B�rbatul care-și zicea Bors, cel puțin c�t� vreme se afla �n locul acela, r�nji, auzind șoaptele �nfundate care r�sunau prin �nc�perea boltit�, precum un g�g�it �ncet de g�ște. Cu toate acestea, grimasa r�mase ascuns� �n spatele m�știi negre, de m�tase, care-i acoperea fața � așa cum erau acoperite și celelalte o sut� de chipuri din �nc�pere. O sut� de m�ști negre și o sut� de perechi de ochi care �ncercau s� vad� ce se ascundea �n spatele lor.

Dac� nu priveai cu atenție, puteai crede c� te aflai �ntr-un palat � �n camera uriaș� erau c�mine �nalte de marmur� și l�mpi aurite care at�rnau din tavanul rotunjit, tapiserii pline de culoare și podele mozaicate, cu felurite modele. Dar asta numai dac� nu priveai cu atenție � altfel, ai fi putut observa, mai �nt�i de toate, c� nici un c�min nu d�dea c�ldur�. Erau pline de bușteni, groși c�t brațul unui b�rbat, iar deasupra lor d�nțuiau fl�c�rile, dar totul r�m�nea rece. Pereții din spatele tapiseriilor și tavanul care se pierdea pe deasupra l�mpilor erau din piatr� nev�ruit�, aproape neagr�. Nu existau ferestre. Uși erau numai dou�, c�te una la fiecare cap�t. S-ar fi spus c� cineva �ncercase s� f�ureasc� o imitație a od�ii de primire dintr-un palat, dar nu-și d�duse osteneala dec�t s-o schițeze, ad�ug�nd c�teva am�nunte ici și colo.

B�rbatul care-și zicea Bors nu știa unde se afla aceast� �nc�pere � probabil c� nici ceilalți nu știau. Nu-i f�cea nici o pl�cere s� se g�ndeasc� unde ar fi putut fi. Fusese chemat � și asta era �ndeajuns. Nici la asta nu voia s� se g�ndeasc�; dar unei asemenea chem�ri, p�n� și el i se supusese.

�și potrivi mantia, mulțumit c� fl�c�rile nu �nc�lzeau � altfel, ar fi fost mult prea cald pentru a mai purta veșm�ntul de l�n� neagr� care-l acoperea p�n� la c�lc�ie. Era �mbr�cat de sus și p�n� jos �n negru. Faldurile ample ale mantiei �i ascundeau cocoașa pref�cut� � nu voia s� se știe c�t era de �nalt � și nu l�sau s� se vad� dac� era slab sau corpolent. Și nu era singurul de-acolo care-și pusese pe el asemenea haine largi.

�și privi tovar�șii, f�r� s� spun� nici o vorb�. De multe ori, �n viaț�, r�bdarea �l c�l�uzise. Dac� aștepta și privea �ndeajuns de mult, mai devreme sau mai t�rziu cineva f�cea o greșeal�. Din c�te observa, mulți dintre b�rbații și femeile de acolo aveau același g�nd; priveau �n jur și-i ascultau �n t�cere pe cei care nu se puteau abține s� vorbeasc�. Unii nu puteau �ndura așteptarea, sau t�cerea, așa c� l�sau s� se vad� mult mai multe dec�t �și d�deau seama.

Printre oaspeți se strecurau slujitorii, tineri zvelți, b�lai care le ofereau vin, f�c�nd plec�ciuni și z�mbind, f�r� s� spun� nimic. Erau și fete, și b�ieți care sem�nau foarte bine �ntre ei, �mbr�cați �n alb, cu pantaloni str�mți și c�m�și largi. Mișc�rile tuturor erau tulbur�tor de grațioase. Fiecare p�rea imaginea r�sfr�nt� �n oglind� a celorlalți � b�ieții erau la fel de chipeși pe c�t erau fetele de frumoase. Nu puteau fi deosebiți �ntre ei, nici m�car de cineva care avea ochi buni și ținea bine minte chipurile.

O fat� z�mbitoare, �mbr�cat� �n alb, veni spre el cu o tav� pe care se aflau pocale de cristal; lu� unul, cu toate c� era hot�r�t s� nu bea; dac� n-ar fi primit pocalul, ar fi putut p�rea b�nuitor � sau și mai r�u, ceea ce putea fi mortal, �n locul �n care se afla pentru c� �ntr-o b�utur� putea fi pus� cu ușurinț� o pic�tur� de altceva� Era limpede c� unii dintre tovar�șii s�i ar fi fost bucuroși s� vad� c� num�rul celor care se luptau pentru putere se micșora, oricare ar fi fost ghinioniștii.

Cu g�ndurile aiurea, se �ntreb� dac�, dup� aceast� �nt�lnire, slujitorii aveau s� fie uciși. ��știa aud totul.� Dar apoi privirea sa �nt�lni ochii slujnicei, care tocmai ridica fruntea. Z�mbetul �i era dulce, dar ochii goi, inexpresivi. Ca de p�puș�. F�r� cea mai mic� urm� de viaț�. �n timp ce fata se �ndep�rta, parc� plutind, el ridic� pocalul la gur�. Apoi �și d�du seama ce f�cea și se opri. Era tulburat � dar nu din pricina a ceea ce i se f�cuse fetei, ci la g�ndul c�, de c�te ori credea c� observa o sl�biciune la cei pe care-i slujea de ceva timp, vedea c� altcineva i-o luase �nainte și c� totul fusese aranjat cu o nemiloas� precizie care-l uimea și-l �ngrijora. Dintotdeauna se c�l�uzise dup� un singur g�nd: s� caute sl�biciunile celorlalți � fiecare sl�biciune era o despic�tur� care se putea cerceta, l�rgi și m�nui. Dac� cei pe care-i slujea acum și pe care avea sa-i mai slujeasc� o vreme nu aveau sl�biciuni�

�ncrunt�ndu-se �n spatele m�știi, �și c�nt�ri din priviri tovar�șii. La ei se observau o mulțime de sl�biciuni. Tulburarea �i d�dea de gol chiar și pe cei care aveau �ndeajuns de mult� minte pentru a-și ține gura. Unul st�tea prea b�țos, alta �și pip�ia fustele cu mișc�ri tremurate. Cam un sfert dintre ei, din c�te i se p�rea, nu-și b�tuser� capul s� se ascund� altminteri dec�t cu ajutorul m�știi. Veșmintele lor dezv�luiau mult prea multe. �n fața unei tapiserii roșu cu auriu st�tea o femeie care vorbea cu o siluet� cu mantie cenușie și gluga tras� � b�rbat sau femeie, nu se putea ști. C�t despre cealalt�, �ns�, era limpede c� alesese locul acela pentru c� tapiseria se potrivea cu culoarea veșmintelor sale. Mare prostie s� atrag� atenția asupra ei, c�ci rochia stacojie, foarte decoltat�, pentru a l�sa c�t mai mult la vedere, și nu foarte lung�, pentru a nu-i ascunde papucii aurii, arata c� era din Illian � o femeie bogat�, probabil, poate chiar cu s�nge nobil.

Nu departe de cea din Illian se afla alt� femeie, singur� și t�cut� � o �nc�ntare pentru ochi. Avea g�tul subțire ca de leb�d� și plete de un negru sclipitor care i se unduiau p�n� la br�u. St�tea cu spatele la perete, observ�nd totul �n jur. Nu era tulburat�, ci cu totul st�p�n� pe sine. Da, era �nc�nt�toare, dar pielea ar�mie și rochia sa crem, cu guler �nalt, care nu-i l�sa la vedere dec�t m�inile și totuși se mula prea str�ns pe trup și era aproape str�vezie, f�c�nd ca totul s� se ghiceasc�, f�r� s� fie dezv�luit, ar�tau la fel de limpede c� era o doamn� nobil�, din Arad Doman. Avea și o br�țar� lat�, de aur, la �ncheietura m�inii st�ngi, incrustat� � era sigur � cu �nsemnele Casei sale. Cum nici un nobil din Doman nu-și c�lca vreodat� m�ndria �n picioare pentru a purta pecețile altei Case, probabil c� nici ea n-o f�cuse. Uriaș� prostie.

Prin mulțime trecu un b�rbat �mbr�cat cu un surtuc cu guler �nalt, albastru precum cerul, din Shienar. �l c�nt�ri din creștet p�n�-n t�lpi, din spatele m�știi. Dup� cum se mișca, p�rea soldat; totul o dovedea � umerii lați, ochii care i se tot mișcau �ncoace și �ncolo, brațul preg�tit s� �nșface sabia pe care �ns� n-o avea la cing�toare. Nu-și pierdu prea mult� vreme cu b�rbatul care-și zicea Bors. Umerii aduși și spatele �ncovoiat nu p�reau o amenințare. Trecu mai departe, cu m�na dreapt� �ncleștat� și c�ut�nd din ochi alte primejdii. Cel�lalt pufni. Putea s�-i recunoasc� pe toți, dup� țar�, dup� rang. Neguț�tori și r�zboinici, oameni de r�nd și nobili. Din Kandor și Cairhien, Saldaea și Ghealdan. Din toate colțurile lumii și aproape toate semințiile. Dintr-odat�, str�mb� sc�rbit din nas � era p�n� și un Pribeag acolo, cu pantalonii s�i de un verde-aprins și surtucul galben, țip�tor. �C�nd va veni ziua cea mare, de �știa ne putem lipsi.�

Dar nici majoritatea celor deghizați nu erau mai breji, cu toate mantiile și hainele lor largi. Pe sub pulpana unei robe de un brun-�nchis, z�ri v�rful �nc�lț�rilor incrustate cu argint ale Marilor Seniori din Tear. Sub alta, pintenii aurii, cu cap de leu, purtați numai de ofițerii de rang �nalt din Garda Reginei din Andor. Un b�rbat zvelt � zvelt chiar și cu roba sa neagr�, care-i at�rna p�n�-n p�m�nt, și cu o mantie cenușie, f�r� �nsemne, prins� cu un ac simplu din argint � privea pe sub faldurile glugii largi. Putea fi oricine, putea veni de oriunde� numai c� pe m�na dreapt�, �ntre degetul mare și ar�t�tor, avea tatuat� o stea �n șase colțuri. Era, așadar, din Seminția M�rii și atunci pe m�na st�ng� avea semnele clanului și neamului. Dar b�rbatul care-și zicea Bors nu se obosi s� �ncerce s� le vad�. Dintr-odat�, ochii i se �ngustar�, oprindu-se asupra unei femei �nv�luite �n negru, c�reia nu i se vedeau dec�t degetele. Pe m�na dreapta avea un inel de aur, �n forma unui șarpe care-și �nghițea coada. Era Aes Sedai, sau cel puțin o femeie instruit� de Aes Sedai, �n Tar Valon � pentru el era totuna. Nimeni altcineva nu ar fi putut purta inelul. B�rbatul �ntoarse capul, �nainte ca ea s�-și dea seama c� era privit�, și d�du, aproape imediat, peste o alta, tot �nv�luit� �n negru din cap p�n�-n picioare și tot cu inelul pe deget. Cele dou� vr�jitoare nu d�deau nici un semn c� s-ar fi cunoscut. �n Turnul lor Alb, st�teau toate ca niște p�ianjeni ascunși �n p�nz�, tr�g�nd sforile care-i f�ceau pe regi și pe regine s� joace dup� cum li se c�nta, amestec�ndu-se mereu, �n toate. �Blestemate s� fie. S� le ajung� moartea veșnic�!� �și d�du seama c� scr�șnise tare din dinți. Num�rul lor trebuia s� scad�, �nainte de ziua cea mare; era musai. Iar unii dintre ei erau și mai puțin importanți dec�t Pribegii.

Se auzi un clopot � un sunet tremur�tor care venea din toate p�rțile și le t�ia pe toate celelalte, ca o lam� de cuțit. Ușile de la cap�tul �ndep�rtat al �nc�perii se deschiser� și �n�untru p�șir� doi troloci. Armurile lor negre, care le at�rnau p�n� la genunchi, erau �mpodobite cu țepi. Toat� lumea se trase �napoi. Chiar și b�rbatul care-și zicea Bors. Erau cu un cap și ceva mai �nalți dec�t cel mai �nalt b�rbat din�untru, un amestec sc�rbos de om și fiar�, cu chipuri omenești str�mbate și preschimbate. Unul avea un cioc mare, �ncovoiat, �n loc de gur� și nas, și capul acoperit de pene, nu de p�r. Cel�lalt avea copite, un bot p�ros și coarne ca de țap deasupra urechilor. F�r� s�-i bage �n seam� pe oameni, trolocii se �ntoarser� spre uș� și se plecar� umili, �nfricoșați. Penele unuia se zb�rliser�, ca o creast�. C�zur� �n genunchi, c�nd �ntre ei ap�ru un Myrddraal. Pe l�ng� negrul mantiei sale, care at�rna drept, f�r� s� fluture, armurile trolocilor și m�știle oamenilor p�reau de-a dreptul str�lucitoare. Se mișca șerpuit, ca o viper�. B�rbatul care-și zicea Bors �și simți buzele str�ng�ndu-se, pe jum�tate de sil� și pe jum�tate, recunoscu cu rușine, de fric�. Myrddraalul avea chipul descoperit � avea o faț� alb� ca varul, o faț� de om, dar f�r� ochi, ca o coaj� de ou sau ca un vierme de morm�nt. Se �ntoarse �ncoace și �ncolo, p�r�nd s�-i c�nt�reasc� pe toți. Oamenii se �nfiorar�, atunci c�nd privirea tainica pluti pe deasupra lor. Buzele subțiri, palide, se r�sucir� � Myrddraalul p�rea a z�mbi, pe m�sur� ce, unul dup� altul, oamenii cu masc� �ncercar� s� se piard� �n mulțime, fugind de el. �ncet, �ncet, �i r�ndui pe toți �ntr-un semicerc, cu ochii la uș�.

B�rbatul care-și zicea Bors �nghiți �n sec. �Va veni o zi, Jumate-Om� c�nd Marele St�p�n al �ntunericului se va-ntoarce, �și va alege noi St�p�ni ai Spaimei, iar voi v� veți culca la p�m�nt �n fața lor� a unor oameni. �n fața mea! De ce nu vorbești? Nu te mai uita la mine și vorbește!�

��Sosește St�p�nul vostru, rosti Myrddraalul, cu un glas aspru ca pielea uscat� de șarpe care se f�r�m�. Pe burt�, viermilor! Capul jos, dac� nu vreți ca str�lucirea lui s� v� ard� și s� v� orbeasc�!

Și tonul, și vorbele �l umplur� de m�nie pe b�rbatul care-și zicea Bors, dar apoi v�zduhul de deasupra lui Jumate-Om �ncepu s� sclipeasc�, iar el �și d�du seama de ceea ce auzise. �Nu se poate! Nu se poate!� Trolocii se �ntinseser� deja pe podea, tremur�nd, de parc� voiau s� scurme prin piatr�.

F�r� s� mai aștepte s� vad� dac� ceilalți fac vreo mișcare, b�rbatul care-și zicea Bors se arunc� cu fața la podea, lovindu-se de piatr�, �ncepu s� murmure, o vraj� �mpotriva pericolului � o vraj� la fel de subțire ca o trestie �n fața a ceea ce �l �nsp�im�nta � și atunci auzi sute de alte voci spun�nd aceleași cuvinte cu fața spre podea.

��Marele St�p�n al �ntunericului este Seniorul meu și �l slujesc din toat� inima, p�n� la ultima f�r�m� de suflet, �ncepu el, dar �n str�fundurile minții auzi un alt glas, �ng�n�nd speriat: �Cel �ntunecat și toți R�t�ciții sunt ferecați�� Tremur�nd, �l sili s� tac� � de mult� vreme nu-l mai asculta. Priviți cu toții, St�p�nul meu este Regele Morții. F�r� �ndoieli, �l slujesc p�n� �n ziua Venirii sale, dar �l slujesc �n n�dejdea nezdruncinat� și neab�tut� a vieții veșnice� ferecați �n Shayol Ghul de m�na Creatorului, �n clipa zidirii. Nu, acum slujesc unui alt st�p�n.� �n lume, credincioșii vor fi negreșit acoperiți de slav�, sl�viți mai presus de necredincioși, mai presus de cei ce stau pe tronuri, și totuși eu �l slujesc cu umilinț� p�n� la ziua Venirii. �Brațul Creatorului ne ap�r� și Lumina ne ad�postește de Umbr�. Nu, nu, un alt st�p�n.� Fie ca iute s� r�sar� ziua Venirii și, odat� cu ea, Marele St�p�n al �ntunericului s� ne c�l�uzeasc� și s� domneasc� asupra lumii �n vecii vecilor.

�și sf�rși Crezul g�f�ind, ca și cum ar fi alergat. Și cei din jur r�suflau �ntret�iat � deci nu fusese singurul.

��Ridicați-v� cu toții. Ridicați-v�.

Glasul melodios �l surprinse. Era limpede c� nici unul dintre tovar�șii s�i, �ntinși pe burt�, cu chipurile mascate lipite de podea, nu putea s� fi vorbit, dar nu era glasul pe care-l aștepta de la� Cu mare grij�, �și ridic� fruntea ca s� poat� privi cu un ochi. �n v�zduh, pe deasupra Myrddraalului, plutea silueta unui b�rbat cu rob� roșie ca s�ngele. Poalele ei at�rnau la o palm� de creștetul lui Jumate-Om. Purta o masc� roșie. Oare era cu putinț� ca Marele St�p�n al �ntunericului sa li se �nf�țișeze �n chip de om? Și cu masca, pe deasupra? Și totuși, Myrddraalul p�rea o imagine a spaimei, tremura și aproape c� se pr�bușise �n locul �n care st�tea, �n umbra celuilalt. B�rbatul care-și zicea Bors se chinui s� g�seasc� un r�spuns pe care mintea sa nu-l putea cuprinde f�r� s� se rup� �n dou�. Poate c� era unul dintre R�t�ciți � g�ndul era mai puțin dureros, dar numai puțin. Chiar și așa, �nsemna c� ziua Venirii Celui �ntunecat era aproape, dac� unul dintre R�t�ciți se eliberase.

R�t�ciții, treisprezece dintre cei mai �nzestrați oameni care se foloseau de Puterea Suprem�, �ntr-o V�rst� c�nd aceștia erau �n num�r mare, fuseser� ferecați �n Shayol Ghul �mpreun� cu Cel �ntunecat, alungați din lume de Dragon și cei O Sut� de tovar�și ai s�i. Din pricina lor, jum�tatea b�rb�teasc� a Adev�ratului Izvor fusese p�ng�rit� și toți b�rbații Aes Sedai, blestemații, cei care foloseau Puterea, �nnebuniser� și fr�nseser� lumea, o f�cuser� buc�țele precum un vas de lut sf�r�mat de st�nci, pun�nd cap�t V�rstei Legendelor �nainte s� moar�, putrezind �nc� din timpul vieții. O moarte potrivit� pentru Aes Sedai � dup� p�rerea lui. Prea bun�, chiar. Nu-i p�rea r�u dec�t c� femeile fuseser� cruțate.

�ncet și chinuit, se sili s�-și alunge frica nevolnic�, s-o prind� și s-o țin� bine, cu toate c� se zb�tea s� scape. Era cel mai bun lucru pe care-l putea face. Nimeni nu se ridicase �nc�, și doar c�țiva �ndr�zniser� s�-și ridice capul.

��Ridicați-v�, gl�sui iar�și b�rbatul cu masc�, ceva mai aspru și flutur�ndu-și brațele. Sus!

B�rbatul care-și zicea Bors se ridic� �mpleticindu-se; nu era �nc� �n picioare c�nd se opri. M�inile pe care le v�zuse erau �nfricoș�toare, arse, pline de r�ni negre, prin care se vedea carnea roșie ca roba pe care-o purta b�rbatul. �Oare Cel �ntunecat s-ar putea �nf�țișa astfel? Sau chiar unul dintre R�t�ciți?� Masca s�ngerie se �ntoarse spre el, �ncet, f�c�ndu-l s� se �ndrepte �ntr-o clip�. I se p�rea c� simte, �n privirea aceea, arșița unui cuptor deschis. Ceilalți se supuser� și ei poruncii, la fel de st�ngaci �n mișc�ri și de tem�tori. Dup� ce-i v�zu pe toți �n picioare, silueta plutitoare vorbi:

��Am fost chemat cu multe nume, dar voi m� veți cunoaște drept Ba�alzamon.

Barbarul care-și zicea Bors �și �ncleșt� f�lcile ca s� nu-i cl�nț�ne dinții. Ba�alzamon. �n limba trolocilor �nsemna �Inima �ntunericului� și p�n� și necredincioșii știau c� era numele dat de troloci pentru Marele St�p�n al �ntunericului, Cel al c�rui Nume nu trebuia Rostit. Nu era Shai�tan, Adev�ratul Nume, dar era oricum ne�ng�duit; mai ales pentru cei adunați aici, și pentru alții asemenea lor, era o blasfemie s� le rosteasc�, murd�rindu-le cu graiul lor omenesc. R�sufla greu și-i auzi și pe cei din jur g�f�ind. Slujitorii disp�ruser�, la fel ca și trolocii, f�r� ca el s� vad� asta.

��Acest loc se afla aproape de Shayol Ghul, spuse b�rbatul, isc�nd multe gemete; cel care-și zicea Bors nu era sigur dac� nu cumva gemuse și el. �n glasul lui Ba�alzamon se strecur� o urm� de ceva ce aducea a batjocur�; �și desf�cu larg brațele și continu�: Nu v� temeți, c�ci ziua Venirii St�p�nului vostru �n lume este aproape. Ziua Re�ntoarcerii. Nu v� dați seama de asta, v�z�ndu-m� aici, �n fața voastr�, a puținilor care au parte de acest noroc dintre at�ția alții? �n cur�nd, Roata Timpului se va fr�nge. Marele Șarpe va muri și cu puterea acelei morți, a morții Timpului �nsuși, St�p�nul vostru va cl�di iar�și lumea dup� chipul s�u, �n aceast� V�rsta și �n cele care vor s� vin�. Iar cei care m� slujesc, cei credincioși și d�rzi, vor sta la picioarele mele mai presus de stelele de pe cer și vor st�p�ni pentru vecie lumea oamenilor. Așa am f�g�duit și așa va fi, o dat� pentru totdeauna. Veți tr�i și veți domni veșnic.

Ascult�torii frem�tar� de �nc�ntare, iar unii dintre ei �naintar� c�țiva pași c�tre silueta plutitoare, stacojie, cu ochii la ea, vr�jiți. P�n� și b�rbatul care-și zicea Bors simți ispita acelei f�g�duințe, pentru care �și pusese sufletul gaj, de sute de ori.

��Ziua Venirii se apropie, spuse Ba�alzamon. Dar sunt �nc� multe de f�cut. Multe.

La st�nga lui, v�zduhul sclipi, se �ncheg� și ap�ru silueta unui t�n�r, ceva mai jos de locul �n care se afla Ba�alzamon. F�ptur� vie sau nu, b�rbatul care-și zicea Bors nu-și putu da seama. Dup� veșminte, era un fl�c�u de la țar�, cu o sclipire obraznic� �n ochii c�prui și cu umbra unui sur�s pe buze, de parc�-și amintea sau punea la cale vreo n�zdr�v�nie. Trupul s�u p�rea cald, dar pieptul nu i se ridica și ochii nu clipeau.

Și la dreapta lui Ba�alzamon v�zduhul tremura, parc� din pricina c�ldurii, și ap�ru o a doua siluet�, �n veșminte simple, la aceeași �n�lțime cu prima. Un t�n�r cu p�rul creț, puternic ca un fierar. Ca o ciud�țenie, la br�u �i at�rna o secure de lupt�, o semilun� mare de oțel prins� de o țepuș� ascuțit�. B�rbatul care-și zicea Bors se aplec� �n faț�, observ�nd ceva �nc� și mai neobișnuit. T�n�rul avea ochii galbeni.

Pentru a trei oar�, din v�zduh se �ntrup� un t�n�r, de aceast� dat� chiar sub privirile lui Ba�alzamon, aproape la picioarele lui. Era �nalt, cu ochii c�nd cenușii, c�nd aproape albaștri, dup� cum c�dea lumina, și cu p�rul roșu-�nchis. Tot un om de la țar�, sau un fermier. B�rbatul care-și zicea Bors r�mase cu gura c�scat�. �nc� o ciud�țenie � cu toate c� se �ntreba de ce-ar fi trebuit s� se aștepte la lucruri firești, tocmai aici. T�n�rul avea la cing�toare o sabie, cu un b�tlan de bronz pe teac� și altul incrustat pe pl�selele lungi, f�cute s� fie apucate cu dou� m�ini. �Un b�iat de la țar� cu o asemenea lam�? Cu neputinț�! Ce-o fi �nsemn�nd? Și celalalt, cu ochii s�i galbeni.� Observ� c� Myrddraal �i privea pe cei trei, tremur�nd, dar nu de fric� � de-acum, tremura de ur�. �mprejur se l�sase t�cerea, pe care Ba�alzamon o l�s� s� se ad�nceasc�, �nainte s� spun�:

���n lume este acum un om care a fost și va fi, dar �nc� n-a ajuns s� fie, Dragonul.

Ascult�torii s�i scoaser� un murmur de uimire.

��Dragonul Ren�scut? Trebuie s�-l ucidem, M�rite Senior? �ng�im� b�rbatul din Shienar, cu m�na �ncleștat� la șold, ner�bd�toare, acolo unde ar fi trebuit s�-i at�rne sabia.

��Poate c� da, r�spunse simplu Ba�alzamon. Dar poate c� nu. Poate c� se va l�sa ispitit s� m� slujeasc�. Mai devreme sau mai t�rziu așa va fi, �n V�rsta asta, sau �ntr-alta.

B�rbatul care-și zicea Bors clipi surprins. ��n V�rsta asta sau �ntr-alta? Credeam c� ziua Re�ntoarcerii se apropie. Ce-mi pas� mie de alte V�rste, dac� eu �mb�tr�nesc și mor �n asta?� Dar Ba�alzamon prinse din nou s� vorbeasc�:

��Deja �n P�nz� se alc�tuiește un nod, una din numeroasele clipe �n care cel ce va deveni Dragonul poate fi adus de partea mea. Și așa trebuie s� fie! E mai bine s� m� slujeasc� viu și nu mort, dar, viu sau mort, trebuie s� o fac�. Și o va face! Țineți-i minte pe aceștia trei, c�ci fiecare este un fir din p�nza pe care vreau s-o țes, și va fi treaba voastr� s� faceți ca ei sa ajung� acolo unde poruncesc. Uitați-va bine, ca s�-i cunoașteți.

Deodat�, orice zgomot �ncet�. Barbarul care-și zicea Bors se foi neliniștit și-i v�zu și pe alții f�c�nd-o. Pe toți, �și d�du el seama, cu excepția femeii din Illian. Cu m�inile la piept, de parc� voia s-ascund� rotunjimile care se �ntrez�reau, cu ochii mari, pe jum�tate �nfricoșați, pe jum�tate vr�jiți, �ncuviința puternic, ca și cum ar fi vorbit cu cineva aflat chiar �n fața ei. Din c�nd �n c�nd p�rea s� dea un r�spuns, dar b�rbatul care-și zicea Bors nu auzi nici o vorba. Dintr-odat�, ea se arcui de spate, tremur�nd, ridic�ndu-se pe v�rfuri. Se ținea �n v�zduh f�r� s� cad� � cum, nu se putea ști, dac� nu cumva o susținea ceva nev�zut. Apoi, la fel de repede, se l�s� iar�și cu picioarele pe p�m�nt și d�du din cap, plec�ndu-se, tremur�nd. C�nd ea se liniști, una dintre femeile cu inelul cu Marele Șarpe tres�ri și �ncepu s� �ncuviințeze la r�ndul ei.

�Așa, deci. Fiecare �și primește poruncile, dar nimeni nu le aude pe-ale celuilalt.� B�rbatul care-și zicea Bors morm�i, furios și neputincios. Dac� ar fi știut ce-aveau ceilalți de f�cut, m�car unul dintre ei, ar fi putut trage foloase, dar așa� Plin de ner�bdare s�-i vin� r�ndul, uit� c� trebuia s� stea gheboșat.

Unul c�te unul, cei adunați �și primir� poruncile, �n spatele unui val de liniște. Se simțea ispitit s� �ncerce s� afle c�te ceva din gesturile lor. B�rbatul din Seminția Marii, Atha�an Miere, �ncuviința parc� �mpotriva voinței lui, �ncordat. Cel din Shienar p�rea n�ucit, chiar și c�nd se ar�ta gata de orice. Cea de-a doua femeie din Tar Valon tres�rise, tulburat�, iar silueta � b�rbat sau femeie � �nveșm�ntat� �n cenușiu scuturase din cap, apoi c�zuse �n genunchi și �ncuviințase din toate puterile. Unii se zb�teau, așa cum f�cuse femeia din Illian, de parc� durerea �ns�și �i f�cea s� se ridice pe v�rful picioarelor.

��Bors.

B�rbatul tres�ri. Avea �n fața ochilor o masc� roșie. Vedea �nc�perea, silueta plutitoare a lui Ba�alzamon și celelalte trei de l�ng� ea, dar �n același timp nu vedea dec�t chipul mascat. Amețit, simți c�-i plesnește capul și ochii �i ies din orbite. O clip� i se p�ru c� vede fl�c�ri aprinz�ndu-se prin g�urile m�știi.

��Ești credincios� Bors? spuse batjocoritor glasul, f�c�ndu-l s� simt� un fior pe șira spin�rii.

��Sunt credincios, Mare Senior. Nu m� pot ascunde de tine. �Sunt credincios, jur!�

��Nu, nu te poți ascunde! rosti Ba�alzamon cu at�ta siguranț� �nc�t celuilalt i se usc� gura; se chinui s� r�spund�:

��Poruncește, Mare Senior, și m� supun.

��Mai �nt�i, trebuie s� te �ntorci �n Tarabon și s�-ți continui treaba cea� folositoare. C� veni vorba, �ți poruncesc s� fii de dou� ori mai zelos dec�t p�n� acum.

Omul se holb� uimit la Ba�alzamon; pe dat�, fl�c�rile se aprinser� din nou �n spatele m�știi, iar el f�cu o plec�ciune, fericit s�-și poat� lua ochii de la ele.

��Cum poruncești, Mare Senior, așa va fi.

��Apoi, �i vei urm�ri pe cei trei tineri, și-i vei pune și pe slujitorii t�i s� vegheze. Ai grij�: sunt primejdioși.

B�rbatul care-și zicea Bors trase cu ochiul la siluetele care pluteau �n fața lui Ba�alzamon. �Cum s� fac asta? �i v�d, și totuși nu v�d nimic altceva dec�t chipul lui.� Capul era gata s�-i plesneasc� �și simțea palmele asudate pe sub m�nușile subțiri și c�mașa lipit� de spate.

��Primejdioși, Mare Senior? Niște b�ieți de la țar�? Oare unul dintre ei este�

��Sabia e primejdioas� pentru cel c�tre care i se �ndreapt� v�rful, nu pentru cel care-i ține pl�selele, dac� nu cumva cel de-al doilea e un neghiob, sau n-are grij� ori nu-i �nzestrat � c�ci atunci e de dou� ori mai primejdioas� pentru el dec�t pentru ceilalți. E suficient c� ți-am spus s�-i urm�rești. E suficient c�-mi dai ascultare.

��Cum poruncești, Mare Senior, așa va fi.

��A treia porunc�: despre cei care-au sosit pe ocean la Capul Toman și �n Arad Doman nu vei vorbi cu nimeni. C�nd te �ntorci �n Tarabon�

�n timp ce asculta, b�rbatul care-și zicea Bors �și d�du seama c� r�m�sese cu gura c�scat�. Poruncile nu aveau nici un sens. �Dac-aș fi știut ce li s-a spus celorlalți, poate c� aș �nțelege ceva.� Pe neașteptate, se simți �nșf�cat de cap, ca și cum o m�n� uriaș� �i strivea t�mplele, se simți ridicat, iar lumea �ntreag� se sparse �ntr-o mie de v�p�i. Fiecare se preschimb� �ntr-o imagine care-i pluti prin minte sau se r�suci și pieri �n dep�rt�ri, �nainte s� apuce s-o �nțeleag�. Un cer de spaim�, cu nori v�rgați, roșii, negri și galbeni, �ntrec�ndu-se de parc� erau �mpinși de v�ntul cel mai puternic care b�tuse vreodat�. O femeie � o fat�? � �mbr�cat� �n alb, pierz�ndu-se �n dep�rtare și disp�r�nd de �ndat� ce ap�ruse. Un corb �l privi �n ochi, afl�ndu-i toate tainele, apoi nu-l mai v�zu. Un b�rbat �n armur�, cu un coif �nfricoș�tor, poleit, de forma și culoarea unui cap de insect� uriaș�, veninoas�, ridic� sabia și se n�pusti �ntr-o parte, disp�r�nd apoi din fața ochilor s�i. De la dep�rtare veni rostogolindu-se un corn r�sucit și auriu care scoase un singur sunet p�trunz�tor, �nfior�ndu-l p�n� �n m�duva oaselor. C�nd s�-l loveasc�, se transform� �ntr-un inel de lumin� orbitoare, aurie, care trecu prin el copleșindu-l cu un frig mai cumplit ca moartea. Dintre umbre s�ri un lup care-i sf�șie beregata. Nu putea striga. Potopul continu�, �nec�ndu-l, �ngrop�ndu-l. �și amintea cu greu cine sau ce era. Din ceruri curgea foc, iar luna și stelele se pr�bușir�, r�urile se umplur� de s�nge, iar morții se ridicar� s� umble; p�m�ntul se spintec� și st�nca topit� se pr�v�li �n jur�

B�rbatul care-și zicea Bors se trezi, pe jum�tate ghemuit la p�m�nt, �n �nc�pere, al�turi de ceilalți. Cei mai mulți �l priveau �n t�cere. Oriunde se uita, �n sus sau �n jos, �n toate p�rțile, chipul mascat al lui Ba�alzamon �l copleșea. Imaginile care i se rev�rsaser� �n minte disp�reau � i se p�rea c� multe le și uitase. Șov�ind, se �ndrept� de spate. Ba�alzamon era tot �n fața lui.

��Mare Senior, ce?�

��Unele porunci sunt prea importante pentru a fi cunoscute chiar și de cel care le �ndeplinește.

��Fie cum spui, Mare Senior, rosti b�rbatul care-și zicea Bors cu glasul r�gușit, f�c�nd o plec�ciune p�n� aproape de p�m�nt. Fie cum spui.

C�nd ridic� fruntea, era din nou singur, �ntr-un zid de t�cere. Un altul, �naltul Senior din Tear, �ncepuse s� �ncuviințeze și s� se plece �n fața cuiva r�mas nev�zut. B�rbatul care-și zicea Bors �și duse m�na tremur�toare la frunte, �ncerc�nd s� prind� c�te ceva din cele v�zute, cu toate c� nu era sigur c� voia s�-și aminteasc�. Ultimele r�m�șițe se stinser� și, dintr-odat�, se �ntreba ce se tot str�duia s�-și aminteasc�. �Știu c� era ceva, dar ce, oare? Era ceva! Sau m� �nșel?� �și freca palmele, str�mb�ndu-se din pricina sudorii pe care-o simțea prin m�nuși, și-și �ndrept� din nou ochii c�tre cele trei siluete care pluteau l�ng� Ba�alzamon.

T�n�rul cel zdrav�n, cu p�rul creț, fermierul cu sabia și b�iatul cu privirea obraznic�. �n g�nd le d�duse deja nume: Fierarul, S�bierul și P�c�liciul. �Care este locul lor �n acest puzzle?� Probabil c� fiecare era important, altfel Ba�alzamon nu i-ar fi adus acolo, �n fața tuturor. Dar, judec�nd fie și numai dup� poruncile pe care le primise el, puteau pieri oric�nd � și era ușor de crezut c� și ceilalți tovar�și primiser� porunci la fel de mortale pentru cei trei. �C�t or fi de importanți?� Ochii albaștri l-ar fi putut duce cu g�ndul la nobilii din Andor � dar cu veșmintele acelea, nu p�rea cu putinț� � și mai erau și oameni de la Hotare cu ochii la fel de deschiși la culoare, și c�țiva din Tear, unii din Ghealdan și, firește� Nu, era inutil. Nu putea s� afle nimic. �Dar ochii galbeni? Cine-or fi tinerii �știa? Ce-o fi cu ei?�

Tres�ri, simțind o atingere pe braț, și �ntoarse capul. V�zu un servitor �mbr�cat �n alb, un b�iat, care se apropiase de el. Se �ntorseser� cu toții și erau mai mulți dec�t �nainte � c�te unul pentru fiecare dintre cei cu masc�. Clipi. Ba�alzamon disp�ruse, la fel ca și Myrddraalul, iar �n locul ușii r�m�sese numai piatr� aspr�. Cu toate acestea, cele trei siluete erau �nc� acolo. I se p�ru c�-l priveau țint�.

��Seniore Bors, dac� binevoiți, am s� va conduc �n camer�.

Ferindu-și privirea de ochii morți, se mai uit� o dat� la cele trei siluete, apoi �l urm� pe servitor. Neliniștit, se �ntreb� de unde știuse acesta ce nume s� foloseasc�. Numai dup� ce ușile ciudate, cioplite, se �nchiser� �n urma lui și f�cu c�țiva pași pe coridor, �și d�du seama c� era singur acolo, cu servitorul. Se �ncrunt� b�nuitor, �n spatele m�știi, dar �nainte s� apuce s� deschid� gura, acesta spuse:

��Toata lumea este condus� �n camere, Seniore. Cu voia dumneavoastr� Nu avem mult� vreme și St�p�nul nostru e ner�bd�tor.

B�rbatul care-și zicea Bors scr�șni din dinți, at�t din pricin� c� nu aflase nimic, c�t și pentru c� servitorul p�rea s�-l considere egalul s�u. Dar nu deschise gura. Numai un neghiob se r�stea la servitori. Mai mult, amintindu-și de ochii aceluia, se g�ndi c�, probabil, asta nu i-ar fi fost de nici un folos. �Și de unde a știut ce voiam s� �ntreb?� Slujitorul z�mbi. B�rbatul nu se simți c�tuși de puțin liniștit dec�t c�nd ajunse �n camera �n care așteptase, la sosire � și nici m�car atunci tulburarea nu-i disp�ru cu totul. Pecețile desagilor de la șa erau neatinse � dar asta nu �nsemna mare lucru. Servitorul r�mase pe coridor, f�r� s� intre.

��Dac� doriți, Seniore, v� puteți schimba hainele. Nimeni nu v� va vedea nici plec�nd de-aici, nici sosind unde trebuie s� ajungeți, dar poate c� ar fi mai bine s� purtați deja veșmintele potrivite. �n scurta vreme, are s� vina cineva s� v� c�l�uzeasc�.

Ușa se �nchise, f�r� s� fi fost atins� de m�n� omeneasc�.

B�rbatul care-și zicea Bors se �nfior� f�r� s� vrea. �n mare grab�, desf�cu pecețile și cataramele desagilor și-și scoase mantia pe care o purta de obicei. �n str�fundurile minții, un glas slab se �ntreba dac� puterea f�g�duit� și chiar nemurirea meritau o alt� �nt�lnire precum aceea. �ncepu s� r�d�, dar se opri brusc. �Pentru at�ta putere, l-aș slavi pe Marele St�p�n al �ntunericului p�n� și sub Cupola Adev�rului.� Amintindu-și de poruncile lui Ba�alzamon, pip�i soarele auriu, �nconjurat cu raze, brodat pe pieptul mantiei sale albe, și c�rja roșie de dedesubt, �nsemnele slujbei pe care-o �ndeplinea �n lumea oamenilor. Aproape c�-i veni din nou s� r�d�. Avea treab�, mult� treab� de f�cut, �n Tarabon și pe �ntinsul Șesului Almoth.

Roata Timpului se �nv�rtește, V�rstele vin și trec l�s�nd �n urma amintiri care devin legenda, apoi se preschimba �n mituri și sunt de mult uitate c�nd V�rsta se �ntoarce. Intr-o V�rsta, numita de unii A Treia V�rsta, o V�rst� care va s� vin�, o V�rst� de mult trecut�, v�ntul �ncepu s� sufle �n Munții Dhoom. V�ntul nu era �nceputul. �nv�rtirea Roții Timpului nu are nici �nceput, nici sf�rșit. Dar era un �nceput.

Z�mislit printre piscurile negre, ascuțite ca niște lame de cuțit, unde moartea r�t�cea pe deasupra trec�torilor �nalte, dar ascundea lucruri �nc� și mai primejdioase, v�ntul sufla spre miaz�zi, prin p�durea �nc�lcit� din Mana Pustiitoare, o p�dure m�njit� și str�mbat� de atingerea Celui �ntunecat. Mirosul �ngrețoș�tor de dulce al putreziciunii p�li c�nd v�ntul trecu dincolo de acea linie invizibil� pe care oamenii o numeau hotarul lui Shienar, unde copacii se plecau sub greutatea florilor de prim�var�. Ar fi trebuit s� fie deja var�, dar prim�vara venise greu, iar ținutul �ncercase din r�sputeri s� recupereze timpul pierdut. Fiecare tufiș era plin de ml�dițe �nt�rziate, de un verde-palid, fiecare creang� de copac era grea de muguri roșii. V�ntul v�lurea c�mpurile fermierilor ca pe niște iazuri de ap� verde, dens� datorit� gr�nelor pe care aproape c� le vedeai cresc�nd.

Duhoarea morții disp�ru aproape cu totul cu mult �nainte ca v�ntul s� ajung� la dealurile din jurul Fal Dara, orașul cu ziduri de piatr�, și s� sufle șfichiuitor �n jurul unui turn al fort�reței din mijlocul cet�ții, un turn �n v�rful c�ruia p�rea c� danseaz� doi b�rbați. Fal Dara, cu ziduri groase și �nalte, deopotriv� citadel� și oraș, niciodat� cucerit, niciodat� tr�dat. V�ntul gemea deasupra acoperișurilor din șindril�, �n jurul hornurilor �nalte de piatr� și al turnurilor �nc� și mai �nalte, iar geam�tul �i sem�na cu un bocet.

Dezgolit p�n� la br�u, Rand al�Thor se �nfiora sub dezmierdarea rece a v�ntului și apuc� pl�selele lungi ale sabiei de antrenament pe care o ținea �n m�na. Soarele fierbinte �i f�cuse pieptul s� luceasc�, iar p�rul roșcat-�nchis �i at�rna pe frunte, �nc�lcit și �ncrețit de sudoare. Un miros slab din v�rtejul de aer �l f�cu s� str�mbe din nas, dar nu lega mirosul de imaginea unui morm�nt vechi, proasp�t deschis, care �i trecu ca un fulger prin minte. Aproape c� nu �și d�dea seama nici de miros, nici de imagine; se str�duia s� �și p�streze mintea goal�, dar cel�lalt b�rbat cu care �mp�rțea v�rful turnului �l tulbura. Zece pași de-a curmezișul, at�t avea v�rful turnului, �mpresurat de un zid crenelat, care �i ajungea p�n� la piept. �ndeajuns de mare c�t s� nu te simți �nghesuit, doar dac� nu era un Str�jer l�ng� tine.

Deși t�n�r, Rand era mai �nalt dec�t majoritatea b�rbaților, dar Lan era la fel de �nalt și mult mai solid, chiar dac� nu at�t de lat �n umeri. O f�șie �ngust� de piele �mpletit� �i �mpiedica p�rul lung s� �i cad� pe faț�, o faț� care p�rea cioplit� �n piatr�, o faț� neridat� care contrasta cu firele c�runte de la t�mple. �n pofida c�ldurii și a istovirii, pieptul și brațele nu �i erau acoperite dec�t de un strat subțire de sudoare. Rand cercet� ochii albaștri, ca de gheaț�, ai lui Lan, sper�nd s� citeasc� �n ei ce intenționa s� fac�. Str�jerul nu p�rea s� clipeasc� niciodat� și c�nd trecea de la o poziție la alta sabia de antrenament din m�na lui avea mișc�ri sigure și line. Sabia de antrenament, cu un m�nunchi de buc�ți subțiri de lemn, legate slab, �n loc de lam�, trosnea c�nd se lovea de ceva și l�sa o urm� acolo unde atingea carnea. Rand o știa prea bine. Coastele �l usturau din pricina a trei d�re lungi și roșii, iar o alta �i ardea um�rul. Avusese nevoie de toat� dib�cia lui ca s� nu dob�ndeasc� și alte decorații. Lan n-avea nici un semn.

Așa cum fusese �nv�țat, Rand �și f�uri �n minte o flac�r� și se concentra asupra ei, �ncerc�nd s� str�ng� acolo toate sentimentele, toat� suferința, s� fac� un gol �n interiorul lui, l�s�nd deoparte p�n� și g�ndurile. Izbuti. �ns�, așa cum se �nt�mplase de multe ori �n ultima vreme, golul nu era perfect; flac�ra �nc� mai d�inuia sau cel puțin o urm� de lumin� care unduia �n acea nemișcare. Dar era destul și așa. Liniștea pl�cut� a golului �l cuprinse treptat și era una cu sabia de antrenament, cu pietrele netede de sub picioare, chiar și cu Lan. Totul era unu, și se mișca f�r� s� se g�ndeasc� �ntr-un ritm care �l imita pe cel al Str�jerului, pas cu pas și mișcare cu mișcare.

V�ntul se �nteți din nou, aduc�nd cu sine dang�tul clopotelor din oraș. �Cineva �nc� mai s�rb�torește venirea prim�verii.� G�ndul str�in f�lf�i prin gol pe valuri de lumin�, tulbur�nd vidul și, ca și cum Str�jerul ar fi putut citi g�ndurile lui Rand, sabia de antrenament se �nv�rteji �n m�na lui Lan.

O vreme, v�rful turnului r�sun� de trosnetul iute al m�nunchiurilor de lemne care se �ncrucișau. Rand nu se c�zni s�-l ating� pe Lan; tot ce putea face era s� se fereasc� de loviturile Str�jerului. Ripost�nd la atacurile lui Lan �n ultimul moment, era silit s� se dea �napoi. Expresia de pe chipul lui Lan nu se schimba niciodat�; �n m�inile lui, sabia de antrenament p�rea vie. Mișcarea leg�nat� a sabiei Str�jerului se transform� pe neașteptate, din mers, �ntr-o �mpuns�tur�. Surprins, Rand f�cu un pas �n spate, deja chircindu-se sub lovitura care, de data aceasta, nu avea cum s�-l ocoleasc�.

V�ntul urla �n jurul turnului� și �l prinse. Era ca și cum aerul s-ar fi �nt�rit, țin�ndu-l ca �ntr-un cocon. �mping�ndu-l �n faț�. Timpul și mișcarea �ncetinir�; �ngrozit, privi cum sabia lui Lan se �ndreapt� spre pieptul lui. Lovitura fu lipsit� de lentoare și de bl�ndețe. Coastele �i p�r�ir�, ca și cum ar fi fost izbit de un ciocan. Gemu, dar v�ntul nu �l l�sa s� se dea b�tut: �l purta tot �nainte. Buc�țile de lemn de la sabia lui Lan se �ncovoiar� și se arcuir� � at�t de �ncet, i se p�ru lui Rand � apoi se fr�nser�; v�rfuri ascuțite �i p�trunser� spre inim�, așchii �i �nțepar� pielea.

Durerea �i cuprinse trupul; toat� pielea �i p�rea ciop�rțit�. Ardea de parc� soarele �l �ncinsese ca pe o bucat� de sl�nin� �ntr-o tigaie.

Scoase un țip�t și se d�du �napoi, �mpleticindu-se, pr�bușindu-se l�ng� zidul de piatr�. Cu m�na tremur�nd�, �și atinse t�ieturile de pe piept și �și �n�lț� ne�ncrez�tor degetele �ns�ngerate �n fața ochilor cenușii.

��Ce-a fost cu mișcarea aia prosteasc�, p�storule? spuse Lan, scr�șnind din dinți. Acum ar trebui s� fii mai priceput, dac� n-ai uitat tot ce am �ncercat s� te �nv�ț. C�t de r�u ești?�

Se opri c�nd �l v�zu pe Rand ridic�ndu-și privirea spre el.

��V�ntul. Lui Rand i se uscase gura. M-a� m-a �mpins! Era� era tare ca piatra!

Str�jerul �l privi �n t�cere, apoi �i �ntinse o m�n�. Rand o apuc� și se l�s� ridicat �n picioare.

��Se �nt�mpl� uneori lucruri neobișnuite aici, at�t de aproape de Mana Pustiitoare, zise Lan �n cele din urm�, dar, �n ciuda tonului s�u sec, p�rea neliniștit. Era un lucru neobișnuit. Str�jerii, acei r�zboinici aproape legendari care le slujeau pe femeile Aes Sedai, ar�tau rareori ce simțeau, iar Lan era foarte reținut, chiar și pentru un Str�jer. Azv�rli deoparte sabia de lemn rupt� și se sprijini de zidul unde se g�seau adev�ratele lor s�bii, la loc ferit.

��Dar asta era altceva, protest� Rand.

Se duse l�ng� Lan, l�s�ndu-se pe vine, cu spatele lipit de piatr�. Așa v�rful zidului era mai �nalt dec�t el și �l proteja �ntr-un fel de v�nt. Dac� v�nt era. Nici un v�nt nu fusese vreodat� at�t de� solid.

��Liniște! Poate nici m�car �n Man�.

��Pentru cineva ca tine� Lan ridic� din umeri, ca și cum asta ar fi explicat totul. C�t mai e p�n� s� pleci, p�storule? A trecut o lun� de c�nd ai zis c� te duci și credeam c� acum o s� fii deja plecat de trei s�pt�m�ni.

Rand se uit� la el, mirat. �Se poart� ca și cum nu s-ar fi �nt�mplat nimic!� �ncrunt�ndu-se, puse jos sabia de antrenament și o lu� pe cea adev�rat� pe genunchi, trec�ndu-și degetele peste pl�selele lungi, �nvelite �n piele, pe care era gravat un b�tlan de bronz. Un alt b�tlan de bronz se g�sea pe teac� și un alt treilea era incrustat pe lama acum b�gat� �n toc. �nc� i se p�rea ciudat c� are o sabie. Orice sabie, cu at�t mai mult una care purta �nsemnele unui maestru s�bier. Era doar un fermier din Ținutul celor Dou� R�uri, aflat acum at�t de departe. Poate c� avea s� fie departe pentru totdeauna. Era p�stor, ca și tat�l lui � �Eram p�stor. Ce sunt acum?� � iar tat�l lui �i d�duse o sabie cu un b�tlan pe ea. �Tam este tat�l meu, orice ar spune ceilalți.� Ar fi vrut ca g�ndurile lui s� nu par� c� �ncearc� s� se conving� singur. Din nou Lan �i citi g�ndurile.

���n Ținuturile de la Hotar, p�storule, dac� cineva crește un copil, copilul acela e al lui, și nimeni nu poate spune altceva.

Mohor�t, Rand nu lu� �n seam� vorbele Str�jerului. Era o treab� care �l privea numai pe el.

��Vreau s� �nv�ț cum s� m� folosesc de asta. Trebuie. Sabia cu b�tlan �i pricinuise multe necazuri. Nu toata lumea știa ce �nseamn� sau �i d�dea atenție, dar, chiar și așa, o lam� cu un b�tlan incrustat pe ea, mai ales �n m�inile unui tinerel pe care �nc� nu-l puteai numi b�rbat, trezea b�nuieli.

��C�teodat�, c�nd nu puteam s� fug, am izbutit s� �i p�c�lesc, și am avut și noroc. Dar ce o s� se �nt�mple c�nd n-o s� mai pot s� fug, n-o s� mai pot s�-i p�c�lesc și n-o s� mai am nici noroc?

��Ai putea s-o vinzi, zise Lan cu grij�. Lama asta e rar� chiar și printre s�biile cu pecetea b�tlanului. Ți-ar aduce o sum� frumușic�.

��Nu!

Se g�ndise de mai multe ori la asta, și acum alung� aceast� idee pentru aceleași motive ca �ntotdeauna, dar cu mai mult� �nverșunare, c�ci propunerea venea de la altcineva. ,At�ta vreme c�t o p�strez, am dreptul s�-i spun lui Tam tat�. El mi-a dat-o și ea �mi d� acest drept.�

��Credeam c� orice sabie cu pecetea b�tlanului este rar�.

Lan �l privi pieziș.

��Deci Tam nu ți-a spus? Știa sigur. Poate ca nu a crezut. Mulți nu cred.

Apuc� propria lui sabie, aproape aidoma cu a lui Rand, cu excepția b�tlanilor, și o smulse din teac�. Lama, ușor curbat� și cu un singur t�iș, luci argintiu �n lumina soarelui.

Era sabia regilor din Malkier. Lan nu vorbea de asta � de altfel, nu-i pl�cea nici ca alții s� vorbeasc� despre asta � dar al�Lan Mandragoran era Seniorul celor Șapte Turnuri, Seniorul Lacurilor și Regele ne�ncoronat din Malkier. Cele Șapte Turnuri erau acum zdrobite, iar cele O Mie de Lacuri deveniser� ad�post pentru lucruri necurate. Malkier fusese �nghițit de Mana Pustiitoare, iar dintre toți Seniorii Malkier nu mai tr�ia dec�t unul.

Unii spuneau c� Lan devenise Str�jer, leg�ndu-se de o femeie Aes Sedai, ca s�-și poat� g�si moartea �n Man� și s� se al�ture neamului s�u. Rand �l v�zuse �ntr-adev�r pe Lan �nfrunt�nd primejdiile f�r� s� par� c� �i pas� de ce i s-ar putea �nt�mpla, dar, mai presus de propria lui viaț� și siguranț�, erau viața și siguranța lui Moiraine, femeia Aes Sedai de care era legat. Rand nu credea c� Lan �și va c�uta cu adev�rat moartea at�ta vreme c�t Moiraine era �nc� �n viaț�.

�nv�rtind lama �n lumin�, Lan spuse:

���n R�zboiul Umbrei, Puterea Suprem� �ns�și era folosit� ca arm�, iar armele erau f�cute cu Puterea Suprem�. Unele arme foloseau Puterea Suprem�, arme ce puteau distruge un oraș �ntreg dintr-o lovitur�, puteau p�rjoli leghe �ntregi de p�m�nt. E mai bine c� toate s-au pierdut la Fr�ngerea Lumii, e mai bine c� nimeni nu-și mai amintește cum se f�ureau. Dar existau și niște arme mai simple, pentru cei care ar fi trebuit s�-i �nfrunte �n lupt� pe Myrddraali și alte creaturi n�scocite de St�p�nii Spaimei.

Cu ajutorul Puterii, femeile Aes Sedai au scos din p�m�nt fier și alte metale, le-au topit, le-au dat form�. Toate acestea cu ajutorul Puterii. S�bii și alte arme. Multe din cele care au supraviețuit Fr�ngerii Lumii au fost distruse de oamenii care se temeau și urau lucrurile f�urite de femeile Aes Sedai, iar altele au disp�rut de-a lungul veacurilor. Puține au mai r�mas și puțini oameni le știu cu adev�rat povestea. Au existat legende, povești gogonate despre s�bii care p�reau s� aib� putere proprie. Ai auzit poveștile Menestrelilor. Realitatea e de ajuns. S�bii care nu se fr�ng și nu se f�r�m� și care nu se tocesc niciodat�. Am v�zut oameni care le ascuțeau � se f�ceau c� le ascut, de fapt, doar pentru c� nu le venea s� cread� c� nu era nevoie s� ascut� sabia dup� ce se serviser� de ea. Dar nu izbuteau dec�t s�-și toceasc� piatra de șlefuit.

Acele arme au fost f�urite de Aes Sedai și nu vor mai fi niciodat� altele. C�nd s-a terminat, r�zboiul și V�rsta au luat sf�rșit �n același timp � lumea era zdrobit�, erau mai mulți morți ne�ngropați dec�t vii, iar viii fugeau, �ncerc�nd s� g�seasc� un loc, orice loc, �n care s� fie la ad�post, iar o femeie din dou� �și jelea soțul sau fiii pe care nu avea s�-i mai vad� niciodat�; c�nd s-a terminat, femeile Aes Sedai au jurat c� nu vor mai f�uri niciodat� arme cu care oamenii s� se poat� ucide �ntre ei. Fiecare femeie Aes Sedai a f�cut acest jur�m�nt, și de atunci �ncoace nici una dintre ele nu l-a �nc�lcat. Chiar și femeile din Ajah Roșie, iar lor puțin le pas� de ce li se �nt�mpl� b�rbaților.

Unele dintre aceste s�bii, s�biile simple de soldat � cu o ușoar� str�mb�tur�, aproape cu tristețe, dac� se putea spune c� Str�jerul arata vreodat� ce simțea, puse sabia la loc �n teac� � au devenit mai mult dec�t at�t. Pe de alt� parte, s�biile f�cute pentru Seniorii-generali, din oțel at�t de dur, �nc�t nici un fierar nu le poate �nsemna, dar purt�nd deja pecetea b�tlanului, acele s�bii sunt foarte c�utate.

Rand �și lu� m�na de pe sabia pe care o ținea pe genunchi. Sabia se rostogoli și o prinse din instinct �nainte s� se loveasc� de pardoseal�.

��Vrei s� spui c� asta a fost f�cut� de Aes Sedai? Credeam c� vorbești de sabia ta.

��Nu toate s�biile cu pecetea b�tlanului au fost f�cute de Aes Sedai. Puțini b�rbați m�nuiesc sabia cu destul� pricepere ca s� fie numiți maeștri s�bieri și s� li se dea o sabie cu pecetea b�tlanului, dar, chiar și așa, au r�mas prea puține s�bii f�urite de Aes Sedai și nu ar ajunge dec�t pentru c�țiva. Cele mai multe vin de la maeștrii fierari; din cel mai bun oțel, dar, totuși, lucrat de m�na omeneasc�. Dar sabia aceea, p�storule� sabia aceea ar putea s� spun� povești vechi de trei mii de ani și mai bine.

��Nu pot sc�pa de ele, nu-i așa? spuse Rand. C�nt�ri sabia �n m�n�, țin�nd-o de v�rf; nu p�rea deloc diferit�. F�urit� de Aes Sedai. �Dar mi-a dat-o Tam. Mi-a dat-o tat�l meu.� Nu voia s� se g�ndeasc� la cum putuse dob�ndi o astfel de sabie un p�stor din Ținutul celor Dou� R�uri. Erau lucruri primejdioase �n astfel de g�nduri, erau ad�ncimi pe care nu dorea s� le sondeze.

��Chiar vrei s� scapi, p�storule? Te mai �ntreb o dat�. Atunci de ce nu ai plecat? Sabia? �n cinci ani te fac vrednic de ea, fac din tine un maestru s�bier. Ai �ncheieturi bune, te ții bine pe picioare, nu faci de dou� ori aceeași greșeal�. Dar eu nu am cinci ani s� m� ocup de tine, și nici tu nu ai cinci ani ca s� �nveți. Ai la dispoziție mai puțin de un an, și știi asta. La cum ești acum, cel puțin nu o s�-ți v�ri singur sabia �n picior. Poart�-te ca și cum se cuvine s� ai o sabie la br�u, iar cei care caut� g�lceava or s� te lase �n pace. Oricum, te-ai purtat așa aproape de prima dat� de c�nd ți-ai legat sabia la cing�toare. Deci, de ce mai ești aici?

��Mat și Perrin sunt �nc� aici, �ng�im� Rand. Nu vreau s� plec �naintea lor. Niciodat� n-o s�-i� s-ar putea s� nu-i mai v�d ani de zile. �și l�s� capul pe spate, sprijinindu-l de zid. S�nge și cenuș�! Ei cel puțin cred c� sunt nebun c� nu m� �ntorc și eu acas�. Nynaeve ba se uit� la mine ca la un copil de șase ani care și-a julit genunchiul și ea trebuie s�-l �ngrijeasc� ba ca la un str�in. Ca la unul pe care se teme c� l-ar putea jigni dac� se uit� prea atent. E Meștereas� și, pe l�ng� asta, nu cred c� i-a fost vreodat� fric� de ceva, dar� Scutur� din cap. Și Egwene. Arde-m-ar! Știe de ce trebuie s� plec, �ns� de fiecare dat� c�nd aduc vorba despre asta, �mi arunca niște priviri de mi se face stomacul ghem� �nchise ochii, ap�s�ndu-și fruntea cu pl�selele sabiei, ca și cum prin asta și-ar fi putut alunga g�ndurile. Aș vrea� Aș vrea�

��Ai vrea ca totul s� fie cum era, p�storule? Sau ai vrea ca fata s� mearg� cu tine și nu �n Tar Valon? Crezi c� va renunța s� devin� Aes Sedai �n schimbul unei vieți de pribegie? Cu tine? dac� vei ști s� �ți alegi vorbele, s-ar putea s� vrea. Dragostea e un lucru foarte curios. Lan p�rea dintr-odat� istovit. Un lucru foarte curios.

��Nu.

Asta �și dorea, ca ea s� accepte s� mearg� cu el. Deschise ochii, �și �ndrept� spatele și vorbi cu glas hot�r�t.

��Nu, nu aș l�sa-o s� mearg� cu mine, nici dac� m-ar ruga. Nu-i putea face așa ceva. �Dar, Lumin�, ce bine ar fi, chiar și pentru o clip�, s� spun� c� vrea!� Se �nc�p�ț�neaz� ca un cat�r de fiecare dat� c�nd crede c� �ncerc s�-i spun ce trebuie s� fac�, dar pot totuși s� o �mpiedic s� fac� una ca asta. �și dorea ca fata s� fie acas�, �n Emond�s Field, dar aceast� speranț� se spulberase �n momentul �n care Moiraine venise �n Ținutul celor Doua R�uri. Chiar și dac� asta �nseamn� c� va fi Aes Sedai! V�zu cu colțul ochiului cum Lan ridic� din spr�ncene, și roși.

��Asta e tot? Vrei s� stai c�t mai mult cu prietenii t�i de acas� �nainte s� plece? De asta nu te dai dus? Știi ce vine din urm�.

Rand s�ri m�nios �n picioare.

��Bine, e din pricina lui Moiraine! dac� n-ar fi fost ea, nu m-aș mai afla acum aici, iar ea nici nu vrea s� stea de vorb� cu mine.

��dac� n-ar fi fost ea, acum ai fi mort, p�storule, spuse Lan sec, dar Rand se gr�bi s� continue.

���mi zice� �mi zice lucruri �ngrozitoare despre mine � str�nse sabia cu at�ta putere �nc�t i se albir� degetele. C� o s� �nnebunesc și o s� mor! Și apoi, dintr-odat�, nu-mi mai spune nici o vorb�. Se poart� ca și cum nu m-aș fi schimbat deloc de c�nd m-a v�zut prima oar�, și p�n� și asta e ciudat.

��Ai vrea s� te ia drept ceea ce ești?

��Nu, nu am vrut s� spun asta. Arde-m-ar, aproape c� nu mai știu ce vreau s� spun. Sunt lucruri pe care nu mi le doresc, lucruri de care mi-e fric�. Acum a plecat pe undeva, a disp�rut�

��Ți-am spus c� uneori are nevoie s� stea singur�. Nici tu, nici altcineva nu are dreptul s� pun� sub semnul �ntreb�rii ce face.

��� F�r� s� spun� nim�nui unde se duce, sau c�nd are de g�nd s� se �ntoarc�, sau m�car dac� o s� se-ntoarc�. Trebuie s� �mi poat� spune ceva care s� m� ajute, Lan. Ceva. Trebuie. Dac� se mai �ntoarce vreodat�.

��S-a �ntors, p�storule. Asear�. Dar cred c� ți-a spus tot ce putea. Mulțumește-te cu at�t. Ai aflat de la ea tot ce se putea. Lan d�du din cap, iar glasul i se �nsufleți. Cu siguranț� n-o s� �nveți nimic dac� stai aici. E vremea s� mai faci niște exerciții pentru echilibru. Treci prin Sf�șierea M�t�sii, �ncep�nd de la B�tlanul care �nainteaz� prin papur�. Ține minte, poziția B�tlanului e numai ca s� �nveți s� �ți ții echilibrul. Altminteri, te las� complet descoperit: poți lovi din aceast� poziție, dac� aștepți ca adversarul s� fac� prima mișcare, dar nu te poți feri din calea sabiei lui.

��Trebuie s� poat� s� �mi spun� ceva, Lan. V�ntul acela. Era nefiresc, indiferent c�t de aproape de Man� suntem.

��B�tlanul care �nainteaz� prin papur�, p�storule. Și ferește-ți �ncheieturile.

Dinspre miaz�zi se auzi un sunet slab de tr�mbițe, zgomotul din ce �n ce mai puternic f�cut de o fanfar�, �nsoțit de bubuitul ritmic al tobelor. Rand și Lan r�maser� o clip� uit�ndu-se unul la celalalt, apoi, atrași de tobe, se apropiar� de zidul turnului ca s� se uite spre miaz�zi.

Orașul era așezat pe niște coline �nalte; de jur �mprejurul zidurilor orașului p�m�ntul fusese cur�țat, astfel �nc�t vedeai p�n� la o poșt� dep�rtare, iar fort�reața se afla �n v�rful celei mai �nalte coline. Din turn, Rand vedea limpede p�n� la p�dure, pe deasupra coșurilor și acoperișurilor. Mai �nt�i se ivir� toboșarii, vreo zece; tobele s�ltau �n cadența pașilor, iar bețele se �nv�rtejeau. �n urma lor veneau tr�mbițașii, �nc� sufl�nd �n tr�mbițele lungi, ridicate. De la distanța aceea, Rand nu izbutea s� deslușeasc� flamura uriaș�, p�trat�, care flutura �n v�nt. Dar Lan scoase un morm�it; Str�jerul avea ochi de vultur.

Rand �i arunc� o privire, �ns� Str�jerul nu spuse nimic și r�mase cu ochii ațintiți asupra coloanei care ieșea din p�dure. B�rbați c�lare, �mbr�cați �n armur�, și femei c�lare. Apoi un palanchin purtat de cai, unul �n faț� și unul �n spate, cu perdelele cobor�te, �nsoțit de alți b�rbați c�lare. Șiruri de b�rbați pe jos, cu sulițele ridicate deasupra capetelor ca o p�dure de țepi, arcași cu arcurile petrecute pieziș peste piept, toți �naint�nd �n ritmul tobelor. Tr�mbițele r�sunar� din nou. Coloana se �ndrepta șerpuind spre Fal Dara, �n sunetul fanfarei.

V�ntul umfla flamura mai �nalt� dec�t un stat de om. Chiar dac� era at�t de mare, acum era �ndeajuns de aproape pentru ca Rand s� o vad� l�murit. Un v�rtej de culori care nu �i spuneau nimic, doar, �n mijloc, o lacrim� de un alb imaculat. S�ngele �i �ngheț� din vene. Flac�ra din Tar Valon.

��Ingtar e cu ei. Lan p�rea c� se g�ndește la altceva. S-a �ntors �n cele din urm�. A fost plecat destul� vreme. M� �ntreb dac� a avut noroc.

��Aes Sedai, murmur� Rand c�nd �și mai reveni. Toate femeile care erau acolo� Moiraine era și ea Aes Sedai, dar m�car c�l�toriser� �mpreun� și, chiar dac� nu avea pe deplin �ncredere �n ea, cel puțin o cunoștea. Sau cel puțin așa credea. �ns� ea era una singur�. At�tea femei Aes Sedai laolalt�, ap�r�nd astfel, era alt� poveste. �și drese glasul; c�nd vorbi, vocea �i era h�r�it�. De ce at�t de multe, Lan? P�n� și una ar fi prea mult. Plus tobele, tr�mbițele și flamura care s� le vesteasc� sosirea.

Femeile Aes Sedai erau respectate �n Shienar de cei mai mulți, iar restul aveau faț� de ele un soi de team� amestecat� cu respect, �ns� Rand fusese �n locuri unde nu era deloc așa, unde nu exista dec�t team� și, adesea, ur�. C�nd era copil, unii vorbeau de �vr�jitoarele din Tar Valon� tot așa cum vorbeau de Cel �ntunecat. �ncerc� s� numere femeile, dar nu mergeau �n șir și nu p�reau a ține seama de vreo ordine, ci se mișcau �ntr-o parte și �ntr-alta ca s� vorbeasc� �ntre ele sau cu persoana din palanchin.

I se f�cu pielea de g�in�. C�l�torise �mpreuna cu Moiraine, �nt�lnise și alte femei Aes Sedai și �ncepuse s� se cread� cunosc�tor �ntr-ale lumii. Nimeni nu plecase vreodat� din Ținutul celor Dou� R�uri, sau aproape nimeni, �ns� el o f�cuse. V�zuse lucruri pe care nimeni de acas� nu le z�rise vreodat�, f�cuse lucruri la care alții doar visaser�, sau poate nici nu �ndr�zniser� s� viseze. V�zuse o regin� și se �nt�lnise cu Domnița-Moștenitoare din Andor, �nfruntase un Myrddraal și mersese pe C�i, �ns� nimic nu �l preg�tise pentru aceast� clip�.

��De ce at�t de multe? șopti el din nou.

��A venit �ns�și Suprema �nsc�unat�. Lan se uit� la el, f�r� ca pe chipul s�u �mpietrit s� se citeasc� ceva. S-a terminat cu �nv�ț�tura, p�storule. F�cu o pauz�, iar lui Rand i se p�ru c� vede comp�timire pe fața lui. Firește, nu se putea una ca asta. Ar fi fost mai bine pentru tine dac� ai fi plecat acum o s�pt�m�n�. Acestea fiind spuse, Str�jerul �și lu� �n grab� c�mașa și disp�ru �n jos pe scar�.

Rand �ncerc� s� �și umezeasc� buzele. Se uita ținta la coloana care se apropia de Fal Dara, ca și cum ar fi fost un șarpe, o viper� ucig�toare. Tobele și tr�mbițele �i r�sunau �n urechi. Suprema �nsc�unat�, cea care era �n fruntea femeilor Aes Sedai. �A venit din pricina mea.� Nu-și putea �nchipui un alt motiv.

Femeile Aes Sedai știau tot felul de lucruri care l-ar fi putut ajuta, era sigur de asta. Dar nu ar fi �ndr�znit s� le �ntrebe nimic, �i era fric� s� nu fi venit s� �l domoleasc�. �Și la fel de fric� s� nu fi venit pentru altceva�, recunoscu el, f�r� tragere de inim�. �Lumin�, nici nu știu ce m� �nsp�im�nt� mai mult.�

��Nu am vrut s� conduc Puterea! murmur�. A fost o �nt�mplare. Lumin�, nu vreau s� am de-a face cu așa ceva. Jur c� n-o s� m� mai ating niciodat� de ea! Jur!

Tres�ri c�nd �și d�du seama c� grupul de Aes Sedai intra pe porțile orașului. V�ntul se �nteți, pref�c�ndu-i broboanele de sudoare �n pic�turi de gheaț�, f�c�nd ca sunetul tr�mbițelor s� par� un hohot de r�s r�ut�cios; i se p�ru c� simte �n aer miasma unui morm�nt deschis. �Morm�ntul meu, dac� mai pierd vremea pe aici.�

�și lu� c�mașa, cobori anevoie scara și o lu� la fug�.

�nc�perile din fort�reața Fal Dara, cu zidurile lor de piatr� neted�, �mpodobite ici și colo cu tapiserii simple și elegante și paravane pictate, frem�tau de vestea sosirii grabnice a Supremei �nsc�unate. Servitori �mbr�cați �n negru și auriu alergau �n toate p�rțile, gr�bindu-se s� preg�teasc� od�ile sau s� dea porunci la buc�t�rie, pl�ng�ndu-se c� nu era chip s� fie totul așa cum se cuvenea pentru un personaj at�t de �nsemnat, din moment ce nu fuseser� anunțați din timp. R�zboinicii cu privire �ntunecat� și cu capetele rase, �n afar� de un smoc �n creștet, legat cu o sforicic�, nu alergau, dar pașii le erau gr�biți, iar chipurile le str�luceau, ca și cum ar fi pornit la lupt�. Unii dintre ei i se adresau lui Rand c�nd acesta trecea iute pe l�ng� ei.

��Ah, iat�-te, Rand al�Thor. Pacea fie cu sabia ta. Te duci s� te speli? Trebuie s� arați c�t mai bine c�nd o s�-i fii prezentat Supremei �nsc�unate. Poți fi sigur ca va vrea s� v� vad�, pe tine și pe cei doi prieteni ai tai, ca și pe femei.

Se �ndrept� cu pași repezi spre sc�rile late, pe care ar fi �nc�put dou�zeci de oameni unul l�ng� altul, care duceau spre camerele b�rbaților.

��Suprema �nsc�unat� �ns�și, care vine f�r� s� fi dat de veste, ca un neguț�tor ambulant. Probabil din pricina lui Moiraine Sedai și a voastr�, �stora de la miaz�zi, nu? De ce altceva?

Ușile mari, cu z�voare de fier, de la camerele b�rbaților erau deschise și pe jum�tate pline de b�rbații rași �n cap care forfoteau pe acolo.

��Hei, tu, �la de la miaz�zi! A sosit Suprema �nsc�unat�. A venit dup� tine și dup� prietenii t�i, de bun� seam�. Ce cinste pe tine! Rareori iese din Tar Valon și nu-mi aduc aminte s� fi venit vreodat� �n Ținuturile de la Hotar.

Se descotorosi de ei, arunc�ndu-le c�teva cuvinte. Trebuia s� se spele, s� g�seasc� o c�maș� curat�. N-avea timp de vorb�. Ei crezur� c� �nțeleg și �l l�sar� �n pace. Nici unul dintre ei nu știa nimic, doar c� el și prietenii lui c�l�toreau �mpreun� cu o femeie Aes Sedai, c� dou� dintre prietenele lui erau femei care mergeau �n Tar Valon ca s� devin� Aes Sedai, dar cuvintele lor �l atinser� ca și cum ar fi știut totul. �A venit dup� mine.�

Trecu �n grab� prin od�ile b�rbaților și n�v�li �n cea pe care o �mp�rțea cu Mat și cu Perrin� și r�mase țintuit pe loc, cu gura c�scat�. Camera era plin� de femei �mbr�cate �n negru și auriu, care munceau cu s�rg. Nu era o �nc�pere mare, iar ferestrele, dou� cr�p�turi �nalte și �nguste ca niște s�geți, care d�deau �nspre una din curțile interioare, nu o f�ceau deloc s� par� mai mare. �n plus, era ticsit� � trei paturi pe niște postamente de teracot� negru cu alb, cu un cuf�r la capul fiec�ruia, trei scaune obișnuite, o poliț� cu cele trebuincioase pentru sp�lat l�ng� uș� și un dulap mare și larg. Cele opt femei sem�nau cu niște pești �ntr-un coș.

Femeile abia dac� �i aruncar� o privire; continuar� s� �i scoat� hainele � și pe ale lui Mat și ale lui Perrin, deopotriv� � din dulap și s� pun� �n loc unele noi. Tot ce g�seau prin buzunare puneau pe cufere, iar hainele vechi erau f�cute gr�mad�, ca niște zdrențe.

��Ce faceți? �ntreb� el poruncitor c�nd �și recap�t� suflul. Astea sunt hainele mele!

Una dintre femei pufni disprețuitor și �și v�r� degetul printr-o gaur� din m�neca singurului surtuc pe care �l avea, apoi �l arunc� �n mormanul de pe jos.

O alta, o femeie cu p�rul negru cu un m�nunchi mare de chei la br�u, se uita la el. Era Elansu, shatayan a fort�reței. Rand o considera pe femeia cu tr�s�turi colțuroase un fel de menajer�, deși casa de care se ocupa era o fort�reaț� și c�teva zeci de servitori �i d�deau ascultare.

��Moiraine Sedai a spus c� toate hainele voastre sunt uzate, iar Domnița Amalisa a poruncit s� vi se fac� altele noi. Dac� nu o s� ne stai �n cale, continu� ea hot�r�t�, o s� terminam mai repede.

Puțini erau b�rbații pe care shatayan nu-i putea convinge s�-i fac� pe plac � unii �l pomeneau chiar și pe Seniorul Agelmar � și cu siguranț� nu se aștepta s� i se �mpotriveasc� tocmai un b�ietan c�ruia ar fi putut s�-i fie mam�.

Rand �și �nghiți cuvintele; n-avea timp s� se certe. Suprema �nsc�unat� putea trimite dup� el �n orice clip�.

��Cinste Domniței Amalisa pentru darul ei, izbuti el s� spun�, dup� obiceiurile din Shienar, și cinste și ție, Elansu Shatayan. Te rog, prezint�-i vorbele mele Domniței Amalisa și spune-i c� am zis c� o slujesc cu trup și suflet.

Asta ar fi trebuit s� le mulțumeasc� pe cele dou� femei �n ceea ce privește ceremonia, at�t de drag� celor din Shienar.

��Dar acum aș vrea s� m� schimb.

��Foarte bine, zise Elansu pe un ton calm. Moiraine Sedai a spus s� arunci toate hainele vechi. Tot, tot. Chiar și lenjeria.

Mai multe femei se uitau la el pieziș. Nici una nu d�du semne c� vrea s� plece.

�și mușc� obrazul, c�znindu-se s� nu izbucneasc� �n r�s. Multe erau altfel �n Shienar dec�t era el obișnuit și erau unele lucruri cu care nu s-ar fi obișnuit nici dac� ar fi tr�it o veșnicie. �ncepuse s� se spele la primele ore ale dimineții, c�nd sc�ld�torile mari, acoperite cu faianț�, erau goale, dup� ce descoperise c� �n oricare alt moment se putea �nt�mpla ca vreo femeie s� intre �n ap� l�ng� el. Vreo buc�t�reas� sau Domnița Amalisa �ns�și, sora Seniorului Agelmar � baia, �n Shienar, era un loc unde nu se ținea seama de ranguri � care se aștepta s� o spele pe spate dup� ce �i f�cuse și lui același serviciu și care �l �ntreba de ce era at�t de roșu la faț�, st�tuse prea mult la soare? Cur�nd �ns�, femeile aflar� de la ce i se tr�gea �mbujorarea, și majoritatea celor din fort�reaț� p�reau �nc�ntate de sfiiciunea lui.

�Peste un ceas s-ar putea s� fiu mort sau chiar mai r�u, iar ele așteapt� s� m� vad� �nroșindu-m�!� �și drese vocea.

��Dac� aștepți afar�, o s�-ți dau restul de haine. Pe cuv�nt.

Una dintre femei chicoti ușor și chiar și lui Elansu �i veni s� r�d�, �ns� �n cele din urm� se mulțumi s� �ncuviințeze din cap și le spuse celorlalte s� adune gr�mezile de pe jos. Plec� ultima și se opri �n uș� ca s� adauge:

��Și cizmele. Moiraine Sedai a zis �totul�.

Rand deschise gura s� spun� ceva, apoi o �nchise la loc. Cizmele, cel puțin, erau �nc� bune, f�cute de Alwyn al�Van, cizmarul din Emond�s Field, bine lucrate și comode. Dar dac� trebuia s� renunțe la cizme pentru ca shatayan s� �l lase �n pace, era dispus s� i le dea și, pe deasupra, orice altceva ar mai fi vrut. Nu avea timp.

��Da. Da, bine�nțeles. Pe cuv�nt, �mpinse ușa, silind-o s� ias�.

R�mas singur, se l�s� pe pat s� �și scoat� cizmele � erau �nc� bune, puțin roase, pielea era cr�pat� pe ici și pe colo, dar puteau fi �nc� purtate și �i veneau bine � apoi �și d�du hainele jos, gr�bit, pun�nd totul teanc peste cizme, dup� care se sp�l�, la fel de iute. Apa era rece; apa era �ntotdeauna rece �n camerele b�rbaților.

Dulapul avea trei uși largi sculptate simplu, așa cum se obișnuia �n Shienar, mai degrab� suger�nd dec�t �nf�țiș�nd mai multe cascade și iazuri m�rginite de st�nci. Deschise ușa din mijloc și se uit� la ce era acum �n locul puținelor veșminte pe care le adusese cu el. Dou�sprezece surtuce cu guler �nalt din cea mai fin� l�n�, at�t de bine croite cum nu v�zuse dec�t la marii neguț�tori și la Seniori, cele mai multe brodate, ca hainele de s�rb�toare. O duzin�! Trei c�m�și pentru fiecare dintre ele, din in și din m�tase, cu m�neci largi și manșete str�mte. Dou� mantii. Dou�, de unde p�n� atunci se descurcase tot timpul cu una singur�. O mantie era simpl�, din l�n� groas�, verde-�nchis, iar cealalt� era albastru-�nchis, cu guler tare, cu b�tlani brodați cu fir de aur� și, �n partea st�ng�, sus, acolo unde Seniorii �și purtau blazonul�

M�na i se �ntinse singur� dup� mantie. Ca și cum nu ar fi știut la ce s� se aștepte, degetele merser� pe urma broderiei � un șarpe �ncol�cit, aproape f�cut ghem, dar un șarpe cu patru picioare și coama aurie de leu, cu solzi purpurii și aurii, cu cinci gheare de aur la fiecare picior. M�na se trase �napoi ca ars�. �Ajut�-m�, Lumin�! Amalisa a f�cut asta sau Moiraine? C�ți au v�zut-o? C�ți știu ce este, ce �nseamn�? De-ar ști unul singur și tot e prea mult. Arde-m-ar, �ncearc� s� m� omoare. Nenorocita de Moiraine nici nu vrea s� vorbeasc� cu mine, dar acum mi-a dat niște nenorocite de haine noi și frumoase �n care s� mor!� O b�taie ușoar� �n uș� �l f�cu s� tresar�, speriat.

��Ai terminat? se auzi vocea lui Elansu. Tot, tot. Poate c� ar fi mai bine s�

Un sc�rț�it, ca și cum ar fi �ncercat clanța. Rand �și d�du brusc seama c� era �nc� gol.

��Sunt gata, striga el. Pace! Nu intra!

Se gr�bi s� adune lucrurile pe care le avusese pe el, cizmele și celelalte.

��Le aduc eu!

Ascunz�ndu-se �n dosul ușii, o deschise doar at�t c�t s� pun� gr�mada �n brațele lui Elansu.

��Asta-i tot.

Shatayan �ncerc� s� priveasc� prin cr�p�tura ușii.

��Ești sigur? Moiraine Sedai a zis totul. Poate c� ar fi mai bine s� m� uit�

��Asta-i tot, bodog�ni el. Pe cuv�nt.

�mpinse ușa cu um�rul și i-o �nchise �n nas; din partea cealalt� se auzir� r�sete.

Morm�ind ceva �n barb�, se �mbr�c� rapid. Le credea �n stare s� g�seasc� un motiv oarecare ca s� intre peste el �n camer�. Pantalonii erau mai str�mți dec�t cei cu care era el obișnuit, dar comozi, iar c�mașa, cu m�necile ei largi, era �ndeajuns de alb� c�t s� o mulțumeasc� și pe cea mai pretențioas� gospodin� din Emond�s Field. Cizmele p�n� la genunchi �i veneau at�t de bine de parc� le purtase un an �ntreg. Spera doar c� era vorba de un cizmar bun și nu lucr�tura femeilor Aes Sedai.

Toate hainele puse la un loc aveau s� fac� o leg�tur� mare c�t el. Totuși, se obișnuise din nou cu c�m�și curate, s� nu poarte aceiași pantaloni zi dup� zi p�n� c�nd sudoarea și murd�ria �i f�ceau la fel de scorțoși precum cizmele din picioare, și apoi s� �i poarte �n continuare. �și scoase desagii din cuf�r și v�r� �n�untru tot ce putu, apoi, f�r� tragere de inim�, �ntinse mantia neobișnuit� pe pat și puse deasupra c�teva c�m�și și pantaloni. �mp�turit� cu blazonul primejdios �n interior și legat� cu o sfoar� �nf�șurat� �n așa fel �nc�t s� o poat� at�rna pe um�r, nu ar�ta mult diferit de boccelele pe care le v�zuse pe drum la alți tineri.

Sunetul tr�mbițelor p�trunse prin cr�p�turile ca niște s�geți care țineau loc de ferestre, tr�mbițele din fanfara de dincolo de ziduri, tr�mbițele din turnurile fort�reței care le r�spundeau.

��O s� desfac broderia de �ndat� ce o s� pot, murmur� el.

V�zuse femei care f�ceau asta c�nd greșeau sau se r�zg�ndeau �n privința modelului, și nu p�rea prea complicat.

Restul de haine � de fapt, cele mai multe � le b�g� la loc �n dulap. Nu era cazul ca prima persoan� care �și v�ra capul �n camer� dup� ce pleca s� �și dea seama imediat c� fugise.

�ncruntat, se l�s� �n genunchi l�ng� pat. Postamentele de teracot� pe care erau puse paturile erau de fapt sobe, iar focul mocnit care ardea toata noaptea ținea patul cald �n timpul celor mai friguroase nopți de iarn�. Nopțile erau și acum mai reci dec�t era el obișnuit �n aceast� perioad� a anului, dar p�turile erau de ajuns. Deschise ușița de la sob� și scoase o leg�tur� pe care nu o putea l�sa acolo. Era bucuros c� Elansu nu se g�ndise c� cineva ar putea s� țin� haine �n acel loc.

Puse leg�tura pe p�turi, desf�cu un colț și o desp�turi �n parte. O mantie de Menestrel, �ntoars� pe dos ca s� ascund� sutele de petice care o acopereau, petice de toate m�rimile și �n toate culorile imaginabile. Mantia era �nc� destul de bun�; peticele erau �nsemnele Menestrelului. Fuseser� �nsemnele Menestrelului.

�n�untru erau doua cutii de piele. Cea mare ad�postea o harf�, pe care nu o atinsese niciodat�. �Harfele nu sunt f�cute pentru degete nepricepute de fermier, b�iete.� �n cealalt�, lung� și subțire, era un flaut gravat �n aur și argint, de care se servise de mai multe ori de c�nd plecase de acas�, ca s� aib� ce m�nca și unde dormi. Thom Merrilin �l �nv�țase s� c�nte la flaut, �nainte s� moar�. Rand nu putea pune m�na pe el f�r� s�-și aminteasc� de Thom, cu ochii lui albaștri, p�trunz�tori și must�țile lungi și albe, care �i aruncase �n brațe mantia și �i strigase s� fug�. Și apoi Thom fugise la r�ndul lui, cuțite ap�r�ndu-i ca prin minune �n m�n� ca și cum ar fi fost un spectacol, ca s� �l �nfrunte pe Myrddraalul care venea s� �i ucid�. �nfiorat, �mp�turi la loc leg�tura.

��Asta s-a terminat. G�ndindu-se la v�ntul din v�rful turnului, ad�ug�: Se �nt�mpl� lucruri neobișnuite aici, at�t de aproape de Mana Pustiitoare.

Nu era sigur c� credea asta, nu �n felul �n care o zisese Lan. �n orice caz, chiar și dac� nu ar fi venit Suprema �nsc�unat�, era timpul s� plece din Fal Dara.

Zgribulindu-se de frig �n surtucul pe care �l �mbr�case � era verde-�nchis, și �i aducea aminte de p�durile de acas�, de ferma lui Tam din P�durea de la Apus unde crescuse, de P�durea �mbibat� unde �nv�țase s� �noate � �și prinse sabia cu pecetea b�tlanului la cing�toare și �și agaț� tolba plin� de s�geți de partea cealalt�. Arcul, cu coardele sl�bite, de dou� ori mai mare dec�t el, era sprijinit �ntr-un colț, �mpreun� cu cele ale lui Mat și Perrin. Și-l f�cuse singur de c�nd venise la Fal Dara și, �n afar� de el, doar Lan și Perrin puteau trage cu el. �și �ngr�m�di p�tura f�cut� sul și mantia cea nou� printre urechile celor doua leg�turi, le petrecu pe am�ndou� peste um�rul st�ng, puse desagii deasupra și �nșfac� arcul. �S� �mi las liber� m�na cu care m�nuiesc sabia�, �și spuse el. �S�-i fac s� cread� c� sunt primejdios. Poate c� m�car unul o s� cread� asta.�

�ntredeschise ușa și v�zu c� holul era aproape gol; un servitor �n livrea trecu �n fuga, dar nici m�car nu se uit� la Rand. De �ndat� ce pașii repezi ai b�rbatului se stinser�, Rand se strecur� pe coridor.

�ncerc� s� mearg� firesc, nep�s�tor, dar știa c� desagii de pe um�r și leg�turile din spate �l d�deau de gol și c� arata exact ca un om care pleac� la drum f�r� intenția de a se mai �ntoarce. Tr�mbițele r�sunar� din nou, dar aici, �n interiorul fort�reței, sunetul era mai slab.

Avea un cal, un arm�sar murg, mare, �n grajdul de la miaz�noapte, care se numea Grajdul Seniorial, aproape de poarta pe care ieșea Seniorul Agelmar c�nd mergea s� c�l�reasc�. Dar nici Seniorul din Fal Dara, nici vreo rud� de-a sa nu avea s� c�l�reasc� azi și se putea �nt�mpla ca �n grajd s� nu fie nimeni �n afar� de gr�jdari. Dou� drumuri duceau din camera lui Rand p�n� la Grajdul Seniorial. Unul care l-ar fi purtat �n jurul fort�reței, prin spatele gr�dinii personale a Seniorului Agelmar, apoi �n jos, prin fier�ria potcovarului, probabil și ea goal�, p�n� la grajd, �ns�, p�n� ar fi ajuns la cal, cei din fort�reaț� ar fi avut suficient timp s� dea ordine și s� porneasc� pe urmele lui. Cel�lalt drum era mult mai scurt: mai �nt�i trebuia s� traverseze curtea interioar�, unde chiar acum sosea Suprema �nsc�unat�, �mpreun� cu alte vreo dou�sprezece femei Aes Sedai.

I se f�cea p�rul m�ciuc� numai c�nd se g�ndea la asta; avusese parte de at�tea femei Aes Sedai, �nc�t i-ar fi fost de ajuns pentru o viaț� �ntreag�. Și una era prea mult. Toate poveștile spuneau asta, iar el știa c� este adev�rat. Dar nu fu deloc surprins c�nd picioarele �l purtar� spre curtea interioar�. Nu va vedea niciodat� legendarul Tar Valon � nu-și putea permite s� riște at�t de mult, nici acum, nici alt� dat� � dar ar putea s� o z�reasc� m�car pe Suprema �nsc�unat� �nainte s� plece. Ar fi ca și cum ar vedea o regin�. �Nu poate fi nici o primejdie dac� doar m� uit, de departe. Nu o s� m� opresc și o s� plec �nainte s� afle c� am fost aici.�

Deschise o uș� grea, cu drugi de fieri, care d�dea �n curtea interioar�, și se furiș� f�r� zgomot afar�. Erau oameni peste tot, pe ziduri, soldați cu smocuri de p�r prinse �n creștet și servitori �n livrea, lachei �nc� n�dușiți, �ngr�m�diți unii �ntr-alții; copiii li se cocoțaser� pe umeri ca s� vad� peste capetele celor mai mari sau se b�gau printre picioarele lor ca s� trag� cu ochiul. Toate locurile �n care st�teau de obicei arcașii erau acum pline-ochi, ca niște butoaie cu mere, și vedeai chipuri chiar și la cr�p�turile �nguste ca niște s�geți din ziduri. O mare mas� de oameni m�rginea curtea interioar�, form�nd un al doilea zid. Și toți priveau și așteptau �n t�cere.

�și croi drum de-a lungul zidului, prin fața fier�riilor și s�getarilor din jurul curții � Fal Dara era o fort�reaț�, nu un palat, �n ciuda m�rimii și a grandorii sale sumbre și tot ce se afla acolo slujea acestui scop � cer�ndu-și scuze de la oamenii pe care �i �mbr�ncea. Unii se uitau �ncruntați la el, alții aruncau chiar și o privire la desagii și boccelele pe care le ducea, dar nimeni nu spuse nimic. Cei mai mulți nici nu catadicsir� s� se uite cine �i �mpinsese.

Vedea destul de bine peste capetele lor, c�t s� �și dea seama limpede ce se petrece �n curte. Chiar dincoace de poarta principal�, șaisprezece b�rbați st�teau l�ng� cai. Fiecare dintre ei purta un alt tip de armur� și un alt fel de sabie și nici unul dintre ei nu sem�na cu Lan, dar Rand era convins c� erau Str�jeri. Fețe rotunde, fețe p�trate, fețe prelungi, fețe �nguste, toate chipurile d�deau aceeași impresie � c� v�d lucruri pe care ceilalți nu le v�d, c� aud lucruri pe care ceilalți nu le aud. Așa cum st�teau acolo, liniștiți, erau la fel de �nfricoș�tori ca o hait� de lupi. Toți aveau �ns� ceva �n comun. Toți purtau mantii �n culori schimb�toare, ca aceea pe care o v�zuse la Lan, mantia care p�rea s� imite culorile din jur. At�ția b�rbați �mbr�cați �n astfel de mantii nu era o priveliște prea ușor de suportat.

La vreo zece pași �n fața Str�jerilor, un șir de femei st�teau l�ng� capetele cailor, cu glugile mantiilor date pe spate. Acum le putea num�ra. Paisprezece. Paisprezece femei Aes Sedai. Trebuie c� erau femei Aes Sedai. �nalte și scunde, zvelte și durdulii, brune și b�laie, cu p�rul scurt sau lung, l�sat liber pe spate sau �mpletit, hainele lor erau la fel de diferite ca și acelea ale Str�jerilor, �n tot at�tea culori și croite �n tot at�tea feluri c�t num�rul femeilor. Totuși, și �ntre ele exista o asem�nare, ceva ce nu ieșea �n evidenț� dec�t atunci c�nd st�teau �mpreun�, ca acum. Ca femei, p�reau f�r� v�rst�. De la distanța aceea, Rand ar fi spus c� toate sunt tinere, dar știa c� mai de aproape ar fi fost ca Moiraine. P�reau tinere, dar nu erau, aveau pielea neted�, dar chipurile prea mature pentru a fi tinere, ochii prea știutori.

�Mai aproape? Sunt nebun! Sunt și așa prea aproape! Arde-m-ar, ar fi trebuit s-o apuc pe drumul cel lung.�

Se gr�bi s� �și continue drumul, �ndrept�ndu-se spre o alt� poart� cu drugi de fier de la celalalt cap�t al curții, dar nu se putea �nfr�na s� nu priveasc�.

Calme, femeile Aes Sedai nu luau �n seam� privitorii și �și concentrau atenția asupra palanchinului acoperit, aflat acum �n mijlocul curții. Caii care �l purtau erau nemișcați, ca și cum ar fi fost ținuți �n fr�u de r�ndași, deși l�ng� palanchin nu era dec�t o femeie �nalt�, cu chip de Aes Sedai, care de altfel nu se ocupa deloc de cai. Toiagul pe care �l ținea drept �n fața ei, cu ambele m�ini, era la fel de mare ca și ea, iar flac�ra aurit� din v�rf �i venea deasupra ochilor.

Seniorul Agelmar, cu fruntea lui lat� și fața p�trat�, st�tea �n cel�lalt cap�t al curții, cu fața la palanchin, cu o faț� inexpresiv�. Pe haina lui albastru-�nchis, cu guler �nalt, erau brodate cele trei vulpi roșcate gonind, blazonul Casei Jagad, precum și șoimul negru cobor�nd �n zbor, simbolul Shienarului. L�ng� el st�tea Ronan, zb�rcit de vreme, dar �nc� �nalt; �n v�rful toiagului pe care �l purta shambayan-ul erau trei vulpi, cioplite din piatr� roșie. Ronan era egalul lui Elansu �n treburile fort�reței, shambayan și shatayan, dar Elansu nu l�sa prea multe �n seama lui, �n afar� de ceremonii și �ndeplinirea rolului de secretar pe l�ng� Seniorul Agelmar. Smocurile de p�r de pe creștetele lor erau albe ca z�pada.

Toți � Str�jerii, femeile Aes Sedai, Seniorul din Fal Dara și shambayan-ul s�u � erau neclintiți. Mulțimea din jur p�rea c� �și ține r�suflarea. Rand �și �ncetini pașii f�r� s� vrea. Dintr-odat�, Ronan lovi de trei ori cu toiagul pe pietrele mari ce pavau curtea, strig�nd �n liniștea din jur:

��Cine vine aici? Cine vine aici? Cine vine aici?

Femeia de l�ng� palanchin �i r�spunse, b�t�nd la r�ndul ei de trei ori cu toiagul �n p�m�nt.

��P�zitoarea Sigiliilor. Flac�ra din Tar Valon. Suprema �nsc�unat�.

��Pentru ce trebuie s� le p�zim? �ntreb� Ronan.

��Pentru speranța omenirii, r�spunse femeia cea �nalt�.

��De cine le p�zim?

��De umbra de la miezul zilei.

��C�t timp le vom p�zi?

��De la r�s�ritul soarelui la r�s�ritul soarelui, at�t timp c�t se �nv�rtește Roata Timpului.

Agelmar f�cu o plec�ciune, iar smocul de p�r alb din v�rful capului i se mișc� �n b�taia v�ntului.

��Fal Dara v� primește cu p�ine și sare. Suprema �nsc�unat� este bine-venit� �n Fal Dara, c�ci aici se st� de paz�, aici este respectat pactul. Fiți bine-veniți.

Femeia cea �nalt� d�du la o parte perdelele palanchinului, iar Suprema �nsc�unat� p�și afar�. Cu p�rul �nchis la culoare, f�r� v�rst�, ca toate femeile Aes Sedai, �și �ndrept� spatele și �și plimb� privirea deasupra celor adunați acolo. Rand se �nfior� c�nd privirea ei ajunse la el; se simțea de parc� l-ar fi atins. Dar ochii ei trecur� mai departe și se oprir� asupra Seniorului Agelmar. Un servitor �n livrea �ngenunche l�ng� ea, duc�nd niște prosoape �mp�turite, din care �nc� se mai ridica aburul, pe o tav� de argint. Foarte ceremonios, ea �și șterse m�inile și fața cu țes�tura umed�.

���ți mulțumesc pentru primire, fiule. Fie ca Lumina s� protejeze Casa Jagad. Fie ca Lumina s� protejeze Fal Dara și pe toți cei de aici.

Agelmar f�cu din nou o plec�ciune.

��Ne faci mare cinste, maic�.

Nu p�rea deloc ciudat ca ea s� �i spun� �fiule� sau ca el s� �i spun� �maic�, deși, dac� te uitai la obrajii ei netezi și la fața lui br�zdat� de riduri, Seniorul Agelmar p�rea mai degrab� tat�l, sau chiar bunicul ei. Exista o asem�nare de net�g�duit �ntre ei.

��Casa Jagad �ți aparține. Fal Dara �ți aparține.

Din toate p�rțile izbucnir� urale, izbindu-se de zidurile fort�reței ca valurile de ț�rm.

Cutremur�ndu-se, Rand se gr�bi �nspre uș�; acum nu �i mai p�sa de cine se izbea. �E doar �n nenorocita ta de imaginație. Nici nu știe cine ești. Nu �nc�. S�nge și cenuș�, dac� ar ști�� Nu voia s� se g�ndeasc� la ce s-ar fi �nt�mplat dac� ar fi știut cine este, ce anume este. Ce se va �nt�mpla c�nd, �n cele din urm�, avea s� afle. Se �ntreb� dac� Suprema �nsc�unat� avusese ceva de-a face cu v�ntul din turn; femeile Aes Sedai puteau s� fac� astfel de lucruri. C�nd �mpinse ușa și o tr�nti �n urma lui, �n�bușind strig�tele de bun-venit care f�ceau �nc� s� r�sune curtea, r�sufl� ușurat.

Coridoarele erau la fel de pustii ca și celelalte, dar el aproape o rupse la fug�. Travers� o curte mai mic�, cu o f�nt�n� �n mijloc, care �mproșca cu ap�, str�b�tu un alt coridor și ieși �n curtea grajdului, acoperit� cu lespezi. Grajdul Seniorial, construit �n zidul fort�reței, era �nalt și lung, cu ferestre mari t�iate �n zid, iar caii erau ținuți pe dou� caturi. Din fier�ria din partea cealalt� a curții nu se auzea nici un zgomot � fierarul și ajutoarele sale plecaser� s� vad� venirea Supremei �nsc�unate.

Tema, lacheul cu fața t�b�cit�, �l �nt�mpin� �n dreptul porților largi; f�cu o plec�ciune ad�nc� și �și duse m�na la frunte, apoi la inim�.

��Sunt trup și suflet �n slujba dumitale, st�p�ne. Cum te poate sluji Tema, st�p�ne?

Tema nu avea capul ras, ca r�zboinicii; p�rul lui sem�na cu un castron cenușiu cu fundul �n sus. Rand oft�.

��Pentru a suta oar�, Tema, nu sunt Senior.

��Cum porunciți, st�p�ne.

De data aceasta, lacheul f�cu o plec�ciune și mai ad�nc�.

Numele și o asem�nare erau pricina acestei ne�nțelegeri. Rand al�Thor. Al�Lan Mandragoran. Pentru Lan, potrivit obiceiului din Malkier, acest �al� �l f�cea rege, deși nu �l folosea niciodat� pentru sine. Pentru Rand, �al� f�cea doar parte din numele lui, deși auzise c� odat�, demult de tot, �nainte ca Ținutul celor Doua R�uri s� se numeasc� Dou� R�uri, �nsemnase �fiul lui�. Cu toate acestea, unii dintre servitorii din fort�reața Fal Dara credeau c� și el era rege sau cel puțin prinț. Și, deși se �mpotrivise din r�sputeri, nu izbutise dec�t s� �i fac� s� i se adreseze cu Senior. Dac� se putea �ntr-adev�r spune c� izbutise; nici �n fața Seniorului Agelmar nu se plecau at�t de ad�nc și de des.

��Am nevoie s�-l �nșeuezi pe Roșcat, Tema. Știa c� nu trebuie s� se ofere s�-l �nșeueze singur; Tema nu l-ar fi l�sat s� �și murd�reasc� m�inile. M� g�ndeam s� petrec c�teva zile �n afar� orașului, s� v�d �mprejurimile. Odat� urcat pe murg, �n c�teva zile avea s� ajung� p�n� la r�ul Erinin sau chiar dincolo de hotar, �n Arafel. �Și atunci n-or s� m� mai g�seasc� niciodat�.�

Lacheul se �nclin� p�n� la p�m�nt și r�mase aplecat.

��Iart�-m�, st�p�ne, murmur� el cu voce r�gușit�. Iart�-m�, dar Tema nu �ți poate da ascultare.

Rand roși, st�njenit, se uit� �ngrijorat �n jur � nu se vedea nimeni prin preajm� � apoi �l apuc� pe Tema de um�r și �l �ndrept� de spate. Nu avea cum s�-l �mpiedice pe Tema, sau pe alți c�țiva, s� se poarte așa, dar m�car putea s� �ncerce s� nu mai fie v�zut și de alții.

��De ce nu, Tema? Tema, uit�-te la mine, te rog. De ce nu?

��Așa mi s-a poruncit, Senior Rand, spuse Tema, tot �n șoapt�, �și ținea ochii �n p�m�nt, nu de team�, ci de rușine c� nu putea �ndeplini porunca lui Rand. Cei din Shienar se rușinau tot așa cum alții se rușinau c�nd se dovedea c� sunt hoți. Nici un cal nu poate ieși din grajdul asta. Și din nici un alt grajd din fort�reaț�.

Rand deschise gura ca s� �i spun� lacheului c� nu era nici o problem�, dar �și umezi doar buzele.

��Nici un cal din nici un grajd?

���ntocmai, Senior Rand. Am primit porunc� de cur�nd. Acum c�teva clipe. Vocea lui Tema deveni ceva mai puternic�. Toate porțile sunt și ele �nchise. Nimeni nu poate s� intre sau s� ias� f�r� permisiune. Nici m�car str�jerii, așa i s-a spus lui Tema.

Rand �nghiți �n sec, dar nu reuși s� scape de nodul care i se pusese �n g�t.

��Porunca asta, Tema, a venit de la Seniorul Agelmar?

��De bun� seam�, Senior Rand. De la cine altcineva? Seniorul Agelmar nu i-a poruncit direct lui Tema, firește, sau b�rbatului care i-a spus lui Tema, dar, Senior Rand, cine altcineva ar fi putut da o asemenea porunca �n Fal Dara?

�Cine altcineva?� Rand tres�ri c�nd clopotul cel mare din clopotnița fort�reței scoase un dang�t r�sun�tor. Celelalte clopote �ncepur� și ele s� bat�, urmate de cele din oraș.

��Dac� lui Tema �i poate fi iertat� �ndr�zneala, strig� lacheul, acoperind sunetul clopotelor, Seniorul Rand e probabil foarte fericit.

Rand trebui s� țipe la r�ndul lui ca s� se fac� auzit.

��Fericit? De ce?

��Primirea s-a �ncheiat, Senior Rand. Tema f�cu un gest cu m�na, ar�t�nd și spre clopotniț�. Acum Suprema �nsc�unat� va trimite dup� dumneata și dup� prietenii dumitale.

Rand o rupse la fug�. Abia avu vreme s� vad� uluirea de pe chipul lui Tema, apoi disp�ru. Nu �i pasa ce credea Tema. �Acum va trimite dup� mine.�

Rand nu fugi prea departe, doar p�n� la poarta de l�ng� grajd, prin care se ieșea din fort�reaț�. �nainte s� ajung� acolo, se opri și �ncepu s� mearg� �ncet, �ncerc�nd s� par� nep�s�tor și lipsit de grab�.

Poarta boltit� era bine �nchis�. Abia dac� era destul de mare ca s� poat� trece prin ea doi b�rbați c�lare, dar, ca toate porțile din zidurile exterioare, era acoperit� cu bare late de fier negru și �nchis� cu un drug greu. �n fața porții erau doi paznici, cu coifuri ascuțite, simple, �mbr�cați �n armur� din pl�ci și zale și purt�nd pe spate niște s�bii lungi. Pe pieptul mantiilor lor aurii era brodat Șoimul Negru. Rand �l cunoștea puțin pe unul dintre ei, Ragan. S�geata unui troloc l�sase o cicatrice alb�, triunghiular�, pe obrazul smead al lui Ragan, care se z�rea �n spatele vizierei. C�nd �l v�zu pe Rand, obrajii lui zb�rciți se �ncrețir� �ntr-un r�njet.

��Pacea fie cu tine, Rand al�Thor. Ragan aproape c� striga ca s� acopere sunetul clopotelor. Vrei s� te duci s� le dai iepurilor �n cap sau tot te �nc�p�ț�nezi s� spui c� b�ta aia e de fapt un arc?

Celalalt paznic se mișc� puțin, așez�ndu-se mai �n dreptul porții.

��Pacea fie cu tine, Ragan, spuse Rand, oprindu-se �n fața celor doi. Era greu s� �și p�streze vocea calm�. Știi bine c� e un arc. M-ai v�zut tr�g�nd cu el.

��Nu e bun de nimic dac� ești c�lare, spuse acru celalalt paznic.

Rand �l recunoscu acum, cu ochii lui afundați �n orbite, aproape negri, care p�reau c� nu clipesc niciodat�. Priveau scrut�tor �n jur de sub coif, ca dou� peșteri gemene din ad�ncul altei peșteri. Rand �și zise c� ar fi putut nimeri mai r�u și c� poarta ar fi putut fi p�zit� de altcineva �n locul lui Masema, dar nu prea știa cum s-ar fi putut �nt�mpla așa ceva, afar� doar dac� ar fi dat peste o Aes Sedai roșie.

��E prea lung, ad�ug� Masema. Dac� sunt pe cal, eu trag trei s�geți cu arcul meu p�n� izbutești tu s� dai drumul la una cu monstrul �la al t�u.

Rand se c�zni s� z�mbeasc�, ca și cum ar fi fost o glum�. Nu-l auzise niciodat� pe Masema glumind sau r�z�nd la o glum�. Majoritatea celor din Fal Dara �l acceptau pe Rand; se antrena cu Lan, lua masa cu Seniorul Agelmar și, lucrul cel mai important, sosise la Fal Dara �nsoțit de Moiraine, o femeie Aes Sedai. Totuși, unora le era imposibil s� uite c� nu era din partea locului și abia de �i spuneau dou� vorbe, și asta numai dac� trebuia. Masema se num�ra printre aceștia din urm�.

��E destul de bun pentru mine, zise Rand. Dac� tot veni vorba de iepuri, Ragan, ce-ar fi s� m� lași s� ies? Tot zgomotul și toata zarva asta � e prea mult pentru mine. Mai bine m� duc s� v�nez iepuri, chiar dac� nu g�sesc nici unul.

Ragan se �ntoarse pe jum�tate ca s� se uite la tovar�șul lui și Rand �ncepu s� se simt� ceva mai plin de speranț�. Ragan era un b�rbat simpatic, felul �n care se purta nu se potrivea deloc cu cicatricea ur�t� de pe obraz și, �n plus, p�rea s�-l plac� pe Rand. Dar Masema d�dea deja din cap a refuz. Ragan oft�.

��Nu se poate, Rand al�Thor.

Arat� scurt cu capul �nspre Masema, ca și cum ar fi vrut s�-l l�mureasc�. Dac� n-ar depinde dec�t de el�

��Nimeni nu poate ieși f�r� un permis scris. P�cat c� n-ai venit acum c�teva minute. Ordinul de a �nchide porțile abia a sosit.

��Dar de ce ar vrea Seniorul Agelmar s� m� țin� tocmai pe mine aici?

Masema se uit� la leg�turile pe care Rand le purta �n spate și la desagi. Rand �ncerc� s� nu-l bage �n seam�.

��Sunt oaspetele lui, continu� el, vorbind cu Ragan. Dac� aș fi vrut, aș fi putut pleca oric�nd �n ultimele s�pt�m�ni. De ce ar da un astfel de ordin? Este ordinul Seniorului Agelmar, nu-i așa?

Masema clipi și p�ru s� �ncrunte și mai mult din spr�ncene; aproape c� nu p�rea c�-și mai aduce aminte de boccelele lui Rand. Ragan r�se:

��Cine altcineva ar fi putut da un astfel de ordin, Rand al�Thor? Firește, mie mi l-a spus Uno, dar al cui altcuiva ar fi putut fi ordinul?

Ochii lui Masema, ațintiți asupra chipului lui Rand, nu clipir�.

��Voiam doar s� ies puțin singur, asta-i tot, zise Rand. Atunci o s� merg �ntr-una din gr�dini. Nu sunt iepuri, dar m�car n-o s� fie lume. S� v� scalde Lumina și pacea fie cu voi.

Se �ndep�rt�, f�r� s� aștepte s� i se r�spund�, hot�r�t s� nu se apropie cu nici un chip de vreuna din gr�dini. �Arde-m-ar, dup� ce se termin� ceremonia s-ar putea s� fie femei Aes Sedai �n oricare dintre ele.� Simțind privirea lui Masema �n spate � era sigur c� despre Masema era vorba � merse f�r� s� se gr�beasc�.

Deodat� clopotele �ncetar� s� mai bat� și fu pe punctul de a o rupe la fug�. Minutele treceau. Unele dup� altele, unele dup� altele. Venise vremea ca Suprema �nsc�unat� s� fie condus� �n iatacul s�u. Venise vremea s� trimit� dup� el, s� �nceap� s�-l caute c�nd va vedea c� nu este de g�sit. De �ndat� ce nu mai putea fi z�rit de cei doi paznici, �ncepu din nou s� alerge.

L�ng� buc�t�rii, Poarta C�ruțașilor, pe unde aduceau m�ncarea pentru fort�reaț�, era și ea �nchis�, z�vor�t� și p�zit� de doi soldați. Trecu �n fug� pe l�ng� ea, travers�nd curtea, ca și cum nu ar fi avut intenția s� se opreasc�.

Poarta C�inelui, din spatele fort�reței, prin care de-abia dac� putea intra un om pe jos, era și ea p�zit�. Coti �nainte s� fie v�zut de paznici. Nu erau prea multe porți, chiar dac� fort�reața era foarte mare, dar, dac� p�n� și Poarta C�inelui era p�zit�, �nsemna c� și celelalte erau.

Poate reușea s� g�seasc� o bucat� de funie� Urc� niște trepte p�n� �n v�rful zidului exterior, p�n� la parapetul lat, cu ziduri crenelate. Nu se simțea prea �n largul lui at�t de sus, mai ales c� s-ar fi putut isca din nou v�ntul acela, dar de acolo putea vedea, peste coșurile �nalte și acoperișurile ascuțite ale caselor, p�n� departe, la zidurile orașului. Chiar și acum, dup� aproape o lun�, casele �nc� p�reau ciudate pentru ochii lui, obișnuiți cu Ținutul celor Doua R�uri: streșinile aproape atingeau p�m�ntul, ca și cum casele ar fi fost doar un acoperiș cu șindril�, iar coșurile erau �nclinate, ca s� lase z�pada s� alunece pe l�ng� ele. Fort�reața era �nconjurat� de o piaț� larg�, pavat�, dar, la numai o sut� de pași dep�rtare de zid, erau str�zi pline de oameni care �și vedeau de treburile zilnice, precupeți cu șorțuri care st�teau sub tende, �n fața pr�v�liilor, fermieri �mbr�cați prost, aflați �n oraș ca s� v�nd� și s� cumpere, neguț�tori ambulanți și mici comercianți, p�lcuri de or�șeni care vorbeau f�r� �ndoial� de sosirea neașteptat� a Supremei �nsc�unate. Vedea c�ruțe și oameni care se rev�rsau prin una din porțile din zidul orașului. Se pare c� paznicii de acolo nu primiser� nici un fel de ordin s� opreasc� pe cineva.

Se uit� la cel mai apropiat turn de paz� și unul dintre soldați ridic� o m�na acoperit� cu o m�nuș� de fier spre el. Cu un sur�s amar, Rand �l salut� și el cu m�na. Fiecare palm� din zid era p�zit�. Aplec�ndu-se printr-o deschiz�tur� �n zid, privi cercet�tor pe deasupra scobiturilor �n care se țineau proviziile, peste �ntinderea de piatr� goal�, p�n� jos de tot. Lat de dou�zeci de pași și �nalt de zece, acoperit cu pietre netede și alunecoase. �n jurul lui, pentru ca nu cumva s� cad� cineva din �nt�mplare, era un zid scund, ușor pov�rnit, astfel �nc�t s� nu poat� fi folosit ca ascunz�toare, iar �n partea de jos a zidului era o p�dure de țepușe ascuțite. Chiar dac� ar fi avut o funie și ar fi ajuns p�n� jos, f�r� s� fie v�zut de paznici, tot nu ar fi putut trece de țepușe. Ceea ce i-ar fi ținut departe pe troloci �l ținea și pe el �nchis aici.

Deodat� se simți istovit p�n� �n m�duva oaselor, vl�guit. Suprema �nsc�unat� era acolo, iar el nu avea cum s� plece. Nu avea cum s� plece, iar Suprema �nsc�unat� era acolo. Dac� știa c� el este acolo, dac� ea trimisese v�ntul care �l prinsese, atunci �nseamn� c� era deja pe urmele lui, �l urmarea folosindu-se de puterile femeilor Aes Sedai. Mai ușor i-ar fi fost unui iepure s� nu se lase atins de arcul s�u. Cu toate acestea, refuz� s� se dea b�tut. Erau unii care spuneau c� oamenii din Ținutul celor Dou� R�uri puteau �nv�ța pietrele și s� dea lecții cat�rilor. C�nd nu mai r�m�nea nimic, oamenii din Ținutul celor Dou� R�uri se ag�țau de �nd�r�tnicia lor.

Se �ndep�rt� de zid și �ncepu s� umble prin fort�reaț�. Nu �i p�sa pe unde o ia, at�t timp c�t nu ajungea �n locurile �n care ceilalți s-ar fi putut aștepta s�-l g�seasc�. Nu pe l�ng� camera lui, nici pe l�ng� grajduri, nici pe l�ng� vreo poart� � Masema l-ar putea pune pe Uno s� spun� c� �ncearc� s� plece � nici �n vreo gradin�. Tot ce putea face era s� se țin� deoparte de toate femeile Aes Sedai. Chiar și de Moiraine. Ea știa adev�rul despre el. �n ciuda acestui lucru, �ns�, nu �i f�cuse nici un r�u. �P�n� acum. Din c�te știi tu. Dar dac� s-a r�zg�ndit? Poate c� ea a trimis dup� Suprema �nsc�unat�.�

Simțindu-se pierdut, se sprijini o clip� de peretele coridorului și simți piatra tare sub um�r. Cu privirea r�t�cit�, se uit� �n gol și vedea lucruri pe care nu voia s� le vad�. �Domolit. Ar fi oare chiar at�t de r�u s� se termine totul? S� se termine cu adev�rat?� �nchise ochii, dar continua s� se vad�, ghemuindu-se ca un iepure care nu mai are unde s� fug�, �n timp ce femeile Aes Sedai se adunau �n jurul lui ca niște corbi. �B�rbații care au fost domoliți mor de obicei cur�nd dup� aceea. Nu mai vor s� tr�iasc�.� �și amintea prea bine cuvintele lui Thom Merrilin ca s� vrea s� treac� prin așa ceva. Se scutur� și porni �n grab� pe coridor. Nu era nevoie s� stea �ntr-un loc p�n� c�nd aveau s�-l g�seasc�. �Oricum, c�t o s� mai dureze p�n� or s� te g�seasc�? Ești ca o oaie �n țarc. C�t?� Atinse teaca sabiei care �i at�rna la br�u. �Nu, nu ca o oaie. Nu pentru femeile Aes Sedai, nici pentru altcineva.� Se simțea puțin nes�buit, dar hot�r�t.

Oamenii se �ntorceau la treburile lor. Larma glasurilor și z�ng�nitul oalelor umplea buc�t�ria cea mai apropiata de Sala Mare, unde Suprema �nsc�unat� și �nsoțitorii ei aveau s� ia masa �n seara aceea. Buc�tarii, ajutoarele de buc�tar și restul servitorilor mișunau dintr-o parte �ntr-alta; niște c�ini alergau �n roți de r�chit�, f�c�nd s� se �ntoarc� pe partea cealalt� carnea pus� la frigare. Se gr�bi s�-și croiasc� drum prin c�ldur� și aburi, prin mirosul de mirodenii și aroma m�nc�rurilor puse la g�tit. Nimeni nu se uit� la el; erau cu toții ocupați.

�nc�perile din spate, unde, �n mici apartamente, locuiau servitorii, frem�tau ca un mușuroi de furnici lovit cu piciorul, c�ci b�rbații și femeile c�utau s�-și pun� cele mai bune livrele. Copiii se jucau mai �ntr-o parte, prin colțuri. B�ieții agitau s�bii de lemn, iar fetițele se jucau cu p�puși și, din c�nd �n c�nd, una dintre ele spunea c� p�pușa ei este Suprema �nsc�unat�. Cele mai multe uși erau deschise și doar perdelele de m�rgele blocau intrarea �n camer�, �n mod normal, aceasta ar fi �nsemnat c� persoana care locuia acolo era dispus� s� primeasc� oaspeți, dar ast�zi �nsemna pur și simplu c� toata lumea era gr�bit�. Chiar și cei care f�ceau o plec�ciune �n fața lui aproape c� nu se opreau din drum.

Oare dac� vreunul dintre ei ar auzi, c�nd aveau s� mearg� s� serveasc� la masa, c� este c�utat, ar spune c� l-a v�zut? Ar �ndr�zni s� vorbeasc� cu o femeie Aes Sedai și s� �i spun� unde s� �l caute? I se p�ru dintr-odat� c� fețele pe l�ng� care trecea �l cerceteaz� cu viclenie și c�nt�resc lucrurile �n spatele lui. �n mintea lui, chiar și copiii �ncepur� s� par� ameninț�tori. Știa c� nu era dec�t imaginația lui � era sigur c� așa era; așa trebuia s� fie � dar c�nd l�s� �n urma od�ile servitorilor se simți ca și cum ar fi sc�pat dintr-o curs� care s-ar fi putut �nchide �n orice moment.

Unele locuri din fort�reaț� erau goale; oamenilor care lucrau de obicei acolo li se d�duse drumul �n cinstea s�rb�torii neașteptate. �n fier�ria armurierului toate focurile erau stinse, toate nicovalele t�cute. Totul era t�cut. Rece. F�r� viaț�. Dar cumva fier�ria nu era goal�. I se f�cu pielea de g�in�; se �ntoarse brusc. Nu era nimeni acolo. Doar l�zile mari, p�trate, �n care se țineau uneltele și butoaiele de r�cire pline de ulei. I se ridic� p�rul pe ceaf� și se �nv�rti din nou �n loc. Ciocanele și cleștii erau ag�țați la locul lor pe perete. Se uit� furios de jur �mprejurul camerei mari. �Nu e nimeni aici. Mi se pare doar. V�ntul �la, și Suprema �nsc�unat�; e destul ca s� m� fac� s�-mi imaginez tot felul de lucruri.�

Afar�, �n curtea armurierului, v�ntul se �nvolbur� pentru o clip� �n jurul lui. Tres�ri f�r� s� vrea, crez�nd c� v�ntul vrea s�-l prind�. Simți din nou, doar o clip�, mirosul slab de putreziciune și auzi pe cineva r�z�nd pe ascuns �n spatele lui. Doar o clip�.

Speriat, f�cu �ncet ocolul curții, uit�ndu-se scrut�tor și cu b�gare de seam� �n toate p�rțile. Curtea, pavat� cu pietre neregulate, era goal�. �E doar nenorocita ta de imaginație!� O lu� la fug� și i se p�ru c� aude din nou acel r�set �n spatele lui, de data aceasta f�r� s� fie v�nt.

�n curtea de lemne, simți din nou c� era cineva acolo. Simțea ochii care �l cercetau de dup� stivele �nalte de lemne t�iate pentru foc din șoproanele lungi, arunc�ndu-i c�te o privire pe deasupra gr�mezilor de sc�nduri uscate și cherestea care așteptau de partea cealalt� a curții, gata s� fie duse la pr�v�lia t�mplarului, acum �nchis�. Refuza s� se uite �n jur, refuz� s� se g�ndeasc� cum ar putea doi ochi s� se miște at�t de repede dintr-un loc �n altul, s� traverseze curtea pustie, de la șopronul cu lemne de foc p�n� la ad�postul pentru cherestea, f�r� ca el s� vad� m�car umbra unei mișc�ri. Era sigur c� era vorba de doi ochi. �Imaginația mea. Sau poate c� deja �nnebunesc.� Se �nfior�. �Nu �nc�. Lumin�, te rog, nu �nc�.� Str�b�tu �ncet curtea, cu spatele țeap�n; urm�ritorul nev�zut veni dup� el.

Pe coridoarele ad�nci luminate doar de c�teva torțe din papur�, �n c�m�rile pline cu saci de maz�re sau fasole uscat�, cu polițe pe care se �ngr�m�deau napi zb�rciți și sfecl�, sau ticsite cu buți de vin, poloboace de carne s�rat� și butoiașe de bere, ochii erau �ntotdeauna acolo, uneori urm�rindu-l, alteori aștept�ndu-l c�nd intra. Nu auzea dec�t propriii lui pași, nu auzea nici o uș� sc�rț�ind dec�t atunci c�nd o deschidea și o �nchidea el �nsuși, dar ochii erau acolo. �Lumin�, �nnebunesc.�

Apoi deschise ușa de la alta c�mar� și voci omenești, r�sete omenești se rev�rsar� spre el, f�c�ndu-l s� se simt� ușurat. Acolo nu aveau s� fie ochi nev�zuți. Intr�.

Jum�tate din �nc�pere era plin� p�n� la tavan cu saci de cereale. �n cealalt� jum�tate, un grup mare de oameni st�teau �n genunchi, �n semicerc, �n fața unuia dintre pereții goi. Toți aveau vestoane de piele și p�rul tuns precum lacheii. Nu aveau capetele rase, ca r�zboinicii, și nu purtau livrea. Nu era nimeni acolo care s�-l dea de gol f�r� s� vrea. �Dar dac� ar face-o �nadins?� Printre șoaptele lor se auzea zorn�itul zarurilor și unul dintre ei r�se r�gușit c�nd fur� aruncate.

Loial se uita la ei cum joac� zaruri, frec�ndu-și g�nditor b�rbia cu un deget mai gros dec�t degetul mare al unui b�rbat m�t�h�los, iar capul aproape c� �i ajungea la grinzile aflate la dou� palme mai sus. Juc�torii nu �i aruncau nici m�car o privire. Ogierii nu erau o prezenț� foarte obișnuit� �n Ținuturile de la Hotar, sau oriunde altundeva, dar aici erau cunoscuți și acceptați, iar Loial era de destul timp �n Fal Dara ca s� nu mai st�rneasc� prea mare interes. Tunica lui �nchis� la culoare, cu guler tare, era �nchis� p�n� sus; partea de jos, mai larg�, �i ajungea p�n� deasupra cizmelor �nalte. Unul dintre buzunarele mari era umflat și at�rna greu. Probabil c� erau c�rți, �și spuse Rand. Chiar și c�nd se uita la oameni cum joac� zaruri, Loial avea mereu o carte la �ndem�n�.

�n ciuda tuturor lucrurilor care i se �nt�mplaser�, Rand se trezi r�njind. I se �nt�mpla adesea asta �n preajma lui Loial. Ogier știa at�t de multe despre unele lucruri, at�t de puține despre altele și p�rea c� vrea s� afle tot. Rand �și mai aducea �ns� aminte de prima data c�nd �l v�zuse pe Loial, cu urechile lui acoperite cu smocuri de p�r, cu spr�ncenele care �i at�rnau ca niște must�ți lungi, cu nasul l�t�reț, aproape c�t fața de mare � �l v�zuse și crezuse c� are �n fața un troloc. �nc� �i mai era rușine. Ogieri și troloci. Myrddraal și alte lucruri din ungherele �ntunecate ale poveștilor spuse la miezul nopții. Lucruri din povești și legende. Așa crezuse �nainte s� plece din Emond�s Field. Dar de atunci v�zuse at�tea povești prinz�nd viaț�, �nc�t nu mai era sigur de nimic. Femei Aes Sedai, urm�ritori nev�zuți, un v�nt care te prindea și te ținea. Z�mbetul i se topi.

��Toate poveștile sunt adev�rate, spuse el �ncetișor.

Loial ciuli urechile și �ntoarse capul spre Rand. C�nd v�zu cine este, un r�njet �i acoperi chipul și se apropie de el.

��A, aici erai.

Vocea �i era groas� și sem�na cu b�z�itul unui bondar.

��Nu te-am z�rit la Primire. Nu mai v�zusem niciodat� așa ceva. Doua lucruri. Primirea Shienaran și Suprema �nsc�unat�. Pare obosit�, nu crezi? Nu e treab� ușoar� s� fii Suprema �nsc�unat�. Cred c� e mai greu dec�t s� fii Fruntaș.

F�cu o pauz�, g�nditor, dar doar pentru o clip�.

��Spune-mi, Rand, și tu joci zaruri? Cei de aici joac� ceva mai simplu, cu numai trei zaruri. Noi folosim patru �n stedding. Știi, nu vor s� m� lase s� joc. Zic doar �Glorie Ziditorilor� și refuz� s� parieze �mpotriva mea. Nu cred c� e cinstit. Zarurile pe care le folosesc sunt destul de mici � se uit� �ncruntat la m�inile lui, suficient de mari c�t s� cuprind� un cap de om � dar tot cred c� Rand �l apuca de braț, �ntrerup�ndu-l. �Ziditorii!�

��Loial, Ogierii au construit Fal Dara, nu-i așa? Știi vreo alt� ieșire �n afar� de porți? O gaur� prin care s� te poți strecura. Un culoar. Orice, numai s� fie destul de mare c�t s� �ncap� un om. Dac� se poate, s� nu fie nici �n calea v�ntului.

Loial se �ncrunt�, m�hnit, capetele spr�ncenelor aproape ating�ndu-i obrajii.

��Rand, Ogierii au zidit Mafal Dadaranell, dar orașul acela a fost distrus �n timpul R�zboaielor Troloce. Acesta � atinse ușor zidul de piatr� cu v�rfurile late ale degetelor � a fost construit de oameni. Pot s� �ți fac planul orașului Mafal Dadaranell � am v�zut odinioar� h�rțile, �ntr-o carte veche, �n stedding Shangtai � dar nu știu mai multe despre Fal Dara dec�t știi tu. Totuși, e bine f�cut, nu-i așa? Masiv, dar bine f�cut.

Rand se l�s� s� cad� l�ng� zid, str�ng�nd din ochi.

��Trebuie s� g�sesc o ieșire, murmur� el. Porțile sunt �nchise și paznicii nu las� pe nimeni s� treac�, dar eu trebuie s� g�sesc o ieșire.

��Dar de ce, Rand? �ntreb� Loial �ncetișor. Nimeni de aici n-o s�-ți fac� vreun r�u. Ți-e bine? Rand?

Deodat� ridic� glasul.

��Mat! Perrin! Cred c� lui Rand �i e r�u.

Rand deschise ochii și �i v�zu pe prietenii lui ridic�ndu-se din grupul celor care jucau zaruri. Mat Cauthon, cu picioare lungi, ca de barz�, cu umbra unui z�mbet pe buze, ca și cum vedea ceva amuzant de care nimeni altcineva nu �și d�dea seama. Perrin Aybara, cu p�rul v�lvoi, lat �n umeri și cu brațe groase, care fusese ucenic de fierar. Cei doi �nc� mai purtau hainele din Ținutul celor Dou� R�uri, simple și zdravene, dar ponosite de at�ta drum.

Ieșind dintre oameni, Mat arunc� din nou zarurile �n semicerc, iar unul dintre juc�tori strig�:

��Hei, nu poți pleca c�nd c�știgi.

��E mai bine dec�t s� plec c�nd pierd, zise Mat, r�z�nd.

F�r� s� se g�ndeasc�, �și atinse surtucul �n dreptul cing�torii, iar Rand tres�ri. Sub surtuc, Mat avea un pumnal cu un rubin incrustat �n plasele, un pumnal de care nu se desp�rțea niciodat�, un pumnal de care nu putea s� se despart�. Avea lama m�njit�, din orașul mort Shadar Logoth, m�njit� și str�mbat� de o forț� a r�ului aproape la fel de necruț�toare ca și Cel �ntunecat, forța r�ului care ucisese Shadar Logoth cu dou� mii de ani �n urm�, dar care �nc� mai d�inuia printre ruinele abandonate. Acea pat� avea s�-l ucid� pe Mat dac� p�stra pumnalul, dar avea s�-l ucid� �nc� și mai repede dac� renunța la el.

��O s� mai aveți și alte prilejuri s� c�știgați.

Pufniturile nemulțumite ale b�rbaților �ngenuncheați d�dur� de �nțeles c� nu prea credeau c� au vreo șans�.

Perrin �l urm� pe Mat p�n� la Rand, țin�nd ochii �n p�m�nt. �n ultima vreme, Perrin �și ținea mereu ochii �n p�m�nt, iar umerii �i erau l�sați, ca și cum ar fi purtat o greutate prea mare chiar și pentru puterea lor.

��Ce s-a �nt�mplat, Rand? �ntreb� Mat. Ești galben precum ceara. Hei! De unde ai luat hainele astea? Vrei s� te faci Shienaran? Poate o s�-mi cump�r și eu un surtuc ca �sta și o c�maș� frumoas�.

�și scutur� buzunarul și se auzi un zorn�it de monede.

��Se pare c� am noroc la zaruri. C�știg aproape �ntotdeauna.

��Nu trebuie s� cumperi nimic, spuse Rand, istovit. Moiraine ne-a �nlocuit toate hainele. Din c�te știu eu, le-a ars deja pe cele vechi, �n afar� de hainele pe care le purtați voi doi. Probabil c� Elansu o s� vin� și dup� astea, așa c� �n locul vostru m-aș gr�bi s� m� schimb, dac� nu vreți s� v� dezbrace chiar ea.

Perrin nu ridic� privirea, dar se �mbujor�; Mat z�mbi și mai mult, dar z�mbetul �i p�rea forțat. Și ei avuseser� parte de �nt�lniri la baie și doar Mat �ncerca s� pretind� c� nu �i p�sa.

��Și nu mi-e r�u. Doar c� trebuie s� plec de aici. Suprema �nsc�unat� e aici. Lan spunea� spunea c�, dac� e ea aici, ar fi mai bine ca eu s� plec o s�pt�m�n�. Trebuie s� plec, dar toate porțile sunt �nchise.

��A spus el asta? Mat se �ncrunt�. Nu �nțeleg. N-a spus niciodat� nimic r�u despre vreo femeie Aes Sedai. De ce acum? Uite, Rand, nici mie nu-mi plac femeile Aes Sedai, dar n-or s� ne fac� nimic.

Cobor� vocea c�nd spuse asta și se uit� peste um�r s� vad� dac� vreunul dintre juc�tori era atent la ce zicea. Oric�t de temute ar fi fost femeile Aes Sedai, �n Ținuturile de la Hotar oamenii nu le urau și orice vorb� nerespectuoas� la adresa lor putea s� provoace o �nc�ierare sau chiar ceva mai grav.

��Moiraine, de pild�. Nu e chiar at�t de rea, chiar dac� este și ea o femeie Aes Sedai. G�ndești ca b�tr�nul Cenn Buie, care ne spunea tot felul de povești la hanul Izvorul de Vin. Vreau s� spun c� Moiraine nu ne-a f�cut nici un r�u și nici celelalte n-or s� ne fac�. De ce ar face așa ceva?

Perrin ridic� ochii din p�m�nt. Ochi galbeni, str�lucind �n lumina slab� ca aurul șlefuit. �Moiraine nu ne-a f�cut r�u?� �și spuse Rand. Ochii lui Perrin fuseser� la fel de c�prui ca ai lui Mat c�nd plecaser� din Ținutul celor Dou� R�uri. Rand habar n-avea cum se petrecuse schimbarea � Perrin nu voia s� vorbeasc� despre asta, de fapt nu voia s� vorbeasc� aproape despre nimic de c�nd se �nt�mplase � dar se petrecuse �n același timp cu umerii l�sați și purtarea mai rece, ca și cum s-ar fi simțit singur chiar �nconjurat de prietenii lui. Ochii lui Perrin și pumnalul lui Mat. Nici unul dintre aceste lucruri nu s-ar fi �nt�mplat dac� nu ar fi plecat din Emond�s Field și Moiraine era cea care �i �ndemnase s� plece. Știa c� nu era drept. Dac� Moiraine nu ar fi venit �n sat, probabil c� ar fi fost toți trei uciși de troloci, ca de altfel mai toți cei din Emond�s Field. Dar asta nu �l f�cea pe Perrin s� r�d� ca pe vremuri și nici nu f�cea s� dispar� pumnalul de la br�ul lui Mat. �Și eu? Dac� aș fi acas� și �nc� �n viaț�, aș fi tot ceea ce sunt acum? Cel puțin nu m-aș �ntreba ce urmeaz� s�-mi fac� femeile Aes Sedai.�

Mat �nc� se uita nedumerit la el, iar Perrin ridicase capul c�t s� �l priveasc� pe sub spr�ncene. Loial aștepta, r�bd�tor. Rand nu le putea spune de ce trebuia s� stea departe de Suprema �nsc�unat�. Ei nu știau ce este el. Lan știa, și Moiraine. Și Egwene, și Nynaeve. Ar fi vrut ca nimeni s� nu știe și cel mai mult ar fi vrut ca Egwene s� nu știe, dar cel puțin Mat și Perrin � și Loial � credeau c� e același. Rand ar fi preferat s� moar� dec�t s� le spun� adev�rul, iar apoi s� vad� șov�iala și �ngrijorarea care ap�reau c�teodat� �n privirea lui Egwene și a lui Nynaeve, chiar și atunci c�nd �ncercau s� le ascund�.

��Cineva� st� cu ochii pe mine, zise el �ntr-un sf�rșit. M� urm�rește. Doar c� Doar c� nu e nimeni aici.

Perrin ridic� brusc capul, iar Mat �și umezi buzele și șopti:

��Un Pierit?

��Firește c� nu, pufni Loial. Cum ar putea vreun F�r-de-ochi s� intre �n Far Dala, �n oraș sau �n fort�reaț�? Pravilele spun c� �ntre zidurile orașului nimeni nu-și poate ține fața acoperit�, iar lampagiii trebuie s� lumineze str�zile noaptea, ca s� nu fie nici o umbr� �n care s� se poat� ascunde Myrddraalii. Așa ceva e imposibil.

��Zidurile nu sunt de ajuns ca s� �i opreasc� pe Pieriți, murmur� Mat, dac� vor cu adev�rat s� intre. Nu știu dac� pravilele și felinarele sunt de mai mare folos.

Nu mai sem�na deloc cu cel care, �n urma cu mai puțin de jum�tate de an, era aproape convins c� Pieriții nu sunt dec�t niște povești ale Menestrelilor. Și el v�zuse prea multe.

��Și mai e și v�ntul, adaug� Rand.

Aproape c� nu �i tremura glasul c�nd le povesti ce se �nt�mplase �n v�rful turnului. Perrin �și �ncleșt� pumnii p�n� c�nd �i trosnir� degetele.

��Vreau doar s� plec de aici, �ncheie Rand. Vreau s� plec spre miaz�zi. Departe. Undeva departe.

��Dar dac� porțile sunt �nchise, spuse Mat, cum putem s� ieșim?

Rand se uit� ținta la el.

��S� ieșim?

Trebuia s� plece singur. Ar fi fost prea primejdios s� vin� și altcineva cu el. �n cele din urm� avea s� fie el �nsuși primejdios și nici m�car Moiraine nu știa c�t mai era p�n� acolo.

��Mat, știi c� trebuie s� mergi �n Tar Valon cu Moiraine. Spunea c� e singurul loc �n care poți renunța la nenorocitul �la de pumnal f�r� s� mori. Și știi prea bine ce se va �nt�mpla dac� �l p�strezi.

Mat �și atinse surtucul �n dreptul pumnalului, f�r� s� par� c� �și d� seama ce face.

��Darul unei femei Aes Sedai e momeal� pentru pește, zise el. Poate c� nu vreau s� �mi pun singur c�rligul �n gur�. Poate c� ceea ce vrea ea s� fac� �n Tar Valon e mai r�u dec�t dac� nu m� duc deloc acolo. Poate c� minte. Adev�rul pe care �l spune o femeie Aes Sedai nu e niciodat� cel care crezi tu c� este.

��Mai știi și alte zic�tori pe care vrei s� ni le spui? �ntreb� Rand. V�ntul de la miaz�zi aduce oaspeți, v�ntul de la miaz�noapte � cas� pustie? Porcul aurit tot porc r�m�ne? Ce zici de �Cu vorba nu se tund oile�? �Vorbele nebunului sunt praf �n v�nt�?

��Ușurel, Rand, zise Perrin �ncetișor. Nu se cade s� fii at�t de r�ut�cios.

��Nu? Poate c� nu vreau s� mergeți cu mine, s� v� țineți mereu dup� mine, s� dați de necaz și s� v� așteptați tot timpul s� v� scot din �ncurc�tur�. V-ați g�ndit vreodat� la asta? Arde-m-ar, v-a trecut vreodat� prin cap c� m-am saturat s� v� tot v�d peste tot? Tot timpul, tot timpul. M-am saturat.

Expresia de suferinț� de pe chipul lui Perrin �i str�punse inima, dar continu� ne�ndur�tor.

��Sunt unii pe aici care m� cred Senior. Senior. Poate c� �mi place asta. Dar uitați-v� la voi, jucați zaruri cu gr�jdarii. C�nd o s� plec, o s� plec singur. Din partea mea puteți s� v� duceți �n Tar Valon sau s� v� sp�nzurați, eu plec singur de aici.

Fața lui Mat se �mpietri și str�nse pumnalul prin surtuc p�n� c�nd i se albir� articulațiile.

��Dac� așa vrei, spuse el cu r�ceal�. Credeam c� suntem� Cum vrei tu, al�Thor. Dar dac� m� hot�r�se s� plec �n același timp cu tine, o s� plec și ai face bine s� nu-mi stai �n drum.

��Nu pleac� nimeni nic�ieri, zise Perrin, at�ta vreme c�t porțile sunt �nchise.

�și ținea din nou ochii �n p�m�nt. Hohote de r�s se auzir� dinspre juc�torii de l�ng� perete c�nd unul dintre ei pierdu.

��Plecați sau r�m�neți, spuse Loial, �mpreun� sau separat, nu are importanț�. Sunteți toți trei ta�veren. Chiar și eu �mi dau seama de asta, doar uit�ndu-m� la ce se �nt�mpl� �n jurul vostru, și eu nu am Harul. Și Moiraine Sedai spune la fel.

Mat ridic� m�inile.

��Ajunge, Loial. Nu vreau s� mai aud nimic despre asta.

Loial scutur� din cap.

��Fie c� auzi, fie c� nu, tot e adev�rat. Roata Timpului țese P�nza V�rstelor cu firele vieților oamenilor. Și voi trei sunteți ta�veren, noduri �n aceasta p�nz�.

��Ajunge, Loial.

��O vreme, Roata va �nf�șura P�nza �n jurul vostru, indiferent ce veți face. Și orice veți face va fi probabil ales de Roat�, nu de voi. Ta�veren trag istoria dup� ei și dau form� P�nzei prin simpla lor prezenț�, dar Roata �i prinde pe ta�veren �n țes�tur� mai mult dec�t pe ceilalți oameni. Oriunde v-ați duce și orice ați face, p�n� c�nd Roata nu hot�r�ște altceva, veți�

��Ajunge! strig� Mat.

B�rbații care jucau zaruri privir� �mprejur, dar Mat se uit� furios la ei p�n� c�nd se �ntoarser� la treburile lor.

���mi pare r�u, Mat, murmur� Loial. Știu c� vorbesc prea mult, dar n-am vrut�

��Nu mai stau aici, zise Mat privind �n sus, cu un Ogier cu gur� mare și cu un neghiob �nfumurat. Vii, Perrin?

Perrin oft�, �i arunca o privire lui Rand, apoi �ncuviinț�, d�nd din cap.

Rand se uit� la ei cum pleac� cu un nod �n g�t. �Trebuie s� plec singur. Ajute-m-ar Lumina, trebuie.�

Loial se uita și el dup� ei, cu spr�ncenele l�sate �n jos de �ngrijorare.

��Rand, chiar n-am vrut s�

Rand �și �n�spri glasul.

��Ce mai aștepți? Du-te cu ei! Nu �nțeleg de ce mai stai aici. Nu-mi ești de nici un folos dac� nu știi nici o ieșire. Du-te! Du-te s�-ți g�sești copacii și prețioasele tale cr�nguri, dac� nu cumva au fost t�iate �ntre timp și bine c-am sc�pat de ele dac� așa s-a �nt�mplat.

Ochii lui Loial, mari c�t niște farfurioare, p�reau mirați și jigniți, dar, �ncetul cu �ncetul, devenir� aproape m�nioși. Rand nu se g�ndise niciodat� c� așa ceva era cu putinț�. Unele dintre vechile povești pretindeau c� Ogierii erau fioroși, dar nu spuneau și �n ce fel, iar Rand nu �nt�lnise niciodat� pe cineva mai bl�nd dec�t Loial.

��Dac� așa vrei, Rand al�Thor, spuse Loial sec.

Se �nclin� țeap�n și se lu� dup� Mat și Perrin.

Rand se l�s� greu l�ng� sacii de cereale. �Ei bine, �l lu� peste picior o voce din capul lui, ai izbutit, nu-i așa? Trebuia, r�spunse el. O s� ajung primejdios pentru cei din jurul meu. S�nge și cenuș�, o s� �nnebunesc și� Nu! Nu, n-o s� �nnebunesc! N-o s� folosesc Puterea și atunci n-o s� �nnebunesc și� Dar nu pot risca s� se �nt�mple asta. Nu pot, nu-ți dai seama?� Dar vocea se mulțumi doar s� r�d� de el.

�și d�du seama c� juc�torii se uitau la el. St�teau �nc� �n genunchi l�ng� perete, dar toți �ntorseser� capul ca s� se uite la el. Shienaranii, indiferent de clasa lor social�, erau �ntotdeauna politicoși și corecți, chiar și faț� de dușmanii de moarte, iar Ogierii nu fuseser� niciodat� dușmanii celor din Shienar. �n ochii juc�torilor se citea revolta. Chipurile le erau inexpresive, dar ochii lor spuneau c� ceea ce f�cuse nu era bine. Rand le d�dea dreptate pe jum�tate și din acest motiv resimți și mai puternic acuzațiile lor. Nu f�cur� dec�t s� se uite la el, dar Rand ieși poticnindu-se, ca și cum l-ar fi urm�rit.

Paralizat, umbl� prin c�m�ri, �ncerc�nd s� g�seasc� un loc �n care s� se ad�posteasc� p�n� c�nd aveau s� deschid� din nou porțile. Atunci s-ar putea ascunde �n fundul c�ruței vreunui neguț�tor. Dac� nu cumva aveau s� cerceteze c�ruțele la ieșire. Dac� nu cercetau c�m�rile, dac� nu scotoceau prin toat� fort�reața dup� el. Se �nc�p�ț�n� s� nu se g�ndeasc� la asta, se �nc�p�ț�n� s� se concentreze numai asupra g�sirii unei ascunz�tori. Dar �n toate locurile pe care le g�sea � un spațiu gol �ntr-o stiv� de saci de cereale, o potec� �ngust� de-a lungul zidului �n spatele unor buți de vin, o c�mar� p�r�sit� pe jum�tate plin� cu l�zi goale și umbre � �și imagina c� va fi g�sit de cei care l-ar fi c�utat. �și imagina și c� urm�ritorul nev�zut, oricine era el � sau orice � avea s�-l g�seasc� aici. Așa c� st�rui �n c�ut�rile lui, �nsetat, murdar și cu p�nze de p�ianjen �n p�r.

Și apoi ajunse �ntr-un coridor slab luminat de torțe și o v�zu pe Egwene strecur�ndu-se de-a lungul lui, oprindu-se din c�nd �n c�nd ca s� priveasc� iscoditor �n c�m�rile pe l�ng� care trecea. P�rul ei negru, care �i ajungea p�n� la br�u, era prins la spate cu o fund� roșie și purta o rochie fumurie, cum era obiceiul �n Shienar, garnisit� cu roșu. C�nd o z�ri, fu copleșit de tristețe și de sentimentul c� a pierdut ceva �nsemnat, mai mult chiar dec�t atunci c�nd �i izgonise pe Mat, Perrin și Loial. Crescuse g�ndindu-se c�, �ntr-o bun� zi, se va c�s�tori cu Egwene; am�ndoi se g�ndiser� la asta. Dar acum�

Fata tres�ri c�nd Rand ap�ru pe neașteptate �n fața ei, oft�, dar nu spuse dec�t:

��Deci aici erai. Mat și Perrin mi-au povestit ce ai f�cut. Și Loial. Știu ce �ncerci s� faci, Rand, dar e o prostie.

�și �ncruciș� brațele sub s�ni și �l fix� sever� cu ochii ei mari și �ntunecați. �ntotdeauna se �ntreba cum reușea s� par� c� se uita de sus la el � f�cea asta ori de c�te ori voia � deși abia dac� �i ajungea la piept și �n plus mai era și cu doi ani mai mic� dec�t el.

��Bine, spuse el.

Se �nfurie dintr-odat� din pricina p�rului ei. �nainte s� plece din cele Dou� R�uri nu v�zuse niciodat� o femeie �n toata firea cu p�rul despletit. Acas�, toate fetele așteptau cu ner�bdare ca Soborul Femeilor din satul lor s� spun� c� sunt �ndeajuns de mari ca s�-și �mpleteasc� p�rul. Cu siguranț� așa se �nt�mplase cu Egwene. Și iat� c� acum �și purta p�rul desf�cut, str�ns numai cu o fund�. �Eu vreau s� merg acas� și nu pot, iar ea de-abia așteapt� s� uite tot ce era �n Emond�s Field.�

��Pleac� și tu și las�-m� �n pace. Nu vrei s� mai ai de-a face cu un p�stor. Sunt o gr�mad� de femei Aes Sedai aici pe l�ng� care s� stai. Și nu cumva s� le spui c� m-ai v�zut. Sunt pe urmele mele și n-am nevoie s� le dai și tu o m�n� de ajutor.

Pete de roșeaț� se aprinser� �n obrajii fetei.

��Crezi c� aș�

Rand se �ntoarse s� plece, dar Egwene scoase un țip�t și se arunc� asupra lui, �ncol�cindu-i picioarele cu brațele. Se rostogolir� am�ndoi pe podeaua de piatr�, iar desagii și boccelele lui zburar� �n toate p�rțile. Rand bodog�ni c�nd se lovi de pardoseal� și teaca sabiei �i intra �n coaste, și din nou c�nd Egwene se ridic� și se tr�nti pe spatele lui, ca și cum ar fi fost un scaun.

��Mama, spuse ea cu hot�r�re, mi-a zis �ntotdeauna c� cel mai bun mijloc de a �nv�ța cum s� te porți cu un b�rbat este s� �nveți s� c�l�rești un cat�r. Zicea c� �n general au cam tot at�ta minte. Doar c� uneori cat�rii sunt mai deștepți.

�și ridic� ușor capul ca s� se uite peste um�r la ea.

��D�-te jos de pe mine, Egwene! Da-te jos! Egwene, dac� nu te dai jos � cobor� vocea, ameninț�tor � �ți fac ceva. Tu știi ce sunt.

Se uit� furios la ea, ca s� fie sigur c� pricepe. Egwene pufni.

��N-ai face nimic, nici de-ai putea. Tu n-ai face r�u nim�nui. Dar oricum nu poți. Știu c� nu te poți servi de Putere oric�nd vrei, se �nt�mpl� doar c�teodat�, și nu o poți controla. Așa c� n-o s�-mi faci nimic, nici mie, nici altcuiva. Eu �ns� iau lecții cu Moiraine, așa c�, dac� nu �ți bagi mințile �n cap, Rand al�Thor, o s�-ți dau foc la pantaloni. Asta pot face. Ține-o tot așa și o s� vezi.

Dintr-odat�, doar pentru o clip�, torța de l�ng� ei, de pe zid, �ncepu s� ard� cu v�lv�taie mare. Egwene scoase un țip�t și se uit� țint� la torț�, mirat�.

Rand se r�suci, o apuc� de braț, o d�du jos de pe el și o puse cu spatele la perete. C�nd se așez� și el, fata st�tea �n fața lui, frec�ndu-și m�nioas� brațul.

��Chiar ai fi f�cut asta, nu-i așa? zise el �nfuriat. Te joci cu lucruri pe care nu le �nțelegi. Ai fi putut s� ne preschimbi �n cenuș�!

��B�rbații! C�nd nu au ei ultimul cuv�nt, fie o iau la fug� fie recurg la forț�.

��Stai puțin! Cine a pus piedic� celuilalt? Cine s-a așezat pe celalalt? Și tu ai amenințat � ai �ncercat chiar � s� Ridic� m�inile. Nu. �mi faci tot timpul asta. C�nd �ți dai seama c� n-o s� ai ultimul cuv�nt, �ncepem s� ne cert�m despre cu totul altceva. Nu și de data asta.

��Nu m� cert, spuse ea liniștit�, și nici nu �ncerc s� schimb subiectul. Dar s� te ascunzi nu �nseamn� s� fugi? Și dup� ce te ascunzi, o sa fugi de-a adev�ratelea. Și de ce s� le faci r�u? Lui Mat, lui Perrin, lui Loial. Și mie. Știu de ce. Ți-e fric� c� o s� le faci și mai mult r�u dac� �i lași s� r�m�n� l�ng� tine. Dac� nu faci ceea ce nu trebuie, atunci nu trebuie s� te g�ndești c� ai putea face r�u cuiva. Dar tu fugi și te r�stești la oameni și nici m�car nu știi dac� ai de ce. De ce ar trebui s� știe Suprema �nsc�unat� sau alte femei Aes Sedai cu excepția lui Moiraine, c� exiști?

Rand o privi o vreme cu atenție. Cu c�t st�tea mai mult cu Moiraine și Nynaeve, cu at�t �ncepea s� se poarte la fel ca ele, cel puțin c�nd voia. Uneori sem�nau foarte mult, Aes Sedai și Meștereasa, reci și pricepute. Era �ns� tulbur�tor s� vad� același lucru la Egwene. �n cele din urma �i zise ce spusese Lan.

��Ce altceva ar fi vrut s� spun�?

Egwene r�mase cu m�na pe braț, �ncrunt�ndu-se, �ncordat�.

��Moiraine știe despre tine și nu a f�cut nimic, așa c� de ce ar face ceva acum? Dar dac� Lan� �nc� �ncruntat�, se uita �n ochii lui. C�m�rile sunt primul loc �n care or s� te caute. Dac� te caut�. P�n� c�nd afl�m dac� te caut�, trebuie s� te duci �ntr-un loc unde nu le-ar trece prin cap s-o fac�. Știu. Temnița.

Rand se ridic� anevoie �n picioare.

��Temnița!

��Nu �ntr-o celul�, prostuțule. Merg acolo c�teodat�, seara, ca s�-l v�d pe Padan Fain. Și Nynaeve face la fel. Nim�nui n-o s� i se par� ciudat dac� azi m� duc mai devreme. De fapt, cum toat� lumea e cu ochii pe Suprema �nsc�unat�, nici n-or s� ne observe.

��Dar Moiraine�

��Ea nu merge �n temniț� ca s�-i pun� �ntreb�ri jupanului Fain. �l cheam� la ea. Și nici m�car asta nu a f�cut �n ultimele s�pt�m�ni. Crede-m� pe cuv�nt, o s� fii �n siguranț� acolo.

Dar Rand șov�ia. Padan Fain.

��De ce te duci s�-l vezi pe neguț�torul ambulant, de fapt? E o Iscoad� a Celui �ntunecat, a recunoscut chiar el, o iscoad� primejdioas�. Arde-m-ar, Egwene, el i-a adus pe troloci �n Emond�s Field! Ogarul Celui �ntunecat, așa �și spunea, și el mi-a adulmecat urma de la Noaptea Iernii �ncoace.

��Ei bine, acum e la loc sigur �n spatele z�brelelor de fier, Rand. Era r�ndul ei s� șov�ie și se uit� la el aproape rug�toare. Rand, Padan Fain venea cu c�ruța �n Ținutul celor Dou� R�uri �n fiecare prim�var� dinainte s� m� nasc. �i cunoaște pe toți oamenii pe care �i cunosc și eu, toate locurile. E ciudat, dar cu c�t st� mai mult �nchis, cu at�t devine mai mult el �nsuși. Parc� se rupe de Cel �ntunecat. R�de din nou și istorisește lucruri amuzante, despre oamenii din Emond�s Field și c�teodat� despre locuri despre care n-am auzit niciodat�. Uneori e aproape așa cum �l știam. �mi place s� am cu cine sta de vorb� despre acas�.

�De c�nd eu te evit, �și spuse el, și de c�nd Perrin evit� pe toat� lumea, iar Mat �și petrece tot timpul juc�nd zaruri și chefuind.�

��N-ar fi trebuit s� v� ascund at�tea, murmur� el, apoi oft�. Bine, dac� Moiraine crede c� ești �n siguranț� �n preajma lui, cred c� o s� fiu și eu �n siguranț�. Dar nu e nevoie s� fii și tu amestecat� �n treaba asta.

Egwene se ridic� �n picioare și �ncepu s�-și netezeasc� rochia, ocolindu-i privirea.

��Moiraine a spus c� ești �n siguranț�? Egwene?

��Moiraine Sedai nu mi-a spus niciodat� c� nu pot merge s�-l v�d pe jupanul Fain, spuse ea, cu b�gare de seam�.

Rand se uit� țint� la ea, apoi izbucni:

��N-ai �ntrebat-o. Nu știe. Egwene, e o prostie. Padan Fain e Iscoada Celui �ntunecat, la fel de periculos ca și ceilalți.

��E �nchis �ntr-o cușc�, spuse ea cu asprime, și nu trebuie s�-i cer voie lui Moiraine pentru tot ce fac. E cam t�rziu s� te �ntrebi dac� femeile Aes Sedai ar �ncuviința ceea ce faci, nu-i așa? Ei, vii?

��Pot s� g�sesc și singur temnița. M� caut� deja, sau or s� �nceap� s� m� caute, și nu are rost s� te g�seasc� cu mine.

��F�r� mine, spuse ea sec, o s� te �mpiedici �n propriile picioare și o s� ajungi direct �n poala Supremei �nsc�unate, apoi o s� m�rturisești totul �ncerc�nd s� nu spui nimic.

��S�nge și cenuș�, ar trebui s� fii acas�, �n Soborul Femeilor. Dac� b�rbații ar fi pe at�t de �mpiedicați și de neajutorați pe c�t crezi tu, n-am�

��Ai de g�nd s� stai aici și s� vorbești p�n� te g�sesc? Ia-ți lucrurile, Rand, și vino cu mine.

F�r� s�-i aștepte r�spunsul, Egwene se �ntoarse și porni pe coridor. Morm�ind ceva �n barb�, Rand o urm�, f�r� tragere de inim�.

Erau puțini oameni � majoritatea servitori � pe coridoarele l�turalnice pe care o luar�, dar lui Rand i se p�rea c� toți se uit� cu atenție la el. Nu ca la un b�rbat oarecare, gata s� plece la drum, ci la el, Rand al�Thor. Știa c� era doar o impresie � și spera c� așa era � dar tot nu se simți ușurat c�nd se oprir� pe un culoar aflat mult dedesubtul fort�reței, �n fața unei uși �nalte, cu o ferestruic� z�brelit� t�iat� �n ea și acoperit� cu bare de fier, la fel ca porțile din zidul exterior. L�ng� ferestruic� at�rna un clopoțel.

Uit�ndu-se prin ferestruic�, Rand v�zu pereții goi și doi soldați cu capetele rase care st�teau, cu capul descoperit, la o mas� pe care era o lamp� cu ulei. Unul dintre ei ascuțea un pumnal de o piatr�, cu mișc�ri lente și �ndelungi. Nu se opri din ascuțit c�nd Egwene sun� din clopoțel și se auzi z�ng�nitul strident al fierului pe fier. Celalalt soldat, cu fața lat� și posac�, se uit� la uș� ca și cum st�tea pe g�nduri �nainte s� se ridice, �ntr-un sf�rșit, și s� vin� �nspre ei. Era scund și �ndesat și de-abia ajungea s� vad� printre z�brelele de la uș�.

��Ce vrei? Ah, tot tu ești, fato. Ai venit s� vezi Iscoada Celui �ntunecat? El cine e?

Nu f�cu nici un gest s� deschid� ușa.

��E prietenul meu, Changu. Vrea s�-l vad� și el pe jupanul Fain.

Soldatul se uit� cu luare aminte la Rand; buza de sus �i tremura, dezgolindu-i dinții. Lui Rand nu i se p�rea c� b�rbatul vrea s� z�mbeasc�.

��Bine, spuse Changu �n cele din urm�. Bine. Ești �nalt, nu-i așa? �nalt. Și bine �mbr�cat pentru cineva de teapa ta. Te-a prins cineva �n ținuturile de la hotarul de r�s�rit c�nd erai mic și te-a crescut pe l�ng� cas�?

Trase z�voarele și deschise cu putere ușa.

��Hai, intrați, dac� vreți s� intrați. Vocea �i deveni batjocoritoare: Ai grij� s� nu te lovești la cap, Seniore.

Nu era nici o primejdie: ușa ar fi fost destul de mare și pentru Loial. Rand intr� �n urma lui Egwene, �ncrunt�ndu-se și �ntreb�ndu-se dac� acest Changu punea ceva la cale. Era primul Shienaran nepoliticos pe care �l vedea; chiar și Masema era doar rece, nu neap�rat nepoliticos. Dar individul se mulțumi s� �nchid� ușa și s� trag� z�voarele la loc, apoi se duse la una din polițele de l�ng� cealalt� margine a mesei și lu� una din l�mpile de acolo. Celalalt soldat nu se opri din ascuțitul pumnalului, nici m�car nu ridic� privirea. �n camer� nu erau dec�t o mas�, niște b�nci și niște polițe; podeaua era acoperit� cu paie și o alt� uș� ferecat� ducea și mai mult �n ad�ncuri.

��O s� aveți nevoie de lumin�, nu-i așa, spuse Changu, acolo, �n �ntuneric, cu tovar�șul vostru. R�se, r�gușit și f�r� haz, și aprinse lampa. V� așteapt�.

�i arunc� lampa lui Egwene și deschise ușa din interior aproape cu bucurie.

��V� așteapt�. Acolo, �n �ntuneric.

Rand se opri neliniștit din pricina beznei din faț� și a lui Changu care r�njea �n spatele lui, dar Egwene �l apuc� de m�nec� și �l trase �n�untru. Ușa se tr�nti cu zgomot, aproape prinz�ndu-i c�lc�iul; se auzi cum se �nchiser� z�voarele. Nu aveau dec�t lampa �n toat� �ntunecimea aceea, un mic ochi de lumin� �n jurul lor.

��Ești sigur� c� o s� ne lase s� ieșim? �ntreb� el.

�și d�du seama c� b�rbatul nici nu se uitase la sabia lui sau la arc, nici nu �ntrebase ce avea �n boccele.

��Nu sunt niște paznici prea buni. Am fi putut veni aici s�-l eliber�m pe Fain.

��M� cunosc, știu c� nu aș face asta, spuse ea tulburat�. De fiecare dat� c�nd vin par mai �ncr�ncenați. Toți paznicii. Mai r�i, mai posaci. Changu spunea glume prima data c�nd am venit, iar Nidao aproape c� nu mai vorbește. Dar probabil c� dac� stai �ntr-un loc ca �sta nu poți s� ai inima ușoar�. Poate c� doar mi se pare. Locul asta nu m� face nici pe mine s� m� simt prea bine.

�n ciuda celor spuse, �l trase �ncrez�toare dup� ea �n �ntuneric. Rand �și ținea m�na liber� pe sabie. Lumina palid� a l�mpii scoase la iveal� o �nc�pere larg�, cu gratii late de fier la fiecare cap�t, �n fața celulelor cu pereți de piatr�. Doar �n dou� din celulele pe l�ng� care trecur� erau prizonieri. C�nd v�zur� lumin�, �ntemnițații se ridicar� �n capul oaselor pe paturile lor �nguste, acoperindu-și ochii cu m�inile, privind furios printre degete. Chiar dac� aveau chipurile ascunse, Rand era sigur c� se uitau furios la ei. Ochii le str�luceau �n lumina l�mpii.

��Celui de acolo �i place s� bea și s� se bat�, șopti Egwene, ar�t�nd spre un individ m�t�h�los, cu palmele t�b�cite. De data asta a distrus singur sala mare a unui han din oraș și a r�nit serios niște oameni.

Celalalt prizonier purta o haina brodat� cu aur, cu m�neci largi și cizme scurte, str�lucitoare.

��A �ncercat s� plece din oraș f�r� s� pl�teasc� la han � Egwene disprețuia un asemenea lucru: tat�l ei era Starostele din Emond�s Field, dar și hangiu � și f�r� s� pl�teasc� precupeților și neguț�torilor c�rora le datora bani.

B�rbații m�r�ir� la ei, scoț�nd �njur�turi guturale, la fel de vulgare precum cele pe care le auzise Rand de la g�rzile neguț�torilor.

��Și �njur�turile sunt mai nerușinate pe zi ce trece, spuse Egwene cu vocea sugrumat�, și gr�bi pasul.

C�nd ajunser� la celula lui Padan Fain, aflat� chiar �n cel�lalt cap�t, Egwene era destul de �n faț� pentru ca Rand s� r�m�n� complet �n �ntuneric. Se opri acolo, �n umbrele din spatele l�mpii fetei. Fain st�tea pe pat, cu trupul aplecat �n faț�, ca și cum ar fi așteptat ceva, exact așa cum spusese Changu. Era un b�rbat osos, cu privire p�trunz�toare, cu brațe lungi și un nas mare și arata chiar mai sfrijit acum dec�t �și amintea Rand. Nu din pricina temniței � m�ncarea de aici era aceeași cu cea pe care o m�ncau servitorii, și nici cei mai tic�loși prizonieri nu erau t�iați de la porție � ci din cauza a ceea ce f�cuse �nainte s� ajung� la Fal Dara.

Padan Fain �i st�rni lui Rand amintiri de care s-ar fi lipsit bucuros. Fain pe capra c�ruței lui mari de neguț�tor ambulant, merg�nd pe Podul C�ruțelor, sosind �n Emond�s Field �n ziua de Noaptea Iernii. Și �n Noaptea Iernii veniser� trolocii, ucig�nd și p�rjolind, v�n�nd. V�n�nd trei tineri, spusese Moiraine. �V�n�ndu-m� pe mine, dac� ar fi știut, și folosindu-l pe Fain ca ogar.�

Fain se ridic� �n picioare c�nd se apropie Egwene, f�r� s� �și acopere ochii sau m�car s� clipeasc� din cauza luminii. �i z�mbi, un z�mbet care �i atinse doar buzele, apoi �și �n�lț� privirea deasupra capului ei. Uit�ndu-se ținta la Rand, ascuns �n bezna din spatele luminii, �ndrept� un deget lung �nspre el.

��Simt c� ești acolo, ascunz�ndu-te, Rand al�Thor, spuse el, aproape �ng�n�nd. Nu te poți ascunde, nici de mine, nici de ei. Credeai c� s-a terminat, nu-i așa? Dar b�t�lia nu se termina niciodat�, Rand al�Thor. Vin dup� mine și vin dup� tine, iar r�zboiul merge mai departe. Fie c� tr�iești, fie c� mori, pentru tine nu se termin� niciodat�.

Deodat� �ncepu s� c�nte:

�și l�s� brațul s� cad� și ridic� privirea, uit�ndu-se țint� undeva sus, �n �ntuneric. Un r�njet h�d �i str�mba gura și r�se �nfundat, ca și cum ceea ce vedea era foarte hazliu.

��Mordeth știe mai multe dec�t voi toți. Mordeth știe.

Egwene se d�du �napoi p�n� c�nd ajunse la Rand și numai marginea ochiului de lumin� mai atingea z�brelele de la celula lui Fain. �ntunericul �l ascunse pe neguț�torul ambulant, dar �nc� �i mai auzeau r�setele �nfundate. Chiar și f�r� s�-l vad�, Rand era convins c� Fain �nc� se mai uita �n gol. �nfior�ndu-se, atinse pl�selele sabiei cu degetele.

��Lumin�! spuse el r�gușit. Și tu zici c� e așa cum era pe vremuri?

��C�teodat� e mai bine, alteori mai r�u.

Lui Egwene �i tremura glasul.

��Acum e mai r�u � mult mai r�u dec�t de obicei.

��M� �ntreb ce vede. �E nebun, st� și se holbeaz� �n �ntuneric la un tavan de piatr�. Dac� piatra nu ar fi acolo, s-ar uita drept �n apartamentele femeilor. Unde sunt Moiraine și Suprema �nsc�unat�.� Se �nfior� din nou. E nebun.

��N-a fost o idee bun�, Rand.

Privind peste um�r �nspre celul�, Egwene �l trase dup� ea și cobor� glasul, ca și cum i-ar fi fost team� c� Fain ar fi putut s� o aud�. Chicotelile lui Fain se auzeau �nc� �n urma lor.

��Chiar dac� n-or s� m� caute aici, nu pot sta aici cu el așa și cred c� nici tu nu ar trebui s� r�m�i. Are ceva ast�zi ce�

Egwene trase aer �n piept, cutremur�ndu-se.

��Mai e un loc �n care ai fi și mai �n siguranț� dec�t aici. Nu ți-am spus mai �nainte pentru c� era mai ușor s� te aduc aici, dar n-or s� caute niciodat� �n apartamentele femeilor. Niciodat�.

��Apartamentele� Egwene, poate c� Fain e nebun, dar tu ești și mai nebun� dec�t el. Nu te poți ascunde de viespi �n cuibul de viespi.

��Ce loc mai bun știi? Care este singurul loc din fort�reaț� �n care nici un b�rbat nu intr� f�r� s� fie poftit de o femeie, nici m�car Seniorul Agelmar? Care este singurul loc �n care nim�nui nu i-ar trece prin cap s� caute un b�rbat?

��Care este singurul loc din fort�reaț� care este sigur plin de femei Aes Sedai? E o idee nes�buit�, Egwene.

Fata puse m�na pe boccelele lui și vorbi de parc� totul ar fi fost deja hot�r�t.

��Trebuie s�-ți �nf�șori sabia și arcul �n mantie, și atunci o s� par� c� duci niște lucruri pentru mine. N-ar trebui s� fie prea greu s� �ți g�sesc un veston și o c�maș� mai puțin frumoase. Dar va trebui s� te gheboșezi.

��Ți-am spus, nu vreau s� fac asta.

��Din moment ce ești �nc�p�ț�nat ca un cat�r, ar trebui s�-ți plac� s� faci pe animalul de povar�. Doar dac� nu cumva preferi s� r�m�i aici cu el.

R�setele șoptite ale lui Fain se auzir� prin umbrele �ntunecate.

��B�t�lia nu se termin� niciodat�, Rand al�Thor. Mordeth știe.

��S-ar putea s� am mai mult noroc dac� sar de pe zid, murmur� Rand.

Dar �și d�du jos boccelele de pe um�r și �ncepu s�-și �nveleasc� sabia, arcul și tolba, așa cum zisese Egwene. �n bezn�, Fain r�dea.

Nu se termin� niciodat�, al�Thor. Niciodat�.

Singur�, �n �nc�perea sa din acea parte a fort�reței rezervat� femeilor, Moiraine �și potrivi șalul, brodat cu un desen care reprezenta corzi r�sucite de ieder� și de viț�, și se c�nt�ri din priviri, �n oglinda �nalt� și �nr�mata, aflat� �ntr-un colț. Atunci c�nd era sup�rat�, ochii s�i mari și �ntunecați puteau s� par� la fel de aprigi ca ochii de șoim. �n clipa aceea, p�reau s� sfredeleasc� ovalul de sticl� argintat�. Numai �nt�mplarea f�cuse ca șalul pe care-l purta s� se afle �n desagii de la șa, atunci c�nd sosise �n Fal Dara. Șalurile de felul acesta, care aveau pe spate, chiar la mijloc, Flac�ra sclipitoare din Tar Valon și niște ciucuri lungi, a c�ror culoare reprezenta Ajah din care f�cea parte posesoarea (al lui Moiraine era albastru precum cerul), se purtau, de cele mai multe ori, numai �n Tar Valon, ba chiar numai �n Turnul Alb. �n afar� �ntrunirilor Marelui Divan din Turn, nu se iveau prea multe prilejuri care s� necesite purtarea șalului; dincolo de Zidurile Str�lucitoare, cei mai mulți oameni de r�nd ar fi luat-o la fug� la vederea Fl�c�rii, c�ut�nd s� se ascund� sau, cine știe, s�-i cheme �n ajutor pe Copiii Luminii. Nici m�car o Aes Sedai nu era ferit� de s�gețile Mantiilor Albe, iar Copiii erau mult prea vicleni pentru a-i �ng�dui unei Surori s�-l vad� pe cel care-o țintea, �nainte s� apuce s� trag�, d�ndu-i astfel r�gazul de a se feri. C�t despre Moiraine, ea nu s-ar fi așteptat niciodat� s� fie silit� s� poarte șalul �n Fal Dara. Numai c� o �nt�lnire cu Suprema �nsc�unat� avea anumite tipicuri, pe care era obligat� s� le respecte.

Era o femeie zvelt� și nicidecum �nalt�, iar obrajii netezi, f�r� v�rst�, așa cum aveau toate femeile Aes Sedai, o f�ceau adesea s� par� mai t�n�ra dec�t era. Numai c� Moiraine avea și mișc�rile grațioase și poruncitoare, precum și un calm care se putea impune �n fața oric�rei adun�ri. Se deprinsese cu aceste purt�ri �nc� din tinerețea petrecut� �n Palatul Regal din Cairhien, iar anii scurși de c�nd devenise Aes Sedai nu o f�cuser� s� se schimbe � ba chiar dimpotriv�. Și totuși, �n acea zi, calmul era doar aparent. �Probabil c� sunt necazuri, altfel n-ar fi venit chiar ea �n persoan�, g�ndi femeia. Era cel puțin a zecea oara c�nd ideea i se strecurase �n minte. Numai c�, dincolo de ea, se mai aflau �nc� o mie de �ntreb�ri. �Ce fel de necazuri și, mai ales, pe cine a ales s-o �nsoțeasc�?� De ce tocmai acolo? De ce tocmai atunci? Nu putea �ng�dui ca lucrurile s� �nceap� s� mearg� prost.

Inelul cu Marele Șarpe pe care-l purta pe m�na dreapt� sclipi slab, atunci c�nd ea ridic� brațul pentru a pipai l�nțișorul delicat de aur �mpletit �n pletele �nchise la culoare care-i c�deau �n valuri pe umeri. Drept �n mijlocul frunții �i at�rna o piatr� mic�, albastr� precum cerul. Multe dintre femeile din Turnul Alb știau ce putea face atunci c�nd se folosea de piatr� pentru a se concentra. Nu era cine știe ce � doar o m�rgic� de cristal albastru, bine șlefuit, de care se folosise pe c�nd era t�n�r�, pentru primii pași pe calea Puterii, f�r� s� fie c�l�uzit� de nimeni. �și reamintise, pe atunci, de poveștile despre așa-numitele angreal, sau despre sa�angreal, obiecte �nc� și mai puternice, legendarele r�m�șițe din V�rsta Legendelor cu ajutorul c�rora femeile Aes Sedai conduceau mai mult� Putere dec�t ar fi putut-o face �n mod firesc; �și reamintise, și se g�ndise c� un asemenea obiect era de ne�nlocuit pentru st�p�nirea Puterii. Surorile din Turnul Alb cunoșteau c�teva dintre micile ei vicleșuguri, iar pe altele doar le b�nuiau, ba chiar �și imaginau c� putea face și multe alte lucruri.

Atunci c�nd auzise povestea, fusese de-a dreptul tulburat�. De fapt, piatra nu o ajuta dec�t pentru c�teva lucruri simple și m�runte � ce-i drept, folositoare, c�teodat� � soiul de lucruri care-i puteau trece prin minte unei copile. Dar dac� �mpreun� cu Suprema veniser� și alte Surori, care nu aveau ce c�uta acolo, se putea folosi de m�rgic� pentru a le lua pe nepreg�tite, din pricina tuturor poveștilor care circulau.

La uș� se auzir� mai multe b�t�i, iuți și ner�bd�toare. Nu putea fi vorba de nici o femeie din Shienar � ele nu ar fi �ndr�znit s� fac� asta, cu at�t mai puțin la ușa ei. Moiraine r�mase cu privirile ațintite asupra oglinzii, p�n� c�nd �și reg�si liniștea, ascunz�ndu-și toate g�ndurile �n ad�ncul sufletului. Apoi cercet� punga de piele moale care-i at�rna la cing�toare. �O fi avut ea motive s� plece din Tar Valon, dar o s� uite de toate, dup� ce o s�-i �nf�țișez aceasta nou� pricin�.� Cioc�niturile r�sunar� din nou, mai puternice dec�t prima dat�, �nainte ca ea s� traverseze �nc�perea și s� deschid� ușa, z�mbindu-le liniștit� celor dou� femei care veniser� s-o cheme.

Le recunoscu pe am�ndou�. Una era Anaiya, o femeie cu p�rul �nchis la culoare, cu un șal cu ciucuri albaștri, iar cealalt� � Liandrin, cu șalul ei roșu. Aceasta din urm� � la fel de t�n�r� pe c�t o ar�ta chipul, cu o faț� de p�puș� și cu o gur� micuț�, cu colțurile l�sate �n jos � avea brațul ridicat, preg�tindu-se s� bat� din nou la uș�. Spr�ncenele sale de culoare �nchis�, și ochii, �nc� și mai �ntunecați, ieșeau puternic �n relief din pricina numeroaselor șuvițe �mpletite, de culoarea mierii. Asemenea tr�s�turi, �ns�, nu erau neobișnuite pentru cineva din Tarabon. Cele dou� femei erau mai �nalte dec�t Moiraine � deși, la drept vorbind, Liandrin nu o dep�șea dec�t cu o palm�.

Pe chipul sever al Anaiyei �nflori un z�mbet, de �ndat� ce Moiraine deschise ușa. Era singura tr�s�tur� frumoas� cu care se putea m�ndri, dar era �ndeajuns; toat� lumea se simțea la ad�post, mulțumit� de sine și deosebit�, atunci c�nd o vedea pe Anaiya z�mbind.

��Moiraine, s� te scalde Lumina. M� bucur s� te rev�d. Ești bine? A trecut at�ta vreme.

��Inima mea se bucur� s� te vad�, Anaiya. S� te scalde Lumina.

Era purul adev�r. Era bine s� știe c� avea m�car o prieten� printre femeile Aes Sedai care veniser� �n Fal Dara.

Liandrin �și subție buzele și-și aranj� șalul pe umeri, cu mișc�ri rapide.

��Suprema �nsc�unat�, chiar ea �ți cere s� mergi s-o vezi, Sor�.

P�n� și glasul �i suna moroc�nos și rece, dar nu era din pricina lui Moiraine � sau, cel puțin, nu doar din pricina ei. Liandrin p�rea mereu nemulțumit�. �ncrunt�ndu-se, ea �ncerc� s� priveasc� �n �nc�pere, peste um�rul lui Moiraine.

��Camera asta, chiar este p�zit�. Nu putem intra. De ce te ferești de Surorile tale?

��M� feresc de toat� lumea, r�spunse liniștit� Moiraine. Multe dintre slujnice sunt curioase c�nd vine vorba de Aes Sedai și nu vreau ca ele s�-și bage nasul c�nd nu sunt pe aici. P�n� acum nu a fost nevoie de asta.

Ieșind pe coridor �mpreun� cu celelalte, ea �nchise ușa și adaug�:

��N-ar fi mai bine s� mergem? Nu trebuie s-o facem pe Suprem� s� ne-aștepte.

Porni �n josul coridorului, al�turi de Anaiya, care-i vorbea despre tot felul de lucruri. Liandrin r�mase o vreme cu ochii la uș�, ca și cum s-ar fi �ntrebat ce avea de ascuns Moiraine, apoi se gr�bi s� le ajung� din urm�. Se proț�pi de cealalt� parte a lui Moiraine, merg�nd �nțepat�, ca un str�jer. Anaiya, �n schimb, era mult mai liniștit� și nu f�cea dec�t s� le țin� companie. T�lpile lor �nc�lțate �n papuci ușori de-abia atingeau covoarele groase, țesute cu modele simple.

Mai multe femei �mbr�cate �n livrele le f�cur� plec�ciuni ad�nci, pe m�sur� ce treceau pe l�ng� ele. Unele le ar�tar� mai mult respect dec�t dac-ar fi trecut �nsuși Seniorul din Fal Dara. Trei femei Aes Sedai, �mpreun�, și �ns�și Suprema �nsc�unat� g�zduit� �n fort�reaț�. Onoarea care li se f�cea �ntrecea toate aștept�rile. Pe coridoare erau și c�teva femei din Casele nobile; și ele se plecar�, ceea ce cu siguranț� n-ar fi f�cut pentru Seniorul Agelmar. Moiraine și Anaiya z�mbir� și-și plecar� frunțile, r�spunz�nd fiec�rui salut, fie c� venea de la slujnice, fie de la femeile de vița nobila. Liandrin nici nu le b�ga �n seam�.

Pe unde treceau �nt�lneau, firește, numai femei. Nici un b�rbat din Shienar trecut de zece ani nu și-ar fi �ng�duit s� p�trund� �n iatacurile acelea f�r� s� i se fi dat voie sau f�r� s� fi fost poftit, cu toate c� erau și pe acolo c�țiva b�ieței care alergau și se jucau pe coridoare. V�z�ndu-le, ei se l�sar�, st�ngaci, �ntr-un genunchi, �n timp ce surorile lor f�ceau reverențe. Din c�nd �n c�nd, trec�nd pe l�ng� unul dintre ei, Anaiya z�mbea și-i ciufulea p�rul.

��De data asta, Moiraine, spuse Anaiya, ai stat prea mult� vreme departe de Tar Valon. Mult prea mult�. Tar Valon �ți duce dorul, și surorile tale la fel. Și e nevoie de tine �n Turnul Alb.

��Unele dintre noi trebuie s� mai str�bat� și lumea, r�spunse liniștit� Moiraine. Marele Divan �l las �n grija ta, Anaiya. Și totuși, acolo, �n Tar Valon, tu auzi mai multe despre ceea ce se-nt�mpl� �n lume dec�t mine. Adesea, eu nici nu mai am r�gazul s� aflu ce se petrece �n urma mea, prin locurile prin care tocmai am trecut. Ce vești mai sunt?

��Au ap�rut �nc� trei falși Dragoni, spuse Liandrin, scuip�nd cuvintele. �n Saldaea, Murandy și Tear, au f�cut ravagii. �n vremea asta, voi, Albastrele, z�mbiți și vorbiți despre nimicuri, și tot �ncercați s� v� ag�țați de trecut.

Anaiya ridic� dintr-o spr�ncean�, iar Liandrin t�cu, pufnind aprig.

��Trei, șopti Moiraine, ca pentru sine; o clip�, ochii �i str�lucir�, dar �și d�du seama iute și se feri. �n ultimii doi ani au fost trei, iar acum �nc� trei deodat�.

��O sa ne ocup�m și de �știa, la fel ca și de cei dinaintea lor. Și de masculii �știa paraziți, și de nesp�lații care se aduna sub steagurile lor.

Moiraine era aproape amuzat� de siguranța din glasul lui Liandrin. Nu prea mult, �ns�, pentru c�-și d�dea mult prea bine seama de ceea ce se petrecea, ca și de diversele posibilit�ți existente.

��N-au trecut dec�t c�teva luni, Sor�, și ai și uitat? Ultimul fals Dragon aproape c� a distrus Ghealdan �nainte ca armata sa, nesp�lat� sau nu, s� fie �nfr�nt�. Da, de-acum Logain este �n Tar Valon, și probabil c� a fost domolit și nu mai este primejdios, dar unele dintre surorile noastre au murit pentru a-l putea �nvinge. Or, asta nu ne putem �ng�dui � chiar și o singur� victim�, și tot este prea mult. Iar pierderile din Ghealdan sunt cu mult mai mari. Cei doi de dinaintea lui Logain nu puteau conduce Puterea și chiar și așa oamenii din Kandor și din Arad Doman și-aduc foarte bine aminte de satele arse și de b�rbații morți �n lupt�. Crezi c� lumea poate face faț� at�t de ușor, c�nd sunt trei la un loc? Oamenii o s� se adune ca oile sub flamurile lor. Nici unui b�rbat care a pretins c� ar fi fost Dragonul Ren�scut nu i-au lipsit credincioșii. C�t de cumplite or s� fie r�zboaiele de data asta?

��Nu-i chiar at�t de r�u, spuse Anaiya. Din c�te știm, numai cel din Saldaea poate conduce Puterea. Nu a avut prea mult timp pentru a-și atrage credincioși, iar surorile noastre trebuie s� fi ajuns deja acolo, ca s� se ocupe de el. Cei din Tear �l h�rțuiesc pe falsul Dragon și pe oamenii lui prin Haddon Mirk, iar omul din Murandy este deja �n lanțuri.

R�se scurt, mir�ndu-se parca, și continu�:

��Ca s� vezi! Tocmai cei din Murandy s-au descurcat cel mai bine și cel mai repede. Dac�-i �ntrebi, ai zice c� regatul nici nu conteaz� pentru ei: spun c� se trag din Lugard, din Inishlin, sau c� sunt oamenii cine știe c�rui mare Senior. Și totuși, de team� c� vreunul dintre vecinii lor ar putea profita de acest prilej pentru a-i invada, au s�rit asupra falsului Dragon aproape imediat dup� ce-a deschis gura ca s�-și declare intențiile.

��Cu toate astea, spuse Moiraine, trei dintr-odat� nu pot fi trecuți cu vederea. Oare a reușit vreuna dintre surori s� Proroceasca ceva?

Nu p�rea ceva foarte probabil � de mai multe veacuri, puține Aes Sedai d�duser� semne ca ar fi avut o asemenea �nzestrare � așa c� nu se mir� v�z�nd-o pe Anaiya cl�tin�nd din cap. Nu se mir�, dar se simți un pic mai ușurat�.

Ajunser� la o r�sp�ntie a mai multor coridoare, unde se �nt�lnir� cu Domnița Amalisa. Aceasta f�cu o reverenț� ad�nc�, l�s�ndu-și fruntea mult �n jos și desf�c�ndu-și larg poalele fustei de un verde-deschis.

��Cinstire pentru Tar Valon, murmur� ea. Slava femeilor Aes Sedai.

Pentru sora Seniorului din Fal Dara era nevoie de ceva mai mult dec�t de o aplecare a capului. Moiraine lu� m�inile Amalisei și o ridic� �n picioare.

��Ne faci o mare onoare, Amalisa. Ridic�-te, Sor�.

Amalisa se �ndrept� cu mult� grație, roșie la faț�. Nu fusese niciodat� �n Tar Valon, iar cinstea de a fi numita Sor� de c�tre o Aes Sedai era ceva important chiar și pentru cineva de rang �nalt, ca ea. Era o femeie scunda și de v�rsta mijlocie, cu tenul �ntunecat. Se bucura de o frumusețe �mplinit� și matur�, pe care culoarea din obraji o scotea și mai mult �n evidenț�.

��Ești mult prea bun� cu mine, Moiraine Sedai.

Moiraine z�mbi.

��Ne cunoaștem de mult� vreme, nu-i așa, Amalisa? S� trebuiasc� oare s� folosesc titlurile de noblețe atunci c�nd �ți vorbesc, ca și cum nu am fi stat niciodat� de vorb�, la o ceașc� de ceai?

��Firește c� nu, �i r�spunse Amalisa, tot printr-un z�mbet.

Pe chip i se citea aceeași t�rie care se oglindea și �n tr�s�turile fratelui ei, chiar dac� liniile obrajilor și maxilarelor erau ceva mai puțin aspre. Unii spuneau c�, oric�t de �ncercat și renumit r�zboinic ar fi fost Agelmar, sora sa �l �ntrecea, ba chiar cu mult.

��Numai c�, av�nd-o aici pe Suprema �nsc�unat� C�nd Regele Easar vine s� viziteze Fal Dara, �ntre patru ochi �i spun tot �Magami�, Unchiulețule, așa cum f�ceam c�nd eram mic�, iar el m� ducea �n c�rc�, dar �n public trebuie s� m� comport altfel.

Anaiya ț�ț�i din buze.

��Formalit�țile sunt necesare c�teodat�, dar adesea b�rbații pun un preț mult prea mare pe ele. Te rog, spune-mi Anaiya, iar eu �ți voi spune Amalisa dac�-mi permiți.

Cu colțul ochiului, Moiraine o v�zu pe Egwene, undeva �n josul coridorului, disp�r�nd gr�bit� dup� un colț. Pe urmele ei se �mpleticea o siluet� cocoșat�, �ntr-un surtuc de piele, cu capul �n jos și cu multe boccele �n brațe. Moiraine �și �ng�dui un z�mbet ușor, pe care-l ascunse repede. �Dac� fata asta se dovedește și �n Tar Valon la fel de descurc�reaț�, se g�ndi ea, ușor amuzat�, c�ndva o s� stea pe tronul Supremei �nsc�unate. Dac� �nvaț� s� se mai controleze puțin. Și dac� va mai d�inui tronul de Amyrlin pe care s� se �nsc�uneze.�

C�nd �și �ndrept� din nou atenția c�tre celelalte, o auzi pe Liandrin spun�nd:

��� Așa c� m-aș bucura s� am prilejul de a afla mai multe despre acest ținut.

Pe chip i se oglindea un z�mbet nepref�cut, aproape copil�ros, iar vocea �i era bl�nd� și prietenoas�. Auzind-o pe Amalisa care le invit� pe data s� vina al�turi de ea și de doamnele sale �n gr�dinile sale private, și pe Liandrin care primi cu c�ldur� invitația, Moiraine se forț� s� nu lase nimic s� i se citeasc� pe chip. Liandrin nu-și f�cea prea multe prietene, și toate cele pe care le avea erau din Ajah Roșie. �Oricum, nu se �mprietenește dec�t cu Aes Sedai. Cred c� ar prefera s� aib� de-a face cu un b�rbat sau cu un troloc, dec�t cu o femeie care nu e �nzestrat�.� �i trecu prin minte c�, probabil, Liandrin nu f�cea nici o deosebire �ntre b�rbați și troloci. La fel ca majoritatea celor care aleseser� s� fac� parte din Ajah Roșie.

Anaiya �i explica Amalisei c� erau �n drum spre Suprema �nsc�unat�.

��Firește, r�spunse cealalt�. Fie s-o scalde Lumina, iar Creatorul s�-și �ntind� brațul deasupra ei, ca s-o fereasc� de r�u. Atunci r�m�ne pentru mai t�rziu.

Și, cu asta, �și �ndrept� umerii și aplec� ușor din cap, atunci c�nd cele trei Aes Sedai se �ndep�rtar�. Dup� ce o pornir� iar�și la drum, Moiraine �ncepu s-o cerceteze pe Liandrin din priviri, f�r� s� se uite vreodat� direct la ea. Femeia cu p�rul de culoarea mierii mergea cu ochii ațintiți �nainte, g�nditoare, str�ng�nd din buzele roșii ca petalele de trandafir. P�rea s� fi uitat și de Moiraine și de Anaiya. �Ce-o fi pun�nd la cale?�

Anaiya p�rea s� nu fi observat nimic ieșit din comun, numai c� așa era ea �ntotdeauna � reușea s�-i accepte pe cei din jur și așa cum erau de fapt, și cum voiau s� par�. Moiraine fusese dintotdeauna mirat� c� Anaiya se descurca at�t de bine �n Turnul Alb � asta pentru c� toate cele viclene din fire p�reau s� cread� c� onestitatea și bun�voința ei, bl�ndețea cu care-i accepta �n jurul s�u pe toți nu erau altceva dec�t o masc� sub care �și ascundea cu mult� pricepere adev�ratul caracter. Aproape toate se ar�tau luate prin surprindere, atunci c�nd se dovedea c� ea credea cu adev�rat ceea ce spunea, și spunea mereu ceea ce credea. Avea și talentul de a p�trunde p�n� �n str�fundul fiec�rui lucru. Și de a se �mp�ca, f�r� s� protesteze, cu ceea ce afla. �n clipa aceea, de pild�, re�ncepuse s� vorbeasc�, netulburat�, despre ce mai era nou.

��Veștile din Andor sunt și bune, și rele. Revoltele de strad� din Caemlyn s-au stins odat� cu venirea prim�verii, dar �nc� se vorbește mult, mult prea mult, �mpotriva Reginei. Oamenii dau vina chiar și pe Tar Valon, pentru iarna cea lung�. Morgase nu mai e chiar at�t de sigur� de tronul ei așa cum era anul trecut, dar este �nc� Regin� și așa va și r�m�ne, c�t� vreme Gareth Byrne este C�pitanul Suprem al G�rzilor sale. Iar Elayne, Domnița-Moștenitoare, �mpreuna cu fratele s�u, Seniorul Gawyn, au ajuns �n siguranț� �n Tar Valon, pentru �nv�ț�tur�. Exista o vag� �ngrijorare �n Turnul Alb c� tradiția ar putea fi �ntrerupt�.

��Cu neputinț�, c�t� vreme mai tr�iește Morgase, spuse Moiraine.

Liandrin tres�ri ușor, de parc� tocmai s-ar fi trezit din somn.

��Și s� ne rugam s� tr�iasc� p�n� la ad�nci b�tr�neți. Alaiul Domniței-Moștenitoare a fost urm�rit p�n� la apele r�ului Erinin de c�tre Copiii Luminii. P�n� la podurile din Tar Valon. Mai sunt �nc� și acum unii care s-au așezat la ieșirea din Caemlyn, aștept�nd un prilej favorabil, iar dincolo de ziduri sunt și oameni care pleac� urechea.

��Poate c� a venit vremea ca Morgase s� �nvețe s� fie puțin mai grijulie, oft� Anaiya. Lumea devine cu fiecare zi mai primejdioas�, chiar și pentru o regin�. Sau mai ales pentru o regin�. Ea a fost �nc�p�ț�nat� de mic�. �mi aduc aminte c�nd a venit �n Tar Valon � era doar o copil�. Nu era �ndeajuns de �nzestrat� pentru a ajunge o adev�rat� Aes Sedai, iar asta o scotea din minți. C�teodat�, am impresia c� din pricina asta o �mpinge pe fiic�-sa de la spate, indiferent de ce vrea, de fapt, fata.

Moiraine pufni disprețuitoare.

���n sufletul lui Elayne, sc�nteia arde �nc� de la naștere. Nu a fost vorba despre vreo alegere. Morgase nu poate risca s�-și lase fata s� moar� din lips� de instruire, chiar dac� toate Mantiile Albe din Amadicia și-ar fi așezat tab�ra dincolo de zidurile din Caemlyn. I-ar fi poruncit lui Gareth Byrne și G�rzilor sale s�-și croiasc� drum p�n� �n Tar Valon, iar el s-ar fi supus, chiar dac� ar fi trebuit s� mearg� de unul singur.

�Și, cu toate astea, adev�ratele puteri ale fetei trebuie s� r�m�n� ascunse. Oare oamenii din Andor ar fi �n stare s� o accepte pe Elayne pe Tronul Leului, dup� Morgase, dac� ar ști adev�rul? Nu-i vorba doar de o regin� educat� �n Tar Valon, așa cum cere tradiția, ci de o Aes Sedai �n toata puterea cuv�ntului.�

Istoria de p�n� atunci nu cunoștea dec�t c�teva regine care avuseser� dreptul de a se numi Aes Sedai, și toate cele care �ng�duiser� ca aceasta s� se afle ajunseser� s� regrete. Simți o und� de tristețe. �ns� erau prea multe �n joc pentru a-și putea permite s� dea o m�n� de ajutor, sau chiar s�-și fac� griji pentru un singur regat și un singur tron.

��Și altceva, Anaiya?

��Trebuie s� afli c� �n Illian a fost adunat Marele Alai pentru a porni pe urmele Cornului, pentru prima dat� de patru sute de ani. Locuitorii de-acolo spun c� se apropie Ultima B�t�lie, ad�ug� Anaiya, tremur�nd ușor � lucru foarte firesc � dar f�r� s� se �ntrerup�. Iar Cornul lui Vaiere trebuie g�sit �nainte de �nfruntarea final� cu Umbra. Oamenii se adun� deja din fiecare ținut, dornici s� intre �n legend� și s� g�seasc� acel Corn. Murandy și Altara, firește, sunt �n gard�, crez�nd c� totul nu este dec�t un pretext pentru ca locuitorii din Illian s�-i atace. Probabil c� tocmai datorit� acestui lucru cei din Murandy l-au prins at�t de repede pe falsul Dragon. Oricum, au s� apar� noi povești pe care barzii și Menestrelii s� le adauge ciclului deja existent. Fac� Lumina s� nu fie și altceva, ci numai povești.

��Poate c� nu vor fi poveștile la care se așteapt� lumea, spuse Moiraine.

Liandrin o sfredeli cu privirea, dar ea nu l�sa s� i se citeasc� nimic pe faț�.

��Probabil c� nu, spuse calm� Anaiya. Pentru c� tocmai poveștile cele mai neașteptate vor fi cele care-și vor g�si locul �n ciclul de legende. Cam asta ar fi. �n rest, sunt numai zvonuri. Seminția M�rii se agit�, cor�biile lor zboar� din port �n port aproape f�r� odihn�. Surorile aflate �n Insule spun c� se apropie venirea lui Coramoor, Alesul lor, dar nimeni nu vrea s� spun� mai multe. Știi c� Atha�an Miere nu-și prea dau drumul la gur� �n fața str�inilor, atunci c�nd vine vorba de Coramoor, iar �n aceasta privinț�, chiar și surorile noastre care se trag din r�ndurile lor se comport� la fel, de parc� n-ar fi Aes Sedai. Și Aielii par s� se miște, dar nimeni nu cunoaște pricina. Cu ei, nimeni nu știe ce s� cread�. M�car, slav� Luminii, nu exist� nici un semn c� ar avea de g�nd s� treac� iar�și Osia Lumii. Ce n-aș da s� avem m�car o sor� din neamul lor. M�car una. Știm prea puține despre ei, sf�rși ea, oft�nd și cl�tin�nd din cap. Moiraine r�se.

��C�teodat� mi se pare c� locul t�u e mai degrab� �n Ajah Brun�, Anaiya.

��Șesul Almoth, spuse Liandrin, p�r�nd ea �ns�și uimit� c� deschisese gura.

��Ei da, Sor�, dar �sta e chiar un zvon și nimic mai mult, spuse Anaiya. C�teva șoapte pe care le-am auzit pe c�nd plecam din Tar Valon. Chipurile, �n Șesul Almoth și chiar la Capul Toman s-ar da niște lupte. Asta-i cam tot ce se știe. Zvonuri despre alte zvonuri. Am plecat �nainte s� avem r�gazul de a afla mai multe.

��Probabil c� e vorba de Tarabon și Arad Doman, spuse Moiraine, cl�tin�nd din cap. S-au tot certat pe Șesul Almoth de aproape trei sute de ani, dar niciodat� p�n� acum nu s-a mai ajuns la lupt� deschis�.

Arunc� o privire spre Liandrin; devenind Aes Sedai, cu toatele ar fi trebuit s� uite de vechile lor iubiri și de credința faț� de regatul de baștin� și conduc�torii lui, dar așa ceva era foarte greu.

��Oare de ce, tocmai acum?�

��Gata cu fleacurile, o �ntrerupse m�nioas� femeia cu cosițe de culoarea mierii. Chiar pe tine, Moiraine, te așteapt� Suprema. Cu tine, chiar c� n-o s� aib� vreme de fleacuri.

Și, cu asta, o lu� cu trei pași �naintea celorlalte și deschise dou� uși �nalte. Pip�indu-și, f�r� s�-și dea seama, punga de piele pe care o purta la cing�toare, Moiraine trecu de ea și p�trunse �n �nc�pere, �nclin�nd ușor din cap, ca și cum cealalt� se afla acolo ca s�-i deschid� ei ușa. Nici m�car nu z�mbi, v�z�nd c�ut�tura m�nioas� care trecu ca un fulger pe chipul lui Liandrin. �Ce-o fi �n mintea s�rmanei �steia?�

Pe podeaua anticamerei erau așternute mai multe straturi de covoare, țesute �n culori vii; �nc�perea avea un aspect pl�cut, datorit� scaunelor, banchetelor pline de perne și m�suțelor din lemn, fie sculptat cu modele foarte simple, fie doar lustruit. Deschiz�turile �nalte și �nguste, destinate arcașilor, erau �ncadrate de perdele de brocart, ca s� semene cu niște ferestre adev�rate, �n c�mine nu ardea nici un foc; ziua era c�lduroas�, iar r�coarea caracteristic� pentru Shienar nu avea cum s� se lase �nainte de venirea nopții.

�n�untru se aflau o parte dintre femeile care veniser� �mpreun� cu Suprema �nsc�unat� � nu mai mult de șase. Nici Verin Mathwin, nici Serafelle � am�ndou� țin�nd de Ajah Brun� � nu ridicar� ochii la intrarea lui Moiraine. Serafelle �și �ndreptase �ntreaga atenție asupra paginilor unei c�rți vechi, cu o �nvelitoare din piele roas�, pe care o ținea cu mult� grij�, �n timp ce Verin, o femeie plinuț�, care ședea picior peste picior sub una dintre deschiz�turile �nguste care d�deau afar�, �și f�cea de lucru cu o floare pe care o ținea �n lumin� și o cerceta, lu�ndu-și apoi notițe și desen�ndu-i conturul, cu un scris frumos și ordonat, �ntr-o carte pe care o ținea �n echilibru pe genunchi. Pe podea, al�turi de ea, se afla o c�limar� destupat�, iar �n poala avea c�teva flori. Surorile din Ajah Brun� se ocupau, �n general, numai de adunarea cunoștințelor din diverse domenii. Moiraine se �ntreba uneori dac� �și d�deau, de fapt, seama de ceea ce se petrecea �n lume, sau chiar de ceea ce se petrecea �n imediata lor apropiere.

Celelalte trei femei care se aflau deja �n �nc�pere se �ntoarser�, dar nu f�cur� nici un gest pentru a se apropia de Moiraine, ci doar o privir�. Pe una dintre ele, o femeie zvelt� care f�cea parte din Ajah Galben�, nici n-o cunoștea; �și petrecea prea puțin� vreme �n Tar Valon pentru a le cunoaște pe toate Aes Sedai, cu toate c�, �n ultimii ani, ele se �mpuținaser�. �n schimb, pe celelalte dou� le știa. Carlinya avea pielea la fel de palid� și purt�rile la fel de reci ca și ciucurii albi ai șalului; era cu totul diferit� de Alanna Mosvani, din Ajah Verde � o femeie brunet� și cu o fire aprig�; am�ndou�, �ns�, se ridicar� și o privir� lung pe Moiraine, f�r� s� spun� nimic sau s� lase s� li se citeasc� ceva pe chip. Alanna �și potrivi șalul pe l�ng� corp, cu mișc�ri precise, dar Carlinya nici nu se mișc�. Femeia cea zvelt� din Ajah Galben� se �ndep�rt�, p�r�nd �ntristat�.

��Lumina s� v� scalde pe toate, scumpe Surori, spuse Moiraine, dar nu-i r�spunse nimeni.

De Serafelle și Verin nici nu era convins� c� o auziser�. �Dar celelalte unde or fi?� Nu era obligatoriu s� fie toate acolo � majoritatea r�m�seser� probabil �n �nc�perile lor, odihnindu-se dup� c�l�torie � numai c� ea ajunsese de-acum la cap�tul r�bd�rii, c�ci toate �ntreb�rile pe care nu le putea rosti i se �nv�lm�șeau �n minte. Pe chip, �ns�, nu i se vedea nimic.

Ușa interioar� se deschise și ap�ru Leane, dar f�r� toiagul s�u �mpodobit cu modele aurii. P�str�toarea Cronicilor era �nalt� cam c�t un b�rbat, zvelt� și grațioas� ca o creang� de salcie, frumoas� �nc�, av�nd pielea ar�mie și p�rul �nchis la culoare, tuns scurt. �n loc de șal, ea purta o etol� albastr�, lat� cam c�t un braț, pentru c�, deși lua parte la Marele Divan, se afla acolo ca P�str�toare, nu pentru a-și reprezenta Ajah.

��Iat�-te, �i spuse ea, vioaie, lui Moiraine, apoi f�cu un semn c�tre ușa din spatele s�u. Vino, Sor�, Suprema �nsc�unat� te așteapt�.

Vorbea pe un ton foarte firesc, cu un glas repezit, deform�nd ușor cuvintele. Așa f�cea �ntotdeauna, fie c� era sup�rat�, vesel� sau ner�bd�toare. �n timp ce o urma, Moiraine se �ntreba ce simțea Leane �n acel moment. P�str�toarea trase ușa �n urma lor, iar aceasta se �nchise cu un zgomot care-i amintea celeilalte de ușa unei temnițe.

Suprema �nsc�unat�, �n persoan�, ședea �n spatele unei mese late, așezat� la mijlocul covorului care acoperea podeaua, iar pe mas� se afla un cub de aur frumos șlefuit, cam c�t un cuf�r de c�l�torie, �mpodobit cu modele complicate din argint. Masa era solid�, cu picioare groase, dar p�rea s� se aplece sub povara pe care p�n� și doi b�rbați puternici de-abia ar fi izbutit s-o ridice.

La vederea sipetului, Moiraine reuși cu mare greutate s�-și st�p�neasc� tulburarea, care era c�t pe ce s� i se oglindeasc� pe chip. Ultima oar� c�nd �l v�zuse, obiectul era �n siguranț�, ferecat �n tezaurul Seniorului Agelmar. Afl�nd de sosirea Supremei �nsc�unate, pl�nuise s�-i povesteasc� ea �ns�și despre asta. Faptul c� Suprema pusese deja st�p�nire pe el nu era ceva prea important, ci oarecum �ngrijor�tor. Moiraine se vedea �n primejdia de a fi dep�șit� de evenimente. Ea f�cu o reverenț� ad�nc� și rosti solemn:

��Cum m-ai chemat, Maic�, am venit pe dat�.

Suprema �ntinse m�na, iar Moiraine s�rut� inelul cu Marele Șarpe, care nu se deosebea cu nimic de cele purtate de alte Aes Sedai. Ridic�ndu-se, ea continu� pe un ton ceva mai firesc, deși nu mult mai c�lduros, c�ci simțea prezența P�str�toarei, aflat� �n spatele ei, l�ng� uș�.

��Sper c� ai c�l�torit bine, Maic�.

Suprema era din Tear, și se n�scuse �ntr-o familie umil� de pescari, nu �n vreo mare Cas�. Numele ei era Siuan Sanche, deși foarte puțini �l mai rostiser� sau se mai g�ndiser� vreodat� la el, �n cei zece ani scurși de c�nd fusese aleas� din r�ndul Marelui Divan. Era Suprema �nsc�unat� � și asta spunea tot. Etola lat� pe care o avea pe umeri era brodat� �n dungi de culorile celor șapte Ajah: Suprema f�cea parte din toate și �n același timp din nici una. Nu era prea �nalt� și nici prea frumoas� � ar�toas� ar fi fost o descriere mai bun�, dar pe chipul s�u se vedea t�ria care fusese acolo dintotdeauna, �nc� dinainte de alegerea sa, t�ria unei fete care izbutise s� supraviețuiasc� pe str�zile din Maule, districtul �n care se afla portul din Tear, iar privirea sa limpede și albastr� �i f�cuse pe mulți regi și regine, și chiar pe Maestrul C�pitan al Copiilor Luminii, s�-și plece ochii. �n momentul acela, �ns�, avea o privire obosit�, și gura �ncordat�.

��Am chemat v�nturile ca s� c�l�torim mai repede pe apele r�ului Erinin, Fiic�, ba chiar am f�cut și curenții s� ne slujeasc�, r�spunse Suprema, cu un glas ad�nc și trist. Am v�zut potopul pe care l-am provocat �n satele �nșirate pe malul apei, și numai Lumina știe ce urm�ri o s� aib� isprava noastr� asupra vremii. Probabil c� nimeni n-o s� ne mai iubeasc� dup� pagubele pe care le-am provocat și recoltele pe care e posibil s� le fi distrus cu totul. Și asta numai ca s� ajungem aici c�t mai repede.

Privirile �i c�zur� pe cubul de aur, frumos �mpodobit; ridic� brațul pe jum�tate, ca și cum ar fi vrut s�-l ating�. Totuși, c�nd vorbi din nou, nu se referi la el, ci la cu totul altceva.

��Elaida a venit �n Tar Valon, Fiic�. A sosit �mpreun� cu Gawyn și Elayne.

Moiraine era conștient� de Leane, care st�tea deoparte, t�cut� ca �ntotdeauna �n prezența Supremei �nsc�unate, dar mereu la p�nd�, cu urechile ciulite.

��M� uimește, Maic�, r�spunse ea cu mult� grij�. Nu-i momentul potrivit ca Morgase s� r�m�n� f�r� sfatul unei Aes Sedai.

Morgase era una dintre puținele capete �ncoronate care recunoșteau pe faț� c� aveau la Curte femei Aes Sedai care s� le ajute s� conduc�. Aproape peste tot era așa, numai c� nu erau mulți cei care o spuneau deschis.

��Elaida a insistat, Fiic�, iar Morgase, chiar așa regin� cum e, nu poate s�-i țin� piept și s� se opun� voinței ei. Oricum, poate c� de data asta nici n-a vrut s-o fac�. Elayne e �nzestrat�. Mult mai �nzestrat� dec�t cele pe care le-am v�zut �n ultima vreme. Face deja progrese. Surorile Roșii nu-și mai �ncap �n piele de m�ndrie. Nu cred c� fata g�ndește ca ele, dar e t�n�r� și n-avem nici o siguranț�. Chiar dac� nu reușesc s-o conving�, nici nu prea conteaz�. E posibil ca Elayne s� devin� cea mai puternic� Aes Sedai care s-a v�zut �ntr-o mie de ani, iar Ajah care a descoperit-o este cea Roșie. Datorit� fetei, au c�știgat deja mult� influenț� �n Marele Divan.

��Maic�, aici, �n Fal Dara, sunt dou� tinere care au sosit �mpreun� cu mine, zise Moiraine. Ambele se trag din Ținutul celor Dou� R�uri, unde s�ngele din Manetheren este �nc� puternic, deși ele nici m�car nu-și mai amintesc c� a existat c�ndva un regat cu numele �sta. Str�vechiul s�nge c�nt�, Maic�, iar acolo glasul s�u este foarte puternic. Egwene, o fat� de la țar�, este cel puțin la fel de �nzestrat� ca Elayne. Am v�zut-o pe Domnița-Moștenitoare și știu. C�t despre cealalt�, Nynaeve, ea a fost Meștereas� �n satul lor, deși e �nc� foarte t�n�r�. Faptul c� femeile din sat au ales-o, chiar și așa, e gr�itor. Odat� ce va ajunge s� st�p�neasc� lucrurile pe care acum le face f�r� s� știe, va deveni una din cele mai puternice femei din Tar Valon. Prin �nv�ț�tur�, va ajunge s� ard� ca o v�lv�taie, pe l�ng� care Elayne și Egwene vor fi numai niște lum�n�rele. Și e cu neputinț� ca vreuna dintre acestea dou� s� aleag� Roșul. B�rbații le distreaz�, uneori le scot din s�rite, dar le plac cu adev�rat. Cu ajutorul lor, o s� putem ține piept influenței pe care Ajah Roșie o deține �n cadrul Marelui Divan.

Suprema d�du din cap, ca și cum nimic nu avea nici cea mai mic� importanț�. Moiraine ridic� uimit� din spr�ncene, apoi �și d�du seama și-și șterse orice urm� de emoție de pe chip. Acestea erau principalele motive de �ngrijorare discutate la �ntrunirile Divanului: mai �nt�i c�, an dup� an, se p�rea c� se g�seau din ce �n ce mai puține fete care puteau fi instruite pentru a conduce Puterea, apoi c� acelea care puteau ajunge cu adev�rat departe erau �nc� și mai rare. Faptul c� num�rul și puterile lor sc�deau era și mai r�u dec�t teama acelora care �nc� d�deau vina pe Aes Sedai pentru Fr�ngerea Lumii, dec�t ura cu care le priveau Copiii Luminii, chiar și dec�t lucr�turile Iscoadelor Celui �ntunecat. Coridoarele din Turnul Alb, odinioar� pline de lume, erau aproape pustii. Ceea ce se putea realiza c�ndva cu ajutorul Puterii, cu mare ușurinț�, devenise foarte complicat, dac� nu chiar cu neputinț� de �nf�ptuit.

��Elaida a mai avut un motiv s� vina �n Tar Valon, Fiic�. Mi-a trimis același mesaj cu șase porumbei ca s� fie sigur� c� ajunge la mine � și cine știe c�ți alți porumbei a mai trimis �nspre altele de prin Tar Valon � apoi a sosit chiar ea. A spus �n fața Divanului c� tu �ncerci s� tragi sfori cu ajutorul unui t�n�r care este ta�veren, și �nc� unul foarte primejdios, despre care ne-a povestit c� a trecut prin Caemlyn, iar apoi, c�nd ea a descoperit hanul la care st�tuse, a aflat c� plecase sau mai bine zis, c� tu �l f�cuseși disp�rut.

��Oamenii de la han ne-au slujit cu credinț� și cu zel, Maic�. Dac� le-a f�cut vreun r�u�, �ncepu Moiraine, f�r� s� izbuteasc� s�-și mai st�p�neasc� asprimea din glas. �n spatele ei, Leane se foi. Nimeni nu vorbea pe un asemenea ton cu Suprema �nsc�unat�, nici m�car un rege așezat pe tronul s�u.

��Credeam c� știi deja, Fiica mea, c� Elaida nu face nici un r�u nim�nui, cu excepția celor pe care-i crede periculoși. Iscoadele Celui �ntunecat, sau bieții b�rbați cu mințile r�t�cite care �ncearc� s� conduc� Puterea. Sau cei care ameninț� lumea din Tar Valon. Dinspre partea ei, toți ceilalți, care nu sunt Aes Sedai, sunt aidoma unor pietre de pe tabla de joc. Din fericire pentru el, hangiul, un anume jupan Gill, dac�-mi aduc bine aminte, pare s� aib� o p�rere foarte bun� despre Aes Sedai, așa c� a r�spuns la toate �ntreb�rile ei �n chip mulțumitor. Elaida chiar l-a l�udat, deși cel mai mult a vorbit despre t�n�rul pe care l-ai dus cu tine. Mai periculos dec�t toți cei de la Artur Arip�-de-Șoim �ncoace, așa ne-a zis. Știi c�, din c�nd �n c�nd, are darul Prorocirii, iar cuvintele ei au fost ascultate cu mare atenție de cele din Divan.

Mai mult de dragul lui Leane, Moiraine se str�dui s�-și �mbl�nzeasc� tonul c�t putea de mult; nu era cine știe ce schimbare, dar m�car f�cu tot posibilul.

��Am cu mine trei tineri, Maic�, dar nici unul dintre ei nu e rege, și m� �ndoiesc profund c� �ndr�znesc m�car s� viseze s� unifice lumea sub un singur domnitor. Nimeni n-a mai �mp�rt�șit visul lui Artur Arip�-de-Șoim, dup� R�zboiul de O Sut� de Ani.

��Așa-i, Fiic�. B�ieți de la țar�, așa mi-a spus Seniorul Agelmar. Dar unul dintre ei este ta�veren.

Privirile Supremei se �ndreptar� din nou c�tre cubul de aur șlefuit.

��S-a propus �n Divan ca tu s� fii trimis� �n sih�strie, s� meditezi. Ideea a venit de la una dintre reprezentantele din Ajah Verde, iar celelalte dou� f�ceau semne de �ncuviințare, �n timp ce ea vorbea.

Leane scoase o exclamație �n�bușit� de sc�rba sau poate de m�nie și neputinț�. C�nd vorbea Suprema �nsc�unat�, ea obișnuia s� r�m�n� t�cut�, dar de data aceasta Moiraine �nțelegea perfect motivul pentru care �ndr�znise s-o �ntrerup�. Ajah Verde fusese aliat� cu cea Albastr� de o mie de ani; �nc� din vremea lui Artur Arip�-de-Șoim, avuseser� �ntotdeauna același p�reri.

��Nu vreau s� m� apuc de plivit zarzavaturi �n cine știe ce s�tuc pierdut prin lume, Maic�. �Și nici n-am s-o fac, orice-ar spune Marele Divan al Turnului.�

��S-a mai propus și altceva � și tot Verzile au avut ideea: anume ca, pe timpul retragerii tale, s� fii dat� �n grija celor din Ajah Roșie. Reprezentantele Roșii au �ncercat s� par� uimite, dar ar�tau ca niște cormorani sc�pați �ntr-o c�mar� uitat� deschis�, pufni Suprema. Roșiile au pretins c� nu prea le vine s� ia �n grij� pe cineva care nu face parte din Ajaha lor, dar au f�g�duit s� se supun� dorinței Divanului.

F�r� s� vrea, Moiraine se �nfior�.

��Așa ceva, Maic�, ar fi� foarte nepl�cut.

Ar fi fost mai mult dec�t nepl�cut, ceva mult mai r�u; surorile Roșii nu se ar�tau niciodat� binevoitoare. �și lu� g�ndul de la asta, l�s�nd chestiunea pentru mai t�rziu.

��Maic�, nu pot s� pricep de unde aceasta �nțelegere, fie ea și pref�cut�, dintre Verzi și Roșii. Credințele lor, atitudinea pe care o au faț� de b�rbați, p�rerile despre scopul �nsuși al vieții noastre de Aes Sedai, totul le deosebește. Nu pot nici m�car s� discute �n liniște � totdeauna ajung la ceart�.

��Lucrurile se mai schimb�, Fiic�. Sunt a cincea femeie care a fost aleas� Suprema �nsc�unat� din r�ndul Albastrelor. Poate c� lumea crede c�-i prea mult, sau c� modul �n care Ajah Albastr� vede lucrurile nu mai este potrivit pentru o lume plin� de falși Dragoni. Multe lucruri se schimb�, dup� o mie de ani, continu� Suprema, �ncrunt�ndu-se și vorbind parc� pentru sine. Str�vechile ziduri sl�besc, iar str�vechile stavile cad la p�m�nt.

Scutur� din cap, ca pentru a se trezi din visare, iar glasul �i deveni mai puternic.

��A mai fost o propunere, una care �nc� pute de la distanț�, ca peștele uitat o s�pt�m�n� la soare. De vreme ce Leane face parte din Ajah Albastr�, iar eu, la r�ndul meu, provin tot de-acolo, s-a spus c�, dac� iau cu mine dou� Surori Albastre, �n aceast� c�l�torie, am fi patru dintr-o singur� Ajah. Mi s-a spus �n faț�, �n Divan, de parc� s-ar fi discutat despre repararea canalelor. Dou� Surori Albe s-au ridicat �mpotriva mea, și �nc� dou� Verzi. Galbenele au tot șopoc�it una cu alta, apoi s-au abținut de la vot. Una singur� a lipsit, pentru ca surorile tale Anaiya și Maigan s� nu mai fie aici, cu noi. S-a spus chiar, și �nc� pe faț�, c� eu n-ar trebui s� p�r�sesc Turnul Alb.

Moiraine fu și mai tulburat� dec�t atunci c�nd auzise c� Ajah Roșie voia s� pun� m�na pe ea. Din orice Ajah ar fi provenit, P�str�toarea Cronicilor vorbea numai �n numele Supremei, iar Suprema vorbea pentru toate femeile Aes Sedai și toate cele șapte Ajah. Așa fusese dintotdeauna și nimeni nu sugerase vreodat� altceva, nici �n cele mai negre zile ale R�zboaielor Troloce, nici m�car c�nd Artur Arip�-de-Șoim le �nchisese pe toate femeile Aes Sedai care sc�paser� cu viaț� �n Tar Valon, ca �ntr-un coteț. La urma urmei, Suprema �nsc�unat� era Suprema �nsc�unat�. Fiecare Aes Sedai era legat� prin jur�m�nt s�-i dea ascultare. Nimeni nu putea pune la �ndoiala ce f�cea ea, sau unde hot�ra s� mearg�. Propunerea pe care tocmai o auzise se �mpotrivea unor tradiții și legi vechi de trei mii de ani.

��Cine-ar �ndr�zni așa ceva, Maic�?

Suprema �nsc�unat� r�se cu am�r�ciune.

��Mai toți, Fiica mea. �n Caemlyn sunt revolte. Marele Alai este chemat s� se adune f�r� ca vreuna dintre noi s-o știe, p�n� ce-am auzit proclamația. Falșii Dragorii apar ca ciupercile dup� ploaie. Neamurile pier, și din ce �n ce mai mulți nobili au intrat �n Jocul Caselor, mai mulți dec�t au fost vreodat�, de c�nd Artur Arip�-de-Șoim i-a potolit și i-a pus la locul lor. Iar lucrul cel mai r�u este c� noi știm, cu toatele, c� Cel �ntunecat se trezește. Arat�-mi și mie o Sor� care nu crede c� Turnul Alb �ncepe s� scape situația de sub control, iar dac� nu e din Ajah Brun� �nseamn� c� e moart� și �ngropat�. S-ar prea putea ca nici una dintre noi s� nu mai aib� prea mult r�gaz, Fiic�. Uneori, mi se pare c� simt cum se scurg clipele.

��Așa cum spui, Maic�, lucrurile se schimb�. Dar primejdiile din afar� Zidurilor Str�lucitoare sunt mai mari dec�t cele din�untru.

O lung� vreme, Suprema t�cu, privind-o �n ochi pe Moiraine, apoi �ncuviinț� din cap, cu mișc�ri lente.

��Leane, las�-ne singure. Vreau s� vorbesc �ntre patru ochi cu Fiica mea Moiraine.

Leane șov�i doar o clip�, �nainte s� r�spund�:

��Cum ți-e voia, Maic�.

Moiraine �și d�du limpede seama c� era uimit�. Suprema nu prea acorda audiențe f�r� prezența P�str�toarei, mai ales c�nd era vorba de o sor� pe care avea motive s-o pedepseasc�.

Ușa se deschise, apoi se �nchise �n urma lui Leane. Nu �nc�pea nici o �ndoial� c� ea nu avea s� sufle o vorb� �n anticamer� despre ceea ce se petrecuse �n�untru, dar vestea c� Moiraine r�m�sese singur� cu Suprema avea s� se r�sp�ndeasc� printre femeile Aes Sedai din Fal Dara cu iuțeala v�ntului, iar apoi aveau s� �nceap� speculațiile.

De �ndat� ce ușa se �nchise, Suprema se ridic�, iar Moiraine simți o furnic�tur� pe piele, vreme de-o clip�, �n timp ce cealalt� conducea Puterea. �n acel moment, Suprema �nsc�unat� p�rea �nv�luit� de un nimb de lumin� sc�nteietoare.

��Nu știu dac� vreuna dintre cele de-aici cunoaște șmecherii ca acelea ale tale din tinerețe, spuse Suprema, ating�nd ușor, cu un deget, piatra albastr� de pe fruntea lui Moiraine, dar multe dintre noi putem recurge la anumite lucruri pe care ni le amintim din vremurile trecute. Oricum ar fi, de-acum nimeni nu mai poate auzi ce vorbim.

Dintr-odat�, ea o �mbr�țiș� pe Moiraine, str�ng�nd-o �n brațe cu c�ldur�, ca pe o veche prieten�. Moiraine o str�nse și ea, la fel de puternic.

��Tu, Moiraine, ești singura �mpreun� cu care �mi mai pot aminti cine eram pe vremuri. P�n� și Leane e la fel ca toate celelalte � se comport� �ntotdeauna ca și cum etola și toiagul fac parte din �ns�și f�ptura ei, chiar și atunci c�nd r�m�nem singure, ca și cum nu și-ar mai aminti ce ne mai hlizeam �mpreun� c�nd eram novice. Uneori �mi doresc ca tu și cu mine s� fim tot novice, și acum, s� mai fim �nc� �ndeajuns de nevinovate pentru a vedea totul ca o poveste de-a Menestrelilor, devenit� aievea, pentru a crede c� o s� ne g�sim și b�rbați � musai prinți, chipeși, puternici și bl�nzi�, ți-aduci aminte? � care s� poat� �ndura s� tr�iasc� �mpreun� cu o femeie cu puteri de Aes Sedai. Pentru a mai visa la sf�rșitul fericit al poveștii Menestrelului, la un trai obișnuit, precum cel al altor femei, numai cu ceva mai multe �nzestr�ri.

��Suntem Aes Sedai, Siuan. Avem o datorie. Chiar dac� tu și cu mine nu ne-am fi n�scut cu talentul de a conduce Puterea, crezi c� ai putea renunța la toate astea pentru o cas� și un soț, fie el și prinț? Eu nu cred. �sta-i un vis pentru o gospodin� dintr-un sat de țar�. Nici m�car Verzile nu merg at�t de departe.

Suprema se trase cu un pas �napoi.

��Nu, n-aș renunța. De cele mai multe ori, asta cred. Dar au fost și momente �n care m-am g�ndit cu invidie la gospodinele din sate. �n clipa asta, de exemplu, aproape c�-mi vine s-o spun. Moiraine, ascult� Dac� afl� cineva ce pl�nuim noi, fie și Leane, o s� fim am�ndou� Ferecate. Și pe bun� dreptate, aș zice.

Ferecate. Cuv�ntul p�ru s� se �ntrupeze, plutind �n v�zduh �naintea ochilor lor. Despre b�rbații care puteau conduce Puterea, și care trebuiau opriți �nainte ca nebunia s�-i �mboldeasc� s� distrug� totul �n jurul lor, se spunea c� erau domoliți; �n schimb, femeile Aes Sedai erau Ferecate � �mpiedicate s� mai dirijeze curgerea Puterii. Ele �și p�strau capacitatea de a simți saidar, jum�tatea femeiasc� a Adev�ratului Izvor, dar nu mai reușeau s�-l ating�. R�m�neau cu amintirea a ceva ce disp�ruse pentru totdeauna. Un asemenea lucru se petrecuse de at�t de puține ori, �nc�t fiec�rei novice i se cerea s� �nvețe pe dinafar� numele tuturor femeilor Aes Sedai care fuseser� Ferecate, �n timpul scurs de la Fr�ngerea Lumii, precum și crimele de care acestea se f�cuser� vinovate. Nimeni nu se putea g�ndi la așa ceva f�r� s� se �nfioare. Femeile Ferecate o duceau la fel de r�u ca și b�rbații domoliți.

Moiraine fusese conștient� de primejdie chiar de la bun �nceput, și știuse c� era de neocolit. Dar asta nu �nsemna și c� i-ar fi f�cut vreo pl�cere s� se g�ndeasc� la așa ceva. Ochii i se �ngustar� și numai str�lucirea lor �i d�dea la iveal� m�nia și �ngrijorarea.

��Leane ar fi gata s� te urmeze p�n� pe culmile din Shayol Ghul, Siuan, și s� coboare cu tine �n Puțul Os�ndelor. Doar nu crezi c� te-ar putea tr�da.

��Nu. Dar, m� �ntreb� oare asta ar fi pentru ea o tr�dare? dac� demaști un tr�d�tor, se poate numi tr�dare? Nu te-ai g�ndit niciodat� la asta?

��Niciodat�. Siuan, noi facem ceea ce trebuie f�cut. Știm asta, am�ndou�, de aproape dou�zeci de ani. Roata țese dup� cum �i este voia, iar tu și cu mine am fost alese pentru a face lucrurile s� se �mplineasc�. P�nza �ns�și ne-a ales. Profețiile pomenesc de noi, iar ele trebuie s� se adevereasc�. Trebuie!

��Profețiile trebuie s� se adevereasc�. Am fost �nv�țate c� așa se va-nt�mpla, c� așa trebuie s� se �nt�mple, și totuși asta reprezint� o tr�dare a tuturor celorlalte �nv�ț�turi pe care le-am primit. Ba chiar a �ns�și esenței ființei noastre de Aes Sedai � ar spune unii.

Frec�ndu-și brațele, Suprema �nsc�unat� se duse s� arunce o privire prin deschiz�turile �nguste din zid, c�tre gradina aflat� dedesubt. Atinse perdelele.

��Aici, �n �nc�perile femeilor, se at�rn� draperii la ferestre pentru a face locurile mai pl�cute, și se planteaz� gr�dini minunate, dar asta nu ascunde faptul c� �ntreaga fort�reaț� este zidit� pentru lupt�, moarte și crim�, continu� ea, pe același ton g�nditor. De la Fr�ngerea Lumii �ncoace, s-a �nt�mplat numai de dou� ori ca Supremei �nsc�unate s� i se ia etola și toiagul.

��Prima dat� cu Tetsuan, care a tr�dat Manetheren, fiind invidioas� pe puterile lui Elisande, iar a doua oar� cu Bonwhin, care a �ncercat s�-l fac� pe Artur Arip�-de-Șoim s� danseze ca o marionet�, pentru a st�p�ni lumea, și astfel aproape c� a distrus Tar Valon.

Suprema cercet� mai departe gradina.

��Ambele au fost Roșii, și ambele au fost �nlocuite de o femeie aleas� din r�ndul Albastrelor. De-asta nu a mai existat nici o Suprem� din r�ndul celor din Ajah Roșie, de la Bonwhin �ncoace, și tot din pricina asta Roșiile ar profita de orice prilej pentru a da jos pe oricine care a f�cut parte dintre Albastre. Dou� motive care se �mpletesc. Nu vreau s� devin a treia femeie care pierde etola și toiagul, Moiraine. �n ceea ce te privește, tu ai fi Ferecat� și azv�rlit� dincolo de Zidurile Str�lucitoare.

��Nu cred c� Elaida m-ar l�sa s� scap at�t de ușor, spuse Moiraine, privind fix spatele prietenei sale. �Pe Lumin�, ce-o fi cu ea? N-am mai v�zut-o niciodat� așa. Unde i-o fi t�ria și v�paia din suflet?� Dar, Siuan, n-o s� se-ajung� la așa ceva.

Cealalt� continu�, de parc� nici n-ar fi auzit-o.

��Soarta mea, �ns�, ar fi alta. Chiar și dup� ce-a fost Ferecat�, o Suprem� care-a fost dat� jos nu poate fi l�sat� �n libertate: ar putea deveni o martir�, iar dușmanii s-ar putea aduna �n jurul ei. Tetsuan și Bonwhin au r�mas �n Turnul Alb, ca slujnice la buc�t�rie, un exemplu de ceea ce li se poate �nt�mpla celor mari și tari. Nimeni nu se poate pune �n slujba unei femei care trebuie s� frece podelele și oalele c�t e ziua de lung�. �i poate pl�nge de mil�, dar nu i se poate al�tura.

Cu priviri �nfl�c�rate, Moiraine se aplec� peste mas�, sprijinindu-se �n pumni:

��Siuan, uit�-te la mine! Uit�-te �n ochii mei! Vrei s� spui c� ai de g�nd s� renunți, dup� at�ția ani și dup� tot ce am �nf�ptuit? S� renunți, s� nu-ți mai pese de soarta lumii? Și asta numai de teama c� vei fi c�ndva b�tut� cu varga pentru c� nu ai cur�țat �ndeajuns de bine oalele?

Aceste ultime cuvinte le rosti pe un ton �ntr-at�t de disprețuitor �nc�t, spre marea ei ușurare, cealalt� se �ntoarse s-o priveasc� �n ochi. T�ria sufleteasc� pe care se bizuia era �nc� acolo; deși �ncordarea amenința s-o copleșeasc�, �nc� mai lic�rea. Ochii albaștri și limpezi ardeau de furie, la fel de aprig ca și cei ai lui Moiraine.

��Mi-aduc aminte care dintre noi scheuna mai tare, pe c�nd eram novice și ne alegeam cu c�te-o b�taie cu varga. Viața ta din Cairhien, Moiraine, a fost ușoar�. Nu ca a mea, care am trudit pe o barc� de pescari, �ncepu Siuan, lovind, dintr-odat�, cu palma �n mas�, cu un zgomot puternic. Nu, n-am de g�nd s� renunț, dar nici n-am de g�nd s� stau degeaba și s� v�d cum totul �mi scap� printre degete, f�r� s� pot face nimic! Cele mai multe dintre necazurile pe care mi le face Consiliul sunt din pricina ta. P�n� și Verzile se �ntreab� de ce nu te-am chemat p�n� acum �napoi �n Turn, ca s�-ți bag puțin mințile �n cap. Jum�tate dintre surorile care-au venit cu mine sunt de p�rere c� ar trebui sa te dau pe m�na Roșiilor, iar dac� se ajunge la asta, chiar c� ai s�-ți dorești s� fii din nou novice, și s� nu ți se poat� �nt�mpla ceva mai r�u dec�t o b�t�iț� cu varga. Of, pe Lumin�! dac� vreuna dintre ele �și amintește c�t de prietene eram �n vremea uceniciei noastre, o s� ajung și eu tot acolo, al�turi de tine. Moiraine, aveam un plan! Un plan! S�-l g�sim pe b�iat și s�-l aducem �n Tar Valon, unde-l puteam ascunde, av�nd grij� de el și c�l�uzindu-l. De c�nd ai plecat din Turn, am primit numai dou� mesaje de la tine! Dou�! M� simt de parc-aș �ncerca s� traversez Degetele Dragonului cu barca, noaptea. Mai �nt�i mi-ai scris c� te preg�teai s� p�trunzi �n Ținutul celor Dou� R�uri și s� mergi �n satul ala, cum �i zice, Emond�s Field. Nu mai e mult, m-am g�ndit eu. L-a g�sit, și �n cur�nd o s�-l aib� �n puterea ei. Apoi mi-ai trimis vorb� din Caemlyn cum c� te �ndrepți spre Shienar, spre Fal Dara, și nu spre Tar Valon. Fal Dara, unde Mana Pustiitoare este at�t de aproape, unde trolocii și Myrddraalii dau n�val� aproape �n fiecare zi. Am pl�nuit și am cercetat vreme de aproape dou�zeci de ani, iar acum� mai c� nu-i arunci �n fața Celui �ntunecat toate planurile noastre. Ai �nnebunit?

V�z�nd c� reușise s-o trezeasc� pe cealalt� la viaț�, Moiraine �și relu� aparența de calm. Vorbi liniștit�, dar și foarte sigur� pe ea:

��P�nzei nu-i pas� de intențiile oamenilor, Siuan. Cu toate planurile pe care le-am f�urit, am uitat cu cine aveam de-a face. Ta�veren. Elaida greșește, s� știi. Artur Paendrag Tanreall nu a fost nici pe departe un ta�veren at�t de puternic. Roata va țese P�nza �n jurul acestui t�n�r numai dup� cum �i este voia, orice intenții am avea noi.

Expresia de m�nie de pe fața Supremei disp�ru, fiind �nlocuit� de una de stupoare.

��Și ce vrei s� spui? C� am putea s� renunțam cu totul? Vrei s�-mi propui acum s� ne d�m la o parte și s� l�s�m lumea s� ard�?

��Nu Siuan. �n nici un caz nu ne putem da la o parte. �Și totuși, Siuan, lumea va arde. Orice-am face noi, p�n� la urm� se va �nt�mpla. �ns� tu niciodat� n-ai �nțeles asta.� Numai c�, de-acum �nainte, s� nu mai uit�m c� planurile noastre sunt fragile. Suntem chiar mai puțin st�p�ne pe situație dec�t am crezut. Poate c� putem trage c�teva sfori, dar nu mai mult de-at�t. V�nturile sorții au �nceput s� bat�, Siuan, iar noi trebuie s� ne l�s�m �n voia lor.

Suprema se �nfior�, de parc� simțea pe ceaf� adierile de gheaț� de care pomenise Moiraine. Palmele ei se �ndreptar� c�tre cubul de aur masiv; degetele �ndesate și pricepute g�sir� f�r� greș anumite puncte din complicatul model. Capacul, iscusit f�urit, se d�du pe spate, scoț�nd la iveal� un corn de v�n�toare r�sucit, auriu, cuib�rit �ntr-un l�caș pe potriva lui. Femeia ridic� instrumentul și pipai cu degetele inscripția argintie, continu�, �n Limba Veche, care �nconjura gura rotund� a cornului.

���Morm�ntul nu-mi stinge chemarea�, traduse ea, cu un glas at�t de slab de parc� vorbea numai pentru sine. Cornul lui Vaiere, f�urit pentru a-i ridica din morm�nt pe toți eroii morți. Iar profețiile spun c� el trebuie g�sit la vreme, pentru Ultima B�t�lie.

Cu o mișcare brusc�, puse Cornul la loc �n cuf�r și �nchise capacul de parc� nu mai putea �ndura s�-l priveasc�.

��Agelmar mi l-a adus imediat dup� terminarea ceremoniei de primire. Mi-a spus c�, știindu-l acolo, �i era fric� s� mai intre �n propriul s�u tezaur � ispita era prea mare. Se simțea tentat s� sune el �nsuși din Corn, și s� conduc� oastea care i-ar fi r�spuns c�tre miaz�noapte, str�b�t�nd ținuturile pustiite de Man�, pentru a șterge Shayol Ghul de pe fața p�m�ntului și a provoca sf�rșitul Celui �ntunecat. Ardea �n extazul gloriei, și tocmai asta, din c�te mi-a spus, l-a f�cut s�-și dea seama c� nu el era cel menit, c� nu avea cum s� fie. Era ner�bd�tor s� scape de Corn, și totuși �nc� �l mai dorea.

Moiraine �ncuviinț�. Agelmar cunoștea Profeția Cornului, la fel ca mulți dintre cei care luptau �mpotriva Celui �ntunecat:

���Fie ca acela care m� face s� r�sun s� nu se g�ndeasc� la glorie, ci numai la m�ntuire.�

��M�ntuire, r�se amar Suprema �nsc�unat�. Dup� privirea lui Agelmar, se vedea c� nu era nici m�car el sigur dac� aducea m�ntuirea sau nu cumva se ferea de a-și ști propriul suflet os�ndit. Un lucru era, �ns�, sigur: c� trebuia s� scape de Corn, c�t mai repede, �nainte s�-l distrug�. A �ncercat s� p�streze taina, dar mi-a spus c� prin fort�reaț� au și �nceput s� circule zvonuri. Eu, una, nu m� simt ispitit�, și totuși parc� mi se face pielea de g�in�. Mi-e team� c� Seniorul va trebui s�-l duc� �napoi �n tezaur, p�n� c�nd plecam. N-aș putea s� dorm cu așa ceva l�ng� mine, nici m�car �n �nc�perea de-al�turi, continu� ea, ap�s�ndu-și cu degetele fruntea �ncrețit� de g�nduri și oft�nd. Cornul nu trebuia s� apar� dec�t cu foarte puțin� vreme �nainte de Ultima B�t�lie. S� fie cu putinț� așa ceva? Am crezut, am sperat, c� vom avea mai mult timp.

��Ciclul Karaethon.

��Da, Moiraine. Nu-i nevoie s�-mi aduci aminte. Am tr�it la fel de mult� vreme ca și tine cu Profețiile Dragonului, r�spunse Suprema, cl�tin�nd din cap. De la Fr�ngere �ncoace, nu a existat niciodat� mai mult de un fals Dragon �ntr-o generație, iar acum avem trei, care b�ntuie prin lume; �n ultimii doi ani au mai fost alți trei. P�nza are nevoie de Dragon, pentru c� totul se țese c�tre Ultima B�t�lie. C�teodat� sunt cuprins� de �ndoieli, Moiraine.

C�zu pe g�nduri, de parc� se tot fr�m�nta �n sinea ei, și continu� pe același ton:

��Și dac�, p�n� la urma, Logain era cel adev�rat? Putea conduce Puterea, �nainte ca Roșiile s�-l aduc� �n Turnul Alb, și s�-l domolim. La fel și Mazrim Taim, cel din Saldaea. Dac�-i el? C�teva Surori au ajuns deja acolo; poate c� l-au și prins. Și dac� noi am greșit, cumva, chiar de la �nceput? Ce-o s� se �nt�mple dac� Dragonul Ren�scut este domolit, iar Ultima B�t�lie nici nu a �nceput �nc�? P�n� și profețiile pot greși, dac� omul despre care vorbesc este ucis sau domolit. Iar atunci ar trebui ca noi s�-l �nfrunt�m pe Cel �ntunecat f�r� nici un mijloc de ap�rare.

��Siuan, nici unul dintre cei doi nu are importanț�. P�nza nu cere, pur și simplu, s� existe un Dragon oarecare, ci �l vrea pe cel adev�rat. P�n� ce el se va dezv�lui, P�nza va continua s� aduc� la lumin� falși Dragoni � apoi, �ns�, totul va �nceta. Dac� Logain ar fi fost cel adev�rat, nu ar mai fi existat alții dup� el.

����Pentru c� venirea lui va fi precum rev�rsatul zorilor, iar el, odat� sosit, va fr�nge iar�și lumea și o va f�uri la loc.� Deci, avem de ales: fie luptam f�r� nici un mijloc de ap�rare, fie ne bizuim pe cel care ne va asupri pe toate. Lumina s� ne-ajute�, spuse Suprema, �nfior�ndu-se din tot trupul, ca pentru a face uitate vorbele pe care tocmai le rostise, cu chipul �ncordat, de parc� se preg�tea s� primeasc� o lovitur�. Moiraine, fața de mine nu te poți ascunde, așa cum faci de obicei cu alții. Mai ai ceva s�-mi spui, și simt c� nu e de bine.

Drept r�spuns, Moiraine �și desprinse punga de piele de la cing�toare și r�sturn� tot conținutul pe mas�. P�rea s� nu fie mare lucru � doar o gr�m�joar� de cioburi de ceramic�, pictate viu, �n alb și negru. Curioas�, Suprema �nsc�unat� pipai unul dintre ele și r�mase cu r�suflarea t�iat�.

��Cuendillar�

��Inim�-de-piatr�, �ncuviinț� Moiraine.

Odat� cu Fr�ngerea Lumii, oamenii pierduser� tainicul meșteșug al unor asemenea obiecte, dar cele deja f�urite din cuendillar sc�paser� nev�t�mate din marea r�sturnare. P�n� și cele cufundate �n m�runtaiele p�m�ntului, sau �n ad�ncul m�rii, r�m�seser� neatinse � chiar f�r� s� le vad�, cele doua femei știau c� nu putea fi altminteri. Nici o putere din cele cunoscute nu putea sf�r�ma un obiect din cuendillar, odat� des�v�rșit. Lovit cu ajutorul Unicei Puteri, acesta devenea �nc� și mai tare. Cu toate astea, sub ochii lor se g�sea ceva care, �ntr-un chip sau altul, fusese sf�r�mat.

�n mare grab�, Suprema �nsc�unat� puse buc�țile la locul lor, una l�ng� alta, alc�tuind un disc, cam c�t palma unui b�rbat, pe jum�tate negru ca smoala, pe jum�tate alb str�lucitor, ca neaua. Cele dou� culori se uneau printr-o linie curb�, pe care scurgerea timpului nu o afectase. Era str�vechiul simbol Aes Sedai, de dinainte ca lumea s� se fr�ng�, din vremea �n care b�rbații și femeile conduceau �mpreun� Puterea. Acum, �ns�, fiecare jum�tate purta alt nume: una era Flac�ra din Tar Valon, iar cealalt� era scrijelit� pe uși, pentru a-i �nsemna pe cei din cas� cu pecetea stric�ciunii � Colțul Dragonului. �n Turnul Alb existau �nsemn�ri despre toate obiectele f�urite din inim�-de-piatr�, oric�t de vechi; șapte dintre ele erau cunoscute de fiecare. Siuan Sanche r�mase cu privirea ațintit� asupra buc�ților, de parc� s-ar fi trezit �n toiul nopții cu un șarpe veninos pe pern�.

��Una din pecețile temniței Celui �ntunecat, spuse ea, �n cele din urm�, aproape f�r� voie.

C�ci tocmai aceasta ar fi trebuit s� fie misiunea Supremei �nsc�unate: s� vegheze asupra celor șapte peceți. Dar exista o tain�, pe care oamenii de r�nd, chiar dac� se g�ndeau vreodat�, nu avuseser� cum s-o afle: din vremea R�zboaielor Troloce, nici o Suprem� nu mai știuse unde se aflau pecețile.

��Știm c� Cel �ntunecat se trezește, Siuan. Știm c� temnița lui nu poate r�m�ne pentru vecie ferecat�. Meșteșugul omului nu poate s� fie asemenea celor f�urite de Creator. Știm c� el a izbutit s� ating� iar�și lumea, chiar dac�, slav� Luminii, nu a l�sat urme ad�nci. Iscoadele �ntunericului se �nmulțesc. P�catele de-acum, de zi cu zi, sunt cu mult mai grele dec�t ceea ce, cu zece ani �n urm�, �nfieram drept tic�loșie.

��Dac�, deja, pecețile se sf�r�m� s-ar putea s� nu mai avem nici un r�gaz.

��Mai e puțin. Dar, cine știe, poate c� puținul acela o s� ne fie �ndeajuns. N-avem de ales: va trebui s� facem s� fie așa.

Suprema atinse pecetea sf�r�mat� și spuse, cu un glas sugrumat, de parc� se silea din toate puterile s� vorbeasc�:

��Știi ceva? L-am v�zut și eu pe b�iat, �n curte, �n timpul ceremoniei de primire. Am și eu un har � �i recunosc pe ta�veren. �n zilele noastre e un lucru foarte rar �nt�lnit. Ta�veren sunt mai mulți � cele care-i recunosc, �ns�, foarte puține la num�r. Și nici nu mi-e cine știe ce de ajutor. E �nalt, t�n�r, destul de chipeș, dar nu foarte deosebit de oamenii de r�nd, rosti ea, apoi se opri o clip� pentru a-și trage r�suflarea. �ns�, Moiraine, �n ochii mei el dogorea ca soarele. �n viața mea nu mi-a fost de prea multe ori fric�, dar la vederea lui m-am �nfiorat p�n� �n v�rful unghiilor, �mi venea s� m� tr�ntesc la p�m�nt, s� urlu. De-abia mai puteam vorbi. Am rostit numai c�teva vorbe, iar Agelmar a crezut c� eram sup�rat� din pricina lui. T�n�rul �sta� el e cel pe care-l c�ut�m de dou�zeci de ani.

Simțind �n glasul Supremei o umbr� de �ndoial�, Moiraine �i r�spunse:

��Da, este.

��Ești sigur�? Spune-mi, poate?� Poate s� conduc� Puterea?

�ntrebarea o costa foarte mult, iar Moiraine se simți, la r�ndul s�u, �ncordat�; avea un nod �n stomac, și inima str�ns� �ntr-un fior de gheaț�. Cu toate acestea, izbuti s�-și p�streze calmul.

��Da, poate.

Nici o Aes Sedai nu se putea g�ndi la b�rbații care conduceau Puterea f�r� o str�ngere de inim�. De unii ca aceștia se temea toat� lumea. �Iar eu sunt pe cale s�-i dau drumul printre ceilalți.�

��Rand al�Thor este Dragonul Ren�scut. C�ndva, toata lumea �l va vedea.

Suprema se cutremur�.

��Rand al�Thor. Nu pare un nume sortit s� inspire groaz� și s� p�rjoleasc� lumea, �ncepu ea, apoi se �nfior� din nou și-și frec� brațele cu mișc�ri scurte; �n ochi, �ns�, i se aprinsese o sc�nteie aprig�. Dac� el este cel pe care-l așteptam, atunci s-ar prea putea s� mai avem �nc� vreme. Dar oare este �n siguranț� aici? Am dou� Roșii cu mine, și nu mai pot fi sigur� nici m�car de p�rerile Verzilor și Galbenelor. Arde-m-ar, nu mai pot fi sigur� de nici una dintre ele, c�nd vine vorba despre așa ceva. P�n� și Verin sau Serafelle s-ar n�pusti asupra lui, ca asupra unei n�p�rci strecurate �n �nc�perile pruncilor.

��Deocamdat�, este �n siguranț�.

Suprema t�cu, aștept�nd ca Moiraine s� continue. Liniștea se prelungi, p�n� ce deveni limpede c� nu avea s� mai vin� nici un r�spuns. �n cele din urm�, Suprema spuse:

��Ziceai c� vechile noastre planuri nu ne mai sunt de folos. Acum ce propui?

��L-am f�cut pe Rand s� cread� c� nu-mi mai pas� de soarta lui, c� dinspre partea mea, poate pleca unde vede cu ochii, spuse Moiraine, ridic�nd brațele atunci c�nd o v�zu pe Suprem� d�nd s�-i r�spund�. Siuan, nu aveam de ales. Rand al�Thor a fost crescut �n Ținutul celor Dou� R�uri, acolo unde ne�nduplecatul s�nge al celor din Manetheren curge prin venele tuturor; iar, pe l�ng� al celorlalți, al lui este ca st�nca faț� de lutul moale. Dac� ne purt�m cu asprime faț� de el, o s-o ia la goana, oriunde, numai acolo unde dorim noi � nu.

��Atunci o s�-l tratam ca pe un prunc de-abia n�scut. Dac� tu crezi c�-i nevoie, o s�-l �nf�ș�m și o s�-i alintam degețelele de la picioare. Și cu asta, ce obținem?

��Prietenii lui, Matrim Cauthon și Perrin Aybara, sunt gata s� vad� lumea, �nainte de a se pierde la loc �n Ținutul celor Dou� R�uri. Cu toate c� s-ar putea s� nu mai aib� cum; și ei sunt ta�veren, chiar dac� influența lor e mai restr�ns�. Am s�-i determin s� duc� �n Illian Cornul lui Vaiere, r�spunse Moiraine, apoi șov�i, �ncrunt�ndu-se. Cu Mat� e o problem�. Poart� cu el un pumnal luat din Shadar Logoth.

��Din Shadar Logoth! Pe Lumin�, ce ți-a trebuit s�-i lași s� se apropie de locul �la? Fiecare piatr� din oraș e p�ng�rit�. Orice-ai lua cu tine, fie și o f�r�m� de st�nca, este o mare primejdie. Lumina s� ne-ajute, dac� Mordeth l-a atins pe b�iatul �sta�, continu� Suprema, cu glasul g�tuit, �dac� s-a �nt�mplat așa ceva, lumea-i deja os�ndit�.

��Dar nu s-a-nt�mplat, Siuan. Știi bine c� noi facem ceea ce facem pentru c� n-avem de ales, și tot așa a fost și-atunci. Am avut grij� ca Mat s� nu-i �mboln�veasc� și pe alții, �ns� a trecut prea mult� vreme p�n� s� aflu ce se petrecea. N-am putut reteza firele care-l leag� de pumnal. Credeam c�, pentru a-l vindeca de tot, trebuia s�-l duc �n Tar Valon, dar acum se poate face totul aici. Sunt �ndeajuns de multe surori de faț�. Nu trebuie dec�t s� g�sești c�teva �n care s� ai �ncredere c� s� nu le vad� Iscoadele Celui �ntunecat acolo unde nu-i cazul. Pe l�ng� tine și mine, folosindu-ne și de angreal, ar mai fi nevoie de �nc� dou�.

��Una poate fi Leane, și cred c� mai pot g�si �nc� una, spuse Suprema �nsc�unat�, apoi r�nji ironic. C� veni vorba, Moiraine, Consiliul vrea angrealul �napoi. Nu ne-au mai r�mas foarte multe, iar tu, de-acum, ești considerat� primejdioas�.

Moiraine �și str�mb� colțurile buzelor, dar �n priviri nu i se citi nici o umbr� de z�mbet.

��Și �nc� nu s-a terminat. P�rerea lor despre mine se va �nr�ut�ți. Mat o s� ard� de ner�bdare s� intre �n legend�, juc�nd un rol at�t de �nsemnat �n povestea Cornului, iar Perrin n-ar trebui s� fie prea greu de convins. Ba chiar are nevoie de ceva care s�-i abat� g�ndurile de la propriile sale necazuri. C�t despre Rand, el știe ce i s-a-nt�mplat � m�car �n parte; m�car puțin � și, firește, g�ndul �l �nsp�im�nt�. Vrea s� plece undeva, de unul singur, unde s� nu poat� face r�u nim�nui. Spune sus și tare c� nu va mai folosi niciodat� Puterea, dar se teme c� nu va reuși s� fac� asta.

��Și are dreptate. E mai ușor s� renunți la apa care-ți alin� setea.

��Chiar așa. Mai mult, vrea s� scape de Aes Sedai, grai Moiraine, z�mbind slab, f�r� nici o bucurie. Dac� i se ofer� prilejul de a pleca, f�r� Aes Sedai, și de a mai r�m�ne ceva timp al�turi de prietenii s�i, probabil c� se va arata la fel de ner�bd�tor ca Mat.

��F�r� Aes Sedai? Cum așa? E limpede c� tu trebuie s� r�m�i cu el. Moiraine, nu-l putem pierde tocmai acum.

��Nu pot s� plec cu el. �E cale lung� din Fal Dara �n Illian, dar, pe de alt� parte, el a str�b�tut deja un drum la fel de lung.� O vreme, trebuie s�-i d�m drumul din laț. N-avem de ales. Toate veșmintele lor vechi le-am ars. Deja au fost prea multe prilejuri �n care vreo bucat� din ele s� cad� �n m�inile dușmanilor. Și pe ei am s�-i cur�ț din cap p�n�-n picioare, �nainte s� plece; nici n-au s�-și dea seama ce le-am f�cut. Așa, nimeni nu se va putea ține dup� ei. Mai r�m�ne o singur� primejdie, dar aceea se afl� aici, �n fort�reaț�, bine ferecat�.

Suprema, care tocmai d�dea s�-și �ncline capul �n semn de aprobare, o privi �ntreb�tor, �ns� Moiraine continu�:

��Am s� le fac drumul c�t mai sigur cu putinț�, Siuan. Și mai t�rziu, �n Illian, c�nd Rand va avea nevoie de mine, voi fi acolo. Voi avea grija ca el s� fie cel care aduce Cornul �n fața celor nou� Sfetnici și a Adun�rii. Am s� m� ocup de toate cele �n Illian și, ține minte, oamenii de-acolo l-ar urma și pe Dragon, și pe Ba�alzamon �nsuși, dac� le-ar ieși �n faț� purt�nd Cornul lui Vaiere. La fel ar face și cei mai mulți dintre cei adunați s� porneasc� �n marea c�utare. Adev�ratul Dragon Ren�scut nu va mai avea nevoie s�-și adune alaiul, �nainte ca alte neamuri s� porneasc� �mpotriva lui. Va avea, de la bun �nceput, un popor credincios și o oștire care s�-l sprijine.

Suprema se l�s� din nou �n jilț, dar se aplec� imediat �nainte. P�rea sf�șiat� �ntre oboseal� și n�dejde.

��Și crezi c� va ajunge s� se dea pe faț�? Dac�-i e team� și, Moiraine, eu nu zic c� n-are de ce s�-i fie, pe Lumin� �numai c� b�rbații care se dau drept Dragon chiar �și doresc puterea. Și dac� el nu-i așa�

��Pot s�-l fac s� fie proclamat, cu sau f�r� voia lui. Și chiar dac�, cine știe cum, nu izbutesc eu �ns�mi, P�nza va face-n așa fel �nc�t el s� fie recunoscut, �ntr-un fel sau altul. Nu uita, Siuan, c� avem de-a face cu un ta�veren. Nu-și poate st�p�ni soarta, așa cum nici fitilul nu st�p�nește flac�ra.

Suprema oft�.

��E primejdios, Moiraine. Primejdios. Dar, �mi aduc aminte ce-mi tot spunea taic�-meu: �Fato, dac� nu riști, n-o s� faci nici un b�nuț la viața ta.� Șezi, trebuie s� ne sf�tuim; o s� ne ia ceva timp. Trimit dup� br�nz� și vin.

��Nu, am stat și-așa prea mult� vreme �nchise �mpreun� aici, se opuse Moiraine cl�tin�nd din cap. Dac� a �ncercat cineva s� trag� cu urechea, și a dat de Stavila ta, probabil c� a �nceput deja s� se fr�m�nte. Nu merit� s� risc�m. Putem aranja �nc� o �nt�lnire pentru m�ine. �Și pe l�ng� asta, prieten� scump�, nu-ți pot spune chiar totul, și nu pot risca s�-ți dau de �nțeles c�-ți ascund ceva.�

��Da, cred c� ai dreptate. Atunci r�m�ne pe m�ine � dar dimineaț�, devreme. Am multe de aflat de la tine.

��Dimineaț�, �ncuviinț� Moiraine, �n timp ce Suprema se ridica, spre a o mai �mbr�țișa o dat�. De dimineaț� am s�-ți spun tot ce trebuie s� știi.

Apoi ieși �n anticamer�, iar Leane �i arunc� o privire cercet�toare și se repezi �n �nc�perea Supremei. Moiraine �ncerc� s�-și ia o �nf�țișare posomor�t� și vinovat�, ca și cum tocmai avusese parte de una din dojenile pentru care Suprema era renumit� și temut� (cele mai multe dintre surori, oric�t ar fi fost de tari, plecau cu ochii mari și cu genunchii moi dup� un asemenea episod), �ns� asta nu-i prea st�tea �n fire. P�rea mai degrab� furioas�, ceea ce, la urma urmei, era la fel de bine. Nu le prea b�g� �n seam� pe celelalte femei din �nc�pere; i se p�ru c� unele plecaser�, iar altele se �ntorseser�, �n timpul scurs de la sosirea ei, dar nu le arunc� dec�t o privire scurt�. Se f�cuse t�rziu, și mai avea multe de f�cut p�n� a doua zi dimineaț�. Mai avea mult� treab�, p�n� s�-i vorbeasc� din nou Supremei �nsc�unate pe tronul de Amyrlin.

Iuțind pasul, p�trunse mai ad�nc �n fort�reaț�.

Ușa fermei se cutremura sub loviturile furioase din afar�; drugul gros pus de-a curmezișul ușii s�rea din urechi. Dincolo de fereastr�, aproape de uș�, se mișca silueta unui troloc cu bot de animal. Erau ferestre peste tot și o mulțime de siluete �ntunecate afar�. Nu destul de �ntunecate, totuși. Rand reușea �nc� sa le deslușeasc�.

�Ferestrele�, �și spuse el disperat. Se �ndep�rt� de uș�, str�ng�nd sabia cu am�ndou� m�inile și țin�nd-o �n faț�. �Chiar dac� ușa rezist�, pot intra pe fereastr�. De ce nu �ncearc� s� intre pe fereastr�?�

Se auzi un zgomot metalic asurzitor și una din urechile care țineau drugul ieși din toc, r�m�n�nd ag�țat� de cuiele smulse de un deget din lemn. Drugul se zg�lț�i din pricina altei lovituri, iar cuiele scr�șnir� din nou.

��Trebuie s�-i oprim! strig� Rand.

�Doar c� nu putem. Nu-i putem opri.� Se uit� �mprejur, �ncerc�nd s� g�seasc� o cale de ieșire, dar nu era dec�t o uș�. �nc�perea sem�na cu o cutie. O singur� uș� și at�tea ferestre.

��Trebuie s� facem ceva. Orice!

��E prea t�rziu, spuse Mat. Nu �nțelegi?

Z�mbetul lui p�rea ciudat pe chipul palid, f�r� s�nge; pl�selele unui pumnal �i ieșeau din piept, iar rubinul din v�rf str�lucea ca focul. Piatra era mai vie dec�t chipul lui.

��E prea t�rziu ca s� mai schimbam ceva.

��Am sc�pat �n sf�rșit de ei, zise Perrin, r�z�nd.

S�ngele �i curgea pe faț� ca niște șiroaie de lacrimi izvor�te din orbitele goale. �și �ntinse brațele �nroșite, �ncerc�nd s� �l fac� pe Rand s� se uite la ce ținea �n m�n�.

��Acum sunt liber. S-a terminat.

��Nu se termin� niciodat�, al�Thor, strig� Padan Fain, s�rind �n mijlocul �nc�perii. Lupta nu se termin� niciodat�.

Ușa se sf�r�m�, f�c�ndu-se numai așchii, iar Rand se feri din calea țepușelor de lemn care zburau �n toate p�rțile. Dou� femei Aes Sedai �nveșm�ntate �n roșu intrar� �n camer�, f�c�nd loc st�p�nului lor. O masc� de culoarea s�ngelui uscat acoperea chipul lui Ba�alzamon, dar Rand vedea fl�c�rile din privirea lui prin t�ieturile din dreptul ochilor, auzea focurile arz�nd �n gura lui Ba�alzamon.

���ntre noi nu s-a terminat �nc�, al�Thor, spuse Ba�alzamon, iar el și Fain spuser� �ntr-un singur glas: Pentru tine, lupta nu se termin� niciodat�.

R�sufl�nd anevoie, Rand se ridic� �n capul oaselor pe podea, c�znindu-se s� se trezeasc�. I se p�rea c� �nc� mai aude vocea lui Fain, la fel de clar ca și cum neguț�torul ambulant ar fi fost l�ng� el. �Nu se termin� niciodat�. Lupta nu se termin� niciodat�.�

Se uit� �n jur, cu privirea �mp�ienjenit�, ca s� se conving� c� �nc� mai era ascuns acolo unde �l l�sase Egwene, cuib�rit pe o saltea �n colțul camerei ei. Lumina slab� a unei l�mpi singuratice se revars� �n �nc�pere și fu mirat s� o vad� pe Nynaeve, �mpletind �ntr-un balansoar de cealalt� parte a patului care nu fusese �nc� desf�cut. Afar� era noapte.

Nynaeve, zvelt�, cu ochii �nchiși la culoare, �și purta p�rul �ntr-o coad� groas�, petrecut� peste um�r, care �i ajungea aproape p�n� la br�u. Ea nu renunțase la obiceiurile de acas�. Chipul �i era liniștit și, așa cum se leg�na �ncetișor, p�rea c� nu este atent� la ceea ce se �nt�mpla �n jur. Nu se auzea dec�t ț�c�nitul regulat al andrelelor. Covorașul �n�bușea zgomotul balansoarului.

Fuseser� nopți, �n vremea din urm�, c�nd și-ar fi dorit și el un covor pe podeaua rece de piatr� din camera lui, dar �n Shienar �nc�perile b�rbaților erau �ntotdeauna goale și sobre. Aici erau dou� tapiserii pe pereți, peisaje de munte cu cascade, și perdele brodate cu flori la ferestrele �nguste ca niște s�geți. Pe masa de l�ng� pat erau flori, puse �ntr-o vaz� rotund�, cu fundul teșit, și multe altele st�teau, cu capetele plecate, �n vasele albe, sm�lțuite, de pe pereți. �ntr-un colț era o oglind� �nalt� și o alta at�rna deasupra poliței cu cele necesare sp�latului, pe care se aflau o caraf� cu dungi albastre și un bol. Se �ntreb� de ce Egwene avea nevoie de dou� oglinzi; �n camera lui nu era nici una, și nu-i ducea lipsa. Nu era dec�t o lamp� aprins� dar mai erau alte patru �n camera aceea, care era aproape la fel de mare ca aceea pe care o �mp�rțea el cu Mat și cu Perrin. Egwene avea toat� �nc�perea doar pentru ea.

F�r� s� ridice privirea, Nynaeve spuse:

��Dac� dormi dup� mas�, nu mai dormi noaptea.

Rand se �ncrunt�, deși ea nu putea s�-l vad�. Sau cel puțin credea c� nu poate. Era doar cu c�țiva ani mai mare dec�t el, dar faptul c� era Meștereas� �i sporea autoritatea cu cincizeci de ani.

��Aveam nevoie de o ascunz�toare și eram obosit, zise el, apoi se gr�bi s� adauge: N-am venit aici așa, pur și simplu. Egwene m-a invitat �n apartamentele femeilor.

Nynaeve l�s� jos andrelele și se uit� la el cu un z�mbet amuzat. Era o femeie frumoas� acas� niciodat� nu și-ar fi dat seama de acest lucru; oamenii nu se uitau la Meșterese așa.

��Ajute-m-ar Lumina, Rand, pe zi ce trece semeni tot mai mult cu Shinenaranii. Invitat �n apartamentele femeilor� Pufni. M�ine, poim�ine o s� �ncepi s� vorbești de onoare și o sa vrei ca pacea s� fie cu tine și cu sabia ta.

Rand se �nroși, dar sper� ca ea s� nu-și dea seama �n lumina aceea slab�. Nynaeve se uit� la sabia lui; pl�selele ieșeau din bocceaua lung� care se afla l�ng� el pe podea. Știa c� Nynaeve nu era de acord cu sabia, de altfel cu nici un fel de sabie, dar de data aceasta Meștereasa nu spuse nimic.

��Egwene mi-a zis c� ai nevoie de un loc �n care s� te ascunzi. Nu-ți face griji. O s� te ținem departe de Suprema �nsc�unat� și de celelalte femei Aes Sedai, dac� asta vrei.

Nynaeve �i �nt�lni privirea și și-o feri pe a sa, dar nu �nainte ca Rand s�-i surprind� neliniștea. �ndoiala. �Da, pot conduce Puterea. Un b�rbat care st�p�nește Puterea Suprem�! Ar trebui s� le ajuți pe femeile Aes Sedai s� m� prind� și s� m� domoleasc�.�

Posomor�t, �și �ndrept� vestonul de piele pe care i-l g�sise Egwene și se �ntoarse ca s� se sprijine cu spatele de perete.

��De �ndat� ce o s� pot, o s� m� ascund �ntr-o c�ruț� sau o s� m� strecor afar� din oraș. Nu va trebui s� m� ascunzi mult� vreme.

Nynaeve nu spuse nimic; era concentrat� asupra �mpletiturii și scotea c�te un sunet furios c�nd s�rea un ochi.

��Unde e Egwene?

Nynaeve �și l�s� andrelele �n poal�.

��Nici nu știu de ce m� c�znesc ast�-sear�. Nu izbutesc s� num�r ochiurile cum trebuie. A cobor�t s�-l vad� pe Padan Fain. Crede c� �i este de ajutor s� vad� chipuri cunoscute.

��Nu i-a f�cut bine s� m� vad� pe mine. Ar trebui s� se fereasc� de el. E primejdios.

��Vrea s�-l ajute, spuse Nynaeve calm�. Adu-ți aminte, se preg�tea s� fie ajutoarea mea și dac� ești Meștereas� nu trebuie s� știi doar cum o s� fie vremea. Trebuie s� știi s� și vindeci. Egwene vrea s� vindece, simte nevoia s� o fac�. Și dac� Padan Fain ar fi at�t de primejdios, Moiraine ar fi spus ceva�

Rand scoase un hohot de r�s r�gușit.

��Nu ai �ntrebat-o. Egwene a recunoscut c� așa e, iar pe tine nu te v�d deloc cer�nd voie s� faci ceva.

Spr�ncenele ei ridicate �i șterser� z�mbetul de pe buze. �ns� refuza s� �și ceara iertare. Erau departe de cas� și nu vedea cum ar fi putut continua s� fie Meștereasa din Emond�s Field dac� mergea �n Tar Valon.

��Au �nceput deja s� m� caute? Egwene nu e sigur� c� o vor face, dar Lan spune c� Suprema �nsc�unat� a venit din cauza mea și cred c� prefer s�-l cred pe el.

O vreme Nynaeve nu spuse nimic. Sucea pe toate fețele sculurile de l�n�. �n cele din urma zise:

��Nu sunt sigur�. A venit o servitoare cu puțin timp �n urm�. Ca s� preg�teasc� patul pentru noapte, zicea. Ca și cum Egwene s-ar duce la culcare așa devreme, c�nd disear� e osp�ț �n cinstea Supremei �nsc�unate. I-am spus s� plece; nu te-a v�zut.

���n apartamentele b�rbaților nu-ți face nimeni patul.

Nynaeve �i arunc� o privire rece, care, �n urma cu un an, l-ar fi f�cut s�-și piard� șirul vorbelor. Rand scutur� din cap.

��Nu ar trimite o servitoare s� m� caute, Nynaeve.

��C�nd m-am dus mai devreme �n chelar dup� o can� de lapte, erau prea multe femei pe coridoare. Cele care iau parte la osp�ț ar fi trebuit s� fie ocupate cu �mbr�catul, iar celelalte ar fi trebuit fie s� le ajute, fie s� se preg�teasc� s� serveasc� la masa sau�

Se �ncrunt�, �ngrijorat�.

��Acum c� Suprema �nsc�unat� este aici, toat� lumea are o groaz� de treburi de f�cut. Și nu erau doar aici, �n apartamentele femeilor. Am v�zut-o pe Domnița Amalisa �ns�și ieșind dintr-o c�mar� de l�ng� chelar, cu fața murdar�.

��E ridicol. De ce ar fi și ea printre cei care m� caut�? De ce ar pune femeile s� m� caute, de fapt? Ar trebui s� se serveasc� de soldații Seniorului Agelmar, de Str�jeri. Și de femeile Aes Sedai. Probabil c� doar f�ceau ceva pentru osp�ț. Arde-m-ar, habar n-am ce �nseamn� un osp�ț �n Shienar.

��Ești at�t de nerod c�teodat�, Rand. Nici b�rbații pe care i-am v�zut nu știau ce fac femeile. I-am auzit pe unii dintre ei pl�ng�ndu-se c� trebuie s� fac� singuri toat� treaba. Știu c� nu are noim� s� te caute femeile. Nici una dintre Aes Sedai nu p�rea preocupat� de asta. Dar Amalisa sigur nu se preg�tea de osp�ț murd�rindu-și rochia �ntr-o c�mar�. C�utau ceva, ceva important. Chiar și dac� a �nceput imediat dup� ce am v�zut-o eu, abia dac� va avea timp s� se �mb�ieze și s� se schimbe. C� veni vorba, dac� Egwene nu se �ntoarce cur�nd, va trebui s� aleag� � fie se schimb�, fie �nt�rzie la osp�ț.

Rand �și d�du seama, pentru prima dat�, c� Nynaeve nu purta veșmintele de l�n� din Ținutul celor Dou� R�uri cu care era el obișnuit. Rochia ei era de m�tase albastru-deschis, brodat� cu ghiocei �n jurul g�tului și pe m�neci. �n mijlocul fiec�rui ghiocel era o perl� micuț�, iar cing�toarea era lucrat� �n argint și avea o cataram� de argint �mpodobit� cu perle. Nu mai v�zuse așa ceva. Nici m�car hainele de s�rb�toare de acas� nu sem�nau cu rochia ei.

��Mergi la osp�ț?

��Firește. Chiar și dac� Moiraine nu ar fi spus c� trebuie, n-aș fi vrut s� cread� c�

Ochii �i sc�p�rar� o clip� și Rand știu ce vroia s� spun�. Nynaeve n-ar fi vrut s� lase pe nimeni s� cread� c� �i este team�, chiar dac� �i era. Cu siguranț� nu pe Moiraine, cu prec�dere nu pe Lan. Spera doar c� Nynaeve nu știa c� �i cunoaște sentimentele faț� de Str�jer.

Dup� aceea, ochii �i cobor�r� pe m�neca rochiei, iar privirea i se �ndulci.

��Domnița Amalisa mi-a dat-o, spuse ea, at�t de �ncet, �nc�t Rand se �ntreb� dac� nu cumva vorbea pentru sine.

M�ng�ie m�tasea cu degetele, merse pe urma florilor brodate, z�mbind, dus� pe g�nduri.

���ți st� foarte bine, Nynaeve. Arați foarte bine ast�-sear�. Se �nfior� de �ndat� ce spuse aceste cuvinte. Toate Meșteresele erau foarte susceptibile c�nd venea vorba de autoritatea lor, iar Nynaeve era mai susceptibil� dec�t toate celelalte. Acas�, Soborul Femeilor o privea cu ne�ncredere pentru c� era t�n�r� și poate și pentru c� era frumoas�, iar certurile ei cu Starostele și cu Sfatul Satului alimentaser� b�rfele.

Nynaeve �și lu� brusc m�na de pe broderie și se uita m�nioas� la el, cu spr�ncenele cobor�te. Rand se gr�bi s� zic� ceva, ca s� i-o ia �nainte.

��Nu pot ține porțile mereu �nchise. De �ndat� ce le deschid, o s� plec, iar femeile Aes Sedai n-or s� m� g�seasc� niciodat�. Perrin spune c� sunt locuri �n Dealurile Negre și Pajiștea Caralain unde poți merge zile �ntregi f�r� s� vezi suflet de om. Poate� poate �mi vine vreo idee, ce s� fac cu�

Ridic� din umeri, st�njenit. Nu era nevoie s� spun� asta, nu lui Nynaeve.

��Și dac� nu pot, cel puțin nu o s� fac r�u nim�nui.

Nynaeve t�cu o clip�, apoi zise �ncetișor:

��Nu sunt at�t de sigur�, Rand. E drept c� mie mi se pare c� ar�ți ca oricare alt b�iat din sat, dar Moiraine tot st�ruie c� ești ta�veren și nu cred c� e de p�rere c� Roata a terminat cu tine. Cel �ntunecat pare�

��Shai�tan a murit, spuse el aspru și deodat� camera p�ru c� �ncepe s� se �nv�rt�. �și duse m�inile la cap; valuri de amețeal� �i str�b�tur� tot corpul.

��Neghiobule! Neghiob idiot! S� rostești numele Celui �ntunecat, s� �i atragi atenția asupra ta! N-ai destule necazuri?

��A murit, murmura Rand, frec�ndu-și capul. �nghiți �n sec. Amețeala disp�rea �ncetul cu �ncetul. Bine, bine. Ba�alzamon, dac� vrei. Dar a murit; l-am v�zut murind, l-am v�zut arz�nd.

��Și oare eu nu m� uitam la tine c�nd ochiul Celui �ntunecat s-a ațintit asupra ta, acum c�teva clipe? Nu-mi spune c� n-ai simțit nimic, c� �ți rup urechile; ți-am v�zut fața.

��A murit, insist� Rand.

�și aminti de urm�ritorul nev�zut și de v�ntul din v�rful turnului, �l trecur� fiorii.

��Se �nt�mpl� lucruri neobișnuite aici, at�t de aproape de Man�.

��Ești �ntr-adev�r neghiob, Rand al�Thor.

Nynaeve �i ar�t� pumnul.

��Chiar ți-aș rupe urechile dac� ar fi vreo șans� s�-ți intre �n cap c�

Nu mai continu� c�ci clopotele �ncepur� s� r�sune �n toat� fort�reaț�. Rand s�ri �n picioare.

��Au dat alarma! Caut� �Rostește numele Celui �ntunecat și r�ul va cobor� asupra ta.�

Nynaeve se ridic� �ncet, d�nd din cap, neliniștit�.

��Nu, nu cred. Dac� te caut� pe tine, clopotele n-ar face dec�t s�-ți dea de veste. Nu, dac� au dat �ntr-adev�r alarma, nu este pentru tine.

��Atunci ce este?

Se repezi la cea mai apropiat� fereastr� și se uit� afar�. Luminile jucau �n fort�reața �nv�luit� �n bezn� ca niște licurici; l�mpile și torțele se n�pusteau �ncoace și �ncolo. Unele se �ndreptau spre zidurile exterioare și spre turnuri, dar cele mai multe umblau prin gradina de dedesubt și prin curtea din care nu zarea dec�t o parte. Cu siguranț� ceea ce iscase alarma se afla �n�untrul fort�reței. Clopotele �ncetar� s� mai bat� și se auzir� strigatele oamenilor, dar nu deslușea ce spuneau. �Dac� nu este pentru mine��

��Egwene, zise el dintr-odat�. �Dac� n-a murit, dac� r�ul nu a disp�rut, ar trebui s� vin� la mine.�

Nynaeve se �ntoarse cu spatele la fereastra prin care privea.

��Ce?

��Egwene.

Rand str�b�tu �nc�perea cu pași mari și scoase sabia și teaca de printre boccele. �Lumin�, ar trebui s� �mi fac� mie r�u, nu ei.�

��E �n temniț� cu Fain. Dac� a izbutit cumva s� se elibereze?

Nynaeve �l prinse din urm� la uș� și �l apuc� de braț. Nu-i ajungea nici p�n� la um�r, dar str�nsoarea �i era ca de fier.

��Nu fi n�t�r�u, Rand al�Thor. Chiar dac� asta n-are nimic de-a face cu tine, femeile caut� ceva! Nu-ți dai seama c� aici sunt apartamentele femeilor? Probabil c� deja coridoarele sunt pline de Aes Sedai. Egwene n-o s� p�țeasc� nimic. Avea de g�nd s�-i ia pe Mat și pe Perrin cu ea. Chiar dac� intr� �n vreo �ncurc�tur�, or s� aib� ei grij� de ea.

��Dar dac� nu d� de ei, Nynaeve? Pe Egwene nu ar �mpiedica-o una ca asta. Ar merge de una singur�, ca și tine, știi bine asta. Lumin�, i-am spus c� Fain este primejdios! Arde-m-ar, i-am spus!

Se smulse din str�nsoarea ei, deschise cu putere ușa și se repezi afar�. �Arde-m-ar Lumina, ar trebui s� �mi fac� mie r�u!�

O femeie țip� c�nd �l v�zu, �mbr�cat așa �ntr-o c�maș� grosolan� de lucr�tor și veston, cu o sabie �n m�n�. Chiar și c�nd erau poftiți, b�rbații nu intrau �narmați �n apartamentele femeilor, dec�t dac� fort�reața era atacat�. Coridorul era plin de femei, servitoare �n negru și auriu, domnițe din fort�reaț� �n m�t�suri și dantele, femei cu șaluri brodate, cu ciucuri lungi, toate vorbind tare �n același timp, toate cer�nd s� li se spun� ce se petrece. Peste tot erau copii sc�ncind care se ag�țau de fuste. Se azv�rli printre ei, ferindu-se c�t putea s� nu-i loveasc�, murmur�nd scuze c�tre cei pe care �i �mbr�ncea cu um�rul, �ncerc�nd s� nu bage �n seam� privirile lor mirate.

Una dintre femeile care purtau șal se �ntoarse ca s� intre �n camer� și Rand �i v�zu partea din spate a șalului, v�zu lacrima alb�, str�lucitoare, de pe mijlocul spatelui. Recunoscu imediat chipuri pe care le v�zuse �n curtea exterioar�. Femei Aes Sedai care acum �l țintuiau cu privirea, �ngrijorate.

��Cine ești? Ce cauți aici?

��E atacat� fort�reața? R�spunde-mi, omule!

��Nu e soldat. Cine e? Ce se �nt�mpl�?

��E Seniorul cel t�n�r din ținutul de la miaz�zi!

��S�-l opreasc� cineva!

Teama �l f�cu s� deschid� gura, ar�t�ndu-și dinții, dar �și continu� drumul și se str�dui s� mearg� mai repede. Apoi o femeie ieși pe coridor, chiar �n fața lui, și fu nevoit s� se opreasc�. Recunoscu acel chip dintre toate celelalte; i se p�rea c� și l-ar aduce aminte chiar de ar tr�i o veșnicie. Suprema �nsc�unat�. F�cu ochii mari c�nd �l v�zu și �l pironi și ea cu privirea. O alt� femeie Aes Sedai, femeia cea �nalt� pe care o v�zuse cu toiagul, veni �ntre el și Suprema �nsc�unat�, strig�ndu-i ceva ce nu putea �nțelege �n vacarmul de acolo.

�Știe. Ajute-m-ar Lumina, știe. Moiraine i-a spus.� R�njind, fugi mai departe. �Lumin�, ajut�-m� s� o v�d pe Egwene �n siguranț� �nainte sㅔ Le auzea strig�nd �n urma lui, dar nu le lu� �n seam�.

Era destul� v�nzoleal� și �n exteriorul fort�reței. B�rbații alergau prin curți cu s�biile scoase, f�r� s� se uite la el. Acum deslușea și alte zgomote pe l�ng� dang�tul clopotelor. Strig�te. Țipete. Metal h�rș�ind pe metal. De-abia dac� avu timp s� priceap� c� erau zgomote de lupt� � �Lupt�? �n Far Dala?� � c�nd trei troloci se ivir� pe neașteptate �n fața lui de dup� un colț.

R�turi p�roase le schimonoseau chipurile altminteri omenești, iar unul dintre ei avea coarne de berbec. T�b�r�r� asupra lui, cu dinții dezgoliți și cu s�biile lor �n form� de secer� ridicate.

Coridorul care cu o clip� �n urm� fusese plin de oameni care alergau era acum pustiu � nu era dec�t el și cei trei troloci. Surprins, scoase st�ngaci sabia din teac�, �ncerc� Colibriul care s�rut� trandafirul. Cutremurat de prezența trolocilor �n inima fort�reței Fal Dara, �i reuși at�t de prost, �nc�t Lan s-ar fi �ndep�rtat, sc�rbit. Un troloc cu bot de urs se feri cu ușurinț� din calea loviturii lui, izbindu-se de ceilalți doi și f�c�ndu-i o clip� s�-și piard� echilibrul.

Deodat� v�zu cum vreo doisprezece Shienarani se n�pustir� pe l�ng� el �nspre troloci, b�rbați pe jum�tate g�tiți pentru osp�ț, dar cu s�biile preg�tite. Trolocul cu bot de urs m�r�i c�nd muri, iar ceilalți doi troloci o luar� la fug�, urm�riți de b�rbații care strigau, agit�nd s�biile. De peste tot se auzeau strigate și țipete.

�Egwene!�

Rand se afund� �n�untrul fort�reței, alerg�nd prin �nc�perile acum goale, dar �n care mai vedeai din c�nd �n c�nd c�te un troloc mort z�c�nd pe podea. Sau c�te un om.

Apoi ajunse la o �ntret�iere de coridoare, la dreapta o lupt� tocmai lua sf�rșit. Șase soldați cu capetele rase z�ceau nemișcați, s�nger�nd, iar un al șaptelea era pe moarte. Myrddraalul r�suci sabia și o scoase din burta b�rbatului, iar soldatul l�s� s�-i cad� sabia și se pr�buși, url�nd. Pieritul se mișca cu o grație de viper�; asem�narea cu un șarpe era sporit� de armura din placi negre, �nc�lecate, care �i acoperea pieptul. Se �ntoarse și chipul palid, f�r� ochi, �l cercet� pe Rand. Porni �nspre el, cu un z�mbet �mpietrit pe faț�, f�r� grab�. Nu merita s� se gr�beasc� pentru un singur om.

I se p�rea c� prinsese r�d�cini; limba i se lipise de cerul gurii. Privirea celui F�r-de-Ochi �nseamn� team�. Așa se spunea �n Ținuturile de la Hotar. Ridic� sabia, cu m�ini tremur�nde. Nici nu-i trecuse prin cap s�-și goleasc� mintea. �Lumin�, tocmai a ucis șapte soldați �narmați. Lumin�, ce m� fac? Lumin�!�

Myrddraalul se opri pe neașteptate, iar z�mbetul �i disp�ru.

���sta e al meu, Rand.

Rand tres�ri c�nd Ingtar veni l�ng� el � smead, �ndesat, �mbr�cat �ntr-o hain� galben� de s�rb�toare, țin�nd sabia cu am�ndou� m�inile. Ochii �ntunecați ai lui Ingtar nu se dezlipir� nici o clip� de chipul Pieritului; nu d�dea nici un semn c� ar simți teama ce se ascundea �n acea privire.

���ncearc�-ți puterile cu un troloc sau doi, spuse el �ncetișor, �nainte s� ai de-a face cu unul din �știa.

��Coboram s� v�d dac� Egwene e bine. Voia s� mearg� �n temniț� s� �l vad� pe Fain și�

��Atunci du-te dup� ea.

Rand �nghiți.

��O s�-l r�punem �mpreun�, Ingtar.

��Nu ești preg�tit pentru așa ceva. Du-te și ai grij� de fat�. Du-te! Vrei s� dea trolocii peste ea?

Rand r�mase o clip� pe loc, nehot�r�t. Pieritul ridicase sabia ca s�-l loveasc� pe Ingtar. Un r�njet t�cut str�mb� gura lui Ingtar, �ns� Rand știa c� nu era team�. Iar Egwene ar fi putut fi singur� �n temniț� cu Fain, sau mai r�u. Cu toate acestea, se simți rușinat c�nd se �ndrepta �n fug� spre sc�rile care duceau sub p�m�nt. Știa c� privirea unui Pierit putea face pe oricine s� se team�, dar Ingtar �și �nfr�nsese frica. Simțea �nc� un nod �n stomac.

Coridoarele de sub fort�reaț� erau t�cute și slab luminate de l�mpile p�lp�itoare aflate din loc �n loc pe pereți. �ncetini pasul c�nd se apropie de temniț�, furiș�ndu-se �n v�rful picioarelor, silindu-se s� fac� c�t mai puțin zgomot cu putinț�. H�rș�itul cizmelor pe piatra goal� p�rea c� �i r�sun� �n urechi. Ușa care ducea spre temniț� era deschis� de o palm�. Ar fi trebuit s� fie �nchis� și ferecat�.

R�mase cu privirea ațintit� la uș�; �ncerc� s� �nghit�, dar nu izbuti. Deschise gura ca s� strige, apoi o �nchise repede la loc. Dac� Egwene era acolo și avea necazuri, strig�tul lui nu ar fi f�cut dec�t s� �l pun� �n gard� pe cel care o amenința. Trase ad�nc aer �n piept și �și lu� inima �n dinți.

Deschise larg ușa dintr-o singur� mișcare, cu teaca sabiei �n m�na st�ng� și se arunc� �n temniț�, str�ng�ndu-și umerii ca s� se rostogoleasc� pe paiele care acopereau podeaua și s� se ridice �n picioare, �nv�rtindu-se �n toate p�rțile, prea iute ca s� vad� limpede ce era �n �nc�pere, uit�ndu-se disperat dup� cineva care l-ar fi putut ataca, uit�ndu-se dup� Egwene. Nu era nimeni acolo.

Privirea �i c�zu pe mas� și se opri locului, �ncremenit; p�n� și mintea �i �nghețase. De fiecare parte a l�mpii care �nc� mai ardea, pusa parc� �n chip de ornament �n mijlocul mesei, erau capetele paznicilor, �n dou� b�lți de s�nge. Ochii lor �l fixau, m�riți de groaz�, iar gurile le r�m�seser� deschise �ntr-un ultim țip�t pe care nimeni nu-l putea auzi. Rand simți c� se sufoc� și se cocoș�; stomacul �i zv�cnea și v�rs� �n paiele de pe jos. �n cele din urm� reuși s� �și �ndrepte spatele și se șterse la gur� cu m�neca; simțea c� g�tul �i era carne vie.

Treptat �ncepu s� �și dea seama ce era și �n restul camerei, lucruri pe care le v�zuse numai pe jum�tate și pe care nu le �nțelesese pe deplin c�nd se uitase �n grab� dup� vreun atacator. Buc�ți �ns�ngerate de carne erau �mpr�știate prin paie. �n afar� de cele dou� capete nu era nimic care s� aib� form� omeneasc�. Unele buc�ți p�reau mestecate. �Deci asta s-a �nt�mplat cu restul trupurilor lor.� Fu mirat de calmul g�ndurilor sale; era ca și cum ar fi izbutit s�-și goleasc� mintea f�r� s� �ncerce s� fac� asta. �și d�dea seama, nedeslușit, c� era din pricina șocului.

Nu recunoscu nici unul dintre cele doua capete; paznicii se schimbaser� de c�nd fusese el acolo, mai devreme. �i p�rea bine c� se �nt�mplase așa. Ar fi fost mult mai r�u dac� ar fi știut cine erau, chiar și Changu. Și pereții erau acoperiți de s�nge � litere m�zg�lite, cuvinte și propoziții �mproșcate care �ncotro. Unele erau grosolane și colțuroase, �ntr-o limb� pe care nu o știa, deși recunoștea scrierea troloc�. Pe altele le �nțelegea, deși și-ar fi dorit s� nu poat�. Blasfemii și obscenit�ți care i-ar fi f�cut s� se rușineze și pe ajutoarele de la grajduri sau pe g�rzile neguț�torilor.

��Egwene!

Calmul �i disp�ru. �și v�r� teaca la cing�toare și �nșf�c� lampa de pe mas�, abia b�g�nd de seama c�nd capetele se rostogolir�.

��Egwene! Unde ești?

Porni spre ușa din interior, f�cu doi pași, apoi se opri, privind scrut�tor �n faț�. Cuvintele de pe uș�, �ntunecate și str�lucind ud �n lumina l�mpii, erau c�t se poate de limpezi.

NE VOM �NT�LNI DIN NOU LA CAPUL TOMAN. NU SE TERMIN� NICIODAT�, AL�THOR.

M�na �i �nțepeni și l�s� sabia s� cad�. F�r� s�-și ia ochii de la uș�, se aplec� s� o ridice. Lu� �n schimb o m�n� de paie și �ncepu s� frece cu furie cuvintele de pe uș�. G�f�ind, frec� p�n� c�nd nu mai r�mase dec�t o pat� �ns�ngerat�, dar nu se putea opri.

��Ce faci?

Auzind vocea t�ioas� din spatele lui, se �ntoarse brusc, aplec�ndu-se ca s� ridice sabia.

�n cadrul celeilalte uși st�tea o femeie, cu spatele țeap�n de indignare. P�rul �i era de un galben-pal, �mpletit �n vreo dou�sprezece cozi, dar ochii �i erau �nchiși la culoare și p�trunz�tori. Nu p�rea a fi mai mare dec�t el; era dr�guț� �n �mbufnarea ei, dar felul �n care �și ținea buzele str�nse nu-i pl�cea. Apoi v�zu șalul pe care �l �nf�șur� str�ns �n jurul ei, cu ciucuri lungi, roșii.

�Aes Sedai. Ajute-mi-ar Lumina, e o femeie din Ajah Roșie.�

��Eu� eu doar� Sunt niște porcarii. Sc�rboșenii.

��Trebuie l�sat totul așa ca s� cercet�m. Nu te atinge de nimic. F�cu un pas �nainte, str�pung�ndu-l cu privirea, iar Rand f�cu un pas �napoi.

��Da. Da, e așa cum credeam. Unul din cei care au venit cu Moiraine. Ce leg�tura ai tu cu toate astea?

F�cu un gest cu m�na, ar�t�nd spre capetele de pe mas� și spre m�zg�liturile �ns�ngerate de pe pereți. Se zg�i la ea preț de c�teva clipe.

��Eu? Nimic. Am venit aici ca s-o caut� Egwene!

Se �ntoarse s� deschid� ușa din interior, dar femeia Aes Sedai strig�:

��Nu! R�spunde-mi!

Dintr-odat�, nu putu face altceva dec�t s� r�m�n� pe loc, țin�nd �n m�na lampa și sabia. Un frig de gheaț� �l �mpresura din toate p�rțile. Simțea c� are capul prins �ntr-o menghin� �nghețat�; abia dac� mai putea r�sufla din pricina ap�s�rii pe care o simțea pe piept.

��R�spunde-mi, b�iete. Spune-mi cum te cheam�.

Gemu f�r� s� vrea, �ncerc�nd s� se țin� tare, �n pofida frigului care p�rea c� �i afund� fața �n țeast�, c� �i str�nge pieptul ca niște drugi de fier �nghețați. Str�nse din dinți ca s� nu scoat� nici un sunet. Se str�dui s� �și roteasc� ochii și s� se uite furios la ea, printre lacrimi. �Arde-te-ar Lumina, Aes Sedai! N-o s� spun nimic, lua-te-ar Umbra!�

��R�spunde-mi, b�iete! Acum!

Ace de gheaț� �i str�punser� creierul, �i r�c�ir� oasele. �n�untrul lui se form� un gol chiar �nainte s� �și dea seama c� se g�ndise la asta, dar tot nu reușea s� scape de durere. Simți nedeslușit lumina și c�ldura undeva �n dep�rtare. P�lp�ia nesigur�, dar lumina era cald�, iar el era rece. Nespus de departe, �ns� cumva la �ndem�n�. �Lumin�, at�t de frig. Trebuie s� ajung la� ce? M� omoar�. Trebuie s� ajung la lumin�, altfel o s� m� omoare.� Se �ntinse disperat dup� lumin�.

��Ce se petrece aici?

Frigul, ap�sarea și acele disp�rur� brusc. I se muiar� genunchii, dar se forț� s� și-i �ncordeze. Nu voia s� cad� �n genunchi; nu voia s�-i dea aceasta satisfacție. Și golul disp�ruse, la fel de brusc cum ap�ruse. ��ncerca �ntr-adev�r s� m� omoare.� G�f�ind, ridic� fruntea. �n cadrul ușii st�tea Moiraine.

��Te-am �ntrebat ce se petrece aici, Liandrin, spuse ea.

��L-am g�sit pe b�iatul �sta, r�spunse liniștit� cealalt�. Paznicii au fost uciși și el e aici. Unul dintre ai t�i. Dar tu ce cauți �n temniț�, Moiraine? Lupta e sus, nu aici.

��Aș putea s� te �ntreb același lucru, Liandrin.

Moiraine se uit� prin �nc�pere, str�ng�nd puțin din buze la vederea masacrului și �ntreb� din nou:

��De ce ai venit �ncoace?

Rand se �ndep�rt� de ele, trase anevoie z�voarele de la ușa din interior și o deschise.

��Egwene a cobor�t aici, zise el, �n caz c� le-ar fi interesat și intr�, țin�nd lampa sus.

�nc� mai simțea c� �i tremura genunchii; nu știa cum de mai izbutește s� se țin� pe picioare, dar trebuia s� o g�seasc� pe Egwene.

��Egwene!

Auzi �n dreapta un bolborosit cavernos și un boc�nit puternic și �ntoarse lampa �n direcția aceea. Prizonierul cu mantie elegant� era pr�v�lit l�ng� gratiile de fier ale celulei; cing�toarea era petrecut� dup� z�brele și �n jurul g�tului. C�nd Rand se uit� la el, piciorul �i mai zv�cni o dat�, r�c�ind podeaua acoperit� cu paie, apoi r�mase nemișcat, cu limba umflat�, ochii bulbucați și chipul aproape �nnegrit. Aproape c� atingea podeaua cu genunchii; s-ar fi putut ridica �n picioare dac� ar fi vrut.

�nfior�ndu-se, Rand cercet� celula urm�toare. B�rbatul m�t�h�los cu m�inile t�b�cite st�tea ghemuit �n fundul celulei, cu ochii larg deschiși. C�nd �l v�zu pe Rand, țip� și se r�suci, scurm�nd �nnebunit cu unghiile peretele de piatr�.

��Nu-ți fac nici un r�u, strig� Rand.

B�rbatul continua s� țipe și s� zg�rie zidul. M�inile �i erau �ns�ngerate, iar r�c�ielile lui br�zdau niște pete �ntunecate, de s�nge �nchegat. Nu era prima lui �ncercare de a s�pa �n piatr� cu m�inile goale.

Rand se �ntoarse, bucuros c� �și golise deja stomacul. Nu putea face nimic pentru ei.

��Egwene!

Ajunse �n cele din urm� �n cel�lalt cap�t. Ușa de la celula lui Fain era deschis�; celula era goal�, dar, v�z�nd cele dou� siluete de pe jos din fața celulei, Rand f�cu un salt �nainte și se l�s� �n genunchi �ntre ele.

Egwene și Mat erau �ntinși pe jos, f�r� vlag�, leșinați� sau morți � v�zu ușurat cum li se ridic� și se coboar� piepturile. Nu p�rea a fi vreun semn pe nici unul dintre ei.

��Egwene? Mat?

Puse sabia jos și o scutur� ușurel pe Egwene.

��Egwene?

Fata nu deschise ochii.

��Moiraine! Egwene e r�nit�! Și Mat!

Mat r�sufla cu greutate, iar fața �i era palid� ca de mort. Lui Rand aproape ca �i venea s� pl�ng�. �Trebuia s�-mi fac� mie r�u. Eu am rostit numele Celui �ntunecat. Eu!�

��Nu-i mișca.

Moiraine nu p�rea sup�rat�, nici m�car mirat�.

�nc�perea fu dintr-odat� inundat� de lumin� c�nd intrar� cele dou� femei Aes Sedai. Fiecare ținea �n cump�n� un glob str�lucitor de lumin� rece, care plutea �n aer deasupra palmelor lor.

Liandrin veni drept �n mijlocul �nc�perii, țin�ndu-și cu cealalt� m�n� fusta, ca s� nu ating� paiele, dar Moiraine se opri s� se uite la cei doi prizonieri �nainte s� o urmeze.

��Pentru unul dintre ei nu mai e nimic de f�cut, spuse ea, iar celalalt poate s� mai aștepte.

Liandrin ajunse prima la Rand și d�du s� se aplece �nspre Egwene, dar Moiraine se repezi �n fața ei și puse m�na pe fruntea lui Egwene. Liandrin se �ndrept� de spate, str�mb�ndu-se.

��Nu e grav r�nit�, zise Moiraine dup� c�teva clipe. A fost lovit� aici.

Ar�t� spre o parte a capului lui Egwene, acoperit� de p�rul fetei; Rand nu vedea nimic deosebit acolo.

��E singura ran� pe care o are. O s� se fac� bine.

Rand se uit� la cele doua femei Aes Sedai.

��Și Mat?

Liandrin ridic� din spr�ncene și �ntoarse privirea spre Moiraine, cu o min� r�ut�cioas�.

��Taci, zise Moiraine.

Țin�ndu-și degetele pe capul lui Egwene, acolo unde spusese c� fusese lovit�, �nchise ochii. Egwene murmur� ceva și se mișc� puțin, apoi r�mase nemișcat�.

��A?�

��Doarme, Rand. O s� se fac� bine, dar trebuie s� doarm�. Moiraine se �ndrept� spre Mat, dar de data aceasta �l atinse doar o clip� și se d�du �napoi.

��E mult mai grav, spuse ea �ncetișor.

Scotoci la br�ul lui Mat, desf�c�ndu-i surtucul și spuse m�nioas�:

��Pumnalul a disp�rut.

��Ce pumnal? �ntreb� Liandrin.

Deodat�, din cealalt� �nc�pere, se auzir� glasuri, b�rbați care scoteau exclamații de sc�rb� și furie.

��Aici! strig� Moiraine. Aduceți doua t�rgi. Repede.

Cineva din cealalt� camera ceru t�rgi.

��Fain a disp�rut, spuse Rand.

Cele dou� femei Aes Sedai se uitar� la el. Nu putea citi nimic pe chipurile lor. Ochii le sc�nteiau �n lumin�.

��Da, vad, zise Moiraine sec.

��I-am spus s� nu vin�. I-am spus c� e primejdios.

��C�nd am ajuns eu, zise Liandrin cu r�ceal�, distrugea ce era scris �n cealalt� camer�.

Rand se foi neliniștit. Acum ochii celor doua femei Aes Sedai p�reau la fel. �l m�surau și �l c�nt�reau, reci și nemiloși.

��Erau� erau porc�rii, �ng�im� el. Doar niște porc�rii, �nc� se mai uitau la el, f�r� s� scoat� o vorb�.

��Doar nu credeți c� eu� Moiraine, doar nu crezi c� am avut ceva de-a face cu� cu ce s-a �nt�mplat acolo. �Lumin�, oare am avut ceva de-a face? Am rostit numele Celui �ntunecat.�

Moiraine nu r�spunse, iar Rand simți un fior care nu sl�bi nici m�car c�nd oamenii n�v�lir� �n�untru cu torțe și l�mpi. Moiraine și Liandrin �și l�sar� globurile str�lucitoare s� se sting�. L�mpile și torțele nu luminau la fel de bine; din ad�ncul celulelor se iveau umbre. B�rbații cu t�rgile se repezir� la siluetele �ntinse pe podea. �n fruntea lor era Ingtar. Smocul de p�r din creștet aproape c� �i frem�ta de furie și p�rea ner�bd�tor s� g�seasc� pe cineva pe care s�-și poat� folosi sabia.

��Deci a disp�rut și Iscoada Celui �ntunecat, morm�i el. S-au �nt�mplat și lucruri mai rele ast�-sear�.

��Da, chiar și aici, zise Moiraine t�ios.

Le porunci oamenilor care �i puneau pe Egwene și pe Mat pe t�rgi:

��Fata trebuie dus� �n camera ei. E nevoie de o femeie care s� stea de veghe dac� se trezește �n toiul nopții. S-ar putea s� fie speriat�, dar acum are mare nevoie de somn. B�iatul�

�l atinse pe Mat pe c�nd targa era ridicat� de doi b�rbați, dar �și trase iute m�na �napoi.

��Duceți-l �n apartamentele Supremei �nsc�unate. G�siți-o pe Suprema �nsc�unat� și spuneți-i c� l-ați adus. Spuneți-i c� �l cheam� Matrim Cauthon. O s� vin și eu de �ndat� ce pot.

��Suprema �nsc�unat�! exclam� Liandrin. Vrei s� o pui pe Suprema �nsc�unat� s�-l T�m�duiasc� pe� pe preferatul t�u. Ai �nnebunit, Moiraine.

��Suprema �nsc�unat�, zise Moiraine liniștit�, nu �mp�rt�șește prejudec�țile tale de femeie din Ajah Roșie, Liandrin. Ea poate T�m�dui un om f�r� s� aib� neap�rat un plan cu el. Haideți, le spuse ea b�rbaților care purtau targa.

Liandrin se uit� dup� ei cum pleac�, Moiraine și b�rbații care �i duceau pe Mat și Egwene, apoi se �ntoarse spre Rand.

Acesta �ncerc� s� nu o bage �n seam�. Se concentr� s� �și bage sabia �n teac� și s� �și scuture paiele de pe c�maș� și de pe pantaloni. Totuși, c�nd ridic� capul, Liandrin �nc� �l mai cerceta cu privirea, iar chipul �i era inexpresiv, ca de gheaț�. F�r� s� scoat� o vorb�, se �ntoarse s� se uite, g�nditoare, la ceilalți b�rbați. Unul ținea corpului b�rbatului sp�nzurat �n timp ce altul se c�znea s� desfac� cing�toarea. Ingtar și ceilalți așteptau, plini de respect. Arunc�ndu-i o ultim� privire lui Rand, plec�, țin�ndu-și capul sus, ca o regin�.

��Aprig� femeie, șopti Ingtar, apoi p�ru mirat c� vorbise. Ce s-a petrecut aici, Rand al�Thor?

Rand clatin� din cap.

��Știu doar c� Fain a reușit cumva s� scape. Și i-a r�nit pe Egwene și pe Mat. Am v�zut camera paznicilor � se �nfior� � dar aici� Orice a fost, Ingtar, l-a speriat at�t de tare pe individul �la, �nc�t s-a sp�nzurat. Cred c� celalalt a �nnebunit din cauza celor v�zute.

��Toat� lumea e pe cale s� �nnebuneasc� ast�-sear�.

��Pieritul� l-ai omor�t?

��Nu!

Ingtar �și v�r� cu zgomot sabia �n teac�; pl�selele ieșeau �n afar�, deasupra um�rului sau drept. P�rea deopotriv� furios și rușinat.

��A plecat din fort�reaț�, �mpreuna cu toți ceilalți pe care nu i-am putut ucide.

��Cel puțin ești �n viaț�, Ingtar. Pieritul �la a ucis șapte soldați!

���n viața? E at�t de important?

Dintr-odat�, pe chipul lui Ingtar nu se mai citea furie; p�rea ostenit și �ndurerat.

��L-am avut �n m�n�. �n m�n�! Și l-am pierdut, Rand. L-am pierdut!

Parc� nici lui nu-i venea s� cread� ce spune.

��Ce ați pierdut? �ntreb� Rand.

��Cornul! Cornul lui Vaiere. A disp�rut, cu sipet cu tot.

��Dar era �n vistierie.

��Vistieria a fost pr�dat�, zise Ingtar istovit. Nu au luat mare lucru �n afar� de Corn. Doar ce le-a �nc�put �n buzunare. Mai bine luau tot restul și l�sau Cornul. Ronan a murit, și au murit și paznicii.

Vocea �i deveni mai slab�.

��C�nd eram copil, Ronan a ap�rat Turnul Jehaan cu dou�zeci de oameni, �mpotriva a o mie de troloci. Dar, nu a cedat ușor. B�tr�nul avea s�nge pe pumnal. Nimeni nu poate cere mai mult de at�t.

T�cu o vreme.

��Au intrat pe Poarta C�inelui și au ieșit tot pe acolo. Am r�pus vreo cincizeci, dar au sc�pat prea mulți. Troloci! N-au mai fost niciodat� troloci �n interiorul fort�reței! Niciodat�!

��Cum au intrat pe Poarta C�inelui, Ingtar? Un singur om ar fi fost de ajuns s� opreasc� o sut� de troloci. Și toate porțile erau �nchise.

Se mut� de pe un picior pe altul, st�njenit, aduc�ndu-și aminte de ce erau �nchise.

��Paznicii nu le-ar fi deschis ca s� lase pe cineva s� intre.

��Le-au t�iat g�tul, spuse Ingtar. Erau am�ndoi oameni de treab� și totuși au fost m�cel�riți ca niște animale. A fost o treab� f�cut� din�untru. Cineva i-a ucis, apoi a deschis poarta. Cineva care se putea apropia de ei f�r� s� iște b�nuieli. Cineva pe care �l cunoșteau.

Rand se uit� la celula goal� �n care fusese Padan Fain.

��Dar asta �nseamn� c�

��Da. Sunt Iscoade ale Celui �ntunecat �n Fal Dara. Sau erau. O s� afl�m cur�nd cum stau lucrurile. Kajin cerceteaz� acum s� vad� dac� lipsește cineva. Pace! Tr�dare �n fort�reața Fal Dara!

�ncruntat, se uit� de jur �mprejurul temniței, la oamenii care �l așteptau. Aveau toți s�bii, puse pe deasupra hainelor de s�rb�toare, iar unii dintre ei purtau coifuri.

��N-avem nimic de f�cut aici. Afar�! Toat� lumea!

Rand plec� �mpreun� cu ceilalți. Ingtar pip�i vestonul lui Rand.

��Ce-i asta? Te-ai hot�r�t s� muncești la grajduri?

��E o poveste lung�, spuse Rand. Prea lung� ca s� ți-o spun acum. Poate alta dat�.

�Poate niciodat�, dac� am noroc. Poate izbutesc s� scap, cu tot vacarmul �sta. Nu, nu pot. Trebuie s� aștept s� se fac� bine Egwene. Și Mat. Lumin�, ce se va �nt�mpla cu el acum, c�nd nu mai are pumnalul?�

��Probabil c� Seniorul Agelmar a dublat paza la toate porțile.

��A triplat-o, spuse Ingtar, satisf�cut. Nimeni nu poate trece de porți, nici dintr-o parte, nici din cealalt�. De �ndat� ce Seniorul Agelmar a auzit ce s-a �nt�mplat, a poruncit ca nimeni s� nu mai fie l�sat s� p�r�seasc� fort�reața f�r� voia lui.

�De �ndat� ce a auzit?�

��Dar mai �nainte, Ingtar? Ce-a fost cu porunca de mai �nainte, de a nu l�sa pe nimeni s� ias�?

��Porunca de mai �nainte? Ce porunc�? Rand, fort�reața a fost �nchis� doar c�nd Seniorul Agelmar a auzit de asta. Cineva ți-a spus prostii.

Rand cl�tin� �ncet din cap. Nici Ragan, nici Tema n-ar fi n�scocit așa ceva. Și chiar dac� porunca ar fi fost dat� de Suprema �nsc�unat�, Ingtar ar fi trebuit s� știe. �Deci cine? Și cum?� Se uit� pieziș la Ingtar, �ntreb�ndu-se dac� nu cumva Shienaranul mințea. �Chiar ai �nnebunit dac� ai ajuns s�-l b�nuiești pe Ingtar.�

Erau acum �n camera paznicilor. Luaser� capetele paznicilor și r�m�șițele lor, dar acolo unde fuseser� mai r�m�seser� pete roșii pe mas� și d�re umede pe paie. Erau și dou� femei Aes Sedai acolo, cu chipuri blajine, �nveșm�ntate �n șaluri cu ciucuri cafenii, care cercetau cuvintele m�zg�lite pe pereți, f�r� s� le pese c� fustele atingeau paiele. Fiecare avea o c�limar� de cerneal� ag�țat� la cing�toare și scriau ceva cu tocul �ntr-o c�rticic�. Nici nu se uitar� la oamenii care treceau printre ele.

��Uite, Verin, spuse una dintre ele, ar�t�nd spre o bucat� de piatr� acoperit� cu scriere troloc�. Asta pare interesant.

Cealalt� se gr�bi s� se apropie, p�t�ndu-și fusta cu s�nge.

��Da, v�d. Mult mai bine scris dec�t restul. Nu un troloc. Foarte interesant.

�ncepu s� scrie �n c�rticic�, ridic�nd des privirea, ca s� citeasc� literele colțuroase de pe perete.

Rand se repezi afar�. Chiar dac� nu ar fi fost femei Aes Sedai, tot nu ar fi vrut s� r�m�n� �n aceeași �nc�pere cu cineva care era de p�rere c� este �interesant� s� citești cuvinte troloce scrise cu s�nge de om.

Ingtar și oamenii lui merser� mai departe, la treburile lor. Rand mai pierdu puțin vremea pe acolo, �ntreb�ndu-se �ncotro s� o apuce. Nu era prea ușor s� se �ntoarc� �n apartamentele femeilor f�r� Egwene. �Lumin�, d� s� se fac� bine. Moiraine a spus c� o s� se fac� bine.�

Lan d�du peste el �nainte s� ajung� la primele trepte care duceau sus.

��Poți s� te �ntorci �n camera ta dac� vrei, p�storule. Moiraine ți-a luat lucrurile din camera lui Egwene și le-a dus la tine.

��De unde știa?�

��Moiraine știe multe lucruri, p�storule. Ar fi trebuit s� �nțelegi asta p�n� acum. Mai bine ai avea grij� de tine. Toate femeile vorbesc despre cum alergai pe coridoare, agit�ndu-ți sabia. Mai spun ca te uitai ținta la Amyrlin, de parc� vroiai s-o silești s�-și plece privirea.

��Lumin�! �mi pare r�u c� sunt m�nioase, Lan, dar am fost poftit �n�untru. Și c�nd am auzit alarma� arde-m-ar, Egwene era aici jos!

Lan �și țuguie buzele, g�nditor; era singura expresie de pe chipul s�u.

��Nu sunt �ntocmai m�nioase. Doar c� cele mai multe cred c� e nevoie de o m�n� de fier ca s� te mai linișteasc� puțin. Sunt mai degrab� fascinate. P�n� și Domnița Amalisa tot pune �ntreb�ri despre tine. Unele dintre ele �ncep s� dea crezare poveștilor servitorilor. Cred ca ești un prinț deghizat, p�storule. Nu e un lucru r�u. E o vorb� aici, �n Ținuturile de la Hotar: �Mai bine ai o femeie de partea ta dec�t zece b�rbați�. Dup� felul �n care vorbesc �ntre ele, se pare c� �ncearc� s� hot�rasc� a cui fiic� este �ndeajuns de puternic� pentru a-ți ține piept. Dac� n-ai grij�, p�storule, o s� te trezești �nsurat cu o fat� din Shienar �nainte s� �ți dai seama ce ți se �nt�mpl�.

Izbucni pe neașteptate �n r�s; era ciudat, de parc� ar fi r�s o piatr�.

��S� alergi pe coridoare, prin apartamentele femeilor, �n toiul nopții, �mbr�cat �ntr-un veston de lucr�tor și agit�nd o sabie. Dac� n-or s� pun� s� te biciuiasc�, cel puțin or s� vorbeasc� despre tine ani buni de aici �nainte. N-au mai v�zut niciodat� un b�rbat at�t de ciudat ca tine. Indiferent ce nevast� ți-ar alege, probabil c� �n zece ani o s� fac� din tine șeful propriei tale Case, ba o s� și crezi c� nu e dec�t meritul t�u. P�cat c� trebuie s� pleci.

Rand, care se uitase cu gura c�scat� la Str�jer, morm�i:

��Am �ncercat. Porțile sunt p�zite și nimeni nu poate pleca. Am �ncercat c�nd era �nc� zi. Nici m�car n-am izbutit s�-l scot pe Roșcat din grajd.

��Acum nu mai are importanț�. Moiraine m-a trimis s�-ți spun c� poți pleca oric�nd. Chiar și acum, dac� vrei. Moiraine l-a convins pe Agelmar s�-ți dea voie.

��De ce acum și nu mai devreme? De ce n-am putut pleca mai devreme? Ea a fost cea care a poruncit s� se �nchid� porțile? Ingtar spunea c� p�n� ast�-sear� n-a știut nimic de nici o porunc� de a nu l�sa pe nimeni s� ias�.

Lui Rand i se p�ru c� Str�jerul era tulburat, dar acesta nu spuse dec�t:

��C�nd �ți d� cineva un cal, p�storule, nu te pl�nge c� nu e destul de iute.

��Și Egwene? Și Mat? Sunt bine? Nu pot pleca p�n� nu știu c� sunt teferi.

��Fata e bine. O s� se trezeasc� dimineaț� și probabil c� nici n-o s�-și aduc� aminte ce s-a petrecut. Așa se �nt�mpl� cu loviturile la cap.

��Și Mat?

��Tu hot�r�ști, p�storule. Poți pleca acum, sau m�ine, sau peste o s�pt�m�n�. Tu hot�r�ști.

Se �ndep�rt�, l�s�ndu-l pe Rand pe coridor, jos, sub fort�reața Fal Dara.

�n timp ce targa pe care se afla �ntins Mat p�r�sea �nc�perile Supremei �nsc�unate, Moiraine �nf�șur� cu grij� angrealul � o statuet� mic�, �ntunecat� de vreme, �nf�țiș�nd o femeie �nveșm�ntat� �ntr-o rob� larg� � �ntr-o bucat� de m�tase, și �l puse la loc �n punga sa de piele. A munci �mpreun� cu alte Aes Sedai, a-și uni �nzestr�rile, a conduce cursul Puterii Supreme c�tre un unic scop era ceva extrem de istovitor p�n� și �n cele mai favorabile �mprejur�ri, chiar și cu ajutorul unui angreal, dar a munci toata noaptea, f�r� pic de somn, nu era o �mprejurare favorabil�. Și ceea ce-i f�cuser� b�iatului nu fusese ușor.

Leane �i gr�bi pe purt�torii t�rgii, cu niște gesturi aprige și c�teva vorbe aspre. Cei doi b�rbați �și tot l�sau capetele �n jos, tulburați la g�ndul de a se afla printre at�t de multe Aes Sedai �n același timp, una dintre ele fiind chiar Suprema. Unde mai pui c� femeile m�nuiser� și Puterea. Cei doi așteptaser� pe coridor, st�nd pe vine și sprijiniți de zid, p�n� ce treaba fusese terminat�, iar acum erau ner�bd�tori s� plece din �nc�perile femeilor. Mat st�tea culcat, cu ochii �nchiși și alb la faț�, dar pieptul i se ridica și cobora ritmic, semn c� era cufundat �ntr-un somn ad�nc.

�Oare dup� asta ce se va �nt�mpla?� se �ntreb� Moiraine. �Acum, c� nu mai avem Cornul, el nu mai este necesar, și totuși��

Ușa se �nchise �n spatele lui Leane și a purt�torilor t�rgii, iar Suprema trase aer �n piept ad�nc și tremurat.

��Nepl�cut� treab�. Tare nepl�cut�, spuse ea, cu chipul netulburat și frec�ndu-și m�inile de parc� ar fi vrut s� le spele.

���ns� foarte interesant�, spuse Verin, cea de-a patra Aes Sedai pe care Suprema o alesese pentru a le ajuta. Mare p�cat c� nu mai avem� c� nu mai am, adic� pumnalul, pentru ca T�m�duirea s� fie complet�. �n ciuda a ceea ce-am f�cut �n noaptea asta, b�iatul nu va mai tr�i mult. C�teva luni, poate, �n cel mai bun caz.

Cele trei femei erau singure �n �nc�perile Supremei. Dincolo de zidurile str�punse de deschiz�turile �nalte și �nguste se vedeau zorii rev�rs�ndu-se pe cer.

��Da, �ns� acum va avea m�car r�gazul acelor c�torva luni, spuse cu voce grava Moiraine. Iar dac� pumnalul poate fi redob�ndit, mai este �nc� vreme pentru a rupe leg�tura. �Dac� poate fi redob�ndit. Da, firește.�

��Mai este, așa-i, �ncuviinț� Verin.

Era o femeie micuța și plinuț�, cu chipul colțuros; �n ciuda faptului c� nu i se putea citi v�rsta, la fel ca oric�rei Aes Sedai, avea c�teva fire c�runte. Era singurul semn, dar pentru o Aes Sedai asta �nsemna c� era, �ntr-adev�r, foarte b�tr�n�. Cu toate acestea, glasul nu �i tremura, iar obrajii �i erau �nc� netezi.

��Și totuși, b�iatul a r�mas legat de pumnal pentru mult� vreme, iar un asemenea lucru nu trebuie uitat. Și leg�tura va continua, fie c� arma va fi sau nu g�sit�. Ar putea deja s� fi fost preschimbat și cu neputinț� de T�m�duit, chiar dac� nu mai exist� primejdia ca s� fie molipsiți și alții. Un lucru at�t de ne�nsemnat, acel pumnal, reflect� Verin, și totuși are darul de a-i afecta pe toți cei care-l poart� mai mult� vreme. Iar purt�torul, la r�ndul s�u, �i va �mboln�vi pe cei cu care se �nt�lnește, și așa mai departe, iar ura și ne�ncrederea care au distrus Shadar Logoth și au f�cut ca fiecare b�rbat și fiecare femeie s� ridice brațul �mpotriva celorlalți vor b�ntui iar�și lumea. M� �ntreb c�t de mulți oameni pot fi atinși de nebunie �ntr-o perioad� dinainte stabilit� � s� zicem, un an. Ar trebui s� fie cu putinț� de calculat cu o aproximare c�t de c�t corect�.

Moiraine o privi pe sora sa Brun�, f�r� s� lase ca g�ndurile s� i se oglindeasc� pe chip. �Iat�-ne confruntate cu �nc� o primejdie, iar dac� stai s-o asculți pe ea, s-ar zice c� e vorba de o enigm� �nt�lnit� �n paginile unei c�rți. Pe Lumin�, chiar c� Brunele nu sunt c�tuși de puțin conștiente �n ce lume tr�iesc.�

��Atunci, Sor�, �nseamn� c� pumnalul trebuie g�sit. Agelmar e pe cale de a trimite oameni care s�-i urm�reasc� pe cei care-au luat Cornul și i-au ucis vasalii, adic� tocmai pe cei care-au furat și pumnalul. Cele dou� se afl� �n același loc.

Verin �ncuviinț� din cap, dar se și �ncrunt�.

��Și chiar dac� ar fi g�sit, cine-l poate aduce �napoi, �n siguranț�? Cine-l atinge e �n primejdie de a se spurca, dac� �l poart� mult� vreme. Poate s�-l �nchid� �ntr-un cuf�r, bine legat și ap�rat, dar chiar și așa, cei aflați �n apropiere pentru mai mult� vreme ar fi �n primejdie. Iar f�r� s� avem pumnalul, pentru a-l cerceta, nu putem ști cu siguranț� cum și c�t de mult trebuie protejat cel trimis �n aceast� misiune. Dar dumneata, Moiraine, l-ai v�zut� ba �nc� ai și avut de-a face cu el, �ndeajuns de mult pentru ca t�n�rul s� scape cu viaț�, dup� ce-l luase cu sine, și pentru a-l �mpiedica s�-i �mboln�veasc� pe alții. Probabil c� știi �ndeajuns de bine c�t este de puternic� influența lui.

��Exist� cineva, r�spunse Moiraine, care poate aduce pumnalul �napoi f�r� s� fie v�t�mat. Unul care, cu ajutorul nostru, este c�t se poate de bine aparat de spurc�ciune și ad�postit. Mat Cauthon.

��Da, firește, �ncuviinț� Suprema. El o poate face. Dac� mai are suficient de mult de tr�it. Numai Lumina știe c�t de departe vor ajunge t�lharii, �nainte ca oamenii lui Agelmar s�-i g�seasc�. Și dac� b�iatul moare� iar pumnalul r�m�ne at�ta vreme neferecat� iat� �nc� un lucru care trebuie s� ne �ngrijoreze, continu� ea, frec�ndu-se obosit� la ochi. Cred c� trebuie s�-l g�sim și pe acest Padan Fain. Ce anume face ca aceast� Iscoad� s� fie at�t de important�, pentru ca dușmanii s� riște at�t de mult numai pentru a-l salva? Ar fi fost mult mai ușor pentru ei s� fure numai Cornul. A p�trunde �n fort�reaț� este la fel de primejdios ca a �nfrunta viforul iernii pe Marea Furtunilor, și totuși ei au z�bovit �ndeajuns de mult pentru a-l mai elibera și pe Fain. Și dac� P�ndarii �l cred at�t de important�

Suprema se opri, iar Moiraine �și d�du seama c� se �ntreba dac� �ntr-adev�r poruncile veneau numai de la Myrddraali.

��� Atunci și noi trebuie s� g�ndim la fel, sf�rși Siuan.

��Trebuie g�sit, �ncuviinț� Moiraine, n�d�jduind c� nu l�sa s� se vad� nici un pic din tulburarea și ner�bdarea care-o cuprinseser�, dar probabil c� va fi acolo unde se afla și Cornul.

��Cum spui, Fiica mea, �ng�n� Suprema, duc�ndu-și m�na la gur� pentru a-și �n�buși un c�scat. Și acum te rog s� ne ierți, Verin. Mai am c�teva cuvinte s�-i spun lui Moiraine, apoi trebuie s� dorm un pic. Probabil c� Agelmar va insista s� ne osp�teze disear�, de vreme ce seara trecut� a pierdut prilejul. Ajutorul t�u a fost neprețuit, Fiic�. Te rog s� nu uiți c� nimeni nu trebuie s� afle nimic despre r�nile b�iatului. Sunt c�teva printre Surorile tale care vor vedea �n asta o lucr�tur� a Umbrei, c�nd de fapt este un obiect f�urit �n �ntregime de m�na omului.

Nici nu mai era nevoie s� aminteasc� de Ajah Roșie. Iar Moiraine se g�ndi c�, poate, Roșiile nu mai erau singurele de care trebuia s� se fereasc�.

��Firește, Maic�, n-am s� suflu o vorb�, spuse Verin, cu o reverenț�, dar nu porni spre uș�. Dar cred c� trebuie s� vezi și asta, f�r� �nt�rziere.

Și scoase la iveal� un carnețel legat �n piele moale, brun�, pe care-l purta la cing�toare.

��Este ceea ce st�tea scris pe pereții temniței. Traducerea nu a fost prea grea. �n mare parte era ceea ce ne așteptam s� fie � numai blasfemii și laude deșarte. S-ar zice c� asta-i cam tot ce știu trolocii. Mai era, �ns�, și altceva � ceva scris de o m�n� mai sigur�: poate o Iscoad� ceva mai școlit�, sau un Myrddraal. Ar putea s� fie numai vorbe goale, dar aduce cu un poem sau un desc�ntec și sun� ca o profeție. Nu știm mare lucru despre profețiile Umbrei, Maic�.

Suprema șov�i numai o clip�, apoi �ncuviinț�. Profețiile Umbrei, ale �ntunericului, se dovedeau adeseori, din p�cate, la fel de adev�rate ca și cele venite din Lumin�.

��Citește-mi.

Verin r�sfoi paginile, apoi �și drese vocea și �ncepu, cu glas liniștit și egal:

Dup� ce termin�, se l�s� o t�cere �ndelungat�. �n cele din urm�, Suprema spuse:

��Fiica mea, cine a mai v�zut asta? Cine știe de ea?

��Numai Serafelle, Maic�. De �ndat� ce-am copiat-o, am pus slujitorii s� ștearg� zidurile. Nu s-au opus � și ei erau dornici s� scape.

��Bine, �ncuviinț� Suprema. Prea mulți oameni de la Hotare știu s� descifreze scrisul trolocilor. S� nu le mai d�m și noi alte pricini de �ngrijorare. Au și-așa destule.

��Ce crezi despre asta? o �ntreba Moiraine pe Verin, cu reținere �n glas. S� fie o profeție?

Verin �și l�s� capul �ntr-o parte, cu ochii la �nsemn�rile sale și cufundat� �n g�nduri.

��E posibil. Seam�n� cu puținele profeții ale �ntunericului pe care le cunoaștem. Iar anumite fragmente sunt foarte limpezi. Cu toate astea, ar putea fi pur și simplu o batjocur�, o sfidare. �Fiic� a nopții, liber� iar�și�, continu� ea, ar�t�nd cu degetul un vers. Asta poate �nsemna un singur lucru, anume c� Lanfear b�ntuie iar�și prin lume, sau c� cineva vrea s� ne fac� s� credem așa ceva.

��Dac� ar fi adev�rat, Fiica mea, spuse Suprema, ar fi destul de �ngrijor�tor. Dar R�t�ciții sunt �nc� ferecați.

�i arunc� o privire lui Moiraine, l�s�nd, pentru o clip�, s� i se vad� tulburarea de pe chip; apoi, cu un efort, se liniști.

��Chiar dac� pecețile sl�besc, R�t�ciții sunt �nc� ferecați, repet� ea.

Lanfear. �n limba din vechime �nsemna �Fiica Nopții�. Numele ei adev�rat nu se cunoștea din nici un text, iar ea, spre deosebire de alți R�t�ciți care primiser� un nume nou de la cei pe care-i tr�daser�, �și alesese singur� porecla. Unii spuneau c�, �n realitate, ea fusese cea mai puternic� dintre R�t�ciți, al�turi de Ishamael, Distrug�torul Speranței, dar �și ținuse puterile t�inuite. R�m�seser� mult prea puține cunoștințe despre acea vreme pentru ca �nv�țații s� fie siguri.

��Cu at�ția Falși Dragoni �mprejur, nu e de mirare ca vreunul s� �ncerce s� aduc� vorba și de Lanfear, spuse Moiraine, cu glasul la fel de netulburat precum �i era și chipul, cu toate c�, �n sinea ei, tremura.

Despre Lanfear se știa un singur lucru sigur, �n afar� numelui: �nainte s� fi trecut de partea Umbrei și �nainte ca Lews Therin Telamon s� o fi �nt�lnit pe Ilyena, cei doi fuseser� �ndr�gostiți unul de altul. �Asta-i o complicație de care chiar c� nu mai aveam nevoie.�

Suprema �nsc�unat� se �ncrunt�, de parc� s-ar fi g�ndit la același lucru, dar Verin d�du din cap, ca și cum, pentru ea, nu ar fi fost dec�t un joc.

��Mai sunt și alte nume cunoscute, Maic�. Seniorul Luc, firește, a fost fratele lui Tigraine care era pe atunci Domniț�-Moștenitoare �n Andor, și a disp�rut �n str�fundurile Manei Pustiitoare. Cu toate astea nu știu cine ar putea fi Isam, și ce leg�tur� are cu Luc.

��Cu timpul o s� aflam tot ce trebuie s� știm, spuse liniștit� Moiraine. Nu avem �nc� nici o dovad� c� asta e o profeție.

Dar ea cunoștea numele: Isam fusese fiul lui Breyan, soția lui Lain Mandragoran, cea care �ncercase s� pun� m�na pe tronul din Malkier, �n numele soțului ei, și astfel provocase n�vala trolocilor �mpotriva regatului. Breyan și pruncul s�u disp�ruser�, am�ndoi, atunci c�nd trolocii cuceriser� Malkier. Iar Isam fusese rud� de s�nge cu Lan. �Sau poate �nc� mai este? Trebuie s� nu-i spun asta, p�n� c�nd m� conving cum are s� reacționeze. P�n� ce ne �ndep�rt�m de Man�. Dac� i-ar trece cumva prin cap c� Isam e �nc� �n viațㅔ

���La Capul Toman așteapt� Neadormiții�, continu� Verin. Mai sunt unii �n lume care chiar și acum sunt convinși, dup� cum se credea �n vechime, c� armatele pe care Artur Arip�-de-Șoim le-a trimis s� str�bat� Oceanul Aryth se vor �ntoarce c�ndva. Deși, dup� at�ta timp scurs�, pufni ea disprețuitoare. Neadormiții care str�juiesc apele, Do Miere A�vron, exist� �nc� și au un� cred c� așez�m�nt este cuv�ntul cel mai potrivit� la Capul Toman, �n Faime. Iar una dintre vechile porecle ale lui Artur Arip�-de-Șoim era Ciocanul Luminii.

��Ce vrei s� spui, Fiica mea? �ntreb� Suprema �nsc�unat�. C� armatele lui Artur Arip�-de-Șoim, sau mai bine zis urmașii acelor soldați, s-ar putea �ntoarce cu adev�rat, dup� o mie de ani?

��Circul� zvonuri despre r�zboi la Capul Toman și prin Șesul Almoth, spuse �ncet Moiraine. Iar Arip�-de-Șoim și-a trimis �n expediție și doi fii, �mpreun� cu armatele. Dac� au reușit s� scape cu viața, �n t�r�murile acelea pe care le-au descoperit, ar putea s� existe și �n zilele noastre o sumedenie de urmași de-ai lui Artur. Sau poate nici unul.

Suprema o privi pieziș pe Moiraine. Era limpede c� și-ar fi dorit s� fie singure, pentru a-i porunci s�-i spun� ce intenții avea. Moiraine f�cu un gest liniștitor, iar vechea ei prieten� �i z�mbi. Verin, cu nasul �n �nsemn�rile ei, nu observ� nimic.

��Nu știu, Maic�. Parc� nu prea �mi vine s� cred. Nu știm nimic despre toate t�r�murile pe care Artur Arip�-de-Șoim a pornit s� le cucereasc�. Mare p�cat c� Seminția Marii refuz� s� traverseze Oceanul Aryth, pentru c�, zic ei, de cealalt� parte s-ar afla Insulele Morților. Tare mi-aș dori s� știu ce vor s� spun� cu asta, dar afurisiții �știa parc� au lac�t la gur�, oft� ea, f�r� s�-și ridice privirile. Avem o singur� mențiune despre �t�r�murile cufundate �n Umbr�, dincolo de Soare-Apune, dincolo de ocean, unde st�p�nesc Armatele Nopții�. Nimic din ceea ce știm nu ne spune dac� soldații trimiși de Arip�-de-Șoim au reușit s� �nfr�ng� aceste �Armate ale nopții� sau m�car s� supraviețuiasc� dup� moartea lui Artur. Odat� ce s-a st�rnit R�zboiul de O Sut� de Ani, toți erau mult prea preocupați s� dob�ndeasc� o parte din imperiul lui Arip�-de-Șoim ca s� le mai pese de soldații de peste mare. Dar dup� p�rerea mea, Maic� dac� urmașii lor ar mai fi �nc� �n viaț� și dac� ar fi avut intenția s� se �ntoarc� nu ar fi așteptat at�t de mult.

��Atunci �nseamn� c� nu crezi c� avem de-a face cu o profeție, Fiica mea?

���Vechiul copac�� hm, spuse Verin, cufundat� �n propriile ei g�nduri. Au existat dintotdeauna zvonuri � dar nu mai mult dec�t at�t � c� neamul din Almoth, at�t c�t a mai avut de tr�it pe aceast� lume, poseda o ramur� din Avendesora, poate chiar un l�star �nc� viu. Iar stindardul din Almoth era �albastru ca v�zduhul de sus, negru ca p�m�ntul de sub picioare, cu Arborele Vieții, cu ramurile �ntinse, care le unește�. Desigur, locuitorii din Tarabon spun c� ei sunt �Arborele omenirii� și pretind c� ar descinde din capetele �ncoronate și nobilii din V�rsta Legendelor. Iar cei din Doman pretind c� ar cobor� din oamenii care au dat naștere Arborelui Vieții, tot �n V�rsta Legendelor. Exist� și alte posibilit�ți, dar, Maic�, merit� observat c� cel puțin trei dintre ele ne fac s� ne �ndrept�m privirile c�tre Șesul Almoth și Capul Toman.

Suprema �i r�spunse, cu un glas �nșel�tor de dulce:

��Fiica mea, hot�r�ște-te, te rog. Dac� urmașii lui Artur Arip�-de-Șoim nu se �ntorc, �nseamn� c� asta nu-i o profeție și nu merit� s� dai nici un cap de pește stricat ca s� afli ce �nseamn� �vechiul copac�.

��Nu pot s�-ți spun dec�t ceea ce știu, Maic�, zise Verin, ridic�nd ochii. Hot�r�rea final� o las �n m�inile tale. Eu, una, cred c� armatele lui Artur Arip�-de-Șoim au murit de mult, dar asta nu �nseamn� c� și trebuie s� fie așa. �Vremea Schimb�rii�, desigur, se refer� la sf�rșitul unei V�rste, c�t despre �Marele Rege, St�p�nul��

��Știu foarte bine cine e �Marele Rege�, Fiica mea, o �ntrerupse Suprema, b�t�nd cu palma �n mas� cu un zgomot ca de tunet. Iar acum te-aș ruga s� pleci. Du-te, Verin, continu� ea, tr�g�nd ad�nc aer �n piept și �ncerc�nd, �n mod vizibil, s�-și recapete calmul. Nu vreau s� m� m�nii pe tine. Nu vreau s� uit cine le convingea pe buc�t�rese s� lase pr�jiturile cu miere descoperite, la vreme de noapte, pe c�nd eram novice.

��Maic�, interveni Moiraine, nu avem nici un motiv s� credem c� asta ar fi o profeție. Oricine care are ceva spirit și c�teva cunoștințe poate inventa așa ceva, și nimeni nu a spus vreodat� c� Myrddraalii ar fi �nceți de minte.

��Și, firește, continu� Verin, netulburat�, �b�rbatul care conduce� trebuie s� fie unul din cei trei tineri care c�l�toresc �mpreun� cu dumneata, Moiraine.

Ca lovit� �n moalele capului, Moiraine o sfredeli cu privirea. ,,Nu-și d� seama pe ce lume e? Ce proast� am fost.� �nainte s�-și dea seama ce f�cea, se �ntinsese deja c�tre s�mburele str�lucitor și viu pe care-l simțea mereu puls�nd �n sufletul ei, c�tre Adev�ratul Izvor. Puterea Suprem� �i n�v�li �n trup, �nc�rc�nd-o cu energie, �mpiedic�nd-o s� mai aud� trosnetul slab al aurei de Putere care o �nconjura pe Suprema �nsc�unat�, care reacționase la fel ca ea. Era prima dat� c�nd Moiraine se preg�tea s� foloseasc� Puterea �mpotriva unei alte Aes Sedai. �Vremurile pe care le tr�im sunt primejdioase, este la mijloc soarta lumii și, uneori, nu avem de ales. Trebuie s� facem anumite lucruri. Vai, Verin, de ce a trebuit s�-ți bagi nasul unde nu-ți fierbe oala?�

Verin �nchise carnețelul, și-l strecur� din nou la cing�toare, apoi �și plimb� privirea de la una la cealalt�. Nu avea cum s� nu-și dea seama de aura care le �nconjura pe fiecare dintre ele, de str�lucirea iscat� de atingerea Adev�ratului Izvor. Numai cineva care știa, la r�ndul s�u, s� conduc� o putea z�ri, dar pentru o Aes Sedai era cu neputinț� s� nu observe. Pe chipul lui Verin ap�ru o umbr� de mulțumire, dar nici un semn cum c� și-ar fi dat seama ce lovitur� de tr�snet slobozise. Le privea liniștit�, ca și cum tocmai ar fi g�sit �nc� o cheie care s-o ajute la rezolvarea unui mister.

��Da, m-am g�ndit eu c� așa trebuie s� fie. Moiraine nu putea duce totul la cap�t de una singur�, și ce ajutor mai bun s�-și g�seasc� dec�t pe prietena ei din copil�rie, �mpreun� cu care obișnuia s� se furișeze s� fure pr�jiturele cu miere? spuse ea, apoi clipi brusc. Iart�-m�, Maic�, nu trebuia s� spun asta.

��Verin, Verin, r�spunse Suprema, scutur�nd mirat� din cap. �ți acuzi sora� și pe mine� c� nu, nici nu pot rosti așa ceva. Apoi te �ngrijoreaz� faptul c� ai vorbit pe un ton prea familiar Supremei? �nt�i g�urești fundul b�rcii, apoi ți-e team� c� o s� ploua. Fiica mea, g�ndește-te ce l�sai s� se �nțeleag� mai �nainte!

�E prea t�rziu pentru asta, Siuan, g�ndi Moiraine. Dac� nu ne-am fi pierdut cump�tul și nu am fi atins Izvorul, poate c� Dar acum este sigur�.�

��De ce ne spui asta, Verin? �ntreb� ea, cu glas tare. Dac� crezi cu adev�rat așa ceva, ar trebui s-o spui celorlalte surori, mai ales celor Roșii.

Verin f�cu ochii mari de uimire.

��Da, da. Probabil c� da. Nu m� g�ndisem la asta. Dar vorba e c�, dac� aș face-o, dumneata Moiraine și dumneata, Maica, ați fi ferecate, iar b�rbatul � domolit. Nimeni pe lume, niciodat�, nu a fost al�turi de un b�rbat care folosea Puterea, pentru a-i cerceta evoluția. C�nd anume �ncepe nebunia și cum �l cuprinde? C�t de repede se las� �n st�p�nirea ei? Mai este, oare, �n stare de ceva, c�nd trupul �i putrezește pe din�untru? C�t timp mai poate acționa? Orice s-ar �nt�mpla cu t�n�rul �sta, care-o fi el, se va �nt�mpla fie c� eu sunt l�ng� el pentru a așterne r�spunsurile �n scris, fie c� nu. Dar, dac� este urm�rit și c�l�uzit, ar trebui s� izbutim s�-l ținem sub observație o vreme, at�t timp c�t primejdia nu este �nc� prea mare. Ca s� nu mai vorbesc de Ciclul Karaethon, continu� ea, netulburat�, �n ciuda privirilor uimite pe care i le aruncau cele dou� femei. Presupun c� el este �ntr-adev�r Dragonul Ren�scut, nu-i așa, Maic�? Nu pot s� cred c� ai face dumneata una ca asta � s� lași un b�rbat care poate conduce Puterea s� umble liber � dac� el nu ar fi Dragonul.

�Numai cunoașterea o preocup�, se g�ndi mirat� Moiraine. Cea mai �nsp�im�nt�toare profeție a lumii s-a �mplinit, poate c� se apropie sf�rșitul tuturor lucrurilor, iar ei �i pas� numai de cunoaștere. Chiar și așa, �ns�, tot primejdioas� r�m�ne.�

��Cine mai știe de asta? �ntreb� Suprema, cu glasul slab, dar aspru. Serafelle, presupun. Altcineva, cine, Verin?

��Nimeni, Maic�. Pe Serafelle nu o intereseaz�, de fapt, dec�t lucrurile care deja sunt scrise �n c�rți � cu c�t mai groase, cu at�t mai bine. E de p�rere c� exista �n lume, r�sp�ndite, cam de zece ori mai multe c�rți, manuscrise și fragmente vechi, pierdute sau uitate, dec�t am izbutit noi s� adunam �n Tar Valon. E sigur� c� mai avem �nc� de scos la iveala suficient de multe cunoștințe din vechime pentru ca�

��E de ajuns, Sor�, spuse Moiraine, d�nd drumul Adev�ratului Izvor, o clip� dup� aceea, simți c� Suprema �i urmase exemplul.

Atunci c�nd simțeai Puterea curg�ndu-ți printre degete, era ca și cum ai fi pierdut pe cineva drag, ca s�ngele care se scurgea dintr-o ran� deschis�, odat� cu viața. O parte din ea �și dorea s� nu renunțe, dar, spre deosebire de unele din surorile sale, Moiraine punea mare preț pe st�p�nirea de sine și nu-și �ng�duise s� se atașeze prea mult de senzația aceea.

��Verin, ia loc, și spune-ne ce știi și cum ai aflat. Spune tot.

�n timp ce Verin �și lua un scaun � dup� ce-i aruncase o privire Supremei pentru a-i cere voie s� se așeze �n prezența ei � Moiraine o privi cu tristețe.

��Nu pare probabil, �ncepu Verin, ca o persoan� care nu a studiat str�vechile volume cu mare atenție s� observe altceva dec�t c� dumneata te porți ciudat. Iart�-m�, Maic�. Primul indiciu l-am avut cu aproape dou�zeci de ani �n urm�, pe timpul c�nd Tar Valon se afla sub asediu, dar asta a fost numai�

�Lumina s� m-ajute, Verin, c�t te-am mai iubit pentru pr�jiturile alea cu miere și pentru c� m� primeai s� pl�ng la s�nul t�u. Dar am s� fac ceea ce trebuie s� fac. Am s-o fac. Așa trebuie.�

La �nceput, Rand merse pe l�ng� Str�jer cu picioarele țepene, neliniștit. �Privirea �n p�m�nt.� Lui Lan �i era ușor s� spun� asta. Nu el fusese chemat de Suprema �nsc�unat�. Nu el trebuia s� se �ntrebe dac� va fi domolit �nainte de sf�rșitul zilei, sau chiar mai r�u. Rand simțea un nod �n g�t; oric�t ar fi vrut, nu putea �nghiți.

Coridoarele frem�tau de oameni: servitori care �și vedeau de treburi, soldați cu s�bii peste hainele de toate zilele. C�țiva b�ieți cu s�bii mici de antrenament st�teau pe l�ng� cei mai mari, imit�ndu-le felul de a merge. Nimic nu mai aducea aminte de lupt�, dar toat� lumea p�rea a fi cu ochii �n patru, p�n� și copiii. B�rbații �n toata firea sem�nau cu niște pisici �n așteptarea șobolanilor. Ingtar se uit� curios la Rand și la Lan, aproape tulburat; deschise gura, dar apoi trecu pe l�ng� ei f�r� s� spun� nimic. Kajin, �nalt, subțire și m�sliniu la fața, ridic� pumnii deasupra capului și striga:

��Tai�shar Malkier! Tai�shar Manetheren!

�S�ngele adev�rat din Malkier. S�ngele adev�rat din Manetheren.�

Rand tres�ri. �Lumin�, de ce a spus asta? Nu fi netot, �și spuse. Aici toat� lumea știe de Manetheren. Știu toate poveștile �n care e vorba de b�t�lii. Arde-m-ar, trebuie s� m� st�p�nesc.�

Lan r�spunse, ridic�nd și el pumnii.

��Tai�shar Shienar!

Dac� ar lua-o la fug�, s-ar putea pierde destul timp �n mulțime c�t s� ajung� la cal? �Dac� trimite h�itașii dup� mine�� Cu fiecare pas era mai �ncordat.

Pe c�nd se apropiau de apartamentele femeilor, Lan rosti sec:

��Pisica str�bate curtea!

Uimit, Rand lu� imediat poziția respectiv�, așa cum fusese �nv�țat, cu spatele drept și toți mușchii destinși, ca și cum ar fi at�rnat de o s�rm� prins� �n v�rful capului. Era un mers relaxat, aproape �ng�mfat. Relaxat pe din afar�; pe din�untru nu se simțea deloc așa. Nu avu vreme s� se �ntrebe ce face. Ieșir� de pe ultimul coridor merg�nd unul �n pas cu celalalt.

Femeile de la intrarea �n �nc�perile femeilor se uitar� liniștite la ei pe m�sur� ce se apropiau. Unele erau așezate la mese ușor �nclinate, verific�nd niște catastife și �nsemn�nd c�te ceva din c�nd �n c�nd. Altele �mpleteau sau lucrau cu acul și cu croșeta. De veghe st�teau doamne �mbr�cate �n m�t�suri, precum și femei �n livrea. Ușile arcuite erau deschise, p�zite doar de femei. Nu era nevoie de mai mult. Nici un b�rbat din Shienar n-ar fi intrat nepoftit, dar toți b�rbații din Shienar erau gata s� apere acele uși, dac� ar fi trebuit, și ar fi fost uluiți și �nsp�im�ntați s� fie nevoie de așa ceva.

Rand simți cum i se str�nge stomacul. �Or s� ne vad� s�biile și or s� ne �ntoarc� din drum. Dar asta vreau, nu-i așa? Dac� ne �ntorc din drum, poate c� mai am o șans� s� scap. Dac� nu cumva cheam� paznicii.� Se ag�ț� de poziția pe care i-o indicase Lan tot așa cum s-ar fi ag�țat de o creang� purtat� de ape; era singurul lucru care �l f�cea s� nu se �ntoarc� și s� o ia la s�n�toasa.

C�nd se oprir�, una dintre �nsoțitoarele Domniței Amalisa, Nisura, o femeie cu fața rotund�, puse deoparte �mpletitura și se ridic� �n picioare. Ochii �i sclipir� o clip� la vederea s�biilor și str�nse din buze, dar nu scoase nici o vorb�. Toate femeile se oprir� din lucru ca s� se uite, t�cute și atente.

��Cinste am�ndurora, rosti Nisura, �nclin�ndu-și ușor capul. �i arunc� o privire lui Rand, at�t de repede �nc�t nici nu fu sigur c� v�zuse bine; asta �i aduse aminte de ceea ce-i spusese Perrin.

��Suprema �nsc�unat� v� așteapt�.

Se mișc� și dou� alte doamne � nu servitoare; li se f�cea o cinste � p�șir� �n faț� ca s� o �nsoțeasc�. Femeile se �nclinar�, puțin mai mult dec�t o f�cuse Nisura și le f�cur� semn s� intre. Se uitar� am�ndou� pieziș la Rand, apoi nici nu-l mai b�gar� �n seam�. �Ne c�utau pe toți sau doar pe mine? De ce pe toți?�

�n�untru, avur� parte de privirile la care se aștepta Rand � doi b�rbați �n �nc�perile femeilor, unde vedeai rar b�rbați și s�biile pe care le purtau f�cur� s� se ridice multe spr�ncene, dar nici una din femei nu scoase o vorb�. Se iscau discuții �n urma celor doi b�rbați, dar șoaptele erau prea slabe pentru ca Rand s� le poat� desluși. Lan continua s� mearg� cu pași mari, ca și cum nici n-ar fi observat. Rand mergea �n urma �nsoțitoarelor lor și �și dorea s� aud� ce se spunea �n jurul lor.

Și apoi ajunser� �n apartamentul Supremei �nsc�unate; �n sala de l�ng� uș� erau trei femei Aes Sedai. Cea �nalt�, Leane, avea �n m�n� toiagul ei cu flac�ra aurie. Rand nu le cunoștea pe celelalte dou� � o Alb� și o Galben�, judec�nd dup� ciucurii șalurilor. �și aducea �ns� aminte de chipurile lor, cum se uitaser� la el c�nd alerga pe aceleași coridoare. Chipuri neridate de Aes Sedai, cu ochi p�trunz�tori, �l cercetar� din cap p�n�-n picioare, cu spr�ncenele ridicate și buzele țuguiate. Femeile care �i aduseser� pe Lan și pe Rand f�cur� o plec�ciune și �i �ncredințar� celor trei femei Aes Sedai.

Leane �l privi pe Rand cu un z�mbet ușor pe buze. �n pofida z�mbetului, era o anumit� asprime �n glasul ei.

��Ce i-ai adus Supremei �nsc�unate ast�zi, Lan Gaidin? Un leu t�n�r? Ai face bine s� te �ngrijești s� nu-l vad� vreo Verde, altminteri o s�-l lege de �ndat�. Lor le place s� �i lege de tineri.

Rand se �ntreb� dac� este �ntr-adev�r cu putinț� s� asuzi pe din�untru. I se p�rea c� așa i se �nt�mpl�. Vru s� se uite la Lan, dar �și aminti de ceea ce �i spusese Str�jerul.

��Sunt Rand al�Thor, fiul lui Tam al�Thor, din Ținutul celor Dou� R�uri, care a fost odinioar� Manetheren. Am fost chemat de Suprema �nsc�unat�, Leane Sedai, și am venit. Sunt preg�tit.

Fu uimit c� vocea nu �i tremur� nici m�car o dat�. Leane clipi, z�mbetul i se stinse, și �l privi g�nditoare.

��Și spui c� e p�stor, Lan Gaidin? Azi-dimineaț� nu era așa sigur pe el.

��E b�rbat, Leane Sedai, spuse Lan cu t�rie, nici mai mult, nici mai puțin. Suntem ceea ce suntem.

Femeia Aes Sedai cl�tin� din cap.

��Pe zi ce trece, lumea e din ce �n ce mai ciudat�. B�nuiesc c� fierarul o s� poarte coroan� pe cap și o s� rosteasc� vorbe alese. Așteptați aici.

Disp�ru �n�untru ca s� vesteasc� sosirea lor.

Nu plecase dec�t de c�teva clipe, dar Rand simțea c� ochii celorlalte femei Aes Sedai erau ațintiți asupra lui. �ncerc� s� le �ntoarc� privirea, așa cum �i zisese Lan, iar ele �și apropiar� capetele, șușotind. �Ce spun? Ce știu? Lumin�, au de g�nd s� m� domoleasc�? Despre asta vorbea oare Lan c�nd zicea ca trebuie s� fac faț� la orice s-ar �nt�mpla?�

Leane se �ntoarse și �i f�cu semn lui Rand s� intre. C�nd Lan vru s� �l urmeze, �i puse toiagul pe piept, oprindu-l.

��Tu nu, Lan Gaidin. Moiraine Sedai are o treab� pentru tine. Puiul de leu o s� fie �n siguranț� și singur.

Ușa se �nchise �n spatele lui Rand, dar nu �nainte s� aud� glasul lui Lan, aprig și puternic, dar prea slab pentru urechea lui.

��Tai�shar Manetheren!

�ntr-o parte a camerei st�tea Moiraine, iar �n cealalt� una dintre femeile Aes Sedai Cafenii pe care le v�zuse �n temniț�, dar cea care �i atrase atenția era femeia de pe scaunul �nalt de la masa cea mare. Perdelele de la ferestrele �nguste fuseser� trase pe jum�tate, dar cr�p�turile l�sau s� intre destul� lumin� �n spatele ei c�t s� te �mpiedice s� �i vezi deslușit chipul. �ns� Rand o recunoscu. Suprema �nsc�unat�.

Se gr�bi s� se lase �ntr-un genunchi, cu m�na st�ng� pe pl�selele sabiei, cu pumnul drept sprijinit pe covorașul cu model și �și �nclin� capul.

��M-ai chemat, Maic�, și am venit. Sunt preg�tit, �și �nalț� capul și v�zu cum ridica din spr�ncene.

��Ești preg�tit acum, b�iete?

Vocea �i suna aproape vesel�. Și �nc� ceva, ce nu izbutea s� cearn�. Era clar c� nu p�rea deloc vesel�.

��Ridic�-te, b�iete, și las�-m� s� m� uit la tine.

�și �ndrept� spatele și se c�zni s� nu se �ncrunte. Era un chin s� nu �și �ncleșteze m�inile. �Trei femei Aes Sedai. De c�te e oare nevoie ca s� domoleasc� un b�rbat? Dup� Logain au trimis vreo dou�sprezece. Mi-ar face Moiraine așa ceva?� Se uit� țint� �n ochii Supremei �nsc�unate. Aceasta nu clipi.

��Stai jos, b�iete, spuse ea �n cele din urm�, ar�t�nd spre un scaun cu sp�tar de lemn, așezat �n fața mesei. M� tem c� va dura ceva vreme.

��Mulțumesc, Maic�.

�și �nclin� capul, așa cum �i spusese Lan, arunc� o privire spre scaun și duse m�na la sabie.

��Cu voia ta, Maic�, voi r�m�ne �n picioare. Veghea nu s-a terminat.

Suprema �nsc�unat� scoase un sunet de disperare și se uit� la Moiraine.

��L-ai l�sat �n preajma lui Lan, Fiica mea? E �ndeajuns de greu și f�r� s� capete obiceiurile Str�jerilor.

��Lan i-a pov�țuit pe toți b�ieții, Maic�, r�spunse Moiraine liniștit�. A petrecut ceva mai mult timp cu el dec�t cu ceilalți pentru c� el are sabie.

Femeia Aes Sedai Cafenie se foi pe scaun.

��Gaidinii sunt �nd�r�tnici și m�ndri, dar folositori. Eu nu m-aș desparți de Tomas, tot așa cum tu nu ai renunța la Alric. Am auzit chiar și c�teva Roșii spun�nd c� și-ar dori un Str�jer. Și Verzile, firește�

Nici una dintre cele trei Aes Sedai nu-l mai b�ga acum �n seam�.

��Sabia asta, spuse Suprema �nsc�unat�, pare a fi o lam� cu pecetea b�tlanului. Cum de a ajuns la el, Moiraine?

��Tam al�Thor a plecat din Ținutul celor Dou� R�uri c�nd era copil, Maic�. S-a al�turat oștirii din Illian și a luptat �n R�zboiul Mantiilor Albe și �n ultimele dou� r�zboaie cu Tear. Cu timpul a ajuns maestru s�bier și C�pitan Secund al oștirii din Illian. Dup� R�zboiul Aiel, Tam al�Thor s-a �ntors �n Ținutul celor Dou� R�uri cu o nevast� din Caemlyn și un b�iețel abia n�scut. Mi-ar fi fost de mare ajutor s� fi știut toate astea mai de mult, dar m�car le știu acum.

Rand se zg�i la Moiraine. Știa c� Tam plecase din cele Dou� R�uri și se �ntorsese cu o soție str�in� și cu sabia, dar restul� �Unde ai aflat toate astea? Sigur nu �n Emond�s Field. Doar dac� nu cumva Nynaeve ți-a spus mai multe dec�t mie. Un b�iețel. Nu spune fiul lui. Dar sunt fiul lui.�

���mpotriva lui Tear.

Suprema �nsc�unat� se posomor� puțin.

���n r�zboaiele acelea vina a fost de ambele p�rți. Neghiobii prefer� s� se bat� �n loc s� vorbeasc�. Putem ști dac� sabia este veritabil�, Verin?

��Poate fi testat�, Maic�.

��Atunci ia-o și testeaz-o, Fiica mea.

Cele trei femei nici m�car nu se uitau la el. Rand f�cu un pas �napoi, str�ng�nd cu putere pl�selele sabiei.

��Tata mi-a dat sabia asta, spuse el, m�nios. Nu mi-o ia nimeni. De-abia atunci b�g� de seam� c� Verin nici nu se ridicase de pe scaun. Le privi nedumerit, �ncerc�nd s�-și recapete cump�tul.

��Așa deci, zise Suprema �nsc�unat�, v�d c� e ceva patim� �n tine, pe l�ng� cea pe care ți-a insuflat-o Lan. E bine. O s� ai nevoie de ea.

��Sunt ceea ce sunt, Maic�, reuși el s� spun�, pe un ton destul de dulce. Sunt preg�tit pentru ce va urma.

Suprema �nsc�unat� se str�mb�.

��Lan chiar s-a ocupat de tine. Ascult�-m�, b�iete. Peste c�teva ceasuri, Ingtar va pleca �n c�utarea Cornului furat. Prietenul t�u, Mat, va merge cu el. Cred c� și cel�lalt prieten al t�u � Perrin. Vrei s�-i �nsoțești?

��Mat și Perrin pleac�? De ce?

�și aminti cu �nt�rziere s� adauge �Maic�, respectuos.

��Știi pumnalul pe care �l avea prietenul t�u?

Grimasa de pe chipul s�u arata limpede ce credea despre pumnal.

��Au luat și pumnalul. Dac� nu va fi g�sit, leg�tura dintre el și pumnal nu poate fi rupt� pe deplin și va muri. Poți pleca odat� cu ei, dac� vrei. Sau poți r�m�ne aici. Seniorul Agelmar te va l�sa s� stai aici ca oaspete c�t vei dori. Și eu plec ast�zi. Moiraine Sedai m� va �nsoți, la fel și Egwene și Nynaeve, așa c�, dac� r�m�i, r�m�i singur. Tu alegi.

Rand se uit� la ea, cu ochii mari. �Zice c� pot face cum vreau. De asta m-a adus aici? Mat e pe moarte!� Arunc� o privire �nspre Moiraine, care st�tea nep�s�toare, cu m�inile �mpreunate �n poal�. P�rea c� nici nu se sinchisea unde avea el s� se duc�. ��ncotro vreți s� m� �mpingeți? Arde-m-ar, o s-o iau pe alt drum. Dar dac� Mat e pe moarte� nu-l pot p�r�si. Lumin�, cum o s� d�m de urma pumnalului?�

��Nu trebuie s� hot�r�ști acum, spuse Suprema.

Nici ei nu p�rea s�-i pese.

��Dar va trebui s� te hot�r�ști �nainte s� plece Ingtar.

��O s� plec cu Ingtar, Maic�.

Suprema �nsc�unat� d�du din cap, absent�.

��Acum c� am terminat cu asta, putem trece la lucruri mai importante. Știu c� poți conduce Puterea, b�iete. Ce știi?

Rand r�mase cu gura c�scat�. Preocupat de soarta lui Mat, vorbele ei, rostite ca din �nt�mplare, �l lovir� drept �n moalele capului. Toate sfaturile lui Lan i se �nv�lm�șeau �n minte. Se zg�i la ea, umezindu-și buzele. Una era s� cread� c� știe și alta s� afle c� știa adev�rul. Pe frunte �i ap�rur� broboane de sudoare.

Suprema se aplec� �n faț�, aștept�nd s� r�spund�, dar lui Rand i se p�rea c� vrea s� se sprijine de sp�tar. �și aminti ce spusese Lan. �Dac� �i e team� de tine�� �i venea s� r�d�. �Dac� �i era team� de el.�

��Nu, nu pot. Vreau s� zic� N-am f�cut-o �nadins. S-a �nt�mplat. Nu vreau s� s� conduc Puterea. N-o s� mai fac niciodat� așa ceva. Jur.

��Nu vrei, spuse Suprema �nsc�unat�. �nțelept din partea ta. Și o prostie �n același timp. Unii pot fi �nv�țați s� conduc� Puterea, majoritatea, nu. Totuși, c�țiva au s�m�nța �n ei �nc� de la naștere. Mai devreme sau mai t�rziu, st�p�nesc Puterea, fie c� vor, fie c� nu � e �n firea lucrurilor. Vei continua s� conduci Puterea, b�iete. Nu poți face altceva. Și ai face bine s� �nveți s� o conduci, s� �nveți s� o st�p�nești, altminteri n-o s� ajungi ziua �n care o s� �nnebunești. Puterea Suprem� �i ucide pe cei care nu izbutesc s�-i st�p�neasca curgerea.

��Și cum pot �nv�ța? �ntreb� el.

Moiraine și Verin st�teau netulburate, uit�ndu-se la el.

��Cum? Moiraine spune c� nu m� poate �nv�ța, iar eu nu știu cum s� �nv�ț, nici m�car ce trebuie s� �nv�ț. Oricum, nu vreau. Vreau s� se termine. �nțelegi? S� se termine!

��Ți-am spus adev�rul, Rand, zise Moiraine.

Dup� tonul ei, s-ar fi zis c� e doar o conversație banal�.

��Cei care te-ar fi putut �nv�ța, b�rbații Aes Sedai, au murit acum trei mii de ani. Nici o femeie Aes Sedai nu te poate �nv�ța cum s� atingi saidinul, tot așa cum tu nu ai putea �nv�ța s� atingi saidarul. Pas�rea nu poate �nv�ța peștele s� zboare, tot așa cum peștele nu poate �nv�ța pasarea s� �noate.

���ntotdeauna mi s-a p�rut c� vorba asta nu e adev�rat�, spuse Verin pe neașteptate. Sunt p�s�ri care intr� �n ap� și �noat�. Iar �n Marea Furtunilor sunt pești care zboar�, cu �not�toare lungi, care se l�țesc mult, cam c�t ar cuprinde un om cu brațele, și ciocuri ca niște s�bii, care pot str�punge�

Cuvintele se stinser� și Verin se z�p�ci. Moiraine și Suprema �nsc�unat� se uitau țint� la ea, f�r� nici o expresie pe faț�. Rand profit� de aceast� �ntrerupere ca s� �și revin� puțin. Așa cum �l �nv�țase Tam cu mult� vreme �n urm�, �și f�uri �n minte o flac�r� și str�nse acolo toate temerile, c�ut�nd s� fac� un gol �n interiorul lui, c�ut�nd nemișcarea vidului. Flac�ra p�ru s� creasc� p�n� c�nd cuprinse totul, p�n� c�nd deveni prea mare ca s� se mai �ntind�, ca s�-și mai imagineze ceva. Apoi se mistui, l�s�nd �n loc o stare de liniște. Teama și furia �nc� mai palpitau pe margini, ca niște pete negre, dar golul rezista. G�ndurile �l atingeau �n treac�t, ca niște pietricele pe o bucat� de gheaț�. Doar c�teva clipe nu-l b�gaser� �n seam� femeile Aes Sedai, dar c�nd �l privir� din nou, chipul �i era liniștit.

��De ce �mi vorbești așa, Maic�? �ntreba el. Ar trebui s� m� domolești.

Suprema �nsc�unat� se �ncrunt� și se se �ntoarse spre Moiraine.

��Lan l-a �nv�țat asta?

��Nu, Maic�. Asta o știe de la Tam al�Thor.

��De ce? �ntreb� din nou Rand.

Suprema �nsc�unat� �l privi drept �n ochi și spuse:

��Pentru c� tu ești Dragonul Ren�scut.

Golul se cl�tina. Lumea se cl�tina. Totul p�rea s� se �nv�rtejeasc� �n jurul lui. �și goli mintea și vidul reveni, lumea se așez�.

��Nu, Maic�. Pot conduce Puterea, ajute-m-ar Lumina, dar nu sunt nici Raolin Vr�jmașul �ntunecimii, nici Guaire Amalasin, nici Yurian Arc-de-Piatr�. M� poți domoli sau ucide, sau m� poți l�sa s� plec, dar nu o s� fiu niciodat� un fals Dragon �mbl�nzit, ținut �n les� �n Tar Valon.

V�zu cum Verin casc� gura de mirare; Suprema f�cu ochii mari, iar c�ut�tura �i era rece, asemenea unei st�nci albastre. Toate acestea nu-l atinser�; alunecar� pe deasupra golului din�untrul s�u.

��Unde ai auzit numele astea? �ntreb� Suprema. Cine ți-a spus c� �n Tar Valon Dragonii falși sunt ținuți �n les�?

��Un prieten, Maic�, spuse el. Un Menestrel. �l chema Thom Merrilin. A murit.

Moiraine scoase un sunet și Rand se uit� la ea. Susținea c� Thom nu murise, dar nu dovedise niciodat� acest lucru, iar Rand nu vedea cum ar putea cineva supraviețui dup� ce s-a luat la tr�nt� cu un Pierit. G�ndul era str�in, și se mistui. Acum nu mai existau dec�t golul și unirea cu toate cele din jur.

��Tu nu ești un Dragon fals, spuse cu t�rie Suprema �nsc�unat�. Tu ești adev�ratul Dragon Ren�scut.

��Nu sunt dec�t un p�stor din Ținutul celor Dou� R�uri, Maic�.

��Fiica mea, spune-i povestea. O poveste adev�rat�, b�iete. Ascult� cu luare aminte.

Moiraine �ncepu s� vorbeasc�. Rand r�mase cu privirea ațintit� asupra Supremei �nsc�unate, dar auzea.

��Cu aproape dou�zeci de ani �n urm�, Aielii au traversat pentru prima oar� Osia Lumii, Zidul Dragonului. Au pustiit prin Cairhien, au nimicit toate oștirile trimise �mpotriva lor, au p�rjolit p�n� și orașul Cairhien și s-au luptat p�n� au ajuns �n Tar Valon. Era iarn� și ningea, dar frigul sau arșița nu �nseamn� mare lucru pentru Aieli. B�t�lia final�, ultima important�, s-a petrecut l�ng� Zidurile Str�lucitoare, la umbra Piscului Dragonului. Dup� trei zile și trei nopți de lupt�, Aielii au fost respinși. Sau mai degrab� s-au �ntors �napoi, c�ci terminaser� ce aveau de f�cut, adic� s�-l ucid� pe regele Laman din Cairhien pentru c� p�c�tuise �mpotriva Copacului. Aici �ncepe povestea mea. Și a ta.

�S-au rev�rsat peste Zidul Dragonului, p�n� la Zidurile Str�lucitoare.� Rand aștept� ca amintirile s� piar�, dar auzi glasul lui Tam, Tam care era bolnav și aiura, scoț�nd la iveal� taine din trecut. Glasul r�mase ag�țat la marginea golului, �ncerc�nd s� intre.

��Eram pe atunci una dintre Alese, spuse Moiraine, ca și Maica noastr�, Suprema �nsc�unat�. Urma s� devenim cur�nd surori și �n noaptea aceea o �nsoțeam pe Suprema de atunci. P�str�toarea Cronicilor, Gitara Moroso, era și ea acolo. Toate celelalte surori din Tar Valon erau plecate s� T�m�duiasc� r�niții, chiar și Roșiile. Se cr�pa de ziu�. Focul din vatr� nu reușea s� țin� frigul departe. Ninsoarea �ncetase �n cele din urm� și �n apartamentele Supremei �nsc�unate din Turnul Alb se simțea fumul de la satele din jur, c�rora li se d�duse foc �n timpul luptelor.

�B�t�liile sunt �ntotdeauna �ncinse, chiar și pe z�pad�. E greu s� scapi de duhoarea morții.� Vocea lui Tam, aiur�nd, �ncerca s�-și fac� loc �n liniștea din�untrul lui Rand. Golul tremura și se str�nse, reveni, apoi se zgudui din nou. Ochii Supremei �nsc�unate �l sfredeleau. Simțea cum �i curge iar sudoarea pe faț�.

��Era doar un vis, aiura, spuse el. Era bolnav. Ridic� glasul. M� cheam� Rand al�Thor. Sunt p�stor. Tat�l meu este Tam al�Thor, iar mama mea era�

Moiraine se oprise ca s�-l asculte, dar acum �l �ntrerupse cu vocea ei mereu aceeași, slab� și ne�nduplecat�.

��Ciclul Karaethon, Profețiile Dragonului, spune c� Dragonul va renaște pe pov�rnișurile Piscului Dragonului, acolo unde a murit �n timpul Fr�ngerii Lumii. Gitara Sedai avea c�teodat� darul Prorocirii. Era b�tr�n�, cu p�rul alb ca z�pada, dar, atunci c�nd �l avea, darul Prorocirii era foarte puternic. Lumina dimineții care p�trundea pe fereastr� era din ce �n ce mai str�lucitoare; i-am �ntins o can� de ceai. Suprema �nsc�unat� m-a �ntrebat ce vești mai aveam de pe c�mpul de lupta. Iar Gitara Sedai s-a ridicat de pe scaun, cu brațele și picioarele țepene, tremur�nd, cu o expresie pe chip de parc� se uita �n ad�ncurile Puțului Os�ndelor de la Shayol Ghul și a strigat: �A ren�scut! �l simt! Dragonul r�sufl� pentru prima oar� pe pov�rnișul Piscului Dragonului! Se apropie! Se apropie! Ajut�-ne Lumin�! Ajut�-ne Lumin�! St� culcat �n z�pad� și pl�nge cu forța tunetului! Arde precum soarele!� Și s-a pr�bușit �n brațele mele, moart�.

�Pov�rnișul muntelui. Am auzit un copil pl�ng�nd. N�scuse singur� acolo, �nainte s� moar�. Copilul �nvinețit de frig.� Rand �ncerca s� scape de vocea lui Tam. Golul se micșora.

��Aiura din pricina febrei, �ng�ima el. �Nu puteam s� las copilul acolo.� M-am n�scut �n Ținutul celor Dou� R�uri. �Am știut dintotdeauna c� vrei copii, Kari.� �și �ntoarse privirea de la Suprema �nsc�unat�. �ncerca s� p�streze golul din�untrul s�u.

Știa c� nu trebuie, dar totul �n el se pr�bușea. �Da, fato. Rand e un nume frumos.�

��Sunt � sunt � Rand al�Thor! �i tremurau picioarele.

��Și așa am știut c�nd a ren�scut Dragonul, continu� Moiraine. Suprema �nsc�unat� ne-a pus s� jur�m c� vom p�stra secretul, c�ci știa c� nu toate surorile vor privi aceasta Renaștere așa cum se cuvine. Ne-a trimis s� c�ut�m. Mulți copii r�m�seser� f�r� tat� dup� b�t�lia aceea. Prea mulți. Dar am aflat o poveste, despre un b�rbat care g�sise un nou-n�scut pe pov�rnișul muntelui. Asta a fost tot. Un b�rbat și un b�iețel nou-n�scut. Așa c� am continuat s� c�ut�m. Am c�utat ani la r�nd și am g�sit și alte semne care se legau de Profeții. �Se va trage și se va �n�lța din vechiul s�nge.� Acesta era unul dintre semne; mai erau și altele. Dar sunt multe locurile �n care s�ngele vechi, care vine tocmai din V�rsta Legendelor, și-a p�strat vigoarea. Apoi, �n Ținutul celor Dou� R�uri, acolo unde s�ngele vechi din Manetheren clocotește �nc� precum un r�u �nvolburat, �n Emond�s Field, am g�sit trei b�ieți ale c�ror zile de naștere erau la c�teva s�pt�m�ni distanț� dup� b�t�lia de la Piscul Dragonului. Și unul dintre ei putea m�nui Puterea. Credeai c� trolocii au venit dup� tine doar pentru c� ești ta�veren? Tu ești Dragonul Ren�scut.

Lui Rand i se �nmuiar� genunchii; se l�s� pe vine și �și �ncleșt� m�inile de covor ca s� nu cad� �n faț�. Golul disp�ruse, liniștea se f�r�mițase. Ridic� capul și v�zu c� toate cele trei femei Aes Sedai �l privesc. Chipurile le erau bl�nde și netede ca niște heleșteie nemișcate, dar nu clipeau.

��Tat�l meu este Tam al�Thor și m-am n�scut� Continuar� s� se uite la el, f�r� s� schițeze nici un gest. �Mint. Eu nu sunt� ce spun ele! �ntr-un fel sau altul, cumva, mint, �ncearc� s� se foloseasc� de mine.� N-o s� v� las s� v� folosiți de mine.

��Pentru o ancor� nu este o umilinț� s� țin� o barc�, spuse Suprema �nsc�unat�. Tu ai o menire, Rand al�Thor. �C�nd v�nturile din Tarmon Gai�don vor v�ntura p�m�ntul, el se va �mpotrivi Umbrei și va aduce din nou Lumina �n lume.� Profețiile trebuie s� se �mplineasc�, altminteri Cel �ntunecat se va elibera și va recl�di lumea dup� chipul s�u. Ultima B�t�lie se apropie, iar tu te-ai n�scut ca s� unești toate neamurile și s� le conduci �n lupta �mpotriva Celui �ntunecat.

��Ba�alzamon a murit, zise Rand cu glas r�gușit, iar Suprema pufni zgomotos, ca un gr�jdar.

��Dac� crezi una ca asta, �nseamn� c� ești la fel de n�t�ng ca și cei din Doman. Pe acolo mulți cred c� a murit, sau cel puțin așa spun, dar bag de seama c� tot se codesc s� �i rosteasc� numele. Cel �ntunecat tr�iește și este pe cale s� se elibereze. �l vei �nfrunta pe Cel �ntunecat. Aceasta �ți este ursita.

�Aceasta �ți este ursita.� Mai auzise asta c�ndva, �ntr-un vis care poate nu fusese pe de-a �ntregul vis. Se �ntreb� ce ar fi spus Suprema �nsc�unat� dac� ar fi știut c� Ba�alzamon �i vorbise de mai multe ori �n vis. �S-a terminat. Ba�alzamon a murit. L-am v�zut murind.�

�și d�du dintr-odat� seama c� st�tea ghemuit ca o broasc�, f�cut mic sub privirea lor. �ncerc� s� refac� golul, dar prin cap �i șuierau tot felul de voci, z�d�rnicindu-i str�daniile. �Aceasta �ți este ursita. Copilul culcat �n z�pad�. Tu ești Dragonul Ren�scut. Ba�alzamon a murit. Rand e un nume frumos, Kari. Nu se vor folosi de mine!� Ajut�ndu-se de �nc�p�ț�narea sa �nn�scut�, se forț� s� se ridice din nou �n picioare. �M�car �nfrunt� toate astea �n picioare. Cel puțin poți s�-ți p�strezi m�ndria.� Cele trei femei Aes Sedai �l priveau f�r� nici o expresie pe chip.

��Ce� Izbuti s� scape de tremurul din glas. Ce aveți de g�nd s� �mi faceți?

��Nimic, spuse Suprema, iar Rand clipi surprins. Nu era r�spunsul pe care se aștepta s� �l primeasc�, r�spunsul de care se temuse. Spui c� vrei s� �l �nsoțești pe prietenul t�u cu Ingtar, și poți face asta. Nu te-am �nsemnat �n nici un fel. Unele dintre surori s-ar putea s� știe c� ești ta�veren, dar nimic mai mult. Numai noi trei știm cine ești cu adev�rat. Prietenul t�u Perrin va fi chemat la mine, cum ai fost și tu, și voi merge s� �l v�d pe cel�lalt prieten al t�u la infirmerie. Poți s� pleci, dac� vrei, f�r� s� ai a te teme c� le vom pune pe Roșii pe urmele tale.

�Cine ești tu cu adev�rat.� Furia izbucni �n�untrul lui, arz�toare și nimicitoare. Se c�zni s� o țin� ascuns�.

��De ce?

��Profețiile trebuie s� se �mplineasc�. Te l�s�m s� pleci, știind ce ești cu adev�rat, pentru c� altfel lumea pe care o știm se va n�rui, iar Cel �ntunecat va p�rjoli p�m�ntul și �l va sc�lda �n moarte. Ascult�-m� bine, nu toate femeile Aes Sedai cred asta. Sunt unele aici, �n Fal Dara, care te-ar distruge de-ar ști fie și numai o p�rticic� din ce ești cu adev�rat, și nu ar avea mai multe remușc�ri dec�t dac� ar spinteca un pește. Și mai sunt și b�rbați, dintre aceia care au r�s �mpreun� cu tine, care, de-ar ști, ar face la fel. Fii cu b�gare de seam�, Rand al�Thor, Dragon Ren�scut.

Se uit� pe r�nd la fiecare dintre ele. �Profețiile voastre nu m� privesc.� Dar ele �i �ntoarser� privirea cu at�ta senin�tate, �nc�t �i venea greu s� cread� c� �ncearc� s� �l conving� c� este cel mai primejdios, cel mai de temut b�rbat din istoria lumii. Trecuse dincolo de frica și ajunsese �ntr-un loc r�coros. Furia era singura care �l �nc�lzea. Puteau s� �l domoleasc� sau s� �l mistuie pe loc, nu-i mai p�sa.

�și aminti c�teva din sfaturile lui Lan. Cu m�na st�ng� pe plasele, duse sabia la spate, prinz�nd teaca �n m�na dreapt�, apoi f�cu o plec�ciune, țin�nd m�inile drepte.

��Cu �ncuviințarea dumitale, Maic�, pot pleca de aici?

���ți dau voie s� pleci, fiule.

�și �ndrept� spatele și r�mase locului �nc� o clip�.

��N-o s� v� las s� v� folosiți de mine, le spuse. Se �ntoarse și plec�, �nsoțit de o lunga t�cere.

�nc�perea r�mase cufundat� �n t�cere și dup� plecarea lui Rand, p�n� c�nd Suprema �nsc�unat� trase ad�nc aer �n piept.

��Tot nu �mi place ce am f�cut, spuse ea. Trebuia, dar� A mers, Fiicelor?

Moiraine d�du aproape imperceptibil din cap.

��Nu știu. Dar trebuia. Și trebuie.

��Trebuia, �ncuviinț� Verin. �și duse m�na la frunte, apoi se uit� scrut�tor la umezeala de pe degete. E puternic. Și la fel de �nc�p�ț�nat dup� cum spuneai, Moiraine. Mai puternic dec�t m� așteptam. P�n� la urma s-ar putea s� fie nevoie s� �l domolim �nainte s� f�cu ochii mari. Dar nu putem, nu-i așa? Profețiile. S� ne ierte Lumina pentru ce slobozim �n lume.

��Profețiile, zise Moiraine, d�nd din cap. La urma urmei, vom face ce trebuie s� facem. Ca acum.

��Ce trebuie s� facem, spuse Suprema. Da. Dar c�nd va �nv�ța cum s� m�nuiasc� Puterea� Ajut�-ne Lumina pe toți. Se l�s� din nou t�cerea.

Curtea exterioar� forfotea de lume c�nd Rand ajunse �n cele din urm� acolo, cu desagii și bocceaua �n care avea harfa și flautul. Soarele se �nalț� pe cer. B�rbații se �nv�rteau gr�biți �n jurul cailor, tr�g�nd de chingi și de hamuri, vorbind tare. Alții se repezeau s� mai pun� c�te ceva �n desagi sau aduceau ap� b�rbaților care lucrau sau se n�pusteau s� ia ceva ce uitaser�. Dar toat� lumea p�rea c� știe precis ce are de f�cut și unde merge. Meterezele și locurile unde st�teau arcașii erau din nou pline de lume și aerul dimineții frem�ta de agitație. Copitele cailor boc�neau pe pietre. Unul din caii de povar� �ncepu s� loveasc� cu picioarele, iar gr�jdarii alergar� s�-l linișteasc�. Aerul era greu de mirosul cailor. Din pricina arcului petrecut peste um�r, mantia lui Rand nu putea flutura �n v�ntul care umfla flamurile cu șoim negru de pe turnuri.

De dincolo de porțile deschise se auzea zgomotul f�cut de l�ncierii și arcașii Supremei �nsc�unate care se așezau �n formație. Ieșiser� printr-o poart� lateral�. Unul dintre tr�mbițași �și �ncerca goarna.

C�țiva Str�jeri aruncar� o privire �nspre Rand c�nd acesta travers� curtea; unii ridicar� din spr�ncene c�nd v�zur� sabia cu pecetea b�tlanului, dar nici unul nu spuse nimic. Jum�tate dintre ei purtau acele mantii la care era greu s� te uiți f�r� s� te cuprind� amețeala. Mandarb, arm�sarul lui Lan, era și el acolo, mare și negru, cu ochii fioroși, dar Lan nu se vedea prin preajm�, tot așa cum nici o Aes Sedai și nici o femeie nu se z�reau �nc� pe acolo. Iapa alb� a lui Moiraine, Aldieb, p�șea grațios pe l�ng� arm�sar.

Arm�sarul murg al lui Rand se afla l�ng� cel�lalt grup de oameni, �n partea opus� a curții, cu Ingtar, sangeagașul care purta flamura cu bufniț� cenușie a lui Ingtar și cu alți dou�zeci de oameni �mbr�cați �n armur� și �narmați cu sulițe cu dou� picioare de oțel �n v�rf, toți deja pe cai. Vizierele le acopereau chipurile, iar mantiile aurii cu șoimul negru brodat pe piept ascundeau zalele de dedesubt. Doar coiful lui Ingtar avea o creast�, o semilun� deasupra frunții, cu v�rfurile �n sus. Rand �i recunoscu pe unii dintre ei. Uno gur�-spurcat�, cu o cicatrice lung� pe faț� și cu un singur ochi. Ragan și Masema. Alții cu care schimbase c�teva vorbe sau jucase pietre. Ragan �i f�cu semn cu m�na, iar Uno d�du din cap, dar Masema nu fu singurul care se uita cu r�ceal� la el și �i �ntoarse spatele. Caii lor st�teau liniștiți, d�nd din coad�.

Murgul nu avu ast�mp�r c�t timp Rand lega desagii și bocceaua �n spatele șeii. Puse piciorul �n scar� și murmur�:

���ncetișor, b�iete.

Se ridic� �n șa și �l l�s� pe arm�sar s� zburde puțin.

Spre mirarea lui Rand, Loial ap�ru c�lare dinspre grajduri, venind s� li se al�ture. Calul Ogierului, cu chișițe p�roase, era la fel de mare și de robust ca un arm�sar Dhurran de prima m�n�. Pe l�ng� el, toate celelalte dobitoace p�reau de m�rimea Belei, dar cu Loial �n șa, calul sem�na aproape cu un ponei.

Din c�te �și putea da seama Rand, Loial nu purta nici un fel de arm�; nu auzise niciodat� ca vreun Ogier s� foloseasc� vreo arm�. Steddingurile �i ap�rau �ndeajuns. Iar Loial avea propriile sale idei cu privire la ce �i era trebuincios pentru drum. Buzunarele de la tunica sa lung� erau umflate de diferite lucruri, iar �n desagi se vedeau limpede cotoarele c�rților.

Ogierul �și opri calul puțin mai �ncolo și se uit� la Rand � smocurile de p�r de la urechi i se mișcau necontenit.

��Nu știam c� vii și tu, spuse Rand. Credeam c� te-ai s�turat s� mergi cu noi. De data asta nu știm c�t vom fi plecați și unde vom ajunge.

Loial ridic� puțin din urechi.

��Nu știați nici prima dat� c�nd v-am �nt�lnit. �n plus, ce am spus atunci spun și acum. Nu pot rata prilejul s� v�d cum se țese istoria �n jurul unui ta�veren. Și s� ajut la g�sirea Cornului�

Mat și Perrin se apropiar� c�lare de Loial și se oprir�. Mat avea cearc�ne, dar obrajii �i plesneau de s�n�tate.

��Mat, zise Rand, �mi pare r�u pentru ce-am spus. Perrin, n-am vorbit serios. A fost o prostie.

Mat se margini s� �i arunce o privire, apoi scutur� din cap și �i spuse ceva lui Perrin, dar Rand nu auzi ce. Mat nu avea la el dec�t arcul și tolba, dar Perrin purta la cing�toare securea cu t�ișul �n form� de semilun� și v�rful curbat.

��Mat? Perrin? Chiar nu am vrut, �ns� cei doi pornir� mai departe, spre Ingtar.

��Asta nu e o hain� potrivit� pentru drum, zise Loial.

Rand se uit� la spinii aurii care �mpodobeau m�necile purpurii ale hainei și f�cu o str�mb�tur�. �Nu e de mirare c� Mat și Perrin �nc� mai cred c� �mi dau aere.� C�nd se �ntorsese �n odaie descoperise c� totul fusese deja �mpachetat și dus afar�. Toate surtucele simple pe care le avea erau pe caii de povar�, așa ziseser� servitorii; toate hainele care mai r�m�seser� �n dulap erau la fel de bogat �mpodobite ca și cea pe care o purta acum. �n desagi nu erau dec�t niște c�m�și, niște ciorapi de l�n� și o pereche de pantaloni de schimb. Cel puțin d�duse jos șnurul de aur de la m�nec�, deși mai avea �nc� acul �n form� de vultur roșu �n buzunar. La urma urmei, Lan i-l d�duse �n dar.

��O s� m� schimb disear�, c�nd ne oprim, morm�i el. Trase ad�nc aer �n piept. Loial, am spus tot felul de lucruri pe care n-ar fi trebuit s� le spun și sper c-o s� m� ierți. Ai tot dreptul s� �mi porți pic�, dar sper c� totuși n-o vei face.

Loial r�nji și �și ciuli urechile. �și aduse calul mai aproape.

��Și eu spun tot timpul lucruri pe care nu se cade s� le spun. Fruntașii ziceau �ntotdeauna c� vorbesc un ceas �ncheiat �nainte s� g�ndesc.

Lan se ivi pe neașteptate l�ng� calul lui Rand, �mbr�cat �n armura lui cu zale verzi-cenușii care �l f�cea de neobservat �n p�dure sau �n �ntuneric.

��Trebuie s� vorbesc cu tine, p�storule. Se uit� la Loial. �ntre patru ochi, dac� nu te superi, Ziditorule.

Loial �ncuviinț� din cap și se �ndep�rt�.

��Nu știu dac� ar trebui s� te ascult, �i spuse Rand Str�jerului. Toate hainele astea fistichii, toate lucrurile pe care mi le-ai zis� nu mi-au fost de mare ajutor.

��C�nd nu poți obține o mare victorie, trebuie s� �nveți s� te mulțumești și cu unele mai mici. Dac� ai izbutit s� �i faci s� cread� c� ești ceva mai mult dec�t un fermier din care pot face ce vor, �nseamn� c� ai obținut o mic� victorie. Acum taci și ascult�-m�. Nu am timp dec�t pentru o ultim� lecție, cea mai grea. Cum s� bagi sabia �n teac�.

��Ai petrecut c�te o or� �n fiecare dimineaț� pun�ndu-m� doar s� scot nenorocita asta de sabie din teac� și s� o v�r la loc. �n picioare, așezat, culcat. Cred c� pot s� o bag la loc �n teac� f�r� s� m� tai.

��Ți-am spus s� m� asculți, p�storule, m�r�i Str�jerul. Va veni o vreme c�nd va trebui s� �ți �ndeplinești scopul cu orice preț. S-ar putea ca acea vreme s� te prind� atac�nd sau ap�r�ndu-te. Și singura cale va fi s� bagi sabia �n teaca propriului t�u trup.

��E o nebunie, spuse Rand. De ce aș?�

Str�jerul �l �ntrerupse.

��O s�-ți dai seama la vremea potrivit�, p�storule, vei ști c�nd merit� s� faci asta ca s� obții ceea ce vrei, c�nd nu mai ai de ales. Asta �nseamn� s� bagi sabia �n teac�. Ține minte.

Ap�ru și Suprema �nsc�unat�, �naint�nd cu pași mari prin curtea plin� de oameni, �nsoțit� de Leane și toiagul ei; Seniorul Agelmar mergea pe l�ng� ea. Chiar și �mbr�cat �ntr-o hain� de catifea verde, Seniorul din Fal Dara nu p�rea nelalocul lui printre at�ția b�rbați �n armur�. Celelalte femei Aes Sedai nu se z�reau �nc�. Rand prinse o fr�ntur� din conversația lor c�nd trecur� pe l�ng� el.

��Dar, Maic�, se �mpotrivea Agelmar, nu ai avut timp s� te odihnești dup� drum. Mai stai m�car c�teva zile. �ți f�g�duiesc c� ast�-sear� va fi un osp�ț cum nu se pomenește �n Tar Valon.

Suprema scutur� din cap f�r� s� �și �ncetineasc� mersul.

��Nu pot, Agelmar. Știi prea bine c� aș mai r�m�ne, dac� aș putea. Oricum nu aveam de g�nd s� stau aici prea mult� vreme, și e nevoie de mine la Turnul Alb numaidec�t. Ar trebui s� fiu acolo acum.

��Maic�, mi-e rușine s� te v�d plec�nd chiar a doua zi. �ți jur c� seara de ieri nu se va mai repeta. Am triplat g�rzile de la porțile orașului și din fort�reaț�. Am chemat saltimbanci din oraș și vine și un bard din Mos Shirare. Regele Easar din Fal Moran e și el pe drum. Am trimis vorb� de �ndat� ce�

Vocile se stinser� treptat, �nghițite de larma preg�tirilor. Suprema �nsc�unat� nu aruncase nici m�car o privire �nspre Rand.

C�nd se uit� �n jur, Str�jerul plecase și nu se mai z�rea nic�ieri. Loial �și trase calul aproape de Rand.

��E greu de prins și de st�p�nit, nu-i așa, Rand? Nu e aici, apoi e acolo, apoi pleac� și nu �l vezi niciodat� venind sau plec�nd.

�Cum s� bagi sabia �n teac�.� Rand se �nfior�. �De bun� seam�, toți Str�jerii sunt nebuni.�

Str�jerul cu care vorbea Suprema �nsc�unat� s�ri deodat� �n șa. Galopa deja c�nd ajunse la porțile larg deschise. Suprema se uita dup� el, �mboldindu-l parc� s� mearg� și mai repede.

���ncotro a pornit așa gr�bit? se �ntreb� Rand cu voce tare.

��Am auzit, spuse Loial, c� urma s� trimit� ast�zi pe cineva p�n� �n Arad Doman. Se spune c� ar fi necazuri pe Șesul Almoth, iar Suprema �nsc�unat� vrea s� știe ce anume se petrece acolo. Ce nu �nțeleg eu este de ce acum. Din c�te am auzit, zvonurile despre necazurile astea au venit din Tar Valon odat� cu femeile Aes Sedai.

Rand simți fiori reci pe șira spin�rii. Tat�l lui Egwene avea o hart� mare acas�, o hart� la care Rand se uitase adesea, vis�nd, �nainte s� afle cum e c�nd visele se adeveresc. Era o hart� veche, ce �nf�țișa locuri și neamuri despre care neguț�torii spuneau c� nu mai exist�, dar Șesul Almoth era și el marcat, chiar l�ng� Capul Toman. �Ne vom �nt�lni din nou la Capul Toman.� Era de partea cealalt� a lumii, la Oceanul Aryth.

��Nu are nimic de-a face cu noi, murmur� el. Nimic de-a face cu mine.

Loial nu p�ru s� aud�. Ogierul �și freca nasul cu un deget gros c�t un c�rnat și se uita iscoditor la poarta pe care disp�ruse Str�jerul.

��Dac� voia s� știe, de ce nu a trimis pe cineva �nainte s� plece din Tar Valon? Dar voi, oamenii, sunteți �ntotdeauna așa de repeziți, v� �nfierb�ntați așa de repede, numaidec�t s�riți și �ncepeți s� țipați. Urechile �i �nțepenir� de rușine. �mi pare r�u, Rand. Vezi, ce spuneam, vorbesc �nainte s� g�ndesc. Și eu m� �nfierb�nt repede c�teodat�, știi doar.

Rand izbucni �n r�s. Un r�s slab, dar �i f�cea bine s� aib� de ce r�de.

��Poate c� dac� am tr�i la fel de mult ca voi, am fi și noi mai așezați.

Loial avea nou�zeci de ani; potrivit tradiției Ogierilor, mai avea zece ani p�n� s� poat� ieși singur din stedding. Faptul c� plecase totuși, �nainte s� fie destul de mare, dovedea � susținea Loial � c�t era de nechibzuit. Dac� Loial este repezit, �și spuse Rand, atunci cei mai mulți trebuie c� sunt de piatr�.

��Poate c� așa este, r�spunse Loial, g�nditor, dar voi, oamenii, faceți at�t de multe �n viaț�. Noi nu facem dec�t s� ne �nghesuim �n stedding. Desișurile și ce am zidit, toate erau gata �nainte ca Lungul Exil s� ia sf�rșit. Loial ținea foarte mult la aceste desișuri, mai mult dec�t la orașele pentru care Ogierii r�m�seser� �n amintirea oamenilor. Loial plecase de acas� tocmai ca s� vad� aceste desișuri, copacii plantați ca s� aduc� aminte Ziditorilor de stedding. De c�nd am g�sit drumul �napoi spre stedding� Amuți c�nd se apropie Suprema �nsc�unat�.

Ingtar și ceilalți b�rbați se foir� �n șa, preg�tindu-se s� descalece și s� �ngenuncheze, dar Suprema le f�cu semn s� r�m�n� pe loc. Leane era l�ng� ea, iar Agelmar cu un pas �n spate. Judec�nd dup� chipul lui mohor�t, renunțase s� �ncerce s� o conving� s� mai r�m�n�.

Suprema se uit� la fiecare dintre ei �nainte s� �nceap� s� vorbeasc�. Privirea ei nu poposi asupra lui Rand mai mult dec�t asupra celorlalți.

��Pacea fie cu sabia ta, Senior Ingtar, gr�i ea �n cele din urm�. Preasl�viți fie Ziditorii, Loial Kiseran.

��Ne faci mare cinste, Maic�. Pacea fie cu Tar Valon. Ingtar f�cu o plec�ciune, st�nd �n șa, iar ceilalți Shienarani �i urmar� pilda.

��Cinste Tar Valonului, zise Loial, �nclin�ndu-se la r�ndul s�u. Doar Rand și cei doi prieteni ai s�i nu schițar� nici un gest.

Rand se �ntreb� ce le spusese celor doi. Leane se uit� �ncruntat� la toți trei, iar Agelmar f�cu ochii mari de mirare, dar Suprema �nsc�unat� nici nu �i b�g� �n seam�.

��Plecați �n c�utarea Cornului lui Vaiere, spuse ea, și duceți cu voi speranțele �ntregii lumi. Cornul nu poate fi l�sat pe m�ini str�ine, cu at�t mai puțin �n m�inile Iscoadelor Celui �ntunecat. Cei care vin la chemarea lui vor veni indiferent cine sun� din Corn, c�ci ei sunt legați de Corn, nu de Lumin�.

Se st�rni v�lv� printre cei de faț�. Toata lumea credea c� eroii chemați din morm�nt vor lupta �n numele Luminii. Dar dac� puteau lupta și �n numele Umbrei, atunci�

Suprema �nsc�unat� continu�, dar Rand nu o mai asculta. Simțea din nou o prezenț� nev�zut�. I se ridic� p�rul pe ceaf�. Scrut� cu privirea locurile unde st�teau arcașii și care d�deau spre curte, se uit� la r�ndurile de oameni �ngr�m�diți pe metereze, deasupra zidurilor. Undeva printre ei erau doi ochi care �l urm�riser� tot timpul. C�ut�tura aceea se lipise de el ca pecinginea. �Nu poate fi un Pierit, nu aici. Atunci cine? Sau ce?� Se r�suci �n șa, c�ut�nd. Murgul �ncepu din nou s� salte �ncoace și �ncolo.

Deodat�, ceva zbur� prin fața lui Rand. Un b�rbat care trecea prin spatele Supremei �nsc�unate scoase un țipat și se pr�v�li la p�m�nt: o s�geat� cu o pan� neagr� la cap�t �i ieșea dintr-o parte. Suprema r�mase nemișcat�, uit�ndu-se calm la o t�ietur� din m�nec�; m�tasea cenușie se p�ta �ncet de s�nge.

O femeie țip� și, dintr-odat�, toat� curtea r�sun� de strig�te. Oamenii de pe ziduri �ncepur� s� se fr�m�nte, și toți b�rbații din curte �și scoseser� s�biile. Chiar și el, �și d�du Rand seama, nedumerit.

Agelmar ridic� sabia spre cer.

��G�siți-l! tun� el. Aduceți-l la mine! Se albi la faț� c�nd v�zu s�ngele de pe m�neca Supremei �nsc�unate. C�zu �n genunchi, cu capul plecat. Iart�-m�, Maic�. N-am știut s� te ap�r. Mi-e rușine.

��Vorbești prostii, Agelmar, spuse Suprema �nsc�unat�. Leane, las�-m� pe mine și �ngrijește-te de b�rbatul acela. Uneori m-am t�iat mai r�u cur�ț�nd pește; el �ns� are nevoie de ajutor. Agelmar, ridic�-te. Ridic�-te, Senior al Fal Darei. Nu este vina ta. Nu are de ce s�-ți fie rușine. Anul trecut, la Turnul Alb, cu propriile mele g�rzi la fiecare poart� și �nconjurat� de Str�jeri, un b�rbat cu un cuțit a izbutit s� ajung� la zece pași de mine. O Mantie Alb�, f�r� �ndoial�, deși nu pot dovedi asta. Ridic�-te, te rog, altfel �mi va fi mie rușine. Agelmar se ridic� �ncetișor, iar Suprema pip�i m�neca despicat�. M-aș fi așteptat ca un arcaș al Mantiilor Albe, ba chiar și o Iscoad� a Celui �ntunecat, s� ocheasc� mai bine. Ochii �i sclipir� c�nd se uit� �n sus spre Rand. Dac� �ntr-adev�r �n mine a tras. �ntoarse privirea �nainte ca Rand s� apuce s� citeasc� ceva pe chipul ei; �i venea s� descalece și s� se ascund�.

�Nu �n ea a tras, și știe prea bine asta.� Leane, care era �n genunchi, se ridic� �n picioare. Cineva acoperise cu o mantie chipul b�rbatului care fusese lovit de s�geat�.

��A murit, Maic�. �n glas i se ghicea oboseala. Era deja mort c�nd a c�zut la p�m�nt. Chiar dac� aș fi fost l�ng� el�

��Ai f�cut tot ce se putea, Fiica mea. Moartea nu poate fi T�m�duit�.

Agelmar se apropie de ele.

��Maic�, dac� sunt cumva ucigași ai Mantiilor Albe prin preajm� sau Iscoade ale Celui �ntunecat, trebuie s�-mi �ng�dui s� �ți dau oameni care s� te �nsoțeasc�. Cel puțin p�n� la r�u. Dac� ți s-ar face vreun r�u c�t timp ești �n Shienar, nu mi-aș ierta-o niciodat�. Te rog, �ntoarce-te �n apartamentele femeilor. Le voi p�zi cu viața mea p�n� c�nd vei fi gata de plecare.

��Stai liniștit, �i spuse Suprema. Zg�rietura asta nu m� va �mpiedica s� plec. Dar, dac� insiști, accept bucuroas� ca oamenii t�i s� m� �nsoțeasc� p�n� la r�u. Dar nu voi �ng�dui ca aceast� �nt�mplare s� �l �nt�rzie pe Ingtar. Nu trebuie s� pierdem nici o clip� p�n� ce nu va fi g�sit Cornul. �mi dai �ng�duința s� poruncesc supușilor t�i?

Agelmar �nclin� din cap �n semn de �ncuviințare. �n momentul acela i-ar fi dat și Fal Dara dac� i-ar fi cerut-o.

Suprema �nsc�unat� se �ntoarse din nou �nspre Ingtar și oamenii adunați �n spatele lui. Nu se mai uit� deloc la Rand. Fu surprins s� o vad� dintr-odat� z�mbind.

��B�nuiesc c� �n Illian Alaiul nu pornește dup� Corn cu at�ta zarv�, spuse ea. Dar voi sunteți adev�ratul Alai. Sunteți puțini, ca s� mergeți repede, dar �ndeajuns de mulți ca s� faceți ceea ce trebuie. Te �ns�rcinez pe tine, Senior Ingtar din Casa Shinowa, v� �ns�rcinez pe toți, g�siți Cornul lui Vaiere și nu l�sați nimic s� v� stea �n cale.

Ingtar �și smulse sabia de la spate și s�rut� lama.

��Pe viața și sufletul meu, pe Casa și cinstea mea, jur c� așa voi face, Maic�.

��Atunci porniți.

Ingtar �și �ndrept� calul spre poart�.

Rand �și �nfipse c�lc�iele �n coastele murgului și porni �n galop dup� coloana care disp�rea deja pe poart�.

F�r� s� știe ce se petrecuse �n�untru, l�ncierii și arcașii Supremei �nsc�unate, cu Flac�ra din Tar Valon pe piept, st�teau �n picioare, form�nd un zid de-a lungul drumului care ducea de la porți la oraș. Toboșarii și tr�mbițașii așteptau l�ng� porți, gata s� �și ocupe locul �n formație �n momentul �n care ar fi plecat Suprema. �n spatele r�ndurilor de b�rbați �n armur�, piața din fața fort�reței era ticsit� de lume. Unii ovaționau flamura lui Ingtar, alții credeau, f�r� �ndoial�, c� aceasta �nsemna c� Suprema �nsc�unat� se preg�tea de plecare. Vuietul asurzitor al mulțimii �l �nsoți pe Rand c�t travers� piața.

�l prinse din urm� pe Ingtar acolo unde casele cu streșini joase și pr�v�liile se �nșirau de o parte și alta a drumului și �nc� și mai mult� lume se �mbulzea de-a lungul str�zii pavate cu piatr�. Și aici erau unii care ovaționau. Mat și Perrin c�l�reau �n fruntea coloanei, cu Ingtar și Loial, dar se d�dur� am�ndoi �napoi c�nd Rand li se al�tur�. �Cum o s�-mi pot vreodat� cere iertare dac� nici m�car nu vor s� stea pe l�ng� mine c�t s� apuc s� spun dou� vorbe? Arde-m-ar, dar nu pare deloc c� ar fi pe moarte.�

��Changu și Nidao au disp�rut, zise Ingtar pe neașteptate. P�rea neprietenos și m�nios, dar și tulburat. I-am num�rat pe toți cei din fort�reaț�, vii sau morți, asear� și din nou azi de dimineaț�. Doar ei doi nu au ieșit la num�r�toare.

��Changu era ieri de straj� la temniț�, spuse Rand �ncetișor.

��Și Nidao. Urma s� fac� am�ndoi de straj�. �ntotdeauna st�teau �mpreun�, chiar dac� trebuiau s� fac� schimb sau s� stea mai mult. Nu erau de straj� c�nd s-a �nt�mplat, dar� Au luptat la Pasul Tarwin, acum o lun�, și l-au salvat pe Seniorul Agelmar c�nd i s-a pr�bușit calul și era �nconjurat de troloci. Acum asta. Iscoadele Celui �ntunecat. Trase ad�nc aer �n piept. Totul se duce de r�p�.

Un b�rbat c�lare �și t�ie drum prin gloata de pe marginea drumului și veni �n spatele lui Ingtar. Dup� haine, era or�șean, slab, cu chipul ridat, cu p�rul c�runt și lung. O boccea și niște ploști de ap� erau legate �n spatele șeii. La cing�toare �i at�rna o sabie scurt� și un rupe-s�bii � un pumnal cu lama zimțat�, precum și un ciomag.

Lui Ingtar nu-i sc�p� c�ut�tura nedumerit� a lui Rand.

��El este Hurin, amușinarul nostru. Nu era cazul s�-l pomenesc �n fața femeilor Aes Sedai. Nu c� ar face ceva r�u. Regele are un amușinar �n Fal Moran și mai este unul �n Ankor Dail. Doar c� femeilor Aes Sedai nu prea le plac lucrurile pe care nu le �nțeleg, și cum e b�rbat� Nu are nimic de-a face cu Puterea, firește. Aaa! Spune-i tu, Hurin.

��Da, Senior Ingtar, zise b�rbatul. Se �nclin� ad�nc �n fața lui Rand, st�nd �n șa. E o cinste s� v� servesc, st�p�ne.

��Spune-mi Rand. Rand �i �ntinse m�na; Hurin șov�i o clip�, apoi i-o str�nse, r�njind.

��Cum dorești, Senior Rand. Seniorul Ingtar și Seniorul Kajin n-au nimic �mpotriva obiceiurilor oamenilor � nici Seniorul Agelmar, firește � dar �n oraș se vorbește c� ești un prinț de la miaz�zi, iar unii Seniori str�ini țin foarte mult ca fiecare s�-și cunoasc� locul.

��Nu sunt Senior. �M�car o s� scap de asta.� Sunt Rand, at�ta tot.

Hurin clipi.

��Cum dorești, Seni� � ah! � Rand. Știi, eu sunt amușinar. Duminic� se �mplinesc patru ani de c�nd fac asta. Nu mai auzisem de așa ceva �nainte, dar apoi mi s-a spus c� mai sunt și alții ca mine. La �nceput nu era mare lucru, doar c� simțeam mirosuri ur�te atunci c�nd nimeni nu simțea nimic, �ns� dup� aceea a devenit altceva. Mi-a luat un an �ntreg p�n� s� �mi dau seama ce era. Simțeam mirosul violenței, al uciderii, al durerii. Simțeam unde se �nt�mpla. Putem lua urma ucigașilor. Fiecare urm� e diferit�, așa c� nu le poți �ncurca. Seniorul Ingtar a auzit de mine și m-a luat �n slujba lui, s� ajut ca Regele s� fac� dreptate.

��Simți mirosul violenței? �ntreb� Rand. Nu-și putu st�p�ni imboldul de a se uita la nasul barbarului. Era un nas obișnuit, nici prea mare, nici prea mic. Vrei s� spui c� poți lua urma cuiva care, s� zicem, a ucis pe altcineva? Dup� miros?

��Da, pot face asta, Seni� � ah! � Rand. Urma devine mai slab� cu trecerea timpului, dar cu c�t este mai mult� violenț�, cu at�t dureaz� mai mult. Simt mirosul unui c�mp de lupt� chiar și dup� zece ani, chiar dac� urmele oamenilor care au fost acolo s-au pierdut. L�ng� Mana Pustiitoare, urmele trolocilor nu se pierd aproape niciodat�. Mirosul uciderii, al durerii. �ns� o b�taie �ntr-o tavern�, o m�n� rupt� � mirosul dispare �n c�teva ceasuri.

���nțeleg de ce nu vrei s� afle femeile Aes Sedai.

��Ah, Seniorul Ingtar avea dreptate �n privința femeilor Aes Sedai, s� le scalde Lumina, Sen� Rand. Era una �n Cairhien odinioar� � din Ajah Brun�, dar jur c� mi s-a p�rut c� e Roșie �nainte s� �mi dea drumul � m-a ținut o lun� �ncheiat�, �ncerc�nd s� afle cum fac. Nu-i pl�cea s� nu știe una ca asta. Tot morm�ia: �E ceva vechi care a revenit sau e nou?� și se holba la mine de ai fi zis c� eu eram cel care se servea de Puterea Suprem�. Aproape c� �ncepusem și eu s� am �ndoieli. Dar nu am �nnebunit și nu fac nimic. Doar simt mirosul.

Lui Rand �i venir� �n minte cuvintele lui Moiraine. �Vechile stavile se pr�bușesc. �n vremea noastr� este ceva ce aduce a dec�dere și a schimbare. Lucruri din vechime iau din nou viaț� și se nasc lucruri noi. S-ar putea s� tr�im sf�rșitul unei V�rste.�

��Deci vom lua urma celor care au furat Cornul cu ajutorul nasului t�u.

Ingtar d�du din cap a �ncuviințare. Hurin r�nji, plin de m�ndrie, și spuse:

��Așa vom face, Sen� Rand. Odat� am mers pe urmele unui asasin p�n� la Cairhien și alt� dat� p�n� la Maradon, ca s�-i aduc �n fața Regelui și s� se fac� dreptate. R�njetul �i disp�ru de pe buze și p�ru tulburat. Dar acum e mult mai r�u. Omorurile miros ur�t, iar urmele ucigașilor duhnesc �ngrozitor, dar acum� �și �ncreți nasul. Au fost oameni aici seara trecut�. Iscoade ale Celui �ntunecat, de bun� seam�, dar Iscoadele nu se recunosc dup� miros. O s� iau urma trolocilor și a Jumate-Oamenilor. Și a ceva cu mult mai �nsp�im�nt�tor. �ncepu s� adulmece, �ncrunt�ndu-se și murmur�nd ceva pentru sine, dar Rand tot �l mai auzea. Ceva cu mult mai �nsp�im�nt�tor, s� m� ajute Lumina.

Ajunser� la porțile orașului și, c�nd trecur� de ziduri, Hurin �și sumeți capul �n v�nt. N�rile �i frem�tar�, apoi pufni, sc�rbit.

��Pe acolo, Senior Ingtar. Ar�t� spre miaz�zi.

Ingtar p�ru mirat.

��Nu �nspre Man�?

��Nu, Senior Ingtar. Ptiu! Hurin se șterse la gur� cu m�neca. Mai c� le simt gustul. Au luat-o �nspre miaz�zi.

���nseamn� c� Suprema �nsc�unat� avea dreptate, zise Ingtar �ncetișor. O femeie �nțeleapt�, care ar merita s� fie slujit� de cineva mai vrednic dec�t mine. Ia-le urma, Hurin.

Rand se �ntoarse și privi cercet�tor �n urm�, de-a lungul drumului care ducea la fort�reaț�. Spera c� Egwene era bine. �Nynaeve o s� aib� grij� de ea. Poate c� e mai bine c� totul s-a petrecut pe neașteptate, așa nu ai timp s� simți imediat durerea.�

Porni dup� Ingtar și flamura cu bufnița cenușie �nspre miaz�zi. V�ntul se �ntețea și, �n pofida soarelui, �i �ngheța spatele. I se p�ru c� aude hohote de r�s, slabe și batjocoritoare.

Ingtar alese un pas iute pentru �nceputul unei lungi c�l�torii, �ntr-at�t de iute �nc�t Rand �și cam f�cea griji pentru cai. Dobitoacele puteau merge la trap ore �n șir, dar ziua era departe de a se fi �ncheiat, și urmau s� vin� și alte zile asemenea. Dup� expresia de pe chipul lui Ingtar, Rand ar fi zis c� are de g�nd s� �i prind� pe cei care furaser� Cornul �nc� din prima zi, din primul ceas. Aduc�ndu-și aminte glasul cu care jurase �n fața Supremei �nsc�unate, Rand nu era deloc mirat. Totuși, nu scoase nici o vorb�. Seniorul Ingtar era c�petenia lor; oric�t de prietenos s-ar fi ar�tat faț� de Rand, nu i-ar fi pl�cut s� primeasc� sfaturi de la un p�stor.

Hurin mergea cu un pas �n urma lui Ingtar, dar amușinarul era cel care �i c�l�uzea spre miaz�zi, ar�t�ndu-i lui Ingtar drumul. Ținutul era v�lurit, cu dealuri acoperite de p�duri, pline de brazi, stejari și arbuști, �ns� drumul pe care �l alesese Hurin era drept ca o s�geat�, ab�t�ndu-se doar ca s� ocoleasc� dealurile mai �nalte, pe care ar fi pierdut mai mult timp urc�ndu-le. Flamura cu bufnița cenușie flutura �n b�taia v�ntului.

Rand �ncerc� s� mearg� al�turi de Mat și Perrin, dar c�nd se apropie de ei cu calul, Mat �i f�cu semn cu cotul lui Perrin, iar acesta, f�r� tragere de inim�, o lu� la galop spre capul coloanei, �mpreun� cu Mat. Spun�ndu-și c� nu are rost s� c�l�reasc� singur �n spate, Rand merse din nou �n faț�. Cei doi pornir� din nou spre spate, din nou la �ndemnul lui Mat.

�Arde-i-ar. Nu vreau dec�t s�-mi cer scuze.� Se simțea singur. Faptul ca știa c� nu e dec�t vina lui nu-l f�cea s� se simt� mai bine.

�n v�rful unui deal, Uno desc�lec� și �ncepu s� cerceteze p�m�ntul b�t�torit de copitele cailor. Zg�nd�ri cu un b�ț niște baligi și morm�i:

��Se mișc� al dracului de repede, Seniore. Avea o asemenea voce, �nc�t p�rea c� țip� chiar și atunci c�nd vorbea normal. Nu am recuperat deloc din timp. Arde-m-ar, s-ar putea chiar s� fi pierdut un ceas. La cum gonesc, or s�-și omoare nenorociții de cai. Atinse cu degetele o urm� de copit�. �sta nu e cal. E un nenorocit de troloc. Sunt urme de picioare de țap aici.

��O s�-i prindem, zise Ingtar �ncruntat.

��Caii noștri, Seniore. Nu face s� �i b�g�m �n p�m�nt �nainte s� �i prindem din urm�. Chiar dac� r�m�n f�r� cai, nenorociții de troloci tot rezist� mai mult dec�t caii.

��O s�-i prindem. �ncalec�, Uno.

Uno se uit� cu un ochi la Rand, apoi ridic� din umeri și urc� �n șa. Ingtar �i puse s� coboare �n fug� pov�rnișul de cealalt� parte, aproape alunec�nd p�n� jos, și porni s� urce �n galop urm�torul deal.

�De ce m-a privit așa�, se �ntreb� Rand. Uno era dintre aceia care nu se ar�taser� niciodat� prea prietenoși cu el. Nu era o ostilitate f�țiș�, ca la Masema; Uno nu era prietenos dec�t cu c�țiva veterani, la fel de c�runți ca și el. �Doar n-o crede și el c� sunt Senior.�

Uno privea tot timpul �nainte, scrut�tor, �ns� c�nd vedea c� Rand se uit� la el, �i �ntorcea privirea, f�r� s� scoat� o vorb�. Asta nu �nsemna mare lucru. L-ar fi privit și pe Ingtar drept �n ochi. Așa �i era felul.

Drumul ales de Iscoadele Celui �ntunecat � �Și oare ce altceva�, se �ntreba Rand; Hurin tot bodog�nea despre �ceva mult mai r�u� � care furaser� Cornul nu trecea pe l�ng� nici un sat. Rand v�zu sate, de pe un v�rf de deal pe altul, la o mil� sau mai mult dep�rtare, dar nu se apropiar� niciodat� �ndeajuns �nc�t s� deslușeasc� oamenii de pe ulițe. Sau �ntr-at�t �nc�t oamenii aceia s� deslușeasc� grupul ce se �ndrepta spre miaz�zi. Erau și ferme, case cu streșini joase, hambare �nalte și coșuri din care ieșea fum � pe v�rful dealurilor, pe pov�rnișuri, �n vale, dar toate erau prea departe ca s� fie v�zuți de fermieri.

�n cele din urm�, chiar și Ingtar trebui s� accepte c� dobitoacele nu aveau s� mai reziste mult� vreme dac� mergeau tot așa. Rand auzi sudalme �n�bușite, apoi Ingtar �și lovi coapsa cu pumnul str�ns �n m�nuș�, dar sf�rși prin a le porunci tuturor s� descalece. Urcar� pe jos un deal, cu caii de c�p�stru, apoi cobor�r�, cale de o mil�, dup� care se urcar� din nou �n șa. Apoi iar mai merser� pe jos, iar mai c�l�rir� o mil�. Pe jos, c�lare.

Rand fu mirat s� �l vad� pe Loial r�njind c�nd mergeau pe jos, urc�nd anevoie un deal. C�nd se �nt�lniser� prima data, Ogierului nu-i prea venea la socoteal� s� c�l�reasc� și prefera s� se �ncread� �n propriile picioare, �ns� Rand crezuse c� trecuse de mult peste asta.

���ți place s� alergi, Rand? r�se Loial. Mie �mi place. Eram cel mai iute din steddingul Shangtai. O dat� am �ntrecut și un cal.

Rand se mulțumi s� scuture din cap. Nu voia s� vorbeasc� dac� nu era neap�rat� nevoie, ca s� nu-și piard� r�suflarea. Se uit� dup� Mat și Perrin, dar erau �nc� �n spate, iar Rand nu-i vedea din pricina oamenilor din fața lor. Se �ntreb� cum de cei din Shienar izbuteau s� mearg� pe jos �mbr�cați �n armur�. Nici unul dintre ei nu �ncetinise pasul și nu se pl�nsese. Uno nici m�car nu p�rea asudat, iar sangeagașul nu l�sase nici o clip� din m�n� flamura cu bufnița cenușie.

Mergeau sprinten, dar amurgi �nainte s� �i z�reasc� pe cei pe care �i urm�reau. �n cele din urm�, deși f�r� tragere de inim�, Ingtar le spuse s� se opreasc� și s� fac� tab�ra pentru noapte �n p�dure. Cei din Shienar se apucar� s� aprind� focul și s� priponeasc� caii; obișnuința �și spunea cuv�ntul și f�ceau totul cu �ndem�nare și f�r� efort. Ingtar puse șase oameni, doi c�te doi, s� stea primii de straj�.

Prima grij� a lui Rand fu s�-și g�seasc� bocceaua �n coșurile de r�chit� din spatele cailor de povar�. Nu �i fu prea greu � erau puține boccele printre provizii � �ns�, c�nd o deschise, scoase un țip�t care �i f�cu pe toți s� sar� �n picioare și s� scoat� s�biile din teac�. Ingtar se apropie �n fug� de el.

��Ce s-a �nt�mplat? Pace, a p�truns cineva �n tab�r�? Str�jile nu au zis nimic.

��E vorba de hainele astea, gemu Rand, holb�ndu-se �nc� la ceea ce scosese din boccea. Una din haine era neagr�, brodat� cu fir de argint, iar cealalt� alb�, cu broderie aurie. Am�ndou� aveau b�tlani pe guler și am�ndou� erau cel puțin la fel de elegante ca haina purpurie pe care o purta. Servitorii mi-au zis c� mi-au pus doua surtuce bune și trainice. Uit�-te aici!

Ingtar �și b�g� sabia la loc �n teaca. Ceilalți �ncepur� s� �și vad� din nou de treburi.

��P�i, de bune sunt bune.

��Nu le pot purta. Nu pot s� merg �mbr�cat așa tot timpul.

��Poți s� le porți. O hain� e o hain�. �nțeleg c� Moiraine Sedai �ns�și s-a ocupat de asta. Poate c� femeile Aes Sedai nu știu prea bine ce poart� b�rbații la drum. Ingtar r�nji. Dup� ce punem m�na pe trolocii �ia, poate o s� s�rb�torim. Cel puțin tu o s� fii �mbr�cat cum se cuvine, chiar dac� noi n-o s� fim. Porni agale spre locul unde ardeau deja focurile pentru g�tit.

Rand r�m�sese �ncremenit din clipa �n care Ingtar pomenise de Moiraine. Se uit� lung la cele dou� haine. �Ce-o fi vr�nd s� fac�? Orice-ar fi, n-o s-o las s� se foloseasc� de mine.� Puse totul la loc �n boccea și o �ndes� �napoi �n coș. �Mai bine umblu gol�, �și spuse el cu am�r�ciune.

Cei din Shienar obișnuiau s� g�teasc� cu r�ndul, iar c�nd Rand se �ntoarse la foc, Masema amesteca �n ceaun. Mirosul tocanei f�cute din napi, ceap� și carne uscat� se r�sp�ndise �n toat� tab�ra. Ingtar fu servit primul, apoi Uno, iar ceilalți se �nșirau unul �n spatele celuilalt, fiecare dup� cum ajungea. Masema turn� un polonic mare de tocan� �n blidul lui Rand; acesta f�cu grabnic un pas �n spate ca s� nu i se scurg� zeam� pe hain� și se d�du la o parte ca s� fac� loc urm�torului, sug�ndu-și degetul la care se arsese. Masema �l țintui cu privirea; r�njea, dar �n ochi nu avea nici urm� de z�mbet. Uno se apropie și �l pocni peste cap.

��N-am adus m�ncare ca s-o verși tu pe jos. B�rbatul cu un singur ochi se uit� la Rand și se �ndep�rt�. Masema �și frec� urechea cu m�na, dar continu� s� �l priveasc� m�nios pe Rand.

Rand se duse l�ng� Ingtar și Loial, care se așezaser� pe jos sub un stejar masiv. Ingtar �și scosese coiful și �l pusese al�turi, dar �și p�strase armura. Mat și Perrin erau deja acolo și �nfulecau lacom. Mat sur�se disprețuitor c�nd v�zu haina lui Rand; Perrin �i arunc� o privire cu ochii s�i galbeni care str�luceau la lumina focului, apoi se aplec� din nou asupra blidului pe care �l ținea �n m�n�. �Cel puțin de data asta n-au mai plecat.�

Se așez� turcește l�ng� Ingtar, �n fața lor.

��Aș vrea s� știu și eu de ce se tot uit� Uno la mine. Probabil din pricina nenorocitei �steia de haine.

Ingtar se opri din mestecat, g�nditor. �n cele din urm� spuse:

��Uno se �ntreab� de bun� seam� dac� ești vrednic de o sabie cu pecetea b�tlanului. Mat pufni zgomotos, �ns� Ingtar continu� netulburat. Nu-ți face inim� rea. S-ar purta și cu Seniorul Agelmar de parc� ar avea caș la gur�, de ar putea. Ei, poate nu cu Seniorul Agelmar, dar cu toți ceilalți. Are limba ascuțit�, dar d� sfaturi bune. Așa ar și trebui: e soldat de dinainte s� m� nasc eu. Ia aminte la ce spune, nu lua �n seam� cum o spune și o s�-ți fie bine cu el.

��Credeam c� e ca Masema. Rand lu� o �nghițitur� de tocan�. Era prea fierbinte, dar o �nghiți pe ner�suflate. Nu mai m�ncaser� de c�nd plecaser� din Fal Dara, iar de dimineaț� fusese prea �ngrijorat ca s� m�n�nce. �i ghior�iau mațele, aduc�ndu-i aminte c� era și vremea s� �mbuce ceva. Se �ntreb� dac� ar fi bine s� �i spun� lui Masema c� �i place m�ncarea.

��Masema se poart� de parc� m-ar ur�, și nu pricep de ce.

��Masema a luptat trei ani �n timpul Marșurilor de la R�s�rit, spuse Ingtar. La Ankor Dail, �mpotriva Aielilor. �nv�rti �n tocan� cu lingura �ncruntat. Vezi tu, eu nu pun �ntreb�ri. Dac� Lan Dai Shan și Moiraine Sedai zic c� ești din Andor, din Ținutul celor Dou� R�uri, atunci așa e. Dar Masema a r�mas cu �nf�țișarea Aielilor �n cap, și c�nd te vede� Ridic� din umeri. Eu nu pun �ntreb�ri.

Rand �și l�s� lingura s� cad� �n blid, oft�nd.

��Fiecare crede c� sunt ceva ce nu sunt de fapt. Sunt din Ținutul celor Dou� R�uri, Ingtar. Cultivam tutun cu� cu tata, și aveam grij� de oi. �sta sunt eu. Un fermier și un p�stor din Ținutul celor Dou� R�uri.

��E din Ținutul celor Dou� R�uri, zise Mat batjocoritor. Am crescut �mpreun�, deși, dup� cum stau lucrurile acum, n-ai zice. N-avea destui g�rg�uni, i-ai mai b�gat �n cap și prostia asta cu Aielii. Lumina știe ce-o s� ias�. Un Senior Aiel, poate.

��Nu, spuse Loial, �ntr-adev�r seam�n�. Mai ții minte, Rand, ți-am zis și eu asta odat�, deși credeam c� e doar din pricin� c� pe atunci nu cunoșteam prea bine oamenii. Mai ții minte? P�n� dispare r�coarea, p�n� dispare apa, �n Umbr� cu dinții dezveliți, �mpotrivindu-ne p�n� la ultima suflare, s� scuipam �n ochiul lui Foc-n-V�z �n Ziua Ultim�.� �ți aduci aminte, Rand?

Rand r�mase cu privirea ațintit� �n blid. �Dac�-ți �nf�șori o shoufa �n jurul frunții, arați exact ca un Aiel.� Așa �i spusese Gawyn, fratele lui Elayne, Domnița-Moștenitoare din Andor. �Toat� lumea crede c� sunt altcineva dec�t sunt de fapt.�

��Ce e asta? �ntreb� Mat. Povestea cu s� scuip�m �n ochiul Celui �ntunecat.

��At�t au spus Aielii c� vor lupta, r�spunse Ingtar, și nu m� �ndoiesc c� așa va fi. Nepun�nd la socoteala neguț�torii și Menestrelii, Aielii �mpart lumea �n dou�: Aieli și dușmani. S-au ab�tut de la asta o singur� data, acum cinci sute de ani, pentru Cairhien, din motive pe care doar un Aiel le-ar putea �nțelege, și nu cred s� se mai �nt�mple vreodat� așa ceva.

��Nici eu nu cred, oft� Loial. Dar �i las� pe Tuatha�an, Pribegii, s� traverseze Pustiul Aiel. Și nici pe Ogieri nu-i consider� dușmani, deși m� �ndoiesc c� vreunul dintre noi ar vrea s� se aventureze �n Pustiu. Aielii vin c�teodat� �n steddingul Shangtai ca s� fac� negoț cu lemn desc�ntat. Sunt oameni d�rji.

Ingtar �ncuviinț�, d�nd din cap.

��Aș vrea s� am și eu niște oameni la fel de d�rji. M�car pe jum�tate la fel de d�rji.

��Ce glum� mai e și asta? r�se Mat. Dac� eu aș alerga cu armura aia pe mine, m-aș pr�buși la p�m�nt și aș dormi o s�pt�m�n�. Iar voi ați mers așa mile �ntregi, toat� ziua.

��Aielii sunt d�rji, st�rui Ingtar. Și b�rbații, și femeile. M-am luptat cu ei, și știu. Alearg� șaptezeci de mile și dup� aceea c�știg� o b�t�lie. Sunt moartea pe dou� picioare, fie c� au arme, fie c� nu. Doar de s�bii nu se ating, nu se știe de ce. Și nici nu urc� pe cal � nu c� ar avea nevoie. Dac� ai sabie, iar Aielul are m�inile goale, poți zice c� e o lupt� dreapt�. Asta dac� ești �ndem�natic. Cresc vite și capre acolo unde tu sau eu am muri de sete p�n� la asfințit. �și sap� satele �n niște st�nci uriașe și ascuțite ad�nc, �n Pustiu. Sunt acolo cam de la Fr�ngerea Lumii. Artur Arip�-de-Șoim a �ncercat s� �i scoat� din Pustiu și s-a l�sat cu v�rsare de s�nge, singura mare �nfr�ngere pe care a suferit-o vreodat�. Ziua, aerul din Pustiul Aiel e �ncins, iar noaptea �ngheaț�. Iar Aielii se uit� la tine cu ochii lor albaștri și �ți spun c� nu ar vrea s� stea �n nici un alt loc pe lume. Și nici m�car nu mint. Dac� ar �ncerca vreodat� s� p�r�seasc� Pustiul, ne-ar fi foarte greu s� �i oprim. R�zboiul Aiel a durat trei ani, și la el nu au luat parte dec�t patru din cele treisprezece clanuri.

��Ochii cenușii pe care i-a moștenit de la mama lui nu fac din el un Aiel, spuse Mat.

Ingtar ridic� din umeri.

��Dup� cum ziceam, eu nu pun �ntreb�ri.

C�nd, �n cele din urm�, se culc�, lui Rand �i trecur� prin minte tot felul de g�nduri nedorite. �Exact ca un Aiel. Moiraine Sedai vrea s� spun� c� ești din Ținutul celor Dou� R�uri. Aielii au nimicit totul p�n� �n Tar Valon. N�scut pe pov�rnișurile de pe Piscul Dragonului. Dragonul Ren�scut.�

��Nu m� voi l�sa folosit, murmur� el, �ns� tot nu-i fu ușor s� adoarm�.

Ingtar ridic� tab�ra �nainte de r�s�ritul soarelui. M�ncar� și pornir� spre miaz�zi; norii de la r�s�rit erau �nc� roșietici de la soarele ce sta s� se iveasc�, iar frunzele erau �nc� pline de rou�. De data aceasta Ingtar trimise cercetași și, deși tot mergeau �ntins, caii nu erau at�t de solicitați.

Rand �și spuse c� poate Ingtar �și d�duse seama c� nu aveau s� termine �ntr-o zi. Urma ducea �n continuare spre miaz�zi, zicea Hurin. P�n� c�nd, la dou� ceasuri dup� ce soarele se ridicase pe cer, unul dintre cercetași se �ntoarse �n galop.

��Tab�r� p�r�sit� �n faț�, Seniore. Chiar �n v�rful dealului de colo. Cred c� au fost vreo treizeci sau patruzeci acolo asear�, Seniore.

Ingtar d�du pinteni calului, ca și cum ar fi auzit c� Iscoadele Celui �ntunecat erau �nc� acolo, iar Rand trebui s� țin� pasul, altminteri ar fi fost c�lcat �n picioare de cei care veneau �n galop �n spatele lui.

Nu era mare lucru de v�zut. Cenușa de la foc, bine ascuns� printre copaci, �n care fuseser� aruncate resturile de la mas�. Un morman de gunoi, pe care deja �l b�z�iau muștele.

Ingtar le spuse s� stea pe loc, desc�lec� și umbl� prin tab�r� �mpreun� cu Uno, cercet�nd p�m�ntul. Hurin merse de jur �mprejurul taberei, adulmec�nd. Rand r�mase l�ng� ceilalți; nu avea nici un chef s� se uite mai �ndeaproape la un loc unde fuseser� troloci și Iscoade ale Celui �ntunecat. Și un Pierit. �Și ceva mult mai r�u.�

Mat se c�ț�r� pe jos p�n� �n v�rful dealului și se strecur� �n tab�r�.

��Așa arat� tab�ra unor Iscoade ale Celui �ntunecat? Miroase cam ur�t, dar �n rest nu e deloc diferit� de alte tabere. Lovi cu piciorul �ntr-una din gr�mezile de cenuș� și scoase la iveal� o bucat� de os ars, pe care se aplec� s� o ridice. Oare ce m�n�nc� Iscoadele Celui �ntunecat? Osul �sta nu pare a fi nici de oaie, nici de vac�.

��Aici a fost un omor, zise Hurin �ndurerat. �și frec� nasul cu o batist�. Ceva mai r�u dec�t un omor.

��Au fost troloci pe aici, spuse Ingtar, uit�ndu-se drept la Mat. Probabil c� li s-a f�cut foame, iar Iscoadele Celui �ntunecat erau la �ndem�n�. Mat l�s� s� cad� osul �nnegrit, �ngrețoșat

��Nu mai merg spre miaz�zi, Senior Ingtar, spuse Hurin. Vorbele lui atraser� atenția tuturor. Ar�t� cu degetul spre nord-est. Poate c� s-au hot�r�t totuși s� o ia spre Man�. S� ne ocoleasc�. Poate c� doar vroiau s� ne fac� s� pierdem timp merg�nd spre miaz�zi. Nu p�rea s� cread� nici el ce spune. P�rea mai degrab� nedumerit.

��Indiferent ce �ncercau s� fac�, m�r�i Ingtar, o s� pun m�na pe ei. �nc�lecați!

Cu toate acestea, peste mai puțin de un ceas, Hurin trase de h�țuri și se opri.

��Iar s-a schimbat. Acum merg din nou spre miaz�zi. Și au mai omor�t pe cineva aici.

�n valea aceea dintre dou� dealuri nu era cenuș�, �ns�, dup� ce c�utar� nițel, d�dur� peste un leș. Un b�rbat f�cut covrig și �ndesat sub niște tufe. Avea ceafa zdrobit� și ochii scoși din orbite din pricina loviturii. Nimeni nu �l recunoscu, deși purta haine din Shienar.

��N-o sa pierdem vremea s� �ngropam o Iscoada a Celui �ntunecat, morm�i Ingtar. Pornim spre miaz�zi. Și f�cu �ntocmai, aproape �nainte s� termine de vorbit.

Ziua trecu ca și cea de dinainte. Uno cerceta urmele și baligile și zicea c� mai reduseser� distanța. La c�derea nopții nu v�zuser� nici un troloc și nici o Iscoad� a Celui �ntunecat, iar a doua zi de dimineaț� g�sir� o alt� tab�r� p�r�sit� � unde fusese un alt omor, așa spunea Hurin � și iar schimbaser� direcția, de data asta spre nord-vest. Dup� mai puțin de dou� ore d�dur� peste un alt leș, un b�rbat cu capul despicat de o lovitur� de topor, și o alt� schimbare de direcție. Din nou spre miaz�zi. Din nou reduseser� distanța, dup� cum zicea Uno. Din nou nu v�zur� nimic p�n� seara, �n afar� de niște ferme �n dep�rtare. Și ziua urm�toare fu la fel, schimb�ri de direcție, omoruri și tot restul. Și urm�toarea la fel.

Fiecare zi �i aducea puțin mai aproape de cei pe care �i urm�reau, dar Ingtar spumega. Propuse s� taie drept c�nd urma �și schimb� direcția dimineaț� � cu siguranț� aveau s� descopere c� urma mergea din nou spre miaz�zi și așa puteau c�știga timp � �ns�, �nainte s� apuce cineva s� vorbeasc�, spuse c� nu era o idee bun�, c�ci se putea �nt�mpla ca oamenii pe care �i urm�reau s� nu se mai �ndrepte spre miaz�zi. �i �ndemn� pe toți s� iuțeasc� pasul, s� porneasc� la drum mai devreme și s� nu se opreasc� p�n� la l�sarea �ntunericului. Le aduse aminte de �ns�rcinarea pe care le-o d�duse Suprema �nsc�unat�, s� g�seasc� Cornul lui Vaiere și s� nu lase nimic s� le stea �n cale. Le vorbi despre gloria care �i aștepta, despre cum aveau s� fie pomeniți �n povești și �n istorie, �n poveștile Menestrelilor și �n c�ntecele barzilor � b�rbații care au g�sit Cornul. Le vorbea ca și cum nu se mai putea opri și se uita mereu la urmele de pe jos, ca și cum la cap�tul lor s-ar fi aflat Lumina. P�n� și Uno �ncepu s� se uite chior�ș la el.

Și așa ajunser� la R�ul Erinin.

De data aceasta, Ingtar puse cap�t marșului c�nd soarele era �nc� deasupra orizontului. Cei din Shienar, deși �nt�riți �n lupt�, se resimțeau dup� cele v�zute �n sat. Ingtar nu se mai oprise niciodat� at�t de devreme, iar locul pe care �l alese pentru tab�r� p�rea c� poate fi ap�rat. Era o v�lcea ad�nc�, aproape rotund� și �ndeajuns de mare �nc�t s� cuprind� cu ușurinț� oamenii și caii. Laturile erau acoperite de p�lcuri r�zlețe de stejari pitici și de tufe. Fundul v�ii era destul de jos c�t s� �i ascund� pe cei din tab�r� chiar și f�r� copaci. �n ținutul acela s-ar fi putut chiar spune c� sunt �ntre dealuri.

��Tot ce zic, �l auzi pe Uno spun�ndu-i lui Ragan �n timp ce desc�lecau, e c� am v�zut-o, arde-te-ar. Chiar �nainte s� d�m peste blestematul ala de Pierit. Aceeași nenorocit� de femeie pe care am v�zut-o și �n satul de l�ng� bac. Era acolo și apoi, fir-ar s� fie, a disp�rut. Tu poți s� zici ce vrei, dar ai grij� ce spui, altminteri o s� te jupoi de viu și o s�-ți ard pielea aia afurisit�, blestemat de b�utor de lapte.

Rand r�mase cu un picior pe p�m�nt și cu cel�lalt ag�țat �n scar�. �Aceeași femeie? Dar nu era nici o femeie la bac, doar niște perdele care fluturau �n v�nt. Și, chiar de ar fi fost, n-ar fi avut cum s� ajung� �n satul �la �naintea noastr�. Satul��

�ncerc� s� �și scoat� aceste g�nduri din cap. Mai mult chiar dec�t de Pieritul pironit de uș�, voia s� uite de camera aceea, de muște, de oamenii care erau și nu erau acolo. Myrddraalul fusese aievea � toata lumea v�zuse asta � dar camera� �Poate c� �nnebunesc �n cele din urm�.� Ar fi vrut ca Moiraine s� fie acolo, s� vorbeasc� cu ea. �S� vrei s� fie aici o Aes Sedai. Chiar c� ești nebun. Ai sc�pat, acum stai deoparte. Dar oare chiar am sc�pat? Ce s-a �nt�mplat acolo?�

��Caii de povar� și proviziile la mijloc, porunci Ingtar c�nd l�ncierii �ncepur� s� fac� tab�ra. Bușumați caii, apoi �nșeuați-i din nou, �n caz c� va trebui s� ne mișc�m repede. Fiecare s� doarm� l�ng� calul lui. Ast�-sear� nu vom face focul. Str�jile se schimb� la fiecare dou� ore. Uno, vreau s� trimiți cercetași, s� mearg� c�t pot de departe și s� se �ntoarc� �nainte de c�derea nopții. Vreau s� știu ce ne așteapt�.

�O simte și el, �și spuse Rand. Nu sunt doar niște Iscoade ale Celui �ntunecat, c�țiva troloci și poate �nc� un Pierit.� Doar niște Iscoade, c�țiva troloci și poate un Pierit! Cu doar c�teva zile �n urma nu ar fi vorbit așa. Pe atunci, chiar și �n Ținuturile de la Hotar, chiar și la o zi dep�rtare de Mana Pustiitoare, Iscoadele Celui �ntunecat, trolocii și Pieriții �l f�ceau s� viseze ur�t. �nainte s� fi v�zut un Myrddraal țintuit de o uș�. �Ce a putut face așa ceva?� �nainte s� fi intrat �ntr-o camer� �n care masa și r�setele unei familii fuseser� curmate. �Probabil c� a fost doar �nchipuirea mea. Asta trebuie s� fi fost.� Nici el nu p�rea prea convins. Nu-și �nchipuise v�ntul din v�rful turnului, iar Suprema �nsc�unat� nu fusese nici ea o �nchipuire.

��Rand? Tres�ri c�nd �l auzi pe Ingtar l�ng� um�rul lui. Ai de g�nd s� stai toat� noaptea cu un picior �n scar�?

Rand puse și celalalt picior pe p�m�nt.

��Ingtar, ce s-a petrecut �n satul �la?

��I-au luat trolocii. Așa cum au f�cut și cu oamenii de la bac. Asta a fost. Pieritul� Ingtar ridic� din umeri și se uit� țint� la bocceaua turtit�, �nvelit� �n p�nz� groas�, mare și p�tr�țoas�, pe care o ținea �n brațe; se uita la ea, ca și cum ar fi v�zut taine ascunse pe care ar fi preferat s� nu le știe. Trolocii i-au luat ca s� aib� de m�ncare. Fac c�teodat� asta și �n satele și fermele de l�ng� Man�, dac� se �nt�mpl� s� treac� noaptea de turnurile de la hotar. Uneori, oamenii se �ntorc �napoi, alteori nu. Uneori se �ntorc și aproape c� am vrea s� nu fi venit. Nu �ntotdeauna trolocii ucid �nainte s� �nceap� s� m�cel�reasc�. Iar Jumate-Oamenii �și au și ei� pl�cerile lor. Mult mai s�ngeroase dec�t ceea ce fac trolocii. Vocea �i era calm�, ca și cum ar fi vorbit despre ceva c�t se poate de firesc, și probabil c�, fiind soldat din Shienar, chiar așa era.

Rand trase ad�nc aer �n piept, �ncerc�nd s� scape de golul din stomac.

��Pieritul de acolo nu a dus-o prea bine, Ingtar. Cine ar putea țintui de viu un Myrddraal de o uș�?

Ingtar șov�i, scutur�nd din cap, apoi �i �ntinse bocceaua lui Rand.

��Uite. Moiraine Sedai mi-a spus s� ți-o dau la prima oprire la sud de Erinin. Nu știu ce e �n ea, dar mi-a zis c� o s� ai nevoie de ea. Mi-a mai spus s� �ți zic s� ai grij� de ea; viața ta ar putea depinde de bocceaua asta.

Rand o lu� f�r� tragere de inim�; i se f�cu pielea de g�in� c�nd o atinse. �n�untru era ceva moale. Poate niște p�nz�. O ținea cu mare atenție. �Nici el nu vrea s� se g�ndeasc� la Myrddraal. Ce s-a �nt�mplat �n camera aia?� �și d�du brusc seama c� prefera s� se g�ndeasc� la Pierit sau chiar și la camera aceea, dec�t la ceea ce �i trimisese Moiraine.

��Mi-a mai zis s� �ți spun c�, dac� mi se �nt�mpl� ceva, l�ncierii te vor urma pe tine.

��Pe mine? Rand r�mase cu gura c�scat�, uit�nd și de boccea, și de tot. Ingtar �i v�zu privirea ne�ncrez�toare și d�du liniștit din cap, a �ncuviințare. Asta e curat� nebunie! Ingtar, �n viața mea n-am condus oameni � cel mult am mers cu oile la p�șune, dar nici ele nu-mi d�deau ascultare. �n plus, nu Moiraine trebuie s� hot�rasc� cine �ți ia locul. Uno ar trebui s-o fac�, de bun� seam�.

��Uno și cu mine am fost chemați la Seniorul Agelmar �n dimineața �n care am plecat. Era și Moiraine Sedai acolo, dar pe toate astea mi le-a spus Seniorul Agelmar. Tu m� vei �nlocui dac� mi se �nt�mpl� ceva.

��Dar de ce, Ingtar? De ce? Era limpede c� aici era m�na lui Moiraine, a ei și a Supremei �nsc�unate, care �l �mpingeau pe calea pe care ele o aleseser� pentru el, dar trebuia s� pun� aceast� �ntrebare.

Ingtar �l privi ca și cum nici el nu �nțelegea, dar el era soldat și, �n nesf�rșitul r�zboi de-a lungul Manei Pustiitoare, se obișnuise s� primeasc� porunci curioase.

��Am auzit zvonuri din �nc�perile femeilor, c� ai fi de fapt� D�du din m�n�. Nu conteaz�. Știu c� o s� t�g�duiești. Tot așa cum nu vrei s� recunoști c� ai o �nf�țișare deosebit�. Moiraine Sedai spune c� ești p�stor, dar n-am v�zut niciodat� un p�stor care s� aib� o sabie cu pecetea b�tlanului. Nu conteaz�. N-o s� pretind c� și eu tot pe tine te-aș fi ales, dar cred c� vei putea s� faci ce trebuie. La nevoie, �ți vei face datoria.

Lui Rand �i veni s� spun� c� nu era datoria lui, dar, �n loc de asta, �ntreb�:

��Cine altcineva �n afar� de Uno mai știe despre asta, Ingtar?

��Toți l�ncierii. Așa este obiceiul. Fiecare știe cine urmeaz� dac� cel care conduce cade �n lupt�. Un lanț ne�ntrerupt care merge p�n� la ultimul om r�mas �n viaț�, chiar dac� acesta nu e dec�t un simplu gr�jdar. Așa, chiar dac� este ultimul, nu este doar un soldat r�mas �n urm� care fuge ca s�-și scape pielea. Are comanda, iar datoria �i impune s� fac� ceea ce trebuie. Dac� eu o s� primesc ultima �mbr�țișare a mamei, tu vei prelua comanda. Vei g�si Cornul și �l vei duce acolo unde �i este locul. Așa vei face. Ultimele cuvinte le rosti mai ap�sat.

Bocceaua din m�na lui Rand at�rna ca un bolovan. �Lumin�, e la o sut� de mile dep�rtare și tot m� ajunge și m� trage de les�. Pe aici, Rand. Pe aici. Ești Dragonul Ren�scut, Rand.�

��Nu vreau s� preiau eu comanda. N-o s� accept. Lumin�, sunt p�stor! De ce nu vrea nimeni s� m� cread�?

���ți vei face datoria, Rand. Dac� cel din frunte �și pierde puterile, totul �n jurul lui se destram�. Deja se destram� prea multe. Pacea fie cu sabia ta, Rand al�Thor.

��Ingtar, eu� Dar Ingtar se �ndep�rtase deja și se dusese s� vad� dac� Uno trimisese deja cercetașii. Rand se zg�i la bocceaua pe care o ținea �n brațe și �și umezi buzele. Credea c� știe ce e �n�untru. Voia s� se uite, dar �n același timp ar fi vrut s� o arunce �n foc f�r� s� o desfac�; chiar ar fi f�cut asta, dac� ar fi fost sigur c� avea s� ard� f�r� ca cineva s� vad� ce era �n�untru, dac� ar fi fost sigur� c� ce era �n�untru avea s� ard�. �ns� n-o putea desface acolo, unde mai erau și alți ochi.

Cercet� cu privirea de jur �mprejur. Oamenii desc�rcau animalele de povar�, unii �mp�rțeau deja buc�ți de carne uscat� și de p�ine nedospit�. Mat și Perrin se �ngrijeau de cai, iar Loial st�tea pe o piatr� citind o carte, cu pipa �ntre dinți și un fuior de fum ridic�ndu-se deasupra capului. Rand str�nse bocceaua la piept, ca și cum �i era fric� s� n-o scape, și se furiș� printre copaci.

Se așez� �n genunchi �ntr-o poieniț� ascuns� privirilor de frunzișul des și puse bocceaua pe p�m�nt. O vreme r�mase cu ochii ațintiți asupra ei. �Nu se poate s� fi f�cut așa ceva. Nu se poate.� O voce subțire �i r�spunse: �Oh, ba da, se poate. A și f�cut-o.� �n cele din urm� �ncepu s� desfac� nodurile. Noduri f�cute cu at�ta b�gare de seam� �nc�t se vedea clar c� e m�na lui Moiraine și nu a vreunui servitor. Nu ar fi �ndr�znit s� lase vreun servitor s� vad� ce e �n�untru.

Dup� ce termin� de desf�cut și ultimul nod, scoase ce era �mp�turit � m�inile �i erau amorțite, iar gura i se uscase. Era o bucat� de p�nza, nici țesut�, nici vopsit�, nici pictata. O flamur�, alb� ca z�pada, �ndeajuns de mare c�t s� se vad� din orice colț al unui c�mp de b�t�lie. �n mijloc era o siluet� unduitoare, ca un șarpe cu solzi aurii și purpurii, dar un șarpe cu patru picioare cu solzi, fiecare av�nd la cap�t cinci gheare aurii, un șarpe cu ochii de culoarea soarelui și coam� de leu auriu. O mai v�zuse o dat�, iar Moiraine �i spusese ce era. Flamura lui Lews Therin Telamon, Lewis Therin Ucigașul-de-Neam, �n R�zboiul Umbrei. Flamura Dragonului.

��Ia uit�-te! Uit�-te ce are aici! Mat d�du buzna �n poieniț�. Perrin veni �ncet �n urma lui. Mai �nt�i haine elegante, m�r�i Mat, și acum o flamur�! De-acum chiar c� toat� lumea o s�-i zic� Senior� Mat se apropiase destul c�t s� vad� deslușit flamura; f�cu ochii mari de uimire. Lumin�! Se d�du �napoi, poticnindu-se. Arde-m-ar! Fusese și el acolo c�nd Moiraine le spusese despre flamur�. La fel și Perrin.

Rand �ncepu s� clocoteasc� de m�nie, furios pe Moiraine și pe Suprema �nsc�unat�, care �l tr�geau și �l �mpingeau �n toate p�rțile. �nh�ț� flamura cu am�ndou� m�inile și o flutur� �n fața lui Mat. Nu se mai putea st�p�ni:

��Da, așa e. Flamura Dragonului. Mat mai f�cu un pas �n spate. Moiraine vrea s� fiu o p�puș� care joac� pe sforile din Tar Valon, un Fals Dragon pentru Aes Sedai. Are de g�nd s�-mi v�re asta pe g�t. Dar eu n-o s� m� las folosit!

Mat se sprijinise de un copac.

��Un Fals Dragon? �nghiți �n sec. Tu? Asta� asta-i o nebunie.

Perrin nu plecase de l�ng� el. Se așez� pe vine, cu m�inile pe genunchi, și �l cercet� pe Rand cu ochii lui galbeni. �n umbrele serii, p�reau c� str�lucesc.

��Dac� femeile Aes Sedai te vor ca Fals Dragon� Se opri, �ncruntat, g�ndindu-se bine �nainte s� continue. �n cele din urm�, spuse �ncetișor: Rand, tu poți conduce Puterea? Mat simți c� se sufoc�.

Rand l�s� flamura din m�na; șov�i o clip� doar �nainte s� dea din cap, ostenit.

��N-am vrut. N-am vrut. Dar� Dar nu cred c� știu cum s� m� opresc. Camera cu muște �i veni din nou �n minte. Nu cred c� m� vor l�sa s� m� opresc.

��Arde-m-ar, șopti Mat. S�nge și cenuș�! Or s� ne omoare. Pe toți. Și pe tine, și pe Perrin și pe mine. Dac� Ingtar și ceilalți aud de așa ceva or s� ne ia drept Iscoade ale Celui �ntunecat și or s� ne taie g�tul. Lumin�, probabil c� or s� cread� c� am fost p�rtași la furtul Cornului și la uciderea oamenilor �lora din Fal Dara.

��Taci din gur�, Mat, spuse Perrin, liniștit.

��Nu-mi spune mie s� tac. Dac� nu ne omoar� Ingtar, o s� �nnebuneasc� Rand și o s-o fac� el �n locul lui. Arde-m-ar! Arde-m-ar! Mat se l�s� �n jos și se așez� pe p�m�nt. De ce nu te-au domolit? Dac� femeile Aes Sedai știu, de ce nu te-au domolit? N-am mai auzit s� lase un b�rbat care conduce Puterea s� umble liber.

��Nu știu toate, oft� Rand. Suprema �nsc�unat�

��Suprema �nsc�unat�! Ea știe? Lumin�, nu e de mirare c� s-a uitat at�t de ciudat la mine.

��� Și Moiraine mi-au spus c� sunt Dragonul Ren�scut și apoi au zis c� pot s� merg unde vreau. Nu �nțelegi, Mat? �ncearc� s� se foloseasc� de mine.

��Asta nu schimb� faptul c� poți conduce Puterea, murmur� Mat. Dac� aș fi �n locul t�u, p�n� acum aș fi str�b�tut deja jum�tate din drumul p�n� la Oceanul Aryth. Și nu m-aș fi oprit p�n� ce nu aș fi g�sit un loc f�r� femei Aes Sedai. Și f�r� oameni. Vreau s� spun�

��Taci din gur�, Mat, spuse Perrin. De ce ești aici, Rand? Cu c�t stai mai mult pe l�ng� oameni, cu at�t sunt mai multe șanse ca s� afle cineva și s� trimit� dup� Aes Sedai. Niște Aes Sedai care nu �ți vor mai spune c� poți s�-ți vezi de treburi. Se opri și se sc�rpin� �n cap. Și Mat are dreptate c�nd spune de Ingtar. Nu m� �ndoiesc c� o s� cread� c� ești Iscoada Celui �ntunecat și o s� te omoare. Probabil c� o s� ne omoare pe toți trei. O s-o fac�, chiar dac� se poart� prietenos cu tine. Un Fals Dragon? Și ceilalți la fel. Masema n-o s� stea prea mult pe g�nduri. Deci de ce nu ai plecat p�n� acum?

Rand ridic� din umeri.

��M� preg�team s� plec, dar a venit Suprema �nsc�unat�, și apoi au fost furate Cornul și pumnalul, iar Moiraine a zis c� Mat e pe moarte și� Lumin�, m-am g�ndit c� pot r�m�ne cu voi cel puțin p�n� g�sim pumnalul; m-am g�ndit c� v� pot fi de ajutor. Poate c� m-am �nșelat.

��Ai venit din pricina pumnalului? �ntreb� Mat cu glas sc�zut. �și frec� nasul și f�cu o str�mb�tur�. Nu m-aș fi g�ndit. Nu m-am g�ndit niciodat� c� vrei s� Aaa! Te simți bine? Vreau s� spun, �nc� nu �nnebunești, nu-i așa?

Rand lu� o pietricic� de pe jos și o arunc� �n el.

��Au! Mat �și fricțion� brațul. �ntrebam și eu. Pai, cu toate hainele astea fistichii și oamenii care zic c� ești Senior� Nu pari a fi prea �ntreg la minte.

���ncercam s� fug de voi, t�mpitule! Mi-era team� c� o s� �nnebunesc și o s� v� fac r�u. Cobor� privirea asupra flamurii și vorbi cu glas stins. O s� se �nt�mple și asta c�ndva, dac� nu �i pun cap�t. Lumin�, nu știu cum s� �i pun cap�t.

��De asta mi-e fric� și mie, spuse Mat, ridic�ndu-se �n picioare. S� nu te superi, Rand, dar cred c� o s� dorm c�t mai departe de tine. Firește, dac� mai r�m�i pe aici. Am auzit odat� despre un b�rbat care conducea Puterea. Mi-a povestit garda unui neguț�tor. �nainte s� �l g�seasc� femeile din Ajah Roșie, s-a trezit �ntr-o dimineaț� și tot satul era distrus. Toate casele, toți oamenii, totul disp�ruse, de parc� s-ar fi pr�v�lit un munte peste ele � mai puțin patul �n care dormea.

���n cazul �sta, Mat, ai face mai bine s� dormi lipit de el.

��Oi fi eu nerod, dar vreau s� fiu un nerod viu. Mat șov�i, uit�ndu-se pieziș la Rand. Știu c� ai venit ca s� m� ajuți, și �ți mulțumesc. Serios. Dar nu mai ești la fel. �nțelegi asta, nu? Aștept�, ca și cum ar fi vrut un r�spuns. Rand nu spuse nimic. �n cele din urm� disp�ru printre copaci, �ndrept�ndu-se spre tab�r�.

��Și tu? �ntreb� Rand.

Perrin scutur� din cap, iar p�rul i se zburli și mai mult.

��Nu știu, Rand. Ești la fel, dar ești cumva și altfel. Un b�rbat care conduce Puterea; c�nd eram mic mama �mi spunea povești din astea ca s� m� sperie. Pur și simplu nu știu. �ntinse m�na și atinse un colț al flamurii. �n locul t�u cred c� aș arde asta sau aș �ngropa-o. Apoi aș lua-o la fug� c�t m-ar ține picioarele, astfel �nc�t femeile Aes Sedai s� nu poat� pune m�na pe mine. �n privința asta Mat avea dreptate. Se ridic� �n picioare, uit�ndu-se cu ochii mijiți �nspre apus, acolo unde cerul c�p�tase deja o nuanț� roșiatic�. E vremea s� m� �ntorc �n tab�r�. G�ndește-te la ce ți-am spus, Rand. Eu aș lua-o la fug�. Sau poate c� tu nu poți fugi. G�ndește-te și la asta. Ochii lui galbeni p�reau s� priveasc� �nspre �n�untru, iar �n glas i se ghicea oboseala. Uneori nu poți fugi. Apoi plec� și el.

Rand r�mase �n genunchi, uit�ndu-se țint� la flamura �ntins� pe jos.

��Ei, uneori poți �ntr-adev�r s-o iei la fug�, murmur� el. Sau poate c� mi-a dat asta tocmai ca s� fug. Cine știe ce m� așteapt� dac� fug? N-o s� fac ce vrea ea. Nu. O s� �ngrop asta aici. Dar Moiraine zicea c� viața mea ar putea depinde de flamura asta, iar femeile Aes Sedai nu mint niciodat� Izbucni brusc �n r�s. Am ajuns s� vorbesc singur. Poate c� �nnebunesc.

Se �ntoarse �n tab�r� cu flamura �nvelit� din nou �n p�nza groas�, legat� cu noduri mai puțin meșteșugite dec�t cele f�cute de Moiraine.

�ncepea s� lase �ntunericul, iar umbrele acopereau pe jum�tate v�lceaua. Soldații se preg�teau s� se culce, cu caii l�ng� ei și l�ncile la �ndem�n�. Mat și Perrin �și f�ceau și ei culcușul. Rand se uit� m�hnit la ei, apoi �l lu� pe Roșcat de c�p�stru și se duse �n cel�lalt cap�t al v�lcelei, unde erau Hurin și Loial. Ogierul renunțase la citit și cerceta cu b�gare de seam� piatra pe jum�tate �ngropat� pe care st�tuse, urm�rind ceva. Hurin se ridic� �n picioare și mai c� f�cu o plec�ciune �n fața lui Rand.

��Sper c� nu te superi c� dorm și eu aici, Sen� Rand. �l ascultam pe Ziditor.

��Iat�-te și pe tine, Rand, spuse Loial. Știi ce, cred c� piatra asta a fost odinioar� lucrat�. Vezi, e �nnegrit� de vreme, dar parc� ar fi fost un soi de coloan�. Și sunt și niște semne. Nu izbutesc s� le deslușesc, dar �mi par cunoscute.

��Poate o s� le vezi mai bine dimineaț�, zise Rand. D�du jos desagii din spatele Roșcatului. M� bucur c� stai și tu cu noi, Hurin. �M� bucur c� e cineva c�ruia nu-i e fric� de mine. Oare c�t o s� mai am parte de asta?�

Mut� totul �ntr-o parte a desagilor � c�m�și și pantaloni de schimb, ciorapi de l�n�, ace de cusut, cutia cu iasc� și cu cremene, blidul și cana de tabl�, cutia de lemn �n care �și ținea cuțitul, furculița și lingura, un pachet cu carne uscat� și p�ine nedospit� și toate celelalte lucruri pe care le duce cu el un c�l�tor � apoi �ndes� flamura �nvelit� �n p�nz� �n buzunarul gol. Era umflat și de-abia mai reușea s� lege curelele, dar și cealalt� parte era umflat�. Era bine așa.

Loial și Hurin p�rur� s�-și dea seama �n ce stare e, așa c� �l l�sar� �n pace c�t lu� șaua și c�p�strul de pe Roșcat, �l bușum� cu smocuri de iarb� rupte de pe jos, apoi �l �nșeu� la loc. Rand nu m�nca cu ei; n-ar fi putut �nghiți nici cea mai bun� m�ncare. Toți trei se culcar� l�ng� piatr�, cu o p�tur� �mp�turit� ca pern� și �nveliți cu mantiile.

Tab�ra era t�cut�, �ns� Rand r�mase treaz p�n� spre miezul nopții. �i umblau tot felul de g�nduri prin minte. Flamura. �Ce �ncearc� s� m� pun� s� fac?� Satul. �Ce ar putea ucide un Pierit �n felul �sta?� Și, cel mai cumplit, casa din sat. �S-a �nt�mplat cu adev�rat? Deja �nnebunesc? S� plec sau s� r�m�n? Trebuie s� r�m�n. Trebuie s�-l ajut pe Mat s� g�seasc� pumnalul.�

�n cele din urm� adormi, istovit și, odat� cu somnul, nepoftit, �l �mpresur� h�ul, p�lp�ind cu o str�lucire neliniștitoare, care �i tulbur� visele.

Egwene se gr�bi pe urmele lui Nynaeve, c�tre grupul de Aes Sedai care se adunaser� �n jurul palanchinului purtat de cai al Supremei �nsc�unate. Dorința de a afla care era pricina tulbur�rilor din Fal Dara era mai puternic� p�n� și dec�t neliniștea pe care o simțea pentru Rand. Pe el, cel puțin deocamdat�, nu-l putea ajuta. Bela, iapa ei cea flocoas�, se afla �mpreuna cu caii femeilor Aes Sedai, la fel ca și animalul pe care c�l�rise Nynaeve.

Str�jerii, cu m�inile pe m�nerele s�biilor și cu ochii cercet�nd f�r� �ncetare �mprejurimile, alc�tuiau o pav�z� de oțel �mprejurul femeilor și al palanchinului. Astfel, �n curte r�m�sese �nc� o insul� de relativ� liniște, �n timp ce, �mprejur, soldații din Shienar �nc� alergau printre locuitorii �nsp�im�ntați ai fort�reței. Egwene se �nghesui al�turi de Nynaeve � am�ndou� neb�gate �n seam�. Str�jerii le aruncar� o singur� privire gr�bit� � știau cu toții c� cele doua aveau s� plece �mpreun� cu Suprema �nsc�unat�. P�n� la urm�, fata izbuti s� aud� �ndeajuns de multe șoapte pentru a afla povestea s�geții care ap�ruse ca din p�m�nt și a arcașului care nu fusese �nc� prins.

Cu ochii mari, mult prea tulburat� pentru a se mai g�ndi c� era �nconjurat� de Aes Sedai, Egwene se opri. O �ncercare de a-i lua viața Supremei �nsc�unate. Era ceva peste putinț� de �nțeles.

Suprema ședea �n palanchin, cu perdelele trase �n laturi, cu chipul �ntors spre Seniorul Agelmar. Toate privirile erau atrase de pata de s�nge de pe m�neca ei.

��Fiule, ai s� g�sești arcașul sau n-ai s�-l g�sești. Indiferent de ce se va �nt�mpla, eu, una, am treburi la fel de urgente �n Tar Valon ca și Ingtar, �n misiunea care i-a fost �ncredințat�. Așa c� acum o s� plec.

��Dar, Maic�, se opuse Seniorul Agelmar, faptul c� cineva a �ncercat s�-ți ia viața schimb� totul. Nici acum n-am aflat cine l-a trimis și de ce. Mai stai un ceas, și am s�-ți aduc și arcașul și toate r�spunsurile.

Suprema r�se aspru, f�r� urm� de veselie.

��Ca s� prinzi peștele �sta, fiul meu, ai nevoie de momeal� mai fin� și de n�voade mai meșteșugite. P�n� s� reușești tu s�-l prinzi, o s� fie prea t�rziu pentru a mai pleca. Sunt prea mulți oameni pe lumea asta care s-ar �nveseli nespus s� m� vad� moart�, ca s�-mi mai fac griji �n privința unuia. Dac� se �nt�mpl� s� afli ceva, poți s�-mi trimiți vești.

Privirile ei d�dur� ocol turnurilor care se �n�lțau deasupra curții, precum și crenelurilor și balcoanelor rezervate arcașilor, toate pline de lume, cu toate c� de-acum se l�sase t�cerea. S�geata pornise dintr-unul din aceste locuri.

��Cred c� arcașul �sta a fugit deja din Fal Dara.

��Dar, Maic�

Femeia din palanchin �l �ntrerupse cu un gest aspru, semn c� discuția se �ncheiase. Nici m�car Seniorului din Fal Dara nu-i era �ng�duit s-o bat� la cap pe Suprema �nsc�unat�. Ochii ei se oprir� apoi asupra lui Egwene și a lui Nynaeve. Le arunc� o privire sfredelitoare, care o f�cu pe Egwene s� cread� c� știa totul despre ea, chiar și lucrurile pe care le-ar fi dorit t�inuite. F�cu un pas �n spate, apoi �și d�du seama unde se afl� și f�cu o plec�ciune, �ntreb�ndu-se dac� o nimerise. Nu-i spusese nimeni ce trebuia s� fac� c�nd se �nt�lnea cu Suprema �nsc�unat�. Nynaeve r�mase țeap�n�, �nfrunt�nd privirea Supremei. Cu toate astea, pip�ind �ncoace și �ncolo p�n� ce g�si m�na lui Egwene, o apuc� și o str�nse la fel de tare pe c�t str�ngea și cealalt�.

��Deci iat�-ți și fetele, Moiraine, spuse Suprema.

Moiraine �nclin� din cap, aproape nev�zut, iar celelalte Aes Sedai se �ntoarser� s� le c�nt�reasc� din priviri pe femeile din Ținutul celor Dou� R�uri. Egwene �nghiți �n sec. Toate ar�tau ca niște persoane �nțelepte, care știau lucruri pe care cei din jurul lor nici nu le b�nuiau. Faptul c� știa de-acum c� așa și era nu o ajuta deloc.

��Da, simt c� �n fiecare dintre ele p�lp�ie o sc�nteie puternic�. Dar ce soi de flac�r� se va aprinde? Asta-i �ntrebarea, nu-i așa?

Egwene �și simțea gura uscata ca nisipul. �l v�zuse c�ndva pe jupan Padwhin, t�mplarul din satul s�u natal, care se uita la uneltele sale cam la fel cum se uita Suprema la ele dou�. Asta folosește la ceva, asta la altceva�

��E timpul s� mergem, spuse dintr-odat� Suprema. Pe cai! Seniorul Agelmar și cu mine putem rosti ceea ce trebuie rostit și f�r� ca voi s� v� holbați ca niște novice �n ziua lor liber�. Hai, pe cai!

La porunca ei, Str�jerii se �mpr�știar� urc�ndu-se fiecare �n șaua lui, la fel de vigilenți, iar femeile Aes Sedai, �n afar� de Leane, o pornir� și ele c�tre caii lor, cu mersul elegant, parc� plutind prin aer. Tocmai c�nd Egwene și Nynaeve d�deau s� se �ntoarc�, pentru a �nc�leca, la r�ndul lor, al�turi de Seniorul Agelmar ap�ru un slujitor care aducea o cup� de argint. Str�mb�nd din buze, nemulțumit, Agelmar o lu�.

��Odat� cu aceast� cup� pe care ți-o �ntind, Maic� primește și dorința mea ca �n aceast� zi s�-ți mearg� bine, la fel ca �n fiecare�

Egwene nu mai izbuti s� aud� nimic altceva, deoarece tocmai se urca �n șa. P�n� s� apuce s� m�ng�ie ușor g�tul flocos al Belei, și s�-și aranjeze fustele, palanchinul o și pornise c�tre porțile deschise. Caii �naintau f�r� s� aib� nevoie de fr�ie sau de vizitiu. Leane c�l�rea �n spatele lui, cu toiagul proptit �n sc�ri. Egwene și Nynaeve se al�turar� și ele alaiului.

Acesta fu �nt�mpinat de urale și strig�turi de mulțimea care se �nghesuia pe str�zile orașului. B�t�ile ca de tunet ale tobelor și sunetele ascuțite de tr�mbiț� fur� aproape �n�bușite. �n frunte c�l�reau Str�jerii, cu flamura �mpodobita cu Flac�ra Alb�, care flutura �n v�nt, p�zindu-le pe femeile Aes Sedai și �ndep�rt�nd mulțimea din calea lor; arcași și sulițași, cu flac�ra brodat� pe pieptare, �i urmau �n r�nduri ordonate. Dup� ce alaiul p�r�si orașul și o apuc� spre miaz�zi, sunetul trompetelor se stinse, cu toate c� uralele izbucnite din piepturile locuitorilor �nc� mai r�sunau. Egwene �ntoarse capul de mai multe ori, p�n� ce zidurile și turnurile din Fal Dara disp�rur� �n spatele copacilor și al dealurilor. Nynaeve, care c�l�rea al�turi de ea, clatin� din cap.

��Rand o s� fie bine. �l are pe Seniorul Ingtar și dou�zeci de r�zboinici cu el. Oricum nu mai poți face nimic pentru el. Nici una dintre noi nu mai poate.

Și arunc� o privire �nspre Moiraine; iapa cea alb� și bine țes�lat� a femeii Aes Sedai și arm�sarul �nalt și negru al lui Lan alc�tuiau o pereche ciudat�, care s�rea �n ochi de undeva, dintr-o latur� a alaiului.

��Nu �nc�, cel puțin, adaug� Nynaeve.

�n drumul lor, c�l�reții o apucar� spre apus. Nu c�l�toreau prea repede. Nici m�car pedestrașii cu armuri ușoare nu se puteau mișca prea iute printre dealurile din Shienar și nu puteau ține pasul pentru mult� vreme. Cu toate astea, �și d�deau toat� silința. De oprit, nu se opreau dec�t foarte t�rziu. Suprema nu le �ng�duia s� poposeasc� dec�t atunci c�nd aproape nu mai vedeau s� �ntind� corturile, movile albe, turtite, �n�untrul c�rora de-abia se putea sta �n picioare. Fiecare pereche de Aes Sedai din aceeași Ajah avea un cort al s�u, iar Suprema și Cronic�reasa dormeau separat. Moiraine �mp�rțea cortul cu cele dou� surori Albastre. Soldații dormeau pe p�m�ntul gol, �ntr-o �mprejmuire separat�, iar Str�jerii se ghemuiau pe l�ng� corturile femeilor de care erau legați, �nvelindu-se cu mantiile. Cortul ocupat de surorile Roșii p�rea ciudat de �nsingurat, f�r� vreun Str�jer prin preajm�, �n timp ce cel al Verzilor arata aproape vesel � cele dou� Aes Sedai r�m�neau adesea afar�, t�rziu �n noapte, s� stea de vorb� cu cei patru Str�jeri pe care-i aduseser� cu ele.

Odat�, Lan se apropie și el de cortul pe care Egwene �l �mp�rțea cu Nynaeve și o lu� pe Meștereas� cu el, �ndep�rt�ndu-se c�țiva pași, �n �ntuneric. Egwene d�du ușor la o parte p�nza care acoperea intrarea, ca s�-i poat� observa. Nu auzea nimic din ce vorbeau. �n cele din urm�, o v�zu pe Nynaeve �nfuriindu-se și venind �napoi, cu pași mari. Se �nf�șur� �n p�turi, f�r� nici o vorb�. Lui Egwene i se p�ru c� avea obrajii uzi de lacrimi, cu toate c�-și acoperise fața cu un colț al p�turii, ca s� nu se vad�. Lan r�mase mult� vreme afar�, �n bezn�, cu ochii țint� la cortul lor, p�n� s� plece. Dup� aceea, nu mai veni niciodat� s� le vad�.

Moiraine nici nu se apropia de ele, ci doar le saluta, �nclin�nd din cap, �n treac�t. P�rea s�-și petreac� toate ceasurile din zi vorbind cu alte Aes Sedai, �n afar� de cele Roșii, lu�ndu-le la o parte, una c�te una, �n timp ce c�l�reau. Suprema nu le �ng�duia prea multe opriri pentru odihn� și toate erau scurte.

��Poate c� nu mai are timp pentru noi, spuse la un moment dat Egwene, cu tristețe; Moiraine era singura Aes Sedai pe care o cunoștea și poate � deși nu-i f�cea pl�cere s-o recunoasc� � și singura �n care era sigur� c� putea avea �ncredere. Ne-a g�sit, iar acum suntem pe drumul �nspre Tar Valon. Probabil c� acum are alte lucruri de care s� se preocupe.

��N-am s� cred c� și-a �ncheiat socotelile cu noi, pufni ușor Nynaeve dec�t c�nd o s-o v�d moart�. Pe ea sau pe noi. E foarte viclean� femeia asta.

�n schimb, alte Aes Sedai venir� s� le vad� �n cortul lor. �n prima noapte dup� plecarea din Fal Dara, Egwene aproape c� leșin� de spaim� atunci c�nd p�nza de la intrarea cortului se d�du la o parte și o femeie Aes Sedai �ndesat�, cu chipul colțuros, p�rul c�runt și o privire ușor distrat�, se aplec� s� intre. Ea arunc� o privire c�tre lampa care at�rna din v�rful cortului, iar flac�ra se �nteți ușor. Lui Egwene i se p�ruse c� ar fi simțit ceva, de parc� ar fi �ntrez�rit o umbr� mișc�ndu-se �mprejurul femeii, atunci c�nd flac�ra se m�rise. Moiraine �i spusese c� avea s� vin� o vreme � c�nd și ea avea s� fie mai bine instruit� � c�nd avea s� poat� s� vad� alte femei conduc�nd Puterea și s� recunoasc� una care putea conduce chiar dac� nu f�cea nimic.

��Sunt Verin Mathwin, spuse femeia, z�mbind. Iar voi sunteți Egwene al�Vere și Nynaeve al�Maera. Din Ținutul celor Dou� R�uri, care c�ndva a fost Manetheren. S�nge puternic, pe acolo. C�nt�.

Egwene schimb� o privire cu Nynaeve �n timp ce se ridicau.

��Suntem chemate �n fața Supremei �nsc�unate? �ntreb� Egwene.

Verin r�se. Avea o pat� de cerneal� pe nas.

��Oh, nu, vai de mine. Suprema are lucruri mai importante de f�cut dec�t s� se ocupe de dou� tinere care nu au ajuns nici m�car novice. Cu toate c� nu se știe niciodat�. Voi am�ndou� sunteți foarte �nzestrate, mai ales tu, Nynaeve. �ntr-o zi�, �ncepu ea, apoi se opri, frec�ndu-și g�nditoare nasul, chiar �n dreptul petei. �ntr-o zi, dar nu azi. Am venit s� te �nv�ț ceva, Egwene. Mi-e team� c� tu deja ai �nceput s�-ți bagi nasul acolo unde nu trebuie.

Tulburat�, Egwene o privi pe Nynaeve.

��Dar ce-am f�cut? Nu știu s� fi f�cut ceva.

��A, n-ai greșit cu nimic. Nu a fost chiar vorba de o greșeal�. Poate de ceva primejdios, da, dar nu neap�rat greșit, r�spunse Verin, așez�ndu-se pe jos, cu picioarele sub ea. Hai, așezați-v� am�ndou�. Hai, hai, jos. Nu vreau s� trebuiasc� s�-mi sucesc g�tul. Așezați-v�.

Și �ncepu s� se foiasc�, p�n� ce-și g�si o poziție comod�. Egwene se așez� și ea, cu picioarele �ncrucișate, �n fața femeii Aes Sedai și se str�dui din r�sputeri s� nu trag� cu ochiul la Nynaeve, g�ndindu-se c� nu avea nici un motiv s� par� vinovat�, p�n� ce nu știa precis ce f�cuse. Și poate nici atunci.

��Și ce e acest lucru primejdios, dar nu tocmai greșit?

��Cum așa, copil�? Ai �nceput s� conduci Puterea.

Egwene nu g�si nimic altceva de f�cut dec�t s� deschid� ochii mari.

��E caraghios, izbucni Nynaeve. Dac� nu pentru asta, atunci de ce ne mai ducem �n Tar Valon?

��Moiraine a� adic� Moiraine Sedai m-a �nv�țat c�teva lucruri, izbuti s� rosteasc� Egwene.

Verin �și ridic� brațele, semn c� dorea s� le fac� s� tac�, iar ele se supuser�. P�rea �mpr�știat�, da, dar era totuși Aes Sedai.

��Copil�, chiar crezi c� noi, femeile Aes Sedai, le �nv�țam pe dat� s� conduc� Puterea pe toate fetele care vin și spun c� vor s� ni se al�ture? Bine, tu nu ești chiar o fat� oarecare, recunosc, dar cu toate astea�

Și clatin� din cap, cu un aer foarte serios.

��Atunci de ce-a f�cut-o? �ntreb� Nynaeve; ea nu primise nici un fel de �nv�ț�tur�, iar Egwene �nc� nu era sigur� dac� asta nu cumva o sup�ra puțin.

��Pentru c� Egwene izbutise deja s� conduc�, spuse Verin, cu r�bdare.

��Și� și eu am izbutit, replic� Nynaeve, nu prea fericit�.

��La tine, copila mea, a fost altfel. Faptul c� ești �nc� �n viaț� arat� c� ai trecut peste multe obstacole, și ai f�cut-o singur�. Cred c� știi ce norocoasa ești. Din patru femei silite s� fac� ce-ai f�cut tu, numai una scap� cu viaț�. Firește, s�lb�ticiunile�, �ncepu Verin, apoi se str�mb�. Iertați-m�, dar mi-e team� c� �sta e numele pe care noi, cele din Turnul Alb, �l dam adesea femeilor care, f�r� vreo �nv�ț�tur�, au izbutit s� obțin� o oarecare st�p�nire a Puterii � foarte firav�, și care aproape c� nu se poate numi așa, �n general (ca și �n cazul t�u), dar totuși o st�p�nire. E drept c� s�lb�ticiunile au de �nfruntat greut�ți. Aproape �ntotdeauna ele �și ridic� stavile cu care s� se apere, pentru a nu afla ce �nseamn� cu adev�rat ceea ce fac, iar aceste stavile le �mpiedic� s� st�p�neasca Puterea așa cum ar trebui. Cu c�t trece mai mult� vreme p�n� s�-și ridice stavilele, cu at�t este mai greu s� le d�r�me, dar, dac� izbutesc� ce s� spun, unele dintre cele mai puternice surori din toate timpurile au fost, mai �nt�i de toate, s�lb�ticiuni.

Nynaeve se foi m�nioas� pe loc și privi spre intrarea cortului, de parc� se g�ndea s� plece.

��Nu v�d ce are asta de-a face cu mine, spuse Egwene.

Verin o privi clipind g�nditoare, de parc� se �ntreba de unde ap�ruse.

��Cu tine? Pai, nimic. Necazurile tale sunt cu totul altele. Cele mai multe fete care vor s� devin� Aes Sedai � chiar și cele mai multe care poart� �n suflet aceast� flac�r�, așa ca tine � se și tem de asta. Chiar și dup� ce ajung �n Turn, chiar și dup� ce afl� ce au de f�cut și cum, mai au nevoie de multe luni �n care s� fie c�l�uzite, pas cu pas, de c�tre o sor� sau de una dintre Alese. Dar tu nu. Din ce mi-a spus Moiraine, am �nțeles c� te-ai gr�bit s-o faci de �ndat� ce-ai aflat c� poți, b�jb�ind prin �ntuneric f�r� s� te g�ndești dac� nu cumva aveai s� cazi �ntr-un h�u f�r� fund. M� rog, au mai fost unele ca tine; nu ești singura. Și Moiraine a fost la fel. Dup� ce-a aflat ce f�cuseși, nu a mai avut de ales și a trebuit s� �nceap� s� te �nvețe. Vrei s� spui c� Moiraine nu ți-a explicat asta?

��Niciodat�, r�spunse Egwene, dorindu-și ca vocea ei s� nu par� g�tuit�. Avea� alte lucruri de care s� se ocupe.

Nynaeve pufni ușor.

��Bine, Moiraine nu le spune niciodat� oamenilor altceva dec�t ceea ce trebuie neap�rat s� știe. Așa a f�cut dintotdeauna. A ști nu e de nici un folos, dar, pe de alt� parte, nici a nu ști. Eu, una, prefer �ntotdeauna s� știu ce trebuie știut.

��Și exist� așa ceva? Adic� un h�u f�r� fund?

��Din c�te se vede, p�n� acum n-ai p�țit nimic, zise Verin, l�s�ndu-și capul �ntr-o parte. Dar dup� ce faci pasul urm�tor?� adaug� ea, ridic�nd din umeri. Vezi tu, copil�, cu c�t �ncerci mai mult s� atingi Adev�ratul Izvor, s� conduci Puterea Suprem�, cu at�t mai ușor �ți vine s� o faci. E adev�rat c�, la �nceput, te �ntinzi s� atingi Izvorul și de cele mai multe ori e ca și cum ai �ncerca s� culegi v�zduhul dimprejur cu m�inile goale. Sau izbutești s� conduci saidar, dar chiar și c�nd simți Puterea Suprem� rev�rs�ndu-ți-se �n trup, descoperi c� nu poți face nimic cu ea. Sau chiar dac� faci anumite lucruri, nu sunt cele pe care ți le doreai. Asta e primejdia. �n general, cu ajutorai sfaturilor și al �nv�ț�turii � și din pricina faptului c� teama �ns�și te �ncetinește - �nzestrarea de a atinge Izvorul și de a conduce Puterea apar �mpreun� cu st�p�nirea de sine. Numai c� tu ai �ncercat s� conduci f�r� cineva care s� te �nvețe cum s� izbutești ceea ce-ți propui. Știu c� nu crezi c� ai ajuns prea departe � și chiar așa și e, dar ești precum cineva care a �nv�țat de unul singur s� fug� �n susul dealului, cel puțin uneori, f�r� s� �nvețe cum s� alerge și pe partea cealalt� sau cum s� mearg�. Mai devreme sau mai t�rziu ai s� cazi, dac� nu �nveți și restul. Acum s� știi c� nu vorbesc despre ceva de felul necazurilor �n care intr� s�rmanii b�rbați care �ncep s� conduc� � nu ai s� �nnebunești, nu ai s� mori, at�ta vreme c�t ai surorile prin preajm� s� te �nvețe și s� te �ndrume � dar cine știe ce poți face, cu totul din �nt�mplare, f�r� nici o intenție?

O clip� numai, privirea lui Verin deveni foarte p�trunz�toare, nicidecum �mpr�știat� ca mai �nainte. Vreme de o clip� dup� cum i se p�ruse lui Egwene, ochii ei se �ndreptaser� c�tre Nynaeve, cu aceeași asprime ca și cei ai Supremei �nsc�unate.

��Ești foarte puternic� din naștere, copil� și ai s� devii și mai și. Trebuie s� �nveți s�-ți st�p�nești puterile �nainte s�-ți faci r�u ție sau altcuiva ori chiar multor oameni din jurul t�u. Asta �ncerca Moiraine s� te �nvețe. Cu asta am s� �ncerc și eu s� te ajut acum, și cu asta o s� �ncerce s� te ajute surorile, �n fiecare noapte, p�n� ce ajungem s� te d�m pe m�na lui Sheriam. E foarte priceput�. Ea e Mai-Marea peste novice.

�Nu cumva știe ceva despre Rand? se g�ndi Egwene. Nu, nu are cum. Dac� ar fi b�nuit m�car, nu l-ar fi l�sat s� plece din Fal Dara.� Dar de-acum era convins� c� nu-și �nchipuise c� ar fi z�rit ceva, ci chiar așa fusese.

���ți mulțumesc, Verin Sedai. Am s� �ncerc.

��Eu m� duc s� m� așez l�ng� foc, ca s� v� las singure, spuse Nynaeve, ridic�ndu-se dintr-odat� �n picioare.

��Ar trebui s� r�m�i, zise Verin. Ai putea avea de c�știgat. Din ce-mi spune Moiraine, nu-ți va trebui dec�t puțina �nv�ț�tur� ca s� devii Aleas�.

Nynaeve șov�i doar o clip� �nainte s� scuture cu t�rie din cap.

���ți mulțumesc pentru propunere, dar pot aștepta p�n� ce ajungem �n Tar Valon. Egwene, dac� ai nevoie de mine, am s� fiu�

��Nynaeve, o �ntrerupse Verin, dup� toate socotelile, ești o femeie �n toata firea. �n general, cu c�t o novice este mai t�n�r�, cu at�t se descurca mai bine. Nu neap�rat la �nv�ț�tur�, ci mai degrab� pentru c� o novice trebuie s� fac� ceea ce i se spune, imediat și f�r� s� cr�cneasc�. Lucrul acesta nu este, de fapt, de folos dec�t �n momentul �n care �nv�ț�tura a ajuns �ntr-un anume punct, c�nd o șov�ial� nelalocul ei sau o �ndoial� cu privire la ceea ce ai de f�cut poate avea urm�ri �nsp�im�nt�toare. Dar e mai bine s� fii disciplinat� de la bun �nceput. Pe de alt� parte, de la Alese este de așteptat s� pun� lucrurile la �ndoial�, pentru c� se crede c� ele știu �ndeajuns de mult pentru a pune �ntreb�rile potrivite, la momentul potrivit. Ce preferi?

Nynaeve �și �ncleșt� pumnii, apuc�nd str�ns marginile fustei, apoi se uit� din nou la intrarea �n cort, �ncrunt�ndu-se. �n cele din urm�, �ncuviinț�, cu o mișcare scurt� a capului, și se așez� din nou pe jos.

��N-are ce s�-mi strice, la urma urmei, spuse ea.

��Foarte bine, r�spunse Verin. Acum� Egwene, tu deja știi lucrurile astea, dar de dragul lui Nynaeve o s� le parcurgem �nc� o dat� pas cu pas. Cu vremea, o s� v� intre �n s�nge � o s� faceți tot ce trebuie �nainte s� reușiți s� v� dați seama � dar acum e mai bine s� mergem �ncet. �nchideți ochii, v� rog. La �nceput, merge mai bine dac� nimic nu v� abate atenția.

Egwene �nchise ochii. Se l�s� un moment de t�cere, apoi Verin spuse:

��Nynaeve, te rog �nchide ochii. S� știi c� �ntr-adev�r va merge mai ușor.

�nc� o pauz�, apoi:

��Mulțumesc, copil�. Iar acum, trebuie s� v� goliți mintea. Aruncați-v� toate g�ndurile. S� r�m�n� numai un singur lucru. Un boboc de floare. Doar at�t. Doar bobocul. Puteți s�-l observați �n am�nunțime. �i simțiți și mirosul. Parc� puteți s�-l atingeți. Fiecare nervur� a fiec�rei frunze, fiecare rotunjime a fiec�rei petale. Simțiți cum pulseaz� seva. Haideți, simțiți-o. Trebuie s� ajungeți s�-l cunoașteți. S� fiți una cu el. Voi și bobocul sunteți o singur� f�ptur�. Una singur�. Sunteți bobocul.

Glasul ei continua s� r�sune, hipnotic, dar Egwene nu-l mai auzea; mai f�cuse și �nainte așa ceva, �mpreuna cu Moiraine. Nu mergea prea repede, dar Moiraine �i spusese c�, odat� ce se obișnuia, avea s� reușeasc� mult mai ușor. �n�untrul ei era un boboc de trandafir, cu petalele roșii bine str�nse. Și, dintr-odat�, mai ap�rea ceva. Lumina. Lumina care ap�sa petalele. �ncet, �ncet, acestea se deschiser�, �ntorc�ndu-se c�tre lumin�, �nghițind-o. Trandafirul și lumina se contopiser�. Egwene și lumina se contopiser�. De-acum, simțea fiecare pic�tur� scurg�ndu-i-se prin trup. Se �ntinse, �ncord�ndu-se, �ncerc�nd s� cuprind� și mai mult�

Și, �ntr-o clip�, totul disp�ru, și trandafirul și lumina. Moiraine �i spusese și asta � c� nimic nu se putea �nt�mpla forțat. Oft�nd, deschise ochii. Nynaeve avea o �nf�țișare mohor�t�, iar Verin era la fel de liniștit� ca la �nceput.

��Nu poți s� faci s� se �nt�mple, spunea femeia Aes Sedai. Trebuie doar s� lași lucrurile s�-și urmeze cursul. Trebuie s� te �nchini �n fața Puterii, �nainte s-o poți st�p�ni.

��Asta-i o mare prostie, morm�i Nynaeve. Nu m� simt ca o floare. Dac� chiar trebuie, aș spune c� m� simt ca un tufiș de porumbar, plin de țepi. Cred c� p�n� la urm� am s� m� duc s� aștept l�ng� foc.

��Cum dorești, r�spunse Verin. Ți-am pomenit oare de corvezile pe care le au de �ndeplinit novicele? Spal� vasele și rufele, freac� podelele, servesc la mas�, tot felul de treburi. Eu, una, sunt convins� c� slujnicele se descurc� mult mai bine, dar lumea crede, �n general, c� asemenea munci ajut� la formarea caracterului. A, deci r�m�i? Bun. Ei, copil�, atunci adu-ți aminte c� și tufișurile de porumbar �nfloresc c�teodat�, și fac niște flori albe și frumoase, ascunse printre ghimpi. S� mai �ncercam � dar pe r�nd. Haide, Egwene, de la �nceput. �nchide ochii.

De mai multe ori �nainte ca Verin s� plece, Egwene simți Puterea curg�ndu-i prin trup, dar niciodat� prea tare, și nu izbuti s� fac� altceva dec�t s� iște un fream�t scurt �n v�zduh, din pricina c�ruia p�nza care acoperea intrarea se mișca ușor. Era convins� c� p�n� și un str�nut ar fi avut aceleași urm�ri. Cu Moiraine se descurcase mai bine, c�teodat�, cel puțin. Și-ar fi dorit ca ea s� o �nvețe.

Nynaeve nu izbutise s� simt� nimic sau cel puțin așa �i spuse. C�nd lecția se termin�, avea at�t de mult� asprime �n privire și str�nsese buzele at�t de tare, �nc�t Egwene se temu c� era pe punctul s� �nceap� s-o dojeneasc� pe Verin, ca și cum aceasta ar fi fost o femeie din sat care nu-i d�dea pace. Dar Verin nu f�cu altceva dec�t s�-i porunceasc� s� �nchid� din nou ochii, de data aceasta f�r� Egwene.

C�sc�nd din c�nd �n c�nd, aceasta r�mase �n același loc, privindu-le pe celelalte doua. Se f�cuse t�rziu; trecuse de mult de ceasul c�nd se culca de obicei. Nynaeve era tras� la faț�, de parc� murise de o s�pt�m�n�, cu pleoapele str�nse de parc� voia s� nu le mai deschid� niciodat� și cu pumnii albi, �ncleștați �n poal�. Egwene nu mai n�d�jduia dec�t ca Meșteresei s� nu-i sar� țand�ra, mai ales dup� ce-și p�strase st�p�nirea de sine at�ta vreme.

��Simte cum se revars� �n sufletul t�u, spunea Verin. Glasul ei nu se schimb� deloc, numai ca, dintr-odat�, ochii �ncepur� s�-i str�luceasc�. Simte curgerea. Curgerea Puterii. Curge ca o adiere, ca un fream�t bl�nd �n v�zduh.

Egwene �și �ndrept� umerii. Așa o c�l�uzise Verin de fiecare data c�nd izbutise cu adev�rat s� simt� Puterea curg�ndu-i prin vene.

��O adiere ușoar�, care face v�zduhul s� tresalte de-abia simțit. Ușor.

Deodat�, p�turile izbucnir� �n fl�c�ri, ca niște vreascuri. Nynaeve deschise ochii și scoase un țip�t. Egwene nu-și d�du seama dac� nu cumva țipase și ea, la r�ndul s�u. Nu știa dec�t c� se trezise st�nd �n picioare și �ncerc�nd s� �mping� p�turile care ardeau cu piciorul, afar�, ca s� nu ia foc și cortul. �ns� �nainte s� apuce s� le �mping� a doua oar�, fl�c�rile disp�rur�, l�s�nd �n urm� firicele de fum care se �n�lțau din stofa mistuit� și un miros de l�n� ars�.

��Bine, spuse Verin. Nu prea m� așteptam s� trebuiasc� s� sting un foc. Hai, copil�, nu leșina. De-acum totul e bine. M-am ocupat eu de toate.

��Eram� eram furioas�, spuse Nynaeve, cu buzele tremur�ndu-i și cu fața alb� ca varul. Te auzeam vorbindu-mi despre adieri, despre ce trebuia s� fac și, dintr-odat�, m-am g�ndit la foc. Nu� nu voiam s� ard nimic. Era numai un foc micuț� �n mintea mea.

Se cutremur�.

��Mda, la urma urmei focul nu era prea puternic, r�spunse Verin, izbucnind �n r�s, dar se opri c�nd o privi din nou pe Nynaeve. Copil�, te simți bine? Dac� nu, pot s�

Nynaeve cl�tin� din cap, iar Verin �ncuviinț�.

��Acum ai nevoie de odihn�. Am�ndou� de fapt. Am tras prea tare de voi. Trebuie s� v� odihniți. Suprema o s� ne porunceasc� s� ne trezim și s� pornim la drum �nainte de rev�rsatul zorilor.

Ridic�ndu-se �n picioare, lu� de jos p�turile arse.

��Am s� pun s� vi se aduc� altele. Sper c� așa ați �nțeles am�ndou� c�t de important� este st�p�nirea de sine. Trebuie s� �nv�țați s� faceți ceea ce v-ați pus �n g�nd și nimic altceva. Dac� absorbiți prea mult� Putere, mai mult� dec�t puteți conduce �n siguranț� � iar acum, s� știți c� nu puteți �ndura prea mult� dar asta se va schimba cu timpul � nu doar c� i-ați putea v�t�ma pe cei din jur, dar v-ați putea face r�u chiar și vou� �nșiv�. Ați putea muri sau v-ați putea mistui �n foc, pierz�ndu-v� toate �nzestr�rile.

Și, ca și cum nu le-ar fi spus c� mergeau pe marginea unei pr�p�stii, le ur� voioas� somn ușor și plec�. Egwene o �mbr�țiș� pe Nynaeve și o str�nse tare.

��Nu s-a-nt�mplat nimic, Nynaeve. N-ai de ce s� fii speriat�. Dup� ce �nveți s� st�p�nești�

��Nu sunt speriat�, r�spunse cealalt�, cu un hohot r�gușit de r�s și privind pieziș la p�turile fumeg�nde, �nainte s� dea din cap. Nu m� sperii eu de un foc ca �sta.

Dar nu se mai uit� �ntr-acolo, nici m�car c�nd sosi un Str�jer care lu� paturile și l�s� altele noi �n loc. Verin nu se mai �ntoarse la ele � de fapt, așa le și spusese. Mai mult, pe m�sur� ce c�l�toria lor continua, spre miaz�zi și apus, zi dup� zi, pe c�t de repede puteau �nainta pedestrașii, Verin nu le acord� mai mult� atenție dec�t Moiraine sau dec�t alte Aes Sedai. Nu erau, la drept vorbind, neprietenoase, aceste femei, ci doar distante și retrase, ca și cum aveau o sumedenie de probleme pe cap. R�ceala lor o f�cu pe Egwene s� se simt� și mai neliniștit� și s�-și aminteasc� toate poveștile pe care le auzise �n copil�rie. Mama ei �i spusese dintotdeauna c� poveștile despre Aes Sedai erau numai niște prostii de-ale b�rbaților, dar nici ea, nici vreo alt� femeie din Emond�s Field nu �nt�lnise vreodat� o astfel de persoan� �nainte de venirea lui Moiraine. Și Egwene �și petrecuse mult� vreme �mpreun� cu aceasta din urm�, conving�ndu-se c� nu toate femeile Aes Sedai erau așa cum se spunea �n povești � reci, preocupate doar de intrigi, distrug�nd totul, ne�nduplecate, �n calea lor. Cele care fr�nseser� lumea. Acum știa c� de fapt, cei care f�cuser� lumea s� se fr�ng� fuseser� b�rbații Aes Sedai, �n timpul c�nd �nc� existau, �n V�rsta Legendelor, dar asta nu o prea ajuta. Nu toate femeile Aes Sedai erau ca �n povești, dar c�te erau așa, și care anume?

�n fiecare noapte, c�te una venea �n cortul lor � dar erau at�t de multe și de amestecate, �nc�t nu o ajutar� deloc s�-și limpezeasc� g�ndurile. Alviarin era rece și pus� pe treab� ca un neguț�tor sosit s� cumpere l�n� și tutun, uimit� c� la lecție particip� și Nynaeve, dar iert�toare, aspr� cu greșelile lor, dar dispus� �ntotdeauna s� mai �ncerce o dat�. Alarma Mosvani r�dea și �și petrecea la fel de mult� vreme vorbind despre lume și despre b�rbați, ca și cu lecția propriu-zis�. Cu toate astea se ar�tase mult prea interesat� de Rand, Perrin și Mat, pentru ca Egwene s� se simt� �n largul s�u. Mai ales de Rand. Cea mai rea dintre toate se dovedi Liandrin, singura care-și purta șalul; celelalte și-l puseser� la ad�post, �n bagaje, �nainte s� plece din Fal Dara. Liandrin se așez� juc�ndu-se cu ciucurii roșii și nu le �nv�ț� cine știe ce. Se vedea limpede c�t era de reținut�. Le puse o seam� de �ntreb�ri, de parc� și Egwene, și Nynaeve erau �nvinuite de vreo crim� � și numai despre cei trei b�ieți. O ținu așa p�n� c�nd Nynaeve o d�du afar� din cort � Egwene nu era sigur� de ce o f�cuse � și plec� numai dup� ce le avertiz�:

��Aveți mare grij� de voi, fiicele mele. Nu mai sunteți �n satul vostru. De-acum p�șiți printr-o ap� �n care fream�t� viet�ți care v� pot mușca de degete.

�n cele din urm�, alaiul ajunse �n satul Medo, pe malul R�ului Mora, care curgea la hotarul dintre Shienar și Arafel, v�rs�ndu-se �n Erinin.

Egwene �ncepu s�-l viseze pe Rand � era convins� c� asta se �nt�mpla din pricina �ntreb�rilor femeilor Aes Sedai și pentru c�-și f�cea griji pentru el, �ntreb�ndu-se dac� el și ceilalți trebuiser� cumva s� p�trund� �n Man�, pe urmele Cornului lui Vaiere. Visele se dovedir� toate nepl�cute, deși la �nceput nu erau dec�t niște coșmaruri obișnuite. Cu toate astea, �n noaptea petrecut� �n Medo, totul se schimb�.

��Iertare, Aes Sedai, �ntreb� timid� Egwene, ai v�zut-o cumva pe Moiraine Sedai?

Femeia cea zvelt� �i f�cu semn s� se �ndep�rteze, flutur�nd din m�n�, apoi se gr�bi pe ulița plin� de oameni și luminat� de torțe, strig�ndu-i cuiva s� aib� grij� de calul s�u. F�cea parte din Ajah Galben�, deși nu purta șalul, iar Egwene nu știa nimic altceva despre ea, nici m�car numele. Medo era un sat mic � deși Egwene se simți tulburat� atunci c�nd �și d�du seama c� �i trecuse prin minte așa ceva despre un sat la fel de �ntins ca Emond�s Field � iar acum era plin de str�ini � mai mulți chiar dec�t localnicii. Peste tot, pe ulițele �nguste, erau oameni și cai care �și croiau drum c�tre chei, trec�nd pe l�ng� s�tenii care �ngenuncheau de c�te ori o femeie Aes Sedai se apropia de ei, f�r� s�-i bage �n seam�. Lumina aspr� a torțelor se rev�rsa �n toate colțurile. Cele dou� docuri se �ntindeau �n largul R�ului Mora ca niște degete de piatr� și ad�posteau, fiecare, c�te dou� cor�bii mici, cu dou� catarge. �n dreptul lor, caii erau ridicați la bord cu ajutorul unor scripeți, al unor fr�nghii și al unor n�voade legate sub burt�. Alte cor�bii � cu parapeți �nalți, zdraveni, cu l�mpi ag�țate �n v�rful catargelor � se �nghesuiau �n apele r�ului, v�rstate de lumina lunii. Erau deja �nc�rcate sau �și așteptau r�ndul. B�rcile cu v�sle �i duceau pe arcași și pe sulițași.

Din pricina sulițelor ținute vertical, acestea ar�tau ca niște g�ndaci uriași care �notau pe deasupra apelor.

La docul din st�nga, Egwene o g�si pe Anaiya care urm�rea totul și-i gr�bea pe cei care nu se mișcau �ndeajuns de repede. Deși nu schimbase niciodat� mai mult de dou� vorbe cu ea, Anaiya p�rea altfel dec�t celelalte, aducea mai mult cu una din femeile de acas�. Egwene și-o putea imagina �n buc�t�rie, f�c�nd pr�jituri, �n timp ce la celelalte nu se putea g�ndi �n acest fel.

��Anaiya Sedai, ai v�zut-o cumva pe Moiraine Sedai? Trebuie s�-i vorbesc.

Femeia �ntoarse capul, �ncrunt�ndu-se, cu g�ndurile aiurea.

��Poftim? A, tu erai, copil�? Moiraine a plecat. Iar prietena ta, Nynaeve, s-a �mbarcat deja pe Cr�iasa r�ului. Chiar eu a trebuit s-o urc �ntr-o barc�. Nu se d�dea dus� și țipa f�r� �ncetare c� nu vrea s� plece f�r� tine. Pe Lumin�, ce zarva! Ar trebui s� te �mbarci și tu. G�sește o barc� dintre cele care se duc c�tre Cr�iasa r�ului. O s� c�l�toriți �mpreun� cu Suprema �nsc�unat�, așa c� ai mare grij�, dup� ce urci la bord. F�r� prostii și f�r� t�mb�l�u.

��Și pe ce corabie se afla Moiraine Sedai?

��Moiraine nu e pe nici o corabie, copil�. A plecat, deja de dou� zile, iar Suprema este foarte iritat� din pricina asta, r�spunse Anaiya, str�mb�ndu-se și cl�tin�nd din cap, deși atenția ei era �ndreptat� tot c�tre lucr�tori. �nt�i dispare Moiraine, �mpreuna cu Lan, apoi Liandrin, imediat dup� ea, și apoi Verin și nici una dintre ele nu a l�sat nici m�car o vorb� cuiva. Verin nu și-a luat nici Str�jerul. Tomas este foarte �ngrijorat pentru ea.

Femeia ridica ochii spre cer. Luna, aflat� �n creștere, sc�nteia pe cerul senin.

��Va trebui iar�și s� chemam v�nturile, iar Supremei nu-i va fi pe plac nici asta. A zis c� vrea s� ne vad� plecați spre Tar Valon �n mai puțin de un ceas și c� nu tolereaz� nici o �nt�rziere. N-aș vreau s� fiu �n pielea lui Moiraine, sau a lui Liandrin, sau a lui Verin, c�nd vor da iar�și ochii cu ea. O s�-și doreasc� s� fie iar�și novice. Haide, copil�, ce s-a-nt�mplat?

Egwene trase ad�nc aer �n piept. Moiraine plecase? Nu se putea! �Trebuie s� spun cuiva, cuiva care s� nu r�d� de mine.� Se g�ndi cum ar fi ar�tat Anaiya, �n Emond�s Field, ascult�nd necazurile fiicei ei; imaginea p�rea potrivit�.

��Anaiya Sedai, Rand are necazuri.

Anaiya o c�nt�ri din priviri.

��B�iatul acela �nalt din satul t�u? Deja ți-e dor de el, vrei s� spui? M� rog, nu m-aș mira s� aib� necazuri. Așa se �nt�mpl� cu tinerii de v�rsta lui. Cu toate c� mi s-a p�rut c� era altul � Mat, oare? � care p�rea mai potrivit pentru un asemenea rol. Bine, bine, copil�. Nu vreau s�-mi bat joc de tine sau s� nu te bag �n seam�. Ce fel de necazuri și de unde știi? Probabil c� el și Seniorul Ingtar au recuperat deja Cornul și s-au �ntors �n Fal Dara. Sau, dac� nu, atunci au trebuit s� intre �n Man� și atunci nu mai e nimic de f�cut.

��N� nu cred c� sunt �n Man�, și nici �n Fal Dara. Am visat ceva.

Rostise vorbele aproape cu sfidare. P�rea o prostie, atunci c�nd o spunea, dar puțin mai �nainte totul p�ruse at�t de real� Un coșmar, dar nu o �nchipuire. La �nceput ap�ruse un b�rbat cu chipul acoperit de o masc� și cu ochii de foc. �n ciuda m�știi, i se p�ruse c� era uimit s� o vad�. �nf�țișarea lui o speriase: �ncepuse s� tremure, tem�ndu-se s� nu i se fr�ng� oasele, numai c�, dintr-odat�, b�rbatul disp�ruse și ea �l v�zuse pe Rand dormind �ntins pe jos, acoperit cu o mantie. Deasupra lui, �n picioare, era o femeie care-l privea. Chipul �i r�m�sese �n umbr�. Un fulger, și disp�ruser� am�ndoi. Și dincolo de tot ceea ce vedea, ca o alt� prezenț�, era senzația primejdiei, ca și cum o capcan� era gata s� se �nchid�, �nh�ț�nd un mielușel care nu b�nuia nimic. O capcan� cu mulți colți. Ca și cum timpul �ncetinise, putea vedea cum f�lcile de fier se apropiau. Visul nu se terminase c�nd se trezise, așa cum se �nt�mpla de obicei. Iar primejdia p�rea at�t de mare �nc�t �i venea mereu s� priveasc� peste um�r � deși, cumva, știa c� Rand, și nu ea, era cel amenințat. Se �ntreb� dac� femeia fusese cumva Moiraine și se dojeni singur� pentru un asemenea g�nd. Liandrin p�rea mai potrivit�. Sau poate Alarma; și ea se ar�tase interesat� de Rand. Dar nu-i putea spune așa ceva Anaiyei. Pe un ton distant, rosti:

��Anaiya Sedai, știu c� pare o prostie, dar Rand este �n primejdie, �ntr-o mare primejdie. Am simțit-o. O simt și acum.

Anaiya p�rea cufundat� �n g�nduri.

��Ei, poftim, spuse ea �ncet. Pun r�m�șag c� nu s-a g�ndit nimeni la așa ceva. Ai putea fi o Vestitoare-n vise. Nu-i prea mare n�dejde, copil�, dar� N-am mai avut una ca asta de � oh! � de vreo patru sau cinci sute de ani. Iar C�utarea viselor este foarte str�ns legat� de Prorocire. Dac� poți cu adev�rat s� faci așa ceva, poate c� poți și Profeți. Ce lovitur� pentru Roșii! Firește c� s-ar putea s� fie doar un vis ur�t, provocat de faptul c� te-ai culcat t�rziu și n-ai avut m�ncare cald� și din pricin� c� am c�l�torit așa de mult de c�nd am plecat din Fal Dara. Și c� ți-e dor de prietenul t�u. Mai mult ca sigur c�-i așa. Da, da, copil�, știu. Ești �ngrijorat� pentru el. Oare visul ți-a spus și ce fel de primejdie �l ameninț�?

��Nu, cl�tin� Egwene din cap. Rand a disp�rut pur și simplu, iar eu am simțit primejdia. Și r�ul. L-am simțit chiar �nainte ca el s� dispar�. �nc� �l mai simt, adaug� ea, cutremur�ndu-se și frec�ndu-și palmele.

��Ei, o s� mai vorbim despre asta pe corabie. Dac� ești cu adev�rat o Vestitoare, am s� am grij� s� ai parte de toat� �nv�ț�tura de care ai nevoie. Ar trebui s� fie și Moiraine aici, ca s� Hei, tu de-acolo! strig� dintr-odat� femeia, iar Egwene tres�ri, la fel ca și b�rbatul care tocmai se așezase pe un butoiaș cu vin; cei din jur iuțir� pasul. �la trebuie �nc�rcat pe corabie, nu e pentru odihn�. Mai vorbim noi, copil�, dup� ce pornim. Nu, n�t�ngule! Nu poți s�-l ridici singur! Vrei s-o p�țești?

Și Anaiya �ncepu s� str�bat� docul cu pași mari, arunc�ndu-i nefericitului s�tean niște vorbe mai aspre dec�t s-ar fi b�nuit c� putea cunoaște. Egwene r�mase cu ochii ațintiți �n bezn�, c�tre miaz�zi. Rand era undeva pe acolo. Nu �n Fal Dara, nici �n Man�. Era convins�. �Ai grij� de tine, prost�nacule, cu capul t�u plin de c�lți. Dac� �ți g�sești moartea p�n� s� ajung s� te scot din necazuri, am s� te jupoi de viu.� Nici m�car nu-i trecu prin minte s� se �ntrebe cum avea s�-l ajute, c�t� vreme se afla �n drum spre Tar Valon. Str�ng�ndu-și mantia pe l�ng� trup, porni s� caute o barc� pentru a se urca la bordul Cr�iesei r�ului.

Rand se trezi la primele raze ale soarelui și se �ntreb� dac� viseaz�. Se ridic� �ncet �n capul oaselor, uit�ndu-se atent �n jur. Totul se schimbase, sau aproape totul. Soarele și cerul erau așa cum se aștepta, doar c� soarele era ceva mai palid, iar pe cer nu era nici un nor. Loial și Hurin erau �nc� culcați l�ng� el, de o parte și de alta, și dormeau �nveliți �n mantii, iar caii erau priponiți doi pași mai �ncolo, dar toți ceilalți disp�ruser�. Soldații, caii, prietenii lui disp�ruser� cu totul.

Și v�lceaua se schimbase, iar acum erau �n mijlocul ei și nu la margine. La capul lui Rand se �n�lța un cilindru de piatr� cenușie, �nalt de trei șchioape și gros de dou� palme, acoperit cu sute, poate mii, de desene și semne cioplite ad�nc, �ntr-o limb� pe care nu o cunoștea. Fundul v�lcelei era pavat cu piatr� alb�, ca o pardoseal�, at�t de neted�, �nc�t aproape str�lucea. Trepte late și �nalte urcau spre buza v�lcelei �n cercuri concentrice de piatr� diferit colorat�. �n jurul v�lcelei, copacii erau �nnegriți și str�mbi, de parc� ar fi fost p�rjoliți de foc. Totul era mai șters dec�t ar fi trebuit, ca și soarele, care se vedea mai stins, ca prin ceaț�. Doar c� nu era ceaț�. Doar ei trei și caii p�reau a avea consistenț�. Dar și piatra de sub el p�rea destul de solid� la atingere. �ntinse m�na și �i scutur� pe Loial și pe Hurin.

��Treziți-v�! Treziți-v� și spuneți-mi c� visez! Hai, treziți-v�!

��S-a f�cut dimineaț�? zise Loial, ridic�ndu-se �n capul oaselor, apoi r�mase cu gura c�scat� și f�cu ochii din ce �n ce mai mari.

Hurin se trezi, surprins, apoi s�ri �n picioare și se uit� �n toate p�rțile, s�lt�nd ca un purice pe o plit� fierbinte.

��Unde suntem? Ce s-a �nt�mplat? Unde sunt restul? Unde suntem, Senior Rand? Se l�s� �n genunchi, fr�ng�ndu-și m�inile, dar ochii �nc� �i umblau �ncoace și �ncolo. Ce s-a �nt�mplat?

��Nu știu, spuse Rand �ncetișor. Speram c� e vis, dar� Poate c� e un vis. Mai avusese visuri care nu erau visuri și nu ținea s� �și aduc� aminte de asta. Se ridic� �n picioare cu mare b�gare de seam�. Totul r�mase la fel.

��Nu prea cred, zise Loial. Cercet� coloana și nu p�rea prea fericit. Spr�ncenele lungi �i at�rnau p�n� pe obraji, iar urechile p�roase parc� i se pleoștiser�. Cred c� e aceeași piatr� l�ng� care ne-am culcat asear�. Cred c� acum știu ce e. Faptul c� știa p�rea c�-l face, de data aceasta, foarte nefericit.

��E� Nu. C� era aceeași piatr� nu era mai curios dec�t ceea ce vedea �n jur � Mat, Perrin și soldații din Shienar disp�ruți f�r� urm�, totul preschimbat. ��mi �nchipuiam c� am sc�pat, dar a �nceput din nou, și nimic nu mi se mai pare o nebunie. Doar dac� nu am �nnebunit eu.� Se uit� la Loial și la Hurin. Nu se purtau ca și cum ar fi fost nebuni; vedeau și ei ce vedea și el. �i atraser� atenția treptele � șapte culori, de la albastru la roșu. C�te una pentru fiecare Ajah, spuse el.

��Nu, Senior Rand, se t�ngui Hurin. Nu. Femeile Aes Sedai nu ne-ar face una ca asta. Nu. Eu merg �n Lumin�!

��Toți mergem �n Lumin�, spuse Rand. Femeile Aes Sedai n-or s�-ți fac� r�u. �Dec�t dac� le stai �n cale.� Ar putea fi cumva m�na lui Moiraine? Loial, ziceai c� știi ce e piatra asta. Ce este?

��Ziceam c� b�nuiesc ce este, Rand. Era un fascicul dintr-o carte veche, doar c�teva pagini, dar pe una dintre ele era desenat� aceast� piatr�, aceast� Piatr� � o spuse �n așa fel �nc�t diferența era limpede � sau una foarte asem�n�toare. Iar dedesubt scria: �Din Piatr� �n Piatr� merg firele lui �dac�, �ntre lumile care ar putea exista�.

��Ce �nseamn� asta, Loial? Nu are nici o noim�.

Ogierul scutur� trist din capul lui mare.

��Nu erau dec�t c�teva pagini. Zicea acolo c�, �n V�rsta Legendelor, acei Aes Sedai care puteau Pluti, cei mai puternici dintre ei, foloseau aceste Pietre. Nu zicea cum, dar, din c�te am �nțeles eu, probabil c� acei Aes Sedai se foloseau cumva de Pietrele astea ca s� umble �n acele lumi. Arunc� o privire spre copacii arși, apoi �și cobor� repede ochii �n p�m�nt, ca și cum nu voia s� se g�ndeasc� la ce se ascundea dincolo de v�lcea. Totuși, chiar dac� Aes Sedai le pot folosi, sau puteau, nu era nici o Aes Sedai cu noi care s� conduc� Puterea, așa c� tot nu pricep cum de s-a �nt�mplat una ca asta.

Lui Rand i se f�cu pielea de g�in�. �Aes Sedai se foloseau de ele. �n V�rsta Legendelor, c�nd existau b�rbați Aes Sedai.� �și aduse vag aminte de h�ul care �l �mpresurase c�nd se culcase și de str�lucirea aceea neliniștitoare. �și aminti de camera din sat, de lumina de care se ag�țase ca s� scape. �Dac� era jum�tatea masculin� a Adev�ratului Izvor� Nu, nu se poate. Dar dac� așa e? Lumin�, m� �ntrebam dac� s� fug sau nu, și de fapt totul e �n capul meu. Poate c� eu am f�cut s� fim aduși aici.� Nu voia s� se g�ndeasc� la asta.

��Lumi care ar putea exista? Nu pricep, Loial.

Ogierul ridic� din umeri, tulburat.

��Nici eu, Rand. Zicea cam așa: �Dac� o femeie o ia la st�nga sau la dreapta, curgerea Timpului se rupe �n dou�? Roata țese atunci dou� P�nze? O mie, c�te una pentru fiecare mișcare a ei? C�t stelele de multe? Doar una este adev�rat�, iar celelalte nu sunt dec�t umbre și oglindiri?� Vezi, nu era prea limpede. Erau mai mult �ntreb�ri, care cel mai adesea p�reau s� se contrazic�. Și oricum erau puține pagini. �ncepu s� cerceteze din nou coloana, dar parc� ar fi vrut s� o fac� s� dispar�. Se spune c� ar fi multe Pietre din astea, �mpr�știate �n toat� lumea, sau erau odinioar�, dar n-am auzit s� fi g�sit cineva vreuna. Niciodat�.

��Senior Rand? Acum c� se ridicase �n picioare, Hurin p�rea mai liniștit, dar �și ținea str�ns surtucul, cu am�ndou� m�inile, și p�rea preocupat. Senior Rand, o s� ne duci �napoi, nu-i așa? Acolo unde ne este locul. Am nevast� și copii. Melia ar fi foarte nefericit� dac� aș muri, dar, dac� nici n-o s�-mi g�seasc� trupul ca s� pot primi ultima �mbr�țișare a mamei, va jeli p�n� la sf�rșitul zilelor. �nțelegi, Seniore? Nu se poate s� nu afle. Trebuie s� ne duci �napoi. Și, dac� mor, dac� nu poți s� �i duci trupul meu, s�-i spui, m�car s� știe. P�rea s� nu se mai �ndoiasc� de ce spune. O urm� de �ncredere i se strecur� �n glas.

Rand deschise gura ca s� �i mai spun� o dat� c� nu e Senior, dar o �nchise la loc, f�r� s� scoat� nici o vorb�. Acum nu mai conta. �Din cauza ta a ajuns aici.� Ar fi vrut s� t�g�duiasc�, dar știa prea bine ce este, știa c� poate conduce Puterea, chiar dac� p�rea c� se �nt�mpla de la sine. Loial spusese c� Aes Sedai se foloseau de Pietrele acelea, adic� de Puterea Suprem�. Dac� Loial zicea c� știe, atunci așa era � Ogierul nu pretindea niciodat� c� știe lucruri pe care de fapt nu le știa � și nu era nimeni altcineva prin apropiere care ar fi putut conduce Puterea. �Din cauza ta a ajuns aici, tu trebuie s�-l ajuți s� scape. Trebuie s� �ncerci.�

��O s� fac tot ce pot, Hurin. Și, pentru c� Hurin era din Shienar, adaug�: Pe Casa și onoarea mea. Casa unui p�stor și onoarea unui pastor, dar le voi face s� valoreze tot at�t c�t ale unui Senior.

Hurin �și descleșt� m�inile de pe surtuc. P�n� și privirea �i era �ncrez�toare. F�cu o plec�ciune ad�nc�.

��E o cinste s� te slujesc, Seniore.

Rand se simți copleșit de vinov�ție. �Acum crede c� o s�-l duc acas�, c�ci Seniorii din Shienar �și țin �ntotdeauna f�g�duielile. Ce ai de g�nd sa faci acum, Senior Rand?�

��Gata cu asta, Hurin. Nu te mai pleca �n fața mea. Nu sunt� Deodat� �și d�du seama c� nu �i mai putea spune c� nu e Senior. Tot ce �i d�dea putere amușinarului era �ncrederea �n Seniorul s�u, și nu putea s�-l lipseasc� de asta, nu acum. Nu �n locul acesta. F�r� plec�ciuni, �ncheie el, stingherit.

��Cum poruncești, Senior Rand. Hurin avea pe faț� un z�mbet la fel de larg ca atunci c�nd �l �nt�lnise prima oar�.

Rand �și drese glasul.

��Da. Așa s� fie.

�l priveau am�ndoi, Loial cu luare aminte, Hurin �ncrez�tor, aștept�nd s� vad� ce avea s� fac�. �Eu i-am adus aici. Așa trebuie s� fi fost. Deci tot eu trebuie s�-i duc �napoi. Iar asta �nseamn� cㅔ

Trase ad�nc aer �n piept și merse pe pietrele albe p�n� la cilindrul acoperit cu semne. Fiecare semn era �nconjurat de r�nduri scurte �ntr-o limb� pe care nu o cunoștea, litere ciudate care curgeau �n curbe și spirale, preschimb�ndu-se pe neașteptate �n c�rlige zimțate și colțuri ascuțite, apoi curgeau mai departe. Cel puțin nu era limba trolocilor. Codindu-se, puse m�inile pe coloan�. Sem�na cu o piatr� oarecare, uscat� și neted�, dar era neobișnuit de alunecoas�, ca o bucat� de metal uns� cu ulei.

�nchise ochii și �și f�uri �n minte flac�ra. H�ul �l cuprinse �ncet, șov�itor. Știa c� era din pricina fricii, frica de ceea ce �ncerca s� fac�. Pe m�sur� ce erau mistuite de flac�ra, temerile se �nmulțeau. �Nu pot face asta. S� conduc Puterea. Nu vreau. Lumin�, trebuie s� mai fie și alta cale.� Se �nc�p�ț�n� s� �și scoat� toate g�ndurile din cap. �și simțea fața plin� de broboane de sudoare. Continu� neab�tut, �mping�ndu-și temerile �n flac�ra nimicitoare, f�c�nd-o din ce �n ce mai mare. Iar vidul era acolo.

Golul �l �mpresurase. Vedea lumina � saidinul � chiar și cu ochii �nchiși, simțea c�ldura care �l �nconjura, care �nconjura tot, acoperea tot. Tremura ca lumina unei lum�n�ri v�zut� printr-o bucat� de h�rtie �nmuiat� �n ulei. Ulei r�nced. Ulei puturos.

Se �ntinse dup� ea � nu �nțelegea prea bine cum, dar fusese ceva, o mișcare c�tre lumin�, c�tre saidin � dar nu apuc� nimic; era ca și cum și-ar fi trecut m�na prin ap�. Parc� era un iaz v�scos, cu m�zg� deasupra și ap� curat� dedesubt, dar nu izbutea s� prind� apa �n c�ușul palmei. I se scurgea tot timpul printre degete, p�n� la ultima pic�tur�. Doar m�zga aceea uleioas� �i r�m�nea pe piele, �nfior�ndu-l.

Disperat, �ncerc� s� f�ureasc� o imagine o v�lcelei, așa cum fusese �nainte, cu Ingtar și l�ncierii dormind l�ng� cai, cu Mat și Perrin, cu Piatra pe jum�tate �ngropat�. O f�uri �n afar� vidului, lipit� de golul care �l �nv�luia. �ncerc� s� lege aceasta imagine de lumin�, s� le uneasc�. V�lceaua de dinainte, el, Loial și Hurin st�nd toți trei aici. �l durea capul. �mpreun� cu Mat, Perrin și oamenii din Shienar. Capul �i ardea. �mpreun�!

Golul se sparse �ntr-o mie de f�r�me ascuțite care �i spintecar� mintea.

Cutremurat, se d�du �napoi, �mpleticindu-se, cu ochii mari. �l dureau m�inile cu care ap�sase pe Piatr�, iar brațele și umerii �i zv�cneau; stomacul i se �ntorsese pe dos din cauza murd�riei pe care o simțea acoperindu-i tot corpul, iar capul� �ncerc� s� respire regulat. Nu i se mai �nt�mplase așa ceva. Alt�dat�, golul disp�rea ca un balon de s�pun, pur și simplu. Nu se sp�rgea precum sticla. Capul �i era amorțit, ca și cum miile de t�ieturi fuseser� at�t de rapide, �nc�t durerea nu apucase �nc� s� apar�. �ns� fiecare dintre ele fusese ca o lovitur� de cuțit. �și duse m�na la t�mpl� și fu mirat c� nu d� de s�nge.

Hurin st�tea �n continuare �n picioare, �ncrez�tor, uit�ndu-se la el. Amușinarul p�rea din ce �n ce mai sigur c� Seniorul Rand f�cea ceva. Doar la asta erau buni Seniorii. Ap�rau p�m�ntul și oamenii cu trupurile și viața lor, iar c�nd ceva nu mergea cum trebuie, puneau lucrurile �n ordine și se �ngrijeau s� se fac� dreptate. At�ta vreme c�t Rand f�cea ceva, indiferent ce, Hurin avea s� aib� �ncredere c� p�n� la urm� va ieși bine. Doar asta f�ceau Seniorii. Loial �l privea altfel, �ncruntat și puțin nedumerit, dar cu aceeași atenție. Rand se �ntreb� la ce se g�ndea.

��A meritat s� �ncerc, le spuse. Senzația de ulei r�nced pe care o avea �n cap � �Lumin�, e �n mine! Nu vreau s� fie �n mine!� � �ncepea s� dispar� �ncetul cu �ncetul, dar aproape c� �i venea s� verse. O s� �ncerc din nou, puțin mai �ncolo.

Spera s� par� sigur pe el. Nu avea habar de cum trebuiau folosite Pietrele sau dac� ceea ce f�cuse avea sorți de izb�nd�. �Poate c� sunt niște reguli. Poate trebuie s� fac ceva anume. Lumin�, dac� nu poți folosi aceeași Piatr� de dou� ori sau�� Renunț� s�-și mai pun� asemenea �ntreb�ri. Nu avea nici un rost s� se g�ndeasc� la asta. Trebuia s� fac� ceva. Uit�ndu-se la Loial și Hurin, credea c� știa acum ce vrusese s� spun� Lan despre datoria care te apas� ca un munte.

��Seniore, cred� Hurin se opri, p�r�nd o clip� f�st�cit. Seniore, poate dac� le g�sim pe Iscoadele Celui �ntunecat, una dintre ele ne va spune cum s� ne �ntoarcem.

��Aș �ntreba o Iscoad�, ba chiar și pe Cel �ntunecat �nsuși, dac� aș crede c� aș putea primi un r�spuns, spuse Rand. Dar nu am r�mas dec�t noi trei. Doar noi trei. �Doar eu. Eu sunt cel care trebuie s� fac� ceva.�

��Am putea s� le luam urma, Seniore. Dac� �i prindem�

Rand se zg�i la amușinar.

��Le mai simți �nc� urma?

��Da, Seniore. Hurin se �ncrunt�. E slab�, palid�, cum e totul �n jur, dar o simt. Chiar acolo. Ar�t� spre buza v�lcelei. Nu �nțeleg, Seniore, dar� Asear� aș fi jurat c� urma mergea drept pe l�ng� marginea v�lcelei, pe unde eram noi. Ei bine, acum e �n același loc, doar c� e aici și e mai slab�, dup� cum ziceam. Nu slab� din pricin� c� a trecut mult� vreme, ci� Tot ce știu, Senior Rand, e c� este aici.

Rand c�zu pe g�nduri. Dac� Fain și Iscoadele Celui �ntunecat erau aici � oriunde era locul acela � ar fi putut ști cum s� se �ntoarc�. Trebuia s� știe, țin�nd cont c� ajunseser� p�n� aici. Și la ei erau și Cornul, și pumnalul. Mat trebuia s�-și ia pumnalul �napoi. Fie și numai din aceast� pricin�, și tot trebuia s�-i g�seasc�. Ce �l f�cu s� se hot�rasc�, �și d�du el seama rușinat, era faptul c� se temea s� mai �ncerce o dat�. �i era fric� s� �ncerce s� conduc� Puterea. Se temea mai puțin s� �nfrunte troloci și Iscoade, chiar dac� era singur cu Loial și cu Hurin.

��Atunci o s� mergem dup� Iscoadele Celui �ntunecat. �ncerc� s� par� sigur de el, așa cum ar fi fost Lan sau Ingtar. Trebuie s� recuper�m Cornul. Dac� nu o s� izbutim s� �l luam, cel puțin vom ști unde sunt c�nd �l vom g�si din nou pe Ingtar. �S� nu m� �ntrebe cumva cum o s�-l g�sim.� Hurin, vezi dac� e �ntr-adev�r urma pe care o c�ut�m.

Amușinarul s�ri �n șa, bucuros s� fac� și el ceva, bucuros probabil s� se �ndep�rteze de v�lcea, și se c�ț�r� c�lare pe treptele late și colorate. Copitele animalului r�sunau puternic pe piatr�, dar nu l�sau nici un semn.

Rand v�r� piedicile Roșcatului �n desagi � flamura era �nc� acolo; nu s-ar fi sup�rat dac� nu ar mai fi g�sit-o � apoi �și lu� arcul și s�gețile și �nc�lec�. Mantia lui Thom Merrilin era prins� �n spatele șeii.

Loial se apropie de el, duc�ndu-și calul de c�p�stru; așa cum st�teau acum, Ogierul pe jos și Rand c�lare, capul lui Loial �i ajungea aproape p�n� la um�r. Loial p�rea �nc� nedumerit.

��Crezi c� ar trebui s� r�m�nem aici? �ntreb� Rand. S� �ncerc din nou s� folosesc Piatra? Dac� Iscoadele sunt aici, trebuie s� le g�sim. Nu putem l�sa Cornul lui Vaiere �n m�inile Iscoadelor Celui �ntunecat, ai auzit-o doar pe Suprema �nsc�unat�. Și trebuie s� g�sim și pumnalul. F�r� el, Mat o s� moar�.

Loial d�du din cap.

��Da, Rand, trebuie. Dar, Rand, Pietrele�

��O s� mai g�sim și altele. Spuneai c� sunt risipite �n toat� lumea, și dac� sunt toate ca asta � cu tot ce e �n jur � n-o s� fie prea greu s� le g�sim.

��Rand, �n cartea aia spunea c� Pietrele astea sunt de dinainte de V�rsta Legendelor și chiar și Aes Sedai de atunci, deși cei mai puternici le foloseau, nu le �nțelegeau. Le foloseau cu Puterea Suprem�, Rand. Cum te g�ndești tu s� folosești Piatra asta s� ne duci �napoi? Sau alta Piatr� pe care am g�si-o?

O clip� Rand se uita țint� la Ogier, �ncerc�nd s� g�seasc� rapid un r�spuns.

��Dac� sunt de dinainte de V�rsta Legendelor, poate c� oamenii care le-au cl�dit nu s-au folosit de Puterea Suprem�. Trebuie s� mai fie și alt� cale. Iscoadele Celui �ntunecat au ajuns aici, iar ei precis nu pot folosi Puterea Suprem�. O s� aflu care e aceast� cale. O s� ne �ntoarcem, Loial. Privi la coloana �nalt� de piatr�, cu �nsemnele ei ciudate, și simți fiori pe șira spin�rii. �Lumin�, de n-aș avea nevoie de Puterea Suprem�.� �ți f�g�duiesc, Loial. �ntr-un fel sau altul o s� ne �ntoarcem.

Ogierul d�du ne�ncrez�tor din cap. Se urc� pe calul lui uriaș și porni dup� Rand, �n sus pe trepte, ca s� se al�ture lui Hurin.

Ținutul care se �ntindea �n fața lor, plat și ușor v�lurit, era acoperit din loc �n loc cu p�duri, iar �ntre ele se �ntindeau pajiști, str�b�tute de o mulțime de p�r�iașe. Nu departe de ei lui Rand i se p�ru c� vede �nc� o bucat� p�rjolit� de p�m�nt. Era o pat� palid�, �n culori sp�l�cite. �n afar� de cercul de piatr� din spatele lor, nu se vedea nimic f�cut de om. Nu era nimic pe cer, nici fum de la coșul vreunei case, nici pas�ri, doar c�țiva nori și soarele g�lbui.

Cu toate acestea, tot ce era �n jur p�rea s�-ți am�geasc� privirea. Ce era aproape și ce era departe ar�tau firesc. �ns� de fiecare dat� c�nd Rand �ntorcea capul, lucrurile care, z�rite cu coada ochiului, p�reau departe, se n�pusteau parc� spre el, ca s� fie mai aproape c�nd se uita drept la ele. Era amețitor; p�n� și caii nechezau speriați și-și roteau ochii. �ncerc� s� �și miște capul mai �ncet; lucrurile tot se mutau, dar parc� era puțin mai bine.

���n paginile alea din carte se pomenea ceva de asta? �ntreb� Rand.

Loial scutur� din cap, apoi �nghiți �n sec, ca și cum i-ar fi p�rut r�u c� s-a mișcat.

��Nimic.

��B�nuiesc c� nu e nimic de f�cut. �ncotro, Hurin?

��Spre miaz�zi, Senior Rand. Amușinarul �și ținea ochii �n p�m�nt.

��Spre miaz�zi, atunci. �Trebuie s� existe o cale s� ne �ntoarcem f�r� s� folosesc Puterea Suprem�.� Rand d�du pinteni calului. �ncerc� s� par� nep�s�tor, ca și cum ce era de f�cut nu era defel anevoios. Ce zicea Ingtar? C� �n trei sau patru zile ajungem la monumentul lui Artur Arip�-de-Șoim? M� �ntreb dac� o s�-l g�sim și aici. Dac� asta este una din lumile care ar putea exista, poate c� e �nc� �n picioare. N-ai vrea s�-l vezi, Loial?

Pornir� spre miaz�zi.

��Au disp�rut? �ntreb� Ingtar, f�r� s� se uite la cineva anume. Iar g�rzile mele nu au v�zut nimic. Nimic! Nu se poate s� fi disp�rut.

Ascult�nd, Perrin �și l�s� umerii �n jos și se uit� la Mat, care st�tea puțin mai �ncolo, �ncruntat și morm�ind ceva. Din c�te vedea Perrin, p�rea c� se ceart� cu sine �nsuși. Soarele �ncepea s� se �nalțe deasupra orizontului; trecuse de mult ora la care ar fi trebuit s� porneasc� la drum. Umbrele se �ntindeau peste v�lcea, lungi și �nguste, dar la fel de nemișcate ca și copacii. Caii de povar�, �nc�rcați și �ncolonați, d�deau din picioare, ner�bd�tori, �ns� fiecare st�tea l�ng� calul s�u și aștepta. Uno se apropie cu pași mari.

��Nici o afurisit� de urm�, Seniore. P�rea jignit; nereușita �i știrbea reputația. Arde-m-ar, nici m�car o am�r�t� de zg�rietur� de copit�. Pur și simplu, au disp�rut.

��Trei b�rbați și trei cai nu pot s� dispar� așa, bomb�ni Ingtar. Mai cerceteaz� o data, Uno. Dac� e cineva care poate da de urma lor, tu ești acela.

��Poate au fugit, spuse Mat. Uno se opri și �i arunc� o c�ut�tur� m�nioas�. �De parc� ar fi blestemat o Aes Sedai�, �și spuse Perrin, mirat.

��De ce-ar fi fugit? Glasul lui Ingtar era primejdios de bl�nd. Rand, Ziditorul, amușinarul � amușinarul meu! � de ce ar fi fugit vreunul dintre ei, și cu at�t mai puțin toți trei?

Mat ridic� din umeri.

��Nu știu. Rand era� Perrin vru s� arunce cu ceva �n el, s�-l loveasc�, orice, numai s�-l fac� s� se opreasc�, dar nu putu din pricina lui Ingtar și a lui Uno. R�sufl� ușurat c�nd Mat șov�i, apoi murmur�: Nu știu de ce. M-am g�ndit doar c� s-ar putea s� fi fugit.

Ingtar f�cu o grimas�.

��S� fug�, morm�i el, ca și cum așa ceva ar fi fost cu neputinț�. Ziditorul poate s� umble pe unde vrea, dar Hurin nu ar fi fugit. Și nici Rand al�Thor. Acum știe care �i este datoria. Du-te, Uno. Cerceteaz� din nou p�m�ntul. Uno f�cu o plec�ciune și se �ndep�rt� �n grab�, cu teaca sabiei s�lt�nd deasupra um�rului. De ce ar pleca Hurin așa, �n toiul nopții, f�r� s� spun� nimic? Știe ce c�ut�m. Cum pot eu lua urma scursorilor �lora dac� el nu e aici? Aș da o mie de galbeni pentru o hait� de ogari. Dac� n-aș ști c� nu-i așa, aș zice c� Iscoadele Celui �ntunecat au f�cut asta, ca s� o ia �nspre apus sau �nspre r�s�rit f�r� știrea mea. Pace, nici nu știu dac� sunt convins c� nu s-a �nt�mplat chiar așa. Porni dup� Uno, p�șind ap�sat.

Perrin se foi de pe un picior pe altul, neliniștit. Iscoadele Celui �ntunecat se �ndep�rtau cu fiecare clip� și odat� cu ei se �ndep�rtau și Cornul lui Vaiere, și pumnalul din Shadar Logoth. Nu-i venea s� cread� c� Rand, indiferent �n ce se preschimbase, indiferent ce i se �nt�mplase, ar renunța s� le mai caute. �Dar unde a plecat, și de ce?� Loial ar fi putut s�-l �nsoțeasc� pe Rand din prietenie, dar Hurin?

��Poate c� �ntr-adev�r a fugit, �ng�im� el, apoi privi �n jur. Nimeni nu p�rea s�-l fi auzit; nici m�car Mat nu �l b�ga �n seam�. �și trecu o m�n� prin p�r. Și el ar fi fugit, dac� femeile Aes Sedai ar fi zis c� e un Fals Dragon. Dar faptul c� �și f�ceau griji pentru Rand nu avea s�-i ajute s� dea de urma Iscoadelor Celui �ntunecat.

Mai era o cale pe care putea s-o apuce. Nu voia s� apuce pe aceast� cale. P�n� acum fugise de ea, dar poate c� venise vremea s� nu mai fug�. �Așa-mi trebuie, dup� c�te i-am spus lui Rand. Aș vrea s� pot eu fugi.� Chiar dac� știa ce putea face ca s� fie de ajutor � ce trebuia s� fac� � se codea.

Nimeni nu se uita la el. Nici de s-ar fi uitat, n-ar fi știut ce v�d. �n cele din urm�, f�r� tragere de inim�, �nchise ochii și se l�s� s� pluteasc�, �și l�s� g�ndurile s� hoin�reasc� �n voie, departe de el.

�nc� de la �nceput, cu mult �nainte ca ochii lui s� capete culoarea aurului șlefuit, �ncercase s� t�g�duiasc�. De la acea prim� �nt�lnire, din acea prim� clip� �n care �și d�duse seama, refuzase s� cread� și de atunci tot nu voia s� recunoasc�. �nc� nu voia s� recunoasc�.

G�ndurile �i zburar�, c�ut�nd ceea ce trebuia s� fie acolo, ce era �ntotdeauna acolo �n ținuturile �n care oamenii erau puțini sau r�zleți, c�ut�ndu-i pe frații lui. Nu-i pl�cea s� �i considere astfel, dar �sta era adev�rul.

La �nceput se temuse c� exista o leg�tur� �ntre ceea ce f�cea el și Cel �ntunecat sau Puterea Suprem� � lucruri la fel de rele pentru un b�rbat care nu voia dec�t s� fie fierar și s�-și tr�iasc� viața �n Lumin� și �n pace. Din acel moment știa c�te ceva despre cum �i era lui Rand � �i era fric� de el �nsuși, se simțea murd�rit, �nc� nu trecuse de tot peste asta. Totuși, ceea ce f�cea el exista de dinainte ca oamenii s� foloseasc� Puterea Suprem�, era ceva de la nașterea Timpului. Nu era Puterea, așa �i zisese Moiraine. Ceva care disp�ruse de mult și acum ap�ruse din nou. Și Egwene știa, deși Perrin ar fi preferat s� nu știe. Ar fi vrut s� nu știe nimeni. Spera c� fata nu mai spusese nim�nui altcuiva.

Deodat� �i simți, simți prezența altor minți. �și simți frații, lupii.

G�ndurile lor veneau spre el ca un v�rtej de imagini și de emoții. La �nceput nu reușea s� deslușeasc� nimic, dar acum putea pune aceste senzații �n cuvinte. �Frate-lup. Mirare. Un dou�-picioare care vorbește.� O imagine neclar�, ștears�, foarte, foarte veche, �n care oamenii alergau cu lupii, dou� haite v�n�nd �mpreun�. �Am auzit c� vin din nou vremurile acelea. Tu ești Colț-Lung?�

Vedea imaginea cețoas� a unui b�rbat �mbr�cat �n piei de animal, cu un cuțit lung �n m�n�, dar, deasupra, �n centru, era un lup flocos cu un colț mai lung, un colț de oțel care str�lucea �n lumina soarelui c�nd animalul conducea haita prin z�pada �nalt�, �naint�nd spre c�prioara care �nsemna viaț� �n locul morții lente prin �nfometare, apoi c�prioara se zb�tea din toate puterile, și soarele sc�nteia pe albul z�pezii de te dureau ochii, și v�ntul șuiera prin trec�tori, spulber�nd om�tul �ntr-o ceaț� subțire� Numele lupilor aveau �n spate o �ntreag� poveste.

Perrin �l recunoscu pe b�rbat. Elyas Machera, cel care �i f�cuse prima dat� cunoștinț� cu lupii. Uneori �și dorea s� nu-l fi �nt�lnit niciodat�.

�Nu�, spuse �n g�nd, și �ncerc� s�-și f�ureasc� �n minte o imagine a lui.

�Da. Am auzit de tine.�

Nu aceasta era imaginea pe care o f�urise, un t�n�r cu umeri lați și p�r castaniu, zb�rlit, un t�n�r cu o secure la cing�toare, despre care ceilalți credeau c� se mișc� și g�ndește cu �ncetineal�. T�n�rul acela era acolo, undeva �n imaginea care venea de la lupi, dar mult mai puternic� era imaginea unui taur s�lbatic, voinic, cu coarne r�sucite din metal str�lucitor, care alerga prin noapte cu iuțeala și exuberanța tinereții, cu blana c�rlionțat� lucind �n lumina lunii, arunc�ndu-se printre Mantiile Albe c�lare, iar aerul era proasp�t și rece și s�ngele de pe coarne at�t de roșu�

�T�uraș.�

Uluit, Perrin pierdu o clip� leg�tura cu lupii. Nu-și �nchipuise c� �i d�duser� un nume. Ar fi vrut s� uite cum �l dob�ndise. Duse m�na la securea de la cing�toare, cu lama ei �n form� de semilun�. �Ajute-mi-ar Lumina, am ucis doi oameni. Dac� nu, m-ar fi ucis ei pe mine, și pe Egwene, dar��

Alung� aceste g�nduri � trecuse, și nu mai voia s�-și aduc� aminte � și le d�du lupilor mirosul lui Rand, al lui Loial și al Hurin, și �i �ntreb� dac� �l simțiser� pe undeva. Era una dintre calit�țile pe care le c�știgase odat� cu noua culoare a ochilor: putea recunoaște oamenii dup� miros, chiar dac� nu �i vedea. Și v�zul i se ascuțise � acum vedea și noaptea, mai puțin dac� era �ntuneric bezn�. Avea �ns� �ntotdeauna grij� s� aprind� l�mpile și lum�n�rile, c�teodat� chiar �nainte s� fie nevoie.

De la lupi veni imaginea unor b�rbați c�lare care se apropiau de v�lcea spre sear�. Era ultima dat� c�nd simțiser� mirosul sau �i v�zuser� pe Rand și pe ceilalți.

Perrin șov�i. Urm�torul pas n-avea rost dec�t dac� �i spunea lui Ingtar.

�Mat o s� moar� dac� nu g�sim pumnalul. Arde-te-ar, Rand, de ce ai luat amușinarul cu tine?�

Singura dat� c�nd cobor�se �n temniț� cu Egwene, mirosul lui Fain �i ridicase p�rul pe ceaf�; nici m�car trolocii nu duhneau așa. �i venea s� smulg� z�brelele de la celula lui și s� �l sf�șie, iar faptul c� se g�ndise la asta �l speriase mai mult dec�t Fain. Pentru a ascunde mirosul lui Fain, adaug� mirosul trolocilor, dup� care url�.

�n dep�rtare se auzi o hait� de lupi, iar �n v�lcea caii �ncepur� s� dea din picioare și s� necheze �nsp�im�ntați. C�țiva soldați duser� m�na la lance și privir� neliniștiți la marginea v�lcelei. Ar�ta mult mai r�u �n capul lui Perrin. Simțea furia lupilor, ura. Dou� erau lucrurile pe care lupii le urau. Suportau totul, dar urau focul și trolocii, și ar fi trecut prin foc ca s� ucid� troloci.

Chiar mai mult dec�t trolocii, mirosul lui Fain �i �nnebunea, de parc� adulmecau ceva ce f�cea ca p�n� și trolocii s� par� niște ființe obișnuite.

�Unde?�

Cerul se roti �n capul lui; p�m�ntul se �nv�rtea. R�s�rit sau apus, lupii nu știau. Cunoșteau mișc�rile soarelui și ale lunii, mersul anotimpurilor, forma ținuturilor. Perrin �i d�du de cap�t. Miaz�zi. Și �nc� ceva. Dorința de a omor� trolocii. Lupii �l vor l�sa și pe T�uraș s� ucid�. Putea s�-i aduc� și pe dou�-picioare dac� voia dar T�uraș, Fumu, Capre-Haț, Iarnavine și restul haitei aveau s�-i urm�reasc� pe Str�mbații care �ndr�zniser� s� le calce p�m�nturile. Carnea sc�rboas� și s�ngele amar le vor arde limba dar trebuie uciși. S�-i omor�m. S�-i omor�m pe Str�mbați. Furia lor �l cuprinse și pe el. Desf�cu buzele, dezgolindu-și dinții, apoi f�cu un pas, ca s� li se al�ture, s� plece la v�n�toare cu ei, s� omoare.

Cu o sforțare, izbuti s� rup� leg�tura cu frații lui; r�mase doar cu o senzație tulbure c� lupii erau acolo. �n ciuda distanței, ar fi putut s�-i arate cu degetul. I se f�cuse frig pe din�untru. Sunt om, nu lup. �Ajut�-mi-ar Lumina sunt om!�

��Ți-e r�u, Perrin? �ntreb� Mat, apropiindu-se de el. Era cel dintotdeauna, limbut și, �n vremea din urm�, �nverșunat, dar p�rea �ngrijorat. Exact asta ne mai lipsea. Rand fuge, iar tu te �mboln�vești. Nu știu unde s� g�sesc o Meștereas� care s� te doftoriceasc�. Cred c� am niște scoarț� de salcie �n desagi. Pot sa-ți fac niște ceai, dac� Ingtar ne mai las� s� r�m�nem aici. S�-ți fie de bine dac� �l fac prea tare.

��Mi-e� mi-e bine, Mat. �l d�du la o parte pe prietenul lui și se duse dup� Ingtar. Ingtar cerceta p�m�ntul de la buza v�lcelei �mpreuna cu Uno, Ragan și Masema. �l trase pe Ingtar deoparte, sub privirile �ncruntate ale celorlalți. Se �ncredinț� c� Uno și restul erau suficient de departe ca s� nu-i aud�, apoi spuse:

��Nu știu unde s-au dus Rand și ceilalți, Ingtar, dar Padan Fain și trolocii � și b�nuiesc c� și Iscoadele Celui �ntunecat � se �ndreapt� tot spre miaz�zi.

��De unde știi? �ntreba Ingtar.

Perrin trase ad�nc aer �n piept.

��Mi-au zis lupii. Se opri și aștept�, neștiind nici el prea bine ce anume. S� r�d�, s� pufneasc� disprețuitor, s� spun� c� e nebun sau c� e Iscoada Celui �ntunecat. �și �nfund� degetele mari dup� cing�toare, departe de secure. �N-o s� ucid din nou. Dac� �ncearc� s� m� omoare pentru c� sunt Iscoada Celui �ntunecat, o s� fug, dar n-o s� mai ucid pe nimeni.�

��Am auzit de lucruri din astea, spuse Ingtar dup� c�teva clipe, �ncetișor. Zvonuri. Era un Str�jer, un b�rbat numit Elyas Machera, despre care unii ziceau c� poate vorbi cu lupii. A disp�rut acum c�țiva ani. P�ru c� z�rește ceva �n privirea lui Perrin. �l cunoști?

��Da, r�spunse Perrin sec. Este cel care� nu vreau s� vorbesc despre asta. N-am vrut s� fie așa. �Asta zicea Rand. Lumin�, ce n-aș da s� fiu acas� și s� lucrez �n fier�ria jupanului Luhhan.�

��Lupii �știa, continua Ingtar, or s� ia urma trolocilor și Iscoadelor Celui �ntunecat? Perrin �ncuviința. Bine. O s� g�sesc Cornul, cu orice preț. Ingtar arunc� o privire spre Uno și ceilalți, care �nc� mai c�utau urme. Totuși, ar fi mai bine s� nu mai spui nim�nui. �n Ținuturile de la Hotar se zice c� lupii aduc noroc. Trolocilor le e frica de ei. Dar e mai bine ca deocamdat� s� r�m�n� �ntre noi. S-ar putea ca unii s� nu �nțeleag�.

��Aș vrea s� nu afle nimeni, niciodat�, spuse Perrin.

��O s� le zic c� b�nuiești c� ai darul lui Hurin. Asta e ceva ce cunosc și nu �și vor face griji. Unii dintre ei au v�zut cum �ți �ncrețeai nasul �n satul ala, și la bac. Am auzit glume despre nasul t�u fin. Da. Ajut�-ne s� le luam urma azi, Uno o s� vad� destul c�t s� �nt�reasc� ce spui și p�n� disear� toți or s� fie convinși c� ești amușinar. O s� g�sesc Cornul. Arunc� o privire spre cer și ridic� glasul. Trece ziua! Pe cai!

Spre mirarea lui Perrin, oamenii din Shienar p�rur� s� cread� povestea lui Ingtar. C�țiva erau ceva mai ne�ncrez�tori � Masema chiar scuip� � dar Uno �ncuviinț� din cap, g�nditor, iar pentru cei mai mulți asta era �ndeajuns. Mat fu cel mai greu de convins.

��Amușinar? Tu? Ai de g�nd s� iei urma ucigașilor dup� miros? Perrin, ești la fel de nebun ca Rand. �nseamn� c�, dintre cei din Emond�s Field, eu am r�mas singurul �ntreg la cap � Egwene și Nynaeve merg spre Tar Valon ca s� devin� Se �ntrerupse brusc, privind neliniștit spre oamenii din Shienar.

Perrin �i lu� locul lui Hurin l�ng� Ingtar, iar mica coloan� porni spre miaz�zi. Mat f�cu tot felul de remarci batjocoritoare p�n� c�nd Uno descoperi primele urme l�sate de troloci și de c�l�reți, dar Perrin nu �l b�g� �n seam�. Trebuia s� �și dea toat� silința ca lupii s� nu se repead� și s�-i ucid� pe troloci. Lupii nu vroiau dec�t s�-i omoare pe Str�mbați; pentru ei, Iscoadele Celui �ntunecat erau asemenea celorlalți dou�-picioare. Perrin mai c� vedea cum Iscoadele se risipeau �n toate p�rțile �n timp ce lupii �i sf�șiau pe troloci, duc�nd cu ei Cornul lui Vaiere. Duc�nd cu ei pumnalul lui Mat. Și, dac� trolocii mureau, nu prea mai avea cum s� le trezeasc� interesul ca s� �i urm�reasc� pe oameni, chiar de ar fi știut pe care trebuie s� �i urm�reasc�. Se cert� �ndelung cu ei și fruntea i se acoperi de broboane de sudoare cu mult �nainte s� vad� primele imagini care �i �ntoarser� stomacul pe dos.

Trase de h�țuri, oprind calul. Ceilalți f�cur� la fel, uit�ndu-se la el și aștept�nd. Privi scrut�tor �n faț� și sudui �ncet, cu am�r�ciune.

Lupii ucideau și oameni, dar nu erau prada lor preferat�. Pe de o parte, lupii �și aduceau �nc� aminte de vremurile c�nd v�nau �mpreun� cu oamenii și, pe de alt� parte, dou�-picioare erau r�i la gust. Lupii erau mai mofturoși la m�ncare dec�t și-ar fi �nchipuit.

Nu m�ncau hoituri dec�t dac� mureau de foame, și puțini ucideau mai mult dec�t puteau m�nca. Ce simțea Perrin venind dinspre lupi putea fi numit dezgust. Și apoi v�zu imaginile, mai deslușit dec�t și-ar fi dorit. Leșuri, b�rbați, femei și copii, aruncate unele peste altele. P�m�ntul mustind de s�nge, pe care se vedeau urmele copitelor și ale celor care �ncercaser� �nnebuniți s� fug�. Carne smuls�. Capete t�iate. Vulturii b�teau din aripile lor albe, acum p�tate de roșu, sf�șiind și �nghițind hulpav. Se eliber� de leg�tura cu lupii �nainte s� verse.

Deasupra copacilor din dep�rtare z�rea niște puncte negre care se roteau, cobor�nd și ridic�ndu-se. Vulturii care se luptau pentru prad�.

��E ceva r�u �n faț�. �nghiți �n sec, privindu-l pe Ingtar �n ochi.

Cum putea s� le spun� dac� pretindea c� nu e dec�t amușinar? �Nu vreau s� m� apropii. Dar de �ndat� ce vor vedea vulturii vor vrea s� cerceteze. Trebuie s� le spun, ca s� poat� ocoli locul.�

��Oamenii din satul acela� cred c� i-au omor�t trolocii.

Uno �ncepu s� blesteme, cu glas sc�zut, iar ceilalți morm�ir� ceva. Totuși, nimeni nu p�rea s� g�seasc� curios faptul c� le spusese asta. Seniorul Ingtar le spusese c� e amușinar, iar amușinarii simțeau mirosul uciderii.

��Și e cineva care ne urm�rește, gr�i Ingtar.

Mat �și �ntoarse numaidec�t calul.

��Poate e Rand. Știam c� n-o s� m� lase balt�.

Nori mici și r�zleți de praf se ridicau spre miaz�noapte; un cal alerga peste buc�țile de p�m�nt unde iarba era rar�. Oamenii se �mpr�știar�, cu l�ncile preg�tite, uit�ndu-se �n toate p�rțile. �n locurile acestea nu puteai privi nep�s�tor la str�ini.

Se ivi o pat� � un cal și un c�l�reț; o femeie, v�zu Perrin, cu mult �nainte ca ceilalți s� deslușeasc� ceva � care se apropie cu repeziciune. �ncetini c�nd ajunse l�ng� ei și �și f�cu v�nt cu m�na. O femeie plinuț�, c�runt�, cu mantia legat� �n spatele șeii, care se uita la ei clipind des.

��E una din femeile Aes Sedai, zise Mat dezam�git. O știu. Verin.

��Verin Sedai, spuse Ingtar t�ios, apoi �i f�cu o plec�ciune din șa.

��M-a trimis Moiraine Sedai, Seniore Ingtar, vesti Verin cu un z�mbet mulțumit. Se g�ndea c� s-ar putea s� aveți nevoie de mine. Vai, ce-am mai galopat. Credeam c� n-o s� v� prind p�n� la Cairhien. Ați v�zut satul, nu-i așa? Ur�t� treab�, nu? Și Myrddraalul �la. Acoperișurile erau pline de corbi și de ciori, dar nici o pas�re nu �ndr�znea s� se apropie de el, așa mort cum era. A trebuit s� dau la o parte o sumedenie de muște, care c�nt�reau c�t Cel �ntunecat, ca s� m� l�muresc ce era. P�cat c� n-am avut vreme s�-l dau jos de acolo. N-am avut niciodat� prilejul s� cercetez un� Deodat� �și miji ochii și aerul nep�s�tor pe care �l avusese p�n� atunci se mistui ca fumul. Unde e Rand al�Thor?

Ingtar f�cu o str�mb�tur�.

��Nu-i aici, Verin Sedai. A disp�rut asear�, f�r� urm�. El, Ogierul și Hurin, unul din oamenii mei.

��Ogierul, Senior Ingtar? Iar amușinarul dumitale a plecat cu el? Ce-ar putea avea �știa doi de-a face cu?� Ingtar r�mase cu gura c�scat�, iar Verin pufni disprețuitoare. Credeai cumva c� ai putea ține secret așa ceva? Pufni din nou. Amușinari. Au disp�rut, zici?

��Da, Verin Sedai. Ingtar p�rea tulburat. Nu era ușor s� descoperi c� femeile Aes Sedai știau lucrurile pe care ai fi vrut s� nu le cunoasc�; și Perrin care spera c� Moiraine nu spusese nim�nui despre el. Dar am� am un alt amușinar. Seniorul Ingtar �l ar�t� pe Perrin. Se pare c� are și el acest dar. Voi g�si Cornul lui Vaiere, așa cum am jurat. Suntem bucuroși s� ne �nsoțești, Verin Sedai, dac� dorești. Spre uimirea lui Perrin, nu p�rea c� vorbește pe de-a-ntregul serios.

Verin arunc� o privire spre Perrin, iar acesta se simți stingherit.

��Un alt amușinar, tocmai c�nd l-ai pierdut pe celalalt Ce� noroc. N-ai g�sit nici un semn? Nu, firește c� nu. Ziceai c� au disp�rut f�r� urm�. Ciudat. Asear�. Se r�suci �n șa, uit�ndu-se spre miaz�noapte, și o clip� Perrin crezu c� avea de g�nd s� se �ntoarc� de unde venise.

Ingtar se �ncrunt� la ea.

��Crezi c� asta are ceva de-a face cu Cornul, Aes Sedai?

Verin se �ntoarse spre el.

��Cornul? Nu. Nu� nu cred. Dar e curios. Foarte curios. Nu-mi plac lucrurile ciudate pe care nu le �nțeleg.

���ți pot da doi oameni care s� mearg� cu dumneata p�n� la locul unde au disp�rut, Verin Sedai. Le va fi foarte ușor s� te duc� p�n� acolo.

��Nu. Dac� zici c� au disp�rut f�r� urm� �l cerceta �ndelung cu privirea pe Ingtar; pe chip nu i se citea nimic. O s� merg cu dumneata. Poate o s�-i g�sim sau poate ne g�sesc ei pe noi. Povestește-mi, Senior Ingtar. Spune-mi tot ce știi despre t�n�rul �sta. Tot ce a f�cut, tot ce a zis.

Pornir� �n z�ng�nit de armuri. Verin st�tea l�ng� Ingtar și �i punea tot felul de �ntreb�ri, dar prea �ncet ca s� fie auzit�. Se uit� dojenitor la Perrin c�nd acesta �ncerc� s� �și p�streze locul, așa c� fu nevoit s� se dea �napoi.

���l caut� pe Rand, șopti Mat, nu Cornul.

Perrin �ncuviinț�. �Rand, oriunde ești, stai acolo. Ești mai la ad�post dec�t aici.�

Felul �n care dealurile din dep�rtare, ciudat de palide, p�reau s� alunece �nspre Rand de fiecare dat� c�nd se uita drept la ele �l f�cea s� amețeasc� dac� nu se �nv�luia �n gol. C�teodat� h�ul �l cuprindea pe nesimțite, dar se �mpotrivea din toate puterile. Era mai bine s� se �nv�rteasc� totul cu el dec�t s� rabde lumina aceea neliniștitoare. Era mult mai bine s� vad� ținutul acela șters. Cu toate acestea, se c�znea s� nu se uite la lucrurile care erau prea departe: nu o f�ceau dec�t dac� se �ntindeau chiar �n fața lor.

Hurin avea o privire fix�, mirosind �ncordat urma, ca și cum ar fi �ncercat s� ignore ținutul pe care �l str�b�teau. C�nd se �nt�mpla s� observe ceva, amușinarul tres�rea și �și ștergea m�inile de surtuc, apoi �și repezea nasul �nainte, ca un ogar, cu ochii sticloși, ferindu-se s� se uite �mprejur. Loial mergea pr�v�lit �n șa, privind �n toate p�rțile, �ncruntat; urechile �i zv�cneau și morm�ia ceva ca pentru sine.

Din nou trecur� printr-un ținut �nnegrit și ars, unde p�n� și p�m�ntul se sf�r�ma sub copitele cailor, de parc� ar fi fost p�rjolit. Peticele mistuite de foc, late uneori de o mil�, alteori de doar c�teva sute de pași, o luau �nspre r�s�rit și �nspre apus, drepte ca s�geata.

Rand v�zu de dou� ori cap�tul unei astfel de buc�ți de p�m�nt � peste una trecur� c�lare, de cealalt� doar se apropiar�; cap�tul era mai ascuțit dec�t restul. Cel puțin așa erau cele dou� pe care le v�zuse el, dar b�nuia c� și celelalte erau la fel.

Acas�, �n Emond�s Field, �l v�zuse odat� pe Whatley Eldin �mpodobind o c�ruț� pentru duminic�. What picta scenele �n culori aprinse și desena �n jurul lor spirale complicate. La margini, What atingea c�ruța cu v�rful pensulei, f�c�nd o linie subțire care se �ngroșa c�nd ap�sa mai tare, apoi se subția c�nd ap�sa mai ușor. Așa ar�ta și ținutul �n care se aflau ei � parc� ar fi fost br�zdat cu o �nsp�im�nt�toare pensul� de foc.

Acolo unde era ars nu creștea nimic, deși unele locuri p�reau p�rjolite de mult� vreme. Aerul nu avea iz de t�ciune; nu simți nimic nici atunci c�nd se aplec� s� rup� o r�muric� �nnegrit� și o duse la nas. Trecuse mult timp, �ns� nu se �nt�mplase nimic. De-a lungul liniilor subțiri ca o lam� de cuțit, negrul se preschimba �n verde și verdele �n negru.

Restul ținutului era la fel de mort, deși p�m�ntul era acoperit de iarb�, iar copacii plini de frunze. Totul p�rea sp�l�cit, ca hainele sp�late prea des și l�sate prea mult la soare. Nu se auzeau nici pas�ri, nici animale. Nici un șoim pe cer, nici o vulpe, nici un ciripit de vr�bii. Nu foșnea nimic prin iarb�, nu se vedea nimic �n copaci. Nici o albin�, nici un fluture. De c�teva ori traversar� niște p�r�iașe cu ap� mic�, dar cu albii �nalte, cu maluri abrupte, pe care caii le coborau și le urcau anevoie. Apa era curat�, doar copitele cailor st�rneau m�lul de pe fund, dar nu se vedea nici urm� de broasc�, nici m�car vreo g�z� care s� zboare pe deasupra apei.

Apa era bun� de b�ut, ceea ce era bine, c�ci apa din burdufuri nu avea s� țin� o veșnicie. Rand o gust� primul, și �i puse pe Loial și pe Hurin s� aștepte s� vad� dac� i se �nt�mpla ceva �nainte s� �i lase s� bea și ei. Din pricina lui ajunseser� aici: el era r�spunz�tor. Apa era rece, dar nimic mai mult. N-avea nici un gust, de parc� ar fi fost fiart� �nainte. Loial se str�mb�, iar caii scuturar� din cap și b�ur� f�r� tragere de inim�.

Era și un semn de viaț�; cel puțin, așa crezu Rand. De dou� ori v�zu o dung� str�vezie urc�nd �ncet pe cer ca o linie tras� cu nori. P�rea prea dreapt� ca s� fie natural�, dar nu-și d�dea seama de la ce ar fi putut veni. Nu le vorbi celorlalți despre asta. Poate c� ei nu le v�zuser� � Hurin era atent la urme, iar Loial se �nchisese �n el. Oricum, nu le spuse nimic.

Dup� ce merseser� jum�tate de dimineaț�, Loial desc�lec� pe neașteptate de pe calul lui imens și se �ndrept� f�r� s� scoat� o vorb� spre un p�lc de copaci-m�tur�, cu trunchiurile despic�ndu-se �n crengi dese și groase, țepene și drepte, la nici o palm� deasupra p�m�ntului. �n v�rf se despicau din nou, ca o perie � de aici le venea și numele.

Rand �l opri pe Roșcat și �ncepu s� se �ntrebe ce f�cea Loial, dar ceva din felul lui de a se purta, ca și cum nici el nu știa prea bine ce face, �l f�cu s� tac�. Dup� ce se uit� cu b�gare de seam� la copac, Ogierul �și puse m�inile pe trunchi și �ncepu s� c�nte cu voce grav� și m�ng�ietoare.

Rand mai auzise c�ntecul copacilor o dat�, c�nd Loial c�ntase unui copac care era pe moarte și �l adusese �napoi la viaț�, și auzise de lemnul desc�ntat, de obiectele f�urite din copaci prin c�ntec. Harul se pierdea, �i spusese Loial; el era unul dintre puținii care �l mai aveau; din aceast� pricin� lemnul desc�ntat era și mai c�utat și mai prețuit. Data trecut� c�nd �l auzise pe Loial c�nt�nd, fusese ca și cum p�m�ntul �nsuși c�nta, dar acum Ogierul �și murmura c�ntecul aproape sfios, iar ecoul �i r�spundea �n șoapt�.

P�rea un c�ntec pur, muzic� f�r� cuvinte, din c�te �și d�dea seama Rand; dac� avea totuși cuvinte, se topeau �n muzic�, așa cum apa se vars� �ntr-un izvor. Hurin f�cu ochii mari de uimire.

Rand nu pricepea prea bine ce anume f�cea Loial și cum; deși slab, c�ntecul �l vr�jea, �i cuprindea mintea aproape la fel ca h�ul. Loial �și trecu m�inile mari de-a lungul trunchiului, c�nt�nd, dezmierd�nd cu glasul și cu degetele. Acum trunchiul p�rea mai neted, ca și cum atingerea lui i-ar fi dat form�. Rand clipi. Era sigur c� la �nceput copacul avusese crengi �n v�rf, ca și ceilalți, doar c� acum v�rful era rotunjit. Rand deschise gura, dar c�ntecul �l �mpiedic� s� vorbeasc�. Suna at�t de cunoscut, �nc�t i se p�rea c� ar trebui s� �l știe.

Dintr-odat� glasul lui Loial deveni mai puternic � sem�na cu un imn de slav� � apoi se stinse, ca o adiere de v�nt.

��Arde-m-ar, spuse Hurin șoptit. Era buim�cit. Arde-m-ar, n-am auzit niciodat� așa ceva� Arde-m-ar!

Loial ținea �n m�n� un toiag c�t el de �nalt și gros c�t brațul lui Rand, neted și lustruit. �n locul copacului era acum o tulpiniț� verde. Rand trase ad�nc aer �n piept. �Mereu ceva nou, mereu ceva la care nu m� aștept și c�teodat� chiar nu e �nfior�tor.�

Se uit� la Loial cum �ncalec�, pun�ndu-și toiagul pe șa �n fața lui și se �ntreb� de ce avea nevoie Ogierul de toiag, dac� mergeau c�lare. Apoi și-l �nchipui pe Ogier m�nuindu-l și �și d�du seama ce e.

��O ghioag�, spuse el, mirat. Nu știam c� Ogierii poart� arme, Loial.

��De obicei, nu, r�spunse Ogierul aproape t�ios. De obicei. Am avut �ntotdeauna prea mult de pl�tit. C�nt�ri ghioaga �n m�n� și str�mb� din nas de sc�rb�. Elder Haman precis mi-ar spune c� mi-am luat un topor cu coad� lung�, dar nu sunt nici nechibzuit, nici repezit, Rand. Locul asta� Se �nfior� și �ncepur� s� i se miște urechile.

��O s� g�sim imediat drumul �napoi, zise Rand, �ncerc�nd s� par� �ncrez�tor.

Loial continu� ca și cum nu l-ar fi auzit.

��Totul� se leag�, Rand. Fiecare lucru, viu sau mort, �nzestrat sau nu cu minte, are locul s�u. Copacul nu g�ndește, dar este parte din �ntreg, iar �ntregul are o� o simțire. Nu pot s�-ți explic, tot așa cum nu pot s� explic ce �nseamn� s� fii fericit, dar� Rand, ținutul �sta a fost bucuros c� am f�cut o arm�. Bucuros!

��Lumina str�luceasc� asupra noastr�, șopti Hurin neliniștit, și m�na Creatorului s� ne ocroteasc�. Deși mergem s� primim ultima �mbr�țișare a mamei, drumul s� ne fie luminat. Continua s� repete aceste vorbe, ca și cum erau fermecate și �l puteau ap�ra.

Rand se sili s� nu se uite �n jur. Nu ridic� deloc privirea. Ultimul lucru de care aveau nevoie era s� vad� o alt� dung� subțire pe cer.

��Nu e nimic aici care s� ne poat� face r�u, spuse el hot�r�t. O s� fim cu b�gare de seam� și n-o s� p�țim nimic.

�i venea s� r�d� singur de ceea ce zicea. Nu era sigur de nimic. Dar privindu-i pe ceilalți � Loial cu urechile l�sate, Hurin care �ncerca s� nu se uite la nimic � știa c� unul dintre ei trebuia s� par� �ncrez�tor, altminteri teama și nesiguranța aveau s�-i distrug�. �Roata țese dup� cum �i e voia.� Alung� acest g�nd. �Nu are nimic de-a face cu Roata. Nimic de-a face cu ta�veren sau cu femeile Aes Sedai sau cu Dragonul. Pur și simplu, așa stau lucrurile.�

��Loial, ai terminat aici? Ogierul �ncuviinț�, țin�nd trist m�na pe ghioag�. Rand se �ntoarse spre Hurin. Li se mai simte urma?

��Da, Senior Rand.

��Atunci s� mergem dup� ea. De �ndat� ce �i g�sim pe Fain și pe Iscoadele Celui �ntunecat, o s� ne �ntoarcem acas� ca niște viteji, cu pumnalul lui Mat și Cornul lui Vaiere. Condu-ne, Hurin. Viteji? M-aș mulțumi s� r�m�nem �n viaț�.�

��Nu-mi place locul �sta, zise Ogierul sec. Ținea ghioaga de parc� s-ar fi așteptat s� fie nevoie s-o foloseasc�.

��Atunci, mai bine c� nu vrem s� r�m�nem aici, nu-i așa? spuse Rand. Hurin r�se scurt, ca și cum ar fi f�cut o glum�, �ns� Loial se uit� liniștit la el.

��Mai bine, Rand.

Totuși, pe m�sur� ce se �ndreptau spre miaz�zi, v�zu c� toat� vorb�ria lui despre cum se vor duce din nou acas� �i mai �nsuflețise. Hurin st�tea ceva mai drept �n șa, iar Loial nu mai avea urechile așa pleoștite. Nu era momentul s� le spun� c� și el avea aceleași temeri, așa c� ținu totul �n el și se lupt� singur cu g�ndurile lui.

Hurin �și p�str� buna dispoziție toat� dimineața, murmur�nd din c�nd �n c�nd �Mai bine c� nu vrem s� r�m�nem aici� și apoi chicotind, iar lui Rand aproape c�-i venea s�-i spun� s� se mai opreasc�. Spre amiaz� �ns� t�cu și �ncepu s� clatine din cap și s� se �ncrunte; lui Rand �i p�rea r�u acum c� nu mai r�de, repet�ndu-i cuvintele.

��S-a �nt�mplat ceva cu urma? �ntreb� el.

Amușinarul ridic� din umeri, tulburat.

��Da și nu, Senior Rand.

��Adic�? Ai pierdut urma? Nu trebuie s�-ți fie rușine. Ai zis de la �nceput c� e slab�. Dac� nu le g�sim pe Iscoadele Celui �ntunecat, o s� g�sim alt� Piatr� și tot o s� ne �ntoarcem. �Lumin�, numai asta nu.� Rand �ncerc� s� nu i se citeasc� nimic pe chip. Dac� Iscoadele Celui �ntunecat au putut veni și pleca din acest loc, �nseamn� c� o s� putem și noi.

��O, nu, nu am pierdut-o, Senior Rand. �nc� le mai simt duhoarea. Nu-i asta. Doar c� Doar c� f�cu o str�mb�tur� și �ncepu s� turuie: E ca și cum mi-aș aminti-o, Senior Rand. Dar nu-i așa. Sunt zeci de urme care se �ncrucișeaz�, zeci și zeci, tot soiul de mirosuri de violenț�, unele aproape proaspete, doar mai stinse, cum e totul pe aici. Azi-dimineaț�, imediat ce am plecat din v�lcea, aș fi jurat c� sute de oameni fuseser� m�cel�riți chiar sub picioarele mele, cu doar c�teva minute �nainte, dar nu era nici un leș acolo și nici un semn pe iarb�, �n afar� de urmele de la copitele cailor. Dac� s-ar fi petrecut cu adev�rat așa ceva, p�m�ntul ar fi trebuit s� fie r�v�șit și �ns�ngerat, dar nu era nici un semn. Peste tot e așa, Senior Rand. Dar n-am pierdut urma. Locul �sta m� �nnebunește. Asta e. Asta trebuie s� fie.

Rand se uit� cu coada ochiului la Loial � Ogierul știa tot felul de lucruri neobișnuite � dar și el p�rea la fel de nedumerit ca și Hurin. Rand �ncerc� s� par� mai sigur pe el dec�t era �n realitate.

��Știu c� faci tot ce poți, Hurin. Toți suntem tulburați. Mergi dup� urm� și o s� d�m de ei.

��Cum poruncești, Senior Rand. Hurin d�du pinteni calului. Cum poruncești.

Dar, la c�derea nopții, Iscoadele Celui �ntunecat tot nu se z�reau, iar Hurin spunea c� urma e din ce �n ce mai slab�. Amușinarul tot morm�ia ceva despre �aduceri aminte�.

Nu era nici un semn. Nici unul. Rand nu se pricepea la fel de bine la urme ca Uno, dar orice b�iat din Ținutul celor Dou� R�uri știa destul c�t s� g�seasc� o oaie r�t�cit� sau un iepure pentru cin�. Nu v�zuse nimic. Era ca și cum nici o vietate nu trecuse prin acel ținut �naintea lor. Ar fi trebuit s� g�seasc� ceva dac� �ntr-adev�r Iscoadele Celui �ntunecat erau �n fața lor. Dar Hurin mergea �n continuare dup� urma pe care zicea c� o miroase.

C�nd soarele cobor� la orizont, �și f�cur� tab�ra �ntr-un p�lc de copaci neatinși de p�rjol și m�ncar� ce aveau prin desagi. P�ine nedospit� și carne uscat�, sp�late cu ap� f�r� gust; nu era deloc o mas� mulțumitoare � era tare și deloc gustoas�. Dup� p�rerea lui Rand, merindele aveau s� le ajung� cam o s�pt�m�n�. Dup� aceea� Hurin m�nca �ncet, cu un aer hot�r�t, dar Loial �nfulec� totul str�mb�ndu-se și se așez� s� �și fumeze pipa, țin�ndu-și ghioaga la �ndem�n�. Rand ținu focul mic și bine ascuns printre copaci. Cu toate grijile pe care și le f�cea Hurin �n privința urmei, Fain, Iscoadele lui și trolocii puteau s� fie �n apropiere și s� vad� focul.

I se p�rea curios c� �ncepuse s� �i considere Iscoadele lui Fain, trolocii lui Fain. Fain nu era dec�t un nebun. �Atunci de ce l-au eliberat?� Fain f�cuse parte din planul Celui �ntunecat de a-l g�si pe el. �Atunci de ce fuge �n loc s� m� caute? Și ce anume l-a ucis pe Pieritul acela? Ce s-a petrecut �n camera aia plin� de muște? Și ochii �ia, care m� urm�reau �n Fal Dara. Și v�ntul, care m� prindea ca pe o musc� �ntr-o p�nz� de p�ianjen. Nu. Nu, nu e cu putinț� ca Ba�alzamon s� nu fi murit.� Femeile Aes Sedai nu credeau c� a murit. Nici Moiraine nu credea, nici Suprema �nsc�unat�. Se c�zni s� �și scoat� toate astea din cap. Acum nu trebuia s� se g�ndeasc� dec�t la pumnalul lui Mat. Trebuia s�-l g�seasc� pe Fain. Și Cornul.

,,Nu se termin� niciodat�, al�Thor.�

Vocea era ca o adiere slab�, o șoapt� molcom�, ca de gheaț�, care �și croia drum �n ad�ncurile minții lui. Fu gata s� caute ad�post �n h�u, dar, aduc�ndu-și aminte ce-l aștepta acolo, renunț�.

�n lumina palid� a asfințitului f�cu exerciții cu sabia, așa cum �l �nv�țase Lan, dar f�r� s�-și goleasc� mintea. Sf�șierea M�t�sii. Colibriul care s�ruta trandafirul. B�tlanul care �nainteaz� prin papur�, pentru echilibru. Se cufund� �n mișc�rile iuți și sigure, uit�nd o vreme unde era; exers� p�n� c�nd tot trupul �i fu acoperit de sudoare. �ns�, dup� ce termin�, reveni cu picioarele pe p�m�nt; nimic nu se schimbase. Nu era frig, dar se zgribuli și se �nf�șur� �n mantie, dup� care se ghemui l�ng� foc. Ceilalți doi erau și ei la fel de ab�tuți, așa c� terminar� repede de m�ncat, f�r� s� scoat� o vorb�. Nimeni nu protest� c�nd arunc� cu p�m�nt peste ultimele lic�riri ale focului.

Rand f�cu primul de straj�, merg�nd de jur �mprejurul p�duricii cu arcul �n m�n�, sl�bind uneori sabia �n teac�. Luna aproape plin� lumina �ntunericul, iar noaptea era la fel de t�cut� cum fusese și ziua, la fel de pustie. Pustie era cuv�ntul potrivit, �ntreg ținutul era pustiu. Era greu de �nchipuit c� mai exista și altcineva pe lume �n afar� de ei trei, greu de crezut c� Iscoadele Celui �ntunecat erau undeva pe acolo, �n fața lor.

Ca s�-și țin� de ur�t, desf�cu mantia lui Thom Merrilin, scoț�nd la iveal� cele dou� cutii de piele �n care se aflau harfa și flautul și, sub ele, peticele multicolore. Scoase flautul gravat cu aur și argint din cutia lui, amintindu-și ce-l �nv�țase Menestrelul, și c�nt� c�teva note din V�ntul care leag�n� salcia, �ncetișor, ca s� nu-i trezeasc� pe ceilalți. Chiar și așa, sunetele triste r�sunau prea tare �n acel loc, prea aievea. Puse flautul la loc cu un oftat și leg� din nou bocceaua.

R�mase de straj� p�n� t�rziu �n noapte, l�s�ndu-i pe Loial și pe Hurin s� doarm�. Nu știa c�t de t�rziu se f�cuse; deodat�, �și d�du seama c� se l�sase ceața. Aproape de p�m�nt era groas�, transform�ndu-i pe cei doi care dormeau �n dou� movilite nedeslușite, parc� rupte din nori. Mai sus se subția, dar �nv�luia �ntreg ținutul, ascunz�nd totul, mai puțin copacii de l�ng� ei. Luna se vedea ca printr-o bucat� de m�tase unduitoare. Oricine s-ar fi putut apropia nev�zut. �și duse m�na la sabie.

��Sabia nu �ți este de folos �mpotriva mea, Lews Therin. Ar trebui s� știi asta.

Rand se �ntoarse brusc pe c�lc�ie și, c�nd ceața se �nv�rteji �n jurul picioarelor lui, apuc� sabia cu am�ndou� m�inile și ridic� lama cu pecetea b�tlanului. H�ul �l cuprinse pe neașteptate; de data aceasta, abia dac� b�g� de seam� lumina �ngrețoș�toare a saidinului.

O siluet� fantomatic� venea spre el prin p�cl�, cu un toiag �n m�n�. �n spatele ei, ca și cum umbra umbrei era foarte �ntins�, ceața se �ntunec� p�n� c�nd devenea mai neagr� ca noaptea. Lui Rand i se f�cu pielea de g�in�. Silueta se apropie din ce �n ce mai mult, p�n� c�nd lu� forma unui b�rbat, �mbr�cat �n negru, cu m�nuși negre, cu fața acoperit� de o masc� din m�tase neagr�, iar umbra �l urm�. Și toiagul �i era negru, ca și cum lemnul ar fi fost ars, �ns� era neted și str�lucitor ca apa �n lumina lunii. G�urile din dreptul ochilor sc�nteiar� o clip�, ca și cum �n spatele lor ar fi fost focuri, �ns� Rand deja �nțelesese cine era.

��Ba�alzamon, șopti el. E un vis. Trebuie s� fie vis. Am adormit și�

Ba�alzamon r�se, un hohot ca trosnetul unui cuptor.

��Mereu �ncerci s� t�g�duiești adev�rul, Lews Therin. Dac� �ntind m�na, te ating, Ucigașule-de-neam. Te pot atinge c�nd vreau. Oric�nd și oriunde.

��Nu sunt Dragonul! Sunt Rand al�� Rand str�nse din dinți ca s� se opreasc�.

��A, știu ce nume porți acum, Lews Therin. Știu toate numele pe care le-ai purtat, V�rst� dup� V�rst�, chiar și cu mult �nainte s� fii Ucigaș-de-Neam. Glasul lui Ba�alzamon devenea din ce �n ce mai puternic; c�teodat� ochii �i sc�p�rau at�t de tare, �nc�t Rand �i vedea prin despic�turile din masc�, vedea m�rile nesf�rșite de v�lv�taie. Te cunosc, �ți cunosc seminția de la prima sc�nteie de viaț� care a existat vreodat�, din Prima Clip�. Nu te poți ascunde de mine. Niciodat�! Suntem legați unul de altul, ca dou� fețe ale aceleiași monede. Oamenii obișnuiți se pot ascunde �n cutele P�nzei, dar ta�veren se v�d limpede, precum focul pe un deal, iar pe tine te deosebesc de parc� zece mii de s�geți str�lucitoare s-ar ridica pe cer, ar�t�nd spre tine! Ești al meu, te pot atinge oric�nd!

��P�rintele Minciunii! �ng�im� Rand. �n pofida h�ului, limba i se lipise de cerul gurii. �Lumin�, f� s� fie doar un vis.� G�ndul atinse �n treac�t golul. �Fie și un vis din acelea care nu sunt visuri. Nu se poate s� stea �n fața mea. Cel �ntunecat este �n temnița de la Shayol Ghul, ferecat de Creator �n momentul Creației�� Știa prea multe despre adev�r pentru ca toate astea s� �i fie de folos. �ți meriți numele! Dac� sunt al t�u, de ce nu m-ai luat p�n� acum? Pentru c� nu poți. Merg �n Lumin� și nu m� poți atinge!

Ba�alzamon se sprijini �n toiag și se uit� o clip� la Rand, apoi se duse �nspre Loial și Hurin, pe care �i privi iscoditor. Umbra cea mare se mișca odat� cu el. Nu tulbura ceața, �și d�du seama Rand � se mișca, toiagul se leg�na �n ritmul pașilor lui, dar p�cla cenușie nu se �nv�rtejea �n jurul picioarelor lui. Asta �i d�du curaj. Poate c� Ba�alzamon nu era cu adev�rat acolo. Poate c� era un vis.

��Ciudați �nsoțitori �ți g�sești, spuse Ba�alzamon g�nditor, �ntotdeauna ai f�cut așa. Aceștia doi. Fata care �ncearc� s� aib� grij� de tine. Nevolnic paznic, Ucigașule-de-neam. Nu va fi niciodat� destul de puternic� �nc�t s� te ascunzi �n spatele ei.

�Fat�? Cine? Doar Moiraine nu e fat�.�

��Nu știu despre ce vorbești. Minți și tot minți, și chiar c�nd spui adev�rul sf�rșești prin a minți.

��Așa s� fie, Lews Therin? Știi prea bine ce ești, cine ești. Ți-am spus. Ți-au spus-o și femeile din Tar Valon. Rand se foi stingherit, iar Ba�alzamon scoase un hohot de r�s, ca un tunet. Se cred la ad�post �n Turnul Alb, dar printre slujitorii mei se num�r� și c�teva dintre ele. Acea Aes Sedai pe nume Moiraine ți-a spus cine ești, nu-i așa? Te-a mințit? Sau e de partea mea? Turnul Alb vrea s� se foloseasc� de tine ca de un ogar �n les�. Mint? Mint c�nd spun c� ai plecat s� cauți Cornul lui Vaiere? R�se din nou; lui Rand �i veni s�-și acopere urechile. C�teodat� vechii dușmani lupt� at�t de mult, �nc�t, f�r� s� știe, �ți devin aliați. Cred c� lovesc �n tine, dar au ajuns at�t de legați de tine, �nc�t e ca și cum le-ai c�l�uzi tu �nsuți m�na.

��Nu tu m� c�l�uzești, spuse Rand. M� lep�d de tine.

��Ești legat de mine cu o mie de fire, Ucigașule-de-Neam, fiecare mai subțire dec�t m�tasea și mai tare dec�t oțelul. Timpul ne-a legat cu o mie de sfori. B�t�lia pe care am dus-o noi � �ți mai aduci aminte? Mai ții minte c� ne-am mai luptat, b�t�lii f�r� num�r, �nc� de la �nceputul Timpului? Știu multe lucruri pe care tu le-ai uitat! Lupta aceasta se va sf�rși cur�nd. Ultima B�t�lie se apropie. Ultima, Lews Therin. Chiar crezi c� poți s� o ocolești? Vierme neputincios și fricos. M� vei sluji sau vei muri! Iar de data aceasta ciclul nu va �ncepe din nou cu moartea ta. Morm�ntul aparține Marelui St�p�n al �ntunericului. De data aceasta, dac� mori, vei fi distrus pe vecie. De data aceasta Roata se va sf�r�ma, indiferent ce vei face, iar lumea va renaște �ntr-o matc� nou�. Slujește-m�! Slujește-l pe Shai�tan sau vei fi distrus pe vecie!

Odat� rostit acel nume, aerul p�ru s� se �nchege. �ntunericul din spatele lui Ba�alzamon se umfl� și crescu, ameninț�nd s� �nghit� totul. Rand simțea cum �l �nv�luia, deopotriv� mai rece ca gheața și mai fierbinte ca t�ciunii aprinși, mai negru ca moartea, tr�g�ndu-l �n ad�ncul lui, cuprinz�nd �ntreaga lume.

Ținu sabia str�ns, p�n� �ncepur� s�-l doar� degetele.

��M� lep�d de tine și �ți t�g�duiesc puterea. Merg �n Lumin�. Lumina ne ocrotește și m�na Creatorului ne ad�postește. Clipi.

Ba�alzamon era �nc� acolo, �ntunericul era �nc� acolo, dar p�rea c� restul nu fusese dec�t o �nchipuire.

��Vrei s�-mi vezi chipul? Era o șoapt�.

Rand �nghiți �n sec.

��Nu.

��Ar trebui. O m�n� �nm�nușat� se �ndrept� spre masca neagr�.

��Nu!

Masca fu dat� la o parte. Era chipul unui b�rbat, �ngrozitor de ars. Totuși, printre ș�nțulețele roșii cu margini �nnegrite care �i br�zdau fața, pielea era neted� și s�n�toas�. Ochii �ntunecați �l privir� pe Rand; buzele crude se arcuir� �ntr-un sur�s, d�nd pentru o clip� la iveal� albul dinților.

��Uit�-te la mine, Ucigașule-de-Neam, și vei vedea o suta parte din soarta care te așteapt�. Pentru o clip� ochii și gura se preschimbar� �n porți spre grote nesf�rșite de foc. Asta este ceea ce poate face Puterea nest�vilit�, chiar și mie. Dar m� vindec, Lews Therin. Știu c�ile care duc la o putere și mai mare. Te va arde ca pe o molie care intr� �ntr-un cuptor.

��Nu vreau s�-l ating! Rand simțea h�ul �n jurul lui, simțea saidinul. Nu vreau.

��Nu te poți �nfr�na.

��Las�-m� �N PACE!

��Puterea. Glasul lui Ba�alzamon deveni bl�nd și insinuant. Poți avea din nou puterea, Lews Therin. Acum ești legat de ea. Știu. V�d. Pip�ie-o, Lews Therin. Simte str�lucirea din�untrul t�u. Simte puterea care poate fi a ta. Nu trebuie dec�t s� o apuci. Dar �ntre tine și ea este Umbra. Nebunia și moartea. Nu e nevoie s� mori, Lews Therin, nu e nevoie s� mai mori niciodat�.

��Nu, spuse Rand, dar glasul continua, p�trunz�nd �n�untrul lui.

��Te pot �nv�ța cum s� st�p�nești aceast� putere ca s� nu te distrug�. Nimeni altcineva nu te poate �nv�ța așa ceva. Marele St�p�n al �ntunericului te poate feri de nebunie. Puterea poate fi a ta, iar tu poți trai veșnic. Veșnic! Tot ce trebuie s� faci e s� m� slujești. Doar at�t. C�teva vorbe simple � Sunt al t�u, St�p�ne � și puterea va fi a ta. O putere mai mare dec�t ceea ce �ndr�znesc s�-și �nchipuie femeile din Tar Valon și viaț� veșnic�. Trebuie doar s� m� slujești.

Rand �și umezi buzele. �F�r� s� �nnebunesc. F�r� s� mor.�

��Niciodat�. Merg �n Lumin�, zise el r�gușit, și nu m� poți atinge!

��S� te ating, Lews Therin? S� te ating? Pot s� te prefac �n cenuș�. Gust� și o s� știi, așa cum am aflat și eu.

Ochii �ntunecați se preschimbar� din nou �n foc, iar gura �n v�lv�t�i din ce �n ce mai mari, care devenir� mai orbitoare dec�t soarele �n miez de var�. Deodat�, sabia lui Rand se �nroși de parc� tocmai ar fi scos-o din foc. Pl�selele �i arser� m�inile; scoase un strig�t și o l�s� s� cad�. Ceața lu� și ea foc, fl�c�ri care d�nțuiau, fl�c�ri care mistuiau totul.

Țip�nd, Rand �ncepu s� se lupte cu hainele care fumegau și se f�ceau scrum; m�inile i se �nnegreau și se zg�rceau, carnea i se cr�pa și jupuia. Url�. Durerea ajunse p�n� la golul din�untrul s�u, iar Rand �ncerc� s� se afunde și mai mult �n h�u. Str�lucirea era acolo, iar lumina m�njit� era ascuns� vederii. Pe jum�tate �nnebunit, f�r� s�-i mai pese ce este, se �ntinse dup� saidin, �ncerc� s�-l �nf�șoare �n jurul lui, �ncerc� s� se ascund� de foc și de durere.

Focul disp�ru la fel de brusc cum ap�ruse. Rand r�mase uit�ndu-se nedumerit la m�na care �i ieșea din m�neca roșie a hainei. L�na nu era nici m�car p�rlit�. �A fost doar o �nchipuire.� Privi �njur. Ba�alzamon nu mai era acolo. Hurin se foia �n somn; amușinarul și Loial nu erau dec�t dou� movilițe care se z�reau prin ceaț�. �A fost doar o �nchipuire.�

�nainte s� apuce s� se linișteasc� pe deplin, simți o durere �n m�na dreapt�. Se uit� la ea. Pe palma avea pecetea b�tlanului, ars� cu fierul roșu. B�tlanul de pe pl�selele sabiei, incandescent, parc� desenat de un artist iscusit.

Scoase o batist� din buzunarul hainei și o �nf�șur� �n jurul m�inii. �și simțea palma zv�cnind. Golul i-ar fi fost de folos � �n h�u era conștient de durere, dar nu o simțea � dar alung� acest g�nd. �ncercase deja de dou� ori s� conduc� Puterea din h�u, involuntar � și o dat� voit, nu trebuia s� uite asta. Așa voia s�-l ademeneasc� Ba�alzamon. Asta vroiau Moiraine și Suprema �nsc�unat� de la el. Dar nu avea s-o fac�.

��N-ar fi trebuit s� faci asta, Senior Rand, spuse Hurin c�nd acesta �i trezi �n zori. Soarele nu se ivise �nc� pe cer, dar era destula lumin�. Ceața se topise, dar �ntunericul �nc� mai st�ruia, micșor�ndu-se parc� �n sil�. Dac� te istovești ca s� ne cauți pe noi, Seniore, cine o s� se mai �ngrijeasc� s� ne duc� acas�?

��Trebuia s� chibzuiesc, zise Rand. Nu mai r�m�sese nici o urm� de ceaț�, nici un semn c� Ba�alzamon fusese acolo. Duse m�na la batista �nf�șurat� �n jurul palmei drepte. Dovada c� Ba�alzamon fusese �n acel loc. Voia s� scape de acolo. E vremea s� plecam dac� vrem s� le prindem pe Iscoadele lui Fain. E deja t�rziu. Putem m�nca niște p�ine pe drum.

Loial, care se �ntindea, r�mase cu brațele �n aer, cam la �n�lțimea lui Hurin, dac� ar fi stat pe umerii lui Rand.

��Ce-ai p�țit la m�n�, Rand?

��M-am lovit. Nu-i mare lucru.

��Am niște alifie �n desagi�

��Nu e nevoie. Știa c� glasul �i e t�ios, dar, dac� l-ar fi l�sat pe Loial s� se uite la semnul f�cut cu fierul roșu, acesta i-ar fi pus tot felul de �ntreb�ri la care nu voia s� r�spund�. Pierdem timpul. S� mergem! �ncepu s� �l �nșeueze pe Roșcat, anevoie, din pricina m�inii, iar Hurin �nc�lec�.

��N-ai de ce s� fii așa ț�fnos, morm�i Loial.

O urm� de animal, �și zise Rand pe c�nd porneau la drum, ar fi fost ceva firesc �n lumea aceea. Erau prea multe lucruri neobișnuite acolo. Ar fi fost bucuros s� vad� m�car o urm� de copit�. Fain, Iscoadele Celui �ntunecat și trolocii trebuie c� l�saser� niște urme. Cercet� cu b�gare de seam� p�m�ntul, �ncerc�nd s� deslușeasc� și cea mai mic� urm� l�sat� de alt� ființ�. Nu era nimic, nici m�car o piatr� r�sturnat� sau un bulg�re strivit de tin�. Se uit� și �n spate, ca s� se �ncredințeze c� ei l�sau urme; iarba culcat� arata limpede pe unde veniser�, �ns� �n faț� p�m�ntul era neatins. Dar Hurin susținea c� simte urma, slab� și subțire, care ducea tot spre miaz�zi.

Amușinarul se concentr� și de data aceasta asupra urmei, ca un ogar care fug�rește o c�prioar�, iar Loial mergea din nou cufundat �n g�nduri, morm�ind ceva ca pentru sine și m�ng�ind ghioaga uriaș� pe care o ținea pe șa �n fața lui.

Nu c�l�reau de mai mult de un ceas c�nd Rand v�zu s�geata. Era at�t de preocupat de urme, �nc�t, c�nd, �n cele din urm�, o z�ri, coloana ascuțit�, �nalt� și groas�, se deslușea limpede deasupra copacilor din apropiere.

��M� �ntreb ce-o fi. Era chiar �n drumul lor.

��Nu știu ce ar putea fi, Rand, spuse Loial.

��Dac� Dac� asta ar fi lumea noastr�, Senior Rand� Hurin se foi neliniștit �n șa. Monumentul de care ne vorbea Seniorul Ingtar � cel �nchinat izb�nzii lui Artur Arip�-de-Șoim �n fața trolocilor � era tot o s�geat�. �ns� acela a fost d�r�mat acum o mie de ani. Nu a mai r�mas nimic din el, doar o movil� de p�m�nt, mare c�t un deal. Am v�zut-o c�nd m-am dus la Cairhien dup� Seniorul Agelmar.

��Ingtar spunea c� mai aveam de mers trei sau patru zile, zise Loial. Dac� �ntr-adev�r aici e. Nu v�d de ce ar trebui s� fie aici. Nu cred c� e vreun om prin preajm�.

Amușinarul �și cobor� din nou ochii �n p�m�nt.

��P�i despre asta e vorba, nu-i așa, Ziditorule? Nu sunt oameni, dar e asta. Poate c� ar trebui s-o ocolim, Senior Rand. Cine știe cine sau ce e acolo.

Rand b�tu c�teva clipe darabana pe obl�ncul șeii, cuget�nd.

��Trebuie s� r�m�nem c�t mai aproape de urm�, sf�rși el prin a spune. Și așa nu pare c� ne apropiem de Fain și nu vreau s� pierdem și mai mult timp. Dac� vedem oameni sau ceva neobișnuit, o s� facem un ocol, p�n� g�sim din nou urma. Dar p�n� atunci, mergem drept �nainte.

��Cum poruncești, Seniore. Era ceva ciudat �n glasul lui Hurin. Amușinarul �i arunc� o privire pieziș�. Cum poruncești.

Rand se �ncrunt�, apoi �nțelese și oft� la r�ndul lui. Seniorii nu d�deau l�muriri oamenilor lor, ci doar altor Seniori. �Nu eu i-am cerut s� m� cread� Senior. Dar el așa a crezut, p�ru s�-i r�spund� o voce slab�, iar tu l-ai l�sat. Ai luat o hot�r�re; acum trebuie s�-ți faci datoria.�

��Ia-le urma, Hurin, spuse Rand.

Amușinarul d�du pinteni calului; chipul �i fu str�b�tut de un sur�s de ușurare.

Soarele palid urca tot mai mult, iar c�nd ajunse �n �naltul cerului, se aflau la doar o mil� dep�rtare de s�geat�. Ajunseser� la unul dintre p�r�iașe, ad�nc de vreo doua palme, iar copacii erau rari. Rand vedea movila pe care era construit�; sem�na cu un deal rotund, cu v�rful turtit. S�geata cenușie se �n�lța la cel puțin o mie de palme deasupra p�m�ntului și deslușea acum c� v�rful era cioplit �n form� de pas�re cu aripile �ntinse.

��Un șoim, zise Rand. Este monumentul lui Artur Arip�-de-Șoim. F�r� doar și poate. Au fost oameni pe aici, chiar dac� acum nu mai sunt. L-au construit �n alt loc și l-au l�sat �n picioare. Hurin, ia g�ndește-te puțin la asta. C�nd o s� ne-ntoarcem, o s� putem povesti cum arat� cu adev�rat. Vom fi singurii din lume care l-am v�zut.

Hurin d�du din cap a �ncuviințare.

��Da, Seniore. Copiii mei se vor bucura s� le povestesc cum am v�zut s�geata lui Arip�-de-Șoim.

��Rand, �ncepu Loial, cu �ngrijorare �n glas.

��Putem merge �n galop p�n� acolo, zise Rand. Haideți. O s� ne prind� bine s� galop�m nițel. Se prea poate ca locul asta s� fie mort, dar noi suntem vii.

��Rand, spuse Loial, nu cred c� e�

Nemaiaștept�nd s� termine, Rand �și �nfipse c�lc�iele �n coastele Roșcatului, iar arm�sarul ț�șni �nainte. Trecu peste firul subțire de ap� din dou� s�rituri, apoi urc� pe malul cel�lalt. Hurin veni numaidec�t dup� el. Rand �l auzi pe Loial strig�nd �n urma lui, dar r�se și �i f�cu semn cu m�na Ogierului s� vin� și el, apoi porni mai departe �n galop. Dac� �și ținea privirea ațintit� asupra unui punct, p�m�ntul nu mai aluneca at�t de mult, iar v�ntul �i dezmierda pl�cut obrazul.

Movila era foarte �ntins�, �ns� pov�rnișul acoperit de iarb� era domol. S�geata fumurie se �n�lța spre cer, �ns�, deși ascuțit�, era suficient de p�tr�țoas� și de lat� �nc�t s� par� masiv�, aproape scund�. Lui Rand �i pieri z�mbetul de pe buze și �l struni pe Roșcat, �ntunec�ndu-se la faț�.

��Asta e monumentul lui Arip�-de-Șoim, Senior Rand? �ntreb� Hurin, neliniștit. Parc� nu arat� așa cum ar trebui.

Rand recunoscu scrierea ascuțit�, grosolan� care acoperea partea din faț� a monumentului și recunoscu și c�teva din semnele d�ltuite pe laturi, �nalte c�t un stat de om. Țeasta cu coarne a trolocilor Da�vol. Pumnul de fier al neamului Dhai�mon. Tridentul neamului Ka�bol și v�rtejul neamului Ahf�frait. Era și un șoim, sculptat �n partea de jos. St�tea �ntins pe spate, cu aripile mari desf�cute, str�puns de un fulger, iar corbii �i ciuguleau ochii. Aripile uriașe din v�rful s�geții p�reau s� acopere soarele.

�l auzi pe Loial apropiindu-se �n galop de el.

��Am �ncercat s�-ți spun, Rand, zise Loial. E un corb, nu un șoim. Am v�zut deslușit. Hurin �și �ntoarse calul, refuz�nd s� se mai uite la s�geat�.

��Dar de ce? �ntreb� Rand. Artur Arip�-de-Șoim i-a �nfr�nt pe troloci aici. Așa zicea Ingtar.

��Nu aici, spuse Loial �ncetișor. De bun� seam� nu aici. �Din Piatr� �n Piatr� merg firele lui �dac�, �ntre lumile care ar putea exista�. M-am tot g�ndit la asta și cred c� știu ce �nseamn� acele �lumi care ar putea exista�. Așa cred. Lumile care ar fi putut fi lumea noastr� dac� lucrurile s-ar fi petrecut altfel. Poate c� de asta arat� totul at�t de� sp�l�cit. Pentru c� este un �dac�, un �poate�. O umbr� a lumii adev�rate. Cred c� �n lumea asta trolocii au �nvins. Poate c� din aceast� pricin� nu am v�zut nici sate, nici oameni.

Lui Rand i se f�cu pielea de g�in�. Dac� izb�ndeau �n lupt�, trolocii nu mai l�sau oamenii �n viaț� dec�t ca s�-i m�n�nce. Dac� biruiser� �ntr-o lume �ntreag�

��Dac� ar fi �nvins trolocii, ar fi trebuit s� fie peste tot. P�n� acum ar fi trebuit s� vedem o mie. Am fi murit de ieri.

��Nu știu ce s� zic, Rand. Poate c� dup� ce au omor�t oamenii s-au omor�t �ntre ei. Trolocii nu tr�iesc dec�t ca s� ucid�. Asta e tot ce fac; asta sunt ei. Nu știu.

��Seniore Rand, spuse pe neașteptate Hurin, s-a mișcat ceva acolo.

Rand �și �ntoarse iute calul, gata s� vad� troloci preg�tindu-se s�-i atace, dar Hurin arata undeva �n spate, pe unde veniser�, spre nimic.

��Ce-ai v�zut, Hurin? Unde?

Amușinarul l�s� m�na �n jos.

��Chiar la marginea p�lcului de copaci de acolo, cam la o mil� dep�rtare. Mi s-a p�rut c� e� o femeie� și �nc� ceva ce nu am v�zut deslușit, dar� Se �nfior�. Mi-e greu s� v�d lucrurile care nu sunt chiar sub nasul meu. Locul �sta �mi �ntoarce stomacul pe dos. A fost doar o �nchipuire, Seniore. V�d numai n�luci pe aici. Umerii i se l�sar�, ca și cum ar fi simțit ap�sarea s�geții. Probabil c� nu era dec�t v�ntul, Seniore.

��M� tem c� trebuie s� ne g�ndim și la altceva, spuse Loial. P�rea din nou tulburat. Ar�t� spre miaz�zi. Ce vezi acolo?

Rand miji ochii; lucrurile din dep�rtare alunecau din nou �nspre el.

��Un ținut precum cel pe care l-am str�b�tut. Copaci. Apoi niște dealuri și niște munți. Nimic altceva. Ce-ai vrea s� v�d?

��Munții, oft� Loial. Urechile i se pleoștir�, iar capetele spr�ncenelor �i atingeau obrajii. Trebuie s� fie Pumnalul Ucigașului-de-Neam, Rand. Dac� lumea asta este ca a noastr�, nu poate fi altceva. Numai c� Pumnalul Ucigașului-de-Neam e la vreo sut� de leghe la miaz�zi de Erinin. Chiar mai departe. E greu s� judeci distanțele �n locul �sta, dar� cred c� o s� ajungem acolo p�n� la c�derea �ntunericului. Nu mai era nimic de ad�ugat. Nu ar fi putut str�bate o sut� de leghe �n mai puțin de trei zile.

F�r� s�-și dea seama, Rand murmur�:

��Poate c� locul �sta e precum C�ile de Tain�. �l auzi pe Hurin gem�nd și �i p�ru r�u c� nu-și ținuse gura.

Nu era un g�nd pl�cut. Dac� p�trunzi printr-o Poart� � se g�seau chiar l�ng� steddingul Ogierilor și �n desișurile lor � dac� intri acolo și mergi o zi �ncheiat�, te poți trezi c� ieși pe o alt� Poart� la o sut� de leghe de locul de unde ai plecat. C�ile erau acum �ntunecoase și muceg�ite, iar s� o apuci pe acolo �nsemna moarte sau nebunie. Chiar și Pieriții se temeau s� mearg� pe C�i.

��Dac� e așa, Rand, �ntreb� Loial cu glas sc�zut, un pas greșit poate s� ne omoare și aici? Sunt oare lucruri pe care nu le-am v�zut �nc� și care ne pot face ceva mai r�u dec�t s� ne omoare? Hurin scoase din nou un geam�t.

B�user� din ap�, c�l�riser� de parc� nu aveau nici o grij� pe lume. Neatenția ucidea grabnic dac� te aflai pe C�ile de Tain�. Rand �nghiți �n sec, n�d�jduind s� scape de golul din stomac.

��E prea t�rziu s� ne facem griji din pricina a ceea ce a fost, spuse el. �ns� de aici �nainte o s� fim cu mare b�gare de seama. �i arunc� o privire lui Hurin. Amușinarul �și b�gase capul �ntre umeri, iar ochii �i fugeau �n toate p�rțile, ca și cum se �ntreba ce avea s� sar� la el și de unde. E drept c� de-a lungul timpului urm�rise și prinsese ucigași, dar asta era mult mai r�u dec�t s-ar fi așteptat. Nu te l�sa, Hurin. �nc� n-am murit, și nici n-o s� murim. Va trebui s� fim cu grij� de aici �nainte. At�ta tot.

�n acea clip� auzir� un țip�t slab din dep�rtare.

��O femeie! zise Hurin. P�n� și aceast� umbr� de firesc �l �nsufleți puțin. Știam eu c� am v�zut�

Se auzi un al doilea țipat, mai dezn�d�jduit dec�t primul.

��Doar dac� poate zbura, spuse Rand. E la miaz�zi de noi. D�du pinteni calului și porni �n galop.

��Ai zis s� fim cu b�gare de seam�! striga Loial dup� el. Lumin�, Rand, adu-ți aminte! Ai grij�!

Rand se culc� pe spinarea Roșcatului, l�s�nd arm�sarul s� alerge. Era atras de țipete. Era simplu s� spui c� trebuia s� fie cu b�gare de seam�, �ns� �n vocea femeii se ghicea groaza. Trebuia s� uite de tot, dac� voia s� o ajute. La marginea altui p�r�iaș, cu malurile mai abrupte și mai �nalte dec�t ale celorlalte, trase de h�țuri: Roșcatul alunec� �ntr-o ploaie de pietre și de ț�r�n�. Țipetele veneau� Acolo!

V�zu totul dintr-o privire. La dou� sute de pași mai �ncolo, femeia st�tea l�ng� un cal �n p�r�iaș, am�ndoi lipiți de mal. Femeia se ap�ra cu o bucat� rupt� de creang� de� o lighioan� ce m�r�ia ameninț�tor. Rand �nghiți �n sec și r�mase o clip� �ncremenit. Dac� broaștele ar fi fost la fel de mari ca urșii, sau dac� urșii ar fi avut pielea verde-cenușie a broaștelor, cam așa ar fi ar�tat. Un urs uriaș.

F�r� s� se mai g�ndeasc� la lighioan�, desc�lec� și �și preg�ti arcul. Dac� se apropia c�lare, s-ar fi putut s� fie prea t�rziu. Femeia de-abia mai izbutea s� se fereasc� de lighioan�. Distanța era destul de mare � tot clipea �n timp ce se c�znea s� �și dea seama cam la ce dep�rtare e; distanța p�rea s� se schimbe de fiecare dat� c�nd creatura se mișca � �ns� și ținta era mare. M�na bandajat� �l st�njenea, dar slobozi numaidec�t o s�geat�.

S�geata i se �mpl�nt� pe jum�tate �n piele, iar lighioana se �ntoarse cu fața la Rand. �n pofida distanței, Rand f�cu un pas �napoi. Capul acela uriaș, �n form� de pan�, nu-l v�zuse niciodat� la vreun animal, cum nu v�zuse nici gura aceea mare, ca un cioc cu buze, �ncovoiat ca s� sf�șie carnea. Și avea trei ochi, mici și �nsp�im�nt�tori, cu zb�rcituri �nt�rite �njur. Adun�ndu-se, lighioana porni spre el �n salturi uriașe, stropind cu ap� �n jur. Lui Rand i se p�rea c� unele salturi erau de dou� ori mai mari dec�t celelalte, deși era convins c� erau toate la fel.

���n ochi, strig� femeia. Glasul �i era uimitor de liniștit. Trebuie s� �l lovești �n ochi ca s� �l ucizi.

Puse s�geata �n arc. �ncerc� s� se cufunde �n h�u, deși f�r� tragere de inim�; nu voia, dar tocmai pentru astfel de �mprejur�ri �l preg�tise Tam, și știa c� altminteri nu avea s� izbuteasc� �Tat�l meu�, �și spuse el, simțindu-se pierdut, apoi �l cuprinse golul. Lumina tremur�toare a saidinului era acolo, dar nu o b�g� �n seam�. Era una cu arcul, cu s�geata, cu silueta hidoas� care se apropia de el. Una cu ochiul. Nici nu simți c�nd s�geata plec� din arc.

Lighioana se ridic� s� mai sar� o dat�, dar s�geata o nimeri �n ochiul din mijloc. Se pr�buși la p�m�nt, �mproșc�nd cu ap� și cu m�l. Nu se mai mișca.

��Bun� lovitur�, și vitejeasc�, spuse femeia. Venea �nspre el pe cal. Rand fu puțin mirat c� nu fugise de �ndat� ce lighioana se �ntorsese spre el. Trecu pe l�ng� leș, f�r� m�car s� arunce o privire �n jos, apoi se caț�r� pe mal și desc�lec�. Puțini ar cuteza s� �nfrunte un grolm, Seniore.

Era �mbr�cat� toat� �n alb; rochia �i era despicat� ca s� poat� c�l�ri; la br�u purta o cing�toare de argint, iar cizmele aveau și ele ornamente de argint. P�n� și șaua era alb�, cu incrustații de argint. Iapa de culoarea z�pezii, cu g�tul arcuit și pasul grațios, era aproape la fel de mare ca murgul lui Rand. Dar privirea �i r�mase ațintit� asupra femeii � dup� p�rerea lui, avea cam aceeași v�rst� cu Nynaeve. Era �nalt�; o palm� de ar fi avut mai mult și ar fi putut s� se uite drept �n ochii lui. Era frumoas�; pielea de culoarea fildeșului contrasta puternic cu p�rul negru și lung și ochii ei �ntunecați. Mai v�zuse femei frumoase. Moiraine era frumoas�, chiar dac� rece, la fel și Nynaeve, c�nd nu era furioas�. Egwene și Elayne, Domnița-Moștenitoare din Andor � �ți t�iau r�suflarea. Dar femeia aceasta� Limba i se lipi de cerul gurii; simți cum �ncepe s�-i bat� din nou inima.

��Slujitorii dumitale, Seniore?

Tres�ri și se uit� �n jur. Hurin și Loial se apropiaser� de ei. Hurin se zg�ia ca și el și p�n� și Ogierul p�rea subjugat.

��Prietenii mei, zise el. Loial și Hurin. Pe mine m� cheam� Rand. Rand al�Thor.

��Nu m-am g�ndit niciodat� la asta, spuse Loial pe neașteptate, de parc� ar fi vorbit cu sine �nsuși, dar dac� exist� �ntr-adev�r o frumusețe omeneasc� des�v�rșit�, la chip și la trup, atunci tu�

��Loial! strig� Rand. Ogierului �i �nțepenir� urechile de rușine. Și Rand roșise; ce spusese Loial era foarte aproape de ceea ce g�ndea și el.

Femeia r�se c�ntat, dar �n clipa urm�toare deveni ceremonioas� ca o regin� pe tron.

��Eu m� numesc Selene, spuse ea. Ți-ai pus viața �n primejdie ca s� o salvezi pe a mea. �ți aparțin, Rand al�Thor. Și, spre groaza lui Rand, �ngenunche �n fața lui.

St�njenit, f�r� s� se uite la Hurin sau la Loial, Rand se gr�bi s� o ridice �n picioare.

���B�rbatul care nu �și d� viața ca s� salveze o femeie nu e b�rbat.� Se f�cu de �ndat� de rușine, c�ci se �nroși. Era o vorb� din Shienar, și știa bine c� e prea pretențioas�, �ns� felul ei de a se purta �l molipsise și pe el și nu se putuse �nfr�na. Vreau s� zic� Adic�, n-a fost� �T�mpitule, nu poți s�-i spui unei femei c� n-a fost mare lucru s�-i salvezi viața.� A fost o cinste pentru mine. Asta aducea a Shienar, și era și destul de convențional. Spera s� fie de ajuns; nu-i mai venea nimic �n cap, de parc� era �nc� �mpresurat de gol.

Deodat� �și d�du seama c� femeia �l privește țint�. Expresia de pe chipul ei nu se schimbase, dar ochii ei �ntunecați �l f�ceau s� se simt� despuiat. �i r�s�ri �n minte imaginea Selenei f�r� haine pe ea. Se �nroși din nou.

��Aaa! Și de unde ești, Selene? N-am v�zut alt� ființ� omeneasc� de c�nd am ajuns aici. E vreun oraș prin preajm�?

Femeia se uit� la el g�nditoare, iar Rand se d�du �napoi cu un pas. Era limpede c� st�tea prea aproape de ea.

��Nu sunt din lumea aceasta, Seniore, spuse ea. Aici nu sunt oameni. Nimic viu, �n afar� de grolmi și de alte c�teva lighioane asemenea lor. Sunt din Cairhien. C�t despre cum am ajuns aici, nu prea știu. Ieșisem s� c�l�resc și m-am oprit s� dorm puțin, iar c�nd m-am trezit, eram aici, eu și calul meu. N�d�jduiesc, Seniore, c� m� vei salva din nou și m� vei ajuta s� ajung acas�.

��Selene, nu sunt� adic�, spune-mi, te rog, Rand. Urechile �i luaser� din nou foc. �Lumin�, nu conteaz� dac� m� crede și ea Senior. Arde-m-ar, nu conteaz�.�

��Dac� așa vrei� Rand, spuse ea cu un z�mbet. Lui Rand i se puse un nod �n g�t. O s� m� ajuți?

��Firește. �Arde-m-ar, dar e at�t de frumoas�. Și se uit� la mine de parc� aș fi un viteaz din povești.� �și scutur� capul, ca s� scape de g�ndurile neroade. Dar mai �nt�i trebuie s�-i g�sim pe cei pe care �i c�ut�m. O s� �ncerc s� te feresc de primejdii, dar trebuie s�-i g�sim. E mai bine totuși s� vii cu noi dec�t s� stai singur� aici.

Femeia r�mase t�cut� c�teva clipe; pe chip nu i se citea nimic. Rand habar n-avea la ce se g�ndea, vedea doar c� �l cerceteaz� din nou cu privirea.

��Un b�rbat care �și cunoaște datoria, zise ea �n cele din urm�. Un z�mbet fugar �i atinse buzele. �mi place asta. Da. Cine sunt tic�loșii pe care �i c�utați?

��Iscoade ale Celui �ntunecat și troloci, Domniț�, izbucni Hurin. �i f�cu o plec�ciune st�ngace din șa. Au ucis oameni �n fort�reața din Fal Dara și au furat Cornul lui Vaiere, dar Seniorul Rand o s�-l ia �napoi.

Rand se uit� m�hnit la amușinar; Hurin r�nji. Se terminase cu ascunzișurile. Probabil c� aici nu conta, dar dup� ce aveau s� se �ntoarc� �n lumea lor�

��Selene, nu trebuie s� spui nim�nui despre Corn. Dac� se afl�, o sut� de oameni or s� vin� dup� noi ca s� �ncerce și ei s� pun� m�na pe el.

��Nu, nu ar fi bine s� cad� �n m�inile cui nu trebuie, zise Selene. Cornul lui Vaiere. Nici nu-ți �nchipui de c�te ori am visat s� �l ating, s� �l țin �n m�n�. Trebuie s�-mi f�g�duiești c� o s� m� lași s�-l ating.

��Mai �nt�i trebuie s�-l g�sesc. S� mergem. Rand �i �ntinse m�na ca s� o ajute s� urce pe cal; Hurin desc�lec� și �i ținu scara. Lighioana aia pe care am omor�t-o � ce era? Un grolm? S-ar putea s� mai fie și altele. Selene �i str�nse m�na cu o putere neașteptat�, iar pielea �i era� Ca de m�tase? Mai fin�, mai catifelat�. Rand se �nfior�.

���ntotdeauna sunt și altele, zise Selene. Iapa alb� se smuci și se zb�rli la Roșcat, �ns� Selene o liniști.

Rand �și petrecu arcul peste um�r și �l �nc�lec� pe Roșcat. �Lumin�, cum poate avea cineva pielea at�t de catifelat�?�

��Hurin, unde e urma? Hurin? Hurin!

Amușinarul tres�ri și �și lu� ochii de la Selene.

��Da, Senior Rand. A� urma. Spre miaz�zi, Seniore. Tot spre miaz�zi.

��S� pornim. Rand se uit� tulburat la grolmul verde-cenușiu care z�cea �n apa. Era mai bine c�nd credeau c� sunt singurele ființe vii din acea lume. Ia-le urma, Hurin.

Selene merse la �nceput l�ng� Rand, vorbind despre una și despre alta, pun�ndu-i �ntreb�ri și numindu-l Senior. De mai multe ori fu c�t pe-aci s�-i spun� c� nu e Senior, ci doar p�stor, dar de fiecare dat� se uit� la ea și nu izbuti s� mearg� p�n� la cap�t. Era convins c� o doamn� ca ea nu ar fi vorbit �n același fel cu un p�stor, nici m�car cu cel care �i salvase viața.

��Vei fi un b�rbat de seam� c�nd vei fi g�sit Cornul lui Vaiere, �i zise Selene. Un b�rbat vrednic s� fie pomenit �n legende. B�rbatul care sun� din Corn �și va f�uri propriile legende.

��Nu vreau s� sun din Corn și nu vreau s� fiu pomenit �n nici o legend�. Nu știa dac� se d�duse cu parfum, dar p�rea s� aib� un miros aparte, ceva care �l f�cea s� nu se g�ndeasc� dec�t la ea. Arome iuți și dulci �i g�dilau nasul.

��Orice b�rbat vrea s� fie un om de seam�. Ai putea fi cel mai mare b�rbat din toate V�rstele.

Sem�na prea mult cu ceea ce �i spusese Moiraine. Dragonul Ren�scut avea de bun� seam� s� str�bat� V�rstele.

��Nu eu, zise el cu �nfocare. Eu sunt � se g�ndi la cum avea s�-l disprețuiasc� dac� i-ar fi spus acum c� e doar un p�stor, dup� ce o l�sase s� cread� c� este Senior, așa c� nu mai continu�. Eu nu vreau dec�t s�-l g�sesc. Și s� ajut un prieten.

Selene t�cu o clip�, apoi spuse:

��Te-ai lovit la m�n�.

��Nu e mare lucru. �ncerc� s� �și bage m�na �n hain� � �i zv�cnea pentru c� ținuse fr�ul � dar Selene se �ntinse și i-o apuc�.

Rand fu at�t de uimit, �nc�t o l�s�; oricum nu avea cum s� se �mpotriveasc� � fie o tr�gea �napoi, dar asta ar fi fost o grosol�nie, fie o l�sa s� desfac� batista. Atingerea �i era r�coroas� și sigur�. Palma �i era roșie și umflat�, dar b�tlanul se vedea limpede.

Puse degetul pe urma de fier roșu, dar nu spuse nimic, nici m�car nu �l �ntreb� cum o dob�ndise.

��Ar putea s�-ți �nțepeneasc� m�na dac� nu te �ngrijești. Am o alifie care ar putea fi de folos.

Lu� o sticluț� de piatr� dintr-un buzunar al mantiei, �i scoase dopul și �ncepu s� �i ung� arsura cu o pomad� alb� �n timp ce mergeau.

La �nceput alifia era rece, �ns� p�rea s� �i p�trund� cald �n piele. Și d�dea rezultate, așa cum se �nt�mpla c�teodat� cu alifiile lui Nynaeve. Se uit� uimit cum roșeața disp�rea și umfl�tura se micșora sub atingerea degetelor ei.

��Unii b�rbați, zise Selene, f�r� s� �și ridice privirea de la m�na lui, aleg s� caute m�rirea, �n timp ce alții sunt siliți s� o fac�. E �ntotdeauna mai bine s� alegi dec�t s� fii silit. B�rbatul care este silit nu este niciodat� pe deplin liber. Trebuie s� joace dup� cum �i spun cei care �l silesc.

Rand �și trase m�na. Urma de fier roșu p�rea veche de cel puțin o s�pt�m�n�, aproape vindecat�.

��Ce vrei s� spui? �ntreb� el.

Selene �i z�mbi, iar Rand se simți rușinat de izbucnirea lui.

��Cornul, firește, zise ea calm, pun�nd alifia la loc. Așa cum st�tea pe iapa ei �nalt�, care mergea �n pas cu Roșcatul, aproape c� putea s�-l priveasc� pe Rand drept �n ochi. Dac� o s� g�sești Cornul lui Vaiere, nu vei putea ocoli m�rirea. Dar vei fi oare silit sau va fi alegerea ta? Asta e �ntrebarea.

�și scutur� m�na. Sem�na at�t de mult cu ceea �i spusese Moiraine.

��Ești Aes Sedai?

Selene ridic� din spr�ncene; ochii ei �ntunecați sc�nteiar�, dar glasul �i era bl�nd.

��Aes Sedai? Eu? Nu.

��Nu am vrut s� te jignesc. �mi pare r�u.

��S� m� jignești? Nu m-ai jignit, doar c� nu sunt Aes Sedai. Buzele i se arcuir� �ntr-un sur�s batjocoritor; chiar și așa era foarte frumoas�. Se pitesc �n ascunzișul lor c�nd ar putea face at�t de multe. Slujesc c�nd ar putea conduce, las� oamenii s� poarte r�zboaie c�nd ar putea aduce liniștea �n lume. Nu, s� nu m� numești niciodat� Aes Sedai. Z�mbi și �și puse m�na pe brațul lui ca s� �i arate c� nu e sup�rat� � atingerea ei �l f�cu s� �nghit� �n sec � dar se simți ușurat c�nd r�mase �n urm� l�ng� Loial. Hurin �i f�cu o mic� reverenț�, ca un vechi slujitor de familie.

Rand era ușurat, dar �n același timp �i simțea lipsa. Era la doar c�țiva pași �n spate � se r�suci �n șa ca s� se uite la ea cum c�l�rea l�ng� Loial; Ogierul st�tea aplecat �n șa ca s� poat� vorbi cu ea � dar nu era ca atunci c�nd c�l�rea l�ng� el și �i simțea parfumul amețitor, putea s-o ating�. Se �ntoarse la loc. Nu c� ar fi vrut s� o ating� � �și aminti c� o iubește pe Egwene; se rușin� c� trebuia s� �și aduc� aminte așa ceva � dar era frumoas�, și credea c� e senior, și zicea c� ar putea fi un b�rbat de seam�. Se cert� singur, posac. �Și Moiraine spune c� poți fi un b�rbat de seam�; Dragonul Ren�scut. Selene nu e Aes Sedai. Așa e; e o femeie nobil� din Cairhien, iar tu ești un biet p�stor. Nu știe asta. C�t o s-o mai lași s� cread� o minciun�? Doar p�n� sc�p�m de aici. Dac� sc�p�m. Dac�.� Dup� aceea se cufund� �ntr-o t�cere mohor�t�.

�ncerc� s� se uite cu b�gare de seam� la ținutul pe care �l str�b�teau � dac� Selene spunea c� mai erau lighioane din acelea� grolmi� prin preajm�, trebuia s� o cread�, iar Hurin era prea atent la urm� ca s� mai observe și altceva; Loial era ad�ncit �n discuția cu Selene și nu ar fi v�zut nimic p�n� �n ultima clip� � dar era greu. Dac� �ntorcea capul prea repede �i d�deau lacrimile; un deal sau un p�lc de copaci care p�reau la o mil� dep�rtare se apropiau la doar c�țiva pași dac� se uita din alt unghi.

Munții erau din ce �n ce mai aproape, de asta era sigur. Pumnalul Ucigașului-de-Neam se desena acum ameninț�tor pe cer, ca un dinte de fer�str�u ridic�ndu-se deasupra coamelor acoperite cu z�pad�. Ținutul din jurul lor se preschimba deja �n dealuri, prevestind apropierea munților. Aveau s� ajung� acolo cu mult �nainte de c�derea �ntunericului, probabil peste un ceas sau dou�. �Mai mult de o sut� de leghe �n mai puțin de trei zile. Nu, chiar mai puțin. Am petrecut aproape o zi la miaz�zi de Erinin �n lumea real�. Peste o sut� de leghe �n mai puțin de dou� zile.�

��Zice c� ai avut dreptate cu privire la locul �sta, Rand. Rand tres�ri, apoi �și d�du seama c� Loial venise l�ng� el.

O c�ut� pe Selene cu privirea și v�zu c� mergea l�ng� Hurin; amușinarul r�njea, tot cl�tina din cap și mai c� nu se lovea cu m�na peste frunte de fiecare dat� c�nd femeia spunea ceva. Rand se uit� pieziș la Ogier.

��M� mir c� te-ai �ndurat s� o lași s� plece, dup� cum st�teați am�ndoi cu capetele lipite. Ce vrei s� zici cu asta?

��E o femeie fascinant�, nu-i așa? Unii Fruntași nu știu at�t de multe despre istorie c�t știe ea � cu prec�dere despre V�rsta Legendelor � și despre� Ah, da. Zice c� ai dreptate �n privința C�ilor, Rand. Aes Sedai, unii dintre ei, au cercetat lumi ca aceasta și, pornind de la ceea ce au g�sit, au f�cut C�ile de Tain�. Spune c� exist� lumi �n care se schimb� timpul și nu distanțele. Dac� stai o zi acolo, te poți trezi c� �n lumea real� a trecut un an, sau poate dou�zeci. Sau invers. Acele lumi � aceast� lume și toate celelalte � sunt oglindiri ale lumii reale, așa zice ea. Lumea asta pare mai palid� pentru c� este o oglindire mai slab�, o lume care avea puține șanse s� existe cu adev�rat. Altele seam�n� mai mult cu lumea noastr�. Acelea sunt la fel de solide ca și lumea noastr� și acolo tr�iesc oameni. Aceiași oameni, din c�te spune ea. �nchipuie-ți una ca asta, Rand! Ai putea s� mergi �ntr-o astfel de lume și s� te �nt�lnești cu tine. P�nza are o infinitate de chipuri, zice ea, și fiecare chip ce poate exista va exista.

Rand scutur� din cap, apoi regret�, c�ci totul �n jur �ncepu s� se miște �ncoace și �ncolo, iar stomacul i se �ntoarse pe dos. Trase ad�nc aer �n piept.

��De unde știe toate astea? Tu știi mai multe lucruri dec�t oricine altcineva, Loial, dar despre lumea asta nu auziseși dec�t niște zvonuri.

��E din Cairhien, Rand. Biblioteca regal� din Cairhien este una dintre cele mai mari din lume, poate cea mai mare dup� cea din Tar Valon. Aielii au cruțat-o cu bun� științ� c�nd au ars orașul. Aielii nu distrug c�rți. Știai c� ei�

��Nu-mi pas� de Aieli, spuse Rand cu �nfocare. Dac� Selene știe at�t de multe, sper c� a citit și despre cum poate s� ne duc� �napoi acas�. Aș vrea ca Selene�

��Ai vrea ca Selene s� ce? Femeia li se al�tur�, r�z�nd. Rand se zg�i la ea de parc� fusese plecat� luni la r�nd; așa p�rea.

��Aș vrea ca Selene s� mai mearg� l�ng� mine, spuse el. Loial chicoti, iar Rand simți cum fața �i ia foc.

Selene z�mbi și �i arunc� o privire lui Loial.

��Te rog s� ne ierți, alantin.

Ogierul �i f�cu o plec�ciune din șa și r�mase �n urm�; urechile i se l�sar� �n jos de m�hnire.

��O lu�m la fug�, spuse Rand. Hurin, poți s� urm�rești urma �n galop?

��Da, Senior Rand.

��Atunci d�-i drumul.

��N-o s� ajute la nimic, zise Selene. Iapa ei alb� era singura care nu �ncepuse s� dea din picioare c�nd auzise groh�iturile r�gușite ale grolmilor. Nu renunț� niciodat�. Odat� ce ți-au luat urma, grolmii vin dup� tine, zi și noapte, p�n� te prind. Trebuie s�-i omori pe toți sau s� g�sim o cale de a merge altundeva. Rand, Piatra de Trecere ne poate duce altundeva.

��Nu. Putem s�-i omor�m. Pot s�-i omor. Am mai ucis unul. Nu sunt dec�t cinci. Dac� aș g�si� Arunc� o privire �mprejur, c�ut�nd un loc potrivit, și �l g�si. Dup� mine! D�du pinteni arm�sarului și porni �n galop, �ncrez�tor c� ceilalți �l vor urma, chiar �nainte s� aud� copitele cailor.

Locul pe care �l alesese era un deal rotund și scund, f�r� copaci, de care nu se putea apropia nimic f�r� s� vad�. Desc�lec� și �și preg�ti arcul. Loial și Hurin venir� l�ng� el, Ogierul cu ghioaga lui uriaș�, amușinarul cu o sabie scurt� �n m�n�. Nici ghioaga, nici sabia nu aveau s� fie de mare folos �n lupta cu grolmii. �N-o s�-i las s� se apropie.�

��Nu e nevoie s�-ți pui viața �n primejdie, spuse Selene. Abia dac� arunc� o privire spre grolm; se aplec� �n șa ca s� �i vorbeasc� lui Rand. Putem ajunge la Piatra de Trecere �naintea lor.

��O s�-i opresc. Rand num�ra repede s�gețile pe care le mai avea �n tolb�. Optsprezece, toate lungi c�t brațul lui, zece cu v�rfurile ca niște d�lți, menite s� p�trund� prin armura trolocilor. Aveau s� fie la fel de bune și pentru troloci. �nfipse patru s�geți din acestea �n p�m�nt, �n fața lui; pe a cincea o puse �n arc. Loial, Hurin, nu puteți face nimic aici. �nc�lecați și fiți gata s� o duceți pe Selene la Piatr� dac� scap� vreunul. Se �ntreb� dac� ar putea ucide o asemenea lighioan� cu sabia, dac� se ajungea p�n� acolo. �Ești nebun! Nici m�car Puterea nu e la fel de v�t�m�toare ca asta.�

Loial spuse ceva, dar Rand nu auzi; �ncerca deja s� se afunde �n h�u, și de nevoie, dar și pentru a sc�pa de g�nduri. �Știi ce te așteapt�. Dar nu așa trebuie s�-l ating.� Str�lucirea era acolo, iar lumina era ascuns� vederii. P�rea c� plutește spre el, dar golul era deplin. G�ndurile zburau la marginea h�ului, ușor de v�zut �n lumina m�njit�. �Saidin. Puterea. Nebunia. Moartea.� G�nduri str�ine. Era una cu arcul, cu s�geata, cu creaturile care ajunseser� �n v�rful dealului.

Grolmii se apropiau, �ntrec�ndu-se unul pe altul �n salturi, cinci siluete uriașe, cu pielea tare, cu trei ochi, cu gurile c�scate. M�r�iturile lor se izbeau de gol și abia se auzeau.

Rand nu �și d�du seama c�nd ridic� arcul sau c�nd �l �ntinse. Era una cu grolmii, una cu ochiul din mijloc al primei lighioane. Apoi s�geata ț�șni. Primul grolm muri; unul dintre tovar�șii s�i s�ri pe el c�nd se pr�buși, sf�șiind buc�ți de carne cu gura ca un cioc. M�r�i la ceilalți, care f�cur� un cerc �n jurul grolmului c�zut. Dar se tot apropiau și, ca și cum ar fi fost silit�, lighioana renunț� la mas� și porni �n salturi dup� ei, cu botul plin de s�nge.

Rand continu�, cu mișc�ri line, mecanice: punea s�geata �n arc și o slobozea. Punea s�geata �n arc și o slobozea.

Cel de-al patrulea grolm se pr�buși la p�m�nt, ca o marionet� uriaș� cu sforile t�iate, iar a cincea s�geat� porni din arc; Rand l�s� arcul �n jos, �nc� cufundat �n h�u. Deși ultima s�geat� �nc� mai zbura prin aer, știa c� nu are s� mai fie nevoie de �nc� una. Ultima lighioan� se pr�v�li de parc� i s-ar fi topit oasele; o s�geat� cu pene la cap�t i se �mpl�ntase �n ochiul din mijloc. Mereu ochiul din mijloc.

��Nemaipomenit, Senior Rand, zise Hurin. Nu� nu am mai v�zut așa ceva.

H�ul �l ținea prizonier. Lumina �l ademenea, iar el� se �ntindea� spre ea. �l �mpresura, �l acoperea.

��Seniore Rand? Hurin �l atinse pe braț, iar Rand tres�ri; golul �ncepu s� se umple cu lucrurile din jur. Te simți bine, Seniore?

Rand �și pip�i fruntea. Era uscat�; se aștepta s� fie asudat.

��M� m� simt bine, Hurin.

��De fiecare dat� e mai ușor, așa am auzit, spuse Selene. Cu c�t stai mai mult �n Contopire, cu at�t devine mai simplu.

Rand �i arunc� o privire.

��N-o s� mai fie nevoie s� fac asta prea cur�nd. �Ce s-a �nt�mplat? Vroiam sㅔ �și d�du seama, �ngrozit, c� �nc� mai voia. Voia s� se �ntoarc� �n h�u, voia s� simt� din nou cum �l �nv�luie lumina. �n pofida �ngrețoș�rii pe care o �ncerca, parc� doar atunci fusese cu adev�rat viu, iar acum era doar o copie. Nu, mai r�u. Fusese aproape viu, știind ce ar fi �nsemnat s� fie cu adev�rat viu. Tot ce trebuia s� fac� era s� ating� saidinul�

��Nu din nou, murmur� el. Se uit� țint� la grolmii morți, cinci siluete hidoase z�c�nd pe p�m�nt. Acum nu mai erau primejdioși. Putem por�

De dincolo de grolmii morți, de dincolo de dealul din faț�, se auzi un groh�it, deja prea bine cunoscut, iar altele �i r�spunser�. Se auzeau tot mai multe, dinspre r�s�rit, dinspre apus, din toate p�rțile.

Rand d�du s� ridice arcul.

��C�te s�geți mai ai? �ntreb� Selene. Poți ucide dou�zeci de grolmi? Treizeci? O sut�? Trebuie s� mergem la Piatra de Trecere.

��Are dreptate, Rand, spuse Loial �ncetișor. Nu mai avem �ncotro. Hurin �l privea neliniștit. Grolmii urlau; dup� groh�iturile care se auzeau, s-ar fi zis c� erau vreo dou�zeci.

��Piatra, �ncuviinț� Rand f�r� tragere de inim�. Se arunc� furios �n șa și �și petrecu arcul peste um�r. Condu-ne la Piatr�, Selene.

Selene d�du din cap, �ntoarse calul și �i d�du pinteni. Rand și ceilalți o urmar�, Loial și Hurin �ncrez�tori, el �nc� reținut. M�r�iturile grolmilor �i urm�rir�; acum se p�rea c� sunt sute. Era ca și cum grolmii ar fi format un semicerc �n jurul lor, venind din toate direcțiile, mai puțin din faț�.

Selene �i conduse peste dealuri, iute și f�r� șov�ial�. Se apropiau de munți; pov�rnișurile erau mai abrupte, iar caii mergeau cu dificultate printre st�ncile sp�l�cite care ieșeau din p�m�nt și tufișurile r�zlețe, decolorate, care creșteau pe ele. Drumul era din ce �n ce mai anevoios.

�N-o s� izbutim�, �și spuse Rand, c�nd Roșcatul alunec� pentru a cincea oar� �ntr-o ploaie de pietre. Loial �și arunc� ghioaga: nu o putea folosi �mpotriva grolmilor și �l st�njenea. Ogierul desc�lecase: cu o m�n� se ag�ța și se c�ț�ra, iar cu cealalt� tr�gea calul dup� el. Arm�sarul cu chișițe p�roase �nainta greoi, dar mai ușor dec�t cu Loial �n spate. Grolmii groh�iau �n urma lor, acum mai aproape.

Selene smuci de h�țuri și le arat� o v�lcea ascuns� �n granit, chiar sub picioarele lor. Șapte r�nduri de trepte late și colorate �n jurul unei pardoseli de o culoare palid� și o coloan� �nalt� de piatr� �n mijloc.

Femeia desc�lec� și cobor� treptele cu iapa de c�p�stru, p�n� �n centru. Coloana se desena ameninț�tor deasupra ei. Se �ntoarse ca s� se uite la Rand și la ceilalți. Grolmii m�r�ir� din nou. Erau �n preajm�.

��Cur�nd ne vor ajunge din urm�, zise ea. Trebuie s� folosești Piatra, Rand. Sau s� g�sești o cale de a-i ucide pe toți.

Oft�nd, Rand desc�lec� și p�trunse cu Roșcatul �n v�lcea. Loial și Hurin se gr�bir� s�-l urmeze. Privi tulburat coloana acoperit� cu semne, Piatra de Trecere. �Probabil c� și ea poate conduce Puterea, chiar dac� nu știe, altfel nu ar fi adus-o aici. Puterea nu face r�u femeilor.�

��Dac� asta te-a adus aici, �ncepu el, dar Selene �l �ntrerupse.

��Știu ce este, spuse ea cu glas hot�r�t, dar nu știu cum s-o folosesc. Trebuie s� faci ceea ce trebuie f�cut. Pip�i marginea unui semn ceva mai mare dec�t celelalte. Un triunghi cu v�rful �n interiorul unui cerc. Acesta reprezint� lumea adev�rat�, lumea noastr�. Cred c� �ți va fi de folos s� �l ai �n minte �n timp ce� �și d�du brațele �n l�turi, ca și cum nu ar fi știut precis ce trebuia s� fac� Rand.

��Hmm� Seniore? zise Hurin timid. Nu mai e mult timp. Se uit� peste um�r la marginea v�lcelei. Groh�iturile se auzeau din ce �n ce mai puternic. Lighioanele alea or s� ajung� aici �n c�teva clipe. Loial �ncuviinț�.

Rand trase ad�nc aer �n piept și puse m�na pe semnul pe care i-l ar�tase Selene. Se uit� la ea, ca și cum ar fi vrut s� �i spun� dac� f�cea ce trebuie, dar femeia se m�rginea s� priveasc� ce se �nt�mpl�; nici m�car o cut� de �ngrijorare nu �i brazda fruntea. �E �ncredințat� c� poți s� o salvezi. Trebuie s� o faci.� Parfumul ei �l amețea.

��Hmm� Seniore?

Rand �nghiți �n sec și c�ut� golul. Veni cu ușurinț�, cuprinz�ndu-l din toate p�rțile. H�ul. Nimic �n afar� de lumina tremur�toare care �i �ntorcea stomacul pe dos. Nimic �n afar� de saidin. Dar p�n� și senzația de greaț� p�rea �ndep�rtat�. Era una cu Piatra de Trecere. Coloana era neted� și ușor uleioas� la atingere și simțea cald pe palm� triunghiul �nchis �n cerc. �Trebuie s� �i duc la ad�post. Trebuie s� �i duc acas�.� Lumina p�rea c� vine spre el, �l �mpresoar�, iar el� o primi cu bucurie.

Se cufund� �n lumin�. Se cufund� �n c�ldur�. Vedea Piatra, �i vedea pe ceilalți cum se uit� la el � Loial și Hurin neliniștiți, Selene �ncrez�toare c� o putea salva � dar ar fi putut la fel de bine s� nu fie acolo. Lumina era totul. C�ldura și lumina care �l acopereau precum apa care p�trunde �n nisipul uscat. Semnul �i dogorea palma. �ncerc� s� soarb� toata lumina, toat� c�ldura. Totul. Semnul�

Dintr-odat�, ca și cum soarele ar fi disp�rut pentru o fr�ntur� de clip�, lumea lic�ri. Din nou. Semnul era ca un c�rbune aprins; sorbi lumina. Lumea lic�ri. Lic�r. Lumina �l �ngrețoș�; era ca apa pentru un calator �n deșert. Lic�r. O sorbi. �i venea s� verse; o voia pe toat�. Lic�r. Triunghiul �nchis �n cerc �i frigea palma. Lic�r. Triunghiul �nchis �n cerc �i frigea palma; simțea cum �i ardea carnea. Lic�r. O voia pe toat�! Țip�, url� de durere, url� de dorinț�.

Lic�r� Lic�r� Lic�rlic�rlic�r�

Niște m�ini traser� de el; abia dac� �și d�dea seama de prezența lor. Se d�du �napoi, �mpleticindu-se; h�ul se �ndep�rta, �mpreun� cu lumina și cu �ngrețoșarea care �i chinuia stomacul. Lumina. �i p�ru r�u s� o vad� disp�r�nd. �Lumin�, e o nebunie s� mi-o doresc. Dar eram așa de cufundat �n ea! Eram așa de�� Se uit� buimac la Selene. Ea era cea care �l ținea de umeri și �l privea nedumerit�. Ridic� m�na �n dreptul ochilor. Pecetea b�tlanului era �nc� acolo, dar �n rest nimic. Triunghiul �nchis �n cerc nu �i mai frigea carnea.

��Uimitor, zise Selene �ncetișor. Arunc� o privire spre Loial și Hurin. Ogierul p�rea n�ucit, iar ochii i se f�cuser� mari c�t niște farfurioare; amușinarul st�tea pe vine, sprijinindu-se cu o m�n� de p�m�nt, ca și cum i-ar fi fost team� c� altfel s-ar pr�buși. Suntem cu toții aici, și avem și caii. Iar tu nici nu știi ce ai f�cut. Uimitor.

��Suntem?� �ncepu Rand s� spun�, cu voce r�gușit� și se opri ca s� �nghit�.

��Uit�-te �njur, spuse Selene. Ne-ai adus acas�. R�se. Ne-ai adus pe toți acas�.

De-abia acum �și d�du Rand seama de ceea ce era �mprejur. Din v�lcea nu mai urcau trepte, deși pe ici, pe colo mai r�m�sese c�te o bucata de piatr� ciudat de neteda, de culoare roșie sau albastr�. Coloana z�cea l�ng� pov�rnișul muntelui, pe jum�tate �ngropat� �n p�m�nt. Aici semnele nu mai erau deslușite; fuseser� roase de v�nt și de ap�. Și totul p�rea aievea. Culorile aveau consistenț� � granitul era gri, tufișurile verzi și maronii. Dac� te g�ndeai la cealalt� lume, mai c� p�reau prea vii.

��Acas�, șopti Rand și �ncepu și el s� r�d�. Suntem acas�. R�sul lui Loial sem�na cu mugetul unui taur. Hurin țop�ia de bucurie.

��Tu ai f�cut asta, spuse Selene, aplec�ndu-se spre el, p�n� c�nd aproape �și lipi fața de a lui. Știam c� poți.

Lui Rand �i disp�ru z�mbetul de pe buze.

��Da� cred c� eu am f�cut asta Se uit� �n fug� la Piatra de Trecere și izbuti s� r�d� slab. Totuși, aș vrea s� știu ce anume am f�cut.

Selene �l privi �n ochi.

��Poate c� o s� afli �ntr-o zi, zise ea cu bl�ndețe. �ți este h�r�zit s� faci lucruri m�rețe.

Ochii ei p�reau �ntunecați și ad�nci ca noaptea, și at�t de catifelați. Gura ei� �Dac� aș s�ruta-o�� Clipi și se trase gr�bit �napoi, dreg�ndu-și glasul.

��Selene, te rog s� nu povestești nim�nui despre toate astea. Despre Piatra de Trecere, despre mine. Nu �nțeleg ce am f�cut și nici ceilalți nu vor pricepe nimic. Știi cum sunt oamenii c�nd vine vorba de lucruri pe care nu le �nțeleg.

Pe chipul femeii nu se citea nimic. Deodat� �și dorea ca Mat și Perrin s� fi fost și ei acolo. Perrin știa cum s� vorbeasc� cu fetele, iar Mat știa s� mint� cu naturalețe. El nu se pricepea foarte bine nici la una, nici la cealalt�.

Selene z�mbi și f�cu o reverenț�, pe jum�tate �n b�taie de joc.

���ți voi p�stra secretul, Senior Rand al�Thor.

Rand �i arunc� o privire și �și drese din nou glasul. �E sup�rat� pe mine? Precis s-ar fi sup�rat dac� aș fi �ncercat s� o s�rut. Cred.� Ar fi vrut ca Selene s� nu se mai uite la el de parc� i-ar fi citit g�ndurile.

��Hurin, e posibil ca Iscoadele Celui �ntunecat s� fi folosit Piatra asta �naintea noastr�?

Amușinarul scutur� trist din cap.

��Se �ndreptau spre apus, Senior Rand. Aș zice mai degrab� c� sunt �nc� �n cealalt� lume � doar dac� nu cumva sunt mai multe Pietre din astea de trecere dec�t am v�zut eu. Dar n-o s�-mi ia prea mult ca s� aflu cum stau lucrurile. Ținutul e la fel. Aș putea s� g�sesc locul unde am pierdut urma �n lumea cealalt� și s� v�d dac� au trecut deja pe acolo.

Rand privi spre cer. Soarele � minunat de str�lucitor, deloc palid � apunea, alungindu-le umbrele. �nc� un ceas și avea s� se lase �ntunericul.

��Dimineaț�, spuse el. �ns� m� tem c� i-am pierdut. �Nu putem pierde urma pumnalului! Nu se poate!� Selene, dimineaț� o s� te ducem acas�. Ești chiar din orașul Cairhien sau?�

��Poate c� �nc� nu ai pierdut Cornul lui Vaiere, zise Selene domol. Dup� cum ți-ai dat seama, știu c�te ceva despre aceste lumi.

��Oglinzile Roții, spuse Loial.

Selene se uit� la el, apoi d�du din cap a �ncuviințare.

��Da. Așa este. Aceste lumi sunt �ntr-un fel niște oglinzi, mai ales cele �n care nu sunt oameni. Unele reflecta doar evenimentele cu adev�rat importante din lumea real�, dar �n altele exist� prefigur�ri ale evenimentelor �nainte chiar ca acestea s� aib� loc. Trecerea Cornului lui Vaiere ar fi cu siguranț� un eveniment �nsemnat. Reflect�rile lucrurilor care urmeaz� s� se �nt�mple sunt mai stinse dec�t cele ale lucrurilor care se petrec chiar acum sau care s-au petrecut deja � aduceți-v� aminte c� Hurin spunea c� urma era slab�.

Hurin clipi des, nevenindu-i s� cread�.

��Vrei s� spui, Domniț�, c� simțeam mirosul locului unde Iscoadele Celui �ntunecat aveau s� fie? Lumina s� m-ajute, nu-mi place asta. E destul c� simt unde s-a �nt�mplat ceva r�u, nu e nevoie s� mai simt și unde are s� se �nt�mple. Nu cred s� fie multe locuri unde s� nu existe c�ndva vreun soi de cruzime. Mi-aș ieși din minți. Locul �la din care tocmai am plecat aproape c� m� �nnebunise. Simțeam mereu miros de omor și de durere, simțeam prezența r�ului celui mai �ngrozitor pe care ți-l poți �nchipui. Simțeam chiar și la noi acest miros. La noi toți. Chiar și la dumneata, Domnița, iart�-mi �ndr�zneala. Locul �la �mi juca feste, tot așa cum ne p�c�lea ochii. Se scutur�. �mi pare bine c-am sc�pat de acolo. �ns� mirosul mi-a r�mas �n n�ri.

Rand atinse distrat b�tlanul din palm�.

��Ce zici, Loial? S-ar putea �ntr-adev�r s� o fi luat �naintea Iscoadelor lui Fain?

Ogierul ridic� din umeri, �ncrunt�ndu-se.

��Nu știu, Rand. Habar n-am. Cred c� ne-am �ntors �n lumea noastr�. Cred c� suntem la Pumnalul Ucigașului-de-Neam. Mai mult de at�t� Mai ridic� o dat� din umeri.

��Ar trebui s� te conducem acas�, Selene, spuse Rand. Probabil c� oamenii �și fac griji din pricina dumitale.

��Peste c�teva zile o s� afl�m dac� am dreptate, r�spunse ea ner�bd�toare. Hurin poate g�si locul unde a pierdut urma; așa a zis. Cornul lui Vaiere nu poate fi prea departe. Cornul lui Vaiere, Rand. G�ndește-te numai la asta. Cel care va suna din Corn va fi pomenit �n legende pe vecie.

��Nu vreau s� am nimic de-a face cu legendele, spuse Rand t�ios. �Dar dac� Iscoadele Celui �ntunecat trec pe l�ng� noi� Dac� Ingtar le-a pierdut urma? �nseamn� c� Iscoadele Celui �ntunecat vor p�stra Cornul lui Vaiere pentru totdeauna, iar Mat va muri.� Bine, c�teva zile. �n cel mai r�u caz o s� ne �nt�lnim cu Ingtar și cu ceilalți. Nu cred c� s-au oprit sau s-au �ntors doar pentru c� noi� am plecat.

��O hot�r�re �nțeleapt�, Rand, zise Selene. Ai chibzuit bine. �l atinse pe braț și z�mbi, iar lui Rand �i veni din nou s� o s�rute.

��Pai� trebuie s� fim pe aproape c�nd vor sosi. Dac� vor sosi. Hurin, hai s� facem tab�ra �nainte s� se lase �ntunericul, undeva de unde s� vedem locul unde ai pierdut urma. Arunc� o privire la Piatra de Trecere și �și aminti cum dormise l�ng� ea, cum data trecut� h�ul �l �mpresurase pe nesimțite �n somn, �și aduse aminte de lumina din h�u. Undeva departe de aici.

��Nici o grija, Senior Rand. Amușinarul �nc�lec�. Jur c� nu o s� m� mai culc niciodat� f�r� s� cercetez ce fel de pietre sunt �njur.

Rand ieși din v�lcea c�lare pe Roșcat; �și d�du seama c� se uit� la Selene mai mult dec�t la Hurin. P�rea at�t de liniștit� și de st�p�n� pe sine; nu era mai mare dec�t el, �ns� se purta ca o regin�, iar c�nd �i z�mbea, ca acum� �Egwene n-ar fi spus c� am luat o hot�r�re �nțeleapt�. Egwene mi-ar fi zis c� sunt nerod.� Nec�jit, d�du pinteni calului.

Egwene se cl�tin�, �ncerc�nd s�-și mențin� echilibrul pe puntea nesigur�, �n timp ce Cr�iasa r�ului aluneca iute pe apele R�ului Erinin, pe sub cerul plin de nori negri, cu p�nzele umflate și cu flamura Fl�c�rii Albe flutur�nd furioas� �n v�rful catargului. V�ntul se �ntețise de �ndat� ce se urcaser� cu toții pe cor�bii, �n Medo, și nu se potolise de atunci, nu sl�bise nici m�car o clip�, zi sau noapte. R�ul se umflase, rev�rs�ndu-se peste maluri, așa cum f�cea �nc�, arunc�nd cor�biile dintr-o parte �ntr-alta, �n timp ce le ducea �n aval. Nici v�ntul, nici r�ul, nici cor�biile adunate laolalt� nu �ncetiniser� deloc. Cr�iasa r�ului era �n frunte, așa cum se cuvenea pentru corabia care-o ducea pe Suprema �nsc�unat�.

C�rmaciul ținea timona, �nd�rjit și mohor�t, cu picioarele dep�rtate și bine proptite, iar marinarii, desculți, �și vedeau de treburile lor, cu g�ndul numai la ce-aveau de f�cut; c�nd privirile li se �ndreptau c�tre cer sau c�tre apele r�ului, �și �ntorceau pe data capetele, morm�ind �n șoapt�. �n spatele lor se afla un sat care tocmai se pierdea din vedere. Pe mal alerga un b�iețel care ținuse pasul cu cor�biile pentru c�teva clipe, dar acum r�m�nea �n urm�. C�nd acesta disp�ru, Egwene cobor� sub punte.

�n cabina mic� pe care o �mp�rțeau d�du peste Nynaeve, care-i arunc� o privire sc�p�r�toare, din patul �ngust.

��Se zice c� ast�zi vom ajunge �n Tar Valon. Lumina s� m-ajute, tare fericit� am s� fiu s� pun iar�și piciorul pe p�m�nt, chiar și acolo.

Corabia se cl�tin�, din pricina v�ntului puternic și a curenților, iar Nynaeve �nghiți �n sec.

��Nu m� mai urc pe o corabie �n viața mea, spuse ea, cu r�suflarea t�iat�.

Egwene �și scutur� mantia, care se �mbibase cu pic�turi fine de ap�, și o ag�ț� �ntr-un cui l�ng� uș�. Cabina nu era mare � pe corabie nu existau cabine mari, din c�te se p�rea, nici m�car cea pe care c�pitanul i-o cedase Supremei, cu toate c� aceea era ceva mai larg� dec�t restul. Cu cele dou� paturi cuib�rite �n pereți, cu rafturile de dedesubtul lor și cu dul�pioarele de deasupra, totul se afla la �ndem�n�.

Pe Egwene nu o sup�rau mișc�rile cor�biei, �n afar� de faptul c� �și menținea cu greutate echilibrul. Pe Nynaeve, �ns�, da. Renunțase deja s�-i mai ofere de m�ncare, dup� cea de-a treia dat� c�nd Meștereasa aruncase cu castronul dup� ea.

��Sunt �ngrijorat� pentru Rand, spuse Egwene.

��Eu sunt �ngrijorat� pentru toți trei, r�spunse mohor�t� Nynaeve, și, dup� o clip�, ad�ug�: Ai mai visat ceva ast�-noapte. De c�nd te-ai trezit, stai tot timpul cu privirile ațintite �n gol�

Egwene �ncuviinț�. Nu izbutise niciodat� s� se fereasc� de Nynaeve, iar �n privința viselor nici m�car nu �ncercase. La �nceput, Nynaeve d�duse s-o dojeneasc�, parc� f�r� s�-i vin� a crede, dar dup� ce auzise c� una dintre femeile Aes Sedai era interesat� de vise, �ncepuse s�-i dea ascultare.

��Era la fel cu celelalte. Deosebit, dar la fel. Rand este �ntr-un soi de primejdie. O știu. Și situația se �nr�ut�țește. A f�cut, sau este pe cale s� fac� ceva care o s�-l duc� Nu �mi doresc dec�t s� le �nțeleg, sf�rși Egwene, l�s�ndu-se s� cad� pe pat și aplec�ndu-se c�tre cealalt�.

��E vorba de condus Puterea? �ntreb� �ncet Nynaeve.

Parc� f�r� s� vrea, Egwene privi �mprejur, asigur�ndu-se c� nu era nimeni acolo s-o aud�. Erau singure și ușa era �nchis�, dar tot nu ridic� vocea.

��Nu știu, poate.

N-avea de unde s� știe ce-ar fi putut face femeile Aes Sedai � v�zuse deja �ndeajuns de multe pentru a ajunge s� cread� toate poveștile despre puterile lor � și nu voia s� riște s� fie auzit�. �N-am s� m� joc cu viața lui Rand. Dac� aș ști c� e bine, le-aș povesti și celorlalte, numai c� Moiraine știe, iar ea n-a spus nimic. Și e vorba de Rand! Nu pot!�

��Nu știu ce s� fac.

��Ți-a mai spus Anaiya ceva de visele astea?

Nynaeve p�rea s-o fac� intenționat � niciodat� nu ad�uga �Sedai�, titlul onorific obișnuit, nici m�car c�nd erau singure. Celor mai multe dintre Aes Sedai nu p�rea s� le pese, deși obiceiul �i atr�sese c�teva priviri ciudate, unele chiar iritate. La urma urmei, și ea mergea tot spre Tar Valon, s� �nvețe.

��Roata țese dup� cum �i este voia, r�spunse Egwene, cit�nd-o pe Anaiya. �Copil�, b�iatul este departe, și nu putem face nimic p�n� c�nd nu știm mai multe. Am s� te pun chiar eu la �ncercare, de �ndat� ce ajungem �n Turnul Alb, copil�.� Of, vai de mine! Știe și ea c� e ceva cu visele astea, sunt convins�. Se vede. S� știi c� mie �mi place Anaiya, Nynaeve, chiar �mi place. Dar niciodat� nu-mi spune ce vreau s� știu. Și nici eu nu-i pot dezv�lui totul. Poate dac-aș putea�

��Ți-a ap�rut iar b�rbatul cu masc�?

Egwene �ncuviinț�. Nu știa de ce, dar hot�r�se c� era mai bine s� nu-i povesteasc� Anaiyei despre el. Nu g�sea nici un motiv s� n-o fac�, și totuși era convins�. De trei ori, b�rbatul cu ochi de foc �i ap�ruse �n vise, de fiecare dat� c�nd avea c�te un coșmar care o f�cea s� fie sigur� c� Rand era �n pericol. Avea chipul acoperit �n permanenț� de o masc�. Din c�nd �n c�nd �i vedea ochii, alteori vedea numai fl�c�ri, �n locul �n care ar fi trebuit s� se afle aceștia.

��A r�s de mine. Era at�t de� disprețuitor. Ca și cum eram doar un c�țeluș pe care trebuia s�-l dea la o parte cu piciorul. Totul m� sperie. El, �n primul r�nd.

��Și ești sigur� c� are leg�tur� cu celelalte vise, despre Rand? C�teodat� un vis e doar un vis.

��Și tu, c�teodat�, Nynaeve, vorbești exact ca Anaiya Sedai! spuse Egwene, ridic�nd brațele. Rosti titlul pe un ton ap�sat și se bucur� s-o vad� pe Nynaeve str�mb�ndu-se.

��Dac� m� mai ridic vreodat� din patul �sta, Egwene�

O b�taie la uș� o �ntrerupse pe Nynaeve din ceea ce avea de g�nd s� spun�. �nainte ca Egwene s� fi putut vorbi sau s� se fi putut mișca, Suprema �ns�și intr� și �nchise ușa �n urma ei. Era singur� � mare minune! Nu ieșea prea des din cabin�, iar c�nd o f�cea, era mereu �nsoțit� de Leane și, de multe ori, și de alt� Aes Sedai. Egwene ț�șni �n picioare. Cu ele trei �n�untru, cabina devenise �nghesuit�.

��V� simțiți bine, am�ndou�? �ntreba Suprema voioas�, apoi �și �nclin� capul c�tre Nynaeve. Sper c� m�ncați cum trebuie, da? Vesele și fericite?

Nynaeve se chinui s� se ridice �n capul oaselor, cu spatele lipit de perete.

��Foarte vesel�, mulțumesc.

��E o mare cinste, Maic�, �ncepu Egwene, dar Suprema �i f�cu semn s� tac�.

��E bine s� fiu iar�și pe ap�, dar dup� o vreme, neav�nd nimic de f�cut, totul devine plicticos ca ad�ncul iazului de l�ng� moar�, spuse ea; corabia se cl�tin�, iar femeia se mișc� astfel �nc�t s� r�m�n� �n picioare, f�r� s� par� a b�ga de seam� ce f�cea. Ast�zi am s� v� țin eu lecția, continu� ea așez�ndu-se pe marginea patului lui Egwene, cu picioarele str�nse. Hai, copil�, așeaz�-te.

Egwene se așez�, dar Nynaeve d�du s� se ridice �n picioare.

��Cred c� am s� ies pe punte.

��Șezi, am spus! tun� Suprema, cu glasul ca un bici, dar Nynaeve nu se opri, ci continu� s� se ridice, cl�tin�ndu-se; �nc� se mai ținea de pat, cu ambele m�ini, dar aproape c� izbutise. Egwene se preg�ti s� o prind�, atunci c�nd avea s� cad�.

�nchiz�nd ochii, Nynaeve se l�s� �ncet la loc, pe pat.

��Sau poate mai stau și eu. Afar� e v�nt, cred.

��Mi s-a mai spus c� ești mereu furioas�, ca un cormoran cu un os �n g�t, rosti Suprema cu un hohot aspru de r�s. Unele dintre surori, copila mea, sunt de p�rere c� nu ți-ar strica ceva timp ca novice, orice v�rst� ai avea. Totuși, dac� �ntr-adev�r ești at�t de �nzestrat� cum am auzit c� ai fi, eu cred c� meriți s� devii Aleas�, ad�ug� ea, apoi r�se iar�și. Dintotdeauna am zis c� oamenilor trebuie s� li se dea ceea ce merit�. Da. Tare mi-e c� vei �nv�ța multe lucruri, odat� ce ajungem �n Turnul Alb.

��Aș prefera ca unul dintre Str�jeri s� m� �nvețe cum s� m�nuiesc sabia, m�r�i Nynaeve, �nghițind de mai multe ori �n sec, �nainte s� deschid� ochii. Aș avea nevoie de asta. E cineva care�

Egwene o privi curioas�; doar nu se referea la Suprem� � ar fi fost ceva cu totul prostesc și, �n plus, periculos. Vorbea poate despre Lan? De c�te ori Egwene pomenea de el, cealalt� o repezea.

��Sabia? �ntreb� Suprema. Eu, una n-am crezut niciodat� c� ar folosi la prea multe � chiar dac� ai fi �nzestrat� pentru asta copila mea, vor exista mereu pe lume b�rbați la fel de �nzestrați și mult mai puternici � dar dac� vrei o sabie�

Ridic� m�na � Egwene r�mase cu gura c�scat�, iar Nynaeve f�cu ochii mari � și pe dat� �n palm� �i ap�ru o sabie, cu t�ișul și pl�selele de un albastru-alburiu, ciudat; p�rea, pe undeva� rece.

��E f�cut� din aer, copil�, cu ajutorul Aerului. E la fel de bun� ca și cele f�urite din oțel, chiar mai bun� dec�t multe dintre ele, dar tot nu e prea folositoare.

Sabia deveni un cuțit scurt, pentru sculptat lemnul; nu se z�ri nici o modificare � sabia nu se micșorase. Pur și simplu se transformase.

��Ei, �sta e ceva mai folositor, spuse Suprema; cuțitul se f�cu ceaț�, iar aceasta se risipi. Femeia �și l�s� m�na s�-i cad� din nou �n poal�. Dar, cu am�ndou�, e nevoie de prea multe sforț�ri. Și nu merit�. Cel mai bine, cel mai ușor, este s� ai tot timpul la �ndem�n� un pumnal bun. Va trebui s� �nv�țați nu doar cum s� v� folosiți �nzestr�rile, ci și c�nd, pentru c� uneori e mai bine s� faceți totul așa cum ar face o femeie de r�nd. Cuțitele cu care se cur�ț� peștele sunt treaba fierarului. Dac� folosiți Puterea Suprem� prea des și f�r� s� aveți grij�, puteți s� ajungeți s� v� atașați prea mult de ea. Și asta e primejdios. Veți �ncepe s� vreți din ce �n ce mai mult� și, mai devreme sau mai t�rziu, veți fi �n primejdia de a absorbi mai mult dec�t puteți conduce. Și asta v� poate face s� ardeți ca o lum�nare de cear� nou�, sau�

��Dac� trebuie s� �nv�ț toate astea, o �ntrerupse f�r� mult� ceremonie Nynaeve, aș prefera s� �nv�ț ceva folositor� Nu numai flecuștețe de-astea: f� aerul s� tremure, Nynaeve. Aprinde lum�narea, Nynaeve. Acum stinge-o. Aprinde-o iar�și. Off!

Egwene �nchise ochii pentru o clip�, dorindu-și cu �nfrigurare ca Nynaeve s� nu izbucneasc�. �i venea s-o roage cu voce tare și �și mușc� buzele ca s� n-o fac�. Suprema r�mase puțin pe g�nduri, apoi spuse:

��Folositor. Ceva folositor. Adineauri vorbeai de s�bii. Ce-ar fi dac� un b�rbat, cu o sabie �n m�n�, m-ar ataca? Ce-aș face? Ceva folositor, fii convins� de asta. Uite ce cred c� aș face.

Preț de o clip�, lui Egwene i se p�ru c� �ntrez�rește o aur� str�lucitoare �n jurul femeii așezate la cel�lalt cap�t al patului. Apoi v�zduhul p�ru s� se �ngroașe. Nimic nu se schimbase, dar senzația era limpede. Egwene �ncerc� s�-și ridice brațul, dar acesta nu se mișc�, de parc� ar fi fost �ngropat� p�n� la g�t �ntr-un sirop gros, �nchegat. Nu putea dec�t s� miște din cap.

��D�-mi drumul! se r�sti Nynaeve; ochii �i sclipeau, iar capul i se r�sucea �ntr-o parte și �ntr-alta, dar restul trupului r�m�sese nemișcat ca o statuie, așa c� Egwene �și d�du seama c� nu era singura ținut� prizonier�. D�-mi drumul!

��Folositor, nu? Și nu e vorba dec�t de Aer, spuse Suprema, netulburat�, de parc� vorbeau prietenește la o ceașca de ceai. Ditamai omul, plin de mușchi, cu sabia �n m�na, dar sabia nu-i e cu nimic mai folositoare dec�t p�rul de pe piept.

��D�-mi drumul, n-auzi?

��Și dac� nu-mi place unde a ajuns, p�i, pot s�-l și ridic� Nynaeve nu-și schimba poziția trupului, dar �ncepu s� se �nalțe �ncet, p�n� ce aproape ajunse cu capul la tavan. Suprema z�mbi.

��Mi-am dorit adesea s� pot folosi asta ca s� zbor. Cronicile spun c� femeile și b�rbații Aes Sedai chiar puteau zbura, atunci �n V�rsta Legendelor, dar nu e limpede cum o f�ceau. Totuși, nu așa. Așa nu merge. Dac� ești un om zdrav�n, poți ridica de la p�m�nt un cuf�r care c�nt�rește la fel de mult ca tine, dar oricum te-ai apuca de trup, pe tine �nsuți nu te poți ridica.

Capul lui Nynaeve tres�lt� furios, dar nici o alt� p�rticic� din ea nu se clinti.

��Arde-te-ar Lumina, d�-mi drumul!

Egwene �nghiți �n sec, n�d�jduind c� nu avea s� fie și ea ridicat�.

��Bun, continu� Suprema, deci un ditamai b�rbatul, puternic și toate cele. El nu-mi poate face nimic, dar eu pot s� fac ce vreau cu el. Dac� mi-ar trece cumva prin cap�

Și se aplec� �n faț�, cu ochii ținta la Nynaeve; brusc, z�mbetul ei nu mai p�rea la fel de prietenos.

��Aș putea s�-l �ntorc cu fundul �n sus și s�-i trag o b�t�iț�. Uite a�

Dar, dintr-odat�, Suprema zbur� �n spate at�t de puternic, �nc�t capul i se izbi cu putere de perete și r�mase acolo, ca și cum era ținut� �n loc de ceva. Egwene r�mase cu privirile ațintite la ea, cu gura uscat�. �Nu-i cu putinț� așa ceva. Cred c� visez.�

��Aveau dreptate, spuse Suprema, cu glasul spart, de parc�-i venea greu s� respire. Mi-au spus c� �nveți repede. Și mi-au spus și c� trebuie s� te �nfurii, ca s� izbutești tot ce-ți pui �n g�nd. Ce-ar fi s� terminam acum cu jocul, copil�? ad�uga ea, chinuindu-se s� trag� aer �n piept.

��D�-mi drumul imediat sau�, �ncepu Nynaeve, plutind prin aer și arunc�nd fulgere din privire, dar, pe neașteptate, pe chip �i ap�ru o expresie de uimire, de parc� ar fi pierdut ceva din f�ptura ei. Gura i se deschise, dar nu se mai auzi nici un sunet. Suprema se ridic�, mas�ndu-și umerii.

��Nu știi chiar totul, copil�, nu-i așa? Nici m�car a mia parte din ce e de aflat. Nici prin cap nu-ți trecea c� pot s� te �mpiedic s� mai atingi Izvorul. �nc� �l simți, știi c�-i acolo, dar nu-l poți atinge, așa cum un pește nu poate ajunge la lun�. Atunci c�nd vei �nv�ța �ndeajuns de multe pentru a deveni o sor� adev�rat�, nici o femeie nu-ți va mai putea face așa ceva, de una singur�. Cu c�t devii mai puternic�, va fi nevoie de mai multe Aes Sedai pentru a te reține �mpotriva voinței tale. Acum ce zici, vrei s� �nveți?

Nynaeve str�nse puternic din buze, și o privi �nd�rjit� �n ochi. Suprema oft�.

��Dac� n-ai fi at�t de �nzestrat�, copil�, te-aș trimite la Mai-Marea peste novice și i-aș spune s� te țin� cu ea tot restul vieții. Dar o s� primești ceea ce meriți.

Nynaeve f�cu ochii mari și nu avu dec�t r�gazul s� deschid� gura pentru a țipa, �nainte s� cad� la loc, pe pat, cu o bufnitur� puternic�. Egwene str�nse din pleoape; saltelele erau subțiri, iar lemnul de dedesubtul lor foarte tare. Pe chipul lui Nynaeve nu se citi �ns� nimic, cu toate c� ea se foi un pic, aproape imperceptibil.

��Iar acum, spuse Suprema, sigur� pe ea, dac� nu mai vrei �nc� o demonstrație, o s� ne-apuc�m de lecție. Sau o s-o continu�m, mai bine zis.

��Maica� �ng�im� Egwene, care nu-și putea mișca dec�t capul. Suprema o privi �ntreb�tor, apoi z�mbi.

��Oh, iart�-m�, copil�. Mi-e team� c� m� g�ndeam numai la prietena ta.

Dintr-odat�, Egwene izbuti s� se miște; �și ridic� brațele, doar pentru a se convinge c� putea.

��Sunteți preg�tite?

��Da, Maic�, r�spunse iute Egwene; Suprema ridic� dintr-o spr�ncean� �n direcția lui Nynaeve care aprob�, dup� o scurt� ezitare, cu �ncordare �n glas. Egwene r�sufl� ușurat�.

��Bun. Ei, și-acum, goliți-v� mintea. S� nu r�m�n� altceva dec�t un boboc de floare.

C�nd Suprema plec�, Egwene era plin� toat� de sudoare. Și alte Aes Sedai i se p�ruser� niște dasc�li greu de mulțumit, dar femeia aceea z�mbitoare, cu tr�s�turi deloc ieșite din comun, �ți storcea și ultima pic�tur� de putere, iar atunci c�nd nu mai aveai nimic, p�rea s�-ți p�trund� de-a dreptul �n suflet, pentru a mai aduna și ultimele r�m�șițe. Cu toate astea, lecția decursese bine. C�nd ușa se �nchise �n urma Supremei, Egwene ridic� m�na și �n palm� �i ap�ru o fl�c�ruie care s�lta de pe un deget pe altul. Nu avea voie s� fac� așa ceva f�r� cineva care s-o supravegheze � m�car una dintre Alese � dar era prea �nc�ntat� de ce �nv�țase ca s�-i mai pese. Nynaeve s�ri �n picioare și-și arunc� perna �nspre ușa �nchis�.

��Ss� scorpia aia nenorocit�, tic�loas� și mizerabil�! Arde-o-ar Lumina! Aș vrea s-o dau la pești. Mi-ar pl�cea s-o amețesc cu niște leacuri care s�-i fac� pielea verde pentru tot restul vieții! Nu-mi pas� c� mi-ar putea fi mam�. Dac� aș pune m�na pe ea �n Emond�s Field, i-aș t�b�ci fundul de n-ar mai putea s� șad� cum trebuie vreme de�

Și scr�șni din dinți at�t de tare, �nc�t Egwene tres�ri; l�s�nd flac�ra s� se sting�, ea �și �ncleșt� brațele pe l�ng� corp, cu m�inile �n poal� și se �ntreb� cum putea s� ias� din cabin� f�r� s�-i atrag� atenția lui Nynaeve. Pentru aceasta din urm�, lecția nu mersese prea bine, pentru c� se chinuise din r�sputeri s� se st�p�neasc�, p�n� dup� plecarea Supremei. Nu-i prea reușea nimic dac� nu se m�nia, iar apoi avea ieșiri necontrolate. Dup� ce observase c� nu ajungeau nic�ieri, Suprema f�cuse tot posibilul ca s-o �nfurie iar�și. Egwene �și spuse c� ar fi fost mai bine pentru ea ca Nynaeve s� uite c� fusese și ea acolo, v�z�nd și auzind totul. Cu mișc�ri rigide, Nynaeve se apropie de pat și r�mase cu ochii ațintiți la peretele din spatele lui, cu brațele pe l�ng� corp și cu pumnii str�nși. Oft�nd, Egwene se uit� spre uș�.

��N-a fost vina ta, spuse Nynaeve, iar Egwene tres�ri uimit�.

��Nynaeve, eu�

��N-a fost vina ta, repet� cealalt�, �ntorc�ndu-se s-o priveasc�; nu p�rea prea convins�, totuși. Dar, dac� sufli vreodat� vreo vorb�, am s� am s�

��Nici o vorb�, r�spunse iute Egwene. De altfel, nici nu-mi amintesc s� se fi �nt�mplat ceva. N-aș avea ce povesti.

Nynaeve o mai sfredeli o clip� cu privirea, apoi d�du din cap și, dintr-odat�, se str�mb�.

��Pe Lumin�, nu credeam s� fie ceva care s� aib� un gust mai r�u dec�t r�d�cina crud� de limba-oii. Am s� țin minte asta și data viitoare c�nd mai faci vreo neghiobie�

Egwene clipi speriat�. Acesta fusese primul lucru pe care-l �ncercase Suprema pentru a o �nfuria pe Nynaeve. Un glob v�scos, �ntunecat, care sclipea ca untura și mirosea �ngrozitor, ap�ruse ca din senin; Suprema o prinsese pe Nynaeve ca �ntr-un clește, cu ajutorul Puterii, și o silise s� deschid� gura, str�ng�nd-o chiar și de nas ca s-o fac� s� �nghit�. Iar Nynaeve nu uita nimic � era suficient s� observe ceva o singur� dat�. Din c�te credea Egwene, era de neoprit, odat� ce-și punea ceva �n g�nd; chiar dac� ea, una, izbutise s� iște o flac�r� d�nțuitoare, n-ar fi putut niciodat� s-o țin� pe Suprem� lipit� de perete.

��M�car nu-ți mai e r�u c�nd ești pe corabie.

Nynaeve morm�i nemulțumit�, apoi scoase un hohot de r�s scurt, p�trunz�tor.

��Sunt prea furioas� ca s�-mi mai fie r�u. Și prea nefericit�, adaug� ea, cu un alt hohot mohor�t. Pe Lumin�, m� simt de parc� aș fi fost tras� de-a-nd�ratelea printr-o gaur� din zid. Dac� asta este �nv�ț�tura pe care-o primesc novicele, cred c� te vei str�dui și tu.

Cu capul �n jos, Egwene se �ncrunt�. Spre deosebire de ce-i f�cuse lui Nynaeve, cu ea Suprema se purtase bine: o m�gulise, z�mbise c�nd o v�zuse izbutind c�te ceva, o comp�timise c�nd nu reușise și o l�udase tot timpul. Dar toate femeile Aes Sedai �i spuseser� c� lucrurile aveau s� se schimbe �n Turnul Alb, adic� aveau s� fie mai dificile � deși nu o l�muriser� �n ce fel. Dac� trebuia cumva s� suporte, zi dup� zi, ceea ce �ndurase Nynaeve, nu credea c� ar putea suporta.

Dintr-odat�, mișc�rile cor�biei se schimbar�. Nu se mai cl�tina at�t de tare, iar pe puntea de deasupra lor �ncepuse s� se aud� zgomot de pași. Un b�rbat strig� ceva, dar Egwene nu izbuti s� �nțeleag� ce. Ridic� ochii spre Nynaeve.

��Crezi c� Tar Valon?

��Ca s� ne convingem, putem face un singur lucru, r�spunse Nynaeve și �și lu� mantia din cui cu mișc�ri hot�r�te.

Ajunse pe punte, d�dur� peste marinarii care fugeau de colo colo, tr�g�nd de funii, cobor�nd p�nzele și preg�tind niște v�sle lungi. V�ntul se domolise și de-abia mai adia, iar norii se risipeau. Egwene se gr�bi spre parapet.

��Da, am ajuns! E Tar Valon!

Nynaeve se apropie de ea, cu chipul ca de piatr�. Insula era at�t de �ntins� �nc�t p�rea mai degrab� c� r�ul s-ar fi desp�rțit �n dou�, dec�t c� la mijlocul lui era o bucat� de p�m�nt. De pe fiecare mal se �n�lța c�te un pod arcuit, care p�rea f�urit din dantel�. Podurile treceau și peste apele r�ului, și peste malurile ml�știnoase. Zidurile orașului, Zidurile Str�lucitoare din Tar Valon, sclipeau albe �n lumina soarelui care p�trundea printre nori. Iar pe malul de la miaz�noapte se �n�lța Piscul Dragonului, profil�ndu-se �ntunecat pe cer, cu un firișor de fum care se strecura printre tancurile care-l �ncununau. Un v�rf de munte care se �n�lța �n mijlocul unor ținuturi �ntinse și plate și al culmilor pitice. Piscul Dragonului, locul unde acesta �și g�sise sf�rșitul. Piscul Dragonului, adus la lumin� chiar prin moartea lui. Privind muntele, Egwene se g�ndi la Rand, apoi �i p�ru r�u c� o f�cuse. �Un b�rbat care poate conduce Puterea. Lumin�, ajut�-l.� Cr�iasa r�ului �și f�cu loc printr-o deschiz�tur� larg� dintr-un zid �nalt, circular, care p�trundea �n apele r�ului. Dincolo de el era un golf rotund, �nconjurat de un ponton lung. Marinarii str�nser� și ultimele p�nze, apoi, cu ajutorul v�slelor, aduser� corabia la locul de ancorare, cu pupa �nainte. De jur �mprejur, celelalte cor�bii erau și ele �mpinse c�tre locurile destinate lor, printre cele deja ancorate. Flamura Fl�c�rii Albe �i f�cu pe toți lucr�torii s� se gr�beasc� și s-o ia la fug� �n sus și �n jos pe pontonul și-așa plin de lume.

Suprema ap�ru pe punte �nainte ca par�mele s� fie legate, dar, de �ndat� ce-o v�zur�, oamenii de pe chei aduser� o pasarela pe care o potrivir� la locul s�u. Al�turi de Suprem� se afla Leane, cu toiagul �mpodobit �n v�rf cu flac�ra. �n urma lor cobor�r� și celelalte Aes Sedai, f�r� s� le arunce m�car o privire lui Egwene sau Nynaeve. Pe ponton se afla un alt grup de femei care o �nt�mpinar� pe Suprema � toate Aes Sedai, cu șalurile pe umeri, f�c�nd plec�ciuni respectuoase și s�rut�ndu-i inelul. Pontonul forfotea de lume � oamenii de r�nd care desc�rcau cor�biile, alaiul ieșit �naintea Supremei� Cobor�nd pe p�m�nt, soldații se așezar� �n formație, �n timp ce, �n jurul lor, se preg�teau scripeții. De pe ziduri se auzir� trompetele, care se �ntrecea cu uralele scoase de privitori. Nynaeve pufni.

��Ne-au uitat, pare-mi-se. Haide. Ne descurc�m și singure.

Egwene nu voia s�-și ia ochii de la Tar Valon, așa cum �l vedea acum, pentru prima dat�, dar �i d�du ascultare lui Nynaeve și cobor� s�-și adune lucrurile. C�nd se �ntoarser� pe punte, cu boccelele �n brațe, și soldații, și tr�mbițașii disp�ruser� � la fel ca și femeile Aes Sedai. Mai mulți b�rbați deschideau chepengurile calelor și aruncau �n�untru fr�nghii. Nynaeve �l prinse de braț pe un hamal, un individ �ndesat, cu o c�maș� brun� și aspr�, f�r� m�neci.

��Caii noștri, �ncepu ea.

��Sunt ocupat, m�r�i drept r�spuns b�rbatul, eliber�ndu-și brațul. Toți caii o s� fie duși �n Turnul Alb. Dac� aveți treab� acolo, continu� el, m�sur�ndu-le din creștet p�n� �n t�lpi, ar fi mai bine s� v� c�utați singure de drum. Femeile Aes Sedai nu au nici o �ng�duinț� pentru nou-venitele care tr�nd�vesc.

Un alt b�rbat, care se lupta cu un balot ag�țat de o funie, �i strig� ceva, iar el plec�, f�r� s� le mai arunce nici m�car o privire peste um�r. Egwene se uit� la Nynaeve. Din c�te se p�rea, chiar trebuia s� se descurce singure. Nynaeve cobor� cu pași mari, neagr� la faț�, dar foarte hot�r�t�. Egwene, �n schimb, pași �ntristat�, cu ochii-n p�m�nt, pe pasarel� și apoi pe pontonul care mirosea puternic a smoal�. �De-at�tea ori ne-au spus c� ne vor aici, iar acum parc� nici nu le pas�.� �n fața lor se aflau niște trepte care duceau de pe chei c�tre o arcad� larg� din piatr� de un roșu-�ntunecat. Ajunse acolo, cele dou� se oprir� s� arunce o privire.

Fiecare cl�dire p�rea un palat, deși cele mai multe aflate �n apropierea arcadei aduceau a hanuri sau pr�v�lii, judec�nd dup� �nsemnele de deasupra ușilor. Peste tot se observa aceeași meșteșugit� lucrare a pietrei, iar fiecare cl�dire p�rea astfel ridicat� �nc�t s� se potriveasc� și s� se armonizeze cu cele de-al�turi, atr�g�nd privirile și f�c�ndu-le s� se piard� �n dep�rtare, ca și cum totul ar fi fost pl�nuit �n același timp. Unele construcții nici nu p�reau destinate locuirii, ci ar�tau ca niște valuri m�rețe, sp�rg�ndu-se de ț�rm, sau ca niște cochilii uriașe, sau ca niște st�nci cu forme ciudate, b�tute de v�nt. Drept �n fața arcadei se afla o piaț� larg�, cu o f�nt�n� și niște copaci. Ceva mai departe, Egwene z�ri și o alta. Aproape peste tot se �n�lțau turnuri, �nalte și grațioase. Unele erau legate �ntre ele prin poduri frumos arcuite, undeva sus, �n v�zduh. Iar deasupra tuturor se �n�lța un alt turn, mai �nalt și mai gros dec�t celelalte, la fel de alb ca Zidurile Str�lucitoare.

��Frumusețea �ți taie r�suflarea, c�nd o privești �nt�ia oar�, spuse un glas de femeie din spatele lor. Și a zecea oar�, c� veni vorba. Și a o suta.

Egwene se �ntoarse. Femeia era Aes Sedai, era limpede, cu toate c� nu purta șalul. Nici o alt� persoan� nu ar�ta așa, f�r� vreun semn al v�rstei. Dincolo de asta, era foarte sigur� �n mișc�ri și avea purt�ri m�ndre care p�reau s� �nt�reasc� prima impresie.

Egwene trase cu ochiul la m�inile ei și z�ri inelul de aur, cu șarpele care-și �nghițea coada. Femeia Aes Sedai era ușor �ndesat�, avea un z�mbet cald și ar�ta ciudat � mai ciudat dec�t oricare alta pe care o v�zuse p�n� atunci. Obrajii rotunzi nu-i puteau ascunde pomeții �nalți. Avea ochii ușor migdalați, de un verde foarte limpede și pal, iar p�rul roșu ca focul. Egwene de-abia reuși s� nu se mai holbeze la p�rul acela și la ochii alungiți.

��Zidire de-a Ogierilor, firește, continu� femeia. Cea mai meșteșugit� din �ntreaga lume, se spune. Unul din primele orașe ridicate dup� Fr�ngere. Pe-atunci, aici nu erau nici m�car cinci sute de oameni � și numai vreo dou�zeci de surori � dar Ogierii au zidit pentru cele care-aveau s� vin�.

��E un oraș minunat, spuse Nynaeve. Noi dou� trebuie s� ajungem �n Turnul Alb. Am venit aici s� �nv�țam; dar s-ar zice c� nim�nui nu-i pasa dac� r�m�nem sau plec�m.

��Ba le pas�, r�spunse femeia, z�mbind. Eu am venit aici s� v� �nt�lnesc, dar a trebuit s� vorbesc cu Suprema și am �nt�rziat. M� numesc Sheriam, sunt Mai-Marea peste novice.

��Eu nu voi intra aici ca novice, spuse Nynaeve cu un glas hot�r�t, deși parc� r�spunsul fusese mult prea gr�bit. Suprema �ns�și a zis c� voi fi una dintre Alese.

��Mi s-a spus, rosti Sheriam, p�r�nd ușor amuzat�. N-am auzit s� se fi �nt�mplat vreodat� așa ceva, dar aflu c� ești o persoan� ieșit� din comun. Cu toate astea, s� nu uiți c� și Alesele pot fi chemate la mine �n cancelarie. Trebuie s� �ncalce mai multe reguli dec�t novicele pentru a fi pedepsite, dar s-a mai �nt�mplat. Iar tu ești noua noastr� novice, continu� ea, �ntorc�ndu-se c�tre Egwene de parc� n-ar fi v�zut-o pe Nynaeve �ncrunt�ndu-se. C�nd vine o fat� nou�, e �ntotdeauna o bucurie. �n vremurile astea, sunt mult prea puține. Cu tine vor fi patruzeci� Doar patruzeci. Și numai vreo opt sau nou� dintre ele vor ajunge Alese. Deși, cred c� tu nu va trebui s�-ți faci prea multe griji pentru asta, dac� trudești din greu și �ți dai silința. Munca e grea și nu va fi ușurat� nici m�car pentru una ca tine, at�t de �nzestrat� cum se spune c� ai fi. Dac� nu-ți poți duce treaba la cap�t, oric�t ar fi de grea, sau dac� povara e mult prea mare pentru tine și te doboar�, e mai bine s� știm de pe-acum și s�-ți d�m drumul s� pleci unde vezi cu ochii, dec�t s� așteptam s� devii sor�, �n toat� puterea cuv�ntului, pentru c� atunci de tine va at�rna și soarta altora. Viața de Aes Sedai nu e ușoar�. Dac� se va hot�r� c� ești potrivit�, aici printre noi vei afla tot ce trebuie.

Egwene �nghiți �n sec. �S� m� doboare povara?�

��Am s� �ncerc, Sheriam Sedai, spuse ea cu glasul slab. �Și n-am s� m� las dobor�t�.�

Nynaeve o privi �ngrijorat�.

��Sheriam�, �ncepu ea, apoi se opri și trase aer �n piept. Sheriam Sedai�

S-ar fi zis c� titlul �i st�tea �n g�t ca un os.

��� Chiar trebuie ca totul s� fie așa de greu pentru ea? E doar un om� c�t poate s� �ndure? Știu� c�te ceva� Despre traiul novicelor și despre �ncerc�rile prin care trebuie s� treac�. Dar nu cred c�-i nevoie s-o chinuiți numai ca s� aflați c�t este de puternic�.

��Vorbești despre ce ți-a f�cut ast�zi Suprema? �ntreb� Sheriam; Nynaeve se �ncord�, dar cealalt� o m�sur� din priviri, de parc� se str�duia s� nu r�d�. V-am spus c� am vorbit deja cu ea. Nu te mai �ngrijora pentru prietena ta. �nv�ț�tura novicelor este grea, dar nici chiar așa. Adev�ratele chinuri vin �n primele s�pt�m�ni dup� ce devii Aleas�.

Nynaeve r�mase cu gura c�scat� și cu ochii mari, gata s�-i ias� din orbite � din c�te i se p�rea lui Egwene.

��Asta ca s� le descoperim pe cele care au trecut cu bine de noviciat, deși n-ar fi trebuit. Nu putem permite ca una dintre noi � o adev�rat� Aes Sedai � s� se pr�bușeasc� sub povara lumii de dincolo de ziduri. Haideți, acum, mai spuse Sheriam, lu�ndu-le pe fiecare cu brațul pe dup� umeri; Nynaeve p�rea s� nici nu-și dea seama �ncotro se �ndreptau. Am s� v� conduc �n camerele voastre. Turnul Alb v� așteapt�.

Noaptea la poalele Pumnului Dragonului era rece, cum sunt de obicei nopțile la munte. V�ntul șuiera printre crestele �nalte, aduc�nd cu el r�ceala z�pezii. Rand se foi pe p�m�ntul tare, tr�g�nd de mantie și de p�tur�, doar pe jum�tate adormit. Duse m�na la sabia de l�ng� el. ��nc� o zi, �și spuse el somnoros. Numai una și apoi plec�m. Dac� nici m�ine nu vine nimeni, nici Ingtar, nici Iscoadele Celui �ntunecat, o duc pe Selene la Cairhien.�

�și mai spusese asta. �n fiecare zi de c�nd erau pe pov�rnișul muntelui, p�ndind locul unde, din c�te zicea Hurin, fusese urma �n lumea cealalt� � unde, zicea Selene, vor ap�rea Iscoadele Celui �ntunecat �n lumea aceasta � �și spunea c� e vremea s� plece. Apoi Selene vorbea de Cornul lui Vaiere, și �i punea m�na pe braț, și se uita �n ochii lui, iar el se trezea c� accept� s� mai r�m�n� o zi �nainte s� porneasc� la drum.

Ridic� din umeri, g�ndindu-se la cum �i pune Selene m�na pe braț și se uit� �n ochii lui. �Dac� m-ar vedea Egwene, mi-ar ar�ta ea mie, și lui Selene la fel. Probabil c� a ajuns deja �n Tar Valon și e pe cale s� devin� Aes Sedai. Data viitoare c�nd o s-o vad, o s� �ncerce s� m� domoleasc�, de bun� seam�.�

C�nd se foi, m�na �i aluneca de pe sabie și atinse bocceaua �n care erau harfa și flautul lui Thom Merrilin. F�r� s� �și dea seama ce face, �și �ncleșt� degetele pe mantia Menestrelului. �Cred ca eram fericit pe atunci, chiar dac� fugeam ca s�-mi salvez pielea. C�ntam la flaut seara. Eram prea neștiutor ca sa pricep ce se �nt�mpl�. Nu mai pot da timpul �napoi.�

Se zgribuli și deschise ochii. Noaptea nu era luminat� dec�t de luna care �ncepuse s� descreasc� ușor � era �nc� aproape plin� și nu se ridicase �nc� pe cer. Nu f�cuser� foc, ca s� nu-i dea de gol. Loial morm�ia ceva �n somn. Unul din cai lovi cu copita. Hurin st�tea de straj�, ceva mai sus, printre niște st�nci; cur�nd avea s� vin� s�-l trezeasc� pe Rand, ca s�-l �nlocuiasc�.

Rand se �ntoarse pe partea cealalt� și se opri. V�zu �n lumina lunii silueta lui Selene, aplecat� deasupra desagilor lui, �ncerc�nd s�-i desfac�. Rochia ei alb� atr�gea lumina slab�.

��Ai nevoie de ceva?

Selene tres�ri și se uit� la el.

��M-ai� m-ai speriat.

Rand se ridic� �n picioare, d�nd la o parte p�tura, �nf�șur�ndu-se str�ns �n mantie și se �ndrept� spre ea. Era convins c� l�sase desagii l�ng� el c�nd se culcase; �i ținea �ntotdeauna la �ndem�n�. Lu� desagii de la Selene. Toate cataramele erau �nchise, chiar și cele de pe partea unde era blestemata de flamur�. �Cum poate s� depind� viața mea de faptul c� o țin la mine? Dac� o vede cineva și o recunoaște, o s� mor tocmai pentru c� o am.� O privi b�nuitor.

Selene r�mase pe loc, uit�ndu-se la el. Luna lucea �n ochii ei �ntunecați.

��Mi-am dat seama c� port rochia asta de prea mult timp. Aș putea cel puțin s-o perii, dac� aș avea altceva de �mbr�cat. Una din c�m�șile tale, poate.

Rand d�du din cap, simțindu-se deodat� ușurat. Rochia i se p�rea la fel de curat� ca atunci c�nd o v�zuse prima dat�, dar știa c�, dac� ap�rea vreo pat� pe rochia lui Egwene, fata o cur�ța numaidec�t.

��Firește. Deschise buzunarul �nc�p�tor �n care �ndesase totul, mai puțin flamura, și scoase una din c�m�șile albe de m�tase.

��Mulțumesc. Duse m�inile la spate. La nasturi, se dumiri el.

F�cu ochii mari și se �ntoarse cu spatele la ea.

��Ar fi mai simplu dac� mi-ai da o m�n� de ajutor.

Rand �și drese glasul.

��Nu se cade. Nu e ca și cum am fi logodiți sau� �Nu te mai g�ndi la asta. Tu n-o s� poți s� te �nsori niciodat�.� Nu se cade.

R�setul ei slab �l �nfior�, ca și cum Selene și-ar fi plimbat degetul pe spinarea lui. Se c�zni s� nu se sinchiseasc� de f�s�iturile care se auzeau din spate. Spuse:

��M�ine� m�ine plecam spre Cairhien.

��Și Cornul lui Vaiere?

��Poate c� ne-am �nșelat. Poate c� nici n-or s� vin� aici. Hurin spune c� sunt o mulțime de trec�tori prin Pumnalul Dragonului. Dac� au luat-o puțin mai spre apus, nici nu trebuie s� treac� muntele.

��Dar urma venea �ncoace. Or s� ajung� aici. Cornul va ajunge aici. Acum poți s� te �ntorci.

��Spui așa, dar nu știm. Se �ntoarse, iar vorbele i se oprir� �n g�t. Ținea rochia pe braț și era �mbr�cat� �n c�mașa lui, care-i at�rna pe l�ng� corp. Era o c�maș� lung�, f�cut� pentru el, dar Selene era �nalt� pentru o femeie, așa c� nu-i acoperea dec�t pe jum�tate coapsele. Nu c� nu mai v�zuse p�n� atunci picioare de fat�; fetele din Ținutul celor Dou� R�uri �și sumețeau mereu fustele ca s� treac� prin ap�. Numai c� �ncetau s� fac� asta cu mult �nainte s� fie destul de mari �nc�t s� umble cu p�rul �mpletit. �n plus, era �ntuneric. Lumina lunii p�rea c�-i face pielea s� str�luceasc�.

��Ce anume nu știi, Rand?

Vocea ei �l scoase din amorțeal�. Tuși zgomotos și se �ntoarse cu fața �n partea cealalt�.

��A� cred� a� a�

��G�ndește-te la glorie, Rand. �l atinse pe spate, iar Rand aproape c� se f�cu de rușine, scoț�nd un chiț�it. G�ndește-te la gloria de care se va bucura cel care g�sește Cornul lui Vaiere. C�t de m�ndr� o s� fiu s� stau l�ng� cel care are Cornul. Habar n-ai c�t de multe am putea face �mpreun�. Cu Cornul lui Vaiere �n m�n�, ai putea fi rege. Ai putea fi al doilea Artur Arip�-de-Șoim. Ai�

��Seniore Rand! Hurin se apropie g�f�ind. Seniore, au� Se opri brusc, bolborosind. L�s� ochii �n p�m�nt și �ncepu s�-și fr�ng� m�inile. Iart�-m�, Domniț�. N-am vrut s� Iart�-m�.

Loial se ridic� �n capul oaselor, p�tura și mantia c�zur� de pe el.

��Ce se petrece? Mi-a venit deja r�ndul s� stau de straj�? Se uit� �nspre Rand și Selene și chiar și la lumina lunii era limpede c� f�cuse ochii mari de uimire.

Rand o auzi pe Selene oft�nd �n spate. Se �ndep�rt� de ea, f�r� s� o priveasc�. �Are picioarele așa de albe, așa de netede.�

��Ce s-a �nt�mplat, Hurin? �și �mbl�nzi glasul; era furios pe Hurin, pe el �nsuși sau pe Selene? �Nu am de ce s� fiu furios pe ea.� Ai v�zut ceva, Hurin?

Amușinarul vorbi f�r� s� ridice ochii din p�m�nt.

��Un foc, Seniore, printre coline. La �nceput nu l-am v�zut. E mic și bine ascuns, dar l-au ascuns de privirile celor care �i urm�resc, nu de ale celor care sunt mai �n faț� și mai sus dec�t ei. Cam cinci mile, Senior Rand. Nu mai mult de șase.

��Fain, spuse Rand. Ingtar nu se teme de cei care l-ar putea urm�ri. Trebuie s� fie Fain. Dintr-odat� nu mai știa ce s� fac�. �l așteptaser� pe Fain, dar acum, c� era la doar doua mile dep�rtare, șov�ia. Dimineaț� Dimineaț� pornim dup� ei. C�nd Ingtar și ceilalți or s� ne ajung� din urm�, o s� putem s� le ar�tam pe unde s-o ia.

��Așa deci, zise Selene. O s�-l l�s�m pe Ingtar �sta s� pun� m�na pe Cornul lui Vaiere. Și s� se acopere de glorie.

��Nu vreau� Se �ntoarse f�r� s� se g�ndeasc� și o v�zu st�nd acolo, cu picioarele palide �n lumina lunii, deloc stingherit� de goliciunea ei, de parc� ar fi fost singur�. �De parc� am fi singuri, �i trecu prin cap. �l vrea pe cel care va g�si Cornul.� Noi trei nu putem s� lu�m Cornul. Ingtar are dou�zeci de l�ncieri cu el.

��N-ai de unde s� știi. C�ți oameni sunt acolo? Nici asta nu știi. Glasul �i era calm, dar ferm. Nu știi nici m�car dac� oamenii care și-au f�cut tab�ra acolo au �ntr-adev�r Cornul. Trebuie s� te duci p�n� acolo și s� vezi, asta e singura cale. Ia-l pe alantin cu tine; are privirea ascuțit�, chiar și la lumina lunii. Și poate duce f�r� greutate sipetul �n care este Cornul, dac� iei hot�r�rea care trebuie.

�Are dreptate. Nu știu dac� e �ntr-adev�r Fain.� Ar fi fost frumos s� �l fi pus pe Hurin s� caute o urm� care nici nu exista și s� fi r�mas cu toții descoperiți �n fața adev�ratelor Iscoade ale Celui �ntunecat.

��M� duc singur, spuse Rand. Hurin și Loial r�m�n aici ca s� te apere.

Selene se apropie r�z�nd de el, cu at�ta grație de ai fi zis c� danseaz�. Umbrele aruncate de lun� �i �nv�luiau chipul �n mister, se uita la el, iar aerul misterios pe care �l avea o f�cea și mai frumoas�.

��Pot s� m� apar singur� p�n� te �ntorci. Ia-l pe alantin cu tine.

��Are dreptate, Rand, spuse Loial, ridic�ndu-se �n picioare. V�d mai bine noaptea dec�t tine. Așa s-ar putea s� nu trebuiasc� s� ne apropiem la fel de mult cum ai face-o tu dac� ai fi singur.

��Foarte bine. Rand se �ndrept� cu pași mari spre sabie și și-o leg� la cing�toare. Arcul și tolba le l�s� la locul lor; arcul nu i-ar fi fost de mare folos �n �ntuneric și, oricum, voia s� arunce o privire, nu s� lupte. Hurin, arat�-mi focul.

Amușinarul �l conduse anevoie �n sus pe pov�rniș p�n� acolo unde st�tuse de straj�, un loc care sem�na cu un deget uriaș de st�nc� ț�șnind din munte. Focul p�rea doar o sc�nteie � prima data nici nu-l z�ri. Cine �l f�cuse precis nu voia s� fie v�zut. �ncerc� s� țin� bine minte unde se afla.

C�nd se �ntoarser� �n tab�r�, Loial �nșeuase deja cei doi cai. Rand se urc� �n șa, iar Selene �l prinse de m�n�.

��Nu uita de glorie, spuse ea cu bl�ndețe. Nu uita. C�mașa p�rea s�-i vina mai bine dec�t �și amintea, lu�nd forma trupului ei.

Rand respir� ad�nc și �și trase m�na.

��Ap�r-o cu prețul vieții tale, Hurin. Loial? D�du ușor pinteni calului. Ogierul porni agale �n urma lui.

Nu c�utar� s� mearg� repede. Pov�rnișul muntelui era cufundat �n �ntuneric, iar umbrele aruncate de lun� �ngreunau �naintarea. Rand nu mai vedea focul � f�r� �ndoial� era mai bine ascuns de ochii aflați la același nivel � dar știa unde e. Cuiva care �nv�țase s� v�neze �n h�țișul din P�durea de Apus, �n Ținutul celor Dou� R�uri, nu avea s�-i fie prea greu s� g�seasc� locul. �Și apoi?� Chipul lui Selene �i ap�ru o clip� �n faț�. �C�t de m�ndr� o s� fiu s� stau l�ng� cel care are Cornul.�

��Loial, zise el deodat�, �ncerc�nd s�-și limpezeasc� g�ndurile, de ce �ți spune alantin?

��E un cuv�nt din Limba Veche, Rand. Calul Ogierului se poticni, �ns� Loial �l m�na pe drumul cel bun, de parc� ar fi fost zi. �nseamn� Frate și vine de la tia avende alantin. Fratele Copacilor. Fratele-Copac. Este foarte ceremonios, dar am auzit c� așa sunt cei din Cairhien. Cel puțin Casele nobile. Oamenii obișnuiți pe care i-am v�zut pe acolo nu erau defel ceremonioși.

Rand se �ncrunt�. O astfel de Cas� nobiliar� nu ar fi acceptat cu drag� inim� un p�stor. �Lumin�, Mat are dreptate �n privința ta. Ești nebun și meriți o b�taie bun�. Dar dac� aș putea s� m� �nsor cu��

Ar fi vrut s� nu se mai g�ndeasc� la nimic și, p�n� s� prind� de veste, h�ul �l și �mpresur�, alung�nd g�ndurile departe, ca și cum ar fi fost ale altcuiva. Saidinul str�lucea, chem�ndu-l. Scr�șni din dinți și se str�dui s� nu-l bage �n seama; era ca și cum ar fi �ncercat s� uite de un c�rbune care �i ardea �n cap, dar cel puțin �l putea ține la distanț�. Cu greu. Aproape c� ieși din h�u, �ns� Iscoadele Celui �ntunecat erau acolo �n �ntuneric, acum și mai aproape. Și trolocii. Avea nevoie de gol, avea nevoie chiar și de liniștea tulbur�toare a h�ului. �Nu trebuie s� �l ating. Nu trebuie.�

Dup� o vreme, �l struni pe Roșcat. Erau la poalele unui deal; copacii r�zleți se desenau negri �n noapte.

��Cred c� suntem aproape, zise Rand cu glas sc�zut. E mai bine s� mergem pe jos de aici. Desc�lec� și leg� h�țurile murgului de creanga unui copac.

��Te simți bine? �l �ntreb� Loial �n șoapt�, desc�lec�nd. Ai o voce ciudat�.

��Nu am nimic. �și d�du seama c�t de �ncordat era. Neliniștit. Simțea chemarea saidinului. Nu! Ai grij�. Nu știu c�t mai e p�n� acolo, dar focul ar trebui s� fie undeva �n faț�. �n v�rful dealului, cred. Ogierul d�du din cap.

Rand se furiș� din copac �n copac, atent la fiecare pas, țin�nd str�ns sabia ca s� nu se loveasc� de vreun trunchi. Era bucuros c� sub copaci nu creștea nimic. Loial �l urma, ca o umbr� uriaș�; Rand nu-l vedea limpede. Totul era umbre și �ntuneric.

Deodat�, lumina lumii risipi umbrele din faț�, iar Rand �ncremeni, cu m�na pe o tuf�. Movilele nedeslușite de pe p�m�nt se preschimbar� �n oameni �nf�șurați �n p�turi; ceva mai �ncolo erau alte movile, mai mari. Troloci care dormeau. Stinseser� focul. O raz� de lun� p�trunse printre copaci și scoase la iveal� o str�lucire auriu-argintie ce venea de undeva dintre cele dou� r�nduri de movile. Lumina lunii deveni parc� mai vie; o clip� izbuti chiar s� vad� l�murit. Aproape de acea p�lp�ire de lumin� era silueta unui b�rbat care dormea, dar nu asta �i țintuia privirea. �Sipetul! Cornul.� Și �nc� ceva deasupra, ceva roșu care lucea �n lumina lunii. �Pumnalul! De ce ar pune Fain?��

Loial �și puse m�na uriaș� peste gura lui Rand, acoperindu-i și o bun� bucat� din fața. Rand se �ntoarse ca s� se uite la Ogier. Loial ar�t� spre dreapta, cu mare �ncetineal�, ca și cum mișcarea lui ar fi putut atrage atenția cuiva. La �nceput Rand nu v�zu nimic, apoi o umbr� se mișc�, la nici zece pași dep�rtare. O umbr� �nalt�, m�t�h�loas�, cu bot de animal. Un troloc. �și ridic� botul ca și cum ar fi adulmecat. Unii dintre ei te urm�reau dup� miros.

H�ul se cl�tina. Cineva din tab�r� f�cu o mișcare, iar trolocul se �ntoarse �ntr-acolo ca s� cerceteze.

Rand ramase pe loc, l�s�ndu-se �mpresurat de liniștea golului. Ținea m�na pe sabie, dar nu se g�ndea la ea. Golul era totul. Ce avea s� fie avea s� fie. Se uit� la troloc f�r� s� clipeasc�.

Umbra cu bot mai arunc� o privire peste tab�ra Iscoadelor Celui �ntunecat, apoi, ca și cum ar fi fost mulțumit, trolocul se l�s� l�ng� un copac. �ncepu s� scoat� numaidec�t niște zgomote surde, ca de p�nz� groas� sf�șiat�.

Loial vorbi la urechea lui Rand.

��A adormit, șopti el, ne�ncrez�tor.

Rand d�du din cap a �ncuviințare. Tam �i spusese c� trolocii sunt leneși, gata oric�nd s� nu mai fac� nimic dac� nu erau �mpinși de fric�. Se �ntoarse din nou spre tab�r�.

Era din nou liniște. Luna nu mai str�lucea pe sipet, dar acum știa ce umbr� caut�. Vedea sipetul �n minte, plutind dincolo de h�u, lucind galben, apoi argintiu, �n lumina saidinului. Cornul lui Vaiere și pumnalul de care avea nevoie Mat, at�t de aproape �nc�t mai c� le putea atinge. Chipul lui Selene plutea odat� cu el. Ar fi putut pleca de dimineaț� s�-l urm�reasc� pe Fain și pe ai lui și s� aștepte p�n� c�nd venea Ingtar. Dac� Ingtar mai avea s� vin�, dac� �nc� mai mergea pe urma lor, f�r� amușinar. Nu, nu trebuia s� mai aștepte. Era at�t de aproape. Iar Selene �l aștepta pe munte.

�i f�cu semn lui Loial s� se ia dup� el, apoi se l�s� pe burt� și �ncepu s� se t�rasc� spre sipet. Auzea g�f�iturile �n�bușite ale Ogierului, dar privirea �i era ațintit� asupra movilei �ntunecate din faț�.

La dreapta și la st�nga erau Iscoade și troloci, dar �l v�zuse odat� pe Tam furiș�ndu-se dup� o c�prioar� și pun�nd m�na pe ea �nainte ca animalul s� sar� �n laturi; �ncercase s� �nvețe și el de la Tam. �Nebunie!� G�ndul zbur� stins, abia simțit. �E nebunie curat�! �n-ne-bu-nești!� G�nduri șterse; g�ndurile altcuiva.

�ncet, f�r� zgomot, alunec� spre acea umbr� și �ntinse m�na. Degetele atinser� lucr�tura bogat� din aur. Era sipetul care ad�postea Cornul lui Vaiere. Mai g�si și altceva, pe capac. Pumnalul f�r� teac�. F�cu ochii mari. �și aduse aminte de ce i se �nt�mplase lui Mat și se trase �napoi; h�ul se tulbur� din pricina mișc�rilor lui bruște.

B�rbatul care dormea al�turi � la vreo doi pași de sipet; toți ceilalți erau mult mai departe � morm�i ceva �n somn și arunc� p�turile de pe el. Rand l�s� h�ul s� spulbere g�ndurile și teama. B�rbatul murmur� din nou ceva și se potoli.

Rand duse din nou m�na spre pumnal, f�r� s�-l ating�. La �nceput nu-i f�cuse nici un r�u lui Mat. Nu prea mult, �n orice caz; nu imediat. Dintr-o singur� mișcare, ridic� pumnalul, �l �nfipse �n spatele br�ului și �și trase m�na, ca și cum ar fi fost bine s� nu-i ating� prea mult timp pielea. Poate c� așa era, iar f�r� pumnal, Mat avea s� moar�. �l simțea acolo, ca o greutate care �l tr�gea �n jos, care �l strivea. Dar �n h�u senzația aceasta era la fel de �ndep�rtat� ca și g�ndurile, și cur�nd pumnalul deveni ceva obișnuit.

Irosi doar o clip� uit�ndu-se la sipetul �nv�luit �n �ntuneric � Cornul era probabil �n�untru, dar nu știa cum s� deschid� sipetul și nici nu putea s�-l ridice singur � apoi privi �n jur dup� Loial. Era �n spate, ghemuit la p�m�nt, nu departe de el; �și rotea capul mare dintr-o parte �n alta, privindu-i ba pe oamenii, ba pe trolocii adormiți. Chiar și �n �ntuneric se vedea c� f�cuse ochii mari c�t niște farfurioare. Rand �l apuca de m�n�.

Ogierul tres�ri și deschise gura. Rand duse un deget la buze, puse m�na lui Loial pe sipet și �i f�cu semn s� �l ridice. O vreme � care p�ru nesf�rșit�, cu Iscoadele și trolocii �n jur, noaptea; durase cel mult c�teva clipe � Loial se zg�i. Apoi lu� sipetul �n brațe și se ridic� �n picioare. Nu p�rea s�-i fie deloc greu.

Rand p�r�si tab�ra, urm�ndu-l pe Loial, cu mare b�gare de seam�, chiar mai mult� dec�t atunci c�nd veniser�. Ținea am�ndou� m�inile pe sabie și se uita la Iscoadele care dormeau, la siluetele trolocilor. Pe m�sur� ce se �ndep�rtau, toate acele forme �ntunecate erau �nghițite de �ntuneric. �Aproape liberi. Am izbutit!�

B�rbatul l�ng� care fusese sipetul se ridic� deodat� �n capul oaselor, scoț�nd un țip�t sugrumat, apoi s�ri �n picioare.

��A disp�rut! Treziți-v�, tic�loșilor! A disp�rut! Era glasul lui Fain; Rand �l recunoscu chiar și din h�u. Ceilalți se ridicar� �n picioare, Iscoade și troloci, strig�nd ca s� afle ce se �nt�mplase, morm�ind și m�r�ind. Glasul lui Fain se transform� �ntr-un urlet. Știu c� tu ești, al�Thor! Te ascunzi de mine, dar știu ca ești aici! G�siți-l! G�siți-l! Al�Thoooor! Oamenii și trolocii se r�sp�ndir� �n toate p�rțile.

Rand continu� s� mearg�, �mpresurat de gol. Saidinul, de care aproape uitase c�nd intrase �n tab�r�, zv�cnea acum.

��Nu ne vede, spuse Loial �n șoapt�. Dup� ce ajungem la cai�

Un troloc se n�pusti din �ntuneric �n fața lor; �n loc de nas și gur� avea un cioc de vultur pe chipul altminteri omenesc, iar sabia ca o secer� v�j�ia deja prin aer.

Rand se mișc� mecanic. Era una cu sabia. Motanul care danseaz� pe zid. Trolocul țip� și c�zu, mai țip� o dat� și muri.

��Fugi, Loial, �i porunci Rand. Simțea chemarea saidinului. Fugi!

V�zu ca prin ceaț� cum Loial m�rește pasul și o ia st�ngaci la fug�, apoi se n�pusti din noapte un alt troloc, cu colți și bot de porc mistreț, cu toporul ridicat. Rand se strecur� �ntre troloc și Ogier, Loial trebuia s� scape de acolo. Cu un cap mai �nalt dec�t Rand și de doua ori mai solid, trolocul se apropie de el, m�r�ind. Curteanul care �și face v�nt cu evantaiul. De data aceasta nu se auzi nici un țipat. Porni cu spatele dup� Loial, privind de jur �mprejur. Saidinul �i c�nta, un c�ntec at�t de dulce. �Puterea i-ar distruge, pe Fain și pe ceilalți, i-ar face cenuș�. Nu!�

�nc� doi troloci, unul cu chip de lup, altul cu chip de berbec, cu dinții str�lucitori și coarnele r�sucite. Șop�rla prin m�r�ciniș. Se ridic� �ntr-un genunchi c�nd cel de-al doilea se pr�buși, iar coarnele aproape c� �i atinser� um�rul. C�ntecul saidinului �l dezmierda, tr�gea de el cu o mie de fire de m�tase. �S�-i nimicesc pe toți cu Puterea. Nu! Nu! Mai bine mor. Dac� aș muri, s-ar termina totul.�

C�țiva troloci ap�rur� �n faț�, b�jb�ind dup� el. Trei, patru. Deodat� unul dintre ei arat� spre Rand și scoase un urlet; ceilalți r�spunser� și se preg�tir� de atac.

��S� se termine! strig� Rand și se repezi �n �nt�mpinarea lor.

Uimirea �i �ncetini o clip�, dar apoi se n�pustir� spre el cu țipete guturale, veseli, �nsetați de s�nge, cu s�biile și topoarele ridicate. Rand dans� printre ei pe c�ntecul saidinului. Colibriul care s�rut� trandafirul. C�ntecul era at�t de ademenitor. Pisica pe nisipul fierbinte. Sabia din m�na lui p�rea mai vie ca niciodat�, iar Rand lupta de parc� lama cu pecetea b�tlanului putea ține saidinul deoparte. B�tlanul care �și �ntinde aripile.

Rand se uit� țint� la siluetele nemișcate din jurul lui.

��Era mai bine dac� muream, murmur� el. Ridic� privirea spre dealul unde se afla tab�ra. Acolo erau Fain, și Iscoadele Celui �ntunecat, și alți troloci. Erau prea mulți. Prea mulți ca s�-i poat� �nfrunta și s� r�m�n� �n viața. F�cu un pas �n direcția aceea. Apoi �nc� unul.

��Rand, vino! Chemarea șoptit�, grabnic�, a lui Loial pluti prin gol p�n� la el. �n numele Luminii, Rand, haide odat�!

Rand se aplec� cu grij� s� ștearg� sabia de surtucul unui troloc. Dup� aceea, la fel de ceremonios ca și cum Lan ar fi fost acolo s� se uite la el, o bag� la loc �n teac�.

��Rand!

Ca și cum nu �nțelegea de ce trebuia s� se gr�beasc�, se duse dup� Loial, l�ng� cai. Ogierul leg� sipetul pe șa cu niște curele de la desagi. Mantia era �ndesat� sub sipet ca s� �l țin� �n echilibru pe șaua rotund�.

Saidinul nu mai c�nta. Era acolo, o str�lucire care �i �ntorcea stomacul pe dos, dar nu se mai apropia, de parc� �ntr-adev�r �l alungase. Mirat, l�s� h�ul s� dispar�.

��Cred c� �nnebunesc, zise el. �și d�du deodat� seama unde erau și privi scrut�tor �n spate, pe unde veniser�. Strig�tele și urletele se auzeau din toate direcțiile; �i c�utau, dar nu �i urm�reau, �nc�. �nc�lec� pe Roșcat.

��Uneori nu pricep nici jum�tate din ce zici, spuse Loial. Dac� chiar ții s� �nnebunești, nu vrei s� mai aștepți totuși puțin, p�n� ajungem �napoi la Domnița Selene și la Hurin?

��Cum o s� c�l�rești cu sipetul pe șa?

��O s� fug! Și Ogierul f�cu �ntocmai, iuțind pașii și tr�g�nd calul de c�p�stru dup� el. Rand �l urma.

Loial mergea repede, ca un cal la trap. Rand era convins c� Ogierul nu avea s� reziste prea mult, �ns� lui Loial nu-i sl�bir� deloc puterile. Rand �și zise c� poate era un s�mbure de adev�r �n poveștile lui despre cum �ntrecuse odat� un cal. Din c�nd �n c�nd Loial se uita �n spate, dar strig�tele Iscoadelor și urletele trolocilor se auzeau din ce �n ce mai slab.

Loial nu-și �ncetini pașii nici m�car atunci c�nd pov�rnișul deveni mai abrupt și intr� �n tab�r� r�sufl�nd doar ceva mai anevoie.

��L-ați luat. Glasul i se umplu de bucurie c�nd v�zu sipetul bogat �mpodobit pe șaua lui Loial. Era din nou �mbr�cat� �n rochia ei, care �i p�rea lui Rand alb� ca z�pada. Știam c� o s� iei hot�r�rea care trebuie. Pot� s� m� uit la el?

��V-a urm�rit careva, Seniore? �ntreba Hurin neliniștit. Se zg�ia la sipet, cu un soi de team� respectuoas�, dar privirea �i aluneca �n noapte, �n josul muntelui. Dac� v-au urm�rit, trebuie s� ne mișc�m repede.

��Nu cred. Mergi la locul unde ai stat de straj� și vezi dac� z�rești ceva. Rand desc�lec�, iar Hurin se gr�bi s� plece. Selene, nu știu cum se deschide sipetul. Loial, tu știi? Ogierul scutur� din cap.

��S� �ncerc și eu� Șaua lui Loial era foarte sus chiar și pentru o femeie de �n�lțimea lui Selene. �ntinse m�inile ca s� ating� modelele meșteșugit lucrate de pe sipet, �și trecu palmele peste ele, ap�s�. Se auzi un zgomot sec, apoi d�du capacul la o parte.

Selene se ridic� �n v�rful picioarelor ca s� bage m�na �n�untru, dar Rand se aplec� peste um�rul ei și scoase Cornul lui Vaiere. �l mai v�zuse o dat�, dar nu �l atinsese p�n� atunci. Deși frumos, nu te f�cea s� te g�ndești la ceva foarte vechi sau la o putere nemaipomenit�. Un corn �ncovoiat, auriu, ce lucea �n lumina palid�, cu niște cuvinte gravate �n argint �n jurul p�lniei. Puse degetul pe literele ciudate. P�reau s� atrag� str�lucirea lunii.

��Tia mi aven Moridin isainde vadin, spuse Selene. �Mormintele nu �mi st�vilesc chemarea.� Ai s� fii un b�rbat mai de seam� dec�t Artur Arip�-de-Șoim.

��O s�-l duc Seniorului Agelmar, �n Shienar. �Ar trebui s� mearg� �n Tar Valon, �și zise Rand, dar am terminat cu femeile Aes Sedai. N-are dec�t s�-l duca Agelmar sau Ingtar.� Așez� Cornul la loc �n sipet; str�lucea �n lumina lunii de �ți lua ochii.

��Ești nebun, spuse Selene.

Rand se cutremur� la auzul acestui cuv�nt.

��Nebun sau nu, asta o s� fac. Ți-am mai spus, Selene, nu vreau s� dob�ndesc glorie. Acolo, am crezut c� vreau. O vreme am crezut c� vreau tot felul de lucruri� �Lumin�, e at�t de frumoas�! Egwene. Selene. Nu sunt vrednic de nici una dintre ele. Era ceva care p�rea s� pun� st�p�nire pe mine. Saidinul a venit dup� mine, dar l-am alungat cu sabia. Sau și asta e o nebunie?� Trase ad�nc aer �n piept. Locul Cornului lui Vaiere e �n Shienar. Sau, dac� nu, Seniorul Agelmar va ști ce s� fac� cu el.

Hurin se ivi din nou �n tab�r�.

��Au f�cut din nou focul, Senior Rand, mai mare dec�t p�n� acum. Și mi s-a p�rut c� am auzit strigate. Jos, printre dealuri. Nu cred c� au �nceput s� urce muntele.

��M-ai �nțeles greșit, Rand, spuse Selene. Acum nu mai e cale de �ntoarcere. Ai o datorie. Aceste Iscoade ale �ntunericului nu vor pleca pur și simplu doar pentru c� le-ai luat Cornul. Nici vorb� de așa ceva. Dac� nu �i omori pe toți, or s� te urm�reasc� tot așa cum i-ai urm�rit și tu pe ei.

��Nu! Loial și Hurin p�rur� surprinși de �nfocarea din glasul lui Rand. �și �mbl�nzi tonul. Nu știu cum i-aș putea omor� pe toți. S-ar putea s� nu izbutesc niciodat�.

Selene cl�tin� din cap, iar p�rul ei lung se undui.

���nseamn� c� nu te poți �ntoarce, trebuie s� mergi �nainte. Poți s� ajungi cu mai mult� ușurinț� la Cairhien dec�t s� te �ntorci �n Shienar. G�ndul ca vei mai petrece c�teva zile �n tov�r�șia mea te apas� at�t de greu?

Rand se uit� țint� la sipet. Tov�r�șia lui Selene nu era defel o povar�, dar, c�nd era �n preajm�, se g�ndea la tot felul de lucruri la care nu se c�dea s� se g�ndeasc�. Cu toate acestea, dac� se �ntorceau c�tre miaz�noapte, �nsemna s� �i �nfrunte pe Fain și pe cei care �l �nsoțeau. Selene avea dreptate. Fain nu avea s� renunțe. Nici Ingtar nu avea s� renunțe. Dac� Ingtar mergea �n continuare spre miaz�zi � iar Rand nu vedea de ce nu ar fi f�cut-o � mai devreme sau mai t�rziu avea s� ajung� și el la Cairhien.

��Cairhien, �ncuviinț� Rand. Va trebui s� �mi arați unde stai, Selene. N-am fost niciodat� la Cairhien. �ntinse m�na ca s� �nchid� sipetul.

��Ai mai luat și altceva de la Iscoadele �ntunericului? �ntreb� Selene. Vorbeai mai devreme de un pumnal.

�Cum de-am uitat?� L�s� sipetul cum era și scoase pumnalul de la cing�toare. Lama goal� curbat� ca un corn, pl�selele ca niște șerpi aurii. Pe m�ner era un rubin imens, c�t unghia de la degetul mare, care sc�nteia �n lumina lunii, parc� prevestind ceva r�u. Oric�t de �mpodobit era, oric�t de tic�loșit știa c� este, p�rea un cuțit obișnuit.

��Ai grij� s� nu te tai, spuse Selene.

Rand se �nfior�. Dac� era primejdios s� �l ții �n m�n�, nici nu voia s� se g�ndeasc� ce s-ar fi �nt�mplat dac� te t�iai.

��E din Shadar Logoth, le zise el celorlalți. �l p�ng�rește pe cel care �l poart� prea mult� vreme, �l afecteaz� p�n� �n m�duva oaselor, așa cum și Shadar Logoth e atins de man�. E nevoie de T�m�duirea femeilor Aes Sedai, altminteri spurc�ciunea te ucide.

��Deci asta se �nt�mpl� cu Mat, spuse Loial �ncetișor. Nici nu b�nuiam. Hurin se holb� la pumnalul din m�na lui Rand și �și șterse m�inile de surtuc. Amușinarul nu p�rea deloc �nc�ntat.

��Nici unul dintre noi nu trebuie s� punem prea mult m�na pe el, continua Rand. O s� g�sesc o cale s�-l duc�

��E primejdios. Selene se �ncrunt�, ca și cum șerpii erau adev�rați și veninoși. Arunc�-l. Las�-l aici sau �ngroap�-l dac� nu vrei s� cad� �n m�inile altcuiva, dar scap� de el.

��Mat are nevoie de el, spuse Rand cu hot�r�re �n glas.

��E prea primejdios. Ai zis și tu.

��Are nevoie de el. Su� Femeile Aes Sedai au spus c� Mat o s� moar� dac� nu au pumnalul ca s�-l T�m�duiasc�. ��nc� mai e legat de ele, dar pumnalul acesta va t�ia toate leg�turile. P�n� nu scap de pumnal și de Corn, o s� fiu și eu legat de ele, dar tot n-o s� joc dup� cum vor ele.�

Puse pumnalul �n sipet, �n p�lnia Cornului � intra perfect � și �nchise capacul. Se auzi un pocnet puternic.

��O s� ne fereasc� de el. Spera c� așa va fi. Lan zicea c� trebuie s� pari foarte �ncrez�tor �ndeosebi atunci c�nd te �ndoiești cel mai mult.

��Sipetul precis o s� ne fereasc� de el, zise Selene posac�. Și acum aș vrea s� �mi continuu somnul.

Rand scutur� din cap.

��Suntem prea aproape. Uneori Fain pare c� știe cum s� m� g�seasc�.

��Caut� alinare �n Contopire dac� ți-e fric�, spuse Selene.

��P�n� dimineaț� vreau s� fim c�t mai departe de Iscoadele Celui �ntunecat. O s�-ți �nșeuez iapa.

���nd�r�tnic! p�rea furioas� și, c�nd se uit� la ea, gura i se arcui �ntr-un z�mbet, dar �n ochii ei �ntunecați nu era nici urm� de veselie. E bine ca b�rbatul s� fie �nd�r�tnic, dup� ce� Nu-și mai termin� vorba, și tocmai asta �l puse pe g�nduri. Femeile l�sau adesea lucrurile nespuse, iar, din ceea ce �și dusese el seama p�n� atunci, exact ceea ce nu spuneau avea mare �nsemn�tate. Selene privi �n t�cere cum pune șaua pe iapa cea alb� și se apleac� s� str�ng� chingile.

Rand �i puse s� mearg� toat� noaptea, �ng�duindu-le s� se opreasc� doar puțin �n zori, ca s� se poat� odihni caii. Ca s� se poat� odihni Loial. Cum sipetul din aur și argint �n care se afla Cornul lui Vaiere �i ocupa toat� șaua, Ogierul mergea pe jos �n fața calului lui uriaș, f�r� s� se pl�ng�, f�r� s�-și �ncetineasc� pașii. La un moment dat �n timpul nopții trecuser� hotarul Cairhienului.

��Vreau s�-l mai v�d o dat�, spuse Selene c�nd se oprir�. Desc�lec� și se �ndrept� cu pași mari spre calul lui Loial. Umbrele lor subțiri se alungeau spre apus; soarele se ițea deasupra orizontului. D�-l jos, alantin. Loial �ncepu s� desfac� leg�turile. Cornul lui Vaiere.

��Nu, se �mpotrivi Rand, desc�lec�nd de pe Roșcat. Loial, nu. Ogierul se uit� la Rand, apoi la Selene; urechile-i mișcau a ne�ncredere, dar �și trase m�na �napoi.

��Vreau s� v�d Cornul, zise Selene pe un ton poruncitor. Rand era convins c� nu era mai mare dec�t el, �ns� �n clipa aceea p�rea la fel de b�tr�n� și de ne�nduplecat� ca munții și mai m�ndr� dec�t Regina Morgase �ns�și.

��Cred c� ar trebui s� ținem pumnalul dosit, r�spunse Rand. S-ar putea s� fie la fel de primejdios p�n� și s� ne uit�m la el. S�-l l�sam acolo p�n� c�nd pot s� i-l dau lui Mat. El� el �l va duce apoi femeilor Aes Sedai. �Și ce vor cere oare �n schimbul T�m�duirii? Dar nu are de ales.� Se simțea puțin vinovat c� se bucura c� el, cel puțin, terminase cu femeile Aes Sedai. �Am terminat cu ele. �ntr-un fel sau altul.�

��Pumnalul. Nu-ți pas� dec�t de pumnal. Ți-am zis s� scapi de el. Cornul lui Vaiere, Rand.

��Nu.

Veni spre el, cu o leg�nare �n mers care �l f�cu s� se simt� de parc� i-ar fi r�mas ceva �n g�t.

��Nu vreau dec�t s� �l v�d la lumina zilei. Nici n-o s�-l ating. O s�-l ții tu. O s�-mi aduc mereu aminte de tine cum țineai Cornul lui Vaiere �n m�n�. �i prinse m�inile �ntre ale ei; atingerea �l �nfior� și simți cum i se usuc� gura.

O s�-și aduc� aminte� Dup� ce va pleca� Ar putea s� �nchid� pumnalul la loc de �ndat� ce scotea Cornul din sipet. Ar fi minunat s� țin� Cornul �n m�na și s� se uite la el la lumin�.

Și-ar fi dorit s� știe mai multe despre Profețiile Dragonului. Singura dat� c�nd straja unui neguț�tor povestise c�te ceva despre ele, �n Emond�s Field, Nynaeve rupsese o m�tur� de umerii b�rbatului. �n puținul pe care �l auzise nu era pomenit și Cornul lui Vaiere.

�Femeile Aes Sedai care �ncearc� s� m� pun� s� fac ce vor ele.� Selene se uita �nc� țint� �n ochii lui, iar chipul �i era at�t de t�n�r și de frumos, �nc�t �i venea s� o s�rute, �n pofida g�ndurilor care �i treceau prin cap. Nu mai v�zuse niciodat� o Aes Sedai purt�ndu-se așa, și ea p�rea t�n�r�, nu f�r� v�rst�. �O fat� de un leat cu mine n-ar putea fi Aes Sedai. �nsㅔ

��Selene, zise el cu bl�ndețe, ești cu adev�rat Aes Sedai?

��Aes Sedai, zise Selene, aproape pufnind și ridic�nd m�inile. Aes Sedai! Tot timpul �mi arunci asta �n faț�! Trase ad�nc aer �n piept și �și netezi rochia, ca și cum voia s� se adune. Sunt ceea ce sunt. Nu sunt Aes Sedai! Dup� care se cufund� �ntr-o r�ceal� t�cut�, ce f�cea p�n� și soarele dimineții sa par� neprietenos.

Loial și Hurin fura c�t se poate de cuviincioși, �ncerc�nd s� fac� conversație și ascunz�ndu-și stinghereala c�nd Selene �ngheța cu privirea. Merser� mai departe. P�n� seara, c�nd f�cur� tab�ra l�ng� un p�r�iaș de munte din care aveau s� ia pește pentru cin�, Selene �și rec�p�t� �ntru c�tva voia bun� și �ncepu s� palavrageasc� cu Ogierul despre c�rți și s� vorbeasc� frumos cu Hurin.

Totuși, lui Rand abia dac� �i adresa vreun cuv�nt, m�rginindu-se s� r�spund� la ceea ce zicea el; așa f�cu și �n seara aceea, și �n ziua urm�toare, pe c�nd �naintau printre munții ce se �n�lțau de-o parte și de alta, din ce �n ce mai sus, ca niște ziduri �nalte, cenușii și crenelate. Dar de fiecare dat� c�nd Rand se uita la ea, �l privea și z�mbea. C�teodat� era un z�mbet care �l f�cea și pe el s� z�mbeasc�, alteori unul care �l f�cea s� �și dreag� glasul și s� roșeasc� din pricina propriilor lui g�nduri, iar alt� dat� acel z�mbet misterios, plin de sub�nțelesuri, pe care �l avea uneori Egwene. Era un fel de z�mbet care �l s�c�ia � dar m�car z�mbea.

�Nu e cu putinț� s� fie Aes Sedai.�

Drumul �ncepu s� o ia la vale și, aproape de asfințit, Pumnalul Ucigașului-de-Neam se preschimb� �n cele din urm� �n dealuri, v�lurite, rotunde, cu arbuști �n loc de copaci, cu desișuri �n loc de p�duri. Era o simpl� c�rare b�t�torit�, folosit� probabil, din c�nd �n c�nd, de c�teva c�ruțe r�t�cite. Unele dealuri fuseser� t�iate �n trepte, ca s� se fac� ogoare, ogoare pline de gr�ne, dar pustii la acea or� a zilei. Nici una dintre fermele r�zlețe nu era destul de aproape, așa c� Rand nu desluși dec�t c� erau toate f�cute din piatr�.

C�nd v�zu satul din faț�, c�teva ferestre erau deja luminate: �ncepea s� se lase �ntunericul.

��Ast�-sear� o s� dormim �n paturi adev�rate, spuse el.

��O s�-mi fac� mare pl�cere, Senior Rand. Hurin r�se. Loial d�du și el din cap.

��Un han de sat, zise Selene disprețuitor. Murdar, de bun� seam� și plin de b�rbați nesp�lați care beau bere. De ce nu putem dormi iar sub cerul liber? Am descoperit c�-mi place.

��Nu cred c� ți-ar pl�cea dac� Fain ne-ar prinde din urm� �n timp ce dormim, el și trolocii lui, r�spunse Rand. M� urm�rește, Selene. Vrea și Cornul, firește, dar mai ales vrea s� m� prind� pe mine. De ce crezi c� am st�ruit s� stea mereu cineva de straj� �n nopțile trecute?

��Dac� Fain ne prinde din urm�, o s�-l �nfrunți. Vocea �i era plin� de �ncredere. Și apoi, s-ar putea ca �n sat s� fie Iscoade.

��Dar chiar dac� ar ști cine suntem, nu pot face prea multe cu toți s�tenii �n jur. Doar dac� nu crezi ca toți oamenii din sat sunt Iscoade ale Celui �ntunecat.

��Și dac� afl� c� ai la tine Cornul? Chiar dac� tu nu te g�ndești la glorie, p�n� și fermierii viseaz� s� ajung� b�rbați de seam�.

��Are dreptate, Rand, spuse Loial. M� tem c� p�n� și fermierii ar vrea s� pun� m�na pe el.

��Desf� p�tura Loial și pune-o peste sipet. Acoper�-l. Loial f�cu �ntocmai, iar Rand d�du din cap, mulțumit. Era limpede c� sub p�tura v�rgat� a Ogierului era o cutie sau un cuf�r, dar nimic nu d�dea de b�nuit c� ar fi mai mult dec�t un cuf�r de c�l�torie. Cuf�rul de haine al Domniței, spuse Rand, r�njind și f�c�nd o plec�ciune.

Selene �i primi vorbele �n t�cere și cu o privire �n care nu se citea nimic. C�teva clipe mai t�rziu, pornir� din nou.

Aproape imediat, undeva �n st�nga lui Rand, o sc�nteiere a soarelui care apunea lumin� ceva de pe jos. Ceva mare. Ceva foarte mare, judec�nd dup� str�lucire. Curios, �ntoarse calul �nspre acolo.

��Seniore, zise Hurin. Satul?

��Vreau s� v�d asta mai �nt�i, r�spunse Rand. �E mai str�lucitor dec�t soarele pe ap�. Ce-ar putea fi?�

Avea ochii ațintiți asupra luminii care se vedea �n faț� și fu mirat c�nd Roșcatul se opri. Fu c�t pe-aci s�-l m�ne mai departe, dar �și d�du seama c� se aflau pe marginea unei pr�p�stii de lut, o scobitur� uriaș� �n p�m�nt. S�paser� �n deal p�n� la vreo sut� de pași ad�ncime. Disp�ruse probabil mai mult de un deal și poate și niște ogoare, c�ci, pe l�țime, gaura era de zece ori mai mare. De partea cealalt� p�rea s� fie un soi de ramp�. Pe fundul scobiturii erau vreo doisprezece oameni, care f�ceau focul; acolo jos era deja �ntuneric. Din loc �n loc mai sclipea c�te o armur�, iar la br�u le at�rnau s�bii. Rand abia dac� se uit� la ei.

Din lut se �n�lța o m�n� gigantic� de piatr� �n care era o sfer� de cristal, ce str�lucea �n lumina ultimelor raze de soare. Rand r�mase cu gura c�scat� v�z�nd c�t e de mare; o minge neted� � era convins c� nu avea nici cea mai mic� zg�rietur� � de vreo dou�zeci de picioare diametru.

Puțin mai �ncolo, fusese dezgolit un chip de piatr�, pe m�sura m�inii. Chipul unui b�rbat cu barb�, care ț�șnea din p�m�nt cu maiestatea v�rstei �naintate; �n tr�s�turile lui p�reau s� se citeasc� �nțelepciunea și cunoașterea.

H�ul se form� singur; �ntr-o clip� era �ntreg, iar saidinul sclipea, chem�ndu-l. Era at�t de concentrat asupra chipului și m�inii, �nc�t nici nu b�g� de seam� ce se petrecuse. Auzise odat� un c�pitan de corabie vorbind despre o m�n� enorm� care ținea o sfer� imens� de cristal; Bayle Domon spunea c� ar ieși dintr-un deal de pe Insula Tremalking.

��E primejdios, zise Selene. Haide, Rand.

��Cred c� pot g�si o cale s� cobor, r�spunse Rand, absent. Saidinul �i c�nta. Mingea uriașa lucea alb �n lumina soarelui la apus. I se p�rea c�, �n str�fundurile cristalului, lumina se �nv�rtejea și dansa pe c�ntecul saidinului. Se �ntreb� de ce oamenii de jos nu �și d�deau seama de asta.

Selene se apropie și �l apuc� de m�n�.

��Te rog, Rand, trebuie s� vii.

Rand se uit� la ea, nedumerit, apoi �și plimb� m�na pe brațul ei, p�n� la faț�. Selene p�rea cu adev�rat �ngrijorat�, poate �i era chiar fric�. Dac� malul nu cedeaz� sub greutatea cailor și nu ne fr�ngem g�tul, oricum oamenii aceia de jos stau de paz�, ori asta �nseamn� c� cel care i-a pus de straj� nu vrea s� p�trund� acolo orice trec�tor. La ce bun s� te ferești de Fain, dac� vei fi prins de g�rzile unui Senior? Vino.

Deodat� � un g�nd �ndep�rtat � �și d�du seama c� era �mpresurat de h�u. Saidinul c�nta, iar sfera zv�cnea � o simțea chiar și f�r� s� o vad� � și �i trecu prin cap c�, dac� avea s� c�nte și el c�ntecul pe care �l c�nta saidinul, acel chip uriaș de piatr� va deschide gura și va c�nta odat� cu el. Odat� cu el și cu saidinul. �ntr-un glas.

��Te rog, Rand, spuse Selene. O s� merg �n sat cu voi. Și n-o s� mai pomenesc niciodat� de Corn. Vino!

�ncerc� s� ias� din gol� Dar nu izbuti. Saidinul c�nta ademenitor, iar lumina din sfer� pulsa ca o inim�. Ca inima lui. Loial, Hurin și Selene se uitau țint� la el, dar nu p�reau s� vad� minunata str�lucire care izvora din cristal. �ncerc� s� alunge h�ul. Era neclintit precum granitul; plutea �ntr-un gol tare ca piatra. C�ntecul saidinului, c�ntecul sferei � le simțea �nfior�ndu-i oasele. Se �nd�rji; nu voia s� se lase; c�ut� �n ad�ncurile lui� �Nu voi��

��Rand. Nu știa a cui era vocea.

��C�uta esența a ceea ce era��

��Nu voi��

��Rand. C�ntecul �l potopea, umplea golul.

��Atinge piatra, fierbinte de la soarele nemilos, rece de la noaptea ne�ndur�toare��

��Nu��

Lumina �l umplea, �l orbea.

��P�n� dispare r�coarea, murmur� el, p�n� dispare apa�

Puterea puse st�p�nire pe el. Era una cu sfera.

����n Umbr� cu dinții dezveliți�

Puterea era a lui. Puterea era a lui.

���S� scuip�m �n ochiul lui Foc-n-V�z�

Puterea de a Fr�nge Lumea.

����n Ziua Ultim�! Ultimele vorbe le spuse țip�nd, iar golul se risipi. Roșcatul s�ri �n l�turi c�nd �l auzi strig�nd; lutul se f�r�miț� sub copitele arm�sarului, alunec�nd �n groap�. Murgul c�zu �n genunchi. Rand se aplec� �n faț�, trase de h�țuri, iar Roșcatul se ridic� anevoie �n picioare și se �ndep�rt� de marginea pr�pastiei.

V�zu c� toți se zg�iau la el. Selene, Loial, Hurin.

��Ce s-a �nt�mplat? �Golul�� Duse m�na la frunte. Nu izbutise s� risipeasc� golul, iar str�lucirea saidinului devenise mai puternic� și� Nu-și mai aducea aminte nimic altceva. Saidinul. �i era frig. Am f�cut� ceva? Se �ncrunt�, �ncerc�nd s�-și aminteasc�. Am spus ceva?

��St�teai acolo țeap�n ca o statuie, zise Loial, morm�ind ceva, f�r� s� ne bagi �n seam�. N-am priceput ce spuneai, �ns� la sf�rșit ai strigat �Ultim�!� at�t de tare de ai fi trezit și morții, iar Roșcatul aproape c� a c�zut �n gol. Ești cumva bolnav? Pe zi ce trece te porți tot mai ciudat.

��Nu sunt bolnav, spuse Rand t�ios, apoi �și �mbl�nzi glasul. N-am nimic, Loial. Selene se uita la el tem�toare.

Din groap� se auzir� vocile oamenilor, vorbind nedeslușit.

��Seniore Rand, zise Hurin, cred c� ne-au v�zut. Dac� știu cum s� urce pe partea asta, o sa ne trezim cu ei aici numaidec�t.

��Da, gr�i și Selene. Hai s� plec�m.

Rand arunc� o privire la scobitura din p�m�nt, apoi ridic� repede ochii. Cristalul uriaș reflecta lumina soarelui ce apunea, dar nu voia s� se uite la ea. Aproape c� �și amintea� ceva legat de sfer�.

��Nu v�d de ce i-am aștepta. N-am f�cut nimic. S� mergem la un han. �l �ntoarse pe Roșcat spre sat și cur�nd l�sar� groapa și str�jile �n urm�.

Ca multe alte sate, Tremonsien se �ntindea pe v�rful unui deal, dar, cum v�zuser� și la alte ferme pe l�ng� care trecuser�, dealul fusese t�iat �n trepte, susținute de ziduri de piatr�. Casele p�trate de piatr� erau așezate pe buc�ți de p�m�nt precis fixate, cu gr�dini de aceeași m�rime, de-a lungul c�torva ulițe drepte care se �ntret�iau �n unghiuri și ele drepte. Ideea c� ar fi fost nevoie și de niște ulițe șerpuitoare care s� mearg� de jur �mprejurul dealului nu p�rea a fi fost pe placul celor de acolo.

Totuși, oamenii erau destul de deschiși și de prietenoși și se opreau ca s� se salute, cu toate c� se gr�beau s� �și termine treburile �nainte de l�sarea �ntunericului. Erau scunzi � nici unul nu-i venea lui Rand mai sus de um�r și puțini dintre ei erau de �n�lțimea lui Hurin � cu ochi �ntunecați, cu pielea deschis� la culoare, cu fețe �nguste și �mbr�cați �n haine �nchise; doar c�țiva purtau pe piept f�șii de p�nz� de diferite culori. Aerul mirosea a m�ncare � cu mirodenii ciudate, dup� p�rerea lui Rand � deși c�teva gospodine �nc� mai st�teau la taclale la uș�; ușile erau �mp�rțite �n dou�, așa �nc�t partea de sus putea r�m�ne deschis� c�nd cea de jos era �nchis�. Oamenii se uitar� curioși la nou-veniți, f�r� dușm�nie. Unii dintre ei �l privir� ceva mai �ndelung pe Loial, un Ogier care mergea pe l�ng� un cal mare c�t un arm�sar Dhurran, dar asta fu tot.

Hanul din v�rful dealului era și el din piatr�, ca și toate celelalte case, iar numele era pictat pe o t�bliț� care at�rna deasupra ușilor late. La nou� inele. Rand desc�lec�, z�mbind, și �l leg� pe Roșcat de unul din st�lpii din faț�. Cele nou� inele fusese una din poveștile lui preferate c�nd era copil; pesemne c� �nc� era preferata lui.

Selene �nc� p�rea tulburat� c�nd o ajut� s� se dea jos de pe cal.

��Te simți bine? o �ntreb�. Nu te-am speriat, nu? Roșcatul nu s-ar fi pr�bușit niciodat� cu mine �n șa. Se �ntreb� ce se petrecuse cu adev�rat.

��M-ai �ngrozit, r�spunse ea, cu glasul sugrumat, iar eu nu m� sperii ușor. Ai fi putut s� te omori, s� omori� �și netezi rochia. Pleac� cu mine. �n seara asta. Acum. Ia Cornul lui Vaiere și voi r�m�ne l�ng� tine toat� viața. G�ndește-te la asta. Eu l�ng� tine, tu țin�nd �n m�n� Cornul lui Vaiere. Și nu este dec�t �nceputul, �ți f�g�duiesc. Ce altceva ți-ai mai putea dori?

Rand cl�tin� din cap.

��Nu pot, Selene. Cornul� Se uit� �n jur. Un b�rbat arunc� o privire peste drum de la fereastr�, apoi trase perdelele; se l�sa noaptea și pe uliț� nu mai era nimeni �n afar� de Loial și de Hurin. Cornul nu e al meu. Ți-am mai spus. Selene �i �ntoarse spatele, ascunz�ndu-se �n mantia alb� ca �n dosul unui zid de c�r�mid�.

Rand se aștepta ca sala mare a hanului s� fie goal�, c�ci era aproape ora cinei, �ns� v�zu vreo șase oameni �nghesuiți la o mas� și juc�nd zaruri printre țapii de bere, iar un altul st�tea singur și m�nca. Deși cei cu zarurile nu p�reau s� aib� arme și nu purtau armur�, ci doar surtuce simple și pantaloni albastru-�nchis, ceva din ținuta lor �l f�cu pe Rand s� cread� c� erau soldați, �și �ndrept� privirea spre b�rbatul singuratic. Un ofițer, cu car�mbii cizmelor �nalte l�sați �n jos, cu sabia proptit� de mas�, l�ng� scaun. Pe pieptul hainei albastre avea o f�șie roșie și una galben�, de la un um�r la celalalt; partea din faț� a capului era ras�, iar la spate avea p�rul lung și negru. Soldații aveau p�rul tuns scurt, toți la fel. Toți șapte se �ntoarser� s� se uite la Rand și la tovar�șii s�i c�nd intrar� �n han.

Hangița era o femeie zvelt�, cu nas lung și p�r c�runt, dar ridurile de pe chipul ei p�reau s� fac� mai degrab� parte din z�mbetele cu care �nt�mpina pe toat� lumea. Se apropie zorit� de ei, șterg�ndu-și m�inile de șorțul alb ca z�pada.

��Bun� seara � privirea-i ager� z�ri imediat haina roșie brodat� cu fir de aur a lui Rand și frumoasa rochie alb� a lui Selene � Seniore, Domniț�. Sunt Maglin Madwen, Seniore. Fiți bineveniți la hanul meu. Și un Ogier. Nu vedem prea mulți prin p�rțile astea, prietene. Vii cumva de la steddingul Tsofu?

Loial izbuti s� fac� o plec�ciune, �n pofida greut�ții sipetului.

��Nu, hangițo. Vin din cealalt� parte, din Ținuturile de la Hotar.

��Din Ținuturile de la Hotar, zici. Și dumneata, Seniore? Iart�-mi �ndr�zneala, dar nu semeni cu oamenii de la Hotar.

��Sunt din Ținutul celor Dou� R�uri, jup�neas� Madwen, din Andor. Arunc� o privire spre Selene � nici m�car nu p�rea s� bage de seam� c� exista; abia dac� p�rea s� �și dea seama c� e �ntr-o camer� și c� sunt și alți oameni acolo. Domnița Selene e din Cairhien, din capital�, iar eu sunt din Andor.

��Cum spui, Seniore. Jup�neasa Madwen privi sabia lui Rand; b�tlanii de bronz se vedeau deslușit pe teac� și pe plasele. Se �ncrunt� ușor, dar peste o clip� era din nou sur�z�toare. Vrei probabil ceva de m�ncare, Seniore, pentru dumneata și Domnița dumitale, și pentru cei ce v� �nsoțesc. Și od�i, de buna seam�. O s� am grij� și de cai. Am o mas� bun�, chiar aici, și niște carne de porc cu ardei pe foc. Ați plecat �n c�utarea Cornului lui Vaiere?

Rand, care mergea �n spatele ei, aproape c� se �mpiedic�.

��Nu! De ce crezi asta?

��Nu te sup�ra, Seniore. Au mai trecut doi pe aici luna asta, primeniți ca s� arate ca niște eroi adev�rați � nu c� aș vrea s� spun același lucru și despre dumneata, Seniore. Nu vin prea mulți str�ini pe ici, doar neguț�torii din capital� care cump�r� orz și ov�z. Cred c� Alaiul nu a plecat �nc� din Illian, dar poate c� sunt unii care cred c� nu au neap�rat� nevoie de binecuv�ntare și c� or s-o ia �naintea celorlalți dac� nu trec pe acolo.

��Nu am plecat �n c�utarea Cornului, jup�neas�. Rand se feri s� se uite la leg�tura din brațele lui Loial; p�tura cu dungi colorate at�rna deasupra brațelor groase ale Ogierului și ascundea bine sipetul. Firește c� nu. Ne �ndrept�m spre capital�.

��Cum spui, Seniore. Iart�-m� c� te �ntreb, Domnița se simte bine?

Selene se uit� la ea și vorbi pentru prima dat�.

��M� simt foarte bine.

Glasul ei era at�t de rece, �nc�t o clip� amuțir� cu toții.

��Nu ești din Cairhien, jup�neas� Madwen, zise deodat� Hurin. �mpov�rat cu desagii și cu boccelele lui Rand, sem�na cu o c�ruța pe dou� picioare. Iart�-m�, dar nu pari.

Jup�neasa Madwen ridic� din spr�ncene, �i arunc� o privire lui Rand, apoi z�mbi.

��Ar fi trebuit sa �mi dau seama c� �ți lași oamenii s� spun� ce vor, dar m-am obișnuit s� Se uit� spre ofițerul care �și vedea acum de mas�. Lumin�, nu, nu sunt din Cairhien, dar b�rbatul meu era. Am tr�it cu el dou�ștrei de ani și c�nd a murit � Lumina s�-l ocroteasc� � eram preg�tit� s� m� �ntorc �n Lugard, dar tot el a avut ultimul cuv�nt. Mi-a l�sat mie hanul, iar fratelui lui banii, ori eu eram convins� c� are s� fie invers. Tare șiret era Barin, ca de altfel toți b�rbații pe care i-am cunoscut, mai ales cei din Cairhien. Nu vreți s� stați jos, Seniore, Domniț�?

Hangița clipi mirat� c�nd Hurin se așez� la mas� cu ei � Ogierul era una, dar era limpede c�, �n ochii ei, Hurin era un simplu slujitor. Se mai uita o dat� la Rand, apoi se gr�bi spre buc�t�rie; cur�nd dup� aceea niște fetișcane intrar� �n sala mare cu m�ncarea, chicotind și zg�indu-se la Senior, la domnița lui și la Ogier, p�n� c�nd jup�neasa Madwen le trimise �napoi la treab�.

La �nceput, Rand se holb� la m�ncare, parc� șov�ind. Carnea de porc era t�iat� �n buc�ți mici și amestecat� cu f�șii de ardei galben, maz�re și tot felul de legume și alte lucruri pe care nu le mai v�zuse p�n� atunci, totul �ntr-un sos gros și limpede. Mirosea deopotriv� dulce și iute. Selene abia dac� se atinse de farfurie, �ns� Loial m�nca cu poft�.

Hurin r�nji la Rand pe deasupra furculiței.

��Cei din Cairhien pun niște mirodenii tare curioase �n m�ncare, Senior Rand, dar nu e rea deloc.

��N-o s� te muște, Rand, ad�ug� Loial.

Rand lua o �nghițitur� codindu-se și mai c� r�mase cu gura c�scat� de uimire. Gustul era pe potriva mirosului, dulce și iute la un loc, carnea de porc era crocant� pe afar� și moale �n�untru; zece gusturi și condimente diferite se amestecau, contopindu-se, opun�ndu-se. Nu sem�na cu nimic din ceea ce m�ncase p�n� atunci. Avea un gust nemaipomenit. M�nc� tot, iar c�nd jup�neasa Madwen se �ntoarse cu fetișcanele ca s� str�ng� masa aproape c� �i veni s� mai cear�, așa cum f�cu Loial. Farfuria lui Selene era pe jum�tate plin�, dar f�cu semn unei fetișcane s� i-o ia din faț�.

��Cu pl�cere, prietene Ogier. Hangița sur�se. Cei ca dumneata au nevoie de mult� m�ncare. Catrine, mai adu repede o porție. Una dintre fetișcane pleca �n grab�. Jup�neasa Madwen se �ntoarse spre Rand, z�mbind �n continuare. Seniore, aveam pe cineva care c�nta la flaut, dar s-a �nsurat cu o fat� de la o ferm� și acum ciupește h�țurile de la plug. Am v�zut c� din leg�tura omului dumitale iese ceva ce aduce a cutie de flaut. Dac� tot nu mai am muzicant, �i dai voie s� ne �nc�nte cu puțin� muzic�?

Hurin p�ru stingherit.

��Nu el c�nt�, explic� Rand. Eu c�nt.

Femeia clipi des. Probabil c� �n Cairhien Seniorii nu c�ntau la flaut.

���mi retrag rug�mintea, Seniore. Pe Lumin�, nu am vrut s� te jignesc. Nu aș cere niciodat� cuiva ca dumneata s� c�nte �ntr-un han.

Rand nu șov�i dec�t o clip�. Trecuse mult timp de c�nd nu mai c�ntase la flaut, ci folosise sabia, iar banii din pung� nu aveau s� �i ajung� pentru totdeauna. Odat� ce va sc�pa de hainele fistichii � dup� ce �i va da lui Ingtar Cornul și lui Mat pumnalul � va avea nevoie de flaut ca s�-și pl�teasc� m�ncarea c�t va c�uta un loc unde s� fie la ad�post de femeile Aes Sedai. �Și la ad�post de mine �nsumi? S-a �nt�mplat ceva acolo. Dar ce?�

��Nu m� deranjeaz�, spuse el. Hurin, d�-mi cutia. Las-o s� alunece. Nu era cazul s� scoat� la iveal� mantia de Menestrel; deja se citeau multe �ntreb�ri �n ochii �ntunecați ai jup�nesei Madwen.

Incrustat cu aur și argint, instrumentul p�rea demn de un Senior, dac� erau și Seniori care c�ntau la flaut. B�tlanul imprimat cu fierul roșu �n palm� nu �l st�njenea. Alifia lui Selene fusese at�t de eficace, �nc�t aproape c� uita de semn dac� nu �l vedea. Totuși, acum �l avea �n minte și, f�r� s� se g�ndeasc�, �ncepu sa c�nte B�tlanul de pe arip�.

Hurin se leg�na �n ritmul muzicii, iar Loial ținea m�sura b�t�nd �n mas� cu degetul lui gros. Selene se uita la Rand ca și cum s-ar fi �ntrebat cine este cu adev�rat � �Nu sunt Senior, Domniț�. Sunt p�stor și c�nt la flaut prin hanuri� � soldații se �ntrerupser� din vorb� ca s�-l asculte, iar ofițerul �nchise copertele de lemn ale c�rții pe care �ncepuse s� o citeasc�. Privirea fix� a lui Selene �l �nverșuna pe Rand. Se �nc�p�ț�n� s� ocoleasc� toate c�ntecele ce ar fi fost potrivite �n palatul sau conacul unui Senior. C�nta Doar o g�leat� de ap� și Frunza din Dou� R�uri, B�tr�nul Jack s-a urcat �n copac și Pipa jupanului Priket.

La ultimul, cei șase soldați �ncepur� s� c�nte cu voci r�gușite, �ns� alte versuri dec�t cele pe care le știa Rand.

Nu era prima data c�nd Rand descoperea c� un anumit c�ntec avea alte versuri și alt nume �n alt ținut, c�teodat� chiar �n diferite sate din același ținut. C�nt� �mpreun� cu ei p�n� c�nd soldații l�sar� cuvintele s� se sting�, lovindu-se pe umeri, fiecare b�t�ndu-și joc de vocea celuilalt.

C�nd Rand puse flautul jos, ofițerul se ridic� �n picioare și f�cu un gest brusc. Soldații t�cur� numaidec�t, traser� scaunele ca s� fac� o plec�ciune cu m�na la piept ofițerului � și lui Rand � apoi plecar� f�r� s� se uite �napoi.

Ofițerul se apropie de masa lui Rand și f�cu la r�ndul s�u o plec�ciune, cu m�na la inim�; partea ras� a capului p�rea dat� cu pudr� alb�.

��Harul Luminii s� se pogoare asupra-ți, Seniore. Sper c� nu te-au sup�rat cu felul �n care au c�ntat. Sunt oameni obișnuiți, dar te �ncredințez nu au vrut s� te jigneasc�. Eu sunt Aldrin Caldevwin, Seniore. C�pitan �n slujba Maiest�ții Sale, Lumina fie cu el. Privirea �i alunec� spre sabia lui Rand; acesta avu impresia c� ofițerul z�rise b�tlanii de �ndat� de intrase �n han.

��Nu m-au jignit. Felul de a vorbi al lui Caldevwin �i aducea aminte de Moiraine � precis, toate cuvintele bine rostite. �Chiar m-a l�sat s� plec liber? m� �ntreb dac� m� urm�rește. Sau dac� m� așteapt�.� Ia loc, c�pitane. Te rog. Caldevwin trase un scaun de la alt� mas�. Spune-mi, te rog, c�pitane, ai mai v�zut și alți str�ini �n ultima vreme? O doamn�, scund� și subțire și un soldat cu ochi albaștri. E �nalt și uneori �și poart� sabia pe spate.

��N-am v�zut deloc str�ini, r�spunse ofițerul, așez�ndu-se țeap�n pe scaun. Afar� de dumneata și de Domnița dumitale, Seniore. Pe aici nu vin prea mulți nobili. Se uit� la Loial, puțin �ncruntat; pe Hurin nici nu �l b�g� �n seam�, de parc� era un slujitor.

��Era doar o �ntrebare.

��Nu vreau s� par necuviincios, Seniore, dar mi-ai putea spune numele dumitale? V�d at�t de puțini str�ini �nc�t vreau s� �i cunosc pe fiecare �n parte.

Rand �și spuse numele � f�r� nici un titlu, dar ofițerul nu p�ru s� remarce acest lucru � și adaug�, cum f�cuse și cu hangița:

��Din Ținutul celor Dou� R�uri, din Andor.

��Un loc minunat, din c�te am auzit, Seniore Rand � poți s� �ți spun așa? � iar oamenii sunt foarte cumsecade. Nimeni din Cairhien nu a purtat așa de t�n�r o sabie cu pecetea b�tlanului. Am �nt�lnit odat� niște oameni din Andor, printre care și pe C�pitanul General al G�rzilor Reginei. Mi-e rușine s� spun c� nu-i mai țin minte numele. Mi l-ai putea aminti, te rog?

Rand știa c� fetișcanele �ncepuser� s� curețe și s� m�ture. Caldevwin p�rea c� poarta o conversație banal�, dar uit�tura �i era iscoditoare.

��Gareth Bryne.

��Da, firește. T�n�r, și cu o funcție at�t de �nalt�.

Rand nu ridic� glasul.

��Gareth Bryne are destul par alb ca s� �ți fie tat�, c�pitane.

��Iart�-m�, Senior Rand. Vroiam s� zic c� a dob�ndit de t�n�r o funcție at�t de �nalt�. Caldevwin se �ntoarse spre Selene și o vreme se margini doar s� se uite la ea. �n cele din urm� se scutur�, ca și cum ar fi ieșit din trans�. Iart�-m� c� m-am zg�it așa, Domniț�, și iart�-m� c� �ndr�znesc s� �ți vorbesc astfel, dar Harul Luminii nu te-a ocolit Mi-ai putea spune ce nume s� dau acestei frumuseți?

Chiar �n clipa �n care Selene se preg�tea s� deschid� gura, una dintre fetișcane scoase un țip�t și sc�p� pe jos o lamp� pe care o luase de pe o poliț�. Uleiul se �mpr�știe și lu� foc. Rand s�ri �n picioare odat� cu ceilalți și, �nainte ca vreunul dintre ei s� apuce s� fac� ceva, ap�ru jup�neasa Madwene și, �mpreun� cu fetișcana, stinse fl�c�rile cu șorțul.

��Ți-am spus s� fii cu b�gare de seam�, Catrine, zise hangița, agit�ndu-i sub nas șorțul acum murdar de funingine. M�ine-poim�ine o s� dai foc la han.

Fetișcana mai c� nu izbucni �n pl�ns.

��Am fost cu b�gare de seam�, jup�neas�, dar am simțit o durere �n braț.

Jup�neasa Madwen ridic� brațele.

��Mereu g�sești c�te o scuz� și mereu spargi mai multe farfurii dec�t toate celelalte. Ei, las�. Cur�ț� aici și vezi s� nu te arzi. Hangița se �ntoarse spre Rand și ceilalți, care �nc� st�teau �n picioare �n jurul mesei. Sper s� nu mi-o luați �n nume de r�u. Catrine n-o s� dea foc la han. E ne�ndem�natic� cu farfuriile c�nd �ncepe s� viseze la c�te un fl�c�u, dar niciodat� n-a mai spart o lamp�.

��Aș vrea s� merg �n camera mea. Nu m� simt prea bine. Selene vorbea cu mare grij�, de parc� �i era greaț�, dar �n afar� de asta p�rea la fel de liniștita ca �ntotdeauna. C�l�toria și focul�

Hangița clonc�ni ca o cloșc�.

��Firește, Domniț�. Am o odaie frumoas� pentru dumneata și Seniorul dumitale. S� o chem pe Muma Caredwain? E foarte priceput� la ierburile de leac.

Glasul lui Selene deveni t�ios.

��Nu. Și vreau o camer� doar pentru mine.

Jup�neasa Madwen �i arunc� o privire lui Rand, dup� care se gr�bi s� o conduc� pe Selene spre sc�ri.

��Cum dorești, Domniț�. Lidan, fii bun� și adu lucrurile Domniței. Una din fetișcane alerg� s� ia desagii lui Selene de la Hurin și femeile disp�rur� �n sus pe sc�ri; Selene mergea dreapt� și nu scotea nici o vorba.

Caldevwin se uit� țint� la ele p�n� nu se mai v�zur�, apoi se scutur� din nou. Aștept� p�n� se așez� Rand, dup� care �și trase și el scaunul.

��Iart�-m�, Senior Rand, c� m-am zg�it așa la Domnița dumitale, dar Lumina a fost foarte binevoitoare cu dumneata. Nu vreau s� te simți jignit.

��Nu face nimic, r�spunse Rand. Se �ntreb� dac� toți b�rbații g�ndeau ca el c�nd se uitau la Selene. C�nd veneam spre sat, c�pitane, am v�zut o sfer� uriaș�, care p�rea din cristal. Ce e?

Privirea ofițerului deveni mai p�trunz�toare.

��E o parte din statuie, Senior Rand, zise el �ncetișor. �l privi pe Loial; o clipa p�ru s� chibzuiasc� la altceva.

��O statuie? Am v�zut o m�n� și un chip. Trebuie s� fie imens�.

��Așa și este, Senior Rand. Și veche. Caldevwin f�cu o pauz�. Se zice c� ar fi din V�rsta Legendelor.

Rand se cutremur�. V�rsta Legendelor, c�nd, dac� era s� dai crezare poveștilor, Puterea Suprem� era folosit� peste tot. �Ce s-a �nt�mplat acolo? Știu c� a fost ceva.�

��V�rsta Legendelor, spuse Loial. Da, probabil. De atunci nu a mai f�cut nimeni astfel de lucruri. Ce minun�ție e acolo, c�pitane. Hurin era t�cut, de parc� nu numai c� nu asculta, ci nici nu era de faț�.

Caldevwin �ncuviinț�, f�r� tragere de inim�.

��Am cinci sute de lucr�tori �n tab�ra de dincolo de locul unde se fac s�p�turile și, chiar și așa, nu vom reuși s� o scoatem la lumin� �nainte de sf�rșitul verii. Sunt oameni din Talpa. Eu am dou� treburi: s� �i pun la treab� și s� �i țin departe de sat. Celor din Talpa le place s� bea și s� chefuiasc�, iar oamenii de aici duc niște vieți foarte liniștite. Din glasul lui se �nțelegea c� �i comp�timește pe s�teni.

Rand d�du din cap. Puțin �i p�sa de cei din Talp�, oricine ar fi fost ei.

��Ce o s� faci cu statuia?

C�pitanul șov�i, �ns� Rand �l țintui cu privirea p�n� r�spunse.

��Galldrian a poruncit s� fie dus� �n capital�.

Loial clipi des.

��V� �nh�mați la treab� grea. Nu știu cum puteți c�ra ceva așa de mare at�t de departe.

��Așa a poruncit Maiestatea Sa, spuse Caldevwin t�ios. Va fi pusa l�ng� oraș, �n cinstea Cairhienului și a Casei Riatin. Ogierii nu sunt singurii care știu cum s� care pietre. Loial p�ru rușinat, iar c�pitanul se domoli. �ți cer iertare, prietene Ogier. M-am pripit și am fost grosolan. �nc� mai era puțin �nțepat. Stați mult �n Tremonsien, Senior Rand?

��Plec�m m�ine dimineaț�, r�spunse Rand. Mergem la Cairhien.

��Și eu trimit m�ine niște oameni �napoi �n oraș. Trebuie s� �i schimb tot timpul; se plictisesc dac� stau prea mult uit�ndu-se cum m�nuiesc unii t�rn�coapele și lopețile. Nu te superi dac� merg cu dumneata, nu-i așa? P�rea s� fie o �ntrebare, �ns� era limpede c� nu se aștepta ca Rand s� se �mpotriveasc�. Jup�neasa Madwen se ivi �n capul sc�rilor și ofițerul se ridic� �n picioare. Te rog s� m� scuzi, Senior Rand, trebuie s� m� scol devreme. Pe m�ine dimineaț�, așadar. Harul Luminii s� se pogoare asupra-ți. Se �nclin� �n fața lui Rand, d�du scurt din cap �nspre Loial și plec�.

Dup� ce ușile se �nchiser� �n spatele ofițerului, hangița se apropie de mas�.

��Am condus-o pe Domniț� �n odaia ei, Seniore. Și am preg�tit camere pentru dumneata și slujitorul dumitale, și pentru dumneata, prietene Ogier. Se opri și �l cercet� pe Rand. �mi cer iertare dac� �ntrec m�sura, Seniore, dar cred c� pot vorbi f�r� �nconjur unui Senior care �și las� slujitorul s� spun� tot ce crede. Dac� m� �nșel� nu vreau s� te jignesc. Vreme de dou�ștrei de ani eu și Barin Madwen ba ne-am certat, ba ne-am s�rutat. Asta ca s� �nțelegi c� știu despre ce vorbesc. �n clipa asta crezi probabil c� Domnița dumitale n-o s� mai vrea s� te vad� niciodat�, dar, dac� m� �ntrebi pe mine, eu aș zice s� te duci s� �i bați la uș� ast�-sear� și o s� te lase s� intri. Z�mbește și spune-i c� a fost vina dumitale, chiar de n-a fost.

Rand �și drese glasul și n�d�jdui c� nu roșise. �Lumin�, Egwene m-ar omor� dac� ar ști c� m-am g�ndit la așa ceva. Iar Selene m-ar omor� dac� aș face așa ceva. Oare?� Obrajii �i luar� foc.

��Mm� mulțumesc pentru sfat, jup�neas� Madwen. Od�ile� Se feri s� se uite spre sipetul acoperit cu p�tur� de l�ng� scaunul lui Loial; nu cutezau s� se culce toți și s� �l lase nep�zit. O s� dormim toți trei �n aceeași camer�.

Hangița p�ru surprins�, dar �și reveni repede.

��Cum dorești, Seniore. Pe aici.

Rand o urm� �n sus pe sc�ri. Loial ducea sipetul � sc�rile gemeau sub greutatea lui și a sipetului, �ns� hangița p�rea s� cread� c� e doar din pricina c� Ogierul era at�t de voinic � iar Hurin purta toți desagii și mantia str�ns� �n care erau harfa și flautul.

Jup�neasa Madwen aduse un al treilea pat �n odaie și se gr�bi s� �l fac�. Unul dintre paturi se �ntindea aproape dintr-un cap�t �n altul al camerei și era limpede c� �l preg�tise de la �nceput pentru Loial. Abia dac� te puteai strecura printre paturi. De �ndat� ce hangița plec�, Rand se �ntoarse spre ceilalți. Loial �mpinsese sipetul �nvelit �n p�tur� sub pat și �ncerc� salteaua. Hurin punea jos desagii.

��Știe vreunul dintre voi de ce era at�t de b�nuitor c�pitanul? C�ci era, sunt convins. Clatin� din cap. Dup� cum vorbea, ai fi zis c� se teme s� nu fur�m statuia.

��Daes Dae�mar, Senior Rand, spuse Hurin. Marele Joc. Jocul Caselor, dup� cum �i spun unii. Caldevwin crede probabil c� urm�rești vreun c�știg, altminteri nu ai fi aici. Și c�, orice ai face, s-ar putea s�-i faci probleme, așa c� trebuie s� fie cu b�gare de seam�.

Rand scutur� din cap.

��Marele Joc? Ce joc?

��Nu e nici un joc, Rand, �i r�spunse Loial de pe pat. Scosese o carte din buzunar, dar o ținea nedeschis� pe piept. Nu știu prea multe despre asta � Ogierii nu fac astfel de lucruri � dar am auzit c�te ceva. Nobilii și Casele nobiliare uneltesc ca s� trag� foloase. Fac lucruri care cred c� i-ar putea ajuta sau face r�u vreunui dușman, sau am�ndou� �n același timp. De obicei totul se petrece �n tain� sau, dac� nu, �ncearc� s� dea impresia c� fac cu totul altceva. �și sc�rpin� nedumerit una din urechile p�roase. Chiar și dac� știu cam despre ce este vorba, tot nu pricep. Fruntașul Haman spunea �ntotdeauna c� nu are destul� minte c�t s� �nțeleag� lucrurile pe care le fac oamenii, iar eu nu știu s� fie mulți la fel de deștepți ca Fruntașul Haman. Voi, oamenii, sunteți foarte ciudați.

Hurin se uit� pieziș la Ogier, dar spuse:

��Are dreptate cu privire la Daer Dae�mar, Senior Rand. Toți cei de la miaz�zi �l joac�, cei din Cairhien mai mult dec�t alții.

��Soldații care or s� vina dimineaț� fac oare și ei parte din acest joc al lui Caldevwin? Nu ne putem permite s� ne amestec�m �n așa ceva. Nu era nevoie s� pomeneasc� de Corn. Erau cu toții conștienți de prezența lui.

Loial cl�tina din cap.

��Nu știu, Rand. Caldevwin e om, deci m� aștept la orice.

��Hurin?

��Nici eu nu știu. Hurin p�rea la fel de �ngrijorat ca și Ogierul. S-ar putea s� fie doar ce a spus sau� Așa se �nt�mpl� cu Jocul Caselor. Nu știi niciodat�. C�nd am fost �n Cairhien am stat mai mult �n Talpa, așa c� nu știu prea multe despre nobili, �ns� Daer Dae�mar e primejdios peste tot, dar, din c�te am auzit, mai ales �n Cairhien. Deodat� se lumin� la faț�. Domnița Selene, Senior Rand. Ea trebuie s� știe mai multe dec�t mine sau Ziditorul. Poți s-o �ntrebi dimineaț�.

�ns� dimineaț� Selene nu mai era acolo. C�nd Rand cobor� �n sala mare, jup�neasa Madwen �i �nm�n� un pergament sigilat.

��Iart�-m�, Seniore, dar ar fi trebuit s� �mi asculți sfatul. Ar fi trebuit s� bați la ușa Domniței.

Rand aștept� s� plece, apoi desf�cu sigiliul de cear� alb�. Pe pecete erau stele și o semilun�.

Nu era nici o semn�tur�, dar scrisul acela elegant, curg�tor sem�na cu Selene.

�mp�turi pergamentul cu grij� și �l puse �n buzunar �nainte s� ias� �n curte, unde �l aștepta Hurin.

Era și C�pitanul Caldevwin acolo, �nsoțit de un alt ofițer mai t�n�r și de cincizeci de soldați c�lare, care umpluser� ulița. Cei doi ofițeri aveau capetele descoperite, dar purtau m�nuși de fier și platoșe lucrate �n aur deasupra surtucelor albastre. La spate, fiecare ofițer avea legat� de armur� o ghioag� scurt� cu o flamur� mic� și albastr� care le ajungea deasupra capului. Pe flamura lui Caldevwin era o singur� stea alb�, iar pe cea a ofițerului mai t�n�r, o cruce din dou� linii albe. Spre deosebire de ei, soldații �mbr�cați �n armur� și cu coifuri pe cap aduceau cu niște clopote din care se t�iase puțin metal ca s� le dezveleasc� chipurile.

Caldevwin f�cu o plec�ciune c�nd Rand ieși din han.

��Bun� dimineața, Senior Rand. Acesta este Elricain Tavolin, care �i conduce pe tovar�șii dumitale de drum, dac� le pot spune așa. Cel�lalt ofițer f�cu la r�ndul s�u o plec�ciune; avea capul ras, ca și Caldevwin. Nu scoase nici un cuv�nt.

��Puțin� tov�r�șie este binevenit�, c�pitane, spuse Rand, izbutind s� par� �n largul lui. Fain nu s-ar fi �ncumetat s� �nfrunte cincizeci de soldați, �ns� Rand și-ar fi dorit s� fie sigur c� erau niște simpli tovar�și de drum.

C�pitanul arunc� o privire spre Loial, care se �ndrepta spre cal duc�nd sipetul acoperit cu p�tura.

��Grea povar�, Ogierule.

Loial mai c� se �mpiedic�.

��Nu-mi place s� stau departe de c�rți, c�pitane. R�nji larg și se gr�bi s� lege sipetul de șa.

Caldevwin se uit� �n jur, �ncruntat.

��Domnița dumitale �nc� nu a cobor�t. Iar iapa ei nu e aici.

��A plecat deja, �i spuse Rand. A trebuit s� ajung� imediat la Cairhien, �n timpul nopții.

Caldevwin ridic� din spr�ncene.

���n timpul nopții? Dar oamenii mei� Iart�-m�, Seniore Rand. �l trase deoparte pe t�n�rul ofițer și �ncepu s� �i spun� ceva, cu glas sc�zut și m�nios.

��A pus oameni de straj�, Senior Rand, șopti Hurin. Domnița Selene a trecut pe l�ng� ei f�r� s� fie v�zut�.

Rand �nc�lec� cu o str�mb�tur�. Dac� mai fusese vreo șans� ca ofițerul s� nu �i b�nuiasc� de ceva, se pare c� Selene o spulberase.

��Cic� e prea mult� lume, morm�i el. �n Cairhien e și mai mult�.

��Ai spus ceva, Seniore?

Rand ridic� privirea; Tavolin veni l�ng� el, c�lare pe un jugan mare și cenușiu. Și Hurin era �n șa, iar Loial st�tea l�ng� arm�sarul lui. Soldații erau �nșirați. Caldevwin nu se vedea nic�ieri.

��Nimic nu se �nt�mpl� așa cum m� aștept, zise Rand.

Tavolin schiț� un z�mbet, o mic� arcuire a buzelor.

��Pornim, Seniore?

Ciudatul Alai se �ndrept� spre drumul b�t�torit care ducea spre orașul Cairhien.

��Nimic nu se �nt�mpl� așa cum credeam eu, morm�i Moiraine, f�r� s� aștepte un r�spuns de la Lan.

Masa cea mare, bine lustruit�, din fața ei era plin� de c�rți și de h�rtii, pergamente și manuscrise, multe dintre ele pr�fuite din pricin� c� fuseser� ținute la p�strare prea mult� vreme și m�ncate de timp. Din altele r�m�seser� numai buc�ți. �nc�perea �n care se aflau p�rea alc�tuit� aproape �n �ntregime din c�rți și manuscrise. Peste tot erau rafturile pline; doar ușile, ferestrele și c�minul erau libere. Scaunele erau niște jilțuri �nalte și moi, dar jum�tate dintre ele, la fel ca și cele mai multe m�suțe mici, erau acoperite cu c�rți. Ba unele aveau gr�mezi de c�rți și manuscrise și pe dedesubt. �ns� numai c�teva dintre ele, o gr�m�joar� pe care și-o așezase �n faț�, erau ale lui Moiraine.

Femeia se ridic� și se duse la fereastr�, ațintindu-și privirile prin �ntuneric c�tre luminile din sat, aflate nu prea departe. Aici nu erau �n primejdia de a fi urm�riți. Nimeni nu s-ar fi așteptat s-o g�seasc� aici. �Trebuie s�-mi limpezesc g�ndurile și s-o iau de la �nceput, se g�ndi ea. Nu-mi r�m�ne altceva de f�cut.�

Nici unul dintre s�teni nu b�nuia c� cele dou� surori �n v�rst� care locuiau �n acea cas� micuța și cochet� erau Aes Sedai. Asemenea b�nuieli nu-și aveau locul �ntr-un locșor precum Tifan�s Wells, o așezare de fermieri, pierdut� printre c�mpiile din Arafel. S�tenii veneau la cele dou� s� le cear� sfaturi pentru problemele lor și leacuri pentru boli, și le prețuiau ca pe niște femei binecuv�ntate de Lumin�, dar nu mai mult de-at�t. Adeleas și Vandene plecaser� �mpreun� �n pribegie, de bun� voie, și asta se �nt�mplase cu at�ta vreme �n urm� �nc�t nici m�car �n Turnul Alb nu mai existau multe Aes Sedai care s�-și aminteasc� de ele și s� știe c� �nc� mai erau �n viaț�.

Tr�iau �n pace, �mpreun� cu un Str�jer, la fel de �n v�rst�, singurul care le r�m�sese. Nu renunțaser� la planul de a scrie o istorie a lumii �ncep�nd cu Fr�ngerea, și cu c�t mai multe fapte puteau aduna din vremea dinaintea ei. C�ndva. �ntre timp, �ns�, aveau multe cunoștințe de dob�ndit, multe taine de p�truns. Casa lor era locul cel mai potrivit �n care Moiraine putea afla ceea ce c�uta. Numai c� nu g�sise nimic.

Prinz�nd cu coada ochiului o mișcare, se �ntoarse. Lan se sprijinea de c�minul din c�r�mid� galben�, netulburat ca o st�nc�.

��Lan, ți-aduci aminte c�nd ne-am �nt�lnit?

Se aștepta la un r�spuns, la un semn, altfel nu ar fi izbutit s� z�reasc� scurta tres�ltare a uneia dintre spr�ncenele lui. Nu se �nt�mpla de multe ori s�-l ia prin surprindere � dar �ntrebarea ei se referea la ceva de care nu pomenea de obicei nici unul dintre ei. Cu aproape dou�zeci de ani �n urm� ea �i spusese � cu toat� m�ndria neab�tut� a cuiva �nc� �ndeajuns de t�n�r pentru a se putea numi așa, din c�te �și amintea � c� n-avea s� mai vorbeasc� vreodat� despre asta și c� aștepta și din partea lui același lucru.

��Mi-aduc aminte, �i r�spunse el simplu.

��Și tot n-ai de g�nd s�-ți ceri scuze, pare-mi-se. M-ai aruncat �ntr-un iaz, spuse Moiraine, f�r� s� z�mbeasc�, deși de-acum amintirea �ncepuse s-o amuze. Eram ud� p�n� la piele. Și asta se �nt�mpla �n acel anotimp pe care voi, oamenii de la Hotare, �l numiți �prim�var� timpurie�. Aproape c� am �nghețat.

��Mi-aduc aminte și c� am f�cut focul și ți-am at�rnat niște p�turi ca s� te poți �nc�lzi f�r� s� se uite cineva la tine, r�spunse el, r�sturn�nd buștenii aprinși cu v�traiul, �nainte s�-l at�rne la loc �n cui; p�n� și nopțile de var� erau r�coroase la Hotare. Mi-aduc aminte și c� �n noaptea aceea, �n timp ce dormeam, mi-ai turnat �n cap jum�tate din apa din iaz. Ar fi fost mult mai simplu dac�-mi spuneai c� erai Aes Sedai, �n loc s�-mi ar�ți. Și am�ndoi am fi tremurat mai puțin. Și nu trebuia s� �ncerci s�-mi iei sabia. Nu este calea potrivit� de a te �nf�țișa unui om de la Hotare, nici m�car pentru o femeie t�n�r�.

��Dar chiar eram t�n�r� și singur�, iar tu la fel de mare așa cum ești și acum și parc� și mai fioros. Nu voiam s�-ți spun c� sunt Aes Sedai. La vremea aceea, mi se p�rea c� aveai s�-mi r�spunzi mai liber la �ntreb�ri dac� nu știai asta, �ncepu Moiraine, apoi t�cu o clip�, cu g�ndul la anii care trecuser� de la acea �nt�lnire; fusese un lucru bun s� �nt�lneasc� un tovar�ș care s-o ajute �n c�ut�rile ei. Dar ți-a trecut vreodat� prin minte, �n s�pt�m�nile care au urmat, c� aveam s�-ți cer s� te legi de mine? Chiar din prima zi am fost sigur� c� tu aveai s� fii alesul.

��Nici vorb�, r�spunse el sec. M� g�ndeam numai la cum s� fac s� te duc p�n� �n Chachin și s� r�m�n cu pielea �ntreag�. �n fiecare noapte aveam parte de alte și alte surprize. Furnicile nu le-am uitat nici acum. Cred c� n-am dormit așa cum trebuia nici m�car o noapte.

Amintindu-și, Moiraine �și �ng�dui un z�mbet slab.

��Eram t�n�r�, repet� ea. Și acum, dup� at�ția ani, cum te simți? Leg�tura dintre noi a �nceput s� te apese? Nu ești tu omul care s� stea de buna voie cu lațul de g�t, nici m�car cu unul at�t de subțire ca al meu.

Era o remarc� �nțep�toare. Așa și intenționase s� fie.

��Nu, rosti Lan, cu glasul netulburat, �ns� �n același timp lu� iar�și v�traiul de la locul lui și r�scoli focul cu o asprime de care nu era nevoie; pe coș se �n�lț� un v�rtej de sc�ntei. Am ales, nesilit de nimeni, știind ce urma s� am de f�cut. E o cinste pentru mine s� te slujesc, Moiraine Sedai, adaug� el, ag�ț�nd cu zgomot v�traiul la loc și f�c�nd o plec�ciune solemn�. Așa a fost și așa va fi mereu.

��Atunci c�nd faci pe umilul, Lan Gaidin, pufni femeia, te porți cu mai mult� trufie dec�t cei mai mulți dintre regii aflați �n fruntea armatelor. Așa a fost din clipa �n care te-am �nt�lnit.

��Și ce-i cu toat� vorb�ria asta despre vremurile trecute, Moiraine?

Pentru a suta oar� � din c�te i se p�rea � ea se g�ndi ce cuvinte s� foloseasc�.

���nainte s� plecam din Tar Valon, am pus la cale un lucru. Dac� mi se va �nt�mpla ceva, leg�tura dintre mine și tine va trece la alta.

El o privi �n t�cere.

��Atunci c�nd vei simți c� am murit, asta te va sili s� pleci imediat �n c�utarea ei. Nu vreau s� fii luat prin surprindere.

��Silit, șuier� el, printre dinți, cu m�nie. Niciodat� p�n� acum nu te-ai folosit de leg�tura noastr� ca s� m� obligi s� fac. Credeam c� o asemenea fapt� nu-ți este pe plac.

��Dac� n-aș fi f�cut-o, la moartea mea ai fi fost liber și nici cele mai aprige porunci pe care ți le-aș fi dat n-ar mai fi stat �n picioare. Nu am s�-ți dau voie s� mori �ntr-o �ncercare zadarnic� de a m� r�zbuna. Și nici n-am s�-ți �ng�dui s� te �ntorci la acel r�zboi, la fel de zadarnic, pe care-l purtai, �n Man�, de unul singur. Ținta noastr� este aceeași, numai s� poți s� �nțelegi asta. Iar eu am s� fac tot ce pot ca s� te v�d lupt�nd cu folos. Nu vreau nici r�zbunare și nici s� te știu murind degeaba �n Man�.

��Și crezi c� asta se va �nt�mpla cur�nd? �ntreb� el, cu glasul netulburat, cu chipul lipsit de orice expresie, ca o st�nc� �n b�taia viscolului din miez de iarn�; �l v�zuse purt�ndu-se așa de multe ori, �n general atunci c�nd era pe punctul de a comite fapte s�ngeroase. Ai pus ceva la cale, f�r� mine, ceva care s� te duc� la moarte?

��Am ajuns s� m� bucur c� aici �n�untru nu este nici un iaz, murmur� ea, apoi ridic� brațele, v�z�nd c� tonul ei nep�s�tor �l sup�rase și-l f�cuse s� se �ncordeze. Fiecare zi �mi poate aduce moartea, la fel ca și ție. Cum altfel, c�nd de-at�ția ani ne-am luat pe umeri o asemenea povar�? Acum, c� totul a �nceput s� se �nt�mple, trebuie s� m� �mpac cu acest g�nd chiar mai mult dec�t �nainte.

O vreme, el r�mase cu ochii ațintiți la m�inile sale mari și p�trate.

��Nici o clip� nu m-am g�ndit, rosti �ncet, c� tu ai putea muri �naintea mea. Cumva, chiar și �n clipele cele mai rele, mi se p�rea c� Dar, ad�ug� el, dintr-odat�, frec�ndu-și palmele, dac� se poate �nt�mpla s� fiu luat pe sus și oferit �n dar ca un c�țeluș de salon, aș vrea m�car s� știu pe m�inile cui am s� ajung.

��Nu te-am privit niciodat� ca pe un animal, r�spunse aspru Moiraine, și nici Myrelle.

��Myrelle, se str�mb� Lan. Da, �nțeleg. Trebuia s� fie cineva de-a Verzilor, sau vreo fetișcan� de-abia ajuns� sor� �n toat� puterea cuv�ntului.

��Myrelle știe s� țin� �n fr�u trei Gaidin, așa c� poate se va descurca și cu tine. Și, cu toate c� știu c� i-ar pl�cea s� te țin� pentru ea, a f�g�duit c�, atunci c�nd va g�si pe cineva care ți se potrivește mai bine, �i va trece aceleia leg�tura.

��Așa, deci. Nu un c�țeluș, ci un pachet. Iar Myrelle va fi pentru mine� �ngrijitoarea. Moiraine, nici m�car Verzile nu se poarta așa cu Str�jerii lor. Nici o Aes Sedai nu a �ncredințat alteia leg�tura Str�jerului s�u de patru sute de ani, și totuși tu vrei s-o faci nu o dat�, ci de dou� ori!

��Am și f�cut-o, și nu am de g�nd s� schimb asta.

��Lumina s� m� tr�sneasc�, și dac� tot urmeaz� s� fiu trecut din m�n� �n m�n�, știi m�car c�t de c�t la cine am s� ajung?

��Este pentru binele t�u, s� știi, și s-ar putea s� fie și pentru binele alteia. S-ar putea ca Myrelle s� g�seasc� o fetișcan�, de-abia ajuns� sor� �n toat� puterea cuv�ntului � nu tu spuneai așa? � care are nevoie de un Str�jer c�lit �n lupt� și cunosc�tor al tainelor lumii, o fetișcan� care poate s� aib� și ea nevoie de cineva s-o arunce �ntr-un iaz. Ai multe de d�ruit, Lan. Dac� te-aș l�sa s� te irosești �ntr-un morm�nt f�r� nici un �nsemn, sau sf�șiat de corbi, �n loc s�-i fii de folos unei femei care ar putea avea nevoie de tine, aș p�c�tui mai r�u dec�t aceia despre care tot vorbesc Mantiile Albe. Da, și cred c� va avea nevoie de tine.

Lan f�cu ochii ușor mai mari � �n locul lui, altul ar fi r�mas cu gura c�scat� de uimire și tulburare. Moiraine nu-l v�zuse niciodat� at�t de st�njenit. Deschise gura de dou� ori și de-abia a treia oar� izbuti s� vorbeasc�.

��Și ce g�nduri ai cu aceast�

��Ești sigur, Lan Gaidin, �l �ntrerupse ea, c� leg�tura nu te apas�? S� fie acum prima data c�nd �ți dai seama p�n� unde poate s� ajung� și c�t este de tare? Ai putea s� nimerești pe m�na unei surori Albe �n floarea v�rstei, toat� numai rațiune, f�r� pic de inim�, sau a unei tinere Brune care s� vad� �n tine doar doua brațe menite s�-i care c�rțile și desenele de colo-colo. Te pot trimite unde poftesc, ca pe un pachet � sau ca pe un c�țeluș � iar tu trebuie s� te supui. Ești convins c� nu te apas�?

��Deci, asta era? m�r�i el, cu ochii aprinși ca dou� fl�c�ri albastre și cu gura str�mbat�; era m�nios � pentru prima dat� de c�nd �l cunoștea, pe chip i se oglindea limpede m�nia. Toat� discuția asta nu a fost dec�t o �ncercare � o �ncercare! � ca s� vezi dac� leg�tura noastr� se poate rupe? Dup� at�ta vreme? Din ziua �n care ți-am jurat, am c�l�rit acolo unde mi-ai spus s� c�l�resc, chiar și atunci c�nd mi s-a p�rut o nerozie, chiar și c�nd aveam motive s� fug �n alt� parte. Niciodat� n-a trebuit s� te folosești de ceea ce ne lega ca s� m� silești. Bizuindu-m� pe cuv�ntul t�u, te-am l�sat s� p�șești de una singur� �n calea primejdiei și mi-am oprit brațul, atunci c�nd nu doream nimic altceva dec�t s� scot sabia și s�-ți croiesc un drum care s� te scoat� la liman. Și dup� at�ta vreme, m� pui la �ncercare?

��Nu-i asta, Lan. Am vorbit pe șleau, f�r� ascunzișuri, și am f�cut �ntocmai dup� cum ți-am spus. Numai c�, �n Fal Dara, am �nceput s� m� �ntreb dac� mai ești �nc� de partea mea, cu totul.

C�ut�tura lui deveni mai ascuns�, mai ne�ncrez�toare. �Iart�-m�, Lan, n-aș fi lovit așa de aprig, dar trebuie s� aflu.�

��De ce-ai f�cut ce-ai f�cut pentru Rand?

Lan clipi; era limpede c� nu la asta se așteptase. C�t despre Moiraine, ea știa la ce se așteptase, dar nu voia s� aduc� vorba tocmai acum, c�nd �l vedea prins pe picior greșit.

��L-ai adus �n fața Supremei, și l-ai �nv�țat s� se poarte și s� vorbeasc� precum un Senior de la Hotare, soldat din n�scare. �ntr-un fel, asta se potrivea cu ceea ce voiam și eu, dar nu-mi amintesc s� fi discutat vreodat� despre așa ceva. De ce, Lan?

��Mi s-a p�rut c� așa trebuia. Și un c�ine de v�n�toare trebuie, mai devreme sau mai t�rziu, s�-i ias� �n cale primului lup din viața lui, dar dac� lupul vede �n el numai un c�țeluș, dac� se poart� așa, o s� piar� cu siguranț�. C�inele de v�n�toare trebuie s� arate ceea ce este mai �nt�i �n ochii lupului, și nu ai s�i, dac� este s� scape cu viaț�.

��Așa le consideri tu pe Aes Sedai? Pe Suprem�? Pe mine? Ca pe niște lupi st�rniți s�-l ucid� pe t�n�rul t�u c�ine de v�n�toare? Știi ce este el, Lan. Știi ce trebuie s� ajung�. Trebuie. Pentru asta m-am luptat �nc� din ziua �n care ne-am cunoscut, și chiar și �nainte. Oare pui la �ndoial� ceea ce fac?

��Nu, nu, protest� el, cl�tin�nd din cap; era pe cale s�-și revin� din tulburare, s� se �nchid� iar �ntre ziduri de ap�rare � dar �nc� nu le cl�dise p�n� sus. De c�te ori nu mi-ai spus c� ta�veren �i atrag pe cei din jurul lor ca pe niște firicele de iarb� prinse �ntr-un v�rtej? Poate c� și eu am fost atras. Nu știu s�-ți spun altceva dec�t c� așa mi s-a p�rut c� trebuie s� fie. Sunt oameni de la țar� � aveau nevoie de cineva care s� fie de partea lor. Dac� nu toți, m�car Rand. Moiraine, cred �n ceea ce faci, chiar și acum c�nd nu știu nici jum�tate; cred, așa cum cred și �n tine. Nu ți-am cerut s� m� eliberezi și nici n-am de g�nd s-o fac. Orice g�nduri ai avea s� mori și astfel s� m� pui la p�strare� �n siguranț�, am s� m� dau și peste cap s� te țin �n viaț� și s� v�d c� m�car planurile astea eșueaz�.

��Ta�veren, oft� Moiraine. Poate c� �ntr-adev�r asta a fost. Eu cred c� am de c�l�uzit o b�rcuț� care plutește �n josul unui p�r�iaș, și c�nd colo este un buștean care trebuie s� str�bat� v�rtejurile. De c�te ori �l �mping, m� �mpinge și el și se face din ce �n ce mai mare cu c�t �naint�m. Și totuși trebuie s� duc totul la bun sf�rșit, ad�ug� ea, r�z�nd slab. N-am s� fiu nefericit�, vechiul meu prieten, dac� izbutești s�-mi dejoci acele planuri. Dar acum las�-m�, te rog. Trebuie s� fiu singur� ca s� pot s� g�ndesc.

El șov�i, o clip� doar, �nainte de a se �ntoarce c�tre uș�. Cu toate acestea, �n ultimul moment, ea nu-i putu �ng�dui s� plece f�r� o ultim� �ntrebare.

��Visezi vreodat� la altceva, Lan?

��Toți oamenii viseaz�. Dar eu știu s� recunosc ceea ce este vis. Asta, r�spunse el, ating�ndu-și m�nerul sabiei, este aievea.

Zidurile se �n�lțaser� la loc, la fel de mari și de groase ca �ntotdeauna. Dup� plecarea lui, Moiraine r�mase o vreme �n jilț, cu ochii la foc. Se g�ndi la Nynaeve și la cr�p�turile din zid. F�r� nici un efort, f�r� s� se g�ndeasc� la ce f�cea, t�n�ra sf�r�mase zidurile de ap�rare ale lui Lan și plantase �n fiecare cr�p�tur� semințele unor plante c�ț�r�toare. Lan se credea �n siguranț�, ferecat �n fort�reața lui de soart� și propriile-i dorințe, dar �ncet, cu r�bdare, r�d�cinile plantelor f�ceau zidurile s� se pr�bușeasc�, pentru a-l scoate la iveal� pe omul din�untru. �ncepuse deja s� cread� �n lucrurile �n care credea și Nynaeve; la �nceput, nici nu-i p�sa de cei din Emond�s Field, cu excepția celor care-o interesau pe Moiraine. Nynaeve f�cuse ca totul s� se schimbe, așa cum �l schimbase și pe el. Spre mirarea sa, Moiraine simți �nțep�tura geloziei. Nu i se mai �nt�mplase niciodat� așa ceva � oricum nu din pricina vreuneia dintre femeile care-și aruncaser� inimile la picioarele lui sau a celor care i se urcaser� �n pat. La urma urmei, nu se g�ndise vreodat� la el ca la un motiv de gelozie. Nici la el, nici la vreun alt b�rbat. Ea, una, era c�s�torit� cu lupta pe care-o purta � la fel și el. Dar trecuse at�t de mult� vreme de c�nd deveniser� tovar�și �n aceast� lupt� Fusese o vreme c�nd el omor�se un cal, apoi aproape c� era s� moar� la r�ndul s�u, purt�nd-o �n brațe, p�n� s� ajung� s-o duc� Anaiyei, pentru T�m�duire. Și ea �i �ngrijise r�nile de mai multe ori, salv�nd, cu meșteșugul s�u, viața pe care el fusese gata s-o jertfeasc� pentru a i-o sc�pa pe a ei. Dintotdeauna Lan �i spusese c� era logodit cu moartea. Acum, �ns�, o alt� mireas� �i atr�sese privirile, cu toate c� nu-și d�dea �nc� seama. Se credea �nc� puternic, ascuns �n spatele zidurilor, numai c� Nynaeve �și �mpletise flori de nunt� �n p�r. Avea el oare s� mai fie �n stare s� pețeasc� moartea cu at�ta ușurinț� și nep�sare? Moiraine se �ntreba c�nd avea s�-i cear� s�-l elibereze din laț. Și ce-avea s� fac� ea, �n clipa aceea� Cu o grimas�, se ridic�. Erau lucruri mai importante de f�cut. Mult mai importante. Privirile i se oprir� asupra c�rților deschise și a h�rtiilor care umpleau �nc�perea. At�tea indicii, dar nici un r�spuns. Atunci intr� Vandene, cu o tav� pe care se aflau un ceainic și c�teva c�ni. Era o femeie zvelt� și grațioas�, cu spatele drept și cu p�rul str�ns cu grij� la ceaf�, aproape alb. Chipul ei nu �ng�duia s� i se precizeze v�rsta, dar purta urmele multor, multor ani.

��L-aș fi pus pe Jaem s� aduc� asta, ca s� nu te deranjez eu �ns�mi, dar este afar� �n hambar. Face exerciții cu sabia, spuse Vandene, chicotind ușor, �n timp ce d�dea la o parte un manuscris ferfenițit ca s� așeze tava pe mas�. Venirea lui Lan l-a f�cut s�-și aminteasc� de menirea lui � c� e mai mult dec�t un gr�dinar și un om bun la toate. Gaidinii sunt at�t de �nc�p�ț�nați. Credeam c� e și Lan aici, de-asta am mai adus o can�. Ai g�sit ce c�utai?

��Nici m�car nu sunt convins� c� știu ce caut, r�spunse Moiraine, �ncrunt�ndu-se, cu ochii la cealalt�; Vandene alesese Ajah Verde, nu cea Brun� ca sora ei, cu toate c� ele dou� studiaser� at�t de mult� vreme �mpreun� �nc�t ajunsese s� știe la fel de mult� istorie ca Adeleas.

��Oricum ar fi, s-ar zice c� nu știi nici m�car unde s� cauți, rosti Vandene, r�sfoind c�rțile și manuscrisele de pe mas� și cl�tin�nd din cap. Tot felul de lucruri � R�zboaiele Troloce, Neadormiții care str�juiesc apele, Legenda Re�ntoarcerii. Dou� tratate despre Cornul lui Vaiere. Trei despre profețiile �ntunericului și, pe Lumin�, uite și cartea Santhrei despre R�t�ciți. Ce lucrare tulbur�toare. La fel ca și cea despre Shadar Logoth. Uite și profețiile Dragonului � trei traduceri și originalul? Moiraine, ce cauți, la urma urmei? Profețiile, da, asta �nțeleg � chiar și aici, așa retrase cum suntem, tot mai afl�m ceva vești. Am auzit ce se petrece �n Illian. Se zvonea prin sat c� s-a și g�sit Cornul, adaug� ea, flutur�nd un manuscris și tușind din pricina prafului ridicat dintre pagini. Firește, eu nu cred așa ceva. Zvonuri sunt mereu. Dar ce?� A, nu. Ai spus c� vrei s� fii l�sat� singur�, așa c� n-am s� te mai bat la cap.

��Stai puțin, spuse Moiraine, oprind-o pe cealalt� Aes Sedai s� ias�. Poate c� poți s� afli dumneata r�spunsul la c�teva �ntreb�ri.

��Am s� �ncerc, z�mbi dintr-odat� Vandene. Adeleas spune c� ar fi trebuit s� aleg Brunul. �ntreab�-m�.

Și turn� dou� c�ni de ceai, d�ndu-i una lui Moiraine, apoi se așez� �ntr-un jilț l�ng� foc. Moiraine c�zu pe g�nduri, aleg�ndu-și cu grij� �ntreb�rile, �n timp ce aburii se ridicau �n spirale deasupra c�nilor. �Trebuie s� aflu r�spunsurile, f�r� s� dezv�lui prea multe.�

��Cornul lui Vaiere nu este pomenit �n Profeții, dar este cumva legat de Dragon?

��Nu. �n afar� de faptul c� trebuie g�sit �nainte de Tarmon Gai�don, și c� acea Ultima B�t�lie trebuie purtat� de �nsuși Dragonul Ren�scut, nu exist� nici o leg�tur�, r�spunse femeia cu p�rul alb, sorbind din ceai și aștept�nd urm�toarea �ntrebare.

��Dar �ntre Dragon și Capul Toman?

��Da și nu, șov�i Vandene. Aici Adeleas și cu mine nu am c�zut de acord, continu� ea, pe un ton sf�tos care chiar o f�cea s� semene cu o Brun�. Exist� �n original un vers care se traduce literal așa: �Cinci pornesc c�lare și patru se �ntorc. Deasupra Neadormiților se va da la iveal�, flamura crucii, cerul �n fl�c�ri�� Și așa mai departe. Important este c� se spune ma�vron, iar eu nu cred c� trebuie tradus doar �neadormiți�, c�ci atunci ar fi a�vron. Ma�vron e ceva mai mult. Eu cred c� �nseamn� �Neadormiții care str�juiesc apele�, cu toate c� ei �și spun Do Miere A�vron, firește, nu M�avron. Adeleas �mi spune mereu c� despic firul �n patru. Dar eu cred c� asta vrea s� �nsemne c� Dragonul Ren�scut va ap�rea undeva deasupra Capului Toman, �n Arad Doman sau Saldaea. Chiar dac� Adeleas m� crede neroad�, am �nceput de la o vreme s� ascult toate veștile care sosesc din Saldaea. Aud c� Mazrim Taim poate conduce Puterea, iar surorile noastre nu au izbutit �nc� s�-l prind�. Dac� Dragonul renaște și dac� se g�sește Cornul lui Vaiere, �nseamn� c� Ultima B�t�lie se apropie. S-ar putea s� nu avem vreme s� ne sf�rșim de scris istoriile, mai zise ea, �nfior�ndu-se, apoi r�z�nd pe neașteptate. Ciudat lucru � s�-mi fac griji din pricina asta. Cred c� �ntr-adev�r �ncep s� sem�n din ce �n ce mai mult cu o Brun�. �nsp�im�nt�tor g�nd. Ia s� auzim � ce mai vrei s� știi?

��Nu cred c� ai de ce s�-ți faci griji din pricina lui Taim, spuse Moiraine, cu g�ndurile aiurea; g�sise o leg�tura cu Capul Toman, oric�t ar fi fost de slab� și de �nc�lcit�. Va p�ți și el ce-a p�țit Logain. Dar cu Shadar Logoth cum e?

��Shadar Logoth! pufni Vandene. Pe scurt, orașul a fost distrus de propria sa ur�. Toate f�pturile au pierit, �n afar� de Mordeth, sfetnicul de la care a �nceput totul, folosindu-se de c�ile Iscoadelor Celui �ntunecat, chiar �mpotriva lor. Acum, el este ferecat �n�untru, aștept�nd un suflet pe care s�-l fure. Cei care intr� sau ating ceva din oraș sunt �n primejdie. Dar orice novice care e pe cale s� devin� Aleasa știe asta. Dac� vrei s� afli și altele, va trebui s� r�m�i o lun� de zile cu noi și s� asculți predicile lui Adeleas � ea e cea care a cercetat lucrurile �n am�nunțime � dar p�n� și eu pot s�-ți spun c� n-are nici o leg�tur� cu Dragonul. Locul acela era mort deja cu o sut� de ani �nainte ca Yurian Arc-de-Piatr� s� se ridice din cenușa R�zboaielor Troloce. Dintre toți falșii Dragoni, el este cel mai apropiat de vremurile acelea.

��Nu m-am f�cut �nțeleas�, spuse Moiraine, ridic�nd brațul. Nu vorbesc de Dragon, acum, fie el fals sau adev�rat. Cunoști vreo pricin� pentru care un Pierit s� ia cu sine ceva provenit din Shadar Logoth?

��Nici vorb�, dac� știa ce e. Ura care-a dus la pieire Shadar Logoth era ura pe care oamenii sperau s-o foloseasc� �mpotriva Celui �ntunecat. Un asemenea lucru ar ucide F�pturile Umbrei la fel de ușor ca și pe cei care p�șesc �n Lumin�. Și ei se tem de Shadar Logoth la fel de mult ca și noi, și pe bun� dreptate.

��Și despre R�t�ciți ce poți s�-mi spui?

��Cum mai sari de la una la alta� Prea multe nu pot s�-ți spun, �n afar� de ce-ai �nv�țat ca novice. Aproape nimeni nu știe altceva despre cei f�r� nume. Vrei s� �ncep acum s�-ți repet ce-am �nv�țat am�ndou� �n tinerețe?

O clip�, Moiraine r�mase t�cut�. Nu voia s� dezv�luie prea mult, dar Vandene și Adeleas aveau mai multe cunoștințe �n degetele lor mici dec�t oricare alta dintre femeile r�mase �n Turnul Alb, acolo unde, deocamdat�, apele erau prea tulburi pentru ca ea s�-și �ng�duie s� se �ntoarc�, așa c� l�s� un nume s�-i scape de pe buze, ca și cum l-ar fi rostit f�r� voia sa.

��Lanfear.

��Uite, oft� cealalt�, de data asta nu știu nici o iot� mai mult dec�t știam c�nd eram novice. Fiica nopții r�m�ne o tain�, ca și cum �ntr-adev�r s-ar fi pierdut �n bezna. Lanfear, �ncepu ea din nou, dup� c�teva clipe de t�cere, �n care-și l�sase privirile �n jos, �nspre cana de ceai; c�nd ridic� ochii, �ns�, și-i aținti pe chipul lui Moiraine. Numele lui Lanfear a fost legat de cel al lui Lews Therin Telamon. Spune-mi, Moiraine, știi ceva despre locul �n care Dragonul Ren�scut va ap�rea din nou? Sau s-a-nt�mplat deja?

��Dac� aș ști, r�spunse netulburat� Moiraine, crezi oare c� aș mai fi aici și nu �n Turnul Alb? Suprema știe la fel de multe ca și mine, jur. Ați fost cumva chemate la ea?

��Nu, și cred c� am fi, dac� s-ar �nt�mpla ceva. C�nd va veni vremea s�-l �nfrunt�m pe Dragonul Ren�scut, Suprema va avea nevoie de toate surorile, de toate Alesele, de toate novicele care pot aprinde o lum�nare f�r� ajutor, replica Vandene, cobor�nd vocea, cufundat� �n g�nduri. Va avea at�t de mult� putere, �nc�t va trebui s�-l dobor�m �nainte s� aib� prilejul s-o foloseasc� �mpotriva noastr�, �nainte s� �nnebuneasc� și s� distrug� lumea. Dar mai �nt�i de toate trebuie s�-l l�s�m s�-l �nfrunte pe Cel �ntunecat, r�se ea, aspru, v�z�nd schimbarea de pe chipul lui Moiraine. Nu sunt Roșie. Mi-am petrecut �ndeajuns de mult� vreme cu Profețiile ca s� știu c� nu putem avea �ndr�zneala de a-l domoli �nainte de lupt�. Poate c� nici nu-l vom putea domoli vreodat�. Știu la fel de bine ca tine sau ca orice alta sora c�reia �i pas� de asta c� pecețile care-l țin pe Cel �ntunecat ferecat �n Shayol Ghul sl�besc. �n Illian se proclam� o nou� c�utare a Cornului. Falșii Dragoni sunt peste tot. Doi dintre ei, Logain și individul asta din Saldaea, pot conduce Puterea. C�nd s-a-nt�mplat ultima dat� ca Roșiile s� g�seasc� doi b�rbați de felul �sta �n mai puțin de un an? Și unul la cinci ani, și tot era mult. Eu n-am tr�it s� v�d așa ceva, deși sunt cu mult mai b�tr�n� dec�t tine. Semnele sunt peste tot. Tarmon Gai�don se apropie. Cel �ntunecat va sc�pa. Iar Dragonul va renaște. Probabil c� de-asta m� temeam c� tu știi ceva, �ncheie ea, așez�ndu-și ceașca la loc, cu un zgomot surd.

��O s� vin�, spuse brusc Moiraine, iar noi o s� facem ceea ce trebuie.

��Dac� aș crede c� e de vreun folos, aș scoate-o pe Adeleas cu nasul din c�rți și aș trimite-o �n Turnul Alb. Dar am ajuns s�-mi dau seama c� sunt fericit� aici. Poate c� vom avea vreme s� termin�m de scris istoria.

��N�d�jduiesc s� aveți, Sor�.

��Ei, mai am și alte treburi �nainte de culcare, zise Vandene, ridic�ndu-se. Dac� nu mai ai s�-mi pui nici o �ntrebare, am s� te las s�-ți vezi de ale tale.

Dar nu plec� imediat, ci mai st�tu puțin, l�s�nd s� se vad� c�, oric�t de mult� vreme și-ar fi petrecut printre c�rți, f�cea �nc� parte din Ajah Verde.

��Ar trebui s� faci ceva cu Lan, Moiraine. Se fr�m�nt� mai ceva ca Piscul Dragonului. Mai devreme sau mai t�rziu, o s� erup�. Am cunoscut �ndeajuns de mulți b�rbați ca s�-mi dau seama c�nd unul dintre ei e tulburat din pricina unei femei. Voi doi ați fost �mpreun� mult timp. Poate c�, �n cele din urm�, a ajuns s� observe c� ești și femeie, nu doar Aes Sedai.

��Lan m� vede așa cum sunt, Vandene Sedai. Aes Sedai. Și o bun� prieten�, sper.

��Voi, Albastrele� Sunteți mereu gata s� salvați lumea, dar v� pierdeți pe voi �nșiv�.

Dup� ce plec� Vandene, Moiraine �și lu� mantia și, vorbind �n sinea ei, se duse �n gr�din�. Ceva din ce-i spusese cealalt� nu-i d�dea pace, dar nu-și putea aminti ce era. Un r�spuns, sau umbra unui r�spuns la o �ntrebare pe care n-o rostise � dar nici �ntrebarea nu-i venea �n minte. Gr�dina era mic�, la fel ca și casa, dar ar�ta frumos chiar și la lumina lunii, ajutat� și de str�lucirea galben� care se rev�rsa pe ferestre, cu alei așternute cu nisip printre straturile frumos r�nduite de flori. Moiraine �și așez� mantia pe umeri, f�r� s-o str�ng�. Noaptea era r�coroas�. �Care era r�spunsul și care era �ntrebarea?� Nisipul sc�rț�i �n spatele ei. Se �ntoarse, crez�nd c� era Lan.

La c�țiva pași de ea se �n�lț� o umbr�, de-abia �ntrez�rit�. P�rea un b�rbat foarte �nalt, �nv�luit �n mantie. Dar razele lunii se oglindir� pe chipul s�u, cu obrajii supți, palid, cu ochii negri, foarte mari, deasupra unei guri schimonosite, roșie ca s�ngele. Mantia se desf�cu, preschimb�ndu-se �n aripi mari ca de liliac.

Știind c� era prea t�rziu, femeia se �ntinse spre saidar, dar Draghkarul �ncepu s�-și t�nguie desc�ntecul al c�rui ecou slab o copleși, fr�ng�ndu-i voința. Saidarul �i sc�p� printre degete. P�șind spre ar�tare, nu simțea dec�t o ușoar� urm� de tristețe; t�nguiala �nfundat� care-o atr�gea din ce �n ce mai aproape �i ștersese totul din suflet. M�inile albe, albe � m�ini de b�rbat, dar cu gheare la v�rf � se �ntinser� c�tre ea, iar buzele de culoarea s�ngelui se r�sucir� �ntr-un z�mbet pref�cut, l�s�nd s� se vad� colții ascuțiți, dar puțin, foarte puțin, astfel �nc�t ea �și d�du seama c� nu aveau s� muște sau s� sf�șie. Teme-te de s�rutul Draghkarului. Dup� ce buzele aveau s� le ating� pe-ale ei, avea s� fie ca și moart�, pierz�ndu-și sufletul �nainte s�-și dea viața. Dac� o g�sea cineva, fie și �n clipa �n care Draghkarul avea s-o lase s�-i cad� din brațe, ar fi g�sit doar un leș f�r� urm� de ran�, rece, ca și cum ar fi z�cut de dou� zile. Iar dac� ajungea cineva la ea �nainte s� moar�, ar fi g�sit ceva și mai r�u, ceva care n-ar mai fi fost ea. T�nguiala o atr�gea, p�n� ce m�inile palide o ajunser�, iar capul Draghkarului �ncepu s� se �ncline ușor c�tre ea. V�z�nd cu coada ochiului o sabie care veni plutind prin aer, peste um�rul s�u, și str�punse pieptul ar�t�rii, și o alta care o urm� �ntr-o clip� și se �nfipse al�turi, nu simți dec�t o slab� urm� de uimire. Amețit�, cl�tin�ndu-se, v�zu, ca de la mare dep�rtare, cum f�ptura era �mpins� departe de ea, �n spate. Ap�rur� Lan, apoi Jaem, Str�jerul cel c�runt, care ținea sabia �n brațele sale osoase la fel de dreapt� și neclintit� ca și celalalt, mai t�n�r. Draghkarul �ncerc� s� se apere de t�ișurile de oțel, �ns�nger�ndu-și palmele palide și v�ntur�nd v�zduhul cu aripile, cre�nd niște v�rtejuri care-i loveau pe cei doi b�rbați. Dintr-odat�, r�nit, s�nger�nd, �ncepu iar�și s� se t�nguie, de data asta c�tre Str�jeri.

Adun�ndu-și toate puterile, Moiraine se preg�ti; se simțea aproape la fel de istovit� ca și cum f�ptura ar fi reușit s-o s�rute. �Dar nu-i vreme pentru sl�biciune.� �ntr-o clip�, ea �și deschise sufletul c�tre saidar, și, �n timp ce se umplea de Putere, se chinui s� g�seasc� o cale pentru a lovi direct �n F�ptura Umbrei. Cei doi b�rbați erau prea aproape; trebuia s� aib� grija s� nu-i vat�me și pe ei. Chiar și folosind Puterea Suprem�, știa c� avea s� se simt� murd�rit� de atingerea Draghkarului.

Dar, tocmai c�nd ea se preg�tea, Lan strig�:

��Las�-te morții!

La fel de aprig, Jaem �i repet� strig�tul, iar cei doi b�rbați se apropiar� de Draghkar și �și �nfipser� s�biile �n el, p�n� la plasele. D�ndu-și capul pe spate, f�ptura url�, un urlet ascuțit care parc�-i �nfigea lui Moiraine mii de ace �n t�mple. Chiar și �nv�luit� și ap�rat� de saidar, tot �l simțea. Ca un copac care se pr�v�lește, Draghkarul c�zu, r�sturn�ndu-l și pe Jaem cu o arip�. Lan se pr�buși la r�ndul s�u, parc� stors de puteri. Din cas� venir� �n fug� Vandene și Adeleas, cu c�te un felinar.

��Ce-a fost zgomotul �sta? �ntreba Adeleas, care sem�na, aproape ca dou� pic�turi de ap�, cu sora ei. Doar nu s-a apucat Jaem s�

Raza de lumin� c�zu pe trupul Draghkarului, iar glasul femeii se stinse. Vandene lu� m�inile lui Moiraine.

��A apucat s�?�

Dar nu-și mai duse �ntrebarea p�n� la cap�t. Moiraine o v�zu, dintr-odat�, �nconjurat� de o aur�. Simțind puterea care i se rev�rsa �n trup, venind dinspre cealalt�, �și dori, nu pentru prima dat�, ca femeile Aes Sedai s� se poat� ajuta pe sine la fel de mult ca pe cei din jur.

��N-a apucat, spuse ea recunosc�toare. Vezi de Gaidin.

Lan o privi cu o umbr� de �ncordare �n jurul gurii.

��Dac� nu m-ai fi sup�rat at�t de tare �nc�t s� m� faci s� m� duc s� fac exerciții cu Jaem, și-apoi s� las totul balt� ca s� m� �ntorc spre cas�

��Dar am f�cut-o, spuse ea. Fiecare pas, c�t de mic, se țese �n P�nz�.

Jaem bomb�nea ceva, dar �i �ng�dui lui Vandene s�-i cerceteze um�rul. Era tot numai oase și mușchi, dar arata puternic ca o r�d�cin� b�tr�n�.

��Dar cum de-a putut o f�ptur� a Umbrei s� se apropie at�t de mult, f�r� s-o simțim? �ntreb� Adeleas.

��Umbla ascuns, r�spunse Moiraine.

��Cu neputinț�, se r�sti Adeleas. Numai o sor� ar putea�

Se opri, iar Vandene �și lu� ochii de la Jaem ca s-o priveasc� pe Moiraine. Aceasta rosti cuvintele pe care nici una dintre ele nu voia s� le aud�:

��Ajah Neagr�. Mai bine ascundeți asta, ad�ug� ea, auzind strigatele care veneau din sat, ar�t�nd spre Draghkarul pr�v�lit peste un strat de flori. Și repede. O s� vin� s� �ntrebe dac� aveți nevoie de ajutor, dar dac� �l v�d, o s� se nasc� niște povești nedorite.

��Da, firește, spuse Adeleas. Jaem, ieși �n �nt�mpinarea lor. Spune-le c� nu știi de unde-a venit zgomotul, dar c� aici totul e bine. Ține-i de vorb�.

Str�jerul cel c�runt se pierdu iute �n noapte, �nspre s�tenii care se apropiau. Adeleas se �ntoarse s� priveasc� Draghkarul, ca și cum ar fi dat peste un fragment nel�murit �ntr-una din c�rțile sale.

��C� sunt sau nu Aes Sedai la mijloc, ce l-o fi adus �ncoace?

Vandene o privi pe Moiraine �n t�cere.

��Mi-e team� c� trebuie s� plecam, zise aceasta din urm�. Lan, te ocupi tu de cai? Am s� v� las niște scrisori care trebuie trimise �n Turnul Alb, dac� vreți s� m� ajutați, ad�ug� ea, dup� plecarea b�rbatului.

Adeleas �ncuviinț�, cu g�ndurile aiurea, f�r� s�-și ia ochii de la f�ptura �ntins� pe jos.

��Și crezi c� acolo unde te duci ai s�-ți g�sești r�spunsurile? �ntreb� Vandene.

��Se prea poate s� fi g�sit deja unul pe care nu știam c�-l c�ut�m. N�d�jduiesc numai c� n-am �nt�rziat prea mult. O s� am nevoie de pergament și de un toc.

Și plec� spre casa, �mpreun� cu Vandene, l�s�nd-o pe Adeleas s� se ocupe de Draghkar.

Nynaeve �și roti privirile b�nuitoare de jur �mprejurul uriașei �nc�peri aflate undeva dedesubtul Turnului Alb. La fel de b�nuitoare, trase cu ochiul și la Sheriam, care st�tea l�ng� ea. Mai-marea peste novice p�rea s� aștepte ceva, chiar cu oarecare ner�bdare. �n cele c�teva zile petrecute �n Tar Valon, Nynaeve nu le v�zuse pe Aes Sedai altfel dec�t netulburate, aștept�nd z�mbitoare ca lucrurile s� se �nt�mple, toate la timpul lor.

�nc�perea boltit� fusese s�pat� �n ad�ncul st�ncos al insulei; lumina l�mpilor urcate �n v�rful unor st�lpi �nalți se reflecta din pereții albicioși și netezi de piatr�. Chiar la mijloc, dedesubtul bolții, se afla o alc�tuire din trei arcade rotunjite, argintii, �ndeajuns de �nalte pentru ca un om s� p�șeasc� pe dedesubtul lor, așezate pe un inel gros, de argint, una l�ng� alta, ating�ndu-se la margini. Totul era dintr-o singura bucat� � nu se vedeau �mbin�ri. Ce se afla �n�untru nu se vedea. Acolo, lumina sclipea ciudat, iar dac� o privea prea mult� vreme, Nynaeve simțea un ghem �n stomac. �n locul unde fiecare arcada atingea inelul, c�te o femeie Aes Sedai ședea cu picioarele �ncrucișate pe podeaua de st�nca goala, cu ochii la alc�tuirea argintie. O alta st�tea �n apropiere, l�ng� o mas� simpla pe care se aflau trei pocale mari de argint � toate umplute cu ap� limpede, din c�te știa Nynaeve (de fapt, din c�te i se spusese). Toate cele patru femei �și purtau șalurile, la fel ca și Sheriam � al ei avea ciucuri albaștri, ai celei de l�ng� mas� � roșii, iar ale celor așezate l�ng� arcade � verzi, albi și cenușii. Nynaeve era �mbr�cat� tot cu una din rochiile care i se d�duser� �n Fal Dara, una de un verde-deschis, brodat� cu flori micuțe, albe.

���nt�i m� l�sați s� tai frunza la c�ini de dimineața p�n� seara, bomb�ni Nynaeve, iar acum m� zoriți.

��Ceasul potrivit nu st� s� aștepte pe nimeni, r�spunse Sheriam. Roata țese dup� cum �i este voia, și c�nd �i este voia. R�bdarea e o virtute care trebuie deprins�, și totuși noi toate trebuie s� fim gata pentru orice schimbare �ntr-o clip�.

Nynaeve se str�dui s� n-o fulgere cu privirea. Lucrul cel mai sup�r�tor pe care-l aflase despre femeia cu p�rul ca de foc era c� uneori rostea niște lucruri care p�reau vechi zicale, deși de fapt nu erau.

��Ce e asta?

��Un ter�angreal.

��Bun, dar cu asta n-am aflat nimic. Ce face?

��Copila mea, ter�angrealele fac multe lucruri. La fel ca angrealele, sau sa�angrealele, sunt r�m�șițe din V�rsta Legendelor care folosesc Puterea Suprem�, deși nu sunt chiar at�t de puține precum celelalte dou�. Unele ter�angreale trebuie folosite de o femeie Aes Sedai, pentru a-și �ndeplini ținta, �ns� altele nu au nevoie dec�t de apropierea unei femei care poate conduce. Se crede c� ar exista și unele care pot fi folosite de toți oamenii. Spre deosebire de angreale și sa�angreale, aceste lucruri au fost f�urite pentru scopuri precise. Mai avem unul �n Turn care �nt�rește jur�mintele și le face de ne�nc�lcat. C�nd vei ajunge o adev�rat� Aes Sedai, �ți vei rosti jur�mintele țin�ndu-l �n m�n� � vei jura s� nu rostești nici un cuv�nt care nu este adev�rat, s� nu f�urești vreodat� arme cu care un om s�-l omoare pe altul și s� nu folosești vreodat� Puterea Suprem� ca arm�, dec�t �mpotriva Iscoadelor Celui �ntunecat și a F�pturilor Umbrei, sau, dac� nu se poate altfel, pentru a-ți ap�ra viața, pe aceea a Str�jerului t�u sau pe aceea a unei alte surori.

Nynaeve clatin� din cap. I se p�rea prea mult de jurat, sau poate prea puțin. O și spuse.

��C�ndva, pentru Aes Sedai nu era nevoie de jur�minte. Se știa ce erau și care era menirea lor, și asta era totul. Multe dintre noi ar dori s� mai fie la fel și acum. Dar Roata se �nv�rte, iar vremurile se schimba Jur�mintele pe care le rostim, g�ndul c� suntem legate de ele ajut� neamurile lumii s� aib� de-a face cu noi f�r� teama c� ne vom slobozi puterea Puterea Suprem�, �mpotriva lor. Am f�cut aceast� alegere �n vremea care s-a scurs �ntre R�zboaiele Troloce și R�zboiul de O Sut� de Ani, și datorit� lor Turnul Alb este �nc� �n picioare, iar noi putem face tot ce putem �mpotriva Umbrei, spuse Sheriam, și trase aer ad�nc �n piept. Pe Lumin�, copil�, �ncerc acum s� te �nv�ț lucruri pe care orice alta femeie ajunsa aici, unde ești tu, le-ar fi �nv�țat de-a lungul mai multor ani. Nu e cu putința s� r�m�nem la ter�angreale. Nu știm de ce au fost f�urite. Nu �ndr�znim s� folosim dec�t c�teva iar felul �n care le folosim s-ar prea putea s� nu fie c�tuși de puțin cel pentru care au fost g�ndite la bun �nceput. Pe cele mai multe am �nv�țat s� le ocolim � și ne-am pl�tit prețul. De-a lungul anilor, multe Aes Sedai au pierit, sau și-au pierdut �nzestr�rile, din pricina asta.

��Și-acum o s� m� puneți pe mine s� p�șesc acolo, �n�untru? se �nfior� Nynaeve; lumina dintre cele trei arcade nu mai sclipea at�t de puternic ca la �nceput, dar tot nu se putea z�ri ce se afla acolo.

��Acesta știm ce face. Te pune faț� �n faț� cu temerile tale cele mai ad�nci, z�mbi Sheriam, binevoitoare. Nu te va �ntreba nimeni ce-ai v�zut și nu trebuie s� povestești mai mult dec�t vrei. Temerile fiec�reia sunt numai ale ei.

F�r� s� vrea, Nynaeve se g�ndi c�t se temea de p�ianjeni, mai ales pe �ntuneric; și totuși probabil c� nu asta voia s� spun� Sheriam.

��Și asta-i tot? Intru printr-o arcada și ies prin alta? De trei ori și-apoi gata?

Femeia Aes Sedai �și potrivi șalul, ridic�nd iritat� un um�r.

��Așa cum o spui, pare mult prea ușor� Dar r�spunsul e da, spuse ea sec. Pe drum ți-am explicat ce trebuie s� știi despre ceremonial, ceea ce i se �ng�duie fiec�reia s� știe dinainte. Dac-ai fi fost novice, ai fi știut deja totul pe dinafar�, dar nu te �ngrijora c� ai putea greși. Dac� e nevoie, am s�-ți reamintesc. Ești sigur� c� poți face faț�? Dac� vrei s� te oprești acum, e �nc� vreme s�-ți �nscriu numele pe lista novicelor.

��Nu!

��Foarte bine atunci. O s�-ți spun dou� lucruri pe care nici o femeie nu le afl� p�n� ce nu ajunge aici. Primul: odat� ce-ai �nceput, trebuie s� mergi p�n� la cap�t. Dac� nu, oric�t ai fi de �nzestrat�, vei p�r�si Turnul, f�r� s� ți se fac� nici un r�u, ți se va da �ndeajuns de mult argint pentru a putea tr�i vreme de un an și nu vei mai fi primit� niciodat� �napoi.

Nynaeve deschise gura s� spun� c� nu avea de g�nd s� renunțe, dar Sheriam o �ntrerupse cu un gest autoritar.

��Ascult�, și vorbește numai c�nd știi ce ai de spus. Al doilea lucru: s� cauți, s�-ți dai toata silința �nseamn� s� �nfrunți primejdiile. Aici le vei cunoaște. Unele femei au intrat și n-au mai ieșit niciodat�. C�nd ter�angrealului i s-a �ng�duit s� se domoleasc� nu mai erau acolo. Și n-au mai fost v�zute niciodat�. Dac� vrei s� scapi cu viața, trebuie s� fii hot�r�t�. Dac� șov�i, dac� te lași�

Nu-și sf�rși g�ndul, dar t�cerea era mult mai gr�itoare.

��E ultima ta șans�, copil�. Poți s� renunți acum, chiar acum, iar eu am s�-ți �nscriu numele pe lista novicelor și nu vei avea dec�t un semn �mpotriv�-ți. Ți se va mai �ng�dui s� cobori aici de dou� ori și doar dup� al treilea eșec vei fi scoas� din Turn. Nu e nici o rușine. Multe șov�ie. Nici eu n-am putut s-o fac de prima oar�. Acum poți r�spunde.

Nynaeve �și plimb� privirile pe deasupra arcadelor argintii. Lumina din�untru nu mai tremura; se preschimbase �ntr-o str�lucire domoal�, alburie. Ca s� afle ceea ce dorea, avea nevoie de libertatea Aleselor de a pune �ntreb�ri, de a studia de unele singure, f�r� alte �ndrum�ri dec�t cele pe care le cereau. �Trebuie s-o fac pe Moiraine s� pl�teasc� pentru ce ne-a f�cut. Trebuie.�

��Sunt preg�tit�.

Cu pași mici, Sheriam p�trunse �n �nc�pere. Nynaeve o urm�. Ca la un semn, sora cea Roșie rosti, cu glas puternic și solemn:

��Pe cine aduci cu tine, Sor�?

Cele trei Aes Sedai dimprejurul ter�angrealului nici m�car nu-și �ntoarser� capetele.

��Pe cineva care vine pentru Alegere, Sor�, r�spunse Sheriam, la fel de solemn.

��E preg�tit�?

��E preg�tit� s� lase �n urm� ceea ce era și, �nfrunt�ndu-și temerile, s� fie Aleasa.

���și cunoaște spaimele?

��Nu le-a �nfruntat niciodat�, dar acum dorește s-o fac�.

��Atunci, fie s� dea cu ochii de ceea ce-o �nfricoșeaz�.

La dou� palme de arcade, Sheriam se opri, iar Nynaeve f�cu �ntocmai.

��Rochia, șopti Sheriam, f�r� s-o priveasc�.

Nynaeve se �nroși, d�ndu-și seama c� uitase deja ce-i spusese cealalt� pe drum. Cu mișc�ri gr�bite, �și scoase hainele, �nc�lț�rile și ciorapii. O clip�, �n timp ce-și �mp�turea veșmintele și le r�nduia al�turi, izbuti aproape s� uite ce-avea de f�cut. Ascunse cu grija inelul lui Lan �n faldurile rochiei; nu voia s� fie z�rit. C�nd termin�, ter�angrealul era �nc� acolo, �n așteptare. St�nca de sub t�lpile ei era rece. Pe tot trupul, pielea i se f�cu de g�in�, dar nu l�s� umerii �n jos, ci �ncepu s� respire �ncet. Nu voia ca nici una din celelalte s� observe c�-i era fric�.

��Primul drum, spuse Sheriam, este pentru ceea ce-a fost. �napoi e o singur� cale. Nu șov�i.

Nynaeve se fr�m�nt� o clip� apoi p�și �nainte pe sub arcad�, �n cercul de lumin� str�lucitoare care o �nghiți, ca și cum v�zduhul �nsuși sclipea, ca și cum s-ar fi �necat �ntr-o mare de lumin�. Lumina era peste tot. Era totul.

Egwene o urm� pe Aleasa pe coridoarele Turnului Alb. Pereții, la fel de albi ca și exteriorul, erau acoperiți de tapiserii și tablouri, iar podeaua era alc�tuit� din dale aranjate dup� diferite modele. Rochia alb� a Alesei era aidoma cu a ei, cu excepția celor șapte dungi �nguste, colorate, de la poale și de la m�neci. Privind rochia, Egwene se �ncrunt�. Trecuse o zi de c�nd Nynaeve �mbr�case și ea rochia Aleselor, dar p�rea s� nu se bucure deloc de asta, nici de inelul auriu, �n forma de șarpe care-și �nghițea coada, semn al noului ei rang. Egwene n-o �nt�lnise dec�t de c�teva ori și, de fiecare dat�, privirile lui Nynaeve erau umbrite, de parc� v�zuse niște lucruri pe care-și dorea din tot sufletul s� nu le fi v�zut.

��Aici, zise scurt Aleasa, ar�t�ndu-i o uș�; se numea Pedra și era o femeie scund� și slab�, puțin mai �n v�rst� dec�t Nynaeve și cu glasul mereu aspru. Ți se �ng�duie un r�gaz, pentru c� este prima ta zi, dar am s� te aștept �n sp�l�toria pentru vase �n clipa �n care suna clopotul. S� nu �nt�rzii.

Egwene f�cu o mica plec�ciune, apoi scoase limba c�tre Aleasa care se �ndep�rta. Chiar dac� nu trecuse dec�t o noapte de c�nd Sheriam �i �nscrisese, �n cele din urm�, numele �n lista novicelor, știa deja c� nu-i pl�cea Pedra. �mpinse ușa și intr�.

�nc�perea era mic� și simpl�, cu pereții albi. �n�untru, așezata pe una dintre cele dou� banchete tari, se afla o t�n�r� cu p�rul roșu-auriu rev�rsat pe umeri. Podeaua era goal�; novicele nu prea primeau camere cu covoare. Lui Egwene i se p�ru c� fata era cam de v�rsta ei, dar se purta foarte demn și st�p�n� pe sine, ceea ce-o f�cea s� par� mai mare. Rochia simpl�, de novice, c�dea altfel pe trupul ei. Eleganț�. Asta era.

��M� cheam� Elayne, spuse ea, l�s�ndu-și capul �ntr-o parte și cercet�nd-o cu privirea pe Egwene. Iar tu ești Egwene. Din Emond�s Field, din Ținutul celor Dou� R�uri.

Rosti vorbele ca și cum asta ar fi �nsemnat ceva, dar nu t�cu nici o clip�.

��Cele care se afl� aici de ceva timp primesc �ntotdeauna c�te o fat� nou� de care s� aib� grija. Așaz�-te, te rog.

Egwene se așez� pe cealalt� banchet�, �n fața lui Elayne.

��Credeam c� voi fi instruit� de Aes Sedai, acum c� sunt, �n sf�rșit, novice. Dar p�n� acum nu s-a �nt�mplat nimic altceva, dec�t c� Pedra m-a trezit cu doua ceasuri bune �nainte de r�s�rit și m-a pus s� m�tur pe coridoare. Și mi-a spus c� trebuie s� ajut și la sp�latul vaselor, dup� cin�.

��Sp�latul vaselor e ceva oribil, se str�mba Elayne. N-a trebuit s-o fac niciodat� ei, n-are a face. Ai s� primești și �nv�ț�tur�. C� veni vorba, de-acum �nainte, �n fiecare zi la ceasul acesta, vei fi la lecții. De la masa de dimineaț� și p�n� la Rev�rsat, apoi, iar�și, de la cin� p�n� la N�miaz� dac� ești prea ager� sau prea �nceat�, le-ar putea ține și de la masa de sear� p�n� la Sc�p�tat, deși r�gazul �sta e de obicei p�strat pentru alte corvezi, continu� ea, cu o �nf�țișare g�nditoare. Te-ai n�scut �nzestrat� așa-i? Da, m-am g�ndit eu, mai spuse fata, v�z�nd semnul de �ncuviințare. Și eu la fel. Nu fi dezam�git� c� n-ai știut. Ai s� �nveți s� simți �nzestr�rile altora. Eu am avut norocul de a copil�ri �n preajma unei Aes Sedai.

Egwene ar fi vrut s� afle mai multe � �Cine copil�rește cu Aes Sedai?� � dar Elayne continu�.

��S� nu fii dezam�git� nici dac�-ți ia ceva vreme p�n� s� izbutești c�te ceva. Cu ajutorul Puterii, vreau s� spun. P�n� și lucrurile cele mai simple cer timp. R�bdarea e o virtute care trebuie deprins�, zise ea, str�mb�nd din nas. Asta spune mereu Sheriam Sedai, și se str�duiește din r�sputeri s� ne fac� s� �nv�ț�m. �ncearc� numai s� o iei la fug� c�nd ea spune �Mergi la pas� și o s� te cheme �n cancelarie c�t ai clipi.

��Am primit deja c�teva lecții, m�rturisi Egwene, �ncerc�nd s� par� modest�.

�și deschise sufletul c�tre saidar � asta, m�car, era din ce �n ce mai ușor � și simți c�ldura care-i potopea trupul. Se hot�r� s� �ncerce lucrul cel mai greu pe care știa s�-l fac�. Deschise palma, iar deasupra ei ap�ru un glob sclipitor, de lumin� pur�. Tremura � �nc� nu putea s�-l fac� mai limpede � dar era acolo. Liniștit�, Elayne �ntinse și ea m�na, și �n palm� �i ap�ru un alt glob luminos. Și al ei tremura. Dup� c�teva clipe, �n jurul lui Elayne �ncepu s� str�luceasc� o aur� slab�. Egwene c�sc� gura de uimire, iar globul ei disp�ru. Elayne chicoti pe neașteptate, și lumina ei se stinse la r�ndul s�u, at�t globul din palm�, c�t și aura.

��Ai v�zut ceva la mine? spuse ea �nc�ntat�. Eu am v�zut la tine. Sheriam Sedai mi-a și spus c� se va �nt�mpla așa, mai devreme sau mai t�rziu. Asta a fost prima dat�. Și la tine?

Egwene �ncuviinț�, r�z�nd �mpreun� cu cealalt�.

���mi placi, Elayne. Cred c� o s� fim prietene bune.

��Și eu cred la fel, Egwene. Ești din Ținutul celor Dou� R�uri, din Emond�s Field. Cunoști un b�iat pe nume Rand al�Thor?

���l cunosc, spuse Egwene, amintindu-și pe neașteptate de o poveste pe care i-o spusese Rand, iar ea nu o crezuse, despre o c�z�tur� de pe un zid și despre �nt�lnirea cu� Ești Domnița-Moștenitoare din Andor, șopti ea.

��Da, r�spunse simplu Elayne. Dac� Sheriam Sedai aude c� am pomenit de asta, o s� m� cheme �n cancelarie p�n� s� apuc s� mai spun dou� vorbe.

��Toat� lumea vorbește despre cancelaria lui Sheriam. P�n� și Alesele. E așa de aspr� cu dojenile ei? Mie mi se pare bl�nd�.

Elayne șov�i, iar c�nd �i r�spunse o f�cu f�r� prea mare tragere de inim�, cu ochii �n jos.

��Are o nuia de salcie pe masa de lucru și spune c�, dac� nu poți s� �nveți s� te porți cum trebuie de bun�voie, știe ea o alt� cale. Sunt multe reguli pe care novicele trebuie s� le respecte și e foarte greu s� nu �ncalci nici una, sf�rși ea.

��Dar e� e groaznic! Nu mai sunt un copil, și nici tu nu mai ești. Nu se poate purta așa cu noi!

��Ba suntem copii. Femeile Aes Sedai, adev�ratele surori, sunt cei mari. Alesele sunt fete tinere, �ndeajuns de v�rstnice pentru a li se da anumite sarcini, f�r� s� fie nevoie de cineva care s� stea cu ochii pe ele. Iar novicele sunt copiii care trebuie ap�rați și �ngrijiți, c�l�uziți pe calea pe care trebuie s-o apuce și pedepsiți c�nd fac ceea ce nu se cade. Așa mi-a explicat Sheriam Sedai. N-o s� te pedepseasc� nimeni din pricina lecțiilor, dec�t dac� �ncerci ceva ce ți s-a spus s� nu faci. Uneori e greu s� nu �ncerci. O s� descoperi c� vrei s� conduci Puterea la fel de mult cum vrei și s� respiri. Dar dac� spargi prea multe vase pentru c� visezi cu ochii deschiși, �n loc s� freci, sau dac� te porți ur�t cu Alesele sau pleci din Turn f�r� s� ți se dea voie sau vorbești cu o Aes Sedai �nainte s�-ți vorbeasc� ea, sau� Cel mai bine este s� faci tot ce poți mai bine. Altceva n-ai de f�cut.

��S-ar zice c� vor s� ne fac� s� ne dorim s� plec�m, protest� Egwene.

��Nu-i așa, dar, pe undeva, e. Egwene, sunt numai patruzeci de novice �n Turn. Doar patruzeci, și nu mai mult de șapte sau opt vor ajunge Alese. Nu-i de ajuns, din c�te spune Sheriam Sedai. A zis c� n-au mai r�mas destule Aes Sedai pentru a face ceea ce trebuie f�cut. Dar Turnul nu va ajunge niciodat� mai �ng�duitor. Nu poate. Nu orice femeie poate ajunge sora unor Aes Sedai, dac� nu are �nzestr�ri, putere și voinț�. Nu pot s� �ncredințeze șalul și inelul cuiva care nu știe s� conduc� Puterea �ndeajuns de bine, sau care se va speria sau se va �ntoarce din drum c�nd �nt�lnește �n cale obstacole. �nv�ț�turile și �ncerc�rile sunt pentru conducerea Puterii, c�t despre t�rie și voinț� Ce s� zic, dac� vrei s� pleci, o s�-ți dea voie, odat� ce știi �ndeajuns de multe ca s� nu mori prostește.

��Așa o fi, spuse �ncet Egwene. Sheriam ne-a spus c�te ceva despre asta. Dar nu m-am g�ndit nici o clip� c� n-ar fi �ndeajuns de multe Aes Sedai.

��Are și o explicație legat� de asta. A spus c� am br�cuit prea mult omenirea. Știi ce �nseamn� br�cuitul? Scoaterea din turm� a animalelor care au trasatori pe care nu le dorești.

Egwene f�cu un semn de ner�bdare din cap. Crescuse �ntr-un sat de pastori. Știa ce era br�cuitul.

��Sheriam Sedai spune c�, din pricin� c� Ajah Roșie i-a st�rpit de trei mii de ani �ncoace pe toți b�rbații care puteau conduce Puterea, toata lumea a fost br�cuit� de o asemenea �nzestrare. Dar ai grij� s� nu pomenești de asta de faț� cu Roșiile. Sheriam Sedai a avut parte de nenum�rate certuri, iar noi suntem doar novice.

��O s� am.

��Rand e bine? �ntreb� Elayne, dup� o scurta t�cere.

Egwene simți o �nțep�tur� neașteptata de gelozie � Elayne era foarte dr�guț� � dar una și mai aprig� de team�. �ncerc� s�-și aminteasc� puținul pe care-l știa despre �nt�lnirea lui Rand cu Domnița-Moștenitoare, și se simți mai �ncrez�toare. Elayne nu avea de unde s� știe c� Rand putea conduce Puterea.

��Egwene?

��E bine, at�t c�t se poate. �N�d�jduiesc c� e bine, n�t�ng cu creier de c�lți așa cum e.� Ultima oara c�nd l-am v�zut plecase c�lare cu niște soldați din Shienar.

��Din Shienar? Mi-a spus c� era p�stor, r�spunse Elayne, cl�tin�nd din cap. M� trezesc cu g�ndul la el �n cele mai nepotrivite clipe. Nu știu de ce, dar Elaida crede c� el are un rol important de jucat. N-a spus-o limpede, dar a poruncit s� fie c�utat și s-a �nfuriat cumplit c�nd a aflat c� plecase din Caemlyn.

��Elaida?

��Elaida Sedai. Sfetnica mamei. E din Ajah Roșie, dar mama pare s-o plac�, �n ciuda acestui fapt.

Egwene �și simți gura uscat�. �Ajah Roșie, interesat� de Rand?�

��N-nu� nu știu unde e acum. A plecat din Shienar și nu cred c� avea de g�nd s� se �ntoarc�.

Egwene o privi scrut�tor.

��Nu am de g�nd s�-i spun Elaidei unde ar putea s�-l g�seasc�, nici dac� aș ști, Egwene. N-a f�cut nimic r�u, din c�te știu, și mi-e team� c� ea vrea s� se foloseasc� de el, cine știe cum. Oricum, n-am mai v�zut-o din ziua c�nd am sosit, cu Mantiile Albe pe urme. Și-acum sunt tot acolo, �n tab�ra lor, dincolo de Piscul Dragonului. Dar hai s� vorbim de lucruri mai pl�cute, spuse ea, s�rind dintr-odat� �n picioare. Mai sunt aici alte dou� persoane care l-au cunoscut pe Rand, și vreau s� ți-o prezint pe una dintre ele.

O lu� pe Egwene de m�n� și o trase afar� din �nc�pere.

��Dou� fete? Rand �sta �nt�lnește multe fete �n calea lui.

��Cum? �ntreba Elayne, f�r� s�-i dea dramul și cercet�nd-o din priviri. A, da. M� rog. Una dintre persoane este o fetișcan� leneș� pe nume Else Grinwell. Nu cred c� o s� mai r�m�n� mult� vreme pe aici. Nu-și face treaba și tot timpul se strecoar� s�-i vad� pe Str�jeri cum fac exerciții cu sabia. Zice c� Rand a trecut pe la ferma lui taic�-s�u, cu un prieten de-al lui, Mat. Din c�te am �nțeles, asta a f�cut-o s� se g�ndeasc� s� plece și ea, așa c� a fugit ca s� devin� Aes Sedai.

��B�rbații �știa, morm�i Egwene. Dansez și eu de c�teva ori cu un b�iat dr�guț, iar Rand afl� și �ncepe s� fac� fețe-fețe, știind foarte bine c� și el�

Dar se �ntrerupse, atunci c�nd un b�rbat ap�ru pe coridor, �n fața lor. Elayne, care mergea al�turi, se opri și o str�nse pe Egwene mai tare de m�n�. Nu p�rea s� existe nici o pricin� de a se teme de el, �n afar� de faptul c� ap�rase ca din senin. Era �nalt și chipeș, de v�rst� mijlocie, cu p�rul lung, negru și c�rlionțat, dar cu umerii c�zuți și privirea trist�. Nu f�cu nici un pas c�tre Egwene și Elayne, ci r�mase pe loc, cu ochii la ele, p�n� ce una dintre Alese ap�ru l�ng� el.

��N-ar trebui s� te afli aici, �i spuse aceasta, f�r� asprime.

��Voiam s� m� plimb puțin, r�spunse barbarul, cu un glas �nfundat și trist, ca și privirea sa.

��Te poți plimba �n gradin�, așa cum ți s-a și spus. Lumina soarelui o s�-ți fac� bine.

��Cu dou� sau trei dintre voi pe urmele mele, privindu-mi orice mișcare? r�se amar b�rbatul. V� e fric� s� nu dau cumva peste un cuțit, știu eu. Pentru mine �nsumi, nu pentru altcineva, femeie, hohoti el �nc� o dat�, v�z�nd privirea din ochii Alesei. Pentru mine �nsumi. Hai, du-m� �n gr�din� sub privirile voastre iscoditoare.

Aleasa �l atinse ușor pe braț și-l lu� cu ea.

��Logain! spuse Elayne, dup� ce r�maser� singure.

��Falsul Dragon!

��A fost domolit, Egwene. De-acum e ca orice b�rbat, nu mai este primejdios. Dar �mi amintesc c� l-am v�zut și �nainte. Pe-atunci, era nevoie de șase Aes Sedai s�-l opreasc� s� conduc� Puterea și s� ne fac� buc�țele pe toți, se cutremur� ea.

Egwene se �nfior� la r�ndul s�u. Așa ceva i-ar fi f�cut Ajah Roșie și lui Rand.

��E musai s� fie toți domoliți? �ntreba ea; Elayne o privi cu gura c�scat�, ceea ce-o f�cu s� adauge repede: Mi s-ar fi p�rut firesc ca femeile Aes Sedai s� fi g�sit alt� cale de-a se ocupa de ei. Și Anaiya și Moiraine mi-au spus c� cele mai m�rețe fapte din V�rsta Legendelor au fost duse la bun sf�rșit de femei care conduceau Puterea �mpreun� cu b�rbații. Mi s-ar fi p�rut firesc s� se g�seasc� o cale.

��Ai grij� s� nu te-aud� vreo sora Roșie g�ndind așa, Egwene. S� știi c� au �ncercat. Vreme de trei sute de ani dup� ce a fost ridicat Turnul Alb, au tot �ncercat. Apoi au renunțat, pentru c� nu se g�sea nimic. Haide. Vreau s� ți-o ar�t pe Min. Slav� Luminii, nu e �n gr�dina unde se duce Logain.

Lui Egwene, numele i se p�ru cunoscut; c�nd o v�zu pe t�n�ra femeie, �și d�du seama și de ce. �n gr�din� se afla un p�r�iaș �ngust, cu un podeț de piatr�, iar Min ședea cu picioarele �ncrucișate pe parapet. Purta pantaloni str�mți, ca un b�rbat, și o c�maș� larg�. Cu p�rul ei negru, tuns scurt, aproape c� putea s� treac� drept un b�iat, deși unul neobișnuit de chipeș. L�ng� ea, pe piciorul podului, se afla un surtuc cenușiu.

��Te știu, �i spuse Egwene. Munceai la hanul din Baerlon.

O adiere ușoar� f�cu apa care curgea pe sub pod s� se �nfioare. Dintre ramurile copacilor din gradina se auzir� ciripituri. Min z�mbi.

��Iar tu erai dintre cei care ne-au adus pe cap Iscoadele, cu g�nd s�-l ard�. Nu, nu te �ngrijora. Trimisul care a venit dup� mine a adus �ndeajuns de mult aur cu el. Jupan Finch s-a și apucat s� fac� hanul la loc, de dou� ori mai mare ca �nainte. Bun� dimineața, Elayne. Nu trudești la lecții? Sau cu vasele murdare? spuse fata, pe un ton glumeț, ca �ntre prieteni; r�njetul lui Elayne o dovedi.

��V�d c� Sheriam n-a izbutit �nc� s� te fac� s� �mbraci o rochie.

��Eu nu sunt novice, r�se r�ut�cios Min, subțiindu-și glasul: Da, Aes Sedai. Nu, Aes Sedai. Nu mai am nici un coridor de m�turat, Aes Sedai? Eu, una, m� �mbrac așa cum vreau, mai zise ea, cu glasul ei obișnuit, apoi se �ntoarse c�tre Egwene. Rand e bine?

Egwene �și subție buzele, iritat�. �Ar trebui s� poarte pe cap niște coarne de troloc�, se g�ndi ea furioas�.

��Mi-a p�rut r�u s� aud c� hanul vostru a ars și m� bucur c� jupan Finch a izbutit s�-l fac� la loc. Dar de ce-ai venit �n Tar Valon? E limpede c� nu vrei s� devii Aes Sedai.

Min ridic� dintr-o spr�ncean�; se vedea foarte bine c� era amuzat�.

���l place, �i explic� Elayne.

��Știu, spuse Min, tr�g�nd cu ochiul la Egwene c�reia, vreme de o clip�, i se p�ru c�-i citește �n priviri tristețe � sau regret. M� aflu aici, continu� ea, aleg�ndu-și vorbele cu grij�, pentru c� s-a trimis dup� mine și pentru c� mi s-a dat de ales �ntre a m� urca �n șa de bun� voie sau a fi v�r�t� �ntr-un sac.

��Așa le umfl� ea �ntotdeauna, spuse Elayne. Sheriam Sedai a v�zut scrisoarea și mi-a spus c� era vorba de o rug�minte. Egwene, Min vede anumite lucruri. De-asta se afl� aici � pentru ca femeile Aes Sedai s� poat� cerceta despre ce e vorba. Nu folosește Puterea.

��Rug�minte, pufni Min. C�nd o Aes Sedai te roag� s� te �nf�țișezi, e ca o porunc� venit� de la o regin�, și cu o sut� de soldați care s-o duc� la �ndeplinire.

��Toat� lumea vede�, spuse Egwene.

��Nu, cu Min e altfel, cl�tin� Elayne din cap. Vede anumite� nimburi �n jurul celorlalți. Și imagini.

��Nu �ntotdeauna, zise Min. Și nu la toți.

��Iar așa poate s� afle felurite lucruri despre tine, deși eu nu cred c� spune mereu adev�rul. Mie mi-a zis c� va trebui s�-mi �mpart soțul cu alte dou� femei, numai c� n-aș accepta așa ceva niciodat�. La care mi-a r�s �n faț� și mi-a zis c� nici ei nu i-ar fi trecut prin cap s� fac� una ca asta. Numai c� a aflat c� voi fi regin� �nainte s� știe cine sunt, și mi-a spus c� a v�zut o coroan� � Coroana Rozelor din Andor.

��Și c�nd te uiți la mine, ce vezi? �ntreb� Egwene, aproape f�r� voia ei.

Min trase cu ochiul spre ea.

��O flac�r� alb� și� cum s� zic, tot felul de lucruri. Nu știu ce �nseamn�.

��Mereu zice asta, rosti sec Elayne. Cic� unul din lucrurile pe care le-a v�zut la mine a fost o m�n� retezat�. Dar nu a mea, pare-se. Chipurile, nici asta nu știe ce �nseamn�.

��Chiar nu știu, protest� Min. Cam așa se �nt�mpl� mereu.

Dintr-odat�, auzir� zgomot de pași pe aleea care str�b�tea gr�dina. Se �ntoarser� și v�zur� doi tineri, care-și duceau c�m�șile și surtucele pe braț, goi p�n� la br�u și asudați, cu s�biile �n m�n�, v�r�te �n teci. Egwene se trezi privindu-l pe cel mai frumos b�rbat pe care-l v�zuse vreodat�. �nalt și zvelt, deși puternic, se mișca grațios ca o pisic�. Dintr-odat�, �și d�du seama c� el se aplecase deasupra m�inii ei � nici m�car nu simțise c�nd i-o luase � și se chinui s�-și aduc� aminte numele pe care-l auzise.

��Galad, șopti ea. Ochii lui �ntunecați �i sfredeleau chipul. Era mai �n v�rst� ca ea. Și ca Rand. G�ndindu-se la Rand, tres�ri și-și veni �n fire.

��Iar eu sunt Gawyn, r�nji cel�lalt. Am impresia c� prima dat� nu ai auzit.

Min r�njea și ea, iar Elayne se �ncruntase dintr-odat�. Egwene �și aduse brusc aminte de m�na ei, pe care Galad �nc� o str�ngea, și se eliber�.

��Dac� �ndatoririle �ți �ng�duie, spuse acesta, aș vrea s� te rev�d, Egwene. Am putea s� ne plimbam �mpreun� sau, dac� ți se d� voie s� pleci din Turn, am putea s� mergem s� m�nc�m undeva afar� din oraș.

��Ar fi� ar fi frumos, �ng�im� ea, st�njenit� de prezența celorlalți. Min și Gawyn tot mai r�njeau, ca și cum se distrau foarte bine, iar Elayne era tot �ncruntat�. �ncerc� s� se linișteasc� și s� se g�ndeasc� la Rand. �Ce b�rbat� frumos!� Tres�ri, speriat� ca nu cumva s� fi vorbit cu voce tare.

��Atunci pe cur�nd, spuse Galad, lu�ndu-și �n cele din urm� ochii de la ea și f�c�ndu-i o plec�ciune lui Elayne. Sor� drag�

Apoi, ml�dios ca o trestie, se �ndep�rt� pe podeț.

��Omul �sta, șopti Min, uit�ndu-se �n urma lui, va face mereu ceea ce este drept. N-are importanț� pe cine r�nește.

��Sor�? �ntreb� Egwene; Elayne se mai liniștise, dar numai puțin. Credeam c� e� Adic�, dup� cum te �ncruntai�

Crezuse c� Elayne era geloas�, și �nc� nu era l�murit�.

��Nu sunt sora lui, spuse hot�r�t� Elayne. Nu accept așa ceva.

��Tat�l nostru a fost și tat�l lui, spuse Gawyn, sec. Asta n-o poți nega, dac� nu vrei s-o faci mincinoas� pe mama, iar pentru asta ar trebui s� ai mai mult� t�rie dec�t avem noi toți la un loc.

De-abia atunci, Egwene �și d�du seama c� t�n�rul avea p�rul roșu-auriu, la fel ca Elayne, deși p�rea ceva mai �nchis la culoare și c�rlionțat, din pricina sudorii.

��Min are dreptate zise Elayne. Galad e de-a dreptul neom, e ne�ndur�tor. Pentru el, dreptatea este mai presus de mil� și de� E ca un troloc.

��Ei, chiar așa? �ntreb� Gawyn, r�njind din nou. N-ai v�zut cum se uita la Egwene?

Ambele fete �i aruncar� priviri ameninț�toare, iar el ridic� brațele, de parc� s-ar fi aparat cu sabia �nc� v�r�t� �n teac�.

��Și mai e ceva � e mai priceput la m�nuirea sabiei ca oricine altcineva. Dup� ce-i vede, fie și o singur� dat�, pe Str�jeri, a și �nv�țat. Eu aproape c�-mi dau duhul s� �nv�ț jum�tate din c�te a �nv�țat Galad f�r� nici un efort.

��Și crezi c� asta e de ajuns? str�mb� din nas Elayne. B�rbații! Dup� cum probabil c� ai ghicit, Egwene, h�ndr�l�ul �sta dezbr�cat și f�r� rușine e fratele meu. Gawyn, Egwene �l cunoaște pe Rand al�Thor. Se trag din același sat.

��Chiar așa? Adic� el chiar s-a n�scut �n Ținutul celor Dou� R�uri, Egwene?

Egwene se str�dui s� dea din cap, f�r� s�-și arate tulburarea. �Oare ce știe?�

��Firește c� da. Am copil�rit �mpreun�.

��Firește, spuse �ncet Gawyn. Ciudat om. P�stor, �mi zicea, deși nu ar�ta și nu se purta ca alți p�stori pe care i-am v�zut. Ciudat. Am �nt�lnit tot felul de oameni care-l cunosc pe Rand al�Thor. Unii nu-i știu nici numele, dar dup� cum l-au descris nu putea fi altcineva. Tuturor le-a schimbat viețile. Era un b�tr�n fermier care-a venit �n Caemlyn doar ca s�-l vad� pe Logain, c�nd a fost adus acolo �nainte s� pornim �ncoace. �n ciuda primului s�u g�nd, a r�mas �n Caemlyn s� lupte pentru mama c�nd au �nceput tulbur�rile. Din pricina unui t�n�r plecat s� vad� lumea, care l-a f�cut s� cread� c� existau lucruri mai m�rețe dec�t ferma lui. Rand al�Thor. Mai c�-ți vine s� crezi c� ar fi ta�veren. P�n� și Elaida e interesat� de el. M� �ntreb dac� �nt�lnirea cu el ne va schimba viețile �n țes�tura P�nzei.

Egwene se uit� la Elayne și la Min. Era convins� c� nici prin cap nu le trecea c� Rand era �ntr-adev�r ta�veren. Nu se mai g�ndise niciodat� prea mult la asta, p�n� atunci. Rand era Rand și fusese blestemat s� poat� conduce Puterea. Dar ta�veren �i influențau pe cei din jur, fie c� voiau sau nu s� accepte asta.

���mi pl�ceți cu adev�rat, le spuse ea dintr-odat� celor dou� fete. Și vreau s� fim prietene.

��Și eu vreau, spuse Elayne.

Pe neașteptate, Egwene o �mbr�țiș�, apoi Min s�ri și ea jos și r�maser� toate trei pe podeț, str�ng�ndu-se �n brațe.

��Suntem legate una de alta, cu adev�rat, spuse Min și n-o s� �ng�duim nici unui b�rbat s� ne despart�. Nici m�car lui.

��Vrea cineva s�-mi spun� și mie ce se �nt�mpl�? �ntreb� cu bl�ndețe Gawyn.

��N-ai �nțelege, �i r�spunse sora sa și imediat cele trei fete �ncepur� sa chicoteasc�.

��M� rog, rosti Gawyn, sc�rpin�ndu-se �n creștet și cl�tin�nd din cap, dar dac� e vorba de Rand al�Thor, aveți grija s� nu v-aud� Elaida. De c�nd am venit, s-ar repezit de trei ori la mine, ca un Inchizitor de-al Mantiilor Albe. Nu cred c� vrea s�-i fac� vreun�, �ncepu el, apoi tres�ri, v�z�nd o femeie care str�b�tea gradina, purt�nd pe umeri un șal cu ciucuri roșii. Dac� rostești numele Celui �ntunecat, apare imediat. Nu mai vreau alt� predic� despre faptul c� trebuie s�-mi țin c�mașa pe mine dup� ce-mi termin exercițiile. La revedere tuturor.

�n timp ce se apropia pe podeț, Elaida arunc� o privire �n urma t�n�rului. Era o femeie mai degrab� ar�toas� dec�t frumoas�, se g�ndi Egwene, și avea aceeași �nf�țișare f�r� v�rst� care, chiar mai mult dec�t șalul, ar�ta cine era. Numai surorile de cur�nd primite n-o c�p�taser� �nc�. Atunci c�nd privirea femeii Aes Sedai se opri asupra ei, numai pentru o clip�, Egwene �și d�du seama de asprimea sa. Moiraine i se p�ruse de la bun �nceput o femeie puternic�, un s�mbure de oțel ascuns sub m�t�suri, dar Elaida renunțase p�n� și la acestea.

��Elaida, spuse Elayne, aceasta este Egwene. Și ea s-a n�scut �nzestrat�. Și a primit deja c�teva lecții, așa c� a ajuns la fel de departe ca și mine. Elaida?

Chipul femeii Aes Sedai era lipsit de expresie și cu neputinț� de descifrat.

���n Caemlyn, copila mea, sunt sfetnica mamei tale, Regina, dar aici suntem �n Turnul Alb, iar tu ești novice. Stai, fetițo, vreau s�-ți vorbesc, ad�ug� Elaida, cu un semn c�tre Min care d�dea s� plece.

��Dar te cunosc de c�nd m� știu, Elaida, spuse Elayne de parc� nu-i venea s� cread�. M-ai v�zut cresc�nd și ai f�cut gr�dinile s� �nfloreasc� �n timpul iernii, ca s� am unde s� m� joc.

��Copil�, acolo erai Domnița-Moștenitoare. Aici ești novice. Trebuie s� �nveți asta. C�ndva ai s� fii m�reaț�, dar trebuie s� �nveți.

��Da, Aes Sedai.

Egwene r�mase uimit�. Dac� s-ar fi g�sit cineva s-o dojeneasc� și pe ea astfel, �n fața celorlalte, s-ar fi �nfuriat.

��Gata, acum plecați am�ndou�.

Se auzi dang�tul ad�nc și r�sun�tor al unui clopot, iar Elaida �și l�s� capul �ntr-o parte. Soarele urcase cam la jum�tatea drumului s�u pe cer.

��Rev�rsatul, spuse ea. Gr�biți-v�, dac� nu vreți s-aveți parte și de alte dojeni. Iar tu, Elayne, treci pe la Mai-Marea peste novice, �n cancelarie, dup� ce-ți termini corvezile. Novicele nu vorbesc cu femeile Aes Sedai dec�t dac� li se cere. Hai, fuguța! O s� �nt�rziați. Fuga!

Cele doua fete o luar� la fug�, sumețindu-și poalele rochiilor. Egwene trase cu ochiul la Elayne, care se �nroșise, dar p�rea foarte hot�r�t�.

��Am s� ajung eu Aes Sedai, spuse �ncet Elayne; p�rea un leg�m�nt.

�n urma lor, Egwene o auzi pe Aes Sedai �ncep�nd:

��Mi s-a dat de �nțeles, fetițo, c� ai fost adusa aici de Moiraine Sedai.

Ar fi vrut s� stea s� asculte, ca s� afle dac� nu cumva Elaida avea s� �ntrebe de Rand, dar �ntreg Turnul Alb r�suna de dang�tele Rev�rsatului, iar ea avea treab� de f�cut, așa c� alerg� dup� cum i se poruncise.

��Am s� ajung eu Aes Sedai, m�r�i, la r�ndul s�u, iar Elayne �i arunc� un z�mbet fugar, de �nțelegere; iuțir� pasul.

Orașul Cairhien era așezat pe coline, l�ng� R�ul Alguenya, iar Rand �l z�ri prima dat� dinspre dealurile de la miaz�noapte, �n lumina soarelui amiezii. �nc� i se mai p�rea c� Elricain Tavolin și cei cincizeci de soldați erau ca niște Str�jeri � �nc� și mai mult de c�nd traversaser� podul la Gaelin; pe m�sur� ce mergeau spre miaz�zi, deveneau din ce �n ce mai scorțoși � dar Loial și Hurin nu p�reau deranjați, așa c� �ncerc� și el s� r�m�n� calm. Cercet� orașul care era la fel de mare ca și altele pe care le v�zuse. R�ul era plin de cor�bii trupeșe și barje late, iar pe cel�lalt mal se vedeau o sumedenie de gr�nare �nalte, �ns�, �n spatele zidurilor mari și cenușii, Cairhien p�rea �mp�rțit dup� o schem� foarte precis�. Zidurile formau un p�trat, iar o latur� mergea de-a lungul r�ului. �n�untrul zidurilor se ridicau, dup� un plan la fel de precis, turnurile ce se av�ntau spre cer, de dou�zeci de ori mai �nalte dec�t zidurile, �ns� chiar și de pe deal Rand vedea c� la v�rf erau toate crenelate.

Dincolo de zidurile orașului, de la un mal la altul al r�ului, era o puzderie de str�zi, care se �ntret�iau la �nt�mplare și forfoteau de oameni. Rand aflase de la Hurin c� se chem� Talp�; la �nceput fusese c�te un sat-piaț� pentru fiecare poart� a orașului, dar de-a lungul timpului se uniser� �ntr-unul singur, un talmeș-balmeș de ulițe și ulicioare care duceau �n toate direcțiile.

C�nd Rand și ceilalți p�trunser� �n Talp�, Tavolin �i puse pe c�țiva soldați s� le croiasc� drum prin mulțime, strig�nd și d�nd pinteni cailor, ca și cum ar fi vrut s� �i calce �n picioare pe cei care nu se gr�beau s� se dea la o parte. Oamenii se �ndep�rtau din calea lor, abia arunc�ndu-le o privire, de parc� era ceva c�t se poate de obișnuit. Cu toate acestea, Rand se trezi z�mbind.

Hainele oamenilor erau cel mai adesea ponosite, �ns� multe erau colorate și, de altfel, totul frem�ta de viața. Neguț�torii ambulanți �și l�udau marfa, iar v�nz�torii chemau oamenii s� se uite la lucrurile așezate pe mesele din fața pr�v�liilor. B�rbierii, neguț�torii de fructe, cei care ascuțeau cuțite, b�rbați și femei care se ofereau s� �ți fac� tot felul de servicii sau s� �ți v�nd� o mie de lucruri se plimbau agale prin mulțime. �n tot acel vacarm se auzea muzica de la niște case; la �nceput Rand crezu c� sunt hanuri, dar pe firmele din faț� erau �nf�țișați b�rbați care c�ntau la flaut sau la harf�, f�ceau tumbe sau scamatorii și, chiar dac� erau mari, nu aveau ferestre. Cea mai mare parte a caselor din Talp� p�reau a fi din lemn, p�n� și cele foarte �nalte, iar multe erau noi, chiar dac� prost f�cute. Rand r�mase cu gura c�scat� �n fața unora de șapte caturi sau mai mult; se leg�nau ușor, chiar dac� oamenii care tot intrau și ieșeau �n graba nu p�reau s� bage de seam�.

��Ț�rani, murmur� Tavolin, uit�ndu-se drept �n faț�, sc�rbit. Uit�-te la ei, cum au fost stricați de obiceiuri str�ine. Nu ar trebui s� fie aici.

��Dar unde ar trebui s� fie? �ntreb� Rand. Ofițerul se uit� furios la el și d�du pinteni calului, plesnind din bici ca s� �ndep�rteze mulțimea.

Hurin �i atinse brațul.

��E vorba de R�zboiul Aiel, Senior Rand. Se uit� �n jur, ca s� se �ncredințeze c� nu-l aude nici un soldat. Multor fermieri le-a fost fric� s� se �ntoarc� �n ținuturile lor de l�ng� Osia Lumii și au venit aici. De asta are Galldrian r�ul plin de barje cu gr�ne din Andor și Tear. De la r�s�rit nu vin nici un fel de recolte, pentru c� acolo nu mai sunt ferme. Totuși, e mai bine s� nu pomenești nimic despre asta celor din Cairhien, Seniore. Le place s� cread� c� r�zboiul nu a avut loc sau, cel puțin, c� l-au c�știgat.

�n pofida biciului lui Tavolin, fur� siliți s� se opreasc� și s� lase s� treac� o procesiune ciudat�. Vreo șase b�rbați care b�teau �n tobe și d�nțuiau deschideau calea unui șir de p�puși uriașe, fiecare o dat� și jum�tate c�t oamenii care le m�nuiau cu ajutorul unor pr�jini lungi. B�rbați și femei de statur� gigantic�, �ncoronați și �mbr�cați �n robe lungi și bogat �mpodobite, f�ceau plec�ciuni c�tre mulțime printre siluetele unor animale curioase. Un leu cu aripi. Un țap care mergea pe picioarele din spate, cu doua capete care scoteau foc, judec�nd dup� f�șiile de h�rtie purpurie care le at�rnau din gur�. Ceva ce p�rea a fi pe jum�tate pisic� și pe jum�tate vultur, și �nc� unul cu cap de urs și trup de om, pe care Rand �l lu� drept troloc. Mulțimea ovaționa și r�dea c�nd treceau f�loși pe l�ng� ei.

��Cel care l-a f�cut n-a v�zut �n viața lui un troloc, morm�i Hurin. Are capul prea mare și e prea slab. Probabil c� nici nu crede c� exist�, cum nu crede nici �n existența celorlalte animale. Singurii monștri �n care cred cei din Talp� sunt Aielii.

��E vreun festival? �ntreb� Rand. Nu vedea nici un alt semn �n afar� de procesiune, dar i se p�rea c� trebuie s� fie un motiv pentru toate astea. Tavolin le porunci soldaților s� �și continue drumul.

��E la fel �n fiecare zi, r�spunse Loial. Merg�nd pe l�ng� cal, cu sipetul �nvelit �n p�tur� �nc� prins de șa, Ogierul atr�gea la fel de multe priviri ca și marionetele. Cred c� Galldrian �și ține oamenii potoliți distr�ndu-i. Le d� Menestrelilor și muzicienilor Darul Regelui, o sum� foarte generoas�, ca s� vin� aici �n Talp� și pl�tește pentru cursele de cai care se țin �n fiecare zi de-a lungul r�ului. Seara sunt c�teodat� și artificii. P�rea dezgustat. Fruntașul Haman spune c� Galldrian este un tic�los. Clipi des, d�ndu-și seama de ceea ce spusese și privi de �ndat� �mprejur s� vad� dac� �l auzise vreun soldat. Se p�rea �ns� c� nu.

��Artificii, zise Hurin, d�nd din cap. Am auzit c� Artificierii au �ntemeiat aici o breasl�, la fel ca �n Tanchico. C�nd am mai fost pe aici nu m-a deranjat deloc s� v�d artificiile.

Rand cl�tin� din cap. Nu v�zuse niciodat� artificii at�t de complicate �nc�t s� fie nevoie de un Artificier. Auzise c� plecaser� din Tanchico doar ca s� dea spectacole pentru suverani. Se afla �ntr-un loc tare ciudat.

C�nd ajunser� la arcada �nalt� și p�trat� a porții orașului, Tavolin le porunci s� se opreasc� și desc�lec� l�ng� o cas� scund� de piatra, lipit� de zid. Avea ambrazuri �n loc de ferestre și o uș� grea, cu drugi de fier.

��Doar o clip�, Senior Rand, spuse ofițerul. Arunc� h�țurile unuia dintre soldați și disp�ru �n�untru.

Rand arunc� o privire precaut� spre soldați � st�teau țepeni �n dou� șiruri lungi; se �ntreb� ce ar fi f�cut dac� ei trei ar fi �ncercat s� plece � și profit� de acest prilej ca s� cerceteze orașul care se �ntindea �n fața lui.

Cairhien nu avea nimic din tumultul din Talp�. Str�zile pavate și at�t de largi �nc�t oamenii p�reau mai puțini dec�t erau de fapt se �ncrucișau �n unghiuri drepte. Ca și la Tremonsien, dealurile fuseser� t�iate �n trepte. Tr�suri și lectici acoperite, unele av�nd flamuri cu �nsemnul unei Case, mergeau f�r� grab� pe str�zi. Oamenii umblau t�cuți, �mbr�cați �n haine �nchise, f�r� nici o pat� de culoare, doar ici și colo c�teva f�șii colorate pe pieptul unui surtuc sau al unei rochii. Cu c�t erau mai multe f�șii, cu at�t mersul persoanei cu pricina era mai m�ndru, dar nimeni nu r�dea, nimeni nu z�mbea. Casele erau toate de piatr�, iar ornamentațiile erau �n linii și unghiuri drepte. Pe str�zi nu se vedea nici m�car un neguț�tor ambulant și p�n� și pr�v�liile p�reau triste � firmele erau mici și �n fața lor nu z�reai nici un fel de marf�.

Acum vedea mai deslușit marile turnuri. Erau �nconjurate de schele de lemn, care mișunau de oameni ce puneau alte și alte pietre, ca s� le �nalțe și mai mult.

��Turnurile f�r� cap�t din Cairhien, murmur� Loial ab�tut. Da pe vremuri erau at�t de �nalte �nc�t �și meritau numele. C�nd Aielii au pus st�p�nire pe Cairhien, cam pe c�nd te-ai n�scut tu, turnurile au ars, s-au sf�r�mat și s-au pr�bușit. Nu v�d nici un Ogier printre zidari. Nici unui Ogier nu i-ar pl�cea s� munceasc� aici � cei din Cairhien nu vor nici un fel de podoab� � dar c�nd am mai fost pe aici erau și Ogieri.

Tavolin ieși din cas�, �nsoțit de un alt ofițer și de doi conțopiști, unul duc�nd un catastif mare, legat �n lemn, iar altul o tav� cu obiecte de scris. Ofițerul era și el ras �n cap, ca Tavolin, deși probabil chelia �l sc�pase de p�r mai mult dec�t briciul. Cei doi ofițeri se uitar� la Rand, apoi la sipetul ascuns de p�tura v�rgat� a lui Loial, apoi din nou la Rand. Nici unul nu �ntreb� ce se afla sub p�tur�. Tavolin se uitase adesea la povara lui Loial pe drumul dinspre Tremonsien spre Cairhien, dar nu �ntrebase nimic. Cel�lalt ofițer se uit� și la sabia lui Rand și �și țuguie puțin buzele.

Tavolin �l prezent� pe cel�lalt ofițer ca fiind Asan Sandair, dup� care rosti cu glas tare:

��Seniorul Rand din Casa al�Thor din Andor și slujitorul lui, pe nume Hurin, precum și Loial, Ogier din steddingul Shangtai. Conțopistul care ținea catastiful �l deschise, iar Sandair scrise numele �n el, cu litere rotunde.

��Trebuie s� te �ntorci la aceast� cas� de straj� p�n� m�ine la aceeași ora, Seniore, zise Sandair, l�s�ndu-l pe cel de-al doilea conțopist s� presare puțin nisip peste cele scrise, și s� ne spui la ce han stai.

Rand arunc� o privire la str�zile liniștite din Cairhien și apoi la forfota din Talp�.

��Știți vreun han bun pe acolo? Ar�t� cu capul spre Talp�.

Hurin f�cu semn s� tac� și se aplec� spre el.

��Nu e o idee bun�, Senior Rand, �i zise el �n șoapt�. Dac� stai �n Talp�, or s� fie convinși c� pui ceva la cale.

Rand �și d�du seama c� amușinarul avea dreptate. Sandair r�m�sese cu gura c�scat�, iar Tavolin ridicase din spr�ncene și am�ndoi se uitau iscoditor la el. Ar fi vrut s� le spun� c� nu are nimic de-a face cu Jocul lor, �ns� se mulțumi s� zic�:

��O s� lu�m camere �n oraș. Putem pleca?

��Firește, Senior Rand. Sandair f�cu o plec�ciune. Dar� hanul?

��O s�-ți dau de știre de �ndat� ce g�sim unul. Rand �l struni pe Roșcat, apoi se opri. R�vașul lui Selene �i foșnea �n buzunar. Trebuie s� g�sesc o femeie din Cairhien. Domnița Selene. E frumoas� și de v�rsta mea. Nu știu din ce Cas� e.

Sandair și Tavolin schimbar� o privire, dup� care Sandair spuse:

��O sa cercetez, Seniore. Poate o s� aflu ceva p�n� m�ine c�nd te �ntorci.

Rand d�du din cap a �ncuviințare și intr� �n oraș, urmat de Loial și de Hurin. Nu prea fur� b�gați �n seam�, deși pe str�zi erau puțini oameni c�lare. Nici m�car Loial nu atrase prea mult atenția. Lumea �și vedea de treburi aproape cu ostentație.

��Crezi c� mi-au luat-o �n nume de r�u pentru c� am �ntrebat de Selene? �l �ntreb� Rand pe Hurin.

��Nu știi niciodat� cu �știa din Cairhien. Par s� cread� c� totul are leg�tur� cu Daes Dae�mar.

Rand ridic� din umeri. Se simțea de parc� toat� lumea se uita la el. De-abia aștepta s� aib� un surtuc simplu și bun și s� nu mai pretind� c� e altcineva.

Hurin cunoștea mai multe hanuri din oraș, deși, de fiecare dat� c�nd fusese la Cairhien, �și petrecuse cea mai mare parte a timpului �n Talp�. Amușinarul �i conduse la un han numit Ap�r�torul Zidului Dragonului; pe firma era �nf�țișat un b�rbat �ncoronat cu piciorul pe pieptul unui alt b�rbat și cu sabia la g�tul acestuia. B�rbatul care era la p�m�nt avea p�rul roșu.

Un r�ndaș veni s� le ia caii, uit�ndu-se pe furiș la Rand și la Loial c�nd credea c� nu �l vede nimeni. Rand �și spuse s� �nceteze cu �nchipuirile; nu era cu putinț� ca toata lumea din oraș s� fac� parte din Jocul acela. Și chiar dac� ar fi fost așa, el n-avea nimic de-a face cu asta.

Sala mare era curat�, mesele erau așezate la fel de precis cum p�rea s� fie totul �n oraș, iar oamenii erau puțini. Aruncar� o privire spre nou-veniți și se �ntoarser� numaidec�t la vinul lor, cu toate acestea, Rand avea impresia c� �nc� se uita la ei și asculta. Un foc mic ardea �n c�minul mare, deși ziua era c�lduroas�.

Hangiul era un b�rbat rotofei și mieros, cu o singur� f�șie verde pe surtucul cenușiu. Tres�ri c�nd �i v�zu, dar Rand nu fu deloc mirat. Loial, care ducea sipetul �nvelit �n p�tura v�rgat�, trebui s� se aplece ca s� intre pe uș�. Hurin era �mpov�rat cu toți desagii și toate boccelele lor, iar haina lui roșie contrasta puternic cu culorile �ntunecate pe care le purtau oamenii de la mese.

Hangiul lu� haina și sabia lui Rand și sur�se din nou dulceag. F�cu o plec�ciune, frec�ndu-și m�inile netede.

���mi cer iertare, Seniore. O clip� am crezut c� ești� �mi cer iertare. Nu mai am mintea de alt�dat�. Dorești camere, Seniore? Mai f�cu o plec�ciune, mai puțin ad�nc�, �n fața lui Loial. M� numesc Cuale, Seniore.

�A crezut c� sunt Aiel�, �și spuse Rand ursuz. Ar fi vrut s� plece din Cairhien. Dar era singurul loc unde Ingtar i-ar fi putut g�si. Iar Selene zisese c� o s�-l aștepte �n Cairhien.

Dur� puțin p�n� fur� gata camerele; Cuale le explic�, cu prea multe z�mbete și plec�ciuni, c� era nevoie s� mute un pat pentru Loial. Rand ar fi vrut s� stea toți �n aceeași odaie, �ns� v�z�nd privirile indignate ale hangiului și st�ruințele lui Hurin � �Trebuie s� le ar�t�m acestor oameni c� știm la fel de bine ca și ei ce se cuvine, Senior Rand� � accept� s� ia dou� camere, una pentru el, cu o uș� de trecere �ntre ele.

Od�ile erau foarte asem�n�toare, doar c� a lor avea dou� paturi, unul pe m�sura lui Loial, �n timp ce a lui avea un singur pat, și acela aproape la fel de mare ca celelalte dou�, cu st�lpi groși și p�tr�țoși care mai c� atingeau tavanul. Scaunul cu perniț� și sp�tar �nalt și policioara cu cele trebuincioase pentru sp�lat erau și ele masive și p�tr�țoase, iar dulapul de l�ng� perete era at�t de �nc�rcat, �nc�t p�rea c� mai are puțin și o s� se pr�bușeasc� peste el. Cele dou� ferestre de l�ng� pat d�deau �n strada aflat� dou� caturi mai jos.

De �ndat� ce hangiul plec�, Rand deschise ușa ca s� intre Loial și Hurin.

��Locul �sta m� �nnebunește, le spuse. Toata lumea se uit� la tine de parc� te b�nuiesc de ceva necurat. M� duc �napoi �n Talp�, m�car un ceas. Cel puțin acolo oamenii r�d. Care din voi vrea s� stea primul de straj�?

��Stau eu, se gr�bi s� r�spund� Loial. Vreau s� citesc puțin. Chiar dac� nu am v�zut nici un Ogier, asta nu �nseamn� c� pe aici nu e nici un zidar din steddingul Tsofu. Nu e departe de oraș.

��Probabil c� vrei s� te �nt�lnești cu ei.

��Ah� nu, Rand. Și-așa data trecut� mi-au pus o mulțime de �ntreb�ri, de ce am ieșit singur din stedding și tot așa. Dac� au primit vești de la steddingul Shangtai� Cred c� o s� r�m�n aici s� citesc.

Rand clatin� din cap. Uita tot timpul c�, de fapt, Loial fugise de acas� ca s� vad� lumea.

��Și tu, Hurin? E muzic� �n Talp�, și r�sete. Pun r�m�șag c� acolo nimeni nu joac� Daes Dae�mar.

��N-aș fi at�t de convins, Senior Rand. �n orice caz, mulțumesc c� m-ai poftit, dar mai bine nu. Sunt așa de multe b�t�i � și omoruri � �n Talp�, de duhnește. �nțelegi ce vreau s� spun. Nu s-ar lua niciodat� de un Senior, de bun� seam�; dac� ar face așa ceva, soldații ar t�b�r� pe ei. Dar, dac� �mi �ng�dui, aș vrea s� m� duc s� beau ceva �n sala mare.

��Hurin, știi prea bine c� nu trebuie s� �mi ceri voie.

��Cum spui, Seniore. Amușinarul se �nclin�.

Rand trase ad�nc aer �n piept. Dac� nu aveau s� plece cur�nd din Cairhien, Hurin avea s� �nceap� s� fac� plec�ciuni �n st�nga și �n dreapta. Și dac� Mat și Perrin vedeau așa ceva, aveau s� �i dea tot timpul peste nas.

��Sper c� Ingtar nu va �nt�rzia. Dac� nu vine repede, va trebui s� ducem noi Cornul �napoi la Fal Dara. Atinse r�vașul lui Selene prin hain�. Așa va trebui. Loial, n-o s� stau mult, ca s� apuci și tu s� vezi orașul.

��Cred c� e mai bine s� nu ies, spuse Loial.

Hurin cobor� odat� cu Rand. C�nd ajunser� �n sala mare, Cuale f�cu o plec�ciune �n fața lui Rand și �i �ntinse o tav� pe care erau trei pergamente �mp�turite și pecetluite. Rand le lu�, c�ci se p�rea c� asta aștepta hangiul de la el. Pergamentele erau moi și netede la atingere. Scumpe.

��Ce sunt astea? �ntreb� el.

Cuale se �nclin� din nou.

��Invitații, firește, Senior Rand. De la trei din Casele nobiliare. Mai f�cu o plec�ciune și se �ndep�rt�.

��Cine ar putea s� �mi trimit� mie invitații? Rand le r�suci �n m�n�. Nimeni de la mas� nu ridic� privirea, dar tot avea impresia c� toți stau cu ochii pe el. Nu cunoștea pecețile. Nici una dintre ele nu era cea cu semiluna și stele pe care o folosise Selene. Cine ar putea ști c� sunt aici?

��Toat� lumea, Senior Rand, zise Hurin cu glas sc�zut. P�rea c� simte și el c� sunt urm�riți. Str�jile de la poarta orașului de-abia așteapt� s� r�sp�ndeasc� vestea c� un Senior str�in a venit �n Cairhien. R�ndașul, hangiul� toat� lumea spune ce știe acolo unde cred c� le va fi de cel mai mare ajutor.

Cu o str�mb�tur�, Rand f�cu doi pași și arunc� invitațiile �n foc. Se aprinser� numaidec�t.

��Eu nu joc Daes Dae�mar, spuse, �ndeajuns de tare c�t s� aud� toți. Nici m�car Cuale nu se uit� la el. Nu am nimic de-a face cu Marele Joc. Am venit aici ca s� m� �nt�lnesc cu niște prieteni.

Hurin �l apuc� de braț.

��Te rog, Seniore. Vorbea repede și șoptit. Te rog s� nu mai faci asta.

��S� nu mai fac? Chiar crezi c� o s� mai primesc și altele?

��Sunt convins. Lumin�, �mi aduci aminte de atunci c�nd Teva s-a �nfuriat așa de tare din pricina unei viespi care �l b�z�ia c� a lovit cu piciorul �n cuib. Probabil c� acum toți cei de aici sunt �ncredințați c� ești amestecat �n Joc. Ba chiar c� ai un rol �nsemnat, dac� t�g�duiești c� iei parte la el. Fiecare Senior și fiecare doamna din Cairhien ia parte la Joc. Amușinarul arunc� o privire spre invitațiile care se r�suceau �n fl�c�ri și se crispa. Și cu siguranț� ți-ai transformat �n dușmani cele trei Case. Nu sunt niște Case mari, altminteri nu s-ar fi gr�bit așa, dar sunt totuși nobili. Trebuie s� r�spunzi la toate invitațiile pe care o s� le primești de acum �nainte, Seniore. Refuz�-le, dac� vrei � deși or s� fac� tot felul de presupuneri legate de cele pe care le refuzi. Și de cele pe care le primești. Firește, dac� le refuzi pe toate sau dac� le primești pe toate�

��Nu vreau s� am de-a face cu așa ceva, zise Rand �ncetișor. O s� plecam din Cairhien c�t mai cur�nd cu putinț�. �și v�r� m�inile �n buzunare și mototoli r�vașul de la Selene. �l scoase și �l netezi de hain�. C�t mai cur�nd cu putinț�, murmur�, pun�ndu-l la loc �n buzunar. Du-te s�-ți iei ceva de b�ut, Hurin.

Ieși furios din han, f�r� s� știe prea bine pe cine era furios: pe el �nsuși, pe Cairhien și Marele Joc, pe Selene pentru c� disp�ruse sau pe Moiraine. Ea �ncepuse toata povestea asta, fur�ndu-i hainele și d�ndu-i �n schimb haine de Senior. Chiar și acum, c�nd credea c� sc�pase de ele, femeile Aes Sedai izbuteau s� se bage �n viața lui, f�r� ca m�car s� fie acolo.

Se �ntoarse pe poarta prin care intrase �n oraș, c�ci nu cunoștea alt drum. Un b�rbat care st�tea �n fața casei de straj� �l v�zu � haina colorat� pe care o purta era neobișnuit� și era și mai �nalt dec�t cei din Cairhien � și intr� zorit, �ns� Rand nu b�g� de seam�. Era atras de r�setele și muzica din Talp�.

Haina lui roșie brodat� atr�gea privirile �n oraș, �ns� �n Talp� nu s�rea deloc �n ochi. Mulți dintre cei care umblau pe ulițele ticsite erau �mbr�cați �n culori la fel de �ntunecate ca oamenii din oraș, dar la fel de mulți purtau roșu, albastru, verde sau auriu � unele culori erau at�t de vii �nc�t ar fi fost vrednice de Spoitori � iar cele mai multe femei aveau rochii brodate și eșarfe sau șaluri colorate. Hainele pretențioase erau adesea ponosite și nu le veneau bine, de parc� ar fi fost f�cute pentru altcineva, dar, chiar dac� vreunul se uita la haina lui elegant�, nimeni nu p�rea s� i-o ia �n nume de r�u.

Trebui s� se opreasc� din pricina unei alte procesiuni de p�puși uriașe. �n timp ce toboșarii b�teau �n darabane și d�nțuiau, un troloc cu r�t de porc și colți se lupta cu un b�rbat ce purta o coroan� pe cap. Dup� c�teva lovituri date la �nt�mplare, trolocul se pr�buși la p�m�nt �n r�setele și uralele privitorilor.

Rand scoase un morm�it. �Nu mor at�t de ușor.�

Arunc� o privire pe uș� �ntr-una din casele mari și f�r� ferestre. Spre mirarea lui, p�rea s� fie o singur� camer� foarte mare, cu o deschiz�tur� �n mijloc, pe unde se vedea cerul și �nconjurat� de balcoane, cu un fel de tribun� lat� la cap�t. Nu mai v�zuse niciodat� așa ceva. Balcoanele și podeaua erau pline-ochi de oameni care priveau la cei de pe tribun�. Le cercet� pe m�sur� ce trecea pe l�ng� ele și v�zu scamatori, muzicanți, tot felul de saltimbanci și chiar și un Menestrel, cu mantia peticit�, recit�nd cu glas solemn o poveste din Marele Alai pornit pe urmele Cornului.

Aceasta �l f�cu s� se g�ndeasc� la Thom Merrilin; nu mai z�bovi acolo. Amintirile despre Thom erau �ntotdeauna foarte dureroase. Thom �i fusese prieten. Un prieten care murise pentru el. �Dar eu am fugit și l-am l�sat s� moar�.�

�ntr-o alt� cas�, o femeie �nveșm�ntat� �n niște robe albe și largi f�cea s� dispar� lucrurile dintr-un coș și s� reapar� �n altul, apoi s� dispar� din m�inile ei �n rotocoale de fum. Oamenii care se uitau la ea scoteau strig�te de uimire.

��Doi b�nuți de aram�, Seniore, spuse un b�rbat mic, cu chip de șobolan, din pragul unei uși. Doi b�nuți de aram� ca s� o vezi pe Aes Sedai.

��Nu prea cred. Rand se uit� din nou la femeie. Un porumbel alb ap�ruse m�na ei. Aes Sedai? Nu. Se �nclin� ușor �n fața b�rbatului și plec�.

Tocmai �și croia drum prin mulțime, �ntreb�ndu-se ce s� mai vad�, c�nd, deodat�, dintr-o cas� cu un scamator pe firma, auzi o voce grav� și sunete de harf�.

���Rece sufl� v�ntul din Trec�toarea Shara; rece zace morm�ntul f�r� nume. �ns� Duminic�, �n fiecare an, pe pietre se ivește un trandafir, o lacrim� de cristal precum roua pe o petal� de floare, pus acolo de m�na gingașa a lui Dunsinin, c�ci ea ține leg�m�ntul f�cut de Rogosh Ochi-de-Vultur.

Glasul �l atr�gea de Rand de parc� ar fi fost legat de o funie. Intra; �n�untru, oamenii b�teau din palme.

��Doi b�nuți de aram�, Seniore, spuse un b�rbat cu faț� de șobolan, care ar fi putut fi geam�nul celuilalt. Doi b�nuți de aram� ca s� vezi�

Rand cotrob�i prin buzunare și �i arunc� niște monede. Merse mai departe, buim�cit, uit�ndu-se la b�rbatul de la tribun�, care f�cea o plec�ciune �n fața mulțimii ce �l aclama; cu o m�n� str�ngea harfa la piept și cu cealalt� desf�cea mantia acoperit� de petice, ca și cum ar fi vrut s� prind� �n ea toate sunetele pe care le scoteau oamenii. Era �nalt, usc�țiv și deloc t�n�r, cu must�ți lungi, la fel de albe ca p�rul de pe cap. C�nd �și �ndrept� spinarea și �l z�ri pe Rand, ochii lui albaștri, cu privirea p�trunz�toare, se f�cur� mari de uimire.

��Thom. Șoapta lui Rand se pierdu �n zgomotul mulțimii.

F�r� s�-și ia ochii de la Rand, Thom Merrilin f�cu �ncet semn cu capul spre o ușiț� de l�ng� tribun�. Apoi se �nclin� din nou, z�mbind și bucur�ndu-se de urale.

Rand �și f�cu drum spre ușiț� și intr�. Era un mic coridor, cu trei trepte care duceau spre tribun�. De partea cealalt� a tribunei erau un scamator care �nv�rtea mingi colorate și șase saltimbanci care �și suceau trupurile �n toate felurile.

Thom ap�ru �n v�rful treptelor, șchiop�t�nd, ca și cum piciorul lui drept nu se mai �ndoia la fel de bine. �i privi pe scamator și pe saltimbanci, sufl� disprețuitor �n must�ți și se �ntoarse spre Rand.

��Nu vor s� aud� dec�t Marele Alai plecat pe urmele Cornului. Te-ai aștepta ca, dup� c�te se �nt�mpla �n Haddon Mirk și �n Saldaea, m�car unul s� cear� Ciclul Karaethon. Ei, poate c� nu chiar asta, dar mi-aș da singur bani ca s� povestesc și altceva. �l m�sur� pe Rand din cap p�n�-n picioare. Se pare c� �ți merge bine, b�iete. M�ng�ie cu degetele gulerul hainei lui Rand și �și țuguie buzele. Foarte bine.

Rand izbucni �n r�s.

��C�nd am plecat din Whitebridge, eram convins c� ai murit. Moiraine zicea c� ești �nc� �n viaț�, dar eu� Lumin�, Thom, ce bine �mi pare s� te v�d! Ar fi trebuit s� m� �ntorc ca s� te ajut.

��Mare netot ai fi fost dac� ai fi f�cut asta, b�iete. Pieritul ala � se uit� �n jur, nu era nimeni prin preajm� �ns� tot cobor� glasul � n-avea treaba cu mine. Mi-a l�sat o mic� amintire, un picior �nțepenit, dup� care a plecat dup� tine și dup� Mat. Nu m-ai fi putut ajuta; cel mult ai fi murit. F�cu o pauz�; c�zuse pe g�nduri. Moiraine zicea c� sunt �nc� �n viaț�? E cu tine?

Rand scutur� din cap. Spre nedumerirea lui, Thom p�rea dezam�git.

���ntr-un fel, e r�u. E femeie cumsecade, chiar dac� e� Nu-și termin� vorba. Deci, de fapt, o preocupa Mat sau Perrin. Nu o s� �ntreb care din ei. Sunt b�ieți buni și nu vreau s� știu. Rand se foi stingherit și tres�ri c�nd Thom �l �mpunse cu un deget osos. Vreau �ns� s� știu dac� mai ai harfa și flautul. Le vreau �napoi, b�iete. La ce am acum nici un porc nu ar putea c�nta.

��Le am, Thom. O s� ți le aduc, �ți f�g�duiesc. Nu-mi vine s� cred c� ești �n viaț�. Și nu-mi vine s� cred c� nu ești �n Illian. Marele Alai se preg�tește de drum. Premiul pentru cea mai iscusit� istorisire a Marelui Alai plecat pe urmele Cornului.

Thom pufni.

��Dup� ce s-a �nt�mplat la Whitebridge? Probabil c� aș fi murit dac� m-aș fi dus acolo. Chiar de aș fi izbutit s� ajung la barc� �nainte s� porneasc�, Domon și oamenii lui ar fi r�sp�ndit �n tot Illianul vestea c� eram urm�rit de troloci. Dac� l-ar fi v�zut pe Pierit, sau ar fi auzit de el, �nainte ca Domon s� taie odgonul� �n Illian, cei mai mulți cred c� trolocii și Pieriții sunt doar niște povești, dar sunt destui care ar vrea s� afle de ce e cineva urm�rit de ei.

��Thom, am at�tea s�-ți spun.

Menestrelul �l �ntrerupse.

��Mai t�rziu, b�iete. Schimba priviri cu b�rbatul cu fața �ngust� de la uș�. Dac� nu m� �ntorc s� le mai spun o poveste, o s�-l trimit� pe scamatorul �la și oamenii or s� fac� pr�p�d. Vino la Ciorchinele de Struguri, chiar l�ng� Poarta Jangai, unde am o odaie. �ntreab� pe oricine cum s� ajungi acolo. O s� vin și eu peste vreun ceas. Cred c� vor trebui s� se mulțumeasc� cu o singur� poveste. �ncepu s� urce treptele și �i arunc� peste um�r: S�-mi aduci harfa și flautul!

Rand trecu �n fug� prin sala mare a Ap�r�torului Zidului Dragonului și urc� iute sc�rile, r�njind c�nd v�zu privirea nedumerit� a hangiului. �i venea s� r�njeasc� tot timpul. �Thom e viu!�

Deschise cu putere ușa de la camer� și se duse drept la dulap.

Loial și Hurin �și v�r�r� capetele �n�untru, am�ndoi �n c�maș� și cu pipa �n gur�, l�s�nd �n urma lor mici d�re de fum.

��S-a �nt�mplat ceva, Senior Rand? �ntreb� Hurin neliniștit.

Rand arunc� bocceaua f�cut� din mantia lui Thom pe um�r.

��Cel mai bun lucru care se putea �nt�mpla, pe l�ng� venirea lui Ingtar. Thom Merrilin e viu. Și e aici, �n Cairhien!

��Menestrelul de care �mi povesteai? zise Loial. E nemaipomenit, Rand. Aș vrea s�-l cunosc și eu.

��Atunci vino cu mine, dac� Hurin se �nvoiește s� stea o vreme de straj�.

��E o cinste pentru mine, Senior Rand. Hurin �și scoase pipa din gur�. Cei din sala mare au tot �ncercat s� m� trag� de limba � f�r� s� lase de �nțeles c� ar vrea s� afle ceva anume, firește � despre cine ești, de ce am venit la Cairhien. Le-am spus c� aștept�m niște prieteni, dar probabil c� și-au �nchipuit c� avem ceva de ascuns.

��S� cread� ce vor. Hai, Loial.

��Mai bine, nu. Ogierul oft�. Mai bine stau aici. �i ar�t� cartea �n care ținea degetul ca s� nu piard� pagina. Pot s� m� �nt�lnesc cu Thom Merrilin și alt� dat�.

��Loial, nu poți s� stai �nchis aici tot timpul. Nici m�car nu știm c�t o s� r�m�nem �n Cairhien. Oricum n-ai v�zut nici un Ogier. Și chiar de vedem, doar nu te urm�resc, nu-i așa?

��Nu tocmai, dar� Rand, s-ar putea s� m� fi pripit c�nd am plecat așa din steddingul Shangtai. C�nd o s� m� �ntorc acas�, o s� am numai necazuri. Urechile i se pleoștir�. Chiar dac� aștept p�n� c�nd o s� fiu la fel de v�rst� ca Fruntașul Haman. Poate g�sesc vreun stedding p�r�sit �n care s� stau p�n� atunci.

��Dac� Fruntașul Haman nu te las� s� te �ntorci, poți s� vii �n Emond�s Field. E un loc dr�guț. �E un loc foarte frumos.�

��Sunt convins, Rand, dar tot n-ar merge. Vezi tu�

��O s� vorbim la vremea potrivit�, Loial. Acum hai s�-l vezi pe Thom.

Ogierul era o dat� și jum�tate c�t Rand, �ns� Rand �l zori s� se �mbrace și s� coboare sc�rile. C�nd ajunser� boc�nind �n sala mare, Rand �i f�cu semn cu ochiul hangiului, apoi r�se, v�z�nd privirea descump�nit� a acestuia. �Las�-l s� cread� c� m� duc s� iau și eu parte la nenorocitul de Joc. Las�-l s� cread� ce vrea. Thom e viu.�

Dup� ce ieșir� pe Poarta Jangai, din partea de r�s�rit a orașului, toata lumea p�rea s� știe de Ciorchinele de struguri. Rand și Loial ajunser� imediat acolo, pe o strad� liniștit� pentru Talp�; trecuse de amiaz�.

Era o cas� cu trei caturi, din lemn și cam șubred�, dar sala mare era curat� și plin� de oameni. Unii jucau zaruri �ntr-un colț, iar �n celalalt niște femei aruncau cu s�geți. Cei mai mulți p�reau a fi din Cairhien, slabi și albi la faț�, dar Rand auzi și accent din Andor, precum și altele pe care nu le cunoștea. Toți purtau �ns� veșmintele obișnuite �n Talp�, acel amestec �n care se vedea limpede c� oamenii de acolo veniser� din toate ținuturile. C�țiva se uitar� la ei c�nd intrar� �n han, dar apoi se �ntoarser� la treburile lor.

Hangița era o femeie cu parul la fel de alb ca al lui Thom și cu privirea p�trunz�toare; �l cercet� și pe Loial, și pe Rand.

Judec�nd dup� pielea ei m�slinie și dup� felul cum vorbea, nu era din Cairhien.

��Thom Merrilin? Da, are o odaie aici. �n capul sc�rilor, prima uș� la dreapta. Cred c� Dena o s� v� lase s� �l așteptați acolo � se uit� la haina roșie a lui Rand, cu b�tlani pe gulerul �nalt și cu spini aurii pe m�neci, și la sabia pe care o avea la cing�toare � Seniore.

Treptele sc�rț�iau p�n� și sub t�lpile lui Rand, dar�mite sub ale Ogierului. Lui Rand i se p�rea c� hanul nu avea s� mai r�m�n� mult timp �n picioare. G�si ușa și ciocani, �ntreb�ndu-se cine era Dena.

��Intr�, spuse o voce de femeie. Nu pot s� deschid.

Rand deschise șov�itor ușa și b�g� capul �n�untru. Un pat mare, cu așternuturile mototolite era �mpins �n perete, iar �n rest camera era ocupat� de dou� dulapuri, mai multe cufere legate �n alam�, o mas� și dou� scaune de lemn. Femeia zvelt� care st�tea turcește pe pat cu fustele str�nse sub ea �nv�rtea �n cerc șase mingi colorate.

��Las� pe mas� ce ai adus, zise ea, f�r� s�-și ia ochii de la mingi. Thom o s�-ți pl�teasc� dup� ce se �ntoarce.

��Dumneata ești Dena? �ntreba Rand.

Prinse mingile și se �ntoarse spre el. Era doar cu c�țiva ani mai mare dec�t Rand, dr�guț�, cu pielea deschis� la culoare, ca toți cei din Cairhien, și cu p�rul negru, despletit, care �i ajungea p�n� la umeri.

��Nu te cunosc. Asta e odaia mea, a mea și a lui Thom Merrilin.

��Hangița ne-a spus c� ne-ai putea l�sa s�-l așteptam aici pe Thom. Dac� dumneata ești Dena.

��Nu ești singur? Rand f�cu un pas �n camer� ca s� poat� s� intre și Loial, iar t�n�ra femeie ridic� din spr�ncene.

��Deci s-au �ntors Ogierii. Eu sunt Dena. Ce dorești? Se uit� cu at�ta b�gare de seama la haina lui Rand �nc�t probabil c� special nu ad�ugase �Seniore�, deși ridic� din nou din spr�ncene c�nd z�ri b�tlanii de pe teaca și pl�selele sabiei.

Rand �i arat� bocceaua.

��I-am adus �napoi lui Thom harfa și flautul. Și voiam s�-l v�d, se gr�bi el s� adauge pentru c� Dena p�rea gata s� �i spun� s� plece. Nu l-am v�zut de mult� vreme.

Femeia se uit� la boccea.

��Thom mereu morm�ie c� și-a pierdut cel mai bun flaut și cea mai bun� harf� pe care le-a avut vreodat�. Ai zice c� e bard de Curte. Foarte bine. Puteți aștepta aici, dar eu trebuie s� exersez. Thom mi-a f�g�duit c� s�pt�m�na viitoare m� las� s� apar și eu �n fața oamenilor. Se ridic� grațios și �și trase un scaun, f�c�ndu-i semn lui Loial s� se așeze pe pat. Zera o s�-l pun� pe Thom s� pl�teasc� șase scaune dac� rupi unul, prietene Ogier.

Rand �i spuse cum �i cheam� și se așeza pe celalalt scaun � care sc�rț�i �ngrijor�tor chiar și sub el � și �ntreb� ne�ncrez�tor:

��Ești ucenica lui Thom?

Dena sur�se.

��Se poate spune și așa. �ncepuse din nou s� jongleze, iar privirea �i era ațintit� asupra mingilor care se �nv�rteau.

��N-am auzit niciodat� de o femeie Menestrel, zise Loial.

��O s� fiu prima. Acum mingile se roteau �n dou� cercuri mai mici, �ntrep�trunse. O s� v�d toat� lumea. Thom zice c�, de �ndat� ce o s� avem destui bani, o s� mergem la Tear. Acum �nv�rtea trei mingi cu fiecare m�n�. Și apoi, poate, �n insulele Oamenilor Marii. Atha�an Miere pl�tesc bine Menestrelii.

Rand se uit� �n jur, la odaia plina de cufere. Nu p�rea a fi camera cuiva care pl�nuiește s� plece cur�nd. Pe pervaz era chiar și un ghiveci cu o floare �n el. Privirea �i poposi pe patul pe care st�tea Loial. �Asta e odaia mea, a mea și a lui Thom Merrilin.� Dena �i arunc� o c�ut�tur� sfid�toare prin cercul de mingi pe care �l rotea acum. Rand se �nroși.

�și drese glasul.

��Poate ar fi mai bine s� așteptam jos, �ncepu s� zic�, �ns� ușa se deschise și intra Thom, cu mantia f�lf�ind �n jurul gleznelor. �n spate, �i at�rnau cutiile �n care ținea harfa și flautul; cutiile era din lemn roșiatic, lustruite de at�ta folosit.

Dena ascunse mingile �n rochie și alerg� s� �l cuprind� pe Thom cu brațele dup� g�t; trebui s� se ridice �n v�rful picioarelor ca s� ajung�.

��Mi-a fost dor de tine, �i zise și �l s�rut�.

S�rutul ținu ceva vreme, at�t de mult �nc�t Rand �ncepu s� se �ntrebe dac� el și Loial n-ar trebui s� plece, �ns� chiar atunci Dena se desprinse din brațele lui Thom, oft�nd.

��Știi ce-a mai f�cut t�mpitul ala de Seaghan? spuse Thom, uit�ndu-se la ea. A tocmit niște mocofani care �și zic �c�nt�reți�. Merg �ncoace și �ncolo zic�nd c� sunt Rogosh Ochi-de-Vultur, Blaes, Gaidal Cain și� Aaa! At�rn� o bucat� de p�nz� vopsit� �n spatele lor, care cic� ar face mulțimea s� cread� c� idioții �știa sunt �ntr-un palat sau �n trec�torile �nalte din Munții Dhoom. Eu �i fac pe oameni s� vad� fiecare flamur�, s� simt� mirosul fiec�rei b�t�lii, s� �ncerce fiecare emoție. Eu �i fac s� cread� c� sunt ei �nșiși Gaidal Cain. O s� vad� Seaghan ce p�țește dac� �i las� pe �știa s� mearg� cu mine.

��Thom, avem oaspeți. Loial, fiul lui Arent fiul lui Halan. Ah, și un b�iat care zice c�-l cheam� Rand al�Thor.

Thom se uit� la Rand pe deasupra capului ei, �ncrunt�ndu-se.

��Las�-ne puțin singuri, Dena. Uite. �i puse �n m�na c�teva monede de argint. Cuțitele sunt gata. Nu vrei s� te duci s�-i pl�tești lui Ivon pentru ele? �i m�ng�ie obrazul neted cu degetele lui noduroase. Du-te. �ți r�m�n �ndatorat. Dena se uita ur�t la el, dar �și puse mantia, murmur�nd:

��Ivon ar face bine s� nu m� �nșele la c�ntar.

��O s� fie bard �ntr-o bun� zi, spuse Thom cu m�ndrie �n glas dup� ce plec�. Ascult� o poveste o singur� dat� � doar o singur� dat� numai! � și apoi poate s� o spun� �ntocmai; ține minte nu numai cuvintele, ci și fiecare nuanț�, fiecare ritm. E foarte iscusit� la harf� și prima dat� c�nd a pus m�na pe flaut a c�ntat mai bine dec�t ai c�ntat tu vreodat�. Puse cutiile de lemn pe unul din cuferele mai mari, dup� care se așeza pe scaunul r�mas liber. C�nd am trecut prin Caemlyn, �nainte s� vin aici, Basel Gill mi-a zis c� ai plecat �nsoțit de un Ogier. Printre alții. F�cu o plec�ciune �nspre Loial, izbutind s� �și fluture mantia, chiar dac� st�tea pe ea. Sunt bucuros s� te cunosc, Loial, fiul lui Arent fiul lui Halan.

��Și eu m� bucur s� te cunosc, Thom Merrilin. Loial se ridic� �n picioare ca s� fac� și el o plec�ciune; c�nd �și �ndrept� spinarea, aproape atinse tavanul cu capul, așa c� se gr�bi s� se așeze din nou pe pat. Dena spunea c� vrea s� fie Menestrel.

Thom cl�tin� din cap.

��Pentru o femeie, asta nu e viaț�. Nici m�car pentru un b�rbat nu e. Umbli din oraș �n oraș, din sat �n sat, �ntreb�ndu-te cum or s� �ncerce s� te p�c�leasc� de data asta, �ntreb�ndu-te adesea cum s� faci rost de m�ncare. Nu, o s-o fac eu s� se r�zg�ndeasc�. O s� fie bard de Curte pentru vreun rege sau vreo regin�. Aaa! Dar n-ați venit aici ca s� vorbim despre Dena. Instrumentele mele, b�iete! Le-ai adus?

Rand �mpinse bocceaua peste mas�. Thom o desf�cu de �ndat� � clipi des c�nd v�zu c� e vechea lui mantie, plin� de petice multicolore, ca și cea pe care o avea pe el � și deschise cutia de piele �n care era flautul, d�nd mulțumit din cap c�nd �n fața ochilor �i ap�ru flautul cu �ncrustații de aur și argint.

��Așa mi-am c�știgat masa și patul dup� ce ne-am desp�rțit, zise Rand.

��Știu, r�spunse Menestrelul sec. M-am oprit c�teodat� la aceleași hanuri, dar a trebuit s� m� descurc cu jongleriile și cu c�teva povești simple, c�ci� De harf� sper c� nu te-ai atins, nu? Deschise cealalt� cutie de piele �nchis� la culoare și scoase de acolo o harf� la fel de bogat �mpodobit� ca și flautul, pe care o str�nse la piept ca pe un copil. Degetele tale ne�ndem�natice de fermier nu sunt f�cute pentru harf�.

��Nu m-am atins de ea, �l �ncredinț� Rand.

Thom ciupi dou� coarde, �nfior�ndu-se.

��Ai fi putut s� o ții instaurat�, bodog�ni el.

Rand se aplec� spre el, peste mas�.

��Thom, vroiai s� mergi la Illian, s� vezi c�nd pornește Marele Alai, s� fii primul care face noi povești despre el, dar nu ai putut. Ce-ai zice dac� ți-aș spune c� �nc� mai poți? Ba chiar s� ai un rol �nsemnat?

Loial se foi, neliniștit.

��Rand, ești sigur c�

Rand �i f�cu semn s� tac�, f�r� s�-și ia ochii de la Thom.

Thom arunc� o privire Ogierului și se �ncrunt�.

��Depinde ce rol și c�t de �nsemnat. Dac� ai vreun motiv s� crezi c� vreunul din Corniați se �ndreapt� spre acest loc� Probabil c� au plecat deja din Illian, dar nu vor ajunge aici dec�t peste c�teva s�pt�m�ni, chiar dac� merge drept, și de ce ar face-o? E vorba de cineva care nici nu s-a dus la Illian? Atunci, indiferent ce-ar face, n-o s� fie pomenit �n povești, c�ci n-are binecuv�ntarea lor.

��Nu conteaz� dac� Alaiul a plecat sau nu din Illian. Rand auzi cum Loial �și ține respirația. Thom, am g�sit Cornul lui Vaiere.

Se l�s� o t�cere de morm�nt, pe care Thom o rupse cu un hohot zgomotos de r�s.

��Voi doi aveți Cornul? Un p�stor și un Ogier f�r� barb� au Cornul lui� Se �ncovoie, lovindu-se cu m�na peste genunchi. Cornul lui Vaiere!

��Dar chiar �l avem, zise Loial serios.

Thom trase ad�nc aer �n piept. Din c�nd �n c�nd tot �l mai pufnea r�sul.

��Nu știu ce ați g�sit, �ns� pot s� v� duc �n zece taverne �n care cineva povestește c� știe pe cineva care �l știe pe cel care a g�sit deja Cornul și �ți spune și cum l-a g�sit � dac� �i pl�tești berea. Pot s� v� duc la trei oameni care sunt gata s� v� v�nd� Cornul și s� jure pe sufletele lor c� e cel adev�rat. Știu p�n� și un Senior din oraș care se laud� c� are Cornul ferecat �n conac. Zice c� e o comoar� l�sat� moștenire �n familie �nc� de la Fr�ngerea Lumii. Nu știu dac� Corniații vor pune vreodat� m�na pe Corn, dar știu c� vor auzi minciuni la tot pasul.

��Moiraine spune c� acesta e Cornul, zise Rand.

Thom se posomor�.

��Așa zice? Parc� spuneai c� nu e cu voi.

��Nu e, Thom. N-am mai v�zut-o de c�nd am plecat din Shienar, din Fal Dara și o lun� �nainte de asta abia dac� mi-a spus dou� vorbe. Era mult� am�r�ciune �n glasul lui. �Și c�nd �mi vorbea, aș fi preferat s� tac�. N-o s� mai joc niciodat� dup� cum vrea ea, s-o ard� Lumina, pe ea și pe celelalte femei Aes Sedai. Nu. Nu pe Egwene. Și nici pe Nynaeve.� Știa c� Thom �l privește cu atenție. Nu e aici, Thom. Nu știu unde e și nici nu-mi pas�.

��Ei, m�car ați avut at�ta minte �nc�t s� nu spuneți nim�nui. Altminteri p�n� acum ar fi știut și cei din Talp� și jum�tate din Cairhien ar sta la p�nd� ca s�-l fure. Jum�tate de lume.

��Da, n-am zis nim�nui, Thom. Și trebuie s�-l duc �napoi la Fal Dara �nainte ca Iscoadele Celui �ntunecat sau altcineva s� reușeasc� s�-l fure. Ei, ai din ce face o poveste, nu? Mi-ar prinde bine un prieten care cunoaște bine lumea. Tu ai fost peste tot; știi lucruri pe care eu nici m�car nu mi le pot �nchipui. Loial și Hurin știu mai multe dec�t mine, dar ne-am �mpotmolit toți trei.

��Hurin?� Nu, nu-mi spune. Nu vreau s� știe. Menestrelul se ridic� de pe scaun și se duse s� se uite pe fereastr�. Cornul lui Vaiere. Asta �nseamn� c� Ultima B�t�lie se apropie. Cine o s� bage de seam�? I-ai v�zut pe oamenii care r�d pe ulițe? Oprește o s�pt�m�n� barjele cu gr�ne și n-or s� mai r�d�. Galldrian o s� cread� c� s-au preschimbat toți �n Aieli. Nobilii iau toți parte la Marele Joc și uneltesc ca s� ajung� l�ng� Rege, comploteaz� ca s� dob�ndeasc� mai mult� putere dec�t Regele, comploteaz� ca s�-l dea jos pe Galldrian și unul dintre ei s� fie noul Rege. Sau noua Regin�. Or s� cread� c� Tarmon Gai�don e doar o intrig� care face parte din Joc. Se �ntoarse cu fața spre ei. B�nuiesc c� nu e vorba doar s� mergem p�n� �n Shienar și s� d�m Cornul � cui? � Regelui? De ce �n Shienar? Toate legendele spun c� Cornul este legat de Illian.

Rand se uit� la Loial. I se pleoștiser� urechile.

���n Shienar, pentru c� acolo știu cui s� �l dau. Și suntem urm�riți de troloci și de Iscoade ale Celui �ntunecat.

��Oare de ce nu m� mir�? Nu. Sunt eu un nebun b�tr�n, dar vreau s� fiu un nebun b�tr�n �n felul meu. Bucur�-te tu de glorie, b�iete.

��Thom�

��Nu!

Se așternu t�cerea; nu se auzea dec�t sc�rț�itul patului c�nd se foia Loial. �n cele din urm�, Rand spuse:

��Loial, ai putea s� m� lași puțin singur cu Thom? Te rog?

Loial p�ru uimit � mai c� i se zb�rli p�rul de pe urechi � dar d�du din cap și se ridic�.

��Jocul de zaruri din sala mare era destul de bun. Poate c� m� las� și pe mine s� joc. Dup� ce ușa se �nchise �n spatele Ogierului, Thom se uita b�nuitor la Rand.

Rand șov�i. Erau lucruri pe care trebuia s� le știe, lucruri pe care era convins c� Thom le știa � Menestrelul p�rea c� știe multe despre tot felul de lucruri � dar nu izbutea s� �și g�seasc� cuvintele.

��Thom, sf�rși el prin a spune, exist� c�rți �n care s� fie Ciclul Karaethon? Era mai ușor așa dec�t s� le zic� Profețiile Dragonului.

���n bibliotecile mari, r�spunse Thom �ncetișor. Tot felul de t�lm�ciri, colo și colo, chiar și �n Limba Veche. Rand se preg�tea s� �ntrebe dac� era vreo cale s� g�seasc� și el una, �ns� Menestrelul continu�. Limba Veche e foarte melodioas�, �ns� puțini, chiar și dintre nobili, mai au r�bdare s� o asculte. Nobilii trebuie s� �nvețe Limba Veche, dar, de fapt, cei mai mulți știu doar c�t s�-i impresioneze pe cei care nu o vorbesc. T�lm�cirile nu sun� la fel de bine, afar� doar dac� sunt Declamate, iar uneori tocmai Declamația schimba foarte mult �nțelesul. Sunt niște versuri �n acest Ciclu � nu se scandeaz� prea bine dac� sunt t�lm�cite, dar m�car �și p�streaz� t�lcul � care zic așa:

�ntinse m�na și atinse b�tlanii de brodați pe gulerul lui Rand.

O clip�, Rand ramase cu gura c�scat� și c�nd vorbi, vocea �i tremura.

��Cu sabia sunt cinci. Plasele, teac� și lam�. Puse m�na pe mas�, cu palma �n jos, ascunz�nd semnul f�cut cu fierul roșu. Era prima dat� de c�nd folosise alifia lui Selene c�nd �l simțea. Nu �l durea, dar știa c� e acolo.

��Așa e. Thom r�se scurt. �mi mai vin niște versuri �n minte.

Rand scutur� din cap, t�g�duind, dar Thom nu p�ru s� bage de seam�.

��Nu �nțeleg cum pot fi dou� r�s�rituri �n aceeași zi, �ns� sunt multe care nu par a avea noim�. St�nca din Tear nu va c�dea dec�t atunci c�nd Callandor se va afla �n m�na Dragonului Ren�scut, dar Sabia Care Nu Poate Fi Atins� este �n Inima St�ncii, deci cum poate ajunge �n m�na lui? Ei, fie. Probabil c� femeile Aes Sedai vor face tot ce le st� �n putinț� pentru ca realitatea s� se potriveasc� cu Profețiile. Dar s� mori undeva �n Ținuturile P�rjolite e un preț prea mare pentru a le urma pe acest drum.

Rand reuși anevoie s� �și alunge tremurul din glas.

��Nici o femeie Aes Sedai nu se folosește de mine. Ți-am mai spus, ultima dat� am v�zut-o pe Moiraine �n Shienar. A zis c� pot merge unde vreau, așa c� am plecat.

��Și nu e nici o femeie Aes Sedai cu tine acum? Nici una?

��Nu.

Thom �și m�ng�ie must�țile albe și lungi. P�rea mulțumit și nedumerit deopotriv�.

��Atunci de ce m� �ntrebi de Profeții? De ce l-ai trimis pe Ogier de aici?

��N-am vrut s�-l tulbur. E și așa destul de neliniștit din pricina Cornului. Asta vroiam s� te �ntreb. Se pomenește despre Corn �n Profeții? Tot �i era greu s� spun� ce avea pe suflet. Toți Dragonii �ia falși, și acum Cornul care a fost g�sit. Toat� lumea crede c� Cornul �i va chema din morminte pe eroii tuturor V�rstelor ca s� �l �nfrunte pe Cel �ntunecat �n Ultima B�t�lie și� se spune c� Dragonul Ren�scut �l va �nfrunta pe Cel �ntunecat �n Ultima B�t�lie. Pare o �ntrebare fireasc�.

��Da, așa e. Nu mulți știu c� Dragonul Ren�scut va lupta �n Ultima B�t�lie sau, dac� știu, cred c� va lupta de partea Celui �ntunecat. Puțini citesc Profețiile ca s� afle adev�rul. Ce ziceai despre Corn? C� �i va chema pe toți eroii?

��Am mai �nv�țat c�te ceva de c�nd ne-am desp�rțit, Thom. Eroii vor veni la chemarea Cornului, chiar dac� se afl� �n m�inile unei Iscoade a Celui �ntunecat.

Spr�ncenele stufoase ale lui Thom se ridicar� foarte sus.

��Ei, asta nu știam. Se pare c� �ntr-adev�r ai �nv�țat c�te ceva.

��Asta nu �nseamn� ca am s� le las pe femeile din Turnul Alb s� se serveasc� de mine ca fals Dragon. Nu vreau s� am nimic de-a face nici cu femeile Aes Sedai, nici cu Dragonii falși, nici cu Puterea, nici� Rand �și mușc� limba. �S� �nnebunesc și tu �ncepi s� tr�nc�nești! Nerodule!�

��O vreme, b�iete, am crezut c� pe tine te voia Moiraine și credeam chiar c� știu și de ce. Vezi tu, nici un b�rbat nu hot�r�ște s� conduc� Puterea. E ceva care i se �nt�mpl�, ca o boal�. Nu poți �nvinov�ți un om pentru c� se �mboln�vește, chiar dac� s-ar putea s� mori și tu din pricina asta.

��Nepotul t�u conducea și el Puterea, nu-i așa? Mi-ai zis c� de asta ne-ai ajutat, pentru c� nepotul t�u avusese necazuri cu Turnul Alb și pe el nu-l ajutase nimeni. B�rbații nu pot avea necazuri cu femeile Aes Sedai dec�t pentru un singur lucru.

Thom r�mase cu privirea ațintit� la mas� și �și țuguie buzele.

��Nu cred c� am de ce s� t�g�duiesc. Vezi tu, nu prea vorbești despre astfel de lucruri, despre o ruda b�rbat care poate conduce Puterea. Aaa! Roșiile nu i-au dat de ales lui Owyn. L-au domolit și apoi a murit. Nu mai voia s� mai tr�iasc� Oft�.

Rand se cutremur�. �De ce nu m-a domolit Moiraine și pe mine?�

��De ales, Thom? Vrei s� zici c� se putea și altfel? S� nu fi �nnebunit? S� nu fi murit?

��S-a �mpotrivit aproape trei ani. Nu a f�cut r�u nim�nui. Nu folosea Puterea dec�t dac� trebuia și chiar și atunci doar ca s�-și ajute satul. A� Thom ridic� brațele. Probabil c� nu se putea altfel. Oamenii de unde tr�ia mi-au zis c� se purtase ciudat tot anul. Nu prea voiau s� vorbeasc� despre asta și mai c� nu m-au omor�t cu pietre c�nd au auzit c� sunt unchiul lui. Probabil c� �ntr-adev�r �nnebunise. Dar era s�nge din s�ngele meu, b�iete. Nu le suport pe femeile Aes Sedai din pricina a ceea ce au f�cut, chiar dac� nu aveau de ales. Dac� Moiraine te-a l�sat s� pleci, �nseamn� c� ai ieșit din povestea asta.

Rand r�mase t�cut o vreme. �Nerodule! Firește c� nu se poate altfel. O s� �nnebunești și o s� mori, indiferent ce-o s� faci. Dar Ba�alzamon zicea cㅔ

��Nu! Se �nroși sub privirea iscoditoare a lui Thom. Vreau s� zic� Am ieșit, Thom. Dar �nc� am Cornul lui Vaiere. G�ndește-te la asta, Thom. Cornul lui Vaiere. Alți Menestreli or s� povesteasc� despre el, �ns� dumneata o s� poți spune c� l-ai ținut �n m�n�. �și d�du seama c� vorbea ca Selene, dar asta nu-l f�cu dec�t s� se �ntrebe pe unde era. Nu aș vrea pe altcineva al�turi de noi, Thom.

Thom chibzui, �ncruntat, �ns� �n cele din urma scutur� cu putere din cap.

��B�iete, �mi placi, dar știi la fel de bine ca și mine c� data trecut� v-am ajutat doar pentru c� era vorba și de o Aes Sedai. Seaghan nu �ncearc� s� m� �nșele mai mult dec�t m� aștept și, dac� te g�ndești și la Darul Regelui, nu aș putea c�știga la fel de mult prin sate. Spre marea mea mirare, Dena pare s� m� iubeasc� și � la fel de surprinz�tor � și eu pe ea. De ce s� renunț la toate astea, ca s� fiu urm�rit de troloci și de Iscoadele Celui �ntunecat? Cornul lui Vaiere? Da, recunosc c� ispita e mare, dar nu. Nu, n-o s� m� mai amestec �n așa ceva.

Se aplec� s� ia o cutie de lemn, lung� și �ngust�. C�nd o deschise, scoase la iveal� un flaut, simplu, dar cu incrustații de argint. O �nchise la loc și o �mpinse spre Rand.

��S-ar putea s�-ți prind� bine �ntr-o zi, s�-ți pl�tești masa, b�iete.

��Se prea poate, spuse Rand. Cel puțin ne putem vedea. Eu stau la�

Menestrelul cl�tin� din cap.

��E mai bine s� ne desp�rțim acum, b�iete. Dac� o s� tot vii pe aici, n-o s�-mi pot scoate Cornul din cap, chiar de nu o s� pomenești niciodat� de el. Și nu vreau s� m� amestec �n așa ceva. Nu vreau.

��Nu �nțeleg, spuse Loial. De cele mai multe ori am c�știgat. Apoi a venit Dena și m-a b�tut de fiecare dat�. La fiecare aruncare de zaruri. Mi-a zis c� �mi d� o lecție. Ce-o fi vrut s� spun� cu asta?

Rand și Ogierul �și croiau drum prin Talp�, dup� ce l�saser� Ciorchinele de struguri �n urm�. Soarele apunea, o minge roșie pe jum�tate sub linia orizontului, arunc�nd umbre lungi �n spatele lor. Ulița era pustie; doar ici și colo se mai vedeau c�te o p�puș� uriaș�, un troloc cu coarne de țap și sabie la br�u, �ndrept�ndu-se spre ei cu cinci b�rbați care m�nuiau pr�jinile, dar veselia zgomotoas� se auzea din alte p�rți ale T�lpii, unde erau tractirele și tavernele. Aici, ușile erau deja ferecate și ferestrele �nchise.

Rand �ncet� s� mai m�ng�ie cu degetele cutia de lemn �n care era flautul și și-o puse �n spate. �Nu m� așteptam s� renunțe la tot și s� m� urmeze, dar m�car ar fi putut s� stea de vorb� cu mine. Lumin�, ce bine ar fi dac� ar ap�rea Ingtar.� �și v�r� m�inile �n buzunar și simți r�vașul lui Selene.

��Doar nu crezi c� Selene� Loial f�cu o pauz�, stingherit. Doar nu crezi c� te-a p�c�lit, nu-i așa? Toat� lumea r�njea de parc� f�cea cine știe ce șmecherie.

Rand ridic� din umeri. �Trebuie s� iau Cornul și s� plec. Dac� �l aștept�m pe Ingtar, se poate �nt�mpla orice. Mai devreme sau mai t�rziu, Fain o s� ajung� aici. Nu trebuie s� m� prind� din urm�.� B�rbații cu p�pușa ajunseser� l�ng� ei.

��Rand, zise deodat� Loial, nu cred c� e�

Pe neașteptate, oamenii l�sar� pr�jinile din m�n�; �n loc s� se pr�bușeasc�, trolocul se repezi la Rand cu m�inile �ntinse.

Nu avea timp s� stea pe g�nduri. �ntr-o clip�, scoase sabia din teac�. Luna se ridic� deasupra lacurilor. Trolocul se d�du �n spate, �mpleticindu-se, cu spume la gur�, m�r�ind chiar și atunci c�nd c�zu la p�m�nt.

Toat� lumea �ncremeni. Apoi b�rbații � Iscoade ale Celui �ntunecat, de bun� seam� � se uitar� la trolocul care z�cea pe uliț�, apoi la Rand, cu sabia �n m�n� și la Loial, care st�tea l�ng� el. Se �ntoarser� și o luar� la fug�.

Rand se zg�ia la troloc. H�ul �l �mpresurase chiar �nainte s� pun� m�na pe pl�selele sabiei; saidinul str�lucea �n mintea lui, chem�ndu-l, f�c�ndu-i greaț�. Izbuti s� fac� golul s� piar� și �și umezi buzele. F�r� h�u, �ncepea s� �l cuprind� frica.

��Loial, trebuie s� ne �ntoarcem la han. Hurin e singur și� Scoase un geam�t c�nd fu ridicat �n aer de un braț gros. O m�n� p�roas� �l apuc� de g�t. Z�ri un r�t cu colți chiar deasupra capului lui. O duhoare �i ajunse la n�ri, un miros deopotriv� acru, dulceag și de porc.

M�na de la g�tul lui fu smuls� la fel de iute cum �l apucase. Uluit, Rand privi degetele groase ale Ogierului care erau �ncleștate pe �ncheietura trolocului.

��Ține-te bine, Rand. Loial p�rea foarte �ncordat. Ogierul prinse cu cealalt� m�n� brațul de care era �nc� ag�țat Rand. Ține-te bine.

Rand fu scuturat dintr-o parte �n alta c�t timp Ogierul și trolocul se luptar�. Dintr-odat� fu eliberat. F�cu doi pași, poticnindu-se, apoi se �ntoarse spre troloc, cu sabia ridicat�.

Loial st�tea l�ng� trolocul cu bot de porc mistreț; �l prinsese de �ncheieturi și �l ținea cu brațele desf�cute, r�sufl�nd anevoie din pricina efortului. Trolocul m�r�ia �n limba lui aspr�, arunc�ndu-și capul pe spate, �ncerc�nd sa �l prind� pe Loial cu colții. C�lc�iele li se afundau �n ț�r�n�.

Rand se c�zni s� g�seasc� un loc unde s�-l poat� lovi cu sabia pe troloc f�r� s�-l r�neasc� și pe Loial, dar Ogierul și trolocul se tot �nv�rteau �n dansul lor ciudat și nu izbutea.

Cu un groh�it, trolocul �și smulse brațul drept din str�nsoarea lui Loial, �ns�, �nainte s� apuce s� se elibereze de tot, Ogierul �l apuc� de dup� g�t, ca �ntr-o �mbr�țișare. Trolocul duse m�na la sabie; lama �n form� de secer� era pe partea dreapt�, �ns� metalul �ntunecat �ncepu, puțin c�te puțin, s� ias� din teac�. Se tot r�suceau, așa c� Rand nu cuteza s� loveasc�, de team� s� nu-l nimereasc� pe Loial.

�Puterea.� Avea s�-i fie de folos. Cum, nu știa nici el, dar nu știa ce altceva s� mai �ncerce s� fac�. Trolocul scosese pe jum�tate sabia din teaca. C�nd lama curbat� avea s� ias� de tot, Loial avea s� fie omor�t.

F�r� tragere de inima, Rand se �nv�lui �n h�u. Saidinul lic�rea, �l ademenea spre el. P�rea s�-și aduc� aminte, ca prin ceaț�, de o vreme c�nd �i c�nta, dar acum doar �l ispitea, așa cum parfumul unei flori ispitește albinele, cum mirosul de b�legar ispitește muștele. �ncerc� s�-l ating�. Nu era nimic acolo. Era ca și cum ar fi �ncercat s� pun� m�na pe aer. Murd�ria alunec� spre el, �ng�l�ndu-l, dar lumina nu se rev�rsa �n�untrul lui. �mpins de o disperare �ndep�rtat�, �ncerc� din nou, iar și iar. Și de fiecare dat� nu d�dea dec�t peste murd�rie.

Opintindu-se, Loial �l arunc� pe troloc �ntr-o parte, cu at�ta putere �nc�t �l proiect� direct �n peretele unei case. Trolocul se lovi și �și zdrobi capul, apoi se prelinse pe l�ng� zid, r�m�n�nd cu g�tul str�mb. Loial r�mase pe loc, uit�ndu-se la el, cu r�suflarea �ntret�iat�.

Rand avu nevoie de puțin timp �nainte s� �și dea seama ce se petrecuse, imediat dup� aceea, l�s� h�ul și lumina m�njit� s� dispar� și veni �n grab� l�ng� Loial.

��N-am mai� omor�t pe nimeni p�n� acum, Rand. Loial tremura.

��Te-ar fi omor�t el pe tine dac� nu ai fi f�cut-o, �i r�spunse Rand. Tulburat, privi la ulițe, la ferestrele �nchise și ușile ferecate. Nu se putea s� fie doar doi troloci. �mi pare r�u c� a trebuit s�-l omori, dar altfel ne-ar fi omor�t el pe noi, sau chiar mai r�u.

��Știu. �ns� tot nu-mi place. Chiar dac� e vorba de un troloc. Ogierul ar�t� spre soarele care apunea și �l apuc� pe Rand de braț. Uite, �nc� unul.

Cu fața la soare, Rand nu vedea prea limpede, dar p�rea c� alți c�țiva b�rbați cu o p�puș� uriaș� se �ndreptau spre Loial și spre el. Doar c� acum știa la ce s� se uite: �p�pușa� �și mișca prea firesc picioarele, iar capul cu bot de animal se ridica s� adulmece aerul f�r� ca vreunul dintre oameni s� clinteasc� pr�jina. Nu credea c� trolocii și Iscoadele Celui �ntunecat l-ar putea z�ri prin umbrele �nser�rii sau c� ar putea baga de seam� ce era �n jurul lui; se mișcau prea �ncet. �ns� era ne�ndoielnic c� urm�reau ceva și c� se apropiau din ce �n ce mai mult.

��Fain știe c� sunt pe-aici pe undeva, zise el, șterg�ndu-și grabnic sabia de un troloc mort. El i-a trimis dup� mine. Cu toate astea, �i e team� ca lumea s� nu vad� trolocii, altminteri nu i-ar fi deghizat așa. Dac� izbutim s� ajungem la o uliț� unde s� fie oameni, o s� fim la ad�post. Trebuie s� ne �ntoarcem la Hurin. Dac� Fain �l g�sește singur cu Cornul�

�l trase pe Loial dup� el și se �ndrept� spre cele mai apropiate r�sete și c�ntece, dar, cu mult �nainte s� ajung� acolo, un alt grup de b�rbați ap�ru �n fața lor pe ulița pustie, duc�nd o p�puș� care nu era p�puș�. Rand și Loial cotir� pe alt� ulicioar�. Ducea spre r�s�rit.

De fiecare dat� c�nd Rand �ncerca s� mearg� spre c�ntece și r�sete, se ivea un troloc care adulmeca aerul. Unii troloci te urm�reau dup� miros. C�teodat�, acolo unde nu erau ochi care s� vad�, un troloc umbla singur. I se p�rea adesea ca �l mai v�zuse, �i �nconjurau din toate p�rțile, ca s� se �ncredințeze c� el și Loial nu izbuteau s� ias� de pe ulițele p�r�site, cu ferestrele �nchise. �ncetul cu �ncetul, fur� siliți s-o ia spre r�s�rit, departe de oraș și de Hurin, departe de ceilalți oameni, de-a lungul unor drumeaguri din ce �n ce mai �nguste și mai �ntunecoase, care o duceau �n toate direcțiile, �n sus și �n jos. Rand cerceta cu tristețe casele pe l�ng� care treceau, case �nalte, z�vor�te pentru noapte. Chiar de ar fi b�tut la o uș� p�n� c�nd cineva avea s� deschid�, chiar de i-ar fi primit cineva �n�untru, nici o ușa nu i-ar fi putut opri pe troloci. Ar fi fost și mai multe victime.

��Rand, zise Loial �n cele din urm�, nu mai avem unde s� ne ducem.

Ajunseser� la marginea dinspre r�s�rit a T�lpii, la ultimele case. Luminile din ferestrele de la caturile de sus parc� �l zeflemiseau, dar jos era totul �nchis. �n faț� se �ntindeau dealurile, �nv�luite �n lumina amurgului și f�r� nici o cas�. Totuși, nu erau pe deplin golașe. Deslușea niște ziduri palide care �mprejmuiau unul din dealurile mai mari, cam la o mil� dep�rtare, și, �n�untrul zidurilor, niște case.

��Dac� ne �mping afar� de aici, spuse Loial, nu mai au a se teme de cine �i vede.

Rand �i ar�t� zidurile din jurul dealului.

��Alea ar trebui s�-i opreasc� pe troloci. Probabil c� e conacul vreunui Senior. Poate o s� ne lase s� intr�m.

��Un Ogier și un Senior str�in?

��Haina asta trebuie s� serveasc� la ceva, mai devreme sau mai t�rziu. Se uit� �n spate. Nu se z�rea �nc� nici un troloc, dar, oricum, �l trase pe Loial dup� colț.

��Cred c� este breasla Artificierilor, Rand. Artificierii �și p�streaz� cu str�șnicie secretele. Nu cred c� l-ar l�sa nici pe Galldrian s� intre.

��Ce necaz mai ai acum? grai un glas cunoscut de femeie. Deodat� se simți un parfum �nțep�tor �n aer.

Rand f�cu ochii mari de uimire: de dup� colț ap�ru Selene, cu rochia ei alb� care str�lucea �n lumina slab�.

��Cum ai ajuns aici? Ce faci aici? Trebuie s� pleci numaidec�t. Fugi! Ne urm�resc niște troloci.

��Da, am v�zut. Vocea �i era rece, dar liniștit�. Am venit dup� tine și te g�sesc l�s�ndu-i pe troloci s� te m�ne ca pe o oaie. Oare b�rbatul �n m�inile c�ruia se g�sește Cornul lui Vaiere poate �ng�dui așa ceva?

��Nu-l am la mine, se r�sti Rand și nici nu știu cum mi-ar putea fi de ajutor dac� l-aș avea. Eroii din morminte nu trebuie s� vina s� m� salveze pe mine de troloci. Selene, trebuie s� pleci. Acum! Se uit� dup� colț.

La nici o sut� de pași de el, un troloc �și v�r� capul cu coarne pe uliț�, cu b�gare de seam�, adulmec�nd. Umbra mare de l�ng� el era probabil un alt troloc și erau și niște umbre mai mici. Iscoade.

��Prea t�rziu, murmur� Rand. Mut� cutia �n care era flautul ca s�-și scoat� mantia și s� i-o dea lui Selene. Era suficient de lung� ca s� �i acopere �n �ntregime rochia, ba chiar matura p�m�ntul. Va trebui s� o ridice ca s� fugi, �i spuse. Loial, dac� nu ne las� s� intr�m, va trebui s� g�sim o cale s� ne furișam �n�untru.

��Dar, Rand�

��Preferi cumva s� �i aștepți pe troloci? �i d�du br�nci lui Loial și o apuc� pe Selene de m�n�. Loial, g�sește un drum pe care s� nu ne fr�ngem g�turile. Loial.

��Te lași tulburat, zise Selene. Nu p�rea s� �i fie la fel de greu ca lui Rand s� �l urmeze pe Loial �n lumina slab�. Caut� Contopirea și st�p�nește-te. Cel care va s� fie sl�vit trebuie s� știe s� se st�p�neasc�.

��S-ar putea s� te aud� trolocii, �i spuse Rand. Nu vreau s� fiu sl�vit. I se p�ru c� aude un morm�it nemulțumit venind dinspre Selene.

Uneori c�lcau pe bolovani, dar, �n pofida umbrelor amurgului, drumul peste dealuri nu era anevoios. Copacii, p�n� și tufele, fuseser� de mult t�iate pentru foc. Nu mai creștea nimic �n afar� de iarba p�n� la genunchi care foșnea ușor �n jurul picioarelor lor. Se isc� un v�nt slab. Rand �și f�cea griji c� le-ar putea duce mirosul p�n� la troloci.

Loial se opri c�nd ajunse �n fața zidurilor; erau de dou� ori mai �nalte dec�t Ogierul, iar peste pietre era un soi de tencuial� alburie. Rand arunc� o privire spre Talp�. Șiruri de ferestre luminate porneau de la marginea orașului, ca spițele unei roți.

��Loial, �i vezi? �ntreba el �ncetișor. Sunt pe urmele noastre?

Ogierul se uit� spre Talp� și d�du din cap, nefericit.

��Nu v�d dec�t c�țiva, dar vin �ncoace. Fugind. Rand, nu cred c�

Selene �l �ntrerupse.

��Dac� vrea s� intre, alantin, �i trebuie o uș�. Ca aceea de acolo. Arat� spre o pat� �ntunecat� din zid. Rand nu era convins c� e o uș�, �ns� c�nd Selene trase de ea, se deschise.

��Rand, �ncepu Loial.

Rand �l �mpinse spre uș�.

��Mai t�rziu, Loial. Și �ncetișor. Ne ascundem, n-ai uitat, nu? Intrar� toți și �nchiser� ușa. Erau locașuri pentru bare de fier, dar ușa nu era z�brelit�. Nu avea cum s� opreasc� pe cineva, �ns� poate c� trolocii vor șov�i s� intre.

Erau pe un drum care ducea �n susul dealului, printre dou� case lungi, scunde și f�r� ferestre. La �nceput crezu c� sunt și ele tot din piatr�, dar apoi �și d�du seama c� era lemn acoperit cu tencuial� alb�. Acum deja se �ntuneca, iar luna care se reflecta �n ziduri d�dea impresia de lumin�.

��Mai bine s� ne prind� Artificierii dec�t s� �nc�pem pe m�na trolocilor, șopti Rand, �ncep�nd s� urce dealul.

��Dar tocmai asta m� c�zneam s�-ți spun. Am auzit c� Artificierii �i omoar� pe nepoftiți. �și p�streaz� cu str�șnicie secretele, Rand.

Rand r�mase țintuit locului și se uit� la ușa pe care o l�saser� �n urm�. Trolocii erau �nc� acolo. Oricum ar fi fost, era mai bine s� ai de-a face cu oameni dec�t cu troloci. Poate c� va izbuti s� �i �nduplece pe Artificieri s� �i lase sa plece; trolocii te omorau pur și simplu.

���mi pare r�u ca te-am amestecat �n așa ceva, Selene.

��Primejdia aduce un plus de farmec, zise ea cu bl�ndețe. Și p�n� acum te-ai descurcat bine. Vrei s� vedem ce e mai �ncolo? Trecu pe l�ng� el. Rand o urm�; mirosul ei �nțep�tor �l copleșea.

�n v�rful dealului, drumul se deschidea, preschimb�ndu-se �ntr-o �ntindere de lut netezit cu grij�, �nconjurat� de alte case albe, f�r� ferestre, cu alei �nguste �ntre ele, dar la dreapta lui Rand se �n�lța o cas� cu ferestre, din care lumina se rev�rsa pe lutul deschis la culoare. Se trase �napoi �n umbr� �n clipa �n care un b�rbat și o femeie ap�rur� pe spațiul deschis, merg�nd agale.

Veșmintele lor nu aduceau defel cu cele din Cairhien. B�rbatul purta niște pantaloni largi, o c�maș� cu m�neci la fel de largi, am�ndou� de un galben-stins și cu broderie. Rochia femeii, lucrat� cu migal� pe piept, p�rea a fi verde-pal, iar p�rul �i era str�ns �ntr-o mulțime de codițe scurte.

��Totul este preg�tit, zici? �ntreb� femeia. Ești �ncredințat, Tammuz? Totul?

B�rbatul �și desf�cu brațele.

��Mereu te �ndoiești de mine, Aludra. Totul este preg�tit. Am putea �ncepe chiar acum.

��Porțile și ușile sunt toate ferecate? Toate?� Vocea era din ce �n ce mai slab� pe m�sur� ce se �ndep�rtau.

Rand cercet� spațiul deschis, f�r� s� recunoasc� mai nimic. �n mijloc erau c�teva zeci de tuburi verticale, fiecare de �n�lțimea lui și de vreun pas �n curmeziș, așezate pe niște buc�ți mari de lemn. Din fiecare tub ieșea o bucat� �ntunecat� și r�sucit� de funie, care apoi mergea p�n� �n spatele unui zid scund, vizavi de locul �n care st�tea Rand. De jur �mprejur era o �nv�lm�șeal� de rastele de lemn cu tot felul de covate și tuburi și bețe cu v�rful despicat și o sumedenie de alte lucruri.

Toate artificiile pe care le v�zuse el p�n� atunci �nc�peau �ntr-o m�n� și nu știa prea multe despre ele, doar c� pocneau cu mare zgomot sau se �nv�rteau zb�rn�ind pe jos �n spirale de sc�ntei sau uneori zburau �n aer. �ntotdeauna Artificierii le trimiteau vorba s� nu le deschid� �nainte, c� s-ar putea s� se aprind�. Oricum, artificiile erau scumpe, iar Sfatul Satului nu ar fi l�sat pe oricine s� le deschid�. �și amintea c�nd Mat �ncercase s� fac� așa ceva; �n afar� de mama lui, nu mai vorbise nimeni cu el aproape o s�pt�m�n�. Singurul lucru care �i era cunoscut erau funiile � fitilele. Știa c� acolo trebuie s� dai foc.

Arunc�nd o privire �n spate, la ușa nez�vor�t�, le f�cu semn celorlalți s� vin� dup� el și �ncepu s� ocoleasc� tuburile. Dac� aveau s� g�seasc� un loc unde s� se ascund�, voia s� fie c�t mai departe cu putinț� de ușa aceea.

Asta �nsemna s�-și croiasc� drum printre rastele, iar Rand �și ținea r�suflarea de fiecare dat� c�nd atingea vreunul. Lucrurile așezate acolo se cl�tinau la cea mai ușoara atingere, z�ng�nind. Toate p�reau f�cute din lemn, f�r� nici o urm� de metal. �și �nchipuia ce harmalaie ar fi produs dac� ar fi dat ceva jos. Se uit� cu b�gare de seama la tuburi; �și aducea aminte ce bubuit scosese unul mare doar c�t degetul lui. Dac� erau �ntr-adev�r artificii, nu voia s� stea pe l�ng� ele.

Loial morm�ia necontenit, mai ales c�nd atingea un rastel, apoi tres�rea at�t de tare �nc�t se lovea de altul. Ogierul �nainta �ncet, zdr�ng�nind și bomb�nind.

Selene nu era at�t de speriat�. Mergea nep�s�toare, de parc� ar fi fost pe o strad� din oraș. Nu se lovea de nimic, nu scotea nici un sunet, dar nici �nf�șurat� �n mantie. Albul rochiei p�rea mai str�lucitor dec�t toate zidurile la un loc. Rand privi iscoditor spre ferestrele luminate, aștept�ndu-se s� se ițeasc� vreun cap. Dac� ar fi ap�rut doar unul, Selene ar fi fost numaidec�t v�zut� și s-ar fi dat alarma.

Cu toate acestea, nu era nimeni la ferestre. Rand tocmai r�sufla ușurat, c�ci se apropiau de zidul scund � l�s�nd �n urm� aleile și casele � c�nd Loial se izbi de un alt rastel, chiar de l�ng� zid. �n el erau zece bețe din ceva moale, lungi c�t brațul lui Rand, din v�rfurile c�rora se �n�lțau fuioare subțiri de fum. Rastelul abia de f�cu zgomot, �ns� bețele care ardeau mocnit c�zur� peste un fitil. Șuier�nd, fitilul lu� foc, iar flac�ra porni spre unul din tuburile �nalte.

Rand f�cu ochii mari, apoi �ncerc� s� le șopteasc� celorlalți:

���n spatele zidului!

Selene se ar�t� nemulțumit� c�nd Rand o culc� la p�m�nt �n spatele zidului, dar lui nu-i p�sa. �ncerc� s� o acopere cu trupul lui; Loial veni l�ng� ei. Aștept�nd s� pocneasc� tubul, se �ntreba dac� avea s� mai r�m�n� ceva din zid. Se auzi o lovitur� �nfundat�, pe care mai mult o simți �n tremuratul p�m�ntului de sub el. Se ridic� puțin, cu mare grij�, c�t s� se uite pe dup� marginea zidului. Selene �l lovi tare cu pumnii �n coaste, și se smulse de sub el, blestem�nd �ntr-o limb� necunoscut� lui Rand, �ns� el aproape c� nici nu-și mai d�dea seama.

Un firișor de fum ieșea din v�rful unuia dintre tuburi. Asta era tot. Scutur� din cap, ne�ncrez�tor. �Dac� asta e tot�� Cu un bubuit ca de tunet, o floare uriaș�, roșu cu alb, se deschise �n �naltul cerului, dup� care �ncepu s� se mistuie �n sc�ntei. Rand se zg�i la ea; tocmai atunci casa luminat� se umplu de larm�. B�rbați și femei care strigau se ivir� la ferestre, uit�ndu-se afar� și ar�t�nd cu degetul.

Rand privi cu p�rere de r�u la aleea �ntunecat�, la doar c�țiva pași dep�rtare. Ar fi fost v�zuți de la primul pas. Oamenii ieșeau din cas� boc�nind.

�i lipi pe Loial și pe Selene de zid, n�d�jduind c� aveau s� par� doar niște umbre.

��Nu v� mișcați și nu vorbiți, le șopti el. E singura noastr� șans�.

��C�teodat�, zise Selene �ncetișor, dac� stai nemișcat, nimeni nu te poate vedea. Nu p�rea deloc �ngrijorat�.

De cealalt� parte a zidului se auzeau trop�ituri și glasuri furioase. Cu prec�dere cel al Aludrei.

��Tammuz, netrebnicule! Porcule! Maic�-ta era o capr�! �ntr-o bun� zi o s� ne omori pe toți!

��Nu e vina mea, Aludra, se �mpotrivi b�rbatul. Eu le-am pus pe toate la locul lor, iar iasca era�

��Nici s� nu �ndr�znești s� deschizi gura, Tammuz! Un porc mare ca tine nu merit� s� stea de vorba cu oamenii! Glasul i se �mbl�nzi c�nd r�spunse altcuiva. Nu mai e vreme s� facem altul. Galldrian trebuie s� se mulțumeasc� ast�-sear� cu ce a r�mas. Și cu unul mai devreme. Iar tu, Tammuz! R�nduiește totul pe aici, iar m�ine dimineaț� pleci cu c�ruțele s� cumperi b�legar! Iar de mai faci vreo prostie ast�-sear�, n-o s� te mai las s� te �ngrijești nici de b�legar!

Pașii se �ndreptar� spre casa luminat�, �nsoțiți de bomb�nelile Aludrei. Tammuz r�mase pe loc, morm�ind �n barb� c� nu era drept.

Rand �și ținu r�suflarea c�nd b�rbatul se apropie ca s� ridice rastelul c�zut. Din locul �n care se afla, lipit de zid, Rand vedea spinarea și umerii lui Tammuz. B�rbatul nu trebuia dec�t s� �ntoarc� capul și i-ar fi v�zut. �nc� v�ic�rindu-se, Tammuz potrivi bețele care ardeau mocnit pe rastel, apoi se �ndrept� spre casa unde erau și ceilalți.

Rand r�sufl� ușurat și arunc� o privire dup� Tammuz, dup� care se trase la loc �n umbr�. Mai erau c�țiva oameni la ferestre.

��Mai mult noroc de-at�t nu ne putem aștepta s� avem ast� sear�, zise el cu voce sc�zut�.

��Se spune c� oamenii de seam� �și fac singuri norocul, spuse Selene �ncetișor.

���nceteaz�, �i r�spunse Rand, ostenit. Ar fi vrut s� nu-i mai simt� at�t de puternic mirosul; �i era greu s� g�ndeasc� limpede. �și aducea aminte și de cum �i era trupul c�nd o culcase la p�m�nt � moliciune și forț� �ntr-un amestec tulbur�tor � și nici asta nu-l f�cea s� se simt� mai bine.

��Rand? Loial se uita dup� zid, �n partea opus� casei luminate. Cred c� mai avem nevoie de puțin noroc.

Rand veni s� se uite peste um�rul Ogierului. Dincolo de spațiul deschis, pe aleea care ducea la ușa f�r� z�brele, trei troloci priveau cu b�gare de seam� din umbr� la ferestrele luminate. La o fereastr� era o femeie; nu p�rea s�-i vad� pe troloci.

��Așa deci, spuse Selene. Devine o capcan�. Oamenii �ia s-ar putea s� te omoare dac� te prind. Trolocii precis o vor face. Dar poate c� o s� izbutești s� �i spinteci pe troloci �nainte s� apuce s� țipe. Poate c� apoi oamenii nu te vor mai ucide ca s�-și p�streze secretele. Se prea poate s� nu vrei m�rire, �ns� doar un om de seam� ar putea izb�ndi acum.

��Nu ai de ce s� fii așa de bucuroas�, �i zise Rand. �ncerca s� nu se mai g�ndeasc� la cum mirosea, cum �i era pielea și aproape c� fu �mpresurat de h�u. �l alung�. Trolocii nu p�reau s�-i fi z�rit �nc�. Se �ntoarse și �ncepu s� se uite la cea mai apropiat� alee cufundat� �n �ntuneric. De �ndat� ce aveau s� fac� o mișcare, trolocii aveau s�-i vad� și avea s�-i vad� și femeia de la fereastr�. Trolocii și Artificierii or s� se �ntreac�, �ncerc�nd fiecare s� pun� primii m�na pe ei.

��Slava ta va fi motiv de bucurie pentru mine. �n pofida vorbelor ei, Selene p�rea m�nioas�. Poate c� ar trebui s� te las s� te descurci singur o vreme. Dac� nu vrei s� ai parte de slav� nici c�nd este at�t de aproape de tine, poate c� meriți s� mori.

Rand se feri s� o priveasc�.

��Loial, mai vezi și o alta uș� pe aleea aia?

Ogierul cl�tin� din cap.

��E prea mult� lumin� aici și prea �ntuneric acolo. Dac� aș fi pe alee, mi-aș da seama dac� mai e.

Rand duse m�na la pl�selele sabiei.

��Ia-o pe Selene cu tine. De �ndat� ce vezi o uș� � dac� o s� vezi � strig� și o s� vin și eu. Dac� nu e nici o uș�, va trebui s� o ridici peste zid ca s� treac� dincolo.

��Bine, Rand. �n voce, i se ghicea �ngrijorarea. Dar dac� ne mișc�m, trolocii or s� vin� dup� noi. Chiar de este o uș� acolo, or s� fie pe urmele noastre.

��Las� trolocii �n grija mea. �Trei. Cu h�ul, s-ar putea s� izbutesc.� G�ndul la saidin �l f�cu s� se hot�rasc�. Prea multe lucruri ciudate se �nt�mplaser� de c�nd �ng�duise jum�t�ții b�rb�tești a Adev�ratului Izvor sa vin� mai aproape de el. O s� vin și eu de �ndat� ce pot. Duceți-v�. Se �ntoarse ca s� se uite la troloci.

Z�ri cu colțul ochiului silueta m�t�h�loas� a lui Loial, rochia alb� a lui Selene, acoperit� �n parte de mantia lui. Unul din trolocii de dincolo de tuburi ar�t� agitat spre ei, �ns� cei trei șov�iau �n continuare, arunc�nd priviri spre fereastra la care era femeia. �Trei. Trebuie s� existe o cale. Nu h�ul. Nu saidinul.�

��E o uș�! spuse slab Loial. Unul din troloci ieși din umbr�, iar ceilalți doi �l urmar� �ndeaproape. Rand auzi ca de la mare dep�rtare cum femeia de la fereastr� scoate un țip�t, iar Loial strig� ceva.

F�r� s� mai stea pe g�nduri, Rand s�ri �n picioare. Trebuia s�-i opreasc� cumva pe troloci, altminteri aveau s�-l prind� și pe el, și pe Loial și pe Selene. �nșf�c� unul din bețele fumeg�nde și �l arunc� spre cel mai apropiat tub. Tubul se �nclin�, aproape s� cad�, apoi r�mase prins �n bucata de lemn pe care st�tea; v�rful era �ndreptat spre troloci. Aceștia �și �ncetinir� pașii, nepricep�nd ce se petrece � femeia de la fereastr� țipa � iar Rand duse v�rful aprins al b�țului la fitil, chiar acolo unde intra �n tub.

Se auzi numaidec�t o lovitur� �nfundat�, iar bucata de lemn zbur� prin aer, dobor�ndu-l la p�m�nt. Un bubuit ca de tunet r�sun� �n noapte și o lumina orbitoare risipi �ntunericul.

Clipind, Rand f�cu c�țiva pași, �mpleticindu-se, tușind de la fumul gros și acru; �i țiuiau urechile. Se uita �n jur, uluit. Jum�tate din tuburi și toate rastelurile erau d�r�mate, iar un colț al casei l�ng� care st�tuser� trolocii fusese pur și simplu mistuit� de fl�c�ri. Nu se vedea nici urm� de troloc.

Rand auzi strig�tele Artificierilor din cas�. O rupse la fug�, poticnindu-se, și intr� pe alee. Pe la jum�tatea drumului se �mpiedic� de ceva și �și d�du seama c� era mantia lui. O �nh�ț� f�r� s� se opreasc�. �n spatele lui se auzeau vocile puternice ale Artificierilor.

Loial se foia ner�bd�tor �n fața ușii deschise. Și era singur.

��Unde e Selene? �ntreb� Rand.

��S-a dus �napoi. Am �ncercat s-o prind, dar mi-a sc�pat printre degete.

Rand se �ntoarse spre locul de unde veneau zgomotele. �i vuiau urechile și de-abia putea desluși ce se spunea. Acum era lumin� de la fl�c�ri.

��G�lețile de nisip! Aduceți iute g�lețile de nisip!

��E pr�p�d! Pr�p�d!

��Unii au luat-o pe acolo!

Loial �l apuc� pe Rand de um�r.

��Nu-i poți fi de ajutor, Rand. Or s� te prind� și pe tine. Trebuie s� plec�m. Cineva se ivi �n capul aleii, o umbr� desenat� de str�lucirea focului din spate, și ar�t� spre ei.

��Vino, Rand!

Rand ieși pe uș� și pași �n bezn�. V�lv�taia deveni din ce �n ce mai palid�, p�n� c�nd ajunse doar o lic�rire �n noapte, iar luminile din Talp� erau din ce �n ce mai aproape. Rand mai c� �și dorea s� apar� și alți troloci, ceva cu care s� se lupte. Dar nu era dec�t v�ntul nopții care unduia iarba.

��Am �ncercat s-o opresc, spuse Loial. Se l�s� o t�cere lung�. N-am fi putut face nimic. Ne-ar fi prins și pe noi.

Rand oft�.

��Știu, Loial. Ai f�cut tot ce se putea. Merse puțin cu spatele, zg�indu-se la lumina din zare. P�rea mai slab�; probabil c� Artificierii �ncepuser� s� sting� p�l�laia. Trebuie s� o ajut cumva. �Cum? Saidinul? Puterea?� Se �nfior�. Trebuie.

Trecur� prin Talp�, pe ulițele luminate, �nv�luiți �ntr-o t�cere care nimicea bucuria din jurul lor.

C�nd ajunser� la Ap�r�torul Zidului Dragonului, hangiul �i �ntinse lui Rand o tav� cu un pergament sigilat pe ea.

Rand �l lu� și se holb� la pecetea de cear� alba. Stele și o semilun�.

��Cine l-a adus? C�nd?

��O b�tr�n�, Seniore. Acum nici un sfert de ceas. O slujnic�, deși n-a zis de la ce Cas�. Cuale z�mbi, ca și cum l-ar fi poftit s� �i dest�inuie mai multe.

��Mulțumesc, zise Rand, cu ochii �nc� ațintiți asupra peceții. Hangiul se uit� dup� ei cum urc� sc�rile, cu o privire g�nditoare.

Hurin �și scoase pipa din gur� �n clipa �n care Rand și Loial intrar� �n odaie. �și pusese sabia scurt� și pumnalul cu lama zimțat� pe mas� și le ștergea cu o p�nz� �nmuiat� �n ulei.

��Ai stat mult cu Menestrelul, Seniore. O duce bine?

Rand tres�ri.

��Ce? Thom? Da. Rupse pecetea cu degetul și citi.

Din nou, nu era nici o semn�tur�, doar scrisul acela curg�tor.

��Oare toate femeile sunt nebune? �ntreb� Rand, uit�ndu-se �n tavan. Hurin ridic� din umeri. Rand se așez� pe celalalt scaun, cel f�cut pe m�sura unui Ogier; picioarele nu �i ajungeau la podea, �ns� nu-i p�sa. Privi sipetul acoperit cu p�tur� de sub patul lui Loial. �G�ndește-te la slav�.� Aș vrea s� vin� Ingtar.

Perrin se uita neliniștit la munții din Pumnalul Dragonului �n timp ce c�l�rea. Drumul urca �nc� și p�rea c� o s� urce mereu, deși, din c�te credea el, se apropiau de v�rful trec�torii. De o parte era un pov�rniș abrupt care ducea p�n� la un p�r�u de munte, puțin ad�nc, ce curgea �nvolburat peste pietrele ascuțite; de cealalt� parte munții se �n�lțau �n piscuri zimțate, ca niște cascade �nghețate de piatr�. Drumul trecea prin c�mpuri de bolovani, unii c�t un cap de om de mari, alții c�t o c�ruț�. Nu aveai nevoie de prea mult� �ndem�nare ca s� te ascunzi �ntr-un astfel de loc.

Lupii spuneau c� sunt oameni �n munți. Perrin �i �ntreb� dac� erau cumva Iscoadele lui Fain. Lupii nu știau și nici nu se sinchiseau. Știau doar c� Str�mbații erau undeva, �n faț�. �nc� departe, deși Ingtar �i silea s� mearg� foarte iute. Perrin b�g� de seam� c� Uno cerceta la munții din jur, �ntocmai ca și el.

Mat, cu arcul �n spate, p�rea nep�s�tor și jongla cu trei mingi colorate, �ns� era mai palid ca �nainte. Verin �l cerceta acum de dou� sau chiar de trei ori pe zi, �ncruntat�, iar Perrin era convins c� �ncercase s�-l T�m�duiasc� cel puțin o dat�, f�r� �ns� s� izbuteasc�. �n orice caz, Verin p�rea acum preocupat� de ceva despre care nu vorbea.

�Rand�, �și spuse Perrin, uit�ndu-se la spatele femeii Aes Sedai. Verin mergea �ntotdeauna �n faț�, l�ng� Ingtar și mereu ar fi vrut s� �nainteze cu mai mult� iuțeal� dec�t �ng�duia Seniorul din Shienar. �Cumva, știe ce se �nt�mpla cu Rand.� Imaginile de la lupi �i str�fulgerau prin minte � ferme de piatr� și sate �n trepte, toate dincolo de crestele muntelui; lupii le vedeau tot așa cum vedeau dealurile sau pajiștile, doar c� p�reau s� cread� c� e p�m�nt irosit. Pentru o clip�, �mp�rt�și și el aceast� p�rere de r�u, amintindu-și locuri pe care dou�-picioare le p�r�siser� de mult� vreme, aduc�ndu-și aminte cum fugea printre copaci, cum i se �ncleștau f�lcile �n carnea c�prioarei care se zb�tea și� Se c�zni s� �și scoat� lupii din minte. �Femeile Aes Sedai or s� ne distrug� pe toți.�

Ingtar veni �n spate, l�ng� Perrin. C�teodat� lui Perrin i se p�rea c� semiluna cu colțurile ridicate de pe coiful lui Ingtar sem�na cu coarnele unui troloc. Ingtar zise �ncetișor:

��Mai povestește-mi o dat� ce ți-au spus lupii.

��Ți-am zis de zece ori, morm�i Perrin.

��Mai spune-mi o dat�! Poate mi-a sc�pat ceva, ceva care s� m� ajute s� g�sesc Cornul� Ingtar trase aer �n piept. Trebuie s� g�sesc Cornul lui Vaiere, Perrin. Mai spune-mi o dat�.

Perrin nu avea nevoie s� �și fac� ordine �n g�nduri; numai la asta se g�ndise. Așa c� �i d�du drumul:

��Cineva � sau ceva � le-a atacat noaptea pe Iscoade și i-a omor�t pe trolocii pe care i-am v�zut noi. Deja nu i se mai str�ngea stomacul. Corbii și vulturii se bucurau de prad�. Lupii �i zic Șterge-Umbr�; cred c� e un b�rbat, dar nu s-au apropiat destul c�t s�-l vad� cum trebuie. Nu se tem de acest Șterge-Umbr�; au mai degrab� un soi de respect pentru el. Zic c� trolocii �l urmeaz� acum pe Șterge-Umbr�. Și mai spun c� Fain e cu ei � chiar și dup� at�t timp, mirosul lui Fain �i f�cea greaț� � deci și restul Iscoadelor ar trebui s� fie acolo.

��Șterge-Umbr�, murmur� Ingtar. Ceva de-al Celui �ntunecat, precum Myrddraalul? Am v�zut niște creaturi �n Man� care ar fi putut fi vrednice de acest nume, dar� N-au v�zut nimic altceva?

��Nu s-au apropiat de el. Nu era un Pierit. Ți-am mai zis, sunt �n stare s� omoare un Pierit mai repede dec�t omoar� un troloc, chiar dac� jum�tate de hait� este nimicit� �n lupt�. Ingtar, lupii care l-au v�zut au spus altora, care la r�ndul lor au spus altora și tot așa, p�n� a ajuns la mine. Nu știu mai multe și, dup� ce a trecut pe la at�ția� Se opri din vorb� c�nd Uno li se al�tur�.

��Aiel printre st�nci, gr�i b�rbatul cu un singur ochi cu glas sc�zut.

��Așa de departe de Pustiu? spuse Ingtar ne�ncrez�tor. Uno p�ru jignit, deși nu i se citea nimic pe chip, iar Ingtar adaug�: Nu, nu m� �ndoiesc de ceea ce ai v�zut. Sunt doar mirat.

��Nenorocitul voia s� �l v�d, altminteri nici n-aș fi b�gat de seam�. Uno p�rea sc�rbit c� trebuie s� recunoasc� așa ceva. Și n-avea nici un v�l pe faț�, așa c� nu a plecat la ucis. Dar c�nd vezi un blestemat de Aiel, poți fi convins c� sunt o gr�mad� de lucruri pe care nu le vezi. Deodat� holb� ochii. Arde-m-ar, nenorocitul parc� nu vrea numai s� fie v�zut. Arat� cu degetul: b�rbatul le ieșise �n cale.

F�r� veste, Masema d�du pinteni calului și porni, cu lancea �nainte, �n galop. Nu era singurul; patru l�nci ascuțite se n�pustir� asupra Aielului.

��R�m�neți pe loc! strig� Ingtar. Am zis s� r�m�neți pe loc! O s� smulg urechile celor care mai fac un pas!

Masema trase de h�țuri, nemulțumit, strunindu-și calul. Ceilalți se oprir� și ei, �ntr-un nor de praf, la nici zece pași de b�rbat; l�ncile �l țintuiau �nc� pe Aiel la p�m�nt. Aielul ridic� m�na ca s� dea la o parte praful care venea spre el; era singura mișcare pe care o f�cuse.

Era un b�rbat �nalt, cu pielea �nnegrit� de soare și p�rul roșcat, tuns scurt, cu excepția unei cozi la spate care �i ajungea p�n� la umeri. Toate veșmintele sale, de la cizmele moi, cu șireturi, care �i ajungeau p�n� la genunchi, p�n� la bucata de p�nz� legat� larg �n jurul g�tului, erau �n nuanțe de cafeniu și cenușiu, care se confundau cu st�ncile și p�m�ntul. Cap�tul unui arc scurt i se ițea peste um�r și de o parte a cing�torii �i at�rna o tolb� plin� cu s�geți. De cealalt� parte avea un cuțit lung. �n m�na st�ng� ținea un scut rotund din piele și trei sulițe scurte, cam c�t jum�tate din el, dar cu v�rfurile la fel de lungi ca ale l�ncilor oamenilor din Shienar.

��Nu am cimpoieri care s� c�nte, le spuse b�rbatul cu un z�mbet, �ns� dac� vreți s� d�nțuiți� Nu-și schimb� poziția, dar Perrin �și d�du seama c� este preg�tit. M� numesc Urien, din septul celor Dou� V�rfuri al Aielilor Reyn. Sunt o Pav�z� Roșie. S� v� aduceți aminte de mine.

Ingtar desc�lec� și se �ndrept� spre el, scoț�ndu-și coiful. Perrin nu șov�i dec�t o clip� �nainte s� se dea și el jos de pe cal și s� �l urmeze. Nu putea pierde ocazia de a vedea de aproape un Aiel. Care s� se poarte ca un Aiel cu v�l pe faț�. �n toate poveștile, Aielii erau la fel de primejdioși ca și trolocii � �n unele se zicea chiar c� ar fi Iscoade ale Celui �ntunecat � dar sur�sul lui Urien nu era defel ameninț�tor, deși p�rea gata s� sar� asupra lor. Avea ochi albaștri.

��Seam�n� cu Rand. Perrin se uit� �n jur ca s� vad� dac� li se al�turase și Mat.

��Poate c� Ingtar are dreptate, ad�ug� Mat cu glas slab. Poate c� Rand e �ntr-adev�r Aiel.

Perrin d�du din cap a �ncuviințare.

��Dar asta nu schimba cu nimic lucrurile.

��Așa e. Mat p�rea c� vorbește despre cu totul altceva.

��Suntem am�ndoi departe de cas�, �i zise Ingtar Aielului și noi, cel puțin, nu am venit ca s� ne batem. Perrin �și schimb� p�rerea despre z�mbetul lui Urien; b�rbatul p�rea cu adev�rat dezam�git.

��Cum dorești. Urien se �ntoarse spre Verin, care tocmai desc�leca, și �i f�cu o plec�ciune curioas�, �nfig�ndu-și pintenii �n p�m�nt și �ntinz�nd brațul drept, cu palma �n sus. Glasul �i deveni respectuos. �nțeleapto, apa mea �ți aparține.

Verin d�du h�țurile unuia dintre soldați. Se apropie și �l privi cercet�tor pe Aiel.

��De ce �mi spui așa? M� iei drept Aiel?

��Nu, �nțeleapto. Dar semeni cu cele care au mers p�n� la Rhuidean și au supraviețuit. Anii nu las� urme asupra �nțeleptelor ca asupra celorlalte femei sau b�rbați.

O str�fulgerare de curiozitate ap�ru �n privirea femeii Aes Sedai, dar Ingtar zise ner�bd�tor:

��Suntem pe urmele trolocilor și a Iscoadelor Celui �ntunecat, Urien. I-ai z�rit cumva?

��Troloci? Aici? Lui Urien �ncepur� s� �i sclipeasc� ochii. Este unul din semnele despre care vorbesc profețiile. C�nd trolocii vor ieși din nou din Man�, vom p�r�si Ținutul �ntreit și ne vom lua �napoi p�m�nturile din vechime. Dinspre c�l�reți se auzir� murmure. Urien se uit� la ei cu o m�ndrie care f�cea s� par� c� le vorbește de la mare �n�lțime.

��Ținutul �ntreit? zise Mat.

Lui Perrin i se p�rea c� e și mai palid; nu neap�rat bolnav, ci ca și cum n-ar fi v�zut mult� vreme lumina soarelui.

��Voi �i ziceți Pustiul, r�spunse Urien. Pentru noi este Ținutul �ntreit. O piatra de �ncercare, care s� ne c�leasc�; un ținut potrivnic, care s� ne arate de ce suntem vrednici; și o pedeaps� pentru p�cat.

��Ce p�cat? �ntreb� Mat. Perrin �și ținu r�suflarea, aștept�ndu-se ca sulițele din m�na lui Urien s� se �ndrepte spre ei.

Aielul ridic� din umeri.

��A fost at�t de demult, �nc�t nimeni nu-și mai aduce aminte. Doar �nțeleptele și c�peteniile clanurilor, dar nici ei nu vor s� vorbeasc� despre asta. Probabil c� a fost un mare p�cat dac� nu vor s� ne spun� și nou�, iar Creatorul ne pedepsește �n consecinț�.

��Troloci, st�rni Ingtar. Ai v�zut troloci?

Urien clatin� din cap.

��Dac� i-aș fi v�zut, i-aș fi ucis, dar nu am v�zut dec�t cer și st�nci.

Ingtar scutur� din cap, pierz�ndu-și interesul, �ns� Verin �l �ntreb�, cu �ncordare �n glas.

��Acest Rhuidean. Ce este? Unde este? Cum sunt alese fetele care merg acolo?

Urien se posomor� și privirea i se �ntunec�.

��Nu �ți pot spune, �nțeleapto.

F�r� voia lui, Perrin duse m�na la secure. Era ceva �n vocea lui Urien. Și Ingtar era gata s� apuce sabia, iar c�l�reții �ncepur� s� murmure. Dar Verin se duse spre Aiel, p�n� c�nd aproape c� �i atinse pieptul, și �l privi drept �n ochi.

��Nu sunt o �nțeleapt� precum cele pe care le cunoști tu, Urien, spuse ea ap�sat. Sunt Aes Sedai. Zi-mi ce știi despre Rhuidean.

B�rbatul care fusese gata s� �nfrunte dou�zeci de b�rbați p�rea acum c� vrea s� fug� de aceasta femeie durdulie, cu p�r c�runt.

��Nu-ți pot spune dec�t ceea ce știe toata lumea. Rhuidean e �n ținuturile Aielilor Jenn, al treisprezecelea clan. Nu-ți pot zice dec�t numele lor, nu pot vorbi despre ei. Nimeni nu are voie s� mearg� acolo afar� de femeile care r�vnesc s� devin� �nțelepte și de b�rbații care r�vnesc s� fie c�petenii de clan. Poate c� Aielii Jenn �i aleg pe cei potriviți; nu știu. Mulți pleac� �ntr-acolo; puțini se �ntorc, iar aceia sunt primiți drept ceea ce sunt � �nțelepte sau c�petenii de clan. Nu-ți pot spune nimic altceva, Aes Sedai. Nimic altceva.

Verin continua s� se uite la el, țuguindu-și buzele. Urien �și ridic� privirea spre cer, ca și cum se c�znea s�-și aminteasc�.

��Acum o s� m� omori, Aes Sedai?

Verin clipi.

��Ce?

��Acum o s� m� omori? Una din profeții spune ca, dac� mai �nșel�m vreodat� �ncrederea femeilor Aes Sedai, ne vor omor�. Știu c� puterea dumitale este mai mare dec�t a �nțeleptelor. Aielul �ncepu deodat� s� r�d�, f�r� veselie. Avea o privire de nebun. Cheam� fulgerele, Aes Sedai. O s� dansez cu ele.

Aielul credea c� va muri și nu-i era team�. Perrin �și d�du seama c� st�tea cu gura c�scat� și o �nchise cu un pocnet.

��Ce n-aș da, murmur� Verin, uit�ndu-se la Urien, s� te am �n Turnul Alb sau cel puțin s� te fac s� vorbești. Oh, fii f�r� de grij�. N-o s�-ți fac nici un r�u. Doar dac� vrei s�-mi faci tu mie r�u, dac� tot pomenești de dans.

Urien p�rea uluit. �i privi pe cei din Shienar, c�lare pe cai, de jur �mprejurul lui, ca și cum b�nuia c� e un vicleșug la mijloc.

��Nu ești una din Fecioarele L�ncii, zise el �ncetișor. Cum aș putea s� lovesc o femeie care nu s-a �nsoțit cu lancea? Nu este �ng�duit, doar dac� nu ar trebui s�-mi apar viața, dar și atunci aș prefera s� fiu r�nit, numai s� nu fac așa ceva.

��De ce ești aici, at�t de departe de ținuturile tale? �l �ntreb� Verin. De ce ai venit la noi? Ai fi putut r�m�ne printre st�nci și nici n-am fi știut c� ești aici. Aielul se codi, iar Verin ad�ug�: Spune-mi c�t poți. Nu știu ce fac �nțeleptele voastre, �ns� eu n-o s�-ți fac nici un r�u și nici n-o s� te oblig s� faci ce nu vrei.

��Așa zic și �nțeleptele, zise Urien sec, dar nici m�car c�peteniile de clan nu �ndr�znesc s� nu le fac� pe plac. P�rea c� �și alege cuvintele cu mare luare-aminte. Caut� pe cineva. Un b�rbat, �și plimb� privirea peste Perrin, Mat, cei din Shienar; nici unul nu era cel c�utat. Cel care vine odat� cu zorii. Se spune c� venirea lui va fi prorocit� de semne. Mi-am dat seama dup� armuri c� sunteți din Shienar, iar dumneata aduceai a �nțeleapt�, deci m-am g�ndit c� aș putea afla ceva despre �nt�mpl�rile de seam�, �nt�mpl�rile care s� �i vesteasc� venirea.

��Un b�rbat? Glasul lui Verin era bl�nd, dar privirea �i era t�ioas�. Care sunt aceste semne?

Urien scutur� din cap.

��Se spune c� le vom recunoaște c�nd vom auzi de ele, tot așa cum �l vom recunoaște și pe el c�nd �l vom vedea, c�ci va fi �nsemnat. Va veni de la apus, de dincolo de Osia Lumii, dar va fi din s�ngele nostru. Va merge la Rhuidean și ne va scoate din Ținutul �ntreit. Lu� o sulița cu m�na dreapt�. Soldații duser� și ei m�na la s�bii, �n sc�rț�it de metal, iar Perrin �și d�du seama c� apucase din nou securea. M�nioas�, Verin le f�cu semn s� se potoleasc�. Urien tras� un cerc �n ț�r�n� cu v�rful suliței, apoi �l �mp�rți �n dou� cu o linie șerpuitoare dintr-o parte �n alta. Se spune c� sub acest semn va birui.

Ingtar se uit� �ncruntat la semn, f�r� s� par� c�-l recunoaște, dar Mat morm�i ceva �n barb�, iar Perrin simți cum i se usuc� gura. �Vechiul �nsemn al Aes Sedai.�

Verin șterse semnul cu piciorul.

��Nu-ți pot spune unde este, Urien, și n-am auzit de nici un semn care te-ar putea c�l�uzi p�n� la el.

��Atunci o s� caut mai departe. Nu era o �ntrebare, dar, Urien aștept� p�n� c�nd Verin �ncuviinț�, d�nd din cap, dup� care se uit� m�ndru și sfid�tor la cei din Shienar și le �ntoarse spatele. Plec� și disp�ru printre st�nci, f�r� s� mai arunce nici o privire �n urm�.

Unii dintre soldați �ncepur� s� bodog�ne. Uno zicea ceva despre �nenorocitul �sta de Aiel nebun�, iar Masema m�r�ia c� ar fi trebuit s� �l lase pe Aiel corbilor.

��Am irosit timp prețios, rosti Ingtar cu voce tare. Trebuie s� mergem mai iute, ca s� recuper�m �nt�rzierea.

��Da, spuse și Verin, trebuie s� mergem mai iute.

Ingtar se uit� la ea, dar femeia Aes Sedai privea țint� �n jos, acolo unde piciorul ei ștersese semnul.

��Desc�lecați, porunci el. Puneți armurile pe caii de povar�. Acum suntem �n Cairhien. Nu vreau ca oamenii s� cread� c� am venit s� ne lupt�m cu ei. Gr�biți-v�!

Mat se aplec� spre Perrin.

��Crezi?� Crezi c� vorbea despre Rand? Știu c� pare o nebunie, dar p�n� și Ingtar crede c� Rand e Aiel.

��Nu știu, r�spunse Perrin. De c�nd cu femeile Aes Sedai, totul e o nebunie.

Verin vorbi �ncet, ca pentru sine, cu ochii �nc� ațintiți �n p�m�nt.

��Trebuie s� fie o parte, dar cum? Oare Roata Timpului țese fire �n P�nz� de care noi nu știm nimic? Sau Cel �ntunecat atinge din nou P�nza?

Perrin simți fiori reci pe șira spin�rii.

Verin ridic� privirea spre soldații care �și scoteau armurile.

��Gr�biți-v�, porunci ea cu mai mult� asprime �n glas dec�t Ingtar și Uno laolalt�. Trebuie s� ne gr�bim!

Geofram Bomhald �ncerca s� nu ia �n seam� mirosul caselor care ardeau și leșurile care z�ceau �ntinse �n praful uliței. Byar, �mpreun� cu un Alai de o sut� de b�rbați cu mantii albe, intra �n sat pe urmele lui. Erau jum�tate dintre cei pe care-i avea cu el. Legiunea fusese �mp�rțit� și trimis� �n multe locuri � prea multe, dup� p�rerea sa, dup� cum prea multe dintre grupuri erau comandate de Inchizitori. �ns� poruncile pe care le primise fuseser� limpezi: supune-te Inchizitorilor.

�n satul la care ajunseser� nu �nt�lniser� cine știe ce �mpotrivire; numai vreo șase case fumegau. Hanul era �nc� �n picioare, din c�te observa, cl�dit din piatr� și v�ruit �n alb, ca aproape toate cl�dirile din Șesul Almoth. Oprindu-se �n fața hanului, �și plimb� privirile de la ostaticii pe care soldații s�i �i adunaser� l�ng� f�nt�n� la sp�nzur�toarea �nalt� care spurca pajiștea satului. Fusese ridicat� �n grab� � era doar un b�ț lung proptit �n alte bețe �nfipte �n p�m�nt � dar de ea at�rnau deja treizeci de leșuri, ale c�ror veșminte fluturau �n b�taia v�ntului. Printre cei mai �n v�rst�, se aflau și niște trupuri mici, de copil. P�n� și Byar f�cu ochii mari, nevenindu-i s� cread�.

��Muadh! tun� el, și un b�rbat c�runt se desprinse iute din r�ndul celor care p�zeau ostaticii; Muadh c�zuse c�ndva �n m�na Iscoadelor Celui �ntunecat � chipul s�u br�zdat de cicatrice �i tulbura p�n� și pe cei mai d�rji. Asta ai f�cut-o tu, Muadh, sau Seanchanii?

��Nici eu, dar nici ei, Senior C�pitan, r�spunse Muadh, cu un glas aspru și de-abia auzit. E un alt cadou primit de la Iscoade.

��C� doar n-au f�cut-o �ia de-acolo, se �ncrunt� Bornhald, ar�t�nd spre ostatici. Copiii nu mai ar�tau la fel de �ngrijiți ca atunci c�nd o porniser� la drum, �n Tarabon, dar p�reau de-a dreptul spilcuiți pe l�ng� gloata zdrenț�roas� care se ghemuia la p�m�nt sub ochii lor neobosiți � b�rbați �n zdrențe și cu buc�ți de armur� pe ei, cu chipurile posomor�te, r�m�șițe din armata din Tarabon, trimis� �mpotriva invadatorilor de la Capul Toman.

��S�tenii spun ca purtau mantii precum cele din Tarabon, r�spunse Muadh, dup� o clip� de șov�ial�, aleg�ndu-și cuvintele cu grij�. Era și un b�rbat masiv printre ei, cu ochii cenușii și must�ți lungi, care pare aidoma cu Copilul Earwin, precum și un fl�c�iandru care �ncerca s�-și ascund� chipul frumușel cu ajutorul unei b�rbi aurii și lupta cu brațul st�ng. Ai zice c� era Copilul Wuan, Senior C�pitan.

��Inchizitorii! scuip� Bornhald; Earwin și Wuan erau unii dintre cei pe care fusese silit s�-i dea pe m�na Inchizitorilor. Le mai v�zuse și �nainte tacticile, dar era prima dat� c�nd d�dea peste leșuri de copii.

��Dac� așa spune Seniorul C�pitan�, murmur� Muadh, de parc� �ncuviința din tot sufletul.

��D� leșurile jos, spuse obosit Bornhald. D�-le jos și ai grij� ca s�tenii s� afle c� nu va mai muri nimeni.

�Dec�t dac� vreun neghiob nu se hot�r�ște s� fac� pe curajosul, pentru c� femeia lui �l privește, și m� silește s� dau un exemplu pentru ceilalți.� Desc�lec�, privindu-i iar�și pe ostatici, iar Muadh se �ndep�rt� �n grab�, cer�nd o scar� și cuțite. Avea și alte treburi, nu numai zelul mult prea mare al Inchizitorilor. �și dorea s� izbuteasc� s� nu se mai g�ndeasc� deloc la ei.

��Nu ni se prea �mpotrivesc, Senior C�pitan, spuse Byar, nici cei din Tarabon și nici ce-a r�mas din armatele din Doman. Sar la noi ca niște șobolani �ncolțiți, dar fug de �ndat� ce le r�spunde cineva.

��Hai s� vedem cum ne descurcam cu str�inii, Byar, �nainte s�-i disprețuim pe oamenii �știa, da? r�spunse Bornhald, v�z�nd pe fețele ostaticilor o privire �nfr�nt�, pe care o avuseser� �nc� dinainte s� vina ai lui. Pune-l pe Muadh s�-mi aleag� unul, ad�ug� el, știind c� fața lui Muadh era �ndeajuns pentru a-i face s� se �nmoaie pe aproape toți cei care-l �nt�lneau. Cel mai bine ar fi un ofițer. Unul care pare suficient de deștept pentru a spune ce-a v�zut f�r� s� inventeze, dar și t�n�r ca s� nu fie foarte d�rz. Și spune-i s� nu se poarte cu prea mare bl�ndețe, da? S�-l fac� pe dușman s� cread� c� i-am pus g�nd r�u, mai r�u dec�t �n visele sale cele mai negre, dac� nu m� convinge s�-l cruț.

Arunc� fr�iele unuia dintre copii și intr� cu pași mari �n han. Era acolo și hangiul � mare minune � un b�rbat umil, transpirat, cu c�mașa murdar� at�t de str�ns� pe burt�, �nc�t broderia roșie p�rea gata s� se desprind� și s� cad�. Bornhald �i f�cu semn s� plece; cu coada ochiului, z�ri o femeie și niște copii ad�postindu-se �ntr-un cotlon, p�n� ce hangiul cel gras �i lu� pe sus și-i duse de-acolo.

Bornhald �și scoase m�nușile și se așez� la una din mese. Știa prea puține despre str�ini, despre invadatori. Așa le spunea toat� lumea, cel puțin cei care nu �ncepeau s� b�iguie felurite prostii despre Artur Arip�-de-Șoim. C�t despre str�inii �nșiși, știa c� ei �și spuneau Seanchan și Hailene. Avea �ndeajuns de multe cunoștințe despre graiul din vechime ca s� �nțeleag� ce �nsemn� al doilea cuv�nt � �Cei care sosesc mai �nt�i� sau ��naintașii�. �și mai spuneau și Rhyagelle, �Cei sosiți acas�, și vorbeau despre Corenne, �Re�ntoarcerea�. Aproape c� era �ndeajuns ca s�-l fac� s� cread� poveștile despre armatele lui Artur Arip�-de-Șoim. Nimeni nu știa de unde veniser� Seanchanii, ci numai c� sosiser� pe cor�bii. Le ceruse și oamenilor din Seminția M�rii s�-i spun� ce aflaser�, dar nu �i dezv�luiser� nimic. Regatul Amador nu era foarte binevoitor cu Atha�an Miere, iar aceștia, la r�ndul lor, �i erau ostili. Așa c� despre Seanchani nu știa dec�t ceea ce auzise de la oameni precum cei de-afar�, gloate �nfr�nte, puse pe fug�, care vorbeau, cu ochii mari și sc�ldați �n sudoare, de b�rbați care porneau la lupta c�lare nu doar pe cai, ci și pe monștri uriași, care aveau cu ei alți monștri și femei Aes Sedai care s� fac� p�m�ntul s� se crape sub picioarele dușmanilor.

Auzind zgomot de pași la intrare, f�cu s� i se aștearn� pe chip un r�njet ca de lup, dar era numai Byar, nu și Muadh. Al�turi de el se afla un Copil, cu spatele drept și cu coiful cuib�rit �n scobitura brațului � Jeral, despre care Bornhald credea c� era la o sut� șaizeci de mile dep�rtare. Peste armur�, t�n�rul purta o mantie de felul celor din Doman, brodat� cu albastru la poale, și nu mantia alb� a Copiilor.

��Muadh tocmai vorbește cu un tinerel, Senior C�pitan, spuse Byar. Iar Copilul Jeral tocmai a sosit cu o veste.

Bornhald �i f�cu semn s� �nceap�; t�n�rul vestitor r�mase la fel de țeap�n.

��Salutari de la Jaichim Carridin, rosti el, cu privirea ațintita drept �nainte, care c�l�uzește Brațul Luminii �n�

��N-am nevoie de salut�rile Inchizitorului, m�r�i Bornhald, observ�nd privirea n�ucit� a t�n�rului; Jeral era �nc� t�n�r � dar și Byar ar�ta tulburat. Spune-mi veștile, da? Dar nu cuv�nt cu cuv�nt, dec�t dac� ți-o cer. Spune-mi numai ce vrea.

Copilul �nghiți �n sec, �nainte s� dea ascultare poruncii:

��Senior C�pitan, mi s-a zis s�-ți spun c� c� ai adus prea mulți b�rbați, at�t de aproape de Capul Toman. Carridin spune c� Iscoadele din Șesul Almoth trebuie g�site și nimicite, și c� �mi cer iertare, Senior C�pitan, c� trebuie s� v� �ntoarceți imediat și s� porniți c�tre inima șesului.

Apoi r�mase țeap�n, aștept�nd. Bornhald �l privi din cap p�n� �n picioare. La fel ca mantia și �nc�lț�rile pe care le purta, chipul lui Jeral era plin de praf.

��Du-te și ia-ți ceva de m�ncare, �i spuse Bornhald. Probabil c� ai s� g�sești și ceva ap� de sp�lat, prin casele astea, dac� vrei. �ntoarce-te �ntr-un ceas. Am s�-ți dau s� duci niște misive.

Și �i f�cu semn s� plece.

��S-ar putea ca Inchizitorii s� aib� dreptate, Senior C�pitan, spuse Byar dup� plecarea t�n�rului. Sunt multe sate r�sp�ndite prin c�mpie, iar Iscoadele�

��Care Iscoade? �l �ntrerupse Bornhald, lovind cu palma �n t�blia mesei. �n toate satele pe care mi s-a poruncit s� le cuceresc n-am v�zut dec�t ț�rani și meșteșugari, �nsp�im�ntați c� aveam de g�nd s� le ardem agoniseala, și c�teva babe care �ngrijesc bolnavii. Dar copiii, Byar? mai �ntreb� el, v�z�nd chipul lipsit de expresie al celuilalt � Byar era totdeauna gata s� vad� Iscoade �n jur. Oare copiii ajung și ei Iscoade?

��P�catele mamei te b�ntuie p�n� la a cincea spiț�, cit� Byar, iar p�catele tat�lui p�n� la a zecea.

Și totuși p�rea neliniștit. Nici m�car Byar nu omor�se vreodat� un copil.

��Nu te-ai �ntrebat niciodat�, Byar, de ce Carridin ne-a luat flamurile, precum și mantiile oamenilor de sub comanda Inchizitorilor? Chiar și ei au pus albul deoparte. Asta spune ceva, da?

��Probabil c� o fi av�nd motivele sale, Senior C�pitan, r�spunse �ncet Byar. Inchizitorii au mereu c�te un plan, chiar dac� nu-l dezv�luie celor din jur.

Bornhald trebui s�-și spun� c� Byar era un soldat bun.

��Copiii aflați la miaz�noapte poart� mantii din Tarabon, Byar, iar cei de la miaz�zi din Doman. Asta-mi spune ceva ce nu-mi place. Exista Iscoade ale Celui �ntunecat pe-aici, e adev�rat, dar �n Faime, nu �n satele de la șes. C�nd pleac� Jeral, o s� trimit și alți oameni cu el. O s� trimit misive la fiecare ceat� de Copii despre care știu unde se afl�. Vreau s� duc legiunea la Capul Toman, Byar, și s� v�d ce pun la cale adev�ratele Iscoade, adic� Seanchanii �știa.

Byar p�rea tulburat, dar, �nainte s� apuce s� spun� ceva, ap�ru Muadh cu unul dintre ostatici. T�n�rul asudat, �mbr�cat cu o platoș� frumos �mpodobit�, dar pr�fuit�, arunc� priviri �nsp�im�ntate c�tre chipul hidos al celui care-l �nsoțea. Bornhald �și scoase pumnalul și �ncepu s�-și taie unghiile. Asta �i f�cea pe unii s� se �nfricoșeze � nu �nțelegea de ce, dar se folosea de șiretlic de c�te ori avea ocazia. P�n� și z�mbetul s�u bl�nd �l f�cu pe ostatic s� p�leasc�.

��Așa, tinere, și acum ai s�-mi spui tot ce știi despre str�inii �știa, da? Dac� trebuie s� te mai g�ndești la ce ai de spus, am s� te trimit �napoi, �mpreuna cu Copilul Muadh, ca s� chibzuiești.

Ostaticul se uit� la Muadh, cu ochii mari. Apoi vorbele �ncepur� s� i se reverse.

Din camera pe care o �mp�rțeau Hurin și Loial, Rand se uita pe fereastr� la șirurile ordonate �n care era �mp�rțit Cairhienul, la casele de piatr� și acoperișurile de țigl�. Nu mai vedea breasla Artificierilor; chiar dac� nu ar fi fost ascuns� de turnurile uriașe și de conacele marilor Seniori, nu ar fi v�zut-o din pricina zidurilor orașului. Artificierii erau �nc� pe buzele tuturor, deși trecuser� c�teva zile de c�nd �n�lțaser� pe cer o floare a nopții, și pe aceea prea devreme. Aceeași poveste era spus� �ntr-o sut� de feluri, �ns� nici unul nu se apropia de adev�r.

Rand se �ntoarse cu spatele la fereastr�. Spera c� nu p�țise nimeni ceva din cauza focului, dar Artificierii nici m�car nu recunoscuser� c� izbucnise un foc. Aveau lac�t la gur� c�nd venea vorba de ce se petrecea �n breasla lor.

��O s� stau eu de straj�, �i spuse lui Hurin. De �ndat� ce vin �napoi.

��Nu e nevoie, Seniore. Hurin f�cu o plec�ciune ad�nc�, precum cei din Cairhien. Pot s� stau eu de straj�. Nu v� deranjați, Domnia Voastr�.

Rand trase ad�nc aer �n piept și schimb� o privire cu Loial. Ogierul se margini s� ridice din umeri. Amușinarul era din zi �n zi mai ceremonios; Loial zicea doar c� oamenii se purtau adesea foarte ciudat.

��Hurin, �i zise Rand, pe vremuri �mi spuneai Senior Rand, și nu te �nclinai de fiecare dat� c�nd m� uitam la tine. �Vreau s�-și �ndrepte spatele și s� �mi spun� din nou Senior Rand, �și zise el, mirat. Senior Rand! Lumin�, trebuie s� plecam de aici �nainte s� m� trezesc c� vreau �ntr-adev�r s� �mi fac� plec�ciuni.� Vrei s� stai jos? M� obosește s� m� uit la tine.

Hurin se ridica, țin�ndu-și spinarea țeap�n�; p�rea gata s� sar� la cel mai mic semn al lui Rand. Nu se așez� și era tot �ncordat.

��Nu se cuvine, Domnia Voastr�. Trebuie s� le ar�t�m oamenilor din Cairhien c� știm cum s� ne purtam.

���nceteaz� cu asta, strig� Rand.

��Cum poruncește Domnia Voastr�.

Rand se str�dui s� nu ofteze din nou.

��Hurin, �mi pare r�u. N-ar fi trebuit s� țip la tine.

��E dreptul dumneavoastr�, zise Hurin cu simplitate. Dac� nu fac ceea ce doriți, aveți dreptul s� țipați la mine.

Rand f�cu un pas spre amușinar, vr�nd s�-l ia de guler și s�-l scuture puțin.

Un cioc�nit la ușa care d�dea �n odaia lui Rand �i f�cu pe toți s� �nlemneasc�; Rand fu totuși mulțumit s� vad� c� Hurin nu aștept� s� �i cear� voie și puse m�na pe sabie. Rand avea la cing�toare sabia cu pecetea b�tlanului; ieșind, duse m�na la pl�sele. Aștept� ca Loial s� se așeze pe pat, potrivindu-și picioarele și pulpanele hainei ca s� acopere c�t mai bine sipetul �nvelit �n p�tura de sub pat, apoi deschise cu o smucitur� ușa.

Era hangiul, care se foia de ner�bdare. �i �ntinse o tav� pe care erau doua pergamente.

��Iart�-m�, Seniore, zise Cuale dintr-o suflare. Nu mai puteam aștepta p�n� s� cobori și apoi nu erai �n camera dumitale și� și� Iart�-m�, dar� Leg�n� tava.

Rand �nh�ț� invitațiile � fuseser� at�t de multe � f�r� s� se uite la ele, �l apuc� pe hangiu de braț și �l �ndrept� cu fața spre ușa care d�dea �n coridor.

��Mulțumesc de osteneal�, Jupan Cuale. Acum �ns�, dac� ne-ai putea l�sa singuri�

��Dar, Seniore, se �mpotrivi Cuale, acestea sunt de la�

��Mulțumesc. Rand �l �mpinse pe hangiu �n coridor și �nchise ușa �n spatele lui. Arunc� pergamentele pe masa. N-a mai f�cut niciodat� asta. Loial, crezi c� a tras cu urechea �nainte s� bat�?

���ncepi s� g�ndești precum cei din Cairhien. Ogierul r�se, dar urechile �i zv�cneau. Ad�ug�: Cu toate acestea, hangiul e din Cairhien, așa c� se prea poate. Nu cred c� am zis ceva ce nu ar fi trebuit s� aud�.

Rand �ncerc� s� �și aduc� aminte. Nici unul dintre ei nu pomenise de Cornul lui Vaiere, de troloci sau de Iscoadele Celui �ntunecat. C�nd se trezi �ntreb�ndu-se ce ar fi putut Cuale �nțelege din ceea ce vorbeau, se cert� singur.

��Locul asta te face și pe tine s� te porți ciudat, morm�i el, ca pentru sine.

��Domnia Voastr�. Hurin ridicase pergamentele sigilate și se uita la peceți cu ochii mari de uimire. Domnia Voastr�, acestea sunt de la Seniorul Barthanes, Primul �nsc�unat al Casei Damodred, și de la � vocea �i era g�tuit� de emoție � Rege.

Rand nici nu le bag� �n seama.

���n foc cu ele, ca și celelalte. Nedeschise!

��Dar, Domnia Voastr�!

��Hurin, zise Rand r�bd�tor, tu și Loial mi-ați explicat Marele Joc. Dac� merg �ntr-un loc unde sunt poftit, indiferent unde, cei din Cairhien or s� cread� c� particip la urzelile cuiva. Dac� nu m� duc, or s� cread� oricum ceva. Dac� trimit un r�spuns, or s� caute un �nțeles ascuns, la fel și dac� nu r�spund. Și �ntruc�t se pare c� jum�tate din Cairhien p�ndește cealalt� jum�tate, toata lumea știe ce fac. Le-am ars pe primele dou� și o s� le ard și pe astea, ca și pe celelalte. �ntr-o zi aruncase �n vatra din sala mare dou�sprezece astfel de invitații, f�r� s� le deschid�. S� cread� ce vor, m�car m� port la fel cu toți. Nu sunt de partea nim�nui și nu sunt �mpotriva nim�nui.

��Am �ncercat s� �ți spun c� nu merge așa, zise Loial. Indiferent ce ai face, cei din Cairhien or s� cread� c� e vorba de o intrig�. Cel puțin, așa spunea Fruntașul Haman.

Hurin �i �ntinse invitațiile lui Rand, ca și cum i-ar fi dat niște aur.

��Domnia Voastr�, aceasta are pecetea lui Galldrian. Pecetea lui personal�, Domnia voastr�. Și aceasta e pecetea personal� a Seniorului Barthanes, care este m�na dreapt� a Regelui. Domnia Voastr�, dac� le ardeți, v� vor deveni dușmani. P�n� acum nu s-a �nt�mplat nimic, pentru c� celelalte Case așteapt� sa vad� ce puneți la cale și probabil c� se g�ndesc c� aveți niște aliați foarte puternici dac� v� permiteți s� �i jigniți. Dar Seniorul Barthanes � și Regele! Dac� �i jigniți, nu vor pregeta s� v� pedepseasc�.

Rand �și trecu m�inile prin p�r.

��Și dac� �i refuz pe am�ndoi?

��Nu se poate, Domnia Voastr�. Toate Casele v-au trimis invitații, p�n� la ultima. Dac� le refuzați și pe acestea� � m�car una dintre Case �și va da seama c� nu sunteți aliat al Regelui sau al Seniorului Barthanes și atunci v� vor face s� pl�tiți pentru jignirea pe care le-ați adus-o, neonor�ndu-le invitațiile. Domnia voastr�, am auzit c� acum Casele din Cairhien folosesc ucigași. Un cuțit pe strad�. O s�geat� de pe acoperiș. Otrav� picurat� �n vin.

��Le-ai putea accepta pe am�ndou�, propuse Loial. Știu c� nu vrei, Rand; s-ar putea �ns� s� fie chiar amuzant. O sear� la conacul unui Senior sau chiar la Palatul Regal. Rand, cei din Shienar credeau �n tine.

Rand se str�mb�. Știa c� fusese o �nt�mplare c� cei din Shienar credeau c� e Senior; o asem�nare de nume, niște vorbe printre servitori, Moiraine și Suprema �nsc�unat� care st�rniser� totul. Dar și Selene crezuse. �Poate c� o s� fie și ea acolo.�

Totuși, Hurin cl�tin� din cap.

��Ziditorule, nu cunoști Daes Dae�mar at�t de bine pe c�t crezi. Acum nu se mai joac� așa, nu �n Cairhien. Dac� ar fi vorba de alte Case, nu ar conta. Chiar dac� uneltirile duc la omoruri, c�nd sunt �n v�zul lumii se prefac c� nu se vr�jm�șesc. Dar nu și acestea doua. Casa Damodred a avut tronul p�n� c�nd l-a pierdut Laman și acum �l vrea �napoi. Regele i-ar nimici dac� nu ar fi aproape la fel de puternici ca și el. Casa Riatin și Casa Damodred sunt cei mai aprigi dușmani. Dac� acceptați am�ndou� invitațiile, cele dou� Case vor afla de �ndat� ce trimiteți r�spunsul și fiecare va crede c� faceți parte din complotul celeilalte �mpotriva sa. Nu vor șov�i nici o clip� s� foloseasc� cuțitul sau otrava.

��Și b�nuiesc, m�r�i Rand, c�, dac� accept invitația unei singure Case, cealalt� va crede c� sunt aliatul ei. Hurin �ncuviinț�. Și probabil c� vor �ncerca s� m� omoare, ca s� nu fac ceea ce-și �nchipuie ei c� fac. Hurin �ncuviinț� din nou. Vezi vreo cale s� nu vrea s� m� omoare nici o Cas�? Hurin scutur� din cap. Mai bine nu le ardeam pe primele dou�.

��Da, Domnia Voastr�. �ns� nu cred c� ar fi schimbat prea mult lucrurile. Indiferent pe cine ați fi acceptat sau ați fi respins, cei din Cairhien tot ar fi c�utat un �nțeles ascuns.

Rand �ntinse m�na și Hurin �i puse �n palma cele dou� pergamente. Unul era sigilat, dar nu cu pecetea cu Copacul și Coroana a Casei Damodred, ci cu Mistrețul care se n�pustește asupra pr�zii al lui Barthanes. Pe pecetea celuilalt, era Cerbul lui Galldrian. Pecețile personale. Se pare c� izbutise s� iște curiozitatea celor mai de seam� oameni f�r� s� fac� nimic.

��Oamenii �știa sunt nebuni, spuse el, c�znindu-se s� g�seasc� o ieșire.

��Da, Domnia Voastr�.

��O s� m� duc cu ele �n sala mare, zise el �ncetișor. Vestea despre ce se �nt�mpl� �n sala mare la amiaz� ajungea �n zece Case p�n� la c�derea serii și �n toate celelalte p�n� la r�s�ritul soarelui. N-o s� desfac sigiliile. Așa vor ști c� nu am r�spuns la nici una. Or s� stea și or s� aștepte s� vad� ce planuri am și poate c� o s� mai c�știg c�teva zile. Ingtar trebuie s� ajung� cur�nd. E musai.

��Asta �nseamn� s� g�ndești ca unul de-al locului, Domnia Voastr�, spuse Hurin, r�njind.

Rand se uit� acru la el, apoi �ndes� pergamentele �n buzunar, peste r�vașul de la Selene.

��S� mergem, Loial. Poate Ingtar a și sosit.

C�nd intrar� �n sala mare, nimeni nu le arunc� nici o privire. Cuale lustruia o tav� de argint, de parc� viața lui at�rna de c�t de tare str�lucea. Fetișcanele alergau de la o mas� la alta, ca și cum Rand și Ogierul nici nu erau acolo. Toți cei de la mese se uitau țint� la c�nile din faț�, ca și cum secretul puterii se ascundea �n vin sau �n bere. Nimeni nu spuse nimic.

Dup� c�teva clipe, scoase cele dou� invitații din buzunar, cercet� pecețile, apoi le v�r� la loc. Cuale tres�ri c�nd Rand se �ndrept� spre uș�. �nainte s� o �nchid� �n urma lui, auzi cum oamenii �ncep din nou s� sporov�ie.

Rand mergea cu pași mari pe strad� și at�t de iute c� Loial nu trebuia s�-și �ncetineasc� mersul ca s� stea l�ng� el.

��Trebuie s� g�sim o cale s� ieșim din oraș, Loial. Povestea cu invitațiile n-o s� țin� mai mult de dou�-trei zile. Dac� Ingtar nu vine p�n� atunci, oricum trebuie s� plec�m.

��De acord, zise Loial.

��Dar cum?

Loial �ncepu s� numere pe degetele lui groase.

��Fain e pe aproape, altminteri nu am fi dat peste troloci �n Talp�. Dac� plec�m c�lare, vor n�v�li peste noi de �ndat� ce vom ieși din oraș. Dac� mergem cu caravana unui neguț�tor, o vor ataca. Nici un neguț�tor nu avea mai mult de cinci sau șase g�rzi, care de bun� seam� aveau s-o ia la s�n�toasa dac� vedeau un troloc. M�car de am ști c�te Iscoade și c�ți troloci are Fain. I-ai mai �mpuținat și tu. Nu pomeni de trolocul pe care �l omor�se chiar el, �ns� din �ncruntarea lui și din felul �n care spr�ncenele lungi �i at�rnau pe obraji, era limpede c� se g�ndea și la asta.

��Nu conteaz� c�ți are, r�spunse Rand. Și zece e prea mult. Dac� ne atac� zece troloci, nu cred c� vom reuși s� sc�p�m cu viaț�. Se feri s� se g�ndeasc� la felul cum ar fi putut totuși s� �nfrunte zece troloci. La urma urmei, c�nd vrusese s� �l ajute pe Loial, nu izbutise.

��Nici eu nu cred. Nu avem nici bani ca s� luam o corabie, dar chiar și așa, dac� am �ncerca s� ajungem la cheiurile din Talp� � probabil c� Fain a pus Iscoade de paz�. Dac� i s-ar p�rea c� vrem s� ne urc�m pe o corabie, nu cred c� s-ar sinchisi prea mult c� i-ar putea vedea cineva pe troloci. Și, chiar dac� am sc�pa cumva de ei, ar trebui s� d�m explicații str�jilor orașului, iar ei precis nu ne-ar crede c� nu putem deschide sipetul. Așa c�

��Nu putem l�sa pe nimeni s� vad� sipetul, Loial.

Ogierul �ncuviinț�.

��Și ideea cu cheiurile nu e bun�. Cheiurile erau numai pentru barjele cu gr�ne și b�rcile pe care le foloseau Seniorii și doamnele. Nimeni nu se putea apropia dac� nu avea permisiune. Te puteai uita la ele de pe zid, dar era at�t de abrupt, �nc�t p�n� și Loial și-ar fi fr�nt g�tul. Loial �și flutur� degetul mic, ca și cum ar mai fi vrut s� spun� ceva. P�cat c� nu putem merge la steddingul Tsofu. Trolocii n-ar intra niciodat� �ntr-un stedding. �ns� nu cred s� ne lase s� ajungem at�t de departe f�r� s� ne atace.

Rand nu r�spunse. Erau �n fața casei �n care st�teau str�jerii, de l�ng� poarta pe care intraser� prima oar� �n Cairhien. Dincolo de ea, Talpa forfotea de oameni, iar doi paznici st�teau cu ochii pe ei. Lui Rand i se p�ru c� un b�rbat, �mbr�cat �n ceea ce fuseser� odinioar� niște haine bune din Shienar, se ascunsese �n mulțime c�nd �l v�zuse, dar nu era convins. Erau prea mulți oameni, �n veșminte din toate ținuturile și toți se gr�beau �ncoace și �ncolo. Urca treptele de la casa str�jerilor, printre paznicii �n platoș�.

�n vestibulul mare erau b�nci tari de lemn pentru oamenii veniți cu treburi pe acolo, cei mai mulți s�raci, aștept�nd cu o r�bdare umil�, �mbr�cați �n haine simple, �nchise la culoare. Erau și c�țiva din Talp�, pe care �i d�deau de gol veșmintele ponosite și viu colorate, n�d�jduind de bun� seam� s� obțin� permisiunea s� caute de lucru �n oraș.

Rand merse drept la masa lung� din fundul camerei. La ea st�tea un singur b�rbat, cu o f�șie de p�nz� verde pe piept; nu era soldat. Era plinuț și pielea p�rea c� de-abia �l �ncape; potrivi h�rtiile de pe mas� și mut� de dou� ori c�limara �nainte s� ridice privirea spre Rand și Loial, cu un z�mbet mieros.

��Cu ce v� pot fi de folos, Seniore?

��Cu ce speram s� �mi fii de folos și ieri, r�spunse Rand mai r�bd�tor dec�t era de fapt, și alalt�ieri, și r�salalt�ieri. A sosit Seniorul Ingtar?

��Seniorul Ingtar?

Rand trase ad�nc aer �n piept.

��Seniorul Ingtar din Casa Shinowa, din Shienar. Cel de care te-am �ntrebat din prima zi c�nd am venit aici.

��Nimeni cu acest nume nu a intrat �n oraș, Seniore.

��Ești sigur? N-ai nevoie s� te uiți la cele scrise?

��Seniore, casele de straja schimba �ntre ele izvodurile �n care sunt trecuți str�inii care vin �n Cairhien, o dat� la r�s�rit și o dat� la c�derea nopții, iar eu le cercetez de �ndat� ce ajung la mine. E mult� vreme de c�nd nu am mai v�zut un Senior din Shienar.

��Și Domnița Selene? �nainte s� m� �ntrebi din nou, �ți mai spun o dat� c� nu știu din ce Cas� face parte. Dar ți-am zis cum o cheam� și ți-am descris-o de trei ori. Nu e de ajuns?

B�rbatul �și d�du m�inile �n laturi.

���mi pare r�u, Seniore. E foarte greu, dac� nu �i știi Casa. P�rea foarte curtenitor. Rand se �ntreb� dac� i-ar spune, chiar de ar ști.

O mișcare la una dintre uși �i atrase atenția lui Rand � un b�rbat care se preg�tea s� p�șeasc� �n vestibul și care apoi se �ntoarse �n grab�.

��Poate C�pitanul Caldevwin s� �mi fie de folos, �i spuse Rand conțopistului.

��C�pitanul Caldevwin, Seniore?

��Tocmai l-am v�zut �n spatele dumitale.

���mi pare r�u, Seniore. Aș fi aflat dac� ar fi fost �ntr-adev�r aici.

Rand se zg�i la el p�n� c�nd Loial �l atinse pe um�r.

��Rand, cred c� ar trebui s� mergem.

��Mulțumesc pentru ajutor, zise Rand, cu vocea g�tuit�. O s� m� �ntorc m�ine.

��E o pl�cere s� fac tot ce pot, zise b�rbatul cu un z�mbet pref�cut.

Rand ieși din casa str�jerilor at�t de iute �nc�t Loial trebui s� m�reasc� pasul ca s�-l prind� din urm�.

��Mințea, Loial. Nu �ncetini, ci merse zorit mai departe, de parc� ar fi vrut s� �și domoleasc� m�nia �n acest fel. Caldevwin era acolo. S-ar putea s� mint� cu privire la tot. S-ar putea ca Ingtar s� fie deja aici și s� ne caute. Pun r�m�șag c� știe și unde e Selene.

��Poate c� așa e, Rand. Daes Dae�mar�

��Lumina m-am saturat s� tot aud de Marele Joc. Nu vreau s�-l joc. Nu vreau s� am nimic de-a face cu el. Loial mergea pe l�ng� el, f�r� s� scoat� o vorba Știu, zise Rand �n cele din urm�. Ei cred c� sunt Senior și �n Cairhien p�n� și Seniorii str�ini iau parte la Joc. Mai bine nu �mbr�cam niciodat� aceast� hain�. �Moiraine, �și spuse el cu am�r�ciune. �nc� �mi mai face necazuri.� Totuși, aproape imediat, fu nevoit s� recunoasc�, chiar dac� f�r� tragere de inim�, c� Moiraine nu putea fi �nvinov�țit� pentru toate acele lucruri. Avusese �ntotdeauna un motiv s� pretind� c� e altcineva. La �nceput ca s�-l �ncurajeze pe Hurin, apoi ca s� �ncerce s� o impresioneze pe Selene. Dup� Selene, nu mai avusese cum s� renunțe. Micșor� pașii, apoi se opri. C�nd Moiraine m-a l�sat s� plec, am crezut c� totul va fi din nou simplu. P�n� și c�utatul Cornului, p�n� și� am crezut c� totul va fi simplu. �P�n� și cu saidinul care nu �ți d� pace?� Lumin�, ce n-aș da s� fie din nou simplu.

��Ta�veren, �ncepu Loial.

��Nu vreau s� aud nici de asta. Rand porni la fel de repede ca mai �nainte. Nu vreau dec�t s�-i dau pumnalul lui Mat și Cornul lui Ingtar. �Și dup� aia? S� �nnebunesc? S� mor? Dac� mor �nainte s� �nnebunesc, m�car n-o s� fac r�u nim�nui. Dar nu vreau nici s� mor. Lan n-are dec�t s� vorbeasc� despre cum trebuie s� bagi sabia �n teac�, �ns� eu sunt p�stor, nu Str�jer.� Dac� aș putea s� nu-l ating, murmur� el, poate c� Owyn aproape a izbutit.

��Ce anume, Rand? N-am �nțeles.

��Nu, nimic, spuse Rand, pe un ton plictisit. Aș vrea s� vin� Ingtar. Și Mat, și Perrin.

O vreme umblar� �n t�cere; Rand era cufundat �n g�nduri. Nepotul lui Thom o dusese aproape trei ani, conduc�nd Puterea numai c�nd credea c� e neap�rat� nevoie. Dac� Owyn reușise s� nu conduc� Puterea dec�t arareori, probabil c� era posibil s� nu o conduci deloc, indiferent c�t de ademenitor era saidinul.

��Rand, zise Loial, e un foc acolo sus.

Rand �și alung� g�ndurile negre și se uit� �n zare, �ncruntat. O coloan� groas� de fum negru se ridica deasupra acoperișurilor. Nu vedea ce e jos, �ns� era prea aproape de han.

��Iscoadele Celui �ntunecat, rosti el, cu privirea ațintit� la fum. Trolocii nu pot intra nev�zuți �n oraș, dar Iscoadele� Hurin! O rupse la fuga, cu Loial l�ng� el.

Cu c�t se apropiau mai mult, cu at�t era mai limpede; �ntr-un sf�rșit ajunser� l�ng� Ap�r�torul Zidului Dragonului. De la ferestrele de sus se rev�rsa fum, iar fl�c�rile �și croiau drum prin acoperiș. �n fața hanului, se adunaser� o mulțime de oameni. Cuale țipa și alerga de colo colo, cu ochii pe cei care c�rau mobila �n strad�. B�rbați �nșirați pe dou� r�nduri d�deau galeți cu ap� scoas� dintr-un puț de pe strad� și luau �napoi g�lețile goale. Cei mai mulți se m�rgineau s� stea și s� se uite; o nou� p�l�laie izbucni prin acoperișul de țigl� și toți scoaser� un strig�t de uimire.

Rand �și f�cu loc printre oameni și se duse la hangiu.

��Unde e Hurin?

��Ai grij� cu masa aia! se r�sti Cuale. S� n-o zg�rii! Se uit� la Rand și clipi des. Fața �i era murdar� de funingine. Seniore? Cine? Slujitorul dumitale? Nu �mi amintesc s� �l fi v�zut, Seniore. Probabil a ieșit. Nu da drumul la sfeșnicele alea, netotule! Sunt din argint! Cuale se f�ț�ia dintr-o parte �n alta și st�tea cu gura pe oamenii care scoteau lucrurile din han.

��Hurin n-ar fi plecat, zise Loial. N-ar fi l�sat� Se uit� �mprejur și nu �și mai termin� vorba; unii de pe acolo p�reau s� se uite cu la fel de mult� curiozitate la Ogier ca la foc.

��Știu, r�spunse Rand și se n�pusti �n han.

�n sala mare nici n-ai fi zis c� hanul luase foc. Cele dou� r�nduri de b�rbați se �ntindeau p�n� sus pe sc�ri, trec�nd g�lețile de la unul la altul, iar alții se c�zneau s� scoat� �n strad� mobila care mai r�m�sese; jos nu era �ns� mai mult fum dec�t ar fi fost dac� ar fi ars ceva �n buc�t�rie. Sus �ns�, fumul �ncepea s� se �ngroașe. Tușind, Rand urc� �n fug� sc�rile.

Șirurile de oameni se opreau brusc �nainte de al doilea cat; de pe sc�ri, b�rbații aruncau apa �ntr-un coridor plin de fum. Fl�c�rile care �nghițiser� pereții luceau roșu prin fumul negru.

Cineva �l apuc� pe Rand de braț.

��Nu poți urca, Seniore. Sus nu mai e nimic. Ogierule, spune-i și dumneata.

Rand �și d�du pentru prima oar� seama c� Loial venise dup� el.

���ntoarce-te, Loial. O s�-l scot eu de acolo.

��Nu poți s� �l duci și pe Hurin, și sipetul. Ogierul ridic� din umeri. Și apoi, doar n-o s�-mi las c�rțile s� ard�.

��Atunci, apleac�-te. Mergi pe sub fum. Rand se l�s� �n genunchi și urc� �n patru labe p�n� sus. Aproape de podea, aerul era tot �nec�cios, �ns� ceva mai curat, așa c� putea respira. Dar p�n� și aerul p�rea cumplit de fierbinte. Nu putea s� trag� aer �n piept pe nas. Respira pe gur� și simțea cum i se usuc� limba.

C�teodat� apa pe care o aruncau b�rbații ajungea la el, ud�ndu-l p�n� la piele. Nu se r�corea dec�t o clip�; fierbințeala se f�cea numaidec�t simțit�. Se t�r� mai departe; știa c� Loial e �n spatele lui, pentru c� �l auzea tușind.

Un perete aproape c� nu se mai vedea din pricina fl�c�rilor, iar podeaua �ncepuse deja s� fumege. �i p�rea bine c� nu z�rea ce era deasupra fumului. P�r�iturile care se auzeau erau destul de neliniștitoare.

Ușa de la odaia lui Hurin nu luase �nc� foc, �ns� era at�t de fierbinte �nc�t trebui s� �ncerce de dou� ori �nainte s� izbuteasc� s� o deschid�. Prima dat� �l v�zu pe Hurin, �ntins pe jos. Rand se t�r� p�n� la el și �l ridic�. Avea o umfl�tur� la cap, mare c�t o prun�.

Hurin deschise ochii; privirea �i era �ncețoșat�.

��Senior Rand? șopti el slab�. cioc�nit la uș� am crezut c� sunt alte invi� D�du ochii peste cap. Rand fu ușurat c�nd simți c� �nc� �i mai bate inima.

��Rand� Loial tuși. Era l�ng� pat și ridicase cuverturile. Sipetul disp�ruse.

Sus, tavanul trosni și buc�ți de lemn �n fl�c�ri c�zur� pe podea. Rand zise:

��Ia c�rțile. Eu o s�-l iau pe Hurin. Gr�bește-te. �ncerc� s� �l pun� �n spate pe amușinarul neputincios, �ns� Loial �l apuc� el pe Hurin.

��C�rțile or s� ard�, n-avem ce face, Rand. Nu poți și s�-l duci pe Hurin, și s� te t�r�ști, iar dac� te ridici �n picioare, n-o s� ajungi nici p�n� la sc�ri. Ogierul �l puse pe Hurin pe spinarea lui lat�, cu brațele și picioarele at�rn�nd de o parte și de alta. Tavanul p�r�i ameninț�tor. Trebuie s� ne gr�bim, Rand.

��Du-te, Loial. Du-te. Vin și eu.

Ogierul se strecur� afar� cu povara lui, iar Rand porni dup� el. Apoi se opri, privind ușa care ducea la odaia lui. Flamura era �nc� acolo. Flamura Dragonului. �Las-o s� ard�, �și zise. Dar un alt g�nd r�spunse, ca și cum ar fi fost rostit de Moiraine �ns�și: Viața ta ar putea depinde de asta. Tot mai �ncearc� s� se foloseasc� de mine. Viața ta ar putea depinde de asta. Femeile Aes Sedai nu mint niciodat�.�

Oft�nd, se rostogoli pe podea și deschise cu piciorul ușa care d�dea �n camera lui.

Cealalt� odaie fusese cuprinsa de fl�c�ri. Patul era un rug aprins, iar limbi de foc v�rgau deja podeaua. Nu putea s� se t�rasc�. Se ridic� și, ghemuit pe vine, intr� �n camer�, str�mb�ndu-se de durere din pricina c�ldurii, tușind, �nec�ndu-se. Din haina umed� se ridicau aburi. O parte a dulapului ardea. Trase de uș�. Desagii erau �n�untru, �nc� la ad�post; �ntr-unul din buzunare era �ndesat� flamura lui Lews Therin Telamon. L�ng� desagi era cutia de lemn cu flautul. Șov�i o clip�. �Aș putea s-o las s� ard�.�

Tavanul gemu. �nșf�c� desagii și cutia cu flautul și se repezi afar� pe uș�, ajung�nd �n genunchi �n cealalt� odaie, tocmai c�nd niște grinzi se sf�r�mar� de podea, chiar �n locul unde st�tuse el. Se t�r� �napoi spre coridor, tr�g�nd povara dup� el. Podeaua se cutremura din pricina grinzilor care tot c�deau.

C�nd ajunse �napoi la sc�ri, b�rbații cu galeți disp�ruser�. Nu trebui dec�t s� se lase s� alunece pe trepte p�n� la catul de jos, apoi se ridic� �n picioare și ieși �n fug� din hanul acum gol. Lumea se zg�i la el: era plin de funingine. Se duse �mpleticindu-se p�n� la peretele casei de care Loial �l sprijinise pe Hurin. O femeie din mulțime �l ștergea pe Hurin cu o bucat� de p�nz�, dar amușinarul ținea �nc� ochii �nchiși și r�sufla �ntret�iat.

��E vreo Meștereas� prin preajm�? �ntreb� Rand. Are nevoie de ajutor. Femeia se uit� la el f�r� nici o expresie pe chip, iar Rand �ncerc� s� �și aduc� aminte cum le spuneau oamenii femeilor care �n Ținutul celor Dou� R�uri se numeau Meșterese. O �nțeleapt�? O femeie c�reia �i ziceți Muma? O femeie care se pricepe la ierburi și la leacuri?

��Sunt F�c�toare-n stele, dac� asta vrei s� spui, r�spunse femeia, �ns� pe omul acesta nu pot s�-l t�m�duiesc. Pot doar s�-i alin suferința. M� tem c� i s-a fr�nt ceva �n cap.

��Rand! Tu ești!

Rand �ncremeni. Era Mat, care �și ducea calul de c�p�stru prin mulțime, cu arcul at�rnat pe spate. Era palid și tras la faț�, dar era tot Mat, ba chiar r�njea, deși cam slab. Iar �n urma lui venea Perrin, cu ochii lui galbeni care str�luceau de la foc și care atr�gea la fel de multe priviri ca și v�lv�taia. Și Ingtar, care tocmai desc�leca, �mbr�cat �ntr-o hain� cu guler �nalt �n loc de armur�; pl�selele sabiei i se ițeau peste um�r.

Rand simți cum �l trec fiori reci.

��E prea t�rziu, le spuse. Ați venit prea t�rziu. Și se așez� pe jos și �ncepu s� r�d�.

Rand nu știu c� Verin este acolo p�n� c�nd femeia Aes Sedai nu �i lu� fața �n m�ini. Citi �ngrijorare �n privirea ei, poate chiar team�, apoi, deodat�, se simți ca și cum ar fi fost stropit cu ap� rece, simți �nțep�turile apei. Se �nfior� și se opri din r�s; Verin plec� de l�ng� el și se duse la Hurin. F�c�toarea-n stele o privea cu luare aminte. Și Rand la fel. �Ce caut� aici? De parc� n-aș ști.�

��Unde-ați plecat? �l �ntreb� Mat cu asprime �n glas. Ați disp�rut și acum v�d c� ați ajuns �n Cairhien �naintea noastr�. Loial? Ogierul ridic� din umeri și se uit� la mulțime; urechile �i zv�cneau. Jum�tate din oameni �și �ntorseser� privirea spre nou-veniți. Unii chiar se apropiaser� de ei, �ncerc�nd s� trag� cu urechea.

Rand �l l�s� pe Perrin s� �l ajute s� se ridice.

��Cum ați g�sit hanul? Se uit� la Verin, care st�tea �n genunchi, cu palmele pe capul amușinarului. Ea?

���ntr-un fel, zise Perrin. Str�jile de la poart� ne-au �ntrebat cum ne cheam�, iar un b�rbat care ieșea din casa de acolo a tres�rit c�nd a auzit numele lui Ingtar. I-a zis c� nu �l știe, dar avea un z�mbet care mirosea a minciun� de la o poșt�.

��Cred c� știu despre cine vorbești, spuse Rand. Așa z�mbește tot timpul.

��Verin i-a ar�tat inelul, ad�ug� Mat, și i-a șoptit ceva la ureche. P�rea bolnav, obrajii �i erau supți, era aprins la faț�, dar tot izbuti s� r�njeasc�. I se vedeau pomeții. N-am auzit ce i-a spus, �ns� p�rea c� or s�-i ias� ochii din cap sau c� o s�-și �nghit� limba. Dintr-odat�, nu știa ce s� mai fac� pentru noi. Ne-a zis c� ne așteptați și ne-a spus și unde stați. S-a oferit chiar s� vin� cu noi p�n� aici și a p�rut foarte ușurat c�nd Verin i-a zis c� nu trebuie. Pufni. Seniorul Rand din Casa al�Thor.

��E o poveste lung�, zise Rand. Unde sunt Uno și restul? O s� avem nevoie de ei.

���n Talp�. Mat se �ncrunt� la el, apoi spuse �ncet: Uno a zis c� mai bine st� acolo dec�t �ntre zidurile orașului. Dup� c�te se �nt�mpl� aici, aș fi f�cut bine s� r�m�n și eu cu ei. Rand, de ce o s� avem nevoie de Uno? Ai g�sit cumva?�

Era clipa de care, �și d�du seama Rand, se str�duise s� se fereasc�. Trase ad�nc aer �n piept și se uit� �n ochii prietenului s�u.

��Mat, am avut pumnalul și l-am pierdut. Iscoadele Celui �ntunecat au pus din nou m�na pe el. �i auzea pe cei din Cairhien mir�ndu-se, dar nu se sinchisea. N-aveau dec�t s� joace Marele Joc; venise Ingtar și se terminase. Nu puteau, totuși, ajunge prea departe.

Ingtar t�cuse, �ns� acum f�cu un pas �nainte și �l apuc� pe Rand de braț.

��L-ai avut? Și� � se uit� �n jur � celalalt lucru?

��L-au luat și pe �la zise Rand cu glas sc�zut. Ingtar se lovi cu pumnul �n palm� și se �ndep�rt�; oamenii se d�dur� la o parte din calea lui din pricina m�niei zugr�vite pe chipul s�u.

Mat �și roase buzele, apoi clatin� din cap.

��Nici nu știam c� a fost g�sit, așa c� nu e ca și cum l-aș fi pierdut din nou. E, pur și simplu, pierdut. Era limpede c� vorbea despre pumnal, nu despre Cornul lui Vaiere. O s�-l g�sim din nou. Acum avem doi amușinari. Perrin e și el amușinar. Dup� ce tu ai disp�rut cu Hurin și cu Loial, el a mers dup� urm� p�n� la Talp�. Credeam c� ai fugit� știi ce vreau s� spun. Dar pe unde ați mers? Tot nu pricep cum de ați ajuns �naintea noastr�. B�rbatul de la poart� zicea c� sunteți aici de c�teva zile.

Rand �i arunc� o privire lui Perrin � E amușinar? � și v�zu c� și Perrin se uita la el. I se p�ru c� Perrin murmura ceva. �Șterge-Umbra? Probabil c� nu am auzit eu bine.� Ochii galbeni ai lui Perrin �l ținur� o vreme țintuit; p�reau s� se ascund� �n ei secrete despre el �nsuși. Zic�ndu-și c� e totul o �nchipuire � �Nu sunt nebun. Nu �nc�.� � �și �ntoarse privirea.

Verin tocmai �l ajuta pe Hurin s� se țin� pe picioare.

��M� simt grozav, zicea el. Puțin ostenit, dar� Nu mai continu�; p�rea c� acum o vede pentru prima oar� pe Verin, c� de-abia acum �și d� seama ce se petrecuse.

��Oboseala o s� mai țin� c�teva ceasuri, �i spuse Verin. Trupul trebuie s� lupte ca s� se vindece repede.

F�c�toarea-n stele se ridic�.

��Aes Sedai? �ntreb� ea �ncet.

Verin �nclin� capul, iar F�c�toarea-n stele �i f�cu o plec�ciune ad�nc�.

Deși spuse aproape �n șoapt�, cuvintele �Aes Sedai� str�b�tur� mulțimea, isc�nd respect, team� sau chiar indignare. Acum toat� lumea se uita la ei � nici m�car Cuale nu mai era preocupat de hanul lui care ardea � iar Rand �și spuse c� ar fi putut s� fie mai cu b�gare de seam�.

��V-ați luat deja camere? �ntreba el. Trebuie s� vorbim și aici nu putem.

��Bun� idee, r�spunse Verin. C�nd am mai venit aici am stat la Marele Copac. O s� mergem acolo.

Loial se duse dup� cai � acoperișul hanului se pr�bușise, dar grajdurile erau neatinse � și cur�nd dup� aceea pornir� pe str�zi, toți c�lare, mai puțin Loial, care zicea c� se obișnuise din nou s� mearg� pe jos. Perrin ținea de c�p�stru unul din caii de povar� pe care �i aduseser� de la miaz�zi.

��Hurin, spuse Rand, peste c�t timp crezi c� o s� poți s� le iei din nou urma? Poți merge dup� ea? Oamenii care te-au lovit și care au dat foc au l�sat o urm�, nu-i așa?

��Pot chiar și acum, Domnia Voastr�. Și le simt mirosul pe strad�. Dar n-o s� țin� mult. Nu a fost nici un troloc și nu au omor�t pe nimeni. Doar oameni, Domnia Voastr�. Iscoade ale Celui �ntunecat, probabil, dar nu știu precis. Peste cel mult o zi, mirosul o s� dispar�.

��Nu cred c� știu s� deschid� sipetul, Rand, zise Loial, altminteri nu ar fi luat dec�t Cornul. Le-ar fi fost mai ușor dec�t s� ia sipetul cu totul.

Rand d�du din cap a �ncuviințare.

��Probabil c� l-au pus �ntr-o c�ruț� sau pe un cal. De �ndat� ce trec de Talp� or s� se �nt�lneasc� din nou cu trolocii. Atunci o s� le poți lua urma, Hurin.

���ntocmai, Domnia Voastr�.

��Atunci odihnește-te p�n� te �nzdr�venești, �i spuse Rand. Amușinarul parc� �și mai rec�p�tase puterile, �ns� st�tea str�mb �n șa și pe chip i se vedea oboseala. Nu cred s� fie la mai mult de c�teva ceasuri �n fața noastr�. Dac� mergem iute� Deodat� v�zu c� toți ceilalți �l priveau iscoditor: Verin și Ingtar, Mat și Perrin. �și d�du seama ce f�cuse și roși. �mi pare r�u, Ingtar. Cred c� m-am obișnuit s� fiu eu cel care conduce oamenii. Nu �ncerc s�-ți iau locul.

Ingtar d�du �ncet din cap.

��Moiraine a f�cut o alegere bun� c�nd l-a pus pe Seniorul Agelmar s� te numeasc� �nlocuitorul meu. Poate c� ar fi fost mai bine ca Suprema �nsc�unat� s� �ți dea ție sarcina asta. Ingtar r�se scurt. Cel puțin, tu ai izbutit s� atingi Cornul.

Dup� care merser� mai departe �n t�cere.

Marele Copac era parc� fratele geam�n al Ap�r�torului Zidului Dragonului � o cas� �nalt� și p�tr�țoas�, din piatr�, cu o sal� mare cu t�blii de lemn �nchis la culoare și cu un ceas mare de argint deasupra c�minului. Hangița ar fi putut fi sora lui Cuale. Jup�neasa Tiedra era și ea plinuț� și la fel de mieroas� � și avea aceeași privire iscoditoare, același fel de a v�na ceea ce se ascundea �n spatele cuvintelor pe care le rosteai. Dar Tiedra o cunoștea pe Verin, iar z�mbetul cu care o �nt�mpin� era cald; nu pomeni de Aes Sedai, �ns� Rand era convins c� știa.

Tiedra și un roi de slujitori se �ngrijir� de cai și �i duser� �n od�ile lor. Camera lui Rand era la fel de frumoas� ca aceea care arsese, dar lui �i p�sa mai mult de cada mare de alam� pe care doi b�rbați se c�znir� s� o bage �n�untru și de g�lețile cu ap� fierbinte pe care ajutoarele buc�t�resei le aduceau din buc�t�rie. Arunc� o privire �n oglinda de deasupra policioarei cu cele trebuincioase pentru sp�lat și v�zu c� era plin de negreal� pe faț�, de parc� s-ar fi frecat cu c�rbune, iar l�na roșie a hainei era murdar� de funingine.

Se dezbr�c� și intr� �n cad�; chibzui pe �ndelete c�t timp se sp�l�. Verin era acolo. Una dintre cele trei femei Aes Sedai despre care putea fi sigur c� nu o s� �ncerce singur� s� �l domoleasc� și nici nu o s�-l dea pe m�na celor care ar face-o. Cel puțin așa p�rea. Una dintre cele trei femei care voiau s� �l fac� s� cread� c� era Dragonul Ren�scut, s� se foloseasc� de el ca de un Dragon fals. �Prin ea m� urm�resc ochii lui Moiraine, prin ea se simte m�na lui Moiraine, care �ncearc� s� trag� sforile. Dar am retezat sforile.�

Desagii fuseser� și ei aduși sus, laolalt� cu o boccea �n care erau haine curate. Se �nf�șur� �ntr-un ștergar și deschise bocceaua � și oft�. Uitase c� celelalte dou� haine erau am�ndou� la fel de elegante ca și cea pe care o aruncase pe sp�tarul unui scaun ca s� o curețe slujnica. Alese haina neagr�, pe potriva st�rii lui sufletești. Gulerul �nalt era �mpodobit cu b�tlani argintii, iar pe m�neci se rostogoleau cascade argintii, cu apa spumeg�nd și lovindu-se de st�ncile zimțate.

C�nd �și trecu lucrurile dintr-o hain� �n cealalt�, d�du peste pergamente. Le v�r� �n buzunar și se apuc� s� cerceteze r�vașele de la Selene. Se �ntreb� cum de putuse fi at�t de nerod. Ea era o fat� t�n�r� și frumoas�, dintr-o Cas� nobiliar�. El era un p�stor de care �ncercau s� se foloseasc� femeile Aes Sedai, un b�rbat care, dac� nu murea �nainte, era sortit s�-și piard� mințile. Cu toate acestea, se simțea ispitit de ea doar uit�ndu-se la scrisul ei, aproape c� �i simțea mirosul.

��Sunt p�stor, le spuse el r�vașelor, nu un b�rbat de seam� și, dac� m-aș putea �nsura cu cineva, m-aș �nsura cu Egwene; numai c� ea vrea s� fie Aes Sedai și apoi cum pot eu s� m� �nsor cu o femeie, s� iubesc o femeie, c�nd o s� �nnebunesc și, probabil, c� o s-o ucid?

Aceste vorbe nu știrbeau cu nimic amintirea frumuseții lui Selene sau felul �n care �l f�cea s� se �nfierb�nte doar uit�ndu-se la el. Mai c� i se p�rea c� e �n odaie cu el, c� �i simțea parfumul; arunc� chiar o privire �n jur și r�se c�nd v�zu c� e singur.

��Parc� sunt deja nebun, morm�i el.

Se duse la lampa de l�ng� pat, o aprinse și d�du foc r�vașelor. Afar�, v�ntul se �nteți, furiș�ndu-se printre obloane și aț�ț�nd flac�ra ca s� mistuie pergamentele. Rand se gr�bi s� le arunce �n vatra rece �nainte ca flac�ra s� �i ajung� la degete. Aștept� p�n� c�nd disp�ru și ultima f�r�m� �nnegrit�, dup� care �și puse sabia la cing�toare și ieși din odaie.

Conacul Seniorului Barthanes se �ntindea ca o broasc� uriaș� �n noapte, mare c�t o fort�reaț�, cu ziduri și turnuri. Totuși, nu era o fort�reaț�; erau ferestre �nalte peste tot, luminate, de unde se rev�rsau c�ntece și r�sete, �ns� Rand v�zu str�ji �n v�rful turnurilor și pe acoperișuri, și nici o fereastr� nu era aproape de p�m�nt. Se d�du jos de pe Roșcat și �și netezi haina, potrivindu-și sabia. Ceilalți desc�lecar� și ei la piciorul sc�rilor late, din gnais, care duceau la ușile mari, bogat �mpodobite, ale conacului.

Zece soldați din Shienar, conduși de Uno, formau escorta. B�rbatul cu un singur ochi schimb� c�teva vorbe cu Ingtar �nainte s� �și ia oamenii și s� se al�ture celorlalte escorte; se adusese deja berea și un bou �ntreg fusese pus la frigare.

Ceilalți zece soldați fuseser� l�sați �n oraș, �mpreun� cu Perrin. Fiecare trebuia s� fie acolo cu un rost, zisese Verin, iar Perrin nu avea cum s� le fie de folos. Escorta era un semn de prestanț� �n ochii celor din Cairhien, �ns� mai mult de zece oameni ar fi dat de b�nuit. Rand era acolo pentru c� el primise invitația. Ingtar venise din pricina renumelui titlului s�u, iar Loial pentru c� Ogierii erau foarte prețuiți de marile Case nobiliare din Cairhien. Hurin urma s� treac� drept slujitorul lui Ingtar. Adev�ratul scop era s� �ncerce s� ia urma trolocilor și a Iscoadelor Celui �ntunecat; Cornul lui Vaiere nu putea fi departe de de ei. Mat, care �nc� mai bodog�nea, trecea drept servitorul lui Rand, c�ci el simțea pumnalul dac� era pe aproape. Dac� Hurin nu izbutea, poate le g�sea el pe Iscoadele Celui �ntunecat.

C�nd Rand o �ntrebase pe Verin de ce vine și ea, femeia se mulțumise s� z�mbeasc� și spusese:

��Ca s� nu dați de necazuri.

Pe c�nd urcau sc�rile, Mat morm�i:

��Tot nu pricep de ce trebuie s� fiu servitor. El și Hurin mergeau �n spatele celorlalți. Arde-m-ar, dac� Rand poate fi Senior, pot s�-mi pun și eu o hain� elegant�.

��Un servitor, zise Verin f�r� s� se uite la el, poate s� mearg� �n multe locuri �n care altcineva nu poate p�trunde și mulți nobili nici nu-l bag� �n seam�. Tu și Hurin aveți rostul vostru.

��Acum taci, Mat, ad�uga Ingtar, dac� nu vrei s� ne dai de gol. Se apropiau de ușile p�zite de șase str�ji, cu Copacul și Coroana Casei Damodred pe piept și de șase b�rbați �n livrea verde-�nchis, cu blazonul Casei pe m�nec�.

Rand trase ad�nc aer �n piept și �ntinse invitația.

��Sunt Seniorul Rand din Casa al�Thor, zise el dintr-o suflare, ca s� scape. Iar aceștia sunt oaspeții mei. Verin Aes Sedai din Ajah Brun�. Seniorul Ingtar din Casa Shinowa, din Shienar. Loial, fiul lui Arent fiul lui Halan, din steddingul Shangtai. Loial �i rugase s� nu pomeneasc� numele steddingului, dar Verin st�ruise c� trebuie s� fie c�t mai ceremonioși.

Servitorul care luase invitația, �nclin�ndu-se ușor, tres�ri la auzul fiec�rui nume; aproape c� �i ieșir� ochii din cap c�nd fu pomenit� Verin. Zise cu glasul g�tuit:

��Fiți bineveniți �n Casa Damodred, Seniorilor. Fii binevenit�, Aes Sedai. Fii binevenit, prietene Ogier. Le f�cu semn celorlalți servitori s� deschid� larg ușile și �i pofti pe toți �n�untru, cu o plec�ciune, dup� care se gr�bi s� dea invitația unui alt b�rbat �n livrea și �i șopti ceva la ureche.

Acesta purta pe pieptul livrelei verzi blazonul cu Copacul și Coroana.

��Aes Sedai, zise el, folosindu-se de toiagul lung ca s� fac� o plec�ciune ad�nc�, cu capul aproape de genunchi, fiec�ruia �n parte. Seniorilor. Prietene Ogier. M� numesc Ashin. Binevoiți s� m� urmați.

Pe coridor nu erau dec�t slujitori, �ns� Ashin �i conduse �ntr-o sal� mare plin� de nobili, cu un scamator �ntr-un cap�t și niște saltimbanci �n cel�lalt. Muzica și glasurile care se auzeau și din alte p�rți d�deau de �nțeles c� aceștia nu era nici singurii oaspeți, nici singurele reprezentații. Nobilii st�teau c�te doi, c�te trei sau c�te patru, c�teodat� b�rbați și femei laolalt�, p�str�nd �ntotdeauna distanța cuvenit� pentru a nu auzi ce spuneau ceilalți. Oaspeții purtau culorile �nchise obișnuite �n Cairhien; fiecare avea panglici viu colorate care le ajungeau cel puțin p�n� la jum�tatea pieptului, iar unora chiar p�n� la talie. Femeile aveau p�rul ridicat �n turnulețe complicate de c�rlionți, fiecare diferit de celelalte și fustele lor �nchise erau at�t de largi, �nc�t ar fi trebuit s� se �ntoarc� pe o parte ca s� poat� �nc�pea pe o uș� mai �ngust� dec�t cele de la conac. Nici unul dintre b�rbați nu avea capul ras precum soldații � toți aveau p�rul lung și purtau p�l�rii de catifea �nchisa la culoare, unele �nalte, altele turtite � și, ca și la femei, manșetele plisate de culoarea fildeșului aproape c� le ascundeau m�inile. Ashin lovi cu toiagul �n p�m�nt și le vesti sosirea, rostind �nt�i numele lui Verin.

Atraser� privirile tuturor. Verin purta șalul cu ciucuri cafenii, brodat cu viț�-de-vie; numele unei Aes Sedai st�rni murmure printre Seniori și doamne și �l f�cu pe scamator s� scape din m�n� un cerc, deși nimeni nu se mai uita la el. Loial fu și el cercetat cu aproape la fel de mult� curiozitate, chiar �nainte ca Ashin s� �i rosteasc� numele. �n pofida broderiei argintii de pe guler și de pe m�neci, negrul hainei lui Rand �l f�cea s� par� �mbr�cat foarte simplu faț� de cei din Cairhien, iar sabia lui și a lui Ingtar atraser� multe priviri. Nici un nobil nu p�rea s� aib� arm�. Rand auzi de mai multe ori cuvintele �sabie cu pecetea b�tlanului�. Unele c�ut�turi aduceau a �ncruntare; b�nuia c� erau cele ale nobililor pe care �i jignise, arz�ndu-le invitațiile.

Un b�rbat zvelt și chipeș se apropie de ei. Avea p�rul lung și c�runt și panglici de toate culorile �i br�zdau pieptul hainei cenușii, de la g�t p�n� la tighel, aproape de genunchi. Era foarte �nalt pentru cineva din Cairhien, doar cu jum�tate de cap mai scund dec�t Rand, iar felul �n care umbla �l f�cea s� par� și mai �nalt � �și ținea b�rbia ridicat�, așa �nc�t p�rea c� se uit� de sus la toat� lumea. Ochii �i erau ca niște pietre negre. Cu toate acestea, se uit� cu luare-aminte la Verin.

��Harul Luminii m� cinstește cu prezența dumitale, Aes Sedai. Vocea lui Barthanes Damodred era grav� și ferm�. �și plimb� privirea peste ceilalți. Nu m� așteptam la oaspeți at�t de aleși. Senior Ingtar. Prietene Ogier. �și �nclin� ușor capul �n fața fiec�ruia; Barthanes știa precis c�t de puternic este. Și dumneata, tinere Senior Rand. Ai iscat mult� v�lv� �n oraș și �n Case. Poate vom avea prilejul s� st�m de vorb� ast�-sear�. Din tonul lui se ghicea c� nu avea s� �i par� r�u dac� un asemenea prilej nu se ivea, c� nu fusese deloc impresionat de v�lva pe care o st�rnise, �ns� arunc� o privire furiș� spre Ingtar și Loial, și spre Verin. Fiți bineveniți. Se l�s� condus de acolo de o femeie frumoas�, care �și puse m�na �mpodobit� cu inele și �ngropat� �n dantel� pe brațul lui, dar ochii i se �ntoarser� spre Rand �n timp ce se �ndep�rta.

Oamenii re�ncepur� s� vorbeasc�, iar scamatorul �nv�rtea din nou cercurile �ntr-o roat� ce mai c� ajungea la tavanul din ipsos. Saltimbancii nu se opriser� nici o clip�; o femeie s�ri �n aer de pe m�inile f�cute c�uș ale unuia dintre tovar�șii ei � p�rul dat cu ulei �i str�lucea �n lumina sutelor de l�mpi pe c�nd se �nv�rtea � și ajunse �n picioare pe m�inile unui b�rbat care st�tea la r�ndul lui pe umerii altuia. Acesta o ridic�, �ntinz�nd brațele, iar cel de umerii c�ruia st�tea �l ridic� și pe el �n același fel. Femeia �ntinse m�inile, ca și cum ar fi așteptat aplauze. Nimeni din cei din Cairhien nu p�ru s� bage de seam�.

Verin și Ingtar se amestecar� �n mulțime. Ingtar avu parte de c�teva priviri b�nuitoare; la Verin se uitau cu ochii mari sau �ncruntați, ca și cum ar fi stat l�ng� un lup turbat. Mai ales b�rbații o priveau așa, iar c�teva femei chiar �ncepur� s� vorbeasc� cu ea.

Rand �și d�du seama c� Mat și Hurin disp�ruser� deja �n buc�t�rie, acolo unde se adunau toți servitorii oaspeților p�n� c�nd aveau s� fie chemați. Spera c� nu le va fi greu s� se strecoare afar�.

Loial se aplec� s� �i spun� ceva la ureche.

��Rand, e o Poart� de Tain� pe aici. O simt.

��Vrei s� zici c� aici a fost odinioar� un desiș Ogier? �ntreb� Rand cu glas sc�zut. Loial �ncuviinț�.

��C�nd l-au plantat, nu g�siser� steddingul Tsofu, altminteri Ogierul care ajutase la zidirea Al�cair�rahienallen nu ar fi avut nevoie de un desiș care s� le aduc� aminte de stedding. Aici era o p�dure c�nd am mai trecut eu prin Cairhien, și aparținea Regelui.

��Probabil c� Barthanes a dob�ndit-o �n urma unui complot. Rand se uit� neliniștit �n jur. Lumea vorbea, dar erau mai mulți care st�teau cu ochii pe el și pe Ogier. Nu-l mai vedea pe Ingtar. Verin era �n mijlocul unui grup de femei. Ar fi mai bine dac� am sta toți grupați.

��Verin a spus c� nu, Rand. Zice c� asta i-ar �nfuria și i-ar face b�nuitori, c�ci ar crede c� ne ținem departe de ei. Trebuie s� le alung�m orice �ndoial� p�n� c�nd Mat și Hurin izbutesc s� g�seasc� ceva.

��Am auzit și eu ce a spus Verin, Loial. Dar tot cred c�, dac� Barthanes este Iscoada Celui �ntunecat, atunci știe deja de ce suntem aici. Dac� umbl�m singuri pe aici, e ca și cum i-am pofti s� ne dea una �n cap.

��Verin zice c� nu o s� fac� nimic p�n� c�nd nu se l�murește dac� poate s� se foloseasc� cumva de noi. F� cum a spus ea, Rand. Femeile Aes Sedai știu ce vorbesc. Loial p�trunse �n mulțime și fu �nconjurat de Seniori și doamne �nainte s� apuce s� fac� zece pași.

C�țiva oameni se �ndreptar� spre Rand, acum c� r�m�sese singur, �ns� el se �ntoarse �n partea cealalt� și se gr�bi s� se �ndep�rteze. �Poate c� femeile Aes Sedai știu ce vorbesc, dar mie nu-mi place ce se petrece aici. Lumin�, de-aș ști dac� spune adev�rul. Femeile Aes Sedai nu mint niciodat�, dar adev�rul spus de ele nu este �ntotdeauna adev�rul pe care �l crezi tu.�

Se plimba necontenit, ca s� nu trebuiasc� s� intre �n vorba cu nobilii. Mai erau multe alte s�li, toate pline de Seniori și de doamne și cu tot felul de desf�t�ri: trei Menestreli �mbr�cați �n mantiile lor multicolore, scamatori și saltimbanci, muzicanți care c�ntau la flaut, luth, timpanon și l�ut�, plus alte cinci feluri de scripci, șase feluri de corn, drepte, curbate sau �ncovoiate, și zece feluri de tobe de diferite m�rimi, de la tambure la timpane. La unii muzicanți se uit� de dou� ori, la cei care aveau cornuri �ncovoiate, dar toate instrumentele erau din alam�.

�Doar n-or s� țin� Cornul aici, nerodule, �și spuse el. Doar dac� Barthanes se hot�r�ște s� �i cheme pe eroii din morminte ca s� �i desfete oaspeții.�

Era p�n� și un bard ce purta cizme cu lucr�tur� din argint din Tear și o hain� galben�; umbla dintr-o sal� �n alta, ciupind coardele harfei și oprindu-se c�nd și c�nd ca s� Declame. Se uita disprețuitor la ceilalți Menestreli și nu z�bovea �n locurile unde erau ei, �ns� Rand nu vedea alta deosebire �ntre ei �n afar� de veșminte.

Deodat� Barthanes se ivi l�ng� Rand. Un servitor �n livrea �i �ntinse numaidec�t o tav� de argint, �nclin�ndu-se ad�nc. Barthanes lu� un pocal de sticl�, plin cu vin. Merg�nd cu spatele și �nclin�ndu-se mereu, servitorul �i tot �ntinse tava lui Rand, p�n� c�nd acesta scutur� din cap, dup� care se pierdu �n mulțime.

��Pari fr�m�ntat, �i spuse Barthanes, sorbind din vin.

���mi place s� merg. Rand se �ntreb� cum s� urmeze sfaturile lui Verin și, amintindu-și despre ce �i zisese despre �nt�lnirea cu Suprema �nsc�unat�, lu� poziția Pisicii care str�bate curtea. Nu cunoștea un fel mai arogant de a p�și. Barthanes str�nse din buze, iar Rand se g�ndi c� probabil Seniorul considera c� e prea sfid�tor; nu se putea �ns� c�l�uzi dec�t dup� povețele lui Verin, așa c� nu se opri. Ca s� mai domoleasc� �ncordarea, spuse curtenitor: Ce osp�ț minunat. Aveți mulți prieteni și nu am v�zut niciodat� at�ția Menestreli, muzicanți și saltimbanci.

��Mulți prieteni, �ncuviinț� Barthanes. O s�-i poți spune lui Galldrian c�t de mulți am și cine sunt ei. Unele nume s-ar putea chiar s�-l mire.

��Nu l-am �nt�lnit niciodat� pe Rege, Senior Barthanes, și nici nu cred s� �l �nt�lnesc vreodat�.

��Firește. Erai doar din �nt�mplare �n acel sat spurcat. Nu cercetai cum merg lucrurile cu dezgropatul statuii. Grea misiune.

��Da. �ncepuse s� se g�ndeasc� din nou la Verin; ar fi fost bine s� �i fi dat mai multe sfaturi despre cum s� vorbeasc� cu cineva care credea c� minte. Adaug� f�r� s� chibzuiasc�: Este periculos ca aceia care nu știu ce fac s� umble cu lucruri din V�rsta Legendelor.

Barthanes �și aținti privirea �n pocal, vis�tor, de parc� Rand ar fi spus ceva foarte important.

��Vrei s� spui c� nu ești de partea lui Galldrian? �l �ntreb� Barthanes �n cele din urm�.

��V-am mai spus, Seniore, c� nu l-am �nt�lnit niciodat� pe Rege.

��Da, de bun� seam�. Nu știam c� și cei din Andor iau parte la Marele Joc. Nu vezi prea mulți prin Cairhien.

Rand trase ad�nc aer �n piept, ca s� nu �i r�spund� m�nios b�rbatului c� nu era c�tuși de puțin interesat de Marele Joc.

��Pe r�u sunt multe barje cu gr�ne care vin din Andor.

��Neguț�tori? Cine �i bag� �n seam�? E ca și cum ai zice c� trebuie s� fii atent la omizile de pe frunze. Barthanes se ar�ta disprețuitor și faț� de neguț�tori, și faț� de omizi, �ns� și de data aceasta se �ncrunt�, ca și cum Rand ar fi vorbit pe ocolite despre altceva. Nu mulți sunt b�rbații care c�l�toresc �n tov�r�șia unei Aes Sedai. Pari prea t�n�r ca s� fii Str�jer. Probabil c� Seniorul Ingtar este Str�jerul lui Verin Sedai, nu-i așa?

��Suntem cine am spus c� suntem, zise Rand și f�cu o str�mb�tur�. ��n afar� de mine.�

Barthanes �l cercet� aproape f�țiș.

��T�n�r. T�n�r ca s� porți o sabie cu pecetea b�tlanului.

��Am mai puțin de un an, r�spunse Rand f�r� voia lui și numaidec�t �și dori s� nu fi deschis gura. I se p�rea c� spusese o prostie, �ns� Verin �i zisese s� se poarte ca atunci c�nd se �nt�lnise cu Suprema �nsc�unat�, iar acesta fusese r�spunsul pe care i-l d�duse Lan. Dup� obiceiurile celor din Ținuturile de la Hotar, ziua �n care primeai sabia era ziua ta de nume.

��Așa deci. Din Andor, dar cu educație primit� �n Ținuturile de la Hotar. Sau poate de la un Str�jer? Miji ochii, uit�ndu-se iscoditor la Rand. �nțeleg c� Morgase are un singur fiu. Pe nume Gawyn, din c�te am auzit. Trebuie c� ești cam de un leat cu el.

��M-am �nt�lnit o dat� cu el, zise Rand cu luare aminte.

��Aceiași ochi. Același p�r. Am auzit c� cei de viț� regal� din Andor au p�rul și ochii Aielilor.

Rand se �mpiedic�, deși podeaua era din marmur� neted�.

��Nu sunt Aiel, Senior Barthanes, și nu sunt nici de viț� regal�.

��Cum spui. Acum am la ce m� g�ndi. Cred c� vom g�si despre ce s� vorbim c�nd ne vom mai �nt�lni. Barthanes d�du din cap și �n�lț� pocalul �n semn de salut, apoi se �ntoarse ca s� discute cu un b�rbat c�runt, cu multe panglici colorate pe hain�.

Rand cl�tin� din cap și plec� mai departe, ferindu-se s� mai intre �n vorba cu cineva. Era de ajuns c� vorbise cu un Senior din Cairhien; nu voia s� aib� de-a face și cu al doilea. Barthanes p�rea c� g�sește sensuri ad�nci �n cele mai nevinovate cuvinte. Rand �și d�du seama c� aflase destule despre Daes Dae�mar ca s� știe c� habar nu avea de cum se juca. �Mat, Hurin, aflați repede ceva, ca s� putem pleca de aici. Oamenii �știa sunt nebuni.�

Apoi intra �n alta sal�, iar Menestrelul care st�tea �ntr-un colț, c�nt�nd la harf� și recit�nd o poveste din Marele Alai pornit pe urmele Cornului, era Thom Merrilin. Rand �ncremeni. Thom nu d�dea semne c� l-ar fi z�rit, deși trecuse de dou� ori cu privirea pe deasupra lui. P�rea c� Thom chiar vorbise serios. S� nu se mai vad� deloc.

Rand se �ntoarse, dar o femeie p�și ușor �n fața lui și �i puse o m�n� pe piept; de sub dantel� ap�ru o �ncheietura fin�. Nu-i ajungea nici p�n� la um�r, �ns� coafura �nalt� se termina la nivelul ochilor lui. G�tul �i era acoperit de gulerul �nalt, din dantel� gofrat�, al rochiei, iar sub s�ni rochia albastru-�nchis era acoperit� de panglici colorate.

��Sunt Alaine Chuliandred, iar dumneata ești vestitul Rand al�Thor. Fiindc� e conacul lui Barthanes, b�nuiesc c� el are dreptul s�-ți vorbeasc� primul, �ns� suntem cu toții fermecați de ceea ce am auzit despre dumneata. Am auzit chiar c� ai c�nta la flaut. E adev�rat?

��Da, c�nt la flaut. �Cum de a?� Caldevwin. Lumin�, oare �n Cairhien toat� lumea aude tot ce se spune?� Dac� sunteți bun� s� m� iertați�

��Am auzit c� unii Seniori str�ini c�nt� la diferite instrumente, dar nu am dat niciodat� crezare unor asemenea zvonuri. Mi-ar face mare pl�cere s� te aud c�nt�nd. Poate vrei s� discutam despre una și alta. Barthanes p�rea s� fie cucerit de conversația voastr�. Soțul meu �și petrece timpul gust�nd propriile vinuri și m� las� singur�. Nu st� niciodat� de vorb� cu mine.

��Probabil c� v� lipsește, zise Rand, �ncerc�nd s� se strecoare pe l�ng� ea și fustele ei largi. Femeia r�se cristalin, de parc� ar fi spus cel mai amuzant lucru din lume.

O alt� femeie veni l�ng� el și o alt� m�n� i se puse pe piept. Purta la fel de multe panglici ca și Alaine și erau cam de aceeași v�rst�, cu zece ani și mai bine mai mari dec�t el.

��Vrei s�-l ții numai pentru tine, Alaine? Cele dou� femei �și z�mbir�, dar se fulgerau cu privirea. Cea de-a doua �i sur�se și lui Rand. Sunt Belevaere Osiellin. Toți cei din Andor sunt at�t de �nalți? Și at�t de chipeși?

Rand �și drese glasul.

��Aaa� unii sunt �nalți. Iertați-m�, dar�

��Te-am v�zut vorbind cu Barthanes. Se spune c� �l cunoști și pe Galldrian. Trebuie s� vii s� m� vezi și s� st�m de vorba. Soțul meu e plecat la moșiile noastre de la miaz�zi.

��Ești la fel de subtil� ca o cocot� dintr-o tavern�, șuiera Alaine printre dinți, dup� care �i z�mbi lui Rand. Nu are deloc purt�ri alese. O femeie at�t de grosolan� nu ar putea fi pe placul nici unui b�rbat. Adu-ți flautul la conac și o s� st�m de vorba. Ce-ai zice s� m� �nveți și pe mine s� c�nt?

��Ceea ce Alaine crede c� e subtilitate, spuse Belevaere pe un ton dulce, nu e dec�t lips� de curaj. Un b�rbat care poart� o sabie cu pecetea b�tlanului este de bun� seam� ne�nfricat. E �ntr-adev�r o sabie cu pecetea b�tlanului, nu-i așa?

Rand �ncerc� s� scape de ele.

��Dac� sunteți bune s� m� iertați� �l urmar� pas cu pas, p�n� c�nd se izbi cu spatele de perete; fustele lor largi formau un alt zid �n fața lui.

Tres�ri c�nd o a treia femeie se al�tur� celorlalte dou�; fustele ei venir� s� �ntregeasc� zidul din fața lui. Era mai �n v�rst� dec�t ele, dar la fel de frumoas�, cu un z�mbet amuzat pe buze, care nu �i �nmuia defel privirea t�ioas�. Purta de dou� ori mai multe panglici dec�t Alaine și Belevaere; cele dou� �i f�cur� o reverenț� și se uitar� posomor�te la ea.

��Femeile astea p�ianjen �ncearc� s� te prind� �n p�nza lor? Femeia mai �n v�rst� r�se. De cele mai multe ori se prind ele �nsele. Vino cu mine, frumosule Senior din Andor, și o s�-ți povestesc despre necazurile pe care le-ai putea avea din pricina lor. Eu una nu am soț, așa c� nu am de ce-mi face griji. Soții nu aduc dec�t necazuri.

Pe deasupra capului lui Alaine �l v�zu pe Thom, care �și �ndrepta spatele dup� ce f�cuse o plec�ciune, deși nimeni nu aplaudase și nici nu �l b�gase �n seam�. Cu o str�mb�tur�, Menestrelul lu� un pocal de pe tava unui servitor.

��Am v�zut pe cineva cu care trebuie s� vorbesc, le spuse Rand celor trei femei și se fofil� pe l�ng� ele, tocmai c�nd ultima �ntinse m�na ca s� �l apuce de braț. Toate trei se uitar� lung dup� el; se gr�bi s� ajung� l�ng� Menestrel.

Thom �l privi pe deasupra buzei pocalului, apoi mai sorbi o dat� din el.

��Thom, știu c� ai zis c� trebuie s� ne desp�rțim, �ns� trebuia s� m� descotorosesc cumva de femeile alea. Nu vorbeau dec�t despre unde sunt plecați soții lor, dar p�reau c� se g�ndesc la cu totul altceva. Thom se �nec�, iar Rand �l b�tu pe spinare. Bei prea repede și nu �nghiți bine. Thom, ele sunt convinse c� pun ceva la cale �mpreun� cu Barthanes sau poate cu Galldrian, și m� �ndoiesc c� m� cred c�nd le spun c� nu e adev�rat. Aveam nevoie de o scuz� ca s� plec de l�ng� ele.

Thom �și m�ng�ie must�țile lungi și se uit� iscoditor spre celalalt colț al s�lii, la cele trei femei. St�teau una l�ng� alta, privindu-i.

��Știu cine sunt, b�iete. Breane Taborwin ți-ar da niște lecții de care fiecare b�rbat ar trebui s� aib� parte cel puțin o dat� �n viața, dac� le poate face faț�. �ngrijorate din pricina b�rbaților lor. �mi place asta, b�iete. Deodat� privirea �i deveni p�trunz�toare. Mi-ai spus c� nu mai ai de-a face cu femeile Aes Sedai. Iar asta-sear� toat� lumea vorbește de un Senior din Andor care a ap�rut pe neașteptate, �nsoțit de o femeie Aes Sedai. Barthanes și Galldrian. De data asta ai l�sat Turnul Alb s� fac� ce vrea din tine.

��A venit de-abia ieri, Thom. Și de �ndat� ce Cornul va fi la ad�post, o s� m� rup din nou de ele. Asta vreau s� fac.

��Vorbești de parc� acum nu ar fi la ad�post, zise Thom �ncetișor. Parc� acum c�teva zile nu vorbeai așa.

��L-au furat Iscoadele Celui �ntunecat, Thom. Și l-au adus aici. Barthanes e și el Iscoad�.

Thom p�rea s� se uite la vinul din pocal, dar arunc� priviri �n toate p�rțile, ca s� se �ncredințeze c� nu �i aude nimeni. Mai mulți erau cu ochii pe ei, urm�rindu-i pe furiș �n timp ce se pref�ceau c� discuta �ntre ei, dar fiecare grup se ținea departe de celelalte. Cu toate acestea, Thom vorbi cu glas sc�zut:

��E primejdios s� spui așa ceva dac� nu e adev�rat și �nc� și mai primejdios dac� e adev�rat. O asemenea acuzație, �mpotriva celui mai puternic om din regat� Spui c� Cornul e la el? Probabil c� iar vrei s� �mi ceri ajutorul, acum c� ai din nou de-a face cu Turnul Alb.

��Nu. Hot�r�se c� Thom avusese dreptate, chiar dac� Menestrelul nu știa de ce. Nu putea s� mai amestece pe nimeni �n treburile lui. Vroiam doar s� scap de femeile alea.

Menestrelul sufl� �n must�ți, uluit.

��Bine. Da. E bine așa. Ultima dat� c�nd te-am ajutat, m-am ales cu un picior scurtat, iar tu pari s� te fi l�sat din nou prins �n lațul celor din Tar Valon. De data asta va trebui s� te eliberezi singur. P�rea c� vrea s� se conving� singur de ce spune.

��Așa o s� fac, Thom. Promit. �De �ndat� ce Cornul va fi la ad�post, iar Mat va avea din nou nenorocitul �la de pumnal. Mat, Hurin, unde sunteți?�

Ca și cum g�ndul ar fi fost o chemare, Hurin se ivi �n sal�, c�ut�ndu-l din priviri printre Seniori și doamne. Aceștia nu �i d�dur� nici o atenție; servitorii nu existau dec�t atunci c�nd aveau nevoie de ei. C�nd �i z�ri pe Rand și pe Thom, se strecur� printre grupurile de nobili și f�cu o plec�ciune �n fața lui Rand.

��Seniore, am fost trimis dup� Domnia Voastr�. Servitorul dumneavoastr� a c�zut și și-a scr�ntit glezna. Nu știu c�t de r�u, Domnia Voastr�.

O clip� Rand r�mase nedumerit; apoi pricepu. Știa c� toți ochii sunt ațintiți asupra lui, așa c� vorbi �ndeajuns de tare ca s� fie auzit de cei din apropiere.

��Netot ne�ndem�natic. La ce-mi servește dac� nu poate merge? Poate c� ar fi bine s� merg și s� v�d c�t de r�u s-a lovit.

P�rea c� rostise cuvintele potrivite. Hurin se �nclin� din nou și spuse, ușurat:

��Cum dorește Domnia Voastr�. Sunteți bun s� m� urmați?

��Te pricepi foarte bine s� faci pe Seniorul, zise Thom �ncetișor. Dar nu uita un lucru. Cei din Cairhien joac� Daes Dae�mar, �ns� Turnul Alb a pornit Marele Joc. Fii cu b�gare de seam�, b�iete. Arunc�nd o privire aspr� spre nobili, puse pocalul gol pe tava unui servitor care trecea pe acolo și se �ndep�rt�, ciupind strunele harfei. �ncepu s� recite Nevasta Mili și neguț�torul de m�t�suri.

��Condu-m�, �i spuse lui Hurin, simțindu-se ca un nerod. Ieși din sal� pe urmele amușinarului, simțind c� �l priveau.

��L-ai g�sit? �l �ntreb� Rand pe Hurin, �n timp ce cobora �n spatele lui un șir de trepte �nguste. Buc�t�ria era jos, iar servitorii care veniser� odat� cu oaspeții fuseser� toți trimiși acolo. Sau Mat chiar s-a lovit?

��Oh, Mat e bine, Senior Rand. Amușinarul se �ncrunt�. Cel puțin așa pare; morm�ie ca un b�rbat �n putere. Nu am vrut s� te �ngrijorez, dar trebuia s� g�sesc o scuz� ca s� cobori aici. Am g�sit destul de ușor urma. Cei care au dat foc la han au intrat cu toții �ntr-o gr�din� �mprejmuit� din spatele conacului. Trolocii au p�truns �n gr�din� odat� cu ei. Cred c� asta s-a �nt�mplat ieri. Poate chiar cu o zi �nainte. Șov�i. Senior Rand, nu au mai ieșit. Sunt tot acolo.

La baza sc�rilor se auzeau servitorii care c�ntau și r�deau. Cineva avea un luth și zdr�ng�nea la el o melodie, c�nt�nd din gur� cu glas r�gușit, iar ceilalți aplaudau și d�nțuiau. Pereții nu erau nici tencuiți, nici acoperiți cu tapiserii fine � doar piatr� goal� și lemn simplu. Lumina de pe coridoare venea de la niște torțe de papur� care afumau tavanul; erau puse la mare dep�rtare unele de altele, așa �nc�t �n unele porțiuni era aproape �ntuneric.

��M� bucur c� �mi vorbești din nou normal, spuse Rand. Dup� c�te plec�ciuni �mi f�ceai, �ncepusem s� cred c� �i �ntreci p�n� și pe cei din Cairhien.

Hurin se �nroși.

��Ei, c�t despre asta� Arunc� o privire de-a lungul coridorului, spre locul de unde se auzea zgomot, ca și cum i-ar fi venit s� scuipe. Vor toți s� par� așa de cuviincioși, dar� Senior Rand, fiecare zice c� �i este devotat st�p�nului sau st�p�nei lui, dar fiecare d� de �nțeles c� este gata s� v�nd� ceea ce știe sau a auzit. Și dup� ce beau c�te ceva, �ți șoptesc la ureche tot felul de lucruri despre Seniorii și doamnele pe care �i slujesc, de ți se face p�rul m�ciuc�. Știu c� sunt din Cairhien, dar n-am pomenit niciodat� așa ceva.

��O s� plecam cur�nd de aici, Hurin. Rand n�d�jduia c� așa va fi. Unde e gr�dina asta? Hurin coti pe un coridor l�turalnic, care ducea spre spatele conacului. I-ai adus deja aici pe Ingtar și pe ceilalți?

Amușinarul cl�tin� din cap.

��Seniorul Ingtar s-a l�sat �ncolțit de șase sau șapte femei din acelea care �și spun doamne. Nu m-am putut apropia ca s� vorbesc cu el. Iar Verin Sedai era cu Barthanes. Mi-a aruncat o asemenea privire c�nd am ajuns l�ng� ea, �nc�t nici n-am mai �ncercat s� �i spun ceva.

Trecur� de un alt colț și d�dur� peste Loial și Mat; Ogierul st�tea puțin aplecat, din pricina tavanului prea jos. Loial �l �nt�mpin� cu un r�njet p�n� la urechi.

��Iat�-te. Rand, n-am fost niciodat� așa de fericit s� scap de cineva ca de oamenii �ia de sus. M� tot �ntrebau dac� se �ntorc Ogierii și dac� Galldrian e de acord s� le pl�teasc� ce le datoreaz�. Se pare c� zidarii Ogieri au plecat pentru c� Galldrian nu i-a mai pl�tit dec�t cu f�g�duieli. Le-am tot spus c� nu știu nimic despre toate astea, dar jum�tate din ei p�reau convinși c� mint, iar cealalt� jum�tate c� vreau de fapt s� spun cu totul altceva.

��O s� plecam cur�nd de aici, �l �ncredinț� Rand. Mat, te simți bine? Prietenul lui avea obrajii mai supți dec�t �nainte, chiar dec�t la han, iar pomeții ieșeau și mai mult �n evidenț�.

��M� simt bine, r�spunse Mat moroc�nos, și chiar m-am bucurat c� am plecat de l�ng� ceilalți servitori. Cei care nu m� �ntrebau dac� m� �nfometezi credeau c� sunt bolnav și nu voiau s� se apropie de mine.

��Ai simțit pumnalul? �l �ntreb� Rand.

Mat scutur� din cap, ab�tut.

��N-am simțit dec�t c� e cineva care st� tot timpul cu ochii pe mine. Oamenii �știa sunt la fel de pricepuți ca Pieriții c�nd vine vorba s� se furișeze pe l�ng� tine. Arde-m-ar, mi-a s�rit inima din piept c�nd mi-a zis Hurin c� a dat de urma Iscoadelor Celui �ntunecat. Rand, nu simt deloc pumnalul și am cercetat nenorocita asta de cas� din pod p�n�-n pivniț�.

��Asta nu �nseamn� c� nu e aici, Mat. L-am pus �n sipet, cu Cornul, ții minte. Poate c� de asta nu �l simți. Nu cred c� Fain știe cum s� deschid� sipetul, altminteri nu s-ar fi ostenit s� care at�ta greutate c�nd a plecat din Fal Dara. Aurul cu care e �mpodobit sipetul nu are nici o valoare �n comparație cu Cornul lui Vaiere. C�nd o s� g�sim Cornul, o s� g�sim și pumnalul. O s� vezi.

��Dac� nu trebuie s� m� mai prefac c� sunt servitorul t�u, murmur� Mat. Dac� nu �nnebunești și� Nu-și mai continu� vorba.

��Rand nu e nebun, Mat, zise Loial. Cei din Cairhien nu l-ar fi l�sat s� intre aici dac� nu ar fi fost Senior. Ei sunt cei nebuni.

��Nu sunt nebun, spuse Rand cu asprime �n glas. �nc� nu. Hurin, arat�-mi gr�dina.

��Pe aici, Senior Rand.

Ieșir�, �n �ntuneric, pe o uș� mic�; Rand trebui s� �și �ndoaie genunchii ca s� �ncap�, iar Loial se v�zu silit s� se coc�rjeze și s� �și str�ng� umerii. Era destul� lumin� de la ferestrele de sus pentru ca Rand s� vad� potecile de c�r�mid� dintre straturile p�trate de flori. De o parte și de alta se �ntindeau umbrele grajdurilor și ale celorlalte acareturi. Din c�nd �n c�nd se auzeau fr�nturi de muzic�, de la servitorii de jos sau de la Menestrelii care �i desf�tau pe st�p�nii lor sus.

Hurin �i c�l�uzi de-a lungul potecilor p�n� c�nd disp�ru și ultima lic�rire de lumina și trebuir� s� se mulțumeasc� cu lumina lunii; cizmele sc�rț�iau slab pe c�r�mizi. Tufele care ziua ar fi fost pline de culoare se transformaser� �n �ntuneric �n niște ghebe curioase. Rand duse m�na la sabie și nu-și l�s� privirea s� poposeasc� prea mult �ntr-un singur loc. O suta de troloci ar fi putut sta la p�nda �n apropiere, nev�zuți. Știa c� Hurin i-ar fi mirosit de ar fi fost prin preajm�, dar asta nu prea le era de folos. Dac� Barthanes era Iscoada Celui �ntunecat, �nsemna c� m�car o parte dintre servitori și paznici erau și ei Iscoade, iar Hurin nu simțea mirosul Iscoadelor. Iscoade sau troloci care s-ar fi n�pustit din noapte asupra lor � nu era mare deosebire.

��Acolo, Senior Rand, spuse Hurin �n șoapt�, ar�t�nd cu degetul.

�n faț�, niște ziduri de piatr� nu mai �nalte dec�t capul lui Loial �ngr�deau un p�trat lung de vreo cincizeci de pași. Rand nu era sigur, din pricina umbrelor, dar p�rea c� gradina se �ntindea dincolo de ziduri. Se �ntreb� de ce Barthanes �nchisese o parte din mijlocul gr�dinii. Deasupra nu era nici un acoperiș. �De ce ar intra și ar r�m�ne acolo?�

Loial se aplec� s� �i vorbeasc� la ureche.

��Ți-am spus c� aici era odinioar� un desiș Ogier. Rand, Calea de tain� e �n�untrul zidului �luia. O simt.

Rand �l auzi pe Mat oft�nd dezn�d�jduit.

��Nu putem renunța, Mat, spuse el.

��Nu renunț. Dar am at�ta minte c�t s� nu mai vreau s� mai umblu vreodat� pe C�ile de Tain�.

��S-ar putea s� nu avem �ncotro, �i r�spunse Rand. Du-te dup� Ingtar și Verin. Adu-i aici cumva � nu-mi pas� cum � și zi-le c� probabil Fain a plecat cu Cornul pe o Poart� de Taina. Dar vezi s� nu te aud� cineva. Și s� nu uiți s� șchiop�tezi; oamenii cred c� ai c�zut și te-ai lovit. Era de mirare c� Fain �ndr�znise s� o ia pe C�ile de Taina, �ns� nu vedea alt� explicație. �Nu aveau cum s� petreac� o zi și o noapte st�nd aici, f�r� un acoperiș deasupra capului.�

Mat �i f�cu o plec�ciune și �i zise batjocoritor:

��De �ndat�, Seniore. Cum dorește Domnia Voastr�. S� v� duc flamura, Seniore? Porni spre conac; morm�iturile se auzeau din ce �n ce mai stins. Acum trebuie s� și șchiop�tez. Data viitoare o s� m� aleg cu g�tul rupt sau�

���și face griji din pricina pumnalului, Rand, �i spuse Loial.

��Știu, zise Rand. �Dar c�t timp o s� mai treac� p�n� c�nd o s� spun� cuiva cine sunt, chiar f�r� s� vrea?� Nu credea c� Mat avea s�-l dea vreodat� de gol dinadins; prietenia dintre ei l-ar fi �mpiedicat. Loial, ridic�-m� s� m� uit peste zid.

��Rand, dac� Iscoadele sunt �nc�

��Nu sunt. Ridic�-m�, Loial.

Se apropiar� toți trei de zid, iar Loial �și �mpreun� m�inile, f�c�nd un fel de scar� pentru piciorul lui Rand. Ogierul se �ndrept� cu ușurinț� de spate, �n�lț�ndu-l pe Rand c�t s� vad� peste marginea zidului.

Luna subțire nu lumina prea mult și cea mai mare parte era �n �ntuneric, dar nu p�reau s� fie nici flori, nici tufe �n interiorul p�tratului �mprejmuit de ziduri. Doar o banc� singuratic� din marmur� palid�, pus� ca pentru cineva care ar fi vrut s� stea și s� se uite la lespedea vertical� de piatr� din mijloc.

Rand se prinse de marginea zidului și se trase �n sus. Loial �l apuc� de picior, �ns� Rand se smulse și se rostogoli peste zid, l�s�ndu-se s� cad� �n�untru. Simți sub picioare iarba scurt�; �i trecu prin cap c� Barthanes l�sa probabil oile �n�untru. Cu ochii zg�iți la lespedea �ntunecat� de piatr�, Poarta de tain�, tres�ri c�nd auzi o bufnitur� l�ng� el. Hurin se ridic� �n picioare și se șterse de praf.

��Ar trebui s� fii cu b�gare de seam�, Senior Rand. Aici s-ar putea ascunde oricine. Sau orice. Se uit� scrut�tor �n jur, duc�nd m�na la cing�toare, ca și cum s-ar fi așteptat s� g�seasc� sabia scurt� și pumnalul cu lam� zimțat� pe care fusese nevoit s� le lase la han; �n Cairhien, servitorii nu erau �narmați. Dac� sari �ntr-o groap� f�r� s� te uiți, poți s� dai peste un șarpe.

��Le-ai fi simțit mirosul, zise Rand.

��Poate. Amușinarul trase ad�nc aer �n piept. Dar eu nu simt dec�t mirosul a ceea ce au f�cut, nu a ceea ce au de g�nd s� fac�.

Se auzi un h�rș�it deasupra capului lui Rand; Loial se l�sa �n jos pe zid. Ogierul nici m�car nu trebui s� �și �ntind� m�inile de tot �nainte s� ajung� cu picioarele pe p�m�nt.

��Repeziți, morm�i el. Voi, oamenii, sunteți �ntotdeauna at�t de repeziți. Și acum trebuie s� fac și eu la fel. Fruntașul Haman m-ar mustra, iar mama� �ntunericul �i ascundea chipul, dar Rand era convins c� �i zv�cneau urechile. Rand, dac� nu �ncepi s� fii cu mai mare luare-aminte, o s�-mi provoci numai necazuri.

Rand merse p�n� la Poarta de tain� și d�du ocol lespezii. Chiar și de aproape nu p�rea dec�t o bucat� mare de piatr�, mai �nalt� dec�t el. �n spate era neted� și rece � o atinse ușor cu m�na, �n treac�t � �ns� partea din faț� fusese cioplit� de o m�n� iscusit�. Era acoperit� de c�rcei de viț�-de-vie, frunze și flori, toate at�t de meșteșugit f�cute �nc�t p�reau aproape aievea �n lumina palid� a lunii. Pip�i p�m�ntul din fața ei; erau doua urme �n form� de cerc �n iarb�, ca și cum porțile ar fi fost deschise.

��Este �ntr-adev�r o Poart� de tain�? �ntreb� Hurin ne�ncrez�tor. Am auzit povești despre ele, firește, dar� Adulmec� aerul. Urma merge p�n� acolo și apoi se oprește, Senior Rand. Cum o s� mai știm acum pe unde au luat-o? Am auzit c�, dac� intri pe o Poarta de tain�, c�nd ieși ești nebun � asta dac� mai apuci s� ieși.

��Nu e ceva imposibil. Noi am mai umblat pe o astfel de Cale � eu, Loial, Mat și Perrin. Rand nu �și lu� ochii de la �nc�lcirea de frunze de pe piatr�. Știa c� era una deosebit� de toate celelalte cioplite acolo. Frunza ca de trifoi a Copacului Vieții, Avendesora. Puse m�na pe ea. Pun r�m�șag c� o s� le simți urma pe C�i. Putem merge oriunde dup� ei. Nu era r�u s�-și dovedeasc� lui �nsuși c� avea curajul s� p�șeasc� printr-o Poart� de tain�. O s�-ți ar�t. �l auzi pe Hurin oft�nd. Frunza era lucrat� �n piatr�, ca și celelalte, dar se desprinse și �i c�zu �n palm�. Loial oft� și el.

�ntr-o clip�, plantele prinser� viaț�. Frunzele de piatr� tremurau �n adierea v�ntului, florile p�reau viu colorate chiar și �n bezn�. �n mijloc ap�ru o deschiz�tur�, iar cele dou� jum�t�ți ale lespezii �ncepur� s� se �nv�rteasc� spre Rand. Acesta f�cu un pas �n spate, ca s� le lase s� se deschid�. Nu privi spre cel�lalt cap�t al p�tratului �mprejmuit cu ziduri, dar nici nu mai v�zu acea reflectare argintie, mat�, pe care și-o amintea. �ntre porțile care se deschideau era at�t de �ntuneric �nc�t totul �n jurul lor p�rea mai luminos. Bezna se rev�rs� afar� printre porțile care �nc� se mișcau.

Rand s�ri �n spate, țip�nd, sc�p�nd din m�n� frunza de Avendesora, iar Loial spuse cu glas tare:

��Machin Shin. V�ntul Negru.

Șuieratul v�ntului �i asurzi; iarba se unduia, ț�r�na se ridica �n fuioare, �nghițite de aer. O mie de voci smintite p�reau s� strige, o mie, amestec�ndu-se, acoperindu-se una pe cealalt�. Rand desluși c�te ceva, deși se c�zni s� nu aud�.

��S�ngele at�t de bun, e at�t de bine s� bei s�nge, s�ngele care picur�, picur�, pic�turi at�t de roșii; ochi frumoși, ochi ispititori, eu nu am ochi, o s�-ți ciugulesc ochii din cap; o s�-ți rod oasele, o s�-ți zdrobesc oasele din tine, o s�-ți sug m�duva, iar tu o s� țipi; țipete, țipete, țipete melodioase, c�ntecul țipetelor�� Și, ce era cel mai �nfricoș�tor, o șoapta care se furișa printre toate celelalte vorbe. �Al�Thor. Al�Thor. Al�Thor.�

Rand se l�s� �mpresurat de h�u, f�r� s� se sinchiseasc� de str�lucirea chinuitoare, �ngrețoș�toare, a saidinului. Cea mai mare primejdie, dac� mergeai pe C�ile de Tain�, era V�ntul Negru care fura sufletele celor pe care �i omora și �i �nnebunea pe cei pe care �i l�sa �n viaț�, dar Machin Shin f�cea parte din C�i: nu putea s� dispar�. Doar c� se r�sp�ndea �n noapte, iar V�ntul Negru �l chema pe nume.

Poarta de tain� nu era pe deplin deschis�. Dac� ar fi putut pune frunza de Avendesora la loc� �l v�zu pe Loial �n patru labe, orbec�ind și b�jb�ind prin iarb�.

Saidinul puse st�p�nire pe el. Se simțea de parc� �i frem�tau oasele, simțea curgerea fierbinte și de gheaț� a Puterii Supreme, se simțea cu adev�rat viu, cum nu era niciodat� f�r� ea, simțea m�zga uleioas� Nu! Și, pe neg�ndite, strig� la el �nsuși de dincolo de gol: �Vine dup� tine! O s� ne ucid� pe toți!� Azv�rli totul �n umfl�tura neagr�, aflat� acum la c�teva palme de Poarta de tain�. Nu știa ce anume azv�rlise, nici cum, dar �n inima �ntunericului �nflori o f�nt�n� sc�nteietoare de lumin�.

V�ntul Negru url�, o mie de zbierete mute de durere. �ncetul cu �ncetul, �mpotriva voinței sale, umfl�tura se micșora; �ncetul cu �ncetul rev�rsarea se �ntoarse de unde venise, prin Poarta �nc� deschis�.

Puterea Suprem� �l potopi pe Rand. Simțea leg�tura dintre el și saidin, ca și cum ar fi fost un r�u �nvolburat, dintre el și focul care ardea �n inima V�ntului Negru, o cascad� clocotitoare. C�ldura din�untrul lui era acum și mai puternic�, se preschimbase �ntr-o incandescenț� care ar fi topit și piatra, ar fi f�cut fierul s� se evapore și aerul s� ia foc. Frigul se �nteți și el, p�n� c�nd ar fi trebuit s� �i �nghețe pl�m�nii. Simțea cum �l n�p�dește, simțea cum �l macin� ca pe un mal de r�u din lut moale, simțea cum �l mistuie.

�Nu m� pot opri! Dac� iese� Trebuie s�-l omor! Nu � m� � pot � opri!� Disperat, se ag�ț� de f�r�me din el �nsuși. Puterea Suprem� vuia �n el de parc� era o bucat� de lemn purtat� de ape. H�ul �ncepu s� se destrame; golul aburea de frig.

Poarta de tain� �ncepu s� se �nchid�.

Rand r�mase locului, convins, �n g�ndurile palide care pluteau �n afar� h�ului, c� vedea doar ce voia s� vad�.

Porțile se apropiar� și mai mult, �mping�nd �n�untru V�ntul Negru, ca și cum Machin Shin ar fi fost ceva tare. Iadul �nc� �i mai vuia �n piept.

Rand �l v�zu pe Loial, ca de la mare dep�rtare, st�nd �n patru labe, tr�g�ndu-se �napoi din fața porților care se �nchideau.

Deschiz�tura se f�cu din ce �n ce mai mic�, apoi disp�ru. Frunzele și c�rceii de viț�-de-vie se unir� și redevenir� de piatr�. Rand simți cum se rupe leg�tura dintre el și foc, cum contenește curgerea Puterii prin el. �nc� o clip� și l-ar fi nimicit. Tremur�nd, se l�s� �n genunchi. Era �nc� �n�untrul lui. Saidinul. Nu mai curgea; era ca un iaz. El era iazul Puterii Supreme. Se �nfior�. Simțea mirosul ierbii, al p�m�ntului de sub picioarele lui, al pietrelor din zid. Vedea �n �ntuneric firele de iarb�, pe fiecare �n parte și pe toate laolalt�. Simțea pe faț� p�n� și cea mai ușoar� mișcare a aerului. Simțea pe limba gustul de m�zg�. Stomacul i se f�cu ghem.

Se forța s� ias� din h�u; �n genunchi, f�r� s� se clinteasc�, se eliber�. Dup� care nu mai simți dec�t gustul din gur� și str�nsoarea din stomac. Și amintirea. �At�t de viu.�

��Ne-ai salvat, Ziditorule. Hurin st�tea cu spatele lipit de zid, iar glasul �i era r�gușit. Chestia aia � era V�ntul Negru? � era mai r�u dec�t� avea de g�nd s� arunce cu foc �n noi? Senior Rand! Ți-a f�cut r�u? Te-a atins? Se apropie �n fug�, tocmai c�nd Rand se str�duia s� se ridice �n picioare și �l ajut�. Loial se ridic� și el, scutur�ndu-și praful de pe m�ini și de pe genunchi.

��N-o s� mergem dup� Fain pe acolo. Rand �l atinse pe Loial pe braț. Mulțumesc. �ntr-adev�r ne-ai salvat. �Cel puțin, pe mine. M� ucidea. M� ucidea și eu m� simțeam� minunat.� �nghiți �n sec; �nc� nu sc�pase de tot de gustul din gur�. Vreau ceva de b�ut.

��N-am f�cut dec�t s� g�sesc frunza și s� o pun la loc, zise Loial, ridic�nd din umeri. Mi-am spus c�, dac� nu izbutim s� �nchidem Poarta, are s� ne omoare. Nu cred c� sunt un erou, Rand. Mi-era at�t de team� c� de-abia mai reușeam s� g�ndesc.

��Ne era am�ndurora team�, spuse Rand. N-om fi niște eroi, dar suntem ceea ce suntem. Bine c� Ingtar e cu noi.

��Senior Rand, zise Hurin timid, am putea� pleca?

Amușinarul se tot �mpotrivi s� �l lase pe Rand s� treac� primul de cealalt� parte a zidului, st�ruind c� nu știau dac� nu cumva �i așteapt� cineva, p�n� c�nd Rand �i spuse c� era singurul dintre ei care avea o arm�. Chiar și așa, Hurin nu p�ru prea bucuros c�nd Loial �l ridic� pe Rand ca s� se agațe de marginea zidului și s� sar� dincolo.

Rand c�zu �n picioare, cu o bufnitur�; ciuli urechile și se uit� scrut�tor �n noapte. O clip� i se p�ru c� vede ceva, c� aude un h�rș�it de cizm� pe zidul de c�r�mid�, dar apoi nu mai v�zu și nu mai auzi nimic, așa c� �și spuse c� era probabil din pricina tulbur�rii. Era normal s� fie tulburat. Se �ntoarse ca s�-l ajute pe Hurin s� coboare.

��Senior Rand, spuse amușinarul, de �ndat� ce �și �nfipse bine picioarele �n p�m�nt, cum o s� mai putem de-acum merge dup� ei? Din c�te am auzit eu despre C�ile de Tain�, p�n� acum se poate s� fi str�b�tut deja jum�tate de lume.

��Verin o s� știe ce e de f�cut. Lui Rand �i veni dintr-odat� s� r�d�; ca s� g�seasc� Cornul și pumnalul � dac� mai puteau fi g�site � trebuia s� cear� ajutorul unei Aes Sedai. �l l�saser� s� plece și acum trebuia s� se �ntoarc� la ele. N-o s�-l las pe Mat s� moar� f�r� s� �ncerc s� fac ceva.

Loial li se al�tur� și pornir� cu toții spre conac; la uș� fur� �nt�mpinați de Mat, care o deschise chiar c�nd Rand punea m�na pe iv�r.

��Verin a spus s� nu faceți nimic. Dac� Hurin a aflat unde este Cornul, e suficient. A mai spus c� o s� plecam de �ndat� ce v� �ntoarceți și o s� facem un plan. Iar eu zic c� asta e ultima dat� c�nd alerg �ncolo și �ncoace cu tot felul de mesaje. De-acum �nainte, dac� vrei s� spui ceva cuiva, n-ai dec�t s� te duci singur. Mat privi pe l�ng� ei, �n bezn�. Cornul e pe acolo? �ntr-un acaret? Ai v�zut pumnalul?

Rand �l r�suci și �l v�r� �n�untru.

��Nu e �ntr-un acaret, Mat. Sper ca Verin s� știe ce e de f�cut pentru c� eu habar n-am.

Mat p�rea c� ar vrea s� pun� �ntreb�ri, dar se l�s� �mpins de-a lungul coridorului slab luminat. Ba chiar �și aduse aminte s� șchiop�teze c�nd pornir� �n sus pe sc�ri.

C�nd Rand și ceilalți intrar� din nou �n s�lile pline de nobili, multe priviri se ațintir� asupra lor. Rand se �ntreb� dac� aflaser� cumva ce se petrecuse afar� sau dac� nu ar fi fost mai bine s� �i trimit� pe Hurin și pe Mat s� aștepte pe coridorul din faț�, dar apoi �și d�du seama c� nu erau priviți deloc altfel dec�t �nainte � c�ut�turi curioase, chibzuite, �n spatele c�rora se ghicea c� vor s� știe ce f�cuser� �ntre timp. Pentru acești oameni, servitorii nici nu existau. Nimeni nu �ncerc� s� se apropie de ei, c�ci erau �mpreun�. Se pare c� existau anumite reguli �n Marele Joc �n privința comploturilor, oricine putea �ncerca s� asculte o conversație personal�, dar nimeni nu �ndr�znea s� se bage �n vorba.

Verin și Ingtar st�teau și ei �mpreun� și, prin urmare, erau singuri. Ingtar p�rea puțin buimac. Verin arunc� o privire lui Rand și celorlalți trei, se �ncrunt� c�nd le v�zu fețele, dup� care �și potrivi șalul și se �ndrept� spre coridorul de la intrare.

C�nd ajunser� acolo, se ivi Barthanes, ca și cum cineva i-ar fi spus c� se preg�tesc de plecare.

��Plecați at�t de repede? Verin Sedai, nu te pot convinge s� mai r�m�i?

Verin cl�tin� din cap.

��Trebuie s� mergem, Senior Barthanes. Nu am mai fost de ani de zile �n Cairhien. M-am bucurat c� i-ai trimis aceasta invitație t�n�rului Rand. A fost� interesant.

��Harul Luminii s� v� ocroteasc� p�n� la han. Marele Copac, nu-i așa? Poate m� veți cinsti din nou cu prezența voastr�. Va fi o onoare pentru mine, Verin Sedai, Senior Rand, Senior Ingtar, ca s� nu mai pomenesc de dumneata, Loial, fiul lui Arent fiul lui Halan. F�cu o plec�ciune ceva mai ad�nc� �n fața femeii Aes Sedai dec�t �n fața celorlalți, dar nu mult deosebit� de o simpl� �nclinare a capului.

Verin d�du din cap, �n semn de �ncuviințare.

��Poate. Lumina s� te scalde, Senior Barthanes. Se �ntoarse și se �ndrept� spre uș�.

Rand tocmai se preg�tea s� �i urmeze pe ceilalți c�nd Barthanes �l apuc� cu doua degete de m�nec�, f�c�ndu-l s� se opreasc�. Mat voi și el s� r�m�n� cu Rand, �ns� Hurin �l trase dup� el, ca s� se al�ture lui Verin și celorlalți.

��Ai intrat �n Joc mai mult dec�t credeam, zise Barthanes cu glas sc�zut. C�nd am auzit numele t�u, nu-mi venea s� cred; cu toate acestea ai venit, și ești așa cum mi s-a povestit și� Am primit un mesaj pentru tine. Cred c� o s� ți-l spun, totuși.

Rand simțise fiori pe șira spin�rii c�nd Barthanes �ncepuse s� vorbeasc�, dar la sf�rșit nu f�cu dec�t s� se uite la el.

��Un mesaj? De la cine? Domnița Selene?

��Un b�rbat. Nu e felul de om pentru care s� transmit de obicei mesaje, dar are� anumite� Drepturi asupra mea pe care nu le pot nesocoti. Nu mi-a spus cum �l cheam�, dar era din Lugard. Aaa! �l cunoști.

��Da, �l cunosc. �Fain mi-a l�sat un mesaj?� Rand privi de jur �mprejurul coridorului lat. Mat, Verin și ceilalți așteptau l�ng� uș�. Servitorii �n livrea st�teau țepeni de-a lungul pereților, gata s� sar� dac� primeau porunc�, �ns� nep�r�nd nici s� vad�, nici s� aud� nimic. Zarva osp�țului ajungea și p�n� aici. Nu p�rea s� fie un loc �n care s� fii atacat de Iscoadele Celui �ntunecat. Ce mesaj?

��Spune c� o s� te aștepte la Capul Toman. Are ceea ce cauți și, dac� vrei lucrul acela, trebuie s�-l urmezi. Dac� refuzi s�-l urmezi, zice c� o s�-i h�ituiasc� pe cei de un s�nge cu tine, pe oamenii t�i, pe cei pe care �i iubești, p�n� c�nd o s� te �nvoiești s� te �nt�lnești cu el. Pare o nebunie, firește, ca un asemenea om s� spun� c� o s� h�ituiasc� un Senior, totuși, p�rea s� fie un s�mbure de adev�r �n ceea ce spunea. Cred c� e nebun � chiar a t�g�duit c� ai fi Senior, dup� cum se vede limpede � dar tot e ceva la mijloc. Ce duce cu el, de are nevoie de troloci ca s�-l p�zeasc�? Ce cauți? Barthanes p�rea uimit de sinceritatea propriilor �ntreb�ri.

��Lumina s� te scalde, Senior Barthanes. Rand izbuti s� fac� o plec�ciune, �ns� se cl�tin� c�nd se �ndrept� spre Verin și ceilalți. �Vrea s� �l urmez. Și, dac� nu vreau, o s� fac� r�u satului, și lui Tam.� Nu se �ndoia c� st�tea �n puterea lui Fain s� fac� așa ceva și c� nu avea s� se r�zg�ndeasc�. �Cel puțin, Egwene e la ad�post, �n Turnul Alb.� �și �nchipui hoarde de troloci n�v�lind peste Emond�s Field, cete de Pieriți f�r� ochi v�n�nd-o pe Egwene. �Dar cum aș putea s� �l urmez? Cum?�

Apoi ieși �n noapte și �nc�lec� pe Roșcat. Verin, Ingtar și ceilalți erau deja c�lare, iar escorta de soldați din Shienar se str�nsese �n jurul lor.

��Ce ați g�sit? �l �ntreb� Verin. Unde �l ține? Hurin �și drese glasul cu zgomot, iar Loial se foi �n șa. Femeia Aes Sedai �i privi p�trunz�tor.

��Fain a plecat cu Cornul spre Capul Toman, printr-o Poart� de tain�, zise Rand posac. Acum probabil c� e deja acolo și m� așteapt�.

��O s� vorbim despre asta mai t�rziu, spuse Verin, pe un ton at�t de hot�r�t, �nc�t nimeni nu mai scoase nici un cuv�nt p�n� c�nd ajunser� �napoi �n oraș, la hanul Marele Copac.

Uno plec�, dup� ce schimb� c�teva vorbe cu Ingtar, duc�nd soldații la hanul din Talp�. �n sala mare, Hurin �i arunc� o privire lui Verin, morm�i ceva despre bere și se gr�bi sa se așeze la o mas� din colț, singur. Femeia Aes Sedai nu o b�g� �n seam� pe hangiț�, care o �ntreb� curtenitor dac� s-a simțit bine, și �i conduse �n t�cere pe Rand și pe ceilalți �n sala mai retras�.

Perrin �și ridic� privirea din C�l�toriile lui Jain Neopritul c�nd intrar�, apoi se �ncrunt� c�nd le v�zu chipurile.

��N-a mers bine, nu-i așa? zise el, �nchiz�nd cartea legat� �n piele. L�mpile și lum�n�rile din ceara de albine luminau bine sala; jup�neasa Tiedra cerea mult, dar nu f�cea economie.

Verin �și �mp�turi cu grija șalul și �l puse pe sp�tarul unui scaun.

��Mai spuneți-mi o dat�. Iscoadele Celui �ntunecat au plecat cu Cornul printr-o Poart� de tain�? De la conacul lui Barthanes?

��Sub conac era odinioar� un desiș Ogier, explic� Loial. C�nd am zidit� Nu-și mai sf�rși vorba; urechile i se pleoștir� sub c�ut�tura lui Verin.

��Hurin a mers pe urma lor p�n� acolo. Rand se l�s� ostenit pe un scaun. �Acum mai mult dec�t oric�nd trebuie sa �l urmez. Dar cum?� Am deschis Poarta ca s� �i ar�t c� le poate lua și pe mai departe urma, indiferent pe unde o iau, și am dat peste V�ntul Negru. A �ncercat s� ne �nhațe, �ns� Loial a izbutit s� �nchid� porțile �nainte s� ias� de tot. Se �nroși puțin c�nd spuse asta, dar era adev�rat: Loial fusese cel care �nchisese porțile și silise V�ntul s� dea �napoi. St�tea de straj�.

��V�ntul Negru, șopti Mat, �ncremenind și uit�nd s� se mai așeze pe scaun. Perrin se zg�ia și el la Rand. La fel și Verin și Ingtar. Mat se pr�v�li pe scaun cu o bufnitur�.

��Probabil c� te-ai �nșelat, spuse �n cele din urm� Verin. Machin Shin nu poate fi pus de straj�. Nimeni nu �l poate sili s� fac� ceva.

��E o creatura a Celui �ntunecat, zise Mat, �nm�rmurit. Iar ei sunt Iscoadele Celui �ntunecat. Poate c� știu cum s� �i cear� ajutorul, cum s� �l fac� s� �i ajute.

��Nimeni nu știe precis ce este acest Machin Shin, r�spunse Verin. Doar c� este esența nebuniei și cruzimii. Nu te poți �nțelege cu el, Mat, nu poți face nici un t�rg, nici m�car nu �i poți vorbi. Nu poate fi niciodat� constr�ns s� fac� ceva � nici o femeie Aes Sedai de acum nu poate izbuti așa ceva, și probabil c� nici mai de demult nu era cu putinț�. Chiar crezi c� Padan Fain ar fi �n stare de ceva ce nici zece Aes Sedai nu pot izb�ndi? Mat scutur� din cap.

Se l�s� o liniște plin� de dezn�dejde, de lips� de rost. Nu mai aveau nici o țint�, și p�n� și pe chipul lui Verin se citea șov�iala.

��N-aș fi crezut niciodat� c� Fain e destul de cutez�tor �nc�t s� o apuce pe C�ile de Tain�. Glasul lui Ingtar p�rea aproape bl�nd; deodat� �ns� lovi cu pumnul �n perete. Nu-mi pas� cum de Machin Shin �l ascult� pe Fain, sau dac� e �ntr-adev�r așa. Au plecat cu Cornul lui Vaiere pe C�ile de Tain�, Aes Sedai. Acum sunt probabil �n Man� sau au str�b�tut deja jum�tate din drumul p�n� la Tear sau Tanchico, de cealalt� parte a Pustiului Aiel. Cornul e pierdut. Sunt pierdut. �și l�s� m�inile �n jos; umerii �i c�zur�. Sunt pierdut.

��Fain duce Cornul la Capul Toman, spuse Rand și imediat toate privirile se ațintir� asupra lui.

Verin �l cercet� cu ochii mijiți.

��Ai mai spus asta. De unde știi?

��I-a l�sat un mesaj lui Barthanes, r�spunse Rand.

��Un șiretlic, m�r�i Ingtar. Doar n-o sa ne zic� nou� unde se duce.

��Nu știu ce vreți voi s� faceți, spuse Rand, dar eu plec spre Capul Toman. Trebuie. Pornesc cum se crap� de ziu�.

��Dar, Rand, zise Loial, o s� ne ia luni de zile s� ajungem la Capul Toman. Ce te face s� crezi c� Fain o s� ne aștepte at�ta vreme?

��O s� aștepte. �Dar c�t, �nainte s� cread� c� nu mai vin? De ce a pus V�ntul de straj� dac� vrea s� �l urmez?� Loial, vreau s� merg c�t mai iute și, dac� Roșcatul o s� moar� din cauza efortului, o s� cump�r alt cal sau o s� fur unul, dac� trebuie. Precis vrei s� vii cu mine?

��Am stat at�ta pe l�ng� tine, Rand. De ce n-aș mai face-o acum? Loial scoase pipa și punga de tutun și �ncepu s� umple g�vanul cu degetul. Vezi tu, �mi placi. Mi-ai pl�cea chiar de nu ai fi ta�veren. �mi placi chiar dac� ești. E adev�rat c� din pricina ta dau numai de necazuri. Dar, oricum, merg cu tine. Duse pipa la gura ca s� vad� dac� trage bine, apoi lu� o așchie de lemn din oala de piatr� de deasupra c�minului și o aprinse de la o lum�nare. Și nu cred c� ai cum s� m� �mpiedici.

��Ei, o s� vin și eu, spuse Mat. Pumnalul e �nc� la Fain, așa c� merg și eu. �ns� nu mai vreau s� mai fac pe servitorul.

Perrin oft�; p�rea s� cugete ce era mai bine s� fac�.

��O s� merg și eu cu voi. O clip� mai t�rziu, r�nji. Cineva trebuie s� stea cu ochii pe Mat.

��Nici m�car nu e un șiretlic foarte dibaci, murmura Ingtar. O s� fac cumva s� r�m�n singur cu Barthanes și o s� aflu adev�rul. Vreau s� pun m�na pe Cornul lui Vaiere, nu s� alerg dup� cai verzi.

��S-ar putea s� nu fie nici un șiretlic, zise Verin cu luare aminte, cu ochii �n podea. �n fort�reața de la Fal Dara am g�sit niște mesaje, care arata c� e o leg�tur� �ntre ceea ce s-a �nt�mplat �n noaptea aceea și � �i arunc� o privire lui Rand, pe sub spr�ncene � Capul Toman. �nc� nu le �nțeleg pe deplin, dar cred c� trebuie s� mergem la Capul Toman. Și cred c� vom g�si Cornul acolo.

��Chiar dac� plec�m spre Capul Toman, spuse Ingtar, p�n� ajungem acolo, Fain sau una din Iscoadele Celui �ntunecat poate s� sune de o sut� de ori din Corn, iar eroii chemați din morm�nt vor trece de partea Umbrei.

��Fain ar fi putut s� sune de o sut� de ori din Corn de c�nd a plecat din Fal Dara, �i zise Verin. Și cred c� ar fi f�cut-o, dac� ar fi știut cum s� deschid� sipetul. �ns� acum s-ar putea s� g�seasc� pe cineva care s� știe cum s�-l deschid�. Trebuie s� mergem dup� el, pe C�ile de Tain�.

Perrin ridic� brusc capul, iar Mat se foi pe scaun. Loial scoase un geam�t slab.

��Chiar dac� g�sim o cale de a ne strecura pe l�ng� str�jile lui Barthanes, spuse Rand, cred c� Machin Shin e �nc� acolo. Nu putem folosi C�ile de Tain�.

��C�ți dintre noi s-ar putea furișa pe p�m�nturile lui Barthanes? �ntreb� Verin disprețuitoare. Mai sunt și alte Porți de tain�. Nu departe de oraș e steddingul Tsofu. Nu e un stedding vechi, a fost descoperit doar acum vreo șase sute de ani, dar pe vremea aceea Fruntașii Ogieri �nc� mai f�ceau C�i. Deci �n steddingul Tsofu trebuie s� fie o Poart� de tain�. Plec�m la rev�rsatul zorilor.

Loial scoase un sunet ceva mai puternic; Rand nu știa sigur dac� din pricina C�ii de tain� sau a steddingului.

Ingtar tot nu p�rea convins, �ns� Verin era la fel de blajin� și de ne�nduplecat� ca z�pada care se pr�v�lește de pe pov�rnișul unui munte.

��S� le spui soldaților s� fie gata, Ingtar. Trimite-l pe Hurin la Uno �nainte s� se culce. Cred c� ar trebui s� ne ducem cu toții la culcare, c�t mai repede. Iscoadele Celui �ntunecat sunt deja cu o zi �naintea noastr�, iar m�ine vreau s� ne apropiem c�t mai mult de ei. Era at�ta hot�r�re �n glasul ei, �nc�t Ingtar ajunsese la uș� �nainte s� termine de vorbit.

Rand ieși �mpreun� cu ceilalți, dar la uș� se opri l�ng� femeia Aes Sedai și se uit� dup� Mat, care se �ndep�rta pe coridorul luminat de lum�n�ri.

��De ce arat� așa? o �ntreb�. Credeam c� l-ai T�m�duit sau c� m�car nu i se va �nt�mpla nimic at�t de cur�nd.

Verin aștept� p�n� c�nd Mat și ceilalți urcar� sc�rile, apoi spuse:

��Se pare c� nu a mers at�t de bine cum m� așteptam. La el, boala se manifesta �ntr-un fel curios. Nu i-au sl�bit deloc puterile; cred c� o s�-și p�streze forțele p�n� la sf�rșit. Dar trupul i se mistuie. Nu mai are dec�t c�teva s�pt�m�ni, cel mult, dup� p�rerea mea. Și din pricina asta trebuie s� ne gr�bim.

��N-am nevoie de alt imbold, Aes Sedai, zise Rand, ap�s�nd asupra numelui. �Mat. Cornul. Amenințarea lui Fain. Lumin�, Egwene! Arde-m-ar, nu am nevoie de alt imbold.�

��Și tu cum o duci, Rand al�Thor? Te simți bine? �nc� te mai zbați sau te-ai supus deja Roții?

��Merg cu dumneata ca s� g�sim Cornul, �i r�spunse. �n afar� de asta, nu e nimic �ntre mine și femeile Aes Sedai. �nțelegi? Nimic!

Verin nu spuse nimic; Rand plec� de l�ng� ea, dar c�nd se �ntoarse ca s� urce sc�rile, �nc� se mai uita la el, cu o privire iscoditoare, cufundat� �n g�nduri.

Se iviser� deja zorii c�nd Thom Merrilin se �ndrepta t�rș�it spre Ciorchinele de struguri. Chiar și �n locurile unde era plin de taverne și tractiruri, existau momente �n care era liniște, �n care Talpa �și tr�gea sufletul. �n starea �n care se afla, Thom nu ar fi b�gat de seam� nici dac� ulița pustie ar fi luat foc.

Unii din oaspeții lui Barthanes st�ruiser� s� mai r�m�n� mult dup� plecarea celorlalți, mult dup� ce Barthanes se dusese la culcare. Fusese vina lui, c�ci renunțase la Marele Alai pornit pe urmele Cornului și trecuse la poveștile pe care le spunea și le c�nta �n sate: Mara și cei trei regi neghiobi, Cum l-a �mbl�nzit Sura pe Jain Neopritul, poveștile despre Anla, Sfetnicul cel �nțelept. Se g�ndise c�, poate, istorisirile alese vor fi luate ca niște �nțep�turi la propria lor prostie, �ns� nu-și �nchipuise niciodat� c� or s�-l asculte, și cu at�t mai puțin c� se vor neliniști, �ntr-un fel. Ceruser� s� le spun� și altele, dar r�deau la momentul nepotrivit, de lucruri nepotrivite. R�seser� și de el, crez�nd probabil c� nici nu o s� bage de seam� sau c� punga plin� pe care i-o �ndesau �n buzunar avea sa �l fac� s� uite. Se str�duise s� nu o arunce.

Punga grea care �i ardea buzunarul și �i știrbea m�ndria nu era singura pricin� a felului �n care se simțea; nici m�car despre disprețul nobililor nu era vorba. �i puseser� �ntreb�ri despre Rand, f�r� s� �ncerce m�car s� o ia pe ocolite, doar nu era dec�t un simplu Menestrel. De ce venise Rand �n Cairhien? De ce �l luase un Senior din Andor deoparte tocmai pe el, un biet Menestrel? Prea multe �ntreb�ri. Nu era convins c� r�spunsese cum se cuvine. Ruginise de c�nd nu mai luase parte la Marele Joc.

�nainte s� mearg� la Ciorchinele de struguri, trecuse pe la Marele Copac; �n Cairhien nu era deloc greu s� afli unde st� cineva � era suficient s� pui un ban de argint �n m�na care trebuie. Nu știa nici acum prea bine ce avusese de g�nd s�-i spun�. Rand plecase �mpreun� cu prietenii lui și cu femeia Aes Sedai. Avea impresia c� r�m�sese ceva nef�cut. �B�iatul e acum pe cont propriu. Arde-m-ar, am ieșit din povestea asta!�

Travers� sala mare, goal� ca de obicei, și urc� treptele c�te dou�. Cel puțin �ncerc�; nu putea s�-și �ndoaie prea bine genunchiul drept și mai c� nu c�zu. Morm�ind ceva �n barb�, merse mai departe cu pași mai domoli și deschise �ncet ușa de la odaie, ca s� nu o trezeasc� pe Dena.

Z�mbi f�r� voia lui c�nd o v�zu �ntins� pe pat, cu fața la perete, �nc� �mbr�cat� �n rochie. �A adormit aștept�ndu-m�. Prostuța.� Dar era un g�nd dr�g�stos; nu era nimic ce n-ar fi putut s�-i ierte fetei. Hot�r�ndu-se dintr-odat� c� �n seara aceea avea s� o lase s� c�nte și s� povesteasc� �n fața oamenilor, l�s� jos cutia �n care era harfa și �i puse m�na pe um�r, ca s� o trezeasc� și s� �i spun� vestea.

Fata se rostogoli f�r� vlag� pe spate, holb�ndu-se la el cu ochi sticloși; g�tul �i era despicat dintr-o parte �n alta. Partea patului care fusese acoperit� de trupul ei era �ntunecat� la culoare și ud�.

Lui Thom i se f�cu greaț�; dac� nu ar fi avut un nod �n g�t, ar fi v�rsat sau ar fi țipat.

Nu auzi dec�t sc�rț�itul slab al ușilor de la dulap. Se �ntoarse și, dintr-o mișcare, din m�neci se ivir� cuțite, care �n clipa urm�toare zburau prin aer. Primul �l nimeri pe un b�rbat gras, cu chelie, ce ținea un pumnal �n m�n�; b�rbatul se �mpletici, iar s�ngele ț�șni printre degetele lui �ncleștate c�nd �ncerc� s� strige.

R�sucindu-se pe piciorul bolnav, Thom arunc� și al doilea cuțit, care se �nfipse �n um�rul drept al unui b�rbat musculos, cu fața acoperit� de cicatrice și care tocmai ieșea din celalalt dulap. B�rbatul sc�p� cuțitul din m�na care brusc nu �l mai asculta; se �ndrept� anevoie spre uș�.

�nainte s� apuce s� mai fac� un pas, Thom scoase un alt cuțit și �i cresta piciorul la spate. B�rbatul scoase un urlet și se �mpiedic�, iar Thom �l prinse de p�rul slinos, izbindu-l cu fața de peretele de l�ng� uș�; b�rbatul țip� din nou c�nd pl�selele cuțitului care �i ieșea din um�r se lovir� de uș�.

Thom apropie cuțitul la dou� degete de ochiul b�rbatului. Cicatricele de pe chipul lui �i d�deau o �nf�țișare �nsp�im�nt�toare; se uit� la cuțit f�r� s� clipeasc� și f�r� s� fac� nici o mișcare. B�rbatul cel gras, pe jum�tate �ngropat �n dulap, se mai zb�tu o dat� și r�mase nemișcat.

���nainte s� te omor, spuse Thom, zi-mi un lucru. De ce? Vocea �i era stins�, parc� amorțit�; se simțea amorțit cu totul.

��Marele Joc, se gr�bi b�rbatul s� r�spund�. Vorbea precum oamenii de pe strad� și avea aceleași haine, doar ceva mai fine, mai puțin purtate; avea mai mulți bani dec�t se cuvenea pentru cineva din Talp�. N-am nimic cu dumneata, �nțelegi? E vorba numai de Joc.

��Jocul? Dar eu n-am de-a face cu Daes Dae�mar! Cine ar vrea s� m� ucid� de dragul Marelui Joc? B�rbatul șov�i. Thom apropie și mai mult cuțitul. Dac� ar fi clipit, genele ar fi atins lama. Cine?

��Barthanes, veni r�gușit r�spunsul. Seniorul Barthanes. Nu te-am fi omor�t. Barthanes vrea l�muriri. Nu voiam dec�t s� afl�m ce știi. Ai putea avea parte și de niște aur. O coroan� mare și frumoasa de aur pentru ce �mi spui. Poate chiar dou�.

��Mincinosule! Am fost asear� la conacul lui Barthanes și am stat l�ng� el cum stau l�ng� tine. Dac� ar fi vrut ceva de la mine, n-aș fi plecat viu de acolo.

��Te c�ut�m de zile �ntregi � pe dumneata sau pe oricine altcineva care ar putea ști c�te ceva despre acest Senior din Andor. Nu am auzit numele dumitale dec�t asear�, jos. Seniorul Barthanes este foarte darnic. Ai putea s� primești chiar cinci coroane.

B�rbatul �ncerc� s� �și trag� capul de sub cuțitul lui Thom, �ns� acesta �l izbi și mai tare de perete.

��Ce Senior din Andor? Știa. Lumina s�-l ajute, știa.

��Rand. Din Casa al�Thor. �nalt. T�n�r. Maestru s�bier; cel puțin are sabia. Știu c� a venit s� te vad�, �mpreuna cu un Ogier, și c� ați stat de vorb�. Spune-mi ce știi. S-ar putea s� mai pun și eu la b�taie o coroan� sau dou�.

��Nerodule, murmur� Thom. �De asta a murit Dena? O, Lumin�, e moart�.� �i venea s� pl�ng�. B�iatul e p�stor. �Un p�stor �mbr�cat �ntr-o hain� elegant�, �nconjurat de Aes Sedai ca un trandafir de albine.� E doar un p�stor. �și �ncleșt� și mai tare degetele �n p�rul b�rbatului.

��Așteapt�! Așteapt�! Poți s� te alegi cu mai mult de cinci coroane sau chiar zece. O sut�, de bun� seam�. Fiecare Casa vrea s� știe mai multe despre acest Rand al�Thor. Dou� sau trei m-au chemat pe mine. Cu ceea ce știi dumneata și cu ceea ce știu eu despre cei care vor s� afle mai multe, ne-am putea �mbog�ți am�ndoi. Și mai era și o femeie, o domniț�, care a �ntrebat de mai multe ori de el. Dac� d�m de urma ei� am putea c�știga și de aici ceva.

��N-ați f�cut dec�t o singur� greșeal�, spuse Thom.

��Greșeal�? M�na b�rbatului �ncepu s� alunece ușor spre cing�toare. F�r� �ndoial� c� mai avea un pumnal acolo. Thom nu �l b�g� �n seam�.

��N-ar fi trebuit s� v� atingeți de fat�.

B�rbatul d�du s� apuce pumnalul, dar se aplec�, str�puns de cuțitul lui Thom.

Thom �l l�s� s� se pr�bușeasc� la p�m�nt; r�mase o clip� locului, dup� care se aplec�, ostenit, s� scoat� cuțitele din trupul b�rbatului. Ușa se deschise cu putere, iar Thom se r�suci, cu o expresie fioroas� pe chip.

Zera se trase �napoi, duc�nd m�na la g�t, cu privirea pironit� asupra lui.

��Neroada de Ella tocmai mi-a spus, zise ea cu glas șov�ielnic, c� doi dintre oamenii lui Barthanes au �ntrebat de dumneata asear� și cu ce am auzit de dimineaț� Parc� spuneai c� nu mai iei parte la Joc.

��M-au g�sit, r�spunse Thom, istovit.

Zera f�cu ochii mari de uimire c�nd z�ri trupurile celor doi b�rbați. Intr� gr�bit� �n odaie, �nchiz�nd ușa �n urma ei.

��Asta nu e deloc bine, Thom. Trebuie s� pleci din Cairhien. Privirea �i poposi pe pat și r�mase �ncremenit�. O, nu! O, nu! O, Thom, �mi pare at�t de r�u.

���nc� nu pot pleca, Zera. Șov�i, apoi trase cu bl�ndețe o p�tura peste Dena, acoperindu-i fața. Mai am un om de ucis �nainte.

Hangița se scutur� și �și lu� ochii de la pat. Vocea �i era stins�.

��Dac� e vorba de Barthanes, e prea t�rziu. Numai despre asta auzi peste tot. E mort. L-au g�sit dimineaț� servitorii, f�cut buc�ți �n camera de culcare. N-au știut c� e el dec�t dup� capul �nfipt �ntr-o țepuș� deasupra vetrei. �i puse m�na pe braț. Thom, nu poți ascunde c� ai fost acolo asear�; prea mult� lume vrea s� știe ce s-a �nt�mplat. Dac� �i pui la socoteala și pe �știa doi, nu mai e nimeni �n Cairhien care s� nu cread� c� ai avut ceva de-a face cu treaba asta.

Ultimele cuvinte le rosti pe un ton cumva �ntreb�tor, ca și cum ea �ns�și se �ndoia.

��B�nuiesc c� nu mai conteaz�, spuse Thom, ursuz. Nu se putea st�p�ni s� nu se uite la fata acoperit� cu p�tur� de pe pat. Poate ca o s� m� duc �napoi �n Andor. La Caemlyn.

Zera �l apuc� de umeri și �l �ntoarse spre ea.

��Voi, b�rbații, spuse ea oft�nd, g�ndiți fie cu mușchii, fie cu inima, dar niciodat� cu capul. Nu e nici o deosebire �ntre Caemlyn și Cairhien. O s� fii omor�t sau o s� te trezești aruncat �n temniț�. Crezi c� ea asta ar vrea? Dac� vrei s�-i cinstești memoria, f� bine și r�m�i �n viaț�.

��Te �ngrijești dumneata de� Dar nu putu continua. ��mb�tr�nesc, �și spuse. M� �nmoi.� Scoase punga grea din buzunar și i-o puse �n m�n�. Asta ar trebui s� ajung� pentru� tot. Și s� �ți fie de folos c�nd or s� �nceap� s� pun� �ntreb�ri despre mine.

��O s� m� ocup de tot, zise ea blajin. Trebuie s� pleci, Thom. Acum.

Thom d�du din cap, f�r� tragere de inim�, și �ncepu s�-și �ndese �ncet lucrurile �ntr-o pereche de desagi. �n acest r�stimp, Zera se uit� �ndeaproape la b�rbatul gras, c�zut l�ng� dulap, și scoase un strigat de uimire. Thom o privi nedumerit: nu credea c� o va impresiona vederea s�ngelui.

���știa nu sunt oamenii lui Barthanes, Thom. Cel puțin, asta nu e. Arat� spre b�rbatul cel gras. Tot Cairhienul știe ca e �n slujba Casei Riatin. A lui Galldrian.

��Galldrian, zise Thom sec. ��n ce m-a b�gat nenorocitul �sta de p�stor? �n ce ne-au b�gat femeile Aes Sedai? Deci oamenii lui Galldrian au omor�t-o.�

Ceva din g�ndurile lui i se oglindiser� probabil pe chip. Zera spuse t�ios:

��Dena vrea s� r�m�i �n viaț�, neghiobule! Dac� �ncerci s� �l ucizi pe Rege, or s� te omoare �nainte s� apuci s� te apropii de el!

Se auzi un vuiet dinspre zidurile orașului, ca și cum jum�tate din Cairhien ar fi �nceput s� țipe. �ncrunt�ndu-se, Thom se uit� pe fereastr�. De dincolo de marginea zidurilor cenușii, o coloan� groas� de fum se ridica deasupra acoperișurilor din Talp�. Mult dincolo de ziduri. L�ng� primul v�rtej negru, c�țiva c�rcei cenușii se preschimbau cu iuțeal� �ntr-o alta coloan�, iar din loc �n loc ap�reau alte fuioare de fum. Socoti cam la ce distanț� erau și trase ad�nc aer �n piept.

��Poate c� ar fi mai bine s� pleci și dumneata. Se pare c� cineva a dat foc la gr�nare.

��Am mai trecut prin din așa ceva. Du-te, Thom. Arunc�nd o ultim� privire spre trupul acoperit al Denei, �și adun� lucrurile, dar, tocmai c�nd se preg�tea s� ias�, Zera vorbi din nou. Ai o c�ut�tur� ameninț�toare, Thom Merrilin. �nchipuie-ți-o pe Dena st�nd aici, vie și s�n�toas�. G�ndește-te ce ți-ar spune. Te-ar l�sa s� pleci ca s� fii omor�t f�r� nici un rost?

��Nu sunt dec�t un Menestrel b�tr�n, �i r�spunse el din uș�. �Iar Rand al�Thor nu e dec�t un p�stor, �ns� am�ndoi facem ceea ce trebuie.� Cine crezi c� s-ar putea teme de mine?

C�nd trase ușa dup� el, un r�njet ca de lup, lipsit de veselie, i se ivi pe chip. �l durea piciorul, dar nici nu mai simțea; cobor� iute și hot�r�t sc�rile și p�r�si hanul.

Dup� o jum�tate de zi de mers, colinele pe care era așezat orașul Cairhien �ncepur� s� se preschimbe �n p�duri și ținuturi mai netede; cei din Shienar �nc� �și mai purtau armurile pe caii de povar�. Pe unde o luaser� ei nu erau str�zi, ci doar niște c�r�ri r�zlețe pentru c�ruțe și c�teva ferme sau sate. Verin �i �ndemna s� se gr�beasc�, iar Ingtar, � morm�ind f�r� �ncetare c� se l�sau prinși �n capcan�, c� Fain nu le-ar fi spus niciodat� unde se ducea cu adev�rat, �ns� �mpotrivindu-se și s� o ia �n direcția opus� faț� de Capul Toman, ca și cum credea pe jum�tate �n adev�rul spuselor lui Fain, iar faptul c� erau la luni de zile dep�rtare de Capul Toman nu ținea dec�t de drumul pe care apucau � Ingtar �i f�cea pe plac. Flamura cu bufnița cenușie flutura �n v�nt.

Rand c�l�rea posac și hot�r�t, ferindu-se s� vorbeasc� cu Verin. Mai avea un lucru de f�cut � datoria lui, cum ar fi zis Ingtar � și apoi putea sc�pa de femeile Aes Sedai odat� pentru totdeauna. Perrin p�rea s� �i �mp�rt�șeasc� starea și mergea uit�ndu-se tot timpul �n gol. C�nd, �n cele din urm�, la c�derea nopții, poposir� la marginea unei p�duri, Perrin �i puse lui Loial �ntreb�ri despre stedding. Trolocii nu intrau �n steddinguri; dar lupii? Loial �i r�spunse scurt c� doar creaturile Umbrei ocoleau steddingurile. Și femeile Aes Sedai, de bun� seam�, c�ci din�untrul steddingurilor nu puteau atinge Adev�ratul Izvor și nici conduce Puterea. Ogierul �nsuși nu p�rea s� se �ndrepte spre steddingul Tsofu cu mare tragere de inim�. Mat era singurul ner�bd�tor, aproape disperat s� ajung� acolo. Avea chipul �ngrozitor de palid, de parc� nu mai v�zuse lumina soarelui de un an de zile, iar obrajii i se scof�lciser�, deși el spunea c� e gata s� se �ntreac� la fug� cu oricare dintre ei. Verin �și punea m�inile pe el ca s�-l T�m�duiasc� seara �nainte de culcare și �nc� o dat� dimineața, �nainte s� �ncalece, �ns� Mat ar�ta la fel. Chiar și Hurin se �ncrunta c�nd �l privea.

A doua zi, soarele era deja sus pe cer c�nd Verin se �ndrept� deodat� �n șa și privi �n jur. Ingtar, care era l�ng� ea, tres�ri.

Rand nu vedea nimic deosebit la p�durea �n care se aflau acum. Sub copaci nu creștea mare lucru; �și croiau cu ușurinț� drum pe sub stejari, hicori și fagi, d�nd din c�nd �n c�nd peste c�te un pin �nalt sau un tufiș. Dar, merg�nd dup� ei, simți deodat� un fior, ca și cum ar fi s�rit �n Izvorul de Vin �n plin� iarn�. Nu dur� dec�t o clip�, apoi disp�ru, l�s�ndu-l �nviorat. Și mai era și acea impresie �ndep�rtata de dezn�dejde, cu toate c� nu-și d�dea seama din ce pricin�.

Fiecare, ajung�nd �n acel loc, se cutremura sau spunea ceva. Hurin r�mase cu gura c�scat�, iar Uno murmur�: �Fir-ar s� fie de�� dup� care scutur� din cap, ca și cum nu mai știa ce s� zic�. �n ochii galbeni ai lui Perrin se citea c� știe despre ce e vorba. Loial trase ad�nc aer �n piept.

��Ce� bine e� s� fii din nou �n stedding.

Rand se �ncrunt� și privi �mprejur. S-ar fi așteptat ca steddingul s� fie cumva altfel, �ns�, �n afar� de acea �nfiorare pe care o simțise, p�durea nu era cu nimic schimbat�. Și mai era și faptul c� se simțea odihnit, firește. Apoi o fat� Ogier se ivi de dup� un stejar.

Era mai scund� dec�t Loial � ceea ce �nsemna c� era cu un cap mai �nalt� dec�t Rand � dar, la fel ca și el, avea nasul lat, ochii mari, gura mare și urechile p�roase. Totuși, nu avea spr�ncenele tot at�t de lungi ca ale lui Loial, iar tr�s�turile ei p�reau chiar delicate și smocurile de p�r de la urechi nu era at�t de zburlite. Purta o rochie lunga, verde și o mantie verde brodat� cu flori și ținea �n m�na un m�nunchi de clopoței, pe care parc� tocmai �i culesese. Se uit� liniștit� la ei, aștept�nd.

Loial se d�du jos de pe calul lui �nalt și se gr�bi s� fac� o plec�ciune. Rand și ceilalți f�cur� �ntocmai, chiar dac� ceva mai �ncet; p�n� și Verin �nclin� din cap. Loial le rosti numele, ceremonios, dar nu pomeni din ce stedding venea.

Fata Ogier � Rand era convins c� nu era mai mare dec�t Loial � �i cercet� c�teva clipe, apoi sur�se.

��Fiți bineveniți �n steddingul Tsofu. Glasul �i era mai pl�cut dec�t al lui Loial, mai puțin tun�tor, ca al unui bondar mai mare. Eu sunt Erith, fiica Ivei fiica lui Alar. Fiți bineveniți. Am avut at�t de puțini oaspeți din r�ndul oamenilor de c�nd zidarii au plecat din Cairhien, iar acum sunteți at�t de mulți. Ah, firește, au trecut pe aici și niște Pribegi, �ns� au plecat c�nd� Vorbesc prea mult. O s� v� duc la Fruntași. Doar c� �și plimb� privirea de la unul la altul, �ncerc�nd s� �și dea seama cine e persoana cea mai �nsemnat� și se opri �n cele din urm� la Verin. Aes Sedai, ai at�ția b�rbați cu dumneata, și toți �narmați. Ai putea, rogu-te, s� mai lași c�țiva afar�? Iart�-m�, dar e puțin neliniștitor s� vezi at�ția oameni �narmați �ntr-un stedding.

��De bun� seam�, Erith, r�spunse Verin. Ingtar?

Ingtar d�du niște porunci lui Uno, iar el și Hurin fur� singurii dintre cei din Shienar care o urmar� pe Erith mai departe �n stedding.

Duc�ndu-și calul de c�p�stru, ca și ceilalți, Rand ridic� privirea c�nd se apropie Loial; Ogierul tot tr�gea cu ochiul la Erith, care mergea �n faț� �mpreuna cu Verin și cu Ingtar. Hurin mergea �ntre ei, uit�ndu-se mirat �n jur � la ce, Rand nu știa. Loial se aplec� ca s� �i vorbeasc� �n șoapt�.

��Nu-i așa c� e frumoas�, Rand? Și c�nt� c�nd vorbește.

Mat chicoti, �ns� c�nd Loial se uit� �ntreb�tor la el, zise:

��E foarte dr�guța, Loial. Puțintel cam �nalt� pentru gustul meu, se-nțelege, dar foarte dr�guț�.

Loial se posomor� un pic, apoi d�du din cap a �ncuviințare.

��Da, așa e. Se lumin� la faț�. Ce bine e s� fii din nou �n stedding. Nu c� m-ar fi cuprins Dorul.

��Dorul? �ntreb� Perrin. Nu �nțeleg, Loial.

��Noi, Ogierii, suntem legați de stedding, Perrin. Se spune c�, �nainte de Fr�ngerea Lumii, puteam pleca oriunde și s� st�m oric�t, ca voi, oamenii, dar dup� aceea nu a mai fost așa. Ogierii s-au �mpr�știat prin lume și nu �și mai g�seau steddingurile. Totul se mutase, totul se schimbase. Munții, r�urile, chiar și m�rile.

��Toat� lumea știe despre Fr�ngere, spuse Mat ner�bd�tor. Ce are asta de-a face cu� Dorul?

���n timpul Exilului, pe c�nd pribegeam, pierduți, ne-a cuprins Dorul. Dorința de a ne reg�sim steddingurile, c�minele. Mulți au murit din pricina asta. Loial cl�tin� trist din cap. Mult mai mulți dec�t cei care au supraviețuit. C�nd, �n sf�rșit, am dat din nou de urma steddingurilor, unul c�te unul, �n vremea Leg�m�ntului celor Zece Neamuri, p�rea c� am biruit. Dorul, �ns� apucase deja s� ne schimbe, �și l�sase s�m�nța �n noi. Acum, dac� un Ogier st� prea mult Afar�, �l n�p�dește din nou Dorul; �ncepe s�-și piard� puterile și, dac� nu se �ntoarce, moare.

��Trebuie s� r�m�i aici o vreme? �l �ntreb� Rand neliniștit. Nu e nevoie s� mori ca s� mergi cu noi.

��O s� știu c�nd se apropie, r�se Loial. O s� mai treac� mult timp p�n� c�nd s� �mi poat� face r�u. Dalar a petrecut zece ani printre Oamenii Marii f�r� s� vad� nici un stedding și dup� aia s-a �ntors cu bine acas�.

O femeie Ogier ap�ru dintre copaci, oprindu-se o clip� ca s� vorbeasc� cu Erith și cu Verin. �l cercet� pe Ingtar din cap p�n�-n picioare, apoi �și lu� ochii de la el, ca și cum nu ar fi fost vrednic de atenție; Ingtar clipi des. Dup� aceea �și plimb� privirea peste Loial, Hurin și cei din Emond�s Field și disp�ru �n p�dure; Loial p�rea c� �ncearc� s� se ascund� �n spatele calului.

���n plus, zise el, uit�ndu-se cu b�gare de seam� dup� ea pe deasupra șeii, e mult mai plictisitor s� stai �ntr-un stedding dec�t s� umbli prin lume cu trei ta�veren.

��Dac� iar �ncepi cu povestea asta, morm�i Mat� Rand ridic� iute vocea. � Trei prieteni, atunci. Sper c� sunteți prietenii mei.

��Eu sunt, zise Rand simplu, iar Perrin d�du și el din cap.

Mat r�se.

��Cum aș putea s� nu fiu prieten cu cineva care joac� at�t de prost zaruri? �și d�du m�inile �n l�turi c�nd Rand și Perrin se uitar� ur�t la el. Da, bine. �mi placi, Loial. Ești prietenul meu. �ns� nu mai vorbi despre� Aaa! C�teodat� semeni cu Rand. Cobor� glasul. Cel puțin �n stedding o s� fim la ad�post.

Rand f�cu o str�mb�tur�. Știa ce voia Mat s� zic�. �Aici �n stedding, unde nu pot conduce Puterea.� Perrin �l lovi pe Mat peste um�r, dar c�nd Mat se uit� la el cu fața lui scof�lcit�, parc� �i p�ru r�u.

Rand auzi mai �nt�i muzica; flaute și scripci nev�zute �ng�nau o melodie vesel�, care plutea printre copaci, voci pline c�ntau și r�deau.

Aproape �n aceeași clip� �și d�du seama c� silueta uriaș� pe care o vedea printre copaci era tot un copac, cu trunchiul striat, gros de dou�zeci de pași. Cu gura c�scat� de uimire, se uit� �n sus, printre frunzele celorlalți copaci, p�n� la crengile care se �ntindeau ca p�l�ria unei ciuperci enorme la vreo sut� de pași deasupra p�m�ntului. Și se �n�lța și mai mult de at�t.

��Arde-m-ar, murmur� Mat. Ai putea construi zece case dintr-unul ca �sta. Cincizeci de case.

��S� tai un Copac Falnic? Loial p�rea indignat și foarte m�nios. Urechile �i erau nemișcate, țepene, iar spr�ncenele lungi �i at�rnau pe obraji. Falnicii Copaci nu sunt niciodat� t�iați, afar� doar dac� mor, dar asta nu se prea �nt�mpl�. Puțini Copaci au mai r�mas dup� Fr�ngerea Lumii, �ns� cei mai mari dintre ei erau puieți �n V�rsta Legendelor.

���mi pare r�u, spuse Mat. Ziceam doar c�t de mari sunt. Nu aș face r�u copacilor tai. Loial d�du din cap, �mbl�nzindu-se parc� puțin.

Dintre copaci se ivir� alți Ogieri. Cei mai mulți p�reau s� �și vad� de treburi; deși toți se uitar� la nou-veniți, ba chiar �nclinar� prietenos din cap sau f�cur� o mic� plec�ciune, nici unul nu se opri, nici unul nu le vorbi. Se mișcau curios, �ntr-un fel �n care seriozitatea maturit�ții se �mpletea cu veselia nep�s�toare a copil�riei.

Știau și le pl�cea cine erau și unde se aflau și toți p�reau �mp�cați cu ei �nșiși și cu lucrurile din jur. Rand se trezi c� �i pizmuiește.

Puțini dintre b�rbații Ogieri erau mai �nalți dec�t Loial, �ns� era ușor s� �ți dai seama care erau mai �n v�rst�; toți aveau must�ți la fel de lungi precum spr�ncenele și b�rbi �nguste sub b�rbie. Cei mai tineri erau bine rași, ca Loial. Mulți dintre ei nu erau �mbr�cați dec�t �n c�maș� și duceau lopeți și sape sau g�leți de smoal�; ceilalți aveau surtuce simple, �nchise cu nasturi p�n� la g�t și mai largi �n dreptul genunchilor, ca niște fuste. Femeile p�reau s� prefere florile brodate și multe purtau flori și �n p�r. Femeile mai tinere nu aveau dec�t mantiile brodate; cele mai �n v�rst� aveau broderie și pe rochii, iar unele femei cu p�rul c�runt aveau veșmintele �mpodobite cu flori și c�rcei de viț�-de-vie de la g�t p�n� la tiv. C�țiva Ogieri, mai ales femei și fete, �l priveau foarte iscoditor pe Loial; acesta mergea uit�ndu-se drept �nainte, iar urechile �i zv�cneau din ce �n ce mai tare.

Rand tres�ri c�nd v�zu un Ogier ieșind ca din p�m�nt, dintr-una din movilele acoperite cu iarb� și cu flori s�lbatice dintre copaci. Apoi v�zu ferestrele și o femeie Ogier care p�rea c� �ntinde o foaie de pl�cint� și �și d�du seama c� acelea erau casele Ogierilor. Tocurile de la ferestre erau din piatr�, dar p�reau c� fuseser� cioplite de v�nt și de ap� de-a lungul generațiilor.

Falnicii Copaci, cu trunchiurile lor zdravene și r�d�cinile groase c�t trupul unui cal, aveau nevoie de mult loc, dar c�țiva creșteau chiar �n oraș. Pe deasupra r�d�cinilor erau rampe de lut. De fapt, �n afar� de alei, singurul lucru dup� care deosebeai orașul de p�dure era spațiul mare, deschis, din mijlocul așez�rii, �n jurul unei buturugi, r�mas� de bun� seam� de la un Copac Falnic. Avea cam o sut� de pași dintr-o parte �n alta și era neted� și lustruit� ca o podea obișnuit�; din loc �n loc erau trepte care duceau p�n� la ea. Rand tocmai �ncerca s�-și �nchipuie c�t de �nalt fusese copacul, c�nd Erith vorbi destul de tare c�t s� o aud� toți.

��Iat�-i pe oaspeții noștri.

Trei femei se ar�tar� de dup� buturug�. Cea mai t�n�r� ducea un blid de lemn.

��Femei Aiel, zise Ingtar. Fecioarele L�ncii. Mai bine c� nu l-am luat pe Masema cu mine. Cu toate acestea, se �ndep�rt� de Verin și de Erith și duse m�na la um�r, ca s� �și sl�beasc� sabia �n teac�.

Rand le cercet�, tulburat. Erau la fel cum spuneau oamenii c� este și el. Dou� dintre femei erau deja la v�rsta maturit�ții, cea de-a treia doar o fetiț�, �ns� toate trei erau �nalte. Aveau p�rul de la roșcat p�n� la blond, t�iat scurt, �n afar� de o șuviț� subțire la spate, care le ajungea p�n� la umeri. Purtau pantaloni largi b�gați �n niște cizme din piele moale și toate hainele erau �n nuanțe de brun, cenușiu sau verde; probabil c� se pierdeau printre st�nci și copaci la fel de bine ca Str�jerii cu mantiile lor. Deasupra umerilor se ițeau arcuri scurte, la cing�toare aveau tolbe cu s�geți și cuțite lungi și fiecare purta un scut mic, rotund, din piele de animal și un m�nunchi de l�nci cu coada scurt� și v�rf lung. Chiar și cea mai t�n�r� dintre ele p�șea cu o grație care d�dea de �nțeles c� știa s� se foloseasc� de armele pe care le avea.

Deodat�, femeile �i z�rir� și pe ceilalți oameni; p�rur� la fel de uluite ca atunci c�nd �i v�zuser� pe Rand și pe �nsoțitorii lui, dar se mișcar� cu iuțeala fulgerului. Cea mai t�n�r� strig�: �Soldați din Shienar!� și se �ntoarse s� pun� blidul jos, cu grij�, �n spatele ei. Celelalte dou� �și scoaser� mantiile brune de pe umeri și le �nf�șurar� �n jurul capului. Femeile mai �n v�rst� �și acoperir� fețele cu valuri negre, care nu l�sau s� li se vad� dec�t ochii; fata se �ndrept� de spate, vr�nd sa fac� la fel. Ghemuite la p�m�nt, �naintau cu pași hot�r�ți, țin�nd �ntr-o m�n� scutul și m�nunchiul de l�nci, mai puțin una, pe care o aveau �n m�na cealalt�.

Ingtar scoase sabia din teac�.

��Da-te la o parte, Aes Sedai. Erith, d�-te la o parte. Hurin apuc� pumnalul cu lama zimțat� și șov�i �ntre sabie și ciomag; dup� ce mai arunc� o privire la sulițele femeilor Aiel, alese sabia.

��Nu trebuie s� faceți așa ceva, se �mpotrivi fata Aiel. �și fr�ngea m�inile și se uita pe r�nd la Ingtar și la femeile Aiel. Nu trebuie.

Rand �și d�du seama c� ținea �n m�n� sabia cu pecetea b�tlanului. Perrin scosese pe jum�tate securea de la cing�toare și se codea, cl�tin�nd din cap.

��Sunteți nebuni? �i �ntreb� Mat. Nu-și d�duse jos arcul. Nu-mi pas� dac� sunt Aieli, sunt niște femei.

���ncetați! strig� Verin. �ncetați imediat! Femeile nu se oprir�, iar Aes Sedai str�nse pumnii, nemulțumit�.

Mat se d�du �napoi și puse un picior �n scar�.

��Eu plec, le spuse. M-ați auzit? N-o s� le las s� �mpl�nte o chestie din aia �n mine, dar nici nu o s� lovesc o femeie!

��Leg�m�ntul! Loial țip�. Aduceți-v� aminte de Leg�m�nt! Dar nu izbuti s� le potoleasc�.

Rand v�zu c� at�t femeia Aes Sedai, c�t și fata Ogier se țineau departe de femeile Aiel. Se �ntreb� dac� nu cumva Mat avusese dreptate. Nu era convins c� ar fi putut lovi o femeie, chiar dac� aceasta ar fi �ncercat s�-l omoare. �și d�du seama c�, chiar dac� izbutea s� ajung� p�n� la Roșcat, femeile Aiel erau acum doar la vreo treizeci de pași dep�rtare. De bun� seam� c�, de la distanța aia, l�ncile �l puteau nimeri. Pe m�sur� ce femeile se apropiau, tot ghemuite, cu l�ncile preg�tite, �ncet� s� �și mai spun� c� nu se cuvine s� le loveasc� și �ncepu s� se g�ndeasc� la cum s� le �mpiedice s� �l loveasc� ele pe el.

Zbuciumat, c�ut� h�ul, care veni imediat. Și g�ndurile �l p�r�sir� ca și cum nu ar fi existat dec�t h�ul. Str�lucirea saidarului nu era acolo. Golul era acum mai gol dec�t fusese vreodat�, mai �ntins, ca o gur� hulpav� care voia s�-l mistuie. Hulpav� dup� mai mult; �ntotdeauna mai era ceva.

Un Ogier pași pe neașteptate �ntre cele doua p�lcuri de oameni; �i tremura barba.

��Ce �nseamn� toate astea? L�sați armele jos. P�rea indignat. Pe voi � se uit� fioros la Ingtar și Hurin, Rand și Perrin, dar nu �l ocoli nici pe Mat, care nu avea nici o arm� �n m�n� � v� �nțeleg �ntruc�tva, dar voi� Se �ntoarse spre femeile Aiel, care se opriser�. Ați uitat Leg�m�ntul?

Femeile �și descoperir� capetele și fețele cu repeziciune, de parc� �ncercau s� �l fac� s� uite c� fuseser� vreodat� acoperite. Fata se �nroșise, iar celelalte dou� p�reau rușinate. Una dintre femeile mai �n v�rst�, cea cu p�rul roșcat, spuse:

��Iart�-ne, Frate-Copac. Nu am uitat Leg�m�ntul și nu am fi scos armele, dar suntem �n ținutul Ucigașilor-de-Copaci, unde fiecare m�n� se ridic� �mpotriva noastr�, și am v�zut oameni �narmați. Avea ochii cenușii, v�zu Rand, ca ai lui.

��Sunteți �ntr-un stedding, Rhian, zise Ogierul cu bl�ndețe. Toata lumea e la ad�post �n stedding, surioar�. Aici nu sunt lupte, nimeni nu ridic� m�na �mpotriva nim�nui. Femeia d�du din cap, stingherit�, iar Ogierul se uit� la Ingtar și la ceilalți.

Ingtar b�g� sabia �n teac�; Rand f�cu la fel, deși nu tot at�t de repede ca Hurin, care p�rea aproape la fel de st�njenit ca și femeile Aiel. Perrin nu-și scosese securea de tot. C�nd lu� m�na de pe pl�selele sabiei, Rand l�s� h�ul s� se destrame și se �nfior�. H�ul se risipi, dar l�s� �n urma ecoul din ce �n ce mai stins al golului și dorința de a-l umple cu ceva.

Ogierul se �ntoarse spre Verin și f�cu o plec�ciune.

��Aes Sedai, sunt Juin, fiul lui Lacel fiul lui Laud. Am venit s� te duc la Fruntași. Vor s� știe ce caut� printre noi o femeie Aes Sedai, �nsoțit� de b�rbați �narmați și de unul dintre tinerii noștri. Loial �și l�s� umerii �n jos, ca și cum ar fi �ncercat s� dispar� cu totul. Verin le privi pe femeile Aiel, cu p�rere de r�u, de parc� ar fi vrut s� vorbeasc� cu ele, apoi �i f�cu semn lui Juin s� o conduc�; acesta plec� �mpreun� cu ea, f�r� s� �i spun� nimic lui Loial, f�r� m�car s�-i arunce o privire.

Rand și ceilalți r�maser� c�teva clipe faț� �n faț� cu femeile Aiel, tulburați. Cel puțin Rand era neliniștit. Ingtar st�tea neclintit, iar pe chip nu i se citea nimic. Femeile �și scoseser� v�lurile, dar tot mai țineau l�ncile �n m�n� și �i cercetau pe cei patru b�rbați de parc� ar fi vrut s� vad� ce se ascunde �n�untrul lor. Rand, mai ales, fu ținta unor priviri din ce �n ce mai m�nioase. O auzi pe cea mai t�n�r� dintre ele murmur�nd: �Poart� sabia�, cu un glas �n care se amestecau groaza și disprețul. Apoi cele trei plecar�, aplec�ndu-se s� ia blidul de lemn; se tot uitar� peste um�r la Rand și la ceilalți p�n� c�nd disp�rur� printre copaci.

��Fecioarele L�ncii, șopti Ingtar. N-aș fi crezut ca vor da �napoi odat� ce și-au pus v�lul pe faț�. Cu at�t mai puțin din pricina c�torva vorbe. �l privi pe Rand și pe cei doi prieteni ai s�i. Ar trebui s� vedeți cum atac� Scuturile Roșii sau Soldații de Piatr�. Și o avalanș� e mai ușor de oprit.

��Nu puteau s� �ncalce Leg�m�ntul odat� ce li s-a adus aminte de el, zise Erith, z�mbind. Au venit dup� lemn desc�ntat. �n glas i se ghicea m�ndria. Avem doi Desc�nt�tori aici �n stedding. Au mai r�mas foarte puțini. Am auzit ca �n steddingul Shangtai e un Desc�nt�tor t�n�r, foarte �nzestrat, dar noi avem doi. Loial roși, �ns� fata nu p�ru s� bage de seam�. Dac� sunteți buni s� m� urmați, o s� v� ar�t unde puteți aștepta p�n� vorbesc Fruntașii.

Pornir� dup� ea; Perrin murmur�:

��Lemn desc�ntat, aiurea. Femeile alea �l caut� pe Cel care Vine cu Zorile.

Iar Mat ad�ug� sec:

��Te caut� pe tine, Rand.

��Pe mine? Vorbești prostii. Ce te face s� crezi c�

Se �ntrerupse c�nd Erith cobori treptele ce duceau spre o cas� acoperit� cu flori s�lbatice, ținut�, din c�te se p�rea, pentru oamenii care treceau pe acolo. �nc�perile erau lungi de dou�zeci de pași, iar tavanele pictate se �n�lțau la vreo treizeci de palme deasupra podelei, �ns� Ogierii f�cuser� tot ce le st�tuse �n putința pentru ca oamenii s� se simt� bine. Chiar și așa, mobila era puțin cam mare ca s� fie comod�, scaunele erau �nalte de �ți at�rnau picioarele, masa �i ajungea lui Rand mai sus de br�u. Hurin cel puțin ar fi �nc�put �n picioare �n c�minul de piatr�, care p�rea mai degrab� ros de ap� dec�t f�cut de o m�na de Ogier. Erith se uit� șov�itoare la Loial, �ns� el �i alung� �ndoielile și trase un scaun �n colțul care se vedea cel mai puțin din uș�.

De �ndat� ce fata Ogier plec�, Rand �i lu� deoparte pe Mat și pe Perrin.

��Cum adic� m� caut� pe mine? De ce? Din ce pricin�? M-au privit drept �n ochi și au plecat.

��S-au uitat la tine, zise Mat r�njind, de parc� nu te mai sp�laseși de o lun� și dormiseși laolalt� cu oile. R�njetul i se stinse. Dar se prea poate ca pe tine s� te caute. Am mai �nt�lnit un Aiel.

Rand ascult�, din ce �n ce mai nedumerit, cum se �nt�lniser� cu Aielul la Pumnalul Ucigașului-de-Neam. Mat povesti cel mai mult, Perrin mulțumindu-se doar s� mai adauge c�te un cuv�nt ici și colo, c�nd �nflorea prea tare. Mat istorisi cu o gr�mad� de am�nunte c�t de primejdios era Aielul și cum era s� se ajung� la o lupt�.

��Și cum tu ești singurul Aiel pe care �l știm, �ncheie el, s-ar putea s� fie vorba despre tine. Ingtar zice c� Aielii nu tr�iesc �n afara Pustiului, deci probabil c� tu ești singurul.

��Nu mi se pare deloc amuzant, Mat, morm�i Rand. Nu sunt Aiel.

�Suprema �nsc�unat� zicea ca ești. Ingtar crede c� ești. Tam spunea� Era bolnav, avea febr�.� Femeile Aes Sedai și Tam �l dezr�d�cinaser�; Tam era �ns� prea bolnav ca s� știe ce spune. �l l�saser� s� fie luat de v�nt, apoi �i d�duser� altceva de care s� se sprijine. Dragon Fals. Aiel. Dar nu astea erau r�d�cinile lui. Nu pe astea le voia.

��Poate c� sunt al nim�nui. �ns� Ținutul celor Dou� R�uri este singura cas� pe care o am.

��N-am vrut s� spun nimic, se �mpotrivi Mat. Doar c� Arde-m-ar, așa zice Ingtar. Masema spune la fel. Urien ar fi putut s�-ți fie v�r, iar dac� Rhian și-ar pune rochie și ar zice c� ți-e m�tuș�, p�n� și tu ai crede-o. M� rog. Nu te uita așa la mine, Perrin. Dac� spune c� nu e, așa e. Oricum, ce importanț� are? Perrin cl�tin� din cap.

Niște fete Ogier aduser� ap� și ștergare, br�nz�, fructe și vin și niște pocale din cositor, puțin prea mari ca s� le ții bine �n m�n�. Venir� și alte femei Ogier, �mbr�cate �n rochii brodate de sus p�n� jos. Ap�rur� una c�te una, vreo dou�sprezece, ca s� �i �ntrebe dac� se simt bine, dac� au nevoie de ceva. Fiecare �l �ntreba c�te ceva pe Loial �nainte s� plece. Loial le r�spunse cuviincios, dar �n foarte puține cuvinte, ridic�ndu-se �n picioare și str�ng�nd la piept, ca pe un scut, o carte legat� �n lemn, pe m�sura Ogierilor și, dup� ce se �ndep�rtar�, se cuib�ri �n scaun cu ochii �n carte. C�rțile din casa erau singurul lucru nef�cut pe potriva oamenilor.

��Miroase aerul �sta, Senior Rand, zise Hurin, z�mbind. St�tea pe unul din scaunele de la mas�, cu picioarele at�rn�nd, leg�n�ndu-le ca un copil. Nu c� aș fi crezut c� toate locurile miros ur�t, dar aici� Senior Rand, cred c� aici nu a fost niciodat� vreun omor. Nici m�car vreo ran�, poate doar din �nt�mplare.

��Se spune c� �n steddinguri toat� lumea e la ad�post. �l privea pe Loial. Cel puțin așa zic poveștile. �nghiți și ultima buc�țic� de br�nz� și se duse spre Ogier. Mat �l urm�, cu un pocal �n m�n�. Ce s-a �nt�mplat, Loial? �l �ntreb� Rand. De c�nd am venit aici te tot fr�m�nți, de parc� ai fi o pisic� �ntr-o curte plin� de c�ini.

��Nimic, r�spunse Loial, tr�g�nd cu ochiul la uș�.

��Ți-e team� c� or s� afle c� ai plecat din steddingul Shangtai f�r� s� �ți dea voie Fruntașii?

Loial se uit� �ngrijorat �n jur; urechile �i zv�cneau.

��Nu zice asta, șuier� el. Oricine te poate auzi. Dac� ar afla� Oft�nd din greu, se l�s� din nou �n scaun, privindu-l ba pe Rand, ba pe Mat. Nu știu ce faceți voi, oamenii, dar printre Ogieri� Dac� o fat� vede un b�iat care �i place, se duce la mama ei. Sau, c�teodat�, mama vede un b�iat pe care �l crede potrivit. Oricum, dac� se �nțeleg, mama fetei merge la mama b�iatului, iar b�iatului nu i se spune dec�t atunci c�nd nunta e deja r�nduit�.

��Și b�iatul nu are nici un cuv�nt de spus? �ntreb� Mat ne�ncrez�tor.

��Nu. Femeile zic �ntotdeauna c�, dac-ar fi dup� noi, ne-am petrece viața �nsurați cu copacii. Loial se foi, str�mb�ndu-se. Jum�tate dintre c�s�torii se fac �ntre steddinguri; grupuri de Ogieri tineri merg din stedding �n stedding ca s� vad� și s� fie v�zuți. Dac� or s� afle c� sunt afar� f�r� s� mi se fi dat voie, Fruntașii vor hot�r� de bun� seam� c� am nevoie de o nevast� care s� m� potoleasc�. Și numaidec�t or s� trimit� vorb� �n steddingul Shangtai, mamei mele, iar ea o s� vin� aici și o s� m� �nsoare �nainte s� �și scuture praful de pe haine. Mereu spunea c� sunt prea repezit și c� am nevoie de-o nevast�. Cred c� m-a v�zut c�nd am plecat. Orice nevasta mi-ar alege� nici o nevast� n-o s� m� lase s� m� �ntorc Afar� �nainte s� �mi albeasc� barba. Nevestele �ntotdeauna zic c� nici un b�rbat nu trebuie l�sat afar� p�n� nu e destul de așezat și nu e �n stare s� �și st�p�neasc� pornirile.

Mat r�se zgomotos; toate capetele se �ntoarser� spre el, �ns�, cum Loial �i f�cea semne disperate, vorbi �ncet:

��La noi, b�rbații aleg femeile și nici o nevast� nu �l poate opri pe b�rbat s� fac� ceva. Rand se �ncrunt�, aduc�ndu-și aminte cum �ncepuse Egwene s� se țin� dup� el c�nd erau mici. Iar jup�neasa al�Vere prinsese s� �l bage �n seam� mai mult dec�t pe ceilalți b�ieți. Mai t�rziu, unele fete dansau cu el la s�rb�tori, altele nu, și cele care dansau cu el erau �ntotdeauna prietenele lui Egwene, iar celelalte erau fete pe care Egwene nu le pl�cea. �și aminti și cum �l luase jup�neasa al�Vere deoparte pe Tam � �Și morm�ia c� Tam nu avea o soție cu care s� poat� vorbi!� � și, dup� aceea, Tam și toți ceilalți se purtaser� ca și cum el și Egwene erau f�g�duiți unul altuia, chiar dac� nu �ngenuncheaser� �n fața Soborului Femeilor. �nainte nu se g�ndise niciodat� așa la aceste lucruri. Cred c� facem și noi la fel, murmura el, iar c�nd Mat r�se, ad�ug�: Știi cumva ca tat�l t�u s� fi f�cut vreodat� un lucru cu care mama ta nu era de acord? Mat deschise gura, r�njind, apoi se posomor� și o �nchise la loc.

Juin cobor� sc�rile p�n� la ei.

��Dac� sunteți buni, vreți s� veniți toți cu mine? Fruntașii vor s� v� vad�. Nu se uit� la Loial, �ns� acesta aproape c� sc�p� cartea din m�n�.

��Dac� Fruntașii �ncearc� s� te conving� s� r�m�i, zise Rand, o s� le spunem c� avem nevoie de tine.

��Nici nu cred c� e vorba de tine, spuse Mat. Fac r�m�șag c� nu vor dec�t s� ne spun� c� putem folosi Poarta de Tain�. Se scutur� și cobor� și mai mult glasul. Chiar trebuie s� o facem, nu-i așa. Nu era o �ntrebare.

��R�m�i și �nsoar�-te sau apuc-o pe C�ile de Tain�. Loial era ab�tut. Viața e tare �nc�lcit� c�nd ai drept prieteni niște ta�veren.

Pe m�sur� ce str�b�teau orașul Ogier, Rand v�zu c� Loial era din ce �n ce mai neliniștit. Avea urechile la fel de țepene precum spinarea și f�cea ochii tot mai mari de fiecare dat� c�nd era privit de alți Ogieri, mai ales de femei și de fete, ceea ce se �nt�mpla foarte des. P�rea c� așteapt� s� fie condamnat la moarte.

Ogierul cu barb� ar�t� spre niște trepte late care duceau �n jos, spre o movil� acoperit� cu iarb�, cu mult mai mare dec�t restul; era de fapt o colin�, aflat� la r�d�cina unuia dintre Falnicii Copaci.

��Nu vrei s� ne aștepți aici, Loial? zise Rand.

��Fruntașii�, �ncepu Juin.

���Probabil c� nu vor s� ne vad� pe toți, �ncheie Rand �n locul lui.

��Mai bine s� �l lase �n pace, ad�ug� și Mat.

Loial se gr�bi s� �ncuviințeze.

��Da. Da, cred� Mai multe femei Ogier se uitau la el, de la bunicuțe cu p�rul alb la fete de v�rsta lui Erith, unele vorbind �ntre ele, �ns� toate cu ochii ațintiți asupra lui. �i tremurar� urechile, dar privi ușa mare spre care duceau treptele și d�du din nou din cap. Da, o s� stau aici și-o s� citesc. Asta o s� fac. O s� citesc.

Scotoci �n buzunar și scoase o carte. Se așez� pe moviliț� de l�ng� trepte, cu cartea �n m�n� și �și v�r� ochii �n ea. O s� stau aici și-o s� citesc p�n� veniți voi. Urechile �i zv�cneau, ca și cum simțea privirile femeilor.

Juin cl�tin� din cap, apoi ridic� din umeri și ar�t� din nou spre trepte.

��V� rog. Fruntașii v� așteapt�.

�nc�perea uriaș�, f�r� ferestre, din�untrul movilei era f�cut� pe potriva Ogierilor; tavanul cu grinzi groase care se �n�lța la vreo sut� de palme deasupra podelei ar fi fost vrednic de orice palat. Cei șapte Ogieri așezați la un fel de tribun� chiar �n fața ușii f�ceau ca odaia s� par� ceva mai mic�, �ns� Rand tot se simțea ca �ntr-o grot�. Pietrele �ntunecate de pe jos erau mari și neregulate, dar netede, iar pereții cenușii p�reau din st�nc�. Grinzile din tavan, deși t�iate grosolan, aduceau cu niște r�d�cini enorme.

�n afar� de scaunul cu sp�tar �nalt din fața tribunei pe care st�tea Verin și jilțurile masive ale Fruntașilor, nu mai era nici o alt� mobil� �n �nc�pere. Femeia Ogier de la mijlocul tribunei st�tea pe un jilț puțin mai ridicat dec�t celelalte; la st�nga ei erau trei b�rbați cu barb�, �mbr�cați �n haine lungi și largi, iar la dreapta ei � trei femei �n rochii asem�n�toare cu a ei, brodate de la g�t p�n� la poale cu c�rcei de viț�-de-vie și flori. Toți aveau fețe zb�rcite și p�rul alb, chiar și la urechi și emanau o puternic� impresie de demnitate.

Hurin c�sc� gura, iar Rand se trezi și el zg�indu-se. Nici m�car Verin nu se putea m�sura cu �nțelepciunea oglindit� �n ochii mari ai Fruntașilor, nici Morgase nu i-ar fi �ntrecut �n autoritate, nici Moiraine �n senin�tate. Ingtar fu primul care f�cu o plec�ciune, c�t se poate de ceremonioas�, �n timp ce restul parc� prinseser� r�d�cini.

��Eu sunt Alar, zise femeia Ogier din jilțul cel �nalt dup� ce se așezar� �n cele din urm� l�ng� Verin, sunt prima dintre Fruntașii din steddingul Tsofu. Verin ne-a spus c� aveți nevoie s� treceți prin Poarta de Tain� de aici. Cornul lui Vaiere este un lucru �nsemnat, �ns�, de mai bine de o sut� de ani, noi nu am dat voie nim�nui s� apuce pe C�ile de Tain�. Nici noi, nici Fruntașii din alte steddinguri.

��Voi g�si Cornul, spuse Ingtar m�nios. Trebuie. Dac� nu v� �nvoiți s� ne l�sați s� trecem prin Poarta de tain� T�cu �n clipa �n care Verin se uit� la el, dar chipul �i r�mase �ncruntat.

Alar z�mbi.

��Nu te repezi așa. Voi, oamenii, nu stați niciodat� s� cugetați. Nu te poți �ncrede dec�t �n judec�țile f�cute �n tihn�. Sur�sul i se stinse, f�c�nd loc gravit�ții, �ns� glasul �i era tot liniștit. Primejdiile de pe C�ile de Tain� nu pot fi �nfruntate cu o sabie �n m�n�, nu c�nd vine vorba de Aieli și de troloci. Trebuie s� v� spun c�, dac� porniți pe C�ile de Tain�, nu numai c� puteți �nnebuni sau muri, dar v� primejduiți p�n� și sufletele.

��Am v�zut V�ntul Negru, zise Rand, iar Mat și Perrin �ncuviințar�. Nu puteau p�rea ner�bd�tori s� mai treac� odat� prin așa ceva.

��O s� merg dup� Corn p�n� la Shayol Ghul, dac� e nevoie, spuse Ingtar cu hot�r�re. Hurin d�du din cap, ca și cum �ncuviința vorbele lui Ingtar.

��Adu-l pe Trayal, porunci Alar.

Juin, care r�m�sese l�ng� uș�, se �nclin� și plec�.

��Nu e destul, �i zise lui Verin, s� auziți ce se poate �nt�mpla. Trebuie s� vedeți, s� simțiți cu inima.

P�n� la �ntoarcerea lui Juin se l�s� o t�cere sup�r�toare, care deveni și mai st�njenitoare c�nd acesta veni �nsoțit de dou� femei Ogier, care �l sprijineau pe un Ogier de v�rst� mijlocie, cu barba neagr�, care mergea t�rș�it, de parc� nu știa cum s� se serveasc� de picioare. Pielea �i at�rna pe chip nu i se citea nimic, iar ochii mari erai goi; nu clipea dar nici nu se holba nici nu privea la ceva anume, ci p�rea s� nu vad� nimic �n jur. Una dintre femei șterse cu bl�ndețe saliva care i se prelingea din colțul gurii, �l apucar� de brațe ca s� �l fac� s� se opreasc�; picioarele lui merser� �nainte, șov�i, apoi r�mase pe loc. P�rea la fel de mulțumit și c�nd st�tea �n picioare, și c�nd mergea � sau, mai bine zis, se sinchisea la fel de puțin.

��Trayal a fost unul din ultimii Ogieri care au umblat pe C�ile de Tain�, spuse Alar �ncetișor. A ieșit de acolo așa cum �l vedeți. Vrei s�-l atingi, Verin?

Verin se uit� lung la ea, apoi se ridic� și se �ndrept� spre Trayal. Acesta nu f�cu nici o mișcare c�nd femeia Aes Sedai �și puse m�inile pe pieptul lui lat, nici m�car nu p�rea s�-și dea seama c� este atins. Verin scoase un șuierat și se trase iute �napoi, privindu-l, apoi se �ntoarse spre Fruntași.

��E� gol. Trupul tr�iește, dar �n�untru nu mai e nimic. Nimic. Toți Fruntașii ar�tau cumplit de ab�tuți.

��Nimic, zise una din femeile de la dreapta lui Alar. �n ochii ei p�rea s� se fi adunat toat� durerea pe care Trayal nu o mai putea simți. Nici minte. Nici suflet. Din Trayal nu a mai r�mas dec�t trupul.

��Era un Desc�nt�tor iscusit, oft� unul dintre b�rbați.

Alar f�cu un semn, iar cele doua femei �l �ntoarser� pe Trayal ca s� �l scoat� afar�; trebuir� s� �l t�rasc� puțin �nainte s� �nceap� s� p�șeasc�.

��Știm ce primejdii trebuie s� �nfrunt�m, spuse Verin. Dar trebuie s� mergem dup� Cornul lui Vaiere.

Alar d�du din cap.

��Cornul lui Vaiere. Nici nu știu ce e mai r�u � c� e �n m�inile Iscoadelor Celui �ntunecat sau c� a fost g�sit. Se uit� pe r�nd la toți Fruntașii; fiecare d�du din cap, iar unul dintre b�rbați �și m�ng�ie mai �nt�i barba, cufundat �n g�nduri. Foarte bine. Verin mi-a zis c� nu e vreme de pierdut. O s� v� duc eu �ns�mi p�n� la Poarta de tain�. Rand era pe jum�tate ușurat, pe jum�tate speriat. Alar adaug�: Aveți cu voi un t�n�r Ogier. Loial, fiul lui Arent fiul lui Halan, din steddingul Shangtai. E departe de cas�.

��Avem nevoie de el, se gr�bi Rand s� spun�. Se opri o clip�, v�z�nd privirile mirate ale Fruntașilor și ale lui Verin, apoi continu� cu �nc�p�ț�nare. Avem nevoie de el. Și el vrea s� mearg� cu noi.

��Loial e prietenul nostru, zise și Perrin, chiar atunci c�nd Mat spuse: Nu ne st� �n drum și �și poart� singur de grij�. Am�ndoi p�reau stingheriți de privirile Fruntașilor, �ns� nu d�dur� �napoi.

��Din ce pricin� n-ar putea veni cu noi? �ntreb� Ingtar. Cum zice și Mat, �și poart� singur de grij�. Nu știu s� avem nevoie de el, dar dac� vrea s� vin�, de ce?�

��Avem nevoie de el, �l �ntrerupse Verin. Puțini mai cunosc C�ile de Taina, �ns� Loial a citit despre ele. Poate desluși C�l�uzirile.

Alar �i privi pe fiecare �n parte, dup� care �și aținti ochii asupra lui Rand.

��Verin spune c� ești ta�veren, sf�rși ea prin a zice, și simt asta. Ceea ce �nseamn� c� ești �ntr-adev�r un ta�veren puternic, c�ci la noi aceste Haruri sunt din ce �n ce mai slabe. L-ai atras pe Loial, fiul lui Arent fiul lui Halan, �n ta�maral�ailen, Nodul pe care �l țese P�nza �n jurul t�u?

��Eu� eu nu vreau dec�t sa g�sesc Cornul și� Rand nu �și termina vorba. Alar nu pomenise de pumnalul lui Mat. Nu știa dac� Verin le povestise Fruntașilor sau p�strase t�cerea. E prietenul meu.

��Prietenul t�u, spuse Alar. Dup� noi, e foarte t�n�r. Și tu ești t�n�r, �ns� tu ești ta�veren. Va trebui s� ai grij� de el și, dup� ce se termin�, vei c�uta s� ajung� cu bine acas�, �n steddingul Shangtai.

��Așa voi face, zise Rand. P�rea o f�g�duinț�, un jur�m�nt.

��Atunci s� mergem la Poart�.

Loial se ridic� �n picioare c�nd �i v�zu apropiindu-se, cu Alar și Verin �n frunte. Ingtar �și trimise pe Hurin dup� Uno și ceilalți soldați. Loial se uit� pe furiș la Alar, apoi r�mase �n urm� cu Rand. Femeile Ogier care �l tot priviser� se f�cuser� nev�zute.

��Au zis ceva Fruntașii despre mine? A?� Privi spatele lat al lui Alar, care tocmai �i poruncea lui Juin s� aduc� animalele. Porni �mpreun� cu Verin �nainte ca Juin s� �și termine plec�ciunea și se �nclin� spre femeia Aes Sedai, ca s� �i vorbeasc� �n șoapt�.

��I-a spus lui Rand s� aib� grij� de tine, �i zise Mat lui Loial pe un ton solemn și s� te duc� acas� ca pe un copil. Nu �nțeleg de ce nu vrei s� r�m�i aici și s� te �nsori.

��A zis c� poți merge cu noi. Rand �i arunc� lui Mat o c�ut�tur� ameninț�toare, care �l f�cu pe acesta s� chicoteasc�. P�rea ciudat s� vezi un z�mbet pe chipul acela scof�lcit. Loial �nv�rtea �n m�na un fir de ochii-p�s�ruicii. Ai fost s� culegi flori? �l �ntreb� Rand.

��Mi-a dat-o Erith. Se uita cum se roteau petalele albe. E foarte dr�guț�, chiar dac� Mat nu �și d� seama.

��Asta �nseamn� c� nu mai vrei s� mergi cu noi?

Loial tres�ri.

��Ce? A, nu. Adic� ba da, vreau s� merg. Mi-a dat o floare. At�ta tot. Scoase o carte din buzunar și puse floarea sub copert�. C�nd o v�ri la loc, murmur� ca pentru sine: Și a zis c� sunt chipeș. Mat scoase un fluierat, se lu� cu m�inile de burt� și porni mai departe �mpleticindu-se; Loial se �nroși. Pai� ea a zis așa, nu eu.

Perrin �i d�du c�teva castane lui Mat.

��Lui Mat nu i-a zis nimeni niciodat� c� e chipeș. Te invidiaz�.

��Nu-i adev�rat, spuse deodat� Mat, �ndrept�ndu-și spatele. Neysa Ayellin crede c� sunt chipeș. Mi-a spus-o de mai multe ori.

��Neysa e dr�guț�? �ntreb� Loial.

��Are o faț� ca de capr�, zise Perrin cu bl�ndețe. Mat se �nec� �ncerc�nd s� se �mpotriveasc�. Rand r�nji. Neysa Ayellin era aproape la fel de frumoasa ca Egwene. Iar acum era aproape ca pe vremuri, aproape ca atunci c�nd erau acas� și se tot nec�jeau unul pe altul, r�deau și se �nțepau.

Str�b�tur� orașul; Ogierii �i salutau pe Fruntași, �nclin�ndu-se sau f�c�nd o reverenț� și se uitau curioși la oameni. Totuși, fața �ncremenit� a lui Alar nu l�sa pe nimeni s� se opreasc� din drum ca s� �i vorbeasc�. Singurul lucru care ar�ta c� ieșiser� din oraș era lipsa movilelor; erau Ogieri prin preajm�, fie cercet�nd copacii, fie lucr�nd cu r�șin�, fer�straie sau topoare acolo unde erau crengi uscate sau unde copacii aveau nevoie de mai mult� lumin�. �și f�ceau treaba aproape dr�g�stos.

Juin li se al�tur�, aduc�ndu-le caii de c�p�stru, iar Hurin se apropie și el, �mpreuna cu Uno, cu ceilalți soldați și cu animalele de povar�. Alar f�cu semn cu degetul și spuse:

��Acolo e. Glumele contenir�. Rand era nedumerit. Firește c� Poarta era Afar� din stedding � C�ile de Tain� fuseser� �ncepute folosind Puterea Suprem� și, deci, nu ar fi putut fi f�cute �n�untru � dar nimic nu ar�ta c� trecuser� acel hotar. Apoi b�g� de seam� c� era o deosebire; impresia aceea de dezn�dejde disp�ruse. Se �nfior�. Saidinul era din nou acolo, aștept�ndu-l.

Alar �i conduse pe l�ng� un stejar �nalt, �ntr-o poieniț� �n care era lespedea mare a Porții de tain�, cu partea din faț� meșteșugit �mpodobit� cu c�rcei de viț�-de-vie și tot felul de frunze. La marginea poieniței Ogierii construiser� un parmacl�c scund din piatr�, ce p�rea s� fi crescut din p�m�nt, care aducea cu un cerc format din r�d�cini. La vederea lui, Rand se simți tulburat. �și d�du apoi seama c� r�d�cinile sem�nau cu cele de muri și de m�ceși, de ieder� otr�vitoare � nimeni n-ar fi vrut s� se ating� de așa ceva. Alar se opri �n fața parmacl�cului.

��E pus ca s�-i alunge pe cei care ajung aici. Nu c� asta s-ar �nt�mpla prea des. Eu nu o s� trec peste el. Dar voi puteți. Juin nu se apropie nici ea; �și tot ștergea m�inile de pieptul hainei și se ferea s� se uite la Poarta de tain�.

��Mulțumesc, �i spuse Verin. Ne este de mare trebuinț�, altminteri nu te-aș fi rugat.

Rand se �ncord� c�nd femeia Aes Sedai pași peste parmacl�c și se �ndrept� spre Poarta de tain�. Loial trase ad�nc aer �n piept și morm�i ceva. Uno și ceilalți soldați se foir� �n șa și sl�bir� s�biile �n teac�. S�biile nu aveau s� le fie de nici un ajutor pe C�ile de Tain�, �ns� m�car se puteau am�gi c� sunt preg�tiți. Doar Ingtar și Verin p�reau liniștiți; chiar și Alar �și apuc� fusta cu am�ndou� m�inile.

Verin smulse frunza de Avendesora, iar Rand se aplec� �n faț�. Se simțea �mboldit s� se cufunde �n h�u, s� fie �n locul de unde putea atinge saidinul, dac� era nevoie.

Frunzele cioplite tremurar� �n b�taia v�ntului nesimțit; �n mijloc ap�ru o deschiz�tur�, iar cele dou� jum�t�ți ale lespezii �ncepur� s� se deschid�.

Rand st�tea cu ochii ațintiți asupra Porții. �n�untru nu era nici o reflectare argintie, mat�, ci doar bezn�.

���nchide-o! strig� el. V�ntul Negru! �nchide-o!

Verin privi Poarta, uluit�, apoi arunc� frunza cu trei foi �napoi printre feluritele frunze de pe lespede; frunza r�mase unde o pusese, iar femeia Aes Sedai se d�du �napoi. De �ndat� ce frunza de Avendesora fu la locul ei, Poarta de tain� �ncepu s� se �nchid�. Deschiz�tura disp�ru, c�rceii de viț�-de-vie și frunzele se contopir�, ascunz�nd V�ntul Negru. Poarta era din nou o lespede de piatr�, dar o lespede ce p�rea aproape vie.

Alar r�sufla anevoie.

��Machin Shin. At�t de aproape.

��N-a �ncercat s� ias�, zise Rand. Juin �ncerc� s� spun� ceva, dar vorbele �i r�maser� �n g�t.

��Ți-am mai zis c� V�ntul Negru este creatura Cailor de Tain�, spuse Verin. Nu se poate dep�rta de ele. Glasul �i era liniștit, dar tot �și ștergea m�inile de fust�. Rand deschise gura, apoi se r�zg�ndi. Și totuși, continu� ea, m� �ntreb de ce era aici. Mai �nt�i �n Cairhien, acum aici. M� mir. Se uit� pieziș la Rand, care tres�ri. Verin �și luase at�t de iute ochii de la el �nc�t nu credea s� fi b�gat cineva de seam�, �ns� lui Rand i se p�rea c� vedea o leg�tur� �ntre el și V�ntul Negru.

��N-am auzit niciodat� ca Machin Shin s� aștepte s� se deschid� o Poart�, spuse Alar. �ntotdeauna r�t�cea pe C�ile de Tain�. Dar a trecut mult� vreme și poate c� i s-a f�cut foame și sper� s� dea peste cineva care intr� pe Poart� f�r� s� fie atent. Verin, e limpede c� nu puteți folosi Poarta asta. Și, chiar știind c� v-ar fi fost de mare trebuinț�, nu pot spune c� �mi pare r�u. C�ile de Tain� sunt acum ale Umbrei.

Rand se �ncrunt�. �E oare cu putinț� s� m� urm�reasc� pe mine?� Erau prea multe �ntreb�ri. Izbutise Padan Fain s� �i porunceasc� V�ntului Negru? Verin spunea c� așa ceva era imposibil. Și de ce ar fi �ncercat Fain s� �l opreasc�, dup� ce �i ceruse s� mearg� dup� el? Era convins de un singur lucru: c� mesajul era adev�rat. Trebuia s� ajung� la Capul Toman. Și de ar fi g�sit a doua zi Cornul lui Vaiere și pumnalul lui Mat ascunse sub o tuf�, tot trebuia s� se duc� acolo.

Verin era ad�ncit� �n g�nduri. Mat se așezase pe parmacl�c și �și ținea capul �n m�ini, iar Perrin se uita la el, �ngrijorat. Loial p�rea ușurat c� nu pot folosi Poarta de tain� și rușinat de ușurarea pe care o simțea.

��Nu mai avem ce face aici, gr�i Ingtar. Verin Sedai, te-am urmat, deși nu eram de acord cu dumneata, dar nu pot merge mai departe. O s� m� �ntorc la Cairhien. Barthanes știe unde au plecat Iscoadele Celui �ntunecat și voi g�si o cale de a-l face s�-mi spun�.

��Fain a plecat spre Capul Toman, zise Rand, cu istovire �n glas. Și unde s-a dus, acolo sunt și Cornul lui Vaiere, și pumnalul.

��Probabil� Perrin ridic� din umeri; nu avea prea mult� tragere de inim�. Putem �ncerca s� intram pe o alt� Poart�. Dintr-un alt stedding.

Loial �și m�ng�ie b�rbia și vorbi repede, ca și cum voia s� uite c�t de ușurat fusese c� aici nu izb�ndiser�.

��Steddingul Cantoine e l�ng� R�ul Iralell, iar steddingul Taijing e la r�s�rit de el, �n Osia Lumii. �ns� Poarta de tain� din Caemlyn, unde era desișul, este mai aproape. Iar cea mai apropiata este cea din desișul din Tar Valon.

��M� tem c�, indiferent ce Poart� alegem, o s� d�m din nou peste Machin Shin, spuse Verin, cu o privire pierdut�. Alar se uit� �ntreb�tor la ea, �ns� femeia Aes Sedai nu mai zise nimic cu voce tare. �n schimb, morm�i ca pentru sine, scutur�nd din cap de parc� se mustra singur�.

��Avem nevoie, spuse Hurin sfios, de una din Porțile acelea de trecere. O privi pe Alar, apoi pe Verin și, cum nici una nu �i zise s� tac�, continu�, pe un ton din ce �n ce mai �ncrez�tor. Domnița Selene spunea c�, �n vremurile de demult, Aes Sedai au cercetat lumile acelea și așa au știut cum s� cl�deasc� aceste C�i de tain�. Și locul �n care eram� ne-a luat cu dou� zile mai puțin s� str�batem o sut� de leghe. Dac� am putea folosi o Piatr� de trecere ca s� intram �n lumea aceea, sau �ntr-una asem�n�toare, nu ne-ar lua mai mult de o s�pt�m�n� sau dou� s� ajungem p�n� la Oceanul Aryth și ne-am putea �ntoarce drept la Capul Toman. Poate c� nu ar fi la fel de iute ca pe C�i, �ns� precis e mai rapid dec�t s� o lu�m c�lare spre apus. Ce zici, Senior Ingtar? Senior Rand?

Verin fu cea care �i r�spunse.

��Am putea face ce spui, amușinarule, dar, fie c� sper�m s� nu mai d�m peste Machin Shin c�nd deschidem Poarta, fie c� sper�m s� g�sim o Piatr� de trecere, e totuna. Cea mai apropiat� Piatr� pe care o știu e �n Pustiul Aiel. Firește, am putea s� ne �ntoarcem la Pumnalul Ucigașului-de-Neam, dac� dumneata, sau Rand, sau Loial, crezi c� am putea g�si din nou Piatra aceea.

Rand se uit� la Mat. Prietenul lui ridicase capul, plin de n�dejde, c�nd auzise vorbindu-se despre Pietre. C�teva s�pt�m�ni, așa zisese Verin. Dac� porneau c�lare spre apus, Mat nu avea s� mai ajung� la Capul Toman.

��Știu eu unde e, spuse Rand, f�r� tragere de inim�. Se simți rușinat. �Mat e pe moarte, Cornul lui Vaiere e �n m�inile Iscoadelor Celui �ntunecat, Fain va face r�u celor din Emond�s Field dac� nu mergi dup� el, iar ție ți-e team� s� conduci Puterea. O dat� la plecare și o dat� la �ntoarcere. N-o s� �nnebunești din at�ta lucru.� Ceea ce �l speria cu adev�rat era acea ner�bdare pe care o simțea la g�ndul c� va conduce din nou Puterea, c� va curge prin el, c� va fi din nou viu.

��Nu �nțeleg, zise Alar �ncetișor. Pietrele de Trecere n-au mai fost folosite din V�rsta Legendelor. Nu credeam c� mai e cineva care s� știe s� se serveasc� de ele.

��Femeile din Ajah Brun� știu multe lucruri, spuse Verin sec, iar eu știu cum s� m� slujesc de Pietre.

Alar d�du din cap a �ncuviințare.

���n Turnul Alb exist� cu adev�rat minuni la care nici nu vis�m. Dar, dac� știi cum s� te slujești de Pietrele de Trecere, nu e nevoie s� v� duceți p�n� la Pumnalul Ucigașului-de-Neam. E una nu departe de aici.

��Roata țese dup� cum �i e voia, iar �n P�nz� g�sim tot ce ne este trebuincios. Privirea pierdut� disp�ru cu totul de pe chipul lui Verin. Du-ne acolo, spuse ea vioaie. Deja am irosit mult timp.

Conduși de Alar, care mergea cu pași maiestuoși, se �ndep�rtar� de Poart�; Juin p�rea c�t se poate de ner�bd�tor s� o lase �n urm�. Mat, cel puțin, era bucuros, iar Hurin p�rea și el �ncrez�tor, c�t despre Loial, el p�rea mai degrab� �ngrijorat de faptul c� Alar s-ar putea r�zg�ndi dec�t de altceva. Rand �l tr�gea pe Roșcat de c�p�stru, f�r� s� se gr�beasc�. Nu credea c� Verin chiar voia s� foloseasc� ea �ns�și Piatra.

Coloana de piatr� cenușie se ridica l�ng� un fag �nalt de o sut� de picioare și gros de patru pași; �nainte s� vad� Falnicii Copaci, Rand s-ar fi minunat de m�rimea lui. Aici nu era nici un fel de parmacl�c, doar c�teva flori s�lbatice care �și ițeau capul printre frunzele de pe jos. Poarta de Trecere era roas� de vreme, �ns� semnele de pe ea se mai deslușeau �nc�.

Soldații c�lare se r�sfirar�, form�nd un cerc �n jurul Pietrelor și al celor care nu erau pe cai.

��Am pus-o �n picioare, spuse Alar, c�nd am g�sit-o, acum mulți ani, dar nu am mutat-o din loc. P�rea� c� nu voia s� fie mutat� din loc. Se duse la Piatr� și puse m�na pe ea. Am socotit-o �ntotdeauna un simbol a ceea ce s-a pierdut, a ceea ce a fost uitat. �n V�rsta Legendelor, putea fi cercetat� și cumva �nțeleas�. Acum, pentru noi, nu e dec�t o bucat� de st�nc�.

��Ceva mai mult dec�t at�t, n�d�jduiesc. Verin p�rea s� nu aib� ast�mp�r. Alar, �ți mulțumesc pentru ajutor. Iart�-ne c� te p�r�sim f�r� prea mult� ceremonie, dar Roata nu așteapt� pe nimeni. Cel puțin nu vom mai tulbura liniștea steddingului dumitale.

��I-am chemat �napoi pe zidarii din Cairhien, zise Alar, �ns� tot auzim ce se petrece �n lumea de Afar�. Dragoni falși. Marele Alai plecat pe urmele Cornului. Auzim și trece pe l�ng� noi. Nu cred c� Tarmon Gai�don va trece pe l�ng� noi sau ne va l�sa �n pace. Drum bun, Verin Sedai. Drum bun tuturor și fie ca m�na Creatorului s� v� ocroteasc�. Juin. Se opri doar c�t s� arunce o privire spre Loial și o ultima c�ut�tur� dojenitoare lui Rand, dup� care cei doi Ogieri disp�rur� printre copaci.

Se auzi sc�rț�itul șeilor c�nd soldații se foir�. Ingtar privi la cercul pe care �l formaser�.

��Chiar este nevoie, Verin Sedai? Și dac� ar fi cu putinț� Nici m�car nu știm dac� Iscoadele Celui �ntunecat au dus �ntr-adev�r Cornul la Capul Toman. Eu tot cred c� �l pot face pe Barthanes�

��Dac� nu putem fi siguri, spuse Verin bl�nd, �ntrerup�ndu-l, atunci Capul Toman e un loc la fel de bun ca oricare altul. Te-am auzit de mai multe ori zic�nd c� ai merge p�n� la Shayol Ghul ca s� iei Cornul. Acum dai �napoi, din pricina asta? Ar�t� spre Piatra de sub copacul cu scoarța neted�.

Ingtar se �nc�p�ț�n�:

��Nu dau �napoi de la nimic. Du-ne la Capul Toman sau la Shayol Ghul. Dac� la cap�t se afla Cornul lui Vaiere, te voi urma.

��Așa e bine, Ingtar. Rand, tu ai folosit mai de cur�nd o Piatr� de trecere dec�t mine. Vino. �i f�cu semn s� se apropie, iar Rand veni, cu Roșcatul de c�p�stru, p�n� la Piatr�.

��Te-ai mai slujit de o Piatr� de trecere? Arunc� o privire peste um�r ca s� se �ncredințeze c� nu �l putea auzi nimeni. Atunci nu vrei s-o fac eu. Ridic� din umeri, ușurat.

Verin se uit� bl�nd la el.

��Nu am folosit niciodat� o Piatr� de Trecere, de asta am zis c� tu ai f�cut asta mai de cur�nd dec�t mine. �mi cunosc foarte bine limitele. Aș fi nimicit� �nainte s� apuc s� conduc destul� Putere c�t s� pun �n mișcare o Piatr� de trecere. �ns� știu c�te ceva despre ele. Așa c� �ți pot fi un pic de ajutor.

��Dar eu nu știu nimic. D�du ocol Pietrei, uit�ndu-se la ea de sus p�n� jos. Singurul lucru pe care mi-l amintesc este semnul pentru lumea noastr�. Mi l-a ar�tat Selene, dar nu-l v�d aici.

��Firește c� nu. Nu apare pe Pietrele din lumea noastr�; semnele acestea te c�l�uzesc pe drumul spre lumea noastr�. Cl�tin� din cap. Ce n-aș da s� vorbesc cu fata asta a ta. Sau, �nc� și mai bine, s� pot ține �n m�n� cartea ei. Se crede c� la Fr�ngerea Lumii au fost distruse toate exemplarele din Oglinzile Roții. Serafelle �mi spune mereu c� sunt mai multe c�rțile socotite pierdute dec�t cele pe care m� pot aștepta s� le g�sesc. Ei, n-are rost s� ne g�ndim la ceea ce nu știu. Știu totuși c�teva lucruri. Semnele din partea de sus a Pietrei reprezint� lumile. Nu sunt toate Lumi care ar putea exista, de bun� seam�. Se pare c� nu fiecare Piatr� duce spre toate lumile, iar �n V�rsta Legendelor Aes Sedai credeau c� existau lumi posibile spre care nu ducea nici o Piatr�. Nu vezi nimic care s� �ți aduc� aminte de ceva?

��Nimic. Dac� ar fi g�sit semnul potrivit, s-ar fi putut folosi de el ca s� dea de urma lui Fain și a Cornului, ca s� �l salveze pe Mat, ca s� �l opreasc� pe Fain s� fac� r�u celor din Emond�s Field. Dac� ar fi g�sit semnul, ar fi trebuit s� ating� saidinul. Voia s�-l salveze pe Mat și s�-l opreasc� pe Fain, dar nu voia s� ating� saidinul. �i era team� s� conduc� Puterea și, �n același timp, r�vnea la ea ca un �nfometat dup� m�ncare. Nu-mi aduc aminte nimic.

Verin oft�.

��Semnele de jos reprezint� Pietre din alte locuri. Dac� știi ce trebuie f�cut, ne-ai putea duce, nu la aceast� Piatra �ntr-o alt� lume, ci la una din celelalte de acolo sau chiar la una de aici. Era ceva asem�n�tor cu Plutirea, cred, dar cum nimeni nu-și mai amintește cum s� Pluteasc�, nimeni nu-și mai amintește ce trebuie f�cut. �ncerc�nd pur și simplu ai putea s� ne distrugi pe toți. Ar�t� spre dou� linii ondulate paralele care se �ncrucișau cu o alt� linie șerpuitoare, �n partea de jos a coloanei. Asta reprezint� o Piatr� de la Capul Toman. E una dintre cele trei Pietre ale c�ror semne le cunosc; una dintre cele trei pe care le-am v�zut. Și, dup� ce am fost prins� �n z�pezile de pe Munții de Negur� și am �nghețat str�b�t�nd Șesul Almoth, nu am aflat nimic. Joci zaruri sau c�rți, Rand al�Thor?

��Mat joac�. De ce?

��Da. Bine, atunci o s�-l l�s�m pe el. Cunosc și semnele astea. Merse cu degetul pe marginea unui dreptunghi �n care erau opt forme cioplite, foarte asem�n�toare, un cerc și o s�geat�; �n patru dintre ele s�geata era �nchis� �n cerc, iar �n celelalte patru, v�rful s�geții str�pungea cercul. S�gețile ar�tau spre st�nga, dreapta, �n sus și �n jos și �n jurul fiec�rui cerc era o dung� diferit� care, dup� p�rerea lui Rand, era un fel de scriere, deși �ntr-o limb� pe care nu o cunoștea � linii r�sucite care se preschimbau dintr-odat� �n niște c�rlige zimțate, apoi se �nv�lureau din nou.

��Cel puțin știu asta, continu� Verin. Fiecare reprezint� o lume; lumile au fost cercetate și așa au ap�rut C�ile de Tain�. Acestea nu sunt toate lumile studiate, ci doar acelea ale c�ror semne le cunosc eu. Aici trebuie mers la noroc. Nu știu cum e nici una din lumile astea. Se crede c� exist� lumi unde un an e c�t o zi aici și altele �n care o zi e c�t un an aici. Se zice c� sunt lumi �n care p�n� și aerul te poate ucide și lumi �n care aproape nimic nu are consistenț�. Nu vreau s� m� g�ndesc ce s-ar �nt�mpla dac� am ajunge �ntr-o astfel de lume. Trebuie s� alegi. Dup� cum spunea tat�l meu, e vremea s� dai cu zarul.

Rand se zg�i la ea, scutur�nd din cap.

��Am putea muri cu toții, indiferent ce aleg.

��Nu te �ncumeți? Pentru Cornul lui Vaiere? Pentru Mat?

��De ce ții cu at�ta �nverșunare la asta? Nici m�car nu știu dac� pot s-o fac. Nu� nu merge de fiecare dat� c�nd �ncerc. Știa c� nu se apropiase nimeni, dar tot se uit� �n jur. Toți așteptau �n jurul Pietrei, dar destul de departe c�t s� nu poat� trage cu urechea. C�teodat� saidinul e acolo. �l simt, dar nu-l pot atinge, e ca și cum ar fi pe lun�. Și, chiar de ar merge, dac� ajungem �ntr-un loc �n care nu putem respira? Cum o s�-i fie asta de folos lui Mat? Cum o s� punem m�na pe Corn?

��Ești Dragonul Ren�scut, spuse Verin cu glas sc�zut. Da, ai putea muri, �ns� nu cred c� P�nza te va l�sa s� mori p�n� c�nd nu termin� cu tine. Și apoi, Umbra s-a așternut asupra P�nzei și cine știe ce urm�ri poate avea acest lucru? Nu poți dec�t s�-ți urmezi ursita.

��Eu sunt Rand al�Thor, morm�i el. Nu sunt Dragonul Ren�scut. Și nu vreau s� fiu un fals Dragon.

��Ești ceea ce ești. Vrei s� alegi sau vrei s� stai aici p�n� moare prietenul t�u?

Rand �și auzi dinții scr�șnind și se c�zni s� �și descleșteze f�lcile. Semnele nu �i spuneau nimic. Scrierea sem�na cu r�c�iturile unei g�ini. �n cele din urm�, alese un semn, cu s�geata spre st�nga, c�ci ar�ta spre Capul Toman, o s�geat� care str�pungea cercul, c�ci se eliberase, cum �și dorea și el. �i venea s� r�d�. Niște lucruri at�t de ne�nsemnate pe care �și jucau viețile.

��Apropiați-v�, le porunci Verin celorlalți. E mai bine s� fiți �n preajm�. Se supuser�, șov�ind. E vremea s� �ncepem, spuse ea.

�și d�du la o parte mantia și puse m�inile pe coloan�, dar Rand v�zu c� se uita la el cu colțul ochiului. Auzea cum oamenii tușesc și �și dreg glasul de tulburare, auzi cum Uno �l blestema pe unul care r�m�sese �n urm�, o glum� de-a lui Mat, pe Loial care se �necase. Se cufund� �n h�u.

Era at�t de ușor acum. Flac�ra mistui teama și sentimentele și disp�ru aproape �nainte s� fi apucat s� se g�ndeasc� la ea. Disp�ru, l�s�nd �n urma doar golul și saidinul care str�lucea, �ngrețoș�tor, chinuitor, ispititor. Se �ntinse s�-l apuce și saidinul p�trunse �n el, �l aduse la viaț�. Nu se mișca deloc, dar se simțea ca și cum s-ar fi cutremurat de la iureșul Puterii Supreme prin el. Semnul lu� naștere singur, o s�geat� care str�pungea un cerc, plutind dincolo de h�u, la fel de tare ca piatra �n care era cioplit. L�s� Puterea Suprem� s� curg� prin el p�n� la semn.

Semnul p�lp�i, lic�ri.

��Se �nt�mpl� ceva, spuse Verin. Ceva�

Lumea lic�ri.

Șez�nd cu picioarele �ncrucișate pe pat, �mbr�cat� cu rochia ei alb�, Egwene �ncepu s� se joace cu trei globuri luminoase pe care le f�cu s� se roteasc�, �ntrețes�ndu-se deasupra m�inilor sale. N-ar fi trebuit s� fac� așa ceva, f�r� m�car o Aleas� prin preajm�, care s� stea cu ochii pe ea, numai c� Nynaeve, care arunca fulgere din priviri și se plimba cu pași mari prin fața c�minului micuț, purta, la urma urmei, inelul cu Marele Șarpe �ncredințat Aleselor și avea rochia brodat� cu dungi colorate pe la poale, chiar dac� nu i se permitea �nc� s� instruiasc� pe nimeni. Iar Egwene descoperise, �n cele treisprezece s�pt�m�ni care trecuser�, c� nu putea ține piept ispitei. Știa de-acum c�t era de ușor s� ating� saidar. �l simțea mereu acolo, aștept�nd-o, precum mirosul unui parfum sau m�ng�ierea m�t�sii, atr�g�nd-o, vr�jind-o. Iar dup� ce-l atingea, rareori se putea abține s� conduc� Puterea sau m�car s� �ncerce. Uneori izbutea, alteori � la fel de des � nu, dar tocmai asta o f�cea s� continue.

Adesea, asta o �nfricoșa. O �nsp�im�nta dorința arz�toare de a conduce și c�t de mohor�t� și trist� se simțea c�nd nu putea s-o fac�. Voia s� soarb� totul �n sufletul ei, �n ciuda tuturor dojenitor și a primejdiei de a se mistui �n focul Puterii. Acest imbold o speria cel mai r�u. Uneori �și dorea s� nu fi ajuns niciodat� �n Tar Valon, numai c� spaima nu o putea reține prea mult� vreme, și nici primejdia de a fi prins� de o Aes Sedai sau de alt� Aleas� dec�t Nynaeve.

Acolo, �n c�m�ruța ei, era totuși aproape �n siguranț�. Era și Min �n�untru, șez�nd pe un sc�unel cu trei picioare, cu ochii la ea, dar o cunoștea �ndeajuns de bine pe Min ca s� știe c� nu avea s-o tr�deze. �i trecu prin minte ce norocoas� fusese s�-și fac� dou� prietene at�t de bune de la sosirea �n Tar Valon.

�nc�perea era la fel ca toate camerele novicelor � mic� și f�r� ferestre. Din trei pași mici, Nynaeve ajungea de la un perete v�ruit �n alb la celalalt �nc�perea ei era cu mult mai mare, dar fiindc� nu-și f�cuse nici o prieten� printre celelalte Alese, venea mereu la Egwene atunci c�nd voia s� discute cu cineva, așa cum f�cuse și acum, deși nu vorbea deloc. Fl�c�ruia care ardea �n vatra �ngust� de-abia izbutea s� țin� la distanț� r�coarea toamnei care se apropia, cu toate c� Egwene era convins� c� nu avea s�-i fie �ndeajuns odat� cu venirea iernii. �n�untru mai era un singur lucru � o m�suț� pentru lecții. Lucrurile ei erau at�rnate ordonat pe un șir de c�rlige �nfipte �n perete sau așezate pe raftul micuț de deasupra mesei. �n general, novicele aveau mult prea multe treburi pentru a-și petrece vremea �n camerele lor, dar ziua aceea era liber� � a treia, numai, de c�nd Nynaeve și ea sosiser� �n Turnul Alb.

��Ast�zi, Else �i tot f�cea ochi dulci lui Galad, �n timp ce el f�cea exerciții cu Str�jerii, spuse Min, ridic�ndu-și sc�unelul pe dou� picioare; imediat, dou� din globurile de deasupra palmelor lui Egwene tremurar�.

��Poate s� se uite la cine poftește, spuse nep�s�toare Egwene. Ce te face s� crezi c� m-ar interesa?

��Mda, probabil c� n-am de ce s� cred asta. El e foarte chipeș, dac� nu te supar� c�t e de țeap�n. O priveliște minunat�, mai ales c�nd �și d� c�mașa jos.

��S� știi c� nu simt deloc nevoia s� m� uit la Galad, cu sau f�r� c�maș�, veni r�spunsul, �n timp ce globurile se roteau furioase.

��N-ar trebui s� te tachinez așa, spuse poc�it� Min. �mi pare r�u. Dar se vede c�-ți place s� te uiți la el � nu te str�mba așa la mine � la fel ca tuturor femeilor din Tar Valon, cel puțin cele care nu sunt Roșii. Am v�zut și Aes Sedai acolo, �n curte, c�nd iese el s� fac� exerciții, mai ales dintre cele Verzi. Chipurile vin s� vad� ce le fac Str�jerii � dar nu-s at�t de multe c�nd nu e Galad acolo. P�n� și buc�t�resele și slujnicele ies s�-l vad�.

Globurile se oprir�, iar Egwene r�mase c�teva clipe cu ochii la ele. Disp�rur� și ea chicoti dintr-odat�.

��E foarte ar�tos, nu? Chiar și c�nd merge, zici c� danseaz�, spuse ea, color�ndu-se �n obraji. Știu c� n-ar trebui s� m� holbez la el, dar nu m� pot abține.

��Nici eu, r�spunse Min, deși v�d ce fel de om e.

��Dar, de vreme ce e bun�

��Egwene, Galad e at�t de bun �nc�t te poate face s�-ți smulgi p�rul din cap. Dac� ar fi �n slujba unui țel nobil, n-ar șov�i s� fac� r�u cuiva. Nici m�car n-ar b�ga de seam� c� altul sufer�, pentru c� ar fi atent numai la ce are de f�cut. Iar dac� ar observa s-ar aștepta ca toat� lumea s� �nțeleag� și s� cread� c� numai așa e bine.

��Da, probabil c� tu știi mai bine, spuse Egwene.

Cunoștea de-acum puterea pe care-o avea Min, de a trage cu ochiul la cei din jur și de a afla tot felul de lucruri despre ei. Nu dezv�luia tot ce vedea și nu vedea de fiecare dat� totul, dar Egwene avea suficiente motive ca s-o cread�. Se uit� la Nynaeve, care se tot plimba de colo colo, bomb�nind ca pentru sine, apoi sorbi iar�și din saidar și �ncepu s� se joace, dar nu la fel de atent� ca mai �nainte. Min ridic� din umeri.

��Cred c� ar merita s�-ți spun c� nici n-a b�gat-o �n seam� pe Else, ci doar a �ntrebat-o dac� știe ceva de tine � dac� ar fi cu putinț� s� ieși dup� cin� la plimbare prin gradina de la miaz�zi, de vreme ce azi e zi liber�. Mi-e mil� de ea.

��Biata Else, șopti Egwene, iar globurile de lumin� se �ntețir�. Min r�se. Ușa se deschise cu zgomot, prins� de v�nt. Egwene scoase un țip�t scurt și l�s� globurile s� se sting�, �nainte s� observe c� era numai Elayne. Domnița-Moștenitoare din Andor, cu p�rul ei auriu, �nchise ușa și �și at�rn� mantia pe perete.

��Tocmai ce-am auzit, zise ea. Zvonurile erau adev�rate. Regele Galldrian a murit. O s� se iște un r�zboi.

��R�zboi civil, pufni Min. R�zboi de succesiune. Tot felul de nume prostești pentru același lucru. N-ați vrea s� vorbim despre altceva? Numai despre asta auzim. R�zboi �n Cairhien. R�zboi la Capul Toman. L-or fi prins pe falsul Dragon din Saldaea, dar �n Tear r�zboiul nu s-a sf�rșit. Oricum, cele mai multe vești sunt numai zvonuri. Ieri am auzit-o pe una din buc�t�rese spun�nd c� știa ea de undeva c� Artur Arip�-de-Șoim m�rș�luiește �nspre Tanchico. Artur Arip�-de-Șoim!

��Credeam c� nu vrei s� vorbești despre asta, spuse Egwene.

��L-am v�zut pe Logain, zise și Elayne. Ședea pe o banchet� �n Curtea Interioar� și pl�ngea. C�nd m-a v�zut, a fugit. F�r� s� vreau, mi-e mil� de el.

��Mai bine s� pl�ng� el dec�t noi, ceilalți, Elayne, spuse Min.

��Știu ce este, r�spunse liniștit� Elayne. Sau, mai bine zis, ce-a fost. De-acum asta s-a sf�rșit.

Egwene se sprijini de perete. �Rand.� Logain o f�cea mereu s� se g�ndeasc� la Rand. Nu mai visase nimic despre el de luni de zile, oricum nu așa cum visase c�t� vreme se afla pe Cr�iasa r�ului. Anaiya o punea �n continuare s� scrie tot ce visa, apoi cerceta �nsemn�rile c�ut�nd semne sau leg�turi cu diverse �nt�mpl�ri, dar despre Rand nu era nimic altceva dec�t niște vise care, din c�te spunea Anaiya, �nsemnau c�-i era dor de el. �n chip ciudat, se simțea de parc� el nu mai era acolo, de parc� �ncetase s� mai existe, �mpreun� cu visele ei, la c�teva s�pt�m�ni dup� sosirea �n Turnul Alb. �Și acum stau și cuget la c�t de frumos p�șește Galad, se g�ndi ea amar. Rand trebuie s� fie bine. Dac� ar fi fost prins și domolit, aș fi auzit ceva.� Asta o f�cu s� se �nfioare, la fel ca �ntotdeauna � g�ndul la Rand domolit, Rand care pl�ngea și-și dorea s� moar� la fel ca Logain. Elayne se așez� pe pat, al�turi de ea, cu picioarele lipite.

��Dac� visezi la Galad, Egwene, s� nu te-aștepți la vreo �ng�duinț� din partea mea. Am s-o pun pe Nynaeve s� te trateze cu una din licorile alea �nsp�im�nt�toare de care vorbește mereu, spuse ea, �ncrunt�ndu-se c�tre Nynaeve care nici n-o v�zuse intr�nd. Ce-i cu ea? Nu-mi spuneți c� a �nceput s� suspine și ea dup� Galad!

��Mai bine las-o �n pace, r�spunse Min, aplec�ndu-se c�tre ele și cobor�nd vocea. Irella, Aleasa aia ciol�noas�, i-a spus c� e ca o vac� de ne�ndem�natic� și nici pe jum�tate la fel de �nzestrata, iar Nynaeve a lovit-o peste ureche. Chiar așa, continu� ea, v�z�nd-o pe Elayne clipind speriat�. Au dus-o �n cancelarie la Sheriam c�t ai zice pește, iar de-atunci n-am mai avut trai cu ea.

Probabil c� Min nu vorbise �ndeajuns de �ncet, pentru c� Nynaeve scoase un m�r�it. Pe neașteptate, ușa se deschise iar�și și �n �nc�pere p�trunse un v�rtej care nici m�car nu r�scoli p�turile de pe patul lui Egwene, ci o d�r�m� numai pe Min, cu tot cu sc�unelul ei, lipind-o de perete. V�rtejul se potoli pe dat�, iar Nynaeve r�mase �ncremenit�, schimb�ndu-se la faț�. Egwene se gr�bi spre uș� și trase cu ochiul afar�. Soarele de amiaz� usca ultimele r�m�șițe ale furtunii din noaptea precedent�. Balconul, �nc� umed, care �nconjura curtea novicelor era pustiu, și toate ușile din lungul șir de �nc�peri ale novicelor erau �nchise. Era limpede c� acelea care profitaser� de r�gazul zilei libere ca s� se plimbe prin gr�dini se culcaser�, istovite. N-avea cine s� fi v�zut ce se-nt�mplase. �nchise ușa și se așez� iar�și l�ng� Elayne, �n timp ce Nynaeve o ajuta pe Min s� se ridice.

���mi pare r�u, Min, spuse Nynaeve cu glasul sugrumat. C�teodat� m� �nfurii și� Nu pot s� te rog s� m� ierți, e prea de tot, mai zise ea, inspir�nd ad�nc. Dac� vrei s� m� spui lui Sheriam, te �nțeleg. O merit.

Egwene �și dori s� nu fi auzit ultimele cuvinte. Nynaeve se putea sup�ra din pricina asta. C�ut�nd ceva spre care s�-și �ndrepte atenția, pentru a o face pe Nynaeve s� cread� c� nu tr�gea cu urechea, se trezi ating�nd iar�și saidar și �ncep�nd s� se joace cu globurile luminoase. Elayne �i urm� iute exemplul. Egwene v�zu aura sclipitoare care o �nconjur� pe cealalt�, �nc� dinainte ca deasupra m�inii ei s� apar� globurile. �ncepur� s�-și treac� sc�nteile de la una la alta, �n chipuri din ce �n ce mai complicate. Din c�nd �n c�nd, c�te un glob clipea și disp�rea, atunci c�nd vreuna dintre ele nu-l putea prinde, pe m�sur� ce se apropia, apoi ap�rea din nou, puțin schimbat la culoare sau ca m�rime. Puterea Suprem� o umplea de viaț� pe Egwene. Simțea mirosul slab de s�pun r�mas de la baia de dimineaț� a lui Elayne. Simțea stratul aspru de var de pe pereți și pietrele netede din podea, la fel de bine ca și patul pe care ședea. Auzea nu doar vorbele șoptite ale lui Min și Nynaeve, ci și r�sufl�rile lor.

��Dac�-i vorba de iertare, spuse Min, poate c� tu ar trebui s� m� ierți pe mine. Te superi ușor, iar eu nu știu s�-mi țin gura. Am s� te iert, dac� m� ierți și tu.

Ambele murmurar� �te iert�, p�r�nd sincere, apoi se �mbr�țișar�.

��Dar dac� mai faci așa, spuse Min r�z�nd, poate-ți trag eu ție una peste ureche.

��Data viitoare, am s� arunc cu ceva �n tine, r�se Nynaeve, dar r�sul �i �ngheț� pe buze atunci c�nd d�du cu ochii de Egwene și Elayne. Hei, ia terminați. Altfel, chiar o s� mearg� cineva �n cancelarie la Mai-Marea novicelor. Dou� persoane, chiar.

��Doar n-ai face una ca asta, Nynaeve! protest� Egwene, �ns�, v�z�nd privirea din ochii celeilalte, d�du iute drumul la saidar. Bine, bine. Te cred. Nu trebuie s� mi-o dovedești.

��Avem nevoie de exercițiu, spuse Elayne. Ne cer din ce �n ce mai multe. Dac� nu �nv�ț�m singure, n-o s� putem face faț�.

Chipul ei p�rea netulburat, cu toate c� se gr�bise s� se supun�, la fel ca Egwene.

��Și ce se va �nt�mpla c�nd o s� sorbiți prea mult, �ntreb� Nynaeve, și n-o s� fie nimeni prin preajm� s� v� opreasc�? Aș vrea s� fiți ceva mai speriate. Eu sunt. Credeți c� nu știu cum v� simțiți? Ispita e mereu al�turi de voi și vreți s� v� umpleți sufletul cu ea. Uneori aproape c� nu m� pot opri, simt c� vreau totul. Știu c� m-ar p�rjoli ca pe un t�ciune, și totuși �l vreau, se cutremur� ea. Ar trebui s� fiți mai speriate.

��Dar sunt speriat�, oft� Egwene. Sunt �ngrozit�. Numai c� nu pare s� fie de ajutor. Tu ce zici, Elayne?

��Singurul lucru care m� sperie, spuse distrat� Elayne, este sp�latul vaselor. Mi se pare c� trebuie s-o fac �n fiecare zi.

Egwene arunc� o pern� spre ea, iar Elayne și-o lu� de pe faț� și o arunc� �napoi. Apoi l�s� umerii �n jos.

��Ei, bine, bine. Sunt at�t de speriat�, �nc�t nu �nțeleg cum de nu-mi cl�nț�ne dinții. Elaida mi-a spus c� va fi așa � c� voi dori s� fug cu Pribegii, dar nu am �nțeles atunci. Dac� vreun c�ruțaș și-ar chinui boii așa cum ne chinuie el pe noi, ar fi pedepsit. Sunt mereu ostenit�. M� trezesc ostenit� și m� culc istovit� și uneori mi-e at�t de fric� s� nu m� pierd și s� conduc mai mult� Putere dec�t pot duce, �nc�t�

L�s�nd ochii �n jos, t�cu. Egwene �și d�du seama de ce nu mai continuase. Camerele lor erau al�turate și, așa cum se �nt�mplase �n multe dintre �nc�perile novicelor, cineva f�cuse o gaur� �n perete, prea mic� pentru a fi observat�, dac� nu știai unde se afl�, dar foarte folositoare. Astfel, fetele puteau vorbi și dup� ce se stingeau l�mpile, c�nd nu mai aveau voie s� ias�. Egwene o auzise pe Elayne pl�ng�nd �nainte s� adoarm�, de mai multe ori, și era convins� c� și cealalt� o auzise pe ea.

��Seminția Pribegilor este �ntr-adev�r o ispit�, �ncuviinț� Nynaeve, dar oriunde te-ai duce, tot aceeași vei r�m�ne. Nu poți fugi de saidar, spuse ea, de parc� nu-i pl�cea s-o recunoasc�.

��Spune-ne ce vezi, Min, zise Elayne. Oare o s� ajungem niște Aes Sedai puternice, sau o s� ne petrecem restul vieții ca novice, sp�l�nd vasele, sau�

Scutur� st�njenit� din umeri, de parc� nu voia s� rosteasc� cea de-a treia posibilitate la care se g�ndise. Puteau fi trimise acas�. Alungate din Turn. De la venirea lui Egwene, dou� novice o p�țiser� deja, iar acum toata lumea vorbea despre ele �n șoapt�, de parc� muriser�. Min se foi pe sc�unelul s�u.

��Nu-mi place s� citesc ce v�d la prieteni, spuse ea. Prietenia m� �mpiedic�. M� face s� caut s� �ndulcesc ceea ce v�d. De-asta nu v-am mai spus nimic, nici uneia dintre voi. Oricum, nu s-a schimbat nimic, din c�te�, d�du s� spun�, apoi miji ochii la ele și se �ncrunt�. Poftim, asta-i o noutate, șopti ea.

��Ce e? �ntreb� scurt Nynaeve.

��Primejdie, r�spunse Min, dup� ce șov�i. Sunteți amenințate de o primejdie. Sau o s� fiți, �n foarte scurt� vreme. Nu pot s� v�d mai mult, dar este o primejdie.

��Vedeți, le spuse Nynaeve celor dou� fete așezate pe pat. Trebuie s� aveți grij�. Și eu la fel. F�g�duiți-mi s� nu mai conduceți f�r� cineva care s� va c�l�uzeasc�.

��Nu mai vreau s� vorbesc despre asta, spuse Egwene, iar Elayne �ncuviinț� cu �nsuflețire.

��Da, hai s� vorbim despre altceva. Min, dac� ți-ai pune o rochie, pun r�m�șag ca Gawyn ți-ar cere sa ieși cu el la o plimbare. Știi c� s-a tot uitat la tine, dar cred c� pantalonii și surtucul l-au speriat.

��M� �mbrac așa cum �mi place, și n-am s� m� schimb pentru nici un Senior, chiar dac� e fratele t�u, spuse Min, cu g�ndurile aiurea, privindu-le la fel de �ncruntat�; mai vorbiser� despre asta și alt� dat�. C�teodat� e folositor s� te dai drept b�iat.

��Toat� lumea care te vede a doua oar� �și d� seama c� nu ești b�iat, z�mbi Elayne.

Egwene se simțea nelalocul ei. Elayne se str�duia s� par� vesel�, Min aproape c� nu le d�dea atenție, iar Nynaeve ar�ta de parc� se preg�tea s� le dojeneasc� iar. Ușa se mai deschise o dat� și Egwene s�ri �n picioare s-o �nchid�, mulțumit� c� avea ceva de f�cut, ca s� nu le mai vad� pe celelalte pref�c�ndu-se. Cu toate astea, �nainte s� ajung� la uș�, o femeie Aes Sedai cu ochii �ntunecați și cu p�rul blond �mpletit �ntr-o mulțime de șuvițe p�și �n camer�. Egwene clipi uimit� � nu numai c� era o Aes Sedai, dar era chiar Liandrin. Nu auzise ca aceasta s� se fi �ntors �n Turnul Alb; mai mult chiar, dac� o sor� avea treab� cu novicele, trimitea dup� ele. Faptul c� venise ea �ns�și nu putea fi de bun augur.

Cu cinci femei �n�untru, camera devenise ne�nc�p�toare. Liandrin se opri s�-și aranjeze șalul cu ciucuri roșii, c�nt�rindu-le din priviri. Min nu se mișc� din loc, dar Elayne se ridic� și toate trei f�cur� o plec�ciune, cu toate c� Nynaeve de-abia �și �ndoi genunchii. Din c�te credea Egwene, Nynaeve n-avea s� se obișnuiasc� niciodat� cu g�ndul c� trebuia s� se supun� altora. Privirile lui Liandrin se oprir� asupra lui Nynaeve.

��Ce cauți tu aici, �n �nc�perile novicelor, copil�? �ntreb� cu un glas ca de gheaț�.

��Am trecut s�-mi v�d prietenele, r�spunse �ncordat� Nynaeve, ad�ug�nd, dup� c�teva clipe, un �nt�rziat Aes Sedai.

��Alesele nu pot avea prietene printre novice. Asta trebuia s-o fi �nv�țat p�n� acum, copil�. Dar e bine ca te g�sesc aici. Voi dou� � degetul s�u se �ndrept� acuzator spre Elayne și Min � o s� plecați.

��M� �ntorc mai t�rziu, spuse Min, ridic�ndu-se netulburat� și f�r� s� se gr�beasc� deloc s� dea ascultare, apoi trecu pe l�ng� Liandrin cu un r�njet pe care aceasta nu-l b�ga �n seam�. Elayne arunc� o privire �ngrijorat� c�tre Egwene și Nynaeve, apoi f�cu iar o plec�ciune și ieși. Dup� ce Elayne �nchise ușa �n urma ei, Liandrin se ridic�, privindu-le pe celelalte dou�. Egwene �ncepu s� se foiasc�, st�njenit�, dar Nynaeve se ținu dreapt�, �nroșindu-se numai puțin la faț�.

��Voi dou� sunteți din același sat cu b�ieții care c�l�toarea cu Moiraine. Nu-i așa? �ntreb� deodat� Liandrin.

��Sunt vești de la Rand? �ntreb� și Egwene, plin� de �nsuflețire, iar Liandrin ridic� dintr-o spr�ncean�. Iart�-m�, Aes Sedai. Mi-a sc�pat.

��Sunt vești de la ei? repet� și Nynaeve, pe un ton aproape poruncitor. Aleselor nu le era interzis s� se adreseze unei Aes Sedai �nainte ca aceasta s� le vorbeasc�.

��V� pasa de ei. Asta-i bine. Sunt �n primejdie și poate c� voi veți izbuti s�-i ajutați.

��De unde știi c� sunt �n primejdie?

De data aceasta, glasul lui Nynaeve se �n�sprise cu adev�rat. Gura micuț� a lui Liandrin se �ncord�, dar tonul ei nu se schimb� deloc:

��Poate c� nu știți, dar Moiraine a trimis scrisori �n Turnul Alb, cu privire la voi. Moiraine Sedai �și face griji pentru voi și pentru tinerii voștri� prieteni. B�ieții, sunt �n primejdie. Vreți s�-i ajutați sau s�-i l�sați s�-și �nfrunte soarta?

��S�-i ajutam, spuse Egwene, �n același timp �n care Nynaeve, cu ochii la șalul cu ciucuri roșii, rostea:

��Ce fel de primejdie? Și ce-ți pas� dumitale de ei? Credeam c� Moiraine nu-ți prea pl�cea.

��Ai grij� p�n� unde �ntinzi coarda, copil�, spuse aspru Liandrin. A fi Aleas� nu e totuna cu a fi Aes Sedai. Și Alesele și novicele ascult� atunci c�nd le vorbește o sor�, și fac dup� cum li se spune, ad�uga ea, apoi trase aer �n piept și continu�, reg�sindu-și tonul liniștit de la �nceput, cu toate c� �n obraji �i ap�ruser� pete albe, de m�nie. C�ndva, sunt convins�, v� veți pune �n slujba unei cauze și vezi �nv�ța c�, pentru a o sluji, trebuie s� fiți al�turi chiar și de cei care nu v� sunt pe plac. S� știți c� eu, una, am trudit al�turi de multe persoane pe care nici nu le-aș primi �n�untru, �n �nc�perea care mi-a fost dat�. Oare n-ați face-o și voi, dac� ar fi vorba de salvarea prietenilor voștri?

F�r� tragere de inim�, Nynaeve �ncuviinț�.

��Dar tot nu ne-ai spus ce fel de primejdie �i ameninț�, Liandrin Sedai.

��Primejdia vine din Shayol Ghul. Cineva �i v�neaz�, așa cum �nțeleg c� s-a mai �nt�mplat și �nainte. Dac� veniți cu mine, o s� izbutim s�-i ferim m�car de unele primejdii. Nu m� �ntrebați cum, pentru c� nu v� pot r�spunde, dar v� spun f�r� ascunzișuri c�-i așa.

��Mergem, Liandrin Sedai.

��Unde s� mergem? �ntreb� Nynaeve, dar Egwene �i arunc� o privire furioas�.

��La Capul Toman.

��Acolo e r�zboi, bomb�ni Nynaeve, �n timp ce Egwene r�m�sese cu gura c�scat�. Primejdia are de-a face cu armatele lui Artur Arip�-de-Șoim?

��Crezi �n zvonuri, copil�? Chiar dac� ar fi adev�rate, ai da �napoi? Credeam c� b�rbații �știa v� sunt prieteni, spuse Liandrin, cu o und� de dispreț care ar�ta c� ei, una, n-avea s� i se �nt�mple așa ceva.

��Venim, spuse Egwene; Nynaeve deschise iar�și gura, dar cealalt� n-o lu� �n seam�. Mergem, Nynaeve. Dac� Rand are nevoie de ajutorul nostru � și Mat, și Perrin � trebuie s� facem tot ce putem.

��Știu asta, r�spunse Nynaeve, dar aș vrea s� aflu de ce tocmai noi. Ce putem face noi acolo unde Moiraine � sau dumneata, Liandrin � nu poate?

Obrajii lui Liandrin se f�cur� și mai palizi � Egwene �și d�du seama c� Nynaeve i se adresase f�r� s� foloseasc� titlul cuvenit � dar nu r�spunse dec�t:

��Voi dou� sunteți din satul lor. �ntr-un fel anume, pe care nici eu nu-l �nțeleg pe de-a-ntregul, sunteți legate de ei. Mai mult de-at�t nu pot spune. Și nici unei alte �ntreb�ri n�t�nge n-am s�-i mai r�spund. Spuneți: veniți cu mine, de dragul lor? �ntreb� ea, apoi se opri s� aștepte; v�z�ndu-le �ncuviințarea, se ar�t� mai ușurat�. Bine. Așteptați-m� cu un ceas �nainte de apus la cap�tul de miaz�noapte al desișului Ogierilor, cu caii voștri și cu tot ce aveți nevoie pentru drum. Nu spuneți nim�nui.

��Nu avem voie s� plecam din Turn f�r� �nvoire, spuse �ncet Nynaeve.

��V� �nvoiesc eu. Nu spuneți nim�nui. Chiar nim�nui. Ajah Neagr� s-a strecurat �n Turn.

Egwene gemu ușor și o auzi și pe Nynaeve f�c�nd la fel; cealalt�, �ns�, �și reveni mai repede:

��Credeam c� toate femeile Aes Sedai spun c� așa ceva nu exist�.

��Multe o spun, rosti Liandrin, cu gura str�mbat� a batjocur�, dar Tarmon Gai�don se apropie și nu mai e vreme pentru a te face c� nu pricepi. Ajah Neagr� se �mpotrivește Turnului �n toate privințele, dar exist� cu adev�rat, copil�. E peste tot, orice femeie poate fi una de-a lor, și-l slujește pe Cel �ntunecat. Dac� prietenii voștri sunt urm�riți de Umbr�, credeți c� Ajah cea Neagr� o s� v� lase �n viaț�, libere, ca s�-i ajutați? Nu spuneți nim�nui � nim�nui! � sau e cu putinț� s� nu mai ajungeți la Capul Toman. Un ceas �nainte de apus. Faceți �ntocmai.

Și cu asta plec�, �nchiz�nd tare ușa �n urma ei. Egwene se pr�buși pe pat, cu m�inile pe genunchi.

��Nynaeve, Liandrin face parte din Ajah Roșie. Nu poate s� afle nimic despre Rand. Dac� ar ști�

��Așa-i, �ncuviinț� Nynaeve. Tare aș vrea sa știu de ce o Roșie ar dori s� ne-ajute. Și cum de e gata s� se dea de partea lui Moiraine. Aș fi jurat c� nici una din ele nu i-ar da celeilalte o m�n� de ajutor.

��Crezi c� minte?

��E Aes Sedai, r�spunse sec Nynaeve. Pun r�m�șag pe broșa mea de argint cea mai scump� �mpotriva unei c�pșuni c� tot ce-a spus este adev�rat. Dar m� �ntreb dac� am �nțeles-o noi p�n� la cap�t.

��Ajah Neagr�, se �nfior� Egwene. Aici nu aveam cum s� �nțelegem greșit, Lumina s� ne-ajute.

��Nu aveam, spuse Nynaeve. Și ne-a �mpiedicat și s� cerem ajutorul cuiva, pentru c�, dup� ce-am auzit, �n cine mai putem avea �ncredere? Lumina s� ne-ajute, bine zici.

Min și Elayne n�v�lir� �n�untru, tr�ntind ușa dup� ele.

��Chiar aveți de g�nd s� plecați? �ntreb� Min, iar Elayne ar�t� spre g�urica din zid de l�ng� patul lui Egwene, spun�nd:

��Am ascultat de la mine. Am auzit tot.

Egwene schimb� o privire cu Nynaeve, �ntreb�ndu-se dac� auziser� și ce vorbiser� ele dou�, dup� plecarea lui Liandrin. V�zu și pe chipul lui Nynaeve aceeași �ngrijorare. �Dac� �și dau seama cumva de Rand��

��Asta s-o țineți pentru voi, le preveni Nynaeve. Probabil c� Liandrin a vorbit cu Sheriam s� ne dea voie s� plec�m, dar, chiar dac� n-a f�cut-o, chiar dac� m�ine �ncep s� scotoceasc� Turnul de sus și p�n� jos dup� noi, nu suflați nici o vorb�.

��S-o țin pentru mine? �ntreb� Min. Nici o team�. Merg și eu. Toat� ziua nu fac nimic altceva dec�t s� �ncerc s� explic c�te uneia dintre surorile Brune ceva ce nici eu nu �nțeleg. Nici la plimbare nu mai pot ieși f�r� s� apar� Suprema �ns�și și s�-mi ceara s�-i spun ce v�d la cei pe care-i �nt�lnim. Și c�nd femeia aia �ți cere ceva, parc� nu mai e nici o cale de sc�pare. Cred c� am vorbit de jum�tate dintre cei din Turn și tot mai vrea alte și alte dovezi. Tocmai asta și voiam � un pretext ca s� plec. Iat�-l.

P�rea foarte hot�r�t�, de parc� nu mai voia s� aud� nimic. Egwene se �ntreb� de ce voia s� vina cu ele, �n loc s� plece de una singur�, dar �nainte s� aib� vreme s� rosteasc� ceva, o auzi și pe Elayne:

��Vin și eu.

��Elayne, �i spuse cu bl�ndețe Nynaeve, Egwene și cu mine �i cunoaștem pe b�ieți din Emond�s Field. Tu ești Domnița-Moștenitoare din Andor. Dac� dispari din Turnul Alb� se poate isca un r�zboi.

��Mama n-ar porni la r�zboi cu Tar Valon nici dac� m-ar afuma și m-ar pune la sare � și probabil c� tocmai asta și �ncearc�. Cum adic�? Voi trei s� plecați frumușel �ntr-o aventur�, iar eu s� r�m�n aici s� sp�l vase, s� frec podelele și s� m� supun dojenilor c�te unei Alese pentru c� nu am f�cut flac�ra at�t de albastr� cum o dorea ea? Gawyn o s� moar� de invidie c�nd o s� afle, mai spuse Elayne, r�njind și �ntinz�ndu-se c�tre Egwene ca s� se joace cu o șuviț� din p�rul ei. Ca sa nu mai spun c�, dac�-l l�sați pe Rand cine știe pe unde, poate pun eu m�na pe el.

��Cred c� nici una dintre noi nu va avea parte de el, spuse cu tristețe Egwene.

��Atunci o s-o g�sim pe cea norocoas� și o s�-i facem viața grea. Dar n-o fi și el așa de n�t�ng s-o aleag� pe alta, c�nd ne poate avea pe noi. Hai, Egwene, te rog, z�mbește. Știu c�-i al t�u, numai ca m� simt�, �ncepu Elayne, apoi se opri s�-și caute cuvintele, �liber�. N-am avut niciodat� o aventur�. Pun r�m�șag c� dup� ce plec�m n-o s� mai pl�ngem noaptea, �nainte de culcare. Iar dac� o s-o facem, o s�-i silim pe Menestreli s� nu pomeneasc�.

��Asta-i o prostie, spuse Nynaeve. Mergem la Capul Toman. Ați auzit veștile și zvonurile. O s� fie primejdios. Trebui s� r�m�i aici.

��Am auzit și ce-a spus Liandrin Sedai despre� Ajah Neagr�, zise Elayne, aproape �n șoapt�. Oare aici voi fi la ad�post, dac�-i adev�rat? Dac� mama ar b�nui m�car c� Ajah Neagr� chiar exist�, m-ar arunca �n mijlocul c�mpului de b�t�lie, mai degrab� dec�t s� m� lase aici.

��Dar, Elayne�

��Exist� o singur� cale s� m� opriți, anume s�-i spuneți lui Sheriam. Și-atunci o s� ajungem toate trei �nșirate la ea �n cancelarie, și ce frumos o s� mai fie! Toate patru� Cred c� nici Min n-o s� scape cu așa ceva. Dar, fiindc� nu o s�-i spuneți, �nseamn� c� vin și eu.

Nynaeve ridic� brațele, scoas� din r�bd�ri.

��Poate-i spui tu ceva s-o convingi, �i zise lui Min; aceasta, sprijinit� de uș� și cu ochii mijiți la Elayne, cl�tin� din cap.

��Cred c� e musai s� vin� și ea, la fel ca și voi. Ca și noi, adic�. De-acum v�d și mai limpede primejdia �n jurul vostru, �nc� nu-mi dau seama ce este, dar cred c� are de-a face cu hot�r�rea de a pleca. De-asta s-a limpezit; pentru c� sunteți convinse de ce vreți s� faceți.

��N-are de ce s� vin�, spuse Nynaeve, dar Min clatin� iar�și din cap.

��E legat� de� De b�ieții �știa la fel de mult ca și tine, ca și Egwene, ca și mine. E și ea o p�rticic�, Nynaeve, o p�rticic� din� Din P�nz�, probabil c� așa ar spune o Aes Sedai.

��Chiar așa? �ntreb� Elayne, p�r�nd ușor speriat�, dar și �nc�ntat�. Ce fel de p�rticic�, Min?

��Nu �mi dau seama, r�spunse Min, cu ochii plecați. C�teodat� �mi doresc s� nu fi avut �nzestrarea asta. Oricum cei mai mulți nu se mulțumesc cu ce le spun.

��Dac� tot e s� plec�m toate patru, zise Nynaeve, atunci haideți s� punem la cale ce-avem de f�cut.

Oric�t de mult s-ar fi opus mai �nainte, dup� ce se ajungea la o hot�r�re, Nynaeve se dovedea foarte cu picioarele pe p�m�nt, spun�ndu-le ce trebuia s� ia cu ele și c�t avea s� fie de frig odat� ce ajungeau la Capul Toman și cum puteau s�-și scoat� caii din grajd f�r� s� fie oprite. Ascult�nd-o, Egwene se �ntreba, f�r� voia ei, ce soi de primejdie v�zuse Min c� le-ar fi amenințat, și ce soi de primejdie avea de �nfruntat Rand. Nu g�sea dec�t un singur r�spuns, care-o f�cu s� se �nfioare. �Fii tare, Rand. Fii tare, n�t�ng cu creier de l�n�. Te ajut eu cumva.�

�n timp ce str�b�teau Turnul, Egwene și Elayne �și �nclinau frunțile c�tre fiecare grup de femei pe l�ng� care treceau. Era bine pentru ele c�, �n ziua aceea, erau �n Turn și foarte multe persoane din afar�, se g�ndi Egwene, mult prea multe pentru ca fiecare s� aib� drept c�l�uz� o Aes Sedai sau o Aleas�. De unele singure sau �n grupuri mici, cu veșminte mai bogate sau mai simple, dup� obiceiurile din mai multe ținuturi, unele �nc� pline de praful drumului, vizitatoarele nu intrau �n vorb� cu nimeni, ci-și așteptau r�ndul s� pun� �ntreb�ri femeilor Aes Sedai sau s�-și prezinte rug�mințile. C�teva femei � doamne nobile sau negustorese ori soții de neguț�tor � aveau și slujnicele cu ele. Veniser� p�n� și c�țiva b�rbați cu petiții � aceștia st�teau deoparte, p�r�nd tulburați la g�ndul c� se aflau �n Turnul Alb și tr�g�nd neliniștiți cu ochiul la toți cei din jur.

Nynaeve mergea �n frunte, cu privirea ațintit� �nainte, cu mantia flutur�ndu-i. P�șea de parc� știa foarte bine �ncotro se �ndreapt� � ceea ce era adev�rat, c�t� vreme nu le oprea nimeni � și de parc� era cu totul �ndrept�țit� s� se afle acolo � ceea ce, firește, era cu totul alt� problem�. �mbr�cate cu hainele cu care veniser� �n Tar Valon, nu mai aduceau c�tuși de puțin cu niște obișnuite ale Turnului. Fiecare �și alesese cea mai bun� rochie, cu fustele desp�rțite pentru c�l�rie, și o mantie din l�n� fin�, bogat �mpodobit�. C�t� vreme se țineau departe de toți cei care le puteau recunoaște � și deja se furișaser� pe l�ng� unii care le cunoșteau chipurile � Egwene se g�ndea c� puteau izb�ndi f�r� vreo greutate.

��Rochia asta ar fi mai bun� pentru o plimbare prin gradina vreunui nobil dec�t pentru o c�l�torie la Capul Toman, spusese aspru Nynaeve, �n timp ce Egwene o ajuta s�-și �ncheie nasturii unui veșm�nt de m�tase cenușie, brodat cu fir de aur și cu perle cusute �n chip de flori pe piept și pe m�neci, dar s-ar putea s� ne ajute s� trecem neobservate.

Iar acum, Egwene �și aranja mantia și �și netezi propria rochie, din m�tase verde, brodat� cu aur, apoi trase cu ochiul la Elayne, �n albastru cu dungi alburii, n�d�jduind ca Nynaeve s� fi avut dreptate. Deocamdat�, toat� lumea le luase drept vizitatoare sosite s�-și prezinte cererile, nobile, sau m�car bog�tașe, dar i se p�rea c� tot avea s� le dea cineva de gol. Uimit�, �și d�du seama și de ce � cu cele c�teva luni �n care nu �mbr�case dec�t rochia simpl� a novicelor, se simțea st�njenit� cu una at�t de frumoas�.

Trecur� pe l�ng� c�teva femei de la țar�, �n rochii de l�n� simple, de culori �nchise, str�nse laolalt�. Acestea le f�cur� plec�ciuni. De �ndat� ce trecur� de ele, Egwene se uit� la Min, care era tot �n pantaloni și cu c�maș� b�rb�teasc�, larg�, purtat� pe sub un surtuc și o mantie brun�, ca de b�iat, și cu o p�l�rie veche, cu boruri largi, care-i ascundea p�rul tuns scurt.

��Trebuie s� fac� cineva și pe slujitorul, le spusese ea, r�z�nd. Femeile �mbr�cate așa ca voi au cel puțin un slujitor dup� ele. Dac� trebuie s� o lu�m la fug�, o s� v� doriți s-aveți și voi pantaloni.

Așa c� �i puseser� �n brațe patru perechi de desagi, plini cu haine c�lduroase, c�ci p�n� s� se �ntoarc�, iarna avea s� vin� cu siguranț�. Mai erau acolo și bucate luate pe ascuns din buc�t�rie, c�t s� le ajung� p�n� ce puteau cump�ra altele.

��Sigur nu vrei s� duc și eu c�te ceva, Min? �ntreb� �n șoapt� Egwene.

��Nu sunt grele, doar mari, r�spunse r�njind aceasta, de parc� totul i se p�rea un joc � sau, cel puțin, așa voia s� lase s� se cread�. Ca s� nu mai spun c� oamenii s-ar �ntreba cum de o doamn� at�t de nobil� ca tine �și car� singur� desagii. N-ai dec�t s�-i iei și pe ai mei, dac� poftești, dup� ce�, �ncepu ea, dar dintr-odat� r�njetul i se stinse și șopti tulburat�: Aes Sedai!

Egwene �și ridic� privirea. Pe coridor �n jos, drept c�tre ele, venea o Aes Sedai cu p�rul lung, negru și str�lucitor, și pielea ca de fildeș, ascult�nd ce-i spunea o femeie cu haine grosolane, de la țar�, cu o mantie peticit�. Nu le v�zuse �nc�, dar Egwene o recunoscu. Era Takima, din Ajah Brun�, care le �nv�ța istoria Turnului Alb și a femeilor Aes Sedai, și care-și recunoștea elevele de la o sut� de pași. F�r� s� se tulbure, Nynaeve o apuc� pe un coridor lateral, dar acolo d�dur� peste o Aleas�, o femeie deșirat� și mereu �ncruntat�, care trecu iute pe l�ng� ele, tr�g�nd de ureche o novice roșie la faț�. Egwene �nghiți �n sec:

��Irella și Else. Oare ne-au v�zut? �ntreb� ea; nu-și putea face curaj s� se uite �n urm�.

��Nu, r�spunse Min dup� o clip�. Nu ne-au v�zut dec�t hainele. Egwene respir� ad�nc, ușurat�, și o auzi și pe Nynaeve f�c�nd la fel.

��Cred c� o s�-mi plesneasc� inima �nainte s� ajungem la grajduri, șopti Elayne. Asta �nseamn� aventur�, Egwene? S� stai cu inima c�t un purice și cu stomacul �ntors pe dos?

��Cam așa ceva, spuse �ncet Egwene; �i venea greu s� cread� c� fusese o vreme c�nd de-abia aștepta s� porneasc� �ntr-o aventur�, s� fac� ceva primejdios și nemaiv�zut, ca eroii din povești. Acum se g�ndi c�, dup� ce totul trecea, partea nemaiv�zut� era singura care r�m�nea, �ns� mai era și alta, foarte nepl�cut�, despre care poveștile nu pomeneau nimic. �i spuse asta și lui Elayne.

��Și totuși, spuse sigur� pe ea Domnița-Moștenitoare, eu n-am mai avut p�n� acum parte de așa ceva, și probabil c� nici n-o s� mai am, c�t� vreme mama mai are un cuv�nt de spus � adic� p�n� m� urc eu �ns�mi pe tron.

��Gata cu vorba, spuse Nynaeve; se aflau singure �n coridor, lucru de mirare, și nu se vedea nimeni �n nici o direcție, iar ea le ar�t� niște sc�ri �nguste care coborau. Probabil c� astea sunt cele pe care le c�utam, dac� nu cumva m-am r�t�cit, cu at�tea ocoluri.

�ncepu s� coboare, de parc� totuși era sigur�, iar celelalte o urmar�. �ntr-adev�r, ușa de la cap�tul sc�rilor le scoase �n curtea pr�fuit� a grajdurilor de la miaz�zi, unde erau ținuți caii novicelor � ai celor care aveau așa ceva � p�n� c�nd era din nou nevoie de ei. De cele mai multe ori, asta nu se �nt�mpla dec�t dup� ce erau Alese, sau c�nd erau trimise acas�. Turnul se profila uriaș �n spatele lor � dependințele sale erau �ntinse, iar zidurile se �n�lțau chiar mai mult dec�t cele ale orașului.

Nynaeve p�trunse �n grajd cu pași mari, de parc� se afla pe moșia ei. Acolo mirosea a curat, a f�n și a cai. De-o parte și de alta se �ntindeau dou� șiruri de boxe, luminate de razele care intrau prin luminatoare. Bela cea flocoas� și iapa cenușie a lui Nynaeve se aflau l�ng� uș� � lucru de mirare. Bela �și scoase botul pe deasupra ușiței și nechez� �ncet, recunosc�nd-o pe Egwene. �n�untru era un singur r�ndaș, un b�rbat pl�cut la �nf�țișare, cu barba �nc�runțit�, care mesteca un pai.

��Pune șaua pe cai, �i spuse Nynaeve, pe un ton poruncitor. �știa doi. Min, g�sește-ți calul și pe cel al lui Elayne.

Min l�s� desagii și o lu� pe Elayne cu ea, mai spre spatele grajdurilor. R�ndașul se uit� ur�t dup� ele și �și scoase paiul din gura, cu mișc�ri leneșe.

��Probabil c� e o greșeal�, domniț�. Caii �știa�

���Sunt ai noștri, spuse neclintit� Nynaeve, �ncruciș�ndu-și brațele pe piept, pentru ca inelul cu Marele Șarpe s� ias� �n evidenț�. Pune șaua pe ei imediat.

Egwene �și ținu r�suflarea. Hot�r�ser� ca, dac� li se f�ceau greut�ți și nu aveau de ales, Nynaeve s� �ncerce s� treac� drept Aes Sedai, m�car �n ochii celor care s-ar fi putut l�sa �nșelați. Nu surorile, firește, și nici Alesele, probabil c� nici novicele, dar un r�ndaș� B�rbatul se uita lung la inel, apoi la Nynaeve:

��Mi s-a vorbit de doi cai, spuse el �n cele din urm�, f�r� s� par� tulburat. Pentru o Aleas� și o novice. Numai c� domniile voastre sunteți patru.

Egwene simți c�-i venea s� r�d�. Era limpede c� Liandrin nu le crezuse �n stare s�-și ia caii singure. Nynaeve p�rea dezam�git�, așa c� glasul i se ascuți.

��Scoate caii și pune șaua pe ei. Dac� nu, s� te T�m�duiasc� Liandrin, dac� binevoiește.

R�ndașul rosti cu glas sc�zut numele femeii Aes Sedai, dar dup� ce ridic� ochii spre chipul lui Nynaeve se supuse imediat, bomb�nind �ncetișor. Min și Elayne se �ntoarser� cu caii lor tocmai c�nd el termina de str�ns curelele. Min avea un jugan cu picioare lungi, cenușiu-deschis, iar Elayne o iap� murg� cu g�tul lung. Dup� ce urcar� �n șa, Nynaeve �i spuse r�ndașului:

��F�r� �ndoial� c� ți s-a poruncit s�-ți ții gura. Fie c� suntem dou� sau dou� sute, asta așa trebuie s� r�m�n�. Dac� pui cuv�ntul meu la �ndoial�, g�ndește-te ce ți-ar face Liandrin dac� te-ai apuca s� povestești ce nu trebuie.

�n timp ce ieșeau din grajd, Elayne �i arunc� b�rbatului o moned� și șopti:

��Pentru osteneal�, om bun. Te-ai descurcat bine. Mama zice c� biciul și vorba bun� sunt mai de folos dec�t biciul singur, z�mbi ea afar�, c�nd prinse privirea lui Egwene.

��Sper s� nu fie nevoie de nimic de soiul �sta c�nd d�m de g�rzi, zise aceasta. Poate c� Liandrin a vorbit și cu ei.

Cu toate acestea, atunci c�nd ajunser� la poarta din zidul gros de la miaz�zi de Turn, nu avur� cum s�-și dea seama dac� str�jerii fuseser� sau nu preveniți. Aceștia le f�cur� semn s� treac� f�r� s� le arunce dec�t o privire, f�c�ndu-le o plec�ciune gr�bit�. Str�jile aveau menirea de a-i ține la distanț� pe oamenii primejdioși, dar, din c�te se p�rea, nu primiser� nici o porunc� de a opri pe cineva s� ias�. Adierile r�coroase de l�ng� r�u le �ng�duir� s�-și trag� glugile pe faț�, �n timp ce c�l�reau la pas pe ulițele orașului. Ropotul copitelor pe str�zile pavate se pierdea printre șoaptele mulțimii care umplea toate cotloanele și muzica ce se auzea din cl�dirile pe l�ng� care treceau. �n jurul lor, oameni �mbr�cați �n felurite veșminte, din toate ținuturile, de la cele �nchise la culoare și sobre din Cairhien p�n� la cele viu colorate ale Pribegilor, se d�deau la o parte ca apele unui r�u pe l�ng� o st�nc� � și totuși, tot nu izbuteau s� m�reasc� pasul. Egwene nici nu se uita la nemaiv�zutele turnuri cu podurile lor ce se pierdeau �n v�zduh, sau la casele care aduceau cu valurile sparte ale marii sau cu st�ncile b�tute de v�nt ori cu niște cochilii meșteșugite, mai mult dec�t cu ceva f�urit de m�na omului. Femeile Aes Sedai ieșeau adesea �n oraș, iar �n mulțimea aceea se puteau �nt�lni cu cineva f�r� s�-și dea seama. Dup� o vreme, observ� c� și celelalte erau la fel de atente ca și ea. Cu toate acestea, c�nd z�ri desișul Ogier, se simți de-a dreptul ușurat�.

�n timp ce Poarta se deschidea, Egwene desc�lec�, iar c�nd Liandrin le f�cu semn s� treac� �și trase iapa de c�p�stru, cu mare grij�. Chiar și așa, ea și Bela se �mpiedicar� �n ierburile culcate la p�m�nt de deschiderea Porții, atunci c�nd li se p�ru dintr-odat� c� se mișcau mult, mult mai �ncet. Poarta era �nconjurat� de un șir de tufișuri dese, care o ascundeau vederii. �n apropiere, erau numai c�țiva copaci, iar adierea dimineții r�scolea frunzele care erau numai cu puțin mai colorate dec�t cele pe care le v�zuse �n Tar Valon. Cu ochii la prietenele ei, �i lu� destul� vreme s� observe c� erau și alții acolo, st�nd puțin mai la o parte, dincolo de porți. C�nd �i v�zu, r�mase cu ochii la ei, neștiind ce s� cread�; era o ceat� foarte ciudat� și auzise mult prea multe zvonuri despre r�zboiul de la Capul Toman.

O seam� de b�rbați �n armuri, cel puțin cincizeci, cu piepturile aparate de platoșe din buc�ți de oțel așezate una peste alta și cu coifuri de un negru-mat, ca niște capete de insecte, ședeau �n șei sau st�teau l�ng� caii lor, cu ochii țint� la ea și la celelalte femei care tocmai ieșeau, dar și la Poarta de tain�, vorbind �ntre ei cu glas sc�zut. Singurul b�rbat cu capul descoperit, un om �nalt, smead, cu nasul coroiat și care-și ținea coiful vopsit și poleit cu aur pe l�ng� trup, p�rea n�ucit de ceea ce vedea. Erau și femei - dou� dintre ele purtau rochii simple, cenușiu-�nchis, și c�te o zgard� lat�, de argint, și nu-și luau ochii de la cele care ieșeau pe Poarta. �n spatele fiec�reia se afla o alt� femeie care-i st�tea foarte aproape, de parc� se preg�tea s�-i șopteasc� la ureche. Alte dou�, ceva mai dep�rtate una de alta, purtau fuste largi și �mp�rțite, ca pentru c�l�rie, care le veneau p�n� la glezne. Piepții rochiilor și fustele erau �mpodobite cu dungi roșii, pe care erau brodate fulgere. Cea mai ciudat� dintre toate era ultima femeie, care st�tea �ntins� pe un palanchin purtat de opt b�rbați zdraveni, goi p�n� la br�u, cu niște pantaloni negri și largi. Avea capul ras pe ambele p�rți, astfel �nc�t �i r�m�sese doar o creast� de p�r negru, care-i c�dea pe spate. Purta o rob� lung�, alburie, cu desene de pas�ri și flori �ncadrate de ovale, aranjat� cu grij� pentru a-i l�sa la vedere fustele de un alb-str�lucitor. Unghiile ei erau foarte lungi, iar pe primele dou� de la fiecare m�n� și le vopsise cu albastru.

��Liandrin Sedai, �ntreb� neliniștit� Egwene, știi cine sunt oamenii �știa?

Degetele ei pip�ir� fr�iele, de parc� se �ntreba dac� s-o ia sau nu la fug�, dar Liandrin puse la loc frunza de Avendesora și �naint� �ncrez�toare, �n timp ce Poarta �ncepu s� se �nchid�.

���nalt� Doamn� Suroth? rosti ea; era și �n același timp nu era o �ntrebare. Femeia din palanchin �nclin� din cap aproape imperceptibil.

��Iar dumneata ești Liandrin, zise, cu un accent ciudat, �nc�t Egwene nici nu pricepu din prima clip�. Aes Sedai, ad�ug�, str�mb�nd din buze, iar soldații �ncepur� s� murmure. Trebuie s� ispr�vim repede, Liandrin. Sunt patrule pe aici � nu ne putem l�sa descoperiți. Nu cred c� te-ar bucura s� ai de-a face cu C�ut�torii Adev�rului, și nici pe mine. Vreau s� m� �ntorc �n Faime �nainte ca Turak s�-și dea seama c� am plecat.

��Despre ce vorbiți? �ntreb� Nynaeve. Despre ce vorbește, Liandrin?

Aceasta �și puse o m�n� pe um�rul lui Nynaeve și alta pe al lui Egwene.

��Iat� cele dou� femei despre care ți s-a vorbit. Și �nc� una � Domnița-Moștenitoare din Andor.

Și f�cu un semn spre Elayne. Cele dou� femei cu fulgere brodate pe rochii se apropiar� de cele din fața Porții de Tain� � Egwene observ� c� aveau cu ele c�te un colac din metal sclipitor � iar soldatul cu capul gol le �nsoți, f�r� s�-și duca m�na spre pl�selele sabiei care i se ivea de peste um�r și z�mbind liniștit. Cu toate astea, Egwene nu-l sc�p� din ochi. Liandrin nu p�ru tulburat� � altfel, Egwene ar fi s�rit pe dat� �n șaua Belei.

��Liandrin Sedai, �ntreb� ea insistent�, cine sunt oamenii �știa? Vor și ei s�-i ajute pe Rand și pe ceilalți?

Pe neașteptate, b�rbatul cu nasul coroiat le apuc� pe Min și pe Elayne de ceaf�, iar �n clipa urm�toare totul p�ru c� se �nt�mpl� �n același timp. B�rbatul url� un blestem, o femeie țip� � sau, poate, mai multe. F�r� veste, adierea se preschimb� �ntr-o v�ntoas� care lu� cu sine, �ntr-un v�rtej de praf și frunze, strigatul m�nios al lui Liandrin și f�cu trunchiurile copacilor s� se �ndoaie și s� geam�. Caii se ridicar� �n dou� picioare și nechezar� ascuțit, iar una dintre femei se �ntinse și potrivi ceva �n jurul g�tului lui Egwene. Cu mantia flutur�ndu-i ca p�nza unei cor�bii, aceasta se �ncord� �n b�taia v�ntului și trase de lucrul acela, ca o zgard� din metal bine lustruit. Nu se mișca; pip�indu-l, i se p�ru c� era dintr-o singur� bucat�, cu toate ca știa c� trebuia s� fie o �ncuietoare pe undeva. Colacul argintiu pe care-l avea �n m�n� femeia se �ntinse peste um�rul lui Egwene. Cel�lalt cap�t se unea cu o br�țar� sclipitoare, aflat� pe �ncheietura st�ng� a femeii. Str�ng�ndu-și pumnul c�t putea de tare, Egwene o lovi necruț�toare, drept �n ochi � apoi se �mpletici, caz�nd ea �ns�și �n genunchi. I se �nv�rtea capul și se simțea de parc� un b�rbat masiv ar fi lovit-o �n faț�. Dup� ce ochii i se limpezir�, observ� c� v�ntul se potolise. C�țiva cai, printre care Bela și iapa lui Egwene, umblau liberi, iar unii dintre soldați blestemau și se chinuiau s� se ridice. Netulburat�, Liandrin �și scutur� praful și frunzele de pe fust�. Min era �n genunchi, sprijinindu-se �n palme, d�nd și ea s� se ridice. P�rea n�ucit�. B�rbatul cu nasul coroiat st�tea l�ng� ea. Din m�n� �i picura s�nge. Cuțitul lui Min z�cea uitat, cu t�ișul �nroșit pe o parte � nu-l putea ajunge dintr-o singur� mișcare.

Nynaeve și Elayne nu se mai vedeau, iar iapa lui Nynaeve disp�ruse și ea, la fel ca niște soldați și una dintre perechile de femei. Celelalte dou� erau �nc� acolo, iar Egwene observ� c� erau legate �ntre ele printr-un lanț argintiu, la fel ca acela care-o unea și pe ea cu femeia de al�turi.

Aceasta, șez�nd pe vine, �și freca obrazul. Sub ochiul st�ng �i ap�ruse deja o v�n�taie. Era dr�guț�, cu p�rul lung și negru și ochii mari, c�prui. Avea probabil cam cu zece ani mai mult dec�t Nynaeve.

��Prima lecție, spuse ea solemn�; �n glas nu �i r�suna nici o urm� de dușm�nie, ci p�rea chiar prietenoas�. N-am s�-ți mai dau nici o alt� pedeaps� de data asta. Cu o nou� damane, trebuia s� fiu mai atent�. Sa nu uiți asta: de-acum ești damane, una dintre Cele-n Les�, iar eu sunt sul�dam, M�na care Ține Lesa. C�nd damane și sul�dam sunt unite, iar cea din urm� este lovit�, damane simte durerea de dou� ori mai tare. Poate s� și moar�. Așa c� s� nu uiți c� nu trebuie s-o r�nești �n nici un fel pe sul�dam și c� trebuie s-o aperi chiar mai mult dec�t pe tine �ns�ți. Eu sunt Renna. Ție cum �ți zice?

��Nu sunt� ceea ce-ai spus, șopti Egwene. Trase din nou de zgard�, dar aceasta nu se desprinse. Se g�ndi s-o arunce pe cealalt� la p�m�nt și s� �ncerce s�-i smulg� br�țara de la �ncheietur�, dar renunț�. Chiar dac� nu �ncercau s-o opreasc� soldații, care p�reau s� nici nu le bage �n seam� pe ea sau pe Renna, avea impresia n�ucitoare c� femeia spunea adev�rul. Ating�ndu-și ochiul st�ng, clipi de durere. Nu p�rea umflat, așa c� probabil ca nu se �nvinețise precum cel al Rennei, dar tot o durea. Ochiul st�ng � și la una și la cealalt�. Ridic� glasul: Liandrin Sedai? De ce le permiți s� fac� una ca asta?

Liandrin �și scutur� palmele de praf, f�r� s-o priveasc�.

��Primul lucru pe care trebuie s�-l �nveți, spuse Renna, este s� faci �ntocmai cum ți s-a spus și pe dat�.

Egwene gemu. Pe neașteptate, pielea �ncepu s-o ard� și s-o �nțepe, din t�lpi și p�n� �n creștet, de parc� c�zuse �n urzici. Scutur� din cap, c�nd arsura deveni și mai puternic�.

��Multe sul�dam, continu� Renna, cu glasul acela aproape prietenos, cred c� damane n-ar trebui s� aib� nume, sau cel puțin nu cele vechi. Dar eu sunt cea care te-a prins, așa c� eu m� voi ocupa de �nv�ț�tura ta și am s�-ți �ng�dui s� ți-l p�strezi. Dac� nu m� superi prea tare. Acum sunt numai puțin sup�rat� pe tine. Vrei s-o ții tot așa p�n� m� �nfurii de tot?

Tremur�nd, Egwene scr�șni din dinți și �și �nfipse unghiile �n palm�, silindu-se s� nu se scarpine. �Proasto. Te �ntreab� numai cum te cheam�, at�t.�

��Egwene, izbuti s� rosteasc�. M� numesc Egwene al�Vere. Pe dat�, m�nc�rimea fierbinte disp�ru. Respir� ad�nc, tremur�nd �nc�.

��Egwene, spuse Renna. Frumos nume.

Apoi, spre groaza lui Egwene, o m�ng�ie pe cap ca pe un c�ine. �și d�du seama c� tocmai asta citise �n glasul femeii � bun�voința ar�tat� unui c�ine pe care �l instruiești, și nu prietenia pe care-o simți pentru un alt om. Renna chicoti.

��Acum te-ai m�niat și mai tare. Dac� vrei s� m� lovești iar�și, nu uita s� nu dai prea tare, pentru c� ai s-o simți de dou� ori mai mult ca mine. Nu �ncerca s� conduci Puterea � asta n-ai s-o faci dec�t dac�-ți poruncesc eu.

Ochiul lui Egwene zv�cnea. Cu greu, se ridic� �n picioare și �ncerc� s� n-o mai bage �n seam� pe Renna � cu toate c� nu era ușor s� n-o bagi �n seam� pe cea care-ți ținea lațul de g�t. Cealalt� chicoti iar�și, iar Egwene se �nroși. Voia s� se apropie de Min, dar lanțul �ncol�cit nu-i �ng�duia. Strig� ușor:

��Min, ești bine?

Ridic�ndu-se �ncet pe c�lc�ie, Min �ncuviinț�, apoi �și duse o m�n� la cap de parc� �și dorea s� nu-l fi mișcat. Un tr�snet sf�șie cerul senin, apoi c�zu undeva printre copaci, �n dep�rtare. Egwene tres�ri, apoi z�mbi. Nynaeve și Elayne erau �nc� libere. Dac� le putea elibera cineva, pe ea și pe Min, Nynaeve era aceea. Z�mbetul i se preschimb� �ntr-o privire pieziș� pe care i-o arunc� lui Liandrin. Nu știa de ce le tr�dase femeia Aes Sedai, dar avea s� vin� și r�fuiala. �C�ndva. Cumva.� Privirea m�nioas� nu-i folosi la nimic � Liandrin nu-și lu� ochii de la palanchin.

B�rbații cu pieptul gol �ngenunchear�, pun�nd palanchinul jos. Suroth cobor�, aranj�ndu-și cu grija roba, apoi se apropie de Liandrin cu pași ușori. �n picioare purta numai niște papuci. Cele dou� femei erau cam de-o seam�. Ochii c�prui și cei negri se priveau netulburați.

��Trebuia s�-mi aduci dou�, spuse Suroth. �n loc de asta, am numai una, iar dou� sunt libere � și una dintre ele este cu mult mai puternic� dec�t mi s-a dat de �nțeles. Toate patrulele de la dou� leghe distanț� o s� se ia dup� ea.

��Ți-am adus trei, spuse liniștit� Liandrin. Dac� nu ești �n stare s� le p�zești așa cum trebuie, poate c� st�p�nul nostru ar trebui s� aleag� altul dintre voi care s�-l slujeasc�. Te sperii de niște prostii. Dac� apar patrulele, omoar�-le.

Tr�snetul lovi din nou, nu foarte departe. C�teva clipe mai t�rziu, un zgomot ca de tunet r�sun� din locul �n care c�zuse. �n v�zduh se ridic� un nor de praf. Nici Liandrin, nici Suroth nu observar�.

��M-aș putea �nc� �ntoarce �n Faime cu dou� damane, zise Suroth. Nu-mi face pl�cere s� �ng�dui unei� Aes Sedai � scuip� cuv�ntul ca un blestem � s� se plimbe liber�.

Liandrin nu se schimb� la faț�, dar Egwene v�zu un nimb luminos care o �nconjur� dintr-odat�.

��Aveți grij�, �n�lțime, strig� Renna. E preg�tit�!

Soldații se �nfiorar�, apuc�ndu-și s�biile și l�ncile, dar Suroth nu f�cu altceva dec�t s�-și lipeasc� palmele una de alta, z�mbindu-i lui Liandrin pe deasupra unghiilor sale lungi.

��Doar n-ai s�-mi faci vreun r�u, Liandrin. St�p�nului nu i-ar pl�cea, de vreme ce e limpede c� de mine are mai mult� nevoie, iar ție ți-e fric� de el mai mult dec�t de g�ndul de-a deveni damane.

��Iar ție, Suroth, z�mbi Liandrin, cu toate c� obrajii �i p�liser� din pricina m�niei, ți-e fric� de el mai mult dec�t de g�ndul c� te-aș putea face s� arzi ca un t�ciune chiar acolo unde te afli.

��Tocmai. Am�ndurora ne e team� de el. Dar p�n� și nevoile st�p�nului se vor schimba cu vremea. P�n� la urm�, toate marath�damane vor fi puse �n laț. Poate c� eu �ns�mi �ți voi pune zgarda pe g�tul t�u frumos.

��Cum spui, Suroth. Nevoile lui se vor schimba. Am s�-ți amintesc de asta, �n ziua �n care vei �ngenunchea �n fața mea.

Deodat�, un copac �nalt, aflat cam la o mil� dep�rtare, izbucni �n fl�c�ri ca o torț�.

��Am obosit, spuse Suroth. Elbar, cheam�-i �napoi.

B�rbatul cu nasul coroiat scoase un corn cam c�t pumnul s�u, care scoase un sunet aspru și p�trunz�tor.

��Pe femeia numit� Nynaeve trebuie s-o g�sești, rosti �nfrigurat� Liandrin. Elayne nu conteaz�, dar fata asta și cealalt� trebuie s� fie cu voi pe cor�bii, c�nd plecați.

��Știu foarte bine porunca, marath�damane, deși tare aș vrea s� știu și pricina.

��Copila mea, r�nji Liandrin, ți s-a spus at�t c�t trebuie s� afli. Nu uita c� tu slujești și te supui. Acestea dou� trebuie duse dincolo de Oceanul Aryth și ținute acolo.

��N-am s� z�bovesc aici ca s-o caut pe aceast� Nynaeve, pufni Suroth. N-am s�-i mai fiu de nici un folos st�p�nului, dac� Turak m� d� pe m�na C�ut�torilor Adev�rului. Femeia nu va r�m�ne prea mult� vreme �n libertate, continu� ea, f�r� s�-i �ng�duie lui Liandrin s-o �ntrerup�. Nici ea, nici cealalt�. C�nd ridicam iar�și p�nzele, o s� luam cu noi toate femeile din ținutul �sta am�r�t care pot conduce Puterea, fie și puțin. Toate vor avea zgarda la g�t. Dac� tu vrei s� r�m�i s-o cauți, f�-o. Patrulele vor veni cur�nd, cu g�ndul de a-i �nfrunta pe zdrenț�roșii care se mai ascund �nc� prin ținut. Unele patrule au și damane și n-o s� le pese pe cine slujești. Dac� scapi cu viața, lanțul și zgarda te vor �nv�ța un nou fel de viaț�, și nu cred c� st�p�nul nostru se va obosi s-o elibereze pe una �ndeajuns de neghioab� ca s� se lase prins�.

��Dac� le �ng�dui s� r�m�n� aici, spuse �ncordat� Liandrin, st�p�nul chiar c� se va ocupa de tine, Suroth. Prinde-le pe am�ndou�, sau vei pl�ti.

Și porni cu pași mari spre Poarta de Tain�, str�ng�nd h�țurile iepei. �n scurt� vreme, Poarta se �nchidea �n urma ei. Soldații care plecaser� dup� Nynaeve și Elayne se �ntoarser� �n galop, �mpreun� cu cele dou� femei legate una de alta, damane și sul�dam, care c�l�reau al�turi. Trei b�rbați duceau de c�pestre caii pe care erau azv�rlite niște leșuri. Egwene se simți �ncurajat�, v�z�nd c� erau cu toți oameni �n armur�. Nu le prinseser� nici pe Nynaeve, nici pe Elayne. Min d�du s� se ridice, dar b�rbatul cu nasul coroiat �și puse piciorul �ntre umerii ei și o culc� la p�m�nt. Ea �ncepu s� se zv�rcoleasc� slab, tr�g�ndu-și cu greu sufletul.

��Dac�-mi �ng�duiți s� vorbesc, �nalt� Doamna, spuse el, iar Suroth �i f�cu un semn ușor, cu m�na. Ț�ranca asta m-a r�nit, �n�lțime. Dac� nu v� este de folos�

Suroth, care deja se �ntorcea s� plece, f�cu iar�și un semn, iar el �ntinse brațul peste um�r s�-și apuce sabia.

��Nu! strig� Egwene; o auzi pe Renna blestem�nd cu voce joas�, și dintr-odat� m�nc�rimea fierbinte o cuprinse din nou, mai r�u ca �nainte, dar nu se opri. Va implor, �n�lțime! V� implor! E prietena mea!

Pe l�ng� fierbințeal�, o cuprinse o durere așa cum nu mai simțise niciodat�. Tot trupul i se �ncord�; se pr�buși cu fața �n praf, sc�ncind, dar tot �l vedea �n fața ochilor pe Elbar care-și scotea din teac� paloșul masiv, cu t�ișul curbat și-l �n�lța cu ambele m�ini deasupra capului.

��Va rog! Min, Min�

F�r� veste, durerea �ncet� de parc� nici nu fusese. R�mase doar amintirea. Papucii din catifea albastra ai lui Suroth, pr�fuiți de-acum, ap�rur� �n fața ei, dar n-o f�cur� s�-și ia ochii de la Elbar care r�m�sese cu paloșul deasupra capului, strivind-o pe Min cu piciorul la p�m�nt� nemișcat.

��Ț�ranca asta e prietena ta? �ntreb� Suroth.

Egwene d�du s� se ridice, dar v�z�nd-o pe cealalt� ridic�nd uimit� o spr�ncean�, r�mase unde se afla și �și d�du numai capul pe spate. Trebuia s-o salveze pe Min. �Și dac� asta �nseamn� s� m� umilesc�� �și descleșt� buzele, n�d�jduind c� avea s� par� c� z�mbea.

��Da, �n�lțime.

��Și dac� o cruț, dac�-i �ng�dui s� te vad� din c�nd �n c�nd, ai s�-ți dai silința și ai s� �nveți ce ți se spune?

��Da, �n�lțime, r�spunse ea. Ar fi f�g�duit orice pentru ca Min s� scape nev�t�mat�. �Am s�-mi și țin f�g�duiala, se g�ndi cu am�r�ciune, c�t� vreme voi fi obligat�.�

��Urc� fata �n șa, Elbar, spuse Suroth. Leag-o, dac� nu se poate ține. Dac� aceast� damane ne va dezam�gi, poate c� am s�-ți �ng�dui s�-i iei capul și celeilalte.

Pornise deja c�tre palanchin. Renna o trase pe Egwene �n picioare, cu asprime, și o �mpinse c�tre Bela, dar Egwene nu se uita dec�t la Min. Elbar se purta la fel de r�u cu ea ca și Renna, dar i se p�ru c� nu p�țise nimic. �l d�du la o parte pe Elbar, care �ncerca s-o lege �n șa, și se urc� pe juganul ei, f�r� prea mult ajutor. Ciudatul Alai o porni la drum, c�tre apus, cu Suroth �n faț� și Elbar puțin �n urma palanchinului ei, �ndeajuns de aproape pentru a r�spunde pe dat� oric�rei porunci. Renne și Egwene c�l�reau �n spate, cu Min și celelalte sul�dam și damane, �n urma soldaților. Femeia care, probabil, ar fi trebuit s�-i pun� zgarda de g�t lui Nynaeve m�ng�ia lanțul argintiu pe care �nc� �l mai avea cu ea și p�rea furioas�. Ținutul deluros era acoperit de p�lcuri rare de p�dure. �n scurt� vreme, tr�mbele de fum care se �n�lțau din trunchiul copacului ars ramaser� numai ca o pat� pe cer, �n urma lor.

��Ți s-a f�cut o mare cinste, spuse dup� o vreme Renna, c�nd �nalta Doamna ți-a vorbit. Alt�dat� ți-aș fi �ng�duit s� porți o panglic� pentru a-ți aminti. Dar fiindc� i-ai atras atenția�

Egwene scoase un țipat. I se p�ru c� o nuia subțire o lovise peste spate, apoi alta pe picior, pe braț. Veneau din toate p�rțile. Știa c� nu erau aievea, și totuși ridic� brațele ca s� le opreasc�. �și mușc� buza pentru a-și �n�buși gemetele, dar pe obraji �ncepur� s�-i curg� lacrimi. Bela necheza și se foia, �ns� lanțul care-o lega de Renna o �mpiedica pe Egwene s� se �ndep�rteze. Nici un soldat nu �ntoarse capul.

��Ce-i faci? strig� Min. Egwene! Oprește-te!

��Ți s-a cruțat viața, Min� așa te cheam�, nu? spuse bl�nd Renna. �nvaț�-ți și tu lecția. C�t� vreme �ncerci s� faci ceva, nu se va opri.

Min ridic� pumnul, apoi �l l�s� s� cad�.

��N-am s� �ncerc nimic. Numai oprește-te, te rog. �mi pare r�u, Egwene.

Loviturile nev�zute continuar� o vreme, ca și cum trebuia s� i se arate lui Min c� intervenția ei fusese inutil�, apoi �ncetar�. Egwene nu se putea opri din tremurat. De data aceasta, durerea nu disp�ru. �și ridic� m�neca rochiei, crez�nd c� avea s� vad� v�n�t�ile, dar pielea ei era neatins�. Numai senzația r�m�sese. �nghiți �n sec.

��N-a fost vina ta, Min. Nici a ta, mai spuse Egwene, m�ng�ind g�tul Belei, care-și d�dea ochii peste cap.

��Vina a fost a ta, Egwene, spuse Renna; p�rea at�t de r�bd�toare și se purta foarte bl�nd, de parc� avea de-a face cu una prea proast� pentru a �nțelege, �nc�t lui Egwene �i veni s� țipe. C�nd o damane primește o pedeaps�, este �ntotdeauna vina ei, chiar dac� nu �nțelege de ce. O damane trebuie s� ghiceasc� dinainte ce vrea s� fac� sul�dam. De data asta, �ns�, știi și de ce. Damane sunt ca niște mobile, sau unelte, se afl� mereu acolo, gata s� fie folosite, dar nu trebuie s� atrag� atenția. Mai ales c�nd vine vorba de cei de S�nge.

Egwene �și mușc� buza p�n� c�nd simți gustul s�ngelui. �E un coșmar. Nu poate fi aievea. De ce-a f�cut Liandrin așa ceva? De ce se �nt�mpl� asta?�

��Pot� mi se �ng�duie s� pun o �ntrebare?

��Dinspre partea mea, da, z�mbi Renna. De-a lungul anilor, multe sul�dam vor purta aceast� br�țar� � ele sunt �ntotdeauna mai multe la num�r dec�t damane � iar unele ar fi �n stare s� te jupoaie dac�-ți ridici ochii din p�m�nt sau dac� deschizi gura f�r� �ng�duinț�, �ns� eu nu v�d nici un motiv s� nu te las s� vorbești, c�t� vreme ai grij� ce spui.

Una dintre celelalte sul�dam pufni tare; era legat� de o femeie dr�guț�, cu p�rul negru, de v�rst� mijlocie, care-și ținea privirea �n jos.

��Liandrin, �ncepu Egwene � nu mai avea de g�nd s�-i rosteasc� vreodat� și titlul � și �nalta Doamn� vorbeau de un st�p�n pe care-l slujesc am�ndou�. Cine este? �ntreb� ea, cu g�ndul la un b�rbat cu chipul sluțit de arsuri aproape vindecate, cu ochii și gura care uneori izbucneau �n fl�c�ri � chiar dac� era doar un chip v�zut �n vise, p�rea prea de-a dreptul �nfricoș�tor. Și ce vrea de la mine și� și de la Min?

Știa c� era o prostie s� ocoleasc� numele lui Nynaeve � c� doar nimeni nu avea s� uite de ea, doar pentru c� nu i se rostea numele, mai ales acea sul�dam cu ochi albaștri care-și m�ng�ia lațul r�mas nefolosit � dar era singura cale de a se �mpotrivi la care se g�ndise.

��Nu e treaba mea, iar a ta cu at�t mai puțin, s�-mi bag nasul �n ce fac cei de S�nge, zise Renna. �nalta Doamn� o s�-mi spun� ce vrea s� aflu, iar eu am s�-ți spun ție ce cred c� ar trebui s� știi. Orice altceva vezi sau auzi trebuie s� fie ca și cum n-ar fi fost niciodat� rostit, ca și cum nu s-ar fi �nt�mplat. Așa vei fi la ad�post, mai ales tu, o damane. Ești prea de preț pentru a fi ucis� pe dat�, dar s-ar putea s� te trezești nu doar pedepsit� crunt, ci și f�r� limb� și f�r� m�ini, ca s� nu mai poți vorbi sau scrie. Damane �și pot face treaba și f�r� ele.

Egwene se �nfior�, deși nu era frig. Tr�g�ndu-și mantia pe umeri, d�du de laț și trase tare de el.

��Așa ceva e �ngrozitor. Cum puteți s� faceți asta? Ce minte bolnav� s-a putut g�ndi la o asemenea unealt�?

��Asta ar merita deja s� r�m�n� f�r� limb�, Renna, m�r�i femeia cu ochi albaștri și cu lațul �n m�n�.

��De ce s� fie �ngrozitor? r�spunse, �ns�, Renna, z�mbind r�bd�toare. Crezi c� putem �ng�dui cuiva care face asemenea lucruri s� r�m�n� �n libertate? Uneori se nasc și b�rbați care ar deveni marath�damane dac-ar fi femei � am auzit c� așa e și pe aici � iar ei trebuie, firește, uciși; �ns� femeile nu �și pierd mințile. E mai bine pentru ele s� devin� damane, dec�t s� fac� numai necazuri, lupt�ndu-se pentru putere. C�t despre cine s-a g�ndit prima oar� la a�dam, afl� c� a fost o femeie care-și spunea Aes Sedai.

Egwene �și d�du seama c� pe fața i se oglindea ne�ncrederea, c�ci Renna izbucni �n r�s:

��Atunci c�nd Luthair Paendrag Mondwin, fiul lui Artur Arip�-de-Șoim, a dat prima oar� piept cu Armatele Nopții, a g�sit �n r�ndul lor multe femei care-și spuneau Aes Sedai. Se luptau �ntre ele pentru st�p�nire și foloseau Puterea Suprem� pe c�mpul de lupt�. Una dintre ele, pe nume Deain, care s-a g�ndit c� i-ar fi fost mai bine s�-l slujeasc� pe �mp�rat � firește, pe atunci nu era �nc� �mp�rat � pentru c� el nu avea nici o Aes Sedai �n oastea sa, a venit la el cu aceast� unealt�, f�urit� de propria-i m�n�: primul a�dam, prins �n jurul g�tului uneia dintre surorile sale. Cu toate c� femeia prins� nu voia s�-l slujeasc� pe Luthair, unealta o silea. Deain a f�urit mai multe, au fost g�site primele sul�dam, iar femeile prinse, care-și spuneau Aes Sedai, au aflat c� erau de fapt numai marath�damane, Cele care trebuie �nl�nțuite. Se spune c� atunci c�nd i s-a pus și ei zgarda la g�t, Deain a urlat de p�n� și Turnurile de la Miaz�noapte s-au cutremurat din temelii, dar firește ca și ea era marath�damane, așa c� nu i se putea �ng�dui s� umble liber�. Poate c� vei fi și tu dintre cele care pot fauri un a�dam. Dac� va fi așa, vei fi de-a dreptul r�sf�țat� � nu-ți face griji.

Egwene privi cu jale la ținutul peste care c�l�reau. P�m�ntul �ncepea s� se �nalțe, d�nd naștere unor dealuri joase, iar p�durea rar� l�sase loc unor desișuri r�sp�ndite ici și colo. Nu erau multe locuri bune pentru a se ascunde, dar era sigur� c� ar fi izbutit s� fug�.

��Adic� trebuie s�-mi doresc s� fiu r�sf�țat� ca un c�țel de cas�? spuse ea cu am�r�ciune. S� fiu legat� o viaț� �ntreag� de b�rbați și femei care m� considera un fel de animal?

��B�rbați, nu, chicoti Renna. Toate sul�dam sunt femei. Dac� un b�rbat și-ar pune br�țara la m�n�, de cele mai multe ori nu s-ar �nt�mpla nimic � ca și cum ar fi ag�țat-o de un cui din perete.

��Dar uneori, o �ntrerupse brutal femeia cu ochi albaștri, cu tr�s�turile ei ascuțite și cu gura punga, cu buze subțiri și o �nf�țișare mereu furioas�, și tu și el ați muri �n chinuri. Din vreme �n vreme, �mp�r�teasa �și pune nobilii la �ncercare, leg�ndu-i de o damane. Asta-i face s� asude și isc� mare veselie la Curtea celor Noua Luni. B�rbatul nu știe dac� va sc�pa sau nu cu viaț� � dec�t la sf�rșit. La fel și damane, sf�rși ea, r�z�nd cu r�utate.

��Numai �mp�r�teasa �și �ng�duie s� iroseasc� astfel viața unei damane, Alwhin, se r�sti Renna, iar eu n-am de g�nd s-o instruiesc pe asta numai ca s-o v�d dat� la o parte.

��P�n� acum n-am v�zut nici o instruire, Renna. Numai palavre, ca și cum ați fi prietene din copil�rie.

��Da poate c� e vremea s� vedem ce poate s� fac�, spuse Renna, cercet�nd-o pe Egwene. Ai �nv�țat oare s� conduci Puterea la dep�rtarea aceea?

Și-i ar�t� un stejar �nalt care se �n�lța singuratic �n v�rful unui deal. Egwene se �ncrunt� � era cam la jum�tate de mil� de Alaiul lor. Nu �ncercase niciodat� s� treac� de lungul brațului, dar se g�ndi c� ar fi fost cu putinț�.

��Nu sunt sigur�, r�spunse.

���ncearc�, �i zise Renna Simte copacul. Simte r�șina din el. Vreau nu doar s-o �nc�lzești, ci s-o faci s� se �ncing� at�t de tare �nc�t fiecare pic�tur� s� se transforme �n abur �ntr-o clip�. Haide.

Tulburat�, Egwene descoperi c� t�njea s� fac� ce-i poruncise Renna. Nu condusese Puterea și nici m�car nu atinsese saidarul de dou� zile; dorința de a-și umple sufletul o f�cea s� se �nfioare.

��Nu�, �ncepu ea, dar �n mai puțin de o clip� renunț� s� spun� �vreau�; v�n�t�ile nev�zute o ardeau prea tare ca s� mai fac� prostii. Nu pot, spuse �n cele din urma. E prea departe și n-am mai f�cut niciodat� așa ceva.

Una dintre sul�dam r�se r�gușit, iar Alwhin spuse:

��Nici m�car n-a �ncercat.

��Dup� ce-ai petrecut ceva timp ca sul�dam, spuse Renna, cl�tin�nd din cap aproape cu tristețe, �nveți multe lucruri despre damane, chiar și f�r� br�țar�. Cu br�țara la m�n� �ți dai �ntotdeauna seama dac� damane �ncearc� s� conduc� sau nu. S� nu m� minți niciodat�, nici m�car un pic, pe mine sau pe vreo alt� sul�dam.

Dintr-odat�, nuielele nev�zute se �ntoarser�, lovind-o peste tot corpul. Url�nd, �ncerc� s� dea �n Renna, dar femeia �i d�du liniștit� pumnul la o parte. Egwene se simți de parc� ar fi lovit-o peste braț cu un b�ț. �și �nfipse c�lc�iele �n coastele Belei, �ns� Renna smuci lanțul și aproape c� o d�du jos din șa. �nnebunit�, d�du s� apuce saidarul, vr�nd s-o r�neasc� �ndeajuns de mult pentru a o face s� se opreasc�, așa cum fusese și ea r�nit�. Cealalt� clatin� trist� din cap, iar Egwene gemu tare, c�ci pielea �i luase foc pe dat�. Numai dup� ce se �ndep�rt� de saidar, arsura se mai domoli, �ns� loviturile nev�zute nu �ncetar� și nici m�car nu se r�rir�. �ncerc� s� strige c� avea s�-și dea silința, dac� Renna �i �ng�duia, dar nu izbuti s� rosteasc� nici un cuv�nt, ci doar s� se zv�rcoleasc� și s� zbiere. M�nioas�, Min striga și ea ceva și �ncerca s� se apropie. Ca prin vis, Egwene o v�zu pe Alwhin smucind de fr�iele calului lui Min și lu�ndu-i-le din m�ini, și pe alt� sul�dam d�ndu-i o porunc� aspr� unei damane. Aceasta o privi pe Min, care �ncepu brusc s� urle și ea, flutur�ndu-și brațele de parc� �ncerca s� se apere de lovituri sau de acele unor viespi nev�zute. Din pricina propriului s�u chin, cel al lui Min p�rea �ndep�rtat. Strigatele lor �ngem�nate izbutir� s�-i fac� pe c�țiva soldați s� se �ntoarc� �n șa. Arunc�ndu-le o privire, r�ser� și se �ntoarser� la loc. Nu era treaba lor cum se purta o sul�dam cu o damane. Lui Egwene i se p�ru c� totul ținu o veșnicie � dar �n cele din urm� se termin�. Se pr�buși istovit� �n șa, cu obrajii uzi de lacrimi, suspin�nd, cu fața ascuns� �n coama Belei. Iapa nechez� neliniștit�.

��E bine c� ești �nfl�c�rat�, spuse netulburat� Renna. Cele mai bune damane sunt cele cu suficient de mult� voinț� pentru a fi turnat� și pl�smuit� așa cum trebuie.

Egwene �și str�nse pleoapele. Ar fi vrut s�-și astupe și urechile, ca s� nu-i mai aud� glasul. �Trebuie s� scap. Trebuie, dar cum? Ajut�-m�, Nynaeve. Lumin�, f� s� m� ajute cineva.�

��Ai s� fii dintre cele mai bune, rosti mulțumit� Renna, iar palma sa o m�ng�ie pe p�r, ca o st�p�n� care-și liniștește c�țelul.

Tunetul bubuia pe cerul plumburiu al dup�-amiezii. Rand �și trase și mai mult gluga mantiei peste ochi, sper�nd s� se fereasc� c�t de c�t de ploaia rece. Roșcatul p�șea cu hot�r�re prin b�lțile m�loase. Gluga at�rna ud� pe capul lui Rand, ca și mantia care �i �nvelea umerii, iar haina lui neagr� și frumoas� era la fel de ud� și de rece. Nu ar fi trebuit s� fie cu mult mai frig p�n� c�nd ploaia s� se preschimbe �n z�pad� sau lapoviț�. Cur�nd avea din nou s� ning�; oamenii din satul prin care trecuser� ziceau c� anul acesta avuseser� deja parte de dou� ninsori. Zgribulit, Rand mai c� �și dorea s� ning�. Cel puțin atunci nu ar mai fi fost muiat p�n� la piele.

Coloana �nainta anevoie, mereu cu ochii �n patru la ținutul v�lurit. Bufnița cenușie a lui Ingtar era grea de ap� și nici m�car rafalele de v�nt nu o mai clinteau. Hurin �și d�dea c�teodat� gluga la o parte ca s� adulmece aerul; spunea c� nici ploaia, nici frigul nu sl�beau urma, �n orice caz nu urma pe care o c�uta el, �ns� p�n� acum amușinarul nu g�sise nimic. Rand �l auzi pe Uno morm�ind o sudalm� �n spatele lui. Loial �și tot cerceta desagii; nu-i p�sa c� e ud, dar �și f�cea tot timpul griji pentru c�rți. Toți erau ab�tuți, mai puțin Verin, care p�rea prea cufundat� �n g�nduri ca s�-și dea m�car seama c� �i alunecase gluga și c� ploaia i se prelingea pe faț�.

��Nu poți face nimic? o �ntreb� Rand. O voce stins� �i spunea ca ar putea s� fac� chiar el ceva. Nu trebuia dec�t s� �mbr�țișeze saidinul. Chemarea saidinului era at�t de dulce. S� primeasc� �n el Puterea Suprem�, s� fie una cu furtuna. S� aduc� soarele pe cer sau s� �ncalece furtuna dezl�nțuit�, s� o biciuiasc� și s� curețe Capul Toman, de la mare p�n� la c�mpie. S� �mbr�țișeze saidinul. Alung� f�r� mil� aceasta jinduire.

Femeia Aes Sedai tres�ri.

��Ce? Ah. Da, cred c� da. Ceva. N-aș putea opri singur� o furtun� at�t de puternic� � se �ntinde prea departe � dar aș mai putea-o potoli. Cel puțin aici, unde suntem noi. �și șterse pic�turile de ploaie de pe faț�, p�ru s� bage de seam� abia acum c� �i alunecase gluga și o trase la loc, distrat�.

��Atunci de ce n-o faci? spuse Mat. Dup� chipul care se ițea de sub glug� ai fi zis ca e la un pas de moarte, �ns� glasul �i era puternic.

��Pentru c�, dac� m-aș servi de at�ta Putere, orice Aes Sedai, chiar și cele aflate la cincisprezece mile dep�rtare, ar ști c� cineva a condus Puterea. Nu trebuie s� ne trezim pe cap cu Seanchani și damane. Str�nse din buze, m�nioas�.

Aflaser� c�te ceva despre n�v�litori din satul acela, Atuan�s Mill, dar mai tot ce auziser� isca și mai multe �ntreb�ri. Oamenii bolboroseau ceva și �n clipa urm�toare �și puneau lac�t la gur�, tremur�nd și arunc�nd priviri speriate peste um�r. Toți se temeau c� Seanchanii se vor �ntoarce cu monștrii și cu damane. Femeile acelea, care ar fi trebuit s� fie Aes Sedai, �ns� erau ținute �n lanț ca niște animale, �i �nfricoșau pe s�teni mai mult dec�t lighioanele ciudate ale Seanchanilor, creaturi despre care oamenii din Atuan�s Mill spuneau �n șoapt� c� ar cobor� din coșmaruri. Iar pildele pe care le d�duser� Seanchanii �nainte s� plece �nc� le mai �nghețau s�ngele �n vene. �și �ngropaser� morții, dar le era fric� s� curețe acea bucat� mare, p�rjolit�, din piața satului. Nici unul nu voia s� spun� ce se �nt�mplase acolo, �ns� Hurin v�rs� de �ndat� ce p�trunser� �n sat și nu se apropie defel de acel loc �nnegrit.

Atuan�s Mill era pe jum�tate p�r�sit. Unii fugiser� �n Faime, crez�nd probabil c� Seanchanii nu vor fi at�t de necruț�tori �ntr-un oraș care era �n st�p�nirea lor, iar alții porniser� spre r�s�rit. Mai mulți le ziseser� c� și ei se g�ndeau s� plece. Se d�deau lupte pe Șesul Almoth, se spunea c� oamenii din Tarabon se b�teau cu cei din Doman, �ns� m�car acolo casele și hambarele care ardeau fuseser� aprinse de torțe ținute de m�ini omenești. P�n� și r�zboiul era mai ușor de �nfruntat dec�t ceea ce f�cuser� Seanchanii, dec�t ceea ce ar fi putut face.

��Oare de ce a adus Fain Cornul aici? murmur� Perrin. Toți se �ntrebaser� la un moment dat acest lucru, dar și nimeni nu cunoștea r�spunsul. E r�zboi și mai sunt și acești Seanchani cu monștrii lor. De ce aici?

Ingtar se �ntoarse �n șa ca s� se uite la ei. Era aproape la fel de tras la faț� ca și Mat.

��Sunt �ntotdeauna oameni care știu s� trag� foloase de pe urma v�ltorii r�zboiului. Fain e unul dintre ei. Nu m� �ndoiesc c� se g�ndește s� mai fure o dat� Cornul, de data asta de la Cel �ntunecat, spre propriul lui c�știg.

��P�rintele Minciunii nu urzește niciodat� planuri simple, spuse Verin. S-ar putea s� fi vrut ca Fain s� aduc� Cornul aici din pricini știute numai �n Shayol Ghul.

��Monștri, pufni Mat. Avea obrajii scof�lciți și ochii �nfundați �n orbite. Doar vocea �i p�rea s�n�toas�, ceea ce era și mai cumplit. Au v�zut de bun� seama niște troloci sau un Pierit. La urma urmei, de ce nu? Dac� Seanchanii au femei Aes Sedai care lupt� de partea lor, de ce nu ar avea și Pieriți sau troloci? Z�ri privirea lui Verin ațintit� asupra lui și se cutremur�. Pai așa e, fie c� sunt �nl�nțuite, fie c� nu. Știu s� conduc� Puterea, iar asta le face Aes Sedai. Se uit� la Rand și r�se r�gușit. Asta te face și pe tine Aes Sedai, s� ne ajute Lumina.

Masema se apropie �n galop de ei, prin n�mol și ploaie.

��Mai e un sat �n faț�, Seniore, zise c�nd ajunse l�ng� Ingtar. Privirea �i alunec� doar peste Rand, �ns� i se �n�spri și nu se mai uit� la Rand a doua oar�. E gol, Seniore. Nu sunt nici s�teni, nici Seanchani, nimeni. Toate casele sunt �n picioare, mai puțin dou� sau trei care� ei bine, nu mai sunt, Seniore.

Ingtar ridic� m�na și le f�cu semn s� o ia la trap.

Satul pe care �l g�sise Masema era pe un deal, iar �n v�rf, �n jurul unor ziduri de piatr�, era o piaț� pavat�. Casele erau din piatr�, toate cu acoperișuri teșite și cele mai multe cu un singur cat. Din trei dintre ele, ceva mai mari, care fuseser� pe o latur� a pieței, nu mai r�m�seser� dec�t niște mormane de moloz �nnegrit; buc�ți de piatr� sf�r�mat� și grinzi de la acoperiș erau �mpr�știate peste tot. C�teva obloane se izbeau c�nd sufla v�ntul.

Ingtar desc�lec� �n fața singurei case mari care mai era �nc� �n picioare. Semnul care se leg�na sc�rț�ind deasupra ușii �nf�țișa o femeie jongl�nd cu stele, dar nu era scris nici un nume; ploaia se scurgea pe la colțuri. Verin intr� iute, iar Ingtar spuse:

��Uno, cerceteaz� fiecare cas�. Dac� a mai r�mas cineva, poate afl�m ce s-a petrecut aici și chiar și c�te ceva despre Seancheani. Dac� g�sești m�ncare, adu-o aici. Și p�turi. Uno d�du din cap a �ncuviințare și �ncepu s� le spun� soldaților ce au de f�cut. Ingtar se �ntoarse spre Hurin. Ce simți? Fain a trecut pe aici?

Hurin �și frec� nasul și clatin� din cap.

��El nu, Seniore, și nici trolocii. �ns� cine a fost aici a l�sat �n urm� o duhoare. Ar�t� spre casele n�ruite. Au fost omoruri, Seniore. Au fost oameni aici.

��Seanchani, m�r�i Ingtar. Hai s� intram. Ragan, g�sește un loc unde s� ad�postim caii.

Verin aprinsese deja focul �n cele dou� c�mine dintr-o parte și alta a s�lii mari și �și �nc�lzea m�inile; �și �ntinsese mantia �mbibat� cu ap� pe una din mese. G�sise și c�teva lum�n�ri, care ardeau acum pe o mas�, �nfipte �n propriul seu. Pustietatea și liniștea, sf�șiat� c�teodat� de bubuitul tunetului, �mpreun� cu umbrele p�lp�itoare, d�deau �nc�perii un aer de grot�. Rand �și arunc� și el mantia și haina pe o mas� și se duse l�ng� Verin. Numai Loial p�rea mai preocupat s� vad� ce se �nt�mplase cu c�rțile dec�t s� se �nc�lzeasc�.

��Așa n-o s� g�sim niciodat� Cornul lui Vaiere, spuse Ingtar. Au trecut trei zile de c�nd� De c�nd am ajuns aici � se �nfior� și �și trecu o m�n� prin p�r; Rand se �ntreb� ce v�zuse �n celelalte vieți � și mai avem cel puțin dou� p�n� la Faime, iar noi n-am z�rit nici picior de Fain sau de Iscoade. Sunt zeci de sate pe ț�rm. A avut vreme s� se duc� �n oricare dintre ele și s� ia o corabie. Dac� a fost vreodat� aici.

��A fost aici, zise Verin cu glas liniștit, și a plecat spre Faime.

��Și e �nc� aici, spuse Rand. �M� așteapt� pe mine. Lumin�, f� s� m� mai aștepte.�

��Hurin �nc� nu i-a dat de urm�, spuse Ingtar. Amușinarul ridic� din umeri, ca și cum se simțea vinovat c� nu izbutise. De ce ar alege Faime? Dac� e s� le d�m crezare s�tenilor din Atuan�s Mill, Faime e �n m�inile acestor Seanchani. Aș da orice s� știu cine sunt și de unde vin.

��N-are importanț� cine sunt. Verin �ngenunche și �și desf�cu desagii, scoț�nd haine uscate. M�car avem camere �n care s� ne schimbam, cu toate c� n-o s� ne fie prea de folos, dac� vremea r�m�ne la fel. Ingtar, se prea poate ca s�tenii s� ne fi spus adev�rul, c� sunt urmașii soldaților din oștirile lui Artur Arip�-de-Șoim care se �ntorc. Ce conteaz� e c� Padan Fain a plecat spre Faime. Scrierile din temnița din Fal Dara�

���Nu pomeneau nimic de Fain. Iart�-m�, Aes Sedai, dar se poate s� fi fost un vicleșug și nu o profeție �ntunecat�. Nu-mi vine s� cred c� fie și trolocii ar putea fi at�t de proști �nc�t s� ne spun� tot ce au de g�nd s� fac�.

Verin se r�suci s� se uite la el.

��Și ce vrei s� faci, dac� te �nc�p�ț�nezi s� nu �mi urmezi sfatul?

��Vreau s� pun m�na pe Cornul lui Vaiere, grai Ingtar cu hot�r�re �n glas. �mi cer iertare, dar trebuie s� m� �ncred �n judecata mea și nu �n niște vorbe scrijelite de un troloc�

��Un Myrddraal, de bun� seam�, șopti Verin, �ns� Ingtar nu se opri.

���Sau de o Iscoad� a Celui �ntunecat ce pare s� se dea singur� de gol. Vreau s� scotocesc toat� lumea p�n� c�nd Hurin le d� de urm� sau �l g�sim pe Fain �n carne și oase. Trebuie s� redob�ndesc Cornul, Verin Sedai. Trebuie!

��Nu aceasta este calea, spuse Hurin �ncetișor. Nu �trebuie�. Ce va fi va fi. Nimeni nu-l b�g� �n seam�.

��Toți trebuie, murmur� Verin, c�ut�nd �n desagi, �ns� unele lucruri sunt mai importante dec�t altele.

Nu mai ad�ug� nimic, dar Rand f�cu o grimas�. De-abia aștepta s� scape de ea și de spusele ei cu dou� �nțelesuri. �Nu sunt Dragonul Ren�scut. Lumin�, c�t aș vrea s� scap pentru totdeauna de femeile Aes Sedai!�

��Ingtar, eu cred c� o s� merg la Faime. Fain e acolo � sunt convins � iar dac� nu ajung cur�nd, o s� le fac� r�u celor din Emond�s Field. Nu mai adusese niciodat� vorba de asta.

Toți se holbar� la el: Mat și Perrin �ncruntați, tulburați, dar chibzuind, Verin de parc� tocmai primise r�spuns la �nc� o �ntrebare. Loial p�rea uluit, iar Hurin nedumerit. Ingtar era pur și simplu ne�ncrez�tor.

��De ce ar face așa ceva? zise Ingtar.

��Nu știu, minți Rand, dar așa spunea mesajul pe care i l-a l�sat lui Barthanes.

��Și Barthanes ți-a zis c� Fain se duce la Faime? �l �ntreb� Ingtar. Nu. Oricum n-are importanț�. R�se amar. Iscoadele Celui �ntunecat mint la fel de firesc precum respir�.

��Rand, spuse Mat, dac� aș ști cum s� �l �mpiedic pe Fain s� le fac� r�u celor din Emond�s Field, n-aș pregeta nici o clip�. Dac� aș ști c� asta are de g�nd. Dar am nevoie de pumnal, Rand, iar Hurin este singurul care poate s�-l g�seasc�.

��Eu merg unde mergi și tu, Rand, zise Loial. Acum c� se convinsese c� toate c�rțile sunt uscate, �și scotea de pe el haina ud�. �ns� nu v�d �n ce fel c�teva zile �n plus ar putea schimba lucrurile, �ncearc� s� fii ceva mai puțin repezit.

��Mie nu-mi pas� dac� mergem la Faime acum, sau mai t�rziu, sau niciodat�, zise Perrin, ridic�nd din umeri, dar dac� Fain chiar pune �n primejdie Emond�s Field� Mat are dreptate. Hurin e cel care ne poate ajuta s� �i d�m de urm�.

��O s�-l g�sesc, Senior Rand, adaug� Hurin. Numai o dat� s�-l miros și te duc drept la el. Nimeni, niciodat�, n-a mai l�sat o urm� ca a lui.

��Trebuie s� alegi, Rand, spuse Verin cu b�gare de seam�, dar nu uita c� Faime e �n m�inile acelor cotropitori despre care nu știm aproape nimic. Dac� te duci singur la Faime, s-ar putea s� fii luat prizonier sau chiar mai r�u, iar asta nu o s� serveasc� la nimic. Sunt convins� c� o s� faci alegerea potrivit�.

��Ta�veren, tun� Loial.

Rand �și d�du brațele �n laturi.

Uno intra și el, venind dinspre piaț� și �și scutur� apa de pe mantie.

��Nu am g�sit pe nimeni, Seniore. Cred c� au zbughit-o ca porcii. Nu mai e nimic de m�ncare și nici urma de c�ruț�. Jum�tate de case au fost golite de tot. Pun r�m�șag pe solda mea c� i-am putea urm�ri doar dup� nenorocita de mobil� pe care au azv�rlit-o pe marginea drumului c�nd și-au dat seama c� le �ngreuna c�ruțele.

��Dar haine? �ntreb� Ingtar.

Uno clipi, mirat, din singurul lui ochi.

��Doar niște zdrențe, Seniore. Numai ce nu li s-a p�rut c� merit� s� ia cu ei.

��O s� ne mulțumim cu at�t. Hurin, vreau ca tu și alți c�țiva s� v� �mbr�cați ca oamenii locului, s� nu bateți la ochi. Vreau s� mergeți �n toate p�rțile, p�n� dați de urma lor. Alți și alți soldați intrau �n han și toți se adunar� �n jurul lui Ingtar și al lui Hurin ca s� asculte.

Rand se sprijini cu m�inile de polița de deasupra c�minului și r�mase cu privirea ațintit� la foc. Fl�c�rile �i aduceau aminte de ochii lui Ba�alzamon.

��N-a mai r�mas mult timp, spuse el. Simt� ceva� care m� trage spre Faime, și n-a mai r�mas mult timp. O v�zu pe Verin uit�ndu-se la el și se gr�bi s� adauge, cu asprime: Nu aia. Trebuie s�-l g�sesc pe Fain. Nu are nimic de-a face cu� aia.

Verin d�du din cap.

��Roata țese dup� cum �i este voia și facem cu toții parte din P�nz�. Fain a ajuns aici cu s�pt�m�ni �n urm�, poate chiar luni. C�teva zile �n plus nu mai conteaz�.

��M� duc s� m� culc, murmur� el, lu�ndu-și desagii. Nu se poate s� fi plecat cu toate paturile.

Sus g�si niște paturi, dar numai c�teva mai aveau saltele și acelea at�t de pline de cocoloașe, �nc�t �și zise ca era mai comod s� doarm� pe jos. �n cele din urm� alese un pat unde salteaua era doar l�sat� la mijloc. �n odaie nu mai erau dec�t un scaun de lemn și o mas� cu un picior șubred.

�și scoase hainele ude și �și puse o c�maș� și o pereche de pantaloni uscați �nainte s� se �ntind� pe pat, c�ci nu erau nici cearșafuri, nici paturi; �și rezem� sabia la capul patului. �i veni �n minte c� singurul lucru uscat cu care se putea �nveli era flamura Dragonului, dar nu o scoase din desagi.

Ploaia r�p�ia pe acoperiș, se auzea bubuitul tunetului și, din c�nd �n c�nd, c�te un fulger lumina ferestrele. Zgribulit, se foia de pe o parte pe alta, c�ut�nd s�-și g�seasc� locul, �ntreb�ndu-se dac� nu cumva ar trebui s� foloseasc� flamura ca p�tur�, �ntreb�ndu-se dac� ar trebui s� porneasc� spre Faime.

Se �ntoarse pe partea cealalt� și �l v�zu pe Ba�alzamon st�nd �n picioare l�ng� scaun, țin�nd �n m�n� flamura alb� ca neaua a Dragonului. �nc�perea p�rea mai �ntunecat� acolo, ca și cum Ba�alzamon ar fi stat pe marginea unui nor de fum negru și uleios. Fața �i era br�zdat� de arsuri aproape vindecate și, c�nd Rand se uit� la el, ochii lui negri ca noaptea disp�rur� o clip�, preschimb�ndu-se �n dou� grote nesf�rșite de foc. Desagii lui Rand �i z�ceau la picioare, cu cataramele desf�cute, iar buzunarul �n care ascunsese flamura era acum deschis.

��Se apropie vremea, Lews Therin. O mie de fire se �ntind, și cur�nd o s� fii legat, prins �n capcan� și o s� pornești pe un drum f�r� �ntoarcere. Nebunie. Moarte. �nainte s� mori, o s� mai ucizi o dat� tot ce iubești?

Rand privi spre uș�, �ns� nu f�cu nici o mișcare; doar se ridic� �n capul oaselor. La ce bun s� �ncerce s� fug� de Cel �ntunecat? Parc� avea nisip �n gur�.

��Nu sunt Dragonul, P�rinte al Minciunii! zise el cu glas r�gușit.

Bezna din spatele lui Ba�alzamon se tulbur�, iar �nc�perea vui de hohotele lui de r�s.

���mi faci o mare cinste. Și te umilești. Te cunosc prea bine. Te-am �nfruntat de o mie de ori. De o mie de ori o mie de ori. �ți cunosc sufletul netrebnic, Lews Therin, Ucigașule-de-Neam. R�se din nou; Rand �și duse m�na la faț� ca s� se fereasc� de dogoarea gurii aceleia �n fl�c�ri.

��Ce vrei de la mine? N-o s� te slujesc. N-o s� fac nimic din ce vrei tu. Mai bine mor!

��O s� mori, vierme! De c�te ori n-ai murit, de-a lungul V�rstelor, și la ce bun? Morm�ntul e rece și pustiu; nu e nimic �n afar� de viermi. Morm�ntul e al meu. De data asta nu vei mai renaște. De data asta Roata Timpului se va fr�nge și lumea va fi f�urit� dup� chipul Umbrei. De data asta vei muri pentru totdeauna! Ce alegi? Moartea nesf�rșit�? Sau viața veșnic� și puterea?

Rand abia dac� �și d�du seama c� era �n picioare. H�ul �l �mpresurase, saidinul era acolo, iar Puterea Suprem� se prelingea �n�untrul lui. Acest lucru aproape c� risipi golul. Era aievea? Era vis? Era cu putinț� s� conduc� Puterea �n vis? Dar puhoiul care n�v�li peste el �i alung� �ndoielile. Arunc� �nspre Ba�alzamon Puterea Suprem�, forța care f�cea Roata Timpului s� se �nv�rteasc�, forța care putea face m�rile s� ard� și munții s� se n�ruie.

Ba�alzamon se d�du o jum�tate de pas �n spate, țin�nd str�ns flamura la piept. V�p�ile de foc d�nțuiau �n gura și ochii lui mari, iar �ntunericul p�rea s� �l �nv�luie �n umbr�. �n Umbr�. Puterea se afund� �n acea negur� neagra și disp�ru, precum apa �nghițita de nisipul uscat.

Rand se ag�ț� de saidin, �ncerc� s� dob�ndeasc� mai mult�, tot mai mult�. Carnea de pe el era at�t de rece, �nc�t, la cea mai mic� atingere, s-ar fi f�cut ț�nd�ri; ardea de parc� fierbea pe dinl�untru. Oasele st�teau s� i se preschimbe �n cenușa rece de cleștar. Nu-i p�sa; era ca și cum ar fi sorbit �ns�și viața.

��Neghiobule! url� Ba�alzamon. O s� te nimicești!

�Mat.� G�ndul pluti undeva dincolo de iureșul care �l mistuia. �Pumnalul. Cornul. Fain. Emond�s Field. Nu pot �nc� s� mor.�

Nu știa prea bine ce f�cuse, �ns� deodat� Puterea pieri, �mpreuna cu saidinul și cu h�ul. D�rd�ind, se l�s� �n genunchi l�ng� pat, cu brațele �n jurul trupului, ca s� nu mai zv�cneasc�.

��Așa-i mai bine, Lews Therin. Ba�alzamon azv�rli flamura pe podea și �și puse m�inile pe sp�tarul scaunului; fuioare subțiri de fum i se ridicau dintre degete. Nu mai era �nv�luit �n umbr�. Uite-ți flamura, Ucigașule-de-Neam. O s�-ți prind� bine. O mie de fire �ntinse peste o mie de ani te-au adus aici. Zece mii de fire țesute de-a lungul V�rstelor te leag� ca pe o oaie dus� la t�iat. Roata �ns�și te face prizonierul propriei ursite, V�rst� dup� V�rst�. Eu �ns� te pot elibera. Mișelule, doar eu te pot �nvaț� cum s� st�p�nești Puterea. Doar eu te pot �mpiedica s� te omori �nainte s� apuci chiar s� �nnebunești. Doar eu pot opri nebunia. Mai m-ai slujit și �nainte. Slujește-m� din nou, Lews Therin, sau vei fi r�pus pe vecie!

��Numele meu, se c�zni Rand s� spun�, cl�nț�nind din dinți, este Rand al�Thor. �nfiorarea �l f�cu s� �nchid� ochii, iar c�nd �i deschise iar, era singur.

Ba�alzamon plecase. Umbra disp�ruse. Desagii erau l�ng� scaun, cum �i l�sase; cataramele erau �nchise, iar buzunarul �n care se afla flamura era ceva mai umflat. Dar pe sp�tarul scaunului, fuioare subțiri de fum �nc� se mai �n�lțau din urmele �nnegrite de degete.

Nynaeve o �mpinse pe Elayne �n aleea �ngust� dintre pr�v�lia unui negustor de p�nzeturi și atelierul unui olar, atunci c�nd cele dou� femei, �nl�nțuite una de alta, trecur� pe l�ng� ele, cobor�nd strada pietruit� c�tre portul din Faime. Nu �ndr�zneau s� se apropie prea mult de cele dou�, c�rora oamenii de pe strad� le f�cur� loc chiar mai repede dec�t unor soldați de-ai Seanchanilor, sau vreunui nobil cu palanchinul s�u cu perdelele l�sate, acum c� se f�cuse frig. Nici m�car pictorii de la colț de strad� nu le �mbiar� cu vreun desen �n cret� sau �n vopseluri, cu toate c� �i b�teau la cap pe toți ceilalți. Nynaeve str�nse din buze, �n timp ce le urm�rea din priviri pe sul�dam și damane care �și croiau drum prin mulțime. Chiar și dup� mai multe s�pt�m�ni petrecute �n oraș, vederea lor o �ngrețoșa. Ba poate chiar c� o �ngrețoșa și mai tare, dup� ce le observase de at�tea ori. N-ar fi f�cut �n viața ei așa ceva, nici m�car lui Moiraine sau lui Liandrin.

�Ei, poate lui Liandrin�, recunoscu ea cu am�r�ciune. C�teodat�, noaptea, �n odaia mic� și ur�t mirositoare pe care o �nchiriaser�, aflat� deasupra unei pr�v�lii de pește, se g�ndea la ce i-ar pl�cea s�-i fac� lui Liandrin, dup� ce punea m�na pe ea. Și lui Suroth � dar parc� mai mult lui Liandrin. De mai multe ori se trezise uimit� de propria-i cruzime, chiar dac� era �nc�ntat� de c�t de multe soluții g�sise.

Tot �ncerc�nd s� nu le scape din ochi pe cele dou�, z�ri un b�rbat ciol�nos, undeva �n josul str�zii, �nainte ca mulțimea care se tot foia s�-l �nghit� din nou. Un nas mare, fața �ngust� și cam at�t izbutise s� vad�. B�rbatul purta pe deasupra o rob� de catifea ar�mie, somptuoas�, precum cele ale Seanchanilor � dar lui Nynaeve i se p�ruse c� nu era de-al lor, cu toate c� slujitorul care mergea �n urma sa era � ba �nc� un slujitor de rang �nalt, cu o t�mpl� ras�. Localnicii nu �mprumutaser� obiceiurile Seanchanilor, mai ales acesta. �Aducea cu Padan Fain, se g�ndi ea, nevenindu-i s� cread�. Dar nu e cu putinț�. Nu aici.�

��Nynaeve, spuse �ncet Elayne, ce-ar fi s� plecam? Omul �la care vinde mere se tot uit� la tejgheaua lui de parc� se g�ndește c� acum c�teva clipe avea mai multe și nu vreau s� �nceap� s� se �ntrebe ce am �n buzunare.

Am�ndou� erau �mbr�cate cu mantale lungi din piele de oaie �ntoars�, brodate pe piept cu spirale de culoare roșu-aprins. Erau veșminte ț�r�nești, dar nu s�reau �n ochi, c�ci �n Faime sosiser� mulți oameni de pe la ferme și din sate. Printre at�ția str�ini, izbutiser� s� treac� neobservate. Nynaeve �și despletise coada, iar inelul de aur cu șarpele care-și �nghițea coada era ascuns sub rochie, al�turi de inelul masiv d�ruit de Lan, pe șnurul de piele din jurul g�tului. Buzunarele ad�nci ale mantalei lui Elayne erau ciudat de umflate.

��Ai furat mere? șuier� �ncet Nynaeve, tr�g�nd-o pe cealalt� dup� ea pe strada plin� de lume. Elayne, nu e nevoie s� fur�m m�ncare. �nc� nu.

��Nu? C�ți bani mai avem? Te-am auzit de multe ori �n ultimele zile spun�nd c� nu ți-e foame la ora mesei.

��Pai, chiar nu-mi e, se r�sti Nynaeve, �ncerc�nd s�-și ia g�ndurile de la golul pe care-l simțea �n stomac; totul costa mult mai mult dec�t se așteptase; �i auzise pe localnici pl�ng�ndu-se de prețurile care crescuser� mult de c�nd veniser� Seanchanii. D�-mi și mie unul.

M�rul pe care Elayne �l scoase din buzunar era mic și tare, dar mușc�nd din el �l g�si minunat de dulce. �și linse sucul de pe buze.

��Cum de-ai izbutit s�, �ncepu ea, smucind-o pe Elayne și oblig�nd-o s� se opreasc�, pentru a-i putea vedea fața. Ai?� Ai?�

Nu voia s� rosteasc� cuvintele, cu at�ția oameni �n jur, dar cealalt� �nțelese.

��Numai puțin de tot. Am f�cut gr�mada aia de pepeni vechi și �nmuiați s� cad�, iar c�nd el a �nceput s�-i pun� la loc�, r�spunse ea, f�r� m�car s� aib� bunul-simț s� roșeasc� sau s� se arate rușinat�. Mușc�nd netulburat� dintr-un m�r, continu�: N-ai de ce s� te �ncrunți așa la mine. Am fost atent� s� nu fie nici o damane prin jur. Dac� aș fi ținut� prizonier�, pufni ea disprețuitoare, nu mi-aș ajuta st�p�nii s� g�seasc� alte femei pe care s� le �nrobeasc�. Deși, dup� cum se poart� oamenii �știa de pe aici, ai zice c� sunt de-o viața slujitorii celor pe care ar trebui s�-i urasc�.

Se uit� �n jur, iar pe chip i se oglindi disprețul. Era foarte ușor de observat pe unde trecea un Seanchan, chiar și un soldat de r�nd, și chiar de la dep�rtare, dup� unda de plec�ciuni.

��Ar trebui s� se opun�. Ar trebui s� lupte.

��Cum s� lupți� cu așa ceva?

Trebuir� s� se dea de-o parte, laolalt� cu toata lumea, c�nd o patrula de-a Seanchanilor se apropie, urc�nd dinspre port. Nynaeve izbuti o plec�ciune des�v�rșit�, cu m�inile pe genunchi, f�r� s� i se poat� citi ceva pe chip. Elayne se mișc� mai lent și se str�mb� dezgustat�. Patrula era alc�tuit� din dou�zeci de b�rbați și femei �n armur�, c�lare pe cai � lucru pentru care Nynaeve se simți recunosc�toare. Nu se obișnuise s�-i vad� urcați �n spatele acelor dih�nii care sem�nau cu niște pisici cu solzi ar�mii și f�r� coad� � c�t despre cei care c�l�reau pe lighioanele zbur�toare, aceștia o amețeau �ntotdeauna. Bine c� erau foarte puțini. Și totuși, �mpreun� cu oamenii din patrul� se aflau și dou� fiare cu les� de g�t, ca niște p�s�ri f�r� aripi cu pielea aspr� și cu niște ciocuri uriașe care se �n�lțau mult peste coifurile soldaților. Picioarele lungi, v�noase, p�reau s� poat� alerga mult mai iute dec�t un cal.

Dup� ce Seanchanii trecur�, se ridic� �ncet. Unii dintre cei care se plecaser� mai c� n-o luar� la fug� � �n afar� de Seanchanii �nșiși, toat� lumea era tulburat� la vederea lighioanelor.

��Elayne, spuse �n șoapt� Nynaeve, dup� ce pornir� din nou la drum, dac� ne prind �ți jur c�, �nainte s� ne omoare sau s� ne fac� ce ne-or face, am s�-i implor �n genunchi s�-mi dea voie s� te bat din cap p�n� �n picioare cu nuiaua cea mai zdrav�n� pe care-o g�sesc. Dac� tot nu poți s�-nveți s� fii grijulie, poate c� e vremea s� ne g�ndim cum s� te trimitem �napoi �n Tar Valon sau acas� �n Caemlyn sau oriunde, dar nu aici.

��Dar am mare grij�. M�car m-am uitat, ca s� fiu sigur� c� nu era nici o damane prin apropiere. De tine ce s� mai zic? Te-am v�zut conduc�nd Puterea, cu toate c� era una acolo, chiar sub nasul t�u.

��Da, dar nu se uita la mine, murmur� Nynaeve; trebuise s� le vad� și s�-și adune toata furia provocat� de acele femei legate ca niște animale, ca s� izbuteasc�. Și am f�cut-o o singur� dat�. Și a fost un fleac.

��Un fleac? A trebuit s� st�m trei zile �nchise �n casa aia cu miros de pește, c�t timp ei au scotocit orașul �n c�utarea celei care a f�cut-o. Asta numești tu a avea grij�?

��Trebuia s� aflu dac� exist� o cale de-a desface zg�rzile alea. Și i se p�rea c� g�sise ceva. Dar trebuia s� mai �ncerce m�car cu unul, �nainte s� fie sigur�, și g�ndul nu-i pl�cea deloc. La fel ca Elayne, crezuse c� acele damane erau prizoniere care de-abia așteptau s� scape, dar tocmai femeia cu zgarda fusese cea care d�duse alarma.

Un b�rbat cu o roab� care s�lta pe pietre trecu pe l�ng� ele. Era un ascuțitor de cuțite și foarfeci.

��Ar trebui s� se opun�, cumva, m�r�i Elayne. Se poart� de parc� nu v�d nimic din ceea ce se-nt�mpl� �n jur, dac� este la mijloc un Seanchan.

Nynaeve nu f�cu dec�t s� ofteze. �i d�dea dreptate, m�car �n parte, și asta nu o ajuta deloc. La �nceput i se p�ruse c� supunerea celor din Faime trebuia s� fi fost o masc�, dar nu v�zuse nici un semn de �mpotrivire, cu toate c�, dup� sosirea lor acolo, n�d�jduise s� primeasc� ajutor pentru a le elibera pe Egwene și pe Min. Dar oamenii se speriau dac� le cerea, fie și pe departe, s� lupte �mpotriva Seanchanilor, așa c� �ncetase s� mai �ntrebe ceva, ca s� nu atrag� atenția. La urma urmei, cum ar fi putut s� lupte? �Monștri și Aes Sedai. Cum s� te lupți cu monștri și Aes Sedai?�

�n fața lor se aflau cinci case �nalte, de piatr�, printre cele mai mari din oraș, foarte aproape una de alta. Cu o strad� �nainte, Nynaeve g�si o alee dosnic� l�ng� pr�v�lia unui croitor, de unde puteau s� vad� m�car c�teva dintre intr�rile acelor case. Nu era cu putinț� s� le vad� pe toate � nu voia s�-i �ng�duie lui Elayne s� plece singur�, �ntr-un alt loc � dar nici nu era �nțelept s� se apropie mai mult. Deasupra acoperișurilor, flamura cu șoimul auriu a �naltului Domn Turak flutura �n v�nt.

�n casele acelea intrau și ieșeau numai femei, iar cele mai multe erau sul�dam, singure sau cu c�te o damane. Cl�dirile fuseser� ocupate de Seanchani și folosite ca ad�post pentru damane. Probabil c� Egwene era acolo, și poate și Min; n-o v�zuser�, cu toate c� era cu putinț� s� se ascund� prin mulțime, la fel ca ele. Nynaeve auzise multe povești despre femei și fete luate de pe strad� sau aduse din sate; toate intrau acolo și, dac� mai ap�reau, purtau zg�rzi la g�t. Așez�ndu-se pe o lad�, l�ng� Elayne, c�ut� �n buzunarul celeilalte dup� alte c�teva mere mici.

Pe acolo treceau mai puțini localnici. Toat� lumea știa ce era �n casele acelea, și toata lumea le ocolea, așa cum ocoleau și grajdurile �n care Seanchanii �și țineau lighioanele. Nu era greu s� supraveghezi ușile, tr�g�nd cu ochiul printre trec�tori. Erau dou� femei care se opriser� s� �mbuce ceva � at�t și nimic mai mult; dou� femei care nu aveau bani s� m�n�nce la han. Nu aveau de ce s� atrag� privirile.

�n timp ce mesteca, Nynaeve �ncerc� �nc� o dat� s�-și dea seama ce avea de f�cut. Degeaba ar fi izbutit s� desfac� o zgard�, dac� nu putea ajunge la Egwene. Dintr-odat�, gustul merelor nu i se mai p�ru la fel de bun.

Afar�, �n coridorul jos, Min �și �nfipse unghiile �n palme la auzul primului țip�t sf�șietor care umplu �nc�perea. �nainte s�-și dea seama ce f�cea se apropie de uș�. Apoi se opri, dar din ochi �i izvor�r� lacrimi. �Lumina s� m-ajute, nu pot s-o ajut �n nici un fel. �mi pare r�u, Egwene. �mi pare r�u.�

Simțindu-se inutil�, �și sumeți fustele și o lu� la fug�. Strig�tele lui Egwene o urm�reau. Nu avea curajul s� r�m�n�, �ns� și fuga i se p�rea un semn de lașitate. Aproape orbit� de lacrimi, se trezi afar� �nainte s�-și dea seama. Se g�ndise s� se �ntoarc� �n camera ei, dar acum nu mai putea. N-ar fi putut �ndura s� se știe la c�ldur� și ad�post, �n casa de al�turi, �n timp ce Egwene era chinuit�. Frec�ndu-se la ochi, �și potrivi mantia pe umeri și o apuc� �n josul str�zii. De c�te ori �și ștergea lacrimile, acestea �ncepeau din nou s� curg�. Nu era obișnuita s� pl�ng� �n v�zul tuturor, dar nici s� se simt� at�t de neajutorat� și de prisos. Nu știa unde merge, doar c� trebuia s� fug� c�t mai departe de strigatele lui Egwene.

��Min!

Chemarea �nfundat� o f�cu s� tresar�. La �nceput, nu v�zu cine o strigase. Era foarte aproape de locuințele p�strate pentru damane, așa c� pe strad� nu erau mulți trec�tori. �n afar� de un b�rbat, care �ncerca s�-i conving� pe doi soldați Seanchani s�-l pl�teasc� pentru a le face portretele, cu cret� colorat�, toți localnicii �ncercau s� treac� iute, f�r� s� par� ca o luau de-a dreptul la fug�. Pe l�ng� ea trecur� și dou� sul�dam, urmate de damane, cu privirile țint� �n p�m�nt. Femeile Seanchan vorbeau despre c�te marath�damane se așteptau s� mai g�seasc�, �nainte s� plece cu cor�biile. Privirile lui Min alunecar� chiar pe deasupra celor dou� femei cu mantale lungi din blan� de oaie, apoi se �ntoarser� uimite la ele, c�nd venir� mai aproape.

��Nynaeve? Elayne?

��Chiar noi, z�mbi �ncordat� Nynaeve; ambele erau schimbate la faț�, de parc� se luptau cu �ngrijorarea și m�nia, dar Min se g�ndi c� nu fusese niciodat� mai fericit�. �ți vine bine culoarea, continu� Nynaeve. De mult trebuia s� te �mbraci așa. Cu toate c� eu m-am g�ndit la pantaloni, de c�nd te-am v�zut. Ce-i cu tine? �ntreb� ea, ascuțindu-și glasul, dup� ce se apropie �ndeajuns ca s�-i vad� fața.

��Ai pl�ns, spuse Elayne. S-a �nt�mplat ceva cu Egwene?

Min tres�ri și se uit� peste um�r. O sul�dam și o damane cobor�r� pe sc�rile pe care venise și ea, apoi o luar� �n cealalt� parte, c�tre grajduri și curțile pentru cai. Alt� femeie cu rochia brodat� cu fulgere st�tea �n capul sc�rilor, vorbind cu cineva r�mas �n�untru. Min �și apuc� prietenele de braț și le duse iute �n josul str�zii, c�tre port.

��Pentru voi dou� e primejdios s� fiți aici. Pe Lumin�, e primejdios p�n� și s� r�m�neți �n oraș. Peste tot sunt damane și dac� v� g�sesc� Știți ce sunt astea? Of, e așa de bine s� v� v�d� Nici nu v� dați seama.

��Pentru noi e �nc� și mai bine, spuse Nynaeve. Știi unde e Egwene? �ntr-una din casele alea, cumva? E bine?

��Da� at�t c�t se poate, r�spunse Min, șov�ind.

Știa foarte bine c�, dac� le spunea ce i se �nt�mpla lui Egwene, chiar �n clipa aceea, Nynaeve putea s� izbucneasc� și s� dea n�val� �n�untru, �ncerc�nd s� pun� cap�t chinurilor. �Lumin�, f� s� se fi terminat. F� s�-și plece g�tul �la �nd�r�tnic m�car o dat�, �nainte s� ajung� cineva s� i-l fr�ng�.�

��Dar nu știu cum s� fac s-o scot de-acolo. Am g�sit un c�pitan de corabie care cred c� o s� ne ia, dac� ajungem p�n� �n port cu ea � mai �nainte nu o s� ne ajute, și nu pot s�-l �nvinov�țesc � dar nici asta nu știu cum s-o fac.

��O corabie, spuse g�nditoare Nynaeve. Eu m� g�ndisem s� plecam spre r�s�rit, c�lare, dar trebuie s� m�rturisesc c� eram �ngrijorat�. Din c�te �mi dau seama, ar trebui s� l�sam mult �n urm� Capul Toman, ca s� sc�p�m de patrulele Seanchanilor. Iar �n Șesul Almoth este r�zboi, din c�te am auzit. La cor�bii nu m� g�ndisem. Avem cai, dar nu și bani pentru c�l�torie. C�t vrea omul asta?

��N-am ajuns s� vorbim de asta, zise Min, ridic�nd din umeri. Nici noi nu avem bani. Credeam c� pot s� am�n discuția despre plat� p�n� dup� plecare. Și dac� ne debarc�, nu cred c� ne-ar fi l�sat �ntr-un port unde erau Seanchani. Așa c� nu putea s� ne fie mai r�u dec�t aici. Greutatea e s�-l convingem s� plece. Vrea s-o fac�, dar patrulele umbl� și prin port, și n-avem de unde știi dac� pe una din cor�bii nu se afl� vreo damane, dec�t c�nd e prea t�rziu. �Dac� aș avea și eu o damane la bord, aș pleca �n clipa asta�, mi-a spus. Apoi a �nceput s� bodog�ne despre curenți și st�ncile de sub ap� și maluri. N-am �nțeles nimic, dar am observat c� at�ta vreme c�t �i z�mbesc și dau din c�nd �n c�nd din cap, el �i d� �nainte cu vorba. P�n� la urm�, tot vorbind așa, o s� se conving� singur s� plece, mai spuse ea, apoi trase aer �n piept, tremur�nd; ochii �ncepuser� iar�și s-o usture. Numai c� mi se pare c� nu mai avem r�gaz s�-l l�s�m s� vorbeasc�, Nynaeve. Egwene va fi trimis� �n Seanchan, și �nc� repede.

��Dar de ce? �ntreb� cu sufletul la gur� Elayne.

��Poate g�si minele �n p�m�nt, r�spunse Min, nefericit�. Mi-a spus c� plecarea va fi �n c�teva zile și nu știu dac� asta e �ndeajuns pentru ca omul meu s� se lase convins s� ridice p�nzele. Și chiar și așa, cum s� facem s�-i scoatem zgarda aia blestemat�? Și cum s� o scoatem din cas�?

��De ce nu-i Rand aici? oft� Elayne; celelalte o privir� mirate, iar ea roși și spuse repede: Are o sabie, nu? Aș vrea s-avem al�turi pe cineva cu o sabie. Vreo zece b�rbați. O sut�.

��Nu de s�bii și de brațe puternice avem acum nevoie, zise Nynaeve, ci de minte. De cele mai multe ori, b�rbații g�ndesc cu p�rul de pe piept. Unii dintre ei, cel puțin, mai spuse ea, pip�indu-și f�r� s�-și dea seama pieptul, ca și cum c�uta ceva pe dedesubtul mantalei.

��Ne-ar trebui o armat�, gr�i Min. O armat� numeroas�. Seanchanii erau puțini c�nd au �nfruntat soldații din Tarabon și din Doman și au c�știgat cu ușurinț� toate b�t�liile, din c�te am auzit.

C�nd o sul�dam și o damane se apropiar� de ele, venind din josul str�zii, le trase iute la o parte pe Nynaeve și Elayne, dar v�zu cu bucurie c� nu era nevoie s� le previn�. Se uitau la cele dou� femei legate una de alta la fel de b�nuitoare ca și ea.

��De vreme ce nu avem armata, va trebui s� ne descurcam noi trei. Sper ca uneia dintre voi s�-i vin� �n minte ceva la care eu nu m-am g�ndit. Mi-am stors creierii, dar c�nd ajung la a�dam, lesa și zgarda acelea, m� �mpiedic. Nici o sul�dam nu te las� s� te uiți de-aproape la ea, atunci c�nd �l deschide. Dar cred c� va pot strecura �n�untru, m�car pe una din voi, dac� v-ajut�. Pe mine m� privesc ca pe-o slujnic�, dar și slujnicele pot primi pe cineva la ele, c�ta vreme nu ies din �nc�perile care le-au fost h�r�zite.

Nynaeve se �ncrunt� g�nditoare, dar chipul i se lumin� aproape imediat. P�rea hot�r�t�.

��Nu te �ngrijora, Min. M-am g�ndit la mai multe lucruri. N-am stat degeaba de c�nd suntem aici. Du-m� la omul �sta. Dac� se arat� mai �nc�p�ț�nat și se las� mai greu dec�t cei din Sfatul Satului, am s�-mi m�n�nc mantaua.

Elayne �ncuviinț�, r�njind. Pentru prima dat� de c�nd venise �n Faime, Min simți o umbr� de n�dejde. Se trezi �ncerc�nd s� vad� ce-i spuneau imaginile celor dou� femei. Primejdie, dar asta era de așteptat � precum și c�teva lucruri noi, pe l�ng� cele v�zute și �nainte; se mai �nt�mpla și asta, c�teodat�. Pe deasupra capului lui Nynaeve se rotea un inel mare și greu, din aur, iar la Elayne v�zu un fier �ncins la roșu și o secure. Asta nu era de bine, era convins�, dar p�rea ceva �ndep�rtat, din viitor. Totul ținu doar o clip�, apoi le v�zu �n fața ochilor numai pe Elayne și pe Nynaeve, care-o priveau ner�bd�toare.

��E jos, aproape de port, le spuse.

Strada �n pant� deveni din ce �n ce mai plin� de oameni, pe m�sur� ce coborau. Neguț�torii ambulanți mergeau cot la cot cu cei sosiți din satele din �mprejurimi, cu c�ruțele, care n-aveau s� mai plece p�n� dup� sf�rșitul iernii sau cu boccegii cu t�vile ag�țate de g�t, chemați de colo colo de vreun trec�tor. Oamenii din Faime, cu mantiile lor brodate, se strecurau printre familii �ntregi de ț�rani, �n mantale grele din blan� de oaie. Mulți fugiser� aici din satele aflate �n josul coastei. Min nu vedea rostul � sc�paser� de posibilitatea unei invazii de-a Seanchanilor, dar acum erau �nconjurați de aceștia. Auzise, totuși, ce f�ceau Seanchanii mai �nt�i de toate, c�nd soseau �ntr-un sat, și nu-i putea �nvinov�ți pe s�teni pentru c� se temeau. Cu toții f�ceau plec�ciuni atunci c�nd vreun Seanchan trecea pe l�ng� ei, sau vreun palanchin cu perdelele trase era purtat �n sus, pe strada abrupt�. Min se bucur� s� observe c� Nynaeve și Elayne știau totul despre obiceiul �nchin�rii. Nici c�r�torii dezbr�cați p�n� la br�u, nici soldații f�loși �n armur� nu d�deau atenție celor care se plecau �n fața lor, dar cei care n-o f�ceau le-ar fi s�rit cu siguranț� �n ochi.

�n timp ce mergeau, schimbar� c�teva vorbe. Cu uimire, Min afl� c� și cele dou� sosiser� �n oraș doar la c�teva zile dup� ea și Egwene. Cu toate astea, �și d�du seama c� nu era de mirare c� nu se �nt�lniser�, prin at�ta mulțime de oameni. Ea, una, �și petrecuse al�turi de Egwene c�t de mult� vreme fusese cu putinț�; se temea mereu c�, duc�ndu-se s-o vad� așa cum i se �ng�duise, avea s-o g�seasc� plecat�. �Iar acum așa va fi, dac� Nynaeve nu se g�ndește la vreo soluție.�

Mirosul de sare și smoal� deveni mai puternic, iar pesc�rușii �ncepur� s� se roteasc� pe deasupra capetelor lor, țip�nd. �și f�cur� apariția și marinarii. Mulți erau �nc� desculți, �n ciuda frigului.

Hanul fusese botezat la repezeala Cele trei flori de prun, dar pe firm�, printre d�rele de vopsea nou�, se mai vedea �nc� o parte din cuv�ntul Neadormiți. �n ciuda mulțimii de afar�, sala mare era numai pe jum�tate plin�. Totul era scump, așa c� oamenii nu-și �ng�duiau s� piard� vremea cu c�te o bere �n faț�. �nc�perea era �nc�lzit� de fl�c�rile care trosneau �n cele dou� c�mine, c�te unul �n fiecare cap�t, iar hangiul cel gras era numai �n c�maș�. Le privi �ncruntat pe cele trei femei; Min avu impresia c� numai rochia sa, croit� aidoma cu ale Seanchanilor, �l �mpiedica s� le dea afar�. Nynaeve și Elayne, cu mantalele lor ț�r�nești, nu p�reau oricum s� aib� bani de cheltuial�.

B�rbatul pe care-l c�uta era singur la o mas� din colț, �n locul s�u obișnuit, b�nd vin și bomb�nind ca pentru sine.

��Ai vreme s� schimbi c�teva vorbe cu noi, C�pitane Domon? �ntreb� ea.

El ridic� ochii, trec�ndu-și o m�n� prin barb� c�nd observ� c� nu era singur�. Min nu se obișnuise �nc� cu barba, care i se p�rea ciudat�, dat fiind c� nu avea și mustaț�.

��Deci zici c� ți-ai adus și prietenele s�-mi bea banii, așa? P�i, Seniorul �la Seanchan mi-a cump�rat �nc�rc�tura, așa c� bani zic c� am. Ședeți. Hangiu! mugi el, f�r� veste, iar Elayne tres�ri. Adu niște vin dres!

��Stai liniștit�, �i spuse Min lui Elayne, așez�ndu-se la cap�tul uneia dintre b�ncile de l�ng� mas�. Arat� ca un urs și rage tot așa, dar nu e.

Elayne, p�r�nd ne�ncrez�toare, se așez� la celalalt cap�t.

��Un urs zici c-aș fi? r�se Domon. Poate c� da. Dar tu, fato? Ai renunțat la visurile de plecare? Rochia ta zic c�-mi pare Seanchan.

��Niciodat�! r�spunse aprig Min; apropierea unei slujnice care aducea vinul dres, aburind, o f�cu �ns� s� tac�. Domon era la fel de atent. Pl�ti și aștept� ca fata s� plece, și de-abia atunci spuse:

��B�tu-m-ar Soarta, fato, nu voiam s� te jignesc. Cei mai mulți oameni doresc s�-și vad� de viețile lor, fie c� sunt sub Seanchani sau sub alții.

��Și noi vrem asta c�pitane, zise Nynaeve, aplec�ndu-se spre el, cu coatele pe mas�, dar f�r� Seanchani. �nțeleg c� vrei s� pleci cur�nd.

��Aș pleca și azi, dac-aș putea, spuse mohor�t Domon. Dar la fiecare dou� sau trei zile, zic c� Turak �la trimite dup� mine s�-i povestesc despre lucrurile vechi pe care le-am v�zut. Ar�t eu a Menestrel? Credeam c� dup� ce-i dep�nam vreo dou� povești avea s� m� lase s� plec, dar acum zic c�, atunci c�nd n-o s�-l mai pot distra, e cu putinț� s� m� alunge sau s�-mi ia capul. Moale, zic, mai ar�ta b�rbatul �la dar pe din�untru e tare ca fierul și n-are inim�.

��Și corabia dumitale poate s� scape de Seanchani? �ntreb� Nynaeve.

��B�tu-m-ar Soarta, dac-aș putea s� ies din port f�r� ca vreo damane s� fac� Pic�tura f�r�mițe, atunci da. Și dac� nu las nici o corabie Seanchan, cu damane cu tot, s� se apropie, dup� ce ies �n larg. De-a lungul coastei e plin de locuri cu ap� mic�, iar Pic�tura mea zic c� se descurc� pe-acolo, unde cor�biile alea mari ale Seanchanilor nu pot p�trunde. La vremea asta, trebuie s� se p�zeasc� de v�nturi, atunci c�nd sunt aproape de ț�rm, iar dup� ce ajung cu Pic�tura�

��Atunci vom merge cu dumneata, c�pitane, �l �ntrerupse Nynaeve. O s� fim patru și m-aștept s� fii gata s� plec�m de �ndat� ce urc�m la bord.

Domon �și frec� buza de sus și �și aținti privirea �n fundul c�nii cu vin.

��Mda, c�t despre asta, zic c� mai e și mica problem� de-a ieși din port, vedeți. Cu o damane de-asta�

��Și dac�-ți spun c� vei avea cu dumneata ceva mai bun dec�t o damane? �ntreb� �ncet Nynaeve; Min f�cu ochii mari, d�ndu-și seama ce avea de g�nd. Elayne murmur�, aproape �n șoapt�:

��Și tocmai mie �mi spuneai s� am grij�.

��Ce vrei s� spui dumneata? șopti Domon, b�nuitor; avea ochi numai pentru Nynaeve.

Aceasta �și desf�cu mantia și scoase la iveal� o panglic� de piele pe care-o ținea la g�t, sub rochie. De ea at�rnau dou� inele de aur. Min r�mase cu gura c�scat� la vederea unuia dintre ele � era cel b�rb�tesc, masiv, pe care-l observase și �n strad�, cu darul ei misterios. Domon f�cu și el ochii mari, dar probabil c� din pricina celuilalt, mai mic, croit pentru degetul unei femei, �n form� de șarpe care-și �nghițea coada.

��Știi ce �nseamn�, spuse Nynaeve, d�nd s�-l scoat� de pe panglic�, dar Domon �l acoperi cu palma.

��Ascunde-l, șopti, privind neliniștit �n jur; nimeni nu se uita la ei, din c�te vedea Min, dar c�pitanul ar�ta de parc� se g�ndea c� toți se holbau. Zic c� inelul �sta e primejdios. Zic c� dac�-l vede cineva�

��C�t� vreme știi ce �nseamn�, f�cu Nynaeve; Min o invidia pentru c�t era de calm�. Smulse panglica din m�na lui Domon și și-o leg� din nou la g�t.

��Știu, r�spunse r�gușit b�rbatul. Zic c� știu foarte bine. Poate c�, zic, voi s-aveți o șans� Patru, da? Fata care zice c�-i place s�-mi asculte palavrele, �nțeleg c� e și ea parte. Și dumneata, și�, se �ncrunt� el la Elayne. C� doar n-o fi și copila asta� ca dumneata.

Elayne se �ncord� m�nioas�, dar Nynaeve �i puse o m�n� pe braț și-i z�mbi dulce lui Domon.

��C�l�torește cu mine, c�pitane. Ai fi uimit s� știi ce putem face, chiar �nainte s� ne c�știg�m inelul. Dup� ce plec�m, vei avea la bord trei femei care le pot �nfrunta pe damane, dac�-i nevoie.

��Trei, �ng�n� el. P�i zic c� s-ar putea face� E cu putinț� O clip�, chipul i se lumin�, dar uit�ndu-se la ele se posomor� iar�și.

��Ar trebui s� v� duc chiar acum la Pic�tura și s� ridic p�nzele, dar b�tu-m-ar Soarta dac� nu v� zic cu ce-o s� aveți de-a face aici dac� r�m�neți, și poate chiar și dac� plecați cu mine. Ascultați-m� și luați aminte.

Mai privi o dat� �n jur, �ngrijorat, �și cobor� vocea și mai mult și-și alese vorbele cu grij�:

��Zic c-am v�zut o� o femeie care purta un inel ca �sta, prins� de Seanchani. Una dr�guț�, zvelt�, cu un ditamai Str� un ditamai b�rbatul cu ea care zic c� arat� ca unul priceput s� foloseasc� sabia. Probabil c� nu au fost atenți, pentru c� zic c� Seanchanii i-au luat prin surprindere. B�rbatul a culcat șase sau șapte soldați la p�m�nt, �nainte s� moar� și el. Iar� femeia� v� zic c� au trimis șase damane s-o �nconjoare. Au ieșit dintr-odat� de dup� colțuri. Am crezut c� avea s� s� fac� ceva � știți ce � dar� eu nu m� pricep la asta. Acum p�rea hot�r�t� s�-i fac� buc�ți pe toți, apoi zic c� pe chip i s-a așternut spaima și a �nceput s� țipe.

��Au silit-o s� dea drumul Adev�ratului Izvor, spuse Elayne, alb� la faț�.

��N-are a face, r�spunse netulburat� Nynaeve. N-o s� le �ng�duim s� ne fac� și nou� la fel.

��Mda, poate c-așa o fi cum spuneți. Dar n-o s� uit p�n� mor. �Ajut�-m�, Ryma�, așa a țipat. Iar una dintre damane a c�zut la p�m�nt pl�ng�nd, și zic c� i-au pus p�n� la urm� și� femeii zgarda de g�t și zic c� eu am fugit, sf�rși Domon, frec�ndu-și nasul și l�s�nd ochii �n jos. Am v�zut trei femei prinse și mi-a ajuns. Ca s� plec de-aici, mi-aș l�sa-o și pe maica mare pe chei, dar zic c� trebuia s� v� spun.

��Egwene mi-a povestit c� au dou� prizoniere, rosti �ncet Min. Ryma, o Galben� � iar pe cealalt� nu știa cum o cheam�.

Nynaeve �i arunc� o privire aprig�, iar ea t�cu, roșind. Dup� cum ar�ta Domon, nu le fusese deloc de ajutor vestea c� Seanchanii aveau dou� Aes Sedai, nu doar una. Cu toate astea el �și aținti dintr-odat� ochii la Nynaeve și trase o gur� strașnic� de vin.

��Adic� zici c� de-asta ești și dumneata aici? S� le eliberezi pe� cele dou�? C� doar mi-ai zis c� veți fi trei.

��De-acum știi tot ce trebuie s� știi, �i r�spunse scurt Nynaeve. Trebuie s� fii gata s� ridici p�nzele de �ndat� ce-ți spunem. N-o s� treac� mai mult de dou�, trei zile. Ai s-o faci, sau ai s� r�m�i aici s� vezi dac�-ți taie sau nu capul? Mai sunt și alte cor�bii, c�pitane, și am de g�nd ca ast�zi s�-mi g�sesc una.

Min �și ținu r�suflarea și-și �ncruciș� degetele pe sub mas�. �n cele din urm�, Domon �ncuviinț�:

��Am s� fiu gata.

C�nd ieșir� din nou �n strad�, Min o v�zu cu uimire pe Nynaeve sprijinindu-se de zidul hanului, de �ndat� ce ușa se �nchise �n urma ei.

��Nynaeve, ți-e r�u? �ntreb� ea �ngrijorat�.

Nynaeve inspir� ad�nc, apoi se ridic�, tr�g�ndu-și mantaua.

��C�nd ai de-a face cu unii oameni, spuse ea, trebuie s� te ar�ți sigur� pe tine. Dac� le ar�ți o umbra de �ndoial�, c�t de mic�, au s� te duc� undeva unde nu vrei s-ajungi. Pe Lumin�, ce fric� mi-a fost s� nu-l aud spun�nd nu! Haideți, mai avem unele lucruri de vorbit. Au mai r�mas vreo dou�, trei piedici mici de care trebuie s� trecem.

��Sper c� nu te sup�r� mirosul de pește, Min, spuse Elayne.

�Dou�, trei piedici mici?� se g�ndi Min, lu�ndu-se dup� ele. N�d�jduia din tot sufletul c� Nynaeve era cu adev�rat sigur� pe sine și nu doar se pref�cea.

Perrin se uit� la s�teni cu luare-aminte, tr�g�nd stingherit de mantia lui prea scurt�, cu broderie pe piept și cu niște g�uri care nici m�car nu fuseser� peticite, dar nimeni nu-l b�g� �n seam�, �n pofida hainelor lui amestecate și a securii care �i at�rna la br�u. Hurin avea pe sub mantie un surtuc cu spirale albastre pe piept, iar Mat purta o pereche de pantaloni largi, b�gați �n cizme. Asta era tot ce g�siser� pe m�sura lor �n satul p�r�sit. Perrin se �ntreb� dac� și satul acesta avea s� fie p�r�sit cur�nd. Jum�tate din casele de piatr� erau goale, iar �n fața hanului, ceva mai �ncolo pe ulița nepavat�, erau trei c�ruțe cu boi, pline-ochi, care gemeau sub greutatea lucrurilor acoperite cu p�nz� groas� și legate cu funii; l�ng� ele se adunaser� familiile.

Uit�ndu-se la ei cum se �mbr�țișau și �și luau r�mas-bun de la cei care nu plecau, sau cel puțin nu acum, Perrin �și d�du seama c� str�inii trezeau totuși curiozitatea s�tenilor, doar c� aceștia se fereau s� se uite la el și la ceilalți. Acești oameni �nv�țaser� s� nu dea atenție str�inilor, chiar și acelora care era limpede c� nu sunt Seanchani. La Capul Toman, str�inii puteau fi primejdioși �n vremurile acestea. �nt�lniser� aceeași nep�sare c�utat� și �n alte sate. Aici, la c�teva leghe de coast�, erau mai multe orașe, neat�rnate. Cel puțin așa st�tuser� lucrurile �nainte s� vin� Seanchanii.

��E vremea s� �nc�lec�m, spuse Mat, �nainte s� apuce s� ne pun� �ntreb�ri. O s� vin� și clipa asta.

Hurin se zg�ia la un cerc mare, �nnegrit pe iarba maronie a pajiștii satului. P�rea vechi, dar nimeni nu f�cuse nimic ca s�-l ștearg�.

��E de acum șase sau opt luni, șopti el, și �nc� mai duhnește. Tot Sfatul Satului și familiile lor. De ce au f�cut oare așa ceva?

��Știe cineva de ce fac ceea ce fac? morm�i Mat. Seanchanii par s� ucid� oamenii f�r� nici un motiv. �n orice caz, eu nu v�d nici unul.

Perrin �ncerc� s� nu priveasc� peticul de p�m�nt ars.

��Hurin, ești sigur cu privire la Fain? Hurin? De c�nd intraser� �n sat, Hurin aproape c� nu se dezlipise de locul acela. Hurin!

��Ce? Ah. Fain. Da. N�rile i se l�rgir� și numaidec�t Hurin �și �ncreți nasul. Nu e nici umbr� de �ndoial�, chiar dac� e veche. Pe l�ng� asta, Myrddraalii au miros de trandafiri. A trecut pe aici, �ns� cred c� era singur. Oricum, nu avea troloci cu el, iar dac� erau și niște Iscoade ale Celui �ntunecat, n-au f�cut mare r�u.

Se st�rni v�lv� l�ng� han; oamenii strigau și ar�tau cu degetul. Nu spre Perrin și ceilalți doi, ci la ceva ce Perrin nu z�rea limpede, undeva pe dealurile de la r�s�rit de sat.

��S� aducem caii? zise Mat. S-ar putea s� fie Seanchani.

Perrin �ncuviinț�, iar Mat și Hurin o rupser� la fug� �n spatele casei p�r�site, acolo unde �și priponiser� caii. Tocmai c�nd cei doi se f�ceau nev�zuți dup� colțul casei, Perrin se uit� din nou spre han și se opri, uluit. Copiii Luminii intrau c�lare �n sat, �ntr-o coloan� lung�.

Se repezi dup� ceilalți.

��Mantii Albe!

Mat și Hurin irosir� o clip� holb�ndu-se ne�ncrez�tori la el, dup� care �nc�lecar�. Se ținur� departe de ulița mare și ieșir� �n galop din sat, lu�nd-o spre apus, uit�ndu-se din c�nd �n c�nd peste um�r ca s� vad� dac� vine cineva dup� ei. Ingtar le spusese s� se p�zeasc� de tot ce i-ar putea �ncetini, iar Mantiile Albe, cu �ntreb�rile lor, precis i-ar fi ținut din drum, chiar de ar fi izbutit s� dea r�spunsuri mulțumitoare. Perrin era și cu mai mult� b�gare de seama dec�t ceilalți; avea motivele lui s� nu vrea s� se �nt�lneasc� cu Mantiile Albe. �Securea din m�na mea. Lumin�, ce n-aș da s� schimb asta.�

Cur�nd, niște dealuri parțial �mp�durite ascunser� satul, iar Perrin �ncepu s� spere c� poate nu �i urmarea nimeni. �și struni calul și le f�cu semn și celorlalți s� se opreasc�. Dup� ce f�cur� �ntocmai, cercet�ndu-l �ntreb�tor, Perrin ciuli urechile. Avea auzul mai ascuțit ca odinioar�, �ns� nu desluși zgomot de copite.

F�r� tragere de inim�, c�ut� cu ochii minții s� g�seasc� lupi. D�du aproape numaidec�t peste ei, o hait� mica, ce poposise peste zi pe dealurile de deasupra satului din care tocmai plecaser�. Fur� niște clipe de mirare at�t de puternic�, �nc�t mai c� �i veni s� cread� c� era propria lui uimire; acești lupi auziser� tot felul de vorbe, dar tot se �ndoiau ca exist� dou�-picioare care pot vorbi cu ei. Asud� c�t timp trebui s� le explice cine e � le d�du imaginea T�urașului f�r� voia lui și ad�uga și propriul miros, cum era obiceiul printre lupi; lupii erau foarte ceremonioși la primele �nt�lniri � �ns�, �n cele din urm�, izbuti s� le pun� �ntrebarea care �l fr�m�nta. Lupii nu se sinchiseau defel de dou�-picioare care nu puteau vorbi cu ei, dar se �nvoir� s� se duc� s� arunce o privire, nev�zuți de ochii oamenilor.

Dup� o vreme, venir� niște imagini de la lupi, ceea ce vedeau. B�rbați c�lare, �mbr�cați �n mantii albe, str�nși gr�mad� �n jurul satului, merg�nd printre case, d�nd ocol satului, �ns� neplec�nd nici unul. Nu spre apus. Lupii ziceau c� singurii care mergeau spre apus erau el și alți doi dou�-picioare, �mpreun� cu trei din cei �nalți, cu picioare tari.

Perrin fu bucuros c�nd �ntrerupse leg�tura cu lupii. Mat și Hurin se uitau la el.

��Nu vin dup� noi, spuse Perrin.

��Cum de știi? �ntreba Mat.

��Știu, se r�sti el, apoi adaug�, mai cu bl�ndețe: Pur și simplu, știu.

Mat deschise gura, o �nchise la loc și, �ntr-un final, gr�i:

��P�i, dac� nu vin dup� noi, eu zic s� ne �ntoarcem la Ingtar și s� pornim dup� Fain. N-o s� g�sim pumnalul dac� st�m aici.

��Nu putem s�-i lu�m urma at�t de aproape de sat, spuse Hurin, c�ci o s� d�m peste Mantiile Albe. Nu cred c� Seniorului Ingtar i-ar pl�cea așa ceva, și nici lui Verin Sedai.

Perrin d�du din cap.

��O s� mergem oricum dup� ea c�teva mile. Dar fiți cu mare b�gare de seam�. Nu suntem prea departe de Faime. N-ajut� la nimic dac� ne ferim de Mantiile Albe și intr�m drept �ntr-o patrul� a Seanchanilor.

Pornir� din nou; Perrin se tot �ntreba ce c�utau Mantiile Albe acolo.

Soarele care tocmai r�s�rea �și ar�t� marginea roșiatic� peste linia orizontului și �ntinse umbre lungi �n josul str�zilor pietruite din Faime, c�tre port. Briza m�rii f�cu palele de fum care se ridicau pe coșuri, din casele �n care se preg�tea masa de dimineaț�, s� se �ndoaie. Pe afar� nu erau dec�t cei care se treziser� foarte devreme � r�suflarea lor se preschimba �n abur, �n r�coarea dimineții. Cam �ntr-un ceas, str�zile aveau s� fie pline de lume, �nc�t acum p�reau aproape pustii.

Șez�nd pe un butoi r�sturnat, �n fața unei pr�v�lii de fier�rie, �nchis� �nc�, Nynaeve �și v�r� palmele la subsuori ca s� și le �nc�lzeasc� și-și privi armata. Min ședea pe un prag, de cealalt� parte a str�zii, �nfofolit� �n mantia ei Seanchan și m�nc�nd o prun� uscat�. Elayne, cu mantaua sa din blan� de oaie, se pitise la marginea unei alei, puțin mai �n josul str�zii. Al�turi de Min se afla un sac mare, pe care-l furaser� de pe chei. �Armata mea, se g�ndi posomor�t� Nynaeve. Dar altcineva nu mai exist�.�

Z�ri o sul�dam și o damane care urcau strada. Prima era blond�, a doua brunet� și am�ndou� c�scau de mama focului. Cei c�țiva localnici �și �ntorceau privirile de la ele și le f�ceau loc. C�t putea vedea, nu mai era nici un Seanchan �nspre port. Nu se uit� și �n direcția opus�, ci se �ntinse și �și mișc� umerii, de parc� voia s� se dezmorțeasc�, apoi se așez� �n același loc. Min arunc� pruna, pe jum�tate m�ncat�, privi nep�s�toare �n susul str�zii și se l�s� pe spate, sprijinindu-se de tocul ușii. Drumul era liber și acolo � altfel, și-ar fi pus m�inile pe genunchi. �ncepu s�-și frece palmele, �nfrigurat�, iar Nynaeve �și d�du seama c� și Elayne se foia, tot ridic�ndu-se pe v�rfuri. �Dac� se dau de gol, le dau cap �n cap�, se g�ndi ea, cu toate c� știa c�, dac� aveau s� fie prinse, soarta avea s� le fie hot�r�t� de Seanchani. Nu putea s� uite nici o clip� c�, la urma urmei, nu era c�tuși de puțin sigur� c� ce-și puseser� �n minte avea s� ias� bine. Era posibil ca tocmai din vina ei s� fie prinse. �și f�g�dui �nc� o dat� c�, dac� le descoperea cineva, avea s� atrag� cumva atenția asupra ei, pentru ca Min și Elayne s� poat� fugi. Le spusese s-o ia la picior dac� mergea prost ceva, și le f�cuse s� cread� c� și ea avea s� fac� la fel. Dar mai departe nu știa ce-avea s� fie. �Numai c� n-am s�-i las s� m� prind� vie. Lumin�, te implor, asta nu.�

Cele dou� femei pe care le urm�reau urcar� strada, p�n� c�nd ajunser� �n dreptul lor. Vreo duzin� de localnici se d�dur� la o parte, c�t puteau de mult, din calea lor.

Nynaeve �și adun� toat� furia. Cele-n Les� și Brațele care str�ngeau lesa. O blestem�ție de zgard� se afla la g�tul lui Egwene, și i-ar fi pus și ei unul, dac� puteau. Și lui Elayne la fel. O silise pe Min s� le spun� cum f�cea o sul�dam pentru a-și impune voința. Era convins� c� nu aflase chiar tot ce era mai r�u, dar știa �ndeajuns pentru a se m�nia din cale afar�. �ntr-o clip�, un boboc alb, aflat pe o creang� neagr�, plin� de spini, se deschise �nspre lumin�, �nspre saidar, iar Puterea Suprem� o potopi. Știa c� era de-acum �nconjurat� de o sclipire, pe care și altele puteau s-o vad�. Femeia cea palida, sul�dam, tres�ri, iar cea cu zgarda la g�t r�mase cu gura c�scat�, dar Nynaeve nu le �ng�dui nici un r�gaz. Conduse un firicel din Putere, numai at�t, dar plesni cu el ca dintr-un bici, scutur�nd din v�zduh un gr�unte de praf.

Zgarda argintie se desf�cu și c�zu cu zgomot pe piatr�. Nynaeve oft� ușurat�, s�rind imediat �n picioare. Femeia ce-și spunea sul�dam r�mase cu privirea ațintit� la zgarda de pe jos, ca la un șarpe veninos. Fosta damane �și duse o m�n� tremur�toare la g�t apoi, �nainte ca cealalt� s� fi avut vreme s� se miște, se �ntoarse și o lovi cu pumnul �n faț�. Blonda se �mpletici, aproape caz�nd la p�m�nt.

��Foarte bine! strig� Elayne, care se apropia �n fug�, la fel ca Min.

�nainte ca vreuna dintre ele s� o ajung�, fosta damane se uit� n�ucit� �mprejur, apoi o lu� la fug� c�t putea de repede.

��N-o s�-ți facem nici un r�u, strig� dup� ea Elayne. Suntem prietene.

��Taci! șuier� Nynaeve și scoase din buzunar o m�n� de c�rpe pe care le �ndes�, f�r� mil�, �n gura deschis� a dușmancei, care se cl�tina; Min se gr�bi s� scuture sacul, �ntr-un nor de praf, și i-l petrecu celeilalte peste cap, �nv�luind-o p�n� la br�u. Am atras și-așa prea mult� atenție.

Era adev�rat, și totuși nu pe de-a-ntregul. Strada dimprejurul lor se golea iute, dar oamenii care se hot�r�ser� dintr-odat� c� era mai bine s� fie �n alt� parte nici nu se uitau la ele. Pe asta se și bizuise Nynaeve � c� oamenii aveau s� fac� tot ce puteau ca s� nu bage de seam� nimic din ce se-nt�mpla cu Seanchanii � ca s� mai c�știge c�teva clipe. P�n� la urma, localnicii aveau s� vorbeasc�, dar numai �n șoapt�. Puteau trece c�teva ceasuri p�n� ca Seanchanii s� afle c� se �nt�mplase ceva. Femeia capturat� �ncepu s� se foiasc�, scoț�nd strigate �nfundate, prin p�nza de sac, dar Nynaeve și Min o apucar� str�ns și o duser� pe o alee din apropiere. Lesa și zgarda se t�r�iau peste pietrele de pe caldar�m, clinc�nind.

��Ridic�-le, se r�sti Nynaeve la Elayne. Hai, c� nu te mușc�.

Elayne trase aer ad�nc �n piept, apoi ridic� ușor zgarda argintie, de parc� �ntr-adev�r se temea s� nu sar� la ea. Nynaeve o �nțelegea oarecum, deși nu o aproba � totul depindea de cum �și f�cea fiecare treaba.

Captiva lor d�dea din picioare și tot �ncerca s� se elibereze, dar Nynaeve și Min izbutir� s-o fac� s� mearg� mai departe, pe alee, apoi printr-un alt cotlon dosnic, �ntre dou� case, ceva mai lat, apoi pe o alt� alee pentru ca, �n cele din urm�, s� intre �ntr-o caban� grosolan�, din lemn, care fusese c�ndva un grajd pentru doi cai � judec�nd dup� desp�rțituri. De la venirea Seanchanilor, nu mult� lume �și mai permitea s� aib� cai. Nynaeve st�tuse o zi �ntreag� cu ochii pe acel loc și nu v�zuse pe nimeni intr�nd. �n�untru era praf și mirosea a mucegai � semn c� locul era p�r�sit. De cum intrar�, Elayne l�s� zgarda s�-i cad� și-și frec� m�inile cu paie.

Nynaeve folosi din nou Puterea � un firicel, ca și mai devreme � și br�țara c�zu pe podeaua murdar�. Femeia cea blond� zbier� �nfundat și �ncerca s� se fereasc�.

��Gata? �ntreb� Nynaeve, iar celelalte doua �ncuviințar�, și traser� de sac.

Fosta sul�dam respira greu. Avea ochii albaștri plini de lacrimi, din pricina sacului, și se �nroșise la faț� � asta, cel puțin, și de m�nie. Se n�pusti spre uș�, dar o prinser� dup� primul pas. Nu era nevolnic�, dar ele erau trei. P�n� la urm�, se trezi dezbr�cat� p�n� la c�m�șuța pe care-o avea pe dedesubt, culcat� �ntr-o desp�rțitur�, legat� fedeleș cu fr�nghii groase și cu un c�luș �n gur�, legat și el. M�ng�indu-și buza umflat�, Min c�nt�ri din priviri rochia cu fulgerele brodate și �nc�lț�rile moi pe care le dob�ndiser�.

��Pentru tine ar putea fi bune, Nynaeve. Pentru mine sau Elayne, nu.

Elayne tocmai �și scutura paiele din p�r.

��Da, v�d și eu. Oricum, pe tine te cunoaște prea mult� lume, așa c� nu aveai cum s-o faci.

Nynaeve se dezbr�c� iute, �și arunc� veșmintele �n l�turi și puse pe ea rochia prizonierei. Min o ajut� s� se �ncheie la spate, �nc�lț�rile o cam str�ngeau � și rochia o cam st�njenea, la piept; �n rest, �i era larg�. At�rna aproape p�n� �n p�m�nt. O adev�rat� sul�dam nu ar fi purtat-o așa, dar nici lui Elayne, nici lui Min nu i-ar fi venit mai bine. Ridic�nd br�țara, Nynaeve trase aer �n piept și și-o prinse la �ncheietura st�ng�. Capetele se unir� � p�rea dintr-o bucat�, o simpl� br�țar�. Se temuse c� avea s-o fac� s� se simt� cu totul altfel.

��Rochia, Elayne.

Ascunseser� acolo doua rochii, una de-a ei și una de-a lui Elayne, pe care le vopsiser� �ntr-o culoare c�t mai apropiat� de cenușiul-�nchis destinat unei damane. Elayne nu f�cu �ns� nici o mișcare, ci r�mase cu privirea ațintit� la zgarda desf�cut�, umezindu-și buzele cu limba.

��Elayne, trebuie s-o faci. Min nu poate � a fost v�zut� de prea mult� lume. Dac� rochia asta �ți venea ție, eram preg�tit� s-o fac eu.

�i trecu prin minte c�, dac� ar fi trebuit s� poarte ea zgarda, ar fi �nnebunit de spaim�; tocmai de-asta nu se putea r�sti prea aspru la Elayne.

��Știu, oft� aceasta. Numai c� mi-aș dori s� știu mai multe despre cum o s� fie. Min, ajut�-m�, te rog, mai spuse ea, str�ng�ndu-și buclele roșii-aurii; Min �ncepu s�-i desfac� nasturii de la spate.

��P�i, avem o singur� cale s� ne d�m seama, r�spunse Nynaeve. Izbuti s� ridice zgarda f�r� s� clipeasc�, apoi, dup� o clip� de șov�ial�, se aplec� și o prinse la g�tul prizonierei. �Dac� se poate spune c� o merita cineva, ea e aceea�, �și zise cu asprime. Poate așa o s� ne fie și ea de folos.

Femeia cu ochi albaștri arunc� o privire spre lanțul care se �ntindea de la g�tul ei la �ncheietura lui Nynaeve, apoi o privi disprețuitoare pe aceasta din urm�.

��Așa n-o s� mearg�, spuse Min, dar Nynaeve de-abia o auzi.

Dintr-odat� o� simțea� pe cealalt�, �i simțea g�ndurile, funia care �i rodea gleznele și �ncheieturile, gustul muced, de pește, de la zdrențele �nfundate �n gur�, paiele care-o �nțepau prin p�nza subțire a c�m�șuței. Știa c� nu ea, Nynaeve, simțea toate acestea � �n minte avea un noian de senzații despre care știa c� erau ale celeilalte. �nghiți �n sec, �ncerc�nd s� le ignore � dar nu izbuti s� le fac� s� dispar� � și-i vorbi femeii legate:

��N-am s�-ți fac nici un r�u dac� ne r�spunzi deschis. Nu suntem Seanchan. Dar dac� minți�

Și ridic� ameninț�toare lesa. Umerii femeii �ncepur� s� tremure, iar colțurile gurii �i c�zur�. Lui Nynaeve �i trebuir� c�teva clipe ca s�-și dea seama c� r�dea. �ncepu s� se m�nie, apoi se g�ndi la ceva. Ghemotocul din mintea ei p�rea alc�tuit din toate senzațiile celeilalte. �ncerc� s� pun� și ea ceva acolo.

Fosta sul�dam f�cu ochii mari și scoase un strigat pe care c�lușul nu-l �n�buși pe de-a-ntregul. Scutur�ndu-și palmele la spate, de parc� se ap�ra de ceva, se ghemui �n paie, �ncerc�nd �n zadar s� scape. Nynaeve se tulbur� și se gr�bi s� alunge senzațiile pe care le ad�ugase. Cealalt� l�s� umerii �n jos, pl�ng�nd.

��Ce� ce i-ai� f�cut? �ntreb� cu voce stins� Elayne; Min r�m�sese cu gura c�scat� și nu spunea nimic.

��Ce ți-a f�cut și ție Sheriam, c�nd ai aruncat cu pocalul �n Marith, r�spunse aspr� Nynaeve. �Pe Lumin�, ce lucru murdar.�

��Oh, f�cu Elayne, �nghițind cu zgomot.

��Dar un a�dam n-ar trebui s� fac� așa ceva, zise Min. Din c�te am auzit, nu e bun dec�t pentru femeile care pot conduce Puterea.

��C�ta vreme folosește, asta nu conteaz�, spuse Nynaeve, apoi apuc� lesa argintie, din locul �n care se unea cu zgarda, și o ridic� pe cealalt� femeie, ca s� i se poat� uita �n ochi; �i observ� teama. Acum ascult�-m� și deschide bine urechile. Vreau r�spunsuri; dac� nu le primesc, am s� te fac s� crezi c� te jupoi de vie.

Pe chipul femeii se oglindi o groaz� ad�nc�, iar Nynaeve simți un gol �n stomac, d�ndu-și pe neașteptate seama c� fusese crezut� pe cuv�nt. �Dar dac� ea crede c� pot s-o fac, �nseamn� c� știe. E din pricina lesei.� �i veni s�-și smulg� br�țara de la �ncheietur� și s-o arunce c�t colo, dar se sili s� par� netulburat� și aspr�.

��Ești gata s�-mi r�spunzi? Sau trebuie s� te conving?

Cealalt� scutur� tare din cap; r�spunsul era limpede. C�nd Nynaeve �i scoase c�lușul, ea �nghiți o dat� �n sec, apoi �ncepu s� �ngaime, cu sufletul la gura:

��N-am s� spun nim�nui, jur. Numai scoateți-mi asta de la g�t. Am aur. Luați-l. Jur c� n-am s� spun nim�nui.

��Taci, se r�sti Nynaeve, iar femeia se supuse imediat. Cum te cheam�?

��Seta. V� rog. V� r�spund, dar, v� rog� scoateți-l! Dac� m� vede cineva�, gr�i Seta, cobor�nd ochii s� priveasc� lanțul, apoi str�ng�ndu-și pleoapele. Va rog�, șopti ea.

Nynaeve �și d�du seama ca n-ar fi putut niciodat� s-o fac� pe Elayne s� poarte zgarda.

��Hai, mai bine s� trecem la treab�, spuse hot�r�t� Elayne, care se dezbr�case și ea. Las�-m� puțin s�-mi pun rochia și�

���mbrac�-te la loc cu hainele tale, spuse Nynaeve.

��Dar cineva trebuie s-o fac� pe damane, zise Elayne, altfel n-o s� ajungem niciodat� la Egwene. Rochia asta �ți vine ție, Min nu poate� așa c� am r�mas eu.

��Ți-am spus s� te �mbraci. Avem deja pe cineva care s� poarte lesa, rosti Nynaeve și trase de lanțul care-o unea cu Seta; aceasta oft�.

��Nu! Nu, v� rog! Dac� m� vede cineva�, �ncepu ea, dar t�cu la vederea privirii ca de gheaț� a lui Nynaeve.

��Dinspre partea mea, ești mai rea dec�t o ucigaș�, mai rea dec�t o Iscoad� de-a Celui �ntunecat. Nu știu pe nimeni care s� fie mai tic�los ca tine. G�ndul c� trebuie s� port asta la m�n�, s� fiu la fel ca tine fie și numai pentru un ceas, m� �mboln�vește. Deci dac�-ți trece prin minte c� am s� m� dau �n laturi și n-am s� te pedepsesc, mai g�ndește puțin. Nu vrei s� fii v�zut�? Foarte bine. Nici noi. Dar la o damane nimeni nu se uit� cu adev�rat. C�t� vreme ții capul �n jos, așa cum se cuvine s� fac� Cea din les�, n-ai s� fii observat�. Dar ar trebui s� faci tot ce poți ca s� ne-ajuți s� sc�p�m și noi. Dac� ne d�m de gol, ai s� fii și tu v�zut�, și dac� asta nu-i de ajuns, �ți f�g�duiesc c� am s� te fac s� blestemi ziua �n care maic�-ta l-a s�rutat pentru prima oar� pe taic�-t�u. M-ai �nțeles?

��Da, spuse Seta cu glas �ntret�iat. Jur.

Nynaeve trebui s�-și scoat� br�țara, pentru a izbuti s�-i trag� celeilalte peste cap rochia vopsit� �n cenușiu a lui Elayne. Nu-i venea bine. Era prea larg� la piept și str�mt� pe șolduri, dar la fel ar fi fost și a lui Nynaeve � și scurt� pe deasupra. Nynaeve n�d�jdui c� avea dreptate și c�, �ntr-adev�r, nimeni nu se uita cu atenție la damane. F�r� nici o pl�cere, �și puse br�țara la loc. Elayne adun� hainele �mpr�știate pe jos, le �nveli cu cealalt� rochie vopsit� și f�cu o boccea, numai bun� pentru o femeie �n veșminte ț�r�nești, care se ținea dup� o sul�dam și o damane.

��Gawyn o s� moar� c�nd o s� aud� de asta, zise ea și r�se, f�r� s� par� cu adev�rat vesel�.

Nynaeve o sfredeli cu privirea mai �nt�i pe ea, apoi pe Min. �ncepeau primejdiile.

��Sunteți gata?

��Sunt gata, r�spunse Elayne; z�mbetul i se topise.

��Gata, spuse și Min, f�r� alte vorbe.

��Și unde� mergeți� mergem, adic�? �ntreb� Seta, apoi ad�ug� repede: Dac�-mi �ng�duiți s� �ntreb.

���n b�rlogul leilor, �i spuse Elayne.

��S� d�nțuim cu Cel �ntunecat, rosti și Min.

Nynaeve oft� și cl�tin� din cap.

���ncearc� s�-ți spun� c� mergem acolo unde sunt ținute damane, pentru ca vrem s-o eliber�m pe una dintre ele.

Seta r�mase cu gura c�scat� și nu-și reveni nici c�nd o �mbr�ncir� afar�.

Pe m�sur� ce se apropiau de casele pentru damane, Nynaeve și celelalte auzir� țipete din dep�rtare. Mulțimile �ncepeau s� se adune, iar oamenii de pe strad� erau tulburați, mergeau cu pași gr�biți și aruncau priviri mai b�nuitoare dec�t de obicei c�tre Nynaeve, cu rochia sa brodat� cu fulgere, și c�tre femeia pe care o ducea de lesa argintie. Aranj�ndu-și �ngrijorat� bocceaua, Elayne trase cu ochiul c�tre locul din care veneau strig�tele: era o cas� aflat� cam la o strad� dep�rtare, deasupra c�reia flutura flamura șoimului auriu cu tr�snetul �n gheare.

��Ce se �nt�mpl�?

��Nu ne privește, spuse Nynaeve, sigur� pe sine.

��Așa n�d�jduiești, ad�ug� Min. Și eu la fel.

Și m�ri pasul, gr�bindu-se s� urce sc�rile �naintea celorlalte, p�trunz�nd �n casa �nalt�, din piatr�. Nynaeve trase de lanț, aduc�ndu-și captiva mai aproape.

��Ține minte, Seta, vrei la fel de tare ca noi s� sc�p�m cu bine din asta.

��Vreau, r�spunse �nfrigurat� femeia Seanchan, țin�ndu-și b�rbia �n piept ca s�-și ascund� chipul. N-am s� v� fac necazuri, jur.

Tocmai c�nd o apucar� pe treptele de piatr� cenușie, la cap�tul lor ap�rur� dou� femei: sul�dam și damane, care coborau. Nynaeve le arunc� o singur� privire, ca s� fie sigur� c� femeia cu zgard� nu era Egwene. Se folosea de a�dam ca s-o țin� pe Seta aproape, pentru ca, �n cazul �n care acea damane str�in� ar fi simțit c� una dintre ele putea conduce Puterea, s� nu fie b�nuit�. Dar tot simți sudoarea curg�ndu-i pe spate, p�n� ce �și d�du seama c� nu fuseser� remarcate. Nu vedeau dec�t o rochie brodat� cu fulgere și una cenușie, dou� femei unite prin acel a�dam argintiu. Brațul care Str�ngea Lesa și Cea din Les�, cu o localnic� venind �n grab� �n urma lor, probabil duc�nd o boccea care-i aparținea femeii sul�dam.

Nynaeve �mpinse ușa și intrar� toate trei. �n�untru nu era �nc� nici un semn de tulburare, așa cum observaser� trec�nd pe l�ng� locuința lui Turak. Era numai femei care treceau de colo-colo prin fața intr�rii � locul fiec�reia se putea vedea dup� rochie. Trei damane cu rochii cenușii, fiecare cu c�te o sul�dam. Alte dou� femei cu fulgere pe rochie st�teau de vorb�, iar trei tocmai treceau pe acolo, singure. Patru �mbr�cate la fel ca Min, cu rochii simple de l�n�, �n culori �nchise, se gr�beau la treburile lor.

Min le aștept�. Le arunc� o privire, apoi se �ndep�rt�. Nynaeve o conduse pe Seta pe coridor, pe urmele prietenei sale, iar Elayne se gr�bi și ea s� le ajung�. Din c�te i se p�ru lui Nynaeve, nimeni nu le b�ga �n seam�, cu toate c� p�r�iașul de sudoare care-i curgea pe spate amenința s� devin� un adev�rat torent. Nu-i �ng�dui Setei s� �ncetineasc�, pentru ca nimeni s� nu aib� vreme s� se uite mai de aproape la ea � sau, și mai r�u, s�-i pun� vreo �ntrebare. Seta, �ns�, nu ridica privirile și nu avea nevoie s� fie tras� � ar fi luat-o la fug�, se g�ndi Nynaeve, dac� n-ar fi fost �mpiedicat� de laț.

Ajuns� �n partea din spate a casei, Min o lu� �n sus pe niște trepte �nguste, �n spiral�. Nynaeve o �mpinse pe Seta �n fața ei, p�n� la catul al patrulea. Acolo, tavanul era jos, iar coridoarele pustii și t�cute. Nu se auzeau dec�t niște suspine �nfundate. Cineva pl�ngea. P�rea firesc pentru un asemenea loc �nghețat.

��Ce groaznic, �ncepu Elayne, apoi cl�tin� din cap. M� simt�

��Da, �nțeleg, spuse �nnegurat� Nynaeve, uit�ndu-se ur�t la Seta care nu-și ridica ochii; era palid� la faț�, din pricina fricii, și mai alb� dec�t de obicei.

F�r� s� mai spun� nimic, Min deschise o uș� și intr�, iar celelalte o urmar�, p�trunz�nd �ntr-o �nc�pere mare care fusese �mp�rțit� �n alte c�teva mai mici, cu ajutorul unor pereți grosolani de lemn. R�m�sese loc și pentru un coridor �ngust care ducea la fereastr�. Min se gr�bi spre ultima uș� pe dreapta și intr�. Nynaeve d�du și ea buzna. La o mas� mic� se afla o fat� zvelt�, cu p�rul negru, cu capul pe brațe. �nainte s� ridice ochii, Nynaeve o recunoscu � era Egwene. Avea zgarda la g�t, iar lanțul sclipitor se �ntindea p�n� la br�țara at�rnat� pe perete, �ntr-un cui. F�cu ochii mari atunci c�nd le v�zu și deschise gura, f�r� s� vorbeasc�. Atunci c�nd Elayne trase ușa dup� ea, Egwene chicoti și-și duse m�inile la gura. Micuța �nc�pere era ne�nc�p�toare pentru at�ta lume.

��Știu c� nu visez, spuse Egwene cu un tremur �n glas, pentru c� dac-aș visa, ați fi Rand și Galad, venind la galop pe niște arm�sari �nalți. Dar am și visat. Am crezut c� Rand se afl� aici. Nu l-am v�zut, dar mi s-a p�rut c�, mai zise ea, apoi t�cu.

��Dac� vrei s�-i aștepți�, r�spunse sec Min.

��Ah, nu. Nu, nu� m� bucur nespus s� v� v�d. E minunat. De unde-ați ap�rut? Cum de-ați reușit? Nynaeve cu rochia aia și cu un a�dam și �mpreun� cu�, strig� dintr-odat� Egwene, ascuțindu-și glasul. Asta-i Seta. Cum?� Tare mi-ar pl�cea s-o arunc și pe ea �ntr-o oal� cu ap� clocotit�, mai spuse ea, cu un glas at�t de aspru �nc�t Nynaeve aproape c� nu-l recunoscu. Seta �și ținea pleoapele str�nse și m�inile �ncleștate pe rochie; tremura.

��Dar ce ți-au f�cut? exclam� Elayne. Ce puteau s�-ți fac�, s� ajungi s�-ți dorești așa ceva?

Egwene n-o sc�pa din priviri pe femeia Seanchan.

��Aș vrea s-o fac s� simt� și ea. Odat�, m-a f�cut s� m� simt ca și cum eram cufundat� p�n� la g�t �n�, zise ea, apoi se �nfior�. Habar n-ai ce �nseamn� s� porți așa ceva, Elayne. Nu știi ce-ți pot face. Nu știu care e mai rea, Seta sau Renna, dar le ur�sc pe am�ndou�.

��Cred c� eu știu, spuse �ncet Nynaeve; simțea sudoarea care-i scalda spatele Setei și fiorii reci care-i scuturau trupul � semnele groazei; de-abia se abținu s� nu-i materializeze, acolo, pe loc, toate temerile.

��Puteți s�-mi scoateți asta? �ntreba Egwene, pip�ind zgarda. Probabil c� da, dac� ați putut-o prinde pe aia la g�tul�

Nynaeve trimise c�tre ea un fir de Putere. Vederea zg�rzii la g�tul lui Egwene o m�niase �ndeajuns; oricum, s-ar fi putut bizui pe frica Setei, pe care o știa a fi �ndrept�țit�, și pe propriile sale g�nduri despre cum ar fi putut s-o pedepseasc�. Atunci c�nd zgarda se deschise și c�zu pe podea, Egwene �și duse m�inile la g�t, p�r�nd n�ucit�.

��Ia rochia și mantaua mea, �i spuse Nynaeve; Elayne desf�cuse deja bocceaua și o �ntinsese pe pat. O s� plecam de-aici și nimeni n-o s� te observe.

Se g�ndi o clip� s� nu dea drumul la saidar � era �ndeajuns de m�nioas�, iar sentimentul era minunat � și totuși, f�r� mare tragere de inim�, o f�cu. Se aflau �n singurul loc din Faime �n care nici o sul�dam și nici o damane nu ar fi venit peste ele s� vad� ce se �nt�mpl�, dac� simțeau pe cineva conduc�nd Puterea; cu toate acestea, dac� o damane d�dea cu ochii de o sul�dam �nconjurat� de aur� str�lucitoare, s-ar fi dat de gol.

��Nu �nțeleg cum de n-ai plecat și singur�. Chiar dac� nu-ți puteai da seama cum s�-ți scoți aia de la g�t, puteai s�-l iei dup� tine și s� fugi. Așa, f�r� nici o straj�

�n vreme ce Min și Elayne o ajutau cu mișc�ri iuți s�-și pun� pe ea vechea rochie a lui Nynaeve, Egwene le explic� totul despre neputința de a mișca br�țara și despre greața care-o copleșea atunci c�nd conducea Puterea f�r� sul�dam. Chiar �n dimineața aceea, descoperise cum se putea deschide zgarda f�r� ajutorul Puterii � și, de asemenea, c� dac� o atingea dorind s-o deschid�, brațul �i amorțea și nu mai putea s�-l foloseasc�. Putea s-o ating� at�t c�t dorea, c�t� vreme nu se g�ndea s-o scoat�. Altfel, �ns� Nynaeve simți c�-i venea și ei r�u, din pricina br�ț�rii de la �ncheietur�. Era ceva �ngrozitor. Voia s-o scoat� de la m�n� �nainte s� afle și alte lucruri despre a�dam, lucruri care, cine știe, ar fi f�cut-o se simt� murd�rit� pentru totdeauna pentru c-o purtase. Desf�c�nd br�țara, o scoase, o �nchise la loc și o at�rn� �ntr-un cui.

��S� nu crezi c� asta �nseamn� c� poți s� �ncepi s� strigi dup� ajutor, �i spuse Setei, ameninț�toare. Dac� deschizi gura, �nc� te mai pot face s�-ți dorești s� nu te fi n�scut niciodat�. Și nici m�car nu am nevoie de� mizeria aia.

��Nu� nu o s� m� l�sați aici cu el, nu? șopti Seta. Nu se poate. Legați-m�, puneți-mi c�luș ca s� nu pot striga. V� rog.

��Las�-i-l la g�t, r�se amar Egwene. N-o s� strige dup� ajutor chiar și f�r� c�luș. �n locul t�u, Seta, mi-aș dori s� m� g�seasc� cineva care s�-mi scoat� zgarda și s� nu-mi dezv�luie taina. Taina cea rușinoas�

��Ce vrei s� spui? �ntreb� Elayne.

��M-am g�ndit mult la asta, veni r�spunsul. Numai asta puteam s� fac, atunci c�nd m� l�sau singur� aici. Femeile care devin sul�dam spun c� dup� c�țiva ani �ncep, chipurile, s� ��nvețe�. Cele mai multe dintre ele �și dau seama imediat data c�nd o alta conduce Puterea, chiar dac� nu sunt unite cu ea. Nu eram chiar convins�, dar acum Seta mi-a dovedit-o.

��Ce anume? �ntreb� Elayne, apoi f�cu ochii mari; �și d�duse seama. Egwene continua:

��Nynaeve, un a�dam nu e de folos dec�t pentru o femeie care poate conduce. Nu �nțelegi? Orice sul�dam poate s-o fac�, la fel ca o damane.

Seta gemu �nfundat, scutur�nd din cap și �mpotrivindu-se g�ndului din toate puterile.

��Ar alege moartea, mai degrab� dec�t s� m�rturiseasc� așa ceva, chiar dac� ar ști. Ca s� nu mai spunem c� nu au parte de nici un fel de instrucție, așa c� nu le e de nici un folos. Și totuși pot conduce.

��V-am spus, zise Min care tocmai �ncheia ultimii nasturi de la rochia lui Egwene. Zgarda n-ar fi trebuit s� fie de nici un folos la g�tul ei. O femeie care nu conduce Puterea și-ar fi b�tut joc de tine, dac� �ncercai s-o st�p�nești cu un a�dam.

��Dar cum se poate? rosti Nynaeve. Credeam c� Seanchanii le str�ng pe toate femeile care conduc Puterea.

��Pe toate cele pe care le g�sesc, �i spuse Egwene. Dar acestea sunt ca tine, ca mine, ca Elayne � noi ne-am n�scut �nzestrate și eram gata s-o facem cu sau f�r� �nv�ț�tur�. Dar ce zici de fetele Seanchan care nu se nasc așa, dar care pot �nv�ța? Nu toate femeile pot ajunge� Brațe care s� str�ng� Lesa. Renna mi-a povestit � chipurile, �n semn de prietenie. Am �nțeles c� �n satele lor e zi de s�rb�toare c�nd vin sul�dam s� pun� fetele la �ncercare. Caut� unele ca tine și ca mine, le pun zgarda de g�t, dar le �ng�duie și celorlalte s� �ncerce br�țara, ca s� vad� dac� se pot uni cu s�rmana damane. Cele care pot sunt luate pentru a fi preg�tite ca sul�dam. Acestea sunt femeile care pot �nv�ța s� conduc� Puterea.

��Nu, nu, nu, jelea Seta, f�r� �ncetare, pe �nfundate.

��Știu c� e o tic�loas�, zise Elayne, dar parc� aș vrea s-o ajut cumva. Ne-ar fi putut fi sor�, numai c� Seanchanii au stricat totul.

Nynaeve deschise gura s� spun� c� mai bine se preocupau de ele �nsele, c�nd ușa se deschise. Renna intr� și se opri cu m�inile �n șolduri, privind-o țint� pe Nynaeve.

��Ce-i aici? O audienț�? N-am dat nim�nui �ng�duința s� se lege cu micuța mea Tuli. Nici m�car nu știu cine�

Apoi o z�ri pe Egwene � care nu mai era �mbr�cat� �n cenușiu, ci �n rochia lui Nynaeve, și nu mai avea zgarda la g�t. F�cu ochii mari, dar nu mai avu r�gazul s� strige. �nainte ca altcineva s� se fi putut mișca, Egwene lu� carafa cu ap� pentru sp�lat și o lovi pe Renna �n p�ntece. Carafa se sparse, iar femeia �și pierdu r�suflarea, scoase un sunet slab și se �ndoi de mijloc. Dup� ce o v�zu la p�m�nt, Egwene s�ri la ea, m�r�ind, și lu� zgarda pe care-o purtase și care �nc� z�cea pe podea. I-o prinse la g�t, apoi, dintr-o singur� mișcare, lu� și br�țara și și-o potrivi la �ncheietur�. R�njea ca o fiar� și o privea fix pe Renna, spintec�nd-o cu ochii. �ngenunchind pe umerii ei, �i astup� gura cu ambele m�ini. Renna se cutremur� din tot trupul; ochii st�teau s�-i ias� din orbite; din g�t �i ieșeau strigate �nfundate; c�lc�iele i se zb�teau pe podea.

��Gata, Egwene! strig� Nynaeve, apuc�nd-o de umeri și tr�g�nd-o de pe Renna. Egwene, oprește-te! Nu asta vrei!

Renna z�cea pe spate cu ochii �n tavan, v�n�t� la faț� și g�f�ind. Dintr-odat�, Egwene se arunc� �n brațele lui Nynaeve și �ncepu s� suspine.

��Mi-a f�cut r�u, Nynaeve. M-a chinuit. Toate m-au chinuit, iar�și și iar�și, p�n� c�nd le-am f�cut pe voie. Le ur�sc. Le ur�sc pentru c� m-au chinuit și pentru c� nu le-am putut opri s� m� sileasc� s� fac ce voiau.

��Știu, spuse cu bl�ndețe Nynaeve, m�ng�ind-o pe p�r. Ai dreptate s� le ur�ști, Egwene. E firesc � o merit�. Dar nu e drept s� le �ng�dui s� te fac� asemenea lor.

Seta r�m�sese cu fața �n palme. Renna �și pip�ia zgarda, nevenindu-i s� cread�; m�na �i tremura. Egwene se desprinse din brațele lui Nynaeve și-și șterse lacrimile cu mișc�ri iuți.

��Nu sunt asemenea lor, nu. Nu sunt. Dar mi-ar pl�cea s� le omor, spuse ea, scoț�ndu-și br�țara și arunc�nd-o.

��O merit�, zise mohor�t� Min, privindu-le pe cele dou�.

��Rand i-ar ucide pe cei care fac așa ceva, spuse Elayne, de parc� �și f�cea singur� curaj. Sunt convins�.

��Poate c� da, r�spunse Nynaeve. Poate c� o merit�, poate c� el le-ar ucide. Dar b�rbații greșesc adesea, crez�nd c� r�zbunarea și omorul �nseamn� dreptate.

�și aminti cum st�tuse adesea la judecat� cu Soborul Femeilor. C�teodat�, li se �nf�țișau b�rbați care credeau c� femeile aveau s� se lase mai ușor convinse dec�t semenii lor din Sfatul Satului. Credeau c� le puteau am�gi cu vorbe frumoase, sau implor�ndu-le mila. Soborul Femeilor era �ndur�tor cu cei care-o meritau, dar era mereu drept � și Meștereasa trebuia s� dea glas hot�r�rii luate. Ridica br�țara aruncat� de Egwene și o �nchise.

��Dac-aș putea, le-aș elibera pe toate femeile de aici, și le-aș nimici pe toate cele de teapa �stora. Dar, de vreme ce nu pot�, continu� ea, prinz�nd br�țara �n cui, al�turi de cealalt�, și �ntorc�ndu-se c�tre cele dou� sul�dam; �Ba nu, nu trebuie s� le mai spun așa. Nu mai sunt Brațe care str�ng Lesa.� Dac� nu faceți zgomot, cine știe, poate c� veți r�m�ne aici singure �ndeajuns de mult� vreme ca s� v� scoateți zg�rzile. Roata țese dup� cum �i este voia și poate c� ați f�cut �ndeajuns de mult bine la viața voastr� ca s� acopere r�ul și-atunci o s� vi se �ng�duie s� le scoateți. Dac� nu, atunci p�n� la urm� veți fi g�site. Și cred c� aceia care v� g�sesc o s� v� �ntrebe multe lucruri, �nainte s� vi le scoat�. Poate c� veți ajunge s-aveți parte chiar voi de traiul pe care l-ați h�r�zit altora. Asta-i dreptatea, sf�rși ea adres�ndu-se prietenelor sale.

Renna r�m�sese cu ochii �n gol, �ngrozit�. Seta suspina cu fața �n palme; umerii i se cutremurau. Nynaeve �și oțeli sufletul � �Asta-i dreptatea �și spuse. Cu adev�rat.� � și le scoase pe celelalte din camer�. Nici la ieșire nu le b�g� nimeni �n seam�. Probabil c� era din pricina rochiei, se g�ndi Nynaeve � cu toate c� de-abia aștepta s-o dea jos, s�-și pun� orice altceva pe ea � cea mai murdar� zdreanț� i s-ar fi p�rut mai ușor de �ndurat. Fetele r�maser� t�cute, merg�nd foarte aproape de ea, p�n� c�nd ajunser� iar�și �n strada pietruit�. Poate c� din pricina a ceea ce f�cuse sau de fric� s� nu le opreasc� cineva � nu știa. Se �ncrunt�: oare s-ar fi simțit mai bine dac� le-ar fi l�sat s�-și piard� firea și s� le omoare pe cele dou�?

��Cai, spuse Egwene. O s� avem nevoie de cai. Știu grajdul �n care-au dus-o pe Bela, dar nu cred c� putem ajunge acolo.

��Pe Bela va trebui s-o l�s�m, zise Nynaeve. Plec�m cu o corabie.

��De ce nu e nimeni pe-aici? �ntreb� Min, iar Nynaeve �și d�du seama c� strada era pustie.

Oamenii disp�ruser� f�r� urm�, fiecare pr�v�lie și fereastr� erau ferecate. �n susul str�zii, dinspre port, urca un grup de soldați Seanchan � vreo sut� sau poate mai mulți � frumos �ncolonați. �n frunte mergea un ofițer, cu armura sa pictat�. Erau destul de departe de cele patru, dar veneau cu pași ne�nduplecați, solemni, iar lui Nynaeve i se p�ru c� toți ochii erau �ndreptați c�tre ea. �E o prostie. Nici nu le v�d ochii, din pricina coifurilor. Dac� ar fi dat cineva alarma, ar fi fost �n spatele nostru.� Și totuși se opri.

��Sunt și �n spate, șopti Min � de-acum, �ntr-adev�r, se auzea zgomotul de pași. Nu știu care-o s� ne ajung� primii.

Nynaeve trase aer ad�nc �n piept și se uit�, dincolo de soldații care se apropiau, c�tre portul plin de cor�biile �nalte, masive, ale Seanchanilor. Pic�tura nu se z�rea, dar n�d�jdui c� era �nc� acolo, preg�tit�.

��N-au treab� cu noi. O s� trecem frumușel pe l�ng� ei. �Pe Lumin�, oare vom putea?�

��Și dac�-ți cer s� vii cu ei, Nynaeve? �ntreb� Elayne. Din pricina rochiei. Dac� �ncep s� pun� �ntreb�ri?

��Nu m� las dus� �napoi, spuse sumbr� Egwene. Mai bine mor. Le ar�t eu ce m-au �nv�țat.

Nynaeve observ�, dintr-odat�, o str�lucire aurie �mprejurul celeilalte.

��Nu! striga ea, dar era prea t�rziu.

Cu un zgomot ca de tunet, strada de sub picioarele primelor r�nduri de soldați Seanchan explod�. Noroiul, pietrele și b�rbații �narmați fur� aruncați �ntr-o parte, ca apa dintr-o f�nt�n�. Egwene se �ntoarse cu fața c�tre ceilalți. Str�lucea �nc�. Mugetul se f�cu iar�și auzit și o ploaie de noroi c�zu asupra lor. Soldații Seanchan, strig�ndu-și poruncile, se ad�postir�, tot �n formație, pe alei și prin tot felul de cotloane. �n c�teva clipe disp�ruser� cu toții, cu excepția celor care z�ceau �mprejurul celor dou� cratere din caldar�m. Unii dintre aceștia �nc� se mai mișcau. Peste tot se auzeau gemete. Nynaeve ridic� brațele, �ncerc�nd s� priveasc� �n toate p�rțile.

��Proast� ce ești! �ncercam s� nu fim observate�

De-acum acest lucru devenise imposibil. Nu n�d�jduia dec�t s�-și poat� croi drum pe l�ng� soldați, strecur�ndu-se pe alei p�n� �n port. �De-acum, probabil c� orice damane și-a dat seama. E imposibil s� n-o fi f�cut.�

��N-o s� le las s�-mi pun� iar�și zgarda, spuse aprig� Egwene. Nu!

��Aveți grij�! strig� Min.

Țiuind, o minge de foc mare c�t un cal se arcui �n v�zduh peste acoperișuri și �ncepu s� cad� direct spre ele.

��Fugiți! zbier� Nynaeve, arunc�ndu-se c�tre aleea cea mai apropiat�, �ntre dou� pr�v�lii pr�bușite. C�zu greu, pe burt� și gemu, cu r�suflarea aproape t�iat�. Mingea de foc lovi. Un v�nt fierbinte trecu pe deasupra ei, prin aleea �ngust�. G�f�ind, se r�suci pe spate și se uit� �n spate, �n strad�. Pietrele din locul �n care se aflaser� erau sparte și �nnegrite, cam la vreo zece pași �n toate p�rțile. Elayne se ghemuise pe o alt� alee, de cealalt� parte a str�zii. Min și Egwene nu se vedeau. Nynaeve �și duse m�na la gur�, �ngrozit�. Elayne p�ru s�-și dea seama ce g�ndea și cl�tin� tare din cap, ar�t�ndu-i cu degetul �n josul str�zii. Plecaser� �ntr-acolo.

Nynaeve oft�, ușurat�, apoi simți un fior de m�nie. �Fat� neghioab�! Puteam s� trecem pe l�ng� ei!� Dar nu era vreme pentru �nvinuiri. Merse pe br�nci p�n� la colț și privi, cu mare grij�, pe l�ng� zid. O minge de foc, mare c�t capul ei, pluti prin aer, venindu-i din faț�. S�ri din loc chiar �nainte ca aceasta s� loveasc�, nimerind tocmai �n locul �n care st�tuse și �mproșc�nd-o cu sf�r�m�turi de piatr�. �nainte s�-și dea seama, furia o f�cu s� se umple de Putere. Din v�zduh c�zu un tr�snet, lovind undeva �n susul str�zii, de unde venise mingea de foc. Un altul sf�r�m� cerul. �n clipa urm�toare, o lu� la fug� �n jos, pe alee. �n urma ei, tr�snetul culca totul la p�m�nt.

�Dac� Domon nu ne așteapt� cu corabia, am s�-l� Lumin�, f� s� ajungem acolo nev�t�mate.�

Mat și Perrin �nc�lecaser� deja c�nd Rand și Hurin �i prinser� din urm�. Undeva �n spatele lui, Rand �l auzi pe Ingtar strig�nd: ,,Lumina și Shinowa�, apoi z�ng�nit de oțel amestecat cu larma celorlalte glasuri.

��Unde e Ingtar? �ntreb� Mat. Ce se petrecere? Legase Cornul lui Vaiere de obl�ncul șeii, ca și cum ar fi fost un corn obișnuit, dar pumnalul �l ținea la cing�toare, ocrotind pl�selele cu m�na lui palid�, ce p�rea f�cut� doar din oase și ligamente.

��Se lupt� pe viaț� și pe moarte, spuse Rand t�ios, urc�ndu-se pe Roșcat.

��Atunci trebuie s�-l ajut�m, zise Perrin. Mat poate duce Cornul și pumnalul�

��Face asta ca s� putem noi sc�pa, spuse Rand. �Și pentru asta.� O s�-i ducem toți Cornul lui Verin și apoi voi o s-o ajutați s�-l duc� unde zice ea c� trebuie s� se afle.

��Ce vrei s� spui? �ntreb� Perrin. Rand d�du pinteni murgului, iar Roșcatul porni �n galop spre dealurile de dincolo de oraș.

��Lumina și Shinowa! se auzi �n spatele lui strigatul lui Ingtar, triumf�tor și fulgere br�zdar� cerul, ca și cum i-ar fi r�spuns.

Rand d�du bice Roșcatului, dup� care se �ntinse pe g�tul murgului; calul galopa nebunește, cu coama și coada flutur�nd. Ar fi vrut s� nu i se par� c� fuge de țip�tul lui Ingtar, c� fuge de ceea ce ar fi trebuit s� fac�. �Ingtar, Iscoada Celui �ntunecat. Nu-mi pas�. Era prietenul meu.� Galopul calului nu �l �ndep�rta și de propriile g�nduri. �Moartea e mai ușoar� ca o pan�, datoria mai ap�s�toare ca un munte. At�tea datorii. Egwene. Cornul. Fain. Mat și pumnalul. De ce nu puteau ap�rea pe r�nd? Trebuie s� m� �ngrijesc de toate odat�. Oh, Lumin�, Egwene!�

Trase de h�țuri at�t de brusc �nc�t Roșcatul alunec� și se opri, l�s�ndu-se pe picioarele din spate. Erau �ntr-un mic desiș de copaci desfrunziți, �n v�rful unuia dintre dealurile de l�ng� Faime. Ceilalți se apropiar� �n galop.

��Ce vrei s� spui? �ntreb� Perrin. Noi o s-o ajut�m pe Verin s� duc� Cornul acolo unde trebuie? Și tu unde mergi?

��Poate c� deja �ncepe s� �nnebuneasc�, spuse Mat. Dac� ar �nnebuni, n-ar vrea s� mai stea cu noi. Nu-i așa?

��Voi trei duceți-i Cornul lui Verin, zise Rand. �Egwene. At�tea fire și o primejdie at�t de mare. At�tea datorii.� Nu aveți nevoie de mine.

Mat m�ng�ie pl�selele pumnalului.

��Bun, și tu ce faci? Arde-m-ar, nu e cu putinț� s� fi �nceput deja s� �nnebunești. Nu e cu putinț�! Hurin se uita la ei cu gura c�scat�, ne�nțeleg�nd nici pe jum�tate ce se petrece.

��M� �ntorc, r�spunse Rand. Nici nu ar fi trebuit s� plec. Asta nu �i suna bine; parc� nu era ce trebuia. Trebuie s� m� �ntorc. Acum. Asta suna mai bine. Egwene e �nc� acolo. Și are o zgard� din aia �n jurul g�tului.

��Ești convins? �ntreb� Mat. Eu n-am v�zut-o. Aaaaa! Dac� tu spui c�-i acolo, atunci așa e. O s�-i ducem Cornul lui Vaiere lui Verin și apoi o s� ne �ntoarcem cu toții dup� ea. Doar nu crezi c� o s-o las acolo, nu?

Rand cl�tin� din cap. �Fire. Datorii.� Se simțea de parc� urma s� explodeze ca un artificiu. �Lumin�, ce se �nt�mpl� cu mine?�

��Mat, Verin trebuie s� mearg� cu tine și cu pumnalul �n Tar Valon, ca s� poți sc�pa �n sf�rșit de el. Nu ai vreme de pierdut.

��Egwene nu e pierdere de vreme! �ns� m�na lui Mat str�nse cu putere pumnalul.

��N-o s� ne �ntoarcem nici unul, zise Perrin. Nu acum. Uite! Ar�t� spre Faime.

Curțile cu c�ruțe și ocolurile de cai se umpleau de soldați Seanchani, mii de soldați �n șiruri nesf�rșite, unii c�lare pe lighioane cu solzi, alții �mbr�cați �n armur� c�lare pe cai, ofițerii purt�nd flamuri colorate. Erau și grolmi pe acolo și tot felul de alte creaturi curioase, ce aduceau a p�s�ri și șop�rle monstruoase și niște dih�nii ce nu sem�nau cu nimic din ceea ce știa el, cu pielea creaț� și cenușie și colți imenși. Din loc �n loc erau grupuri de sul�dam și damane. Rand se �ntreb� dac� Egwene era și ea pe acolo. �n spatele soldaților, �n oraș, exploda din c�nd �n c�nd c�te un acoperiș, iar cerul era �nc� br�zdat de fulgere. Dou� creaturi cu aripile uriașe desf�cute se ridicar� �n v�zduh, ferindu-se de fulgere.

��Toate astea din pricina noastr�? zise Mat ne�ncrez�tor. Cine or fi crez�nd c� suntem?

Lui Rand �i trecu un r�spuns prin cap, dar �l alung� �nainte s� prind� form�.

��N-o s-o apuc�m nici pe dincolo, Senior Rand, spuse Hurin. Mantiile albe. Sute.

Rand �ntoarse calul ca s� se uite �nspre unde ar�ta amușinarul. Un șir lung de mantii albe șerpuia �ncet peste dealuri, �ndrept�ndu-se spre ei.

��Senior Rand, murmur� Hurin, dac� �ia z�resc Cornul lui Vaiere, n-o s� mai apucam s�-l ducem la Aes Sedai. N-o s� mai apucam nici noi s� mai ajungem �n preajma lui.

��Poate c� de asta se adun� Seanchanii, zise Mat cu speranț� �n glas. Din pricina Mantiilor Albe. Poate c�, de fapt, nu are nimic de-a face cu noi.

��Oricum ar fi, spuse Perrin sec, �n c�teva clipe o s� �nceap� o b�t�lie.

��Și unii și alții ne-ar putea omor�, gr�i Hurin, chiar dac� nu v�d Cornul. Iar dac� �l v�d�

Rand nu izbutea s� se g�ndeasc� nici la Mantiile Albe, nici la Seanchani. �Trebuie s� m� �ntorc. Trebuie.� �și d�du seama c� se zg�ia la Cornul lui Vaiere. Toți se zg�iau. Cornul �ncovoiat, r�sucit, at�rna la obl�ncul șeii lui Mat și toți ochii erau ațintiți asupra lui.

��Trebuie s� fie acolo �n momentul Ultimei B�t�lii, spuse Mat, umezindu-și buzele. Nimic nu spune c� nu poate fi folosit �nainte. Lu� Cornul și se uit� tulburat la el. Nimic nu spune c� nu se poate.

Nimeni nu mai zise nimic. Rand nu credea c� e �n stare s� vorbeasc�; avea altele la care trebuia s� se g�ndeasc� și care nu sufereau am�nare. �Trebuie s� m� �ntorc. Trebuie s� m� �ntorc.� Cu c�t se uita mai mult la Corn, cu at�t �și d�dea seama c� nu mai poate aștepta. �Trebuie. Trebuie.�

Lui Mat �i tremur� m�na c�nd duse Cornul lui Vaiere la gur�.

Scoase un sunet limpede, auriu precum Cornul. Copacii din jurul lor p�rur� s� r�sune, deopotriv� cu p�m�ntul de sub picioare și cerul de deasupra capului. Acel singur sunet lung p�ru s� cuprind� totul.

Ceața �ncepu s� se ridice de nic�ieri. La �nceput niște firișoare subțiri, ce at�rnau �n aer, apoi talazuri mai mari, din ce �n ce mai mari, p�n� c�nd �nv�lui ținutul ca niște nori.

Min se strecura cu greu pe strada pietruit�, printre mulțimea de oameni care st�teau �mpietriți �n loc, albi la faț� � aceia care nu zbierau f�r� s� se poat� st�p�ni. C�țiva alergau, dar p�reau s� nu știe �ncotro � cei mai mulți, �ns�, se mișcau precum niște p�puși prost m�nuite. Le era mai team� s� plece dec�t s� r�m�n�. Le privi chipurile, n�d�jduind s� dea de Egwene, de Elayne sau de Nynaeve, dar nu v�zu dec�t localnici. Ceva o tr�gea �nainte � f�r� cruțare, de parc� ar fi fost legat� cu o funie.

O dat�, se �ntoarse s� priveasc� �nd�r�t. �n port, cor�biile Seanchanilor ardeau � se z�reau și altele, ceva mai departe �n larg, dar tot cuprinse de fl�c�ri. Multe cor�bii masive aproape c� pieriser� deja c�tre asfințit, plutind pe c�t de iute le �ng�duiau v�nturile, chemate de damane, iar alta se �ndep�rta cu greu de port, r�sucindu-se ca s� prind� v�ntul care s-o �mping� pe l�ng� coasta. Pic�tura. Nu-l putea �nvinui pe Bayle Domon pentru c� nu le mai așteptase, mai ales dup� ceea ce v�zuse. Era de mirare c� st�tuse pe loc at�ta vreme.

Una dintre cor�biile din port nu ardea, cu toate ca turnurile sale erau negre din pricina fl�c�rilor deja stinse. Era a Seanchanilor. Atunci c�nd tocmai se strecura c�tre gura portului, o siluet� c�lare ap�ru dintr-odat� de dup� st�ncile care ap�rau portul. C�l�rea pe deasupra valurilor. Min r�mase cu gura c�scat�. Silueta ridic� arcul � sclipind ca argintul. O d�r� str�lucitoare porni c�tre corabia lat�, ca o tr�s�tur� ce unea arcul cu catargele. Cu un zgomot ca de tunet, pe care-l auzi chiar de la dep�rtare, focul cuprinse din nou corabia, iar marinarii se n�pustir� pe punte.

Min clipi, iar atunci c�nd ridic� iar�și privirea, silueta disp�ruse. Corabia continua s� pluteasc� �ncet c�tre ocean; echipajul se lupta cu fl�c�rile. Se scutur� din tot trupul, apoi �ncepu s� urce iar. V�zuse prea multe �n ziua aceea pentru a se l�sa n�ucit� mai mult de-o clip� de cineva care c�l�rea pe ap�. �Chiar dac� era �ntr-adev�r Birgitte, cu calul s�u. Și Artur Arip�-de-Șoim. Pe care chiar l-am v�zut. L-am v�zut.�

N�ucit�, se opri �n fața uneia dintre cl�dirile �nalte, de piatr�, f�r� s�-i bage �n seam� pe oamenii care se �nghesuiau pe l�ng� ea. Acolo �n�untru trebuia s� ajung�. Se n�pusti pe sc�ri și deschise ușa. Nimeni nu �ncerc� s-o opreasc�. Din c�te �și d�dea seama, nu era nimeni �n�untru. Cei mai mulți localnici erau afar�, �n strad�, �ncerc�nd s�-și dea seama dac� nu cumva �nnebuniser� cu toții. Str�b�tu casa, ajunse �n gr�dina din spate și �l v�zu.

Rand z�cea �ntins pe spate sub un stejar, alb la faț� și cu ochii �nchiși, cu m�na st�ng� pe pl�selele unei s�bii din t�ișul c�reia r�m�sese numai o bucat� cam de un picior. Restul p�rea c� se topise. Pieptul lui se ridica și cobora mult prea �ncet � nu p�rea s� r�sufle așa cum era firesc. Tr�g�nd ad�nc aer �n piept ca s� se linișteasc�, Min se apropie s� vad� ce putea face pentru el. Mai �nt�i trebuia s� scape de ciotul sabiei; dac� Rand se apuca s� dea cu ea �n st�nga și-n dreapta, putea s�-și fac� r�u singur sau s-o r�neasc� pe ea. �i desf�cu degetele și se cutremur� c�nd v�zu c� pl�selele i se �nfipseser� �n carne. Arunc� sabia la o parte, str�mb�ndu-se. �n palma b�iatului se vedea pecetea cu b�tlanul. Dar �i era limpede c� nu din pricina asta z�cea acolo, f�r� cunoștinț�. �Cum s-o fi �nt�mplat? Oricum, Nynaeve se poate ocupa de asta mai t�rziu.�

Cercet�ndu-l �n grab�, v�zu c� multe dintre t�ieturile și v�n�t�ile sale nu erau noi � s�ngele apucase m�car s� se �nchege, iar v�n�t�ile se �ng�lbeniser� pe la margini � �n schimb, �n partea st�ng� a surtucului, se vedea o arsur� care fusese f�cut� de cur�nd. Desf�c�ndu-i surtucul, �i trase și c�mașa, apoi fluier� printre dinți. La șold, Rand avea o ran�, cu marginile foarte curate, din pricina fl�c�rilor care-o purificaser�. �l atinse și se tulbur�. Aducea cu un sloi de gheaț� � �mprejurul s�u, v�zduhul p�rea �ncins.

Apuc�ndu-l de umeri, �ncepu s�-l trag� c�tre cas�. At�rna f�r� viaț�, ca o povar� ne�nsuflețit�.

��Boulean ce ești, morm�i ea. Nu puteai s� fi mic și ușurel? Trebuia s� ai picioarele lungi și umerii lați� Mai bine te-aș l�sa s� zaci acolo.

Cu toate astea, se chinui s� urce treptele, cu grij�, ca s� nu-l loveasc� prea r�u, și-l trase �n�untru. �l l�s� chiar dincolo de uș� și �ncepu s� se frece pe spate, bomb�nind ceva despre P�nz�, apoi porni iute s� cerceteze locurile. �n spatele casei se afla un dormitor mic � camera unui slujitor, probabil � cu un pat pe care se aflau c�teva paturi și cu c�minul deja plin de bușteni. Nu-i lu� mult s� dea p�turile la o parte și s� aprind� focul, precum și o lamp� așezat� pe masa de l�ng� pat. Apoi se �ntoarse dup� Rand.

�i veni destul de greu � r�sufla �ntret�iat, dar asta era tot � s�-l aduc� �n�untru și s�-l urce �n pat, dar izbuti p�n� la urm�, și-l �nveli bine. Dup� c�teva clipe, �și v�r� m�na pe sub p�turi, clipi surprins� și cl�tin� din cap. Cearșafurile erau reci ca gheața � trupul s�u nu emana c�ldur�. Oft�nd � cam pref�cut, ce e drept � se strecur� pe sub cuverturi l�ng� el. �n cele din urm�, �și puse capul pe brațul lui. Rand avea ochii �nchiși și r�sufla greu � dar dac� se ducea dup� Nynaeve, avea s�-l g�seasc� mort, se g�ndi ea. �Are nevoie de o Aes Sedai. Eu nu pot �ncerca dec�t s�-l �nc�lzesc puțin.�

R�mase o vreme cu privirile ațintite pe chipul lui. Nu v�zu nimic altceva � nu izbutea niciodat� s�-i citeasc� pe cei f�r� cunoștinț�.

���mi plac b�rbații mai �n v�rst�, �i spuse. �mi plac b�rbații educați și spirituali. De ferme, de oi sau de p�stori nu-mi pas� deloc. Mai ales de p�storii tineri.

Oft�nd, �i d�du p�rul la o parte de pe faț� � era m�t�sos la pip�it.

��Dar tu nu ești p�stor, nu-i așa? Vremea aceea a trecut. Lumin�, de ce trebuia ca P�nza s� m� prind� al�turi de tine? De ce n-am avut parte de ceva sigur și simplu � s� fiu aruncat� pe un mal pustiu, f�r� hran� și cu vreo doisprezece Aieli �nfometați dup� mine, de pild�?

�n coridor se auzi un zgomot. Ușa se deschise, iar Min �și �n�lț� capul. O v�zu pe Egwene, care se uita fix la ei, �n lumina focului și a l�mpii.

��Oh, spuse ea; at�t și nimic mai mult.

Min se �nroși la faț�. �De ce m� port ca și cum aș fi f�cut ceva ce nu trebuie? Neghioabㅔ

��Am� am �ncercat s�-l �nc�lzesc. Și-a pierdut cunoștința și e rece ca gheața.

Egwene nu se apropie.

��L-am simțit� chem�ndu-m�. Am simțit c� avea nevoie de mine. Și Elayne la fel. Credeam c� are de-a face cu� cu ceea ce e, �ns� Nynaeve n-a simțit nimic. Elayne și Nynaeve s-au dus dup� cai, mai spuse ea, dup� ce trase aer �n piept, tremur�nd. Am g�sit-o pe Bela. Seanchanii nu au luat cu ei aproape nici un cal. Nynaeve zice c� ar trebui s� plec�m c�t mai repede și� și� Min, știi ce este el, nu-i așa?

��Știu, r�spunse Min; voia s�-și trag� brațul de sub capul lui Rand, dar nu putea. Cred c� știu, cel puțin. Orice ar fi, �ns�, acum e r�nit. Nu pot face nimic dec�t s�-l �nc�lzesc. Poate c� Nynaeve�

��Min, știi� știi c� nu se poate �nsura. Cu el� nici una dintre noi nu am fi �n siguranț�.

��Spune-ți ție, asta, rosti Min și lipi fața lui Rand de s�n. Elayne a zis-o bine. L-ai dat la o parte, pentru Turnul Alb. Ce-ți pas� dac�-l iau eu?

Egwene o privi � i se p�ru c� trecuse mult� vreme p�n� s�-și �ntoarc� ochii. O privi numai pe ea � pe Rand, deloc. Simți cum se �nroșea și ar fi vrut s� se fereasc�, dar nu putea.

��Am s-o aduc pe Nynaeve, spuse �n cele din urm� Egwene și ieși din �nc�pere, foarte țeap�n�, cu fruntea sus.

Min ar fi vrut s� strige, s� fug� dup� ea, dar r�mase �ntins� acolo, ca o stan� de piatr�. Lacrimi de m�nie și neputinț� �i izvor�r� din ochi. �Așa trebuie s� fie. O știu. Am v�zut-o la ei toți. Pe Lumin�, nu vreau s� m� bag �n așa ceva.�

��E numai vina ta, �i spuse lui Rand, care tot nu se mișcase. Nu, nu e. Dar tu vei pl�ti, din c�te mi se pare. Suntem prinși cu toții, ca muștele �ntr-o p�nz� de p�ianjen. Dac� i-aș fi spus c� mai trebuie s� apar� și alt� femeie, una pe care nici nu o cunoaște? C� veni vorba, tu ce-ai spune de asta, mult stimate Senior Pastor? Ești foarte chipeș, dar� Pe Lumin�, nici m�car nu știu dac� pe mine m� vei alege. Nici nu știu dac� vreau s� fie așa. Sau ai de g�nd s� �ncerci s� ne legeni pe toate trei pe genunchi? N-o fi vina ta, Rand al�Thor, dar nu e drept.

��Nu-i spune Rand al�Thor, rosti un glas armonios, de la uș�. Spune-i Lews Therin Telamon. Dragonul Ren�scut.

Min r�mase cu ochii holbați. Era cea mai frumoas� femeie pe care-o v�zuse vreodat�, cu pielea alb� și moale, cu plete lungi și �nchise la culoare și ochii negri ca noaptea. Purta o rochie pe l�ng� care z�pada ar fi p�rut murdar�, �ncins� cu argintiu. Toate podoabele pe care le avea cu ea erau tot de argint. Min se zb�rli:

��Ce vrei s� spui? Cine ești?

Femeia se apropie de pat � mișc�ndu-se cu at�ta grație �nc�t Min se simți invidioas�, cu toate c� nu invidiase p�n� atunci nici o alt� femeie � și-l m�ng�ie pe Rand pe p�r, de parc� cealalt� nici nu era acolo.

��Nu m� crede �nc�, pare-mi-se. Știe, dar nu crede. L-am c�l�uzit, l-am �mpins de la spate, l-am tras și l-am ispitit. Dintotdeauna a fost �nc�p�ț�nat, dar de data asta am s�-l fac eu s� se schimbe. Ishamael crede c� st�p�nește tot ce se �nt�mpl�, dar, de fapt, eu sunt aceea.

Degetul ei m�ng�ie fruntea lui Rand, ca și c�nd l-ar fi �nsemnat; tulburat�, Min se g�ndi c� desenase ceva ce aducea cu Colțul Dragonului. Rand se mișc� și murmur� ceva � pentru prima dat� de c�nd �l g�sise.

��Cine ești? �ntreb� Min; femeia o privi � doar at�t, și totuși se trezi c� se tr�gea �napoi, afund�ndu-se �n perne, țin�ndu-l pe Rand str�ns �n brațe.

��Mi se zice Lanfear, fetițo.

Pe neașteptate, gura lui Min se usc� �ntr-at�t �nc�t n-ar fi putut vorbi nici m�car ca s�-și scape viața. �Una dintre R�t�ciți! Nu! Lumin�, nu!� Nu izbuti dec�t s� scuture din cap � ceea ce-o f�cu pe Lanfear s� z�mbeasc�.

��Lews Therin a fost și este al meu, fetițo! Ai mare grij� de el, p�n� c�nd vin s�-l iau.

Apoi disp�ru. Min r�mase cu gura c�scat�. Acum o v�zuse, apoi disp�ruse. �și d�du seama c� str�ngea și mai tare �n brațe trupul inert al lui Rand. Și-ar fi dorit, �ns�, s� nu simt� c� el ar fi trebuit s� fie cel care s-o apere.

Rand deschise ochii și se trezi privind la razele soarelui care se strecurau printre crengile unui copac ale c�rui frunze late și mari erau �nc� verzi, �n ciuda iernii care se apropia. V�ntul care le f�cea s� foșneasc� aducea cu el f�g�duința z�pezii, odat� ce se f�cea sear�. Z�cea pe spate, simțind sub palme p�turile cu care erau acoperit. Din c�te �și d�dea seama, r�m�sese f�r� c�maș� și surtuc, dar pieptul �i era legat cu ceva și �l durea, �n partea st�ng� a trupului. �ntoarse capul și o z�ri pe Min, așezat� pe jos, privindu-l. Purta fuste, așa c� aproape n-o recunoscu. �i z�mbi, st�njenit�.

��Min, tu ești? De unde-ai ap�rut? Unde suntem?

�ncet, �ncet �și aminti � �nt�i un lucru, apoi altul. Cu trecutul �i venea mai ușor, �ns� ultimele c�teva zile p�reau cioburi dintr-o oglind� spart�, care i se �nv�rteau prin minte, arunc�ndu-i fr�nturi de imagini și disp�r�nd �nainte s� le vad� cum trebuia.

��Din Faime, zise ea. Acum suntem la cinci zile, spre r�s�rit. Iar tu ai dormit tot timpul.

��Faime�

Alte amintiri. Mat sunase din Cornul lui Vaiere.

��Egwene! E?� Au eliberat-o? �ntreb�, țin�ndu-și r�suflarea.

��Nu știu despre cine vorbești, dar Egwene e liber�. Noi �nșine am eliberat-o.

��Noi? Nu �nțeleg. �E liber�. M�car ea��

��Nynaeve, Elayne și cu mine.

��Nynaeve? Elayne? Cum? Erați �n Faime toate patru? strig� el, chinuindu-se s� se ridice, dar Min �l �mpinse la loc f�r� nici o greutate și se așez� al�turi, cu m�inile pe umerii lui, privindu-l țint�. Unde este Egwene?

��A plecat, r�spunse Min, �nroșindu-se. Au plecat cu toții. Egwene, Nynaeve, Mat, Hurin și Verin. Hurin nu prea voia s� te p�r�seasc�. Au pornit spre Tar Valon. Egwene și Nynaeve se vor �ntoarce la �nv�ț�tur�, �n Turnul Alb, iar de Mat și de pumnal trebuie s� aib� grij� surorile. Au luat și Cornul. Nu-mi vine s� cred c� l-am v�zut cu adev�rat.

��Au plecat, murmur� el. Nici m�car n-a așteptat s� m� trezesc.

Min se �nroși mai tare și se așez� la loc, cu ochii ațintiți �n poal�. Rand ridic� brațele s�-și ating� fața și se opri, uit�ndu-se n�ucit la palmele sale. De-acum avea și �n palma st�ng� un b�tlan, �ncrustat �n carne, la fel ca acela din dreapta. Se vedea foarte bine. �B�tlani și-o dat� și de dou� ori, pentru-așternut de cale și pentru nume-adev�rat.�

��Nu!

��Au plecat, spuse Min. Degeaba spui �nu�.

Cl�tin� din cap. Ceva �i spunea c� durerea din partea st�ng� a trupului �nsemna ceva. Nu-și amintea cum se r�nise, dar era important. D�du s� ridice p�turile ca s� vad�, dar ea �i d�du m�inile la o parte.

��Nu faci bine. Nu s-a vindecat �nc� de tot. Verin a �ncercat s� te T�m�duiasc�, dar a spus c� nu a mers așa cum ar fi trebuit, rosti Min, apoi se opri, mușc�ndu-și buzele. Moiraine zice c� probabil Nynaeve a izbutit s�-ți fac� ceva, altfel n-ai fi sc�pat cu viaț� p�n� ce te-am dus la Verin, dar Nynaeve spune c� era prea speriat� și n-ar fi putut aprinde nici o lum�nare. Ceva� ceva nu e �n regul� cu rana ta. Va trebui s� aștepți s� se vindece �n timp, sf�rși ea, p�r�nd tulburat�.

��Moiraine e aici? r�se el amar. C�nd mi-ai spus c� Verin a plecat, am crezut c� sc�pasem iar�și de Aes Sedai.

��Sunt aici, spuse Moiraine, ap�r�nd, �mbr�cat� �n albastru, netulburat� de parc� se afla �n Turnul Alb, și apropiindu-se de locul �n care era culcat. Min se �ncrunt�. Rand simți c� parc� voia s�-l apere de femeia Aes Sedai, ceea ce-l mira.

��Mai bine nu erai, �i spuse. Dinspre partea mea, poți s� te �ntorci �n ascunziș și s� r�m�i acolo.

��Nu m-am ascuns, r�spunse liniștit� Moiraine. Am f�cut ce-am putut și aici, la Capul Toman, și �n Faime. N-a fost mare lucru, deși am aflat o sumedenie. N-am izbutit s�-mi salvez dou� surori, pe care Seanchanii au apucat s� le urce pe cor�bii cu Cele-n Les�, dar am f�cut ce-am putut.

��Ce-ai putut. Ai trimis-o pe Verin s� m� p�storeasc�, dar eu nu sunt oaie, Moiraine. Mi-ai spus c� m� puteam duce unde voiam. Iar eu am vrut s� merg acolo unde nu erai tu.

��N-am trimis-o eu pe Verin, se �ncrunt� Moiraine. A venit singur�. Mult� lume se intereseaz� de tine, Rand! Fain te-a g�sit pe tine sau tu pe el?

Schimbarea subiectului �l lu� prin surprindere.

��Fain? Nu. Ce mai erou sunt! Am �ncercat s-o salvez pe Egwene, dar Min mi-a luat-o �nainte. Fain mi-a spus c� avea de g�nd s� aduc� r�ul �n Emond�s Field, dac� nu-l �nfrunt, și n-am dat ochii cu el. A plecat cu Seanchanii?

��Nu știu, r�spunse Moiraine, cl�tin�nd din cap. Mi-aș dori, �ns�. Dar e bine c� n-ai dat ochii cu el, c�t� vreme nu știai ce este.

��E Iscoada Celui �ntunecat.

��Mai mult de-at�t. E și mai r�u. Padan Fain era f�ptura Celui �ntunecat p�n� �n str�fundurile sufletului, dar cred c�, �n Shadar Logoth, a dat peste Mordeth � dușmanul Umbrei, �ns� la fel de stricat ca și aceasta. Mordeth a �ncercat s�-i soarb� sufletul, s� aib� iar trup de om, dar a g�sit un suflet care fusese atins de �nsuși Cel �ntunecat și ce-a ieșit de-aici� Ce-a ieșit nu mai este nici Padan Fain, nici Mordeth, ci ceva mult mai spurcat, un amestec al celor doi. Fain� s�-i spunem tot așa� este mai primejdios dec�t crezi. S-ar fi putut s� nu scapi cu viaț� dintr-o asemenea �nt�lnire, iar dac-ai fi f�cut-o, puteai s-ajungi mai r�u dec�t dac� te-ai fi dat de partea Umbrei.

��Dac�-i �n viaț�, dac� nu s-a dus cu Seanchanii, trebuie s�, �ncepu Rand, dar se opri atunci c�nd ea �i �ntinse sabia, scoț�nd-o de sub mantie. T�ișul se termina brusc. Nu mai r�m�sese dec�t o bucat� din el, de parc� s-ar fi topit. Amintirile �i revenir�. L-am ucis, spuse el �ncet. De data asta, l-am ucis.

Moiraine puse sabia sf�r�mat� la o parte, ca un lucru nefolositor, și �și șterse palmele.

��Cel �ntunecat nu piere at�t de ușor. Numai faptul c� a ap�rut pe cer, deasupra orașului, este mai mult dec�t tulbur�tor. N-ar fi trebuit s� poat� face asta, dac� era ferecat, așa cum credeam. Iar dac� nu era, de ce nu ne-a distrus pe toți?

Min se foi neliniștit�.

��Pe cer? �ntreb� Rand, uimit.

��Erați acolo am�ndoi, spuse Moiraine. V-ați luptat pe cer, sub ochii tuturor oamenilor din Faime. Poate c� și al celor de la Capul Toman, dac� e s� credem numai pe jum�tate din ceea ce se spune.

��Am� am v�zut totul, zise Min cu voce slab� și �și puse o m�n� peste cea a lui Rand, �n semn de m�ng�iere.

Moiraine �și v�r� iar�și m�na sub mantie și scoase un sul de pergament, o foaie mare așa cum foloseau artiștii din Faime. O desf�cu. Liniile de cret� erau ușor șterse, dar tabloul era destul de limpede. Un om cu chip de fl�c�ri se lupta, cu un toiag, �mpotriva altuia �narmat cu o sabie. Erau printre nori, cu tr�snetele d�nțuind �n jurul lor și cu flamura Dragonului care unduia �n spate. Chipul lui Rand era ușor de recunoscut.

��C�t� lume a v�zut asta? �ntreb� el. Rupe-o. Arde-o.

Femeia Aes Sedai str�nse pergamentul la loc.

��Degeaba, Rand. Am cump�rat-o acum dou� zile, dintr-un sat prin care am trecut. Sunt sute, poate mii la fel ca asta, iar povestea zboar� peste tot � cum Dragonul s-a luptat cu Cel �ntunecat �n ceruri, deasupra orașului.

Rand o privi pe Min, care �ncuviinț�, parc� f�r� voia ei, și-i str�nse m�na. P�rea �nfricoșat�, dar nu se feri de el. �M� �ntreb dac� de-asta a plecat Egwene. Avea dreptate s-o fac�.�

��P�nza se țese din ce �n ce mai str�ns �n jurul t�u, zise Moiraine. Ai mai mult� nevoie de mine ca niciodat�.

��N-am nevoie, spuse el aspru, și nu te vreau al�turi. Nu vreau s� am nimic de-a face cu asta.

�și aminti c� i se spusese Lews Therin, nu doar de c�tre Ba�alzamon, ci și de c�tre Artur Arip�-de-Șoim.

��Nu. Pe Lumin�, Dragonul are s� fr�ng� iar�și lumea, s� sf�r�me totul. Nu vreau s� fiu Dragonul.

��Ești ceea ce ești, r�spunse Moiraine. Din pricina ta, lumea a �nceput s� se tulbure. Ajah Neagr� a ieșit la iveal� dup� dou� mii de ani. Arad Doman și Tarabon erau pe picior de r�zboi și va fi și mai r�u c�nd vor primi veștile despre Faime. �n Cairhien este r�zboi civil.

��N-am f�cut nimic �n Cairhien, protest� el. Pentru asta nu poți da vina pe mine.

��A nu face nimic a fost dintotdeauna un vicleșug al Marelui Joc, oft� ea, mai ales așa cum se joac� acum. Tu ai fost sc�nteia, iar Cairhien a izbucnit precum artificiile. Ce crezi c� se va-nt�mpla c�nd veștile despre Faime vor ajunge �n Arad Doman și Tarabon? Au fost mereu oameni gata s� se dea de partea unuia care-și spunea Dragonul, chiar și f�r� asemenea semne. Și mai e ceva. Uite.

�i �ntinse o punguț�. El șov�i puțin, apoi o deschise. �n�untru erau sf�r�m�turi din ceea ce p�rea s� fie ceramic�, pictat� �n alb și negru. Mai v�zuse c�ndva ceva asem�n�tor.

��Alt� pecete a temniței Celui �ntunecat, �ng�n� Rand; Min oft� � atingerea m�inii sale nu-i mai oferea consolare, ci o c�uta de la el.

��Dou�, zise Moiraine. De-acum, trei din cele șapte s-au sf�r�mat. Una o aveam, iar alte dou� le-am g�sit �n Faime, �n casa �naltului Domn. C�nd se vor sf�r�ma toate, sau poate chiar �nainte, peticul pe care oamenii l-au �ntins peste sp�rtura din temnița f�urit� de Creator se va da la o parte, iar Cel �ntunecat va izbuti iar�și s� scoat� brațul pe acolo și s� ating� lumea. Iar singura n�dejde este c� Dragonul Ren�scut va fi acolo s�-l �nfrunte.

Min �ncerc� s�-l �mpiedice s� dea p�turile la o parte, dar el o �mpinse cu bl�ndețe �n l�turi.

��Am nevoie de-o plimbare.

�l ajut� s� se ridice, dar oft� mult și tot morm�i felurite lucruri despre el, f�c�ndu-l s�-l doar� și mai tare. Observ� c� pieptul �i era legat cu feșe. Min �i puse o p�tur� pe umeri, ca o mantie.

O clip�, r�mase cu ochii la sabia cu pecetea b�tlanului, sau la ceea ce mai r�m�sese din ea. �Sabia lui Tam. Sabia tat�lui meu.� F�r� s� vrea, chinuindu-se mai mult dec�t o f�cuse vreodat�, l�s� s� i se sting� n�dejdea c� avea s� afle c� Tam �i era cu adev�rat tat�. Se simțea de parc� și-ar fi scos inima din piept. Dar la Tam se g�ndea cu aceleași sentimente ca �ntotdeauna, iar Emond�s Field r�m�sese singura lui cas�. �Fain este lucrul cel mai important. Mai am o datorie. S�-l opresc.�

Cele dou� femei trebuir� s�-l duc�, fiecare de c�te un braț, c�tre locul �n care focurile ardeau deja, nu departe de un drum de p�m�nt b�t�torit. Loial era acolo, citind o carte � Plutind dincolo de Apus � la fel ca și Perrin, care st�tea cu privirile ațintite �n fl�c�ri. Oamenii din Shienar preg�teau masa de sear�. Lan ședea sub un copac, ascuțindu-și sabia; Str�jerul �i arunc� o privire reținut�, apoi �i f�cu semn cu capul. Și mai era ceva � flamura Dragonului unduia �n v�nt, �n mijlocul taberei. Se g�sise de undeva și un m�ner adev�rat, �n locul cop�celului lui Perrin.

��Ce caut� asta aici, unde-o poate vedea oricine trece? �ntreb� Rand.

��E prea t�rziu s� te mai ascunzi, Rand, spuse Moiraine. Dar, la urma urmei, așa a fost mereu.

��M�car nu pune semne care s� arate c� aici m� aflu. N-am s�-l g�sesc niciodat� pe Fain, dac� m� ucide cineva din pricina flamurii, rosti el, �ntorc�ndu-se apoi c�tre Loial și Perrin. M� bucur c-ați r�mas. Dar dac� n-o f�ceați, aș fi �nțeles.

��Și de ce s� nu r�m�n? �ntreb� Loial. Ești și mai ta�veren dec�t te-am crezut, e adev�rat, dar ești �n continuare prietenul meu. Cel puțin așa n�d�jduiesc, mai spuse el, zv�cnind din urechi �n semn de nesiguranț�.

��Da, sunt, zise Rand. C�t� vreme ești la ad�post �n preajma mea, și chiar și dup� aceea.

Ogierul r�nji; chipul i se despic� aproape �n dou�.

��R�m�n și eu, spuse Perrin, cu o und� de resemnare sau �mp�care �n glas. Roata ne țese str�ns �n P�nz�, Rand. Cine-ar fi crezut-o, pe c�nd eram cu toții acas� �n Emond�s Field?

Cei din Shienar se adunau �mprejur. Spre mirarea lui Rand, c�zur� cu toții �n genunchi, cu ochii la el.

��Vrem s�-ți jur�m credinț�, spuse Uno, iar cei �ngenuncheați al�turi de el �ncuviințar�.

��Credința voastr� este pentru Ingtar și Seniorul Agelmar, protest� Rand. Ingtar a murit așa cum se cuvenea, Uno. A murit pentru ca noi ceilalți s� putem sc�pa, odat� cu Cornul.

Nu mai avea de ce s� le spun� și restul. N�d�jduia c� Ingtar se �ntorsese �n Lumin�.

��Spune-i asta Seniorului Agelmar, atunci c�nd te �ntorci �n Fal Dara.

��Se zice, r�spunse codindu-se b�rbatul cu un singur ochi, c� atunci c�nd Dragonul va Renaște, va rupe toate jur�mintele și va t�ia orice chingi. De-acum nu mai suntem legați. Vrem s�-ți jur�m credinț�.

�și scoase sabia și o așez� �n fața lui Rand, cu pl�selele �ndreptate spre el; ceilalți �l imitar�.

��Te-ai luptat cu Cel �ntunecat, spuse Masema, cel care-l ur�se și care-l privea acum ca pe o minune desprins� din Lumin�. Te-am v�zut, Senior Dragon. Te-am v�zut. Sunt omul t�u, p�n� la moarte.

Ochii s�i negri sclipeau de ardoare.

��Trebuie s� alegi, Rand, spuse Moiraine. Lumea se va fr�nge fie din pricina ta sau nu. Tarmon Gai�don va veni, și, chiar și numai din pricina asta, lumea se va sf�r�ma. Ai de g�nd s� �ncerci s� te mai ascunzi de ceea ce ești și s� lași lumea f�r� ap�rare, �n clipa Ultimei B�t�lii? Alege.

Cu toții �l priveau și așteptau. �Moartea e mai ușoar� ca o pan�, datoria mai ap�s�toare ca un munte.� Se hot�r�.

Poveștile despre prevestirile de la Faime fur� purtate de cor�bii și c�l�reți, de c�ruțele neguț�torilor și de oamenii ce umblau pe jos, spuse și r�spuse, schimbate, dar r�m�n�nd aceleași, p�n� la Arad Doman și Tarabon și chiar mai departe. Iar oamenii spuneau ca sunt de partea Dragonului, apoi era r�puși de alții, care erau r�puși la r�ndul lor.

Se r�sp�ndir� și alte povești, despre o coloan� care venea de la apus, str�b�t�nd Șesul Almoth. O sut� de oameni din Ținuturile de la Hotar, așa se spunea. Nu, o mie. Nu, o mie de eroi ridicați din morminte ca s� vin� la chemarea Cornului lui Vaiere. Zece mii. Nimiciser� o �ntreag� legiune de Copii ai Luminii. Alungaser� oștirile lui Artur Arip�-de-Șoim care se �ntorseser� �napoi �n mare. Ei erau oștirile lui Artur Arip�-de-Șoim care se �ntorseser�. Se �ndreptau spre munți, spre r�s�rit.

Un lucru r�m�nea la fel �n fiecare poveste. �n fruntea lor era un b�rbat al c�rui chip ap�ruse pe cerul de deasupra orașului Faime, iar ei mergeau sub flamura Dragonului Ren�scut.

De la Fr�ngerea Lumii, pe scar� larg� s-au folosit trei sisteme de �nregistrare a datelor. Primul consemna anii de dup� Fr�ngere (DFL). De vreme ce anii Fr�ngerii și cei imediat urm�tori au fost cu totul haotici, iar calendarul acesta a fost adoptat la aproape o sut� de ani dup� sf�rșitul Fr�ngerii, punctul s�u inițial a fost stabilit arbitrar. La sf�rșitul R�zboaielor Troloce, multe cunoștințe s-au pierdut, �ntr-at�t de multe �nc�t s-a iscat și o disput� cu privire la anul precis �n care se ajunsese, dup� vechiul sistem, așa c� a fost propus un nou calendar, care �ncepea cu sf�rșitul r�zboaielor, �n cinstea presupusei eliber�ri de amenințarea trolocilor, calendar care consemna fiecare an ca fiind un An Liber (AL). Dup� tulbur�rile, masacrele și distrugerile provocate de R�zboiul de O Sut� de Ani, a ap�rut un al treilea calendar, cel al Noii Ere (NE) care este folosit și acum.