuviin�� g�nditor. Nu-i venea greu s� �i-l imagineze pe Thom, cu purtarea sa trufa�� i gesturile sale m�re�e, la curtea Reginei.

��Chiar a�a, �nt�ri jup�n Gill. Iar� necazurile sale cu Aes Sedai au �nceput la scurt� vreme dup� moartea lui Taringail Damodred. Unii spuneau c� Thom era, cum s� zic, mai apropiat de Regin� dec�t se cuvenea. Dar Morgase era t�n�r�, �i de-abia r�mas� v�duv�, iar Thom era pe atunci �n floarea v�rstei, �i eu zic c� o Regina poate s� fac� tot ce pofte�te. Numai c� buna noastr� Morgase a fost dintotdeauna iute din fire, iar el a plecat f�r� veste c�nd a aflat ce se-nt�mplase cu nepotul lui. Reginei nu prea i-a picat bine. Nu i-a convenit nici ca el s� se amestece �n treburile femeilor Aes Sedai. �i, orice ar fi p��it nepotu-s�u, nu pot s� zic c� Thom a procedat bine. Oricum, c�nd s-a-ntors, l-a cam luat gura pe dinainte, �i a zis ni�te lucruri care nu se cuvin spuse �n fa�a unei Regine. �i nici �n fa�a unei femei iu�i la m�nie, a�a ca Morgase. Elaida era pornit� �mpotriva lui pentru ca �ncercase s� se amestece �n povestea cu nepotu-s�u, a�a c�, prins �ntre m�nia Reginei �i du�m�nia Elaidei, Thom a plecat din Caemlyn tocmai la timp, �nainte s� fie aruncat �n temni��, dac� nu cumva trimis de-a dreptul la moarte. Din c�te �tiu, edictul este �nc� �n picioare.

��A trecut mult� vreme, observ� Rand, poate c� nimeni nu-�i mai aminte�te.

Jup�n Gill clatin� din cap.

��Gareth Bryne este Comandantul Suprem al G�rzilor Reginei. El personal a fost �n fruntea celor trimi�i de Morgase pentru a-l aduce pe Thom �napoi, �n lan�uri, iar eu, unul, m� �ndoiesc c� va uita vreodat� cum s-a �ntors cu m�na goal�, ca s� afle c� Thom fusese deja la Palat �i plecase iar�i. Iar Regina nu uit� absolut nimic. A�i v�zut voi vreodat� o femeie uituc�? Pe cinstea mea, Morgase �i ie�ise din fire cu totul. Pot s� jur c� to�i locuitorii din ora� au mers �n v�rful picioarelor �i au vorbit �n �oapt� vreme de o lun�. �i mai sunt mul�i solda�i din Gard� �ndeajuns de v�rstnici ca s�-�i aminteasc�. Una peste alta, e mai bine s� nu pomeni�i nici de Thom, nici de femeia Aes Sedai aia a voastr�. Haide�i s� m�nca�i ceva. P�re�i h�mesi�i.

36Ochiul din P�nz�

Jup�n Gill �i duse la o mas� din col�ul s�lii mari �i porunci uneia dintre slujnice s� le aduc� de m�ncare. Rand cl�tin� din cap la vederea farfuriilor, pe care se aflau c�teva feliu�e sub�iri de friptur�, acoperite cu sos, o lingur� de frunze de mu�tar �i c�te doi cartofi. Cu toate acestea, gestul lui nu era de m�nie, ci unul trist, de resemnare. Nu mai erau de nici unele, dup� cum le spusese hangiul. Lu�ndu-�i cu�itul �i furculi�a, Rand se �ntreb� ce avea s� se �nt�mple c�nd nu mai r�m�nea nimic. Atunci, farfuria sa pe jum�tate plin� ar fi ajuns s� par� un adev�rat osp��. G�ndul �l f�cu s� se cutremure.

Jup�n Gill le alesese o mas� retras�, iar el �nsu�i se a�ezase cu spatele spre col�ul �nc�perii, de unde putea supraveghea totul. Nimeni nu se putea apropia s� trag� cu urechea neobservat. Dup� ce slujnica plec�, el spuse �ncet:

��Acuma, ia povesti�i-mi despre necazurile voastre. Dac� e s� v� dau o m�n� de ajutor, mai bine s� �tiu �n ce m� bag.

Rand se uit� la Mat, dar acesta privea ur�t �n farfurie, de parc� se m�niase pe cartoful pe care tocmai �l t�ia. Trase ad�nc aer �n piept.

��Nici eu nu �n�eleg foarte bine, �ncepu el.

�i povesti �n cuvinte simple, f�r� s� pomeneasc� de troloci �i de Pieri�i. Dac� cineva le oferea ajutor, nu merita s�-i povesteasc� despre apari�ia f�pturilor din basme. Dar nici nu i se p�ru drept s� dispre�uiasc� primejdia, tr�g�nd dup� ei pe cineva care n-avea habar �n ce urma s� se amestece. A�a c�-i spuse c� el �i cu Mat, �mpreun� cu al�i tovar�i, erau urm�ri�i de ni�te du�mani. Ace�tia ap�reau pe nea�teptate, erau extrem de periculo�i �i hot�r��i s� le vina de hac tuturor, sau chiar mai r�u. Moiraine le dezv�luise c� unii dintre ei erau Iscoade ale Celui �ntunecat. Thom nu avusese �ncredere deplin� �n Moiraine, dar, din c�te le spusese, r�m�sese �mpreun� cu ei din pricina nepotului s�u. Fuseser� desp�r�i�i �n cursul unui atac, �n timp ce �ncercau s� ajung� la Whitebridge, iar odat� ajun�i acolo, Thom murise, salv�ndu-i de un alt atac. �i mai fuseser� �i alte �ncerc�ri. �tia c� povestea nu suna perfect, dar nu avusese timp s� se preg�teasc� �i era primejdios s� spun� prea multe.

��A�a c� am tot mers p�n� ce-am ajuns �n Caemlyn, explic� el. A�a se hot�r�se de la-nceput. �nt�i �n Caemlyn, apoi �n Tar Valon.

Se foi nelini�tit pe marginea scaunului. Dup� ce p�strase taina at�ta vreme, i se p�rea ciudat s�-i povesteasc� altcuiva, fie �i o parte.

��Dac� r�m�nem pe drumul �sta, ceilal�i o s� ne poat� g�si, mai devreme sau mai t�rziu.

��Dac� n-au murit, morm�i Mat, cu nasul �n farfurie.

Rand nu-i arunc� nici m�car o privire, dar ceva �l f�cu s� adauge:

��Dac� ne ajuta�i, s-ar putea s� ave�i necazuri.

Jup�n Gill �i flutur� bra�ul �ndesat, �ntr-un gest de dispre�.

��N-a� putea spune c�-mi caut necazurile cu lum�narea, dar am mai avut �i eu parte de ele la via�a mea. N-o s� le-ntorc spatele unor prieteni de-ai lui Thom, din pricina unor tic�loase de Iscoade ale Celui �ntunecat. C�t despre tovar�a asta a voastr� de la miaz�noapte, dac� vine �n Caemlyn, am s� aflu. Pe aici pe la noi exista oameni care supravegheaz� persoanele de soiul �sta, iar ve�tile se r�sp�ndesc u�or.

Rand �ov�i, apoi �ntreb�:

��Dar Elaida?

Hangiul �ov�i �i el, apoi cl�tin� din cap.

��N-a� zice. Poate ar fi mers, dac� n-a�i fi fost lega�i de Thom. Dar ea o s� scoat� totul de la voi, �i atunci cine �tie unde o s-ajunge�i. Poate �n vreo temni��. Poate �i mai r�u. Se zice c� ea poate sim�i diverse lucruri, ce s-a-nt�mplat �i ce urmeaz� s� se-nt�mple. Se spune c� ghice�te pe dat� ceea ce al�ii �ncearc� s� �in� secret. Eu, unul, nu �tiu sigur dac�-i a�a, dar n-a� risca. Dac� nu era vorba de Thom, putea�i vorbi cu G�rzile. Lor nu le-ar lua prea mult� vreme s� se ocupe de Iscoadele astea ale Celui �ntunecat. Dar chiar dac� n-a�i pomeni de Thom, ve�tile ar ajunge la Elaida de �ndat� ce s-ar auzi despre ce e vorba, �i atunci ne-am �ntoarce de unde am plecat.

��Da, f�r� G�rzi, �ncuviin�� Rand, iar Mat d�du �i el din cap cu t�rie, �n timp ce-�i �ndesa m�ncare �n gur�, p�t�ndu-�i b�rbia cu sos.

��Necazul e c� v-a�i �ncurcat �n i�ele politicii, b�iete, chiar dac� nu din vina voastr�, iar politica este o mla�tin� ce�oas�, plina de �erpi.

��Dar cum r�m�ne cu� �ncepu Rand, dar hangiul se str�mb� deodat� �i se dep�rt� de zid, f�c�nd scaunul s� sc�r��ie sub greutatea sa.

�n u�a care d�dea spre buc�t�rie st�tea buc�t�reasa, care-�i �tergea m�inile de �or�. Prinz�nd privirea hangiului, ea �i f�cu semn s� vin�, apoi se �ntoarse de unde ie�ise.

��Parc-am fi c�s�tori�i, oft� jup�n Gill. Descoper� ce nu merge �nainte ca eu s�-mi dau seama c� s-a-nt�mplat ceva. Ba se-nfund� canalele, ba burlanele, ba apar �obolani. Aici, la mine, e curat, �n�elege�i, dar, cu at��ia oameni �n ora�, �obolanii sunt peste tot. Adu mul�i oameni laolalt� �i hop �i �obolanii, iar acum tot ora�ul s-a umplut dintr-odat� de ei. N-ave�i idee c�t cost�, mai nou, o pisica bun�, una cu adev�rat priceput� la prins �oareci. Camera voastr� e sus la mansard�. O s� le spun fetelor s� v� conduc� �i pute�i �ntreba pe cine vre�i. �i nu v� teme�i de Iscoadele Celui �ntunecat. N-am eu o p�rere prea bun� despre Mantiile Albe, dar, cu ei �i cu G�rzile, oamenii de soiul �stora nu �ndr�znesc s� scoat� nasul lor murdar �n Caemlyn.

Scaunul sc�r��i din nou, c�nd el �l �mpinse �nd�r�t �i se ridic�.

��Sper c� nu-i iar vorba de canale.

Rand se �ntoarse la m�ncarea sa, dar observ� c� Mat se oprise.

��Credeam ca �i-era foame, spuse el.

Mat r�m�sese cu ochii a�inti�i �n farfurie, juc�ndu-se cu o bucat� de cartof pe care o plimba de colo colo cu furculi�a.

��Trebuie s� m�n�nci, Mat. Trebuie s� ne p�str�m puterile, dac� este s� ajungem �n Tar Valon.

Mat scoase un hohot de r�s �nfundat �i amar.

��Tar Valon! P�n� acum era vorba despre Caemlyn. Moiraine o s� ne a�tepte �n Caemlyn. O s�-i g�sim �n Caemlyn pe Perrin �i pe Egwene. Totul o s� fie bine, dac� reu�im s� ajungem �n Caemlyn. Ei uite c-am ajuns, �i totul e la fel de r�u. Nici urm� de Moiraine, de Perrin, de nimeni. Acum aud c� totul va fi bine dac� reu�im s-ajungem �n Tar Valon.

��Suntem �n via��, rosti Rand, mai aspru dec�t inten�ionase; inspir� ad�nc �i �ncerc� s� continue pe un ton mai bl�nd. Suntem �n via��. Asta, m�car, e bine. Iar eu unul am de g�nd s� r�m�n �n via�� i pe mai departe. Am de g�nd s� aflu de ce suntem a�a de importan�i. Nu vreau s� cedez.

��At��ia oameni, �i oricare dintre ei poate fi Iscoada a Celui �ntunecat. Ce repede ne-a f�g�duit jup�n Gill ajutorul. Ce soi de om o mai fi �i �sta, c�ruia nu-i e fric� de Aes Sedai �i de Iscoadele Celui �ntunecat? Nu-i firesc. Un om obi�nuit ne-ar da afar� sau� sau� ceva de soiul �sta.

��M�n�nc�, �l rug� Rand cu bl�nde�e, �i-l urm�ri p�n� ce Mat �ncepu s� mestece o bucat� de friptur�.

El �ns� r�mase o vreme cu palmele pe mas�, de-o parte �i de alta a farfuriei, ca s� se opreasc� din tremurat. �i era frica. Nu de jup�n Gill, fire�te, dar chiar �i f�r� asta, erau destule pricini. Zidurile �nalte ale ora�ului nu puteau opri un Pierit. Poate trebuia s�-i povesteasc� �i hangiului despre asta. �ns� chiar dac� Gill �l credea, oare ar mai fi fost dispus s�-i ajute, odat� ce afla c� la Binecuv�ntarea Reginei putea ap�rea oric�nd un Pierit? �i �obolanii, pe deasupra. Era adev�rat c� �obolanii se �nmul�eau acolo unde erau mul�i oameni, dar �i aminti de visul din Baerlon, care nu era vis, �i de o f�ptur� mic�, z�c�nd la p�m�nt cu spinarea fr�nt�. �C�teodat�, Cel �ntunecat se folose�te de m�nc�torii de le�uri pentru a afla ce dore�te, �i explicase c�ndva Lan. De corbi, de ciori, de �obolani��

M�nc� �i el, dar, dup� ce termin�, nici nu mai reu�i s�-�i aduc� aminte gustul m�nc�rii.

Una dintre slujnice, cea care lustruia sfe�nicele c�nd intraser� ei, �i conduse la camera de la mansard�. �n peretele �nclinat care d�dea afar� se vedea o lucarn�, iar de fiecare parte a ei era un pat. Pe u�� erau c�rlige de care s�-�i aga�e hainele. Fata cu ochii negri �i tot r�sucea fustele �i chicotea, de c�te ori �l privea pe Rand. Era dr�gu��, dar el �tia limpede c�, dac� deschidea gura s�-i vorbeasc�, nu avea cum s� nu se fac� de r�s. �l f�cu s�-�i doreasc� s� se fi putut �n�elege cu fetele la fel de bine ca Perrin; v�z�nd-o plec�nd, se sim�i mul�umit.

Se a�tepta s�-l aud� pe Mat coment�nd, dar, imediat dup� plecarea ei, acesta se arunc� pe unul din paturi, f�r� s�-�i scoat� mantia sau �nc�l��rile, �i se �ntoarse cu fa�a la perete. Rand �i at�rn� lucrurile de c�rlige, uit�ndu-se la spinarea lui Mat. I se p�ru c� st�tea cu m�na v�r�t� sub surtuc, juc�ndu-se din nou cu pumnalul.

��Ai de g�nd s� zaci aici, f�r� s� te mi�ti? �l �ntreb� �n cele din urm�.

��Sunt obosit, �ng�n� Mat.

��Trebuie s� mai vorbim c�te ceva cu jup�n Gill. S-ar putea s� ne poat� spune cum s�-i g�sim pe Egwene �i Perrin. E cu putin�� ca ei s� fie deja �n Caemlyn, dac� nu �i-au pierdut caii.

��Sunt mor�i cu to�ii, �opti Mat, cu fa�a la perete.

Rand �ov�i, apoi renun��. �nchise �ncet u�a dup� el, sper�nd c� Mat avea, �ntr-adev�r, de g�nd s� doarm�.

Numai c�, odat� ajuns jos, descoperi c� jup�n Gill nu era de g�sit, cu toate c� privirea aprig� a buc�t�resei d�dea de �n�eles c� �i ea �l c�uta. O vreme, Rand r�mase �n sala mare, dar se trezi c� se holba la fiecare client care intra, fiecare str�in care putea fi oricine � sau orice �, mai ales �n acea prim� clip�, c�nd �n u�� se vedea doar o siluet� cu mantie neagr�. Dar un Pierit ajuns acolo, �n sal�, ar fi fost ca lupul sc�pat �n �arcul cu oi.

Din strad� intr� un om din Gard�, �mbr�cat �ntr-o uniform� ro�ie, care se opri chiar l�ng� u��, cercet�ndu-i cu o privire rece pe cei din�untru, care se vedea c� nu erau localnici. Rand r�mase cu ochii a�inti�i la fa�a de mas�, c�nd sim�i privirile soldatului �ntorc�ndu-se spre el; c�nd ridic� iar�i ochii, b�rbatul disp�ruse.

Fata cu ochii negri tocmai trecea pe acolo, cu bra�ele pline de prosoape.

��A�a fac c�teodat�, spuse ea, sigur� pe sine. Doar ca s� vad� c� nu-s probleme. Au grij� de oamenii credincio�i Reginei, asta fac. N-ai de ce s�-�i faci griji.

�i chicoti. Rand cl�tin� din cap. N-avea de ce s�-�i fac� griji. Doar omul din Gard� nu venise la el s�-l �ntrebe dac�-l �tia pe unul, Thom Merrilin. Ajunsese la fel de r�u ca Mat. Se ridic� �i-�i �mpinse scaunul la perete.

O alt� slujnic� tocmai verifica uleiul din l�mpile �n�irate pe perete.

��Mai e vreo �nc�pere �n care pot �edea? o �ntreb� el; nu voia s� se �ntoarc� sus �i s� r�m�n� ferecat �mpreuna cu Mat, a�a posomor�t �i retras cum �l l�sase. Poate c� e vreo sal� de mese mai retras� �i neocupat�

��Avem biblioteca, r�spunse ea, ar�t�ndu-i o u��. Pe acolo, la dreapta, la cap�tul coridorului. S-ar putea s� fie goal�, la vremea asta.

��Mul�umesc. Dac�-l vezi pe jup�n Gill, vrei s�-i spui c� Rand al�Thor trebuie s�-i vorbeasc�, dac� are c�teva clipe libere?

��O s�-i spun, promise ea, apoi r�nji. Dar �i buc�t�reasa vrea s�-i vorbeasc�.

Pesemne c� hangiul se ascunsese pe undeva, se g�ndi el, �ndep�rt�ndu-se.

C�nd p�trunse �n �nc�perea pe care-i o indicase slujnica, se opri �i r�mase cu gura c�scat�. Pe pere�i erau numai c�r�i, poate vreo trei sau patru sute la un loc, mai multe dec�t v�zuse �n toat� via�a lui. Legate �n p�nz� sau �n piele, cu cotoare aurite. Numai c�teva aveau coperte de lemn. Ochii lui se plimbar� de colo colo, observ�nd toate titlurile, oprindu-se la c�teva dintre favoritele sale dintotdeauna. C�l�toriile lui Jain Neopritul. Muncile lui Willim din Maneches. Inima i se opri �n piept c�nd d�du cu ochii de o copie legat� �n piele din C�l�torie �n �inuturile Oamenilor M�rii. Tam �i dorise mereu s-o citeasc�.

Imagin�ndu-�i-l pe Tam cum ar fi luat cartea �n m�n�, z�mbind, pip�ind-o �nainte s� se a�eze s� citeasc� �n fa�a focului, cu pipa �n gur�, m�na lui Rand se �ncle�t� pe m�nerul sabiei, iar el se sim�i cuprins de un fior de dor �i de singur�tate care umbri pl�cerea pe care i-o f�cuser� c�r�ile.

�n spatele s�u, auzi pe cineva dreg�ndu-�i vocea, �i-�i d�du brusc seama c� nu era singur. Gata s�-�i cear� scuze pentru grosol�nia sa, se �ntoarse pe c�lc�ie. Se obi�nuise cu ideea c� era mai �nalt dec�t aproape to�i oamenii pe care-i �nt�lnea �n cale, dar de data aceasta trebui s� ridice capul din ce �n ce mai sus, p�n� ce r�mase cu gura c�scat�. Ajunse, �n cele din urm�, la capul celuilalt, care se apropia bini�or de tavanul �nalt de zece picioare. V�zu un nas lat c�t toat� fa�a, a�a de lat �nc�t era mai mult bot, dec�t nas. Spr�ncene care at�rnau ca ni�te cozi, �ncadr�nd ochii de culoare deschis�, mari c�t o cea�c� de ceai. Urechi care se �ngustau �i se terminau cu smocuri de p�r, ie�ind dintr-o coam� zburlit� �i neagr�. �Un troloc!� Rand �ip� scurt �i �ncerc� s� se trag� �napoi �i s�-�i scoat� sabia, dar se �mpiedic� �i c�zu gr�mad� la p�m�nt.

��Ce n-a� da ca voi, oamenii, s� nu mai face�i a�a, tun� o voce grava, ca o tob�; urechile p�roase tres�ltar� puternic, iar glasul deveni trist. A�a pu�ini dintre voi ne mai �in minte. Dar, m� rog, presupun c�-i din vina noastr�. Numai c��iva au mai ie�it �n lume, de c�nd Umbra s-a �ntins peste C�ile de Taina. Asta a fost acum� hmmm, �ase genera�ii. Chiar dup� R�zboaiele Troloce. Capul zburlit se cl�tin�, �i se auzi un oftat, ca sfor�itul unui taur. A trecut prea mult� vreme, prea mult�, �i mai sunt a�a pu�ini care c�l�toresc �i bag� de seam�, �nc�t nu mai �nseamn� nimic.

Rand ramase o vreme pe podea, cu gura c�scat�, privind misterioasa f�ptur�, �nc�l�at� cu cizme late �i �nalte p�n� la genunchi �i �nve�m�ntat� �ntr-un surtuc albastru �nchis, prins cu nasturi de la g�t p�n� la br�u, apoi c�z�nd �n falduri p�n� la genunchi, ca o fustanel�, peste pantalonii largi. F�ptura avea �n m�n� o carte, care p�rea de-a dreptul minuscul�, �i pe care o �inea deschis� cu un deget mare c�t trei.

��Credeam c� sunte�i� �ncepu Rand, apoi se g�ndi mai bine. Ce s�nte� d�du s� zic�, dar nici a�a nu era prea grozav; �n cele din urm� se ridic� �i �ntinse timid o m�n�. Rand al�Thor m� cheam�.

Palma sa disp�ru �n m�na mare c�t o lopat� pe care i-o �ntinse cel�lalt, f�c�ndu-i o plec�ciune politicoas�.

��Po�i s�-mi spui Loial, fiul lui Arent, fiul lui Halan. Numele dumitale �mi bucur� urechile, Rand al�Thor.

P�rea un salut foarte oficial, a�a c� Rand �i �ntoarse plec�ciunea.

� �i numele dumitale �mi bucur� urechile, Loial, fiu al lui Arent, fiu� �� al lui Halan.

P�rea �n continuare o iluzie, de vreme ce �nc� habar n-avea ce fel de f�ptur� era, de fapt, Loial. Str�ngerea m�inii lui era surprinz�tor de bl�nd�, dar, cu toate astea, Rand se sim�i u�urat dup� ce �i d�du drumul, v�z�ndu-se nev�t�mat.

��Voi, oamenii, sunte�i iute la m�nie, spuse Loial cu glasul lui jos �i tun�tor. Auzisem toate pove�tile, fire�te, �i citisem c�r�ile, dar nu mi-am dat seama. �n prima zi dup� ce-am ajuns �n Caemlyn, nu-mi venea s� cred ce tulburare am iscat. Copiii pl�ngeau, femeile zbierau, iar o ceat� de oameni m-a fug�rit prin tot ora�ul, cu b�te, cu�ite �i tor�e, strig�nd �Trolocii!�; mi-e team� c� �ncepusem s� m� �nfurii pu�in. Nici nu �tiu ce s-ar fi �nt�mplat, dac� n-ar fi ap�rut G�rzile Reginei.

��Ce noroc, �ng�im� Rand cu voce slab�.

��Mda, numai c� �i ei p�reau la fel de �nfrico�a�i de mine ca �i ceilal�i. Au trecut patru zile de atunci, �i tot n-am putut s� scot nasul din han. Bunul jup�n Gill mi-a cerut chiar s� nu m� ar�t �n sala mare, continu� el, scutur�nd din urechi. Nu zic c� nu s-a purtat frumos cu mine, �n�elegi. Dar �n prima noapte a fost o mic� problem�. To�i oamenii p�reau c� vor s� plece �n acela�i timp. �i ce mai urlete, of, cu to�ii �ncercau s� ias� pe u�� unii peste al�ii. Cred c� au fost �i c��iva r�ni�i.

Rand �i privea vr�jit urechile care zv�cneau.

� Cinstit ��i spun, nu pentru asta am plecat din stedding.

��E�ti Ogier! exclam� Rand. Ia stai pu�in! �ase genera�ii? Ai pomenit de R�zboaiele Troloce. Ce v�rst� ai?

De �ndat� ce rosti �ntrebarea, �i d�du seama c� era nepoliticoas�, dar Loial p�ru mai degrab� speriat dec�t jignit.

��Nou�zeci, r�spunse el �n�epat. Mai trebuie s� treac� zece, �i o s� pot s� vorbesc �n fa�a adun�rii de pe Buturug�. Cred c� Frunta�ii ar fi trebuit oricum s� m� lase s� vorbesc, de vreme ce se hot�ra dac� s� mi se dea sau nu voie s� plec. Dar e adev�rat c� ei �i fac mereu griji c�nd cineva de v�rsta mea pleac� Afar�. Voi, oamenii, sunte�i a�a de gr�bi�i �i de neprev�zu�i, �ncepu el, apoi clipi �i-i f�cu o scurt� plec�ciune lui Rand. Te rog, iart�-m�. Nu trebuia s� spun asta. Dar e adev�rat c� v� certa�i tot timpul, chiar �i c�nd nu-i nevoie.

� Nu-i nici o problem�, �l lini�ti Rand, care se g�ndea �nc� la ceea ce aflase despre v�rsta celuilalt. Era mai b�tr�n dec�t mo� Cenn Buie, �i �nc� nu era �ndeajuns de matur pentru a� Se a�ez� pe unul dintre scaunele cu sp�tar �nalt, iar Loial �i alese altul, �ndeajuns de mare pentru doi, �n care tot nu �nc�pea foarte bine. A�ezat, era la fel de �nalt ca un om care st�tea �n picioare.

��M�car te-au l�sat s� pleci.

Loial l�s� ochii �n jos, mi�c�nd din nas �i frec�ndu-se cu un deget gros.

��P�i, de fapt, nu m-au l�sat. Vezi dumneata, adunarea de pe Buturug� nu dezb�tuse �nc� prea mult, nu trecuse nici m�car un an, dar, din ce-am auzit, mi-am dat seama c�, p�n� ajungeau ei la o hot�r�re, �mplineam eu v�rsta la care puteam s� plec f�r� s� le mai cer voie. Tare mi-e team� c� acum o s� spun� c� m-am cam obr�znicit, dar cert e c� am plecat pur �i simplu. Frunta�ii mi-au spus dintotdeauna c� sunt prea repezit �i mi-e team� c� acum le-am dat dreptate. M� �ntreb dac� �i-au dat p�n� acum seama c-am plecat. Oricum, trebuia s-o fac.

Rand �i mu�c� buzele ca s� nu r�d�. Dac� Loial era repezit, era limpede cum erau ceilal�i Ogieri. Nu trecuse nici m�car un an de c�nd dezb�teau? Dac� ar fi auzit, jup�n al�Vere s-ar fi minunat. C�nd �nt�lnirile celor din Sfatul Satului �ineau jum�tate de zi, cu to�ii deveneau ner�bd�tori, chiar �i Haral Luhhan. Dorul de cas� �l cuprinse aprig, aproape t�indu-i respira�ia, c�nd se g�ndea la Tam, la Egwene �i la hanul Izvorul de Vin, la s�rb�torile de Bel Tine de pe Paji�te, din vremurile bune. Dar se sili s� uite.

��Dac� nu te superi, �ntreb� el, dreg�ndu-�i glasul, de ce ai dorit s� pleci� ��, Afar�, a�a de mult? Eu unul a� da orice s� nu fi trebuit s�-mi p�r�sesc casa.

��P�i, ca s� v�d, r�spunse simplu Loial, de parc� era cel mai firesc lucru din lume. Am citit c�r�ile, toate pove�tile de c�l�torie, �i a �nceput s� m� ard� dorul s� v�d cu ochii mei, nu doar s� citesc.

Ochii s�i deschi�i la culoare sclipir�, iar urechile se ciulir� brusc.

��Am studiat tot ce-am putut g�si cu privire la c�l�torii, la C�ile de Tain�, la obiceiurile din �inuturile oamenilor �i la ora�ele pe care le-am construit pentru voi, dup� Fr�ngerea Lumii. �i cu c�t am citit mai mult, cu at�t am devenit mai sigur c� trebuia s� plec Afar�, s� m� duc �n toate locurile pe care neamul meu le vizitase c�ndva �i s� v�d desi�urile cu ochii mei.

��Desi�uri? �ntreb� Rand, clipind nedumerit.

��Da, desi�urile. Copacii. Numai c��iva dintre Falnicii Copaci, fire�te, unii care se �nal�� p�n� la cer, ca s� p�streze ve�nic� amintirea steddingului.

Scaunul pe care �edea sc�r��i c�nd el se aplec� �nainte, gesticul�nd, f�r� s� lase cartea din m�ini. Ochii �i str�luceau mai tare ca niciodat�, iar urechile aproape c�-i tremurau.

��n general, au folosit copacii care cre�teau de la-nceput �n locul respectiv. Nu po�i sili p�m�ntul s� fac� ceva ce nu-i st� �n fire. Dup� un timp, se va r�zvr�ti. Trebuie s�-�i modelezi inten�iile dup� felul �inutului, nu invers. �n fiecare desi� au fost planta�i copaci din r�ndul tuturor celor care puteau cre�te a�a cum se cuvenea �n �inutul acela, �ntr-un echilibru perfect, astfel �nc�t s� se completeze unii pe al�ii. Asta, fire�te, pentru a le merge bine, dar �i pentru ca armonia lor s� �nc�nte ochiul �i inima. Ah, c�r�ile vorbesc despre desi�uri care-i f�ceau pe Frunta�i s� r�d� �i s� pl�ng� �n acela�i timp �i care r�m�n pentru totdeauna verzi �n amintirea noastr�.

��Dar ora�ele? �ntreb� Rand, iar Loial �i arunc� o privire nedumerit�. Ora�ele. Ora�ele construite de Ogieri. Aici, de pilda. Caemlyn. Ogierii l-au construit, nu? A�a spun pove�tile.

��Lucrul �n piatr�, �ncepu Loial, ridic�nd din umerii s�i masivi. P�i, �sta a fost doar un me�te�ug pe care l-am deprins �n anii de dup� Fr�ngere, �n Exil, pe c�nd �nc� mai �ncercam s� ne �ntoarcem la stedding. E folositor �mi �nchipui, dar nu se compar� Oric�t ai �ncerca � �i am citit c� Ogierii care au construit ora�ele alea chiar au �ncercat � nu po�i face piatra s� tr�iasc�. Mai sunt �i acum c��iva care lucreaz� �n piatr�, dar numai pentru c� voi, oamenii, strica�i a�a de u�or cl�dirile din pricina r�zboaielor. Erau c��iva Ogieri �n� �� Cairhien, cred c� a�a-i zice acum, c�nd am trecut eu pe acolo. Dar din fericire erau din alt stedding, a�a c� nu �tiau nimic de mine, �i tot au fost foarte b�nuitori c�nd au v�zut c� m� plimbam pe Afar� de unul singur, a�a de t�n�r. Bine c� n-am avut motive s� mai r�m�n pe acolo. Oricum, �n�elegi dumneata, lucrul �n piatr� este pur �i simplu ceva ce ne-a fost h�r�zit de �eserea P�nzei; desi�urile �in de suflet.

Rand cl�tin� din cap. Jum�tate dintre pove�tile cu care crescuse tocmai se spulberaser�.

��Nu �tiam c� Ogierii cred �n P�nz�, Loial.

��Ba fire�te c� da. Roata Timpului �ese P�nza V�rstelor, iar vie�ile noastre sunt i�ele. Nimeni nu �tie ce loc va avea firul vie�ii lui �n P�nza �esut�, �i nici firul vie�ii altora. Roata ne-a h�r�zit Fr�ngerea Lumii, Exilul, Piatra �i Dorul �i p�n� la urm� ne-a redat steddingul, �nainte s� murim cu to�ii. C�teodat� mi se pare c� motivul pentru care voi, oamenii, sunte�i a�a cum sunte�i este pentru c� firele voastre sunt scurte. Pesemne c� nu pot fi �esute a�a cum se cuvine. Of, vai de mine, iar am f�cut-o. Frunta�ii spun c� vou� nu v� place s� vi se aminteasc� vreodat� ce pu�in tr�i�i. Sper c� nu te-am jignit.

Rand r�se �i cl�tin� din cap.

��C�tu�i de pu�in. Presupun c-ar fi amuzant s� tr�ie�ti mult, a�a ca dumneata, dar nu m-am g�ndit niciodat� la asta. Pare-mi-se c� ar fi de ajuns pentru oricine s� tr�iasc� at�ta c�t mo� Cenn Buie.

��E un om foarte b�tr�n?

Rand �ncuviin�� pur �i simplu. N-avea de g�nd s�-i explice lui Loial c� Cenn Buie nu ajunsese �nc� la v�rsta pe care o avea el.

��Ei, spuse acesta, poate c� voi oamenii tr�i�i pu�in, e adev�rat, dar face�i foarte multe cu vie�ile voastre. Tot timpul fugi�i de acolo-colo �i sunte�i a�a de gr�bi�i. �i ave�i toat� lumea la dispozi�ie. Noi, Ogierii, suntem lega�i de stedding.

� Dar dumneata e�ti Afar�.

��O vreme, Rand. Dar p�n� la urm� trebuie s� m� �ntorc. Lumea asta e a voastr�, a dumitale �i a neamului dumitale. Steddingul �ns� este al meu. Afar� e prea mult� h�rm�laie. �i s-a schimbat a�a de mult fa�� de ceea ce am citit.

��Ei, lucrurile se schimb� cu timpul. Cel pu�in unele.

��Unele? Jum�tate dintre ora�ele despre care am citit nici nu mai exist�, iar dintre celelalte, cele mai multe �i-au schimbat numele. Cairhien, de pild�. Numele adev�rat este Al�cair�rahienallen, Dealul R�s�ritului Auriu. Locuitorii nici nu-�i mai amintesc, �n ciuda soarelui pe care-l brodeaz� pe flamuri. C�t despre desi�ul de acolo, m� �ndoiesc c� a mai fost �ngrijit de pe vremea R�zboaielor Troloce. Acum e pur �i simplu o p�dure, unde lumea merge dup� vreascuri. Falnicii Copaci au disp�rut cu to�ii, �i nimeni nu �i-i aminte�te. Dar aici? Caemlyn e tot Caemlyn, dar au l�sat ora�ul s� creasc� drept peste desi�. Aici unde ne afl�m, suntem la mai pu�in de un sfert de mil� de centrul lui � de locul �n care ar fi trebuit s� fie centrul. N-a mai r�mas niciun copac. Am fost �i �n Tear, �i �n Illian. Alte nume, �i nici o amintire. Pe locul �n care a fost desi�ul din Tear este o p�une pentru cai, iar cel din Illian este parcul regal, �n care regele �i v�neaz� c�priorii, �i nimeni nu poate intra f�r� voia lui. Totul s-a schimbat, Rand. Tare mi-e team� c� asta am s� v�d oriunde m� duc. Toate desi�urile disp�rute, toate amintirile pierdute, toate visurile � moarte.

��S� nu renun�i, Loial. S� nu renun�i niciodat�. Dac� renun�i, ar fi ca �i cum ai fi murit, �opti Rand, apoi se afund� �n scaun c�t putea de mult, �nro�indu-se la fa��.

Se a�tepta ca Ogierul s�-i r�d� �n nas, dar, �n loc de asta, �l v�zu pe Loial �ncuviin��nd cu gravitate.

��Da, a�a face neamul vostru, nu? �ntreba el, apoi continu� cu glas schimbat, de parc� cita dintr-o carte. P�n� ce piere orice f�ptur� �i orice pic�tur� de ap�, ne �mpotrivim Umbrei din toate puterile, sfid�nd-o p�n� la ultima suflare, pentru a-l scuipa �n fa�� pe Du�manul Vederii, �n Ziua Cea din Urm�.

Loial �i l�s� capul pe o parte, a�tept�ndu-l parc� s� vorbeasc�, dar Rand n-avea habar ce trebuia s� zic�. A�a, trecu o vreme, p�n� ce spr�ncenele lungi ale Ogierului �ncepur� s� se lase �n jos de uimire. Dar el a�tepta �n continuare, �n timp ce Rand devenea din ce �n ce mai stingherit din pricina t�cerii prelungite.

��Falnicii Copaci, spuse el �n cele din urma, numai de dragul de a rosti ceva, sunt a�a, ca Avendesora?

Loial se ridic� brusc; scaunul s�u sc�r��i �i trosni a�a de puternic, �nc�t Rand se temu s� nu se rup�.

��tii bine c� nu-i a�a. Mai ales tu.

��Eu? De unde s� �tiu eu?

��Faci glume cu mine? C�teodat�, voi, Aielii, face�i ni�te glume foarte ciudate.

��Ce? Eu nu sunt Aiel. Vin din �inutul celor Dou� R�uri. N-am v�zut niciodat� un Aiel!

Loial cl�tin� din cap, iar smocurile din v�rful urechilor i se pleo�tir�.

��Vezi? Totul s-a schimbat �i jum�tate din cuno�tin�ele mele sunt zadarnice. Sper ca nu te-am jignit. Sunt convins c� �inutul �sta al dumitale e un loc foarte frumos, oriunde ar fi el.

��Cineva mi-a spus, �ncepu Rand, c� odinioar� s-a numit Manetheren. Eu, unul, n-auzisem �n via�a mea, dar poate dumneata�

Urechile Ogierului se ridicaser� de bucurie.

��Ah! Manetheren, da�

Apoi smocurile de p�r se l�sar� la loc.

��Acolo era un desi� foarte frumos. Durerea dumitale �mi r�sun� �n suflet, Rand al�Thor. N-am putut ajunge la timp.

Loial �i f�cu o plec�ciune, f�r� s� se ridice, iar Rand �l imit�. B�nuia c�, dac� n-o f�cea, Loial s-ar fi putut sim�i jignit sau poate c� l-ar fi considerat necioplit. Se �ntreb� dac� Loial credea cumva c� el, Rand, �i amintea at�t de multe lucruri, cum p�reau s� fac� Ogierii. Col�urile gurii �i ochilor celuilalt se l�saser� �n jos, ca �i cum �mp�rt�ea durerea pierderii pe care o sim�ea �i Rand, ca �i cum nu trecuser� dou� mii de ani, sau cam a�a ceva, de c�nd fusese distrus Manetheren, lucru de care Rand aflase numai din povestirile lui Moiraine. Dup� o vreme, Loial oft�.

��Roata se-nv�rte, vorbi el, �i nimeni nu �tie ce va aduce. Dar �i dumneata e�ti la fel de departe de cas� ca �i mine. Foarte departe, mai ales �n vremurile astea. Fire�te, c�nd C�ile de Tain� erau deschise� dar a trecut mult� vreme de atunci. Spune-mi, ce te aduce a�a departe? Poate vrei �i dumneata s� vezi c�te ceva?

Rand deschise gura s� spun� c� veniser� s�-l vad� pe falsul Dragon, dar nu izbuti. Poate pentru c� Loial se purta de parc� era de aceea�i v�rst� cu el, �n ciuda celor nou�zeci de ani. Poate c�, pentru un Ogier, nou�zeci de ani �nsemna o v�rst� comparabil� cu a lui. Trecuse mult� vreme de c�nd nu mai avusese cu cine s� discute serios despre ceea ce i se �nt�mpla. Se temuse mereu c� oamenii cu care vorbea puteau fi Iscoade ale Celui �ntunecat sau puteau crede acela�i lucru despre el. Mat era a�a de retras, hr�nindu-�i temerile cu propriile b�nuieli, �nc�t nu avea niciun rost s�-i vorbeasc�. A�a ca Rand se trezi povestindu-i lui Loial despre Noaptea Iernii, dar nu ceva vag despre Iscoadele Celui �ntunecat, ci adev�rul despre trolocii care d�duser� buzna pe u�� i despre Pieritul de pe Calea Carierei.

Pe de o parte, ceea ce f�cea �l umplea de groaz�, dar se sim�ea de parc� ar fi fost, �n acela�i timp, doi oameni, unul care �ncerca s�-�i �in� gura, iar cel�lalt care nu sim�ea dec�t u�urare, pentru c�, �n sf�r�it, putea povesti, drept care se poticni, se b�lb�i �i istorisi ba una, ba alta. Shadar Logoth �i prietenii s�i care se pierduser� �n noapte, iar acum nu mai �tia dac� sc�paser� cu via�� sau nu. Pieritul din Whitebridge �i Thom care murise pentru ca ei s� poat� sc�pa. Pieritul din Baerlon. Iscoadele Celui �ntunecat pe care-l �nt�lnise mai t�rziu, Howal Gode, b�iatul care se temea de ei �i femeia care �ncercase s�-l ucid� pe Mat. Jumate-Omul de l�ng� hanul G�sca �i Coroana.

Totu�i, c�nd �ncepu s� spun� ceva despre vise, p�n� �i acea parte din el care-�i dorea s� vorbeasc� sim�i cum i se ridica p�rul pe ceaf�. Str�nse at�t de puternic din din�i, �nc�t �i mu�c� limba. R�sufl�nd �ntret�iat, �l privi b�nuitor pe Ogier, n�d�jduind c� acesta crezuse c� �i povestise, pur �i simplu, despre ni�te co�maruri. Pe Lumin�, totul suna �ntr-adev�r ca �ntr-un co�mar sau ca o poveste care putea �ngrozi pe oricine. Poate c� Loial avea s� cread� numai c� era pe cale s� �nnebuneasc�. Poate c�

��Ta�veren, gl�sui Loial.

Rand clipi.

��Poftim?

��Ta�veren, repeta Ogierul, frec�ndu-se �n spatele uneia din urechile ascu�ite cu degetul sau �ndesat �i ridic�nd u�or din umeri. Frunta�ul Haman spunea mereu c� nu-l ascultam, dar c�teodat�, s� �tii, chiar l-am ascultat. �tii, desigur, cum se �ese P�nza.

��De fapt, nu m-am g�ndit niciodat� la asta, r�spunse Rand, �ncet. Se �ese pur �i simplu.

��Ei, mda, ce s� zic, nu-i chiar a�a. Vezi dumneata, Roata Timpului �ese P�nza V�rstelor, iar vie�ile noastre sunt i�ele. P�nza nu este �ntotdeauna de neschimbat. Dac� un om �ncearc� s�-�i schimbe cursul vie�ii, iar P�nza poate s� suporte asta, Roata �ese �nainte �i a�a r�m�ne. Exist� mereu loc pentru schimb�ri m�runte, dar, c�teodat�, P�nza nu vrea, pur �i simplu, s� accepte o schimbare mare, oric�t de mult ai �ncerca, �n�elegi?

Rand �ncuviin��.

��A� putea s� tr�iesc �n continuare la o ferm� din Emond�s Field, iar asta ar fi o schimbare mic�. Dar, dac� a� vrea s� fiu rege�

Izbucni �n r�s, iar pe chipul lui Loial ap�ru un r�njet care aproape c�-i despic� fa�a �n dou�. Avea din�ii albi �i la�i ca ni�te d�lti�e.

��Da, a�a-i. Numai c� uneori schimbarea te alege pe tine sau Roata te sile�te s-o accep�i. Iar, uneori, Roata r�suce�te de a�a natur� un fir, sau mai multe, �nc�t toate cele din jur sunt obligate s� se r�suceasc� �i ele, silind, la r�ndul lor, altele �i altele, �i tot a�a. Acel prim fir care creeaz� Ochiul este ta�veren, �i este de neschimbat, dac� nu se schimba �ns�i P�nza. Ochiul � ta�maral�ailen se cheam� � poate dura mai multe s�pt�m�ni, sau chiar ani. Se poate �ntinde peste un �ntreg ora� sau chiar peste toat� P�nza. Artur Arip�-de-�oim a fost ta�veren. �i cred c� �i Lews Therin Uciga�ul-de-Neam la fel, c� veni vorba, ad�ug� el, chicotind zgomotos. Frunta�ul Haman ar fi m�ndru de mine. El �i d�dea �nainte �i nu se mai oprea, iar c�r�ile despre c�l�torii erau cu mult mai interesante, dar uneori chiar l-am ascultat.

� Toate bune �i frumoase, spuse Rand, dar nu �n�eleg ce are asta cu mine. Eu sunt p�stor, nu un al doilea Artur Arip�-de-�oim. �i nici Mat, nici Perrin nu sunt. E ridicol.

��N-am spus c� ai fi, dar, ascult�ndu-�i povestea, aproape c-am sim�it P�nza cum se r�sucea, iar eu, �n privin�a asta, n-am nici o �nzestrare. Fii sigur c� e�ti ta�veren. �i tu, �i poate �i prietenii t�i.

Ogierul se opri, pip�indu-�i g�nditor nasul lat. �n cele din urm�, �ncuviin�� ca pentru sine, de parc� s-ar fi hot�r�t.

��A� vrea s� c�l�toresc cu dumneata, Rand.

O vreme, Rand se holb� la el, �ntreb�ndu-se dac� auzise bine.

��Cu mine! exclam� el c�nd �i reg�si glasul. N-ai auzit ce am spus despre�?

Brusc, se uit� la u��. Era bine �nchis� �i �ndeajuns de groas� pentru ca nimeni s� nu poat� trage cu urechea de dincolo de ea, nici chiar dac� se lipea de sc�nduri. Cu toate acestea, cobor� glasul.

��Despre cei care m� urm�resc�? �i, pe deasupra, credeam c� vrei s� mergi s�-�i vezi copacii.

��n Tar Valon este un desi� foarte frumos, �i mi s-a spus c� femeile Aes Sedai �l �ngrijesc foarte bine. Pe l�ng� asta, nu doar desi�urile vreau s� le v�d. Poate c� nu e�ti un al doilea Artur Arip�-de-�oim, dar, o vreme cel pu�in, o parte a lumii se va modela dup� tine. Poate c� a �i �nceput. P�n� �i Frunta�ul Haman �i-ar dori s� vad� a�a ceva.

Rand �ov�i. Ar fi fost bine s� mai aib� pe cineva al�turi. Ori cu Mat, ori f�r� Mat, tot singur era. Ogierul �i d�dea curaj, prin simpla lui prezen��. O fi fost el t�n�r, dup� socoteala neamului s�u, dar p�rea de neclintit, ca o st�nc�, a�a cum era �i Tam. Iar Loial fusese peste tot, �i �tia multe. �l privi pe Ogier, care �edea la locul lui, p�r�nd �ntruchiparea �ns�i a r�bd�rii. �edea, �i era mai �nalt dec�t majoritatea oamenilor care st�teau �n picioare. �Cum s� ascunzi pe cineva care are aproape zece picioare?� oft� el �n sinea lui �i cl�tin� din cap.

��Nu cred c�-i o idee bun�, Loial. Chiar dac� Moiraine ne g�se�te aici, o s� fim �n pericol p�n� ajungem �n Tar Valon. Iar dac� nu� �Dac� nu, �nseamn� c� a murit, la fel ca to�i ceilal�i. Oh, Egwene.�

Se scutur�, pentru a se trezi din visare. Egwene era �n via��, iar Moiraine avea s�-i g�seasc�. Loial �l privi cu mil� �i-l atinse pe um�r.

��Sunt convins c� prietenii dumitale sunt bine, Rand.

Rand �i mul�umi printr-un semn din cap. Avea g�tul prea uscat ca s� mai poat� rosti ceva.

��M�car vrei s� vorbe�ti cu mine, din c�nd �n c�nd? oft� Loial, cu glasul �nfundat. �i poate s� joci c�te o partid� de pietre? N-am avut cu cine s� vorbesc de c�teva zile �ncoace, �n afar� de bunul jup�n Gill, iar el este cel mai adesea ocupat. Mi se pare c� buc�t�reasa trage de el f�r� nici o mil�. Poate c�, de fapt, al ei e hanul.

��Sigur c� vreau, r�spunse Rand, r�gu�it, apoi �i drese vocea �i �ncerc� s� z�mbeasc�. Iar dac� ne-nt�lnim �n Tar Valon, po�i s�-mi ar��i desi�ul de acolo. �Trebuie s� fi sc�pat. Lumin�, f� s� fie a�a.�

37Urm�rirea cea lung�

Nynaeve str�nse h��urile celor trei cai �i privi �n �ntuneric, ca �i cum ar fi �ncercat s� str�pung� bezna �i s�-i g�seasc� pe femeia Aes Sedai �i pe Str�jer. Era �nconjurat� de copaci scheletici, siluete goale �i �ntunecate care se profilau �n lumina slab� a lunii. Copacii �i �ntunericul �i ascundeau foarte bine pe Moiraine �i pe Lan, care se �ndep�rtaser� �ndeletnicindu-se, chipurile cu o treab� misterioas�, f�r� m�car s� se opreasc� s�-i spun� ce anume era. Lan �i �optise s� aib� grij� de cai, s� nu scoat� vreun zgomot, apoi disp�ruser�, l�s�nd-o acolo ca pe un b�iat de la grajduri. Trase cu ochiul spre cai �i oft� exasperat�.

Mandarb se pierdea �n noapte aproape la fel de mult ca mantia st�p�nului s�u. Singurul motiv pentru care arm�sarul de lupt� o l�sa pe Nynaeve s� se apropie era pentru c� Lan �i d�duse el �nsu�i h��urile. Acum p�rea destul de lini�tit, dar ea �i amintea mult prea bine botul care se dezvelise �n t�cere, c�nd d�duse s� ia c�p�strul f�r� s� a�tepte aprobarea lui Lan. T�cerea f�cuse ca arm�sarul s� par� �i mai periculos. Arunc�ndu-i o ultim� privire precaut�, Nynaeve se �ntoarse cu ochii �n direc�ia �n care plecaser� cei doi, m�ng�indu-�i propriul cal, cu mi�c�ri �ncete. Tres�ri uimit� c�nd Aldieb o �nghionti cu botul s�u palid, dar, dup� ce se g�ndi mai bine, m�ng�ie pu�in �i iapa cea alb�.

��De ce m-a� r�zbuna pe tine, �opti ea, numai pentru c� st�p�n�-ta, cu aerele alea ei�

Se uita iar�i �n �mprejur, prin �ntuneric. �Oare ce fac?�

Dup� plecarea din Whitebridge, trecuser� prin sate care p�reau nefiresc de obi�nuite, t�rguri care lui Nynaeve i se p�ruser� a nu avea nici o leg�tur� cu lumea �n care se g�seau Pieri�ii, trolocii �i Aes Sedai. Urmaser� drumul spre Caemlyn, p�n� ce, la un moment dat, Moiraine se ridicase �n �aua lui Aldieb, cu ochii spre r�s�rit, de parc� putea vedea �ntreaga lungime a uria�ului drum, toat� distan�a p�n� �n Caemlyn, precum �i ce �i a�tepta acolo.

�n cele din urm�, femeia Aes Sedai r�suflase ad�nc �i se a�ezase la loc �n �a.

��Roata �ese cum �i e voia, �optise ea, dar nu pot s� cred c� �ese sf�r�itul speran�elor. Trebuie s� m� ocup �nt�i de lucrurile sigure. O s� fie dup� cum �ese Roata.

Apoi �i �mboldise calul spre miaz�noapte, p�r�sind drumul �i intr�nd �n p�dure. �n direc�ia aceea se afla unul dintre b�ie�i, cu tot cu moneda pe care-i o d�duse Moiraine c�ndva. Lan o urmase.

Nynaeve aruncase o ultim� privire pe drumul spre Caemlyn. Nu erau prea mul�i oameni pe acolo, ci numai vreo doua c�ru�e cu ro�i mari �i una goal�, cu coviltir, �n dep�rtare, precum �i o m�na de oameni care mergeau pe jos duc�ndu-�i desagile �n spate sau c�r�ndu-le cu roaba. Unii dintre ei recunoscuser� c� mergeau �n Caemlyn s�-l vad� pe falsul Dragon, dar cei mai mul�i t�g�duiser� asta cu vehemen��, mai ales cei care trecuser� prin Whitebridge. �n Whitebridge, �ncepuse s-o cread� pe Moiraine. �ntr-o oarecare m�sur�. Oricum, mai mult dec�t �nainte. �i nu era nici o consolare �n asta.

Str�jerul �i femeia Aes Sedai aproape c� disp�ruser� printre copaci, c�nd, �n sf�r�it, pornise �i ea dup� ei, trebuind s� se gr�beasc� pentru a nu r�m�ne �n urm�. Lan se uita deseori �n urm� �i-i f�cea semne s� nu se piard�, dar nu se desp�r�ea de Moiraine, iar aceasta era mereu cu ochii a�inti�i �nainte.

�ntr-o sear�, dup� ce p�r�siser� drumul, urma invizibil� se pierduse. Moiraine, netulburata Moiraine, se ridicase dintr-odat� de l�ng� micul foc pe care clocotea ceainicul, cu ochii mari.

��A disp�rut, �optise ea �n �ntuneric.

��B�iatul a�? �ncepuse Nynaeve, dar nu reu�ise s� termine �ntrebarea. �Pe Lumin�, nici m�car nu �tiu despre care dintre ei e vorba!�

��N-a murit, vorbise �ncet femeia Aes Sedai, dar nu mai are moneda cu el.

Se a�ezase, luase ceainicul de pe foc cu m�ini sigure, arunc�nd �n el o m�n� de plante, �i continuase, f�r� niciun tremur �n glas.

��De diminea��, o s� ne continu�m drumul �n aceea�i direc�ie. C�nd m� apropii �ndeajuns, pot s�-l g�sesc �i f�r� moned�.

�n timp ce focul ardea mocnit, Lan se �nvelise cu mantia �i adormise. Nynaeve nu putea s� doarm�, ci o privea pe Moiraine, care �edea cu ochii �nchi�i, dar cu spatele drept. Era limpede c� nu dormea.

Mult dup� ce t�ciunii se stinseser� cu totul, Moiraine deschisese ochii �i se uitase la ea. Z�mbetul de pe fa�a ei se sim�ea chiar �i prin �ntuneric.

��i-a rec�p�tat moneda, Me�tereas�. Totul va fi bine.

�i se �ntinsese pe p�turi cu un oftat, adormind aproape imediat.

Oric�t ar fi fost de obosit�, lui Nynaeve nu-i venise u�or s�-i urmeze exemplul, c�ci g�ndurile sale se �ndreptau spre ce era mai r�u, oric�t s-ar fi str�duit s� le opreasc�. Totul va fi bine. Dup� Whitebridge, nu mai putea s� cread� a�a u�or �n asemenea vorbe.

Brusc, Nynaeve se trezi din amintirile �n care se cufundase; cineva tocmai �i pusese o m�n� pe bra�. �n�bu�indu-�i un strig�t, d�du s�-�i ia cu�itul de la br�u, �ncle�t�ndu-�i m�na pe m�ner �nainte s�-�i dea seama c� era Lan.

Str�jerul avea gluga dat� pe spate, dar mantia sa schimb�toare se pierdea at�t de bine �n �ntuneric, �nc�t conturul vag al chipului s�u p�rea s� pluteasc� suspendat prin noapte. M�na de pe bra�ul ei p�rea s� fi ap�rut ca printr-o vraj�.

Trase aer �n piept, tremur�nd. Se a�tepta ca el s� fac� vreo remarc� despre u�urin�a cu care o luase pe nepreg�tite, dar �n loc de asta �l v�zu c�ut�nd ceva �n desagile de la �a.

��E nevoie de dumneata, spuse el �i �ngenunche, pentru a priponi caii.

De �ndat� ce se asigur� c� n-aveau cum s� mai dispar�, se ridic�, o apuc� de m�n� �i se pierdu iar�i �n �ntuneric. P�rul s�u era aproape la fel de greu de observat ca mantia, iar c�nd mergea, f�cea chiar mai pu�in zgomot dec�t ea. F�r� nici o pl�cere, Nynaeve trebui s� recunoasc� �n sinea ei c� nu l-ar fi putut urm�ri niciodat� prin bezn�, dac� n-ar fi �inut-o de m�n�. Oricum, nu era convins� c� ar fi putut sc�pa din str�nsoare, dac� el nu ar fi acceptat s�-i dea drumul; avea m�ini foarte puternice.

C�nd ajunser� �n v�rful unei mici movile, care de-abia se putea numi deal, el se l�s� �ntr-un genunchi, tr�g�nd-o �i pe Nynaeve �n jos. �i lu� o clip� s� vad� c� �i Moiraine era acolo. Nemi�cat� cum era, femeia Aes Sedai, cu mantia ei �ntunecat�, putea fi luat� drept o umbr�. Lan f�cu un gest c�tre poalele dealului, unde se afla un lumini� mare.

Nynaeve se �ncrunt�, �ncerc�nd s� z�reasc� ceva cu ajutorul razelor slabe de lun�, apoi �n�elese ce era acolo �i z�mbi. Contururile palide erau corturi, dispuse �n �iruri ordonate; o tab�r� de solda�i, cufundat� �n bezn�.

��Mantii Albe, �opti Lan, vreo dou� sute, poate �i mai mul�i. Acolo e o surs� de apa. �i b�iatul pe care-l c�ut�m.

��n tab�r�? �ntreba ea �i �l sim�i, �ncuviin��nd.

��Chiar �n mijloc. Moiraine a spus c� simte precis locul �n care se afl�. M-am apropiat �ndeajuns pentru a vedea c�-i p�zit.

��Prizonier? spuse Nynaeve. De ce?

��Nu �tiu. Fiilor n-ar trebui s� le pese de un b�iat de la �ar�, f�r� vreo pricin� care s� le dea de b�nuit. E-adev�rat c� nu le trebuie mult ca s� intre la b�nuieli, dar tot m� �ngrijoreaz�.

��i cum o s� faci s�-l eliberezi?

Numai dup� ce-i prinse privirea �i d�du seama c� putea s� p�trund� printre dou� sute de oameni �i s� se �ntoarc� �mpreun� cu b�iatul. M� rog, la urma urmei era Str�jer. Trebuie s� fi fost ceva adev�rat �n toate pove�tile pe care le auzise. Se �ntreb� dac� nu cumva Lan r�dea de naivitatea ei, dar el �i r�spunse cu glasul foarte lini�tit �i hot�r�t:

��De scos, pot s�-l scot, dar probabil c� n-o s� se poat� furi�a prea u�or. Dac� suntem observa�i, s-ar putea s� ne trezim cu dou� sute de Mantii Albe pe urme, noi trebuind s� c�l�rim doi pe un cal. Ca s� nu ne mai urm�reasc�, trebuie s�-i momim cu ceva. E�ti dispusa s� ri�ti?

��Ca s� ajut pe cineva din Emond�s Field? Desigur. Ce trebuie s� fac?

El �i indic� din nou ceva prin �ntuneric, dincolo de corturi, dar de data asta nu mai reu�i s� vad� dec�t ni�te umbre.

��arcul cailor. Dac� fr�nghiile care-l �nconjoar� sunt sl�bite, nu peste tot, dar suficient ca s� se rup� c�nd Moiraine va crea o diversiune, Mantiile Albe o s� fie mult prea ocupa�i s� fug� dup� propriii cai, ca s� mai vin� dup� noi. Pe partea aia sunt doi oameni de paz�, dincolo de �arc, dar dac� e�ti m�car pe jum�tate at�t de priceput� c�t cred eu, n-o s� te observe.

Nynaeve �nghi�i �n sec. Una era s� se furi�eze dup� iepuri, alta erau paznicii �narma�i cu suli�e �i s�bii� �Deci m� crede priceput�, da?�

��De acord.

Lan d�du iar�i din cap, de parc� nici nu se a�tepta s� aud� altceva de la ea.

��Mai e un lucru. �n noaptea asta, prin apropiere sunt lupi. Am v�zut deja doi, �i, dac� i-am v�zut, pesemne c� sunt mai mul�i.

Se opri pu�in, �i cu toate ca tonul �i r�mase acela�i, ea �i d�du seama c� era uimit.

��S-ar fi zis c� ei tocmai asta voiau, s�-i v�d. Oricum, n-ar trebui s�-�i fac� niciun necaz. �n general, lupii se feresc de oameni.

��N-a� fi b�nuit, rosti ea bl�nd. Eu, una, am crescut printre p�stori.

Lan morm�i ceva, iar ea z�mbi prin �ntuneric.

��Atunci s� trecem la treab�, spuse el.

Z�mbetul ei se �terse, �n momentul �n care se uit� �n jos, la tab�ra plin� de b�rba�i �narma�i. Dou� sute de b�rba�i, cu suli�e, s�bii �i� �nainte s� apuce s� se r�zg�ndeasc�, �i potrivi cu�itul �n teac� �i d�du s� plece. Moiraine �i prinse bra�ul, aproape la fel de str�ns ca Lan.

��Ai grija, o sf�tui �ncet femeia Aes Sedai. Dup� ce tai fr�nghiile, �ntoarce-te c�t de repede po�i. De acum faci parte din P�nz�, �i nu a� risca s� te pierd, a�a cum n-a� risca nici vie�ile celorlal�i, dac� acum n-ar fi toat� lumea �n primejdie.

Pe furi�, Nynaeve �i frec� bra�ul, dup� ce Moiraine �i d�du drumul. N-avea de g�nd s�-i dea de �n�eles c� str�nsoarea ei o duruse. Dar cealalt� �i �ntorsese pe dat� privirile c�tre tab�ra de dedesubt, r�m�n�nd t�cut�. Iar Str�jerul disp�ruse. D�ndu-�i seama de asta, Nynaeve tres�ri. Nu-l auzise plec�nd. �Lumina s�-l orbeasc�! Halal Str�jer!� Cu mi�c�ri iu�i, �i leg� fustele ca s� se poat� mi�ca nestingherit� �i plec� repede.

Dup� c�teva clipe �n care crengile uscate trosneau sub picioarele ei, �ncetini, sim�indu-se mul�umit� c� nu era nimeni acolo care s-o vad� ro�ind. Ideea era s� se furi�eze, c� doar nu se luase la �ntrecere cu Str�jerul. �Nu mai spune, chiar a�a?�

Alung� g�ndul �i �i �ndrept� aten�ia spre p�durea �ntunecat� prin care se strecura. Nu era greu s� fac� asta, c�ci lumina slab� a lunii intrat� �n ultimul p�trar era mai mult dec�t suficient� pentru oricine care �nv��ase de la tat�l ei, iar p�m�ntul cobora �ntr-o pant� u�oar�, care nu o speria deloc. Copacii �ns�, care se profilau goi pe cerul nop�ii, �i aminteau �n permanen�� c� acum nu mai era vorba despre un joc, ca �n copil�rie, iar v�ntul care jelea aducea prea mult cu sunetul scos de cornul trolocilor. Acum, c� era singur� prin �ntuneric, �i aminti c� acei lupi care, �n mod obi�nuit, fugeau de oameni, se comportaser� diferit �n �inutul celor Dou� R�uri, �n iarna aceea.

C�nd sim�i, �n cele din urma, miros de cai, o cuprinse o senza�ie de u�urare. Aproape �in�ndu-�i r�suflarea, se �ntinse pe burt� �i se furi�� n direc�ia v�ntului, c�tre sursa mirosului.

Z�ri g�rzile numai cu c�teva clipe �nainte s� ajung� �n dreptul lor; veneau prin �ntuneric, chiar spre ea, cu mantiile lor albe care fluturau �n v�nt �i aproape sc�nteiau �n b�taia razelor de lun�. Ar fi putut la fel de bine s� aib� �i tor�e, oricum se vedeau de la mare distan��. �mpietri �n loc, �ncerc�nd s� se fac� una cu p�m�ntul. Cei doi se oprir� solemni, la nici zece pa�i de ea, fa�� n fa��, cu suli�ele pe umeri. Dincolo de ei se z�reau ni�te umbre care erau, probabil, caii. Mirosul de grajd, de cal �i de b�legar se sim�ea puternic.

��Totu-i bine, nici o primejdie �n noapte, anun�� una dintre siluetele cu mantie alb�. Fie ca Lumina s� ne scalde �i s� ne apere de Umbr�.

��Totu-i bine, nici o primejdie �n noapte, r�spunse �i cel�lalt. Fie ca Lumina s� ne scalde �i s� ne apere de Umbr�.

�i, cu asta, se �ntoarser� pe c�lc�ie �i pornir� din nou pe drumul pe care veniser�.

Nynaeve a�tept�, num�r�nd �n g�nd, p�n� ce g�rzile se mai �nt�lnir� de dou� ori. Fiecare tur� durase exact c�t celelalte �i, de fiecare dat�, dialogul se repetase aidoma. Nici m�car o privire nu aruncaser� �n jur, ci mergeau ap�sat, cu ochii a�inti�i �nainte. Se �ntreb� dac� nu cumva ar fi trecut neobservat�, chiar dac� se ridica �n picioare.

�nainte ca bezna s� �nghit� a treia oar� faldurile albe ale mantiilor, ea se �i ridicase �i o pornise spre cai, �n fug�, �ns� cu umerii adu�i. C�nd se apropie, �ncetini, ca s� nu sperie animalele. Chiar dac� Mantiile Albe nu vedeau mai departe de lungul nasului, era sigur� c� ar fi venit s� cerceteze, dac� ar fi auzit caii �ncep�nd dintr-odat� s� necheze.

Ace�tia erau priponi�i pe mai multe �iruri, dar, a�a cum st�teau, cu capetele plecate, se deslu�eau numai ca ni�te pete tulburi prin �ntuneric. Din c�nd �n c�nd, c�te unul forn�ia sau b�tea din copit�. Din pricina luminii slabe a lunii, nu v�zu ��ru�ul de la cap�tul �irului dec�t c�nd ajunse foarte aproape de el. Se �ntinse spre fr�nghia care �nconjura locul, �i �nghe��, c�nd calul cel mai apropiat �i �n�l�� capul �i o privi. C�p�strul s�u era legat cu un la� mare de funia groas� care ajungea p�n� la ��ru�. �Dac� necheaz� o datㅔ Inima �i b�tea s�-i sparg� pieptul; i se p�rea c� r�suna at�t de puternic, �nc�t p�n� �i g�rzile o puteau auzi.

F�r� s�-�i ia ochii de la cal, �ncepu s� taie funia, pip�ind cu m�na ca s�-�i dea seama c�t mai avea. Calul scutur� din cap, iar Nynaeve aproape c� le�in�. �Doar o dat� s� necheze��

Sim�ind c� funia se mai �inea numai �n c�teva fire r�sucite, se �ndrept� cu mare grij� spre �irul urm�tor, cu privirile a�intite asupra calului, p�n� c�nd nu mai putu s�-l vad� limpede, apoi trase aer �n piept, tremur�nd din toate �ncheieturile. Dac� p��ea de fiecare dat� la fel, probabil c� n-ar fi reu�it s� termine treaba.

Numai c� niciunul dintre caii priponi�i �n �irurile urm�toare nu se mai trezi, nici m�car c�nd ea se taie la degetul mare �i �i �n�bu�i un strig�t de durere. Cu degetul �n gur�, se uit� cu mare grij� �nd�r�t, �n direc�ia din care venise. Pentru c� v�ntul �i b�tea din fa��, nu mai putea auzi schimbul de cuvinte dintre cei doi paznici; ei �ns� ar fi putut s-o aud�, dac� se aflau �n locul potrivit. Dac� veneau cumva s� cerceteze locul, v�ntul ar fi �n�bu�it sunetul pa�ilor lor, iar ea nu i-ar fi putut observa dec�t c�nd ar fi fost aproape. �E momentul s� plec. Dac� patru cai din cinci scap�, nimeni n-o s� mai aib� timp de altceva.�

Dar nu se mi�c� din loc. Parc� vedea privirea lui Lan, �n momentul �n care ajungea s�-i povesteasc� ce f�cuse. �n ochii lui nu s-ar fi citit nici o acuza�ie; g�ndul care-i trecuse prin minte era drept, iar el n-avea ce s-a�tepte mai mult. �n fond, era Me�tereas�, �i nu un Str�jer, fir-ar s� fie, de ne�nvins �i care se putea face aproape nev�zut. Cu toate astea, str�ng�nd din din�i, se furi�� nspre ultimul �ir de cai, iar primul animal de care d�du cu ochii se dovedi a fi Bela.

Silueta scund� �i l��oas� era de neconfundat. Ar fi fost o coinciden�� prea mare ca, tocmai aici �i acum, s� apar� un alt cal aidoma celui pe care-l cuno�tea at�t de bine. Dintr-odat�, se sim�i at�t de mul�umit� c� nu plecase �nainte s� treac� �i pe la acest ultim �ir, �nc�t se �nfior�. Bra�ele �i picioarele �ncepur� s�-i tremure at�t de tare, �nc�t se temu s� ating� funia, dar mintea �i r�mase limpede, ca apa Izvorului de Vin. Egwene era �i ea aici, �mpreun� cu unul dintre cei trei b�ie�i. Iar dac� trebuia s� plece c�l�rind c�te doi, unii dintre Fii i-ar fi ajuns din urm�, oric�t de departe s-ar fi �mpr�tiat caii, �i unii dintre ei ar fi murit. Era sigur� de asta, ca �i cum ar fi ascultat v�ntul. Acest g�nd o f�cu s� simt� un fior de spaim�: oare de ce era at�t de sigur�? Nu avea nimic de-a face cu vremea, cu recoltele sau cu boala. �De ce a trebuit Moiraine s�-mi spun� c� pot folosi Puterea? De ce nu m-a l�sat �n pace?�

Ciudat, dar teama o f�cu s� se opreasc� din tremurat. Cu m�ini sigure, ca �i cum ar fi fost acas�, pis�nd ierburi �n mojar, t�ie funia, a�a cum f�cuse �i mai �nainte. Pun�ndu-�i pumnalul la loc �n teac�, desf�cu rapid c�p�strul Belei. Iapa cea zburlit� se trezi, tres�rind �i scutur�nd din cap, dar Nynaeve o m�ng�ie pe bot �i-i �opti la ureche cuvinte lini�titoare. Bela pufni �nfundat �i p�ru mul�umit�.

�i al�i cai din �ir se treziser�, �i acum o priveau. Amintindu-�i de Mandarb, ea se �ntinse �ov�itor spre urm�torul c�p�stru. P�n� la urm�, calul nu se opuse c�nd v�zu m�na str�in� care-l dezlega. De fapt, p�rea s� doreasc� �i el c�teva m�ng�ieri, de felul celor pe care le primise Bela. Str�ng�nd �n m�ini c�p�strul iepei, �i-l �nf�ur� pe cel�lalt la �ncheietur�, privind �ngrijorat� c�tre tab�r�. Corturile albe nu erau la foarte mare distan��, �i se z�reau p�n� �i b�rba�ii care se plimbau printre ele. Dac� observau caii foindu-se �i veneau s� vad� ce se �nt�mplase�

Cu disperare, �i dori ca Moiraine s� nu mai a�tepte �ntoarcerea ei, ci s� fac� exact ce �i pusese �n g�nd. �Lumin�, fa-o s� �nceap�, �nainte ca��

Dintr-odat�, o explozie de lumin� �mpr�tie bezna, deasupra capului ei, lumin�nd pentru o clip� totul �mprejur. Tunetul �i bubui �n urechi, at�t de tare �nc�t i se p�ru c� avea s� cad� din picioare, �n clipa �n care un tr�snet cu trei limbi de foc lovi p�m�ntul, chiar l�ng� locul �n care erau priponi�i caii, �mpro�c�nd cu praf �i pietre, ca o f�nt�n�. Mugetul p�m�ntului despicat se lupta cu ecoul tr�snetului. Caii turbar� �i �ncepur� s� necheze, ridic�ndu-se �n dou� picioare. Funiile se rupser� cu un trosnet, �n locurile �n care fuseser� t�iate. Se v�zu un alt fulger, �nainte ca urma l�sat� de primul s� fi disp�rut complet.

Nynaeve era prea ocupat� ca s� se mai bucure. La primul tr�snet, Bela se n�pusti �ntr-o direc�ie, �n timp ce al doilea cal d�du s-o ia la fug� �n direc�ia cealalt�. Se sim�i de parc� i-ar fi smuls cineva bra�ele din umeri. O clip� nesf�r�it� r�mase a�a, sp�nzurat� �ntre cei doi cai, ridicat� de la p�m�nt, neput�nd nici m�car s� strige, din pricina celei de a doua bubuituri. Tr�snetele lovir� iar �i iar, �ntr-un muget care se pr�v�lea f�r� �ncetare din ceruri. �mpiedica�i s-o apuce �n direc�ia �n care porniser�, caii se n�pustir� �napoi, �ng�duindu-i s� pun� picioarele pe p�m�nt. Ar fi vrut s� se ghemuiasc� jos �i s�-�i aline durerea din umeri, dar nu era vreme. Bela �i calul cel�lalt se n�pusteau spre ea, cu ochii da�i peste cap, �nc�t li se vedea numai albul ochilor, amenin��nd s-o r�stoarne �i s-o calce �n picioare. Cumva, reu�i s� ridice bra�ele, s� se prind� de coama Belei �i s� se urce pe spinarea iepei care g�f�ia. C�p�strul cel�lalt era �nc� �nf�urat �n jurul �ncheieturii sale, �nfipt ad�nc �n carne.

V�z�nd o siluet� lung� �i cenu�ie care se n�pusti pe l�ng� ea, se sim�i cuprins� de team�. Fiara �ns� nu-i b�g� �n seam� nici pe ea �i nici pe cei doi cai, ci se arunc� spre ceilal�i, care acum fugeau �n toate direc�iile. O alt� siluet� uciga�� o urm� la mic� distan��. Nynaeve sim�ea c�-i venea s� �ipe din nou, dar nu scoase niciun sunet. �Lupii! Lumina s� ne ajute! Ce face Moiraine?�

O �mboldi pe Bela cu c�lc�iele, dar nu mai era nevoie. Iapa o lu� la galop, iar cel�lalt se dovedi foarte dornic s-o urmeze. Fugeau f�r� s� le pese �ncotro, numai s� poat� sc�pa de focul pr�v�lit din cer, care sf�ia noaptea.

38Salvarea

Perrin se a�ez� c�t putu de bine, cu �ncheieturile legate la spate, �i �n cele din urm� renun�� s� se mai foiasc�, oft�nd. C�nd sc�pa de o piatr�, d�dea de alte dou�. Cu mi�c�ri st�ngace, �ncerc� s� se �nveleasc� iar�i cu mantia. Noaptea era rece, iar p�m�ntul p�rea s�-i absoarb� toat� c�ldura din oase, a�a cum se �nt�mplase �n fiecare noapte, de c�nd fuseser� prin�i de Mantiile Albe. Fiii nu erau de p�rere c� prizonierii ar avea nevoie de p�turi sau de ad�post. Mai ales ni�te Iscoade periculoase ale Celui �ntunecat, ca ei.

Egwene z�cea ghemuit�, lipit� de spatele lui, pentru a se �nc�lzi, cufundat� �n somnul ad�nc al istovirii. Nici m�car nu se trezi c�nd el �i schimba pozi�ia. Soarele asfin�ise de mult, iar pe Perrin �l durea tot trupul, dup� o zi de mers �n urma unui cal, cu un la� de g�t, dar nu putea s� adoarm�.

Trupa nu se mi�ca prea repede. Pierz�ndu-�i aproape to�i caii de rezerv� din pricina lupilor din stedding, Mantiile Albe nu puteau m�r��lui at�t de repede precum �i-ar fi dorit; �i pentru aceast� �nt�rziere d�deau vina pe cei doi din Emond�s Field. Cu toate acestea, cele dou� �iruri r�sucite de c�l�re�i nu pierdeau vremea � Seniorul Bornhald dorea s� ajung� �n Caemlyn la timp pentru ceea ce-�i propusese iar �n mintea lui Perrin se strecurase teama c�, dac� se pr�bu�ea, c�l�re�ul care-l tr�gea dup� el nu s-ar fi oprit, �n ciuda poruncilor Seniorului C�pitan Bornhald de a-i �ine �n via�� pentru a-i da pe m�na Inchizitorilor din Amador. �tia bine c�, �ntr-o asemenea situa�ie, nu se putea salva; singurele clipe �n care i se dezlegau m�inile erau atunci c�nd primea m�ncare sau c�nd era dus la privatele improvizate. La�ul din jurul g�tului f�cea ca fiecare pas s� fie chinuitor, �i fiecare piatr� de sub picioare � un pericol de moarte. �l obliga s� p�easc� �ncordat, cercet�nd p�m�ntul cu ochi nelini�ti�i. De c�te ori arunca o privire spre Egwene, o vedea f�c�nd acela�i lucru. C�nd ridica ochii, i se z�rea chipul �ncordat �i speriat. Niciunul dintre ei nu �ndr�znea �ns� s� �nal�e capul dec�t pentru c�teva clipe.

De obicei, se pr�bu�ea ca o zdrean�� de �ndat� ce Mantiile Albe �i �ng�duiau s� se opreasc�, dar �n noaptea aceea avea capul plin de g�nduri. Tr�ia cu spaima �n suflet de zile �ntregi. Dac� �nchidea ochii, nu vedea dec�t ceea ce le f�g�duise Byar, dup� ajungerea �n Amador.

Era convins c� Egwene nu credea �nc� ce le spusese Byar cu glasul acela �nfundat al lui. Dac� ar fi crezut, n-ar fi putut dormi, �n ciuda oboselii. La �nceput, nici el nu crezuse. �i tot nu voia s� se �mpace cu g�ndul; oamenii nu le f�ceau astfel de lucruri semenilor lor. Dar Byar nu-i amenin�ase, de fapt; le vorbise despre fiare �nro�ite �n foc �i despre cle�ti, despre cu�itele care jupuiau pielea �i acele care se �nfigeau �n trup cu o voce foarte calm�, de parc� �i �ntreba dac� nu le era cumva sete. Nu p�rea s� vrea s�-i sperie. �n ochii lui nu se vedea nici o umbr� de bucurie. Pur �i simplu nu-i p�sa dac� erau sau nu speria�i, dac� se chinuiau sau nu, dac� mai tr�iau sau nu. C�nd �i d�duse seama de asta, Perrin se �nfrico�ase cu adev�rat �i se convinsese, �n cele din urm�, c� Byar spunea purul adev�r.

Mantiile celor dou� g�rzi sclipeau cenu�iu, �n razele slabe de lun�. Nu le vedea chipurile, dar �tia c� erau de paz� neobosi�i. Ca �i cum ar mai fi putut �ncerca totu�i ceva, a�a lega�i fedele� cum erau. κi amintea c�, la un moment dat, c�nd �nc� mai era pu�ina lumin�, v�zuse pe fe�ele lor o expresie de dezgust �i de dispre�, ca �i cum ar fi fost pu�i s� p�zeasc� ni�te mon�tri murdari, ur�t mirositori �i hido�i. Toate Mantiile Albe �i priveau �n felul �sta, de fiecare dat�. �Lumin�, cum s� fac s�-i conving c� nu suntem Iscoade ale Celui �ntunecat? De ce sunt deja �ncredin�a�i c� asta suntem?� Stomacul i se str�nse de sc�rb�. P�n� la urm�, �tia c� putea ajunge s� m�rturiseasc� orice, numai pentru a-i face pe Inchizitori s� se opreasc�.

Se apropia cineva, un b�rbat cu mantie alb�, duc�nd o lamp� �n m�n�. Se opri s� le vorbeasc� g�rzilor, care-i r�spunser� cu mult respect. Perrin nu izbuti s� aud� ce se spunea, dar recunoscu silueta �nalt� �i slab�.

Miji ochii, atunci c�nd celalalt �i apropie lampa de fa��. Byar avea cu el securea lui, pe care �i-o oprise pentru sine. Sau, cel pu�in, a�a i se p�rea lui Perrin, care nu-l mai v�zuse niciodat� f�r� ea.

��Treze�te-te, �i porunci cu un glas monoton, de parc� i se p�rea c� Perrin dormea cu capul sus, �nso�indu-�i vorbele cu o lovitur� zdrav�n� de picior �n coaste.

Perrin gemu printre din�ii str�n�i. Avea deja o sumedenie de v�n�t�i pe trup, din pricina �nc�l��rilor lui Byar.

��Treze�te-te, am spus.

Piciorul se preg�ti s� loveasc� din nou, iar Perrin �opti repede:

��Sunt treaz.

Era obligatoriu s� r�spunzi la ce-�i poruncea Byar; altfel, g�sea el moduri de a-�i atrage aten�ia. A�ez� lampa pe p�m�nt �i se aplec� s� le verifice leg�turile. Trase puternic de �ncheieturile lui Perrin, r�sucindu-i bra�ele �n um�r. V�z�nd nodurile str�nse, a�a cum le l�sase, trase �i de funia de la glezne, f�c�ndu-l s� se zg�rie de p�m�ntul st�ncos. B�rbatul p�rea prea slab pentru a avea putere, dar �i Perrin era istovit, ca un copila� firav. A�a se �nt�mpla noapte de noapte. C�nd Byar se ridic�, Perrin observ� c� Egwene �nc� nu se trezise.

��Treze�te-te! strig� el. Egwene! Treze�te-te!

��Ce� ce e? se auzi glasul speriat al lui Egwene, �nc� r�gu�it� din pricina somnului. Ea �n�l�a capul, clipind des �n lumin�.

Byar nu d�du niciun semn c� ar fi fost dezam�git pentru c� nu avusese ocazia s-o trezeasc� lovind-o cu piciorul; nu f�cea asta niciodat�. �n schimb, �i verific� leg�turile, la fel de aspru cum f�cuse �i cu Perrin, f�r� s� dea aten�ie gemetelor ei. Durerea pe care o provoca era �nc� unul dintre lucrurile care nu p�reau s�-l afecteze �n niciun fel; numai pe Perrin p�rea s� vrea �n mod deosebit s�-l chinuie, de parc� nu putea s� uite c�-i ucisese doi dintre Fii, chiar dac� Perrin �nsu�i nu-�i putea aminti.

��De ce s� doarm� Iscoadele Celui �ntunecat, vorbi Byar pe un ton �ters, c�nd oamenii de isprav� trebuie s� r�m�n� treji ca s�-i p�zeasc�?

��Pentru a suta oar�, r�spunse istovit� Egwene, nu suntem Iscoade ale Celui �ntunecat.

Perrin se �ncord�. Uneori, o asemenea replic� le aducea o predic�, �inuta cu glas monoton �i sc�zut, despre m�rturisire �i c�in��, care ajungea la descrierea metodelor folosite de Inchizitori pentru a ob�ine a�a ceva. Alteori, predica venea �mpreun� cu ni�te lovituri. De data aceasta �ns�, spre mirarea sa, Byar nu b�g� �n seam� r�spunsul.

�n schimb, se l�s� pe vine �n fa�a lui Perrin, cu silueta sa col�uroas� �i slab�, cu securea pe genunchi. Soarele aurit de pe pieptul st�ng al mantiei, �i cele dou� stele de aceea�i culoare de dedesubt, sclipeau �n lumina l�mpii. Sco��ndu-�i coiful, �l a�ez� l�ng� lamp�. Pe chipul s�u nu se mai citea numai dispre�ul �i ura, ci acum mai ap�ruse �i altceva, o expresie concentrat� �i de nedescifrat. κi l�s� bra�ele pe m�nerul securii �i-l cercet� cu privirea pe Perrin, �n t�cere. Acesta �ncerc� s� r�m�n� neclintit sub privirile aruncate din ochii aceia �nfunda�i �n orbite.

��Ne �ncetini�i din mar�, tu �i lupii t�i, Iscoad� a Celui �ntunecat. Consiliul Ale�ilor a auzit zvonuri despre astfel de lucruri, �i vrea s� afle mai multe, a�a c� trebuie s� fii dus �n Amador �i dat pe m�na Inchizitorilor, dar ne �ii din drum. N�d�jduiam c� ne vom putea mi�ca �ndeajuns de repede, chiar �i f�r� cai de schimb, dar m-am �n�elat.

Spun�nd acestea, t�cu, �i se �ncrunt� la ei. Perrin a�tept�; era sigur c� Byar avea s� continue, c�nd se sim�ea preg�tit.

��Seniorul C�pitan se afl� �n �ncurc�tur�, vorbi �n cele din urm� Byar. Din pricina lupilor, trebuie s� va duca la Consiliu, dar trebuie s� ajung� �i �n Caemlyn. Nu avem cai �n plus pe care s� v� urca�i, dar, dac� v� l�s�m s� merge�i �n continuare pe jos, n-o s� mai ajungem �n Caemlyn la vreme. Seniorul C�pitan nu �ov�ie c�nd vine vorba de �ndatoririle sale, �i are de g�nd s� v� duc� �n fa�a Consiliului.

Egwene scoase un sunet. Byar se uita fix la Perrin, iar acesta �l privea �i el, fiindu-i parc� fric� s� clipeasc�.

��Nu �n�eleg, murmur� el.

� Nu-i nimic de �n�eles, r�spunse Byar. Numai pure presupuneri. Dac� ar fi s� sc�pa�i, nu am avea timp s� v� urm�rim. Nu avem niciun ceas de pierdut, dac� este s� ajungem la vreme �n Caemlyn. Dac�, s� spunem, v-a�i t�ia fr�nghiile cu col�ul unei pietre �i a�i disp�rea �n noapte, problema Seniorului C�pitan s-ar rezolva.

F�r� s�-�i ia ochii de la Perrin, v�r� m�na sub mantie �i arunc� discret ceva pe jos. Din instinct, Perrin urm�ri obiectul cu privirea, �i f�cu ochii mari, v�z�nd ce era. O piatr�. O piatr� despicat�, cu margini ascu�ite.

��Numai presupuneri, gl�sui Byar. �i g�rzile care v� p�zesc fac presupuneri �n noaptea asta.

Gura lui Perrin se usc� brusc. �G�nde�te-te bine! Lumina s� m-ajute, trebuie s� g�ndesc bine �i s� nu fac nici o gre�eal�!�

Putea fi oare adev�rat? Era cu putin�� ca nevoia Mantiilor Albe de a ajunge �n Caemlyn s� fie �ndeajuns de mare pentru a�a ceva? Pentru a l�sa s� scape ni�te oameni b�nui�i a fi Iscoade ale Celui �ntunecat? O asemenea �ncercare nu-i era de niciun folos; nu �tia �ndeajuns de multe lucruri. Byar era singurul care binevoia s� le vorbeasc�, �n afar� de Seniorul C�pitan Bornhald, �i niciunul din cei doi nu era prea dispus s� le dea informa�ii. Trebuia s� apuce pe alt� cale. Dac� Byar voia s�-i vad� sc�p�nd, de ce nu le t�ia pur �i simplu leg�turile? Byar s� vrea s�-i vad� sc�p�nd? Byar, care era convins p�n� �n m�duva oaselor c� erau Iscoade ale Celui �ntunecat. Byar, care ura Iscoadele Celui �ntunecat mai mult chiar dec�t pe Cel �ntunecat. Byar, care c�uta orice prilej s�-i provoace durere, pentru c� omor�se doi dintre ai lui. Byar s� vrea s�-i vad� sc�p�nd?

Dac� �nainte i se p�ruse c� g�ndurile i se �nv�rtejeau �n minte, acum se sim�ea de-a dreptul cople�it. �n ciuda frigului, pe chipul s�u �iroia sudoarea. Arunc� o privire spre g�rzi.

Erau numai ni�te siluete cenu�ii, dar i se p�rea c� st�teau la p�nd�, �n a�teptare. Dac� el �i Egwene erau uci�i �n timp ce �ncercau s� scape, dup� ce-�i t�iaser� fr�nghiile cu o piatr� care s-ar fi putut g�si acolo din �nt�mplare� �ntr-adev�r, atunci problema Seniorului C�pitan s-ar fi rezolvat de la sine. Iar Byar ar fi ajuns s�-i vad� mor�i, a�a cum �i dorea.

B�rbatul cel desc�rnat �i lu� coiful de l�ng� lamp� �i d�du s� se ridice.

��A�tepta�i! �l rug� Perrin cu un glas r�gu�it, tot fr�m�nt�ndu-se �i �ncerc�nd s� g�seasc� o cale de sc�pare. A�tepta�i, vreau s� v� vorbesc. Eu�

�Vin ajutoare!�

G�ndul �i �nflori �n minte ca o raz� limpede de lumin� �n mijlocul haosului, at�t de tulbur�tor, �nc�t, pre� de o clip�, uit� de orice altceva, p�n� �i unde se g�sea. Grialba era �n via��. Elyas, �i transmise el lupului cu ajutorul g�ndurilor, �ntreb�ndu-l f�r� cuvinte dac� �i celalalt mai era viu. Drept r�spuns, primi o imagine. Elyas, �ntins pe un pat din crengi ve�nic verzi, l�ng� un foc mic, �ntr-o pe�ter�, �ngrijindu-�i o ran� de la �old. Totul dur� numai o clip�. C�sc� gura la Byar, iar chipul s�u se l��i �ntr-un r�njet prostesc. Elyas era �n via��. Grialba era �n via��. Le veneau ajutoare.

Byar se opri, f�r� s� se fi ridicat de tot �n picioare, privindu-l.

��i-a trecut ceva prin minte, Perrin din �inutul celor Dou� R�uri, �i vreau s� �tiu ce.

O clip�, Perrin se g�ndi c� se referea la g�ndul pe care i-l trimisese Grialba. Panica i se oglindi pe chip, urmat� de u�urare. Byar nu avea cum s� �tie. Acesta �i privi cu aten�ie chipul �i, pentru prima dat�, �ntoarse ochii spre piatra pe care o aruncase pe p�m�nt. Era pe punctul de a se r�zg�ndi, �i d�du Perrin seama. Dac�-�i schimba inten�iile, ar fi riscat oare s� mai lase pe cineva �n via�� care s� poat� vorbi? Fr�nghiile puteau fi sl�bite �i dup� ce oamenii lega�i cu ele erau uci�i, chiar dac� exista pericolul de a fi descoperit. Privi �n ochii lui Byar � cearc�nele ad�nci de pe chipul acestuia �l f�ceau s� par� c� se uita la el dintr-o pe�ter� �ntunecat� � �i v�zu c� i se hot�r�se moartea.

Byar deschise gura, dar, pe c�nd Perrin a�tepta s� i se pronun�e sentin�a, lucrurile �ncepur� s� se �nt�mple mult prea repede pentru a mai putea g�ndi ceva. Brusc, una dintre g�rzi disp�ru. Acum erau dou� siluete, neclare, iar �n clipa urm�toare una dintre ele fu �nghi�it� de �ntuneric. Al doilea b�rbat se r�suci pe c�lc�ie, d�nd s� strige, dar, �nainte s� rosteasc� prima silab�, se auzi un zgomot �nfundat, iar el se pr�bu�i ca un copac retezat.

Byar se �ntoarse �i el, iute ca un �arpe care love�te, �nv�rtind securea �n m�ini at�t de repede, �nc�t aceasta �ncepu s� zb�rn�ie. Perrin f�cu ochii mari, c�nd �n cercul de lumin� p�trunse noaptea. Deschise gura s� �ipe, dar frica �l �mpiedic� s� scoat� vreun sunet. O clip�, uit� chiar �i c� Byar voia s�-i ucid�. La urma urmei, Mantia Alb� era o fiin�� uman�, iar noaptea prinsese via�� ca s�-i ia pe to�i dup� ea.

Apoi, pata �ntunecat� deveni Lan, a c�rui mantie flutura, schimb�ndu-�i culoarea la fiecare mi�care, de la cenu�iu la negru. Securea din m�inile lui Byar se n�pusti ca fulgerul� iar Lan p�ru s� se aplece lini�tit �ntr-o parte, l�s�nd t�i�ul s� treac� at�t de aproape, �nc�t trebuia s�-i fi sim�it atingerea. Byar c�sc� ochii, c�nd for�a propriei lovituri �l dezechilibr�, iar Str�jerul �l lovi cu m�inile �i picioarele, cu o serie de mi�c�ri foarte iu�i, at�t de iu�i, �nc�t Perrin nu mai �tia ce vede. Un singur lucru era limpede: Byar se pr�bu�i ca o marionet�. �nainte ca trupul s�u s� ating� p�m�ntul, Str�jerul se �i l�sase �n genunchi, pentru a stinge lampa.

Brusc, se f�cu �ntuneric la loc. Perrin r�mase cu ochii m�ri�i de uimire, f�r� s� mai vad� nimic. Lan p�rea s� fi disp�rut din nou.

��E�ti chiar�? se auzi glasul lui Egwene, care-�i �n�bu�i un suspin. Am crezut c� ai murit. Am crezut c� a�i murit cu to�ii.

��nc� nu, �i r�spunse Str�jerul, printr-o �oapta �nfundat� �n care r�suna o urm� de veselie.

Ni�te m�ini �l atinser� pe Perrin, �i g�sir� leg�turile. Un cu�it t�ie funiile aproape f�r� s�-l smuceasc�, iar el se eliber�. Ridic�ndu-se �n picioare, sim�i durere �n mu�chii amor�i�i. Frec�ndu-�i �ncheieturile, trase cu ochiul la gr�mada cenu�ie care fusese Byar.

��L-ai�? Adic�, e�?

��Nu, se auzi din �ntuneric glasul lini�tit al lui Lan. Eu nu ucid, dec�t dac� n-am de ales. Dar n-o s� mai supere pe nimeni, o vreme. Nu mai pune �ntreb�ri, �i ia repede dou� mantii din alea. Nu avem mult timp.

Perrin se furi�� p�n� �n locul �n care z�cea Byar. �i trebui ceva curaj ca s�-l poat� atinge, iar c�nd sim�i c� pieptul b�rbatului se ridica �i cobora, �i veni s�-�i retrag� m�na. I se f�cu pielea de g�in� c�nd desf�cu mantia cea alb� �i o lu� cu el. �n ciuda a ceea ce-i spusese Lan, parc�-l vedea pe omul cel tras la fa�� ridic�ndu-se dintr-odat�. Cu mi�c�ri iu�i, pipai �mprejur p�n� ce-�i g�si securea, apoi se furi�� spre unul dintre oamenii de gard�. La �nceput, i se p�ru ciudat c� nu sim�ea nici o repulsie s�-l ating� pe b�rbatul care z�cea f�r� sim�ire, dar apoi �i d�du seama care era motivul. Toate Mantiile Albe �l urau, dar �sta era un sentiment pur omenesc. Byar nu sim�ea nimic altceva dec�t c� trebuia ca el s� moar�; nu era ur�, nu era la mijloc niciun fel de sentiment.

Lu�nd �n bra�e cele dou� mantii, se r�suci pe c�lc�ie, �i atunci �l cuprinse panica. �n �ntuneric, �i pierduse dintr-odat� sim�ul orient�rii, nu mai �tia cum s� se �ntoarc� la Lan �i la ceilal�i. R�mase locului, fiindu-i team� s� se mai mi�te. P�n� �i Byar, lipsit de mantia cea alb�, pierise �n bezn�. Nu era nimic dup� care s� se poat� orienta. Dac� nu o apuca �n direc�ia cea bun�, era posibil s� ajung� �n tab�r�.

��Aici.

Se duse �mpiedicat �n direc�ia din care venise �oapta Str�jerului, p�n� ce sim�i ni�te m�ini care-l oprir�. Egwene aproape c� nu se mai vedea, iar chipul Str�jerului era doar o pat� tulbure. Restul trupului s�u p�rea s� fi disp�rut cu totul. Le sim�ea privirile a�intite asupra lui, �i se �ntreb� dac� nu le datora o explica�ie.

��Pune�i-v� mantiile, le porunci �ncet Lan. Repede. Pe ale voastre face�i-le ghem. �i f�r� zgomot. �nc� n-am sc�pat.

�n mare grab�, Perrin �i �ntinse una din mantii lui Egwene, u�urat c� nu mai trebuia s� le povesteasc� despre temerile sale. Propria mantie �i-o f�cu ghem pentru a o putea duce, apoi �i o trase pe cea alb� pe umeri. Sim�i un fior c�nd o �mbr�c�, o team� care i se �nfipse ca un cu�it �ntre omopla�i.

Oare mantia r�mas� la el era a lui Byar? O clip�, �i imagin� c� sim�ea p�n� �i mirosul b�rbatului aceluia posomor�t.

Lan le ceru s� se apuce de m�n�, iar Perrin �n�f�c� securea, iar cu cealalt� lu� m�na lui Egwene, dorindu-�i ca Str�jerul s� porneasc� odat� la drum, �nainte ca �nchipuirea sa s-o ia razna. Dar r�maser� �n continuare pe loc, �nconjura�i de corturile Fiilor, dou� siluete cu mantii albe �i una nev�zut�, a c�rei prezen�� doar se sim�ea.

��Cur�nd, �opti Lan. Foarte cur�nd.

Deasupra taberei ap�ru un fulger, at�t de aproape, �nc�t Perrin sim�i cum i se ridic� p�rul pe bra�e �i din cap, c�nd �l z�ri. Chiar dincolo de corturi, p�m�ntul explod� din pricina loviturii; bubuitura de jos se contopi cu cea din v�zduh. �nainte ca lumina s� fi apucat s� se sting�, Lan o porni la drum, conduc�ndu-i.

De abia f�cuser� un pas, c�nd un alt tr�snet sf�ie noaptea, apoi fulgerele �ncepur� s� cad� ca grindina, p�lp�ind, ca �i cum �ntunericul ar fi venit �n rafale scurte. Tunetele r�sunau s�lbatic, contopindu-se unele cu altele, d�nd na�tere unui huruit ne�ntrerupt �i tremurat. Caii cuprin�i de team� nechezau, dar nu se auzeau dec�t �n clipele �n care tunetele se opreau. Oamenii ie�eau �mpiedic�ndu-se din corturi, unii �nv�lui�i �n mantiile albe, al�ii doar pe jum�tate �mbr�ca�i, unii alerg�nd de colo-colo, al�ii �mpietri�i �n loc, ca �i cum ar fi ame�it.

Lan �i tr�gea dup� el, p�ind repede prin mijlocul vacarmului. Perrin era ultimul din �ir. Mantiile Albe �i priveau trec�nd, f�c�nd ochii mari. C��iva le strigar� ceva, dar nu se auzi nimic din pricina tunetelor. �ns� nimeni nu �ncerc� s�-i opreasc�, v�z�ndu-i, la r�ndul lor, �mbr�ca�i cu mantiile luate de la cei dobor��i. Trecur� printre corturi, ie�ir� din tab�r� �i se �ndep�rtar�, �i nimeni nu f�cu niciun gest s�-i opreasc�.

Sub picioarele lui Perrin, p�m�ntul deveni neregulat, iar crengile �ncepur� s�-l loveasc� peste bra�e, �n timp ce se l�sa dus. Un fulger sclipi brusc, apoi disp�ru. Ecoul unui tunet str�b�tu v�zduhul, apoi se pierdu �i el. Perrin privi peste um�r. Printre corturi se aprinseser� mai multe focuri. Pesemne c� unele tr�snete c�zuser� chiar la �int�, sau poate c� oamenii cuprin�i de panic� r�sturnaser� l�mpile. �nc� se auzeau strig�te slabe, din dep�rtare. Unii �ncercau s� restabileasc� ordinea sau s� afle ce se-nt�mplase. P�m�ntul �ncepu s� urce, iar corturile, focurile �i strig�tele r�maser� �n urm�.

C�nd Lan se opri pe nea�teptate, Perrin fu aproape s� o calce pe Egwene pe picioare. �n fa�a lor, sc�lda�i �n razele lunii, se aflau trei cai.

O umbr� se mi�c�, �i se auzi glasul sup�rat al lui Moiraine.

��Nynaeve nu s-a �ntors. Mi-e team� c� fata asta a f�cut o prostie.

Lan se r�suci pe c�lc�ie, ca �i cum ar fi dat s� se �ntoarc� de unde venise, dar Moiraine �l opri cu o singur� vorb�, rostit� pe un ton aprig, ca plesnetul unui bici.

��Nu!

El r�mase pe loc, privind-o piezi�. Numai chipul �i m�inile i se vedeau, �i nici acelea foarte limpede. Femeia continu� pe un ton mai bl�nd, dar la fel de ferm.

��Unele lucruri sunt mai importante dec�t altele. �tii asta.

Str�jerul nu se mi�c�, iar glasul ei se �n�spri din nou.

��Aminte�te-�i ce ai jurat, al�Lan Mandragoran, Senior al celor �apte Turnuri! Cum r�m�ne cu jur�mintele unui Senior �ncununat al R�zboiului, din Malkier?

Perrin clipi surprins. Lan era toate aceste lucruri? Egwene murmur� ceva, dar el nu-�i putea lua ochii de la tabloul din fa�a ochilor s�i, Lan care st�tea �ncordat ca un lup din haita Grialbei, un lup �ncol�it de m�runta Aes Sedai, �i care c�uta �n zadar s� scape de pieire.

Lumea se puse din nou �n mi�care dup� ce se auzi trosnetul unor crengi din p�dure. Din doi pa�i mari, Lan se a�ez� �ntre Moiraine �i locul din care venea sunetul, av�nd �n m�n� sabia care reflecta razele de lun�. �nso�i�i de trosnete �i fo�net de ierburi uscate, doi cai ap�rur� dintre copaci, unul av�nd �i un c�l�re� �n spate.

��Bela! strig� Egwene �n acela�i moment �n care Nynaeve, urcat� �n �aua iepei zburlite, spunea:

��Am crezut c� te-am pierdut, Egwene! Slav� Luminii c� e�ti �n via�a.

Ea se d�du jos din �a, dar, c�nd se �ndrept� spre cei din Emond�s Field, Lan o prinse de bra�, iar ea se opri brusc, privindu-l �n ochi.

��Trebuie s� plec�m, Lan, gr�i Moiraine, p�r�nd iar�i netulburat�, iar Str�jerul �i sl�bi str�nsoarea.

Nynaeve �i frec� bra�ul �n timp ce d�dea fuga s� o �mbr��i�eze pe Egwene, dar lui Perrin i se p�ru c� o auzi �i r�z�nd pe �nfundate, ceea ce-l uimi, pentru c� avea oarecum impresia c� nu r�dea de bucurie c�-i revede.

��Unde sunt Rand �i Mat? �ntreb� el.

��n alt� parte, r�spunse Moiraine, iar Nynaeve bomb�ni ceva pe un ton aspru, f�c�nd-o pe Egwene s� r�m�n� cu gura c�scat�; Perrin clipi �i el: prinsese sf�r�itul unui blestem, �i �nc� unul foarte vulgar, din cele folosite de c�ru�a�i. Fac� Lumina s� fie bine, continu� femeia Aes Sedai, de parc� nu observase.

��Niciunul dintre noi n-o va duce bine, �i avertiz� Lan, dac� ne prind Mantiile Albe. Hai, schimba�i-v�, �i urca�i pe cai.

Perrin se c��r� pe spinarea calului pe care Nynaeve �l adusese �mpreun� cu Bela. Lipsa �eii nu-l st�njenea �n niciun fel; acas� nu prea c�l�rise, dar c�nd o f�cuse, de cele mai multe ori se lipsise de �a. Lu� cu el �i mantia cea alb�, str�ns� �i legat� la cing�toare. Str�jerul le spusese s� nu lase nici o urm� care s�-i conduc� pe Fii, �n afar� de ceea ce nu puteau evita. �nc� i se p�rea c� simte mirosul lui Byar, impregnat �n mantie.

C�nd pornir�, cu Str�jerul �n frunte, deschiz�nd drumul cu arm�sarul s�u mare �i negru, Perrin sim�i din nou �n minte atingerea Grialbei. �C�ndva, din nou.� Era mai degrab� o senza�ie dec�t o replic�, o senza�ie �n care se reg�sea f�g�duin�a unei �nt�lniri dinainte sortite, a�teptarea �i resemnarea �n fa�a a ceea ce avea s� urmeze, toate la un loc. �ncerc� s� �ntrebe c�nd �i de ce, cuprins brusc de team�. Atingerea lupilor �ncepu s� se �tearg�. �ntreb�rile sale �nfrigurate �i aduser� numai acela�i r�spuns solemn. �C�ndva, din nou.� �i r�mase �ntip�rit �n minte, b�ntuindu-l o lung� vreme, dup� ce atingerea lupilor disp�ru cu totul.

Lan se �ndrept� spre miaz�zi, la pas, dar f�r� s� se opreasc�. Pustiet��ile �nv�luite �n noapte, dealuri �i v�i pline de ierburi pe care nu le vedeai dec�t c�nd ajungeai l�ng� ele, p�lcuri de copaci care se profilau pe cer, nu le �ng�duiau oricum s� mearg� prea repede. De dou� ori, Str�jerul se �ndep�rt� de ei, c�l�rind �napoi spre discul sf�r�mat al lunii, �i el �i Mandarb f�c�ndu-se una cu bezna din urma lor. De dou� ori se �ntoarse, �ns� f�r� s� aduc� vreo veste cum c� i-ar fi urm�rit cineva.

Egwene se �inea aproape de Nynaeve. Perrin prinse c�teva fr�nturi din conversa�ia lor repezit�, purtat� cu voce joas�. Cele dou� erau foarte �nsufle�ite, ca �i cum s-ar fi �ntors acas�. El, unul, r�m�sese ultimul din �ir. Din c�nd �n c�nd, Me�tereasa se r�sucea �n �a pentru a se uita la el �i, de fiecare dat�, el �i f�cea cu m�na, ca �i cum i-ar fi spus c� e bine, dar r�m�nea acolo unde se afl�. Avea multe pe cap, de�i nu-�i putea pune g�ndurile �n ordine. �Ceea ce urmeaz� s� se �nt�mple. Oare ce urmeaz�?�

C�nd, �n cele din urm�, Moiraine le f�cu semn s� se opreasc�, nu mai era mult p�n� la rev�rsatul zorilor, din c�te i se p�rea lui Perrin. Lan g�si albia unui p�r�ia�, �n care putea aprinde un foc ascuns �ntr-o scobitur� a malului.

�n sf�r�it, li se �ng�dui s� scape de mantiile albe, pe care le �ngropar� undeva, l�ng� foc. Tocmai c�nd Perrin se preg�tea s� scape de mantia pe care o folosise, privirea �i fu atras� de soarele auriu brodat pe pieptul st�ng, cu cele dou� stele dedesubt. L�s� mantia s�-i cad� �n groap�, ca �i cum l-ar fi mu�cat, �i se �ndep�rt�, �terg�ndu-�i m�na pe surtuc, a�ez�ndu-se mai la o parte, de unul singur.

��Acuma, spuse Egwene, pe c�nd Lan umplea groapa la loc, �mi spune �i mie cineva unde sunt Rand �i Mat?

��n Caemlyn, cred, r�spunse cu grij� Moiraine, sau pe drum �ntr-acolo.

Nynaeve scoase un morm�it puternic �i aspru, dar femeia Aes Sedai continu�, de parc� n-ar fi fost �ntrerupt�.

��Dac� nu sunt acolo, �nc� pot s�-i reg�sesc. F�g�duiesc.

M�ncar� �n lini�te, p�ine, br�nz� �i ceai fierbinte. P�n� �i entuziasmul lui Egwene ced� �n fa�a oboselii. Me�tereasa scoase din desagile ei o alifie pentru v�n�t�ile l�sate de fr�nghii pe �ncheieturile fetei �i alta pentru cele de pe trup. C�nd ajunse �i la locul �n care st�tea Perrin, aproape ascuns �n �ntuneric, el nu ridic� privirea.

Nynaeve r�mase o vreme cu ochii la el, apoi se l�s� pe vine, cu s�cule�ul cu leacuri l�ng� ea, spun�ndu-i sec:

��Scoate-�i surtucul �i c�ma�a, Perrin. Mi s-a spus c� unul dintre Mantiile Albe avea ceva special cu tine.

El se supuse �ncet, cu g�ndul tot la Grialba, p�n� ce o auzi oft�nd. Uimit, se uit� la ea, apoi cobor� privirea spre pieptul s�u gol. Era o pat� de culoare. V�n�t�ile mai noi �i mai vinete se �ntindeau peste cele vechi, care p�liser� �n nuan�e de brun �i galben. Numai datorit� mu�chilor bine dezvolta�i, rezultat al ceasurilor de munc� la fier�ria lui jup�n Luhhan, nu avea nici o coast� rupt�. Cu g�ndul la lupi, izbutise s� uite de durere, dar acum aceasta revenise, mai puternic�. F�r� s� vrea, inspir� ad�nc �i �i �n�bu�i un geam�t.

��Ce-o fi avut cu tine de �i-a f�cut asta? se �ntreb� uluit� Nynaeve.

�Am omor�t doi oameni�, se g�ndi el, dar cu voce tare spuse doar:

��Nu �tiu.

Ea scotoci �n geanta cu leacuri, apoi �ncepu s�-i ung� trupul cu o alifie care-l f�cu s� se �nfioare.

��Ieder� pisat�, �i alte ierburi numai bune, �l l�muri.

Era rece �i fierbinte �n acela�i timp, f�c�ndu-l s� se �nfioare �i s� asude, dar nu protest�. Cuno�tea unsorile �i leacurile lui Nynaeve. �n timp ce degetele ei �i �ntindeau cu bl�nde�e alifia pe piele, toate senza�iile nepl�cute disp�rur�, lu�nd �i durerea cu ele. Petele vinete devenir� brune, iar cele brune �i galbene se �terser�, unele disp�r�nd complet. �ncerc� s�-�i umple pieptul cu aer; nu sim�i dec�t o u�oar� �n�ep�tur�.

��Pari surprins, observ� Nynaeve, ar�t�nd �i ea u�or nedumerit� �i, �n mod ciudat, speriat�. Data viitoare, po�i s� mergi la ea.

��Nu-s surprins, r�spunse el bl�nd, doar mul�umit.

Leacurile lui Nynaeve lucrau uneori mai repede, alteori mai �ncet, dar �ntotdeauna d�deau rezultate.

��Ce� ce s-a-nt�mplat cu Rand �i Mat?

Nynaeve �ncepu s�-�i v�re sticlu�ele �i borc�na�ele �napoi �n s�cule�, cu mi�c�ri at�t de aprige, de parc� trebuia s� doboare vreun obstacol.

��Ea� zice c� sunt bine. Zice c-o s�-i g�sim. �n Caemlyn, cic�. Mai zice c� e ceva mult prea important ca s� nu-i g�sim, dar ce-o mai fi �nsemn�nd �i asta� Multe lucruri mai zice ea.

F�r� s� vrea, Perrin z�mbi. Oric�t de multe lucruri s-ar fi schimbat, Me�tereasa r�m�sese aceea�i, iar �ntre ea �i femeia Aes Sedai nu se �nfiripase niciun fel de leg�tur�.

Brusc, Nynaeve se �ncord�, privindu-i chipul. L�s�nd s�cule�ul s�-i cad� la p�m�nt, �i pip�i obrajii �i fruntea cu dosul palmei. El �ncerc� s� se trag� �napoi, dar ea �i lu� capul cu ambele m�ini �i-i trase pleoapele �n sus, uit�ndu-i-se ad�nc �n ochi �i murmur�nd ceva pentru sine. �n ciuda staturii mici, �l �inea str�ns; nu era niciodat� u�or s� scapi de Nynaeve, dac� ea nu voia s�-�i dea drumul.

��Nu �n�eleg, �opti ea �n cele din urm�, a�ez�ndu-se pe c�lc�ie. Dac� ai avea friguri, nici n-ai mai putea sta �n picioare. Dar nu ai febr�, �i numai irisul �i s-a �ng�lbenit, nu �i albul ochilor.

��Poftim? interveni Moiraine, iar Perrin �i Nynaeve tres�rir� speria�i. Femeia se apropiase �ntr-o t�cere deplin�. Perrin observ� c� Egwene adormise l�ng� foc, �nvelit� cu mantiile. �i lui i se lipeau pleoapele de somn.

� Nu-i nimic, spuse el, dar Moiraine �l lu� de b�rbie �i-i �ntoarse chipul c�tre ea, ca s� i se poat� uita �n ochi a�a cum f�cuse �i Nynaeve. El se trase �napoi, sup�rat. Cele Dou� femei se purtau cu el ca �i cum ar fi fost un copil.

��Am spus c� nu-i nimic.

��Asta n-aveam cum s-o prev�d, murmur� Moiraine, ca pentru sine, p�r�nd s� priveasc� la ceva de dincolo de el. S� fie un lucru dinainte urzit sau o schimbare �n P�nz�? �i dac�-i o schimbare, cine a provocat-o? Roata �ese dup� cum �i este voia. Asta trebuie s� fie.

��tii ce e? �ntreba Nynaeve cam f�r� tragere de inim�, apoi �ov�i. Po�i face ceva pentru el? Po�i s�-l vindeci?

Era at�t de ru�inata s� cear� ajutor, adic� s�-�i recunoasc� neputin�a, �nc�t vorbele-i ie�eau din gur� ca scoase cu cle�tele.

Perrin le privi �nc�ntat.

��Dac� ave�i de g�nd s� vorbi�i despre mine, vorbi�i-mi mie direct, c� doar aicea sunt.

Niciuna nu se uita la el.

� S�-l vindec? z�mbi Moiraine. Vindecarea n-are nimic de a face cu asta. Nu-i o boal� �i n-o s�

Se �ntrerupse o clip� �i se uit� la Perrin, arunc�ndu-i o privire scurt�, �n care se citea regretul. Dar privirea nu-i era, de fapt, adresat� lui, ceea ce-l f�cu s� bomb�ne posomor�t, c�nd ea se �ntoarse �nd�r�t spre Nynaeve.

��M� preg�team s� spun c� n-o s�-i fac� niciun r�u, dar cine poate spune care va fi sf�r�itul? M�car, m� �ncumet s� zic c� n-o s�-i fac� niciun r�u �n mod direct.

Nynaeve se ridic�, scutur�ndu-�i genunchii de praf, �i se uit� �n ochii celeilalte.

� Nu-i de ajuns. Dac� e ceva �n neregul� cu el�

��Ce este, este. Ce-a fost deja �esut nu mai poate fi schimbat, r�spunse Moiraine �i se �ntoarse brusc pe c�lc�ie. Acum trebuie s� dormim c�t mai apuc�m �i s� plec�m de �ndat� ce se ivesc zorii. Dac� atingerea Celui �ntunecat devine prea puternic� Trebuie s� ajungem repede �n Caemlyn.

M�nioas�, Nynaeve �i lu� s�cule�ul cu leacuri �i plec�, �nainte ca Perrin s� apuce s� scoat� vreo vorb�. El d�du s� �ng�ne un blestem, dar un g�nd �i p�trunse �n minte ca un pumnal, f�c�ndu-l s� r�m�n� t�cut, cu gura c�scat�. Moiraine �tia. Femeia Aes Sedai �tia despre lupi. �i credea c� putea fi atingerea Celui �ntunecat. Se �nfior�. Cu mi�c�ri iu�i, �i puse c�ma�a, �i o v�r� �n pantaloni, apoi �i �mbr�c� surtucul �i mantia. Ve�tmintele nu-l ajutar� prea mult; se sim�ea �nfrigurat p�n� �n m�duva oaselor.

Lan se a�ez� l�ng� el cu picioarele �ncruci�ate, d�ndu-�i mantia pe spate. Perrin �i mul�umi �n g�nd: era nepl�cut s�-l priveasc� pe Str�jer f�r� s�-l poat� vedea limpede. O lung� vreme nu f�cur� altceva dec�t s� se priveasc�. Expresia de pe chipul sever al Str�jerului era de nedescifrat, dar �n ochii s�i, Perrin avu impresia c� z�rea ceva. Simpatie? Curiozitate? Am�ndou�?

��Ai aflat? �ntreba el, iar Lan �ncuviin��.

��C�te ceva, dar nu tot. Spune-mi, �i s-a-nt�mplat de la sine sau ai �nt�lnit vreo c�l�uz�, un mijlocitor?

��A fost cineva, vorbi �ncet Perrin. ��tie, dar oare crede ceea ce crede �i Moiraine?� Mi-a spus c�-l cheam� Elyas. Elyas Machera.

Lan r�sufl� ad�nc, iar Perrin �l privi fix.

��l cuno�ti?

��Da, c�ndva l-am cunoscut. M-a �nv��at multe, despre Mana Pustiitoare �i despre asta, r�spunse Lan, ating�ndu-�i m�nerul sabiei. A fost Str�jer �nainte� �nainte de ceea ce i s-a �nt�mplat. Ajah cea Ro�ie�

Arunc� o privire spre locul �n care se afla Moiraine, �ntins� l�ng� foc.

Era prima dat� c�nd Perrin �l vedea oarecum nesigur pe el. �n Shadar Logoth, Lan fusese hot�r�t �i puternic, la fel ca atunci c�nd �nfrunta Pieri�ii �i trolocii. Nici acum nu era �nsp�im�ntat � Perrin era convins de asta �, dar se sim�ea oarecum nelini�tit, ca �i cum ar fi putut spune prea multe. Ca �i cum ceea ce spunea putea fi periculos.

��Am auzit de Ajah cea Ro�ie, �i spuse el Str�jerului.

��i pesemne c� multe din c�te ai auzit sunt prostii. Trebuie s� �n�elegi c� �i �n Tar Valon exist� fac�iuni. Fiecare se lupt� cu Cel �ntunecat �n felul ei. Scopul e acela�i, dar deosebirile� deosebirile pot s� �nsemne schimbarea cursului unei vie�i, sau chiar sf�r�itul ei. Via�a unui om sau a unei na�iuni. �i Elyas, e bine?

��Cred c� da. Mantiile Albe spuneau c� l-au omor�t, dar Grialba� �ncepu Perrin, apoi se uit� st�njenit la Str�jer. Nu �tiu.

Lan nu p�ru mul�umit, dar p�n� la urm� nu-l mai trase de limb�, ceea ce-i d�du curajul s� mearg� mai departe.

��Leg�tura asta cu lupii� Moiraine pare s� cread� c� e ceva� ceva pus la cale de c�tre Cel �ntunecat. Nu-i a�a, nu?

Nu voia s� cread� c� Elyas era Iscoad� a Celui �ntunecat. Numai c� Lan �ov�ia s�-i r�spund�, iar fruntea lui Perrin se umplu de pic�turi reci de sudoare, pe care aerul nop�ii le f�cea �i mai nepl�cute. C�nd Str�jerul �ncepu s� vorbeasc�, �i �iroiau deja pe fa��.

��Nu, nu-i a�a. Unii a�a cred, dar se �n�al�. Este ceva din vremurile de demult, care s-a pierdut cu mult �nainte s� apar� Cel �ntunecat. Dar �nt�mplarea asta, fierarule, spune ceva. Uneori P�nza pare a se �ese la voia �nt�mpl�rii � cel pu�in �n ochii no�tri �, dar g�nde�te-te, ce �anse existau ca tu, av�nd aceast� �nzestrare, s� �nt�lne�ti pe cineva care te putea c�l�uzi? �n P�nz� se formeaz� un Mare Ochi, ceea ce unii numesc S�mburele V�rstelor, iar voi trei sunte�i chiar �n centrul lui. Cred c�, de acum �nainte, �n vie�ile voastre n-a mai r�mas mare lucru la voia �nt�mpl�rii. Iar asta s� �nsemne oare c� a�i fost ale�i? �i dac� da, de cine � de Lumin� sau de Umbr�?

��Cel �ntunecat nu ne poate atinge, dac� nu-i spunem numele, vorbi Perrin, dar asta �l f�cu s� se g�ndeasc� imediat la visele cu Ba�alzamon, visele care erau mai mult dec�t ni�te vise; �i �terse fruntea de transpira�ie. Nu poate.

��E�ti �nc�p��nat ca un cat�r, cuget� Str�jerul. Poate �ndeajuns de �nc�p��nat ca s� ie�i la liman, p�n� la urm�. Adu-�i aminte �n ce vremuri tr�im, fierarule. Adu-�i aminte ce v-a spus Moiraine Sedai. �n vremurile noastre, multe lucruri se pierd �i se fr�ng. Str�vechile obstacole sl�besc, str�vechile ziduri se pr�bu�esc, zidurile care despart ceea ce este de ceea ce a fost �i de ce va fi.

Glasul s�u deveni sumbru.

��Zidurile �ntre care este ferecat Cel �ntunecat. Ar putea veni sf�r�itul unei V�rste. S-ar putea s� vedem o nou� V�rst� n�sc�ndu-se, �nainte s� murim. Sau poate c� este sf�r�itul tuturor V�rstelor, sf�r�itul timpului �nsu�i. Sf�r�itul lumii.

Brusc, el r�nji, dar f�r� vreo urm� de veselie; ochii �i sclipeau aprig, de parc� se afla la piciorul sp�nzur�torii, r�z�nd sfid�tor.

��Dar de ce s� ne facem griji, fierarule? O s� �nfrunt�m Umbra p�n� la ultima suflare, iar dac� ne cople�e�te, vom c�dea lupt�nd. Voi, oamenii din �inutul celor Dou� R�uri, sunte�i prea �nc�p��na�i pentru a ceda. Nu te mai �ntreba dac� �n via�a ta �i-a f�cut loc Cel �ntunecat. Acum te-ai �ntors printre prieteni. Nu uita c� Roata �ese dup� cum �i este voia, �i nici m�car Cel �ntunecat nu poate schimba asta, c�t� vreme o ave�i pe Moiraine care s� vegheze asupra voastr�. Numai c� ar fi bine s�-�i g�sim repede prietenii.

��Ce vrei s� spui?

��Ei nu mai au o Aes Sedai care s�-i apere, ating�nd Adev�ratul Izvor. Fierarule, s-ar prea putea ca zidurile s� se fi pr�bu�it �ndeajuns de mult pentru ca acum Cel �ntunecat s� fie �n stare s� influen�eze el �nsu�i ceea ce se petrece. Nu �ntru totul dup� voia lui, altfel am fi pierit deja cu to�ii, ci numai prin mijlocirea unor i�e m�runte pe care le mi�c� de la locurile lor. S-ar putea ca o �nt�mplare, sau ceva care pare �nt�mplare, s�-i fac� pe prietenii t�i s-o apuce la st�nga sau la dreapta, s� dea peste cineva, s� rosteasc� o vorb� care s�-i cufunde �n Umbr� at�t de mult, �nc�t nici Moiraine s� nu mai fie �n stare s�-i aduc� �napoi.

��Trebuie s�-i g�sim, suspin� Perrin, iar Str�jerul r�se scurt.

��P�i �i eu ce spuneam? Hai, fierarule, dormi pu�in.

Lan se ridica, tr�g�ndu-�i mantia la loc. �n lumina slab� a focului �i a razelor de lun� p�rea s� fie una cu umbrele de dincolo de ei.

��Ne a�teapt� c�teva zile grele, p�n� ce ajungem �n Caemlyn. Roag�-te s�-i g�sim acolo.

��Dar Moiraine� poate s�-i g�seasc� oriunde, nu? A�a a spus.

��Da, dar oare �i poate g�si la timp? Dac� �ntr-adev�r Cel �ntunecat este �ndeajuns de puternic pentru a se implica �nseamn� c� nu mai avem prea mult� vreme. Roag�-te s�-i g�sim �n Caemlyn, fierarule, sau s-ar putea ca totul s� fie pierdut.

39Se �ese Ochiul

Rand privea mul�imile, de sus, de la fereastra �nalt� din camera sa de la Binecuv�ntarea Reginei. Oamenii fugeau pe str�zi, �ip�nd, �ndrept�ndu-se cu to�ii �n aceea�i direc�ie, flutur�nd steaguri �i stindarde, toate cu leul cel alb, ridicat �n dou� picioare, st�nd de paz� peste mii de c�mpuri ro�ii ca focul. Localnici �i str�ini alergau laolalt� �i, ciudat, nimeni nu p�rea s� vrea s�-i sparg� capul altuia. Pesemne c� �n ziua aceea exista numai o singur� fac�iune.

Se �ntoarse cu spatele la fereastr�, r�njind. �n afar� de ziua �n care avea s�-i vad� pe Egwene �i pe Perrin intr�nd, vii �i nev�t�ma�i, r�z�nd de ceea ce v�zuser�, aceasta era cea pe care o a�teptase cu cea mai mare ner�bdare.

��Vii? �ntreb� el din nou.

Mat, care z�cea ghemuit pe pat, �l privi cu ochi sc�p�r�tori.

��Ia-l pe trolocul �la cu care e�ti a�a de prieten.

� S�nge �i cenu��, Mat, nu-i troloc. E�ti �nc�p��nat �i te compor�i ca un neghiob. De c�te ori mai trebuie s� vorbim despre asta? Pe Lumin�, parc� n-ai mai fi auzit niciodat� de Ogieri.

��N-am auzit c� ar ar�ta ca ni�te troloci, r�spunse Mat, �ndes�ndu-�i fa�a �n pern� �i ghemuindu-se �i mai tare.

��Prost �nc�p��nat, morm�i Rand. C�t mai ai de g�nd s� te ascunzi aici? S� �tii c� eu, unul, n-o s�-�i mai aduc mult� vreme m�ncarea la pat, urc�nd cu ea pe toate sc�rile astea. Ca s� nu mai spun c�-�i ar prinde bine �i o baie.

Mat se zv�rcoli �n pat, de parc� �ncerca s� se �ngroape �i mai ad�nc �n a�ternut. Rand oft�, apoi se duse la u��.

��Ultima �ans�, dac� vrei s� mergi cu mine, Mat. Acum plec.

�nchise u�a �ncet, n�d�jduind c� Mat avea s� se r�zg�ndeasc�, dar prietenul s�u nici nu se mi�c�. P�n� la urm�, se l�s� p�guba�.

Ajuns pe coridor, se sprijini de o arcad�. Jup�n Gill �i spusese c�, la dou� str�zi de ei, locuia o b�tr�n�, Maica Grubb, care vindea ierburi �i alifii, mo�ea femeile �ns�rcinate, avea grij� de bolnavi �i ghicea viitorul. P�rea s� se asemene cu o Me�tereas�. De Nynaeve avea Mat nevoie, sau poate de Moiraine, dar numai Maica Grubb era de g�sit. Cu toate acestea, dac� o aducea la Binecuv�ntarea Reginei, putea atrage asupra lor priviri curioase. Asta dac� ea accepta s� vin�, pentru c� putea foarte bine s� aib� necazuri la r�ndul ei.

Vracii �i culeg�torii de ierburi din Caemlyn nu prea mai ie�eau la iveal�, �ntruc�t se auzeau tot felul de lucruri pe seama celor care practicau orice form� de vindecare sau de ghicit. �n fiecare noapte, pe mai multe u�i ap�rea Col�ul Dragonului, ba, uneori, acest lucru se �nt�mpla �i �n plin� zi, iar oamenii puteau uita u�or cine-i vindecase de febr� sau de dureri de din�i, dac� auzeau pomenindu-se de Iscoadele Celui �ntunecat. Cam a�a mergeau lucrurile �n ora�.

Iar Mat nu era, de fapt, bolnav. M�nca tot ce-i aducea Rand din buc�t�rie � de�i nu primea nimic de la altcineva � �i nu se pl�ngea niciodat� de dureri sau de fierbin�eal�. Numai c� nu voia s� ias� din camer�. �i Rand fusese at�t de sigur c�, de data asta, avea s�-l conving�.

κi aranj� mantia pe umeri �i-�i potrivi cing�toarea, astfel �nc�t sabia, cu �nvelitoarea sa de p�nz� ro�ie, s� r�m�n� bine ascuns�.

La picioarele sc�rilor d�du peste jup�n Gill care tocmai urca.

��E cineva prin ora� care �ntreab� de voi, spuse hangiul, cu pipa �n gur�; Rand sim�i o und� de speran��. �ntreab� de tine �i de prietenii t�i, dup� nume. Dar numai de voi trei. S-ar zice c� pe voi vrea cel mai mult s� v�-nt�lneasc�.

�ngrijorarea �nlocui n�dejdea din sufletul s�u.

��Cine? �ntreba Rand. Tot nu se putea ab�ine s� nu priveasc� tem�tor �n susul �i �n josul coridorului. Acolo �ns�, se aflau numai ei doi; �n rest, totul era pustiu, de la ie�irea care d�dea �n alee p�n� la u�a de la sala cea mare.

� Nu-i �tiu numele. Doar ce am auzit de el. P�n� la urm�, toate nout��ile din Caemlyn ajung la urechile mele. Un cer�etor, morm�i hangiul. Pe jum�tate nebun, din c�te am auzit. Chiar �i a�a, ar putea ajunge la Palat ca s� primeasc� Mila Reginei, chiar �i �n ni�te vremuri a�a de grele. �n zilele de s�rb�toare, Regina �mparte banii cu m�inile ei, �i tuturor li se �ng�duie s� fie acolo. �n Caemlyn, nimeni nu are de ce s� cer�easc�. Nici m�car un om urm�rit de lege nu poate fi arestat, �n timp ce prime�te Mila Reginei.

��S� fie o Iscoad� a Celui �ntunecat? �ntreb� Rand f�r� nici o tragere de inim�. �Iscoadele ne �tiu numele��

��B�iete, dar numai la asta te g�nde�ti? Sunt �i de �tia pe aici, desigur, dar numai pentru c� Mantiile Albe au f�cut at�ta zarv� nu-i un motiv s� crezi c� ora�ul e plin de ei. �tii ce zvon au mai r�sp�ndit nemernicii �ia? �Siluete ciudate.� ��i vine s� crezi? Siluete ciudate care se strecoar� din loc �n loc, �n afara ora�ului, pe timpul nop�ii.

Hangiul chicoti, p�n� ce burta �ncepu s�-i tremure, dar lui Rand nu-i venea s� r�d�. �i Hyam Kinch vorbise despre a�a ceva, iar acolo fusese limpede un Pierit.

��Ce fel de siluete?

��Ce fel? Nu �tiu ce fel. Siluete ciudate. Troloci probabil. Omul din umbr�. Pesemne chiar Lews Therin Uciga�ul-de-Neam, care s-a �ntors �ntr-un trup de cincizeci de picioare �n�l�ime. Tu, unul, ce crezi c-o s�-�i �nchipuie oamenii, acum c� au apucat s� intre la idei? Dar n-ai de ce s� te �ngrijorezi, continu� jup�n Gill, privindu-l mai bine. Ce faci, ie�i? Ei, ce s� zic, eu, unul, n-am prea mult chef, nici m�car azi, dar �n afar� de mine nu cred c-a mai r�mas cineva. Dar amicul t�u?

��Mat nu se simte prea bine. Poate mai t�rziu.

��M� rog, fie. Dar ai grij� de tine. Chiar �i ast�zi, oamenii credincio�i Reginei vor fi mai pu�ini la num�r dec�t ceilal�i. Arde-m-ar Lumina, dac� mi-a trecut vreodat� prin cap c� va veni o asemenea zi. Mai bine pleac� prin spate. Sunt doi tr�d�tori din �ia, blestemat fie s�ngele care le curge prin vine, care stau de cealalt� parte a str�zii �i-mi supravegheaz� u�a. Pe Lumin�, cred c� �ia m� cunosc bine.

Rand scoase capul pe u�� i privi �n ambele direc�ii, �nainte s� ias�. Un b�rbat corpolent, �n slujba lui jup�n Gill, st�tea la cap�tul aleii, sprijinit �ntr-o suli�� i privindu-i pe oamenii care alergau pe l�ng� el, f�r� s� par� prea interesat, �ns� Rand �tia cum stau lucrurile. Individul � Lamgwin, pe nume � vedea totul cu ochii aceia pe jum�tate �nchi�i �i, �n ciuda staturii, se putea mi�ca repede ca o pisic�. �n plus, era convins c� Regina Morgase era �ns�i Lumina �ntruchipat�, sau ceva asem�n�tor. Erau vreo duzin� ca el, r�sp�ndi�i �n jurul hanului.

C�nd Rand ajunse la cap�tul aleii, Lamgwin ciuli urechea, dar nu se �ntoarse spre el. Rand �i d�du seama c� fusese auzit venind.

��Ai grij� pe unde o apuci ast�zi, omule, �l preveni Lamgwin, cu un glas aspru, care sem�na cu zgomotul pietricelelor aruncate �ntr-un vas de metal. C�nd �ncep necazurile, ar fi mai bine pentru noi s� te avem aici, nu z�c�nd cine �tie unde, cu un cu�it �n spate.

Rand trase cu ochiul la b�rbatul cel masiv, dar nu spuse nimic. �ncercase mereu s� ascund� sabia, dar asta nu era prima dat� c�nd unul dintre oamenii lui jup�n Gill �l crezuse priceput la lupt�. Lamgwin nu se mai uit� la el. Treaba lui era s� p�zeasc� hanul, �i asta �i f�cea.

Ascunz�ndu-�i ceva mai bine sabia, Rand se al�tur� mul�imii. �i v�zu pe cei doi despre care pomenise hangiul, urca�i pe ni�te butoaie r�sturnate, de cealalt� parte a str�zii, ca s� poat� privi peste capetele oamenilor. Din c�te i se p�rea, cei doi nu-l observaser� ie�ind de pe alee. Nu f�ceau nici o tain� din credin�ele lor. Nu numai c� s�biile le erau �nf�urate �n alb, cu panglica ro�ie, dar mai purtau �i banderole albe pe bra� �i cocarde de aceea�i culoare la p�l�rie.

Nu trecuse mult de c�nd venise �n Caemlyn p�n� s� afle c� sabia �nvelit� cu p�nz� ro�ie �i banderolele sau cocardele de aceea�i culoare semnificau devotamentul pentru Regina Morgase. Albul spunea �ns� ca Regina �i leg�turile ei cu Aes Sedai �i cu Tar Valon erau de vin� pentru toate lucrurile care mergeau prost. Pentru vreme �i pentru recolte. Poate chiar �i pentru falsul Dragon.

Rand nu-�i dorea s� aib� de-a face cu asta. Doar c� era prea t�rziu. Nu numai c� f�cuse deja alegerea � din �nt�mplare, �ns� situa�ia din ora� nu mai �ng�duia nim�nui s� r�m�n� nep�rtinitor. P�n� �i str�inii purtau cocarde �i banderole sau �i �nveleau s�biile, iar cei care purtau albul erau mai numero�i dec�t ceilal�i. Poate c� unii dintre ei nu credeau cu adev�rat �n tot ce se spunea, dar erau departe de cas�, �i preferau s� g�ndeasc� a�a cum f�ceau cei mai mul�i din Caemlyn. Oamenii care o sprijineau pe Regin� nu ie�eau niciodat� singuri, pentru a nu p��i ceva, iar uneori nu ie�eau deloc.

Totu�i, ziua aceea era diferit�. Cel pu�in �n aparen��. �n ziua aceea, ora�ul s�rb�torea victoria Luminii �mpotriva Umbrei, c�ci falsul Dragon urma s� fie adus �n ora�, pentru a fi ar�tat Reginei �nainte de a porni spre miaz�noapte, c�tre Tar Valon.

Despre asta nu vorbea nimeni. Fire�te, numai femeile Aes Sedai puteau �nfrunta un b�rbat care avea, cu adev�rat, Puterea, dar nimeni nu voia s� pomeneasc� de asta. Lumina �nvinsese Umbra, iar solda�ii din Andor fuseser� �n fruntea b�t�liei. �n ziua respectiv�, numai asta conta, iar toate celelalte lucruri puteau fi uitate.

�Sau poate c� nu�, se g�ndi Rand. Mul�imea alerga, c�nt�nd �i flutur�ndu-�i steagurile, r�z�nd, dar b�rba�ii care purtau ro�u se �ineau laolalt�, �n grupuri de zece sau dou�zeci, �i nu aveau cu ei femei sau copii. �i trecu prin cap c� erau cel pu�in zece b�rba�i care purtau alb pentru unul singur care-�i declara devotamentul pentru Regin�. κi dori, �i nu era pentru prima dat�, ca p�nza alb� s� fi fost mai ieftin�. �Dar, oare, jup�n Gill m-ar mai fi ajutat dac� purtam alb?�

Mul�imea era at�t de numeroas�, �nc�t oamenii nu aveau cum s� nu se �mbr�nceasc�. Nici m�car Mantiile Albe nu se mai mi�cau liber, ca de obicei. L�s�ndu-se �n voia mul�imilor care-l duceau spre Ora�ul Interior, Rand �i d�du seama c� nu toate du�m�niile erau �inute �n fr�u. V�zu un Copil al Luminii, care mergea �mpreun� cu al�i doi tovar�i, �mbr�ncit at�t de puternic, �nc�t aproape c�zu din picioare. El �i recap�t� cu greu echilibrul �i d�du s�-l blesteme aprig pe b�rbatul care-l �mbr�ncise, c�nd ap�ru altul, care-l f�cu s� se �mpleticeasc�, lovindu-l cu um�rul, drept la �int�. �nainte ca lucrurile s� se �nr�ut��easc�, ceilal�i doi Copii �l traser� pe primul pe o parte a str�zii, unde se puteau ad�posti �ntr-o arcad�. S-ar fi zis c� nu le venea s� cread�, de�i �nc� priveau �n jur cu ochii sc�p�r�tori, ca de obicei. Mul�imea trecea pe l�ng� ei de parc� nimeni n-ar fi observat nimic, �i poate c� a�a �i era.

Cu dou� zile �nainte, nimeni n-ar fi �ndr�znit s� fac� a�a ceva. Mai mult, Rand �i d�du seama c� b�rba�ii care st�rniser� incidentul purtau cocarde albe la p�l�rie. Aproape toat� lumea credea c� Mantiile Albe erau de partea celor care se opuneau Reginei �i sf�tuitoarei ei, Aes Sedai, dar asta nu mai conta. Oamenii f�ceau lucruri care nici nu le mai trecuser� vreodat� prin cap. Ast�zi, �mbr�nceau b�rba�ii cu mantii albe. M�ine, cine �tie? Poate aveau s� dea jos o Regin� de pe tron. Brusc, Rand �i dori s� vad� prin preajma mai mul�i b�rba�i care purtau ro�u; a�a, �mbr�ncit de cei cu cocarde �i banderole albe la bra�, se sim�i dintr-odat� foarte singur.

Mantiile Albe �i observar� privirea a�intit� asupra lor �i �ncepur� �i ei s�-l priveasc�, de parc� r�spundeau unei provoc�ri. Asta �l f�cu s� se �ndep�rteze imediat, l�s�ndu-se purtat de un grup de oameni care c�ntau. Li se al�tur�.

��Sus Leul, sus Leul, Leul cel Alb iese �n fa��. Rage sfid�tor �n fa�a Umbrei. Sus Leul, sus, Andor e victorios.

Drumul pe care falsul Dragon avea s� intre �n Caemlyn era bine cunoscut de to�i. Str�zile erau p�zite de �iruri dese de G�rzi ale Reginei �i de suli�a�i cu mantii ro�ii, dar oamenii se �nghesuiau um�r la um�r �n spatele lor, chiar �i la ferestre �i pe acoperi�uri. Rand p�trunse �n Ora�ul Interior, �ncerc�nd s� se apropie de Palat. Avea de g�nd s� �ncerce s�-l vad� pe Logain chiar c�nd era adus �n fa�a Reginei. S� vad� �i un fals Dragon� �i o Regin� era ceva la care nici nu visase pe c�nd era acas�.

Ora�ul Interior era construit pe dealuri �i o mare parte din ceea ce zidiser� Ogierii era �nc� �n picioare. �n timp ce str�zile din Ora�ul Nou se �ndreptau �n toate direc�iile, f�r� niciun plan, aici ele urmau liniile dealurilor, ca �i cum f�ceau parte din peisaj. La fiecare pant� sau cot al str�zilor te �nt�mpinau priveli�ti noi �i uimitoare. Parcuri v�zute din diferite unghiuri, chiar �i de deasupra, cu aleile �i monumentele lor care alc�tuiau modele pl�cute ochiului, de�i f�r� prea mult� verdea��. Turnuri care ap�reau dintr-odat�, ziduri acoperite cu mozaic care sclipeau �n soare, �ntr-o sut� de culori. Pante din v�rful c�rora se z�rea �ntregul ora� �i chiar �i c�mpiile �i p�durile de dincolo de el. Una peste alta, ar fi fost ceva minunat, dac� mul�imea nu l-ar fi �nghiontit, f�c�ndu-l s� se gr�beasc� �nainte s� poat� vedea totul. Iar din pricina str�zilor curbate, era cu neputin�� s� observe ce era �n fa��.

Brusc, Rand se trezi t�r�t pe dup� un col� �i d�du cu ochii de Palat. Chiar dac� urmau liniile vechi ale �inutului, str�zile fuseser� astfel construite �nc�t s� urce �n spiral� c�tre acel� c�tre acel loc desprins parc� din pove�tile Menestrelilor, cu turnurile sale albe, cupolele aurii �i decora�iunile complicate din piatr�, cu steagul regatului care flutura peste tot, o capodoper� care �ncununa toate celelalte priveli�ti. P�rea mai degrab� o sculptur� a unui mare artist, �i nu o simpl� cl�dire, ca toate celelalte.

Dintr-o ochire, Rand observ� c� nu se mai putea apropia. Nim�nui nu-i era �ng�duit s� vin� prea aproape de Palat. Oamenii din Gard� st�teau �n�ira�i pe zece r�nduri, de-o parte �i de alta a por�ilor. Pe zidurile albe, �n balcoanele �nalte sau �n v�rful turnurilor st�teau al�ii, foarte drep�i, cu arcurile perfect aranjate la piept, peste armur�. �i ei p�reau desprin�i din basme, p�reau un soi de gard� de onoare, dar lui Rand �i trecu prin cap c� nu asta era misiunea lor acolo. Mul�imea zgomotoas� care umplea str�zile era aproape �n �ntregime format� din b�rba�i cu s�biile �nvelite �n alb, cu banderole albe la bra� �i cocarde albe la p�l�rie. Numai ici �i colo se mai vedeau �i pete ro�ii. G�rzile cu uniforme ro�ii p�reau un obstacol prea firav �n fa�a m�rii de alb.

Renun��nd s� se mai apropie de Palat, c�ut� un loc de unde putea s� se foloseasc� de �n�l�imea sa. Nu era nevoie s� se afle �n primul r�nd ca s� poat� vedea totul. Mul�imea se agita f�r� �ncetare, oamenii se �mbr�nceau ca s� ajung� �n fa�� sau se gr�beau c�tre locurile care li se p�reau mai avantajoase. �n urma uneia dintre aceste mi�c�ri, se trezi c� mai avea numai trei oameni �n fa��, p�n� la strada r�mas� liber�, �i to�i cei de dinainte erau mai scunzi ca el, inclusiv suli�a�ii. De fapt, era unul dintre cei mai �nal�i de acolo. Lumea �l �nghesuia din ambele p�r�i. Cu to�ii erau plini de sudoare. Cei din spatele lui �ncepur� s� bomb�ne c� nu vedeau nimic �i �ncercar� s� se strecoare pe al�turi. Rand �ns� nu se d�du la o parte, ci se lipi str�ns de cei afla�i de o parte �i de alta. Era mul�umit. C�nd ap�rea falsul Dragon, avea s� fie �ndeajuns de aproape pentru a-i vedea �i chipul.

De cealalt� parte a str�zii, mul�imea care se �ntindea �n jos, p�n� la por�ile Ora�ului Nou, se �nfior�; dup� un col�, un grup de oameni se tr�gea �n spate, ca s� permit� trecerea. Nu era vorba �ns� de Mantiile Albe, ci de cu totul altceva. Oamenii se gr�beau s� se dea la o parte, cu priviri uimite care se preschimbau �n str�mb�turi de dezgust. �nghesuindu-se, �i �ntorceau privirile, de�i continuau s� trag� cu coada ochiului la ceea ce trecea pe l�ng� ei.

�i al�i ochi �n afar� de ai lui observaser� tulburarea. A�tept�nd cu ner�bdare venirea lui Logain, dar neav�nd nimic altceva de f�cut, oamenii se gr�beau s� comenteze orice lucru ie�it din comun. Auzi tot felul de p�reri � venea o femeie Aes Sedai, sau Logain �nsu�i sau� r�zb�tur� chiar �i ni�te vorbe mai grosolane care-i f�cur� pe b�rba�i s� izbucneasc� �n r�s �i pe femei s� pufneasc� dispre�uitor.

Cel care st�rnise toat� tulburarea se strecur� prin mul�ime, apropiindu-se de marginea str�zii. Cu to�ii p�reau foarte gr�bi�i s�-l lase s� se duc� unde voia, chiar dac� asta �nsemna s� piard� un loc din care se vedea bine, c�nd mul�imea se aduna din nou, dup� trecerea lui. �n cele din urm�, chiar �n fa�a lui Rand, dar de cealalt� parte a str�zii, mul�imea d�du n�val� �n spa�iul liber, �mping�ndu-i pe suli�a�ii cu mantii ro�ii care se chinuiau s�-i �in� �n loc. Silueta coc�rjat� care p�i cu greu �n strad� aducea mai mult cu o gr�mad� de zdren�e mizerabile dec�t cu un om. Rand auzi �oapte dezgustate peste tot �mprejurul lui.

Zdren��rosul se opri pe cealalt� parte a str�zii. Gluga sa, rupt� �i plin� de noroi �nt�rit, se r�suci �n toate p�r�ile, de parc� ar fi c�utat sau ar fi ascultat ceva. Pe nea�teptate, omul scoase un strigat nearticulat �i �ntinse o m�n� murdar�, ca o ghear�, ar�t�nd drept spre Rand. Pe dat�, el �ncepu s� se t�r�ie �n josul str�zii ca un g�ndac.

�Cer�etorul.� Ghinionul f�cuse ca omul s�-l g�seasc� tocmai atunci �i, fie c� era sau nu Iscoad� a Celui �ntunecat, Rand se sim�i dintr-odat� sigur c� nu voia s�-l �nt�lneasc�. �i sim�ea �i privirea a�intita asupra lui, ca un �uvoi de ap� murdar�. Mai presus de orice, nu voia ca omul s�-l �nt�lneasc� tocmai �n locul acela, �nconjurat de at�ta lume gata de orice act de violen��. Glasurile care hohotiser� p�n� atunci �ncepur� s�-l blesteme, c�nd �i croi drum �napoi, �ndep�rt�ndu-se de strad�.

Iu�i pasul, �tiind c� masa de oameni prin mijlocul c�rora trebuia s� se strecoare sau s�-�i fac� loc cu coatele avea s� se dea de bun�voie la o parte �n fa�a cer�etorului. Chinuindu-se s�-�i fac� drum, se cl�tin� pe picioare �i aproape c�zu c�nd, �n cele din urm�, scap� din aglomera�ie. D�nd din m�ini ca s�-�i p�streze echilibrul, o lu� la fug�. Oamenii �l ar�tau cu degetul. Era singurul care nu se �nghesuia �n direc�ia opus�, �i mai �i fugea. Strigatele mul�imii �l urm�reau. Mantia i se d�du la o parte, l�s�nd s� i se vad� sabia �nvelit� cu p�nz� ro�ie. C�nd �i d�du seama de asta, o lu� �i mai repede la fug�. Un partizan de-al Reginei, singur, fugind de undeva, putea st�rni o �ntreag� ceat� cu cocarde albe s� se ia dup� el, chiar �i �n acea zi de s�rb�toare. Fugi at�t c�t �i permiteau picioarele sale lungi. Numai c�nd strigatele r�maser� mult �n urm� �i �ng�dui s� se sprijine de un zid, g�f�ind.

Nu �tia unde se afl�, ci numai c� nu ie�ise �nc� din Ora�ul Interior. Nu-�i mai amintea c�te str�zi curbate str�b�tuse. Gata s� o ia din nou la fug�, se uit� �nd�r�t de unde venise. Pe strad� era o singur� persoan� care se mi�ca, o femeie care mergea lini�tit�, duc�ndu-�i co�ul de cump�r�turi. Aproape to�i ceilal�i oameni din ora� se adunaser� s�-l vad� pe falsul Dragon. �Nu se poate s� m� fi urm�rit. Trebuie s�-l fi l�sat �n urm�.�

Cer�etorul nu avea de g�nd s� renun�e; era sigur de asta, de�i nu �tia de ce. Pesemne c� silueta zdren��roas� �i croia chiar atunci drum prin mul�ime, c�ut�nd, iar dac� Rand se ducea �napoi s�-l vad� pe Logain, risca s�-l �nt�lneasc� din nou. O clip� �i trecu prin minte s� se �ntoarc� la Binecuv�ntarea Reginei, dar era convins c� nu va mai avea ocazia s� vad� o Regin�, �i n�d�jduia s� nu aib� nici ocazia de a vedea un fals Dragon. P�rea o la�itate s� permit� unui cer�etor coc�rjat, fie el �i Iscoad� a Celui �ntunecat, s�-l fac� s� se ascund�.

Privi �n jur, g�ndindu-se la ce avea de f�cut. Dup� cum era construit Ora�ul Interior, cl�dirile erau joase, cu spa�ii �ntre ele, pentru ca un c�l�tor care st�tea �ntr-un loc anume s� poat� admira priveli�tea a�a cum trebuie. Negre�it existau col�uri din care putea privi trecerea alaiului cu falsul Dragon. Chiar dac� n-o putea vedea pe Regin�, �i r�m�nea Logain. Hot�r�ndu-se brusc, plec� mai departe.

�ntr-un ceas g�si mai multe astfel de locuri, dar fiecare dintre ele era deja plin ochi cu oameni care se fereau de �nghesuiala de pe str�zi. Peste tot erau numai cocarde �i banderole albe. Ro�u, deloc. G�ndindu-se ce ar fi st�rnit �ntr-un astfel de loc vederea sabiei sale, se furi�� repede mai departe, cu mult� grij�.

Din Ora�ul Nou se auzir� �ipete �i sunet de tr�mbi�e, �nso�ite de r�p�itul solemn al tobelor. Logain �i escorta lui erau deja �n Caemlyn, �ndrept�ndu-se spre Palat.

Dezam�git, Rand r�t�ci pe str�zile aproape pustii, sper�nd s� mai g�seasc� o cale de a-l vedea pe Logain. Privirile �i c�zur� pe o pant�, unde nu se construise nimic �i care se �nal�� deasupra str�zii pe care mergea. �ntr-o prim�var� obi�nuit�, panta ar fi fost plin� de flori �i de iarb�, dar acum era maronie p�n� �n v�rf, unde se vedea un zid �nalt, dincolo de care nu se mai i�eau dec�t v�rfurile copacilor.

Aceast� parte a str�zii nu fusese destinat� vreunei priveli�ti impresionante, �ns� drept �n fa�a lui, pe deasupra acoperi�urilor, se vedeau c�teva dintre turnule�ele Palatului, �n v�rful c�rora stindardul Leului Alb flutura �n v�nt. Nu era chiar sigur �ncotro ducea strada, dup� ce ocolea dealul �i se pierdea din vedere, dar se g�ndi dintr-odat� la zidul de deasupra.

Tobele �i tr�mbi�ele se apropiau, strig�tele devenind mai puternice. �nfrigurat, se ca��r� pe pant�. Nu era destinat� pentru a�a ceva, dar Rand �i �nfipse c�lc�iele �n frunzele moarte �i se ag�� de tufi�urile desfrunzite. G�f�ind �i de ner�bdare, �i din cauza efortului, el ajunse, �n cele din urm�, la zid. Acesta se ridica deasupra lui, dep�indu-l �n �n�l�ime cam de dou� ori. V�zduhul tremura din pricina tobelor �i r�suna de c�ntecul tr�mbi�elor.

Zidul nu fusese prea atent finisat, iar blocurile uria�e de piatr� se potriveau at�t de bine �nc�t marginile erau aproape invizibile, aspre ca o st�nc�. Rand r�nji. St�ncile de dincolo de Dealurile Nisipoase erau mai �nalte, �i p�n� �i Perrin se c��rase pe ele. M�inile lui c�utar� proptele, �nc�l��rile lui g�sir� scobituri. Tobele duduiau, de parc� s-ar fi luat la �ntrecere cu el. Refuz� s� le lase s� �nving�, f�g�duindu-�i s� ajung� �n v�rf �nainte ca ele s� soseasc� la Palat. �n graba lui, piatra �i juli m�inile �i genunchii, prin pantaloni, dar, �n cele din urm�, ajunse cu bra�ele sus �i se trase triumf�tor �n v�rf.

Iute ca v�ntul, se r�suci, pentru a se a�eza pe zidul plat �i �ngust. Crengile frunzoase ale unui copac uria� se �ntindeau peste cre�tetul lui, dar nici nu-i p�sa. Avea �n fa�� ni�te acoperi�uri de �igl�, dar acestea nu-l �mpiedicau s� vad� cum trebuie. Se aplec� numai pu�in, �i z�ri poarta Palatului, G�rzile adunate acolo �i mul�imea �n a�teptare. �n a�teptare. Strig�tele oamenilor fuseser� �n�bu�ite de ropotul tobelor �i al tr�mbi�elor, dar ei �nc� a�teptau. Rand r�nji. �Am c�tigat.�

Tocmai c�nd se a�ez� mai bine, primele r�nduri ale alaiului trecur� de ultimul cot, ajung�nd la Palat. Primii erau tr�mbi�a�ii, �n�ira�i pe dou�sprezece r�nduri, umpl�nd v�zduhul cu c�nt�rile lor triumf�toare, o adev�rata fanfar� care s�rb�torea izb�nda. �n urma lor veneau tobo�arii, tot at�t de mul�i. Apoi stindardele din Caemlyn, cu leii albi pe fond ro�u, purtate de b�rba�i calare, urma�i de solda�ii din ora�, �ir dup� �ir de c�l�re�i, cu armurile bine lustruite �i sclipitoare, cu l�ncile �inute cu m�ndrie la um�r, cu pana�ele stacojii flutur�nd �n v�nt. Erau flanca�i de suli�a�i �i arca�i �n�ira�i pe trei r�nduri, care continuau s� �nainteze �i dup� ce c�l�re�ii �ncepur� s� treac� printre G�rzile care-i a�teptau, intr�nd pe por�ile Palatului.

Dup� ce ultimul pedestra� trecu de cot, ap�ru o c�ru�� mare, tras� de �aisprezece cai, �n�ira�i c�te patru. �n mijlocul ei se afla o cu�c� mare cu bare de fier, iar �n fiecare col� �edeau c�te dou� femei, privind cu�ca at�t de atent de parc� alaiul �i mul�imea nici n-ar fi existat. Rand era convins c� erau Aes Sedai. �ntre c�ru�� i pedestra�i, pe ambele p�r�i, c�l�reau vreo doisprezece Str�jeri, cu mantiile flutur�nd de-�i luau ochii. Femeile nu priveau �nspre mul�ime, dar Str�jerii o cercetau de parc� ei erau singurii care st�teau de paz�.

Cu toate acestea, privirile lui Rand se �ndreptar� pe dat� spre b�rbatul din c�ru��, �i r�maser� a�intite spre el. Nu era �ndeajuns de aproape pentru a vedea chipul lui Logain, a�a cum inten�ionase, dar brusc se g�ndi c� distan�a la care se g�sea era numai bun�. Falsul Dragon era un b�rbat �nalt, cu p�rul lung �i negru care se ondula, c�z�ndu-i pe umerii la�i. Se �inea foarte drept, sprijinindu-se de barele de deasupra capului, pentru a nu c�dea din pricina �naint�rii cl�tinate a c�ru�ei. Ve�tmintele sale p�reau obi�nuite, o mantie, un surtuc �i o pereche de pantaloni care n-ar fi ie�it �n eviden�� n nici o a�ezare de fermieri. Dar chipul �n care le purta, �i �ntreaga lui atitudine erau demne de un rege. S-ar fi zis c� nici nu era �nchis �ntr-o cu�c�. Se �inea foarte drept, cu capul sus, �i privea pe deasupra mul�imii de parc� aceasta se adunase pentru a-i aduce omagii. Oamenii asupra c�rora �i c�dea privirea t�ceau, uit�ndu-se la el cu team� �i cu venera�ie. C�nd ochii lui Logain treceau de ei, �ncepeau s� �ipe cu �i mai mult� for��, parc� pentru a-�i r�scump�ra t�cerea de dinainte, dar asta nu-l afecta cu nimic pe b�rbatul care nu-�i schimba nici o clip� pozi�ia, impun�nd t�cere oriunde se uita. C�nd c�ru�a p�trunse pe por�ile Palatului, el se �ntoarse pentru a mai arunca o privire spre mul�imea adunat�. Se auzi un urlet f�r� cuvinte, de parc� oamenii ar fi fost str�b�tu�i de un val de ur� s�lbatic� �i de team�, iar Logain �i d�du capul pe spate �i r�se, c�nd Palatul �l �nghi�i.

�n urma c�ru�ei veneau �i alte trupe, cu stindarde care-i reprezentau pe cei care-l �nfruntaser� �i-l �nvinseser� pe falsul Dragon. Albinele aurii din Illian, cele trei Luni Albe din Tear, Soarele la r�s�rit din Cairhien �i multe, multe altele, neamuri �i ora�e, b�rba�i de seam� cu propriile surle �i tobe care s� le strige m�re�ia. Dar nimic nu se compara cu Logain.

Rand se aplec� mai tare, pentru a-l mai vedea o dat� pe b�rbatul din cu�c�. �A fost cu adev�rat �nvins, nu? Pe Lumin�, c� doar n-ar fi fost �ntr-o cu�c� dac� nu era �nvins.�

Pierz�ndu-�i echilibrul, alunec� �i se apuc� de zid, proptindu-se pentru a-�i g�si o pozi�ie ceva mai sigur�. Acum c� Logain disp�ruse, �i d�du seama c� palmele �l ardeau, �n locurile �n care se julise de piatr�. Cu toate acestea, nu putea scap� de amintirea aceea. Cu�ca �i femeile Aes Sedai. Logain, ne�nfr�nt. �n ciuda cu�tii, b�rbatul pe care-l v�zuse nu era �nfr�nt. Se �nfior� �i-�i frec� de coapse palmele care-l �n�epau.

��Dar de ce-l vegheau femeile Aes Sedai? se �ntreb� cu voce tare.

��Ca s� nu poat� atinge Adev�ratul Izvor, prostule.

Rand se r�suci, ca s� se uite �n sus, �n direc�ia din care venea vocea fetei, �i, dintr-odat�, c�zu din locul nesigur �n care �edea. Nu mai avu timp dec�t s�-�i dea seama c� se pr�bu�ea pe spate, c�nd se lovi la cap �i se cufund� �n bezn�, urm�rit de Logain, care r�dea �n hohote.

40Ochiul se str�nge

I se p�rea c� st�tea la mas� cu Logain �i cu Moiraine. Femeia Aes Sedai �i falsul Dragon �edeau privindu-l �n t�cere, ca �i cum niciunul din ei nu �tia de existen�a celuilalt. Brusc, Rand �i d�du seama c� pere�ii �nc�perii se �nce�o�au �i deveneau cenu�ii. �l cuprinse o senza�ie de panic�. Totul disp�rea, tulbur�ndu-se. C�nd privi iar�i spre mas�, Moiraine �i Logain nu mai erau acolo, �ns�, �n locul lor, ap�ruse Ba�alzamon. Tot trupul lui Rand vibr�, g�nduri �nfior�toare r�sun�ndu-i �n minte. Apoi, r�sunetul se transform� �n bubuitul s�ngelui �n urechi.

Tres�rind, se ridic� �i, pe dat�, scoase un geam�t �i-�i lu� capul �n m�ini, cl�tin�ndu-se. �l durea tot craniul. Cu m�na st�ng�, d�du de o por�iune lipicioas� din cauza s�ngelui. �edea pe p�m�nt, pe iarba verde. Asta-l tulbur� vag, dar era prea ame�it, totul �n jur se cl�tina, �i el nu se putea g�ndi dec�t s� se �ntind� la loc, p�n� ce totul se termina.

�Zidul. Glasul fetei!�

Proptindu-se cu o m�n� de p�m�nt, privi �ncet �mprejur. Trebuia s� se mi�te cu grij�; dac� �ncerca s�-�i mi�te capul prea brusc, totul �ncepea iar�i s� se �nv�rt� cu el. Se afla �ntr-o gradina sau �ntr-un parc. O alee cu dale �erpuia printre ni�te tufi�uri �n floare, chiar �n apropierea lui. Al�turi de aceasta se afla o b�ncu�� de piatr�, ad�postit� sub un mic pavilion acoperit cu plante c��r�toare, pentru a fi ferit� de razele soarelui. C�zuse dincolo de zid. �Dar fata?�

Se �ntoarse �i g�si �i copacul, care se afla chiar �n spatele lui, �i o v�zu �i pe ea, tocmai cobor�nd dintre crengi. Ajunse jos �i se �ntoarse cu fa�a la el, iar Rand clipi �i gemu din nou. Fata avea pe umeri o mantie u�oar�, din catifea albastru �nchis, cu blan� alb� pe margini, a c�rei glug� �i at�rna la spate, p�n� la mijloc, av�nd �n v�rf un m�nunchi de clopo�ei de argint care clinc�iau c�nd mergea. O diadem� de argint �i �inea pletele lungi, ro�ii aurii, �n urechi avea cercei micu�i de argint, iar la g�t, un colier din zale mari, tot de argint, �i pietre verzi despre care Rand credea c� erau smaralde. Rochia ei albastru deschis se murd�rise pu�in de scoar�a copacului �n care se urcase, dar era din m�tase, brodat� cu modele foarte complicate, iar pe poale, �mpodobit� cu dungi crem. Mijlocul �i era prins cu o cing�toare din fire de argint, iar de sub poala rochiei se vedeau v�rfurile condurilor de catifea pe care-i avea �n picioare.

Rand nu mai v�zuse p�n� atunci dec�t dou� femei �mbr�cate astfel, Moiraine �i Iscoada Celui �ntunecat care �ncercase s�-i omoare pe el �i pe Mat. Nici nu-i trecea prin cap cine s-ar fi putut g�ndi s� se urce �n copaci cu astfel de ve�tminte, dar era convins c� trebuia s� fie cineva cu dare de m�n�. Modul �n care fata �l privea �i �nt�ri convingerea asta. Nu p�rea c�tu�i de pu�in tulburat� c� �n gradina ei nimerise un str�in. Era at�t de sigur� pe ea, �nc�t �l f�cea s� se g�ndeasc� la Nynaeve sau la Moiraine.

C�t despre el, era at�t de �ngrijorat, �ntreb�ndu-se dac� nu cumva intrase �n vreo �ncurc�tur�, dac� fata ar fi fost �n stare s� cheme G�rzile, chiar �i �ntr-o zi �n care oamenii aveau cu totul alte lucruri pe cap, �nc�t �i lu� c�teva momente s� vad� dincolo de ve�tmintele bogate �i de �nf��i�area m�ndr�, adic� s�-�i dea seama �i care erau adev�ratele ei tr�s�turi. Era cam cu doi sau trei ani mai t�n�r� dec�t el, destul de �nalt� pentru o fat� �i foarte frumoas�; chipul ei era un oval perfect, �ncadrat de c�rlion�ii ro�ca�i, avea buzele pline �i ro�ii, iar ochii, incredibil de alba�tri. �i la chip, �i la statur�, �i la trup era cu totul diferit� de Egwene, dar la fel de frumoas�. Sim�i un fior de vinov��ie, dar �i spuse c� faptul c� �ncerca s� nege ce vedea n-o putea ajuta pe Egwene s� ajung� mai repede �n Caemlyn.

Din copac se auzi un zgomot de crengi, iar Rand v�zu c�teva buc��i de scoar�� c�z�nd la p�m�nt �i un b�iat care cobor� cu u�urin�� n spatele fetei. Era cu un cap mai �nalt dec�t ea, �i pu�in mai mare ca v�rst�, dar dup� chip �i dup� culoarea p�rului se vedea c� erau rude apropiate. Surtucul �i mantia lui erau un amestec de ro�u, alb �i auriu, cu broderii �i brocarturi, p�r�nd �i mai �mpodobite dec�t ale ei, mai ales pentru ni�te ve�tminte b�rb�te�ti. �ngrijorarea lui Rand spori. Numai �ntr-o zi de s�rb�toare un b�rbat obi�nuit s-ar fi �mbr�cat cu a�a ceva, �i niciodat� cu at�ta pomp�. Parcul �n care ajunsese nu era public. Dar poate c� G�rzile erau mult prea ocupate pentru a-�i bate capul cu unii prin�i pe propriet��ile altora.

B�iatul se uit� la Rand peste um�rul surorii sale, pip�indu-�i pumnalul de la br�u. P�rea mai degrab� un tic nervos, dec�t g�ndul c� ar fi putut avea nevoie de arm�. Totu�i, nu era limpede ce-i trecea prin cap. Era la fel de sigur pe sine ca �i fata, �i am�ndoi �l priveau de parc� era o tain� care trebuia deslu�it�. �n mod ciudat, i se p�rea c� fata, cel pu�in, �l cerceta din cap p�n�-n picioare, de la �nc�l��ri p�n� la mantie.

��Elayne, dac� aude mama, o s-o p��im r�u de tot, zise dintr-odat� b�iatul. Ne-a poruncit s� r�m�nem �n camer�, dar tu, nimic. Trebuia tu s�-l vezi pe Logain. Acum vezi ce-am p��it.

��Taci, Gawyn.

Fata era limpede mai t�n�r�, dar vorbea ca �i cum nu ar fi avut nici o �ndoial� c� el avea s�-i dea ascultare. B�iatul se str�mb�, de parc� ar fi vrut s� mai spun� ceva, dar, spre mirarea lui Rand, nu zise nimic.

��S-a �nt�mplat ceva? �ntreb� ea brusc.

Trecur� c�teva clipe p�n� c�nd Rand �i d�du seama c� lui i se adresa. �n cele din urm�, se ridic� �n picioare.

��N-am p��it nimic. Doar ca�.

Se b�lb�i �i �l l�sar� picioarele. Se l�s� greu la p�m�nt. I se �nv�rtea capul.

��Plec imediat. M� ca��r pe zid �i� murmur� el.

D�du s� se ridice din nou, dar ea �i puse m�na pe um�r, silindu-l s� r�m�n� jos. Era a�a de ame�it, �nc�t u�oara ap�sare se dovedi �ndeajuns pentru a-l face s� nu se mi�te din loc.

��Chiar e�ti r�nit.

Cu mi�c�ri gra�ioase, fata �ngenunche l�ng� el. Degetele ei d�dur� u�or la o parte parul n�cl�it de s�nge de pe partea st�ng� a capului lui.

��Pesemne c� te-ai lovit de o creang�, �n c�dere. Fii bucuros c� nu �i-ai rupt ceva �i c� �i-ai spart doar capul. E�ti foarte priceput la c��rat, unul dintre cei mai pricepu�i pe care i-am v�zut vreodat�, dar nu prea e�ti bun la c�z�turi.

��O s� te murd�re�ti de s�nge, spuse el, ferindu-se.

Ea �i d�du capul pe spate cu un gest hot�r�t, ca s�-l poat� vedea mai bine.

��Nu te mi�ca.

Nu-i vorbea cu asprime, dar, �nc� o dat�, din glas i se ghicea c� se a�tepta s� i se dea ascultare.

��Slav� Luminii, nu arat� foarte r�u.

�ncepu s� scoat� dintr-un buzunar al mantiei felurite sticlu�e �i pungu�e de h�rtie �i, �n cele din urm�, un sul de bandaje.

Rand r�mase cu ochii holba�i la toate lucrurile acelea. S-ar fi a�teptat s� vad� asemenea lucruri la o Me�tereas�, nu la cineva �mbr�cat a�a cum era ea. Observ� c� �i p�tase degetele de s�nge, dar asta nu p�rea s-o deranjeze.

��D�-mi burduful t�u cu ap�, Gawyn, spuse ea. Trebuie s�-i sp�l rana.

B�iatul �i desf�cu o plosc� de piele de la cing�toare �i i-o �ntinse, apoi se l�s� pe vine al�turi de Rand, cu mare u�urin��, cu bra�ele sprijinite pe genunchi. Elayne �i v�zu de treab�, p�r�nd foarte sigur� pe ea. Rand nici nu clipi c�nd sim�i �n�ep�turile apei reci cu care ea �i cur��a t�ietura, de�i Elayne �i �inu capul cu o m�na, ca �i cum se a�tepta s�-l vad� ferindu-se, �i s� fie nevoie s�-l dojeneasc�. Dup� aceea �l unse cu o alifie dintr-un borc�na�, care �i alin� durerea, aproape la fel de repede ca leacurile lui Nynaeve.

Gawyn �i z�mbea �n timp ce fata �i oblojea rana, un z�mbet lini�titor, ca �i cum �i el s-ar fi a�teptat ca Rand s� se fereasc�, �i poate chiar s-o ia la fug�.

��D� mereu peste pisici vagaboande �i p�s�ri cu aripile fr�nte. Tu e�ti primul om pe care a avut prilejul s�-l �ngrijeasc�. Nu te sim�i jignit, adaug� el dup� o scurt� pauz�. N-am vrut s� spun c� ai fi �i tu vagabond.

Nu era o scuz�, ci pur �i simplu o constatare.

��Nu face nimic, morm�i Rand, �n�epat, dar cei doi se purtau �n continuare cu el ca �i cum ar fi fost un cal n�r�va�.

��Chiar �tie ce face, continu� Gawyn. A �nv��at de la cei mai buni. Nu te teme, e�ti pe m�ini bune.

Elayne �i lipi de t�mpl� o bucat� de bandaj �i �i scoase de la cing�toare o e�arf� de m�tase, cu albastru, alb �i auriu. Pentru fetele din Emond�s Field, ar fi fost o adev�rat� comoar�, p�strat� pentru zilele de s�rb�toare. Elayne �ncepu s� i-o r�suceasc� �n jurul capului, cu mi�c�ri dibace.

��Doar n-o s� folose�ti asta, protest� el.

� �i-am spus s� stai lini�tit, spuse ea calm�, v�z�ndu-�i de treab�.

��A�a face mereu? Se a�teapt� ca toat� lumea s�-i dea ascultare? �ntreb� Rand, privindu-l pe Gawyn.

Pe chipul t�n�rului ap�ru o expresie uimit�, iar pe buze �i flutur� un z�mbet.

��De cele mai multe ori, da. �i de cele mai multe ori a�a se �i �nt�mpl�.

��ine asta, spuse Elayne. �ine cu degetul ca s� leg.

V�z�ndu-i m�inile, se ar�t� mirat�.

��Asta nu-i de la c�z�tur�. Mai degrab� de la faptul c� te-ai urcat unde nu trebuia.

Sf�r�ind de legat, �i lua m�inile cu palmele �n sus, bomb�nind nemul�umit�, pentru c� nu mai r�m�sese prea mult� ap�. El tres�ri din pricina usturimii, de�i atingerea ei era surprinz�tor de delicat�.

��De data asta nu te mi�ca.

Borc�na�ul cu alifie ap�ru din nou. Ea �i unse palmele cu un strat sub�ire, cu mare grij�, ca s� nu-i fac� r�u. Rand sim�i o r�coare pl�cut�, ca �i cum zg�rieturile i-ar fi disp�rut pe dat�.

��De cele mai multe ori, lumea face �ntocmai ce spune ea, continu� Gawyn, privind-o cu un z�mbet afectuos. Aproape toat� lumea. Nu �i mama, fire�te. Nici Elaida. Nici Lini. Lini i-a fost doic�. Nu-i po�i porunci cuiva care te-a b�tut cu varga c�nd erai copil pentru c-ai furat smochine. �i chiar �i mai t�rziu.

Elayne �i �n�l�� capul pentru a se uita ur�t la el. El �i drese vocea, apoi se gr�bi s� continue, cu b�gare de seam�.

��Nici Gareth, fire�te. Nimeni nu-i d� porunci lui Gareth.

��Nici m�car mama, spuse Elayne, aplec�ndu-se din nou peste palmele lui Rand �i cl�tin�nd din cap. �i propune c�te ceva, iar el �i d� mereu ascultare, dar n-am auzit s�-i porunceasc� ceva vreodat�.

��Nu �tiu de ce e�ti mereu surprins�, se mir� Gawyn. Nici m�car tu nu �ncerci s�-i dai porunci lui Gareth. A slujit trei Regine, iar pentru dou� dintre ele a fost Comandant Suprem �i Prim Prin� Regent. Pot s� zic c� unii �l consider� pe el, mai degrab� dec�t pe Regina, simbolul Tronului din Andor.

��Mama ar trebui s� nu se mai codeasc� �i s�-l ia de b�rbat, gr�i ea, cu g�ndurile aiurea, atent� la m�inile lui Rand. κi dore�te asta; de mine nu se poate ascunde. �i asta ar rezolva foarte multe probleme.

Gawyn clatin� din cap.

��Ar trebui mai �nt�i ca unul din ei s� cedeze. Mama nu poate, iar Gareth nu vrea.

��Dac� i-ar porunci�

��S-ar supune, cred. Dar n-o s�-i porunceasc�. �tii �i tu asta.

Brusc, se �ntoarser� am�ndoi c�tre Rand, care avu impresia c� uitaser� de el.

��Cine�? �ng�im�, apoi se opri s�-�i umezeasc� buzele cu limba. Cine este mama voastr�?

Elayne f�cu ochii mari de uimire, dar Gawyn �i r�spunse, pe un ton lini�tit, ceea ce �l tulbur� �i mai tare:

��Morgase, Regina din Andor, prin mila Luminii, Ap�r�toarea Regatului, Protectoarea Poporului, Prima �nsc�unat� a Casei Trakand.

��Regina, murmur� Rand, uimit din cale afar�. O clip� se g�ndi c� lumea �ncepea din nou s� se �nv�rt� cu el. �Nu atrage aten�ia asupra ta. Mai bine cazi �n gr�dina Reginei, �i pune-o pe Domni�a Mo�tenitoare s�-�i �ngrijeasc� r�nile ca o doftoroaie.� �i venea s� r�d�, dar �tia c� erau primii fiori de spaim�.

R�sufl�nd ad�nc, se ridic� iute �n picioare. Se ab�inu din toate puterile s� nu o ia la fug�, dar se sim�i cople�it de nevoia de a sc�pa de acolo, de a pleca �nainte s�-l descopere cineva. Elayne �i Gawyn �l priveau lini�ti�i, iar c�nd el s�ri �n picioare, se ridicar� �i ei cu mult� gra�ie, f�r� niciun fel de grab�. Rand d�du s�-�i dezlege e�arfa de la frunte, dar Elayne �l prinse de m�n�.

��Termin�. O s� �ncepi iar�i s� s�ngerezi.

Glasul �i r�m�sese la fel de calm, la fel de sigur c� el avea s�-i dea ascultare.

��Trebuie s� plec, b�igui Rand. Am s� m� ca��r iar peste zid �i�

��Chiar nu �tiai? �ntreb� ea �i pentru prima dat� p�ru la fel de uimit� ca �i Rand. Vrei s� zici c� te-ai urcat pe zidul �la ca s�-l vezi pe Logain f�r� m�car s� �tii unde erai? De jos de pe strad� se vedea mult mai bine.

��Nu� nu-mi place �nghesuiala, morm�i el, f�c�ndu-le apoi fiec�ruia o plec�ciune st�ngace. Dac�-mi da�i voie� ��, Domni��.

�n pove�ti, cur�ile regale erau pline de oameni care-�i tot spuneau �ntre ei Domnule, Doamna, Alte�� Regal� �i Maiestate, dar Rand nu-�i mai amintea dac� auzise vreodat� care era forma corect� de adresare pentru Domni�a Mo�tenitoare. De fapt, singurul lucru la care se putea g�ndi era c� trebuia s� plece.

��Dac�-mi da�i voie, am s� plec chiar acum. �� v� mul�umesc pentru� se b�lb�i el ating�ndu-�i e�arfa din jurul frun�ii. V� mul�umesc.

��Nici m�car nu ne spui cum te cheam�? �ntreb� Gawyn. Slab� r�splat� pentru grija pe care �i-a ar�tat-o Elayne. M-ai f�cut foarte curios. S-ar zice c� e�ti din Andor, sigur, nu din Caemlyn, dar ara�i ca un� Ei, acum �tii cine suntem noi. Polite�ea �i-ar cere s� ne spui �i numele t�u.

Privind nostalgic zidul, Rand �i spuse numele adev�rat, �nainte s� se g�ndeasc� la ce f�cea, �i chiar adaug�:

��Din Emond�s Field, din �inutul celor Doua R�uri.

��De la apus, murmur� Gawyn. Foarte departe �nspre apus.

Rand �l privi atent. �n glasul t�n�rului �i pe chipul lui se strecurase o und� de mirare; imediat �ns� Gawyn �i d�du seama �i �i schimba expresia cu un z�mbet bl�nd, f�c�ndu-l pe celalalt s� se �ntrebe dac� nu cumva i se p�ruse.

��Tutun �i l�n�, �i explic� Gawyn. Mi se cere s� �tiu ce se produce �n fiecare parte a Regatului. De fapt, �n orice col� al lumii. Principalele produse �i me�te�uguri, precum �i detalii despre oameni. Obiceiurile lor, punctele tari �i punctele slabe. Se spune c� oamenii din �inutul celor Dou� R�uri sunt �nc�p��na�i. Pot fi condu�i, dac� reu�e�ti s�-i convingi c� e�ti om de isprav�, dar, cu c�t �i �mbolde�ti mai tare, cu at�t te ascult� mai pu�in. Elayne ar trebui s� ia de b�rbat pe cineva de acolo. Numai unul cu o voin�� de piatr� nu se va l�sa c�lcat �n picioare de ea.

Rand �l privi fix, la fel �i Elayne. Gawyn p�rea la fel de st�p�n pe sine ca la �nceput, �i totu�i vorbea vrute �i nevrute. �De ce?�

��Ce-i asta?

To�i trei tres�rir�, auzind glasul, �i se �ntoarser� �n direc�ia din care venea.

T�n�rul care se apropiase era cel mai chipe� b�rbat pe care-l v�zuse Rand p�n� atunci, aproape prea frumos pentru un b�rbat. Era �nalt �i zvelt, dar mi�c�rile sale l�sau s� i se ghiceasc� for�a, precum �i hot�r�rea. Avea p�rul �i ochii negri �i se purta de parca ve�tmintele de pe el, numai o idee mai simple dec�t ale lui Gawyn, colorate �n ro�u �i alb, nu aveau nici o importan��. �inea o m�n� pe m�nerul sabiei �i ochii a�inti�i asupra lui Rand.

��D�-te la o parte de l�ng� el, Elayne, porunci el. �i tu, Gawyn.

Elayne se a�ez� �n fa�a lui Rand, �ntre el �i nou-venit, cu capul sus �i la fel de sigur� pe ea ca oric�nd.

��Este un supus credincios al mamei mele, un adev�rat om al Reginei. �i este sub protec�ia mea, Galad.

Rand �ncerc� s�-�i aminteasc� rapid ce auzise de la jup�n Kinch �i, dup� aceea, de la jup�n Gill. Galadedrid Damodred era fratele vitreg al lui Elayne �i al lui Gawyn, dac�-�i aducea aminte bine. Aveau acela�i tat�. Jup�n Kinch nu avea o p�rere foarte bun� despre Taringail Damodred � la fel ca to�i ceilal�i pe care-i auzise �, dar fiul se bucura de o reputa�ie bun� at�t printre cei care purtau alb, c�t �i printre cei care purtau ro�u, dac� era s� se ia dup� ce se spunea prin ora�.

��tiu c�-�i plac vagabonzii, Elayne, spuse b�rbatul cel zvelt pe un ton bl�nd, dar individul �sta are o sabie �i nu pare s� fie de isprav�. �n vremurile astea, trebuie s� avem mare grij�. Dac�-i credincios Reginei, ce caut� aici, unde nu-i locul lui? E tare simplu s�-�i schimbi �nvelitoarea de la sabie, Elayne.

��Este aici ca oaspete al meu, Galad, �i garantez eu pentru el. Nu cumva te-ai hot�r�t s�-mi devii doic� �i s�-mi spui cu cine am voie s� vorbesc �i cu cine nu?

Glasul ei era plin de dispre�, dar Galad nu p�rea impresionat.

��tii c� nici prin cap nu-mi trece s�-�i spun ce s� faci, Elayne, dar� oaspetele �sta al t�u este necuviincios, �i �tii asta la fel de bine ca mine. Gawyn, ajut�-m� s-o conving. Mama noastr� ar�

��Destul! se r�sti Elayne. Ai dreptate s� spui c� n-ai ce s� cau�i �n treburile mele �i nici s� m� judeci. Acum po�i s� pleci. Imediat!

Galad �l privi piezi� pe Gawyn, p�r�nd �n acela�i timp s�-i cear� ajutorul, dar �i s�-i spun� c� Elayne era prea �nc�p��nat� �i c� nu era nimic de f�cut. Chipul fetei se �ntunec�, dar tocmai c�nd ea se preg�tea s� deschid� din nou gura, cel�lalt f�cu o plec�ciune, foarte solemn�, dar cu gra�ia unei feline, f�cu un pas �n spate, apoi se �ntoarse �i plec� pe aleea pietruit�, cu pa�i mari, disp�r�nd iute dincolo de pavilion.

��l ur�sc, g�f�i Elayne. E un invidios mizerabil.

��Mergi prea departe, Elayne, o dojeni Gawyn. Galad habar n-are ce-i aia invidie. De dou� ori mi-a salvat via�a, f�r� s� mai fie altcineva prin preajm�. Dac� n-ar fi f�cut-o, ar fi fost acum Primul Prin� al Sabiei, �n locul meu.

��Nu, nu, Gawyn, niciodat�. A� prefera pe oricine �n locul lui. Pe oricine. P�n� �i pe cel mai am�r�t b�iat de la grajduri.

Brusc, ea z�mbi �i-�i privi fratele cu o privire dojenitoare.

��Spui c�-mi place foarte mult s� dau porunci. Ei bine, ��i poruncesc s� nu �i se �nt�mple nimic. ��i poruncesc s�-mi fii Primul Prin� al Sabiei, c�nd m� urc pe tron � fac� Lumina ca asta s� nu se-nt�mple prea cur�nd! � �i s� te a�ezi �n fruntea armatelor din Andor, pe care s� le conduci cu onoare, a�a cum Galad nici nu poate visa.

��M� supun, Domni�a, r�se Gawyn �i f�cu o plec�ciune care o imita pe cea a lui Galad.

Elayne �l privi pe Rand, �ncrunt�ndu-se g�nditoare.

��Acum trebuie s� vedem cum s� te scoatem repede de aici.

��Galad face �ntotdeauna ce trebuie, �i explic� Gawyn, chiar �i c�nd nu-i momentul. �n cazul �sta, g�sind un str�in �n gr�din�, trebuie s� anun�e g�rzile Palatului. Ceea ce cred c� face chiar �n clipa asta.

��Atunci �nseamn� c� ar trebui s� m� ca��r iar pe zid, spuse Rand. �Ce mai zi �n care s� trec neobservat. Puteam s�-mi pun �i un semn de g�t!�

Se �ntoarse spre zid, dar Elayne �l prinse de bra�.

��Nu a�a, dup� ce m-am chinuit at�ta cu palmele tale. O s� te jule�ti din nou �i apoi o s-o la�i pe vreo baborni�� de prin mahalale s�-�i pun� cine �tie ce pe r�ni. De cealalt� parte a gr�dinii este o poart�. E acoperit� de frunze �i nimeni nu �tie c� se afla acolo, �n afar� de mine.

Brusc, Rand auzi zgomote de pa�i pe aleea pavat�.

��Prea t�rziu, morm�i Gawyn. Pesemne c-a luat-o la fug� de cum s-a �ndep�rtat.

Elayne �ng�n� un blestem, iar Rand r�mase cu gura c�scat� de uimire. Era ceva ce mai auzise numai la gr�jdarii de la Binecuv�ntarea Reginei, �i chiar �i atunci fusese tulburat. �n clipa urm�toare �ns�, ea �i recap�t� st�p�nirea de sine.

Gawyn �i Elayne nu d�deau semne c� ar fi vrut s� plece, dar el, unul, nu putea s� stea s�-i a�tepte pe oamenii din Gard� cu at�ta calm. D�du iar�i s� se �ndrepte spre zid, �tiind �ns� c� nu avea cum s� urce �nainte s� soseasc� G�rzile, dar neput�nd nici s� r�m�n� pe loc.

�nainte s� fi f�cut mai mult de trei pa�i, ap�rur� mai mul�i b�rba�i �n uniforme ro�ii, cu plato�ele sclipind �n soare �n timp ce alergau pe alee. Ap�rur� apoi �i al�ii, p�r�nd s� vin� din toate direc�iile, ca ni�te valuri de p�nz� stacojie �i o�el lustruit. Unii aveau s�biile �n m�ini, iar al�ii, de �ndat� ce se oprir�, �i ridicar� arcurile �i-�i preg�tir� s�ge�ile. To�i ochii din spatele vizierelor erau sumbri �i toate s�ge�ile cu v�rfuri late erau �ndreptate c�tre el.

Elayne �i Gawyn s�rir� pe dat� din loc �i se a�ezar� �ntre Rand �i s�ge�i, cu bra�ele desf�cute pentru a-l ap�ra. El r�mase nemi�cat, �in�ndu-�i m�inile la vedere, c�t mai departe de sabie.

�nainte ca ecoul pa�ilor �i sc�r��itul corzilor de arc s� fi apucat s� se sting�, unul dintre solda�i, av�nd pe um�r un ecuson auriu, �nsemnul de ofi�er, strig�:

��Domni��, Seniore, la p�m�nt, repede.

�n ciuda faptului c� st�tea cu bra�ele �ntinse, Elayne se �ndrept� de spate ca o adev�rat� regin� �i spuse:

��Tallanvor, �ndr�zne�ti s� sco�i sabia �n prezen�a mea? Pentru asta, Gareth Bryne o s� te pun� s� cure�i grajdurile �mpreun� cu cei mai josnici slujitori, dac� nu cumva �i mai r�u.

Solda�ii schimbar� �ntre ei priviri uimite, iar unii dintre arca�i, stingheri�i, �i cobor�r� arcurile. Numai atunci Elayne l�s� bra�ele �n jos, ca �i cum p�n� atunci le-ar fi �inut ridicate pentru c� a�a-i era voia. Gawyn �ov�i, apoi �i urm� exemplul. Rand se apuc� s� numere din priviri arcurile care nu fuseser� cobor�te. Mu�chii pieptului i se �ncordar�, ca �i cum s-ar fi preg�tit s� opreasc� s�ge�ile, slobozite de la dou�zeci de pa�i.

B�rbatul cu �nsemnele de ofi�er p�rea cel mai derutat dintre to�i.

��Domni��, s�-mi fie cu iertare, dar Seniorul Galadedrid ne-a raportat c� prin gr�din� b�ntuie un am�r�t de ��ran, �narmat, care-i pune �n pericol pe Domni�a Elayne �i pe Seniorul Gawyn.

Se uit� la Rand, iar glasul i se �n�spri.

��Dac� binevoi�i s� v� da�i la o parte, am s�-l arestez pe tic�losul �sta. �n ultima vreme, prin ora� umbl� prea mul�i coate goale de soiul lui.

��M� �ndoiesc c� Galad v-a spus a�a ceva, r�spunse Elayne. El nu minte.

��C�teodat� ar fi mai bine s-o fac�, �opti Gawyn, la urechea lui Rand. M�car o dat�. A�a ar fi mai u�or de tr�it cu el.

��Omul �sta e oaspetele meu, continu� Elayne, �i se afl� aici sub protec�ia mea. Po�i pleca, Tallanvor.

��mi pare r�u, dar nu e cu putin��, Domni��. Dup� cum �ti�i foarte bine, Regina, augusta mam� a Domniei Voastre, a dat ordine cu privire la to�i cei care p�trund �n Palat f�r� permisiunea Maiest��ii Sale, iar acum i s-a �i trimis veste despre acest str�in.

�n glasul lui Tallanvor se strecurase o nuan�� clar� de mul�umire. Rand b�nuia c� ofi�erul trebuise s� mai accepte p�n� atunci �i alte porunci de la Elayne care nu i se p�ruser� cuviincioase; de data asta nu mai avea de g�nd s� cedeze, mai ales c� scuza era perfect�. Elayne �l fix� cu privirea, dar p�rea �i ea, pentru prima dat�, descump�nit�.

Rand se uit� �ntreb�tor la Gawyn, iar acesta �n�elese.

��Temni��, �opti el.

Rand se albi la fa��, a�a c� t�n�rul ad�ug� repede.

��Numai pentru c�teva zile, �i nu �i se va face niciun r�u. Vei fi interogat personal de c�tre Gareth Bryne, Comandantul Suprem, dar �i se va da drumul dup� ce se l�mure�te toat� lumea c� n-ai avut inten�ii rele. Sper c� ai spus adev�rul, Rand al�Thor din �inutul celor Dou� R�uri, ad�ug� el dup� o clip� de t�cere, privindu-l curios.

��Condu-ne pe to�i trei �n fa�a mamei mele, porunci brusc Elayne, iar pe chipul lui Gawyn ap�ru un r�njet.

Tallanvor, cu chipul ascuns de viziera de o�el, p�ru luat pe nepreg�tite.

��Domni��, dar�

��Dac� nu, condu-ne pe to�i trei �ntr-o temni��, spuse Elayne. O s� r�m�nem �mpreuna. Sau poate ai de g�nd s� porunce�ti ca vreun om de al dumitale s� pun� m�na pe mine?

Z�mbetul ei era triumf�tor, iar chipul �n care Tallanvor se uita �mprejur, ca �i cum ar fi n�d�jduit s�-i pice un ajutor din cer, ar�ta c� �i el �i recuno�tea victoria.

�Dar ce c�tigase? �i cum?�

��Mama �l cerceteaz� pe Logain, rosti Gawyn �ncet, ca �i cum i-ar fi citit g�ndurile lui Rand, �i, chiar dac� n-ar fi fost ocupat�, Tallanvor n-ar �ndr�zni s� dea buzna �n prezen�a ei �mpreun� cu mine �i Elayne, ca �i cum am fi sub paz�. Mama �i pierde firea cam repede, c�teodat�.

Rand �i aminti ce-i povestise jup�n Gill despre Regina Morgase. �κi pierde firea cam repede?�

Un alt soldat �n uniform� ro�ie veni alerg�nd pe alee, oprindu-se brusc �i salut�nd, cu bra�ul dus la piept. �i vorbi �ncet lui Tallanvor, iar vestea aduse pe chipul acestuia o expresie de mul�umire.

��Regina, augusta mama a Domniilor Voastre, anun�a Tallanvor, �mi porunce�te s�-l aduc pe str�in f�r� �nt�rziere �n fa�a sa. De asemenea, porunce�te s� fie acolo �i Domni�a Elayne �i Seniorul Gawyn. Tot f�r� �nt�rziere.

Gawyn clipi speriat, iar Elayne �nghi�i �n sec. St�p�nindu-�i tulburarea, nu se gr�bi, ci �ncepu s�-�i scuture petele de pe rochie. Nu reu�i dec�t s�-�i cure�e de pe poale c�teva buc��i de scoar��.

��Domni��, dac� binevoi�i? gr�i m�nios Tallanvor. Seniore?

Solda�ii se r�nduir� �n jurul lor, �n spate �i �n ambele p�r�i, �i pornir� pe aleea pietruit� cu Tallanvor �n frunte. Gawyn �i Elayne �l �ncadraser� pe Rand, p�r�nd am�ndoi cufunda�i �n g�nduri mohor�te. Solda�ii �i puseser� s�biile �n teci �i s�ge�ile �n tolbe, dar erau la fel de aten�i ca atunci c�nd aveau armele �n m�ini. �l priveau pe Rand de parc� se a�teptau �n orice clip� ca el s�-�i scoat� sabia �i s� �ncerce s� scape.

�S� �ncerc ceva? N-am ce s� �ncerc. Auzi, �i voiam s� trec neobservat!�

Privindu-i pe solda�ii care nu-�i luau ochii de la el, �i d�du brusc seama de aspectul gr�dinii. Ame�eala provocat� de c�derea de pe zid �i trecuse complet. Lucrurile se �nt�mplaser� unul dup� altul, fiecare �oc ap�r�nd �nainte ca urm�rile celui precedent s� fi apucat s� treac� de tot, iar locurile �n care se afla r�m�seser� ca �ntr-un soi de cea��. Nu v�zuse limpede dec�t zidul �i nu se putuse g�ndi dec�t cum s� fac� s� ajung� �nd�r�t pe creasta lui. Acum �ns�, �i d�du seama de ceva care-i re�inuse aten�ia numai �n treac�t. Iarba era verde. �Verde!� �n jur, erau sute de nuan�e de verde. Copacii �i tufi�urile erau �nfrunzite, pline de flori �i de fructe. Pavilioanele care se �n�l�au deasupra aleii erau pline de plante ag��toare. Peste tot erau flori, foarte multe flori, care �mpro�cau gr�dina cu pete de culoare. Pe unele le cuno�tea: raza soarelui, cu petalele sale aurii, lum�n�rica, mic� �i roz, sc�nteia-de-stea, colorat� �n stacojiu, zoreaua-lui-Emond, violet�, trandafirii de toate culorile, de la albul pur la ro�ul cel mai intens � �ns� altele erau ciudate, at�t de diferite ca forma �i nuan��, �nc�t se �ntreb� dac� erau adev�rate.

��E verde, �opti el. Verde.

Solda�ii bomb�neau �n sinea lor; Tallanvor le arunc� o privire aprig� peste um�r, f�c�ndu-i s� tac�.

��Datorit� Elaidei, murmura Gawyn, cu g�ndurile aiurea.

� Nu-i corect, ad�uga �i Elayne. M-a �ntrebat dac� vreau s� aleg o ferm�, una singur�, pentru care putea face acela�i lucru, �n timp ce restul r�m�neau f�r� recolte, dar tot nu-i drept ca noi s� avem flori, c�nd exist� oameni care n-au nimic de m�ncare.

Inspir� ad�nc �i-�i rec�p�ta st�p�nirea de sine.

��Nu te pierde cu firea, �i spuse cu seriozitate lui Rand. C�nd e�ti �ntrebat, spune limpede ce ai de spus, �n rest taci. �i ia-te dup� mine. N-o s� p��e�ti nimic.

Rand �i-ar fi dorit s� fie la fel de sigur ca ea. L-ar fi ajutat s� vad� c� �i Gawyn credea la fel. �n timp ce Tallanvor �i conducea �n Palat, el se uita �nd�r�t �nspre gr�din�, la toat� �ntinderea aceea verde, plin� de flori, culori �esute de m�na unei Aes Sedai pentru o Regin�. Era pierdut �n larg, iar ��rmul nu se mai vedea nic�ieri.

Coridoarele erau pline de slujitori �mbr�ca�i �n livrele ro�ii cu man�ete albe �i cu Leul cel Alb brodat pe pieptul st�ng al tunicilor, care se gr�beau de acolo-colo, f�r� s� par� �ns� a avea vreo treab� special�. C�nd d�dur� cu ochii de solda�ii care-i escortau pe Elayne �i pe Gawyn, cu Rand la mijloc, �mpietrir� �n loc �i se holbar� la ei cu gurile c�scate.

Tocmai atunci, un motan cu dungi cenu�ii ap�ru nep�s�tor pe un coridor, strecur�ndu-se printre servitorii �ncremeni�i. Apari�ia lui i se p�ru foarte stranie lui Rand. St�tuse �ndeajuns de mult �n Baerlon pentru a �ti c� p�n� �i cea mai pr�p�dit� pr�v�lie era plin� de pisici. De c�nd intrase �n Palat �ns�, aceasta era prima pe care o vedea.

��Nu ave�i �obolani? �ntreb� el, nevenindu-i s� cread� � �obolanii erau peste tot.

��Elaidei nu-i plac �obolanii, morm�i �ncet Gawyn, care privea �ncruntat pe coridor, p�r�nd s� vad� deja �n fa�a ochilor momentul �nt�lnirii cu Regina. Aici nu sunt niciodat� �obolani.

��T�ce�i am�ndoi, se r�sti Elayne, cu glasul aspru, dar la fel de absent� ca fratele ei. �ncerc s� g�ndesc.

Rand privi motanul peste um�r p�n� ce g�rzile �l conduser� pe dup� un col�, iar animalul r�mase �n urm�. Vederea mai multor pisici l-ar fi f�cut s� se simt� mai bine. Ar fi fost frumos s� �tie c� Palatul era unul obi�nuit m�car �ntr-o privin��, chiar dac� asta �nsemna mul�i �obolani.

Drumul ales de Tallanvor f�cea at�tea ocoluri, �nc�t Rand �i pierdu sim�ul orient�rii. �n cele din urm�, t�n�rul ofi�er se opri �n fa�a a dou� u�i �nalte, din lemn �nchis la culoare, care str�luceau mat, nu at�t de m�re�e ca altele pe l�ng� care trecuser�, dar �mpodobite de sus p�n� jos cu �iruri de lei, foarte me�te�ugit lucra�i. De fiecare parte a u�ilor se afla c�te un servitor �n livrea.

��M�car nu ne-a dus �n Sala Mare, r�se u�or Gawyn. N-am auzit ca mama s� fi poruncit vreodat� ca vreun om s� fie dus la e�afod din sala asta.

Nu p�rea �ns� prea convins c� nu putea s� apar� ceva neprev�zut.

Tallanvor d�du s�-i �n�face sabia lui Rand, dar Elayne se gr�bi s�-l �mpiedice.

��E oaspetele meu �i, dup� tradi�ii �i lege, oaspe�ii familiei regale �i pot p�stra armele chiar �i �n prezen�a mamei. Sau ai de g�nd s�-mi pui cuv�ntul la �ndoial�?

Tallanvor �ov�i, privind-o drept �n ochi, apoi �ncuviin��.

��Prea bine, Domni��.

C�nd ofi�erul f�cu un pas �napoi, ea �i trimise un z�mbet lui Rand.

��Primul �ir vine cu mine, porunci Tallanvor. Anun�a�i-o pe Maiestatea Sa c� au venit Domni�a Elayne �i Seniorul Gawyn, le mai spuse el servitorilor de la u��. De asemenea, Locotenent de gard� Tallanvor, la porunca Maiest��ii Sale, cu str�inul aflat sub paz�.

Elayne se �ncrunt� la el, dar era prea t�rziu. U�ile deja se deschideau. Se auzi un glas r�sun�tor, care-i anun�a. Cu mi�c�ri trufa�e, Elayne intr�, f�c�ndu-i un mic semn lui Rand, prin care �i cerea s� r�m�n� �n apropierea ei. Gawyn �i �ndrepta umerii �i intr� al�turi de ea, �in�ndu-se �ns� cu un pas mai �n spate. Rand �i urm�, �ov�itor, �ncerc�nd s� r�m�n� �n dreptul lui Gawyn, de cealalt� parte a prin�esei. Tallanvor se �inu �i el dup� Rand, aduc�nd �i zece solda�i. U�ile se �nchiser� t�cute �n urma lor.

Dintr-odat�, Elayne f�cu o plec�ciune ad�nc�, �ndoindu-�i genunchii �i l�s�ndu-�i �i fruntea �n jos, �i r�mase a�a, �in�ndu-�i rochia cu m�na. Rand tres�ri, apoi se uit� la Gawyn �i la ceilal�i b�rba�i �i le imit� mi�c�rile, pu�in �ncurcat. Se l�s� pe genunchiul drept, cu capul aplecat, aplec�ndu-se �n fa�� pentru a-�i sprijini dosul m�inii drepte de dalele de marmur�, cu m�na st�ng� pe m�nerul sabiei. Gawyn, care nu avea sabie, �i �inea m�na pe pumnalul pe care-l purta la �old.

Tocmai c�nd se felicita pentru c�t de bine se descurcase, Rand �l observ� pe Tallanvor, tot cu capul plecat, care-l privea ur�t dintr-o parte, f�r� s�-�i fi ridicat viziera. �Oare trebuia s� fi f�cut altceva?� Se sim�i, dintr-odat�, furios pentru c� Tallanvor se a�tepta ca el s� �tie ce trebuie f�cut, c�nd nu-i spusese nimeni. Era furios �i pentru c�-i fusese fric� de g�rzi. Nu f�cuse nimic pentru care s� se team�. �tia c� frica pe care o sim�ea nu era din vina lui Tallanvor, dar tot era furios pe el.

Cu to�ii r�maser� nemi�ca�i, de parc� �nghe�aser� de frig. Rand nu �tia ce a�teptau, dar profit� de ocazie pentru a cerceta locul �n care fusese adus. Nu-�i �n�l�� capul, ci doar �l suci �ncoace �i �ncolo ca s� poat� vedea. Tallanvor se �ncrunt� �i mai tare, dar Rand nu-l bag� �n seam�.

�nc�perea p�trat� sem�na cu sala mare de la Binecuv�ntarea Reginei. Pe pere�i erau �nf��i�ate scene de v�n�toare, �n relief, dintr-o piatr� din albul cel mai pur. Tapiseriile at�rnate printre basoreliefuri reprezentau tablouri �nc�nt�toare cu flori �n culori vii �i p�s�ri colibri cu penaj str�lucitor, iar �n cap�tul �ndep�rtat al �nc�perii se �n�l�a Leul cel Alb din Andor, mai m�re� ca un om, pe un fond stacojiu. Cele dou� tapiserii �ncadrau o estrad�, iar pe estrad� se afla un tron sculptat �i aurit pe care �edea Regina.

La dreapta ei se g�sea un b�rbat masiv �i sobru, cu capul gol, �mbr�cat �n ro�ul G�rzilor Reginei, cu patru epole�i aurii pe um�rul mantiei �i cu man�ete albe cu dungi late, de aur. Era �nc�run�it la t�mple, dar p�rea puternic �i de neclintit, ca o st�nc�. Pesemne c� acesta era Comandantul Suprem, Gareth Bryne. �n spatele tronului, de cealalt� parte a reginei, era o femeie �mbr�cat� �n m�tase de un verde intens, a�ezat� pe un sc�unel f�r� sp�tar, cro�et�nd ceva dintr-o l�n� �nchis� la culoare, aproape neagr�. La �nceput, Rand crezu c� era b�tr�n�, dar c�nd o privi din nou, �i d�du seama c� nu-i putea preciza v�rsta. T�n�r�, b�tr�n�, nici el nu �tia. Aten�ia ei p�rea �ndreptat� numai asupra andrelelor, ca �i cum nu se afla la nici doi pa�i de o Regin�. Era frumoas�, aparent lini�tit�, dar concentrarea ei avea ceva �nfrico��tor. �n �nc�pere nu r�suna dec�t clinchetul andrelelor.

Rand �ncerc� s� cuprind� tot cu privirea, dar privirile i se tot �ntorceau spre femeia care purta pe frunte o cunun� sclipitoare, �nf��i��nd mai mul�i trandafiri me�te�ugit lucra�i, Coroana Rozelor din Andor. O etol� lung� �i ro�ie, pe care fusese brodat Leul cel Alb, �i at�rna peste rochia de m�tase, cu pliuri ro�ii �i albe. C�nd puse m�na st�ng� pe bra�ul Comandantului Suprem, pe deget �i sclipi un inel �n forma Marelui �arpe, care-�i �nghi�ea propria coad�. Dar nu ve�tmintele sau bijuteriile, �i nici m�car coroana, erau cele care-l atr�geau pe Rand, ci femeia care le purta.

Pe chipul lui Morgase se vedea frumuse�ea fiicei sale, ajuns� la deplin� maturitate. Fa�a �i silueta ei, ba chiar simpla ei prezen��, umpleau �nc�perea ca o lumin� care �i punea �n umbr� pe cei doi �nso�itori. Dac� ar fi fost o v�duv� din Emond�s Field, la u�a ei s-ar fi �n�irat o sumedenie de pe�itori, chiar dac� ar fi fost cea mai proast� buc�t�reas� �i cea mai neglijent� gospodin� din �inutul celor Dou� R�uri. Rand o v�zu cercet�ndu-l cu privirea �i l�s� capul �i mai jos, de team� ca nu cumva g�ndurile s� i se citeasc� pe chip. �Pe Lumin�, te g�ndeai la Regin� ca la o femeie de la �ar�! Prostule!�

��Pute�i s� v� ridica�i, vorbi Morgase, cu o voce r�sun�toare �i cald�, de o suta de ori mai sigur� de respectul pe care-l impunea dec�t Elayne.

Rand se ridic� �i el, odat� cu ceilal�i.

��Mam� �ncepu Elayne, dar Morgase o �ntrerupse.

��Pare-mi-se c� te-ai c��rat �n copaci, fiica mea.

Elayne �i adun� de pe rochie o bucat� r�t�cit� de scoar�� i, neav�nd unde s-o pun�, r�mase cu ea �n pumn.

��De fapt, continua lini�tita Morgase, pare-mi-se c�, �n ciuda poruncilor mele, ai reu�it s� tragi cu ochiul la acest Logain. Gawyn, aveam o p�rere mai buna despre tine. Trebuie s� �nve�i nu doar s� i te supui surorii tale, ci �n acela�i timp s� o fere�ti de nenorociri.

Regina arunc� o privire spre b�rbatul cel sever de l�ng� ea, apoi �ntoarse iute capul. Bryne r�mase nep�s�tor, de parca n-ar fi observat, dar Rand se g�ndi c�, de fapt, nu-i sc�pa nimic.

��i asta, Gawyn, este de datoria Celui Dint�i Prin�, ca �i conducerea armatelor din Andor. Poate dac� o s� ai mai mult de �nv��at, n-ai s� mai g�se�ti r�gazul s� fii v�r�t �n �ncurc�turi de c�tre sora ta. Am s�-i cer Comandantului Suprem s� aib� grij� s� nu duci lips� de ocupa�ie �n c�l�toria spre miaz�noapte.

Gawyn se foi de parc� ar fi vrut s� protesteze, apoi l�s� capul �n jos.

��Dup� cum porunce�ti, mama.

Elayne se str�mb�.

��Mam�, Gawyn nu m� poate feri de pericole dac� nu-i cu mine. Numai din pricina asta a ie�it din iatacurile lui. Dar, mam�, ce r�u poate fi s�-l privesc, numai o clip�, pe Logain? Aproape toat� lumea din ora� a fost mai aproape de el dec�t noi.

��Nu toat� lumea din ora� este Domni�a Mo�tenitoare, r�spunse Regina, cu glasul ceva mai aspru. Eu l-am v�zut de aproape pe acest Logain �i s� �tii, copil�, c�-i un om periculos. Chiar �i �nchis �n cu�c�, p�zit f�r� �ncetare de Aes Sedai, este �nc� la fel de periculos ca un lup. A� vrea s� nu fi fost adus niciodat� �n Caemlyn.

��Dup� ce va ajunge �n Tar Valon, surorile mele se vor ocupa de el, interveni femeia de pe sc�unel, f�r� s�-�i ridice ochii de la lucrul de m�n�. Ceea ce conteaz� este ca oamenii s� vad� c� Lumina a �nfr�nt, din nou, �ntunericul. �i s� vad� c� �i tu, Morgase, ai luat parte la aceast� victorie.

Morgase flutur� dispre�uitoare din m�n�.

��Tot a� prefera s� nu fi fost adus �n Caemlyn. Elayne, �tiu ce g�nde�ti.

��Mam�, protest� Elayne, crede-m� c� nu vreau s�-�i ies din cuv�nt. Vreau s� te ascult.

��Chiar a�a? �ntreba Morgase, pref�c�ndu-se surprins�, apoi chicoti. Da, recunosc c� te str�duie�ti s� fii o fiic� devotat�. Dar mereu �ncerci s� vezi c�t de departe po�i merge. Ei bine, la fel am f�cut �i eu cu mama mea. �nc�p��narea asta o s�-�i fie de folos c�nd te urci pe tron, dar acum �nc� nu e�ti Regin�, copil�. Nu m-ai ascultat �i ai tras cu ochiul la Logain. Mul�ume�te-te cu asta. Pe drumul spre miaz�noapte n-o s� �i se permit� s� te apropii de el nici la o sut� de pa�i, nici �ie, nici lui Gawyn. Dac� n-a� �ti ce lec�ii grele te a�teapt� �n Tar Valon, a� trimite-o pe Lini cu tine, ca s� fiu sigur� c� te supui. M�car ea pare �n stare s� te conving� s� faci ceea ce trebuie.

Elayne �i plec� bosumflat� capul.

Femeia din spatele tronului p�rea preocupata s�-�i numere ochiurile din �mpletitur�.

� �ntr-o s�pt�m�n�, interveni ea brusc, ai s�-�i dore�ti s� fii �napoi la mama ta. �ntr-o lun� ai s� vrei s� fugi cu Semin�ia Pribegilor. Dar surorile mele te vor feri de necredincio�i. Astfel de lucruri nu sunt pentru tine, �nc�.

F�r� veste, ea se r�suci pe sc�unel pentru a o �intui cu privirea pe Elayne; calmul pe care-l afi�ase p�n� atunci � disp�ruse de parc� nici n-ar fi fost.

��E�ti �ndeajuns de �nzestrat� pentru a fi cea mai m�rea�� Regin� care a existat vreodat� �n Andor sau �n vreun alt �inut, vreme de mai bine de o mie de ani. Cu acest scop te vom educa noi, dac� ai s� ai puterea s� �nduri.

Rand se holb� la ea. Pesemne c� era Elaida, femeia Aes Sedai. Dintr-odat� se sim�i mul�umit c� nu venise la ea s� cear� ajutor, indiferent din ce Ajah f�cea parte. P�rea �nc� �i mai aspr� �i neclintit� dec�t Moiraine. Uneori, se g�ndise c� Moiraine era ca o bucat� de o�el, �nvelit� �n catifea; �n cazul Elaidei �ns�, catifeaua nu se mai potrivea deloc.

��De ajuns, Elaida, �ncheie Morgase, �ncruntat� �i u�or nelini�tit�. A auzit mai mult dec�t trebuie. Roata �ese dup� cum �i este voia.

Regina r�mase o clip� pe g�nduri, privindu-�i fiica.

��Acum s� vedem cum r�m�ne cu t�n�rul �sta, re�ncepu ea, f�r� s�-�i ia ochii de la Elayne. Cum �i de ce a ajuns aici �i de ce ai pretins �n fa�a fratelui t�u c�-�i este oaspete?

��Pot s� vorbesc, mam�?

Morgase �ncuviin��, iar Elayne �i povesti ce se petrecuse �n cuvinte simple, de la momentul �n care-l v�zuse pentru prima dat� pe Rand c��r�ndu-se pe panta care ducea la zid. El se a�tepta s-o aud� spun�nd c� nu f�cuse nimic r�u, dar, �n loc de asta, ea zise:

��Mam�, mi-ai spus adesea c� trebuie s�-mi cunosc poporul, de la oamenii cei mai de seam� �i p�n� la cei mai umili, numai c�, de c�te ori m� �nt�lnesc cu cineva, de fa�� mai sunt �i �nc� vreo doisprezece slujitori. Cum pot s� ajung s� aflu ceva adev�rat, �ntr-o asemenea �mprejurare? Vorbind cu acest t�n�r, am aflat deja mai multe despre oamenii din �inutul celor Dou� R�uri �i despre felul lor de a fi dec�t a� putea afla din c�r�i. Faptul c� el a venit a�a de departe ca s� poarte ro�u spune ceva, c�t� vreme at��ia nou-veni�i poart� alb numai de fric�. Mam�, te implor s� nu-i faci r�u unui supus credincios, care m-a �nv��at at�t de multe lucruri despre oamenii pe care-i conduci.

��Un supus credincios din �inutul celor Dou� R�uri, oft� Morgase. Copila mea, ar trebui s� fii mai atent� la ce-�i spun c�r�ile. �inutul celor Dou� R�uri n-a mai v�zut nici picior de perceptor de impozite de �ase genera�ii, �i niciun b�rbat din Gard� n-a mai c�lcat pe acolo de �apte. �ndr�znesc s� spun c� oamenilor de acolo rareori le mai trece prin cap c� fac parte din Regat.

Rand ridic� st�njenit din umeri, aduc�ndu-�i aminte cu c�t� surprindere aflase �i el c� �inutul celor Dou� R�uri f�cea parte din regatul Andor. Regina �l observ� �i-i z�mbi cu mil� fiicei sale.

��Vezi, copil�?

Rand observ� c� Elaida �i l�sase lucrul la o parte �i-l cerceta cu privirea. Ea se ridic� de pe sc�unel �i cobor� �ncet de pe estrad� pentru a se opri �n fa�a lui.

��Din �inutul celor Dou� R�uri? �ntreba femeia, �ntinz�nd un bra� spre fruntea lui; el se feri, iar ea �i l�s� bra�ul s� cad�. Cu a�a un p�r ro�u �i ochi cenu�ii? Oamenii de prin p�r�ile acelea au ochii �i p�rul negru, �i rareori cresc a�a de �nal�i.

M�na ei se repezi s�-i suflece m�neca surtucului, l�s�ndu-i la vedere pielea alb�, �n locurile �n care soarele nu-l p�rlise.

��i nici nu au asemenea piele.

Lui Rand �i venea s� �ncle�teze pumnii, dar se ab�inu, cu un mare efort.

��M-am n�scut �n Emond�s Field, grai el �n�epat. Maic�-mea se tr�gea din alta parte. De la ea am mo�tenit culoarea ochilor. Tat�l meu este Tam al�Thor, p�stor �i fermier, la fel ca mine.

Elaida �ncuviin�� cu mi�c�ri �ncete, f�r� s�-�i ia ochii de la el. Rand se uit� �n ochii ei, aparent netulburat, �n ciuda senza�iilor nepl�cute din stomac. Citi pe chipul ei c�-i remarcase d�rzenia. F�r� s� �ntoarc� privirea, ea �ntinse din nou bra�ul, foarte �ncet, iar el se hot�r� s� nu se mai fereasc�.

Dar femeia nu-l atinse pe el, ci sabia, pe care o apuc� de m�ner. O pip�i cu degetele �i f�cu ochii mari de uimire.

��Un p�stor din �inutul celor Dou� R�uri, spuse ea �ncet, �ntr-o �oapt� care trebuia s� ajung� la urechile tuturor, care are o sabie cu pecetea b�tlanului.

La auzul ultimelor cuvinte, cu to�ii se tulburar�, de parc� ar fi pomenit de Cel �ntunecat. �n spatele lui Rand se auzi sc�r��it de piele �i scr�net de metal, de la �nc�l��rile care se frecau de podelele de marmur�. Cu coada ochiului �l v�zu pe Tallanvor care se �ndep�rt� de el �mpreun� cu un alt soldat, cu m�inile pe m�nerul s�biilor, gata s� le scoat� din teac� �i s� moar�, dac� era nevoie � judec�nd dup� ceea ce li se citea pe chip. �n doi pa�i, Gareth Bryne ajunse �n fa�a tronului, �ntre Rand �i Regin�. P�n� �i Gawyn se a�ez� �n fa�a lui Elayne, cu o privire �ngrijorat� �i cu m�na pe pumnal. Elayne �ns�i �l privea de parc� l-ar fi v�zut prima oar�. Morgase nu se schimb� la fa��, dar m�inile i se �ncle�tar� pe bra�ele aurite ale tronului.

Numai Elaida se ar�t� mai pu�in tulburat� dec�t Regina. Femeia Aes Sedai nu d�du niciun semn c� ar fi spus ceva neobi�nuit. κi lua m�na de pe sabie, f�c�ndu-i pe solda�i s� se �ncordeze �i mai mult. Privirea ei r�mase a�intit� spre chipul lui Rand, lini�tit� �i g�nditoare.

��E cu neputin��, observ� Morgase cu voce calm�, s� fi c�tigat deja o sabie cu pecetea b�tlanului. Nu poate fi mai �n v�rst� ca Gawyn.

��Dar este a lui, st�rui Gareth Bryne.

Regina �l privi surprins�.

��Cum se poate a�a ceva?

��Nu �tiu, Morgase, r�spunse �ncet Bryne. Este �ntr-adev�r prea t�n�r, dar totu�i sabia e a lui, el �i e st�p�nul. Prive�te-i ochii. Prive�te-l cum st�, c�t de bine i se potrive�te sabia. E prea t�n�r, dar sabia-i a lui.

Dup� ce Comandantul Suprem t�cu, Elaida �ntreb�:

��De unde ai dob�ndit sabia asta, Rand al�Thor, din �inutul celor Dou� R�uri?

Rosti cuvintele de parc� se �ndoia �i de numele lui, �i de locul din care se tr�gea.

��Mi-a dat-o tata, r�spunse Rand. A fost a lui. S-a g�ndit c� voi avea nevoie de o sabie, odat� plecat �n lume.

��Poftim! �nc� un p�stor din �inutul celor Dou� R�uri care a avut o sabie cu pecetea b�tlanului! exclam� Elaida, z�mbindu-i at�t de lini�tit�, �nc�t el �i sim�i gura uscat�. C�nd ai ajuns �n Caemlyn?

Rand se cam s�turase s�-i spun� adev�rul. �l �nsp�im�nta la fel de tare ca o Iscoad� a Celui �ntunecat. Era momentul s� se ascund� din nou.

��Ast�zi, gr�i el. Chiar �n diminea�a asta.

��Tocmai la vreme, murmur� ea. �i unde stai? Nu-mi spune c� nu �i-ai g�sit o camer� pe undeva. Ar��i cam ponosit, dar se vede c� nu vii tocmai de la drum. Unde stai?

��La Leul �i Coroana, r�spunse el, amintindu-�i c� trecuse pe l�ng� un han care se chema astfel, �n timp ce c�uta Binecuv�ntarea Reginei, un han aflat de cealalt� parte a Ora�ului Nou, fa�� de cel al lui jup�n Gill. Am luat un pat acolo. �n pod, sf�r�i el, sim�ind c� femeia b�nuia c� o min�ise, dar ea nu f�cu dec�t s� �ncuviin�eze.

��Ce mai coinciden��, pufni Elaida. Ast�zi, necredinciosul a fost adus �n Caemlyn. �n dou� zile, va pleca spre miaz�noapte, c�tre Tar Valon, �mpreun� cu Domni�a Mo�tenitoare, care se duce la �nv��tur�. Tot acum, �n gr�dinile Palatului apare un t�n�r, care pretinde c� este un supus credincios din �inutul celor Dou� R�uri�

��Dar chiar de acolo vin, o �ntrerupse Rand. Cu to�ii se uitau la el, dar parc� nu-l b�gau �n seam�, �n afar� de Tallanvor �i b�rba�ii din garda, care nici nu clipeau.

� � Spun�nd o poveste numai buna pentru a o p�c�li pe Elayne �i purt�nd cu el o sabie cu pecetea b�tlanului. Nu are cocard� sau banderol� care s�-i dovedeasc� loialitatea, ci numai o bucat� de p�nz� care ap�r� b�tlanul de ochii curio�ilor. Ce coinciden��, nu, Morgase?

Regina �i f�cu semn Comandantului Suprem s� se dea la o parte, iar c�nd el se supuse, �l studie pe Rand cu o privire �ngrijorat�. Totu�i, c�nd vorbi, i se adres� Elaidei.

��Ce vrei s� spui? C� ar fi Iscoad� a Celui �ntunecat? Sau vreun credincios de-al lui Logain?

��Cel �ntunecat se afl� �n temni�a lui din Shayol Ghul, r�spunse femeia Aes Sedai. Umbra se �ntinde peste P�nz�, iar viitorul se clatin� �n v�rful unui ac. Omul acesta-i periculos.

Dintr-odat�, Elayne se mi�c� din loc, arunc�ndu-se �n genunchi �n fa�a tronului.

��Mam�, te implor s� nu-i faci niciun r�u! Ar fi vrut s� plece imediat, dac� nu-l a� fi oprit eu. Chiar asta voia. Eu l-am convins s� r�m�n�. Nu pot s� cred c� ar fi Iscoad� a Celui �ntunecat.

Morgase f�cu un gest lini�titor c�tre fiica sa, dar f�r� s�-�i ia ochii de la Rand.

��Asta ai Prezis, Elaida? Asta ai citit �n ad�ncurile P�nzei? Mi-ai spus c� nu po�i prevedea c�nd �i se �nt�mpl� s� vezi viitorul �i ca totul trece �ntr-o clip�. Dac� e o Prezicere, ��i poruncesc s�-mi spui limpede adev�rul, nu a�a cum faci de obicei, �nv�luindu-l �n at�tea taine �nc�t nimeni nu �tie dac� spui da sau nu. Vorbe�te. Ce vezi?

��Iat� ce Prezic, r�spunse Elaida, �i jur pe Lumin� c� nu pot vorbi mai limpede de at�t. Din aceast� zi, Andor o va apuca pe un drum de ur� �i jale. Umbra nu s-a �ntins �nc� pe de-a-ntregul, �i nu-mi dau seama dac� dup� ea va reap�rea Lumina. Dup� ce lumea vars� o lacrim�, va v�rsa mii. Asta Prezic.

�nc�perea se cufund� �ntr-o lini�te deplin�, �ntrerupt� numai de Morgase, care respira ad�nc, de parc�-�i d�dea ultima suflare. Elaida continu� s� priveasc� �n ochii lui Rand. Vorbi iar�i, de-abia mi�c�ndu-�i buzele, at�t de �ncet �nc�t �i el o auzea cu greu, de�i se afla chiar al�turi.

��i mai Prezic �i c� toat� lumea va fi pustiit� �i cople�it� de jale �i c� totul se trage de la omul acesta. M� supun Reginei, �opti ea, �i o spun limpede.

Rand sim�i c� se transform� �n stan� de piatr�. R�ceala �i asprimea pietrei i se strecurar� �n picioare �i �l f�cur� s� se �nfioare. Nimeni altcineva n-avea cum s-o fi auzit. Dar ea �nc� �l privea, iar el auzise.

��Sunt doar un p�stor, vorbi el, adres�ndu-se tuturor. Din �inutul celor Dou� R�uri. P�stor.

��Roata �ese dup� cum �i este voia, gl�sui Elaida, iar Rand nu reu�i s�-�i dea seama dac� tonul ei era batjocoritor sau nu.

��Senior Gareth, rosti Morgase, am nevoie de sfatul Comandantului Suprem.

B�rbatul cel sever clatin� din cap.

��Elaida Sedai spune c� fl�c�ul e primejdios, Regina mea, iar dac� ne-ar putea spune mai multe, n-a� �ov�i �i a� chema c�l�ul. Dar asta putem vedea �i noi cu ochii no�tri. Orice fermier de la �ar� ��i poate spune c� lucrurile se vor �nr�ut��i, f�r� s� aib� nevoie de Preziceri. Eu unul cred c� b�iatul a ajuns aici din �nt�mplare, de�i una cam nepl�cut� pentru el. Pentru a fi mai siguri, Regina mea, a� zice s�-l ferec�m �ntr-o temni�� p�n� ce pleac� Domni�a Elayne �i Seniorul Gawyn, apoi s�-i d�m drumul. Numai dac� nu cumva mai ai ceva de Prezis despre el, Aes Sedai?

��Am spus tot ce-am citit �n P�nz�, Comandante Suprem, r�spunse Elaida, z�mbindu-i r�ut�cios lui Rand, aproape f�r� s� mi�te buzele, r�z�nd de neputin�a lui de a t�g�dui. C�teva s�pt�m�ni �n temni�� n-au cum s�-i strice, iar asta mi-ar putea da mie prilejul s� aflu mai multe. Poate asta va duce �i la o alt� Prezicere, sf�r�i ea, cu o privire lacom� �n ochi, care-l �nfrico�� i mai mult pe Rand.

O vreme, Morgase r�mase pe g�nduri, cu b�rbia sprijinit� �n pumn �i cu cotul pe bra�ul tronului. Rand ar fi vrut s� �nfrunte privirea ei �ncruntat�, dac� s-ar fi putut mi�ca, dar ochii Elaidei �l �n�epeniser� �n loc. �n cele din urm�, Regina vorbi.

��B�nuielile sufoc� ora�ul, �i poate �ntregul Regat. Teama �i negrele b�nuieli. Femeile �i p�r�sc vecinele c� ar fi Iscoade ale Celui �ntunecat. B�rba�ii scrijelesc Col�ul Dragonului pe u�ile oamenilor pe care �i cunosc de ani de zile. Nu vreau s� ajung �i eu la fel.

��Morgase� �ncepu Elaida, dar Regina o �ntrerupse.

��Nu vreau �i gata. C�nd m-am urcat pe tron, am jurat s� fac dreptate tuturor, �i a�a am s� fac, chiar dac� r�m�n ultima femeie din Andor care mai �n�elege ce �nseamn� asta. Rand al�Thor, juri pe Lumin� c� sabia asta cu pecete �i-a fost dat� de tat�l t�u, p�stor din �inutul celor Dou� R�uri?

Rand �i mi�c� f�lcile, pentru a putea vorbi, apoi r�spunse:

��Jur. Amintindu-�i brusc cu cine vorbea, ad�ug�: Regina mea.

Seniorul Gareth ridic� dintr-o spr�ncean� deas�, dar Morgase nu p�ru sup�rat�.

��i te-ai c��rat pe zidul gr�dinii numai ca s�-l po�i z�ri pe falsul Dragon?

��Da, Regina mea.

��Ai vreun g�nd r�u �mpotriva celei de pe tronul din Andor, a fiicei sau a fiului meu?

Tonul ei spunea limpede c� ultimele dou� posibilit��i erau chiar mai rele dec�t prima.

��Nu port g�nd r�u nim�nui, Regina mea, dar Maiest��ii Voastre �i copiilor cu at�t mai pu�in.

��Atunci am s�-�i fac dreptate, Rand al�Thor, spuse ea. Mai �nt�i, pentru c� am auzit glasul celor din �inutul celor Dou� R�uri pe c�nd eram t�n�r�, ceea ce Elayne �i Gawyn n-au f�cut. Nu ara�i la fel ca al�ii, dar, dac� pot s� am �ncredere �ntr-o amintire de demult, vorbe�ti la fel ca ei. �n al doilea r�nd, niciun om cu p�r �i ochi ca ai t�i nu ar pretinde c� se trage de acolo dac� n-ar fi adev�rat. Iar povestea cu tat�l t�u care �i-ar fi d�ruit sabia cu pecete este prea ridicol� ca s� fie o minciun�. Iar �n al treilea r�nd� glasul care-mi �opte�te c� minciuna cea mai bun� este adesea una mult prea ridicol� pentru a fi crezut� nu e o dovad�. Am s� respect legile pe care le-am dat. ��i d�ruiesc libertatea, Rand al�Thor, dar ��i poruncesc ca pe viitor s� ai grij� pe unde te mai r�t�ce�ti. Dac� te mai g�sesc �n Palat, n-o s�-�i mai mearg� a�a de u�or.

��i mul�umesc, Regina mea, gr�i el cu glas r�gu�it.

Sim�ea sup�rarea Elaidei, ca o fierbin�eal� care-i ardea chipul.

��Tallanvor, spuse Morgase, condu-l pe acest� pe oaspetele fiicei mele la ie�irea din Palat, cu toat� cinstea. S� plece �i restul lumii. Nu, Elaida, dumneata mai r�m�i. �i dumneata, Senior Gareth, dac� binevoie�ti. Trebuie s� hot�r�m ce e de f�cut cu Mantiile Albe care au p�truns �n ora�.

F�r� tragere de inima, Tallanvor �i g�rzile sale �i puser� s�biile �n teac�, gata s� le scoat� din nou la iveal� �ntr-o clipit�. Cu toate astea, Rand se sim�i fericit c�nd g�rzile se r�nduir� din nou �n jurul s�u, iar el porni �n urma lui Tallanvor. Elaida nu era dec�t pe jum�tate atent� la ce-i spunea Regina; �nc� �i mai sim�ea privirile, care-i sfredeleau spinarea. �Ce s-ar fi �nt�mplat dac� Morgase nu i-ar fi cerut s� r�m�n�?� G�ndul �l f�cea s� se roage ca solda�ii s� mearg� mai repede.

Spre uimirea lui, Elayne �i Gawyn i se al�turar�, dup� ce schimbaser� c�teva cuvinte la ie�irea din sal�. Tallanvor era �i el surprins. T�n�rul ofi�er privi u�ile care tocmai se �nchideau.

��Mama mea, rosti Elayne, a poruncit s� fie dus la ie�irea din Palat, Tallanvor. Cu toat� cinstea. Ce mai a�tep�i?

Tallanvor se �ncrunt� spre u�ile �n spatele c�rora Regina discuta cu sfetnicii ei.

��Nimic, Domni��, morm�i el posomor�t �i porunci g�rzilor s� �nainteze, de�i nu mai era nevoie.

Minun��iile din Palat plutir� pe l�ng� Rand, nev�zute. Era foarte buim�cit, iar prin minte �i treceau tot felul de g�nduri, prea iu�i pentru a le mai putea prinde. �Nu ar��i ca al�ii. Totul se trage de la omul acesta.�

Escorta se opri. El clipi des, uimit s� vad� c� ajunsese �n curtea cea larg� din fa�a Palatului, l�ng� por�ile mari, aurite, care sclipeau �n soare. Por�ile nu aveau cum s� se deschid� pentru un singur om, mai ales pentru un intrus, chiar dac� Domni�a Mo�tenitoare pretindea c� i-ar fi fost oaspete. T�cut, Tallanvor trase z�vorul care fereca o u�a mai mic�, t�iat� �ntr-una din por�ile cele mari.

��Obiceiul este, spuse Elayne, ca oaspe�ii s� fie condu�i p�n� la por�i, dar s� nu fie privi�i cum se �ndep�rteaz�. Ceea ce trebuie s� r�m�n� este pl�cerea �nt�lnirii, nu triste�ea desp�r�irii.

��i mul�umesc, Domni��, r�spunse Rand, duc�ndu-�i m�na la e�arfa legat� la frunte. Pentru tot. Obiceiul din �inutul celor Dou� R�uri este ca oaspetele s� aduc� un mic cadou. Mi-e team� c� n-am nimic. De�i, ad�ug� el sec, se pare c� te-am �nv��at c�te ceva despre oamenii de acolo.

��Dac� i-a� fi spus mamei c� te g�sesc chipe�, te-ar fi �nchis cu siguran�� n temni�a, replic� Elayne, arunc�ndu-i un z�mbet luminos. R�m�i cu bine, Rand al�Thor.

Cu gura c�scat�, el o privi �n timp ce se �ndep�rta, o copie mai t�n�r� a frumuse�ii �i m�re�iei lui Morgase.

��Nu �ncerca s-o faci pe de�teptul cu ea, r�se Gawyn, pentru c� �ntotdeauna c�tig�.

Rand �ncuviin��, cu mintea aiurea. Chipe�? �Pe Lumin�, Domni�a Mo�tenitoare a tronului din Andor?!� Trebui s� se dojeneasc� singur, pentru a-�i aduna g�ndurile.

Gawyn p�rea s� a�tepte ceva. Rand �l privi.

��Seniore, c�nd �i-am spus c� vin din �inutul celor Dou� R�uri, ai fost uimit. �i nimeni, nici mama Domniei Tale, nici Senior Gareth, nici Elaida Sedai� �ncepu el, dar se sim�i str�b�tut de un fior �i nu mai reu�i s� continue. Nici nu mai �tia de ce deschisese gura. �Sunt fiul lui Tam al�Thor, chiar dac� nu m-am n�scut �n �inutul celor Dou� R�uri.�

Gawyn �ncuviin��, de parc� tocmai asta a�tepta. Totu�i, �nc� �ov�ia. Rand deschise gura pentru a-�i retrage �ntrebarea nerostit�, dar Gawyn continu� �n locul lui:

��Rand, dac�-�i �nf�ori o shoufa �n jurul frun�ii, ar��i exact ca un Aiel. Ciudat, de vreme ce mama pare s� cread� c�, la vorb� cel pu�in, semeni cu oamenii din �inutul celor Dou� R�uri. A� vrea s� ne fi putut cunoa�te mai bine, Rand al�Thor. R�m�i s�n�tos.

�Un Aiel�.

Rand r�mase pe loc, privindu-l pe Gawyn cum se �ndep�rta, p�n� ce Tallanvor tu�i ner�bd�tor, amintindu-i unde se afla. Se aplec� pentru a trece de poart�, �i de-abia apuc� s� ias�, �nainte ca ofi�erul s� o tr�nteasc� �n urma lui. Z�voarele fur� trase cu zgomot.

Pia�a oval� din fa�a Palatului era, de-acum, pustie. To�i solda�ii disp�ruser�, toate mul�imile, tr�mbi�ele �i tobele se ascunseser� �i t�cuser�. Nu mai r�m�sese nimic, �n afar� de gunoaiele de pe jos, pe care v�ntul le purta din loc �n loc, �i de c��iva oameni care mergeau gr�bi�i la treburile lor, acum c� distrac�ia se terminase. Nu reu�i s�-�i dea seama dac� purtau ro�u sau alb.

�Un Aiel�.

�Tres�rind, �i d�du seama c� se afla chiar �n fa�a por�ilor Palatului, unde Elaida putea s�-l g�seasc� foarte u�or, dup� ce termina cu Regina. Str�ng�ndu-�i mantia pe l�ng� trup, o porni iute la pas, str�b�t�nd pia�a �i p�trunz�nd pe str�zile Ora�ului Interior. Se uita des �n urm�, ca s� vad� dac�-l urm�rea cineva, dar nu putea vedea prea departe din pricina str�zilor cotite. Cu toate astea, �i amintea �nc� mult prea bine de ochii Elaidei, �i-�i imagina c� erau �nc� a�inti�i asupra lui. P�n� s� ajung� la por�ile care d�deau �n Ora�ul Nou, o luase deja la fug�.

41Prieteni vechi, primejdii noi

�ntors la Binecuv�ntarea Reginei, Rand se sprijini, g�f�ind, de rama u�ii. Alergase tot drumul, f�r� s�-i pese dac� vedea cineva c� purta ro�u, sau chiar dac� se lua dup� el, sub pretextul c� trezea b�nuieli. Avusese impresia c� nici m�car un Pierit nu l-ar fi putut ajunge din urm�.

Lamgwin �edea pe o b�ncu�� l�ng� u��, cu o pisic� v�rgat� �n bra�e, c�nd el ajunse �n fug� la han. B�rbatul se ridic� s� vad� dac� se preg�tea vreun necaz din direc�ia din care venise Rand, sc�rpin�nd lini�tit urechile pisicii. Nev�z�nd nimic, se a�ez� la loc, cu mare grij� s� nu deranjeze animalul.

��Ni�te neghiobi au �ncercat s� fure c�teva pisici ceva mai �nainte, morm�i el, cercet�ndu-�i dosul palmei, apoi �ntorc�ndu-se la sc�rpinat. Pisicile aduc bani buni, mai nou.

Cei doi b�rba�i care purtau albul erau tot de cealalt� parte a str�zii, observ� Rand, unul av�nd un ochi �nvine�it �i falca umflat�. Individul se �ncrunta mohor�t �i-�i pip�ia m�nerul sabiei cu o �nsufle�ire sumbr�, privind hanul.

��Unde-i jup�n Gill? �ntreba Rand.

��n bibliotec�, r�spunse Lamgwin; pisica �ncepu s� toarc�, iar el r�nji. O pisic� nu r�m�ne sup�rat� prea mult� vreme, nici m�car dac� cineva �ncearc� s-o v�re �ntr-un sac.

Rand intr� gr�bit �n han, str�b�tu sala cea mare, �n care se adunaser� de acum clien�ii obi�nui�i, care purtau ro�u �i p�l�vr�geau la o can� cu bere despre falsul Dragon, �ntreb�ndu-se dac� Mantiile Albe aveau de g�nd s� fac� t�r�boi c�nd acesta avea s� porneasc� spre miaz�noapte. Nim�nui nu-i p�sa de Logain, dar �tiau cu to�ii c� trebuia ca Domni�a Mo�tenitoare �i Seniorul Gawyn s� fac� parte din grup, �i niciunul dintre b�rba�ii de acolo nu se �mpac� cu g�ndul c� li s-ar fi putut �nt�mpla ceva.

�l g�si pe jup�n Gill �n bibliotec�, juc�nd pietre cu Loial. O pisic� t�rcat� �i gras� �edea pe mas�, cu l�bu�ele adunate sub ea, privind m�inile care se mi�cau de a lungul liniilor �ncruci�ate de pe tabl�.

Ogierul a�ez� o nou� piatr�, cu un gest ciudat de delicat pentru degetele sale groase. Cl�tin�nd din cap, jup�n Gill profit� de apari�ia lui Rand pentru a se �ntoarce de la mas�. Loial c�tiga aproape �ntotdeauna la pietre.

��ncepeam s�-mi fac griji pentru tine, fl�c�ule. M-am temut s� nu fi avut probleme cu tic�lo�ii �tia tr�d�tori care poarta alb sau s� nu te fi �nt�lnit cu cer�etorul sau cine �tie ce.

O vreme, Rand r�mase cu gura c�scat�. Uitase cu totul de b�rbatul �n zdren�e.

��L-am v�zut, vorbi el �n cele din urm�, dar n-are a face. Am v�zut-o �i pe Regin�, �i pe Elaida. �sta-i necazul.

Jup�n Gill chicoti:

��Pe Regin�, da? Ei nu mai spune. �i pe aici a trecut Gareth Bryne, acum vreun ceas. A r�mas pu�in �n sala mare, m�sur�ndu-�i puterile cu Seniorul Comandant Suprem al Copiilor Luminii, dar Regina� hmmm, parc�-i �i mai �i.

� S�nge �i cenu��, m�r�i Rand, azi toat� lumea crede c� mint.

κi arunc� mantia pe sp�tarul unui scaun �i se pr�v�li �i el �n altul. Era prea �ncordat pentru a putea �edea comod. Se ghemui pe margine, �terg�ndu-�i fa�a cu o batist�.

��L-am v�zut pe cer�etor, �i el pe mine �i mi s-a p�rut� Nu conteaz�. M-am c��rat pe un zid din jurul unei gr�dini, de unde puteam vedea pia�a din fa�a Palatului, c�nd l-au dus pe Logain �n�untru. �i am c�zut pe partea cealalt�.

��Mai c�-mi vine s� cred c� nu-�i ba�i joc, spuse �ncet hangiul.

��Ta�veren, murmur� Loial.

��Of, chiar a�a a fost, oft� Rand. Lumina s� m-ajute, chiar s-a-nt�mplat.

Ne�ncrederea lui jup�n Gill se risipi �ncet, pe m�sur� ce auzi povestea, preschimb�ndu-se �n nelini�te. Hangiul asculta aplec�ndu-se �nainte din ce �n ce mai mult, p�n� ce ajunse s� �ad� numai pe marginea scaunului, la fel ca Rand, �n timp ce Loial asculta netulburat, numai c�, din c�nd �n c�nd, �i freca nasul lat, iar smocurile de p�r din v�rful urechilor �i tres�ltau.

Rand povesti totul de-a fir a p�r, �n afar� de ce-i �optise Elaida �i de ce-i spusese Gawyn la poarta Palatului. La cuvintele femeii nici nu voia s� se g�ndeasc�, iar cel de-al doilea lucru n-avea nici o leg�tur� cu povestea. �Sunt fiul lui Tam al�Thor, chiar dac� nu m-am n�scut �n �inutul celor Dou� R�uri. Chiar sunt! Str�mo�ii mei se trag de acolo, iar Tam este tat�l meu.�

Deodat�, �i d�du seama c� t�cuse, cufundat �n g�nduri, iar ceilal�i �l priveau. �ntr-un moment de tulburare se �ntreb� dac� nu cumva spusese prea multe.

��Ei, rupse t�cerea jup�n Gill, de-acum nu mai ai cum s�-�i a�tep�i prietenii. Trebuie s� pleci din ora�, �i �nc� repede. �n cel mult dou� zile. Po�i s�-l pui pe Mat pe picioare p�n� atunci sau trebuie s� trimit dup� Maica Grubb?

Rand �l privi uimit.

��Dou� zile?

��Elaida este sf�tuitoarea Reginei Morgase, �i rangul ei urmeaz� imediat dup� Comandantul Suprem Gareth Bryne, sau chiar �naintea lui. Dac� porunce�te G�rzilor s� te caute � Senior Gareth n-o s-o �mpiedice, dec�t dac� �ncearc� s�-i abat� de la celelalte �ndatoriri ale lor �, atunci, ce s� zic, solda�ii pot s� scotoceasc� fiecare han din Caemlyn �n dou� zile. Asta dac� nu cumva ghinionul face s� ajung� aici din prima zi, sau din primul ceas. Poate c� avem un pic de r�gaz, dac� �ncep de la Leul �i Coroana, dar oricum nu mai putem pierde timpul.

Rand �ncuviin��, cu mi�c�ri lente.

��Dac� nu-l pot ridica pe Mat din pat, trimite�i dup� maica Grubb. Mai am ni�te bani. Poate e �ndeajuns.

��De Maica Grubb m� ocup eu, vorbi aspru hangiul. �i cred c� pot s� v�-mprumut �i doi cai. Dac� �ncerca�i s� merge�i pe jos p�n� �n Tar Valon, o s� r�m�ne�i f�r� �nc�l��ri la jum�tatea drumului.

��Sunte�i foarte generos, spuse Rand. S-ar zice c� nu v-am adus dec�t necazuri, dar tot sunte�i dispus s� ne ajuta�i. Foarte generos.

Jup�n Gill p�ru stingherit. Ridica din umeri �i-�i drese vocea, l�s�nd capul �n jos. Astfel, d�du iar cu ochii de tabla de joc, ceea ce-l f�cu s� se �ntoarc� brusc. Loial c�tiga sigur.

��Ei, da, ce s� zic, am fost mereu prieten bun cu Thom. Dac� el e dispus s� fac� orice ca s� v-ajute, pot s� fac �i eu c�te ceva.

��A� vrea s� vin cu tine c�nd pleci, Rand, gr�i dintr-odat� Loial.

��Credeam c-am stabilit, Loial, r�spunse celalalt �i �ov�i; jup�n Gill tot nu cuno�tea �ntreaga poveste. �tii ce ne a�teapt� pe Mat �i pe mine, cine ne urm�re�te.

��Iscoade ale Celui �ntunecat, r�spunse Ogierul cu glasul s�u �nfundat �i tun�tor, Aes Sedai �i Lumina �tie ce altceva. Sau poate Cel �ntunecat. Merge�i �n Tar Valon, iar acolo este un desi� foarte frumos, �i am auzit c� femeile Aes Sedai au mare grij� de el. �n orice caz, sunt �i alte lucruri de v�zut �n lume, �n afar� de desi�uri. E�ti f�r� discu�ie ta�veren, Rand. P�nza se �ese �n jurul t�u, �i de la tine se trag toate.

�Toate se trag de la omul acesta.� Rand sim�i un fior.

��Nu se trage nimic de la mine, r�spunse el pe un ton sup�rat.

Jup�n Gill clipi surprins, �i p�n� �i Loial p�ru mirat de m�nia lui. Hangiul �i Ogierul se privir�, apoi l�sar� ochii �n jos. Rand se sili s� se lini�teasc�, inspir�nd ad�nc. �n chip ciudat, reu�i s� ating� h�ul care-i sc�pase �n ultima vreme, �i o stare de calm. Cei doi nu f�cuser� nimic pentru a-i merita sup�rarea.

��Po�i s� vii cu mine, Loial, spuse el. Habar n-am de ce-�i dore�ti asta, dar mi-ar prinde bine s� am un �nso�itor. �tii� �tii �n ce stare e Mat.

� �tiu, �ncuviin�� Loial. Eu, unul, tot nu pot ie�i pe str�zi f�r� s� a�� mul�imea s� fug� dup� mine, strig�ndu-mi �Troloc!�, dar Mat, cel pu�in, nu face dec�t s� vorbeasc�. Nu a �ncercat niciodat� s� m� omoare.

��Fire�te c� nu, zise Rand. Mat n-ar fi �n stare de a�a ceva. �N-ar merge a�a departe. Nu-i �n firea lui.�

Se auzi o b�taie �n u��, iar una dintre slujnice, Gilda, �i v�r� capul �n�untru. Ar�ta �ngrijorat�.

��Jup�n Gill, te rog, vino iute. �n sala mare au intrat ni�te Mantii Albe.

Jup�n Gill s�ri �n picioare cu un blestem, speriind pisica. Aceasta fugi de pe mas� �i ie�i din camer� foarte sup�rat�, cu coada sus.

��Vin. Fugi �i spune-le c� vin, apoi �ine-te departe de ei. Auzi ce spun, feti�o? Fere�te-te!

Gilda f�cu o mic� plec�ciune �i disp�ru.

��Dumneata ar fi mai bine s� r�m�i aici, �l pov��ui hangiul pe Loial.

Ogierul pufni dispre�uitor, ca o p�nz� care se rupea �n dou�.

��N-am nici o dorin�� s� m� mai �nt�lnesc cu Copiii Luminii.

Jup�n Gill trase cu ochiul la tabla de joc, �i p�ru ceva mai bine dispus.

��S-ar zice c� trebuie s� �ncepem un alt joc, mai t�rziu.

� Nu-i nevoie, spuse Loial, �ntinz�nd un bra� ca s� ia de pe raft o carte legat� �n p�nz�, care �n m�inile sale p�rea minuscul�. Putem relua oric�nd. E r�ndul dumitale s� mu�i.

Jup�n Gill se str�mb�.

��Ba una, ba alta� morm�i el, ie�ind grabnic din �nc�pere.

Rand �l urm�, f�r� s� se gr�beasc�. Nici el n-avea chef s� mai dea cu ochii de Copiii Luminii. �Totul se trage de la omul acesta.� Se opri la u�a care d�dea �n sala mare, de unde putea vedea ce se-nt�mpla, dar nu �naint� prea mult, n�d�jduind s� treac� neobservat.

�nc�perea era cufundat� �n lini�te. Cinci Mantii Albe st�teau drept �n mijloc, �n timp ce oamenii din jur se pref�ceau c� nu-i bag� �n seam�. Unul dintre ei avea brodat pe mantie un fulger argintiu, �nsemnul unui ofi�er de rang inferior.

Lamgwin st�tea sprijinit de zid, l�ng� u�a de la intrare, cur��ndu-�i cu mare aten�ie unghiile, cu o a�chie de lemn. Al�i patru dintre b�rba�ii angaja�i de jup�n Gill pentru paz� se �n�iraser� l�ng� el, pref�c�ndu-se c� nu le dau nici o aten�ie Mantiilor Albe. C�t despre ace�tia din urm�, p�reau s� nu-i fi observat. Ofi�erul era singurul care p�rea mai tulburat, b�t�nd ner�bd�tor cu m�nu�ile sale de o�el �n palma celeilalte m�ini, a�tept�ndu-l pe hangiu.

Jup�n Gill str�b�tu iute �nc�perea, �ndrept�ndu-se spre el, cu o privire calm�.

��S� v� scalde Lumina, �i ur� el, f�c�nd o plec�ciune bine g�ndit�, nu prea ad�nc�, dar nici �ndeajuns de neglijent� pentru a fi considerat� o insult�, ca �i pe buna noastr� Regin� Morgase. Cum pot s� v� fiu de ajutor�

��N-am vreme pentru balivernele tale, hangiule, se r�sti ofi�erul. Am c�utat deja prin dou�zeci de hanuri, unul mai murdar ca altul, �i am de g�nd s� mai trec prin alte dou�zeci �nainte de apus. Caut ni�te Iscoade ale Celui �ntunecat, un b�iat din �inutul celor Dou� R�uri�

Chipul lui jup�n Gill se �ntunec� tot mai tare. κi umfl� pieptul, de parc� era pe punctul s� plesneasc�, iar �n cele din urm� izbucni:

��n hanul meu nu exist� Iscoade ale Celui �ntunecat! To�i cei de aici sunt supu�i credincio�i ai Reginei!

��Mda, �i �tim cu to�ii �n ce ape se scald� Morgase, r�spunse ofi�erul, pronun��nd �n batjocur� numele Reginei, �mpreun� cu vr�jitoarea ei din Tar Valon, nu-i a�a?

Scaunele sc�r��ir� pe podea. Brusc, to�i b�rba�ii din�untru se ridicar� �n picioare. St�teau nemi�ca�i ca ni�te statui, dar cu to�ii �i priveau posomor��i pe Mantiile Albe. Ofi�erul nu p�ru s� bage de seam�, dar cei patru din spatele lui privir� �mprejur, nelini�ti�i.

��O s�-�i mearg� mai u�or, hangiule, spuse ofi�erul, dac� nu te opui. �n vremurile noastre, cei care ad�postesc Iscoade ale Celui �ntunecat o p��esc ur�t. Pare-mi-se c� un han pe u�a c�ruia apare Col�ul Dragonului n-o s� mai aib� cine �tie ce clien�i. Cu asemenea semn pe u��, s-ar putea s� fie probleme �i cu focul.

��Ie�i�i imediat, spuse �ncet jup�n Gill, sau chem G�rzile Reginei s� v� adune r�m�i�ele �i s� le duc� la groapa cu gunoi.

Sabia lui Lamgwin ie�i cu zgomot din teac�, iar sunetul aspru al o�elului frecat de teaca de piele se repet� de mai multe ori, pe c�nd �n fiecare m�n� ap�ru c�te o sabie sau un pumnal. Slujnicele se repezir� s� ias�. Ofi�erul privi �mprejur, dispre�uitor, de parc� nu-i venea s� cread�.

��Col�ul Dragonului�

��N-o s� v� fie de niciun folos, sf�r�i �n locul lui jup�n Gill, ridic�nd pumnul, apoi ar�t�nd un deget. Unu.

��Pesemne c� e�ti nebun, hangiule, de-i amenin�i pe Copiii Luminii.

��Mantiile Albe nu au nici o treab� �n Caemlyn. Doi.

��i chiar crezi c� o s� se sf�r�easc� aici?

��Trei.

��O s� ne-ntoarcem noi, se r�sti ofi�erul, apoi se gr�bi s� le porunceasc� oamenilor s�i s� se retrag�, �ncerc�nd s� par� c� o f�cea �n deplin� ordine �i din proprie voin�a. Solda�ii lui �ns� �l d�dur� de gol, �nghesuindu-se la ie�ire, f�r� s� o ia la fug�, dar l�s�nd s� se vad� c� erau ner�bd�tori s� scape.

Lamgwin st�tea �n dreptul u�ii cu sabia scoas�, �i nu se trase �napoi dec�t dup� ce jup�n Gill �i f�cu semne poruncitoare. Dup� plecarea Mantiilor Albe, hangiul se pr�bu�i pe un scaun. κi freca fruntea cu palma, apoi se uita uimit la ea, de parca s-ar fi a�teptat s-o vad� sc�ldat� �n sudoare. B�rba�ii din �nc�pere se a�ezar� la locurile lor, r�z�nd de ceea ce f�cuser�. Unii se duser� s�-l bat� pe spate pe jup�n Gill, �n semn de apreciere.

D�nd cu ochii de Rand, hangiul se ridic� �i veni spre el.

��Cine ar fi crezut c� am stof� de erou? spuse el g�nditor. S� m� scalde Lumina.

Brusc, �i rec�p�t� st�p�nirea de sine �i vorbi cu un glas aproape firesc.

��Va trebui s� v� ascunde�i p�n� ce v� pot scoate din ora�.

Privind b�nuitor �n sala mare, �l �mpinse pe Rand �napoi �n coridor, unde erau �nc� �i mai feri�i.

��ia o s� se-ntoarc� sau o s� trimit� �n loc ni�te oameni de-ai lor purt�nd ro�u. Dup� un asemenea spectacol, m� �ndoiesc s� le mai pese dac� sunte�i sau nu aici, dar o s� se comporte ca �i cum a�i fi.

��Ce nebunie, protest� Rand, dar la semnul hangiului �i cobor� vocea. Mantiile Albe n-au niciun motiv s� m� caute.

��Habar n-am ce motive au, fl�c�ule, dar e limpede c� umbl� dup� tine �i dup� Mat. Ce-a�i putut s� face�i? �i Elaida, �i Mantiile Albe pe deasupra�

Rand ridic� bra�ele s� protesteze, apoi le l�s� s� cad� la loc. Nu avea nici o noim�, dar �l auzise pe ofi�er cu urechile lui.

��Dar dumneata? Mantiile Albe o s� v� fac� necazuri chiar dac� nu ne g�sesc.

��Nu te-ngrijora din pricina asta, b�iete. G�rzile Reginei �nc� mai respect� legea, chiar dac�-i las� �n pace pe tr�d�torii care poarta alb. C�t despre noaptea asta� ei bine, Lamgwin �i amicii lui n-o s� doarm� prea mult, dar, dac� �ncearc� cineva s�-mi picteze ceva pe u��, aproape c� mi-e mil� de el.

Gilda ap�ru l�ng� ei, f�c�ndu-i o plec�ciune lui jup�n Gill.

��Jup�ne, e� e o doamn�. �n buc�t�rie, spuse ea, p�r�nd scandalizat� de o asemenea �ndr�zneal�. �ntreab� de Domni�orul Rand, jup�ne, �i de Domni�orul Mat, �i le �tie numele.

Rand �i hangiul schimbar� priviri uimite.

��Fl�c�ule, vorbi jup�n Gill, dac� vrei s�-mi spui acuma c� Domni�a Elayne a venit dup� tine de la Palat, tocmai la hanul meu, o s-ajungem cu to�ii �n fa�a c�l�ului.

Gilda scoase un geam�t �n�bu�it, auzind de Domni�a Mo�tenitoare, �i-l privi pe Rand cu ochii mari.

��Du-te, feti�o, �i porunci hangiul. Nu spune la nimeni ce-ai auzit. Nu-i treaba nim�nui.

Gilda f�cu iar o plec�ciune �i o lua la fug� pe coridor, privindu-l pe Rand peste um�r.

��N-o s� treac� nici cinci minute, oft� jup�n Gill, �i o s� �nceap� s� le povesteasc� celorlalte c� e�ti un prin� deghizat. P�n� la c�derea nop�ii, vestea o s� se r�sp�ndeasc� �n tot Ora�ul Nou.

��Jup�ne Gill, murmura Rand, lui Elayne nu i-am pomenit nimic despre Mat. Nu poate fi�

Brusc, pe chip �i ap�ru un z�mbet larg, �i o lu� la fug� �nspre buc�t�rie.

��Stai! striga hangiul dup� el. Stai, c� nu �tii �nc� sigur. Stai, prostule.

Rand n�v�li �n buc�t�rie, �i-i v�zu pe to�i aduna�i acolo.

Moiraine �l privi calm�, f�r� vreun semn de surprindere. Nynaeve �i Egwene venir� �n fug� s�-l �mbr��i�eze, r�z�nd, iar Perrin se �nghesui �i el; to�i trei �l b�teau pe um�r ca �i cum voiau s� se conving� c� era �ntr-adev�r acolo. �n u�a care d�dea �n curte, Lan st�tea sprijinit de zid, cu un picior ridicat, atent �i la ce se petrecea �n buc�t�rie, dar �i afar�.

Rand �ncerc� s� le �mbr��i�eze pe cele dou� femei �i s� str�ng� m�na lui Perrin, �n acela�i timp, dar era �i mai greu, mai ales c� Nynaeve tot �ncerca s�-i pip�ie fruntea, ca s� n-aib� cumva febr�. Cu to�ii r�deau. C�l�torii p�reau cam istovi�i � pe fruntea lui Perrin se vedeau ni�te v�n�t�i, iar el st�tea cu ochii �n jos, a�a cum nu f�cuse niciodat� dar erau �n via�� i din nou �mpreun�. Rand era a�a de emo�ionat, �nc�t de-abia putea vorbi.

��M-am temut c� n-o s� v� mai v�d niciodat�, reu�i el �n cele din urm� s� �ng�ne. Mi-era fric� s� nu fi�

��tiam c� sunte�i �n via��, murmura Egwene, lipit� de pieptul lui. Am �tiut �ntotdeauna. �ntotdeauna.

��Eu nu, spuse Nynaeve, cu glasul pu�in aspru, dar se �mbl�nzi imediat �i-i z�mbi. Ara�i bine, Rand. Cam nem�ncat, dar bine, slav� Luminii.

��Ei, se auzi jup�n Gill din spatele lui, cred c� p�n� la urm� chiar �i cuno�ti pe oamenii �tia. Ei sunt prietenii pe care-i c�utai?

Rand �ncuviin��.

��Da, ei sunt.

�i f�cu prezent�rile; �nc� i se mai p�rea ciudat s� foloseasc� adev�ratele nume ale lui Lan �i Moiraine. Am�ndoi �l privir� fix, atunci c�nd �l auzir�.

Hangiul �i primi pe to�i cu un z�mbet larg, dar se ar�t� cel mai impresionat de �nt�lnirea cu Str�jerul �i, mai ales, cu Moiraine. La ea se holb� f�r� s� se mai ascund� � una era s� �tie c� b�ie�ii fuseser� ajuta�i de o Aes Sedai, cu totul alta s-o vad� ap�r�nd �n buc�t�ria lui � apoi �i f�cu o plec�ciune ad�nc�.

��Aes Sedai, fii bine venit� la Binecuv�ntarea Reginei, ca oaspete al meu. De�i cred c� o s� mergi s� locuie�ti la Palat cu Elaida Sedai �i cu cele care au venit cu falsul Dragon.

Cu o nou� plec�ciune, �i arunc� lui Rand o privire fugar�, �ngrijorat�. Spusese el c� nu voia s� aud� nimic r�u despre Aes Sedai, dar asta nu �nsemna c� �i dorea ca una dintre ele s� doarm� sub acoperi�ul s�u.

Rand �i f�cu un semn de �ncurajare, �ncerc�nd s�-l fac� s� �n�eleag� c� nu avea de ce s� se team�. Moiraine nu era ca Elaida, care ascundea sub fiecare privire �i fiecare cuv�nt c�te o amenin�are. �Dar e�ti oare convins? Chiar �i acum, e�ti convins?�

��Cred c� am s� r�m�n aici, hot�r� Moiraine, pentru scurtul r�gaz �n care m� aflu �n Caemlyn. Iar dumneata trebuie s�-mi dai voie s� pl�tesc.

O pisic� v�rgat� veni �n pas s�ltat de pe coridor �i se opri l�ng� gleznele hangiului. De-abia �ncepuse s� se frece de ele, c�nd o alta, cenu�ie �i cu blana mare, ap�ru de sub mas�, scuip�nd �i zb�rlindu-se. Prima se culc� la p�m�nt, m�r�ind amenin��tor, iar cea de-a doua ie�i �n curte, trec�nd pe l�ng� Lan.

Jup�n Gill �ncepu s�-�i ceara scuze pentru pisici �i, �n acela�i timp, s� insiste ca Moiraine s�-i fac� cinstea de a-i fi oaspete, �ntreb�nd-o dac� totu�i n-ar prefera s� se duc� la Palat, ceea ce el, unul, ar �n�elege perfect, dar n�d�jduind c� ea �i va face cinstea de a accepta cea mai bun� �nc�pere, f�r� niciun fel de plat�. Se b�lb�ia �ngrozitor, dar Moiraine nu p�rea s�-i dea nici o aten�ie. �n loc de asta, ea se aplec� s� m�ng�ie pisica portocalie, care �l p�r�si pe dat� pe jup�n Gill, �ncep�nd s� se frece de gleznele ei.

��E a cincea pisic� pe care o v�d aici, observ� Moiraine. Ave�i probleme cu �oarecii? �obolanii?

��obolanii, Moiraine Sedai, oft� hangiul. Mare problem�. Nu c� n-ar fi cur��enie pe aici, �n�elege�i, dar sunt at��ia oameni. Tot ora�ul e plin de oameni �i de �obolani. Dar pisicile mele se descurca bine. Nici n-o s�-i sim�i�i, v� promit.

Rand schimb� o privire fugara cu Perrin, care-�i cobor� pe dat� ochii. Era ceva ciudat cu ochii lui Perrin. �i era a�a de t�cut. Perrin nu se gr�bea niciodat� s� vorbeasc�, dar acum aproape c� nu scotea niciun cuv�nt.

��S-ar putea s� fie din cauza oamenilor, spuse Rand.

��Cu voia dumitale, jup�n Gill, vorbi Moiraine foarte sigur� pe ea, exist� o metod� foarte simpl� pentru a feri strada asta de �obolani �i, cu pu�in noroc, ei nici n-o s�-�i dea seama c� sunt �mpiedica�i s� p�trund�.

Jup�n Gill se �ncrunt�, auzind-o, dar f�cu o plec�ciune, �n semn c�-i prime�te propunerea.

��Numai dac� e�ti sigur� c� nu vrei s� �nnoptezi la Palat, Aes Sedai.

��Unde-i Mat? �ntreb� deodat� Nynaeve. Ea spunea c-ar fi �i el aici.

��E sus, r�spunse Rand. Nu� nu se simte prea bine.

Nynaeve ridic� ochii.

��E bolnav? O las pe ea cu �obolanii, iar eu m� ocup de el. Du-m� chiar acum acolo, Rand.

��Urca�i cu to�ii, le porunci Moiraine. Vin �i eu de �ndat�. I-am ocupat lui jup�n Gill toat� buc�t�ria, �i ar fi cel mai bine s� ne retragem undeva �n lini�te, o vreme.

Glasul ei l�sa s� se �n�eleag� mai multe. �Nu v� l�sa�i v�zu�i. �nc� mai trebuie s� ne ascundem.�

��Haide�i, �i chema Rand. Urc�m prin spate.

Egwene, Perrin �i Nynaeve se luar� dup� el, �ndrept�ndu-se c�tre scara din spate, l�s�nd-o pe femeia Aes Sedai �n buc�t�rie, cu jup�n Gill �i Str�jerul. Lui Rand �nc� nu-i venea s� cread� c� erau �mpreun�. Era ca �i cum s-ar fi �ntors acas�. Asta-l f�cea s� z�mbeasc� �ntruna.

�i ceilal�i p�reau la fel de u�ura�i, aproape ferici�i. Chicoteau �n sinea lor �i se tot �ntindeau s�-l apuce de bra�. Glasul lui Perrin p�rea timid, iar el tot nu-�i ridica ochii din p�m�nt, cu toate c� �ncepuse s� vorbeasc� ceva mai mult, �n timp ce urcau.

��Moiraine ne-a spus c� v� poate g�si, �i uite c� a reu�it. C�nd am intrat �n ora�, noi ne holbam cu to�ii � m� rog, �n afar� de Lan � la oameni, la cl�diri, la tot. E at�t de mare, se mir� el, cl�tin�ndu-�i capul c�rlion�at a ne�ncredere. �i at��ia oameni. Unii dintre ei se holbau la r�ndul lor �i ne tot strigau �Ro�u sau alb?�, ca �i cum ar fi fost ceva foarte important.

Egwene atinse sabia lui Rand, pip�ind p�nza cea ro�ie.

��Ce �nseamn� asta?

��Nimic, spuse el. E un fleac. Plec�m �n Tar Valon, doar n-ai uitat.

Egwene �i arunc� o privire, dar �i lu� m�na de pe sabie �i continu� povestea pe care o �ncepuse Perrin.

��Nici Lan, nici Moiraine nu se uitau �mprejur. Ea ne-a condus �ncoace �i �ncolo, pe str�zi, de at�tea ori, ca un c�ine care adulmec�, �nc�t eu, una, am fost sigur� c� nu mai sunte�i aici. Apoi, brusc, a apucat-o pe o strad� �i, niciuna nici dou�, am ajuns aici, ne-am l�sat caii �n grajd �i am intrat �n buc�t�rie. Nici n-a �ntrebat dac� era�i sau nu aici. I-a spus, pur �i simplu, unei femei care g�tea s� mearg� s� le spun� lui Rand al�Thor �i lui Mat Cauthon c� venise cineva care dore�te s�-i vad�. �i apoi ai ap�rut tu, z�mbi fata, ca o minge pe care Menestrelul o scoate de cine �tie unde.

��Chiar a�a, unde-i Menestrelul? �ntreb� Perrin. Nu-i cu voi?

Rand sim�i c� i se str�nge inima �ntunec�nd pu�in bucuria revederii prietenilor s�i.

��Thom a murit. Cel pu�in, a�a cred. Am �nt�lnit un Pierit�

Dar nu mai reu�i s� continue. Nynaeve cl�tin� din cap, morm�ind ceva cu glas sc�zut. Cu to�ii t�cur�, �n�bu�indu-�i chicotelile �i �ntrist�ndu-se brusc, c�nd ajunser� sus.

��Mat nu e chiar bolnav, le explic� atunci Rand. Doar c� o s� vede�i.

Deschise u�a �nc�perii pe care o �mp�r�ea cu Mat �i rosti:

��Mat, uite cine a venit.

Mat era tot ghemuit �n pat, a�a cum �l l�sase. κi �n�l�� capul ca s�-i priveasc�, apoi zise r�gu�it:

��De unde �tii c� sunt chiar ei?

Era ro�u la fa��, �ncordat �i asudat.

��De unde �tiu eu c� �i tu e�ti ceea ce pari?

� Nu-i bolnav? �ntreb� cu dojan� Nynaeve, privindu-l acuzator pe Rand �i f�c�ndu-�i loc pe l�ng� el �i cobor� deja de pe um�r s�cule�ul cu leacuri.

��Cu to�ii se schimb�, g�f�i Mat. Cum s� fac s� fiu sigur? Perrin, tu e�ti? Te-ai cam schimbat, nu-i a�a? Oh, da, ce te-ai schimbat, r�se el, dar p�ru c� se �neac�.

Spre mirarea lui Rand, Perrin se a�ez� pe marginea celuilalt pat, cu capul �n m�ini �i cu ochii �n jos. R�sul slab al lui Mat p�rea s�-l str�pung� p�n� �n inim�. Nynaeve �ngenunche l�ng� patul lui Mat �i �i pip�i fa�a, ridic�ndu-i e�arfa de pe frunte. El se feri, arunc�ndu-i o privire plin� de ur�. Avea ochii aprin�i �i sclipitori.

��Arzi, observ� ea, vizibil �ngrijorat�, dar cu febra asta, n-ar trebui s� transpiri. Rand, du-te cu Perrin �i adu-mi ni�te c�rpe curate �i ap� rece, c�t pute�i de mult�. Mat, �nt�i am s� te scap de febra, apoi�

��Dr�gu�a de Nynaeve, �uier� Mat printre din�i. O Me�tereas� n-ar trebui s� se considere femeie, nu-i a�a? �i, �n niciun caz, dr�gu��. Dar tu asta crezi despre tine, nu? Chiar �i acum. Nu po�i s� ui�i c� e�ti o femeie dr�gu��, iar asta te sperie. Cu to�ii se schimb�.

Nynaeve se albi la fa��, auzindu-l � fie de m�nie, fie din alte motive de care Rand nu-�i d�dea seama. Mat r�se viclean, iar ochii s�i aprin�i se �ndreptar� spre Egwene.

��Dr�gu�a de Egwene, continu� el, r�gu�it. Dr�gu�� ca Nynaeve. �i mai ai �i alte lucruri �n comun cu ea, nu? Alte vise. Acuma la ce mai visezi?

Egwene se d�du un pas �napoi.

��Deocamdat� suntem �n siguran��, �i Cel �ntunecat nu ne mai poate urm�ri, �i anun�� Moiraine, intr�nd �n camer� �mpreun� cu Lan. Privirile ei se �ndreptar� spre Mat de �ndat� ce intr� pe u��, f�c�nd-o s� �uiere printre din�i, ca �i cum ar fi atins un fier �nro�it. Da�i-v� la o parte de l�ng� el!

Nynaeve nu se mi�c� din loc, ci se �ntoarse uimit�, privind-o pe femeia Aes Sedai. Din doi pa�i iu�i, Moiraine o apuc� de umeri �i o trase de l�ng� pat ca pe un sac. Nynaeve se zb�tu �i protest�, dar Moiraine nu-i d�du drumul p�n� ce nu o duse �ndeajuns de departe. Me�tereasa se ridic� �i continu� s� bomb�ne, aranj�ndu-�i m�nioas� ve�tmintele, dar Moiraine nici n-o lu� �n seam�. �n schimb, femeia Aes Sedai r�mase cu ochii a�inti�i spre Mat, uit�nd de orice altceva, privindu-l ca pe un �arpe veninos.

��Sta�i departe de el, cu to�ii, le porunci ea. �i t�ce�i.

Mat o privea la fel de intens, str�mb�ndu-�i buzele �i dezgolindu-�i din�ii f�r� s� vorbeasc�. Se ghemui �i mai str�ns, dar nu-�i lua ochii de la ea. Cu mi�c�ri lente, ea �i puse o m�n� pe genunchiul ridicat p�n� �n dreptul pieptului. Sim�indu-i atingerea, b�iatul se cutremur�, de parc� tot trupul �i era str�b�tut de un fior de sc�rb�, �i, dintr-odat�, �ntinse o m�n�, d�nd s-o taie pe fa�� cu pumnalul cu m�ner de rubin.

Lan interveni pe dat�. Acum st�tea �n u��, iar �n clipa urm�toare ajunsese deja l�ng� pat, de parc-ar ar fi zburat. M�na sa �l prinse pe Mat de �ncheietur�, str�ng�ndu-l ca �ntr-o menghin� de fier. Mat �ns� nu se ridic� din pozi�ia ghemuit�. Numai m�na �n care �inea pumnalul �ncerca s� se mi�te, lupt�ndu-se cu str�nsoarea ne�nduplecat� a Str�jerului. Ochii b�iatului erau �nc� a�inti�i asupra lui Moiraine, arz�nd de ur�.

Nici ea nu se mi�c� �i nu se feri de lama care aproape c�-i atingea chipul, a�a cum n-o f�cuse nici c�nd �l v�zuse n�pustindu-se.

��De unde are asta? �ntreb� ea, cu glas o�elit. V-am �ntrebat dac� Mordeth v-a d�ruit ceva, v-am �ntrebat �i v-am prevenit, dar voi mi-a�i spus c� nu.

��P�i, n-a fost a�a, o l�muri Rand. El� adic� Mat a luat pumnalul din camera comorii.

Moiraine �l privi, cu ochii aproape la fel de sclipitori ca ai lui Mat. Rand se trase �napoi, �i ea se �ntoarse din nou c�tre pat.

��N-am �tiut de asta dec�t dup� ce ne-am pierdut de voi. N-am �tiut.

��N-ai �tiut, �ng�n� Moiraine, cercet�ndu-l pe Mat.

B�iatul z�cea �n aceea�i pozi�ie, cu genunchii la piept, r�njind ca o fiar�, dar f�r� s� scoat� vreun sunet, �n timp ce m�na lui �nc� se mai lupta cu bra�ul lui Lan, �ncerc�nd s� loveasc�.

��E de mirare c� a�i ajuns a�a departe, cu pumnalul �sta dup� voi, continua Moiraine. Am sim�it r�ul din el de �ndat� ce l-am v�zut. E atingerea lui Mashadar. Un Pierit o poate sim�i de la mare dep�rtare, chiar dac� nu-�i d� seama exact de unde vine. Oricum, ar �ti c� este prin apropiere, iar Mashadar l-ar atrage �ncoace, �n timp ce oasele lui �i-ar aminti c� acela�i r�u a �nghi�it o �ntreag� armat� � St�p�nii Spaimei, Pieri�i, troloci �i al�ii. Poate c� �i unele Iscoade ale Celui �ntunecat l-au sim�it, acelea care �i-au pierdut �ntr-adev�r sufletele. E ca �i cum s-ar fi tulburat chiar aerul pe care-l respir�. Odat� ce-l simt, sunt sili�i s�-l caute. Pesemne c� Mashadar �i atr�gea ca un magnet.

��Ne-am �nt�lnit cu ni�te Iscoade ale Celui �ntunecat, recunoscu Rand, �i nu numai o dat�, dar am sc�pat. Am v�zut �i un Pierit, cu o noapte �nainte s� ajungem �n Caemlyn, dar el nu ne-a v�zut. Se spune, continu� el dreg�ndu-�i vocea, c� noaptea se �nt�mpl� lucruri ciudate �n afara ora�ului. Ar putea fi troloci.

��P�i, chiar asta �i sunt, p�storule, morm�i sumbru Lan. Iar unde sunt troloci, sunt �i Pieri�i.

Bra�ul i se �ncordase din pricina efortului de a-l �ine pe Mat, dar glasul s�u era la fel de lini�tit ca �ntotdeauna.

��Au �ncercat s� treac� nev�zu�i, dar eu le-am descoperit urmele de doua zile. �i am auzit �i ce spun fermierii �i s�tenii despre f�pturile care sosesc pe timp de noapte. Cumva, Myrddraalii au izbutit s� p�trund� neobserva�i �n �inutul celor Dou� R�uri, dar cu fiecare zi ei se apropie mai mult de cei care pot trimite solda�ii pe urmele lor. Chiar �i a�a, de-acum n-o s� se mai opreasc�, p�storule.

��Dar suntem �n Caemlyn, protest� Egwene. Nu ne pot prinde c�t� vreme�

��Nu? o �ntrerupse Str�jerul. Pieri�ii �i str�ng r�ndurile �n afara ora�ului. E limpede asta, dac� �tii s� cite�ti semnele. Deja sunt mai mul�i troloci dec�t ar fi nevoie, dac� ar trebui numai s� p�zeasc� drumurile care ies din ora�. Sunt cel pu�in dou�sprezece p�lcuri. Nu poate fi dec�t o singur� pricin�; c�nd Pieri�ii se vor sim�i �ndeajuns de puternici, vor p�trunde �n ora�, pe urmele voastre. S-ar prea putea ca o asemenea fapt� s�-i st�rneasc� pe to�i cei de la miaz�zi, care s�-�i trimit� armatele la Hotare, dar se pare c� sunt gata s�-�i asume riscul. Voi trei le-a�i sc�pat printre degete de prea multe ori. S-ar zice c� a�i adus �n Caemlyn un nou r�zboi cu trolocii, p�storule.

Egwene suspin�, iar Perrin clatin� din cap, ca �i cum ar fi vrut s� spun� c� nu era a�a. Rand se sim�i �ngrozit la g�ndul trolocilor intra�i pe str�zile din Caemlyn �i al oamenilor care se r�zboiau unii cu al�ii, f�r� s� cunoasc� adev�rata amenin�are care plana asupra lor. Ce aveau s� fac� locuitorii c�nd aveau s� se trezeasc� �n mijlocul lor cu troloci �i Pieri�i, care omorau �n st�nga �i-n dreapta? Vedea deja, cu ochii min�ii, turnurile arz�nd, fl�c�rile care cuprindeau cupolele, trolocii care se n�pusteau pe str�zile �ntortocheate. Vedea priveli�tile din Ora�ul Interior. Palatul �nsu�i incendiat. Elayne, Gawyn �i Morgase� murind.

��Nu �nc�, vorbi absent� Moiraine, tot cu ochii la Mat. Dac� putem g�si o cale s� plec�m din Caemlyn, Jumate-Oamenii nu vor mai avea ce face aici. Dac�. Numai posibilit��i, nici o certitudine.

��Mai bine eram mor�i cu to�ii, r�bufni deodat� Perrin, iar Rand tres�ri, pentru c� �i lui �i trecuse prin minte acela�i lucru.

Perrin st�tea �n aceea�i pozi�ie, cu capul �n p�m�nt, foarte �ncruntat, iar din glasul lui r�zb�tea am�r�ciunea.

��Pe unde ne ducem, lu�m cu noi jalea �i suferin�a. Ar fi fost mai bine pentru to�i s� fim mor�i.

Nynaeve se repezi la el, pe jum�tate m�nioas�, pe jum�tate �nfrico�at�, dar Moiraine i-o lu� �nainte:

��i ce crezi c-ai dob�ndi, pentru tine �i pentru ceilal�i, dac� mori? �ntreb� femeia Aes Sedai, cu glasul lini�tit, dar puternic. Dac� St�p�nul Mormintelor se poate mi�ca �ntr-at�t de liber �nc�t s� ating� P�nza, a�a cum m� tem, poate ajunge cu mai mare u�urin�� la voi dup� ce muri�i, dec�t acum. Odat� ce mori, nu mai po�i ajuta pe nimeni dintre cei care te-au ajutat c�ndva, nici prietenii, nici familiile din �inutul celor Dou� R�uri. Umbra se �ntinde asupra lumii, �i nimeni dintre voi n-o poate opri, odat� mort.

Perrin �n�l�� capul s-o priveasc�, iar Rand tres�ri. Ochii prietenului s�u erau mai mult galbeni dec�t c�prui. Cu p�rul s�u mare �i cu privirea fix�, avea ceva care-i amintea� dar nu izbuti s�-�i dea seama de ce anume.

Cu un glas lipsit de expresie, ceea ce f�cea ca vorbele sale s� r�sune mai puternic dec�t dac-ar fi strigat, Perrin spuse:

��Dar nici c�t suntem �n via�� n-avem ce face, nu-i a�a?

��N-am acum r�gaz s� discut cu tine despre asta, i-o �ntoarse Moiraine. Prietenul t�u nu mai poate a�tepta.

Ea f�cu un pas �n laturi, pentru ca to�i s�-l poat� vedea pe Mat. Acesta nu se mi�case, ci o privea �n continuare �int�, cu ochii aprin�i de turbare. Chipul �i era sc�ldat �n sudoare, iar buzele sale palide se str�mbau la fel ca mai �nainte. Toat� puterea p�rea s� i se istoveasc� �n �ncercarea de a ajunge la Moiraine cu pumnalul pe care Lan �l �inea nemi�cat.

��Sau nu cumva a�i uitat de el?

Perrin ridic� st�njenit din umeri �i-�i desf�cu bra�ele f�r� s� r�spund�.

��Ce-i cu el? �ntreba Egwene, iar Nynaeve ad�ug�:

��Se ia? Oricum, eu pot s�-l �ngrijesc. S-ar zice c� nici o boal� nu se lipe�te de mine, orice ar fi.

��Oh, se ia, �ntr-adev�r, pufni Moiraine, iar� t�ria dumitale nu �i-ar fi de niciun folos.

Ea ar�t� spre pumnalul cu m�ner de rubin, cu mare grij� s� nu-l ating�. Lama tremur�, c�nd Mat �ncerc� s�-�i mi�te m�na c�tre ea.

��Pumnalul acesta e luat din Shadar Logoth. Fiecare pietricica din acel ora� este atins� de o man�, e periculos s� sco�i ceva dintre zidurile sale, iar asta-i mai mult dec�t o pietricic�. �n arma asta se ascunde r�ul care a distrus ora�ul. Acum, a p�truns �i �n Mat. Ne�ncredere �i ur�, am�ndou� at�t de puternice, �nc�t p�n� �i cei mai apropia�i par a fi du�mani, sentimentele acestea s-au cuib�rit �n oasele sale at�t de ad�nc, c�, p�n� la urm�, singurul g�nd care i-a r�mas �n minte este s� ucid�. Sco��nd pumnalul afar� din ora�, Mat a eliberat s�m�n�a r�ului de lan�urile care o �ineau acolo, ferecat�. Pesemne c� au fost momente mai bune sau mai rele, �n timp ce esen�a fiin�ei lui se lupta cu ceea ce Mashadar voia s� scoat� la iveal�, dar acum lupta se apropie de sf�r�it, iar Mat este aproape �nfr�nt. �n cur�nd, dac� nu moare, va �ncepe s� r�sp�ndeasc� �n jurul lui tic�lo�ia, ca pe o molim�. O zg�rietur� f�cut� cu acel pumnal e suficient� pentru a �mboln�vi �i a distruge, astfel c�, �n scurt� vreme, numai c�teva clipe petrecute �n apropierea lui vor fi la fel de primejdioase.

Nynaeve se albi la fa��.

��Po�i s� faci ceva pentru el? �opti ea.

��Sper c� da, ofta Moiraine. De dragul �ntregii lumi, sper c� n-am ajuns prea t�rziu.

V�r� m�na �n punga pe care o purta la br�u �i scoase angrealul �nvelit �n catifea.

��Pleca�i. R�m�ne�i �mpreun� �i g�si�i un loc �n care s� nu fi�i v�zu�i, dar nu aici. Am s� fac pentru el tot ce pot.

42Amintiri despre vise

Cobor�nd sc�rile, cu to�ii, �n frunte cu Rand, erau posomor��i. Niciunul nu mai avea chef s�-i vorbeasc�, �i nici Rand nu se sim�ea prea dornic de vorb�.

Soarele cobor�se �ndeajuns de mult pe cer pentru ca sc�rile dosnice s� se �ntunece, dar l�mpile nu fuseser� �nc� aprinse. Pe trepte, razele soarelui se amestecau cu umbrele serii. Chipul lui Perrin era la fel de �mpietrit ca al celorlal�i, dar, �n timp ce frun�ile tuturor erau �ncre�ite de griji, a lui era neted�. Uit�ndu-se la el, lui Rand �i trecu prin minte c� era resemnat. Se �ntreb� de ce, �i ar fi vrut s� rosteasc� �ntrebarea cu voce tare, dar, de c�te ori Perrin str�b�tea un petic de umbr�, ochii s�i p�reau s� adune toat� lumina care mai r�m�sese �mprejur �i sclipeau slab, ca buc��ile bine �lefuite de ambr�.

Rand se �nfior� �i �ncerc� s�-�i �ndrepte aten�ia spre ce se afla �n jurul s�u, spre zidurile cu lambriuri de nuc �i spre balustrada de stejar, spre lucrurile simple, de zi cu zi. κi �terse m�inile pe surtuc de mai multe ori, dar de fiecare dat� palmele �i asudau la loc. �De-acum o s� fie bine. Suntem iar �mpreuna �i� Lumina s� te-ajute, Mat.�

�i conduse pe to�i �n bibliotec�, pe drumul ocolit care trecea pe l�ng� buc�t�rie, evit�nd sala cea mare. Nu erau mul�i calatori care s� foloseasc� biblioteca; cei mai mul�i dintre cei care �tiau s� citeasc� tr�seser� la hanuri mai elegante, �n Ora�ul Interior. Jup�n Gill p�stra �nc�perea mai mult pentru propria delectare dec�t pentru pu�inii clien�i care c�utau, c�nd �i c�nd, c�te o carte. Rand nici nu voia s� se g�ndeasc� de ce Moiraine le ceruse s� nu fie v�zu�i, dar �i tot aducea aminte de ofi�erul Mantiilor Albe care spunea c� avea s� se �ntoarc�, �i de ochii Elaidei, atunci c�nd ea �l �ntrebase unde locuia. Aceste motive erau mai mult dec�t suficiente pentru el, indiferent de vorbele lui Moiraine.

Intr� �n bibliotec� �i f�cu �i c��iva pa�i, �nainte s�-�i dea seama c� to�i ceilal�i se opriser� �n loc, �nghesui�i �n u��, cu gurile c�scate �i cu ochii mari. �n vatr� ardea un foc vesel, iar Loial �edea lungit pe canapeaua cea mare, citind, �n timp ce o pisic� mic� �i neagra, cu l�bu�e albe, se �ncol�cise pe burta lui. C�nd �i v�zu intr�nd, el �nchise cartea, �in�nd un deget uria� acolo unde r�m�sese, a�ez� pisica pe podea �i se ridic� pentru a le face o plec�ciune solemn�.

Rand era a�a de obi�nuit cu Ogierul, �nc�t �i lu� ceva timp s�-�i dea seama c� privirile celorlal�i erau a�intite tocmai asupra acestuia.

��Ei sunt prietenii pe care-i a�teptam, Loial, �ncepu el. Ea e Nynaeve, Me�tereasa din satul meu. Perrin. �i ea e Egwene.

��Ah, da, tun� Loial. Egwene. Rand a vorbit mult despre dumneata. Da. Eu sunt Loial.

��E Ogier, explic� Rand, iar ceilal�i r�maser� la fel de uimi�i, dar din alta pricin�. Chiar �i dup� ce v�zuser� Pieri�i �i troloci �n carne �i oase, era la fel de straniu s� �nt�lneasc� o legend� vie. Amintindu-�i de prima sa reac�ie la vederea lui Loial, z�mbi u�or. Prietenii s�i se descurcau mai bine dec�t el.

Loial �i plimb� privirea asupra chipurilor tulburate, dar Rand se g�ndi c� pesemne nici nu bag� de seam� uimirea lor, fa�� de ura mul�imii care-i strigase: �Troloc!�

��Dar femeia Aes Sedai, Rand? �ntreb� Ogierul.

��E sus cu Mat.

Ogierul ridic� g�nditor dintr-o spr�ncean� groas�.

��nseamn� c� e bolnav. Propun s� ne a�ez�m cu to�ii. O s� vin� �i ea? Da. Atunci nu putem dec�t s� a�tept�m.

Dup� ce se a�ezar�, s-ar fi zis c� tuturor celor din Emond�s Field li se luase o piatr� de pe inim�, iar faptul c� �edeau �ntr-un scaun moale, cu foc �n c�min �i cu o pisic� �ncol�cit� al�turi, p�rea s�-i fac� s� se simt� acas�. De �ndat� ce se a�ezar� comod, cu to�ii �ncepur� s�-i pun� �ntreb�ri Ogierului. Spre mirarea lui Rand, primul care deschise gura fu Perrin.

��Ce e acela un stedding, Loial? Un loc de refugiu, a�a cum spun pove�tile?

Era foarte �ncordat, de parc� �ntrebarea sa ar fi avut o pricin� ascuns�.

Loial le povesti cu bucurie despre stedding �i despre cum ajunsese la Binecuv�ntarea Reginei �i ce v�zuse �n c�l�toriile sale. Cur�nd, Rand se l�s� pe spate, ascult�nd doar cu o ureche. Aflase deja toate aceste am�nunte. Lui Loial �i pl�cea s� vorbeasc�, �i s� vorbeasc� mult atunci c�nd avea prilejul, de�i p�rea s� cread� c� o poveste trebuia �nceput� cu dou� sau trei sute de ani �nainte, pentru a fi pe deplin �n�eleas�. Percep�ia lui despre timp era foarte ciudat�: o perioad� de trei sute de ani i se p�rea numai bun� pentru o poveste sau o l�murire. De fiecare dat� c�nd vorbea despre plecarea din stedding, p�rea s� se fi �nt�mplat cu numai c�teva luni �n urm�, dar, p�n� la urm�, reie�i c� plecase de mai bine de trei ani.

G�ndurile lui Rand se �ndreptar� �nspre Mat. �Un pumnal. Un nenorocit de cu�it, care s-ar putea s�-l omoare numai pentru c� l-a luat cu el. Lumin�, nu mai vreau aventuri. Dac� ea poate s�-l vindece, ar trebui s� plec�m cu to�ii� dar nu acas�. Acas� nu pot merge. Undeva. O s� mergem undeva unde n-a auzit nimeni de Aes Sedai sau de Cel �ntunecat. Undeva.�

U�a se deschise, iar pre� de o clip� Rand crezu c� avea vedenii. Ap�ru Mat, clipind des, cu surtucul �ncheiat p�n� sus �i cu e�arfa cea neagr� tras� pe ochi. Apoi Rand o v�zu �i pe Moiraine, cu m�na pe um�rul b�iatului, �i pe Lan �n spatele lor. Femeia �l urmarea cu mare grij� pe Mat, ca pe cineva care tocmai se d�duse jos din pat dup� boal�. Ca �ntotdeauna, Lan urm�rea totul �n jur, cu toate c� p�rea s� nu fie atent la nimic.

Mat p�rea s� nu fi fost nici o zi bolnav. Primul s�u z�mbet, �ov�itor, se adres� tuturor, de�i se preschimb� �ntr-o expresie de uluire la vederea lui Loial, de parc� era prima dat� c�nd d�dea cu ochii de Ogier. Ridic�nd din umeri �i scutur�ndu-se, se �ntoarse �nd�r�t c�tre prietenii s�i.

��Eu� �� adic� �ncepu el, apoi inspir� ad�nc. Se� �� se pare c� m-am purtat� �� cam ciudat. De fapt, nu prea-mi amintesc mare lucru. Se uit� st�njenit la Moiraine, dar ea �i z�mbi �ncrez�tor, iar el continu�: Dup� Whitebridge, totul e �n cea��. Thom �i� Se �nfior�, �i trecu repede mai departe.

��Cu c�t m-am �ndep�rtat mai mult de Whitebridge, cu at�t totul s-a tulburat �i mai tare. Nici nu-mi amintesc c�nd am ajuns �n Caemlyn, m�rturisi el, privindu-l piezi� pe Loial. Chiar nu-mi amintesc. Moiraine Sedai spune ca eu� sus� adic� �� Apoi r�nji �i, brusc, redeveni el �nsu�i. Doar n-o s� m� scoate�i vinovat pentru ce-am f�cut c�t am fost nebun, nu?

��Dintotdeauna ai fost nebun, replica Perrin, �i pentru o clip� �i el p�ru s� fi redevenit el �nsu�i.

��Nu, �l lini�ti Nynaeve, cu lacrimi �n ochi, dar z�mbind. Nimeni nu te scoate vinovat.

Atunci Rand �i Egwene �ncepur� s� vorbeasc� �n acela�i timp, spun�ndu-i lui Mat c�t erau de ferici�i s�-l vad� pe picioare �i c�t de bine ar�ta, tachin�ndu-l pu�in �i afirm�nd c� n�d�jduiau s� fi terminat cu farsele, acum c� i se jucase �i lui una at�t de ur�t�. Mat le d�du replica, �n timp ce-�i lua un scaun, �ugub�� ca �ntotdeauna. �ns� c�nd se a�ez�, cu acela�i r�njet pe fa��, �i duse m�na ca din instinct la surtuc, ca �i cum ar fi vrut s� se asigure c� �nc� avea la cing�toare un anumit obiect, iar lui Rand i se t�ie respira�ia.

��Da, vorbi �ncet Moiraine, tot mai are pumnalul.

Ceilal�i �nc� r�deau �i vorbeau tare, dar ea observase momentul lui de tulburare �i care fusese pricina. Veni mai aproape de scaunul lui, pentru a nu trebui s� ridice glasul.

��Nu pot s� i-l iau, dec�t dac� vreau s�-l omor. A fost legat de el de prea multa vreme, astfel c� a devenit foarte puternic. Lan�ul trebuie desprins �n Tar Valon; eu singur� n-o pot face, nici m�car cu un angreal.

��Dar nu mai pare bolnav, observ� Rand, apoi �i aduse aminte de ceva �i ridic� ochii spre ea. C�t� vreme �nc� mai are pumnalul, Pieri�ii o s� �tie unde suntem. �i unele Iscoade ale Celui �ntunecat. A�a ai zis.

��Am rezolvat asta, �ntr-o oarecare m�sur�. De-acum, dac� ajung �ndeajuns de aproape pentru a sim�i chemarea, �nseamn� ca oricum vor fi pe urmele noastre. Am �ndep�rtat pecetea r�ului �i am f�cut tot ce am putut ca s�-i �ncetinesc �ntoarcerea, dar p�n� la urm� se va ivi din nou, cu timpul, dac� nu prime�te ajutor din Tar Valon.

��Ce bine c� tocmai acolo mergem, nu?

�n glasul lui se strecurase o umbr� de resemnare �i n�dejdea slab� c� ar fi putut fi altfel, �i i se p�ru c� tocmai din aceast� pricin� ea �i arunc� o privire dur�, �nainte s� se �ndep�rteze.

Loial se �i ridicase �n picioare, f�c�ndu-i o plec�ciune.

��Eu sunt Loial, fiul lui Arent, fiul lui Halan, Aes Sedai. Fie ca to�i cei care slujesc Lumina s�-�i g�seasc� pacea �n stedding.

��i mul�umesc, Loial, fiu al lui Arent, r�spunse sec Moiraine, dar �n locul dumitale n-a� folosi acest salut. Cred c� sunt cam dou�zeci de Aes Sedai �n Caemlyn, �n acest moment, �i toate, �n afar� de mine, fac parte din Ajah Ro�ie.

Loial �ncuviin�� g�nditor, de parc� �n�elegea, dar Rand cl�tina din cap, tulburat; �Orbi-m-ar Lumina, dac� pricep ce vrea s� zic�.

��E ciudat s� te-nt�lnesc aici, continu� Moiraine. �n ultimii ani, pu�ini Ogieri �i mai p�r�sesc steddingul.

��Str�vechile pove�ti m-au atras, Aes Sedai. C�r�ile de demult mi-au umplut mintea nevrednic� de imagini. Vreau s� vad desi�urile. �i ora�ele pe care noi le-am construit. Pare-mi-se c� nu multe dintre ele mai sunt �nc� �n picioare, �ns� chiar dac� un a�ez�m�nt nu face c�t un copac, tot merit� v�zut. Frunta�ii m� consider� ciudat pentru c� vreau s� c�l�toresc, dar a�a a fost de c�nd m� �tiu. Niciunul dintre ei nu crede s� fie ceva demn de v�zut �n afara steddingului. Poate c�nd m� �ntorc �i le povestesc ce am v�zut, o s� se r�zg�ndeasc�. Sper. Cu timpul.

��Poate c� da, spuse lini�tit� Moiraine. Acum, Loial, trebuie s� m� ier�i pentru c� sunt a�a de repezit�. �sta-i defectul oamenilor, o �tiu. Eu �i tovar�ii mei nu putem pierde nici o clip�, ci trebuie s� ne g�ndim unde plec�m mai departe. Te rog, las�-ne singuri�

De data asta, Loial era cel tulburat. Rand �i s�ri �n ajutor.

��Vine cu noi. I-am f�g�duit-o.

Moiraine r�mase cu ochii la Ogier de parca n-ar fi auzit, dar, �n cele din urm�, �ncuviin��.

��Roata �ese dup� cum �i este voia, murmur� ea. Lan, ai grij� s� nu fim lua�i prin surprindere.

Str�jerul ie�i din �nc�pere �n t�cere. Nu se auzi dec�t zgomotul u�ii care se �nchise �n urma lui. Plecarea lui avu efectul unui semnal; toate discu�iile �ncetar�. Moiraine se duse l�ng� c�min, iar c�nd se �ntoarse spre ei, toate privirile erau a�intite asupra sa. C�t ar fi fost de scund� la trup, prezen�a ei domina �nc�perea.

��Nu mai putem r�m�ne �n Caemlyn prea mult� vreme, �i nu suntem �n siguran�a aici. Ochii Celui �ntunecat sunt deja �n ora�. �nc� n-au g�sit ce c�utau, altfel totul s-ar fi terminat, deja. Asta-i bine pentru noi. Am luat m�suri pentru a-i �ine departe �i, p�n� s�-�i dea Cel �ntunecat seama c� a r�mas o parte a ora�ului �n care �obolanii nu mai pot p�trunde, noi vom fi plecat deja. �ns� dac� a� �ncerca s� fac acela�i lucru pentru oameni, ar fi ca �i cum i-a� pofti �ncoace pe Myrddraali, �i mai sunt �n ora� �i Copii ai Luminii, care-i caut� pe Egwene �i pe Perrin.

Rand scoase un sunet de uimire, iar Moiraine ridic� dintr-o sprincean�, �ntreb�tor.

��Credeam c� ne caut� pe Mat �i pe mine, exclam� el.

Explica�ia o f�cu pe femeia Aes Sedai s� ridice ambele spr�ncene.

��i ce te-a f�cut s� crezi asta?

��L-am auzit pe unul spun�nd c� era �n c�utarea cuiva din �inutul celor Dou� R�uri. Iscoade ale Celui �ntunecat, dup� c�te spunea el. Ce era s� cred? Cu tot ce s-a-nt�mplat, m� simt norocos c� �nc� mai pot judeca limpede.

��tiu c-a fost greu, Rand, interveni Loial, dar sunt convins c� puteai �n�elege mai bine. Copiii Luminii le ur�sc pe Aes Sedai. Elaida n-ar�

��Elaida? �l �ntrerupse brusc Moiraine. Ce are Elaida Sedai de-a face cu toate astea?

Se uita at�t de intens la Rand, �nc�t lui �i venea s� intre �n p�m�nt.

��A vrut s� m� bage �n temni��, m�rturisi el, f�r� prea mare tragere de inim�. Nu voiam dec�t s�-l v�d pe Logain, dar ea nu m-a crezut c� ajunsesem �n Gr�dinile Palatului, cu Gawyn �i Elayne, dintr-o pur� �nt�mplare.

Cu to�ii se holbau la el ca la o ciud��enie, �n afar� de Loial.

��Regina Morgase mi-a dat drumul. A zis c� nu era nici o dovad� c� a� fi avut inten�ii rele �i c� ea vrea s� respecte legea, indiferent de b�nuielile Elaidei.

Cl�tin� din cap, c�nd amintirea lui Morgase, �n toat� str�lucirea sa, �l f�cu pentru o clip� s� uite de privirile pe care i le aruncau ceilal�i.

��V� vine s� crede�i c� m-am �nt�lnit cu o Regin�? E frumoas�, ca Reginele din pove�ti. La fel �i Elayne. Iar Gawyn� cred c� �i-ar pl�cea Gawyn, Perrin. Perrin? Mat?

Toat� lumea �l privea cu ochi mari, ca mai �nainte.

� S�nge �i cenu��, dar n-am f�cut dec�t s� m� ca��r pe un zid, ca s�-l v�d pe falsul Dragon. N-am f�cut nimic r�u.

��Asta zic �i eu, �i nimeni nu m� crede, replic� Mat, f�r� nici o expresie, de�i �ncepuse brusc s� r�njeasc�.

��i cine-i Elayne? �ntreb� Egwene, cu un glas �n aparen�� foarte calm.

Moiraine murmur� ceva, sup�rat�.

��O Regin�, spuse Perrin, cl�tin�nd din cap. Chiar c-ai avut parte de aventuri. Noi nu i-am �nt�lnit dec�t pe Spoitori �i c�teva Mantii Albe.

Rand b�g� de seam� c�-�i ferea privirea de Moiraine. Perrin �i atinse v�n�t�ile de pe fa�� i sf�r�i vorba:

��Una peste alta, a fost mai pl�cut s� c�nt�m cu Spoitorii, dec�t s-avem de-a face cu Mantiile Albe.

��Pribegii tr�iesc numai pentru c�ntecele lor, �ncepu Loial s� povesteasc�. Pentru toate c�ntecele, de fapt. Cel pu�in pentru a le c�uta. Acum c��iva ani am �nt�lnit ni�te Tuatha�an care voiau s� �nve�e c�ntecele cu care desc�nt�m copacii. Numai c�, �n ultima vreme, copacii nu prea mai vor s-asculte, �i pu�ini Ogieri mai �nva�� aceste c�ntece. Eu am o f�r�m� de �nzestrare, a�a c� Frunta�ul Arent a st�ruit. I-am �nv��at �i pe Tuatha�an c�t am putut de multe, dar copacii nu-i ascult� niciodat� pe oameni. Pentru Pribegi erau numai ni�te c�ntece ca oricare altele, la fel de bine primite, de vreme ce niciunul nu era c�ntecul pe care-l c�utau. A�a �i �i spun ei conduc�torului fiec�rei cete: C�ut�torul. C�teodat� vin �i �n steddingul Shangtai. Nu-s mul�i oameni care s� treac� pe acolo.

��Loial, te rog, �l �ntrerupse Moiraine, dar el �i drese brusc vocea �i continu�, vorbind foarte repede, cu glasul s�u �nfundat, de parc� i-ar fi fost fric� s� nu-l �ntrerup� din nou.

��Tocmai mi-am amintit ceva, Aes Sedai, ceva ce am vrut dintotdeauna s� aflu de la una ca dumneata, de vreme ce �n Tar Valon se �tiu multe lucruri �i sunt biblioteci m�re�e, iar acum c� te-am �nt�lnit� �mi dai voie?

��Da, dar pe scurt, te rog, r�spunse ea pe un ton gr�bit.

��Pe scurt, repet� Loial, de parc� se �ntreba ce-o mai fi �nsemn�nd �i asta. Da. Bine. Pe scurt. Cu c�tva timp �n urm�, �n steddingul Shangtai a sosit un b�rbat. Asta nu era ceva prea ciudat, la momentul respectiv, pentru c� erau mul�i refugia�i care se ascundeau �n Osia Lumii, ferindu-se de ceea ce voi, oamenii, numi�i r�zboaiele cu Aielii.

Rand z�mbi. �Cu c�tva timp �n urma� �nsemna, pentru Ogier, o perioad� de vreo dou�zeci de ani.

��Era pe moarte, de�i nu avea nici o ran� �i niciun semn. Frunta�ii s-au g�ndit c� ar fi putut fi ceva provocat de c�tre Aes Sedai, continu� Loial, scuz�ndu-se din priviri fa�� de Moiraine, de vreme ce el s-a �ns�n�to�it foarte repede, dup� ce-a ajuns �n stedding. �n c�teva luni. �ntr-o noapte, a plecat f�r� nici o vorba; s-a strecurat pur �i simplu afar�, dup� ivirea lunii. El trase cu ochiul la chipul lui Moiraine �i-�i drese din nou vocea. Da. Pe scurt. �nainte s� plece, ne-a spus o poveste stranie, pe care spunea c� voia s-o duca p�n� �n Tar Valon. A spus c� Cel �ntunecat voia s� orbeasc� Ochiul Lumii �i s� ucid� Marele �arpe, adic� �nsu�i Timpul. Frunta�ii ziceau c� era la fel de s�n�tos la minte ca la trup, dar asta ne-a zis. Iar �ntrebarea mea era, poate Cel �ntunecat s� fac� una ca asta? S� omoare timpul? Dar Ochiul Lumii? Poate el s� orbeasc� ochiul Marelui �arpe? Ce �nseamn� asta?

Rand fu surprins de reac�ia lui Moiraine. �n loc s�-i r�spund� lui Loial, sau s�-i spun� c� nu avea r�gazul, ea r�mase cu ochii a�inti�i �n gol, �ncrunt�ndu-se g�nditoare.

��Asta ne-au spus �i Spoitorii, interveni Perrin.

��Da, �nt�ri �i Egwene. Povestea cu Aielii.

Moiraine r�mase la fel de nemi�cat�, �ntorc�nd doar capul, foarte �ncet.

��Ce poveste? �ntreba ea, arunc�ndu-le o privire lipsit� de expresie, dar care-l f�cu pe Perrin s� trag� aer ad�nc �n piept, cu toate c� glasul �i ramase la fel de hot�r�t.

��Ni�te Spoitori care str�b�teau Pustiul � spuneau c� lor li se �ng�duie s-o fac� f�r� vreo primejdie � au g�sit ni�te Aieli pe moarte, dup� o lupt� cu trolocii. �nainte s� moar� �i ultima � ziceau c� toate erau femei �, ea le-a spus Spoitorilor exact ce ne-a povestit �i Loial. Cel �ntunecat � ele �l numeau Foc-n-V�z � are de g�nd s� orbeasc� Ochiul Lumii. Iar asta a fost numai cu trei ani �n urm�, nu cu dou�zeci. �nseamn� ceva?

��Poate �nsemna totul, vorbi Moiraine, f�r� s� se schimbe la fa��, de�i Rand avea impresia c� mintea �i era plin� de g�nduri, �nd�r�tul ochilor �ntuneca�i.

��Ba�alzamon, �opti deodat� Perrin.

Numele �i reduse pe to�i la t�cere, de parc� nimeni nu mai respira. Perrin privi spre Rand, apoi spre Mat, cu ochii ciudat de lini�ti�i �i mai galbeni ca niciodat�.

��Atunci, m-am �ntrebat unde am mai auzit numele �sta� Ochiul Lumii. Acum �mi amintesc. Voi?

��Nu vreau s�-mi amintesc nimic, se r�sti Mat, cu �ncordare �n glas.

��Trebuie s�-i spunem, continu� Perrin. Acum e important. Nu mai putem p�stra taina. �n�elegi, Rand, nu?

��Ce s�-mi spune�i? �ntreb� Moiraine cu glasul aspru, de parc� se preg�tea s� primeasc� o lovitur�. Privirea ei se opri asupra lui Rand.

El nu voia s� r�spund� �i nu voia s�-�i aminteasc�, la fel ca Mat � numai c� �ntr-adev�r �inea minte �i �tia c� Perrin avea dreptate.

��Am visat ceva� �ncepu el, apoi �i privi prietenii; Mat �ncuviin�� f�r� tragere de inim�, iar Perrin aprob� cu hot�r�re. M�car erau am�ndoi de acord, �i nu trebuia s-o �nfrunte pe Moiraine de unul singur. Cu to�ii am visat.

κi pip�i buricul degetului �n care, odinioar�, se �nfipsese un spin, amintindu-�i gustul s�ngelui, dup� ce se trezise, precum �i arsurile de pe fa��, dintr-un alt vis, ceea ce-l f�cu s� se simt� �ngre�o�at.

��Numai c� s-ar putea s� nu fi fost vise. Era �i Ba�alzamon acolo.

�tia de ce Perrin rostise numele. Era mai u�or a�a, dec�t s� spui ca �n visele tale, �n mintea ta, p�trunsese Cel �ntunecat.

��Mi-a spus� mi-a spus tot felul de lucruri, dar la un moment dat a pomenit de Ochiul Lumii, cum c� nu avea s� ne fie de niciun ajutor.

O clip�, gura i se usc� de tot, �mpiedic�ndu-l s� mai continue.

��i mie mi-a spus la fel, interveni Perrin, iar Mat oft� din greu, dar �ncuviin��. Nodul din g�tul lui Rand disp�ru.

��Nu e�ti sup�rat� pe noi? �ntreb� Perrin, p�r�nd surprins, iar Rand �i d�du seama c�, �ntr-adev�r, Moiraine nu ar�ta sup�rat�.

Se uita la ei, dar ochii �i erau limpezi �i calmi, de�i priceau cu intensitate.

��Mai degrab� pe mine, dec�t pe voi. De�i v-am cerut s�-mi spune�i dac� visa�i ceva ciudat. De la bun �nceput v-am cerut-o.

Cu toate c� glasul �i r�m�sese calm, �n ochii ei sclipi un fulger de m�nie, care disp�ru �ntr-o clip�.

��Dac-a� fi �tiut pe dat�, poate c-a� fi putut� �n Tar Valon n-a mai existat nici o C�l�toare prin vise de o mie de ani, dar a� fi putut �ncerca. Acum e prea t�rziu. De c�te ori Cel �ntunecat v� atinge, atingerea urm�toare devine �i mai simpl� pentru el. Poate c� prezen�a mea v� ap�ra pu�in, dar chiar �i a�a� V� aminti�i pove�tile despre R�t�ci�i �i despre oamenii pe care i-au �nrobit? Oameni puternici, care luptaser� �mpotriva Celui �ntunecat de la bun �nceput. Pove�tile acelea sunt adev�rate, de�i niciunul dintre R�t�ci�i nu are nici m�car a zecea parte din puterea st�p�nului lor, nici Aginor, nici Lanfear, nici Balthamel sau Demandred, nici m�car Ishamael, Distrug�torul Speran�elor.

Rand le observa pe Egwene �i pe Nynaeve, care-l priveau. Se uitau ba la el, ba la Mat, ba la Perrin. Pe chipurile palide ale femeilor, teama se �mpletea cu sc�rba. �Oare se tem pentru noi sau de noi?�

��Ce putem face? �ntreb� el. Trebuie s� fie ceva.

��Mai �nt�i, ar fi bine s� nu v� �ndep�rta�i de mine, r�spunse Moiraine. Asta o s� v� ajute, oarecum. Aminti�i-v� c� eu sunt ap�rat� de c�tre atingerea Adev�ratului Izvor, iar asta �i include �i pe cei din imediata mea apropiere. Dar n-o s� pute�i s� fi�i mereu �n preajma mea. Pute�i s� v� ap�ra�i �i singuri, dac� ave�i t�ria �i voin�a de a o face, dar pe acestea trebuie s� le g�si�i �n sufletul vostru. Eu nu vi le pot da.

��Cred c� eu mi-am g�sit deja un mijloc de ap�rare, rosti Perrin, mai degrab� resemnat dec�t fericit.

��Da, �ncuviin�� Moiraine, cred c� da.

�l privi p�n� ce-l f�cu s�-�i lase ochii �n jos �i r�mase pe g�nduri. �n cele din urm�, se �ntoarse spre ceilal�i.

��Puterea pe care Cel �ntunecat o are asupra voastr� nu este nesf�r�it�. Dac� �i ceda�i, fie �i o clip�, el v� va prinde inima cu un la�, pe care s-ar putea s� nu reu�i�i niciodat� s�-l reteza�i. Dac� v� supune�i, ve�i fi ai lui. Dac�-i rezista�i, va fi neputincios. Nu-i u�or, atunci c�nd ��i atinge visele, dar se poate face. Poate s� trimit� pe urmele voastre Jumate-Oameni, troloci, Draghkari �i alte f�pturi, dar nu v� poate st�p�nii, dec�t dac�-l l�sa�i.

��E destul de r�u �i cu Pieri�ii, spuse Perrin.

��Nu vreau s�-l mai simt �n mintea mea, m�r�i Mat. Nu exist� nici o cale de a-l �mpiedica?

Moiraine clatin� din cap.

��Loial nu trebuie s� se team� de nimic, nici Egwene sau Nynaeve. Din toat� lumea. Cel �ntunecat nu poate atinge o anumit� persoan� dec�t printr-o �nt�mplare, dac� �l caut� singur�. Dar, cel pu�in pentru o vreme, voi trei sunte�i �n centrul P�nzei. Se �ese un Ochi al Sor�ii, �i fiecare fir duce drept la voi. Ce v-a mai spus Cel �ntunecat?

��Nu-mi amintesc chiar limpede, r�spunse Perrin. Era ceva despre unul dintre noi, care a fost ales. �mi amintesc cum r�dea, sf�r�i el sumbru, g�ndindu-se la cine ne-a ales. A spus c� n-aveam altceva de f�cut, c� trebuia s�-l slujesc � s�-l slujim cu to�ii, sau s� murim. �i c�-l vom sluji chiar �i dup� moarte.

��A spus c� Suprema �nsc�unat� va �ncerca s� ne foloseasc�, ad�ug� Mat, dar glasul i se stinse c�nd �i d�du seama cu cine vorbea; apoi �ns� �nghi�i �n sec �i continu�: A spus c� a�a au p��it-o �i al�ii � �i a pomenit ni�te nume, Davian, cred. Nici eu nu-mi amintesc prea limpede.

��Raolin Du�manul �ntunecimii, gr�i Perrin.

��Da, �nt�ri �i Rand, �ncrunt�ndu-se.

�ncercase s� uite totul despre visele acelea, �i era foarte nepl�cut s�-�i aminteasc�.

��Altul era Yurian Arc-de-Piatr�, �i Guaire Amalasan.

Se opri brusc, sper�nd ca Moiraine s� nu observe.

��Nu recunosc niciunul din numele astea.

�i totu�i, pe unul �l recunoscuse, acum c� le scosese din str�fundurile memoriei. Numele pe care de-abia se ab�inuse s�-l rosteasc�. Logain. Falsul Dragon. �Pe Lumin�! Thom a spus c� erau nume primejdios de rostit. Oare la asta se referea Ba�alzamon? Oare Moiraine vrea s�-l foloseasc� pe unul dintre noi drept fals Dragon? Dar femeile Aes Sedai �i distrug pe fal�ii Dragoni, nu-i conduc. A�a s� fie? Lumina s� m-ajute, chiar a�a s� fie?�

Moiraine �l privea, dar pe chipul ei nu se citea nimic.

��Tu le recuno�ti? �ntreb� el. �nseamn� ceva?

��Numele de P�rinte al Minciunii i se potrive�te Celui �ntunecat, r�spunse Moiraine. A�a a f�cut dintotdeauna, a sem�nat semin�ele �ndoielii, oriunde a putut. Ele se r�sp�ndesc ca o lepr� �n mintea unui om. C�nd ajungi s�-l crezi pe P�rintele Minciunii, ai f�cut deja primul pas spre cedare. Aminti�i-v� c�, dac�-i ceda�i, o s� fi�i ai lui.

�O Aes Sedai nu minte niciodat�, dar adev�rurile ei s-ar putea s� nu fie cele pe care crezi c� le auzi.� A�a-i spusese Tam, iar acum ea nu-i r�spunsese cu adev�rat la �ntrebare. Cu toate acestea, Rand se st�p�nii �i nu �ncepu s�-�i fr�ng� m�inile, tr�d�ndu-�i nelini�tea. Egwene pl�ngea �ncet. Nynaeve o �inea �n bra�e, dar p�rea �i ea pe punctul s� izbucneasc� �n lacrimi. Rand aproape c� �i-ar fi dorit s� poat� �i el s� pl�ng�.

��Cu to�ii sunt ta�veren, rosti brusc Loial, care p�rea bucuros �i ner�bd�tor s� vad� de aproape cum P�nza se �esea �n jurul lor. Rand �l privi, nevenindu-i s� cread�, iar Ogierul ridic� ru�inat din umeri, dar entuziasmul nu-l p�r�si.

��A�a-i, spuse Moiraine. Trei � iar eu m� a�teptam s� g�sesc doar unul. S-au �nt�mplat multe lucruri la care nu m� a�teptam. Ve�tile despre Ochiul Lumii schimba multe, continu� ea, apoi t�cu g�nditoare. O vreme, P�nza pare s� se �eas� �n jurul vostru, a�a cum spune Loial, iar v�rtejurile ei vor cre�te, �nainte s� se domoleasc�. Uneori, un ta�veren sile�te P�nza s� i se supun�, iar alteori P�nza este cea care-l aduce acolo unde este nevoie. Ochiul se mai poate �nc� �ese �n multe feluri, iar unele dintre acestea ar fi �ngrozitoare �i pentru voi, �i pentru lume. �n Caemlyn nu mai putem r�m�ne, dar, pe oriunde am apuca-o, Myrddraalii �i trolocii ne-ar ajunge �nainte s� fi f�cut mai mult de zece mile. �i tocmai acum auzim c� Ochiul Lumii este amenin�at, �i nu numai dintr-o surs�, ci din trei, care par separate una de alta. P�nza ne sile�te s� ne �ndrept�m �ntr-un anume loc. Ea se �ese �nc� �n jurul vostru, dar cine trage acum i�ele, �i cine conduce suveica? Oare temni�a Celui �ntunecat s-a sl�bit �ndeajuns pentru ca el s� dob�ndeasc� at�ta putere?

��Gata cu vorbe de soiul �sta! se r�sti aspru Nynaeve. Nu faci dec�t s�-i sperii.

��i pe dumneata nu? �ntreba Moiraine. Eu, una, sunt speriat�. M� rog, s-ar putea s� ai dreptate. Nu putem permite ca teama s� ne influen�eze calea. Fie c� e o capcan�, fie c� e un avertisment venit la timp, trebuie s� facem ceea ce se cuvine, adic� s� ajungem iute la Ochiul Lumii. Omul Verde trebuie s� afle de pericol.

Rand tres�ri. �Omul Verde?� Ceilal�i f�cuser� ochii mari, la fel ca el, �n afara de Loial, al c�rui chip lat p�rea �ngrijorat.

��Nici m�car nu pot s� risc s� caut ajutor �n Tar Valon, continu� Moiraine. Timpul ne sile�te. Chiar dac� am putea pleca din ora� c�lare, nestingheri�i, ne-ar lua multe s�pt�m�ni s� ajungem �n Mana Pustiitoare, �i mi-e team� c� nu mai avem r�gaz.

��Mana! exclamar� to�i �ntr-un glas, dar Moiraine nu-i lu� �n seam�.

��P�nza ne �nf��i�eaz� un pericol, dar �i modul de a-l �nfrunta. Dac� n-a� �ti c� a�a ceva e cu neputin��, a� crede c� �nsu�i Creatorul ne conduce. Exist� o cale. Ea sur�se, de parc� se g�ndea la o glum� numai de ea �tiut�, apoi se �ntoarse spre Loial. �n Caemlyn a fost c�ndva un desi� Ogier, �i o Cale de Tain�. Acum, Ora�ul Nou se �ntinde peste locul �n care era desi�ul, astfel c� pesemne Calea de Tain� este �n�untru. �tiu c�, �n ultima vreme, nu mul�i Ogieri �nva�� despre C�i, dar unul �ndeajuns de �nzestrat pentru a desc�nta �i care �nva�� str�vechile Imnuri de Cre�tere trebuie s� fi aflat de ele, chiar dac� nu crede c� se va folosi vreodat� de asemenea cuno�tin�e. Cuno�ti C�ile de Tain�, Loial?

Ogierul se foi st�njenit.

��Da, Aes Sedai, dar�

��Po�i s� g�se�ti drumul spre Fal Dara?

��N-am auzit niciodat� de Fal Dara, spuse Loial, p�r�nd u�urat.

��n vremea r�zboaielor cu trolocii, se numea Mafal Dadaranell. Cuno�ti numele?

��Da, r�spunse cel�lalt, f�r� tragere de inim�, dar�

��Atunci ne po�i c�l�uzi, zise Moiraine. �ntr-adev�r, ciudat� �nt�mplare. Tocmai c�nd nu puteam nici s� r�m�nem, nici s� plec�m pe una din c�ile obi�nuite, aflu de un pericol care amenin�� Ochiul �i tot acolo dau peste cineva care ne poate ajuta s� ajungem �n c�teva zile. Fie c� e vorba despre Creator, despre soart�, sau de Cel �ntunecat, P�nza ne-a ales calea de urmat.

��Nu! spuse Loial, foarte hot�r�t, cu vocea sa de tunet; cu to�ii �i �ntoarser� privirile spre el, f�c�ndu-l s� clipeasc� speriat dar nu �i s� �ov�ie. Dac� p�trundem �n C�ile de Tain�, o s� murim cu to�ii � sau o s� fim �nghi�i�i de Umbr�.

43Hot�r�ri �i viziuni

Femeia Aes Sedai p�rea s� �tie ce voia Loial s� spun�, dar nu r�spunse nimic. Loial avea privirile plecate �n podea, sc�rpin�ndu-se sub nas cu un deget gros, ca �i cum s-ar fi ru�inat de izbucnirea de dinainte. Cu to�ii t�ceau.

��De ce? �ntreb� Rand, �n cele din urm�. De ce o s� murim? Ce sunt C�ile de Tain�?

Loial trase cu ochiul spre Moiraine. Ea se �ntoarse s�-�i ia un scaun din fa�a c�minului. Pisica cea micu�� se �ntinse, ascu�indu-�i ghearele pe piatra c�minului, apoi se duse somnoroas� spre ea, pentru a i se freca de glezne. Moiraine o sc�rpin� dup� ureche cu un deget. Torsul pisicii se armoniza �ntr-un chip straniu cu glasul ei netulburat.

��Dumneata �tii lucrurile astea, Loial. C�ile sunt singurul nostru mijloc de sc�pare, singurul drum pe care i-o putem lua �nainte Celui �ntunecat, chiar dac� numai pe moment, dar dumneata e�ti cel care trebuie s� le explice.

Ogierul nu p�ru �ncurajat de vorbele ei, ci se foi nervos pe scaun, p�n� s� �nceap�.

��n Vremea Nebuniei, �n timp ce lumea �nc� se fr�ngea, p�m�ntul se �n�l�a spre cer, iar omenirea era �mpr�tiat� ca praful purtat de v�nt, �i noi, Ogierii, ne-am �mpr�tiat, alunga�i din stedding, �n Exil �i �n Lunga R�t�cire, �n timp ce Dorul ne ardea sufletele. Se uit� din nou piezi� la Moiraine, cobor�ndu-�i spr�ncenele. Am s� �ncerc s� fiu scurt, dar lucrurile astea nu se pot povesti f�r� am�nunte. Acum trebuie s� v� povestesc despre ceilal�i, despre acei c��iva Ogieri care au r�mas �n stedding, �n timp ce lumea din jurul lor se fr�ngea �n buc��i. �i despre Aes Sedai, continu� el, f�r� s-o priveasc� pe Moiraine, despre b�rba�ii Aes Sedai care mureau �n timp ce, cu min�ile r�t�cite, distrugeau lumea. Ace�tia � cei care reu�iser� s� scape p�n� �n acel moment de urm�rile nebuniei lor � au fost primii c�rora li s-a oferit ad�post �n stedding. Mul�i au primit, pentru c� �n�untru erau ap�ra�i de mana Celui �ntunecat, care le ucidea semenii. Numai c�, acolo, nu mai puteau atinge Adev�ratul Izvor. Nu numai c� le era cu neputin�� s� m�nuiasc� Puterea sau s� ating� Izvorul, dar nici nu-i mai sim�eau existen�a. P�n� la urm�, niciunul dintre ei nu a mai suportat izolarea, a�a c� au plecat, pe r�nd, n�d�jduind c� mana se risipise. Dar ea nu s-a risipit nici p�n� acum.

��Unele glasuri din Tar Valon, vorbi �ncet Moiraine, pretind c� protec�ia oferit� de Ogieri a f�cut s� se prelungeasc� Fr�ngerea, care astfel a devenit �i mai cumplit�. Al�ii spun c�, dac� tuturor acelor b�rba�i li s-ar fi �ng�duit s� �nnebuneasc� �n acela�i timp, din lume n-ar mai fi r�mas nimic. Eu fac parte din Ajah Albastr�, Loial, �i, spre deosebire de cea Ro�ie, noi sus�inem a doua p�rere. Protec�ia voastr� a ajutat la salvarea a ceea ce mai putea fi salvat. Te rog, continu�.

Loial �ncuviin��, recunosc�tor �i, din c�te �i d�du Rand seama, u�urat.

��Cum spuneam, relu� Ogierul, b�rba�ii Aes Sedai au plecat. Dar �nainte s� plece, le-au d�ruit ceva Ogierilor, drept mul�umire pentru ajutorul lor. C�ile de Tain�. Dac� p�trunzi acolo �i mergi o zi, po�i s� ie�i din nou la suprafa�� la o sut� de mile de locul din care ai plecat. Sau chiar mai mult. Timpul �i distan�ele nu mai sunt acelea�i, odat� ce ai apucat pe C�ile de Tain�. Felurite c�r�ri, felurite poduri duc �n cu totul alte locuri, iar timpul c�l�toriei depinde de drumul pe care-l alegi. A fost un dar minunat, mai ales �n vremurile care au urmat, c�ci aceste C�i de Tain� nu fac parte din lumea pe care o vedem �n jurul nostru. Poate c� ele �nsele reprezint� o lume. Nu numai c� Ogierii, astfel �nzestra�i, nu au mai avut nevoie, pentru a ajunge �ntr-un alt stedding, s� c�l�toreasc� prin lume, unde, chiar �i dup� Fr�ngere, oamenii se luptau pentru supravie�uire ca fiarele, dar, mai mult, �n�untrul C�ilor nu exista Fr�ngere. P�m�ntul care se �ntindea de la un stedding la altul se putea despica, d�nd na�tere unor h�uri f�r� fund sau unui lan� de mun�i, dar pe Calea de Tain� nu se schimba nimic. C�nd ultimii Aes Sedai au plecat din stedding, ei le-au dat Frunta�ilor o cheie, un talisman cu ajutorul c�ruia puteau fabrica �i altele. �n felul lor, C�ile �i Por�ile de Tain� sunt vii. Eu nu �n�eleg asta. Niciun Ogier nu pricepe, �i chiar �i femeile Aes Sedai au uitat ceea ce se �tia c�ndva, din c�te am auzit. Dup� ani �i ani, Exilul nostru s-a terminat. Pe m�sur� ce Ogierii care primiser� darul de la b�rba�ii Aes Sedai d�deau peste un stedding �n care al�ii se �ntorseser�, dup� Lunga R�t�cire, f�ceau s� creasc� o Cale �ntr-acolo. Folosind me�te�ugul pietrei, pe care-l �nv��aser� �n Exil, ei au cl�dit ora�e pentru oameni �i-au plantat acolo desi�uri, pentru ca Ogierii care cl�deau s� nu fie cuprin�i de Dor, ci s�-�i afle consolarea. C�tre fiecare desi� mergea o Cale. �i �n Mafal Dadaranell au existat un desi� �i o Poart� de Tain�, dar ora�ul a fost ras de pe fa�a p�m�ntului �n timpul r�zboaielor cu trolocii, p�n� ce n-a mai r�mas piatr� pe piatr�, iar desi�ul a fost t�iat �i ars �n focurile trolocilor.

Dup� cum vorbea, era limpede care crim� era cea mai mare, �n ochii lui.

��Por�ile de Tain� sunt aproape cu neputin�� de distrus, explic� Moiraine, la fel ca omenirea. Exist� �nc� oameni �n Fal Dara, de�i nu se mai vede nimic din m�re�ul ora� construit de Ogieri, iar Poarta e �nc� �n picioare.

��Dar cum le-au z�mislit? �ntreba Egwene, plimb�ndu-�i privirea mirat� de la Moiraine c�tre Loial. B�rba�ii Aes Sedai, adic�. Dac� �n stedding nu se putea folosi Puterea, cum de au f�cut C�ile? Sau poate nici nu s-au folosit de Putere? Acea jum�tate din Adev�ratul Izvor la care ei puteau ajunge era atins� de man�. �i acum e la fel. �nc� nu �tiu prea multe despre ce pot face Aes Sedai. Poate c� �ntrebarea mea e prosteasc�.

��Fiecare stedding are o Poart� al�turi, dar nu �n�untru, explic� Loial. �ntrebarea dumitale nu e prosteasc�. Ai �n�eles acum de ce nu �ndr�znim s� folosim C�ile. De c�nd m� �tiu, niciun Ogier nu a p�it pe acolo, �i nici �nainte de na�terea mea. Frunta�ii, to�i Frunta�ii din fiecare stedding, au hot�r�t ca acest lucru s� le fie interzis �i oamenilor, �i Ogierilor. C�ile au fost f�cute de b�rba�i care foloseau Puterea atins� de Cel �ntunecat. Acum vreo mie de ani, �n vremea r�zboiului c�ruia voi, oamenii, �i spune�i R�zboiul de O Sut� de Ani, C�ile au �nceput s� se preschimbe. La �nceput, totul se �nt�mpla at�t de �ncet, �nc�t nimeni n-a observat. Ele s-au �ntunecat �i-au muceg�it. Apoi, �ntunericul s-a �ntins �i peste poduri. Unii dintre cei care au p�truns �n�untru nu s-au mai �ntors. C�l�torii povesteau despre f�pturi care-i urm�reau prin bezn�. Num�rul celor disp�ru�i a crescut, iar unii dintre cei care au ie�it la iveal� �i pierduser� min�ile �i spuneau tot felul de lucruri despre Machin Shin, V�ntul Negru. C��iva au primit ajutor de la vindec�toarele Aes Sedai, dar, chiar �i a�a, nimeni n-a mai fost la fel ca �nainte �i n-a mai putut s�-�i aminteasc� nimic din ceea ce se petrecuse. Era ca �i cum �ntunericul le-ar fi p�truns �n trup. Nu mai r�deau �i se temeau de zgomotul v�ntului.

Se las� o clip� de t�cere, �n care nu se mai auzi dec�t torsul pisicii �ncol�cite l�ng� scaunul lui Moiraine �i trosnetul focului care scotea sc�ntei. Apoi, Nynaeve izbucni m�nioas�:

��i dumneata vrei s� te urm�m acolo? Pesemne c-ai �nnebunit!

��i ce-ai prefera? �ntreb� lini�tit� Moiraine. Mantiile Albe din Caemlyn sau trolocii din afar�? Nu uita c� simpla mea prezen�� v� ap�r� �ntru c�tva de atingerea Celui �ntunecat.

Nynaeve se cufund� la loc �n scaun, oft�nd, p�r�nd gata s� izbucneasc�.

��Tot nu mi-ai spus, zise Loial, care ar fi motivul pentru care ar trebui s� �ncalc poruncile Frunta�ilor. Ca s� nu mai spun c� n-am nici o dorin�� s� p�trund pe C�i. A�a noroioase cum sunt, drumurile f�cute de oameni mi-au fost adesea de folos, de c�nd am plecat din steddingul Shangtai.

��i oamenii, �i Ogierii, �i toate fiin�ele vii sunt �n r�zboi cu Cel �ntunecat, r�spunse Moiraine. Cea mai marte parte a lumii �nc� nu �tie asta, iar mul�i dintre cei care �tiu �i pierd vremea �n �nfrunt�ri m�runte, pe care le consider� mari r�zboaie. �n timp ce lumea refuz� s� cread�, Cel �ntunecat ar putea fi aproape de izb�nd�. Ochiul Lumii are suficient� putere pentru a sf�r�ma zidurile temni�ei sale. Iar dac� el a g�sit o cale pentru a-l folosi dup� cum �i e voia�

Rand �i dori ca l�mpile din �nc�pere s� fi fost aprinse. Seara se l�sa peste Caemlyn, iar focul din c�min nu lumina �ndeajuns. Ar fi vrut ca �n�untru s� nu mai r�m�n� nici o umbr�.

��Ce putem face noi? izbucni Mat. De ce suntem a�a de importan�i? �i de ce trebuie s� mergem tocmai �n miezul Manei Pustiitoare?

Moiraine nu ridic� glasul, �i totu�i cuvintele sale r�sunar� �n fiecare col�, d�ndu-le fiori. Scaunul s�u de l�ng� foc p�ru dintr-odat� un tron. �n acea clip�, nici m�car Morgase nu s-ar fi putut m�sura cu ea.

��Un lucru tot putem face. Putem �ncerca. Adesea, ceea ce pare �nt�mplare face de fapt parte din P�nz�. Aici s-au unit trei fire, toate transmi��nd un avertisment: Ochiul. Nu poate fi �nt�mpl�tor: aceasta este P�nza. Voi trei nu a�i ales, ci a�i fost ale�i de ea. �i sunte�i aici, unde pericolul este cunoscut. Pute�i s� da�i �napoi �i, astfel, s� os�ndi�i �ntreaga lume la pieire. Nici dac� fugi�i, nici dac� v-ascunde�i, nu pute�i sc�pa de P�nza care se �ese. Sau pute�i �ncerca s� v� �mpotrivi�i. Pute�i s� v� duce�i la Ochiul Lumii, voi, cei trei ta�veren, nodurile cele mai importante din P�nz�, pute�i ajunge chiar acolo unde amenin�� pericolul. Fie ca P�nza s� se �eas� acolo �n jurul vostru, pentru a putea salva lumea de Umbr�. Voi alege�i. Eu nu v� pot sili.

��Eu merg, vorbi Rand, �ncerc�nd s� par� decis. Oric�t s-ar fi chinuit s� ating� h�ul, mintea sa era plin� de g�nduri. Tam, ferma, turma ie�it� la p�unat. Avusese o via�� bun� �i nu-�i dorise niciodat� cu adev�rat ceva mai mult. Se sim�i �ncurajat, oarecum, auzindu-i pe Perrin �i pe Mat c� i se al�turau. P�reau la fel de mohor��i ca el.

��Cred c� nici eu �i nici Egwene nu avem de ales, replic� Nynaeve.

Moiraine �ncuviin��.

��Face�i �i voi parte din P�nz�, �ntr-un fel sau altul. S-ar putea s� nu fi�i ta�veren � de�i nu e sigur �, dar sunte�i oricum importante. Am �tiut asta �nc� din Baerlon. �i nu m� �ndoiesc c� au aflat-o �i Pieri�ii. �i Ba�alzamon. �i totu�i, pute�i alege, la fel ca b�ie�ii. Pute�i r�m�ne aici, pentru a pleca �n Tar Valon dup� ce noi ne �ndep�rt�m.

��S� r�m�nem! exclam� Egwene. �i s� v� l�s�m pe voi s� �nfrunta�i pericolul, �n timp ce noi ne ascundem? Nici nu m� g�ndesc!

Prinse privirea femeii Aes Sedai �i se mai potoli pu�in, dar nu-�i pierdu tot curajul.

��Nici nu m� g�ndesc! repeta ea cu �nc�p��nare.

��Asta �nseamn� c� venim am�ndou�, pare-mi-se, spuse Nynaeve, p�r�nd �mp�cat� cu g�ndul; totu�i, ochii �i str�lucir� c�nd ad�ug�: �nc� mai ai nevoie de ierburile mele, Aes Sedai, dac� nu cumva �i-ai g�sit vreun talent de care eu s� nu fi aflat.

Vocea ei suna ca o provocare pe care Rand nu o �n�elegea, �ns� Moiraine nu f�cu dec�t s� �ncuviin�eze, �ntorc�ndu-se apoi spre Ogier.

��Ce spui, Loial, fiu al lui Arent, fiul lui Halan?

Loial deschise gura, o �nchise la loc, o deschise iar�i, flutur� din urechi �i spuse �n cele din urm�:

��A�a s� fie. Omul Verde. Ochiul Lumii. Am citit �i despre asta, fire�te, dar nu cred ca vreun Ogier s� fi trecut pe acolo de� de foarte mult� vreme, pare-mi-se. Dar chiar trebuie s� trecem pe C�ile de Tain�?

Moiraine �ncuviin��, iar spr�ncenele lungi ale Ogierului se plecar�, p�n� ce v�rfurile ajunser� s�-i m�ng�ie obrajii.

��Ei, fie, atunci. Pare-mi-se c� trebuie s� v� c�l�uzesc. Frunta�ul Haman ar zice ca-i tocmai ceea ce merit pentru c� sunt mereu a�a de pripit.

��Atunci am ales cu to�ii, hot�r� Moiraine. Iar acum trebuie s� hot�r�m cum proced�m.

R�maser� la sfat p�n� t�rziu �n noapte. Moiraine vorbi cel mai mult, ascult�nd sfaturile lui Loial c�nd venea vorba de C�ile de Tain�, dar primind �i �ntreb�ri sau propuneri din partea tuturor. Dup� l�sarea �ntunericului, Lan li se al�tur� �i interveni �n discu�ie cu glasul s�u t�r�g�nat, dar foarte ferm. Nynaeve f�cu o lista cu proviziile de care aveau nevoie, �nmuind peni�a �n c�limar� cu hot�r�re, cu toate c� bomb�nea f�r� �ncetare pentru sine.

Rand �i-ar fi dorit s� fie la fel de descurc�re� ca Me�tereasa, dar nu putea sta locului, ci se plimba �n sus �i �n jos, de parc� era pe punctul de a plesni de furie amestecat� cu ner�bdare. �tia c� hot�r�rea nu mai putea fi schimbat� �i c� era singura pe care o putea lua dup� ceea ce aflase, dar asta nu �nsemna c� trebuia �i s�-i fie pe plac. Mana Pustiitoare. Undeva, �n mijlocul ei, dincolo de �inuturile P�rjolite, se afla Shayol Ghul.

�i �n ochii lui Mat se citeau aceea�i �ngrijorare �i aceea�i team� pe care o sim�ea �i el. Mat �edea cu m�inile �ncle�tate str�ns �n poal�. Pesemne c� dac�-�i desf�cea m�inile, ar fi luat pe dat� �n pumn m�nerul armei din Shadar Logoth.

Pe chipul lui Perrin nu se vedea niciun fel de �ngrijorare, dar era ceva �nc� �i mai r�u: o masc� de resemnare chinuit�. Perrin ar�ta de parc� se luptase p�n�-�i pierduse toate puterile �i a�tepta ca du�manul s�-i dea lovitura final�. �i totu�i, din c�nd �n c�nd�

��Facem ceea ce trebuie, Rand, spuse el la un moment dat. Mana Pustiitoare�

Vreme de o clip�, ochii s�i galbeni se aprinser� de ner�bdare, sclipind pe chipul �mpietrit �i ostenit, ca �i cum nici n-ar fi f�cut parte din f�ptura ucenicului fierar.

��Pe acolo se v�neaz� bine, �opti el, apoi se �nfior�, ca �i cum de-abia dup� ce rostise vorbele �i d�duse seama ce spunea, �i pe chip �i ap�ru din nou expresia de resemnare.

Iar Egwene� Rand g�si prilejul s-o trag� la o parte, l�ng� c�min, unde nu puteau fi auzi�i de cei din jurul mesei.

��Egwene, eu�

Ochii ei mari, ca dou� lacuri �ntunecate care-l chemau �n ad�ncurile lor, �l f�cur� s� se opreasc� �i s� �nghit� �n set.

��Pe mine m� caut� Cel �ntunecat, Egwene. Pe mine, pe Mat �i pe Perrin. Nu-mi pas� ce zice Moiraine Sedai. M�ine �n zori, tu �i Nynaeve a�i putea s� pleca�i spre cas�, sau spre Tar Valon, sau oriunde vre�i, �i nimeni nu va �ncerca s� v� opreasc�. Nici trolocii, nici Pieri�ii, nimeni, c�t� vreme nu sunte�i �n preajma noastr�. Du-te acas�, Egwene, sau �n Tar Valon, numai pleac�.

Se a�tepta ca ea s�-i r�spund� c� avea la fel de multe drepturi ca �i el s� se duc� unde poftea sau c� nimeni nu avea c�derea s�-i spun� ce s� fac�. Spre mirarea lui �ns�, ea z�mbi �i-i atinse obrazul.

��Mul�umesc, Rand, spuse ea bl�nd, f�c�ndu-l s� clipeasc� surprins �i s� tac�, apoi continu�: Cu toate astea, �tii c� nu se poate. Moiraine Sedai ne-a povestit ce-a v�zut Min, �n Baerlon. Ar fi trebuit s�-mi spui cine era Min. Am crezut� M� rog, Min spune c� �i eu fac parte din asta. �i Nynaeve la fel. Poate c� nu sunt ta�veren, ad�ug� ea, �ov�ind din pricina cuv�ntului neobi�nuit, dar se pare c� P�nza m� trimite �i pe mine spre Ochiul Lumii. Toate astea m� privesc �i pe mine.

��Dar, Egwene�

��Cine-i Elayne?

O vreme, o privi �int�, apoi �i spuse tot adev�rul:

��Este Domni�a Mo�tenitoare a tronului din Andor.

Privirea ei p�ru s� ia foc.

��Rand al�Thor, dac�-�i arde de glume, nu mai am ce vorbi cu tine.

Nevenindu-i s� cread�, Rand o privi �ntorc�ndu-se foarte �an�o�� la ceilal�i �i a�ez�ndu-se l�ng� Moiraine, cu coatele pe mas�, ca s� asculte ce spunea Str�jerul. �Trebuie s� vorbesc cu Perrin, se g�ndi Rand. El �tie cum s� se poarte cu femeile.�

Jup�n Gill intr� de c�teva ori �n bibliotec�, mai �nt�i pentru a aprinde l�mpile, apoi pentru a aduce el �nsu�i m�ncarea, �i ceva mai t�rziu, pentru a le spune ce se �nt�mpla afar�. Mantiile Albe supravegheau hanul din strad�, din ambele direc�ii. La por�ile Ora�ului Interior se iscase o revolt�, iar G�rzile Reginei arestaser� de-a valma oameni cu cocarde ro�ii �i albe. Cineva �ncercase s� scrijeleasc� pe u�a hanului Col�ul Dragonului, fiind alungat pe dat� de �uturile lui Lamgwin.

Hangiul nu p�ru s� se mire c� Loial se afla �mpreun� cu ei. R�spunse celor c�torva �ntreb�ri pe care i le adresase Moiraine f�r� s� �ncerce s� afle ce puneau la cale �i, de fiecare dat� c�nd intra, b�tu la u�� i a�tept� ca Lan s�-i deschid�, ca �i cum hanul �i biblioteca nu ar fi fost ale sale. La ultima sa vizit�, Moiraine �i d�du o foaie de pergament, acoperit� cu scrisul ordonat al lui Nynaeve.

��La vremea asta de noapte, n-o s� fie prea u�or, oft� el, cl�tin�nd din cap �n timp ce citea cu aten�ie lista, dar am s� m� descurc eu.

Moiraine �i d�du �i o pungu�a de piele �ntoars�, care zorn�ia.

��Foarte bine. �i ai grij� s� vin� cineva s� ne trezeasc� �nainte de rev�rsatul zorilor. Atunci, urm�ritorii no�tri nu vor mai fi a�a aten�i.

��i o s� r�m�n� s� p�zeasc� o colivie goal�, Aes Sedai, r�nji jup�n Gill.

�n cele din urm�, plecar� cu to�ii s� fac� baie �i apoi s� se culce. Rand c�sca de-l dureau f�lcile. �n timp ce se s�punea, cu o bucat� grosolan� de p�nz� �ntr-o m�n� �i cu s�punul mare �i galben �n cealalt�, privirea i se-ndrept� spre sc�unelul de l�ng� cada lui Mat. V�rful tecii aurite �n care se afla pumnalul din Shadar Logoth se i�ea de sub surtucul frumos �mp�turit. �i Lan se uita la el, din c�nd �n c�nd. Rand se �ntreb� dac� primejdia era �ntr-adev�r a�a de ne�nsemnat� precum pretindea Moiraine.

��Crezi c� taic�-meu o s� m� cread� vreodat�? r�se Mat, frec�ndu-se pe spate cu o perie cu m�ner lung. Eu, salvatorul lumii? Surorile mele nici n-o s� �tie dac� s� r�d� sau s� pl�ng�.

P�rea din nou vechiul Mat. Rand �i dori s� poat� uita de pumnal.

C�nd el �i Mat ajunser�, �n cele din urm�, �nd�r�t �n c�m�ru�a lor de la mansard�, era �ntuneric bezn� �i toate stelele erau ascunse �n nori. Pentru prima dat� de mult� vreme, Mat se dezbr�c� �nainte s� se bage �n pat, dar �i puse �i pumnalul sub pern�, aparent nep�s�tor. Rand sufl� �n lum�nare �i se strecur� �n a�ternut. Sim�i o putere malefic� venind dinspre cel�lalt pat, nu dinspre Mat, ci de sub perna pe care acesta-�i culcase capul. Tot f�c�ndu-�i griji, adormi.

Din prima clip� �i d�du seama c� era un vis, dar unul dintre acelea care nu erau �ntrutotul �nchipuite. Se afla �n fa�a unei u�i de lemn, �nchis� la culoare, spart� �i plin� de a�chii. �n jur era rece �i umed �i se sim�ea un miros puternic de putreziciune. �n dep�rtare picura apa; ecoul r�suna pe coridoarele de piatr�.

�Nu ceda. Nu ceda, iar el va r�m�ne neputincios.�

�nchise ochii �i se concentra asupra imaginii hanului, a patului, a lui �nsu�i, dormind acolo, dar, c�nd ridic� din nou pleoapele, se afla �n acela�i loc, �n fa�a u�ii. Pic�turile c�deau �n ritmul propriilor b�t�i de inim�, ca �i cum pulsul s�u ar fi �inut m�sura. C�ut� flac�ra �i h�ul, a�a cum �l �nv��ase Tam, �i se lini�ti, dar �n afara lui nu se schimb� nimic. Cu mi�c�ri lente, deschise u�a �i intr�.

Totul era la fel cum �i amintea, �n �nc�perea care p�rea scobit� drept �n inima st�ncii. Ferestrele �nalte, arcuite, d�deau �ntr-un balcon deschis, dincolo de care straturile de nori curgeau ca un r�u rev�rsat peste matc�. L�mpile �ntunecate de metal, cu fl�c�rile lor prea vii pentru a le putea privi, sclipeau; de�i negre, p�reau a sc�nteia ca argintul. �n c�minul �nfrico��tor, focul trosnea f�r� s� dea c�ldur�. Fiecare piatr� aducea vag cu chipul unui om aflat �n chinuri.

Totul era la fel, �n afar� de un singur lucru. Pe t�blia bine lustruit� a mesei se aflau trei figurine, grosolan sculptate, f�r� tr�s�turi � ca �i cum me�terul ar fi lucrat �n graba mare reprezent�nd oameni. Unul era �nso�it de un lup, �nf��i�at cu foarte multe am�nunte, spre deosebire de silueta diform� a omului, altul �inea �n m�n� un pumnal micu�, pe m�nerul c�ruia sclipea o pat� ro�ie. Ultimul avea o sabie. Cu p�rul ridic�ndu-i-se pe ceaf�, Rand veni mai aproape �i observ� b�tlanul sculptat foarte me�te�ugit pe lama cea minuscul�.

Cuprins de spaim�, tres�ri, iar privirea �i c�zu direct pe oglinda stingher� care at�rna pe un perete. Imaginea sa era doar pu�in mai clar� dec�t �nainte. Aproape c� i se distingeau tr�s�turile. Dac�-�i imagina c� mije�te ochii, aproape c�-�i recuno�tea chipul.

��Prea mult te-ai ascuns de mine.

R�sufl�nd �ntret�iat, se r�suci pe c�lc�ie. Cu numai o clip� �nainte fusese singur, dar acum, �n fa�a ferestrelor, se afla Ba�alzamon. C�nd vorbi, ochii �i gura i se preschimbar� �n caverne de fl�c�ri.

��Prea mult, dar de-acum s-a terminat.

��Nu am s�-�i cedez, �opti r�gu�it Rand. Nu-�i recunosc nici o putere asupra mea. Tu nu exi�ti.

Ba�alzamon r�se tun�tor, cu gura sa de fl�c�ri.

��i crezi c�-i a�a u�or? A�a ai fost dintotdeauna. De fiecare dat� c�nd am stat fa�� n fa��, ca acum, ai crezut c�-mi po�i rezista.

��Cum adic�, de fiecare dat�? Nu am s�-�i cedez!

��A�a spui mereu, la �nceput. Lupta asta dintre noi a avut loc de nenum�rate ori p�n� acum. De fiecare dat� ai alt chip �i alt nume, dar e�ti tot tu.

��Nu am s�-�i cedez, �opti disperat Rand.

��De fiecare dat� m� �nfrun�i, cu puterile tale vrednice de dispre�, �i, p�n� la urm�, ajungi s� recuno�ti care dintre noi este st�p�nul. V�rst� dup� V�rst�, te prosternezi �n fa�a mea sau mori, dorindu-�i s� mai ai puterea de a o face. S�rman n�t�ng, nu po�i c�tiga �n fa�a mea.

��Minciun�! strig� Rand. P�rinte al Minciunii, e�ti P�rintele Neghiobiei, dac� mai mult de at�t nu po�i face. Oamenii te-au g�sit �n ultima V�rst�, �n V�rsta Legendelor, �i te-au �nl�n�uit acolo unde �i-e locul.

Ba�alzamon r�se iar�i, hohotind batjocoritor, p�n� ce Rand �ncepu s�-�i doreasc� s�-�i poat� acoperi urechile cu palmele, ca s� nu mai aud� nimic, dar se sili s� r�m�n� nemi�cat, cu bra�ele pe l�ng� corp. �n ciuda h�ului care-i d�dea lini�tea interioar�, tremura tot, atunci c�nd, dup� mult� vreme, r�sul se opri.

��Vierme, nimic nu �tii. E�ti ne�tiutor ca un g�ndac sub o st�nc� �i la fel de u�or te pot sf�r�ma. Lupta asta a �nceput din momentul crea�iei. De fiecare dat�, oamenii cred c� este un nou r�zboi, dar este acela�i, ie�it iar�i la iveal�. Numai c� acum, pe aripile timpului plute�te schimbarea. Schimbarea. De data asta, nu va mai exista �ntoarcere. Pe trufa�ele Aes Sedai care vor s� te fac� s� te ridici �mpotriva mea le voi pune �n lan�uri, despuiate, �i le voi sili s�-mi fac� pe voie, sau le voi azv�rli sufletele �n Pu�ul Os�ndelor, l�s�ndu-le pe vecie s� urle. A�a va fi cu to�i, �n afar� de cei care deja m� slujesc. Aceia vor fi numai cu un pas mai jos dec�t mine. Ai de ales: po�i s� te numeri printre ei �i s� faci lumea s� �i se t�rasc� la picioare. �i-o mai ofer pentru ultima dat�. Po�i s� fii mai presus ca ei, mai presus ca oricine �n afar� de mine. Au existat d��i c�nd asta �i-a fost alegerea �i c�nd ai tr�it �ndeajuns de mult pentru a-�i cunoa�te puterea.

�Nu ceda!� Rand se ag�� de ceva ce putea t�g�dui cu u�urin��.

��Nici o Aes Sedai nu este �n slujba ta. Iar�i o minciun�!

��A�a �i-au spus? Acum dou� mii de ani, mi-am �mboldit trolocii s� str�bat� lumea, �i chiar �i �n r�ndul lor am g�sit unele care cuno�teau disperarea �i �tiau c� lumea nu-l poate �nfrunta pe Shai�tan. De dou� mii de ani �ncoace, Ajah cea Neagr� a r�mas ascuns� printre celelalte, �n umbr�, neobservat�. Poate chiar �i cele care pretind c� te ajut� fac parte din ea.

Rand cl�tin� din cap, �ncerc�nd s� scape de �ndoielile care �l potopeau, de toate �ndoielile pe care le avea �n privin�a lui Moiraine �i a inten�iilor �i planurilor sale.

��Ce vrei de la mine? strig� el. �Nu ceda! Lumin�, ajut�-m� s� nu cedez!�

��ngenuncheaz�! r�spunse Ba�alzamon, ar�t�nd �n jos, la picioarele sale. �ngenuncheaz� �i recunoa�te-m� drept st�p�n! P�n� la urm�, ai s-o faci. Ai s� fii slujitorul meu, sau ai s� mori.

Ultimul cuv�nt r�sun� �n �nc�pere, �n toate p�r�ile, iar �i iar, p�n� ce Rand ridic� bra�ele ca pentru a se feri de o lovitur�. Tr�g�ndu-se cu greutate �napoi, p�n� ce se lovi de mas�, �ncepu s� strige, �ncerc�nd s� �n�bu�e sunetul care-i r�suna �n urechi.

��Nuuuuuuuu!

Strig�nd, se r�suci, d�r�m�nd statuetele la p�m�nt. Ceva �l �n�ep� �n palm�, dar nici nu b�g� de seam�, ci c�lc� lutul �n picioare, transform�ndu-l �ntr-o pat� diform� �ntins� pe podea. Dar c�nd �ncet� s� mai strige, ecoul era �nc� acolo, r�spunz�nd parc� �i mai puternic: �Mori � mori � mori � mori � mori � MORI � MORI � MORI � MORI � MORI.�

Sunetul �l atrase dup� sine ca un v�rtej, acoperindu-l, sf�iind h�ul din mintea sa. Se f�cu mai �ntuneric. Rand nu mai vedea dec�t un tunel la cap�tul c�ruia st�tea Ba�alzamon, �ncadrat de ultimul petic de lumin�, f�c�ndu-se din ce �n ce mai mic p�n� ajunse c�t o palm�, c�t o unghie, apoi disp�ru. Ecoul �l r�suci pe toate p�r�ile, tr�g�ndu-l �n jos, �nspre bezn� �i moarte.

Atinse podeaua cu o bufnitur� �i se trezi, pe c�nd �nc� se lupta s� scape din v�rtej. �n�untru era �ntuneric, dar nu chiar ca �n vis. Tremur�nd, �ncerc� s� priveasc� doar �nspre flac�r�, s�-�i lepede acolo teama, dar lini�tea h�ului �i sc�pa printre degete. Bra�ele �i picioarele �i tremurau, dar se ag�� cu disperare de imaginea acelei unice fl�c�ri, p�n� ce s�ngele �ncet� s�-i mai pulseze �n urechi.

Mat se zv�rcolea �n pat, gem�nd �n somn:

Nu cedez, nu cedez, nu cedez�

Apoi, vorbele sale se pierdur� �n ni�te gemete de ne�n�eles.

Rand se �ntinse s�-l scuture, pentru a-l trezi. De �ndat� ce-l atinse, Mat se ridic�, morm�ind �n�bu�it. Vreme de o clip�, el r�mase cu privirea a�intit� �n gol, apoi inspir� ad�nc, tremur�tor, �i-�i lu� capul �n palme. Brusc, se r�suci, scormoni sub pern�, apoi se culc� la loc, cu ambele m�ini la piept, �ncle�tate pe m�nerul pumnalului. Se �ntoarse s�-l priveasc� pe Rand, cu chipul ascuns de umbr�.

��S-a �ntors, Rand.

��tiu.

Mat �ncuviin��:

��Am v�zut trei statuete�

��i eu le-am v�zut.

��tie cine sunt, Rand. Am luat-o pe cea cu pumnalul, iar el a spus: �Deci �sta e�ti tu�. Iar c�nd m-am uitat din nou, mi-am v�zut chipul. Chipul meu, Rand! P�rea din carne �i oase. �i la pip�it la fel. Lumina s� m-ajute, parc� mi-am sim�it propria m�n� �ncle�tat� �n jurul trupului, ca �i cum eu eram statueta.

Rand r�mase o vreme t�cut.

��Trebuie s� continui s� i te-mpotrive�ti, Mat.

��A�a am f�cut, iar el a r�s. Tot vorbea despre o lupt� ve�nic� �i spunea c� ne-am �nt�lnit a�a de o mie de ori p�n� acum, �i� Pe Lumin�, Rand, Cel �ntunecat m� cunoa�te.

��Asta mi-a spus �i mie. Nu cred c� ne cunoa�te, ad�ug� Rand, �ncet. Nu cred c� �tie care dintre noi� �Care dintre noi ce?�

C�nd se ridic�, sim�i o durere ascu�it� �n palm�. Ajung�nd la mas�, reu�i s� aprind� lum�narea dup� trei �ncerc�ri, apoi �i deschise palma. �n carne i se �nfipsese o a�chie groas� de lemn �nchis la culoare, care pe o parte era neted� �i lustruit�. O privi cu ochii mari, f�r� s� respire, apoi, brusc, �ncepu s� g�f�ie, tr�g�nd de ea ner�bd�tor.

��Ce s-a-nt�mplat? �ntreb� Mat.

��Nimic.

�n cele din urm� reu�i s-o scoat�, tr�g�nd puternic de ea. Pufnind sc�rbit, o l�s� s� cad� la p�m�nt. Geam�tul �i �nghe�� pe buze: de �ndat� ce a�chia i se desprinse de degete, disp�ru.

Cu toate astea, rana din palm� era tot acolo �i s�ngera. Carafa de piatr� era plin� cu ap�. O turn� �n lighena�, cu m�inile tremur�ndu-i at�t de tare �nc�t v�rs� �i pe mas�. �n graba mare, �i sp�l� m�inile, frec�ndu-�i palma p�n� ce din degetul mare �i mai curse �nc� mult s�nge, apoi le sp�l� din nou. G�ndul c�-i putea r�m�ne �n carne p�n� �i cea mai mic� urm� �l �ngrozea.

��Pe Lumin�, grai Mat, �i pe mine m-a f�cut s� m� simt murdar.

Cu toate astea, el nu se ridic�, ci r�mase �ntins cu pumnalul �n m�ini.

��Da, �nt�ri Rand. Murdar.

Cu mi�c�ri st�ngace, lu� un �tergar din teancul de l�ng� lighean. Se auzi o b�taie �n u��, iar el tres�ri. B�taia se auzi din nou.

��Da? spuse el.

Moiraine �i v�r� capul �n�untru.

��V-a�i trezit. Bine. �mbr�ca�i-v� repede �i cobor��i. Trebuie s� plec�m �nainte de prima gean� de lumin�.

��Acum? gemu Mat. N-am dormit niciun ceas.

��Un ceas? r�spunse ea. Ba a�i dormit patru. Hai, iute, nu avem mult timp.

Rand schimb� cu Mat o privire nedumerit�. κi amintea fiecare clip� din vis. Acesta �ncepuse de �ndat� ce �nchisese ochii, �i nu �inuse mai mult de c�teva minute. Ceva din tulburarea lor trebuie s� fi ajuns p�n� la Moiraine. Ea le arunc� o privire p�trunz�toare, �i intr�.

��Ce s-a-nt�mplat? Visele?

��tie cine sunt, �opti Mat. Cel �ntunecat �mi �tie chipul.

Rand �i ar�t� palma f�r� s� spun� nimic. P�n� �i �n lumina slab� a singurei lum�n�ri, s�ngele se distingea limpede. Femeia Aes Sedai veni spre el �i-i apuc� m�na ridicat�, pip�indu-i rana cu degetul mare. Un fior �l p�trunse p�n� �n oase, at�t de rece �nc�t degetele �i amor�ir�, �i trebui s� str�ng� din din�i pentru a-�i �ine palma deschis�. Dup� ce ea �i d�du drumul, fiorul disp�ru. Rand �i r�suci m�na pe toate p�r�ile, apoi, uimit, �terse urma de s�nge. Rana disp�ruse. Ridic� �ncet capul, pentru a �nt�lni privirea lui Moiraine.

��Iute, vorbi ea �n�bu�it. Mai e foarte pu�in timp.

�i Rand �i d�du seama c� nu se mai referea la plecarea lor.

44Bezna �nv�luie C�ile

Zorii st�teau s� se reverse, dar �nc� mai era �ntuneric. Rand o urm� pe Moiraine p�n� �n coridorul din spate, unde �i a�teptau ceilal�i, �mpreun� cu jup�n Gill, Nynaeve �i Egwene, aproape la fel de ner�bd�toare ca Loial, iar Perrin aproape la fel de netulburat ca Str�jerul. Mat se �inea pe urmele lui Rand ca �i cum i-ar fi fost fric� s� mai r�m�n� singur m�car o clip� �i n-ar fi vrut s� se �ndep�rteze nici m�car cu un pas. Buc�t�reasa �i ajutoarele ei se ridicar�, c�sc�nd gura la grupul care str�b�tea �n t�cere buc�t�ria, unde era deja lumin� �i foarte cald, din pricina preg�tirilor pentru masa de diminea��. Nu era ceva obi�nuit pentru ni�te clien�i s� se trezeasc� �i s� plece la ora aceea. Jup�n Gill �i �opti buc�t�resei o scurt� explica�ie, iar ea pufni tare �i �ncepu s� fr�m�nte aprig aluatul pentru p�ine. �nainte ca Rand s� ajung� la u�a care d�dea �n curte, toat� lumea se �ntorsese la treburile sale, la t�vile cu m�ncare �i la aluatul pe care-l fr�m�ntau.

Afar� era �nc� bezn�. Tovar�ii s�i �i p�reau lui Rand ni�te umbre. Se �inu orbe�te dup� hangiu �i dup� Lan, ca �i cum �ntr-adev�r �i-ar fi pierdut vederea, n�d�jduind c� jup�n Gill �i cuno�tea curtea �ndeajuns de bine �i c� instinctele Str�jerului aveau s�-i duc� acolo unde trebuia, f�r� ca nimeni s� nu-�i rup� vreun picior. Loial se �mpiedic� de mai multe ori.

��Nu �n�eleg de ce nu putem aprinde m�car o lumin�, morm�i Ogierul. �n stedding, niciodat� nu ne plimb�m prin �ntuneric. Sunt Ogier, nu pisic�.

�i Rand �i imagin� brusc cum urechile celuilalt tres�ltau nervos.

Pe nea�teptate, contururile grajdurilor ap�rur� din bezn�, ca o umbra amenin��toare, p�n� ce u�a se deschise cu zgomot, l�s�nd s� se strecoare �n curte o raz� �ngusta de lumin�. Hangiul nu o deschise dec�t pu�in, �ndeajuns pentru ca ei s� poat� intra unul c�te unul, apoi o �nchise pe dat� �n urma lui Perrin, aproape prinz�ndu-i c�lc�iele. Ajuns �n�untru, la lumin�, Rand �ncepu s� clipeasc� des.

�ngrijitorii nu se ar�tar� surprin�i de apari�ia lor, a�a cum fusese buc�t�reasa. Caii erau deja �n�eua�i �i-i a�teptau. Mandarb �n�l�� trufa� capul, f�r� s�-l bage �n seam� dec�t pe Lan, �ns� Aldieb �ntinse botul pentru a adulmeca bra�ul lui Moiraine. Era acolo �i un cal de povar�, �nc�rcat cu co�uri de r�chit�, precum �i un animal uria� cu coama bogat�, mai �nalt chiar dec�t arm�sarul Str�jerului, preg�tit pentru Loial. P�rea �ndeajuns de mare pentru a trage de unul singur o haraba cu f�n, dar pe l�ng� Ogier nu ar�ta mai mare dec�t un ponei.

Loial privi calul �i morm�i, ne�ncrez�tor:

��P�n� acum am mers �ndeajuns de bine �i pe jos.

Jup�n Gill �i f�cu un semn lui Rand, ar�t�ndu-i murgul pe care i-l �mprumuta. La culoare, era aproape ca p�rul b�iatului, era �nalt �i cu pieptul lat, dar nu a�a de aprig precum fusese Noru�. Cercet�ndu-l, Rand se sim�i foarte mul�umit. Jup�n Gill �i spuse c� se numea Ro�catul.

Egwene se duse drept la Bela, iar Nynaeve, la iapa ei cu picioare lungi.

Mat veni l�ng� Rand, duc�ndu-�i de c�p�stru calul cenu�iu pe care-l primise.

��Perrin m� sperie, �opti el, iar Rand �l privi fix. Ce s� zic, se poarta ciudat. Tu nu crezi? Jur c� nu mi se pare �i nu e din pricina�

Rand �ncuviin��. �Slav� Luminii, nu din pricina pumnalului.�

��A�a e, Mat, dar stai lini�tit. Moiraine �tie despre� lucrul acesta, ce-o mai fi �i el. Nu-i nici o problem�.

�i-ar fi dorit s� cread� �n ceea ce spunea, dar m�car Mat p�rea ceva mai lini�tit.

��Fire�te, �ncuviin�� el �n grab�, privindu-l �nc� pe Perrin cu coada ochiului. Nici n-am spus altceva.

Jup�n Gill se sf�tui cu �eful �ngrijitorilor. B�rbatul cel slab, cu fa�� ca de cal, �i duse m�na la frunte �i se gr�bi c�tre fundul grajdurilor. Hangiul se �ntoarse spre Moiraine, cu un z�mbet mul�umit pe chipul s�u rotund.,

��Ramey spune c� drumul e liber, Aes Sedai.

Zidul din fundul grajdurilor p�rea solid �i gros, plin de rasteluri cu unelte. Ramey �i un alt �ngrijitor d�dur� la o parte furcile, greblele �i lope�ile, apoi se �ntinser� pe l�ng� rafturi pentru a umbla la ni�te z�voare ascunse. Brusc, o parte din zid se r�suci �nspre ei, pe ni�te balamale at�t de bine t�inuite, �nc�t Rand nu era convins c� le-ar fi putut g�si nici m�car a�a, cu u�a deschis�. Lumina care se rev�rsa din grajd c�dea pe un perete de c�r�mid�, aflat la numai c�teva picioare distan��.

��E doar o alee �ngusta dintre cl�diri, spuse hangiul, dar nimeni, �n afara celor de aici, nu �tie c� se poate ajunge �i prin grajduri. N-o s� fie nimeni la p�nd� aici, nici o Mantie Alb� �i nici o cocard�, care s� v� vad� ie�ind.

Femeia Aes Sedai �ncuviin��.

��ine minte, bunule hangiu, dac� �i-e team� c� vei avea necazuri din pricina noastr�, scrie-i lui Sheriam Sedai, din Ajah Albastr�, �n Tar Valon, iar ea te va ajuta. Mi-e team� c� eu �i surorile mele avem deja multe lucruri de �ndreptat, pentru cei care mi-au oferit ajutor.

Jup�n Gill r�se, f�r� s� par� c�tu�i de pu�in �ngrijorat.

��Ce s� spun, Aes Sedai, deja mi-ai d�ruit singurul han din Caemlyn unde nu exist� �obolani. Ce a� mai putea s� cer? Numai a�a, �i voi avea de dou� ori mai mul�i clien�i. Redeveni serios, �ncet�nd s� mai t�njeasc�. Orice a�i avea de g�nd, Regina sprijin� Tar Valon, iar eu sunt de partea Reginei, a�a c� v� doresc numai bine. S� te scalde Lumina, Aes Sedai. Pe to�i s� v� scalde Lumina.

��i pe dumneata la fel, jup�ne Gill, r�spunse Moiraine, aplec�nd fruntea. Dar dac� este ca Lumina s� scalde pe vreunul din noi, trebuie s� ne gr�bim. Ea se �ntoarse iute spre Loial. E�ti gata?

Ogierul lu� de c�p�stru calul cel uria�, privindu-i cu team� botul. �ncerc�nd s� nu r�m�n� cu m�na prea aproape, el �i conduse animalul c�tre u�a din fund. Ramey s�rea de pe un picior pe altul, ner�bd�tor s-o �nchid� la loc. Pentru o clip�, Loial ramase cu capul plecat pe o parte, ca �i cum se bucura de o adiere care-i r�corea obrazul.

��Pe aici, spuse el, �i o apuc� pe aleea cea �ngust�.

Moiraine �l urm�, la numai c��iva pa�i, apoi venir� Rand �i Mat. Rand se alesese �i cu calul de povar�, pe care trebuia s�-l duc� de c�p�stru. Nynaeve �i Egwene intrar� la mijloc, iar Perrin, �n urma lor. Lan �ncheia �irul. U�a secret� se �nchise iute, de �ndat� ce Mandarb p�i pe aleea noroioas�. Zgomotul z�voarelor potrivite la locurile lor, care le t�iau orice cale de �ntoarcere, i se p�ru lui Rand nefiresc de puternic.

Aleea, a�a cum �i spusese jup�n Gill, era �ntr-adev�r foarte str�mt� �i chiar mai �ntunecat� dec�t curtea hanului, dac� era cu putin�� a�a ceva. Ziduri �nalte �i goale, de c�r�mid� sau de lemn, se �n�irau pe ambele p�r�i, iar deasupra se vedea doar o f�ie �ngust� de cer �ntunecat. Co�urile mari �i �mpletite, fixate pe spinarea calului de povar�, se atingeau de ziduri. Erau pline cu provizii pentru c�l�torie, cele mai multe fiind oale de lut, �n care se afla ulei. De asemenea, erau acolo mai multe be�e lungi, cu l�mpi la capete, legate pe spinarea animalului, �n�untrul C�ilor, din c�te le spusese Loial, era mai �ntuneric dec�t �n miez de noapte.

L�mpile pe jum�tate pline fo�neau la fiecare mi�care �i se ciocneau una de alta cu un zgomot de tinichea. Nu era foarte puternic, dar, la ceasul acela dinaintea zorilor, ora�ul era t�cut. Foarte t�cut. Clinchetele �nfundate p�reau s� r�sune la mare dep�rtare.

C�nd aleea ie�i �ntr-o strada, Loial alese drumul f�r� s� �ov�ie. De acum, p�rea s� �tie exact �ncotro se �ndrepta, ca �i cum calea de urmat devenea din ce �n ce mai limpede. Rand nu �n�elegea cum de Ogierul putea g�si Poarta, iar Loial nu reu�ise s�-i explice prea bine. Din c�te le spusese, �tia, pur �i simplu, unde se afla; o sim�ea. Nu putea s� explice, dup� cum nu putea s� explice cum f�cea s� respire.

Gr�bindu-se �n susul str�zii, Rand �ntoarse capul spre col�ul unde se afla Binecuv�ntarea Reginei. Din c�te le spusese Lamgwin, nu departe de acel col� se aflau �nc� vreo �ase Mantii Albe. Erau aten�i numai la han, dar orice zgomot putea s�-i atrag� pe urmele lor. Nimeni nu ie�ea la ora aceea pentru treburi cinstite. Copitele cailor r�sunau ca ni�te clopote pe strada pavat�. L�mpile clinc�neau de parc� arm�sarul de povar� le scutura cu bun� �tiin��. Numai dup� ce trecur� de un alt col�, Rand �ncet� s� mai priveasc� peste um�r, �i-i auzi �i pe ceilal�i din Emond�s Field oft�nd u�ura�i.

Loial p�rea s� urmeze drumul cel mai drept c�tre Poart�, pe oriunde i-ar fi dus acesta. De c�teva ori str�b�tur� str�zi largi �i pustii, unde nu se afla dec�t, poate, vreun c�ine care se ascundea �n umbr�. Alteori o apucar� pe alei la fel de �nguste ca aceea pe care ie�iser� din han, unde, dac� nu erai atent, puteai s� calci �n cine �tie ce. Nynaeve se pl�nse pe �nfundate de mirosuri, dar nimeni nu �ncetini.

�ntunericul �ncepu s� se risipeasc�, preschimb�ndu-se �ntr-un cenu�iu �nchis. Lic�riri slabe care anun�au zorii ap�rur� pe cer, deasupra acoperi�urilor dinspre r�s�rit. C��iva oameni ie�ir� �n strad�, bine �nfofoli�i pentru a se feri de frig, merg�nd cu capetele plecate, de parc� �nc� se visau �n pat. Cei mai mul�i nu d�deau nici o aten�ie celor din jurul lor. Numai c��iva aruncar� c�te o privire �nspre �irul de oameni �i cai, cu Loial �n frunte, �i numai unul dintre ei �i v�zu cu adev�rat.

Acela ridicase �nt�i privirea spre ei, la fel ca to�i ceilal�i, cufundat deja �n propriile g�nduri, apoi se �mpiedicase brusc, gata s� cad�, �i se �ntorsese pe c�lc�ie ca s�-i vad� mai bine. �nc� nu se vedeau dec�t umbre, dar �i asta fusese prea mult. V�zut din dep�rtare, Ogierul putea s� treac� drept un b�rbat �nalt care ducea de c�p�stru un cal obi�nuit, sau drept unul de statur� medie, cu un cal pirpiriu. Av�ndu-i �ns� pe ceilal�i dup� el, Loial ar�ta exact at�t de mare cum �i era, o data �i jum�tate c�t un om, oric�t de �nalt. Trec�torul se uitase lung apoi, cu un strig�t �n�bu�it, plecase �n fug�, cu mantia flutur�ndu-i �n urm�.

Cu timpul, aveau s� mai apar� �i al�ii. Rand trase cu ochiul la o femeie care mergea gr�bit� pe cealalt� parte a str�zii, f�r� s� vad� altceva dec�t pavajul pe care c�lca. �n scurt� vreme, aveau s� apar� mai mul�i care s�-i poat� observa. Cerul de la r�s�rit se lumin�.

��Acolo, rosti �n cele din urm� Loial. E acolo, dedesubt.

�i le ar�t� o pr�v�lie, �nc� ferecat� pentru noapte. Mesele din fa�� erau goale, prelatele de deasupra lor, str�nse �i legate, u�ile, z�vorite bine. La ferestrele de deasupra, unde locuia proprietarul, nu se vedea nici o lumin�.

��Dedesubt? s�ri Mat, nevenindu-i s� cread�. �i cum facem s�?

Moiraine ridic� un bra�, �ndemn�ndu-l s� tac�, �i le f�cu semn s-o urmeze pe aleea de l�ng� pr�v�lie. Cai �i oameni laolalt�, ei se �nghesuir� �n locul liber dintre dou� cl�diri. Din pricina zidurilor �nalte, acolo bezna era �nc� de nep�truns.

��Trebuie s� fie o u�� care d� �n pivni��, �opti Moiraine. Ah, da.

Brusc, se f�cu lumin�. Deasupra palmei �ntinse a femeii ap�ru un glob care sc�nteia puternic, cam c�t pumnul unui b�rbat, �i care se mi�ca odat� cu m�na ei. Rand se g�ndi c� trecuser� prin multe dac� nimeni nu mai p�rea tulburat de asta, Moiraine �i apropie palma de u�ile pe care le g�sise, undeva jos. Erau u�or �nclinate �i ferecate cu un z�vor prins �n ni�te c�rlige zdravene �i cu un lac�t de fier mai mare dec�t m�na lui Rand �i plin de rugin�. Loial trase u�or de el.

��Pot s�-l smulg, cu z�vor cu tot, dar o s� fac� at�ta zgomot, �nc�t o s� trezeasc� tot cartierul.

� Mai bine s� nu stric�m nimic, dac� nu-i absolut necesar, r�spunse Moiraine.

Ea cercet� cu aten�ie lac�tul, apoi, pe nea�teptate, lovi u�or cu toiagul fierul ruginit, iar lac�tul se deschise pe dat�. Cu mi�c�ri gr�bite, Loial �l scoase de la locul lui �i deschise u�ile larg. Moiraine cobor� pe rampa care ie�i la iveal�, lumin�ndu-�i calea cu ajutorul globului din palm�. Aldieb o urm�, p�ind gra�ios.

��Aprinde�i l�mpile �i cobor��i, le �opti ea. Avem loc. Iute. �n cur�nd o s� se lumineze.

�n grab� mare, Rand dezleg� l�mpile de pe �aua calului de povar�, dar, chiar �nainte s-o aprind� pe prima, �i d�du seama c� deja putea distinge chipul lui Mat. �n c�teva minute, str�zile aveau s� se umple de oameni, iar proprietarul pr�v�liei avea s� coboare pentru a �ncepe treaba, �i to�i aveau s� se �ntrebe de ce erau at��ia cai pe alee. Mat morm�i ceva, nemul�umit de ideea de a aduce caii �n�untru, dar Rand se sim�i u�urat c�nd �l conduse pe al s�u �n josul rampei. Mat �l urm�, morm�ind �n continuare, dar la fel de gr�bit.

Lampa lui Rand se cl�tina �n v�rful b��ului, lovindu-se de tavan dac� nu era atent. Nici Ro�catul, nici calul de povar� nu se sim�eau �n largul lor pe ramp�. Dup� ce ajunse jos, se d�du la o parte din calea lui Mat. Moiraine l�s� globul de lumin� s� se sting�, dar, pe m�sur� ce coborau �i ceilal�i, �nc�perea se lumin� din ce �n ce mai mult.

Pivni�a avea acelea�i dimensiuni ca �i cl�direa de deasupra. Cel mai mult spa�iu era ocupat de coloanele de c�r�mid�, mai �nguste la baz� �i cam de cinci ori mai late la v�rf, aduc�nd cu ni�te arcade. Era loc �ndeajuns pentru to�i, dar Rand tot se sim�ea �nghesuit. Cre�tetul lui Loial ajungea p�n� �n tavan. Dup� cum l�sase s� se �n�eleag� lac�tul cel ruginit, �nc�perea nu mai fusese folosit� de mult� vreme. Podeaua era goal�, �n afar� de c�teva butoaie sparte, pline cu tot felul de nimicuri, �i de un strat gros de praf care se ridicase de la p�m�nt �i plutea �n lumina l�mpilor.

Lan intr� ultimul �i, de �ndat� ce-l duse pe Mandarb p�n� jos, se �ntoarse s� �nchid� u�ile.

� S�nge �i cenu��, m�r�i Mat, de ce s� fi construit o poart� dintr-aia �ntr-un loc ca �sta?

��Dar n-a fost mereu a�a, spuse Loial, al c�rui glas tun�tor r�sun� �n pivni�a pustie. Nicidecum!

Rand �i d�du brusc seama c� Ogierul era m�nios, �i se tulbur�.

��C�ndva, aici erau copaci. Tot soiul de copaci dintre cei care cre�teau prin acest �inut, to�i copacii pe care Ogierii �i puteau face s� prind� r�d�cini. Falnicii Copaci, �nal�i de o sut� de picioare. Crengi pline de frunze �i adieri r�coroase care s� poarte cu ele mirosul frunzelor �i al florilor �i s� men�in� vie amintirea p�cii din stedding. �i toate astea au pierit, pentru ce?!

�i lovi cu pumnul �ntr-o coloan� care p�ru s� se cutremure. Rand era sigur c� auzise c�r�mizile sf�r�m�ndu-se. Din tavan se pr�v�li o cascad� de tencuial�.

��Ceea ce s-a �esut deja nu mai poate fi schimbat, rosti cu bl�nde�e Moiraine. Dac� ne d�r�mi cl�direa �n cap, n-o s� faci copacii s� creasc� din nou.

Spr�ncenele c�zute ale lui Loial �i d�deau un aer mai st�njenit dec�t putea exprima un chip omenesc.

��Poate, cu ajutorul dumitale, Loial, vom �mpiedica Umbra s� se �ntind� �i peste desi�urile care �nc� mai exista. Ne-ai adus �n locul pe care-l c�utam.

C�nd ea se duse l�ng� un perete, Rand �i d�du seama c� acesta era altfel dec�t ceilal�i. �n primul r�nd, nu era din c�r�mid�, ci din piatr� me�te�ugit lucrat�, �mpodobit cu un model complicat de frunze �i corzi de ieder� �i deschis la culoare, �n ciuda stratului de praf. C�r�mizile �i mortarul care le �inea �n loc erau vechi, dar ceva din zidul de piatr� spunea c� acesta fusese acolo cu mult, mult �nainte, pe c�nd c�r�mizile nici m�car nu fuseser� scoase din cuptor. Constructorii cl�dirii, care �i ei disp�ruser� de secole, folosiser� ceea ce era deja �n picioare, iar al�i oameni, veni�i dup� aceea, transformaser� totul �ntr-o pivni��.

O parte din zidul �mpodobit, aflat� chiar la mijloc, era �i mai frumos ornat� dec�t restul, care, prin compara�ie, p�rea o schi�� grosolan�. Frunzele desenate pe piatr� p�reau moi, �mpietrite �n loc �n clipa �n care o adiere bl�nd� de var� le f�cea s� se �nfioare. �n ciuda acestui fapt, p�reau �i foarte vechi, mult mai vechi dec�t restul peretelui, a�a cum �i acesta era mai vechi dec�t pere�ii de c�r�mid�. Loial privea �ntr-acolo, de parc� ar fi preferat s� se afle oriunde altundeva, chiar �i �n strad�, urm�rit de mul�ime.

��Avendesora, �opti Moiraine, m�ng�ind o frunz� ca de trifoi, desenat� �n piatr�.

Rand cercet� desenul; nic�ieri nu se mai vedea nici o alt� frunz� la fel cu aceea.

��Frunza din Copacul Vie�ii este cheia, rosti femeia Aes Sedai, �i, pe dat�, frunza se desprinse �i c�zu �n palma ei.

Rand clipi surprins; din spatele s�u, se auzir� exclama�ii de uimire. Frunza p�ruse s� fac� parte din desen, la fel ca toate celelalte. Netulburat�, femeia Aes Sedai o a�ez� la loc, pu�in mai jos. Frunza cu trei v�rfuri se fix� �n perete, de parc� tocmai acolo �i era locul, �i deveni din nou una cu desenul. Imediat, tot aspectul peretelui se schimb�.

De-acum, Rand era aproape convins c� vedea frunzele tremur�nd �n b�taia unei adieri tainice; mai c�-i venea s� cread� c�, pe sub stratul de praf, ele erau verzi, un covor de verdea�� prim�v�ratic� acolo, �n pivni�a luminat� cu l�mpi. Str�vechiul desen se despic�. La �nceput, deschiz�tura era aproape cu neputin�� de observat, apoi ea se l��i, pe m�sur� ce jum�t��ile peretelui se r�sucir� �ncet, �nspre ei, p�n� c�nd se deschiser� cu totul. Pe spatele u�ilor se afla acela�i desen ca pe fa��, aceea�i rev�rsare de frunze �i de corzi de ieder�, p�r�nd aproape vii. �n spate, acolo unde ar fi trebuit s� se vad� ad�ncul p�m�ntului, sau pivni�a din cl�direa vecin�, imaginea lor se reflecta vag �ntr-o suprafa�� mat�, care sclipea slab.

��Am auzit, �ncepu Loial, cu durere, dar �i cu team� �n glas, c� era o vreme c�nd Por�ile sclipeau ca ni�te oglinzi. Era o vreme c�nd c�l�torul care str�b�tea C�ile p�ea sc�ldat �n razele soarelui, sub cerul limpede. A�a era c�ndva.

��N-avem timp de pierdut, replic� Moiraine.

Lan trecu pe l�ng� ea, cu Mandarb de c�p�stru, duc�nd �n m�n� b��ul cu lampa la v�rf. Imaginea sa umbrit� se apropie din partea opus�, conduc�nd umbra calului. Omul �i imaginea se contopir�, p�r�nd a se cufunda �n suprafa�a sclipitoare, �i disp�rur�. O clip�, arm�sarul cel negru se �mpotrivi. C�p�strul p�rea s�-l lege de umbra tulbure a propriei imagini. Fr�iele se �ncordar�, iar calul disp�ru �i el �n�untru.

O vreme, to�i cei din pivni�� r�maser� cu ochii a�inti�i la Poart�.

��Iute, �i �ndemn� Moiraine. Eu trebuie s� trec ultima. Nu putem l�sa Poarta deschis�, ca s-o g�seasc� cineva din �nt�mplare. Iute.

Oft�nd din greu, Loial p�i prin oglind�. D�ndu-�i capul pe spate, calul cel uria� �ncerc� s� se fereasc�, dar ceva �l trase cu putere �n�untru. Disp�rur� cu totul, la fel ca Str�jerul �i Mandarb.

�ov�ind, Rand �ndrept� lampa spre Poarta. Aceasta se contopi cu imaginea ei, apoi disp�ru. El se for�� s� p�easc� mai departe, urm�rind b��ul care disp�rea �i el bucat� cu bucat�, apoi trecu la r�ndul lui, contopindu-se cu imaginea reflectat�. Gura i se c�sc�. Sim�i pe piele un fior de ghea��, ca �i cum trecea printr-un zid de ap� rece. Timpul p�rea s� se prelungeasc� la nesf�r�it; frigul �l cuprindea �ncet-�ncet, acoperindu-i fiecare por.

Brusc, fiorul se sparse ca o bul� de s�pun, iar el se opri ca s�-�i trag� sufletul. P�trunsese pe C�ile de Tain�. Drept �n fa��, Loial �i Lan a�teptau r�bd�tori, �mpreun� cu caii. �n jurul lor era bezn�, care p�rea s� se �ntind� la nesf�r�it. L�mpile �i sc�ldau �ntr-un cerc �ngust de lumin�, prea slab�, ca �i cum ceva se lupta cu str�lucirea sau o �nghi�ea.

Sim�indu-se dintr-odat� nelini�tit, Rand trase de fr�ie. Ro�catul �i calul de povar� p�trunser� �n�untru dintr-un salt, aproape r�sturn�ndu-l. �mpleticindu-se, �i rec�p�t� echilibrul �i se duse repede l�ng� Str�jer �i Ogier, tr�g�nd dup� sine �i caii speria�i, care nechezau �nceti�or. P�n� �i Mandarb p�rea ceva mai lini�tit, v�z�nd �i al�i cai al�turi de el.

��C�nd treci printr-o poart�, Rand, nu te gr�bi, �l avertiz� Loial. �n�untru e altfel dec�t afar�. Prive�te.

El se uit� �nd�r�t, acolo unde-i ar�tase Ogierul, a�tept�ndu-se s� vad� aceea�i str�lucire domoal�. �n loc de asta, descoperi c� putea s� vad� �n pivni��, ca printr-un vitraliu uria� a�ezat acolo, �n bezn�. Observ�, tulburat, c� de jur �mprejurul acestei ferestre spre pivni�� p�rea s� nu mai existe nimic, dec�t bezna. Spuse asta cu voce tare, �ncerc�nd s� r�d�, dar Loial �l lu� �n serios.

��Po�i s�-i dai ocol cu pasul, dar de pe partea cealalt� n-ai vedea nimic. Totu�i, nu te-a� sf�tui. C�r�ile nu spun foarte limpede ce se afla �n spatele unei Por�i. Cred c� te-ai putea r�t�ci pe acolo pentru totdeauna.

Rand scutur� din cap �i �ncerc� s�-�i �ndrepte aten�ia spre Poarta �ns�i, �i nu spre ceea ce se afla �n spatele ei, numai c� �i a�a se tulbura destul de tare. Dac� ar mai fi avut la ce s� se uite, prin bezna care �nconjura Poarta, ar fi f�cut-o. Moiraine �i ceilal�i se vedeau destul de limpede �n pivni��, prin deschiz�tura fumurie, dar se mi�cau ca �ntr-un vis. Fiecare pas p�rea un gest m�re�, exagerat. Mat se �ndrept� spre Poart� ca �i cum s-ar fi deplasat printr-o bucat� imens� de piftie, p�r�nd c� �noat�.

��Roata se �nv�rte mai repede aici, �n�untru, �i explic� Loial, apoi �i roti privirile prin �ntunericul dimprejurul lor �i l�s� umerii �n jos, ab�tut. Nimeni dintre cei �n via�� nu �tie totul despre acest loc. Mi-e fric� de ceea nu �tiu despre C�i, Rand.

��Cel �ntunecat, interveni Lan, nu poate fi �nfr�nt f�r� s� �nfrun�i primejdiile. Dar suntem �nc� �n via�� i avem �i n�dejdea de a r�m�ne a�a �i pe mai departe. Nu ceda �nainte s� fii �nfr�nt, Loial.

��N-ai mai vorbi cu at�ta �ncredere dac� ai mai fi fost vreodat� pe aici, r�spunse Ogierul; glasul s�u, de obicei at�t de r�sun�tor, era grav. Privea �int� �n �ntuneric, de parc� ar fi v�zut ceva apropiindu-se. Nici eu n-am mai fost, dar am v�zut Ogieri care au p�truns printr-o Poart� �i s-au �ntors. N-ai mai vorbi a�a, dac� ai fi f�cut-o �i dumneata.

Mat trecu de poart� �i �ncepu din nou s� se mi�te firesc. Vreme de o clip�, r�mase pe loc, privind �int� �mprejur, la �ntunericul care p�rea s� se �ntind� la nesf�r�it, apoi veni �n fug� spre ei, cu lampa care se cl�tina �n v�rful b��ului �i cu calul �n urma lui, mai mai s�-l d�r�me. Unul c�te unul, trecur� �i ceilal�i. Perrin, Egwene �i Nynaeve se oprir� �i ei o clip�, t�cu�i �i ului�i, �nainte s� se gr�beasc� s� se al�ture grupului. Fiecare lamp� l�rgea cercul de lumin�, dar nu at�t c�t ar fi trebuit. S-ar fi zis c� bezna se ad�ncea cu c�t era mai mult� lumin�, de parc� se lupta din r�sputeri s� nu fie str�puns�.

Era un g�nd pe care Rand �i dorea s�-l uite. Faptul c� se aflau aici era �ndeajuns de �ngrijor�tor, �i f�r� ca �ntunericul s� prind� via��. Cu toate acestea, cu to�ii p�reau s� simt� ap�sarea. Mat renun�ase la replicile sale �n doi peri, iar Egwene p�rea s�-�i doreasc� s� nu fi venit cu ei. �n t�cere priveau Poarta, ultima fereastr� �nspre lumea pe care o cuno�teau.

�n cele din urm�, �n pivni�� r�mase doar Moiraine, luminat� slab de lampa pe care o avea cu ea. Femeia Aes Sedai se mi�ca tot ca prin vis. M�na ei se plimb� �ncet pe perete, p�n� ce g�si frunza de Avendesora care se afla, �i pe aceast� parte, undeva mai jos, a�a cum o a�ezase Moiraine pe partea cealalt�. Sco��nd-o din loc, o a�ez� acolo unde fusese la �nceput. Rand se �ntreb� brusc dac� se mutase �i cealalt�.

Femeia Aes Sedai veni �n�untru, conduc�nd-o pe Aldieb, �n timp ce por�ile de piatr� �ncepur� s� se �nchid� �ncet �n urma ei. Se apropie de grup, iar por�ile r�maser� cufundate �n �ntuneric. Fereastra spre pivni�� se �ngust�, apoi disp�ru, �nghi�it� de bezna care se �ntinse peste tot �n jurul lor, dincolo de cercul slab de lumina.

Brusc, li se p�ru c� l�mpile erau singura surs� de lumin� r�mas� pe lume. Rand �i d�du seama c� era �nghesuit um�r la um�r �ntre Perrin �i Egwene. Fata �l privi cu ochii mari �i veni �i mai aproape, iar Perrin nu f�cu niciun gest s� se trag� mai �ncolo. Atingerea altei fiin�e umane ��i d�dea pu�in curaj, acum c� toat� lumea se cufundase �n �ntuneric. P�n� �i caii p�reau s� simt� nelini�tea care-i �mpingea din ce �n ce mai aproape unul de altul.

P�r�nd netulbura�i, Moiraine �i Lan se urcar� pe cai, iar femeia Aes Sedai se aplec� �nainte, cu bra�ele sprijinite pe toiagul sculptat, a�ezat de-a curmezi�ul �eii.

��Trebuie s� plec�m, Loial.

Acesta tres�ri, apoi �ncuviin�� energic din cap.

��Da, da, Aes Sedai, ai dreptate. S� nu pierdem nici o clip�.

�i le ar�t� o dung� lat� �i alb� care se �ntindea sub picioarele lor, iar Rand se trase iute la o parte. La fel f�cur� �i ceilal�i din �inutul celor Dou� R�uri. Rand se g�ndi c� podeaua trebuia s� fi fost c�ndva neted�, dar acum era plin� de g�uri, ca ni�te pete de v�rsat. Dunga alb� era �ntrerupt� �n mai multe locuri.

��Asta duce de la Poart� la prima C�l�uzire. De acolo�

Loial se uit� �ngrijorat �n jur, apoi se urc� �n �a, f�r� s� se mai team� ca �nainte. Pe spinarea acestuia fusese a�ezat� cea mai mare �a g�sit� de �eful gr�jdarilor, dar tot nu era �ndeajuns de �nc�p�toare pentru Ogier. Picioarele sale at�rnau p�n� la genunchii animalului.

��S� nu pierdem nici o clip�, morm�i el, iar ceilal�i �i urmar� exemplul, f�r� nici o tragere de inim�.

Moiraine �i Lan �naintau de-o parte �i de alta a lui Loial, urm�nd dunga alb� prin �ntuneric. To�i ceilal�i se �nghesuiau �n urma lor, c�t puteau de aproape unul de altul, cu l�mpile leg�n�ndu-se deasupra capetelor. Acestea ar fi trebuit s� dea suficient� lumina c�t pentru o cas� �ntreag�, dar la zece picioare dep�rtare nu se mai vedea nimic. Bezna �nghi�ea totul, ca �i cum acolo ar fi fost un zid. Sc�r��itul �eilor �i tropotul copitelor pe piatr� nu p�rea s� r�sune dincolo de marginea cercului de lumin�.

M�na lui Rand se tot �ndrepta spre sabie, dar nu pentru c� i-ar fi trecut prin cap c� era ceva acolo, vreo f�ptur� de care trebuia s� se apere. De fapt, p�rea c� nu exist� niciun loc �n care s� se poat� ascunde vreo f�ptur�. Cercul de lumin� din jurul lor putea la fel de bine s� fie o pe�ter�, �nconjurat� pe toate p�r�ile de st�nc�, f�r� cale de ie�ire. Oric�t ar fi �naintat, nu se schimba nimic. Rand pip�ia m�nerul sabiei ca �i cum str�nsoarea m�inii sale ar fi putut �ndep�rta st�nca pe care o sim�ea de jur �mprejur. Ating�nd sabia, �i amintea de �nv��turile lui Tam �i, pentru scurt� vreme, putea reg�si lini�tea din h�u. Dar sentimentul acela ap�s�tor reap�rea de fiecare dat�, mic�or�nd h�ul p�n� ce acesta r�m�nea doar ca o pe�ter� �n mintea lui, �i trebuia s� o ia de la cap�t, ating�nd sabia lui Tam pentru a-�i aminti.

C�nd, �n cele din urm�, peisajul se schimb�, se sim�i mai u�urat, de�i era vorba doar despre o lespede �nalt�, a�ezat� vertical, care ap�ru din bezn� �n fa�a lor. Dunga cea alb� se oprea la piciorul ei. Pe suprafa�a �ntins� se vedeau linii r�sucite din metal, me�te�ugit trasate, care-i aminteau lui Rand de ni�te corzi de ieder� sau de frunze. Pete incolore acopereau �i piatra, �i metalul.

��C�l�uzirea, spuse Loial, �i se aplec� �n �a pentru a privi �ncruntat liniile de metal.

��Scrierea Ogier, observ� Moiraine, dar semnele sunt at�t de �terse, �nc�t de-abia pot s�-mi dau seama ce spune.

��Nici eu nu prea �n�eleg ce scrie replica Loial, dar e suficient ca s� �tiu c� trebuie s-o lu�m pe aici.

�i �i �ndemn� calul �ntr-o direc�ie anume, �ndep�rt�ndu-se de C�l�uzire. Razele de lumin� d�dur� la iveal� alte construc�ii din piatr�, care p�reau s� fie poduri cu pere�i de st�nc�, �nalte, care se pierdeau �n dep�rtare, �i rampe u�or arcuite, f�r� vreo balustrad�, care duceau �n sus �i �n jos. �ns� �ntre acestea �i poduri erau parapete care le ajungeau p�n� la piept, ca �i cum, acolo cel pu�in, ar fi existat pericolul s� cad� �n gol. Parapetele erau alc�tuite din buc��i rotunde de piatr� alb�, simpl�, �mbinate laolalt� �ntr-un chip complicat. Lui Rand, imaginile i se p�reau de a dreptul familiare, dar �tia c� trebuia s� fi fost rodul imagina�iei sale, care c�uta s� reg�seasc� ceva cunoscut �n acel loc unde totul era straniu.

La piciorul unuia dintre poduri, Loial se opri ca s� citeasc� textul scurt de pe coloana �ngust� de piatr� aflat� acolo. �ncuviin��nd din cap, se �ndrept� spre pod.

��sta-i primul pod din drumul nostru, spuse el peste um�r.

Rand se �ntreb� cum de podul se �inea �n picioare. Copitele cailor scr�neau, de parc� la fiecare pas se mai desprindea c�te o buc��ic� de piatr�. Peste tot �n jur se vedeau g�uri, nu foarte ad�nci, unele minuscule, altele late �i mari, ca �i cum plouase cu acid sau piatra putrezise. Peretele podului era �i el plin de cr�p�turi �i de g�uri. Din loc �n loc, disp�ruse cu totul, l�s�nd �n urm� por�iuni goale, unele ajung�nd p�n� la o lungime de cal. Podul putea foarte bine s� fie f�cut din st�nc� �i s� ajung� p�n� �n centrul p�m�ntului, dar, a�a cum �l vedea, Rand nu n�d�jduia dec�t s� fie �ndeajuns de solid pentru a le �ng�dui s� ajung� la cel�lalt cap�t. �Dac� exist� un cap�t.�

�n cele din urm�, podul se termin�, �ntr-un loc care p�rea aidoma cu cap�tul la care se urcaser�. Rand nu vedea dec�t por�iunile atinse de lumina l�mpilor, dar avea impresia c� se aflau �ntr-un loc vast, ca un deal cu o por�iune plan� la v�rf, din care plecau �n toate direc�iile poduri �i rampe. O Insul�, dup� cum le spuse Loial. Se afla acolo �i o C�l�uzire, acoperit� cu inscrip�ii � i se p�ru c� st�tea drept �n mijloc, dar nu avu cum s�-�i dea seama dac� era sau nu a�a. Loial citi indica�iile, apoi �i conduse spre una din rampe, care urca, �ncol�cindu-se.

Dup� un urcu� lung �i nenum�rate ocoluri, rampa �i duse pe o alt� Insul�, aidoma celei de pe care plecaser�. Rand �ncerca s�-�i imagineze cum ar�ta rampa, dar renun��. �Insula asta nu poate fi chiar deasupra celeilalte. Pur �i simplu nu se poate.�

Loial cercet� o alt� lespede acoperit� cu inscrip�ii, g�si o alt� coloan� care �nsemna drumul �i-i conduse spre un alt pod. Rand nu mai reu�ea s� priceap� �ncotro se �ndreptau.

�n cercul lor str�mt de lumin�, fiecare pod era exact la fel ca acela dinainte, numai c� unele aveau sp�rturi �n pere�i, iar altele, nu. �i Insulele se diferen�iau numai dup� lespezile C�l�uzirilor, unele fiind mai deteriorate dec�t altele. Rand pierdu no�iunea timpului; nu mai era sigur nici m�car c�te poduri str�b�tuser� sau c�te rampe. Str�jerul, �n schimb, avea probabil un al �aselea sim�. Tocmai c�nd Rand sim�i cum �l apuc� foamea, Lan �i anun�� lini�tit c� era amiaz� �i cobor� de pe cal pentru a le �mp�r�i p�ine, br�nz� �i carne uscat�, din proviziile pe care le aveau cu ei. Venise r�ndul lui Perrin s� duc� de c�p�stru calul de povar�. Se aflau pe o Insul�, iar Loial era preocupat cu descifrarea indica�iilor de pe lespedea C�l�uzirii.

Mat d�du s� coboare din �a, dar Moiraine spuse:

��Timpul e prea pre�ios aici ca s�-l irosim. Pentru noi, cel pu�in. O s� ne oprim numai c�nd vine momentul s� dormim.

Lan se urcase deja �napoi pe spinarea lui Mandarb.

Lui Rand �i cam disp�ru pofta de m�ncare la g�ndul c� urma s� doarm� �n�untru. Aici era mereu noapte, dar nu o noapte potrivit� pentru somn. �mbuc� totu�i ceva, f�r� s� se dea jos, la fel ca toat� lumea. Era greu s� �in� �n acela�i timp lampa, m�ncarea �i fr�iele, �ns�, chiar dac� crezuse c� nu-i mai era foame, d�du gata �i ultimele firimituri de p�ine �i de br�nz�, ling�ndu-�i degetele, �i se g�ndi cu triste�e c� ar mai fi vrut. Ba chiar �i veni �n minte c� nu era chiar a�a de r�u pe C�ile de Tain�, p�n� la urm�. Oricum, nu era a�a cum le spusese Loial. Chiar dac� se sim�eau ca la apropierea unei furtuni, totu�i nimic nu se schimba. Nimic nu se �nt�mpla. Era aproape plicticos.

Apoi �ns�, un morm�it de uimire al lui Loial rupse t�cerea. Rand se ridic� �n sc�ri, ca s� trag� cu ochiul pe l�ng� Ogier, �i �nghi�i �n sec: se aflau pe un pod care, la numai c�teva picioare �n fa�a lui Loial, se termina cu o sp�rtur� cu contururi neregulate.

45Urm�ritorul din umbr�

Lumina l�mpilor se �ntindea tocmai c�t era nevoie pentru a atinge por�iunea cealalt�, care se vedea prin �ntuneric ca dintele spart al unui uria�. Calul lui Loial b�tu nervos din copit�, iar o piatr� desprins� din podea c�zu �n h�ul �ntunecat de dedesubtul lor. Rand nu auzi niciun zgomot care s� arate c� ar fi atins fundul.

�ndemn�ndu-l pe Ro�cat, se apropie de margine. �n jos, at�ta c�t putea s� vad�, cobor�ndu-�i lampa din v�rful b��ului, nu era nimic. �i sus, �i jos, numai bezn�, care �nghi�ea lumina. Dac� exista un fund, putea s� fie la o mie de picioare sub ei. Sau putea s� nu existe deloc. �n schimb, pe partea cealalt�, v�zu cu uimire c� podul nu era sprijinit pe nimic. Era foarte sub�ire, iar dedesubt nu se afla absolut nimic.

Dintr-odat�, st�nca de sub picioare i se p�ru sub�ire ca o foaie de h�rtie, iar abisul de dincolo de margine �ncepu s�-l trag� �n jos. Lampa �i b��ul p�reau �ndeajuns de grele pentru a-l r�sturna din �a. Ame�it, se trase �napoi de la margine cu grij�, a�a cum se �i apropiase.

� La asta ne-ai adus, Aes Sedai? �ntreb� Nynaeve. Toate astea numai ca s� afl�m c�, p�n� la urm�, trebuie s� ne-ntoarcem �n Caemlyn?

��Nu trebuie s� ne-ntoarcem, r�spunse Moiraine. Cel pu�in nu p�n� �n Caemlyn. Pentru fiecare destina�ie, exist� multe C�i. Trebuie s� ne-ntoarcem numai p�n� ce Loial g�se�te alt drum spre Fal Dara. Loial? Loial!

Ogierul �i mut� privirile dintre abis cu un efort vizibil.

��Ce? O, da, Aes Sedai, pot g�si alt drum. Nu�

Ochii i se �ndreptar� din nou spre h�u, f�r� voia lui, iar urechile �i tres�ltar�.

��Nu crezusem c� totul se putea degrada at�t de mult. Dac� p�n� �i podurile se sf�r�m�, s-ar putea s� nu g�sesc drumul pe care-l doresc. S-ar putea s� nu g�sesc niciun drum de �ntoarcere. Poate c� podurile se pr�bu�esc chiar acum �n urma noastr�.

��Trebuie s� existe un drum, spuse Perrin, cu glasul lipsit de expresie; ochii lui p�reau s� atrag� toat� lumina, sclipind auriu. �Un lup �ncol�it, se g�ndi Rand, uimit. Cu asta seam�n�.�

��O s� fie dup� cum �ese Roata, gr�i Moiraine, dar eu, una, nu cred c� podurile se pr�bu�esc at�t de repede precum crezi dumneata. Prive�te piatra, Loial. P�n� �i eu �mi pot da seama c� asta s-a petrecut demult.

��Da, rosti rar Loial. Da, Aes Sedai, v�d �i eu. Aici nu plou� �i nu e niciun pic de v�nt, dar podul �sta s-a pr�bu�it de cel pu�in zece ani.

El d�du din cap, z�mbind u�urat, at�t de fericit de ceea ce descoperise, �nc�t, pre� de o clip�, p�ru s� uite de team�. Apoi, privi �n jur �i ridic� stingherit din umeri.

��A� putea s� g�sesc alte drumuri cu mai mare u�urin�� dec�t cel spre Mafal Dadaranell. Tar Valon, de exemplu? Sau steddingul Shangtai. De la ultima Insul�, mai erau numai trei poduri p�n� acolo. Presupun c� de acuma Frunta�ii ar dori s�-mi vorbeasc�.

��Fal Dara, Loial, spuse ferm Moiraine. Ochiul Lumii se afl� dincolo de Fal Dara, �i acolo trebuie s� ajungem.

��Fal Dara, �ncuviin�� f�r� entuziasm Ogierul.

Ajun�i �napoi la Insul�, Loial cercet� am�nun�it lespedea acoperit� de inscrip�ii, cu spr�ncenele l�sate foarte jos �i murmur�nd ca pentru sine. �n cur�nd, nimeni nu mai reu�i s�-l �n�eleag�, c�ci o d�du pe limba sa, care suna precum ciripitul unor p�s�ri pe tonuri foarte joase. Lui Rand i se p�ru ciudat c� un neam at�t de mare avea o limb� at�t de muzical�. �n cele din urm�, Ogierul d�du din cap. Conduc�ndu-i spre podul pe care-l alesese, se �ntoarse ca s� trag� trist cu ochiul la semnul aflat al�turi de un altul.

��Trei poduri p�n� la stedding Shangtai, oft� el, dar trecu de locul respectiv f�r� s� se opreasc� �i o apuc� pe cel de-al treilea pod care le ie�i �n cale. Apoi privi din nou �n urm�, plin de regrete, de�i podul care ducea spre casa lui era cufundat �n bezn�. Rand �i apropie calul de al lui.

��C�nd se termin� totul, Loial, tu ai s�-mi ara�i steddingul t�u, iar eu, Emond�s Field. Dar nu pe C�ile de Tain�. O s� mergem pe jos sau c�lare, chiar dac� dureaz� o var� �ntreag�.

��Dar crezi c� se va sf�r�i vreodat�, Rand?

El se �ncrunt�.

��Ai spus c� vom ajunge �n Fal Dara �n dou� zile.

� Nu-i vorba despre C�i, Rand. Despre tot restul, r�spunse Loial, privind �n spate la femeia Aes Sedai, care vorbea �nceti�or cu Lan, c�l�rind um�r la um�r. Ce te face s� crezi c� se va termina vreodat�?

Podurile �i rampele �i purtar� �n sus, �n jos �i �n toate direc�iile. C�teodat� d�deau de c�r�ri albe care plecau din dreptul unei C�l�uziri, la fel ca aceea pe care o urmaser� la plecarea din Caemlyn. Rand observ� c� nu era singurul care privea c�r�rile curios �i u�or nostalgic. Nynaeve, Perrin, Mat �i chiar �i Egwene le l�sau �n urm� cu mare p�rere de r�u. La cap�tul fiec�reia se afla o Poart�, o cale de a ie�i din nou �n lume, unde era cer, soare �i v�nt. P�n� �i v�ntul ar fi fost bine venit. Urm�ri�i de privirile vigilente ale lui Moiraine, nu se opreau �n dreptul nici unei c�r�ri, dar Rand nu era singurul care s� priveasc� �napoi, chiar �i dup� ce Insula, C�l�uzirea �i dunga cea alb� se pierdeau �n �ntuneric.

C�nd Moiraine �i anun�� c� aveau s� �nnopteze pe una din Insule, Rand c�sc� de mama focului. Mat privi bezna care se �ntindea de jur �mprejur �i pufni zgomotos, dar cobor� din �a la fel de repede ca restul. Lan �i b�ie�ii d�dur� �eile jos de pe cai �i-i priponir�, �n timp ce Nynaeve �i Egwene preg�tir� o sobi�� cu ulei, ca s� fiarb� ceaiul. Sobi�a, care ar�ta ca fundul unei l�mpi, era folosit� de Str�jerii care p�trundeau �n Mana Pustiitoare, din c�te le spuse Lan, acolo unde ar fi fost primejdios de f�cut un foc cu lemne. Str�jerul scoase din co�urile de provizii ni�te trepiede, �n care l�mpile puteau fi a�ezate de jur �mprejurul taberei.

Loial cercet� o vreme C�l�uzirea, apoi se a�ez� �n fa�a ei cu picioarele �ncruci�ate �i pip�i piatra plin� de praf �i de g�uri.

��Odinioar�, pe Insule cre�teau diverse plante, povesti el cu triste�e. A�a se spune �n toate c�r�ile. Exista iarb� verde pe care puteai dormi, moale ca un pat de puf, �i pomi �nc�rca�i cu fructe, ca s�-�i �nchei masa cu un m�r, o par� sau o gutuie, dulci, coapte �i zemoase, indiferent de vremea de afar�.

� Nu-i nimic de v�nat, m�r�i Perrin, apoi p�ru surprins de ceea ce rostise.

Egwene �i �ntinse lui Loial o can� cu ceai, dar el o �inu �n m�n� f�r� s� bea, privind-o fix, de parc� �n ad�ncurile ei �i reg�sea pomii �nc�rca�i cu fructe.

��N-ai de g�nd s� iei nici o m�sur� de ap�rare? o �ntreb� Nynaeve pe Moiraine. Sunt convins� c� pe aici umbl� f�pturi mai rele dec�t �obolanii. Chiar dac� n-am v�zut nimic, o simt.

Femeia Aes Sedai �i frec� dezgustat� palmele.

��Ceea ce sim�i este Mana, Puterea cu ajutorul c�reia au fost f�urite C�ile. Nu vreau s� folosesc Puterea aici, �n�untru, dec�t dac� n-am de ales. Mana este at�t de puternic�, �nc�t, orice a� �ncerca s� fac, n-ar ie�i bine.

�i, cu asta, �i reduse pe to�i la t�cere, inclusiv pe Loial. Lan se a�ez� s� m�n�nce lini�tit, ca �i cum punea lemne pe foc; nu conta ce m�nca, ci doar s�-�i hr�neasc� trupul. Moiraine m�nc� �i ea din bel�ug, cu maniere alese, de parc� nu se aflau pe o st�nc� pierdut� �n mijlocul unei pustiet��i. Rand, �n schimb, nu lu� dec�t c�teva �mbuc�turi. Fl�c�ruia sobi�ei ajungea numai pentru a fierbe apa, dar Rand se aplec� spre ea, ca �i cum �i putea absorbi c�ldura, ating�ndu-i cu umerii pe Mat �i pe Perrin. Cu to�ii se a�ezar� �nghesui�i �n jurul sobi�ei. Mat uitase de p�inea, br�nza �i carnea pe care le �inea �n m�n�, iar Perrin �i pusese jos farfuria de tinichea dup� numai c�teva �mbuc�turi. Atmosfera deveni din ce �n ce mai mohor�t�; cu to�ii st�teau cu capul plecat, speria�i de bezna dimprejur.

Moiraine �i cerceta cu privirea �n timp ce m�nca. �n cele din urm�, �i puse jos farfuria �i-�i �terse buzele cu un �ervet.

��Pot s� v� spun un lucru care s� v� �nveseleasc�. Nu cred c� Thom Merrilin a murit.

Rand o sfredeli cu privirea.

��Dar� Pieritul�

��Mat mi-a spus ce s-a petrecut �n Whitebridge, continu� femeia Aes Sedai. Oamenii de acolo au pomenit de un Menestrel, dar nu au spus �i c-ar fi murit. Dac� ar fi fost ucis, mi-ar fi spus-o precis. Whitebridge nu e un ora� at�t de mare pentru ca un Menestrel s� treac� neobservat. Iar Thom face parte din P�nza care se �ese �n jurul vostru. Are un rol mult prea important pentru a disp�rea a�a de repede.

�Prea important? se g�ndi Rand. Dar de unde �tie Moiraine�?�

��A v�zut Min ceva legat de Thom?

��A v�zut multe, r�spunse Moiraine pe un ton misterios. Legat de voi to�i. A� vrea s� pot �n�elege m�car jum�tate din c�te a v�zut, dar nici m�car ea nu e �n stare s� �n�eleag�. Vechile stavile se pr�bu�esc. Dar, indiferent ce ar face Min, ea vede adev�rul. Sor�ile voastre sunt unite. A lui Thom, la fel.

Nynaeve pufni dispre�uitoare �i-�i mai turn� o can� cu ceai.

��Nu �n�eleg cum de-a putut vedea ceva legat de noi, r�se Mat. Din c�te-mi amintesc, nu �i-a luat nici o clip� ochii de la Rand.

Egwene ridic� dintr-o spr�ncean�.

��Da? Asta nu mi-ai spus, Moiraine Sedai.

Rand trase cu ochiul la ea. Nu-l privea, dar tonul pe care vorbise fusese prea lini�tit.

��I-am vorbit o singur� dat�, r�spunse el. Se �mbrac� �n haine b�ie�e�ti �i are p�rul la fel de scurt ca al meu.

��I-ai vorbit. O dat�, �ng�n� Egwene, d�nd �ncet din cap; tot f�r� s�-l priveasc�, �i duse cana la buze.

��Min e doar o fat� care lucra la hanul din Baerlon, interveni Perrin. Nu ca Aram.

Egwene se �nec� dintr-odat� cu ceaiul.

��Prea fierbinte, murmur� ea.

��Cine-i Aram? �ntreb� Rand.

Perrin z�mbi, a�a cum f�cea Mat pe vremuri, c�nd preg�tea vreo �otie, �i cobor� ochii.

��Un Pribeag, r�spunse Egwene, nep�s�toare, dar cu obrajii ro�ii ca focul.

��Un Pribeag, repet� �i Perrin, lini�tit. Unul care danseaz�. Ca o pas�re. Nu a�a ai spus, Egwene? C� era ca �i cum ai fi zburat pe aripile unei pas�ri?

Egwene �i puse cana jos cu mi�c�ri ferme.

��Nu �tiu dac� �i voi sunte�i obosi�i, dar eu, una, m� duc s� m� culc.

C�nd ea se �nf�ur� �n paturi, Perrin se �ntinse spre Rand, �i d�du un ghiont �n coaste �i-i f�cu �mechere�te cu ochiul. Rand se trezi c�-i r�spunde cu un r�njet. �Arde-m-ar focul, ce bine a ie�it de data asta. A� vrea s� �tiu �i eu a�a de multe lucruri despre femei ca Perrin.�

��Rand, �ncepu Mat cu un glas viclean, poate c-ar trebui s�-i poveste�ti lui Egwene despre Else, fiica fermierului Grinwell.

Egwene �n�l�� capul, uit�ndu-se mai �nt�i la Mat, apoi la Rand, iar el se ridic� iute ca s�-�i ia paturile.

��Ce somn mi s-a f�cut�

Atunci, to�i cei din Emond�s Field �ncepur� s�-�i caute p�turile, �mpreuna cu Loial. Moiraine r�mase pe loc, sorbind din ceai. Lan f�cu la fel. Str�jerul nu p�rea s� vrea vreodat� s� doarm�, �i nici s� aib� nevoie.

Nici m�car c�nd se culcar� nu se �ndep�rtar� prea mult unii de al�ii. �n jurul sobi�ei ap�rur� astfel mai multe movili�e acoperite cu p�turi, aproape ating�ndu-se.

��Rand, �opti Mat, a fost ceva �ntre tine �i Min asta? Nici n-am v�zut-o prea bine. Era dr�gu��, dar trebuie s� fie cam de v�rsta lui Nynaeve.

��i cu Else cum e? se auzi �i Perrin, din partea cealalt�. Dr�gu��?

� S�nge �i cenu��, morm�i Rand, nici nu mai pot s� vorbesc cu o fat�? Parc-a�i fi Egwene.

��Ia vezi cum vorbe�ti, dup� cum ar zice Me�tereasa, �l dojeni �n batjocura Mat. Dar, dac� nu vrei s�-mi spui, eu m� culc.

��Bravo, bodog�ni Rand. Ai spus �i tu un lucru cumsecade.

Cu toate acestea, somnul nu veni cu u�urin��. Piatra era tare, �n orice pozi�ie s-ar fi a�ezat, iar scobiturile se sim�eau �i prin p�tur�. N-avea cum s�-�i �nchipuie c� s-ar fi aflat altundeva dec�t �n�untrul C�ilor, f�urite de b�rba�ii care fr�nseser� lumea, atin�i de c�tre Cel �ntunecat. �n minte �i revenea mereu imaginea podului pr�bu�it, sub care nu se g�sea nimic.

�ntorc�ndu-se pe o parte, �l v�zu pe Mat care se uita la el sau, mai bine zis, prin el. Pesemne c�-�i amintise de bezna care-i �nconjura, uit�nd de orice glum�. Rand se �ntoarse pe cealalt� parte �i-l v�zu pe Perrin, care avea �i el ochii deschi�i. �i p�rea mai pu�in speriat dec�t Mat, dar avea m�inile �mpreunate pe piept �i-�i lovea nervos degetele unul de altul.

Moiraine le d�du ocol, �ngenunchind al�turi de fiecare �i aplec�ndu-se s� le vorbeasc� �ncet. Rand nu auzi ce-i spusese lui Perrin, dar acesta �i lu� m�inile de pe piept. C�nd ajunse �i la el, cu chipul aproape lipit de al lui, �i spuse �n �oapt�, �ncurajator:

��Chiar �i aici, soarta ta te ap�r�. Nici m�car Cel �ntunecat nu poate schimba cu totul P�nza. C�t� vreme e�ti �n preajma mea, nu-�i poate face r�u. Visele tale sunt �n siguran��. M�car pentru o vreme.

C�nd ea trecu la Mat, Rand se �ntreba dac� �ntr-adev�r credea c� era a�a de u�or, c� nu trebuia dec�t s�-i spun� c� era �n siguran��, iar el avea s-o �i cread�. Totu�i, se sim�i cumva mai bine � oricum, un pic mai sigur pe el. G�ndindu-se la asta, adormi �i nu vis� nimic.

Lan �i trezi. Rand se �ntreb� dac� Str�jerul se odihnise �i el pu�in; nu ar�ta obosit, nici m�car ca ei, care z�cuser� c�teva ceasuri pe piatra tare. Moiraine le d�du r�gazul s� fac� un ceai, dar numai c�te o singur� can� de fiecare. Masa de diminea�� o m�ncar� �n �a. Loial �i Str�jerul erau �n frunte. M�ncar� acela�i lucru ca �i �n ziua precedent�, p�ine, br�nz� �i carne uscat�. Rand se g�ndi c� pesemne se s�turaser� cu to�ii de felul �sta de m�ncare.

La scurt� vreme dup� ce terminar�, Lan �i anun�� lini�tit:

��Ne urm�re�te cineva. Sau ceva.

Se aflau la mijlocul unui pod �i nu vedeau niciunul din capete. Mat scoase o s�geat� din tolb� �i, �nainte s�-l poat� opri cineva, o slobozi �n bezna din spatele lor.

��tiam eu c� nu trebuia s� fac asta, morm�i Loial. Niciodat� s� n-ai de-a face cu o Aes Sedai, dec�t �n stedding.

�nainte ca Mat s� apuce s� mai trag� o dat�, Lan �i smuci arcul.

� Opre�te, ��ran n�t�ng. N-ai de unde s� �tii cine e.

��Numai acolo nu-�i pot face nimic, continu� Ogierul.

��Ce-ar mai putea fi pe aici, �n afar� de ni�te f�pturi rele? �ntreb� Mat.

��A�a spuneau Frunta�ii, �i ar fi trebuit s�-i ascult.

��Noi, de exemplu, spuse sec Str�jerul.

��Poate c�-i un alt c�l�tor, suger� �ncrez�toare Egwene. Poate vreun Ogier.

��Ogierii au mai mult bun sim� �i nu folosesc C�ile, m�r�i Loial. Cu to�ii, �n afar� de Loial, care n-are bun sim� deloc. A�a spunea mereu Frunta�ul Haman, �i e adev�rat.

��Ce sim�i, Lan? �ntreb� Moiraine. E cineva care-l sluje�te pe Cel �ntunecat?

Str�jerul cl�tin� �ncet din cap.

��Nu �tiu, r�spunse, de parc� era el �nsu�i surprins. Nu-mi dau seama. Poate e din pricina C�ilor �i a Manei. Totul pare ciudat, �ns�, orice ar fi, nu �ncearc� s� ne ajung� din urm�. La ultima Insul�, aproape c� a dat peste noi, �i s-a retras pe dat� dincolo de pod. Cu toate astea, dac� r�m�n pu�in �n urm�, poate reu�esc s�-l iau prin surprindere �i s� v�d cine sau ce e.

��Dac� r�m�i �n urm�, Str�jerule, spuse ferm Loial, o s�-�i petreci restul zilelor aici, �n�untru. Chiar dac� �tii s� cite�ti �n limba Ogierilor, n-am auzit �i n-am citit niciodat� de vreun om care s� poat� g�si drumul mai departe de prima Insul�, f�r� un Ogier care s�-l c�l�uzeasc�. Spune, chiar �tii s� cite�ti �n limba mea?

Lan cl�tin� iar�i din cap, iar Moiraine zise:

��C�t� vreme acest urm�ritor nu ne face necazuri, o s�-l l�s�m �n pace �i noi. Nu avem vreme de pierdut.

�n timp ce str�b�teau podul c�tre urm�toarea Insul�, Loial spuse:

��Dac�-mi aduc aminte bine de ultima C�l�uzire, exist� aici un drum care duce �n Tar Valon. Facem p�n� acolo cel mult jum�tate de zi. P�n� �n Mafal Dadaranell o s� ne ia mai mult. Sunt convins c�

Dar se �ntrerupse c�nd lumina l�mpilor atinse lespedea C�l�uzirii. Aproape de v�rful acesteia, piatra era plina de semne incrustate ad�nc, cu linii ferme �i ascu�ite. Dintr-odat�, Lan se �ncord� vizibil. R�mase nemi�cat �n �a, dar lui Rand i se p�ru c� putea s� simt� totul �n jur, chiar �i cum respirau ceilal�i. Str�jerul �ncepu s� dea ocol lespezii de piatr�, �ndep�rt�ndu-se �ncet de ea. C�l�rea de parc� era preg�tit s� fie atacat sau s� atace el �nsu�i.

� Asta explic� multe, spuse �ncet Moiraine, �i m� sperie. At�t de multe. Ar fi trebuit s�-mi dau seama. Mana, stric�ciunile. Ar fi trebuit s�-mi dau seama.

��Ce anume? �ntreb� Nynaeve, �n acela�i timp cu Loial, care izbucni:

��Ce e? Cine a f�cut asta? N-am v�zut �i n-am auzit niciodat� de a�a ceva.

Femeia Aes Sedai se uit� lini�tit� la ei.

��Trolocii, r�spunse ea, f�r� s� bage �n seam� exclama�iile lor de team�. Sau Pieri�ii. Aceste rune sunt din cele folosite de troloci. Pesemne c� au descoperit cum s� deschid� C�ile �i a�a au ajuns neobserva�i p�n� �n �inutul celor Dou� R�uri � prin Poarta de la Manetheren. Exist� cel pu�in o Poart� �n mijlocul Manei Pustiitoare.

�nainte s� continue, privi spre Lan; Str�jerul se �ndep�rtase destul de mult, astfel �nc�t nu i se mai z�rea dec�t str�lucirea slab� a l�mpii.

��Manetheren a fost distrus, dar aproape nimic pe lume nu poate distruge o Poart�. A�a au reu�it Pieri�ii s� treac� de Caemlyn cu o �ntreag� armat�, f�r� �tirea celor de pe drumul de la Mana �i p�n� �n Andor. Oprindu-se pu�in, ea �i atinse g�nditoare buzele. Totu�i, pesemne c� �nc� nu �tiu toate drumurile, altfel ar fi dat n�val� �n Caemlyn pe poarta pe care am intrat noi. Da.

Rand se cutremur� la g�ndul c� se strecurau prin C�ile de Tain�, c�nd �n orice clip� puteau s� dea peste sute sau poate mii de troloci care-i a�teptau �n �ntuneric, f�pturi uria�e �i pocite, cu chip de fiar�, care m�r�iau n�pustindu-se prin bezn� ca s�-i omoare. Sau chiar mai r�u.

��Nu le vine u�or s� str�bat� C�ile, strig� Lan. Nu se �ndep�rtase prea mult, dar cei din jurul C�l�uzirii aproape c� nu mai puteau vedea globul palid de lumin� aruncat de lampa lui. Moiraine �i conduse spre el. V�z�nd ce g�sise Str�jerul, Rand �i dori s� nu fi apucat s� m�n�nce nimic.

La piciorul unuia dintre poduri se �n�l�au mai multe trupuri �mpietrite de troloci. Pieriser� tocmai c�nd �i fluturau de jur �mprejur securile �ncovoiate �i s�biile ca ni�te coase. Cenu�ii, pline de g�uri ca piatra C�ilor, trupurile uria�e erau pe jum�tate scufundate �n st�nca rev�rsat� �i plin� de umfl�turi. Unele dintre acestea plesniser�, d�nd la iveal� alte chipuri ca de fiar�, ale c�ror urlete de team� le �nghe�aser� pentru vecie pe buze. Rand auzi pe cineva v�rs�ndu-�i ma�ele �n spatele s�u �i �nghi�i �n sec pentru a nu i se al�tura. Era o moarte oribil�, chiar �i pentru troloci.

La c��iva pa�i �n spatele lor, podul se termina. Semnul care marca drumul z�cea sf�r�mat �n mii de buc��i. Loial cobor� u�or de pe cal, tr�g�nd cu ochiul la troloci, ca �i cum s-ar fi temut s� nu �nvie deodat�. El cercet� �n grab� r�m�i�ele semnului, c�ut�nd liniile de metal incrustate �n piatr�, apoi se c��r� la loc �n �a.

��Acesta era primul pod din drumul spre Tar Valon, �i anun�� el.

Mat, cu capul �ntors �n direc�ia opus� trolocilor, tocmai se �tergea la gur� cu dosul m�inii. Egwene �i ascunsese fa�a �n palme. Rand veni l�ng� ea �i o atinse pe um�r, iar fata se �ntoarse �i-l �mbr��i��, tremur�nd. �i lui �i venea s� tremure; numai �mbr��i�area ei �l �mpiedica.

��E bine m�car c� nu mergem �nc� �n Tar Valon, spuse Moiraine.

Nynaeve se n�pusti spre ea.

��Cum po�i s� fii at�t de lini�tit�? Am putea s� p��im �i noi acela�i lucru!

��Poate, r�spunse calm� Moiraine, iar Nynaeve scr�ni din din�i at�t de puternic, �nc�t Rand o �i auzi. Totu�i, e mai probabil ca b�rba�ii Aes Sedai care au f�urit C�ile s� se fi g�ndit s� le protejeze cu ajutorul unor capcane �ntinse f�pturilor Celui �ntunecat. Pesemne c� tocmai de asta se temeau pe vremea aceea, �nainte ca Jumate-Oamenii �i trolocii s� fi fost alunga�i �n mijlocul Manei Pustiitoare. Oricum, nu putem s� pierdem vremea pe aici, �i orice drum am alege, fie �nd�r�t, fie �nainte, ne poate duce �ntr-o capcan�. Loial, �tii care este podul urm�tor?

��Da. Da, partea aceea din C�l�uzire era nev�t�mat�, slav� Luminii.

Pentru prima dat�, Loial p�rea la fel de dornic s� plece ca Moiraine. Nici nu terminase bine de vorbit, c� �i �i �ndemnase calul la drum.

Egwene r�mase ag��at� de bra�ul lui Rand p�n� ce trecur� de �nc� dou� poduri, iar c�nd, �n cele din urm�, �i d�du drumul, cer�ndu-�i �n �oapt� scuze �i r�z�nd silit, �i p�ru r�u, �i nu doar pentru c� �i pl�cuse s� o simt� �in�ndu-se de el, ci pentru c� descoperise c� era mai u�or s� fii curajos c�nd cineva avea nevoie de sprijinul t�u.

Chiar dac� Moiraine nu credea c� ar fi fost cu putin�� s� cad� �i ei �ntr-o capcan�, �i �n ciuda faptului c� le spunea mereu s� nu z�boveasc�, �i sili s� mearg� mai �ncet dec�t p�n� atunci, oprindu-i �nainte de fiecare pod �i de fiecare Insul� �i merg�nd singur� c��iva pa�i, pip�ind v�zduhul cu bra�ul �ntins. Nici m�car Loial �i Lan nu aveau voie s� treac� mai departe f�r� acordul ei.

Neav�nd de ales, Rand trebuia s� se �ncread� �n ceea ce le spusese despre capcane. Cu toate acestea, el �i �inea privirile a�intite �n bezna care-i �nconjura, de parc� ar fi putut vedea ceva mai departe de zece pa�i, �i-�i �ncord� auzul. Dac� �i trolocii puteau folosi C�ile, atunci f�ptura care-i urm�rea putea fi tot �n slujba Celui �ntunecat. Sau poate c� erau mai multe. Lan le spusese c� nu-�i putea da seama limpede. Trecur� pod dup� pod, m�ncar� f�r� s� coboare din �a, apoi str�b�tur� alte poduri, dar el nu izbuti s� aud� nimic altceva dec�t sc�r��itul �eilor, copitele cailor �i, din c�nd �n c�nd, pe vreunul din grup care tu�ea sau bomb�nea ceva. Apoi, undeva �n dep�rtare, �ncepu s� se aud� �i �uierul v�ntului, dar Rand nu-�i d�dea seama de unde venea. La �nceput crezu c� i se p�rea, dar cu timpul se convinse c� nu era nici o �nchipuire.

�Ar fi bine s� simt iar v�ntul, chiar dac�-i �nghe�at.�

Dintr-odat�, clipi speriat.

��Loial, n-ai spus tu c� �n�untrul C�ilor nu exista v�nt?

Loial se opri la c��iva pa�i de Insula urm�toare �i-�i l�s� capul pe o parte ca s� asculte. Chipul i se albi �ncet, iar el �i umezi buzele cu limba.

��Machin Shin, �opti r�gu�it Ogierul. V�ntul cel Negru. S� ne scalde �i s� ne apere Lumina. E V�ntul Negru.

��C�te poduri mai avem de str�b�tut? �ntreb� Moiraine. C�te poduri, Loial?

��Dou�, cred. Dou�.

��Atunci haide�i, iute, spuse ea, �ndemn�nd-o pe Aldieb s� p�easc� pe Insul�. G�se�te repede drumul.

�n timp ce privea inscrip�iile, Loial vorbea cu sine �nsu�i sau cu oricine era dispus s�-l asculte.

��Au ie�it de acolo cu min�ile r�t�cite, strig�nd ceva despre Machin Shin. Lumina s� ne ajute! P�n� �i cei pe care Aes Sedai au reu�it s�-i vindece, p�n� �i ei�

El cercet� �n grab� lespedea �i o apuc� �n galop spre podul ales, strig�ndu-le:

��Pe aici!

De data aceasta, Moiraine nu mai a�tept� s� verifice, ci-i �ndemn� pe to�i s� porneasc� �n galop, f�c�nd podul s� se cutremure sub copitele cailor, cu l�mpile cl�tin�ndu-se puternic deasupra capetelor lor. Loial cercet� din priviri urm�toarea C�l�uzire �i-�i �ndemn� calul cel uria� ca �i cum ar fi participat la o curs�, �nainte ca animalul s� se fi oprit din fug�. Vuietul v�ntului se f�cu mai puternic. De acum, �ntrecea chiar �i tropotul copitelor pe piatr�. Era �n urma lor, �i se apropia.

La ultima C�l�uzire nici nu se mai oprir�. De �ndat� ce lumina l�mpilor d�du la iveal� c�rarea cea alb� care pleca de l�ng� ea, o apucar� �n direc�ia respectiv�, tot la galop. Insula disp�ru �n urma lor, l�s�nd �n urm� doar st�nca cenu�ie �i plin� de g�uri �i c�rarea cea alb�. Rand g�f�ia at�t de tare, �nc�t nici nu mai era sigur dac� se mai auzea v�ntul.

Din �ntuneric ap�rur� �i por�ile, �mpodobite cu tot felul de frunze, singuratice, ca un zid mic, pierdut �n noapte. Moiraine se aplec� �n �a, �ntinz�nd bra�ul spre sculptur�, �i se trase brusc �napoi.

��Frunza de Avendesora nu-i aici! spuse ea. Cheia a disp�rut!

��Pe Lumin�! strig� Mat. Arde-ne-ar focul pe to�i!

Loial �i d�du capul pe spate �i scoase un strig�t jalnic, ca un urlet de moarte.

Egwene atinse bra�ul lui Rand. Buzele �i tremurau, dar nu putea vorbi. El �i puse m�na peste a ei, n�d�jduind c� nu ar�ta mai speriat dec�t ea, de�i a�a se sim�ea. V�ntul vuia �n urma lor, �n direc�ia �n care se afla lespedea C�l�uzirii. I se p�rea c� distinge �i ni�te glasuri care le strigau ni�te vorbe at�t de ur�te, �nc�t, chiar dac� nu le �n�elegea pe de-a-ntregul, se sim�ea �ngre�o�at.

Moiraine ridic� toiagul, iar din cap�tul acestuia ��nir� fl�c�ri. Nu erau albe �i curate, precum cele pe care Rand �i le amintea din Emond�s Field sau din b�t�lia de dinainte de Shadar Logoth, ci erau str�b�tute de v�rtejuri de un galben murdar, iar prin ele pluteau f�r�me negre, ca de cenu��. Se �n�l�� i un fum sub�ire �i acru, care-l f�cu pe Loial s� tu�easc�, iar caii s� se foiasc� nervo�i. Cu toate astea, Moiraine �ndrept� toiagul spre por�i. Rand sim�i cum fumul �i ardea n�rile �i g�tul.

Piatra se topi ca untul, frunzele �i corzile de ieder� contorsion�ndu-se �i disp�r�nd �n fl�c�ri. Femeia Aes Sedai se gr�bea din r�sputeri, dar nu era u�or s� fac� o deschiz�tur� �ndeajuns de mare pentru to�i. Lui Rand i se p�rea c� linia sub�ire de piatr� topit� de-abia se mi�ca. Mantia sa flutur�, parc� b�tut� de v�nt, iar inima �i �nghe�� n piept.

��l simt, striga Mat, cu glasul tremurat. Pe Lumin�, chiar �l simt!

Flac�ra se stinse, iar Moiraine l�s� toiagul �n jos.

��Gata, spuse ea. Aproape am terminat.

Pe suprafa�a de piatr� se vedea o dung� sub�ire prin care Rand �i imagina c� se �ntrez�rea o raz� de lumin� � foarte slab�, dar totu�i o lumin�. �n ciuda faptului c� fuseser� desprinse de poart�, cele dou� buc��i mari �i rotunde de piatr� r�m�seser� la locurile lor. Deschiz�tura ar fi fost �ndeajuns de mare pentru ca to�i s� reu�easc� s� treac�, de�i pesemne c� Loial trebuia s� se culce pe spinarea calului. Dup� ce buc��ile se desprindeau, puteau trece cu to�ii. Rand se �ntreb� c�t erau de grele. Ca ni�te pietre de moar�? Mai mult? �Poate dac� ne d�m jos cu to�ii �i �mpingem� Poate izbutim s� d�m una jos, �nainte s� ne ajung� v�ntul.� O rafal� brusc� �i f�cu mantia s� fluture. �ncerc� s� nu aud� ce-i strigau vocile.

C�nd Moiraine se trase �napoi, Mandarb se n�pusti, �n fug�, drept c�tre por�i. Lan �edea ghemuit �n �a. �n ultimul moment, arm�sarul se r�suci, izbind piatra cu um�rul, a�a cum fusese �nv��at s� atace al�i cai, �n b�t�lie. Cu un zgomot puternic, buc��ile se pr�v�lir� �n afar�, iar Str�jerul �i calul, �n av�ntul lor, str�b�tur� oglinda fumurie a Por�ii aflate de cealalt� parte. Lumina dimine�ii ajunse p�n� la ei, slab� �i palid�, dar lui Rand i se p�ru c� fa�a �i era sc�ldat� de soarele unei amiezi de var�.

Trec�nd de poart�, Lan �i Mandarb �ncetinir�. Cu mi�c�ri lente, Str�jerul trase de h��uri �i se �ntoarse spre ei. Rand nu mai pierdu vremea. �ndrept�nd-o pe Bela spre deschiz�tur�, o lovi puternic cu palma pe crup�. Egwene nu mai avu timp dec�t s�-i arunce o privire uimit� peste um�r, �nainte ca Bela s� se n�pusteasc� prin Poart�.

��Haide�i, afar� cu to�ii, �i �ndemn� Moiraine. Iute! Nu z�bovi�i!

�n timp ce vorbea, femeia Aes Sedai �ntinse bra�ul �n care �inea toiagul �i-l �ndrept� spre locul din care veniser�. Din cap�tul lui ��ni ceva, ca un �uvoi de lumin� lichid�, �ngro�at ca un sirop de foc, o �epu�� sc�nteietoare, alb�, ro�ie �i galben�, care se �nfipse �n bezn�, explod�nd �i fulger�nd ca o ploaie de diamante. V�ntul url� de durere �i de m�nie. Miile de �oapte care se ascundeau �n el r�sunar� ca un tunet, sco��nd r�cnete demente, hohote sparte de r�s �i amenin��ri de-abia auzite care-l �nnebuneau pe Rand at�t din pricina a ceea ce i se p�rea c� deslu�e�te, c�t �i a bucuriei r�ut�cioase care se ghicea �nd�r�tul lor.

�ndemn�ndu-l pe Ro�cat cu c�lc�iele, el se gr�bi spre deschiz�tur�, �nghesuindu-se dup� ceilal�i; cu to�ii se chinuiau s� ias� prin oglinda fumurie �n acela�i timp. Fiorii de ghea�� l str�b�tur� din nou, �mpreun� cu senza�ia c� era cobor�t cu fa�a �n jos �ntr-un iaz la vreme de iarn� �i c� apa �i acoperea pielea �ncetul cu �ncetul. La fel ca la intrare, i se p�ru c� totul �ine o ve�nicie; se �ntreb� �nfrigurat dac� v�ntul avea s�-i prind� �n timp ce z�ceau a�a, prin�i �n capcan�.

Senza�ia de frig disp�ru brusc, ca �i cum s-ar fi spart un balon, iar el se trezi afar�. Calul, care pre� de o clip� zbura ca g�ndul, se poticni �i aproape c�-l r�sturn� la p�m�nt. κi petrecu ambele bra�e pe dup� grumazul animalului �i se ag�� de el din toate puterile. �n timp ce se a�eza mai bine �n �a, Ro�catul se scutur�, apoi se duse l�ng� ceilal�i la fel de lini�tit ca �i cum nu s-ar fi �nt�mplat nimic. Afar� era frig, dar nu r�coarea din�untrul C�ilor, ci frigul bine venit �i obi�nuit al unei zile de iarn� care-i p�trundea �n oase, �ncet, dar sigur.

κi trase mantia pe l�ng� trup, cu ochii la str�lucirea slab� a Por�ii de Tain�. Lan, aflat l�ng� el, se aplec� �n �a, cu o m�n� pe m�nerul sabiei; �i omul �i calul erau �ncorda�i, gata s� dea naval� �napoi, dac� Moiraine nu ap�rea la vreme.

Poarta se afla �n mijlocul unei aglomer�ri de st�nci, la poalele unui deal, ascuns� de tufi�uri, �n afara locurilor �n care buc��ile pr�v�lite rupseser� crengile negre �i desfrunzite. Tufi�urile p�reau �i mai moarte dec�t piatra care mai r�m�sese la locul ei, acoperit� cu inscrip�ii.

�ncet, �ncet, oglinda sclipitoare se umfl� ca �i cum o bul� uria�� de aer ar fi urcat la suprafa�a unui iaz. Spatele lui Moiraine ap�ru din�untru, apoi, pas cu pas, femeia Aes Sedai se �ndep�rt� de imaginea care se reflecta. Ea �inea �n continuare toiagul �ntins �n fa��, �i nu-l cobor� nici acum, �n timp ce o tr�gea pe Aldieb de c�p�stru, sco��nd-o la iveal�. Iapa cea alb� frem�ta de team� �i-�i d�dea ochii peste cap. Moiraine se trase �napoi, f�r� s�-�i ia ochii de la Poart�.

Aceasta se �ntunec�. Str�lucirea slab� se tulbur�, trec�nd de la cenu�iu la negru str�lucitor, p�n� ce se cufund� �ntr-o bezn� precum cea de din�untru. V�ntul vui spre ei, ca de la o mare dep�rtare. Vocile f�r� trup erau pline de o poft� nem�surat� de a �nghi�i tot ce era viu, de a se hr�ni cu durere, erau pline de m�nie �i de neputin��. Vorbele p�reau s� r�sune drept �n urechile lui Rand, de-abia �n�elese. �Carne dulce, smuls� de pe oase, piele str�puns�; piele jupuit�, �mpletit�, ce dulce e s� �mplete�ti f�ii de piele, ce dulci, ce ro�ii sunt stropii ce cad; s�nge ro�u, ro�u �i dulce; �ipete dulci, ce frumos r�sun�, cum mai c�nt�; c�nt� �i url�, url� �i c�ntㅔ

�oaptele amu�ir�, bezna se risipi, iar Poarta de Tain� redeveni o oglind� fumurie, �ntrez�rit� prin arcadele de piatr� sculptat�.

Rand r�sufl� ad�nc, tremur�nd. Nu era singurul; auzi �i alte oftaturi de u�urare. Egwene era l�ng� Nynaeve, iar cele dou� femei se �mbr��i�aser�, l�s�ndu-�i fiecare capul pe um�rul celeilalte. P�n� �i Lan p�rea u�urat. De�i chipul s�u ca de piatr� nu l�sa s� se vad� nimic, g�ndurile i se ghiceau din felul �n care se a�ezase �n �a, cu umerii mai pu�in �ncorda�i, privind-o pe Moiraine cu capul u�or plecat.

��N-a putut s� treac�, vorbi Moiraine. A�a am crezut de la bun �nceput, a�a am sperat. ��h!

Ea �i arunc� toiagul la p�m�nt �i-�i frec� palma de mantie. Toiagul era acoperit de un strat gros �i negru de funingine, mai mult de jum�tate.

��Mana murd�re�te totul acolo, �n�untru.

��Ce-a fost asta? �ntreba Nynaeve. Ce-a fost?

Loial p�ru tulburat.

��P�i, Machin Shin, fire�te. V�ntul Negru care fur� sufletele.

��Da, dar ce este, de fapt? insist� Nynaeve. Chiar �i pe un troloc po�i s�-l prive�ti, s�-l atingi, dac� rezi�ti. Dar asta� sf�r�i ea tremur�nd din toate �ncheieturile.

��E ceva ce d�inuie din Vremea Nebuniei, cred, r�spunse Moiraine. Sau chiar din timpul R�zboiului Umbrei, R�zboiul cel Mare. Ceva care a r�mas at�ta vreme ascuns �n C�ile de Tain� �nc�t nu mai poate ie�i. Nimeni nu �tie, nici m�car Ogierii, c�t de departe se �ntind C�ile sau c�t de ad�nc p�trund �n p�m�nt. Ar putea s� fie ceva care s-a n�scut chiar din ele. A�a cum spunea Loial, C�ile sunt vii, �i orice f�ptur� vie are parazi�i. Poate c� e ceva n�scut din stric�ciune, din mizerie. Ceva ce ur�te via�a �i lumina.

��Opre�te! strig� Egwene. Nu mai vreau s-aud nimic. C�nd m� g�ndesc la ce auzeam �optindu-se�

Fata se cutremur� �i t�cu.

��Mai avem lucruri �i mai rele de �nfruntat, spuse �ncet Moiraine. Lui Rand i se p�ru c� nici nu voia s� fie auzit�.

Femeia Aes Sedai se urc� ostenit� �n �a �i se a�ez� cu un oftat de mul�umire.

��E primejdios s� r�m�n� a�a, murmur� ea, privind por�ile sf�r�mate, dar f�r� s� arunce mai mult de o privire spre toiagul ars. F�ptura nu poate ie�i, dar oricine poate p�trunde acolo din �nt�mplare. Agelmar trebuie s� trimit� oameni s� zideasc� intrarea, dup� ce ajungem �n Fal Dara.

�i le ar�t� drumul spre miaz�noapte, c�tre turnurile care se z�reau �n negurile din dep�rtare, peste v�rfurile copacilor.

46Fal Dara

�inutul din preajma Por�ii era o �n�iruire de dealuri joase, �mp�durite, dar �n afar� de por�i nu mai exista niciun semn al vreunui desi� Ogier. Cei mai mul�i copaci erau numai ni�te schelete cenu�ii care-�i �ntindeau spre cer bra�ele desc�rnate. Ici �i colo, �n p�dure, se �nt�lneau arbori ve�nic verzi, dar mai pu�ini dec�t se a�tepta Rand s� g�seasc�, �i chiar �i dintre ei mul�i erau acoperi�i cu frunze sau ace moarte, de culoare brun�. Loial nu f�cu niciun comentariu, ci doar scutur� trist din cap.

��Totul e mort ca �n �inuturile P�rjolite, �opti Nynaeve, �ncrunt�ndu-se.

Egwene �i potrivi mantia pe l�ng� corp �i se �nfior�.

��M�car am ie�it, spuse Perrin, iar Mat ad�ug�:

��Da, dar unde?

��Shienar, le r�spunse Lan. Suntem la Hotare.

�n glasul s�u aspru r�suna ceva care p�rea s� spun� �aproape acas�.

Rand se acoperi mai bine cu mantia, ferindu-se de v�nt. Hotarele. Atunci Mana Pustiitoare era aproape. Mana Pustiitoare. Ochiul Lumii. �i ceea ce c�utau.

��Nu mai e mult p�n� �n Fal Dara, gl�sui Moiraine. Numai c�teva mile.

Peste v�rfurile copacilor, spre miaz�noapte �i la r�s�rit de ei se �n�l�au turnuri care se profilau �ntunecate pe cerul dimine�ii. Din pricina dealurilor �i a p�durilor, turnurile disp�reau adesea din vedere, pentru a reap�rea, odat� ce ajungeau �n v�rful unui deal dintre cele mai �nalte. Rand observ� c��iva copaci despica�i, ca �i cum ar fi fost lovi�i de tr�snet.

��Gerul, r�spunse Lan, c�nd i se cerur� l�muriri. Uneori iarna este at�t de friguroas� aici, �nc�t r�ina �nghea�� i copacii plesnesc. Sunt nop�i �n care po�i s�-i �i auzi trosnind ca ni�te fl�c�ri, iar aerul este at�t de aspru, �nc�t �i se pare c� �i el poate s� se f�r�me. S-a �nt�mplat mai des ca de obicei �n iarna trecut�.

Rand clatin� din cap. Copaci cr�pa�i? �i asta �n cursul unei ierni obi�nuite. Cum o fi fost �ns� �ntr-o iarn� ca aceea? Nici nu voia s� se g�ndeasc�.

��Cine spune c� a trecut iarna? spuse Mat, cl�n��nind din din�i.

��Uit�-te �n jur, p�storule, ce prim�var� frumoas�, r�spunse Lan. Dar dac� vrei c�ldur�, ce s� zic, o s�-�i fie �ndeajuns de cald �n locurile b�tute de Man�.

Cu glas sc�zut, Mat bomb�ni:

� S�nge �i cenu��! S�nge �i cenu��!

Rand de-abia �l auzi, dar p�rea s-o spun� din toat� inima.

�ncepur� s� treac� pe l�ng� ni�te ferme, dar, de�i era vremea preg�tirii bucatelor pentru pr�nz, din co�urile �nalte de piatr� nu se �n�l�a niciun firicel de fum. Pe ogoare nu se vedeau nici oameni, nici animale, de�i, din c�nd �n c�nd, ap�rea c�te un plug sau c�te o c�ru�� cu coviltir, l�sate �n p�r�sire, de parc� proprietarul trebuia s� se �ntoarc� din clip� �n clip�.

La una din fermele de l�ng� drum v�zur� o g�in� care ciugulea, de una singur�, prin curte. Una din u�ile hambarului se cl�tina �n b�taia v�ntului. Cealalt� se desprinsese din balamaua de jos �i at�rna piezi�. Casa cea �nalt�, care i se p�rea ciudat� lui Rand, obi�nuit cu cele din �inutul celor Dou� R�uri, cu acoperi�ul �nalt �i ascu�it, f�cut din stinghii late de lemn �i care cobora p�n� aproape de p�m�nt, era t�cut� �i lini�tit�. Niciun c�ine nu ie�i s� latre la ei. �n mijlocul cur�ii se afla o coas�; l�ng� f�nt�n� z�ceau �ngr�m�dite cu fundul �n sus ni�te g�le�i.

Moiraine privi �ncruntat� ferma, �n timp ce treceau pe l�ng� ea. Trase de fr�ie, iar Aldieb �i zori pasul. Cei cinci din Emond�s Field, �mpreun� cu Loial, c�l�reau laolalt�, la c��iva pa�i �n urma ei �i a Str�jerului. Rand cl�tin� din cap. Nu-i venea s� cread� c� prin asemenea locuri putea cre�te ceva, vreodat�. Dar nici C�ile de Tain� nu �i le putuse imagina. Chiar �i acum, dup� ce sc�pase de ele, tot nu se putea obi�nui cu g�ndul.

��Nu cred c� se a�tepta la asta, spuse �n �oapta Nynaeve, ar�t�nd spre fermele pustii.

��Unde or fi disp�rut cu to�ii? �ntreb� Egwene. �i de ce? Nu se poate s� fi plecat de prea mult� vreme.

��De ce spui asta? �ntreba Mat. Dup� cum arat� u�a aia, se prea poate ca proprietarii s� fi lipsit toat� iarna.

Nynaeve �i Egwene �l privir� ca pe un n�t�ng.

��Perdelele de la ferestre, �i explic� r�bd�toare Egwene. Arat� prea u�oare pentru a fi perdele de iarn�. Chiar �i aici. La c�t de frig este, nici o femeie n-ar fi at�rnat a�a ceva de mai mult de o s�pt�m�n� sau dou�, poate �i mai pu�in.

Me�tereasa �ncuviin��.

��Perdelele, chicoti Perrin, dar z�mbetul �i disp�ru, c�nd cele dou� femei se uitar� spre el, ridic�nd din spr�ncene. Oricum, sunt de acord cu voi. Coasa aia nu era prea ruginit�. Pesemne c� n-a stat mai mult de o s�pt�m�n� afar�. Trebuia s� observi asta, Mat, chiar dac� �i-au sc�pat perdelele.

Rand trase cu ochiul la Perrin, �ncerc�nd s� nu par� c� se holba. Vederea lui era mai bun� dec�t a celuilalt � sau, cel pu�in, a�a fusese, pe c�nd v�nau iepuri �mpreun� �, dar tot nu v�zuse �ndeajuns de bine lama coasei, pentru a-�i da seama dac� era sau nu ruginit�.

��De fapt, chiar nu-mi pas� unde au plecat, morm�i Mat. Nu vreau dec�t s� ajung �ntr-un loc unde-i cald. �i �nc� repede.

��Dar de ce-au plecat? spuse Rand, cu voce joas�.

Locurile peste care se �ntindea Mana nu erau departe. Mana Pustiitoare, unde erau Pieri�i �i troloci, cei care nu plecaser� �n Andor, pe urmele lor. Mana Pustiitoare, c�tre care se �ndreptau �i ei.

Ridic� vocea �ndeajuns de mult pentru a fi auzit de cei din apropierea lui.

��Nynaeve, poate ca tu �i cu Egwene n-ar trebui s� merge�i la Ochi �mpreun� cu noi.

Cele dou� femei �l privir� de parc� vorbea aiurea, dar, acum c� se aflau at�t de aproape de Man�, trebuia s� mai fac� o �ncercare.

��Poate c�-i destul s� fi�i prin apropiere. Moiraine n-a spus cum c� ar trebui s� veni�i p�n� acolo. �i nici tu, Loial. A�i putea s� r�m�ne�i �n Fal Dara. P�n� ne �ntoarcem. Sau a�i putea s� porni�i �nspre Tar Valon. Poate c� exist� vreun negu��tor care s� se �ndrepte �ntr-acolo sau, dac� nu, pun r�m�ag c� Moiraine ar putea �nchiria o tr�sur�. C�nd se termin� totul, ne �nt�lnim �n Tar Valon.

��Ta�veren, oft� Loial, ca tunetul care r�sun� �n dep�rtare. Rand al�Thor, tu �i prietenii t�i atrage�i alte vie�i �n jurul vostru �i le face�i s� se preschimbe. Soarta voastr� o hot�r�te pe a noastr�.

Ogierul ridic� din umeri �i, brusc, pe chip �i ap�ru un r�njet larg.

��n plus, o s� fie ceva s�-l �nt�lnesc pe Omul Verde. Frunta�ul Haman vorbe�te mereu despre vremea c�nd l-a �nt�lnit �i el, la fel ca taic�-meu �i mul�i al�ii dintre Frunta�i.

��A�a de mul�i? �ntreb� Perrin. Pove�tile spun c� Omul Verde e greu de g�sit �i c� nimeni nu-l poate �nt�lni de dou� ori.

��De dou� ori, nu, �ncuviin�� Loial. Dar eu, unul, nu l-am mai �nt�lnit, �i nici voi. Pe Ogieri nu pare s�-i evite a�a ca pe oameni. �i �tie at�t de multe despre copaci. P�n� �i C�ntecele le cunoa�te.

Rand d�du s� continue:

��Voiam s� zic c�

Me�tereasa �l �ntrerupse:

��Ea a zis c� eu �i Egwene facem �i parte din P�nz�. Vie�ile noastre se �mpletesc cu ale voastre. Dac� e s�-i d�m crezare, ceva din felul �n care se �ese aceasta parte a P�nzei �l poate opri pe Cel �ntunecat. �i team� mi-e c� eu chiar o cred; s-au �nt�mplat prea multe, ca s� mai am �ndoieli. Dar dac� eu �i Egwene plec�m, oare ce se va-nt�mpla cu P�nza?

��ncercam numai s�

Din nou, Nynaeve �l �ntrerupse brusc.

��tiu ce �ncercai.

�l privi p�n� ce-l f�cu s� se foiasc� stingher �n �a, apoi chipul i se �mbl�nzi.

��tiu ce �ncercai, Rand. N-am o p�rere prea bun� despre nici o Aes Sedai, iar despre asta a noastr�, cu at�t mai pu�in, cred. Ideea de a p�trunde �n Man� nu m� �nc�nt� deloc, dar mai presus de orice �l ur�sc pe P�rintele Minciunii. Dac� voi, b�ie�i� m� rog, de fapt de acum a�i crescut, n-ar mai trebui s� v� spun a�a, pute�i face ceea ce trebuie, de�i cred c� a�i prefera s� face�i orice altceva, ce v� face s� crede�i c� eu sau Egwene o s� ne d�m �n l�turi?

Nu p�rea s� a�tepte un r�spuns. Str�ng�nd din fr�ie, se �ncrunt� privind-o pe femeia Aes Sedai, care c�l�rea �n frunte.

��M� �ntreb dac� o s� ajungem odat� �n Fal Dara sau are de g�nd s� ne fac� s� petrecem noaptea aici.

�n timp ce ea se �ndrepta spre Moiraine, Mat vorbi:

��A zis c-am crescut. Parc� numai ieri ne spunea c� n-ar fi trebuit s� ni se dea drumul de la fustele mamei, iar acum zice c-am crescut.

��P�i, nici n-ar fi trebuit s� vi se dea drumul, interveni Egwene, dar cam f�r� tragere de inim�, din c�te i se p�ru lui Rand; ea veni mai aproape �i-�i cobor� vocea, ca s� n-o poat� auzi ceilal�i, de�i Mat, unul, �ncerc� s� trag� cu urechea. N-am f�cut dec�t s� dansez cu Aram, Rand, �i m�rturisi ea �ncet, f�r� s�-l priveasc�. N-ai s�-mi por�i pic� pentru c-am dansat cu cineva pe care n-o s�-l mai v�d niciodat�, nu?

��Nu, r�spunse el. ��i de ce oare o fi pomenind de asta acum?�, Fire�te c� nu.

Dar �i aminti brusc de ce-i spusese Min �n Baerlon; i se p�rea c� trecuse foarte mult� vreme de atunci. �Nu �i-e sortit�, �i nici tu ei, oricum nu a�a cum v� dori�i.�

Ora�ul Fal Dara se �n�l�a pe dealuri, mai sus dec�t �mprejurimile sale. Nu era nici pe departe at�t de mare precum Caemlyn, de�i zidul �mprejmuitor era la fel de impresionant. Cale de o mil� �n jurul s�u, �n toate direc�iile, nu se afla dec�t iarb� �i nimic altceva, �i p�n� �i iarba era t�iat� foarte jos. Nici o f�ptur� nu se putea apropia f�r� s� fie observata dintr-unul din multele turnuri �n v�rful c�rora se aflau �mprejmuiri de lemn. Zidurile din Caemlyn erau frumoase, �n felul lor. �n schimb, me�terii care construiser� Fal Dara nu p�reau s�-�i fi dorit asta. Piatra cenu�ie �i mohor�t� p�rea amenin��toare, l�s�nd s� se �n�eleag� c� se afla acolo pentru un singur scop: s� apere. Flamurile din v�rful turnurilor fluturau �n v�nt, de parc� �oimul cel Negru, blazonul din Shienar n�pustindu-se asupra pr�zii zbura peste tot de-a lungul zidurilor.

Lan �i d�du gluga pe spate �i, �n ciuda frigului, le f�cu semn �i celorlal�i s�-l urmeze. Moiraine o f�cuse deja.

��A�a e legea �n Shienar, le explic� Str�jerul, �i �n toate �inuturile de la Hotare. Nimeni nu poate p�trunde �n ora� cu chipul ascuns.

��A�a-s de chipe�i to�i? r�se Mat.

��Niciun Jumate-Om nu poate trece neobservat dac�-�i descoper� chipul, r�spunse sec Str�jerul.

Lui Rand �i pieri z�mbetul; Mat se gr�bi s�-�i dea gluga pe spate.

Por�ile erau deschise, �nalte �i acoperite cu bare negre de fier, dar o duzin� de b�rba�i �narma�i, cu mantii galbene purt�nd �nsemnul �oimului Negru, st�teau de paz�. Peste um�r li se z�rea m�nerul s�biilor lungi, iar la �old le at�rna fie o alt� sabie, mai lat�, fie un buzdugan sau o secure de lupt�. Caii lor erau priponi�i undeva �n apropiere, ar�t�nd ciudat din pricina armurilor din o�el care le acopereau piepturile, g�turile �i capetele, cu pinteni la sc�ri, gata s� o ia din loc �ntr-o clip�. G�rzile nu f�cur� nici o mi�care pentru a-i opri pe Lan, Moiraine sau pe ceilal�i. �n loc de asta, le f�cur� cu m�na �i �i salutar� bucuro�i.

��Dai Shan! strig� unul, flutur�ndu-�i deasupra capului m�inile cu m�nu�i de o�el, c�nd �i v�zu trec�nd pe l�ng� el. Dai Shan!

Al�ii strigar�:

��Slav� Ziditorilor!

��Kiserai ti Wansho!

Loial p�ru surprins, apoi pe fa�� i ap�ru un r�njet �i �ncepu s� le fac� semne cu m�na. Un alt b�rbat alerg� o vreme pe l�ng� calul lui Lan, nestingherit de armura pe care o purta.

��Oare Cocorul Auriu o s� zboare din nou, Dai Shan?

��Las� asta, Ragan, �i r�spunse scurt Str�jerul, iar b�rbatul se retrase. Lan le f�cu �i el cu m�na celor din gard�, dar dintr-odat� chipul i se posomor� �i mai tare.

�n timp ce c�l�reau pe str�zile pavate cu piatr�, pline de oameni �i de c�ru�e, Rand se �ncrunt� nelini�tit. Fal Dara era plin p�n� la refuz, dar oamenii nu sem�nau nici cu cei din Caemlyn, entuzia�ti �i ner�bd�tori, bucur�ndu-se de m�re�ia ora�ului chiar �n timp ce se �nghesuiau unii �ntr-al�ii, nici cu cei din Baerlon, care-�i vedeau de treburile lor. Str�ng�ndu-se laolalt�, ace�ti oameni �i priveau trec�nd cu priviri lipsite de expresie �i cu chipurile ca de piatr�. C�ru�e cu sau f�r� coviltir blocau fiecare alee �i jum�tate dintre str�zi, �nc�rcate p�n� sus cu mobile de tot felul �i cu l�zi sculptate at�t de pline, �nc�t hainele se rev�rsau pe dinafar�. Deasupra lor �edeau copiii. Adul�ii �i obligau s� r�m�n� acolo, unde puteau fi v�zu�i, �i nu-i l�sau s� se �ndep�rteze nici m�car pentru a se juca. Cei mici erau �i mai t�cu�i dec�t p�rin�ii lor, cu ochii �i mai mari, cu privirile �i mai tulburi. Toate ni�ele �i firidele dintre c�ru�e erau pline de vite p�roase �i de porci cu pete negre pe spinare, �nchi�i �n �arcuri improvizate. G�inile, ra�ele �i g�tele �nchise �n cu�ti compensau t�cerea oamenilor. Acum aflaser� unde disp�ruser� to�i fermierii.

Lan �i conduse spre fort�rea�a aflat� �n mijlocul ora�ului, o construc�ie masiv�, de piatr�, din v�rful celui mai �nalt deal. Un �an� secat, ad�nc �i lat, pe fundul c�ruia se afla o p�dure de �epu�e din o�el, ascu�ite ca briciul �i �nalte c�t un stat de om, �nconjura zidurile �i turnurile fort�re�ei. Era un loc h�r�zit pentru o ap�rare disperat�, �n cazul �n care restul ora�ului c�dea prad� du�manilor. Dintr-unul din turnurile de l�ng� poart�, un b�rbat �n armur� strig�:

��Fii bine venit, Dai Shan!

Iar altul �i anun�� n gura mare pe cei din fort�rea��:

��Cocorul Auriu! Cocorul Auriu!

Copitele cailor r�sunau pe sc�ndurile groase ale podului care fusese cobor�t pentru a le �ng�dui s� treac� �an�ul �i s� p�trund� pe sub v�rfurile ascu�ite ale grilajului masiv care fereca poarta. Odat� ajun�i �n�untru, Lan se d�du jos din �a �i-l lu� pe Mandarb de c�p�stru, f�c�ndu-le semn �i celorlal�i s� coboare.

Prima curte era un p�trat uria�, pavat cu blocuri mari de piatr� �i �nconjurat de turnuri �i creneluri la fel de impresionante ca acelea din afar�. La c�t era de mare, curtea p�rea la fel de plin� ca �i str�zile ora�ului, la fel de agitat�, de�i aici exista o anumit� ordine. Peste tot se vedeau b�rba�i �i cai �n armur�. Din cele �ase fier�rii dimprejur r�sunau baroasele, iar foalele uria�e, m�nuite fiecare de c�te doi b�rba�i cu �or�uri de piele, �nte�eau fl�c�rile din vetre. Un �ir ne�ntrerupt de b�ie�i �i aproviziona pe potcovari cu cele necesare. Me�terii care f�ureau s�ge�i lucrau �ncontinuu, iar de c�te ori un co� se umplea, era luat de acolo �i �nlocuit pe dat� cu unul gol.

Mai mul�i gr�jdari, �mbr�ca�i �n livrele negre cu auriu, ap�rur� �n fug�, z�mbitori �i dornici s� fie de folos. �n grab� mare, Rand �i dezleg� desagile de la �a �i-�i �ncredin�� murgul unuia dintre ei, �n vreme ce un b�rbat �n armur� �i ve�tminte din piele se apropie �i f�cu o plec�ciune solemn�. Purta peste armur� o mantie de un galben str�lucitor, cu margini ro�ii �i cu �oimul Negru pe piept, �i o hain� tot galben�, cu o bufni�a cenu�ie pe ea. Nu avea coif �i era cu adev�rat cu capul gol, c�ci �i r�sese tot p�rul, �n afara unui mo� legat cu o panglic� de piele �n cre�tet.

��A trecut mult de c�nd nu ne-am v�zut, Moiraine Sedai. Ce bine c� ai venit, Dai Shan. Foarte bine.

�i f�cu �i lui Loial o plec�ciune �i murmur�:

��Slav� Ziditorilor. Kiserai ti Wansho.

��Sunt nevrednic, r�spunse solemn Loial, iar realiz�rile mele sunt mici. Tsingu ma choba.

��Ne faci o mare cinste, Ziditorule, gr�i b�rbatul. Kiserai ti Wansho. Apoi se �ntoarse spre Lan. I s-a dat de �tire �i Seniorului Agelmar, Dai Shan, de �ndat� ce a�i fost z�ri�i. V� a�teapt�. Pe aici, va rog.

�n timp ce �l urmau prin fort�rea��, str�b�t�nd coridoare reci de piatr�, de-a lungul c�rora fuseser� at�rnate tapiserii pline de culoare �i panouri lungi de m�tase, cu scene de v�n�toare �i de lupt�, el continu�:

��M� bucur c� ai primit vestea, Dai Shan. Vei �n�l�a din nou stindardul Cocorului Auriu?

S�lile erau goale, cu excep�ia tapiseriilor, �i chiar �i acestea erau alc�tuite numai din c�teva figuri, de-abia schi�ate, de�i culorile erau foarte vii.

��E chiar a�a de r�u pe c�t pare, Ingtar? �ntreb� �ncet Lan, f�c�ndu-l pe Rand s� se �ntrebe dac� nu cumva �ncepuser� s�-i zv�cneasc� �i lui urechile, precum lui Loial.

B�rbatul cl�tin� din cap, flutur�ndu-�i mo�ul de p�r, �ov�i pu�in, apoi r�nji.

��Niciodat� nu-i a�a de r�u precum pare, Dai Shan. Numai c� anul �sta e pu�in mai r�u dec�t de obicei. Toat� iarna au fost n�v�liri, chiar �i �n zilele cele mai ur�te. Dar a�a a fost peste tot, pe la Hotare. �i acuma vin peste noi noaptea, dar la ce altceva s� te a�tep�i, �n timpul prim�verii � dac� asta se poate numi prim�var�. Soliile care izbutesc s� se �ntoarc� din locurile b�tute de Man� spun c� trolocii se adun�. Mereu sosesc ve�ti despre alte �i alte tabere de ale lor. Dar o s�-i �nfrunt�m la Pasul lui Tarwin, Dai Shan, �i o s�-i alung�m cum am f�cut �ntotdeauna.

��Fire�te, r�spunse Lan, dar f�r� s� par� convins.

R�njetul lui Ingtar se �terse, dar ap�ru pe dat� la loc. �n t�cere, el �i conduse �n �nc�perea de lucru a Seniorului Agelmar, apoi le spuse c� avea multe de f�cut �i plec�.

�nc�perea era la fel de simplu mobilat� ca restul fort�re�ei. �n peretele care d�dea afar� se vedeau fante pentru trasul cu arcul, iar u�a masiv�, �nt�rit� cu bare de fier �i str�puns� �i ea de mai multe fante, avea un z�vor gros. �n�untru se afla o singur� tapiserie, care se �ntindea pe un perete �ntreg �i �nf��i�a b�rba�i �n armur�, precum cei din Fal Dara, care se luptau cu trolocii �i Myrddraalii �ntr-o trec�toare muntoas�.

Singurele mobile erau o mas�, un cuf�r �i c�teva scaune, precum �i dou� rasteluri fixate �n perete, care �i atraser� lui Rand aten�ia la fel de mult ca tapiseria. �ntr-unul din ele se afla o sabie mare, pentru dou� m�ini, mai lung� dec�t un stat de om, una lat� �i mai obi�nuit�, iar sub ele, un buzdugan cu �inte �i un scut lung, �n form� de zmeu, pe care erau pictate trei vulpi. �n cel�lalt at�rna o armur�, complet� �i aranjat� a�a cum ar fi stat pe trupul unui om: un coif cu pana�, cu viziera l�sat�, a�ezat peste o glug� de zale; o c�ma�� de zale, despicat� �n a�a fel �nc�t s� nu stinghereasc� un c�l�re�, cu o vest� de piele pe dedesubt, care se vedea c� fusese purtat�; plato��, m�nu�i de o�el, ap�r�tori pentru genunchi �i coate, pentru umeri, bra�e �i pulpe. Chiar �i aici, �n inima fort�re�ei, armele �i armurile p�reau preg�tite �n orice moment. La fel ca mobilierul, ele erau �mpodobite cu modele simple din aur.

Agelmar �nsu�i se ridic�, la vederea lor, �i d�du ocol mesei �n�esate cu h�r�i, foi de h�rtie �i peneluri �nfipte �n c�lim�ri. La prima vedere, p�rea un b�rbat prea pa�nic pentru �nc�perea �n care se afla. Era �mbr�cat cu o hain� lunga, din catifea albastr�, cu un guler �nalt �i larg, �i cu �nc�l��ri moi din piele. C�nd se uit� �ns� mai bine, Rand �i d�du seama c� se �n�elase �n privin�a lui. La fel ca to�i lupt�torii pe care-i v�zuse p�n� atunci, Seniorul Agelmar avea capul ras, purt�nd un singur mo� �n cre�tet, alb ca neaua. Chipul s�u era la fel de aspru ca al lui Lan, cu riduri numai �n col�ul ochilor, ca dou� pietre brune. Cu toate acestea, b�rbatul z�mbea.

��Pe cinstea mea, ce bine-i s� te v�d, Dai Shan, se bucur� Seniorul din Fal Dara. �i pe dumneata, Moiraine Sedai, poate �i mai mult. Prezen�a dumitale �mi �nc�lze�te sufletul, Aes Sedai.

��Ninte calichniye no domashita, Agelmar Dai Shan, r�spunse solemn Moiraine, de�i ceva din glasul ei l�sa s� se �n�eleag� c� erau prieteni vechi. Salutul dumitale �mi �nc�lze�te sufletul, Senior Agelmar.

��Kodome calichniye ga ni Aes Sedai hei. Aici, o Aes Sedai este mereu bine venit�, ad�ug� cel�lalt, apoi se �ntoarse c�tre Loial. E�ti departe de stedding, Ogier, dar e o mare cinste pentru Fal Dara. Ve�nic� slav� Ziditorilor. Kiserai ti Wansho hei.

��Sunt nevrednic, salut� Loial, cu o plec�ciune. Cinstea e de partea mea.

El trase cu ochiul spre pere�ii goi de piatr�. �n sufletul s�u p�rea c� se duce o lupt�. Rand se sim�i mul�umit c� Ogierul reu�i s� se ab�in� de la alte comentarii.

Ap�rur� mai mul�i servitori, �mbr�ca�i �n negru �i auriu, care se mi�cau �n lini�te, cu papucii lor moi. Unii aduceau, pe tipsiile lor de argint, prosoape �mp�turite, umede �i fierbin�i, pentru ca nou veni�ii s�-�i poat� �terge chipurile �i m�inile de praf. Al�ii � vin dres cu mirodenii �i castrona�e de argint cu prune �i caise uscate. Seniorul Agelmar d�du porunc� s� li se preg�teasc� baia �i camerele de dormit.

��Drum lung, din Tar Valon p�n� aici, ofta el. Pesemne c� sunte�i osteni�i.

��Pe calea pe care am apucat-o noi, drumul a fost mai scurt, r�spunse Lan, dar mai obositor dec�t ar fi fost altfel.

Nu mai adaug� nimic altceva, iar Agelmar p�ru mirat, �ns� replic� simplu:

��C�teva zile de odihn� o s� v� fac� bine.

��Nu-�i cer g�zduire dec�t o noapte, Senior Agelmar, vorbi Moiraine, pentru noi �i caii no�tri. �i ni�te provizii m�ine diminea��, dac� ave�i de dat. Mi-e team� c� trebuie s� v� p�r�sim cur�nd.

Agelmar se �ncrunt�.

��Dar credeam� Moiraine Sedai, n-am niciun drept s� �i-o cer, dar prezen�a dumitale la Pasul lui Tarwin face c�t o mie de c�l�re�i. �i a dumitale, Dai Shan. O mie de solda�i ni se vor al�tura, c�nd vor auzi c� zboar� iar�i Cocorul Auriu.

��Cele �apte Turnuri s-au pr�bu�it, rosti aspru Lan, iar Malkier a murit; pu�inii oameni care au mai r�mas sunt r�sp�ndi�i prin toat� lumea. Sunt Str�jer, Agelmar, legat cu jur�m�nt de Flac�ra din Tar Valon, �i trebuie s-ajung �n �inuturile b�tute de Man�.

��Desigur, Dai Sh� Lan. Desigur. Dar cred c� o �nt�rziere de c�teva zile, cel mult c�teva s�pt�m�ni, e ne�nsemnat�. E nevoie de dumneata �i de Moiraine Sedai.

Moiraine lu� un pocal de argint de la un slujitor.

��Ingtar pare s� cread� c� ve�i �nfr�nge acest obstacol a�a cum a�i f�cut-o de multe ori de a lungul anilor.

��Aes Sedai, oft� cu triste�e Agelmar, dac� Ingtar ar trebui s� c�l�reasc� singur p�n� la Pasul lui Tarwin, ar face-o, spun�nd acela�i lucru � c� trolocii vor fi �nfr�n�i �nc� o dat�. E at�t de m�ndru, �nc�t aproape c�-i vine s� cread� c� o poate face de unul singur.

��De data asta nu mai e a�a de �ncrez�tor precum crezi, Agelmar, spuse Str�jerul, lu�nd un pocal, dar f�r� s� bea din el. C�te e de r�u?

Agelmar �ov�i, sco��nd o hart� din talme�-balme�ul de pe mas�. O vreme, r�mase cu ochii �n gol, apoi o arunc� la loc.

��C�nd plec�m spre Pas, vorbi el ap�sat, oamenii vor fi trimi�i spre miaz�zi �n Fal Moran. Poate c� m�car capitala va rezista. Pe cinstea mea, trebuie. Trebuie s� r�m�n� ceva.

��A�a de r�u? �ntreb� Lan, iar cel�lalt �ncuviin��.

Rand schimb� priviri �ngrijorate cu Mat �i cu Perrin. Era u�or de crezut c� trolocii aduna�i �n Man� erau pe urmele lui; pe urmele lor, de fapt. Agelmar continu� posomor�t.

��Iama asta, trolocii au dat n�val� peste tot, �n Kandor, Arafel, Saldaea. Nu s-a mai �nt�mplat a�a ceva din vremea R�zboaielor; n-au fost niciodat� a�a de mul�i, de aprigi �i de hot�r��i. To�i regii �i sfetnicii sunt convin�i c� se preg�te�te o mare invazie pornit� din mijlocul Manei, �i fiecare dintre regatele de la Hotare crede c� spre ei se �ndreapt�. Nici o solie, niciun Str�jer nu aduce veste despre troloci care s� se adune la grani�ele lor, a�a c� aici, dar ei asta cred �i cu to�ii se tem s�-�i trimit� solda�ii �n alt� parte. Oamenii spun c� vine sf�r�itul lumii, iar Cel �ntunecat a sc�pat din temni��. Cei din Shienar vor merge de unii singuri �n Pasul lui Tarwin, de�i du�manii vor fi cam de zece ori mai mul�i dec�t noi. Cel pu�in, �sta ar putea fi ultimul Iure� al L�ncilor. Lan � nu, Dai Shan, pentru c�, orice ai spune dumneata, e�ti Seniorul �ncununat al luptei din Malkier! Dai Shan, stindardul Cocorului Auriu i-ar �ncuraja pe oamenii care �tiu c� se duc spre miaz�noapte ca s� moar�. Vestea s-ar r�sp�ndi ca v�ntul, �i, cu toate c� regii lor le-au poruncit s� r�m�n� pe loc, solda�ii s-ar aduna din Arafel �i Kandor �i chiar din Saldaea. De�i nu pot s� ajung� la timp pentru a fi �mpreun� cu noi �n pas, pot salva regatul.

Lan �i a�inti privirea �n fundul c�nii cu vin. Chipul nu i se schimb�, dar vinul i se v�rs� pe m�n�; pocalul de argint se f�cu zob �n pumnul s�u. Un slujitor i-l lu� pe dat� �i-i �terse m�na cu un prosop; un al doilea �i oferi un alt pocal, �n timp ce primul era �ndep�rtat pe nev�zute. Lan p�ru s� nu bage de seam�.

��Nu pot! �opti el r�gu�it, dar, c�nd �i �n�l�� capul, ochii s�i alba�tri ardeau s�lbatic, �ns� glasul �i era din nou calm �i lipsit de expresie. Sunt Str�jer, Agelmar.

Privirea sa intens� trecu de la Rand, Mat �i Perrin la Moiraine.

��Iar m�ine �n zori plec s� p�trund �n Man�.

Agelmar oft� din to�i r�runchii.

��Moiraine Sedai, vino m�car dumneata. Cu o Aes Sedai al�turi, am putea c�tiga.

��Nu am cum, Senior Agelmar, r�spunse Moiraine, tulburat�. Se preg�te�te, �ntr-adev�r, o lupt�, �i nu este �nt�mpl�tor c� trolocii se adun� aici, dar lupta noastr�, adev�rata lupt� cu Cel �ntunecat, va avea loc �n miezul Manei, la Ochiul Lumii. Dumneata trebuie s�-�i vezi de lupta dumitale, noi de-a noastr�.

��Doar nu vrei s� spui c� a sc�pat din temni��! strig� Agelmar.

P�n� �i el, tare ca piatra cum era, p�rea cutremurat de acest g�nd, a�a c� Moiraine scutur� iute din cap.

��nc� nu. Dac� izb�ndim �n lupta noastr� de la Ochiul Lumii, poate c� nu va mai sc�pa niciodat�.

��Dar, Aes Sedai, crezi c� po�i g�si Ochiul? Dac� de asta at�rn� �ntemni�area Celui �ntunecat, suntem ca �i mor�i. Mul�i au �ncercat �i n-au izbutit.

��Pot s�-l g�sesc, Senior Agelmar. Speran�a nu a murit �nc�.

Agelmar o cercet� din priviri, apoi se uit� la ceilal�i. P�ru uimit de Nynaeve �i de Egwene, ale c�ror ve�tminte simple nu se potriveau deloc cu rochia de m�tase a lui Moiraine, cu toate c� �i aceasta era murdar� de praf.

��i ele sunt Aes Sedai? �ntreb� el, ne�ncrez�tor.

C�nd Moiraine cl�tin� din cap, b�rbatul p�ru �nc� �i mai uimit. Privirea sa �i c�nt�ri pe b�ie�ii din Emond�s Field, oprindu-se asupra lui Rand cu sabia sa �nvelit� �n p�nz� ro�ie.

��Ciudat� escort� mai ai cu dumneata, Aes Sedai. Numai un lupt�tor. Apoi trase cu ochiul la Perrin, cu securea la cing�toare. Poate doi. Dar am�ndoi de-abia ajun�i la v�rsta b�rb��iei. Las�-m� s�-�i dau solda�i s� te �nso�easc�. O sut� de oameni �n plus sau �n minus n-o s� conteze �n lupta de la Pas, dar dumneata vei avea nevoie de mai mult dec�t un Str�jer �i trei tineri. Iar cele dou� femei n-o s�-�i fie de niciun ajutor, dac� nu sunt cumva femei Aiel, deghizate. �n Mana Pustiitoare, anul �sta e mai r�u ca de obicei. Totul se� treze�te la via��.

��O sut� de solda�i ar fi prea mult, observa Lan, iar o mie, prea pu�in. Cu c�t plec�m mai mul�i �n �inutul Manei, cu at�t o s� atragem mai tare aten�ia. Trebuie s� ajungem la Ochi f�r� lupt�, dac� putem. �tii bine c�, dac� trolocii te silesc s�-i �nfrun�i acolo, �n miezul Manei Pustiitoare, nu mai exist� aproape nici o speran��.

Agelmar �ncuviin�� posomor�t, dar nu se d�du b�tut.

��Atunci, mai pu�ini. P�n� �i zece b�rba�i de isprava �i-ar fi de mai mare ajutor s-o duci pe Moiraine Sedai �i pe cele dou� femei p�n� la Omul Verde, dec�t tinerii �tia trei.

Brusc, Rand �i d�du seama c� Seniorul din Fal Dara credea c� Nynaeve �i Egwene erau cele �mpreun� cu care Moiraine urma s�-l �nfrunte pe Cel �ntunecat. Era firesc. O asemenea lupt� �nsemna folosirea Puterii, iar asta n-o puteau face dec�t femeile. �Puterea!� �i duse m�inile la cing�toare �i apuc� str�ns catarama, ca s� nu tremure.

��Nu, nu vreau niciun soldat, se opuse Moiraine; Agelmar deschise iar gura s�-i r�spund�, dar ea continu� �nainte s� poat� fi �ntrerupt�. E vorba de Ochi �i de Omul Verde. Spune-mi, c��i b�rba�i din Fal Dara au ajuns vreodat� s�-l g�seasc�?

��C��i au fost cu to�ii? �ntreb� Agelmar, ridic�nd din umeri. P�i, de la R�zboiul de O Sut� de Ani, po�i s�-i numeri pe degetele de la o m�n�. Cam unul la cinci ani, din toate regatele de la Hotare �mpreun�.

��Nimeni nu ajunge la Ochiul Lumii, explica Moiraine, dec�t dac� Omul Verde vrea s� fie g�sit. Nevoia �i hot�r�rea sunt cele mai importante. Eu �tiu unde s� merg� am mai fost acolo.

Rand tres�ri, luat prin surprindere, �i la fel f�cur� �i ceilal�i, dar femeia Aes Sedai nu p�ru s� bage de seam�.

��ns� dac� printre noi se afl� m�car unul care caut� gloria, care vrea ca numele lui s� se al�ture celorlal�i patru de p�n� acum, s-ar putea s� nu ajungem niciodat�, chiar dac�-i conduc drept la locul pe care mi-l amintesc.

��L-ai v�zut pe Omul Verde, Moiraine Sedai? �ntreba Seniorul din Fal Dara, p�r�nd impresionat, dar imediat �ncrunt�ndu-se. �ns� dac� l-ai �nt�lnit deja o dat�

��Nevoia este cea mai important�, repet� �ncet Moiraine, iar nevoia mea� a noastr�, de fapt, este cea mai mare dintre toate. �i am ceva ce al�ii care l-au c�utat nu au.

Ochii s�i nu se �ndep�rtar� dec�t o clip� de la chipul lui Agelmar, dar Rand era convins c� ea �i aruncase o privire lui Loial, �nainte s�-�i �ntoarc� iar capul. Prinse privirea Ogierului, iar Loial �n�l�� din umeri.

��Ta�veren, spuse el �ncet.

Agelmar ridic� bra�ele.

��M� supun, Aes Sedai. Pe cinstea mea, dac� adev�rata b�t�lie se va purta la Ochiul Lumii, aproape c�-mi vine s� conduc stindardul �oimului Negru pe urmele voastre, �i nu spre Pas. A� putea s� v� croiesc drum�

��Ar fi o nenorocire, Senior Agelmar, �i pentru noi, �i pentru cei de acolo. Dumneata ai propria lupt�, noi pe a noastr�.

��Pe cinstea mea! M� supun, Aes Sedai.

Dup� ce lu� aceast� hot�r�re, oric�t de mult i-ar fi displ�cut, Seniorul din Fal Dara p�ru s� nici nu se mai g�ndeasc�. �i pofti s� ia masa cu el, vorbind �ntruna despre �oimi, cai �i c�ini, dar f�r� s� pomeneasc� de troloci, de Pasul lui Tarwin sau de Ochiul Lumii.

�nc�perea �n care m�ncar� era la fel de goal� �i de simpl� ca �i cea �n care-i primise Seniorul Agelmar; nu erau acolo dec�t masa �i scaunele, foarte frumoase, dar austere. Focul care ardea �ntr-un c�min mare �nc�lzea �nc�perea, dar nu �ntr-at�t �nc�t, dac� vreunul dintre ei trebuia s� ias� �n grab� mare, frigul de afar� s�-l ame�easc�. Slujitorii �n livrea aduser� sup�, p�ine �i br�nz�, iar ei vorbir� despre c�r�i �i muzic�, p�n� ce Seniorul Agelmar �i d�du seama c� oaspe�ii s�i din Emond�s Field nu spuneau nimic. Ca o gazd� bun�, �ncepu s� le pun� �ntreb�ri simple, ca s�-i fac� s� rup� t�cerea.

�n scurt� vreme, Rand se trezi c� se �ntrecea cu ceilal�i s� r�spund� la �ntreb�rile despre Emond�s Field �i �inutul celor Dou� R�uri. Trebuia s� aib� mare grij� s� nu spun� prea mult, �i n�d�jduia c� �i ceilal�i erau aten�i, mai ales Mat. Singura t�cut� era Nynaeve, care m�nca �i bea �n lini�te.

��Pe la noi e �i un c�ntec, spuse Mat. �nd�r�t de la Pasul lui Tarwin.

Dar se opri �ncurcat, ca �i cum �i-ar fi dat brusc seama c� pomenea de lucrul de care se feriser� p�n� atunci, �ns� Agelmar nu se tulbur�.

� Nu-i de mirare. Pu�ine regate nu au trimis niciodat� oameni care s� lupte �n �inuturile b�tute de Man�, de-a lungul anilor.

Rand privi spre Mat �i Perrin. Mat �ng�n�:

��Manetheren.

Agelmar �opti ceva unui slujitor, iar �n timp ce al�ii str�ngeau masa, acela disp�ru �i se �ntoarse cu o cutie de tabl� �i cu pipe f�cute din lut pentru Lan, Loial �i Seniorul Agelmar.

��Tutun din �inutul celor Dou� R�uri, �i l�muri el, �n timp ce-�i umpleau pipele. Greu de g�sit pe-aici, dar �i merit� banii.

�n timp ce Loial �i ceilal�i doi b�rba�i mai �n v�rst� puf�iau mul�umi�i, Agelmar �l privi pe Ogier.

��Pari nelini�tit, Ziditorule. Sper c� nu te-a prins Dorul. De c�nd ai plecat din stedding?

� Nu-i vorba de asta. N-am plecat chiar de mult� vreme, spuse Loial, ridic�nd din umeri �i f�c�nd ca fumul albastru cenu�iu care i se �n�l�a din pip� s� se roteasc� pe deasupra mesei. M� a�teptam � n�d�jduiam � ca desi�ul de aici s� mai existe �nc�. M�car o urm� din Mafar Dadaranell.

��Kiserai ti Wansho, murmur� Seniorul Agelmar. R�zboaiele Troloce nu ne-au l�sat dec�t amintiri, Loial, fiu al lui Arent, �i oameni care s� ridice totul la loc. N-au putut �ns� s� imite opera Ziditorilor, a�a cum nici eu nu pot. Curbele �i modelele acelea complicate pe care le f�uresc cei din neamul dumitale sunt peste puterile oamenilor. Poate c� ai no�tri n-au vrut s� creeze o imita�ie �tears�, care s� ne aduc� mereu aminte de ceea ce-am pierdut. Simplitatea este �i ea frumoas�, �n felul ei: o singur� linie, trasat� a�a cum trebuie, o singur� floare printre st�nci. Asprimea pietrei face ca floarea s� fie �i mai pre�ioas�. Noi �ncerc�m s� nu ne g�ndim prea mult la ceea ce nu mai exist�. P�n� �i inima cea mai d�rz� s-ar rupe sub a�a o povar�.

��Petala de trandafir plute�te pe ap�, recit� �ncet Lan. Cormoranul zboar� pe deasupra iazului. Via�a �i frumuse�ea danseaz� �n s�nul mor�ii.

��Da, �opti Agelmar, da. �i pentru mine, versurile astea au �nsemnat mereu totul.

�i cei doi b�rba�i �i aplecar� frun�ile unul spre celalalt.

�Lan, versuri?� Omul �sta era ca o ceap�; de c�te ori Rand �i imagina c� a ajuns s�-l cunoasc�, din str�funduri se mai ivea c�te ceva.

Loial �ncuviin�� lent.

��Poate c� �i eu m� g�ndesc prea mult la ceea ce-a pierit. �i totu�i, desi�urile erau frumoase.

Dar el se uita �mprejur de parc� vedea pentru prima oara �nc�perea cea goal�, descoperind dintr-odat� c� merita privit�. Ap�ru Ingtar, care �i f�cu o plec�ciune Seniorului Agelmar.

��Cu voia Domniei Tale, mi-ai cerut s�-�i dau de �tire dac� se �nt�mpl� ceva ie�it din comun, orice ar fi.

��Da, �i ce s-a-nt�mplat?

��Mai nimic, Seniore. Un str�in a �ncercat s� intre �n ora�. Nu-i din Shienar. Dup� cum vorbe�te, e din Lugard. Sau, cel pu�in, a fost pe acolo c�ndva. C�nd g�rzile de la poarta de miaz�zi au �ncercat s�-i pun� �ntreb�ri, a fugit. A fost v�zut intr�nd �n p�dure, dar dup� scurt� vreme a fost g�sit c��r�ndu-se pe zid.

��Mai nimic, spui?

Agelmar se ridic�, �mping�ndu-�i scaunul �n spate.

��Pe cinstea mea! G�rzile din turn sunt a�a de nep�s�toare, �nc�t oricine poate ajunge p�n� la ziduri neb�gat �n seam�, iar tu spui c� nu-i mare lucru?

��E un nebun, Seniore, r�spunse Ingtar, cu team� �i respect �n glas. Lumina �i scald� �i-i ap�r� pe cei cu min�ile r�t�cite. Poate c� Lumina i-a orbit pe cei din turn �i i-a �ng�duit acestuia s� ajung� la ziduri. E un s�rman nebun, n-are ce r�u s� fac�.

��A fost luat �n�untru? Bine. Aduce�i-mi-l aici. Pe dat�.

Ingtar se �nclin� �i plec�, iar Agelmar se �ntoarse spre Moiraine.

��Cu voia dumitale, Aes Sedai, trebuie s� m� ocup de asta. Poate c� n-o fi dec�t un am�r�t, cu mintea orbit� de Lumin�, dar� Acum dou� zile, cinci dintre oamenii no�tri au fost descoperi�i, noaptea, �ncerc�nd s� taie sc�ndurile unei por�i. Era doar o poart� mic�, dar �ndeajuns de �nc�p�toare pentru ca s� poat� p�trunde ni�te troloci, spuse el, cu o str�mb�tur�. Iscoade ale Celui �ntunecat, pesemne, de�i nu-mi place s� cred a�a ceva despre oamenii din Shienar. Au fost sf�ia�i �n buc��i de ceilal�i, �nainte ca g�rzile s� poat� pune m�na pe ei, a�a c� n-o s� aflu niciodat�. Dac�, de acum, �i cei din Shieran pot fi Iscoade ale Celui �ntunecat, trebuie s� am mult mai mult� grij� cu str�inii. Dac� vre�i s� v� retrage�i, pot s� poruncesc s� fi�i condu�i �n od�ile voastre.

��Iscoadele Celui �ntunecat nu cunosc nici hotare, nici leg�turi de s�nge, gr�i Moiraine. Se g�sesc peste tot, dar nic�ieri nu sunt acas�. Vreau �i eu s�-l v�d pe omul �sta. Senior Agelmar, �n P�nz� se �ese un Ochi, dar �nc� nu este �ntrez�rit pe deplin. S-ar putea s� se �ntind� peste toat� lumea sau s� se destrame, �i astfel Roata s� ia totul de la �nceput. �n acest moment, chiar �i lucrurile m�runte pot schimba forma Ochiului, iar eu, una, m� feresc de astfel de �nt�mpl�ri m�runte �i ciudate.

Agelmar trase cu ochiul la Nynaeve �i la Egwene.

��Cum dore�ti, Aes Sedai.

Ingtar se �ntoarse, �mpreun� cu doi oameni din gard�, cu halebardele �n m�n�, �nso�ind un b�rbat care p�rea o traist� cu zdren�e �ntoars� pe dos. Noroiul �i acoperea chipul, p�rul �i barba ne�ngrijite �i zburlite. El intr� ghemuit �n�untru, rotindu-�i peste tot ochii �nfunda�i �n orbite, �nso�it de un miros acru �i puternic.

Rand se aplec� �n fa��, �ncerc�nd s� vad� ce se ascundea sub straturile de murd�rie.

��N-ave�i niciun motiv s� m� opri�i, se pl�nse b�rbatul cel murdar. Sunt doar un am�r�t s�rman, p�r�sit de Lumin�, care-�i caut� un loc, ca oricare altul, ca s� se ad�posteasc� din calea Umbrei.

��E ciudat s�-�i cau�i ad�post tocmai �n �inuturile de la Ho� �ncepu Agelmar, dar Mat �l �ntrerupse.

��Negu��torul ambulant!

��Padan Fain, �ncuviin�� i Perrin, f�c�nd semn cu capul.

��Cer�etorul, exclam� Rand, cu glasul brusc r�gu�it; v�z�nd sclipirea de ur� din ochii lui Fain, se a�ez� la loc �n scaun. El e cel care �ntreba de noi prin Caemlyn. El trebuie s� fie.

��Deci, p�n� la urm�, asta te prive�te direct, Moiraine Sedai, observ� Agelmar.

Moiraine �ncuviin��.

��Tare mi-e team� c� da.

��N-am vrut, �ncepu Fain s� pl�ng�; lacrimile mari �i rotunde �i sc�ldau murd�ria de pe obraji, dar nu reu�eau s-o �nl�ture cu totul. El m-a silit! El, cu ochii �ia arz�tori.

Rand clipi speriat. Mat �i duse m�na la surtuc, apuc�nd, pesemne, m�nerul pumnalului din Shadar Logoth.

��M-a f�cut dul�ul lui! Dul�ul lui, care s� v�neze �i s� ia urma f�r� pic de odihn�. Doar at�t, dul�ul lui, chiar �i dup� ce m-a azv�rlit de l�ng� el.

��Ne prive�te pe to�i, rosti sumbru Moiraine. Exist� vreun loc �n care s� pot vorbi singur� cu el, Senior Agelmar? Gura ei se str�mb� de dezgust. Dar mai �nt�i sp�la�i-l. S-ar putea s� trebuiasc� s�-l ating.

Agelmar �ncuviin�� i �i vorbi �n �oapt� lui Ingtar, care se �nclin� �i ie�i.

��Nu mai vreau s� fiu silit!

Glasul care r�suna era al lui Fain, dar nu mai era pl�ng�cios �i jalnic, ci devenise arogant. Se ridic� �n picioare c�t era de �nalt, f�r� s� se mai coco�eze, d�ndu-�i capul pe spate �i url�nd spre tavan.

��Niciodat�! Nu mai vreau!

Apoi se �ntoarse spre Agelmar de parc� b�rba�ii care-l p�zeau erau slujitorii lui, iar Seniorul din Fal Dara, unul de-o seam� cu el, �i nu cel care-l capturase. Glasul lui deveni mieros �i viclean.

��Mare Senior, e o ne�n�elegere la mijloc. Din c�nd �n c�nd, �mi pierd min�ile, dar trece repede. Da, �n cur�nd am s� scap de boala asta, �ncepu el, ating�ndu-�i cu dispre� degetele de zdren�ele pe care le purta. Nu te l�sa �n�elat de �nf��i�area mea, Mare Senior. A trebuit s�-mi schimb ve�tmintele, ca s� m� feresc de cei care �ncercau s� m� opreasc�, iar c�l�toria mea a fost lung� �i grea. Dar p�n� la urm� am ajuns aici, unde oamenii �nc� mai cunosc primejdiile lui Ba�alzamon �i �nc� se mai lupt� cu Cel �ntunecat.

��Deci ai venit �ncoace pentru c� noi ne lupt�m cu trolocii, gr�i Agelmar. �i e�ti o persoan� at�t de �nsemnat�, �nc�t cineva vrea s� te opreasc�. Oamenii ace�tia spun c� e�ti un negu��tor ambulant pe nume Padan Fain �i c� tu �i urm�re�ti pe ei.

Fain �ov�i. Trase cu ochiul la Moiraine, apoi �i feri iute privirea de Aes Sedai. Se uit� �i la cei din Emond�s Field, apoi �nd�r�t la Agelmar. Rand �i sim�i ura �i teama din priviri. Totu�i, c�nd el re�ncepu s� vorbeasc�, glasul �i suna netulburat.

��Nu, pur �i simplu m-am dat drept Padan Fain din c�nd �n c�nd, de-a lungul anilor, pentru c� am fost silit s-o fac. Iscoadele Celui �ntunecat m� urm�resc pentru c� am �nv��at cum s� �nfr�ng Umbra. Pot s�-�i arat cum s�-l �nfr�ngi, Mare Senior.

��Ne descurc�m �i noi a�a cum putem, replic� sec Agelmar. Roata �ese dup� cum �i este voia, dar noi ne-am luptat cu Cel �ntunecat �nc� de la Fr�ngerea Lumii, �i n-am avut nevoie de niciun negu��tor ambulant care s� ne �nve�e.

��Mare Senior, nu pun la �ndoial� puterea Domniei tale, dar poate ea oare s�-i reziste ve�nic Celui �ntunecat? Nu-i a�a c� adesea te sim�i �ndemnat s� cedezi? Iart�-mi �ndr�zneala, Mare Senior; p�n� la urm�, te va �nvinge, chiar a�a puternic cum e�ti. �tiu asta, crede-m�, o �tiu. Dar eu pot s�-�i ar�t cum s� alungi Umbra din regatul t�u, Mare Senior. Glasul s�u deveni �i mai lingu�itor, de�i �nc� trufa�. �ncearc� numai s� faci ceea ce te sf�tuiesc eu �i vei vedea, Mare Senior, ��i vei cur��a p�m�nturile. Da, Mare Senior, po�i s-o faci, dac�-�i �ndrep�i for�ele acolo unde trebuie. Nu l�sa ca Tar Valon s� te prind� �n mrejele sale, �i po�i salva lumea. Mare Senior, numele Domniei Tale va r�m�ne ve�nic �n amintire, pentru c� vei dob�ndi izb�nda suprem� a Luminii.

Solda�ii care-l p�zeau r�maser� pe loc, dar m�inile li se �ncle�tar� pe m�nerul halebardelor, de parc� ar fi fost gata s� le foloseasc�.

��Are o p�rere foarte bun� despre sine, negu��torul asta, �i arunc� Agelmar lui Lan, peste um�r. Cred ca Ingtar are dreptate. E nebun.

Ochii lui Fain se �ngustar� de m�nie, dar glasul �i r�mase calm.

��Mare Senior, �tiu ca vorbele mele pot p�rea trufa�e, dar nu-�i cer dec�t s�

Dar se �ntrerupse brusc �i se trase �napoi, c�nd Moiraine se ridic� �i o porni �ncet �n jurul mesei. Solda�ii �i cobor�r� halebardele, pentru a-l �mpiedica pe Fain s� ias� cu spatele din �nc�pere. Oprindu-se �n dreptul scaunului pe care �edea Mat, Moiraine �i puse o m�n� pe um�r �i se aplec� pentru a-i �opti ceva la ureche. Nu se auzi nimic din ce-i spusese, dar �ncordarea de pe chipul lui disp�ru, iar el �i scoase m�na de sub surtuc. Femeia Aes Sedai merse mai departe, p�n� ce ajunse l�ng� Agelmar, drept �n fa�a lui Fain. C�nd ea se opri, negu��torul ambulant se ghemui a�a cum f�cuse la �nceput.

��l ur�sc, se smiorc�i el. Vreau s� scap de el. Vreau s� p�esc iar pe calea Luminii. Umerii �ncepur� s�-i tremure, iar lacrimile, s�-i �iroiasc� pe chip, mai tare dec�t �nainte. El m-a silit.

� Mi-e team� c� e mult mai mult dec�t un simplu negu��tor, Senior Agelmar, spuse Moiraine. Nu mai e om pe de a-ntregul, tic�lo�ia i-a p�truns p�n�-n m�duva oaselor �i e mai primejdios dec�t ��i po�i imagina. O s�-l duce�i la baie dup� ce vorbesc cu el. Nu mai �ndr�znesc s� pierd nici o clip�. Vino, Lan.

47Alte istorisiri ale Ro�ii

Ner�bd�tor, Rand �ncepu s� se plimbe �mprejurul mesei. Doisprezece pa�i mari. At�t f�cea dintr-o parte �ntr-alta a mesei, de fiecare dat�. M�nios pe sine �nsu�i, se for�� s� nu mai �in� socoteala. �Ce prostie. Nu-mi pas� c�t e de lung� masa asta.� C�teva minute mai t�rziu, se trezi c� num�ra ocolurile pe care le f�cea. �Ce le-o fi spun�nd lui Moiraine �i lui Lan? Oare �tie de ce ne urm�re�te Cel �ntunecat? �tie pe care dintre noi �l vrea?�

Trase cu ochiul la prietenii s�i. Perrin f�r�mi�ase o bucat� de p�ine, iar acum plimba firimiturile pe mas�, cu un deget. Ochii s�i galbeni priveau resturile f�r� s� clipeasc�, dar p�reau s� se fi pierdut undeva �n dep�rtare. Mat z�cea �n scaun, cu ochii pe jum�tate �nchi�i �i cu un z�mbet pe chip, dar unul tulburat, nu fericit. Nu se schimbase la fa��, dar din c�nd �n c�nd, f�r� s�-�i dea seama, atingea prin surtuc pumnalul din Shadar Logoth. �Ce i-o fi spun�nd Fain lui Moiraine? Oare ce �tie?� Cel pu�in Loial nu p�rea �ngrijorat, ci contempla pere�ii. La �nceput, st�tuse �n mijlocul camerei �i se holbase, �nv�rtindu-se �ncet �n loc. Acum �ns�, aproape c�-�i lipise nasul cel lat de zid, pip�ind �mbin�rile dintre pietre cu degetele sale mai groase dec�t degetul mare al unui om obi�nuit. C�teodat� �nchidea ochii, de parc� pip�itul era mai important dec�t vederea, iar urechile �i zv�cneau �i bomb�nea ceva ca pentru sine �n limba Ogierilor, p�r�nd s� fi uitat cu totul c� mai era �i altcineva cu el �n �nc�pere.

Seniorul Agelmar st�tea de vorb� lini�tit cu Nynaeve �i cu Egwene, �n fa�a marelui c�min din fundul �nc�perii. Era o gazd� bun�, mereu dornic s�-i fac� pe oameni s� uite de necazuri; c�teva dintre pove�tile sale o f�cur� pe Egwene s� chicoteasc�. La un moment dat, chiar �i Nynaeve �i d�du capul pe spate, r�z�nd �n hohote. Rand tres�ri din pricina zgomotului nea�teptat, apoi tres�ri din nou, c�nd scaunul pe care �edea Mat se pr�bu�i la podea.

� S�nge �i cenu��! m�r�i Mat, f�r� s-o ia �n seam� pe Nynaeve, care str�nse din din�i, auzindu-l cum vorbea. Ce i-o lua a�a de mult?

κi puse scaunul la loc �i se a�ez� f�r� s� se uite la Nynaeve, duc�ndu-�i m�na la surtuc. Seniorul din Fal Dara �l privi dezaprobator, se uit� la Rand �i la Perrin cu aceea�i c�ut�tur� �ncruntat�, apoi se �ntoarse spre cele dou� femei. Tot plimb�ndu-se, Rand ajunse �n dreptul lor.

��Seniore, spunea Egwene, perfect sigur� pe sine, de parc� ar fi fost obi�nuit� cu titlurile �nc� din copil�rie, eu credeam c�-i Str�jer, dar acum Domnia Ta �i spui Dai Shan, �i vorbe�ti despre blazonul Cocorului Auriu, �i am mai auzit asta �i de la al�ii, de parc� ar fi de-a dreptul un rege. �mi amintesc c� Moiraine i-a spus odat� Ultimul St�p�n al celor �apte Turnuri. P�n� la urm�, cine e el?

Nynaeve �ncepu s�-�i cerceteze atent� pocalul, dar era limpede pentru Rand c� ea �i �ncordase auzul �i a�tepta r�spunsul cu mai mult� ner�bdare dec�t Egwene. Se opri �i el, st�ruindu-se s� nu-i scape nimic, f�r� s� par� c� tr�gea cu urechea.

��St�p�nul celor �apte Turnuri, repet� �ncruntat Agelmar. E un titlu str�vechi, Domni�� Egwene. Mai vechi chiar dec�t al �nal�ilor Seniori din Tear, de�i nu chiar c�t cel al Reginei din Andor.

Oft� din greu �i cl�tin� din cap.

��El nu vrea s� vorbeasc� despre asta, dar povestea e bine cunoscut� aici, la Hotare. E rege, sau ar fi trebuit s� fie: al�Lan Mandragoran, St�p�nul celor �apte Turnuri, St�p�nul Lacurilor, Regele ne�ncoronat din Malkier.

Capul s�u ras se �n�l�� m�ndru, iar ochii i se luminar�, de parc� era un tat� vorbind despre fiul s�u. Glasul �i deveni mai puternic, plin de �nsufle�ire, r�sun�nd �n �ntreaga �nc�pere.

��Noi, oamenii din Shienar, ne spunem oameni de la Hotare, dar n-au trecut nici cincizeci de ani de c�nd regatul nostru nu f�cea parte, de fapt, din �inuturile de la Hotare, c�ci la miaz�noapte de el �i de Arafel se afla Malkier. Solda�ii din Shienar plecau s� lupte la miaz�noapte, dar Malkier era cel care �inea piept Manei �i o �mpiedica s� se extind�. Malkier. Fie ca amintirea s�-i r�m�n� ve�nic� �i Lumina s�-i scalde numele.

��Lan e din Malkier, vorbi �ncet Me�tereasa, ridic�nd ochii. P�rea nelini�tit�.

Nu era o �ntrebare, dar Agelmar �ncuviin��.

��Da, Domni�� Nynaeve, este fiul lui al�Akir Mandragoran, ultimul Rege �ncoronat din Malkier. Cum a ajuns ceea ce este? Pesemne c� totul se trage de la Lain. Din m�ndrie, Lain Mandragoran, fratele Regelui, �i-a condus solda�ii prin locurile pustiite de Man� p�n� la �inuturile P�rjolite, poate chiar p�n� �n Shayol Ghul. Breyan, so�ia lui, l-a �ndemnat s-o fac�, din pricina invidiei care-i ardea �n suflet pentru c� al�Akir se urcase pe tron �n locul lui Lain. Regele �i Lain erau apropia�i, de parc� ar fi fost fra�i gemeni, chiar �i dup� ce Akir, devenind rege, �i-a luat un titlu de noble�e, dar Breyan era chinuit� de invidie. Lain a fost l�udat pentru faptele lui, �ns�, chiar �i a�a, nu-l putea �ntrece pe al�Akir. Acesta, �i ca om, �i ca rege, era unul dintr-o mie. Fie �n Pace, �i el, �i el�Leanna. Lain a murit �n �inuturile P�rjolite, �mpreun� cu cei mai mul�i dintre b�rba�ii care-l urmaser�. A fost o pierdere grava pentru Malkier, iar Breyan a dat vina pe Rege, spun�nd c� �i Shayol Ghul ar fi c�zut, dac� al�Akir ar fi m�r��luit spre miaz�noapte �mpreun� cu so�ul ei, lu�nd cu sine �i restul armatelor. Drept r�zbunare, ea a complotat cu Cowin Gemallan, poreclit Cowin cel Drept, s� pun� m�na pe tron pentru fiul ei, Isam. Cel Drept era un erou aproape la fel de iubit ca �i al�Akir, unul dintre Marii Seniori, dar atunci c�nd ace�tia hot�r�ser� prin vot cine s� vin� la tron, fusese desp�r�it numai de dou� voturi, �i nu uitase niciodat� ce pu�in �i lipsise ca s� se urce pe tron: numai doi oameni care s� fi ar�tat o alt� culoare pe Piatra �ncoron�rii. �mpreun�, Cowin �i Breyan au adus solda�ii �napoi din miezul Manei ca s� pun� m�na pe cele �apte Turnuri, golind toate Fort�re�ele.

�n glasul lui Agelmar se sim�ea dezgustul.

��Dar invidia lui Cowin a mers �i mai departe. Cowin cel Drept, eroul, ale c�rui ispr�vi din locurile b�tute de Man� erau c�ntate �n toate �inuturile de la Hotare, era o Iscoad� a Celui �ntunecat. C�nd paza de la grani�� a sl�bit, trolocii au p�truns �n Malkier. �mpreun�, Regele al�Akir �i Lain ar fi putut ridica to�i oamenii la lupt�; o mai f�cuser� �i �nainte. Dar pieirea lui Lain �n �inuturile P�rjolite �i tulburase pe oameni, iar invazia trolocilor �i descurajase �i nu mai voiau s� le �in� piept. Prea mul�i �i pierduser� curajul. Hoarde nenum�rate i-au �mpins pe cei din Malkier �nd�r�t �n inima ��rii. Breyan a fugit, �mpreun� cu pruncul s�u, Isam, �i a fost prins� de troloci �n timp ce c�l�rea spre miaz�zi. Nimeni nu �tie limpede ce s-a �nt�mplat cu ei, dar ne putem u�or �nchipui. Numai de b�iat mi-e mil�. C�nd tr�darea lui Cowin cel Drept a fost descoperit�, iar el a fost prins de t�n�rul Jain Charin � deja poreclit Jain Neopritul � �i a fost adus �n lan�uri la cele �apte Turnuri, Marii Seniori au cerut s� i se taie capul. Dar pentru c� poporul �l adorase, �i doar al�Akir �i Lain fuseser� mai iubi�i ca el, Regele l-a provocat la lupt� �i l-a ucis. V�z�ndu-l mort, al�Akir a pl�ns. Unii spun c� a pl�ns pentru un prieten care se plecase �n fa�a Umbrei, al�ii � c� a pl�ns pentru Malkier.

Seniorul din Fal Dara cl�tin� trist din cap.

��Acesta a fost primul semn c� se apropia pieirea celor �apte Turnuri. Nu mai era vreme pentru sosirea ajutoarelor din Shienar sau Arafel, iar Malkier nu avea nici o speran�� de a rezista, dup� ce cinci mii de solda�i fuseser� uci�i �n �inuturile P�rjolite, iar Fort�re�ele de la grani�� fuseser� invadate. Al�Akir �i Regina lui, el�Leanna, au poruncit ca Lan s� fie adus �n fa�a lor, �nc� �n leag�n. �n m�inile sale de prunc au a�ezat sabia regilor din Malkier, cea pe care o poart� �i ast�zi � o arm� f�urit� de Aes Sedai �n vremea Marelui R�zboi, R�zboiul Umbrei, care a pus cap�t V�rstei Legendelor. I-au uns cre�tetul cu ulei �i l-au numit Dai Shan, Senior �ncununat al R�zboiului, l-au desemnat s� fie urm�torul Rege din Malkier �i-au rostit �n numele lui str�vechile jur�minte� Chipul lui Agelmar se �n�spri; rosti cuvintele de parc� ar fi f�cut �i el, c�ndva, aproape acela�i jur�m�nt. S� �nfrunte Umbra c�t� vreme fierul nu-�i pierde t�ria, iar st�nca r�m�ne �n picioare. S�-i apere pe oamenii din Malkier p�n� la ultima pic�tur� de s�nge. S� r�zbune ceea ce nu mai poate fi ap�rat.

Cuvintele solemne r�sunar� �n toat� �nc�perea.

��El�Leanna a a�ezat un medalion la g�tul fiului ei, ca s� �in� minte, iar pruncul, �nf�at chiar de m�na Reginei, a fost dat �n grija a dou�zeci de solda�i ale�i din Garda personal� a Regelui, cei mai pricepu�i �n lupta cu sabia, cei mai de temut r�zboinici, c�rora li s-a poruncit s�-l duca �n Fal Moran. Apoi, al�Akir �i el�Leanna s-au pus �n fruntea armatelor care au plecat s� �nfrunte Umbra pentru ultima oar�. �i acolo, �n Trec�toarea lui Herot, au murit �i ei, �i oamenii din Malkier, iar cele �apte Turnuri s-au pr�bu�it. Shienar, Arafel �i Kandor le-au ie�it �nainte Jumate-Oamenilor �i trolocilor la treptele lui Jehaan �i i-au alungat �nd�r�t, dar nu prea departe. Cea mai mare parte din Malkier a r�mas �n m�inile trolocilor, iar Mana Pustiitoare a �nghi�it-o �ncet, �ncet, an dup� an.

Agelmar trase ad�nc aer �n piept, apoi continu�, cu privirea �i cu glasul pline de o m�ndrie trist�.

��Numai cinci dintre cei dou�zeci de solda�i au ajuns �n via�� p�n� �n Fal Moran; cu to�ii erau r�ni�i, dar pruncul era nev�t�mat. �nc� din leag�n, l-au �nv��at tot ce �tiau. A deprins me�te�ugul armelor pe c�nd al�i copii de-abia �ncep s� se joace �i cunoa�te Mana Pustiitoare a�a cum al�ii cunosc gr�dinile din casa p�rinteasc�. Jur�m�ntul care a r�sunat deasupra leag�nului s�u i s-a �ntip�rit �n minte. Nu mai are ce ap�ra, dar poate s� r�zbune. Nu-�i dezv�luie rangul, dar la Hotare este numit Cel f�r� Coroan�, �i dac� s-ar hot�r� vreodat� s� �nal�e flamura Cocorului Auriu din Malkier, o �ntreag� armat� s-ar ridica s�-l urmeze. Dar el nu vrea s� conduc� pe nimeni la moarte. �n miezul Manei, �i caut� moartea ca pe o mireas�, dar nu vrea ca al�ii s� moar� din pricina lui. Dac� vre�i s� p�trunde�i acolo, f�r� prea mul�i �nso�itori, el este cel mai potrivit s� v� c�l�uzeasc� �i s� v� aduc� nev�t�ma�i �napoi. E cel mai bun dintre Str�jeri, adic� cel mai bun dintre cei buni. Pe b�ie�ii �tia trei pute�i foarte bine s�-i l�sa�i aici, s� mai deprind� �i ei c�te ceva, �i s� v� �ncrede�i numai �n Lan. Mana Pustiitoare nu-i un loc potrivit pentru ni�te b�ie�i ne�ncerca�i.

Mat deschise gura s� vorbeasc�, dar, prinz�nd privirea lui Rand, o �nchise la loc. �Ce n-a� da s� �nve�e odat� s�-�i �in� gura.�

Nynaeve ascultase la fel de �nfrigurat� ca Egwene. Acum �ns�, �i l�sase ochii �n jos, pironindu-i �n fundul pocalului, �i se albise la fa��. Egwene �i puse o m�n� pe bra� �i o privi cu �n�elegere. Moiraine ap�ru la u��, cu Lan �n urma ei. Nynaeve le �ntoarse spatele.

��Ce-a spus? �ntreb� Rand.

Mat se ridic� �n picioare; la fel �i Perrin.

��r�noi grosolan, morm�i Agelmar, apoi continu�, cu voce tare: Ai aflat ceva, Aes Sedai, sau omul �la e un simplu nebun?

��ntr-adev�r, e nebun, zise Moiraine, dar situa�ia lui nu este deloc simpl�.

�n acel moment, �n�untru p�trunse, cu plec�ciunile cuvenite, un slujitor �n livrea neagr� cu fire aurii, aduc�nd pe o tipsie de argint un lighean de piatr� albastr� �i o caraf� cu ap�, o bucat� galben� de s�pun �i un prosop mic; el privi �ngrijorat spre Agelmar. Moiraine �i ceru s� pun� pe mas� ceea ce adusese.

��mi cer iertare pentru c� le-am dat porunci slujitorilor Domniei Tale, Senior Agelmar, spuse ea. Mi-am permis s� cer s� mi se aduc� astea.

Agelmar �i f�cu un semn slujitorului, care puse tipsia pe mas� �i plec� �n grab�.

��Slujitorii mei sunt la dispozi�ia dumitale, Aes Sedai.

Moiraine turn� �n lighean apa din care se �n�l�au aburi, de parc� era clocotit�, �i suflec� m�necile �i �ncepu s� se spele cu str�nicie, f�r� s�-i pese de fierbin�eal�.

��Am spus �i mai �nainte c� este stricat p�n�-n m�duva oaselor, dar ce am aflat �mi �ntrece toate a�tept�rile. Nu cred c� am mai �nt�lnit vreodat� �n via�a mea o f�ptur� a�a de josnic� �i de mizerabil�, dar �n acela�i timp �i a�a de tic�loas�. M� simt murd�rit� pentru c� l-am atins, �i nu doar pe m�n�. �mi simt p�n� �i inima murdar�. C�t despre el, cred c� �i-a pierdut sufletul aproape de tot. E mai r�u dec�t o Iscoad� a Celui �ntunecat.

��P�rea a�a de s�rman, murmur� Egwene. �mi amintesc cum venea �n fiecare prim�var� �n Emond�s Field, r�z�nd �i aduc�nd tot felul de ve�ti din afar�. Sper c� nu �i-a pierdut orice n�dejde de-a se face bine. Oric�t de ad�nc te-ai cufunda �n Umbr�, p�n� la urma tot po�i reg�si Lumina, sf�r�i ea, repet�nd vorbele pe care le auzise de at�tea ori.

Femeia Aes Sedai se �terse pe m�ini, cu mi�c�ri bru�te.

��i eu am crezut a�a, r�spunse ea. Poate c� �i Padan Fain se va m�ntui. Dar au trecut mai bine de patruzeci de ani de c�nd este Iscoada a Celui �ntunecat, vreme �n care a v�rsat s�nge, a ucis �i a iscat mult� suferin��; dac� v-a� povesti tot, v-ar �nghe�a sufletul. De pild�, iat� ceva aproape f�r� �nsemn�tate ��de�i, pentru voi, pesemne c� nu-i deloc a�a: el a fost cel care i-a adus pe troloci �n Emond�s Field.

��Da, vorbi �ncet Rand, auzind exclama�ia de surprindere a lui Egwene. �Trebuia s�-mi fi dat seama. Arde-m-ar focul, trebuia s� fi �tiut de c�nd l-am recunoscut.�

��I-a adus �i �ncoace? �ntreb� Mat, privind zidurile de piatr� ale �nc�perii �i �nfior�ndu-se.

Rand se g�ndi c� pesemne �i amintea de Myrddraali mai mult dec�t de troloci. Zidurile nu-i opriser� pe Pieri�i nici �n Baerlon, nici �n Whitebridge.

��Dac�-i pe a�a, r�se Agelmar, o s�-�i rup� col�ii �n zidurile din Fal Dara. Au p��it-o mul�i al�ii �nainte.

Vorbea cu to�i, dar era limpede c� li se adresa lui Egwene �i lui Nynaeve, pe care le privea insistent.

��i s� nu va teme�i nici de Jumate-Oameni, continua el, f�c�ndu-l pe Mat s� ro�easc�. Toate str�zile �i aleile din Fal Dara sunt luminate, la vreme de noapte. �i nimeni nu poate p�trunde �n ora� cu chipul acoperit.

��Dar de ce s� fac� jup�n Fain a�a ceva? �ntreb� Egwene.

��Acum trei ani� �ncepu Moiraine, a�ez�ndu-se cu un oftat, de parc� �nt�lnirea cu Fain o istovise. Vara asta se fac trei ani. De atunci a �nceput. E limpede c� Lumina e de partea noastr�, altfel P�rintele Minciunii ar fi c�tigat lupta pe c�nd eu m� aflam �nc� �n Tar Valon, pl�nuind ce aveam de f�cut. De trei ani, Fain va urm�re�te, �n numele Celui �ntunecat.

��Ce nebunie! exclama Rand. A venit �n �inutul celor Dou� R�uri �n fiecare prim�var�, f�r� s� �nt�rzie niciodat�. Trei ani? Pai, am fost acolo, chiar sub nasul lui, iar el nu ne-a aruncat nici o privire p�n� anul trecut.

Femeia Aes Sedai �ntinse un deget spre el, fix�ndu-l cu privirea.

��Fain mi-a spus totul, Rand. Sau aproape totul. Cred c� a izbutit s�-mi ascund� totu�i ceva, ceva important, �n ciuda �ncerc�rilor mele, dar, oricum, mi-a spus destule. Acum trei ani, pe c�nd se afla �ntr-un ora� din Murandy, un Jumate-Om a venit s�-l caute. Fain s-a speriat, fire�te, dar o asemenea �ns�rcinare este considerat�, �n r�ndul Iscoadelor Celui �ntunecat, o mare cinste. A crezut c� a fost ales pentru fapte mari, �i a�a �i era, de�i nu cum credea el. A fost adus la miaz�noapte, �n Man�, �n �inuturile P�rjolite. �n Shayol Ghul. Acolo a �nt�lnit un b�rbat cu ochi de foc, care �i spunea Ba�alzamon.

Mat se foi nelini�tit, iar Rand �nghi�i �n sec. Pesemne c� totul era adev�rat, dar asta nu-l f�cea s� se simt� mai bine. Perrin era singurul care se uita la femeia Aes Sedai, de parc� nimic nu-l mai putea lua prin surprindere.

��Lumina s� ne apere, murmur� tulburat Agelmar.

��Lui Fain nu i-a fost pe plac ce i s-a �nt�mplat �n Shayol Ghul, continu� lini�tit� Moiraine. �n timp ce-mi vorbea, se pl�ngea adesea de foc �i de p�rjol. Faptul c� a dat totul la iveal� aproape c� l-a omor�t. P�n� �i dup� ce l-am Vindecat, a r�mas o f�ptur� vrednic� de mil� �i pr�p�dit�. O s� mai treac� mult p�n� s� redevin� ce-a fost. Totu�i, am s� �ncerc, dac� nu din alt motiv m�car pentru a afla ceea ce �nc� nu mi-a spus. Fusese ales din pricina �inuturilor pe care le str�b�tea cu nego�ul s�u. Nu, se gr�bi ea s� adauge, v�z�ndu-i tres�rind, nu doar �inutul celor Dou� R�uri, cel pu�in la �nceput. P�rintele Minciunii �tia, �n mare parte, unde s� g�seasc� ceea ce c�uta � dar nu �tia mai multe dec�t noi � �n Tar Valon. Fain a spus c� a fost f�cut dul�ul Celui �ntunecat �i, �ntr-un fel, are dreptate. P�rintele Minciunii l-a pus s� v�neze, preschimb�ndu-l mai �nt�i, pentru a fi capabil s-o fac�. Asta se teme el s�-�i aminteasc�: ceea ce i s-a f�cut pentru a fi preschimbat. Din pricina acestor lucruri, �i ur�te st�p�nul, tot at�t de mult pe c�t se teme de el. A�a c� a fost trimis s� adulmece �i s� caute urmele, prin Baerlon �i prin toate satele din jur, �i tocmai p�n� la Mun�ii de Negur�, la Taren �i apoi �n �inutul celor Dou� R�uri.

��Acum trei ani? �ntreb� �ncet Perrin. �mi aduc aminte de prim�vara aceea. Fain a sosit mai t�rziu dec�t de obicei, dar lucrul cel mai ciudat a fost c� a z�bovit destul de mult. O s�pt�m�n� �ntreag� a tot stat, f�r� s� fac� nimic, scr�nind din din�i pentru c�-�i risipea banii pe odaia pe care o �nchiriase la hanul Izvorul de Vin. Fain �ine mult la bani.

��Da, acum �mi amintesc, zise Mat. Toat� lumea se �ntreba dac� nu cumva era bolnav sau dac� i se aprinseser� c�lc�iele dup� vreo femeie din sat. M� rog, fire�te c� niciuna dintre ele nu ar primi s� se m�rite cu un negu��tor ambulant. Mai degrab� l-ar lua pe unul din Pribegi.

Arunc�ndu-i o privire, Egwene ridic� dintr-o spr�ncean�, f�c�ndu-l s� tac�.

��Dup� asta, Fain a fost dus din nou �n Shayol Ghul, iar mintea i-a fost� golit�.

Rand sim�i c� i se �ntorcea stomacul pe dos, auzind tonul pe care vorbea Moiraine; d�dea mai multe de �n�eles dec�t expresia care i se a�ternuse o clip� pe chip.

��Tot ceea ce� sim�ise� a fost str�ns la un loc �i v�r�t �napoi �n g�ndurile sale. �n anul urm�tor, c�nd a p�truns �n �inutul celor Dou� R�uri, a izbutit s� ia urma celui pe care-l c�uta, mai st�p�n pe el. Chiar cu mai mult� �ndr�zneal� dec�t se a�tepta Cel �ntunecat. De acum, Fain �tia precis c� prada lui era unul dintre cei trei b�ie�i afla�i �n Emond�s Field.

Perrin morm�i, iar Mat �ncepu s� blesteme, cu glasul sc�zut �i f�r� expresie; nici m�car privirea aprig� a lui Nynaeve nu-l f�cu s� tac�. Agelmar �i privi curios. Rand sim�i numai un fior slab, �i se mir� de propria nep�sare. Cel �ntunecat �l urm�rise de trei ani� �i urm�rise pe to�i trei. Trebuie s�-i fi cl�n��nit din�ii de fric�. Moiraine nu-i �ng�dui lui Mat s-o �ntrerup�, ci continu�, ridic�nd glasul �ndeajuns de mult pentru a putea fi auzit�.

��C�nd s-a �ntors �n Lugard, Ba�alzamon i-a ap�rut �n vis. Fain s-a �njosit �i s-a supus unor ritualuri pe care n-a�i putea �ndura s� le auzi�i povestite, leg�ndu-se �nc� �i mai str�ns de Cel �ntunecat. Ce se �nt�mpl� �n vis poate fi mai primejdios dec�t ceea ce se �nt�mpl� �n stare de trezie.

Rand tres�ri sub privirea ei aprig�, parc� pentru a-l preveni. Dar Moiraine nu terminase de vorbit.

��I s-au f�g�duit mari r�spl��i, regate �ntregi pe care s� le st�p�neasc� dup� victoria lui Ba�alzamon, �i i s-a spus c�, atunci c�nd avea s� se �ntoarc� �n Emond�s Field, trebuia s�-i �nsemneze pe cei trei pe care-i descoperise. Urma s� fie acolo �i un Jumate-Om, care s�-l a�tepte, �mpreun� cu mai mul�i troloci. Acum �tim cum au ajuns ace�tia �n �inutul celor Dou� R�uri. Pesemne c� la Manetheren a existat c�ndva un desi� Ogier �i o Poart� de Tain�.

��Cel mai frumos Desi� dintre toate, exclam� Loial, care ascultase la fel de atent ca �i ceilal�i, �n afar� de cel din Tar Valon. Ogierii �i amintesc cu mult drag de Manetheren.

Agelmar repet� numele, mi�c�nd din buze f�r� s� se aud� vreun sunet, cu spr�ncenele ridicate a mirare. Manetheren.

��Senior Agelmar, i se adres� Moiraine, am s�-�i spun cum s� g�se�ti Poarta din Mafar Dadaranell. Trebuie s� fie zidit� �i p�zit� mereu. Nim�nui nu trebuie s� i se �ng�duie s� se apropie. Jumate-Oamenii n-au aflat �nc� toate drumurile, dar� Poarta se afl� spre miaz�zi, cale de numai c�teva ceasuri de Fal Dara.

Seniorul se scutur� din tot trupul, de parc� acum ar fi ie�it din trans�.

��Spre miaz�zi? Pe cinstea mea! Nu ne mai trebuie �i asta, sc�lda-ne-ar Lumina. O s� fac �ntocmai.

��i Fain ne-a urm�rit prin C�ile de Tain�? �ntreb� Perrin. Pesemne c� asta a f�cut.

Moiraine �ncuviin��.

� Fain s-ar �ine pe urmele voastre p�n� �n morm�nt, pentru c� n-are de ales. Dup� nereu�ita Myrddraalului din Emond�s Field, Fain s-a luat dup� noi �mpreun� cu trolocii. Pieritul nu i-a �ng�duit s� c�l�reasc� �mpreun� cu el; cu toate c� Fain era de p�rere c� ar fi trebuit s� i se dea cel mai bun cal �i s� fie trimis s� c�l�reasc� �n fruntea cetei, Myrddraalul l-a silit s� alerge pe jos, �mpreun� cu trolocii, care l-au dus pe sus atunci c�nd nu-l mai �ineau picioarele. Vorbeau �ntr-un grai pe care putea �i el s�-l �n�eleag�, cert�ndu-se cu privire la calea cea mai bun� de a-l pr�ji, dup� ce nu ar mai fi avut cum s�-i ajute. Fain pretinde c� s-a �ntors �mpotriva Celui �ntunecat �nc� dinainte s� ajung� la Taren, numai c�, adesea, patima cu care �i dorea r�spl��ile f�g�duite ie�ea la iveal�. Dup� ce noi am trecut r�ul, Myrddraalul i-a dus pe troloci la cea mai apropiat� Poart� de Tain�, aflat� �n Mun�ii de Negura, �i l-a trimis pe Fain, de unul singur, pe malul celalalt. Atunci, el a crezut c� a sc�pat, numai c�, �nainte s� ajung� �n Baerlon, l-a g�sit un alt Pierit, care nu s-a mai purtat cu at�ta bl�nde�e. L-a pus s� doarm� ghemuit �ntr-un ceaun de-al trolocilor, ca s�-i aminteasc� ce-l a�tepta dac� n-ar fi izb�ndit. S-a folosit de el p�n� �n Shadar Logoth. Pe drum, Fain era gata s-o dea �i pe maic�-sa pe m�inile du�manului, dac� asta l-ar fi eliberat, dar Cel �ntunecat nu renun�� niciodat�, de bun�voie, la ceea ce a c�tigat. Ceea ce-am f�cut eu acolo, adic� urma fals� care s�-i conduc� pe urm�ritori c�tre mun�i, l-a p�c�lit pe Myrddraal, dar nu �i pe Fain. Jumate-Oamenii �ns� nu l-au crezut; pentru c� li s-a �mpotrivit, l-au t�r�t dup� ei, legat cu un la�. Numai atunci c�nd au v�zut c� nu ne puteau ajunge, oric�t s-ar fi gr�bit, unii dintre ei au �nceput s�-i dea ascultare. Ace�tia au fost cei patru care s-au �ntors �n Shadar Logoth. Fain pretinde c� Ba�alzamon �nsu�i �i m�n� de la spate.

Agelmar cl�tin� dispre�uitor din cap.

��Cel �ntunecat? Aiurea. Minte sau e nebun. Dac� Distrug�torul de Suflete ar fi liber, cu to�ii am fi de acum mor�i, sau �i mai r�u.

��Fain spune adev�rul, cel pu�in at�t c�t �i d� seama, r�spunse Moiraine. Nu m-a putut min�i, de�i mi-a ascuns multe. �Ba�alzamon a ap�rut ca flac�ra tremur�toare a unei lum�n�ri, ba ar�t�ndu-se, ba pierind, �i niciodat� �n acela�i loc. Ochii lui i-au p�rjolit pe Myrddraali, iar fl�c�rile din gura sa ne-au ars pe to�i.� A�a mi-a spus.

��A fost ceva� �ncepu Lan, care i-a silit pe cei patru Pieri�i s� p�trund� �n locul de care se temeau � de care se tem �i acum, aproape la fel de mult ca de m�nia Celui �ntunecat.

Agelmar morm�i, de parca ar fi fost lovit cu piciorul �n coaste; p�rea sc�rbit.

��Acolo, �n ruinele din Shadar Logoth, r�ul s-a luptat cu r�ul, continu� Moiraine, �i ambele p�r�i au fost la fel de malefice. C�nd mi-a povestit despre asta, din�ii lui Fain cl�n��neau �ntruna. Nu-�i putea aminti f�r� s� se cutremure de groaz�. Mul�i troloci au fost uci�i, �nghi�i�i de Mashadar �i de alte asemenea f�pturi; printre ei, se afla �i cel care �inea funia cu care era legat omul nostru. El a fugit din ora�, ca �i cum acolo ar fi fost Pu�ul Os�ndelor, din Shayol Ghul. Atunci a crezut c�, �n sf�r�it, sc�pase. Avea de g�nd s� fug� p�n� c�nd Ba�alzamon nu ar mai fi avut cum s�-l g�seasc�, p�n� la cap�tul p�m�ntului, dac� era nevoie. Imagina�i-v� cu c�t� groaz� a descoperit c� sim�ea �nc� nevoia s� adulmece prada, nevoie care devenea din ce �n ce mai puternic� �i mai de ne�nfr�nt. Nu putea s� m�n�nce altceva dec�t ceea ce g�sea pe drum, �n timp ce alerga pe urmele voastre � g�ndaci, �op�rle, gunoaie pe jum�tate putrezite pe care le scotea din gr�mezile de resturi �n miez de noapte. �i nici nu se putea opri, p�n� ce se pr�bu�ea la p�m�nt ca un sac, stors de puteri. De �ndat� ce izbutea s� se ridice din nou �n picioare, pornea mai departe. C�nd a ajuns �n Caemlyn, putea deja s�-�i simt� prada chiar �i de la o mil� dep�rtare. �i aici, �n temni�ele de dedesubt, �i ridica din c�nd �n c�nd privirea, f�r� s�-�i dea seama ce f�cea. Se uita �nspre aceasta �nc�pere.

Rand sim�i brusc o m�nc�rime pe spate, ca �i cum ar fi fost con�tient de privirea lui Fain, chiar �i prin podelele de st�nca. Femeia �i observ� st�njeneala, dar continu� neab�tut�.

��Fain era deja pe jum�tate nebun c�nd a ajuns �n Caemlyn, dar s-a pr�bu�it �nc� �i mai jos atunci c�nd �i-a dat seama c� numai doi dintre cei pe care-i c�uta erau acolo. Era silit s� v� g�seasc� pe to�i, dar, pe de alt� parte, nu putea face altceva dec�t s�-i caute pe cei doi care se aflau �n ora�. Mi-a spus c�, atunci c�nd Poarta de Tain� din Caemlyn s-a deschis, a �nceput s� urle. Pe loc, �i-a dat �i el seama cum trebuie s-o deschid�, dar nu �tie cum a fost cu putin�� a�a ceva. M�inile sale se mi�cau de la sine, iar c�nd �ncerca s� se opreasc�, fl�c�rile lui Ba�alzamon �l ardeau. L-a omor�t �i pe proprietarul pr�v�liei, c�nd acesta a venit s� afle ce era cu zgomotul pe care-l auzea. Nu pentru c� ar fi fost nevoit, ci pentru c� era invidios pe omul care putea ie�i nev�t�mat din pivni��, �n timp ce pe el picioarele �l purtau pe C�ile de Tain�, f�r� s� se poat� �mpotrivi.

��Deci Fain era cel pe care l-ai sim�it pe urmele noastre, replic� Egwene, iar Lan �ncuviin��. Dar cum de-a sc�pat de� V�ntul cel Negru? continu� ea cu un tremur �n glas, oprindu-se o clip� pentru a �nghi�i �n sec. Era chiar �n spatele nostru, c�nd am ajuns la Poart�.

��A sc�pat, dar nu de tot, r�spunse Moiraine. V�ntul Negru l-a prins din urm� � iar el pretinde c� i-a vorbit cu glasuri pe care le putea �n�elege. Unele l-au �nt�mpinat ca pe o f�ptur� asemenea lor; altora li s-a f�cut fric�. De �ndat� ce l-a cuprins, V�ntul s-a �i retras.

��Lumina s� ne apere, se auzi �oapta lui Loial, ca un c�r�bu� uria�.

��Ruga�i-v� s� fie a�a, spuse Moiraine. Mai am multe de aflat despre Padan Fain, multe taine. Tic�lo�ia este mai ad�nc �nr�d�cinat� �n fiin�a lui �i mai puternic� dec�t �n oricare altul dintre cei pe care i-am v�zut. S-ar putea ca �i Cel �ntunecat, atunci c�nd i-a f�cut ce i-a f�cut, s� fi p�truns ad�nc �n mintea lui Fain. Poate chiar, f�r� s�-�i fi dat seama, s�-�i fi tr�dat o parte a planului. C�nd am pomenit de Ochiul Lumii, Fain a t�cut m�lc, dar am sim�it c�, �n spatele t�cerii, se ascundea ceva. Din p�cate, acum nu am deloc r�gaz. Nu putem a�tepta.

��Dac� omul �sta �tie ceva, interveni Agelmar, pot s-o aflu eu.

Negre�it nu avea nici o mil� pentru Iscoadele Celui �ntunecat �i cu at�t mai pu�in pentru Fain.

��Merit� s� mai a�tepta�i o zi, dac� a�a po�i afla fie �i o parte din ceea ce urmeaz� s� �nfrunta�i c�nd p�trunde�i �n Man�. Multe b�t�lii s-au pierdut pentru c� o armat� nu a �tiut ce avea de g�nd du�manul.

Moiraine oft� �i clatin� �ntristat� din cap.

��Seniore, dac� n-am avea nevoie de m�car o noapte de somn bun, �nainte s� �nfrunt�m Mana Pustiitoare, a� pleca p�n� �ntr-un ceas, chiar dac� asta ar �nsemna s� m� �nt�lnesc pe �ntuneric cu un p�lc de troloci. G�ndi�i-v� la ce-am aflat de la Fain. Acum trei ani, Cel �ntunecat a fost silit s�-l aduc� �n Shayol Ghul pentru a-l putea atinge, cu toate c� Fain este o Iscoad� a Celui �ntunecat �i e credincios p�n� �n m�duva oaselor. Acum un an, Cel �ntunecat i-a dat porunci lui Fain, Iscoada sa, ap�r�ndu-i �n vise. Anul acesta �ns�, Ba�alzamon apare �i �n visele celor care p�esc pe Calea Luminii �i este v�zut �n Shadar Logoth, chiar dac� nu-i vine foarte u�or s-o fac�. Nu era, cu adev�rat, acolo � fire�te dar p�n� �i o imagine, izvor�t� din mintea lui, o imagine care tremur� �i se pierde, este mai periculoas� pentru lume dec�t toate hoardele de troloci la un loc. Pece�ile care �in ferecat� temni�a din Shayol Ghul sl�besc pe zi ce trece, Senior Agelmar. Nu mai e vreme de pierdut.

Agelmar �ncuviin�� supus, dar c�nd �i �n�l�� capul, avea �n col�urile gurii aceea�i expresie �nc�p��nat�.

��Aes Sedai, pot s� m� �mpac cu g�ndul c� b�t�lia pe care o voi purta la Pasul lui Tarwin, �mpreun� cu solda�ii mei, nu va fi dec�t o �ncercare de a abate aten�ia, o mic� �nc�ierare care nici nu se poate compara cu cea adev�rat�. Datoria �i duce pe oameni acolo unde trebuie s� ajung�, la fel ca P�nza, �i niciuna dintre ele nu ne f�g�duie�te c� faptele noastre vor fi m�re�e. Numai c�, �i dac� noi izb�ndim, iar voi pierde�i lupta, totul va fi �n zadar. Dumneata spui c� trebuie s� fi�i pu�ini la num�r. Foarte bine. Numai, te implor, f� tot ce po�i ca s� izb�nde�ti. Las�-i pe b�ie�ii �tia aici, Aes Sedai. ��i jur c� pot s�-�i g�sesc trei b�rba�i �ncerca�i, c�rora nu le st� g�ndul la faim�, s�bieri pricepu�i care sunt aproape la fel de destoinici �n �inuturile b�tute de Man� ca Lan. Nu vreau dec�t ca, atunci c�nd o pornesc spre Pas, s� �tiu c� am f�cut tot ce-mi st�tea �n putin�� ca s� te ajut s� izb�nde�ti.

��Pe ei trebuie s�-i iau, nu pe al�ii, Senior Agelmar, r�spunse cu bl�nde�e Moiraine. Ei sunt cei care se vor lupta acolo, la Ochiul Lumii.

Agelmar r�mase cu gura c�scat�, holb�ndu-se la Rand, Mat �i Perrin. Brusc, Seniorul din Fal Dara f�cu un pas �napoi, duc�ndu-�i f�r� s�-�i dea seama m�na la m�nerul sabiei, pe care n-o purta niciodat� �n�untrul fort�re�ei.

��Doar nu� Moiraine Sedai, dumneata nu faci parte din Ajah Ro�ie, dar sunt sigur c� n-ai putea s�

Pe cre�tetul capului s�u ras ap�rur� broboane de sudoare.

��Ei sunt ta�veren, rosti Moiraine, lini�tindu-l. P�nza se �ese �mprejurul lor. Cel �ntunecat a �ncercat deja s�-i omoare, pe fiecare dintre ei, �i nu doar o dat�. Trei ta�veren la un loc sunt de ajuns pentru a schimba via�a care se desf�oar� �n jurul lor, a�a cum un v�rtej ia dup� el firele de paie. Iar c�nd locul acela este Ochiul Lumii, este cu putin�� ca P�nza s�-l atrag� �n�untrul s�u chiar �i pe P�rintele Minciunii, �nl�tur�nd primejdia cu totul.

Agelmar renun�� s�-�i mai caute sabia, privindu-i �ns� pe Rand �i pe ceilal�i, la fel de b�nuitor.

��Moiraine Sedai, dac� spui dumneata, te cred, dar eu, unul, nu observ nimic special la ei. B�ie�i de la �ar�. E�ti sigur� de ceea ce faci, Aes Sedai?

��Str�vechiul s�nge, r�spunse Moiraine, s-a desp�r�it ca un r�u care d� na�tere la mii �i mii de fire de ap�, dar, uneori, p�n� �i izvoarele se unesc pentru a face r�ul la loc. Str�vechiul s�nge din Manetheren curge puternic �i pur prin vinele unora dintre ace�tia trei pe care-i vezi aici. Te �ndoie�ti de puterea sa, Senior Agelmar?

Rand privi piezi� spre femeia Aes Sedai. �Prin vinele unora�� Se �ncumet� s�-i arunce o privire �i lui Nynaeve, care se �ntorsese pentru a-i vedea pe cei care vorbeau, de�i tot �i mai ferea ochii de Lan. Prinz�nd privirea Me�teresei, o v�zu cl�tin�nd din cap, semn c� nu-i spusese femeii Aes Sedai c� el, Rand, nu se n�scuse �n �inutul celor Dou� R�uri. �Oare c�te �tie Moiraine?�

��Manetheren, rosti rar Agelmar, �ncuviin��nd. Nu m� pot �ndoi de s�ngele celor de acolo. Apoi continu�, mai gr�bit: Roata ne aduce vremuri ciudate. Ni�te b�ie�i de la ferm� poart� cu ei, �nspre Man�, onoarea str�vechiului Manetheren. Dac� exista s�nge care s�-l poat� lovi a�a cum se cuvine pe Cel �ntunecat, atunci acesta este. Va fi dup� cum �i-e voia, Aes Sedai.

��Atunci s� mergem la culcare, hot�r� Moiraine. Trebuie s� plec�m odat� cu zorii, c�ci nu mai avem r�gaz. Tinerii trebuie s� doarm� �n apropierea mea. Mai e prea pu�in p�n� la b�t�lie ca s�-i �ng�duim Celui �ntunecat s� mai �ncerce s� ajung� la ei. Prea pu�in.

Rand �i sim�i privirea, cu care-i cerceta pe el �i pe prietenii s�i, c�nt�rindu-le puterile, �i se �nfior�. Prea pu�in timp.

48Mana Pustiitoare

V�ntul f�cea s� fluture mantia lui Lan, care, astfel, r�m�nea aproape nev�zut chiar �i �n lumina soarelui, iar Ingtar �i cei o sut� de solda�i pe care Seniorul Agelmar �i trimisese s�-i �nso�easc� la Hotar, pentru cazul �n care s-ar fi �nt�lnit cu vreo ceat� de troloci pleca�i dup� prad�, c�l�reau foarte m�ndri, pe dou� �iruri, to�i �n armuri, cu pana�e ro�ii �i cu caii �nve�m�nta�i �n o�el, condu�i de flamura Bufni�ei Cenu�ii, a lui Ingtar. Erau cel pu�in la fel de falnici ca o sut� dintre G�rzile Reginei, dar nu la ei se uita Rand, ci la turnurile care tocmai �ncepuser� s� se z�reasc� �n fa�a lor. Pe solda�ii din Shienar �i studiase deja o diminea�� ntreag�.

Fiecare turn, �nalt �i solid, se afla �n v�rful unui deal, la jum�tate de mil� de urm�torul. Spre apus �i r�s�rit se �n�l�au altele �i altele. O ramp� lat�, ap�rat� de parapete, urca �n spiral� �n jurul fiec�rui ax de piatr�, f�c�nd un ocol complet p�n� s� ajung� la por�ile masive, aflate la jum�tatea drumului spre v�rfurile crenelate. Astfel, dac� solda�ii din garnizoan� ie�eau la atac, erau ap�ra�i de ziduri p�n� ce ajungeau jos, �n schimb du�manii care �ncercau s� ajung� la poart� erau sili�i s� urce sub o ploaie de s�ge�i de pietre �i de ulei �ncins, turnat din uria�ele ceaune plasate chiar deasupra lor. �n v�rful turnurilor, dedesubtul cazanelor �nalte de fier �n care se puteau aprinde focuri de semnalizare, atunci c�nd soarele nu str�lucea, sclipeau oglinzi mari, de o�el, care acum erau �ntoarse cu grij� �n jos, ca s� nu prind� razele. C�nd un turn trimitea semnalul c�tre cele vecine, acestea �l preluau �i-l trimiteau mai departe, p�n� la fort�re�ele din�untru, de unde soseau solda�ii care s� resping� atacul. Cel pu�in, a�a s-ar fi �nt�mplat �n vremurile obi�nuite.

�n v�rful turnurilor se vedeau b�rba�i care-i priveau apropiindu-se. Nu erau mul�i �i se i�eau, curio�i, printre creneluri. Nici m�car �n timpurile cele mai bune, �n turnuri nu se aflau dec�t at��ia oameni c��i erau necesari pentru a le ap�ra, bizuindu-se mai mult pe zidurile de piatr�, dec�t pe for�a bra�elor, pentru a supravie�ui; acum, �ns�, aproape to�i solda�ii f�ceau parte dintre cei care c�l�reau spre Pasul lui Tarwin. Dac� nu izbuteau s� resping� atacul, turnurile nici nu mai contau.

Trec�nd calare printre cele dou� turnuri, Rand se �nfior�.

I se p�rea c� trecea printr-un zid de aer mai r�coros. Aici era Hotarul. �inutul care se z�rea nu ar�ta diferit de Shienar, numai c� undeva, pe acolo, dincolo de copacii desfrunzi�i, se afla Mana Pustiitoare.

Ingtar ridic� pumnul �n m�nu�a de o�el pentru a-i face pe solda�i s� se opreasc� �n dreptul unei st�nci aflate nu departe de turnuri. Era o piatr� de hotar, care �nsemna trecerea din Shienar �n ceea ce fusese, odinioar�, Malkier.

��Va cer iertare, Moiraine Aes Sedai, Dai Shan, Ziditorule. Seniorul Agelmar mi-a poruncit s� merg numai p�n� aici, vorbi Ingtar, p�r�nd foarte nefericit.

��A�a am hot�r�t, Seniorul �i cu mine, �l l�muri Moiraine.

Ingtar morm�i sup�rat.

��mi cer iertare, Aes Sedai, continu� el, dar nu p�rea prea sincer. Faptul c� v-am �nso�it p�n� aici �nseamn� c� s-ar putea s� nu ajungem la pasul lui Tarwin p�n� s� �nceap� lupta. Mi se ia prilejul de-a lupta al�turi de ceilal�i, dar, �n acela�i timp, mi se porunce�te s� nu trec nici cu un pas mai departe de Hotar, ca �i cum n-a� mai fi fost niciodat� �n �inuturile pustiite de Man�. Iar Seniorul �i st�p�nul meu Agelmar nu vrea s�-mi spun� de ce.

Ochii lui, care sclipeau din spatele vizierei, privir� �ntreb�tori spre femeia Aes Sedai. La Rand �i la ceilal�i, nici nu se uita; aflase c� ei erau cei ale�i pentru a-l �nso�i pe Lan �n Man�.

��i cedez eu locul, �opti Mat c�tre Rand. Lan le arunc� o privire aprig�, iar Mat l�s� ochii �n jos, �nro�indu-se.

��Fiecare dintre noi are locul s�u �n P�nz�, Ingtar, spuse cu t�rie �n glas Moiraine. De aici, noi trebuie s� ne dep�n�m firul de unii singuri.

Cu trupul �eap�n, Ingtar f�cu o plec�ciune.

��Cum dore�ti, Aes Sedai. Acum trebuie s� v� las �i s� pornesc iute la drum, ca s� ajung la Pasul lui Tarwin. M�car acolo mi se va� �ng�dui� s�-i �nfrunt pe troloci.

��Chiar a�a de ner�bd�tor e�ti, �ntreb� Nynaeve, s� te lup�i cu trolocii?

Ingtar o privi nedumerit, apoi trase cu ochiul spre Lan, ca �i cum Str�jerul ar fi fost omul potrivit pentru a da o explica�ie.

��Cu asta m� ocup, Domni��, rosti el, c�ut�ndu-�i cuvintele. De asta m� aflu aici, pe lume.

Apoi �l salut� pe Lan, ridic�nd spre el m�na �nm�nu�at�, cu palma deschis�.

��Suravye ninto manshima taishite, Dai Shan. Pacea s�-�i bucure sabia.

Tr�g�nd de fr�ie, Ingtar o apuc� spre r�s�rit �mpreun� cu stegarul �i cu cei o sut� de solda�i. Mergeau la pas, dar f�r� s� �ov�ie, pe c�t de repede �i puteau duce caii �mpov�ra�i de armuri, care mai aveau �nc� mult de mers.

��Ce vorb� ciudat�, se mir� Egwene. De ce spun a�a � pacea?

��Atunci c�nd n-ai cunoscut niciodat� un lucru, dec�t �n vise, r�spunse Lan, �mboldindu-l pe Mandarb, devine mai mult dec�t un talisman.

Rand �l urm� pe Str�jer, iar dup� ce trecu de piatra de hotar, se �ntoarse �n �a pentru a privi �napoi, v�z�ndu-i pe Ingtar �i pe solda�i disp�r�nd dup� copacii gola�i. Disp�ru apoi �i piatra �i, �n cele din urm�, �i turnurile din v�rfurile dealurilor, care se i�eau pe deasupra copacilor. Cur�nd r�maser� singuri, c�l�rind spre miaz�noapte pe sub coroana desfrunzit� a p�durii. Rand se cufund� �ntr-o t�cere �ngrijorat�, �i, culmea, nici m�car Mat nu mai g�si nimic de spus.

�n diminea�a aceea, por�ile din Fal Dara se deschiseser� odat� cu zorii. Seniorul Agelmar, de data aceasta �nve�m�ntat �n armura �i cu coiful pe cap, la fel ca solda�ii s�i, plecase din fort�rea�� mpreuna cu steagul �oimului Negru �i cu cele Trei Vulpi de la poarta de r�s�rit, �ndrept�ndu-se c�tre soare, care se vedea numai ca o raz� ro�iatic� pe deasupra copacilor. Ca un �arpe de o�el, c�l�re�ii plecaser� din ora� �ntr-un �ir lung �i r�sucit, c�te patru la un loc, cu Agelmar �n frunte. El ajunsese deja �n p�dure, �nainte ca ultimii oameni s� fi apucat s� ias� din Fal Dara. �n drumul lor nu se �n�l�aser� urale, care s�-i �mboldeasc� s� mearg� mai departe. Se auzeau numai tobele �i pana�ele care f�lf�iau �n b�taia v�ntului, dar solda�ii priveau spre soarele care r�s�rea, cu mult� hot�r�re. Undeva, spre r�s�rit, aveau s� �nt�lneasc� al�i �erpi de o�el, veni�i din Fal Moran, av�ndu-l cu ei chiar pe Regele Easar �i pe fiii s�i, sau din Ankor Dail, ora�ul care st�p�nea hotarele de la r�s�rit �i p�zea Osia lumii, din Mos Shirare, Fal Sion �i Camron Caan �i din toate celelalte fort�re�e din Shienar, mai mici sau mai mari. Unindu-se �ntr-un �arpe uria�, aveau s� se �ntoarc� apoi spre miaz�noapte, c�tre Pasul lui Tarwin.

�n acela�i timp, �ncepuser� �i al�ii s� plece, prin Poarta Regelui, care d�dea c�tre drumul spre Fal Moran. C�ru�e mari �i mici, oameni c�lare sau pe jos, m�n�ndu-�i vitele, c�r�ndu-�i copiii �n spate, cu chipurile lungi ca umbrele dimine�ii. G�ndul c�-�i p�r�seau casele, poate pentru totdeauna, le �ncetinea pa�ii, dar teama de ceea ce urma s� se �nt�mple �i �mboldea, astfel c� ba �i t�r��iau picioarele, ba o luau la fug�, cale de c��iva pa�i, pentru ca apoi s� �ncetineasc� din nou, �mpr�tiind praful de pe drum. C��iva se opriser� �n afara ora�ului ca s� priveasc� �irul de solda�i �n armur�, care se afunda �erpuind �n p�dure. �n unele priviri se vedeau �nmugurind speran�ele �i se auzeau chiar �i rug�ciuni rostite cu glas sc�zut, rug�ciuni pentru solda�i sau pentru cei care le rosteau. Apoi �ns�, cu to�ii se �ntoarser� din nou spre miaz�zi, continu�ndu-�i drumul.

Alaiul cel mai pu�in numeros ie�ise pe poarta dinspre Malkier. �n urma lui, r�m�seser� numai c��iva, care se �ncumetaser� s� mai z�boveasc�, solda�i �i c��iva b�tr�ni, ale c�ror so�ii muriser� �i ai c�ror copii, deja mari, se �ndreptau �ncet spre miaz�zi. O ultim� ceat�, pentru ca, orice s-ar fi �nt�mplat la Pasul lui Tarwin, Fal Dara s� nu cad� f�r� lupt�. Drumul era deschis de flamura lui Ingtar, Bufni�a Cenu�ie, dar Moiraine era cea care-i conducea spre miaz�noapte. Era alaiul cel mai important dintre toate, dar �i cel mai dezn�d�jduit.

Cel pu�in un ceas dup� ce trecur� de piatra de hotar, peisajul �i p�durea din jur r�maser� neschimbate. Str�jerul �i conducea �ntr-un ritm destul de iute, c�t de repede erau �n stare caii s� alerge, dar Rand se tot �ntreba c�nd aveau s� ajung� �n �inuturile b�tute de Man�. Dealurile deveniser� un pic mai �nalte, dar copacii, tufi�urile �i vegeta�ia de pe jos erau aidoma celor pe care le v�zuse �n Shienar, cenu�ii �i desfrunzite aproape cu totul. �ncepu �ns� s�-i fie mai cald, �ndeajuns pentru a-�i scoate mantia �i a o a�eza la obl�ncul �eii.

��Vreme a�a frumoas� n-am avut tot anul, observ� Egwene, sco��ndu-�i, la r�ndul s�u, mantia.

Nynaeve scutur� din cap, �ncrunt�ndu-se de parc� asculta v�ntul.

��Ceva nu-i �n ordine.

Rand �ncuviin��. Sim�ea �i el acela�i lucru, de�i nu putea preciza ce anume era. Era prima dat� �n anul acela c�nd �i era cald, de�i nu se afla �n cas�; numai c� nu era vorba de asta, ci mai degrab� de faptul c�, pur �i simplu, a�a de departe spre miaz�noapte nu ar fi trebuit s� fie cald. Pesemne c� era din pricina Manei, de�i �inutul nu se schimbase.

Soarele urc� �n �naltul cerului, o minge ro�ie care n-ar fi putut da at�ta c�ldur�, de�i �n v�zduh nu era niciun nor. Pu�in mai t�rziu, Rand �i desf�cu �i surtucul. Sudoarea i se prelingea pe chip.

�i nu era singurul. Mat �i scoase surtucul de tot, l�s�nd la vedere pumnalul cu m�ner de aur �i rubin, �i-�i �terse fa�a cu cap�tul e�arfei pe care, clipind des, o �mp�turi pe lungime �i �i-o leg� pe frunte, chiar deasupra ochilor. Nynaeve �i Egwene �ncepur� s�-�i fac� v�nt �i se ghemuir� �n �a, ame�ite. Loial �i desf�cu tunica cu guler �nalt p�n� jos, apoi �i c�ma�a; pe pieptul s�u se vedea o f�ie de piele plin� de p�r, des ca o blan�. κi ceru iertare tuturor:

��V� rog, ierta�i-m�. Steddingul Shangtai este �n mun�i, �i e mereu r�coros, spuse el, flutur�ndu-�i n�rile late �i tr�g�nd �n piept aerul care devenea din ce �n ce mai �ncins. C�ldura �i umezeala asta nu-mi plac.

Chiar era umezeal�, �i d�du seama Rand. Parc� erau �n Sm�rcul �ndep�rtat, din �inutul celor Dou� R�uri, �n miezul verii. �n mla�tina aceea, fiecare gur� de aer tras �n piept p�rea c� vine printr-o p�tur� de l�n�, cufundat� �n ap� fierbinte. Aici, terenul nu era ml�tinos � erau numai c�teva b�l�i �i cursuri de ap�, pe care cineva, obi�nuit cu Codrul de B�l�i, nu le putea considera dec�t ni�te p�r�ia�e, dar aerul era la fel ca �n Sm�rc. Singurii care respirau u�or erau Perrin, care �nc� nu-�i scosese surtucul, �i Str�jerul.

De acum, ap�ruser� �i c�teva frunze, chiar pe crengile unor copaci care nu erau ve�nic verzi. Rand se �ntinse s� ating� o creang� �i se opri brusc. Frunzele ro�ii, de-abia crescute, pline de pete galbene �i negre p�reau bolnave.

��V-am spus s� nu atinge�i nimic, spuse Str�jerul, cu glasul lipsit de expresie; avea �nc� pe el mantia care-�i schimba culorile, ca �i cum c�ldura nu-l afecta mai mult dec�t frigul. Chipul s�u aspru p�rea c� plute�te deasupra lui Mandarb. Florile atinse de Man� te pot omor�, iar frunzele pot s� te schilodeasc�. Exist� o f�ptur� mic� numit� Be�iga�ul, care se ascunde de obicei acolo unde frunzi�ul este mai des, ar�t�nd exact a�a cum �i spune �i numele, a�tept�nd s�-l ating� cineva. Atunci c�nd asta se �nt�mpla, mu�c�. Nu-i otrav�, ci un suc care �ncepe de �ndat� s� digere prada Be�iga�ului. Nu te po�i salva dec�t t�indu-�i bra�ul sau piciorul care a fost atins. M�car Be�iga�ul nu te mu�c� dec�t dac�-l atingi. Alte f�pturi de pe aici nu au nici at�ta r�bdare.

Rand �i trase m�na, f�r� s� fi atins frunzele, �i se �terse pe cracul pantalonului.

��Asta �nseamn� c� am ajuns �n miezul Manei? �ntreba Perrin, care, lucru ciudat, nu p�rea speriat.

��Numai la margine, replic� posomor�t Lan; arm�sarul nu se opri din mers, iar el li se adres� vorbind peste um�r. Adev�ratul �inut m�nat e �nc� departe. Exista acolo f�pturi care v�neaz� lu�ndu-se dup� auz, iar unele s-ar putea s� se fi aventurat departe, p�n� aici. C�teodat�, ele trec chiar �i Mun�ii Dhoom. Sunt mult mai primejdioase ca Be�iga�ele. Nu vorbi�i �i nu r�m�ne�i �n urm�, dac� vre�i s� sc�pa�i cu via��.

F�r� s� a�tepte vreun r�spuns, el �i continu� drumul, �n acela�i ritm alert. Mil� dup� mil�, puterea distrug�toare a Manei deveni din ce �n ce mai vizibil�. Frunzele copacilor erau tot mai numeroase, dar erau p�tate �i v�rstate cu galben �i negru sau cu pete de un ro�u palid, ca s�ngele otr�vit. Fiecare frunz� �i fiecare coard� p�reau umflate, gata s� plesneasc� la cea mai mic� atingere. Florile at�rnau de crengi �i de buruieni ca �ntr-o jalnic� imita�ie a prim�verii, palide �i boln�vicioase, p�r�nd a putrezi chiar �n timp ce le priveau. C�nd Rand �ncerc� s� trag� aer �n piept, mirosul dulceag de putrefac�ie, dens �i puternic, �l �ngre�o��, iar c�nd d�du s� r�sufle, aproape c� i se f�cu r�u. Aerul avea gust de carne stricat�. Copitele cailor fo�neau u�or, pe m�sur� ce plantele bolnave pe care c�lcau plesneau strivite.

Mat se aplec� �n �a �i vomit�, d�nd totul afar� din stomac. Rand c�ut� s� ating� h�ul, dar lini�tea sufleteasc� nu-l ajuta mai deloc s� scape de senza�ia puternic� de grea�� care-i urca �n g�tlej. Chiar �i cu stomacul gol, lui Mat i se f�cu iar�i r�u dup� numai o mil�, dar nu mai avea ce s� dea afar�. Egwene ar�ta de parc� ar fi fost pe punctul s� fac� la fel, �nghi�ind f�r� �ncetare, iar chipul lui Nynaeve era ca o masc�, palid �i hot�r�t, rigid, cu privirile a�intite spre spinarea lui Moiraine. Me�tereasa nu voia s� arate c�t �i era de r�u �naintea femeii Aes Sedai, numai c�, din c�te vedea Rand, nu mai avea mult de a�teptat. Chipul lui Moiraine era �ncordat, iar buzele i se albiser�.

�n ciuda c�ldurii �i a umezelii, Loial �i leg� o e�arf� peste nas �i gur�. �nt�lnind privirea lui Rand, �n ochi i se citea limpede dezgustul �i furia.

��Auzisem eu� �ncepu, cu glasul �nfundat, apoi se opri pentru a-�i drege vocea, f�c�nd o str�mb�tur�. Puah! Ce gust ca de� Puah! Auzisem �i citisem multe despre locurile atinse de Man�, dar nimic nu poate descrie� �i f�cu un gest care se referea at�t la miros, c�t �i la toat� vegeta�ia care-�i f�cea sil�. Nu-mi vine s� cred c� cineva, chiar �i Cel �ntunecat, ar putea s� fac� a�a ceva copacilor. Puah!

Str�jerul, fire�te, nu era afectat, cel pu�in Rand nu vedea niciun semn, dar, spre marea sa mirare, nici Perrin nu era. Sau, cel pu�in, nu se comporta la fel ca to�i ceilal�i. T�n�rul cel v�nos arunca priviri m�nioase c�tre p�durea putred� prin care c�l�reau, de parc� s-ar fi uitat la un du�man sau la flamura acestuia, �i �i dezmierda securea de la �old, morm�ind pentru sine, aproape m�r�ind, �i f�c�ndu-i lui Rand pielea de g�in�. Chiar �i �n b�taia razelor de soare, ochii s�i str�luceau, aurii �i fioro�i.

Ar�i�a nu se domoli nici c�nd soarele cel s�ngeriu cobor� spre linia orizontului. Spre miaz�noapte, la mare dep�rtare, se aflau ni�te mun�i mai �nal�i dec�t Mun�ii de Negur�, profil�ndu-se �ntuneca�i pe cer. Din c�nd �n c�nd, c�te o pal� de v�nt �nghe�at, iscat� pe piscurile abrupte, izbutea s� ajung� p�n� la ei. Umiditatea �ncins� �nghi�ea aproape toat� r�coarea muntelui, �ns� �n mod straniu aveau sentimentul c� e iarn�, �n ciuda ar�i�ei din jur. Pic�turile de sudoare de pe chipul lui Rand p�reau s� se transforme �n m�rgele de ghea��. Dup� ce v�ntul se potolea, m�rgelele se topeau din nou, l�s�ndu-i d�re murdare pe obraji, iar ar�i�a revenea, �nc� �i mai greu de �ndurat dec�t �nainte. �n clipa �n care suflarea de v�nt �i �nv�luia, disp�rea �i mirosul, numai c� Rand s-ar fi lipsit �i de r�coare, dac-ar fi avut de ales; �l �mpresura ca un cavou, aduc�nd o miasm� de praf �i usc�ciune dintr-un str�vechi mausoleu de-abia deschis.

��Nu putem ajunge la mun�i �nainte de c�derea serii, observ� Lan, iar pe timp de noapte e primejdios s� umbli, chiar �i pentru un Str�jer, de unul singur.

��Exist� un loc, nu prea departe, suger� Moiraine, un loc ferit, �n care ne putem face tab�ra.

Str�jerul �i arunc� o privire f�r� expresie, apoi �ncuviin��, f�r� prea mare tragere de inim�.

��Da. Trebuie s� ne oprim undeva. De ce nu acolo?

��Ochiul Lumii se afla dincolo de trec�torile �nalte, atunci c�nd l-am g�sit eu prima dat�, rosti Moiraine. Mai bine s� traversam Mun�ii Dhoom �n plin� zi, la amiaz�, c�nd puterea pe care o are Cel �ntunecat asupra lumii sl�be�te mult.

��Vorbe�ti de parc� Ochiul nu se g�se�te mereu �n acela�i loc, replic� Egwene, adres�ndu-i-se femeii Aes Sedai.

�ns� Loial fu acela care �i r�spunse.

��To�i Ogierii care l-au g�sit au spus c� se afl� �ntr-un alt loc. Pare-se c� Omul Verde este de g�sit acolo unde este nevoie de el. Dar nu a ap�rut niciodat� dincoace de trec�torile �nalte. Locul acela e foarte primejdios �i �n�el�tor, �i b�ntuit de f�pturi de-ale Celui �ntunecat.

��Mai �nt�i s� ajungem acolo, �i apoi s� ne facem griji din pricina lor, �i sf�tui Lan. M�ine vom p�trunde cu adev�rat �n Man�.

Rand privi p�durea din jurul s�u, cu toate frunzele �i florile atinse de stric�ciune, toate buruienile putrezite �n timp ce cre�teau, �i se sim�i str�b�tut de un fior. �Dac� aici nu este cu adev�rat Mana Pustiitoare, cum o fi acolo?�

Lan se �ntoarse spre apus, dar nu drept c�tre soarele care cobora. Mergea la fel de iute ca �nainte, �ns� felul �n care �i �inea umerii �i tr�da �ov�iala.

Soarele se preschimbase �ntr-o minge s�ngerie, care atingea v�rfurile copacilor, c�nd ei trecur� de creasta unui deal, iar Str�jerul se opri. �n dep�rtare, spre apus, se aflau mai multe lacuri, ale c�ror unde sclipeau �ntunecat �n lumina slab� a soarelui, ca ni�te m�rgele de diferite m�rimi �n�irate pe mai multe �iraguri. Ele �nconjurau mai multe dealuri cu creste ascu�ite, aproape cufundate �n umbra �nser�rii. Vreme de o clip�, razele soarelui sc�ldar� v�rfurile sf�r�mate, iar lui Rand i se t�ie respira�ia. Nu erau dealuri, ci ruinele pr�bu�ite a �apte turnuri. Nu era sigur dac� vreunul dintre tovar�i observase; imaginea disp�ruse pe dat�. Str�jerul tocmai desc�leca, cu chipul ca de piatr�.

��N-am putea s� ne oprim la malul lacurilor? �ntreba Nynaeve, �terg�ndu-�i chipul cu batista. Acolo, l�ng� ap�, trebuie s� fie mai r�coare.

��Pe Lumin�, exclam� Mat, ce mi-a� dori s�-mi pot cufunda capul �ntr-unul dintre lacurile alea. Nu l-a� mai scoate niciodat�.

Tocmai atunci, o f�ptur� despic� apele celui mai apropiat dintre lacuri; undele �ntunecate sclipir� atunci c�nd un trup uria� �ncepu s� ias� la lumin�. Era mare c�t un trup de om, dar de multe ori mai lung, f�c�nd apa s� se �nvolbureze de jur �mprejur, p�n� ce, �n sf�r�it, ap�ru �i coada care flutur�, o clip�, prin lumina amurgului. Era terminat� �ntr-un v�rf ascu�it, ca acul unei viespi, �i se ridic� �n aer la cel pu�in cinci lungimi de cal. Peste tot se vedeau tentacule groase �i r�sucite ca ni�te viermi uria�i, nenum�rate ca picioarele unui miriapod. F�ptura se strecur� �n t�cere la locul s�u �i disp�ru, l�s�nd �n urma numai valurile care se domoleau �ncet, �ncet.

Rand �nchise gura �i schimb� o privire cu Perrin, ai c�rui ochi galbeni erau la fel de ne�ncrez�tori dup� cum �tia c� trebuia s� fie �i ai lui. �ntr-un lac a�a de mic nu putea vie�ui o f�ptur� at�t de mare. ��i tentaculele alea nu puteau avea m�ini. E cu neputin��!�

��Dac� m� g�ndesc mai bine, spuse Mat cu glasul stins, locul �sta unde suntem acum �mi place foarte mult.

��Am s� fac �n a�a fel �nc�t s� fim la ad�post pe acest deal, �i anun�� Moiraine, care cobor�se deja din �a. Un obstacol adev�rat ar atrage pe dat� asupra noastr� priviri curioase, dar am s� m� asigur c�, dac� vreo f�ptur� de a Celui �ntunecat sau ceva aflat �n slujba Umbrei se apropie la mai pu�in de o mil� de noi, am s� aflu.

��Un obstacol adev�rat m-ar mul�umi mai tare, m�rturisi Mat, c�nd t�lpile sale atinser� solul, c�t� vreme� lucrul acela r�m�ne de partea cealalt�.

��Of, taci din gur�, Mat, se r�sti scurt Egwene, tocmai c�nd Nynaeve spunea:

��Asta ca s� ne trezim cu ele a�tept�ndu-ne diminea�a, la plecare? E�ti un prost, Matrim Cauthon.

Mat se uit� ur�t la cele dou� femei care coborau din �a, dar nu mai deschise gura. Apuc�nd fr�iele Belei, Rand schimb� un z�mbet cu Perrin. O clip�, i se p�ruse c� erau din nou acas�, cu Mat care spunea ce nu trebuia, �n momentul cel mai nepotrivit dintre toate. Apoi, z�mbetul de pe chipul lui Perrin disp�ru; �n amurg, ochii s�i str�luceau cu adev�rat, ca �i cum �n spatele lor s-ar fi ascuns o lumin� g�lbuie. �i z�mbetul lui Rand se �terse. �P�n� la urma, nu-i ca acasㅔ

Rand, Mat �i Perrin �l ajutar� pe Lan s� dea �eile jos de pe cai �i s�-i priponeasc�, �n timp ce restul grupului �ncepu s� ridice tab�ra. Loial bomb�nea ceva pentru sine, preg�tind sobi�a Str�jerului, dar degetele sale groase se mi�cau sprintene.

Egwene fredona, umpl�nd ceainicul dintr-un burduf plin cu ap�. Rand �i d�du seama �n sf�r�it de ce Str�jerul insistase s� ia cu ei at�t de multe burdufuri.

A�ez�nd �aua murgului la un loc cu celelalte, el �i desf�cu desagile �i p�turile, se �ntoarse �i se opri, str�b�tut de un fior de team�. Ogierul �i femeile disp�ruser�, la fel �i sobi�a �i toate co�urile de r�chit� aduse cu calul de povar�. Creasta dealului era pustie; nu se vedeau dec�t umbrele �nser�rii. Cu m�na amor�it�, Rand d�du s�-�i apuce sabia, auzind blestemul stins al lui Mat. Perrin avea deja securea �n m�ini �i-�i rotea �ncoace �i �ncolo capul c�rlion�at, pentru a vedea de unde venea pericolul.

��P�stori, murmur� Lan, care p�i nep�s�tor pe culme �i, la al treilea pas, disp�ru �i el.

Rand se uit� cu ochii mari la Mat �i la Perrin, apoi se n�pustir� cu to�ii spre locul �n care disp�ruse Str�jerul. Brusc, Rand se opri din fug�, f�c�nd �nc� un pas �nainte atunci c�nd Mat �l �mbr�nci din spate. Egwene ridic� privirea de la ceainicul pe care-l a�ez� deasupra sobi�ei. Nynaeve tocmai �nchidea oblonul celei de-a doua l�mpi pe care o aprinsese. Erau cu to�ii acolo, Moiraine �ez�nd cu picioarele �ncruci�ate, Lan �ntins pe o r�n� �i Loial care tocmai �i scotea o carte din desag�.

Cu mult� grij�, Rand privi �n urm�. Coasta dealului era tot acolo, cu copacii s�i umbri�i �i cu lacurile de la poale care se cufundau �n �ntuneric. �i era �i fric� s� se mi�te, ca nu cumva ceilal�i s� dispar� din nou, de data asta pentru totdeauna. Strecur�ndu-se cu grij� pe l�ng� el, Perrin r�sufl� �uierat.

Moiraine �i observ� pe to�i trei st�nd �mpietri�i �n loc, cu gura c�scat�. Perrin p�rea ru�inat �i-�i strecur� securea la locul ei, la cing�toare, ca �i cum ar fi n�d�jduit ca nimeni s� nu bage de seam�. Pe buzele femeii ap�ru un z�mbet.

��E ceva foarte simplu, le spuse ea, un soi de piedic� din pricina c�reia ochii care privesc �n direc�ia noastr� alunec� �mprejur. Nu ne putem �ng�dui s� ni se observe luminile aprinse, dar nici nu putem r�m�ne pe �ntuneric, �nconjura�i de Man�.

��Moiraine Sedai spune c� a� putea reu�i �i eu, interveni Egwene, cu sclipiri �n ochi, �i c�, de acum, pot s� m� descurc cu �ndeajuns de mult� Putere.

��Numai dac� �nve�i, copil�, o preveni Moiraine. P�n� �i cea mai simpl� fapt� care implic� Puterea poate fi primejdioasa pentru cei neinstrui�i �i pentru cei dimprejurul lor.

Perrin pufni dispre�uitor, iar Egwene p�ru at�t de st�njenit�, �nc�t Rand se �ntreb� dac� nu cumva �i �ncercase deja puterile. Nynaeve l�s� lampa jos. Era destul de mult� lumin� acum, cu cele dou� l�mpi �i cu sobi�a.

��Egwene, c�nd pleci spre Tar Valon, spuse ea cu mare grij�, poate c� vin �i eu cu tine. O s�-i fac� bine s� vad� un chip cunoscut printre at��ia str�ini. O s� aib� nevoie de cineva care s�-i dea sfaturi, �n afar� de Aes Sedai, sf�r�i Me�tereasa, arunc�ndu-i lui Moiraine o privire ciudat�, ca �i cum s-ar fi scuzat.

��Poate c� a�a-i cel mai bine, Me�tereas�, spuse simplu Moiraine.

Egwene r�se �i b�tu din palme.

��Oh, e minunat. �i tu, Rand. Ai s� vii �i tu, nu-i a�a?

El se opri tocmai c�nd d�dea s� se a�eze �n fa�a fetei, de cealalt� parte a sobi�ei, apoi se l�s� pe p�m�nt cu mi�c�ri �ncete. I se p�rea c� ochii ei erau mai mari ca niciodat�, mai str�lucitori, aidoma unor iazuri �n care se putea pierde pentru totdeauna. �n obraji �i ap�ruser� pete de culoare. Egwene r�se �ncet.

��Perrin, Mat, o s� veni�i �i voi, nu? O s� fim cu to�ii �mpreun�.

Mat scoase un morm�it care putea �nsemna orice, iar Perrin nu f�cu altceva dec�t s� ridice din umeri, dar ea o lu� drept o �ncuviin�are.

��Vezi, Rand, o s� fim cu to�ii �mpreun�.

�Pe Lumin�, un b�rbat s-ar putea �neca �n ochii �tia f�r� niciun regret.� Ru�inat, Rand �i drese glasul.

��Dar oare �n Tar Valon sunt oi? Eu numai asta �tiu s� fac, s� duc oile la p�scut �i s� cultiv tutun.

��Cred, interveni Moiraine, c� v� pot g�si c�te ceva de f�cut �n Tar Valon. Vou� tuturor. M� rog, poate nu s� merge�i cu oile, dar ceva care vi se va p�rea interesant.

��Ia uite, propuse Egwene, ca �i cum totul era stabilit. Mi-a venit o idee. O s� te fac Str�jerul meu, c�nd ajung Aes Sedai. �i-ar pl�cea s� fii Str�jer, nu? Str�jerul meu.

P�rea sigur� pe sine, dar �n ochii ei se citea o �ntrebare. Voia un r�spuns � avea nevoie s�-l aud�.

� Mi-ar pl�cea s� fiu Str�jerul t�u, r�spunse el. ��Nu-�i este sortit�, �i nici tu ei.� De ce trebuia Min s�-mi spun� asta?�

Se f�cea din ce �n ce mai �ntuneric, �i cu to�ii erau obosi�i. Loial se �ntinse primul, preg�tindu-se s� adoarm�, dar ceilal�i �i urmar� �n scurt� vreme exemplul. Nimeni nu-�i folosea p�turile, dec�t ca perne. Moiraine pusese �n uleiul din l�mpi ceva care alunga miasma Manei de pe culmea lor de deal, dar de c�ldur� n-aveau cum s� scape. Luna r�sp�ndea o lumin� tremur�toare �i apoas�, dar, la c�t de fierbinte era noaptea, s-ar fi zis c� pe cer se afla �nc� soarele de amiaz�.

Rand nu izbuti s� adoarm�, de�i femeia Aes Sedai se afla foarte aproape de el, pentru a-i ap�ra visele. Aerul greu era cel care-l �inea treaz. Sfor�itul u�or al lui Loial era ca un tunet �nfundat, care f�cea ca Perrin s� nici nu se mai aud�, �ns� ceilal�i dormeau netulbura�i, dobor��i de oboseal�. Str�jerul era �nc� treaz �i �edea nu departe de Rand, cu sabia pe genunchi, privind noaptea. Spre uimirea lui Rand, nici Nynaeve nu dormea.

Me�tereasa �l privi �n t�cere pe Lan, o lung� bucat� de vreme, apoi turn� ceai �ntr-o can� �i i-o aduse. El �ntinse m�na, mul�umindu-i cu glas sc�zut, dar ea nu d�du imediat drumul c�nii.

��Trebuia s�-mi fi dat seama c� e�ti rege, vorbi �ncet Nynaeve, cu ochii a�inti�i spre chipul Str�jerului, dar cu un u�or tremur �n glas.

Lan o privi la fel de ad�nc. Lui Rand i se p�ru chiar c� liniile chipului s�u se mai �mbl�nziser� un pic.

��Nu sunt rege, Nynaeve. Sunt un om de r�nd. Un om care n-are avere nici c�t cel mai ne�nsemnat fermier.

Glasul lui Nynaeve deveni mai sigur.

��Unele femei nu cer mo�ii sau aur. Doar un b�rbat.

��Iar b�rbatul care i-ar cere unei asemenea femei s�-l accepte nu ar fi demn de ea. Tu e�ti cu totul deosebit� Frumoas� ca zorii, �nd�rjit� ca un r�zboinic. E�ti ca o leoaic�, Me�tereas�.

��Me�teresele se c�s�toresc numai arareori, r�spunse ea, apoi se opri �i inspir� ad�nc, ca �i cum �i-ar fi f�cut curaj. Dar, dac� ajung �n Tar Valon, s-ar putea s� devin altceva.

��Nici femeile Aes Sedai nu se m�rit� prea adesea. Pu�ini b�rba�i pot tr�i cu o so�ie care are at�ta putere �i-i umbre�te cu str�lucirea ei, fie c� vrea, fie c� nu.

��Unii b�rba�i sunt �ndeajuns de tari. Cunosc eu unul.

Dac� vorbele ei mai l�sau loc de �ndoieli, privirea spunea limpede la cine se referea.

��Eu nu am dec�t o sabie �i un r�zboi pe care nu-l pot c�tiga, dar nici nu m� pot opri din lupt�.

� �i-am spus c� nu-mi pas� de asta. Pe Lumin�, deja m-ai f�cut s� spun mai mult dec�t se cuvine. Vrei s� m� faci �i mai r�u de ru�ine? S� ajung s� �i-o cer eu?

��Nu te-a� face niciodat� de ru�ine.

Tonul bl�nd, ca o m�ng�iere, sun� ciudat �n urechile lui Rand; �n schimb, ochii lui Nynaeve �ncepur� s� sclipeasc�.

��O s�-l ur�sc pe b�rbatul pe care-l vei alege, pentru c� nu sunt eu acela, �i am s�-l iubesc dac� te face s� z�mbe�ti. Nici o femeie, iar tu cel mai pu�in dintre toate, nu merit� s�-�i duc� via�a �tiind c� darul s�u de nunt� este un v�l de doliu. Trebuie s� v�d de cai, �ncheie el, l�s�nd cana neatins� pe jos �i ridic�ndu-se.

Nynaeve r�mase pe loc, �ngenuncheat�, �i dup� ce el se �ndep�rt�. Chiar dac� nu putea dormi, Rand �nchise ochii. Me�teresei nu avea cum s�-i fie pe plac s� fie z�rit� pl�ng�nd.

49Du�manul se treze�te

Rand se trezi tres�rind; soarele r�s�rise, iar acum �i g�dila nepl�cut pleoapele, ar�t�ndu-se, parc� f�r� s� vrea, peste v�rfurile copacilor din mijlocul Manei. De�i era devreme, ar�i�a acoperea t�r�murile putrezite cu o p�tur� groasa �i grea. Rand st�tea �ntins pe spate, cu capul sprijinit pe p�turile f�cute sul, privind cerul. Era �nc� albastru. Chiar �i aici r�m�sese ceva neatins de stric�ciune.

Constat� cu uimire c� dormise. O clip�, amintirea tulbure a unei conversa�ii pe care o auzise �i p�ru un vis. Apoi v�zu ochii ro�ii ai lui Nynaeve; era limpede c� ea nu dormise deloc. Chipul lui Lan era mai aspru dec�t oric�nd, ca �i cum �i-ar fi pus masca la loc �i nu mai avea de g�nd s-o lase s�-i cad� nici m�car pentru o clip�.

Egwene se duse l�ng� Me�tereas� �i se l�s� pe vine, cu chipul �ngrijorat. Rand nu izbuti s� aud� ce-�i spuneau. Egwene vorbea, iar Nynaeve cl�tina din cap. Apoi, Egwene spuse altceva, iar Me�tereasa �i f�cu un semn poruncitor s� plece. �n loc s�-i dea ascultare, Egwene �i apropie �i mai mult fa�a �i, o scurt� vreme, cele dou� femei vorbir� cu glasul �i mai sc�zut, �n timp ce Nynaeve d�dea �n continuare din cap. P�n� la urm�, Me�tereasa izbucni �n r�s �i o �mbr��i�� pe Egwene; pe chipul ei se citea c� rostea vorbe de �ncurajare. Totu�i, Egwene �i arunc� o privire tulbure Str�jerului, c�nd se ridic�. Lan nu p�ru s� bage de seam�; nu se uita deloc �nspre Nynaeve.

Scutur�nd din cap, Rand �i adun� lucrurile, apoi se sp�l� �n graba pe fa�� i pe din�i cu pu�ina ap� pe care le-o �ng�duia Lan pentru asemenea lucruri. Se �ntreb� dac� nu cumva femeile cuno�teau o cale de a citi g�ndurile b�rba�ilor. Pe dat�, se sim�i tulburat. Toate femeile sunt Aes Sedai. Spun�ndu-�i �n sine c� nu f�cea dec�t s� se lase prad� Manei Pustiitoare dimprejur, �i cl�ti gura �i se gr�bi s� pun� �aua pe cal.

Tab�ra disp�ru din vedere �nainte ca el s� ajung� la locul �n care erau priponite animalele, ceea ce-l tulbur� destul de mult, dar p�n� s� termine cu str�nsul curelelor, v�zu c� to�i ceilal�i reap�ruser� �i se gr�beau, fiecare la treburile lui.

Cele �apte Turnuri se distingeau limpede �n lumina dimine�ii, ni�te ruine �ndep�rtate, ca ni�te dealuri uria�e �i aspre, urmele �terse ale m�re�iei de odinioar�. Cele o sut� de lacuri erau de un albastru netulburat. Oglinda lor era neatins� �n diminea�a aceea. Privind lacurile �i turnurile pr�bu�ite, aproape c� uit� de vegeta�ia putred� care cre�tea �n jurul dealului. Lan nu p�rea s� se fereasc� a privi �n direc�ia turnurilor, a�a cum nu p�rea s� se fereasc� de Nynaeve, dar, �ntr-un fel sau altul, reu�i s� n-o fac� niciodat�, de parc� toat� aten�ia �i era concentrat� asupra preg�tirilor de plecare.

Dup� ce co�urile de r�chit� fuseser� legate �n spinarea calului de povar�, orice urm� a taberei disp�ruse �i cu to�ii se urcaser� �n �a, femeia Aes Sedai se ridic� �n picioare �n mijlocul dealului, cu ochii �nchi�i, p�r�nd c� nici nu mai respira. Rand nu v�zu s� se fi �nt�mplat nimic, �n afar� de faptul c� Nynaeve �i Egwene se �nfiorar�, �n ciuda ar�i�ei, �i se atinser� pe bra�e cu mi�c�ri bru�te. Dintr-odat�, Egwene �ncremeni �i deschise gura, holb�ndu-se la Me�tereas�. �nainte s� fi apucat s� spun� ceva, Nynaeve se opri �i ea �i-i arunc� o privire aprig�. Cele dou� femei se uitar� una la alta, apoi Egwene �ncuviin�� i z�mbi, iar dup� c�teva clipe Nynaeve f�cu la fel, de�i z�mbetul ei nu era cu totul sincer.

Rand �i trecu degetele prin p�rul care se umezise deja, mai mult din pricina transpira�iei dec�t a apei cu care se �mpro�case pe fa�a. Era convins c� ar fi trebuit s� priceap� ceva din schimbul t�cut de priviri, dar g�ndul u�or �i fugar disp�ru �nainte s�-l poat� prinde.

��Ce mai a�tept�m? �ntreb� Mat, care-�i legase din nou e�arfa pe frunte. κi �inea arcul la obl�nc, cu o s�geat� deja preg�tit�, iar tolba �i-o ag��ase la �old pentru a putea ajunge la ea mai repede.

Moiraine deschise ochii �i �ncepu s� coboare dealul.

��Trebuie s� �nl�tur toate urmele din ceea ce-am f�cut aici ast� noapte. Ele s-ar fi �ters de la sine, cam �ntr-o zi, dar acum nu vreau s�-mi asum niciun risc inutil. Suntem prea aproape, iar Umbra e prea puternic� pe aici. Lan?

Str�jerul a�tept� numai p�n� ce ea se urc� �n �a, apoi o apuc� din nou spre miaz�noapte, c�tre Mun�ii Dhoom care se vedeau �n zare, nu foarte departe. Chiar �i sc�ldate de razele soarelui la r�s�rit, crestele se �n�l�au negre �i lipsite de via��, ca ni�te din�i strica�i. Se �ntindeau ca un zid uria�, spre r�s�rit �i spre apus, �i se pierdeau �n dep�rt�ri.

��Oare o s� ajungem ast�zi la Ochi, Moiraine Sedai? �ntreb� Egwene.

Femeia Aes Sedai �l privi piezi� pe Loial.

��N�d�jduiesc c� da. Atunci c�nd l-am g�sit prima oar�, se afla chiar dincolo de mun�i, la picioarele trec�torilor �nalte.

��El spune c� nu r�m�ne mereu pe loc, zise Mat, ar�t�nd spre Loial. Dac� nu-i acolo unde ne a�tept�m?

��Atunci o s� c�ut�m �n continuare, p�n� ce-l g�sim. Omul Verde simte nevoia, iar noi avem cel mai mult nevoie. Nevoia noastr� este nevoia �ntregii lumi.

Pe m�sur� ce se apropiau de mun�i, p�trunser� cu adev�rat �n Mana Pustiitoare. De unde, p�n� atunci, frunzele p�tate cu negru �i galben at�rnau totu�i pe crengi, acum ele c�deau umede la p�m�nt, chiar c�nd ochiul se oprea asupra lor, pr�bu�indu-se sub greutatea propriei stric�ciuni. �i copacii ar�tau ca ni�te f�pturi chinuite �i schiloade, cu crengile r�sucite care se �n�l�au spre cer, ca �i cum ar fi cerut mil� de la vreo putere superioar�, care �ns� nu le d�dea ascultare. Din scoar�a cr�pat� �i sf�r�mat� se scurgea un lichid tulbure, ca puroiul. Copacii p�reau s� tremure la trecerea cailor, de parc� ar fi fost goi pe din�untru �i nu le-ar mai fi r�mas nimic solid �n toat� alc�tuirea lor.

��S-ar zice c� vor s� sar� pe noi, observ� nervos Mat.

Nynaeve �i arunc� o privire exasperat� �i dispre�uitoare, iar el ad�ug� indignat:

��Dar z�u c� a�a arat�.

��i chiar a�a �i este, cu unii dintre ei, spuse femeia Aes Sedai, care-i privi peste um�r, p�r�nd, pentru o clip�, mai sever� chiar �i dec�t Lan. Dar nu vor s� aib� de-a face cu mine, iar prezen�a mea v� ap�r� �i pe voi.

Mat r�se u�or, ca de o glum�. Dar Rand nu era deloc sigur.

La urma urmei, se aflau �n �inuturile pustiite de Man�. �Dar copacii nu se mi�c�. �i la ce i-ar folosi unui copac un om, chiar dac-ar putea s�-l prind�? Astea-s �nchipuiri, iar Moiraine �ncearc� numai s� ne sperie, ca s� nu r�m�nem �n urm�.�

Brusc, privirea �i fu atras� de ceva ce se �nt�mpla la st�nga lui, �n p�dure. Era acolo un copac, la mai pu�in de dou�zeci de pa�i dep�rtare, care chiar se �nfiorase � nu mai era nici o �nchipuire la mijloc. Nu-�i d�dea seama ce soi de copac era, c�ci trunchiul era mult prea r�sucit �i chinuit. �n timp ce-l privea, copacul se cl�tin� dintr-odat� �nainte �i �napoi, pentru a doua oar�, apoi se aplec� �i-�i flutur� crengile �nspre p�m�nt.

Se auzi un �ip�t ascu�it �i p�trunz�tor. Copacul se �ndrept� la loc, �in�nd str�ns, �ntre crengile �mpletite, o siluet� �ntunecat� care se zv�rcolea, scuipa �i �ipa.

Rand �nghi�i �n sec �i �ncerc� s�-l fac� pe Ro�cat s� se �ndep�rteze, numai c� de ambele p�r�i se aflau copaci, �i to�i se �nfiorau. Calul �i d�du ochii peste cap. Rand se trezi c� nu mai putea s� fac� niciun pas, c�ci to�i ceilal�i �ncercau s� se fereasc�, la fel ca el.

��Nu v� opri�i, le porunci Lan, sco��ndu-�i sabia; de-acum, Str�jerul �i pusese m�nu�ile de o�el �i tunica de zale, de un verde cenu�iu. R�m�ne�i cu Moiraine Sedai.

�i, cu asta, �l �mboldi pe Mandarb, dar nu spre copacul pe care-l observaser� cu to�ii, ci �n direc�ie opus�. Cu mantia sa schimb�toare, el disp�ru din vedere �nainte ca arm�sarul cel negru s� fi apucat s� se �ndep�rteze.

��Sta�i aproape, �i �ndemna Moiraine; f�r� s� �ncetineasc�, ea le f�cu semn s� se adune �mprejurul s�u. �ncerca�i s� nu v� �ndep�rta�i nici cu un pas.

Din direc�ia �n care plecase Str�jerul se auzi un muget care f�cu v�zduhul s� r�sune. Copacii se �nfiorar�. Se stinse, l�s�nd �n urm� un ecou puternic, apoi se auzi din nou, plin de furie, ca un r�get de moarte.

��Lan, �opti Nynaeve. A�

R�getul cel �ngrozitor o �ntrerupse. De acum, �n el se ghicea �i altceva: teama. Brusc, se stinse cu totul.

��Lan �i poate purta �i singur de grij�, replic� Moiraine. Nu te opri, Me�tereas�.

Str�jerul ap�ru dintre copaci, �in�ndu-�i sabia la distan�� de trup, av�nd grij� s� nu-�i ating� nici arm�sarul. Lama era p�tat� de s�nge negru, aburind. Cu mare aten�ie, Lan o cur�� cu o bucat� de p�nz� scoas� din desagile de la �a, cercet�nd o�elul pentru ca nu cumva s�-i fi sc�pat vreo pat�. Apoi d�du drumul p�nzei, care se f�r�m� �n mii de buc��ele �nainte s� ating� p�m�ntul. �ntr-o clip�, nu mai r�mase nimic din ea.

�n t�cere, un trup masiv ap�ru dintre copaci �i se n�pusti spre ei. Str�jerul �i �ntoarse calul, dar chiar �n momentul �n care acesta se ridica �n dou� picioare, gata s� loveasc� din copitele sale �mbr�cate �n o�el, Mat slobozi o s�geat� care se �nfipse �n singurul ochi din capul monstrului, care p�rea alc�tuit mai ales din bot �i col�i. Lovind din picioare �i url�nd, f�ptura c�zu; mai avea doar un pas, �i ar fi ajuns la ei. Trec�nd �n goan� pe l�ng� ea, Rand o privi. Era acoperit� cu p�r aspru, ca ni�te �epi lungi, �i avea prea multe picioare, care se uneau cu trunchiul masiv, ca de urs, �n unghiuri nepotrivite. Unele dintre ele, cel pu�in, precum cele care-i ie�eau din spinare, nu erau de niciun folos la mers, �ns� aveau gheare lungi, care, chiar �i acum, �n agonie, scurmau ad�nc p�m�ntul.

��Frumoas� lovitur�, p�storule, exclam� Lan, care p�rea c� uitase deja de bestia care se stingea �n urma lor �i cerceta din priviri p�durea.

Moiraine cl�tin� din cap.

��N-ar fi trebuit s� se �ncumete s� vin� at�t de aproape de cineva care atinge Adev�ratul Izvor.

��Agelmar a spus c� Mana Pustiitoare se treze�te la via��, r�spunse Lan. Poate c� �tie �i ea c� �n P�nz� se formeaz� un Ochi.

��S� ne gr�bim, strig� Moiraine, �i-�i �nfipse c�lc�iele �n coastele lui Aldieb. Trebuie s� ajungem c�t mai repede la trec�torile �nalte.

Dar nici nu apuc� s�-�i termine vorba, �i Mana Pustiitoare se ridic� �mpotriva lor. Copacii �ncepur� s� fremete, �ntinz�ndu-se spre ei, f�r� s� le pese dac� Moiraine atingea sau nu Adev�ratul Izvor.

Rand se trezi cu sabia �n m�n�, dar nu-�i amintea c�nd o scosese din teac�. �ncepu s� loveasc� �n st�nga �i-n dreapta, iar lama �nsemnat� cu pecetea b�tlanului despica lemnul atins de putreziciune. Crengile fl�m�nde se tr�geau �napoi retezate, zv�rcolindu-se. Aproape c� i se p�rea c� le auzea strig�nd de durere. Dar ap�reau mereu altele �i altele, r�sucindu-se ca ni�te �erpi, �ncerc�nd s�-l prind� de bra�e, de mijloc, de g�t. Cu un r�njet fioros pe buze, el c�uta s� ating� h�ul, �i-l g�si, p�n� la urm�, �n p�m�ntul st�ncos �i ne�nduplecat din �inutul celor Dou� R�uri.

��Manetheren! strig� el c�tre copaci, p�n� ce �ncepu s�-l doar� g�tul. Sabia cu pecete sclipea �n razele neputincioase ale soarelui. Manetheren! Manetheren!

Ridic�ndu-se �n sc�ri, Mat slobozi �nspre p�dure s�geat� dup� s�geat�, ochind siluetele diforme care m�r�iau �i r�njeau cu nenum�ra�ii lor col�i, �ncerc�nd s�-�i smulg� din trup s�ge�ile aduc�toare de moarte �i s� mu�te celelalte f�pturi, asemenea lor, care le c�lcau �n picioare, d�nd s� ajung� la ei. �i g�ndurile lui Mat se r�t�ciser� �n trecut.

��Carai an Caldazar! striga el, ridic�ndu-�i arcul �i d�nd drumul s�ge�ii. Carai an Ellisande! Al Ellisande! Mordero daghain pas duente cuehiyar! Al Ellisande!

La r�ndul s�u, Perrin se ridicase �n sc�ri, t�cut �i �nd�rjit. Trecuse �n fruntea grupului, iar securea sa �i croia drum prin p�dure �i prin carnea putrezit�, orice i-ar fi ie�it �n fa�� mai �nt�i. Copacii �nfiora�i �i bestiile care mugeau se fereau, �i nu numai de securea care zb�rn�ia, prin aer ci �i de ochii s�i aurii, fioro�i. Pas cu pas, f�r� s� �ov�ie, el �i �mboldea calul �nainte.

Din m�inile lui Moiraine se rev�rsau globuri de foc; acolo unde �i atingeau �inta, copacii care se zv�rcoleau deveneau tor�e, iar f�pturile cu col�i zbierau puternic �i-�i fluturau bra�ele, ca de om, smulg�ndu-�i propria carne cu ghearele ascu�ite p�n� ce mureau.

Iar �i iar, Str�jerul �i �mboldi calul �i p�trunse printre copaci; sabia �i m�nu�ile sale erau pline de s�nge care bolborosea �i fumega. De-acum �ns�, c�nd se �ntorcea, avea, cel mai adesea, armura sf�iat� �i r�ni ad�nci pe trup, iar arm�sarul, la r�ndul s�u, se �mpleticea �i s�ngera. De fiecare dat�, femeia Aes Sedai se oprea o clip� �i �i atingea r�nile, f�c�ndu-le s� se �nchid�, de �ndat� ce-�i lua m�inile de pe trupul lui.

��E ca �i cum le-a� face semn Jumate-Oamenilor s� se apropie, oft� ea cu am�r�ciune. Gr�bi�i-v�, haide�i.

Iar ei �i croiau drum cu mare greutate, pas cu pas. Rand era convins c� n-ar fi sc�pat, dac� arborii nu ar fi lovit �n f�pturile care-i atacau la fel de des ca �i �n ei �i dac� mon�trii � dintre care niciunul nu era aidoma celorlal�i � nu s-ar fi luptat �i �ntre ei, �i cu copacii, pentru a ajunge la c�l�re�i. �i b�t�lia �nc� nu se terminase. Deodat� �ns�, �n spatele lor izbucni un strig�t tremurat. �ndep�rtat �i sub�ire, el se auzea pe deasupra m�r�ielilor scoase de f�pturile atinse de Mana, care-i �nconjurau.

�ntr-o clip�, m�r�ielile �ncetar�, ca �i cum ar fi fost t�iate cu un cu�it. Siluetele atacatorilor �mpietrir�. F�pturile cu multe picioare se topir� la fel de repede pe c�t ap�ruser�, disp�r�nd �n ad�ncurile �ntortocheate ale p�durii.

Urletul tremurat se auzi din nou, ca un sunet de fluier spart. Altele, de acela�i soi, �i r�spunser�. Erau vreo �ase, care se �n�elegeau �ntre ele prin c�ntec, undeva la mare dep�rtare, �n spatele lor.

��Viermi, rosti sumbru Lan, f�c�ndu-l pe Loial s� geam�. M�car avem un r�gaz, dac� �tim s� ne folosim de el.

Ochii lui m�surau distan�a care le mai r�m�sese de str�b�tut p�n� la mun�i.

��Pu�ine fiare de ale Manei se �ncumet� s� se m�soare cu un Vierme, dac� nu sunt silite s� o fac�, ad�ug� Str�jerul, �nfig�ndu-�i pintenii �n coastele arm�sarului. La drum!

Tot grupul o porni la galop dup� el, prin locurile care, dintr-odat�, p�reau cu adev�rat pustiite. Nu se mai auzea dec�t fluieratul din urma lor.

��i �ia s-au speriat de ni�te viermi? se mir� Mat, nevenindu-i s� cread�, �n timp ce s�lta �n �a, �ncerc�nd s�-�i pun� arcul la loc pe spate.

��Un Vierme� �ncepu Str�jerul, rostind cuv�ntul pe un ton cu totul diferit de cel al lui Mat, poate ucide �i un Pierit, dac� nu-l scap� norocul Celui �ntunecat. Iar pe urmele noastre este o ceat� �ntreag�. Haide�i! Nu v� opri�i!

De-acum, crestele �ntunecate se apropiaser�. Mai aveau cam un ceas, socoti Rand, �n ritmul pe care-l impusese Lan.

��Dar oare Viermii n-o s� ne urm�reasc� �i �n mun�i? �ntreb� Egwene cu sufletul la gur�, iar Lan �i r�spunse printr-un hohot aspru de r�s.

��Nu. Viermilor le e fric� de f�pturile din trec�torile �nalte, gemu iar�i Loial.

Rand �i dorea ca Ogierul s� �nceteze. κi d�dea foarte bine seama c� Loial �tia mai multe despre Mana Pustiitoare dec�t oricare dintre ei, �n afar� de Lan, chiar dac� nu f�cuse altceva dec�t s� citeasc�, undeva, la ad�postul unui stedding. �Dar de ce ne tot aminte�te mereu c� exist� lucruri �i mai rele dec�t cele pe care le-am v�zut p�n� acum?�

�inutul pustiit aluneca pe l�ng� ei, cu buruienile �i ierburile sale care plesneau sub copitele cailor. Copacii de soiul celor care-i atacaser� �nainte nici m�car nu tres�reau, chiar �i atunci c�nd grupul trecea chiar pe dedesubtul crengilor r�sucite. Mun�ii Dhoom se profilau uria�i pe cer, �ntuneca�i �i sumbri; p�reau foarte aproape. Fluieratul se auzea limpede �i p�trunz�tor, �nso�it de fo�nete mai puternice chiar dec�t cele scoase de plantele peste care treceau. R�sunau mult prea tare, de parc� arborii pe jum�tate putrezi�i ar fi fost strivi�i de trupuri uria�e care se strecurau pe deasupra lor. �i erau prea aproape. Rand privi peste um�r. �n spatele lor, v�rfurile copacilor frem�tau �i se pr�bu�eau ca ni�te fire de iarba. P�m�ntul �ncepu s� urce c�tre mun�i, �ndeajuns de abrupt pentru ca el s�-�i dea seama c� se apropiau.

��N-o s� reu�im, le spuse Lan, f�r� s� �ncetineasc�, dar sco��ndu-�i din nou sabia. Ai grij� de tine, Moiraine, c�nd ajungi �n trec�torile �nalte, �i o s� sc�pa�i.

��Nu, Lan! strig� Nynaeve.

��Taci, femeie! Lan, nici m�car tu nu po�i opri o ceat� de Viermi. Nu pot s� accept asta. Am nevoie de tine la Ochi.

��S�ge�i! striga Mat, cu sufletul la gur�.

��Viermii nici nu le simt, �i r�spunse Str�jerul, tot printr-un strig�t. Trebuie t�ia�i �n buc��i, ca s� moar�. Nu simt prea multe lucruri, �n afar� de foame. Uneori le e fric�.

Ag��ndu-se din toate puterile de �a, Rand ridic� din umeri, �ncerc�nd s� �i-i mai dezmor�easc�. Pieptul �l durea �i aproape c� nu mai putea respira, iar pielea �l ardea ca �i cum ar fi fost �n�epat cu mai multe ace fierbin�i. Ajunseser� �ntr-o zon� de dealuri. Calea pe care ar fi trebuit s-o apuce, odat� ajun�i la mun�i, se vedea deja. Era un drum ocolit, care ducea la o trec�toare �nalt�, ca o despic�tur� l�sat� de o secure uria�� n piatra �ntunecat�. �Pe Lumin�, ce f�pturi or fi acolo sus, care s� le �nfrico�eze pe cele din urma noastr�? Lumina s� m-ajute, nu mi-a fost niciodat� a�a de fric�. Nu vreau s� merg mai departe. Nu vreau!� C�ut�nd flac�ra �i h�ul, se dojeni �n sine. �Prostule! Prost la� �i speriat ce e�ti! Aici nu po�i r�m�ne, �i nici �nd�r�t nu te po�i �ntoarce. Ai de g�nd s-o la�i pe Egwene s� lupte de una singur�?� H�ul �i sc�p� printre degete: ba se forma, ba se dizolva �ntr-o mare de puncte luminoase, alc�tuindu-se �i sf�r�m�ndu-se iar �i iar; fiecare sc�nteie �l ardea �n trup, p�n� ce �ncepu s� tremure de durere; i se p�rea c� era pe punctul s� plesneasc�. �Lumina s� m-ajute, nu pot s� merg mai departe! Lumina s� m-ajute!�

Tocmai str�ngea fr�iele, cu g�ndul s� se �ntoarc� s� �nfrunte Viermii, sau ce-o mai fi fost acolo, �i nu ceea ce-i a�tepta �n mun�i, c�nd �inuturile dimprejur se transformar�. Acum se g�seau cu to�i pe panta unui deal, iar �n clipa urm�toare, p�n� s� ajung� �n v�rf, Mana Pustiitoare disp�ruse.

Peste tot, se vedeau copaci cu coroane stufoase, cu crengile pline de frunze verzi. Pe jos se a�ternea un covor de flori s�lbatice, �n culori vii, pe care o briza dulce de prim�var� le f�cea s� tremure. Fluturii zburau din floare �n floare, laolalt� cu albinele care zumz�iau; se auzea �i c�ntec de p�s�ri.

Cu gura c�scat�, Rand �i continu� drumul, la galop, p�n� ce-�i d�du brusc seama c� Moiraine, Lan �i Loial se opriser�, iar ceilal�i le urmaser� exemplul. Trase �i el de fr�ie, cu mi�c�ri lente, cu chipul �mpietrit de uimire. Egwene f�cuse ochii foarte mari, iar Nynaeve r�m�sese cu gura deschis�.

��Am ajuns �n siguran��, zise Moiraine. Acesta e locul �n care se afl� Omul Verde �i Ochiul Lumii. F�pturile atinse de Man� nu pot p�trunde aici.

��Credeam c� era de cealalt� parte a mun�ilor, morm�i Rand, constat�nd c� �nc� mai putea z�ri crestele care ascundeau linia orizontului, la miaz�noapte, �i trec�torile �nalte. Ai spus c� se afla �ntotdeauna dincolo de trec�tori.

��Locul acesta, se auzi un glas r�sun�tor, venind dinspre copaci, este mereu acolo unde este. Nu se schimb� dec�t locul �n care se g�sesc cei care au nevoie de el.

Dintre frunze ap�ru o siluet�, ca de om, dar mai masiv� dec�t Loial. O siluet� omeneasc�, alc�tuit� din corzi �mpletite de vi�� i frunze verzi, proaspete. P�rul care-i c�dea pe umeri era f�cut din iarb�; ochii s�i erau ni�te alune uria�e, iar unghiile � ghinde. Tunica �i pantalonii erau �esute din frunze de un verde aprins; �nc�l��rile erau din scoar��, f�r� vreo cus�tur�. �n jurul s�u roiau fluturii care i se a�ezau pe degete, pe umeri, pe chip. A�a, verde �i �nflorit, era nespus de frumos, cu excep�ia unui singur detaliu: pe obraz �i pe t�mpl�, p�n� �n cre�tet, i se vedea o t�ietur� ad�nc�, �n care corzile de vi�� erau uscate �i maronii.

��Omul Verde, �opti Egwene, iar chipul br�zdat z�mbi.

O clip�, li se p�ru c� �i p�s�rile c�ntau mai tare.

��Fire�te. Cine altcineva s� mai fie pe aici? r�spunse el, privindu-l pe Loial cu alunele care-i �ineau loc de ochi. �mi pare bine s� te v�d, fr��ioare. �n vremurile trecute veneau s� m� vad� mul�i dintre ai t�i, dar de c�tva timp �ncoace n-am mai v�zut dec�t foarte pu�ini.

Loial se d�du pe dat� jos de pe cal �i f�cu o plec�ciune solemn�.

��mi faci o mare onoare, Frate al Copacilor. Tsingu ma choshin, Tingshen.

Z�mbind, Omul Verde �i petrecu bra�ul pe dup� umerii Ogierului. Pe l�ng� Loial, ar�ta ca un b�rbat �n puterea v�rstei, care �nso�ea un copil.

� Nu-i vorba de onoare aici, fr��ioare. O s� c�nt�m �mpreun� Desc�ntecele �i o s� ne amintim de Falnicii Copaci �i de stedding, ca s� �inem Dorul departe de noi.

Apoi �i cercet� din priviri �i pe ceilal�i, care tocmai desc�lecau, iar ochii i se fixar� asupra lui Perrin.

��Un Fr��ne cu lupii! Oare chiar s-au �ntors vremurile str�vechi?

Rand se holb� la Perrin, iar acesta se �ntoarse �n a�a fel �nc�t calul s�u se afla acum �ntre el �i Omul Verde, apoi se aplec� s�-i str�ng� curelele. Rand era convins c� nu voia dec�t s� evite privirea p�trunz�toare a celuilalt. Dintr-odat�, Omul Verde i se adres� lui Rand.

��Ciudate ve�tminte, Fiu al Dragonului. Oare Roata s-a �nv�rtit at�t de mult? Neamul Dragonului s-a �ntors sub semnul Primului Pact? V�d �ns� c� duci cu tine o sabie. Asta nu s-a-nt�mplat niciodat� de ce s-ar �nt�mpla acum?

R�nd trebui s� �nghit� �n sec de c�teva ori, �nainte s� poat� vorbi.

��Nu �n�eleg. Ce vrei s� spui?

Omul Verde �i duse m�na la cicatricea �ntunecat� de pe frunte. O clip�, p�ru tulburat.

��Nu� nu-mi dau seama. Amintirile mele s-au risipit �i adesea se pierd, iar ceea ce r�m�ne este aidoma unor frunze m�ncate de omizi. �i totu�i sunt convins c� Nu, a disp�rut. Dar sunte�i bine veni�i aici. Moiraine Sedai, prezen�a dumitale e o adev�rat� surpriz�. Locul acesta a fost, de la bun �nceput, Creat pentru ca nimeni s� nu-l poat� g�si de dou� ori �n via��. Cum de-ai ajuns aici?

��De nevoie, r�spunse Moiraine. Nevoia mea, dar �i a lumii. Mai ales a lumii. Am venit s� vedem Ochiul care se afl� aici.

Omul Verde oft�, ca v�ntul care sufla printre crengile frunzoase.

��Atunci �nseamn� c� se-nt�mpl� din nou. Cel �ntunecat se treze�te. Mi-era team� de asta. Cu fiecare an, Mana Pustiitoare se zbate �i mai aprig pentru a p�trunde aici, iar anul acesta, b�t�lia pe care am purtat-o ca s-o �mpiedic a fost mai cr�ncen� ca oric�nd. Haide�i. V� conduc eu.

50�nt�lniri la Ochi

Duc�ndu-�i calul de c�p�stru, Rand �l urm� pe Omul Verde �mpreun� cu prietenii s�i, care se holbau cu to�ii de parc� nu se puteau hot�r� dac� s� priveasc� mai degrab� p�durea din jur sau pe Omul Verde �nsu�i. Acesta era o legend�, fire�te. Despre el �i despre Copacul Vie�ii se spuneau pove�ti la gura fiec�rei sobe din �inutul celor Dou� R�uri, �i nu doar pentru copii. Numai c�, dup� str�baterea Manei, copacii �i florile �nt�lnite aici tot i-ar fi umplut de uimire �i de admira�ie, chiar dac� �n restul lumii nu ar fi fost �nc� vreme de iarn�.

Perrin r�m�sese c��iva pa�i �n urm�. Uit�ndu-se �napoi, Rand observ� c� prietenul s�u ar�ta de parc� nu voia s� mai aud� nimic din ce avea de spus Omul Verde. Era de �n�eles. �i pe el �l numise �Fiu al Dragonului�. Arunc� o privire curioas� spre Omul Verde, care mergea �n frunte, cu Moiraine �i Lan, �nconjurat de nori galbeni �i ro�ii de fluturi. �Ce-o fi vrut s� spun�? Nu, nu vreau s� �tiu.�

Chiar �i a�a, de acum avea mersul mai u�or �i mai sprinten. Senza�ia de nelini�te nu-l p�r�sise, �nc� o mai sim�ea �n stomac, dar teama devenise at�t de slab�, �nc�t aproape c� disp�ruse.

Nici nu cerea mai mult, at�ta vreme c�t Mana Pustiitoare era foarte aproape, chiar dac� Moiraine avea dreptate c�nd spunea c� nici o f�ptur� din acelea nu putea p�trunde p�n� la ei. Miile de ace fierbin�i care-i ardeau trupul se topiser�. Era convins c� asta se �nt�mplase chiar �n clipa �n care p�trunsese �n s�la�ul Omului Verde. �El le-a f�cut s� dispar�, se g�ndi Rand. El, �i locul acesta.�

�i Egwene, �i Nynaeve sim�eau, la r�ndul lor, pacea care-i �nv�luia �i lini�titoarea frumuse�e. Se vedea. Pe chipurile lor ap�ruser� z�mbete pa�nice; m�ng�iau florile cu v�rfurile degetelor �i se opreau s� le miroas�, tr�g�nd ad�nc aerul �n piept. Observ�ndu-le, Omul Verde spuse:

��Florile sunt f�cute s� �mpodobeasc�, fie o plant�, fie un om � e acela�i lucru. Nu se sup�r� dac� le culegi, numai s� nu iei prea multe.

�i �ncepu s� adune o floare de ici, alta de colo, c�te una de la fiecare plant�. �n scurt� vreme, Nynaeve �i Egwene aveau �n p�r coroni�e �mpletite din trandafiri s�lbatici, de culoare roz, clopo�ei galbeni �i zorele albe. Cosi�a Me�teresei p�rea o gr�din� cu flori albe �i roz care-i at�rna p�n� la br�u. P�n� �i Moiraine �i a�ez� pe frunte o ghirland� alb� din zorele, �mpletite cu at�ta me�te�ug, �nc�t p�reau �nc� s� creasc� din cosi�ele ei.

�ntr-un fel, a�a �i era � din c�te credea Rand. Omul Verde �i �ngrijea gr�dina din p�dure pe m�sur� ce mergea, �n timp ce-i vorbea �ncet lui Moiraine, ocup�ndu-se de fiecare plant� care avea nevoie de el, aproape f�r� s� bage de seam� ce f�cea. Ochii s�i de alun� observar� un tufi� de trandafiri s�lbatici care cre�tea str�mb, din pricina unei crengi �nflorite a unui m�r; el se opri al�turi, continu�nd s� vorbeasc�, �i m�ng�ie tufi�ul. Rand se �ntreb� dac� nu cumva �l �n�elase privirea sau dac� spinii chiar se d�duser� la o parte, ca nu cumva s� �n�epe degetele verzi. Oricum, atunci c�nd silueta �nalt� a Omului Verde trecu mai departe, tufi�ul �ncepuse s� creasc� drept, amestec�ndu-�i petalele ro�ii printre florile albe de m�r. Dup� aceea, Omul Verde se aplec� �i atinse cu m�na sa uria�� o s�m�n�� m�runt� care z�cea pe un petic de p�m�nt acoperit cu pietri�, iar dup� ce se ridic�, �n locul semin�ei se vedea o plant� mic� ce-�i �nfipsese ad�nc r�d�cinile, p�n� �n p�m�ntul hr�nitor.

��Totul trebuie s� creasc� �n locul �n care se g�se�te, a�a cum vrea P�nza, le explica el, peste um�r, ca �i cum �i-ar fi cerut scuze, �i s� �nfrunte rotirile Ro�ii, dar Creatorul n-o s� se supere dac� mai dau �i eu o m�n� de ajutor.

Rand avu grij� ca Ro�catul s� ocoleasc� planta de-abia �ncol�it�, ca s� n-o striveasc� �n copite. Nu i se p�rea drept s� distrug� ceea ce crease Omul Verde, numai ca s�-�i mai scurteze drumul. Egwene �i z�mbi tainic, a�a cum numai ea �tia s-o fac�, din c�nd �n c�nd, �i-i atinse bra�ul. Era a�a dr�gu��, cu p�rul despletit �i plin de flori, �nc�t �i z�mbi �i el, p�n� ce-o f�cu s� ro�easc� �i s�-�i plece ochii. �Am s� te ap�r, se g�ndi el. Orice s-ar �nt�mpla, am s� te duc �n siguran��, jur.�

Omul Verde �i conduse �n inima p�durii prim�v�ratice, c�tre o deschiz�tur� t�iat� �n coasta unui deal. Era o arcad� simpl� de piatr�, �nalt� �i alb�, iar �n v�rf se afla un cerc, t�iat �n dou� de o linie v�lurit�; o jum�tate a lui era neted�, cealalt� � aspr�. Str�vechiul simbol Aes Sedai. Deschiz�tura era cufundat� �n �ntuneric. O clip�, cu to�ii r�maser� t�cu�i, privind �n jur. Apoi Moiraine �i scoase ghirlanda din p�r �i o at�rn� cu bl�nde�e de crengile unui tufi� de zmeur�, aflat l�ng� arcad�, iar mi�c�rile ei s-ar fi zis c� le redar� tuturor graiul.

��Acolo e? �ntreba Nynaeve. Lucrul pentru care am venit.

��Tare mi-a� dori s� v�d Copacul Vie�ii, �opti Mat, f�r� s�-�i ia ochii de la cele dou� jum�t��i de cerc. Avem timp, nu?

Omul Verde �l privi ciudat pe Rand, apoi cl�tin� din cap.

��Avendesora nu-i aici. Nu m-am mai odihnit la umbra frumoaselor sale crengi de dou� mii de ani.

��Nu pentru Copacul Vie�ii am venit, �opti hot�r�t� Moiraine, ar�t�nd spre arcad�. Ci pentru ceea ce se afl� acolo.

��Nu intru cu voi, spuse Omul Verde, iar fluturii care-l �nconjurau �ncepur� s� zboare mai iute, de parc� i-ar fi �mp�rt�it nelini�tea. Acum mul�i, mul�i ani, lucrul acela mi-a fost �ncredin�at spre paz�, dar dac� m� apropii prea mult de el, m� tulbur�. M� simt de parc� m-a� stinge; sf�r�itul meu se leag� �ntr-un fel anume de el. �mi aduc aminte c�nd a fost f�urit. Nu totul, doar anumite lucruri. C�teva.

Ochii s�i de alun� se pierdur� �n dep�rt�rile amintirilor; �n timp ce vorbea, �i duse m�na la cicatrice.

��Era �n primele zile ale Fr�ngerii Lumii, c�nd bucuria izb�nzii �mpotriva Celui �ntunecat era umbrit� de g�ndul c� totul putea �nc� s� se pr�bu�easc�, �mpov�rat de Umbr�. O sut� au fost cei care l-au f�urit, b�rba�i �i femei la un loc. A�a era de fiecare dat� c�nd Aes Sedai doreau s� creeze ceva de pre� � Saidin �i Saidar se uneau, a�a cum �i Adev�ratul Izvor se alc�tuie�te din �mpletirea lor. Au murit, cu to�ii, pentru ca opera lor s� fie pur�, �n timp ce lumea se sf�r�ma �mprejurul lor. �tiind c� aveau s� moar�, mi-au cerut mie s�-l ap�r de ceea ce urma s� vin�. Nu pentru asta fusesem eu creat, dar totul se fr�ngea, iar ei erau singuri �i nu m� aveau dec�t pe mine. Nu pentru asta fusesem creat, dar mi-am respectat cuv�ntul, ad�ug� el, privind �n jos c�tre Moiraine. Mi-am respectat cuv�ntul, a�tept�nd clipa �n care va fi nevoie de el. Iar acum, totul se sf�r�e�te.

� �i-ai respectat cuv�ntul mai bine dec�t mul�i dintre noi, cei care �i-am cerut s-o faci, replic� femeia Aes Sedai. Poate c� nu va fi a�a de r�u precum crezi.

Capul frunzos, br�zdat de cicatrice, se clatin� �ncet.

��tiu c� se apropie sf�r�itul, Aes Sedai, �i am s�-mi g�sesc un alt loc pentru a face lucrurile s� creasc�.

Ochii maronii se plimbar� cu triste�e pe deasupra p�durii �nverzite.

��Un alt loc, poate. Dup� ce ie�i�i, o s� mai st�m de vorb�, dac� mai e vreme.

�i, cu asta, se �ndep�rt�, duc�nd fluturii cu el, f�c�ndu-se una cu p�durea a�a cum nici Lan, cu mantia lui cu tot, nu ar fi putut.

��Ce-a vrut s� spun�? �ntreb� Mat. Dac� mai e vreme�

��Haide�i, le porunci Moiraine, �i p�trunse prin arcad�, cu Lan al�turi.

Rand nu era sigur la ce s� se a�tepte, atunci c�nd o urm�. P�rul de pe bra�e �i de pe ceaf� i se zb�rli de team�. Dincolo �ns�, se g�sea numai un coridor, cobor�nd �ntr-o pant� lin�, ai c�rui pere�i netezi se curbau deasupra lor la fel ca arcada de la intrare. Era loc �ndeajuns �i pentru Loial � �i Omul Verde ar fi putut trece. Podeaua neted�, pe care privirile alunecau ca pe o bucat� de �indril� uns� cu gr�sime, era totu�i tare �i sigur�. Pere�ii albi, f�r� nici o �mbuc�tur�, str�luceau din pricina nenum�ratelor pete de diverse culori neb�nuite, r�sp�ndind o lumin� slab� �i bl�nd�, chiar �i dup� ce arcada sc�ldat� �n soare disp�ru �n urma lor, dup� un cot. Rand era convins c� lumina nu era natural�, �ns� nu sim�i nimic primejdios �n ea. ��i atunci de ce mai sunt tulburat?� Cobor�r� cu to�ii, din ce �n ce mai ad�nc.

��Acolo, vorbi �n cele din urm� Moiraine, ar�t�ndu-le cu degetul. Drept �nainte.

Iar coridorul se sf�r�i, p�trunz�nd �ntr-o �nc�pere uria��, cu tavanul boltit din roc� aspra, vie, pe care se vedeau din loc �n loc ciorchini de cristale sclipitoare. Dedesubt, �ntreaga pe�ter� era un lac uria�, cu excep�ia unei f�ii de piatr� care f�cea ocol, lat� cam de cinci pa�i. Lacul, de form� oval�, ca un ochi, era �nconjurat, aproape de margine, de cristale mici �i plate, care sclipeau mat, dar mai puternic dec�t cele de deasupra. Oglinda lui era neted� ca sticla �i limpede ca Izvorul de Vin. Lui Rand i se p�rea c� privirea i s-ar fi putut cufunda pentru vecie �n ap�, dar nu reu�ea s�-i vad� fundul.

��Ochiul Lumii, se auzi glasul slab al lui Moiraine, de l�ng� el.

Privind �mprejur, cuprins de admira�ie, b�iatul �i d�du seama c� lungii ani scur�i de la momentul primei crea�ii � cam trei mii, �n care nimeni nu p�trunsese acolo � nu trecuser� f�r� s� lase urme. Nu toate cristalele de pe tavan sclipeau la fel de puternic. Unele luminau mai tare, altele mai slab; unele tremurau, iar din altele r�m�seser� numai ni�te buc��i de piatr� mat�, t�iate �n fel �i chip, care sclipeau �n lumina celorlalte. Dac� ar fi str�lucit toate, �n�untru ar fi fost lumin� ca la amiaz�; acum, p�rea s� se apropie de �nserat. St�nca de pe margini era plin� de praf, de pietricele �i chiar de buc��i de cristal. Trecuser� ani mul�i de a�teptare, �n care Roata se �nv�rtea �i m�cina totul.

��Dar ce e asta? �ntreba nelini�tit Mat. Nu seam�n� cu niciun lac din c�te am v�zut p�n� acum.

Lovind cu piciorul o bucat� de st�nc� �nchis� la culoare, cam c�t pumnul s�u, o arunc� peste margine.

��Parc�

Piatra atinse oglinda lacului �i se cufund� �n ad�ncuri f�r� niciun zgomot, f�r� s� fac� m�car un val. Pe m�sur� ce se scufunda, �ncepu s� se umfle, din ce �n ce mai mare �i mai �tears�, ca o bul� transparent�, mare c�t capul lui Rand, o umbr� slab� la fel de lat� c�t era bra�ul s�u de lung. Apoi disp�ru. Rand avu impresia c� pielea st�tea s� i se desprind� de pe trup, de fric�.

��Ce-i asta? �ntreb� el, surprins s�-�i aud� glasul aspru �i r�gu�it.

��S-ar putea spune c� este esen�a lui Saidin, r�spunse femeia Aes Sedai, al c�rei glas r�sun� de jur-�mprejurul pe�terii. Esen�a jum�t��ii b�rb�te�ti din Adev�ratul Izvor, esen�a distilat� a Puterii pe care b�rba�ii o m�nuiau �nainte de Vremea Nebuniei. Puterea necesar� pentru a face la loc pece�ile care �in ferecat� temni�a Celui �ntunecat, sau pentru a o deschide cu totul.

��Lumina s� ne scalde �i s� ne apere, �opti Nynaeve, iar Egwene se ag�� de ea, de parc� ar fi vrut s� se ascund� �n spatele celeilalte. P�n� �i Lan tres�ri nelini�tit, de�i �n ochii s�i nu se citea nici o urm� de uimire.

Umerii lui Rand se lovir� de st�nc�, iar el �i d�du seama c� se tr�sese �napoi, p�n� ce ajunsese la perete, �ndep�rt�ndu-se c�t putea de mult de Ochiul Lumii. Dac� ar fi fost �n stare, ar fi trecut direct prin perete. Mat se lipise, la r�ndul lui, de st�nc�, f�c�ndu-se mic. Perrin r�m�sese cu privirea a�intit� spre lac, cu securea pe jum�tate scoas� de la cing�toare. Ochii s�i sclipeau, galbeni �i aprigi.

��Dintotdeauna m-am �ntrebat� �ncepu Loial, �ov�itor. De c�te ori citeam despre asta, m� �ntrebam ce este. �i de ce? De ce-au f�cut-o? �i cum?

��Nici o f�ptur� vie nu cunoa�te taina, �opti Moiraine, care nu mai privea lacul, ci se uita la Rand �i la cei doi prieteni ai s�i, cercet�ndu-i �i c�nt�rindu-i din ochi. Nici cum �i nici de ce� se �tie doar c� �ntr-o zi va fi nevoie de el� iar acel moment va fi cel mai important �i cel mai dezn�d�jduit de p�n� atunci. Poate dintotdeauna. �n Tar Valon, multe dintre surorile mele au �ncercat s� g�seasc� o cale de a folosi aceasta Putere, dar este de neatins pentru o femeie, a�a cum este luna pentru o pisic�. Numai un b�rbat ar putea-o conduce, �ns� ultimii dintre b�rba�ii Aes Sedai au disp�rut de aproape trei mii de ani. �i totu�i, situa�ia pe care au prevestit o f�uritorii e una cu totul disperat�. �n ciuda manei care s-a �ntins peste Saidin din pricina atingerii Celui �ntunecat, ei s-au chinuit s� dea na�tere acestui Ochi �i s�-l fac� pur, �tiind c� asta avea s�-i omoare. Au lucrat �mpreun�, b�rba�i �i femei Aes Sedai. Omul Verde a rostit adev�rul. A�a au fost �nf�ptuite cele mai mari minun��ii ale V�rstei Legendelor, c�nd Saidin s-a �mpletit cu Saidar. Nici toate femeile Aes Sedai din Tar Valon sau cele r�sp�ndite pe la cur�i �i prin marile ora�e �i cele din �inuturile de dincolo de Pustie, nici m�car dac� le lu�m la socoteal� �i pe cele care s-ar mai putea g�si dincolo de Oceanul Aryth, nu ar putea s� umple o linguri��, m�car, cu Putere, f�r� b�rba�i care s� le ajute.

Rand �i sim�ea g�tul aspru �i dureros, de parc� tocmai ar fi scos un �ip�t prelung.

��i de ce ne-ai adus aici?

��Pentru c� sunte�i ta�veren, r�spunse Moiraine, cu o expresie neclintit� pe chip �i cu ochii sc�p�r�tori, care p�reau s�-l atrag� spre ea. Pentru c� puterea Celui �ntunecat se va abate asupra acestui loc �i pentru c� trebuie s-o �nfrunt�m �i s-o oprim. Umbra va acoperi lumea. Nu exist� fapt� mai m�rea�� dec�t asta. Haide�i s� ie�im din nou la lumina soarelui, c�t mai este vreme.

F�r� s� a�tepte s� vad� dac� se �ineau dup� ea, o apuc� din nou pe coridor, �mpreun� cu Lan, care p�rea s� p�easc� un pic mai repede dec�t avea obiceiul. Egwene �i Nynaeve se gr�bir� pe urmele lor. Rand se furi�� pe l�ng� perete � nu avea curajul s� se apropie nici m�car cu �nc� un pas de lacul acela, �tiind ce era � �i se n�pusti spre coridor, lovindu-se de Mat �i de Perrin. Ar fi luat-o la fug�, dac� n-ar fi fost �n primejdie de a-i c�lca �n picioare pe Nynaeve, Egwene, Moiraine �i pe Lan. Nici m�car c�nd ajunse afar�, la lumin�, nu se putu opri din tremurat.

��Nu-mi place asta, Moiraine, gr�i m�nioas� Nynaeve, dup� ce se adunar� cu to�ii din nou afar� �n b�taia razelor de soare. Cred �i eu c� primejdia este mare, cum spui dumneata, altfel n-a� fi aici, dar asta este�

��n sf�r�it, v-am �nt�lnit.

Rand tres�ri de parc� �n jurul g�tului i s-ar fi str�ns un la�. Cuvintele, glasul� o clipa i se p�ru c� era Ba�alzamon. Dar cei doi b�rba�i care ie�ir� dintre copaci, cu chipurile ascunse de glugi, nu purtau mantii de culoarea s�ngelui �nchegat. Unul dintre ei avea o mantie de culoare cenu�ie, iar cel�lalt, una verde �ntr-o nuan�� ntunecat�. Chiar �i sub cerul liber, ve�tmintele p�reau pr�fuite �i �nvechite. Cei doi b�rba�i nu erau Pieri�i, c�ci v�ntul le f�cea mantiile s� fluture.

��Cine sunte�i? �ntreb� Lan, apropiindu-se prudent, cu o m�n� pe m�nerul sabiei. Cum a�i ajuns aici? Dac�-l c�uta�i pe Omul Verde�

��El ne-a c�l�uzit, spuse unul dintre str�ini, ar�t�nd spre Mat cu o m�n� b�tr�n� �i uscat�, care nici nu mai p�rea omeneasc�, f�r� o unghie �i cu dosul palmei plin de noduri groase, ca o bucat� de funie.

Mat se trase un pas �napoi, f�c�nd ochii mari.

��E o f�ptur� str�veche, un prieten vechi �i un vechi du�man. Dar nu pe el �l c�ut�m, sf�r�i b�rbatul cu mantie verde.

Cel�lalt str�in r�mase t�cut, de parc� n-ar fi avut de g�nd s� deschid� gura niciodat�. Moiraine se �ndrept� de spate �i, cu toate c� nu ajungea nici p�n� la um�rul vreunuia dintre b�rba�ii de acolo, p�ru dintr-odat� �nalt� c�t un deal. Glasul s�u r�suna ca un clopot:

��Cine sunte�i?

Glugile c�zur�, iar Rand r�mase cu ochii holba�i. B�tr�nul era mult mai �n v�rst� dec�t �i-ar fi �nchipuit; pe l�ng� el, Cenn Buie p�rea un copil vesel �i s�n�tos. Pielea de pe chipul s�u era ca pergamentul cr�pat �ntins peste un craniu, apoi str�ns �i mai tare. Pe cre�tetul grotescului cap, se vedeau, din loc �n loc, smocuri de p�r aspru �i rar. Urechile erau uscate, ca buc��ile de piele atinse de vreme; ochii �i erau cufunda�i �n orbite, ca �i cum se a�inteau asupra lor de undeva, de la cap�tul unor tunele. Dar cel�lalt era �i mai cumplit. Capul �i fa�a �i erau acoperite de o carapace neagr� �i �ntins�, de piele; partea din fa�� ns� era modelat� dup� un chip perfect, t�n�r, care r�dea nest�p�nit, nebune�te, �mpietrit pentru vecie �n aceast� pozi�ie. �Oare ce-o avea de ascuns, c�nd cel�lalt ne arat� ceea ce ne arat�?� se �ntreb� Rand, dar �ntr-o clip� p�n� �i g�ndul �i �mpietri �n minte, f�c�ndu-se praf �i pulbere �i �mpr�tiindu-se �n b�taia v�ntului.

��M� numesc Aginor, vorbi b�tr�nul. Iar el este Balthamel. Nu mai poate vorbi �n cuvinte. Roata te macin� p�n� �n str�funduri, dup� trei mii de ani de temni��.

Ochii s�i cufunda�i �n orbite se �ndreptar� spre arcad�; Balthamel se aplec� �nainte, cu ochii orbi a�inti�i asupra deschiz�turii de piatr� alb�, ca �i cum ar fi vrut s� se n�pusteasc� �n�untru.

��At�ta vreme am fost lipsi�i�, spuse �ncet Aginor. At�ta vreme�

��Lumina s� ne ajute� �ncepu Loial, cu un tremur �n glas, dar se �ntrerupse brusc c�nd Aginor �i arunc� o privire.

��R�t�ci�ii, �opti r�gu�it Mat, sunt fereca�i �n Shayol Ghul�

��Erau fereca�i, z�mbi Aginor, cu din�ii s�i �ng�lbeni�i, ca ni�te col�i de fiar�. Unii dintre noi au sc�pat. Pece�ile sl�besc, Aes Sedai. La fel ca Ishamael, �i noi am ie�it iar �n lume, iar �n cur�nd vor veni �i ceilal�i. Am fost prea aproape de lumea asta, �n temni�a noastr�, �i eu, �i Balthamel, prea aproape de Roata care macin� totul, dar nu va trece mult �i Marele St�p�n al �ntunericului va fi liber �i ne va d�rui un trup nou, iar lumea va fi din nou a noastr�. De data asta n-o s�-l mai ave�i pe Lews Therin Uciga�ul-de-Neam. Nu va mai fi acolo Seniorul Zorilor, s� v� salveze. De acum �l �tim pe cel pe care-l c�ut�m, �i nu mai avem nevoie �i de voi, ceilal�i.

Sabia lui Lan ��ni afar� din teac�, prea iute pentru ca Rand s-o poat� urm�ri. Cu toate astea, Str�jerul �ov�i, uit�ndu-se c�nd la Moiraine, c�nd la Nynaeve. Cele dou� femei st�teau destul de departe una de alta; dac� s-ar fi a�ezat �ntre oricare dintre ele �i cei doi R�t�ci�i, s-ar fi �ndep�rtat de cea de-a doua. �ov�iala �inu doar o clip�, dar, �n clipa �n care picioarele Str�jerului se mi�car� din loc, Aginor ridic� bra�ul, �ntr-un gest plin de dispre�, flutur�nd din degetele sale noduroase de parc� ar fi alungat o musc�. Str�jerul zbur� �nd�r�t prin aer, ca �i cum l-ar fi izbit un pumn uria�. Cu un zgomot sec, trupul lui lovi arcada de piatr�, r�m�n�nd o clip� suspendat �n aer, apoi pr�bu�indu-se gr�mad� la p�m�nt, nemi�cat, cu sabia z�c�nd al�turi de bra�ul s�u �ntins pe jos.

��Nu! strig� Nynaeve.

��Stai pe loc! porunci Moiraine, dar, �nainte ca vreunul dintre ceilal�i s� se fi putut mi�ca, Me�tereasa �i �i scosese cu�itul de la br�u �i alerg� spre R�t�ci�i, �in�ndu-�i mica arm� sus, gata s� loveasc�.

��Arde-te-ar Lumina, strig� ea, d�nd s� �nfig� pumnalul �n pieptul lui Aginor.

Celalalt R�t�cit se mi�c� iute, ca un �arpe. P�n� ca ea s�-�i ating� �inta, bra�ul acoperit de piele al lui Balthamel se �i ridicase, apuc�nd-o de b�rbie, �nfig�ndu-�i degetele �ntr-un obraz �i degetul mare �n cel�lalt, ap�s�nd-o p�n� ce-i ��ni s�ngele �i �nvine�indu-i carnea. Nynaeve fu str�b�tut� de un fior din cre�tet p�n� �n t�lpi, ca �i cum fusese rupt� �n dou�. Pumnalul �i sc�p� printre degete, f�r� s� fi lovit, �n timp ce Balthamel o ridic� de la p�m�nt p�n� la nivelul ochilor s�i care �i sfredeleau chipul scuturat de fiori, din spatele m�tii de piele. Degetele de la picioare ale femeii se zv�rcoleau la o palm� deasupra p�m�ntului; florile i se rev�rsau din plete.

��Eu aproape c� am uitat de pl�cerile c�rnii, r�nji Aginor, trec�ndu-�i limba peste buzele uscate, cu un zgomot aspru, ca piatra frecat� de pielea net�b�cit�. Dar Balthamel �i aminte�te multe.

Masca schimonosit� p�ru s� devin� �i mai s�lbatic�, iar �ip�tul scos de Nynaeve lovi auzul lui Rand ca un val de dezn�dejde smuls din ad�ncurile pline de via�� ale inimii ei. Dintr-odat�, Egwene se mi�c� din loc, iar Rand v�zu c� se ducea s-o ajute pe Nynaeve.

��Nu, Egwene! strig� el, dar ea nu se opri.

Auzind �ip�tul lui Nynaeve, m�na lui se �ndreptase spre sabie, dar acum o l�s� balt� �i se arunc� spre Egwene. Se lovi de ea �nainte ca fata s� fi apucat s� fac� trei pa�i, �i am�ndoi se pr�bu�ir� la p�m�nt. Egwene c�zu sub el cu un geam�t �i �ncepu de �ndat� s� se zv�rcoleasc�, pentru a se elibera. Rand �i d�du seama c� �i ceilal�i erau gata de lupt�. Perrin �i r�sucea securea �n m�ini, iar ochii s�i, galbeni �i aprigi, sclipeau.

��Me�tereas�! url� Mat, str�ng�nd �n m�n� cu�itul din Shadar Logoth.

��Nu! �i strig� Rand. Nu ne putem lupta cu R�t�ci�ii!

Dar ei se n�pustir� �nainte ca �i cum nu l-ar fi auzit, cu ochii la Nynaeve �i la cei doi du�mani. Aginor �i privi nep�s�tor� �i z�mbi. Rand sim�i cum aerul tresalt� �mprejurul lui, ca plesnetul biciului unui uria�. Mat �i Perrin, f�r� s� fi str�b�tut nici m�car jum�tate din distan�a care-i desp�r�ea de R�t�ci�i, se oprir� ca �i cum ar fi dat de un zid �i ��nir� �napoi prin aer, pr�bu�indu-se gr�mad� la p�m�nt.

��Frumos, pufni Aginor. Acolo v� e locul. Dac� �nv��a�i s� v� umili�i a�a cum se cuvine, vener�ndu-ne, s-ar putea s� v� las �n via��.

Rand se ridic� grabnic �n picioare. Poate c� �ntr-adev�r nu se putea m�sur� cu R�t�ci�ii � niciun om obi�nuit n-o putea face �, dar n-avea de g�nd s�-i lase nici m�car o clip� s� cread� c� se umilea �n fa�a lor. �ncerc� s-o ajute �i pe Egwene s� se ridice, dar ea �i d�du m�inile la o parte �i se ridic� de una singur�, scutur�ndu-�i m�nioas� rochia. La r�ndul lor, Mat �i Perrin se �nc�p��naser� s� nu r�m�n� culca�i la p�m�nt.

��Tot o s� �nv��a�i, p�n� la urm�, continu� Aginor, dac� vre�i s� tr�i�i. Acum c� am g�sit lucrul de care aveam nevoie, ad�ug� el, �ndrept�ndu-�i privirea spre arcada de piatr�, s-ar prea putea s�-mi fac ceva timp ca s� v� instruiesc.

��Asta nu se va-nt�mpla! se auzi glasul Omului Verde, care ie�i dintre copaci, mugind ca tr�snetul care love�te trunchiul gros al unui stejar. N-ave�i ce c�uta aici!

Aginor �i arunc� o privire fugar� �i dispre�uitoare.

��Pleac�! Timpul t�u s-a sf�r�it �i to�i semenii t�i s-au f�cut de mult praf �i pulbere. Tr�ie�te-�i via�a care �i-a mai r�mas �i bucur�-te c� e�ti prea m�runt ca s� lu�m seama la unul ca tine.

��Aici e locul meu, �l �nfrunt� Omul Verde, �i n-am s� v� �ng�dui s� face�i r�u vreunei fiin�e vii, c�t� vreme v� g�si�i �n�untru.

Balthamel o arunc� pe Nynaeve c�t colo, ca pe o c�rp�, iar ea c�zu ca o bucat� mototolit� de p�nz�, cu ochii larg deschi�i, inert�, ca �i cum toate oasele din trup i s-ar fi topit. Un bra� �mbr�cat �n piele se ridic�, iar Omul Verde scoase un r�get ca de tunet, c�nd din corzile care-i alc�tuiau trupul �ncepu s� ias� fum. V�ntul �i �ng�na durerea, printre copaci.

Aginor se �ntoarse din nou c�tre Rand �i c�tre ceilal�i, ca �i cum Omul Verde ar fi fost deja distrus, numai c� nu trebui dec�t un pas, �i bra�ele uria�e, frunzoase, se �ncle�tar� �n jurul trupului lui Balthamel, ridic�ndu-l sus de tot, strivindu-l de pieptul �mpletit din corzi noduroase. Masca de piele neagra, cu rictusul s�u �mpietrit, r�m�sese a�intit� �nspre ochii de alun�. Ca ni�te �erpi, bra�ele lui Balthamel se eliberar�, iar m�inile sale �nm�nu�ate apucar� capul Omului Verde ca �i cum ar fi vrut s�-l smulg� de la locul lui. La atingerea acelor m�ini izbucnir� fl�c�ri care f�cur� corzile s� se usuce, iar frunzele, s� se scuture. Omul Verde url�, c�nd o pal� deas� de fum �ntunecat se rev�rs� din trupul s�u. Urla �ntruna, ca �i cum toat� esen�a i se scurgea pe gur�, laolalt� cu fumul care i se �nv�l�tucea �ntre buze.

Dintr-odat�, Balthamel, prins �n str�nsoarea Omului Verde, tres�ri. M�inile R�t�citului, care p�n� atunci se chinuiser� s�-l apuce c�t mai bine pe cel�lalt, d�dur� acum s�-l �mping� deoparte. O palm� �nm�nu�at� se deschise� iar prin �nveli�ul de piele neagr� ap�ru o pl�ntu��. Un petic de mu�chi, precum cele care �mprejmuiesc copacii din ad�ncurile p�durii, i se �ntinse pe bra�, ap�rut din senin �i cresc�nd �ntr-o clip�, umfl�ndu-se p�n� ce-l acoperi pe de-a-ntregul. Balthamel se zv�rcoli, iar o ml�di�� nmugurit� f�cu s�-i plesneasc� �nveli�ul, lichenii �i �nfipser� r�d�cinile, �i pe pielea care-i acoperea chipul ap�ru o �ntreag� re�ea de cr�p�turi fine, urzicile �i str�punser� ochii, iar ciupercile otr�vitoare �i umplur� gura, silind-o s� se ca�te.

Omul Verde �l arunc� pe R�t�cit la p�m�nt. Balthamel se zv�rcolea �i tremura din toate �ncheieturile, pe m�sura ce tot soiul de plante care cre�teau prin locuri �ntunecoase, toate �nzestrate cu spori, care �ndr�geau umezeala, se umflar� �i crescur�, rup�nd p�nza, pielea �i carnea � dar oare ceea ce se �ntrez�rea, �n acele clipe de furie verde, era cu adev�rat carne vie? �, p�n� ce r�maser� numai f�r�me, �i-l acoperir�, transform�ndu-l �ntr-o movil� aidoma multora dintre cele �nt�lnite prin cotloanele umbroase ale unei p�duri. Trecur� numai c�teva clipe, apoi nu se mai v�zu nici o mi�care.

Gem�nd ca o creang� care se fr�nge sub o povar� prea grea, Omul Verde se pr�v�li la p�m�nt. Jum�tate din capul s�u era ars. Din trup �nc� i se mai ridicau fuioare de fum, ca ni�te plante ag��toare, de culoarea cenu�ii. Frunzele arse se desprinser� de bra�ul pe care el �l �ntinse, cu un mare efort, pentru a m�ng�ia cu dragoste o ghind�.

P�m�ntul se cutremur�, c�nd dintre degetele sale ap�ru o ml�di�� de stejar. Capul Omului Verde se pr�bu�i pe p�m�nt, dar ml�di�a se �ntinse spre soare, �ncord�ndu-se. F�cu r�d�cini, care se �ngro�ar�, se afundar� �n p�m�nt �i ie�ir� din nou la lumin�, �ngro��ndu-se apoi �i mai tare pe m�sur� ce se cufundau. Trunchiul se l��i �i crescu, devenind cenu�iu, cr�pat �i b�tr�n. Crengile se �mpr�tiar� �i se f�cur� din ce �n ce mai masive, groase c�t un bra� de om, apoi c�t trupul �ntreg; se �n�l�ar� s� m�ng�ie cerul, gem�nd de frunze verzi �i �nc�rcate cu ghinde. R�d�cinile care se �ntinseser� de jur �mprejur br�zdau p�m�ntul ca ni�te pluguri; trunchiul, deja uria�, se cutremura, se f�cu �i mai gros, c�t o cas�. Se l�s� lini�tea. De-acum, locul �n care fusese Omul Verde era acoperit de un stejar care putea s� fi d�inuit acolo de cinci sute de ani, �nsemn�nd morm�ntul unei legende. Nynaeve era �ntins� peste r�d�cinile noduroase, care crescuser� �n a�a fel �nc�t s�-i fac� un culcu� �n care s� se odihneasc�. V�ntul ofta printre crengile stejarului, p�r�nd s� �ng�ne vorbe de r�mas bun.

P�n� �i Aginor p�rea uimit. Apoi, el �i �n�l�� capul, cu ochii �nfunda�i �n orbite �i arz�nd de ur�.

��Gata! Demult trebuia s-o sf�r�esc cu asta!

��Da, R�t�citule, rosti Moiraine, cu glasul �nghe�at ca un �ur�ure �n miez de iarn�. Demult!

Femeia Aes Sedai ridic� bra�ul, iar p�m�ntul se pr�bu�i sub picioarele lui Aginor. Din h�u se �n�l�ar� fl�c�ri arz�nd s�lbatic �n b�taia v�ntului care se n�pustea din toate p�r�ile, pr�v�lind un v�rtej de frunze �n focul care p�rea s� se �nchege, ca o past� ro�ie, v�rstat� cu galben, de fierbin�eal� pur�. Aginor st�tea �n mijlocul fl�c�rilor, f�r� s� mai aib� sub picioare altceva dec�t aerul. R�t�citul p�rea surprins, dar apoi z�mbi �i f�cu un pas �nainte. Se mi�ca �ncet, de parc� focul �ncerca s�-l �in� �n loc, dar se mi�ca. F�cu un pas, apoi altul.

��Fugi�i! porunci Moiraine, cu chipul alb ca varul, din pricina efortului. Fugi�i cu to�ii!

Aginor p�i prin aer, d�nd s� ias� din fl�c�ri. Rand �i d�du seama c� to�i ceilal�i se mi�cau. �i z�ri cu coada ochiului pe Mat �i pe Perrin, care se gr�beau s� se �ndep�rteze, pe Loial care fugea spre copaci cu picioarele sale lungi, dar nu putea fi atent dec�t la Egwene. Ea r�m�sese �n picioare, �mpietrit�, palid� �i cu ochii �nchi�i. Nu de team�, �i d�du seama Rand, ci pentru c� �ncerca s� ia parte �i ea, �n ciuda faptului c� de-abia �nva�� s� st�p�neasc� Puterea, la lupta �mpotriva R�t�citului. Cu mi�c�ri bru�te, Rand o apuc� de bra� �i o trase cu fa�a la el.

��Fugi! �i strig�.

Ochii fetei se deschiser�, a�intindu-se asupra lui, m�nio�i fiindc� n-o l�sa �n pace, arz�nd de ur� pentru Aginor, dar �i de team�.

��Fugi, spuse Rand �nc� o dat�, �mping�nd-o spre copaci, �ndeajuns de tare pentru a o trezi din visare.

��Fugi!

Odat� pornit� din loc, Egwene o lu� �ntr-adev�r la fug�, dar chipul zb�rcit al lui Aginor se �ntoarse spre Rand �i spre fata care fugea, undeva �n spatele lui. R�t�citul umbla prin foc ca �i cum nici nu-i p�sa de ceea ce f�cea Moiraine. �i se �ndrepta spre Egwene.

��Las-o �n pace! strig� Rand. Arde-te-ar Lumina, pe ea s-o la�i �n pace!

�n�f�c� o piatr� de pe jos �i o arunc�, �ncerc�nd s�-i atrag� aten�ia lui Aginor. F�r� s� fi str�b�tut nici jum�tate din distan��, piatra se transform� �ntr-o m�n� de praf. Rand �ov�i numai o clip�, c�t s� arunce o privire peste um�r �i s� vad� c� Egwene se ascunsese printre copaci. Aginor era �nc� �nconjurat de fl�c�ri. Mantia sa fumega pe alocuri, dar el p�ea netulburat, de parc� avea tot timpul din lume. Rand se �ntoarse �i o lu� la fug�. �n urma lui, o auzi pe Moiraine �ncep�nd s� �ipe.

51�nfruntarea cu Umbra

�n direc�ia �n care fugea Rand, terenul urca �n pant�, dar teama �i d�dea puteri noi, astfel c� izbutea s� �nainteze repede, cu pa�i mari, croindu-�i drum printre tufi�urile �nflorite �i printre trandafirii s�lbatici, f�c�ndu-le petalele s� se �mpr�tie, f�r� s�-i pese de spinii care-i rupeau ve�tmintele �i i se �nfigeau �n carne. Moiraine nu mai �ipa. I se p�ruse c� totul durase o ve�nicie, fiecare strig�t fiind �i mai sf�ietor dec�t celelalte, dar �tia c� nu trecuser�, de fapt, dec�t c�teva clipe. Aginor avea s�-l ajung� imediat. Era sigur c� el era cel pe care-l voia R�t�citul. Citise asta �n ochii s�i �nfunda�i �n orbite, �n ultima clip� de dinainte ca groaza s�-l fac� s� o ia la fug�.

Panta devenea din ce �n ce mai abrupt�, dar el nu se opri; �nainta c�znit, ag��ndu-se de ierburi. Pietrele, praful �i frunzele pe care le �mpr�tia se pr�v�leau �n josul pantei. �n cele din urm�, c�nd pov�rni�ul deveni prea greu, �ncepu s� se t�r�ie pe palme �i pe genunchi. �n fa�a lui, ceva mai sus, se mai domolea un pic. G�f�ind, f�cu �i ultimii pa�i, se ridic� �i se opri. �i venea s� urle ca un animal.

La zece pa�i �n fa�a lui, culmea dealului se termina brusc. Chiar �nainte s� ajung� la margine, �tia ce urma s� vad�; totu�i, se apropie, cu pa�i �nce�i, n�d�jduind s� g�seasc� o c�r�ruie, o potec�, orice. Ajuns la margine, se uit� �n jos; peretele abrupt �i neted, ca o sc�ndur� dat� la rindea, avea cam o sut� de picioare.

�Trebuie s� existe o cale. S� m� �ntorc �i s� caut. S� m� �ntorc �i�� Dar, c�nd se �ntoarse, �l v�zu pe Aginor care tocmai ajungea pe creast�. Du�manul se ca��r� f�r� nici o greutate, p�ind pe panta abrupt� ca �i c�nd ar fi mers pe drum. Ochii �ncerc�na�i �l priveau arz�tor pe Rand de pe chipul acela desc�rnat, ca o foaie de pergament, care p�rea totu�i ceva mai pu�in atins de vreme dec�t �nainte, mai rotund, de parc� Aginor tocmai se ridicase de la un osp��. Ochii erau a�inti�i asupra lui, �i totu�i, c�nd deschise gura, Aginor p�ru s� vorbeasc� pentru sine.

��Pe cel care te aduce �n Shayol Ghul, Ba�alzamon o s�-l r�spl�teasc� a�a cum nici n-a visat vreodat�, dar visele mele au fost dintotdeauna mai �ndr�zne�e dec�t ale altora, �i au trecut deja mii de ani de c�nd nu mai sunt muritor. Ce importan�a are dac� e�ti viu sau mort, c�nd �l sluje�ti pe Marele St�p�n al �ntunericului? Umbra se va �ntinde oricum. De ce s� �mpart puterea cu tine? De ce s� m� plec �n fa�a ta, eu, care l-am �nfruntat �i pe Lews Therin Telamon, chiar �n Sala Slujitorilor, eu, care mi-am m�surat puterile cu Seniorul Zorilor �i i-am �inut piept? Nu, nu, n-ai s� vezi a�a ceva.

G�tul lui Rand se f�cu uscat ca iasca; i se p�rea c� limba i se zb�rcise, precum carnea lui Aginor. St�tea chiar la marginea pr�pastiei, iar pietrele i se pr�bu�eau de sub picioare. Nu �ndr�znea s� se uite �n spate, dar le auzea cum r�sun�, izbindu-se de perete, din ce �n ce mai jos, a�a cum s-ar fi �nt�mplat �i cu trupul lui, dac� ar mai fi f�cut un pas. A�a �i d�du seama c� se tr�sese din ce �n ce mai �napoi, din fa�a R�t�citului. Pielea �l m�nca at�t de tare, �nc�t i se p�rea c�, dac� �i pleca ochii, avea s-o vad� v�lurindu-se; dar nu-�i putea �ntoarce capul de la du�man. �Trebuie s� existe o cale s� scap de el. S� plec! Trebuie s� fie! O cale!�

Dintr-odat�, v�zu �i sim�i ceva, de�i �tia c� nu era cu putin��. La spatele lui Aginor se �ntindea o funie sclipitoare, alb� ca lumina soarelui, privit� prin norii cei mai pufo�i �i cura�i, mai groas� dec�t bra�ul unui fierar, mai u�oar� ca aerul, care-l lega pe R�t�cit de ceva aflat la mare dep�rtare, de ceva la care Rand putea ajunge, numai dac� �ntindea bra�ul. Fr�nghia frem�ta �i, cu fiecare mi�care, Aginor devenea din ce �n ce mai puternic, trupul i se �nzdr�venea, f�c�ndu-se un b�rbat la fel de �nalt �i de puternic ca el, mai tare dec�t Str�jerul, mai primejdios dec�t Mana Pustiitoare. �i totu�i, dincolo de coarda str�lucitoare, R�t�citul p�rea s� nici nu existe. Coarda era totul. R�suna. C�nta. �n suflet, Rand p�rea s�-i aud� vorbele. O d�r� str�lucitoare, ca un tentacul, se �ntinse, pluti prin aer, �l atinse, iar el gemu. Se umplu de Lumin� �i de o v�paie care ar fi trebuit s�-l ard�, dar nu f�cea dec�t s�-l �nc�lzeasc� u�or, ca �i cum i-ar fi �ndep�rtat din trup r�ceala morm�ntului. Tentaculul se �ngro��. �Trebuie s� scap!�

��Nu! strig� Aginor. N-o vei avea! Este a mea!

Nici Rand, nici R�t�citul nu se mi�car� din loc, dar se �nfruntar� la fel de �nd�rjit, ca �i cum s-ar fi t�v�lit prin praf, �ncle�ta�i unul de altul. Chipul lui Aginor, care nu mai era zb�rcit �i b�tr�n, ci devenise chipul unui b�rbat �n floarea v�rstei, se umplu de sudoare. Rand frem�ta �mpreun� cu coarda care pulsa, ca �i cum ar fi fost inima lumii. Se sim�ea �mplinit. Mintea i se umplu de Lumin�, p�n� ce nu mai r�mase dec�t un col�i�or �n care mai era el �nsu�i. Chem� h�ul, �i-l r�suci �mprejurul acelui s�mbure, pun�ndu-l la ad�post, �n golul �n care nu se afla nimic. �S� scap!�

��A mea! strig� Aginor. A mea!

Rand sim�i c�ldura care-i cre�tea �n trup � c�ldura �i str�lucirea soarelui, st�nd s� izbucneasc�, sclipirea cov�r�itoare a Luminii. �S� scap!�

��A mea!

Din gura lui Aginor izbucnir� fl�c�ri, care-i str�punser� ochii ca ni�te suli�e de foc. �ncepu s� urle.

�S� scap!�

�i, dintr-odat�, Rand se trezi c� nu se mai afla pe culmea dealului. Tremura tot din pricina Luminii care-l sufoca. Nu mai putea s� g�ndeasc�; era orbit de lumin� �i de c�ldur�. Lumina! Chiar �i �n mijlocul h�ului, Lumina �l orbea �i �l �mpietrea de team� �i de admira�ie.

Se afla �ntr-o trec�toare de munte, destul de lat�, �nconjurat� de piscuri abrupte, precum col�ii Celui �ntunecat. Era aievea; se afla cu adev�rat acolo. Sim�ea pietrele sub t�lpi, iar pe chip, adierea r�coroas� a v�ntului.

�n jurul s�u se d�dea o lupt� � sau sf�r�itul unei b�t�lii. B�rba�i �n armur�, c�l�rind cai cu trupul acoperit de o�elul care nu mai sclipea fiind acum plin de praf, h�cuiau �i �i �nfigeau s�biile �n trolocii care m�r�iau la ei, �narma�i cu securi cu ghimpi �i s�bii mari, ca ni�te coase. Unii se luptau pe jos, c�ci r�m�seser� f�r� cai; �n alte p�r�i se vedeau cai f�r� st�p�n, care galopau de colo colo, prin mijlocul b�t�liei. Peste tot erau Pieri�i, ale c�ror mantii negre ca noaptea at�rnau nemi�cate, oric�t de iute ar fi galopat; acolo unde se �nfigeau s�biile lor care �nghi�eau lumina, oamenii mureau. Zgomotele �l �nconjurar� pe Rand, dar se retraser� din pricina straniei c�lduri de care era �mprejmuit. Zgomotul o�elului izbit de o�el, g�f�itul �i gemetele oamenilor �i ale trolocilor care se luptau din toate puterile, urletele celor pe moarte. Pe deasupra tuturor, prin v�zduhul plin de praf, fluturau flamurile. �oimul Negru din Fal Dara, Cerbul Alb din Shienar �i altele. Dar �i flamurile trolocilor. �n jurul s�u, unele l�ng� altele, Rand z�ri craniul cu coarne al neamului Dha�vol, tridentul ro�u ca s�ngele al neamului Ko�bal �i pumnul de fier al neamului Dhai�mon.

Da, era �ntr-adev�r un moment de lini�te; �i oamenii, �i trolocii se opriser� o clip�, pentru a se aduna. Nimeni nu p�rea s�-l observe pe Rand; mai schimb�nd �ntre ei c�teva lovituri r�zle�e, cu to�ii se �ndep�rtar�, la galop sau alerg�nd �mpleticit, la capetele trec�torii.

Rand se trezi cu fa�a la locul �n care se aflau oamenii, �ncerc�nd s�-�i refac� r�ndurile, cu pana�ele care tres�ltau la cap�tul l�ncilor sclipitoare. R�ni�ii se cl�tinau �n �a. Caii f�r� c�l�re� se ridicau �n dou� picioare �i galopau de acolo-colo. Era limpede c� nimeni nu mai putea �ndura �nc� o �nfruntare, �i totu�i se vedea c� se preg�teau de un ultim atac. De acum, unii dintre ei �l z�riser�; mai mul�i b�rba�i se ridicar� �n sc�ri, ar�t�ndu-l cu degetul. Strigatele lor ajungeau p�n� la el ca ni�te fluier�turi de-abia auzite.

Cl�tin�ndu-se pe picioare, se �ntoarse. La cel�lalt cap�t al trec�torii se aflau armatele Celui �ntunecat, o mare fo�nitoare de suli�e �i halebarde negre care umpleau coastele muntelui, �mpreun� cu un num�r uria� de troloci, pe l�ng� care armatele din Shienar p�reau s� nici nu existe. Sute de Pieri�i c�l�reau prin fa�a hoardei; boturile trolocilor se �ntorceau �n l�turi, la trecerea lor, iar trupurile uria�e se tr�geau �nd�r�t ca s� le fac� loc. Pe deasupra, mai mul�i Draghkari d�deau t�rcoale, cu aripile lor de piele, �nfrunt�nd v�ntul cu zbieretele lor. �l z�riser� de-acum �i Jumate-Oamenii, care f�cur� un semn c�tre el, iar Draghkarii se r�sucir� �i se n�pustir�. Erau doi� trei� cu totul �ase mon�tri care veneau �n grab� spre el, sco��nd strigate ascu�ite.

Rand �i privi lung, dogorind ca soarele. Le distingea foarte bine tr�s�turile: aveau chipuri de oameni, cu ochii goi, lipsi�i de via��, �i trupuri monstruoase, �naripate. Se sim�ea plin de o dogoare �nsp�im�nt�toare, ca un foc care �i trosnea �n trup.

Din cerul f�r� nori se pr�v�lir� fulgere aprige �i puternice, care-l orbir�, �i fiecare fulger lovi o siluet� �naripat� �i neagr�. Strigatele de lupt� se preschimbar� �n urlete de moarte, iar trupurile carbonizate se pr�bu�ir�, l�s�nd v�zduhul din nou curat.

Dogoarea. �nsp�im�nt�toarea dogoare a Luminii.

Rand c�zu �n genunchi, p�r�ndu-i-se c� aude lacrimile care i se scurgeau sf�r�ind pe obrajii �ncin�i. �Nu!� Se ag�� de smocurile de iarb� uscat�, ca s� simt� din nou atingerea lumii adev�rate, dar iarba se aprinse pe dat�.

��Nu, te implor!

Odat� cu strig�tul s�u se st�rni �i v�ntul, care �ncepu s� geam�, s� r�sune, purt�ndu-i vorbele �n josul trec�torii, a��nd focul, p�n� c�nd se �n�l�� un zid de fl�c�ri care se �ndrepta spre armata trolocilor mai repede dec�t un cal �n galop. Fl�c�rile �i cuprinser� pe troloci, iar muntele se cutremur� din pricina urletelor care r�sunau aproape la fel de tare ca v�ntul �i ca glasul lui Rand.

��Trebuie s�-i pun cap�t!

Lovi p�m�ntul cu pumnul, iar acesta r�sun� ca un gong. Palmele i se julir�, din pricina solului st�ncos, iar p�m�ntul se cutremur�. �n fa�a lui, totul �ncepu s� se unduiasc�. P�m�ntul se �n�l�� din ce �n ce mai mult, ca ni�te valuri de noroi �i st�nc�, �ndrept�ndu-se spre troloci �i Pieri�i �i pr�v�lindu-se asupra lor, �n timp ce muntele se sf�r�ma sub copitele mon�trilor. Hoarda trolocilor se afund� �ntr-o mare de carne �i de piatr� care clocotea. R�m�seser� �nc� destul de mul�i, cam de dou� ori c�t oamenii, dar erau cuprin�i de team� �i de panic�.

V�ntul se opri. Strigatele �ncetar�. P�m�ntul se lini�ti. Norii de praf �i de fum se �mpr�tiar� prin trec�toare, �nv�luindu-l.

��Orbi-te-ar Lumina, Ba�alzamon! Trebuie s� se termine odat�!

�NU E AICI.�

De�i nu era al lui, g�ndul �i r�suna brusc �n minte, f�c�ndu-i capul s� vibreze.

�N-AM S� M� AMESTEC. NUMAI ALESUL POATE FACE CEEA CE TREBUIE F�CUT, DAC� O VA DORI.�

��Unde?

N-ar fi vrut s-o spun�, dar nu se putu ab�ine.

��Unde?

Negura care-l �nv�luia se despic�, l�s�nd la vedere o sfer� de aer curat, cam de zece lungimi, �mprejmuit� de ziduri de fum �i de praf care frem�tau. �n fa�a lui Rand ap�rur� ni�te trepte care urcau, f�r� s� se sprijine pe nimic, c�tre norul �ntunecat care ascundea soarele.

�NU AICI.�

Prin cea�� se auzi un strig�t, care p�rea s� vina de la cap�tul p�m�ntului.

��E voin�a Luminii!

P�m�ntul se cutremur� de tropotul de copite, c�nd armatele oamenilor pornir� ultimul atac.

Mintea lui Rand, cufundat� �n h�u, fu str�b�tut� de un fior de spaim�. C�l�re�ii porni�i la galop nu puteau s�-l vad�, prin norii de praf; aveau s�-l calce-n picioare. �ns� Rand nici nu bag� �n seam� p�m�ntul care se cutremura; era ceva lipsit de importan��, nu avea de ce s� se �ngrijoreze. �mboldit de o m�nie surd�, urc� primele trepte. �Trebuie s� se termine!�

Era �nconjurat de �ntuneric, �ntunericul de nep�truns �n care nu se afla absolut nimic. Treptele erau �nc� acolo, pierdute �n bezn�, sub t�lpile lui �i mai departe, pe drumul pe care trebuia s-o apuce. Uit�ndu-se �n urm�, v�zu c� treptele din spate disp�ruser�, se topiser� cu totul, se pierduser� �n nimicul dimprejur. Nu �ns� �i coarda care se �ntindea �n fa�a lui, o dung� str�lucitoare care p�lp�ia �i se pierdea �n dep�rtare. Nu mai era la fel de groas� ca �nainte, dar tot mai pulsa, d�ndu-i puteri, d�ndu-i via��, umpl�ndu-l de Lumin�. Porni mai departe.

I se p�ru c� trecuse o ve�nicie de c�nd urca. O ve�nicie, dar numai c�teva clipe. �n nimicul acela, timpul se oprise, dar se scurgea parc� �i mai repede. Urc� �ntruna, p�n� ce d�du de o u�� aspr� la pip�it, veche, cu lemnul plesnit, pe care �i-o amintea foarte bine. O atinse, iar ea se sf�r�m�. P�n� ca buc��ile s� apuce s� cad� la p�m�nt, Rand p�i �n�untru. De pe umeri �i curgeau a�chii de lemn.

�i �nc�perea era tot a�a cum �i-o amintea, cu cerul dezl�n�uit, v�rstat �n mai multe culori, dincolo de balcon, cu pere�ii topi�i, cu masa l�cuit�, cu c�minul �nfrico��tor �n care ardeau fl�c�rile care mugeau, dar nu d�deau c�ldur�. Unele dintre chipurile care alc�tuiau c�minul, schimonosite de suferin��, url�nd �n t�cere, f�ceau s�-i tresalte amintirile, de parc� le-ar fi cunoscut. El �ns� �inu h�ul aproape, plutind �n fiin�a sa, prin abisul pustiu. Era singur. Privind �n oglinda de pe perete, �i v�zu foarte limpede chipul. ��n h�u se afl� lini�tea.�

��Da, rosti Ba�alzamon, din fa�a c�minului, m-am g�ndit eu c� Aginor se va l�sa cuprins de l�comie. Dar, p�n� la urm�, asta nu conteaz�. A fost o c�utare lung�, dar acum s-a terminat. E�ti aici, iar eu te cunosc.

H�ul plutea �n mijlocul Luminii, iar �n mijlocul s�u era Rand. El se �ntinse spre p�m�ntul copil�riei sale �i d�du de st�nca tare, de neclintit, uscat�, nemiloas�, unde puteau supravie�ui numai cei puternici, numai cei zdraveni ca mun�ii.

��Am obosit s� mai fug, m�rturisi el, nevenindu-i s� cread� c� glasul �i r�suna at�t de lini�tit. M-am s�turat s� te v�d amenin��ndu-mi prietenii. N-am s� mai fug.

Observ� brusc c� �i Ba�alzamon avea o coard�, neagr�, mult mai groas� dec�t a lui, at�t de mare �nc�t pe l�ng� ea un trup de om ar fi p�rut minuscul. �ns� Ba�alzamon era �i mai uria�. Fiecare tremur din acea coard� neagr� �nghi�ea lumina.

��Crezi c� are vreo importan�� dac� fugi sau nu? r�ser� fl�c�rile din gura lui Ba�alzamon, iar chipurile din c�min �ncepur� s� pl�ng�, auzind bucuria st�p�nului lor. Ai fugit de mine de multe ori, �i, de fiecare dat�, te ajung din urm�, te culc la p�m�nt �i te fac s�-�i �nghi�i trufia, �ndulcit� cu lacrimi �i smiorc�ieli. De multe ori m-ai �nfruntat, numai ca s� ajungi s� te pleci �nvins, implor�nd mil�. Po�i s� alegi, vierme, m�car at�t po�i s� alegi: �ngenuncheaz� la picioarele mele �i sluje�te-m� cu credin��, iar eu am s�-�i dau putere asupra regilor; sau fii �i mai departe marioneta celor din Tar Valon, �i url�, �n timp ce toat� fiin�a �i se macin�, preschimb�ndu-se �n praful timpului.

Rand se mi�c� u�or, uit�ndu-se �nd�r�t, spre u��, ca �i cum ar fi c�utat o cale de sc�pare. Asta �i voia s� cread� Cel �ntunecat. Dincolo de prag nu se schimbase nimic, era tot bezn� pustie, despicat� de coarda sclipitoare care-i pornea din trup. �ntr-acolo se �ndrepta �i coarda cea groas� a lui Ba�alzamon, at�t de neagr� �nc�t se distingea prin bezn�, la fel de limpede ca prin z�pad�. Cele Dou� corzi pulsau �n contratimp, ca ni�te artere, lipite una de alta; lumina de-abia reu�ea s� �in� piept valurilor de �ntuneric.

��Exist� �i ale c�i, replic� Rand. Roata �ese P�nza, nu tu. Am sc�pat din fiecare capcan� pe care mi-ai �ntins-o. Am sc�pat de Pieri�ii �i de trolocii t�i, de Iscoade. Te-am urm�rit p�n� aici �i, pe drum, �i-am distrus armatele adunate. Nu tu �e�i P�nza.

Ochii lui Ba�alzamon se �nv�p�iar� ca dou� cuptoare. Buzele nu i se mi�car�, dar lui Rand i se p�ru c� aude cum �l blestema pe Aginor. Apoi fl�c�rile se stinser�, iar chipul, care devenise aidoma unuia omenesc, �i z�mbi, f�c�ndu-l s� se �nfioare din tot trupul, �n ciuda Luminii care-l �nc�lzea.

��Prostule, crezi c� nu pot str�nge �i alte armate? Au s� apar� unele cum nici n-ai visat. �i spui c� tu m-ai urm�rit? Tu, g�ndacule care te furi�ezi pe sub st�nci, tu m-ai urm�rit? Din clipa �n care te-ai n�scut, �i-am hot�r�t calea, o cale care s� te duc� �n morm�nt, sau aici. Le-am �ng�duit Aielilor s� fug�, iar una a sc�pat cu via�� pentru a rosti cuvintele care s� d�inuie peste ani. Jain Neopritul, eroul, mai spuse Ba�alzamon, rostind cuv�ntul ca pe o batjocur�, pe care l-am �mpodobit ca pe un idiot de b�lci �i l-am trimis la Ogieri, f�c�ndu-l s� cread� c�-mi sc�pase. Femeile din Ajah Neagr�, pe care le-am trimis prin lume �n lung �i �n lat, s� se t�rasc� precum ni�te viermi, �n c�utarea ta. Eu trag sforile, iar Suprema �nsc�unat� danseaz� �i crede ca ea conduce jocul.

H�ul se cutremur�; �n mare grab�, Rand �l lini�ti. ��tie totul. E cu putin��. Totul ar putea fi exact a�a dup� cum spune el.� Lumina �nc�lzi h�ul. S�mburele �ndoielii �i �ncol�i �n minte. Rand se zb�tu, ne�tiind dac� voia s�-l �ngroape c�t mai ad�nc sau s�-l fac� s� creasc�. H�ul se lini�ti, de�i se mic�orase pu�in, iar el re�ncepu s� pluteasc� pe marea de lini�te.

Ba�alzamon p�ru s� nu observe nimic.

��Nici nu conteaz� dac� te am viu sau mort, dec�t poate pentru tine �i pentru puterea pe care o vei dob�ndi. Tu, sau duhul t�u, unul din voi m� va sluji. �ns� a� prefera s� te v�d �ngenunchind �naintea mea c�t e�ti �nc� �n via��. Am trimis �n satul t�u un singur p�lc de troloci, de�i a� fi putut trimite o mie. O singur� Iscoad� a Celui �ntunecat care s� te caute, c�nd o sut� ar fi putut s� te prind� �n somn. Iar tu, prostule, nici m�car nu-i �tii pe to�i, nici pe cei din fa��, nici pe cei din urm�, nici pe cei care-�i stau al�turi. E�ti al meu, �i a�a ai fost dintotdeauna, dul�ul meu pe care-l �in de lan�, �i te-am adus aici ca s� �ngenunchezi �n fa�a st�p�nului t�u sau s� mori �i s�-�i la�i duhul s� �ngenuncheze.

��Nu! N-ai nici o putere asupra mea �i n-am s� �ngenunchez, nici viu, nici mort.

��Prive�te, �i porunci Ba�alzamon, hai, prive�te.

F�r� s� vrea, Rand �ntoarse capul. O v�zu pe Egwene, apoi pe Nynaeve, palid� �i speriat�, cu flori �n p�r. �i o alt� femeie, ceva mai �n v�rst� dec�t Me�tereasa, cu ochii cenu�ii, frumoas�, �mbr�cat� cu o rochie precum cele din �inutul celor Dou� R�uri, cu gulerul brodat cu m�nunchiuri de flori.

��Mam�? �opti el, iar ea z�mbi, dezn�d�jduit�.

Era z�mbetul mamei sale.

��Nu! Mama e moart�, iar celelalte dou� sunt �n siguran��, nu le po�i atinge. N-ai nici o putere!

Imaginile lui Egwene �i Nynaeve se tulburar�, preschimb�ndu-se �n valuri de cea�� tremur�toare, risipindu-se. Kari al�Thor, r�mase �ns� tot acolo, cu ochii m�ri�i de team�.

��M�car ea este a mea, r�nji Ba�alzamon, �i pot s� fac ce vreau.

Rand cl�tin� din cap.

��N-ai nici o putere asupra mea! se c�zni el s� spun�. Ea e moart� �i e �n siguran��, la ad�postul Luminii.

Buzele mamei sale tremurar�; pe obraji �i curgeau lacrimi �i fiecare �l ardea pe Rand ca o pic�tur� de acid.

��St�p�nul Mormintelor este mai puternic dec�t era odat�, b�iatul meu, vorbi ea. Bra�ul s�u ajunge departe. P�rintele minciunii are vorba dulce �i te poate lua pe nepreg�tite. B�iatul meu. Scumpul meu, iubitul meu fiu. Te-a� cru�a, dac-a� putea, dar acum el �mi e st�p�nul, iar bunul s�u plac este legea vie�ii mele. Nu am de ales, trebuie s�-i dau ascultare, trebuie s� m� �njosesc pentru bun�voin�a lui. Numai tu m� po�i elibera. Te rog, b�iatule. Te rog, ajut�-m�! Ajut�-m�! TE ROG!

Din pieptul ei se �n�l�a un bocet c�nd mai mul�i Pieri�i, cu chipurile dezvelite, palizi �i f�r� ochi, o �nconjurar�. M�inile lor livide �i smulser� ve�tmintele, apoi scoaser� din neant cle�ti, ace �i tot felul de obiecte cu care �ncepur� s-o �n�epe, s-o ard� �i s-o loveasc�. �ip�tul ei r�suna �ntruna.

Rand �ip� �i el. H�ul �i clocotea �n minte. Scoase sabia � dar nu pe aceea cu pecetea b�tlanului, ci o sabie de lumin�, o sabie a Luminii �nse�i. C�nd o ridic�, din v�rf izbucni un fulger alb �i str�lucitor, ca o prelungire a sa, care-l atinse pe Pieritul aflat cel mai aproape. Pe dat�, �nc�perea se umplu de o str�lucire orbitoare, care-i str�b�tu pe Jumate-Oameni ca o lum�nare care str�punge h�rtia, p�rjolindu-i �i orbindu-l �i pe el.

Din mijlocul p�rjolului se auzi o �oapt�.

��i mul�umesc, b�iatule. Lumina! Lumina binecuv�ntat�!

Fulgerul se stinse, iar Rand se trezi singur �n �nc�pere, �mpreun� cu Ba�alzamon, ai c�rui ochi ardeau precum Pu�ul Os�ndelor. Totu�i, el se ferea de sabia celuilalt, ca �i cum aceasta ar fi fost �ntr-adev�r Lumina �ns�i.

��Prostule! Ai s� te distrugi singur! N-o po�i �nc� folosi! Trebuie s� te �nv��.

��S-a terminat, rosti Rand, �i t�ie coarda neagr� care-l lega pe Ba�alzamon.

Acesta zbier�, v�z�nd mi�carea sabiei, url� p�n� ce pere�ii de piatr� se cutremurar�, iar urletul tremurat deveni �i mai puternic c�nd sabia Luminii retez� coarda. Cele dou� capete t�iate ��nir� �n laturi, de parc� ar fi stat p�n� atunci sub presiune. Cap�tul care se �ntindea c�tre pustiul dimprejur �ncepu s� se usuce; cel�lalt se izbi de trupul lui Ba�alzamon, lipindu-l de c�min. Urletele t�cute de pe buzele celor chinui�i se preschimbar� �n hohote neauzite de r�s. Pere�ii se cutremurar� �i plesnir�; podeaua frem�ta, iar de jur �mprejur �ncepur� s� cad� buc��i de piatr�, desprinse din tavan.

�n timp ce totul se pr�bu�ea, Rand �ntinse sabia spre inima lui Ba�alzamon.

��S-a terminat!

Din t�i�ul sabiei izvor� o lumin�, care se r�sp�ndi �ntr-o ploaie de sc�ntei orbitoare, ca ni�te pic�turi de metal topit. Jeluindu-se, Ba�alzamon �i ridic� bra�ele, �ncerc�nd �n zadar s� se apere. Fl�c�rile din ochii s�i ��nir�, unindu-se cu celelalte fl�c�ri, �n vreme ce piatra se aprinse, �ns�i piatra din care erau f�cu�i pere�ii plesni�i, piatra podelelor, piatra care curgea din tavan. Rand sim�i cum firul str�lucitor care-l lega se sub�ia, p�n� ce mai r�mase numai str�lucirea, �ns� el �i �ncord� puterile, f�r� s� �tie ce face, �tiind doar c� trebuia ca totul s� se termine. �Trebuie s�-i pun cap�t!�

�nc�perea se umplu de fl�c�ri. �l v�zu pe Ba�alzamon care se usca precum o frunz�, �l auzi url�nd �i sim�i cum strig�tele �i m�cinau oasele. Flac�ra deveni o lumin� curat�, alb�, mai str�lucitoare ca soarele. Apoi disp�ru �i ultima sc�nteiere a firului, iar el se pr�bu�i prin bezna nesf�r�it�, �n timp ce urletul lui Ba�alzamon se pierdea �n dep�rtare.

Ceva �l izbi cu for��, f�c�ndu-l s� cad� moale ca o past�, care se cutremur� �i zbier� p�rjolit� de fl�c�ri, de gerul fl�m�nd care ardea la nesf�r�it.

52Nici �nceput, nici sf�r�it

Primul lucru pe care-l observ� fu soarele, mi�c�ndu-se pe cerul f�r� nori. �l privea f�r� s� clipeasc�, �i nu vedea nimic altceva. Discul luminos p�rea s� fac� mi�c�ri neregulate: ba r�m�nea pe loc vreme de mai multe zile, ba se n�pustea �nainte, preschimb�ndu-se �ntr-o dung� luminoas�, gr�bindu-se spre orizontul �ndep�rtat, tr�g�nd ziua dup� sine. Pe Lumin�. Pesemne c� asta �nsemna ceva.

Faptul c� putea g�ndi i se p�rea o noutate. �Pot g�ndi. Eu sunt eu, �i pot g�ndi.� Apoi veni durerea, amintirea fierbin�elii cople�itoare, v�n�t�ile pe care �i le f�cuse, zv�rcolindu-se din pricina frisoanelor. �i un miros oribil, uleios, ca de arsur�, care-i umplea n�rile �i capul.

Sim�ind dureri �n to�i mu�chii, se sili s� se ridice �n capul oaselor, apoi se sprijini pe palme �i pe genunchi. F�r� s� priceap� nimic, se holb� la cenu�a uleioas� �n care z�cuse, �mpr�tiat� peste tot, pe culmea dealului. Pe ici, pe colo, se z�reau buc��i de p�nz� verde, petice �nnegrite pe margini care sc�paser� de p�rjol.

�Aginor.�

Stomacul i se �ntoarse pe dos, f�c�ndu-l s� tresar�. �ncerc�nd s�-�i scuture de pe haine petele negre de cenu��, se t�r� undeva mai departe de r�m�i�ele R�t�citului. Palmele sale se mi�cau slab, f�r� putere. �ncerc� s�-�i foloseasc� ambele m�ini, �i c�zu pe burt�. Drept �n fa�� vedea un abis abrupt, un perete din st�nca neted� care i se �nv�rtea prin fa�a ochilor, chem�ndu-l. I se �nv�rtea capul. P�n� la urm�, vomit� peste pragul de st�nca.

Tremur�nd, se t�r� �napoi, pe burt�, p�n� ce ajunse �ntr-un loc sigur, apoi se �ntoarse pe spate, g�f�ind. Cu un mare efort, �i trase sabia afar� din teac�. Din �nvelitoarea de p�nza ro�ie r�m�seser� numai c�teva buc��i arse. M�inile �i tremurau, atunci c�nd o ridic�; nu reu�i numai cu o m�n�, a�a c� se ajut� cu am�ndou�. Sabia era �nsemnat� cu pecetea b�tlanului. �Pecete? Da, e a lui Tam. Tat�l meu.� �i totu�i, era doar o bucat� de o�el. D�du s� o bage la loc �n teac�, dar nu izbuti dec�t dintr-a treia �ncercare. �A mai fost ceva la mijloc. Sau o alt� sabie.�

��Numele meu, spuse dup� o vreme, este Rand al�Thor.

Un alt g�nd i se strecur� �n minte, ca o minge de plumb, f�c�ndu-l s� geam�.

��Cel �ntunecat, �opti cu voce sc�zut�. Cel �ntunecat a murit.

Nu mai era nevoie de pruden��.

��Shai�tan a murit.

Lumea p�rea s� se mi�te anevoie, de jur �mprejurul lui.

O bucurie f�r� cuvinte �l cuprinse, f�c�ndu-l s� se cutremure, p�n� ce din ochi �ncepur� s�-i curg� lacrimi.

��Shai�tan a murit! �ncepu s� r�d�, ridic�ndu-�i ochii spre cer. Apoi �i aminti de altceva. Egwene!

Numele �nsemna ceva important. Cu mare greutate, se ridic� �n picioare, cl�tin�ndu-se ca o salcie �n b�taia v�ntului, �i se �ndep�rt� de cenu�a lui Aginor, f�r� s-o priveasc�. �De acum, asta nu mai conteaz�.� Cobor� prima por�iune a pantei, mai degrab� rostogolindu-se dec�t merg�nd; c�zu de multe ori, alunec�nd de la un tufi� la altul. P�n� s� ajung� jos, trupul �l durea de doua ori mai tare, dar g�si puterea de a se ridica. �Egwene.� O lu� greoi la fug�. �n jurul s�u, �n timp ce �i croia drum printre plantele care-i st�teau �n cale, frunzele �i petalele se scuturau. �Trebuie s-o g�sesc. Unde o fi?�

I se p�rea c� bra�ele �i picioarele nu-l ajutau deloc, ci fluturau f�r� rost �n toate direc�iile, ca ni�te fire de iarb�, �mpleticindu-se, se sprijini de un copac, lipindu-se de trunchi cu at�ta putere, �nc�t de pe buze i se desprinse un geam�t. Peste capul s�u ploua cu frunze, c�nd el �i lipi fa�a de scoar�a aspr�, �ncerc�nd s� r�m�n� �n picioare. �Egwene.� Se desprinse de copac �i se gr�bi mai departe. Aproape imediat, se �mpiedic� iar�i, gata s� cad�, dar �i sili picioarele s� se mi�te mai iute, s� alerge, astfel c� izbuti s� parcurg� o bucat� destul de mare de drum, gata �n orice clip� s� cad�. Mi�c�ndu-se, se sim�i pu�in mai sigur pe sine. �ncet, �ncet, �ncepu s� alerge drept, mi�c�ndu-�i bra�ele pe l�ng� corp, cobor�nd �n salturi panta. N�v�li �n lumini�, care de acum fusese pe jum�tate ocupat de m�re�ul stejar crescut pe morm�ntul Omului Verde. V�zu �i arcada de piatr�, �nsemnat� cu str�vechiul simbol Aes Sedai, �i pu�ul �nnegrit �i c�scat, �n care focul �i v�ntul �ncercaser� s�-l �nchid� pe Aginor, f�r� s� izbuteasc�.

��Egwene! Egwene, unde e�ti?

O fat� frumoas� �i ridic� spre el ochii mari, din locul �n care �edea �ngenuncheat�, dedesubtul unor crengi, av�nd �n p�r flori �i frunze maronii de stejar. Era t�n�r� �i zvelt�, �i foarte speriat�. �Da, ea e. Fire�te.�

��Egwene, slav� Luminii c� e�ti teaf�r�.

Al�turi de ea, mai erau dou� femei, una care privea �mprejur cu ochi �nsp�im�nta�i, cu p�rul �mpletit �ntr-o cosi�� lung�, �n care �nc� mai erau prinse c�teva zorele. Cealalt� z�cea pe spate, cu capul sprijinit pe ni�te mantii �mp�turite; �i ea purta o mantie, albastr� precum cerul, care nu izbutea s�-i ascund� cu totul rochia zdren�uit�. �n �es�tura scump� se z�reau g�uri �i por�iuni arse; femeia era alba la fa��, dar �i �inea ochii deschi�i. �Moiraine. Da, femeia Aes Sedai. �i Nynaeve, Me�tereasa.� Toate cele trei femei �l privir�, f�r� s� clipeasc�, foarte atente la el.

��E�ti bine, da? Egwene? Nu �i-a f�cut niciun r�u?

De-acum, putea s� mearg� f�r� s� se mai clatine � vederea ei �l f�cu s� se simt� sprinten, �n ciuda v�n�t�ilor �, dar tot se sim�i mul�umit atunci c�nd se pr�bu�i �n genunchi, al�turi de ele.

��Nici m�car nu l-am mai v�zut, dup� ce m-ai �mpins� �ncepu Egwene, privindu-l sfioas�. Dar tu, Rand?

��Sunt bine, r�spunse el, r�z�nd; �i atinse obrazul, �i i se p�ru c� ea d�duse s� se fereasc�. Am nevoie de pu�ina odihn�, apoi am s� fiu ca nou. Nynaeve? Moiraine Sedai?

Le rosti numele de parca de-abia le cunoscuse. Nynaeve �i arunc� o privire obosit�; ochii ei p�reau str�vechi, �n ciuda chipului t�n�r. Cl�tin� din cap.

��Am c�teva v�n�t�i, r�spunse ea, privindu-l fix. Moiraine este singura� singura dintre noi care a fost cu adev�rat r�nit�.

��M�ndria mea a suferit mai mult dec�t orice altceva, se r�sti m�nioas� femeia Aes Sedai, tr�g�ndu-�i mantia cu care se acoperea. Arata de parc� z�cuse mult� vreme la pat sau trudise peste puteri, dar, �n ciuda cearc�nelor care-i �nconjurau, ochii ei erau aten�i �i vioi. Aginor a fost surprins �i furios pentru c� l-am �inut �n loc at�ta vreme, dar, din fericire, nu a avut timp de pierdut cu mine. Eu �ns�mi m� mir c� am reu�it s�-l �nt�rzii at�t. �n V�rst� Legendelor, Aginor avea aproape la fel de mult� putere ca Uciga�ul-de-Neam �i Ishamael.

��Cel �ntunecat �i cu to�i R�t�ci�ii, �ncepu Egwene cu un tremur �n glas, sunt fereca�i �n Shayol Ghul, fereca�i de c�tre creator�

Tr�g�nd aer �n piept �i tremur�nd, fata t�cu.

��Pesemne c� Aginor �i Balthamel au fost prin�i undeva mai aproape de suprafa��, vorbi Moiraine, pe un ton care l�sa s� se-n�eleag� c� nu-i convenea s� mai dea �nc� o dat� acelea�i explica�ii. Z�vorul care �ine ferecat� temni�a Celui �ntunecat a sl�bit �ndeajuns de mult pentru a-i l�sa s� scape. S� fim recunosc�tori c� nu au fost elibera�i �i al�i R�t�ci�i. Dac� ar fi fost a�a, i-am fi v�zut.

��N-are a face, r�spunse Rand. Aginor �i Balthamel sunt mor�i, �i la fel �i Shai��

��Cel �ntunecat, �l �ntrerupse femeia Aes Sedai; chiar a�a, suferind�, cum era, glasul �i era ferm, iar ochii �nchi�i la culoare � poruncitori. Mai bine s�-l numim tot a�a. Sau, dac� nu, m�car Ba�alzamon.

Rand ridic� din umeri.

��Cum vrei. Dar a murit �i el. Cel �ntunecat e mort. Eu l-am ucis. L-am ars cu�

�n acea clip�, �i aminti totul �i r�mase cu gura c�scat�. �Puterea. Am folosit Puterea Suprem�. Niciun b�rbat nu poate sㅔ κi umezi buzele, care i se uscaser� brusc. O pal� de v�nt isc� v�rtejuri de frunze moarte. Era rece, dar nu mai rece dec�t sufletul s�u. Toate cele trei femei �l priveau. �l cercetau, f�r� s� clipeasc�. �ntinse bra�ul c�tre Egwene, �i, de dat� aceasta, o v�zu limpede cum se ferea de el.

��Egwene?

Fata �i �ntoarse ochii, iar el l�s� bra�ul s�-i cad�. Apoi, pe nea�teptate, ea �l �mbr��i�� i-�i lipi capul de pieptul lui.

��mi pare r�u, Rand. �mi pare r�u. Nu-mi pas� de nimic. Z�u c� nu.

Umerii i se cutremurau, �i �i d�du seama c� pl�ngea. M�ng�ind-o st�ngaci pe p�r, le privi pe celelalte dou� femei peste cre�tetul ei.

��Roata �ese dup� cum �i este voia, grai �ncet Nynaeve, dar tu e�ti tot Rand al�Thor din Emond�s Field. Numai c� Lumina s� m-ajute, �i s� ne ajute pe to�i, Rand, e�ti prea primejdios.

El se feri de privirea Me�teresei, �n care se citea triste�ea, regretul �i faptul c� deja se �mp�case cu ideea suferin�ei care-l a�tepta.

��Ce s-a �nt�mplat acolo? �ntreb� Moiraine. Spune-mi totul!

Iar el se supuse, sub privirile poruncitoare ale femeii. �i-ar fi dorit s� scape de chin, s� scurteze povestea, s� lase deoparte anumite lucruri, dar ochii ei �l silir� s� spun� tot. Ajung�nd la momentul �n care o v�zuse pe mama sa, obrajii i se umplur� de lacrimi.

��Mama era �n puterea lui, repeta Rand, cu insisten��. Mama mea!

Pe chipul lui Nynaeve se citea mila �i durerea, dar ochii femeii Aes Sedai �l silir� s� treac� mai departe, s� vorbeasc� despre sabia Luminii, despre t�ierea corzii �ntunecate, de fl�c�rile care-l uciseser� pe Ba�alzamon. Egwene �l str�nse �n bra�e, ca �i cum voia s�-l fereasc� de ceea ce se-nt�mplase.

��Dar n-am f�cut-o eu, sf�r�i Rand. Lumina� m-a �mboldit. Nu am f�cut-o din proprie voin��. Are vreo importan��?

��Am b�nuit ceva de la bun �nceput, spuse Moiraine. Dar b�nuielile nu �nseamn� nimic. Dup� ce �i-am dat z�logul, moneda, �i te-am legat de mine, ar fi trebuit s� m� ascul�i �n toate privin�ele, dar tu te-ai opus, mi-ai tot pus �ntreb�ri. Asta mi-a dat de �n�eles anumite lucruri, dar nu totul. S�ngele celor din Manetheren a fost �ntotdeauna clocotitor, mai ales dup� ce Aemon a murit, iar inima lui Eldrene s-a fr�nt. Apoi a venit povestea cu Bela.

��Bela? se mira el. �Nimic nu mai conteaz�.�

Femeia Aes Sedai �ncuviin��.

��C�nd am ajuns pe Dealul Str�jii, am observat c� Bela nu mai avea nevoie de mine ca s-o vindec de oboseal�. O f�cuse deja altcineva. �n noaptea aceea, ar fi putut galopa mai iute dec�t Mandarb. Trebuia s�-mi dau seama pe cine ducea ea �n spate. Cu trolocii pe urme, cu un Draghkar deasupra capetelor �i un Jumate-Om, de unul singur, cine �tie pe unde, pesemne c� �i-a fost team� ca Egwene s� nu r�m�n� �n urm�. Aveai nevoie de ceva, mai mult dec�t oric�nd p�n� atunci, a�a c� ai recurs la singura cale pe care puteai ob�ine ceea ce doreai. Saidin.

Rand se cutremur�. �i era at�t de frig, �nc�t �l dureau degetele.

��Dac� n-o mai fac niciodat�, dac� nu m� mai ating niciodat� de� el, nu-i a�a c� n-am s�

Dar nu izbuti s�-�i termine vorba. S� �nnebuneasc�. S�-i fac� pe to�i cei din jurul lui, �i p�m�ntul �nsu�i, s�-�i piard� min�ile. S� moar�, putrezind �nainte s�-�i dea duhul.

��Poate c� nu, replic� Moiraine. Ar fi mult mai u�or dac� ar exista cineva care s� te-nve�e, dar oricum e cu putin��, dac� �i-o dore�ti din toat� inima.

��M� po�i �nv��a tu. Sunt convins c� tu�

Dar, v�z�nd-o cl�tin�nd din cap, se opri.

��Oare o pisic� poate s� �nve�e un c�ine s� se ca�ere �n copaci, Rand? Sau un pe�te � s� �nve�e o pasare s� �noate? Eu �tiu s� m�nuiesc Saidar, dar despre Saidin n-am ce s� te-nv��. Cei care ar fi putut s-o fac� sunt mor�i de trei mii de ani. Cu toate astea, poate c� tu e�ti �ndeajuns de �nc�p��nat. Poate c� voin�a ��i e �ndeajuns de puternic�.

Egwene se �ndrept� de spate, �terg�ndu-�i cu dosul m�inii ochii �nro�i�i de pl�ns. P�rea c� voia s� spun� ceva, dar, c�nd deschise gura, nu se auzi nimic. �M�car nu se fere�te. M�car se poate uita la mine f�r� s� �ipe.�

��Dar ceilal�i? �ntreb� el.

��Lan i-a dus �n pe�ter�, spuse Nynaeve. Ochiul a disp�rut, dar �n mijlocul lacului se g�se�te ceva, un st�lp de cristal, la care se poate ajunge pe ni�te trepte. Mat �i Perrin voiau s� te caute mai �nt�i pe tine, �i Loial la fel, dar Moiraine a spus�

Tulburat�, ea arunc� o privire c�tre femeia Aes Sedai. Moiraine o privi lini�tit�, la r�ndul ei.

��A spus c� nu trebuie s� te deranj�m p�n� nu�

Rand sim�i cum i s-ar pune un nod �n g�t. �Oare o s�-�i �ntoarc� fa�a de la mine, a�a cum a f�cut Egwene? O s� urle �i o s-o ia la fug�, ca �i cum a� fi un Pierit?� Moiraine �ncepu imediat s� vorbeasc� de parc� n-ar fi observat c� se albise la fa��.

��n Ochi se afl� o uria�� cantitate de Putere. Chiar �i �n V�rsta Legendelor, pu�ini puteau st�p�nii at�t de mult� putere f�r� ajutor, izbutind totodat� s� scape cu via��. Foarte pu�ini.

��Le-ai spus? �ntreb� el, r�gu�it. Dac� �tie toat� lumea�

��Numai Lan, r�spunse cu bl�nde�e Moiraine. El trebuie s-o �tie. �i Nynaeve �i Egwene, pentru ceea ce sunt �i pentru ceea ce vor ajunge. Ceilal�i n-au de ce s-o afle, nu �nc�.

��De ce nu? se r�sti el, aspru, din cauza nodului din g�t. Doar o s� vrei s� m� domole�ti, nu? Nu asta fac femeile Aes Sedai cu b�rba�ii care pot conduce Puterea? �i fac s�-�i piard� �nzestrarea, �i fac s� nu mai fie primejdio�i. Thom mi-a spus c� b�rba�ii care au fost domoli�i mor pentru c� nu-�i mai doresc s� tr�iasc�. De ce nu-mi spui cum ai s� m� duci �n Tar Valon s� fiu domolit?

��E�ti ta�veren, r�spunse Moiraine. Poate c� P�nza nu a terminat cu tine.

Rand �i �ndrept� umerii.

��n visele mele, Ba�alzamon mi-a spus c� Tar Valon �i Suprema �nsc�unat� vor �ncerca s� se foloseasc� de mine. Mi-a spus �i ni�te nume, iar acum mi le amintesc. Raolin Du�manul �ntunecimii, Guaire Amalasan, Yurian Arc-de-Piatr�, Davian, Logain.

Cel mai greu �i veni s� pronun�e ultimul nume. Nynaeve pali, iar Egwene tres�ri de uimire, dar el continu� �nd�rjit.

��Fiecare dintre ei a fost un fals Dragon. Nu �ncerca s�-mi spui c� nu-i a�a. Eu, unul, nu accept s� fiu folosit. Nu sunt o unealt� pe care po�i s-o arunci la groapa cu gunoi, dup� ce-ai terminat cu ea.

��O unealt� f�urit� pentru un scop nu se �njose�te, dac� e folosit�, r�spunse Moiraine, cu glasul la fel de aspru ca al lui, dar un b�rbat care se-ncrede �n P�rintele Minciunii se �njose�te singur. Spui c� nu vrei s� fii folosit, dar �l la�i pe Cel �ntunecat s�-�i aleag� calea, ca un ogar pe care st�p�nul s�u �l trimite dup� iepuri.

Rand �i �ncle�t� pumnii �i �ntoarse capul. Cuvintele ei erau mult prea asem�n�toare cu cele pe care i le spusese Ba�alzamon.

��Nu sunt ogarul nim�nui. �n�elegi? Al nim�nui!

Loial �i ceilal�i ap�rur� prin arcad�, iar Rand se ridic� �n picioare, cu ochii la Moiraine.

��N-o s� afle nimeni, �i f�g�dui femeia Aes Sedai, p�n� ce nu hot�r�te P�nza.

Pe dat�, prietenii s�i se apropiar�. Lan deschidea drumul, p�r�nd la fel de sumbru ca �ntotdeauna, de�i se vedea c� avusese multe de �ndurat. �n jurul capului purta un bandaj de al lui Nynaeve, �i avea mersul �eap�n. �n spatele lui venea Loial, care c�ra un cuf�r mare de aur, frumos �mpodobit �i incrustat cu argint. Numai un Ogier ar fi putut s�-l ridice de la p�m�nt f�r� ajutor. Perrin ducea �n bra�e o boccea mare, �nvelit� �n p�nz� alb�, iar Mat �inea �n m�ini ni�te buc��i care p�reau de ceramic�.

��Deci p�n� la urm� n-ai murit, r�se Mat, apoi se �ntunec� la fa�� i ar�t� cu capul spre Moiraine. Ea nu ne-a l�sat s� te c�ut�m. A spus c� trebuia s� aflam ce se ascundea �n Ochi. Eu, unul, nu m-a� fi supus, dar Nynaeve �i Egwene s-au dat de partea ei, �i aproape c� m-au �mbr�ncit �n pe�ter�.

��Ei, acum e�ti aici, replic� Perrin, �i pare-se c� ai sc�pat destul de u�or. Ochii lui nu mai str�luceau, dar iri�ii i se �ng�lbeniser� cu totul. Asta conteaz�. E�ti aici, iar noi am terminat cu ceea ce aveam de f�cut. Nu c� a� �n�elege eu prea bine, dar Moiraine Sedai spune c-am terminat �i c� putem pleca. Acas�, Rand. Arde-m-ar Lumina, ce-mi mai doresc s� ajung acas�!

��mi pare bine s� te v�d teaf�r, p�storule, �l �nt�mpin� Lan, cu glasul lui aspru. V�d c� ai reu�it s� nu-�i pierzi sabia. Poate c�, de-acum, ai s� �nve�i s-o �i folose�ti.

Brusc, Rand se sim�i cuprins de afec�iune pentru Str�jer. Lan �tia, dar, cel pu�in �n aparen��, comportamentul s�u nu se schimbase deloc. Lui Rand �i trecu prin minte c� poate nici sentimentele acestuia nu se schimbaser�.

��Trebuie s� recunosc, �ncepu Loial, l�s�nd cuf�rul la p�m�nt, c�, de c�nd am pornit la drum cu ni�te ta�veren, totul a fost mai interesant dec�t m� a�teptam. Urechile �i tres�ltar� puternic. Dac� devine �i mai interesant, am s� m� �ntorc pe dat� �n steddingul Shangtai �i am s�-i m�rturisesc totul Frunta�ului Haman, �i n-am s� mai plec niciodat� de l�ng� c�r�ile mele. Brusc, Ogierul r�nji, cu gura sa lat� care-i despica fa�a �n dou�. Ce bine c� te v�d, Rand al�Thor. Dintre to�i �tia trei, numai Str�jerului �i pas� de c�r�i, iar el nu spune mai nimic. Ce �i s-a-nt�mplat? Noi am fugit cu to�ii �i ne-am ascuns �n p�dure, p�n� ce Moiraine Sedai l-a trimis pe Lan dup� noi. Dar nu ne-a l�sat s� mergem s� te c�ut�m. Rand, de ce-ai lipsit a�a mult?

��Am fugit �i am tot fugit, r�spunse el, vorbind rar, p�n� c�nd am c�zut de pe un deal �i m-am lovit cu capul de o piatr�. Cred c� m-am izbit de toate st�ncile, p�n� ce am ajuns jos.

�i trecu prin cap c�, astfel, �i putea explica v�n�t�ile. �ncerc� s� le priveasc� pe femeia Aes Sedai, apoi pe Nynaeve �i pe Egwene, dar chipurile lor nu se schimbaser� c�tu�i de pu�in.

��C�nd mi-am revenit, am observat c� m� r�t�cisem �i, p�n� la urm�, am izbutit s� ajung aici. Cred c� Aginor a murit, a ars. Am g�sit urme de cenu�� i buc��i din mantia lui.

P�n� �i lui, minciunile i se p�reau cusute cu a�� alb�. Nu izbutea s� priceap� de ce ceilal�i nu izbucneau dispre�uitori �n r�s, cer�ndu-i s� spun� adev�rul. Prietenii s�i nu f�cur� dec�t s� dea din cap, �ncuviin��nd �i sco��nd exclama�ii comp�timitoare, pe m�sur� ce se adunau �n jurul femeii Aes Sedai, ca s�-i arate ce g�siser�.

��Ajuta�i-m� s� m� ridic, le ceru Moiraine, iar Nynaeve �i Egwene o ridicar� �n capul oaselor; chiar �i a�a, fur� nevoite s-o sprijine, ca s� nu cad� la loc.

� Cum de e cu putin�� ca lucrurile astea s� fi fost �n�untrul Ochiului, �ntreb� Mat, �i totu�i s� nu fie distruse cum s-a �nt�mplat cu piatra pe care am aruncat-o eu?

��Nu au fost puse acolo pentru a fi distruse, r�spunse t�ios Moiraine, apoi se �ncrunt� la ei, d�ndu-le de �n�eles s� nu mai pun� �ntreb�ri, �n timp ce pip�i buc��ile de ceramic� str�lucitoare, albe �i negre, pe care le adusese Mat.

Lui Rand i se p�ru la �nceput c� erau numai ni�te sf�r�m�turi, dar ea le �mbin� cu mare me�te�ug, a�ez�ndu-le pe jos, alc�tuind un cerc mare cam c�t o palm�. Era str�vechiul simbol Aes Sedai, Flac�ra din Tar Valon unit� cu Col�ul Dragonului, negru �i alb laolalt�. O clip�, Moiraine nu f�cu altceva dec�t s� cerceteze obiectul din priviri, cu chipul de nep�truns, apoi �i scoase pumnalul de la cing�toare �i i-l d�du lui Lan, f�c�ndu-i un semn cu capul.

Str�jerul alese bucata cea mai mare, apoi ridic� sus pumnalul �i lovi cu toat� puterea. S�ri o sc�nteie, bucata se duse c�t colo din pricina izbiturii, iar pumnalul se rupse cu un trosnet puternic. Lan cercet� ciotul care r�m�sese, apoi �l arunc� �n laturi.

��O�el de Tear, din cel mai bun, spuse el sec.

Mat ridic� bucata �i morm�i ceva, apoi le-o ar�t� �i celorlal�i. Nu se vedea niciun semn.

��Cuendillar, rosti Moiraine. Inim� de piatr�. Nimeni nu a izbutit s� f�ureasc� a�a ceva, dup� V�rst� Legendelor, �i nici m�car atunci nu se folosea dec�t pentru lucr�rile cele mai importante. Odat� turnat, nimic nu-l mai poate sf�r�ma. Nici m�car Puterea condus� de cei mai mari Aes Sedai care au tr�it vreodat�, ajuta�i de cel mai tare ra�angreal din toate timpurile. Dac� este lovit, cuendillarul devine �i mai puternic.

��i atunci cum�? �ncepu Mat, f�c�nd un semn cu bucata pe care o �inea �n m�n� c�tre celelalte, �ntinse pe jos.

��Aceasta a fost una dintre cele �apte pece�i ale temni�ei Celui �ntunecat, �l lamuri Moiraine.

Mat sc�p� bucata din m�n�, de parca l-ar fi ars. O clip�, ochii lui Perrin p�rur� s� sclipeasc� din nou. Lini�tit�, femeia Aes Sedai �ncepu s� adune buc��ile.

��De acum nu mai conteaz�, vorbi Rand; prietenii s�i �l privir� �ntreb�tori, iar el �i dori s�-�i fi �inut gura.

��Fire�te, r�spunse Moiraine, adun�nd buc��ile �n punga pe care o purta la br�u. Aduce�i-mi cuf�rul.

Loial �l lu� �i-l a�ez� mai aproape de ea. Cubul �lefuit, din aur �i argint, p�rea dintr-o bucat�, dar degetele ei pip�ir� lucr�tura me�te�ugit�, ap�s�nd din loc �n loc p�n� ce, cu un zgomot sec, capacul se ridic� de parca ar fi avut arcuri.

�n�untru se afla un corn de v�n�toare r�sucit, numai din aur. De�i sclipea, p�rea un obiect banal, pe l�ng� cuf�rul �n care fusese ad�postit. Nu avea niciun �nsemn, �n afara unui r�nd de litere incrustate cu argint, tocmai �n v�rf. Moiraine �l ridic� �n bra�e ca pe un prunc.

��Trebuie dus �n Illian, spuse ea �ncet.

��Illian? m�r�i Perrin. Pai ora�ul �sta e pe l�ng� Marea Furtunilor, �i foarte departe de cas�, spre miaz�zi. De aici �i p�n� �n �inutul nostru e cam tot at�t c�t de acolo p�n� �n Illian.

��Nu cumva e�? �ncepu Loial, apoi se opri s�-�i trag� sufletul. E cu putin��?

��Po�i s� cite�ti �n limba str�veche? �ntreb� Moiraine, iar c�nd el �ncuviin��, �i �nm�n� cornul.

Ogierul �l lu� la fel de grijuliu, pip�ind u�or literele, cu degetul s�u gros. F�cu ochii din ce �n ce mai mari �i ciuli urechile.

��Tia mi aven Moridin isainde vadin, �opti el. Morm�ntul nu-mi stinge chemarea.

��Cornul lui Vaiere, explic� Str�jerul, p�r�nd, pentru prima dat�, cu adev�rat tulburat; �n glas i se citea respectul, amestecat cu team�.

�n aceea�i clip�, Nynaeve spuse, cu vocea tremurat�:

��El cheam� eroii din toate V�rstele �napoi printre cei vii, ca s� se lupte cu Cel �ntunecat.

��Arde-m-ar focul, exclam� Mat.

Loial a�ez� cu mult respect cornul �nd�r�t �n cuibul s�u de aur.

��Nu �n�eleg, se mir� Moiraine. Ochiul Lumii a fost f�urit pentru a-i ajuta pe oameni c�nd se afla la str�mtoare, dar oare a fost destinat s� fie folosit a�a cum am f�cut-o� noi, sau pentru a str�jui lucrurile astea? Repede, ar�ta�i-mi �i ultimul obiect.

Perrin nu era prea dornic s� se supun�, lucru de �n�eles, dup� ce aflase ce erau primele dou� obiecte. V�z�ndu-l c� �ov�ie, Lan �i Ogierul �i luar� din bra�e p�nza cea alb�, �mp�turit�, �i o desf�urar� �ntre ei. Ie�i la iveal� o flamur� lung� �i alb�, care se umfla din pricina v�ntului. Rand r�mase cu gura c�scat�. P�rea s� fie f�urit dintr-o singur� bucat�, nici �esut, nici vopsit, nici brodat. Pe �ntreaga lungime se �ntindea o siluet� ca de �arpe, cu solzi de aur, sau de un ro�u stacojiu. Avea �ns� �i picioare, de asemenea acoperite cu solzi, terminate cu c�te cinci gheare lungi, de aur, �i un cap mare, cu o coam� deas� �i cu ochii ca soarele. Stindardul flutura u�or, de parc� se mi�ca; solzii sclipeau ca ni�te metale �i ni�te pietre pre�ioase, pline de via��. Parc�-l �i auzea mugind sfid�tor.

��Ce este asta? �ntreb� Rand.

��Flamura Seniorului Zorilor, r�spunse Moiraine, vorbind rar, pe care el a avut-o cu sine, atunci c�nd s-a pus �n fruntea armatelor Luminii, �n lupta cu Umbra. Stindardul lui Lews Therin Telamon. Flamura Dragonului.

Auzind-o, Loial aproape c� sc�p� din m�n� cap�tul pe care-l �inea.

��Arde-m-ar focul! strig� Mat, cu glasul stins.

��C�nd plec�m, o s� lu�m lucrurile astea cu noi, spuse Moiraine. Nu au fost puse aici din �nt�mplare, iar eu trebuie s� aflu mai multe. Degetele sale m�ng�iar� punga �n care se aflau buc��ile pece�ii sf�r�mate. Acum e prea t�rziu ca s� mai plec�m. O s� ne odihnim �i o s� m�nc�m, dar m�ine o s� pornim devreme la drum. Aici, Mana Pustiitoare este de jur �mprejur, nu ca la Hotare, �i e puternic�. F�r� Omul Verde, locul �sta nu mai poate rezista mult. L�sa�i-m� jos, zise ea c�tre Egwene �i Nynaeve. Trebuie s� m� odihnesc.

Rand �i d�du seama de un lucru, pe care-l observase de mai mult� vreme, f�r� s�-l �n�eleag�. Din m�re�ul stejar c�deau frunze moarte, maronii. Un covor gros de frunze, care fo�nea pe p�m�nt, �n b�taia v�ntului, amestecat cu petalele scuturate din miile de flori. Omul Verde �inuse piept Manei Pustiitoare, dar aceasta �ncepuse deja s� ucid� ceea ce crease el.

��S-a terminat, nu? o �ntreb� el pe Moiraine. S-a terminat totul.

Femeia Aes Sedai �ntoarse spre el capul sprijinit pe perna f�cut� din mantii. Ochii ei p�reau la fel de ad�nci ca Ochiul Lumii.

��Am f�cut ceea ce trebuia s� facem. De-acum, po�i s�-�i tr�ie�ti via�a dup� cum se �ese P�nza. M�n�nc�, apoi dormi, Rand al�Thor. Dormi, �i viseaz�-�i casa p�rinteasc�.

53Se �nv�rte Roata

P�n� �n zori, gradina Omului Verde fusese distrus� aproape �n �ntregime. Pe jos se �ntindea un covor gros de frunze moarte, care din loc �n loc le ajungea p�n� la genunchi. Toate florile disp�ruser�, �n afar� de c�teva care �nc� mai rezistau cu �nd�rjire, la marginea lumini�ului. �n p�m�ntul de sub un stejar nu putea cre�te mare lucru, �ns� �n jurul trunchiului gros care str�juia morm�ntul Omului Verde ap�ruse un br�u sub�ire de flori �i de iarb�. Nici stejarul nu mai avea prea multe frunze � cam jum�tate din c�te erau la �nceput, dar, oricum, ceilal�i copaci erau �ntr-o stare �i mai rea; s-ar fi zis c� r�m�i�ele Omului Verde se luptau �nc� pentru a-l salva. Adierile r�coroase se potoliser�, �nlocuite de o ar�i�� umed�, din ce �n ce mai puternic�, fluturii disp�ruser� �i ei, p�s�rile t�cuser�. Nici c�l�torii, preg�tindu-se de plecare, nu prea vorbeau.

Rand se urc� �n �a, cu senza�ia c� suferise o mare pierdere. �N-ar trebui s� fie a�a. S�nge �i cenu��, tot el a c�tigat!�

��Mi-a� dori s�-�i fi putut g�si un alt loc, m�rturisi Egwene, urc�ndu-se �n �aua Belei.

�n cursul nop�ii, Lan f�urise o targ� pentru Moiraine, care urma s� fie c�rat� de iapa cea flocoas� �i de Aldieb; Nynaeve trebuia s� c�l�reasc� �n apropierea lor, �in�nd de c�p�stru iapa cea alb�. Me�tereasa �i plec� ochii de c�te ori �l vedea pe Lan uit�ndu-se la ea, ferindu-se. Str�jerul, �n schimb, o privea ori de c�te ori ea �i �ntorcea capul, dar nu-i adresa niciun cuv�nt. Cu to�ii �n�eleser� pe dat� ce voia Egwene s� spun�.

� Nu-i drept, se pl�nse Loial, uit�ndu-se �int� la stejar; era singurul care �nc� nu se urcase pe cal. Nu-i drept ca Fratele Copacilor s� cad� r�pus de Man�. Nu-i drept, ad�ug� el �nc� o dat�, trec�ndu-i lui Rand fr�iele uria�ului s�u cal.

C�nd Ogierul se �ndrept� spre m�re�ul stejar, Lan deschise gura s�-i spun� ceva, dar Moiraine, �ntins� pe targa ei, ridic� o m�n�, cu un gest slab, iar Str�jerul r�mase t�cut. �n fa�a stejarului, Loial �ngenunche, �nchiz�nd ochii �i desf�c�nd bra�ele. Smocurile de p�r din v�rful urechilor se ridicar�, atunci c�nd el �i �n�l�� chipul spre cer �i �ncepu s� c�nte.

Rand nu-�i d�dea prea bine seama dac� erau cuvinte sau dac� era numai melodie. Auzind vocea tun�toare, s-ar fi zis c� p�m�ntul �nsu�i c�nta; cu toate astea, nu �nc�pea nici o �ndoial� c� trilurile p�s�rilor �ncepuser� din nou s� r�sune, adierile prim�v�ratice �opteau, iar fluturii b�teau iute din aripi. Vr�jit de c�ntec, Rand avu impresia c� totul durase numai c�teva clipe, dar atunci c�nd Loial �i cobor� bra�ele �i deschise ochii, el observ� uimit c� soarele se �n�l�ase destul de mult deasupra orizontului, de�i, atunci c�nd Ogierul �ncepuse s� c�nte, de-abia atingea v�rfurile copacilor. Pe crengile stejarului, frunzele care �nc� nu se scuturaser� p�reau mai verzi �i mai puternice dec�t �nainte. Florile care-l �nconjurau aveau tulpinile mai drepte, zorelele erau albe �i proaspete, iar trandafirii � de un ro�u aprins.

�terg�ndu-�i fruntea de sudoare, Loial se ridic� �i lu� fr�iele din m�inile lui Rand, ca �i cum i-ar fi fost team� ca nu cumva ceilal�i s� cread� c� voia numai s� fie admirat.

��Niciodat� n-am mai c�ntat cu at�ta putere. N-a� fi reu�it, dac� nu ar mai fi fost �nc� aici ceva din f�ptura Fratelui Copacilor. Desc�ntecele mele nu au at�ta for��.

C�nd se a�ez� �n �a, �n privirea pe care o arunc� spre stejarul �mprejmuit de br�ul de flori se citea mul�umirea.

��M�car buc��ica asta de loc n-o s� cad� prad� Manei Pustiitoare. Pe Fratele Copacilor n-o s�-l poat� cuceri.

��E�ti un om bun, Ogierule, spuse Lan.

Loial r�nji.

��O s� consider asta o vorba bun�, dar nu �tiu ce-ar zice Frunta�ul Haman.

C�l�reau �n �ir indian, cu Mat �n spatele Str�jerului, pentru a putea s� trag� cu arcul dac� era nevoie, �i cu Perrin la urm�, cu securea scoasa �i a�ezat� de-a curmezi�ul �eii. Trecur� de culmea unui deal �i, c�t ai clipi, Mana era din nou acolo, de jur �mprejurul lor, v�lurit� �i murdar� ca la venire, v�rstat� �n culori �ip�toare. Rand arunc� o privire peste um�r, dar din gradina Omului Verde nu se mai vedea nici o urm�. �n spatele lor se �ntindea numai Mana; la fel �i �n fa��. Cu toate astea, pentru numai o clip�, i se p�ru c� z�re�te cre�tetul �nalt al stejarului, verde �i bogat. Apoi acesta sclipi �i disp�ru, r�m�n�nd �n loc doar Mana.

Pe undeva, Rand se a�tepta s� fie nevoi�i s� se lupte pentru a reu�i s� plece, la fel ca la venire, dar peste tot era lini�te; Mana Pustiitoare era cufundat� �ntr-o t�cere de moarte. Nici o crengu�� nu tres�lta, nu se auzea niciun strig�t �i niciun urlet tremurat, pe nic�ieri. Mana p�rea un animal care se ghemuie�te la p�m�nt, nu ca s�-�i ia av�nt, ci pentru c� tocmai a primit o lovitur� puternic� �i a�teapt� acum s-o primeasc� �i pe a doua. P�n� �i soarele era mai pu�in ro�u ca �nainte.

C�nd trecur� de salba de lacuri, era pu�in dup� miezul zilei. Lan �i conduse pe un drum care nu se apropia de ap� �i nu arunc� nici m�car o privire �n direc�ia aceea, dar lui Rand i se p�ru c� toate cele �apte turnuri erau mai �nalte dec�t atunci c�nd le z�rise prima dat�. Era convins c� v�rfurile lor pr�bu�ite se �n�l�au mai sus fa�� de p�m�nt, iar deasupra lor era o priveli�te abia �ntrez�rit�, turnurile neatinse, sclipind �n soare, �i flamurile Cocorului Auriu flutur�nd �n v�nt. Clipi, apoi �i a�inti privirea �ntr-acolo, dar nici m�car atunci turnurile nu disp�rur� cu totul. �nc� se mai z�reau, foarte vag, p�n� ce se �ndep�rtar� �ndeajuns pentru ca Mana Pustiitoare s� �nghit� totul.

�nainte de apus, Str�jerul alese un loc pentru tab�r�, iar Moiraine le puse pe Nynaeve �i pe Egwene s-o ajute s� fac� exact ce trebuia pentru a fi ap�ra�i. �nainte s� �nceap�, femeia Aes Sedai �opti ceva la urechea celorlalte. Nynaeve �ov�i, dar, c�nd Moiraine �nchise ochii, celelalte dou� �i urmar� exemplul.

Rand �i v�zu pe Mat �i pe Perrin care se uitau cu gura c�scat� �i se �ntreb� de ce erau a�a de surprin�i. �Fiecare femeie este Aes Sedai, se g�ndi el, f�r� nici o bucurie. �i eu la fel, Lumina s� m-ajute.� Posomor�t cum era, nu spuse nimic.

��De ce-i totul a�a de schimbat? �ntreba Perrin, c�nd Egwene �i Me�tereasa o ajutar� pe Moiraine s� se �ntind� pe patul improvizat. Pare�

Dar, ca �i cum nu-�i g�sea cuvintele, el ridic� din umeri �i t�cu.

��I-am dat o lovitur� puternic� Celui �ntunecat, r�spunse Moiraine, �ntinz�ndu-se pe spate, cu un oftat. Umbra va avea nevoie de mult timp ca s�-�i revin�.

��Cum? �ntreb� Mat. Ce-am f�cut?

��Dormi, �i porunci Moiraine. N-am sc�pat �nc� de Man�.

�i totu�i, �n diminea�a urm�toare, Rand nu v�zu nimic schimbat. Fire�te, pe m�sur� ce se �ndreptau spre miaz�zi, Mana se risipea. Copacii cu trunchiuri str�mbe le f�cur� loc celor care cre�teau drept. Ar�i�a se domoli. Frunzi�ul de-abia atins de man� �l �nlocui pe cel putrezit. Apoi, Rand observ� �i copaci teferi �i s�n�to�i. P�durea dimprejurul lor deveni ro�ie, din pricina frunzelor �i a florilor care �ncepuser� s� creasc�. Toate crengile erau pline de muguri, la fel ca tufi�urile joase, iar plantele ag��toare acopereau st�ncile cu verdea�a lor. Prin iarb� cre�teau flori s�lbatice, la fel de multe �i de str�lucitoare ca �i cum Omul Verde tocmai ar fi trecut pe acolo. P�rea c� prim�vara, �inut� at�ta vreme prizonier� din pricina iernii, se gr�bea s� recupereze tot timpul pierdut.

Rand nu era singurul care privea �n jur cu ochi mari.

��O lovitur� puternic�, murmura Moiraine, dar refuz� s� mai spun� �i altceva.

Piatra de hotar de la intrarea �n Shienar era acoperit� de un rug de trandafiri s�lbatici. Oamenii din turnurile de straja ie�ir� s�-i �nt�mpine. �n r�sul lor se citea o und� de mirare, iar ochii le sclipeau uimi�i, ca �i cum nu le venea s� cread� c� aveau sub t�lpi iarb� de-abia �ncol�it�.

��Lumina a �nvins Umbra!

��Mare izb�nd� la Pasul lui Tarwin! Tocmai am primit vestea! Am �nvins!

��Lumina ne blagoslove�te din nou!

��Regele Easar este puternic pe calea Luminii, r�spunse Lan, auzindu-le strig�tele.

Solda�ii ar fi vrut s-o �ngrijeasc� pe Moiraine, sau m�car s� trimit� o escorta cu ei, dar ea refuz� totul. Chiar �i a�a, culcat� pe spate, pe targ�, femeia era sigur� pe sine, iar oamenii �n armur� se traser� �napoi, f�c�ndu-i plec�ciuni �i supun�ndu-se dorin�elor ei. Rand �i ceilal�i o pornir� mai departe, urm�ri�i de ecoul hohotelor de r�s.

Spre sf�r�itul dup� amiezii, ajunser� �n Fal Dara; ora�ul cu ziduri mohor�te r�suna de veselie. �i r�suna cu adev�rat. Rand se g�ndi c� pesemne nu mai r�m�sese niciun clopot �n ora� care s� nu bat�, de la cele mai m�runte, f�cute din argint, p�n� la cele uria�e de aram� aflate sus, �n v�rful turnurilor. Por�ile erau larg deschise, iar solda�ii alergau pe str�zi, r�z�nd �i c�nt�nd, cu flori �nfipte �n mo�urile de p�r din cre�tet �i �n deschiz�turile armurilor. Oamenii de r�nd nu se �ntorseser� �nc� din Fal Moran, dar solda�ii tocmai ajunseser� �napoi, de la Pasul lui Tarwin, iar bucuria lor era �ndeajuns de mare pentru a umple toate str�zile.

��Izb�nd� la Pas! Am �nvins!

��A fost o minune! V�rsta Legendelor s-a �ntors printre noi!

��Prim�vara! r�se un soldat b�tr�n �i c�runt, petrec�ndu-i lui Rand pe dup� g�t o ghirland� de zorele; �i mo�ul lui era plin de flori. Lumina ne blagoslove�te iar�i cu venirea prim�verii!

Afl�nd c� drume�ii voiau s� ajung� la fort�rea��, un grup de b�rba�i �nve�m�nta�i �n o�el �i petale de flori �i �nconjurar�, alerg�nd pe l�ng� ei, ca s� le fac� loc prin mijlocul s�rb�torii.

Primul pe care Rand �l v�zu c� nu z�mbea se dovedi a fi Ingtar.

��Am ajuns prea t�rziu, �i spuse acesta lui Lan, foarte am�r�t. Am �nt�rziat cu un ceas �i n-am mai v�zut nimic. Pe cinstea mea!

Scr�ni tare din din�i, apoi se mai �mbl�nzi pu�in, p�r�nd ru�inat.

��Ierta�i-m�. Jalea m� face s�-mi uit de �ndatoriri. Fii bine venit, Ziditorule. Fi�i bine veni�i cu to�ii. �mi pare bine s� v� v�d �ntor�i teferi din Man�. Am s� trimit vindec�torul la Moiraine Sedai, �n �nc�perile Domniei Sale, �i am s�-i dau de �tire Seniorului Agelmar�

��Condu-ne la el, porunci Moiraine. Pe mine �i pe to�i ceilal�i.

Ingtar deschise gura s� protesteze, apoi se plec� �n fa�a privirii sale aprige.

Agelmar se afla �n �nc�perea de lucru; armura �i armele se �ntorseser� la locurile lor, �n rasteluri, iar chipul s�u era cel de-al doilea pe care nu se vedea nici urm� de z�mbet. Era foarte �ncruntat, iar la vederea lui Moiraine, adus� pe targa de slujitorii �n livrea, se posomor� �i mai tare. Femeile �nve�m�ntate �n negru �i auriu erau �ncurcate pentru c� fuseser� nevoite s� o aduc� pe Moiraine �n fa�a lui, �nainte ca ea s� fi apucat s� se spele sau s� fie v�zut� de vindec�tor. Loial c�ra cuf�rul de aur. Buc��ile pece�ii erau tot �n punga lui Moiraine, iar stindardul lui Lews Therin Uciga�ul-de-Neam era �nvelit �n p�turile ei �i legat tot la �aua lui Aldieb. Gr�jdarul care se ocupase de iap� primise porunci severe s� aib� grij� ca p�turile s� fie duse �n �nc�perile rezervate femeii Aes Sedai �i s� r�m�n� acolo �n siguran��.

��Pacea fie cu mine! exclam� Seniorul din Fal Dara. E�ti r�nit�, Moiraine Sedai? Ingtar, de ce n-ai avut grija s� fie dus� �n pat �i s�-i fie adus vindec�torul?

��Lini�te�te-te, Senior Agelmar, �i ceru Moiraine. Ingtar a f�cut dup� cum i-am poruncit eu. Nu sunt a�a de fragil� pe c�t pare s� cread� lumea de pe-aici.

F�cu semn c�tre dou� femei s-o ajute s� ajung� la un scaun. Ele �ncepur� s�-�i fr�ng� m�inile, jeluindu-se c� era mult prea sl�bit� �i c� ar fi trebuit s� se �ntind� �ntr-un pat c�lduros, s� fie v�zut� de vindec�tor, s� fac� o baie fierbinte. Moiraine �n�l�� din spr�ncene, iar femeile t�cur� brusc �i se gr�bire s-o ajute s� se ridice. De �ndat� ce se a�ez� comod �ntr-un jil�, le f�cu semn s� se �ndep�rteze.

��Vreau s� vorbesc cu Domnia Ta, Senior Agelmar.

Agelmar �ncuviin��, iar Ingtar le porunci slujitorilor s� ias� din �nc�pere. Seniorul din Fal Dara �i privi ner�bd�tor pe cei r�ma�i; mai ales pe Loial �i cuf�rul s�u de aur, din c�te i se p�ruse lui Rand.

��Am auzit, spuse Moiraine, de �ndat� ce u�a se �nchise �n urma lui Ingtar, c� a�i dob�ndit o mare izb�nd� la pasul lui Tarwin.

��Da, r�spunse cu un glas t�r�g�nat Agelmar, �ncrunt�ndu-se iar�i, la fel de tulburat ca la �nceput. Da �i nu, Aes Sedai. Jumate-Oamenii �i trolocii au fost distru�i p�n� la unul, dar noi aproape c� nici n-am luptat. I-a �nghi�it p�m�ntul, iar mun�ii s-au pr�bu�it peste ei. Au r�mas numai c��iva Draghkari, prea �nsp�im�nta�i ca s� mai fac� altceva dec�t s� zboare spre miaz�noapte c�t au putut de iute.

��Mare minune, �ntr-adev�r, �ncuviin�� Moiraine. Iar prim�vara a venit iar�i.

��O minune, repet� Agelmar, cl�tin�nd din cap. Dar� Moiraine Sedai, oamenii spun multe despre ceea ce s-a �nt�mplat acolo, �n trec�toare. Spun c� Lumina s-a-ntrupat �i a luptat pentru noi. C� �nsu�i Creatorul a ap�rut �n mijlocul luptei, pentru a �nfrunta Umbra. Eu �ns� am v�zut un b�rbat, Moiraine Sedai. Am v�zut un b�rbat, iar ceea ce-a f�cut el nu e cu putin��, nu poate fi �ng�duit.

��Roata �ese dup� cum �i este voia, Senior din Fal Dara.

��Cum spui dumneata, Moiraine Sedai.

��Dar Padan Fain? E �n siguran��? Trebuie s�-i vorbesc, dup� ce m� odihnesc pu�in.

��E �ntemni�at dup� cum ai poruncit, Aes Sedai, �i ba se jeluie�te solda�ilor s�-i dea drumul, ba se r�ste�te la ei �i �ncearc� s� le dea ordine. Dar� Moiraine Sedai, pacea fie cu mine, spune-mi despre dumneata �i despre c�l�toria �n Man�. L-a�i g�sit pe Omul Verde? Cu at�ta verdea�� n jur, cred c� e m�na lui la mijloc.

��L-am g�sit, r�spunse ea sec. Omul Verde a murit, Senior Agelmar, iar Ochiul Lumii nu mai este. S-a terminat cu c�l�toriile celor tineri, afla�i �n c�utarea gloriei.

Seniorul din Fal Dara se �ncrunt�, cl�tin�nd tulburat din cap.

��Mort? Omul Verde e mort? Nu e cu putin�� Asta �nseamn� c� a�i fost �nfr�n�i? Dar atunci florile �i plantele care cresc peste tot�?

��Am izb�ndit, Senior Agelmar. Am izb�ndit, iar lumea eliberat� din ghearele iernii este cea mai bun� dovad�, dar lupta final� �nc� nu s-a dat.

Rand tres�ri, dar femeia Aes Sedai �i arunc� o privire aprig�, iar el se lini�ti.

��Mana Pustiitoare exist� �nc�, iar fier�riile din Thakan tot mai lucreaz� undeva, sub Shayol Ghul. Exist� �nc� mul�i Jumate-Oameni �i nenum�ra�i troloci. S� nu cumva s� crezi c� �inuturile de la Hotare nu mai trebuie s� vegheze.

��Nici nu credeam, Aes Sedai, replic� el �n�epat.

Moiraine �i f�cu semn lui Loial s� a�eze cuf�rul de aur la picioarele ei; apoi �l deschise �i scoase cornul.

��Cornul lui Vaiere, �opti ea, iar Agelmar r�mase cu gura c�scat�; lui Rand i se p�ru c� avea de g�nd s� �ngenuncheze.

��Cu asta, Moiraine Sedai, nici nu mai conteaz� c��i Jumate-Oameni �i troloci r�m�n. Dac� eroii din vechime ies din morminte, o s� m�r��luim �nspre �inuturile P�rjolite �i o s� facem Shayol Ghul una cu p�m�ntul!

��NU!

Agelmar t�cu mirat, dar Moiraine continu�, cu glas lini�tit.

��Nu �i l-am ar�tat ca s� te st�rnesc, ci numai ca s� �tii c�, �n b�t�liile care urmeaz� s� vin�, o s� fim la fel de puternici ca Umbra. Locul lui �ns� nu e aici. Cornul trebuie dus �n Illian. Acolo trebuie s� se adune armatele Luminii, dac� se apropie noi b�t�lii. Am s�-�i cer o escort� format� din cei mai buni solda�i, ca s� fim siguri c� el ajunge �n siguran�� n Illian. Exist� �nc� Iscoade ale Celui �ntunecat, Jumate-Oameni �i troloci, iar cei care vor r�spunde chem�rii cornului �l vor urma pe cel care-l m�nuie�te. Trebuie s� ajung� �n Illian.

��Va fi dup� cum porunce�ti, Aes Sedai.

Numai c�, atunci c�nd capacul cuf�rului se �nchise la loc, Seniorul din Fal Dara p�rea un om c�ruia nu i se mai �ng�duia s� priveasc� nici o raz� de Lumin�.

O s�pt�m�n� mai t�rziu, clopotele din Fal Dara tot mai r�sunau. Oamenii de r�nd se �ntorseser� din Fal Moran, s�rb�torind �i ei laolalt� cu solda�ii, iar strig�tele �i c�ntecele se amestecau cu b�t�ile clopotelor. Rand auzea totul, de pe balconul lung �n care se afla. Chiar dedesubtul lui erau gr�dinile private ale Seniorului Agelmar, verzi �i �nflorite, dar el nici nu le b�ga �n seam�. �n ciuda soarelui care se afla sus pe cer, prim�vara din Shienar era mai r�coroas� dec�t era el obi�nuit; cu toate acestea, pic�turi de sudoare �i sclipeau pe pieptul gol �i pe umeri, �n timp ce r�sucea prin aer sabia cu pecetea b�tlanului. Mi�c�rile sale erau foarte precise, dar �ndep�rtate, c�ci sufletul lui plutea prin h�u. Chiar �i de acolo, se �ntreb� c�t� bucurie ar mai fi r�mas �n ora�, dac� lumea ar fi �tiut de stindardul pe care Moiraine �l �inea �nc� bine ascuns.

��Bravo, p�storule.

Sprijinit de balustrad�, cu bra�ele �ncruci�ate pe piept, Str�jerul �l privea cu un ochi critic.

��Te descurci bine, dar nu te mai chinui at�t. Nu po�i s-ajungi maestru �n c�teva s�pt�m�ni.

H�ul disp�ru, ca o bula spart� de s�pun.

��Nu vreau s-ajung maestru.

��Sabia asta e destinat� unui lupt�tor de prim� m�n�, p�storule.

��Vreau doar ca tata s� fie m�ndru de mine.

M�na i se �ncle�t� pe teaca din piele aspr�. �Vreau doar ca Tam s� fie tat�l meu.�

��Oricum, nu mai am r�gaz nici m�car c�teva s�pt�m�ni, sf�r�i el, �ndes�ndu-�i sabia �n teac�.

��Deci nu te-ai r�zg�ndit?

��Tu ce-ai fi f�cut, �n locul meu?

Expresia de pe chipul lui Lan nu se schimbase; s-ar fi zis c�, la urma urmei, fa�a lui era at�t de aspr�, �nc�t nu se putea schimba c�tu�i de pu�in.

��N-ai s� �ncerci s� m� opre�ti? Nici tu, nici Moiraine Sedai?

��Po�i s� faci dup� cum �i-e voia, p�storule, sau dup� cum �ese Roata. Str�jerul se dezlipi de balustrad�. Acum te las.

Rand se �ntoarse s�-l vad� plec�nd �i d�du cu ochii de Egwene, care st�tea acolo, t�cut�.

��Ai luat vreo hot�r�re, Rand?

El �i lu� c�ma�a �i surtucul, sim�indu-se, dintr-odat�, �nfrigurat.

��Plec, Egwene.

��Unde?

��Nu �tiu, unde v�d cu ochii.

Nu voia s�-i �nt�lneasc� privirea, dar nu se putea opri s� se uite la ea. Avea trandafiri s�lbatici prin�i �n p�rul care-i curgea pe umeri. κi �inea mantia bine str�ns� pe l�ng� trup. Aceasta era colorat� �n albastru �nchis �i brodat� pe la margini cu un �ir sub�ire de flori s�lbatice, dup� obiceiul din Shienar, care-i urcau p�n� �n dreptul chipului. Dar florile nu erau mai albe dec�t obrajii ei; iar ochii p�reau foarte mari �i �ntuneca�i.

��Departe, sf�r�i Rand.

��Sunt sigur� c� lui Moiraine Sedai n-o s�-i fie pe plac dac� pleci pur �i simplu. Dup� dup� ceea ce-ai f�cut, meri�i o r�splat�.

��Moiraine nici nu m� bag� �n seam�. Am f�cut ce-a vrut ea, �i cu asta, gata. Nici m�car nu-mi vorbe�te c�nd m� duc s-o v�d. Nu c� a� fi �ncercat s� m� apropii prea mult de ea, �ns� e limpede c� se fere�te de mine. N-o s�-i pese dac� plec, iar mie nu-mi pas� ce crede ea.

��Moiraine �nc� nu s-a �nzdr�venit cu totul, Rand, spuse �ov�ielnic Egwene. Eu, una, trebuie s� m� duc �n Tar Valon pentru �nv��tur�. Nynaeve vine �i ea. Iar Mat trebuie Vindecat de boala care-l �ine legat de pumnal, �i Perrin vrea s� vad� Tar Valon �nainte s� plece� unde vede cu ochii. Ai putea s� vii �i tu.

��Asta ca s� afle �i alte Aes Sedai, �n afar� de Moiraine, ce sunt eu, �i apoi s� m� domoleasc�? �ntreb� el, cu o voce aspr�; aproape c� se r�stea, dar nu se putea ab�ine. Asta vrei?

��Nu.

�tia c� n-avea s�-i poat� spune niciodat� c�t �i fusese de recunosc�tor, pentru r�spunsul care venise f�r� �ov�ial�.

��Rand, doar nu �i-e fric� �ncepu ea �i, cu toate c� erau singuri, privi �n jur �i cobor� vocea. Moiraine Sedai spune c� nu trebuie s� atingi Adev�ratul Izvor. Dac� nu atingi Saidin, dac� nu �ncerci s� m�nuie�ti Puterea, n-o s� �i se-nt�mple nimic.

��N-avea grij�, n-am s-o mai ating niciodat�. Nici dac� trebuie mai �nt�i s�-mi tai m�na.

��i dac� nu m� pot opri? N-am �ncercat niciodat� s� fac a�a ceva, de bun�voie, nici m�car acolo, la Ochi. Dac� nu m� pot opri?�

��Vrei s� pleci acas�, Rand? Pesemne c� tat�l t�u de-abia a�teapt� s� te vad�. Cred c� �i tat�lui lui Mat i s-a f�cut dor, dup� at�ta vreme. Eu am s� m�-ntorc �n Emond�s Field la anul. M�car pentru o vreme.

El �i frec� palma de m�nerul sabiei, pip�ind b�tlanul de bronz. �Tata. Casa. Pe Lumin�, c�t �mi doresc s� v�d��

��Nu, nu acas�.

�Undeva unde s� nu pot face r�u nim�nui, dac� nu reu�esc s� m� st�p�nesc. Undeva unde s� fiu singur.�

Brusc, �n balcon i se p�ru frig ca �n miezul iernii.

��Plec, �ntr-adev�r, dar nu acas�.

�Egwene, Egwene, de ce a trebuit s� fii �i tu una dintre ele�?� �mbr��i��nd-o, �i apropie buzele de p�rul ei �i �opti:

��Acas� n-o s� m� mai �ntorc niciodat�.

Jos, �n gr�dinile private ale lui Agelmar, sub un umbrar des, sm�l�uit cu flori albe, Moiraine se foi �n scaunul jos �i �ntins pe care �edea culcat�. Avea �n poal� buc��ile pece�ii, iar pietricica pre�ioas� pe care obi�nuia s-o poarte �n p�r i se �nv�rtea �ntre degete, sclipind pe lan�ul ei de aur. Str�lucirea slab� �i albastr� a pietrei disp�ru, iar femeia z�mbi u�or. Bijuteria nu avea nici o putere proprie, dar primul lucru pe care-l �nv��ase ea din m�nuirea Puterii, pe vremea c�nd era �nc� t�n�r�, �n Palatul Regal din Cairhien, fusese s� se foloseasc� de piatr� pentru a trage cu urechea la ce vorbeau oamenii care credeau c� erau prea departe pentru a fi auzi�i.

��Profe�iile stau s� se �mplineasc�, �opti femeia Aes Sedai. Dragonul a ren�scut.

GLOSARREMARC� ASUPRA ACESTUI GLOSAR

Calendarul toman a fost adoptat la aproximativ doua secole dup� ce a disp�rut ultimului b�rbat Aes Sedai �i a fost consemnat �n scris la mul�i ani Dup� Fr�ngerea Lumii (DFL). Multe consemn�ri au fost distruse �n timpul R�zboaielor Troloce, �ntr-at�t de multe �nc�t, la sf�r�itul r�zboaielor, existau dispute cu privire la anul exact pe vechiul sistem. Tiam din Gazar a propus atunci un nou calendar, �n cinstea presupusei eliber�ri de sub amenin�area trolocilor, calendar care consemna fiecare an ca fiind un An Liber (AL). La dou�zeci de ani de la sf�r�itul R�zboaielor Troloce, calendarul lui Tiam din Gazar era deja foarte r�sp�ndit. Artur Arip�-de-�oim a �ncercat s� �ntocmeasc� un nou calendar, av�nd la baz� �ntemeierea imperiului s�u (DL�, De La �ntemeiere), dar acesta nu este cunoscut �i este men�ionat doar de istorici. Dup� distrugerile, uciderile �i pr�p�durile provocate de R�zboiul de O Sut� de Ani, un al patrulea calendar a fost �ntocmit de Uren din Jubai Chir�-n-Zbor, un �nv��at din r�ndurile Oamenilor M�rii �i promulgat de panarhul Farede din Tarabon. Calendarul Farede, care dateaz� de la sf�r�itul, stabilit �n mod arbitrar, al R�zboiului de O Sut� de Ani �i care consemneaz� anii Noii Ere (NE) este folosit �i ast�zi.

Adan, Heran: Guvernatorul Baerlonului.

Adev�ratul Izvor: For�a motrice a universului, cea care face s� se �nv�rteasc� Roata Timpului. Este alc�tuit din dou� p�r�i � jum�tatea masculin� (Saidin) �i jum�tatea feminin� (Saidar), care se lupt� una cu cealalt� �i �n acela�i timp se ajut�. Saidin poate fi folosit� doar de b�rba�i, iar Saidar doar de femei. De la �nceputul Vremii Nebuniei, Saidin a fost p�ng�rit� de atingerea Celui �ntunecat. Vezi de asemenea Puterea Suprem�.

Aes Sedai: M�nuitoare ale Puterii Supreme. �ncep�nd cu Vremea Nebuniei nu mai exista dec�t femei Aes Sedai. Privite cu ne�ncredere �i temute, chiar ur�te de unii, sunt considerate de mul�i vinovate de Fr�ngerea Lumii �i se crede �n general c� se amestec� �n treburile diferitelor neamuri. �n acela�i timp, pu�ini sunt conduc�torii care nu au o sfetnic� dintre femeile Aes Sedai, chiar �i �n acele t�r�muri unde o astfel de leg�tur� trebuie �inut� secret�. Termenul poate fi folosit �i onorific, de exemplu: Sheriam Sedai; �i ca onorificul cel mai �nalt: Sheriam Aes Sedai. Vezi de asemenea Ajah; Suprema �nsc�unat�.

Agelmar, Seniorul Agelmar din Casa Jahad: Seniorul din Fal Dara. Blazonul s�u reprezint� trei vulpi ro�ii care alearg�.

Aiel: Neamul din Pustiul Aiel. Oameni cruzi �i curajo�i. κi acoper� chipul cu un val �nainte s� ucid�, ceea ce a dus la folosirea expresiei �a te purta ca un Aiel cu v�l pe fa�� pentru a descrie pe cineva violent. R�zboinici necru��tori at�t �narma�i, c�t �i cu m�inile goale, nu ar pune niciodat� m�na pe o sabie. C�nt�re�ii lor �i �nso�esc �n b�t�lii pe muzic� de dans, iar Aielii numesc b�t�lia �Dansul�.

Ajah: Fr��ii �n r�ndul femeilor Aes Sedai, fiecare Aes Sedai f�c�nd parte dintr-o astfel de fr��ie. Sunt desemnate prin culori: Ajah Albastr�, Ajah Ro�ie, Ajah Alb�, Ajah Verde, Ajah Brun�, Ajah Galben� �i Ajah Cenu�ie. Fiecare dintre aceste fr��ii are o filosofie proprie cu privire la folosirea Puterii Supreme �i la ac�iunile femeilor Aes Sedai. De exemplu, Ajah Ro�ie �i pune toat� energia �n slujba g�sirii �i domolirii b�rba�ilor care �ncearc� s� m�nuiasc� Puterea Suprem�. Ajah Brun�, pe de alt� parte, evit� implicarea �n treburile lume�ti �i este �n c�utarea cunoa�terii. Exista zvonuri (negate cu �nver�unare �i nerostite vreodat� de fa�� cu o femeie Aes Sedai) referitoare la o Ajah Neagr�, care l-ar sluji pe cel �ntunecat.

Ajah Albastr�: Vezi Ajah.

Ajah Alb�: Vezi Ajah.

Ajah Neagr�: Vezi Ajah.

Ajah Ro�ie: Vezi Ajah.

Al Doilea Pact: Vezi Pactul celor Zece Neamuri.

Al Ellisande!: �n Limba Veche, �Pentru Roza Soarelui!�

Aldieb: �n Limba Veche, �V�ntul de Apus�, v�ntul care aduce ploile de prim�var�.

al�Meara, Nynaeve: Me�tereasa din Emond�s Field.

al�Tor, Rand: T�n�r fermier �i pastor din �inutul celor Dou� R�uri.

al�Vere, Egwene: Fiica cea mic� a hangiului din Emond�s Field.

Andor: T�r�mul �n care se afla �inutul celor Dou� R�uri. �nsemnul Andorului este un leu alb feroce, pe fond ro�u.

Angreal: Obiect foarte rar care permite oric�rei persoane capabile s� conduc� Puterea Suprema s� st�p�neasca o parte mai mare din aceasta Putere dec�t ar putea s� fac� f�r� niciun ajutor. Relicv� din V�rst� Legendelor, nu se mai �tie cum era f�urit. Vezi de asemenea sa�angreal.

Arafel: Unul dintre �inuturile de la Hotar. �nsemnul Arafelului reprezint� trei trandafiri albi pe fond ro�u, al�turi de trei trandafiri ro�ii pe fond alb.

Arip�-de-�oim, Artur: Rege legendar care a unit toate �inuturile de la Apus de Osia Lumii, precum �i c�teva �inuturi de dincolo de Pustiul Aiel. A trimis chiar �i o�tiri peste Oceanul Aryth, dar leg�turile cu acestea s-au pierdut la moartea lui, care a declan�at R�zboiul de O Sut� de Ani. Blazonul s�u reprezenta un �oim auriu �n zbor. Vezi de asemenea R�zboiul de O Sut� de Ani.

Aram: Un t�n�r Tuatha�an.

Avendesora: �n Limba Veche, �Copacul Vie�ii�. Pomenit �n multe pove�ti �i legende.

Aybara, Perrin: T�n�r ucenic de fierar din Emond�s Field.

Ba�alzamon: �n limba trolocilor, �Inima �ntunericului�. Se crede c� este numele dat de troloci Celui �ntunecat.

Baerlon: Ora� din Andor, pe drumul dinspre Caemlyn spre minele din Mun�ii de Negur�.

Barran, Doral: Me�tereasa din Emond�s Field �nainte de Nynaeve al�Meara.

Bel Tine: Festivalul prim�verii �n �inutul celor Doua R�uri.

Bornhald, Dain: Ofi�er care face parte din r�ndul Copiii Luminii, fiului Seniorului C�pitan Geofram Bornhald.

Bryne, Gareth: C�pitanul general al g�rzii reginei din Andor. Sluje�te de asemenea ca Cel Dint�i Prin� S�bier al reginei Morgase. Blazonul s�u reprezint� trei stele aurii, fiecare cu c�te cinci raze.

Caemlyn: Capitala Andorului.

Cairhien: At�t numele neamului ce locuie�te de-a lungul Osiei Lumii, c�t �i numele capitalei acestui neam. Ora�ul a fost p�rjolit �i pr�dat �n timpul R�zboiului Aiel (976-978 NE), �nsemnul Cairhienului este un soare auriu cu multe raze care r�sare pe un fond de albastrul cerului.

Carai an Caldazarl: �n Limba Veche, ��n cinstea rozei Soarelui!� Strig�tul de b�t�lie al ultimului rege din Manetheren.

Cauthon, Matrim (Mat): T�n�r fermier din �inutul celor Dou� R�uri.

Cei o sut� de tovar�i: O sut� de b�rba�i Aes Sedai, printre cei mai puternici din V�rsta Legendelor, care, condu�i de Lews Therin Telamon, au dat lovitura finala care a pus cap�t R�zboiului Umbrei, �nchiz�ndu-l pe Cel �ntunecat la loc �n temni��. Riposta Celui �ntunecat a p�ng�rit Saidin; cei o sut� de tovar�i au �nnebunit �i-au �nceput Fr�ngerea Lumii.

Cel Dint�i Prin� S�bier: Titlu purtat �n mod obi�nuit de fratele cel mare al reginei din Andor, care a fost preg�tit �nc� din copil�rie pentru a conduce armatele reginei �n vreme de r�zboi �i a-i fi sfetnic acesteia �n vreme de pace. Dac� regina nu are niciun frate, va acorda altcuiva acest titlu.

Cel �ntunecat: Numele cel mai obi�nuit, folosit �n toate �inuturile, al lui Shai�tan: sursa r�ului, antiteza Creatorului, �nchis de c�tre Creator �n momentul Crea�iei �ntr-o temni�� din Shayol Ghul; una dintre �ncerc�rile de a-l elibera din temni�� a dus la izbucnirea R�zboiului Umbrei, p�ng�rirea Saidin, Fr�ngerea Lumii �i la �ncheierea V�rstei Legendelor.

Cele Cinci Puteri: Sunt firele care duc la Puterea Suprem� �i fiecare persoan� care poate conduce Puterea Suprem� st�p�ne�te unele fire mai bine dec�t pe celelalte. Numele pe care le poart� aceste fire corespund lucrurilor care pot fi f�cute cu ajutorul lor � P�m�ntul, Aerul, Focul, Apa �i Spiritul � �i sunt numite Cele Cinci Puteri. Orice m�nuitor al Puterii Supreme va st�p�ni mai bine una, sau poate chiar dou�, dintre aceste puteri, �i mai pu�in pe celelalte. C��iva, foarte pu�ini, pot st�p�nii foarte bine chiar trei, dar, de la sf�r�itul V�rstei Legendelor, nimeni nu le-a mai st�p�nit pe toate cinci. Chiar �i pe vremea aceea acest lucru se �nt�mpla extrem de rar. Aceste puteri pot fi st�p�nite �ntr-o m�sur� mai mic� sau mai mare, a�a c� unele persoane care pot conduce Puterea Suprem� sunt mai puternice dec�t altele. �nf�ptuirea unor ac�iuni cu ajutorul Puterii Supreme presupune capacitatea de a folosi una sau mai multe dintre cele Cinci Puteri. De exemplu, pentru a aprinde sau a controla focul este nevoie de Foc, iar pentru schimbarea vremii este nevoie de Aer �i de Ap�, �n timp ce pentru T�m�duire este nevoie de Ap� �i Spirit. Spiritul se g�sea deopotriv� la b�rba�i �i la femei, �ns� capacitatea de a folosi P�m�ntul �i/sau Focul se reg�sea cel mai adesea la b�rba�i, iar cea de a folosi Apa �i/sau Aerul mai ales la femei. Erau �i excep�ii, dar pentru c� a�a st�teau �n general lucrurile, P�m�ntul �i Focul au ajuns s� fie considerate Puteri masculine, iar Aerul �i Apa � Puteri feminine. �n general nu se face o ierarhie a Puterilor, de�i exista o vorb� printre femeile Aes Sedai: �Nu este nici o st�nc� at�t de tare �nc�t v�ntul �i apa s� nu o distrug�, niciun foc at�t de puternic �nc�t apa s� nu-l �n�bu�e sau v�ntul s� nu-l sting�.� Trebuie s� remarc�m faptul c� aceast� zical� a ap�rut la mult timp dup� moartea ultimului b�rbat Aes Sedai. Dac� a existat vreo zical� asem�n�toare printre b�rba�ii Aes Sedai, s-a pierdut de mult.

Conduce: A controla curgerea Puterii Supreme.

Conducere: Ac�iunea de controlare a curgerii Puterii Supreme.

Charin, Jain: Vezi Neopritul, Jain.

Col�ul Dragonului: Semn stilizat, de obicei de culoare neagra, o linie curb� cu cap�tul �n forma de lacrim�. Scrijelit pe u�a unei case, �i acuz� pe cei din�untru ca sunt de partea r�ului.

Copiii Luminii: O fr��ie cu stricte convingeri ascetice, care are drept scop �nfr�ngerea Celui �ntunecat �i distrugerea tuturor Iscoadelor sale. �ntemeiat� �n timpul R�zboiului de O Sut� de Ani de c�tre Lothair Mantelar pentru a contracara num�rul tot mai mare de iscoade ale Celui �ntunecat, s-a transformat �n timpul r�zboiului �ntr-o organiza�ie militar�, cu vederi extrem de rigide �i pe deplin convins� c� este singura care de�ine adev�rul �i �tie ce este bine. Copiii Luminii le ur�sc pe femeile Aes Sedai, consider�ndu-le, ca de altfel �i pe cei care le sprijin� sau le sunt prieteni, Iscoade ale Celui �ntunecat. Sunt cunoscu�i �i sub numele peiorativ de Mantiile Albe; blazonul lor reprezint� un soare auriu cu multe raze pe fond alb.

Cornul lui Vaiere: Obiectul legendar din Marele Alai pornit pe urmele Cornului. Se spune c� acest Corn poate readuce la via�� vitejii mor�i pentru a lupta �mpotriva Umbrei.

Cuendillar: Vezi inima de piatr�.

Damodred, Seniorul Galadedrid: Unicul fiu al lui Taringail Damodred �i al lui Tigraine; fratele vitreg al lui Elayne �i Gawyn. Blazonul lui reprezint� o sabie argintie �naripat�, cu v�rful �n jos.

Damodred, Prin�ul Taringail: Prin� din Cairhien, s-a c�s�torit cu Tigraine, cu care a avut un fiu, Galadedrid. Dup� ce Tigraine a disp�rut �i a fost considerat� moart�, s-a c�s�torit cu Morgase �i a avut doi copii cu ea, Elayne �i Gawyn. A disp�rut �n circumstan�e misterioase �i mul�i ani s-a crezut c� a murit. Blazonul lui reprezenta o secure de lupt� aurie cu doua t�i�uri.

Dantela unei V�rste: Vezi P�nza unei V�rste.

Dha vol, Dhai�mon: Vezi Troloci.

Djevik K�Shar: �n limba trolocilor, �T�r�mul Mor�ii�. Nu-mele dat de troloci Pustiului Aiel.

Domon, Bayle: C�pitanul Pic�turii.

Domolire: Ac�iunea, f�cut� de femeile Aes Sedai, de a izola b�rba�ii care pot conduce Puterea Suprem�. Aceast� ac�iune este necesar� �ntruc�t orice b�rbat care �nva�� s� conduc� Puterea va �nnebuni din pricina murd�riei care �ntineaz� Saidin �i, �n nebunia lui, se va servi de Puterea Suprem� pentru a s�v�r�i fapte �ngrozitoare. B�rbatul care a fost domolit poate �nc� sim�i Adev�ratul Izvor, dar nu-l mai poate atinge. Nebunia care a ap�rut �naintea domolirii este oprit�, dar nu vindecat�, �i dac� b�rbatul este domolit la timp moartea poate fi evitat�.

Domni�a Mo�tenitoare: Titlul mo�tenitoarei la tronul Andorului. Fiica mare a reginei �i urmeaz� mamei sale la tron. Dac� regina nu are nici o fiica, tronul revine celei mai apropiate rude de s�nge de sex feminin a reginei.

Dragonul: Numele sub care era cunoscut Lews Therin Telamon �n timpul R�zboiului Umbrei. �n nebunia care �i cuprinsese pe to�i b�rba�ii Aes Sedai, Lews Therin i-a ucis pe to�i cei de acela�i s�nge cu el, precum �i pe to�i cei pe care �i iubea, ceea ce a f�cut s� fie numit Uciga�ul-de-neam. Acum se folose�te expresia �luat de Dragon� sau �posedat de Dragon� pentru cineva care �i pune �n primejdie sau �i amenin�� pe cei din jurul lui, cu prec�dere f�r� motiv. Vezi de asemenea Dragonul Ren�scut.

Dragon Fals: Din c�nd �n c�nd, oamenii pretind c� sunt Dragonul Ren�scut �i c�teodat� unul dintre ei are suficien�i sus�in�tori c�t s� fie nevoie de o armat� pentru a fi �nfr�nt. Unii au �nceput r�zboaie care au afectat mai multe neamuri. De a lungul secolelor, cei mai mul�i au fost b�rba�i incapabili s� conduc� Puterea Suprem�, dar c��iva au reu�it. Cu toate acestea, to�i au disp�rut sau au fost prin�i �i uci�i �nainte s� se �ndeplineasc� vreuna dintre Profe�iile despre Rena�terea Dragonului. Ace�ti oameni sunt numi�i Fal�i Dragoni. Vezi de asemenea Dragonul Ren�scut.

Dragonul Ren�scut: Potrivit profe�iei �i legendei, Dragonul se va na�te din nou ca s� salveze lumea �n momentul �n care omenirea va avea cea mai mare nevoie de ajutor. Oamenii nu �i doresc �ns� ca acest lucru s� se �nt�mple, deoarece profe�iile spun c�, odat� cu rena�terea Dragonului, lumea se va Fr�nge din nou, iar Therin Uciga�ul-de-neam, Dragonul, este un nume care �i face �nc� pe oameni s� se cutremure, chiar dac� au trecut mai bine de trei mii de ani de la moartea lui. Vezi de asemenea Dragonul; Dragon Fals.

Duminic�: Zi de s�rb�toare �i de festival �n mijlocul verii, celebrat� de foarte mul�i oameni.

Easar, Regele Easar din Casa Togita: Regele Shienarului. Blazonul sau reprezint� un cerb alb care, potrivit tradi�iei din Shienar, este considerat �i �nsemnul Shienarului, al�turi de �oimul Negru.

Elaida: Femeie Aes Sedai, sfetnica reginei Morgase din Andor.

Elayne: Fiica reginei Morgase, Domni�a Mo�tenitoare a tronului Andorului. Blazonul ei este un crin auriu.

Else; Else Grinwell: Fiica unui fermier �nt�lnit� pe drumul spre Caemlyn.

Fain, Padan: Negu��tor ambulant care sose�te �n Emond�s Field chiar �nainte de Noaptea Iernii.

Far Dareis Mai: Literal, �Fecioarele L�ncii�. Una dintre tagmele de r�zboinici ale Aielilor; spre deosebire de toate celelalte, nu accepta dec�t femei. Fecioarele nu se pot c�s�tori �i r�m�ne �n tagm�, nici nu pot lupta c�t timp sunt �ns�rcinate. Orice copil care se na�te este dat spre a fi crescut unei alte femei, astfel �nc�t nimeni nu mai �tie cine era mama copilului. (�Nu po�i apar�ine nici unui b�rbat �i niciun b�rbat �i niciun copil nu ��i pot apar�ine. Lancea ��i este iubitul, copilul �i �ntreaga ta via��.�) Ace�ti copii sunt foarte pre�ui�i, deoarece una dintre profe�ii spune ca un copil n�scut dintr-o Fecioar� va uni clanurile �i va readuce Aielilor m�re�ia pe care au cunoscut o �n timpul V�rstei Legendelor.

F�r-de-Ochi: Vezi Myrddraali.

Flac�ra din Tar Valon: Simbolul Tar Valonului �i al femeilor Aes Sedai. Reprezentare stilizat� a unei fl�c�ri; o lacrim� alb� cu v�rful �n sus.

Foc-n-V�z: Vezi Cel �ntunecat.

Fr�ngerea Lumii: C�nd Lews Therin Telamon �i Cei o sut� de tovar�i au pecetluit din nou temni�a Celui �ntunecat, riposta a p�ng�rit Saidin. �n cele din urma, fiecare b�rbat Aes Sedai a �nnebunit. �n nebunia lor, ace�ti b�rba�i, care puteau m�nui Puterea Suprem� �ntr-o m�sur� acum necunoscut�, au schimbat fa�a p�m�ntului. Au provocat cutremure nimicitoare, au dobor�t lan�uri de mun�i, au �n�l�at al�i mun�i, au f�cut uscatul s� se ridice pe locurile unde fuseser� m�ri, au f�cut oceanul s� se reverse peste locurile unde fusese uscatul. �n multe p�r�i ale lumii popula�ia a disp�rut aproape cu totul, iar supravie�uitorii s-au risipit ca praful �n v�nt. Aceasta distrugere este amintit� �n pove�ti, legende �i �n istorie sub numele de Fr�ngerea Lumii. Vezi de asemenea Cei o sut� de tovar�i.

Galad: Vezi Damodred, Seniorul Galadedrid.

Illian: Port important la Marea Furtunilor, capitala neamului cu acela�i nume. �nsemnul Illianului reprezint� nou� albine aurii pe fond verde �nchis.

Inchizitorii: Ordin �n cadrul fr��iei Copiii Luminii. Scopul lor declarat este descoperirea adev�rului �n caz de ne�n�elegeri �i dezv�luirea Iscoadelor Celui �ntunecat. C�nd este vorba de c�utarea adev�rului �i a Luminii, a�a cum le �n�eleg ei, sunt chiar mai plini de zel dec�t to�i Copiii Luminii la un loc. Metoda lor obi�nuit� de interogare este tortura; atitudinea lor obi�nuit�: cred ca deja cunosc adev�rul �i nu trebuie dec�t s� �i fac� victima s� m�rturiseasc�. Inchizitorii �i spun �M�na Luminii� �i uneori ac�ioneaz� ca �i cum ar fi complet separa�i de Copiii Luminii �i de Consiliul Un�ilor, care �i conduce pe Copii. �n fruntea Inchizitorilor este Marele Inchizitor, care face parte din Consiliul Un�ilor.

Ingtar, Seniorul Ingtar din Casa Shinowa: R�zboinic din Shienar �nt�lnit la Far Dala.

Inim� de Piatr�: Substan�� indestructibil� creat� �n timpul V�rstei Legendelor. Orice for�� cunoscut� folosit� pentru a o distruge este absorbit�, f�c�nd inima de piatr� �i mai puternic�.

Iscoadele Celui �ntunecat: Cei care �l urmeaz� pe cel �ntunecat �i cred c� vor fi r�spl�ti�i �i vor dob�ndi mari puteri c�nd acesta va fi eliberat din temni�a.

Jumate-Om: Vezi Myrddraali.

Kandor: Unul dintre �inuturile de la Hotar. �nsemnul Kandorului este un cal ro�u cabrat pe fond verde deschis.

Kinch, Hyam: Fermier �nt�lnit pe drumul spre Caemlyn.

Ko�bal: Vezi Troloci.

Lan; al�Lan Mandragoran: R�zboinic de la Apus; �nso�itorul lui Moiraine.

Luc; Seniorul Luc din Casa Mantear: Fratele lui Tigraine, despre care se spune c� ar fi fost Cel Dint�i Prin� S�bier c�nd aceasta a urcat pe tron. Se crede c� dispari�ia lui �n Mana Pustiitoare are o leg�tur� cu dispari�ia ulterioar� a lui Tigraine. Blazonul lui era o ghind�.

Machera, Elyas: B�rbat �nt�lnit de c�tre Perrin �i Egwene �n p�dure.

Mahdi: �n Limba Veche, �C�ut�torul�. Titlul conduc�torului caravanei Tuatha�an.

Malkier: Neam care a f�cut odinioar� parte din �inuturile de la hotar, acum �nghi�it de Mana Pustiitoare. �nsemnul Malkierului reprezenta un cocor auriu �n zbor.

Mana: Vezi Mana Pustiitoare.

Mana Pustiitoare: Regiune de la miaz�noapte, pervertit� �n �ntregime de Cel �ntunecat. Vizuina trolocilor, Myrddraalilor �i a altor creaturi ale Celui �ntunecat.

Man�-n-Frunze: Vezi Cel �ntunecat.

Mandarb: �n Limba Veche, �T�i��.

Manetheren: Unul dintre cele Zece Neamuri care au f�cut Al doilea Pact �i de asemenea capitala acestui neam. At�t ora�ul, c�t �i oamenii au pierit �n timpul r�zboaielor cu trolocii.

Mantiile Albe: Vezi Copiii Luminii.

Marele Alai pornit pe urmele Cornului: Ciclu de pove�ti referitoare la c�utarea legendar� a Cornului lui Vaiere, �n perioada cuprins� �ntre sf�r�itul R�zboaielor Troloce �i �nceputul R�zboiului de O Sut� de Ani. Istorisirea �n �ntregime a acestor pove�ti ar dura zile �ntregi.

Marea P�nz�: Roata Timpului �ese P�nzele V�rstelor �i creeaz� Marea P�nz�, care reprezint� �ntreaga existen�� i realitate, trecutul, prezentul �i viitorul contopite. Cunoscut� �i sub numele de Dantela V�rstelor. Vezi de asemenea P�nza unei V�rste; Roata Timpului.

Marele St�p�n al �ntunericului: Numele pe care �l folosesc Iscoadele Celui �ntunecat pentru a se referi la Shai�tan, pretinz�nd c� ar fi o blasfemie s� foloseasc� numele lui adev�rat.

Marele �arpe: Simbolul timpului �i eternit��ii, deja vechi �n momentul �n care �ncepe V�rsta Legendelor, reprezent�nd un �arpe care �i m�n�nc� propria coad�.

Maradoa: Capitala �inutului Saldaea.

Menestrel: Povestitor itinerant, muzician, jongler, acrobat �i clovn. U�or de recunoscut dup� mantiile lor speciale, din petice multicolore, menestrelii merg �n principal prin sate sau prin ora�ele, deoarece ora�ele mari au la dispozi�ie alte feluri de distrac�ii.

Merrilin, Thom: Menestrel care vine �n Emond�s Field de Bel Tine.

Me�tereas�: �n sate, o femeie aleas� de Soborul Femeilor ca s� fac� parte din Sobor, deoarece poate vindeca �i prezice vremea �i este de asemenea �nzestrat� cu bun� judecat�. O pozi�ie de mare responsabilitate �i autoritate, at�t �n fapt, c�t �i implicit. Este de obicei considerat� egala Primarului �i, �n unele sate, chiar superioara acestuia. Spre deosebire de Primar, ea este aleas� pe via�� i se �nt�mpla foarte rar ca o Me�tereas� s� fie �nl�turat� din slujba �nainte de moarte. �n conflict cu Primarul �n mod aproape tradi�ional. Vezi de asemenea Soborul Femeilor.

Min: T�n�r� �nt�lnit� la hanul �Cerbul �i Leul� din Baerlon.

Moiraine: Persoan� �n trecere prin Emond�s Field, care sose�te chiar �nainte de Noaptea Iernii.

Morgase: Prin Mila Luminii, Regina din Andor, Prima �nsc�unat� a Casei Trakand. Blazonul ei reprezint� trei chei aurii. Blazonul Casei Trakand este o cheie de bolta argintie.

Mu�c�-Inim�; Otrav�-n S�nge: Vezi Cel �ntunecat.

Myrddraali: Creaturi ale Celui �ntunecat, conduc�torii trolocilor. Odrasle ale trolocilor �n care materialul uman folosit la z�mislirea acestora iese din nou la suprafa��, dar este slu�it de stigmatul r�ului. Fizic seam�n� cu oamenii, doar c� nu au ochi, �ns� v�d la fel de bine ca vulturii, deopotriv� �n �ntuneric �i la lumina zilei. Au anumite feluri de puteri, care izvor�sc de la Cel �ntunecat, printre care cea de a-�i face inamicul s� �ncremeneasc� de groaz� doar arunc�ndu-i o privire �i cea de a disp�rea acolo unde sunt umbre. Una dintre pu�inele lor sl�biciuni cunoscute este reticen�a de-a trece peste o ap� curg�toare. Sunt cunoscu�i sub diferite nume, �n func�ie de �inut: Jumate-Om, F�r�-de-Ochi, Umbr�r�u, P�ndarul, Pieritul.

Neopritul, Jain: Erou al �inuturilor de la Apus, care a c�l�torit �n multe locuri �i a avut multe aventuri; autor a mai multe c�r�i, dar �i personaj �n multe c�r�i �i pove�ti. A disp�rut �n anul 994 NE, dup� �ntoarcerea dintr-o c�l�torie �n Mana Pustiitoare �n care, spun unii, ar fi mers p�n� la Shayol Ghul.

Nodul Sor�ii: O mare schimbare �n P�nza unei V�rste, centrat� �n jurul unuia sau mai multor oameni care sunt ta�veren.

Oamenii M�rii: Locuitori ai insulelor din Oceanul Aryth �i din Marea Furtunilor, petrec pu�in timp pe acele insule, tr�indu-�i via�a la bordul cor�biilor. Comer�ul pe mare se face, �n principal, cu cor�biile Oamenilor M�rii.

Osia Lumii: �ir �nalt de mun�i, cu doar c�teva trec�tori, care desparte Pustiul Aiel de �inuturile de la Apus.

Pactul celor Zece Neamuri: O uniune format� �n secolele de dup� Fr�ngerea Lumii (cca. 200 DFL). Are drept scop �nfr�ngerea celui �ntunecat. Destr�mat� de R�zboaiele Troloce.

P�rintele Minciunii: Vezi Cel �ntunecat.

P�storul Nop�ii: Vezi Cel �ntunecat.

Pieritul: Vezi Myrddraali.

P�lc: Unitatea militar� de baz� a trolocilor, cu un num�r variabil de solda�i: �ntotdeauna mai mult de o sut�, dar niciodat� mai mult de dou� sute. P�lcurile sunt de obicei conduse de Myrddraali.

P�ndar: Vezi Myrddraali.

P�nza unei V�rste: Roata Timpului �ese firele vie�ilor omene�ti �ntr-o P�nz� a V�rstei, care alc�tuie�te substan�a realit��ii acelei V�rste; cunoscut� �i sub numele de Dantela V�rstei. Vezi de asemenea ta�veren.

Pribegii: Vezi Tuatha�an.

Pustiul Aiel: �inutul ostil, aproape arid, din partea de r�s�rit a Osiei Lumii. Pu�ini str�ini se aventureaz� acolo, nu numai pentru c� este foarte greu pentru cineva care nu este n�scut acolo s� g�seasc� ap�, ci �i pentru c� Aielii consider� c� sunt �n r�zboi cu toate celelalte neamuri �i nu sunt binevoitori cu str�inii.

Puterea Suprem�: Puterea care vine din Adev�ratul Izvor. Majoritatea oamenilor sunt complet incapabili s� �nve�e s� conduc� Puterea Suprem�. Foarte pu�ini pot fi �nv��a�i s� conduc� Puterea �i �nc� �i mai pu�in se nasc cu aceast� capacitate. Ace�tia din urm� nu au nevoie s� fie �nv��a�i nimic; fie c� vor, fie c� nu, ei ating Adev�ratul Izvor �i conduc Puterea Suprem�, uneori f�r� s� �i dea seama ce fac. Aceast� capacitate �nn�scut� se manifest� de obicei la sf�r�itul adolescen�ei sau la �nceputul maturit��ii. Dac� nu sunt �nv��a�i s� �in� Puterea sub control, sau dac� nu �nva�� singuri s� fac� acest lucru (extrem de dificil, numai una din patru persoane av�nd sor�i de izb�nd�), moartea este inevitabil�. �ncep�nd cu Vremea Nebuniei, niciun b�rbat nu a mai fost �n stare s� conduc� Puterea f�r� s� �nnebuneasc� �i to�i ��chiar �i cei care au �nv��at s� �in�, �ntr-o oarecare m�sur�, Puterea sub control � au murit de o boal� ucig�toare care �l f�cea pe cel ce suferea de ea s� putrezeasc� de viu, o boal� provocat�, ca �i nebunia, de p�ng�rirea Saidin de c�tre cel �ntunecat. Pentru femeile care nu �tiu s� �in� Puterea sub control moartea este mai pu�in �ngrozitoare, dar la fel de inevitabil�. Femeile Aes Sedai caut� fetele �i b�rba�ii care au aceast� capacitate �nn�scut�; pe fete pentru a le salva, dar �i pentru a cre�te num�rul de Aes Sedai, iar pe b�rba�i � pentru a �mpiedica producerea lucrurilor �ngrozitoare pe care ace�tia le fac, inevitabil, �n nebunia lor, cu ajutorul Puterii.

R�t�ci�ii: Numele dat pentru treisprezece dintre cei mai puternici b�rba�i �i femei Aes Sedai cunoscu�i vreodat�, care au trecut de partea Celui �ntunecat �n timpul R�zboiului Umbrei �n schimbul promisiunii de a dob�ndi nemurirea. Potrivit at�t legendelor, c�t �i unor fragmente din consemn�rile istorice, au fost �nchi�i �mpreun� cu Cel �ntunecat c�nd temni�a lui a fost din nou pecetluit�. Numele lor sunt �nc� folosite pentru a speria copiii.

R�zboaiele Troloce: Serie de r�zboaie care au �nceput �n jurul anului 1000 DFL �i au durat mai mult de trei sute de ani, �n timpul c�rora armatele de troloci au pustiit lumea. �n cele din urm� trolocii au fost nimici�i sau �mpin�i �napoi �n Mana Pustiitoare, dar unele neamuri au disp�rut, �n timp ce din altele au r�mas foarte pu�ini supravie�uitori. Din consemn�rile istorice nu s-au p�strat dec�t fragmente. Vezi de asemenea Pactul celor Zece Neamuri.

R�zboiul de O Sut� de Ani: Serie de r�zboaie, unele simultane, �ntre alian�e aflate �ntr-o permanent� muta�ie, izbucnite brusc la moartea lui Artur Arip�-de-�oim, din cauza luptei pentru imperiu. A durat din 994 AL p�n� �n 1117 AL. R�zboiul a nimicit popula�ia din multe �inuturi, de la Oceanul Aryth p�n� la Pustiul Aiel, de la Marea Furtunilor p�n� la Mana Pustiitoare. Distrugerile au fost at�t de masive �nc�t nu se mai p�streaz� dec�t fragmente din consemn�rile istorice ale timpului. Imperiul lui Artur Arip�-de-�oim a fost f�r�mi�at �i s-au constituit neamurile de ast�zi.

R�zboiul Umbrei: Cunoscut �i sub numele de R�zboiul Puterii, a pus cap�t V�rstei Legendelor. A �nceput la pu�in timp dup� �ncercarea de a-l elibera pe Cel �ntunecat �i cur�nd a cuprins toat� lumea. Lumea, pentru care nu mai exista nici m�car amintirea r�zboiului, a redescoperit fiecare fa�et� a acestuia, adesea m�njit� de atingerea Celui �ntunecat, iar Puterea Suprem� a fost folosit� ca arm�. R�zboiul a luat sf�r�it prin �nchiderea Celui �ntunecat la loc �n temni��.

Roata Timpului: Timpul este o roat� cu �apte spi�e, fiecare spi�� reprezent�nd o V�rst�. Pe m�sur� ce Roata se �nv�rte�te, V�rstele vin �i pleac�, fiecare l�s�nd �n urm� amintiri care se transforma �n legend�, apoi �n mit �i sunt uitate p�n� la �ntoarcerea aceleia�i V�rste. P�nza V�rstei este u�or diferit� la fiecare �ntoarcere a unei V�rste �i de fiecare dat� au loc schimb�ri �i mai importante, dar �n esen�� este aceea�i V�rst�.

Rostirea numelui Celui �ntunecat: Rostirea adev�ratului nume al Celui �ntunecat (Shai�tan) �i atrage acestuia aten�ia �i provoac� inevitabil ghinion, �n cel mai bun caz, sau dezastru, �n cel mai r�u caz. Din acest motiv sunt folosite mai multe eufemisme, printre care se num�r�: Cel �ntunecat, P�rintele Minciunii, Foc-n-V�z, St�p�n-pe-Groap�, P�storul Nop�ii, Otrava-n S�nge, Mu�c�-Inim�, Arde-Iarb� �i Man�-n-Frunze. Despre cineva care pare c� face totul pentru ca nenorocirile s� se abat� asupra sa se spune adesea c� �roste�te numele Celui �ntunecat�.

Sa�angreal: Obiect extrem de rar care �i permite persoanei care �l posed� s� conduc� o parte mult mai mare din Puterea Suprem� dec�t ar putea face �n mod normal, f�r� s�-�i pun� via�a �n primejdie. Sa�angrealul seam�n� cu angrealul, dar este mult, mult mai puternic. Relicva din V�rsta Legendelor, nu se mai �tie cum era f�urit.

Saidar, Saidin: Vezi Adev�ratul Izvor.

Saldaea: Unul dintre �inuturile de la hotar. �nsemnul acestui �inut reprezint� trei pe�ti argintii pe fond albastru �nchis.

Sfatul Satului: �n majoritatea satelor, un grup de b�rba�i, ale�i de or�eni �i condu�i de un Staroste, printre responsabilit��ile c�rora se num�r� luarea de decizii cu privire la sat �i negocierea cu Sfaturile altor sate cu privire la chestiuni de interes comun. �n cele mai multe sate nu se �n�eleg deloc cu Soborul Femeilor, a�a c� acest conflict este considerat aproape tradi�ional. Vezi de asemenea Soborul Femeilor.

Shadar Logoth: �n Limba Veche, �locul unde Umbra a�teapt�. Ora� p�r�sit �i ocolit de oameni �nc� de la sf�r�itul r�zboaielor cu trolocii. Numit �i �Umbra care a�teapt�.

Shai�tan: Vezi Cel �ntunecat.

Shayol Ghul: Munte din �inuturile P�rjolite, locul �n care se afl� temni�a Celui �ntunecat.

Sheriam: Femeie Aes Sedai care face parte din Ajah Albastr�.

Shienar: Unul dintre �inuturile de la Hotar. �nsemnul Shienarului este un �oim negru care se n�puste�te asupra pr�zii.

Shoufa: Articol de �mbr�c�minte al Aielilor, o bucat� de p�nz�, de obicei de culoarea nisipului sau a st�ncilor, care se �nf�oar� �n jurul capului �i al g�tului, l�s�nd numai fa�a descoperit�.

Soborul Femeilor: Grup de femei ales de femeile dintr-un sat, care trebuie s� ia decizii cu privire la chestiunile considerate a fi apanajul exclusiv al femeilor (de exemplu, c�nd s� �ns�m�n�eze �i c�nd s� culeag�). Egal �n autoritate cu Sfatul Satului, cu responsabilit��i bine delimitate. Adesea �n conflict cu Sfatul Satului. Vezi de asemenea Sfatul Satului.

Spoitori: Vezi Tuatha�an.

St�p�nul Spaimei: B�rba�ii �i femeile care, fiind capabili s� conduc� Puterea Suprem�, au trecut de partea Umbrei �n timpul R�zboaielor Troloce �i conduc acum o�tirile trolocilor.

Stedding: C�minul Ogierilor. Multe steddinguri au fost abandonate dup� Fr�ngerea Lumii. Sunt �nf��i�ate �n pove�ti ca locuri de refugiu, �i pe bun� dreptate. Sunt cumva ap�rate, de�i nimeni nu mai �n�elege cum, a�a �nc�t �n�untrul lor nici o femeie Aes Sedai nu poate folosi Puterea Suprem� �i nici m�car nu poate sim�i existen�a Adev�ratului Izvor. �ncerc�rile de a m�nui Puterea Suprem� din exteriorul unui stedding nu are niciun efect �n interiorul steddingului. Trolocii nu intr� �ntr-un stedding dec�t dac� nu au �ncotro. Nici Myrddraalii nu intr� �n steddinguri dec�t dac� nu au de ales, �i chiar �i atunci o fac cu sc�rb� �i f�r� tragere de inima. P�n� �i Iscoadele Celui �ntunecat, dac� �i sunt cu adev�rat devotate, nu se simt �n largul lor �n interiorul unui stedding.

St�nca din Tear: Fort�rea�a care p�ze�te ora�ul Tear. Se spune c� ar fi prima fort�rea�� construita dup� Vremea Nebuniei, iar unii spun c� ar fi fost construit� chiar �n Vremea Nebuniei. Vezi de asemenea Tear.

Str�jer: R�zboinic legat de o femeie Aes Sedai. Aceast� leg�tur� are de-a face cu Puterea Suprem� �i prin ea b�rbatul dob�nde�te capacitatea de a se vindeca rapid, de-a nu avea nevoie de m�ncare �i de odihn� vreme �ndelungat� �i de a sim�i de la distan�� atingerea Celui �ntunecat. At�ta vreme c�t este �n via��, femeia Aes Sedai de care este legat �tie c� tr�ie�te, indiferent c�t de departe se afl�, iar c�nd moare, ea va �ti c�nd �i cum a murit. Totu�i, leg�tura dintre ei nu �i spune femeii Aes Sedai c�t de departe se afl� �i �n ce direc�ie. Majoritatea Ajah cred c� o femeie Aes Sedai poate avea un singur Str�jer legat de ea, femeile din Ajah Ro�ie refuz� s� fie legate de Str�jeri, iar Ajah Verde este de p�rere c� o femeie Aes Sedai poate lega c��i Str�jeri dore�te. Etic vorbind, Str�jerii trebuie s� �ncuviin�eze aceast� leg�tur�, dar se �tie ca ea se face involuntar. Ce avantaje au femeile Aes Sedai de pe urma acestei leg�turi este un secret bine p�strat. Vezi de asemenea Aes Sedai.

Suprema �nsc�unat�: Titlul conduc�toarei femeilor Aes Sedai. Aleas� pe via�� de c�tre Consiliul Turnului, cel mai �nalt consiliu al femeilor Aes Sedai, alc�tuit din c�te trei reprezentante ale fiec�rei dintre cele �apte Ajah. Suprema �nsc�unat� se bucur�, cel pu�in teoretic, de autoritate aproape suprem� �n r�ndul femeilor Aes Sedai. Rangul ei este echivalentul celui de rege sau regina.

Supremul Scaun: Tronul pe care st� Suprema �nsc�unat�.

Tallanvor, Martyn: Locotenent din Garda Reginei; �nt�lnit �n Caemlyn.

Ta�maral�ailen: �n Limba Veche, �Nodul Sor�ii�.

Tanreall, Artur Paendrag: Vezi Arip�-de-�oim, Artur.

Tar Valon: Ora� de pe o insul� de pe r�ul Erinin. Centrul puterii femeilor Aes Sedai �i locul unde se afla Suprema �nsc�unat�.

Ta�veren: Persoana �n jurul c�reia Roata Timpului �ese toate firele al�turate �i poate chiar toate firele vie�ii, pentru a forma Nodul Sor�ii. Vezi de asemenea P�nza unei V�rste.

Tear: Port important la Marea Furtunilor. �nsemnul sau reprezint� trei semiluni pe fond ro�u cu auriu.

Telamon, Lews Therin: Vezi de asemenea Dragonul.

Thakan�dar: Vale permanent �nv�luit� �n cea�� de la poalele mun�ilor Shayol Ghul.

Tigraine: Ca Domni�� Mo�tenitoare a Andorului, s-a c�s�torit cu Taringail Damodred, cu care a avut un fiu, Galadedrid. Dispari�ia ei �n 972 NE, la scurt timp dup� ce fratele s�u Luc disp�ruse �n Mana Pustiitoare, a dus la lupta din interiorul Andorului numit� Succesiunea �i a provocat evenimentele din Cairhien care au declan�at �n cele din urm� R�zboiul Aiel. Blazonul s�u reprezenta o m�n� de femeie str�ng�nd tulpina plin� de �epi a unui trandafir de culoare alb�.

Troloci: Creaturi ale Celui �ntunecat, z�mislite �n timpul R�zboiului Umbrei. De statur� uria��, extrem de malefici, sunt un amestec de material uman �i animal �i ucid din pl�cerea de a ucide. Vicleni, perfizi �i tr�d�tori, doar cei de care se tem pot avea �ncredere �n ei. Sunt omnivori �i m�n�nc� orice fel de carne, chiar �i carne de om �i de troloc. Av�nd �i natur� omeneasca, se pot �ncruci�a cu oamenii, dar de obicei copiii se nasc mor�i sau nu tr�iesc mult� vreme. Sunt organiza�i �n bande, similare cu triburile, cele mai importante fiind Ahf�frait, Al�ghol, Bhan�sheen, Dha�vol, Dhai�mon, Dhjin�nen, Ghar�ghael, Ghob�hlin, Gho�hlem, Ghraem�lan, Ko�bal �i Kno�mon.

Tuatha�an: Nomazi, cunoscu�i �i sub numele de Spoitori sau de Semin�ia Pribegilor, care tr�iesc �n c�ru�e viu colorate �i urmeaz� o filosofie complet pacifist�, numit� Calea Frunzei. Lucrurile reparate de Spoitori sunt mai bune dec�t c�nd erau noi, dar Tuatha�an sunt evita�i �n multe sate deoarece se poveste�te c� fur� copii �i �ncearc� s� �i converteasc� pe tineri la credin�ele lor.

Turnul Alb: Palatul Supremei �nsc�unate din Tar Valon.

Tutun: Plant� foarte r�sp�ndit�. Frunzele de tutun, dup� ce sunt uscate �i tratate, se ard �n obiecte de lemn numite pipe, iar fumul este inhalat.

�inuturile de la Hotar: Neamurile care se �nvecineaz� cu Mana Pustiitoare: Saldaea, Arafel, Kandor �i Shienar.

�inuturile P�rjolite: �inuturile sterpe care �nconjoar� Shayol Ghul, dincolo de Mana Pustiitoare.

Umbr�-r�u: Vezi Myrddraali.

V�rsta Legendelor: V�rst� �ncheiat� cu R�zboiul Umbrei �i cu Fr�ngerea Lumii. O perioada �n care Aes Sedai �nf�ptuiau minuni la care acum oamenii nu pot dec�t s� viseze. Vezi de asemenea Roata Timpului.

Vremea Nebuniei: Vezi Fr�ngerea Lumii.